Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Atenţie! Dacă folosiţi tastele cu săgeţi (în sus - în jos) de pe tastieră pentru a vă deplasa în pagină
faceţi mai întâi un click cu mouse-ul în afara textului /întrebării la care sunteţi pentru a evita
modificarea răspunsului ales de dumneavoastră. Vă recomandăm să utilizaţi pentru derularea
paginii în sus sau în jos mouse-ul.
(Chestionarul a fost preluat din revista Psihologia, nr. 3, 1998, pag. 10-13, 43, traducere şi
adaptare - Adriana Crăciun. Programare JavaScript - Iurie Mălai).
1. Mă înfurii uşor. Da Nu
2. În general, părinţii mă înţeleg atunci când discut cu ei. Da Nu
3. La şcoală, mă descurc uşor. Da Nu
4. Aspectul fizic mă face repede plăcut. Da Nu
5. A mă realiza înseamnă a face ceea ce îmi place. Da Nu
6. Mă simt bine în propria-mi piele. Da Nu
7. De obicei nu mi se fac confidenţe. Da Nu
Nu voi fi mulţumit de mine decât dacă voi face lucruri mari în
8. Da Nu
viaţă.
9. Mă simt neîndemânatic, inabil, nu ştiu ce să fac cu mâinile. Da Nu
10. Profesorii sunt mulţumiţi de mine. Da Nu
11. Mă simt agitat şi tensionat. Da Nu
12. Sunt fidel prietenilor mei. Da Nu
13. Nu ştiu să-mi organizez activitatea. Da Nu
14. Sunt mândru de corpul meu. Da Nu
15. Singurul lucru care contează în viaţă este să câştigi mulţi bani. Da Nu
16. Mă simt rareori intimidat. Da Nu
17. Nu-mi fac niciodată proiecte de viitor. Da Nu
18. Sunt adesea neliniştit. Da Nu
19. Consider că am corpul bine proporţionat. Da Nu
20. Performanţele mele şcolare sunt slabe pentru că nu învăţ suficient. Da Nu
21. În general, am încredere în mine. Da Nu
22. Ţin seama de complimentele şi criticile pe care ceilalţi mi le fac. Da Nu
Mă simt mai în forma atunci când utilizez stimulente cum ar fi:
23. Da Nu
cafeaua, tutunul, alcoolul.
24. Înţeleg repede explicaţiile profesorilor. Da Nu
25. Mi-ar plăcea sa fiu printre cei mai puternici şi mai apreciaţi. Da Nu
26. La şcoală, îmi place să fiu ascultat (întrebat). Da Nu
27. Mă consider prea gras (prea slab). Da Nu
28. Îmi plac activităţile în grup. Da Nu
29. Rezultatele şcolare slabe mă descurajează repede. Da Nu
30. Acord importanţă vestimentaţiei şi, în general, ţinutei mele. Da Nu
31. Am o bună părere despre mine. Da Nu
32. Compania mea este plictisitoare. Da Nu
Am calităţile fizice necesare pentru a mă adapta cu uşurinţă la
33. Da Nu
orice sport.
34. Aş dori să-mi asum responsabilităţi cât mai târziu cu putinţă. Da Nu
35. In general, reflectez înainte de a acţiona. Da Nu
36. Adesea intru în contradicţie cu ceilalţi. Da Nu
37. Consider că fiecare om ar trebui sa fie de folos societăţii. Da Nu
38. În clasă, când nu înţeleg explicaţiile, nu îndrăznesc să cer lămuriri. Da Nu
39. Aş dori să particip la acţiuni de binefacere. Da Nu
40. Trec cu uşurinţă de la veselie la tristeţe. Da Nu
41. Sunt stânjenit dacă sunt privit în timp ce dansez sau fac sport. Da Nu
42. Memorez uşor când învăţ. Da Nu
43. Nu mai cred în nimic. Da Nu
44. Sunt o persoană optimistă. Da Nu
45. Mă simt bine doar atunci când sunt singur. Da Nu
46. Am încredere în viitorul meu. Da Nu
47. Mă preocupă frecvent starea sănătăţii mele. Da Nu
48. La şcoală, colegii îmi caută compania. Da Nu
49. Cred că în ceea ce fac am rezultate mai slabe decât ceilalţi. Da Nu
50. Îmi place să mă fac remarcat şi să fiu apreciat în cadrul unui grup. Da Nu
51. Nu fac eforturi pentru a munci bine. Da Nu
52. Nu mă consider o persoană atrăgătoare. Da Nu
53. Am influenţă asupra celorlalţi. Da Nu
54. Îmi pierd cu uşurinţă calmul când mi se fac reproşuri. Da Nu
55. Scopul meu prioritar este de a avea o profesie care să-mi placă. Da Nu
56. Când mă aflu într-un grup nu-mi place să iau iniţiativa. Da Nu
57. Sunt încântat de dezvoltarea corpului meu. Da Nu
58. Când sunt într-un grup încerc un sentiment de izolare. Da Nu
59. A întemeia o familie reprezintă un scop pentru mine. Da Nu
Deoarece motivatia presupune, pe de o parte, nevoi, tensiuni, iar pe de alta parte, actiuni
si comportamente, din cercetarea literaturii de specialitate se desprind doua categorii de
teorii motivationale:
Teoria cuprinde doua categorii de elemente: nevoile umane clasificate in cinci categorii in
prima versiune (1943 si respectiv, sapte categorii in ultima versiune din 1954 si principiul
de ierarhizare al acestora.
Principiul ierarhizarii nevoilor este unul din punctul forte al teoriei. El este exprimat prin
urmatoarele:
Pornind de la teoria ierarhiei nevoilor a lui A.Maslow, C.P.Alderfer comprima cele sapte
trepte in trei niveluri, astfel:
Prin ele se urmaresc obtinerea dragostei, apartenentei si afilierii la grup, stima. Aceste
nevoi sunt satisfacute prin relatii interpersonale.
In esenta, modelul lui Adlerfer imbogateste modelul lui Maslow prin doua idei:
In contrast cu teoria lui Maslow care sustine satisfacerea progresiva a nevoilor, de la cele
mai simple la cele mai complexe, teoria E.R.G. sugereaza ca acest proces nu are o
evolutie neaparat progresiva. Daca o persoana este continuu frustrata in satisfacerea
nevoilor sale de dezvoltare, atunci nevoile de relationare sau de existenta se reactiveaza
devenind forte motivationale majore.
Teoria ofera cadrelor de conducere din organizatia militara o sugestie importanta privind
comportamentul subordonatilor: cand nevoile de un anumit nivel ale unei persoane nu pot
fi satisfacute, atentia trebuie orientata spre satisfacerea altor nevoi apartinand unui nivel
diferit.
Hertzberg identifica existenta a doua seturi de factori care afecteaza motivatia si munca:
Ei nu provoaca insatisfactie atunci cand lipsesc. Accentuarea lor poate insa declansa
satisfactia.
Atunci cand o persoana are o nevoie puternica, efectul acesteia este de a motiva persoana,
folosindu-se de comportamentele invatate pentru satisfacerea ei.
a. Teoria asteptarilor
Individul poate manifesta o dorinta pentru realizarea unui obiectiv de nivelul 1 ceea ce da
valenta acestui obiectiv. Alegerea obiectivului de nivelul 1 este intr-o relatie presupusa cu
rezultatele asteptate la cel de-al doilea nivel. Perceperea dintre obiectivele primului si
celui de-al doilea nivel materializeaza instrumentalitatea.
M = f (V1⋅ E)
V1 = V2⋅ 1 in care:
P = performanta
M = motivatia
A = abilitati
I = instrumentalitatea
E = asteptarea ( expectanta).
a. Teoria echitatii
In urma acestor comparatii apar in plan afectiv, sentimentele de echitate sau inechitate,
insotite de satisfactie si respectiv, insatisfactie. Sentimentul de inechitate produce tensiuni
fiind o experienta neplacuta atat pentru individ, cat si pentru grup. Inechitatea motiveaza
indivizii pentru a elimina sau reduce tensiunea. Astfel, nivelul de tensiune creata
determina forta motivatiei:
Utilizand acest model motivational, cadrele de conducere din organizatia militara trebuie
sa constientizeze faptul ca:
5.Leadership – ul
5.1.Conceptul de leadership
Un lider care indeplineste ambele categorii de functii este un lider performant. Aceste
functii influenteaza si stilul de leadership. Conducatorii care tind sa indeplineasca functii
de solutionare a problemelor vor fi orientati pe un control mai sever al subordonatilor.
Pentru acestia realizarea sarcinilor este mai importanta decat satisfactia personalului
pentru munca depusa. Cei care sunt orientati spre indeplinirea functiilor sociale vor cauta
mai mult sa motiveze decat sa controleze.
a. Abordarea contextuala.
Practica a demonstrat faptul ca nici o trasatura nu este comuna tuturor liderilor eficienti
si nici un stil comportamental nu este eficient in orice situatie, ca toate acestea depind de
anumiti factori a caror influenta depinde la randul ei de particularitatile situatiei in care se
afla liderul. Toate acestea au determinat un nou mod de abordare a leadership-ului,
abordarea contextuala. Prin prisma acestei abordari un leadership eficace este influentat
de urmatoarele variabile:
In concluzie, ceea ce este necesar sunt idei noi sau mai exact, o noua modalitate de a
reflecta asupra problemelor esentiale cu care se confrunta organizatia militara.