Sunteți pe pagina 1din 12

ÎNŢELEGEREA RECIDIVEI

Multi fumatori au încercat sa renunte - reusind sa se abtina pentru diverse perioade de timp - si apoi s-au
întors la obiceiul lor de a fuma. De multe ori acest deznodamânt este resimtit ca un esec si duce la o
diminuare a încrederii în sine si a aprecierii de sine. Nu putini fumatori trec de mai multe ori prin ciclul
constituit de încercarea de a înceta fumatul, abtinere temporara si apoi, întoarcerea la fumat. Aceste
experiente determina formarea unor convingeri eronate despre procesul de recuperare.

Întelegerea modului cum are loc recuperarea în urma dependentei si a modului cum se mentine aceasta
recuperare sunt esentiale pentru prevenirea recidivei.

Procesul de recuperare

Terence Gorski, un specialist de frunte în domeniul prevenirii recidivei, afirma ca recuperarea are 6 perioade
de dezvoltare:
1. PRETRATAMENTUL. Recunoasterea faptului ca dependenta exista si decizia de a cauta ajutor. Aceasta
faza a avut loc atunci când te-ai hotarât sa intri pe site-ul www.fumat.ro si te-ai pregatit sa renunti la fumat.
2. STABILIZAREA. Aceasta este perioada de aducere sub control a sevrajului si starii critice. Tiparul
dependentei acute este întrerupt si se experimenteaza simptomele de sevraj imediate si cele din perioada
de post-sevraj. Scopul este de a recâstiga controlul asupra proceselor mentale, emotionale, judecatii si
comportamentului. Prima saptamâna de detoxificare si a doua saptamâna de tranzitie, fac parte din
perioada de stabilizare.
3. RECUPERAREA TIMPURIE. Aceasta este perioada în care înveti sa functionezi din nou fara tutun, înveti
sa te întelegi mai bine pe tine însuti, dobândesti instrumente pentru controlul stresului si pentru viata
cotidiana fara tutun, în timp ce continui recuperarea de pe urma efectelor fizice ale tutunului. Urmatoarele 3
saptamâni reprezinta perioada de recuperare timpurie.
4. RECUPERAREA INTERMEDIARĂ. Stilul de viata centrat în jurul dependentei trebuie sa se tranforme
într-un stil de viata normal, echilibrat, în care starea de lilbertate fata de tutun este apreciata si resimtita cu
placere. Scopul acestei perioade intermediare a recuperarii este tocmai acest stil de viata normal, echilibrat.
A doua luna aduce pentru majoritatea aceasta faza.
5. RECUPERAREA TÂRZIE. Scopul primordial al acestei faze este schimbarea personalitatii care
presupune o autoestimare sanatoasa, capacitatea de a avea relatii apropiate sanatoase si capacitatea de a
trai în mod pozitiv si productiv.
Pentru unii dintre fostii fumatori, aceasta etapa nu creeaza probleme serioase. Acestia au crescut în familii
relativ functionale si au niste convingeri si valori sanatoase si dispun de strategii de rezolvare a problemelor.
Eliberarea de efectele debilitante ale tutunului le permite sa revina la starea anterioara de sanatate fizica si
generala destul de repede.
Altii, oricum, au de facut eforturi serioase în aceasta faza a recuperarii târzii pentru ca au crescut în familii
disfunctionale în care au existat probleme de dependenta si au o personalitate puternica, predispusa la
dependenta. Aceste persoane trebuie sa rezolve problemele copilariei mai înainte de a putea sa ajunga la o
stare de sanatate generala stabila. În cazul acestor persoane, recuperarea târzie va continua mult timp dupa
renuntare. Acestia vor constata ca fiind foarte utile participarea în cadrul grupurilor de autoajutorare din
localitate.
Toti fostii fumatori au de câstigat participând la program pâna la terminarea acestuia, în vederea completarii
perioadei de recuperare târzie.
6. ÎNTREŢINEREA. Aceasta perioada are ca scop principal continuarea unei vieti productive, pline de sens,
directionata de principiul abstinentei. Aceasta perioada presupune vigilenta si monitorizarea problemelor
legate de dependenta si luarea unor masuri corective ori de câte ori este necesar. Intretinerea este un
proces care dureaza toata viata.
Cei mai multi constata ca recuperarea nu este o dezvoltare constanta, rectilinie, de la un punct A la un punct
B. Noi putem acorda asistenta în cea mai mare parte a fazelor timpurii prin aceste materiale. Dar multi
constata ca se împotmolesc la jumatatea drumului. Acestia dau gres în realizarea obiectivului recuperarii si
ajung la o abstinenta doar partiala sau de slaba calitate.
Modalitatea sanatoasa de a iesi dintr-un punct în care te-ai împotmolit este de a face o analiza
retrospectiva, cautând sa întelegi ce se întâmpla. Daca este nevoie, trebuie sa recurgi la sprijin suplimentar
pentru a iesi din împotmolire.
Unii se lasa coplesiti de simtamintele de frustrare si esec si "rezolva" împotmolirea negând ca se confrunta
cu stresul, recurgând probabil, în cele din urma, la dependenta lor pentru a gasi usurare. Sau, pot sa
recurga la alte comportamente compulsive, înlocuind o dependenta cu alta. Acestia nu ajung la o abstinenta
înalta din punct de vedere calitativ.

PREVENIREA RECIDIVEI: CONFORTUL INDEPENDENT DE ALIMENTE

Alimentare sub imperiul emotiilor


De obicei, atunci când cineva manânca mai mult decât organismul are nevoie pentru hranire, manânca din
motive emotionale. Deoarece nicotina inhiba pofta de mâncare si creste rata metabolica, alimentarea sub
imperiul emotiilor poate sa treaca neobservata în cazul unui fumator mare, pentru ca nu se îngrasa. Dar
când acesta renunta la fumat, va începe dupa cum bine stim cu totii, sa câstige în greutate.
Daca radacina, cauza problemei este alimentarea sub imperiul emotiilor, atunci introducerea unui regim nu
rezolva, de obicei, problema pentru prea mult timp. Efectuarea de exercitii fizice poate sa fie de folos dar
probabilitatea aparitiei acceselor de supraalimentare si alimentarii nesanatoase ramâne o amenintare la
adresa sanatatii.
Cheia evitarii problemelor legate de îngrasare datorata alimentarii sub imperiul emotiilor este de a descoperi
mai întâi de ce manânci în mod compulsiv, iar apoi sa solutionezi acea problema emotionala ca parte
integranta a programului tau de recuperare.
Motive care stau la baza alimentarii sub imperiul emotiilor
Iata câteva dintre motivele ce se afla la baza foamei si alimentarii compulsive:
. Dependenta - nevoia de a fi îngrijit, de a fi protejat
. Teama
. Mânia, dorinta de razbunare - fata de altii sau sine însusi
. Dorinta de perfectiune, realizare
. Izolare emotionala
. Depresie
Atunci când o persoana foloseste mâncarea sau se implica în orice alte comportamente de tip compulsiv
cum sunt fumatul, bautul, sexul nesanatos, relatiile nesanatoase, munca nesanatoasa, etc., pentru a
satisface aceste nevoi, ea va fi totdeauna dezamagita. Aceste nevoi nu sunt satisfacute prin comportament
compulsiv. Ele se pot trata mult mai adecvat printr-un program de dezvoltare a personalitatii si de
recuperare a stilului de viata.

Ce nu este recidiva

Ideile gresite despre recidiva prind deseori pe oameni în capcana disperarii. Aceste idei pot deveni asa-
numite "profetii care se auto-împlinesc", deoarece omul tinde sa actioneze pe baza convingerilor pe care le
are.
Idei eronate cu privire la rolul abtinerii de la folosirea tutunului.
(1) Recuperarea înseamna abtinerea de la tutun.
(2) Recidiva înseamna folosirea tutunului.
(3) Atâta vreme cât ma abtin de la tutun, sunt în recuperare.
(4) Ori de câte ori recurg la fumat, sunt într-o recidiva.
(5) Atâta vreme cât nu fumez, voi fi stapân pe mine însumi si dependenta mea.
Concluzia eronata este ca scopul primordial al recuperarii este de a nu folosi tutunul.
Greseala consta în a crede ca a nu folosi tutunul este egal cu recuperarea. Oricum, multi fumatori
raporteaza ca atunci când simptomele fumatului sunt înlocuite cu simptomele sevrajului, ei devin atât de
disfunctionali încât reîntoarcerea la fumat li se pare cea mai buna optiune. Astfel ei descopera în modul cel
mai dureros ca recuperarea este mult mai mult decât doar simpla abtinere de la fumat. Este nevoie de a
învata sa rezolvi stresul vietii fara sa te sprijini pe cârja nicotinica.
Idei eronate despre semnele de alarma ale recidivei. Cei mai multi oameni cred ca recidiva are loc fara
avertismente prealabile. Li se pare ca recidiva este un eveniment misterios pe care fumatorul în recuperare
nu-l poate prevedea, ci doar spera sa nu se întâmple.
Oricum, realitatea este ca recidiva este un proces si nu un eveniment. Recidiva are semnale de alarma care
daca sunt luate în seama, pot preveni evenimentul fumatului. Daca nu sunt luate în considerare, exista o
mare probabilitate ca persoana sa se întoarca la dependenta ei.
Semnele de alarma depasesc sfera fumatului. Impulsul de a fuma si obsesia de a fuma sunt semne care
intervin tardiv în procesul de recidiva. Prevenirea recidivei înseamna observarea unor semne mult mai
timpurii.
Află ce este recidiva şi care este procesul recidivării...

PREVENIREA RECIDIVEI: NU TE ÎMPOTMOLI !

De ce te blochezi?
Orice persoana în curs de recuperare constata ca exista momente când se pare ca nu mai progreseaza în
sensul recuperarii. Noi numim aceste puncte "blocaje" de-a lungul drumului recuperarii. Ele reflecta un
platou, o perioada de stres care afecteaza progresul.
Exista modalitati sanatoase si nesanatoase de a trata aceste blocaje. Cea mai sanatoasa modalitate este de
a te opri si re-examina ce se întâmpla cu tine. Ce factori de risc au aparut care nu erau prezenti înainte? Ce
presupozitii false ai folosit ca principii calauzitoare în gândirea ta care te-au indus în eroare? Ai devenit prea
încrezator în recuperare?
Multi dintre fumatorii aflati în recuperare si care se blocheaza într-un punct, fie ca neaga ca se confrunta cu
o dificultate fie ca se lasa coplesiti de simtamântul de frustrare si esec. În felul acesta devin foarte vulnerabili
la procesul de recidivare, întorcându-se în cele din urma la dependenta lor de tutun pentru a obtine
usurarea. Sau, poate recurg la un alt comportament compulsiv: dependente înlcouitoare. Aceasta
solutionare nesanatoasa duce la o abstinnenta partiala sau de slaba calitate chiar daca respectivul nu
fumeaza.
Nu exista motive sa ramâi blocat pentru un timp nedefinit. Exista câtiva pasi sanatosi care pot fi facuti pentru
a merge mai departe în vederea continuarii dezvoltarii peronale si a recuperarii.
R.A.D.A.R.
Terence Gorski a propus acronimul RADAR pentru a rezuma actiunile recomandate pentru evitarea
ramânerii în capcana unui blocaj.
R` RECUNOASTE ca a aparut o problema.
A` ACCEPTA ca este normal sa aveti probleme.
D` DETASEAZA-TE pentru a vedea lucurile din perspectiva.
A` APELEAZA la ajutor.
R` RASPUNDE prin actiune atunci când esti pregatit.

Nu fi S.T.O.P.

Prevenirea recidivei se bazeaza pe învatarea unui acronim simplu, S.T.O.P. Aceasta cheie simpla ne ajuta
sa reglementam viata noastra pentru a reduce stresul nenecesar, pe care noi însine îl producem.
S` Singuratate. Atunci când cineva se simte singur, poate sa creada ca este respins, sa-si construiasca o
cochilie de autocompatimire si sa înceapa sa caute alinare în acea cârja atât de familiara, tigareta.
T` Tensiune. A-ti permite sa acumulezi o stare de tensiune, mânie sau resentimente fata de alte persoane
sau fata de vreun obiect care îti produce frustrare, este o cale propice pentru a începe sa îti doresti o tigara
ca sa înlaturi tensiunea.
O` Oboseala. Atunci când nu ne odihnim suficient în mod regulat, echilibrul nostru emotional se risipeste.
Începem sa reactionam exagerat la stres si suntem mai susceptibili sa recurgem la solutia oferita de
substanta fata de care am fost dependenti.
P` Prânzuri neregulate. Mesele regulate ajuta organismul sa pastreze un bioritm constant care determina un
metabolism fara dereglari. Servirea meselor la ore neregulate duce la oscilatii ale glicemiei care afecteaza
capacitatea creierului de a functiona normal si rational. Atunci când cineva este în stare de hipoglicemie,
emotiile tind sa scape de sub control si pot sa apara iritabilitatea, nervozitatea si dorinta de a fuma.
De multe ori, suporterii nostri ne pot feri de Singuratate, Tensiune, Oboseala si Prânzuri neregulate. Avem
nevoie de un plus de atentie plina de afectiune din partea lor în urmatoarele câteva zile de stabilizare dupa
sevrajul nicotinic. Instituind un program mai regulat de servire a meselor, de odihna, de exercitiu fizic si
recurgând la relaxare prin discutii cu prietenii ne va ajuta sa ne reechilibram.
Verificarea stilului de viata sanatos si evaluarea stresului îti vor da ocazii sa cugeti la deprinderile de
rezolvare a stresului pe care le ai si ce trebuie sa faci în ce priveste confruntarea cu poverile de zi cu zi în
lipsa fumatului.

TRATAREA PROBLEMELOR EMOŢIONALE

Majoritatea fumatorilor admit ca au folosit tigarile pentru a învinge unele simtaminte (de exemplu: frustrarea,
apasarea, mânia sau nervozitatea). Simpla înlaturare a tigarilor fara înlocuirea comportamentului cu care
fumatorul învingea respectivele emotii, este contraproductiva.
În general psihologi identifica cinci categorii principale de emotii: TRISTETE, BUCURIE, TEAMĂ, RUŞINE,
MÂNIE
Exista multe variatii în cadrul fiecareia dintre aceste categorii si se întâmpla deseori sa dam unui simtamânt
diferite denumiri.
Cum să abordăm simţămintele?
Pentru a trata eficient simtamintele noastre trebuie sa facem trei lucruri.
1. Identifica-ti simtamintele. Acest lucru va fi dificil pentru ca putini oameni sunt constienti de diversitatea
simtamintelor lor. Scrierea unui jurnal al simtamintelor de care esti constient sau inventarierea simtamintelor
(bifând o lista data de simtaminte) în fiecare zi, sunt doua metode care te pot ajuta sa devi mai constient.
Fara aceasta constienizare a simtamintelor nu vei putea fi în stare sa faci prea multe pentru a le învinge.
2. Vorbeste despre simtamintele tale, ia-ti în stapânire simtamintele. A sti ce simti este important dar a lua în
stapânire simtamintele tale este de asemenea decisiv. Aceasta înseamna sa fi în stare sa împartasesti sau
sa prelucrezi, sa redai simtamintele tale si altora. Luarea în stapânire a simtamintelor se poate începe
împartasind cu cineva jurnalul sau inventarul simtamintelor tale. Lucrul acesta poate fi facut în cadrul
discutiilor din grupul de sprijin.
Timpul petrecut în discutarea simtamintelor celor mai dureroase (mânie, teama, singuratate), timpul rezervat
pentru a trai aceste simtaminte este un timp bine folosit. Daca nu iti iei în stapânire simtamintele, atunci te
vor lua ele în stapânire.
3. Lasa simtamintele sa se stinga. Lasându-le sa se stinga vei evita transformarea lor în resentimente care
sunt deosebit de stresante si pot sa declanseze impulsul de a fuma.
Obţine sprijin în perioada de rezolvare a simţămintelor
E posibil sa ai nevoie de ajutor în oricare sau toate trei dintre cele trei trepte de mai sus. Un sistem de sprijin
este un mijloc important de ajutorare pe parcursul tratarii simtamintelor si va creste sortii de izbânda ai unei
recuperari reusite. Deseori, împartasind simtamintele cu altii ele se vor stinge. Daca acest lucru nu se
întâmpla poti cere prietenului sau grupului de sprijin sa aiba o discutie cu tine daca observa ca repeti niste
simtaminte vechi sau resentimente.
Un sistem de sprijin care te ajuta sa prelucrezi simtamintele în mod eficient functioneaza în felul urmator:
. Este în stare sa asculte fara sa încerce sa "puna la punct" persoana care vorbeste.
. Întreaba despre simtaminte.
. Confrunta cu problemele fara sa judece.
. Ajuta membrii sa recunoasca progresele realizate.
Din cauza implicarii personale, membrii familiei sau prietenii foarte apropiati s-ar putea sa fie mai putin în
stare de sprijin eficient în tratarea simtamintelor decât un grup de sprijin sau alte persoane care renunta la
fumat.
Fi răbdător cu tine
Formarea aptitudinilor tale prezente de rezolvare a problemelor a durat ani de zile. Noile aptitudini nu pot fi
formate cu usurinta, de la o zi la alta. Abordeaza lucrurile unul câte unul. Atunci când te afli într-o situatie
dificila sau tensionata, practica pasii mentionati mai sus. Ei te vor ajuta sa tratezi simtamintele tale în loc sa
reactionezi, asa cum în general procedeaza majoritatea oamenilor când au de-a face cu simtamintele. Atât
bautura cât si stresul excesiv, doua dintre cauzele majore ale recidivei la fumatori, sunt direct legate de
tratarea sau refuzul de a trata propriile simtaminte negative.
Constientizeaza si sarbatoreste progresele realizate. Atunci când observi simtaminte din categoria "bucurie",
opreste-te si savureaza-le. Umorul, bucuria si simtamintele de fericire au de-a face cu endorfinele din
creierul nostru care contracareaza stresul si ne ofera un stimulent natural, fiziologic. Cu cât putem forma mai
multe asemenea mijloace naturale de a învinge problemele, cu atât mai putin vom fi susceptibili la metodele
artificiale de rezolvare a problemelor cum sunt drogurile de tipul nicotinei si alcoolului.

PREVENIREA RECIDIVEI - POTICNIRI SI CADERI

Ce înseamnă recidiva?
Anterior am recapitulat ideea ca recuperarea nu este totdeauna o carare dreapta de la punctul A la punctul
B. Pot interveni platouri sau puncte de stagnare de-a lungul drumului. Pot interveni recaderi si alunecari
înapoi spre fumat. Poate interveni o refugiere într-o dependenta substitutiva.
Lucrurile stau astfel deoarece recuperarea este un proces de schimbare. Recidiva, nereusita în recuperare,
este de asemenea un proces. Întelegerea acestor procese mareste sansa ta de a forma o libertate bine
consolidata fata de tutun.
Ce-ar însemna pentru tine sa fumezi acum? Uniivor raspunde: "Iar am dat gres!", "N-as fi crezut ca sunt în
stare", "A fost numai un fum", "Am fost surprins cu garda coborâta", "Banuiesc ca nu pot sa ma stapânesc;
fumatul produce cu adevarat o stare de dependenta", etc.
Exista o deosebire între actul fumatului în sine si recidiva sau cadere. Sa numim fumatul unei tigarete
"poticnire", sau "dezechilibrare". Aceasta însemna ca abtinerea de la fumat a fost întrerupta. Totusi,
procesul de recuperare poate continua, daca comportamentul de fumator este oprit imediat. Adica,
evenimentul fumatului nu devine o cadere, o recidiva. Recidiva, caderea, este procesul revenirii la folosirea
din obisnuinta, obsesiva a drogului.
Secretul recuperarii reusite este de a te concentra asupra unei abstinente de înalta calitate. A înregistra o
"poticnire" în acest punct al programului de recuperare este un lucru normal, obisnuit; multi experimenteaza
acest lucru. Dar daca hotarârea ta este sa fi nefumator, acea "poticnire" nu trebuie sa devina un esec decât
daca vei continua cu înca si înca o tigara.
Ceea ce ai de facut în cazul în care te "poticnesti" este sa stingi tigara, sa te opresti si sa faci o autoanaliza
întrebându-te: "Ce s-a întâmplat? De ce am fumat acea tigara? Ce factori declansatori am simtit? Unde s-a
întâmplat? Cu cine eram?" Raspunsurile la aceste întrebari te vor învata o multime de lucruri despre
presiunea ambientala si psihologica a dependentei. Vei putea folosi aceste cunostinte pentru a progresa pe
calea recuperarii. A reusi însemna a învata din greseli.
Daca ai avea un prieten care încearca sa se elibereze de tutun si s-ar poticni, ce i-ai spune? L-ai încuraja sa
porneasca din nou pe calea recuperarii si sa continue? Nu le-ai exprima convingerea ca poate sa
reuseasca?
Sloganul nostru astazi este "Îmi voi vorbi mie însumi ca unui prieten." Fi ca un prieten pentru tine însuti.
Daca ti se întâmpla sa te poticnesti, vorbeste-ti în mod pozitiv despre poticnire. Spune-ti: "Aleg sa fiu liber de
tutun" si arunca pachetul si chibritele; mergi mai departe pe drumul recuperarii.
Procesul de recidivare
Exista un tipar al unei disfunctionalitati progresive care are loc în cursul recidivei. Acest tipar merge de la
negare si evaziune la pierderea controlului asupra judecatii si comportamentului. În general procesul
decurge cam asa:
NEGARE SI EVAZIUNE Nerecunoasterea unui punct de stagnare în recuperare.
FACTORI DE RISC MAJORI Stres puternic sau personalitate predispusa la depedenta; stil de viata cu multi
factori de risc (supraîncarcat, apasator); conflicte sociale sau schimbari; neglijarea starii de sanatate (orarul
meselor, exercitiul fizic, odihna); program de recuperare neadecvat (nerespectarea indicatiilor).
EVENIMENTE DECLANSATOARE Gânduri stresante, emotii dureroase care sunt înabusite, amintiri
dureroase, situatii stresante sau interactiuni stresante cu alte persoane.
DISFUNCTII INTERNE Dificultate în a gândi clar, gânduri distorsionate, greutate în a tine sub control
emotiile si simtamintele, tulburari de memorie, somn neodihnitor, neputinta de a tine în stapânire stresul,
rusine, vinovatie, disperare, revenirea la negare.
DISFUNCTII EXTERNE Comportament de aparare si evitare, construirea crizei: pregatirea esecului;
depresie; lipsa planificarii; confuzie si reactii exagerate; iritabilitate.
PIERDEREA CONTROLULUI Judecata slabita; neputinta de a actiona, de a rezista impulsului;
recunoasterea pierderii controlului; limitarea alternativelor: singura solutie este sa trag o tigara; prabusire
emotionala sau fizica.
REÎNTOARCEREA LA COMPORTAMENTUL OBSESIV COMPULSIV rusine, vinovatie, remuscare
profunda; pierderea controlului asupra uzului de substanta; problemele medicale si de viata escaladeaza.
Examinând aceste trepte, ne ajuta sa realizam faptul ca putem recunoaste simptomele timpurii si sa
actionam pe baza lor, prevenind astfel alunecarea în jos spre folosirea obsesiv-compulsiva a substantei
producatoare de dependenta.

VINDECAREA COPILULUI DIN LĂUNTRU

Rădăcinile din copilarie ale dependenţei


Legatura dintre cele traite în copilarie si dependentele contractate în viata de adult au fost puse în evidenta
de catre numerosi experti în tratament. Desi cauza precisa datorita careia o persoana devine dependenta nu
este usor de identificat si de obicei acest lucru nu este simplu, totusi se pare ca exista unii factori din
experientele traite în familie care cresc riscul aparitiei starilor de dependenta.
Aceeasi factori sunt cei care submineaza procesul recuperarii, favorizând în mod deosebit, posibilitatea
substituirii unei forme de dependenta cu o alta forma. Cu certitudine, acesti factori afecteaza capacitatea
persoanei de a ajunge la integritate si la o viata emotionala echilibrata.
Vulnerabilitatea la dependente pare sa fie accentuata atunci când o persoana creste într-un mediu în care
au existat una sau mai multe dintre urmatoarele disfunctionalitati cronice:
* Unul sau ambii parinti dependenti de un drog
* Un mediu familial în care se practica violenta (fizica, sexuala, verbala, emotionala).
* O familie neglijenta. Parintii dependenti fata de munca pot fi în situatia de a neglija nevoile copiilor.
* O familie în care domina o atmosfera de blam în care copilul nu este niciodata apreciat, o familie în care
copilul nu reuseste sa fie niciodata suficient de cuminte, bun.
* Prezenta în familie a unui grad mare de inconsecventa. Luptele dintre soti sau divortul parintilor pot da
nastere la astfel de situatii.
Aceste disfunctionalitati pot fi voite sau nerecunoscute. De exemplu, neglijarea nevoilor unuia dintre copii
poate sa fie consecinta faptului ca un alt membru al familiei are nevoie de îngrijiri continue din cauza unei
boli grave, sau în cazul în care unul dintre parinti a decedat când copilul era la o vârsta frageda.
Rezultatul tuturor acestor situatii dureroase este ca copilul poate sa ramâna cu anumite nevoi fundamentale
neîmplinite si ca urmare, îsi formeaza mecanisme de rezolvare a problemelor care nu sunt adecvate vietii de
adult. Ei sunt mai vulnerabili la logica emotionala a personalitatii de tip dependent.
Tiparele modului de rezolvare a problemelor tind sa se încadreze în urmatoarele 4 categorii:
* Eroul sau salvatorul. Joaca rolul de parinte pentru copiii mai mici; deseori este fratele/sora cel/cea mai în
vârsta. Se autoestimeaza dupa comportamentul exterior. Deseori este laudat pentru maturitatea lui, este un
lider, are realizari academice. Este hiper-responsabil. Este vulnerabil la dependenta fata de munca, fata de
putere si la tulburari de comportament alimentar.
* Tapul ispasitor sau oaia neagra. Foloseste scandalul sau comportamentul negativ pentru a atrage atentia.
Are o imagine proasta despre sine, o autoestimare scazuta. Este foarte vulnerabil la presiunea colegilor,
tovarasilor, la delicventa, dependenta de droguri, promiscuitate.
* Clovnul sau mascota. Ofera scene comice familiei constituind o modalitate de a reduce tensiunea.
Depinde de masca vesela, se bazeaza pe capacitatea de a fi pe placul celorlalti pentru a-si ascunde
temerile si simtamintele de inadecvare. Vulnerabil la munca, bani si dependenta de sex.
* Copilul pierdut. Învinge stresul refugiindu-se în lumea imaginatiei, a fantasmelor, evitând realitatea.
Susceptibil la depresie cronica si risc de suicid. Se autoizoleaza. Vulnerabil la dependenta relationala, la
dependenta de droguri si la tulburarile de comportament alimentar.
Tipare nesănătoase de rezolvare a problemelor din trecut
Copii care sunt crescuti în astfel de familii cu disfunctionalitati ajung deseori la maturitate având tipare
disfunctionale, neadecvate de rezolvare a problemelor vietii de adult. Ei sunt numiti "COPII ADULTI"
deoarece sunt adulti cu probleme ramase nerezolvate din copilarie. Ei poarta o povara emotionala de
teama, îndoiala si nesiguranta. Este probabil ca în familia acestor persoane s-au practicat trei reguli care i-
au handicapat ca adulti:
* Nu vorbi! "Trebuie sa pastrezi secretele familiei".
* Sa nu te încrezi în nimeni. "Este mai sigur sa te izolezi decât sa ai relatii cu ceilalti."
* Nu plânge! "Înabuse, reprimeaza simtamintele pentru a evita durerea."
Iata câteva dintre tiparele nesanatoase de rezolvare a problemelor pe care copiii adulti le practica:
* Izolarea si evitarea conflictelor.
* Manipularea si tinerea sub control.
* Dificultati în definirea limitelor potrivite.
* Dificultati în a avea încredere în ceilalti.
* Hiper-responsabili sau iresponsabili.
* Perfectionism.
* Probleme legate de relatiile apropiate si legate de mentinerea unor relatii sanatoase.
S-a constatat ca copiii adulti ai alcoolicilor au o probabilitate de 4 ori mai mare de a deveni alcoolici decât
copii crescuti în familii nealcoolice. Copiii adulti par sa fie mult mai înclinati ca în starile de labilitate
emotionala sa reactioneze prin continuarea unei relatii nesanatoase, dependente. Copiii adulti tind sa se
casatoreasca cu copii adulti care au avut o copilarie la fel de dureroasa, dezorganizata. Din aceasta cauza,
multi copii adulti devin co-dependenti cu o persoana dependenta. Copiii adulti sunt co-dependenti înca din
familiile de unde au provenit si pot deveni co-dependenti si fata de membrii familiei în care traiesc în prezent
sau fata de alte persoane importante pentru viata lor.
Nu este niciodată prea târziu sa ai o copilarie fericită
Din fericire, exista solutii disponibile pentru copiii adulti. Deoarece recunoasterea legaturii dintre copilaria
disfunctionala si dependentele vârstei adulte a avansat foarte rapid, exista la ora actuala numeraose
instrumente disponibile pentru studiu si dezvoltare personala.
Multi copii adulti gasesc ca participarea la un grup de sprijin împreuna cu cei care au probleme similare este
deosebit de utila în recunoasterea faptului ca nu sunt singuri. Grupul poate oferi încurajare pe parcursul
perioadei în care persoana face eforturi pentru tratarea problemelor.
Unii copii adulti proveniti din familii extrem de violente s-ar putea sa aiba nevoie de asistenta specialistilor
pentru rezolvarea problemelor lor. Multi consilieri familiali si psihologi sunt familiarizati cu sindromul copilului
adult si sunt pregatiti sa ofere asistenta individualizata. În plus, multe institutii de tratare a dependentelor
desfasoara programe în ambulator sau programe scurte pentru co-dependenti, mai ales pentru cei proveniti
din familii disfunctionale. Aceste programe sunt deosebit de utile pentru acei copii adulti care socotesc ca au
ajuns într-o perioada critica a vietii lor din cauza problemelor nerezolvate. Multe persoane aflate în
recuperarea dintr-o stare de dependenta gasesc, de asemenea, ca un program de scurta durata axat pe
tratarea problemelor copilului adult este folositoare în consolidarea recuperarii.
Daca ai recunoscut unele dintre problemele pe care le-am prezentat despre copilul adult, ia masuri pentru
tine însuti. Cu ajutorul acelei Puteri Superioare si sprijinul celorlalti oameni, multi copii adulti descopera
realitatea unei maturitati fericite, sanatoase pentru ca au gasit vindecare pentru copilul ascuns în launtrul lor.
Si tu poti sa te bucuri de o copilarie fericita pentru a deveni un adult traind o viata pozitiva, productiva.
Factori de succes
1. Pregatirea fizica. Pentru a combate componentele fizice ale dependentei:
a. Începe si continua un program de exercitii aerobice. Acest program va stimula organismul sa atinga
performante de vârf în activitatea mentala si fizica. Exercitiile fizice ajuta la repararea leziunilor cauzate de
gudronul si nicotina din tutun. Conditia fizica buna combate primii doi dusmani ai noului nefumator: stresul
necontrolat si cresterea subita în greutate. Dependenta fizica trebuie tratata cu strategii fizice. Fumatul si
conditia fizica buna sunt incompatibile.
b. Renunta la toate drogurile sau obiceiurile care afecteaza judecata, vointa sau independenta. Învata sa
pregatesti si sa aplici planuri de lupta pentru a combate situatiile cu risc crescut, cunoscute ca fiind tentante
sau factorii antecedenti, care preced si pregatesc calea spre a ceda dorintei imperioase de a fuma.
c. Aleage alimente care vor ajuta organismul sa compenseze vatamarile cauzate de anii de fumat si care te
vor ajuta sa treaca mai usor peste simptomele de sevraj. Urmeaza recomandarile alimentare ale
Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale celorlalte asociatii similare.
2. Pregatirea mentala. Pentru a combate dependenta psihologica:
a. Începe sa imiti comportamentul nefumatorilor. A gândi si actiona ca un fumator perpetueaza stilul de viata
al fumatorului, în timp ce a gândi si actiona ca un nefumator, asigura calea spre succes.
b. Încearca cai creative pentru a rezista nevoii fizice de a fuma.
c. Gândeste-te la succes. Reusita nu lasa loc gândirii negative. Ba mai mult, cel care reuseste va privi chiar
si eventualele caderi ca pasi de învatat pe calea spre victorie în lupta contra fumatului. Identifica modurile de
gândire care conduc la cadere si traseaza-ti noi tipare de gândire care te vor întari pe calea succesului.
3. Pregatirea sociala. Pentru a combate presiunea sociala de a fuma:
a. Refuza în mod politicos tigarile si alcoolul oferite de prieteni, membrii de familie, evita mai ales în primele
4 saptamâni, petrecerile sau orice alte situatii care te pot predispune sa revi la fumat.
b. Confrunta reclamele despre tutun cu adevarul despre fumat.
c. Formeaza-ti deprinderea de a combate influenta companiilor nationale si internationale producatoare de
tutun.
d. Tine legatura cu persoane sau grupuri care încurajeaza un stil de viata fara fumat.
Cercetarile au relevat strategii eficiente în renuntarea la fumat. Analiza a numeroase programe de renuntare
la fumat a relevat câteva strategii care sunt cele mai eficiente în obtinerea succesului. ... "Programele cu
componente multiple au atins cele mai ridicate rate de renuntare la fumat dupa un an de la program."(nr.2,
p.40). Lista strategiilor eficiente raportate include: schimbarea atitudinii si a perceptiei propriei persoane,
solutionarea situatiilor cu risc crescut, aprofundarea motivatiei personale, auto-observarea, managementul
contractual, sprijinul de grup, echilibrarea stilului de viata, autorecompensarea, recunoasterea riscurilor de
boala, stimulentele, dezvoltarea aptitudinilor personale pozitive, formarea unei imagini pozitive despre sine,
optimismul, relatiile sociale bune, stapânirea de sine, încrederea în altii, comportamentul rational,
solutionarea: potentialului de recidiva, conflictelor interpersonale, mâniei, anxietatii, frustrarii, depresiei,
consumului ocazional de bauturi alcoolice, stresului la locul de munca, starilor emotionale negative, fricii de
îngrasare, activitatile de relaxare.

Ce poţi să aştepţi de la noi?

1. Acceptarea ca fumator. Daca fumezi sau nu, este alegerea ta. Iti respectam libertatea de a alege. Totusi,
daca doresti sa iti clarifici unele probleme legate de fumat si te gândesti ce ar presupune renuntarea, noi
suntem aici ca sa te ajutam.

2. Nicidecum condamnare. Fumatul nu are nimic de-a face cu faptul ca esti bun sau rau. Atât oamenii buni
cât si cei rai fumeaza. Totusi, obiceiul acesta este rau pentru ca este daunator. Si pentru ca este daunator,
fumatul te poate face sa te simti vinovat. Daca acesta este modul în care te simti, te întelegem. Daca esti
convins ca fumatul este rau pentru tine si doresti sa te gândesti la renuntare, suntem aici ca sa te ajutam.

3. Încurajare. În trecut ai fumat pentru ca ai crezut ca îti foloseste. Totusi, poate ca în prezent doresti sa
renunti pentru ca ai devenit constient de consecintele negative ale folosirii tutunului. Suntem aici ca sa te
sustinem si sa te încurajam în decizia ta.

4. Pregatire pentru renunţare. Îti putem împartasi unele tehnici care îti vor usura hotarârea de a renunta la
fumat daca doresti.

Ce se întâmplă când nu mai fumez?


Nici nu îti imaginezi cât de multe lucruri poti face pentru ca sa îti usurezi renuntarea la fumat. Obiceiurile
sanatoase elementare îti vor întari organismul, îti vor calma nervii si te vor pregati pentru stresul suplimentar
pe care îl vei avea pe parcursul unei schimbari aşa de mari. Începe sa trăieşti viaţa fără tutunşi aceasta te
va ajuta să compensezi raul determinat de fumat în organismul tău!
După 20 minute de la ultima tigara fumata:

• Nu mai poluezi aerul


• Tensiunea arteriala scade la normal
• Rata pulsului scade la normal
• Temperatura mâinilor si picioarelor creste la normal

După 8 ore:

• Nivelul de monoxid de carbon din sânge scade


• Nivelul de oxigen din sânge creste la normal

După 24 de ore:

• Riscul pentru un atac vascular scade

După 48 de ore:

• Terminatiile nervoase se adapteaza la absenta nicotinei


• Capacitatea de a mirosi si de a gusta se îmbunatateste

După 72 de ore:

• Bronsiile se relaxeaza, facând respiratia mai usoara


• Capacitatea pulmonara creste

După 2 saptamâni pâna la 3 luni:

• Se îmbunatateste circulatia sanguina


• Mersul pe jos devine mai usor
• Functiile pulmonare cresc pâna la 30%

Între 1 luna si 9 luni:

• Tusea, congestia sinusilor, oboseala si respiratia grea, se amelioreaza


• Cilii încep sa se regenereze, îmbunatatind capacitatea de curatire a plamânilor, de aparare
împotriva infectiilor si de eliminare a mucusului.
• Organismul dispune de mai multa energie

Dupa 1 an:

• Rata decesului prin boli de inima scade la jumatate fata de rata fumatorilor

Care sunt consecinţele negative ale folosirii tutunului?

Sociale

• Fumatul este suparator pentru nefumatori.


• Fumatul constituie un exemplu negativ pentru copiii, nepotii sau/si elevii mei.
• Nefumatorii îmi spun ca fumul de tutun lasa un miros neplacut în masina, în casa si în hainele mele.
• Dupa o baie firbinte sau când transpir, miros a fum îmbâcsit de tutun.

Medicale, imediate

• Statisticile arata ca fumatul este daunator pentru sanatatea celorlalti oameni din jurul meu, în special
pentru sanatatea copiilor.
• Am început sa am simptome ca tusea persistenta, exces de sputa, raceli si probleme respiratorii
care ma fac sa-mi dau seama ca fumatul îmi distruge corpul si este un pericol pentru sanatatea
mea.
• Fumatul îmi scade imunitatea si puterea.
• În afara de acestea nu uita sa le iei in calcul pe cele medicale, pe termen lung

Financiare

1. Fumatul este scump - el costa mult mai mult decât pretul tigarilor. Economia realizata de renuntarea
la fumat:
• Tigari populare - 10.000x30= 300.000 lei x 12 = 3.600.000 lei
• Tigari medii - 20.000x30= 600.000 lei x 12 = 7.200.000 lei
• Tigari scumpe - 35.000x30=1.050.000 lei x 12 = 12.600.000 lei

• Timp alocat fumării unei ţigări = 5 minute x 20 tigari = 1h 40 min/zi x 30 zile = 50h/luna = 25
zile/an
• Scurtarea vietii o tigara = 7 minute x20 tigari = 2h 20 min/ zi x 30 zile = 70h/luna = 35 zile/
an
2. Costurile medicamentelor, detergentilor suplimentari, vizitarea stomatologului pentru înalbirea
dintilor, cosmetice pentru atenuarea ridurilor, timpul suplimentar afectat spalarii scrumierelor, a
perdelelor, a mobilierului, zugravirea apartamentului mult mai des, costurile medicamentelor pentru
atenuarea durerilor în cazul unui cancer, costul unei vieti sunt alte costuri care trebuie luate in calcul
atunci cand cumperi un pachet de tigari.

Strategii de renuntare

Strategia nr. 1: Diminuarea dozei de nicotina


Eterna întrebare: treptat sau deodată? Ei bine, un om avea un căţeluş şi s-a decis să-i taie codiţa. Dar a zis
să nu-l doară prea tare aşa că a tăiat puţin câte puţin din codiţa căţeluşului...
Dacă totuşi decizi să renunţi treptat... urmatoarele tehnici de a reduce cantitatea de nicotina si gudron
inhalata reduc treptat cantitatea de nicotina din organismul tău. Cu cât este mai mica cantitatea de nicotina
inhalata - cu atât este mai usor când vei renunta la fumat.
1. Redu numarul de tigari pe care le fumezi cu un sfert, apoi cu jumatate si apoi cu trei sferturi.
2. Schimba tigarile cu unele care au mai putina nicotina fara sa cresti nr. de tigari fumate.
3. Redu lungimea tigarilor fumate.
4. Redu numarul de ocazii în care inhalezi fum.
Strategia nr. 2: Începe un program de exercitii fizice
Strategia nr.3: Reducerea dozei de cafeina
Cumpara si foloseste bauturi fara cafeina.
Strategia nr.4: Renuntarea la alcool
Foloseste bauturi nealcoolice în locul celor alcoolice.
Strategia nr. 5: Controlul stresului
Stresul netinut sub control este probabil o cauza majora a începerii fumatului si recidivei.
Concluzii
Dupa ce ai experimentat aceste strategii si ai o parere mai buna despre procesul de renuntare, verificati
puterea si slabiciunile legate de renuntarea la fumat. Când esti gata sa renunti la fumat, noi te putem ajuta.

Te invitam sa te inscrii la un curs de renuntare la fumat atunci când vei fi pregatit.


Ce schimbari pozitive atrage după sine renunţarea mea la fumat?

• Nu mai poluezi aerul.

• Multe din efectele fumatului sunt cauzate de intoxicarea pe termen scurt cu monoxid de carbon,
nicotina si alti compusi. Aceste otravuri încep sa se elimine din organism în câteva ore sau zile de la
ultima tigara.

• Vei înceta sa mai inspiri gaze care distrug cilii sau arborele bronsic si celulele se pot regenera.
Plamânii tai vor elimina mai usor praful si celelalte particule straine.

• "Tusea de fumator" dispare. Dupa un an de renuntare la fumat, riscul pentru boli de inima scade la
jumatate. În sfârsit, pe parcursul a 10-15 ani, riscul tau de cancer si alte boli, revine treptat la cel al
nefumatorilor.

• Femeile care renunta la fumat înainte de a deveni mame, dau nastere la copii care au aceeasi
greutate la nastere ca si copiii femeilor care n-au fumat niciodata în viata lor. Daca o femeie
însarcinata renunta la fumat oricând înainte de a 30 -a saptamâna, ea permite copilului ei sa
creasca în greutate mai mult decât copilul unei femei care a fumat pe parcursul întregii perioade de
graviditate.