Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SI
MISTICUL
ISBN 973-50-0393-7
SAMANLjL,F1i.j'J\i<~,
It
II 1\ II \1\\\ii\\1
'\\~I\\I
0100(10
4089;9
11111\
II
5"948353"002706
enigmele
terrei
PATRICK DROUOT
Samanul, fizicianul
si
, misticul
Traducere din franceza de
RADU-CALIN
BACALI
II
HUMANITAS
BUCURESTI
Coperta
RAZVAN
LUSCOV
PATRICK
DROUOT
LE CHAMAN, LE PHYSICIEN
Editions du Rocher, 1998
ETILE MYSTIQUE
Lilianei,
descendentelor ei spirituale,
femeilesamane
Ne vom purifica,
Pamntul, pari1tele nostru, n brate ne va legana
iar Ba~rnul
sfergndu-ne
Coiot printre
lacrimile
noidevapeumbla.
obraji
Voi toti slteti generatia care va face posibil
acest lucru iar cerculfrnt al natiunii
din nou se va nchide.
Wallace Black Elk
Vraci oglala
Introducere
10
de cultura noastra. Celtii snt creatorii unei conceptii de viata denumita Wyrd1: un mod de a trai si de a deveni care depaseste notiunile noastre conventionale de liber-arbitru si
determinism. Totul este perceput ca un flux, ca o miscare
continua ntre cei doi poli psihologici si mistici care snt focul si gheata: o viziune creatoare si organica paralela conceptelor orientale clasice de yin si yang. Viziune sustinuta
astazi de progresele nregistrate n fizica teoretica.
Din acest concept de Wyrd rezulta o viziune asupra universului - de la zeitati la lumea subterana - reprezentata
de un sistem de fibre gigantice, un soi de pnza de paianjen tridimensionala 'de dimensiuni monumentale. Atunci
cnd unul dintre firele pnzei este facut sa vibreze, ansamblul intra n rezonanta, deoarece toate componentele sale
snt legate. Este o imagine care depaseste maniera noastra de
abordare a ecologiei, n care conceptul de cauza si efect a fost
totusi extins, fiind aplicat unor lanturi de influenta mai lungi
si mai laterale. Dar pnza samanului celt ia n considerare
att evenimentele vietii
, individuale, ct si
, fenomenele fizice si biologice, att evenimentele imateriale, ct si cele materiale, ea repunnd n discutie nsusi conceptul nostru de
cauzalitate.
Nenumarate dovezi confirma faptul ca n toate colturile lumii s-a dezvoltat o traditie samanica. Aceasta implica coexistenta unei lumi dinamice si omniprezente a spiritelor
cu lumea materiala. Aceste spirite, manifestari ale fortelor
naturii, snt invizibile pentru majoritatea oamenilor, dar nu
si pentru samani, fiinte dotate cu capacitati paranormale.
Samanii practicau vindecarea si divinatia, prezidau ritualurile de adoratie si alte ceremonii, servind chiar drept sfatuitori ai regilor. Aptitudinile lor erau recunoscute, cultivate si ntretinute deoarece ele permiteau accesul la domeniul
magiei. Cel dotat cu astfel de capacitati trata n mod direct
cu spiritele si opera ca mediator ntre lumea launtrica si cea
materiala. Prapastia culturala dintre viziunea carteziana cla1
11
12
13
fondat marile curente religioase, sau chiar a unor remarcabile fenomene de vindecare sau de inspiratie artistica. Culturile antice si preindustriale au vazut ntotdeauna n aceste
stari speciale de constiinta un mod de abordare a aspectelor ascunse ale realitatii si de atingere a unei dimensiuni spirituale.
nceputurile revolutiei stiintifice din secolele al XVII -lea
si al XVIII-lea urmau sa aduca schimbari radicale si n acest
~ens. Starile de constiinta samanica nu au mai f~st considerate ca o prelungi~e a ;ta;ii normale de veghe, ci ca o distorsiune a activitatii mentale. Plecnd din acel moment, persoanele care prezentau anomalii emotionale sau psihosomatice
au fost n mod automat considerate bolnave. Stiinta moderna nu face distinctie ntre psihoza si starea de veghe samanica;- ea tinde sa trateze starile speciale de constiinta cu
aju~orul medicamentelor antidepresive si anxiolitice.
In acesti ultimi treizeci de ani, tendinta a nceput sa se inverseze. Treptat, un numar semnificativ de cercetatori, printre care unii de mare reputatie, au recunoscut ca experientele de maturizare si de dezvoltare personala duc catre o mai
buna stare psihologica si spirituala.
Sntem din ce n ce mai ngrijorati din cauza crizei pe care
le traverseaza civilizatia umana, modul nostru de a gndi si
starea noastra de constiinta. Renasterea interesului pentru
cele doua vechi traditii spirituale, cautarea samanica si contopirta aurei noastre luminoase cu cea a Pamntului Parinte, ~ste un semnal ncurajator si promitator.
In aprilie 1997, l-am ntlnit la Bello Horizonte, n Brazilia, pe Leonardo Boff!, teolog si vechi parinte franciscan,
care parasise Biserica catolica dupa ani de confruntari cu Vaticanul. La 12 octombrie 1992, data aniversarii eliberarii popoarelor africane si amerindiene din America Latina, el a
rostit acea faimoasa predica de la statuia lui Cristos de pe
muntele Corcovado din Rio. Aceasta este un imn de speranta pentru toate popoarele traditionale ale planetei. Iata
cteva extrase din aceasta predica:
1
14
1
,
CaIatori,a sarrlanica
Ma aventuram ntotdeauna cu o placere nemarginita n acesta din urma, care mi procura o delicioasa senzatie de abandon, ca si cum as fi redevenit un calator n cele doua lumi .
. De o parte, lumea vizibila, cu muntii, cerul nstelat, copacii si prospetimea acelei brize de vara trzie. De cealalta, invizibilul si misterele sale. "Lumea ascunsa n spatele lumii"
mi se dezvaluia din nou.
Toti cei din cort, americani veniti de la oras sau indieni
de la tara, mpartaseau acelasi ritual, aceleasi cntece. Eu mi
simteam creierul raspunznd unor stimuli externi. Mi se parea evident faptul ca activitatea acestui organ att de deosebit nu se limiteaza la cele cinci simturi. Un stimul exterior poate permite, de fapt, proiectarea constiintei n stari
de extraordinara luciditate, de meditatie, de concentrare si
contemplare profunda. Descopeream, la drept vorbind, o
maniera lucida de patrundere n acel palier de constiinta pe
care l numisem nivelul 21 si care se caracterizeaza prin senzatia de evadare din timpul linear obisnuit - este al treilea
din cele sapte paliere accesibile constiintei umane!. Deschiderea sa favorizeaza aparitia starilor vizionare, ca si perceptia cmpurilor energetice si a aurelor.
Experimentam din nou acel sentiment de patrundere pe
celalalt versant al realitatii, ramnnd totodata constient de
timpul meu propriu - de realitatea lui aici si acum. Corpul
meu fizic nu mai era dect un vehicul, un simplu suport.
Pentru a porni n aceasta explorare, constiinta mea si relua dimensiunea reala. n aceasta noapte din Sierra californiana, patrundeam ntr-un spatiu firmament - un fel de no
man'5 land. Daca dam crezare vechilor traditii, aceasta este
granita dincolo de care se gaseste lumea de dupa moarte.
Asezat pe patul meu din frunze de salvie, cazusem prada unui sentiment ciudat. Practicam starile de expansiune
a constiintei de mai multi ani, dar ntotdeauna n conditii
protejate: culcat, ntr-un cadru privilegiat, cu sau fara sti1 Patrick Drouot, Guerison spirituelle et immortalite, Editions du Rocher, Monaco.
18
19
n absenta oricarei adieri, frunzele si ramurile copacilor din jur ncepura sa danseze, fiind parca mngiate de un
vnt imperceptibil. Dintr-o data, spiritele Oamenilor Pietrei si facura aparitia chiar deasupra focului n preajma ca.ruia ma aflam. Eu nsumi devenisem "de nedefinit". Stiam
ca trupul meu este capabil sa se supuna impulsurilor ~reierului si, cu toate acestea, nu mai aveam nici o dorinta, nici~sa
ramn asezat, nici sa ma ridic. Pur si simplu existam.
Spiritele naturii - arbori, munti, plante, animale - cele
trecute, prezente si viitoare, trecura, ngemanate ca ntr-un
lung suspin, pe deasupra micului altar aflat la intrarea n cortul pe sudatie si se napustira n spatiul ceremonia!.
In timp ce priveam cum acel nor energetic fluid se formeaza n copacul cel mare de lnga mine, vocea batrnului
Wallace ma striga din interiorul cortului:
- Firekeeper, is somebody
out there
?I
n clipa n care am simtit cum alunec ntr-o stare deosebita de somnolenta, din crengile pe care cei din grup le adunasera n spatele meu, chiar nainte de ceremonie, pentru a
delimita spatiul sacru, se auzira ciripeli usoare. Aceste scurte
zgomote de pasari adormite se repetau fara ncetare, nu tare,
ci doar att ct sa ma mpiedice sa adorm de-a binelea. Am
simtit dintr-o data nevoia sa ating pamntul. Mna mea stnga aluneca usor asupra lui, ca si cnd ar fi mngiat obrazul
unui copil. La origini, pamntul era o forta spirituala si, dupa
cum spun cei din Vechime, va veni o zi n care aceasta forta l va reabsorbi. Mngind pamntul, mi se parea ca recunosc
fiecare fir de iarba si ca simt pulsnd sub el eterna forta spirituala a Marelui Parinte.
n acest moment al reflectiilor mele, mica trapa de la intrarea n cort s-a deschis. Wallace Black Elk mi-a cerut sa aduc
apa pentru ca fiecare participant sa poata bea o gura. I-am
spus ca vreau sa adresez grupului o rugaciune de multumire. Obtinndu-i permisiunea, am intrat n coliba - era o caldura sufocanta nsa toti cei asezati n cerc pareau destinsi,
fericiti, calmi. Erau cu totii prietenii mei: Wallace Black Elk,
vraciul, Andrew Thunderdog1, nepotul lui adoptiv, Kim Buszka, o graficiana din Boston, blackfoot2 de origine, Leslie,
prietena ei, si ea tot din Boston, Julie din San Francisco, Antonio, sofer de autobuz n suburbiile Los Angeles-ului, Jeffrey, indian crow dintr-o rezervatie vecina, Josh, metis shoshon aflat n vizita la batrnul Wallace.
Eram cu totii ca ravasiti de suflul Marelui Mister. Fiecare fiinta - un mister n misterul global, parte a unui suflet
comun, o constiinta n comuniune cu cea a grupului. M-am
asezat ntre Black Elk si Andrew. Cu un semn din cap, marele saman m-a invitat sa vorbesc si atunci am spus:
~ Le multumesc tuturor celor prezenti aici pentru faptul ca mi-au permis sa fiu paznicul focului. Mi-am ndeplinit misiunea ntr-un spirit de compasiune si cu dragoste.
1
2
Cinele Tunetului.
Picior Negru.
21
22
Marele Spirit.
23
tele acestea, precum si tot ceea ce ele defineau pur si simplu nu existau pentru ei, ele patrunznd n Lumea Noua o
data cu civilizatia alba. mi era greu, cel putin pentru moment, sa ma cufund din nou n memoria lor colectiva. Doar
celalalt spirit al meu - "vocea mea familiara" - putea sa
ma ajute.
Wallace Black Elk, inipi,
asa-numita sweat lodge
24
tea indienilor americani. El conduce ceremoniile traditionale ale indienilor lakota: dansul soarelui, cautarea vizi~nii
yuwipi, sweat lodge, inipi etc. n timpul ritualului Chanunpa - pipa sacra al carei detinator este - el comunica direct
cu animalele care-l strajuiesc si poate astfel veni n ajutorul oamenilor prin ceremoniile de vindecare. Pentru indienii lakota, pipa sacra este obiectul cel mai sfnt din univers,
puterea ei nefiind ntrecuta de nimic. Toate pipele lor provin din pipa sacra originara, pe care o pastreaza vesnic si care
le-a fost adusa de Femeia Bizon Alb.
Ceremonialul fumatului, spune Grand-Pa, are menirea
de a reafirma att dimensiunea orizontala a nrudirii individului cu semenii lui, ct si dimensiunea verticala a identitatii sale. Conceptul de nrudire se sprijina pe faptul ca toti
cei care fumeaza mpreuna participa la aceeasi ceremonie
si fac aceleasi gesturi rituale ancestrale.
n timp ce fumam ntr-o liniste religioasa, simteam aceasta legatura cu toate elementele creatiei.
Vraciul spusese:
- Sa cuprindem fortele din cele patru zari n care saIasluiesc cele patru vnturi, reunite ntr-una singura la snul
tatalui lor, vntul de sus, din ceruri. ndrept teava pipei sacre spre cele patru zari si apoi spre cer.
n vreme ce Wallace facea aceste gesturi, noi spuneam
ceea ce el ne nvatase:
- Fumez mp~euna cu Tunkashila1
Prin acest ritual, conceptul de nrudire fuzioneaza cu cel
de identitate. Atunci cnd tutunul este pus n butoiasul pipei, i se dau nume de pasari si de animale. Snt evocate astfel toate fortele, toate formele de viata din univers. O data terminata pregatirea ei, pipa sacra devine corpul reconstituit
al Marelui Spirit, o totalitate sintetica si semnificativa. Toate formele de existenta snt astfel adunate si apoi unite prin
actiunea Focului.
'n timpul sederii mele la Crowley Lake, Black Elk a ndeplinit mai multe ceremonii yuwipi. Era vorba de ritua1
25
ne atinse de boli grave (cancer, cleroza n placi, sida, tulburari pulmonare si renale). Ma'oritatea ceremoniilor yuwipi
desfasoara destinate
n rezervatiil
din Dakota, unor
dar anumiti
luri dese vindecare
usur~-Iriisuferintei
persoavraci le practica si n alte locuri, ca n cazul celei din nord-estul Californiei, la care tocmai plrticipasem.
Ceremonia yuwipi este ritua~ul cel mai important la indienii Sio,-:-~din
tri~ullakota.
:ce_st p:il~j,
sa~anul5si
cheama
spmtele pazItoare
pent1 qua InfaptUI
ntualun
de VIndecare dar .si p~ntru a gasi un 0l~~ect pierdu~, a loc~li.za o
curge ntr-un mod asemanator
u cea a cortului care treturma de bIZOnI sau a face profel,ll. CeremOnIa YUWIpIdemu:a ntlnit~ la populayiile ?jib a si cr.ee ?~n ~a~:da si din
reglUnea Manlor Lacun. EXIsta multe SImIlItudInI Intre cele
I
vraci lakotaspiritelor"
devine rareori
maestru
yuwipi patruzeci
"cel care
se
adreseaza
- nainte
dJ a mplini
de liani,
dusa nu
de pent~
aceastacincizeci,
speCI la.
daca
chiar
perienta
aceremOnIe
suporta deoarect
.sicana~.z~
areforta
nevoie
considerabila
de o mareproexUcenicia dureaza ctiva ani. In general, ea se desfasoara sub ndrumarea
26
purificate atent cu salvie, nainte de a fi dispuse pe altar. Steagurile de rugaciune reprezentnd cele patru directii cardinale snt plasate n cele patru colturi ale altarului n functie de
culoare. Au fost pregatite patru sute cinci saculete pentru
rugaciune continnd tab ac sau kinikinick - acestea reprezinta cele patru sute cinci spirite. Hrana ceremoniala este
depusa la picioarele altarului, n general spre est. Black Elk
ne-a explicat faptul ca, n momentul n care patrund n lodge,
spiritele ating usor alimentele, care din clipa aceea capata
virtuti curative. Iata de ce snt consumate cu atta deferenta n timpul festinului de dupa ceremonie.
Aproape toate triburile practica ceremonia sweat lodge
pentru a-si purifica att corpul, ct si spiritul. Baia de aburi
exista la maiasi si azteci cu mult nainte de sosirea spaniolilor. n secolul al XVII -lea, un dominican, fratele Diego
Duran, a descris modul n care aztecii faceau bai uscate n
interiorul unor constructii de sudatie numite temezcalli:
"Aceste bai snt ncalzite'cu foc si snt relativ mici. n fiecare coliba, ncap zece persoane culcate. Intrarea este strmta si foarte joasa. Oamenii nu pot intra dect pe rnd."
Aztecii aveau un zeu al saunei pe care-l venerau si caruia i adresau rugaciuni n timpul purificarii. Dupa spusele
fratelui Duran, caldura degajata era att de mare nct un spaniol nu ar fi putut sa o suporte si ar fi ramas paralizat pe viata.
Conchistadorii au observat aceleasi temezcalli la vechile popoare din Mexic (teme nsemnnd n azteca veche "a face
baie" iar calli, "casa").
Este curios faptul ca misionarii spanioli, care au venit n
urma conchistadorilor, au depus atta efort sa descrie aceste
temezcalli, pentru ca apoi sa co'ntribuie la distrugerea lor.
Inuitii aveau si ei un tip de sauna (kashim). Aceasta era
o constructie mare de lemn prezentata ca fiind centrul vietii sociale si religioase a satului. Un calator din secolul al
XVIII-lea, aflat n vizita la indienii delaware din Pennsylvania, a observat: "n fiecare sat, la o anumita distanta de corturi, se afla un cuptor. Acesta era construit din lemn acoperit cu lut si era plasat n preajma unei coline. nauntru se puneau
27
28
29
I Poporul Pietrelor.
30
31
32
wipi- le
Aceasta
va arataceremonie
celor cart.~~te
doresc
o chemare
sincer spirituala
sa comunice
unica.cuYulumea spiritelor care este ca1ea de urmat. Ei vor putea apoi sa-si
ajute poporul, indiferent Idereligie sau rasa, si lumea ntreaplul samanului care umb a printre voi. Voi, oamenii albi ndeo~~bi, n~atati s~ d~p~sti ~onstrngerile eului ~o~tn:' ~)aca
dontI sa va apropIatI SI al mult de Marele Spmt SI sa dega. Pentru
a stabilinatural,
aceasta~omUnicare,
sa urmatirespecexemveniti
un saman
:ezvoltati-va, trebuie
de asemenea,
tul fata de voi nsiva, re,chilibrati-va cunostintele si traiti
n armonie cu legile Crertiei.
i absorbeam pur si simplu cuvintele prin toti porii trupurilor noastre.
tre, acest abur sfnt, care e nalta din Poporul Pietrelor, este
suflul
- Priviti,
Mareluia Spirit.
continuatjel,
Re pirndu
dupa -1,ceasimilati
a turnat energia
apa pesteMarepielui Mister.
senzatieaccelerare
extraordi~ara
mi strabatu
Aminima
simtit oOusoara
a Iritmului
cardiac, corpul.
ca si cnd
33
ar fi nce:ca:
d~~ balastul,
eEoti~l~ siMa
~d<:>ielile
ascunse
mca :a
m arda
constImta
mea ol:hsnUlta.
sImteamvech.i,
mInunat, cum de altfel ~a simtisem
Sf
trupul
te de expansiune
meu era purificat
a constiintei
simulta9
- 9umai
cu spiritul.
ca, n cazul de fata,
tate. Unii se rugau pentru parint i bolnavi sau pentru rudeleIndiyparute,
pentru natura.
Dupa nca
cumospunea
Black
realitate, altii
ceremonia
a mai turat
ora si jumaElk: "In yuwipi, nu mai exista ba bati si femei, rase sau diferente religioase, ci doar fiinte u ane unite ntr-o stare de
comuniune perfecta, ntr-un elan piritual comun." Nu puteam sa-mi reprim gndul ca acest ceremonii coboara pna
n negura timpurilor si au razbit p 'n toate capriciile Istoriei.
Pentru noi, occidentalii, care am ~ierdut sensul unor astfel
de ritualuri, a sosit probabil clipa fa regasim aceste cai stravechi de mI?linire a sinel~i prin r1?e~coperirea nvatamintel~r s~mamce cu o v~echime ~u!~lmllenara.
- Au trecut, iata, cinci sute de ani de cnd fumam ChaIn tImp ce fumam Impreuna PIj;a sacra, Grand-Pa spuse:
actuala Virginie de Vest a trait un eveniment att de extraordinar si de sacru pentru noi, ca pentru voi momentul n
n vremeai-a aceea,
care Legii.
se stabilise
n
nunpa.
care
Dumnezeu
nmnatunluiclanJakota
M ise tablele
O femeie a venit n cautarea clanului, ad cnd cu ea o profetie si o
pipa, obiect al unirii poporului. E era din spita acelor "patru labe", care aveau sa devina n curnd hrana si adapostul clanului (bizonii). Strania vizitatoare pretindea de altfel ca se numeste Ptesanwin, famili sa era poporul Bizon masculii
erau Pta,
Pte, sora fiecarui
indian
iar femelele
lakota. "Srt
Pt~. Ea
femeie,
era, asadar,
spuse ea.femeia
Gura
mea graieste adevarul si n mine 9u este nimic rauvoitor."
Apoi, ea a dat clanului o teava lunJ,a si dreapta, laringele lui
Ptepe care l scosese si-l uscase pentru ca el sa poarte sutra va deveni vizibila. Folositi-o
entru a intra n contact
cu ntelepciunea celor dispa~ti,
entru a va mentine uniti
flarea
omului.
"Cu ajutorul
b, spuse e~ armonioase."
suflarea voassi
pentru
ca vorbele
voastreacestui
sa fie JI totdeauna
!
34
Cunosteam
transmis
lakot~Jele
sapte dintre
ceremonii
formeaza osatura siouxilor
cosmogoniei
l'f Cteva
ele aucare
cazut
n desuetudine, dar altele au rezistat si au iesit iar la lumina n ultimii treizeci de ani, grati9 redes~eptarii constiintei samanice
n
remorua
Am:ricasudatIeI,
de ~ o:d:
m vana2ta
d~n1ul YUWIpl.Aceasta
soar:l~i, cautarea dm
:iziunii
urma si
a decevenit foarte populara, at la indieni ct si la altii.
Am avut n mai mult rnduri ocazia de a vorbi cu Andrew Thunderdog, fratele si prietenul meu. Acest povestitor
admirabil mi-a relatat nu eroasele sale experiente de cautare a revelatiei. Hambleche api, cautarea viziunii, este elementul central al calatoriei sp' .tuale a indianului dornic sa intre
n contact direct cu Wak n T anka. Este o ceremonie individuala care se desfasoara P4 un munte izolat, ndeosebi pe vesM0-\ltana.
Anumiti
indieni din
zonele
titul Bear Buttei
mpadurite,
siouxiidinsantee,
care traiau
~ regiunile
acoperite
platforme pe care efectua acest exercitiu spiritual.
.
de desisuri
dinnMinnesoft,
au construit,
n vrful
copacilor,o
Cel plecat
cautare revelatiei
trebuie
sa-si impuna
perioada de patru zile del pOSt negru. n ce ma priveste, tinusem deja post de cteva ori, dar niciodata post negru.
- Ce se ntmpla atuJci cnd nu bei timp de mai multe
zile? l-am ntrebat eu pel Andrew.
talui- din
ceruri.a doua
Dar cel
rai neplacut,
greu este n
cea de-a
zi.
Ei bine,
zi 1ste
si atunci
te treia
rogi Ta- Si c~ ~aci atunci ? ar !ns~stat eu.
Ma pnvi cu un aer lroruc SI spuse:
cu tata si cu
35
tr-o parasit
data ntr-o
coma
a durat
mai supranatumulte zile.
Si-a
trupul
si aprofunda
fost purtrt~are
spre
un nivel
raI,
unde a ~sistat
la. div~.~seevenimentepremonitorii
a descopent
bogatIa
can lakota~ Pe masura ce treceausi un~~
amI,
36
duricerbului
de viata lopatar
asemanatoFe:
pescuitul
somonului,
vnatoarea
si c*ltivarea
porumbului.
Printre
alte-
37
le, fiecare dintre acestia manifesta acelasi respect pentru natura - cei din tribul wintu venereaza n special muntele
Shasta, muntele lor sacru. n timpul ceremoniei autumnale numite "dansul pieii de cerb alb", samanii perpetueaza
riturile secrete viznd rennoirea naturii si bunastarea comunitatii. Se remarca si aici un respect inegalabil pentru constiinta naturii. Flora J ones este una dintre ilustrele reprezentante ale acestor samani wintun.
Odinioara, poporul wintun ocupa un teritoriu care se
ntindea de la muntele Shasta, de-a lungul malului stng al
rului Sacramento, pna n golful San Francisco. n secolul
trecut, nainte de 1870, erau aproape douasprezece mii de
oameni. nsa un secol de violenta rasiala, boala, saracia, migratiile si casatoriile consanguine le-a redus numarul la putin
peste o miel.
n ciuda disparitiei treptate a celei mai mari parti a traditiilor lor, indienii wintun continua sa-i considere pe samanii initiati vindecatori si ndrumatori spirituali.
- Ceremoniile lor ncep seara, mi-a spus Walking Eagle.
"
, cnta n J'urul focului
Samanii
si ucenicii lor danseaza si
pentru a invoca spiritele, a caror sosire o anunta cu ajutorul unui fluier de os. Daca un spirit accepta un anumit candidat, el patrunde n trupul acestuia, care este cuprins de
ndata de convulsii. Omvl saliveaza si se ntmpla ca din gura
si din nari sa-i curga snge. n final, acesta cade la pamnt
si samanii mai vechi l duc n cealalta parte a focului, unde
l vegheaza cntnd.
Putini snt astazi indienii wintu care pastreaza memoria limbii si traditiilor lor. Flora Jones este singura femeie
saman recunoscuta. Ea continua sa practice arta de a vindeca a stramosilor ei, organizeaza sedinte samanice si le prescrie bolnavilor din triburile vecine ierburi traditionale. n
stare de transa, Flora J ones stabileste diagnosticul doar cu
ajutorul minilor.
38
- Sedinta ncepe n momentul n care spiritul pune stapnire pe trupul ei, un evtniment spectaculos, continuaJack
Walking
Plimbnqu-si
pe deasupra
celuisibolnav, FloraEagle.
i simte
trupu~ pnaminile
la cel mai
mic muschi
cea
I
mai mica vena. Ea simte cpiar si durerile acestuia. Daca o persoana are probleme cardiace, inima Florei ncepe sa bata mai
parte
repede.a celuilalt.
Ea suferaDaca
de tots~iritul
Iceea ce
identifica
sufera bolnavul.
sursa bolii,
Devine
el pre-o
Shasta este muntele sacru al tuturor indienilor din
scrie cura terapeutica,
prinpentru
gura samanului.
nord-vestul
Statelor U v~rbind
'te, motiv
care aici se desse~
fasoara
de cazu:-i
mai multe
de revel~tii
ceremonii
FP?ntane
n fiecare
si ~e diver~~
an. Se vorbeste
aparitii. Flo~
adera Jones stIe cum sa llltle III legatura cu spmtul muntelUI
Shasta. Prin urmare, nu mai este ea cea care vorbeste, ci prin
vocea ei graieste nsusi buntele, care se exprima prin intermediul unui corp pe~fect purificat.
Flora Jones s-a nasc~t n 1909. Pe la sfrsitul anilor '80,
ea a anuntat ca se retrage, nsa continua sa practice pentru
fratii ei wintun si pentrJ cei care o consulta de mult timp.
Pe la nceputul anilor '90, ea continua sa sustina ceremolocul lunii august.
nii Dupa
publicece pe
muntele
ocaziaun Pastelui
si Ia mijn 1854
pop jhasta,
rul ei a cu
semnat
tratat, cednd
guvernului Statelor Unite 1ea mai mare parte a teritoriului tribal, seful Seattle din tribrl Suquamish i s-a adresat lui Isaac
mator:
St~vens, guvernatorul nrului stat Washington, n felul ur"Atunci cnd omul f<l>SU
va fi pierit si cnd amintirea tribului meu va fi devenit hn mit printre oamenii albi, aceste
tarmuri vor fi locuite d{ mortii nostri invizibili, iar atunci
guri
cnd n
urmasii
prerie vostri,
sau n coPtii
linJsteacopiilor
padurilor
vostri,
ntinse,
se voreicrede
nu vorsin-fi
niciodata
Noaptea,
pe crede
strazilepustii,
oraselor
si satelor
voastre singuri.
va fi liniste
iar voicnd
le veti
ele vor
fi de
fapt
~~ine.de
multimeaA~elor
pe. m~l~agurile.
care
au traIt
SI care
nu au Irlcetatrev~~iti
nICIOdata
sa IUbeasca pe
aceste
39
J fi niciodata
singur. Sa fie,
exista cac!
morti,
ci doar
fi
asadar,
neputinciosi.
drept siMorti,
bun cu
ampoporu[
zis ? N~ meu,
mortii
nu lumi
vor
diferite."
Ritualul cortului tremurator
la indienii Cree -
nordul Qu'ebecului .
Ruri, ma ndrept acum spre Sain -J ean, mai eXact spre Mistassini- Baie-du- Poste, pentru a aj nge ntr-o tabara Cree din
apropiere
deam
golful
James.
Padu eal si
laurentina
care cele
se ntinDupa ce
parasit
Montreaf,l
am traversat
Trei
de
zaicla de
sudpajisti
de padurea
si copaci,
boreala
pini,este
prlntre
ragnifica,
care triaiestuosul
un adevarat mopin
alb,
numiri
artari,
nu stejari,
le cunosc
mesteceni
si care dau
si at~tea
~plendoarea
alte speciitoamnei
ale carorcanadediene.
ricie. La nord de Trei Ruri, dupa; hawinigan si Grand-Mere,
Drumul merge de-a lungul pjrcului national de la Mauvulpea, ursul si castorul. Unul d n visurile mele este sa vad
un elan n libertate - acest ani al de talie mare traieste n
regiunile mlastinoase din nord, incolo de lacul Saint-Jean,
elanul canadian,
urmeaza un lant de coline unde1SaIaslUiesc
unde
asezarile
civilizate
se raresc1
Acestiarsolitar
poatesafinuneori zarit
pe sosele,
ndeosebi
noaptea,
prezenta
regiune este semnalata la tot pasu~ de panourile indicatoare.
Urmeaza sa petrec vreo doua s ptamni la indienii cree din
Mistassini-Baie-du-Poste,
la rec ,mandarea lui Agnes, o infirmiera de provincie care lucre za la dispensarul rezervati ei. O ntlnisem de mai multe ori la Montreal. Originara din
Grenoble, aceasta femeie de trei eci si cinci de ani a parasit
Franta la vrsta de optsprezece a i, pentru a raspunde che0/
40
As fi vrut sa profit si ~u de aceasta calatorie pentru a vizita acea parte de nord d~r, din pacate, timpul mi era matotodata
surat. Aceasta
si attcivilizatie
de aproPl,ata,
1ecunoscuta,
ma fascina.
att de
Cuvntul
ndepartata
inuit dar
se
mosii din Asia sau din In ulele Aleutine din Alaska. Cuvntul :,e~chir~lOsj'; deloc ap eci~t ~e inuiti:. este fol~sit di~ c~ n
ce
mal la
pUtm.
CIt despre" dJn
nUIt
, acesta
mseamna pur
refera
toti eschimosii
Canada,
deosebindu-i
de SISImeschiplu "Poporul".
Niste artisti amerindiepi pe care i-am ntlnit la Montreal
mi-au explicat ca, dupa 9ai mult de cincisprezece ani de negocieri, inuitii au semna cu guvernele federal si teritorial
acordul de la Nunavut, r d al celor mai importante revendicari ale indienilor aut htoni din istoria Canadei. Acest
acord prevede crearea n 1 99 a unui nou teritoriu, Nunavut,
n partea estica a actualel r Teritorii numite de Nord-Vest.
N unavut, n traducere:
amntul N astru ( echivalentul posute de mii de kilometri
fat~
Quebecului.
Lim?a
i ~~ti~~pe :s~e
aici l~m~a.oficiala,
ala,~
Fenua),
se njinde
o suprafata
de peste doua
linezianului
tun de engleza.
Esch~mo
11 mslsllsI spun mUltI, "Poporul
ca "Purtatori de Paduchi" iar pe oamenii albi Kallunaat, adisau"cei
"oamenii",
n timp
pe indieni i numesc Itkilits, adica
cu Sprncene
Lu cIgi".
n timpul sejurului sa la inuiti, Agnes fusese adoptata
de o familie cui aproxima iv saptezeci de membri. Acolo, ea
a descoperit vnatoarea d vulpi argintii. Pe o ntindere alba
si neteda, total, lipsita de egetatie, fara denivelari, lipsiti de
cel mai mic punct de rep r, vnatorii umbla ore ntregi, punnd capcane, apoi vin sa e ridice fara sa uite vreuna. Agnes
ta
arta.~pus ca femeile le erru superioare barbatilor
rr:i-a
n aceas-
41
42
terenuri sau si apara dj.ptUrile miniere, mai multe organizatii nationale, n spec~al Adunarea
Primelor Natiuni, se
pe
Crearea
scurt, scolilor
scheletulindiene
unei 9rganizari
Rermite controlul
sociale educatiei
de tip occidental.
religioa-
ci
se
si predarea
si crearea amerunui
sistem
judiciar limbilor
indian. ~utohtone,
si n Stateleprecum
Unite, miscarea
indiana este extrem de adiva si participa din ce n ce mai mult
la diverse manifestari cafe reclama respectul fata de religia,
limba, cultura si istoria foporului lor.
Iubesc aceasta tara n ~are mi-am facut numerosi prieteni.
verile
iubesc
calduroase.
pentru b}ndetFa
Imi pltc de
si forta
asemenea
ei, pentru
arta, cultura
clima aspra
si lite-si
ratura din Quebec si A9adia. Ma gndesc la toti acei francezi acadieni care, n secflul al ,XVIII -lea, si-au pierdut paa facut cunoscuta ntregi' lumi drama lor. Exista si o literatura indiana, gratie unor scriitori ca Georges Clutesi si mai
ales Ipougri care, prin a ,ii '30, a scris mai multe opere tramnturile. EVdngeline, Iu~gul poem al lui Henry Longfellow,
duse
n ntreaga
lume,Ad.dia,
JYintreAntonine
care admirabila
of
the Wild.
Zugravind
Maillet Pilgrims
a redat viata n La Sagouine unei tkri careia i-a fost furat trecutul.
sa gasesc aici un sat mai traditional. Indienii cree de astazi
, Sosind
n rezervatie,
nt surprins,
deoarece
asteptam
snt
descendentii
vnato ]'~ilor
nomazi din
MarelemaNord
care
43
I Sa mergem
44
la cort.
45
anicare
Acel
care
mi-a
46
cunoscute, cu o zestre mentala cu nimic mai evoluata dect cea a vechilor descoperitori.
Pe saniile lor mici cu talpi din os si din coarne de cerb,
ei trageau mica rezerva de unelte si obiecte diverse adunate de poporul lor n timpul a zece mii de ani de viata n Arctica: ace de os deosebit de pretioase, piei din care urmau
sa-si faca vesminte, vase cioplite din lemn dur sau din os, cteva obiecte de bucatarie facute din colti de morsa si mai multe cuverturi din blana de fiecare familie.
Totusi mai important dect aceasta modesta nzestrare
materiala, ei aduceau din Asia o extraordinara cunoastere
a Marelui Nord. Att barbatii, ct si femeile nvatasera sute
de reguli de supravietuire n iarna arctica si de gasire a hranei n timpu~ verii. Ei cunosteau natura vnturilor si miscarea stelelor.
In timpul noptii hibernale, erau ghidati de sa.....
manl1 VlZlOnan.
n mod sigur, acesti calatori nu realizau ca trec pe un alt
continent. Ei nu aveau cum sa stie de existenta acestor mase
terestre enorme si, daca ar fi stiut, Alaska li s-ar fi parut o
parte a Asiei si nu a Americii de Nord. Nu aveau cum sa
realizeze ca strabat un pod - strmtoarea Behring - caci peisajul arid care i nconjura nu semana nici pe departe cu asa
ceva. Pentru ei, aceasta expeditie de cteva sute de kilometri
nu era n nici un caz o migratie!
Ar fi putut fi numiti siberieni dar, fiindca au fost asociati
cu Alaska, ei au primit numele generic de indieni si apoi pe
cel mai specific de athabascani. O ramura viguroasa a acestui popor se va instala n insulele ce alcatuiesc Alaska meridionala iar, dupa cteva mii de ani, unii dintre descendentii lor vor pleca spre sud, pna n Arizona, unde vor deveni
poporul navajo (sau dineh). Specialistii au demonstrat ca
limba indienilor navajo este tot att de apropiata de cea a
athabascanilor, precum este spaniola de portugheza, or, este
imposibil ca acest lucru sa fie rodul hazardului. Cele doua
grupuri snt strns legate. Acesti athabascani nomazi nu formau un val puternic de emigranti care sa urmareasca transplantarea civilizatiei lor n teritorii nelocuite. Nimic comun
47
48
mtermedIUI e~chlmosllo
se regaseste si la indienii
sul Colorado (fieful spi
tul Asiei. Estelunul dintr
prezentate.
rece
om asezatn
intelio~llui
ra sa un
provoace
un astfel
re vacarm. nu ar avea forta necesaet medicine
traditionnelle
des lndiensHultkramz,
d'Amerique Guerisor
du No~d,chamanique
Le Mail, Editions
du Roeher,
Monaeo.
49
trebui sa va interesati,
i s-a spus, filmul trebuie
nca n arhive.
parii
lemnpesiprieten
Zgltiyot1 meu
cortul!
Marc Cte, terapeut
rugat de
atunci
la Montreal, care lucra pe atunct la Oficiul National al Filmului Canadian, sa ma ajute sa Pfn mna pe acest document.
CeiAde la O.N.F. nu-l conservasfra nsa, iar bobina era goaIa!
In 199?~
M.arc..a cree
aflat dm
~e la
cple.giiSI
~ui.amerindieni
de la
O.N.F.
ca mdlenn
Ontano
dm padurea borea-
50
,
1
II
Lumea plantelor
datatoare de nt~lepciune
Amazonia, aprilie 1995
nitatile locale santo daime la C~u de Mapia, un areal ecologic de cinci mii cinci sute de kilpmetri patrati, n apropiere
de frontiera boliviana ...
si 1993), avusesem ocazia sa ca sult mai multe rapoarte despre plantele psihotrope, n spe ial despre ayahuasca. Afirmatiile
si ale doctorului
Cu profesorului
ocazia celui Callawayl
de-al treileijsejur
americanEdward
(ntre Mac1991
Rae2 ma marcasera n mod deosebit, ca sa nu mai vorbim
I
rintii noii antropologii .. ~ram ntr~gat de folosirea enteogenelor3 - ayahuasca fund un dmtre acestea - de catre
de cartile si din
referatele
MiChtelului.
Harner, unul dintre pa-'
populatiile
bazinul luiAmazo
1 Membru al Departamentului de Ifarmacologie chimica al Universitatii din Kuopio, Finlanda.
23
52
Membru
Escala Paulista
de M~dicina
Substante alrevelatoare
de Dumnekeu
.. din Sao Paolo, Brazilia.
temerar, am ti-
Vindecatori.
53
preuna cu familia n centrul zon9i numita Ceu de Mapia, aflata n inima padurii amazoniene.
uziseram si citiseram multe
lucruri despre ayahuasca, daim si padurea amazoniana dar,
plecnd de la principiul ca nimi, nu poate nlocui experienta directa, ne-am decis sa merge la fata 19cului pentru a ne
forma propria opinie.
Expeditia, fizica si spirituala, nceput din momentul plecel mai mare oras din lume! Mi- parut rau ca nu puteam zacarii putin,
noastre deoarece
din Rio prietenul
spre capiftala
a tarii:
Brasilia,
bovi
eu,federala
profesorul
Pierre
Weil,
locuia n holistice
apropiere.dinPierre
tectorul
celei
a treia unde
Universitati
lume,este
situata
la sud
de de
Brasilia,
se afla Cite de la Paix. De origirle alsaciana, ca si mine, acest
doctor n psihologie, care si-a lrat diploma la Sorbona, s-a
stabilit n Brazilia n urma cu treizeci de ani. El a fost unul
din~re ~rimii ~rofesori de. psi~ologie ~ransperso~aIa de. la
UmversItatea dm Belo Honzont~, unde 1 se pastreaza o ammt~re v~e. Faim~ sa a~de~asit de altfel r;ranitele tari~ lui adoptIve SI s~~ extms pma m S~ateldfUmt~, Cana~a ~I Fra~ta.
BrazIlIa estesale
remarcabIla
prtn vanetatea
SI smcretIsmul
numeroaselor
miscari religioase.
Dinl punct
de vedere
dian, catolicismul si cultele afri ane. La congresul din Graistoric,
principalele
influente
inmado, am
vazut catolici
practicsH1'iritualesnt
nti participndsamanismul
la o ceremonie
umbanda,
un cult afro-braz~lian
magia alba,
amestec
de candomblel
si spir~tism.derivnd
Originiledin acestui
cult
1
54
do vegetal, la Sao Paolo, si santo daime, n statele din Rondonia si n Acre. Ayahua ca este n centrul practicilor aceszlhene, fara sa fI fost to~al mtegrate. Sa mentIOnam umao
tor
curente sociala
r~ligioase
pe un comportament
moral,
o ierarhie
si unb~zate
~od vestimentar
stricte. Guvernul
brazilian tolei-eaza folos rea acestei bauturi n ceremoniile
religioase si controleaza producerea si furnizarea ei.
Santo daime a fost fo dat n 1930 la Rio Branco, la frontiera cu Bolivia, n Statul cre, de catre Raimundo Irineu Serultul numara astazi cincisprezece
ra, zis maestrul Irineu.
mii de adepti, printre care ersonalitati precum cntaretul Ney
Matogrosso, creatorul d benzi desenate Glauco si antropologul Edward MacRae.
ele doua comunitati importante se
gasesc la Ceu de Mapia, n Statul Amazonas, si n Colonia
Cinco MiF din Rio Bran o, Statul Acre. Dupa o escala la Rio
Branco, ne vdm ndrept spre Ceu de Mapia.
Facem o escala de dua ore pe aeroportul din Cuiabei,
ca sa asteptam legaturapre
Rio Branco. Pentru Liliane si
I
55
pentru
mine,ochilor.
e ca si Acum
de aventuri
ni s-ar
desfasura n fata
Intr-uno cartt
miclmagazin
pentru
turisti
din
aeroport, cumparam pene de papagal din Pantanal. Situat
tinoase cele mai ntinse din lume; el gazduieste fauna cu cea
mai
densitatePantanalul
din Americ
de Sud,
cu tinuturile
peste sasemlassute
la sudmare
de Cuiaba,
este~bnul
dintre
de specii diferite de pasari de b,lta precum acvila, soimul,
nul, papagalul ara ... dar si vidr uriasa, anaconda, iguana,
jaguarul,
caimanul,ibisul,
ocelotul,
a de pasarea
pampas colibri,
si din zonele
pasarea cardinal,
barza,cur~CUl'
tucamlastinoas~, furnicarii uriasi, mtimutele ~rlato.a:e ..~ ..
ca sa zic asa, inexis~ente, priet~ni ~os~ri P?rtughezi n~ ~ornoastre
de po:rgheZa
SI brazlhana
fund,
bescCunostmtele
despre bogatIa
extraordma
a a hmbu
lor. La ongme,
tupi-garani, transcrisa si simplificlta de i~zuiti, a devenit limcole, ea a cunoscut un declin; po tugheza s-a impus, asimilnddensa
cuvinte alaturi
provenind
din imbileInindiene
si doua
africane.
urma cu
seba
circulatie
de portu1lheza.
Multe denumiri topografice provin din tupi-garani si din
Rio Branco este destmatla fav. nta a mtrepnnzatonlor
SI
a colonistilor care revendica pa nturi pentru a le defrisa
diale~tele
n sJ?eci~1di~1c~l
ni~erian ~i a~go~ez
..
acestora
si
a amenajaafricane,
crescatorii
de vite. I omportamentul
tate
a suscitat
funciara
multe
si ladezbateri
folosirea referitpr
paduf}i la
de notiunea
catre populatiile
de proprieindigene si muncitorii rurali care snt n cea mai mare parte
culegatori, descendenti ai colodstilor ajunsi n regiune n
n aceasta privinta, este neces ra o mica digresiune, pentru a vorbi de Chico Mendez, a, versar virulent al distruurma cu mai multe decenii.
{
gerii junglei tropicale. nca de tlj1ar, el s-a angajat n lupta
de
c.ulegat9rilor
asupra pamntu~ilor
lor. al?araf(~.a,drepturilor.
In anu 70, un ambItIOS
plan. guvernamental
memt sa
s~pu~a Am~zonia a at:as ~ Statul!Acre ntrepri~ato~,
crescaton de ammale, socletatl de eX11'loatareforestIera SI colonisti. n 1975, Chico Me~dez a organizat un sindic~t allucratorilor rurali, pentru a opunt! rezistenta practicilor de
56
intimidare
si deposedarel adoptate
nizatii internationale i-au decernat recompense cu titlu posnicipale din Brazilia i p0r.rta astazi numele si diverse orgatum. Branco,
Casa luia din
la douansute
de kilometri sud de
Rio
fost Xapuril,
transfbrmata
muzeu.
Ajungem ri sfrsit la u tim a noastra escala nainte de marea aventura. La aeroport sntem ntmpinati de Gilles Dupin de Saint-Cyr, francez stabilit de treizeci de ani la Belem,
pe care l-am ntlnit uneo i n Franta. Capitala statului Acre
se afla pe malurile rului c acelasi nume, care se varsa n rul
Purus, apele lljli ajungn astfel n marele Amazon.
Luam un taxi si patru dem n inima Amazoniei. Si aici
ni se ofera un peisaj cu t tul nou. Pentru nceput cmpuri
cultivate, o sosea asfaltat demna de rutele noastre nationale, apoi, vreo treizeci de ilo metri mai departe, dupa iesirea
dintr-un viraj spre stng , o simpla pista de laterita rosie.
Ne aflam la sfrsitul se onului ploios si pamntul este nca
mbibat cu ap~. De ctev ori taxiul se mpotmoleste si apoi
redemareaza cu greu. N depasim treizeci sau patruzeci dt::
kilometri la ora. Dupa c nci kilometri de rodeo pe drum,
sntem constrnsi sa cab rm si sa mpingem masina serios
mpotmolita. De cum am fUS piciorul pe pamnt, m-am afundat pna mai sus de glezna ntr-un noroi rosiatic. Facnd haz
de necaz, am izbucnit n rs, n timp ce soferul ncerca disperat sa-si scoata masina din acea hrtoapa. Cteva minute
mai trziu, sntem cu toti' plini de mzga aceea rosie - este
botezul amazonian!
Cnd de bine de rau rbdemaram, este aproape cinci dupa-amiaza, si ncep sa mla ntreb unde vom petrece noaptea n aceste mprejurimi. Dupa cteva sute de metri, taxiul
se mpotmoleste din nou. ncepem sa fim versati n acest joc
care se repeta de nca sa~e sau sapte ori. Ajunge si soferul
I
57
genul
trebuie neobservati.
fie unul obisnuit,
me ce acesta
reusimdesaspectacol
trecem complet
Dupa decevrefa. cem baie, luam o cina usoara si mergem la culcare.
A doua zi, de cum ne trezim
n masura n care am putut dormi peste noapte din cau a aparatului de aer conditionat care facea un zgomot inf mal - Gilles ne propune
sa ne continuam calatoria cu u mic avion local. Mergem,
asadar, la aeroport si decolam cursul diminetii.
La Boca de Acre sntem nt pinati de Alex Polari, pe
care ma bucur sa-I cunosc n cele din urma. Locul este ncteva magazine snt pline de pro use, desi satenii nu par prea
tesat o multime
pestrita, la
de hotel
COPi~il
sinidesecini
vagabonzi.
nstariti.
Cnd ajungem
spune
ca piroga Cele
catre Ceu de Mapia a plecat deja. A, teptnd-o pe cea de a doua
zi, petrecem restul zilei plimbnd -ne pe singura strada existenta si pe ulitele adiacente.
Alex este un om destul de nal si slab, mbracat n stillocal- pantaloni de culoare desch sa si camasa de flanel. Desi
n vrsta de numai patruzeci de ni, barba alba l face sa semene cu un profet din vremuril biblice. Nascut la Rio de
J aneiro, Alex Polari a fost nchis la sfrsitul anilor' 60 deoarece facuse parte dintr-un grup de gherila urbana ce se opunea regimului generalilor. Toate ncercarile sale legale de a
iesi din impas au esuat, el fiind c ndamnat la nchisoare pe
viata? d.~r eliberat apoi dupa nou o ani de detentie, gratie unei
ammstll.
!
58
Aflatun din
n libetjtate,
poet si-a
propus sa reali.z~ze
filmnou
vide<?
n ~adureaacest
tropicala
amazonian~.
De
aICI,e.la cules ~atenal P9ntru o h:crare consa~rata unUl cult
practicat de cel care ext~ag caucIUc natural SI care adora o
puternica bautura amazoniana, cunoscuta sub numele de
ayahuasca.
ta ntlnita pe
Acest
ntn~g
ceaiter~~oriul
a~ar estecontin~ntului
produs plecndsud~~merican,
de la o planl~ zonadegetului
supenoaramare
a fluvulor
dar
creste mal
zon care
si Orinoco.
De ales
grosimea
al minii, Amaliana
trunchiurilor
copacilor.
creste
zonele calde
unde se nfasoara
ca
este nconsumata
cu osiemede,
azia ritualurilor
samanice n
de jurul
vindecare.
'
sauAyahuasca,
"vinul viselor".
n limba
AY~lnseamna
9uechua nseamna
"moarte""vinul
iar huasca
sufletelor"
"liana". Gazda noastra ne F10vesteste ca, la sosirea lor, conchiszat, care avea cunostinte
arte temeinice n materie de plante.
Se pare au
ca incasii
detinea
ayahuascai,
ba,?tura
care
tadorii
descoperit
nfnzisecretele
un popor
deosebit
de civiliface posibila comunicarea cu lumea de dincolo. In perioada n care europenii cucJreau noile teritorii, misionarii vor':'
nile avute n timpul cere
ce
mca.
- de
Nu profetii
am gasitalenicio
ata urme soarelui,
scrise care
sa releve
ca inbeau
sac1dOtilor
"care,
prin viziuse
casii
Alex.
foloseau
Vechile
plante
mituri
psihr,trope,
ile Genezei
dar este
la popoarele
foarte probabil,
amazoniespun zona fluviului (liana si frunzele respective) se obtine o
bautura sacra, care face parte din cosmologia lor. Popoane precizeaza
doua plante
cresc
rele
din padureaca prin
tropiccImbinarea
Ia cunosc asecretele
acesteicare
bauturi
ce le oferea cheia n desboperirea originii lor.
vineaerul
seara,conditionat
me~gem laface
culcare
ntr-o ncapere
tica.Cnd
Si aici,
un zgomot
infernal. rusA doua zi, omul cu pfroga ne asteapta, Giles Dupin, Alex
Pola:i, ~il~ane si cu miIf ne.mbarcam,pentru
ultima etapa
a calatonel noastre. U rcil.m timp de mal multe ore pe cursul
59
60
cim n padure. La cteva sute de metri, gasim satul cu casutele sale de lemn. Nu ne trebuie mult timp ca sa putem aprecia curajul acestor oameni care au fost nevoiti sa se lupte
cu padurea spre a-i smulge cele cteva hectare pentru culturile agricole si pentru cresterea animalelor. Statul brazilian le-a concesionat celor din Mapia o rezervatie ecologica de cinci sute cincizeci de mii de hectare care le permite
sa subziste si
'
, decenta.
/
, sa duca o viata
Alex ne primeste la el iar sotia lui, Sonia, ne ureaza bun
venit. Ei ne pun de ndata la dispozitie, pentru toata durata sejurului, o casa aflata la cteva sute de metri de casa lor,
la marginea padurii. Este un soi de cabana de lemn tipica
pentru padurea tropicala, cu doua ncaperi, naltata pe piloni la un metru de pamnt, cu un mobilier dintre cele mai
rudimentare: o saltea mica si cteva lumnari. Ct despre baie,
ni se indica cu un gest padurea si prul care serpuieste printre arborii imensi. Ne informam imediat daca snt insecte,
pirania sau anim~le periculoase. Gazdele noastre izbucnesc
n rs:
- Linistiti-va, nu va paste nici un pericol.
Este realmente cea mai frumoasa baie pe care am avut-o
vreodata. Intram pna la bru n apa a carei temperatura este
de 28 C; putem, asadar, sa ne racorim si sa ne spaIam fa~a
nici nici o teama.
Santo-daime -
experienta cu ayahuasca
Vom trece si noi n sfrsit prin experienta cu ayahuasca, numita daime de cei din Ceu de Mapia. Pentru acesti amazonieni, infernul verde al conchistadorilor de altadata a devenit paradisul verde al tuturor celor care doresc sa se angaj~ze
ntr-un proces de cucerire a sinelui.
Gazda noastra ne sugereaza ca mitul biblic al fructului oprit
nu se referea poate la nimic altceva dect la plantele sacre care
au favorizat trecerea definitiva de la starea de semiconstienta biologica la constiinta umana; alti oameni, un alt ~ip de
credinta.
61
62
Ruri mici.
gnt
1
2
Liana.
Frunza.
63
amar si strepezeste dintii. Ne asezam apoi cu spatele sprijinit de peretele din lemn al terasei. Stnd lnga Liliane, admir
peisajulluxuriant care se ofera privirilor noastre si ascult zgomotele naturii exuberante dominate de cntecul pasarilor.
Conveniseram ca Liliane sa se uite regulat la ceas, pentru a nota efectele succesive ale bauturii. In primul sfert de
ceas nu se ntmpla mare lucru, apoi, putin cte putin, observ tulburari de vedere, ndeosebi la nivelul perceptiei verdelui vegetal. Padurea pare sa se apropie si sa se ndeparteze ca ntr-un usor balans. Modificarile de perceptie senzoriala
snt usoare. Liliane ma urmareste n liniste si simt cum, la
rndul ei, intra si
, ea ntr-o alta ~tare de c'on;tiinta.
,
,
Experienta a nceput de douazeci de minute. Ceilalti
membri ai micului nostru grup stau ca si noi pe jos, n liniste. Unii tin ochii deschisi," altii i-au nchis.
Dupa douazeci si cinci de minute, simt valuri trecndu-mi
prin corp, ca un usor recul al apei marii; ele pleaca dinspre
coapse si urca spre gt. Acesta e momentul n care fiul si fiica
lui Alex ncep sa intoneze imnuri acompaniindu-se la chitara. Anacronismul suscitat de folosirea unei plante samani ce ntr-un ritual crestin ne surprinde din nou. Veniseram
n cautarea unei experiente de natura samanica, o experienta controlata de expansiune a constiintei, un dialog cu o planta calauzitoare, si ne dam seama ca ingerarea unei astfel de
bauturi trebuie sa se produca efectiv n cadrul unui ritual
- samanic sau de alta natura.
Imn~rile si ritmurile snt necesare pentru a "jalona" parcursul. In timp ce restul asistentei cnta, Liliane si cu mine
ramnem tacuti, atenti la modificarile noastre senzoriale.
Dupa patruzeci de minute de la ingestie, ni se pare ca padurea se anima. Percepem degradeuri de culori, nuante de
verde pe care nu le-am remarcat niciodata pna acum. Descopar spiritele padurii cam ca atunci cnd ai senzatia ca distingi o forma umana ntr-o stnca.
Dupa trei sferturi de ora, cntecele trezesc n mine o senzatie de plictiseala. Ma ridic, cobor scarile, ies din casa si ma
ndrept spre padure. O poteca strajuita de copaci pare ca ma
"
64
carilor de perceptie vizuala, aceasverde smarald. Simt chemarea "Paentul urmator mi se face rau. Nu
sesem prevenit de acest risc. Connuante de verde, mi dau seama
yahuascai.
~
ulterioara,
cu fline
momentul
minant s-a Liliane
consumatsi nt*
trei apreciem
sferturi decaora
si o ora siculjumatate de la ingerare.
duriiParticipantii
.dev~n~ di~ ramasi
ce n~ce
P9F~i
terasa
intensa.
ma observa.
M~ nt.o:c
Chemarea
totusi lnpaga ceIlaltI SI ma asez In rpiJlocul cerculuI. Llhane, care nu
bita
a avutde puterea
a pasi pe
sa pamn~'1
ma un~eze,
Se ridica
simte lent
la rndul
si se ndrepta
ei nevoia spre
su- Mi-au trebuit cinci minute ca sa parcurg acest traseu
care mi s-a paD1t anevoio . mi simteam inima grea, ca la nceputul unei crize de ta icardie. Corpul nu-mi era amormarginea
padurii.ci doar
Mai t~~ZiU'avea
usoarapovesteasca:
toropeala. Gestit n ntregime,
c prins de osa-mi
I
mCI macar In stare sa me g. M-am SImtIt mal bIne CInd PIcioarelesi mi~carile
mi-au atins
pamI
tu!. n
timp ce si
stateam
terasa,_
t1.~r~le
mele
p~L
reau
ncet~nit~
n~ ~a pe
cr~edeaI?
vedeam cum padurea se rnima. Ea prindea viata, de parca
rt,
m-asamfi vazut
aflat nsiAlice
eu acea
n ta1a
b~ltaminunilor.
verde careApoi,
ma chema.
cnd am
M-a
cobocuprins o mare tristete si alill plns, am plns n padure dar si
mpreuna cu ea.
urma pe Liliane care co tinua sa mearga la fel de ncet.
Ma ridic pentru a doja oara si ma duc ca s-o ajung din
cheama.
- Nu te ndeparta p lea tare, mi spune ea, padurea te
getala care este padurea ropicala ce mi se ntinde n fata.
O prima diaree ma obli a sa ma ndrept catre toaleta naturala
o simpla
groapa facuta
n pamnt.
Revin apoi
Simt- efectiv
o puterniJa
atractie
pentru aceasta
fiinta spre
veliziera si o zaresc pe LiHane la vreo douazeci de metri n
65
adevarat.
fata mea. Acesta este momentUljln cace expecienta ncepe cu
timp n timp,
cntecele1elor
nceteaza,
iar Din
noi distingem
zgomotele
naturii de
- pe
subterasa
influenta
plantei, capacitatile noasAtreauditive au sporit. Modificarile snt
din ce n ce mai vii. In anumite
omente, avem senzatia ca
sntem supravegheati. Alex ne- explicat ca cei din grup ne
supravegheau pentru ca, aflati ub influenta plantei, sa nu
ne aventuram prea departe n p o dure si sa ne rAatacim.
Cteva minute mai trziu, rev nim pe terasa. Inchid ochii
si, dintr-o data, zaresc jerbe de l mina si un caleidoscop de
forme geometrice n culori ext em de intense si de luminoase. Traisem deja experiente de acest gen la Institutul Monroe sau cu ocazia altor ncercari ' e dilatare a constiintei, dar
I
66
ditiva, de o extrema finete; creierl
ne
sunetele
n1r-ocimaniera
holografica; altfel spus,
nu ca
mai
auzeamne parvin
cu urechea
cu creierul.
. Ca regul~ gen~r.aIa, sufetele ajung la ~r~ier prin i~termedml nervulUl audItIv dar, ~ntr-o perspectIva holograflca, auzim asa cum aude creieru~, potrivit unui spectru de frecvente mult largit. Nu mai estF vorba de o crestere pe orizontala
li,
care
a produs
lografice
audibile
cu ajutorul
unei
a spectrului
sonor,sunete
ci de hu~a
pe verticala.
Cu zece
aniZuracheln urma,
ma
interesasera
lucrarile
.inginerului
argentinian
unUl chIbnt pe catran te ace sa sImtI mIrosul sulfulUl. Creierul este amagit. El alu eca ntr-o realitate virtuala. Este
cast~ de .n~lta fidelitate. ~nregist~ar~a h.olografica a f:ecarii
exact ceea ce se produce n cazul experientei noastre.
Atunci cnd, n stare formala de veghe, informatiile vizuale sau sonore snt trafs!llise spre creier, se nregistreaI
za
filtrajul
o pierdere
organului
de frecventf'
inter1ediar.
In vreme
Ayahuasca
ce aici totul
suscitae pur,
o dubla
fara
perceptie: a mediului eXferior si a celor patru dimensiuni
ascunse n spatele celor Pftru dimensiuni obisnuite. Ceea ce
spatele lumii.
Aceste reflexii ma po .rta spre universul octodimensional al matematicianului e glez Roger Penrose. Acesta comnseamna a vedea, n mafiera lakota, lumea cea ascunsa n
timp - si patru dimensi
ni imaginare juxtapuse
unele al-
mensmnI.
re~evnd
viziunea reale
amanica
a unui univers
opt ditora S!patru
porta
dimensiuni
- naltime,
latime, cu
lungime;
I
uitata de cunoastere. Nu
tei bauturi samanice, ci s'
ierului. Am impresia ind
ma Experienta&avorizea~v
spirituala care decod
a gndesc doar la proprietatile acesla capacitatile holografice ale crescriptibila ca patrund n holograaccesul
treptat
spreholograma
o modalitatepe
aza
aceasta
a doua
care
cunoaste~e
o numim
psihoacti~a
lumea fizi{a.
prr!ne Se din
pune
int~riorul
ntrebarea
creierului
daca aceasta
~man,
cum
oamenll
de sltllnta,Este
sau dm
vegetala,
cum
afirmapretmd
populatiile
amazomiene.
nsa lumea
clar faptul
ca resimteam influent~ unei nvat~turi primite din afara.
67
68
tualu:ilor
permlteau
samanice,
personala
le
oamemlor
sa
a
ceada
la
un
SOIde
constllnta
transn special samar,ismului siberian al amanitei1 si ricare favoriza telepatia si premonitia.
Folosirea
matic
La experiente
doua ore dupa
tel~p.atiFe,
m~estle,
.maiexpenenta
ales .n'primele
scade ~e~inte
m mtensI..
ca o sugativa. Dupa nca ora, ritualul nceteaza si, mpre':
una cu gazdele noastre, chimbam diferite impresii.
- Mi-am revenit cam optzeci la suta, precizeaza Liliane.
tate si ma cUPrinde o sete teribila - mi simt gura uscata
Simt nca ... valuri din cn~ n cnd, dar efectul e pe sfrsite.
Efe~telesaIzeCI
rsih?activ~
c~stiga
n intensita.te
n primele
patruzeclla
de mmute.
Urmeaza
un mterval
constant
gresiv.
de aproxi~atir
Totul aureaza
o ora, dura
n~~e care
patru efectul
si cincise ore.
diminueaza proNe despartim de gazd1elenoastre si ne petrecem dupa-amiaza plimbndu-ne priJil padure, pe carari marcate, unde
1
Ciuperca toxica.
2 Planta
haluc;inogena,
din Ifamiliacactaceelor,
numitaalcaloidul
stiintific mesechinocactus
Williamsii,
provenin~
din Mexic si continnd
calina (n. tr.).
69
la
nu starea
riscamnormala
sa ne ratacim.
dect nDupa
proP1rtie
p~tru ore,
de nouazeci
nu am revenit
si cinci
nca
la
suta; nchiznd ochii, avem nc senzatia unui dans de culori. Petrecem o seara linistita, ara sa reusim totusi sa scapam de o teama difuza. C~d vi e noaptea: adorm greu, dar
a doua zi dimineata sntem odi niti, bine dispusi, relaxati.
Merg, mpreuna cu Liliane, l Alex si Sonia, care ne ofera putin orez cu sos de soia. Ace sta prima experienta a fost
pentru noi ca un exercitiu- de c ratire si de apropiere. Sntem impresionati de atentia pe care ne-o. acorda gazdele
noastre ..
ori legate de nivelul de pregatir , ne explica Alex si Sonia.
Se ntmpla frecvent ca initia tii s aiba viziuni cu animale serpi, leoparzi ... - asemanatoare celor experimentate n tra- Efectele
difera
de la o per~ana
alta, dar
adeseditiile
psihotrope
indigene.
An ,mite laviziuni
sntsnt
legate
de
prieteni
de membri
ai famili~i;reprezinta
altele, de vietile
anterioadaime miraf'oeS~1
ndrumari
mai
re. Pentrusaunoi,
i~tifica.
De fapt,
miraf'oes fav~
de SI
~(Cti~i~atearitu~Ia
smt
extrem
de asemanatoare
VI,i~at~
lUmlor
stanlor extatlce
descrise
de
sfintii
si
misticii
att
r
religii.
autentice dect cele oferite de pefspectiva materiala sau stiSe/va
se ntinde n fata noastra
tinua
ideea:
j _ n timp ce Alex si con- Plantele psihotrope deschd portile comunicarii dintre spirit si astral, o dimensiune
aralela inerenta omului si
cosmosului. Atunci cnd deven m constienti de realitatea
I
70
Viziunile.
o cale precisa, cartografia:a cu grija de lumea samanica amazoniana. Aceasta scurtat ra nu ne va duce nsa la adevar,
dect daca urmam pasii aestrilor care ne-au precedat. Ceremoniile noastre durea. a n general o noapte ntreaga si
urmeaza calendarul Bise icii catolice.
Sarbatorirea unei zile sfinte ncepe din ajun si se continua a doua zi dimineata. Ceremonia ncepe la apusul soarelui. Prima doza de baut ra se mparte dupa ce participantii au spu~ rozari~l. n I?rira parte a.ritualu~ui, imnuri~e snt
seaza
si cnta. deTrei
rnduri
de barbati
altele trei TOtI
de femei
acompamate
ntmUrI
dr maraca
SIdesiuruitoare.
danse asaza.~ asa..fel nc~ st. f~rmez.e .stea,:~ ~ui Dav~d .n junaltime. In timpul imnu ilor, dansatorii se deplaseaza respectnd
schema ritmic
si pasi
sincronizati
rul meseI,o~mmIJlocul
bIse~Icll'
Participantll
smt simpli.
aranJatI dupa
rol -joaca
Careimnurile?
snt functiile
am ,trebat
tfmaduitoare
eu. ale acestui ritual si ce
- Daime prilejuieste c earea unei energii extatice, de aceea
aceste ritualuri snt numi e "munci". Initiatii stiu ca, atunci
cnd ncep "muncile", au aspunderea de a deveni fiinte perfecte ~ide a se contopi c Dumnezeu.
- In timpul experien,ei de ieri, mi-a fost rau si imnurile m-au deranjat. De ce? am mai ntrebat eu, privindu-l pe.
Alex cu coada ochiului.
G~zda noastra rse uspr:
- In comunitatea
71
72
73
Feitio este un ritual impregnat de un bogat simbolism spiritual pentru comunitatea din Mapia. Este cel mai mare" test"
de competenta si de puritate. El este o replica a ritualurilor indienilor care continua sa populeze Amazonia occidentala. n acest rit initiatic, cunoasterea se produce progresiv,
n functie de capacitatea de asimilare a fiecarui participant.
Ritualul se deruleaza n mai multe etape: cautarea pe teren,
transportul, curatarea lianelor si frunzelor, fierberea si rafinarea. Fiecare etapa necesita cunostinte specifice de care
depind calitatea si cantitatea de bautura obtinuta.
Pentru adepti~ daimistas,feitio este o alchimie spirituala de prim ordin. In acest rit, fiecare este creatorul unui mijloc sacru ce favorizeaza manifestarea spiritelor naturii si a
fortei cosmice care exprima iubirea de Dumnezeu. Lundu-ne n vizita la "casa feitio ", unde se desfasoara ritualul,
. Alex Polari ne precizeaza ca munca trebuie sa se desfasoare n cea mai mare liniste si n concentrare maxima, deoarece fiecare gest si fiecare miscare trebuie sa fie executate cu
sinceritate totala. Atunci cnd nivelul vibratiilor e ridicat,
activitatea decurge asemeni unui balet.
Mergem alaturi de Alex prin casa, iar el si continua prezentarea:
- Exista mai multe etape n preparare. Prima se desfasoara n adncimile padurii, unde lianele snt taiate conform
unui ritual de multumire, sub privirea atenta a paznicilor
invizibili ai padurii. Legate n pachete, ele snt purtate apoi
pe distante lungi, dupa care snt taiate n bucati de o palma
si jumatate. Ct despre frunze, acestea snt culese dintr-o
zona aerisita a padurii, dupa care snt curatate una cte una
de catre femei, care nlatura impuritatile - insecte, larve etc.
- - spalndu-le apoi cu grija ~niste vase mari de lut. Bucatile de liana snt curatate de barbati - este vorba de asa-nu~ita raspaciio1 Fiec~re liana este 'razuita cu un cutit ~au cu
o bucata de lemn, pna ce este perfect curata. Trebuie mare
atentie sa nu se strice scoarta, care contine cea mai mare con1
74
Razuirea.
folosesc,
centratie de principiu
altfel, dect
act~v.
1coarta
Anumiti
si arunca
indienirestul.
amazonieni nu
casa~
Dis-de-dimineata,
de bateciia1 din inte~~orul
bUF-atilecasei
de liana
destinata
curate ritualului
snt adusefein
tia. In f.tta a trei rnduri ~e bucati de liana snt asezati doidoua kilograme. Ei maru .tesc liana, operatiunea putnd dura
mai multe ore, n functi de numarul de fierb eri prevazut
pentru acea ZI<.
Aceastabarbati
etapa cu
necesita
si celelalte,
sprezece
maiUjicadin
lemn caredepasirea
cntaresc propriilor
n jur de
limite, ndeosebi pentru debutanti. Consumul de energie fizica este nsemnat, chia si pentru persoanele experimentate. Bataile de mai trebu' e executate ntr-un ritm cadentat,
stabilit de catre puxadar Maiurile snt ridicate ~i coborte
ritmic, astfel nct sa pr duca o singura bataie. In final, se
mai verifica o data frunz le si praful obtinut din macinarea
lianei. La rasaritul soarelui, materia prima este pregatita pentru transformare. Cum spune poetic Alex Polari, cenusa va
Vasele mari de pam tars, masurnd ntre patruzeci si
umple
si din
renaste purificat.
cincizecivasele
de litri,
sntcloc~tUl
u plute,ei fiecare
alternndva straturile
de liane
si de frunze. Lianele, f nzele, apa si focul snt factorii fi..:
zici ai fuziunii moleculare care va produce agentul sacru, ayahuasca. Ca n toate ritua urile de preparare similare, starea
de constiinta a grupului este esentiala - ea patrunde n lichidul ce contine deja vi ratiile fiintelor spirituale care salasluiesc n lianele si fru zele padurii tropicale. Este alchimia sacra care se produce n timpul prepararii acestei bauturi
psihotrope. Apoi, grup 1 de lucru va lua o pauza, timp n
care cei nsarcinati cu focul aduc lemne si ramn la fata locului, mpreuna doar cu cei care raspund de filtrare. Acestia folosesc niste furcid n lemn numite gambitas si i dau
indicatii ngrijitorului f cului, care pune lemnele n vatra
unul cte unul si suprav gheaza fierberea.
Vasele pleaca si vin tr-un balet sincronizat, fara gesturi sau vorbe inutile. A, entia este totala, pentru a se evita
I
Zona de concasare.
75
mainmergem
o data n padure,
o noua
experienta
cu
ajunul ntoarcerii
noastre p lantru
Paris,
via Brasilia
si Rio,
pe un alt drum ce trece prin ac lasi cadru luxuriant al padurii amazoniene. Locul ales fav rizeaza prin el nsusi modific~rea starii
de constiinta.
Sel a sineGilles
nvaluie
cu aripile
ayahuasca.
nsotiti
de Alex POI*i
Dupin,
o luamei
verzI.
aduce apoi o sticluta. De data ac asta, bautura este mai nNelaasezam
cerc si fiind
stam ma'
de trr.0rbacteva
se
chisa
culoare,n dilutia
concentrata, minute.
deci maiNiputernica. Alegem un copac lnga runchiul caruia ntindem
o pnza alba pe care punem stic a si un cristal. Alex precizeaza ca, daca ne vom rataci pri padure nl cursul "calatoriei" noastre, va trebui doar sa e concentl;am asupra acelui copac, carepunctul
reprezentnd
ne va indica
de plecarel
cuIl'1sisa de
revenim
ntoarcere.
n luminis, el
1
76
nainte de a duce paharul cu ayahuasca la gura, ma concentrez pentru a-i cere plantei ajutor si protectie. Un sfert
de ora mai trziu, primele efecte se fac simti te, mult mai
prompt si mai intens dect prima data. Padurea se anima din
nou si viata ei, invizibila privirilor obisnuite, se dezvaluie
nca o data. Ma simt att participant, ct si spectator, analizez pas cu pas schimbarile senzoriale care se petrec n mine.
Aceasta stare disociativa mi permite sa functionez pe doua
niveluri de constiinta diferite, care se ntrepatrund si se completeaza pentru a nlesni aparitia unei perceptii unice: cea
care le permite samanilor amazonieni sa-si ndeplineasca ritualurile religioase.
S-au scurs treizeci de minute. O contemplu pe Liliane;
ochii ei privesc n depart!re, ca si cum ar fixa un obiect fara
ca, n realitate, sa-I vada. Imi dau seama ca prietena mea percepe lumea cea ascunsa n spatele lumii. Am redevenit vietuitori ai acelei lumi si o bucurie greu de definit patrunde
lin n strafundurile fiintelor noastre.
Fara de veste, privirile ni se ndreapta n acelasi timp spre
pamnt, unde descoperim un regat pe care nu-l remarcaseram pna atunci. O lume minuscula ni se nfatiseaza.
- Priveste, mi spune planta sacra, totul este scris n fata
ta. Observa viata sub toate aspectele ei si nvata sa o res::
pecti chiar si n aceasta forma.
Perceptia mi se decupleaza si zaresc acum pe pamnt aranjamente geometrice carora nu le dadusem niciodata importanta. Fiecare pietricica, orict de mica, devine un adevarat
munte, fiecare fir de iarba, o padure luxurianta, lumea aceea
minuscula devine o cmpie ntinsa marginita de vai nverzite si munti greu de escaladat. Observam cum snt construite asezarile insectelor; sub ochii nostri uriasi, acea lume liliputana se misca asemeni unui balet dirijat de un maestru
invizibil.
Privirea mi este atrasa de o colonie de furnici care nainteaza pe o vasta cmpie nverzita. Una dintre ele se spala metodic, secretnd o saliva alba cu care si unge mandibulele, picioarele, antenele si, n final, corpul. Este un ritual
77
78
sntem cei care o primesc. N otiunea de timp devine fluida acesta nu se mai scurge linear, ci n spirala, ca n cadrul ceremoniilor samanice.
Liliane s-a asezat la picioarele unui copac. "Copacul
meu", va spune ea n cele ce urmeaza. "El ma nvata ca este
legatura dintre cer, pamnt si lumea subterana. El poate fi
folosit ca ascensor ntre planuri sau niveluri diferite. Ma simt
n siguranta. Este un protector. Desi eram asezata, aveam
impresia ca stau n picioare. Vad padurea si numeroasele ei
lumi prin doua laturi ale fiintei mele: cea fizica, cu receptorii ei senzoriali extrem de activi, si dublul meu spiritual,
dotat cu alte organe de perceptie. Se stabileste o punte ntre doua dimensiuni fundamentale ale fiintei mele. Dublul
meu, stnd n picioare, priveste padurea si observa o felina ~u
blana alba apropiindu-se. Judec pe doua registre diferite. In
registrul fizic, analizez situatia. Exista doua posibilitati: sa
fug sau sa opun rezistenta. Dublul meu spiritual alege: nfrunt animalul care face un salt suplu spre mine pentru a se
contopi cu trupul meu eteric. Fuziunea este totala. Este experienta extrema a uniunii dintre o fiinta umana si animalul
sau totem. Este experienta samanica prin excelenta, traita si
descrisa de cele mai vechi traditii spirituale ale omenirii. Am
apoi o alta viziune", continua Liliane. "Planta mi arata ima-:
ginea unui sarcofag din piatra de culoare turcoaz. Este imens
si zace pe nisip, pe fundul unei ape, undeva aici n Amazonia. Vine de undeva din spatiu, confectionat de o civilizatie dintr-o alta lume. A fost depus acolo pe cnd Amazonia
era nca o mare primitiva, n vremuri imemoriale."
Doi ani mai trziu, cu prilejul unei alte calatorii la Rio, intram ntr-un mic magazin sa cumparam niste cristale si minerale. Liliane este atrasa n mod irezistibil de un bloc de
piatra de culoare turcoaz si mi spune: "Aceasta este! ~ piatra din care este facut sarcofagul care zace n Selva. " Intrebnd-o pe vnzatoare, aflam ca piatra se numeste amazonit. Cteva zile mai trziu, ntlnim la Belo Horizonte niste
prieteni pasionati de pietre. n timp ce luam masa mp;euna, Liliane l ntreaba pe Louren~o:
79
80
au f<;>stc?~sider:~e sa-
si a folosirii acestora n
na~raIa,
Atunci samanii
cnd vor
recurg
sa intle
~rroape
n comuniune
ntot~ea';1na
cu lumea
la anumite
supratipun de plante, pe care fi le mhaleaza, fIe le prepara sub
forma de pastile. Gratie u ei plante revelatoare, Banisteriop- .
sis caapi, samanul-paje di gnosticheaza si trateaza boala, fiind totodata si prezicato . lndienii Siona, un trib care traieste n apropierea rului utumayo, n Columbia de Sud,
au dus folosirea plantelor psihotrope pe cea mai nalta culme. Ei snt vestiti n part a de nord-vest a bazinului Amazonului pentru capacitati e lor samanice.
Samanismul siona este strns legat de c'onsumul de ayaI
huasca si de alte plante ps~hotrope. Ucenicii si dezvolta capacitatile samanice si cunostintele cu ajutorul bauturii. Ei nvata astfel sa contacteze fortele supranaturale pentru a interveni
asupra evenimentelor din Iealitatea obisnuita. Samanii siona
nu recunosc dett trei clasF de oameni pe scara cunoasterii:
"doar
a plectt"
si "ghicitorul".
"Doar
om" este
cel
careom",
nu "cel
are, care
sau are
dqar putina
experienta
n folosirea
81
plantei;
priul trup"cel
si are
careanumite
a plecat"
viziuni
a traif~leceleilalte
experienta iesirii
lumi, fiind
din pronumit si "cntaretul"; "ghicitorul", are mai este numit si "profetul" sau "cel care vede", este aestrul saman.
Stiinta occidentala abia ncep sa admita ca populatii care
nu dispun de o stiinta proprie a dezvoltat ,totusi un sistem
de cunoastere autentica. Acest 1 cru este si mai adevarat n
cazul padurii tropicale, chiar da a aici cio~nirea dintre Occident si ntelepciunea tradition la este mai violenta. Padurea tropicala din America de S d ne paraseste nghitita literalmente de fum, distrusa pe tru a face loc crescatorilor
de animale. Amazonia moare, p .ntru ca no~o neglijam, neconsidernd-o un creuzet al cu oasterii de acelasi rang cu
bibliotecile noastre occidentale. ~entru samani, ea este o adevarata
biblioteca
o conceftie
si de
etnobotanisti.
Nu stimsacra,
cu exactitate
Icummpartasita
au descoperit
indienii
amazonieni
proprietatile
plantelor, aldar
cunostintele
lor snt
rodul unuichimi~e
studJu ale
aprofundat
mediului,
~ndla o clasificare precisa a F1roprietii
rate varietati de otravuri derivat din plante toxice. Cea mai
cunoscuta dintre ele, curara, est preparata din scoarta si radacinile
plantelor
care cresc
izo ate n jungla.
Fiecare
grup
diate. Samanii
chimisti
amazon~'eniau
descoperit
nenumatubocurarina, este utilizat n mi d curent ca relaxant muscular n interventiile chirurgical . Nu este singura descopeare maniera
lui de preparare.
al substantei,
rire
care, avndu-si
originea npr~nciPiul
"remediileactiV.
babesti"
folosite
dicinei
de popoarele
moderne.
aborigene,
Mai multe
se afla
dinlantibioticele,
ipclusa n farmacopeea
tranchilizanmetele,
si l<jXativelenoastre li se datoreaza,sedativele,
n specialanestezicele
morfina si salidilina.
Cu putin timp nainte de pl~care, am ntlnit-o pe Macare le avea si ne-a explicat ca le culege, influentata fiind de
ayahuasca.
- Cnd ma aflu n starea de ilatare a constiintei, ne exria Lucia, herborista comunitatJ' . Ea ne-a aratat plantele pe
plica ea, plantele mi vorbesc, i3frcele pe care nu le cunosc
mi explica la ce pot fi folosite.
82
83
Milleniufrz,
TribalYork.
Wisdom and the Modern1 David
World, Maybury-Lewis,
Ed. Viking, Penguin
Boo~s, New
84
3
Triunghiul pdlinezian
tahua,
Teihea teatura
to eoeteIau
uai
atua rahi
"Oro
omoemoe?
Ua haere mai te ratere ] ua
ce
hohora ia oe.
ua t te mo.
To?e m.0ana e to oe tahtai,
1
roto i te mau
motu,
u1
vavahihia
te mau
marae.
ua mahau anae.
moina anae.
" Ta'aroa ce, "Oro
dut.1
ce,
ua
fi
ra-
Ch. Manutahi, Mana. Ifoesie tahitienne, South Pacific Mana Publications, val. 7, nr. 1.
1
85
Profetii
, de dinainte de contact
n aceasta zi de 5 ianuarie, visul lui Charles, zis T emerarul, duce de Burgundia, ia sfrsit. Pe un ger teribil- snt
minus loaC - trupul lui, pe jumatate devorat de lupi, este
gasit la ctiva kilometri de zidurile orasului Nancy. Trupele lui Rene al II-lea de Lorena, sprijinite de armata lui Ludovic al XI-lea, regele Frantei, au spulberat visul Temerarului de a crea un mare ducat al Burgundiei prin unirea acestuia
cu Flandra, ca o contrapondere a regatului Frantei si a Sfntului Imperiu roman de natiune germanica. Burgunzii se retrag n dezordine, n vreme ce trupul capeteniei lor este depus, cu toate onorurile cuvenite rangului sau, ntr-un adapost
de la portile capitalei Lorenei.
Peste aproape cinci secole, voi fi pus n situatia de a contempla zilnic mozaicul care prezinta locul si anul bataliei:
1477. Camera mea de student se afla chiar n fata acestuia.
La cincisprezece ani dupa moartea ducelui, ~n marinar
genovez si trei caravele - trei pirogi fara balansiere - acosteaza undeva n Caraibe. Unul dintre cele mai mari genociduri din Istorie poate ncepe.
n aceeasi epoca, la douazeci de mii de kilometri de Lumea Veche, n mijlocul Pacificului de Sud, pamnturile populate de nomazi ai marilor snt hranite de suflarea - de mana -lui Ta'aroa. ,Incasii erau la apogeul puterii lor, aztecii
explorau misterele cosmosului. Mult mai departe, spre nord,
poporul dineh si ncheia lunga migratie spre punctul de
emergenta, viitorul Sud-Vest american.
Batute de ploi, mngiate de soare, aceste insule paradisiace, necunoscnd nici un pericol, asteptau alti navigatori,
alti cuceritori. O, insulele mele, att de armonioase si de linistite, ct snteti de frumoase! Muntii vostri mpaduriti, miile de cascade, falezele voastre cu temelii sculptate de ocean
si cu crestele pierdute n nori snt bucuria mea. Scobiturile s(mcilor voastre snt adapost pasarilor. Apele rurilor voastre, hrana pestilor. Plajele voastre cu nisip att de alb, un refugiu pentru valurile care le scalda cu un suflu cristalin.
Noaptea, stelele voastre par att de aproape si stralucesc ca
86
mei Familii. Astfel, acestEpamnturi splendide s-au populat cu o rasa de oameni curajosi si hotarti. Aceste insule
izolate, rupte de curentul principal al vietii, colt pierdut de
tea se putea dezvolta lib r, n ritmul sau, dupa imperativele si limitele
care natural
era Zeita-n-corp-de-femeie
Pfl adis
unde tot ceea ce creslume,
erau unproprii.
veritabilCe
si aminti un vis pierdut intr-un ungher al memoriei ei ancestrale. Era vorba despse o pasare, prima care a adus o samnta n maruntaiele lui .t[nua. Samnta aceeaera a unei ierbi
care'a crescut si s-a nmu tit n insula ~eitei-femeie, asemeni
familiei umane, n decur ul a milioane de generatii. Dar n
aceste insule noi, iarba ferita n toata frumusetea ei soarelui si ploii a devenit o pl nta diferita de ceea ce fusese, adaptata acelui mediu partic Iar. Cnd Primul Barbat si Prima,
. Femeie au examinat-o, a constatat ca este o iarba cu proprietati noi, plina de vit litate si datatoare de sperante.
Cea pe jumatate zeita si aminti de Prima Insecta, cu picioarele ei mai lungi si c, antenele mai bine adaptate vietii
din insule, de Prima Pas v re, Prima Floare, Primul Peste si
de toate cele care s-au n v scut si au crescut pe aceste i~sul~,
n forme si cu nsusiri u ice. Nu exista pe atunci - nu mai
mult ca astazi - un loc lume capabil sa rivalizeze cu spatiul Genezei Originare s u sa ncurajeze dezvoltarea att de
nengradita a vietii, dupa oate posibilitatile sale. Peste nouazeci la suta din plantele are cresteau acolo nu se regaseau
n nici un alt loc din lu e.
De ce ? Este un miste . Gratie, probabil, unei combinatii
fericite de elemente eli atice si calitatii deosebite a solu87
si protejase opera nconjurndu-l cu un colier de recife coraIiere de care se spargeau lamele zgomotoase ale oceanului ce nu puteau astfel sa tulbure linistea lagunelor cu ape
stravezii, pline de peste.
Alunecnd pe unde, o piroga zvelta cu balansiera patrunse n laguna, sub privirile celui aflat la postul de veghe.
- Un ultim efort, nca. Sotia mea ma asteapta cu bratele deschise pentru a-mi darui trupul ei cald si mngiere. Mana, Ji-ai ndeplinit nca o data lucrarea, exclama Hora Fana' e.
In forma sa marina, mana este de asemenea constiinta
navigatorului - oricine stie asta. Capitanul strnse vela, n
vreme ce marinarii, urmndu-i ordinele, faceau manevre
scurte, pe o mare agitata care ncerca sa izbeasca piraga de
recif. Dar cu o abilitate de invidiat, pilotul puse barca pe
creasta unui val si o ndrepta spre ngusta bresa din bariera de corali.
- Acum! striga el si vslasii se pusera n miscare, pentru
a evita reciful. Atunci, dintr-o rostogolire de ape, dintr-o
suita de valuri dezlantuite, piroga paru ca-si ia zborul, trecnd prin bresa ntr-o sclipire de pagaie.
Bucuros de reusita lui, barbatul puse picioarele n apa
si se apropie ncet de femeia sfnta, pierduta n contemplarea unei viziuni care trecea dincolo de specia umana. El privi
apoi spre cel de la postul de veghe care mergea grabit pe
cararile abrupte spre fare!. Barbatii, femeile, chiar si copiii
se ndreptau agale spre femeia n care saIasluia acum din nou
Pele, zeita Vulcan. O suita impresionanta de razboinici
bronzati, goi pna la bru, se ndrepta spre plaja n frunte
cu aita2
- Sa ne grabim! Nu trebuie sa ntrziem.
Cel de la postul de veghe se repezi spre o coliba mai mare
dect cele din jur, cea a lui Arii Nui - pe care strainii l vor
numi n mod gresit regele - si se nchina pe rogojina care
acoperea pamntul batatorit spunnd precipitat:
1
2
89
1 Tobele.
2
90
't..~~~
";r
Pete de ocru, galben si rosu - culorile desisului salbatic australian - jucau pe peretii grotei. Pentru cei din vechime, respiratia este un concept, nu o necesitate. Totul este
vertical. Dar corespunde acest concept ideii de civilizatie?
Batrnul Sarpe, cel care a raspndit toate formele de viata
1
Broasca testoasa.
91
orizontala, si lepada lungile inele - o istorie nescrisa, veche de milenii, care priveste popoare de o mare diversitate, vorbind peste doua sute de limbi si dialecte. Totul este
sacru caci, potrivit unei revelatii, la origini era o legatura
ntre toate. Mitul sacru este un fel de ceremonie nchinata
timpului originar.
Un sentiment - n lipsa de alt termen - patrunse n fiintele luminoase ale Primilor Stramosi.-O senzatie de frig,
ca si cnd energia ncepea sa slabeasca, iar culoarea si pierdea consistenta. Acolo, jos, ciclul imuabil al vietii continua,
inimile oamenilor se topeau n cntarea nchinata Vietii si
totusi ... Fiintele-care-gndesc-n-doua-dimensiuni
se profilau la orizont.
n pestera, o pictura att de diferita de dualismul occidental si desfasura aripile, aratnd n reprezentarea sa cosmogonica o lume a metamorfozelor si a corespondentelor,
n care exista o legatura ntre toate - un mod de a ntelege comunitatea umana ca pe o exteriorizare a fortelor divine ntrupate n eroii ancestrali. Aceasta comunitate totemica se supune unor legi naturale bazate pe ordinea cosmica
si E.e legatura fundamentala cu PamntulMarele Parinte. In aceasta "unica traire" a Pamntului, totul este schimb
si transfer al unei energii unice. Un alt aspect esential al acestor picturi schimbatoare este rolul fundamental al fertilitatii si, prin acesta, recunoasterea sacralitatii feminine si a
puterii zeitelor, conectate la sursele ancestrale ale Marelui
Parinte. Astfel, misterul reprezentat de femei are un rol important n jocul necontenit al zeilor.
Acolo jos, clanul marsaluieste prin desertul australian,
att de plin de viata. Nimeni nu s-a ratacit vreodata n desert - a~ fi fost un lucru imposibil, caci atomii proiectati
n Visul Inceputurilor (bougari, dreamtime) al batrnilor din
Marea Grota le indica drumul. Potrivit miturilor, oamenii
au ncredintat misterele si obiectele rituale femeilor-zeite.
Batrnul Sa;pe asociaza ~lementele fertilitatii cu mister~le
mortii si ale renasterii. Ca si n culturile paleolitice din Nordul ndepartat, acest cult al fertilitatii este asociat celui al
92
'
faureste carapacea
Moitjinka,
"batrna" care
careldetine
lfaga toate
obiectele
formele.rituale
Aceasta
cele este
mai
lor n riturile subterane
e cavernelor. Sarpele Curcubeu'
sacre,
careunnghite
tinerii dupa
initierea
este el cea
nsusi
elementsi rtegUrgiteaza
ndrogin ce prezinta
trasaturi
feminine legate de apa. Fiic~le lui snt sirene asociate ideii de
o putere redutabila.
Acest sarpe
a raspndi
toate
formele
de viata;
el estesi un
fertilitate,
locuiesc
n apel~le
fluviilor,
ca nsusi
Sarpele,
au
simbol al ~egenera~ii. Spir~tul se r:~car~eaza n permanenta sub nOI forme. In forma sa ongmara, el a creat de asemeneasalocuri
totemice,
s~flnd totemice.
n tubul lui
bambustribusi a
facut
iasa din
acesta sp~ritele
n de
miturile
l,:i leagulawulmiree, ~a~~ntul se iveste din ~~~e, de fap:,
dm
gura de varsare
a nuhp Roper.
areele
doua
fnce, suroncare caIatoresc,
purtn~El cu
ritualurile
si pule Wangeluk,
ter,ile lor creatoare si fe~tiliz:toar~ ..In miturile aborigenilor
Wtttee, cele doua suron stnt mghltIte de Sarpele Curcubeu,
1
93
Makara - Pleiadele.
- Formarea fiintelor umane s datoreaza celor veniti din
n ntelepciunea sa, clanul ve1'era soarele, luna, stelele si
aflat n continua transformare,
odelati de stramosi, topiti
n
lutul
gndirii
lor;
elementele
snt
nchipuirii
Vest, fratii nostri albi, spuse Bat~nul. rodul
Noi traim
ntr-u'n lor,
vis
printre care unul dintre cele mat sacre este apa. Totul este
94
impregnat de mana si toate sunt legate. Daca miscam o piatra, stricam armonia si puterea locului. Spiritele snt prezente peste tot n natura. Ele se manifesta uneori sub forma
unui cangur negru, Kuperee, sau a unui Kalpunya, puternicul spirit dingo. Asa ca orice lucru poate fi vrajit si ncarcat de putere.
ntreaga Familie se adunase n lumina rasaritului de soare, moment al zilei suportabil pentru particulele fizice, si-l
asculta pe Batrn:
- Ritualurile snt o evocare a originilor noastre mitice.
Ritualurile ascensionale evoca zborul magic; dansul cu aripi
si pene de pasare povesteste despre Karan, care i-a condus
pe cei din clanul oamenilor-pasari pe o colina pentru a scapa de potop, devenind astfel o stea pe cer, alaturi de luna.
Stiu ca sacrificiul ma paste iar voua va voi da bolta cereasca, din care fiecare este o particica.
n grota multicolora, plina de zumzetul scos de didgeridoo, muntele din ceruri, tohunga ahurema gndi:
- O a doua nastere spirituala din Pamnt ne asteapta.
Timpul originar - acel dreamtime - este clipa Genezei, care
nu are un nceput, pentru ca nu exista nici trecut, nici pre-.
zent, nici viitor. Timpul nu este linear, asa cum l concep
strainii. Djalou1 regenereza totul. Bougari2 este legat de originea nsasi a vietii si coincide cu sosirea uriasilor androgini, pe jumatate oameni, si cu periplul lor n tara unde au
~reat Cea Dinti Familie si regulile pe care se baza aceasta.
Inainte de a vindeca un bolnav, noi evocam nasterea universului, facem apel la energia datatoare de viata care este
nestavilita si care nnoieste n permanenta speta umana. Stim
nainte de a "vedea" incantatiile si avem darul de a "vedea".
Noi, marii Stramosi, lasam ~ostenire copiilor nostri acest
dreaming, o legatura fizica si spirituala cu Pamntul, nentrerupta nca de la nceputuri, un spatiu de rezonanta n care
toate actioneaza asupra tuturor si n care responsabilitatea
umana capata un sens mai subtil.
1
2
95
Multe popoare si civilizatii traditionale au crezut ca primii europeni snt trimisi ai unei lumi supraumane. Aceasta credinta era favorizata de existenta legendelor, miturilor
sau traditiilor referitoare la ntoarcerea zeilor sau a parintilor fondatori. O serie de viziuni si profetii premergatoare
contactului anuntau venirea iminenta a unor fiinte supranaturale. Sa ne gndim la zgomotoasa sosire a lui Cortes si
Pizarro n imperiile aztec si inca.
n 1823, misionarulJ.M. Orsmond a cules,n timpul unui
sejur de trei ani n Bora Bora, una din traditiile profetice
cele mai vechi. Un alt misionar, William Ellis, care locuise
la Huahine ntre 1817 si 1823, a publicat n 1829 o lucrare
consacrata unei traditii profetice mai elaborate.
Potrivit traditiei orale, seful din Opoa, Toa- Te-Manava,
a fondat scoala din Haapape n momentul n care cultul zeului Oro sosea n Tahiti, provenind din vechea Havaiki-Ra'aitea, insula sacra. n Opoa, acest centru religios i-a
urmat imediat, ca ordin de importanta, cunoscutului mara el
Taputapuatea din insula Ra'aitea.
Toti membrii Societatii Misiunilor din Londra (de unde
provine numele insulei) l considerau pe Orsmond cel mai
bun etnograf al timpului. Scrierile sale, adunate de fiica lui
mai mica, Teuira Henry, n impresionanta lucrare Tahiti n
vremuri stravechi2, ramn si astazi documente de referinSit ceremonia!.
2 Teuira Henry, Tahiti aux temps anciens, publication de la Societe
des oceanistes, Paris, 1997.
1
96
97
98
fac~t
credere,
aparitia
dar s-a
crestinism~l.
vazut c0f,firmata
.
n momentul n care si-a
In fine, gasim n traditiile orale tahitiene transmise din
generatie n generatie ref1riri la cel care le va descoperi pri"Pau'e2, un batrn hi hio foarte cunoscut n Tahiti, a
spus ntr-o buna zi:
Copiii O
glorioasei
ntese vor
veni ntr-o piroga fara
mul insula.
astfel deprptveste
spune:
balansier, cu trupurile acpperite din cap pna-n picioare. .
riului Taharaa, caruia W llis si Cook i-au spus Colina CoV asul Pupa
era ancorat
n ~OlfUIMatavai,
n fatacepromontopacului.
lui a fost
omparata cu stnca
forma ex1
Vas de lemn.
99
tremitatea promontoriului.
Aceasta este imaginea prin care
tahitienii vor evoca timp de generatii nava lui Wallis.
Pau' e mai spusese:
Un nou rege va veni sa ne conduca si el va impune tarii obiceiuri noi. T apa si maiul cu care se bat fibrele nu se vor
mai folosi,( n Tahiti, iar oamenii vor purta alte vesminte,
strame .
Tahitienii povestesc tot mereu astfel de profetii. Este imposibil sa nu fii frapat de aceste descrieri a ceea ce urma sa
se ntmple.
Aceste preziceri se refera cu claritate la aparitia dinastiei
Pomare, la adoptarea unor obiceiuri noi o data cu patrunderea crestinismului si la renuntarea treptata la tapa, pe masura ce vasele aduceau textile europene. Comparnd nava
lui Wallis cu o insula plutitoare, tahitienii demonstrau lipsa oricarui mijloc de ntelegere, exprimare si clasare a acestui fenomen. Limbajul imagistic al profetiilor se nscrie n
viziunea mitologica a lui Tane, zeul artizan, cu ai sai "copii
gloriosi de la Te Tumu", care anticipa venirea "artizanilor
divini" - misionarii ale caror nvataturi vor prezenta anumite asemanari cu religia locala. Tane este cel care a modelat toate formele sensibile de viata, o conceptie care aminteste de Geb, zeul olar din Egiptul antic.
....
100
101
102
103
.A-
104
dt'
profitat de aceasta ascens~unepentru a aduce modificari gen~al?gi~lo: lor. ,Astfel de pa.meni fa~a.scrupule nu se)ene~za sa ehmme mste stramOSl renUmIt1,spre a confen famIliei sale o desce~denta re~;Ia. Aceste' fraude genealogice nu
Adams,
d'Arii Taimai, Publications
I Henry
te des
oceanistes,
nr. Memoird
12, ParisJ 1964.
de la Socie-
105
vocate de sosirea europenilor. ~n fine, daca privim lucrurile din punct de vedere practic si nu istoric, genealogiile
snt comparabile cu niste titluri e proprietate. Atunci cnd,
n secolul trecut, au fost aplicate n Tahiti legile franceze,
proprietarii de terenuri nu putea recurge dect la aceste genealogii pentru a-si dovedi dre tul de proprietate. Astfel,
catre 1888, s-au alcatuit comisii in cinci sau sase judecatori
n fata carora cel care revendica n teren trebuia sa prezincum si marturia unor batrni.
Amo, nascut n jurul anului 1720, fusese uns Arii Nui
te genealogia si numele acelui m;rae al stramosului sau, pren Tahiti - mare rege, potrivit f,erminologiei europene mbracnd centura regala de pee rosii pe care o detinea n
mod legitim de la naintasii lui, ei care fusesera din tata-n
fiu suveranii tarii si care purtase a aceeasi emblema regala,
simbol al descendentei lor direct din zei. Cnd Wallis a so. sit n Matavai, n 1767, Tevahitua . Patea, zis Amo, era n culmea maretiei lui. El locuia de re~ula la Papara, capitala statelor lui, foarte departe de HaaF1lape, unde tocmai acostase
Wallis.
El s-a
miscare
cu ~rmata
o flota
din cteva
sutepus
de n
pirogi
de lupd,
hotartsi cu
sa-si
apere formata
tara de
acest
:ip nou unUl
de ~nvad:tor.
Aj.u~snaveI
la ~aap~pe,
orgalllzarea
atac ImpotrIva!
strame. el a ordonat
Wallis observa toate aceste p~egatiri. Ghicind intentiile
traga CIteva lovItUrI de tun care au semanat palllca m rIndul insularilor. Aceasta nfrnge e a lui Amo marcheaza nceputul decaderii celei mai vechi d astii din tara, dinastia Teva,
ostil~a :le
englezul
~Iordon:t deoamen.il~~
lui~sa
care
adusindig~nil~r,
dupa sine seria
de r~zboaie,
masacre, ruine,
velllt lllclOdata mtru totul. Un al Am dm msula, Pomare I,
a devenit cu ajutorul pastorilor misionari trimisi de catre
si d~zo.r~ine so~iala din cauza cr~lror~.ta~it~enii?U si-au reLondon
Missionary
al redutabil
pentru Amo.
n 1807,
armata luiSociety
Pomareunalril,
II-lea
a atacat Punaauia,
Paea
deapoi
traditie.
Ei au
totull
calea nlor,
masacrndu-i
si
Papara,
faraincendiat
o declaratie
d~ n
razboi,
total
dispret fata
106
pe cei pe care i-au ntlni. Copiii familiei regale din Papara au fost exterminati fa a mila n acest razboi dus pentru
instaurarea hegemoniei ~omarezilor. Sfrsitul tragic al tinerilor printi a nsemnat stingerea ramurii regelui Amo T evahitua i Patea, ceea ce lella permis celor din ramura secunfratele
dara sa lui
domneasca
mai mic, n
au Pfara.
sc~pat cuTati,
viataregentul,
datorita siservitorilor
Opuhara,
lor devotati. Cu mare gre~tate, Tati a reusit sa ajunga pe tarm,
unde se afla sotia lui. Ct despre Opuhara, care era un lupacolo
asteptndu-l eloaPirota
plecaren spre
Bora
tator remarcabil,
reu it gata
sa se de
retraga
muntii
dinBora,
Mataiea cu ctiva razboinici si servitori.
n 1808, dupa carnajul si toate faradelegile facute de mercenarii lui, cea mai mare. arte din Arii tarii s-au ridicat mpotriva lui Pomare al II-I a, avndu-l n frunte pe Aito Opuhara, seful razboinicilor
in Papara. Atacat din toate partile,
Pomare a trebuit sa se retJgieze n Moorea, mpreuna cu restul armatei lui. Opuhara 1 supus ntreaga tara si a domnit n
Tahiti ntre 1808 si 1815.ILa zece luni dupa plecarea n exil,
Pomare al II-lea a nceroat sa revina n Tahiti si sa-I recului au fost ucisi. Ctiva a i mai trziu, spre sfrsitul lui 1815,
cereasca, dar a fost nfrnt din nou si multi din comandantii
Pomare
al II -lea,
convecuLllitla
crestinism
dar ncadotata
nebotezat,
a debarcat
n Tahiti
o armata
considerabila,
cu
europene.
arme de foc, alcatuita dir1, marinari dezertori
de pe vasele
debarcare~
si de naintarea Auzind
lui spre de
Paea,
Opuh~ra luii-aPomare
pornit al
n II-lea
ntmpmare
cu armata lui, fara sa astepte sdsirea aliatilor din peninsula. n ciuda vitejiei lui, ultimul A+ N ui din dinastia T eva a fost ucis
de un foc de arma n aceasta tragica batalie, numita mai apoi
"batalia de la Fei'ipi". Bitalia s-a desfasurat n preajma locului n care se gasea marae Outu-aimahu-rau,
numita mai
apoi marae
n aq1intirea
lupte ultimul
pe viataaparasi pe
de o parteacestei
Opuhara,
moarte
dintreNaarii,
doi Arii,
tor
ancestra~e,
de cealalta,
tizanal civilizatiei
al unei civilizatii
silreligii
venite Pomare
din afara.al II-lea, par-
107
la o entitate lu-
Marilor Stramosi.
minoasa
O hrana,
numita
sub 'forma
Soareleunei
Noptiirn
ener .ii spirituale,
care traiau urca
hologramele
de-a lungul acestei axe centrale pe care Itraditiile ulterioare o vor
numi axa lumii. Timpul nu exis 'a, era timpul universal de
dinainte de ruptura. Lucrurile s au schimbat cnd omul a
lasat raul sa patrunda n el. El a uitat sa-si spuna rugaciunile de multumire si a nceput sa neze si sa pescuiasca fara
sa aiba nevoie si chiar sa poarte azboi mpotriva altor familii umane.
Fontanela
s-a ntar~
si, ncetul
cu ncetul,
conexiunea
spirituala,
legatura
cu ~oarele
Noptii
a disparut.
108
109
lioane de ani?
Cel care traia prin El si n El nsusi aluneca spre suprafata Rumiei, oul cel cu coaja tare al lumii. Ridicndu-se n
picioare pe batrna crusta a Rumiei, el i-a intensificat vibra. tiile, iar aceasta a devenit casa lui, templul cerurilor si al zeilor, un firmament nchis si obscur. Apoi gndul sau cel viu
si zamislitor a creat zeii, arhetipurile perfecte ale tuturor
formelor de viata care urmau sa se nasca. Daca oamenii ar
fi posedat n continuare acea viziune vibratorie, ei ar fi putut sa vada ca Ta' aroa era nfasurat n filamente de lumina
multicolora, ei creznd nsa ca el si toate celelalte arhetipuri
erau acoperiti de pene galbene si rosii. Atunci cnd Cel Unic
s-a scuturat, penele lui s-au transformat n arbori, n plcuri
de bananieri, n tufisuri, n tot ceea ce e verde - mantia de
Fenua, Pamntul care naste Viata.
Lumea noastra fizica 'nu est~ deci altceva dect lumina
densiticata si rece reprezentnd energia Creatorului, a Marelui Intemeietor. Cei din lumea de jos care nu pierdusera
cu totul contactul cu lumea de deasupra lor, cei a caror viziune nu se stinsese de tot au comparat aceasta spirala creatoare cu o fiinta uriasa, Fiinta cosmica.
Atunci cnd vibratiile au devenit suficient de dense, Pamnt~l s-a ntarit si patru unde s-au propagat n cele patru
zari. In nchipuirea oamenilor, acestea au fost identificate
110
metaforic cu cele patru tentacule ale marii caracatite Tumurara'i-Fenual, avnd menirea sa mentina cerul unit cu pamntul. Ta'aroa, Fiinta cosmica, si folosi coloana vertebrala, energia sa centrala, pentru a crea lanturile muntoase, apoi
viscerele, energia externa, pentru a crea zonele submontane, iar intestinele pentru a crea norii. De aceea, atunci cnd
privesti cerul Polineziei, ntr-o noapte cu luna plina, poti
distinge cu claritate chipuri, mini, semne particulare sau
grupuri de fiinte care aluneca lent pe pnza alburie luminata de Hina, zeita Luna, cu seninul ei. Ta'aroa si-a mai folosit intestinele pentru a crea langustele, caprele si anghilele care
traiesc n apele dulci si n apele sarate.
n acest timp, durata lui P'o se micsora. Au aparut dimensiunile -lungimea,
latimea, adncimea. Creatorul a suflat puternic si din trupul lui energetic au tsnit miliarde de
particule fine de un galben-auriu care, la rndul lor, au capatat densitate, transformndu-se
n nisip - nisipul de pe
plaja, din albia rurilor, din padurile ~albatice, pe care poti
sa ngenunchezi sau sa te odihnesti. Intr-un soi de tumult
de vibratii, o incantatie, Ta'aroa a creat scoarta pamntului.
La chemarea Creatorului, Havai'i, spatiul astfel invocat, aO
devenit pamnt. Apoi o noua vibratie sonora, glasul Lui,
spuse:
- O, Tu, devino unul din artizanii mei!
IAarTu deveni marele Lui artizan si totul ncepu sa creasca. In mare, n ruri si pe pamnt a nceput sa se dezvolte
viata. Fiintele umane s-au nmultit din nou peste tot n lume.
Fata de energie luminoasa a lui Ta'aroa s-a umplut de bucurie vaznd ceea ce i se dezvaluie pe pamnt. Fenua, Pamntul, era plina de creaturi vii - de la fiintele umane pna
la cea din urma stnca. Prin intreg tinutul curgea apa dulce iar marea si etala ntinderea albastra, fiind pline amndoua de vietati. Acesta era Havai'i - a nu se confunda cu
Hawaii, frumoasele insule nsorite - Havai'i, tarmul unde
s-au nascut zeii, regii si oamenii - Ra'aitea cea Sacra.
1
111
112
perisului era sternul iar rnamentele din jurul casei, oasele bazinului.
celelaltepuncte de sPrijinieprezentau coastele, sarpanta acoMaui era mare preot, ~hua fondator al riturilor religioadata si rugaciunile ce se desfasurau n marae. Maui era si
hio
hio, eltermen,
fiind celcare
care1seamna
prevazutinvocatie,
sosirea acelei
vaa totoama
desemna
se. Acest
o piroga fara cord~j ..Ace. te predictii a.ufost retr.ansm~s~fidel de
catre samaru
SIora orn
dma unei
cele mal
ore,
o piroga
fara balansilr,
si tahua,
mai apoi
vaa vechI
taura tImore,
puri pna la sosirea capitfnului Wallis ntr-o vaa ama ore.
dul acestei nave. Mai tr iu, oamenii vor urmari uimiti soAlti
hiovaa
i descrisese~r'a
pe strainii
care se gaseau
la borsireahio
unor
taura ore adica
a vapoarelor
cu aburi.
n Polinezia zilelor nrastre, P'o, cea care i-a urmat parile originare, nu mai s t dect mituri. Insa, sub influenta
crestinismului,
a dev nitstarea
infernul
iar Purutu,din
paradisul.
catului
originar,P'o
si puru~,
de co~stiinta
vremuMarae - situ riie cererjnoniale polineziene.
Ra'aitea, august 1997
liane
n siaceasta
cu ghidul
dupa-amiafa
nostrul petrzie
mareamamarae
aflu mpreuna
din Taputapuacu Lia plecat ntreaga cultura maohi care s-a raspndit n Pacitea, aproape de satul opo~ din Ra' aitea, insula sacra de unde
de insulele Hawaii, la v st de Rapa Nui, numita si Insula
Pastelui, si la est de Nou Zeelanda. O imensa ntindere de
ape de
d nghi
mii de
kilometridelimitat
patrati, la
n nord,
mijficul
de peste
Sud - douazeci
vestitul tr1i
polinezian
locul careia se afla insule~e Societatii cu locurile lor de vis:
Tahiti,
mecati Moorea,
de frumusetea
Bora Bo~a,Huahine
sa}batica a locului.
si Ra'~itea.
In ciuda
Sntem
perioaferdei - sezonul turistic eSTen plina desfasurare - ne gasim
singuri
generatiin de
tarmul
Arii, sefi,
acesta
A~to,
~e reculegere
comandanticare
dealupta
gazduit
si de
attea
tahua, samanii polinezieni
113
La hotelul Havaiki Nui, i-am explicat directorului, Robert Cazevane, scopul sejurului nostru n insula, iar el ne-a
recomandat serviciileunui tnar ghid pasionat de vechile traditii. Iata-ne pe toti trei admirnd laguna si mica strmtoare prin care altadata, din patru n patru ani, soseau pirogile pentru ceremonia nchinata acestui marae. Spiritul meu
evadeaza, plecnd n cautarea memoriei acestui eveniment
exceptional, n pietrele sacre care trebuie sa-i fi pastrat amintirea. Teva, ghidul nostru, ne explica:
- Pirogile veneau de peste tot iar poporul maohi se aduna aici. Erau prezenti cei din insulele apropiate, Tahiti, Bora
Bora, Moorea, dar si cei din Rangiroa, Fakarava, Raro Tonga, Noua Zeelanda, Hawaii si Rapa Nui. Unii parcurgeau
o distanta de patru mii opt sute de kilometri pe mare. Polinezienii snt marinari excelenti si nimeni nu s-a pierdut vreodata n aceasta imensitate. Oceanul era sanctuarullor, tara
lor, Fenua.
- Dar cum faceau sa nu se rataceasca? am ntrebat eu.
Nu aveau nici un instrument de navigatie.
- Exista multe teorii, raspunse Teva. Mari navigatori
precum Eric de Bisschop si Thor Heyerdahl au devenit vestiti n ntreaga lume navignd pe oceanele noastre pe veliere de tip chinezesc sau polinezian. Exista nsa un lucru de
care nu vorbeste nimeni: mana. Fiecare piroga ce deschidea
drumul avea la bord un preot, un tahua al pirogilor, posesor al asa-numitei mana. Mana este o forta vitala primita
de la zei. Utilizata de aceasta categorie de tahua, ea permite
proiectarea spiritului la distanta. Mai exact, acel tahua al pirogilor era capabil sa-si prc~}ectezespiritul spre locul de destinatie si sa-I vizualizeze. In plus, pentru ei oceanul este o
entitate vie cu care stiu sa dialogheze.
- Ceremoniile de aici se desfasurau doar din patru n
patru ani?
- Nu, raspunse Teva, anotimpul abundentei ncepe la
sfrsitul lui noiembrie, cnd Pleiadele - cei sapte ochi mici
- se arata pe cer. Perioada pescuitului scrumbiilor era ocazia unei astfel de ceremonii, desfasurate chiar nainte de ple114
carea n larg. Alte ritualufi aveau loc n timpul marii odihne, cnd pamntul si mp~rtea roadele. La noi, n iunie, Pleodinioara, zeii plecau si i tot atunci, iar oamenii le sarbatoreau plecarea,asteptnd -i nerabdatori sa sentoarca. Aceasta era sarbatorita
n octo frunzele
brie, la primele
vestitoaiadele
dispar la orizont],
ncep sasemne
ngalbeneasca;
re ale primaverii.
Nu se putea sa nu-mf amintesc atunci de traditiile indienilor hopi din Arizon , care celebreaza n august plecarea si n decembrie reve irea asa-numitilor kachina, considerati n mod gresit ze' hopi, cnd de fapt ei reprezinta
toate formele sensibile d viata.
O senzatie stranie ne cup;indea putin cte putin. Disparusera oare zeii cu ad varat? Acest loc, ca attea altele,
era el "dezactivat" asa c m afirma unii eruditi polinezieni
si unii Popaa1 ?
Pietrele, care au o metorie a lor, au nceput sa cnte din
I
nousacru,
pentruasemanator
noi. Acest cu
loc
m1rae
foateera
celelalte
pentru locuri
noi o n
catedrala,
care sufleun
tul se poate nalta. Poline~ienii care plecau pe ntinderile Padun
cifi~u~ui~u
SIsa
malte
s-auconstructl
niciodata
asupra
locunlor
sa-si ~nchida
sacre.
zeii
Unntre
zi"':.
marae
era un
sanctuar
ngndit
aer liber,
un spatiu,
mprejmuit
sau
nu,
cau aici stramosii si zeii. Tot aici, ei ncercau sa atraga de
partea lorreuniunilor
fortele secrete
le naturii. Viata,
bunurile
destinat
si ce~emoniilor
religioase.
Ei sipersoinvonale, puterea de lupta si 9ficienta n muncile domestice depindeau toate de forte inrizibile dar suverane, a caror bude ntlnire dintre poline ieni si realitatile celeilalte lumi.
Marae era
esteimportant
un simbols~.o
1organizarii
familiale.El
marcheaera locul
oficial
navointa
obtina. Marae
za importanta sociala a woprietarului sau. Cel din Taputapuatea a,:ea o imp.ortar:fa capit.al~.Vechii polinezieni formau o socIetate stnct anrtocratlca.
- Statutul
al urui detinea
barbat, sau
ne nu
spusese
Ueva
Salmon,
depindea social
de faptullca
o piatra
pe care
1
Oameni albi.
115
sa se aseze n incinta unui marae. Locul fiecaruia, att n societate ct si ntr-un marae, se stabilea n functie de pozitia lui genealogica.
Capitanul Cook a fost pus n ncurcatura atunci cnd,
la plecarea din Ra'aitea,.n 1774, seful Oro l-a ntrebat cum
se numeste marae al sau. Un om fara marae nu putea fi sef,
ori Cook era considerat un sef foarte mare. El a iesit din
ncurcatura, spunnd numele parohiei sale londoneze: Stepney care, pronuntat n maniera tahitiana, a devenit Tapinu. n timpul celei de-a treia calatorii, n 1779, Cook a fost ...
mncat de hawaiieni. Sacrificiul a fost unul n maniera rituala, deoarece era vorba de un sef puternic care, n plus,
era posesorul unui marae. A fost, fara ndoiala, un omagiu
deosebit!
Acest nsemnat marae de la Taputapuatea este cel mai
vechi din arhipelagul Societatii. Potrivit traditiei orale, el a
fost construit sub egida marilor Arii Nui, n cea mai nde. partata perioada din istoria insulei. Renumele sau era larg
raspndit, si cea mai mare parte a popoarelor polineziene
l considerau un sediu al cunoasterii, spiritualitatii si naltarii spre lumea zeilor, cei prezenti tot timpul n trupul pietrelor. Locul se ntinde de la est spre vest pe un promontoriu marginit la nord de golful T oahiva 1 si la sud de golful
Hotopu'u2; spre interior, snt vai pline de verdeata si muntele Temehani, a carui importanta este capitala pentru traditiile polineziene. Locul sacru est~ nconjurat de o padure
deasa, n care aito3 este dominant. In fata noastra se deschide Te-avamoa, trecatoarea sacra, folosita altadata de marile pirogi duble decorate cu lungi baniere n culorile sefilor.
Fiecare piroga avea una sau doua tobe cu sunet grav si o
cochilie mare prin care calatorii reuseau sa comunice pentru a nu pierde contactul, sa-si trimita semnale si sa se anunte atunci cnd se apropiau triumfal de tinta calatoriei.
1
2
3
116
Stnca plutelor.
Lancea cu crestaturi.
Arborele de fier.
Razboinicii morti sau raniti pe cmpul de lupta erau decapitati, iar capetele lor aduse n acest loc. Curatate si aranjate n cavitati si ntarituri, acestea confereau locului sacru
un aspect te;ifiant. nalbite de vreme, aceste cranii au ramas neatinse de indigeni sau de albi, pna n ziua n care niste turisti, carora nu le mai era teama ca profaneaza locul, au
luat mai multe dintre ele. Atunci, indigenii s-au grabit sa le
ascunda pe cele ramase sub pietrele sitului, iar noi pasim cu
respect de-a lungul zidului de incinta.
- Prea multi vizitatori calca pe pietrel~ sacre care acopera oasele stramosilor nostri, spuse T eva. Incercam sa cream
o asociatie pentru protejarea sitului, astfel nct picioarele
profane sa nu mai patrunda n incinta.
Este adevarat ca nu ne-ar trece prin cap sa calcam n picioare mormintele parintilor nostri din cimitirele noastre.
Ne oprim n fata unei platforme pavate, nconjurata de
un zid scund, numita ahu. Nu este vorba chiar de un altar.
Aici nu se aduc ofrande, locul fiindu-le rezervat zeilor si
stramosilor n timpul manifestarilor lor terestre episodice.
Nimeni nu avea voie sa urce pe ahu, cu exceptia celor care
slujeau n mod oficial n marae si care aduceau aici chipurile zeilor; intrnd n legatura cu zeii, tahua vorbea n mimele lor. Ghidul ne mai spune ca n patru colturi ale acelei
ahu snt ngropati, n pozitie verticala, patru razboinici cu
tot cu armele, centurile de lupta si penele lor. Ei au acceptat sa fie ngropati de vii ca sa devina paznici eterni ai locului. Tija cu care acestia au fost masurati este pastrata n interiorul incintei ceremoniale; fiecare din ei avea peste doi metri.
Vizitam ruinele compartimentului oval al zeului Ora. La
baza stlpului central sta o victima umana care i asigura forta. n acest spatiu, un fel de sacristie, snt pastrate vesmintele preotilor, nsemnele regale, printre care si faimoasa maro,
centura din pene galbene si rosii, zeii mai putin importanti,
tob ele, toate accesorijle ceremoniale, precum si imaginea zeului acestui marae. Intr-un hangar se afla piroga zeului si
o alta pentru tahua, ei trebuind sa se deplaseze n lumea de
dincolo, calatoriile lor fiind uneori pasnice, alteori n scopuri razboinice.
117
samanii polinezieni
118
& Apres.
Am condus un grup de d, uazeci de persoane sa se ntlneasca cu Johnny Brotherso lnga un marae numit Manunu,
pe insula Huahine, si lnga plaja unde, potrivit legendei, a
sosit printesa Maeva. Pri teni veniti din Franta, Belgia, Elvetia si Canada asculta vatatura lui Johnny, care se trage
dintr-o veche familie ta itiana. n ciuda numelui sau, care
. vine de la un stramos su dez, Johnny s-a nascut la Ra'aitea
patruzeci
de
ani ~in v~at~studierii
traditiilor
popoAruluisau.
si
traieste
n Moorea.
prj'etenul
nostru
- Pentru
polmezlem
adevarat
estesi-a
doarconsacrat
cuvmtul,peste
parau mau este
este ryalitateans~si,si
nu o poveste,
chiar daca
acest
concept
dificil de nteles pentru
un occidental,
ncepu
mentorul
buie strabatut~
nostru.pentru
Va voia p,rezenta
reveni preot
cele sau
patru
tahua
stadii- care
eu unul
trem-am oprit,ta cel de-a~,dFil~,a.P:imul~vis ~eA
desfas~ara ~stfel: catre miezul noptll, o fllnta Imbracata m alb SIducmd
Apoi
o carteeavine
dispare.
spre Este
tine secfetarul
si tf ntreaba:
general
"Vrei
al preotimii
sa devii tahua?"
tahitiene si trebuie sa i se raspupda cu da sau cu nu, deoarece spita n timpul
celor
~ise, Daca raspunsul
este afirmativ;
ritele
citesc n
noi.patru
Este if,1portant
sa nu te trezesti
niciodatine si-ti spune: "De vre e ce vrei sa devii tahua, adica sa
lucrezi
cu spiritele,vis.
trebAf,easi
ie sa treci
prin valea
ncercarilor."
vine
si urmatorul
aparitie
se arata
chiar lnga
Este n
celcare
mai cele
teribil
cosmalf,prin
misuna
tot soiul dencreaturi,
cinci
simturi ti care
snt puse
la ncercare,
care
si mortii se trezesc din so
si, uneori, si tu nsuti. Eu m-am
trezit atunci cnd pestele eu preferat, rosioara, mi-a fost nvezi
de lucruri
inEuportabilecare
te fac sa urii
de pna
locuittotnsoiul
farfurie
cu niste.
obolani albi nsngerati
cu grasime
galbuie si peri cenusii... :Ni-amtrezit, desi n-ar fi trebuit.
carilor, o cmpie care de lanseaza cel de-al treilea vis. AcoDaca nu te ,trezesti, vj: descoperi, dincolo de valea ncerlo, aspirantul ~ntlr:este In.mare s,Pirit.-preot (secreta~l general al
ter~mologla
IUlJohnny)
care
semn
sa preOtilor,
se apropie.mOri9t
de mult s-ar
stradui sa
ajunga
11 face
la
acesta, ucenicul nu va repsi, aparitia parndu-i-se mereu la
119
tiki n <tialectul din Marchize, ti'i n tahitiana si maai n pascuana. In timpul sejurului nostru n Huahine,
120
n 1997, am
121
122
curnd, sunatoarea din gradinile noastre are aceleasi proprietati ca si medicamentul numit Prozac1 !
Tahua, maestru
al focului:
El merge pe pietre ncalzite pna la albire si stie sa reduca temperatura cuptorului tahitian la un nivel care sa permita trecerea purtatorilor celor trei radacini eterne ale pamntului polinezian, ape, tarua si ti. Acestea snt dispuse n
straturi si fierb ntre douazeci si patru si treizeci si sase de
ore. Patru bete de ti snt nfipte vertical n compozitie, pentru a-i determina gradul de fierbere; tahua, maestru al focului, le va extrage pentru a stabili momentul n care cuptorul urmeaza sa fie deschis. Ape si tarua au fost ndulcite
de stratul de ti plasat deasupra. Aceste veritabile fructe confiate reprezinta adevarate rezerve alimentare.
Vazatorul:
hio hio.
, Tahua oratorul:
123
moria "Vremurilor
originara si, de
dupa
spusele lui, ne-a facut sa simtim
suflul
dinainte!'.
Tatuajele polineziene
Georges le prezinta un reMarcabil spectacol cu fl~cari
turistilor de la Sofitel Heiva di Huahine. De sus pna jos,
corpul i este tatuat pe mai mu t de jumatate din suprafata. In cursullungilor
noastre c nversatii, ne-a explicat ce
reprezinta pentru el acele tatua' e.
- Patru mii de ore de mun a si multa suferinta! Ceea
I
1
2
3
4
5
6
7
124
de tatuajlutilizat
cut
cu sfoara
din oase
finade
depasare
un mne~
aS9utite
Colorantul
sau din era
dintiobtinut
de peste
din legati
tutui
sau nuca arse; cnd era introdus sub piele, el producea o culoare albastra. Modelele ~e fixau pe scoarta de bambus si
priu-zis, desenul era une ri schitat pe corp cu un carbune
de lemn, dar, de cele mai ' ulte ori, artistul l efectua direct,
fiecare si -1 alegea pe cel dO~I't. n ceea ce priv~ste tatuajul pr~fara a desena ceva n prealabil. Dupa ce nmuia vrful instrun:-entului.n color.ant, el ll~unea p~ pi~le~ n lo~ul do~it, 10-,
vmd apOl scurt SI repetati m coada, pma ce VIrful patrunpractIcata
dea r: ca~ne.
.. Atunci, col9rantul se scurgea n incizia astfel
. ~nurniAti ~arbati er~u trtuati. aproape pe tot corpul, de la
pICIOare pma la ceafa SIla urechi. Pe pIept, desenele erau extrem de variate: cocotieri, rbori de pine, liane ncolacindu-se
artistic n jurul, unor trun hiuri, razboinici pusi pe fuga sau
triurnfatori n fata unui dversar, barbat aducnd o jertfa
umana unui marae, pasari patrupede, pesti, arme etc. Tatuajele de pe fata interioara a ratului, mai mici, reprezentau in1
secte, stele sau pur si simplu romburi, cercuri sau linii. Tahitien~i.se tatu~u.f~arte r1r p~ fata sau pe gt. Ca o exceptie,
anuffiltl razbomlcl sau pJ!'eotl aveau un desen pe frunte.
Femeile aveau pe mini decoratii asemanatoare unor manusi cu degetele taiate sil cercuri n jurul ncheieturilor si
,
'
125
degetelor, imitnd bratarile si inelele. T atuajul de pe picioare se termina cu un cerc care nconjura glezna.
Raymond Graf, detinator al vechilor traditii, este tatuat
pe tot corpul "n stil vechi", preciza el. Am vorbit de conceptul mana, principiul care-i permite unui tahua sa-si ndeplineasca naltele ndatoriri. Exista mai multe tipuri de
mana, mana focului, mana pietrelor, mana pirogilor etc.
Fiecare saman po1inezian poseda un mana particular care corespunde artei sale. Aceasta energie este destul de apropiata de prana, la yoghini, sau de ki si ch'i, la daoisti. Mana se
poate traduce prin "forta". Este o putere spirituala proprie
zeilor si
Samanul care poseda mana si
, stramosilor.
,<'
, afirma
p~rsonalitatea. In Tahiti, atunci cnd se vorbeste de un tahua, se spune si astazi ca "are mana" sau ca, dimpotriva, "i-a
scazut mana". Aceasta forta defineste o personalitate, caracterizeaza un conducator, un sef. Ea nu seAregaseste doar
la samani, ci si la Arii si Aito, sefii de razboi. In marile famiIii 'polinezie~e, a car~r gene;logie se confunda cu mitolo. gia, cel mai n vrsta era posesorul celui mai puternic mana,
fiind cel mai apropiat de ascendenta divina.
- Dar cum se poate obtine mana? l-am ntrebat eu pe
Raymond.
El m-a privit n ochi si mi-a spus:
- Lund forta liniei tale genealogice si naltnd-o spre
cer, dupa care zeii o trimit napoi n pntecele tale. Este o
forta triunghiulara pe care o poti face sa tsneasca spre lume,
pentru a-ti mplini vocatia.
La nceputul secolului al XIX-lea, misionarii s-au straduit nu numai sa-i evanghelizeze pe hawaiieni, dar si sa le
eradicheze religia si cultura bazate pe riturile samanice huna
si vehiculate de catre samanii kahuna (Ka, gardienii Huna, secretul). La 1900, nu mai ramasese practic nici un
saman, ultimii dintre ei refugiindu-se n cele mai adnci dintre padurile tropicale din Hawaii, Kauai sau Molokai.
Aceasta nvatatura milenara a cunoscut aceeasi soarta ca
cea a druizilor la sosirea invadatorilor romani si mai apoi
crestini, sau ca cea a amerindienilor, n timpul cuceririi Vestului, n secolul al XIX-lea.
126
4
Starile de
constiinta
, " samanica
Emergenta samanismului
osebi pe specialistii n psiholo ia transpersonala, o dis,ciplina de avangarda preocupata de studiul starilor de constiinta
Pe la
mistica
jumatatea
vehiculate
anilorde
'60,
toats~manismUIi
traditiile omenirii.
interesaPentru
nde~ntr~pologi, etnologi si istorici Ii religiilor, samanismul era
rile ierarhizate moderne .
o forma primitiva de religie nltcuita si depasita de cultu. los De
vreo douazeci
de ani,
cartile
Michaelindivizilor
Harner si Carli' slui
constiinta
dorCastaneda
(mai ales)
au desc
nici de dezvoltare personala si s irituala spre ideile, credintele, inspiratiile si experientele irecte ale samanilor.
Sa aducem totodata un omag'u lucrarilor acelor pionieri
care au fost Claude Levi-Strau s, Mircea Eliade si Joseph
Campbell, precum si povestirilo unor vraci ca Fools Crow,
Black Elk (Elan Negru) si min natei carti a lui Frank Waters despre spiritualitatea hopi. A eastaprezentare nu este exhaustiva, multi altii au contrib it pentru a ne deschide accesul spre ntelepciunea traditii or samanice amerindiene.
Scrieri mai recente, precum c le ale psihiatrului rus GIga
Kharitidi, despre samanismul siberian, ale medicului american MarIo Morgan despre abo igenii australieni sau ale lui
Lynn Andrews, au atras atentia publicului occidental asuI
killer, prim-sef al natiunii chero ee, ea si-a publicat biografia si istoria complexa a poporul i sau, n vreme ce Carolyn
pra
Niethammer
medicineitraditionale
povesteste ansUfletlor.
Dau hters
Ctofdespre
the Earth
Wilmaviata
Mansi
legendele indienilor americani.
128
n Europa, Mario Mercier sensibilizeaza publicul francez cu realitate a samanismului siberian de la sfrsitul anilor 70. Un dece~iu mai trziu, Brian Bates ne co~duce n
Anglia secolului al VII-lea, cu visarea imanenta, magia omniprezenta si epopeea samanica anglo-saxonal.
Dornice sa refaca legatura cu traditia samanica si sa o ajute sa redevina o adevarata cale de transformare, tot mai multi
oameni si exploreaza starea de constiinta, pentru a ajung~
la cupoasterea si ntelepciunea lumii ascunse n spatele lumii. Inca de la sfrsitul anilor '80, acest "neosamanism" s-a
ancorat n societatea occidentala, n special n America de
Nord, unde multi si cautau radacinile traditionale. Recurgerea la cntecele sacre acompaniate de sunetele uruitorii, de
tobe si de alte instrumente de percutie sau la "animalele totemice", cu scopul de a calatori prin niveluri de constiinta
diferite, au redevenit practici aproape curente.
Toate culturile au avut, probabil, ntr-un moment sau altul al istoriei lor, un mod de abordare samanica a existentei - unele l au n continuare. Numer~asele publicatii actuale ne ajuta s~ refacem ntelepciunea vechilor traditii din
ntreaga lume. Invataturile aduse la lumina de acest demerssnt mostenirea comuna a celor care nteleg calea samanica
drept un drum spre ntelepciunea interioara si armonia ntre Adiferitele popoare si natiuni.
In lumea occidentala moderna, radacinile samanice traditionale au disparut. Substratul nostru cultural ne mai permite el oare sa le reimplantam, cu sanse de a le vedea crescnd si rodind? Astazi, un numar tot mai mare de oameni
constienti de realitatile ecologice, sociologice, religioase si
spirituale realizeaza ca samanismul a fost prima cheie care
i-a permis fiintei umane sa nteleaga mediul natural si sa traiasca n armonie cu acesta.
Pna la sfrsitul anilor '602, anumiti partizani ferventi ai
vechii scoli au continuat sa afirme ca samanismul este o boala mintala. ncepnd din anii 70, un' nou discurs l prezin1
2
129
130
131
132
133
ste de aur atrage multi oameni spre samanism, n special occidentali. Miturile samanice vorbesc despre un timp n care
omul si natura traiau n armonie perfecta. Conditiile de viata actuale ar putea explica aceasta nevoie de ntoarcere la
sursele uitate ale traditiilor omenirii.
Evocnd manifestarile sacrului, Mircea Eliade vorbea de
o realitate care nu apartine lumii noastre si care se manifesta, cu toate acestea, n obiectele care fac parte integranta din
lumea noastra naturala profana.
Samanismul nu a devenit subiect de studiu academic dect ~ a doua jumatate a secolului al XIX-lea. nainte de aceasta, ceea ce se stia despre el se limita la relatarile partiale si
tendentioase ale calatorilor si misionarilor care vehiculau
propri~llor
sistem de gndi;e. Dar, mai ales, se facea simtita~lipsa unor studii experimentale.
In ultimii ani, samanii au nceput sa vorbeasca nsa despre
traditiile, riturile si modul lor de a percepe lumea. La drept
vorbind, cooperarea dintre cercetatori si samani1 a aratat ca
serviciile acestora din urma snt necesare n conditiile n care
legatura dintre om si univers este slabita, chiar fr~ta. Aceste
fiinte nvestite, mai apropiate de sursa, snt chemate din nou
sa serveasca drept mediatori ntre sacru si profan.
Pentru a ntelege natura samanismului, trebuie sa includem alte dimensiuni n modelele noastre spatio-temporale clasice n trei dimensiuni. Sa nu ne mai ratacim, limitndu-ne aria de perceptie si sfera de cunoastere. Actualul nostru
model de gndire nu ne permite sa acceptam - si cu att mai
putin sa explicam - fenomenele supranaturale. El neaga, de
exemplu, existenta supranaturalului, pentru ca acesta nu corespunde viziunii dinamice despre natura. Or, apropierea
recenta dintre stiinta si traditie a demonstrat ca fenomenul
samanic nu ar~ ni~i~ supra~atural. Aceasta legatura pare
sa existe doar fiindca stiinta materiala ncearca sa-I integreze n cadrul ei de cercetare. Astazi, cnd aceasta din urma
si-a creat structuri mai deschise, fizicienii descopera ca uni1 Wallace Black Elk si William S. Lyon, Thomas E. Mails si Fools
Crowetc.
134
versul are mai mult de trei dimensiuni si ca samanul, mediator ntre sacru si profan, lucreaza cu aceste dimensiuni
diferite de mai multe mii de ani.
Sa pastram o atitudine deschisa si sa evitam ideile preconcepute despre tot ce are legatura cu samanismul. Daca
vrem sa ntelegem aceasta cale si sa ne mbogatim nivelul
de auto cunoastere si de cunoastere a lumii, trebuie sa experimentam noi nsine aceste idei si activitati noi.
Interesul nost~ actual pentru samanism pa~e legat de faptul ca am devenit constienti ca t nevoie sa Iargim viziunea
lumii occidentale, ale carei limite n domeniul medicinei si
psihoterapiei snt extrem de sensibile. n fizica, principiul i~certitudinii al lui Heisenberg a demonstrat ca, daca e posibil sa masuram o caracteristica a unui obiect n miscare, este
imposibil sa-i masuram simultan si celelalte caracteristici.
Vedem ca, ncepnd de atunci, anumite reviste academice
consacra o serie de articole unor abordari pluridisciplinare si multidimensionale.
'Sacrul este un element inerent al structurii constiintei nu este o stare de constiinta, nici o parte a continutului constiintei umane. O provocare majora a epocii noastre con~
sta n descoperirea unor cai noi de reactiv are a acestui element n cultura noastra, care a tainuit n mare masura tot
ce are legatura cu spiritul, sacrul sau misticul.
Dificultatea esentiala consta n obligatia implicita care-i
revine samanului de a vorbi n "limba" noastra. Or, acestuia i ~ste aproape imposibil sa traduca sacrul n termeni
pe care un profan sa-i poata ntelege. Iakutii din Siberia folosesc un limbaj poetic alcatuit din cel putin douasprezece mii de cuvinte - un occidental mediu poseda un vocabular de aproximativ trei mii de cuvinte. n plus, multi profeti
au fost nentelesi de contemporanii lor, fiind necesare uneori mai multe secole pentru descifrarea unui mesaj sacru este, de exemplu, cazul calendarului maya si al tabletelor Rongo- Rongo din Insula Pastelui, care au ramas n continuare
nedescifrate. Samanii trebuie, n compensatie, sa rezolve
probleme practice curente si deci sa gaseasca modul de a
se face ntelesi de catre clientii lor contemporani.
135
ce ne priveste,
~rebuie
sa gasim
exemple Noi,
pentrun aceea
ne reorganiza
viata!,
Trecerea
de la onoi
interpretare mitologica a realitatii la o cJnceptie rationala este considerata principala realizare a mo~tenirii intelectuale grecesti.
bilit o distinctie ntre cunoaste e si credinta. "Nici un om
nu
a stiut si
va sti vreodata
daca zeii ionieni
exista si,auchiar
ncepnd
dinnusecolul
al V-lea si
't:. "r filozofii
stadaca
sansa deFilozoful
ajunge la
acest
adevar, nu
va sti niciodata
ca aare
facut-o."
grec
Pfrmenide
l ndemna
pe om
sa nu aiba ncredere n simturile sale si.sa treaca totul prin
I
filtrul
ratiunii.
Acu~
doua mii de ani, a inttat
n scena Cuvntul,
fapt
careStiinta
a dus silaratiunea
disparitiase bazeaza
mitului.J e obiectivitate, n vreme ce
pentru mistic realitate a este uniilite - o unitate din care fiinta umana face
parteeste
integranta.IApropierea
de realitate
din
perspectiva
mistica
prin natura ei subiectiva
si repre. zinta deci o sfidare a obiectividtii. Astfel, ne este greu sa
ntelegem ca fiecare individ estd unic si totodata intim letul dintre stiinta si religie, oame 'i de stiinta si teologii tot
Dtl ma.
cnd Pe
~-adeconsumatdivorga~ de fiecare
din semenii
ncearca
sa rezolve
aceasta lui.
probl
alta parte, crestinismul afirma ca Dumnezeu si dmul snt si vor ramne vesnic separati. Ni s-a spus ca pu{e1 sa-I con~ideram pe Du~nezeu o cale de salvare, dar ca nu putem n nici un caz sa
ne identificam
cu el.
gosul, Cuvntul, a nceput sa dis rediteze cunoasterea conMecanica cuantica apare ntEun moment n care Loceptuala. Samanii nu si-au pierdl t niciodata ncrederea n
legatura lor cu sacrul; ei au reusit ntotdeauna sa supraviera este ca "spIntele obIectIve n- u reSImtIt nICIOdata - Iar
t~iasca ~tr-~ l~me in~re~ibi,: d~scePt~ca. ,Pr<:>b.1emaomaj.ode formulat, cu att mai putin
limitele inerente concluI
ziilor
intelectuale.
Un volum
tOt mai
mare
cunostinte
nu
a facut
altceva dect
sa maschfze
acele
maride zone
de vid
p~
le-aco~stlentI
s~m~ala~ n
lUI.care
NOI,.cunoast~:ea
oamenll, nuns!si
smtem
de cazul
faptul individ,:ca lumI-
136
nitele care plpie n noi ne pot arata imensitatea universului. Daca terapiile transpersonale si recursul la starile de expansiune a constiintei au repurtat un succes att de mare,
aceasta se datoreaza faptului ca ele recurgeau la abordari spirituale similare celor utilizate de samani. Abraham Maslow,
unul dintre parintii psihologiei transpersonale, spunea deja
acum cteva zeci de ani ca echilibrul ntre spontaneitate si
control variaza n functie de starea de sanatate a sufletului
si a lumii.
Spontaneitatea pura este dificil de atins, deoarece traim ntr-o lume guvernata de propriile ei legi materiale; controlul pur este imposibil de mentinut n perm;menta, din cauza riscului de a provoca moartea sufletului. Educatia
trebuie, asadar, dirij~ta att spre controlul, ct si spre spontaneitatea expresiei. In cultura noastra si n aceasta etapa a
Istoriei, este necesara o refacere a echilibrului n favoarea
spontaneitatii, expresivitatii, pasivitatii, detasarii, ncrederii ntr-o serie de procese, altele dect vointa, controlul si
creatia premeditata. Trecerea de la conceptul de constiinta sanatoasa la o irationalitate la fel de sanatoasa duce la re~lizarea limitelor gindirii pur abstracte, verbale si analiti:.
ce. Daca vrem sa reusim, ntr-o buna zi, sa descriem lumea
n ansamblul ei, treb~ie sa rezervam un loc pentru procesele primare, arhetipale, metaforice, inefabile si pentru exprimarea intuitiva; este un fapt valabil si pentru cercetarea stiintifica.
, n 1986, Jabrane, un maestru soufi din Maroc, mpreuna
cu care am studiat, pretindea ca soufii reusesc deja, de sute
de ani, sa faca distinctia ntre realitatea observabila si lumea
invizibila. Daca ne lasam sedusi de multitudinea de imagini
ale acestei lumi, trecem pe lnga scopul esential al vietii.
Putem sa le cerem samanilor sa ne nvete stiluri de viata
alternative sau, cel putin, sa ne ajute sa atingem trepte de eli~
berare emotionala si fizica prin ritualuri adecvate.
Modelul holografic al lui Bohm sugereaza ca toate elementele din univers snt strns legate. Aceasta implica o pluridimensionalitate. Sistemele noastre culturale afirma ca exis-
137
138
139
Aceasta axa a lumii, care se afla ntr-un anumit loc dar care
simbolizeaza centrul tuturor lu rurilor, reprezinta pentru
~aman punctul n care se manif sta timpul si spatiul sacre.
In snul culturilor traditionale,
ptitudinea de a calatori ntre aceste niveluri este ntotdea na prerogativa samanului.
El stie cum sa se nalte prin ace poarta, cum sa traiasca o
experienta mistica concreta. n lti termerii, stlpul central
al casei, sau orificiul din partea uperioara a cortului, semnifica pentru comunitate faptul ca spatiul local si ac~l.timp
concret snt gata sa ntmpine sp tiul si timpul sacre. In consi sa le faca ofrande. Pentru sa Ian, locul acesta sugereaza
secinta,
sa le adrest!
nsa
att oamenii
un itinerarpotmistic
ct si unctul
e fiintelor
de plecare
sacre rugaciuni
n marea
calatorie.
Un alt aspect pe care l re gasim frecvent n culturile samanice este amintirea a ceea ce ~bs-ar putea numi altfel de. ct
fragmente
"mitullumii".
de mit sub
Numeroase
forma unpr
~ltepovestiri
culturi ausi pastrat
scrieri -si nele
deosebi
Potopului,irochezij
prez~nta
n Biblie,
n vechiDarsi ceea
ce estesi remarcale mituri istoria
ale indienilor
bil n cazul traditiei samanice est constanta temelor narative
pe care ea a stiut sa le pastreze, In pofida varietatii raselor,
culturilor si zonelor geografice Ca si cnd mitul samanic
ar fi purtatorul unei gnoze uita e.
Ceea ce este remarcabil n ac asta viziune universala este
faptul ca ea descrie o lume arhai
ta de lumi - foarte diferite de
sau reconstituite de antropologi.
dienilor navajo - sau cartea ind
za trecerea prin lumi succesive,
epopee.
Daca observam fenomenolo
ca, n majoritatea versiunilor, pri
140
11
141
calificnd-o ~rept superstitie, animism si chiar drept antropomorfism. In realitate, aceasta catastrofa ne-a adus probabil n situatia de a ne izola ntr-o maniera morbida, facndu-ne sa pierdem orice sentiment de comuniune cu natura,
planeta, "zeii" si semenii nostri.
Psihologia moderna se dedica, la modul general, tratamentului consecintelor acestei identificari prea dure cl} experienta traita si cu structurile ei alienante de gndire. Insa,
din pacate cea mai mare parte a demersurilor psihologice
se multumesc sa-I faca pe individ fericit n nchisoarea lui
sau sa-i ofere o alta mai vesela, n care el va nvata cel putin
sa iubeasca prizonieratul.
Acest cataclism a produs o sciziune ntre diferitele niveluri ale sinelui si o pierdere a capacitatii de a comunica, considerata pna atunci facila, naturala, obisnuita. Comuniunea profunda a devenit din ce n ce mai rara si atingerea ei a
necesitat eforturi imense. Aceste speculatii asupra mitului
lumii, consecintele si importanta lui n traditia samanica jus. tifica n parte darul extraordinar al samanului, n masura
n care ele afirma ca puterea de comunicare le-a fost retrasa tuturor oamenilor, mai T'utin samanilor si misticilor, caci
acestia au ales sa ndeplineas~a ~ munca fi~ica, spirituala si
psihologica extrem de grea, aventurndu-se dincolo de valurile aruncate n urma cu att de mult timp asupra trupului, spiritului si sufletului.
Timpul ramne o enigma. Perceperea lui izvoraste n ntregime din emisfera stnga a creierului si devine astfel o fantasma lineara. Cu toate acestea, n starile de constiinta samanica, spiritul se elibereaza din ncorsetarile iluziei si se
poate ntoarce spre timpul real- acel timp real al samanilor de dinainte de biblica Izgonire din Paradis sau de disparitia oului lumii.
Viziunea samanica
,
asupra mediului nconjurator
Toate popoarele traditionale considera mediul n care traiesc drept sacru, inteligent, locuit de o putere mistica si n-
142
143
general foarte ngaduitoare cu cei care si ndeplinesc obligatiile obisnuite, constienti fiind de natura extraordinara a
existentei; ele le snt n schimb mult mai putin favorabile
celor care aleg calea inconstientei si lipsei de respect n viata lor cotidiana, chiar daca acestora li se ntmpla sa se roage cu fervoare.
Occidentalii care au studiat primele relatari despre experientele mistice amerindiene au nteles ca acestea erau iesite din comun, extraordinare si caracterizate prin stari anormale de inconstienta. Aceasta interpretare este eronata. Pentru
amerindieni, evenimentele supranaturale fac parte integranta din experienta obisnuita si snt chiar asteptate n timpul
ceremoniilor rituale. Este adevarat ca putini snt oamenii albi
care au avut ocazia sa observe aceste manifestari, n primul
rnd deoarece constiinta occidentala nu este pregatita sa le
accepte.
Pentru popoarele traditionale, spiritualitatea si misticismul snt realitati comunitare. Comunitatea si fiecare individ din care este ea alcatuita trebuie sa fie constienti de obligatiile omului fata de spirit, ca si de legaturile care exista ntre
toate vietuitoarele, pentru ca natura si toate creaturile vii sa
. poata prospera. Bolnavul are obligatia de a se nsanatosi, cel
slab, de a deveni puternic, cel egoist, de a-si mparti bunurile cu aproapele sau. Toti membrii unei comunitati au obligatia sa traiasca n armonie si sa fie constienti de forta si de
misterul de care snt nconjurati.
Daca starile de constiinta treaza apartin, n Occident,
doar unei minoritati, la popoarele amerindiene au fost dezvoltate diferite discipline si practici pentru a-i permite omului sa obtina forta spirituala. n mod real, fiecare individ este
un cautator sau un sfnt. Printre disciplinele curente si considerate n general indispensabile acestei experiente spirituale, sa amintim: visul, postul, cautarea revelatiei, purificarea, rugaciunea, ofranda, dansul, cntecul, confeCtionarea
si ntretinerea obiectelor sacre si modul de viata, care trebuie sa fie n acord cu legile naturii.
144
145
pla ca aceasta sa se manifeste n mod neasteptat, ca n cazullui Nicolas Black Elk: o boala grava l-a dus aproape de
moarte. n alte cazuri, ucenicul se poate angaja n cautarea
revelatiei, impunndu-si o severa privatiune senzoriala, pna
la eliberarea spiritului ~e realitatea conventionala si accederea la supranatural. In acel moment i este revelata misiunea de vindecator, n acelasi timp cu mijloacele prin care
si poate ndeplini ndatoririle.
Anumite persoane care exercita o profesie medicala sau
paramedicala pot trai si ele astfel de experiente. O boala grava, un handicap sever au reprezentat chemarea initiatica pentru anumiti slujitori ai sanatatii. Pentru altii, rana a fost expresia propriei lor suferinte fizice. Fibra noastra morala se
tese din bogatia si textura existentelor noastre, ca si din legaturile emotionale pe care le nnodam n munca pe care o
desfasuram.
P~ parcursul a toti acesti ani de cautari si experimente,
am nteles ca fiecare entitate corp-suflet-spirit pare sa raspunda unor fluctuatii legate de viata interioara si exterioara. Am de multa vreme convingerea ca exista, alaturi de viziunea traditionala occidentala, si alte modalitati de abordare
a bolii, care ne-ar putea permite mai bine sa-i identificam
cauzele. Insistenta cu care samanismul judeca boala ca o expresie a dizarmoniei, a fricii si a pierderii sufletului este o
astfel de cale. Astfel, samanii stiu dintotdeauna ca boala este
inevitabila daca pentru fiinta respectiva viata nu mai are sens
sau daca aceasta si-a pierdut sentimentul de apartenenta sau
de legatura. O senzatie cronica de teama va genera o pierdere a iubirii, bucuriei si ncrederii, care reprezinta temelia
sanatatii, fara de care forta vitala pare ea nsasi sa se retraga nc~tul cu ncetul din ~orp.
'
Medicina moderna a identificat aceste tulburari, dar simptomele pe care ea le ntrevede nu snt, probabil, dect epifenomenul problemelor fundamentale mult mai importante. Pierderea sufletului, considerata ca cel mai grav diagnostic
n nomenclatura amanica, este una din cauzele majore ale
bolilor si mortii. In constiinta noastra occidentala, nici macar nu ntrezarim aceasta cauza.
146
147
149
150
151
153
154
logice.
P.ent:u 'cei c~re
le-fuprecum
trait, aceste
s?-t la.fel
de
convmgatoare
SI realf
cele e~per~ente
dm VIata obIsnUIta.
att de mult.
Acesta
este aspectul
asurra
caruia delumea
insista
Cititorul
sceptic se
V ntreba
ce se samanilor
acorda o imporfletul omului induce astE l de experiente percepute, n mod
subiectiv, ca fiind reale, u nseamna ca este vorba de cotanta att de mare fenomJtnelor transpersonale. Faptul ca sunexiuni autentice cu unii ersul! Grof adauga ca un alt argument al scepticilor la ~ontactul cu asa-numitele fenomer:e t.ranspersonale este cf a~estea snt produse arbitrare si
lIpsIte de Asens ale unor ~re~ere tulb~rate de o b.oala nec.unoscuta. din
In mod
cert, cqntmutul
plm de
expenente
provine
amintirile
nbastre. Traim
ntr-o
lume ntralte
care
prin intermediul ziarelor, evistelor, televiziunii, cartilor. Toate experientele
pe careunii
le traim
stocate n creierul
nossntem
supra-expusi
aflux snt
de informatii
de tot felul,
tru n mod extrem de defaliat. Aceasta poate fi o explicatie
rezonabila pentru cei care nu au dect o cunoastere superficiala a fenomenului. Cu Itoate acestea, un studiu sistematic
al experientelor la niveluri de constiinta care ies din sfera obis-"
nuitului
demonstreaza
cf este vorba
de fenomene
extraordin~re care
sfideaza con1eptiile
stiintifice
occidentale.
In ciuda progresului tnregistrat de anumite cercetari n
domeniu,
s'piritul si corpul
este limpede
pot fi l~gate
cr ne este
si potnca
actiona
dificilunul
sa admitem
asupra ceca
luilalt ntr-o maniera at de intima. Modul nostru de gndire occidental (si ntreag filozofie clasica) a considerat mult
timp trupul si spiritul ca fiind doua entitati separate. Acest
dualism este nsusi funda entul gndirii carteziene. Am vorbit ndelung despre ace t aspect n prima mea lucrare, de
aceea nu voi reveni asupra lui. Nu este mai putin adevarat
ca vedem peste tot conse intele nefericite ale acestui mod de
gndire, n special n me icina unde coexista, fara nici o comunicare ntre ei, pe de o parte medicii, care se ocupa de
problemele trupului, de cealalta psihologii si psihiatrii, cei
nsarcinati sa se ocupe de spirit. Universitatile, colegiile, cen-
155
156
& Ca.
157
158
locuita de calugari. Biserica este simpla, dar energia generata de rugaciunile a zeci de generatii de credinciosi este puternica. Ma reculeg cteva clipe n fata rugului arzator, care
seamana mai mult cu un arbust - sa fie oare acesta rugul
autentic, asa cum pretind panourile publicitare?
Dupa vizita la mnastire, am primul contact adevarat cu
natura. n fata mea se nalta muntii Moise si Sainte-Catherine, cu o alti~dine de apr~ape d~ua mii ci~ci sute de metri.
Ma hotarasc sa fac o recunoastere a regiunii si ncep sa urc
pe drumul care duce spre munte. La o ora de mers, ajungi
la raspntia n care se despart potecile spre muntele Moise si
muntele Sainte-Catherine.
Ma opresc pentru o scurta ceremonie. n maniera indiana, fac ofranda cu tabac n cele sapte directii si cer ajutor si protectie spiritelor naturii prezente n acel loc. Continundu-mi
ascensiunea, ncep sa le simt
prezenta, iar stncile mi nfatiseaza imaginile lor gravate pentru eternitate - capete de soim, de ibis, de maimUta.
O ora mai trziu, descopar un loc potrivit pentru zilele
urmatoare. nlatur pietricelele din jur si ma instalez pe un
colt de stnca. Peisajul este spectaculos. Aici, sufletul nu poate dect sa se nalte spre ceruri ..
O stare de somnolenta pune stapnire pe mine - porniseram de dimineata si Ahmed se ntorsese acasa dupa ce
am plecat de la mnastire. ncetul cu ncetul, intru ntr-o stare de cautare a revelatiei occidentale si adorm pe sacul de
dormit pe care l aveam cu mine. Simteam cum somnul care
ma cuprinde este o pregatire a spiritului meu. Aveam oricum nevoie sa capat putere pentru noaptea urmatoare. Convenisem cu tnarul meu ghid sa ne ntlnim la nceputul serii, deoarece el voia sa ncepem ascensiunea spre muntele
Moise spre orele doua ale diminetii, ca sa putem ajunge pe
vrf la rasaritul soarelui. Acolo unde profetul a primit tablele Legii si a ncheiat alianta dintre Iehova si Israel.
Cnd ma trezesc, ramn nemiscat si ma hranesc cu linistea care ma nconjoara, tulburata doar de sunetul clopotelor
de la mnastire, care urca nspre munte. O pasare se apropie de mine si i arunc o firimitura de pine. ncurajata de ati-
159
n noaptea care a urmat, am avut niste vise stranii - scene din al doilea razboi mondial defilau pe ecranul constiintei mele. Apoi, am vazut un peisaj n care se gaseau mici
ridicaturi de piatra lungi de doi metri si cu o deschizatura
semicirculara. Inauntrullor, persoane culcate care par adormite. Un barbat se ridica, vine spre mine si ma invita sa ma
lungesc si eu n acel loc deosebit. "Vei ntelege, mi spuse el,
atunci cnd trupul si spiritul tau constient vor fi adormite.
Adevarul Golgotei - aceasta victorie asupra mortii - devine, prin contemplarea propriului tau cadavru, o parte integranta a vietii spirituale. Cuvntul omului este neputincios n a exprima starea de nefiinta. Adevarata ei fata este
linistea care ti patrunde adnc n suflet si-l face sa rodeasca, n vreme ce cuvntul nu face dect sa-I nfloreasca."
n dimineata celei de-a patra zi, ma cufund ntr-un~maelstrom emotional. Snt agitat si ma cuprinde mnia. Incerc
sa analizez - n zadar! Totul este furie: eu, viata, ceilalti,
lumea. Snt n conflict cu toti si cu toate. Dupa doua ore,
mi dau seama ca am atins un strat de mnie n profunzimile sufletului meu. Singuratate a si linistea erau pioletii care
mi permiteau sa explorez aceasta arheologie psihica n care'
ma implicam n mod voluntar. Am nceput sa vorbesc cu
voce tare. Spiritul meu constient ma ndemna sa meditez,
sa spun rugaciuni de multumire - degeaba! Eram stapnit
de forte turbionare proiectate de catre inconstientul meu
si nu ntelegeam ca sufletul meu se elibera, de fapt, din zonele comprimate.
Plin de furie, m-am ridicat si, ca un calugar nebun, am
nceput sa blestem n gura mare ntreaga Creatie. Apoi,
la fel de brusc cum a aparut, furia s-a stins, cednd locul
unei diarei puternice care m-a usurat. Am evacuat astfel
fortele obscure continute n suprastructurile
mele inconstlente.
, Din aceasta clipa - ca si n zilele care au urmat - m-a
cuprins o stare de pace si seninatate al carei nectar l-am savurat din plin. Spiritul putea sa analizeze, sa simta si sa reactioneze fara emOtie dar cu un sentiment de plenitudine.
161
Mi-am dat seama ca meditati a asociata cu linistea interioara repre~inta un sprijin eficient n ncercarea de a-ti odihni
spiritul. In acelasi timp, n ea nsasi, ea nu actioneaza dect
asupra structurii psihologice a fiintei - un aspect asupra
caruia maestrii spirituali moderni din India au insistat n
mod deosebit. Atunci cnd este atinsa "masa critica", gndirea si linistea dispar, probabil, si atomul interior se dezintegreaza. Dar atunci, cine mai ramne pentru a afirma:
m-am dezintegrat?
Este nsusi conceptul oriental al fuziunii fiintei umane
cu fiinta divina. Aceasta identificare este numitorul comun
al tuturor misticilor occidentali si orientali. U panisadele,
scrieri sacre din India, proclama: Aham Brahsmi (Eu snt
Zeul Brahma). Misticii persani urmeaza aceeasi cale, iar Maestrul Eckhardt, mistic renan din secolul al XIV-lea, s-a facut
ecou, n Occidentul crestin, al acestei vechi gndiri indiene.
Calauzit de propriile sale experiente mistice, el a fost primul
din Europa care a reluat conceptul de gndire nelimitata.
Cu totul altfel stau lucrurile n cazul experientei amerindiene de cautare a revelatiei, cnd fortele si reprezentarile naturii devin ndrumatori care i permit cautatorului sa
patrunda n mod activ n puritatea esentiala a universului.
Istoria care urmeaza a fost nregistrata de etno-muzicologul Frances Densmore1, care a descris o astfel de experienta ntreprinsa n secolul al XIX-lea de un lakota traditional:
"Pe cnd eram tnar, mi-am dorit sa am un vis care sa-mi
arate calea pe care o am de urmat n viata. Stapnit de aceasta dorinta, am ntlnit un medicine man n fata caruia mi-am
deschis inima. El mi-a explicat ce am de facut iar eu i-am
urmat indicatiile ntocmai. Alesesem deja o colina pe care
sa-mi astept visul, iar dupa ce m-am despartit de el, m-am
dus si m-am instalat n vrful ei. Nu mi se spusese sa postesc nainte de acea ncercare, dar binenteles ca nu-mi luasem nici un fel de mncare cu mine. Pe la jumatatea dru-
163
Relatia
, cu natura
Experientele traditionale si tlnoderne de cautare a revelati ei se deruleaza, de obicei, locuri izolate. Este cu att
mai comic sa constatam n ce asura popoarele traditionale si omul modern nteleg r latia lor cu natura n mod
diferit. Odinioara, cnd oameni' traiau mai aproape de natura si erau mai bine integrati habitatul lor, ei nu se simteau rupti de restul lumii. Erau obisnuiti sa traiasca n armonie cu diversele elemente, fii te si forte naturale de care
depindea buna lor stare. n acea ;e~e, p~trivit viziunii traditionale, toate lucrurile erau 1 gate ntre ele ca tot attea
parti ale unui univers unificat. 1 schimb, civilizatia urbana
tinde sa perceapa habitatul ca p un loc imobil si nu ca pe o
prelungire a fiintei esentiale. A nvatat sa avem ncredere
n barierele tehnologice si sa cre em n superioritatea omudim mai degraba la ideea de n tura, iar nu la realitatea fizica a acesteia.
Diferenta semnificativa dint e experierltele traditionala
lui
pentru a de
ne cautare
simti protejati
naturii. Ne
gnsi moderna
a revelaleieireactiile
ridica totodata
problema integrarii mesajelor primite Cautatorii din vechime si
integrau cu usurinta viziunile sfera activitatilor lor culturale - vnatoare, raiduri razb inice, cult, relatii cu comunitatea. Ei posedau de asemen a mijloacele pe'ntru a verifica, interpreta si utiliza mat eri luI din viziunile lor.
Pentru un cauta.tor contemp ran, o astfel de viziune este
att de ndepartata de nivelul de onstiinta actual, nct el nu
mai ntelege cum stau lucrurile Am ntlnit persoane care
cauta sa-si analizeze viziunile tr-o maniera att de rationala, nc~ provoaca un soi de f agmentare.
'
Contemporanii nostri au m ratisat cu entuziasm un numar de practici spirituale secula e - calatoria samanica, ceremonialul asa-numitei sweat lodge, dansurile totemice,
chiar utilizarea plantelor psihotrope. Din pacate, ei le-au
interpretat adesea la nivel prim r, ca sprijin. pentru o introspectie terapeutica. Orict de v labila ar fi aceasta, ntre samanism si psihologia moderna ~-a creat o falie. Dupa mine,
I
164
che'lenii.
In lupta, el purta ntotdeauna celebrul sau coif de razboi
confectionat n nord de catre White Buffalo Bull, unul din
cei mai vestiti vraci ai timpului sau, cel care la finele secolului trecut mai traia nca la Tongue River Agency.
Acest coif de lupta era unic n felul lui. Pe cnd era nca
mic copil, Roman Nose traise o experienta de cautare a revelatiei. El postise timp de .eatru zile pe o insula din mijlocul unui lac din Montana. In vis, i aparuse un sarpe care
avea pe cap un singur corn. Inspirndu-se din aceasta viziune, White Bull i confectionase coiful acela att de deosebit: n locul celor doua coarne de bizon clasice, fixate de o
parte si de cealalta a capului, acesta nu avea dect un singur
corn n mijlocul fruntii. Trena i era att de lunga, nct aproape ca atingea pamntul, chiar si cnd razboinicul era calare.
Ea era alcatuita dintr-o banda de piele de bizon tnar, ornata pe toata lungimea cu pene de vultur - mai nti, patru pene
rosii, apoi patru negre, alte patru rosii, si tot asa, n total,
patruzeci de pene. La fabricarea acestui faimos coif de lupta, White Bull nu folosise nimic care sa provina de la oamenii albi, nici pnza, nici ata, nici metal.
De regula, coifurile de lupta nu necesitau dect putina
pregatire nainte de folosirea lor ntr-o confruntare; cel al
1 Georges Hyde-Georges Bent, Histoire des Cheyennes, Editions du
Rocher, Monaco.
165
lui Roman Nose, fiind unul foarte sacru, era obiectul unor
ceremonii importante. Pentru a fi scos din tocul lui de piele, acesta trebuia tinut deasupra jaraticului peste care se presarase un strop de radacina medicinala; apoi coiful era prezentat spre soare de patru ori, extras din toc si ndreptat
spre nord, vest, sud si est. Abia atunci Roman Nose si-l punea cu grija pe cap. n plus, el trebuia sa-si mpodobeasca
chipul cu vopsea sacra: galben, pe frunte, dungi rosii peste
nas~ si negru pe gura si barbie.
In fine, portul coifului sacru implica si respectarea unor
reguli de conduita. Roman Nose nu avea voie sa consume
anumite alimente, trebuia sa lase sa treaca patru zile nainte
de a intra ntr-un tipi n care se nascuse recent un copil si
nca alte cteva interdictii. White Bull l pusese n garda, n
mod deosebit, pe Roman Nose sa nu consume nici un aliment care avusese contact cu metalul; el insistase asupra faptului ca, daca nu respecta aceasta regula, luptatorul risca sa
fie ucis n lupta urmatoare. De altfel, indienilor din zona Ma. rilor Cmpii nu le placea sa mannce cu linguri, furculite sau
cutite metalice, deoarece vracii lor credeau ca, printr-un fenomen ciudat de atractie, razboinicii care consuma un produs atins de fier vor fi ucisi de un glont de fier n lupta urmatoare. De aceea, cei mai multi dintre indieni preferau sa
mannce folosind betisoare as cutite n loc de furculite.
Or, cu cteva zile '~ainte de batalie (afacerea For~yth),
indienii sioux le-au oferit ctorva cheyeni de vaza, printre
care si Roman N ose, un festin. Stnd de vorba cu ceilalti sefi,
acesta din urma a uitat sa le atentioneze pe femei sa nu-i atinga mncarea cu vreun obiect metalic. Dupa masa, el si-a amintit ca uitase sa dea instructiunile obisnuite si i-a cerut sefului sioux sa afle de la fe~eile care p~egatis~ra hrana d~ca
fusese folosita vreo ustensila metalica. Una dintre ele si-a
amintit ca luase pinea sefului cheyen de pe placa de cop~ cu
ajutorul unei furculite metalice. O neglijenta care a spulberat puterea ce-l proteja pe Roman Nose. Aceasta nu putea
fi restabilita dect prin efectuarea unor ceremonii de purificare, care durau nsa prea mult si iscoadele lui Forsyth au
fost semnalate nainte ca Roman Nose sa le poata ndeplini.
166
5
Cautarile fizicianului
r'
168
te ntr-o stare dizarmonica pot fi readuse ntr-o stare de echilibru, adica ntr-o stare sanatoasa. Este experienta pe care
o traiesc samanii prin cntecele lor. Pentru samanii amazonieni, intonarea cuvntului "jaguar" reprezinta nsasi invocarea animalului, prin urmare, daca un vraci invoca numele jaguarului sacru, acesta chiar apare. S-ar stabili astfel o
!egatura ~tre un sunet sacru si un obiect real care poate fi
Invocat pnn sunet.
Dar, prin invocarea jaguarului, samanii se i~entifica totodata cu cel care traieste n fiecare dintre noi. Invatamintele lor transmiteau fiint~lor astfel nvestite cunoaster~a modelului vibratoriu al jagu~rului. Acestora li se dadea'posibilitatea
sa rezoneze sincronic cu jaguarul arhetipal, mai exact cu toti
jaguarii de pe planeta. Fiecare animal este reprezentat printr-un totem care simbolizeaza faptul ca, n planul lumii vii,
sntem cu totii frati si surori.
Aceasta ntelegere a universului si gaseste ecou n fizica cuantica. Exista o interconexiune fundamentala care leaga totul. mi dau seama ncetul cu ncetul ca samanii percep universul ntr-o maniera mult mai cuprinzatoare dect
cea propusa de modelele mecanice ale paradigmei carteziene
sau ale relativitatii galileene. Samanii nu percep realitatea din
perspectiva raportului cauza-efect; pentru ei, realitatea este
asemeni unei pnze de paianjen, o retea apropiata de interconexiunile observate n modelele fizicii cuantice. Aceasta
pnza de paianjen, un soi de Internet spiritual, era numita
Straniu, ciudat.
169
tinul, un mod de viata n care evenimentele erau legate unele de altele asemeni firelor ncrucisate ale unei pnze de paianjen. De aici provine ideea pnzei care vibreaza a acelui
wyrd, sau a destinului.
n sistemele de credinta traditionale1, ndeosebi n cele
anglo-saxone, ceea ce tinea de domeniul de referinta al termenului wyrd se caracteriza printr-o anumita necesitate,
printr-o "existenta" att de palpabila, nct era de netagaduit;
vibratia si motivele vibratorii erau deosebit de importante. Toate evenimentele erau legate unele de altele. Teoretic,
influenta unui eveniment asupra altuia putea fi resimtita peste
tot, deoarece ntreaga pnza se afla n vibratie. Dar aceasta
legatura nu era, de fapt, niciodata realmente evidenta pentru oamenii obisnuiti, pe care bolile sau alte necazuri i dezorientau. Ceea ce explica necesitatea ca samanul sa "vada"
aceasta legatura si sa-i explice sensul. Astfel a luat nastere
o noua ntelegere a vietii. Pentru a accede la aceste viziuni
. noi, samanul practica n general o serie de ritualuri care aveau
rolul sa-i modifice capacitatea de constientizare. Samanul
putea astfel sa vindece, sa prevada viitorul, sa se "metamorfozeze" prin transferul sufletului sau n animale sau plante.
Samanii nu se multumesc doar sa constate legaturile dintre lucruri si fiinte, ci le si modifica. Ei snt, la ~rept vorbind,
stramosii psihologilor si medicilor moderni. In vechime, ei
era~ pastratori ai ntelepciunii, precum si povestitori.
In fizica moderna, wyrd s-ar putea traduce prin "non-localizare", formula care ar defini ceea ce n alti termeni s-ar
putea numi o actiune la distanta. n 1964, fizi~ianul Bell ntelesese perfect acest lucru. Ideea ca materia se poate deplasa mai repede dect lumina ncepuse sa aiba ecou n rndul unui mare numar de cercetatori. Astfel, teorema lui Bell
postula ca, atunci cnd doua particule gemene se ndeparteaza una de cealalta cu viteza luminii, o aCtiune exercitata asupra uneia dintre ele induce o reaCtie din partea celeilalte. Cele doua particule vor ramne strns legate, n pofida
1
170
171
Clauser-Freedman,
desi separate n spatiu, ramn conectate n absenta oricarui schimb de semnale.
Fizica c~antica redescoperea concepte foarte vechi. Studiind aspectele moleculare ale materiei, anumiti fizicieni cuanti ci ajung la concluzia ca materia nu ar putea exista n absenta unei constiinte care sa o perceapa. Aceasta notiune de
constiinta ramne nsa extrem de vaga. Viziunea carteziana clasica nu admite faptul ca aceasta ar putea exersa o influenta asupra lumii fizice. Partizanii acestei viziuni ar folosi un alt termen pentru a descrie ceea ce se ntmpla n
timpul unei observatii, ar vorbi de nregistrare, de masura,
de recunoastere, de pregatire sau de stare. Ei ar spune ca
un pattern de probabilitati a fost redus dintr-o multime la
un rezultat exact, precis. Cu toate acestea, nici un fizician
nu ar nega faptul ca, fara recunoasterea unui model, acest
rezultat nu ar putea fi perceput. Constiinta si lumea materiala snt legate, iar modul pe care un om de stiinta l alege pentru a-si practica observatia stiintifica afecteaza obiec. tul observat. Exista, asadar, o legatura semnificativa ntre
observator si obiectul observat.
Aceasta ~iziune asupra lumii uneste perfect curentele de
gndire samanica, ce exploreaza de milenii realitatea situata dincolo de universul senzorial. Includerea constiintei umane n teoriile stiintifice este un fapt recent. El 'ar p~tea favoriza n multe privinte deschiderea unor piste noi care ar
putea transcende cadrul conventional al stiintei. Dar exista
constiinta si Constiinta, cea de-a doua fiind eventual cea a
samanilor. Daca o astfel de entitate exista, putem sa ne unim
cu ea si sa intram n rezonanta cu fortele fundamentale, asa
cum fac vindecatorii sau vindecatoarele nca de la nceputul timpurilor. Poate ca aceasta unire este o conexiune cuantica ce leaga tot ceea ce traieste n univers. Cum am putea
oare sa dezvoltam o relatie mai sensibila, mai subtila cu noi
nsine si cu universul n care traim? Poate acceptnd ideea
de a ne aventura n starea de constiinta samanica ce leaga
fiinta umana de lumea vizibila si invizibila.
Aceasta conexiune se realizeaza atunci cnd un saman intoneaza un cntec sacru sau cnd un preot psalmodiaza o
172
su;ta de mand.le.
s.mll
;ntra n rezonanta
cu an;male-
profunda a samanismuhk
decatorului sa fie stapnll
esenta
de dinaintea
Izgoniriin diIt
Paradis
- si al samanul
imaginarului.
Este
starea
de constiinta
calre
se scufunda
care opereaza un ritual activ al re~urselor mentale la care noi nu mai
avem acces din cauza de endentei noastre de gndirea logica si rationala. V.V. N limov a demonstrat ca problemele stiintifice si gaseau n .eneral rezolvarea atunci cnd cercetatorul permitea sindr mului Eureka! sa iasa la suprafata
din adncimile fiintei lui. Confruntat cu probleme complexe, vraciul recurge mai d~graba la aceasta calatorieinterioa-
173
174
Si ~e
m SCS.
ordmara, asa
cum apare
(la Castaneda
inf~rmatia
sa circule.
aici nOtiune~
realitate non
Situri sacre
si fizicaRegrim
cuantica
sacre - munti, lacuri, p oduri sau canioane - n care, potrivit traditiei, saIasluiesc orte extraordinare. Aceste locuri
venerate
ocupa
un loc
de sebit
n legendele
Teritoriul
fiecarui
pOP~
traditional
include multor
anumitepopoalocuri
re, ndeosebi n cele ale PfPulatiilor amerindiene. La indienii navajo, mitul Facerii dFscrie formarea a patru munti care
nersl, la convergenta sta elor Utah, Colorado, Arizona si
New Mexico. Potrivit u ei legende navajo, Primul Barbat
si Prima Femeie
au creat
acesti munti
din pamntul
n care
strajuiesc
pamnturile
an~estrale
- regiunea
celor four
corPrimul Barbat a amestecat niste esente magice provenind
din aruncnd
est,
tolba lui cu
un leacuri.
tunet dellumina
tei doi au
albacreat:
si mbracndu-1
Blanca Peak,
apoila
ntr-o pe~dea de.1u~~a dtur?-a; muntel~ !aylo~, l~ sud, dintr-un CUtIt de pIatra, mvalumdu-1 apOI m lumma albastra;
luindu-i
apoi
n galben;la Ivest,
muntele
Hesperus,
nord, nvadinmuntii San
Francisco,
dintr-o
raza delasoare,
tr-un curcubeu, mbracndu-1 apoi n ntuneric. Din acel moSI forte speclale: albul p ntru lumma zIleI vemta de la rasarit, albastrul pentru ce l din sud, galbenul pentru soarele dinindie~ii
vest si navajo
negrul aUf,1
pe sociat
tru norii
de furtuna
din nord.
n:ent,
fie.care
?i~ectie.uonei
culori
Toate acestea reprezirta
Anumite
aranjamente
m1egalitice
si locuri sacre exercita o
1 Regiunea
celor patru col
uri.
175
176
Fred Alan Wblf, The Eag[fs Quest, Ed. Summit Books, New York.
177
ka, clovnii sacri, care recfrg la un anumit joc pentru a abate gndurile indivizilor a upra carora urmeaza sa intervina.
A cincea ipoteza: sa
sibil din punct de veder
tele snt legate la scara u
Subtilitatea consta n
care
interpreteaza
ar fi realitatea
toate perceputa,
semIJielevietii
aceasta
ca fiind
este emanatii
reala. Deale
fapt,
unei
ei
ordini superioare.
A sasea ipoteza: sa1anii patrund n lumi paralele.
Lumea eterica, n senful samanic al termenului, e poate
A saptea ipoteza: to,i samanii lucreaza, avnd constiinta clara a existentei un i forte superioare.
Dar n cea fel
se mani
sta aceasta
forta? Poate
ca samao perceptie
lumii
fiZiCldintr_o
perspectiva
holografica.
nii utilizeaza pur si sim9lu mediul nconjurator, mai exact
terile magice si harul vi decarii. Ei se conecteaza la suflul
planetei
cu ajutorul
cnte~ elor
sacre, al plantelor
si prin
fortele Marelui
Parinte
Pamntulpentru a-si
sporiapro:
pupierea de acele situri vibratorii, astfel nct fortele lor proprii sa sporeasca.
I
dintre si
toate
f-cesteipoteze
esteDaca
conexiunea
dintre Legatura
fizica cuantica
reatitatea
samanica.
ti modifici
modul de percepere a reflitatii, ti modifici de fapt propria
fiecare
realitate.
n Fizicienii
maniera sa
cuant~cisi
si ryfunctie
samanii
de referentul
au ntelessau
acest
cultural.
lucru,
Pe masura ce analizar toa~e aceste lucruri, mi dadeam
cuantica,
seama
chestiune
ca lumea,
de semantica.
asa cuW ofizica
percepem
noi,alegerea
nu esteunui
dectob-o
termina
servator trecerea
care sa masoarf.
respec~~veiproprietati
o anumita proprietate
din stadiul
fizica
de stadede la aceasta, m-am ntr bat daca lumea nu este o creatie a
re
n cel de existenta
- pn~,
implul faptma
al ducea
observatiei.Plecnd
gndurilor
noastre. Acea
tasntrebare
cu cincispre179
zece ani n urma, n perioada primelor mele ntrebari asupra naturii universului. Era posibil oare ca universul sa nu
fie dect un aranjament subtil, o constructie alcatuita din
ansamblul constiintelor noastre legate unele de altele? Nu
ma refer aici doar la lumea constiintei si a gndurilor, ci si
la lumea fizica. ncetul cu ncetul se contura o idee. Nu exista nici o limita, cu exceptia celor pe care ni le impunem noi
nsine. n mintea mea, lumea mitica a ideilor si viziunilor se
suprapunea, putin cte putin, lumii materiale reale.
Cautarea mea prindea contur.
Originile constiintei samanice
Antropologul Jeremy Narbyl propune o ipoteza fascinanta. n urma cercetarilor sale, el a ajuns sa se ntrebe daca
ADN-ul nu se afla cumva la originea stiintei samanice. n viziunile unui mare numar de culturi ancestrale - egiptenii
. antici, animistii din Benin, crestinii, aborigenii australieni
sau amazonieni - regasim, sub o forma sau alta, conceptul de sarpe cosmic. n timpul experientelor desfasurate sub
influenta ayahuascai, imaginile sonore sofisticate suscitate
de viziuni snt de natura interactiva - este posibil sa dialoghezi cu ele. Este vorba de o realitate virtuala, de o pnza
holografica vie, n continua miscare: faimoasa televiziune
a padurii. n urma cu vreo zece ani, i-am prilejuit unui cercetator n domeniul electrofotoniei o experienta de expansiune spatiala a constiintei2 Experienta ne-a permis sa urcam n lungullantului
dublu-helicoidal al ADN-ului.
"Traiesc o senzatie de plutire, a spus calatorul prin acel
spatiu de constiinta. Ma aflu ntr-un univers energetic. E
ca si cum as calatori ntr-o nava spatiala, printre culori care
se succed foarte rapid. Dar aceasta nava este o constructie
energetica a constiintei mele. Mi-am creat un sprijin pen1 Jeremy
180
h'
d "lI
d'
stiuspatele
unde ma
aflu cu
exactitate.
nu
dictie.
vad Ma
binedoare
ce e acolo.
corpu~~.u n
lui este
lumina
... dar
la treapta o suta... Iata... Anubis a disparut. Acum snt deAm
treapta
si doi.siAr
trebui
sa fiunici
acum
parte.trecut
Vad de
niste
fiinte satezeci
c re danseaza
cnta.
N-am
cea
mai
minevaga
... ncerc
idee unde
sa nteleg
ma laflu.
ce energii
Cei desnt
acolo
manipulate
nu se ocupa
n acea
de
181
182
nile samamce: culorile devin reale. Emiterea de fotom de catre ADN pare sa explice aspectulluminescent al imaginilor
si aparenta lor tridimensionala sau, mai exact, holografica.
In Guirison spirituelle et immortalite 1, formulasem ipoteza potrivit careia constiinta este un cmp de energie de entropie negativa supraluminos neeuclidiana, adica un cmp
de energie care nu se mai supune legilor fizicii clasice.Cu toate acestea, ea ar putea foarte bine sa fie constituita de cmpul
electromagnetic format de ansamblul acestor emisii, or noi
stim ca n vrful molecl!.lei de ADN se afla un dipol identic unui captator radar. In consecinta, imaginile acelor fiinte luminoase percepute n timpul starilor de constiinta samarucanu ar fi eleoare materializareaconstienta a unei realitati
eterice cu cinci dimensiuni? Stiinta este prizoniera propriu'lui sau postulat de obiectivitate, care a sfrsit prin a capata
valoare de dogma. Cu toate acestea, descoperirea unui cod
genetic unic pentru orice fiinta vie, alcatuit din saizeci si patru de cuvinte (codonii ADN-ului) este o minune n sine
- calendarul sacru maya pare sa fi integrat aceasta cunoastere cu foarte mult timp n urma.
Ca sa explice toate aceste fenomene, vracii - barbati sau
femei - folosesc metafore pentru a vorbi despre spirite. Biologii fac acelasi lucru pentru a vorbi despre ADN, proteinele si enzimele acestuia, chiar daca, n viziunea clasica, o
mole~ula nu este constienta. Or, activitatea unei stiinte de
pionierat numita psihoneuro-imunologie demonstreaza ca
un organ, si a fortiori o celula, poseda o forma de constiinta care i este proprie.
Experimentarea directa furnizeaza alte raspunsuri. De
vreme ce de cealalta parte a valului se afla o imensa cunoastere, de ce nu ne~am deplasa acolo pentru a observa si a culege informatii? Cu mai multi ani n urma, m-am autoproiectat n propriul creier pentru a ntelege cum lucreaza acesta
n timp. ce eu patru~de~m n mod deliberat ntr-o stare de
expansmne a constnntel.
1 Patrick Drouot, Guerison spirituelle et immortalite, Editions du Rocher, Monaco.
183
n cursul unor experimente desfasurate n laboratoarele Institutului Monroe din Statele Unite, am fost confruntati cu siruri de unde nalte relativ putin cunoscute, deoarece snt destul de rare, numite unde gamma. Sirurile de
unde generate de starile meditative "clasice" snt de natura alfa si teta. Or, acestea au fost eclipsate n timpul experientelor. M-am pomenit, de fapt, n mai multe rnduri, ntr-un soi de hiperconstiinta, n care s-au manifestat siruri
de unde gamma de o amplitudine si frecventa ridicate. Am
putea explica oare starile de constiinta samanica prin aceasta activitate particulara a creierului nostru? Aceasta eruptie de unde gamma este reprezentata pe cartograma activitatii cerebrale printr-o pata galbena la nivelullobului frontal,
cu alte cuvinte spre fontanela. Activitatea a urcat pna la 58
de hertzi, fenomen cu totul extraordinar. Psihiatrul John
Richmond, comandant n US Air Force, mi-a marturisit ca
neuropsihiatrii si neurologii care studiaza astfel de mode,le cerebrale vad n ele anumite tendinte psihotice!
Nu auzisem niciodata de undele gamma. Fenomenul nefiind explicat, mi-am pus urmatoarea ntrebare: de vreme ce
exista n mine un cmp de energie - constiinta - care se joaca cu timpul si spatiul si este capabil sa se deplaseze prin diferite dimensiuni, de ce sa nu-l folosesc? De ce sa nu ne folosim, de fapt, de forta spiritului nostru pentru a trece printr-o
poarta gamma? Puteam sa ma plasez ntr-o stare familiara, sa-mi vizualizez creierul, sa creez n mod artificial un sir
de unde gamma si sa ma proiectez n locul vizualizat. Puteam oare sa plonjez n propriul meu creier? Sa-I determin
sa produca, n mod natural, siruri de unde gamma? Experienta urma sa-mi dea raspunsul la aceste ntrebari.
La nceputul acesteia, am intrat rapid n starea necesara, apoi, respirnd usor, mi-am relaxat diferitele parti ale
corpului: picioarele, minile, spatele, pieptul, capul si toti muschii. Am numarat mai nti n sens descrescator, de la douazeci la unu, si m-am imaginat scufundndu-ma n apa, adncindu-ma n mine nsumi. M-am vizualizat atingnd fundul
unei piscine apoi, propulsndu-ma
n sens invers, am nu-
184
marat de data aceasta de lJ unu la douazeci. Am uitat de mecap - casca audio si cea c senzori sensibili. Am vizualizat
apoi o lumina aurie care
a nvaluia, cel putin structurile
diul imediat, de corpul m~, de fire, cabluri si castile de pe
fiintei
tit fiind,mele,
raspundea
inclusivimpul,urilor
corPI' l meu primite
fizic. Spiritul
de la mentalul
meu, pregameu.
Mi-am imaginat apoi qste trepte de lumina pe care le-am
urcat imediat. Ajuns n vrrf, m-am straduit sa-mi vizualizez creierul nvaluit n lumina, nconjurat de o retea de fire
care avea n centru o pat~ galbena, pe care am asociat-o cu
o eruptie gamma. Brusc, T-am simtit trecnd n viteza "turbo". Constiinta mea sup rioara, precum si alte niveluri ale
fiintei mele pareau sa fi omit n cautarea mea. M-am regasit asemeni unui satelit rtificial aflat pe o orbita terestra.
Am cobort, asemeni unei nave spatiale spre o planeta necunoscuta. mi nchipuiam
as cu pas descinderea spre aceasta lume noua, ~pre prop iul meu creier. Acolo, dedesubt,
la cteva mii de kilometri, se gasea o eruptie numita poarta
gamma, ntr-un fel, baza pre care ma ndreptam. Pentru a
comunica cu aceasta, am ecurs la un mijloc foarte simplu:
limbajul. Am simtit de f pt insinundu-se n mine premi-.
sele unui limbaj universa : limbajul universal al luminii.
Experienta ar fi putut dura trei secunde sau un milion
de ani, timpul devenise il zoriu. Coboram lent. "Simteam"
cum controlez total expe ienta, viteza de cadere si toti parametrii coborhi spre po a ga!TIlla. Aveam constiinta existentei unei energii intelig nte. Incetul cu ncetul, acest creier a devenit imens, ca abs rbit de acea pata gamma - poarta,
treapta spre alte lumi. A, resimtit imediat ceva asemanator unui vulcah n erupti energetica - vapaile se proiectau la mare departare. Pe asura ce ma apropiam, acest soi
de vrtej energetic parea s o -si ncetineasca activitatea. n sfrsit, urma sa patrund n el.
Eram foarte aproape ~e frontiera care separa un univers
de
dimensiune
deJealalta. Am
Nu ajuns
stiam ntr-o
chiar nimic
sprealtul,
ceeao ce
urma sa defopar.
zona dede
frontiera.
imp:esi~ ca ncep sa zaresc "ceva" de cealalta parte, Avea~
ceva mseslzalJil.
185
Brusc, am trecut prin poarta gamma. M-am simtit trecnd ca printr-o "c~ldura rac<?rjtoar~" -:- ~ra ca .si ~um.as fi
patruns mtr-o ecuatIe matematlct cu cmCIdlmensmill. MI-am
dat seama ca o eruptie gamma rra asemanatoare unei mici
gauri negre. Creierul meu a ngeput sa lucreze n niste rese vreoda~a. Potri;rit te?riei r~lat vitatii generale, materia supusa
constnngencu omaXlme
fenomen
gistre uneI
necunoscute,
raPiditrteproduce
pe careunnunou
o mai
avusen univers: gaura neagra, zona cea mai deformata a raportului spatiu-timp. Gaurile negre, * rotatie, contin punti capabile sa lafaca
nostru. laDar
pentru
a-l conecta
ce legatura
anume? cu
Launiversut
alte unitersuri,
lumi
paralele,
la
lumi vibratorii diferite sau la stari de constiinta samanica ?
Am trecut apoi brusc prin abeasta eruptie ga~ma/gaura.?e~g.ra. D: c~al~I~aya~te, ami de~~o~eri~ o st~re de. constnnta
originara,
Imensa,
ca si cum
lnfmlta.
formaSlmtear,r
mea fitica
ca nu
ImIarreIau
fi fostdlmensmnea
dect o pro. iectie a acestei constiinte, ca si qnd fiintele umane nu ar fi
dect proiectii ncarnate ale unei realitati care le depaseste.
Spatiul acela degaja impresia de ~Orta imanenta, de generozitate,fluide,
nici
de caldura,
nici solide,
de aur.
ci seamaqa
Aces~e valuri
cu nisteenergetice
perdele vibratonu snt
rii alcatuite din praf. Acolo sa fie oare lumea lui Ta' aroa,
pestera
Strabunilor,
hologramel~,
acel este,
dreamtime
al aborigenilor
australieni
? AceJ~tabougari,
dimensiune
n oripete de aur, ea contine o forta s' o caldura fantastice. Este
un caz,
fel de
fortaluminoasa.
de coeziune.
ce
foarte
complsa dintr-o multime de mici
Am ajuns la o poarta coloratia n toate culorile posibile
tile gamma snt efectiv niste mi i gauri negre pe care creierulle poate genera n mod cons ient. Ele snt cele care permit
accesul la miturile
Timpul
Dinti, cel
si imaginabile,
care se omenirii,
combina~! lafara
sa se cel
amestece.
Por-al
starii de constiinta originare, n care fontanela fiintelor umace trebuie oare sa percepfm lumea doar prin interne De
era moale.
mediul unor instrumente fabricate de om? Adncimile inI
186
187
188
189
190
ficarea legilor ce guverner,za interiorul si a celor ce guverneaza exterioruldect faca acceptati ideea ca omul este,
ntr-un anumit sens, un icrocosm al universului." Bohm
a fost modelul exemplar 1omului de stiinta care ntelege si
apreciaza relatia dintre st inta si misticism. Anumiti cercetatori adera astazi la aceas a maxima ermetica. Acest demers
i transforma
Formula le
ofera fara ndoiala un pUfct de jonctiune cu vechile traditii, oricare ar fi acesta, si sugereaza redescoperirea sub o forma
moderna
a legaturii
modul(aldesamanismului).
abordare cantitativ
(propriu
stiintei)antice
~i celdintre
calitativ
Prima dispune
de o de
metod~logie
si formalizata:
matematica.
Oamenii
stiinra cautariguroasa
sa controleze
materia bru-.
tai samanii se insinu~aza ~n materia subtila care, afirma ei,
are propriile reguli, asemrnatoare celor ale stiintei.
Traditia ezoterica - n~eosebi n Orient, unde ea se contopeste cu traditia mistic - a produs Upanisadele si nvataturile lui Patanjali 2 si al lui Buddha. Aceste texte snt descrieri detaliate ale mater'ei subtile din care snt constituite
corpurile energetice ale fintei umane si nivelurile de energie - lumile luminoase
n care evolueaza aceasta.
Stiinta moderna studi za obiectele reducndu-Ie la o serie de c;mpon~nte din ce 1ll ce mai mici. Analiza minutioasa reprezinta fara ndoiala unul din marile sale atuuri, dar
si una din marile sIabiciu~. Fragmentnd natura, stiinta pierde orice notiune de ansatpblu. Ea plateste un tribut si mai
1 Renee Weber, Dialogue atec des scientifiques et des sages, Editions
du Rocher, Monaco,
2 Parintele doctrinei yoga.
191
lui
greusi nevoii
uneori sale
chiar
de aprecizie:
detaliilor.o pifrdere
Sr,manul a si
sensului
misticulansamblusnt pnditi n permanenta de un peric 1: tentati a de a se pierde n
fondul problemei, n detrimen ul formei -lumea
cotidiana. Stiinta poate sa reorienteze nteresul "calatorului" spre
aceasta lume, dezvaluindu-i tra aturile ei particulare n ntreaga complexitate a frumusefi lor ..
Samanismul se concentreaza asupra reunificarii fiintei si
universului n forma sa vizibila, i invizibila, adica asupra experientei
evidente ntre
directe.
fisiunea
Reneeatomului
weberivorbeste
i fisiunea eului.
despre Misticul
asemanari
are
nevoie de o mare energie, conce trata si intensa, pentru a-si
ndeplini sarcina de a se elibera e sine si de a deveni transparent fata de sursa. De aceea, ajoritatea misticilor au insistat asupra puritatii scopului In cadrul unei fisiuni sacre
a eului - pentru a o distinge de f, rma sa schizofrenica. Dupa
aparitia
lui Claude
L9vi-Strauss,
creatori lucrarilor
ai dezordinii,
au deve~it
fizicienii samanii
lumii denebuni,
dincolo, creatori ai unui univers ord<j>nat.Aceasta distinctie este
importanta.
Trebuie
un pe
i~divid
personalitate
solida,
pentru saafiipasi
calea puternic,
anevoioasacu ao fisiunii
sacre a eului; trebuie sa ai un e hilibru si ~ rezistenta care
le lipsesc persoaI!elor care sufe a de o disociatie patologica
a personalitatii. Insa diferenta ea mai semnificativa ntre
aceste doua stari tine de faptul c v disolutia sacra a eului este
o practica subtila care depinde' e controlul voluntar al individului n cauza, acesta fiind
otivul pentru care pregatirea samanica dureaza u~eori eci de ani. Nu poti sa devii
un yuwipi n cteva luni. In cee ce priveste latura patologica a acestei dezintegrari, ea e te de natura involuntara si
scapa controlului individual.
tru un om obisnuit, care trebui sa lupte mpotriva fricii si
a diverselor conditionari. Un pr fan se teme n primul rnd,
Destructurarea
sacracu aunive
eUlUlleste
o sarcina
penintrnd
n consonanta
sul, ca
ar puteadificila
fi absorbit
1
192
Realitate samanica si
, realitate virtuala
n Le Cobaye, un film science-fiction, dr Lawrence An- .
gelo, un stralucit om de stiinta, lucreaza la un program revolutionar de realitate virtuala. Atunci cnd experientele sale
pe animale stagneaza, el gaseste un substitut ideal: un individ sarac cu duhul, care tunde gazonul (de unde si titlul
original al filmului The Lawnmower Man). Cobaiul,Jobe
Smith, patrunde astfel n zone de realitate virtuala din ce
n ce mai intense si stupefiante. Experientele l transforma
treptat ntr-o fiinta supraumana. Desigur, aici este vorba de
science-fiction ... dar cnd realitatea se va ntlni cu fictiunea ?
Imaginati-va o televiziune pe un ecran fara margi~i si difuznd emisiuni n relief, cu sunet n trei dimensiuni si cu
obiecte pe care spectatorul le-ar putea prinde si manipula.
Imaginati-va posibilitatea de a va scufunda ntr-o lume artificiala si de a o explora, nu doar de a o privi din perspectiva oferita de un ecran plat. Imaginati-va posibilitatea de a
fi att creator, ct si spectator al acestei experiente si ca, prin-
193
tr-un gest, vorba sau gnd, ati avea posibilitatea sa remodelati aceasta lume artificiala ... Aici nu mai este vorba de nici
o fictiune! Elementele constitutive ale unui sistem de realitat~ virtuala: vizionare, casca, imagine sintetizata n relief,
intrari si iesiri periferice, simulare pe calculator, ne permit
astazi accesul la o lume artificiala pe care o putem modifica dupa bunul plac.
Tehnologia realitatii virtuale deriva n parte din cea a simulatoarelor de zbor folosite de piloti. Gratie acestor instrumente, ei capata primele notiuni de pilotaj la sol, pe
replici ale comenzilor de zbor. Ecranul folosit de aceste simulatoare este cel al unui calculator, peisajul prezentat schimbndu-se n functie de ruta virtuala urmata de pilot. Re,alitatea virtuala este tot un fel de simulator, dar n loc sa se
afle n fata unui ecran care prezinta imagini bidimensionale, experimentatorul
este scufundat ntr-o lume de imagini
n trei dimensiuni, creata pe calculator. El poate sa se deplaseze n aceasta lume virtuala, sa o contemple sub diferite unghiuri, sa atinga si sa remodeleze obiectele din jur.
La ora actuala, este necesara folosirea unei casti electronice sau a unei perechi de ochelari cu obturator pentru a
vizualiza o astfel de lume, precum si a unei manusi speciale sau a unei componente periferice - o mansa, un mner
- pentru a manipula obiectele care se vad n jur. NASA a
creat o casca care integreaza un ansamblu de lentile si de
ecrane video minuscule legate la un aparat care urmareste
pozitia capului si creeaza astfel iluzia ca ecranul se ntinde
de jur-mprejurul "calatorului". Aparatul modifica automat
imaginea prezentata, atunci cnd subiectul ntoarce capul.
Acesta poate trece prin spatele obiectelor create de calculator, le poate ridica si examina sau, deplasndu-se, le poate privi dintr-un alt unghi. Aceasta modelizare complexa a
unei lumi virtuale ce se schimba la fiecare miscare a experimentatorului este produsa de catre un program de simulare alimentat de un calculator performant la care snt conectate casca si manusa. Mine, alte tehnologii, mai usoare,
vor propune acelasi tip de experienta, iar calculatoarele folosite vor fi mai performante si mai putin costisitoare.
194
Primele articole consactate realitatii virtuale de catre marile saptamnale americane Idateaza de 'doar ctiva ani. N umaprima pagina: "Realita~ea virtuala, un nou instrument care
amplifica imaginatia". In numarul sau din februarie 1993,
rul din octombrie 1992 a1 revistei Business Week titra pe
Time vorbeste de un nou Icyberpunk, caruia i plac rock' n
roll-ul sintetizat pe calcu1ator, drogurile usoare si ... sexul
virtual. Newsweek vorbef de o noua tehnologie interactiraturile,
jucam
sau nvatam.
va menitansacare
dea ne
peste
caRImodul
n care ne facem cumpaMarele public are o .i?1e falsa desp:e realit~tea virtua1a1.
Denlocuite
fapt aceasta
nu malma'li
lljPUne
folOSirea
castllor,
care grapot
fi
de ecrane
sau chiar
de statii
de lucru
acele simple track balls2 au de joysticks3 Manusile senzific
fi nlocuite
de
tivennugama
snt nalta.
utilizateTotexcla~fel,
siv nmanusile
contextulpotrealitatii
virtuale, care ar putea fi definita fa o simulare pe calculat~r n care,
prin mijloace grafic~, se creeaza o lume (un spatiu cibernetic) care pare reala. In plus, lumea astfel sintetizata nu este
statica, ci raspunde come~zilor utilizatorului (gesturi, vorbe etc.). Iata ce determina o trasatura-cheie a realitatii vir-"
tele miscndu-se pe un ecr n ca raspuns la comenzile noastre
si ne reinteractivitatea
gasim astfel capti
de simulare.
tuale:
n ati real.
Ne place sa vedem obiec-
tltP
Priviti-i pe cei din silil1 de jocuri electronice! Interactivide imersiune pe care l tra este utilizatorul lund parte la actiunea ce se deruleaza pe cran. Dar realitatea virtuala merge maiprin
departe,
-se tuturor
canalelor
senzoriale
tatea,
putereaadresnd
ei de atractie,
contribuie
la sentimentul
ale omului. De fapt, utilizaf0rii nu se multumesc doar sa vada
si sa manipuleze obiecte ~rafice pe ecran, ei pot sa le si atinga, sa realizeze un contaft tactil. Cercetatorii ncearca de
asemenea sa rezolve pro1:Hema mirosului si a gustului.
Hermes, Paris.
re Burdea
2
3
195
Iata
Realitatea
virtuala,
oricedes-ar
este denudata
recenta.
Ea are peste
treizeci
ali. crede,
n modnucurios,
un inginer, ci un profesionist al cine latografiei, americanul Morton Heilig, este cel care a dep s brevetull pentru inventia
acesteia: asa-numitul Senso~am simulator - primul sistem
video de realitate virtuala. Ince nd din 1960, Heilig a ncercat sa-si comercializeze noul concept de cinema, de care
nsa nimeni nu a vrut sa auda. ealitatea virtuala a nceput
sa prinda contur atunci cnd N SA, interesata de simulatoare, a trecut
la fabricarea
lor. ;~arte
)\cesteadificill,
erau daca
folosite
la antrenarea
astronautilor,
caci era
nu imposibil
cosmIC
~a c~e~zi
SI dIfentelor
~ltfel conditiile
planete. Prtma
df me~iu
fIrmaspecifice
care a comerCIaspatiu~ui
lizat
de realitate
virtual~
a fostDataGlove,
VPL. Aceasta
a vndut nproduse
1987 primele
manusi
sen~itive,
si primefaptul ca, din cauza problemelor inanciare, firma a fost cumle casti n
de 1992
vizualizare.
pentru
acest scurtDar
istoric,
parata
de catreSa-semnaIa~'
grupul f ancez
Thomson.
piatii
ta de
ludice.
realitate
Acesta
virtuala
este sectorul
este axataI
n ~are
astazi
primele
ndeosebi
mari pe
companii
aplicatrodus pe piata, n 1994, primul joc video individual bazat
pe realitatea virtuala. Faptul repr zinta probabil un salt cuantic
au pentru
anuntat industrie
noi produse.
si pentru
Sa neraspndirea
~mintim de
acestei
Sega,noi
caretehnoa inlogii.
niului science-fiction, caruia i atoram de altfel termenul
"cyberspace". Sa stiti nsa ca est vorba deja nu doar de stipare sisadeaplrtina
n continuare
domeinta,Realitatea
ci si de ovirtuala
tehnologie
.n sector
comercial intereI
196
sant de ntreprinderi din sectoare precum informatica, comunicatiile, designul si divertismentul din lumea ntreaga.
Ziaristul american Howard Rheingold1 precizeaza ca aceasta noua tehnologie este nca prea tnara pentru a fi perceputa de marele public, dar ca ea s-a impus de acum n multe
discipline. Rheingold prezinta cteva date ale anchetei lui:
"La Universitatea din Carolina de Nord, m-am plimbat
printr-o cladire n spatiu virtual, nainte chiar ca aceasta sa
fie construita.
n Centrul de Stiinta din Kansai, aflat la periferia capitalei japoneze, am luat loc ntr-un prototip de mediu reactiv, care urma directia privirilor si natura miscarilor mele.
Am discutat cu cercetatorii japonezi, care recurg la realitatea virtuala pentru a construi sistemele de comunicare ale
secolului al XXI-lea.
La NASA, am luat comanda unui robot de interventie-reparatii ntr-un spatiu extra-atmosferic virtual.
La Cambridge, Massachusetts, mi-am plimbat degetele
pe o bucata de sticla virtuala cu ajutorul unei manse pentru simularea texturilor. Am vazut, de asemenea, cum cercetatorii lucrau la fabricarea unor creaturi animate care vor'
popula lumile virtuale semi-inteligente de mine.
La Tsukuba, unul dintre cele mai mari centre de stiinta din Japonia, am trait ciudata experienta de a ma vedea pe
mine nsumi prin ochii unui telerobot, un fel de proiectie
n afara corpului, asistata de calculator.
La Honolulu, am vazut o mitraliera cu rotile, telecomandata,
., ntr-un. centru de cercetare de maxima securitate al mannel amencane.
La Santa Barbara, n California, specialisti n imagini de
sinteza, experti n robotica, suverani ai stiintelor cognitive
si informaticieni din toata lumea s-au reunit pentru a discuta despre centrul lor de interes comun. La sfrsitul colocviu lui, ei au decis sa aduca o contributie majora la aparitia
unei noi stiinte, care se situeaza la intersectia specialitati1
197
lor lor, si au fondat un ziar - publicat de MIT Press - consacrat studierii lumilor virtual
n Siliconunde
Valley,
am vizita10
ntreprindere
o factura speciala,
se fabrica
vid o-casti
si manusi.deAm
dansat cu o femeie care s-a transf~rmat ntr-un homar rosiatic de patru metri naltime!
La Grenoble, am vizitat un aborator informatic aflat n
interiorul... unui laborator inf rmatic si am pus minile pe
o masina care fusese fabricata colo. Mnuirea acestui aparat, produs din metal si circuite integrate, mi-a produs senzatia pe care o ai atunci cnd pl mbi arcusul pe o coarda de
vioara.
ca aAm
pesterilor
calatorit din
napoi
Lascaux,
n timpi
atf pna
explorat
n perioada
grota lui
preistoriPlaton,
ruia trebuie sa-i acordam de ac m atentia noastra. Realitaam
zarit nu bjbie
doar onca,
data dar
imaginfa
unui cu'rrrd
viitor la
tehnologic
tea virtuala
va a'unge
maturitate."caProiectare n afara corpului
si realitate virtuala
"Pentru prima data n viata mea, povesteste Rheingold,
constiinta
mea acolo
s-a deplasat
la o distanta
aproximativ
metri
de cap!,
unde o'sitJez
eu ndemod
obisnuit. cinci
Lumea pe care o descopeream se ca acteriza prin adncime, umbra, claritate si relief, dar totul e a alb si negru. Miscari usoare ale capului mi-au confirma ca puteam sa ma adaptez
viziunii acestei lumi ciudate. D ca ntorceam gtul si umerii, la aproximativ sase metri d corp, persE.ectiva mea asupra acestei lumi se modifica n onsecinta.I Incepeam sa ma
familiarizez cu aceasta senzatie iudata de a avea punctul de
vedere transferat ntr-un robot cnd am ntors capul n asa
I
198
199
lor virtuale fabricat de tehnologia sfrsitului de secol. Astfel, starile de expansiune a constiintei, sau mai exact sta,rile de constiinta samanica, snt cmpuri de realitate virtuala
la care samanii au acces prin intermediul batailor ritmate ale
tobelor, prin ingestia de plante calauzitoare si prin puterea
rugaciunii.
Stiinta samanica si iluminare
Obisnuim sa consideram viitorul o extensie a trecutului. Aceasta viziune se bazeaza, ndeosebi n schema rationala, pe experienta noastra de viata cu orientarea sa stiintifica. Stim n ce masura astfel de previziuni snt hazardate.
Futurologi celebri ai anilor '70, precum Alvin Taffler, au
nvatat asta pe propria lor piele! La scara timpului, viziunea noastra este inevitabil lipsita de recul. Agricultura, domesticirea animalelor, olaritul si teserea pnzei dateaza de
cel mult zece mii de ani, iar civilizatia, de cinci-sase mii de
ani. Aproape tot ce stim despre Istoria noastra se limiteaza la aceste epoci relativ recente.
Traim astazi cel de-al doilea, daca nu chiar al treilea suflu al revolutiei stiintifice. Spre sfrsitul anilor '80 si nceputul anilor '90, sperantele pe care ni le pusesem n modernism s-au stins n cea mai mare parte. Numerosi snt cei care
aspira spre un alt mod de viata, un nou sistem ecologic, o
medicina mai umana, o mpartasire a cunostintelor si respectarea diferentelor. Ceea ce, n urma cu treizeci sau patruzeci de ani, era de neconceput, a devenit astazi posibil,
dar aspiratiile noastre actuale se vor dovedi poate, peste un
secol, pure utopii. A doua jumatate a secolului al XX-lea
ar putea fi calificata drept "era informatiilor" deoarece, ncepnd din 1960, informatia vehiculata de media a atins literalmente culmi care pna atunci pareau intangibile, or, nu
ne aflam dect la nceputul procesului!
Toate experientele de expansiune a constiintei pe care
le-am trait mi-au permis sa realizez ca prezentul nu se creeaza plecnd doar de la trecut, ci si de la viitor. ncepem doar
"
200
sa ntelegem ca este de maxima importanta sa renuntam la iluzia care ne conduce spre concluzia ca tara noastra, civilizatia
noastra si religia noastra detin un loc central sau preeminent
n lume. Exista multe alte civilizatii si curente de gndire.
Tehnicile informationale ne-au permis sa descoperim stiluI de viata al unor fiinte att de diferite de noi, precum aborigenii din Australia, cu obiceiurile, ritualurile si nazuintele lor. De la descoperirea Lumii Noi, n urma cu cinci sute
de ani, toate regiunile globului s-au apropiat, gratie progreselor tehnice, calificate de fiecare generatie drept extraordinare. Cu toate acestea, omenirea nu a ajuns nca la o unitate politica: ramnem niste straini unii fata de ceilalti n plan
cultural, lingvistic si chiar comportamental.
Traim nchisi
n sfera obisnuintelor noastre locale, vestigii ale vremurilor de dinaintea recentei aboliri a distantelor.
Studiind functionarea constiintei, ne' dam seama ca fiinta umana nu traieste doar ~ pre~ent, ci ea evolueaza ntr-un soi de flux mentalsi aminteste de trecut si priveste cu speranta, sau cu teama, spre viitorul care se arata la
orizont. Conceptul grecesc de dualism, care arata ca tot ceea
ce exista si are contrariuldragostea si ura, binele si raul,
lumina si ntunericul -, l-a condus pe omul modern spre
conceptul eronat de separatie. Lucru si mai semnificativ, ne
consideram separati nu numai de ceilalti, dar si de mediul
n care traim, un concept pus n evidenta de catre toate religiile si curentele de gndire traditionale. Cu toate acestea,
nu sntem rupti de Pamnt, noi reprezentam lumea si universul: un tot, identic si inseparabil.
Stiinta tocmai a nceput sa puna n lumina acest adevar.
De fapt, fizicieni precum David Bohm, fost coleg cu Einstein la Universitatea Princeton din New Jersey, au dus mai
departe teoria cuantica de la nceputul secolului. Lucrarile lui Bohm au croit, prin tarmul nisipos al stiintei, o cale
aproape la fel de importanta cu cea deschisa de Einstein n
1905, cnd si-a naintat cele cinci brevete la Berna. Bohm a
postulat ca natura vietii nu poate fi redusa la fragmente sau
particule, ca trebuie sa dezvoltam o viziune holistica a universului si sa percepem viata ca pe un concept unitar, pe care
201
el l-a numit "ordinul implicat". Teoria lui Bohm precizeaza ca faptul de a considera viata ca o globalitate nu duce la
o ntepenire a lucrurilor. De la Galilei ncoace, privim natura prin lentile, nsa faptul ca obiectivam lumea prin intermediul unui microscop electronic ne influenteaza asteptarile. Cautam sa definim contururi, sa imobilizam un obiect
pentru o clipa, cnd adevarata sa natura apartine unui alt
ordin al realitatii, unei alte dimensiuni, n care nu exista "obiecte". Este ca si cum am ncerca sa definim lucrurile cu precizie, cnd de fapt caracterul vag definit ar fi o reprezentare mai fidela a realitatii. Acest caracter vag, spune Bohm,
este el nsusirealitatea
fundamentala.
Spre o teostiinta?
Stiinta si traditiile religioase nu snt n general aliate. Ele
par sa prezinte de fiecare data concepte opuse si, n ncercarea noastra de a ntelege toate aspectele vietii, i-am transfor. mat pe oamenii de stiinta n noii mari preoti. Chiar daca religia ramne un element important al vietii, numerosi oameni
cauta forme alternative si, n felul acesta, se ntorc spre vechile traditii spirituale ale omenirii, precum samanismul. Speranta noastra sta n reconcilierea celor doua aspecte opuse:
rationalul si irationalul.
'Poate o'are stiinta sa prezica viitorul? Odiseea, al doilea mare poem epic al lui Homer, ne povesteste despre rapirea lui Proteu de catre Menelaos, cel care se ratacise n
drum spre casa, pe cnd se ntorcea de la Troia. Proteu, care
avea darul profetiei, refuza sa le raspunda muritorilor ca!e
i puneau ntrebari si, cnd putea, si schimba nfatisarea. In
mod similar, Istoria este proteiforma: de abia am surprins-o
sub o anumita nfatisare, ca se si schimba, asemeni lui Proteu, devenind apro~pe de nere~unoscut. Acelasi lucru este
valabil att pentru stiinta, ct si pentru religie. "Schimbare
la fata, iata adevarata natura a Istoriei", spunea Arnold
T oynbee1, istoric al stiintei.
1
202
ei. Expresia-cheie
a secolului al
XXI-lea anilor
ar putea'50,
fi n
,,0 Europa
ip.ima, un
o lume
". Spre
jumatatea
au popor,
fost create
diferite
organizatii, precum Comunifatea europeana a carbunelui si ote!ului (CECO) si Comu11f.tatea economica europeana (CEE).
proiectul unei monede nice. Ideea si-a croit drum. Pe cnd
o limba comuna?
parte din CEE s-au gndit la
In 1970, toate tarile car1eaceau
n aceasta epoca a nOfstra, o epoca a fragmentarilor, este
uneori comod sa porti o ras ca, dar ce se ascunde oare n spatele ei? Folosirea starilor de expansiune a constiintei le permite oamenilor sa vorbJasca de la inima la inima, de la suflet la suflet iar cei n a daror sarcina intra evolutia lumii n
to~te dom;niile so~ietat~i ar tr~b.ui sa fi~ capab~li 'nu d~ar s.~
pnveasca m propnul supet, CI SI sa-I darulasca. Candldatll
la posturile politice imp@rtante ar trebui sa fie versati n toate aspectele constitutieilguvernamentale,
managementului
203
204
Ultimele doua secole au cunoscut progresul medicinei clasice, a carei arie de actiune se limiteaza strict la corpul fizic,
considerat o masina complexa, un vast orologiu care functioneaza n acord cu anumite principii deterministe, nabsenta oricarei influente exercitate de spirit si constiinta. Aceasta viziune este rodul legilor dezvoltate n secolul al XVII -lea.
Prin anii '60, a aparut o alta tendinta care sustinea unirea
dintre trup si spirit. A fost astfel recunoscut faptul ca spiritul era susceptibil sa interfereze cu procesele metabolice.
Pornind de la aceasta, se putea, asadar, formula stiintific impactul perceptiilor psihice si senzoriale asupra corpului, n
special n cazul bolilor considerate majore n acea perioada: tulburarile cardio-vasculare, cancerul, hipertensiunea etc.
Cu toate acestea, n zorii mileniului trei, remarcam aparitia unui al treilea tip de medicina pe care am putea-o numi
"terapia energetica", "medicina energetica" sau chiar "terapia vibratorie". Aceasta reprezinta o rasturnare a regulilor bazate pe relatia materie-energie,
deoarece se pare ca
spiritul nu este de natura spatio-temporaIa.
Anumiti medici care au fost interesati de activitatea samanilor tr;ditionali sau a terapeutilor ce b'eneficiaza de o f~r:
matie pluridisciplinara realizeaza ca a te opune naturii sau
a ncerca sa-i impui vietii o directie de dezvoltare care nu-i
apartine reprezinta o sursa majora de boli grave. Daca ntre noi si viata nu mai exista acel echilibru armonic, daca
ncercam sa controlam ceea ce nu trebuie controlat, ne situam
noi nsine ntr-o stare de dizarmonie. n consecinta producem cancerul, srDA si toate aceste tulburari pentru care continua sa nu existe solutii veritabile. Cautam cauzele fizice
ale unei maladii, niciodata cauzele ei mentale si spirituale.
Tendinta ncepe de acum sa se inverseze. Probabil ca medicii snt meni ti sa dispara sub vechea lor forma si asteptati sa
reapara sub o forma noua. Dar mai nti, pentru a cauta cauzele maladiilor, va trebui ca ei sa patrunda n propriul lor
mtenor.
Nu este vorba doar de rezolvarea unor probleme si de vindecare a bolnavilor, ci mai degraba de ntelegerea cauzelor
205
profunde ale oricarei dereglari organice si psihologice. Pentru aceasta, viziunea despre fiinta umana, cu compusii sai
energetici, si interconexiunea dintre "corpul de lumina" al
Pamntului si cel al fiecarui individ trebuie sa fie ntelese si
integrate ntr-o viziune universala a evolutiei vietii.
\
o teorie
generala a universurilor
206
Iluminarea
ncepem doar sa realizam ca realitatea nu are nevoie de
teorii, cartografii, abstractii. nceputul mileniului trei se deschide spre alte realitati care nu se bazeaza pe certitudini,
nici macar pe probabi~tati, ci pe notiunile de vid, atemporalitate si antimaterie. In definitiv, o surpriza de natura iluminatorie, n sensul mistic al cuvntului, i asteapta pe toti
cercetatorii: cele cinci simturi nu exista si nu functioneaza
ca atare! Lumea se ndreapta spre o sta~e alterna~iva - o
stare de expansiune a constiintei - pe care fiintele umane o
detin dintotdeauna, dar pe care au uitat-o. Astfel, muntele
de stiinta rationala are un acces tot mai redus la realitate si
de~ine din c~ n ce mai mic. Atunci cnd el nu va mai fi d~ct o movilita, el va gasi deja instalata la poale cunoasterea
intuitiva.
6
Mecanismele samanice
ale
,
vindecarii trup-suflet
Dupa ce au cucerit Lumea Noua, invadatorii occidentali nu au fost interesati aproape deloc de modul n care amerindienii abordau problemele legate de medicina si spiritualitate. Exploratorii si misionarii respingeau pur si simplu
cunostintele traditionale ale vracilor si samanilor, care erau
considerati creatori de dezordine. Relatarile scrise timp de
aproape cinci secole i prezinta pe acestia ca vrajitori, fiinte superstitioase, trisori si escroci care nu fac dect sa agra. veze starea pacientilor lor. Din neglijenta sau din rea-vointa nu este mentionat faptul ca, pentru vracii samani, sanatatea
si cosmogonia alcatuiesc un ansamblu coerent. Viziunea lor
despre lume le permitea amerindienilor, amazonienilor si
polinezienilor sa traiasca n armonie cu mediul nconjurator, ntr-un mod care nu ducea nici la exploatarea, nici la
epuizarea acestuia.
Acest sistem cerea ca vindecatorii sa-si obtina resursele din propriul ecosistem, tinnd cont att de anotimpuri si
de bogatiile solului, ct si de contactele cu spiritele locului.
Viziunea samanica despre sanatate, boala si moarte nu poate fi nteleasa dect daca este abordata n maniera traditionala. P~rformantele samanilor dovedesc cu prisosinta faptul ca aceste fiinte nvestite acorda o atentie deosebita unei
forme de medici~a psihosomatica, direct 'legata de cosmogonie, misticism, pe scurt, de o ntreaga dimensiune neglijata de sistemul medical occidental. n cadrul acestei viziuni,
vraciul este mai mult dect un medic sau un simplu practician, el este depozitarul unor forte care depasesc potentialul unui individ obisnuit. Cu alte cuvinte, acesta este o per-
208
Aces-
lume
catre creatoi'
la nceputul ~aboala
vremurilor,
ca urteaJtiauchiarc~de
peric?l~le
viet'i cond~c:a~
si.la m?arte. Impotnva
nici
chiar vestitul
celeIprincipiulwalk
dm urmt nu eXista
in beautyI
mCIo protectIe
al indienilor
ultIma,
navajo - a trai n acord cu i~ealurile poporului, a avea grija
mite dect cel mult prelu girea vietii. Moartea era provode familie, a participa la ~remonii rituale - care nu persi sinucideri sau asasinate, dar nu att de frecvente ca n zicata cel mai adesea de boala sau de razboi. Existau desigur
,
lele
rabila
noastre.
de a-ti Sa
gasi
mori
sfrsituIJ'~'e
n lu~ta reprezenta
vom amintio modalitate
de celebrul onostrigat de lupta al siouxilor d~n secolul trecut: "Astazi e o zi
frumoasa pentru a muri."
1
209
La polinezieni, conceptul de mntuire, ora, era o notiune pur pragmatica semnificnd: a fi ocolit de boala si a ramne sanatos. Ora este o stare de existenta care se traduce
prin: viata, mntuire, sanatate, eliberare, n~anatosire sau salvare dintr-un anumit pericol. Aspectele de nemplinire a
conditiei umane - boala, lipsuri, esec - erau consecinta ncalcarii regulilor, sau hara, fapt dezaprobat de spirite.
Popoarele de vnatori, pescari sau navigatori au nteles
de fapt ca forta grupului este capitala ntr-un mediu natural ostil. Individul nu poate conta dect pe talentul si forta
sa, acestea putnd fi ntarite de aptitudini supranaturale dobndite prin intermediul unui vis spontan sau al unei experiente de cautare a viziunii. Aceasta putere dobndita este
expresia religioasa cea mai importanta la aceste popoare.
Vindecatorii snt judecati n functie de o anumita scala valorica. Se ntmpla ca anumiti barbati - sau anumite femei
- n vrsta, care nu poseda nici un fel de putere supranaturala, sa fie totusi considerati vindecatori, n virtutea ntelepciunii si exp~rientei lor. '
Exista trei feluri de vindecatori: erboristii sau tamaduitorii, vracii si samanii.
Erboristii sau tamaduitorii. Aceste persoane ntelepte, barbati sau femei, lipsite de inspiratia de natura divina,
snt capabile sa trateze ranile, durerile fizice, problemele
osoase, n virtutea faptului ca au nvatat sa trateze aceste
afectiuni prin traditie sau experienta.
Vracii. Pentru a vindeca, ei urmeaza anumite precepte
dictate de spirite. Cnd pionierii francezi au ajuns n regiunea Marilor Lacuri, n secolul al XVI-lea, ei au observat ca
vracii nu erau numai simpli vindecatori, ci erau dotati si cu
puteri supranaturale. Denumirea lor1 provine din faptul ca
!,lledicina reprezenta, totusi, partea dominanta a activitatii lor.
In ceea ce le priveste, limbile amerindiene nu izoleaza aspectul medical si vorbesc mai degraba de omul care poseda anumite puteri sau de omul mister.
1
210
211
indivizilor wakan sau ale celor care poseda mana. A fi wakan sau a poseda mana este ntotdeauna un atribut personal n aceste manifestari. Wakan sau mana reprezinta esenta nsasi a viziunii traditionale a unui mare numar de
popoar~, deoarece acesta ~ste elementul prin care identitatea lor culturala se exprima cel mai puternic.
Interactiunea
dintre
,
caile traditionale
si cele moderne
,
212
pe
decare
nisipprin
la indienii
cr~dinta,navajf'
car~r deeste
vreme
vorbace de
trupul
un sistem
si spiritul
de vinsnt
ncredere n procedura m dicala. Acest tip de vindecare este
apropiat de remediile bu celor noastre si de medicina popuinterdependente, ia n c~aui necesitatea ca pacientul sa aiba
lara de la tara, nca destfl de raspndita n Occident. Cu
prilejul
Mistassini,
ntlnirilor
am retinut
pe ca~e
fa~tulle-am
ca maladiile
avut cu de
samanul
originecree
supradin
naturala erau tratate pe 1ai specifice traditiei cree, n vre.,
ce,
me calculi
ce bolilerenali
grave,
etc.de- ortgine
efau tratate
comuna
la dispensar.
- tulburari cardia- Ce fac indienii cre~, l-am ntrebat eu, atunci cnd au
o problema fizica?
Dnd usor din cap, el Imi-a raspuns:
- Merg la doctor.
- Si daca problema estb ntr-adevar grava? am insistat eu.
-Amerindienii
Atunci, spuse
el ir~nic,
vin la mine.
conside~a
ca medicina
occidentala este apta
sa vindece maladii benigme, dar nu este demna de mare ncredere n celelalte cazur~. Tehnologia noastra nu reuseste
sa usureze situatia anumifor bolnavi, fapt valabil si n cazul
La indienii cree, atunci c, d un bolnav nu se vindeca la dispensar, el merge la vraci, .cesta ncercnd sa determine daca
boala estetraditionali.
de origine natu
ala sau supranaturala.
acest din
vracilor
Detaterea
ramne, asadar,n deschisa.
213
urma caz, singurul care poate gasi remediul este asa-numitul f?ush-doctor, medicul preriei, samanul.
In viziunea traditionala, nici o boala nu este inexplicabila, ea are ntotdeauna o origine spirituala. Daca un indian
resimte anumite dureri, un medic nu va fi ntotdeauna capabil sa le explice, n schimb vraciul va putea sa o faca. Daca
e sa-i credem pe indienii navajo care lucreaza n dispensarele albilor din Arizona, medicina acestora din urma este deficitara pentru ca trateaza simptomele, si nu cauzele. Asadar,
n cazul unor suferinte fizice, un indian se va ndrepta spre
tehnologia occidentala, dar daca el simte nevoia unui trata~ent holistic supranatural, el i se va adresa samanului.
Incepnd din 1986, departamentul de antropologie din
cadrul Universitatii din Phoenix, Arizona, a creat un nucleu de cercetari interculturale ntre medicina occidentala
si practica samanica hopi. Obiectivul era de a ntelege de ce
tratamentele terapeutice ale diferitelor tipuri de cancer esuau,
acolo unde medicina hopi, care utilizeaza turcoazele, purificarea cu ajutorul salviei si cntecele traditionale dadea rezultate. Introducerea tehnicilor samanice n practica medicala din Brazilia sau Statele Unite demonstreaza prestigiul
tot mai mare al acestei cai terapeutice.
Medicina tahitiana
bazata pe folosirea plantelor
si originea bolii la polinezieni
n timpul sejurului nostru n Polinezia, am ncercat sa ne
ntlnim n primul rnd cu acei tahua care lucreaza cu plantele, tahua vindecatori. Din pacate, vechea fitoterapie polineziana este pe cale de disparitie. La nceputul secolului
al XX-lea, n Tahiti nu se gaseau dect ctiva medici europeni, dar clientela lor era alcatuita aproape exclusiv din popa 'a, oameni albi. T ahitienii nu apelau dect la tahua. Apoi
au fost pronuntate o serie de condamnari pentru practica
medicala ilegala, condamnari care dupa criteriile noastre occidentale snt ntemeiate. Tahua au nceput sa fie condam-
214
nati sistematic. Cunostintele lor privind compozitia, dozajul si folosirea remedii lor s-au pierdut, acestea fiind uneori administrate la ntmplare, fapt care a dus la erori grave si chiar otraviri.
Doctorul Grepin si sOtia lui, Michele, farmacista, evoca n lucrarea 10r1 declinul medicinei tahitiene. Nu pentru
ca indigenii ar respinge-o, ci pentru ca nimeni nu mai este
n masura sa o practice. n loc sa ramna n minile ctorva
initiati care se consacrau n ntregime artei de a vindeca,
aceasta farmacopee a devenit treptat familiala. Batrnele si
folosesc amintirile pentru a-si ngriji nepotii si pe cei din
jurulloL
Termenii fati, hea si ira reprezinta baza conceptiei despre boala la indigenii maori. n viziunea noastra medicala occidentala, sensurile acestor cuvinte snt gresit ntelese.
Pati denumeste fractura, contuzia. Acest termen nu trebuie totusi interpretat n sens occidental. El reprezinta tot
ceea ce se poate deregla n interiorul organismului. Atunci
cnd un angrenaj din corpul uman nu-si mai ndeplineste
rolul n raport cu alte organe, el are fati, stare care se va mentine pna n momentul n care angrenajul respectiv va fi "re- .
parat" prin folosirea unui raau, un remediu adecvat. Pati
este ceva ascuns, care nu se poate manifesta la exterior dect prin dureri si alte afectiuni: hea.
H ea, n sensul propriu al cuvntului, nseamna ca ceva
rau a patruns n organism. Asadar, combinatia raau fati hea
va ajuta la eliminarea acestor "stari nocive".
Ira este al treilea concept patologic polinezian. El este
folosit nainte de toate pentru a denumi spasmul. De fapt,
e ntrebuintat pentru orice disfunctie nervoasa de origine
invizibila. Febra, convulsii, sincope, paralizie sau pur si simplu cosmarurile copilului snt tot attea simptome asociate acestui termen. El poate fi deci foarte usor asociat cu fati,
care defineste atunci o dereglare mai veche de natura ner1 F. si M. Grepin, La Medicine tahitienne traditionnelle, Editions du
Pacifique.
215
216
"j'
217
n criptele din Egipt, initiatullupta mpotriva acelei puteri care perturba organismul, urmarind sa trateze cauza,
si nu efectul. n fine, el pastreaza tacerea, deoarece ritualurile i-au fost dezvaluite n cadrul secret al initierii. Daca
el dispune de puteri eficiente si redutabile, acestea nu trebuie dezvaluite lumii profane. Cavalerul nu-si abandoneaza sabia n drum, initiatul nu-si divulga stiinta. Scopul secretului nu este acela de a ascunde. Etimologia cuvntului este
semnificativa: "secret" vine din latinescul cerno, a pune la adapost, dar si a tria, a separa, a trece prin sita. Adevarata natura a secretului se nvata n cursul probelor de initiere, ntr-o sala nchisa privirilor profane.
n decursul secolelor, secretele vechii medicini traditionale au fost pe punctul de a se pierde, cu toate acestea ele
au supravietuit meandrelor Istoriei.
Ritual samanic n spitalele americane
Vraciul oglala Wallace Black Elk ne relateaza un exemplu fr~pant al patrunderii samanismului n spitalele americane. In timpul sederii mele la Red Lodge Inn din Crowley
Lake, instalati confortabil, l ascultam pe batrn depanndu-si povestea. Afara batea vntul, ncepuse sa se faca racoare iar din camin razbatea cntecul monoton al focului.
Ca de obicei, Black Elk era mbracat n blue jeans, o camasa n carouri, cizme de cowboy si eternul sau bolol.
- Drumul meu, spuse el, este calea pipei sacre chanunpa. Ea ne permite sa ajutam multi oameni. Am avut ocazia
sa folosesc ceremonia yuwipi pentru a ngriji un copil internat la centrul medical Fitzsimmons din Denver, Colorado. Acesta nu mai putea nici sa bea, nici sa plnga, nici
macar sa stea jos sau sa umble. Era internat de mai bine de
patru ani si medicii erau total depasiti de cazul lui. Ei l in1 Accesoriu vestimentar care, n partea de sud-vest a Americii de
Nord, se poarta n loc de cravata. Bolo este o placuta de argint legata n
jurul gtului cu o curea de piele.
218
219
220
notite
- Problema
pentru a ntocmi
cu acest n}edic
~~ raport,
alb era
darurmatoarea.
cum ar fi putul:
El si delua
scrie el ceea ce traise, mo~ul n care intonaseram cntecele
sacre, sosirea fantomei paianjen si tot restul? Cum putea
el sa.~xpli~e c~ un l~tomf pus~se dia~nosticul, .sp~nnd ca
cred ca 11era foarte greu a-sI alcatUlasca raportul!
Batrnul
saman simco~~ta5I
co tinua de"o
povestirea:
nerv11
~~J)1lulUlerau
~mza de paIanJen? Da,
lo, pe culoar. Unii dintre ei nu se mai puteau ridica de zile
sau chiar saptamni ntre i. Dar atunci cnd au auzit batai- Cnd am deschis uSt camerei, toti pacientii erau acole tob ei, duhul s-a ndreBtat si spre ei pentru a-i purifica si
vindeca. Da, mai multi d~ntre ei se vindecasera. Personalul
spitalului
era nnebunit.
alergauaici
spre
spunnd: "Ar
trebui sa fiiiJnfirmierele
n pat, ce cautati
?" yacienti
Ii auzeai
pe cte unii spunnd: "Ia Je uita, mi-am uitat bastonul!" sau
altii: "Nu mai am nevoit de scaunul cu rotile."
att de ordon~t, de asepti at. Oamenii,ncepusera
sa uite ca
indienii,
strniserfm acela,
o agitatie
incredibila
n acel
loc
sntNoi,
bolnavi.
In moment1!1l
au mai
venit niste
medici
marturisit ca nu ntelege nimic. A ncercat sa le explice cecare l-au ntrebat pe cel c~lreera cu noi ce se ntmpla. Elle-(!.
remonia si a fost nevoit s~ admita ca baiatul mergea din nou,
scotea sunete, auzea bine ... Ceilalti stateau precum Toma
necredinciosul
s~I?-uvoi~u
~a crea~~
fara sa
ai~a de-a
dovezi.
De fapt, practIcIle
sama.ruce
tradItIOnale
ramm
dreptul misterioase pentru 09cidentali. Nu stim n ce fel a reactionat echipa medicala dupa aceasta sedinta de doua ore. Dar
povestea arata cum traditiile medicale samanice snt introUn raport din Arctic . edical Research1 semnat de Young
duse
putin
cte putin abu,
n~I'Pitale.
Ingram
si Schwartz
da n exemple' n acest sens. Raportul ara:a cu.m ~ussel pillier,
mcearca
cietatea canadiana.
sa revltaltzeze
El al~mea
fostenitcreefunctia
SI sa-I redea
de la locul
strabunicul
m solui si
, ncearca sa ncorpore~e practicil~ samanice
n tehni,
,
221
222
Unul.di? ~riete~i ei ij'a .vorb~t de Godfrey Chips, samanul YUWIPI,SI de vmdecnle mlraculoase pe care acesta le
obtinea
ie n scaun
princuintermediul
rotile, atinJ~
feremoniilor
de scleroza sale
n placi,
lakota.
a renceput
O femevraci. Godfrey Chips desci, de n linie directa din Horn Chips,
ruda
si nvatator
C azy
Horse, unul
din cei de
maiacest
cusa mearga
a doua alziluidUl1~a
ceremonia
ndeplinita
noscuti sefi lakota din secolul trecut. Cntecele, practicile
si riturile sale s-au transnhis din tata n fiu, n forma lor cea
mainpura.
pofida starii sale d 1oboseala si de slabiciune si contrar avizului cancerolo~lui
ei, Ma;y Louise Dow ~ facut
lunga calatorie pna n D~kota. Acolo, ea a participat la patru ceremonii
cursul
fiecarui yuwipi.
ritual, eaCtfundata
~simtit pene
n ntuneric
de pasare total
atingndu-i
pe parusor fata n timp ce se intonau cntecele si un fel de energie turbionara cuprinznd-o. "Spiritele", s-a gndit ea. A pat:a zi a f<?stded~cata u?et .swea.tlo~ge de vinde.care, l~ sfrsItul careIa femela s-a SImtlt refacuta. Mary LOUlse s-a mtors
acasa, pe coasta de est. 9ancerologui ei nu a putut dect sa
accepte evidenta: enorma tumoare se redusese, devenind de
acel moment nlaturarea ei. Astazi, Mary Louise este convinsa ca vindecarea ei se datoreaza unui ansamblu de mijO i~1erventie
chirurgicala tratamentele
a permis din
marimea
uneis-a
~aise!
loace la care
recurs:
edicina occidentala,
alternative si sprijinul nrncetat primit din partea familiei
si a prietenilor. Dar pun~tul-cheie a fost r~prezentat de ceremoniile ndeplinite de samanul yuwipi. In 1995, Godfrey
ge, n Dakota de Sud.
Chips putea nca sa fie 10ntactat n casa lui din Pine RidLumea
ntre samanica
1987 si 1993,hOP,
a1 vizitat cele trei mesa1 ale indienilor hopi, unde m-am ntretinut cu Velma Talayumptewa,
platou, n spaniOl.
223
resp<:>n~sabil
~xecutivLegatunle
al Co~siliului
tr~bal ~opi
~y~ot~mOVI,
m Anzona.
ca~e eXIsta
mtre ~in
mdIenu
dm
sud-estul american si desertull~r snt mult mai complexe
rii.
si nu
Platourile,
reprezintamuntii,
o simpla
canioanelel
chestiyne
sau de
falezele
restituire
care de
alcatuiesc
teritoaceasta regiune
minunata
snt lorlpentru
cofsiderate pamntul
sacre de natal
catre este
popoarele
desertului.
Veneratia
ine~tricabillegata
In traditia indiana,
de modul
tot ce tine
de yiata
Idepamnt
al tribului.
este sacru - nisip,
animale,
plante,
tunet~.
ritualurilor
risca sastnci,
provoace
o tragica
ruptura
de Absenta
armonie ntre
aceste ele- cu pamntul care le apartine nt vitale, nu numai penmente.
Indieniipracticilor
cred ca legaturile~.
r - attci fizice,
ct siintegrimistice
tru
pastrarea
lor reli ,ioase,
si pentru
tatea lor culturala. Pentru ei, acele locuri extraordinare, vizitate de turisti se
supranaturale
continua
reculeg.saAltele
fie pa~turi
~nt locuri
sacre,n unde
care spiritele
s-a m,plinit Facerea sau n care ntiul fopor a aparut pe pamnt.
Legendele ancestrale confera acestor locuri puteri tamaduintotdeauna sacru, caci apa este atatoare de viata n acea
lume
desertului.
toare. arida
Locula n
care se gaseste o r.ursa de apa, un izvor este
Indienii hopi traiesc n vreo ~ouasprezece sate raspndite pe platourile stncoase numt,te mesa, din zona abrupta aflata la sud de Black M esa, n 1'\rizona. Aceste promontorii snt vizibile de la unul la delalalt. ntre primul si al
Pe cel dnti, se afla satele T ewa ( urnit uneori Hano), Sitchomovi si Walpi. La picioarele platoului se afla Polacca,
treilea,
este o distanta
de doaraflata
dO~1
azeciconducerea
si trei de kilom~tri.
cu
un trading
post, o scoala
sub
Agentiei
pentru problemele indienilor, ctkva cladiri guvernamentale pentru angajatii agentiei si case ~opi. Satele de pe cel de-al
~oilea platou snt Shipaulovi, Mishongnovi si Shongopovi.
In Mishongnovi
224
la cel mult patru kilometril de New Oraibi, Hotevilla si Bacabi, care au si ele cte o scpala si un oficiu postal. Mai exista si Monecopi, n apropi~re de Tuba City, situat pe un teIntregul tentonu hopI (ap OXlmatlvo mIe de kIlometn patrati) este
nconjuratatt.de
a rezervatie
~itoriu
reve?di~at
de~"are
di~nii
~opi, c.tnavajo.
si d~ cei na:rajo.
Old Oraibi, Isituat pe c l de-al treilea platou, a fost fondat n 1100 si ar fi cea mai veche asezare locuita fara ntrerupere din S~ateleUnite. S re jumat~tea secolului al XIII-lea,
comunitatile hopi erau
lt mai dispersate ca astazi dar,
cteva secole mai trziu, p pulatia s-a concentrat n princiI
225
226
toto
~ un 1oc sf'
o in anumIte
o
.
ata,
Int SI,
ZIoI e, serveste exc 1USIV
tunul (fumul este aSOCIa nonlor care aduc ploaIa), rugaciunea, pregatirea costu elor pentru dansurile publice si
naltarea
pe car vor fi depuse
imageriile
caste.tudesfasurariialtarelor
ceremoniil~rJeligi?ase:
cntecele,
dan~urile,
Ceremoniile
kachina
. n cadrul.cerem0r?ilorli~dier?lor
mste
mascatI,
trivit oamem
legendelor
hopi, kaCfuna,
u1 kachina
Joacaeste
un orolfiinta
Important.
supranatuPorala - personificata de caye un om mascat - care salasluieste n San FranciscoMounfains, n apropiere de Flagstaff, n
Arizona.
Exista
aspecte im~ortante
de kachina:
- fiintatrei
supranaturala]
asa cum legate
se regaseste
ea n spiritul
indienilor hopi;
evolueaza n kiva si plaz a;
- dansatorul
mascat
personifica
aceasta fiinta
si care
micile papusi
confecretionate
dupa descrierile
fiintei
su-'
pranaturale.
Primele doua aspectel snt denumite kachina, ultimul,
"papusa kachina".
~ ~a~enda~l an~al al ceteI?0ni~lor religioase ??pi est~ mpartlt In doua penoade: ]pnma tIne de la solstItml de lama
pna la jumatatea lunii iuFe, cea de-a doua, de la jumatatea
monie kachina. Un grup de aproximativ treizeci de kachilunii
iulie lamonj
solstitiul
de il ma.
Prima la
este
marcata
de o cerekachina
participa
cinci
ceremonii
mana, numiti
Jore:
soara n decembrie;
- pamuya: n ianuari , atunci cnd soarele pare sa se de- soyalang-eu: ceremj6nia solstitiului de iarna, se desfaplaseze
din nou spre
no [Id? sau dansul bobului de fasole,
- powamuya:
cerem<!mia
n februarie;
227
228
Arizona 86039,
doi n doi ani, este nchinat tuturor creaturilor cu forma sinuoasa si este asociat tunetului si ploii.
La nceputul acestui kachina, elanurile ies din sat n patru directii diferite si petrec patru zile pentru a prinde serpi,
dintre care unii snt veninosi. Cei care au prins serpi se alatura unui alt elan si petrec mpreuna doua zile si doua nopti
ntr-o kiva, ntr-un soi de schimb mitic. Apoi se organizeaza o ntrecere: cstigatorul aduce n sat un bidon cu apa. Mai
apoi, sosesc la fata locului si preotii-dansatori,
tinnd serpii n gura, n timp ce ajutoarele lor iau reptilele n primire.
Un -al doilea grup, cel al preotilor-antilope,
se asaza n fata
celui dinti si se ajunge la punctul culminant al ceremoniei:
spalarea sarpelui.
Fotograful Wittick a asistat la cteva astfel de dansuri. Prietenii lui hopi l prevenisera ca, nefiind un injtiat, risca sa primeasca ntr-o buna zi o muscatura fatala! Intr-adevar, Ben
Wittick a murit n 1903, mu'scat de un sarpe n timpul unui
snake dance. Cu el disparea un martor unic al unei lumi hopi
traditionale ...
Dinetah, lumea mistica
a indienilor navajo
ncepnd din 1983, m-am dus de mai multe ori n imensa rezervatie navajo, n zona cuprinsa ntre Tuba City si
Keams Canyon. Navajo este cea mai mare natiune indiana
din America de Nord, numarnd actualmente undeva n jur
de doua sute de mii de membri. Teritoriul lor tribal se ntinde n patru state din sud-vestul tarii (Utah, Colorado,
New-Mexico si Arizona), fiind cel mai important teritoriu de acest fel din Statele Unite. Pe ntreg parcursul secolului al XX-lea, comunitatea stiintifica s-a aplecat asupra
acestui popor att de deosebit. Antropologii au ncercat sa
patrunda misterul simbolurilor culturii si religiei lor, psihiatrii au fost fascinati de structura personalitatii lor iar teologii s-au lovit de dificultate a de a le analiza riturile si conceptele spirituale.
229
230
231
pleteste n mod inextricabil cu binele. Cele doua se manifesta potrivit naturii lor intrinseci si omul trebuie sa mizeze pe propriile sale capacitati spirituale. Dar,yentru aceasta, el trebuie sa dispuna de anumite tehnici. In consecinta,
dansatorii mascati, rugaciunile, melopeile si picturile pe nisip l ajuta sa descrie si sa personifice manifestarile simbolice ale esentei acestor forte, cu care el se identifica. Este, de
departe, cel mai important mijloc de vindecare folosit de navajo. Diagnosticarea, povestirile mitologice, dramaturgi a riturilor si chiar prescrierea plantelor ca remedii nu snt de- ,
ct mijloace prin care vraciul integreaza arsenalul puterilor
Creatiei n scopul obtinerii vindecarii dorite.
Mandalele de vindecare
-
Drumul polenului
232
233
234
pot rataci pe pamnt sub forma unor fantome sau sa sufere o perioada de chinuri htr-o lume subterana murdara si
tenebroasa. Pentru ei, cel Eai bun lucru pentru un om este
sa aiba o viata lunga, armpnioasa, nainte de a se reintegra
n natura ca parte a acesmi tot indivizibil.
pra naturii si a puterilor e,' tamaduitoare, putnd fi compaindienilor
nava!'o
o meditatie
profunda asurataReligia
cu orice
mare sistem
de este
vindecare
din lume.
235
atunci circulasera doar pe cale orala. n Occidentul crestin, legenda regelui Arthur tre uie privita din aceasta perspectiva. O prima transcriere .dela, nca frusta, a cunoscut o serie de modificari succes,ve, sfrsind prin a capata o
forma ce avea calitatile literare unanim recunoscute. Faptul este valabil si n cazul Vech' lui Testament, ca si n cazul textelor vedice sacre din In ia, precum Mahab'harata,
a carui origine este misterioasa, ar incontestabil orala. Am
putea da o multime de alte exefple n acest sens. Sa le ignoram ar nsemna ca ne privam de un segment important
tru
popoarele
pe care
sntemsi pteaceea
usor
cenclinati
ea reprezinta
sa le penconal creatiei
poetice
veritabile
sideram primitive doar pentru faptul ca snt analfabete.
Istoria este mult mai complkxa, dar ea reflecta n mod
c~nstant a~el~sisens dinami~ al fchilibrului. n ~e.cheagnpoate
devenivIata
seninatate.
Rostitjc~ de
un aventurier
sauteama
navidIre maon,
se masoara
etalonul
mortll Iar
. gator nvestit cu mana, limba ~aori, asemanatoare leganarii unui catamaran, este capabila sa creeze senzatia acestui
balans ritmic, chiar si n modul !e frazare. Ascultnd un tahitian sau un maori' care vorbesfe, te ncearca, la un alt nivel senzorial, sentimente asemanatoare celor suscitate de
contemplarea miscarilor ritmice 1ledansurilor tahitiene, care
,
exprima pedect sensul frumuset~ proprii acestui popor. Treta simpla. De cte ori nu am auzit spunndu-se n Tahiti sau
Moorea ca batrnii nu vor sa tra, smita mai departe ceea ce
cerea
de la traditiile
orale lamoa
texfele
scriseei,nu
este niciodastiu. Atunci
cnd o cultura
e, spun
traditiile
ei trebuie sa moara o data cu ea. Unii donsidera ca scrierea nu este
un suport adecvat pentru niste dovestiri care trebuie nain-
J
te
estedelipsita
toate sa
de fie
viata.
ascultate. N ep~tnd
sa fieauzita, scrierea
Astfel,
ritualurile
de batai
vindec<1rre
se articuleaza
n jurul
unui
amestec de
ridnatesamanica
ale tobelor,
rugaciuni,
chemari
gesturi legate
adresate
de ntrebuintarea
spiritelor din r,atura
~nor obiecte
si din lumile
ceremoniale,
superioare. Dar nvatatura orala, asa~ar si cntecele de vindeca236
re, este vehiculata prin inter~ediul memoriei colective a poporului si transmisa din generatie n generatie de catre cei
nvestiti. Acestia snt, de fapt, capabili sa-si nalte constiinta spre nivelul n care vietuieste Poporul cel dinti, ntr-un
timp situat n afara timpului.
Recuperarea sufletului
Metodele de recuperare a unui suflet care s-a detasat de
corp nu mai snt dect rareori practicate n zilele noastre.
Acestea implicau odinioara ca samanul sa intre el nsusi ntr-o stare de veghe speciala. Sufletul lui calatorea spre cealalta lume pentru a-l intercepta pe cel fugar al pacientului lui.
Samanul si vindeca bolnavul aducndu-i sufletul napoi.
lndienii shoshoni nca mai pastrau, prin anii 'SO, amintirea unor astfel de tehnici. Ake Hultkrantz 1, profesor la
Universitate a din Oslo, Norvegia, care si-a consacrat peste
patruzeci de ani studiului lumii samanice, relata ca, n cursul
acestor ceremonii, shoshonii adulti le cereau copiilor sa nu
se joace n apropierea acelui tipi n care se gasea bolnavul,
pentru a nu se interpune ntre saman si sufletul ratacitor, care.
plutea n apropierea cortului.
Aceasta recurgere la un spirit protector pentru a aduce
napoi sufletul unui bolnav aminteste de anumite metode
utilizate de indienii din Muntii Stncosi sau de anumite aspecte ale ritualurilor din bazinul Ama~onului. Aceste tehnici demonstreaza o data n plus legaturile strnse dintre boala si spiritualitate, dintre caile terapeutice clasice si sistemele
mlStlce.
n timpul ntlnirii cu batrnul Wallace, la Crowley Lake,
Jeffrey, un metis shoshon, mi oferise un superb baston de
vorbitor mpodobit cu un cristal, caruia i-am adaugat doua
pene de fazan si fire de lna galbene si rosii. Am profitat
atunci de mprejurare si l-am rugat sa-mi vorbeasca despre
miturile shoshone.
1 Ake Hultkrantz, Shamanic Healing and Ritual Drama, Crossroad
Publishing, Cie, New York.
237
.
si un singur popor. n vremea ac ea, oamenii nu aveau gura
pentru a se hrani; ei fierbeau lap e de elan pe care l trageau
pe nas si l aruncau. Ei comunic u doar prin semne. Apoi,
- La nceput,
mi-adesenat
spus el,onuglflra
!xistau
dect aonceput
singura viata
lume
Batrnul
Coiot le-a
si astfel
umana pe care o stim noi.
shona. Ea pare sa fie foarte vech si ne aminteste de povestirileAceasta
Indiei istorie
vedice, face
n care
tarii dedin
pe mitologia
malurile rului
partelocu
inttgranta
shoshonii au o conceptie interesanta espre viata de dupa moarte, deoarece ei cred n rencarnare
lucru rar ntlnit la amerindieni -, n existenta, fantomel r, n viata, ntr-o alta lume
Gange,n neavnd
guri,
se hraneafU
aromele
aflata
ceruri sau
undeva
ntr- n tinut
situat florilor.
la vest, Shodincolo de muntii stralucitori.
'
Fiind n cele din urma cresti ate, toate natiunile amerindiene au asimilat conceptul u ei existente fericite n ce. ruri. Vorbind cu J effrey despre tarile de coma depasita el
mi-a povestit ca anumiti subiecti ar fi trecut de cealalta parte a valului, revenind de acolo c descrierea unui tinut bogat n terenuri de vnatoare pline e bizoni si de cai 'iuti, nsa
putini snt cei care dau credit ac stor viziuni. Drumul spre
cealalta lume trece prin Calea L ctee, ceea ce sugereaza ca
acel dincolo se gaseste n ceruri. Acest drum este simbolizat, la shoshoni, de catargul centr l care apare n cadrul dansului soarelui - cele doua ramu i ale acestuia naltndu-se
spre cer reprezinta Calea Lactee. cest exemplu demonstreaza nca o data faptul ca miturile eproduc, la o scara microcosmica, scena macrocosmica a niversului.
ntruparea ntr-un animal tot
se n fata mea, n mijlocul unui n mar de vreo suta de persoane. Deodata, atunci cnd nu
a asteptam ctusi de putin, Cu
am ochii
vazutnchisi,
o cmpie
acoperiC
cu
iarba. Dintr-o
pacientei padure
ntinma concenttlm asupra
238
aflata n vecinatate a iesit un griZjli enorm, care avansa spre
te
r~ elementele
- ~nt:ractione.~z~
Creatiei si- s~9mul,
ntrepatrund,
cultura, natura
fi~carenconjuratoa.cu ener~ii~e
SI calItatIle propru. In felul acesta, perceptIa umversulUl VIzibil si invizibil, n viziu ea traditionala, implica o fluiditate si o transparenta lipsit de contur absolut. Nu exista granite ntre lumea animal el r si cea a oamenilor si a spiritelor.
Entitatile spirituale veni e din exterior snt schimbatoare.
Timpul nsusi este un co tinuum nefragmentat, total diferit de conceptia noastra 1 ne ara izvorta din emisfera stnga
a creierului. Lumea tradi*onala
tura, nici
haotica, Imensi~atea
caci a~easta universului
fluiditate renchide
linia de
unire
cu sacrul.
interior include
principiul unificarii din fv1arele Mister si nu pune n pericol conceptul de unitate. Lumea traditionala se prezinta astfel ca o lume spiritualizafa, n care fenomenele supranaturale snt recunoscute si traite ca atare.
239
Animalele totemice
Samanii cred dintotdeauna ca darurile lor deosebite provin de la animale, plante, soare si de la energiile fundamentale ale Creatiei. Ei si asuma potentialul care le este dat pentru a proteja clanul, tribul, comunitatea mpotriva bolilor
si a mortii, pentru a oferi semenilor lor putere n viata cotidiana si a-i ajuta sa traiasca n comuniune cu ceilalti, sa
"paseasca pe calea frumusetii", potrivit expresiei navajo.
Miturile amerindiene prezentau animalele sub o aparenta esential umana, dar cu caracteristicile proprii speciei lor.
Ca urmare a involutiei constiintei, animalele si fiintele umane s-au diferentiat pna ce au atins forma lor actuala si, de
atunci, le este imposibil sa mai comunice ntre ele. Daca teritoriul mitic al uniunii om-animal nu mai este accesibil n
planul realitatii cotidiene, el ramne accesibil n cel al realitatii non-ordinare a samanului si al celui aflat n cautarea
viziunii. Acest lucru e~te valabil si n cazul indigenilor maori din Polinezia, cu nOtiunea lor de timp nelinear. Ei se refera, de fapt, la un trecut mitologic care exista n paralel cu
timpul comun si care este accesibil prin vis sau revelatie.
Samanul, fiinta nvestita, este capabil sa realizeze uniunea om-animal gratie starilor de constiinta samanica, ce i
permit sa patrunda n trecutul mitic. Mitologia traditionala, n special cea din continentul nord-american, este plina
de animale si nu vorbeste pur si simplu despre aventurile unui
coiot sau ale unui urs, ci despre Batrnul Coiot sau despre
Baiatul Urs. Aceste personaje se identifica cu o ntreaga specie. Astfel, atunci cnd un saman este nvestit cu puterea unui
spirit protector, el nu asimileaza puterea unui anumit urs
sau a unui anumit vultur, ci puterea Ursului sau a Vulturului, adica a ntregii specii. Atunci cnd Liliane opereaza cu jaguarul, nu este vorba de un oarecare exemplar ci de specia
Stapnul Jaguar care patrunde n ea.
Relatia dintre fiintele umane si regnul animal este esentia1a n viziunea samanica traditionala deoarece vraciul si
foloseste cunosti~tele si tehnicile pentru a participa la p~tentialitatile acestei lumi.
240
n timpul sejurului nostru la Pueblo de Taos, la frontiera dintre Colorado si New Mexico, Andrew Thunderdog
mi-a vorbit de urs.
- Unul dintre remediile cele mai puternice folosite de
vindecatorii tao este o planta pe care o numesc leacul sau radacina Ursului. Ei o prescriu pacientilor lor fiindca induce o stare halucinogena. Samanii o consumau ei nsisi, nainte de a pune un diagnostic sau a identifica cauza bolii.
n extremul nord scandinav 1, samanii laponi, asemeni celor siberieni, se transforma n lup, n urs, n ren sau n peste.
La indienii yuki din California, un saman Urs debutant se ntlnea cu ursii, mnca aceeasi hrana si traia uneori mpreuna
cu ei o vara ntreaga. Pentru un saman, este evident faptul ca
anumiti occidentali poseda o mare energie si o stare de sanatate robusta, nct au cu siguranta un spirit protector. Este tragic faptul ca nu cunoastem sursa acestei energii si ca nu mai
sntem n stare sa o folosim. Noi, occidentalii despiritualizati,
am pierdut n mod evident spiritele protectoare care ne pazeau pe vremea copilariei noastre. Mai mult, nici macar nu
ma~ stim ca exista o metoda pentru a le regasi.
In iulie 1997, Jerry Dunson, un indian kiowa ponca, nepot al lui Bear Heart 2, seful ceremonial al natiunii muskaugee-creek, ne-a pus sa lucram cu animale totemice provenind
din fiecare roata a vietii - cele sapte chakre. La nivelul inimii, am intrat n contact cu un paianjen care si tesea pnza.
Am fost surprins, deoarece ma asteptam la animale mai reprezentative. I-am cerut lui Jerry sa-mi explice. Acesta, un dansator al soarelui format la cheyeni, n nordul statului Colorado, si la rudele lor ndepartate, indienii lakota, mi -a raspuns:
- Black Elk spune ca la nceput iktomi era un om ca toti
ceilalti. El a fost primul care a ajuns la maturitate n lumea
aceasta, pentru ca era mai istet dect fiintele umane. El este
cel care a dat nume animalelor si plantelor si tot el este cel
care a vorbit primul limba oamenilor. Atitudinea noastra
1
2
242
243
7
Jocurile misticului.
Gambitul stelelor
Samanul capatase obiceiul de a se retrage pe pla}oul de
sus, departe de tabara. Petrecea acolo zile ntregi. In cautarile sale, el i multumea Marelui Parinte care veghea asupra sa cu atta afectiune. Uneori, el se oprea pe cte o culme
de unde privirea nu ntmpina nici un obstacol si ramnea
acolo ore ntregi, contemplnd crestele mpadurite. Cerul infinit, cu variatiile sale de tonuri si stari de spirit, culmile muntoase ondulndu-se ca o mare minerala, vntul, cnd furios,
cnd linistit, toate aceste forte elementare l ngrozeau si i
. dadeau o stare de siguranta deopotriva.
Se gndea la tatal lui si la tot ce l nvatase acesta despre
unive~s si despre zeii care controlau fortele teribile ale natu;-ii. Isi. amintea I:utina geografie p~ care ac~sta i-? tra.nsmlsese SIcare, asa mexacta cum era, l-a permIS Sa-SIcrOIasca un drum prin tinuturi nca virgine ale oricarei vieti umane.
Se gndea la spectacolele grandioase la care asistase n timpul
calatoriilor solitare pe care le ntreprinsese si la sensul vietii sale. Aceste amintiri i-au strnit o puternica emotie:
Vorbind n soapta, el le spuse zeilor:
- Aratati-mi ce trebuie sa fac.
Iar vnt~l, care suiera prin frunzisul copacilor, i-a raspuns asa:
- Sa faci n asa fel nct stiinta care ti-a fost transmisa
sa nu se piarda .. '
'"
A auzit foarte clar toate aceste vorbe; soaptele vntului
nu-l puteau nsela.
- Dar cum pot face asta? striga el.
Iar zeii i-au raspuns, caci ei erau cei care-i vorbisera prin
glasul vntului, era sigur:
244
- Asculta.
Fata lui plina de riduri se lumina, scaldata ntr-o aura ireaIa, iar privirea i se pierdu n departare, cuprinznd n raza ei
lumea fizica si miscarile abia perceptibile ale unor pasari dintr-o alta dimensiune. Apoi l cuprinse o stare greu de definit, un frig interior covrsitor, si ncepu sa tremure.
Pe orizontul sau vizual se profilara dintr-o data niste umbre. Ca ntr-un ralenti cinematografic, el aluneca ncet spre
pamnt atunci cnd vrful de obsidian al sulitei l lovi n piept.
Valea era inundata de o noua viata iar rul redevenea un torent tumultuos. Barbatul carunt si uscativ era din nou un
vnator aprig si, putin mai apoi, un copil jucndu-se pe o
mica ridicatura de pamnt care domina valea. nsa locul acela nu-i mai strnea nici o bucurie, era din ce n ce mai frig.
si desavrsise deja opera vietii, lasnd mostenire clanului
marea comoara a cunostintelor sale. Folosise n acest scop
cuvintele pe care i le transmisese vntul.
n seara aceea si n toate cele care au urmat, el a ales cuvinte simple pent~ a renvia trecutul, asa nct acesta sa fie
pastrat si dupa moartea lui. Le-a mpartasit semenilor lui
tot ce stia: le-a vorbit despre zidul de gheata si despre tundra din nord, despre marile imense din vest si din sud, despre muntii si padurile ndepartate din est. Le-a vorbit despre zei si despre marea trecere peste apele ntinse. Apoi le-a
povestit istoria pe care i-o spusese vntul si care explica de
ce i izolase marea de restul pamnturilor.
Spiritul sau patrunse n lance, simtindu-i consistenta. Era
o lance buna, din lemn de frasin, usor de mnuit si agila n
zbor. Vrful de obsidian i dezvalui secretele lumii minerale si constiinta originii lucrurilor. Apoi, spiritul i s~ ndrepta spre micul grup care se apropia de el. Omul care l
strapunsese cu lancea era mic, slab si nfometat. Samanul
agoniznd descoperi un clan aflat ntr-o stare jalnica, care
supravietuia ghemuindu-se n grote efemere. El simti deznadejdea acestor vnatori primitivi si realiza ca bietii oameni
nu erau calauziti nici de ura, nici de furie, ci doar de nevoia de hrana, ceea ce era si mai tragic.
245
246
Treptat, mi se dezvaluie adevarul. Statuia are o anumita "ncarcatura" iar vibratia menita sa o protejeze se descarca n corpul eteric al lui Charles.
- Snt fotograf, mi explica acesta. Ceea ce mi spuneti
este de-a dreptul uimitor. Cu mai bine de doi ani n urma,
am realizat un fotoreportaj ntr-o vale nalta din insulele
Marchize si chiar am descoperit un tiki pe care erau petroglife si gravuri vizibile doar la lumina lunii, mai exact, atunci
cnd este luna plina. Mi-am instalat aparatele pentru a reproduce artificial acest tip de luminozitate si am tras mai
multe clisee.
Pentru mine, este important sa obtin, n masura n care
este posibil, o confirmare a celor constatate. Aceasta favorizeaza justetea lecturii mele energetice.
- Ei bine, am spus eu, sa vedem daca reusim sa suprimam aceasta vibratie care s-a lipit de dumneavoastra si va
provoaca durerea n gt.
Deodata, disting un chip superb de aborigen australian,
acoperit de acele pete albe de pictura sacra. i spun lui
CharIes ca este vorba de imaginea unei vieti anterioare, n-scrisa acolo, n corpul eteric. Acest lucru ar trebui sa fie imposibil, deoarece corpul eteric contine exclusiv informatii
referit,?are la viata prezenta, or aborigenul este evident acolo.
- Intr-o alta viata ati fost aborigen, am afirmat eu.
Este pentru prima data cnd, n timpul unei lecturi energetice, ma confrunt cu aparitia unui aborigen. Sa precizam
totusi ca experienta se desfasoar~ n Tahiti si amprentele karmice din Pacificul de Sud snt foarte diferite de cele din emisfera nordica .
. - ntr-adevar, snt fascinat de Australia, precizeaza
CharIes. Am trait acolo ctiva ani si, n ciuda rezervei lor
fata de albi, membrii unui clan australian m-au adoptat. Mi-au
dat pna si un nume aborigen.
Atunci mi vine o idee: sa ma folosesc de energia aborigenului pentru a o suprima pe cea care a produs fisura armonica. De ndata, imaginii aborigenului i se suprapune cea a
unui sarpe curcubeu. i marturisesc lui CharIes ca nu nte-
247
leg ce se ntmpla iar el tresalta. Sarpele acesta este un simbol primordial la aborigeni. Eram emotionati deoarece patrundeam amndoi n straturi de memorie uitate si totusi
att de prezente.
- Sarpele curcubeu, mi explica Charles, este un simbol
de regenerare extrem de puternic, caci el reprezinta ciclul continuu al nasterii si al mortii.
nteleg de nd'ata cele t~ei niveluri ale visului aborigenilor si modul n care se articuleaza civilizatia lor, acolo sus,
n asa-numitul bougari sau dreamtime.
Noi, occidentalii, evoluam n maniera lineara, n vreme
ce ei evolueaza direct pe linia verticalitatii. De aceea picturile lor snt reprezentari vazute de sus. Un om asezat va avea
o forma alungita, n genul unui bumerang, si nu va fi nfatisat n plan orizontal ca la noi.
Exista, asadar, trei niveluri onirice pe care structura energetica a lui Charles mi-a permis sa le nteleg.
Primul, pe care l vom denumi nivelul eteric, este foarte
apropiat de realitate. Este zona n care inconstientul se poate regenera si elibera de emotiile refulate vreme de mai multe luni sau chiar de ani.
Cel de-al doilea, nivelul astral, este mult mai profund. El
produce ntotdeauna vise n culori (lucru care, n cazul viselor ce tin de primul nivel, se ntmpla doar cteodata).
Nivelul al treilea, cel cauzal, corespunde visului total. Aici
snt ntlni te miturile Genezei sau grota Stramosilor imemoriali. ,,0, Parinti ai nostri pierduti n negura timpurilor, stiu ca snteti vii ntru eternitate. Povestiti-mi Istoria cea
ade~arata, cea l~ care nici noi, cei slabi, nici' profetul, creator de religie, nu putem ajunge. Nu, mesajul vostru nu poate fi nteles la acest nivel al existentei terestre."
. Ab~rigenul pe care l percep n c~rpul eteric al lui Charles
serveste drept legatura ntre toate elementele structurii acestuia, de sus n jos. Sntem, asadar, cu totii purtatori, nu numai ai biografiei noastre personale dar si ai istoriei noastre
~olective, cu marile cicluri planetare din care facem parte.
Il ntreb deci pe Stramosul care pluteste n fata ochilor mei
nchisi daca pot sa folosesc energia Batrnului Sarpe pen-
248
249
vibratorie
n corpul ete-
250
zita de rutina, facuta la doua SjPtamni
dupa experienta
noastra, a relevat faptul c~ nivelul transaminazelor revenise la normal. Hepatita B, care l chinuise zece ani de zile,
disparuse complet.
Lecturile energetice si erapiile vibratorii ofera posibilitati care depasesc orice nc ipuire, permitnd, n primul rnd,
interventia asupra struct rii globale a unei fiinte umane.
Cel care nu mai reusea
, sa doarma
IataFara
si cazul
lui Paul,
tare nu
mai putea
sa doarma nici
din
1987.
sa existe
un an.rmit
motiv,
nici traumatism,
genar si pierduse treptat somnul n interval de doua luni.
Trecusera mai bine de z ce ani de cnd nu mai reusea sa
doarma dect rareori, si a nci foarte putin. Era asemen'i unei
boala, nici vreo SChimbIa{ n plan profesional, acest sexabaterii electrice supranc1rcate.
La prima palpare energetica, am perceput un corp eteric supradimensionat.
Zora de densificare a acestui cmp,
care are ? m.od norrr:al vf~o cincisprezece centimetri, depasea trelzeC1 de centlme~n, ceea ce este foarte mult ..
- Nu am mai vazut nipiodata asa ceva, i-am spus eu lui
1]S. Am ncercat totul, am consulPaul,
a izbucnit
- iar
Audel asta
de zecenanii.
tat diversi doctori, neurol, gi, psihologi, am servit drept cobai ntr-un laborator speo alizat n studiul somnului, nimic
nu m-a ajutat. Dosarul
eu medical are o grosime de cel
putin cincizeci de centim tri! Am fost pna si la un magnetician si la un ghicitor ca e mi-au spus lucruri surprinza-
251
252
- Bun, s; cu ce ma J'a
asta ?
meniul
- Buna
electronic,
ntrebare.adica
Sa ~edem,
spatial, voi
de vreme
crea o ce
retea
sntem
de derivan dotie n corpul dumneavoaStra eteric. Nu mai puteti dormi,
deoarece snteti supraalim~ntat de acest cmp de energie aflat
aici n remanenta totala.
Am asemanator
nchis ochii cu
si un
amibotor,
construit,
eteric,
un mic
aparat,
care nar plan
fi urmat
sa absoarpe
ba acel
o parte
om din
sa doarma.
energia c~015sala
In 1ursullunilor
care l mpiedica
urmatoare,
de atta
Paultimp
si-a
regasit somnul, dar amelierarea a fost de scurta durata.
Prietenul meu Marc Cote, terapeut din Montreal, a avut
atunci
de a-l orien+eFcesul
pe pacientul
meunspre
un de
mod
n
care ideea
sa-si cheltuiasca
de energie.
fond,
ce
sa .nu f~e aceasta fo~o~ita rtr~un anumit fel ? Paul .anceput
pnn a Incerca Sa-SI ajute ~otIa, care suferea de migrene de
cienta
douazecisi migrena
si cinci de
a dispaftt
ani. 'nergoterapia
complet.
lui s-a dovedit efiPaul continua sa nu doarma cu adevarat nici n ziua de
azi,
nsaprobabil
potentialul
lui de vindecare
I-a fost
transmislceva
dintr-o este
alta absolut
lume. Safabulos.
fie vorba de hazard?
Pifao
Jean-Fran~ois este gatez. El sufera de douazeci de ani
de dureri abdominale, unFori aproape insuportabile. A trecut prin doua operatii, :qsa durerile snt la fel de vii. I s-a
vorbit
de i-a
spasme
intestin]b.le,
contractii
abdominale,
dar
nimic nu
fost de
folos Maidemult,
el trezeste
n anturajul
lui sentimente de agresivfate inexplicabile, n vreme ce atitudinea lui este perfect normala.
vadnuntimpul
cocos. sedintei de I~ectura a abdomenului sau eteric,
- Ce cauta aici anim~lul acesta? l-am ntrebat eu. Ati
trait nconjurat de cocosi ?
253
254
Terapiile vibratorii:
tehnici energetice ale mileniului trei
De la aparitia cartii Guerison spirituelle et immortalite,
n 1992, s-au facut pasi importanti n ntelegerea, citirea, decodarea si deprogramarea cmpurilor energetice de care este
nconjurata fiinta umana.
Am observat deja, cu ocazia experientelor de expansiune provocata a constiintei, ca natura noastra veritabila si atemporala este despartita de conditia noastra de moment doar
printr-un vaI fragil. Observarea cmpurilor energetice ale
corpului de lumina permite regasirea unui limbaj stravechi,
care este un mijloc de comunicare mult mai bun dect limba noastra vorbita, deoarece el reprezinta o limba universala, cea a luminii.
Am constatat ca transferurile de informatie dintre un strat
de energie si celalalt se prezinta precum o transmisie de coduri, care snt tot attea unitatii holografice vii, mai precise
si totodata mai cuprinzatoare dect limbajul nostru verbal
curent ..
Potrivit vechilor traditii, fiinta umana este un compus global ce reuneste un agregat energetic format din sapte corpuri sau din sapte straturi energetice, care vibreaza pe niveluri diferite de frecventa. Aceste corpuri coabiteaza n acelasi
spatiu, or, un principiu recunoscut n fizica admite ca frecventele diferite coexista n acelasi spatiu, fara a se distruge
reCIproc.
Corpul eteric si inconstientul
Corpul eteric este o veritabila platforma holografica suprapusa corpului fizic. El vibreaza pe o frecventa apropiata de cea a materiei si se muleaza pe corpul fizic, mbracndu-l ntr-un strat exterior de o grosime cuprinsa ntre cincizeci
si saizeci de centimetri. La o distanta de aproximativ cincisprezece centimetri n interiorul acestui strat se afla ceea ce
eu am numit zona de densificare energetica. Aceasta este
255
se dezintegreaza
Terra este bombardata
nsa, fiindnarsi
perrpanenta
qe atmosfera
de meteoriti,
planetei. Decare
256
sigur, unii dintre ei cad pe ITerra, dar numai ntr-o cantitate infima, daca avem n veHere numarul total.
Este un aspect valabil si pentru corpul eteric, care filtreaza
nereze
codajele,
tulburari
sau "chisturil9
emotionate, memoriale",
chiar fiziologice,
susceptibile
n corpul
sa gefizic.
meteoritilor
Daca stratu~
si nu eteric
mai afectjaZa
estf dens,
dimensiunea
acestea snt
fizica.
arse Este
asemeni
motivul pentru care unii oameni au tot timpul probleme de sanatate, n vreme ce altii, nifiodata. Corpul eteric al acestora din urma este dens si si ndeplineste bine rolul de bariera
protectoare n fata acesta tulburari energetice care se insinueaza putin cte putin corpul fizic.
Al treilea parametru p iveste alinierea si pozitionarea.
Intre 1985 si 1993, am observat decalaje energetice uneori
importante la subiectii no, tril. Am repozitionat si reancorat n mod sistematic corp ri eterice perturbate ca urmare
a unor traumatisme fizice au afective, a unei anestezii generale sau chiar a unui de ect de constructie n momentul
ncarnarii. Am observat ca aceste interventii deveneau inutile din momentul n care ensitatea corpului eteric era suficient de mare. Acesta se m la corespunzator n jurul corpuA
Cnd zona de densifica~e este palpata, corpul eteric trebuie sa reactioneze cu suplfte, asemeni unei pisici care este
ta, m maJontatea cazunlor o tendmta pSlhologlea. Persoanele nchise n ele nsele, c o viziune rigida asupra existentei,
au o reactie
proape ~e::ctia.
inexistenta.
Cele care
au
m~giat~
si.si palpatarie
arcuies~e Slatele.
palpa~o:ie
deno1
257
01
buna adaptabilitate
la con-
Textura
La atingere, textura corpul~i eteric trebuie sa fie supla
tensiei energetice a simtului notru tactil. La atingere, straturile eterice pot fi mai mult sau mai putin aspre, suple, matasoase
Aceste particularitati
snt
expresia unorgratie
aspecte
si
neteda.etc.Aceasta
caracteristiCil1-1
este siperceptibila
exprivitoare
la structura
psiholo,ica
a individului.
Un strat
eteric
n gen~ral,
unei persoane
cu caracter maiaspru
putin corespunde,
agreabil. Unul
net~d, matasos
corespunde
unei
persoane deschise.
Miscarea eterica primara
Osteopatii
tie exprima,
la rndul
ei, modul
~n care ale
o persoana
este dirijata
de cmpurile
semantice
atem[porale
inconstientului
ei.
lu~n~zitatea.
Parametrilor ~~q:~ul
deja mentionatt
~ter~c t~1b~ie
le putem
sa fie adauga
stralucitor
nca iar
unul:
luntregului cmp. In anumite cazu ., aceasta este inegala si anumite zone apar mai ntunecate, ceea ce denota o "dereglammozltatea IUl ~a fIe dlstnbUl~- m mod egal pe suprafata
hIca, daca nu cumva a facut-o, ep.
De fapt, am remarcat faptul ca toate fenomenele care se
manifesta
nivel psihicsa proVic.e
apar
ai nti
n plan
eteric. psiAm
r~
e_terica:' la
susceptibila
n timp
o problema
258
rurgicale,
neasteptate,
1aIatorii,
ntmplari
deosebit~ - pe schimbari
scurt, tot ce
tine de te~tura
vietilor
noastre.
In schimb, pe masura ce patru,dem n profunzimea stratului eteric, coborm tot mai adjc n inconstient. Este posibil sa distingem,
n acest
strat efectund
slubtil, granita
dintre
zona
memoriei
si cea a uitarii.
Asadar,
o ~ectura
a corpului eteric, vom face, de fapt, o lec ura a inconstientului. Un
sfert de ora va fi deci suficient p ntru a interpreta structura Rsihologica profunda a unui i divid.
n ianuarie 1997, am explicat acest mod de lucru n cadrul unui grup de pregatire. Pent, a-mi ilustra afirmatiile,
am efectuat o demonstratie pe u ul dintre participanti. La
sfrsit~l
a'l realIzat
eni~ la mine,
si mi-a spus:
- In sedintei,
douazecI ':Indepsi~analist
mmute, atI
echivalentul
mal
multor luni de analiza.
Atunci am nteles valoarea ac~stui tip de activitate. Nu
am avut nici oEste
clipavorba
sentimentul
c~ ceea
fac se poate
numi
clarviziune.
realmente
de oceevolutie
pe un
alt
nal
CI
sistemelor de non-~chilibru.
Este o adevarata
260
Intr-un astfel de caz, Fste necesar sa patrunzi doar foarte usor n cmpul
de enel~ie,
a ncepe
sa-I descifrezi.
Observatorul
va ajunge
rstfelpentru
sa descrie
un obiect,
o ncapere, un pat ... Am observat adeseori ca, n acel moment,
amintirile care se gasesc l~ niveluri relativ ridicate ale corpului eteric, adica n stratur~le profunde ale inconstientului,
pa-
reau sa seurcau
electrizeze
~i, tfec~nd
dintr-un
.~trat obIsnUIta.
de .ene~gie De
ntr-altul,
pe nesImt!ite
Inspre
constunta
aceea, nu rareori se ntfpla sa auzi un subiect exclamnd:
- A, da, acum mi "J-mintesc! Uitasem complet acest
episod.
Desigur, nu se pune problema emiterii unor opinii false bazate pe interpretari!pripite.
Un astfel de demers necesita o rectitudine absoluta. Pentru a reduce riscul comite. confirmari.
rii unor ero:i,In acest
ma stradJiesc
timpul
sa obtin maitraite
multe
sco~, ma tot
bazez
pe experientele
de
persoana n cauza, pentru a stabili daca exista vreo legatura ntre informatia necJnoscuta si aceste experiente.
percep
imaginepna
carelarevine
n mod
repetat Atunci
timp decnd
treizeci
de ci
Jecunde
un minut,
ncep
sa
ntrevad posibilitatea ca ~a sa corespunda unei realitati. Creierul meu lucreaza
ntr-un
Functionez
simultan atu~ci
n Idoua
planuriregim
-la supramultiplicat.
nivelul lui aici si
acum si, totodata, la nivelul celeilalte dimensiuni.
Atunci cnd mi apar lanumite imagini, mi ntreb subiectul, nainte de a i le desorie, daca un atare peisaj sau o atare
situatie i amintesc de cJva anume. Daca raspunsul este negativ:
riei mele
stochez
si mi informatta
continuillectura.
respectiva
Se ntmpla
ntr-un ca
coltanumite
al memoinformatii succesive sa nu ;tiba nici cap, nici coada. Nu le refuz,
261
ci le aranjez asemeni pieselor dintr-un
ncerca sa le asamblez.
puzzle, nainte de a
Este important sa nu te precipiti si sa faci tot timpul verificari multiple. O simpla senzatie, precum senzatia de frig
intens, sau o imagine vaga, precum o floare, nu prezinta niciodata elemente suficiente.
Pentru a emite o anumita opinie, trebuie sa dispui de opt,
zece, cincisprezece informatii care se completeaza si se confirma reciproc. Trebuie sa vezi cum jocul de puzzle se reconstituie. n general, o astfel de lectura dureaza ntre cinci si
zece minute, ceea ce este extrem de rapid.
n 1988 si 1989, acceptasem rolul de cobai pentru laboratorul Institutului Monroe din Virginia. Ma simteam ncrezator n acel mediu. Nu aveam impresia ca snt cntarit
de oameni increduli, cinici, lipsiti de deschidere spirituala
ci, dimpotriva, de oameni de stiinta obiectivi si dornici sa
nteleaga modul de functionare al creierului n contextul
unor stari de constiinta particulare. Aceasta este ocazia cu
.care am descoperit faptul ca putem sa marim n mod deliberat frecventa creierului nostru. n loc sa functioneze ntre douazeci ;i douazeci si cinci de hertzi - niv~lul constiintei obisnui~e -, semn~lele electrice pot ajunge pna la
cincizeci, chiar saizeci de hertzi.
Am un respect profund si siricer pentru acest nalt potential spiritual al fiintei umane.
Corpul eteric nglobeaza ntreaga experienta a vietii noastre prezente. Regasim aici mediul familial si profesional, evenimentele din adolescenta si copilarie si chiar impactul vietii intrauterine. Si toate aceste elemente pot face obiectul unei
lecturi. Se ntmpla uneori ca aceasta sa fie imprecisa si sa
am apumite ndoieli, situatie n care nu formulez nici o opinie. In schimb, daca imaginea care se contureaza este precisa, daca diversele elemente se mbina n maniera logica, informatiile care trec astfel n nivelul constient al fiintei i vor
fi de f~arte mare ajutor n drumul ei. Sa 'fim bine nt~lesi, nu
snt nici terapeut, nici tamaduitor; ma straduiesc doar sa nteleg structura globala a omului ca specie. Or, viziunea care
262
decurge de aici deschide perspective de-a dreptul fenomenale. Snt convins ca interventiile pe corpul energetic constituie unul din aspectele fundamentale ale orientarilor terapeutice si spirituale din urmatorul mileniu.
Teoretic, nu gasim nici o urma a vietilor anterioare n
corpul eteric. Acestea snt de domeniul astralului.
Corpul astral
Corpul astral este cel de-al doilea cmp de energie. Acesta este compus din particule tahionice, ca si corpul eteric, dar
vibreaza cu o frecventa si mai ridicata.
Corpul astral are o grosime de aproximativ patruzeci de
centimetri si, n consecinta, se ntrepatrunde cu cel eteric.
Exista o zona de coexistenta nedistructiva a celor doua. Am
vazut ca acest principiu est~ recunoscut n fizica, unde doua
energii de frecvente diferite pot coabita n acelasi spatiu, fara
sa se distruga reciproc.
Corpul astral este, potrivit traditiei, vehiculul emotiilor
si al dorintelor. Aici snt nregistrate vietile anterioare. Lec-.
tura lor dezvaluie istoria biografica, precum si pe cea karmica a persoanei respective. Imagini medievale se suprapun
cteodata unor scene napoleoniene, chiar egiptene sau uneori mai vechi. Pe acest palier al astralului, timpul nu exista
si totul este posibil si la ndemna.
Se ntmpla totusi ca anumite amintiri numite karmice sa
se activeze si sa "coboare" n corpul eteric. Asadar, atunci cnd,
n timpul unei lecturi a corpului eteric, vedem aparnd o imagine dintr-o viata anterioara, stim ca ne aflam n fata unei
probleme de natura karmica. Vom vorbi atunci de traumatisme karmice sau de chisturi memoriale .
.Un traumatism este amintirea unui eveniment pe care
s-a grefat o emotie - spaima, angoasa, furie, durere, temeri
etc. El este reprezentat de un punct memorial nconjurat de
un nor emotional. Combinndu-se, cele doua provoaca traumatismul. Prin patrunderea n lumea energetica, este posibila deprogramarea acelui nor si, drept urmare, dezactiva-
263
ntr-o
rea acelui
viata
episod
anterioara
la nivelul
a fost
cefei
sPlnzurata
Jale etericepastreaza
si sufera amintin mod
moriei sale
a fost cervicale.
deprogramata'1
durerile
vor secventa
disparea.a meExrepetat
de dureri
De ~data
ce acea
n 1996, ntlnirea cu o femeie din Roma, de profesie bioperienta
demonstrat-o
log, mi-a apermis
sa ntelegadeseoE.
imp Irtanta zonei de densificare. Cu toate ca aceasta femeie dJ treizeci si cinci de ani era
foarte energica, viata ei fusese uA lung sir de boli si de operatii.
amintesc
sa fi
petrecut prin
spitaleDaca
trei mi
ani din
viata. bine,
Corpulealtrebuie
ei fizic era
literalmente
un
cmp de batalie chirurgicala.
Am ntocmit un bilant energFtic ca sa pot ntelege acea
stare de fapt. Corpul eteric prezenta perturbatii energetis~atat o naruire a cor~ului as~ral ~n cel eteri~. -r: o.tusi .ace~ta
dm urma avea o densItate solIda. In fapt, ammtmle dm Vlea deeterica,
densificare
am conce extrem
de mari.
Am palpatnZOl
. tile
anterioare
patrunsesera
zina
unde siintrodusesera episoade de razboi, masadre si diferite ndeletniciri.
re, inconstientul acelei persoan contine a ncarcaturi karar, corpul eteric corespunde intnstientului
si, prin urmamic~ foar:e puternice, care i i9~lu~~tau exist~nta - f~p:
sustmut dmtotdeauna de catre mIStICI.InconstIentul, adICa
uni~ersul din interior, proiecteaia serii de ev~nimente spre
ca
lumea
literalmente
din afara e~istenta
si le cristalizeazr.
plecndl~e Subiectul
la ncarcaturil;
meu sikarmifabrice stocate n propriul inconstiertt.
lucru,
Putea
ncercnd
fi oare relevata
sa refacacea
echilibrylzonaJ M-am
decistraduit
si granita
sa fac
- acest
dinbndit o energie noua, o mai ma e disponibilitate si un entuziasm deosebit.
tre cele doua cmpuri. De atunci'fnara femeie pare sa fi doCele trei corpuri - fizic, eteric si astral- ar putea fi nu~i~~ corpurile !ncarnarii. ~Ele s~f cele. care ~enereaza c~ndltllie eXIstenteI
Smtem
constiente
pe carenoastre.
nu le putem
conti
11Sa
olatnbutan
? M-am gndit
unor forte
adeseori
m-
264
265
personal si spiritual, ea nu reusea sa vada corpul eteric. Numerosi participanti la seminariile mele snt deseori surprinsi
sa constate, dupa doua sau trei zile, c;.,a
obtin capacitati de perceptie remarcabile. Nu si Sophie! In loc sa optez pentru o
lectura eterica sau astrala, i-am propus sa ncercam o lectura cauzala. Iata care au fost rezultatele.
ncep, ca de obicei, prin efectuarea unui bilant eteric;
cmpul Sophiei avea o densitate si o grosime normale. El
prezenta mici striatii la nivelul genunchiului stng si al ochiului. Cel de-al treilea ochi, centru al perceptiei energetice, emitea o pulsatie lenta, scotnd un zumzet grav, ca si cea de-a
doua chakra.
La nivel astral, totul este n negativ, ca pe o pelicula fotografica. Se ne aflam oare n prezenta unui mecanism inversat? Remarc alte cteva imagini curioase: un barbat pe
o Harley Davidson iar n spatele lui, fara sa se vada prea
bine, o persoana absorbita parca ntr-un tub, dupa care apare un semn, o ideograma japoneza. Recunosc semnul. Este
Sepuku, sinuciderea rituala practicata n bushido, calea samurailor. O ntreb pe Sophie:
- Cunoasteti ideogramele japoneze ?
- Ctusi de putin.
naintez n zona astrala, urcndu-mi perceptia la un grad
mai ridicat de frecventa. Se ivesc noi anacronisme: pneuri
de avion, un stup, niste albine, cripte egiptene, placi funerare medievale, statui ale unor zei morti - cta confuzie vibratorie! -, pui care ciugulesc, o lutra cu doua capete care
mannca un peste, o pasare-lira cu penaj multicolor, pauni,
fazani, o jungla tropicala, scene de razboi, un sat n flacari,
o jungla tropicala, peste tot numai morti, un cavaler negru
pe o straduta, cautnd ceva. Cavalerul negru ma duce cu gndulla Printul Negru din Anglia epocii cruciadelor. Doua
lancii ncrucisate pe un blazon ... doua lame de spada ptrepatrunse. Simbolul fabricantilor de vitralii din Evul Mediu ...
Iata, cavalerul negru apare ntr-un vitraliu .
. Nu reusesc sa ma insinuez n nivelul cauzal. Simt ca naintarea mea este mpiedicata. Ma aflu n fata unei entitati
266
nchise n straturi energetice care nu comunica ntre ele. Semnalele snt ntrerup te, iar vibratiile disonante.
Noi, oamenii, ne miscam ntr-un cmp energetic atemporal, avnd la dispozitie un ansamblu de echipamente, de
tipul costumelor de scafandru, pentru a explora diferitele
niveluri ale realitatii. Pentru a cobor pe fundul marilor sau
pentru a ajunge pe luna, trebuie sa mbracam un astfel de
costum ermetic. Tot astfel, pentru a explora universul fizic,
~ntem dotati cu un alt tip de "echipament": corpul fizic.
In principiu, diferitele corpuri energetice interaCtioneaza,
nsa n cazul Sophiei comunicarea era ntrerupta.
Astralul superior nu emite nici o vibratie. Energia din
aceasta zona pare congelata. Totul este imobil, lipsit de cea
mai mica respiratie energetica. Deodata, mi dau seama ca
acolo se afla o constiinta condamnata la uitare. Ce fel de uitare? - ntreb eu. De sine? Nu nregistrez nici o reactie. ntreb atunci corpul cauzal daca pot sa urc la nivelul lui. Formulez mental o noua ntrebare, sub forma luminoasa: carui
curent planeta! i apartine fiinta aceasta, la ce anume este
ea conectata? In acea zona a astralului superior, vad o cochilie luminoasa si n ea, un licorn, o broasca testoasa - animalul sacru -, un humanoid. Snt aproape sigur ca, n mai
multe vieti anterioare, Sophie a fost amnezica.
Fara sa deschida ochii, ea mi marturiseste ca se simte uneori ca anesteziata. Atunci cnd ncearca sa se gndeasca la
anumite lucruri sau sa aiba anumite perceptii, spiritul ei se
gripeaza. Unde se afla oare raspunsul la ntrebarile mele: la
nivel cauzal, astral sau eteric?
Se apropie un obiect. O sfera care seamana cu Jupiter.
O lupta mitica i opune pe Seth si Horus ... , Egiptul! Mitul ngerilor decazuti. Vad haosul si reusesc, n cele din
urma, sa acced la nivel cauzal. De la nceputul experientei
s-a scurs o jumatate de ora, ceea ce este nefiresc de mult.
La nceputul incursiunii mele n cauzal, totul este confuz. Simt ca acest nivel de constiinta a fost aruncat n uitare - ntr-o stare de congelare a ~ibr~tiilor, sa spunem, n lipsa de alti termeni. Ma aflu pe un teritoriu necunoscut, n
267
mijlocul unei batalii a zeilor. Daca as judeca lucrurile la prima vedere, as spune ca ne aflam n prezenta unui blestem
proferat de entitati eterice si astrale ale unei ncarnari anterioare. Dupa mine, este vorba nsa de cu totul altceva: de
o viziune cauzala din Mahabharata, faimoasa batalie n care
s-au nfruntat zeii din mitologia hindusa. nsa mitologica
Mahabharata nu este dect o copie palida a ceea ce se petrece sub ochii mei. Vad arme vibratorii ce utilizeaza antigravitatia pentru a arunca entitate a energetica ntr-o stare
de congelare vibratorie si n uitare.
Exista oare o interdictie care sa ma mpiedice sa avansez pentru a ajunge pna la origini? Simt cum urc n spirala ntr-un univers sumbru. Aici snt descarcari de nalta tensiune, un strat energetic ncarcat de electricitate neagra, furtuni
magnetice. Mi se arata o bula care are simultan dimensiuni
diferite. Ma aflu ntr-un spatiu rieplannian, un spatiu mai
mare n interior dect n exterior. Inauntru se gasesc niste
obiecte de forma conica. Vibratiile tin prizoniera o parte a
fiintei, n mijlocul unei furtuni magnetice.
- O parte a dumneavoastra, i spun eu Sophiei, este retinuta ntr-o nchisoare fara timp sifara dimensiuni. Ati fost,
se pare, condamnata la uitare. Sa uitati ce anume? De ce?
Am nevoie sa transcodez aceste informatii n termeni eterici, caci nu mai nteleg nimic.
'
De fapt, transcodarea se face mai nti dinspre cauzal spre
astral, apoi dinspre cauzal spre eteric. Dupa aceea, interpretarea devine mai simpla.
- Este ca si cum niste civilizatii viitoare ar fi inventat un
fel de temnit~ vibrato~ii, am co~tinuat eu. O parte a constiintei dumneavoastra ar fi ntemnitata n acea zona. Sa o
iasa~ oare acolo sau sa deschidem c~tia Pandorei? Si, daca
o deschidem, ce se va ntmpla oare?
Cauzalul mi raspunde, aratndu-mi stropi de foc de forma unor lacrimi.
La acest nivel cauzal, se desfasoara o confruntare, ceva
asemanator unei lupte ntre fortele solare si cele lunare, n
negativ. La nivel fizic, am vorbi despre lupta dintre buni si
rai, aici este nsa cu totul altceva.
268
sus.
fletulUI. Crearea acestUI pOL poate rupe zavoarele de JOSIn
itor,Deci fapt,
de prezent.
tine nici
la ea,
detrebuie
trecut, sa-mi
nici deconviviziune Pentru
a mea Il(~ajunge
tinui lectura. Este actualizarea unui joc de sah cauzal. Fiprin
care se acolo
cstigaeste
timpI.
inta nchisa
ca ul1 gambit al stelelo'r, un sacrificiu
Vad simbolul broastei testoase - n Polinezia, aceasta
este un animal sacru care nf se rataceste niciodata, caci revine de fiecare data n pro~ria-i casa.
Astfel
s-a desfasurat
lectura
Este desigur
dificil saacpsta
retlau aici
forta cauzala.
unor astfel de lecrea lor este uneori incom rehensibil. Dar ce potential ascunde acest domeniu!
turi. Ele snt extrem de ra,r~ iar limbajul folosit n descrieCorpurile de energie ofera multe alte posibilitati. Ele permit nde<?sebi obtinerea ufor informatii despre o persoana apropIata care nu este te fata. Putem efectuAao lectura
foarte precisa a acestei inf9rmatii hologramice. In Brazilia,
am ntreprins, mpreuna cu Liliane, o astfel de lectura pentn: doua m~me care pier?+~ra. ~Ina, un copil de un~prezece
s~rie~ c~ pr~cizie circum ta~tel: acciden~ului n ca:e piensera cel dOl. A fost o ex enenta deosebIt de emOtlOnanam,deoarece
cealalta, simteam
unul de preze,
treI ~'~taSI
Jumatate.
Am reusIt
sa deta,
micilor
disparuti
n structura
energetica a mamelor lor.
1 La jocul de sah, gambitul
eSte o miscare nselatoare
crificarea unei piese pentru a c~tiga partida.
constnd n sa-
269
270
razboiului
de informatii din cadrul ortelor aeriene ale Statelor Unite, este adevaratul suflet al rupului de la Psytech. El mi-a spus.
ca societatea
angajata
si ntr-o
serie de cercetari
n ditazi
pensionar"eraacest
gen~eal'
fost comandant
al serviciilor
alte dimensiuni vibratorii.
Snt constieht de faptu ca aceste chestiuni depasesc cadrul stricta sensu al cartii mele, nsa, relativ la potentialul
rectia contactelor cu CiVili,fatiile venite din alte lumi sau din
ochn unor ofICIalI de ran malt. Ele Ilustreaza totodata depsi~~cului
u~a?,
~le snt ~Jel
de se~nificativoe,
cel putin
n
calajul dintre
informatia
,omunicata
marelui public
si ren aceste ultime decen i, diferite laboratoare de cercetare si diferiti oameni de sti nta din ntreaga lume au efectuat
so~aticemilitare.
si bi~elecali tate a cercetarilor
secret. .odificarilor
din laboratoarele
n,:m<;.roas:
studii as:up~a
tnce mreglstrate la mdlvltI care au expenmentat stanle de
const~inta samani~~. P~tr~vit aces~or stud~~, c~p.acitatea ~e
I
271
singularitatea
al cre-
puse de fizica
surata
cilor defiinta
perceptie
umanaa cmpurilor
a cunoscut nlanii
d9 energie
din urma
n careuneste
progres
nfaconsiderabil.
tita cu mare exactitate. Cunoaster a structurii sale psiholoIstoria prezenta si trecuta a uni' fiinte umane poate fi cigice si a motivelor care permit pat[Underea bolii n structu-'
ra sa fizica
ne dau
o speranta a~up'r~lomului.
imen~a pentru Cmt>urile
dezvoltarea enerunei
viz~un~
globale
si u?ific:te
memorie", coduri memoriale car plutesc si st<?cheaza toagetlce In care este Imbracata funtI umana contIn "bule de
te evenimentele existentei, preze9te si trecute. In consecinta, este posibil ca, prin crearea cfnstienta a unui mod de
functionare cerebral adecvat, sa a~lungem sa citim -literaltot
mente
asa -cum
aceste
ne uitam
straturila vibratori~
un film srudinla jurul
o caseta
uneivideo.
persoane,
Mi-am dat seama ca orice org'tn fizic pare sa aiba o dublura virtuala, o dublura energet~ca. Astfel, inima, ficatul,
sesc
nscrise,
n maniera
n unui
corpuls;ubiect
eteric. seGratie
plamnii,
rinichii,
organelevibratorif'
genitalf ale
regaa starii dubluri
acestei
reale a organelor,
energetice, mult
se poate
ma~ precisa
astfel obtine
dect cea
o imagine
dobndita cu ajutorul unui scaner cu p ,zitroni. Rezultatul acestei descoperiri este chirurgia ener etica: atunci cnd un organ este infectat, ncarcat, dizarm nic, el pOFe fi deschis si
operat n maniera n care ar proc da si un chirurg. Gasim
aici bazele unei chirurgii microvi ratorii a ~iitorului, daca
nu cumva o fi vorba despre redesc perirea bazelor unei stiinte energetice care, de mii de ani, a fost uitata cu desavrsire. Este, n orice caz, una dintre sperantele noilor modele terapeutice ale mileniului trei.
272
Daca este vorba de un lucru real, este posibil oare ca, ntr-o buna zi, el sa faca parte din existenta noastra cotidiana? Putem oare sa percepem n mod curent cmpurile de energie n care sntem nfasurati? n mod cert, raspunsul este
pozitiv. Sntem totusi capabili sa acceptam aceste fenomene, sa le traim si sa tragem din ele nvataminte utile ? De raspunsulla aceasta provocare depinde, n parte, viziunea stiintifica si spirituala ce se profileaza pentru mileniul urmator.
ncheiere
tor
glijatstari
nicideosebite.
un detaliuAstazi,
referitor
traditif
la ~otentialul
samanica renfloreste
pozitiv al acessub
forma unei cai de transformare v~i, incitante. Tot mai multi
.~ulege de aici.~;iipta s~nt~lepci ne~ ace~ei ."lumi as~un~e
m spatele lumll . Invatatunle tra smIse pnn mtermedlUl VI. ziunii samanice asupra existent i snt mostenirea comuna
oameni
COfstiinta
a tuturor exploreaza
celor care starile
vad n de
calea.
amanicasamanica
un drum pentru
ce ducea
si natiuni diferite.
spre ntelepciune interioara si sjre armonie ntre popoare
, S~manismul, cea mai veche lisciplina spirituala a ometul ca toate religiile, cale la origi i erau niste experiente spirituale, s-au ierarhizat. In forma sa arhaica sau n cea moderna,
nirii,
strneste evoca
o noua
atractiedele~ata'
n mare
parte,
de fapsamanismul
aspectul
ocratic
al vietii
spirituale:
fortele subtile ale naturii se ma ifesta prin niveluri de experiente spirituale. Fiecare dime siune a realitatii i este disponibila celui care face efortul a deprinda diferitele mijloace de a calatori dintr-o lume n r-alta si le pune n practica.
Astfel, calea samanica ne permi ,e sa traim o experienta dire~t~ f~ra i~t:rmedierea.
mIta si
BIsenca
sau doctnna.
de sa
explorare,
precum
potentialul
propriu, lAce1sta
aju~a pe cale
saman
tamaduiasca,
sa reanime si sa aduca n lumea Iprofana, din spatiul si din
274
tatea
~a de
a-si autoo:che~tra
s.tari deobIsnUIta
c?nst~int~SI
face dm
acestea
un SOIde ~unte d~feritele
mtre reahtatea
tlatulUI sa se angaJeze mt -un proces de dIsolutIe a fllnteI
~lanur~le transper~ona~. D~e fapt, calea sam.anica !i cer~ ini ~
si s~ patrunda n haosul1ateriei
constiente.
In timpul calatoriei samanice, sufletul si cosmosul se re,
'
unesc;
samanul
devine for~ele
atqnci intrapsihice.
calea de accesTalentul
pentru si
fortele Creatiei
sau pentru
disciplina necesare
pentru ceea[
asuFarea
unor respectul
relatii att acordat
de speciale
trebuie
sa fie imense,
~e explica
samanului vreme de mii de ani. Astfel, sfidnd timpul si frontierele culturale, adevarata ~raditie samanica a ramas, pna-n
zilele noastre, vie si surprtnzator
n metoda ct si n imaginf'
sa
al.eiubeasca
sinelui, f~pt
statutul
car:.ea~dus
de prr'zonier.
la pi~rde~e~ capacitatii de.c0IToLumcare,
~onslderata
plI~aaldevemt
~tunci taCl!a,
na:uraIa,
O?lsnUI~a.
Comumunea
profunda
dm ce
m ce mal
rara Iar
275
de inspiratie ai siunei
un
mari
reprezinta
traditiiastazi
samanice
pentru europene,
unii dint{e sursa
noi, mostenitori
nceput de redesteptare spirituala.
276
Picturile rupestre de la Lascaux ne-au ajutat sa ne ntoarcem n timp cu cincisprezece mii de ani nainte de era noastra, grota Chauvet, cu cele trei sute de picturi ale sale, ne poarta mai departe n trecut, mai exact cu treizeci de mii de ani
n urma. J ean Clottes, presedintele Comitetului international pentru arta rupestra si fost director al Departamentului
de antichitatipreistorice
din Franta, nu s-a nselat n aceasta privinta1 Impreuna cu el, patrundem n lumea subterana a acelui "dincolo", n care samanii se ntlneau cu animalele spirit. Legatura cu acestea se facea prin contururile
desenate pe peretii grotelor si prin anumite ritualuri. Samanii snt cei care, prin memoria si viziune a lor asupra acelei
lumi sublimate, erau n contact direct cu fortele invizibile
ale naturii.
Memoria colectiva si nvataturile sacre despre originile
noastre, astazi disparute, se situeaza la nivelul corpului cauzal care, potrivit Traditiei, este cel de-al cincilea corp subtil. Am uitat o cantitate considerabila de cunostinte, dar vechile cai de explorare a spiritului uman se deschid din nou
pentru cei care vor sa porneasca n aceasta calatorie.
Telul ultim al vietii indienilor navajo, "a urma pna la
adnci batrneti calea frumusetii", este net diferit de aspiratiile civilizatiei noastre. Pentru ei, idealul vietii este sa traiasca mult, sa aiba o viata armonioasa si, n final, sa se reintegreze n natura, ca o particica a unitatii sale indivizi bile.
Aceasta este soarta eroilor mitici din toate cnturile lor soarta a carei sfsietoare descriere o gasim n melopeea caii
spre piscul muntelui2
Religia poporului dineh - indienii navajo -, asemeni celorlalte viziuni samanice asupra lumii, este o meditatie profunda asupra naturii si a puterilor ei tamaduitoare.
O legenda dineh povesteste ca, nfruntnd o serie de pericole, un erou a revenit pe pamnt pentru a-i transmite fratelui sau mai tnar cunoasterea sacra pe care o rapise de la
1 Clottes Jean et Lewis Williams Davis, Les Chamans de la Pdhistoire, :Editions du Seuil, Paris, 1996.
2 Donald Sandner, op. cit.
277
ntr-o buna zi, mergnd elIa vnatoare cu fratele lui, spiritele nerabdatoare au venit sa-I duca napoi n cealalta lume.
nainte de plecare, el si-a luat ramas bun de fratele mai mic
spunndu-i:
Rami cu bine, frate.
Din naltimi, din locurile sfinte,
Zeii dupa mine au venit.
Nu ma vei mai vedea niciodata.
Dar cnd ploaia o sa-ti ude crestetul
Si cnd tunetul ti va rasuna n urechi,
ti vei spune: este glasul fratelui meu.
Si cnd roadele cmpului coapte vor fi,
Cnd glasul a mii de pasarele l vei auzi,
Si tritul cosasilor,
Tu ti vei spune: iata opera fratelui meu.
Spiritul lui e n acestea toate.
Aborigenii vorbesc de o epoca n care lumea tangibila
apartinea unui timp denumit dreamtime. Ei afirma ca, ntr-o zi, ea se va resorbi n timpul visarii. nvataturile samanice sugereaza ca universul fizic nu este dect o sclipire de
o clipa ntr-un context mult mai vast, ca realitatea se ntemeiaza n mod fundamental pe un plan imaterial. Prin calatoria samanului, putem sa patrundem ntr-un univers n
care spiritul si realul formeaza un tot continuu.
Dupa attia ani de studiu si explorari ale psihicului uman,
am simtit ca fiinta umana din noi ncepe sa se dezvolte. Pe
aceasta fiinta, nca adormita, se ntemeiaza marile mituri ale
omenirii. Ea este cea care ne va ajuta sa trecem de la o stare de ruptura la o noua ordine, cea care ne va permite sa
redescoperim calea de mijloc si sa redevenim ntregi, vii si
nemuritori. Acesta este mesajul pe care, detasndu-ma de
conditia mea umana, ncerc sa-I transmit n Samanul, fizicianul si misticul.
278
Daca doriti sa obtineti informatii cu privire la cercetarile, seminarele si calatoriile organizate de Liliane si Patrick
Drouot, va rugam sa scrieti la adresa:
Drouot
Production
Multumiri
,
281
manica. Demult,
ntr-alte
timpub si
n altes-au
locuri,
ne daduseram
ntlnire si,
iata, drumuri[e
noastre
ntlnit
din
nou n lumea cea de azi.
Nu-i uit nici pe protectorii si ~liatii mei, ursul si lupul...
Bibliografie
Introducere
283
-, the
O livro
das Mira~oes,
Riobooks,
de Janeiro,
Modern
World, Ed.Editor~Record'
Viki g, Penguin
New
York, 1992.
MANUTAHI
ORSMOND,
HAdes
VECKER
etudesCyril,
oceaniennes,
Le Temps
nr.du2~6,
teve,Paris,
la memorie
1984. du peuple
reine de Tahiti, Musee de l'hofme, publication de la SoADAMS Henry, M emoires d'Arii aimai, Paris, publications
ciete
oceanistes,
nr. 27, Pfris,
de
la des
Societe
des oceanistes,
r. 12,1971.
1964.
PUTIGNY Bob, Le Mana, Ed. Atant et apres, Tahiti, 1993.
284
Capitolul 4
LEVI-STRAUSS Claude, Anthropologie structurale, Ed.
PIon, Paris, 1973.
KHARITIDI Olga, La Chamane blanche, Ed. Lattes, Paris, 1997.
MORGAN Marlo, Message des hommes vrais aux mutants,
Ed. Albin Michel, Paris, 1995.
MANKILLER Wilma, Mankiller, a Chief and her People,
Ed. St Martin's Griffin, New York, 1993.
NIETHAMMER Carolyn, Filles de la Terre, Ed. Albin Michel, Paris, 1997.
ELIADE Mircea, Le Chamanisme et les techniques archai'ques de l'extase, Ed. Payot, 1983.
MERCIER Mario, Chamanisme et chamans, Ed. Dangles,
Saint-Jean de Braye France, 1987.
-,Journal d'un chaman, Ed. Robert Laffont, Paris, 1995.
BATES Brian, Le Sorcier, Ed. du Rocher, Monaco, 1996.
NARBY Jeremy, Le Serpent cosmique, Georg Editeur, Geneve.
CAMPBELL, The Masks of Gods, Arkana, N ew York, 1971.
SERVIERJean, L'Homme et l'invisible, Ed. lmago-Payot,
Paris, 1980.
WALSH Roger N., The Spirit of Shamanism, Ed. J eremy
P. Tarcher, Los Angeles, 1990.
HEIZE Ruth- lnge, Chaman du xxe siecle, articol de KRIPPNER Stanley, Ed. lrvington, New York.
CAPRA FRIT]OF, Le Temps du changement, Ed. du Rocher, Monaco, 1983.
ZOLBROD Paul G., Le Livre des lndiens navajos, Ed. du
Rocher, Monaco, 1992.
VELIKOVSKY lmmanuel, Mondes en collision, Ed. Stock,
Paris, 1978.
GROF CHRISTINA & STANISLA v,.ti la recherche de soi,
Ed. du Rocher, Monaco, 1992.
FIRE LAME DEER Archie, The Gift of Power, Ed. Bear &
Co, Santa Fe.
285
Capitolul 5
NALIMOV V. V, Les MathemaJques de l'inconscient, Ed.
du Rocher,
Monaco,
1996.ins}iree, Ed. du Rocher, MoBARRES
Maurice,
La Colline
I
naco,1995.
WOLF FRED Alan, The Eagle's qluest,Summit Books, New
York.
NARBY Jeremy, Le Serpent cosr1ique, Georg Editeur, Geneve,1995 .
.DROUOT Patrick, Nous sommes tous immortels, Ed. du Rocher, Monaco, 1987.
WE~ER Renee, Dialogue avec d~sscientifiques et des sages,
Ed. du Rocher, Monaco, 1991
PENROSE Roger, Les Ombres d~ l'esprit, Intereditions, Paris, 1995.
BURDEA Grigore & COIFFET ~hilippe, La Realite virtuelle, Ed. Hermes, Paris, 1993.
RHEINGOLD
Paris, 1993. Howard, La Rea~ite virtuelle, Ed. Dunod,
1.
TOYNBEE
Arnold,
Bordas, Paris,
1981.
BOHM David
& PEAL'Histoire,
T F. David, td.
ta Conscience
et l'univers,
1996.
blishing, Lower Lake, Ca. S.. A., 1987.
HA WKING Stephen, Une breve istoire de temps, Ed. Flam-
287
du Roeher, Monaeo.
ncheiere
Cuprins
Introducere
17
17
37
.
.
.
.
.
.
.
.
.
96
. 100
. 103
289
Mitul Genezei
Marae - Siturile ceremoniale
Ra' aite a, august 1997
Tahua - samanii polinezieni
T atuajele polineziene
108
polineziene.
113
118
124
145
152
156
1995
290
128
128
139
142
158
164
164
168
168
173
175
177
180
193
196
198
200
202
204
206
207
208
211
213
b 1" 1
Il'
..
slongmea o 11 a p~ meZlelll
Medicina faraonica si sflmanism traditional
Ritual samanic n spitalele americane
214
216
218
Ceremoniile kachina
Dinetah, lumea misticW a indienilor navajo
Ceremoniile picturilor pe nisip
ale indienilor
Lumea
samanicanavajo
hopi
Mandalele de vindecare - Drumul polenului
Traditia orala. Tahua dratori polinezieni
227
229
231
223
232
235
~ecuperare: mtr-un
sufletulu.i
Intruparea
anuhal totemlC
237
238
1.1
Animalele totemice +
7. Jocurile misticului. Gflmbitul stelelor
Structura energetica a fiintei umane
240
244
249
251
253
Corpul
energetice
etericale
si incon1tientul
milenjului trei
Reactia palpat~rie
r
Textura eterica primara
Miscarea
A h' l'
'h'
r eo ogla pSI lca -r
Corp.ul ~stral .:
: T
255
257
258
258
9
25
263
ncheiere
Sophie SIbatalIa zelloj
265
274
Multumiri
280
BibI{ografie
.l
283
Redactor
DANIELA
STEFANESCU
Aparut 2003
BUCURESTI - ROMNIA
Tiparul executat la Regia Autonoma "Monitorul Oticial"
Alte aparitii
n aceeasi
, colectie
,
PIERRE
CARNAC
ATLANTIDA.
AUTOPSIA
UNUI MIT
Timaios si Critias, Platon a evocat fabuloasa istorie a Atlantidei. De atunci, acest subiect pasionant a fost abordat n
peste zece mii de texte plasnd continentul pierdut n peste
saizeci de locuri de pe glob - din Oceanul Atlantic pna n
nisipurile Saharei si la Poli. Partizanii teoriilor teozofice si
ezoterice au intrat si ei n scena, alimentnd rezervele si suspiciunile lumii stiintifice.
Recurgnd la' des~operirile recente ale geologiei, oceanologiei si vulcanologiei, facnd apel la astronomie si geofizica,
Pierre Carnac (pseudonim al cercetatorului romn D. Todericiu) si propune si reuseste sa faca, cu o incontestabila eruditie, autopsia mitului Atlantidei, pentru a extrage adevarul
ascuns n miezul legendei. Ilustrata cu numeroase desene si
harti, aceasta pasionanta ancheta n spatiu si timp deschide
surprinzatoare perspective celor sedusi de un mister milenar.
CHARLES
FORT
CARTEA FENOMENELOR1
DAMNATE
de volume si publicatii
contes-
tarea.uneori sa~castica a ~og~~lor S(tiinteitraditi.onal~ au d~t:r~mat re~ctll c~n~tradlctoru, de l~ ne~area onca~l ment,
pma la eloglerea fara rezerve a autorulUI. Asa cum aftrma un
comentator al sau n 1919, "a-l citi ~e Charles Fort nseamna
a calari o cometa".