Dezvoltarea socio-emoțională a copiilor de vârstă preșcolară

PROGRAM DE CONSILIERE
ARGUMENT
Dezvoltarea socio-emoțională reprezintă o componentă esențială în ceea ce privește adaptarea
preșcolarilor în orice mediu. Spre deosebire de dezvoltarea cognitivă care este susținută în mare parte de o
determinare genetică, dezvoltarea socio-emoțională necesită educabilitate, atât la adulți, cât și la copii.
Viitorii adulți care posedă capacități emoționale bine dezvoltate au mai multe șanse de a fi eficienți și
mulțumiți în viață.
Scopul planului de consiliere colectivă este de a asigura o dezvoltare socio-emoţională optimă copiilor
de de vârstă preșcolară mică, prin implicarea atât a educatoarei de la grupă cât și a părinților.

Obiective privind preşcolarii:

 Dezvoltarea comportamentului de cooperare, prosocial, proactiv (inițiativă);
 Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii/copii de vârstă apropiată;
 Acceptarea diversităţii;
 Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere a principalelor emoţii (fericire, tristeţe, furie, ruşine, frică,
uimire etc.);
 Dezvoltarea expresivităţii emoţionale;
 Dezvoltarea autocontrolului emoţional.

Obiective privind părinţii:

 Implicarea activă în procesul de dezvoltare socio-emoţională a preşcolarilor;
 Dobândirea unor metode de control emoţional al copiilor;
 Identificarea unor soluţii rezonabile pentru conflictele cotidiene ale copiilor;
 Dezvoltarea comportamentului de cooperare, prosocial, proactiv (inițiativă).
Grup ţintă: - preşcolari
- părinţi
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, expunerea, instructajul, demonstraţia,
observarea, jocul, lectura, povestirea, jocul de rol, desenul, pictura, cântecul, dansul, Brainstorming-ul,
Cubul, Trierea Aserţiunilor, Tehnica Viselor, Roata Emoţiilor etc.
Resurse materiale: culori, carioci, creioane, radiere, hârtie albă/color, flipchart, cub, planşe, cărţi,
reviste, cubul emoţiilor, roata emoţiilor, obiecte sala de grupă etc.
Monitorizare: respectarea graficului de activităţi
Evaluare: - observare sistematică, aprecieri verbale, recompensare (medalii/diplome), expoziţii,
concursuri.
PLANIFICARE

Nr. Data Activitatea Responsabili

Crt.

1. Ianuarie „Ce-ar fi dacă...”

2. Februarie „Frumos dar diferit”

3. Martie „Așa da, așa nu!”

4. Aprilie „Oglinda fermecată”

5. Mai „Cubul emoțiilor”

6. Iunie „Roata emoțiilor”

 Activitatea 1
Emoția: tristețe
Tipul emoției: emoție negativă
Denumirea activității: „Ce-ar fi dacă..”
Categoria de vârstă: 3-4 ani
Competența specifică: identificarea consecințelor emoțiilor, recunoașterea emoțiilor și etichetarea corectă
a emoțiilor
Tehnica NLP recomandată: Asocierea
Resurse necesare:
 resurse materiale: scenarii
 resurse temporale: 10-15 minute
 resurse spațiale: sala de grupă

Informații:
Prin această activitate copiii își dezvoltă vocabularul emoțiilor, se permite identificarea consecințelor
emoțiilor asupra comportamentului și își dezvoltă capacitatea de a anticipa anumite reacții comportamentale
ale celorlalți. Copiii de această vârstă au nevoie de ajutor în ceea ce privește identificarea consecințelor
trăirilor emoționale. E nevoie de acordarea sprijinului ori de câte ori se impune.
Modalitate de abordare:
Se citesc pe rând situațiile descrise în scenarii.

Cățelușei Ami i se întâmplă tot felul de lucruri neașteptate. Ea are nevoie de ajutorul tău pentru a
afla cum să se descurce.
Ami a ajuns la grădiniță. Cea mai bună prietenă a ei a râs de ea pentru că s-a tuns.
S-a făcut ora 11 și Ami merge la masă împreună cu colegii ei. Acolo își dă seama că nu mai este loc
pe băncuță.
Ami nu este atentă și varsă din greșeală paharul cu apă pe unul din copiii de la cealaltă grupă.
Doamna educatoare o cheamă pentru că vrea să vorbească cu ea.
Ami îi spune doamnei educatoare că o să șteargă apa de pe jos și apoi merge să-și ceară iertare de la
colegul ei: „Îmi pare rău că am vărsat paharul cu apă pe tine. N-am vrut.”

Se identifică împreună cu copiii emoțiile personajelor

Cum credeți că s-a simțit Ami?

Ce credeți că se va întâmpla după aceea?
Ce credeți că îi va spune doamna educatoare?
Cum credeți că s-a simțit colegul ei atunci când Ami și-a cerut scuze?
Ce credeți că va face colegul ei după ce Ami și-a cerut scuze?

Se cere copiilor să anticipeze cum se va comporta personajul respectiv și să se gândească la posibilele

consecințe ale comportamentului acestuia. („Ce credeți că va face?”, „Ce s-ar putea întâmpla după aceea?”)

Discuții: voi cere copiilor să dea exemple din viața lor de zi cu zi în care s-au simțit triști, argumentând
răspunsul.

Încheierea activității: Copiii sunt invitați să formuleze cu propriile cuvinte păreri referitoare la activitatea
desfășurată (ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut)
Acordarea feedback-ului/Evaluarea: copiii vor fi lăudați pentru răspunsurile pe care le-au dat și încurajați
pentru momentele în care au fost triști.

Activitatea 2

Emoție: stimă
Tipul emoției: emoție pozitivă
Denumirea activității: „Frumos, dar diferit”
Categoria de vârstă: 3-4 ani
Competența specifică: acceptarea diversității, conștientizarea unicității, cultivarea respectului pentru colegi
Tehnica NLP recomandată: Prezumțiile NLP-ului
Resurse necesare:
 resurse materiale: cartonașe colorate, jucării din sala de grupă, coli albe, carioci
 resurse temporale: 10-15 minute
 resurse spațiale: sala de grupă

Informații
Prin această activitate copiii achiziționează limbajul necesar rezolvării de probleme; înțeleg
conceptele de „asemănător” și „diferit”.
Modalitate de abordare: Copiii sunt așezați în semicerc pe scăunele. Fiecare dintre ei arată culoarea
preferată, motivând alegerea și își prezintă jucăria preferată.
După prezentarea fiecăruia, copiii trebuie să redea pe scurt ce au reținut și să-și aplaude colegul. Apoi
vor primi un desen identic pe care-l vor colora fiecare după cum dorește. La sfârșit vor observa că toate sunt
diferite, dar frumoase.
Discuții: împreună cu consilierul școlar se vor da exemple și de alte situații în care aceeași problemă poate
fi rezolvată în diferite moduri.
Încheierea activității: Copiii sunt invitați să formuleze cu propriile cuvinte păreri referitoare la activitatea
desfășurată (ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut)
Acordarea feedback-ului/Evaluarea: copiii vor fi lăudați pentru răspunsurile pe care le-au dat; desenele
efectuate de copii vor fi apreciate atât individual cât și frontal.

Activitatea 3

Emoție: iubire (prietenie)

Tipul emoției: emoție pozitivă
Denumirea activității: „Așa da, așa nu!”
Categoria de vârstă: 3-4 ani
Competența specifică: identificarea comportamentelor prietenoase/neprietenoase
Tehnica NLP recomandată: Asocierea
Resurse necesare:
 resurse materiale: scene poveste, flipchart cu tabel, lipici
 resurse temporale: 10-15 minute
 resurse spațiale: sala de grupă

Informații
Prin această activitate copiii își dezvoltă capacitatea de a face diferența între comportamente
bune/prietenoase de cele mai puțin bune; vor conștientiza importanța prieteniei și a comportamentului
prietenos.
Modalitate de abordare: Se relatează conținutul unei povești, de exemplu „Peștișorul de aur”, în care se
regăsesc mai multe comportamente bune sau mai puțin bune.
Consilierul școlar expune în fața grupei tabelul trierii aserțiunilor (AȘA DA!, AȘA NU!, UNEORI DA!,
ALTEORI NU!). Pe rând, vor veni în față, vor extrage o imagine cu o scenă din poveste și o vor lipi pe
coloana corespunzătoare comportamentului în tabelul dat. La sfârșit vor realiza zidul prieteniei: câte un
copil va veni în față și va alege un coleg-prieten care să-l țină de mână, astfel realizându-se zidul prin
epuizarea numărului de copii. Aceștia își vor motiva fiecare alegere.
Discuții: împreună cu educatoarea se vor identifica situații în care au dat dovadă de prietenie.
Încheierea activității: Copiii sunt invitați să formuleze cu propriile cuvinte păreri referitoare la activitatea
desfășurată (ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut)
Acordarea feedback-ului/Evaluarea: copiii vor fi lăudați pentru răspunsurile pe care le-au dat și încurajați
să fie prieteni cu toți copiii.

Activitatea 4

Emoție: bucurie, furie, tristețe și teamă

Tipul emoției: emoție pozitivă, emoție negativă
Denumirea activității: „Oglinda fermecată”
Categoria de vârstă: 3-4 ani
Competența specifică: exprimarea emoțiilor proprii, recunoașterea emoțiilor
Tehnica NLP recomandată: calibrare, semnale de accesare
Resurse necesare:
 resurse materiale: oglinzi, „harta emoțiilor”
 resurse temporale: 10-15 minute
 resurse spațiale: sala de grupă

Informații
Prin această activitate copiii pot exersa exprimarea facială corectă a emoțiilor de bucurie, furie, tristețe
și teamă; învață să asocieze corect etichetele verbale ale emoțiilor cu expresiile faciale corespunzătoare.
Modalitate de abordare: Li se spune copiilor că se vor juca cu oglinzile, apoi li se arată una dintre emoțiile
de pe „harta emoțiilor” și li se cere să denumească emoția indicată.
Copiii trebuie să mimeze emoția respectivă, ținând oglinda în mână. Dacă este nevoie, emoția poate fi
mimată de consilierul școlar pentru a le oferi un exemplu.
 Se repetă scenariul pentru fiecare emoție (bucurie, furie, tristețe, teamă).
Discuții: împreună cu consilierul școlar se vor da exemple de emoții utilizând contexte cotidiene pentru a
atrage atenția copiilor asupra reacțiilor emoționale ale celorlalți.
Încheierea activității: Copiii sunt invitați să formuleze cu propriile cuvinte păreri referitoare la activitatea
desfășurată (ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut)
Acordarea feedback-ului/Evaluarea: copiii vor fi lăudați pentru răspunsurile date și vor desena câte un
emoticon reprezentând starea lor asupra activității.

Activitatea 5

Emoție: bucurie, furie, tristețe și teamă

Tipul emoției: emoție pozitivă, emoție negativă
Denumirea activității: „Cubul emoţiilor”
Categoria de vârstă: 3-4 ani
Competența specifică: recunoașterea emoțiilor, conștientizarea emoțiilor, exprimarea emoțiilor
Tehnica NLP recomandată: calibrare, semnale de accesare
Resurse necesare:
 resurse materiale: cubul emoțiilor, cubul poveștilor
 resurse temporale: 10-15 minute
 resurse spațiale: sala de grupă

Informații
Prin această activitate copiii pot exersa exprimarea facială corectă a emoțiilor de bucurie, furie, tristețe
și teamă; învață să asocieze corect etichetele verbale ale emoțiilor cu expresiile faciale corespunzătoare.

Modalitate de abordare: Copiii sunt așezați în semicerc pe scăunele. Fiecare dintre ei aruncă cubul și
descoperă emoția. Trebuie să o denumească și să o asocieze cu un moment din viața lui în care a trăit acea
emoție. Același procedeu se realizează cu un cub al poveștilor în care trebuie să recunoască scena din
poveste, povestea, personajele și emoțiile trăite de acestea. Complicarea jocului se va realiza prin mimarea
unei situații în care a trăit o emoție și ghicirea acesteia de către colegi.
Discuții: exemple de emoții utilizând contexte cotidiene.
Încheierea activității: Copiii sunt invitați să formuleze cu propriile cuvinte păreri referitoare la activitatea
desfășurată (ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut)
Acordarea feedback-ului/Evaluarea: copiii vor fi lăudați pentru răspunsurile date și vor desena câte un
emoticon reprezentând starea lor asupra activității.

Activitatea 6

Emoție: bucurie, furie, tristețe și teamă

Tipul emoției: emoție pozitivă, emoție negativă
Denumirea activității: „Roata emoțiilor”
Categoria de vârstă: 3-4 ani
Competența specifică: evaluarea însușirii emoțiilor, a controlului emoțional
Tehnica NLP recomandată: ancorare
Resurse necesare:
 resurse materiale: roata emoțiilor
 resurse temporale: 10-15 minute
 resurse spațiale: sala de grupă

Informații
Prin această activitate copiii pot exersa exprimarea facială corectă a emoțiilor de bucurie, furie, tristețe
și teamă; învață să asocieze corect etichetele verbale ale emoțiilor cu expresiile faciale corespunzătoare.
Modalitate de abordare: Copiii sunt așezați în semicerc pe scăunele. Fiecare dintre ei rotește titirezul
(roata emoțiilor). Pe rând vor denumi emoția, vor preciza o situație în care au simțit acea emoție.
Complicarea jocului se va realiza prin prezentarea unei situații de conflict căreia să-i găsească soluția fără a
face apel emoțiilor negative.
Discuții: alte exemple de situații conflictuale din viața lor de zi cu zi găsind soluții utilizând emoții
pozitive.
Încheierea activității: Copiii sunt invitați să formuleze cu propriile cuvinte păreri referitoare la activitatea
desfășurată (ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut)
Acordarea feedback-ului/Evaluarea: aprecieri, laude cu privire la însușirea pașilor de autoreglare a
emoțiilor negative, recunoașterea principalelor emoții.

Bibliografie:
1. Bonchiş, Elena, (1997), Studierea imaginii de sine în copilărie şi pre-adolescenţă, Oradea: Editura
Imprimeriei de Vest;
2. Botiș, A., Mihalca, L., (2007), Despre dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copiilor, fete și
băieți, cu vârsta până în 7 ani, Buzău: Alpha MDN;
3. Chelcea, Adina&Septimiu, (1997), Cunoaşterea de sine şi a celorlalţi, București: Editura
Știință&Tehnică;
4. Cojan, L., et al, (2010), Preşcolarul  dezvoltare socio-emoţională, http://www.devpsychology.ro/wp-
content/uploads/01_Prescolari-dezvoltare-socio-emotionala.pdf, accesat la data 18.02.2016
5. Dilts, R., Grinder, J., Bandler, R., DeLozier, J., (2014), Ghidul de programare neurolingvistică,
București: Ed. VIDIA;
6. Dr. Michael, Hall, L., Belnap, B., (2014), Cartea cărților în NLP, București: Ed. VIDIA;
7. Faber, A., Mazlish, E., Nyberg, L., Templeton, R., (2008), Comunicarea eficientă cu copiii-Acasă și la
școală, București: Ed. Curtea Veche;
8. Knight, S., (2007), Tehnicile programării neuro-lingvistice, București: Ed. Curtea Veche;
9. Szekely, A., (2003), NLP- Calea Succesului, București: Editura Amaltea;
10. Ştefan C.A., Kallay, E. (2007), Ghid practic pentru educatori, Cluj-Napoca: Editura ASCR;
11. Vernon, A. (2006), Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi
comportamentală, Cluj-Napoca: Editura ASCR;
12. Walter, G., (2008), Influența limbajului pozitiv, București:Editura Curtea Veche; 112
Anexe
Ce-ar fi dacă...
Cățelușei Ami i se întâmplă tot felul de lucruri neașteptate. Ea are nevoie de ajutorul tău pentru a afla cum
să se descurce.
Ami a ajuns la grădiniță. Cea mai bună prietenă a ei a râs de ea pentru că s-a tuns.
Cum credeți că s-a simțit Ami?
Ce credeți că se va întâmpla după aceea?
S-a făcut ora 11 și Ami merge la masă împreună cu colegii ei. Acolo își dă seama că nu mai este loc pe
băncuță.
Cum credeți că s-a simțit Ami?
Ce credeți că se va întâmpla după aceea?
Ami nu este atentă și varsă din greșeală paharul cu apă pe unul din copiii de la cealaltă grupă. Doamna
educatoare o cheamă pentru că vrea să vorbească cu ea.
Cum credeți că s-a simțit Ami?
Ce credeți că îi va spune doamna educatoare?
Ami îi spune doamnei educatoare că o să șteargă apa de pe jos și apoi merge să-și ceară iertare de la colegul
ei: „Îmi pare rău că am vărsat paharul cu apă pe tine. N-am vrut.”
Cum credeți că s-a simțit Ami?
Cum credeți că s-a simțit colegul ei atunci când Ami și-a cerut scuze?
Ce credeți că va face colegul ei după ce Ami și-a cerut scuze?

Harta emoțiilor