Sunteți pe pagina 1din 292

SAMA~~TtIANUL

SI

MISTICUL

Lucrarea de fata este rodul


a doua decenii de investigatii
si reflectii, dupa ntlnirile autorului
cu samanii din bazinul Amazonului
si din America de Nord,
precum si cu maorii din Polinezia.
n temeiul pregatirii sale,
Patrick Drouot stabileste
o relatie credibila ntre
universul samanic
si viziunea stiintifica moderna.
EI deschide calea unei abordari
globale a conceptelor de boala
si de vindecare n traditia samanica
mondiala, fizica cuantica si noile
modele de terapie prin vibratii.
A citi aceasta carte nseamna
a efectua n imaginatie calatoria
misterioasa a samanului,
a cunoaste o lume
n care viata spirituala
si cea materiala se ntrepatrund,
pentru a da nastere
unui tot coerent,
izvor de speranta.

ISBN 973-50-0393-7
SAMANLjL,F1i.j'J\i<~,

It

II 1\ II \1\\\ii\\1
'\\~I\\I
0100(10
4089;9

11111\

II

5"948353"002706

enigmele

terrei

colectie coordonata de ION HOBANA

Fizician, diplomat al Universitatii C6lumbia din New York,


PATRICK DROUOT a publicat carti traduse n multe tari
si vndute n peste un milion de exemplare. Cteva titluri: Des
vies antirieures aux vies futures, Guirison spirituelle et immortalite, Memoires d'un voyageur du temps, Nous sommes tous
immortels.

PATRICK DROUOT

Samanul, fizicianul
si
, misticul
Traducere din franceza de
RADU-CALIN

BACALI

II
HUMANITAS
BUCURESTI

Coperta
RAZVAN

LUSCOV

Descrierea CIP a Bibliotecii Nation~le a Romniei


DROUOT, PA TRICK
trad.:Samanul,
Radu-Calin
fizicianul
Bacali si- misticul
BucurestI:1
/ ~atrick
Humamtas,
Drouot;
2003
(Enigmele Terrei)
ISBN: 973-50-0393-7
I. Bacali, Radu-Calin (trad.)

PATRICK

DROUOT

LE CHAMAN, LE PHYSICIEN
Editions du Rocher, 1998

ETILE MYSTIQUE

HUMANITAS, 2003, pentru prezenta versiune romneasca


ISBN 973-50-0393-7

Lilianei,
descendentelor ei spirituale,
femeilesamane

Ne vom purifica,
Pamntul, pari1tele nostru, n brate ne va legana
iar Ba~rnul
sfergndu-ne
Coiot printre
lacrimile
noidevapeumbla.
obraji
Voi toti slteti generatia care va face posibil
acest lucru iar cerculfrnt al natiunii
din nou se va nchide.
Wallace Black Elk

Vraci oglala

Introducere

Samanul, fizicianul si misticul este o evocare a culturii


traditionale a unor popoare deschise spre dimensiunea ascunsa a lumii. Pentru acestea, mediul nconjurator, spiritele din natura si zeii fac parte din aceeasi sfera magica. Aceasta carte prezinta nvatamintele samanilor pe care i-am ntlnit
n cursul calatoriilor mele n cele doua emisfere!, viziunile lor despre viata si moarte, despre boala si vindecare. Cartea abordeaza totodata si aspectul puterilor lor paranormale, al profetiilor si al incursiunilor lor n lumea spiritelor.
Nu snt dect un neofit pe aceasta cale a constiintei samanice, dar am avut n repetate rnduri senzatia ca snt recuperatorul unor cunostinte uitate. Am dorit, asadar, sa arat
cum se poate ajunge la o remarcabila cale de eliberare psihologica si spirituala - un mod de a fiinta care desfide conceptiile noastre despre trup, spirit si suflet. Cred ca nvataturile popoarelor traditionale snt si astazi la fel de bogate
si incitante cum erau nainte de sosirea primilor europeni.
Aceasta carte este de fapt rodul ntlnirii dintre conceptia occidentala despre fiinta umana, despre rolul si locul sau
n univers, si sfera magica a viziunii samanice. Ea prezinta experiente ale unor reprezentanti ai traditiei amerindiene, din
bazinul Amazonului si din Polinezia, precum si fascinatia
exercitata de acestea asupra cautarilor mele personale.
Ca fizician, am nceput, catre sfrsitul anilor '70, sa fac
cercetari asupra constiintei umane. Am trait eu nsumi ex1

Am strabatut, n acest scop, peste cinci mii de kilometri.

perienta unor calatorii spre lumea interioara, experienta pe


care le-am prilejuit-o si altora. Am cunoscut formele de dilatare a constiintei descrise de toate traditiile spirituale calatoria ntr-o viata anterioara, proiectarea constiintei n
afara corpului uman si incursiunea n lumi subtile. Am cautat n nvataturile tibetane si yoghine paralele cu conceptele noastre occidentale.
La nceputul anilor '80, pe cnd traiam la N ew York, am
participat la ntlniri interculturale ntre reprezentanti ai civilizatiei albilor si ai culturii aborigene din America de Nord
si am ntlnit astfel ctiva exponenti ai traditiei samanice amerindiene. Ritualurile, rugaciunile de multumire aduse Pamntului Parinte si viziunea lor despre boala si tamaduire
m-au impresionat profund. Mi s-a parut ca, de-a lungul ntregii lor istorii, aceste culturi dezvoltasera nvataturi si practici spirituale care permit transcenderea straturilor realitatii
conventionale si atingerea unei dimensiuni n care notiunile noastre de timp, spatiu si cauzalitate snt suspendate.
Cercetarile mele m-au antrenat spre domenii att de diverse precum istoria medicinei;mitologia
comparata a lui
Joseph Campbell, studiul relatarilor primilor exploratori,
folclorul si povestirile aborigenilor de dinainte de contact!.
M -au interesat, de asemenea, starile de constiinta transpersonale descrise de traditiile orientale si samanice. Drumuri la capatul carora se afla nvataturi, concepte, perspective si experiente si care ne vorbesc astazi cu o uimitoare si
irezistibila pertinenta.
As vrea, totodata, sa mentionez n aceasta introducere
existenta unei traditii celte. ntr-o buna zi, Raymond Graf,
un reprezentant al vechii culturi maori din Pacificul de Sud,
mi-a spus: "Sub cele cincisprezece secole de substrat crestin, radacinile voastre culturale cele mai adnci snt celtice !"
Stranie remarca venita din partea unui tahitian att de strain
1

10

Voi reveni asupra acestei notiuni de "contact", n cuprinsul lucrarii.

de cultura noastra. Celtii snt creatorii unei conceptii de viata denumita Wyrd1: un mod de a trai si de a deveni care depaseste notiunile noastre conventionale de liber-arbitru si
determinism. Totul este perceput ca un flux, ca o miscare
continua ntre cei doi poli psihologici si mistici care snt focul si gheata: o viziune creatoare si organica paralela conceptelor orientale clasice de yin si yang. Viziune sustinuta
astazi de progresele nregistrate n fizica teoretica.
Din acest concept de Wyrd rezulta o viziune asupra universului - de la zeitati la lumea subterana - reprezentata
de un sistem de fibre gigantice, un soi de pnza de paianjen tridimensionala 'de dimensiuni monumentale. Atunci
cnd unul dintre firele pnzei este facut sa vibreze, ansamblul intra n rezonanta, deoarece toate componentele sale
snt legate. Este o imagine care depaseste maniera noastra de
abordare a ecologiei, n care conceptul de cauza si efect a fost
totusi extins, fiind aplicat unor lanturi de influenta mai lungi
si mai laterale. Dar pnza samanului celt ia n considerare
att evenimentele vietii
, individuale, ct si
, fenomenele fizice si biologice, att evenimentele imateriale, ct si cele materiale, ea repunnd n discutie nsusi conceptul nostru de
cauzalitate.
Nenumarate dovezi confirma faptul ca n toate colturile lumii s-a dezvoltat o traditie samanica. Aceasta implica coexistenta unei lumi dinamice si omniprezente a spiritelor
cu lumea materiala. Aceste spirite, manifestari ale fortelor
naturii, snt invizibile pentru majoritatea oamenilor, dar nu
si pentru samani, fiinte dotate cu capacitati paranormale.
Samanii practicau vindecarea si divinatia, prezidau ritualurile de adoratie si alte ceremonii, servind chiar drept sfatuitori ai regilor. Aptitudinile lor erau recunoscute, cultivate si ntretinute deoarece ele permiteau accesul la domeniul
magiei. Cel dotat cu astfel de capacitati trata n mod direct
cu spiritele si opera ca mediator ntre lumea launtrica si cea
materiala. Prapastia culturala dintre viziunea carteziana cla1

Brian Bates, Le Sorcier, Editions du Rocher, Monaco.

11

sica si traditiile samanice este de


tudinile constiintei umane nu pa
n timp. Astfel, emergenta traditi
vataturile, credintele, practicile si
zinta pentru Occident un mod pr
gica si spirituala.

igur imensa. Totusi aptisa se schimbe prea mult


i samanice mondiale, n' aile sale de initiere repretios de eliberare psiholo-

Toate popoarele traditionale 4u un mit al Genezei care


reprezinta osatura viziunii lor safanice asupra universului.
temul metaforic al acestor popoare pentru a nfatisa mitul polinezian al originilor omului si p ofetiile primelor contacte n Polinezia. Acest sistem nu se articuleaza pe lobul stng,
cel
al creierului
nostru,cucitO~1
p expresia
si creaAm logic,
ncercat,
ntr-o maniera
modesta,a,rtistica
sa folosesc
sistoare tipica functionarii lobului drept, cu imensul sau potential neutilizat, pna astazi, de datre sistemul nostru cul-

.La.~oi, spect~culoas.a ren;rie:e a ~onstiintei s~ma~ce d~n


tural
ulumnoccidental.
douazeCI de am este llltI plllata cu o atltudllle dlll
sonala si spirituala, ea este regasi a n miezul a numeroase
problematici contemporane. Fie are capitol ilustreaza nce
n ce mai
Ca mOdal~.ltatede
transformare
tlnirea
mea favorabila.
cu o anumita
dimen iune a acestei
traditii.pertriei si psihologiei, precum si ale a elei viziurii ale unei lumi
Perspectiva
samanica
dePaseste~imitele
nguste
ale psihiaordonate,
stabile
si determinate.
escoperirile
revolutionarile asupra potentialului creierului u an, holografia, experienre din
cuantica,
studiul struE~urilor
cercetatele
de fizica
dilatare
a constiintei,
toat acesteadisipative,
pot fi combinate
perientele prezentate de antropol gi. Se impune o revizuicu
nvataturile
marilor traditii
sP~ituale,
precum desi natura
cu exre radicala
a conceptelor
noastre
fundamentale
umana si de univers.
Am ntele~,nca d,e~a~cel?~tul fer~~tarilor ~ele, care ~nt
o fIZIca a constnnteI sau, mal exa t, mCI cea mal mIca tentativa de conciliere a stiintei cu s manismul. Nednd uitalac~~e~e
uneImea
a?.ord~n
stllntI~lCe
N~ ~xlsta
rii
formatia
de fiz'icia~,
am ~,lCan.
ercat s~mamce:
sa fac aceasta
apro-

12

piere n capitolul V al acestei carti. Primelor mele ncercari


li s-au adaugat o serie de idei noi.
Cum sa concepem experientele samanice, vehiculate de
traditiile tuturor epocilor istorice, ntr-o lume determinista? Aceasta ntrebare traduce o tensiune profunda n gndirea noastra occidentala care, pe de o parte, favorizeaza cunoasterea obiectiva, pe de alta parte, propovaduieste un ideal
umanist al responsabilitatii si libertatii;,. Ne aflam astazi ntr-un stadiu crucial al acestei aventuri. In punctul de plecare al unei noi rationalitati care nu mai identifica stiinta cu
certitudinea, probabilitat~a cu ignoranta. n zorii c~lui de-al
treilea mileniu, au intervenit multe schimbari: numerosi oameni aspira astazi catre un stil de viata diferit, un sistem ecologic reconsiderat, o medicina mai umana, un schimb de cunostinte, o respectare a diferentelor. Ceea ce era de neconceput
acum treizeci de ani a devenit de acum posibil.
Dupa Karl Popper!, pe lnga faptul ca pune n discutie
libertatea umana, determinismul face imposibila orice confruntare cu realitatea, conf~ntare care reprezinta totusi vocatia cunoasterii noastre. In consecinta, se impun o fizica
samanica a constiintei, ,precum si o reformulare a legilor fundamentale ale fizicii. Inradacinarea indeterminismului
si a
experientelor samanice n legile fizicii, iata raspunsul pe care
l putem aduce acestei provocari. Daca ne-dovedim incapabili de acest lucru, legile despre care vorbeam vor ramne
tot att de incomplete ca n cazul n care ar neglija gravitatia
sau electricitatea. Eroarea inerenta n care aluneca legile stiintei actuale consta n aceea ca ele descriu o lume idealizata si stabila n locul lumii instabile si evolutive n care traim.
Experientele descrise n aceasta carte ne obliga sa reconsideram valabilitatea legilor fundamentale, fie ele clasice sau
cuantice.
Starile vizionare au jucat din toate timpurile un rol important. Le regasim att la baza starilor de transa extatica, n
cazul samanilor, ct si la originea revelatiilor celor care au
1

Karl Popper, La Quete inachevee, Calman-Levi, Paris, 1981.

13

fondat marile curente religioase, sau chiar a unor remarcabile fenomene de vindecare sau de inspiratie artistica. Culturile antice si preindustriale au vazut ntotdeauna n aceste
stari speciale de constiinta un mod de abordare a aspectelor ascunse ale realitatii si de atingere a unei dimensiuni spirituale.
nceputurile revolutiei stiintifice din secolele al XVII -lea
si al XVIII-lea urmau sa aduca schimbari radicale si n acest
~ens. Starile de constiinta samanica nu au mai f~st considerate ca o prelungi~e a ;ta;ii normale de veghe, ci ca o distorsiune a activitatii mentale. Plecnd din acel moment, persoanele care prezentau anomalii emotionale sau psihosomatice
au fost n mod automat considerate bolnave. Stiinta moderna nu face distinctie ntre psihoza si starea de veghe samanica;- ea tinde sa trateze starile speciale de constiinta cu
aju~orul medicamentelor antidepresive si anxiolitice.
In acesti ultimi treizeci de ani, tendinta a nceput sa se inverseze. Treptat, un numar semnificativ de cercetatori, printre care unii de mare reputatie, au recunoscut ca experientele de maturizare si de dezvoltare personala duc catre o mai
buna stare psihologica si spirituala.
Sntem din ce n ce mai ngrijorati din cauza crizei pe care
le traverseaza civilizatia umana, modul nostru de a gndi si
starea noastra de constiinta. Renasterea interesului pentru
cele doua vechi traditii spirituale, cautarea samanica si contopirta aurei noastre luminoase cu cea a Pamntului Parinte, ~ste un semnal ncurajator si promitator.
In aprilie 1997, l-am ntlnit la Bello Horizonte, n Brazilia, pe Leonardo Boff!, teolog si vechi parinte franciscan,
care parasise Biserica catolica dupa ani de confruntari cu Vaticanul. La 12 octombrie 1992, data aniversarii eliberarii popoarelor africane si amerindiene din America Latina, el a
rostit acea faimoasa predica de la statuia lui Cristos de pe
muntele Corcovado din Rio. Aceasta este un imn de speranta pentru toate popoarele traditionale ale planetei. Iata
cteva extrase din aceasta predica:
1

14

La Terre en devenir, E.ditions Albin Michel, Paris, 1994.

Sufar pentru voi, milioane si milioane de frati si surori,


voi, cei marunti si dati la o parte, voi, cei singuri si ascunsi n
paduri, nghesuiti n cartierele marginase sau zacnd pe attea drumuri, pe unde nu s-a gasit nici un bun samaritean
sa va vina n ajutor.
Priviti padurile si desisurile, gigantica Cordiliera si imensa Amazonie, rurile viguroase si vaile adnci, animalele saLbatice si pasarile fara de numar. Toate acestea va snt frati
si surori. TataL nostru are grija de voi, tot astfel sa aveti si
voi grija de voi nsiva. Toate vietuitoarele din cosmos vor
mosteni mpreuna Regatul Sau.
Binecuvntati fiti voi, indigeni americani, primii mei martori pe aceste pamnturi fertile ale Abiei A yala. Orasele, piramidele, drumurile si ritualurile voastre, Soarele si Luna pe
care le venerati, snt semne ale Creatorului, ale acestui Dumnezeu aflat att de aproape si totusi att de departe, Dumnezeul prin care traieste tot ceea ce exista. Iar pentru toate
acele razboaie pe care le-ati ndurat n apararea ideii de sacrificiu, El va va milui.
Vai de cei ce v-au supus si asuprit, v-au distrus culturile, v-au prjolit florile, au ncercat sa-i rapeasca Soarelui puterea, v-au darmat altarele, v-au amagit nteleptii, si-au impus zi si noapte propriile doctrine prin forta spadei si a crucii.
Fericiti aceia dintre voi care cred n puterea ascunsa a samntei. Ei vor avea puterea de a redestepta poporul si de a renvia acele culturi, spre bucuria celor batrni si spre lauda Numelor Sfinte ale lui Dumnezeu, Viracocha si Quetzalcoatl.
Aceasta carte descrie, cu adevarat, o cale de eliberare spirituala ce poate fi descoperita parcurgnd ntreaga traditie
samanica. Este cntecul victorios al marilor naintasi disparuti, iar eu nu snt dect umilullor mesager.
Patrick Drouot
Paris, vara anului 1998

1
,

CaIatori,a sarrlanica

Crowley Lake, la bazal masivului High Sierra,


California, septembrie 1992

n interiorul cortului de sudatie, bataile tobei erau din ce


n
pa~~nzatoare,
~ ocile, cntec~le
s,i~ga~iunile, din
ce ~e
m mai
ce mal1ntense,
UrJitoarea
vrac1UIU11mpnmaarmonieiAsezat
sonorepea acestei
un stratcere~onii
de Ifrunzeyuwipi
de salvie
un asternute
ton particular.
pe jos,
cu picioarele ncrucisate, n apropierea drumului spiritelor,
undeva ntre intrarea n oliba si focul ceremonial, alunecam tot mai a~nc n pr priile-mi gnduri. Tremuram, cu
toate ca aerul era nca bl nd de aceasta parte a sierrei californiene, Luna prunelor coapte -luna august - i cedase
locul celei a frunzelor g lbene.
trele asa cum o cerea ritu luI. Faceam eforturi sa ramn atent
Focul
continua
arda
n n
spatele
meu, nrosind
piela tot
ceeasacru
ce spunea
vratI-iul
aflat
interiorul
acelei sweat
lodge.

nar desfasurat n etape succesive pe care generatie dupa geTrecusera


deja fideli
doua ~re
de cnd ncepuse
ritualul
neratie
de samani,
vataturilor
naintasilor
lor, lemilerespectau. Ritmul tobelor, cl tecele, l1lgaciunile,cadrul natural
al masivului High Sierra n care ma aflam ma condusesera
deja spre o stare pe care o cunosteam bine. Spiritul meu,
obisnuit cu acJst mecanis aparte, reactiona de ndata printr-o mai mare disponibil tate si o expansiune a constiintei.
Aveam senzatia greu de definit de a ma gasi cu un picior n universul exterior si cu celalalt n universul interior.
17

Ma aventuram ntotdeauna cu o placere nemarginita n acesta din urma, care mi procura o delicioasa senzatie de abandon, ca si cum as fi redevenit un calator n cele doua lumi .
. De o parte, lumea vizibila, cu muntii, cerul nstelat, copacii si prospetimea acelei brize de vara trzie. De cealalta, invizibilul si misterele sale. "Lumea ascunsa n spatele lumii"
mi se dezvaluia din nou.
Toti cei din cort, americani veniti de la oras sau indieni
de la tara, mpartaseau acelasi ritual, aceleasi cntece. Eu mi
simteam creierul raspunznd unor stimuli externi. Mi se parea evident faptul ca activitatea acestui organ att de deosebit nu se limiteaza la cele cinci simturi. Un stimul exterior poate permite, de fapt, proiectarea constiintei n stari
de extraordinara luciditate, de meditatie, de concentrare si
contemplare profunda. Descopeream, la drept vorbind, o
maniera lucida de patrundere n acel palier de constiinta pe
care l numisem nivelul 21 si care se caracterizeaza prin senzatia de evadare din timpul linear obisnuit - este al treilea
din cele sapte paliere accesibile constiintei umane!. Deschiderea sa favorizeaza aparitia starilor vizionare, ca si perceptia cmpurilor energetice si a aurelor.
Experimentam din nou acel sentiment de patrundere pe
celalalt versant al realitatii, ramnnd totodata constient de
timpul meu propriu - de realitatea lui aici si acum. Corpul
meu fizic nu mai era dect un vehicul, un simplu suport.
Pentru a porni n aceasta explorare, constiinta mea si relua dimensiunea reala. n aceasta noapte din Sierra californiana, patrundeam ntr-un spatiu firmament - un fel de no
man'5 land. Daca dam crezare vechilor traditii, aceasta este
granita dincolo de care se gaseste lumea de dupa moarte.
Asezat pe patul meu din frunze de salvie, cazusem prada unui sentiment ciudat. Practicam starile de expansiune
a constiintei de mai multi ani, dar ntotdeauna n conditii
protejate: culcat, ntr-un cadru privilegiat, cu sau fara sti1 Patrick Drouot, Guerison spirituelle et immortalite, Editions du Rocher, Monaco.

18

muli externi (muzica, sunete de sincronizare a emisferelor


cerebrale create la Institutul Monroe din Statele Unite ... ).
Or, aici corpul meu lucid comunica cu mediul exterior casi cum aerul pe care l respiram mi-ar fi adresat un mesaj
de ntmpinare, ca si cnd cerul nstelat mi-ar fi insuflat bucuria sa de a trai ... Ah, misterul Vietii!
Emisfera stnga a creierului meu si descoperea mecanismele logice iar cea dreapta capacitatea de a aprecia o realitate mai subtila. Un alt nivel al constiintei mele, usor ca o
pana, percepea functionarea simultana a acestor doua procese. Creierul nostru este o masina memoriala, o interfata
ntre lumea fizica si acele dimensiuni ale fiintei receptive la
cmpuri memoriale de mult disparute.
Aceasta expansiune progresiva a constiintei mele ma
ajuta sa descifrez mesajul pe care mi-l adresa Pamntul. Auzeam alunecarea usoara a mocasinilor indienilor care forfotisera odinioara prin aceste locuri. Ca ntr-un aici absolut,
ngemanare a u~ei nasteri trecute si a unei morti ce nu se
va produce, totul este prezent, totul este just, totul este bine.
Urletul Batrnului Coiot care venea din spatele cortului de sudatie ma smulse din starea de visare - un reflex
al creierului stng. Oarecum nelinistit, ma ntreb am cum sa
reactionez daca vor aparea coiotii. M-am apropiat totusi ncrezator de foc, pndind sosirea Batrnului Coiot - un simbol deosebit de puternic la indienii de pe ntinsele Cmpii.
O prezenta greu de precizat se facu dintr-o data simtita. Ochii
mei - cei ai corpului si cei ai sufletului - se ntoarsera spre
copacii din spatele meu n care distingeam o imensa masa
fluida ce plutea usor printre ramuri.
Cum sa descrii oare un nor energetic? Cum sa explici
oare o viziune n cinci dimensiuni? E imposibil sa faci acest
lucru n cuvinte, si totusi celalalt eu - cealalta dimensiune
a mea - nregistra, ca ntr-un film facut cu ncetinitorul, fazele succesive ale evenimentului. Atentia mea s-a concentrat apoi asupra cntecelor obsedante care tsneau din micul spatiu de sudatie si mi-am dat seama ca vocea vraciului
cstiga n intensitate. El chema spiritele yuwipi.

19

n absenta oricarei adieri, frunzele si ramurile copacilor din jur ncepura sa danseze, fiind parca mngiate de un
vnt imperceptibil. Dintr-o data, spiritele Oamenilor Pietrei si facura aparitia chiar deasupra focului n preajma ca.ruia ma aflam. Eu nsumi devenisem "de nedefinit". Stiam
ca trupul meu este capabil sa se supuna impulsurilor ~reierului si, cu toate acestea, nu mai aveam nici o dorinta, nici~sa
ramn asezat, nici sa ma ridic. Pur si simplu existam.
Spiritele naturii - arbori, munti, plante, animale - cele
trecute, prezente si viitoare, trecura, ngemanate ca ntr-un
lung suspin, pe deasupra micului altar aflat la intrarea n cortul pe sudatie si se napustira n spatiul ceremonia!.
In timp ce priveam cum acel nor energetic fluid se formeaza n copacul cel mare de lnga mine, vocea batrnului
Wallace ma striga din interiorul cortului:
- Firekeeper, is somebody

out there

?I

Apoi adauga pentru nepotul sau Andrew, care asista la


ceremome:
- Este cineva afara, vine cineva.
Cu sensibilitatea sa exacerbata, samanul simtise spiritele adunndu-se nca nainte ca acestea sa patrunda n spatiul
ceremonial. Ceea ce se ridica din rndul grupului de participanti nu mai era un cor de rugaciuni sau cntece samanice, era cntecul Genezei.
Priveam lucirilerosiaticealejaraticului. Cine eram eu oare?
Un alb sau un indian? Dar ce importanta mai avea! Sngele meu este desigur cel al unui alb nsa, n acel moment, ma
identificam cu toate fiintele umane, fara deosebire de rasa
sau culoare. A trai, ma gndeam eu, nseamna a te adapta.
Daca nu esti capabil sa faci asta, atunci trebuie sa lasi locul
altora. Trecutul si viitorul snt doar o iluzie, nu exista dect clipa prezentului perpetuu ..
Ma simteam nvaluit de un parfum. Era aroma salviei planta misterioasa care nu mbatrneste si nu moare niciodata, planta rituala care purifica si aju'ta fiinta sa intre n armonie cu natura si cu spiritele.
I Paznic
20

al focului, este cineva afara?

n clipa n care am simtit cum alunec ntr-o stare deosebita de somnolenta, din crengile pe care cei din grup le adunasera n spatele meu, chiar nainte de ceremonie, pentru a
delimita spatiul sacru, se auzira ciripeli usoare. Aceste scurte
zgomote de pasari adormite se repetau fara ncetare, nu tare,
ci doar att ct sa ma mpiedice sa adorm de-a binelea. Am
simtit dintr-o data nevoia sa ating pamntul. Mna mea stnga aluneca usor asupra lui, ca si cnd ar fi mngiat obrazul
unui copil. La origini, pamntul era o forta spirituala si, dupa
cum spun cei din Vechime, va veni o zi n care aceasta forta l va reabsorbi. Mngind pamntul, mi se parea ca recunosc
fiecare fir de iarba si ca simt pulsnd sub el eterna forta spirituala a Marelui Parinte.
n acest moment al reflectiilor mele, mica trapa de la intrarea n cort s-a deschis. Wallace Black Elk mi-a cerut sa aduc
apa pentru ca fiecare participant sa poata bea o gura. I-am
spus ca vreau sa adresez grupului o rugaciune de multumire. Obtinndu-i permisiunea, am intrat n coliba - era o caldura sufocanta nsa toti cei asezati n cerc pareau destinsi,
fericiti, calmi. Erau cu totii prietenii mei: Wallace Black Elk,
vraciul, Andrew Thunderdog1, nepotul lui adoptiv, Kim Buszka, o graficiana din Boston, blackfoot2 de origine, Leslie,
prietena ei, si ea tot din Boston, Julie din San Francisco, Antonio, sofer de autobuz n suburbiile Los Angeles-ului, Jeffrey, indian crow dintr-o rezervatie vecina, Josh, metis shoshon aflat n vizita la batrnul Wallace.
Eram cu totii ca ravasiti de suflul Marelui Mister. Fiecare fiinta - un mister n misterul global, parte a unui suflet
comun, o constiinta n comuniune cu cea a grupului. M-am
asezat ntre Black Elk si Andrew. Cu un semn din cap, marele saman m-a invitat sa vorbesc si atunci am spus:
~ Le multumesc tuturor celor prezenti aici pentru faptul ca mi-au permis sa fiu paznicul focului. Mi-am ndeplinit misiunea ntr-un spirit de compasiune si cu dragoste.
1
2

Cinele Tunetului.
Picior Negru.

21

L-am rugat pe Tunkashila1 ca toti cei de fata sa aiba numai


bucurii si sa fie fericiti tot restul vietii.
Wallace striga Aha!, n maniera de a ncuviinta a indienilor lakota, apoi l ruga pe nepotul lui sa-mi ntoarca multumirile. lndienii snt oratori minunati datorita, probabil,
ndepartatelor lor origini asiatice. Cel care urma sa-mi devina frate si prieten mi-a multumit la rndul lui, apoi Black
Elk le-a cerut si celorlalti sa faca acelasi lucru; a fost unul
dintre acele momente deosebite n care oamenii se reunesc
ntr-o comuniune profunda.
n cort, Antonio, cel din Los Angeles, mi-a marturisit ca
simtise imediat prezenta spiritelor. Se ntmpla, n timpul
unor astfel de ceremonii, sa apara un val de neliniste care
apoi dispare, sa se instaleze un sentiment de bucurie, de libertate sau, dimpotriva, de opresiune, ca si cnd fiecare participant ar resimti lucrurile dupa starea sa de spirit sau dupa
arborele lui psihologic. n astfel de momente, ni se recomanda sa ne rugam intens. Ar fi ideal sa cunoastem rugaciunile n limba lakota, nsa noi, reprezentanti ai fetelor palide,
stim, din nefericire, doar cteva frnturi.
n timpul ritualului, Wallace primea instructiuni de la
spirite si le raspundea ntr-un limbaj sacru, pentru a se face
nteles de acestea si a face posibil schimbul. Momentul cel
mai impresionant a fost marcat de un soi de flfit de aripi
- mici luciri de lumina electrica albastruie. Acestea ar fi produse de niste pietricele zburnd prin coliba si care snt, se
spune, formele pe care le iau spiritele.
La sfrsitul ceremoniei, toti participantii au intonat cntecul de rugaciune si cntecul de ofranda prin care spiritele erau invitate sa primeasca darurile sacre asezate pe altarprintre care se gasea desigur si hrana - pentru ca acestea
sa-i binecuvnteze nainte de a se retrage. La rndul lui, si
samanul este binecuvntat de spirite, siguranta acestuia depinznd de sinceritatea de care da dovada pe ntreg parcursul ceremoniei.
1

22

Marele Spirit.

, Wallace a luat apoi pipa sacra de pe altar si a ntins-o pe


r~d fiecaruia dintre noi. Toti eram profund emotionati de
experienta pe care tocmai o traiseram. Pe masura ce pipa sacra trecea din mna n mna n jurul cercului, fiecare tragea
doua sau trei fumuri, rostind cu religiozitate cuvintele Mitakuye Oyasin1 n penumbra saunei, ne simteam cu totii nruditi cu elementele Creatiei. Aveam senzatia ca ma gasesc
n chiar matricea Marelui Parinte, ocrotit asemeni unui
prunc n pntecul mamei sale.
Chanunpa, pipa sacra, a fost trecuta n jurul cercului pentru ultima oara. Tabacul fusese ndesat cu mare grija, deoarece batrnii spun ca Wakinyan - fulgerul, misterul zburator - se nfurie daca vraciul scapa pe jos fie chiar si o farma
de tutun, atunci cnd umple pipa. Am iesit apoi din cort n
ordinea data de sensul acelor ceasornicului, ultimul fiind
conducatorul ceremoniei.
Fiecare tragea adnc n piept aerul tonifiant de munte.
Black Elk a aparut si el n cele din urma. Si-a ndreptat
trupul masiv si a ramas tacut. M-am apropiat de el cu respect si i-am marturisit ca mai devreme auzisem urletul Coiotului venind din spatele acelui inipi - cortul de sudatie.
Marele Lakota izbucni n rs si se adresa ntregului grup:
- Ati auzit ce a spus omul alb? A auzit urletele coiotului; snt sigur ca i-a fost frica.
Nu am reactiAonat,asteptndu-l sa se explice. Au izbucnit si altii n rs. In cele din urma i-am ntrebat care este cauza' acelei ilaritati. Noii mei prieteni mi-au spus ca n zona
nu existau coioti. Am ramas blocat. Wallace a adaugat ca primul spirit care se manifestase fusese cel al Batrnului Coiot.
- Asadar, le explica el celor de fata, ce-a auzit el este
nvatatura primita de celalalt spirit al sau.
Am ramas n continuare tacut, gndindu-ma ct de mult
putem auzi ceea ce nu poate fi auzit si vedea ceea ce nu poate fi vazut atunci cnd exista conditii prielnice si cnd fiinta se abandoneaza naturii sale profunde, veritabile, auten1

Sntem cu totii nrudi ti.

23

tice. Celalalt spirit al meu, "vocea mea familiara" , nu ma nsela,


... si cu toate acestea lasase niste glumeti invizibili sa ma
la peste pICIOr.
n cele din urma, grupul se ndrepta spre cladirea principala unde urma sa ne odihnim. Am ramas o clipa pe gnduri, reamintindu-mi reflectiile lui Ruth Beebe HilP, a carei carte o recitisem chiar nainte de a pleca din N ew York.
n aceasta carte, ea arata ca n vocabularul populatiilor ancestrale de indieni nu existau termeni precum a admite, speranta, sfrsit, ndoiala, a-si asuma, deoarece, a crede, a uita,
vinovatie, daunator, ar trebui, regret, risipa, ei, noi. Cuvin-

tele acestea, precum si tot ceea ce ele defineau pur si simplu nu existau pentru ei, ele patrunznd n Lumea Noua o
data cu civilizatia alba. mi era greu, cel putin pentru moment, sa ma cufund din nou n memoria lor colectiva. Doar
celalalt spirit al meu - "vocea mea familiara" - putea sa
ma ajute.
Wallace Black Elk, inipi,
asa-numita sweat lodge

Nascut n 1921 n Dakota de Sud, Black Elk2 a fost de


la cea mai frageda vrsta nvatacelul bunicului sau, vestitul
Nicolas Black Elk. El este unul dintre ultimii samani amerindieni care a fost crescut n spiritul traditiei si care a urmat "calea cea rosie si sacra". Recunoscut de catre poporul
sau drept reprezentant al traditiei si sef spiritual, Wallace
tine numeroase conferinte n Statele Unite, Europa si Japonia. El raspndeste o nvatatura samanica autentica, venita din chiar interiorul traditiei.
Wallace sau Grand-Pa, cu'm l numesc cei apropiati, a
jucat un rol major pe plan politic, luptnd pentru libertaI Ruth Beebe HilI, Hanta Yo, Editions du Roeher, Monaeo.
~Despre viata lui W. Blaek E1k, ef. Wallaee Blaek ~Ik & William S.
Lyon, Les Voies sacrees d'un Sioux Lakota, Le Mail, Editions du Roeher, Monaeo.

24

tea indienilor americani. El conduce ceremoniile traditionale ale indienilor lakota: dansul soarelui, cautarea vizi~nii
yuwipi, sweat lodge, inipi etc. n timpul ritualului Chanunpa - pipa sacra al carei detinator este - el comunica direct
cu animalele care-l strajuiesc si poate astfel veni n ajutorul oamenilor prin ceremoniile de vindecare. Pentru indienii lakota, pipa sacra este obiectul cel mai sfnt din univers,
puterea ei nefiind ntrecuta de nimic. Toate pipele lor provin din pipa sacra originara, pe care o pastreaza vesnic si care
le-a fost adusa de Femeia Bizon Alb.
Ceremonialul fumatului, spune Grand-Pa, are menirea
de a reafirma att dimensiunea orizontala a nrudirii individului cu semenii lui, ct si dimensiunea verticala a identitatii sale. Conceptul de nrudire se sprijina pe faptul ca toti
cei care fumeaza mpreuna participa la aceeasi ceremonie
si fac aceleasi gesturi rituale ancestrale.
n timp ce fumam ntr-o liniste religioasa, simteam aceasta legatura cu toate elementele creatiei.
Vraciul spusese:
- Sa cuprindem fortele din cele patru zari n care saIasluiesc cele patru vnturi, reunite ntr-una singura la snul
tatalui lor, vntul de sus, din ceruri. ndrept teava pipei sacre spre cele patru zari si apoi spre cer.
n vreme ce Wallace facea aceste gesturi, noi spuneam
ceea ce el ne nvatase:
- Fumez mp~euna cu Tunkashila1
Prin acest ritual, conceptul de nrudire fuzioneaza cu cel
de identitate. Atunci cnd tutunul este pus n butoiasul pipei, i se dau nume de pasari si de animale. Snt evocate astfel toate fortele, toate formele de viata din univers. O data terminata pregatirea ei, pipa sacra devine corpul reconstituit
al Marelui Spirit, o totalitate sintetica si semnificativa. Toate formele de existenta snt astfel adunate si apoi unite prin
actiunea Focului.
'n timpul sederii mele la Crowley Lake, Black Elk a ndeplinit mai multe ceremonii yuwipi. Era vorba de ritua1

ef. nota supra, p. 22.

25

ne atinse de boli grave (cancer, cleroza n placi, sida, tulburari pulmonare si renale). Ma'oritatea ceremoniilor yuwipi
desfasoara destinate
n rezervatiil
din Dakota, unor
dar anumiti
luri dese vindecare
usur~-Iriisuferintei
persoavraci le practica si n alte locuri, ca n cazul celei din nord-estul Californiei, la care tocmai plrticipasem.
Ceremonia yuwipi este ritua~ul cel mai important la indienii Sio,-:-~din
tri~ullakota.
:ce_st p:il~j,
sa~anul5si
cheama
spmtele pazItoare
pent1 qua InfaptUI
ntualun
de VIndecare dar .si p~ntru a gasi un 0l~~ect pierdu~, a loc~li.za o
curge ntr-un mod asemanator
u cea a cortului care treturma de bIZOnI sau a face profel,ll. CeremOnIa YUWIpIdemu:a ntlnit~ la populayiile ?jib a si cr.ee ?~n ~a~:da si din
reglUnea Manlor Lacun. EXIsta multe SImIlItudInI Intre cele
I

doua, precum si ntre ele si ncaPfrea spiritelor arapaho. Un

vraci lakotaspiritelor"
devine rareori
maestru
yuwipi patruzeci
"cel care
se
adreseaza
- nainte
dJ a mplini
de liani,

dusa nu
de pent~
aceastacincizeci,
speCI la.
daca
chiar
perienta
aceremOnIe
suporta deoarect
.sicana~.z~
areforta
nevoie
considerabila
de o mareproexUcenicia dureaza ctiva ani. In general, ea se desfasoara sub ndrumarea

unui alt Yuripi,

nsar~inat sa-I nvete

si de desfasurare a ritualului. C iar daca are deja douazeci


sau
treizecisunetele
de ani de
experienta
,de vraci,
ucenipe ucenic
necesare,
m*uln calitate
de aranjare
a altarului
cul trebuie sa faca multe ncerCart personale nainte de a dotei ceremonii. Black Elk spune ca ajoritatea abordeaza acest
ritual cu precautii si respect infi, ite, tinnd cont de marea
bndi forta
capacitatile
sUficie~e
pentruyuwipi.
practicarea
putere
si desinatura
volatila
a spiritelor
Trebuieacessa
cum si Fiintele Tunet, extrem de puternice si de zgomotoase. O forta care nu este stapnita risca sa se dovedeasca pefii
capabil pentru
sa controlezi
SPi~'tele
pe care le
prericuloasa
saman toate
si mem
rii familiei
lui,invoci,
ndeosebi
pentru copii.
Auzi~em de ceremoniile yuwiri dar nu participasem niciodata la vreuna. Pentru nceput, toate obiectele necesare snt

26

purificate atent cu salvie, nainte de a fi dispuse pe altar. Steagurile de rugaciune reprezentnd cele patru directii cardinale snt plasate n cele patru colturi ale altarului n functie de
culoare. Au fost pregatite patru sute cinci saculete pentru
rugaciune continnd tab ac sau kinikinick - acestea reprezinta cele patru sute cinci spirite. Hrana ceremoniala este
depusa la picioarele altarului, n general spre est. Black Elk
ne-a explicat faptul ca, n momentul n care patrund n lodge,
spiritele ating usor alimentele, care din clipa aceea capata
virtuti curative. Iata de ce snt consumate cu atta deferenta n timpul festinului de dupa ceremonie.
Aproape toate triburile practica ceremonia sweat lodge
pentru a-si purifica att corpul, ct si spiritul. Baia de aburi
exista la maiasi si azteci cu mult nainte de sosirea spaniolilor. n secolul al XVII -lea, un dominican, fratele Diego
Duran, a descris modul n care aztecii faceau bai uscate n
interiorul unor constructii de sudatie numite temezcalli:
"Aceste bai snt ncalzite'cu foc si snt relativ mici. n fiecare coliba, ncap zece persoane culcate. Intrarea este strmta si foarte joasa. Oamenii nu pot intra dect pe rnd."
Aztecii aveau un zeu al saunei pe care-l venerau si caruia i adresau rugaciuni n timpul purificarii. Dupa spusele
fratelui Duran, caldura degajata era att de mare nct un spaniol nu ar fi putut sa o suporte si ar fi ramas paralizat pe viata.
Conchistadorii au observat aceleasi temezcalli la vechile popoare din Mexic (teme nsemnnd n azteca veche "a face
baie" iar calli, "casa").
Este curios faptul ca misionarii spanioli, care au venit n
urma conchistadorilor, au depus atta efort sa descrie aceste
temezcalli, pentru ca apoi sa co'ntribuie la distrugerea lor.
Inuitii aveau si ei un tip de sauna (kashim). Aceasta era
o constructie mare de lemn prezentata ca fiind centrul vietii sociale si religioase a satului. Un calator din secolul al
XVIII-lea, aflat n vizita la indienii delaware din Pennsylvania, a observat: "n fiecare sat, la o anumita distanta de corturi, se afla un cuptor. Acesta era construit din lemn acoperit cu lut si era plasat n preajma unei coline. nauntru se puneau

27

pietre ncalzite pna la nrosire. lndienii l foloseau pentru


a se curati si a se purifica. La indienii navajo, acea sweat
lodge seamana cu o mica movila, avnd o intrare facuta dintr-un cadru din lemn de cedru. Indienii din zona de cmpie
ndeplineau ceremonia sudatiei n patru timpi, acompaniind -o cu rugaciuni si cntece sacre."
Pe la 1830, vestitul pictor din Vest, George Catlin, a pictat un cort de sudatie mandan amenajat n interiorul unui
tipi. Antropologul James Mooney a relatat ca loja de sudatie era o practica aproape zilnica la indienii cheyenne si kiowa. Peste tot n America, aceasta sweat lodge este construita n aceeasi maniera: ramuri suficient de lungi snt ndoite
si legate pentru a forma o cupola de aproximativ un metru
si jumatate naltime, care era odinioara acoperita cu piei de
bizon, n zilele noastre folosindu-se paturile. La nceput,
un numar de sase pna la zece persoane se asezau n jurul
unei vetre centrale, unde snt puse pietrele ncalzite pna la
nrosire. Peste acestea se varsa apa rece, pentru a obtine astfel aburi fierbinti. Dupa cum spun membrii tribului, aceasta ceremonie este practicata cu ocazia serbarilor pubertatii, naintea unui dans al soarelui sau a altor ceremonii sacre,
naintea plecarii la vnatoare sau pe poteca razboiului, dupa
uciderea unui vultur sau a unei fiinte umane.
Inikagapi, "a transpira ", este un ritual de purificare care
poate fi ndeplinit si pur si simplu p~ntru a te simti bine,
curat, sau pentru a scapa de oboseala. Insa, de cele mai multe ori, este vorba de o ceremonie sacra. Este preludiul unui
ritual de o si mai mare solemnitate: cautarea viziunii.
Cu peste cincizeci de ani n urma, samanul Nicolas Black
Elk1 spunea ca n sweat lodge se reunesc toate fortele universului: pamntul, apa, focul si aerul. Apa este binefacerea oferita omului de catre Spiritele Tunetului. Aburul care
se ridica din pietrele aflate n jurul focului ne purifica si ne
ajuta sa traim n acord cu vointa lui Wakan T anka. Daca
1

Nicolas Black Elk

& John N eihardt,

des lndiens sioux, Editions Payot, Paris.

28

H ehaka Sopa. Les rites secrets

sntem suficient de puri, putem chiar sa speram ca vom avea


o VIZIUne.
nvatatura lui Archie Fire Lame Deer 1, vraci lakota, spune ca loja de sudatie este delimitata de doisprezece tarusi
si patru orizonturi. Fiecare element simbolizeaza ceva si fiecare simbol este sacru. Pamntul n care snt nfipti tarusii
trebuie sa se afle n apropierea unei ape, ntr-un loc n care
sa existe mult lemn - ntotdeauna salcie alba, cea care ia
durerea de cap. Lame Deer povesteste2: "Tatal meu (John
Fire Lame Deer) mi spunea mereu ca toate acestea reprezinta scheletul poporului nostru. Ramurile de salcie au rolul de a evoca viata si moartea. Salcia moare iarna dar renaste primavara, asemeni oamenilor care mor dar continua
sa traiasca n lumea spiritelor."
Intrarea n coliba trebuie sa fie orientata ntotdeauna spre
vest, pentru a uni soarele care apune cu soarele noptii, cel
care mai este numit si luna. Numai heyoka, visatorul tunet, procedeaza ntotdeauna invers fata de traditie. Intrarea n coliba sa se face prin partea de est. Black Elk afirma
ca inipi ar trebui orientat spre est.
Pamntul extras din vatra aflata n mijlocul ncaperii este
folosit pentru trasarea unei cai sacre care duce la o movilita numita uneori UncP si aflata la circa cincizeci-saizeci
de centimetri de la intrare. Putin mai departe, va fi aprins
Focul Fara Sfrsit. Pentru amenajarea acestuia, se asaza patru busteni orientati spre est si vest, peste care snt pusi alti
patru orientati spre nord si sud. De acestia se sprijina apoi
alti busteni, pentru a forma o constructie asemanatoare unui
tipi. n vrful acestui rug, snt asezate pietrele. Focul Fara
Sfrsit nu reprezinta numai Unei, dar si puterea eterna a Marelui
.. Spirit caci, daca oamenii mor, muntii si stncile traIesc vesnIc.
Cerb Schiop.
Archie Fire Lame Deer, Le CeTele sacre, :Editions Albin Michel,
Paris.
3 Pamntul.
1
2

29

lnga vatra n care ard pietrele, se afla un altar n forma


de craniu de bizon pe care se pune pipa sacra; la picioarele
acestui altar, se afla o galeata cu apa de izvor, cu care se uda
pietrele nrosite si n care unii vraci pregatesc n prealabil
o infuzie de salvie. n anumite cazuri, pietrele snt duse n
sweat ladge cu ajutorul unor furci, traditia recomandnd nsa
folosirea coarnelor de cerb. Se cuvine ca, n fiecare etapa de
pregatire a unui inipi, sa se rosteasca rugaciunile potrivite.
n urma cu cincisprezece ani, n timpul primelor mele
experiente de sudatie, barbatii erau separati de femei. Anumiti lideri traditionali, ndeosebi Lame Deer, respecta n
continuare aceasta regula, n vreme ce altii, precum Wallace
Blake Elk, nfaptuiesc ritualul fara cea mai mica discriminare. Participantii intra n ncapere n sensul acelor de ceasornic, sensul solar, si se asaza apoi chiar pe pamnt. Conducatorul ceremoniei se asaza n partea de est a intrarii.
Paznicul focului oficiaza n exterior, lnga vatra centrala. El
este cel care, la cererea liderului ceremonial, duce pietrele
.nrosite n interiorul ncaperii de sudatie. El este totodata
cel care ridica sau coboara cuvertura care acopera intrarea
si cel care executa ordinele conducatorului.
Pietrele ncalzite pna la incandescenta capata un aspect
deosebit.
Black Elk le numeste stane peaplel Cnd snt aduse n
ncapere si asezate pe vatra centrala, pe ele se vad conturndu-se chipuri, forme ... Oamenii realizeaza astfel ct de vii snt
aceste pietre. Liderul presara salvie sau cedru deasupra lor,
si un miros deosebit umple ncaperea.
Se asteapta apoi ca spiritele bune sa se manifeste, ca Wakan T anka sa vina pentru a linisti si a ndruma inimile participantilor. n timp ce apa rece este varsata asupra pietre!or incandescente, toti se roaga si i multumesc Creatorului.
Incetul cu ncetul, coliba se umple cu un abur alb, ca si cnd
o unda de aer cald ar izvor din pamnt.

I Poporul Pietrelor.

30

Aceste sweat lodges sht adeseori agreabile. Se ntmpla


nsa ca ele sa se dovedea~ca deosebit de neplacute pentru
c:i neobis~~iti c~ genul ~cesta de exper~ente. mi amintesc
ca am partICIpat m 1985 la un astfel de ntual condus de catre un tnar lakota, n tirrlpul caruia cineva a fost incomodat de caldura devenita in~uportabiIa. Cu toate acestea, man cazul novicilor.
Treptat, atmosfera de ine plina de vraja. ngnat de cnjoritatea samanilor cunosfclimitele care nu trebuie depasite
tece, de rugaciuni si de sUJetele produse de uruitoare, conducatorul ceremoniei im~lora sosirea spiritelor si a Tatalui
Ceresc.
Jerry
Dunson,
dinsnt
prietenii
kiowa
ponca, spunea
mereu:
"Tata,upul
eu nu
dect unmei
lucru
nensemnat; da-mi umilinta neceJara pentru a mplini aceasta ceremonie."
Dacadeuna particip~nt
mai suporta
caldura,
el cere
Oyasin1
Paznicul
permisiunea
iesi strignd:nuMitakuye
focului i deschide de ndata usa, iar acesta iese respectnd
sensul
acelor
ceasorni4.
n derularea
ritualului
patru
etape
sau de
patru
descHideri,
mai exact,
intrareaexista
n ncapere este deschisa de pattu ori. De fiecare data, vraciul nChanunpa trece din na n mna. Fiecare primeste pipa
treaba
daca cineva
sacra rostind
ctevadore3'le
cuvi te sa
sauiasa.
spunnd o rugaciune. O ceremonie de o asemenea ifnportanta purifica trupul si spirin general, un puternic entiment de fraternitate si armotuln anumite
cazuri'll ti.
e poate
practica
spalarea
cui-a
salvie.
nie i uneste
pe participa
Chanunpa
este
cea care
ajutat pe indienii lakota-siotix sa pastreze, n pofida evenimenParinte - Pamntul.
telor imprevizibile aleisto,lrieilor, o legatura strnsa cu Marele
mi mai amn!escde p1ma mea ceremonie yuwipi cu Wallace Black Elk. Inca de lr sosirea mea la Crowley Lake, el
nfaptuia
ritualul
de dimireata,
ndreptnd
sacra
n cele
sapte directii.
Aceasta
ceremonie
se poatepipa
derula
folosind
fie pipa, fie doar un pum~ de tutun. Cele sapte directii snt:
1

Cf. nota supra, p. 23.

31

nordul, estul, sudul, vestul, patria Vulturilor (legatura cu


Marele Creator), Unei Maka1 si Tunkashila2
O data ncheiata aceasta operatiune prealabila esentiala, ziua putea sa nceapa. Asadar, la nceputul dupa-amiezii, am construit sub ndrumarea lui un cort pentru ritualul de sudatie, dupa regulile dictate de traditie, cu focul fara
sfrsit si calea centrala.
Desi eram vreo cincisprezece asezati n cerc n interiorul cortului, formam cu totii o singura fiinta spirituala. Black
Elk asternu un strat de salvie pe jaraticul incandescent si
astepta ca valurile de fum parfumat sa nceapa sa urce. Puterea plantei trebuia sa-I ajute sa nchida usa n fata spiritelor rele. Andrew, tobosarul, ncepu sa bata n instrumentul sau ritualic si cnta o melopee n registru acut. Eram
cufundati n ntuneric absolut. Se scursesera doar cteva minute, cnd o schimbare de atmosfera deveni perceptibila.
- Parinte al nostru, striga Black Elk, asculta-ma, ma nrudesc cu toti cei care merg n picioare, se trasc, zboara sau
noata. nca de la nceput, chipul meu, pieptul, bratele si picioarele mele snt din acelasi aluat din care snt alcatuite toate creaturile. Ne nrudim cu totii. Stiu asta. Vad minunile
tale peste tot, n frunzatomnatica,
n copacul din care se
desprinde aceasta frunza, n radacinile celor care stau n picioare3, Parinte, asculta-ma, te rog.
Wallace ceru sa i se aduca primele pietre ncalzite pna la
incandescenta. Acestea au fost puse n vatra din mijlocul
cortului iar intrarea a fost renchisa, ntreaga asistenta cufundndu-se ntr-o bezna adnca.
- Simt, spuse samanul, ca toate vietuitoarele snt protejate. Traiesc, deci snt protejat. Traiti, deci snteti protejati. Gnditi, va minunati, luati decizii ... Faptele voastre va
protejeaza. Snteti fiinte umane, prin urmare regasiti n voi
o putere tamaduitoare - aceea care i ajuta pe cei aflati n
1
2

32

Marele Parinte (Pamntul).


Cf. Nota supra, p. 25.
Copacii.

nevoie. Ma rog Marelui ~pirit sa vada n voi niste cautatori


Patrundeam treptat straturile tot mai adnci ale conai
adevarului,
ai binelui
ai multor
puterii de
regenerare.
stiintei
samanice,
gratie li ai
stimuli
corporali: salvia, cedrul, zgomotul tObFi, cntecele si rugaciunile. Timpul
se
sa scurgea,
mai existefara
~ainte
sau dupa,
trecut sau
viitor,
"7" nsa
nimicca d~ct
prezentul
perpetuu.
Brusc,
n
ncaperea
~nch~s~au
navaJit
val-vrtej
Poporul
Pie:relor
sub
forma unellurruru
de un
albastru
turcoaz.
Am urmant
cu atentie chiTica naturala a pi trelor ncalzite pna la incandescenta.
In van. pentru a ta asigura ca nu e vorba de o reactie
fenomenul,
Atmosfera era intensa, caldura extrema, corpul mi era
transpirat. Bataile tobei sleaccelerau. Deodata, am auzit civnt usor sufla
ripit
pasari,
mite de
momente,
te lui Wallace

n interio Il ncaperii nchise ermetic. In anuflfit


de jiPi,
fosnete
de stofa,
n timp
ce un
cntecele
i toba
se opreau
pentru
a-i permisa vorbeaslca.

wipi- le
Aceasta
va arataceremonie
celor cart.~~te
doresc
o chemare
sincer spirituala
sa comunice
unica.cuYulumea spiritelor care este ca1ea de urmat. Ei vor putea apoi sa-si
ajute poporul, indiferent Idereligie sau rasa, si lumea ntreaplul samanului care umb a printre voi. Voi, oamenii albi ndeo~~bi, n~atati s~ d~p~sti ~onstrngerile eului ~o~tn:' ~)aca
dontI sa va apropIatI SI al mult de Marele Spmt SI sa dega. Pentru
a stabilinatural,
aceasta~omUnicare,
sa urmatirespecexemveniti
un saman
:ezvoltati-va, trebuie
de asemenea,
tul fata de voi nsiva, re,chilibrati-va cunostintele si traiti
n armonie cu legile Crertiei.
i absorbeam pur si simplu cuvintele prin toti porii trupurilor noastre.
tre, acest abur sfnt, care e nalta din Poporul Pietrelor, este
suflul
- Priviti,
Mareluia Spirit.
continuatjel,
Re pirndu
dupa -1,ceasimilati
a turnat energia
apa pesteMarepielui Mister.
senzatieaccelerare
extraordi~ara
mi strabatu
Aminima
simtit oOusoara
a Iritmului
cardiac, corpul.
ca si cnd

33

ar fi nce:ca:
d~~ balastul,
eEoti~l~ siMa
~d<:>ielile
ascunse
mca :a
m arda
constImta
mea ol:hsnUlta.
sImteamvech.i,
mInunat, cum de altfel ~a simtisem

Sf

n timpul altor ~xperien-

trupul
te de expansiune
meu era purificat
a constiintei
simulta9
- 9umai
cu spiritul.
ca, n cazul de fata,
tate. Unii se rugau pentru parint i bolnavi sau pentru rudeleIndiyparute,
pentru natura.
Dupa nca
cumospunea
Black
realitate, altii
ceremonia
a mai turat
ora si jumaElk: "In yuwipi, nu mai exista ba bati si femei, rase sau diferente religioase, ci doar fiinte u ane unite ntr-o stare de
comuniune perfecta, ntr-un elan piritual comun." Nu puteam sa-mi reprim gndul ca acest ceremonii coboara pna
n negura timpurilor si au razbit p 'n toate capriciile Istoriei.
Pentru noi, occidentalii, care am ~ierdut sensul unor astfel
de ritualuri, a sosit probabil clipa fa regasim aceste cai stravechi de mI?linire a sinel~i prin r1?e~coperirea nvatamintel~r s~mamce cu o v~echime ~u!~lmllenara.
- Au trecut, iata, cinci sute de ani de cnd fumam ChaIn tImp ce fumam Impreuna PIj;a sacra, Grand-Pa spuse:
actuala Virginie de Vest a trait un eveniment att de extraordinar si de sacru pentru noi, ca pentru voi momentul n
n vremeai-a aceea,
care Legii.
se stabilise
n
nunpa.
care
Dumnezeu
nmnatunluiclanJakota
M ise tablele
O femeie a venit n cautarea clanului, ad cnd cu ea o profetie si o
pipa, obiect al unirii poporului. E era din spita acelor "patru labe", care aveau sa devina n curnd hrana si adapostul clanului (bizonii). Strania vizitatoare pretindea de altfel ca se numeste Ptesanwin, famili sa era poporul Bizon masculii
erau Pta,
Pte, sora fiecarui
indian
iar femelele
lakota. "Srt
Pt~. Ea
femeie,
era, asadar,
spuse ea.femeia
Gura
mea graieste adevarul si n mine 9u este nimic rauvoitor."
Apoi, ea a dat clanului o teava lunJ,a si dreapta, laringele lui

Ptepe care l scosese si-l uscase pentru ca el sa poarte sutra va deveni vizibila. Folositi-o
entru a intra n contact
cu ntelepciunea celor dispa~ti,
entru a va mentine uniti
flarea
omului.
"Cu ajutorul
b, spuse e~ armonioase."
suflarea voassi
pentru
ca vorbele
voastreacestui
sa fie JI totdeauna
!

34

Cunosteam

povestea ~emeii Bizon. Ea este cea care le-a

transmis
lakot~Jele
sapte dintre
ceremonii
formeaza osatura siouxilor
cosmogoniei
l'f Cteva
ele aucare
cazut
n desuetudine, dar altele au rezistat si au iesit iar la lumina n ultimii treizeci de ani, grati9 redes~eptarii constiintei samanice
n
remorua
Am:ricasudatIeI,
de ~ o:d:
m vana2ta
d~n1ul YUWIpl.Aceasta
soar:l~i, cautarea dm
:iziunii
urma si
a decevenit foarte populara, at la indieni ct si la altii.
Am avut n mai mult rnduri ocazia de a vorbi cu Andrew Thunderdog, fratele si prietenul meu. Acest povestitor
admirabil mi-a relatat nu eroasele sale experiente de cautare a revelatiei. Hambleche api, cautarea viziunii, este elementul central al calatoriei sp' .tuale a indianului dornic sa intre
n contact direct cu Wak n T anka. Este o ceremonie individuala care se desfasoara P4 un munte izolat, ndeosebi pe vesM0-\ltana.
Anumiti
indieni din
zonele
titul Bear Buttei
mpadurite,
siouxiidinsantee,
care traiau
~ regiunile
acoperite
platforme pe care efectua acest exercitiu spiritual.
.
de desisuri
dinnMinnesoft,
au construit,
n vrful
copacilor,o
Cel plecat
cautare revelatiei
trebuie
sa-si impuna
perioada de patru zile del pOSt negru. n ce ma priveste, tinusem deja post de cteva ori, dar niciodata post negru.
- Ce se ntmpla atuJci cnd nu bei timp de mai multe
zile? l-am ntrebat eu pel Andrew.
talui- din
ceruri.a doua
Dar cel
rai neplacut,
greu este n
cea de-a
zi.
Ei bine,
zi 1ste
si atunci
te treia
rogi Ta- Si c~ ~aci atunci ? ar !ns~stat eu.
Ma pnvi cu un aer lroruc SI spuse:

- H ey, then you praJ more2


n ajunul plecarii noal~tre, eram cu totii asezati confortabil n jurul focului. Ca de obicei, Wallace bea sifon. Atunci
ne povesti ntmplarea cb vulturul.
varul meu, cnd am zari o pasare mare culcata pe o parte.
a Ursului.

- ntr-o zi, rulam pe1autostrada mpreuna


2

Ei, atunci te rogi si mai liI1ult.

cu tata si cu

35

Am facut cale ntoarsa. Era un

ltur ranit de un vnator. n

cadere, si rupsese o aripa. Nefe icitul ncerca totusi sa-si ia


zborul, dar era prea slabit. Atun i, am mestecat o bucata de
salvie si i-am pus-o ca un plastu e pe rana. Am adunat apoi
mai multe tulpini de salvie pe are le-am pus peste si sub
corpul pasarii. Am ncercat dup aceea sa-ii pun la loc aripa
frnta. n cele din urma, tinndu- strns de labe cu mna stnga, l-am ridicat spre rasarit si a nceput sa ma rog. Pe la
jumatatea rugaciunii mele, vult rul a murit n minile mele.
L-am adus n cortul Poporul i Pietrelor. Ne rugam, cnd
s-a produs o strafulgerare si sFliritul vulturului a patruns
n ncapere. Batnd din aripi, m atins~ cu ele - as fi jurat
ca este atingerea unei mini om nesti. Imi multumi pentru
ceea ce facusem pentru el. Eram tuit de emotie si mi-au dat
lacrimile. Vulturul mi spuse: ,,0 d zaceam n agonie pe marncercat sa-mi vindeci rana si te-a rugat sa ratnn n viata. Dar
ginea drumului, cuprins de chin~ri, m-ai leganat n brate. Ai
acum stii ca si eu am un spirit. Rfamasesem fara snge, asa ca
am plecat. De acum, mbracamin ea mea care zace pe jos (penele) ti apartine. Am venit sa-ti ofer penele mele, pentru ca
mi-ai mngiat rana, te-ai rugat; p ntru mine si mi-ai aratat ca
ma iubesti. Iti promit ca, att tim ct le vei purta, eu voi zbura deasupra ta." Iata ce mi-a p omis spiri~l vulturului n
ZIUa aceea.
Un membru al grupului nost
i-a cerut Batrnului sa ne
povesteasca despre nvataturile p 'mite de la bunicul lui, vestitul Nicolas Black Elk, unul di tre cei mai mari samani din
prima jumatate a secolului. Cu pl ivirea pierduta ~ gol, WalI
lace spuse:
- Era o perioada dificila. P in anii '30, Departamentul
pentru problemele indienilor i terzicea c~remoniile traditionale. Nick si cu mine mergea n adncimile padurii pentru a le ndeplini. Pe cnd era cOl1il,bunicul meu a cazut dinI

tr-o parasit
data ntr-o
coma
a durat
mai supranatumulte zile.
Si-a
trupul
si aprofunda
fost purtrt~are
spre
un nivel
raI,
unde a ~sistat
la. div~.~seevenimentepremonitorii
a descopent
bogatIa
can lakota~ Pe masura ce treceausi un~~
amI,

36

sensul acestei experiente i-a devenit evident. El avusese, de


p~lda, viziunea
n:r~geri~
P?p<?~lui
nostruSe de
catreca al?i;
el
vazuse
cercul "fnnt
al n~tIUnll
noastre.
crede
VIZIUnile lui nu se limitau la du~~ta propriei vieti, ci mergeau dincolo de ea. Nick s-a plnsl adeseori de neputinta lui de a reface cercul frnt, desi multii cred ca nu a dat gres. Un alt efect
tarea lui cu puteri samani e diverse - cea a elanului l facea
al
revelatieiirezistibil
avute de nbU~CUI
meu n copilarie
a fost
si dorealmente
o hii femeilor,
ceea ce nu
l-a mpiedicat n nici un fel sa-si lsume mari responsabilitati spirituale pe tot parcursul vi~tii ...
Razboaiele din cmpie, ncheiate cu masacrul celor din
clanul Marelui Picior, p~~recut la Wounded Knee n 1892,
au frnt inima si coloana rertebrala a Poporului. Totusi, asa
cum fiintele supranaturale au lasat adeseori sa se nteleaga,
spiritul Poporului nostn} nu a fost distrus definitiv. Pe tot
pa~cursul s.ecolulu~ al X~:-lea, amerin~~enii au ~o~t maturatI de man furtum. Cu toate acestea, el les astazI dm aceste
n~ercari mai vigurosi caloricnd, iar anii care vor veni vor
vedea mplinindu-se scea finala a viziunii bunicului meu:
cercul natiunii noastre vr fi reconstituit si Poporul va trai
din nou in pace si armore.

Flora Jones, indianca wintu, zona


de joasa altitudine a untelui Shasta
Constiinta amerindiafa a mediului,
n toamna anului 199r, cu ocazia unui congres intercultural n sud-estul Frant~i, am avut prilejul de a ma ntretiCaliforniei care nvatase samanism cu Flora J ones, o wintu
din
regiunea cu
lui.J ack wafking Eagle, un indian din nordul
ne ndelung
au trait
Vreme
izolati
de mii
ntr-o
de ani,
zonaipdienii
minunata
wintu,
extrem
karok,
de retrasa.
yurok siAceste
hupa
trib uri veciu'e si-au forrft,

desi vorbeau limbi diferite, mo-

duricerbului
de viata lopatar
asemanatoFe:
pescuitul
somonului,
vnatoarea
si c*ltivarea
porumbului.
Printre
alte-

37

le, fiecare dintre acestia manifesta acelasi respect pentru natura - cei din tribul wintu venereaza n special muntele
Shasta, muntele lor sacru. n timpul ceremoniei autumnale numite "dansul pieii de cerb alb", samanii perpetueaza
riturile secrete viznd rennoirea naturii si bunastarea comunitatii. Se remarca si aici un respect inegalabil pentru constiinta naturii. Flora J ones este una dintre ilustrele reprezentante ale acestor samani wintun.
Odinioara, poporul wintun ocupa un teritoriu care se
ntindea de la muntele Shasta, de-a lungul malului stng al
rului Sacramento, pna n golful San Francisco. n secolul
trecut, nainte de 1870, erau aproape douasprezece mii de
oameni. nsa un secol de violenta rasiala, boala, saracia, migratiile si casatoriile consanguine le-a redus numarul la putin
peste o miel.
n ciuda disparitiei treptate a celei mai mari parti a traditiilor lor, indienii wintun continua sa-i considere pe samanii initiati vindecatori si ndrumatori spirituali.
- Ceremoniile lor ncep seara, mi-a spus Walking Eagle.
"
, cnta n J'urul focului
Samanii
si ucenicii lor danseaza si
pentru a invoca spiritele, a caror sosire o anunta cu ajutorul unui fluier de os. Daca un spirit accepta un anumit candidat, el patrunde n trupul acestuia, care este cuprins de
ndata de convulsii. Omvl saliveaza si se ntmpla ca din gura
si din nari sa-i curga snge. n final, acesta cade la pamnt
si samanii mai vechi l duc n cealalta parte a focului, unde
l vegheaza cntnd.
Putini snt astazi indienii wintu care pastreaza memoria limbii si traditiilor lor. Flora Jones este singura femeie
saman recunoscuta. Ea continua sa practice arta de a vindeca a stramosilor ei, organizeaza sedinte samanice si le prescrie bolnavilor din triburile vecine ierburi traditionale. n
stare de transa, Flora J ones stabileste diagnosticul doar cu
ajutorul minilor.

I Despre sfrsitul tragic al indienilor din California, ef. Theodora


Krueber, Ishi, Editions Terre Humaine, Paris.

38

- Sedinta ncepe n momentul n care spiritul pune stapnire pe trupul ei, un evtniment spectaculos, continuaJack
Walking
Plimbnqu-si
pe deasupra
celuisibolnav, FloraEagle.
i simte
trupu~ pnaminile
la cel mai
mic muschi
cea
I

mai mica vena. Ea simte cpiar si durerile acestuia. Daca o persoana are probleme cardiace, inima Florei ncepe sa bata mai
parte
repede.a celuilalt.
Ea suferaDaca
de tots~iritul
Iceea ce
identifica
sufera bolnavul.
sursa bolii,
Devine
el pre-o
Shasta este muntele sacru al tuturor indienilor din
scrie cura terapeutica,
prinpentru
gura samanului.
nord-vestul
Statelor U v~rbind
'te, motiv
care aici se desse~
fasoara
de cazu:-i
mai multe
de revel~tii
ceremonii
FP?ntane
n fiecare
si ~e diver~~
an. Se vorbeste
aparitii. Flo~
adera Jones stIe cum sa llltle III legatura cu spmtul muntelUI
Shasta. Prin urmare, nu mai este ea cea care vorbeste, ci prin
vocea ei graieste nsusi buntele, care se exprima prin intermediul unui corp pe~fect purificat.
Flora Jones s-a nasc~t n 1909. Pe la sfrsitul anilor '80,
ea a anuntat ca se retrage, nsa continua sa practice pentru
fratii ei wintun si pentrJ cei care o consulta de mult timp.
Pe la nceputul anilor '90, ea continua sa sustina ceremolocul lunii august.
nii Dupa
publicece pe
muntele
ocaziaun Pastelui
si Ia mijn 1854
pop jhasta,
rul ei a cu
semnat
tratat, cednd
guvernului Statelor Unite 1ea mai mare parte a teritoriului tribal, seful Seattle din tribrl Suquamish i s-a adresat lui Isaac
mator:
St~vens, guvernatorul nrului stat Washington, n felul ur"Atunci cnd omul f<l>SU
va fi pierit si cnd amintirea tribului meu va fi devenit hn mit printre oamenii albi, aceste
tarmuri vor fi locuite d{ mortii nostri invizibili, iar atunci
guri
cnd n
urmasii
prerie vostri,
sau n coPtii
linJsteacopiilor
padurilor
vostri,
ntinse,
se voreicrede
nu vorsin-fi
niciodata
Noaptea,
pe crede
strazilepustii,
oraselor
si satelor
voastre singuri.
va fi liniste
iar voicnd
le veti
ele vor
fi de
fapt
~~ine.de
multimeaA~elor
pe. m~l~agurile.
care
au traIt
SI care
nu au Irlcetatrev~~iti
nICIOdata
sa IUbeasca pe
aceste

39

locuri minunate. Omul alb nu

J fi niciodata

singur. Sa fie,

exista cac!
morti,
ci doar
fi
asadar,
neputinciosi.
drept siMorti,
bun cu
ampoporu[
zis ? N~ meu,
mortii
nu lumi
vor
diferite."
Ritualul cortului tremurator
la indienii Cree -

nordul Qu'ebecului .

toamna anului 1992

Ruri, ma ndrept acum spre Sain -J ean, mai eXact spre Mistassini- Baie-du- Poste, pentru a aj nge ntr-o tabara Cree din
apropiere
deam
golful
James.
Padu eal si
laurentina
care cele
se ntinDupa ce
parasit
Montreaf,l
am traversat
Trei
de
zaicla de
sudpajisti
de padurea
si copaci,
boreala
pini,este
prlntre
ragnifica,
care triaiestuosul
un adevarat mopin
alb,
numiri
artari,
nu stejari,
le cunosc
mesteceni
si care dau
si at~tea
~plendoarea
alte speciitoamnei
ale carorcanadediene.
ricie. La nord de Trei Ruri, dupa; hawinigan si Grand-Mere,
Drumul merge de-a lungul pjrcului national de la Mauvulpea, ursul si castorul. Unul d n visurile mele este sa vad
un elan n libertate - acest ani al de talie mare traieste n
regiunile mlastinoase din nord, incolo de lacul Saint-Jean,
elanul canadian,
urmeaza un lant de coline unde1SaIaslUiesc
unde
asezarile
civilizate
se raresc1
Acestiarsolitar
poatesafinuneori zarit
pe sosele,
ndeosebi
noaptea,
prezenta
regiune este semnalata la tot pasu~ de panourile indicatoare.
Urmeaza sa petrec vreo doua s ptamni la indienii cree din
Mistassini-Baie-du-Poste,
la rec ,mandarea lui Agnes, o infirmiera de provincie care lucre za la dispensarul rezervati ei. O ntlnisem de mai multe ori la Montreal. Originara din
Grenoble, aceasta femeie de trei eci si cinci de ani a parasit
Franta la vrsta de optsprezece a i, pentru a raspunde che0/

de civilizatie amerindiana. Trebu e mentionat faptul ca timp


marii
Lumii
estedin.
o etnciclopedie
vie canadian.
n materie
de
sapte
ani aNoi.
trait Agnes
la inuitii
xtremul nord

40

As fi vrut sa profit si ~u de aceasta calatorie pentru a vizita acea parte de nord d~r, din pacate, timpul mi era matotodata
surat. Aceasta
si attcivilizatie
de aproPl,ata,
1ecunoscuta,
ma fascina.
att de
Cuvntul
ndepartata
inuit dar
se
mosii din Asia sau din In ulele Aleutine din Alaska. Cuvntul :,e~chir~lOsj'; deloc ap eci~t ~e inuiti:. este fol~sit di~ c~ n
ce
mal la
pUtm.
CIt despre" dJn
nUIt
, acesta
mseamna pur
refera
toti eschimosii
Canada,
deosebindu-i
de SISImeschiplu "Poporul".
Niste artisti amerindiepi pe care i-am ntlnit la Montreal
mi-au explicat ca, dupa 9ai mult de cincisprezece ani de negocieri, inuitii au semna cu guvernele federal si teritorial
acordul de la Nunavut, r d al celor mai importante revendicari ale indienilor aut htoni din istoria Canadei. Acest
acord prevede crearea n 1 99 a unui nou teritoriu, Nunavut,
n partea estica a actualel r Teritorii numite de Nord-Vest.
N unavut, n traducere:
amntul N astru ( echivalentul posute de mii de kilometri

,atrati, adica o cincime din supra-

fat~
Quebecului.
Lim?a
i ~~ti~~pe :s~e
aici l~m~a.oficiala,
ala,~
Fenua),
se njinde
o suprafata
de peste doua
linezianului
tun de engleza.
Esch~mo
11 mslsllsI spun mUltI, "Poporul
ca "Purtatori de Paduchi" iar pe oamenii albi Kallunaat, adisau"cei
"oamenii",
n timp
pe indieni i numesc Itkilits, adica
cu Sprncene
Lu cIgi".
n timpul sejurului sa la inuiti, Agnes fusese adoptata
de o familie cui aproxima iv saptezeci de membri. Acolo, ea
a descoperit vnatoarea d vulpi argintii. Pe o ntindere alba
si neteda, total, lipsita de egetatie, fara denivelari, lipsiti de
cel mai mic punct de rep r, vnatorii umbla ore ntregi, punnd capcane, apoi vin sa e ridice fara sa uite vreuna. Agnes
ta
arta.~pus ca femeile le erru superioare barbatilor
rr:i-a

n aceas-

- ntr-o ~ilde vnato re, un prieten m-a rugat sa merg


pna- laCum
mamaasa?
lui.am
Amntretat-o
po nit, asadar,
spre ea, pe ntinderea
eu.
sa
aceea
urinez
alba,pematurata
zapada nghletata
de :r1rtejuri- deurina
vnt. face
Femeia
o groapa
mi-a cerut
mica

41

n care inuitul si asaza capcana. Cnd am terminat, ea mi-a


aruncat o privire dezaprobatoare deoarece, asemeni barbatilor, nu reusisem sa fac dect trei gauri. Ele, femeile, reusesc sa urineze de cte sapte ori.
Trecnd de lacul Saint-Jean, patrund n adncimile padurii laurentine. Un panou de semnalizare indica: Urmatoarea statie de benzina:120 km. O suta douazeci de kilometri de padure! Ma gndesc la codrii nostri din Evul Mediu
~i la campaniile de defrisare din Franta secolului al VIII-lea.
In tara noastra, cu exceptia ctorva frumoase paduri ce tin
de anumite domenii, nu au mai ramas spatii comparabile
celor care nca mai exista aici. La iesirea dintr-un viraj, ma
opresc pentru a-mi oferi o ora de plimbare prin padure. Prietenii mei din Montreal mi vorbisera despre o planta rara, "le
suce-pin", care creste n stratul de frunze moarte din zonele umbrite si care face o floare unica. E:te o planta evanescenta, de un alb-argintiu, fara frunze. Imi fusesera elogiate si fructele de padure, afinele si vestitele albastrele care
cresc din abundenta n zona. Plimbndu-ma, mi treceam
n revista cunostintele despre conditiile de viata actuale ale
indienilor canadieni.
Populatiile aborigene, cum mai snt 'ei numiti, se mpart n
trei grupe care traiesc n Yukon, n Teritoriile de Nord-Vest
si n Ontario. ntlnesti nsa comunitati aborigene n toate
provinciile. Acestor trei grupe li se mai spune si canadienii autohtoni sau Primele Natiuni, referire implicita la independenta pierduta a aborigenilor canadieni. Exista, se pare,
peste doua mii de rezervatii raspndite pe ntreg teritoriul,
reunind vreo sase sute de tipuri etnice din care mare parte
traiesc modest, dintr-o alocatie guvernamentala. Este cazul
bastinasilor cree de la Mistassini-Baie-du-Poste.
Cu toate acestea, asistam de la nceputul anilor '60 la o
desteptare a mndriei amerindiene, ca si la o afirmare a drepturilor si specificitatii culturale ale primilor locuitori, n special prin Carta drepturilor si libertatilor semnata n 1982.
De la nceputul anilor '60, liderii indienilor ncearca sa-si politizeze revendicarile. Fie ca invoca Constitutia, revendica

42

terenuri sau si apara dj.ptUrile miniere, mai multe organizatii nationale, n spec~al Adunarea

Primelor Natiuni, se

angajeaza n apararea drrpturilor indienilor. Gratie acestor


dicarile lor ajung adese ri n salile tribunalelor, ndeosebi
actiuni,
voceadreptul
lor s-alafal:ut
n cele al
dinpopoarelor
urma auzita.
Revencele privind
a tonomie
aborigene.
Eram la Montreal n 1990, cnd o factiune rebela a indienilor mohawk, Razb inicii, au pus mna pe arme si au
blocat podul Mercier car leaga insula Montreal de malul sudic allaculuiSaint- Laure t, pentru a atrage atentia mass-mediei. Semnarea acordulu de creare a teritoriului Nunavut,
prevazuta pentru 1 apri ie 1999, a fost urmarea acelor tulburari si angajeaza un pr ces de restituire a pamnturilor catre popoarele autohton . Stiam ca Mistassini avea un dispensar, o infirmerie, un ic supermarket, o scoala, o biserica,
I

pe
Crearea
scurt, scolilor
scheletulindiene
unei 9rganizari
Rermite controlul
sociale educatiei
de tip occidental.
religioa-

ci

se
si predarea
si crearea amerunui
sistem
judiciar limbilor
indian. ~utohtone,
si n Stateleprecum
Unite, miscarea
indiana este extrem de adiva si participa din ce n ce mai mult
la diverse manifestari cafe reclama respectul fata de religia,
limba, cultura si istoria foporului lor.
Iubesc aceasta tara n ~are mi-am facut numerosi prieteni.

verile
iubesc
calduroase.
pentru b}ndetFa
Imi pltc de
si forta
asemenea
ei, pentru
arta, cultura
clima aspra
si lite-si
ratura din Quebec si A9adia. Ma gndesc la toti acei francezi acadieni care, n secflul al ,XVIII -lea, si-au pierdut paa facut cunoscuta ntregi' lumi drama lor. Exista si o literatura indiana, gratie unor scriitori ca Georges Clutesi si mai
ales Ipougri care, prin a ,ii '30, a scris mai multe opere tramnturile. EVdngeline, Iu~gul poem al lui Henry Longfellow,
duse
n ntreaga
lume,Ad.dia,
JYintreAntonine
care admirabila
of
the Wild.
Zugravind
Maillet Pilgrims
a redat viata n La Sagouine unei tkri careia i-a fost furat trecutul.
sa gasesc aici un sat mai traditional. Indienii cree de astazi
, Sosind
n rezervatie,
nt surprins,
deoarece
asteptam
snt
descendentii
vnato ]'~ilor
nomazi din
MarelemaNord
care

43

traiau n imensa padure boreala, cea care se ntinde pe patru


mii opt sute de kilometri, din zona litorala a Labradorului
pna la cursul inferior al rului Mackenzie si pna n Yukon.
Inainte de sosirea europenilor, acesti vnatori trebuiau sa
se adapteze unui cadru natural aspru. Armele, mbracamintea, uneltele, obiectele ritualice erau confectionate cu ajutorul materialelor naturale. Viata se organiza n jurul unor
tehnici nvatate n comun si al unor instrumente simple. Astazi, nu mai exista asa ceva! Ajutoarele primite de la guvernul federal le-au permis sa-si construiasca acele mici case de
lemn specifice oraselelor nord-americane.
Agnes soseste de ndata si ma ajuta sa ma instalez. Vizitez dispensarul cree, foarte bine echipat, cu o mica sala de
operatii si paturi de spital. Personalul "strain" i include, pe
lnga Agnes, pe Mercedes, o doctorita de origine spaniola,
si nca o persoana. Toti ceilalti angajati snt localnici. Anunturile de pe diversele panouri snt scrise n limbile engleza
si algonquin.
Am vizitat satul de mai multe ori. E un sat pierdut n mijlocul padurii, la peste optzeci de kilometri de cel mai apropiat oras. Ma astepta o alta surpriza: n centrul rezervati ei
se nalta un cort mare~- biserica penticostala, instalata acolo de mai multi ani. Impins de ~uriozitate, ntr-o dupa-amiaza am intrat si eu n biserica. Inauntru se derula un spectacol uimitor. "Cortul", cum l numesc familiar indienii cree,
seamana cu o cupola de circ. n interior, snt banci cu cte
doua locuri, dispuse ca ntr-o sala de clasa. Trei predicatori
tineri cu par scurt, camasa alba si cravata cntau la chitara
si psalmodiau cntece religioase, n fata unui numar de vreo
douazeci de indieni. La fiecare cinci sau zece minute, spectatorii paraseau cortul si altii le luau locul. Am nteles repede ca aceasta era una dintre atractiile majore ale satului.
Cnd un indian nu avea nimic de facut, el le spunea celor
de lnga el: Let's ga ta the tent!.
ntr-o seara i-am ntlnit pe fostul sef al satului, n vrsta
de peste optzeci de ani, si pe cea mai batrna femeie, care

I Sa mergem

44

la cort.

avea o suta doi ani. I-am ntrebat daca apreciaza modul de


viata occidental. n mod evident, batrnii, care cunoscusera
timpurile vechi ale wigwamului si comuniunii cu natura, se
simteau stingheri n noul lor cadru de viata. Seful mi-a zis:
- Traim patru sau cinci luni n aceste case, dar nu asteptam dect un lucru, ca tinerii sa dea semnalul de plecare!
Atunci petrecem sase sau sapte luni n padure, unde vnam,
pescuim si regasim mediul nostru natural.
Am .....
surs, gndindu-ma ca tinerii respectivi erau n mare
parte nIste sexagenan VOInICI.
La recomandarea lui Agnes si a lui Mercedes, m-am dus
n vizita la samanul satului, doctorul de campanie, bush doctor, cum i se spune aici. Dupa multe reticente, el mi-a explicat modul n care foloseste plantele si mi-a vorbit despre
anumite ceremonii, printre care cea a celebrei tobe de vnatoare a bastinasilor cree si a cortului tremurator. L-am
ntrebat daca mai practica ritualurile cortului tremurator.
Chipul i s-a adumbrit de ndata. Dupa cteva ore de conversatie, am realizat, spre marele meu regret, ca acesti bastinasi pierdusera multe din credintele si ritualurile lor.
- Totusi, spuse el, legendele noastre astazi n mare parte uitate povestesc cum natiunea cree s-a organizat n comunitati, s-a nmultit, si-a ntemeiat o societate - o lume doar
a ei - si a stabilit astfel ordinea ntr-o lume haotica.
Atunci cnd lumea oamenilor se constituie, se nasc mituri si legende. Se pastreaza nsa legaturi strnse ntre oameni si animale gratie celui ales, samanul, expert n arta invocarii spiritelor animalelor, pentru a le utiliza forta sau
viclenia n folosul lui sau al grupului. La indienii cree, vnatoarea era un veritabil ritual, fiecare etapa, de la urmarirea vnatului pna la mpartirea prazii, fiind marcata de gesturi sau cuvinte rituale. Uciderea unui caribu sau a unui elan
era urmata de scurte incantatii. Vnatul era de fiecare data
jupuit si transat dupa reguli precise, pentru a nu-i ofensa
spiritul ci, dimpotriva, pentru a-i multumi si a-l ruga sa se
expuna din nou sagetilor si gloantelor. Explicarea modului de alcatuire a universului prin recurgerea la povestirea

45

simbolica plaseaza geografia cree pe linia unei gndiri


miste si magi ce foarte ndepartate de gndirea carteziana
prezideaza constructia geografiei savante occidentale.
bush doctor mi-a prilejuit o ntlnire cu un alt batrn,
mai fabrica nca faimoasele tobe de vnatoare. Acesta

anicare
Acel
care
mi-a

explicat ca, atunci cnd barbatii plecau la vnatoare, toba suna


ntr-un mod special, pentru a intra n legatura cu spiritul animalului pe care urmau sa-I ucida - ndeosebi elanul sau renul canadian. Animalul se afla uneori la mai multi kilometri
de tabara; indienii nu detectasera nca prezenta lui, nici el
pe cea a vnatorilor. Si totusi acestia afirma ca bataile tob ei
le permiteau realmente sa comunice cu vnatul. De ndata
ce contactul era stabilit, fapt semnalat de infime variatii de ritm,
haituirea putea sa nceapa. Animalul acceptase sa-si daruiasca viata.
n to;mna anului 1992, mai erau doar doua persoane care
cunosteau tehnica sacra de confectionare a acestor tobe. Ele
mi-a~ marturisit, cu o nota de regret n glas, ca acest lucru
nu mai interesa pe nimeni. Tinerii se ntorc spre lumea moderna, spre promisiunile si iluziile ei. Mai mult, de zeci de
ani, misionarii sositi aici le-au tot repetat indienilor cree ca
fabricarea si folosirea ritualica a acestor tobe snt diabolice. Ceea ce'a contribuit n mod evident la disparitia unei arte
ce vine de foarte departe, de la vnatorii siberieni care s-au
instalat n aceasta regiune imensa cu mii de ani n urma.
Ma gndeam la populatiile ciuctce, golde, iakute care, in
urma cu treizeci de mii de ani, se ndreptau spre Alaska. In
aceeasi perioada, oameni ca ei creau n Europa meridionala
o arta nemuritoare pe tavanele si peretii grotelor - arta rupestra. Acesti calatori compuneau cntece nchinate focului si noptii si povesti evocnd experienta lor samanica de
viata. Ei nu aveau o limba scrisa dar ntelegeau desertul arctic si stepa, respectau animalele cu care mparteau aceste spatii si stiau sa aprecieze minunile oferite de o natura totusi
att de aspra.
Mai trziu alti oameni, barbati si femei cu un curaj si capacitati comparabile, s-au aventurat pe aceste tarmuri ne-

46

cunoscute, cu o zestre mentala cu nimic mai evoluata dect cea a vechilor descoperitori.
Pe saniile lor mici cu talpi din os si din coarne de cerb,
ei trageau mica rezerva de unelte si obiecte diverse adunate de poporul lor n timpul a zece mii de ani de viata n Arctica: ace de os deosebit de pretioase, piei din care urmau
sa-si faca vesminte, vase cioplite din lemn dur sau din os, cteva obiecte de bucatarie facute din colti de morsa si mai multe cuverturi din blana de fiecare familie.
Totusi mai important dect aceasta modesta nzestrare
materiala, ei aduceau din Asia o extraordinara cunoastere
a Marelui Nord. Att barbatii, ct si femeile nvatasera sute
de reguli de supravietuire n iarna arctica si de gasire a hranei n timpu~ verii. Ei cunosteau natura vnturilor si miscarea stelelor.
In timpul noptii hibernale, erau ghidati de sa.....
manl1 VlZlOnan.
n mod sigur, acesti calatori nu realizau ca trec pe un alt
continent. Ei nu aveau cum sa stie de existenta acestor mase
terestre enorme si, daca ar fi stiut, Alaska li s-ar fi parut o
parte a Asiei si nu a Americii de Nord. Nu aveau cum sa
realizeze ca strabat un pod - strmtoarea Behring - caci peisajul arid care i nconjura nu semana nici pe departe cu asa
ceva. Pentru ei, aceasta expeditie de cteva sute de kilometri
nu era n nici un caz o migratie!
Ar fi putut fi numiti siberieni dar, fiindca au fost asociati
cu Alaska, ei au primit numele generic de indieni si apoi pe
cel mai specific de athabascani. O ramura viguroasa a acestui popor se va instala n insulele ce alcatuiesc Alaska meridionala iar, dupa cteva mii de ani, unii dintre descendentii lor vor pleca spre sud, pna n Arizona, unde vor deveni
poporul navajo (sau dineh). Specialistii au demonstrat ca
limba indienilor navajo este tot att de apropiata de cea a
athabascanilor, precum este spaniola de portugheza, or, este
imposibil ca acest lucru sa fie rodul hazardului. Cele doua
grupuri snt strns legate. Acesti athabascani nomazi nu formau un val puternic de emigranti care sa urmareasca transplantarea civilizatiei lor n teritorii nelocuite. Nimic comun

47

cu pelerinii englezi care au traversat Atlanticul ntr-un exod


plin de determinare. Este posibil ca athabascanii sa se fi raspndit prin toata America, fara sa aiba sentimentul ca si-au
parasit tara. Iata cum niste fiinte umane au venit pe nesimtite sa populeze un ntreg continen~, naintnd doar cteva
sute de kilometri la fiecare generatie. In treizeci de mii de ani,
ei au trecut din Siberia n Arizona, fara ca de fapt sa se fi ndepartat de vatra.
n Alaska si Canada, se ntlnesc n principal doua mari
familii lingvistice: athabascanii - grupa careia i apartin si
navajo -, care au migrat catre sud-vestul american n secolul al XII-lea, si algoncvinii. Primii ocupa Alaska si vestul
Canadei, ceilalti, estul Canadei si anumite parti din nord-estul Statelor Unite.
Athabascanii snt imigranti recenti. Potrivit arheologiei
si antropologiei clasice, ei ar fi sosit ntre mileniile sapte si
doi a. Chr. Algoncvinii snt mai interesanti pentru demersul nostru, deoarece ei au conservat pna ntr-o epoca recenta obiceiuri nca impregnate de stravechi traditii siberiene. Practicile lor religioase snt n schimb mai putin
cunoscute dect cele ale vecinilor lor athabascani.
Exista doua grupe de algoncvini: cree si ojibwa. Acesti
indieni traiesc n regiunile de nord-vest si de sud ale platformei canadiene, o imensa zona de lacuri, paduri, mlastini si tundra care cuprinde Manitoba, Ontario, o parte din
Minnesota, Michigan, Wisconsin si o parte din Quebec. Indienii cree ocupa partea de nord a acestei zone, cei ojibwa,
partea de sud.
Indienii cree din zona mpadurita cred n Manitu (spirite care traiesc peste tot n natura), n necesitatea de a ntretine o relatie de ordin sacru cu animalele si n existenta "stapnilor animalelor" . Ca toti algoncvinii, ei venereaza o fiinta
suprema numita Manitu sau Marele Spirit, acelasi ca n toate sistemele religioase amerindiene. Succesul la vnatoare este
asigurat de spirite protectoare pe care individul le cunoaste prin exercitiile de revelatie din timpul adolescentei.
Una dintre activitatile medicale cele mai spectaculoase
ale algoncvinilor este ritualul cortului tremurator, o cere-

48

~onie s~anica de oriJe ~ibe:ianacares-a 'a~p~dir,prin

mtermedIUI e~chlmosllo
se regaseste si la indienii
sul Colorado (fieful spi
tul Asiei. Estelunul dintr
prezentate.

, pma m nordul Amencll. Aceasta


din zona de cmpie si de pe podiitelor arapaho) si chiar n sud-esriturile samanice cele mai bine re-

Cnd un saman este ch!emat sa stabileasca natura unei boli


sau sa ngrijeasca
bol~av,sarcina
el ncepe
pnn familiei
a cere sasi1 se
struiasca
un cort. un
Aceas.~a
revine
prieteconnilor n
bolnavului.
Ei nfig
cincizeci
de centimetri
n pamnt,
forma de cerc,
nihe laprajini
solide.
Capetele acestora
matura este apoi acoperi a cu o pnza. Cortul arata ca o cosnt ndoite unele spre al!!ele si legate la un loc. Aceasta ardect
liba mica
samanul
cilindrica
seznddepeforma
es. Spectatorii
unui butoi, urmaresc
n care nudesfasuncape
rarea evenimentelor din F,xterior 1.
Samanul intra n cort ezbracat de tot. El cnta si si agita uruitoarea. Apoi, el es e legat cu curele si, n aceasta stare, ncepe sa invoce spir'tele aerului si ale animalelor. Cei
adunati afara cnta si ei n 'tmul tobelor. Cntecele devin mai
intens~ si ating pr~gul
axim la sosirea celui mai important spirit venit n ajuto l samanului. La indienii cree, este
vorba de obicei de Mike ak, broasca testoasa. Din exterior,
se aud tot soiml de zgo ote ciudate: talpici zdrobind zapada,
o securelcare
taie p~im
lef?ne,spirit
scrtituri,
care lui
lovesc
apa. Dupa
aceea, acest
cheamapagaie
la rndul
alte
duhuri.
Un Mistassini spune ca a vazut ntr-o zi labe de urs, capul
ra cortul. Spectatorii sta n general cu respiratia taiata. n
timpul ritualului, cortul tremura, cuprins parca de nebuunei
lutriicare
si mai
trecnd
prin
pnza firesc,
care acopenie. Cei
l-au multi
const jStiit stiu
ca nu
e lucru
deoa-

rece
om asezatn
intelio~llui
ra sa un
provoace
un astfel
re vacarm. nu ar avea forta necesaet medicine
traditionnelle
des lndiensHultkramz,
d'Amerique Guerisor
du No~d,chamanique
Le Mail, Editions
du Roeher,
Monaeo.

49

iar el le raspunde prin intermedi 1 samanului, a carui voce


deformata razbate prin partea su ~erioara a adapostului. Cea
cei de
fata i pun ntrEbari
stapnului
maiAtunci
mare parte
a ntrebarilor
se r fera la
persoane duhurilor,
sau obiecte disparute, la ntmplari din trbcut sau profetii. Samanul
despre tratamentul necesar.
maiIndienii
ofera decree
asemenea
si
practica,informatI'li
desi di despre
ce n ceoriginea
mai rar, bolilor
un rit de
recuperare a sufletului. Atunci c{nd duhurile secundare deangajeaza sa-I aduca napoi si c rtul ncepe sa vibreze din
clara T
caoa:e
sufletul
unui bolnava
se
m~rturiile
exi~tente diSParut,
rata cAa,duhul
atunci principal
~nd. aces:a
nou.
redevllle ImobIl, samanullese, eliberat III mod mlstenos dlll
strnsoarea legaturil~r. ~cel bust ~octor afirma ca leg~~r~le au fost adesea gaslte III cort, ,gatate. de capetel~ praJ.lruolor.stie.
Epuizat,
avea
nevoie ~~se
41eajutorul
celorlalti
pentru
Cum
a pututel va
oare
samanul
elIbereze?
Nlmeru
nu
a ajunge la wigwamul sau. Ct despre bolnav, acesta se va
restabili treptat.
I
. Ceren:~nia cortului care trerr,ura a fost de.scr~sa r,entr:-r
ntr-o maniera mai detaliata, pe la 1700, de catre misionarii iezuiti canadieni.
pnma
III 1609mi
de s-a
catre
SamUjl
de Champlalll
SImal
La data
Mistassini,
vorbit
d spre
un film turnat
n apOI,
1958 .
permisese
de o echipaoperatorilor
de la televiziunea
sa-si plasEze
ctnadiana.
camerele
Sfatul
n mica
tribului
incin-le
ta, pentru a-i reduce astfel la tac1ere pe cei care SUStineau ca
acolo nu se petrece nimic deos1bit si ca samanul nsusi se
'- Ar
sa existe
agata
de
L-am

trebui sa va interesati,
i s-a spus, filmul trebuie
nca n arhive.
parii
lemnpesiprieten
Zgltiyot1 meu
cortul!
Marc Cte, terapeut
rugat de
atunci

la Montreal, care lucra pe atunct la Oficiul National al Filmului Canadian, sa ma ajute sa Pfn mna pe acest document.
CeiAde la O.N.F. nu-l conservasfra nsa, iar bobina era goaIa!
In 199?~
M.arc..a cree
aflat dm
~e la
cple.giiSI
~ui.amerindieni
de la
O.N.F.
ca mdlenn
Ontano
dm padurea borea-

50

la ncetasera sa mai practice acest ritual. Se spune ca ei se


simt responsabili pentru moartea a mii de reni canadieni care
s-au necat, dupa ce un ru a fost deviat pentru a se construi o sosea si un baraj electric. Ei au sentimentul ca nu
s-au luptat cu destula fervoare si le este teama de mnia Batrnului Caribu.

,
1

II

Lumea plantelor
datatoare de nt~lepciune
Amazonia, aprilie 1995

tate aflata la doua ore de mers d Prto Alegre, n statul Rio


Grande do Sul, am revenit la R o, mpreuna cu Liliane, toDupamea.
ce n
amRio
participat
la u1cangres
Canela,
localivarasa
de Janeiro,
ras turisticn prin
excelenta,
se afla cele mai cunoscute plaje dJn lume: Copacabana si Ipanema. Pentru noi nsa, urmeaz sa nceapa o expeditie spre
Amazonia. Ne propuseseram sa ajungem n centrul celei mai
ntinse paduri tropicale umede in lume, alimentata de fluviul cel mai mare si avnd ecosi temuI cel mai bogat si mai
variat de pe planeta. Obiectivu nostru: sa studiem o planta nteleapta cunoscuta de mii e ani, ayahuasca, n comuI

nitatile locale santo daime la C~u de Mapia, un areal ecologic de cinci mii cinci sute de kilpmetri patrati, n apropiere
de frontiera boliviana ...
si 1993), avusesem ocazia sa ca sult mai multe rapoarte despre plantele psihotrope, n spe ial despre ayahuasca. Afirmatiile
si ale doctorului
Cu profesorului
ocazia celui Callawayl
de-al treileijsejur
americanEdward
(ntre Mac1991
Rae2 ma marcasera n mod deosebit, ca sa nu mai vorbim
I

rintii noii antropologii .. ~ram ntr~gat de folosirea enteogenelor3 - ayahuasca fund un dmtre acestea - de catre
de cartile si din
referatele
MiChtelului.
Harner, unul dintre pa-'
populatiile
bazinul luiAmazo
1 Membru al Departamentului de Ifarmacologie chimica al Universitatii din Kuopio, Finlanda.
23

52

Membru
Escala Paulista
de M~dicina
Substante alrevelatoare
de Dumnekeu
.. din Sao Paolo, Brazilia.

tura psihotropa traditio ala cunoscuta si sub numele de


yage,
natema sau
se bazeaza
pe folosiAyahuasca
estedaime;
un terI' repararea
en quechuaei care
defineste
o baurea lianei Banisteriopsis caapi si a unor frunze din specia psychotria. Utilizarea sa ritu Ia, larg raspndita n Amazonia si
n alte regiuni din America de Sud, ne face sa credem ca aceasta bautura este folosita de mii de ani. Printre altele, samanii
actuali, precum si curan eros1o folosesc mereu n practica lor de divinatie sama ica, precum si n ceremoniile de
vindecare.
Deloc hotart sa joc rallul psihonautului

temerar, am ti-

planta sau iarba - posibi ele accidente trebuie evitate. Am


ajuns astfel sa parcurg cu inutiozitate toata literatura care
mi-ar
oferi inforbite atii
desprede dozajul
nut sa fimaputut
documentez
nainte
a ingera acestor
cine stiepsice

Vj~ cu ochi buni ceea ce ei numesc


hotrope
Stiam sicaPosfbila
indienii lor
nu to!icitate.
"tu~ismul ayah~asca", si crre a dus la denaturarea traditiilor
"Una din caile cele mai dir cte spre extazul samanic." Cu toate acestea, eu cqnsider ca e ploratorii sinceri ai acestui domeniu al
spiritualitatii
av cane
a multpropun
de cstigat
de peayahuasca:
urma folor.
Anumite
revistepotamef"
circuite
losirii acestei biuturi, cu c~nditia sa fie ndrumati de samani
experimentati si sa ntelea a ca, ntr-o astfel de experienta, ritualurile traditionale snt ot att de importante ca folosirea
unei calauze pricepute at nci cnd te deplasezi prin jungla.
La trecerea lui prin Pa is, i-am vorbit lui Nelson Lliamo,
pe atunci director de colec ie la Editora Record, editorul meu
brazilian, despre interesul pe care l manifestam n folosirea
plantelor psihotrope. n t amna anului 1994, am organizat
mpreuna primul meu turmeu brazilian la Rio de J aneiro, Sao
lui nostru cu comunitate
daime, Liliane si cu mine ne propuseseram sa ajungem n i .ma Amazoniei, pentru a ne conPaolo
si Porto Alegre.
legaturile prietenutinua cercetarile
asupra B~Zndu-ne
odificarilorpe constiintei.
1

Vindecatori.

53

Lecturile pe care le facusem la tillburasera. Toti autorii


afIrmau ca ayahuasca nu prod ce mCI un efect secundar SI
nici cea mai mica dependenta.
rintre altele, experienta se
deruleaza ntr-o stare de hiperc nstiinta - subiectul putnd
n continuare sa umble, sa vor easca si sa rationeze. Posibilitatea oferita de aceasta plan a "nteleapta" de a patrun-de n straturile limita ale constii tei, ramnnd n acelasi timp
constient de tot ceea ce te nco joara, ma intriga.
Nelson l cunostea bine pe A ex Polari de Alverga, un pilon al acestei miscari religioase n Brazilial. Alex locuia mI

preuna cu familia n centrul zon9i numita Ceu de Mapia, aflata n inima padurii amazoniene.
uziseram si citiseram multe
lucruri despre ayahuasca, daim si padurea amazoniana dar,
plecnd de la principiul ca nimi, nu poate nlocui experienta directa, ne-am decis sa merge la fata 19cului pentru a ne
forma propria opinie.
Expeditia, fizica si spirituala, nceput din momentul plecel mai mare oras din lume! Mi- parut rau ca nu puteam zacarii putin,
noastre deoarece
din Rio prietenul
spre capiftala
a tarii:
Brasilia,
bovi
eu,federala
profesorul
Pierre
Weil,
locuia n holistice
apropiere.dinPierre
tectorul
celei
a treia unde
Universitati
lume,este
situata
la sud
de de
Brasilia,
se afla Cite de la Paix. De origirle alsaciana, ca si mine, acest
doctor n psihologie, care si-a lrat diploma la Sorbona, s-a
stabilit n Brazilia n urma cu treizeci de ani. El a fost unul
din~re ~rimii ~rofesori de. psi~ologie ~ransperso~aIa de. la
UmversItatea dm Belo Honzont~, unde 1 se pastreaza o ammt~re v~e. Faim~ sa a~de~asit de altfel r;ranitele tari~ lui adoptIve SI s~~ extms pma m S~ateldfUmt~, Cana~a ~I Fra~ta.
BrazIlIa estesale
remarcabIla
prtn vanetatea
SI smcretIsmul
numeroaselor
miscari religioase.
Dinl punct
de vedere
dian, catolicismul si cultele afri ane. La congresul din Graistoric,
principalele
influente
inmado, am
vazut catolici
practicsH1'iritualesnt
nti participndsamanismul
la o ceremonie
umbanda,
un cult afro-braz~lian
magia alba,
amestec
de candomblel
si spir~tism.derivnd
Originiledin acestui
cult
1

54

Un cult afro-brazilian pur.

snt diverse, dar forma sr actuala a fost creata n Brazilia.


la.
Ceremoniaahicane
pune duc
n srna
ai tuturor
raseInfluentele
Jna reprezentanti
la populatia Bantu
din Angoboinicul alb etc.
lor din Brazilia: vechiul slclav, divinitatile amerindiene, razDintre miscarile religioas~ din Brazilia, este imposibil sa
decmentionam
a in~rodus spiritism~~ln
aceasta
tara,al ntr-o
forma
nu
kardecis~ul. albilor.
In secolul
XIX-lea
AlanaccepKartabila de catre comunitatea
Doctrina
sa - frnturi
din
si
religii
astaziorientale
cteva milioane
adaptate 4e
Tpiritului
adepti n
occidentalBrazilia. Aceasta
nca mai
pune
are
accent pe spiritism, renc~are si comunicarea cu mOrtii. Kardec si-a prezeI?-tat nvatatprile n mai multe cartil. La aproape
un secol
de la moarte,
din pline
cimitirul
Pere-. Lachaise
din Paris
este unutrpormntullui
dintre cele mai
de flori
. .Cteva ~it~al~ri indiepe .au patruns ~n cult~le afro-b:a-

do vegetal, la Sao Paolo, si santo daime, n statele din Rondonia si n Acre. Ayahua ca este n centrul practicilor aceszlhene, fara sa fI fost to~al mtegrate. Sa mentIOnam umao
tor
curente sociala
r~ligioase
pe un comportament
moral,
o ierarhie
si unb~zate
~od vestimentar
stricte. Guvernul
brazilian tolei-eaza folos rea acestei bauturi n ceremoniile
religioase si controleaza producerea si furnizarea ei.
Santo daime a fost fo dat n 1930 la Rio Branco, la frontiera cu Bolivia, n Statul cre, de catre Raimundo Irineu Serultul numara astazi cincisprezece
ra, zis maestrul Irineu.
mii de adepti, printre care ersonalitati precum cntaretul Ney
Matogrosso, creatorul d benzi desenate Glauco si antropologul Edward MacRae.
ele doua comunitati importante se
gasesc la Ceu de Mapia, n Statul Amazonas, si n Colonia
Cinco MiF din Rio Bran o, Statul Acre. Dupa o escala la Rio
Branco, ne vdm ndrept spre Ceu de Mapia.
Facem o escala de dua ore pe aeroportul din Cuiabei,
ca sa asteptam legaturapre
Rio Branco. Pentru Liliane si
I

1 Alan Kardec, Le Livre ~es esprits, Le Livre des mediums, Dervy


Livres, Paris.
2 Colonia cinci mii.
I

55

pentru
mine,ochilor.
e ca si Acum
de aventuri
ni s-ar
desfasura n fata
Intr-uno cartt
miclmagazin
pentru
turisti
din
aeroport, cumparam pene de papagal din Pantanal. Situat
tinoase cele mai ntinse din lume; el gazduieste fauna cu cea
mai
densitatePantanalul
din Americ
de Sud,
cu tinuturile
peste sasemlassute
la sudmare
de Cuiaba,
este~bnul
dintre
de specii diferite de pasari de b,lta precum acvila, soimul,
nul, papagalul ara ... dar si vidr uriasa, anaconda, iguana,
jaguarul,
caimanul,ibisul,
ocelotul,
a de pasarea
pampas colibri,
si din zonele
pasarea cardinal,
barza,cur~CUl'
tucamlastinoas~, furnicarii uriasi, mtimutele ~rlato.a:e ..~ ..
ca sa zic asa, inexis~ente, priet~ni ~os~ri P?rtughezi n~ ~ornoastre
de po:rgheZa
SI brazlhana
fund,
bescCunostmtele
despre bogatIa
extraordma
a a hmbu
lor. La ongme,
tupi-garani, transcrisa si simplificlta de i~zuiti, a devenit limcole, ea a cunoscut un declin; po tugheza s-a impus, asimilnddensa
cuvinte alaturi
provenind
din imbileInindiene
si doua
africane.
urma cu
seba
circulatie
de portu1lheza.
Multe denumiri topografice provin din tupi-garani si din
Rio Branco este destmatla fav. nta a mtrepnnzatonlor
SI
a colonistilor care revendica pa nturi pentru a le defrisa
diale~tele
n sJ?eci~1di~1c~l
ni~erian ~i a~go~ez
..
acestora
si
a amenajaafricane,
crescatorii
de vite. I omportamentul
tate
a suscitat
funciara
multe
si ladezbateri
folosirea referitpr
paduf}i la
de notiunea
catre populatiile
de proprieindigene si muncitorii rurali care snt n cea mai mare parte
culegatori, descendenti ai colodstilor ajunsi n regiune n
n aceasta privinta, este neces ra o mica digresiune, pentru a vorbi de Chico Mendez, a, versar virulent al distruurma cu mai multe decenii.
{
gerii junglei tropicale. nca de tlj1ar, el s-a angajat n lupta
de
c.ulegat9rilor
asupra pamntu~ilor
lor. al?araf(~.a,drepturilor.
In anu 70, un ambItIOS
plan. guvernamental
memt sa
s~pu~a Am~zonia a at:as ~ Statul!Acre ntrepri~ato~,
crescaton de ammale, socletatl de eX11'loatareforestIera SI colonisti. n 1975, Chico Me~dez a organizat un sindic~t allucratorilor rurali, pentru a opunt! rezistenta practicilor de

56

intimidare

si deposedarel adoptate

de nou -venitii care dis-

nitati1e rurale de mijloace e de existenta. n decembrie 1988,


trugeau padurea amazonf'ana si i privau pe cei din comutea, a iesit sa ia aer, nens tit de cei care l pazeau, ramasi n
casa.
A fost
mpuscat
usii. Mai
multe parcuri
muMendez,
care
~rimise n
de~'ragul
numeroase
amenintari
cu moarI

nizatii internationale i-au decernat recompense cu titlu posnicipale din Brazilia i p0r.rta astazi numele si diverse orgatum. Branco,
Casa luia din
la douansute
de kilometri sud de
Rio
fost Xapuril,
transfbrmata
muzeu.
Ajungem ri sfrsit la u tim a noastra escala nainte de marea aventura. La aeroport sntem ntmpinati de Gilles Dupin de Saint-Cyr, francez stabilit de treizeci de ani la Belem,
pe care l-am ntlnit uneo i n Franta. Capitala statului Acre
se afla pe malurile rului c acelasi nume, care se varsa n rul
Purus, apele lljli ajungn astfel n marele Amazon.
Luam un taxi si patru dem n inima Amazoniei. Si aici
ni se ofera un peisaj cu t tul nou. Pentru nceput cmpuri
cultivate, o sosea asfaltat demna de rutele noastre nationale, apoi, vreo treizeci de ilo metri mai departe, dupa iesirea
dintr-un viraj spre stng , o simpla pista de laterita rosie.
Ne aflam la sfrsitul se onului ploios si pamntul este nca
mbibat cu ap~. De ctev ori taxiul se mpotmoleste si apoi
redemareaza cu greu. N depasim treizeci sau patruzeci dt::
kilometri la ora. Dupa c nci kilometri de rodeo pe drum,
sntem constrnsi sa cab rm si sa mpingem masina serios
mpotmolita. De cum am fUS piciorul pe pamnt, m-am afundat pna mai sus de glezna ntr-un noroi rosiatic. Facnd haz
de necaz, am izbucnit n rs, n timp ce soferul ncerca disperat sa-si scoata masina din acea hrtoapa. Cteva minute
mai trziu, sntem cu toti' plini de mzga aceea rosie - este
botezul amazonian!
Cnd de bine de rau rbdemaram, este aproape cinci dupa-amiaza, si ncep sa mla ntreb unde vom petrece noaptea n aceste mprejurimi. Dupa cteva sute de metri, taxiul
se mpotmoleste din nou. ncepem sa fim versati n acest joc
care se repeta de nca sa~e sau sapte ori. Ajunge si soferul
I

57

un sfert de ora ntlnim un 4x4 al carui sofer ne sfatuieste


sa facem
se ntrebe
sa continUamjsau
ne ntoarcem.
sa
cale daca
ntoarsa.
Parcurse eramsavr~o
,treizeci deDupa
kilou?-de ne propuseseram s~ ~e.tr~c ~ noapt~~, nainte de a lua
plroga
SI a patrunde
defmltlv
Ceu
metri ntr-o
ora. Dar atunci
cumm !apadure,
ajungemm ladrum
Boca spre
do Acre,
de Mapia?
un hotel la Rio Branco. Caldura este umeda si cam lipicioasa. Dupa
platim
patrun ~aem
holul hotelului,
plini
n celecedin
urmataxiul,
ne hotarm
nenntoarcem
si sa gasim
de noroi din cap pna-n picioare. Noroiul care ncepe sa se
usuce ne da aerul unor statui rriobile de argila rosie. Aici,

genul
trebuie neobservati.
fie unul obisnuit,
me ce acesta
reusimdesaspectacol
trecem complet
Dupa decevrefa. cem baie, luam o cina usoara si mergem la culcare.
A doua zi, de cum ne trezim
n masura n care am putut dormi peste noapte din cau a aparatului de aer conditionat care facea un zgomot inf mal - Gilles ne propune
sa ne continuam calatoria cu u mic avion local. Mergem,
asadar, la aeroport si decolam cursul diminetii.
La Boca de Acre sntem nt pinati de Alex Polari, pe
care ma bucur sa-I cunosc n cele din urma. Locul este ncteva magazine snt pline de pro use, desi satenii nu par prea
tesat o multime
pestrita, la
de hotel
COPi~il
sinidesecini
vagabonzi.
nstariti.
Cnd ajungem
spune
ca piroga Cele
catre Ceu de Mapia a plecat deja. A, teptnd-o pe cea de a doua
zi, petrecem restul zilei plimbnd -ne pe singura strada existenta si pe ulitele adiacente.
Alex este un om destul de nal si slab, mbracat n stillocal- pantaloni de culoare desch sa si camasa de flanel. Desi
n vrsta de numai patruzeci de ni, barba alba l face sa semene cu un profet din vremuril biblice. Nascut la Rio de
J aneiro, Alex Polari a fost nchis la sfrsitul anilor' 60 deoarece facuse parte dintr-un grup de gherila urbana ce se opunea regimului generalilor. Toate ncercarile sale legale de a
iesi din impas au esuat, el fiind c ndamnat la nchisoare pe
viata? d.~r eliberat apoi dupa nou o ani de detentie, gratie unei
ammstll.
!

58

Aflatun din
n libetjtate,
poet si-a
propus sa reali.z~ze
filmnou
vide<?
n ~adureaacest
tropicala
amazonian~.
De
aICI,e.la cules ~atenal P9ntru o h:crare consa~rata unUl cult
practicat de cel care ext~ag caucIUc natural SI care adora o
puternica bautura amazoniana, cunoscuta sub numele de
ayahuasca.
ta ntlnita pe
Acest
ntn~g
ceaiter~~oriul
a~ar estecontin~ntului
produs plecndsud~~merican,
de la o planl~ zonadegetului
supenoaramare
a fluvulor
dar
creste mal
zon care
si Orinoco.
De ales
grosimea
al minii, Amaliana

trunchiurilor

copacilor.

in timpuri imemoriale, ayahuas-

creste
zonele calde
unde se nfasoara
ca
este nconsumata
cu osiemede,
azia ritualurilor
samanice n
de jurul
vindecare.

'

sauAyahuasca,
"vinul viselor".
n limba
AY~lnseamna
9uechua nseamna
"moarte""vinul
iar huasca
sufletelor"
"liana". Gazda noastra ne F10vesteste ca, la sosirea lor, conchiszat, care avea cunostinte
arte temeinice n materie de plante.
Se pare au
ca incasii
detinea
ayahuascai,
ba,?tura
care
tadorii
descoperit
nfnzisecretele
un popor
deosebit
de civiliface posibila comunicarea cu lumea de dincolo. In perioada n care europenii cucJreau noile teritorii, misionarii vor':'
nile avute n timpul cere

ce

mca.

oniilor, au prezis sfrsitul civilizatiei

- de
Nu profetii
am gasitalenicio
ata urme soarelui,
scrise care
sa releve
ca inbeau
sac1dOtilor
"care,
prin viziuse
casii
Alex.
foloseau
Vechile
plante
mituri
psihr,trope,
ile Genezei
dar este
la popoarele
foarte probabil,
amazoniespun zona fluviului (liana si frunzele respective) se obtine o
bautura sacra, care face parte din cosmologia lor. Popoane precizeaza
doua plante
cresc
rele
din padureaca prin
tropiccImbinarea
Ia cunosc asecretele
acesteicare
bauturi
ce le oferea cheia n desboperirea originii lor.
vineaerul
seara,conditionat
me~gem laface
culcare
ntr-o ncapere
tica.Cnd
Si aici,
un zgomot
infernal. rusA doua zi, omul cu pfroga ne asteapta, Giles Dupin, Alex
Pola:i, ~il~ane si cu miIf ne.mbarcam,pentru
ultima etapa
a calatonel noastre. U rcil.m timp de mal multe ore pe cursul

59

rului Acre. n aceasta zona, apa are o latime de peste trei


kilometri ! Avem tot timpul sa admiram fermele amazoniene tipice, cocotate pe piloni, micile plantatii de bananieri,
mango, goiava si or~zariile. Din cnd n cnd, localnicii ne
fac semne cu mna. Intre albastrul cerului si ruginiul apei,
se etaleaza o paleta fabuloasa de culori. Noaptea tropicala
!;lesurprinde atunci cnd ajungem la confluenta a doua ruri.
In doar cteva minute, o ampla manta de umbra nvaluie toata padurea. Aflati nca departe de destinatie, ne decidem sa
cerem gazduire la o ferma de pe malul rului Acre. Petrecem o seara agreabila n compania fermierului, a sotiei lui,
a bunicului si a celor trei copii care se uita la noi de parca
am fi martieni. Locul este modest dar cochet. Ferma se ntinde pe o suprafata de cteva hectare. Aici, comorile cele mai
de pret snt bateriile pentru aparatul de radio, lumnarile si
'bricegele - prietenii nostri din Rio ne sfatuisera sa aducem
marca Opinel nr. 8! Dupa o masa frugala constnd din cartofi fierti, orez si banane prajite, fermierul ne conduce ntr-un tur al proprietatii.
A doua zi dimineata, ne trezim n jur de ora cinci, deoarece sub tropice se lumineaza devreme. La drept vorbind,
ne-au trezit zgomotele junglei. Dupa tacerea noptii, tulburata doar de cteva glasuri de pasari, muzica padurii devine
dintr-o data asurzitoare cu miriadele ei de ciripituri, de croncanituri si de urlete.
Ne mbarcam din nou si piroga patrunde n apele unui
alt ru, Mapia. Continuam sa naintam n inima padurii amazoniene. Rul devine mai ngust, ntre cinci si zece metri latime. Ramurile copacilor de pe mal se mpreuneaza deasupra apei, formnd un soi de tunel de un verde smarald - ai
zice ca te afli ntr-o catedrala verde. Din cauza ngustimii
rului, trunchiurile de arbori doborti de fulger ne obliga sa
coborm n apa, pentru a elibera piroga. Hotart lucru, dupa
experienta cu taxiul...
Doar cteva ore nca si ajungem la destinatie. Vor fi trei
zile de cnd calatorim de la Rio de J aneiro pentru a ajunge
la Ceu de Mapia. Ne luam lucrurile din piroga si ne adn-

60

cim n padure. La cteva sute de metri, gasim satul cu casutele sale de lemn. Nu ne trebuie mult timp ca sa putem aprecia curajul acestor oameni care au fost nevoiti sa se lupte
cu padurea spre a-i smulge cele cteva hectare pentru culturile agricole si pentru cresterea animalelor. Statul brazilian le-a concesionat celor din Mapia o rezervatie ecologica de cinci sute cincizeci de mii de hectare care le permite
sa subziste si
'
, decenta.
/
, sa duca o viata
Alex ne primeste la el iar sotia lui, Sonia, ne ureaza bun
venit. Ei ne pun de ndata la dispozitie, pentru toata durata sejurului, o casa aflata la cteva sute de metri de casa lor,
la marginea padurii. Este un soi de cabana de lemn tipica
pentru padurea tropicala, cu doua ncaperi, naltata pe piloni la un metru de pamnt, cu un mobilier dintre cele mai
rudimentare: o saltea mica si cteva lumnari. Ct despre baie,
ni se indica cu un gest padurea si prul care serpuieste printre arborii imensi. Ne informam imediat daca snt insecte,
pirania sau anim~le periculoase. Gazdele noastre izbucnesc
n rs:
- Linistiti-va, nu va paste nici un pericol.
Este realmente cea mai frumoasa baie pe care am avut-o
vreodata. Intram pna la bru n apa a carei temperatura este
de 28 C; putem, asadar, sa ne racorim si sa ne spaIam fa~a
nici nici o teama.
Santo-daime -

experienta cu ayahuasca

Vom trece si noi n sfrsit prin experienta cu ayahuasca, numita daime de cei din Ceu de Mapia. Pentru acesti amazonieni, infernul verde al conchistadorilor de altadata a devenit paradisul verde al tuturor celor care doresc sa se angaj~ze
ntr-un proces de cucerire a sinelui.
Gazda noastra ne sugereaza ca mitul biblic al fructului oprit
nu se referea poate la nimic altceva dect la plantele sacre care
au favorizat trecerea definitiva de la starea de semiconstienta biologica la constiinta umana; alti oameni, un alt ~ip de
credinta.

61

munitate ncearca sa renvie un ,od de viat'a de mult uitat,


o existenta n care grijile zilnice si legatur~ cu divinitatea
n inima
padurii
igarapel,datatoao cotrecAici,
printr-o
planta
sacra.troPiCIlle,printre
Inger rea unor ierburi
re de putere este noua pentru ndi care folosim, ca sa favorizam dilatarea constiintei, ritm ri, muzica, mantre, potrivit nvataturilor samanilor din America de Nord si ale
nteleptilor din O;ient. Totusi, n aceasta padure amaz~niana, recurgerea la plante ni se pa e ct se poate de normala,
fiind adaptata modului de viata 1locuitorilor Selvei.
Alex Polari de Alverga, gazda oastra, este considerat un
padrinho, adica un nas spiritual, n miscarea santo daime.
Acest scriitor s-a aratat interesa de daime ,n timpul vizitei sale la Colonia Cinco MiI din Acre, pe la sfrsitul anilor
.'70. El a fost unul dintre primii raseni instruiti nA aceasta
doctrina de catre Padrinho Sebast ao Mota de Melo. In 1984,
Alex a fost autorizat de acesta s deschida un centru daime n muntii tropicali Visconde e Maua. El a fondat apoi
comunitatea din Ceu da Montah a, unul din cele douaspreI

Cu ocazia uneia dintre numeroa ele noastre discutii despre


zece centre
afiliate
Bisericii
pri~ciPale
din Ceuelde
Mapia.
ne-a
marmodul
n care
miscarea
lor folose
.te ayahuasca,
tunsIt:
- Ceremonia se bazeaza pe ri ualuri catolice, cu imnuri
si cntece pe care fondatorul nos ru le-a "primit" prin miratiio, viziunea mistica produsa e ayahuasca. Miratiio, care semnifica deopotriva viziune, i extaz, este modelul unei
forme de constiinta n care eul s concentreaza asupra realitatii interne si favorizeaza co stiinta spirituala necesara
pentru ca viata pe aceasta planet sa poata merge nainte.
- Dar ce este daime? l-am trebat eu pe Alex.
- Daime este un legamnt, un ehicul pentru Forta, pentru Fiinta divina prezenta n pad rea tropidla si n tot ceea
Cu ochii
pierduti
n dePartarl
el mi-a raspuns:
ce exista.
Daime
ntretine
o relati naturala
cu creierul nos1

62

Ruri mici.

da usa constiintei noastr . Pe de o parte, amestecul de cipOl


si de folha2 suscita diver e reactii neurochimice bazate pe
proprietatile
sale molecu
are, peunei
de alta
alcaloidele
tru, care se comporta
aSlmeni
cheiparte,
menite
sa deschi-- ajuta omul sa-si nsus asca si sa nteleaKa un sistem de
prezente de natura divin~~n compozitia celor doua plante
cun?astere"c~re se ~ntoa Ice~na la origini. In ph:s~ bautu~
ra
aJu~.tea.zaSIreonenteafa
sIstemul
?er:os, dmtre
.mendianele
SI
energllie
mterne care regieaza
conexIUmle
corp, suflet si spirit.
Di~ cea. de.~adoua zi fupa sosir:a n,?astra, la pr.ima o~a
durii, pentru prima noas ra ntlnire cu spiritul ayahuascai.
Eram
vreo zece persoane,
Alex,
fiica si fiul
a dupa-amIezll,
ne-am dJSprintre
mtr-o care
casuta
de sotia,
la margmea
pamembn dm sat. Ne-am 1 trumt pe terasa de la pnmul etaJ,
unde este pregatit un mi altar, cu o cruce mica, semannd
cu o cruce de Lorena, ri :icata pe o bucata de lemn de circa
de centimetri
naltime
si patruzeci
centimetri
lui douazeci
de opt~prezece
ani, ~lles,
~iliane,
eu si ncaded?i
sau tr~i
dispuse niste cristale, pri re care un cuart si mai multe ametiste, si un mic buchet de flori. Mai snt, de asemenea, doua
sticle cu ayahuasca, una l'mpede, cealalta mai nchisa la culoare,
concentra
iei mai
lungimedatorita
si latime.
Pe o !"nZa
albamari
care.. acopera altarul snt
Ne adunam n jurul alfarului, unde gazdele noastre spun
prinsi,
Ave Maria
deo;re(;e
si Tatal
pentru
Nostr'loi ayahuas'ca
Liliane si cu
este
mine
o planta
sntemsamasurnica, o planta caIauzitoar~. Totusi daca ne gndim la sincrecurente de gAdire, fapt l devine perfect comprehensibil.
Alex ia sticla mai limpede - cea cu dilutia mai usoara - si
tismul religios
brazilian
sifati capacitatea
sa dealbe.
a absorbi
diverse
toarna
o doza1de
zece ce
litri n pahar~
B~d din
p~sa-mi ofere. Gustul este
har,
i multumesc
de culoare
rosiatica ndin

emanator cu cel al sucului de mere


agazinele
plantei pentru
noastreceea
dietetice.
ce urmeaza
Este

gnt

1
2

Liana.
Frunza.

63

amar si strepezeste dintii. Ne asezam apoi cu spatele sprijinit de peretele din lemn al terasei. Stnd lnga Liliane, admir
peisajulluxuriant care se ofera privirilor noastre si ascult zgomotele naturii exuberante dominate de cntecul pasarilor.
Conveniseram ca Liliane sa se uite regulat la ceas, pentru a nota efectele succesive ale bauturii. In primul sfert de
ceas nu se ntmpla mare lucru, apoi, putin cte putin, observ tulburari de vedere, ndeosebi la nivelul perceptiei verdelui vegetal. Padurea pare sa se apropie si sa se ndeparteze ca ntr-un usor balans. Modificarile de perceptie senzoriala
snt usoare. Liliane ma urmareste n liniste si simt cum, la
rndul ei, intra si
, ea ntr-o alta ~tare de c'on;tiinta.
,
,
Experienta a nceput de douazeci de minute. Ceilalti
membri ai micului nostru grup stau ca si noi pe jos, n liniste. Unii tin ochii deschisi," altii i-au nchis.
Dupa douazeci si cinci de minute, simt valuri trecndu-mi
prin corp, ca un usor recul al apei marii; ele pleaca dinspre
coapse si urca spre gt. Acesta e momentul n care fiul si fiica
lui Alex ncep sa intoneze imnuri acompaniindu-se la chitara. Anacronismul suscitat de folosirea unei plante samani ce ntr-un ritual crestin ne surprinde din nou. Veniseram
n cautarea unei experiente de natura samanica, o experienta controlata de expansiune a constiintei, un dialog cu o planta calauzitoare, si ne dam seama ca ingerarea unei astfel de
bauturi trebuie sa se produca efectiv n cadrul unui ritual
- samanic sau de alta natura.
Imn~rile si ritmurile snt necesare pentru a "jalona" parcursul. In timp ce restul asistentei cnta, Liliane si cu mine
ramnem tacuti, atenti la modificarile noastre senzoriale.
Dupa patruzeci de minute de la ingestie, ni se pare ca padurea se anima. Percepem degradeuri de culori, nuante de
verde pe care nu le-am remarcat niciodata pna acum. Descopar spiritele padurii cam ca atunci cnd ai senzatia ca distingi o forma umana ntr-o stnca.
Dupa trei sferturi de ora, cntecele trezesc n mine o senzatie de plictiseala. Ma ridic, cobor scarile, ies din casa si ma
ndrept spre padure. O poteca strajuita de copaci pare ca ma
"

64

cheama. Din cauza modif


ta mi se pare o bolta de un
durii Regine", iar n mo
ma surprinde, deoarece
templnd ndelung acest
ca ma aflu sub influenta
Experienta

carilor de perceptie vizuala, aceasverde smarald. Simt chemarea "Paentul urmator mi se face rau. Nu
sesem prevenit de acest risc. Connuante de verde, mi dau seama
yahuascai.
~

este nsa dpar la nceput. In discutia noastra

ulterioara,
cu fline
momentul
minant s-a Liliane
consumatsi nt*
trei apreciem
sferturi decaora
si o ora siculjumatate de la ingerare.
duriiParticipantii
.dev~n~ di~ ramasi
ce n~ce
P9F~i
terasa
intensa.
ma observa.
M~ nt.o:c
Chemarea
totusi lnpaga ceIlaltI SI ma asez In rpiJlocul cerculuI. Llhane, care nu
bita
a avutde puterea
a pasi pe
sa pamn~'1
ma un~eze,
Se ridica
simte lent
la rndul
si se ndrepta
ei nevoia spre
su- Mi-au trebuit cinci minute ca sa parcurg acest traseu
care mi s-a paD1t anevoio . mi simteam inima grea, ca la nceputul unei crize de ta icardie. Corpul nu-mi era amormarginea
padurii.ci doar
Mai t~~ZiU'avea
usoarapovesteasca:
toropeala. Gestit n ntregime,
c prins de osa-mi
I

mCI macar In stare sa me g. M-am SImtIt mal bIne CInd PIcioarelesi mi~carile
mi-au atins
pamI
tu!. n
timp ce si
stateam
terasa,_
t1.~r~le
mele
p~L
reau
ncet~nit~
n~ ~a pe
cr~edeaI?
vedeam cum padurea se rnima. Ea prindea viata, de parca
rt,
m-asamfi vazut
aflat nsiAlice
eu acea
n ta1a
b~ltaminunilor.
verde careApoi,
ma chema.
cnd am
M-a
cobocuprins o mare tristete si alill plns, am plns n padure dar si
mpreuna cu ea.
urma pe Liliane care co tinua sa mearga la fel de ncet.
Ma ridic pentru a doja oara si ma duc ca s-o ajung din
cheama.
- Nu te ndeparta p lea tare, mi spune ea, padurea te
getala care este padurea ropicala ce mi se ntinde n fata.
O prima diaree ma obli a sa ma ndrept catre toaleta naturala
o simpla
groapa facuta
n pamnt.
Revin apoi
Simt- efectiv
o puterniJa
atractie
pentru aceasta
fiinta spre
veliziera si o zaresc pe LiHane la vreo douazeci de metri n

65

adevarat.
fata mea. Acesta este momentUljln cace expecienta ncepe cu
timp n timp,
cntecele1elor
nceteaza,
iar Din
noi distingem
zgomotele
naturii de
- pe
subterasa
influenta
plantei, capacitatile noasAtreauditive au sporit. Modificarile snt
din ce n ce mai vii. In anumite
omente, avem senzatia ca
sntem supravegheati. Alex ne- explicat ca cei din grup ne
supravegheau pentru ca, aflati ub influenta plantei, sa nu
ne aventuram prea departe n p o dure si sa ne rAatacim.
Cteva minute mai trziu, rev nim pe terasa. Inchid ochii
si, dintr-o data, zaresc jerbe de l mina si un caleidoscop de
forme geometrice n culori ext em de intense si de luminoase. Traisem deja experiente de acest gen la Institutul Monroe sau cu ocazia altor ncercari ' e dilatare a constiintei, dar
I

niciodata de o astfel de bogatie

lizuala. Aceste impresii co-

de pastel, tunelun, patrate ... Se pare ca acest tIp de mamlorate se


succeda~
n valuri: nd
ros~ri
intense,
festare
este
relativ frecvent,
osebi
prima nu~nte
oara. de ve~Imi apare o figura grotesca, iar u i spun n gnd:
- Nu, aceasta nu esti tu!
A Vad femei magnifice si i cer Prntei sa-si arate si ea chipul.
Deodata, mi se nfatiseaza u peisaj minunat. O padure
prin care umbla animale pe car nu le cunosc - planta mi
ofera viziunea unei lumi antedil viene. Imnurile cntate de
catre cei din grup ma deranj ea a foarte tare. Simt dorinta
sa le spun sa taca, pentru a ma utea cufunda n liniste si
experienta directa. Respectam t tusi ritualul si pe cei prezenti, oameni a caror sinceritat profunda o resimtim.
- Cnd m-am reasezat, mi v mai spune Liliane, am observat ca perceptiile mele audit ve si gama: de sunete erau
amplificate, ndeosebi cnd Son'a s-a ridicat sa plece de pe
terasa. Amresimtit fosnetul stof i din care i era facuta fusta, alunecarea pasilor ei pe podea, zgomote carora nu le acordam de obicei nici o importanta Asteptam muzica fiecarei
haine, a fiecarei miscari a picio relor sau bratelor, pna la
miscarile capului. Sunetul era pa ca deformat; acuitate a au-

66
ditiva, de o extrema finete; creierl

meu stng, activ. Se spu-

ne
sunetele
n1r-ocimaniera
holografica; altfel spus,
nu ca
mai
auzeamne parvin
cu urechea
cu creierul.
. Ca regul~ gen~r.aIa, sufetele ajung la ~r~ier prin i~termedml nervulUl audItIv dar, ~ntr-o perspectIva holograflca, auzim asa cum aude creieru~, potrivit unui spectru de frecvente mult largit. Nu mai estF vorba de o crestere pe orizontala
li,
care
a produs
lografice
audibile
cu ajutorul
unei
a spectrului
sonor,sunete
ci de hu~a
pe verticala.
Cu zece
aniZuracheln urma,
ma
interesasera
lucrarile
.inginerului
argentinian
unUl chIbnt pe catran te ace sa sImtI mIrosul sulfulUl. Creierul este amagit. El alu eca ntr-o realitate virtuala. Este
cast~ de .n~lta fidelitate. ~nregist~ar~a h.olografica a f:ecarii
exact ceea ce se produce n cazul experientei noastre.
Atunci cnd, n stare formala de veghe, informatiile vizuale sau sonore snt trafs!llise spre creier, se nregistreaI

za
filtrajul
o pierdere
organului
de frecventf'
inter1ediar.
In vreme
Ayahuasca
ce aici totul
suscitae pur,
o dubla
fara
perceptie: a mediului eXferior si a celor patru dimensiuni
ascunse n spatele celor Pftru dimensiuni obisnuite. Ceea ce
spatele lumii.
Aceste reflexii ma po .rta spre universul octodimensional al matematicianului e glez Roger Penrose. Acesta comnseamna a vedea, n mafiera lakota, lumea cea ascunsa n
timp - si patru dimensi

ni imaginare juxtapuse

unele al-

mensmnI.
re~evnd
viziunea reale
amanica
a unui univers
opt ditora S!patru
porta
dimensiuni
- naltime,
latime, cu
lungime;
I

uitata de cunoastere. Nu
tei bauturi samanice, ci s'
ierului. Am impresia ind
ma Experienta&avorizea~v
spirituala care decod

a gndesc doar la proprietatile acesla capacitatile holografice ale crescriptibila ca patrund n holograaccesul
treptat
spreholograma
o modalitatepe
aza
aceasta
a doua

care
cunoaste~e
o numim
psihoacti~a
lumea fizi{a.
prr!ne Se din
pune
int~riorul
ntrebarea
creierului
daca aceasta
~man,
cum
oamenll
de sltllnta,Este
sau dm
vegetala,
cum
afirmapretmd
populatiile
amazomiene.
nsa lumea
clar faptul
ca resimteam influent~ unei nvat~turi primite din afara.

67

Dupa o ora, simt nevoia sa vomit. Ayahuasca are att un


efect purgativ, ct si depurativ si mi dau seama ca planta
ma purifica si ma pregateste pentru intrarea pe un alt palier al existentei. Pe terasa, cntecele si imnurile devin tot
mai insistente iar eu ma simt dintr-o data cuprins de neliniste la gndul ca nu mai am control asupra mea, ca snt sclavul unei influente exterioare, ca nu mai am nici o putere.
Realizez totodata ct este de usor sa te lasi ndoctrinat si pe
moment ma cuprinde teama de a nu aluneca n ceva care nu
ma priveste. mi dau seama n acelasi timp ca este vorba de
teama de a nu-mi pierde libertatea individuala, de a nu putea reveni ntr-o stare normala care sa-mi permita sa reactionez. Utilizate n scopuri gresite, plantele psihotrope reprezinta un instrument teribil de ndoctrinare.
Ne ridicam din nou, Liliane si cu mine, si coborm pentru a ne mpartasi impresiile. Sntem constienti de faptul ca
putem sa umblam, sa gndim si sa reactionam. Capacitatea
noastra de a rationa pare intacta, dar retrasa parca n stare
de veghe - o alta este nsa prezenta, care analizeaza o serie
ntreaga de influxuri necunoscute de noi pna atunci.
- Folosesc, mi spune Liliane, cunoasterea mea samanica a legaturii care ne uneste cu pamntul si cu energia padurii, pentru a ma ajuta sa traiesc aceasta experienta ntr-un mod
plenar, desavrsit.
Ne plimbam. Totul este miscare si culoare. Copacii snt
vii, papagali albastri se aud trecnd n zbor pe deasupra capetelor noastre iar mie mi se pare ca-i vad n relief. Este ca
si cum am iesi de la un film static n alb-negru, pentru a patrunde ntr-o viata vie, dinamica, n cinemascop, colorata
si tridimensionala.
- Ancoreaza-te n pamnt, mi spune prietena mea, el ti
va da forta.
mi d~u seama ca frumusetea cntarilor si imnurilor ascunde o teama difuza, foarte p;obabillegata de un trecut anterior acest~i vieti. Ma uit la Liliane si o vad prin fiinta mea
spirituala. Imi dau seama ca filtrul gndirii si perceptiilor
mele normale a disparut aproape n ntregime. De jur-m-

68

prejurul ei, percep c~va Isemanator unui dans de culori si


de energii vibratorii. Ii dis ing cu claritate dublul subtil, apoi,
ceva mi se strecoara n ca, ,usor ca o pana. Prezenta ei, nsasi esenta ei, patrunde n mine. i captez gndurile, care snt
identice unor ideograme senzoriale. Sub influenta plantei,
se produce fenomenul te epatic si amndoi l traim simultan - nu mai ramne nim' c ascuns. Tot ce stie unul din noi
stie si celalalt. Reception m automat ntrebarile celuilalt si
raspundem la ele fara a s himba nici un cuvnt.
Doi cercetatori, Zerda Bayon si G. Fischer Cardenas, au
fost interesati de relatia intre ayahuasca si telepatie. Ei au
reusit astfel sa izoleze u alcaloid pe care l-au numit telensa ca reactiile telepatice u snt proprii experientelor practicate sicucare
ayahuasca.
Ele faint, apoi
de fapt,
asociate altor
traditii
patin
s-a dovedit
a fi harmina.
Sa precizam
I

tualu:ilor
permlteau
samanice,
personala

peY(j)tl~ mez.o- mericane. Ac.este stari.~xtatice

le
oamemlor
sa
a
ceada
la
un
SOIde
constllnta
transn special samar,ismului siberian al amanitei1 si ricare favoriza telepatia si premonitia.

Folosirea

acestei bau~uri nu declanseaza n mod siste-

matic
La experiente
doua ore dupa
tel~p.atiFe,
m~estle,
.maiexpenenta
ales .n'primele
scade ~e~inte
m mtensI..
ca o sugativa. Dupa nca ora, ritualul nceteaza si, mpre':
una cu gazdele noastre, chimbam diferite impresii.
- Mi-am revenit cam optzeci la suta, precizeaza Liliane.
tate si ma cUPrinde o sete teribila - mi simt gura uscata
Simt nca ... valuri din cn~ n cnd, dar efectul e pe sfrsite.
Efe~telesaIzeCI
rsih?activ~
c~stiga
n intensita.te
n primele
patruzeclla
de mmute.
Urmeaza
un mterval
constant
gresiv.
de aproxi~atir
Totul aureaza
o ora, dura
n~~e care
patru efectul
si cincise ore.
diminueaza proNe despartim de gazd1elenoastre si ne petrecem dupa-amiaza plimbndu-ne priJil padure, pe carari marcate, unde
1

Ciuperca toxica.

2 Planta
haluc;inogena,
din Ifamiliacactaceelor,
numitaalcaloidul
stiintific mesechinocactus
Williamsii,
provenin~
din Mexic si continnd
calina (n. tr.).

69

la
nu starea
riscamnormala
sa ne ratacim.
dect nDupa
proP1rtie
p~tru ore,
de nouazeci
nu am revenit
si cinci
nca
la
suta; nchiznd ochii, avem nc senzatia unui dans de culori. Petrecem o seara linistita, ara sa reusim totusi sa scapam de o teama difuza. C~d vi e noaptea: adorm greu, dar
a doua zi dimineata sntem odi niti, bine dispusi, relaxati.
Merg, mpreuna cu Liliane, l Alex si Sonia, care ne ofera putin orez cu sos de soia. Ace sta prima experienta a fost
pentru noi ca un exercitiu- de c ratire si de apropiere. Sntem impresionati de atentia pe care ne-o. acorda gazdele
noastre ..
ori legate de nivelul de pregatir , ne explica Alex si Sonia.
Se ntmpla frecvent ca initia tii s aiba viziuni cu animale serpi, leoparzi ... - asemanatoare celor experimentate n tra- Efectele
difera
de la o per~ana
alta, dar
adeseditiile
psihotrope
indigene.
An ,mite laviziuni
sntsnt
legate
de
prieteni
de membri
ai famili~i;reprezinta
altele, de vietile
anterioadaime miraf'oeS~1
ndrumari
mai
re. Pentrusaunoi,
i~tifica.
De fapt,
miraf'oes fav~
de SI
~(Cti~i~atearitu~Ia
smt
extrem
de asemanatoare
VI,i~at~
lUmlor
stanlor extatlce
descrise
de
sfintii
si
misticii
att
r
religii.
autentice dect cele oferite de pefspectiva materiala sau stiSe/va
se ntinde n fata noastra
tinua
ideea:
j _ n timp ce Alex si con- Plantele psihotrope deschd portile comunicarii dintre spirit si astral, o dimensiune
aralela inerenta omului si
cosmosului. Atunci cnd deven m constienti de realitatea
I

universului nostru interior, ne am sea~a ca reprezentam


deopotriva univers,?l n ansamb u, ct si fiecare din partile
sale componente. Intreg unive sul comunica, asadar, cu
trupul si spiritul nostru, o nOtiu~e pe care o ntlnim de mii
de ani n traditiile ezoterice.
a porm pe aceasta cale, este bme t tUSIsa fIm extrem de pruPla~tele
caIau~zitoare
snt!~avee~ent~
un sau
~acursi.
nainte de
denti.
Nu este
o cale pentru
turieri
exploratori,
ci
1

70

Viziunile.

o cale precisa, cartografia:a cu grija de lumea samanica amazoniana. Aceasta scurtat ra nu ne va duce nsa la adevar,
dect daca urmam pasii aestrilor care ne-au precedat. Ceremoniile noastre durea. a n general o noapte ntreaga si
urmeaza calendarul Bise icii catolice.
Sarbatorirea unei zile sfinte ncepe din ajun si se continua a doua zi dimineata. Ceremonia ncepe la apusul soarelui. Prima doza de baut ra se mparte dupa ce participantii au spu~ rozari~l. n I?rira parte a.ritualu~ui, imnuri~e snt
seaza
si cnta. deTrei
rnduri
de barbati
altele trei TOtI
de femei
acompamate
ntmUrI
dr maraca
SIdesiuruitoare.
danse asaza.~ asa..fel nc~ st. f~rmez.e .stea,:~ ~ui Dav~d .n junaltime. In timpul imnu ilor, dansatorii se deplaseaza respectnd
schema ritmic
si pasi
sincronizati
rul meseI,o~mmIJlocul
bIse~Icll'
Participantll
smt simpli.
aranJatI dupa
rol -joaca
Careimnurile?
snt functiile
am ,trebat
tfmaduitoare
eu. ale acestui ritual si ce
- Daime prilejuieste c earea unei energii extatice, de aceea
aceste ritualuri snt numi e "munci". Initiatii stiu ca, atunci
cnd ncep "muncile", au aspunderea de a deveni fiinte perfecte ~ide a se contopi c Dumnezeu.
- In timpul experien,ei de ieri, mi-a fost rau si imnurile m-au deranjat. De ce? am mai ntrebat eu, privindu-l pe.
Alex cu coada ochiului.
G~zda noastra rse uspr:
- In comunitatea

noa~tra, spunem ca unii trec prin mo-

voma, diaree, sentimente negative, momente de depresie si


de mare neliniste. Toate cestea snt momente-cheie n procesul
instruire.
Atunc c~leremoniei.
, imnurile joaca
un rau,
important
mente dedificile
n timpul
Se simt
au stari rol
de
de vindecare.
te oEste
alta ceea
plantac~psihotropla,
Augustin!, un
sansaman
pedro,peruvian
mi explicase
care folosescu ocasamanice, joaca un rol t rapeutic important n ceremoniile peruviene. Ele au o n emnatate fundamentala, deoarezia stimuleaza
congresuluisi declanse
de la caIela.
Asa-numitele
za aparitia
viziunilor.icaros,
Altfelcntece
spus,
ce
I

71

cntecele si ritualurile lucreaza mpreuna pentru crearea unui


cmp morfoenergetic care sustine si amplifica experienta samahica.
Potrivit samanilor din lumea ntreaga, comunicarea cu
spiritele se stabileste prin intermediul muzicii si, de aceea,
cntecele ceremoniale amerindiene, maori, siberiene, soufi,
cresti ne si amazoniene snt att de pretioase. Pentru ayahuasquero, este de neconceput sa patrunzi n tacere n lumea
spiritelor. Imaginile tridimensionale se transforma n sunete pe care samanulle imita, intonnd melodiile corespunzatoare.
fcaros servesc la invocarea spiritului plantelor sau la provocarea unor experiente de natura samanica. Ele ti permit,
de asemenea, sa calatoresti spre alte nivelur! ale realitatii,
pentru a intra n contact cu fiintele de acolo. 1caros pot mo- difica viziunile si pot mari claritatea acestora. Vnatorii si
vindecatorii asculta, asadar, cu mare atentie sunetele scoase de samani care i pot ajuta n cautarile lor. Cntecele samanilor initiati suscita o largire a cmpului vizual, precum
si vizualizarea a unor figuri geometrice. Sunetul este un catalizator al viziunilor. Plantele calauzitoare snt folosite pentru a explora att lumea noastra ct si lumile paralele de dincolo de perceptia noastra normala. Ingerndu-le,
un
ayahuasquero se elibereaza de barierele spatio-temporale
ale dimensiunii n care traim si, prin exercitiu, va reusi sa
treaca dintr-o lume ntr-alta. Aceasta este calatoria samanica, asa cum a fost ea adusa pe continentul america~ de catre vnatorii siberieni, n urma cu mai multe milenii.
Atunci cnd ne-am oprit la acea ferma de pe malurile rului Mapia, gradinile indigenilor ni s-au parut capodopere
de policulturi agricole. Gasesti acolo un amestec de zeci de
plante diferite, cultivate ntr-un mod aparent dezordonat.
Le mpartasim lui Alex si Soniei uimirea noastra.
- Stiti, de fapt ayahuasca ne nvata cum sa ne cultivam
plantele, raspunse Sonia. Ayahuasca este, ntr-un anumit sens,
televiziunea padurii. Ea produce imagini si sunet, si totul
n trei dimensiuni.

72

Explicatia ei corespundea perfect experientei noastre holografice din ajun.


Curiozitatea fiindu-ne satisfacuta, i parasim pe Alex si
Sonia. Ziua se scurge linistit, ma plimb prin sat mpreuna
cu Liliane si schimbam impresii. Experientele ulterioare cu
ayahuasca ne vor nvata ca este esential sa i te nfatisezi plantei n maniera samanica si sa-i ceri sa-ti ofere nvatatura ei.
Altfel ea va pr~duce jerbe de culori, efecte caleid~sc(jpice,
reverii, arhetipuri pe care neinitiatulle va crede reale. Planta
te duce unde vrea ea daca nu simte forta vointei tale.
- Planta mi s-a aratat ntr-o maniera foarte frumoasa, spuse Liliane: o femeie verde iesind din padure si care era, n
acelasi timp, padurea nsasi.
Planta, una din cele mai vechi datatoare de nvatatura dintre toate cte exista, ne poate nfatisa istoria pamntului din
vremea cnd vegetal ele dialogau cu constiinta omului
Cum se prepara ayahuasca
n dimineata zilei urmatoare, Alex Polari si Gilles Dupin ne duc sa vizitam locul n care se prepara bautura. Sntem nconjurati de cea mai exuberanta si minunata padure
tropicala din lume. O adevarata gradina a Edenului. Labo .
rator secret unde, n urma cu mii de ani, vechii samani au studiat secretele plantelor care i vorbesc constiintei umane.
n aceasta comunitate, prepararea bauturii urmeaza un
ritual precis care se numeste feitio. Se scurg douazeci si patru de ore ntre momentul n care se pleaca n cautarea plantelor si cel n care se ncheie prepararea. nainte de asta, au
fost necesare cteva zile pentru explorarea padurii virgine
n vederea reperarii locurilo~n care cresc liana si frunza
necesare prepararii bauturii. In acest scop, grupul se ghideaza uneori dupa anumite tipuri de sol sau de vegetatie.
Se ntmpla nsa frecvent ca expeditia sa se desfasoare sub
influenta ayahuascai, care i conduce chiar de la nceput pe
participanti spre locurile unde snt liane foarte vechi si unde
frunzele cresc din abundenta.

73

Feitio este un ritual impregnat de un bogat simbolism spiritual pentru comunitatea din Mapia. Este cel mai mare" test"
de competenta si de puritate. El este o replica a ritualurilor indienilor care continua sa populeze Amazonia occidentala. n acest rit initiatic, cunoasterea se produce progresiv,
n functie de capacitatea de asimilare a fiecarui participant.
Ritualul se deruleaza n mai multe etape: cautarea pe teren,
transportul, curatarea lianelor si frunzelor, fierberea si rafinarea. Fiecare etapa necesita cunostinte specifice de care
depind calitatea si cantitatea de bautura obtinuta.
Pentru adepti~ daimistas,feitio este o alchimie spirituala de prim ordin. In acest rit, fiecare este creatorul unui mijloc sacru ce favorizeaza manifestarea spiritelor naturii si a
fortei cosmice care exprima iubirea de Dumnezeu. Lundu-ne n vizita la "casa feitio ", unde se desfasoara ritualul,
. Alex Polari ne precizeaza ca munca trebuie sa se desfasoare n cea mai mare liniste si n concentrare maxima, deoarece fiecare gest si fiecare miscare trebuie sa fie executate cu
sinceritate totala. Atunci cnd nivelul vibratiilor e ridicat,
activitatea decurge asemeni unui balet.
Mergem alaturi de Alex prin casa, iar el si continua prezentarea:
- Exista mai multe etape n preparare. Prima se desfasoara n adncimile padurii, unde lianele snt taiate conform
unui ritual de multumire, sub privirea atenta a paznicilor
invizibili ai padurii. Legate n pachete, ele snt purtate apoi
pe distante lungi, dupa care snt taiate n bucati de o palma
si jumatate. Ct despre frunze, acestea snt culese dintr-o
zona aerisita a padurii, dupa care snt curatate una cte una
de catre femei, care nlatura impuritatile - insecte, larve etc.
- - spalndu-le apoi cu grija ~niste vase mari de lut. Bucatile de liana snt curatate de barbati - este vorba de asa-nu~ita raspaciio1 Fiec~re liana este 'razuita cu un cutit ~au cu
o bucata de lemn, pna ce este perfect curata. Trebuie mare
atentie sa nu se strice scoarta, care contine cea mai mare con1

74

Razuirea.

folosesc,
centratie de principiu
altfel, dect
act~v.
1coarta
Anumiti
si arunca
indienirestul.
amazonieni nu
casa~
Dis-de-dimineata,
de bateciia1 din inte~~orul
bUF-atilecasei
de liana
destinata
curate ritualului
snt adusefein
tia. In f.tta a trei rnduri ~e bucati de liana snt asezati doidoua kilograme. Ei maru .tesc liana, operatiunea putnd dura
mai multe ore, n functi de numarul de fierb eri prevazut
pentru acea ZI<.
Aceastabarbati
etapa cu
necesita
si celelalte,
sprezece
maiUjicadin
lemn caredepasirea
cntaresc propriilor
n jur de
limite, ndeosebi pentru debutanti. Consumul de energie fizica este nsemnat, chia si pentru persoanele experimentate. Bataile de mai trebu' e executate ntr-un ritm cadentat,
stabilit de catre puxadar Maiurile snt ridicate ~i coborte
ritmic, astfel nct sa pr duca o singura bataie. In final, se
mai verifica o data frunz le si praful obtinut din macinarea
lianei. La rasaritul soarelui, materia prima este pregatita pentru transformare. Cum spune poetic Alex Polari, cenusa va
Vasele mari de pam tars, masurnd ntre patruzeci si
umple
si din
renaste purificat.
cincizecivasele
de litri,
sntcloc~tUl
u plute,ei fiecare
alternndva straturile
de liane
si de frunze. Lianele, f nzele, apa si focul snt factorii fi..:
zici ai fuziunii moleculare care va produce agentul sacru, ayahuasca. Ca n toate ritua urile de preparare similare, starea
de constiinta a grupului este esentiala - ea patrunde n lichidul ce contine deja vi ratiile fiintelor spirituale care salasluiesc n lianele si fru zele padurii tropicale. Este alchimia sacra care se produce n timpul prepararii acestei bauturi
psihotrope. Apoi, grup 1 de lucru va lua o pauza, timp n
care cei nsarcinati cu focul aduc lemne si ramn la fata locului, mpreuna doar cu cei care raspund de filtrare. Acestia folosesc niste furcid n lemn numite gambitas si i dau
indicatii ngrijitorului f cului, care pune lemnele n vatra
unul cte unul si suprav gheaza fierberea.
Vasele pleaca si vin tr-un balet sincronizat, fara gesturi sau vorbe inutile. A, entia este totala, pentru a se evita
I

Zona de concasare.

75

tec~t si rear::este~at, fiert si refi rt. ~aut~ra este f~ltrata n


risculmulte
unor nndurl,
confuzii pentru
sau greseli.
este resuramesmal
a pasCIntinutul
fa cIt mal vaselor
multe dm
sele sacre ale naturii.
verifica cu furca nivelul din vas. Lichidul aramiu fierbe ncet. Toti snt nvaluiti acum n fu. , ntr-o atmosfera de misse face
n lichid
ter Cnd
si magie.
Dupanoapte,
o clipacel- nSa~inat
o se unda sa
sauamestece
o eternitate,
potrivit viziuniil - cel care raspurlde de vase bate de trei ori
barbati se apropie n liniste, un l de fiecare parte a cuptorului,
pun recipientului,
o pnza de protectie
p fiecare luna
mnersi si
ridica Doi
van
peretii
invocnd~Oarele,
stelele.
sul spunnd solemn:
Astfel se desfasoara feitio, rit al n cadrul caruia se prentreg misterul
este ncorn
intt,iorul
vasului!daime.
. para- ayahuasca,
n aceasta
nitate santo
Experienta samanica

mainmergem
o data n padure,
o noua
experienta
cu
ajunul ntoarcerii
noastre p lantru
Paris,
via Brasilia
si Rio,
pe un alt drum ce trece prin ac lasi cadru luxuriant al padurii amazoniene. Locul ales fav rizeaza prin el nsusi modific~rea starii
de constiinta.
Sel a sineGilles
nvaluie
cu aripile
ayahuasca.
nsotiti
de Alex POI*i
Dupin,
o luamei
verzI.
aduce apoi o sticluta. De data ac asta, bautura este mai nNelaasezam
cerc si fiind
stam ma'
de trr.0rbacteva
se
chisa
culoare,n dilutia
concentrata, minute.
deci maiNiputernica. Alegem un copac lnga runchiul caruia ntindem
o pnza alba pe care punem stic a si un cristal. Alex precizeaza ca, daca ne vom rataci pri padure nl cursul "calatoriei" noastre, va trebui doar sa e concentl;am asupra acelui copac, carepunctul
reprezentnd
ne va indica
de plecarel
cuIl'1sisa de
revenim
ntoarcere.
n luminis, el
1

76

Alex Polari de Alverga, O Libro 40 mirat;oes, Editora Record.

nainte de a duce paharul cu ayahuasca la gura, ma concentrez pentru a-i cere plantei ajutor si protectie. Un sfert
de ora mai trziu, primele efecte se fac simti te, mult mai
prompt si mai intens dect prima data. Padurea se anima din
nou si viata ei, invizibila privirilor obisnuite, se dezvaluie
nca o data. Ma simt att participant, ct si spectator, analizez pas cu pas schimbarile senzoriale care se petrec n mine.
Aceasta stare disociativa mi permite sa functionez pe doua
niveluri de constiinta diferite, care se ntrepatrund si se completeaza pentru a nlesni aparitia unei perceptii unice: cea
care le permite samanilor amazonieni sa-si ndeplineasca ritualurile religioase.
S-au scurs treizeci de minute. O contemplu pe Liliane;
ochii ei privesc n depart!re, ca si cum ar fixa un obiect fara
ca, n realitate, sa-I vada. Imi dau seama ca prietena mea percepe lumea cea ascunsa n spatele lumii. Am redevenit vietuitori ai acelei lumi si o bucurie greu de definit patrunde
lin n strafundurile fiintelor noastre.
Fara de veste, privirile ni se ndreapta n acelasi timp spre
pamnt, unde descoperim un regat pe care nu-l remarcaseram pna atunci. O lume minuscula ni se nfatiseaza.
- Priveste, mi spune planta sacra, totul este scris n fata
ta. Observa viata sub toate aspectele ei si nvata sa o res::
pecti chiar si n aceasta forma.
Perceptia mi se decupleaza si zaresc acum pe pamnt aranjamente geometrice carora nu le dadusem niciodata importanta. Fiecare pietricica, orict de mica, devine un adevarat
munte, fiecare fir de iarba, o padure luxurianta, lumea aceea
minuscula devine o cmpie ntinsa marginita de vai nverzite si munti greu de escaladat. Observam cum snt construite asezarile insectelor; sub ochii nostri uriasi, acea lume liliputana se misca asemeni unui balet dirijat de un maestru
invizibil.
Privirea mi este atrasa de o colonie de furnici care nainteaza pe o vasta cmpie nverzita. Una dintre ele se spala metodic, secretnd o saliva alba cu care si unge mandibulele, picioarele, antenele si, n final, corpul. Este un ritual

77

imuabil. Perceptia mea vizuala devine identica cu cea a furnicii, ca si


- nu vad mii
, cnd ochii mei ar avea mii de fatete
,
de imagini repetndu-se ci, mai degraba, o imagine trecuta
parca printr-un grilaj. n plus'Apercep miscarile cele mai subtile, n maniera unei furnici. In aceasta stare de deschidere
totala, toate simturile mi snt exacerbate si realizez ca as
putea sa stabilesc o punte de comunicare cu aceste insecte.
Am impresia ca mi adreseaza un mesaj olfactiv pe care eu
nu snt n masura sa-I receptionez.
Ma uit din nou la Liliane, apoi spre pamnt. Corpul ntreg mi se cutremura, ca supus unui soc electric.
- Priveste, i spun tovaras ei mele, pamntul respira.
Spiritul meu rational mi spune de ndata ca este vorba
de o halucinatie. Cu toate acestea, vad ntr-o maniera foarte distincta c~m Marele Parinte respira usor prin niste plamni invizibili. Rd, bucurndu-ma ca un copil. Tot ceea ce
ne nvata traditia este, asadar, adevarat: pamntul traieste!
De acum ncolo avem aceasta certitudine absoluta. Minile mele ating cu religiozitate solul; ele urca si coboara n ritmul respiratiei Marelui Parinte.
Impinsi de o pornire subita, ne ridicam si facem ctiva pasi
prin luminis. Simt natura cu o acuitate neobisnuita, ca si cum
niste straturi vegetale s-ar suprapune succesiv pentru a forma o tapiterie maiestuoasa. Ma opresc lnga un copac si ating
usor scoarta de pe trunchiul lui. Ma simt patruns de o noua
senzatie de nedefinit. Planta calauzitoare ntinde o punte
ntre mine si acel copac si ncepe astfel o conversatie ntre
un om si un reprezentant al re$nului vegetal, doua specii
att de diferite una de cealalta. Ii simt caracterul mndru si
imperios; este stapnul locului. mi prezinta domeniul sa~,
eu mi dau seama ca cei care stau tot timpul n picioare arborii - au caracteristici si functii identice celor ale oamenilor. Exista si printre ei ~educa~ori, crcotasi, razboinici
etc. Duhuri vegetale nvesmntate n degradeuri de verde
zboara printre ramuri si par sa ne ureze bun-venit.
Experienta nu are nsa nimic dintr-o calatorie psihedelica, dintr-o satori chimica. Este o nvatatura sacra, iar noi

78

sntem cei care o primesc. N otiunea de timp devine fluida acesta nu se mai scurge linear, ci n spirala, ca n cadrul ceremoniilor samanice.
Liliane s-a asezat la picioarele unui copac. "Copacul
meu", va spune ea n cele ce urmeaza. "El ma nvata ca este
legatura dintre cer, pamnt si lumea subterana. El poate fi
folosit ca ascensor ntre planuri sau niveluri diferite. Ma simt
n siguranta. Este un protector. Desi eram asezata, aveam
impresia ca stau n picioare. Vad padurea si numeroasele ei
lumi prin doua laturi ale fiintei mele: cea fizica, cu receptorii ei senzoriali extrem de activi, si dublul meu spiritual,
dotat cu alte organe de perceptie. Se stabileste o punte ntre doua dimensiuni fundamentale ale fiintei mele. Dublul
meu, stnd n picioare, priveste padurea si observa o felina ~u
blana alba apropiindu-se. Judec pe doua registre diferite. In
registrul fizic, analizez situatia. Exista doua posibilitati: sa
fug sau sa opun rezistenta. Dublul meu spiritual alege: nfrunt animalul care face un salt suplu spre mine pentru a se
contopi cu trupul meu eteric. Fuziunea este totala. Este experienta extrema a uniunii dintre o fiinta umana si animalul
sau totem. Este experienta samanica prin excelenta, traita si
descrisa de cele mai vechi traditii spirituale ale omenirii. Am
apoi o alta viziune", continua Liliane. "Planta mi arata ima-:
ginea unui sarcofag din piatra de culoare turcoaz. Este imens
si zace pe nisip, pe fundul unei ape, undeva aici n Amazonia. Vine de undeva din spatiu, confectionat de o civilizatie dintr-o alta lume. A fost depus acolo pe cnd Amazonia
era nca o mare primitiva, n vremuri imemoriale."
Doi ani mai trziu, cu prilejul unei alte calatorii la Rio, intram ntr-un mic magazin sa cumparam niste cristale si minerale. Liliane este atrasa n mod irezistibil de un bloc de
piatra de culoare turcoaz si mi spune: "Aceasta este! ~ piatra din care este facut sarcofagul care zace n Selva. " Intrebnd-o pe vnzatoare, aflam ca piatra se numeste amazonit. Cteva zile mai trziu, ntlnim la Belo Horizonte niste
prieteni pasionati de pietre. n timp ce luam masa mp;euna, Liliane l ntreaba pe Louren~o:

79

- La ce este folosit amazonitul

Prietenul nostru, care este inginer, i raspunde:


- Este una dintre pietrele cele mai dure, dupa diamant.
Americanii o folosesc pentru a construi placile refractare
care protejeaza navetele Challenger la revenirea lor n atmosfera terestra.
Sntem gtuiti de emotie. Ceea ce ne dezvaluise planta
era deci adevarat. Un sarcofag de amazonit pur zace n Padurea Regina, cea mai ntinsa padure tropicala din lume. Unde
se gaseste si ce contine el oare? Poate ca, ntr-o buna zi, ayahuasca va dezvalui acest lucru.
Sa revenim la experienta noastra. Desi nu ne dam seama,
s-au scurs nsa cteva ore si efectul ncepe sa descreasca. Li!iane si cu mine multumim att plantei ct si luminisului care
ne-a gazduit si a vegheat asupra noastra. Experienta continua si azi. Mergnd prin padure, stim de acum sa recunoastem copacii dominanti - paznici ai locului -, precum si
caracterul celor care i nconjoara. Verdele vegetal continua
sa-si desfasoare bogatele degradeuri, iar noi simtim prezenta duhurilor padurii.
Plantele psihotrope
din bazinul Amazonului
Etnobotanistul
Richard Evans Schultes, o autoritate n
materie de plante medicinale halucinogene si toxice, a fost
unul dintre primii oameni care au studiat modul n care este
folosit~ ayahuasca de catre samanii din Amazonia columbiana. Intre 1941 si 1961, el a organizat mai multe expeditii n zona.
Una din cele mai vechi experiente ale omului este, fara
ndoiala, descoperirea faptului ca anumite plante snt comestibile, alina durerea, alunga boala sau fac viata mai suportabila. Foarte probabil, aceasta cunoastere a proprietatilor
plantelor era doar apanajul anumitor membri ai comunitatii, samani sau vraci. ntr-o vreme n care omul credea ca
spiritele i controleaza destinul, nu e surprinzator ca anu-

80

mite pla~te, avnd calitati psihotrope,

au f<;>stc?~sider:~e sa-

miteau sa patrunda n ac asta renumita lume a spiritelor.


Ne-ar trebui mai mul e decenii de observatii minutioacre.pentru
GratIe alor,
samariul
av~a acces
la anuffiltede-~
stanlungul
care 11'veaperse
regasi
cunoaterea
dobndita
curilor de catre samani - acesti "experti" snt niste comori
vii pentru omenire. Daca judecam dupa vestigiile arheolomal vechI tlmpun. Puter a unUl saman sta m cunoasterea
modului de folosire a pla telor, o stiinta care pare mult mai
nsemnata n America de ud dect n orice alta parte a emisferei occidentale.
gic~, oam.e~ii au I?-ceput SIafolos~asca aceste plante din cele
maiPartea
bogatedevieti
nord-vest
magico-~eligioase
a iAmazonieidinposeda
ntreg viziunea
bazinul amacelei
zonian. Folosirea cuvntu~ui "vraci" pentru a-i defini pe cei
besc mai degraba de sam n sau de paje. Daca nu toti acesti
cunoscatori n domeniu e~,sterestrictiva. Antropologii vorpaje snt vraci, cei mai mflti dintre ei au nsa o bogata cudiagnosticare
si tratamen flantelor
.
noastere a proprietatilor

si a folosirii acestora n

na~raIa,
Atunci samanii
cnd vor
recurg
sa intle
~rroape
n comuniune
ntot~ea';1na
cu lumea
la anumite
supratipun de plante, pe care fi le mhaleaza, fIe le prepara sub
forma de pastile. Gratie u ei plante revelatoare, Banisteriop- .
sis caapi, samanul-paje di gnosticheaza si trateaza boala, fiind totodata si prezicato . lndienii Siona, un trib care traieste n apropierea rului utumayo, n Columbia de Sud,
au dus folosirea plantelor psihotrope pe cea mai nalta culme. Ei snt vestiti n part a de nord-vest a bazinului Amazonului pentru capacitati e lor samanice.
Samanismul siona este strns legat de c'onsumul de ayaI

huasca si de alte plante ps~hotrope. Ucenicii si dezvolta capacitatile samanice si cunostintele cu ajutorul bauturii. Ei nvata astfel sa contacteze fortele supranaturale pentru a interveni
asupra evenimentelor din Iealitatea obisnuita. Samanii siona
nu recunosc dett trei clasF de oameni pe scara cunoasterii:
"doar
a plectt"
si "ghicitorul".
"Doar
om" este
cel
careom",
nu "cel
are, care
sau are
dqar putina
experienta
n folosirea

81

plantei;
priul trup"cel
si are
careanumite
a plecat"
viziuni
a traif~leceleilalte
experienta iesirii
lumi, fiind
din pronumit si "cntaretul"; "ghicitorul", are mai este numit si "profetul" sau "cel care vede", este aestrul saman.
Stiinta occidentala abia ncep sa admita ca populatii care
nu dispun de o stiinta proprie a dezvoltat ,totusi un sistem
de cunoastere autentica. Acest 1 cru este si mai adevarat n
cazul padurii tropicale, chiar da a aici cio~nirea dintre Occident si ntelepciunea tradition la este mai violenta. Padurea tropicala din America de S d ne paraseste nghitita literalmente de fum, distrusa pe tru a face loc crescatorilor
de animale. Amazonia moare, p .ntru ca no~o neglijam, neconsidernd-o un creuzet al cu oasterii de acelasi rang cu
bibliotecile noastre occidentale. ~entru samani, ea este o adevarata
biblioteca
o conceftie
si de
etnobotanisti.
Nu stimsacra,
cu exactitate
Icummpartasita
au descoperit
indienii
amazonieni
proprietatile
plantelor, aldar
cunostintele
lor snt
rodul unuichimi~e
studJu ale
aprofundat
mediului,
~ndla o clasificare precisa a F1roprietii
rate varietati de otravuri derivat din plante toxice. Cea mai
cunoscuta dintre ele, curara, est preparata din scoarta si radacinile
plantelor
care cresc
izo ate n jungla.
Fiecare
grup
diate. Samanii
chimisti
amazon~'eniau
descoperit
nenumatubocurarina, este utilizat n mi d curent ca relaxant muscular n interventiile chirurgical . Nu este singura descopeare maniera
lui de preparare.
al substantei,
rire
care, avndu-si
originea npr~nciPiul
"remediileactiV.
babesti"
folosite
dicinei
de popoarele
moderne.
aborigene,
Mai multe
se afla
dinlantibioticele,
ipclusa n farmacopeea
tranchilizanmetele,
si l<jXativelenoastre li se datoreaza,sedativele,
n specialanestezicele
morfina si salidilina.
Cu putin timp nainte de pl~care, am ntlnit-o pe Macare le avea si ne-a explicat ca le culege, influentata fiind de
ayahuasca.

- Cnd ma aflu n starea de ilatare a constiintei, ne exria Lucia, herborista comunitatJ' . Ea ne-a aratat plantele pe
plica ea, plantele mi vorbesc, i3frcele pe care nu le cunosc
mi explica la ce pot fi folosite.

82

cetarile noastre cu privi e la vietile anterioare.


ncredtrea,
i-am vorbit
si noi
despre cer-Cstigndu-ne
Ah, vietile anterio
re! exclama
ea, da,
desigur!
Am fost stupefiati ca ineva, n acest colt pierdut din Selva, putea sa cunoasca conceptul de rencarnare si posibilitatea de a apela la constii ta existentelor anterioare. Femeia ne privi cu un surs st aniu si zise:
- Am descoperit o lanta care te face sa calatoresti n
trecut. Avem o farmacol gie tribala foarte importanta. Padurea tropicala este hab tatul a saptezeci la suta din milioanele de specii de plant superioare care traiesc pe pamnt.
Stiti, ayahuasca este cea care ne ajuta sa ntelegem utilitatea plantelor. Cunostint le noastre n materie de botanica
snt rezultatul nvataturi' primite de la anumite plante.
pare sa fie confirmata de a ahuasca, prin compozitia sa. Aceasta bautura, cunoscuta d mii de ani, este de fapt un amescarfcontinUa
botanisti,n
tec Aceasta
din douaafirmatie,
plante. Pri
a contine sa-i
un intrige
hormonpe produs
mod natural de creierul n~stru, dimetiltriptamina, inactiv daca
enzima din aparatul dige tiv, monoamino-oxidaza.
ar, cea
de-a
doua
planta
contin
exact
acele
substante
care
este ingerat pe cale oral;~' pentru ca este contracarat protede o
jeaza hormonul mpotriv'il atacurilor acestei enzime. Richard
Evans Schultes se ntreb~ deja cum au reusit oare aceste comunitati,
asa-zis primitivfe,
total un
lipsite
de cunostinte
de mochimie sau fiziologie,
sa ac iveze
alcaloid
inhibat de
noamino-oxidaza.
acestor plante si arta de . le combina? Raspunsul ar putea
fi cautat n cele spuse d Maria Lucia, atunci cnd pretinproprietatile
moleculare
ale
Cum
elemater"e
sa cuil oasca
de ca
tot puteau
ce stie n
de botanica
este rodul
nvataturii primite chiar de la pl nte, mai exact de la ayahuas~a.
Comunitatea stiintifi a a denumit doar doua sute cincizeci de mii din aceste spe ii care vor disparea, probabil, nainte ca noi sa reusim sa e botezam pe toate. Cum spunea
si Maria Lucia, numai o nfima parte din plantele denumite a facut obiectul unor cercetari stiintifice.
I

83

- Noi folosim, spunea ea, sul, daca nu chiar mii de spe-

te dintre ele nu au nca nici mac r un nume.


ncepem astfel santelegem de nde detin populatiile amazoniene stiinta plantelor si a pro rietatilor acestora. Cei din
cii de plante
superioare
n pract~'canoastra
medicala. MulMapia
snt extrem
de nelinistiti
deoarece distrugerea
pasi o. menii
car~ incalculabil
l~ cunosc prosp~ci~,:ege~aledar
si cu lturaA
un numar
de
durii tropicale ameninta
nu doail
Antropologul
SI care le
DaVidMayburyfol.osesc m vl1uta
Lewls1
lor. cotldla~a
nu eZltasa
.. afirme
pnetatlle
este nesemmftcauva pe lmga dis antla celei mal prodlglOaca pierderea.
!,-1~ln~~ia,
f1.a~ari,
se
biblioteci ~ibli.otecii
medicale a~in
lumii:
adurea mi~tuit.ade
tropicala. Aceasta
arde, n vreme ce noi nici macar hu am terminat sa-i inventariem bogatiile.

Milleniufrz,
TribalYork.
Wisdom and the Modern1 David
World, Maybury-Lewis,
Ed. Viking, Penguin
Boo~s, New

84

3
Triunghiul pdlinezian

Bora Bora, cea tacuta


Pora pora, motu purotu
Pora pora te hoe mar u
tupuna.
Aia
fanauraa no tou m fU

Bora Bora, insula minunata


Leagan al stramosilor mei,

tahua,
Teihea teatura
to eoeteIau
uai
atua rahi
"Oro

Oro, marele zeu, si toti preotii lui,


Unde este oare puterea ta
misterioasa?

omoemoe?
Ua haere mai te ratere ] ua

Strainul a venit sa te prade.

ce

hohora ia oe.

ua t te mo.
To?e m.0ana e to oe tahtai,
1
roto i te mau
motu,
u1
vavahihia
te mau
marae.
ua mahau anae.

Lagunele, plajele tale sntpoluate.


n motu, ale tale marae snt
distruse..
Pna si tupapau au fugit.

Tae noa' tu i te mau tupJrau


" Vavau" o to~umau tupuna!
e" Vavau" iti e!

Vavau al stramosilor mei! O


Vavau,
Te ir:zinei a~ ia oe tei fere Te caut ratacind pe ale tale
noa t rara ae t te mau purrau. purau
Dar vai, vremurile aceleaau
Teie ra, ua unu te tau.
disparut.

moina anae.
" Ta'aroa ce, "Oro

dut.1
ce,

ua

fi

ra-

Ta'aroa, Oro, totul estepier-

Ch. Manutahi, Mana. Ifoesie tahitienne, South Pacific Mana Publications, val. 7, nr. 1.
1

85

Profetii
, de dinainte de contact

n aceasta zi de 5 ianuarie, visul lui Charles, zis T emerarul, duce de Burgundia, ia sfrsit. Pe un ger teribil- snt
minus loaC - trupul lui, pe jumatate devorat de lupi, este
gasit la ctiva kilometri de zidurile orasului Nancy. Trupele lui Rene al II-lea de Lorena, sprijinite de armata lui Ludovic al XI-lea, regele Frantei, au spulberat visul Temerarului de a crea un mare ducat al Burgundiei prin unirea acestuia
cu Flandra, ca o contrapondere a regatului Frantei si a Sfntului Imperiu roman de natiune germanica. Burgunzii se retrag n dezordine, n vreme ce trupul capeteniei lor este depus, cu toate onorurile cuvenite rangului sau, ntr-un adapost
de la portile capitalei Lorenei.
Peste aproape cinci secole, voi fi pus n situatia de a contempla zilnic mozaicul care prezinta locul si anul bataliei:
1477. Camera mea de student se afla chiar n fata acestuia.
La cincisprezece ani dupa moartea ducelui, ~n marinar
genovez si trei caravele - trei pirogi fara balansiere - acosteaza undeva n Caraibe. Unul dintre cele mai mari genociduri din Istorie poate ncepe.
n aceeasi epoca, la douazeci de mii de kilometri de Lumea Veche, n mijlocul Pacificului de Sud, pamnturile populate de nomazi ai marilor snt hranite de suflarea - de mana -lui Ta'aroa. ,Incasii erau la apogeul puterii lor, aztecii
explorau misterele cosmosului. Mult mai departe, spre nord,
poporul dineh si ncheia lunga migratie spre punctul de
emergenta, viitorul Sud-Vest american.
Batute de ploi, mngiate de soare, aceste insule paradisiace, necunoscnd nici un pericol, asteptau alti navigatori,
alti cuceritori. O, insulele mele, att de armonioase si de linistite, ct snteti de frumoase! Muntii vostri mpaduriti, miile de cascade, falezele voastre cu temelii sculptate de ocean
si cu crestele pierdute n nori snt bucuria mea. Scobiturile s(mcilor voastre snt adapost pasarilor. Apele rurilor voastre, hrana pestilor. Plajele voastre cu nisip att de alb, un refugiu pentru valurile care le scalda cu un suflu cristalin.
Noaptea, stelele voastre par att de aproape si stralucesc ca
86

mii de focuri, formnd o lee maiestuoasa pentru Oro, zeul


soarelui, si Hina, zeita 1 nii.
Astfel medita cea pe j matate zeita, careia oamenii i spuneau Pele, cu privirile pi rdute spre Mu, pamntul originar,
Antarctica, ascunsa acum sub gheturile vesnice. n dimineata aceea, alizeul sufla din pre nord-est, mpingnd naintea
sa nori josi ncarcati cu a a dulce. Ploaia siroia de-a lungul
peretilor stncosi spre se , unde oamenii o ntmpinau. Era
Fenua, pamntul stramos lor, cel pe care zeii l oferisera PriI

mei Familii. Astfel, acestEpamnturi splendide s-au populat cu o rasa de oameni curajosi si hotarti. Aceste insule
izolate, rupte de curentul principal al vietii, colt pierdut de
tea se putea dezvolta lib r, n ritmul sau, dupa imperativele si limitele
care natural
era Zeita-n-corp-de-femeie
Pfl adis
unde tot ceea ce creslume,
erau unproprii.
veritabilCe
si aminti un vis pierdut intr-un ungher al memoriei ei ancestrale. Era vorba despse o pasare, prima care a adus o samnta n maruntaiele lui .t[nua. Samnta aceeaera a unei ierbi
care'a crescut si s-a nmu tit n insula ~eitei-femeie, asemeni
familiei umane, n decur ul a milioane de generatii. Dar n
aceste insule noi, iarba ferita n toata frumusetea ei soarelui si ploii a devenit o pl nta diferita de ceea ce fusese, adaptata acelui mediu partic Iar. Cnd Primul Barbat si Prima,
. Femeie au examinat-o, a constatat ca este o iarba cu proprietati noi, plina de vit litate si datatoare de sperante.
Cea pe jumatate zeita si aminti de Prima Insecta, cu picioarele ei mai lungi si c, antenele mai bine adaptate vietii
din insule, de Prima Pas v re, Prima Floare, Primul Peste si
de toate cele care s-au n v scut si au crescut pe aceste i~sul~,
n forme si cu nsusiri u ice. Nu exista pe atunci - nu mai
mult ca astazi - un loc lume capabil sa rivalizeze cu spatiul Genezei Originare s u sa ncurajeze dezvoltarea att de
nengradita a vietii, dupa oate posibilitatile sale. Peste nouazeci la suta din plantele are cresteau acolo nu se regaseau
n nici un alt loc din lu e.
De ce ? Este un miste . Gratie, probabil, unei combinatii
fericite de elemente eli atice si calitatii deosebite a solu87

lui. Gratie, probabil, respectului pe care Prima Familie l-a


dovedit fata de Fenua n decursul timpului. Poate pentru
ca samnta unei ierbi, dusa acolo de o pasare sau de o suflare de vnt, trebuia sa gaseasca mijloace sa creasca si sa se
reproduca singura, fara a fi fecundata de catre alte plante
de aceeasi speta. Sau poate un amestec al tuturor acestor elemente sa fie la originea miracolului. Indiferent nsa de explicatie, fapt e ca n aceste insule au aparut si s-au dezvoltat noi
specii de plante, ca ele s-au nmultit si au devenit viguroase.
Pele si mai aminti ca firul descendentei sale ducea fara
ntrerup~re pna la Primul Vulcan, al ca~i jet arzator este
asemeni unei femei care da viata. Copil fiind, ea a avut revelatia acestui fapt n timpul unei meditatii n care vulcanii, lanterne pe cer, i permiteau navigatorului sa se orienteze, gratie luminii incandescente care colora poala unui nor
- ndepartat. Era preoteasa a zeitei focului si mersese pe lava
ncinsa a vulcanului Kilauea pentru a-si ndeplini ndatoririle sacre.
n timp ce pescarusii si rndunelele de mare zburau atingnd coama valurilor si se opreau pe plaja, Pele, cea aleasa,
si siIl}titrupul strabatut de o vibratie.
- In curnd vor veni niste straini, unii generosi, altii lacomi. Ei vin cu zeii lor, cu florile, fructele si credintele lor.
Unii au bratele ncarcate de alimente deosebite si snt plini .
de idei bune, dar ct de diferite! Vin spre acest creuzet admirabil n care elementele naturii snt libere sa se manifeste
dupa placul si posibilitatile lor.
La cteva zeci de mii de kilometri, Lumea Veche si consuma razboaiele si foametea, organizndu-si viitorul, nca
ignornd existenta unor insule care erau un adevarat paradis. Acestea rasarisera din ocean, undeva la nord-vest de Tahiti, si erau locuite de un popor puternic si civilizat. Erau
insulele Hawaii, ale caror faleze stncoase sfidau apele oceanului, Hawaii, cu lagunele lor adnci si plajele cu nisip sclipitor. Arhipelagul era att de frumos, nct parea imposibil
ca aparitia lui sa fi fost rodul hazardului. Pele, zeita Vulcan, cea de la care pornise totul, l cizelase cu dragoste, apoi
88

si protejase opera nconjurndu-l cu un colier de recife coraIiere de care se spargeau lamele zgomotoase ale oceanului ce nu puteau astfel sa tulbure linistea lagunelor cu ape
stravezii, pline de peste.
Alunecnd pe unde, o piroga zvelta cu balansiera patrunse n laguna, sub privirile celui aflat la postul de veghe.
- Un ultim efort, nca. Sotia mea ma asteapta cu bratele deschise pentru a-mi darui trupul ei cald si mngiere. Mana, Ji-ai ndeplinit nca o data lucrarea, exclama Hora Fana' e.
In forma sa marina, mana este de asemenea constiinta
navigatorului - oricine stie asta. Capitanul strnse vela, n
vreme ce marinarii, urmndu-i ordinele, faceau manevre
scurte, pe o mare agitata care ncerca sa izbeasca piraga de
recif. Dar cu o abilitate de invidiat, pilotul puse barca pe
creasta unui val si o ndrepta spre ngusta bresa din bariera de corali.
- Acum! striga el si vslasii se pusera n miscare, pentru
a evita reciful. Atunci, dintr-o rostogolire de ape, dintr-o
suita de valuri dezlantuite, piroga paru ca-si ia zborul, trecnd prin bresa ntr-o sclipire de pagaie.
Bucuros de reusita lui, barbatul puse picioarele n apa
si se apropie ncet de femeia sfnta, pierduta n contemplarea unei viziuni care trecea dincolo de specia umana. El privi
apoi spre cel de la postul de veghe care mergea grabit pe
cararile abrupte spre fare!. Barbatii, femeile, chiar si copiii
se ndreptau agale spre femeia n care saIasluia acum din nou
Pele, zeita Vulcan. O suita impresionanta de razboinici
bronzati, goi pna la bru, se ndrepta spre plaja n frunte
cu aita2
- Sa ne grabim! Nu trebuie sa ntrziem.
Cel de la postul de veghe se repezi spre o coliba mai mare
dect cele din jur, cea a lui Arii Nui - pe care strainii l vor
numi n mod gresit regele - si se nchina pe rogojina care
acoperea pamntul batatorit spunnd precipitat:
1
2

Colibele de palmieri de la marginea plajei.


Seful razboinicilor.

89

- Suflul mamei sale saIasluieste n trupul zeitei.


Arii Nui se nfasura ntr-o mantie de tapa de un galben
aprins si-si arunca pe umarul stng o capa de pene galbene, simbol al autoritatii sale. si puse apoi coroana din pene
si scoici, precum si un colier din dinti de rechin. Chiar n
acea clipa, pahu1 batura din nou ritmul universului.
Multimea de barbati voinici si femei fermecatoare era
adunata acum n jurul' femeii pr~fet, a carei privire goala
scruta valurile timpului si spatiului. Toti si tineau respiratia, n timp ce palmierii se mladiau si frunzele arborilor de
pine fosneau la atingerea blnda a vntului. Mustele se repezeau a~upra torsurilor dezgolite, dar nimeni nu schita nici -un gest. In cele din urma, zeita-femeie murmura:
- Curnd, vor veni niste straini. Oameni diferiti de noi.
Pielea lor e alba. Vin n niste pirogi imense care nu se rastoarna, desi nu au balansiere. Au niste obiecte taioase care
pot dobor arborele de fier2.Senchina unui singur zeu, identic cu Ta'aroa, care si-a sacrificat fiul pentru ca ai lor copii
sa cunoasca dragostea adevarata.
n laguna scaldata n soare, Arii Nui se apropie de fe-
meia cufundata n viziunea ei si spuse:
- Tara aceasta este a mea, poporul acesta este copilul meu.
Spita mea e veche, mi-am cunoscut tatal si bunicul si, naintea lor, pe bunicii bunicului meu. Si mai mult, si pe stramosii acestora cu femeile pe care le-au iubit si copiii pe care
i-au avut mpreuna. Datorita lor am crescut fericit. M-am'
plimbat dintotdeauna la umbra acestor faleze, pe tarmul acestei lagune. Am vazut si alte insule. Si alti munti. Am navigat pna la Havaiki-Ra'aitea cea sfnta. Insula noastra e raiul
pe pamnt. Daca disparitia mea i va ngadui sa traiasca n
armonie cu noii zei, atunci ea nu va fi fara rost. Dar vom
iubi noi oare alti zei? Cnd oamenii asista la numeroase sacrificii, ei si sp~n ca zeii i asculta si se simt protejati. Dar l
putem noi accepta pe acest nou zeu? Nasterea mea a fost bi<

1 Tobele.
2

90

Aito, acelasi nume ca cel al razboinicilor.

't..~~~
";r

necuvntata de Tane. Tatal meu a murit aparndu-1 pe Tane,


si tatal lui la fel. Nu ma voi nchina niciodata unui alt zeu.
, - O, iubitul meu frate, i spuse femeia aflata acum n picioare, n mijlocul multimii, ceea ce vad anunta disparitia
obiceiurilor noastre. Femeile vor mnca din carnea animalului sacrul, Ta'aroa va disparea, un alt zeu ne va proteja.
Apoi, ea desena niste semne pe nisipul plajei.
- Iata urmele pasilor lor.
Capetenia razboinicilor se apleca peste umarul femeii si
descoperi o urma oarecum ovala. Strainii care urmau sa vina
nu aveau degete la picioare. Ceea ce Pele-transformata-n-femeie desenase pe nisip era, de fapt, urma unui sabot.
n pace si frumusete, insula adormea usor.
- Sa vina preotii si sa ne binecuvnteze piroga, ordona
Arii Nui. Ta'aroa, zeu al marii ntunecate si necuprinse,
Ta'aroa, stapn al furtunilor si al linistii, Ta'aroa, protector
al oamenilor si al recifelor. ..
Strigatul unei femei izbucni brusc:
- Aoue! Aoue!
Era secularul strigat de neliniste. Strigatul de deznadejde al insulelor si al unui popor care urma sa moara. Totul
era ncercat de aceeasi emotie n acel final de zi. Oamenii
adunati pe plaja ved~au so~rele cobornd spre vest, nvaluindu-Ie insula magica n razele lui de aur, si toti si spu-"
neau, uitnd de profetie:
- Este chiar insula frumusetii. Pamntul pe care zeii l-au
binecuvntat cu toate darurile lor.
Grota primilor stramosi

Pete de ocru, galben si rosu - culorile desisului salbatic australian - jucau pe peretii grotei. Pentru cei din vechime, respiratia este un concept, nu o necesitate. Totul este
vertical. Dar corespunde acest concept ideii de civilizatie?
Batrnul Sarpe, cel care a raspndit toate formele de viata
1

Broasca testoasa.

91

orizontala, si lepada lungile inele - o istorie nescrisa, veche de milenii, care priveste popoare de o mare diversitate, vorbind peste doua sute de limbi si dialecte. Totul este
sacru caci, potrivit unei revelatii, la origini era o legatura
ntre toate. Mitul sacru este un fel de ceremonie nchinata
timpului originar.
Un sentiment - n lipsa de alt termen - patrunse n fiintele luminoase ale Primilor Stramosi.-O senzatie de frig,
ca si cnd energia ncepea sa slabeasca, iar culoarea si pierdea consistenta. Acolo, jos, ciclul imuabil al vietii continua,
inimile oamenilor se topeau n cntarea nchinata Vietii si
totusi ... Fiintele-care-gndesc-n-doua-dimensiuni
se profilau la orizont.
n pestera, o pictura att de diferita de dualismul occidental si desfasura aripile, aratnd n reprezentarea sa cosmogonica o lume a metamorfozelor si a corespondentelor,
n care exista o legatura ntre toate - un mod de a ntelege comunitatea umana ca pe o exteriorizare a fortelor divine ntrupate n eroii ancestrali. Aceasta comunitate totemica se supune unor legi naturale bazate pe ordinea cosmica
si E.e legatura fundamentala cu PamntulMarele Parinte. In aceasta "unica traire" a Pamntului, totul este schimb
si transfer al unei energii unice. Un alt aspect esential al acestor picturi schimbatoare este rolul fundamental al fertilitatii si, prin acesta, recunoasterea sacralitatii feminine si a
puterii zeitelor, conectate la sursele ancestrale ale Marelui
Parinte. Astfel, misterul reprezentat de femei are un rol important n jocul necontenit al zeilor.
Acolo jos, clanul marsaluieste prin desertul australian,
att de plin de viata. Nimeni nu s-a ratacit vreodata n desert - a~ fi fost un lucru imposibil, caci atomii proiectati
n Visul Inceputurilor (bougari, dreamtime) al batrnilor din
Marea Grota le indica drumul. Potrivit miturilor, oamenii
au ncredintat misterele si obiectele rituale femeilor-zeite.
Batrnul Sa;pe asociaza ~lementele fertilitatii cu mister~le
mortii si ale renasterii. Ca si n culturile paleolitice din Nordul ndepartat, acest cult al fertilitatii este asociat celui al

92

Pamntului - un dans circflar n jurul focului, simboliznd


leg~tura dintre Pamnt si Om.
Intr-o explozie de culo1, cel din vechime l vazu pe Creator, un. animal pe jumatatF ~.cv~tic si pe jum.atate te:-estru;
absorbmd elementele Facfrll dm strafundunle pammtulUl
si ale apelor pentru a zamfsli fiintele supraumane care l-au
ajutat la crearea lumii. Pr~ntre aceste fiinte supraumane se
numarau elemente natura~e precum muntii si fluviile. Dja-

na, Terra, cea care ntrup aza fertilitatea prin excelenta. Ea


este cea
nasterede ce
or povesteste
vii, ivindu-i aparitia
din pntecele
sale
un care
mit da
al celor
j~S'
lui Eingauan,
de tarna. cu
Astfel,
mugetul
~uternic
taur produs
didgeridool
sunetul
ei gr,v
creeazaca odelegatura
ntre decopiii
odata.

Eingana, care exprim ~ fluxul ciclic continuu al nasterii


tavali
ti n tarna
cei-dilvechime-care-nu-au-Plecat-nicisi al mortii,
estesiSarpele
urcubeu. Sta n miJ'locul apei si
,

'

faureste carapacea
Moitjinka,
"batrna" care
careldetine
lfaga toate
obiectele
formele.rituale
Aceasta
cele este
mai
lor n riturile subterane
e cavernelor. Sarpele Curcubeu'
sacre,
careunnghite
tinerii dupa
initierea
este el cea
nsusi
elementsi rtegUrgiteaza
ndrogin ce prezinta
trasaturi
feminine legate de apa. Fiic~le lui snt sirene asociate ideii de
o putere redutabila.
Acest sarpe
a raspndi
toate
formele
de viata;
el estesi un
fertilitate,
locuiesc
n apel~le
fluviilor,
ca nsusi
Sarpele,
au
simbol al ~egenera~ii. Spir~tul se r:~car~eaza n permanenta sub nOI forme. In forma sa ongmara, el a creat de asemeneasalocuri
totemice,
s~flnd totemice.
n tubul lui
bambustribusi a
facut
iasa din
acesta sp~ritele
n de
miturile
l,:i leagulawulmiree, ~a~~ntul se iveste din ~~~e, de fap:,
dm
gura de varsare
a nuhp Roper.
areele
doua
fnce, suroncare caIatoresc,
purtn~El cu
ritualurile
si pule Wangeluk,
ter,ile lor creatoare si fe~tiliz:toar~ ..In miturile aborigenilor
Wtttee, cele doua suron stnt mghltIte de Sarpele Curcubeu,
1

Pipa rituala care producelun sunet grav,

93

dar reusesc sa-si raspndeasca lterea si stimta sacra prin


intermediul acestuia. La Untabi nee, primele femei parasesc
locurile totemice iar apa caIato
Acolo, n lumea comuna, ac
tinderi de apa, izvoare si balti. n
te este urmarita si strapunsa de
nsuseste ritul ei. Trupul stramo,
fiecarei vietati; astfel, n mistere
lui, dupa initierea care i confer
- Iata trupul tau, cel din car

este mpreuna cu ele.


ste diviniditi zamislesc nmod simbolic, Femeia Peslancea unui batrn care si
ilor se identifica cu trupul
e aranda, tatal i spune fiudreptul de a vedea piatra:
ai iesit printr-o noua nas-

anterioara. Apoi, ai cobort n gr ta sacra ca sa te odihnesti.


Creatorul este prezent n ta te, iar stramosul exista sitere. Este trupul de dinainte, cetcare erai th n existenta ta
multan n corpul sau mistic, n tjurunga, si' n omul n care
exista n aceasta viziune a vnat rii rituale care evoca simbioza om-animal.
s-a rencarnat. Astfel se eXPlicalOlidaritatea totala a tot ce
.
n grota, stramosii-hologram;e stiau ca aceasta forma de
nevoit
ridice nilustrata
picioarepri1
si ISa-simpinga
Tane
cua toafost
posesie sa
eraseadeseori
tema nghitirii. tatal
celelalte lucruri prin unirea cu ele, entul feminin Hine-ahuata
lui.auAsa
s-a nascut
IU1ina
a creat
zamislit
numai
liice. Tane,
Tane care
s-a unit
apoiapoi
cu
ne puterea
- cei doi
na si a devenit zeita mortii, Hine nui-te pa. Cei vechi stiau.
Tangaraa, balena, zeitate a mari i, era mai puternica dect
toti ceilalti. Ea se nfatisa ca zeu creator ca,re se autogeneHine-ti-tama,
Aurorei,
cartidea fugit
n lumea
reaza
n spatiul fiica
infinit
n forma
cochilie
imensa.subteraEa va
crea lumina, sunetul si forma.

Makara - Pleiadele.
- Formarea fiintelor umane s datoreaza celor veniti din
n ntelepciunea sa, clanul ve1'era soarele, luna, stelele si
aflat n continua transformare,
odelati de stramosi, topiti
n
lutul
gndirii
lor;
elementele
snt
nchipuirii
Vest, fratii nostri albi, spuse Bat~nul. rodul
Noi traim
ntr-u'n lor,
vis
printre care unul dintre cele mat sacre este apa. Totul este

94

impregnat de mana si toate sunt legate. Daca miscam o piatra, stricam armonia si puterea locului. Spiritele snt prezente peste tot n natura. Ele se manifesta uneori sub forma
unui cangur negru, Kuperee, sau a unui Kalpunya, puternicul spirit dingo. Asa ca orice lucru poate fi vrajit si ncarcat de putere.
ntreaga Familie se adunase n lumina rasaritului de soare, moment al zilei suportabil pentru particulele fizice, si-l
asculta pe Batrn:
- Ritualurile snt o evocare a originilor noastre mitice.
Ritualurile ascensionale evoca zborul magic; dansul cu aripi
si pene de pasare povesteste despre Karan, care i-a condus
pe cei din clanul oamenilor-pasari pe o colina pentru a scapa de potop, devenind astfel o stea pe cer, alaturi de luna.
Stiu ca sacrificiul ma paste iar voua va voi da bolta cereasca, din care fiecare este o particica.
n grota multicolora, plina de zumzetul scos de didgeridoo, muntele din ceruri, tohunga ahurema gndi:
- O a doua nastere spirituala din Pamnt ne asteapta.
Timpul originar - acel dreamtime - este clipa Genezei, care
nu are un nceput, pentru ca nu exista nici trecut, nici pre-.
zent, nici viitor. Timpul nu este linear, asa cum l concep
strainii. Djalou1 regenereza totul. Bougari2 este legat de originea nsasi a vietii si coincide cu sosirea uriasilor androgini, pe jumatate oameni, si cu periplul lor n tara unde au
~reat Cea Dinti Familie si regulile pe care se baza aceasta.
Inainte de a vindeca un bolnav, noi evocam nasterea universului, facem apel la energia datatoare de viata care este
nestavilita si care nnoieste n permanenta speta umana. Stim
nainte de a "vedea" incantatiile si avem darul de a "vedea".
Noi, marii Stramosi, lasam ~ostenire copiilor nostri acest
dreaming, o legatura fizica si spirituala cu Pamntul, nentrerupta nca de la nceputuri, un spatiu de rezonanta n care
toate actioneaza asupra tuturor si n care responsabilitatea
umana capata un sens mai subtil.
1
2

Forta creatoare a spiritului.


Copilul.

95

n dimineata senina, aborigenul australian se ridica. El


stie ca timpul nu conteaza si ca, pentru el, a sosit clipa sa
insufle forta unei lumi muribunde. Bougari l-a instruit iar
el va avea grija de copilul bolnav: civilizatia occidentala care
urmeaza sa soseasca.

Profetii de dinaintea contactului


din Insulele Societatii

Multe popoare si civilizatii traditionale au crezut ca primii europeni snt trimisi ai unei lumi supraumane. Aceasta credinta era favorizata de existenta legendelor, miturilor
sau traditiilor referitoare la ntoarcerea zeilor sau a parintilor fondatori. O serie de viziuni si profetii premergatoare
contactului anuntau venirea iminenta a unor fiinte supranaturale. Sa ne gndim la zgomotoasa sosire a lui Cortes si
Pizarro n imperiile aztec si inca.
n 1823, misionarulJ.M. Orsmond a cules,n timpul unui
sejur de trei ani n Bora Bora, una din traditiile profetice
cele mai vechi. Un alt misionar, William Ellis, care locuise
la Huahine ntre 1817 si 1823, a publicat n 1829 o lucrare
consacrata unei traditii profetice mai elaborate.
Potrivit traditiei orale, seful din Opoa, Toa- Te-Manava,
a fondat scoala din Haapape n momentul n care cultul zeului Oro sosea n Tahiti, provenind din vechea Havaiki-Ra'aitea, insula sacra. n Opoa, acest centru religios i-a
urmat imediat, ca ordin de importanta, cunoscutului mara el
Taputapuatea din insula Ra'aitea.
Toti membrii Societatii Misiunilor din Londra (de unde
provine numele insulei) l considerau pe Orsmond cel mai
bun etnograf al timpului. Scrierile sale, adunate de fiica lui
mai mica, Teuira Henry, n impresionanta lucrare Tahiti n
vremuri stravechi2, ramn si astazi documente de referinSit ceremonia!.
2 Teuira Henry, Tahiti aux temps anciens, publication de la Societe
des oceanistes, Paris, 1997.
1

96

ta pentru o serie de universitari si alte persoane interesate


de vechea cultura tahitiana. Totusi pe masura ce i parcurgi
scrierile, un lucru devine tot mai evident: viziunea spirituala a vechilor polinezieni era ermetica pentru un spirit occidental din secolul al XIX-lea. La putin timp dupa sosirea sa n insula, misionarul s-a straduit totusi, sa nvete, limba
tahitiana si sa culeaga vechile istorii ale traditiei orale, fiind ncurajat n acest sens de multi sefi locali.
Orsmond observase ca limbajul localnicilor era plin de
imagini, o caracteristica a functionarii emisferei drepte a creierului. Pentru primii navigatori, care nu cunosteau limba
dect superficial, ceea ce spuneau tahua1 ramnea misterios
si cel mai adesea de nenteles. Este un adevar care se verifica n special n cazul as~-numitelor pehe tama'z'2,n care
elementele naturale precum tunetul, fulgerul sau furtunile
snt metafore, arhetipuri, simboliznd o batalie si distrugerile ei. Un razboinic care refuza sa se predea este comparat cu un/au3 Insula Huahine, care respinsese cu nversunare invaziile razboinicilor din Bora Bora, fusese numita
purau, dupa un arbore care creste n locuri nalte si rezista tuturor furtunilor. nainte de a pleca la lupta, razboini':
cii erau incitati sa se dovedeasca la fel de nenduratori ca

puahiohio, to;nada care distruge totul n calea ei.4


Transformarea unui copac ntr-un simplu trunchi despuiat, sau tumu, are o semnificatie profunda. Taierea coroanei unui copac, nlaturarea ramurilor moarte sau inutile, astfel nct sa nu mai ramna dect trunchiul vertical,
semnifica uciderea razboinicilor, a consilierilor si a familiei
unui Arii Nui5 O astfel de povestire traditionala din Opoa
spune ca un turbion a smuls crengile unui arbore sacru, ceea
ce nsemna ca razboinicii inamici i ucisesera sau alungasePreOtii polinezieni.
Cntecele de lupta traditionale.
3 Un arbore care rezista n bataia tuturor
vnturilor.
4 Orsmond,
Tahitian Dictionary, Bulletin de la Societe des etudes
oceaniennes, nr. 226, martie 1984.
5 Un mare sef.
1

97

ra pe partizanii unui sef sacru, Iasndu-1 asemeni unui trunchi


dezgolit. Acesta era limbajul simbolic folosit n vechime. Regasim aceleasi structuri de expresie orala si la amerindieni.
Semnificatia lor profunda nu putea fi nteleasa de un occidental, dect daca le interpreta n registru simbolic.
La Opoa, n cursul uneia din ultimele reuniuni haupahu-nui1 desfasurate naintea sosirii corabiilor europene,
s-a produs un fenomen ciudat. De abia se ncheiase ceremoniapa'i-atua2, ca o puternica pala de vnt a smuls coroana
unui arbore tamanu, nelasnd dect trunchiul despuiat. Era
uimitor, caci tamanu are un lemn de esenta dura. Oamenii
au fost cuprinsi de neliniste. Membrii fiecarei familii s-au
uitat unii la altii, fara sa spuna un cuvnt. Atunci, un preot din Opoa, pe nume Vaita3, a strigat:
- La ce va gnditi, prieteni?
- Ne ntrebam ce reprezinta distrugerea acestui copac.
Niciodata nu s-a mai ntmplat acest lucru cu arborii nostri.
C~prins de inspiratie, Vaita, hio hio4, spuse:
- In fata mea se dezvaluie sensul acestei ntmplari stranii. Gloriosii copii ai Trunchiului vor sosi si vor vedea acesti
arbori. Ei snt diferiti de noi si totusi ne seamana, fiind iesiti si ei din acelasi Trunchi. Ne vor lua pamnturile. Va fi
sfrsitul traditiilor noastre, si pasarile sacre ale pamntului
si marii vor jeli nenorocirea pe care o prevesteste copacul
acesta decapitat.
Uimiti de declaratia neasteptata, preotii au ntrebat unde
erau acei straini. El le raspunse:
- Vin pe o ambarcatiune fara balansier.
- Am vazut barcile pe care oamenii au nvatat sa le construiasca gratie zeului Hiro, murmurara oamenii, dar ele au
ntotdeauna balansiere, fara de care s-ar rasturna. Cum e
posibila asa o minune?
Nencrezatori,
demnitarii se mprastiara. Tamatoa, cel
care era Arii Nui, auzind povestea, ceru sa fie chemat Vai1
2
3

98

Invocarea prezentei zeilor.


nnoirea podoabelor zeului.
Apa lovita.
Profetul.

ta pentru a-i cere explicatii. Mergnd la rege cu draga inima,


Vaita gasi acolo toti preo~ii, precum si o multime de oameni
dar nu dadu prea mare c ezare spuselor lui. Pentru a iluscare
tra cele
se adunasera
zise, Vaita sa-I
lua as~ulte.
u umete1
Tamatoa
mare n
l primi
care puse
cu caldura
cteva
pietre si i ceru apoi reget.ui sa trimita niste oameni care sa
tit, cei de fata au aplauda " Un alt preot din Ra' aitea i spuse lui Tamatoa ca va veni ziua cnd nu vor mai exista mnduca vasul pe apa. Cnd ~mete a nceput sa pluteasca liniscaruri interzise femeilor, Icaacestea vor fi libere sa mannce
carne de broasca testoasa si alte alimente rezervate zeilor
sau barbatilor.

Si ~ceastaI predictie a fost primita cu nen-

fac~t
credere,
aparitia
dar s-a
crestinism~l.
vazut c0f,firmata
.
n momentul n care si-a
In fine, gasim n traditiile orale tahitiene transmise din
generatie n generatie ref1riri la cel care le va descoperi pri"Pau'e2, un batrn hi hio foarte cunoscut n Tahiti, a
spus ntr-o buna zi:
Copiii O
glorioasei
ntese vor
veni ntr-o piroga fara
mul insula.
astfel deprptveste
spune:
balansier, cu trupurile acpperite din cap pna-n picioare. .

facu sa pluteasca n apa ica dupa ce-l echilibrase punnd


n el
cteva a-si
pietre,
apoisPfele,
s ntoarse
cei umete
de fata pe
si care-l
rosti:
Pentru
dovedi
Pau'e spre
lua un
Cine sa rastoarne vasfl asta fara balansier? Prin dimensiunea lui, el sta n echilibru, si tot asa va fi si cu piroga ce
Dupa trei zile, Pau'e a murit si la scurt timp dupa moartea
lui a aparut corabia ~ 'olphin, avndu-Ila bord pe capiva ven1.
tanul ~all~s. Oa~~nii stli~ara:
, ,. ~.
Iata plroga
fara printese!
balaljlSler de care vorbea Pau e sllata-l
pe copiii
gloribasei

riului Taharaa, caruia W llis si Cook i-au spus Colina CoV asul Pupa
era ancorat
n ~OlfUIMatavai,
n fatacepromontopacului.
lui a fost
omparata cu stnca
forma ex1

Vas de lemn.

Cel mult plecat.

99

tremitatea promontoriului.
Aceasta este imaginea prin care
tahitienii vor evoca timp de generatii nava lui Wallis.
Pau' e mai spusese:
Un nou rege va veni sa ne conduca si el va impune tarii obiceiuri noi. T apa si maiul cu care se bat fibrele nu se vor
mai folosi,( n Tahiti, iar oamenii vor purta alte vesminte,
strame .
Tahitienii povestesc tot mereu astfel de profetii. Este imposibil sa nu fii frapat de aceste descrieri a ceea ce urma sa
se ntmple.
Aceste preziceri se refera cu claritate la aparitia dinastiei
Pomare, la adoptarea unor obiceiuri noi o data cu patrunderea crestinismului si la renuntarea treptata la tapa, pe masura ce vasele aduceau textile europene. Comparnd nava
lui Wallis cu o insula plutitoare, tahitienii demonstrau lipsa oricarui mijloc de ntelegere, exprimare si clasare a acestui fenomen. Limbajul imagistic al profetiilor se nscrie n
viziunea mitologica a lui Tane, zeul artizan, cu ai sai "copii
gloriosi de la Te Tumu", care anticipa venirea "artizanilor
divini" - misionarii ale caror nvataturi vor prezenta anumite asemanari cu religia locala. Tane este cel care a modelat toate formele sensibile de viata, o conceptie care aminteste de Geb, zeul olar din Egiptul antic.
....

Primii navigatori ajunsi n Tahiti.


Uitarea vechilor traditii
,
La 19 iunie 1767, Wallis, comandantul navei Dolphin pe
care Cook, viitorul descoperitor al insulelor Hawaii, era locotenent, se apropia de Tahiti. Corabia a fost n scurt timp
nconjurata de tahitieni n pirogi. Vestea sosirii unei "pirogi
fara balansier" s-a raspndit ca un fulger. Dupa ce au tinut
sfatI, niste barbati se apropiara de cei nou-veniti. Unul dintre ei tinea o mladita de bananier, reprezentnd efigia lor.
El vorbi timp de un sfert de ora, dupa care arunca mladi1

100

Teuira Henry, op. cit.

ta n apa, pentru a-si demonstra intentiile amicale si pentru


a-i face pe straini sa nteleaga ca marea era sacra pentru toti.
Polinezienii ntelegeau de fapt marea ca pe un loc ceremonial, un marae, un templu miscator. De cealalta parte, albii au aratat si ei prin semne ca prietenia era reciproca si
l-au invitat pe ambasador la bord. In tot acest timp, numerosi indigeni ascunsi n padure urmareau ce se ntmpla.
In zilele urmatoare, sefii au tinut din nou sfat, au adunat populatia si au format o procesiune cu torte, tobe si pUl,
ca sa mearga si sa smulga pavilionul pe care englezii l nfipsesera pe plaja. Indigenii arborau adeseori pavilioane pe
ambarcatiunile lor ca si pe uscat, pentru a-si afirma prestigiul, asa ca ntelesesera foarte bine sensul ceremoniei desfasurate de englezi - fapt care explica ostilitatea pe care le-au
aratat-o acestora n zilele urmatoare. Totusi, fara sa vrea,
ei au acordat pavilionului englezesc o mare onoare, atasndu-lla salba regala de pene rosii si galbene, care era apanajul marelui sef Amo2 din Papara. Hatapape, teatrul evenimentelor, se afla sub influenta lui Amo, a carui sotie, Purea,
era sefa a Paparei. Timp de ~ulti ani, aceasta relicva straina a ramas atasata anticei embleme regale care venea direc~
de la zei.
n ziua urmatoare, deoarece vntul mpinsese corabia
aproape de tarm, indigenii au considerat ca nou-sositii ntrec masura si au cerut zeilor sa-i alunge. Trei sute de pirogi
de lupta cu aproape doua mii de oameni au nconjurat nava.
Un preot asezat ntr-una din pirogi, sub un baldachin, urca
la bordul vasului englezesc. El tinea n mna o amuleta compusa dintr-o pana galbena si una rosie, numita ura-,tatae, primita de la zei, considerata un puternic mijloc de a obtine
ajutorul acestora mpotriva invadatorilor. Englezii au acceptat politicos amuleta, vaznd n ea o noua manifestare
de prietenie. Preotul parasi imediat vasul si ajunse la tarm,
unde, n semn de succes, arunca pe pamnt o ramura de cocotier. n clipa urmatoare, aerul rasuna de strigate de bu1
2

O cochilie marina folosita ca o trompeta.


Clipire din ochi.

101

Jurul corabIeI. Spre marea lor s rpnza, englezll s-au trezIt


sub
o ploaie
de pietre
unele p~eca~a~ase
d' ntre ele cntarind
peste di?
un
~urie,
si nUI?~roase
alte- pirogi
aIa~.re celor
kilogram - pornite din prastitle bastinasilor. Mai multi
membri ai echipajului au fost ra iti, n ciuda protectiei asigurAatede corturi si de greemen .
In replica, englezii au tras c tunurile iar indigenii s-au
mprastiat, ngroziti de aceste fi nte care stapneau tunetele
si fulg~rele. Curnd, tarmul era lin de cadavrele razboinicilor. In ciuda primului lor ese , indigenii trimis era mpotriva navei engleze alte pir,?gi, ~+.arca.te~u saci p~ini?e pi~~
asistau la lupta, tot asa cum, n ecolul al XIX-lea, femeile
siAcoJ?iii
di~ An;erica
I.eNdm
ordJur,
as~stau,c.ataratipe
tre
pentruindienilor
un nou atac.
Pe maltlllle
femeIle SICOplll
Ploaia de pietre rencepu. O iroga ce s~ apropiase prea
mult de Dolphin a fost rupta n oua de o ghiulea. O a doua
. salva a fost suficienta pentru a-i prastia pe asediatori. Ghd
stmcI, la lupta barbatIlor ImpotIlva armateI amencane.
restabilit calmul, drept pedeapsa, englezi
un detasament care a distrus nu~eroase pirogi, dintre care
Astfel s-au ncheiat ostilitatile.
n timpul acesta, seful Amo, satul de ostilitatea acestor
straini, s-a retras la Papara. Ct despre Purea, SOtialui, ea
aveau
douazeci
de metri
i unWallis
metrusilatime.
aunele
ramas
pe loc
si i-a primit
cu a I~J;~gime
bilitatespe
oamenii lui. Ea s-a ocupat de raniti, p cind ca acestia sa fie transportati n casa ei de oaspetiI, al .arei acoperis era din fara,
pe jos fiind iarba moale, rogoji i si mai multe straturi de
tapa. Albii au fost instalati aici c nfortabil. Ei au primit ngrijiri si li s-a facut masaj cu ul i de nuca ae cocos. Dupa
cteva zile, ei s-au restabilit, fiin apti sa se ntoarca la bord.
Stnd de vorba cu Wallis, PureJ i-a pus acestuia districtul
la dispozitie.
Faptul ca tinea
n ~na
o frunza
de bananier
l-a
facut pe comandantul
engld
sa creada
ca Purea
era regina insulei, care si declara su~unerea. Atitudinea popu1

102

Teuira Henry, op. cit.

latiei demonstreaza clar faptul ca Purea nu ar fi putut sa faca


un astfel de gest din proprie initiativa. Ea era de fapt sfatuita de oameni influenti, printre care si Tupaia din Ra'aitea, marele ei preot, un om de o inteligenta remarcabila.
Dinastia Teva
n mai 1998, mpreuna cu Liliane, am organizat o prima ~alatorie culturala consacrata vechilor traditii polineziene. Insotiti de un grup de vreo douazeci de persoane, am
fost n Tahiti, Huahine, Ra'aitea si n insulele nvecinate.
A fost o mare placere pentru noi ~a-l rentlnim, cu aceasta ocazie, pe Deva Salmon, descendent direct din marea familie T eva, care a domnit n Tahiti vreme de o mie de ani.
Nu era prima noastra ntlnire. Cu ocazia unei calatorii anterioare, prietenul nostru ne impresionase printr-o foarte
buna cunoastere a genealogiei lui. El ne-a nsiruit numele
stramosilor lui, mergnd n urma pna la a saisprezecea generatie. Deva este din spita lui Amo, ultimul sef de lupta maohi, chiar acela care a atacat corabia lui Wallis.
La aceasta latitudine, n luna mai este toamna australa;
umiditatea lunilor de vara a disparut. Stnd n gradina casei sale din Papeete, Deva ne mpartaseste mndria de a apartine unei familii care a detinut puterea n insula nca din secolul al XIX -lea. Lnga el, fiica lui mai mare asculta n liniste.
Moetia are un prenume ilustru, o data ce a apartinut uneia din fiicele lui Arii T aimai.
Arii Taimai facea parte din cea mai nobila familie din clanul cel mai vechi si mai prestigios, T eva, care ocupa partea
de sud a insulei si ntreaga peninsula. Fratele strabunicului
sau a fost celebrul Amo, iar bunicul lui era nsusi faimosul
sef al Paparei, Taura Atua, mai cunoscut sub num~le de Tati,
cel care a jucat un rol major n perioada agitata de dupa sosirea europenilor, chiar la nceputul secolului al XIX-lea.
Tati este si numele ultimului fiu al lui Deva. n ciuda vrstei fragede, 'el are deja forta si corpolenta strabunicului sau.
Cu toate ca sntem despartiti de traditii si de o emisfera, o

103

stranie legatura ne uneste. Gazdele noastre cunosc scopul


cautarilor noastre: sa patrundem n profunzimea vechilor
traditii polineziene, pentru a le ntelege modul de gndire.
Ne dam repede seama, Liliane si cu mine, ct de folositoare ne snt experientele trai te n cautarile noastre interioare, pentru a ntelege structura gndirii spirituale a tahitienilor nainte de sosirea albilor. Cnd vorbeste Ueva, prin
vocea sa se exprima ntreaga lui spita. Moetia, desi tacuta,
emana aceeasi forta, tinuta si demnitatea ei reflectnd energia nentrerupta a unui ntreg sir de generatii succesive de
printese care au precedat-o.
- Genealogiile noastre, spune Ueva, acorda o mare importanta ochilor, deoarece ei stau la baza istoriei, fiind memoria strabunilor. Dupa cum stiti, sntem un popor de traditie orala ce nu cunostea scrisul. De aceea, vorbim de cei
care posedau memoria timpurilor stravechi. Genealogiile
nu servesc doar la clasarea oamenilor, ci si a evenimentelor unui trecut uneori foarte ndepartat.
Nici o memorie umana nu este capabila sa retina numele tuturor membrilor unui arbore genealogic. Raymond
Graf, pe care l-am ntlnit n 1997 mpreuna cu U eva Salmon,
este un tahua detinator al vechii traditii, ce stie sa-si prezinte genealogia din urma cu douazeci de generatii. In timpul
acelei ntlniri, i-am ascultat pe cei doi nsiruind, ntr-o prezentare nentrerupta, numele stramosilor lor. Astfel se recunosc tahitienii ce provin din mari familii. Cei doi au scos
un strigat atunci cnd au realizat ca se trageau amndoi din
Tati cel Mare, nepotul celebrului Amo - a fost un moment
extrem de emotionant.
n trecut, tr~i sau patru oratori dintre cei mai dotati din
familie se dedicau acestui exercitiu de memorie. Aproape
n fiecare seara, n ragazul dintre cina si culcare, ei reci tau
pe rnd, asemeni unui poem, numele stramosilor lor ca si
locul de nastere al acestora - marae - si, uneori, evenimentele marca~te din timpul lor. n insulele Societatiil, primul
,

.A-

1 Mai-Arii, Genealogies commentees des Arii des les de la Socihe,


Societe des etudes oceaniques, 1991.

104

recitator ncepea cu stralosUl comun, Taaroa-nui-tahistafeta, si urca


asa mai
zecea
putut
generatie,
fi astfelalpastrate
doilea prelua
n to-tumu,
pnadepart9'
spre f Au
talitate genealogiile ramurii Arii Nui, precum si cteva frnmai mare parte n timp.
a si tinea
secretas-a
genealogia
turiFiecare
dintr-ofamilie
istorie princia,
veche tare,
din pacat~,
pierdut npencea
tru a se proteja de impostori; nu numai ca genealogiile nu
erau divulgate, dar ele er~u si protejate prin anumite prounor
cedee vechi
criptografice,
traditii, conftrm
de p*da prin
carora
jocuri
Ariide
puteau
cuvinte.
sa poarte
Gratie
mai multe nume, acelasi ~ersonaj putea sa apara n mod intentionat sub un alt numf n genealogiile colaterale. Legatate, ca
turile
desirudenie
cnd ar au
fi fost yorba
feclamate
de ~iste
si uneori
titluriserios
legale,
contesfiind
adesea motivul unor lup~e mortale, spunea Arii T aimai1
- Acest lant genealogie are pentru noi o importanta funmosilor nostri un marae special, numit marae tupuna, al
carui zeu ramne un sec et de familie. Situl este amenajat
pe
un teren preciza
apartinnd
fa iliei, numele
mostenito:
damentala,
ueva~almon,
iar noituturor
le nchinam
stran care ne putem dovedi reptul de proprietate. Chiar si n
zilelefiind
noastre,
semnificati
marae
este foarrilor
atasate
de marie.acestui
Pentru
noi, ancestral
este singurul
mod
de pe la nceputul secolu ui al XIX-lea, si n scris, fiind ascunse
grija de ceicom~lete
care ar fis-au
pututtransmis
sa ne conteste
dreptute
vie. cu
Genealogiile
pe cale orala
si,
pretentiile pe titluri real ,
ale c~ror
au devenit
importante
rile;Unii,
impostorii
sntfamilii
n
icultate,
deoarece
nu-si desi
pot strabaza
mosii lor nu ocupau decit un rol secundar n ierarhie, au

dt'

profitat de aceasta ascens~unepentru a aduce modificari gen~al?gi~lo: lor. ,Astfel de pa.meni fa~a.scrupule nu se)ene~za sa ehmme mste stramOSl renUmIt1,spre a confen famIliei sale o desce~denta re~;Ia. Aceste' fraude genealogice nu
Adams,
d'Arii Taimai, Publications
I Henry
te des
oceanistes,
nr. Memoird
12, ParisJ 1964.

de la Socie-

105

au fost posibile dect dupa rastJnatile

de ordin social pro-

vocate de sosirea europenilor. ~n fine, daca privim lucrurile din punct de vedere practic si nu istoric, genealogiile
snt comparabile cu niste titluri e proprietate. Atunci cnd,
n secolul trecut, au fost aplicate n Tahiti legile franceze,
proprietarii de terenuri nu putea recurge dect la aceste genealogii pentru a-si dovedi dre tul de proprietate. Astfel,
catre 1888, s-au alcatuit comisii in cinci sau sase judecatori
n fata carora cel care revendica n teren trebuia sa prezincum si marturia unor batrni.
Amo, nascut n jurul anului 1720, fusese uns Arii Nui
te genealogia si numele acelui m;rae al stramosului sau, pren Tahiti - mare rege, potrivit f,erminologiei europene mbracnd centura regala de pee rosii pe care o detinea n
mod legitim de la naintasii lui, ei care fusesera din tata-n
fiu suveranii tarii si care purtase a aceeasi emblema regala,
simbol al descendentei lor direct din zei. Cnd Wallis a so. sit n Matavai, n 1767, Tevahitua . Patea, zis Amo, era n culmea maretiei lui. El locuia de re~ula la Papara, capitala statelor lui, foarte departe de HaaF1lape, unde tocmai acostase
Wallis.
El s-a
miscare
cu ~rmata
o flota
din cteva
sutepus
de n
pirogi
de lupd,
hotartsi cu
sa-si
apere formata
tara de
acest
:ip nou unUl
de ~nvad:tor.
Aj.u~snaveI
la ~aap~pe,
orgalllzarea
atac ImpotrIva!
strame. el a ordonat
Wallis observa toate aceste p~egatiri. Ghicind intentiile
traga CIteva lovItUrI de tun care au semanat palllca m rIndul insularilor. Aceasta nfrnge e a lui Amo marcheaza nceputul decaderii celei mai vechi d astii din tara, dinastia Teva,
ostil~a :le
englezul
~Iordon:t deoamen.il~~
lui~sa
care
adusindig~nil~r,
dupa sine seria
de r~zboaie,
masacre, ruine,
velllt lllclOdata mtru totul. Un al Am dm msula, Pomare I,
a devenit cu ajutorul pastorilor misionari trimisi de catre
si d~zo.r~ine so~iala din cauza cr~lror~.ta~it~enii?U si-au reLondon
Missionary
al redutabil
pentru Amo.
n 1807,
armata luiSociety
Pomareunalril,
II-lea
a atacat Punaauia,
Paea
deapoi
traditie.
Ei au
totull
calea nlor,
masacrndu-i
si
Papara,
faraincendiat
o declaratie
d~ n
razboi,
total
dispret fata

106

pe cei pe care i-au ntlni. Copiii familiei regale din Papara au fost exterminati fa a mila n acest razboi dus pentru
instaurarea hegemoniei ~omarezilor. Sfrsitul tragic al tinerilor printi a nsemnat stingerea ramurii regelui Amo T evahitua i Patea, ceea ce lella permis celor din ramura secunfratele
dara sa lui
domneasca
mai mic, n
au Pfara.
sc~pat cuTati,
viataregentul,
datorita siservitorilor
Opuhara,
lor devotati. Cu mare gre~tate, Tati a reusit sa ajunga pe tarm,
unde se afla sotia lui. Ct despre Opuhara, care era un lupacolo
asteptndu-l eloaPirota
plecaren spre
Bora
tator remarcabil,
reu it gata
sa se de
retraga
muntii
dinBora,
Mataiea cu ctiva razboinici si servitori.
n 1808, dupa carnajul si toate faradelegile facute de mercenarii lui, cea mai mare. arte din Arii tarii s-au ridicat mpotriva lui Pomare al II-I a, avndu-l n frunte pe Aito Opuhara, seful razboinicilor
in Papara. Atacat din toate partile,
Pomare a trebuit sa se retJgieze n Moorea, mpreuna cu restul armatei lui. Opuhara 1 supus ntreaga tara si a domnit n
Tahiti ntre 1808 si 1815.ILa zece luni dupa plecarea n exil,
Pomare al II-lea a nceroat sa revina n Tahiti si sa-I recului au fost ucisi. Ctiva a i mai trziu, spre sfrsitul lui 1815,
cereasca, dar a fost nfrnt din nou si multi din comandantii
Pomare
al II -lea,
convecuLllitla
crestinism
dar ncadotata
nebotezat,
a debarcat
n Tahiti
o armata
considerabila,
cu
europene.
arme de foc, alcatuita dir1, marinari dezertori

de pe vasele

debarcare~
si de naintarea Auzind
lui spre de
Paea,
Opuh~ra luii-aPomare
pornit al
n II-lea
ntmpmare
cu armata lui, fara sa astepte sdsirea aliatilor din peninsula. n ciuda vitejiei lui, ultimul A+ N ui din dinastia T eva a fost ucis
de un foc de arma n aceasta tragica batalie, numita mai apoi
"batalia de la Fei'ipi". Bitalia s-a desfasurat n preajma locului n care se gasea marae Outu-aimahu-rau,

numita mai

apoi marae
n aq1intirea
lupte ultimul
pe viataaparasi pe
de o parteacestei
Opuhara,
moarte
dintreNaarii,
doi Arii,
tor
ancestra~e,
de cealalta,
tizanal civilizatiei
al unei civilizatii
silreligii
venite Pomare
din afara.al II-lea, par-

107

Dupa victoria de la Fei'i pi, Pomare al II-lea a devenit


lider incontestabil n Tahiti. ,,A ue, aoue, marae si zeii care
saIasluiau n ele ne-au parasit. Ei s au retras n lumea lor, unde
oamenii obisnuiti nu au acces." Un ales precum tahua, samanul polinezian, nu se cuvine sa se amestece printre oamenii obisnuiti.
aceea magica din Tahiti. Gndito ., ne uitam la prietenii nostri,
de care ne simteam foarte apropi .ti. Disparuse oare chiar totul, mai puteam oare cobor nsp e origini, catre Cei care au
Timpul
se mozaic
s'cursese,ceremonia]
tacut ca ~ alfosnet
de aripi
n noaptea
protejat
acest
insulelor
din Pacific?
Mitul Genezei
La nceput, oamenii erau asdmeni copiilor. Ei nu uitau
niciodata sa le adreseze zeilor ru~aciuni de multumire pentru fructele, plantele, pestii de cfre aveau nevoie. Uniti cu
. Cel care i-a zamislit, ei traiau 9 pace unii cu ceilalti, alcatuind o singura mare familie. A1esti oameni dinti aveau o
particularitate, fontanela lor ram~ea moale toata viata si prin
cu cea a tuturor elementelor vii le Creatiei - oameni, animale,
plante, spiritual
chiar si minerale.
D'n
vrem~rile
acest orificiu
se ridica o~
f[lbra
luminoasapremergatoacare se unea
re catastrofei,
maiasii kuxan
cosmici5uum.
st~auTotalitatea
de existentaacestor
acesteimici
fibre
pe care o numeau
corzi vibratorii forma o coloan~conectata

la o entitate lu-

Marilor Stramosi.
minoasa
O hrana,
numita
sub 'forma
Soareleunei
Noptiirn
ener .ii spirituale,
care traiau urca
hologramele
de-a lungul acestei axe centrale pe care Itraditiile ulterioare o vor
numi axa lumii. Timpul nu exis 'a, era timpul universal de
dinainte de ruptura. Lucrurile s au schimbat cnd omul a
lasat raul sa patrunda n el. El a uitat sa-si spuna rugaciunile de multumire si a nceput sa neze si sa pescuiasca fara
sa aiba nevoie si chiar sa poarte azboi mpotriva altor familii umane.
Fontanela
s-a ntar~
si, ncetul
cu ncetul,
conexiunea
spirituala,
legatura
cu ~oarele
Noptii
a disparut.

108

Pamntenii si-au uitat originea si, ntr-o prelunga tnguire,


ei si lumea lor au fost aruncati n noaptea uitarii. Oullumii a disparut si el iar energia Marilor Stramosi s-a ofilit,
a secat si a disparut n faldurile ascunse ale timpului.
Aceasta noapte obscura, numita de polinezieni P'o, reprezenta placa turnanta a unui nou nceput. Cntecul hawaian al Genezei, Kumulipo, vorbeste de Noaptea ntunericului Adnc. Potrivit traditiei, P'o dureaza trei zile si trei
nopti, dar aceasta perioada ~rebuie nteleasa n timp u~iversaI, caci n timpul uman de dupa nceputuri, ea a durat o
eternitate. Identic cu o carapace de broasca testoasa, Soarele Noptii s-a ntarit, ntemnitnd energia ntemeietorilor
ntr-o crusta de uitare. Apoi timpul s-a dilatat si s-a contractat,~s-a oprit si a repornit.
In interiorul oului lumii, a carui coaja devenise dura precum carapacea Testoasei Mame, frecventa inteligenta se misca silentios ntre doua straturi dimensionale. Daca vocea
unui om ar fi putut sa o transpuna n unde sonore, s-ar fi
putut auzi: "Ta'aroa, Ta'aroa". Vibratia si redobndea constiinta de sine, dar totul devenise rece, gol. Fluidul hranitor care urca si cobora de-a lungul axei nu mai exista. Pro:.
babil ca foamea provocata de absenta acestuia a declansat
n Ta' aroa nevoia de a crea din nou ceea ce disparuse. Dar
de data aceasta., urma sa o faca nu sub o forma vizibila, ci
sub una voalata, nvaluita n secret. Fiintele umane trebuiau, de acum nainte, sa regaseasca singure drumul spre Paradisul pierdut, spre tarmul vnatorilor vesnice, acolo unde
traiesc bizonul alb, cangurul negru si sarpele curcubeu. Ei
trebuiau sa regaseasca prin ei nsisi calea care duce spre Purutu, paradisul, loc al frumusetii; al fericirii si perfectiunii,
spre starea de fericire de odinioara.
Oamenii rataceau pe marile lumii, prin codri si paduri,
se adaposteau prin pesteri, grote si tot soiul de alte refugii
naturale. Ei devenisera un soi de Ahasverus, evreul ratacitor dintr-o traditie religioasa majora care urma sa apara. Unii
membri ai comunitatii si vor zugravi visele pe peretii pesterilor sau pe nisipurile desertului. Sefii si oratorii lor se vor

109

ruga pentru a pune capat milioanelor de nopti rusinoase,


pentru a alunga ntunericul care nu voia sa se sfrseasca, cel
care reprezinta ruptura de constiinta nceputurilor.
Cei care resimteau aceasta ruptura mai puternic dect altii au nceput sa emita din nou un fir palid de lumina, mult
mai fira,: n comparatie cu minunatul arc de curcubeu ce
exista la Inceput. Este chemarea, mai nti destul de palida,
a primilor alesi, samanii de mai trziu, cea care i-a permis
lui Ta'aroa sa creeze din nou imensul teatru cosmic care va
duce la capatul acestui exod originar. Copiii rataciti spun
ca Cel-care-este-numai-unul
statu n cochilia lui, cufundat
n ntuneric, vreme de milioane de ani. Osiris, zeul egiptean, nu este el supranumit Cel a carui vrsta numara mi-

lioane de ani?
Cel care traia prin El si n El nsusi aluneca spre suprafata Rumiei, oul cel cu coaja tare al lumii. Ridicndu-se n
picioare pe batrna crusta a Rumiei, el i-a intensificat vibra. tiile, iar aceasta a devenit casa lui, templul cerurilor si al zeilor, un firmament nchis si obscur. Apoi gndul sau cel viu
si zamislitor a creat zeii, arhetipurile perfecte ale tuturor
formelor de viata care urmau sa se nasca. Daca oamenii ar
fi posedat n continuare acea viziune vibratorie, ei ar fi putut sa vada ca Ta' aroa era nfasurat n filamente de lumina
multicolora, ei creznd nsa ca el si toate celelalte arhetipuri
erau acoperiti de pene galbene si rosii. Atunci cnd Cel Unic
s-a scuturat, penele lui s-au transformat n arbori, n plcuri
de bananieri, n tufisuri, n tot ceea ce e verde - mantia de
Fenua, Pamntul care naste Viata.
Lumea noastra fizica 'nu est~ deci altceva dect lumina
densiticata si rece reprezentnd energia Creatorului, a Marelui Intemeietor. Cei din lumea de jos care nu pierdusera
cu totul contactul cu lumea de deasupra lor, cei a caror viziune nu se stinsese de tot au comparat aceasta spirala creatoare cu o fiinta uriasa, Fiinta cosmica.
Atunci cnd vibratiile au devenit suficient de dense, Pamnt~l s-a ntarit si patru unde s-au propagat n cele patru
zari. In nchipuirea oamenilor, acestea au fost identificate

110

metaforic cu cele patru tentacule ale marii caracatite Tumurara'i-Fenual, avnd menirea sa mentina cerul unit cu pamntul. Ta'aroa, Fiinta cosmica, si folosi coloana vertebrala, energia sa centrala, pentru a crea lanturile muntoase, apoi
viscerele, energia externa, pentru a crea zonele submontane, iar intestinele pentru a crea norii. De aceea, atunci cnd
privesti cerul Polineziei, ntr-o noapte cu luna plina, poti
distinge cu claritate chipuri, mini, semne particulare sau
grupuri de fiinte care aluneca lent pe pnza alburie luminata de Hina, zeita Luna, cu seninul ei. Ta'aroa si-a mai folosit intestinele pentru a crea langustele, caprele si anghilele care
traiesc n apele dulci si n apele sarate.
n acest timp, durata lui P'o se micsora. Au aparut dimensiunile -lungimea,
latimea, adncimea. Creatorul a suflat puternic si din trupul lui energetic au tsnit miliarde de
particule fine de un galben-auriu care, la rndul lor, au capatat densitate, transformndu-se
n nisip - nisipul de pe
plaja, din albia rurilor, din padurile ~albatice, pe care poti
sa ngenunchezi sau sa te odihnesti. Intr-un soi de tumult
de vibratii, o incantatie, Ta'aroa a creat scoarta pamntului.
La chemarea Creatorului, Havai'i, spatiul astfel invocat, aO
devenit pamnt. Apoi o noua vibratie sonora, glasul Lui,
spuse:
- O, Tu, devino unul din artizanii mei!
IAarTu deveni marele Lui artizan si totul ncepu sa creasca. In mare, n ruri si pe pamnt a nceput sa se dezvolte
viata. Fiintele umane s-au nmultit din nou peste tot n lume.
Fata de energie luminoasa a lui Ta'aroa s-a umplut de bucurie vaznd ceea ce i se dezvaluie pe pamnt. Fenua, Pamntul, era plina de creaturi vii - de la fiintele umane pna
la cea din urma stnca. Prin intreg tinutul curgea apa dulce iar marea si etala ntinderea albastra, fiind pline amndoua de vietati. Acesta era Havai'i - a nu se confunda cu
Hawaii, frumoasele insule nsorite - Havai'i, tarmul unde
s-au nascut zeii, regii si oamenii - Ra'aitea cea Sacra.
1

Temelia cerului terestru.

111

Fieca<eelement al acestei Jagini

Vii yupndea n sine

substanta ntregului. Astfel, or~ce particica devenea un zeu


iar toate cele care existau reprezentau o multitudine de zei.
Dar poate ca acela a carui vibratie avea o frecventa usor suEl se ndIca SI ZIse:
perioa~a.a
de:er:it
Copilul
celtuturor
devenit acestor
constient.
- Acesta
snt eu,
marele ZeujTane,
Ta e, zeu al
mi~~nate l~cruri, ~ar pri.virea mea ~oate masura ntinderea boltll cerestI. Eu smt pnetenul ar atelor, cel cu rasuflare puternica, cel din departari, procl matorul, T ane, venit din al
zecelea cer, acolo unde curge C ea Lactee din care beau zeii.
Iar cei care ciopleau pirogi, ei care construiau case, cei
care edificau locurile sacre arae - au spus:
- Lucreaza cu ochii deschi,i si cu o secure agera.
Vorbele acestea veneau de f pt de la marele Tane.
n apele din lumea noua trai un rechin salvat de Tu Arrndunicacare
de mare
ce i s-aCopilutui
asezateproape
de gt si cucuniste
patizanul,
i l-a daruit
Zeu mpreuna
o mica
sf~tadeasupra
a lui Tan~.
sariAtunCI
rosii, :n~ri
el~gante.~are
tr~iauaceste
n apao
cmd sinavIgatoru
vedeau
pasan
PIrogilor
ei stiau sa
ca snt
proteiati
nu si-arlor,
fi permis
le faca
vrjun deraumarele
acestorTane.
zburatoare
Nimeni
sacre, de teama sa nu fie pedep~it de furtuna. O alta vibrasotitoarea lui Tane, egala n to e cele cu acesta. Aruru era
o zeita minunata care aduna fru oasele lucruri ale lui Tane
tie, de data aceasta de natura IU~'lara'a aparut si a devenit nn locuri n care energiile lor trepatrunse sporeau. Apoi
a aparut Ro'o, marele mesager al lui Tane, iar dupa aceea
Artizanii celesti, cu functii si de umiri numeroase, si astfel,
ordinea armonioasa a fost rest bilita.
Pentru a multumi acestor g neroase energii creatoare,
oamenii, calauziti de viziunile
reotilor lor, au construit
locuri de reculegere - asa-numit le marae - n care se gaseste prima Casa a lui Dumnezeu, t pul imaterial al lui Ta 'aroa
nsusi, care au devenit modele p ntru toate celelalte case ale
zeilor, asemanatoare naosului, el mai sfnt dintre vechile
temple egiptene. Stlpul central era coloaJ?a sa vertebrala,

112

perisului era sternul iar rnamentele din jurul casei, oasele bazinului.
celelaltepuncte de sPrijinieprezentau coastele, sarpanta acoMaui era mare preot, ~hua fondator al riturilor religioadata si rugaciunile ce se desfasurau n marae. Maui era si
hio
hio, eltermen,
fiind celcare
care1seamna
prevazutinvocatie,
sosirea acelei
vaa totoama
desemna
se. Acest
o piroga fara cord~j ..Ace. te predictii a.ufost retr.ansm~s~fidel de
catre samaru
SIora orn
dma unei
cele mal
ore,
o piroga
fara balansilr,
si tahua,
mai apoi
vaa vechI
taura tImore,
puri pna la sosirea capitfnului Wallis ntr-o vaa ama ore.
dul acestei nave. Mai tr iu, oamenii vor urmari uimiti soAlti
hiovaa
i descrisese~r'a
pe strainii
care se gaseau
la borsireahio
unor
taura ore adica
a vapoarelor
cu aburi.
n Polinezia zilelor nrastre, P'o, cea care i-a urmat parile originare, nu mai s t dect mituri. Insa, sub influenta
crestinismului,
a dev nitstarea
infernul
iar Purutu,din
paradisul.
catului
originar,P'o
si puru~,
de co~stiinta
vremuMarae - situ riie cererjnoniale polineziene.
Ra'aitea, august 1997

liane
n siaceasta
cu ghidul
dupa-amiafa
nostrul petrzie
mareamamarae
aflu mpreuna
din Taputapuacu Lia plecat ntreaga cultura maohi care s-a raspndit n Pacitea, aproape de satul opo~ din Ra' aitea, insula sacra de unde
de insulele Hawaii, la v st de Rapa Nui, numita si Insula
Pastelui, si la est de Nou Zeelanda. O imensa ntindere de
ape de
d nghi
mii de
kilometridelimitat
patrati, la
n nord,
mijficul
de peste
Sud - douazeci
vestitul tr1i
polinezian
locul careia se afla insule~e Societatii cu locurile lor de vis:
Tahiti,
mecati Moorea,
de frumusetea
Bora Bo~a,Huahine
sa}batica a locului.
si Ra'~itea.
In ciuda
Sntem
perioaferdei - sezonul turistic eSTen plina desfasurare - ne gasim
singuri
generatiin de
tarmul
Arii, sefi,
acesta
A~to,
~e reculegere
comandanticare
dealupta
gazduit
si de
attea
tahua, samanii polinezieni
113

La hotelul Havaiki Nui, i-am explicat directorului, Robert Cazevane, scopul sejurului nostru n insula, iar el ne-a
recomandat serviciileunui tnar ghid pasionat de vechile traditii. Iata-ne pe toti trei admirnd laguna si mica strmtoare prin care altadata, din patru n patru ani, soseau pirogile pentru ceremonia nchinata acestui marae. Spiritul meu
evadeaza, plecnd n cautarea memoriei acestui eveniment
exceptional, n pietrele sacre care trebuie sa-i fi pastrat amintirea. Teva, ghidul nostru, ne explica:
- Pirogile veneau de peste tot iar poporul maohi se aduna aici. Erau prezenti cei din insulele apropiate, Tahiti, Bora
Bora, Moorea, dar si cei din Rangiroa, Fakarava, Raro Tonga, Noua Zeelanda, Hawaii si Rapa Nui. Unii parcurgeau
o distanta de patru mii opt sute de kilometri pe mare. Polinezienii snt marinari excelenti si nimeni nu s-a pierdut vreodata n aceasta imensitate. Oceanul era sanctuarullor, tara
lor, Fenua.
- Dar cum faceau sa nu se rataceasca? am ntrebat eu.
Nu aveau nici un instrument de navigatie.
- Exista multe teorii, raspunse Teva. Mari navigatori
precum Eric de Bisschop si Thor Heyerdahl au devenit vestiti n ntreaga lume navignd pe oceanele noastre pe veliere de tip chinezesc sau polinezian. Exista nsa un lucru de
care nu vorbeste nimeni: mana. Fiecare piroga ce deschidea
drumul avea la bord un preot, un tahua al pirogilor, posesor al asa-numitei mana. Mana este o forta vitala primita
de la zei. Utilizata de aceasta categorie de tahua, ea permite
proiectarea spiritului la distanta. Mai exact, acel tahua al pirogilor era capabil sa-si prc~}ectezespiritul spre locul de destinatie si sa-I vizualizeze. In plus, pentru ei oceanul este o
entitate vie cu care stiu sa dialogheze.
- Ceremoniile de aici se desfasurau doar din patru n
patru ani?
- Nu, raspunse Teva, anotimpul abundentei ncepe la
sfrsitul lui noiembrie, cnd Pleiadele - cei sapte ochi mici
- se arata pe cer. Perioada pescuitului scrumbiilor era ocazia unei astfel de ceremonii, desfasurate chiar nainte de ple114

carea n larg. Alte ritualufi aveau loc n timpul marii odihne, cnd pamntul si mp~rtea roadele. La noi, n iunie, Pleodinioara, zeii plecau si i tot atunci, iar oamenii le sarbatoreau plecarea,asteptnd -i nerabdatori sa sentoarca. Aceasta era sarbatorita
n octo frunzele
brie, la primele
vestitoaiadele
dispar la orizont],
ncep sasemne
ngalbeneasca;
re ale primaverii.
Nu se putea sa nu-mf amintesc atunci de traditiile indienilor hopi din Arizon , care celebreaza n august plecarea si n decembrie reve irea asa-numitilor kachina, considerati n mod gresit ze' hopi, cnd de fapt ei reprezinta
toate formele sensibile d viata.
O senzatie stranie ne cup;indea putin cte putin. Disparusera oare zeii cu ad varat? Acest loc, ca attea altele,
era el "dezactivat" asa c m afirma unii eruditi polinezieni
si unii Popaa1 ?
Pietrele, care au o metorie a lor, au nceput sa cnte din
I

nousacru,
pentruasemanator
noi. Acest cu
loc
m1rae
foateera
celelalte
pentru locuri
noi o n
catedrala,
care sufleun
tul se poate nalta. Poline~ienii care plecau pe ntinderile Padun
cifi~u~ui~u
SIsa
malte
s-auconstructl
niciodata
asupra
locunlor
sa-si ~nchida
sacre.
zeii
Unntre
zi"':.
marae
era un
sanctuar
ngndit
aer liber,
un spatiu,
mprejmuit
sau
nu,
cau aici stramosii si zeii. Tot aici, ei ncercau sa atraga de
partea lorreuniunilor
fortele secrete
le naturii. Viata,
bunurile
destinat
si ce~emoniilor
religioase.
Ei sipersoinvonale, puterea de lupta si 9ficienta n muncile domestice depindeau toate de forte inrizibile dar suverane, a caror bude ntlnire dintre poline ieni si realitatile celeilalte lumi.
Marae era
esteimportant
un simbols~.o
1organizarii
familiale.El
marcheaera locul
oficial
navointa
obtina. Marae
za importanta sociala a woprietarului sau. Cel din Taputapuatea a,:ea o imp.ortar:fa capit.al~.Vechii polinezieni formau o socIetate stnct anrtocratlca.
- Statutul
al urui detinea
barbat, sau
ne nu
spusese
Ueva
Salmon,
depindea social
de faptullca
o piatra
pe care
1

Oameni albi.

115

sa se aseze n incinta unui marae. Locul fiecaruia, att n societate ct si ntr-un marae, se stabilea n functie de pozitia lui genealogica.
Capitanul Cook a fost pus n ncurcatura atunci cnd,
la plecarea din Ra'aitea,.n 1774, seful Oro l-a ntrebat cum
se numeste marae al sau. Un om fara marae nu putea fi sef,
ori Cook era considerat un sef foarte mare. El a iesit din
ncurcatura, spunnd numele parohiei sale londoneze: Stepney care, pronuntat n maniera tahitiana, a devenit Tapinu. n timpul celei de-a treia calatorii, n 1779, Cook a fost ...
mncat de hawaiieni. Sacrificiul a fost unul n maniera rituala, deoarece era vorba de un sef puternic care, n plus,
era posesorul unui marae. A fost, fara ndoiala, un omagiu
deosebit!
Acest nsemnat marae de la Taputapuatea este cel mai
vechi din arhipelagul Societatii. Potrivit traditiei orale, el a
fost construit sub egida marilor Arii Nui, n cea mai nde. partata perioada din istoria insulei. Renumele sau era larg
raspndit, si cea mai mare parte a popoarelor polineziene
l considerau un sediu al cunoasterii, spiritualitatii si naltarii spre lumea zeilor, cei prezenti tot timpul n trupul pietrelor. Locul se ntinde de la est spre vest pe un promontoriu marginit la nord de golful T oahiva 1 si la sud de golful
Hotopu'u2; spre interior, snt vai pline de verdeata si muntele Temehani, a carui importanta este capitala pentru traditiile polineziene. Locul sacru est~ nconjurat de o padure
deasa, n care aito3 este dominant. In fata noastra se deschide Te-avamoa, trecatoarea sacra, folosita altadata de marile pirogi duble decorate cu lungi baniere n culorile sefilor.
Fiecare piroga avea una sau doua tobe cu sunet grav si o
cochilie mare prin care calatorii reuseau sa comunice pentru a nu pierde contactul, sa-si trimita semnale si sa se anunte atunci cnd se apropiau triumfal de tinta calatoriei.
1
2
3

116

Stnca plutelor.
Lancea cu crestaturi.
Arborele de fier.

Razboinicii morti sau raniti pe cmpul de lupta erau decapitati, iar capetele lor aduse n acest loc. Curatate si aranjate n cavitati si ntarituri, acestea confereau locului sacru
un aspect te;ifiant. nalbite de vreme, aceste cranii au ramas neatinse de indigeni sau de albi, pna n ziua n care niste turisti, carora nu le mai era teama ca profaneaza locul, au
luat mai multe dintre ele. Atunci, indigenii s-au grabit sa le
ascunda pe cele ramase sub pietrele sitului, iar noi pasim cu
respect de-a lungul zidului de incinta.
- Prea multi vizitatori calca pe pietrel~ sacre care acopera oasele stramosilor nostri, spuse T eva. Incercam sa cream
o asociatie pentru protejarea sitului, astfel nct picioarele
profane sa nu mai patrunda n incinta.
Este adevarat ca nu ne-ar trece prin cap sa calcam n picioare mormintele parintilor nostri din cimitirele noastre.
Ne oprim n fata unei platforme pavate, nconjurata de
un zid scund, numita ahu. Nu este vorba chiar de un altar.
Aici nu se aduc ofrande, locul fiindu-le rezervat zeilor si
stramosilor n timpul manifestarilor lor terestre episodice.
Nimeni nu avea voie sa urce pe ahu, cu exceptia celor care
slujeau n mod oficial n marae si care aduceau aici chipurile zeilor; intrnd n legatura cu zeii, tahua vorbea n mimele lor. Ghidul ne mai spune ca n patru colturi ale acelei
ahu snt ngropati, n pozitie verticala, patru razboinici cu
tot cu armele, centurile de lupta si penele lor. Ei au acceptat sa fie ngropati de vii ca sa devina paznici eterni ai locului. Tija cu care acestia au fost masurati este pastrata n interiorul incintei ceremoniale; fiecare din ei avea peste doi metri.
Vizitam ruinele compartimentului oval al zeului Ora. La
baza stlpului central sta o victima umana care i asigura forta. n acest spatiu, un fel de sacristie, snt pastrate vesmintele preotilor, nsemnele regale, printre care si faimoasa maro,
centura din pene galbene si rosii, zeii mai putin importanti,
tob ele, toate accesorijle ceremoniale, precum si imaginea zeului acestui marae. Intr-un hangar se afla piroga zeului si
o alta pentru tahua, ei trebuind sa se deplaseze n lumea de
dincolo, calatoriile lor fiind uneori pasnice, alteori n scopuri razboinice.

117

- Dar care este situatia cu vechile traditii? l-am ntrebat


eu pe Jeva.
- Incercam sa culegem de la batrnii din insula povestirile si nvataturile vechi, dar este greu sa-i facem sa vorbeasca. Ei vor ca traditia sa moara o data cu ei. Organizam
reuniuni aici n Taputapuatea. Ne asezam sub un copac si,
ca sa-i determinam sa vina, le oferim mncare si bautura.
Dar snt foarte reticenti.
n lucrarea sa, Bob Futignyl evoca ntlnirea dintre un etnolog si un tahitian care se exprima n maniera traditionala:
- Europeanule, pentru tine trecutul nostru este o meserie; tu traiesti din el n vreme ce noi murim o data cu el. Despre trecut~l nostru nu mai stim nimic, iar putinul pe care
l mai cunoastem nu ti-l vom spune. Tu cercetezi niste pietre, dar noi sntem ceva ce tu nu poti ntelege. Nu vrem sa
ne fie studiat trecutul pentru ca ai nostri copii, care nu ne
mai vorbesc limba, sa nvete despre el de la un european.
Prefer ca ei sa nvete din explicatiile batrnilor carG nu mai
. exista. Ei vor sti ceea ce au stiut batrnii si vor pastra nostalgia fiintei lor.
Nu puteam sa nu ma gndesc ca polinezienii se gaseau
n situatia amerindienilor din anii '30-'40, cnd tnara generatie nu era interesata de propria cultura. Situatia a nceput sa se schimbe prin anii '60, cnd amerindianul a dorit
sa-si regaseasca mostenirea culturala si identitatea culturala. Este ceea ce se ntmpla actualmente n Polinezia, unde
oameni sincer interesati culeg si transcriu vechile traditii ale
popoarelor din Pacificul de Sud, folosindu-se nu de emisfera cerebrala stnga, cea rationala, ci de cea dreapta, necesara pentru a ntelege si a trai experienta uneia dintre traditiile fundamentale ale omenirii.
Tahua -

samanii polinezieni

n anul urmator, mai exact n mai 1998, am organizat o


calatorie de studii consacrata vechilor traditii polineziene.
t

Bob Putigny, Le Mana, Editions Avant

118

& Apres.

Am condus un grup de d, uazeci de persoane sa se ntlneasca cu Johnny Brotherso lnga un marae numit Manunu,
pe insula Huahine, si lnga plaja unde, potrivit legendei, a
sosit printesa Maeva. Pri teni veniti din Franta, Belgia, Elvetia si Canada asculta vatatura lui Johnny, care se trage
dintr-o veche familie ta itiana. n ciuda numelui sau, care
. vine de la un stramos su dez, Johnny s-a nascut la Ra'aitea
patruzeci
de
ani ~in v~at~studierii
traditiilor
popoAruluisau.
si
traieste
n Moorea.
prj'etenul
nostru
- Pentru
polmezlem
adevarat
estesi-a
doarconsacrat
cuvmtul,peste
parau mau este
este ryalitateans~si,si
nu o poveste,
chiar daca
acest
concept
dificil de nteles pentru
un occidental,
ncepu
mentorul
buie strabatut~
nostru.pentru
Va voia p,rezenta
reveni preot
cele sau
patru
tahua
stadii- care
eu unul
trem-am oprit,ta cel de-a~,dFil~,a.P:imul~vis ~eA
desfas~ara ~stfel: catre miezul noptll, o fllnta Imbracata m alb SIducmd
Apoi
o carteeavine
dispare.
spre Este
tine secfetarul
si tf ntreaba:
general
"Vrei
al preotimii
sa devii tahua?"
tahitiene si trebuie sa i se raspupda cu da sau cu nu, deoarece spita n timpul
celor
~ise, Daca raspunsul
este afirmativ;
ritele
citesc n
noi.patru
Este if,1portant
sa nu te trezesti
niciodatine si-ti spune: "De vre e ce vrei sa devii tahua, adica sa
lucrezi
cu spiritele,vis.
trebAf,easi
ie sa treci
prin valea
ncercarilor."
vine
si urmatorul
aparitie
se arata
chiar lnga
Este n
celcare
mai cele
teribil
cosmalf,prin
misuna
tot soiul dencreaturi,
cinci
simturi ti care
snt puse
la ncercare,
care
si mortii se trezesc din so
si, uneori, si tu nsuti. Eu m-am
trezit atunci cnd pestele eu preferat, rosioara, mi-a fost nvezi
de lucruri
inEuportabilecare
te fac sa urii
de pna
locuittotnsoiul
farfurie
cu niste.
obolani albi nsngerati
cu grasime
galbuie si peri cenusii... :Ni-amtrezit, desi n-ar fi trebuit.
carilor, o cmpie care de lanseaza cel de-al treilea vis. AcoDaca nu te ,trezesti, vj: descoperi, dincolo de valea ncerlo, aspirantul ~ntlr:este In.mare s,Pirit.-preot (secreta~l general al
ter~mologla
IUlJohnny)
care
semn
sa preOtilor,
se apropie.mOri9t
de mult s-ar
stradui sa
ajunga
11 face
la
acesta, ucenicul nu va repsi, aparitia parndu-i-se mereu la
119

fel de ndepartata. n acest stadiu, ti se face sete, att de sete


nct risti din nou sa te trezesti, desi nu trebuie. n fine, cel
patruns n lumea viselor ajunge epuizat la picioarele marelui spirit-preot, care i cere sa-si aleaga specialitatile dorite
dintre cele zece propuse. Pentru a-i facilita alegerea, cele zece
se deruleaza prin fata constiintei ucenicului, dar acesta nu
poate sa retina dect patru dintre ele. Si mai ales, el nu trebuie nca sa se trezeasca.
Vine apoi cel de-al patrulea vis. Marele spirit-preot are
cartea deschisa n fata. El sta alaturi de cel care viseaza si
care a facut deja aleg~rea. Ramne sa fie operata legatura c~
duhurile alese, caci fiecare are o anumita putere, o functie
precisa. Sa vedem nsa care snt legile fundamentale: prima, a nu pretinde niciodata sa fii platit, a doua, sa platesti.
O data pe an, vrajitorul va trebui sa ofere un suflet fiecaruia din duhurile alese. Daca accepta, el si aplica nsemnul n
car~ea marelui spirit-preot, care dispare imediat.
In caldura placuta a diminetii, l ascult pe J ohnny si nu
-pot sa nu ma gndesc la faptul ca influentele crestine s-au
grefat pe un substrat original, pe un adevar uitat. Mitul binelui si raului, al ngerului si demonului, al umbrei si ntunericului, al raiului si infernului. Este exact ceea ce a propovaduit crestinismul pentru a eradica vechile traditii.
Cosmogonia indienilor lakota cuprinde sapte categorii
de samani, cea a polinezienilor, zece:

Un tahua al pescuitului: tahu'a tautai.


Cel care ndruma pescuitul.

Un tahua al agriculturii: tahu'afa'a'apu.


Cd care a creat calendarul noptilor si al anotimpurilor.

Un tahua al pietrelor: tahu'a tarai ofa'i.


Autorul semnelor sacre - petroglifele - si cel care deplaseaza asa-numitele tiki, prin forta manei sale.
Aceste statui de piatra au nume diferite, n functie de loc:

tiki n <tialectul din Marchize, ti'i n tahitiana si maai n pascuana. In timpul sejurului nostru n Huahine,

120

n 1997, am

nchiriat mpreuna cu Liliane o Vespa, pentru a explora


insula n ritmul nostru. La ctiva kilometri de la iesirea din satul Fare, am fost atrasi n m~d irezistibil de o ro~a nalta de
vreo trei metri, care se nalta pe un cmp ngradit cu srma ghimpata. Energia pe care o degaja roca ne atragea puternic, ca si
cnd fiinta aceea de piatra ar fi vrut sa ne comunice un mesaj
pastrat din vremuri imemoriale. Dar, ngradita pe cmpul acela, ea era inaccesibila. La cteva zile dupa acesta ntlnire, prietenul nostru J acques, care organizeaza tururi ale insulei n masini de teren, ne-a povestit istoria "pietrei legionarului".
Prin anii '60, n timpul generalului de Gaulle si al testelor nucleare franceze, legionarii aflati n Mururoa erau folositi si pentru construirea drumurilor pe insule. Multe marae aflate pe coasta au fost astfel distruse sub naintarea
civilizatiei. ar, la iesirea din Fare, se nalta acel gardian tacut care ne intrigase n asa masura. Legionarii au vrut sa-I
disloce cu macaraua, dar a fost n zadar. Un batrn se uita la
ei rznd ironic. Cnd legionarii s-au decis sa dinamiteze piatra, el s-a apropiat ncet si le-a spus:
- Nu ati rugat piatra sa se miste. Eu cunosc nsa un tahua care ar putea sa-I miste pe acest strabun al nostru.
N encrezatori, vechii soldati africani au vrut sa vada. La
pUtin timp, un om mult mai n vrsta a sosit la fata locului,
s-a nclinat si a intrat n legatura cu spiritul pietrei. Povestea spune ca piatra s-a miscat singura, lasnd locul pentru drum
liber. Aceasta anecdota nu este confirmata de Raymond
Graf, marele preot si detinator actual al traditiei polineziene. El ne-a explicat ca, daca piatra ar fi vrut sa se miste, ar
fi facut-o singura! Asa snt legendele; adevarul se ascunde
adesea n spatele unui vaI de fum.
Tahua cultului maraelor: tahu'a ha'amorina'a.
Cel care reglementeaza relatiile oamenilor cu zeii, n primul rnd cu Ta' aroa, apoi cu Ora.
Tahua pirogilor: tahu'a tarai va.
Cel care si trimite spiritul dincolo de orizont, n cautarea insulei de destinatie. Noaptea, el indica directia dupa

121

- nu are deloc cunostinte de atronomie - el este ghidat


de spiritul sau plecat n recuno stere. El stie de asemenea
sa-I ghideze pe crmaci dupa c ntecul unei nuci de cocos
stele; ziua, dupa soar.e.contrar~a ceea ce se crede despre el
suficient, atunci, sa pastreze ace asi sonoritate, oamenii evitnd
astfel
riscul
se ratacesca
e ntinsul
ocean,
piroga
sa
a'amoa1
fixata
pesa
catarg
si care siiera
n bataia
vntului.
Este
duca pe uscat. Traditiile indien. spun ca cele cinci simturi
functioneaza
gratie cmpurilor
e energie
numite sa-i
indriya.
se frnga, iar "Pestele
familiei" toate
ntotdeauna
reaticnd vizionarea sau ascultarea la departare. In Franta, am
avut ocazia de a folosi, n cadr l unor grupuri experimentale, aceasta antica ntelepciune despre care vorbeste Baird
Spaulding
ocazia
ntlnirii
sale cuochii
mahauma,
maestriipracdin
Astfel,
poticusa-ti
trimiti
la distajta
sau uArechile,
Himalaya.
Am auzit cu totii vorbindu-s de vraji si exorcism. Exista si n traditia samanica fiinte bune sau rel~ - capabile
sa produca sau sa suprime o vibratie parazita. In Polinezia
Tahuaacest
exorcismului:
ma'~ tapiri.
Boucaner2, ne
actuala,
fenomen se tahU'~Tave
num ste boucan.
explica Setra, fiul lui Papa Ura ' ra, un hi6 hio din Papeete, este puterea de a trimite un pirit asupra unei anumite
tinte. Doar un hio hio care vede dincolo de corpul fizic stie
sa dialogheze cu spiritul si sa-I aca sa plece .
. Tahua stiintei plantelor: tafu'a Ta'au.
cunoscuta se datora unui bleste aruncat de catre un dusman. n acest caz, trebuia consu tat un tahua care, prin p~tereAcest
a plantelor,
alungapastra
duhulsecrfUI
ce rauplantelor.
napoi spre
carene-l
tamaduitor
O cel
boala
trimisese. Orice problema era trlatata cu ajutorul plantelor.
Vechea
medicina ct
tahitiana,
terapiile
moderne, se dovedeste
se poate ndea~ociere
eficienta.cuCum
s-a vazut
de
_ ra marita.
Vuiet, vacarm, respectiva vui, ajace un zgomot infernal (n.tr.).
I

122

curnd, sunatoarea din gradinile noastre are aceleasi proprietati ca si medicamentul numit Prozac1 !

Tahua, maestru

al focului:

tahu'a umu ti.

El merge pe pietre ncalzite pna la albire si stie sa reduca temperatura cuptorului tahitian la un nivel care sa permita trecerea purtatorilor celor trei radacini eterne ale pamntului polinezian, ape, tarua si ti. Acestea snt dispuse n
straturi si fierb ntre douazeci si patru si treizeci si sase de
ore. Patru bete de ti snt nfipte vertical n compozitie, pentru a-i determina gradul de fierbere; tahua, maestru al focului, le va extrage pentru a stabili momentul n care cuptorul urmeaza sa fie deschis. Ape si tarua au fost ndulcite
de stratul de ti plasat deasupra. Aceste veritabile fructe confiate reprezinta adevarate rezerve alimentare.
Vazatorul:

hio hio.

Acesta nu este un siinplu exorcist. Potrivit traditiei, el este


adevaratul capitan al pirogilor polineziene - cu acelasi titlu ca Tupaia, cel care l-a condus pe Cook cu ajutorul unei
harti pe care si-o confectionase singur, permitndu-i engle-.
zului sa devina marele descoperitor al Pacificului. Hio hio
este corespondentul lui Wayonta la indienii sioux, cel care
vede lumea cea ascunsa n spatele lumii, mai exact, corpurile subtile.

, Tahua oratorul:

tahu'a ara po, ori po sau nere po.


Acesta nu stie nimic, nu nvata nimic, dar intra n transa pentru a contacta "Povestitorul"
- memoria colectiva
- si astfel si dobndeste cunostintele.
'- Cea m~i mare pa~e a cunostintelor mele, spune Johnny
Brotherson, provin de la un tahua orator, care a vizitat memoria colectiva a poporului.
n 1997, ntlniseram un astfel de saman la Moorea. Papa
Matarau ne-a explicat cum si "nalta" constiinta spre me1 n L'Express-magazine din septembrie 1997, "Prozac au naturel"
("Prozac pe cale naturala").

123

moria "Vremurilor
originara si, de
dupa
spusele lui, ne-a facut sa simtim
suflul
dinainte!'.
Tatuajele polineziene
Georges le prezinta un reMarcabil spectacol cu fl~cari
turistilor de la Sofitel Heiva di Huahine. De sus pna jos,
corpul i este tatuat pe mai mu t de jumatate din suprafata. In cursullungilor
noastre c nversatii, ne-a explicat ce
reprezinta pentru el acele tatua' e.
- Patru mii de ore de mun a si multa suferinta! Ceea
I

ce este nscris pe corpul meu rep e~inta istoria familiei mele,


a poporului meu de acolo, din aile nalte ale Marchizelor.
Am trait opt luni singur cu un batrn ntr~o astfel de vale,
fara sa vad pe nimeni altcineva. Mncam plante si carne de
mistret
fabricam coprah
ne face
pielea era
de argint.
naonno3,
foarte
Arta sitatuajului\
numita pentlfU
tatJtu2a sau

care vede n ea un semn de ide titate culturala. In trecutul


pe total, aceasta
tinde
n atentia
tinerei generatii,
ndepartat,
aceasta
artaS.areintr
era ext em
de dezvoltata.
Tatuajeraspndita
ntr-o
anumita
perioaja.
Dupa
ce
a
disparut
le indica pozitia sociala a pers anei si istoria familieiaproasale.
Anumiti cercetatori europeni u ntrezarit, chiar, n acestea, premisele sistemului hiero Efic.
Potrivit folclorului tahitian, practica tatuajului ar fi nceput la zei, n timpul noptii l i P'o, aspectul sau decorativ placndu-Ie acestora foarte
ult. El a Ifost inventat de
Matamataarahu4, ajutat de Tu- 'i-p05sau Tititi'i-p06 - doi
zei apartinnd grupului de artiz ni ai lui Tatere, zeu cu puteri supreme - si de Hina-'ere'ere-manu'a7,
fiica cea mai
mare a primului barbat si a pri ei femei, Ti'i si Hina.
I

1
2

3
4
5

6
7

124

Teuira Henry, op. cit.


A bate usor.
n carou;i.
Care imprima cu carbune de Ierni
Care sta pe cerul ntunecat.
Cautator n ntuneric.
Hina cea impulsiva.

Un tatatau1 lucra ntofdeauna invocnd zeii. El i ruga


pe a.cestia sa cicatrizeze Prforatiil~. ~este.~ugullor era nflontor deoarece, pe vremFa aceea, mdlgenn credeau ca astfel de decoratii le scot n evidenta frumusetea si vesmintele.
extrem
penibilel nc~pe~
la ~rsta
de.
zeceProcedeut'era
sau doisprezece
ani de
si se
ncheia spre
douazeci
de ani
tnc.
. Astazi, perforatiile se f11ccu ajutorul unui mic aparat elec- Trebuie sa stai nemiscat timp de mai multe ore, explica Georges, cel tatuat pe mai bine de jumatate din corp.
Instrumentul

de tatuajlutilizat

de vechii tahitieni era fa-

cut
cu sfoara
din oase
finade
depasare
un mne~
aS9utite
Colorantul
sau din era
dintiobtinut
de peste
din legati
tutui
sau nuca arse; cnd era introdus sub piele, el producea o culoare albastra. Modelele ~e fixau pe scoarta de bambus si
priu-zis, desenul era une ri schitat pe corp cu un carbune
de lemn, dar, de cele mai ' ulte ori, artistul l efectua direct,
fiecare si -1 alegea pe cel dO~I't. n ceea ce priv~ste tatuajul pr~fara a desena ceva n prealabil. Dupa ce nmuia vrful instrun:-entului.n color.ant, el ll~unea p~ pi~le~ n lo~ul do~it, 10-,
vmd apOl scurt SI repetati m coada, pma ce VIrful patrunpractIcata
dea r: ca~ne.
.. Atunci, col9rantul se scurgea n incizia astfel
. ~nurniAti ~arbati er~u trtuati. aproape pe tot corpul, de la
pICIOare pma la ceafa SIla urechi. Pe pIept, desenele erau extrem de variate: cocotieri, rbori de pine, liane ncolacindu-se
artistic n jurul, unor trun hiuri, razboinici pusi pe fuga sau
triurnfatori n fata unui dversar, barbat aducnd o jertfa
umana unui marae, pasari patrupede, pesti, arme etc. Tatuajele de pe fata interioara a ratului, mai mici, reprezentau in1

secte, stele sau pur si simplu romburi, cercuri sau linii. Tahitien~i.se tatu~u.f~arte r1r p~ fata sau pe gt. Ca o exceptie,
anuffiltl razbomlcl sau pJ!'eotl aveau un desen pe frunte.
Femeile aveau pe mini decoratii asemanatoare unor manusi cu degetele taiate sil cercuri n jurul ncheieturilor si
,

'

Specialist n arta tatuajuhki.

125

degetelor, imitnd bratarile si inelele. T atuajul de pe picioare se termina cu un cerc care nconjura glezna.
Raymond Graf, detinator al vechilor traditii, este tatuat
pe tot corpul "n stil vechi", preciza el. Am vorbit de conceptul mana, principiul care-i permite unui tahua sa-si ndeplineasca naltele ndatoriri. Exista mai multe tipuri de
mana, mana focului, mana pietrelor, mana pirogilor etc.
Fiecare saman po1inezian poseda un mana particular care corespunde artei sale. Aceasta energie este destul de apropiata de prana, la yoghini, sau de ki si ch'i, la daoisti. Mana se
poate traduce prin "forta". Este o putere spirituala proprie
zeilor si
Samanul care poseda mana si
, stramosilor.
,<'
, afirma
p~rsonalitatea. In Tahiti, atunci cnd se vorbeste de un tahua, se spune si astazi ca "are mana" sau ca, dimpotriva, "i-a
scazut mana". Aceasta forta defineste o personalitate, caracterizeaza un conducator, un sef. Ea nu seAregaseste doar
la samani, ci si la Arii si Aito, sefii de razboi. In marile famiIii 'polinezie~e, a car~r gene;logie se confunda cu mitolo. gia, cel mai n vrsta era posesorul celui mai puternic mana,
fiind cel mai apropiat de ascendenta divina.
- Dar cum se poate obtine mana? l-am ntrebat eu pe
Raymond.
El m-a privit n ochi si mi-a spus:
- Lund forta liniei tale genealogice si naltnd-o spre
cer, dupa care zeii o trimit napoi n pntecele tale. Este o
forta triunghiulara pe care o poti face sa tsneasca spre lume,
pentru a-ti mplini vocatia.
La nceputul secolului al XIX-lea, misionarii s-au straduit nu numai sa-i evanghelizeze pe hawaiieni, dar si sa le
eradicheze religia si cultura bazate pe riturile samanice huna
si vehiculate de catre samanii kahuna (Ka, gardienii Huna, secretul). La 1900, nu mai ramasese practic nici un
saman, ultimii dintre ei refugiindu-se n cele mai adnci dintre padurile tropicale din Hawaii, Kauai sau Molokai.
Aceasta nvatatura milenara a cunoscut aceeasi soarta ca
cea a druizilor la sosirea invadatorilor romani si mai apoi
crestini, sau ca cea a amerindienilor, n timpul cuceririi Vestului, n secolul al XIX-lea.

126

mele zile de catre mision rii crestini, vazndu-se constrnsi


sa-si
daruiasca
nvatatur
si sa-sinpractice
ritul
pe din
ascuns.
Samanii
kahuna
au fO;'tscosi
afara legii
chiar
priEi si foloseau mana pentru a vindeca oameni si cunosteau
tehnicile telepatiei, precuf: si ritualurile bazate pe rugaciundice acele tzkz, statUIle e pIatra.
Mai le
exista
oare n s~va~a
zilele noastre
un sa
samanism
~e ~are
per~teau
v~itorul,
paseascapolinezian
pe foc si sa?
Un mare numar de lucra i serioase si documentate au fost
consacrate vechilor tradi,ii. nsa, n' ceea ce priveste locurile sfinte numite marae, itualurile, ceremoniile si rugaciunile lor au disparut. Ca si um ncaperea de sudatie, Cautarea Viziunii sau Dansul oarelui ale amerindienilor nu ar
mai exista dect n cartile a tropologilor, etnologilor sau lingvistilor. Lipseste realita ea traita. Chestionnd-o pe Linda, directoarea'librariei" es Archipels" din Papeete, n le- Este
o carte
care abia
urmeaza
sa fie scrisa.
gatura
cu acest
subiect,
e<l-ne-a
raspuns:

4
Starile de
constiinta
, " samanica
Emergenta samanismului

osebi pe specialistii n psiholo ia transpersonala, o dis,ciplina de avangarda preocupata de studiul starilor de constiinta
Pe la
mistica
jumatatea
vehiculate
anilorde
'60,
toats~manismUIi
traditiile omenirii.
interesaPentru
nde~ntr~pologi, etnologi si istorici Ii religiilor, samanismul era
rile ierarhizate moderne .
o forma primitiva de religie nltcuita si depasita de cultu. los De
vreo douazeci
de ani,
cartile
Michaelindivizilor
Harner si Carli' slui
constiinta
dorCastaneda
(mai ales)
au desc
nici de dezvoltare personala si s irituala spre ideile, credintele, inspiratiile si experientele irecte ale samanilor.
Sa aducem totodata un omag'u lucrarilor acelor pionieri
care au fost Claude Levi-Strau s, Mircea Eliade si Joseph
Campbell, precum si povestirilo unor vraci ca Fools Crow,
Black Elk (Elan Negru) si min natei carti a lui Frank Waters despre spiritualitatea hopi. A eastaprezentare nu este exhaustiva, multi altii au contrib it pentru a ne deschide accesul spre ntelepciunea traditii or samanice amerindiene.
Scrieri mai recente, precum c le ale psihiatrului rus GIga
Kharitidi, despre samanismul siberian, ale medicului american MarIo Morgan despre abo igenii australieni sau ale lui
Lynn Andrews, au atras atentia publicului occidental asuI

killer, prim-sef al natiunii chero ee, ea si-a publicat biografia si istoria complexa a poporul i sau, n vreme ce Carolyn
pra
Niethammer
medicineitraditionale
povesteste ansUfletlor.
Dau hters
Ctofdespre
the Earth
Wilmaviata
Mansi
legendele indienilor americani.
128

n Europa, Mario Mercier sensibilizeaza publicul francez cu realitate a samanismului siberian de la sfrsitul anilor 70. Un dece~iu mai trziu, Brian Bates ne co~duce n
Anglia secolului al VII-lea, cu visarea imanenta, magia omniprezenta si epopeea samanica anglo-saxonal.
Dornice sa refaca legatura cu traditia samanica si sa o ajute sa redevina o adevarata cale de transformare, tot mai multi
oameni si exploreaza starea de constiinta, pentru a ajung~
la cupoasterea si ntelepciunea lumii ascunse n spatele lumii. Inca de la sfrsitul anilor '80, acest "neosamanism" s-a
ancorat n societatea occidentala, n special n America de
Nord, unde multi si cautau radacinile traditionale. Recurgerea la cntecele sacre acompaniate de sunetele uruitorii, de
tobe si de alte instrumente de percutie sau la "animalele totemice", cu scopul de a calatori prin niveluri de constiinta
diferite, au redevenit practici aproape curente.
Toate culturile au avut, probabil, ntr-un moment sau altul al istoriei lor, un mod de abordare samanica a existentei - unele l au n continuare. Numer~asele publicatii actuale ne ajuta s~ refacem ntelepciunea vechilor traditii din
ntreaga lume. Invataturile aduse la lumina de acest demerssnt mostenirea comuna a celor care nteleg calea samanica
drept un drum spre ntelepciunea interioara si armonia ntre Adiferitele popoare si natiuni.
In lumea occidentala moderna, radacinile samanice traditionale au disparut. Substratul nostru cultural ne mai permite el oare sa le reimplantam, cu sanse de a le vedea crescnd si rodind? Astazi, un numar tot mai mare de oameni
constienti de realitatile ecologice, sociologice, religioase si
spirituale realizeaza ca samanismul a fost prima cheie care
i-a permis fiintei umane sa nteleaga mediul natural si sa traiasca n armonie cu acesta.
Pna la sfrsitul anilor '602, anumiti partizani ferventi ai
vechii scoli au continuat sa afirme ca samanismul este o boala mintala. ncepnd din anii 70, un' nou discurs l prezin1
2

Brian Bates, Le Sorcier, op. cit.


Jeremy Narby, Le Serpent cosmique.

129

ta pe saman nu numai ca pe un creator de ordine ci, mai mult,


ca pe un specialist "calificat" n domenii att de diverse precum medicina, farmacologia, botanica, sociologia, avocatura, astrologia, preotia. Cnd antropologia structurala a dobndit statutul de stiinta, antropologii s-au straduit sa gaseasca
ordine n dezordinea existenta, iar samanul a devenit un creator de ordine. n 1951, n perio~da n care Claude LeviStrauss transforma samanul nebun ntr-un psihanalist creator de ordine, Mircea Eliade, una dintre principalele autoritati
n materie de istorie a religiilor, a publicat lucrarea de acum
clasica Samanul si tehnicile arhaice ale extazului.
Aceasta lucrare ramne, pna-n ziua de azi, singura tentativa de sinteza mondiala pe aceasta tema. Eliade a reperat
similitudini uimitoare ntre practicile si gndirea samanilor
din ntreaga lume, ca si Joseph CampbelP, celebrul mitolog decedat la sfrsitul anilor '80. Tehnicienii extazului se
specializeaza, de fapt, ntr-o transa n cursul careia simturile si sufletele lor parasesc, se pare, trupul, pentru a urca
la ceruri sau a cobor n infern. Ei evoca cu totii o scara, fie
una simpla, fie una fixa n spirala, fie una de sfoara, o liana sau o frnghie care leaga cerul de pamnt si de care ei se
folosesc pentru a patrunde n lumea spiritelor. Toti considera ca aceste spirite snt venite din cer si ca au creat viata
pe pamnt.
De ce asistam astazi la aceasta recuperare a interesului
pentru cea mai veche cale de descoperire spirituala a omenirii care este samanismul ? Cred ca pot sa afirm ca este din
vina religiilor, care s-au ierarhizat, desi toate au nceput ca
experiente spirituale. Samanismul, sub forma sa cea mai primitiva ca si sub cea mai moderna, ne aminteste aspectul democratic al vietii spirituale: fortele subtile ale naturii se
manifesta prin niveluri de experiente spirituale. Fiecare dimensiune a realitatii i este disponibila celui care face efortul sa nvete acea practica a calatoriei si diferitele modalitati de acces. Astfel, calea samanica i permite individului sa
1 ]osephCampbell,

130

The Masks of Gods, Editions Arkana, New York.

traiasca o experienta directa, fara intermedierea structurilor


impuse de catre o Biserica sau o doctrina.
Diferitele imagini referitoare la aceasta axa centrala formeaza o tema comuna pe care Eliade a numit-o axis mundi,
adica axa lumii. Dupa el, aceasta axa permite accesul n lumea de dincolo si la cunoasterea samanica, ntruct exista o trecere rezervata n mod normal celor care mor si pe
care samanul reuseste, cu toate acestea, sa o gaseasca n resursele propriei sale fiinte. Pentru Eliade, samanismul este
ansamblul tehnicilor care permit negocierea acestei treceri,
atingerea axei, obtinerea cunoasterii care i este asociata
si utilizarea ei n scopul practicarii profetiilor sau vindecarilor.
Ce calatorie! Pentru saman, lumea este n totalitate vie,
personala, sensibila, avnd menirea de a fi att cunoscuta,
ct si utilizata. Din aceasta explorare, el culege principalele capacitati ce l vor ajuta sa vindece, sa reanime sau sa aduca n lumea profana fortele transformatoare
din spatiul si
timpul sacru. n plus, capacitatea sa de a a-si folosi starile
de constiinta i permite sa joace rolul unei punti ntre realitatea obisnuita si planurile transpersonale. Trebuie totuSI
sa facem o distinctie ntre aceste stari speciale de constiinta (induse de tobe, cntece, izolarea n natura, ingestia de
plante)l si starile speciale studiate n psihologie. De fapt, calea samanica necesita att o angajare n disolutia fiintei, ct
si patrunderea, de maniera constienta, n haos.
n timpul calatoriei samanice, psyche si cosmos se reunesc; samanul devine atunci calea de acces pentru fortele
Creatiei sau pentru fortele intrapsihice. Talentul si disciplina necesare pentru asumarea unor relatii att de speciale trebuie sa fie imense - ceea ce explica respectul acordat
samanului timp de milenii. Astfel, sfidnd timpul si frontierele culturale, adevarata traditie samanica a ramas vie pna-n ziua de azi, pastrndu-si att metoda, ct si imaginea.
1 Acestea snt numite stari de constiinta
tropologi precum Michael Harner.

samanica (SCS) de catre an-

131

Traditiile samanice1 nu au fost luate realmente n serios


de catre popo~rele din tarile occidentale industrializate, desi
samanii au dezvoltat, de-a lungul secolelor, modele sofisticate de comportament uman. In plus, multi au demonstrat
o anumita capacitate de a se adapta la tehnologia si medicina occidentala, n vreme ce acestea nu si-au
nsusit
,
, niciodata nici cea mai mica pr~ctica samanica. Aceasta situatie este
n curs de schimbare. In Brazilia, anumite centre de ngrijire alternativa propun o combinatie de practici medicale
occidentale si samanice. Nu este nsa mai putin adevarat ca
necunoasterea traditiilor si prejudecatile fata de populatiile trib ale au privat n mare parte specialistii si institutiile medicale si stiintifice occidentale de bogatiile samanismului.
Am uitat faptul ca acesti barbati si aceste femei au fost
primii medici din lume, cei dinti diagnosticieni, psihoterapeuti, functionari religiosi, magicieni, artisti si povestitori.
ar, ei constituie o comunitate de specialisti n domeniul magico-religios care se supun deliberat unor modificari ale starii de constiinta pentru a obtine informatii de la "lumea spiritelor". Ei folosesc aceasta cunoastere si aceasta forta pentru
a-i ajuta sau vindeca pe mem~rii comunitatii din care fac
parte, ntelegnd prin asta comunitatea n ansamblul ei.
Samanii traiau altadata n snul unor triburi de vnatori,
grupuri de pescari, comunitati agricole - i ntlnim astazi
n centrele urbane (Wallace Black Elk traieste la Los Angeles !). Universitarii, antropologii, etnologii interesati de aceste
fiinte deosebite au constatat ca samanii si ncep activitatea
n moduri foarte diferite, n functie de traditiile lor tribale.
Unii si mostenesc statutul confo~m traditiei familiale, altii
l dobndesc sau l cumpara. Unii dintre ei au un semn din
nastere - un deget n plus la mna sau la picior, un comportament particular (de natura epileptica) - care le determina rolul social. Altii urmeaza chemarea primita de la spirite sau animale nzestrate cu puteri magice prin intermediul
viselor sau reveriilor n stare de veghe. Unii supravietuiesc
1 Stanley Krippner, Chaman du XX' siecle, Ruth- Inge Heinze, Editeur Irvington.

132

unei boli grave si vad n propria vindecare chemarea de a-si


vindeca semenii. Se ntmpla ca mai multi din acesti factori
sa se conjuge pentru a-l chema pe viitorul initiat sa urmeze
calea.
La eschimosi, pentru a fi chemat spre samanism, trebuie
sa visezi acele spirite. Atunci cnd unul dintre ele se manifesta n vis, cel care l-a visat scuipa snge, se mbolnaveste
si se retrage din societate. Odata izolat, el ntlneste un tunerak, care seamana cu o fiinta umana dar e de fapt un spirit. De la bun nceput, acesta pune stapnire pe individ si i
cere, de exemplu, sa umble dezbracat. Insa, ncetul cu ncetul, samanul ales capata control asupra spiritului; atunci, el
corifectioneaza o toba si ncepe sa-si asume rolul cuvenit.
In anumite societati, nu exista o perioada de pregatire
specifica, n vreme ce n altele, procesul dureaza mai multi
ani. "Maestrii" pot fi samani mai n vrsta sau chiar spirite
ndrumatoare (animale nzestrate cu puteri magice, suflete ale celor disparuti, duhuri ale naturii). Ins~ructiunile acestora i snt transmise ucenicului n somn. In primul rnd,
spiritele l nvata pe acesta cum sa ia legatura cu sufletele
mortilor, arta de a pune un diagnostic, tratarea bolilor, in""
terpretarea viselor, practica psihoterapiei, metodele de respingere a dusmanilor clanului sau tribului, stapnirea tehnicilor de modificare a starii de constiinta, arta profetizarii,
supravegherea ritualurilor samanice si controlul asupra vremii. Aceste atributii nu i revin samanului n totalitate n cazul tuturor triburilor, dar exista similitudini remarcabile ntre diferitele societati samanice.
Rolul samanului este de a servi ca mediator, ca intermediar ntre sacru si profan, ntre planul nostru fizic si realitatea de dincolo de el.
n aceasta perioada de resurgenta a samanismului, sa precizam faptul ca tehnicienii extazului nu apartin doar trecutului; ei au supravietuit n diverse traditii mai mult sau mai
putin conservate. De acum nainte, nu vom mai ntlni samani
tribali, dupa cum nu vom mai ntlni nici societati traind
exclusiv din vnatoare sau nomadism. Visul unei viitoare vr-

133

ste de aur atrage multi oameni spre samanism, n special occidentali. Miturile samanice vorbesc despre un timp n care
omul si natura traiau n armonie perfecta. Conditiile de viata actuale ar putea explica aceasta nevoie de ntoarcere la
sursele uitate ale traditiilor omenirii.
Evocnd manifestarile sacrului, Mircea Eliade vorbea de
o realitate care nu apartine lumii noastre si care se manifesta, cu toate acestea, n obiectele care fac parte integranta din
lumea noastra naturala profana.
Samanismul nu a devenit subiect de studiu academic dect ~ a doua jumatate a secolului al XIX-lea. nainte de aceasta, ceea ce se stia despre el se limita la relatarile partiale si
tendentioase ale calatorilor si misionarilor care vehiculau
propri~llor
sistem de gndi;e. Dar, mai ales, se facea simtita~lipsa unor studii experimentale.
In ultimii ani, samanii au nceput sa vorbeasca nsa despre
traditiile, riturile si modul lor de a percepe lumea. La drept
vorbind, cooperarea dintre cercetatori si samani1 a aratat ca
serviciile acestora din urma snt necesare n conditiile n care
legatura dintre om si univers este slabita, chiar fr~ta. Aceste
fiinte nvestite, mai apropiate de sursa, snt chemate din nou
sa serveasca drept mediatori ntre sacru si profan.
Pentru a ntelege natura samanismului, trebuie sa includem alte dimensiuni n modelele noastre spatio-temporale clasice n trei dimensiuni. Sa nu ne mai ratacim, limitndu-ne aria de perceptie si sfera de cunoastere. Actualul nostru
model de gndire nu ne permite sa acceptam - si cu att mai
putin sa explicam - fenomenele supranaturale. El neaga, de
exemplu, existenta supranaturalului, pentru ca acesta nu corespunde viziunii dinamice despre natura. Or, apropierea
recenta dintre stiinta si traditie a demonstrat ca fenomenul
samanic nu ar~ ni~i~ supra~atural. Aceasta legatura pare
sa existe doar fiindca stiinta materiala ncearca sa-I integreze n cadrul ei de cercetare. Astazi, cnd aceasta din urma
si-a creat structuri mai deschise, fizicienii descopera ca uni1 Wallace Black Elk si William S. Lyon, Thomas E. Mails si Fools
Crowetc.

134

versul are mai mult de trei dimensiuni si ca samanul, mediator ntre sacru si profan, lucreaza cu aceste dimensiuni
diferite de mai multe mii de ani.
Sa pastram o atitudine deschisa si sa evitam ideile preconcepute despre tot ce are legatura cu samanismul. Daca
vrem sa ntelegem aceasta cale si sa ne mbogatim nivelul
de auto cunoastere si de cunoastere a lumii, trebuie sa experimentam noi nsine aceste idei si activitati noi.
Interesul nost~ actual pentru samanism pa~e legat de faptul ca am devenit constienti ca t nevoie sa Iargim viziunea
lumii occidentale, ale carei limite n domeniul medicinei si
psihoterapiei snt extrem de sensibile. n fizica, principiul i~certitudinii al lui Heisenberg a demonstrat ca, daca e posibil sa masuram o caracteristica a unui obiect n miscare, este
imposibil sa-i masuram simultan si celelalte caracteristici.
Vedem ca, ncepnd de atunci, anumite reviste academice
consacra o serie de articole unor abordari pluridisciplinare si multidimensionale.
'Sacrul este un element inerent al structurii constiintei nu este o stare de constiinta, nici o parte a continutului constiintei umane. O provocare majora a epocii noastre con~
sta n descoperirea unor cai noi de reactiv are a acestui element n cultura noastra, care a tainuit n mare masura tot
ce are legatura cu spiritul, sacrul sau misticul.
Dificultatea esentiala consta n obligatia implicita care-i
revine samanului de a vorbi n "limba" noastra. Or, acestuia i ~ste aproape imposibil sa traduca sacrul n termeni
pe care un profan sa-i poata ntelege. Iakutii din Siberia folosesc un limbaj poetic alcatuit din cel putin douasprezece mii de cuvinte - un occidental mediu poseda un vocabular de aproximativ trei mii de cuvinte. n plus, multi profeti
au fost nentelesi de contemporanii lor, fiind necesare uneori mai multe secole pentru descifrarea unui mesaj sacru este, de exemplu, cazul calendarului maya si al tabletelor Rongo- Rongo din Insula Pastelui, care au ramas n continuare
nedescifrate. Samanii trebuie, n compensatie, sa rezolve
probleme practice curente si deci sa gaseasca modul de a
se face ntelesi de catre clientii lor contemporani.

135

ce ne priveste,
~rebuie
sa gasim
exemple Noi,
pentrun aceea
ne reorganiza
viata!,
Trecerea
de la onoi
interpretare mitologica a realitatii la o cJnceptie rationala este considerata principala realizare a mo~tenirii intelectuale grecesti.
bilit o distinctie ntre cunoaste e si credinta. "Nici un om
nu
a stiut si
va sti vreodata
daca zeii ionieni
exista si,auchiar
ncepnd
dinnusecolul
al V-lea si
't:. "r filozofii
stadaca
sansa deFilozoful
ajunge la
acest
adevar, nu
va sti niciodata
ca aare
facut-o."
grec
Pfrmenide
l ndemna
pe om
sa nu aiba ncredere n simturile sale si.sa treaca totul prin
I
filtrul
ratiunii.
Acu~
doua mii de ani, a inttat
n scena Cuvntul,

fapt

careStiinta
a dus silaratiunea
disparitiase bazeaza
mitului.J e obiectivitate, n vreme ce
pentru mistic realitate a este uniilite - o unitate din care fiinta umana face
parteeste
integranta.IApropierea
de realitate
din
perspectiva
mistica
prin natura ei subiectiva
si repre. zinta deci o sfidare a obiectividtii. Astfel, ne este greu sa
ntelegem ca fiecare individ estd unic si totodata intim letul dintre stiinta si religie, oame 'i de stiinta si teologii tot
Dtl ma.
cnd Pe
~-adeconsumatdivorga~ de fiecare
din semenii
ncearca
sa rezolve
aceasta lui.
probl
alta parte, crestinismul afirma ca Dumnezeu si dmul snt si vor ramne vesnic separati. Ni s-a spus ca pu{e1 sa-I con~ideram pe Du~nezeu o cale de salvare, dar ca nu putem n nici un caz sa
ne identificam

cu el.

gosul, Cuvntul, a nceput sa dis rediteze cunoasterea conMecanica cuantica apare ntEun moment n care Loceptuala. Samanii nu si-au pierdl t niciodata ncrederea n
legatura lor cu sacrul; ei au reusit ntotdeauna sa supraviera este ca "spIntele obIectIve n- u reSImtIt nICIOdata - Iar
t~iasca ~tr-~ l~me in~re~ibi,: d~scePt~ca. ,Pr<:>b.1emaomaj.ode formulat, cu att mai putin
limitele inerente concluI

ziilor
intelectuale.
Un volum
tOt mai
mare
cunostinte
nu
a facut
altceva dect
sa maschfze
acele
maride zone
de vid
p~
le-aco~stlentI
s~m~ala~ n
lUI.care
NOI,.cunoast~:ea
oamenll, nuns!si
smtem
de cazul
faptul individ,:ca lumI-

136

nitele care plpie n noi ne pot arata imensitatea universului. Daca terapiile transpersonale si recursul la starile de expansiune a constiintei au repurtat un succes att de mare,
aceasta se datoreaza faptului ca ele recurgeau la abordari spirituale similare celor utilizate de samani. Abraham Maslow,
unul dintre parintii psihologiei transpersonale, spunea deja
acum cteva zeci de ani ca echilibrul ntre spontaneitate si
control variaza n functie de starea de sanatate a sufletului
si a lumii.
Spontaneitatea pura este dificil de atins, deoarece traim ntr-o lume guvernata de propriile ei legi materiale; controlul pur este imposibil de mentinut n perm;menta, din cauza riscului de a provoca moartea sufletului. Educatia
trebuie, asadar, dirij~ta att spre controlul, ct si spre spontaneitatea expresiei. In cultura noastra si n aceasta etapa a
Istoriei, este necesara o refacere a echilibrului n favoarea
spontaneitatii, expresivitatii, pasivitatii, detasarii, ncrederii ntr-o serie de procese, altele dect vointa, controlul si
creatia premeditata. Trecerea de la conceptul de constiinta sanatoasa la o irationalitate la fel de sanatoasa duce la re~lizarea limitelor gindirii pur abstracte, verbale si analiti:.
ce. Daca vrem sa reusim, ntr-o buna zi, sa descriem lumea
n ansamblul ei, treb~ie sa rezervam un loc pentru procesele primare, arhetipale, metaforice, inefabile si pentru exprimarea intuitiva; este un fapt valabil si pentru cercetarea stiintifica.
, n 1986, Jabrane, un maestru soufi din Maroc, mpreuna
cu care am studiat, pretindea ca soufii reusesc deja, de sute
de ani, sa faca distinctia ntre realitatea observabila si lumea
invizibila. Daca ne lasam sedusi de multitudinea de imagini
ale acestei lumi, trecem pe lnga scopul esential al vietii.
Putem sa le cerem samanilor sa ne nvete stiluri de viata
alternative sau, cel putin, sa ne ajute sa atingem trepte de eli~
berare emotionala si fizica prin ritualuri adecvate.
Modelul holografic al lui Bohm sugereaza ca toate elementele din univers snt strns legate. Aceasta implica o pluridimensionalitate. Sistemele noastre culturale afirma ca exis-

137

ta o diferenta fundamentala ntre spirit si materie. Ordinul


explicit este domeniul material obisnuit si cea mai mare parte a persoanelor care opereaza la acest nivel nu snt constiente de existenta unui ordin implicit sau a unui univers
interior. Atunci cnd gndurile noastre nclina spre acesta
din urma - catre ordinul implicit - nu mai sesizam nici cea
mai mica distanta.
Se cuvine tot~si sa remarcam o diferenta fundamentala
ntre misticii traditionali si samani. Primii contempla de mai
multe secole globalitatea a tot ce exista; samanii au facut
un pas suplimentar, modificnd dinamica procesului de viata si proiectnd aceasta schimbare n lumea exterioara, adica n ordinul eXplicit. Traim ntr-o zona crepusculara de realitate ne-dezvolt~ta, dar de care samanii se apropie ntr-o
maniera creativa. In biofizica, lumea vie este comparata cu
niste lasere care rezoneaza la anumite frecvente impuse de
mediu. Studierea emisiei univers ale a unei raze coerente la
frecvente extrem de scazute (ELF) ne ajuta sa elaboram un
. ghid util pentru a intra n rezonanta cu forme de viata care
guverneaza procesul de vindecare.
Din momentul n care realizam n ce masura sntem prizonierii modelelor stiintifice, capacitatea noastra creativa poate fi stimulata dincolo de limitele pe care le impuneam pna
atunci propriei noastre fiinte. Fizicianul englez David Bohm
spunea, n ultimii lui ani de viata, ca holomiscarea reprezinta o noua ordine care ncepe nu n cmpurile de energie
sau n particulele elementare, ci mai degraba ntr-o totalitate indiviza a realitatii. Samanii cunosc fluxul complex si
continuu al naturii si cred n existenta unei retele de forte
invizibile, cu potential infinit. Din l~mea spiritelor, toa~e
formele fizice snt ajutate si infuzate de aceasta energie universala, care trece de pe un versant al realitatii pe celalalt. Omul
de pe strada stie mai multe despre noile modele de gndire
dect unii universitari sau politicieni.1 Intuitia lui l face sa
SUStina o serie de valori bogate n sensuri, sa actioneze la o
1 Fritjof Capra, Le Temps du changement, Editions du Rocher, Monaco,1983.

138

scara mai umana, sa comunice cu natura n loc sa caute sa


o domine. Asistam actualmente la emergenta unei mari cunoasteri care a fost prezenta tot timpul n stare latenta; cred
ca solutia viitorului consta n experimentarea directa.
Experientele samanice snt de acum comparabile cu experientele stiintifice. Prin urmare, ele vor fi cele care le vor
permite fiintelor umane sa comunice dincolo de culturi sau
sisteme religioase. "Acolo, afara" nu exista o lume obiectiva ci doar un proces de cunoastere. Lumea o cream noi,
mpreuna, prin limbaj si constiinta - termen care ar putea
semnifica "a cunoaste mpreuna cu ceilalti", fiind asadar vorba de un efort colectiv.
n aceasta ordine de idei, samanismul ar reprezenta o
concentrare de concepte si de tehnici psihice care au fost
dezvoltate n decursul timpului de catre anumite grupuri, de
catre pop~latii de vnatori care s-au raspndit pe toate continentele. Intr-o perioada n care omul se simtea n mod inevitabil inferior mediului n care traia, el a ncercat sa intre n
armonie cu acesta, sa asculte mesajele lumii minerale, animale si vegetale, mbogatindu-si, n felul acesta, forta psihica. Aceasta aptitudine a sfrsit nsa prin a se pierde sau, mai
exact, prin a se concentra doar la anumiti indivizi: samanii.
Structura universului samanic
Structura universului este perceputa ntotdeauna ntr-o
maniera foarte asemanatoare de catre constiinta samanica,
indiferent de z~ma geografica sau epoca. Universul ar fi, asadar, format din trei niveluri - cerul, pamntul si lumea subterana - legate ntre ele printr-o axa centrala. Cunostintele si tehnica samanului se refera la modalitatile de deplasare
dintr-o regiune ntr-alta. Stiinta lui i este utila ndeosebi
atunci cnd l ajuta sa nteleaga misterul comunicarii dintre
aceste niveluri; adica trecerea reprezentata n realitate de o
deschizatura sau o gaura (asemanate adesea cu stlpul central al cortului), de-a lungul careia coboara fiinte sublime
sau animale protectoare si pe care sufletul samanului o poate folosi pentru a calatori n ceruri sau n lumea subterana.

139

Aceasta axa a lumii, care se afla ntr-un anumit loc dar care
simbolizeaza centrul tuturor lu rurilor, reprezinta pentru
~aman punctul n care se manif sta timpul si spatiul sacre.
In snul culturilor traditionale,
ptitudinea de a calatori ntre aceste niveluri este ntotdea na prerogativa samanului.
El stie cum sa se nalte prin ace poarta, cum sa traiasca o
experienta mistica concreta. n lti termerii, stlpul central
al casei, sau orificiul din partea uperioara a cortului, semnifica pentru comunitate faptul ca spatiul local si ac~l.timp
concret snt gata sa ntmpine sp tiul si timpul sacre. In consi sa le faca ofrande. Pentru sa Ian, locul acesta sugereaza
secinta,
sa le adrest!
nsa
att oamenii
un itinerarpotmistic
ct si unctul
e fiintelor
de plecare
sacre rugaciuni
n marea
calatorie.
Un alt aspect pe care l re gasim frecvent n culturile samanice este amintirea a ceea ce ~bs-ar putea numi altfel de. ct
fragmente
"mitullumii".
de mit sub
Numeroase
forma unpr
~ltepovestiri
culturi ausi pastrat
scrieri -si nele
deosebi
Potopului,irochezij
prez~nta
n Biblie,
n vechiDarsi ceea
ce estesi remarcale mituri istoria
ale indienilor
bil n cazul traditiei samanice est constanta temelor narative
pe care ea a stiut sa le pastreze, In pofida varietatii raselor,
culturilor si zonelor geografice Ca si cnd mitul samanic
ar fi purtatorul unei gnoze uita e.
Ceea ce este remarcabil n ac asta viziune universala este
faptul ca ea descrie o lume arhai
ta de lumi - foarte diferite de
sau reconstituite de antropologi.
dienilor navajo - sau cartea ind
za trecerea prin lumi succesive,
epopee.
Daca observam fenomenolo
ca, n majoritatea versiunilor, pri

a - sau, mai precis, o suiele descoperite de istorici


Dineh Bahane - biblia inenilor hopi, care nfatiseaeconstituie pedect aceasta

ia mitului lumii, observam


a manifestare a vietii uma-

dentei, armoniei si ntelegerii, SIaldata ntr-o vara vesnica.


Cerul era ocupat n permanenta
e un mare obiect luminos,
ne se produce
ntr-o
epoca de
o epoca
a luminii,
cosmic"abunsau
aparent
stationar,
cunoscut
subat'Iurnele
de "ou

140

si admiratia oamenilor. P aneta era legata de acesta printr-o


scara,
un copac,
un mu
un stlp,
un catarg devotiunea
sau o frnde
"soare
al noptii",
asu~a e, caruia
se ndreptau
centrului lumii. In nume oase mituri, ngeri sau anumite fiinte divine coborau de-a lungul acestei axe.
Apoi,
cea mai mare
pa te a acestor
ghie,
considerat~
ca reprJzentari
ale povestiri
acelei axisrelateaza
mundi, deale
spreaur.
de
o schimbare
Acest fenomen
a istoriri
atrage
si un
dupa
sfrsit
sine catastrofic
disparitia marii
al epocii
lucutremure putermce, pr Clpltatll manne, vUlete asurZItoare si oprecum
lunga perioada
de ntuneric;
ntre ladiferitele
faze ale
mini,
si u? pot~:
,:n i~cend.iu
s~ara plane.tara,
potopului,
tre acestea dovedindu-seeai
au existat lun~iperioade
dura dect
de acalmie,
cea precedenta.
fiecare dinRegasim
ciclul Mahabhfratei,
nirii, peaici
parcursul
a patru ferioadeinvolutia
denumite
progresiva
yuga n traditia
a omeSe pare ca anumite as ecte ale acestui mit si-au gasit un
ecou
stiintific
n teoria
c tastrofelor
avansata de specialisti
sanscrita
sau chiar
dispa~itia
Atlantidei.
precum Immanuel Velikovski1, pentru a explica modificarile suferite de scoarta te estra si efectele lor asupra consti;intei. Din indiciile furni ate de stiinta, samanism si mituri,
reiese ca aceste cataclis e au avut repercusiuni considerabile asupra constiintei, a fragmentarii sale si asupra faptului ca viata individului s-a azut taiata de la sursa. Vechii gnostici fac aluzie cu amaraci ne la o lume n care ne-am fi trezit
aruncati fara sa o fi dori vreodata. Filozoful german Heidegger defineste starea n astra drept entworfen - "proiectat" n tumultul existentbi.
I

nct spiritul omului nu .r mai fi avut acces - cel putin nu


Cataclismele ar fi fi;fl rat constiinta colectiva, n asa fel
cu toate acestea amin tir a unui traumatism colectiv care a
provocat sciziunea ntre perceptia noastra fizica si cea spirituala. Pentru cei vechi, piritul exista att n astrele ceresti,
n
normale
gndurile
semenilor
sai. credinta,
Pastram
ct conditii
si n fortele
naturii.
Noi
dezavuam
aceasta

11

lmmanuel Velikovski, Mondes en collision, Editions Stock, Paris.

141

calificnd-o ~rept superstitie, animism si chiar drept antropomorfism. In realitate, aceasta catastrofa ne-a adus probabil n situatia de a ne izola ntr-o maniera morbida, facndu-ne sa pierdem orice sentiment de comuniune cu natura,
planeta, "zeii" si semenii nostri.
Psihologia moderna se dedica, la modul general, tratamentului consecintelor acestei identificari prea dure cl} experienta traita si cu structurile ei alienante de gndire. Insa,
din pacate cea mai mare parte a demersurilor psihologice
se multumesc sa-I faca pe individ fericit n nchisoarea lui
sau sa-i ofere o alta mai vesela, n care el va nvata cel putin
sa iubeasca prizonieratul.
Acest cataclism a produs o sciziune ntre diferitele niveluri ale sinelui si o pierdere a capacitatii de a comunica, considerata pna atunci facila, naturala, obisnuita. Comuniunea profunda a devenit din ce n ce mai rara si atingerea ei a
necesitat eforturi imense. Aceste speculatii asupra mitului
lumii, consecintele si importanta lui n traditia samanica jus. tifica n parte darul extraordinar al samanului, n masura
n care ele afirma ca puterea de comunicare le-a fost retrasa tuturor oamenilor, mai T'utin samanilor si misticilor, caci
acestia au ales sa ndeplineas~a ~ munca fi~ica, spirituala si
psihologica extrem de grea, aventurndu-se dincolo de valurile aruncate n urma cu att de mult timp asupra trupului, spiritului si sufletului.
Timpul ramne o enigma. Perceperea lui izvoraste n ntregime din emisfera stnga a creierului si devine astfel o fantasma lineara. Cu toate acestea, n starile de constiinta samanica, spiritul se elibereaza din ncorsetarile iluziei si se
poate ntoarce spre timpul real- acel timp real al samanilor de dinainte de biblica Izgonire din Paradis sau de disparitia oului lumii.
Viziunea samanica
,
asupra mediului nconjurator
Toate popoarele traditionale considera mediul n care traiesc drept sacru, inteligent, locuit de o putere mistica si n-

142

zestrat cu o vitalitate supranaturala. Conceptul originar de


pamnt (acel Fenua al polinezienilor) include fenomene meteorologice precum vntul, ploaia, cicloanele, norii, tunetul,
zapada, gheata; particularitati geografice precum lanturile
muntoase, rurile, lacurile, helesteiele, cascadele, izvoarele,
marile, oceanele, canioanele si formatiunile stncoase; vietati altele dect fiinta umana, si anume reptilde, pasarile, insectele si mamiferele. Cerul, soarele, pamntul si anumite
constelatii (ndeosebi Pleiadele la indienii hopi) snt ntotdeauna considerate drept sacre.
Misticismul la amerindieni se bazeaza n mod fundamental pe sensul proprietatii, respectul activ al puterilor naturale, ntelegerea rituala a unei ordini univers ale si a unui echilibru armonios, precum si pe credinta ca faptele fiecarui
individ, gndurile si comportamentul lui contribuie la bunul
mers al universului sau i pot dauna. Li se cere oamenilor
sa traiasca astfel nct sa pastreze si sa ntareasca acest echilibru, dar si sa evite dezordinea (boala, n viziunea indienilor navajo). Fiecare specie are de jucat un rol fundamental n acest teatru cosmic.
n viziune a traditionala, se spune ca daca fiecare specie
s-ar comporta n acord cu ratiune a sa de a fi, universul ar
functiona ntr-o maniera globala si echilibrata. Daca o anumita specie nu si ndeplineste
obligatiile
fata de
Tot-ceea-ce-exista,
Marele mister, Increatul, Tatal din ceruri, Marea pasare alba, fiecare are de suferit: om, animal,
planta, mineral, dar si fiintele din tarmurile supranaturale. Reprezentantii
diverselor traditii pe care am avut prilejul sa-i ntlnim se straduiesc cu totii sa traiasca n permanenta dupa preceptele sacre, deoarece ei snt constienti
ca fiecare din actele lor are repercusiuni dincolo de nivelul personal si psihologic - fiecare lucru fiind sacru si patruns de spirit.
ntr-un sens cu totul real, ceea ce traim n fiecare clipa
este un vis si asemeni multor alte culturi, amerindienii cred
ca activitatile noastre zilnice trebuie sa urmareasca sa faca
aceasta viata ct mai buna posibil. Fiintele nvestite snt n

143

general foarte ngaduitoare cu cei care si ndeplinesc obligatiile obisnuite, constienti fiind de natura extraordinara a
existentei; ele le snt n schimb mult mai putin favorabile
celor care aleg calea inconstientei si lipsei de respect n viata lor cotidiana, chiar daca acestora li se ntmpla sa se roage cu fervoare.
Occidentalii care au studiat primele relatari despre experientele mistice amerindiene au nteles ca acestea erau iesite din comun, extraordinare si caracterizate prin stari anormale de inconstienta. Aceasta interpretare este eronata. Pentru
amerindieni, evenimentele supranaturale fac parte integranta din experienta obisnuita si snt chiar asteptate n timpul
ceremoniilor rituale. Este adevarat ca putini snt oamenii albi
care au avut ocazia sa observe aceste manifestari, n primul
rnd deoarece constiinta occidentala nu este pregatita sa le
accepte.
Pentru popoarele traditionale, spiritualitatea si misticismul snt realitati comunitare. Comunitatea si fiecare individ din care este ea alcatuita trebuie sa fie constienti de obligatiile omului fata de spirit, ca si de legaturile care exista ntre
toate vietuitoarele, pentru ca natura si toate creaturile vii sa
. poata prospera. Bolnavul are obligatia de a se nsanatosi, cel
slab, de a deveni puternic, cel egoist, de a-si mparti bunurile cu aproapele sau. Toti membrii unei comunitati au obligatia sa traiasca n armonie si sa fie constienti de forta si de
misterul de care snt nconjurati.
Daca starile de constiinta treaza apartin, n Occident,
doar unei minoritati, la popoarele amerindiene au fost dezvoltate diferite discipline si practici pentru a-i permite omului sa obtina forta spirituala. n mod real, fiecare individ este
un cautator sau un sfnt. Printre disciplinele curente si considerate n general indispensabile acestei experiente spirituale, sa amintim: visul, postul, cautarea revelatiei, purificarea, rugaciunea, ofranda, dansul, cntecul, confeCtionarea
si ntretinerea obiectelor sacre si modul de viata, care trebuie sa fie n acord cu legile naturii.

144

Vindecatorul ranit Chemarea spre calea cea dreapta


Vindecatorul ranit este un termen generic ce defineste
orice persoana care a trait o perioada de transformare - de
moarte si renastere, n sensul simbolic al cuvntului. Aceasta definitie a fost popularizata prin anii '80 de catre J oan
Halifax, antropolog american care studia starile de constiinta samanica.
Este posibila combinarea informatiei obtinute din doua
perspective total diferite. Culturile samanice traditionale percep universul ca o entitate vie; cultura noastra stiintifica moderna clasifica, analizeaza si denumeste toate obiectele din
lumea exterioara si le trateaza ca tot attea entitati separate. n viziunea traditionala, invizibilul constituie un nivel
al realitatii. Pentru noi, el nu exista.
Desi termenul de vindecator ranit este ntlnit n toate
culturile samanice, l regasim, sub o forma voalata, n practicile medicale sau paramedicale moderne. El implica o transformare personala, o criza existentiala. Evenimentul care declanseaza fenomenul sadeste n individ senzatia ca este
nve~tit cu o misiune si ca poseda o cunoastere n'eobisnuiti
a laturii ascunse a lucrurilor. Notiunea de vindecator ranit
i este asociata samanului, dar n~ neaparat si femeilor sau
barbatilor care ndeplinesc rolul de vraci, fitoterapeutilor
sau celor care se ocupa de tratarea diverselor fracturi. Samanii snt indivizi care au darul viziunii interioare a conditiei l!mane si care au atins un nivel de ntelepciune spirituala. In aceasta stare de constiinta si vor exercita ei vocatia
tamaduitoare.
"
,
,
n timpuri stravechi, samanii apar drept ntelepti capabili sa ntrevada directia n care se va dezvolta viata tribala. Existau si n Evul Mediu sau n Renastere astfel de barbati sau fe~ei; i ntlnim si astazi, la fron~iera unor domenii
pre~um medicina, psihologia si religia.
In culturile care recunosc rolul fundamental al samanului, vindecatorul potential parcurge o perioada d~ initiere
care i ascute sensibilitatea si viziunea interioara. Se ntm-

145

pla ca aceasta sa se manifeste n mod neasteptat, ca n cazullui Nicolas Black Elk: o boala grava l-a dus aproape de
moarte. n alte cazuri, ucenicul se poate angaja n cautarea
revelatiei, impunndu-si o severa privatiune senzoriala, pna
la eliberarea spiritului ~e realitatea conventionala si accederea la supranatural. In acel moment i este revelata misiunea de vindecator, n acelasi timp cu mijloacele prin care
si poate ndeplini ndatoririle.
Anumite persoane care exercita o profesie medicala sau
paramedicala pot trai si ele astfel de experiente. O boala grava, un handicap sever au reprezentat chemarea initiatica pentru anumiti slujitori ai sanatatii. Pentru altii, rana a fost expresia propriei lor suferinte fizice. Fibra noastra morala se
tese din bogatia si textura existentelor noastre, ca si din legaturile emotionale pe care le nnodam n munca pe care o
desfasuram.
P~ parcursul a toti acesti ani de cautari si experimente,
am nteles ca fiecare entitate corp-suflet-spirit pare sa raspunda unor fluctuatii legate de viata interioara si exterioara. Am de multa vreme convingerea ca exista, alaturi de viziunea traditionala occidentala, si alte modalitati de abordare
a bolii, care ne-ar putea permite mai bine sa-i identificam
cauzele. Insistenta cu care samanismul judeca boala ca o expresie a dizarmoniei, a fricii si a pierderii sufletului este o
astfel de cale. Astfel, samanii stiu dintotdeauna ca boala este
inevitabila daca pentru fiinta respectiva viata nu mai are sens
sau daca aceasta si-a pierdut sentimentul de apartenenta sau
de legatura. O senzatie cronica de teama va genera o pierdere a iubirii, bucuriei si ncrederii, care reprezinta temelia
sanatatii, fara de care forta vitala pare ea nsasi sa se retraga nc~tul cu ncetul din ~orp.
'
Medicina moderna a identificat aceste tulburari, dar simptomele pe care ea le ntrevede nu snt, probabil, dect epifenomenul problemelor fundamentale mult mai importante. Pierderea sufletului, considerata ca cel mai grav diagnostic
n nomenclatura amanica, este una din cauzele majore ale
bolilor si mortii. In constiinta noastra occidentala, nici macar nu ntrezarim aceasta cauza.
146

Atunci cnd samanii v9rbesc de pierderea sufletului, ei se


nsasi a fiintei umane si Cre se traduc prin disperare, dezordini
refera la
imunologice,
atingeri aduse
cance
aC!IUinucleu
si un ntregcare
ansamblu
reprezinta
de alte
esenta
tulburari.
Dezvoltarea spiritualaI este o cale de dezvoltare proprie
balitate,
ut tuala,
lizareaprocesul
propriuluidepotentia.l.
Pentru unii, descoperirea
dezvoltarea si
spir
transformare,
calatoriafiintelor
eroica devin
o "urgenta
spirituala".
n timpul
tuturor
umane.
~a reprezinta
orientarea
spreacesglotei crize, schimbarile int~rne snt att de rapide nct devine
pentrucotidian
fiintele ffbisnuit.
cauza sa Christina
continue sasifunctioneze dificil
n ritmul
Stanislav
Grofl,l recurg la un joc d9 se~suri, folosind cuvintele emergency3, care sugereaza id~ea de criza ce nsoteste transfortunitati pe care astfel de xperiente le ofera n materie de
marea,
emergence4precu
care~ace
trimitere
evolutiesipersonala,
si la
aparitia la
si fantasticele
dezvoltareaoporunor
noi niveluri de ntelegere
Sufletul uman nu are tone precise; ansamblul continutului sau f,?rmeaza un cOftinuum la niveluri si dimensiuni
menea urgente spirituale sa se pn~zinte sub forme usor de
recunoscut. Anumite tipu i de urgente spirituale poseda suficienti para~metrisi
suficJU
ente
caracteristici
pentru ca
a fiaseremultiple.
In consecinta,
trebuie
sa ne asteptam
Cl).noscute.In cadrul pr9ceselor de transformare, au fost
identificati sase paramett
1. Episoadele
unitiva
(experiente
vrf)
Este
vorba dedeo const~inta
categbrie de
experiente
misticedecaracterizate prin disolutia li~itelor individuale si prin senzatia
de a face corp comun cu ~ediul, cu ceilalti semeni, cu nacher, Monaco.
Christina
si Stanislav
Grt' irituelle
A la recherche
de soi, Editions
21 Patrick
Drouot,
Guhison
et immortalite,
Editions du Rocher, Monaco.
3 Urgenta.
4 Emergenta.

147

tura, cu universul ntreg si cu Dumnezeu. Este constiinta acelui Unul singur.


2. Desteptarea starii de kundalini
Am dezvoltat pe larg, ntr-o lucrare precedenta, problema acestui fenomen att de putin cunoscut n Occident. Dupa
aparitia cartii Guhison spirituelle et immortalite, am primit peste trei sute cincizeci de scrisori evocnd suferintele
- ntelegnd prin asta internarea n institutii psihiatrice unor persoane care traisera experienta unei treziri ratate a starii de kundalini. Iata un exemplu concret: este aproape ora
unu noaptea. Colette, o femeie n vrsta de treizeci de ani,
este epuizata dupa o zi de lucru, dar mai ales dupa cei doisprezece ani de munca nentrerupta. Ea si sotul ei, Jacques,
au un mic restaurant. Afacerile merg bine dar beneficiile primilor ani au fost absorbite de mprumuturi importante. De
mai multi ani nu si-au mai luat nici o zi libera, exceptnd ziua
din saptamna ~ care e nchis pentru problemele contabile, pentru comenzile adresate furnizorilor si pentru alte mici
probleme.
J acques, n vrsta de treizeci si cinci de ani, tocmai a
cobort n pivnita sa aduca o lada cu vin, ca sa pregateasca
barul pentru a doua zi. n momentul n care revine de la
subsol, el aluneca pe ultima treapta si se prabuseste, sub privirile ngrozite ale sotiei lui. Dobort de un .{?uternicatac
de cord, el moare dupa doar cteva minute. Incepnd din
aceasta clipa, Colette va trebui sa traiasca n compania a doi
nsotitori care nu o vor mai parasi niciodata ..Suferinta si ntrebarea: De ce ?
Se scurg cteva luni pline de durere, de suferinta. Apar
niste simptome ciudate: senzatia de caldura, chiar arsuri
de-a lungul coloanei vertebrale, miscari automate sj dezordonate, zgomote n cap, halucinatii luminoase. Intr-o
noapte, Colette se pomeneste zburnd deasupra patului si
si veAdecorpul adormit, ntins pe pat asemeni unui cadavru. Intr-o duminica, ctiva membri ai familiei i fac o vizita pentru a o sustine si a o ncuraja. Ca din senin, Co148

lette este zguduita de rsete isterice. Ea, care nu stie nimic


despre yoga, adopta n mod spontan anumite posturi destul de complicate (asanas). Este consultat medicul de familie care, cu acordul tinerei femei, dispune internarea ei
ntr-un stabiliment psihiatric.
Chiar de la sosirea ei, medicii i administreaza anxiolitice si antidepresive care vor pune capat acestor manifestari cel putin ciudate. Dupa cteva saptamni, Colette cade
ntr-o puternica depresie nervoasa care va dura optsprezece luni.
Am ntlnit-o pe Colette ntr-o dupa-amiaza de primavara, la cteva luni dupa aceasta perioada depresiva si i-am
explicat motivul acestei tornade care i-a ravasit viata, dupa
moartea sotului ei. Astazi, ea a reusit sa depaseasca acea
stare, dar pastreaza din acea perioada o sensibilitate fata de
emanatiile energetice, sageti mediumnice, si o reactie deosebita fata de tot ce este viu, n sensul cel mai larg al cuvntului.
Nu toate secventele trezirii starii de kundalini snt att
de dramatice. Se ntmpla ca persoanele sa se simta nfasurate ntr-o aura de iubire absoluta si sa perceapa unitatea vie':
tii n tot ceea ce exista. Este ceea ce Abraham Maslow a numit prin anii '60 o stare de constiinta cosmica sau, mai exact,
o conexiune directa cu propria sa constiinta superioara.
3. Experientele de coma depasita (near death experiences)
Moartea este un arhetip stravechi pentru fiinta umana,
apropierea ei reprezentnd un catalizator extrem de puternic pentru trezirea spirituala si evolutia constiintei. Simbolismul mortii se manifesta n cazul unei despartiri, al unui
divort sau al unei schimbari de natura profesionala. Pierderea unui consort sau a unui copil poate declansa o faza de
moarte simbolica, n timpul careia vechile structuri psihologice snt ravasite. n decursul timpului, am ntlnit multi
parinti care au pierdut un copil, uneori la o vrsta foarte frageda, si am observat adesea ca, n urma acestei drame, ei se
aflau angajati ntr-o cautare spirituala.
<

149

4. Emergenta amintirilor din vietile anterioare


Fie ca aceste experiente reprezinta sau nu o dovada a rencarnarii, ele constituie totusi un fenomen psihologic important, deoarece nmagazineaza un mare potential de vindecare, asociat unei mari capacitati de schimbare a individului.
Chiar daca, n sensul clasic al termenului, fenomenul rencarnarii nu poate fi dovedit, mii si mii de marturii si de relatari tulburatoare par sa i confirme veridicitatea. Printre
popoarele care snt adepte traditionale ale samanismului, putine snt cele care au formulat o credinta explicita n aceasta posibilitate. Din cte stiu eu, shoshonii din nord-vestul
Americii cred n posibilitatea ntoarcerii sufletului ntr-o
noua forma fizica. Celelalte popoare nu au dect o idee destul de vaga despre ceea ce se ntmpla dupa moarte, deoarece traiesc ancorate cu precadere n clipa prezenta.
Se ntmpla ca aspecte din vietile anterioare sa "iasa la
iveala" cu prilejul exercitiilor de meditatie (yoga sau zen).
Unul din prietenii mei, practicant zen, si simtise adeseori
gtul ca sfsiat de niste gheare n timpul meditatiilor sale,
ceea ce l deranja n mod considerabil. Familiarizat cu practicile meditati ve, el a ncercat atunci sa patrunda n esenta
acelei senzatii de disconfort si sa o nlature. Dar de fiecare data era c~prins de o stare'de neliniste care i bloca pleXliIsolar la nivelul celei de-a treia chakre. A venit atunci sa-mi
ceara sa-I ajut sa identifice cauza acestor probleme: un eveniment dintr-o viata anterioara, credea el, care i scapa. Avea
dreptate, deoarece constiinta lui a reusit sa recupereze o viata anterioara din vremea primelor cruciade. Facuse atunci
parte dintr-o trupa de pelerini narmati care erau ncercuiti
de sarazini. n plin desert si sub un soare de plumb, acestia
i obligasera sa formeze un cerc larg n mijlocul caruia au
pus un vas mare plin cu apa pe care pelerinii nu aveau voie
sa-I atinga. Apoi au asteptat. Dupa mai multe ore, aproape nnebunit de sete si de soarele arzator, primul pelerin se
repezi spre vas si bau. Sarazinii i-au taiat imediat gtul. Aceasta nu i-a mpiedicat pe un al doilea, apoi un al treilea, sa se
apropie. Au avut si ei aceeasi soarta, Ia fel cu toti cei care
au ales sa bea n loc sa moara de sete - caci aceasta era uni-

150

ca alternativa. Acest episod deosebit de sinistru din istoria


cruciadelor este cunoscut sub numele de Aguer sanguinis,
Cmpul nsngerat.
Dupa aceasta sedinta, senzatia de gt sfsiat pe care o avea
prietenul meu si starea de neliniste care-l cuprindea au disparut. Era vorba, asadar, de ramasitele unei vieti anterioare care nu erau ascunse att de adnc n memorie si care reveneau la suprafata cu prilejul sedintelor de medit~tie. Profit
de ocazie pentru a le semnala ncepatorilor ca se ntmpla
frecvent ca la frontierele constiintei sa si faca aparitia evenimente dintr-o viata anterioara. Snt numerosi cei care snt
puternic jenati de ~ceasta si si ntrerup imediat sedintele
de meditatie, creznd ca se afla pe punctul de a-si pierde mintile. Este exact ceea ce nu trebuie facut, deoarece acest pretios material risca sa se scufunde si mai adnc n inconstient.
, Dr Maurice Netherton din L~s Angeles, care a pr~cticat
mult timp terapia prin intermediul vietilor anterioare, afirma ca majoritatea problemelor psihice serioase ntlnite de
pacientii sai (ulcere, epilepsie, migrene puternice si frecvente si chiar anumite forme de cancer) erau legate de vietile trecute. Toti medicii si terapeutii care lucreaza n acest domeniu i confirma cercetarile cu caracter de pionierat. Asemeni
lui N etherton, ei ajung la concluzia ca reactivarea memoriei unor evenimente din trecut, care snt la originea unor tulburari psihice sau a unor boli, aduce dupa sine o usurare semnificativa sau chiar vindecarea .
. n 1996, cu prilejul unui congres, am discutat ndelung cu
dr Roger W oolger, un medic american adept al lui Jung. El
amintea cazurile cele mai interesante pe care a trebuit sa le
trateze si care constituie, dupa parerea mea, un esantion reprezentativ al problemelor karmice obisnuite. Iata-le:
O femeie tnara care suferea de colita si redescopera o existenta anterioara de tnara olandeza asasinata de soldatii nazisti la vrsta de opt ani. Colita era o manifestare a terorii care
pusese stapnire pe fata chiar naintea exeCUtiei.
Un om care se plngea de o durere cronica de spate si-a revazut o moarte anterioara n care agoniza, cu coloana vertebrala zdrobita, prins ntre doua vagoane de cale ferata (scena se

151

petrece prin anii '20). Dupa sedinta de tratament, durerea se


diminueaza considerabil.
Unui bolnav de astm, care suferea printre altele si de conjunctivita, i-a revenit n memorie viata sa de calugar din Evul Mediu. Acuzat ca ar fi atras un ntreg sat pe calea unor credinte
eretice, el este condamnat sa asiste la incendierea satului si a
locuitorilor acestuia. Ochii i snt nlacrimati si plamnii i se
sufoca din cauza fumului.

s. Trezirea unor perceptii extrasenzoriale


Iesirea Ia suprafata a unor aptitudini paranormale este
fireasca, dar se poate adeveri periculoasa daca aceste daruri
noi nu snt ntelese si integrate. Am ntlnit multe persoane cu aptitudini de medium care si ignorau calitatile - aparenta lor fragilitate psihica se explica printr-o sensibilitate
exacerbata fata de persoanele pe care le ntlneau si printr-o serie de premonitii nentelese.
6. Criza samanica
Aceasta forma de transformare psiho-spirituala capata
o importanta considerabila n crizele initiatice ale samanilor-vindecatori si ale liderilor spirituali ai multor popoare
aborigene. Aceasta experienta nu este totusi proprie asa-numitelor culturi primitive, iar acest tip de relatie cu naturaoceane, ruri, munti, corpuri ceresti - si cu orice forma de
viata a fost observata n zilele noastre la anumiti europeni,
americani si asiatici.
Daca d~rularea procesului de emergenta nu este frnata, daca domeniul launtric care provoaca disconfortul este
lasat sa se exprime'liber, daca persoana beneficiaza de sfaturile corespunzatoare, atunci fiinta se va reconecta la cotidian, beneficiind, n plus, de o mai buna ntelegere a ratiunii pentru care aceste probleme aparente erau indispensabile
dezvoltarii sale spirituale.
Cartografiile moderne ale constiintei

Eliberat astfel de toti stimulii externi obisnuiti, individul


se afla n situatia de a experimenta stari de constiinta extrem
152

de diverse - o dovada a faptului ca activitatea creierului


uman nu este limitata de cele cinci simturi si ca acesta poate atinge nivelul creativitatii, transcendentei si revelatiei. Fiinta ntelege ca, prin diminuarea stimulilor externi - prin
meditatie sau prin orice alt mijloc (n special prin muzica)
- si poate proiecta creierul sau constiinta n stari de o extraordinara luciditate, de meditatie profunda, de concentrare si de contemplatie.
Studiul culturilor din toate epocile releva un interes profund al oamenilor pentru starile neobisnuite de constiinta.
Toate curentele de gndire au dezvoltat metode prin care
urmareau te ore ti zarea acestora si descrierea diferitelor etape ale calatoriei spirituale. Ace;sta cunoastere a fost transmisa din gura-n gura, de la maestru la discipol, din generatie n generatie, fiind mbogatita zi de zi cu elemente noi.
La nceputul epocii moderne, atunci cnd stiinta occidentala era nca n faza primelor bjbieli (secolele al XV-lea si
al XVI-lea), ntelepciunea anticilor a fost respinsa si nlocuita cu modele ale sufletului (psyche) fondate pe o filozofie strict materialista. Cu toate acestea, prin anii '60, un
anumit numar de factori sociali a permis parcurgerea unor.
primi pasi n aceasta zona mlastinoasa a ntelegerii psihologice a fiintei umane.
Unul din factorii-cheie a fost interesul tinerilor pentru
practicile meditative orientale si cautarea radacinilor pierdute: experimemarea cailor samanice, contactul cu indienii, ntoarcerea spre nastere, mama si tata, dezvoltarea.n
laborator1 a unor tehnici de alterare a constiintei precum
izo!area senzoriala si biofeedback-ul.
In timpul unei calatorii n Statele Unite n 1996, l-am ntlnit pe dr Green. El si echipa lui lucrau la niste experiente de supraluciditate denumite eufemistic The copper wall
experiment2 Subiectul este ntins ntr-un soi de cutie de doi
metri pe trei. n fata, n spatele lui si pe sol snt placi de ara1 ndeosebi cele elaborate la Menninger Foundation din Topeka, Kansas, de catre fizicianul Elmer Green.
2 Experienta peretelui de arama.

153

ma care i reflecta imaginea - subiectul devine astfel un fel


de condensator viu.
Scopul experimentului era de a activa potentialele latente ale unei fiintei umane normale, precum capacitatea de a
percepe corpuri subtile si telepatia. Experienta ciudata, judecnd din perspectiva mecanicista si totusi, timp de sapte
ani, Elmer Green si echipa lui au avut un buget anual de cercetare de cinci sute de mii de dolari. Dezvaluirile unei noi generatii de antropologi despre experientele lor personale n
snul culturilor samanice si studiile stiintifice asupra cazurilor de coma depasita au furnizat noi provocari pentru psihiatria si psihologia traditionale.
Numerosi cercetatori s-au dedicat unei explorari sistematice a acestor domenii noi si au ajuns la concluzia ca ntelepciunea antica merita reexaminata, n vreme ce conceptele stiintifice occidentale - si ideologiile care decurg din
acestea - trebuiau revizuite si Iargite.
Exista un termen modern care nglobeaza toate aceste
stari denumite spirituale, mistice, religioase, magice, parapsihologice sau samanice: "experienta transpersonaIa".
Natura remarcabila a experientei transpersonale devine
evidenta n momentul n care o comparam cu modul nostru cotidian de percepere a lumii, cu limitele lui considerate normale si inevitabile. n stare de veghe, noi ne percepem pe noi nsine ca niste corpuri materiale solide. Este un
lucru sigur acela ca sntem limitati n modul nostru de a percepe lumea de gama simturilor noastre si de configuratia
mediului n care traim. n starile transpersonale, toate aceste
limite snt depasite. Ne percepem pe noi nsine ca fiind un
joc energetic sau un cmp de constiinta conectat la aceasta
entitate vie - Pamntul, marele Parinte.
Lumea fenomenelor transpersonale, asa cum este ea descrisa de Stanislav Grof n diferitele sale lucrari, ofera o alta
provocare filozofica si intelectuala. Ea nglobeaza adesea,
dupa cum precizeaza Grof, niveluri si entitati care, n lumea occidentala, snt considerate ca facnd parte dintr-o realitate "subiectiva": zeitati, demoni si alte personaje mito-

154

logice.
P.ent:u 'cei c~re
le-fuprecum
trait, aceste
s?-t la.fel
de
convmgatoare
SI realf
cele e~per~ente
dm VIata obIsnUIta.
att de mult.
Acesta
este aspectul
asurra
caruia delumea
insista
Cititorul
sceptic se
V ntreba
ce se samanilor
acorda o imporfletul omului induce astE l de experiente percepute, n mod
subiectiv, ca fiind reale, u nseamna ca este vorba de cotanta att de mare fenomJtnelor transpersonale. Faptul ca sunexiuni autentice cu unii ersul! Grof adauga ca un alt argument al scepticilor la ~ontactul cu asa-numitele fenomer:e t.ranspersonale este cf a~estea snt produse arbitrare si
lIpsIte de Asens ale unor ~re~ere tulb~rate de o b.oala nec.unoscuta. din
In mod
cert, cqntmutul
plm de
expenente
provine
amintirile
nbastre. Traim
ntr-o
lume ntralte
care
prin intermediul ziarelor, evistelor, televiziunii, cartilor. Toate experientele
pe careunii
le traim
stocate n creierul
nossntem
supra-expusi
aflux snt
de informatii
de tot felul,
tru n mod extrem de defaliat. Aceasta poate fi o explicatie
rezonabila pentru cei care nu au dect o cunoastere superficiala a fenomenului. Cu Itoate acestea, un studiu sistematic
al experientelor la niveluri de constiinta care ies din sfera obis-"
nuitului
demonstreaza
cf este vorba
de fenomene
extraordin~re care
sfideaza con1eptiile
stiintifice
occidentale.
In ciuda progresului tnregistrat de anumite cercetari n
domeniu,
s'piritul si corpul
este limpede
pot fi l~gate
cr ne este
si potnca
actiona
dificilunul
sa admitem
asupra ceca
luilalt ntr-o maniera at de intima. Modul nostru de gndire occidental (si ntreag filozofie clasica) a considerat mult
timp trupul si spiritul ca fiind doua entitati separate. Acest
dualism este nsusi funda entul gndirii carteziene. Am vorbit ndelung despre ace t aspect n prima mea lucrare, de
aceea nu voi reveni asupra lui. Nu este mai putin adevarat
ca vedem peste tot conse intele nefericite ale acestui mod de
gndire, n special n me icina unde coexista, fara nici o comunicare ntre ei, pe de o parte medicii, care se ocupa de
problemele trupului, de cealalta psihologii si psihiatrii, cei
nsarcinati sa se ocupe de spirit. Universitatile, colegiile, cen-

155

trele de cercetare n medicina sl n psihiatrie snt fie strict


separate, fie divizate n departa ente nchise. Nu exista nici
cercetari comune, nici confrunt~ri ale rezultatelor respective. Si asta pare sa fie pe placul tuturor.
Acest dualism trup/spirit este att de bine ancorat nct
nsisi psihiatrii, pe parcursul un i secol, s-au orientat progresiv spre o explicatie pur orga ica, biochimica a sufletului uman n care toata gndirea, toate sentimentele snt reduse la un proces chimic si n car , mai general, spiritul nsusi
apare ca produs al acestui orga numit creier.
Remarcam, de ctiva ani, o te tativa de apropiere a celor
doua jumatati ale aceleiasi sfere care snt trupul si spiritul
printr-o noua conceptie: psihos matica. Dar, ca regula generala, ruptura ramne deplina tre sustinatorii tratamentina cont de aspectul psihologic al acestora.
Cu directiile lui de explorare .i cu metodele lui de expetului
farmaceutic
bolilor- si
aeptii
abordari
care sa
rimentare
directa aalnaturii
vizi
ile si unei
invizibile
- samanis. mul reprezinta un nou pas n nt leg~rea mecanism~lor care
conduc spiritul uman si universul
ansamblu. Pentru samani,
realitatea e Un Tot. Unitatea gl bala est~ totala. Multi sustin ideea ca omul s-a amagit pe e nsusi. In special prin cultura lui, care mparte viata n sub ecte si obiecte, observatori
si observati. Devenim astfel fiint separate, inapte sa ntelegem unitate a naturii si principiil ordonatoare ale universului. Dilema este urmatoarea: crea n noi o sciziune care nu
exista n realitate. Din acel moment, viziunea noastra despre
pe
timpo succesiune
devine limitativa
de momente
si liniara.
- ttecut,
~ercepem
prezent
aceasta
si viitor.
enigma ca
mul este cautarea revelatiei. Un ritual practicat nca de la
origini
Una sidintre
n carecaile
fiinta
particulare
umana se~eregaseste
care ni lefata
ofera
n fata
samaniscu ea
nsasi si cu creatorul ei.
Cautarea revelatiei
astazi
Oricare
cautarea
ar firevelatiei,
termenul utilizatl
aceasta pentru
este o practica
ceea ce noi
traditionanumim

156

Ia foarte veche pe care o regasim n numeroase culturi. n


fiecare sistem religios, printre toate popoarele pamntului,
exista o practica care consta n autoizolarea n snul frumusetii si singuratatii naturii, pentru a intra n contact profund
cu sine nsusi si a se deschide Marelui Mister. Ca este vorba de un saman siberian, un aborigen australian, un sioux
lakota postind pe Colina Ursului n Montana, un catolic
intrnd n contact cu spiritul lui Isus prin izolare de restul
lumii si reculegere - spiritul acestei cautari este acelasi pentru fiecare.
Hambleche yapi, vechea expresie lakota care defineste
aceasta cautare - ar fi mai corect sa spunem "implorarea
viziunii", cryingfor a vision - este o traditie spirituala practicata de mii de ani ntr-un numar incalculabil de culturi
traditionale din ntreaga lume. De vreo cincisprezece ani,
astfel de ceremonii de cautare a revelatiei traditionale au nceput sa apara n rndul populatiei urb;ne occid~ntale - probabil ca urmare a relatarilor privind experientele de alterare a constiintei descrise n cunoscutele carti ale lui John
Neihardt sau Lame Deer1 Oricare ar fi sursele lor de inspiratie, anumite persoane se simt atrase spre cautarea revela':
tiei, n speranta ca aceasta cale le va permite sa transceanda
realitatea obisnuita, le va da acces la sacru, le va permite chiar
sa povesteasca si ei astfel de experiente.
ncercarea de aliniere spirituala si recurgerea la post si
la izolare senzoriala au fost ntotdeauna gesturi atemporale. Dar experienta cautarii viziunii nu mai este traita de
populatia occidentala moderna n acelasi mod n care era
traita de stramosii ei sau de popoarele traditionale care continua sa o practice sub forma sa ceremoniala traditionala.
Iata, n cele ce urmeaza, doua istorii care ilustreaza doua
maniere diferite de a trai o experienta asemanatoare. Prima se refera la o perioada de izolare pe care am petrecut-o
n Sinai; cea de-a doua, la experienta de cautare a revelatiei traita de un lakota traditional din secolul trecut.
t

Archie Fire Lame Deer, The Gift of Power, Ed. Bear

& Ca.
157

Meditatia din desertul Sinai


- decembrie 1995
n decembrie 1995, m-am deplasat n desertul Sinai, deoarece doream sa ma lamuresc asupra directiei pe care sa o
dau cautarilor mele personale si spirituale. Am plecat din Cairo ntr-un autobuz ntesat de egipteni, cu exceptia unui cuplu de italieni si a doua suedeze pe care beduinii le devorau
din priviri. Dupa sapte ore de mers ntr-un peisaj monoton
si o oprire mai mult dect binevenita, ajungem n satul SainteCatherine, la cteva sute de metri de mnastirea unde se poate vedea rugul arznd - acesta este locul n care se spune ca
Moise l-ar fi ntlnit pe arhanghelul Gabriel cu prilejul ,ascensiunii sale spre naltimi si al ntlnirii cu Cel Vesnic.
Satul are cteva case si hoteluri simple dar confortabile
pe care israelienii le-au construit prin anii '70, cnd acest
tinut facea parte din teritoriile ocupate, luate de la egipteni
dupa razboiul din 1973.
Sntem la poalele muntelui Sinai. Nu este un desert placut vederii, asemeni Saharei cu dunele ei, ci un amestec de
zone stncoase, vai si rpe - locul este propice unei retrageri si favorizeaza dezbaterea cu propria lume interioara.
Cerul este de granit. n aceasta perioada a anului este un
frig sec si muntii se nalta asemeni unor degete care arata
spre cerul senin, fara nici un nor. Sinaiul a fost ocupat de
vechii egipteni si basoreliefurile rupestre de aici prezinta victoriile lor asupra triburilor de beduini, n perioada dinastiilor IV -VI.
La sosirea mea fac cunostinta cu Ahmed, un tnar beduin
ager ca o maimuta, care tr~buia sa-mi fie ghid n zilele urmatoare - contactul fusese aranjat de niste prieteni din Cairo, carora le dezvaluisem intentiile mele.
Petrec prima noapte ntr-un hotel din sat, ca sa ma pregatesc pentru singuratatea din zilele urmatoare. Hotart sa
dorm pe munte, ma echipasem n consecinta - bocanci, un
rucsac, o caciula de montagnard si manusi calduroase. A
doua zi dimineata, Ahmed vine sa ma ia si facem un tur al
mprejurimilor. Vizitam, n primul rnd, mnastirea, care este

158

locuita de calugari. Biserica este simpla, dar energia generata de rugaciunile a zeci de generatii de credinciosi este puternica. Ma reculeg cteva clipe n fata rugului arzator, care
seamana mai mult cu un arbust - sa fie oare acesta rugul
autentic, asa cum pretind panourile publicitare?
Dupa vizita la mnastire, am primul contact adevarat cu
natura. n fata mea se nalta muntii Moise si Sainte-Catherine, cu o alti~dine de apr~ape d~ua mii ci~ci sute de metri.
Ma hotarasc sa fac o recunoastere a regiunii si ncep sa urc
pe drumul care duce spre munte. La o ora de mers, ajungi
la raspntia n care se despart potecile spre muntele Moise si
muntele Sainte-Catherine.
Ma opresc pentru o scurta ceremonie. n maniera indiana, fac ofranda cu tabac n cele sapte directii si cer ajutor si protectie spiritelor naturii prezente n acel loc. Continundu-mi
ascensiunea, ncep sa le simt
prezenta, iar stncile mi nfatiseaza imaginile lor gravate pentru eternitate - capete de soim, de ibis, de maimUta.
O ora mai trziu, descopar un loc potrivit pentru zilele
urmatoare. nlatur pietricelele din jur si ma instalez pe un
colt de stnca. Peisajul este spectaculos. Aici, sufletul nu poate dect sa se nalte spre ceruri ..
O stare de somnolenta pune stapnire pe mine - porniseram de dimineata si Ahmed se ntorsese acasa dupa ce
am plecat de la mnastire. ncetul cu ncetul, intru ntr-o stare de cautare a revelatiei occidentale si adorm pe sacul de
dormit pe care l aveam cu mine. Simteam cum somnul care
ma cuprinde este o pregatire a spiritului meu. Aveam oricum nevoie sa capat putere pentru noaptea urmatoare. Convenisem cu tnarul meu ghid sa ne ntlnim la nceputul serii, deoarece el voia sa ncepem ascensiunea spre muntele
Moise spre orele doua ale diminetii, ca sa putem ajunge pe
vrf la rasaritul soarelui. Acolo unde profetul a primit tablele Legii si a ncheiat alianta dintre Iehova si Israel.
Cnd ma trezesc, ramn nemiscat si ma hranesc cu linistea care ma nconjoara, tulburata doar de sunetul clopotelor
de la mnastire, care urca nspre munte. O pasare se apropie de mine si i arunc o firimitura de pine. ncurajata de ati-

159

tudinea mea calma, ea revine de mai multe ori sa ceara de


mncare. Aici, pe aceste naltimi, ma gndesc la poporul lui
Abraham, care n urma cu mult timp a trecut prin aceste
locuri. Evenimentele care s-au desfasurat n Egipt la acea
epoca constituie una din marile enigme ale istoriei. Printre
attea popoare alogene care locuiau n Egipt, un trib, care
respingea cu dispret politeismullocal, a reusit sa fuga din
tara si sa creeze ntr-un tinut al fagaduintei un stat independent, fondat pe monoteism. Mai trziu, aceasta gndire unica a servit drept fundament pentru doua religii majore ale
umanitatii: crestinismul si islamul.
La caderea ~optii, ma duc n vale sa ma ntlnesc cu Ahmed, si n jur de ora doua a diminetii, pornim la drum. U rcusul este greu, iar eu regret ca Moise nu a trait marea sa
viziune pe o plaja a Marii Rosii! Spre ora patru, ne oprim
sa bem un ceai, oferit de niste beduini pe jumatate adormiti, si ajungem imediat apoi la baza celor sapte su!e de trepte cioplite grosolan n piatra. Este ultimul efort. In vrf, ne
asteapta o capela mica.
Ma asteptam sa fiu singur, nsa descopar o adunare formata din coreeni galagiosi, germani, italieni si ctiva francezi. Cu toate acestea, spectacolul este superb. La ora sase,
orizontul se nroseste. Gasesc un loc linistit, mai retras, pentru a admira rasaritul soarelui.
Pot acum sa intru n lumea mea interioara fara sa fiu deranjat. Simt o pace adnca pe care cele cteva pasari de la fata
locului nu o tulbura. Snt obosit dar mi dau seama, cu prilejul acestei introsp~ctii, ca, prin exercitiu fizic, subconstientul capata suplete. In cele din urma, mi regasesc ghidul si,
nca dimineata fiind, ncepem coborrea. Ma despart de el si
ma ndrept spre acel colt stncos care mi va servi drept refugiu n zilele urmatoare.
La amerindieni, o astfel de experienta se desfasoara ramnnd singur patru zile si patru nopti n acelasi loc, fara mncare si fara bautura. Aici, scopul meu era sa petrec zece zile
n singuratate, hranindu-ma doar cu putina pine si cu banane, pe care Ahmed urma sa mi le aduca din doua n doua zile.
160

n noaptea care a urmat, am avut niste vise stranii - scene din al doilea razboi mondial defilau pe ecranul constiintei mele. Apoi, am vazut un peisaj n care se gaseau mici
ridicaturi de piatra lungi de doi metri si cu o deschizatura
semicirculara. Inauntrullor, persoane culcate care par adormite. Un barbat se ridica, vine spre mine si ma invita sa ma
lungesc si eu n acel loc deosebit. "Vei ntelege, mi spuse el,
atunci cnd trupul si spiritul tau constient vor fi adormite.
Adevarul Golgotei - aceasta victorie asupra mortii - devine, prin contemplarea propriului tau cadavru, o parte integranta a vietii spirituale. Cuvntul omului este neputincios n a exprima starea de nefiinta. Adevarata ei fata este
linistea care ti patrunde adnc n suflet si-l face sa rodeasca, n vreme ce cuvntul nu face dect sa-I nfloreasca."
n dimineata celei de-a patra zi, ma cufund ntr-un~maelstrom emotional. Snt agitat si ma cuprinde mnia. Incerc
sa analizez - n zadar! Totul este furie: eu, viata, ceilalti,
lumea. Snt n conflict cu toti si cu toate. Dupa doua ore,
mi dau seama ca am atins un strat de mnie n profunzimile sufletului meu. Singuratate a si linistea erau pioletii care
mi permiteau sa explorez aceasta arheologie psihica n care'
ma implicam n mod voluntar. Am nceput sa vorbesc cu
voce tare. Spiritul meu constient ma ndemna sa meditez,
sa spun rugaciuni de multumire - degeaba! Eram stapnit
de forte turbionare proiectate de catre inconstientul meu
si nu ntelegeam ca sufletul meu se elibera, de fapt, din zonele comprimate.
Plin de furie, m-am ridicat si, ca un calugar nebun, am
nceput sa blestem n gura mare ntreaga Creatie. Apoi,
la fel de brusc cum a aparut, furia s-a stins, cednd locul
unei diarei puternice care m-a usurat. Am evacuat astfel
fortele obscure continute n suprastructurile
mele inconstlente.
, Din aceasta clipa - ca si n zilele care au urmat - m-a
cuprins o stare de pace si seninatate al carei nectar l-am savurat din plin. Spiritul putea sa analizeze, sa simta si sa reactioneze fara emOtie dar cu un sentiment de plenitudine.

161

Mi-am dat seama ca meditati a asociata cu linistea interioara repre~inta un sprijin eficient n ncercarea de a-ti odihni
spiritul. In acelasi timp, n ea nsasi, ea nu actioneaza dect
asupra structurii psihologice a fiintei - un aspect asupra
caruia maestrii spirituali moderni din India au insistat n
mod deosebit. Atunci cnd este atinsa "masa critica", gndirea si linistea dispar, probabil, si atomul interior se dezintegreaza. Dar atunci, cine mai ramne pentru a afirma:
m-am dezintegrat?
Este nsusi conceptul oriental al fuziunii fiintei umane
cu fiinta divina. Aceasta identificare este numitorul comun
al tuturor misticilor occidentali si orientali. U panisadele,
scrieri sacre din India, proclama: Aham Brahsmi (Eu snt
Zeul Brahma). Misticii persani urmeaza aceeasi cale, iar Maestrul Eckhardt, mistic renan din secolul al XIV-lea, s-a facut
ecou, n Occidentul crestin, al acestei vechi gndiri indiene.
Calauzit de propriile sale experiente mistice, el a fost primul
din Europa care a reluat conceptul de gndire nelimitata.
Cu totul altfel stau lucrurile n cazul experientei amerindiene de cautare a revelatiei, cnd fortele si reprezentarile naturii devin ndrumatori care i permit cautatorului sa
patrunda n mod activ n puritatea esentiala a universului.
Istoria care urmeaza a fost nregistrata de etno-muzicologul Frances Densmore1, care a descris o astfel de experienta ntreprinsa n secolul al XIX-lea de un lakota traditional:
"Pe cnd eram tnar, mi-am dorit sa am un vis care sa-mi
arate calea pe care o am de urmat n viata. Stapnit de aceasta dorinta, am ntlnit un medicine man n fata caruia mi-am
deschis inima. El mi-a explicat ce am de facut iar eu i-am
urmat indicatiile ntocmai. Alesesem deja o colina pe care
sa-mi astept visul, iar dupa ce m-am despartit de el, m-am
dus si m-am instalat n vrful ei. Nu mi se spusese sa postesc nainte de acea ncercare, dar binenteles ca nu-mi luasem nici un fel de mncare cu mine. Pe la jumatatea dru-

I Frances Densmore, Teton Sioux Music and Culture, University


Press of Nebraska, 1992.
162

si cam t?t asa de larga, c sa am unde sa ma asez daca simt


nevoie. In cele patru colt ri, am pus o ofranda rituala (bumului spre vrf, am SaPa~o groapa adnca de vreun metru
cati de stofa si saculete de rugaciune) - ele aveau menirea
sa
tru demonstreze
colturi ale lumii
dorinta
si as~f?tam
$ea de nerabdator
a primi mesaje
sa aud
dinncele
vis vopacea unui animal sau a unEi pasari vorbindu-mi.
nainte de rasaritul soare ui, am zarit o lumina stralucitoaAm ramas
toatarasarit.
noa~tea
ochii capul
nchisi.
Chiar
re venind
dinspre
Era acolo,
un om.cuAvea
nfasurat
spus: ~ U rmeaza-~a ~>, s' s-a transformat de ndata ntr-un
corb.
In visul
meu,si am
corbul
spre un sat El
n mi-a
care
ca
ntr-un
turban
tin~1rmarit
n mna
un tomahawk.
am patruns n cel mai mare cort. M-am simtit onorat, deoarece nu vazusem nicioda~a un cort att de mare - era cu siguranta
cortul
unui cu
sef.faia
1]\colo,
transformat
nou n om.
Asezat
spre corbul
intrare, s-a
tnarul
zugravit din
n
rosum~-a urat bun-~enit. ]Mi-~ spus ca .est: ~e~ici:.sa ma va.da
acolo SIa adaugat ca toate ammalele SIpasanle 11 erau pnete~e. D.orea .sa mi arate f~m_ p:o~edase pentru a le obyi~e
C~lt.An: v~zut .atunci cos ~i, fl"';lturi,tot soiul de ins:c:e mici
SI pasan dm
dIverse
1. MI-am
capul,cetmarul
se
pnetema.
MI-a
cerut spec
atu~cI
sa ndIc aplecat
capul. Ceea
am SIfa.:
transformase n bufnita ifr toti cei din escorta lui, n corbi.
cnd ceri ceva, si viata -ti a fi lunga! Apoi, ea s-a transformat n elan. La picioarel lui, am, vazut leacurile pe care ni
Bufnita mi-a spus: p~'veste ntotdeauna spre vest atunci
le
minune
ofera sa
elanul
ma mai
si cercul
astept,peporului
~nd am auzit
meu.unMa
sunet.
ntrebAm
amncerla ce
a deveni constient de pr 'pria-mi dorinta.
Pe vremea aceea eram nca tnar si doream sa o apuc pe
poteca razboiului pent
a-mi fauri un nume. Dupa acest
cat sa-I
si m-a~
pomenit
nainte
chiarm-a
de
vis,
am reproduc
primit uneori
aj 'etor
dinsprecntnd
est, dar
cel care
ajutat ntotdeauna a fosti vestul. Toate pasarile si insectele
dinspirit
visul pentru
meu erau
pe care trebuia sa le pastrez vii
n
a le entit~ti
nva~a calea."

163

Relatia
, cu natura
Experientele traditionale si tlnoderne de cautare a revelati ei se deruleaza, de obicei, locuri izolate. Este cu att
mai comic sa constatam n ce asura popoarele traditionale si omul modern nteleg r latia lor cu natura n mod
diferit. Odinioara, cnd oameni' traiau mai aproape de natura si erau mai bine integrati habitatul lor, ei nu se simteau rupti de restul lumii. Erau obisnuiti sa traiasca n armonie cu diversele elemente, fii te si forte naturale de care
depindea buna lor stare. n acea ;e~e, p~trivit viziunii traditionale, toate lucrurile erau 1 gate ntre ele ca tot attea
parti ale unui univers unificat. 1 schimb, civilizatia urbana
tinde sa perceapa habitatul ca p un loc imobil si nu ca pe o
prelungire a fiintei esentiale. A nvatat sa avem ncredere
n barierele tehnologice si sa cre em n superioritatea omudim mai degraba la ideea de n tura, iar nu la realitatea fizica a acesteia.
Diferenta semnificativa dint e experierltele traditionala
lui
pentru a de
ne cautare
simti protejati
naturii. Ne
gnsi moderna
a revelaleieireactiile
ridica totodata
problema integrarii mesajelor primite Cautatorii din vechime si
integrau cu usurinta viziunile sfera activitatilor lor culturale - vnatoare, raiduri razb inice, cult, relatii cu comunitatea. Ei posedau de asemen a mijloacele pe'ntru a verifica, interpreta si utiliza mat eri luI din viziunile lor.
Pentru un cauta.tor contemp ran, o astfel de viziune este
att de ndepartata de nivelul de onstiinta actual, nct el nu
mai ntelege cum stau lucrurile Am ntlnit persoane care
cauta sa-si analizeze viziunile tr-o maniera att de rationala, nc~ provoaca un soi de f agmentare.
'
Contemporanii nostri au m ratisat cu entuziasm un numar de practici spirituale secula e - calatoria samanica, ceremonialul asa-numitei sweat lodge, dansurile totemice,
chiar utilizarea plantelor psihotrope. Din pacate, ei le-au
interpretat adesea la nivel prim r, ca sprijin. pentru o introspectie terapeutica. Orict de v labila ar fi aceasta, ntre samanism si psihologia moderna ~-a creat o falie. Dupa mine,
I

164

psihologia poate - chiar trebuie - sa fie spiritualizata, nsa


este esential ca ea sa ramna un element al samanismului si
nu Invers.

Roman Nose si experienta lui


de cautare a revelatieP

Roman Nose era cel mai cunoscut razboinic cheyen din


vremea sa. n timpul marilor confruntari din anii 1860, reputatia lui s-a raspndit cu repeziciune n rndul albilor, care
au ajuns sa-I considere drept sef n toate contactele lor cu

che'lenii.
In lupta, el purta ntotdeauna celebrul sau coif de razboi
confectionat n nord de catre White Buffalo Bull, unul din
cei mai vestiti vraci ai timpului sau, cel care la finele secolului trecut mai traia nca la Tongue River Agency.
Acest coif de lupta era unic n felul lui. Pe cnd era nca
mic copil, Roman Nose traise o experienta de cautare a revelatiei. El postise timp de .eatru zile pe o insula din mijlocul unui lac din Montana. In vis, i aparuse un sarpe care
avea pe cap un singur corn. Inspirndu-se din aceasta viziune, White Bull i confectionase coiful acela att de deosebit: n locul celor doua coarne de bizon clasice, fixate de o
parte si de cealalta a capului, acesta nu avea dect un singur
corn n mijlocul fruntii. Trena i era att de lunga, nct aproape ca atingea pamntul, chiar si cnd razboinicul era calare.
Ea era alcatuita dintr-o banda de piele de bizon tnar, ornata pe toata lungimea cu pene de vultur - mai nti, patru pene
rosii, apoi patru negre, alte patru rosii, si tot asa, n total,
patruzeci de pene. La fabricarea acestui faimos coif de lupta, White Bull nu folosise nimic care sa provina de la oamenii albi, nici pnza, nici ata, nici metal.
De regula, coifurile de lupta nu necesitau dect putina
pregatire nainte de folosirea lor ntr-o confruntare; cel al
1 Georges Hyde-Georges Bent, Histoire des Cheyennes, Editions du
Rocher, Monaco.

165

lui Roman Nose, fiind unul foarte sacru, era obiectul unor
ceremonii importante. Pentru a fi scos din tocul lui de piele, acesta trebuia tinut deasupra jaraticului peste care se presarase un strop de radacina medicinala; apoi coiful era prezentat spre soare de patru ori, extras din toc si ndreptat
spre nord, vest, sud si est. Abia atunci Roman Nose si-l punea cu grija pe cap. n plus, el trebuia sa-si mpodobeasca
chipul cu vopsea sacra: galben, pe frunte, dungi rosii peste
nas~ si negru pe gura si barbie.
In fine, portul coifului sacru implica si respectarea unor
reguli de conduita. Roman Nose nu avea voie sa consume
anumite alimente, trebuia sa lase sa treaca patru zile nainte
de a intra ntr-un tipi n care se nascuse recent un copil si
nca alte cteva interdictii. White Bull l pusese n garda, n
mod deosebit, pe Roman Nose sa nu consume nici un aliment care avusese contact cu metalul; el insistase asupra faptului ca, daca nu respecta aceasta regula, luptatorul risca sa
fie ucis n lupta urmatoare. De altfel, indienilor din zona Ma. rilor Cmpii nu le placea sa mannce cu linguri, furculite sau
cutite metalice, deoarece vracii lor credeau ca, printr-un fenomen ciudat de atractie, razboinicii care consuma un produs atins de fier vor fi ucisi de un glont de fier n lupta urmatoare. De aceea, cei mai multi dintre indieni preferau sa
mannce folosind betisoare as cutite n loc de furculite.
Or, cu cteva zile '~ainte de batalie (afacerea For~yth),
indienii sioux le-au oferit ctorva cheyeni de vaza, printre
care si Roman N ose, un festin. Stnd de vorba cu ceilalti sefi,
acesta din urma a uitat sa le atentioneze pe femei sa nu-i atinga mncarea cu vreun obiect metalic. Dupa masa, el si-a amintit ca uitase sa dea instructiunile obisnuite si i-a cerut sefului sioux sa afle de la fe~eile care p~egatis~ra hrana d~ca
fusese folosita vreo ustensila metalica. Una dintre ele si-a
amintit ca luase pinea sefului cheyen de pe placa de cop~ cu
ajutorul unei furculite metalice. O neglijenta care a spulberat puterea ce-l proteja pe Roman Nose. Aceasta nu putea
fi restabilita dect prin efectuarea unor ceremonii de purificare, care durau nsa prea mult si iscoadele lui Forsyth au
fost semnalate nainte ca Roman Nose sa le poata ndeplini.

166

Iata de ce marele razboinic, gata oricnd sa se arunce n


lupta, nu a participat la confruntarile din prima parte a zilei. El era convins ca harul protector i este att de slabit, nct ar fi murit cu siguranta. Totusi atunci cnd White Bull si
White Horse au venit sa-I implore sa conduca lupta, el nu
a putut sa-i refuze. Roman Nose, care se batea ntotdeauna n prima linie, nu mai fusese ranit pna atunci dect o singura data de o sageata pawnee. n ziua aceea, el a fost ucis
n floarea vrstei.

5
Cautarile fizicianului

r'

n traditia samanica, exista l gaturi strnse ntre activiRitualuri


samanice
fizica . oAcestia
derna spun cu totii ca
tatea
vracilor
si lumea sispiritelo
au ndrumatori care le vorbesc lsi care le dau metode sau
cai de vindecare. Samanii i invofa prin cntece sacre. Exista, fara ndoiala, o legatura ntre acestea si imnurile diverselor curente religioase. Unul diln secretele tehnicii de vindecare samanice este chiar trans~erul de energie vibratorie
. - al unei unde sonore - de la o l1'ersoana catre organul bolnaval unei alte persoane. Atunf.i cnd o parte a corpului
care organ, fiecare celula are o ezonanta, un pattern1 vieste bolnava,
este cnd
afectata
bratoriu.
Atunci
un armoni
organ tantregului
ste bolnav, ansamblu.
el nu mai Fieprimeste energie vibratorie de la re~tul corpului; frecventa cu
care el vibreaza nu mai este n krmonie cu modelul (patn ce mod poate nsa un org n bolnav sa intre n rezonanta
partile sanatoase
ale co pului?
tern-ul)cu vibratoriu
al ntregulUitOrp.
Ascultnd ritmurile tobelor, 9ntecele beduinilor din dese~ul Sin~i, .cntece~e ceremontale ale in~ienilor lakota,
ml-a~ amm~lt ca unIversul a fosf creat p.lecmd de.1a:,:m s~net pnmordlal, exact ceea ce propovadmesc cabahstll. Pnn
psalmodierea rugaciunilor, prin tntonarea cntecelor sacre,
se
reintroducerea
suscita schimbari
acestor
n snul
sunetematfriei.
nforp; Vindecarea
cu alte cuvinte,
constaprin
n
producerea
t

168

sunetelor corecte, ac[de parti ale corpului afla-

Cuvnt englezesc cu sensul de exe plu, schema, model.


1

te ntr-o stare dizarmonica pot fi readuse ntr-o stare de echilibru, adica ntr-o stare sanatoasa. Este experienta pe care
o traiesc samanii prin cntecele lor. Pentru samanii amazonieni, intonarea cuvntului "jaguar" reprezinta nsasi invocarea animalului, prin urmare, daca un vraci invoca numele jaguarului sacru, acesta chiar apare. S-ar stabili astfel o
!egatura ~tre un sunet sacru si un obiect real care poate fi
Invocat pnn sunet.
Dar, prin invocarea jaguarului, samanii se i~entifica totodata cu cel care traieste n fiecare dintre noi. Invatamintele lor transmiteau fiint~lor astfel nvestite cunoaster~a modelului vibratoriu al jagu~rului. Acestora li se dadea'posibilitatea
sa rezoneze sincronic cu jaguarul arhetipal, mai exact cu toti
jaguarii de pe planeta. Fiecare animal este reprezentat printr-un totem care simbolizeaza faptul ca, n planul lumii vii,
sntem cu totii frati si surori.
Aceasta ntelegere a universului si gaseste ecou n fizica cuantica. Exista o interconexiune fundamentala care leaga totul. mi dau seama ncetul cu ncetul ca samanii percep universul ntr-o maniera mult mai cuprinzatoare dect
cea propusa de modelele mecanice ale paradigmei carteziene
sau ale relativitatii galileene. Samanii nu percep realitatea din
perspectiva raportului cauza-efect; pentru ei, realitatea este
asemeni unei pnze de paianjen, o retea apropiata de interconexiunile observate n modelele fizicii cuantice. Aceasta
pnza de paianjen, un soi de Internet spiritual, era numita

wyrd de catre vechii samani saxoni din Europa de Nord.


Wyrd este un termen din engleza veche care a dat n engleza moderna ndeosebi cuvntul weird1 Sensul sau literal
este acela de "destin", desi cuvntul nglobeaza o nOtiune
mult mai larga. Wyrd provine dintr-o radacina indo-europeana care a dat cuvntul nordic urdhr sau, mai apoi, germanul werden, a deveni. n spatele acestei notiuni, regasim
conceptul oriental de karma. Dar, la origine, wyrd definea
un mod de existenta care implica puterea de a controla des1

Straniu, ciudat.

169

tinul, un mod de viata n care evenimentele erau legate unele de altele asemeni firelor ncrucisate ale unei pnze de paianjen. De aici provine ideea pnzei care vibreaza a acelui
wyrd, sau a destinului.
n sistemele de credinta traditionale1, ndeosebi n cele
anglo-saxone, ceea ce tinea de domeniul de referinta al termenului wyrd se caracteriza printr-o anumita necesitate,
printr-o "existenta" att de palpabila, nct era de netagaduit;
vibratia si motivele vibratorii erau deosebit de importante. Toate evenimentele erau legate unele de altele. Teoretic,
influenta unui eveniment asupra altuia putea fi resimtita peste
tot, deoarece ntreaga pnza se afla n vibratie. Dar aceasta
legatura nu era, de fapt, niciodata realmente evidenta pentru oamenii obisnuiti, pe care bolile sau alte necazuri i dezorientau. Ceea ce explica necesitatea ca samanul sa "vada"
aceasta legatura si sa-i explice sensul. Astfel a luat nastere
o noua ntelegere a vietii. Pentru a accede la aceste viziuni
. noi, samanul practica n general o serie de ritualuri care aveau
rolul sa-i modifice capacitatea de constientizare. Samanul
putea astfel sa vindece, sa prevada viitorul, sa se "metamorfozeze" prin transferul sufletului sau n animale sau plante.
Samanii nu se multumesc doar sa constate legaturile dintre lucruri si fiinte, ci le si modifica. Ei snt, la ~rept vorbind,
stramosii psihologilor si medicilor moderni. In vechime, ei
era~ pastratori ai ntelepciunii, precum si povestitori.
In fizica moderna, wyrd s-ar putea traduce prin "non-localizare", formula care ar defini ceea ce n alti termeni s-ar
putea numi o actiune la distanta. n 1964, fizi~ianul Bell ntelesese perfect acest lucru. Ideea ca materia se poate deplasa mai repede dect lumina ncepuse sa aiba ecou n rndul unui mare numar de cercetatori. Astfel, teorema lui Bell
postula ca, atunci cnd doua particule gemene se ndeparteaza una de cealalta cu viteza luminii, o aCtiune exercitata asupra uneia dintre ele induce o reaCtie din partea celeilalte. Cele doua particule vor ramne strns legate, n pofida
1

170

Brian Bates, Le Sorcier, op. cit.

distantei, ca si cum infotatia

ar circula ntre ele cu o vi-

teza superioara celei de deplasare a luminii. Asadar, se pare

se experiente cauta astazi sa confirme aceasta teorie. "Daca


acestea
aduce probel
scrie Fritjof Capra
I, teca existavor
ntr-adevar
o inf~1asteptate,
rmatie supraluminica.
Numeroaoria informatiei supraluIl1linice va putea servi drept baza n
li~at:~ cuant~c~ s.e conto sio~eaza fa~a ncetare ntr-.o mamera ImprevIzIbIla,
aduc ndpsihice
m actuahtate
explicarea
unor fenomeje
precumparadoxun
telepatia. comReaparabile koanilor din religia zen, aceste enigme absurde
utilizate de maestrii zen pentru a-si transmite nvatatura ."
In anul 1935, la Univ rsitatea din Princeton, trei cercetatori, Einstein, Podolsk si Rosen, au ncercat sa combata
mecanica cuantica, prea ogata n paradoxuri dupa gustul
lor. Ei au stabilit un prot col de cercetare cu scopul de a desului comun. Realitatea .-a contrazis, ei demonstrnd fara
voia
lor ceea
ce ncercau
infirme.
monstra
ca rezultatele
pre1saazute
de aceasta snt contrare senPotrivit teoremei lui Bell, "partile distincte" ale univervelul cel mai profund si undamental. Fizicienii au nteles
sului
ar fi ca
legate
ntr-o
intimaridica
si nemijlocita
nide
ndata
aceasta
situajaniera
ie singulara
o ntrebare la derapid dect viteza lumini ?
n perioada n care B 11 si elabora t~oria, aceasta experienta
era pot
dectdoua
un pro'ect,
o viziune.
1972,
John Claulicata: nu
cum
el~1 ente
oarecareIn sa
comunice
mai
ser si Stuart Freedman, qe la laboratorul de fizica al Uniau demonstrat astfel vaIi itatea previziunilor statistice ale
lui Bell. Teorema lui Bel nu se multumeste sa sugereze ca
realitatea este extrem de diferita de ceea ce pare, ci afirma
versitatii
din Fi
c~aifornia,
trecut la realizarea
ei Si.
categoric Berkeley
acest lucru.
icienii auaudemonstrat
ca viziunea
noastra rationala asupra ~umii este profund nesatisfacatoare.
afirma
Pe lacajumatatea
particuleleanilof
g~mene
'70, unii
din auexperientele
mers chiar pna
EPR2la sia
1
Z

Fritjof Capra, Le temps 1u changement, op. cit.


Einstein, Podolsky si Rosen.

171

Clauser-Freedman,
desi separate n spatiu, ramn conectate n absenta oricarui schimb de semnale.
Fizica c~antica redescoperea concepte foarte vechi. Studiind aspectele moleculare ale materiei, anumiti fizicieni cuanti ci ajung la concluzia ca materia nu ar putea exista n absenta unei constiinte care sa o perceapa. Aceasta notiune de
constiinta ramne nsa extrem de vaga. Viziunea carteziana clasica nu admite faptul ca aceasta ar putea exersa o influenta asupra lumii fizice. Partizanii acestei viziuni ar folosi un alt termen pentru a descrie ceea ce se ntmpla n
timpul unei observatii, ar vorbi de nregistrare, de masura,
de recunoastere, de pregatire sau de stare. Ei ar spune ca
un pattern de probabilitati a fost redus dintr-o multime la
un rezultat exact, precis. Cu toate acestea, nici un fizician
nu ar nega faptul ca, fara recunoasterea unui model, acest
rezultat nu ar putea fi perceput. Constiinta si lumea materiala snt legate, iar modul pe care un om de stiinta l alege pentru a-si practica observatia stiintifica afecteaza obiec. tul observat. Exista, asadar, o legatura semnificativa ntre
observator si obiectul observat.
Aceasta ~iziune asupra lumii uneste perfect curentele de
gndire samanica, ce exploreaza de milenii realitatea situata dincolo de universul senzorial. Includerea constiintei umane n teoriile stiintifice este un fapt recent. El 'ar p~tea favoriza n multe privinte deschiderea unor piste noi care ar
putea transcende cadrul conventional al stiintei. Dar exista
constiinta si Constiinta, cea de-a doua fiind eventual cea a
samanilor. Daca o astfel de entitate exista, putem sa ne unim
cu ea si sa intram n rezonanta cu fortele fundamentale, asa
cum fac vindecatorii sau vindecatoarele nca de la nceputul timpurilor. Poate ca aceasta unire este o conexiune cuantica ce leaga tot ceea ce traieste n univers. Cum am putea
oare sa dezvoltam o relatie mai sensibila, mai subtila cu noi
nsine si cu universul n care traim? Poate acceptnd ideea
de a ne aventura n starea de constiinta samanica ce leaga
fiinta umana de lumea vizibila si invizibila.
Aceasta conexiune se realizeaza atunci cnd un saman intoneaza un cntec sacru sau cnd un preot psalmodiaza o

172

su;ta de mand.le.

s.mll

;ntra n rezonanta

cu an;male-

maI sa se vmdece pe sme CI SI sa vmdece pe oncme sufera


le
de t?t~m
o boalaca:e
asemanatoare
salasluie~c ~nfolosind
~l. .Astf~l,
energia
el estecare
cap.a?il
provine
nu nude
la animalul-spirit.
ma:lice
Ritmurile
imit~ proces~le
complexe coPrtinue
siluneori din
seducatoare
n~tura si cel~breaza
ale muzicii glosa. bahtatea umversulUI. AS1fel, asemem tunetulUI care soseste primavara sau vara fac~nd ca pajistile de pe marile cmpii
sa nfloreasca, muzica amerindiana hraneste stratul din care
tecele cu sunetele produs

de o toba si de un flaut sau o urui-

toare. Instrumentele snt folosite. ca ~n:~tatii al~ putern~ce:


inima omului si trage se~. n general, ac~asta combina cnlot. f<?rte elem;:ntare ~le ~I~e~~lu1. Bata~le tobel r~pr:zI~t:
pluteasca
schplrea care
afara11permIte
din salasu~~rlmll
ei. Muzica
umaneflautului
sa se despnnda
(cele sase SI
orisa
ficii ale acestuia reprezetnd
cele patru puncte cardinale,
p~us"~e:ulJi pan::ntul) 1ste v~t':.l car~ purifica "si care ~a
vIata Immll.
inima
si ncarca
Urultoarea
fiirita de rfprezmta
fnergie. Ritmurile
lumma care
muzicale,
patrunde
rugam
ciunile
si z~omotele
c~e: ce Michael Har':
ner
a numIt
o stare din
de najtur~pr~voaca
cdnstunta samamca.
Starile de constiinta S
Starea de constiinta

Jamanica (SCS) constituie

profunda a samanismuhk
decatorului sa fie stapnll

esenta

Ea este cea care i permite vintimpului - acel timp universal

de dinaintea
Izgoniriin diIt
Paradis
- si al samanul
imaginarului.
Este
starea
de constiinta
calre
se scufunda
care opereaza un ritual activ al re~urselor mentale la care noi nu mai
avem acces din cauza de endentei noastre de gndirea logica si rationala. V.V. N limov a demonstrat ca problemele stiintifice si gaseau n .eneral rezolvarea atunci cnd cercetatorul permitea sindr mului Eureka! sa iasa la suprafata
din adncimile fiintei lui. Confruntat cu probleme complexe, vraciul recurge mai d~graba la aceasta calatorieinterioa-

173

ra dect la ratiune. Evocnd amintiri senzoriale, abstractii si


simboluri, el trece n revista fluxul de imagini din subconstientul sau fara a face apel la capacitatea critica a constiintei sau la dimensiunea spatio-temporala a universului. Astfel, samanul se racordeaza la o baza de date care, ntr-o stare
obisnuita de constiinta, este inaccesibila.
Deoarece nu au luat n considerare aceasta distinctie dintre SCS si starea obisnuita de constiinta, occidentalii si-au
format o imagine falsa despre practicile samanice. Celor obisnuiti sa rationeze n termenii unor realitati multiple, precum
metafizicienii, anumiti fizicieni din domeniul cuanticii si samanii, le este usor sa nteleaga implicatiile SCS. Atunci cnd
gndurile snt ntelese ca avnd consistenta materiala sau cnd
lucrurile capata natura gndurilor - un schimb permanent
ntre masa si energie - sistemul samanic nceteaza sa mai fie
un c~~~lomerat de credinte animiste catalogate drept superstltll .
. Problema existentei unei alte realitati tangibile se pune
. de asemenea si n cazul riturilor si simbolurilor din ceremoniile de vind~care. "Riturile" si :,simbolurile" snt concepte
pe care culturile occidentale se multumesc sa le perceapa la
nivel metaforic. Or, n SCS ele nu snt altceva dect realitatea alternativa a samanului. Atunci cnd acesta mbraca pielea animalului sau totemic si ncepe sa danseze n jurul focului, cel care danseaza de fapt nu mai este omul ci animalul.
Dupa Charles Tart, un psiholog care, de la sfrsitul anilor '50, a procedat la o clasificare a activitatii cerebrale, SCS
reprezinta o stare de modificare a unei constiinte slabe. Creierullucreaza n ritm alfa, adica la un nivel lipsit de adncime. Cu toate acestea, extazul samanic reprezinta o stare
de modificare specifica. Ideea ca nu exista dect o forma de
realitate - realitate a obisnuita - si ca orice alta forma de
perceptie ar tine de dom~niul patoiogicului a ngradit foarte mult ntelegerea starilor de expansiune a constiintei. Or,
SCS corespunde acelui domeniu al constiintei descris de
mistici, cel al unei stari de patrundere n profunzimile adevarului, nesondat de catre intelectul discursiv si permitnd
stabilirea unei relatii constiente cu Absolutul.

174

n planul realitatii obi~nuite, informatia se propaga prin


inte~m~diul ~imturilor, tiFpul se ~curge nt~-o sin~ra ?irectIe SI spatml serveste frept banera a schImbulm de mformatii.
ta, exista doar
In realitate
obiectele,
a sa~rnica,
s~acesteadimpotriva,
doar ca parti
timpul
componente
nu exisale unui tot unitar. Nici Cimpul, nici spatiul nu mpiedica

Si ~e
m SCS.
ordmara, asa
cum apare
(la Castaneda
inf~rmatia
sa circule.
aici nOtiune~
realitate non
Situri sacre
si fizicaRegrim
cuantica

sacre - munti, lacuri, p oduri sau canioane - n care, potrivit traditiei, saIasluiesc orte extraordinare. Aceste locuri
venerate
ocupa
un loc
de sebit
n legendele
Teritoriul
fiecarui
pOP~
traditional
include multor
anumitepopoalocuri
re, ndeosebi n cele ale PfPulatiilor amerindiene. La indienii navajo, mitul Facerii dFscrie formarea a patru munti care
nersl, la convergenta sta elor Utah, Colorado, Arizona si
New Mexico. Potrivit u ei legende navajo, Primul Barbat
si Prima Femeie
au creat
acesti munti
din pamntul
n care
strajuiesc
pamnturile
an~estrale
- regiunea
celor four
corPrimul Barbat a amestecat niste esente magice provenind
din aruncnd
est,
tolba lui cu
un leacuri.
tunet dellumina
tei doi au
albacreat:
si mbracndu-1
Blanca Peak,
apoila
ntr-o pe~dea de.1u~~a dtur?-a; muntel~ !aylo~, l~ sud, dintr-un CUtIt de pIatra, mvalumdu-1 apOI m lumma albastra;
luindu-i
apoi
n galben;la Ivest,
muntele
Hesperus,
nord, nvadinmuntii San
Francisco,
dintr-o
raza delasoare,
tr-un curcubeu, mbracndu-1 apoi n ntuneric. Din acel moSI forte speclale: albul p ntru lumma zIleI vemta de la rasarit, albastrul pentru ce l din sud, galbenul pentru soarele dinindie~ii
vest si navajo
negrul aUf,1
pe sociat
tru norii
de furtuna
din nord.
n:ent,
fie.care
?i~ectie.uonei
culori
Toate acestea reprezirta

un soi de geografie spirituala.

Anumite
aranjamente
m1egalitice
si locuri sacre exercita o
1 Regiunea
celor patru col
uri.

175

influenta incontestabila asupra energiei. Aceste efecte erau


cunoscute de catre popoarele vechi si rezultatele lor verificate generatie dupa generatie. n locurile acelea traiau spiritel'e si tot acolo oamenii veneau sa-si practice ceremoniile
si ritualurile. "Snt locuri n care se simte rasuflarea spiritului", spunea Maurice Barres n La Colline inspiree1
Din relatari ale unor calatori n timp, povestiri, legende si unele cntece ceremoniale aflam ca un eveniment major's-a produs n timpul paleoliticului superior. Anumite
popoare au nceput sa se instaleze n apropierea acestor
locuri speciale. Viata nomada a luat sfrsit si clanurile s-au stabilit n locurile respective. Cunostintele lor referitoare la
proprietatile acelor pietre si la toate aspectele legate de mediullor natural erau foarte bogate. Este probabil ca respectivele aranjamente megalitice sa aiba legatura cu prezenta
spiritelor n acele locuri. Daca speculatia mea este corecta,
sensibilitatea anumitor membri ai clanului - samanii - pentru aceste locatii si gaseste explicatia. Indivizii care se mbolnaveau grav si erau la un pas de moarte deveneau samani.
Capacitatea samanica s-a dezvoltat probabil prin intermediul unor fiinte comparabile cu niste detectoare capabile sa
sesizeze radioactivitatea naturala sau alte fenomene fizice
ins olite. n acele timpuri stravechi, cunoasterea nu permitea o ntelegere rationala, intelectuala a cmpurilor electromagnetice - nu exista contorul Geiger; singurul instrument
de detectie era fiinta umana.
Samacii au fost, ~sadar, primii fizicieni din paleolitic, primii care au efectuat experimente fizice. Ei resimteau n fiinta lor fortele invizibile - radioactivitatea,
electromagnetismul - si nefiind supusi limitelor ratiunii, precum
occidentalii moderni, faptul li se parea ct se poate de firesc. Aceste cmpuri, reprezentnd o forta invizibila, au devenit pentru ei sacre. n acest sens, perceptia lor era exacta. Samanii nu erau sensibili numai la cmpurile ins olite care
se gaseau n jurul siturilor sacre, ei erau literalmente niste
detectoare umane.
1 Mauriee

176

Barres, La Colline inspiree, Editions du Roeher, Monaeo.

Este oare posibil ca ptantele sa fi fost si ele afectate de


acest.ecm~uri~?S~iamca rnumiti.~amani f?lo~eau subst~nte pSIhoactive In tImpul cfremonnlor lor SImI se parea ClUcareca
sa aceste
actioneze
ca puncJ~
de sa
atractie
ale acestor
situri
spre
dat
tipuri
de plJnte
nglobeze
cmpuri
subtile
sIbIl
c~r~san:anii
ca InSesIpIetrele,
~e,s.imteauchfmati.
prtntr-un Daca
fenomen
totul este
de rezonanta
viu, este pola
VIntul,ploaIa, furtuna - entru a forma un aranjament spef~l de subti~, sa fie mOde1tede catre spiritele-c?nstiinta cial care sa configureze fn cmp vibratoriu detectabil de
te iesita din comun? Rev nim prin aceasta chiar la originile geobiologiei sacre. Ast el, catedrala Notre-Dame din Paris
este construita
pe anUf.ite
rui ele unui
roman din
anumite
plante si de
fiintetemplu
dotate antic
cu o sensibilitasecolul al II-lea d.C., ncfinat lui Jupiter, care la rndul lui
fusese
samaniiconstruit
celti - druizii
pe un ved1hi
- ntr-un
sit dolmenic
trecut ndepartat.
con.sacrat de catre

Patrunznd tot mai ad c n constiinta samanica a popoarelor


lumii,fizicii
mi-amsaman;ce
dat tr ptat seama ca este dificil sa stabiIpotezele
derna, fara sa recurg la e penenta dIrecta.
Fizicianul american F ed W Olflpropune o serie de ipolesc o relatie ntre lumea s~ma~ca si ~iziunea stiintifica moteze referitoare la ceea c~ am putea ndrazni sa numim fizica samanica. j

ind c~nstituit din ~ibr~tii. cest~a~~t.mo?ele repetitive d~celabile


catre SImplIde
ecton considera
fIZICI.Ca este
vorba de
Primadeipoteza:
toti stmanii
universul
ca VIfivapor care revine n port sau chiar de cele ale luminii, totul este miscare vibratori . Chiar daca nu au nici un fel de
bratiile
sonore
care mode
se deilaseaza
princred
aer, n
deexistenta
cele ale unui
cunostinte
'defizica
na, samanii
unei
1

Fred Alan Wblf, The Eag[fs Quest, Ed. Summit Books, New York.

177

structuri vibratorii a universului. Or, fizica cuantica, precum


si credintele samanice, sugereaza ca universul este alcatuit din
vibratii care leaga tot ce exista n acest "fluid" originar.
A doua ipoteza: samanii nteleg lumea prin perspectiva
miturilor si a viziunilor care, aprioric, par contrare legilor
fizicii. La drept vorbind, ei vad dincolo de barierele uzuale care inhiba spiritele noastre occidentale. n ce constau viziunile samanice ? Cum au aparut ele ? Si cum au devenit ele
materialul legendelor, miturilor, folclorului nostru ?
Este probabil ca nivelul mitic al realitatii, celebrat de mii
de ani, sa fie rezultatul perceptiilor samanice despre trecut
si viitor. Samanii vad probabil imagini mitologice deoarece acestea snt suprapuneri ale unor evenimente apartinnd
unor culturi trecute sau viitoare.
A treia ipoteza: samanii percep realitatea cu ajutorul starilor de expansiune a constiintei .
. Observatorul stiintific are nevoie de constiinta lui obisnuita pentru a interpr'eta un model de fizici cu~ntica. O~,
aceasta ne-a nvatat ca experienta este influentata n mod
inevitabil de catre observator. Fizica cuantica ne indica aici
o maniera de interpretare a starilor de constiinta largita a
samanilor. Acestia manipuleaza probabil materia si spiritul gratie unei forme de energie de observatie pe care o genereaza prin aventurarea n aceste stari de constiinta largita. Faimoasa fraza a lui Crazy Horse capata astfel un nteles
deplin: "Am vazut lumea cea ascunsa n spatele lumii."
A patra ipoteza: samanii utilizeaza orice fel de mijloace
pentru a modifica credinta despre realitate a unei persoane.
Vechiul adagiu spune: "A vedea nseamna a crede." Realitatea samanica se sprijina pe acest principiu. Oamenii nu
vad dect ceea ce cred. Samanii intervin asupra sistemului
de referinta al unui pacient pentru a-l influenta. Astfel, pentru a vindeca un pacient obsedat de boala sa, ei recurg la o
manevra subtila prin care urmaresc sa-i schimbe ideile fixe.
Exista, la amerindieni, o categorie de samani numiti heyo178

ka, clovnii sacri, care recfrg la un anumit joc pentru a abate gndurile indivizilor a upra carora urmeaza sa intervina.
A cincea ipoteza: sa
sibil din punct de veder
tele snt legate la scara u
Subtilitatea consta n

anii aleg ceea ce este comprehenfizic si pentru ei toate evenimeniversala.


-1 face pe individ sa creada ca, ori-

care
interpreteaza
ar fi realitatea
toate perceputa,
semIJielevietii
aceasta
ca fiind
este emanatii
reala. Deale
fapt,
unei
ei
ordini superioare.
A sasea ipoteza: sa1anii patrund n lumi paralele.
Lumea eterica, n senful samanic al termenului, e poate
A saptea ipoteza: to,i samanii lucreaza, avnd constiinta clara a existentei un i forte superioare.
Dar n cea fel
se mani
sta aceasta
forta? Poate
ca samao perceptie
lumii
fiZiCldintr_o
perspectiva
holografica.
nii utilizeaza pur si sim9lu mediul nconjurator, mai exact
terile magice si harul vi decarii. Ei se conecteaza la suflul
planetei
cu ajutorul
cnte~ elor
sacre, al plantelor
si prin
fortele Marelui
Parinte
Pamntulpentru a-si
sporiapro:
pupierea de acele situri vibratorii, astfel nct fortele lor proprii sa sporeasca.
I

dintre si
toate
f-cesteipoteze
esteDaca
conexiunea
dintre Legatura
fizica cuantica
reatitatea
samanica.
ti modifici
modul de percepere a reflitatii, ti modifici de fapt propria
fiecare
realitate.
n Fizicienii
maniera sa
cuant~cisi
si ryfunctie
samanii
de referentul
au ntelessau
acest
cultural.
lucru,
Pe masura ce analizar toa~e aceste lucruri, mi dadeam

cuantica,
seama
chestiune
ca lumea,
de semantica.
asa cuW ofizica
percepem
noi,alegerea
nu esteunui
dectob-o
termina
servator trecerea
care sa masoarf.
respec~~veiproprietati
o anumita proprietate
din stadiul
fizica
de stadede la aceasta, m-am ntr bat daca lumea nu este o creatie a
re
n cel de existenta
- pn~,
implul faptma
al ducea
observatiei.Plecnd
gndurilor
noastre. Acea
tasntrebare
cu cincispre179

zece ani n urma, n perioada primelor mele ntrebari asupra naturii universului. Era posibil oare ca universul sa nu
fie dect un aranjament subtil, o constructie alcatuita din
ansamblul constiintelor noastre legate unele de altele? Nu
ma refer aici doar la lumea constiintei si a gndurilor, ci si
la lumea fizica. ncetul cu ncetul se contura o idee. Nu exista nici o limita, cu exceptia celor pe care ni le impunem noi
nsine. n mintea mea, lumea mitica a ideilor si viziunilor se
suprapunea, putin cte putin, lumii materiale reale.
Cautarea mea prindea contur.
Originile constiintei samanice
Antropologul Jeremy Narbyl propune o ipoteza fascinanta. n urma cercetarilor sale, el a ajuns sa se ntrebe daca
ADN-ul nu se afla cumva la originea stiintei samanice. n viziunile unui mare numar de culturi ancestrale - egiptenii
. antici, animistii din Benin, crestinii, aborigenii australieni
sau amazonieni - regasim, sub o forma sau alta, conceptul de sarpe cosmic. n timpul experientelor desfasurate sub
influenta ayahuascai, imaginile sonore sofisticate suscitate
de viziuni snt de natura interactiva - este posibil sa dialoghezi cu ele. Este vorba de o realitate virtuala, de o pnza
holografica vie, n continua miscare: faimoasa televiziune
a padurii. n urma cu vreo zece ani, i-am prilejuit unui cercetator n domeniul electrofotoniei o experienta de expansiune spatiala a constiintei2 Experienta ne-a permis sa urcam n lungullantului
dublu-helicoidal al ADN-ului.
"Traiesc o senzatie de plutire, a spus calatorul prin acel
spatiu de constiinta. Ma aflu ntr-un univers energetic. E
ca si cum as calatori ntr-o nava spatiala, printre culori care
se succed foarte rapid. Dar aceasta nava este o constructie
energetica a constiintei mele. Mi-am creat un sprijin pen1 Jeremy

Narby, Le Serpent cosmique, Georg Editeur, Geneva.


Patrick Drouot, Nous sommes tous immortels, Editions du Rocher,
Monaco.
2

180

h'

d "lI

d'

ie de el. De cealalta parte a acestei constructii se afla un unitru


avansa, Clar
aca, Inma
ce simt
e msingur
urma, ...nuIata,
malam
amajuns
nevo-...
vers acolorat.
Pe momentJ,
Ma aflu ntr-un loc care ar putea fi asemanat cu Pamntul.
Este o constructie de un alt tip: o forma sferica, universala,
de nuanta albastru-ver~ie.
n doare
aceasta... sfera
si rata
vibratiil~r
se schimba. :j0rpulPatrund
fizic ma
mi ~brac
atunci latura fizica a fii tei ntr-o lumina aurie si ... iata ca
ma simt mai bine. Snt o ~onstiinta ntr-un cmp 'de constiinta superioara si, n ac lasi timp, mi-am pastrat si forma
ncarnata. Purtatorul ac stei forme, trupul meu, este nfasurat ntr-un bulgare de lumina n vreme ce eu, constiinta,
ma aflu n interiorul sfer i albastre-verzui ... Vad acum o ho~ograma cu niste trepte re trecere ... Este elicea de ADN ...
doi reprezentnd planu divin. Ajuns aici, gasesc o noua
treapta
duceSnt
spre
ze 1 ntelepciunii.
Adevarata
treaptasi
Incep saceurc.
saPte~eci
si doua de trepte,
saptezeci
sase, sfera a disparut. A est nivel corespunde unui alt plan
de trecere, de fapt, estef99 360 3 L. Urc ... La patruzeci si
de ~onstiinta, un pl~n ,a~n:ovrtii si a~ :e?asterii (este v?rba
noastere).
desIgur deA
Imi
moartea
continui
Imt!jatlCa,
~scensiunea.
semmflcmd
Iata-marenastere
ajuns la treapSI cu'ta saptezeci si doi, n vrfpl elicei;,Aici este o usa, apoi o scara mare. Este un fel de tFmplu. In vrful scarilor se afla un
soare, un tron si, pe ace t tron, un om. Sau cel putin o divinitate cu cap de sacal easupra caruia este un cap de cobra. Este vorba de Anubis, zeul egiptean al Mortii. Nu este
un preot care poarta m sca de sacal. Nu ... este realmente
vorba de o fiinta avnd ap de sacal.
Nu vreau sa ma ndr pt nspre el deoarece simt o inter-

stiuspatele
unde ma
aflu cu
exactitate.
nu
dictie.
vad Ma
binedoare
ce e acolo.
corpu~~.u n
lui este
lumina
... dar
la treapta o suta... Iata... Anubis a disparut. Acum snt deAm
treapta
si doi.siAr
trebui
sa fiunici
acum
parte.trecut
Vad de
niste
fiinte satezeci
c re danseaza
cnta.
N-am
cea
mai
minevaga
... ncerc
idee unde
sa nteleg
ma laflu.
ce energii
Cei desnt
acolo
manipulate
nu se ocupa
n acea
de

181

dimensiune ncarnata, acolo unde am vazut toate culorile ...


Vad n primul rnd un spectru de culori ... Am apoi o alta
viziune, mai frumoasa, mai pura. n mijloc, se afla o fiinta
de lumina. ncerc sa-mi mping propria frecventa vibratorie spre a ei. Ea este asezata pe un tron si mi ntinde un baston cu mner. Nu reusesc sa ajung la el... Incerc sa fac legatura printr-un canal fin de lumina cu cel de-al treilea ochi
al fiintei de pe tron, dar aceasta nu are chip ... Asta era, acum
nteleg: bastonul cu mner reprezinta treptele de trecere. Reusesc sa-I prind si urc pna la o mie. Pe aceasta noua treapta de trecere, gasesc o carte deschisa n care se afla scris un
text ... Este cartea lui Abraham. O scriere care nu corespunde nici unei realitati cunoscute pe pamnt dar care nglobeaza toata experienta descrisa de mine. Este cartea chipurilor. n ea se gaseste totul: Cel care esti si Cel care nu esti,
Cel care ai fost n trecut si Cel din clipa de fata, Cel care vei
fi n viitor. n ea sta scris tot trecutul omenirii - precum
. si viitorul. Se poate citi totul. Acum nteleg: ntr-un alt plan
de constiinta, totul este posibil. Totul poate fi creat."
Sub influenta plantelor psihoactive, oamenii vad cristale, scari, lanturi elicoidale de ADN. Cum poate oare aceasta realitate moleculara sa devina accesibila constiintei obisnuite? Ce se ntmpla oare n creier pentru ca nivelul de
constiinta al cotidianului sa dispara, necat ntr-un flux de
imagini care nu provin din strafu~durile fiintei ci snt fabricate de aceasta si par sa coexiste ntr-un nivel de constiinta paralel sau superior? Stim ca ADN -ul emite fotom, particule electromagnetice ipptetice, si ca lumina are o natura
dubla, particula si unda. In consecinta, se pare ca lumina
emisa de ADN n teoria lui Narbyl ar fi chiar aceea pe care
o vad samanii n viziunile lor si ca ea este identica celei dintr-un fascicul laser.
'
Or, toti care au vazut deja un astfel de fascicul coerent
stiu ca el produce o senzatie de culoare vie, o luminescenta, o profunzime holografica - exact ceea ce descriu viziu1 Jeremy

182

Narby, op. cit.

nile samamce: culorile devin reale. Emiterea de fotom de catre ADN pare sa explice aspectulluminescent al imaginilor
si aparenta lor tridimensionala sau, mai exact, holografica.
In Guirison spirituelle et immortalite 1, formulasem ipoteza potrivit careia constiinta este un cmp de energie de entropie negativa supraluminos neeuclidiana, adica un cmp
de energie care nu se mai supune legilor fizicii clasice.Cu toate acestea, ea ar putea foarte bine sa fie constituita de cmpul
electromagnetic format de ansamblul acestor emisii, or noi
stim ca n vrful molecl!.lei de ADN se afla un dipol identic unui captator radar. In consecinta, imaginile acelor fiinte luminoase percepute n timpul starilor de constiinta samarucanu ar fi eleoare materializareaconstienta a unei realitati
eterice cu cinci dimensiuni? Stiinta este prizoniera propriu'lui sau postulat de obiectivitate, care a sfrsit prin a capata
valoare de dogma. Cu toate acestea, descoperirea unui cod
genetic unic pentru orice fiinta vie, alcatuit din saizeci si patru de cuvinte (codonii ADN-ului) este o minune n sine
- calendarul sacru maya pare sa fi integrat aceasta cunoastere cu foarte mult timp n urma.
Ca sa explice toate aceste fenomene, vracii - barbati sau
femei - folosesc metafore pentru a vorbi despre spirite. Biologii fac acelasi lucru pentru a vorbi despre ADN, proteinele si enzimele acestuia, chiar daca, n viziunea clasica, o
mole~ula nu este constienta. Or, activitatea unei stiinte de
pionierat numita psihoneuro-imunologie demonstreaza ca
un organ, si a fortiori o celula, poseda o forma de constiinta care i este proprie.
Experimentarea directa furnizeaza alte raspunsuri. De
vreme ce de cealalta parte a valului se afla o imensa cunoastere, de ce nu ne~am deplasa acolo pentru a observa si a culege informatii? Cu mai multi ani n urma, m-am autoproiectat n propriul creier pentru a ntelege cum lucreaza acesta
n timp. ce eu patru~de~m n mod deliberat ntr-o stare de
expansmne a constnntel.
1 Patrick Drouot, Guerison spirituelle et immortalite, Editions du Rocher, Monaco.

183

n cursul unor experimente desfasurate n laboratoarele Institutului Monroe din Statele Unite, am fost confruntati cu siruri de unde nalte relativ putin cunoscute, deoarece snt destul de rare, numite unde gamma. Sirurile de
unde generate de starile meditative "clasice" snt de natura alfa si teta. Or, acestea au fost eclipsate n timpul experientelor. M-am pomenit, de fapt, n mai multe rnduri, ntr-un soi de hiperconstiinta, n care s-au manifestat siruri
de unde gamma de o amplitudine si frecventa ridicate. Am
putea explica oare starile de constiinta samanica prin aceasta activitate particulara a creierului nostru? Aceasta eruptie de unde gamma este reprezentata pe cartograma activitatii cerebrale printr-o pata galbena la nivelullobului frontal,
cu alte cuvinte spre fontanela. Activitatea a urcat pna la 58
de hertzi, fenomen cu totul extraordinar. Psihiatrul John
Richmond, comandant n US Air Force, mi-a marturisit ca
neuropsihiatrii si neurologii care studiaza astfel de mode,le cerebrale vad n ele anumite tendinte psihotice!
Nu auzisem niciodata de undele gamma. Fenomenul nefiind explicat, mi-am pus urmatoarea ntrebare: de vreme ce
exista n mine un cmp de energie - constiinta - care se joaca cu timpul si spatiul si este capabil sa se deplaseze prin diferite dimensiuni, de ce sa nu-l folosesc? De ce sa nu ne folosim, de fapt, de forta spiritului nostru pentru a trece printr-o
poarta gamma? Puteam sa ma plasez ntr-o stare familiara, sa-mi vizualizez creierul, sa creez n mod artificial un sir
de unde gamma si sa ma proiectez n locul vizualizat. Puteam oare sa plonjez n propriul meu creier? Sa-I determin
sa produca, n mod natural, siruri de unde gamma? Experienta urma sa-mi dea raspunsul la aceste ntrebari.
La nceputul acesteia, am intrat rapid n starea necesara, apoi, respirnd usor, mi-am relaxat diferitele parti ale
corpului: picioarele, minile, spatele, pieptul, capul si toti muschii. Am numarat mai nti n sens descrescator, de la douazeci la unu, si m-am imaginat scufundndu-ma n apa, adncindu-ma n mine nsumi. M-am vizualizat atingnd fundul
unei piscine apoi, propulsndu-ma
n sens invers, am nu-

184

marat de data aceasta de lJ unu la douazeci. Am uitat de mecap - casca audio si cea c senzori sensibili. Am vizualizat
apoi o lumina aurie care
a nvaluia, cel putin structurile
diul imediat, de corpul m~, de fire, cabluri si castile de pe
fiintei
tit fiind,mele,
raspundea
inclusivimpul,urilor
corPI' l meu primite
fizic. Spiritul
de la mentalul
meu, pregameu.
Mi-am imaginat apoi qste trepte de lumina pe care le-am
urcat imediat. Ajuns n vrrf, m-am straduit sa-mi vizualizez creierul nvaluit n lumina, nconjurat de o retea de fire
care avea n centru o pat~ galbena, pe care am asociat-o cu
o eruptie gamma. Brusc, T-am simtit trecnd n viteza "turbo". Constiinta mea sup rioara, precum si alte niveluri ale
fiintei mele pareau sa fi omit n cautarea mea. M-am regasit asemeni unui satelit rtificial aflat pe o orbita terestra.
Am cobort, asemeni unei nave spatiale spre o planeta necunoscuta. mi nchipuiam
as cu pas descinderea spre aceasta lume noua, ~pre prop iul meu creier. Acolo, dedesubt,
la cteva mii de kilometri, se gasea o eruptie numita poarta
gamma, ntr-un fel, baza pre care ma ndreptam. Pentru a
comunica cu aceasta, am ecurs la un mijloc foarte simplu:
limbajul. Am simtit de f pt insinundu-se n mine premi-.
sele unui limbaj universa : limbajul universal al luminii.
Experienta ar fi putut dura trei secunde sau un milion
de ani, timpul devenise il zoriu. Coboram lent. "Simteam"
cum controlez total expe ienta, viteza de cadere si toti parametrii coborhi spre po a ga!TIlla. Aveam constiinta existentei unei energii intelig nte. Incetul cu ncetul, acest creier a devenit imens, ca abs rbit de acea pata gamma - poarta,
treapta spre alte lumi. A, resimtit imediat ceva asemanator unui vulcah n erupti energetica - vapaile se proiectau la mare departare. Pe asura ce ma apropiam, acest soi
de vrtej energetic parea s o -si ncetineasca activitatea. n sfrsit, urma sa patrund n el.
Eram foarte aproape ~e frontiera care separa un univers
de
dimensiune
deJealalta. Am
Nu ajuns
stiam ntr-o
chiar nimic
sprealtul,
ceeao ce
urma sa defopar.
zona dede
frontiera.
imp:esi~ ca ncep sa zaresc "ceva" de cealalta parte, Avea~
ceva mseslzalJil.

185

Brusc, am trecut prin poarta gamma. M-am simtit trecnd ca printr-o "c~ldura rac<?rjtoar~" -:- ~ra ca .si ~um.as fi
patruns mtr-o ecuatIe matematlct cu cmCIdlmensmill. MI-am
dat seama ca o eruptie gamma rra asemanatoare unei mici
gauri negre. Creierul meu a ngeput sa lucreze n niste rese vreoda~a. Potri;rit te?riei r~lat vitatii generale, materia supusa
constnngencu omaXlme
fenomen
gistre uneI
necunoscute,
raPiditrteproduce
pe careunnunou
o mai
avusen univers: gaura neagra, zona cea mai deformata a raportului spatiu-timp. Gaurile negre, * rotatie, contin punti capabile sa lafaca
nostru. laDar
pentru
a-l conecta
ce legatura
anume? cu
Launiversut
alte unitersuri,
lumi
paralele,
la
lumi vibratorii diferite sau la stari de constiinta samanica ?
Am trecut apoi brusc prin abeasta eruptie ga~ma/gaura.?e~g.ra. D: c~al~I~aya~te, ami de~~o~eri~ o st~re de. constnnta
originara,
Imensa,
ca si cum
lnfmlta.
formaSlmtear,r
mea fitica
ca nu
ImIarreIau
fi fostdlmensmnea
dect o pro. iectie a acestei constiinte, ca si qnd fiintele umane nu ar fi
dect proiectii ncarnate ale unei realitati care le depaseste.
Spatiul acela degaja impresia de ~Orta imanenta, de generozitate,fluide,
nici
de caldura,
nici solide,
de aur.
ci seamaqa
Aces~e valuri
cu nisteenergetice
perdele vibratonu snt
rii alcatuite din praf. Acolo sa fie oare lumea lui Ta' aroa,
pestera
Strabunilor,
hologramel~,
acel este,
dreamtime
al aborigenilor
australieni
? AceJ~tabougari,
dimensiune
n oripete de aur, ea contine o forta s' o caldura fantastice. Este
un caz,
fel de
fortaluminoasa.
de coeziune.
ce
foarte
complsa dintr-o multime de mici
Am ajuns la o poarta coloratia n toate culorile posibile
tile gamma snt efectiv niste mi i gauri negre pe care creierulle poate genera n mod cons ient. Ele snt cele care permit
accesul la miturile
Timpul
Dinti, cel
si imaginabile,
care se omenirii,
combina~! lafara
sa se cel
amestece.
Por-al
starii de constiinta originare, n care fontanela fiintelor umace trebuie oare sa percepfm lumea doar prin interne De
era moale.
mediul unor instrumente fabricate de om? Adncimile inI

186

const~en.tului no~tru snt ~robabil ~n r~cept~r sp~c!~ic care


permIte mtrarea m contaq cu o alta reahtate, mchIsa mstruconsta n studierea naturii rin intermediul unor instrumente fizice, produse
ale logi
ii, dar eavaliditatea
nu a admisdemersului
niciodata ce
ca
mentelor
fizice: Stiinta
rel;~moaste
mul.t
fiinta ~t~e"
umana
o.arears:iin.ta
putea des.l?fe
fi u~ul ~~mstiint~
din aceste siinstrumente.
de:,pre imensele
Ct de
ei
posIbIhtatI? G~ndIrea stnntIfIca dommanta nu recunoaste
anumite fenomene fic~ real dec: c~ea ~e.este r,ductibilla
ZIce sau chImIce SIImpune fenomenelor observate un apagiceconceptual
rigide .
rat
ce coresPllnde unui sistem de structuri lo.. Star~le de constiinta sarpani~a pot fa~e obie.c:ul unor ~t.uexperienta subiectiva de o natura asemanatoare viselor. Dedn
fascmante,
cerceltorn
accepta voluntara
condItIa de
a traI o
mersul
samanicdaca
consta
n r-o proiectie
a spiritului
donatelor
n "spatiul
- spiritele
interior",naturii,
urmnd
animalele
unei alegeri
totemice
atente
sau azonele
coorfluctuante spatio-tempor~le
care confera darul profetiei.
Obiectivul con$ta n para4irea structurii logice a constiintei
pentru a intra n interactiune cu lumea ntr-o maniera ne-.
speculativa dar directa, P9ntru a te topi n ea. Poetul este o
persoana
capabila
sa scri~
si sa resimta
ntr-o
maniera subtila
lucrurile
car~ versuri
l nconjoara
si ceea ce
se petrece n lume.
cimile necunoscute ale co stientului nostru pentru a interpreta
fata de
ascunsa
a unive
sului siimplica
a-l incorpora
ntr-un
tot
Starile
constiinta
satanica
o calatorie
n adn~rdonat. Constiinta umanr este, ~rin ~efinitie, cos~ic.a. Nahmov1
noi facem
formuleaza
parte integrantt.
concepfulAceasta
unUl uruvers
conceptie
semantIc
holistica
dm care
este
ne sperie, nu ne ramne ect sa renuntam la studierea fiintei
umane
n toataparaditei
comp exitatea
ei. Nu
este posibil
sa vezi
o
sfidare
la adresa
culturii
moderne
si, daca
asta
lumea si sa intri n interac~iune cu ea dect ntre rupnd dia1 V.V. Nalimov, Les MatherJruttiques de l'inconscient, Editions d~ Rocher, Monaco.

187

logul mental, renuntnd la conJptualizare


- cu alte cnvin~
te, la tendinta de a defini. Lite atura dedicata samanismului este de o bogatie si o divers tate rar ntlnite iar studiul
textelor traditionale pare sa demonstreze necesitatea de a
dezautomatiza constiinta, cel utin n sens temporal, adica de a evada din limitele culturale.
Starea de constiinta samani a este greu de studiat si de
analizat din punct de vedere st intific, deo.arece descrierea
I

cata cu ajutorul simbolurilor si i terpretata cu ajutorul conei


n cuvinte
esteunei
foarte
dificila'l.a
poate
fi cel mai
bine mulevoceptelor
proprii
anumite
c lturi,
de vreme
ce, prin
titudinea manifestarilor sale, fi care experienta mistica este
unica n felul ei. De aceea, de data ce nlaturam iluzia de
a ne afla n posesia adevarului adevarat, devenim capabili
sa percepem experienta samani a n ansamblul ei. Cu toate acestea, continuam sa simtim nevoia de a inventa si utiliza un limbaj nou. Orict de ci dat ar par~a, pentru a ntelege nvataturile celor mai vech traditii trebuie sa realizam
mai nti faptul ca, att ele, ct si n i, cei de acum, spunem acelasi lucru, dar n limbaje diferit. Asistam, asadar, la ntlnirea dintrendepartate
doua constiinte
sausid1ua
modele : de gndire identice~dar
n timp
Jpatiu.
zonaIn inconstienta
viata noastra acotidiana,
constiintei recfrgem
nr,astre, folosind
adesea cuntotii
acestla scop
acea
diverse tehnici, adesea dictate ' e propria noastra cultura.
Activitatea stiintifica creatoare ste direct legata de patrunderea n adncurile lumii interi are. Imaginati-va un cercetator aflat n incapacitatea de a rezolva o problema. El si
ntrerupe experimentele si se d ce la biblioteca. Aici, el se
destinde la adapost de mediul s" obisnuit, de gndurile curente si de discutiile obositoare u colegii. Se scufunda probabil n studiul unor carti care u au nici o legatura cu problema care l preocupa. Este o etoda particulara de a privi
n sine nsusi. Dar aceasta acti itate, care i s-ar parea abI

uza paraseste starea de veghe, ceteaza sa mai rezoneze cu


surda
fluxul unui
si cuobservator,
aspectele sale
are un
incoseXsstiente.
profund:Punctul
problema
de vedere
n caI

188

familiar dispare si fenom nul este pus ntr-o lumina noua.


Apoi intervine pe ne aste tate hazardul! Fara sa stie de ce,
cercetatorul nostru cons lta o revista n care se afla un arperspectiva noua si fruct oasa.
Iata un exemplu luat in realitate: n urma cu aproape
cincizeci de ani, Nalimov participa la tentativa de construire a unui fotocatod
lumina colorante
infrarosie complexe.
prin sensibilizare
cu ajutorul sensil>illa
undi substante
~ormularea problemei er~ ~~arte det~liata. Seyia ca ~espectograftce. Cu toate acest. a, timpul pe care cercetatorn 11
tivul c?lorant creste senSltlht~tea la mfrarosn a placllor.~oAapropia de sfrsit, iar ei n obtineau nici un rezultat pozitiv. Cu fiecare experienta, ei se apropiau tot mai mult de rezultatulla scontat,
a aj nge
nsa la capat.
cineva sea
aveau
dispozitiefarapent~
rezolvarea
acesteiApoi,
probleme
reusit sa abordeze probleIfa dintr-un nou unghi: efectul instabil observat se explica fU prin colorantul folosit, ci prin
apa
de cristalizare
intp n instabile
compozitiadispareau
acestuia.daca
O noua
experienta
a relevatcare
ca efedtele
substanta
se nimeni
coloranta
la asta era
mai sublifnata
dev~~me ?sub
ntreaga
vid. De
cunoastere
ce nu se gndimolecuI ara teoretica era supe1lua. Interesul pentru acea latura
a problemei a fost abandqnat imediat si proiectul si-a atins
scopul.
le.' aAce~ea
Multi cercetatori
care au un nu
ef~c~lstimul~tiv,
re~lizeaza faptul
sn~caga~ite
publicatiile
n ~eneral
utiobiectul
dm mtImplare.
cautarilor
Estetale.
SufIcIfnt
Cpvintele
Sa-tI din
armolllzezl
viata noastra
constnnta
cotidiacu
constient si aleicarei rezu tate se traduc, la nivel constient,
printr-un sistem de simb luri ce ne permit sa comunicam
cu noi nsine si cu ceilalti. Acest fenomen este bine ilustrat
na nu si au locul n munCf- de creatie, care opereaza n subperioada
de afirmatiile
deosebita
multora vieti~.
oa~FniAt;!
care
gasit
spun:
din "Treceam
ntmplareprintr-o
o revista
~intr-o
data sa
~mdau
nte~~s::.
In mintea
~u ncolJit idei
nOI~iSI
am putut
vI$tn mele
o nouan:ea
onentare.

189

Natura previziunilor tehnologice este mai degraba una


mitologica dect stiintifica. De altfel, n privinta acestora,
stiinta a adoptat adesea o atitudine negativa. n 1907, Orville Wright a efectuat primul zbor mecanic controlat, care
a fost nsa contestat, trebuind sa treaca cinci ani pna sa fie
acceptata ideea ca fratii Wright zburasera efectiv. Cum putea fi altfel, de vreme ce profesorii cei mai eminenti ai vremii
demonstrasera stiintific ca omul nu poate zbura? Leonardo
da Vinci, J erome Bosch si J ules Verne reprezinta tot attea
exemple ale emergentei unui "spatiu semantic atemporal"
n adncimile sufletului lor - spatiu care le-a permis sa vizualizeze si, n cele din urma, sa creeze masini care nu existau n timpul lor.
Andrew Thunderdog mi-a povestit ca un clan de aborigeni australieni, care nu avea aproape nici un contact cu lumea civilizata, vazuse, n dreamtime, o masina ciudata pe care
i-a fost imposibil sa o identifice. Ei au descris-o deci cu ajutorul metaforelor. Dupa ctva timp, n preajma taberei lor
a sosit o Toyota 4x4 n care ei au recunoscut masinaria ciudata descrisa de stramosii lor.
O noua maniera de abordare a samanismului necesita un
limbaj nou. n Evanghelia sa, Ma~cu spunea: "Nimeni nu
pune vin nou n bu~dufuri vechi, caci vinul le va face sa plesneasca si va pierde astfel si vinul si burdufurile. La vin nou,
burdufuri noi."
Cmpurile semantice atemporale ale inconstientului pot
favoriza o noua ntelegere a fenomenelor samanice, cu conditia ca acestea sa fie traite. Ne putem ntreba n ce masura experiente precum sweat lodge sau dansul soarelui pot
mari potentialul creativ al unui om de stiinta. Raspunsul la
aceasta ntrebare nu este simplu. Fiecare om de stiinta este
convins ca si-a gasit propriile mijloace, si n general inconstiente, de a accede la Cunoastere. Dar aceasta nu este continuta n carti, ele fiind doar instrumente care ne ajuta sa
ne apropiem de ea.
Spre deosebire de stiinta, care se ntoarce spre lumea exterioara, samanul se ntoarce spre interior, spre legile care

190

guverneaza fiinta si univ


rior, samanismul empiris
de sus (interiorul) se pr
teriorul) - raport reconc
ale lumii de sus snt prec
David Bohm1 exprim~
veti gasi solutia la aceasta

rsul. Stiinta este empirism exteinterior. Pentru saman, lumea


iecteaza asupra lumii de jos (exliat prin formula ermetica: "Cele
m cele ale lumii de jos."
cu claritate acest principiu: "Nu
roblema - cea care priveste uni-

ficarea legilor ce guverner,za interiorul si a celor ce guverneaza exterioruldect faca acceptati ideea ca omul este,
ntr-un anumit sens, un icrocosm al universului." Bohm
a fost modelul exemplar 1omului de stiinta care ntelege si
apreciaza relatia dintre st inta si misticism. Anumiti cercetatori adera astazi la aceas a maxima ermetica. Acest demers
i transforma

n oameni de stiinta postcuantici.

Formula le

ofera fara ndoiala un pUfct de jonctiune cu vechile traditii, oricare ar fi acesta, si sugereaza redescoperirea sub o forma
moderna
a legaturii
modul(aldesamanismului).
abordare cantitativ
(propriu
stiintei)antice
~i celdintre
calitativ
Prima dispune
de o de
metod~logie
si formalizata:
matematica.
Oamenii
stiinra cautariguroasa
sa controleze
materia bru-.
tai samanii se insinu~aza ~n materia subtila care, afirma ei,
are propriile reguli, asemrnatoare celor ale stiintei.
Traditia ezoterica - n~eosebi n Orient, unde ea se contopeste cu traditia mistic - a produs Upanisadele si nvataturile lui Patanjali 2 si al lui Buddha. Aceste texte snt descrieri detaliate ale mater'ei subtile din care snt constituite
corpurile energetice ale fintei umane si nivelurile de energie - lumile luminoase
n care evolueaza aceasta.
Stiinta moderna studi za obiectele reducndu-Ie la o serie de c;mpon~nte din ce 1ll ce mai mici. Analiza minutioasa reprezinta fara ndoiala unul din marile sale atuuri, dar
si una din marile sIabiciu~. Fragmentnd natura, stiinta pierde orice notiune de ansatpblu. Ea plateste un tribut si mai
1 Renee Weber, Dialogue atec des scientifiques et des sages, Editions
du Rocher, Monaco,
2 Parintele doctrinei yoga.

191

lui
greusi nevoii
uneori sale
chiar
de aprecizie:
detaliilor.o pifrdere
Sr,manul a si
sensului
misticulansamblusnt pnditi n permanenta de un peric 1: tentati a de a se pierde n
fondul problemei, n detrimen ul formei -lumea
cotidiana. Stiinta poate sa reorienteze nteresul "calatorului" spre
aceasta lume, dezvaluindu-i tra aturile ei particulare n ntreaga complexitate a frumusefi lor ..
Samanismul se concentreaza asupra reunificarii fiintei si
universului n forma sa vizibila, i invizibila, adica asupra experientei
evidente ntre
directe.
fisiunea
Reneeatomului
weberivorbeste
i fisiunea eului.
despre Misticul
asemanari
are
nevoie de o mare energie, conce trata si intensa, pentru a-si
ndeplini sarcina de a se elibera e sine si de a deveni transparent fata de sursa. De aceea, ajoritatea misticilor au insistat asupra puritatii scopului In cadrul unei fisiuni sacre
a eului - pentru a o distinge de f, rma sa schizofrenica. Dupa
aparitia
lui Claude
L9vi-Strauss,
creatori lucrarilor
ai dezordinii,
au deve~it
fizicienii samanii
lumii denebuni,
dincolo, creatori ai unui univers ord<j>nat.Aceasta distinctie este
importanta.
Trebuie
un pe
i~divid
personalitate
solida,
pentru saafiipasi
calea puternic,
anevoioasacu ao fisiunii
sacre a eului; trebuie sa ai un e hilibru si ~ rezistenta care
le lipsesc persoaI!elor care sufe a de o disociatie patologica
a personalitatii. Insa diferenta ea mai semnificativa ntre
aceste doua stari tine de faptul c v disolutia sacra a eului este
o practica subtila care depinde' e controlul voluntar al individului n cauza, acesta fiind
otivul pentru care pregatirea samanica dureaza u~eori eci de ani. Nu poti sa devii
un yuwipi n cteva luni. In cee ce priveste latura patologica a acestei dezintegrari, ea e te de natura involuntara si
scapa controlului individual.
tru un om obisnuit, care trebui sa lupte mpotriva fricii si
a diverselor conditionari. Un pr fan se teme n primul rnd,
Destructurarea
sacracu aunive
eUlUlleste
o sarcina
penintrnd
n consonanta
sul, ca
ar puteadificila
fi absorbit
1

192

Renee Weber, op. cit.

n acest suflu cosmic si ar nceta astfel, ntr-un anumit sens,


sa mai existe. Este o teama care nu-l ncearca niciodata pe
fizician, atunci cnd procedeaza la dezagregarea unor particule. n pofida "actiunii observatorului",
care a modificat conceptia despre rolul atribuit omului de stiinta clasic,
activitatea fizicianului contemporan ramne exterioara individului care o exercita si care, spre deosebire de mistic, pare
n consecinta invulnerabil.
Samanul din vechile traditii si misticul, occidental sau
oriental, devin astfel veritabili alchimisti, reunind microcosm
si macrocosm. Ei traiesc din punct de vedere spiritual n acea
stare a crearii, manifestarii, disolutiei si reunificarii fiecarei particule de materie solida si de energie subtila. Astfel,
ei percep lumea vie n tot ceea ce este a priori neanimat. Ei
snt capabili sa se abandoneze si sa moara n fiecare moment si deci sa renasca n permanenta, traind ntr-un prezent atemporal ce se rennoieste fara ncetare.

Realitate samanica si
, realitate virtuala
n Le Cobaye, un film science-fiction, dr Lawrence An- .
gelo, un stralucit om de stiinta, lucreaza la un program revolutionar de realitate virtuala. Atunci cnd experientele sale
pe animale stagneaza, el gaseste un substitut ideal: un individ sarac cu duhul, care tunde gazonul (de unde si titlul
original al filmului The Lawnmower Man). Cobaiul,Jobe
Smith, patrunde astfel n zone de realitate virtuala din ce
n ce mai intense si stupefiante. Experientele l transforma
treptat ntr-o fiinta supraumana. Desigur, aici este vorba de
science-fiction ... dar cnd realitatea se va ntlni cu fictiunea ?
Imaginati-va o televiziune pe un ecran fara margi~i si difuznd emisiuni n relief, cu sunet n trei dimensiuni si cu
obiecte pe care spectatorul le-ar putea prinde si manipula.
Imaginati-va posibilitatea de a va scufunda ntr-o lume artificiala si de a o explora, nu doar de a o privi din perspectiva oferita de un ecran plat. Imaginati-va posibilitatea de a
fi att creator, ct si spectator al acestei experiente si ca, prin-

193

tr-un gest, vorba sau gnd, ati avea posibilitatea sa remodelati aceasta lume artificiala ... Aici nu mai este vorba de nici
o fictiune! Elementele constitutive ale unui sistem de realitat~ virtuala: vizionare, casca, imagine sintetizata n relief,
intrari si iesiri periferice, simulare pe calculator, ne permit
astazi accesul la o lume artificiala pe care o putem modifica dupa bunul plac.
Tehnologia realitatii virtuale deriva n parte din cea a simulatoarelor de zbor folosite de piloti. Gratie acestor instrumente, ei capata primele notiuni de pilotaj la sol, pe
replici ale comenzilor de zbor. Ecranul folosit de aceste simulatoare este cel al unui calculator, peisajul prezentat schimbndu-se n functie de ruta virtuala urmata de pilot. Re,alitatea virtuala este tot un fel de simulator, dar n loc sa se
afle n fata unui ecran care prezinta imagini bidimensionale, experimentatorul
este scufundat ntr-o lume de imagini
n trei dimensiuni, creata pe calculator. El poate sa se deplaseze n aceasta lume virtuala, sa o contemple sub diferite unghiuri, sa atinga si sa remodeleze obiectele din jur.
La ora actuala, este necesara folosirea unei casti electronice sau a unei perechi de ochelari cu obturator pentru a
vizualiza o astfel de lume, precum si a unei manusi speciale sau a unei componente periferice - o mansa, un mner
- pentru a manipula obiectele care se vad n jur. NASA a
creat o casca care integreaza un ansamblu de lentile si de
ecrane video minuscule legate la un aparat care urmareste
pozitia capului si creeaza astfel iluzia ca ecranul se ntinde
de jur-mprejurul "calatorului". Aparatul modifica automat
imaginea prezentata, atunci cnd subiectul ntoarce capul.
Acesta poate trece prin spatele obiectelor create de calculator, le poate ridica si examina sau, deplasndu-se, le poate privi dintr-un alt unghi. Aceasta modelizare complexa a
unei lumi virtuale ce se schimba la fiecare miscare a experimentatorului este produsa de catre un program de simulare alimentat de un calculator performant la care snt conectate casca si manusa. Mine, alte tehnologii, mai usoare,
vor propune acelasi tip de experienta, iar calculatoarele folosite vor fi mai performante si mai putin costisitoare.

194

Primele articole consactate realitatii virtuale de catre marile saptamnale americane Idateaza de 'doar ctiva ani. N umaprima pagina: "Realita~ea virtuala, un nou instrument care
amplifica imaginatia". In numarul sau din februarie 1993,
rul din octombrie 1992 a1 revistei Business Week titra pe
Time vorbeste de un nou Icyberpunk, caruia i plac rock' n
roll-ul sintetizat pe calcu1ator, drogurile usoare si ... sexul
virtual. Newsweek vorbef de o noua tehnologie interactiraturile,
jucam
sau nvatam.
va menitansacare
dea ne
peste
caRImodul
n care ne facem cumpaMarele public are o .i?1e falsa desp:e realit~tea virtua1a1.
Denlocuite
fapt aceasta
nu malma'li
lljPUne
folOSirea
castllor,
care grapot
fi
de ecrane
sau chiar
de statii
de lucru
acele simple track balls2 au de joysticks3 Manusile senzific
fi nlocuite
de
tivennugama
snt nalta.
utilizateTotexcla~fel,
siv nmanusile
contextulpotrealitatii
virtuale, care ar putea fi definita fa o simulare pe calculat~r n care,
prin mijloace grafic~, se creeaza o lume (un spatiu cibernetic) care pare reala. In plus, lumea astfel sintetizata nu este
statica, ci raspunde come~zilor utilizatorului (gesturi, vorbe etc.). Iata ce determina o trasatura-cheie a realitatii vir-"
tele miscndu-se pe un ecr n ca raspuns la comenzile noastre
si ne reinteractivitatea
gasim astfel capti
de simulare.
tuale:
n ati real.
Ne place sa vedem obiec-

tltP

Priviti-i pe cei din silil1 de jocuri electronice! Interactivide imersiune pe care l tra este utilizatorul lund parte la actiunea ce se deruleaza pe cran. Dar realitatea virtuala merge maiprin
departe,
-se tuturor
canalelor
senzoriale
tatea,
putereaadresnd
ei de atractie,
contribuie
la sentimentul
ale omului. De fapt, utilizaf0rii nu se multumesc doar sa vada
si sa manipuleze obiecte ~rafice pe ecran, ei pot sa le si atinga, sa realizeze un contaft tactil. Cercetatorii ncearca de
asemenea sa rezolve pro1:Hema mirosului si a gustului.

Hermes, Paris.
re Burdea
2
3

& PhiliPrle Coiffet, La Realite virtuelle, Editions

Sistem de comanda pent~


Manse
cu bi~e.jocurile pe calculator.

195

Iata

o deEmtie c.are "': rezul~

roate acesre. nOti~m, u.n

sIstem de realItate vIrtuala este mterfata care ImplIca o SImulare


n timp multiple
real si interacti~ni
prinumane:
intermediul
lor senzoriale
proprii fiintei
vazul, canaleauzul,
simtul tactil, mirosul si gustul.
<p

Istoricul realitatii virtuale

Realitatea
virtuala,
oricedes-ar
este denudata
recenta.
Ea are peste
treizeci
ali. crede,
n modnucurios,
un inginer, ci un profesionist al cine latografiei, americanul Morton Heilig, este cel care a dep s brevetull pentru inventia
acesteia: asa-numitul Senso~am simulator - primul sistem
video de realitate virtuala. Ince nd din 1960, Heilig a ncercat sa-si comercializeze noul concept de cinema, de care
nsa nimeni nu a vrut sa auda. ealitatea virtuala a nceput
sa prinda contur atunci cnd N SA, interesata de simulatoare, a trecut
la fabricarea
lor. ;~arte
)\cesteadificill,
erau daca
folosite
la antrenarea
astronautilor,
caci era
nu imposibil
cosmIC
~a c~e~zi
SI dIfentelor
~ltfel conditiile
planete. Prtma
df me~iu
fIrmaspecifice
care a comerCIaspatiu~ui
lizat
de realitate
virtual~
a fostDataGlove,
VPL. Aceasta
a vndut nproduse
1987 primele
manusi
sen~itive,
si primefaptul ca, din cauza problemelor inanciare, firma a fost cumle casti n
de 1992
vizualizare.
pentru
acest scurtDar
istoric,
parata
de catreSa-semnaIa~'
grupul f ancez
Thomson.
piatii
ta de
ludice.
realitate
Acesta
virtuala
este sectorul
este axataI
n ~are
astazi
primele
ndeosebi
mari pe
companii
aplicatrodus pe piata, n 1994, primul joc video individual bazat
pe realitatea virtuala. Faptul repr zinta probabil un salt cuantic
au pentru
anuntat industrie
noi produse.
si pentru
Sa neraspndirea
~mintim de
acestei
Sega,noi
caretehnoa inlogii.
niului science-fiction, caruia i atoram de altfel termenul
"cyberspace". Sa stiti nsa ca est vorba deja nu doar de stipare sisadeaplrtina
n continuare
domeinta,Realitatea
ci si de ovirtuala
tehnologie
.n sector
comercial intereI

196

sant de ntreprinderi din sectoare precum informatica, comunicatiile, designul si divertismentul din lumea ntreaga.
Ziaristul american Howard Rheingold1 precizeaza ca aceasta noua tehnologie este nca prea tnara pentru a fi perceputa de marele public, dar ca ea s-a impus de acum n multe
discipline. Rheingold prezinta cteva date ale anchetei lui:
"La Universitatea din Carolina de Nord, m-am plimbat
printr-o cladire n spatiu virtual, nainte chiar ca aceasta sa
fie construita.
n Centrul de Stiinta din Kansai, aflat la periferia capitalei japoneze, am luat loc ntr-un prototip de mediu reactiv, care urma directia privirilor si natura miscarilor mele.
Am discutat cu cercetatorii japonezi, care recurg la realitatea virtuala pentru a construi sistemele de comunicare ale
secolului al XXI-lea.
La NASA, am luat comanda unui robot de interventie-reparatii ntr-un spatiu extra-atmosferic virtual.
La Cambridge, Massachusetts, mi-am plimbat degetele
pe o bucata de sticla virtuala cu ajutorul unei manse pentru simularea texturilor. Am vazut, de asemenea, cum cercetatorii lucrau la fabricarea unor creaturi animate care vor'
popula lumile virtuale semi-inteligente de mine.
La Tsukuba, unul dintre cele mai mari centre de stiinta din Japonia, am trait ciudata experienta de a ma vedea pe
mine nsumi prin ochii unui telerobot, un fel de proiectie
n afara corpului, asistata de calculator.
La Honolulu, am vazut o mitraliera cu rotile, telecomandata,
., ntr-un. centru de cercetare de maxima securitate al mannel amencane.
La Santa Barbara, n California, specialisti n imagini de
sinteza, experti n robotica, suverani ai stiintelor cognitive
si informaticieni din toata lumea s-au reunit pentru a discuta despre centrul lor de interes comun. La sfrsitul colocviu lui, ei au decis sa aduca o contributie majora la aparitia
unei noi stiinte, care se situeaza la intersectia specialitati1

Howard Rheingold, La Realite virtuelle, Editions Dunod, Paris.

197

lor lor, si au fondat un ziar - publicat de MIT Press - consacrat studierii lumilor virtual
n Siliconunde
Valley,
am vizita10
ntreprindere
o factura speciala,
se fabrica
vid o-casti
si manusi.deAm
dansat cu o femeie care s-a transf~rmat ntr-un homar rosiatic de patru metri naltime!
La Grenoble, am vizitat un aborator informatic aflat n
interiorul... unui laborator inf rmatic si am pus minile pe
o masina care fusese fabricata colo. Mnuirea acestui aparat, produs din metal si circuite integrate, mi-a produs senzatia pe care o ai atunci cnd pl mbi arcusul pe o coarda de
vioara.
ca aAm
pesterilor
calatorit din
napoi
Lascaux,
n timpi
atf pna
explorat
n perioada
grota lui
preistoriPlaton,
ruia trebuie sa-i acordam de ac m atentia noastra. Realitaam
zarit nu bjbie
doar onca,
data dar
imaginfa
unui cu'rrrd
viitor la
tehnologic
tea virtuala
va a'unge
maturitate."caProiectare n afara corpului
si realitate virtuala
"Pentru prima data n viata mea, povesteste Rheingold,
constiinta
mea acolo
s-a deplasat
la o distanta
aproximativ
metri
de cap!,
unde o'sitJez
eu ndemod
obisnuit. cinci
Lumea pe care o descopeream se ca acteriza prin adncime, umbra, claritate si relief, dar totul e a alb si negru. Miscari usoare ale capului mi-au confirma ca puteam sa ma adaptez
viziunii acestei lumi ciudate. D ca ntorceam gtul si umerii, la aproximativ sase metri d corp, persE.ectiva mea asupra acestei lumi se modifica n onsecinta.I Incepeam sa ma
familiarizez cu aceasta senzatie iudata de a avea punctul de
vedere transferat ntr-un robot cnd am ntors capul n asa
I

fel nct sa ma pot vedea. Mi-a~ dat seama de ndata ct este


de bizar sa te simti prezent simultan n doua locuri diferi1 Experimentatorul
vede mediu
lumea exterioara
ochii unui telerobot
la care
este conectat ntr-un
del realitate prin
virtuala.

198

te. nainte de a face tu nsuti aceasta experienta, nu-ti dai


seama ca teleprezenta 1 este o forma de desprindere de trup.
Ea ar putea fi si un mod de a califica maniera n care realitatea virtuala modifica constiinta realului."
Toti cei care au cunoscut si explorat stari deosebite de
constiinta vor observa ca realitatea virtuala nu este foarte
ndepartata de un concept oriental si sanscrit numit maya.
Maya denumeste iluzia n care traim cu totii; realitate a virtuala este o iluzie generata de gndurile si actiunile noastre.
Libertatea realitatii virtuale generata de propriile noastre creiere si sisteme nervoase depinde de capacitatea noastra de
a transcende iluzia unei realitati particulare si de a experimenta ntregul potential al eului care reprezinta esenta noastra pura.
Tehnicile traditionale cele mai eficiente pentru a-l conduce pe cel plecat n cautarea adevarului spre aceasta stare
de transcendenta snt, pentru cei din diversele scoli de yoga,
vairagya si viveka. Vairagya este o dezangajare fata de toate legaturile reprezentate de experientele mentale fizice. El
nu trebuie totusi confundat cu detasarea emotionala defensiva observata la o personalitate schizoida. Viveka a fost ade-o
sea prezentat ca o discriminare ntre real si ireal. Conceptul poate fi aplicat si propriei noastre subiectivitati, avnd
n vedere ca noi ncercam n mod constant sa gasim eul responsabil de gndirea noastra constienta. n acord cu gndirea yoghina, adevaratul eu (prin natura lui transcendentaIa), nu este dect un martor care observa activitatea spiritului
fara sa intervina direct. Astfel, tot asa cum niste creiere inteligente se afla la originea dezvoltarii tehnologiei realitatii
virtuale, care permite experimentarea unor realitati alternative prin mijloace artificiale, o inteligenta ultima este prezenta n spatele iluziei realitatii modului nostru de viata obisnuit.
Sntem n contact cu un soi de spatiu virtual pe care l
fabricam noi nsine, identic cu acel "cyberspace" al lumi1 Teleprezenta este denumirea data unui concept,"unui mijloc, unei
experiente.

199

lor virtuale fabricat de tehnologia sfrsitului de secol. Astfel, starile de expansiune a constiintei, sau mai exact sta,rile de constiinta samanica, snt cmpuri de realitate virtuala
la care samanii au acces prin intermediul batailor ritmate ale
tobelor, prin ingestia de plante calauzitoare si prin puterea
rugaciunii.
Stiinta samanica si iluminare

Obisnuim sa consideram viitorul o extensie a trecutului. Aceasta viziune se bazeaza, ndeosebi n schema rationala, pe experienta noastra de viata cu orientarea sa stiintifica. Stim n ce masura astfel de previziuni snt hazardate.
Futurologi celebri ai anilor '70, precum Alvin Taffler, au
nvatat asta pe propria lor piele! La scara timpului, viziunea noastra este inevitabil lipsita de recul. Agricultura, domesticirea animalelor, olaritul si teserea pnzei dateaza de
cel mult zece mii de ani, iar civilizatia, de cinci-sase mii de
ani. Aproape tot ce stim despre Istoria noastra se limiteaza la aceste epoci relativ recente.
Traim astazi cel de-al doilea, daca nu chiar al treilea suflu al revolutiei stiintifice. Spre sfrsitul anilor '80 si nceputul anilor '90, sperantele pe care ni le pusesem n modernism s-au stins n cea mai mare parte. Numerosi snt cei care
aspira spre un alt mod de viata, un nou sistem ecologic, o
medicina mai umana, o mpartasire a cunostintelor si respectarea diferentelor. Ceea ce, n urma cu treizeci sau patruzeci de ani, era de neconceput, a devenit astazi posibil,
dar aspiratiile noastre actuale se vor dovedi poate, peste un
secol, pure utopii. A doua jumatate a secolului al XX-lea
ar putea fi calificata drept "era informatiilor" deoarece, ncepnd din 1960, informatia vehiculata de media a atins literalmente culmi care pna atunci pareau intangibile, or, nu
ne aflam dect la nceputul procesului!
Toate experientele de expansiune a constiintei pe care
le-am trait mi-au permis sa realizez ca prezentul nu se creeaza plecnd doar de la trecut, ci si de la viitor. ncepem doar
"

200

sa ntelegem ca este de maxima importanta sa renuntam la iluzia care ne conduce spre concluzia ca tara noastra, civilizatia
noastra si religia noastra detin un loc central sau preeminent
n lume. Exista multe alte civilizatii si curente de gndire.
Tehnicile informationale ne-au permis sa descoperim stiluI de viata al unor fiinte att de diferite de noi, precum aborigenii din Australia, cu obiceiurile, ritualurile si nazuintele lor. De la descoperirea Lumii Noi, n urma cu cinci sute
de ani, toate regiunile globului s-au apropiat, gratie progreselor tehnice, calificate de fiecare generatie drept extraordinare. Cu toate acestea, omenirea nu a ajuns nca la o unitate politica: ramnem niste straini unii fata de ceilalti n plan
cultural, lingvistic si chiar comportamental.
Traim nchisi
n sfera obisnuintelor noastre locale, vestigii ale vremurilor de dinaintea recentei aboliri a distantelor.
Studiind functionarea constiintei, ne' dam seama ca fiinta umana nu traieste doar ~ pre~ent, ci ea evolueaza ntr-un soi de flux mentalsi aminteste de trecut si priveste cu speranta, sau cu teama, spre viitorul care se arata la
orizont. Conceptul grecesc de dualism, care arata ca tot ceea
ce exista si are contrariuldragostea si ura, binele si raul,
lumina si ntunericul -, l-a condus pe omul modern spre
conceptul eronat de separatie. Lucru si mai semnificativ, ne
consideram separati nu numai de ceilalti, dar si de mediul
n care traim, un concept pus n evidenta de catre toate religiile si curentele de gndire traditionale. Cu toate acestea,
nu sntem rupti de Pamnt, noi reprezentam lumea si universul: un tot, identic si inseparabil.
Stiinta tocmai a nceput sa puna n lumina acest adevar.
De fapt, fizicieni precum David Bohm, fost coleg cu Einstein la Universitatea Princeton din New Jersey, au dus mai
departe teoria cuantica de la nceputul secolului. Lucrarile lui Bohm au croit, prin tarmul nisipos al stiintei, o cale
aproape la fel de importanta cu cea deschisa de Einstein n
1905, cnd si-a naintat cele cinci brevete la Berna. Bohm a
postulat ca natura vietii nu poate fi redusa la fragmente sau
particule, ca trebuie sa dezvoltam o viziune holistica a universului si sa percepem viata ca pe un concept unitar, pe care

201

el l-a numit "ordinul implicat". Teoria lui Bohm precizeaza ca faptul de a considera viata ca o globalitate nu duce la
o ntepenire a lucrurilor. De la Galilei ncoace, privim natura prin lentile, nsa faptul ca obiectivam lumea prin intermediul unui microscop electronic ne influenteaza asteptarile. Cautam sa definim contururi, sa imobilizam un obiect
pentru o clipa, cnd adevarata sa natura apartine unui alt
ordin al realitatii, unei alte dimensiuni, n care nu exista "obiecte". Este ca si cum am ncerca sa definim lucrurile cu precizie, cnd de fapt caracterul vag definit ar fi o reprezentare mai fidela a realitatii. Acest caracter vag, spune Bohm,
este el nsusirealitatea
fundamentala.
Spre o teostiinta?
Stiinta si traditiile religioase nu snt n general aliate. Ele
par sa prezinte de fiecare data concepte opuse si, n ncercarea noastra de a ntelege toate aspectele vietii, i-am transfor. mat pe oamenii de stiinta n noii mari preoti. Chiar daca religia ramne un element important al vietii, numerosi oameni
cauta forme alternative si, n felul acesta, se ntorc spre vechile traditii spirituale ale omenirii, precum samanismul. Speranta noastra sta n reconcilierea celor doua aspecte opuse:
rationalul si irationalul.
'Poate o'are stiinta sa prezica viitorul? Odiseea, al doilea mare poem epic al lui Homer, ne povesteste despre rapirea lui Proteu de catre Menelaos, cel care se ratacise n
drum spre casa, pe cnd se ntorcea de la Troia. Proteu, care
avea darul profetiei, refuza sa le raspunda muritorilor ca!e
i puneau ntrebari si, cnd putea, si schimba nfatisarea. In
mod similar, Istoria este proteiforma: de abia am surprins-o
sub o anumita nfatisare, ca se si schimba, asemeni lui Proteu, devenind apro~pe de nere~unoscut. Acelasi lucru este
valabil att pentru stiinta, ct si pentru religie. "Schimbare
la fata, iata adevarata natura a Istoriei", spunea Arnold
T oynbee1, istoric al stiintei.
1

Amold Toynbee, L'Histoire, Editions Bordas, Paris, 1981.

202

Spre 1960, cercetatorii


tul nsusi de rationalitat~

au ncercat sa nteleaga concepstiintifica. Ei au observat n rela-

la desprinderea de nivelul constiintei cotidiene. Noile modele


tarile
ca era
posibiaparuteet~ologil~r,
n aceasta antroPloiogil~r
epod au ridicatsi misticilor
mai degraba
multe
ntrebari
actuala dect
nu estesa ntotdea~r:a
ofere ras~unsuri
n masura
- ntrebari
sa raspunda.
la careCustiinta
toate
acestea,ai osecolului
data cu evolufia
constiintelor,
n "teostiinta"
viitd>r ar
putea lua nspecialistii
considerare
datele a numeroase experibnte compatibile cu un sistem de
gndire planetar. Primii crre au emis aceasta idee au fost unii
astronauti,
EdgF
Mitchell,
a exclamat:
- Privindprecum
de acolo,
de sus,
nu maicare
exista
nici frontiere,
nici tari diferite, doar c tateni ai T errei.
Am putea ajunge astf lla o senzatie de unificare cu existenta - o viziune a vietii n care modul de gndire occidental se contopeste cu cel o iental si traditional. Aceasta noua
orientare duce la conclu ia ca Dumnezeu nu se mai afla n
afara sferei noastre de i uenta,
, ci n interiorul nostru si,
n jurul nostru. Fiinta umana poate sa coboare de pe tron
si sa priveasca n interiorl

ei. Expresia-cheie

a secolului al

XXI-lea anilor
ar putea'50,
fi n
,,0 Europa
ip.ima, un
o lume
". Spre
jumatatea
au popor,
fost create
diferite
organizatii, precum Comunifatea europeana a carbunelui si ote!ului (CECO) si Comu11f.tatea economica europeana (CEE).
proiectul unei monede nice. Ideea si-a croit drum. Pe cnd
o limba comuna?
parte din CEE s-au gndit la
In 1970, toate tarile car1eaceau
n aceasta epoca a nOfstra, o epoca a fragmentarilor, este
uneori comod sa porti o ras ca, dar ce se ascunde oare n spatele ei? Folosirea starilor de expansiune a constiintei le permite oamenilor sa vorbJasca de la inima la inima, de la suflet la suflet iar cei n a daror sarcina intra evolutia lumii n
to~te dom;niile so~ietat~i ar tr~b.ui sa fi~ capab~li 'nu d~ar s.~
pnveasca m propnul supet, CI SI sa-I darulasca. Candldatll
la posturile politice imp@rtante ar trebui sa fie versati n toate aspectele constitutieilguvernamentale,
managementului

203

financiar, studiilor sociale, psihiatriei alternative, medicinei


holistice, samanismului universal, problemelor de mediu si
afacerilor externe. Un exemplu ilustru al acestor posibilitati este oferit de dalai lama, cel de-al paisprezecelea purtator al acestui nume.
Medicii anonimi. Catastrofa genetica
n 1994, diverse reviste stiintifice au nceput sa vorbeasca de xeno-grefa, adica de posibilitatea de a grefa, de exemplu, un rinichi de porc sau o inima de cimpanzeu la om. n
aceeasi ordine de idei, anumiti cercetatori afirmau ca nu exista nici o ratiune stiintifica valida care sa interzica crearea
unui hibril om-~imp~nzeu. O astfel de pozitie ilustreaza
foarte bine crezul stiintific al geneticii moderne si lipsa ei
de legatura cu existenta. Nu exista, desigur, nici o ratiune stiintifica valabila care sa interzica combinarea oricarui animal,
.sp~cie sau varietate cu un altul/o alta. Orgoliul stiintific, identic celui din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, afirma sus
si tare ca transformarile si descop~ririle se fac cu o rapiditate fara precedent, gratie abolirii distantelor favorizata de
progresul tehnic. Ritmul accelerat al stiintei ne ia n permanenta prin surprindere.
Totusi, n ciuda tuturor acestor progrese, multi oameni
nu reusesc sa se gaseasca pe ei nsisi. Progresele n materie
de genetica si transferul de embrioni risca sa ne confrunte
cu un pericol grav: producerea unor menajerii de creaturi hibride si de specii noi! O astfel de evolutie demonstreaza
ca ingineria genetica este de acum n masura sa altereze cadrul general de viata al speciei umane, n vreme ce puterea
de creatie a fost vreme de sute de mii de ani privilegiul exclusiv al Vietii nsesi. Geneticienii snt capabili sa efectueze
modificari fundamentale ale chimiei vietii, eludnd astfel echilibrul natural al lumii vii. Stiinta noastra uita un factor foarte simplu: nu exista nici o diferenta ntre creator si fiinta pe
care el a zamislit-o, cei doi snt un tot inseparabil. Cu alte
cuvinte, omul pune mna pe bici pentru a se autoflagela.

204

Ultimele doua secole au cunoscut progresul medicinei clasice, a carei arie de actiune se limiteaza strict la corpul fizic,
considerat o masina complexa, un vast orologiu care functioneaza n acord cu anumite principii deterministe, nabsenta oricarei influente exercitate de spirit si constiinta. Aceasta viziune este rodul legilor dezvoltate n secolul al XVII -lea.
Prin anii '60, a aparut o alta tendinta care sustinea unirea
dintre trup si spirit. A fost astfel recunoscut faptul ca spiritul era susceptibil sa interfereze cu procesele metabolice.
Pornind de la aceasta, se putea, asadar, formula stiintific impactul perceptiilor psihice si senzoriale asupra corpului, n
special n cazul bolilor considerate majore n acea perioada: tulburarile cardio-vasculare, cancerul, hipertensiunea etc.
Cu toate acestea, n zorii mileniului trei, remarcam aparitia unui al treilea tip de medicina pe care am putea-o numi
"terapia energetica", "medicina energetica" sau chiar "terapia vibratorie". Aceasta reprezinta o rasturnare a regulilor bazate pe relatia materie-energie,
deoarece se pare ca
spiritul nu este de natura spatio-temporaIa.
Anumiti medici care au fost interesati de activitatea samanilor tr;ditionali sau a terapeutilor ce b'eneficiaza de o f~r:
matie pluridisciplinara realizeaza ca a te opune naturii sau
a ncerca sa-i impui vietii o directie de dezvoltare care nu-i
apartine reprezinta o sursa majora de boli grave. Daca ntre noi si viata nu mai exista acel echilibru armonic, daca
ncercam sa controlam ceea ce nu trebuie controlat, ne situam
noi nsine ntr-o stare de dizarmonie. n consecinta producem cancerul, srDA si toate aceste tulburari pentru care continua sa nu existe solutii veritabile. Cautam cauzele fizice
ale unei maladii, niciodata cauzele ei mentale si spirituale.
Tendinta ncepe de acum sa se inverseze. Probabil ca medicii snt meni ti sa dispara sub vechea lor forma si asteptati sa
reapara sub o forma noua. Dar mai nti, pentru a cauta cauzele maladiilor, va trebui ca ei sa patrunda n propriul lor
mtenor.
Nu este vorba doar de rezolvarea unor probleme si de vindecare a bolnavilor, ci mai degraba de ntelegerea cauzelor

205

profunde ale oricarei dereglari organice si psihologice. Pentru aceasta, viziunea despre fiinta umana, cu compusii sai
energetici, si interconexiunea dintre "corpul de lumina" al
Pamntului si cel al fiecarui individ trebuie sa fie ntelese si
integrate ntr-o viziune universala a evolutiei vietii.
\

o teorie

generala a universurilor

n aprilie 1996, cu prilejul congresului de la Council


Grove, n Kansas, am avut o lunga discutie cu profesorul
Tiller, specialist n termodinamica si fost presedinte al departamentului de inginerie din cadrul Universitatii Stanford,
California, profesor emerit al aceleiasi universitati. El a comparat realitatea cu o platforma holografica, cu un mediu n
care ar fi posibil sa creezi o simulare holografica a oricarei
realitati dorite: o plaja, o padure, un oras ... Ar fi astfel posibila, doar prin puterea gndului, determinarea materializa. rii unui obiect sau a disparitiei altuia.
Devine din ce n ce mai vizibil faptul ca lucrurile care pareau stabile si eterne - de la legile fizicii, la substantele galactice - trebuie considerate cmpuri de realitate impermanenta. ptreaga realitate este iluzorie, doar constiinta este
eterna. In Brief History of Time1, Stephen Hawking propune o teorie unificata a universului. Exista, dupa el, o formula unica, sau o serie de formule, care ne-ar permite sa
cartografiem pentru totdeauna toate formele de existenta.
Dar acest postulat se sprijina pe patru ipoteze:
- spatiul, timpul si materia snt reale;
. - distanta dintre aici si acum exista cu adevarat;
- timpul dintre "acum" si "atunci" se scurge n mod linear;
- pamntul pe care pasim si cartea pe care tocmai o cititi snt "obiecte" solide.
Acest postulat difera radical de viziunea spirituala a traditiilor orientale.
1

206

Stephen Hawking, Scurta istorie a timpului, Humanitas, 1994, 1995.

Iluminarea
ncepem doar sa realizam ca realitatea nu are nevoie de
teorii, cartografii, abstractii. nceputul mileniului trei se deschide spre alte realitati care nu se bazeaza pe certitudini,
nici macar pe probabi~tati, ci pe notiunile de vid, atemporalitate si antimaterie. In definitiv, o surpriza de natura iluminatorie, n sensul mistic al cuvntului, i asteapta pe toti
cercetatorii: cele cinci simturi nu exista si nu functioneaza
ca atare! Lumea se ndreapta spre o sta~e alterna~iva - o
stare de expansiune a constiintei - pe care fiintele umane o
detin dintotdeauna, dar pe care au uitat-o. Astfel, muntele
de stiinta rationala are un acces tot mai redus la realitate si
de~ine din c~ n ce mai mic. Atunci cnd el nu va mai fi d~ct o movilita, el va gasi deja instalata la poale cunoasterea
intuitiva.

6
Mecanismele samanice
ale
,
vindecarii trup-suflet
Dupa ce au cucerit Lumea Noua, invadatorii occidentali nu au fost interesati aproape deloc de modul n care amerindienii abordau problemele legate de medicina si spiritualitate. Exploratorii si misionarii respingeau pur si simplu
cunostintele traditionale ale vracilor si samanilor, care erau
considerati creatori de dezordine. Relatarile scrise timp de
aproape cinci secole i prezinta pe acestia ca vrajitori, fiinte superstitioase, trisori si escroci care nu fac dect sa agra. veze starea pacientilor lor. Din neglijenta sau din rea-vointa nu este mentionat faptul ca, pentru vracii samani, sanatatea
si cosmogonia alcatuiesc un ansamblu coerent. Viziunea lor
despre lume le permitea amerindienilor, amazonienilor si
polinezienilor sa traiasca n armonie cu mediul nconjurator, ntr-un mod care nu ducea nici la exploatarea, nici la
epuizarea acestuia.
Acest sistem cerea ca vindecatorii sa-si obtina resursele din propriul ecosistem, tinnd cont att de anotimpuri si
de bogatiile solului, ct si de contactele cu spiritele locului.
Viziunea samanica despre sanatate, boala si moarte nu poate fi nteleasa dect daca este abordata n maniera traditionala. P~rformantele samanilor dovedesc cu prisosinta faptul ca aceste fiinte nvestite acorda o atentie deosebita unei
forme de medici~a psihosomatica, direct 'legata de cosmogonie, misticism, pe scurt, de o ntreaga dimensiune neglijata de sistemul medical occidental. n cadrul acestei viziuni,
vraciul este mai mult dect un medic sau un simplu practician, el este depozitarul unor forte care depasesc potentialul unui individ obisnuit. Cu alte cuvinte, acesta este o per-

208

soana care are un dar deofebit si ntretine relatii directe cu


transmisa de catre forte s perioare. La toate popoarele traditionale,
medicina si reli
vizibilul
reprefortele supranaturale.
ca~. ia,
acitatea
sa desi ainvizibilul
vindeca i-a
fost
zinta
Pen~ru
cele doua
popoar~~e
fete ale
.care
aCFleiasi
Itraie~cmonede.
la ~i:elul emisferei dre~tIe.
t~ a Saman11,
creIe~~Ul,care
me?l.cm~
ISI pnmpc
e~te ~utermc
mdrumanle
ll,?pregnata
de la spmte,
~~ tradIactioneaza n cadrul unor Ifodele traditionale, experientele
lor se supun respectarii r::9abatute a regulilor ancestrale ale
poporului, ale natiunii. IIt calitate de factor cultural conservat~r, me~icin~. posed~ deci un caracter sacru, mistic.
IndIanulUl nu 11este teama de moarte. O dovedesc trezeriei. Mai m~lt, el i~beste iata ~i,aseme~ cel?rlalti ~ame~i,
are o conceptIe destul de v ga SIcontradIctone despre eXIScutullui razboinic si stoictmullui
n fata foametei si a mitenta post-mortem. Despre separatia dintre lumea celor vii
si cea a mortilor vorbesc nenumarate povestiri n care apar
duhurile celor mOrti, raspA dite n ntreaga America de Nord
si n Polinezia, ndeosebi p intre populatiile de vnatori si de .
navigatori. Acestia consi erau ca moartea a fost lasata n
mare a unui joc divin ntr

doua fiinte primordiale.

Aces-

lume
catre creatoi'
la nceputul ~aboala
vremurilor,
ca urteaJtiauchiarc~de
peric?l~le
viet'i cond~c:a~
si.la m?arte. Impotnva
nici
chiar vestitul
celeIprincipiulwalk
dm urmt nu eXista
in beautyI
mCIo protectIe
al indienilor
ultIma,
navajo - a trai n acord cu i~ealurile poporului, a avea grija
mite dect cel mult prelu girea vietii. Moartea era provode familie, a participa la ~remonii rituale - care nu persi sinucideri sau asasinate, dar nu att de frecvente ca n zicata cel mai adesea de boala sau de razboi. Existau desigur
,

lele
rabila
noastre.
de a-ti Sa
gasi
mori
sfrsituIJ'~'e
n lu~ta reprezenta
vom amintio modalitate
de celebrul onostrigat de lupta al siouxilor d~n secolul trecut: "Astazi e o zi
frumoasa pentru a muri."
1

A pasi pe calea frumusetii.

209

La polinezieni, conceptul de mntuire, ora, era o notiune pur pragmatica semnificnd: a fi ocolit de boala si a ramne sanatos. Ora este o stare de existenta care se traduce
prin: viata, mntuire, sanatate, eliberare, n~anatosire sau salvare dintr-un anumit pericol. Aspectele de nemplinire a
conditiei umane - boala, lipsuri, esec - erau consecinta ncalcarii regulilor, sau hara, fapt dezaprobat de spirite.
Popoarele de vnatori, pescari sau navigatori au nteles
de fapt ca forta grupului este capitala ntr-un mediu natural ostil. Individul nu poate conta dect pe talentul si forta
sa, acestea putnd fi ntarite de aptitudini supranaturale dobndite prin intermediul unui vis spontan sau al unei experiente de cautare a viziunii. Aceasta putere dobndita este
expresia religioasa cea mai importanta la aceste popoare.
Vindecatorii snt judecati n functie de o anumita scala valorica. Se ntmpla ca anumiti barbati - sau anumite femei
- n vrsta, care nu poseda nici un fel de putere supranaturala, sa fie totusi considerati vindecatori, n virtutea ntelepciunii si exp~rientei lor. '
Exista trei feluri de vindecatori: erboristii sau tamaduitorii, vracii si samanii.

Erboristii sau tamaduitorii. Aceste persoane ntelepte, barbati sau femei, lipsite de inspiratia de natura divina,
snt capabile sa trateze ranile, durerile fizice, problemele
osoase, n virtutea faptului ca au nvatat sa trateze aceste
afectiuni prin traditie sau experienta.
Vracii. Pentru a vindeca, ei urmeaza anumite precepte
dictate de spirite. Cnd pionierii francezi au ajuns n regiunea Marilor Lacuri, n secolul al XVI-lea, ei au observat ca
vracii nu erau numai simpli vindecatori, ci erau dotati si cu
puteri supranaturale. Denumirea lor1 provine din faptul ca
!,lledicina reprezenta, totusi, partea dominanta a activitatii lor.
In ceea ce le priveste, limbile amerindiene nu izoleaza aspectul medical si vorbesc mai degraba de omul care poseda anumite puteri sau de omul mister.
1

210

Medicine men (n engl.); hommes-medecine (n franc.) - (n.tr.).

Samanii. Acestia reprezinta o categorie aparte, diferita


de cea a vizionarilor care recurg la transe sau viziuni. Ei calatoresc n spirit, ajungnd n locuri ndepartate pentru a-si
gasi un spirit protector. Este calatoria sufletului, caracteristica adevaratului samanism, care i va permite celui nvestit sa identifice cauza unei boli, precum si remediile cuvenite. Desigur ca si vraciul poate sa trateze o boala atunci
cnd se afla ntr-o stare vizionara, dar el nu calatoreste n
planurile supranaturale.
Durerea si boala reprezinta pentru popoarele traditionale dereglari ale armoniei cosmice care implica zeii, spiritele, oamenii, animalele si fortele naturii. Anumite tratamente vor ajuta la curmarea acestei stari de fapt, reintegrnd
fiinta umana n ordinea cosmica.
Vindecarea practicata
de wakan - cel sacru
La popoarele de vnatori din cmpiile din centrul si nordul Statelor Unite, samanii-clarvazatori-tamaduitori,
numiti'
wikassaAwakan, folosesc plantele asemeni vracilor si erboristilor. Insa, spre deosebire de acestia, ei vindeca si doar prin
singura virtute a puterilor supranaturale si a harului lor. Pentru a ntelege sistemul indienilor din zona de cmpie, n special pe cel al indienilor lakota, este important sa cntarim
semnificatia profunda a termenului wakan. Acesta exprima
n mod explicit faptul ca indienii lakota au o cosmogonie
care formeaza un tot coerent ce integreaza ntreg ansamblul de particularitati al tendintelor individualiste proprii
amerindienilor. Wallace Black Elk insista asupra acestui aspect fundamental. Wakan, echivalentul acelui mana al polinezienilor maori, se poate traduce prin sacru sau energie
cosmica; el se adreseaza att lucrurilor, ct si persoanelor.
Acest concept nu poate fi nteles dect prin prisma modului n care actioneaza sau, mai degraba, face sa actioneze anumite forme de viata specifice lumii noastre n care el s-a nvestit. El este, asadar, reperabil n cuprinsul activitatilor

211

indivizilor wakan sau ale celor care poseda mana. A fi wakan sau a poseda mana este ntotdeauna un atribut personal n aceste manifestari. Wakan sau mana reprezinta esenta nsasi a viziunii traditionale a unui mare numar de
popoar~, deoarece acesta ~ste elementul prin care identitatea lor culturala se exprima cel mai puternic.
Interactiunea
dintre
,
caile traditionale
si cele moderne
,

Din cauza aculturatiei progresive suferite de amerindieni


ca urmare a influentei culturii occidentale, practicile samanice traditionale au sfrsit prin a se lasa influentate de medicina occidentala. Amerindienii au de acum de ales ntre doua
sisteme. Caile samanice traditionale au fost uneori folosite pentru a-i tr~ta pe albi, nd~osebi cnd acestia erau considerati oaspeti sau cnd veneau de ~unavoie sa ceara ajutorul tamaduitorilor sau samanilor. In perioada petrecuta
de noi n Amazonia, cei din Ceu de Mapia primeau din cnd
n cnd bolnavi din Belo Horizonte, din Brasilia sau Rio de
Janeiro veniti n cautarea unor tratamente pe baza de plante sau sa participe, sub influenta ayahuascai, la un ritual special: ceremonia stelelor.
Rezervatiile au avut de suferit pe tot parcursul secolului al XIX-lea si n prima jumatate a secolului al XX-lea de
~ lipsa acuta de spitale si de personal medical specializat.
In 1944-1945, n rezervati a Pine Ridge din Dakota, care
nu avea dect doi medici pentru un numar de cinci mii de
siouxi, s-a declansat o epidemie de variola. Prezenta albilor, a institutiilor si serviciilor lor de asistenta medicala a
sporit totusi in ulti~ii treizeci de ani. Astfel, n' cea mai mare
parte a rezervatiilor, indienii au acum posibilitatea de a fi
ngrijiti fie de un vraci, fie de un medic occidental. Multi
dintre ei se adreseaza vracilor, n cazul anumitor boli, si medicilor, n cazul altora. Unii1 apreciaza ca vracii ar trebui
1 Ake Hultkrantz, Guerison chamanique et medicine traditionelle des
lndiens d'Amerique, Le Mail, :Editions du Rocher, Monaco.

212

sa oper~z: mai mulr n af~ra cerc~lui tribul~ lor: fara a.hce


teme
de valori,
doua Douf
sist~me
medicale
- de
parte,
samadIstmctIe
mtre rase.
culturI
stau fata
m ofata,
doua
SISAtunci cnd aceste do a sisteme se ntrepatrund, putem
nismul traditional, de cea,tlta' medicina stiintifica moderna.
vorbi de relatii transcult'llrale. ar, americanii apele:za din
ce n ce mai mult la procedfri medicale transculturale. In acest
rapiilor vibratorii, care c nsidera ca omul este un tot, o entitate fizica si intelectuala T erapiile samanice intra n aceascaz, medicina conventio~ala se ntlneste cu conceptele teta categorie si, cum vom redea n cazul ritualului picturilor
I

pe
decare
nisipprin
la indienii
cr~dinta,navajf'
car~r deeste
vreme
vorbace de
trupul
un sistem
si spiritul
de vinsnt
ncredere n procedura m dicala. Acest tip de vindecare este
apropiat de remediile bu celor noastre si de medicina popuinterdependente, ia n c~aui necesitatea ca pacientul sa aiba
lara de la tara, nca destfl de raspndita n Occident. Cu
prilejul
Mistassini,
ntlnirilor
am retinut
pe ca~e
fa~tulle-am
ca maladiile
avut cu de
samanul
originecree
supradin
naturala erau tratate pe 1ai specifice traditiei cree, n vre.,
ce,
me calculi
ce bolilerenali
grave,
etc.de- ortgine
efau tratate
comuna
la dispensar.
- tulburari cardia- Ce fac indienii cre~, l-am ntrebat eu, atunci cnd au
o problema fizica?
Dnd usor din cap, el Imi-a raspuns:
- Merg la doctor.
- Si daca problema estb ntr-adevar grava? am insistat eu.
-Amerindienii
Atunci, spuse
el ir~nic,
vin la mine.
conside~a
ca medicina
occidentala este apta
sa vindece maladii benigme, dar nu este demna de mare ncredere n celelalte cazur~. Tehnologia noastra nu reuseste
sa usureze situatia anumifor bolnavi, fapt valabil si n cazul
La indienii cree, atunci c, d un bolnav nu se vindeca la dispensar, el merge la vraci, .cesta ncercnd sa determine daca
boala estetraditionali.
de origine natu
ala sau supranaturala.
acest din
vracilor
Detaterea
ramne, asadar,n deschisa.

213

urma caz, singurul care poate gasi remediul este asa-numitul f?ush-doctor, medicul preriei, samanul.
In viziunea traditionala, nici o boala nu este inexplicabila, ea are ntotdeauna o origine spirituala. Daca un indian
resimte anumite dureri, un medic nu va fi ntotdeauna capabil sa le explice, n schimb vraciul va putea sa o faca. Daca
e sa-i credem pe indienii navajo care lucreaza n dispensarele albilor din Arizona, medicina acestora din urma este deficitara pentru ca trateaza simptomele, si nu cauzele. Asadar,
n cazul unor suferinte fizice, un indian se va ndrepta spre
tehnologia occidentala, dar daca el simte nevoia unui trata~ent holistic supranatural, el i se va adresa samanului.
Incepnd din 1986, departamentul de antropologie din
cadrul Universitatii din Phoenix, Arizona, a creat un nucleu de cercetari interculturale ntre medicina occidentala
si practica samanica hopi. Obiectivul era de a ntelege de ce
tratamentele terapeutice ale diferitelor tipuri de cancer esuau,
acolo unde medicina hopi, care utilizeaza turcoazele, purificarea cu ajutorul salviei si cntecele traditionale dadea rezultate. Introducerea tehnicilor samanice n practica medicala din Brazilia sau Statele Unite demonstreaza prestigiul
tot mai mare al acestei cai terapeutice.
Medicina tahitiana
bazata pe folosirea plantelor
si originea bolii la polinezieni
n timpul sejurului nostru n Polinezia, am ncercat sa ne
ntlnim n primul rnd cu acei tahua care lucreaza cu plantele, tahua vindecatori. Din pacate, vechea fitoterapie polineziana este pe cale de disparitie. La nceputul secolului
al XX-lea, n Tahiti nu se gaseau dect ctiva medici europeni, dar clientela lor era alcatuita aproape exclusiv din popa 'a, oameni albi. T ahitienii nu apelau dect la tahua. Apoi
au fost pronuntate o serie de condamnari pentru practica
medicala ilegala, condamnari care dupa criteriile noastre occidentale snt ntemeiate. Tahua au nceput sa fie condam-

214

nati sistematic. Cunostintele lor privind compozitia, dozajul si folosirea remedii lor s-au pierdut, acestea fiind uneori administrate la ntmplare, fapt care a dus la erori grave si chiar otraviri.
Doctorul Grepin si sOtia lui, Michele, farmacista, evoca n lucrarea 10r1 declinul medicinei tahitiene. Nu pentru
ca indigenii ar respinge-o, ci pentru ca nimeni nu mai este
n masura sa o practice. n loc sa ramna n minile ctorva
initiati care se consacrau n ntregime artei de a vindeca,
aceasta farmacopee a devenit treptat familiala. Batrnele si
folosesc amintirile pentru a-si ngriji nepotii si pe cei din
jurulloL
Termenii fati, hea si ira reprezinta baza conceptiei despre boala la indigenii maori. n viziunea noastra medicala occidentala, sensurile acestor cuvinte snt gresit ntelese.
Pati denumeste fractura, contuzia. Acest termen nu trebuie totusi interpretat n sens occidental. El reprezinta tot
ceea ce se poate deregla n interiorul organismului. Atunci
cnd un angrenaj din corpul uman nu-si mai ndeplineste
rolul n raport cu alte organe, el are fati, stare care se va mentine pna n momentul n care angrenajul respectiv va fi "re- .
parat" prin folosirea unui raau, un remediu adecvat. Pati
este ceva ascuns, care nu se poate manifesta la exterior dect prin dureri si alte afectiuni: hea.
H ea, n sensul propriu al cuvntului, nseamna ca ceva
rau a patruns n organism. Asadar, combinatia raau fati hea
va ajuta la eliminarea acestor "stari nocive".
Ira este al treilea concept patologic polinezian. El este
folosit nainte de toate pentru a denumi spasmul. De fapt,
e ntrebuintat pentru orice disfunctie nervoasa de origine
invizibila. Febra, convulsii, sincope, paralizie sau pur si simplu cosmarurile copilului snt tot attea simptome asociate acestui termen. El poate fi deci foarte usor asociat cu fati,
care defineste atunci o dereglare mai veche de natura ner1 F. si M. Grepin, La Medicine tahitienne traditionnelle, Editions du
Pacifique.

215

denumind o infectie purulenta nsotita de febra.


Cu ocazia sejurului nostru n Polinezia, am ntlnit o adoles.cen:asau
de cu
doi~pre~ece
de una
l~ vrst~
de sap:e
voasa,
hea. Stareaani
de car
h~ avea,
ira este
frecventa,
ea
zele si ra~io~r~fiile efectuate 1 sf?italul ~in ~ap~~te nu au
descopent mCI o tulburare org mca. PolIilezIenll vorbeau
Analiza marele
corpul *vu
i eteric
al bolnavei
deci
de hea-ira.
am, cnze
de epIlepsIe,
al EvulUI
MedIU.a relevat
AnalIcuita de o sub-personalitate
in izibila care declansa crizele de epilepsie ..
Explicatiile prietenilor mei p linezieni m-au facut sa ma
un substrat violent. Structura~. sihologica a fetitei era logndesc
tr-o abordare
la medicina
specifica
tibetana.
a bolii.Acpasta
ln aceasta
se caracterizeaza
traditie existaprintrei
umori: gazele interne, bila si f~egma. Problemele fizice si
fiind provocate de interventia
emonilor, care reprezinta
mentaleevantai
snt interpretate
n mafiera
simbolica
si anumeconca
vastul
de forte si emotii
ce scapa
n mod normal
trolului constient si mpiedica el hilibrul si dezvoltarea spirituala. Acest evantai merge de la tendintele subtile nnascute, la pulsiunile irezistibile
are reprezinta dorintele si
nevoile refulate ale fiintei. Astf 1, sursa bolii sau a starii de
dezechilibru este localizata n p an spiritual. Cele trei concepte patologice
slf1tapropiate
de umorile
tibetane,
concepte polineziene
extrem de nd~partate
de medicina
noastra occidentala.
Medicina faraonica
si
traditional
, samanism
,
,
nism si medicina faraonica este un act de curaj. Cu toate
acestea, lectura textelor egipten antice precum Cartea caStabilirea, n aceasta lucrare'la unei par~lele ntre sama~ienii, poli~ezienii si aborig.enii se ~scriu.n a~eeasi direc:
tIe terapeutIca. Lumea magIca EgIptulUI antIC centreaza
vernelor
si celebra deCarte
morttordevarului
releva faptul
ca amerintotul
pe nOtiunea
Mat,a zeita.
si dreptatii,
sim-

216

un tot coerent. Elemente e acestei constructii imense - zei,


spirite,
planete,
eni, dar sifaptul
animale,
plante si este
mibolizata stele,
printr-o
pana. oa
Etaminteste
ca universul
nerale - snt n simbiozt. Aceasta imensa fresca se scalda
eglptenl1 o numesc flUId l vIetl1. Daca acesta este Impalpabil,
el nu este mai
putin c~rer:ti
eal si .~nvizibiIi
se manifesta
prin forta
n 'perrr:~nenta
n niste.
de energi.e
pe apecare
ra care
face ca bobul
grucare
sa urca
ncolteasca
si pietrele
din
lor
si a vnturilor,
prin de
sera
n plante,
prin caldupamnt sa se cristalizeze.
Raul si boala snt, de Ifapt, consecintele unei rupturi n
fluidul vietii, o eruptie a ezordinii. Cnd fluxul este ntrerupt, se deschid portile fata suferintei si a distrugerii. Ceremoniile samanice nu a de fapt alt scop dect acela de a
capta Forta, de a o atrage aici, printre noi, pentru ca ea sa-si
iradieze puterea n unde concentrice n jurul maraelor, al
colibelor
n care
se desfar'0ara
ritualurile
de n
vindecare
sau
al templelor.
Textele
sar~ofagelor
fac aluzie
mod expli-

"j'

flUIdul ochIlor taI. Este vorba despre acelasI flUId pe care


Thot!
eu snt cel c~re
t~aieste
cit ~aaceast~,
Thot
si Horusspu~~d:
l varsa as pra
preotului-rege,
nainte
de din
in;
trarea lui n sanctuar. A kh, mana sau wakan, reactivate
n permanenta sau renno'te, materializeaza astfel fluidul vital. Ct despre originea b ,Iii, egiptenii afirma ca aceasta zace
n tenebrele spiritului, devenit incapabil sa mai discearna
binele si scufundat.n mnciuna.
Ase~eni unui wayona sau unui tahua, preotul din Valea Nilului este un initiat un adept al marii stiinte sacerdota
"A Pastrat~ii
sti, a ori,ordinii
a ndrazni
si alumi.
pastraEltacerea."
taleconsemnele:
puse n slujba
acestei
respecla nastere sau ca urmare a unei revelatii, ndeosebi a unui
v!s. ~ gndirea antica de. e malurile ~ii,:lui, pas~vitatea este
smomma cu moartea, egi teanul respmgmd-o dm toate puSamanul
este preotul
ntotdeau~
fiintauniesita
din comun,
aleasa
terile.
Astfel,
ini iato este
razboinic
care combacel caruia Dumnezeu i-a dat nvatatura mistica drept arma
te
raul. ar, razbjinicul
este cel care vrea sa nvinga,
de boala
lupta simpotriva
anu ,itor evenimente.

217

n criptele din Egipt, initiatullupta mpotriva acelei puteri care perturba organismul, urmarind sa trateze cauza,
si nu efectul. n fine, el pastreaza tacerea, deoarece ritualurile i-au fost dezvaluite n cadrul secret al initierii. Daca
el dispune de puteri eficiente si redutabile, acestea nu trebuie dezvaluite lumii profane. Cavalerul nu-si abandoneaza sabia n drum, initiatul nu-si divulga stiinta. Scopul secretului nu este acela de a ascunde. Etimologia cuvntului este
semnificativa: "secret" vine din latinescul cerno, a pune la adapost, dar si a tria, a separa, a trece prin sita. Adevarata natura a secretului se nvata n cursul probelor de initiere, ntr-o sala nchisa privirilor profane.
n decursul secolelor, secretele vechii medicini traditionale au fost pe punctul de a se pierde, cu toate acestea ele
au supravietuit meandrelor Istoriei.
Ritual samanic n spitalele americane
Vraciul oglala Wallace Black Elk ne relateaza un exemplu fr~pant al patrunderii samanismului n spitalele americane. In timpul sederii mele la Red Lodge Inn din Crowley
Lake, instalati confortabil, l ascultam pe batrn depanndu-si povestea. Afara batea vntul, ncepuse sa se faca racoare iar din camin razbatea cntecul monoton al focului.
Ca de obicei, Black Elk era mbracat n blue jeans, o camasa n carouri, cizme de cowboy si eternul sau bolol.
- Drumul meu, spuse el, este calea pipei sacre chanunpa. Ea ne permite sa ajutam multi oameni. Am avut ocazia
sa folosesc ceremonia yuwipi pentru a ngriji un copil internat la centrul medical Fitzsimmons din Denver, Colorado. Acesta nu mai putea nici sa bea, nici sa plnga, nici
macar sa stea jos sau sa umble. Era internat de mai bine de
patru ani si medicii erau total depasiti de cazul lui. Ei l in1 Accesoriu vestimentar care, n partea de sud-vest a Americii de
Nord, se poarta n loc de cravata. Bolo este o placuta de argint legata n
jurul gtului cu o curea de piele.

218

tubasera pentru a-l hrani, caci singur nu mai reusea sa se


hraneasca. Nimeni nu mai stia ce sa faca.
Ne-am hotart sa vorbim cu medicul, dar echipa medicala nici nu voia sa auda - er'au nist<;..cetateni care respectau legile si regulamentele n vigoare. In cele din urma, constatndu-si neputinta, ei i-au cerut directorului spitalului
permisiunea de a-i administra bolnavului tratamentul meu
chanunpa. Primind consimtamntul, echipa mea si cu mine
am organizat un ritual. O infirmi era ne-a cerut voie sa asiste si
, ea. "M-am saturat de acest stil, ne-a marturisit ea. Multi,
copii si adulti sufera, fara ca noi sa putem face ceva pentru
ei. Poate ca, de data aceasta, lucrurile se vor schimba." Personalul spitalului ne-a pus la dispozitie o camera ale carei
ferestre le-am acoperit, pentru ca ceremonia noastra sa se
desfasoare ntr-un ntuneric absolut. Au fost si alti bolnavi
care ;u vrut sa asiste. Degeaba le-au cerut medicii ~a ramna
n paturile lor; multi au tinut mortis sa vada cum procedam.
Izbucnind ntr-un hohot zgomotos de rs, Wallace adauga:
- Spitalul ne-a acordat doua ore pentru ceremonie, care
a trebuit sa se desfasoare ntre sapte si noua seara, ora la care
fiecare pacient trebuia sa se ntoarca n patul lui. Anumiti
bolnavi aveau dureri mari. Baietelul era culcat. Amenajaseram un altar, ne aduseseram tobele si acoperiseram toate sursele de lumina. Totul era gata. Pentru nceput, am intonat niste cntece de ntmpinare, cntecul celor patru vnturi
si cntece de chemare. Pe neasteptate, am auzit tunetul! Apoi
ncaperea a fost strabatuta de o strafulgerare, asemanatoare unei forme umane, unei fantome, care a ntrebat: "De
ce am fost chemat aici ?"
"Tunkashila, i-am spus eu, avem aici un baiat care sufera de ani de zile, fara ca cineva sa nteleaga -ce se ntmpla
cu el. Avem nevoie de ajutorul tau." Atunci fantoma s-a apropiat de baiat. Infirmiera era lnga pat, iar medicul, asezat n
spatele altarului. Forma aceea fantomatica l examina pe baiat, apoi declara ca o pnza de paianjen se nfasurase n jurul creierului si a doi nervi care duc de la ceafa la gt. Acest
nod se contracta atunci cnd baiatul nghitea sau vorbea. De

219

aceea se comporta ca un bebelus, cnd el avea deja cinci ani.


Stiinta nu putea descoperi originea bolii, deoarece pnza nu
era vizibila nici la microscoJ?, nici n radiografii. Apoi, duhul ne-a spus ca, pentru a-l vindeca pe copil, trebuie sa chemam n ajutor un duh paianjen, un lktomi. Am intonat de
ndata cntecul lui lktomi, paianjenul rosu, seful tuturor paianjenilor. Acesta a aparut si el, la rndul lui, si ne-a ntrebat: "Ce vreti de la mine? "
,,0 puter~ necunoscuta ti foloseste pnza pentru a-l tine
prizonier pe acest copil, i-am spus eu. Sufera cumplit si medicina albilor nu poate sa-I vindece, deoarece nu stie ce se
ntmpla".
Paianjenul rosu a nteles ce i-am spus. Am intonat un alt
cntec, iar el s-a apropiat de baiat pentru a desface pnza. Singur lktomi putea sa faca acest lucru, deoarece pnza era o parte din el nsusi. El spuse: "Am desfacut pnza, copilul acesta poate din nou sa-si foloseasca muschii si sa scoata sunete.
Acum o sa-i auziti vocea pentru prima oara." Cineva a aprins
. o luminita si, de ndata, copilul a emis un sunet si a nceput
sa se miste. Duhul paianjen a mai spus: "Nu va mai fi o problema sa se hraneasca. Lasati-1 sa bea si sa mannce ce doreste, se va opri el singur. Marginiti-va la a-i reeduca muschii, asta e tot." Le-am multumit, att lui, ct si lui T unkashila,
si le-am oferit drept ofra~da saculetii pregatiti pentru rugaciune, dupa care am intonat cntecul pipei sacre. Am trecut apoi la cntecul de plecare si spiritele au plecat.
Cnd am aprins lumina, copilul statea n capul oaselor
si bea o cana cu lapte. Se ridica si ncepu sa umble dt:; colo-colo, rznd si scotnd mici sunete fara nteles. Am uitat
sa va spun un l~cru.' Cnd am aprins lumin~, hrana sacra,
bucatile de stofa colorata si saculetii de rugaciune, toate aBate pe altar, disparusera. Duhul le luase cu el. Medicul care
era de fata ne-a privit ciudat si ne-a ntrebat daca nu cumva le aruncaseram noi pe fereastra. Pe altar mai era doar sforicica cu care legaseram ofrandele. Medicul, complet aiurit, nota toate aceste detalii ntr-un caietel.
Wallace rosi de placere adaugnd:
'

220

notite
- Problema
pentru a ntocmi
cu acest n}edic
~~ raport,
alb era
darurmatoarea.
cum ar fi putul:
El si delua
scrie el ceea ce traise, mo~ul n care intonaseram cntecele
sacre, sosirea fantomei paianjen si tot restul? Cum putea
el sa.~xpli~e c~ un l~tomf pus~se dia~nosticul, .sp~nnd ca
cred ca 11era foarte greu a-sI alcatUlasca raportul!
Batrnul
saman simco~~ta5I
co tinua de"o
povestirea:
nerv11
~~J)1lulUlerau
~mza de paIanJen? Da,
lo, pe culoar. Unii dintre ei nu se mai puteau ridica de zile
sau chiar saptamni ntre i. Dar atunci cnd au auzit batai- Cnd am deschis uSt camerei, toti pacientii erau acole tob ei, duhul s-a ndreBtat si spre ei pentru a-i purifica si
vindeca. Da, mai multi d~ntre ei se vindecasera. Personalul
spitalului
era nnebunit.
alergauaici
spre
spunnd: "Ar
trebui sa fiiiJnfirmierele
n pat, ce cautati
?" yacienti
Ii auzeai
pe cte unii spunnd: "Ia Je uita, mi-am uitat bastonul!" sau
altii: "Nu mai am nevoit de scaunul cu rotile."
att de ordon~t, de asepti at. Oamenii,ncepusera
sa uite ca
indienii,
strniserfm acela,
o agitatie
incredibila
n acel
loc
sntNoi,
bolnavi.
In moment1!1l
au mai
venit niste
medici
marturisit ca nu ntelege nimic. A ncercat sa le explice cecare l-au ntrebat pe cel c~lreera cu noi ce se ntmpla. Elle-(!.
remonia si a fost nevoit s~ admita ca baiatul mergea din nou,
scotea sunete, auzea bine ... Ceilalti stateau precum Toma
necredinciosul
s~I?-uvoi~u
~a crea~~
fara sa
ai~a de-a
dovezi.
De fapt, practIcIle
sama.ruce
tradItIOnale
ramm
dreptul misterioase pentru 09cidentali. Nu stim n ce fel a reactionat echipa medicala dupa aceasta sedinta de doua ore. Dar
povestea arata cum traditiile medicale samanice snt introUn raport din Arctic . edical Research1 semnat de Young
duse
putin
cte putin abu,
n~I'Pitale.
Ingram
si Schwartz
da n exemple' n acest sens. Raportul ara:a cu.m ~ussel pillier,

un .vr~~i cree din Al~erta,

mcearca
cietatea canadiana.
sa revltaltzeze
El al~mea
fostenitcreefunctia
SI sa-I redea
de la locul
strabunicul
m solui si
, ncearca sa ncorpore~e practicil~ samanice
n tehni,
,

Arctic Medical ResearchJ voI. 47, supl. 1,1988.

221

cile moderne. Russel s-a lasat filmat n timp ce opera - el i


primeste cu placere pe medicii dornici sa asiste la sedintele sale de vindecare. Practica sa cuprinde un diagnostic stabilit cu ajutorul animalelor totemice si un tratament pe baza
de plante si alifii conform instructiunilor primite de la spirite. Fiecare tratament este nsotit de o ofranda constnd din
tabac. Bolile pe care el le tratea~a snt att psihosomatice in cea mai mare parte - ct si organice, ndeosebi cancerul.
In 1989, Russel Willier a creat un centru de sanatate n care
lucreaza si alti samani indieni. Scopul lui este sa colaboreze cu medicii occidentali, nsa acestia refuza alianta. Russel
Willier continua totusi sa creada ca o astfel de cooperare ar
fi o sursa de progres si ar putea ajuta la eradicarea problemelor de nerezolvat pentru arsenalul tehnologic modern.
Medicina samanica tinde sa se integreze n lumea multiculturala din jurul ei. Unora le este totusi teama ca ea va disparea. Am vazut ca, n Polinezia, hio hio au disparut aproape n
totalitate. Dezvoltarea nvatamntului n scoli risca sa atraga
. dupa sine pierderea unui sistem de ngrijire traditional, ndeosebi n societatile dominate de albi. Cu toate acestea, medicina samanica a~e o sansa de supravietuire, deoarece raspunde nevoilor celor care nu gasesc solutii pentru problemele lor
n cadrul medicinei occidentale conventionale.
Cazul lui Mary Louise Dow ilustreaza graitor potentialul de vindecare al riturilor samanice1. Cancerul ei de colon
a fost diagnosticat n 14 feb~arie 1991. Primul chirurg consultat a recomandat o interventie chirurgicala. Cel de-al doilea a considerat ca tumoarea era inoperabila - aceasta era
de marimea unui ciorchine de struguri. Al treilea i-a recomandat un tratament chimioterapeutic n treizeci de sedinte de radioterapie, pentru a reduce dimensiunile tumorii n
vederea operatiei. In paralel cu aceste demersuri, bolnava
a recurs la un tratament pe baza de plante chinezesti, sedinte de acupunctura si masaj, asociate cu practicile de vizualizare preconizate de dr Bernie Siegel.
1 Mary Louise Dow, "My Encounter with a Medicine Man", articol aparut n revista americana New Age Journal, iunie 1992.

222

Unul.di? ~riete~i ei ij'a .vorb~t de Godfrey Chips, samanul YUWIPI,SI de vmdecnle mlraculoase pe care acesta le
obtinea
ie n scaun
princuintermediul
rotile, atinJ~
feremoniilor
de scleroza sale
n placi,
lakota.
a renceput
O femevraci. Godfrey Chips desci, de n linie directa din Horn Chips,
ruda
si nvatator
C azy
Horse, unul
din cei de
maiacest
cusa mearga
a doua alziluidUl1~a
ceremonia
ndeplinita
noscuti sefi lakota din secolul trecut. Cntecele, practicile
si riturile sale s-au transnhis din tata n fiu, n forma lor cea
mainpura.
pofida starii sale d 1oboseala si de slabiciune si contrar avizului cancerolo~lui
ei, Ma;y Louise Dow ~ facut
lunga calatorie pna n D~kota. Acolo, ea a participat la patru ceremonii
cursul
fiecarui yuwipi.
ritual, eaCtfundata
~simtit pene
n ntuneric
de pasare total
atingndu-i
pe parusor fata n timp ce se intonau cntecele si un fel de energie turbionara cuprinznd-o. "Spiritele", s-a gndit ea. A pat:a zi a f<?stded~cata u?et .swea.tlo~ge de vinde.care, l~ sfrsItul careIa femela s-a SImtlt refacuta. Mary LOUlse s-a mtors
acasa, pe coasta de est. 9ancerologui ei nu a putut dect sa
accepte evidenta: enorma tumoare se redusese, devenind de
acel moment nlaturarea ei. Astazi, Mary Louise este convinsa ca vindecarea ei se datoreaza unui ansamblu de mijO i~1erventie
chirurgicala tratamentele
a permis din
marimea
uneis-a
~aise!
loace la care
recurs:
edicina occidentala,
alternative si sprijinul nrncetat primit din partea familiei
si a prietenilor. Dar pun~tul-cheie a fost r~prezentat de ceremoniile ndeplinite de samanul yuwipi. In 1995, Godfrey
ge, n Dakota de Sud.
Chips putea nca sa fie 10ntactat n casa lui din Pine RidLumea
ntre samanica
1987 si 1993,hOP,
a1 vizitat cele trei mesa1 ale indienilor hopi, unde m-am ntretinut cu Velma Talayumptewa,
platou, n spaniOl.

223

resp<:>n~sabil
~xecutivLegatunle
al Co~siliului
tr~bal ~opi
~y~ot~mOVI,
m Anzona.
ca~e eXIsta
mtre ~in
mdIenu
dm
sud-estul american si desertull~r snt mult mai complexe
rii.
si nu
Platourile,
reprezintamuntii,
o simpla
canioanelel
chestiyne
sau de
falezele
restituire
care de
alcatuiesc
teritoaceasta regiune
minunata
snt lorlpentru
cofsiderate pamntul
sacre de natal
catre este
popoarele
desertului.
Veneratia
ine~tricabillegata
In traditia indiana,
de modul
tot ce tine
de yiata
Idepamnt
al tribului.
este sacru - nisip,
animale,
plante,
tunet~.
ritualurilor
risca sastnci,
provoace
o tragica
ruptura
de Absenta
armonie ntre
aceste ele- cu pamntul care le apartine nt vitale, nu numai penmente.
Indieniipracticilor
cred ca legaturile~.
r - attci fizice,
ct siintegrimistice
tru
pastrarea
lor reli ,ioase,
si pentru
tatea lor culturala. Pentru ei, acele locuri extraordinare, vizitate de turisti se
supranaturale
continua
reculeg.saAltele
fie pa~turi
~nt locuri
sacre,n unde
care spiritele
s-a m,plinit Facerea sau n care ntiul fopor a aparut pe pamnt.
Legendele ancestrale confera acestor locuri puteri tamaduintotdeauna sacru, caci apa este atatoare de viata n acea
lume
desertului.
toare. arida
Locula n
care se gaseste o r.ursa de apa, un izvor este
Indienii hopi traiesc n vreo ~ouasprezece sate raspndite pe platourile stncoase numt,te mesa, din zona abrupta aflata la sud de Black M esa, n 1'\rizona. Aceste promontorii snt vizibile de la unul la delalalt. ntre primul si al
Pe cel dnti, se afla satele T ewa ( urnit uneori Hano), Sitchomovi si Walpi. La picioarele platoului se afla Polacca,
treilea,
este o distanta
de doaraflata
dO~1
azeciconducerea
si trei de kilom~tri.
cu
un trading
post, o scoala
sub
Agentiei
pentru problemele indienilor, ctkva cladiri guvernamentale pentru angajatii agentiei si case ~opi. Satele de pe cel de-al
~oilea platou snt Shipaulovi, Mishongnovi si Shongopovi.
In Mishongnovi

si Shipaulovi, S9 gasesc cteva case tribale

movi (New Oraibi) - n care se asesc un trading post, un


si
oficiu
o scoala.
postalCel
si biroul
de-al treilea
Consiliului
mesa fazduieste
ribaI hopi satele
- Old KykotsOraibi,

224

la cel mult patru kilometril de New Oraibi, Hotevilla si Bacabi, care au si ele cte o scpala si un oficiu postal. Mai exista si Monecopi, n apropi~re de Tuba City, situat pe un teIntregul tentonu hopI (ap OXlmatlvo mIe de kIlometn patrati) este
nconjuratatt.de
a rezervatie
~itoriu
reve?di~at
de~"are
di~nii
~opi, c.tnavajo.
si d~ cei na:rajo.
Old Oraibi, Isituat pe c l de-al treilea platou, a fost fondat n 1100 si ar fi cea mai veche asezare locuita fara ntrerupere din S~ateleUnite. S re jumat~tea secolului al XIII-lea,
comunitatile hopi erau
lt mai dispersate ca astazi dar,
cteva secole mai trziu, p pulatia s-a concentrat n princiI

pal pe culmile acestor mesf' n special pentru a se adaposti


de raidurile indienilor nayajo, apasilor si utilor din Colorado.
menea indieni pueblo, hopi au fost cel mai putin afectati
Dintre toti indienii din!artea de sud-vest, numiti de aseniolii nu s-au apropiat de aceasta tara hopi dect patruzeci
de ani mai trziu. Singurii albi ntlniti de hopi n perioada
spaniola
au fost
misionarii
iar influenta
acestora
a fost
de cuceritorii
spanioli.
Co tnadO
i-a vizitat
n 1540,
darfoarspa- .
te mica, mult mai mica deFt n cazul altor indieni pueblo,
ndeosebi al indienilor acora, evanghelizati fortat. Hopi au
manifestat un interes scaze pentru crestinism, o atitudine
motivata
traditionalesi dentr-o
izolarea
mai lor~lcare
mjre masura
a dus ladect
pastrarea
n cazul
culturii
tuturor
lor
celorlalti indieni din America de Nord.
ta cuprinde
Clan'urile peste
reprezinta
douazeii
n1asidetextura
clanuri,societatii
fiecare hopi.
purtnd
Aceasnumele unui animal, unei plalp-te,unui fenomen natural sau supranatural, ca parteneri a1cestrali sau c~ surse ale puterilor
speciale posedate de mem~rii clanului. In schema clanului,
n
interiorul clanului
snt ~e
ftrict
Traditia
hopi dedescendenta
se stabileste
linieinterzise.
matriarhala
si casatoriile
se instaleze n casa sotiei l i, n care traiesc numeroase alte
persoane: parintii nou-ca atoritei, strabunicii, surorile cu
creteaza
atunci
sotii
lor sica,fratii
ncacnd
necasVtoriti.
Ut barbat Sotul
se nsoara,
va continua
el trebuie
sa parsa

225

ticipe la activitatile propriului clan si va mentine legatura


cu casa mamei si a surorilor lui, nsa copiii lui vor fi recunoscuti ca membri ai clanului sotiei. Regasim acest sistem
matriarhalla indienii din zonele mpadurite ale Canadei, n
special la hurom. La treizeci de kilometri de Quebec, Wyandote este ultima asezare huron unde am putut vizita acele
casepline, n care matroanele, mamele clanului, snt suverane. Atunci cnd un tnar casatorit nu se conforma vietii
din noua sa familie, el era trimis napoi la mama lui si, n
cazul n care acesta avea copii, ei ramneau n ngrijirea familiei sotiei, care devenea astfel. disponibila pentru o noua
experienta conjugala.
Clanul mamei, dupa cum mi spune Velma Talayumptewa, este foarte important. Este un sistem matriarhal care
pastreaza bunurile sacre ale grupului, de la obiectele rituale la vesmintele folosite n cadrul ceremoniilor kachina.
Pastrndu-si , traditiile,
membrii clanului locuiesc n case con,
struite n apropierea celei n care traieste matroana. Femeile prepara hrana, aduc apa din fntna situata la poalele mesei pna sus, se ocupa de copii, fac oale de pamnt si cosuri
si pastreaza curatenia n casa. Barbatii lucreaza pamntul, se
ocupa de animale, aduna lemne de foc si tes. Viata ceremoniala n satele hopi este strns legata de existenta clanurilor
matrilineare. Fiecare din ceremoniile desfasurate pe parcursul
anului este perceputa ca apartinnd unui anumit clan si a
fost activata, n cadrul acestui grup specific, de catre fapturi supranaturale, dupa ce, potrivit cosmogoniei lor, poporul hopi a iesit la suprafata din lumea subterana.
Ceremoniile se desfasoara uneori n asa-numitele kiva,
care apartin clanului. Numarul de kiva din fiecare sat variaza ntre doua si sase. Acestea snt construite partial (si,
uneori, n totalitate) pe pamnt. ncaperile sacre ale indienilor hopi snt rectangulare, contrastnd cu acele kiva ovale sau circulare ntlnite la majoritatea indienilor pueblo, si
snt orientate pe axa nord-sud, atunci cnd terenul o permite. Din cnd n cnd, oamenii vin n kiva sa se relaxeze, sa
flecareasca sau sa discute lucruri importante. Dar kiva este,

226

toto

~ un 1oc sf'
o in anumIte
o
.
ata,
Int SI,
ZIoI e, serveste exc 1USIV

tunul (fumul este aSOCIa nonlor care aduc ploaIa), rugaciunea, pregatirea costu elor pentru dansurile publice si
naltarea
pe car vor fi depuse
imageriile
caste.tudesfasurariialtarelor
ceremoniil~rJeligi?ase:
cntecele,
dan~urile,
Ceremoniile

kachina

. n cadrul.cerem0r?ilorli~dier?lor

pueblo, .n special hopi,

mste
mascatI,
trivit oamem
legendelor
hopi, kaCfuna,
u1 kachina
Joacaeste
un orolfiinta
Important.
supranatuPorala - personificata de caye un om mascat - care salasluieste n San FranciscoMounfains, n apropiere de Flagstaff, n
Arizona.
Exista
aspecte im~ortante
de kachina:
- fiintatrei
supranaturala]
asa cum legate
se regaseste
ea n spiritul
indienilor hopi;
evolueaza n kiva si plaz a;
- dansatorul
mascat
personifica
aceasta fiinta
si care
micile papusi
confecretionate
dupa descrierile
fiintei
su-'
pranaturale.
Primele doua aspectel snt denumite kachina, ultimul,
"papusa kachina".
~ ~a~enda~l an~al al ceteI?0ni~lor religioase ??pi est~ mpartlt In doua penoade: ]pnma tIne de la solstItml de lama
pna la jumatatea lunii iuFe, cea de-a doua, de la jumatatea
monie kachina. Un grup de aproximativ treizeci de kachilunii
iulie lamonj
solstitiul
de il ma.
Prima la
este
marcata
de o cerekachina
participa
cinci
ceremonii
mana, numiti
Jore:
soara n decembrie;
- pamuya: n ianuari , atunci cnd soarele pare sa se de- soyalang-eu: ceremj6nia solstitiului de iarna, se desfaplaseze
din nou spre
no [Id? sau dansul bobului de fasole,
- powamuya:
cerem<!mia
n februarie;

227

- palalakonti: ceremonia sarpelui de apa, n februarie


sau martIe;

- niman kachina: ceremonia dansului casei, n iulie, cnd


soarele se deplaseaza spre sud.
Aceste ceremonii importante dureaza noua zile si se desfasoara, n principal, n kiva, unde numai cei initiati pot participa. Unele dintre ele, precum dansul bobului de fasole
sau niman kachina, cuprind anumite parti pe care poporul
hopi le poate viziona, fie n kiva, fie n plazza. n aceasta
prima parte a anului hopi, se desfasoara de asemenea ceremonii de o zi, denumite dansuri kachina regulate sau obisnuite, n timpul carora oamenii kachina danseaza n mijlocul satului. n cadrul acestor ceremonii, un grup de douazeci
pna la treizeci de kachina, toti mascati si mbracati la fel,
executa ceea ce se numeste un dans kachina amestecat. Aceste
ceremonii, de una sau 'noua zile, reprezinta tot attea ocazii pentru prietenii si familiile din satele vecine sa vina si
. sa asiste la dans, sa sarbatoreasca ori sa se roage.
n timpul celei de-a doua jumatati a anului (ncepnd din
iulie, de la niman kachina si pna n decembrie), nici o alta
ceremonie nu mai face apel la dansatorii mascati. Niman
kachina este denumit dansul casei pentru ca este ultima aparitie a duhurilor kachina, nainte de plecarea spre salasul lor
din muntii San Francisco, dincolo de Flagstaff.
Nu ezitati sa vizitati aceste mesa hopil. Vizitatorii pot
nca asista la dansurile kachina - cele desfasurate n cadru
public - nsa dansurile sacre, precum cel al sarpelui, nu au
mai fost fotografiate din 1908, de pe vremea lui Ben Wittick, un fotograf din sud-vestul american al secolului trecut.
Ceremoniile continua dupa disparitia duhurilor kachina,
care s-au retras n adncurile pamntului sau pe naltimile
muntilor San Francisco. La sfrsitul verii, se organizeaza ceremonii menite sa aduca ploaia necesara porumbului. Unul
dintre aceste ritualuri - dansul sarpelui -, care are loc din
t Hopi Tribal Operations, P. O. Box 123, Kykotsmovi,
Tel.: 00 1 6027342222.

228

Arizona 86039,

doi n doi ani, este nchinat tuturor creaturilor cu forma sinuoasa si este asociat tunetului si ploii.
La nceputul acestui kachina, elanurile ies din sat n patru directii diferite si petrec patru zile pentru a prinde serpi,
dintre care unii snt veninosi. Cei care au prins serpi se alatura unui alt elan si petrec mpreuna doua zile si doua nopti
ntr-o kiva, ntr-un soi de schimb mitic. Apoi se organizeaza o ntrecere: cstigatorul aduce n sat un bidon cu apa. Mai
apoi, sosesc la fata locului si preotii-dansatori,
tinnd serpii n gura, n timp ce ajutoarele lor iau reptilele n primire.
Un -al doilea grup, cel al preotilor-antilope,
se asaza n fata
celui dinti si se ajunge la punctul culminant al ceremoniei:
spalarea sarpelui.
Fotograful Wittick a asistat la cteva astfel de dansuri. Prietenii lui hopi l prevenisera ca, nefiind un injtiat, risca sa primeasca ntr-o buna zi o muscatura fatala! Intr-adevar, Ben
Wittick a murit n 1903, mu'scat de un sarpe n timpul unui
snake dance. Cu el disparea un martor unic al unei lumi hopi
traditionale ...
Dinetah, lumea mistica

a indienilor navajo
ncepnd din 1983, m-am dus de mai multe ori n imensa rezervatie navajo, n zona cuprinsa ntre Tuba City si
Keams Canyon. Navajo este cea mai mare natiune indiana
din America de Nord, numarnd actualmente undeva n jur
de doua sute de mii de membri. Teritoriul lor tribal se ntinde n patru state din sud-vestul tarii (Utah, Colorado,
New-Mexico si Arizona), fiind cel mai important teritoriu de acest fel din Statele Unite. Pe ntreg parcursul secolului al XX-lea, comunitatea stiintifica s-a aplecat asupra
acestui popor att de deosebit. Antropologii au ncercat sa
patrunda misterul simbolurilor culturii si religiei lor, psihiatrii au fost fascinati de structura personalitatii lor iar teologii s-au lovit de dificultate a de a le analiza riturile si conceptele spirituale.

229

n aprilie 1998, cu ocazia unei calatorii culturale pe care


Liliane si cu mine o organizaseram cu plecare din Franta
pentru un numar de cincizeci de persoane, am putut admira asa-numitele hogan, ce stau alaturi de cladirile moderne. Ele snt salasurile n care se desfasoara ceremoniile care
ocupa un loc im'portant n viata indiecilor navajo. Ceremonii ce snt de fapt principalele forme de manifestare ale samanismului navajo.
Acest teritoriu imens de peste patru mii de kilometri patrati - suprafata Elvetiei - formeaza inima podisului Colorado. Acolo unde ochiul strain nu vede dect mari ntinderi de iarba presarate cu pietre, navajo si recunosc sfintele
pamnturi strabune. Canioane vaste, precum Chelly si del
Muerto (Canionul mortii), serpuiesc pe sute de kilometri
n mijlocul podisurilor. Formatiuni stncoase magnifice cu
tenta portocalie sau albastru-cenusie se nalta acolo, asemeni
unor monumente gigantice construite si abandonate de o
veche rasa de giganti. La prima vedere, aceste tinuturi par
. pustii si inospitaliere. Totusi cerul ti atrage privirea n mod
irezistibil; este un cer imens si nord-americanii l descriu
folosind sintagma "spatiul de~chis".
Mna omului nu pare sa fi atins vreodata aceste locuri.
Cu toate acestea, privind mai atent, realizezi ca aceste pamnturi gazduiesc o importanta populatie navajo. Din loc
n loc, zaresti cte un hogan adapostit ntr-o vlcea sau atrnnd pe coasta unui munte iar turme de oi pasc n desert,
ivite parca de nu se stie unde. Mai ntlnesti si ctiva navajo nemiscati, cu privirea atintita n zare, aparent ratacind
fara nici o destinatie, cnd de fapt hoganullor, camuflat cu
grija, se ascunde n spatele colinei din apropiere.
Acesta este Dinetah, pamntul indienilor navajo, cei care
se autointituleaza Dineh, Poporul. n aceste hogan-uri pierdute n adncimile canioanelor sau cocotate pe mesa traiesc
si muncesc ultimii vraci navajo. Ei constituie cea mai importanta grupare de vraci indigeni din ntreaga America de
N ord. Unii dintre ei au modificat n mod considerabil ceremonialul stravechi, dar cea mai mare parte continua sa
practice religia lor traditionala.

230

Indienii navajo spera sa traiasca mult si sa fie sanatosi.


Pentru aceasta, ei respecta legile universului. Orice ncalcare a acestora i expune nu doar unei simple pedepse, ci la
o eventuala degradare a starii lor de sanatate sau la scurtarea vietii. Atitudinea lor este rationala si, spre deosebire de
crestinism, lipsita de notiune a de pacat sau de vinovatie personala. Indi,,:idul nu-si regreta faptele, dar tinde sa-si ndrepte greselile. In conceptia Dineh, fizicul si mentalul snt nedisociabile. Cuvntul, ca si gndirea, poate avea un anumit
impact asupra lumii materiale si ener&etice. Fiindca aceste
doua concepte au o putere creatoare. In timpul ceremoniilor gndirea reprezinta forma interioara a acestei creativitati, n vreme ce cuvntul care o exprima este forma ei exterioara.
Exista o diferenta importanta ntre lumea conceptuala
a indienilor navajo si modul de gndire occidental, ndeosebi
n ceea ce priveste principiul ordinii si armoniei caci, pentru navajo, aderarea la echilibrul cosmic determina starea
de sanatate si durata vietii unei fiinte. Religia lor este o religie a naturii. Toate elementele mediului natural se armonizeaza ntr-un vast ansamblu. Creaturile minuscule, aparentnesemnificative, se pot dovedi la fel de importante ca cele mai
mari si mai puternice. Toate fortele lumii invizibile, cu exceptia unei entitati spirituale numite Femeia Schimbatoare,
snt deopotriva faste si nefaste, n functie de maniera n care
snt abordate, dispozitia lor de moment si contextul n care
opereaza. Prin folosirea corespunzatoare a facultatilor omului, o forta neutra devine pozitiva, bunatatea devine sfintenie. Raul este reziduul pe care nici o actiune nu a putut
sa-I nlature si care exista nainte chiar de crearea lumii.
Ceremoniile picturilor pe nisip
ale indienilor navajo
Indianul navajo se confrunta cu un univers n care divinul nu este perceput ca fiind neaparat ngaduitor. Zeii lui
snt ambivalenti - raul, sub forma unei forte ostile, se m-

231

pleteste n mod inextricabil cu binele. Cele doua se manifesta potrivit naturii lor intrinseci si omul trebuie sa mizeze pe propriile sale capacitati spirituale. Dar,yentru aceasta, el trebuie sa dispuna de anumite tehnici. In consecinta,
dansatorii mascati, rugaciunile, melopeile si picturile pe nisip l ajuta sa descrie si sa personifice manifestarile simbolice ale esentei acestor forte, cu care el se identifica. Este, de
departe, cel mai important mijloc de vindecare folosit de navajo. Diagnosticarea, povestirile mitologice, dramaturgi a riturilor si chiar prescrierea plantelor ca remedii nu snt de- ,
ct mijloace prin care vraciul integreaza arsenalul puterilor
Creatiei n scopul obtinerii vindecarii dorite.
Mandalele de vindecare
-

Drumul polenului

Ritualurile samanice de vindecare la indienii navajol,2 se


articuleaza n jurul constructiei unei lumi simbolice si imaginare, al unui univers protector si ordonat figurat prin
asa-numitele mandale. Mandala este nainte de toate o imagine a lumii, ea reprezinta un cosmos n miniatura si, n acelasi timp, lumea zeilor, dar este totodata un catalizator al
fortelor inconstiente ale sufletului. Elaborarea ei echivaleaza cu re-crearea magica a lumii. Devenind n mod simbolic contemporan cu momentele Facerii - acel timp originar - bolnavul este scufundat n plenitudinea originara a
vietii si impregnat de fortele gigantice care au facut posibila crearea lumii.
Aceste reprezentari ale ordinii cosmice snt uneori picturi, eventual de nisip, alcatuite dintr-un motiv mai mult
sau mai putin schematic, ilustrnd echilibrul fortelor contrare sau complementare n universul simbolic.
1 Donald Sandner, Rituels de guirison ches les Navajos, Editions du
Roeher, Monaeo.
2 Paul G, Zolbrod, Le Livre des lndiens navajos, Editions du Roeher, Monaco,

232

Tibetanii si indienii din America de Nord au dezvoltat


aceasta arta pna la un nivel neatins de nimeni n lume. Acestia din urma, nu numai ca au folosit mandala n picturile
lor de nisip, pe scuturile folosite n lupta sau n picturile rupestre, ci, n plus, au proiectat-o n timp si spatiu.
Indienii navajo situeaza aceasta mandala circulara pe doua
planuri diferite. Primul, ca si n cazul cercului siouxilor oglala, se leaga de caracteristicile fizice ale teritoriilor lor traditionale si de ciclul anual al vietii si al anotimpurilor. El atribuie o semnificatie simbolica fiecarei parti a Patriei Stravechi,
Dinetah, si ancoreaza cu fermitate miturile originare si epopeile eroilor ntr-o realitate materiala incontestabila. El pune
fiecare lucru n relatie cu celelalte si cu ntregul pe care l compun mpreuna: spatiul, timpul si diversele stadii ale vietii umane. Totul este parte a acestui ntreg ordonat si armonios. Este
o mandala macrocosmica, diferita de cel de-al doilea nivel
de simboluri ntlnit n picturile de nisip, care reflecta aceasta ordine universala n interiorul microcosmului uman.
n mandala macrocosmica a indienilor navajo apar patru figuri principale: cei patru munti sacri ce traseaza granitele teritoriului navajo si reprezinta o realitate fizica. Acesti
munti snt salasurile zeilor. Printre altele, si n relatie cu ideea
de t~talitate careia i se subsumeaza, fie~are din' acesti patru munti, cu directia sa specifica, este ncarcat de un mare
numar de semnificatii simbolice, printre care cea a culorilor joaca un rol important.
In ceremoniile navajo snt implicati un ghicitor, specialist al ritului, secondat uneori de un asistent, si bolnavul,
adica beneficiarul gratiei divine. Acolo unde, la alte popoare, ritul se exprima prin dans, ceremoniile navajo iau forma cnturilor recitate si a reprezentatiilor teatrale. Regasim
aici principiul cosmodramei, dar aceasta se desfasoara ntr-un hogan, menit sa simbolizeze universul. Focul din centrullacasului reprezinta soarele.
Drama Facerii lumii este astfel reinterpretata n microcosmul picturilor de nisip. Ceremonia simbolizeaza diversele etape ale Facerii si istoria mitica a zeilor, a stramosi-

233

lor si a omenirii. Aceste desene, de o stranie asemanare cu


mandalele din India si Tibet, renvie succesiv, n ordinea lor
initiala, evenimentele vremurilor mitice. Ascultnd aceste
povestiri ce prezinta mitul cosmogonic si apoi pe cel al aparitiei vietii, si contemplnd picturile de nisip, pacientul este
smuls din timpul profan si proiectat n plenitudinea timpului primordial. El este "purtat napoi" spre originea lumii
si devine astfel martor al crearii universului. Fiecare pictura de nisip este un catalizator de energie psihica. n ea se
concentreaza o putere si un punct din spatiu iar vraciul, folosindu-se de suportul fizic al nisipului, transfera aceasta
putere asupra bolnavului. Acesta nu numai ca primeste puterea personajelor sacre pe care le priveste sau atinge, ci
devine chiar aceasta putere.
Cntecele care acompaniaza ceremoniile de vindecare snt
povestiri vizionare culese n timpul calatoriei samanice n
cele trei lumi. Stim ca unul din elementele cele mai impor. tante ale tehnicii samanice este capacitatea samanului de a
trece dintr-o regiune cosmica ntr-alta - de pe pamnt n
lumea celesta sau n cea subterana. Mitologia navajo se sprijina pe o cosmogonie foarte asemanatoare. n miturile prezentate de cntecele lor, eroii si eroinele se misca printr-o
lume celesta, tara spiritelor, situata deasupra pamntului, si
ntr-o lume subterana la care se poate ajunge doar plonjnd
ntr-un lac sau trecnd printr-o deschizatura facuta n pamnt. Astfel, Omul Sfnt, eroul caii masculine a proiectilului, este purtat fara voia lui pna la salasul Poporului Tunetelor, unde i se transmite cntecul. Scavenger, eroul caii perlei,
este, la rndul lui, dus n casa celesta a vulturilor.
Obiectivul ultim al indienilor navajo - a merge pe calea
frumusetii - este foarte diferit de cel marturisit de mitologia crestina. Navajo nu este preocupat de o eventuala existenta a individului dupa moarte. El are o notiune vaga despre o alta viata de dupa moarte, care s-ar derula ntr-o lume
subterana aflata la nord, n care s-ar putea ajunge urmnd
o cale ce coboara pe o faleza de nisip. n general, indienii navajo cred ca acele laturi rele sau nemplinite ale unui mort

234

pot rataci pe pamnt sub forma unor fantome sau sa sufere o perioada de chinuri htr-o lume subterana murdara si
tenebroasa. Pentru ei, cel Eai bun lucru pentru un om este
sa aiba o viata lunga, armpnioasa, nainte de a se reintegra
n natura ca parte a acesmi tot indivizibil.
pra naturii si a puterilor e,' tamaduitoare, putnd fi compaindienilor
nava!'o
o meditatie
profunda asurataReligia
cu orice
mare sistem
de este
vindecare
din lume.

Traditia orala. Tahua oratori polinezieni


Nici o traditie orala nular.trebui asociata folclorului, :ermen care ascunde o conotatIe condescendenta total neJustificata.
Prejudecatasi se
occide~tala
favorabila
formei ai
scrise
pleaca din Renastere
par1 ca primii
exploratori
insulelor
din Pacificul de Sud au adus-o cu ei. Nu este mai putin adevarat ca memoria colectiJa a poporului maori, care' nu cunoaste
scrisul,
are ce
o capa~itate
de nmagazinare
superioara
fata de
tot ceea
omull alb si-ar
fi putut imagina.
Ueva
Salmon este n stare sa pbvesteasca istoria familiei sale pe
firul a paisprezece genedtii iar marele preot, actualul de-o
tinator al traditiei polinetiene, merge pna la a douazecea
generatie, adica pna n seFolul al XV -lea. De asemenea, nc~~nati~sp~e creatia artisttca din povestiri~e orale .ale cultu:
f11 polmezIene este la fell:le reala ca cea dm poeZIa noastra
pnvIlegIUl
sc~is.a. ~rin formeI
urma~e,scnse.
r~ies~~ndIvIzll
ela: f.aI?:ul
care
ca nu
arta StIU
~oetica
sa scne
n~ este
sau
sa citeasca nu snt neapa~at lipsiti de sensibilitate poetica.
Un tahua orator pose(la realmente o "arta de a spune"
tem reproduce n cultur noastra bazata prea mult pe forma care
scrisa.
parte
I in ceea ce dadea eficienta povespe
noiOnumare
o mai
cuioastem
sau pe care nu o mai putirii sale ar putea fi asternut pe pagina tiparita, daca ne-am
rul
alegesi mijloacele
alege intonatia
tipograftce
si ~esturile.
cu aceeasi grija cu care oratoPe ntreg parcursul Istoriei noastre, anumiti oameni culti
au cautat sa astearna n [scris cnturi si povesti care pna

235

atunci circulasera doar pe cale orala. n Occidentul crestin, legenda regelui Arthur tre uie privita din aceasta perspectiva. O prima transcriere .dela, nca frusta, a cunoscut o serie de modificari succes,ve, sfrsind prin a capata o
forma ce avea calitatile literare unanim recunoscute. Faptul este valabil si n cazul Vech' lui Testament, ca si n cazul textelor vedice sacre din In ia, precum Mahab'harata,
a carui origine este misterioasa, ar incontestabil orala. Am
putea da o multime de alte exefple n acest sens. Sa le ignoram ar nsemna ca ne privam de un segment important

tru
popoarele
pe care
sntemsi pteaceea
usor
cenclinati
ea reprezinta
sa le penconal creatiei
poetice
veritabile
sideram primitive doar pentru faptul ca snt analfabete.
Istoria este mult mai complkxa, dar ea reflecta n mod
c~nstant a~el~sisens dinami~ al fchilibrului. n ~e.cheagnpoate
devenivIata
seninatate.
Rostitjc~ de
un aventurier
sauteama
navidIre maon,
se masoara
etalonul
mortll Iar
. gator nvestit cu mana, limba ~aori, asemanatoare leganarii unui catamaran, este capabila sa creeze senzatia acestui
balans ritmic, chiar si n modul !e frazare. Ascultnd un tahitian sau un maori' care vorbesfe, te ncearca, la un alt nivel senzorial, sentimente asemanatoare celor suscitate de
contemplarea miscarilor ritmice 1ledansurilor tahitiene, care
,

exprima pedect sensul frumuset~ proprii acestui popor. Treta simpla. De cte ori nu am auzit spunndu-se n Tahiti sau
Moorea ca batrnii nu vor sa tra, smita mai departe ceea ce
cerea
de la traditiile
orale lamoa
texfele
scriseei,nu
este niciodastiu. Atunci
cnd o cultura
e, spun
traditiile
ei trebuie sa moara o data cu ea. Unii donsidera ca scrierea nu este
un suport adecvat pentru niste dovestiri care trebuie nain-

J
te
estedelipsita
toate sa
de fie
viata.
ascultate. N ep~tnd
sa fieauzita, scrierea
Astfel,
ritualurile
de batai
vindec<1rre
se articuleaza
n jurul
unui
amestec de
ridnatesamanica
ale tobelor,
rugaciuni,
chemari
gesturi legate
adresate
de ntrebuintarea
spiritelor din r,atura
~nor obiecte
si din lumile
ceremoniale,
superioare. Dar nvatatura orala, asa~ar si cntecele de vindeca236

re, este vehiculata prin inter~ediul memoriei colective a poporului si transmisa din generatie n generatie de catre cei
nvestiti. Acestia snt, de fapt, capabili sa-si nalte constiinta spre nivelul n care vietuieste Poporul cel dinti, ntr-un
timp situat n afara timpului.
Recuperarea sufletului
Metodele de recuperare a unui suflet care s-a detasat de
corp nu mai snt dect rareori practicate n zilele noastre.
Acestea implicau odinioara ca samanul sa intre el nsusi ntr-o stare de veghe speciala. Sufletul lui calatorea spre cealalta lume pentru a-l intercepta pe cel fugar al pacientului lui.
Samanul si vindeca bolnavul aducndu-i sufletul napoi.
lndienii shoshoni nca mai pastrau, prin anii 'SO, amintirea unor astfel de tehnici. Ake Hultkrantz 1, profesor la
Universitate a din Oslo, Norvegia, care si-a consacrat peste
patruzeci de ani studiului lumii samanice, relata ca, n cursul
acestor ceremonii, shoshonii adulti le cereau copiilor sa nu
se joace n apropierea acelui tipi n care se gasea bolnavul,
pentru a nu se interpune ntre saman si sufletul ratacitor, care.
plutea n apropierea cortului.
Aceasta recurgere la un spirit protector pentru a aduce
napoi sufletul unui bolnav aminteste de anumite metode
utilizate de indienii din Muntii Stncosi sau de anumite aspecte ale ritualurilor din bazinul Ama~onului. Aceste tehnici demonstreaza o data n plus legaturile strnse dintre boala si spiritualitate, dintre caile terapeutice clasice si sistemele
mlStlce.
n timpul ntlnirii cu batrnul Wallace, la Crowley Lake,
Jeffrey, un metis shoshon, mi oferise un superb baston de
vorbitor mpodobit cu un cristal, caruia i-am adaugat doua
pene de fazan si fire de lna galbene si rosii. Am profitat
atunci de mprejurare si l-am rugat sa-mi vorbeasca despre
miturile shoshone.
1 Ake Hultkrantz, Shamanic Healing and Ritual Drama, Crossroad
Publishing, Cie, New York.

237

.
si un singur popor. n vremea ac ea, oamenii nu aveau gura
pentru a se hrani; ei fierbeau lap e de elan pe care l trageau
pe nas si l aruncau. Ei comunic u doar prin semne. Apoi,
- La nceput,
mi-adesenat
spus el,onuglflra
!xistau
dect aonceput
singura viata
lume
Batrnul
Coiot le-a
si astfel
umana pe care o stim noi.
shona. Ea pare sa fie foarte vech si ne aminteste de povestirileAceasta
Indiei istorie
vedice, face
n care
tarii dedin
pe mitologia
malurile rului
partelocu
inttgranta
shoshonii au o conceptie interesanta espre viata de dupa moarte, deoarece ei cred n rencarnare
lucru rar ntlnit la amerindieni -, n existenta, fantomel r, n viata, ntr-o alta lume
Gange,n neavnd
guri,
se hraneafU
aromele
aflata
ceruri sau
undeva
ntr- n tinut
situat florilor.
la vest, Shodincolo de muntii stralucitori.
'
Fiind n cele din urma cresti ate, toate natiunile amerindiene au asimilat conceptul u ei existente fericite n ce. ruri. Vorbind cu J effrey despre tarile de coma depasita el
mi-a povestit ca anumiti subiecti ar fi trecut de cealalta parte a valului, revenind de acolo c descrierea unui tinut bogat n terenuri de vnatoare pline e bizoni si de cai 'iuti, nsa
putini snt cei care dau credit ac stor viziuni. Drumul spre
cealalta lume trece prin Calea L ctee, ceea ce sugereaza ca
acel dincolo se gaseste n ceruri. Acest drum este simbolizat, la shoshoni, de catargul centr l care apare n cadrul dansului soarelui - cele doua ramu i ale acestuia naltndu-se
spre cer reprezinta Calea Lactee. cest exemplu demonstreaza nca o data faptul ca miturile eproduc, la o scara microcosmica, scena macrocosmica a niversului.
ntruparea ntr-un animal tot

se n fata mea, n mijlocul unui n mar de vreo suta de persoane. Deodata, atunci cnd nu
a asteptam ctusi de putin, Cu
am ochii
vazutnchisi,
o cmpie
acoperiC
cu
iarba. Dintr-o
pacientei padure
ntinma concenttlm asupra

238
aflata n vecinatate a iesit un griZjli enorm, care avansa spre

mine. Eram mpartit ntre exercitiul al carui principiu l exexplicatiile


despre subita
frecveptele
t ursului
emise
grizzli.
de organul
Mi-am continuat
bolnav si
puneam
si aparitia
maniera de creare a unui sunet, a unei armonii, pentru a intra n rezonanta cu acestei si a aduce organul respectiv, putin cte putin, la nivelul f,ecventei de vindecare. Un minut
mai trziu, ursul a patrun n cmpul meu de viziune eterica
si m-am simtit imediat n 'orporat de energia colosala a animalului. Bratele mi s-au r dicat, degetele mi s-au curbat asemeni ghearelor de urs, spatele si umerii mi s-au arcuit usor,
chipul mi s-a deformat, ba si cnd muschii mei faci ali ncteva
cercau minute,
sa ia forma
eram
unui
com~let
bOf id'entic
ncorporat
cu cet'alnanimalului.
puterea ursului.
Dupa
Cel care lucra asupra pacientei mele nu mai eram eu, ci energia ursului,
care trecea p~n
mine si se varsa literalmente
fibrele
ei energetice.
I

ma vechile mituri sioux, ,i anume ca animalele pot comuJe p:rmite


nic~Cealalta
cu fii~taconstiinta
um~na~ d~r
ca ?v1arele
a lea
a ntelesMister.
atuncinuceea
ce expri-sa
actIOneze m manIera dIrecta. Omul trebUle sa faca efortul

principal pentru a reusi s~ le nteleaga. Am realizat de ase"


menea ca exista un ansablu

de relatii n snul caruia toa-

te
r~ elementele
- ~nt:ractione.~z~
Creatiei si- s~9mul,
ntrepatrund,
cultura, natura
fi~carenconjuratoa.cu ener~ii~e
SI calItatIle propru. In felul acesta, perceptIa umversulUl VIzibil si invizibil, n viziu ea traditionala, implica o fluiditate si o transparenta lipsit de contur absolut. Nu exista granite ntre lumea animal el r si cea a oamenilor si a spiritelor.
Entitatile spirituale veni e din exterior snt schimbatoare.
Timpul nsusi este un co tinuum nefragmentat, total diferit de conceptia noastra 1 ne ara izvorta din emisfera stnga
a creierului. Lumea tradi*onala

nu este nsa lipsita de struc-

tura, nici
haotica, Imensi~atea
caci a~easta universului
fluiditate renchide
linia de
unire
cu sacrul.
interior include
principiul unificarii din fv1arele Mister si nu pune n pericol conceptul de unitate. Lumea traditionala se prezinta astfel ca o lume spiritualizafa, n care fenomenele supranaturale snt recunoscute si traite ca atare.

239

Animalele totemice
Samanii cred dintotdeauna ca darurile lor deosebite provin de la animale, plante, soare si de la energiile fundamentale ale Creatiei. Ei si asuma potentialul care le este dat pentru a proteja clanul, tribul, comunitatea mpotriva bolilor
si a mortii, pentru a oferi semenilor lor putere n viata cotidiana si a-i ajuta sa traiasca n comuniune cu ceilalti, sa
"paseasca pe calea frumusetii", potrivit expresiei navajo.
Miturile amerindiene prezentau animalele sub o aparenta esential umana, dar cu caracteristicile proprii speciei lor.
Ca urmare a involutiei constiintei, animalele si fiintele umane s-au diferentiat pna ce au atins forma lor actuala si, de
atunci, le este imposibil sa mai comunice ntre ele. Daca teritoriul mitic al uniunii om-animal nu mai este accesibil n
planul realitatii cotidiene, el ramne accesibil n cel al realitatii non-ordinare a samanului si al celui aflat n cautarea
viziunii. Acest lucru e~te valabil si n cazul indigenilor maori din Polinezia, cu nOtiunea lor de timp nelinear. Ei se refera, de fapt, la un trecut mitologic care exista n paralel cu
timpul comun si care este accesibil prin vis sau revelatie.
Samanul, fiinta nvestita, este capabil sa realizeze uniunea om-animal gratie starilor de constiinta samanica, ce i
permit sa patrunda n trecutul mitic. Mitologia traditionala, n special cea din continentul nord-american, este plina
de animale si nu vorbeste pur si simplu despre aventurile unui
coiot sau ale unui urs, ci despre Batrnul Coiot sau despre
Baiatul Urs. Aceste personaje se identifica cu o ntreaga specie. Astfel, atunci cnd un saman este nvestit cu puterea unui
spirit protector, el nu asimileaza puterea unui anumit urs
sau a unui anumit vultur, ci puterea Ursului sau a Vulturului, adica a ntregii specii. Atunci cnd Liliane opereaza cu jaguarul, nu este vorba de un oarecare exemplar ci de specia
Stapnul Jaguar care patrunde n ea.
Relatia dintre fiintele umane si regnul animal este esentia1a n viziunea samanica traditionala deoarece vraciul si
foloseste cunosti~tele si tehnicile pentru a participa la p~tentialitatile acestei lumi.

240

Capacitatea animalelor de a se manifesta sub o forma


umana nu este surprinzatoare pentru o cultura n care se
considera ca, din punct de vedere biologic, oamenii si animalele se nrudesc si ca, ntr-un trecut ndepartat, ei comunicau. Animalele, sau cel putin energia animala potentiala,
pastreaza capacitatea de a se manifesta sub o forma umana n cazul persoanelor care, prin intermediul starilor de
constiinta samanica, ridica valul si regasesc astfel acel dar
pierdut de a comunica cu regnul animal.
La indienii din bazinul Amazonului, daca ti vorbeste un
animal, el este considerat de ndata spiritul tau protector.
Capacitatea spiritelor protectoare animale de a comunica
cu fiinta umana este o indicatie a fortei lor, pe care si-o pot,
de asemenea, demonstra evolund ntr-un element care nu
le este propriu - astfel, un mamifer terestru sau un sarpe pot
zbura, chiar daca nu snt nzestrati cu aripi. Aceasta demonstreaza ca animalul nu este unul obisnuit,
ci detinator
al unei
,
,
forte speciale si posesor al capacitatii de a transcende limitele naturale.
- La vest1, exista foarte sus, n cer, un mic lacas. Stau'
nauntrul lui cu atentia treaza. Niste oameni vopsiti n rosu
snt asezati pe jos si mi arata un ranit cu gura plina de snge. Vorbind~ ei mi pun n mini niste leacuri: "Baiete, omule, aceste leacuri sfinte ti vor fi de folos pentru a-i ajuta pe
cei care sufera din poporul tau sa se ridice." Fiintele acestea snt U rsii, chiar ei. Le repet cu umilinta cuvintele. Vai,
fara ei, eu nu val orez nimic.
Aceasta a fost viziune a unui vraci Urs lakota. De fiecare data cnd este chemat sa vindece pe cineva, el recita formulele sacre ale poporului sau. Cu ajutorul unei gheare de
urs, el curata rana si o trateaza cu plantele pe care, n viziunea sa, le-a primit de la Ursi. Dupa aplicarea tratamentului,
el ramne lnga pacientul lui pna ce este sigur ca acesta se
va vindeca. La indienii lakota, ursul este considerat un animal vindecator.
1

Giving voice to Bear, E. Roberts

& Rinehart, New York.


241

n timpul sejurului nostru la Pueblo de Taos, la frontiera dintre Colorado si New Mexico, Andrew Thunderdog
mi-a vorbit de urs.
- Unul dintre remediile cele mai puternice folosite de
vindecatorii tao este o planta pe care o numesc leacul sau radacina Ursului. Ei o prescriu pacientilor lor fiindca induce o stare halucinogena. Samanii o consumau ei nsisi, nainte de a pune un diagnostic sau a identifica cauza bolii.
n extremul nord scandinav 1, samanii laponi, asemeni celor siberieni, se transforma n lup, n urs, n ren sau n peste.
La indienii yuki din California, un saman Urs debutant se ntlnea cu ursii, mnca aceeasi hrana si traia uneori mpreuna
cu ei o vara ntreaga. Pentru un saman, este evident faptul ca
anumiti occidentali poseda o mare energie si o stare de sanatate robusta, nct au cu siguranta un spirit protector. Este tragic faptul ca nu cunoastem sursa acestei energii si ca nu mai
sntem n stare sa o folosim. Noi, occidentalii despiritualizati,
am pierdut n mod evident spiritele protectoare care ne pazeau pe vremea copilariei noastre. Mai mult, nici macar nu
ma~ stim ca exista o metoda pentru a le regasi.
In iulie 1997, Jerry Dunson, un indian kiowa ponca, nepot al lui Bear Heart 2, seful ceremonial al natiunii muskaugee-creek, ne-a pus sa lucram cu animale totemice provenind
din fiecare roata a vietii - cele sapte chakre. La nivelul inimii, am intrat n contact cu un paianjen care si tesea pnza.
Am fost surprins, deoarece ma asteptam la animale mai reprezentative. I-am cerut lui Jerry sa-mi explice. Acesta, un dansator al soarelui format la cheyeni, n nordul statului Colorado, si la rudele lor ndepartate, indienii lakota, mi -a raspuns:
- Black Elk spune ca la nceput iktomi era un om ca toti
ceilalti. El a fost primul care a ajuns la maturitate n lumea
aceasta, pentru ca era mai istet dect fiintele umane. El este
cel care a dat nume animalelor si plantelor si tot el este cel
care a vorbit primul limba oamenilor. Atitudinea noastra
1
2

242

Michael Harner, La Voie du chaman, Editions Press Pocket, Paris.


Inima de Urs.
J

fata de paianjen este foarte ambigua, el ocupa un loc cu totul special.


Prin ingeniozitate, Paianjenul i-a nvins pe monstrii supranaturali. Asumndu-si rolul de creatorI, el a devenit un
soi de erou cultural, pna acolo nct indienii oglala credeau
ca el este cel care le face vrfurile sagetilor si ghioagele de
piatra folosite n lupta. Ei l considerau deci mult prea puternic pentru a fi omort n mod direct. Pentru a-i veni de
hac, trebuia sa se recurga la o strategie asemanatoare celor
folosite de el. Cu att mai mult cu ct el era cel care facuse
din moarte o conditie necesara a existentei - aceasta, pentru ca fiecare fiinta sa aiba un loc n care sa vietuiasca pe
pamnt. Indienii i admira capacitatea creatoare, cea care i
permite sa urzeasca o pnza iesita din propriul lui corp, abilitatea lui de a se nalta n aer la capatul unui fir adeseori
invizibil, precum si usurinta de a prinde insectele n capcana. Faptul ca toate acestea se manifesta la un animal att
de mic a contribuit cu siguranta la misterul cu care, n conceptia indienilor oglala, el este nconjurat.
De-a lungul secolelor si n pofida meandrelor istoriei,'
viziunea samanica despre boala si vindecare s-a transmis din
generatie n generatie. Aceasta nvatatura se articuleaza n
jurul unui secret universal care leaga toate lucrurile - de la
scheletul omului, pna la destinul universului - ntr-un tot
unitadn care se ntretes toate elementele, nefiind omis nici
un fenomen, orict ar fi de nensemnat sau de nsemnat. Fiecare individ are un rol semnificativ ce se manifesta pna n
clipa n care, prin disolutia sa finala, el devine nu numai o
componenta a armoniei originare, ci aceasta armonie nsasi.

1 John Epes Brown, Les Animaux


cher, Monaco.

de ['me, Le Mail, Editions du Ro-

243

7
Jocurile misticului.
Gambitul stelelor
Samanul capatase obiceiul de a se retrage pe pla}oul de
sus, departe de tabara. Petrecea acolo zile ntregi. In cautarile sale, el i multumea Marelui Parinte care veghea asupra sa cu atta afectiune. Uneori, el se oprea pe cte o culme
de unde privirea nu ntmpina nici un obstacol si ramnea
acolo ore ntregi, contemplnd crestele mpadurite. Cerul infinit, cu variatiile sale de tonuri si stari de spirit, culmile muntoase ondulndu-se ca o mare minerala, vntul, cnd furios,
cnd linistit, toate aceste forte elementare l ngrozeau si i
. dadeau o stare de siguranta deopotriva.
Se gndea la tatal lui si la tot ce l nvatase acesta despre
unive~s si despre zeii care controlau fortele teribile ale natu;-ii. Isi. amintea I:utina geografie p~ care ac~sta i-? tra.nsmlsese SIcare, asa mexacta cum era, l-a permIS Sa-SIcrOIasca un drum prin tinuturi nca virgine ale oricarei vieti umane.
Se gndea la spectacolele grandioase la care asistase n timpul
calatoriilor solitare pe care le ntreprinsese si la sensul vietii sale. Aceste amintiri i-au strnit o puternica emotie:
Vorbind n soapta, el le spuse zeilor:
- Aratati-mi ce trebuie sa fac.
Iar vnt~l, care suiera prin frunzisul copacilor, i-a raspuns asa:
- Sa faci n asa fel nct stiinta care ti-a fost transmisa
sa nu se piarda .. '
'"
A auzit foarte clar toate aceste vorbe; soaptele vntului
nu-l puteau nsela.
- Dar cum pot face asta? striga el.
Iar zeii i-au raspuns, caci ei erau cei care-i vorbisera prin
glasul vntului, era sigur:

244

- Asculta.
Fata lui plina de riduri se lumina, scaldata ntr-o aura ireaIa, iar privirea i se pierdu n departare, cuprinznd n raza ei
lumea fizica si miscarile abia perceptibile ale unor pasari dintr-o alta dimensiune. Apoi l cuprinse o stare greu de definit, un frig interior covrsitor, si ncepu sa tremure.
Pe orizontul sau vizual se profilara dintr-o data niste umbre. Ca ntr-un ralenti cinematografic, el aluneca ncet spre
pamnt atunci cnd vrful de obsidian al sulitei l lovi n piept.
Valea era inundata de o noua viata iar rul redevenea un torent tumultuos. Barbatul carunt si uscativ era din nou un
vnator aprig si, putin mai apoi, un copil jucndu-se pe o
mica ridicatura de pamnt care domina valea. nsa locul acela nu-i mai strnea nici o bucurie, era din ce n ce mai frig.
si desavrsise deja opera vietii, lasnd mostenire clanului
marea comoara a cunostintelor sale. Folosise n acest scop
cuvintele pe care i le transmisese vntul.
n seara aceea si n toate cele care au urmat, el a ales cuvinte simple pent~ a renvia trecutul, asa nct acesta sa fie
pastrat si dupa moartea lui. Le-a mpartasit semenilor lui
tot ce stia: le-a vorbit despre zidul de gheata si despre tundra din nord, despre marile imense din vest si din sud, despre muntii si padurile ndepartate din est. Le-a vorbit despre zei si despre marea trecere peste apele ntinse. Apoi le-a
povestit istoria pe care i-o spusese vntul si care explica de
ce i izolase marea de restul pamnturilor.
Spiritul sau patrunse n lance, simtindu-i consistenta. Era
o lance buna, din lemn de frasin, usor de mnuit si agila n
zbor. Vrful de obsidian i dezvalui secretele lumii minerale si constiinta originii lucrurilor. Apoi, spiritul i s~ ndrepta spre micul grup care se apropia de el. Omul care l
strapunsese cu lancea era mic, slab si nfometat. Samanul
agoniznd descoperi un clan aflat ntr-o stare jalnica, care
supravietuia ghemuindu-se n grote efemere. El simti deznadejdea acestor vnatori primitivi si realiza ca bietii oameni
nu erau calauziti nici de ura, nici de furie, ci doar de nevoia de hrana, ceea ce era si mai tragic.

245

tea snt elementele aceluiasi gam it. Cartea aceasta, de exemplu,Astfel


poate se
fi perceputa
ntmpla cu
la niveluri
orice ieatura
diferite: vie:
lectura,
viatasentimensi moartele strnite de aceasta, vibratia autorului, spiritul autorului,
de lectura este asemanatoare

cu cea care consta n trecerea

din lumea fizica n lumea eterica, apoi n lumea astrala, dupa


inspiratia
care l-a
calauzit.pentru
AceaS~a
abordaren n
cinci
aceea
n lumea
mentala,
. ajunge,
cele
dinplanuri
urma,
Planurile istoriei noastre, ce naturala, supranaturala si
n
lumea cauzala,
suflul sPiritui
anima fiinta
umana.n
spirituala,
se ntrepatrund
ntr- I care
globalitate
vibratorie,
maniera draperiilor holografice. Sa luam pentru nceput primul
nivel supranatural,
cel mai
de patruns
spiritului.
Cele doua lumi,
eterihJimplu
si astrala,
ne punculaochii
disIata CIteva cazun traI te.
Charles, treizeci de ani, este lu git pe pat de vreo zece mipoziti~
t:hnicile
en~rg:~ice
treilea mileniu.
nute. Cum
eu ajunsesem
dejaalela cfblUide-al
, cealalta constiinta"
a mea,
corpul lui fizic mi pare cu totuljsecundar, un simplu vehi. cuI, un suport ..
Si~t i~sinun~u~~e n mine y~en:is.el~ lim~ajului univer~
saI: ltmbaJullum!illl. Ma aflu !il pnza dIrecta cu corpullUl
eteric. Dialogul dintre fiintele ufane este realmente rudimentar; pentru a ne ntelege, avem nevoie de un limbaj ale
carui
snt.~uvintele,
logul el~mente
d!iltre constllnta
pura f~azble
SI cbrpulsi stru~tura
etenc estelogica.
mult Dia~
mal
bogat. Spectrul potentialului unh.an se largeste considerabil. Percep aici o energie eterica iAteligenta si reusesc sa dialoghez cu ea. Ma strecor ntre strahrile energetice ale corpului
etericpolineziana
al pacientului
v,dnalta
un tiki
statuie
din meu
piatrasi -1
de marchizean
aproximativ - uno
metru, pe care snt gravate semne, petroglife si chipuri. Ma
Charles, exact n locul n care, d doi ani, se face simtita o
anumita durere.
'
gasesc la treizeci de centimetri d11asupra gtului eteric al lui
- Este curios, spun eu, aveti un tiki imprimat aici. l disting cu greu, caci este noapte si konumentul
este nvaluit
ntr-o lumina palida ...

246

Treptat, mi se dezvaluie adevarul. Statuia are o anumita "ncarcatura" iar vibratia menita sa o protejeze se descarca n corpul eteric al lui Charles.
- Snt fotograf, mi explica acesta. Ceea ce mi spuneti
este de-a dreptul uimitor. Cu mai bine de doi ani n urma,
am realizat un fotoreportaj ntr-o vale nalta din insulele
Marchize si chiar am descoperit un tiki pe care erau petroglife si gravuri vizibile doar la lumina lunii, mai exact, atunci
cnd este luna plina. Mi-am instalat aparatele pentru a reproduce artificial acest tip de luminozitate si am tras mai
multe clisee.
Pentru mine, este important sa obtin, n masura n care
este posibil, o confirmare a celor constatate. Aceasta favorizeaza justetea lecturii mele energetice.
- Ei bine, am spus eu, sa vedem daca reusim sa suprimam aceasta vibratie care s-a lipit de dumneavoastra si va
provoaca durerea n gt.
Deodata, disting un chip superb de aborigen australian,
acoperit de acele pete albe de pictura sacra. i spun lui
CharIes ca este vorba de imaginea unei vieti anterioare, n-scrisa acolo, n corpul eteric. Acest lucru ar trebui sa fie imposibil, deoarece corpul eteric contine exclusiv informatii
referit,?are la viata prezenta, or aborigenul este evident acolo.
- Intr-o alta viata ati fost aborigen, am afirmat eu.
Este pentru prima data cnd, n timpul unei lecturi energetice, ma confrunt cu aparitia unui aborigen. Sa precizam
totusi ca experienta se desfasoar~ n Tahiti si amprentele karmice din Pacificul de Sud snt foarte diferite de cele din emisfera nordica .
. - ntr-adevar, snt fascinat de Australia, precizeaza
CharIes. Am trait acolo ctiva ani si, n ciuda rezervei lor
fata de albi, membrii unui clan australian m-au adoptat. Mi-au
dat pna si un nume aborigen.
Atunci mi vine o idee: sa ma folosesc de energia aborigenului pentru a o suprima pe cea care a produs fisura armonica. De ndata, imaginii aborigenului i se suprapune cea a
unui sarpe curcubeu. i marturisesc lui CharIes ca nu nte-

247

leg ce se ntmpla iar el tresalta. Sarpele acesta este un simbol primordial la aborigeni. Eram emotionati deoarece patrundeam amndoi n straturi de memorie uitate si totusi
att de prezente.
- Sarpele curcubeu, mi explica Charles, este un simbol
de regenerare extrem de puternic, caci el reprezinta ciclul continuu al nasterii si al mortii.
nteleg de nd'ata cele t~ei niveluri ale visului aborigenilor si modul n care se articuleaza civilizatia lor, acolo sus,
n asa-numitul bougari sau dreamtime.
Noi, occidentalii, evoluam n maniera lineara, n vreme
ce ei evolueaza direct pe linia verticalitatii. De aceea picturile lor snt reprezentari vazute de sus. Un om asezat va avea
o forma alungita, n genul unui bumerang, si nu va fi nfatisat n plan orizontal ca la noi.
Exista, asadar, trei niveluri onirice pe care structura energetica a lui Charles mi-a permis sa le nteleg.
Primul, pe care l vom denumi nivelul eteric, este foarte
apropiat de realitate. Este zona n care inconstientul se poate regenera si elibera de emotiile refulate vreme de mai multe luni sau chiar de ani.
Cel de-al doilea, nivelul astral, este mult mai profund. El
produce ntotdeauna vise n culori (lucru care, n cazul viselor ce tin de primul nivel, se ntmpla doar cteodata).
Nivelul al treilea, cel cauzal, corespunde visului total. Aici
snt ntlni te miturile Genezei sau grota Stramosilor imemoriali. ,,0, Parinti ai nostri pierduti n negura timpurilor, stiu ca snteti vii ntru eternitate. Povestiti-mi Istoria cea
ade~arata, cea l~ care nici noi, cei slabi, nici' profetul, creator de religie, nu putem ajunge. Nu, mesajul vostru nu poate fi nteles la acest nivel al existentei terestre."
. Ab~rigenul pe care l percep n c~rpul eteric al lui Charles
serveste drept legatura ntre toate elementele structurii acestuia, de sus n jos. Sntem, asadar, cu totii purtatori, nu numai ai biografiei noastre personale dar si ai istoriei noastre
~olective, cu marile cicluri planetare din care facem parte.
Il ntreb deci pe Stramosul care pluteste n fata ochilor mei
nchisi daca pot sa folosesc energia Batrnului Sarpe pen-

248

Charles. Incuviintarea 1 i se rezuma la o luminescenta albastrie.


ncetul vibratia
cu ncetula~elUi
simttiki
energia
risipintru a suprima
care dizarmonica
s-a fixat n gtul
lui
du-se, lasnd n urma ei toar un punct stralucitor, la vreo
douazeci de centimetri dFasupra gtului lui Charles.
rea fotoreportajului,
am robleme cu prieteni vechi care se
- De la ntoarcerea lea din Marchize, dupa terminaod de nenteles ..
poarta cu mine ntr-un
. - E normal~ vi.~~atiacar~ vi S-Aa
nmaga~inat n corpul subtIl provoaca reactll mconspente m anturaJul dumneavoastra,
mergnd pna la a provocf respingerea fara nici un motiv.
i

Fiecare fiintacu umana


~oseda cmp
un cmp
i se
ntr~patrunde
trup~l.lAcest
sta energetic
nu n':l.maicare
la ~aza
stam sale generale de sanatate, dar SIa structuru sale psihohologi~ al fii~tei u~ane.
istic~i spun ca universul launtric
se mamfesta m umversul extenor.
logice. Cu alte cuvinte, c~1rpul eteric cuprinde arborele psia percepe
Ct despre
acestviziunea
corp eter~~
et.frica,
prin easimturi
consta care
n posibilitatea
nu snt de nade
tura fizica. Gama sa de frecventa permite receptionarea uno~
elemente imperceptibile tn starea normala de veghe, ndeosebi a unor in\agini percepute direct de spirit, deci nu prin
inta percepe detalii preci .e referitoare la evenimente trai te
sau
la istoria privirii
unei persoa
familiei
De fapt, perintermediul
- Si{ue sau
ma arefer
aici sale.
la imaginatie.
Ficmpuri energetice afla!e ntr-o permanenta miscare n jurul fiecarei creaturi vii. In plus, aceste cmpuri contin "bile"
-ceptia
acumulari
- dereVeleaZfmemo ie,
care plutesc
si int~greaza
energetica
o lume
de energii
interactive, toade
ta,
te evenimentele
aceasta mantIe.exi~tentj
vlbratJ,neprezent~
a uneI persoane
si trecute. poate
In con.se~i.n:
fI CItIta
-unui
experienta
aduce,
ntr-e oarecare masura, cu vizionarea
film n trei
dimensiuni.

Fiecare organ fizic ar o dublura luminoasa, o dublura


Structura
energetica. energetica
Astfel, inima,atfiintei
icatul, plamnii,
umane rinichii, organe-

249

le genitale, toate si au amprend

vibratorie

n corpul ete-

ric. Acest pandant energetic perrite adeseori o mai buna


eval~are a starii reale a ?r~~nel9r respe~tive dec~.un. scaner;
m plus,
el ofera poslblhtatet
unor
chlrurgicale"
asemanatoare
celor efectuate
de "mterventl1
un ohirurg. Acestea
sa fie oare bazele unei chirurgii m crovibratorii a viitorului?
Am ntlnit cndva un coman ant de bord pe o nava de
cursa lunga. Ne aflam mpreuna l niste prieteni comuni care
mi-au expus problema lui. Sufe ea de zece ani de hepatita
B si avea un nivel foarte ridicat l transaminazelor. Medicii l tineau, n mod regulat, sub observatie.
Am ncercat o experienta, far sa stiu foarte bine ce ar fi
ca este, n special, o chestiune d frecventa. In consecinta,
de ce sa
nu Diferenta
ncerc sa "creez"
un icat eteric si sasincerc
sa-I
putut
iesi.
dintre dime11nsiuneafizi~a
cea eteriaplic peste cel fizic.
'
I-am cerut comandantului sa e ntinda si mi-am solicitat cealalta constiinta sa-i exami eze ficatul. Acesta era lucios, umflat si tresarea n perma enta. Am prelevat din el
materie eterica si am nceput sa "modelez" un ficat nou.
Ochii mi se nchideau si deschi eau cu repeziciune. Acea
mostra de ficat energetic se rula ~n mna mea dreapta si devenea din ce n ce mai densa. Cinci minute mai trziu,
corpul meu eteric a nceput sa se oleasca de energie. Dupa
un sfert de ora, simteam deja fo ma energetica a ficatului
n mini, dar n afara zonei spati -temporale comune, lipsit de greutate, masa sau gravita e.
ncet, milimetru cu milimetru, m nceput sa grefez aceasta forma pe organul bolnav al su iectului meu. n momentul n care ficatul luminos l-a atins e cel fizic, acesta din urma
paru
sa se dezumfle.
suSpirtat
usurat
am continuat
sa suprapun
cele doua Am
organe.
Reusise
oaresi operatia?
Coplicat ca ncercasem sa-i reconstl iesc un ficat. Era tot ce
puteam face pentru el.
Trei saptamni
mai sitrziu,
am rimit
de la I-am
el. O ex~imandantul
s-a ridicat
m-a ntrerat
ce-ivesti
facusem.

250
zita de rutina, facuta la doua SjPtamni

dupa experienta

noastra, a relevat faptul c~ nivelul transaminazelor revenise la normal. Hepatita B, care l chinuise zece ani de zile,
disparuse complet.
Lecturile energetice si erapiile vibratorii ofera posibilitati care depasesc orice nc ipuire, permitnd, n primul rnd,
interventia asupra struct rii globale a unei fiinte umane.
Cel care nu mai reusea
, sa doarma

IataFara
si cazul
lui Paul,
tare nu
mai putea
sa doarma nici
din
1987.
sa existe
un an.rmit
motiv,
nici traumatism,
genar si pierduse treptat somnul n interval de doua luni.
Trecusera mai bine de z ce ani de cnd nu mai reusea sa
doarma dect rareori, si a nci foarte putin. Era asemen'i unei
boala, nici vreo SChimbIa{ n plan profesional, acest sexabaterii electrice supranc1rcate.
La prima palpare energetica, am perceput un corp eteric supradimensionat.
Zora de densificare a acestui cmp,
care are ? m.od norrr:al vf~o cincisprezece centimetri, depasea trelzeC1 de centlme~n, ceea ce este foarte mult ..
- Nu am mai vazut nipiodata asa ceva, i-am spus eu lui
1]S. Am ncercat totul, am consulPaul,
a izbucnit
- iar
Audel asta
de zecenanii.
tat diversi doctori, neurol, gi, psihologi, am servit drept cobai ntr-un laborator speo alizat n studiul somnului, nimic
nu m-a ajutat. Dosarul
eu medical are o grosime de cel
putin cincizeci de centim tri! Am fost pna si la un magnetician si la un ghicitor ca e mi-au spus lucruri surprinza-

Mi-am lasat din nou c alalta constiinta sa dialogheze cu


corpul lui eteric si am va ut aparnd niste planuri si schetoare, nsa fara nici un retultat. Tot nu reusesc sa dorm.
me -electrice.
Lucrati L-am
n domeniullelectricitatii?
ntreb~t:
eclator de nalta tensiune

Vad simbolul unui

- Exact, iar acum tre~zeci de ani am naintat chiar un


brevet pentru un eclator (le nalta tensiune.
Confirmarea lui dndu1mi ncredere, mi-am croit n continuare drum printre partifulele sale energetice de memorie.

251

- Lucrati cu cmpuri magnetice? ..


- Nu n mod special, dar exista ntotdeauna cmpuri
magnetice n mediul meu profesional.
- Totusi, am insistat eu, nu lucrati cu cmpuri magnetice pulsatile ?
- Nici vorba.
- Simt totusi n structura dumneavoastra energia cmpurilor magnetice pulsatile ..., ceva ce nu ar avea ce sa caute
acolo.
Mi-am urmat lectura si am vazut un barbat facndu-si siesta sub un copac, ntr-un' peisaj campestru. Ceva mai departe, o ambarcatiune era trasa la mal.
- Snteti pescar? l-am ntrebat.
- Da, mi-a raspuns el izbucnind n rs, pescuitul este pasmnea mea.
Deodata, am vazut un fascicul luminos care strapungea
cerul si era ndreptat spre barbatul adormit. Lumina provenea de la o forma lenticulara care m-a facut sa ma gndesc
. la o farfurie zburatoare. Cum sa-i spun omului acela: "n
timp ce va faceati siesta, ati fost citit de un fascicul emis
de catre o nava extraterestra!"?
Am naintat cu prudenta.
- Va amintiti sa va fi facut cndva, prin toamna lui 1987,
siesta, dupa care sa fi simtit o senzatie ciudata?
- Nu, deloc.
- Nu v-ati simtit niciodata rau, ametit dupa o siesta?
- Nu, repeta el.
.
Nici o confirmare din acea direCtie.
- Va intereseaza fenomenul farfuriilor zburatoare?
- Da, exclama el, subiectul ma pasioneaza.
M-am hotart sa-i spun ce vazusem.
- n timpul unei sieste, ntr-o zi de pescuit, ati fost prins
ntr-un fascicul extraterestru. V -au citit fiinta pna la nivelul cel mai profund, pentru a descifra istoria genomului dumneavoastra.
Paul m-a privit ciudat si mi-a pus o ntrebare foarte
logica:

252

- Bun, s; cu ce ma J'a

asta ?

meniul
- Buna
electronic,
ntrebare.adica
Sa ~edem,
spatial, voi
de vreme
crea o ce
retea
sntem
de derivan dotie n corpul dumneavoaStra eteric. Nu mai puteti dormi,
deoarece snteti supraalim~ntat de acest cmp de energie aflat
aici n remanenta totala.
Am asemanator
nchis ochii cu
si un
amibotor,
construit,
eteric,
un mic
aparat,
care nar plan
fi urmat
sa absoarpe
ba acel
o parte
om din
sa doarma.
energia c~015sala
In 1ursullunilor
care l mpiedica
urmatoare,
de atta
Paultimp
si-a
regasit somnul, dar amelierarea a fost de scurta durata.
Prietenul meu Marc Cote, terapeut din Montreal, a avut
atunci
de a-l orien+eFcesul
pe pacientul
meunspre
un de
mod
n
care ideea
sa-si cheltuiasca
de energie.
fond,
ce
sa .nu f~e aceasta fo~o~ita rtr~un anumit fel ? Paul .anceput
pnn a Incerca Sa-SI ajute ~otIa, care suferea de migrene de
cienta
douazecisi migrena
si cinci de
a dispaftt
ani. 'nergoterapia
complet.
lui s-a dovedit efiPaul continua sa nu doarma cu adevarat nici n ziua de
azi,
nsaprobabil
potentialul
lui de vindecare
I-a fost
transmislceva
dintr-o este
alta absolut
lume. Safabulos.
fie vorba de hazard?
Pifao
Jean-Fran~ois este gatez. El sufera de douazeci de ani
de dureri abdominale, unFori aproape insuportabile. A trecut prin doua operatii, :qsa durerile snt la fel de vii. I s-a
vorbit
de i-a
spasme
intestin]b.le,
contractii
abdominale,
dar
nimic nu
fost de
folos Maidemult,
el trezeste
n anturajul
lui sentimente de agresivfate inexplicabile, n vreme ce atitudinea lui este perfect normala.
vadnuntimpul
cocos. sedintei de I~ectura a abdomenului sau eteric,
- Ce cauta aici anim~lul acesta? l-am ntrebat eu. Ati
trait nconjurat de cocosi ?

253

El se uita la mine, ncruntndu-si


sprncenele. Cred ca
se ntreba daca nu cumva si pierdea timpul cu mine.
- Desigur, stiti doar, n toate satele africane cocosii si
gainile se plimba n libertate, ca si alte animale, de altfel, asa
cum se ntmpla si aici, a adaugat el malitios.
N-am spus nimic, concentrndu-ma
asupra acelei emanatii energetice. Cocosul acesta avea un sens, dar care? Apoi
am vazut niste girafe.
- Exista girafe acolo unde v-ati nascut?
- Nu, dar exista n Nigeria.
- Girafele si respectiv Nigeria, au cele doua vreo semnificatie deosebita pentru dumneavoastra?
- Da, mi-a raspuns J ean- Fran~ois, am fost n Nigeria pe
cnd eram n armata iar problemele mele au nceput pUtin
dupa aceea.
Am resimtit o vibratie ciudata care nu avea ce sa caute
acolo.
- Cineva a ncercat sa va faca rau, am zis eu cu prudenta.
- Nu ma mira, a admis el.
Dimensiunea lui eterica mi-a furnizat o noua informatie. Eram n priza directa cu inconstientul lui si descopeream lucruri pe care fiinta umana tinde sa le uite pe masura ce trec anii.
- Ce vi s-a ntmplat pe cnd aveati vreo sapte ani ?
- Pe cnd aveam sapte ani, tata mi-a spus ca fusese la un
batrn care se pricepea la vraji, deoarece cineva abatuse raul
asupr~ mea si a familiei mele.
=- In tahitiana, s-ar spune ca ati fost des cntati.
In 1975, omul acesta fusese efectiv victima unei vraji, a
unui descntec; de acolo proveneau durerile abdominale
care l torturau de atunci. Asupra lui fusese aruncat un blestem - un pifao, ca sa folosim vechiul termen tahitian simbolizat de cocos. Nu-mi ramnea dect sa elimin vibratiile raspndite de acesta, pentru ca durerile pacientului meu
sa dispara si, o data cu ele, si reactiile ostile ale celor din
jurul lui.

254

Terapiile vibratorii:
tehnici energetice ale mileniului trei
De la aparitia cartii Guerison spirituelle et immortalite,
n 1992, s-au facut pasi importanti n ntelegerea, citirea, decodarea si deprogramarea cmpurilor energetice de care este
nconjurata fiinta umana.
Am observat deja, cu ocazia experientelor de expansiune provocata a constiintei, ca natura noastra veritabila si atemporala este despartita de conditia noastra de moment doar
printr-un vaI fragil. Observarea cmpurilor energetice ale
corpului de lumina permite regasirea unui limbaj stravechi,
care este un mijloc de comunicare mult mai bun dect limba noastra vorbita, deoarece el reprezinta o limba universala, cea a luminii.
Am constatat ca transferurile de informatie dintre un strat
de energie si celalalt se prezinta precum o transmisie de coduri, care snt tot attea unitatii holografice vii, mai precise
si totodata mai cuprinzatoare dect limbajul nostru verbal
curent ..
Potrivit vechilor traditii, fiinta umana este un compus global ce reuneste un agregat energetic format din sapte corpuri sau din sapte straturi energetice, care vibreaza pe niveluri diferite de frecventa. Aceste corpuri coabiteaza n acelasi
spatiu, or, un principiu recunoscut n fizica admite ca frecventele diferite coexista n acelasi spatiu, fara a se distruge
reCIproc.
Corpul eteric si inconstientul
Corpul eteric este o veritabila platforma holografica suprapusa corpului fizic. El vibreaza pe o frecventa apropiata de cea a materiei si se muleaza pe corpul fizic, mbracndu-l ntr-un strat exterior de o grosime cuprinsa ntre cincizeci
si saizeci de centimetri. La o distanta de aproximativ cincisprezece centimetri n interiorul acestui strat se afla ceea ce
eu am numit zona de densificare energetica. Aceasta este

255

zona n care putem sa palpam cdrpul eteric, sa-I "citim" si


tueaza o lectura globala, plecnd din indiferent ce punct al
hologramei eterice - proprietate specifica unei holograme,
fiecare
al acesteia
cuprin0thiind nostri
totalitatea
punctelor
sa
facempunct
un bilant
energetic.
spirituali
efeccomponente.
mar de parametri care permit nt cmirea unui bilant al staAceasta zona de densificare rtspunde unui anumit nude vedere psihic.
Primul parametru, care este p obabil cel mai important,
eriigrosimea
stratului.
uie safizic,
fie ~e
ct aproximativ
si din punct
de sanatate,
att dinAceasta
punct detreV1dere
melor psihice, chiar si al celor e otionale, efl se micsoreaza
treptat. La unele persoane atinse de boli grave sau aflate pe
cincisprezece
TOtuS~.
bo.l.ilor, de
al cel
problepatul
de moarte,centimetri.
am observat
zon ndecazul
densificare
mult
doi sau trei centimetri.
.eteric bolnav si constau n re din mizarea acestuia plecnd
din sase puncte situate n frunte pacientului. Persoana n
Tehnicile energetice permit re~acerea grosimii unui strat
starii de sanatate.
Cei care lucreaza cu puterile
aturii, de exemplu samanii,
au se
structuri
le, care
doua-a
cauza
bucura eterice
astfel, foarte
pentru am
C1tva
zile,ating
de ouneori
ameliorare
deosebite.
zeci si cinci de centimetri si dovjdesc o forta si o vitalitate
Subtierea
acestuisaucmp
en~rgieenergetici
se poate datora
unor
factori
emotionali
unordecurenti
inconstienti
care ncetinesc fluxul de energie! acel prana, prin canalele
doilea
este den*atea
din Al
care
este parametru
alcatuit cmpul.
I

corpului eteric. Im-

t~ivi~ careia corpul eteric ~ste co parabil cu st~atul de ozon


dm Jurul T errel. Acesta fIltreaza razele ultravlOlete provenind din sa
spatiu,
a tfel de
radiatii nocive.
El
portanta
a fost protejndu-ne
descoperita nJ99S.
Emisesem
ideea poare nsa un rol si mai important.
I

se dezintegreaza
Terra este bombardata
nsa, fiindnarsi
perrpanenta
qe atmosfera
de meteoriti,
planetei. Decare

256

sigur, unii dintre ei cad pe ITerra, dar numai ntr-o cantitate infima, daca avem n veHere numarul total.
Este un aspect valabil si pentru corpul eteric, care filtreaza
nereze
codajele,
tulburari
sau "chisturil9
emotionate, memoriale",
chiar fiziologice,
susceptibile
n corpul
sa gefizic.
meteoritilor
Daca stratu~
si nu eteric
mai afectjaZa
estf dens,
dimensiunea
acestea snt
fizica.
arse Este
asemeni
motivul pentru care unii oameni au tot timpul probleme de sanatate, n vreme ce altii, nifiodata. Corpul eteric al acestora din urma este dens si si ndeplineste bine rolul de bariera
protectoare n fata acesta tulburari energetice care se insinueaza putin cte putin corpul fizic.
Al treilea parametru p iveste alinierea si pozitionarea.
Intre 1985 si 1993, am observat decalaje energetice uneori
importante la subiectii no, tril. Am repozitionat si reancorat n mod sistematic corp ri eterice perturbate ca urmare
a unor traumatisme fizice au afective, a unei anestezii generale sau chiar a unui de ect de constructie n momentul
ncarnarii. Am observat ca aceste interventii deveneau inutile din momentul n care ensitatea corpului eteric era suficient de mare. Acesta se m la corespunzator n jurul corpuA

n schimb, existenta u or decalaje energetice provoca


uneori diverse manifestari recum stari de ameteala sau greata, tulburari de perceptie, accese de angoasa si chiar dezlui
fizicgrave
si si ca
ndeplinea
rolul.si auditive.
ordini
halucinatiip~rfect
e vizuale
Reactia palpatorie
1

Cnd zona de densifica~e este palpata, corpul eteric trebuie sa reactioneze cu suplfte, asemeni unei pisici care este
ta, m maJontatea cazunlor o tendmta pSlhologlea. Persoanele nchise n ele nsele, c o viziune rigida asupra existentei,
au o reactie
proape ~e::ctia.
inexistenta.
Cele care
au
m~giat~
si.si palpatarie
arcuies~e Slatele.
palpa~o:ie
deno1

ef. Patrick Drouot, Gueri~on spirituelle et immortalite, op. cit.

257

o reactie ampla demonstreaza


ditiile generale ale existentei.

01

buna adaptabilitate

la con-

Textura
La atingere, textura corpul~i eteric trebuie sa fie supla
tensiei energetice a simtului notru tactil. La atingere, straturile eterice pot fi mai mult sau mai putin aspre, suple, matasoase
Aceste particularitati
snt
expresia unorgratie
aspecte
si
neteda.etc.Aceasta
caracteristiCil1-1
este siperceptibila
exprivitoare

la structura

psiholo,ica

a individului.

Un strat

eteric
n gen~ral,
unei persoane
cu caracter maiaspru
putin corespunde,
agreabil. Unul
net~d, matasos
corespunde
unei
persoane deschise.
Miscarea eterica primara
Osteopatii

admit existenta ~nei miscari respiratorii pri-

hidian care i permite craniului sa respire. Variatiile infime


ale acestei
miscari,
care osteCi~CUlatiei
patii o detecteaza
cu vrfumare
la nivel
cranian,pedatorate
lichidului cefalo-ratic. Corpul eteric este animat
milara, numita uneori miscare
Corpul eteric nu este o stru
rile
le permit
acesto]
triva,degetelor,
el este animat
de miscari

e o miscare respiratorie siterica primara.


tura fixa si rigida. Dimposa stabileasca
un diagnos,ndulatorii.
Aceasta
respira-

tie exprima,
la rndul
ei, modul
~n care ale
o persoana
este dirijata
de cmpurile
semantice
atem[porale
inconstientului
ei.
lu~n~zitatea.
Parametrilor ~~q:~ul
deja mentionatt
~ter~c t~1b~ie
le putem
sa fie adauga
stralucitor
nca iar
unul:
luntregului cmp. In anumite cazu ., aceasta este inegala si anumite zone apar mai ntunecate, ceea ce denota o "dereglammozltatea IUl ~a fIe dlstnbUl~- m mod egal pe suprafata
hIca, daca nu cumva a facut-o, ep.
De fapt, am remarcat faptul ca toate fenomenele care se
manifesta
nivel psihicsa proVic.e
apar
ai nti
n plan
eteric. psiAm
r~
e_terica:' la
susceptibila
n timp
o problema

258

ajuns la aceasta certitudi e dupa cteva sute de experiente.


Stim ca informatiile care rovin de pe "celalalt versant al realitatii" tranziteaza straturi de energie din ce n ce mai dense pentru a trece dintr-u
univers ntr-altul, de la platforma eterica holografica la corpul densificat. n cazul unor
tulburari psihice, acesta amintiri sau chisturi memoriale
le va trebui un interval d cteva luni pna la un an si jumatate ca sa "coboare". Cunoastem de acum modul n care ele
se activeaza si trec de pe n versant pe celalalt.
Arheologia psihica
Dar cea mai importa ta descoperire este, probabil, ntelegerea legaturii dintre corpul eteric si inconstient.
Psihicul fiintei umane este, ntr-un anumit sens, alcatuit
d~n mai m,:lte s~raturi a"rhF~I~gice - ~?tiv pent.ru ca:e ~or~
blm uneon de arheoiogla ~sihica. ActIVItatea emIsferel stmgl
a creierului este legata d c~mstiinta obisnuita, de memorie si de experientele trai e. In general, amintirile celor ma~
multi dintre noi nu mer mai departe de vrsta de opt ani,
cele legate de perioada a terioara acestei vrste fiind foarte
vagi. Acestea din urma n snt amintiri personale, ci lucruri
aflate
Exista,
de laasadar,
parinti osizonala
de lf alte
memoriei
persoanesi una
apropiate.
a uitarii. Zona
memoriei este constiinta
bisnuita, legata de lobul cerebral
stng, cel rational si analit c. Ct despre lobul cerebral drept,
activitatea lui se leaga de i constient. Cnd activitatea noastra mentala basculeaza sp e emisfera dreapta, accedem la acel
imens rezervor de inform tii care este inconstientul. n aceasta consta avantajul starilo de expansiune a constiintei, calea
regala spre profunzimile
ebanuite ale sufletului omenesc.
Experientele noastre e-au permis sa constatam faptul
ca ntre corpul eteric si inconstient exista o legatura', cu alte
cuvinte, amintirile de su rafata, proprii constiintei ordinare, se situeaza n corpul e leric, la ctiva centimetri de corpul
fizic. Aceasta nseamna a putem gasi aici memoria evenimentelor petrecute n a "i din urma: boli, interventii chi259

rurgicale,
neasteptate,
1aIatorii,
ntmplari
deosebit~ - pe schimbari
scurt, tot ce
tine de te~tura
vietilor
noastre.
In schimb, pe masura ce patru,dem n profunzimea stratului eteric, coborm tot mai adjc n inconstient. Este posibil sa distingem,
n acest
strat efectund
slubtil, granita
dintre
zona
memoriei
si cea a uitarii.
Asadar,
o ~ectura
a corpului eteric, vom face, de fapt, o lec ura a inconstientului. Un
sfert de ora va fi deci suficient p ntru a interpreta structura Rsihologica profunda a unui i divid.
n ianuarie 1997, am explicat acest mod de lucru n cadrul unui grup de pregatire. Pent, a-mi ilustra afirmatiile,
am efectuat o demonstratie pe u ul dintre participanti. La
sfrsit~l
a'l realIzat
eni~ la mine,
si mi-a spus:
- In sedintei,
douazecI ':Indepsi~analist
mmute, atI
echivalentul
mal
multor luni de analiza.
Atunci am nteles valoarea ac~stui tip de activitate. Nu
am avut nici oEste
clipavorba
sentimentul
c~ ceea
fac se poate
numi
clarviziune.
realmente
de oceevolutie
pe un
alt
nal

CI

ma: corpul eteric. Acesta reprez'nta, la drept vorbind, un


"aparat" special al fiintei umane. Este suficient sa fie identificat,
dec, darea
unui cmpo holograde enera fiintei pentru
umane.a permite
Un creierapoi
hOlogrtfiC
descifreaza
gie, pe care ochii nostri nu l pOl vedea si care continua sa
Sa precizam totusi ca lucruri e snt pe cale sa se schimbe. Astfel, n 1990, cu ocazia c ngresului stiintific de la
Counci!
n Kansas, mOderta.
l-am r ntlnit pe'profesorul Tilfie
ignoratGrove,
de tehnologia
ler, despre care am vorbit n Gu~rison spirituelle et immortalite. Acesta continua sa conduct departamentul de inginestudenti care si pregateau tezel de doctorat, sa construiasca un aparat capabil sa obiect veze corpul eteric. Profesorul
Tiller explicaElacest
cmpinitt'ativa
d energie
n raport cu
de fosti
terrie
al universitatii.
avusese
ca, mpreuna
modinamica

sistemelor de non-~chilibru.

Este o adevarata

inta de mare calibru, ct si ca mi tic, trecnd de la dipoli la


ncntare
sa lsiasculti,
deoarece
at.t ca
om de sticorpul eteric
la cel .astral
fara v10rbeste
. ea mai mica
ezitare.

260

Sa ne oprim acum la 1na uitarii pe me am men~onat-o


mai devreme. Ea fluctudaza n functie de structura psihol~g~ca a p~rs?anei. R~cenE' a:n n~lnit u~ barbat care. nu avea
ruCIO ammtIre antenoara VIrsteI de dOIsprezece aru. Or, se
stie aproape sigur ca el a fost victima unui incest sau a unor
violente fizice. Structur~ psihica tese o nvelitoare de protectie, o mantie a uitarii
)..

Intr-un astfel de caz, Fste necesar sa patrunzi doar foarte usor n cmpul
de enel~ie,
a ncepe
sa-I descifrezi.
Observatorul
va ajunge
rstfelpentru
sa descrie
un obiect,
o ncapere, un pat ... Am observat adeseori ca, n acel moment,
amintirile care se gasesc l~ niveluri relativ ridicate ale corpului eteric, adica n stratur~le profunde ale inconstientului,

pa-

reau sa seurcau
electrizeze
~i, tfec~nd
dintr-un
.~trat obIsnUIta.
de .ene~gie De
ntr-altul,
pe nesImt!ite
Inspre
constunta
aceea, nu rareori se ntfpla sa auzi un subiect exclamnd:
- A, da, acum mi "J-mintesc! Uitasem complet acest
episod.
Desigur, nu se pune problema emiterii unor opinii false bazate pe interpretari!pripite.
Un astfel de demers necesita o rectitudine absoluta. Pentru a reduce riscul comite. confirmari.
rii unor ero:i,In acest
ma stradJiesc
timpul
sa obtin maitraite
multe
sco~, ma tot
bazez
pe experientele
de
persoana n cauza, pentru a stabili daca exista vreo legatura ntre informatia necJnoscuta si aceste experiente.
percep
imaginepna
carelarevine
n mod
repetat Atunci
timp decnd
treizeci
de ci
Jecunde
un minut,
ncep
sa
ntrevad posibilitatea ca ~a sa corespunda unei realitati. Creierul meu lucreaza
ntr-un
Functionez
simultan atu~ci
n Idoua
planuriregim
-la supramultiplicat.
nivelul lui aici si
acum si, totodata, la nivelul celeilalte dimensiuni.
Atunci cnd mi apar lanumite imagini, mi ntreb subiectul, nainte de a i le desorie, daca un atare peisaj sau o atare
situatie i amintesc de cJva anume. Daca raspunsul este negativ:
riei mele
stochez
si mi informatta
continuillectura.
respectiva
Se ntmpla
ntr-un ca
coltanumite
al memoinformatii succesive sa nu ;tiba nici cap, nici coada. Nu le refuz,

261


ci le aranjez asemeni pieselor dintr-un
ncerca sa le asamblez.

puzzle, nainte de a

Este important sa nu te precipiti si sa faci tot timpul verificari multiple. O simpla senzatie, precum senzatia de frig
intens, sau o imagine vaga, precum o floare, nu prezinta niciodata elemente suficiente.
Pentru a emite o anumita opinie, trebuie sa dispui de opt,
zece, cincisprezece informatii care se completeaza si se confirma reciproc. Trebuie sa vezi cum jocul de puzzle se reconstituie. n general, o astfel de lectura dureaza ntre cinci si
zece minute, ceea ce este extrem de rapid.
n 1988 si 1989, acceptasem rolul de cobai pentru laboratorul Institutului Monroe din Virginia. Ma simteam ncrezator n acel mediu. Nu aveam impresia ca snt cntarit
de oameni increduli, cinici, lipsiti de deschidere spirituala
ci, dimpotriva, de oameni de stiinta obiectivi si dornici sa
nteleaga modul de functionare al creierului n contextul
unor stari de constiinta particulare. Aceasta este ocazia cu
.care am descoperit faptul ca putem sa marim n mod deliberat frecventa creierului nostru. n loc sa functioneze ntre douazeci ;i douazeci si cinci de hertzi - niv~lul constiintei obisnui~e -, semn~lele electrice pot ajunge pna la
cincizeci, chiar saizeci de hertzi.
Am un respect profund si siricer pentru acest nalt potential spiritual al fiintei umane.
Corpul eteric nglobeaza ntreaga experienta a vietii noastre prezente. Regasim aici mediul familial si profesional, evenimentele din adolescenta si copilarie si chiar impactul vietii intrauterine. Si toate aceste elemente pot face obiectul unei
lecturi. Se ntmpla uneori ca aceasta sa fie imprecisa si sa
am apumite ndoieli, situatie n care nu formulez nici o opinie. In schimb, daca imaginea care se contureaza este precisa, daca diversele elemente se mbina n maniera logica, informatiile care trec astfel n nivelul constient al fiintei i vor
fi de f~arte mare ajutor n drumul ei. Sa 'fim bine nt~lesi, nu
snt nici terapeut, nici tamaduitor; ma straduiesc doar sa nteleg structura globala a omului ca specie. Or, viziunea care

262

decurge de aici deschide perspective de-a dreptul fenomenale. Snt convins ca interventiile pe corpul energetic constituie unul din aspectele fundamentale ale orientarilor terapeutice si spirituale din urmatorul mileniu.
Teoretic, nu gasim nici o urma a vietilor anterioare n
corpul eteric. Acestea snt de domeniul astralului.
Corpul astral
Corpul astral este cel de-al doilea cmp de energie. Acesta este compus din particule tahionice, ca si corpul eteric, dar
vibreaza cu o frecventa si mai ridicata.
Corpul astral are o grosime de aproximativ patruzeci de
centimetri si, n consecinta, se ntrepatrunde cu cel eteric.
Exista o zona de coexistenta nedistructiva a celor doua. Am
vazut ca acest principiu est~ recunoscut n fizica, unde doua
energii de frecvente diferite pot coabita n acelasi spatiu, fara
sa se distruga reciproc.
Corpul astral este, potrivit traditiei, vehiculul emotiilor
si al dorintelor. Aici snt nregistrate vietile anterioare. Lec-.
tura lor dezvaluie istoria biografica, precum si pe cea karmica a persoanei respective. Imagini medievale se suprapun
cteodata unor scene napoleoniene, chiar egiptene sau uneori mai vechi. Pe acest palier al astralului, timpul nu exista
si totul este posibil si la ndemna.
Se ntmpla totusi ca anumite amintiri numite karmice sa
se activeze si sa "coboare" n corpul eteric. Asadar, atunci cnd,
n timpul unei lecturi a corpului eteric, vedem aparnd o imagine dintr-o viata anterioara, stim ca ne aflam n fata unei
probleme de natura karmica. Vom vorbi atunci de traumatisme karmice sau de chisturi memoriale .
.Un traumatism este amintirea unui eveniment pe care
s-a grefat o emotie - spaima, angoasa, furie, durere, temeri
etc. El este reprezentat de un punct memorial nconjurat de
un nor emotional. Combinndu-se, cele doua provoaca traumatismul. Prin patrunderea n lumea energetica, este posibila deprogramarea acelui nor si, drept urmare, dezactiva-

263

I .. A st f e1, o persoana - care


rea - neutra 1Izarea - ace 1
el armntln.

ntr-o
rea acelui
viata
episod
anterioara
la nivelul
a fost
cefei
sPlnzurata
Jale etericepastreaza
si sufera amintin mod
moriei sale
a fost cervicale.
deprogramata'1
durerile
vor secventa
disparea.a meExrepetat
de dureri
De ~data
ce acea
n 1996, ntlnirea cu o femeie din Roma, de profesie bioperienta
demonstrat-o
log, mi-a apermis
sa ntelegadeseoE.
imp Irtanta zonei de densificare. Cu toate ca aceasta femeie dJ treizeci si cinci de ani era
foarte energica, viata ei fusese uA lung sir de boli si de operatii.
amintesc
sa fi
petrecut prin
spitaleDaca
trei mi
ani din
viata. bine,
Corpulealtrebuie
ei fizic era
literalmente
un
cmp de batalie chirurgicala.
Am ntocmit un bilant energFtic ca sa pot ntelege acea
stare de fapt. Corpul eteric prezenta perturbatii energetis~atat o naruire a cor~ului as~ral ~n cel eteri~. -r: o.tusi .ace~ta
dm urma avea o densItate solIda. In fapt, ammtmle dm Vlea deeterica,
densificare
am conce extrem
de mari.
Am palpatnZOl
. tile
anterioare
patrunsesera
zina
unde siintrodusesera episoade de razboi, masadre si diferite ndeletniciri.
re, inconstientul acelei persoan contine a ncarcaturi karar, corpul eteric corespunde intnstientului
si, prin urmamic~ foar:e puternice, care i i9~lu~~tau exist~nta - f~p:
sustmut dmtotdeauna de catre mIStICI.InconstIentul, adICa
uni~ersul din interior, proiecteaia serii de ev~nimente spre
ca
lumea
literalmente
din afara e~istenta
si le cristalizeazr.
plecndl~e Subiectul
la ncarcaturil;
meu sikarmifabrice stocate n propriul inconstiertt.
lucru,
Putea
ncercnd
fi oare relevata
sa refacacea
echilibrylzonaJ M-am
decistraduit
si granita
sa fac
- acest
dinbndit o energie noua, o mai ma e disponibilitate si un entuziasm deosebit.
tre cele doua cmpuri. De atunci'fnara femeie pare sa fi doCele trei corpuri - fizic, eteric si astral- ar putea fi nu~i~~ corpurile !ncarnarii. ~Ele s~f cele. care ~enereaza c~ndltllie eXIstenteI
Smtem
constiente
pe carenoastre.
nu le putem
conti
11Sa
olatnbutan
? M-am gndit
unor forte
adeseori
m-

264

ca masura n care ne putem controla destinul este cu att mai


mare, cu ct gradul de deschidere al constiintei este mai important. Am putea compara situatia omului, n general, cu
cea a unui individ aflat ntr-o barca. Daca acesta dispune
de vsle, se va putea deplasa n <?rice directie, daca desigur
curentul nu este prea puternic. Insa daca nu va sti sa foloseasca corect vslele sau daca pur si simplu nu le are, el nu
va fi capabil sa-si controleze ambarcatiunea iar curentii l
vor purta dupa bunul lor plac.
Cmpurile superioare corespund corpului mental si
corpului cauza!. Acestea trec dincolo de istoria biografica
si chiar de cea karmica a individului. Nu mai exista nici viata prezenta, nici anterioara. Corpul cauzal reprezinta cmpul
de constiinta superioara unde s-ar situa bougari, acel dreamtime al aborigenilor. Preocuparea lui este crearea si transmiterea gndirii ideale. El se afla n raport cu esenta lucrurilor si cu resorturile cauzale reale ascunse n spatele
aparentelor. Corpul cauzal corespunde unei lumi pe care am
putea-o numi a realitatii cauzelor esentiale.
La acest nivel, perceptiile mele se opresc aproape n tota-.
litate; rareori efectuez o lectura cauzala. Este o experienta
foarte obositoare dar, ah, ct de puternica! Limbajul nu mai
este de tip analitic comprehensibil pentru emisfera cerebrala stnga, ci devine metaforic. La acest nivel, sau la acest grad
de frecventa, patrundem n istoria lumii si ntelegem la ce
curent de gndire planetara este conectat un individ. Este
planul n care snt ntlnite marile arhetipuri ale omenirii:
Isus, Buda, Isis, Osiris, Quetzalcoatl, Ta'aroa, Odin ...
Anumite persoane snt conectate la curente de gndire
din insula Pastelui, la vechile civilizatii andine, la miturile
grecesti, egiptene sau hinduse, la zeii Nordului, la miturile celtice etc.

Sophie si batalia zeilor


n cursul unui recent ciclu de formare, am ntlnit-o' pe
Sophie. n ciuda unui nivel semnificativ de dezvoltare n plan

265

personal si spiritual, ea nu reusea sa vada corpul eteric. Numerosi participanti la seminariile mele snt deseori surprinsi
sa constate, dupa doua sau trei zile, c;.,a
obtin capacitati de perceptie remarcabile. Nu si Sophie! In loc sa optez pentru o
lectura eterica sau astrala, i-am propus sa ncercam o lectura cauzala. Iata care au fost rezultatele.
ncep, ca de obicei, prin efectuarea unui bilant eteric;
cmpul Sophiei avea o densitate si o grosime normale. El
prezenta mici striatii la nivelul genunchiului stng si al ochiului. Cel de-al treilea ochi, centru al perceptiei energetice, emitea o pulsatie lenta, scotnd un zumzet grav, ca si cea de-a
doua chakra.
La nivel astral, totul este n negativ, ca pe o pelicula fotografica. Se ne aflam oare n prezenta unui mecanism inversat? Remarc alte cteva imagini curioase: un barbat pe
o Harley Davidson iar n spatele lui, fara sa se vada prea
bine, o persoana absorbita parca ntr-un tub, dupa care apare un semn, o ideograma japoneza. Recunosc semnul. Este
Sepuku, sinuciderea rituala practicata n bushido, calea samurailor. O ntreb pe Sophie:
- Cunoasteti ideogramele japoneze ?
- Ctusi de putin.
naintez n zona astrala, urcndu-mi perceptia la un grad
mai ridicat de frecventa. Se ivesc noi anacronisme: pneuri
de avion, un stup, niste albine, cripte egiptene, placi funerare medievale, statui ale unor zei morti - cta confuzie vibratorie! -, pui care ciugulesc, o lutra cu doua capete care
mannca un peste, o pasare-lira cu penaj multicolor, pauni,
fazani, o jungla tropicala, scene de razboi, un sat n flacari,
o jungla tropicala, peste tot numai morti, un cavaler negru
pe o straduta, cautnd ceva. Cavalerul negru ma duce cu gndulla Printul Negru din Anglia epocii cruciadelor. Doua
lancii ncrucisate pe un blazon ... doua lame de spada ptrepatrunse. Simbolul fabricantilor de vitralii din Evul Mediu ...
Iata, cavalerul negru apare ntr-un vitraliu .
. Nu reusesc sa ma insinuez n nivelul cauzal. Simt ca naintarea mea este mpiedicata. Ma aflu n fata unei entitati

266

nchise n straturi energetice care nu comunica ntre ele. Semnalele snt ntrerup te, iar vibratiile disonante.
Noi, oamenii, ne miscam ntr-un cmp energetic atemporal, avnd la dispozitie un ansamblu de echipamente, de
tipul costumelor de scafandru, pentru a explora diferitele
niveluri ale realitatii. Pentru a cobor pe fundul marilor sau
pentru a ajunge pe luna, trebuie sa mbracam un astfel de
costum ermetic. Tot astfel, pentru a explora universul fizic,
~ntem dotati cu un alt tip de "echipament": corpul fizic.
In principiu, diferitele corpuri energetice interaCtioneaza,
nsa n cazul Sophiei comunicarea era ntrerupta.
Astralul superior nu emite nici o vibratie. Energia din
aceasta zona pare congelata. Totul este imobil, lipsit de cea
mai mica respiratie energetica. Deodata, mi dau seama ca
acolo se afla o constiinta condamnata la uitare. Ce fel de uitare? - ntreb eu. De sine? Nu nregistrez nici o reactie. ntreb atunci corpul cauzal daca pot sa urc la nivelul lui. Formulez mental o noua ntrebare, sub forma luminoasa: carui
curent planeta! i apartine fiinta aceasta, la ce anume este
ea conectata? In acea zona a astralului superior, vad o cochilie luminoasa si n ea, un licorn, o broasca testoasa - animalul sacru -, un humanoid. Snt aproape sigur ca, n mai
multe vieti anterioare, Sophie a fost amnezica.
Fara sa deschida ochii, ea mi marturiseste ca se simte uneori ca anesteziata. Atunci cnd ncearca sa se gndeasca la
anumite lucruri sau sa aiba anumite perceptii, spiritul ei se
gripeaza. Unde se afla oare raspunsul la ntrebarile mele: la
nivel cauzal, astral sau eteric?
Se apropie un obiect. O sfera care seamana cu Jupiter.
O lupta mitica i opune pe Seth si Horus ... , Egiptul! Mitul ngerilor decazuti. Vad haosul si reusesc, n cele din
urma, sa acced la nivel cauzal. De la nceputul experientei
s-a scurs o jumatate de ora, ceea ce este nefiresc de mult.
La nceputul incursiunii mele n cauzal, totul este confuz. Simt ca acest nivel de constiinta a fost aruncat n uitare - ntr-o stare de congelare a ~ibr~tiilor, sa spunem, n lipsa de alti termeni. Ma aflu pe un teritoriu necunoscut, n

267

mijlocul unei batalii a zeilor. Daca as judeca lucrurile la prima vedere, as spune ca ne aflam n prezenta unui blestem
proferat de entitati eterice si astrale ale unei ncarnari anterioare. Dupa mine, este vorba nsa de cu totul altceva: de
o viziune cauzala din Mahabharata, faimoasa batalie n care
s-au nfruntat zeii din mitologia hindusa. nsa mitologica
Mahabharata nu este dect o copie palida a ceea ce se petrece sub ochii mei. Vad arme vibratorii ce utilizeaza antigravitatia pentru a arunca entitate a energetica ntr-o stare
de congelare vibratorie si n uitare.
Exista oare o interdictie care sa ma mpiedice sa avansez pentru a ajunge pna la origini? Simt cum urc n spirala ntr-un univers sumbru. Aici snt descarcari de nalta tensiune, un strat energetic ncarcat de electricitate neagra, furtuni
magnetice. Mi se arata o bula care are simultan dimensiuni
diferite. Ma aflu ntr-un spatiu rieplannian, un spatiu mai
mare n interior dect n exterior. Inauntru se gasesc niste
obiecte de forma conica. Vibratiile tin prizoniera o parte a
fiintei, n mijlocul unei furtuni magnetice.
- O parte a dumneavoastra, i spun eu Sophiei, este retinuta ntr-o nchisoare fara timp sifara dimensiuni. Ati fost,
se pare, condamnata la uitare. Sa uitati ce anume? De ce?
Am nevoie sa transcodez aceste informatii n termeni eterici, caci nu mai nteleg nimic.
'
De fapt, transcodarea se face mai nti dinspre cauzal spre
astral, apoi dinspre cauzal spre eteric. Dupa aceea, interpretarea devine mai simpla.
- Este ca si cum niste civilizatii viitoare ar fi inventat un
fel de temnit~ vibrato~ii, am co~tinuat eu. O parte a constiintei dumneavoastra ar fi ntemnitata n acea zona. Sa o
iasa~ oare acolo sau sa deschidem c~tia Pandorei? Si, daca
o deschidem, ce se va ntmpla oare?
Cauzalul mi raspunde, aratndu-mi stropi de foc de forma unor lacrimi.
La acest nivel cauzal, se desfasoara o confruntare, ceva
asemanator unei lupte ntre fortele solare si cele lunare, n
negativ. La nivel fizic, am vorbi despre lupta dintre buni si
rai, aici este nsa cu totul altceva.

268

este ntemnitata e folosita, de fapt, ca moneda de schimb.


Razboiul
a nceput
poca straveche,
vremea
- Batalia
nu s-a ntr-o
sfrsit A~ca.Acea
parte apefiintei
carezeiva
lor, nainte ca omenirea sa f~ecreata. Ce e de facut? Sa dezamorsam
bomba
uitarii
~ste inofensiv
din punct de vedere spiritual,
psihic
sau ?Plihologic
?
Ajutorul va veni de jos si se va ridica asemeni Antaka-

ranei, ~n pod vibratoriu.nt+

constiinta ncarnata si ce~ a s~-

sus.
fletulUI. Crearea acestUI pOL poate rupe zavoarele de JOSIn
itor,Deci fapt,
de prezent.
tine nici
la ea,
detrebuie
trecut, sa-mi
nici deconviviziune Pentru
a mea Il(~ajunge
tinui lectura. Este actualizarea unui joc de sah cauzal. Fiprin
care se acolo
cstigaeste
timpI.
inta nchisa
ca ul1 gambit al stelelo'r, un sacrificiu
Vad simbolul broastei testoase - n Polinezia, aceasta
este un animal sacru care nf se rataceste niciodata, caci revine de fiecare data n pro~ria-i casa.
Astfel
s-a desfasurat
lectura
Este desigur
dificil saacpsta
retlau aici
forta cauzala.
unor astfel de lecrea lor este uneori incom rehensibil. Dar ce potential ascunde acest domeniu!
turi. Ele snt extrem de ra,r~ iar limbajul folosit n descrieCorpurile de energie ofera multe alte posibilitati. Ele permit nde<?sebi obtinerea ufor informatii despre o persoana apropIata care nu este te fata. Putem efectuAao lectura
foarte precisa a acestei inf9rmatii hologramice. In Brazilia,
am ntreprins, mpreuna cu Liliane, o astfel de lectura pentn: doua m~me care pier?+~ra. ~Ina, un copil de un~prezece
s~rie~ c~ pr~cizie circum ta~tel: acciden~ului n ca:e piensera cel dOl. A fost o ex enenta deosebIt de emOtlOnanam,deoarece
cealalta, simteam
unul de preze,
treI ~'~taSI
Jumatate.
Am reusIt
sa deta,
micilor
disparuti
n structura
energetica a mamelor lor.
1 La jocul de sah, gambitul
eSte o miscare nselatoare
crificarea unei piese pentru a c~tiga partida.

constnd n sa-

269

P,in mmace, la nivelul co,Jlui


cauzal, putem avea acces la memoria colectiva, memo ia omenirii. Este nivelullumii samanice superioare. De ac m, legatura dintre saman,
fizician si mistic a devenit posib'la, Este un joc care se desfasoara ntr-o structura pluridi ensionala, ntr-un timp situat n afara timpului, ntr-un patiu care exista pretutindenin'siurma
nicaieri,
cu doi ani, ma ntre~am daca este posibil sa ac-1

tionez asupra AD:t'J-ului si a g<1nomului uman. Este posilui?


bil transferul
Am avut de
imediat
informatii
senzatia
lu1inoase
fa ma pndeste
la nivelulungenomupericol,
tusi,
interventii
s~opul
eli~inariiAmunor
ca nufacnd
trebuiedoua
sa ma
aventurez n atft
de departe,
riscatchistoturi renale de dimensiuni semn~ficative. In ambele cazuri,
sire.
subiectii
Pentru
mi-au
mine,confirmat
faptul ramne
ca ace~tea
ge nenteles,
au disparut
dar, ntr-o
cu desavrbuna
zi, poate ca niste organizatii pu~ernice vor prelua initiati.

In 1992, n tImpul unUI cong es care a avut loc la Decatur,


Georgia,
l-am
ntlnit~ale
pe E
Thames,
presedinte. al Psyva ~invor
explo~a
aceasta
at~"tde
promitatoare
ta dm sase oamem, totI provem d dm dIverse comandoun
speciale
ale armatei
- patru foa.~e
di treci.uda~a.
ei fiind,Eadeeste
altfel,
nca
tec~, o societate
~meri.cana
alcatui~
Vreau sa nchei aceasta carte cu o ntmplare care unora li
se va parea
incredibila
si peS[' care
am ezitat
n
activitate.
Doar
Ed Thames
adjunctul
lui ndelung
s-au retras.sa
blic, o. voi evoca si, e';l pentru ~e nificatia sa, speciala.
o reproduc, dar cum nsusi Ed ~ames a povestit-o n puSwann, cel mai cunoscut remot viewer1 din lume. Omul
a~esta este. ca?abil sa .seyroiect. ze la distanta n orice loc
dm lume SI sa-l descne m detalI .
'
Cel sase membn al grupulUI af fost formatI de catre Ingo
n urm'a acestui stagiu de pr9gatire, echipa lui Ed Thames a nceput sa primeasca contracte importante din partea unor companii de nalta tetO[Ogie
1

270

Literalmente: cel care vede la distanta.

din Statele Unite.

Li s-a cerut sa se proiecte~e n viitor de unde sa revina cu


zeci de ani.
Nu stiu ce
ce nu
s-a ntmplat
cu aceste
proiecte,
dar
planurile
masinilor
or fi construite
dect
peste opt~I

razboiului

din Golf. Se c ede ca membrii ei s-ar fi proiec-

tat n s.ala care advaJ?ostest ~artile st~ate~ice ale lui Sadd~m


Hussem. Aceasta mform tIe stupefIanta a fost dezvaIUlta
ceea ce este sigur e faptUlia echipa a fost folosita n timpul
de diverse ziare americanf,' care au luat n derdere faptul
vinge
pe irakieni.
ca
ONU
a recurs la meto~e parapsihologice pentru a-i nL-am ntrebat pe Ed hames:
- Cum ati reactionat a aceste critici?
El m-a privit, s~rznd ironic, si mi-a spus:
- Este exact reactia pe care mizaseram. Ziaristii ne croiesc o anumita masca si, timpul acesta, noi facem ceea ce
credem de cuviinta.
Generalul Bert' Stubbelbine participa si el la congres. As1.

de informatii din cadrul ortelor aeriene ale Statelor Unite, este adevaratul suflet al rupului de la Psytech. El mi-a spus.
ca societatea
angajata
si ntr-o
serie de cercetari
n ditazi
pensionar"eraacest
gen~eal'
fost comandant
al serviciilor
alte dimensiuni vibratorii.
Snt constieht de faptu ca aceste chestiuni depasesc cadrul stricta sensu al cartii mele, nsa, relativ la potentialul
rectia contactelor cu CiVili,fatiile venite din alte lumi sau din
ochn unor ofICIalI de ran malt. Ele Ilustreaza totodata depsi~~cului
u~a?,
~le snt ~Jel
de se~nificativoe,
cel putin
n
calajul dintre
informatia
,omunicata
marelui public
si ren aceste ultime decen i, diferite laboratoare de cercetare si diferiti oameni de sti nta din ntreaga lume au efectuat
so~aticemilitare.
si bi~elecali tate a cercetarilor
secret. .odificarilor
din laboratoarele
n,:m<;.roas:
studii as:up~a
tnce mreglstrate la mdlvltI care au expenmentat stanle de
const~inta samani~~. P~tr~vit aces~or stud~~, c~p.acitatea ~e
I

carei fiinte umane.


Acest~ experiente
n propne
evidenta dotaru
influenta
creierului
si
deschIdere
a constnntelscoteste
spmtuale
a fIe-

271
singularitatea

spirit~lui: aresta nu este un subprodus

al cre-

ierului ci, dimp~uiva, l influe.nJZa: ~sa ,-ar putea expli-

ca faptul ca spmtul poate sa pat nda In orgamsm, la mvel


celular, si sa modifice mecanismel fiziologice. Acestea snt
realitati care nu mai tin de domeni l superstitiilor sau al credintei omului de rnd, deoarece c nexiunea,dintre spirit si
creier, ca si cea dintre corp si spir,'t, nu este dect o prelungire a ntrebarilor

puse de fizica

oderna. Evolutia tehni-

surata
cilor defiinta
perceptie
umanaa cmpurilor
a cunoscut nlanii
d9 energie
din urma
n careuneste
progres
nfaconsiderabil.
tita cu mare exactitate. Cunoaster a structurii sale psiholoIstoria prezenta si trecuta a uni' fiinte umane poate fi cigice si a motivelor care permit pat[Underea bolii n structu-'
ra sa fizica
ne dau
o speranta a~up'r~lomului.
imen~a pentru Cmt>urile
dezvoltarea enerunei
viz~un~
globale
si u?ific:te
memorie", coduri memoriale car plutesc si st<?cheaza toagetlce In care este Imbracata funtI umana contIn "bule de
te evenimentele existentei, preze9te si trecute. In consecinta, este posibil ca, prin crearea cfnstienta a unui mod de
functionare cerebral adecvat, sa a~lungem sa citim -literaltot
mente
asa -cum
aceste
ne uitam
straturila vibratori~
un film srudinla jurul
o caseta
uneivideo.
persoane,
Mi-am dat seama ca orice org'tn fizic pare sa aiba o dublura virtuala, o dublura energet~ca. Astfel, inima, ficatul,
sesc
nscrise,
n maniera
n unui
corpuls;ubiect
eteric. seGratie
plamnii,
rinichii,
organelevibratorif'
genitalf ale
regaa starii dubluri
acestei
reale a organelor,
energetice, mult
se poate
ma~ precisa
astfel obtine
dect cea
o imagine
dobndita cu ajutorul unui scaner cu p ,zitroni. Rezultatul acestei descoperiri este chirurgia ener etica: atunci cnd un organ este infectat, ncarcat, dizarm nic, el pOFe fi deschis si
operat n maniera n care ar proc da si un chirurg. Gasim
aici bazele unei chirurgii microvi ratorii a ~iitorului, daca
nu cumva o fi vorba despre redesc perirea bazelor unei stiinte energetice care, de mii de ani, a fost uitata cu desavrsire. Este, n orice caz, una dintre sperantele noilor modele terapeutice ale mileniului trei.

272

Daca este vorba de un lucru real, este posibil oare ca, ntr-o buna zi, el sa faca parte din existenta noastra cotidiana? Putem oare sa percepem n mod curent cmpurile de energie n care sntem nfasurati? n mod cert, raspunsul este
pozitiv. Sntem totusi capabili sa acceptam aceste fenomene, sa le traim si sa tragem din ele nvataminte utile ? De raspunsulla aceasta provocare depinde, n parte, viziunea stiintifica si spirituala ce se profileaza pentru mileniul urmator.

ncheiere

le a acordat o importanta consid


constiinta. Astfel, popoarele resp
cabila
a calatoriei
int
De-acartografie
lungul istoriei,
majoritati

rabila starilor speciale de


ctive au elaborat o remarrioare,
n care traditionanu este neea popoarelor

tor
glijatstari
nicideosebite.
un detaliuAstazi,
referitor
traditif
la ~otentialul
samanica renfloreste
pozitiv al acessub
forma unei cai de transformare v~i, incitante. Tot mai multi
.~ulege de aici.~;iipta s~nt~lepci ne~ ace~ei ."lumi as~un~e
m spatele lumll . Invatatunle tra smIse pnn mtermedlUl VI. ziunii samanice asupra existent i snt mostenirea comuna
oameni
COfstiinta
a tuturor exploreaza
celor care starile
vad n de
calea.
amanicasamanica
un drum pentru
ce ducea
si natiuni diferite.
spre ntelepciune interioara si sjre armonie ntre popoare
, S~manismul, cea mai veche lisciplina spirituala a ometul ca toate religiile, cale la origi i erau niste experiente spirituale, s-au ierarhizat. In forma sa arhaica sau n cea moderna,
nirii,
strneste evoca
o noua
atractiedele~ata'
n mare
parte,
de fapsamanismul
aspectul
ocratic
al vietii
spirituale:
fortele subtile ale naturii se ma ifesta prin niveluri de experiente spirituale. Fiecare dime siune a realitatii i este disponibila celui care face efortul a deprinda diferitele mijloace de a calatori dintr-o lume n r-alta si le pune n practica.
Astfel, calea samanica ne permi ,e sa traim o experienta dire~t~ f~ra i~t:rmedierea.

stvructurpor impuse de catre o anu-

mIta si
BIsenca
sau doctnna.
de sa
explorare,
precum
potentialul
propriu, lAce1sta
aju~a pe cale
saman
tamaduiasca,
sa reanime si sa aduca n lumea Iprofana, din spatiul si din

274

timpul sacre, puterile transformatoare.

Mai mult, capaci-

tatea
~a de
a-si autoo:che~tra
s.tari deobIsnUIta
c?nst~int~SI
face dm
acestea
un SOIde ~unte d~feritele
mtre reahtatea
tlatulUI sa se angaJeze mt -un proces de dIsolutIe a fllnteI
~lanur~le transper~ona~. D~e fapt, calea sam.anica !i cer~ ini ~
si s~ patrunda n haosul1ateriei
constiente.
In timpul calatoriei samanice, sufletul si cosmosul se re,

'

unesc;
samanul
devine for~ele
atqnci intrapsihice.
calea de accesTalentul
pentru si
fortele Creatiei
sau pentru
disciplina necesare
pentru ceea[
asuFarea
unor respectul
relatii att acordat
de speciale
trebuie
sa fie imense,
~e explica
samanului vreme de mii de ani. Astfel, sfidnd timpul si frontierele culturale, adevarata ~raditie samanica a ramas, pna-n
zilele noastre, vie si surprtnzator
n metoda ct si n imaginf'

de egala cu ea nsasi, att

rea unei traume colectiv care a dus la sciziunea dintre


Pastram noastre
cu totii, fizice
n ad{curile
fiintelor noastre,
perceptiile
i cele spirituale.
Cei din amintivechime atribuiau astrelor, ca si fortelor naturii, o constiinta. Noi
dezaprobam aceasta credifta, calificnd-o drept superstitie,.
animism sau, aceia dintre f.oi care snt mai sofisticati, drept
antropomorfism. Este postbil ca, n timpul catastrofei primordial~, a c~.rei am~nt~re e~:e~pastr.ata n.tr-o to~ma sau a.1ta
de stramosll nostn, sa ne ~I mstramat SI sa fI pIerdut once
cu ceilalti.
Psihologia moderna se dedica exclusiv tratarii consecinsentiment de comuniune tu natura, cu planeta, cu "zeii" si
rienta
telor provocate
traita si structurile
de aceast~ lei
identificare
alienante de
preagndire.
rigida Dar,
cu expevai,
sa-I
aceste
faca
demersuri
pe in~ividpsiholo~ice
n:a~ fe~icit n
se nchi~?area
multumesc, lui
n mare
ori sa~i
parte,
c:eeze o alta mal vesela, m qare poate fI mvatat cel mal bme
S-a produs totodata

o sciziune ntre diferitele niveluri

sa
al.eiubeasca
sinelui, f~pt
statutul
car:.ea~dus
de prr'zonier.
la pi~rde~e~ capacitatii de.c0IToLumcare,
~onslderata
plI~aaldevemt
~tunci taCl!a,
na:uraIa,
O?lsnUI~a.
Comumunea
profunda
dm ce
m ce mal
rara Iar

275

pra mitului lumii, asupra conse intelor si importantei lui


cautarea
a necesitatjustifica,
eforturi nimtnse.
Acestesamanului
speculatii siasun
traditia eisamanica
p. rte, calea
harullui extraordinar,

n masura ~ care ele afirma ca puterea

r~dical, mai putin sa?I.anilo.r ~i mi ~icil.o~,caci acesti~ au ales


sa
un efort
,1 pSIhICenorm
de depuna
comunicare
le-afIzIc,
fost splfltual
retrasa ~turor
oamenilorpnnn avenmod
turarea
le asupradincolo
trupului,de valurile
spiritului arun9ate
si s_rfletului.
n vremuri imemoriantreaga se deschid astazi spre
emoria colectiva a culturilor lor, dar putini snt cei care cnosc traditia samanica euTot mai
oameni
si tot druidice.
m3i multePracticile
popoare din
lumea
ropeana,
cumulti
exceptia
fratiilor
spirituale
si
pndite,
tamaduitoare
au fost ale
considerate
popoarelorileg4e
ce~tice,
timp
odinioara
de secole,
foarte
ncaturassate de revolutiile religioase, stii1iltifice, tehnologice. Brian
Bates precizeaza ca mostenirea eropeana occidentala a iesit din constiinta noastra colectiva si ca marii samani ai Eu;opei nu ~ai p~t fi regasiti dect Au'bmastile t~nebroase ale
sau Morgane.
Europenii au ajuns astfel la convingerea ca aceste tradiunor
romantice
M!mlinsasau
Gandalf,
Viviane
tii
sntpersonaje
proprii altor
culturi. ca
Pute
nvatam
din ntelepciunea lor dar radacinile adnci, ~rhetipale, ale propriului
nostru mod primordial de yiata Jrau negate, ca de altfel si
memoriacontinent
noastra se
colectiva.
Intelewciunea
a unui
ntreg
scufundase
1 uitare. imemoriala
Aceasta tendinta
ti?enta
este pe cale
modului
sa se samar:~c
inverseze. d~Ave1
abofdare
impresia
a realitatii
ca fortaasteptau
si perexprime din nou atunci cnd se v ivi ocazia. O noua munca
de arheologie
ne asteap
a. Aceasta
de ntedmcolo
de pragul psihica
constllntel
noas~tre,
refulate, zestre
dar gata
sa se
~epciun~,
cu mu
t~~ldespe~iala,
~~po:edau
stra~~o~iitnbale,
r:ostri
m
urma cu
am, pe p~
cmdcare
traliau
m comumtatl

de inspiratie ai siunei
un
mari
reprezinta
traditiiastazi
samanice
pentru europene,
unii dint{e sursa
noi, mostenitori
nceput de redesteptare spirituala.

276

Picturile rupestre de la Lascaux ne-au ajutat sa ne ntoarcem n timp cu cincisprezece mii de ani nainte de era noastra, grota Chauvet, cu cele trei sute de picturi ale sale, ne poarta mai departe n trecut, mai exact cu treizeci de mii de ani
n urma. J ean Clottes, presedintele Comitetului international pentru arta rupestra si fost director al Departamentului
de antichitatipreistorice
din Franta, nu s-a nselat n aceasta privinta1 Impreuna cu el, patrundem n lumea subterana a acelui "dincolo", n care samanii se ntlneau cu animalele spirit. Legatura cu acestea se facea prin contururile
desenate pe peretii grotelor si prin anumite ritualuri. Samanii snt cei care, prin memoria si viziune a lor asupra acelei
lumi sublimate, erau n contact direct cu fortele invizibile
ale naturii.
Memoria colectiva si nvataturile sacre despre originile
noastre, astazi disparute, se situeaza la nivelul corpului cauzal care, potrivit Traditiei, este cel de-al cincilea corp subtil. Am uitat o cantitate considerabila de cunostinte, dar vechile cai de explorare a spiritului uman se deschid din nou
pentru cei care vor sa porneasca n aceasta calatorie.
Telul ultim al vietii indienilor navajo, "a urma pna la
adnci batrneti calea frumusetii", este net diferit de aspiratiile civilizatiei noastre. Pentru ei, idealul vietii este sa traiasca mult, sa aiba o viata armonioasa si, n final, sa se reintegreze n natura, ca o particica a unitatii sale indivizi bile.
Aceasta este soarta eroilor mitici din toate cnturile lor soarta a carei sfsietoare descriere o gasim n melopeea caii
spre piscul muntelui2
Religia poporului dineh - indienii navajo -, asemeni celorlalte viziuni samanice asupra lumii, este o meditatie profunda asupra naturii si a puterilor ei tamaduitoare.
O legenda dineh povesteste ca, nfruntnd o serie de pericole, un erou a revenit pe pamnt pentru a-i transmite fratelui sau mai tnar cunoasterea sacra pe care o rapise de la
1 Clottes Jean et Lewis Williams Davis, Les Chamans de la Pdhistoire, :Editions du Seuil, Paris, 1996.
2 Donald Sandner, op. cit.

277

Fiintele sacre -legenda


rii sfntului Graal.

care ne aminteste de mitul cauta-

ntr-o buna zi, mergnd elIa vnatoare cu fratele lui, spiritele nerabdatoare au venit sa-I duca napoi n cealalta lume.
nainte de plecare, el si-a luat ramas bun de fratele mai mic
spunndu-i:
Rami cu bine, frate.
Din naltimi, din locurile sfinte,
Zeii dupa mine au venit.
Nu ma vei mai vedea niciodata.
Dar cnd ploaia o sa-ti ude crestetul
Si cnd tunetul ti va rasuna n urechi,
ti vei spune: este glasul fratelui meu.
Si cnd roadele cmpului coapte vor fi,
Cnd glasul a mii de pasarele l vei auzi,
Si tritul cosasilor,
Tu ti vei spune: iata opera fratelui meu.
Spiritul lui e n acestea toate.
Aborigenii vorbesc de o epoca n care lumea tangibila
apartinea unui timp denumit dreamtime. Ei afirma ca, ntr-o zi, ea se va resorbi n timpul visarii. nvataturile samanice sugereaza ca universul fizic nu este dect o sclipire de
o clipa ntr-un context mult mai vast, ca realitatea se ntemeiaza n mod fundamental pe un plan imaterial. Prin calatoria samanului, putem sa patrundem ntr-un univers n
care spiritul si realul formeaza un tot continuu.
Dupa attia ani de studiu si explorari ale psihicului uman,
am simtit ca fiinta umana din noi ncepe sa se dezvolte. Pe
aceasta fiinta, nca adormita, se ntemeiaza marile mituri ale
omenirii. Ea este cea care ne va ajuta sa trecem de la o stare de ruptura la o noua ordine, cea care ne va permite sa
redescoperim calea de mijloc si sa redevenim ntregi, vii si
nemuritori. Acesta este mesajul pe care, detasndu-ma de
conditia mea umana, ncerc sa-I transmit n Samanul, fizicianul si misticul.

278

Daca doriti sa obtineti informatii cu privire la cercetarile, seminarele si calatoriile organizate de Liliane si Patrick
Drouot, va rugam sa scrieti la adresa:
Drouot

Production

17, rue Robert-Fleury


75015 Paris
Fax 01 4061 0033
E-mail: drouot-prod@magic.fr

Multumiri
,

Aceasta carte este rodul experimentelor si reflectiilor mele


din ultimii douazeci de ani. Tin sa le adresez celor, foarte
numerosi, care m-au ajutat, sustinut si urmarit n toata aceasta perioada profunda mea recunostinta:
- lui Paul Couturiau, pentru colaborare si pentru ajutorul eficient si imaginativ pe care mi l-a oferit;
-lui J ean- Paul Bertrand, editorul meu, care a crezut n
acest demers, nca de la primele lucrari pe care le-am publicat;
- reprezentantilor
diferitelor traditii, pe care i-am ntlnitn timpul calatoriilor mele prin lume;
-lui Deva Salmon, care ne-a introdus n vraja traditiilor din Pacificul de Sud si care ne-a deschis portile insulei
Pastelui, Rapa Nui;
- prietenului si fratelui meu Marc Cte, terapeut din
Montreal, cel care a avut bunavointa sa revada si sa rectifice anumite aspecte din capitolul canadian;
-lui Waldemar Falc;ao, editorul meu din Rio de Janeiro
si organizatorul acelei "sagace braziliene;
- prietenilor mei Anne- Marie si Wim Ordelman de la
conacul Tertre din Paimpont, Bretania, care mi-au strnit
interesul fata de vechea gndire druidica;
- celor trei prieteni, ale caror nvataturi, cntece si ritmuri de toba mi rasuna si astazi n urechi: Wallace Black
Elk} Andrew Thunderdog si Kim Pollis.
In fine, gndurile mele cele mai profunde se ndreapta
spre Liliane, care m-a nsotit n toate aceste calatorii si m-a
ndrumat, deschizndu-mi portile spre propria-i lume sa-

281

manica. Demult,
ntr-alte
timpub si
n altes-au
locuri,
ne daduseram
ntlnire si,
iata, drumuri[e
noastre
ntlnit
din
nou n lumea cea de azi.
Nu-i uit nici pe protectorii si ~liatii mei, ursul si lupul...

Bibliografie

Introducere

BATES Brian, Le Sorcier, Ed. du Roeher, Monaeo, 1996.


BOFF Leonardo, La Terre en devenir, Ed. Albin Miehel,
Paris, 1994.
POPPER Karl, La Quete inachevee, Paris, Calman-Levy,
Paris, 1981.
Capitolul 1
DROUOT Patriek, Guerison spirituelle et immortalite, Ed.
du Roeher, Monaeo, 1993.
HILL Ruth Beebe, Hanta Yo, Ed. du Roeher, Monaea, 1993.
BLACK ELK Wallaee & LYON William S., Les V oies sacrees
d'un Sioux lakota, Le Mail, Ed. du Roeher, Monaeo.
EPES BROWN John, Les Rites secrets des lndiens sioux, Le
Mai!, Ed. du Roeher, Monaeo, 1992.
MACGAA Ed, Mother Earth Spirituality, Harper, San Franeiseo, 1990.
FIRE LAME DEER Arehie, Le Cercle sacre, Ed. Albin Michel, Paris, 1995.
KRUEBER Theodora, lshi, Ed. Plon- Terre Humaine, Paris, 1968.
COLLIGNON Beatrice, Les lnuit, Ed. L'Harmattan, Paris,
1996.
Capitolul 2
LAMB FRANCK Bruee, Un sorcier dans la foret du Perou,
Le Mai!, Ed. du Roeher, Monaeo, 1996.

283

THEVET Andre, Le Bresil d'Anqre Thevet, Ed. Chandeigne, Paris, 1997.


KARDEC Alan, Le Livre des esp~its,Le Livre des mediums,

Dervy Livres, Paris.

POLARI DE AL VERGA Alex,


guia da floresta, Editora
Record, Rio de Janeiro, 1992
1984.
MAYBURY-LEWIS David, Mille ium;Tribal Wisdom and

-, the
O livro
das Mira~oes,
Riobooks,
de Janeiro,
Modern
World, Ed.Editor~Record'
Viki g, Penguin
New
York, 1992.

Charles, Mana, po 'sie tahitienne, South Pacific Publications, voI. 7, nr ..


HENRY Teuira, Tahiti caPitolut3
aux tem s anciens, publication de

MANUTAHI

la Societe des oceanistes, Par~s, 1997.


religion tahitienne a l'epoqu de la decouverte, Ed. de
Alain,
Les DepOU1tleS
desParis,
dieux,1993.
essaifur la
BABADZAN
la Maison des
sciences
de l'h mme,
I

ORSMOND,

Tahitian Dictionn1ry, Bulletin de la Societe

HAdes
VECKER
etudesCyril,
oceaniennes,
Le Temps
nr.du2~6,
teve,Paris,
la memorie
1984. du peuple

aborigene australien, Le Mail, rd. du Rocher, Monaco.

LONG MAX Freedom, Kahunas, The Secret Science at


S.U.A., 1982.

Marina Del Rey, Ca.


Work, DeVorss & compal'
Societe, Ed. Societe des etude~ oceaniennes, Papeete Tahiti, 1996.

MAI-ARII, genealogies comme tees des Arii des les de la

TAKAU Pomare, Memoires de !Marau Tdaroa, derniere

reine de Tahiti, Musee de l'hofme, publication de la SoADAMS Henry, M emoires d'Arii aimai, Paris, publications
ciete
oceanistes,
nr. 27, Pfris,
de
la des
Societe
des oceanistes,
r. 12,1971.
1964.
PUTIGNY Bob, Le Mana, Ed. Atant et apres, Tahiti, 1993.

284

Capitolul 4
LEVI-STRAUSS Claude, Anthropologie structurale, Ed.
PIon, Paris, 1973.
KHARITIDI Olga, La Chamane blanche, Ed. Lattes, Paris, 1997.
MORGAN Marlo, Message des hommes vrais aux mutants,
Ed. Albin Michel, Paris, 1995.
MANKILLER Wilma, Mankiller, a Chief and her People,
Ed. St Martin's Griffin, New York, 1993.
NIETHAMMER Carolyn, Filles de la Terre, Ed. Albin Michel, Paris, 1997.
ELIADE Mircea, Le Chamanisme et les techniques archai'ques de l'extase, Ed. Payot, 1983.
MERCIER Mario, Chamanisme et chamans, Ed. Dangles,
Saint-Jean de Braye France, 1987.
-,Journal d'un chaman, Ed. Robert Laffont, Paris, 1995.
BATES Brian, Le Sorcier, Ed. du Rocher, Monaco, 1996.
NARBY Jeremy, Le Serpent cosmique, Georg Editeur, Geneve.
CAMPBELL, The Masks of Gods, Arkana, N ew York, 1971.
SERVIERJean, L'Homme et l'invisible, Ed. lmago-Payot,
Paris, 1980.
WALSH Roger N., The Spirit of Shamanism, Ed. J eremy
P. Tarcher, Los Angeles, 1990.
HEIZE Ruth- lnge, Chaman du xxe siecle, articol de KRIPPNER Stanley, Ed. lrvington, New York.
CAPRA FRIT]OF, Le Temps du changement, Ed. du Rocher, Monaco, 1983.
ZOLBROD Paul G., Le Livre des lndiens navajos, Ed. du
Rocher, Monaco, 1992.
VELIKOVSKY lmmanuel, Mondes en collision, Ed. Stock,
Paris, 1978.
GROF CHRISTINA & STANISLA v,.ti la recherche de soi,
Ed. du Rocher, Monaco, 1992.
FIRE LAME DEER Archie, The Gift of Power, Ed. Bear &
Co, Santa Fe.

285

DENSMORE France, Teton siou music and culture, Uni-

versity Press of Nebraska, 19 2.


ittle, The Book of the Vision Quest, 'Prentice HalI Pre s, N ew York, 1987.
HYDE Georges, BENT Georges Histoire des Cheyennes,
Ed. du Rocher, Monaco, 199 .
FOSTER Steven & MEREDITH

Capitolul 5
NALIMOV V. V, Les MathemaJques de l'inconscient, Ed.

du Rocher,
Monaco,
1996.ins}iree, Ed. du Rocher, MoBARRES
Maurice,
La Colline
I

naco,1995.
WOLF FRED Alan, The Eagle's qluest,Summit Books, New

York.
NARBY Jeremy, Le Serpent cosr1ique, Georg Editeur, Geneve,1995 .
.DROUOT Patrick, Nous sommes tous immortels, Ed. du Rocher, Monaco, 1987.
WE~ER Renee, Dialogue avec d~sscientifiques et des sages,
Ed. du Rocher, Monaco, 1991
PENROSE Roger, Les Ombres d~ l'esprit, Intereditions, Paris, 1995.
BURDEA Grigore & COIFFET ~hilippe, La Realite virtuelle, Ed. Hermes, Paris, 1993.
RHEINGOLD
Paris, 1993. Howard, La Rea~ite virtuelle, Ed. Dunod,
1.

TOYNBEE
Arnold,
Bordas, Paris,
1981.
BOHM David
& PEAL'Histoire,
T F. David, td.
ta Conscience
et l'univers,

Ed. du Rocher, Monaco, 199

LAZLO Ervin, Science et realite, Ed. du Rocher, Monaco,

1996.
blishing, Lower Lake, Ca. S.. A., 1987.
HA WKING Stephen, Une breve istoire de temps, Ed. Flam-

marion, Paris, 1996.


286

PRIGOGINE Ilya, La Fin des certitudes, Ed. Odile Jaeob,


Paris, 1996.
WHITEHEAD A.N., La Science et le monde moderne, Ed.
du Roeher, Monaeo, 1994.
Capitolul 6
HUL TKRANTZ Ake, Guirison chamanique et medecine
traditionnelle des Indiens d'Amirique, Le Mail, Ed. du
Roeher, Monaeo.
MAILS E. Thomas, Fools Crow, Ed. du Roeher, Monaeo,
1994.
GREPIN F. & M., La M edecine tahitienne traditionnelle, Ed.
du Paeifique, Papeete, 1984.
DOW MARIE Louise, My Encounter with a M edecine Man,
article paru dans New AgeJournal, Boulder ca, S.u.A.,
juillet 1992.
JILEK G. Wolfgang, Indian Healing, Shamanic Ceremonialism in the PacificNorthwest, Haneoek house Publishers,
Surrey, BC, Canada, 1982 ..
WATERS Frank, Le Livre du Hopi, Ed. du Roeher, Monaca, 1992.
-, Masked Gods, Navaho and Pueblo Ceremonialism, Ohio,
Swallow Press, Ohio University Press, 1984.
EVOLAJulius, Revolt against the Modern World, Inner Traditions, Roehester, VT, S.U.A., 1995.
COLTON Harold S., Hopi Kachina Dolls, University of
New Mexieo, Albuquerque, NM, 1964.
WITTICK Ben, Shadows on Glass, Rowman & Littlefield
Publishers, Savage Maryland, S.U.A., 1990.
SANDNER Donald, Rituels de guirison chez les Navajos
Ed. du Roeher, Monaeo, 1991.
KLAH Hosteen, H omme-medecine et peinture sur sable navaho, Le Mail, Ed. du Roeher, Monaeo.
ZOLBROD PAUL G., Le Livre des Indiens Navajos, Ed.
du Roeher, Monaeo, 1992.

287

HARNER Miehael, La Voie du chaman, Ed. Press Poeket,


Paris, 1994.
LEVI-STRAUSS Claude, Le Totemisme aujourd'hui, Presses universitaires de Franee, Paris, 1962.
EPES BROWN John, Les Animaux de l'me, Le Mail, Ed.

du Roeher, Monaeo.
ncheiere

CLOTIES Jean et LEWIS WILLIAMS Davis, Les Chamans


de la Prehistoire, Ed. du Seuil, Paris, 1996.

Cuprins

Introducere

17
17

37

2. Lumea plantelor datatoare de ntelepciune


Amazonia, aprilie 1995
Santo-daime - experienta cu ayahuasca
Cum se prepara ayahuasca
Experienta samanica
Plantele psihotrope din bazinul Amazonului
3. Triunghiul polinezian
Profetii de dinainte de contact
Grota primilor stramosi
Profetii de dinaintea contactului
din Insulele Societatii
Primii navigatori ajunsi n Tahiti.
Uitarea vechilor traditii
Dinastia T eva

.
.

.
.
.
.
.
.
.
96
. 100
. 103

289

Mitul Genezei
Marae - Siturile ceremoniale
Ra' aite a, august 1997
Tahua - samanii polinezieni
T atuajele polineziene

108
polineziene.
113
118
124

4. Starile de constiinta samanica


Emergenta , sa~anis'm~lui
,
Structura universului samanic
Viziunea samanica asupra mediului nconjurator
Vindecatorul ranitChemarea spre calea cea dreapta
, ,
Cartografiile moderne ale constiintei
Cautarea revelatiei
Meditatia din d~sertul Sinai - decembrie
Relatia cu natura
Roman Nose si experienta lui de cautare
a revelatiei

145
152
156
1995

.5. Cautarile fizicianului


Ritualuri samanice si fizica moderna
Starile de ~onstiinta samanica
Situri sacre si fizica ~uantica
Ipotezele fi~icii samanice
,
, samanice
,
Originile constiintei
Realitate samanica si realitate virtuala
Istoricul realitatii virtuale
Proiectare n afdra corpului si realitate virtuala
Stiinta samanica si iluminare
Spre o teostiinta?
Medicii anonimi. Catastrofa genetica
O teorie generala a universurilor
Iluminarea
6. Mecanismele samanice ale vindecarii
trup -spirit
Vindecarea practicata de wakan - cel sacru
Interactiunea dintre caile traditionale
si cele moderne

290

128
128
139
142

158
164
164
168
168
173
175
177
180
193
196
198
200
202
204
206
207
208
211
213

Medicina tahitiana badta pe folosirea plantelor


...

b 1" 1

Il'

..

slongmea o 11 a p~ meZlelll
Medicina faraonica si sflmanism traditional
Ritual samanic n spitalele americane

214
216
218

Ceremoniile kachina
Dinetah, lumea misticW a indienilor navajo
Ceremoniile picturilor pe nisip
ale indienilor
Lumea
samanicanavajo
hopi
Mandalele de vindecare - Drumul polenului
Traditia orala. Tahua dratori polinezieni

227
229
231
223
232
235

~ecuperare: mtr-un
sufletulu.i
Intruparea
anuhal totemlC

237
238

1.1

Animalele totemice +
7. Jocurile misticului. Gflmbitul stelelor
Structura energetica a fiintei umane

240
244
249

Cel care nu mai reuse~


Pifao
.' sa doarma
Terapiile vibratorii: tehnici

251
253

Corpul
energetice
etericale
si incon1tientul
milenjului trei
Reactia palpat~rie
r
Textura eterica primara
Miscarea
A h' l'
'h'
r eo ogla pSI lca -r
Corp.ul ~stral .:
: T

255
257
258
258
9
25
263

ncheiere
Sophie SIbatalIa zelloj

265
274

Multumiri

280

BibI{ografie

.l

283

Redactor

DANIELA

STEFANESCU

Aparut 2003
BUCURESTI - ROMNIA
Tiparul executat la Regia Autonoma "Monitorul Oticial"

Alte aparitii
n aceeasi
, colectie
,
PIERRE

CARNAC

ATLANTIDA.

AUTOPSIA

UNUI MIT

Traducere de VALENTIN DUMITRESCUsi


DAN ADRIAN OLARU
n urma cu doua mii patru sute de ani, n dialogurile

Timaios si Critias, Platon a evocat fabuloasa istorie a Atlantidei. De atunci, acest subiect pasionant a fost abordat n
peste zece mii de texte plasnd continentul pierdut n peste
saizeci de locuri de pe glob - din Oceanul Atlantic pna n
nisipurile Saharei si la Poli. Partizanii teoriilor teozofice si
ezoterice au intrat si ei n scena, alimentnd rezervele si suspiciunile lumii stiintifice.
Recurgnd la' des~operirile recente ale geologiei, oceanologiei si vulcanologiei, facnd apel la astronomie si geofizica,
Pierre Carnac (pseudonim al cercetatorului romn D. Todericiu) si propune si reuseste sa faca, cu o incontestabila eruditie, autopsia mitului Atlantidei, pentru a extrage adevarul
ascuns n miezul legendei. Ilustrata cu numeroase desene si
harti, aceasta pasionanta ancheta n spatiu si timp deschide
surprinzatoare perspective celor sedusi de un mister milenar.

CHARLES

FORT

CARTEA FENOMENELOR1

DAMNATE

Traducere de ELENAI. BURLfU


Cu multe decenii naintea unof autori de succes aparuti
n a doua jumatate a secolului XX, <C:harlesFort (1874-1932)
a explorat
obscurela ale
istorliei scrise
si nescrise.consanca
din
1908, zonele
el renuntase
taxiderke
si jurnalism,
rele
lumii n
care
ne e dat
sa traim.1
se face ca,
la Bibliocrndu-se
unei
pasiuni
tiranice
car~Asa
l mpingea
catre
misteteca Municipala din New York sau la British Museum, el
a"parcurs un numar impresionant

de volume si publicatii

sau de-a dreptul neverosimile. Dor ta de a extrage din aceste


publicatii fapte, idei, teorii, ipoteze l-a determinat sa acumustiintifice,
de ziare
si reviste,
c~~u~tarea
unor defapte
stranii
leze,
sistematic,
cunostinte
n n
dom
nii extrem
variate,
de
la astronomie si meteorologie, la c~mie, aeronautica, sociologie sau magnetism. Extraordinarul sau efort s-a concretizat
n sfrsit, n 1919 a aparut primul s. cel mai cunoscut dintre
textele care nmanuncheaza nt plarile selectate, supuse
n
40 interpretari
000 de fise, surprinzatoare:
redactate cu ab]lvieri
doar de el ntelese.
unor
I arteafenomenelor
dam-

nate. Eruditia, bizareria aparenta e preocuparilor,

contes-

tarea.uneori sa~castica a ~og~~lor S(tiinteitraditi.onal~ au d~t:r~mat re~ctll c~n~tradlctoru, de l~ ne~area onca~l ment,
pma la eloglerea fara rezerve a autorulUI. Asa cum aftrma un
comentator al sau n 1919, "a-l citi ~e Charles Fort nseamna
a calari o cometa".

S-ar putea să vă placă și