Sunteți pe pagina 1din 58

amn: unul folos, iar cellalt pagub. Cine tie cauzele pentru care Cerul l urte pe cel rzboinic?

c? Si neleptul j-euete cu greu s explice


aceasta.
Dao ceresc nu lupt, dar tie s nving El nu vorbete, dar tie s rspund El vine de la sine El este linitit i tie s conduc (lucrurile) Plasa naturii
este rar, dar nimic nu trece prin ea
Capitolul 74
Dac poporul nu se teme de moarte, ce rost mai are s-1 ameninm cu moartea 9 Cine silete oameni s se team de moarte i socoate c aceast
ocupaie este distractiv, pe acela l voi prinde i-1 voi nimici Cine ndrznete s acio nc/c astfel 9
De ucis, ucide-ntotdeauna cel nsrcinat cu uciderea, a ucide-n locul celui nsrcinat cu uciderea, nseamn s ciopleti n locul marelui tmplar (dao)
Cel care, lund locul marelui meter, taie (cu toporul) i va rni mna
Capitolul 75
Poporul flmnzete, deoarece crmuirea i ia dri prea mn Iat de ce flmnzete (poporul) Este greu s guvernezi poporul atunci cnd crmuirea este
prea activ Iat de ce este greu s guvernezi Poporul moare uor, pentru c nzuina lui spre via este prea puternic Iat de ce moare uor Cel care
nu-i precupeete viaa, i preuiete prin aceasta viaa
Capitolul 76
La natere omul este delicat i slab, iar dup moarte, tare i puternic Toate fiinele i plantele sunt delicate i slabe atunci cnd se nasc, iar cnd pier
sunt tari i puternice Ceea ce este tare i puternic este ceea ce piere, iar ceea ce este delicat i slab este ceea ce ncepe s triasc De aceea o
66

oaste puternic nu nvinge, ci (piere) asemenea unui copac puternic. Ceea ce este tare i puternic nu are avantajul pe care-1 are ceea ce este delicat i
slab.
Capitolul 77
Firescul dao amintete de ncordarea arcului Cnd partea lui de sus se las n jos, partea de jos se ridic Ea nltur pnsosul i-1 d celui care are
nevoie Firescul dao ia de la cei bogai i d celor sraci ceea ce li s-a luat Dao omenesc ns, (acioneaz) dimpotriv El ia de la cei sraci i d cele
luate celor bogai Cine poate s le dea celorlali tot ce prisosete9
Acest lucru l pot face numai cei care urmeaz calea lui dao De aceea, omul nelept face i nu se folosete de ceea ce a fcut, svrete fapte mree i
nu se glorific El este nobil, pentru c nu arc pasiuni
Capitolul 78
Apa este cea mai moale i cea mai slab fiin din lume, dar ea este de nenvins n nfrngerea a ceea ce este solid i puternic, i nimic pe lume nu este
de seama ei
Cei slabi i nving pe cei puternici, iar ceea ce este moale nvinge ceea ce este tare Acest lucru l tiu toi, dar oamenii no-1 pot nfptui De aceea, omul
nelept spune ce-1 care a luat asupr-i s njoseasc ara devine domnitor i cine a luat asupr-i s nenoroceasc ara devine stpmtor
Cuvintele adevrate seamn cu contrariul lor
Capitolul 79
Dup potolirea unei mari rscoale, vor rmne neaprat urmri Cum putem numi aceasta un bine 9 De aceea, neleptul le face (ntotdeauna) bine
oamenilor i nu cere de la ei ceea ce le-a dat Cei buni tind spre nelegere, iar cei ri
67

Redactor MRIA STANCIU


Tehnoredactare computen/at ANGELA ARDELEANU
Concepia grafica a copertei coleciei VENI AMIN & VENI AMIN

LAROUSSE
DICIONAR
DE
CIVILIZAIE GREACA
GUY RACHET
Traductrea C Litman

J
Not

UNIVfcRS ENCICLOPEDIC ISBN 973-9243-78-9


Bucureti 1998
ntruct dicionarul se adreseaz publicului hrg am transcris toate numele proprii dupi modelul celor intrate de mult in limba rormn (Cf si Dicionarul orti grafic ortoepic ii morfologic al limbii r mane al
Academiei Rom ine) altur md in paranteza transliterarea cea mai apropiata de spiritul ortografiei originare greceti
Pentru a nelege raportul dintre grafn adoptata de noi si transliterare vom da cteva exemple th a tost nlocuit t k cu c ke ki cu che c hi rh tu r > cu < ph cu / kh cu h consoanele duble au devenit conso ine
simple
n forma transliterata nu am pstrat accentele
REDACIA
Dictionnaire de la civilisanon greque Guy Rachet Larousse 1995
Pentru traducerea n limba romana toate drepturile aparin Edituni UNIVERS ENCICLOPEDIC

CUVNT NAINTE

J- .

jj B i
B1e

l i
i l
IJl i

Bularhos primul pictor j


cunoscut picteaz pentru regele

ii

Primul templu din Spartal al


Artemitlei Ortia

Aceast lucrare nfieaz pe scurt faptele si personajele care alctuiesc civilizaia greac Cititorii vor gsi aici cuvintele cheie care exprim ce a fost esenial n instituiile civile si
religioase si m viata de fiecare 71 aceasta fund menirea unui dicionar care trateaz despre o civilizaie Ceea ce particularizeaz munca noastr este faptul c am dorit sa integrm aici si
oameni politici artiti si savani care au luat parte activ la crearea acestei civilizaii precum si locurile geografice care au avut o important capital n elaborarea acestei culturi ntruct o
asemenea tratare pretindea un spaiu mare in raport cu dimensiunile mici ale lucrrii, am fost adesea nevoit sa m limitez si s aleg doar ceea ce am socotit c este esenial n detrimentul
amnuntelor s ar putea s mi fie reproat neglijarea detaliilor ntr o asemenea mprejurare alegerea este totdeauna dificil si expune lesne la critici Aspectul mitologic al civilizaiei greceti
a fost tratat n alt dicionar al acestei colecii n Dicionarul mitologiei greceti si romane, pe care l socotesc un complement indispensabil al lucrrii de fat se gsesc diferite cuvinte tratate
si aici, le am nfiat ns ntr o alt lumin astfel nct expunenle se completeaz reciproc ns am socotit inutil s mai reiau alte cuvinte definite deja n Dicionarul mitologiei greceti <,i
romane dei ele ar putea fi socotite si de competenta lucrm noastre Tot astfel cititorii vor gsi aici unele rubrici referitoare la literatur, dei aceasta formeaz obiectul altor publicaii si cu
toate c unele personaje ce aparin istoriei literare merit mult mai multe rnduri dect le putea acorda acest dicionar, mi s a prut totui oportun s nfiez alturi de istoria, de
societatea si de instituiile greceti si lumea artitilor adesea mai greu accesibil Dicionarul de fat se adreseaz tuturor celor care se intereseaz de civilizaiile antice sunt ins convins
c el va fi de cel mai mare folos studenilor precum si cltorilor care vor s viziteze rile de cultur greac in calitate de turiti cu preocupri umaniste si dornici s cunoasc trecutul
acestor ri
Pentru buna utilizare a acestui dicionar am marcat cu un asterisc cuvintele din fiecare articol care fac obiectul unei rubrici speciale
GUY RACHET

din Lidia j

i
'c

li
1^
Q

_G

Ii
~

li

1 2

!
_
u

i
t

1
0.

1 2.

j!

\\S

Ii
i

||

Evenimente istorice

Mijlocul secolului al Rdzboml leldiitm m


VII lea
Eubeca AI doilea rzboi
din Mesema Colonizarea
de ctre Milet d Mrii
Negre
Sfritul secolului al Atend anexeaz Eleusia
VII lea
Naucratis pnmul
emponon grec m Egipt
(620)
nceputul secolului
al VI lea

!!!

Aristocrates ncearc sa constituie un


regal arcadian

nceputul colonizam occidentale


J
o rf

1i
^ i
^
$

-1
3>

33

3
pai IHA f

Date

|3

ss [rqifJPjs

13 1

y N

Pnma jum secolului a

Mijlocul w al VIII lea

j Prima expansiune | colonial a Miletului

sJ

nceputul s al VIII lea

Dup ce au supus Armcleea spartanii i


[primul trofeu

1 Secolul al

1*1
~

i\

Argianul Altoemene n conduce pe donem


Creta Donenn atac Atica

1i
Jll

Evenimente istor Distrugerea de ctre


donem a palatelor di Pilos si din Micene

II

nceputul emigram lomenilor eohenilor j


donenilor in Asia M

S1 -

5S

f^

fi

i!

^ 1

J(776) Primele Jocuri oii

' Economie i s Sfritul civilizai


miceniene

Corespunde epoc homerica Pane


|dm Delos

Apariia| mcmerar alturi de


nhuma

8 3

a
x|

2 -2

'FidonUin Argosu ^atelierele din


Eg,

3 "3

Fapte politice

Chstene n urmeaz lui


Ortagoras (apr >x 642)
Cipsel >s instituie tira na
la Corint (657 627)

Economie i societate
Intr xJuceica ifismului
Terpandru printele mu/leu
greceti in Sparta

Dracon legislator din Atena Harondas da legi la Catania

Legile lui S >k n (aprc x


anul 594) Moartea lui
Penandru (585) Pitacos
aisimnet din Mitilene

Jocurile pitice devin


panelemce (58^)
Panateneele devin t
srbtoare panelenica

Arte i tiine
nceputul stilului
onentali/ant m ceramica
Olani u mene
Primele statui arhaice
nflorirea stilului
prottxormtidn
Primul Artemision din
Etes Vase atice cu
figuri negre Ergotimos
si Clitias

Pisistrate tiran din Atena


534-533 circa 530

Simahia spartan

514
1
>n l ucid pe Hiparh
506

Policrate tiran din Same


s
_
_

j Harmodios si Anstogit

Pnma cleruhie atemand m Reformele lui Chstene


Eubeea

'Primul c ncurs de tragedie


la Atena Pitagora se
mstalea/a la Crott na
-

Vase cu tigun negre ale


lui Amasis si Execias
Inventarea vaselor cu
figuri rou de cdtre
Nicostene sau Andocide
Cahrihon iniiatorul
stilului sever

nceputul secolului dl 3ersn stpni ai Ionici


V lea
'nceputul rzboaielor
medice
Fapte politice

C >media mu xlusa la Di
>nisn (486)

Perfecionarea figuiu
rou de ctre Bngos
Duns Eufromos Hieron
si Eutimide

Economie i societate i

Arte i tiine

Date

Evenimente istorice

490

Btlia de la Mdraton

480-479

Termopile Sdlarmnd

479

Btliile de la Plateea si
delaMicale

477

Anstide si Cimon formeaz Liga de la Delos

______________

470

Btlia de la Eunmedc n
lui i Pene le

prima sa tril gie (468)


|

457

Atenienn ocup Egma


arhontat

455-454

Transportarea la Atena a tezaurului din Delos

447

Atenienn nvini la
Coroneea

446

Pacea de treizeci de ani

T dintre Sparta si Atend

Eschil ncununat in anul 484


t

nlarea Zidurilor Lungi


laie Atenei^

nceputurile activitii
[Zeugitu si tetu acced la

429-428

425-424

nceputul rzbodielor din


Pelopones
Rscoala din Mitilene
contra Atenei

Schiagrdful

pictori Calamis
sculptor _ _J
Construirea Odeonului la Atena
J

Penele stpn necontestat '


dl Atenei

441
431-430

Pohgnot

Marea ciuma din Atena


Moartea lui Penele

nfrngerea atememlor laDehon

(445)

arhiteci si Partenonului |

Eunpide ncununat
Activitile lui Fidias si ale
scolii sale
1
-----------. ------------Miron si Policlet
____ 1
Naterea lui Platou
Mnesieles construiete
propileele Acri polei
elevi ai lui Fidias

ive -------- 1 f ---------

-l
--------------------------------------------------------------------------------------------------------- -- -------------------------- ,- ----------------------- ____
________________________________________________________
__________

421

Pacea lui Nicias

Hipocrate m plin activitate

Arte i tiine

415^*12

Expediia atememlor m
Siciha

_|_

Cahmah si Paiomos
sculptori

406

Btlia din insulele


Argmuse

Dionisios tiran al 1 Siracuzei

405

Btlia de la Aegos
Potamos

(Cucerirea Atenei de ctre Lisandru

Meidias maestru al figurii


rt sn din stilul cu
nflorituri

Restabilirea democraiei la Atena ARHONTATUL


LUIEUCLIDE fortifi carea Atenei

Parasios si Zeuxis ating


perfeciunea

403 W 1-399

388-387

Hegemonia spartan

i Moartea lui Socrate (399) Platon ntemeiaz


Academia

Timante pictor

386

Pacea lui Antalcidas

1 M artea lui Anstc fn

Scopas ridic templul


Atenei Alea la Tegea
primul templu m stil
corintic

379

elopidas instituie
emocratia la Teba

1 Naterea lui Anst >tel


l

378-377

Noua confederaie tenian

371

tlia de la Leuctra
egemonia teban

Date

Evenimente istonce

367
362

Btlia de la Mantineea

359

Fapte politice

Economie i societate

Arte i tiine

Moartea lui Dionisit s


tiranul Siracuzei

Scopas Cefisodot

Moartea lui Epammonda

Eufrenor pictor

Fihp al II lea regele


Macedoniei

Praxitele Nicias si
Pausias pictori

Demostene intr in viata


politic Eschine cape
tenia partidului macedo
nean din Atena

Bnaxis Leuhares
Timoteu si Scopas
sculpteaz Mausoleul
Anstide si Nicomah
pieton Lisip sculptor
Eudoxiu din Cmdos

357

Rzboiul aliailor zis


rzboiul social

351

Imperialismul
macedonean

338

Btlia de la Cheroneea

336-335

Distrugerea Tebei

Alexandru regele
Macedoniei

334

Alexandru trece in Asia


Granicos

333

Btlia de la Isos
asedierea Tyrului

Hipende si Demostene
cpetenii ale partidului
antimacedonean
Focion conductor al
partidului pcii

331

Btliile de la Arbela

330

Alexandru stpn al
Persiei

Exilul lui Eschine

Distrugerea oraului
Persepc lis

326

Ajuns dincolo de Indus


Alexandru se ntoarce la
Babilon

Licurg guverneaz Atena

Crearea instituiei efebiei

Antifil pictor si
caricaturist

Date

Evenimente istorice

Fapte politice

Economie i societate

Arte i tiine

Anstotel ntemeiaz Liceul


Apele pictor al lui
Alexandru

ntemeierea Alexandriei

324-323

Formarea Ligii eoliene

Moartea lui Alexandru

Cltoria lui Nearhos de la


Indus la Tigru

322

Rzboiul lamiac

Moartea lui Hipende si a


lui Demostene

Moartea lui Anstotel

Protogene pictor

317

Agatocle tiran al
Siracuzei

Moartea lui Focion

312

Seleucos recucerete
Demetnos din Faler
Babilonul de la Antigonos guverneaz Atena

nceputul erei Seleucizilor

Aetion pictor

307-306

Victoria lui Demetnos


Pohorcete asupra lui
Ptolemeu m apropierea
Ciprului

301

Btlia de la Ipsos

aprox 280

Formarea Ligii aheene


contra Macedoniei

Antigonos Gonatas, rege


al Macedoniei

Sostrate din Cnidos nalt


farul dm Alexandria

245

Artos strateg al Ligii


aheene

ntemeierea regatului din


Pergam

Aristarh dm Samos
astronom Erasistrat si
Herofil medici Eratostene
geograf Arhimede la
Siracuza

227

Antigonos ia titlul de rege Demetnos din Faler la


urmat de ali diadohi
Alexandria ntemeierea
Agatocle rege al Siuhei
Bibliotecii
ntemeierea Antiohiei Soba
lui Megastene m India

Cleomene al III lea


restabilete constituia lui
Licurg

Eudoxiu din Cuie face


nconjurul Africii

Fapte politice

Economie i societate

Date

Evenimente istorice

222

Artos si Antigonos l
nving pe Cleomene ia
Selasia

212

nceputul campaniilor lui Cucerirea Siracuzei de


Antioh al III lea m Asia
ctre romani
Central
Btlia de la Cmoscefales nceputul domniei lui
Eumene al II lea

197

Euchd public la
Alexandria lucrarea sa
Elemente

Arte i tiine

Moartea lui Arhimede


ntemeierea bibliotecii dm
Pergam

188

Filopoemen determin
Sparta s intre m Liga
aheean

147

Macedonia provincie
roman

146

130

Dizolvarea Ligii aheene


Distrugerea Corintului de
SFRITUL TEORETIC ctre Mumius
AL GRECIEI
INDEPENDENTE
Pergam provincie roman

69

ina provincie roman

Heron dm Alexandria

67

Creta este supus de ctre


romani

nceputul sculpturii
greco budice de la
Gandhara

30

Alipirea la Roma a
Egiptului Lagizilor

Secolul al II lea d Hr

Antioh nvins semneaz


pacea de la Apameea

Ctesibios la Alexandria

r
__
_
1

i_

Renasteie literar cu Arian


Plutarh si Lucian

!Hiparh astronom la
Rodos si la Alexandria
.

Gahen medic la Roma


Ptolemeu astronom si
geograf la Alexandria

ABACA (), tabla tav


l Tabl pentru calcul (Abaca era um plut cu nisip fin netezit, pe care se sena cu un stilet Alte table aveau diviziuni, multu mit crora se puteau face calcule compli cate, folosind un joc de fise ) 2 Tabl cu
desene, avnd adesea nfiarea unei table de ah, aceste desene erau folosite la di fente jocuri 3 Suport pe care, n temple, erau aezate darurile pentru diviniti, iar n case era expus vesela
ACADEMIE, grdin din suburbia Atenei, pe malul rului Cefis unde se aflu mormntul eroului Akademos
n aceast grdin a fost instalat un gim naziu, pe care Cimon* 1-a mpodobit cu plantaii de arbon, cu altare si cu statui n anul 388 Hr s a stabilit acolo Platon* pentru a preda doctnna sa Urmaii si au
continuat s profeseze aici, iar numele de Academie" a fost pstrat pentru grupul
ACROPOLE (ora nalt") n epocile preistonce, aseznle omeneti erau adesea situate pe nlimi uor de aprat n timpul perioadei micemene, suveranii locali au
ntrit aceste nlimi prin metereze puter nice si si au ndicat acolo palatele n epoca istoric, oraele s au dezvoltat pe povr nisunle si la poalele acestor coline, iar acropolele au devenit slaul zeilor, crora
h s au nlat acolo temple* Totui, acro polele au servit cteodat de refugiu, atunci cnd oraul de jos cdea n minile unor dumani Alteon, tiranii se baricadau acolo mpotriva propriilor lor supui, aa
cum s a ntmplat, de pild, la Atena sub Pisistrate* Majoritatea cetilor Greciei clasice aveau cte o acropole, cele mai ves tite fund cele din Atena si din Argos*, alturi de Acroconntul si de Cadmeea din
Teba* Acropolea din Atena poate fi socotit ca unul din cele mai bune modele ale unei acropole greceti Spturile arheologice au permis s se regseasc unele elemente ale acropolei micemene Atunci
acropolea era nconjurat de un zid gros (care avea grosimea ntre 4,50 si 6 m), alctuit din dou paramente fcute din blocun mn de tip ciclopic, cuprinznd pietre mici legate pnntr-un mortar de pmnt
(emplekton) Intrarea principal era amenajat la apus, acolo unde aveau s fie propileele epocii clasice nspre nord est se afla o intrare
17 ACROPOLE

secundar, la care se ajungea prin vreo cincisprezece trepte tiate n stnc Aceast intrare secundar se afla n apro pierea palatului regal, din care s au regsit (pare se) cteva urme, spre Erehteion, poate
unde era situat templul primitiv al Atenei La nord vest o porti ngduia s se ajung pnntr un ir de trepte, la izvorul cunoscut n epoca istoric sub numele de Clepsidra n urma invaziei donene, cu
siguran n cursul secolului al X lea o nou incint, Ia vest, a nchis povrniurile acropolei si izvorul Clepsidra Aceast noua lucrare a cptat numele de Lnnea p\lon ( Nou pori ) si a rmas cunoscut n
popor sub numele de Pelasgicon sau Pelargicon Temelii ale locuinelor din epoca miceman vdesc c acropolea era locuit n permanent si c ea a continuat s fie locuit n cursul perioadelor ntu necate
si tulburi care au precedat naterea polisului, n secolul al VIII lea La acea dat exista la sud de amplasamentul vi norului Erehteion, un mic templu al Atenei, menionat de ctre Homer Aceast acro pole,
astfel fortificat, a slujit drept for trcat Pisistratizilor* astfel nct n anul 510 cnd a avut loc cderea acestora, resturile zidurilor au fost drmate Tot n acest loc nalt s au refugiat si btrnii Atenei n
cursul invaziei persane din anul 480, atunci au fost nlocuite poriunile distruse ale meterezelor pnntr o incint de lemn, ceea ce nu i a mpiedicat ns pe in vadaton s cucereasc acropolea si s i dea foc
n secolul al V lea, acropolea a cptat nfiarea sa definitiv Dup izbnda de la Eunmedon (n anul 468), Cimon* si Temistocle* au pus s se reconstruiasc zidurile de la sud si nord, iar Penele* a ncredinat lui Ictinos si lui Fidias* construirea Partenonului* n anul 437 Mnesicle
a nceput construirea propileelor, pori monumentale cu colonade din marmur de la Pentehc, construite n parte pe vechile propilee ale lui Pisistrate, aceste colonade erau aproape gata n anul 432, fund prevzute cu dou aripi, cea de la nord constituind pinacoteca* n paralel s a ntreprins, la sud de propilee, construi rea micului templu ionic ( - ORDINE) al Atenei Niche (numit, n mod eronat, al Victoriei
aptere, adic fr aripi) dar Iu crnle au fost oprite n anul 431 din cauza rzboiului peloponesiac*, fund terminate dup aceea ntre anii 421 si 415 n timpul pcii lui Nicias* Tot n aceast epoc s a nceput
construirea Erehteionului, care era de fapt un templu al Atenei Pohas si al lui Poseidon Erehteu, cu porticul su al asa^ numitelor Core (sau balconul Cariatide lor*) ntre templul Atenei Niche si Partenon se
afla temenosul Artemidei Brauroma, zei reprezentat sub nfiarea unei ursoaice si adorat n dema Brauron cultul su aparinea fecioarelor (era slujit de fete foarte tinere) si femeilor* n sanctuar era

nlat xoanon ui arhaic al zeiei, cruia i s a adugat, n secolul al IV lea, o statuie realizat de Praxitele* n spatele propi leelor si dominnd ansamblul, se nla gigantica statuie din bronz a Atenei
Promahos (adic aceea care lupt n pnmul rnd"), realizat ntre anii 450 si 448 de ctre Fidias Ea se ridica pe o baz nalt de 1,50 m, ajungnd astfel la nlimea de 9 m Zeia era reprezentat innd ntr
o mn o lance, iar pe partea stng avea un scut imens, decorat cu reliefun reprezentnd lupta dintre centaun si lapiti, reliefun realizate de ctre Mys S mai amintim si alte cteva monumente, din care ns
nu se mai pstreaz aproape nimic chalcoteca, Pandro seionul, sanctuarul lui Pandion, altarul Atenei, sanctuarul lui Zeus Poheus si, din epoca
18
ADOPIE

roman, templul circular al lui Augustus si al Romei


Unele acropole nu erau dect mici nlimi care adposteau temple, dar si cartiere de locuine, de pild la Selmunt, n Sicilia De asemenea, unele orae erau construite pe nlimi constituind astfel adevrate
acropole, n special m Asia Mic, de exemplu Pergamul si mai ales Pnene de altfel, acropolea din acest din urm ora nu mai avea dect un rol defensiv, aici neaflndu se nici un templu La fel n oraul
Orhomenos din Beotia n cepnd din secolul al IV lea Hr , oraele noi erau lipsite de acropole, de exemplu Mantmeea sau Megalopolis
Acrocormtul, situat departe de Corint si deosebit de nalt, adpostea un templu de dicat Afroditei si cldiri n care locuiau prostituate sacre (n secolul I Hr, n epoca lui Strabon, numrul acestora depea
cifra de o mie) Ele i vindeau att de scump num numeroilor marinari si negustori n trecere pe aici, nct era foarte rspndit zicala , Nu oricine dorete se poate duce la Corint"
ACTOR. Nu se cunoate n amnunt si tuatia actorilor din Atena n epoca clasic Se tie n schimb c n cursul perioadei elenistice actoni alctuiau corporaii de ar tisti dionisiaci Cea mai cunoscut este
confreria artitilor bahici ai Ionici si ai Helespontului, al crei sediu se afla laTeos, n Asia Mic, si care pare s fi deinut exploatarea exclusiv a Ionici Membrii acestei confrerii erau rspndii prin toat
regiunea si se ntruneau n fiecare an la Teos, unde se afla centrul lor Ei posedau mn bogii si se pare c atalizn i preuiau n mod deosebit Dup cum reiese din mscnptn, au existat si alte trupe de acton,
dintre care una atenian Altun de aceste
companii fixate ntr o cetate* sau o provincie, existau si tmpe ambulante, penpohMikai Aceste companii cuprindeau actori de teatru, dansatori si muzi cni La Atena, n cursul reprezentaiilor tragice
poetul cerea un cor pe care l desemna arhontele Apoi acesta l alegea pe protagonist, actorul principal, care i lumea pe ceilali actori Femeile, dei pu :au fi muzicante sau dansatoare n unele ^prezentaii,
nu se puteau produce pe :enele teatrelor rolurile lor erau jucate de brbai La nceput n tragedie* erau imai doi actori, apoi numrul lor a :rcscut la trei si n cele din urm la patru, ire actor deinnd mai
multe roluri .ctorn tragediei purtau mti, coturni, inte largi si nsemne prin care se re inostea poziia lor Personajele comediei* purtau si ele mti, dar costumele lor erau mai apropiate de mbrcmintea
obinuit

ACIUNE JUDICIAR PRIVAT


-> DlKE

ACUZAIE PUBLIC GRAFE


ADOPIE. La greci, adopia decurgea din dou necesiti, una religioas, alta juridic mai nti, nici o familie, cu vatra si cultul su domestic, nu trebuia s se sting, apoi, bunurile nu puteau fi trans mise
dect unui urma direct Astfel nct, atunci cnd era adoptat un strin, acesta devenea copil legitim, el perpetua tradiia religioas si continua s administreze bunurile familiale El devenea reprezentantul
familiei, considerat ca parte constitutiv a cetii, format dintr-o uniune de familii Pentru a adopta pe cineva, era nevoie ca adoptantul s fie brbat, major (s aib peste 18 am) si s nu aib copii
19 AED

Dac adoptantul avea copii, el era obligat s i deposedeze de calitatea de urmai legitimi, prin apokeryxis, care nsemna o adevrat renegare Cu toate acestea, dac dup adopia unui strin se nteau copii
legitimi, motenirea era mprit ntre aceti copii legitimi si cel adoptat Adopia se realiza fr nici un fel de greutate, pnntr un act ntre ceteni n viat sau pnntr un act testamentar Adoptatul trebu ia s
fie cetean prin natere sau prin naturalizare, el i pierdea drepturile ce i ar fi revenit din partea tatlui su legitim, ns le pstra pe acelea care i reveneau din partea mamei sale Adesea se ntmpla ca cei
adoptai s fie deja aduli n momentul adopiei n acest ca/ adoptata erau obli gti s tuteleze copiii minori ai tatlui adoptiv, precum si pe fntele legitime ale acestuia, pe care trebuiau s le nzestreze si s le
cstoreasc Adoptatul putea con tracta o cstorie cu una dintre ele Nu ra reort se ntmpla ca uniunea conjugal cu fiica unic a adoptantului s fie stipulat chiar n contractul de adopie
AED, poet care n epoca homerica j< ne ndoielnic n perioadele geometrica $i arna tea mergea de la o cetate la alta cu ocazia srbtorilor si pe lng prini pentru a cnta poeme epice acompannndu .w
cu o litera (Se pare ca instituia aedului a existat nc din perioada miceman )
AEGOS-POTAMOS (fluviul caprei"), mic curs de ap din Tracia, celebru prin nfrngerea naval pe care au suferit-o atememi chiar la vrsarea sa (n apropierea actualei Galata), din partea flotei lacede
momene condus de Lisandru, n anul 405 Hr Aceast nfrngere a dus la decderea Atenei si a pus capt rzboiului peloponesiac*
AETION, pictor din secolul al IV lea Hr El este cel care a pictat Nunta lui Alexandru </i a Roxanei (aprox 327), n care a reprezentat pentru prima dat amo rasi plutind prin ncpere a inaugurat astfel o
mod care a marcat ntreaga peri oad alexandrin Autonil a prezentat acest tablou la Jocurile olimpice si a repurtat un asemenea succes, nct preedintele Jocuri lor i a dat n cstorie pe fiica sa
AGATOCLE (Agathocle), tiran al Siracuzei (Termae Sicilia aprox 361-Sirac uza 289 Hr )
Tatl su, Erginus, era un olar exilat din Regium la Termae, ora supus Cartagme Agatocle l a urmat pe tatl su la Siracuz unde a muncit ntr un atelier de olane apoi a intrat n armat Remarcat de cat
Damas nobil siracuzan, pentru puterea frumuseea sa, Agatocle a intrat n slujb acestuia, iar dup moartea lui Damas s cstorit cu vduva lui, devenind astf. unul din cei mai bogai ceteni d Siratuza n
anul 317, dup ce a adunat armat, el s a proclamat rege al cetii* a supus ntreaga Sicilie greac Generalul cartaginezilor, Hamilcar, l a nvins la Himera n anul 310 si l a asediat n Siracuza Plin de
ndrzneal, Agatocle a strmutat rzboiul n Africa, sihndu l pe Hamilcar s ridice asediul Siracuzei Agatocle a re purtat mari victorii si amenina Cartagma, dar n anul 307 a fost rechemat n Sicilia din
pricina revoltei unor orae El le a supus din nou si n anul 306 si a asumat titlul de rege al Siciliei Dup aceea a de barcat n Peninsula italic, devenind stp nul, n special, al Crotonei Se pare c a munt
otrvit
20

AGELADAS din Argos sculptor f5/5 - aprox 460 Hr )


A fost maestrul lui Fidias", al lui Pohclet* si al lui Miron* Nu se tie aproape nimic despre acest sculptor, care se pare c a fost adesea confundat cu un alt Ageladas care a trit aproximativ n anul 430 De la
el n a rmas nici o lucrare, nici mcar o copie
AGESILAS (Agesilaos), general spar tan (Sparta 442 - 360 Hr ) fiul lui Arhidamos din familia regala a Proclizilor Dup o tineree virtuoas, Agesilas a urmat la tronul Spartei fratelui su vitreg Agis* al
II lea, n anul 398 n detrimentul nepotului su Leotihides pe care Lisandru* l nlturase sub cuvnt c este o pro genitur nelegitim n 396, Agesilas a trecut n Asia Mic unde, timp de doi am, a repurtat
victorii contra perilor, elibernd pe grecii din Asia Rechemat n Grecia pentru a lupta contra Tebei, a Atenei, a Corintului si a Argosului, el i a nvins la Coroneea, n Beotia, n 394 Timp de 20 de ani a
meninut supremaia spartan asupra Greciei, dar n 370 forele Lace demomei au fost nvinse la Leuctra nvins din nou de ctre tebam la Mantmeea* (362), el a trecut n Egipt, chemat de ctre faraonul
Teos L a susinut pe acesta cu trupa sa de mercenari ntr o expediie n Asia (361-360) Cnd nepotul lui Teos, Nectanebo, s a rsculat, Agesilas d trecut n slujba lui, iar Nectanebo a ieit nvm gtor si a luat
puterea sub numele de Nectanebo al II lea Agesilas a murit la ntoarcerea din aceast expediie El a fost unul din cei mai mari cpitani ai Spartei, pe care Xenofon* si Plutarh* l descria ca pe un om curajos,
virtuos si generos Agesilas n-a putut ns mpiedica declinul
Spartei, dup ce i dduse cea mai mare strlucire
AGIS. Se cunosc patru regi din Sparta* care au purtat acest nume l Agis l, fiul lui Eunstene, care trece drept ntemeie torul dinastiei Agizilor El ar fi domnit n \ doua jumtate a secolului al X lea Hr si ar fi
supus pe vethn locuitori ai Lacomei Dup Strabon, el este cel care a retras penecilor* privilegiul isotimiei, adic posi bihtatea de a se bucura de aceleai drepturi cu Spartanii, impunndu le starea de simpli
tributari 2 Agis al II lea iul lui Arhidamos al II lea si trate vitreg al lui Agesilas El a domnit din anul 427 pn la 4(H) Hr A luat parte activ la rzboaiele peloponesiace* invadnd n mai multe rnduri
Atica iar n anul 418 a nvins oraul Argos n btlia de la Mantmee i Refugiat n Sparta, Alcibiade* a fost oa petele lui Agis, dar i a sedus soia n timp ce acesta lupta contra atenienilor la Decelia De aceea
Leotihides care ar fi trebuit s i urmeze la tron, a putut fi exclus de la succesiune ca fund rodul adulterului - 3 Agis al III lea fiul lui Arhidamos al III lea si nepot al lui Agesilas, a domnit din 338 pn n 331
Hr Cnd Alexandru* cel Mare a trecut n Asia, Agis a ncercat, n anul 331, s i alunge pe macedoneni din Grecia El a naintat spre Megalopolis dar a fost nvins de ctre Antipatros* si a fost ucis n lupt,
mpreun cu 5 300 de late demomeni 4 Agis al IV lea fiul lui Eudamidas al II lea, a domnit din anul 244 pn n 241 Hr El a vrut s restabileasc n toat rigoarea lor legile lui Licurg* Sprijinit de
unchiul su Agesilas, a propus s fie anulate datoriile si s se treac la o reform agrar, remprtind pmnturile Lacomei n 4 500 de loturi pentru ceteni si n 15 000 de lotun pentru peneci Devenit
21 AGIZI

efor*, Agesilas, care era unul din cei mai avui proprietari funciari, s a ntors mpotriva lui Agis si a fcut s fie rechemat Leonida* tot din spia Agizilor, dar aflat n exil l eonida a obinut condamnarea lui
Agis care s a refugiat n templul Atenei Dar, silit de foame s ias de acolo, Agis a fost ntemniat si apoi sugrumat
AGIZI, numele
i din (.ele dou
uneit
dinastii regale din Spa na cealalt fund
Eunpontmi*
Iat lista icestei din astn
Anaxandridas
aprox 560-520
Cleomcne I
aprox 520-490
I comd i I
490-480
Plcistarhos
480-459
Pleistonax
459-409
Pausanias
409-395
Agcsipolis I
395-380
Cleomhrote I
380-371
Agesipohs II
371-370
Cleomene II
370-309
Arcu I
309-265
Acrotatos
265-262
Areus II
262-254
Leonida II
254-235
Cleomene III
235-222
Agesipohs III
219-215
AGON, concurs, jocuri publice
Jocurile ocupau un mare loc n viata public a grecilor, ele aveau totdeauna un caracter funebru sau religios n epoca claMc nc n Odiseea se relateaz despre jocuri organizate la feaciem, n care con
cursul este doar un spectacol, la fel va fi si n epoca elenistic, n care vor fi instituite jocuri n cinstea suveranilor Alexandria*, Antiohia* si Pergamul* au cunoscut jocuri strlucite, n care dominau
concursurile muzicale si cursele hipice Jocurile se
nfiau sub dou forme ele erau fie panelenice fie rezervate numai pentru o cetate* Jocuri panelenice erau jocurile olimpice*, istmice*, pitice* si nemeene* Chiar dac au fost ulterior consacrate unei
diviniti, marile jocuri aveau un caracter funebru si se pare c instituia de agon n cursul funeraliilor importante, reprezenta un substitut al unor sacrificii omeneti Cu toate acestea n Iliacla gsim
asocierea dintre jocuri si jertfe n cursul funeraliilor pe care Ahile le a organizat pentru Patrocle, prima mrturie de care dispunem despre jocurile antice Jocurile cetilor erau nchi nate diferitelor diviniti
si se desfurau cu prilejul srbtorilor dedicate acestora n timp ce la jocurile panelenice puteau lua parte toi grecii care aveau rangul de cetean, jocurile cetilor erau rezervate numai pentru cetenii
localitilor respec tive dei se ntmpla ca unele orae s invite s participe la ele ceteni ai oraelor prietene n cursul Panateneelor*, al Carneia* al Heraia* din Argos al Diom snlor*, aveau loc jocuri, iar
Eroticele, srbtorile lui Eros de la Tespia, n Beotia, erau alctuite numai din concursuri atletice, hipice si poate si muzicale Printre jocurile cetilor se pot socoti si jocurile federale, la care puteau participa
statele membre ale federaiei, de pild srbtorile lui Apolo de la Delos, la care luau parte cetile hgn din Delos, precum si jocurile sacre pentru Artemis de la Efes Toate aceste jocuri se desfurau periodic
ele se repetau fie anual, fie la doi, trei, patru sau cinci ani Concursurile erau mprite n trei categorii jocuri hipice (agones hippi koi), jocuri muzicale (agones mousikoi) cuprinznd concursuri de dans, de
muzic si de cnt, jocuri gimnice (agones gym-nikoi) Acestea din urm erau constituite din pentatlon, care cuprindea sritura (n
AGORA

lungime), alergarea (de fond sau de semifond), aruncarea discului si lupta, crora trebuie s le adugm pugilatul (o form de box) si pancrace (care cuprindea lupta si pugilatul cu pumnii) Recom pensele
constau n cununi si obiecte de valoare
AGONOTET, preedinte de concursuri (Acest nume era dat celor care instituiau jocuri sau concursuri publice precum $i celor in numele crora era stabilita o srbtoare i care suportau cheltuielile
pentru aceasta )
AGORA, piaa n care se ineau trgu rile i n care cetenii se adunau pentru a dezbate cu privire la treburile publice atunci cnd nu era rezervat un alt loc m acest scop

n Grecia preelenic se gseau agore care prefigurau agora greceasc clasic n Creta, spturile arheologice au dat la iveal faptul c renovrile casei regale de la Haghia Triada au inclus o pia, mr ginit
de porticuri, spre care se deschideau magazine Aceast pia este datat din mmosenul recent III, adic din epoca ocupm micemene Este totui posibil ca piaa s fi existat nc de cnd a fost cons truit
palatul, adic din mmosenul recent I, n secolul al XVI lea Hr nc si mai vechi ar fi complexul cu care se nvecina palatul din Malia, n care o sal hipostil era amenajat n apropierea unui teren n care se
poate recunoate o pia public Edificiul subteran nfieaz o sal n care s a adunat probabil consiliul btrnilor n lumea miceman, de asemenea, anume n insula Gla din Beotia, identificat cu
homericul Arne, a fost descoperit o agora, nchis de o incint si mrginit de un portic, spre care se deschideau ateliere
si magazine Astfel n aceste piee se ntrevd deja cele dou funcii ale agorei clasice trg si totodat loc de adunare a cetenilor Acest ultim aspect reiese chiar din etimologia termenului de agora", care
este numele de aciune al verbului ageiro, , a aduna
Agora ar fi, n primul rnd, locul unde se adun poporul Astfel, n Odiseea, i vedem pe feaciem adunndu se n agora spre a l ntlni pe Ulise, oaspetele regelui A Ic i nou s
n cetatea* stat greceasc, agora este, nainte de orice, locul unde se adun po porul pentru a delibera Ea se impune ca un centru administrativ nconjurat de edi ficn publice care adposteau diferitele servicii
buleutenonul ( BULE), pntaneul, metroonul (la Atena), tribunale etc Agora era si un centru religios, avnd si un car ac ter sacru astfel nct o persoan socotit impur, de pild un uciga sau un om doar
acuzat de o crim, nu putea ptrunde acolo Cnd aveau loc diferite srbtori, erau aezate pe cile de acces la agora vase pline cu ap lustral, pentru ca oricine s se poat purifica nainte de a intra n spa
iul sacru Zeu si erou protectori ai cetii i aveau acolo capelele (heroon), tem piele* si altarele* lor La Atena, calea sacr' pe care o parcurgeau procesiunile (n special cu prilejul Panateneelor*) pn la
Acropole si la Partenon strbtea agora Unele srbtori religioase se desfurau n aceast pia, de pild srbtorile lui Diomsos la Atena n paralel, agora avea si o funcie economic Cetenii veneau acolo
pentru a trata diferite afaceri, pentru a se ntlni liber, dar si pentru a vinde si a cumpra att produsele de la tar, necesare traiului de fiecare zi, ct si produsele importate si cele manufacturate Trgurile se
ineau n aer liber, dar adeseori erau AGORACRIT
amenajate n jurul unor edificii cure alea tuiau hale, nite stoa (portice) si temple n unele orae din Asia, n apropierea ago relor se gseau adevrate bazare Pieele erau aglomerate mai ales diminuata, dar
dup amiaza puteau fi ntlnii aic cei care nu aveau nevoie s munceasc si care se adunau pe ia brbieri si ia parfumien pentru a sta de vorb Aceste trguri erau instalate uneori la porile oraelor dar n
general, ele se foloseau de agora, U fel ca si instituiile religioase si administratorii cetii Nemulumit de acest lucru Platou a preconizat instalarea trgurilor la porile oraelor, astfel nct atraciile
negoului s nu abat pe ceteni de la ocupat i nobile La rndul sau Anstotel a sugerat crearea de agore anume pentru comer, c lre s t ie situate la deprtare de agora , pura n care s se poat aduna oamenii
liberi aa au fost organizate dup prerea s*, oraele din Tesaha Dealtfel n unele t eti de pild la Pnene sau la Corint existau deja trguri speciali/ae prefigurnd, strzile pentru pescrie sau pentru cinun
din oraele orientale (Aa au stat lucrurile si n Roma imperiala, cu diferitele ei fora )
AGORACRIT (Agoiakntos) sculptor din Paro>> (secolul al V lea Hr )
Discipol preferat al lui Fidus* s a crezut c unele statui, atribuite n anti chitate lui Agoracnt, au fost n realitate opere ale marelui su maestru, care l a lsat pe discipol s le semneze Agoracnt a lucrat
mpreun cu Fidias la frizele Partenonului* si se poate socoti ea, mpreun cu Paiomos*, a inventat draperia transparent, a crei perfeciune este dovedit de acele niche ale balustradei micului templu al
Atenei Niche de pe Acropole Agoracnt a sculptat pentru templul de la Ramnonte (din [partea de
nord a Aticii) o statuie vestit a lui Nemew Este posibil ca statuia Cere\ de la Vatican s fie o replic roman a acestei capodopere
AGORANOM, magistrat ales n fiecare an avnd sarcina de a supraveghea trgurile a menine ordinea i a preveni pndele
Existenta agoranomilor este atestat n numeroase ceti greceti si mai ales la Atena Aici erau zece agoranomi, cinci pentru Atena si cinci pentru Pireu
AGRICULTUR. Anticii socoteau c agricultura este cea mai sigur baz a bogiei unui stat De a lungul ntregii istorii greceti agricultorii au format clasa cea mai important a cetilor n epoca
homerica puterea unui individ era apre ciat dup ntinderea cmpurilor aflate n posesia sa Culturile obinuite erau grul, or/ul grul de calitate proast pentru hrana vitelor, vita de vie, mslinul, prul, rodia
mazrea, bobul si ceapa Tradiia agriculturii s a meninut mult timp, iar n epoca arhaic s au constituit ntinse dome nu funciare, aflate n stpnirea ctorva familii Tara fund srac n pmnturi arabile, a
fost defriat pn si cea mai mic parcel de teren si s a practicat cui tura n terase, spre a folosi si povrniurile colinelor
Agricultura a rmas ocupaia preponde rent n regiunile cu sesun rodnice Macedonia*, Tesalia, Beotia*, Argohda*, Arcadia*, Mesenia* si Lacoma*, ultimele dou provincii constituind domeniul Spartei,
precum si n Creta* n aceste regiuni, latifundiarii au dominat mult vreme pe oamenii de rnd, tritori de pe urma produselor micilor lor proprieti
24
AHEEANA

Atica avea numai patru sesun mici care nu puteau hrni populaia n continu cretere, de aceea economia ei s a orientat spre comer* si industrie* n aceste con ditn, oamenii de jos s au eliberat de sub
dominaia aristocraiilor funciare si s a format o burghezie, totodat o ntreag populaie trind n srcie Consecina acestei evoluii economice a fost apantia democraiei, n timp ce regiunile agricole au
pstrat un regim oligarhic sau monar hic chiar si regiunile agricole care si au stabilit un regim democratic nu au ajuns la aceasta dect n urma unor revoluii si mult vreme dup exemplul atenian
Coloniile din epoca arhaic existente pe rmurile Mrii Negre n Cirenaica sau n Grecia Mare* si n Sicilia*, au fost mai mult colonii agricole dect comtoare comerciale n secolul al IV lea Hr ,per
fectionarea uneltelor si utilizarea genera lizat a ngrmintelor n au mpiedicat declinul agriculturii, iar Atena a fost nevoit totdeauna s importe gru din coloniile sale din Tracia si din Taunda (Cnmeea)
n Grecia continental, n seco lele al III lea si al II lea, micii proprietari au emigrat si pmnturile n au mai fost deselenite, n schimb, Creta a continuat s cultive ceea ce i a constituit bogia nc de la
nceputurile istoriei sale smochinul, curmalul, gutuiul, mul, sofranul (folosit pentru vopsele), macul si sesamul (pentru ulei), menta si absintul
n noile state elenistice, cele mai bune cmpuri ale Siriei, care aparineau dome nuilui regal, aveau un randament slab, n schimb, agricultura a fost marea bogie a Egiptului, unde irigaia a fost
perfecionat de ctre inginerii greci Grul era resursa lui pnncipal, dar se cultiva si inul, vita de vie si mslinul Grdinile erau rezervate
pentru pomii fructiferi si pentru culturile de zarzavatun n principiu, pmntul era mprit ntre regi si slujitorii zeilor, do mennle regale si cele ale templelor erau muncite de ctre rani, care beneficiau si ei
de produsele pmntului, pltind rede vente De altfel, Ptolemen nchinau pa mnt colonilor greci, iar n punctele strategice, nspre drumurile regatului, au fost instalai coloni militari care cultivau pmnturi
ce vor deveni apoi concesiuni ereditare
AHEEANA (liga ~) A luat natere n secolul al V lea Hr Dousprezece r gusoare din Ahaia (regiune din nordul Peloponesului) dintre care cele mai n semnate erau Patras, Dime, Aigai, Aigion si Palena,
celebrau la Heliche cultul lui Zeus Hermaios Dup ce un cutremur de pmnt din secolul al IV lea a distrus Bura si Heliche, sanctuarul a fost administrat de ctre Aigion n secolul al III lea, aceast
confederaie religioas a cptat un aspect politic opunndu se tendinelor impena liste ale macedonenilor Pe la mijlocul secolului, Artos din Sieion a fcut din aceast lig puterea preponderent din Grecia
La apogeul putem sale, Liga aheean, creia i se alipiser multe ceti, cuprindea aproximativ aizeci de state Ea era con dus de dou adunri nnw/ov, unde se ntruneau delegaii fiecrei ceti* si care se
ocupa de treburile curente si tynkletos, adunare deschis fiecrui aheean n vrst de peste 30 de ani care se preocupa de politica extern Puterea executiv apar inea unor strategi alei, la nceput au fost doi
strategi, iar dup anul 255 Hr numai unul Membrii ligii au adoptat un sistem comun de moned*, de greuti* si de msuri* AHEENI. Sub acest nume sunt desemnate primele populaii indo europene
care s au stabilit n Grecia la nceputul mileniu lui al XI lea Aheenn au gsit aici populaii cu o civilizaie mai avansat dect a lor, populaii dmtr o ras cu totul diferit si vorbind un idiom care le era cu
totul strin Instalarea aheenilor s a fcut prin violent distrugeri si incendii marcnd trecerea lor n urma instalm aheenilor, ca stpni, printre vechii locuitori a nflo rit o nou form a civilizaiei bronzului,
pe care arheologii au denumit o eladicul mijlociu" Popor de pstori si nomazi ahe enn stpneau turme de boi si au introdus n Grecia calul Moravurile lor erau aspre Ei se distingeau prin faptul c purtau
barb si prin mbrcmintea lor, alctuit din
s nu fi avut un caracter prea rzboinic, n once caz, ele n au avut urmri pgubitoare n ceea ce privete dezvoltarea civilizaiei micemene, ai crei furitori au fost ahe enn De altfel si acetia erau cu
siguran mprii n tribun*, iar celula de baz a societii lor era ceea ce se numea genos* Regn aheeni pe care ni i nfieaz epo peea homeric domnesc peste un genos ntins si domin populaiile
indigene supuse, ns nu reduse la starea de servi aa cum se va ntmpla n urma invaziei donene Chiar dac lomenii au luptat uneori mpotnva aheenilor care i au alun gat din Egialeea, cele trei popoare,
aheenu, lonienu si eolienn au avut ntreprinderi comune si au condus mpreun civilizaia
care cobora n cute drepte pn la jumta tea coapselor, prin casele lor dreptunghiu lare cu megaron, sal comun cu \ atr fix si cu deschizturi nguste, menite s i apere de frig Se mai distingeau prin
gustul pentm simetrie, manifest n ceramica lor Asemenea celorlalte grupuri mdo europe ne care i au urmat ionienu*,eohemi* si donenu* aheenu vorbeau o limb nrudit cu greaca epocilor istorice
Cteva secole mai trziu, civilizaia cretan i a influenat profund, acest sincretism a dat natere civilizaiei numit miceman", care ne este cunoscut prin descoperirile arheologice si prin epopeea
homeric
Aheenu au rspndit cultura lor pe coastele egeene ale Asiei Mici,n Cipru si n Siria Ei au avut relaii cu Egiptul, iar unul din grupurile lor a supus Creta Dei n au fost totdeauna panice, contactele lor cu
celelalte popoare nrudite, lonieni si eoheni (stabilii n general n nordul Peloponesului ntr-o epoc ulterioar), par
atins o la cteva decenii nainte de sosirea n mas a donemlor Infiltrndu se n Grecia cu mult vreme mai nainte, don enn au distrus civilizaia aheenilor care, unii cu lomenii, au emigrat dincolo de mri
sau au fost redui, n Pelopones, la starea de servi, o dat cu populaiile bti nae pe care le supuseser si care, de altfel, i asimilaser n parte n epoca istoric, numele de Ahaia a fost pstrat pentru a
desemna zona de coast a golfului Corint, n nordul Peloponesului, unde se refugi aser cete de lonieni si de aheeni

AISIMNETI - ARBITRAJ, LEGISLATORI, TIRANIE


ALCAMENE (Alkamenes), sculptor atenian (secolul al VI lea Hr )
Elev al lui Fidias*, Alcamene era considerat cel mai mare dup maestrul su, mpreun cu care a lucrat cu siguran la lefuirea frizelor Partenonului* Atena avea n templele sale mai multe dintre
ALCIBIAOE

operele lui Alcamene pentru sanctuarul lui Hefaistos (care se menine sub numele de Teseion) el a sculptat un Hefaistos si o Atena, o statuie cnselefantin* a lui Dionisos pentru un templu nou construit n
apropierea teatrului si un Ares pentru templul acestui zeu Numai din reprodu ceri ne este cunoscut opera sa Hermes Propylaios, maiestuos cap brbos pus pe un soclu la intrarea n Acropole* De ase menea
Proene, expus astzi la muzeul din Acropole ar putea fi o lucrare provenind din atelierul su (ea face parte, probabil, din grupul Proene i /fys, menionat de ctre Pausamas, care ne informeaz c se gsea
prin mprejurimile Partenonului) Atletul cu disc de la Vatican si Ares Borghese ar putea fi si ele copii romane ale unor opere ale acestui sculptor Dup cte se poate deduce din operele care i sunt atribuite
(el a participat poate si la execu tarea cariatidelor Erehteionului si a grupului Demeter si Core aflat pe friza din est a templului Atenei Niche), Alcamene a tiut s mbine perfect tradiia rigorii (proprie artei
sculpturii) cu eleganta sculpturii decorative
ALCIBIADE (Alkibiades) om de stat atenian (Atena 450 - Frigia, 404 Hr ) Era fiul lui Clinias, din familia nobil a Alcmeomzilor Originea, frumuseea, spiritul si darurile sale, precum si n crederea
tutorelui su, Penele*, au fcut ca Alcibiade s dobndeasc de timpuriu notorietatea A fost discipol si prieten al lui Socrate*, care i-a salvat viata n cursul btliei de la Potideea (432), au participat
mpreun la btlia de la Delion (424) Dup moartea lui Cleon* (422), Alcibiade a intrat n politic i a devenit unul din conductorii celor care se pronunau n favoarea rzboiului El a izbutit astfel s
pun capt pcii pe care o semnase Nicias* n 421 cu spartanii si care ncheiase pnma parte a rzboiului peloponesiac* A str btut Peloponesul spre a gsi aliai pentru Atena, apoi a fcut n aa fel ca
atenienn s hotrasc expediia din Sicilia* (415) mpreun cu Nicias si Lamahos, a condus flota atenian care a debarcat la Catania n Sicilia ns abia sosit, a venit dup el galera sfnt trimis de ateniem
Trebuia s se ntoarc pentru a rspunde acuzaiile c ar fi mutilat statuile de la rspntiile Atenei (hermesi) si ar fi parodiat misterele de la Eleusis, cu puin naintea plecm sale spre Sicilia n cursul unei
opriri a vasului la Tunum n Grecia Mare*, el a izbutit s fug si s a refugiat la Sparta, unde a fost oaspetele regelui Agis* al II lea, pe a crui soie a sedus o A fost nevoit s fug din nou,ducndu
selaTisafeme satrapul per sn din Asia Mic (412) L a convins pe acesta s i prseasc pe spartani si s se alieze cu atenienn Acetia l au rechemat din exil (411) Fr a se ntoarce n patria sa, Alcibiade a
luat comanda flotei ateni ene a nvins dumanii la Cinosema, Abidos si Cizic si a cucerit oraele Calcedon si Bizan A revenit n Atena n 407 triumftor, dar izbnda sa a fost de scurt durat n absenta sa,
locotenentul su Antiohos a fost nvins la Notion si, n 406, atenienn i au retras comanda suprem pe care i o oferiser cu un an nainte Alcibiade s a retras pe domeniul din Bisantion, n Tracia, iar dup
cderea Atenei, n 404, s a refugiat pe lng satrapul Farnabase Avea de gnd s se prezinte regelui Persiei cnd, ntr-o noapte, i-a fost incendiat locuina, Alcibiade a ieit cu sabia n mn si a fost strpuns
de sgeile unor oameni narmai, trimii cu siguran de ctre Farnabase, la ndemnul lui Lisandru*
27 ALCMEONIZI
ALCMEONIZI, mare familie atenian, care socotea c <>e trage din Akmeon nepotul lui Nectar considernd astfel c fac parte din Neleiui, care alungai din Me\enia cnd au so-nt dorienn i ar fi gsit
refugiu la Atena*
Alcmeonizii au ocupat funcii importante, unul dintre ei a fost ultimul arhonte* unic (aprox 754 Hr ) La sfritul seco lului al VII lea unul dintre ei Megacle, pe atunci arhonte, dovedindu se sperjur cu
prilejul revoltei lui Cilon*, a fcut ca familia s sufere din cauza gravitii acestui sacrilegiu si Alcmeonizii au fost alungai din Atena aprox n anul 595 S au putut rentoarce din exil n 560 dar Pisistrate i a
izgonit din nou Ei au izbutit sa dobndeasc o mare reputaie printre greci pentru c dup anul 548, au re construit n mod magnific templul de la Delfi si pentru c n anul 5 K), cnd a fost alungat ultimul
dintre Pisistratizi* si au putut reveni n Atena, eful familiei lor, Clistene*, s a aliat cu partidul popular si a dat cetii* o nou constituie Un alt Alcmeon, care a trit pe vremea lui Solon, i a comandat pe
ateniem n rzboiul sfnt de la Cirha Penele* si Alcibiade* aparti neau acestei familii
ALEXANDRIA, ora din Fgipt pe rmul Mediteranei ntemeiat de ctre Alexandru" cel Mare n anul 331 Hr n apropierea satului egiptean Rhakotis n Jaa ostrovului Faros
Alexandria a fost ridicat de ctre Dinocrate pe un plan octogonal Devenit cea mai bogat cetate dm antichitate si unul dintre cele mai bogate antrepozite ale Mediteranei, Alexandria avea pn la 600 000
de locuitori Insula Faros, situat la mic distant de rm si menionat si
n Odiseea, era legat de ora pnntr o sosea, Heptastadion, formnd astfel dou porturi la est Portul cel Mare la vest ba zinul numit Eunostos (,navigatia bun ) Lagizn* au pus s se construiasc un ir de
palate minunate deasupra mrii, Bruhio nul, care domina Portul cel Mare Trupul lui Alexandru cel Mare, mblsmat, a fost transportat de la Babilon la Alexandria si depus aici ntr un monument, Soma
Lagizn, si n special primii doi suverani ai dinastiei, au fcut din Alexandria un str lucit centru de cultur n care s au ntlnit idei venite din toate colturile lumii antice, revoluionnd concepiile elenismului
n aa msur nct perioada care a urinat morii lui Alexandru cel Mare este adesea denumit, alexandrina De a lungul mani strzi longitudinale care strbtea oraul de la est spre vest, se desfurau
faadele templelor si monumentelor publice Printre acestea, cel mai important era Muzeul* (devenit o pepinier de savani si de poei, care au fcut s evolueze ntr un mod spectacular tiina* greac), cu
Biblioteca* sa, unde erau adunate toate lucrrile cu noscute ale lumii antice Pe de alt parte, legat fund prin canale si prin braele Nilului cu porturile de la Marea Roie Alexandria a devenit unul din cele

mai importante centre de comer* ale antichi tatu, vasele comerciale ale Lagizilor mergnd pn n India de unde urmau s se scurg bogiile Asiei Atelierele mestesu grilor alexandrini desfurau o
activitate intens si de o mare originalitate, expor tnd spre lumea elenic si spre Mediterana occidental toate bogiile lor vase ncrustate cu pietre rare, bijuterii, esturi, arme, camee, o lume nou de
obiecte de art, care vor influenta puternic arta imperial roman n anul 30 Hr , romanii au deve rut stpnii Egiptului, ceea ce n a mpiedicat
28
ALEXANDRU CEL MARE

oraul s continue s se mbogeasc si s rmn un focar intelectual activ pn la sfritul antichitii Aici a luat fiin si una din cele mai mn scoli de filosofic ale antichitii, neoplatonismul
ALEXANDRU

CEL

MARE

(Pella 356 - Babilon, 323 Hr ),fiul lui Filip al H lea din Macedonia i al Olimpiei A cptat o educaie ngnjit si l a avut ca preceptor chiar pe Aristotei Excela n exerciiile fizice si s a dovedit un elev str
lucit si pasionat pentru cunoatere La 16 ani tatl su i a ncredinat regenta regatului, iar dup doi ani a luat parte la victona din Cheroneea* n 356 a urmat la tron tatlui su, care fusese ucis n decurs de un
an, el a nbuit rscoalele care iz bucniser n regat a trecut n Grecia, unde Teba se instalase n fruntea unei coaliii, si a impus autoritatea prin simpla sa pre zent si a fcut n aa fel, la Corint, nct s fie
numit general al grecilor Dup o campanie pn la Dunre (335), Alexandru s a ntors n Grecia, dm nou revoltat, si a nimicit Teba, care era din nou n fruntea rsculailor n primvara anului 334, a trecut
n Asia Mic cu o armat de 35 000 de oameni n mai 334 a nfrnt armata satrapilor peri la Granicos, apoi a pus st pnire pe coastele Asiei Mici Ptrunznd n mtenorul acesteia, el a strbtut Anatolia
pn la Tars, trecnd pnn Gordion si Ancyra (Ankara), apoi a ajuns n Siria Darius al III lea, regele perilor, l atepta cu o mare armat la Isos Persn au fost nfrni si Danus a fugit, lsndu si familia n
minile nvingtorului Alexandru a naintat de a lungul coastelor sinene, a asediat oraul Tyr, pe care nu l a cucent dect dup apte luni de asediu (august 332) A intrat apoi n Egipt, unde a ntemeiat
Alexandria A mers la celebrul templu al lui Zeus-Amon
(n actuala oaz Kharga), unde a fost recunoscut ca fiu al zeului n 331 a trecut din nou n Asia, a traversat Eufratul si Tigrul si a nfrnt la Gaugamela (aproape de Arbela, actualul Erbil) noua armat pe care
i o opunea Danus nvins, regele a fugit n Persia si Alexandru a intrat n Babilon Dup aceea a pornit n urmrirea lui Danus, a cucent Susa si Persepohs, reedine regale, a dat foc, probabil, acesteia din
urm si a urcat spre nord Danus a fost asasinat n Media n anul 330 de ctre Besos, satrapul Bactnanei, care s a pro clamat rege Alexandru l a urmrit pe Besos pn la munii paropamici (Hindu Kus), l a
prins si a pus s fie omort (329)
n cursul urmtonlor doi am, Alexandru a supus popoarele Asiei Centrale si si a condus armata pn la laxarta (actualul ir Dana) n Bactnana (nordul Afghams lanului) s a cstorit cu Roxana, fiica unui
prin bactnan, Oxiarte mpotriva lui a fost organizat un complot de ctre un grup de tineri, pe care i conducea Filotas, fiul lui Parmemon Armata i a condamnat si i a executat Parmemon, implicat poate pe
nedrept n aceast trdare, a fost asasinat dm ordinul lui Alexandru n anul 327, Alexandru a ptruns n India, a traversat fluviul Indus l a nfrnt la Hidaspe pe Porus, puternic suveran local, cruia i a
napoiat ns statele sale, iar Taxila, alt rege indian, i s a supus fr lupt Alexandru a naintat pn la Hifasis, un ultim fluviu nainte de a porni spre teritoriile care l despreau de Gange ntruct armata
refuza s l urmeze, Alexandru a trebuit s pun capt cucennlor sale A mbarcat pe Indus o parte din armata sa, a supus dup lupte grele popoarele nverane si a ajuns pn la Oceanul Indian n vara anului
326 n timp ce o flot, condus de cretanul Nearh, revenea n Persia cltorind de-a lungul coastelor, Alexandru a hotrt s se ntoarc cu armata sa prin deserturile Gedrosiei (Balucistan) unde a pierdut
mai muli oameni dect n orice btlie A ajuns la Susa n iarna anului 325
n urma cucerim Persiei Alexandru ncepuse o politic de fuzionare cu perii, dorina sa fund s uneasc omenirea sub sceptrul su ntr un singur popor mare Pentru a marca aceast voin, el a orga nizat
nunile de la Susa, n cursul crora un mare numr de macedoneni s au cas tont cu femei persane el nsui lund de soie pe Barsma, fiica lui Darius n anul 325, la Ecbatana si a pierdut prietenul, Hefestion
Rentors la Babilon unde voia s instituie capitala imperiului su, Alexandru pregtea unase planuri de cucerire a lumii Moartea l a surprins n toiul acestor pregtiri, n vara anului 323 nu se tie dac a fost
otrvit sau dac a murit din cauza malariei El nu si desem nae un urma, dar i lsase inelul unuia dintre ofierii si, Perdicas* I se atribuie lui Alexandru ntemeierea a 60 de orae, dintre care unele au
cptat numele su
ALTAR. Existau dou feluri de altare, unul numit homos, cellalt eschara Ho mo putea fi construit dmtr o ngrmdire de pmnt, dmtr un morman de crengi sau dmtr o grmad de pietre Pentru Dedalu,
beotienn ndicau un homos din butuci, care ardeau mpreun cu jertfele Cenua sacn ficulor, ngrmdindu-se, constituia alta rul Homosurile erau tiate mai ales din piatr, ptrat, rotund sau
dreptunghiular si erau prevzute adesea la fiecare unghi cu un apendice asemenea unor coarne ndesate Pe fetele laterale erau sculptate ornamente (ghirlande, bandelete, chiar personaje) Existau altare de
diferite
mrimi si ele se amplasau n general pe un soclu dispus n gradene Unele construcii aveau proporii gigantice, aa cum era altarul lui Hieron de la Siracuza, cel al lui Zeus de la Olimpia si mai ales altarul
lui Eumene din Pergam*, monument nalt de peste 12 m si mpodobit cu numeroase sculpturi Altarele erau plasate pe cmpuri, pe strzi n piee n curile caselor pre cum si n ana sacr a templelor Pe cele
care se aflau n cldiri nu se oficiau dect jertfe fr ajutorul focului Altarele pe care erau sacrificate animalele erau situate n incinta sacral, dar n afara cldim Un zid scund sau un lan limita spaiul sacru,
care l despreau de spatiile profane Aceste al tare erau nlate adesea deasupra unor gropi n care se aduna sngele si unde erau ntreinute focare (acesta este un sens al cu vntului eschara) pentru a arde
animalele sacrificate Numele de eschara era dat si altarelor domestice si altarelor care slujeau drept refugiu solicitanilor n sfrit, se numeau agyie altarele n form de stele, plasate la porile caselor, n
cinstea lui Apolo, protectorul strzilor
AMASIS, olar atenian (aprox 555 -525 Hr)
Numele su, de ongine egiptean, duce la presupunerea c el venea din comtoarul greco egiptean de la Naucratis, din delta Nilului Atelierul su, mpreun cu cel al lui Execias, era cel mai renumit din
Ceramica* Ne au rmas opt vase cu figuri negre semnate de Amasis, pe care se pare c le a modelat si le-a pictat el nsui, precum si o cup cu figuri rou, al crei pictor n a fost el Atunci cnd nu picta el
nsui, lucra cu pictori, crora le ddea sfaturi deosebit de utile, n aa msur nct se poate
AMFIDROMII

defini o olane de Amasis", caracterizat dup subiectele sale si dup modul de realizare a lor de pild, cele dou vase pictate de ctre Lidos Amasis a introdus n olana atic cu figuri negre elemente
personale micare, pitoresc, peisaj Subiectele sale erau mai ales mitice si eroice (Armamentul lui Ahile Htrcule disputnd cu Apolo trepiedul delfic ) Amasis a fost unul din cei mai valoroi reprezentani ai
picturii religioase si epice pe vase
AMFICTIONIE, confederaie religioas sau politic, grupnd ceti nvecinate
Sunt cunoscute sase amfictionn cea din Beotia*, care unea cetile din aceast provincie n jurul sanctuarului lui Poseidon de la Onhestos, cea din insula Calauna, al crei centru era templul lui Poseidon din
aceast insul (actualmente Poros) si din care fceau parte Egma, Atena*, Orhome nos, Epidaur, Hermione, Naupha si Prasiae, ultimele dou ceti fund nlocuite de ctre Argos* si Sparta*, dup ce le au
anexat (aceast amfictiome a disprut ndat ce a luat sfrit epoca arhaic), amfictionia de la Argos n jurul sanctuarului lui Apolo Pitianul si care cuprindea state donene, amfictionia de la istmul Corint din
care fceau parte, probabil, Corintul*, Argos, Atena, Megara* si Sicion*, n sfrit, cele mai vestite amfictiomi si singurele a cror funcionare este cunoscut, sunt acelea de la Delfi* si de la Delos* (pentru
ultima -* LIGILE DE LA DELOS)
ntemeierea amfictiomei de la Delfi era atnbuit lui Amfiction Ea reunea aproape toate popoarele din Grecia clasic tesa-lienu, beonemi, donemi cu Sparta, loniemi cu Atena, ftiotn, focidienn, malienn, locnenn, dolopu, magneii, perhebn, aemanu, acestor dousprezece popoare li s-au adugat, dup anul 343 Hr , aheenn si macedonenii Confederaia era constituit din reprezentanii fiecrei ceti, hierom nemoni numii pe un an, ei erau cei care
votau, iar fiecare popor, indiferent de puterea sa, nu avea dreptul dect la doi hieromnemoni Pilagom erau ambasadorii trimii de ctre fiecare cetate pentru a i apra interesele n fata adunm, numrul lor
nefnnd limitat Delegaii se adunau pnmvara la Delfi si toamna la Antela.n apropiere de Termopile Cultele comune erau cele ale lui Apolo Pitianul la Delfi si al Demetrei la Termopile Sarcinile con sihului
erau organizarea Jocurilor pitice*, administrarea bunurilor templului de la Delfi si aprarea intereselor de cult al zeului n cadrul acestor atribuii, consiliul a hotrt purtarea mai multor rzboaie sfinte
mpotriva popoarelor vecine care atentaser la bunurile sanctuarului Pe de alt parte, aceast confederaie panelenic
dintre ceti si s rezolve panic conflictele dintre ele Dup btlia de la Cheroneea*, amfictionia a emis o moned, prima care a avut un caracter internaional, ca simbol al uniunii dintre greci
AMFIDROMII, srbtori cu prilejul naterii* unui copil
Aceste srbtori aveau loc n a cmcea zi dup natere si constau dmtr o pun ficare Copilul, frecat cu untdelemn si inut n general de bunica sa, era purtat n fug n jurul vetrei domestice, se mprtia peste
el ap lustral, recitndu-se rug cium. Ceremonia se termina prmtr-o mas solemn Numele* nu se ddea copilului dect n a aptea zi
31 ANAXAGORA

ANAXAGORA (Anaxagoras). filosof (Clazomene Iloma aprox 500 - Lampwcos 428 Hr)
Fiu al lui Hegesibulos, d venit ld Atena la vrstd de 20 de ani, pentru d studia filosofia A fost influenat de doctrinele scolii toniene si n special de Anaximene* El cuta cauza tuturor lucrurilor ntr o fiin
suprem sau, mdi degrab ntr o inteligent primdr, Nou\, care pune n micare toate lucrurile, ceea ce prefigu reaz principiul motor al lui Anstotel Stabilit la Atena, Anaxagora a fost maestrul si prietenul
lui Penele* Platon*, care relatedz despre aceste legturi, l face pe Socrate s spun, n Fedra, c AndXdgora era un , om de tiin si c dup te d dobndit cunodsterea naturii adevrate d inteligentei si
d nebuniei', subiecte ale majoritii discursurilor sale,, el d sorbit din acest izvor tot ce erd n stdre s l fdc s progreseze n arta vorbim" n astro nomie, Anaxagora afirma c Soarele este o sfer imens de
foc si c Luna are aceeai natur ca si Pmntul Din pricina acestei doctrine Cleon i a intentat un proces* de nelegiuire iar Tucidide, fiul lui Melesias (a nu se confunda cu istoricul), a adugat acu zatia de
medism" Se presupune c, dac nu ar fi intervenit Penele, Anaxagora ar fi riscat s fie condamnat la moarte Supus la o amend de cinci talanii, ceea ce nu nsemna puin, Anaxagora a trebuit s plece din
Atena El s a retras la Lampsacos, n loma,unde se pare c a deschis o scoal Dup moartea sa si n amintirea lui, populaia din Lampsacos a ridicat n agora* un altar nchinat Spiritului si Adevrului, iar,
potrivit cu dorina pe care o exprimase, ziua aniversar a morii sale a fost serbat de ctre copiii din scoli Din scnenle sale ne au rmas numai cteva fragmente
ANAXIMANDRU (Anaximandros), filosof (Milet aprox 610-aprox. 546 Hr) Fiu al lui Praxiade, el a fost discipolul si urmaul lui Tales* I se atribuie inven tarea gnomonului* si stabilirea primei hri
geografice* Dup doctrina sa, cauza m terial a lumii era o substan infinit, etern, alta dect cele patru elemente Naterea si sfritul lumilor, care revin la forma lor original, se datoreaz unei micri
venice Lumile sunt nenumrate n infinit ns sunt pientodre,ele se succed n decursul timpului sdu exist un numr nelimitat de lumi n acelai timp Ct pnveste corpurile cereti, ele sunt sfere de foc care
pot fi mult mai mari dect Pmn tul de pild Soarele de 28 de on mai mare dect planeta noastr Nu ne au rmas dect scurte fragmente din scrierile sale, elaborate sub forma unei proze poetice

ANAXIMENE (Anaximenes), filosof (Milet aprox la mijlocul secolului al Vl-lea t Hr )


Nu se tie nimic despre el, n afara faptului c a fost dl treilea dintre mani filosofi si oameni de stunt milesiem si c era fiul lui Eunstratos Dup teoria sa, substana primordial este una si infinit, ns
determinat, cci el o asimila cu aerul Dm aceast substan s au nscut toate cele existente, att lucrurile spirituale, zeu, sufletul (care este un suflu), ct si lucrurile materiale Diferentele dintre stri sunt
cantitative, nu calitative Astfel, cnd aerul se dilat, el devine foc, n timp ce condensarea lui creeaz norii, iar cnd condensarea sporete, d apa, pmntul provenind dmtr o nou contracie a acestui din
urm element Corpurile cereti, care sunt mai uoare dect aerul, sunt susinute n spaiu de aer Astfel, plecnd de la aceast teone a rarefierii si a condensrii, Anaximene
explic diversitatea fenomenelor ce se observ n natur (de pilda vnturile sunt produse cnd aerul condensat se precipit ca urmare a unui soc )
ANDOCIDE (Andokides) olar (Atena a doua fumatate a sec olului al VI lea Hr ) I s a atribuit inventarea vaselor pictate cu figuri rou, dar se pare ca mdi degrdb, el a perfecionat acest procedeu, care
constituia o noutate Andocide era olar, dar nu a pictat el nsui el ndruma picto ml (sau pictorii) din atelierul sau Folosind procedeul figurii negre, d mbinat cele doua tehnici si se dovedete unul dintre cei
mai bum reprezentani u stilului mixt Au rmas de la el cmcispre/ece dmfore si doua cupe Sase dmfore reprezint dcest stil mixt, adic o latura are figuri negre iar cealalt ligun rou La i-na din cupe tehnitd
figurii negre este utilizat la interior, iar cea d figura rou la exterior Influenta loniana este un element de gratie la Andocide, iar tehnica lui este sigur si ngrijit El a tratat ingenios subiecte tradiionale si
mitologice (amazoane raz boinici Hercule si Cerberul, bacante si silene), pe care a tiut s le reded expre siv, mai ales gratie folosim celor dou procedee

ANDRON, partea dm casele* g retezi rezenata brbailor (Ea const dmtr o curte descoperita nconjurat de colonei de apartamentele stpnului si ale celor ce se aflau n slujba sa erau
dispuse n jurul acestor porticuri )
ANIMALE. Ele aveau o mare important n viata religioas si familial Unele specii de animale aparineau cultului zeilor sau le erau consacrate La Apoloma, turme de berbeci erau socotite proprietatea lui
Helios, zeul-soare, la argieni, caii erau
ANIMALE

consacrai Herei, iar la Samos aceast zei avea n pdurile sale sfinte turme de puni O cprioar era crescut n Sdnctuarul Dcspomei, ld Licosura, n Arcadia*, n aceedsi regiune soprle erau destinate lui
Pan Camele era animalul lui Asclepios, vulturul al lui Zeus iar porumbia a Afroditei Pe de alt parte animalele erau considerate jertfele cele mai plcute zeilor Caii erau jertfii lui Poseidon la argieni iar n
insula Calauna lui Helios la rodiem Lrui jertfii asinii lui Priap, la populaia din Lampsacos n Asia Mica Cinii erau destinai Hecatei dar n Sparta* ei erau jertfii pe altarul lui Ares Zburtoarele (cocoii
pentru Asclepios) vnatul, ani malele slbatice erau strangulate sau arse, n anumite ocazii sau in cursul diferitelor srbtori Se cunosc sacrificiile* de anima le domestice, cdre erdu prdcticate m mod
obinuit, n special hecatombele, care, la origine reprezentau jertfirea a o sut de boi Animalele erau folosite si pentru ghi cit vulturul, mesagerul lui Zeus, indica, dup i direci i n care zbura, voina zeului
Prezicerile date de zburtoare btlani, somn, vulturi erau interpretate dup poziia lor la dreapta sau la stnga obser vatoruhu, partea dreapt fund cea priel nic, iar stnga nefast Corbii turturelele
dezvluiau viitorul prin felul cum criau sau tnluiau, iar la Dodona* porumbeii au slujit drept oracole* n afar de taptul c aveau un caracter sacru, animalele erau si tovari ai omului Cinele si calul
aveau dreptul la toate preuirile Atenienn si mai ales tebann i ngrijeau cu drag caii La Teba* s au nlat un mdre numr de stele reprezentnd Cdi si clrei Se mdi tie c Alexandru cel Mare inea att de
mult la calul su, Bucefal, nct a nte meiat n India un ora n locul n care acesta a murit Cinii erau preuii si mai mult Istoria lor ncepe cu Argos, cinele ANTALCIDAS
credincios al lui Uhse i regsim apoi frecvent pe stele ca tovari ai omului, iar n epoca clasic cinii mici de la Melita fceau furori la greci, la fel ca basetul sau teckelul n zilele noastre Pisica era aproape
ignorat de ctre greci, iar numele su era confundat cu cel al nevstuicu n epoca elenistic, copiilor si tinerilor le plcea s mngie animalele cele mai ciudate capra, cu care se joac o tnr femeie de pe
o stel iepurele, cruia i se construiete un mormnt, precum si lcus ta sau greierele, pentru care se mpletesc din stuf mici cuti
ANTALCIDAS, general (navarc con ductor al flotei) spartan fiu al lui Leon Este cunoscut mai ales pentru tratatul pe care l a ncheiat cu Persia n anul 386 Hr (pacea lui Antalcidas) El s a deplasat la
Susa spre a obine un acord cu regele Artaxerxe n urma cruia toate oraele greceti din Asia Mic erau date regelui Persiei, cu excepia oraelor Lemnos, Imbros si Sciros, posesiuni ateniene n schimb,

toate celelalte orae din Grecia deveneau independente Acest tratat, ncheiat cu Sparta, pe vremea aceea cetate* de mare important n Grecia, a fost comuni cat ambasadorilor Tebei, Corintului, Argosului si
Atenei, convocai la Sardes de ctre satrapul din Lidia Cetile ostile termenilor tratatului erau ameninate c vor fi atacate pe pmnt si pe mare de ctre peri, aliai cu lacedemoniemi si cu ceilali semnatari
ai tratatului Se pare c acest Antalcidas ar fi cel despre care vorbete Plutarh primit la curtea lui Artaxerxe, regele Persiei, Antalcidas l ar fi onorat n mod deosebit pe spartan n cursul unui banchet, ofenndui, dup ce 1-a mbiat n parfumun, coroana de pe capul su Dup acest tratat umilitor, semnat
totui cu acordul aproape a tuturor cetilor greceti, Antalcidas, dispreuit de toat lumea, s a sinucis prin nfometare
ANTESTERII, srbtori dionisiace celebrate n vechea Grecie
Aceste srbtori de la sfritul lunii februarie, n care se celebra trezirea naturii dup somnul de iarn si dup fermentarea deplin a vinului, durau trei zile n cursul primei zile, numit pitigia se gusta vinul
ultimei recolte pstrat n pitoi A doua 71 avea loc srbtoarea urcioarelor (choe\) se formau cortegii dionisiace si se ddea un premiu celor mai buni butori de ase menea, se mergea spre a face libaii cu vin
pe morminte Se considera c n cursul acestor zile sufletele morilor rtceau n afara Infernului Mai aveau loc ceremonii ntr un templu care nu se deschidea dect cu acest prilej A treia zi era numit chitre,
sau Srbtoarea marmitelor, cci i se ofe reau lui Hermes Htomanul vase (chitroi) pline cu hran fiart n aceast zi aveau loc jocuri si concursuri
ANTIGONOS. l Ciclops, rege din Asia (m 301 Hr), fiul lui Filip din Elimi A fost unul din locotenenii lui Alexandru* Dup moartea lui Alexandru, la mprirea imperiului, lui Antigonos i au revenit
provinciile Licia, Fngia si Pamfilia A pornit la lupt mpotriva lui Perdicas*, care a fost ucis n 321 Dup aceea l a nvins pe Eumene* n urma a trei ani de lupte mpreun cu fiul su Demetnos* Pohorcete,
el s a luptat cu Lisimah*, cu Casandru*, cu Seleucos* si cu Ptolemeu* Dup ce a nvins flota lui Ptolemeu n anul 306, n apropiere de Cipru, si-a luat titlul de rege Si-a pierdut viata n btlia de la Ipsos*
2 Gonatas, rege al Macedoniei (Gonoi, Tesalia, 320 - 240-239 Hr), fiul
ANTIOHIA

lui Demetnos Pohorcete A luat titlul de rege n anul 283, dar nu a intrat n posesia tronu lui dect n anul 277 Alungat de ctre Piros, regele din Epir, apoi de ctre fiul su Alexandru, el si a recucerit tronul n
anul 272 I a urmat la tron Demetnos al II lea 3 Doson, rege al Macedoniei (280-220 Hr ), fiul lui Demetnos din Cirene si nepot al lui Demetnos Pohorcete A luat tronul la moartea fratelui su Demetnos
al II lea, n locul fiului acestuia, Filip Prin victoria de la Selasia, n anul 221, asupra lui Cleomene*, regele Spartei el a aprat Liga aheean*, a cucerit Sparta si a resta bilit supremaia macedonean
ANTIFIL (Artoph\tos),pu.torf>rec (Naucra tis tgipt a doua jumtate a secolului al IV lea)
Antifil a fost rivalul lui Apele, pe care l a calomniat fat de Ptolemeu* Soter, regele Egiptului El a introdus arta canea turn, ridiculiznd pe un anume Grilos (de aici a venit numele de grile" dat portre telor
satirice) Antifil a excelat n redarea clar obscurului n aceast privin este citat o pictur a sa, reprezentnd un copil suflnd peste un foc care lumineaz un frumos apartament precum si fata copilului
ANTIOH (Antiochos), nume purtat de treisprezece regi din dinastia Seleucizilor* $1 de patru regi din Comagene (regiune din nordul Siriei), care triau n orbita romana la nceputul erei cretine
ANTIOHIA (Antiokheia), ora din Siria, situat pe malul stng al Orontelui, ntr-un es Jertil
Oraul a fost ntemeiat n anul 301 Hr de ctre Seleucos* Nicator, care i a dat acest nume n cinstea fratelui su, Antioh El l a populat n parte cu locuitorii unui
ora vecin numit Antigoma, dup numele ntemeietorului su, Antigonos* Ciclops Situat la rspntia drumurilor care legau Asia Mic cu Siria, Antiohia a devenit capitala regatului Seleucizilor, care au
ridicat aici numeroase monumente si au fcut dmtr ns rivala Alexandriei* din Egipt Asemeni Alexandriei, ca si majo nttn oraelor elenistice, Antiohia a fost construit dup un plan ortogonal si a fost
mrit treptat de ctre diverii regi ai di nastiei depind de fiecare dat metere ?ele sale iniiale si ajungnd chiar pn la poalele joase ale muntelui Silpos care o domina Oraul era strbtut de o strad
lung mrginit de porticuri, c IR se n tindea de la poarta dinspre Alep pn la poarta spre Dafne (aceasta aflat la mic deprtare, era o insul de \erdeata n mij locul unor izvoare si cascade, unde se nla
un celebru sanctuar al lui Apolo) Apeducte aduceau Antiohiei apa din munii nvecinai Cucerit de ctre romani n anul 64 Hr , Antiohia a devenit rese dina legatului din Siria Sub ocupaia roman, oraul
a continuat s fie nfrumu setat, mbogtindu se cu alte temple, cu fntni, cu piee publice (dou agore gre ceti si un forum), cu palate si bazilici, precum si cu un teatru si un amfiteatru Oraul a continuat
s se mreasc, n pofida numeroaselor seisme care au culcat la pmnt, n repetate rndun, monumentele sale, de fiecare dat ele au fost curnd reconstruite n secolul al III lea, strzile principale au fost
pavate Din aceast penoad (secolele al III-lea si al IV-lea) dateaz majoritatea frumoaselor mozaicuri care serveau drept pavimente pentru locuinele bogtailor, regsite n ora si n mprejurimile Dafnei
n Antiohia a fost folosit pentru pnma dat numele de cretin ANTIPATROS
ANTIPATROS, general macedonean (190- /y Hr)
Om de ncredere al lui Filip M al lui Alexandru cel Mare, tare i a ncredinat regenta n regatul Macedoniei n anul 334, cnd a pornit spre Asia Antipatros a pci ficat Tracia si a luptat cu succes contra
laccdemomemlor, aceasta n a mpiedicat o pe Olimpia mama lui Alexandru", s l n locuiasc cu Crater* La moartea lui Alexandru, Antipatros a pornit un r/boi mpotma grecilor care doreau s si redo
hancleasc independenta (r/boiul lamiac) si a fost asediat n Larma A scpat datorit actorului dat de l eonatos si de Crater si i a putut nv inge pe greci la Cianon (322) Antipatios a avut de dus lupte contra
lui Pereii as* si a lost numit tutorele familiei lui Alexandru Pe patul de moarte,el a n credmtat lui Polispcrhon* regenta n re gatul Macedoniei si tutela copiilor lui \lexandru, n detrimentul propriului su l
iu Casandru*
rbal
i pi mc ipala a

APATURII,
franuloi

Apaturnle durau trei zile, n cursul lunii Pianepsion (octombrie) si reuneau toi copiii familiilor existente n fratm* Un copil nscut n cursul anului era introdus n fratria tatlui n a treia L\ a Apaturulor, /i
care era numit koureolis
APE. Regiunile muntoase ale Greciei erau bogate n izvoare, dar apa lipsea uneori cnd cetile erau situate ntr o regiune arid Oraele aezate pe malul rurilor, precum Sparta* n apropiere de Eurotas,
nesufennd de acel regim de uscciune al temnd cu perioade de ploi toreniale, regim curent pe rmurile Mediteranei,nu aveau greuti n privina alimentm cu ap Dar numeroase ceti, ndeosebi cele
ridicate
pe nlimi stncoase, nu erau alimentate dect prin cisterne care adunau apa de ploaie Casele particulare aveau propria lor cistern si, n plus, erau amenajate cisterne mari pentru cei ale cror aezri erau
lipsite de cistern n multe orae ahmen tarea cu ap se fcea prin fntni publice Acestea proveneau din captarea a unui izvor precum fntna Kaliroe de la Atena*, dar extinderea oraelor i a silit pe
locuitori s si aduc apa de la izvoare n deprtate cu ajutorul apeductelor Astfel n secolul al VI lea Hr Pisistratizu* au adugat i/vorului Kaliroe apa adus printr un apeduct de 4 km ceea ce le a n gduit
s mpart debitul n nou guri, de unde numele de Eneacrounos dat de atunci acestei fntni
Fntnile si apeductele erau puse sub supravegherea unor epimeleti*, iar cei care murdreau apa splndu se n ea sau adpnd vitele riscau pedepse foarte aspre
APELA, adunare consultativa a poporului la Sparta*

La apela luau parte toi spartanii n vr st ele peste 30 de ani Ei se adunau cnd era lun plin, ntr o cldire numit skias, deci n fiecare lun (La origine, aduna rea se inea n aer liber) Participanii alegeau
pe magistrai si pe senatori si, teoretic, rezolvau chestiunile referitoare la rzboi si pace Poporul i exprima opinia prin aclamaii De fapt, el se mrginea la a accepta sau a respinge, fr discuii, propunerile
care i se fceau
APELE (Apelles), pictor (Cos sau Colofon, a doua jumtate a secolului al IV lea Hr )

A fost unul clin cei mai vestii pieton greci si contemporan cu Alexandru cel Mare,
ARTOS

care nu voia s fie pictat dect de ctre el


Dei cunoscut cle|a, Apele a mers sa
lucreze sub conducerea m ieirilor din
Sicion* astfel c este inclus n scoal i de
multe portrete ale lui Alexandru reah/ate
de Apele dintre care cel mai renumit l
reprezint pe cucentor /variind fulgerul
asemenea lui Zeu>, apoi un Miriule o

erau reprezentate totdeauna din fat


(ochii, bustul) A inventat si arta tonurilor
estoni pate pentru contururi si a folosit
cu dibcie jocurile de umbre, de unde
porecla de
cele <'le contemporanilor si prin
natuialete si noutate
APOLONIOS (Apolbnos) DIN PERGA,

din valuri, care i ar ti fost inspirata de


262 - aprox 180 Hr ) A fost unul din
renumita curtezan F riaca dup relatarea cei mai mari materna ticieni ai
lui Plinul cel Btrn puuri reprezenta
antichitii, fim 1 poreclit , Marele
seometiu A profesat la Alexandria*,
lormandinjuriilcioct.it aigintie Apele
apoi 1 i Pi P-I un* pentru a reveni dup
aceea ta
din vremea sa p "ii /ele tie se vindeau
foarte scump 11' supui >,a cntieii
opiniei
erm semnalate de ctre tre. ti n (hste
celebr anecdota ek Mire ei/m ini care e\

sun te (lsitc ele Papus din Alexandria,


din secolul al IV ica) ( uprnire la u
n^me.
Ci, pn\in> ta CocMios ete Ne a ram s
lotui o n urc parte din tratatul sa
privitor

ficate si alte paiti ale unui tablou Pic t


>ru, 1 aoprit /icndu i ,C i/miiule,nu mai
-.u-, de nclminte 1 ') Ce i mai
cunoscuta ope r a lui Apele este
Calotmia o alegone pe care a descris o
Lucian Desenator re m u cahil.elsi
mbuntea continuu stilai s,

mventitorn trigonometrici
ARTOS, strateg al U^u aheene
(Sicum, 271-Aexion 213 i Hr ) C uni
Artos era copil, a fost asasinat tata!
su Clinias Crescut la Argos*,

pictat dect cu patru culori alb, rou


galben si negru culori fundamentale uti
Uzate m pictura pe vase Dup ce i ter
mina tablourile, le acoperea cu un fel de
lac, care ddea un plus de strlucire culo
nlor sale si le apra de praf
APOLODOR (Apollodoros) zis Schiagraful, pictor (Atena, sec olul al V-lea
Hr ) Apolodor a iniiat o revoluie
capital n pictur, aceea de a nfia
corpurile si din profil, pn la el unele
pri ale corpului

t icut ca patna sa s intre n Liga


aheean*, tund numit strateg al acesteia
Vreme de zece am a rmas stpnul ligii,
s a aliat cu Ptolemeu al 11 lea din Egipt
si a acionat pentui eliberarea
Peloponesului de sub Iiigul tiam n anul
243 Artos a alungat garnizoana
macedonean din Acroconnt si a
introdus Corintul* n lig A luptat
mpotriva etohenilor, apoi s a aliat cu
acetia contra lui Demetnos al II-lea din
Maftdoma (238), dar a fost nvins n
anul

ARBITRAJ NTRE CETI

233 la Filakia, n apropiere de Tegea ntru ct etohenn l prsiser, el a restabilit situaia prin diplomaie, iar n anul 229 a fcut s intre n lig Argosul si Hermione Curnd Artos s a confruntat cu
Cleomene* din Sparta si a cerut n lupta contra acestuia ajutorul lui Antigonos* Doson victoria acestuia la Selasia (n anul 222) a restabilit influenta macedonean n Pelopones n anul 220 nvins de ctre
ctoheni 11 C )ties Artos s a retras la curtea lui I ilip al V lea urmaul lui Antigonos dar era att de incomod pentru noul rege, nct acesta a pus s fie otrvit cnd s a ntors n Pelopones

ARBITRAJ NTRE CETI (pentru arbitru publiu sau privai la Atena > DlAETETO nainte de a porni la un ra/boi sau atunci cnd un rzboi se prelungea se ntmpla ca prile s fie de acord sa aduc
diferendul lor n fata unui arbitru Acest i putea fi un oracol un tribunal mai multe persoane desemnate m aeest scop s iu un personaj cu mare presti eiu Arbitrul hxa /m si locul judecii prile n cauz i
desemnau mandatam (sindicii) care veneau s le susin pretcn tiilt Arbitrul ddea hotrrea, care uneori cri nscrii pe coloane sau pe buci de marmura iar adversarii puteau depune un ji ramam c vor
executa sentina nainte i'e a porni primul rzboi contra Spartei*, rrtscnienn au propus ca litigiul sa fie adus m t it<' areopagului* Atenei* sau a amficti oniu* argiene n Asia Mic si n insulele vecine
animnetii erau tirani (-> TIRANIE) si legislaturi n general desemnai de ctre pri n urma unui compromis si nsr cinai s i reglementeze echitabil drepturile si sa serveasc drept arbitri ntre grupri
Astfel Pitacos* a fost chemat la conducerea Mitilenei,n insula Lesbos, si *fost
numit aisimnet pentru a fi arbitru ntre partide Milesienn dei czui sub jugul perilor, au cerut panemlor arbitrajul, pentru a pune capt luptelor dintre partide care duseser la pierderea cetii* Penandru
din Connt* a fost chemat de ctre Trasibul, tiranul din Milet* pentru a reglementa diferendul dintre Milet si Aliates regele din Lidia de isemenea el a fost ales de ctre Pitacos si de ctre atemem pentru a
reglementa litigiul acestora cu mitilenienn n privina Sigeei Temistocle* i arbitrat si el conflictul dintre Corint si Corceira n privina promontonuhn de la l cuc ide Se ntmpla totui ca un i din pri sa
refu/e arbitrajul astfel corintcnn au refuzat si fie remis or icoliilin de 11 Delti dreptul de a decide in conflictul c irc. i opunea corci nemlor in privina coloniei de la Epid imnc Exist si exemple care itcst ca
dup ce accepta un irbitru un i din pri retuz i sa i aplice hotirlnlc i fost cazul tebamlor c ire nemulumii de hotrre i C orintului in diferendul pe tare l aveau cu atcnienn cu privire 11 PI itee i au pornit
totui r izboi si au fost nvini de ctre itemcni
ARCADIA, r^iune a Peloponewlui* Este acoperita m cea mai mare parte de muni Limitat 11 nord de Ahaia la est de Argolida, e i nu este fertila dect 11 sud, ctre Meseni i* si L iconia* si la vest n spre
Elida Protej ii de muni arcadienn au suferit puine schimbri si au scpat de nv alire i doriana Ei au luat partea meseni enilor contra Spartei n cursul r/boaielor clin Mesenia Vreme ndelungat arcadienn
au trit n mici trguri autonome demele* (fiecare avnd demiurgii* si) luptnd adesea unele mpotriva altora Grupuri de ctune formau ceti independente si rivale Cleitor, Mantineea*, Tegeea,
Orhomenos n secolul al VH-lea Hr ,
ARGOLJDA

Anstocrates a ncercat s constituie un regat arcadian avnd cetatea Orhomenos drept capital, dar n a izbutit Totui cultul lui Zeus Licaios,n apropiere de Licosura, reprezenta o legtur religioas ntre arca
dieni, care se adunau n cinstea lui Dup btlia de la Leuctra* Epammonda* a ncercat s uneasc provincia si a nte meiat Megalopohs, care s i fie capitala Anexat de ctre Liga aheean* Arcadia a
devenit provincie roman
Locuitorii din Arcadia se ocupau de creterea vitelor, de cultivarea cerealelor n vai si practicau vntoarea Pan Artemis Zeus Licaios erau divinitile cele mai celebrate Locuitorii numii pelasgi sau
indigeni de ctre ceilali greci coborau direct din ocupanta preistorici si din aheenn* refugiai acolo cnd a avut loc nvlirea dorian 1 se considerau pe buna dreptate poporul cel mai vechi din Grecia
AREOPAG. Acest tribunal care i trgea numele de la colina lui Aics, unde i avea sediul Atena era nsrcinat la ori gme s veghe/e asupra felului cum admi mstrau funcionam publici si asupra
atribuiile nalta sa supraveghere se exer cita asupra administrm statului, ct si asupra deliberrilor adunrilor n plus avea si nsrcinarea de control al educaiei n secolul al V lea Hr Efialte n acord cu
Penele* i a retras dreptul de supra veghere asupra gestiunii treburilor publice si nu i a lsat dect jurisdicia n materie de crime n urmtorul secol sub Euclid, tribunalul si a recptat vechile sale atn butii
Totui puterea sa era limitat iar cazurile dificile le deferea eclesiei* sau hehastilor el rezervndu si rolul de acu zator Se mai ntmpla ca el s deschid anchete contra unor particulari, fie din proprie
iniiativ, fie n urma unor acuzaii
Aciunea sa se extindea si mpotriva leneilor si a risipitorilor n sfrit, una dm atribuiile sale principale era de a apra religia statului si, mpreun cu heheea* se ocupa de procesele* de impietate Areopa
gul a rmas celebru prin nalta sa inut moral, care n a slbit n cursul perioade lor de corupie a moravurilor La origine el era alctuit din eupatnzi* si Solon a vrut ca membrii si s fie recrutai dintre ar
hontn* care si au ncheiat activitatea Cnd arhontatul a devenit o instituie democra tic membrii areopagului proveneau din toate pturile societii, dar acest tribunal si a meninut prestigiul moral, mai ales
pentru c pstrndu si funcia toat viata areopagitn erau n majoritate oameni btrni
ARGINUSE, mici imule pe rmul tolidei (Asia Mica) in fala oralului Mitilene
Aceste insule sunt vestite datorit victo i iei navale pe care atenienu au repurtat o asupra spartanilor, n largul coastelor lor m anul 406 Hr Totui, cnd generalii atemem s au ntors n patrie, ei au fost
acuzai si condamnai la moarte deoarece nu ndepliniser acea datorie sfnt care consta n a culege mortn si rniii mprs tiati pe mare
ARGOLIDA (Argolis), regiune din norii estul Peloponesului* mrginit la nord de teritoriul Corintului* la ve\t de Artadia* iar la sud de Lacoma*
Aceast regiune maritim are coaste stncoase si cu conturul neregulat foarte ntinse iar interiorul este mai ales muntos (muntn Arahnaeus, Arterrusuis, Parteiiius) Regiunea de la Lerna si de la Argos*, uda
ta de Inahos, era mltinoas, ns a fost amenajat nc din epoca preistoric ARGOS
pentru culturi si pentru creterea vitelor A fost un centru de cretere d cailor Populat nc din epoca neolitic, regn aheeni* din Micene au stabilit in Argolida un regat puternic, suveranul cel mai puternic al
acestuia fund Agamemnon Ocupata de ctre dorieni* Argolida a fost mprit in patrii regiuni n epoca istorica Argis Epulauna Troe/ema si Hemionis Argos care domina regiunea \rgis s a extins m
detrimentul oraelor Micene Nauplia (din care a fcut portul sau) si Asinea Fpieiaur construit 11 golful Saronic a colom? it Egina s a ah it cu Spaita n cursul rzbo lului peloponesiac* si a fost ilipit de
Argolida abia de ctre rom ini Caii s n erau vestii prin frumusee i rasei lor l pidaur idmmistra sanctuarul nvecmit dedic it lui Ase k pios Iroe/ema patn \ lui Te/tu a fost aliai cu Atcn i cu mult in untc de a
trece de parte \ Spartei* si de a fi supusa de eatre macedoneni si apoi de c itre romani Fa eri nchinai lui Poscidon n timp ee Hermiom i a\ea un sanctuar vestit l zeiei Dcmeter Htonia Ocupit de ctre
dorieni apoi de ctre irgiem Hermiom i a fost ncorporai Ligii aheene* ele ctre Artos* nainte de a elevem roman
ARGOS, urci') din Pelopones* cel mai important dup Sparta*

Potnv U legendei Argos a fost ntemeiat de ctre Inahos regele pelasgilor, si era socotit drept cea mai veche cetate* din Grecia Integrat imperiului aheean* de la Micene Argos a fost guvernat de ctre regn
herachzi dup nvlirea doriana n epoca arhaica, Argos s a aflat in fruntea ligii cetilor donene din Pelopones, al crei centru se afla n templul su dedicat lui Apolo Pitaios Cetatea a atins apogeul n
secolul al VIII lea Hr sub regele su, Fidon Apoi a fost guvernat de o oii
garhie* si a disputat cu Sparta dominarea Peloponesului Aliat cu Atena n timpul rzboiului peloponesiac*, cetatea Argos a fost nvins de ctre spartani la Mantineea (m anul 418) La nceputul secolului
urm tor a fost dominat de luptele intestine dintre oligarhii si democrai, fund apoi supusa unor tirani n secolul al III lea Argos i intrat n Liga aheean* si a fost cucerit de ctre romani n anul 146 Pe n ilta
si icropole se afla templul lui 7eus l insaios alturi de sanctuarul lui Apolo /eiU Ateu i avea si ea un cult propriu, d w mrci divinitate protectoare a orisului Argos era Hera al crei templu cclebiu numit
Heraion era situ it ntre Argos si Mieene
ARHIMEDE (Archimedes) matemali cian (Siracu a 2Y7 ui 212 Hr )

\ fost imti it n astronomie de ctre t itl s ui Feidi s si l a auit c i tovar de studii pe Conon din Samos (astronom si mate nutieian ile crui lucrri s au pierdut) Ram s n legltura cu el, Arhmiede ne reia te
iz i in prelata lucram sale Despre c \ ctctiatura parabolei adresata lui Dositeu ca l preuia mult pe Conon si i arta unele teoreme nainte de a le publica Arhimede a plecat n Alexandria*, unde a publicat
mai multe lucrri si a inventat urubul infinit n timpul asedierii Siraeuzei* de eatre generalul rornan Marcellus, a m ventat numeroase instrumente care au inut n loc flota romana, dar a fost ucis de ctre un
soldat roman, cnd oraul a fost cucerit fcl este ntemeietorul mecanicii raionale si, dup tradiia cdre deosebed pe savanta ira cuzam pe care o criticase deja Platon*, folosea pe plan practic descoperirile
sale teoretice Arhimede a fcut studii celebre asupra hidrostaticii, catoptncii si astronomiei* El a construit dou planetare,
40
dintre care ntr unul, cu un singur motor, transmitea micarea cu un curs inegal a unor astre Dintre lucrrile sale ne au rmas Despre msurarea cercului Despre conoizi M despre spirom Despre spirale Despre echilibrul
planurilor Despre cvatlra tura parabolei Despre metoda relativa la teoremele mecanice Despre corpurile care plutesc si Aienarul lucrarea cea mai im portant pe care o avem cu privire la astronomie

ARHITAS (Archytas) DIN TARENT,


filosof matematician brbat ele stat (Torent apro\ 4W Hr - 160 Hr)

Filosof pitagoneian el a guvernat Farcntul muli ani si a fost prietenul lin Platou* pe care l a salvat de ncercarea lui Dionisios tiranul Siraeuzei de a l omor Fste posibil s 11 pierit m cursul unui n iu fragiu
n Aelnatica FI este unul din n te
ziua de munc, dar primea uneori sume mari la comanda sau la sfritul lucrrilor aa cum d fost cdzul lui Euforbios n secolul al IV lea Hr De multe ori drhitec tu erau si sculptori, totdeauna ei lucrau n
strnsa colaborare cu pietoni si cu sculptorii desemnai s decoreze monumentele publice si religioase
n afar de cei care s au distins ntr o ali art se tie prea puin despre \iata arhitecilor ale cror nume ni le a lsat Grtcia ei au fost totui destul de nume roi iar unele nume rmn legate de cteva lucrri de
mare important Epoc i preeleme ne a lsat legenda lui Dedal constructor al labirintului de la Cnosos, precum si numele lui Trofomos si al lui
templului de la Delfi* a Te/aurului Un Mimas de la Orhomenos M \ eelm de la Hinea Aceste personaje nu par ins sa ti
a sens despre aeest subiect A reehctat si un tratat Despre matematici Nu ne au ra mas elin operele sale dect cteva analize ale lui Porfir si Boctiu Arhitas a construit mai multe aparate automate, printre care
un pe>rumbel care zbura
ARHITECT. Arhitectul era si antrepre nor El conducea muncitorii angrenai in diferitele construcii si adesea nu putea fi deosebit ele acestid Nu se tie ce pregtire avea arhitectul dar sunt informata c
uneori se nregistrau plngeri cu privire la ignoranta sa Se pare c arhitectul nu se bucurd de o reputaie deosebit Doar cnd se distingea prin lucrri de amploare i se recunoteau meritele, dar arhitectul n-d
ajuns mcioddt la notorietatea pictorilor sau a sculptorilor Arhitectul era pltit n general de ctre comanditarul su dup
secolul l VI lea Hr pentru a ic.;asi nume recunoscute de arhiteci
Roccos din Samos, turntor si arhitect, a construit Heraionul din Samos, iar con ceteanul su Teodor care era si el turntor si gravor, a fost chemat s nalte templul B' din Efes Tradiia le atribuie n
colaborare cu Smihs din Fgma cons tnnrea labirintului de la Lemnos Hersifron din Cnosos si fiul su Metagene au construit n jurul anului 580 primul Artemision din Efes, folosind pentru pnma oar
ordinul* ionic Policrate, tiran al oraului Samos si mare constructor l a chemat pe lng dnsul pe Eupahnos din Megara pentru a concepe unul dm cele mai mari apeducte subterane din antichi tate Secolul
urmtor este de o rodnicie incomparabil Hipodamos dm Milet a recldit Pireul, rspndind n acest fel planul ortogonal n lumea greac Coroebos
41 ARHONTE

d nceput construirea templului de la Eleusis, pe care l au terminat Xenocle din Atena si Metagene din Xipete (Atica) Cahcrate si Ictinos si au mprit gloria construirii Partenonului*, capodoper de
subtilitate, n care lumina se deformeaz n jocul liniilor curbe Tot Ictinos a fost chemat n Arcadia pentru a nla templul lui Apolo din Figalia (templul lui Basae) m timp ce artitii atenieni au terminat
templul lui Zeus de la Olimpia nceput de un arhitect din Elida, Libon Cleaetas a muncit la hipodromul din Olimpia, iar Mnesicle a n/estrat intrarea Acropolei* din Atena cu splendide propike Policlet* din
Argos a construit teatrul din Epidaur si tolosul vecin n timp ce n secolul urmtor un alt sculptor nu mai puin celebru, Scopas*, a nlat pentru tegcati templul Atenei Alea n care a folosit ordinul co mitic,
recent imaginat de tatrc Cahmah* Paeomos din Efes si Dafms din Milet* au construit n secolul al IV lea templul Didimei, iar Pitios templul Atenei de la Pnene (aprox 334) Macedoneanul Dmocrate a trasat
planul Alexandriei* a crui construcie a nceput la sfritul secolului, n timp ce Filon a ridicat o colonada n apropierea templului de la Eleusis* si edifica la Pireu un arsenal pentru l 000 vase, cruia i a dat
foc Sylla n secolul I Hr Perioada elenistica ne a lsat numele unor arhiteci precum Diognete din Rodos, Epimah din Atena Sostrate din Cnidos a nlat farul din Ale xandna pentru Ptolemeu Soter, la
cererea lui Ptolemeu Filadelful, Fenix a spat un canal pentru a transporta pe calea apei un obelisc la Alexandria Hermogene a ridicat temple la Teos si la Magnesia, iar Targehos din Trales a rspndit
ordinul corintic, care avea s predomine n cursul perioadei romane, este cunoscut si
Batrahos din Lacedemoma, care a nlat mpreun cu Sauras templele porticului de la Octavia (secolul I Hr ) si mai ales Apolodor din Damasc, care a construit la Roma Forumul lui Traian si a amncat
peste Dunre un pod fabulos
n timp ce pietoni obineau uneori sume exorbitante pentru operele lor, arhitecii erau prost pltii, doar ceva mai mult dect muncitorii care lucrau sub ordinele lor Ctre sfritul secolului al V lea Hr ,
arhitectul Erehteionului capt o drahma atic pe zi ceea ce reprezenta n acea epoc salariul muncitorilor La nceputul secolului urmtor arhitecii tare lucrau la Eleusis obineau zilnic doua drahme atice La
mai putui de jumtate de secol mai tar/ui arhitectul Asclepionului* de la Epidaur era pltit cu l ,5 drahme pe zi, ceea ce era, la acea epoca suma alocata timp de opt ani lui Xenodor care lucra la Delfi ulterior,
aceasta sum zilnica i a fost dublat Dife nte alte mrturii despre salam pe care le a\em se nvrtesc n jurul acestor sume Nu se cunosc dect ttev i excepii, precum acel Euforb care,n aceeai epoc, a
obinut patru drahme pe zi vreme de trei ani Se pare chiar c m secolul urmtor salariile au iost si mai mici aa a fost, de pild, cazul lui Antigonos care, prin anul 250, primea l ,5 drahme pe zi, adic un
salariu anual de 540 de drahme
ARHONTE, nume purtat la Atena de magistraii iei mai nali
La origine (nendoielnic ncepnd din secolul al X lea Hr ) exista un singur arhonte funcia, fund ereditar, rmnea n tamilia Codnzilor* Redus dup aceea la zece ani, aceast magistratur a devenit
accesibil tuturor eupatnzilor*, pn ce o revoluie, anterioar lui Clistene*, l a nlocuit pe arhontele unic pnntr-un colegiu
42
ARISTARH (AR1STARKHOS) DIN SAMOTRACE

de nou membri, rennoii anual, care s-a meninut n epoca clasic Preedintele colegiului a fost arhontele eponim al doi lea arhonte a luat numele de basileus* al treilea era polemarhul*, ceilali sase au fost
tesmotetu* si lor li s a adugat un secretar, astfel nct numrul membrilor colegiului s fie egal cu al triburilor (zece) Arhon tele eponim ddea numele su anului civil, prunul a fost un anume Creon (n
anul 686 sau 683 Hr )
La nceput colegiul a avut ca sarcin administrare i statului n epoca clasic ns atribuiile sale se mrgineau aproape numai la justiie Eponimul* judeca litigiile tamihale si chestiunile de motenire si se
ocupa de srbtorile religioase, precum Marile Dionisn Arhontele rege, sau basi leus pstrase atribuiile religioase ale lostului monarh si avea n sarcina sa jude ctile privitoare l > omonin si la sacrilegii
Polemarhul* la origine ef al armatei, i exercita autoritatea asupra metecilor si asupra strinilor cu prilejul proceselor*, ocupndu se de dreptul internaional" si organiza funeraliile cu caracter naional Cei
sase tesmoteti erau pzitorii legilor Aceti magistrai erau alei prin tragere la sorti n fiecare din cele zece tribun*, n fiecare an un alt trib fund exclus de la tragere Eponimul i avea sediul n agora*, n
apropierea statuilor celor zece eponimi care dduser numele lor fiecruia dintre cele zece tribun basileus era instalat n apropierea Pritaneului, polemarhul se afla m afara zidurilor, n apropierea Liceului,
tesmotetu ocupau Tesmotetionul Arhontu prestau un jurmnt si trebuia s dea socoteal la expirarea mandatului

ARISTARH (Anstarkhos) DIN SAMOS, astronom .>! matematician (Sama',, aprox 310 - 230 Hr )

Despre viata lui Anstarh se tie doar c a fost elevul filosofului peripatician Straton din Lampsacos si c a lucrat la observatorul din Alexandria Punnd ba ?ele tngonometnei, Anstarh s a strduit s msoare
suprafaa Soarelui (n acest scop Arhimede* va inventa un aparat) pe cea a Lunii si deprtarea lor de Pmnt Calcu lele sile sunt apropiate de realitate n ceea ce prneste Luna Celebritatea sa a fost dat de
faptul c si a imaginat sistemul heliocentric pe care l a reluat Copernic Soarele, imobil este plasat n centrul Urmersului care este finit Pmntul face zilnic o micare de rotaie n jurul su si o rotaie anual
n jurul Soarelui El este o planet printre celelalte toate avnd mis cn identice Aceast concepie a avut un slab rsunet n antichitate
ARISTARH (Anstarkhos) DIN SAMOTRACE, t>ramatician(Samotrace 229-Cipru 157 Hr )

A fost elevul lui Aristofan* din Bizan si s a stabilit la Alexandria, unde profesa maestrul sau El a ntemeiat acolo o scoal de gramatic si de critica, iar Ptolemeu al VI lea Filometor i a ncredinat educaia
fiilor si Bolnav de hidropi/ie, el s a retras n insula Cipru, unde s a sinucis pnn nfometare Anstarh din Samotrace este considerat ntemeietorul critica literare A redactat peste opt sute de comentam cu
privire la diferii autori A rmas celebru mai ales prin lucrrile sale asupra poemelor homerice, crora le-a fcut o critic sever, blamnd fr cruare un numr de versuri pe care le-a considerat ca
interpolate
43 ARISTIDE

ARISTIDE (Anstides) om politic (Att na apro\ 541)-aprox 468 Hr) zis Cel dr pi din tuni integritii sale
Fiu l lui Ltsimih Anstide aparinea un i \uhi fimiln A luat p irte n anul 49<) l i hat iha d, la Maraton , avnd calitatea de ti ikg* al tubului* su iar m anul urma tor a fost ai honte S t opus luiTemistoclc',
care a manevrat ca sa fu. ostraci/at* (aprox 484) Dei a fost n exil Anstide a coni nuat sa aduc servicii patriei si I a ijutat pe rcmistocle cu sfaturile s ile in momentul hatthei de la S ilamma* (480)
Rechemat din exil i a corn ind it pe itcmeni la PI iteca in inul urimtor FI a c l mat conflictele care u opuneau pe itenicni lui Pausmias" si sp irt inilor apoi a obinut pentru Atena mpreuna cu Cimon (477)
comanda mentul Confederaiei m intime ( LIGILE DE LA DFLOS) A devenit sufletul luptei contra perilor si i a con\ ins pe aliai sa se alture atenicrulor in ace ist i lupta Ultimul -, iu ict politic a fost sa
fixe/e cu echitate contribuia pe care membrii ligii urmau s o tumize/e pentru ntreinerea flotei comune \ murit nat ele s irac ine"!! n a lsat destui bani pentru nmorm uitarea sa iar copiii si au tiebuit sa fie
ajutai de ctre stat sa se poat stabili
ARISTIDE (Anstides), pic tor' (Teba mijlocul set olului al 1\ lea Hr )
moral Subiectele sale redau n general tulburrile sufleteti, crora li se aduga un patetism destul de morbid Se citeaz un tablou al su care reprezenta o mam care, n timpul cucerim si jefuirii unui ora,
agonizeaz si al crei copil ncearc s ajung la snul ei, aceast oper a emoionat att de mult pe Alexandru cel Mare, nct a dispus s fie transportat n
palatul su de la Pella Reputaia lui Anstide era imens si pnzele lut se vindeau foarte scump Astfel, Ataliu* din Pergam a oferit 100 de talanii pentru una din operele lui Bolnavul Anstide a pictat pentru
Mnason tiranul dm Cltea un tablou care reprezenta o btlie intre greci s, pers, s, n care figurau nu m u putm de 100 de persoane preul convenit pentru fiecare figura fund de K) mine 1
ARISTOFAN (Anstophanes) poet dramatic t < / mai de seama autor de come du al antichtatu (Alina aprox 44*> -apro\ 3^6 i Hr )
Din \i ia lui Anstofan nu se tie de cit ci i ivut trei fu si ca tatl s ui I ilip u e i proprieti n insula Fgma Anstofin i compus iproximativ patru/eci de comedii dintre care s au pstrat l l Cntic l vremii s ile el a
paiodiat si a atacat oameni vestii (Cleon Socrate*) zu (Diomsos Hcrcule) Conservator el a luptat mpotriva ideilor noi (educaia solistica repiezentati de ctre Socrate, concepiile cu privire la tragedie ale
unui Eunpide*) A ndiculi/at patima atenienilor pentru procese* M a atacat chiar si democraia subiect eu pn vire 11 care atememi erau fo irte bnuitori Scriind n perioada rzboiului pelopone siac* care nu
se mai sfrea el a nchinat cea mai mare parte a talentului su cauzei pcii si reformrii moravurilor si institu tulor Atenei
ARISTOFAN (Anstophanes) DIN BIZAN, gramatiLian (mijlocul secolului al III lea Hr )
Discipol al lui Eratostene* si al lui Zenodot din Efes, gramatician si conser vator al Bibliotecii* dm Alexandria* sub Ptolemeu al Il-lea Filadelful, Anstofan a devenit la rndul su conservator al
ARMATA

celebrei biblioteci si a fost maestrul lui Aristarh* din Samotrace A lucrat asupra textelor homence si a scris o lucrare des pre Curtezanele Aticii l se stnbuie mtro ducerea accentelor n scriitura greac

ARISTOGITON - HARMODIOS
ARISTOTEL (Anstoteles) filosof (Stagira Macedonia 384 - Chaleats tuhec 322! Hr )
Tatl su Nicomah era medic al rege lui Macedoniei La 17 am Aristotel a venit la Atena* si a devenit elevul lui Isocrate* si apoi al lui Platon* n anul 347 la moar tea maestrului su, Anstotel a prsit Atena
pentru Atarneea din Asia Mic, al crei suveran Hermias i a dat n cstorie pe fiica sa Pitias n anul 342 a fost nsrcinat de ctre Fihp* al II lea din Macedonia cu educaia fiului su Alexandru* (cel Mare)
Aristotel a rmas apte ani n Macedonia, iar in anul 335 s a stabilit la Atena unde a ntemeiat o nou scoal filosofic. Liceul* A rmas la Atena pn Ia moartea lui Alexandru (328), apoi, fund acuzat de
impietate de ctre partidul antimacedonean, s a retras la Halcis Pe lng opera sa filosofic, n care a pus bazele unei meta fizici raionale si realiste, n opoziie cu idealismul platonician, activitatea lui
Anstotel a mbriat toate domeniile Alexandru cel Mare nu l a uitat pe maestrul su, din campaniile sale ndeprtate, i trimitea specimene de plante si de animale necunoscute Aristotel a ntemeiat zoologia
(Istoria animalelor Parn ale animalelor) si ne ndoielnic botanica*, lucrrile Liceului n acest domeniu ne-au parvenit numai prin discipolul su Teofrast ncepnd cu secolul l Hr , influenta lui Anstotel,
con siderabil n ceea ce privete dezvoltarea
gndim occidentale, resimtindu se nc si n epoca noastr
ARMAT, n epoca homeric, armatele erau alctuite din infanteriti, la ordinele unui prin care conducea un car Nu se tie cum erau recrutai rzboinicii, dar n cursul luptelor aveau important numai
cpeteniile care, cobornd din carul lor, se bteau corp la corp cu dumanul, fiecare ncercnd s se disting prin fapte eroice individuale
n epoca clasic organizarea instituiile militare a variat, n funcie de ceti La Sparta* educaia* era orientat spre rzboi De la 16 la 20 am, cetenii tineri nvau meseria armelor, fund instruii de cei mai
vrstnici , irenn', nainte de a intra n armata activ, unde serviciul dura pn la vrsta de 60 de am Spartanii plecau n carjipame fund comandai de unul dintre cei doi regi ei erau mbrcai cu o manta roie,
ca s nu se vad dac le curge snge, si purtau prul lung, spre deosebire de ceilali greci Armata, format din ceteni (homoioi) si din peneci*, slujii de ctre iloti*, alctuia un singur corp mai important
hophtn, repartizai n cinci mores, acestea fund divizate n Ionii pentecostu, enomotii, aceast celul de baz era com pus dm 25, 32 sau 36 de rzboinici, iar mores cuprindeau 400-900 brbai Cava lena*
forma o a asea more n lupt, corpul hophtilor era organizat n falange*, formnd n fata adversarului, un zid de scuturi
La Atena*, ceteanul adolescent fcea ncepnd de la 18 ani doi ani de serviciu militar (efebia*) n posturile de grani ale Aticii, apoi rmnea mobilizabil timp de 40 de am Totui, la cincizeci de am, n
calitate de veteran, el nu mai prsea tentonul Aticii Armata era compus din hophti (fiecare tnb* recrutnd un corp distinct) si dmtr o mie de clrei racolai n numr egal din fiecare trib nepnd cu
secolul al V lea Hr , Atena dispunea, n afar de aceasta, de un corp de arcai, recrutai dintre teti*, si de un corp de arcai clare n secolul urmtor, Ificrate* a creat un corp de infanterie uori, peltastn
Armata ateni an era plasat sub comanda arhontelui polemarh*, iar n epoca clasic sub co manda strategilor* Fiecare dintre unitile furnizate de cele zece tribun era coman dat de un taxiarh ales, iar
fiecare taxiarh i numea pe lohaji, comandani de compa nu Armata teban se distingea n special prin crearea batalionului* sacru n secolul al IV lea, Filip* al II lea al Macedoniei si a reformat armata, el a
creat falanga* macedoneana, pornind de la principiile de organizare a trupelor din Sparta si din Teba
Aceste armate din epoca clasic, for mate din ceteni, vor cunoate transfor mri piofunde, o dat cu dezvoltarea considerabil a mercenanatului n momen tul rzboiului peloponesiac* Aceste mo dificn
au avut loc att n compoziie, ct si n organizare si n strategie n cele din urm mercenarii vor deveni elementul dominant al armatelor elene*
ARME. n ansamblu, armele au variat foarte puin ncepnd din epoca preelemt Rzboinicii din epoca miceman deja narmai cu lnci, cu un scut rotund sau rscroit, cu o sabie, purtau casc si jam biere
Toate aceste arme erau din bronz, scutul fund din piele, iar casca din piele ntrit cu metal sau fcut chiar din coli de mistre cusui pe o bucat de piele sub form de inim, potrivit descrierii ctii vestite
a lui Uhse Au fost descoperite si armuri, ele fund de asemenea din bronz Aceste arme se vor regsi n epoca
geometric, dar n unele cazuri fierul a nlocuit bronzul Totui, marea inovaie este antilabe, al doilea mner al scutului care a aprut n cursul primei jumti a secolului al VII lea Hr De atunci scutul,
inut lng corp a permis lupta n rnduri strnse, formnd astfel un zid de scuturi alctuit de primele rnduri ale lupttorilor Armele defensive ale hoplitului erau n epoca clasic casca (irano\ corys) din
piele sau din metal cuirasa (thorax) n general din bronz, care se oprea deasupra taliei jambierele (Lnemide\) scutul (aspis) rotund sau rscroit lateral, n Beotia Armele ofensive erau lancea (dor\) cu
lungimea de 2 m, si sabia (xiphos) cu ti dublu Peltastn purtau un scut uor (pelta) din rchit, o tunic din in, lance si sabie Infanteritii falagnei* macedonene erau narmai cu ansa, lance lung de peste 5
m Clreii, la Atena*,erau narmai cu dou lnci si cu o sabie curbat (copn) cavalerii macedoneni purtau o ans mai puin lung dect aceea a infanteritilor si o sabie Suliele (acontion), prevzute cu
propulsoare, echipau un corp uor, special, acontistu Mai existau si corpuri de arcai, nc din epoca homeric Cretann erau cei mai vestii n mnuirea arcului Pratia {sphendone) era si ea folosit, mai ales
de ctre acarnaniem si rodiem Mciuca (rhopalun), arma favorit a lui Hercule, nu era ntrebuinat dect de popoarele barbare - ARMAT
ARTIZANAT -> INDUSTRIE
ASCLEPIEION, tont mru lut Asdepws Existau mai multe centre ale cultului lui Asclepios, dintre care cele mai vestite erau la Orhomenos din Beotia, Tnca din Tesalia, insula Cos si Epidaur n Argohda,
ASTRONOMIE

iar n epoca elenistic, la Pergam, n Asia Mic Instalate n locuri salubre, n apro pierea unor izvoare si nconjurate de pduri, aceste sanctuare erau totodat si spitale Preoi, care i transmiteau de la tat la
fiu sau de la maestru la discipol tradiiile medicale, perfecionate neconte nit prin experien, ddeau consultaii sub forma de oracole Totui aceste practici religioase si divmatorn, n care inspiraia zeului
ocupa un loc preponderent, au cedat locul unei medicine mai raionale, care a triumfat n familia Asclepiazilor din Cos, prin Hipocrate* Purificrile, bile, postu n le poruncite de ctre zeu aveau un caracter
igienic eficace Dup aceste ce remonii preliminare, bolnavii se culcau sub un portic ce inea de templu si ateptau n somn apariia zeului vindector Bolnavii nu prseau sanctuarul si nu plteau preoilor
dect cnd se socoteau vindecai
ASTINOM, magistrat rspunztor de poliia (.etii* i de ntreinerea strzilor la Atena
lomilor era de zece, cinci pentru ora si
sarcina politi
mei pentru Pireu A v and de moravuri (controlul
cntreelor d flaut, al dansatoarelor, al curtezanelor), coordonau si aciunea de strngere a gunoaielor de pe strzi si ve gheau ca gunoieni (coprologn) s depun murdriile n locurile destinate pentru
aceasta Ei mai vegheau ca riveranii s nu Impieteze asupra domeniului public, mai avea si sarcina politiei n cursul srbtorilor
ASTRONOMIE. La origine, astronomia greac era motenitoarea cunotinelor ele mentare ale Egiptului si ale mesopotami emlor, ns foarte repede ea a cptat un caracter raional si tiinific Pitagora* a
fost primul care a intuit sfencitatea Pmntului, iar Parmenide a recunoscut o ca un fapt stabilit Empedocle din Agrigent cunotea cau/a eclipselor de Soare, iar Anaxagora* a dat explicaia corect a eclip selor Lunii Fiolaus, pitagoncian din secolul al V lea Hr , rezuma n acest fel sistemul sectei sale Universul este sfenc, un foc de centur d lumina stelelor, un foc central rspndete lumina zilei Regiunea
intermediar este mprit n trei sfere aceea a stelelor fixe, sau Olimp, Cosmosul, sfera Soarelui, a planetelor si a Lunii Uranosul, regiunea sublunar, lumea schim bnlor, adic aceea a Pmntului si a opu
suim su, Antipmntul, care se rotesc n jurul focului central Ulterior, ali doi pita gonciem, Hicetas si Ecfante, au negat existenta Antipmntului si au declarat c Pmntul se rotete n jurul su Platou* a
reinut unele elemente din aceast astrono mie, mai ales opoziia dintre micrile aparente si micrile reale Dup el, noaptea n a mai fost considerat o realitate material ci o umbr, si se tie c lumina
Lumi este mprumutat de la Soare Eudoxiu* dm Cnidos a conceput un sistem de sfere homo centnce, din care s a inspirat Anstotel* si a alctuit un catalog al stelelor ntruct sistemul lui Eudoxiu nu
explica vecintatea planetelor Mercur si Venus n raport cu Soarele, Heraclid din Pont, discipol al lui Platon, a admis c aceste dou planete se rotesc n jurul Soarelui, n timp ce Soarele si celelalte planete
se rotesc n jurul Pa mntului La Alexandria*, Conon si Dositeu, prieteni ai lui Arhimede*, au descopent noi grupri de stele, ndeosebi coafura Bereracei, recunoscut de ctre Conon, n vreme ce
Eratostene a izbutit s calculeze circum-fennta Pmntului Anstarh* din Samos a expus ipoteza sistemului heliocentric, care a fost admis de ctre Seleucis din Seleucia ATALIZI
(secolul al II led Hr) acest astronom a fost primul care a oferit o explicaie corect a mareeior, demonstrnd legtura acestor fenomene cu poziiile Lunii n aceeai epoc, Hiparh, inventnd trigonometrie, a
dat instrumentul indispensabil msurtorilor astronomice El a descoperit succesiunea echmoctiilor si a alctuit un catalog cu peste 850 de stele Claudiu Ptolemeu*,n secolul al II lea a rezumat lucrrile
astronomilor antichitii el menioneaz 48 de conste laii 104 stele si cinci plinele (Mercur Vemis Marte Jupiter Saturn), Luna fund exceptat Anticilor le a lipsit luneta astro nomic pentru a putea merge
mai departe m cunoaterea Universului, dar nu putem dect sa constatm cu admiraie ct de multe au fost descoperirile corecte, avnd n vedere mijloacele elementare de care dispuneau
ATALIZI, dinastie a regilor din Pergam ntemeiata pentru Usimah" aprox n anul 383 Hr de ctre Filetam comun damul oralului
Lisimah a lsat regatul nepotului su Fumene (263-241), cruia i a urmat Atalos I Soter (241-197), fiul lui Atalos, fratele lui Filetairos Prin drept si pro tector al artelor, Atalos Soter a luat partea romanilor
mpotriva macedonenilor si a Ligii aheene* Fiul su, Eumene al II lea Soter (197-160) a continuat politica pro-roman a tatlui su, a dus regatul la cui mea prosperitii si a nzestrat Pergamul cu o
bibliotec Atalos al II-lea Filadelful (160-139) a domnit dup fratele su Eumene al II-lea si a continuat aceeai politic n sfrit, Atalos al III-lea Filometor (139-133), fiul Iui Eumene al II lea si al
Stratonicei, a urmat unchiului su si a instituit ca motenitori pe romani Fratele su Anstomcos a pretins coroana
si a sfidat armata consulului Licimus Crassus (131 Hr ) dar n anul urmtor a fost nfrnt si capturat de ctre M Perpenna Dus la Roma, a fost omort (129)
ATENA (Athena) ora, dm Grecia ca pital a Aticii utiiata ntre dou ruri CV/n s! llisos la 5 km depanare de mare pe rmul creia se gsea portul \u Pireu
Potrivit legendei, pelasgii ar fi ocupat Acropolea*, care a fost ntrit de ctre Cecrops n secolul al XII lea Hr , Tezeu ar ti reunit ntr o singur cetate* (Asty) cele dousprezece trguri care i mprteau
Atica si prin acest smoecism* ar fi nte meiat Atena n realitate Atica era mpar tita in mici trguri autonome nc din epoca prcelenic la nord est s a lormat tetra polca cuprinznd Maraton* fncorintos, Oine
si Probalintos, unificnd astfel teritoriile CL constituiau Atica, dup ce con federaii ocupaser Acropolea, Cecrops pare s h fost o divinitate arpe, creia i a fost consacrata Acropolea Potrivit tradiiei,
oraul era guvernat de ctre regi se cunosc vreo treizeci de regi, repartizai ntre dou dinastii, Erehteizu si Medontizu* Cnd au sosit dorienn*, care ameninau Atica, Codros, un neleid venit de la Pylos cap
tase demnitatea regal a Aticii, n urma victoriei sale ntr o lupt corp la corp contra regelui beotian Xantos ntruct un oracol prevzuse c dorienn vor fi nvingtori dac l cru pe regele Atenei, Codros s a
deghizat, a ptruns n tabra asediatorilor doneni, s a luat la ceart cu soldaii si s a lsat ucis Cnd au des copent cine este mortul, donenii s au retras Atunci atememi au hotrt c nimeni nu mai este demn
s ocupe tronul dup Codros si au abolit demnitatea regal Medon, fiul lui Codros, a cptat
ATENA

n schimb arhontatul pe viat ( > C-ODRIZl) Dup Medon, guvernarea a fost mprit ntre trei arhonti* si a fost stabilit o gu vernare aristocratic n folosul eupa tnzilor* care si au extins puterea n cursul
perioadei zis geometric (sfritul secolului al XII lea - sfritul secolului al VIII lea) ns pe msur ce eupatrizii i extindeau puterile clasele srace creteau numenceste si la mijlocul secolului al VII lea
a izbucnit conflictul social n urm i cruia eupatrizii iu fost constrni Ia concesii mereu rennoite cu itt mii mult cu cit ei nii erau sfisiati de certuri intre clanuri Dup eecul conspiraiei lui Cilon* si
exilare i Alcmeonizilor* Dricon* i nzestrat Atena cu un cod potrivit crui i numai societ iea avea c i sarcin i justiia, si nu familiile si nici particularii ntre care domnea legea talionului
L i nceputul secolului al VI lea un eup itnd Solon* a impus cetii orgam zarea sa politic cu c ir icter democratic si prin reformele sale sociale si economice, a modelat destinul Atenei Opera sa a fost
ameninata dup civa ani de tirania* lui Pisistrate si a fuior si, iar sub domnia lor cetatea a nceput s se deschid pentru arte si litere Dup cderea Pisistratizilor*, la sfritul secolului al VI lea, Chstene*
a conferit constituiei* aspectul su derno cratic definitiv Perii, venii sa pedepscas ca Atena, care se amestecase n treburile lor din Asia Mic, au fost nvini nti la Maraton, apoi au fost nfrni definitiv
n btlia de la Salamma* (480) ntruct regele perilor, Xerxe, mcendiase Acro polea n cursul acestui rzboi, Temistocle* a nceput prin a fortifica Atena, mconju rnd o cu ziduri puternice, dup ce o
nzestrase cu o flot care a fost primul su zid de aprare, Cimon* si Penele* au
acoperit Acropolea cu temple mree Atunci Atena a luat locul Spartei* n lupta contra perilor si pentru eliberarea cetilor greceti din Asia Ea a alctuit o lig maritim si m cele din urm a fcut din aliaii
ligii nite tributari supui ei n cetatea nvingtoare s au scurs bogiile iar creaiile omeneti au ajuns la o culme a perfeciunii nicicnd atins pn atunci Imperialismul Atenei i a creat muli dumani care s
au unit n jurul Spartei iar eele dou ceti au pornit o lupt ndelun gata de aproape treizeci de ani rzboiul peloponesnc*, n care fiecare a cunoscut eecuri si triumfuri Acest rzboi s a terminat n anul 404
prin cucerirea Atenei de eatre Lisandru* si prin instituirea unui guvernmnt oligarhic efemer n anul urmtor, Trasibul* a restabilit democraia si ndat dup aceasta Atena a constituit o noua lig si s a
nzestrat cu o noua flot Totui aliata sau dumana a Spartei Atena n a mai avut dect un rol secundar fat de hegemonia lacedemoman si fata ele ascensiunea Tebei*
Atunci cnd Macedonia si a dezvluit ambiiile, la mijlocul secolului al IV lea Atena si a mprit cu Teba sarcina de a se opune acestei forte noi, dar puterea ei a fost definitiv zdrobit la Cheroneea* Liber,
dar supravegheat de ctre mace elonem Atena a vzut dimmundu se rolul ei politic n fata rolului su cultural Ea a avut de suferit sub Filip al V lea din Macedonia (200 Hr ) si sub Sylla care n anul 86
Hr , a prdat o Integrat n Imperiul roman, Atena a urmat soarta acestuia mpratul Hadnan a nzestrat o cu noi monumente (secolul al II lea), sub domnule care au urmat, Irod Aticus a pus s se
construiasc un teatru* magnific, care mai poate fi admirat si astzi Goii au ocupat-o n anul 267 si n anul 396 ATICA
lustmian a fortificat o din nou, dar Atena n a ncetat s decad pn cnd a avut loc regenerarea ei modern
n pofida pierderilor pe care le suferise, spre sfritul rzboiului peloponesiac Atena avea o populaie de 120 (XX) pn la 180 000 de suflete si a continuat s fie nfloritoare, n ciuda decderii sale poli tice
Iubirea pentru irte si litere a atras ntre /idunlc sale pe oamenii cei mai strl lucii ai antichitii i ir terenul su roditor a produs un numr impresionant Jc spirite creatoare, printre care se afl cteva dintre cele
mai faimoase genii ale omenirii Nu este uor de spus cirei ceti u revine cinstea de a fi nvelit it tragedia* dar acest gen literar n a nflorit n antichitate dect n acest loc privilegiat si Atena a dat trei dintre
cei mai mari tragici EschiT Sofocle* si Eunpide* Atena n d inventat nici comedia" nici hlosofia dar comedia n aparine de tapt si tot ea i a dat pe Socrate* si pe Platou* Regimul su demo cratic i dat cei mai
mn oratori ai Greciei iar printre istoricii ei Tucidide* a dus la culme arta de a scrie istoria* n domeniul arhitecturii, Atena ne a lsat cteva dintre cele mai prestigioase monumente ale intichittu si numai
numele lui Fidias* ar fi de ajuns pentru a ilustra sculptura* ei Atena a strlucit att n pictur*, ct si n artele minore ca a inventat o ceramic ce a nlat acest artizanat la rangul de mare art Acest
ansamblu unic n istorie a fcut ca romanii s si trimit copiii in acest ora pentru a studia si a si slelui spiritul Penele a numit Atena scoal Greciei, iar Isocrate a numit o Elada Eladei
ATICA (Attlke), regiune a Grecie,, limitata la vest de Beoia* 41 Megarida la sud
de #<?/// Saromc 11 la nord de braul de mare care o desparte de insula Euheea* Atica era mprit n trei regiuni natu rie la nord Diacna*, n centru Mesogeea*, la sud Paralia* n pofida faptului c era
o zon secetoas, solul su oferea resurse agricole (smochini, vit de vie laur, mslin, creterea oilor si a caprelor, mierea de la Himete, unde creteau din abundent plante slbatice) si resurse industriale
(minele de plumb argentifer de la Launon, marmura de la Brilesos, cunoscut mai obinuit sub numele de pentelic) Locui torn Aticii i ziceau autohtoni si descen denti ai vechilor pelasgi Dup sinoecism*,
populaia a fost mprita n patru tribun* dup aceea n zece tribun teritoriale, de ctre Clistene* ncepnd cu aceasta epoca, istoria Aticii se confunda cu aceea a Atenei*
ATIMIE, privarea de drepturile de cetean
n aceast pedeaps existatau mai multe etape Cel pedepsit putea s l ie lipsit de un singur drept de pild acela de a introduce noi moiuni n fata Adunm poporului ( * ECLESIA), atunci cnd era
condamnat n virtutea a ceea ce se numea grafe* para nomon Atimia total antrena incapacitatea de a lua parte la treburile publice, de a fi solicitator n problemele private de a intra n Agora* si n
sanctuarele publice Puteai fi lovit de atimie pentru afacen private, de pild nerepudierea unei soii adultere sau faptul c nu ai dat ajutor prinilor n vrst Pentru anumite crime, atimia era dat pe viat,
pentru altele, ea era fie temporar, fie se aplica numai n caz de recidiv Mai erau lovite de atimie des-trul, lenea, corupia funcionarilor, falsele mrturii, ultragierea unui magistrat dezer tarea din armat
Arhontn care se lsau corupi erau pedepsii la fel, iar arendaii
AZIL

statului care neglijau termenele fr a si regulariza conturile erau lovii de atimie pn ce i plteau datoriile La Sparta*, atimia lovea n special pe cei considerai c si au clcat datoria n lupt gerusia*
pronuna atunci sentina, iar nenorocitul nu numai c nu mai lua parte la viata cetii*, dar mai era si supus batjocuri' conectate mior si purta semne ca s fie recunoscut si nu i se acorda nici mac ir dreptul
de a si aprinde lampa la vatra altuia
AULA, in epoca homerica o curte des coperit m fata unei case pe care o nconjoar grajdurile staulele si depen dintele fermei
Ulterior, cuvntul desemne \/ \ o turte descoperita in interiorul unei t isc sau mai degrab doua curi, una folosita de brbai cealalt de femei* amndou avnd cte un culoar circular si fund desprite prmtr
un vestibul Acest cuvnt desem
reprezentnd n general un pilat unde se desfoar tragedia
AURIG (cu\nl latin corespundnd gre cercului hemokhos) conductor de car n epoca homeric, vizitiul conducea carul de lupta n care era urcat rzboinicul, care era o cpetenie sau un prin acest i
cobora din car pentru a se lupta pe jos In perioadele ulterioare, aurigu erau con ductorii carelor n marile jocuri Pindar a cntat triumfurile prilejuite de aceste alergri Totui cel care avea gloria MC tonei nu
era vizitiul, ci proprietarul ae lajului Proprietarul avea libertatea s ridice o-statuie vizitiului sau, cum s a ntmplat uneori Era posibil totui ca nsui proprietarul s si conduc atelajul, aa cum a fost cazul
lui Damonon din
Lacoma, cunoscut dmtr o inscripie Nu tim care era vemntul vizitiului dect dmtr o reprezentare celebr Aurigul de la Delfi*, care se presupune c fcea parte dmtr un grup de bronz, mpreun cu
cvadnga dedicat fr ndoial de Arcesilas al IV lea, regele Cirenei al crui vizitiu a ctigat cursa la Jocurile pitice din anul 466 Hr n timp ce atleii se prezentau goi pentru a lua parte Ia ntreceri acest
aurig era mbrcat cu o tunic lung caznd m pliuri pn la gle/ne, avea mneci scurte iar prul era meninut prmtr o legtura De remarcat este faptul ca inea hurile cu mna nu legate de sale ca aurigu
romani
AZIL (drept de ~) La origine toate tem piele erau nite as\loi adic erau inviolabile iar tei care veneau s se re fugieze pentru a se ruga utr un templu, la picioarele unui altar s ui ale statuii unui /cu se
bucurau de aceasta inviolabilitate Cu toate acestea spre a se evit i un abuz, cart ir ti permis oricrui condamna sa scape de pedeaps icest drept a fost re glementat astfel ca n epoca clasic el n a mu iost
ibsolut si n a fost recunoscut dect n inumite temple, ca urmare a unui dctret al imliuiomilor*, a deciziei unui prin sau i unei vechi triditn, care lega acest privilegiu ele timpuri foarte vechi Printre aceste
temple privilegiate pot fi citate Partenonul*, templul lui Asclepios de la Epidaur, Heraionul de la Argos*, templul lui Poseidon din insula Caleuna, unde s a refugiat Demostene*, templele
Halcioecos din Sparta, unde s a refugiat Pausanias*, templele lui Apolo din Delos*, Claros si Didime din apropierea Miletului* Fugarii (acuzat, condamnat, sclav fugit din pricina comportm rele a
51 stpnului su soldai urmrii de dumanii lor nvingtori) puteau tri astfel n templu si n teritoriul sacru care i aparinea, atta timp ct le permiteau mijloacele n templul lui Gammede de la Fhonte
(Pelopenes*) erau suspendate de arborii pdurii* sacre lanurile celor ce se rugau, care i aflau aici un azil sigur Dup btlia de la Coroneea intimat cei nvini au cutat un a/il n sanctuarul Atenei Itonia
Agesilas le a acordat libertatea Cu toate acestea dac orice ncercare de violenta asupra unui om care se ruga era socotit ca un sacrilegiu si era
pasiune i luptelor dintie p irtide aceste consider iii sa f ie mc ucatc s i cum a fost cazul m Corcir cnd au avut loc lupte civile n cursul rzboiului peloponesiac* n general era preferat folosirea ireii
cunlor sau a rbdrii astfel la Sparta
ntnict Agis* fiul lui Eudamidas al II lea, s a refugiat n templul Atenei dumanii si au izbutit s l fac s ias de acolo prin fgduieli neltoare si i au luat viata n cursul ncercm de revoluie a lui
Cilon*, ntruct conjuraii s au pus sub protecia Erinnlor pe lng altarul lor de pe Acropole* li s a promis ca li se va lsa viata, d ir o dat ieii din teritoriul sacru, au fost ucii considerat ca sacrilegiu
aceast iretenie a pricinuit exilarea Alcmeonizilor* Demostene urmrit de ctre macedoneni, s a refugiat n templul lui Poseidon de la Calauna, dar tiind ca va trebui s i is mpins de foame si nevrand sa
cad n minile dumanilor si a preferat si se otrveasc n ceea ce privete sclava, dac reclamatiile lor pa reau ntemeiate li se permitea sa si schim be stpnul

B
BANC > TRAPEZII BANCHET > SIMPOSION
BARATRA sau ORIGMA, fosta ta rier situata la Atena" la vest de Ai.ro pole" n care erau zvrlii unu condamnai la moarte pentru o crima politic sau un sacrilegiu (Astfel primul metragirt* care a
venit la Atena" a batjocorit zeu naionali si a fost aruncat n aceasta prpastie )
BARBARI. Acest termen, folosit de ctre Homer pentru a desemna vorbirea aspr sau de neneles a canenilor, avea sensul general de strini de rasa greac', adic desemna pe toi aceia care vorbeau o
limb care nu era elenic Cuvntul barbar" difer de cuvntul strin' (xenos), n sensul c un strin era un grec care nu aparinea ns cetii* ntre elen si barbar exist o opoziie cultural si etnic, foarte
des cuvntul barbar putea cpta si un sens peiorativ Aceast nuan apare clar la Anstotel* atunci cnd, retenndu se la regimul monarhiilor absolute ale popoarelor asiatice, subliniaz c barbarii sunt
obinuii s asculte supui, n vreme
ce elenii sunt oameni liberi Totui aceste diferente s au atenu it in ochii grecilor m epoca elenistica* c t urmare i cont ictclor strnse cu popoarele barb ire pe care grecii le au influent U prin cultura lor si cu
care ei au avut cel mai des relaii pnete nesti Acest sentiment este marcat nc de la sfritul epocii clasice prin teoriile t ga litare ale cinicilor sau ale unui Mcidamas (sofist, discipol al lui Gorgias caie a trit
pe 11 mijlocul secolului al IV lea Hr ) care considera ca toi oamenii sunt egali m tata zeilor, societatea tund aceea care i tace sclavi si creeaz inegalitile
BARB, BRBIER, n epoca arhaica (secolele al VII lea si al VI lea i Hr ) grecii i ngrijeau in mod deosebit barba si mustaa Ei lsau sa le creasc un colier des de pr pe care l tiau ca un vrf de lance
si desenau n jurul buzelor colturile
mijloc, alteori era brbierit cu totul De asemenea, se mai purta barba foarte lung, ascuit sau era mprit n uvie crete Brbaii purtau barb si musta si n epoca clasic, dei n mod evident aceasta
nu era o practic generalizat Este posibil BASILEUS
ca poetul Agaton s se fi brbierit, deoarece avea moravuri efeminate, dar n sculptura de la strsitul secolului al V lea si de la nceputul secolului al IV lea Hr ntlnim numeroase reprezentri de atlei si de
rzboinici care nu mai sunt efebi si care au totui obrajii brbierii ncepnd cu epoca lui Alexandru s a generalizat obiceiul de a se rade barba si mustaa Rareori oamenii se brbiereau singuri Aceast munc
revenea brbierilor care se ngrijeau de barba si de pr, ca si de unghiile de la mini si de la picioare Brbierii erau ambulani sau lucrau n ateliere situate adesea n Agora* Aceste ateliere erau locul de
ntlnire a prietenilor pentru a conversa locul unde se colportau noutile, n ateptarea momentului cnd muteriul se aeza pe scaunul scund si se nfur cu un ervet mare, ncredinau du si capul minilor
dibace ale brbierului Bogtaii aveau adesea drept brbier pe unul din sclavii lor, iar prinii aveau totdeauna brbierul lor personal lustru mentele folosite erau oglinda pieptenul, pena si bricele de diverse
forme
BASILEUS, rege sau cpetenie
n epoca homeric, acest cuvnt de semna pe suveranii ale cror funcii erau politice, religioase si militare Puterea acestui basileus, rege de drept divin, era totui limitat de Sfatul btrnilor si de dreptul
ginilor Basileus era cel care hotra n chestiuni de justiie si care pre zida sacrificiile publice, dei se pare c nu el personal era totdeauna sacnficatorul La rzboi, basileus era acela care i comanda armata
Totui, acest cuvnt, folosit la plural, mai desemna nc, la Homer, cpeteniile familiilor care i mprteau ntre ele marile domenii rurale, poate c acesta a fost sensul original al cuvntului,
care se regsete n tabletele de la Pylos, din epoca miceman n Grecia arhaic, titlul de basileus era purtat de suveranii statelor monarhice, iar la Atena* acesta era numele regelui dar si al cpeteniilor a
ceea ce se numea gene (-* GENOS), atunci cnd s a stabilit guvernarea aristocratic La Sparta*, cei doi regi purtau titlul de basileus la fel si regele Macedoniei* n timp ce la Atena acest titlu n a mai fost
purtat dect de arhontele* rege, cu funcii religioase Tot astfel stteau lucrurile la Efes unde basileus era o demnitate sacerdotal conferita urmailor fotilor regi Titlul de basileus mai era dat si regilor
banchetelor* sau celor care se e\ identiau n mod deosebit n profesia lor, nainte c i acest titlu s fie pus din nou la loc de cinste n domeniul politic de ctre marile dinastii greco macedonene ale Eladei si ale
Orientului Apropiat > MONARHIE, REGALITATE SPARTANA
BATALIONUL SACRU. Instituit de ctre Gorgias la Teba*, la nceputul secolului al IV lea Hr , acest batalion cuprindea 300 de brbai Locuind n Cadmeea, citadela Tebei, si fund ntre inui pe
cheltuiala oraului, soldaii acestui batalion, cu toii brbai de elit, erau unii printr o prietenie strns, astfel nct, dac unul din combatani era ucis n lupte, tovarul su i dubla efortul pentru a l
rzbuna La nceput aceti soldai erau dispersai n primele rnduri ale infante nei, dar Pelopida* i a grupat ntr un singur corp unitar, ceea ce le-a intensificat aciunea nvingtori strlucii asupra lace
demomenilor la Leuctra*, niciodat btui n vreo lupt, ei au fost totui n cele din urm zdrobii la Cheroneea* de ctre aripa armatei macedonene comandat de
54
BEOTIA

Alexandru* Toi cei 300 de brbai au pierit n lupta cu dumanul


Acest batalion teban a rmas cel mai vestit dintre micile grupuri de lupttori de elit ns multe alte ceti si au creat si ele astfel de batalioane Avem cunotin despre Cei o mie de la Argos* Cei trei sute
care, la Sparta*, s au distins n raz boaiele contra perilor, macedonenilor, argienilor Aceti trei sute de hippeis spar tani selecionai cu grij si antrenai special, erau comandai de trei hipagreti (adunton)
Pe lng rolul de lupttori,ei mai aveau si sarcina de a ndeplini misiuni de politie

BUTURI. Butura cea mai rspndit era vinul Necesitatea de a conserva vinul obliga pe productori s l amestece cu diferite ingrediente, precum apa srat, sau cu aromate (miere, scorioar ment,
tim) Metodele de fabricare variau dup regiuni, dintre care unele produceau somn renumite, de pild cele din Rodos, din Lesbos, din Chios, din Tasos Vinurile destinate exportului erau puse n amfore unse
cu smoal, ale cror toarte erau stampilate cu numele negustorului, ceea ce garanta proveniena lor Aceste vinuri erau controlate si existau legi care pedepseau fraudele Vinurile rezervate pentru consu mul
local erau pstrate n burdufuri din piele de capr Rareori vinul era but curat, el era amestecat cu ap ntr un vas special (crater), nainte de a fi consumat Vinul era consumat n timpul mesei si mai ales pe
parcursul simpozionului*, dup ce se servea masa
Celelalte butun erau apa ale crei gust si prospeime variau dup locul de origine , laptele, n special de capr si de oaie, hidromelul, amestec obinut din ap
si miere fermentat Firete, grecii antici nu cunoteau buturile noastre moderne, ceaiul, cafeaua si cu att mai puin cioco lata Dei unele popoare cunoscuser unele soiuri de bere (precum zMon al egipte
mior), se pare c grecii nu le au consumat
BEOTARCI, primii magistrai ai Ligii beotiene (-> BEOTIA)
Fiecare cetate* alegea un beotarc care era rennoit anual dar era reeligibil n calitate de capital a ligii Teba* prezenta doi beotarci Ei i mprteau administrarea treburilor civile si comandamentul arma
telor* ligii n epoca rzboiului pelopone siac* existau unsprezece beotarci, doi pentru Teba si unul pentru fiecare din celelalte nou orae ale ligii
BEOTIA (BoiOtia) regiune din Grena centrala, mrginit la nord de Lot rida opontian si de golful Eubeei la est de Atica* i de Megarida la sud de golful Corint', la vest de Focida
Beotia este alctuit din dou sesun fru moae, cel al Cefisei (regiunea Tebei) si cel al lacului Copais (regiunea Orhomenos si a Cheroneei*), nconjurate de muni muntn Opontiem, Parnesul si Citeronul,
Pamasul si Heliconul Beotia era o regiune agncol si viticol, locuitorii ei erau rani vigurosi Populat dmtr o perioad foarte veche, Beotia a fost, prin Orhomenos, centrul civilizaiei miniere si, prin Teba,
unul dintre cele mai strlucite focare de cultur miceman (al II lea mileniu Hr ) Beotienn, care au dat provinciei numele, erau etoliem*, venii din regiunea Arne din Tesaha (aprox 1100 Hr )
Cetile ocupate de ctre beotiem au alctuit o lig, ale crei legturi politice au rmas destul de laxe Se crede c existau BIBLIOTEC
paisprezece ceti care compuneau liga la nceputurile sale, dar cifra a vnat Cetatea Eleutena din Citeron s a aliat foarte cu rnd cu Atena* iar Plateea" a rmas aliatul
BIBLIOTEC. Pn n epoca alexan dnn oamenii aveau biblioteci private si se duceau sa se aprovizioneze cu cri n Agora* sau si le mprumutau de la prieteni si puneau pe sclavii lor specializai s le
copieze Prima biblioteca publica a fost ntemeiata la Alexandri i' de ctre Ptolemeu I Soter Se pare c i aceasta iniiativa i a aparinut lui Demetnos din Faler care exilat din Atena dup ce o guvernase in chip
strlucit vreme de /ece mi s a refugiat in anun)? i Hr h curtea Lagizilor" Demetnos a nceput s i str inga lucrri care au (ost iduuatc mtr un mo nument menit si le idiposteasca Biblio
Ptolemeu I dar Ptolemeu al II Ica a con tinuat opera culturali a titilui sui si Biblioteci din Alex uidna a devenit cel mai mare centru intelectual al lumii eleniee Biblioteca a adpostit aproape 800 000 de
mex in templul lui Serapis unde au fost depo/itate dublurile Sarcina de bibliotecar era una dintre cele m u dorite si pentru a ocupa iceasta funcie erau alese totdeauna personilittile cele mai proeminente
Acest minunat instrument de munci pus la ndemlna savanilor a contribuit sub stantial la nflorirea tiinific l si literar din perioada alexandrin Biblioteca a avut de suferit din pricina unui incendiu n
timpul rzboiului purtat de Cezar mpo triva Alexandrinilor (n anul 47 Hr ), apoi ea a mai fost n parte distrus din ordinul arhiepiscopului Teofil (n anul 289) Distrugerea ei definitiv este atribuit
arabilor lui Amm (anul 651) dar cu sigu rant ea nu mai avea atunci dect puine lucrri
A doua bibliotec a fost cea din Pergarn*, ntemeiat de Eumene al II-lea Ea avea peste 2(X) 0(X) de volume, care
mare importanta m secolele al V lea si al IV lea liga nu mai numra dect zece ceti Teba a ncercat totdeauna sa tolo se isca aceasta liga in folosul sau dar s a lovit mereu de rezistenta celorlalte orae in
special din partea oraului Orhomenos, care nviliza m putere cu Teba dintre celelalte eet Ui ile ligii printre cele mai importante erau Haliarte Copac Coroncca Tespi i L cb idee i Oropos Antedon T in igr \
Aeroefi ie Aceste ceti ave iu un regim instoeritic ile ituit din mari pro prietan funciari urmai de regi sui de
mari Independente in ceea ce privete treburile lor interne si idcsc i luptnd unele impotnv i celorl dte iceste cetii au re limitat uneori 11 o p irte din suveranitatea lor in favoare 11 ign beotiene silite adesea
de citre Teba c ire ip irea ca un fel de c ipital 111 sfritul secolului al V lea si la nceputul celui de l IV lea Unit iea economic a ligii a fost simbolizat la sfritul perioadei arhaice prin emiterea unei
monede* unice purtnd scutul ras croit simbol de nelegere defensiv Liga eri condus de ctre beotarci* si de un consiliu federal alctuit din deputaii aliai Acest consiliu s a mprit n patru senate n
timpul rzboiului peloponesiac* dar nu suntem bine informai n ce privete func tnle lor Adunarea se ntrunea pe lng templul Atenei Itonia ntre Coroneea si Alalcomene, iar liga srbtorea Pambo lontule
n apropierea templului lui Poseidon de la Onhestos Dup strlucirea pe care i a dat o Teba n secolul al IV lea Hr , Beotia a pierdut orice nsemntate politic
BOTANICA
reprezentau un capital intelectual aproa pe tot att de preios ca si cel al Bibliotecii din Alexandria Dup ce aceasta din urm a fost distrus parial sub Cezar, Antonul i a druit crile din biblioteca de la
Pergam care se pare ca a disprut n acest fel Antiohia* poseda de asemenea o bibliotec ntemeiat de seleucm dar ea n a putut rivaliza cu icelea din Alexandri i si din Peraam
fel n mod obinuit Aceste brri, simple inele cu o lrgime variabila sau spirale reprezentnd adesea un arpe erau n general din aur sau din argint Erau puse
partea de sus a braului Aa numitul peri \\ih\non brar purtit la glezn sau la pulpa avea poate o valoare magic Femeile i mai mpodobeau degetele cu unul sau mai multe mele (daa\los) dintre e irc
unele serveau drept amulete
BIJUTERII. In epoca clasic (secolele al V lea-al IV lea Hr) brbaii nu pur t ni bi]uteru dect n anumite mprejurri dei tinerii elegani continuau s irboreze greierele de aur n pr si mele din aur 11
glezne Singura bijuterie purtat de barb ii era un inel (\phra%i\) a crui montura slujea drept sigiliu si cu ajutorul cruia i imprimau pecetea pe documente Coroanele* nvingtorilor de la jocuri
(\tephano\) er ui adesea din iur necropola din Tarent i pstrat specimene frumoase de asemene i coroane Cu prilejul srbtorilor femeile* purtau coroane sau diademe din aur d ir ele se mpodobeau si in
zilele obinuite
Colierele (Midim) erau nc si in epoca arhaica bijuterii grele cu pandantive Ulterior ele au fost prsite n favoarea lntisoarelor de care erau ataate uneori pandantive uoare sau amulete Femeile i
gureau lobii urechilor pentru a atrna de ei cercei (ellobion enoclum) Cei mai sim ph cercei erau alctuii din mici rondele lefuite din aur, de care erau atrnate uneori figurine de animale Cerceii mai erau
mpodobii cu pietre preioase si mai ales cu perle Este posibil ca bieii tineri s fi purtat un inel la una dintre urechi
Numai la barbari brbaii purtau la ncheieturile pumnilor brri (p\ellion) n Grecia, femeile se mpodobeau n acest
BOTANIC.

Abi

aprut
fie privita mtr o lumina pur tiinific Sub conducerea maestrului lor discipolii l iceului au ntreprins o oper de elasifi c ire si, chiar daca lucrrile lui Anstotel in iccst domeniu s au pierdut, ne au rmas cele
doua earti ale urmaului sau Teofrast Acesta a descris n amnunt plantele cele m 11 diferite determin ind florele prmeipa lelor zone (huropa, Africa, Asia) si distin g ind florele fluviale si lacustre Teofrast a
m u stabilit diferena dintre cotiledoane si frunzele obinuite El a studiat si longevi tatea plantelor si bolile de care sufer ele In cele doua tratate ale sale (htoria plan telor si Cu prnire la cauzele plantelor)
Teofrast a clasificat circa sase sute de plante, printre care si specii noi cunoscute datorit lui Alexandru* cel Mare, care le a cules n timpul expediiei sale n India Dup Teofrast cunotinele despre botanic
n au mai fost mbogite dect n mic msur Fanias a fcut o distincie interesant ntre plantele cu flori si cele fr flori (ferigi, muchi ciuperci) La Alexandria*, cmpurile cultivate n grdinile
Muzeului* permiteau rspndirea tiinei, dar plantele au fost studiate doar n scopuri practice perfecionarea culturilor n mlatini si cunoaterea plantelor
57 medicinale n acest din urm domeniu, latinii ne au lsat un anumit numr de lucrri La greci, Diosconde a scris n secolul I un tratat cu privire la Materialele medicinei, n care a trecut n revist un
mare numr de plante medicinale
BRASIDAS, general spartan (Sparta*? - Amfipolis n Trai ia 422 Hr )
n cursul rzboiului peloponesiac*, Brasidas i a silit pe atemeni s ridice asediul oraului Metonc (anul 431), dar a fost rnit cnd asedia oraul Pylos (anul 425) n anul urmtor el a trecut n Tesalia unde si a
croit drum pnntr o tar ostil izbutind s desprind din aliana cu Atena* majoritatea oraelor Calcidicei, printre care si Amfipohs Atenienn au trimis trupe sub conducerea lui Cleon*, dar Brasidas le a nvins
n fata acestui ora Cleon a fost ucis cnd fugea, ns Brasidas a murit n cursul luptei A fost nmormntat la Amfipohs si locuitorii l au ridicat la rangul de erou, considerndu l al doilea ntemeie tor al
cetii* lor si unstindu l prin sacri ficii* si prin jocuri* anuale
BRIAXIS (Bryaxis), sculptor {a doua jumtate a secolului al IV tea Hr )
El a fost contemporanul si rivalul lin Scopas* A lucrat la Mausoleul din Halicarnas mpreun cu Scopas, Timoteu si Leohares, el avnd sarcina de a lucra la partea de nord a monumentului I se atribuie cele
dou statui care se pstreaz din acest monument si care reprezint pe regele Mausol si pe soia sa Artemisa, care pusese s se construiasc acest mormnt magnific n antichitate erau cunoscute ca fund ale
lui cinci statui gigantice de zei si diferite lucrri, dintre care un portret al lui Seleucos Nicator Apolo cu hi ton din
muzeul Termelor de la Roma ar fi o copie a uneia din lucrrile sale
BRIGOS (Brygos), olar (Atena aprox 500 Hr)
Olana de stil sobru cu figuri rou a atins cu Bngos perfeciunea ef de atelier, nu se tie dac si picta el nsui vasele sau dac lucra cu un pictor, cruia i ar reveni, n acest caz, o parte din gloria lui Bngos
Este posibil ca acest pictor s fi fost Onesimos, care a lucrat si n atelierul lui Eufromos* Pe planul tehnicii, Bngos a adus nouti, precum utilizarea poleirn cu aur, folosirea culorilor care dau o nuan
blond prului si redarea modelelor prin hasurn Ne au rmas de la el mai ales cupe, pe care sunt pictate subiecte tradi tionale precum cucerirea Troici si su biecte familiare efebi luptnd, brbai dansnd,
flautiti biei tineri si fetite La el mai ntlnim compoziia n metope, cu cte dou personaje, dibcia ordonm grupurilor si scenelor face ca totul s fie armonios si echilibrat Cu ntreaga art a unui tragic
care tie s duc emoia pe cele mai nalte culmi, cupa sa Cderea Troiei red un tablou panic, pentru ca alte dou cupe s reliefeze violenta rzboiului toate pasiunile, toate suferinele sunt exprimate n
aceast pictur genial care l face pe autor demn de mani si contemporani, Eschil* si Polignot*
BUCTRIE, BUCTARI. Grecii, mai ales spartanii si atenienn, erau vestii pentru cumptarea lor, cu toate acestea, hrana lor a variat dup epoci, dup orae si dup clasele societii n sisitnle* lor,
spartanii se mulumeau cu un terci (animaia sau bapha), compus din carne de porc sau de mistre coapt n snge si condimentat cu oet si cu sare, acest aliment
BULE

era nsoit de pine din orz si urmat de brnz, msline, smochine si miere Beo tienn, vestii ca mari mncciosi, consu mau mult carne, n vreme ce poporul de rnd din Atena mnca peste, mai ales sub
form de past si sardele Alimentul naional de baz era maza turt din orz coapt n M n, n lapte sau n ap Cu toate acestea bogtaii din epoca arhaic si, ulterior, grecii, mai ales cei din orae, preferau
pinea din gru (artos) sub form de turte rotunde Legumele obinuite erau usturoiul ceapa prazul, cresonul ciuper cile mazrea bobul si lintea, din care se fcea un terci Se folosea mai ales carnea de porc
pe care oamenii sraci o mncau doar la anumite ocazii, cei bogai consu mau o varietate de crnuri, mai ales n sudul Italiei, iar ncepnd cu epoca elenis tica, n toat lumea greac se consuma carne de
bou, de oaie, de capr, de pasre (stur?, prepeli) iepuri si orice fel de vnat* Atemenilor le plceau petii de ap dulce, ndeosebi tiprii din lacul Copais, care mai trziu au fost foarte cutai Aia tun de
petii de mare, consumai proaspei sau saramur fructele de mare erau folosite pentru a deschide mesele stridii, scoici, sepii, calmari Crnurile erau fripte, fierte, sau afumate si mncate cu sos sau cu
untdelemn ca si petii si legumele Brnzetunle erau fcute n general din lapte de capr sau de oaie Deserturile constau din fructe proaspete sau uscate (smochine, struguri, mere, pere, curmale, castane,
migdale, nuci) si din prjituri n dulcile cu miere sau prjituri cu mac, susan on cu brnz alb
Buctria familiei era apanajul femei lor* casei sau al sclavilor, la cei avui Totui, la Sibaris, unde buctria a fost curnd ridicat la rangul de art, existau buctari specializai foarte preuii,n timp
ce la Sparta erau alungai buctarii prea dibaci, chiar dac doi eroi, Hearon si Maton, erau cinstii ca patroni ai bucata nlor ncepnd din secolul al IV lea Hr , meseria de buctar reprezenta o profesie dintre
cele mai onorabile, mageiros cu siguran la origine sacnficator si mcelar era un fel de buctar ef (caracterul religios al ndeletnicim mcelarului pn mitiv provine din faptul c, la nceput, singura
carne consumat era aceea a animalului jertfit) Aceti buctari erau oameni liberi, ataai unor case bogate sau nchinai pentru a pregti ospee, dac unul dintre ei era sclav ntr o cas, el era n general eful
servitorilor Buctarii erau adesea sicilieni aceast insul fund vestit pentru mncarea care se pregtea acolo Platon* citeaz pe un anume Mitaecos, care scrisese un tratat despre buctria siciliana
numeroase lucrri asemntoare au fost publicate n perioada elenistic, ceea ce dovedete c n aceast epoc grecii preuiau bucatele complicate, pretenioase
BULE, senat al unei ceti* greceti ndeosebi senatul Atenei*
Acest senat se mai numea si gerusia* n statele oligarhice n epoca homeric acest cuvnt desemneaz sfatul regelui*, format din cpeteniile caselor nobile si din prinii vasali Regn se sprijineau pe acetia,
se sftuiau cu dnsn si de multe ori nu erau dect executanii hotrrilor lor n epocile urmtoare, aceste adunri restrnse au fost organul principal al putem deliberatoare, acest nume (bule) se ntlnete cu
referire la senatele unor state, precum Creta*, dar este sinonim cu gerusia l regsim de asemenea la Argos*, n timpul rzboiului peloponesiac*, desemnnd un consiliu pe lng consiliul Celor optzeci, care
este o gerusia Olbia din Scitia (la Marea Neagr) BULE
avea si ea un bule, dup modelul celui din Atena, iar cel care a funcionat la Chios, in secolul al VII lea Hr a servit probabil drept model lui Solon* cnd a instituit consiliul Celor patru sute nainte de re
forma lui Solon, bule din Atena era un consiliu care reprezenta tradiia si ale crui funcii erau mai ales judiciare el era alctuit din arhontn care i ncheiaser cariera si care continuau astfel sa si pum
experiena n slujba patriei Solon a fcut din bule un consiliu cu patru sute de membri, fiecare dintre cele patru triburi existente furni/nd un sfert din numrul membrilor Fi erau alei din primele trei clase si
repre/entau poporul Vechilor puteri judiciare le au fost adugate puteri
erau de cuprinztoare
Abia dup reforma Iui Clistene bule a dobndit aspectul su istoric si democratic Consiliul a fost mrit la cinci sute de membri, cincizeci de fiecare trib, trai la sorti dintre candidaii prezentai de fiecare trib
Mandatul lor era de un an si nimeni nu putea face parte din consiliu dect o singur data Din bule putea face parte
orice cetean n vrst de peste 30 de ani care se bucura de toate drepturile Funcia nefund retribuit la nceput se prezentau doar cetenii din clasele avute ncepnd cu epoca lui Penele fund atribuita o
indemniz itie de o drahm pe /i pentru buleuti (membrii acestui consiliu) el a devenit accesibil pentru toat lumea
Bule preeatea documentele ce urmau s fie prezentate m fata adunam (eclesia*) si n special decretele El dispunea si de o putere executiva proceda la docimasie*, primei riportul magistrailor care i
terminaser misiunea n sfrit jurisdicia sa se ntinde i si asupra relaiilor externe, asupra rzboiului" finanelor* cultului si chiar asupra justiiei Cnd intrau in funcie buleutii prestau un jurmnt Fi aveau
un loc de cinste in adunrile publice si cnd se reuneau purtau pe cap o coroa na din mirt Ei se adun iu n buleutcrion construit m Agora* si i ineau edinele n fiecare /i cu excepia zilelor de sar batoare
Prezenta buleutilor nefund obli gatone pentru a se putea lua n permanent i hotrri ale unui consiliu mai restrns a fost creat m cidrul bule pntani i*

CALAMIS sau KALAMIS, sculptor si gravor (\et olul al V lea i Hr )


Se tie ca a activat aprox intre anii 472 si 429 si ca Atena a fost patria sa adoptiv Era un artist complet si toarte dibaci Era al doilea gravor in argint dup Mentor* Renumele su n calitate de sculptor a fost
foarte mare nimeni nu l egala n repre zentarea cailor Calamis a sculptat n mar mur, aur, bronz si filde Dintre operele care au rmas i se atribuie poate n mod eronat, un Apolo (de la Choiseul Goufier) si
o stel care reprezint un Hermes, purtnd un berbec, ntr un stil nc arhai zant, dar de mare elegant S ar putea s fie caracteristic pentru stilul lui Calamis faptul c a refuzat influenta clasicismului lui
Fidias dac l a cunoscut cumva
CALENDAR. Grecii mprteau timpul n ani solari n luni de origine lunar, n decade, n zile si n ore Anii erau socotii dup numele magistrailor eponimi* ar hontele eponim la Atena*, preedintele co
legiului eforilor* la Sparta*, preoteasa Herei la Argos* n statele monarhice, so coteala se fcea de la urcarea pe tron a regelui domnitor Se spunea.de pild sub
arhontatul lui X, eforatul lui Y sau al cincilea an al domniei cutarui suveran n Siria greac si in Egiptul grec au fost mau gurate erele dinastice era Seleucizilor* m Siria (312 Hr ), era Lagizilor^ n Egipt
(323 Hr ) n secolul al IV lea, ncepnd cu Timeu din Tauromemon, istoricii soco teau timpul de la data primei olimpiade (776 Hr) o olimpiada reprezentnd spaiul de patru ani care separa fiecare
srbtoare n care se celebrau Jocurile olimpice* socoteala se fcea preciznd anul olimpiadei (astfel anul al patrulea al olimpiadei a 87 a, adic 429 Hr , a fost anul morii lui Penele* si al naterii lui
Platon*)
Anul era mprit n luni de 29 sau 30 de zile (adic lunare), avnd n total 354 de zile Pentru a l tace s corespunda cu anul solar, s a adugat o lun intercalar la fiecare trei ani (ciclu triatenc), apoi o
optulea dmtr un ciclu de opt am (octa eteric) Aceast lun intercalar era plasat dup luna a asea, al crei nume l lua, cu indicativul II Anul ncepea o dat cu luna nou dup solstitiul de var, la Atena, iar
la Sparta spre echmoctiul de toamn
61 CALIMAH (KALLIMAKHOS) DIN ATENA.
Cuvinte antice cu corespondena lor aproximativ
Moderne j^
Atice
~J Delfice
1
_
Macedonene
Iulie
~~

Hecatombeon

August
Septembrie

Loios

Apelaios

'
r

l
l

VIetageitnon
Bocdromion

Gorpiaios

Pianepsion
Maimaaenon

[
s
1

Hiperberetaio

Octombrie
1
Noiem ie
.
br
____

"Di os

Bukatios

Boathos
Heraios

__
L

Decembrie
Intercalar

1
Poseiilon I
Poscidonl

Apelaios
Audnaios

'\" Dadofonos
Poitropios

Ianuari
e
Februarie

Gamehon

PentTos

Antestenon

~Distros

LI ifebohon~~

Xandicos

Munichion
Targelion

Artemisios
Daisios
"~

Schirofonon

~Marti
e
Aprilie
Mai
Iunie
~~

---l_
1
j
1
""j

Panemos

Amalios
Bisios

Teoxemos

Endispoitropio*
"* Heracleios ~"
"
Ilaios

nceputurile lunilor mai variau dup ceti, de asemenea numele lor care le erau date dup srbtoarea cea mai important din acea lun Lunile erau mprite n trei de cade, numite dup poziia lor
nceputul lunii, mijlocul lunii, sfritul lunii (menos istamenou mesoutos phthinontos) Prima zi a lunii era numit neomenia, corespun ziid lunii noi zilele urmtoare purtau un numr (a doua a treia etc )
urmat de nu mele decadei Totui pentru a treia deca d, corespunznd fazei de descretere final a lunii, zilele erau notate pornind de la viitoarea neomenie pnntr o numrare in vers a 21 a zi a lunii este a
K) a nainte de sfritul ei, a 22 a este a 9 a nainte de sfrit etc Zilele reprezentau spaiul de timp cuprins ntre dou apusuri ale Soarelui Se desemnau momentele zilei ntr o manier foarte vag (ora pietn,
dup amiaza ), n secolul al V lea, Meton* a instalat la Atena un gnomon* si acest
aparat portativ a fost utih/at n mod obinuit Se msura ora dup lungimea umbrei lsata de acul gnomonului Ziua a tost mprit n dousprezece ore si vana n durat dup epoca din an, dar grecii par sa se
fi preocupat prea puin de aceste divi/ium precise n viata de toate zilele
CALIMAH (Kallimakhos) DIN ATENA*,
.se ulptor $1 gravor
Patria sa de ongine este necunoscut la fel si datele existentei sale Cu toate acestea, operele sale principale trebuie situate cam n ultimii douzeci de ani ai secolului al V-lea Hr si se tie c a lucrat ia Atena
Folosind o tehnic de un arhaism pe cale de a se sfri, dar clasica sub multe aspecte, el i slefuia lucrrile n cele mai mici amnunte, n aa msur nct, niciodat mulumit de sine, se ntmpla s si
depeasc inteniile pnntr o munc excesiv Prin aceasta el a meritat
CASANDRU

porecla de catatexitechnos (care i epuizeaz arta) El s a distins mai ales prin fineea si gratia execuiei A lucrat ndeosebi draperii Se spune despre el c a inventat un nou ordin* de coloan, conn ticul Ca
gravor, el a lefuit o lamp din aur avnd deasupra un palmier din bronz, care s a bucurat de cea mai mare reputaie Printre operele care au rmas, i se atribuie fragmente ale frizei Erehteionului, vesti tele
Niche', una scotndu si sandala, cealalt mpodobind un trofeu n fata Atenei I s au mai atribuit menade ' si lacedemomene care danseaz (cele de la muzeul din Berlin ar fi copiile lor) Este posibil ca Venus
Genitrix de la Louvre s fie o copie a uneia dintre sculpturile sale cele mai vestite, AJrodita grdinilor, pe care o cunoatem din apologia pe care i a fcut o Lucian din Samosate (secolul al II lea), care vedea
n ea un model de perfeciune, datorit frumuseii fetei si a minilor
CANEFOR ( purttoare de cos ) nume dat celor ie purtau cocuri n cursul ceremoniilor ndeosebi fetelor tinere tare la Panatenee" si n procesiunile pentru Diomws si Demeter ineau pe cap un cos. n
care erau aseiate obiectele sacrificiale (bandelete si cuit pentru sacrificare prjitura sacra 41 tamui)
CARIATID, statuie de femeie stnd n picioare utilizata drept coloana
Potrivit unei tradiii raportate de ctre Vitruviu, numele de cariatid" ar proveni de la Canas, trg din Lacoma* care a fost cucerit de ctre greci, deoarece a fcut cauz comun cu perii n cursul raz
boaielor medice*, ntruct locuitorii si au fost prefcui n sclavi, femeile* au fost ne voite s poarte pe cap greuti mari
Originea acestui motiv vine de fapt din Orientul Apropiat, dar el nu apare dect n secolul al VI lea Hr la cele patru cana tide ale tezaurelor sifnenilor si cnidienilor de la Delfi Cariatidele cele mai
cunoscute sunt cele de la balconul Erehteionului din acropolea* Atenei Ele erau numite korai (fete tinere), iar cuvntul cariatid n a aprut dect la sfritul secolului al V lea Hr pentru a desemna aceste
coloane antropomorfe
CARNEIA, srbtoare curara a lui Apolo Carneios protectorat turmelor
Aceast s irbatoarc doriana era celebrata in ntreg Peloponesul* si in special la Sparta* Ea dura noua zile din ziua a aptea pn n ziua a cincisprezecea a lunii carneios (uilie-august) Un armistiiu sacrii
marca aceasta perioada si spartanii nu plecau niciodat la rzboi nainte de sfritul srbtorilor Erau ridicate corturi din crengi (skiades) n nou locuri diferite, fiecare dintre aceste corturi putnd ad posti
nou persoane Un preot (agetes) era nsrcinat s oficieze el era asistat de carneati, comisari alei n numr de cinci pentru fiecare trib si care rmneau n funcie timp de patru ani Aveau loc sacri ficu si
ospee, precum si o curs n care un alergtor, plecat nainte, era urmat de sta tilodromi, adic de tineri care purtau cior chim de struguri dac i/buteau s l ajung din urm pe alergtor, aceasta era de bun
augur pentm recolte La a XXVI-a ohmpi ad. s a organizat un concurs la care luau parte poetn si artitii din ntreaga Grecie
CASANDRU, rege" al Macedoniei"
(aprox 355 - 297 Hr )
Fiu al lui Antipatros*, n anul 319, la moartea tatlui su, i a disputat lui Polisperhon* regenta Macedoniei, n acest CASE
scop el s a dl i & cu Eumene* si cu Ptolemeu (- LAGIZI) I^ slnd nv'ngtr el a cucerit Atena acare, guvernare a ncredinat o Iu, Demetnos* dn n Fdler Intorcndu se din Epir n Macedonia, ld chemarea lui Pohsperhon* Olimpia
Ts/a")"-11 Pionier la Pidna n anul 317 El Pus s fle rtd sub pretextul c 1 "^una pe Filip Arhideul fratele vitreg dl ll" Alexandru si pe soia sa Eundice o" 101"31' dln Pmncd Ollm Plel l 316' C isandru s a Cstorit cu

ma

^^^1Xc" dsnd1 wrTa nvins

SEHHSE
piatr sau din chirpici, avnd un acoperi din paie cu dou nclinri dar att de mica nct vara se puneau pe acoperi urcioare cu vin spre a le nclzi la soare Coliba nu
vatr uci se tria aici se dormea Fumul mbcsea aerul fcea poate ca vinul si fie
u bun
i Cei i
Alexandru [?r(
fiul pe c
deUAlexandn A'gos Casandm l > mpins pe Pohsperhon cu care se necase sa se debarasez*? de ultmlu urm sl dl lui Alexandru cel Mdre Barsma soia sa persana, si fa1 lor Hcrcule Astfel .rcaMn
Macedonie", Casandru fund aliat cu Lisimah' cu Ptolemeu I s, cu Seleucos l ( >SELEUClP) victoria de la Ipsos* (301) a legitimat jef.mtiv urcarea sa pe tronul Macedoniei s" ^ dat hegemonia pe cea m, mare parte a reclel A murit de hidropizie
HulsauF,lii?i dl'mwtl<ltron
CASE. Pal<" ul homeric cu megaron era o locuin de "P miceman Megjronul era o sal drepti)nSmu tu vatra cen ra a, prevzut cu deschiztura m atopens pe unde ieea W11' erd ^dld comurid im Pre urul creia se afldl1 odlle dlldron > gineceu*, odS'lecomune
Casa trallulul a rmds neschimbat de a lungul epocilor Era o colib din
adugau doua odi de o parte si de alta a

dormit Deasupra erau hambarele si cr i mele h dreipta si la stnga staulele grijdunle si dependinele care corespun
i\ea ispcctele cele m n diferite Proprie
mntoare cu cele de la ora n jur erau locuinele fermierilor lor Casele celor sraci erau alctuite adesea dmtr una sau
deschiztura usn erau f icute din piatr din crmizi nearse din lemn In unele cartiere din Siracuza sau din Atena (Koile, Melite) ele erau tiate n stnc Podeaua
toresti era nchinat unor oameni sraci Dup rzboiul peloponesiac* a fost
imobile aductoare de venit (lyntekia) cu trei sau patru etaje Apartamentele de n
timpul lui Demostene*, bancherul Pasion poseda asemenea imobile, evaluate atunci la vreo sut de mine nchirierile se fceau pe termene de zece ani n secolul al V lea, de cinci am n secolul al II lea Hr , con
64

prezenta unor martori O categorie de


menteze contestaiile dintre pri si n
ceea ce privete proprietile Forma
caselor mai spaioase a variat dup
regiuni si dup
cleniceracasacupenstil curte central
acoperit formnd un culoar aceast
galerie se regsea chiar si n casele de
jurul penstilului acesta oferea
nenumrate variante De altfel
penstilunle nu erau adesea dect
semicolonade alteori slile
pri ale galeriei una dintre laturi fund
adiacent zidului care ddea spre strad
Coloanele peristilulm erau din piatr sau
de sus m stil doric, mai rar ionic si m
mod

grajduri sau erair nchinate pentru


prvlii La etaj unde se aflau uneori
gmeceul si ncperile sclavilor existau
ferestre Dac n acest tip de cas aule era
centrul Io cuintei penstilul nu se regsea
totdeauna
locuine erau prevzute cu sli de baie

servea drept atelier pentru servitori


cu olane fie n terase Pan ia sfritul

se or era m re ce e mai simp e eretn


un altar pentru Apolo Agieus prev/ut cu
o inscripie menita s i ndeprteze nenoro
cui in vestibul o nisa adpostea o statuie
mijloc, se malta altarul lui Zeus
Hercheios

scurgea apa de pe acoperi adunai ntr o

a pus s se picteze fresce pe pereii casei

deschidea spre aceasta curte (aule) el nu

cnd Pausias* a rspndit acest gust


pentru lambriuri pictate n care amorai
zboar printre flori Pereii mai erau
mpodobii

aule special Camera de zi era oecusul,


care servea drept sal de mncare buc
tria nu pare s fi existat nainte de
secolul al V lea Hr Mncarea era
pregtit fie
focul altarului Hestiei Camera conjugal
(thalamos) era situat n general n
gineceu aici erau pstrate si obiectele de
tem s dm crezare spuselor lui
Xenofon* Casele cele mai mn
cuprindeau aproxi mativ zece odi
oecusul, exedra (salon situat spre intrarea
casei) vestibulul (pro thyron) camerele
de dormit La parter
nspre strad serveau n general drept
CALATORII

erau acoperii cu plci de marmur api


senile din Orient mpodobeau pereii si
sau pe podelele din marmur Statuile, la
nceput simple elemente ale cultului do
jeturi de ap mprosptau penstilunle
Lumea greac va face cunoscut tot acest
lux

su, aa cum se mai poate vedea la Ostia,


la Pompei si mai ales la Herculanum
CAVALERIE. La Sparta*, cavaleria n a
fost niciodat important si abia n cursul

rzboiului peloponesiac* a fost constituit acolo un corp de 4(X) de clrei Fiecare more ( - ARMATA), plasat sub comanda unui general al polemarhilor dispunea de dou escadroane de clrei (fiecare
escadron, oulamo'i, avea 50 de oameni) Caii erau echipai de ctre cei avui dar erau cu siguran clrii de ctre peneci, care nu aveau nici un antrenament numai comandantul de escadron (hipparmo^te)
era spartan
La Atena", corpurile de cavalerie se pare c au fost create n secolul al VI lea Hr pn atunci, aa cum a fost cazul lui Pisistrate, atemenn folosiser clrei tesa hem Abia dup rzboaiele medice* s a dat
oarecare important clreilor, al cror numr a fost fixat la l 000 Clreii pro veneau din cele dou clase mai bogate, fiecare trebuind s si asigure echipamen tul ceea ce era o liturgic* Doi hiparu
comandau aceti l (XX) de clrei, furnizai de ctre tribun* La aceasta se adugau 200 de arcai clare, recrutai dintre sclavi
Beotienn au fost primii greci care au utilizat n mod curent cavaleria Fiecare cetate* a confederaiei furniza un conin gent de clrei, comandai de un hiparc Epaminonda* a fost primul care a folosit
cavaleria ca arm strategic n btlii Tesalienu au dispus de o cavalerie puter nici, de aproape 8 (MX) de oameni, sub lason din Feres (nceputul secolului al IV lea Hr ) Cu toate acestea, macedonenii,
adic Fihp* al II lea si Alexandru* cel Mare, au fost cei care au utilizat cavaleria pe scar larg Anexarea Tesahei a ngduit Macedoniei* s si creeze un corp mare de clrei (un clre pentru sase hopliti,
n Grecia clasic raportul fund de l la 10) Alexandru si-a nzestrat armata cu o cavalerie grea, menit s disloce aripa
advers, si cu o cavalerie uoar, destinat s urmreasc pe fugan Modelul macedo nean a fost continuat n armatele elenistice
CLTORII. Grecii au fost totdeauna mari cltori, mnai fund att de excepie nala lor curiozitate, ct si de diferite nevoi Motivele cltoriilor erau dintre cele mai diferite La nceput, strbteau toat
lumea greac n cutarea de mrfuri si de piee Din motive politice cei izgonii, ostra cizatu, se refugiau n ceti uneori foarte ndeprtate Din motive politico econo mice, se duceau s ntemeieze colonii* n
pmnturi ndeprtate sau urmreau s se stabileasc n colonii existente deja Pio seina fcea ca putini s fie grecii care nu \oiau ca, cel puin o dat n viata lor, s fac pelerinajul la marile jocuri* de la
Delfi* sau de la Olimpia* Din motive medicale mergeau s si caute leac n vreun asclepeion*, dac nu cumva un medic pre scria o schimbare de clim pentru restabi lirea sntii Din motive oficiale, erau
trimii n misiune special la o cetate aliat, la o colonie sau pe lng foti adversari, pentru a semna o pace* Din motive profesionale, actori* mergeau din ora n ora s joace piese, preoi* ambu lanti
strbteau Grecia cerind, precum metragirtn*, sofiti strbteau lumea spre a se instrui si a si rspndi nvturile Se mai cltorea pentru consultarea unui oracol* important, uneori deprtat, pentru a si
vizita rude, pentru a lua n stpnire o cleruhie*
n istoria greac ntlnim un mare numr de medici mergnd s si exercite meseria n locuri ndeprtate, pn si la curtea regelui perilor, vedem artiti prsmdu-si patria pentru a munci n atelierele unor
maetri reputai, pe alii venind s si exercite talentul n ceti
CALATORII

bogate sau pe lng prini puternici nc din epoca arhaic se ntlnesc oameni, pre cum Pitagora", Solon* spartanul Licurg*, care cltoresc n tarile riverane ale Mediteranei orientale, istorici precum
Hecateu* din Milet sau Herodot* care sunt totodat cltori neobosii aa cum au fost mai trziu Strabon* si Pausamas* n epoca elenistic*, ambasadele ca aceea a lui Megastene* sau cea a lui Deimah pe
lng Ahtohade, fiul lui Sandracotos erau pretexte pentru cltorii lungi de explorare n inima Indiei n sfrit n epocile elenistic si roman, turismul s a dezvoltat considerabil Egiptul si Orientul Apropiat
erau pentru greci marile regiuni turistice Dac nu foloseau caile maritime grecii cltoreau n general pe jos uneori calare pe un cal sau un catr mai rar ntr o cnit n Grecia propriu zis raritatea
drumurilor carosabile fcea imposibil orice cltorie lung cu un vehicul* ai roti Cltorul se echipa cu nclri solide i acoperea capul cu petasa (-> VEMINTE) si se n fsura cu o manta groas spre a
nfrunta ploile si rcoarea nopilor Grecul mergea singur, narmat cu un pumnal, o bt solid si cu puin bagaj adunat ntr o boccea legat de un b purtat pe umr, atunci cnd nu putea ncredina unui sclav
aceast greutate mrunt Niciodat na inte de a pleca n cltorie, un grec evla vios nu uita s ofere un sacrificiu* zeilor, pentru a dobndi protecia lor si a afla semnele favorabile Plecarea n cltorie avea
loc dimineaa si cltorul umbla agale, admirnd privelitea, bucurndu se de blndeea zilei, stnd de vorb cu ranii ntlnii pe drum sau alturndu se altor cltori Izvoarele umbrite erau locul ideal de
oprire, unde consuma mncarea adus cu sine, care consta dm msline,
ceap si smochine, cu o bucat de maia (turt din orez) Noaptea putea fi petrecut sub cerul liber sau, n orae, sub vreun portic ns numai rareori, cci ospita htatea* era un obicei prea rspndit, pentru ca
cel care cltorea s nu gseasc ntr o ferm izolat, ntr un sat sau un ora, o gazd primitoare care s i ofere tocul si sarea' Se ntmpla adesea ca omul s aib n multe ceti o gazd nrudit el mai avea
soluia ntr o cetate strina sa se adreseze proxenulin* su, care se ngrijea de o locuin Cu toate acestea, ncl din epoca lui Anstofan* se gseau hanuri (pandokion katagogion) al cror numr a sporit n
perioadele urmtoare, este ade v arat c n general, ele erau de proast ca htate si cu faim proast, aa nct oamenii din societatea bun Ic ocoleau, totui n orae, se gseau si hoteluri foarte con venabile
Cltorul nu avea nevoie de paaport* n schimb, erau percepute drepturi de vam pentru intrarea mrfurilor De fie care dat cnd strbtea o cetate, cltorul era cercetat de vamei care dac este s l
credem pe Plutarh*, rscoleau baloturile si bagajele, cutnd obiecte ascunse va mesi care erau foarte antipatici cltorilor antici n afar de aceasta, cltorii erau bine primii n ceti, iar statele democra
tice au ncurajat stabilirea strinilor ntr n sele ( > METECI) Totui, Spartei" i s a reproat xenelasia sa (izgonirea strinilor), trebuie precizat ns c xenofobia spartan se exercita mpotriva strinilor care,
prin moravurile lor, puteau s aduc prejudicii legilor lui Licurg* n schimb, muli strini i trimiteau copiii la Sparta, ca s fie educai precum copai lacedemomemlor, iar cetatea doriana a primit adesea
artiti si poei, chiar si dup promulgarea legilor lui Licurg
67 CRI

Se pare c n pofida lipsei de siguran a drumurilor terestre si maritime (se vor heste adesea de briganzi si de pirai dar mai ales n romanele de mahala), oamenii au cltorit mult si cu uurin n toat Iu
mea antic si cu mult dincolo de hotarele lumii elemce de vreme ce puin dup rzboaiele medice Herodot a fcut marea sa cltorie la peri considerai dumani care l a dus la Babilon si la Memfis
CRI ( Biblia ) Erau fcute fie din pa pinis fie din pergament Papirusul a nceput sa fie utih/at in Grecia pentru scriere" ncepnd din secolul al VI lea i Hr Foile de papirus erau lipite unele de altele si
adesea b mda lungi astfel obinut era rulata pe o mima de lemn l ungimea sulu nlor era van ibil pentru a uura rsucirea lor nu se fceau ben/i prea lungi totui m Egipt s au gsit suluri masmnd peste 40
m Textul era scris n coloane a cror lungime s a ncercat s fie reglementat realizandu se rnduri de circa treizeci si cinci de litere rndurile erau numerotate din 50 n 50 sau din 100 n 100 Numrul lor eri
indicat la sfritul volumului Titlurile si capetele capitolelor erau scrise cu cerneala roie (de unde numele latin rubriLa, care s a pstrat) iar o etichet ataata sulului meniona titlul, atunci cnd sulul era
nchis ntr o teac sau ntr o cutie speciala Sulurile care alctuiau o lucrare erau legate mpreun prin ireturi
Pergamentul provenea din piei (n general cele de capr, de oaie sau de miel nscut mort pentru pergamentul de lux), tratate ntr un mod special El era cunoscut n Orient nc din mileniul al II lea iar n
vremea lui Herodot* grecii din lonia l utilizau deja n mod curent Totui abia n secolul al II lea Hr tehnica pergamen tului a ajuns la perfeciune si materialul a
fost rspndit, cu siguran, n urma crem marilor biblioteci*, n special cea din Pergam*, de altfel de la Pergam vine nu mele pergamentului (membrana Pergami) Spre deosebire de papirus pergamentul
putea fi dispus n caiete formnd cri asemntoare cu crile noastre moderne Foaia era tiat existau noduli ca pentru crile noastre si legat pentru a forma un caiet n general din patru foi (in
quarto era formatul obinuit pentru lucrrile literare) apoi caietele erau cusute mpre una Titlul crtii era nscris n antet iar paginile erau numerotate S au realizat cri de lux, n care paginile au fost colorate
cu purpura iar literele cu aur si cu argint Alex ndrum au fcut crti ilustrate adesea ei pictau portrete si se cunoate o carte greac de botanica* n care plantele stu cliate erau desenate Crile erau scrise cu
mna de ctre copiti si adeseori aceeai lucrare era dictata concomitent mai multor copiti Crile erau vndute n comer dar uneori bogtaii puneau sa le fie transcrise de ctre sclavi destinai anume
pentru aceast treaba
CSTORIE, n epoca homeric, cstoria era adesea pregtita de ctre prinii viitorilor soi, chiar dac fiul era m ijor Astfel Ahile cnd a refuzat o pe fiica lui Agamemnon, a spus c Peleu, tatl su, va
ti s i gseasc o nevast De asemenea, contractul de cstorie se fcea ntre logodnic si tatl logodnicei Exemplele mitice despre fiica unui rege dat n v ingtorului la un concurs erau cu siguran o
excepie care a servit ns drept tem pentru multe povesti Pretendentul ddea tatlui logodnicei daruri n vite sau n obiecte preioase, reprezentnd la nceput cumprarea femeii, care, dup aceea, a devenit
compensarea zestrei dat de tat
CSTORIE

viitoarei soii (hedna) bninle conjugale o important att de mare la spartani, nct
avere, dar se ntmpla ca fiica s fie dat unui brbat care i compensa prin valoare srcia sa, ori ca un brbit puternic s se nsoare cu captiva sa Monoganua era o regula Pnam cu doua sotn te Mtime
Hecuba si Laotoe, a reprezcnt u u excepie Cu prilejul cstoriei se des! isura un ospit nsoit de sacrificn otcnt de tatii logodnicei iar aceasta drui i uneori haine invitailor Seara ea era condus la soul su,
cu mare pompa cu un cortegiu ilu mm de ficlii
La Sparta* cstoria se f KC i ntre ce ttem de icelasi neam unirile cu strinii putnd avea urmri grave m 11 iles pentru regi care puteau fi mlauiriti din iceasta cauza Pretendentul trebuia s i ceai \ consim
tamntul tatlui Daca exista o controversa ntre mai muli pretendeni litigiul era adus n fata regelui Zestrea era interzii in special atunci cnd legile lui Licura* erau ntru totul respectate spre deosebire de

Creta*, unde fetele primeau jumtate din partea care revenea brbailor Uite nor, familiile care posedau mai multe domenii le utilizau pentru a si nzestra ti icele Statul putea interveni atunci cnd soii nu
erau api fizicete sa aib copii sau dac nu erau destul de potrivii prin rang sau prin avere Se cunosc prea puine despre ceremoniile religioase Cstoria reprezenta un tel de rpire, logodnicul i tura
logodnica din mijlocul tovarilor ei si o ducea n casa unei rude, (nymphe utrta), aceasta o ducea n odaia nupiala, i tia prul si o mbrca n vesminte de brbat, apoi stingea lumina Pn cnd atingea
vrsta de 30 de ani, soul nu si putea vedea soia dect pe ascuns, noaptea, se pare ca abia dup aceea ei se puteau in stata n vatra conjugal fcugenismul avea
mprumute nevasta unui brbat mai vi guros chiar unuia lipsit de dreptul de ce tatean Se admitea de asemenea, ca un so cruia i plcea femeia unuia dintre prietenii sil s i i ceara s o mpart cu el de aceea
un spartan pute i spune ca idulterul nu exista in patria lui de vreme ce el avea loc cu consimmntul tuturor celor interesai
La Atena* cistornle eriu hotrte de e Urc pruiii tinerei (care pn atunci tria pe l mu i mama ei) si de cltre prinii vi norului so Contractul putea fi ncheiat nainte de vrsta legala (18 ani pentru bieti
15 ani pentru tete) dar ceremonia nu iv e i loc dec it dup i major itul celor doi Contr ictul (en^em; era semnat lata de martori intre tat l sau tutorele logodnicei si pretendent tatii pretendentului nu trebuia sa
si spun prerea iar logodnica nu putea refuza unirea dect folosind pro cedui i de eisaugelia* Zestrea se meniona m contract si er i predat i m ziua cstoriei Apoi logodnicul trebuia s informeze membin
fratriei* despre cstoria sa si s ofere un osp si sacrificii Proteleia erau ceremoniile c ire precedau nunile Se t iceau s icnficii pentru diferite diviniti tan r i i consacra jucriile Artemidei sau Afroditci
n noul Ilion logodnicii se imbai iu n Scamandru Lra o forma de l itrofone, practicat n toata Grecia pentru aceasta se scotea apa dmtr un izvor sau o fntn apropiat (la Atena, Eneaerounos la Teba*
Ismenos) spre a se preg ii biia In ziua nuntii prinii logodnicei ofereau un osp n prezenta logodnicului si a familiei lui Logodnica dade i daruri socrilor iar cnd se nnopta, urca ntr un car ntre soul sau
si paranimf, prietenul acestuia Dac cel care se nsura era la a doua sa cstorie, atunci un pneten CEFISODOT CEL BTRAN
se ducea n locul lui s caute soia Corte giul era luminat de torte aprinse de ctre mamele soilor n vatra lor si se cntau imnuri himeneale nsoite de muzic de flaut Prinii soului primeau pe nou
cstorii n pragul casei A doua zi aveau loc ceremonii si epaulta,ddnm folositoare pentru gospodrie date de ctre prieteni Preoii interveneau si ei n cstorii se tie ca la Atena preoteasa /eitei Atena i
vuita pe soi iar la Cheroneea* preoteasa Demetrei era aceea care i unea
CEFISODOT (Cephisodote) CEL BTRN, sculptor (Atena prima juma tute u secolului al IV lea i Hr )
A fost fiul lui Praxitele cel Btrn tatl celebrului Praxitele* si bunicul lui Cetisodot cel tnr, cu totn sculptori Stilul sau sobru clar, fr ncrcaturi se deose beste net de acel i al epocii I ucrarea cea mai
celebr care ne a parvenit de la el este expresia unui sentiment nobil dragostea matern Este \orba despre grupul care o reprezint pe Eirene (Pacea) purtndu l n b ie pe Plutos (Bogia), sub nfiarea
unui copila Aceast lucrare oficiala, care mircheaz n tehnica rentoarcerea la o simplitate si o sobrietate monumentale, respu.se de rafinamentele sculptorilor Auopolei, a fost executat cu siguran cu
pnlcjul tratatului semnat ntre Sparta* si \ttna" in anul 374 Anticii cunoteau de asemene i, mai multe lucrri realizate de sculptor n portul Atenei, o admirabil Atena si un altar* pentru Zeus Soter, un grup
de mu/e si un Hermes care l hrnete pe Dionisos copil
CERAMICA, dam" din Atica* jor-mnd un cartier mrgina al Atenei
O parte din aceast dem era situat n untrul zidurilor si avea o pia mare pentru adunri n vreme ce partea exterioar, strbtut de calea sacr, n apropierea portn lui Dipilon, era o necropol* Nume le
de Ceramica se datoreaz faptului c, la origine acesta a fost cartierul olarilor si al productorilor de igle, dei o tradiie (Plimu cel Btrn) pretinde c acolo n i fost dect un singur atelier cel al lui
Halcostene care fcea lucrri din lut nears si ei ele aici i ar fi \enit numele (Ter menul grec keramos scmmlic lutul olarului si tot ce arc legtur cu el vase, olane icoperis, ultima accepiune bazn du se pe
faptul c i icoperisunle erau fcute din olane ele lut irs )
CEREALE, n general grecii n au util iz it dect orzul si grul Meiul era eu noseut n Campania dar consumarea lui pare sa ti tost lsata pe seama barbarilor precum sarmatn Ovzul era socotit ca o boala a
grului de asemenea secara era considerata un gru prost si era cultivata m Alpi grecii n au cunoscut o dect ntr o epoc trzie si n au folosit o Orezul (onza) pomenit de ctre Teofrast*, era cunoscut, dar nu
era importat n mod curent se consuma oizul utilizat la cere moniile religioase, orzul era prjit sau se fceau din el prjituri Orzul servea mai ales la fabricarea mazei, fiertur din fin de orz cu lapte sau cu
vin baza alimentaiei pn m epoca clasici, pinea de gru fund rezervat pentru zilele de srbtoare Grecii au cunoscut mai multe soiuri de gru, dar este greu s fie identificate Homer vorbete despre olyra
si zeia, despre care Herodot spune c erau identice Zeia (Triticum spelta) era rezervat pentru cai, se spune n Odiseea Grul cel mai preuit era cel pe
care Phniu l numete siligo (Triticum hthermim) sfrmicios si dulce, ale crui grunte se scuturau cnd ajungea la m tuntate el cretea n Lacoma*
Grecia nu producea suficient gru pen tru consum, nct l importa din Siciha* din Siria, din Egipt, din Cirenaica din Tracia si din regiunile riverane ale Mrii Negre Atena* unele tria o populaie
numeroas pe un pmnt srac a practicat o adevrat politic a grului Coloniile* de la Marea Neagr erau cele mai hune furnizoare de gru si corbiile Atenei supravegheau convoaiele si aveau n
stpnire strmtonlor Bosfor si Helespont Hambare pentru gru erau construite de ctre ^itones comisari care aveau s ircm i s cumpere si s depoziteze grul cu bani de la Tezaur sau percepui din mpmmu
tun Ei mai trebuiau s l distribuie n caz ele secet sau cetenilor nevoiai Preul grului preul pinii si greutatea acesteia erau supravegheate de ctre sitotilau, la nceput n numr ele K), apoi de 35, n
secolul al IV lea Hr Spre a pstra nece sarul de gru legea atenian interzicea oricrui negustor instalat n Atica sa vnd gru n strintate Dac o corabie ncar cat cu gru acosta la Pireu, ea trebuia sa
vnd pe loc dou treimi din ncrctur si numai o treime putea fi reexportata Doi epimeleti* aveau sarcina s aplice aceast lege Alte ceti greceti hotrser legi asemntoare pentru a rezerva
locuitorilor acest produs esenial Existau si alte ceti, precum Samos care fceau uneori distn buin gratuite de cereale
CETATE (polis) Cetatea greac era un lucru moral si religios, politic si juridic Termenul acoperea att ansamblul arhitec tural care alctuia oraul, ct si teritoriul nconjurtor, unde triau o parte din
ceteni De pild, teritoriul Atenei a nglo bat aproape ntreaga Atica, dar oraul Atena constituia centrul politic Locuinele pirticulanlor si monumentele publice nu erau dect manifestrile necesare ale
acestei construcii spirituale, care era structura profund si permanent a cetii Naterea polisului poate fi datat n secolul al VIII lea Hr Evoluia sa a variat dup regiuni si dup mprejurrile economice
si soci ile n care ea se nscria n secolul al VII lea asistm la un efort de codificare ntemeiat pe noiunea de justiie (ilike) care a devenit o chestiune public (n locul celei ele gene v DRAGON) si pe
noiunea ele nomos n sensul unei legi comune pen tru toi Aceast codificare a fost adesea opera unor legislatori* acetia este posibil s ti aprut acolo unele exista o rnime libera importanta care i putea
susine Tirinn din epoca irhuc, care au fost contemporani cu aceti legislatori par sa se fi impus n regiunile n care supremaia instocratiei a necesitat recurgerea la violent spre a ajunge la o schimbare
sociala Afirmarea cetii ca centrii politic al unei comuniti teritoriale a fost legat de afirmarea individului n calitate de membru al unei comuniti civice ceta teanul fund singurul deintor de drepturi
politice Doar n raport cu ceteanul au putut s fie definite n mod clar n cetatea clasic statutele legale ale necettemlor, meteci si sclavi, la Atena, de pild Si tot n raport cu ceteanul au putut s fie
definii n societatea greac femeia sau copilul, btrnul sau efebul
Atena*, cetatea pe care o cunoatem cel mai bine,este exemplul tipic al cetii gre ceti La nceput, Atica era mprit ntre mari familii care triau n trguri ne ndoielenic independente, fiecare familie, cu
ramurile sale directe si colaterale,avea
71 CETATE

divinitatea sa si se pare c ele s au cons tituit n tribun tu cultul lor particular si cu cpetenia lor, poate cel mai n vrsta, din ramura cea mai veche Astfel, la Eleusis* domneau Eumolpizn si Demeter era
divinitatea lor protectoare iar pe Acropole* erau stabilii Cecropizn care adorau fie un /eu arpe fie un Poseidon primitiv Triburile s au unit n douspre zece state mici avnd fiecare /eul sau, focul su sacru,
altarele sale si cpetenia sa Tezeu care a realizat sinoecismul care fcea din Atena centrul religios si po htic al Aticii din Atena Polias divinitatea comun tuturor si din Panattenee* sar
cetii Aceasta apare astfel ca o uniune de tribun*, constituite dmtr un numr mamo vibil de fratru' si de familii, puternic le gate prin cultul unei diviniti protectoare si prin srbtori comune Religia* a fost
una din dimensiunile eseniale ale cetii antice importanta ei ca factor de coeziune ne permite sa nelegem c alturi de o libertate religioas care n permitea lui Aristofan* s si bata joc de Diomsos si de
Hercule si i las pe filosofi s fac specu laii cu privire la natura zeilor sau sa pun la ndoiala existenta lor la Atena existau tribunale care judecau cnmele de impieta te Sub acest cap de acuzare au fost
nevoii s se exileze Anaxagora* si Anstotel*, iar Socrate* a fost condamnat la moarte Fiecare cetate avea cultele sale particulare, cultele proprii ale eroilor sau ale ntemeietorilor, ceremoniile sale religioase
(sar btorile comune, concursurile, jocurile mbrcau totdeauna un caracter religios si se desfurau n cinstea unei diviniti), legile* sale, tribunalele* sale, calendarul* sau, lunile sale, denumite n funcie
de o srbtoare religioas, moneda* sa, grav a uneori cu imaginea animalului simbolic al
zeului sau chiar cu imaginea zeului (ne vstuica Atenei la Atena, broasca estoasa la Egina, Hercule pentru diferitele orae care n purtau numele), greutile* si m urile* sale Acest particularism s a accen
tuat n cursul istoriei cnd rivalitile politice nevoile economice si antagonis mele etnice au devenit mai sensibile prin cont ictele rennoite dintre ceti si aici trebuie gsit unul din motivele adnci care
au mpiedicat Grecia s realizeze unitatea sa politic pan n momentul cnd Roma i a impus o, n servitute ins Atena ne a lsat modelul cetii democratice Sparta pe cel al cetii aristocratice
Societatea atenian era alctuita din ceteni mprii m cele patru clase cen/it ire st ibilite de c itre Solon (pentaco siomedimni* hipeisi* s m cavaleri /eu giti*si teti*) din meteci* si din scl ivi* Totui numai
cetenii luau parte la guvernare Fi erau nscrii n tratrnle* si triburile* lor si erau repartiz ii n tritule* si demele* care constituiau Atica Puterea legislativ revenea cclesiei* si bulei* care delegau unor
magistrai puterea executiv Aceti magistrai erau ilesi sau trai la sorti si nainte de a intra n funcie erau supui unei anchete, docimasia* Ei erau foarte numeroi, principalii erau strategii* si ofierii
armatei*, epimeletn hieropn*, astinomn*, agoranomii*, sitofilacn*,Con siliul* celor unsprezece, arhontn* si magis tratii nsrcinai cu justiia*, n sfrit magistraii nsrcinai cu finanele n general ei erau
grupai n colegii formate din zece membri, pentru ca fiecare trib s si aib reprezentantul Ei erau fie alei prin ridicarea minii, fie trai la sorti, n ultimul ca/, tragerea la sorti nu era fcut din ntreaga
populaie, ci dintre un numr de candidai ai triburilor Ei intrau n funcie
72
C1LIARH

la primul Hecatombeon (- CALENDAR), n timp ce anul financiar se ntindea intre dou Panatenee* nainte de a si lua n primire postul ei prestau un jurmnt si ofereau sacrificii n Lacoma, populaia era
alctuit din ceteni peneci*, iloti* si sclav i* Pmntul era mprit n trei pri Sparta unde locuiau n principiu cetenii pmntul civic (polmke khora) din jurul Spartei, divizat n loturi (kleros) inahena
bile mprite ntre familiile spartane completate printr un lot m Mesenia* aa numii perioikn care ocupa restul domeniului Spartei si unde proprietatea era libera si mprit ntre peneci si ceteni care
aveau dreptul sa dobndeasc icolo pmnturi si sa le exploateze n principiu numai cetenii luau parte la administrarea statului d ir ei se mparte iu n hipomciom* si in homoioi*, doar acetia din urma
avnd depline drepturi civice Educaia* tinerilor spartani era orientat n ntregime spre ia/boi si spre binele tuturor cetate mior Constituia era de o mare simplitate puterea era mprit n proporii variabile
dup epoci, ntre dubla regalitate* ciori* si gerusia* Adunarea cetenilor, apela*, care, dup constituia lui Licurg* ir fi trebuit s aib toate puterile, n avea dect o putere teoretic Ne sunt puin cunoscute
magistraturile inferioare, ele n au avut dect o important secundar n msura in care eforii interveneau n toate do inenule CETATE (drept de ~) CONSTI TUTIE , CRETA
CETATE (drept de ~) Dreptul de ce ae se obinea nti prin natere, atunci cnd tnrul ajungea la majorat La Atena*, la vrsta de trei ani, copilul era n scris n registrul fr i'nei*, iar la 18 ani n cel al
demei*, n urma unei cercetri care
dovedea originea sa atenian n fapt, dreptul se transmitea prin tata si tim dup o lege a lui Penele*, care dateaz din anul 451 Hr ca naintea acestei epoci un copil nscut din tat atenian si din mam
strin beneficia de dreptul de cetate, n timp ce dac numai mama era ateniana copilul era considerat strin Dup legea lui Penele dimpotriv, era cetean numai copilul ai crui prini erau ateniem Dac
unul dintre prini nu era cetltean copilul era considerat metec* Totui dreptul de cetate putea fi dobndit pnn naturalizare Se pare c indivizi izolai au cptat rareori dreptul de cetate, Ateni enn l acordau
de preferin unor grupuri de pilda, plateenilor refugiai la Atena dup cucerirea cetii lor de ctre spartani si beotiem El a mai fost acordat si srme mior, caie si au pstrat totui autonomia Dup btlia
de la Arginuse*, au obinut acest drept sclavii care se distinseser n lupta La Sparta*, unde numrul acelor homoioi era tix, nu se obinea dreptul de cetate dect printr o natere perfect legitima, iar
naturalizarea era imposibil chiar prin constituie*, atta vreme ct legile lin Licurg si au pstrat toata puterea
OHERONEEA (Khaironeia) ora dm Beoia occidental dominat de o acropole puternicii
Florile cmpiei nconjurtoare oraului erau utilizate pentru fabricarea unui ulei parfumat Aici, Filip* dm Macedonia si fiul su Alexandru* au nvins n anul 338 Hr pe ateniem si pe beoticm, supunnd
astfel Grecia Cheroneea a fost patria lui Plutarh
CHILIARH, comandant al unei trupe de o mie de oameni (grecii maijoloseau acest cuvnt pentru a traduce titlul de vizir al
73 CHILON

regelui perelor iar la macedoneni cu \ nlul ci desemnat meu trziu pe al doilea personaj al recului dup \uveran)
CHILON, harhatde Mat (Sparta mi/Io cui secolului al VI lea i Hr ) fiul lui Demagete
Chilon d fost efor* 11 Spart T A ntrit vechile instituii donenc ale Spartei si i revine n mare parte cinstea elaborm constituiei care este atribuita lui l icura* A pus capt politicii imperialiste spartane
intuind primejdia de care era imenintat aristocraia militar din pricina sporim cretem numrului penecilor* n urma anexiunilor care transformau n servi populaiile nvinse A t icut din eforat m i
gistratura cea mai nalt care i aroga dreptul de a admonesta si a nltura pe regi A nlocuit dubla mon irhic cu caracter aproape absolut prin guvernul aristocratic l egalilor si a inaugurat politica spartan
clasica aceasta const i in favon/area aristocraiilor in detrimentul democraiilor si n dominarea Peloponesulm si a Greciei prmtr un sistem de aliane cu statele vecine ale cror guverne oligaihice le susinea
Sparta Chilon a fost unul din Cei apte nelepi* ai Greciei si spartanii i ui dedicat un sanctuar Potrivit unei tradiii, el ar fi murit de bucurie m braele fiului sau ifland despre victorii acestuia la Jocurile
olimpice*
CHIMIE. Termenul chimie apare la sfritul secolului al IV lea Hr , la Zosim din Panopolis (Egipt) se spune c provine de la numele profetului evreu Chemes dar se pare c el deriva din grecescul ch)tna
(topire) nc din antichitatea cea mai r zie se cunotea topirea metalelor si ames tecul lor (bronzul) ceramica sticla pentru
care nclzirea unui amestec avea ca reztil tat corpuri cu o aparent si o consistent diferite implicnd astfel cunotine ele mentare si empirice de chimie se cunos teau, de asemenea metodele de preparare a
vopselelor si a culorilor n epoca clasic tehnicile pictorilor si ale olarilor necesitau cunotine complexe Pe de alt parte grecii fabricau sruri de potasiu de sodiu si de cupru, de asemenea carbonat de sxhu
utilizat si n zilele noastre sub numele de cristale n sfrit n pre par irca otrvurilor si a medicamentelor
prescripiile magice se mpleteau eu reete v ilide Totui anticii n au ncercat s impun chimia ca o tiina raionala, aa cum au procedat n alte domenii dei m epoca alexandrina (ntre 250 si 200 i Hr) a
fost publicata in Egipt o sinteza re/uma ta a cunotinelor din acea epoc m domeniile chimiei si metalurgiei aceast lucrare a fost atribuit lui Democnt dar a fost scrisa de un anume Botos Ceva mai trziu a
aprut tratatul intitulat bizna M itu\ ttca atribuit lui Democnt m care se vor beste despre aur despre argint despre perle despre pietre preioase si despre fabricarea purpurei Nendoielnic, din aceasta epoca
dateaz si primele tratate de alchimie, care se vor nmuli n Egiptul roman Este de re marc it faptul c aceste scrieri au fost puse pe seama lui Democnt Trebuie s ne n toarcem la filosofia* presocratic

pentru a glsi elementele teoretice pe care va fi nte mei i chimia si n special alchimia care, pornind de la premisa unitii materiei ce alctuiete natura, cuta mijloacele de transmutare a metalelor
Parmenide a fost teoreticianul unitii Empedocle opunea cele dou forte, de atracie si de disociere, care acioneaz asupra elementelor constitutive ale materiei Heraclit a demonstrat
74

CIMON
unitatea totului sub aparentele schimbm si devenim Anaxagora* a reliefat principiul transformm lucrurilor, care sunt create pornind de la distrugerea altor corpuri n sfrit Democnt a redus lumea la un
ansamblu de atomi materiali care, combi nandu se si dezagregndu se confer lucru nlor forma pe care o au Aceste date erau prea subtile si teoretice, prea ndeprtate de aparentele imediate pentru ca chimia
antici s le poat utiliza nc din primele veacuri ale antichitii chimia s a confundat cu alchimia care n pofida utopiei sale a fost preludiul chimiei moderne care a confirmat vederile filosofice ale secolelor
al VI lea si al V lea Hr cu toate c atomul, eontr inii etimologiei acestui cuvnt a fost recunoscut ca tund divi/ibil
CILON (Cylon) atenian (a doua juma ae a ocolului al VII lea Hr )
De familie aristocratic, el a repurt it n anul 630 o victorie la Jocurile olimpice* si s a cstorit cu fiica lui Teagene, tiranul din Megara* Duendu se sa consulte oracolul de la Delfi, zeul l ar fi sftuit sa
pun stpnire pe Acropole* n cursul celei mai mari srbtori a lui Zeus si s instaureze tirania la Atena Cilon a ateptat urmtoarele Jocuri olimpice, consider ind c acestea erau cea mai important dintre
srbtorile zeului suprem cu ajutorul sol dailor pe e ire ia trimis socrul su si intrnd n complotul unor tineri atenieni, a pus stpnire pe Acropole* (n anul 612) Dar atenienn l au asediat si curnd conspi
ratorn au nceput s sufere de sete si de foame Cilon si fratele su au izbutit s fug, dar ceilali, rmai pe loc, s au aezat ca rugtori pe lng altarul din Acropole Ca s nu moar ntr un loc sacru, asedia
torn le au promis c vor fi lsai n vi i
dac se predau Dar primul arhonte* (epo mm) Alcmeomdul* Megacles clcndu si fgduiala a pus s fie masacrai Pentru acest sacrilegiu Alcmeonizu au fost izgo mti din Atena
CIMON, general atenian (Atena W -Citiiim din itnula Cipru 449 Hr )
Era fiul lui Miltiade* si al Hegesipilei fne i lui Olorus rege trie n prima sa tineree Cimon avea o reputaie de beiv si de desfrnat dar curnd el a ieit n ev i dentl ndemn uid pe atenieni s l urmeze pe
fcmistocle* care voi t s duc pe mare b itali i de h Salamma* (480) ndemn it ele Anstide*,dornic s l opun lui fcmistoele Cimon i ajuns curnd la cele mai in iile funcii in stat si a dob indit mpreun cu
Anstide comanda flotei itemene m lupta contra perilor n anul 471 Cimon a fost desemnat de ctre aliai sa l nlocuiasc pe P uisamas* aflat atunci in Bizan la co manelamentul suprem al armatelor greceti
ns iremate s duc rzboiul mpotriva per silor FI a pus stpnire pe insula Sciros si i adus cu mare pompa la Atena* oseminte despre care se creelea c sunt ale lui Tezeu Pentru a perpetua amintirea acestui
eveniment atenienn au instituit concursuri, iar cu ocazia acestei prime srbtori Sofocle* si a prezentat prima sa pies, care a constituit o v ictone n tata lui Esehil* Cimon fund desemnat ca judec tor de
ctre arhonte* n anul 468 Cimon
Asiei Miei si a nfrnt in doua rnduri pe peri la vrsarea Eurimedonului,el a distrus flota comandat de ctre Titraustes, capturnd dou sute ele vase apoi, debarcnd infanteria, el a nfrnt total armata
comandat de Ferenelates Aflnd despre sosirea unei flote de ntrire, el a nfruntat o C1NOSCEFALE
Penele*
si a capturat toitt corbiile dumane n i im i acestei victorii str ilucite Cimon i mi us regelui perilor Artaxerxe un ti u ii c ne rec inoste i independenta gre cil ir li i *s i Mic i -.1 interzicea accesul o ic ii iv s pers in m ipclc
icestei regiuni
nfrumuseat Aten i i ] us sa se constru iasca apeducte a tei rimat /ulunle Lungi ncepute de Tumstoelc precum si cita dela a plantat cop iui f liniei si i mpodobit eu statui Academia efa 1 aristocraiei el a favonz it o politic i ele
aliant i cu sp litanii opus nti lui IcmisUxle apoi lui i Efialtc Organizator l L ign ateniene i tiut s i i tac i pe ah ii sa i ce de/e v iscle lor si i obinut sporirea tnbu tunlor Atcni obligandu se si i apere impotnv i oricrei iniciuiUan
C and spar tann au cerut itenieniloi sa le vin i in ajutor in urma revoltei ilotilor* si a nieseniemlor C imon a determinat tiunitere i unei armate sub comand i sa Dar cnd trupele sale au ajuns la tata locului lacedemonienn care i
re/ol\aseri singuri treburile si care se temeau de atcnicni l au trimis acas in urma acestui fipt, atenicnn mniai mpotnv a tuturor celor c ire i fav onzau pe lacedemonieni, l au pedepsit pe Cimon cu ostracizarea (m anul 641)
Cnd s a de
Tanagra si tem indii se c vor fi invadai de ctre spartani l au rechem u pe Cimon, care a restabilit pacea Preocupat de dis trugerea putem persane, Cimon a fcut s se stabileasc un impozit pentru o cam panie contra Egiptului,
supus perilor, si contra insulei Cipru Dup ce a nvins o tlot persana la sud de Asia Mica, el a pus stpnire pe oraele cipriote, cu excepia oraului Citium si a pregtit cucerirea Egiptului A murit n timpul asedierii
oraului Citium, poate n cursul luptelor sau poate din pricina unei boli
CINOSCEFALE, mici nlimi clin Te\aha n apropiere de Far\alo\ (nde (M avut loc doua btlii celebre
ntr una elin aceste btlii n anul 364 Hr Pelopida* l a nvins pe A\le\andm din Feres anul 197 Hr a m ircat un eveniment capital pentru Grecia deo irece prin victoria generalului rom m Flamimus isupra lui Filip al V lea
regele din Macedonia* grecii au tost eliber Ui de sub jugul macedonean Filip a fost silit si p ir isc isc \ citidelelc pe care Ic avea in Greci i propriu zis iar Flamimus a pro e l im U libertatea cetilor din Grecia Fste adev wat
nis ca introdus astfel n triburile recilor Flaminius n a ntrziat sa supun Gn_eia in ntregi ne
CIPSELIZI dma^tit de tirani din Corint Cipselos ntemeietorul dinastici era iul unei Bahiade chioape, Labada si al unuitcsalian Aetion Ajuns la funciile ele polem irc*, el a profitat de nemulumirea populara contra
Bahiazilor pentru a se pune in truntea poporului si a alunga aceasta familie domnitoare A confiscat bunurile celor izgonii, pe care le a impar tit ranilor si sracilor, si a guvernat
avea nevoie sa se nconjoare cu o gard (657-627 Hr)
I a urmat fiul sau, Periandru Acesta a conceput o strlucit politic de prestigiu si de expansiune colonial si teritorial A supus Epidaurul si a fcut din Acarnama un domeniu conntian A ocupat Corcir rebel, unde l a exilat pe
fiul su Licofron, care s a dus s ntemeieze Apoloma pe coasta iline, n timp ce un alt fiu al su, Evagoras, s a stabilit n Calcidica, unde a
CLEON
ntemeiat Potideea Arbitru al politicii grecilor Periandru a mpcat o pe Atena* cu Lesbosul, Miletul* cu Lidia si a n tretinut relaii de prietenie cu ceilali tirani greci si cu regn strini Pitacos* Trasibul*, Aliatcs regele Lidiei
Psametic, rege al Egiptului Protector al artelor, literelor si comerului, Penandru a favorizat tot ce a putut mbogi si nfrumusea Corintul care i a datorat numeroase monumente El a dat o nou strlucire Dionisnlor* chemndu
l la curtea sa pe Anon din Metimne, poet si muzician, si a fcut din Jocurile* istniice o adunare panelenic Nepotul su Psametic (numit aa cu si gurant n cinstea regelui Egiptului) i a urmat n anul 585 Hr n a domnit dect
trei ani Partidul oligarhic a fcut s fie ucis si, punnd mna pe friele guvernam a hotrt s fie aruncate n afara granielor rmiele exhumate ale celor doi mari Cipsehzi
CLEOMENE (Kleomenes) Sub acest nume se cunosc trei regi ai Spartei*, apar innd familiei Agizilor l Cleomene I fiul lui Anaxandnd El a domnit aprox din anul 520 pn n 490 Hr A fost n fruntea trupei spartane
care,n anul 5 K), a ajutat la alungarea lui Hipias din Atena Apoi el a susinut partidul aristocratic din Atena, condus de Isagoras, mpotriva lui Clistene* Rzboindu se cu Argosul, Cleomene a fcut s piar prin foc 5 (XX) de
argieni care se refugiaser ntr o pdure Pretextnd un oracol, el l a declarat nelegiuit pe Demarate (aprox 515-491), pentru c refuzase s i pedepseasc pe egineti, care se desolidarizaser de greci Puin timp dup aceasta, ntr
un acces de nebunie, el s a sinucis 2 Cleomene al II lea fiu al lui Cleombrote, a urmat la
tron fratelui su Agesipolis al II lea si a domnit din anul 370 pn n 309 Este regele Spartei care a avut domnia cea mai lung Cu toate acestea el n a avut importanta omologilor si din dinastia Euripontizilor si n special
importanta lui Agesilas* 3 Cleomene al III lea fiul lut Leonida al II lea a devenit rege n anul 235 S a nsurat cu vduva lui Agis al IV lea si a continuat ntreprinderea aces tuia din urm, care ncercase s restabi leasc
vechile legi ale lui Licurg n toat rigoarea lor El a condamnat luxul a nceput sa instaureze o disciplin aspr si a condamnat la moarte pe efori* A pus s fie otrvit Eundamida al III lea (care a domnit din anul 241 pn n 228)
si l a nlocuit cu fratele acestuia, Euclidas, in pofida legn care interzicea ca dublul tron s fie ocupat de ctre regi care aparin aceleiai familii A intrat in conflict cu aheenii, cu intenia de a distruge liga acestora Pentru a se
opune ambiiilor lui Cleomene Artos* a cerut ajutorul lui Antigonos* Doson, regele din Macedonia Spartanii au fost nvini n btlia de la Selasia (222), iar Cleomene s a refugiat, mpreun cu soia si copiii si, n Egipt, unde
a fost primit la curtea lui Ptolemeu al III lea Everget Dar n acelai an, Lagidul* a murit si urmaul su, Ptolemeu al IV lea Filopator, si a ntemniat oaspe tele Cleomene a hotrt s se sinucid si trupul su a fost expus pe o
cruce (220)
CLEON, brbat de ?>tat (Atena ' -Amfipohs 422 Hr )
Tbcar de meserie, el a intrat n politic la moartea lui Penele* (429) Elocvent si intrigant, a devenit conductorul pri dului care era n favoarea rzboinicului n cursul rzboiului peloponesiac* n anul 427, Cleon a fost
partizanul condamnm CLEPSIDRA

Ia moarte a mitilemenilor, membri ai Ligii de la Delos, care se rsculaser contra Atenei Notorietatea sa a atins culmea atunci cnd, n anul 426, fiind pus n frun tea unei trupe ateniene, a luat prizonieri pe
spartanii retrai n ostrovul Sfactena (coasta de vest a Peloponesului) Popularitatea sa era att de mare, nct atunci cnd Anstofan* a vrut s-1 prezinte pe scen n comedia sa despre Cavaleri (424) ca pe un
demagog fr scrupule nimeni n-a ndrznit s joace acest rol, Anstofan nsui si a luat sarcina s l reprezinte Obinnd comanda armatei ateniene pentru care se votase, la ndemnul su, s fie trimis n
Tracia, Cleon a cucerit oraul Toron, dar a fost omort sub zidurile oraului Amfipohs n btlia n care ateniemi s au luptat cu spartanii lui Brasidas* n ciuda trsturilor satirice pe care i le a conturat
Anstofan si a portre tului pe care i l a fcut Tucidide, se pare c Cleon n a meritat desconsiderarea de care a avut parte
CLEPSIDR, instrumenti>tntru mdui rrea timpului
Clepsidra era un vas (amfor, hidne etc ) al crui fund avea una sau mai multe guri, care lsau s se scurg ntr un timp dat apa sau uleiul cu care era umplut (astfel, clepsidra lui Irod Aticus se golea n
timpul scriem a o sut de rnduri) Clepsidra era folosit mai ales n adunrile publice sau n audientele judectoreti Pn i aceasta se msura timpul care era acordat oratorilor ca s si dezvolte discursul
Audientele erau mprite n trei pri egale, msurate cu ajutorul unei clepsidre golite o dat sau de mai multe ori prima parte era pentru acuzare, a doua pentru aprare, a treia pentru deliberarea
judectorilor Ulterior au fost concepute clepsidre asemntoare
cu msiparnitele noastre, umplute ns cu un lichid
CLERUH, colon care rmnea cetean al patriei mame -> CLERUHII
CLERUHII, colonii care se deosebeau prin faptul ca cleruciil i pstra totdeauna cetenia ele origine >j prin aceea c c/eruhia rmnea totdeauna legata de metropola
Sunt cunoscute numai cleruhiile ateniene, dei cleruhia era practicat si de alte ceti Pmntul colonial era mprit ntr un anumit numr de loturi care erau atribuite prin tragere la sorti (kleros) cet tenilor
care candidau Cleruhul avea sar cina s valorifice (n general, prin sclavii si) lotul de pmnt care i era atribuit, devenind proprietarul acestuia Totui, adesea cleruhul rmnea la Atena, supra veghind de la
distant domeniul su co lonial Primele clerului au fost stabilite de ctre ateniem in Eubeea dup cucerirea ei de ctre Halcis (anul 506 Hr ) Ei au constituit cinci sute de loturi care au fost distribuite
cetenilor sraci Apoi, alte cleruhu au fost stabilite n insule (Sciros, Lemnos, Imbros) n general, vechii locuitori erau lsai pe loc (cum a fost la Lesbos), pstrndu si dreptul de a cultiva cmpurile
distribuite cleruhilor, cu con ditia s plteasc o redevent anual de dou mine Uneori ns populaia era expulzat n mas, cum s-a petrecut la Egina si la Potideea Se mai putea ntm pla dei cazuri de
acest fel au fost rare, de pild, n insula Melos ca brbaii s fie ucii, iar femeile* si copiii transformai n sclavi Cleruhiile Atenei au fost abolite dup btlia de la Aegos Potamos*, dar unele au fost
restabilite atunci cnd Atena si-a recptat preponderenta pe mare
78
COAFURA

CLISTENE (Khsthenes), legislator (Atena*, sfritul secolului al Vl-lea Hr) Era fiul lui Megacles si al Aganstei, fiica lui Chstene, tiran la Sicion, era si cpetenia familiei Alcmeonizilor* Dup
expulzarea fuior lui Pisistrate, a devenit conductorul partidului democratic constituit de ctre paraliem (- PARALIE) mbogii prin co mert, si l a combtut pe Isagoras, condu ctorul partidului oligarhic,
care spera s restaureze puterile nobilimii, abolite n urma reformelor lui Solon* Fund numit arhonte* (n anul 508), Isagoras a nceput s revizuiasc lista cetenilor Chstene a organizat mpotriva lui o
coaliie a para henilor, a celor nemulumii si a ranilor din Diacna* si a fcut n aa fel nct s fie votat un program de reforme democratice Isagoras l a chemat pe oaspetele su, Cleomene, regele Spartei*
care a intrat n Atena cu o mic trup, a impus s se ho trasc exilul perpetuu al Alemeomzilor si a vrut s dizolve bule* stabilit de ctre Solon, n folosul unui consiliu aristocratic alctuit din trei sute de
membri Poporul s a narmat si i a silit pe Cleomene pe Isagoras si pe partizanii lor s se retrag n Acropole* Au urmat negocieri, spartanii s au ntors acas, Isagoras a fugit, unu dintre partizanii si au fost
ucii, iar Chstene, care fusese nevoit s plece, a fost rechemat pentru a si realiza programul de reforme El a supnmat cele patru tribun* ale lui Solon si a instituit cele zece triburi clasice Apoi, pentru a
lichida vechiul particularism, a atribuit fiecrui trib zece deme*, rezultate din reunirea fostelor trguri sau din sciziunea unor localiti Aceast reform comunal a stat la baza constituiei lui Chstene
Urmarea a fost reformarea bule, sporit la cinci sute de membri, si creterea numrului hehastilor
(- HELICA) Este posibil ca lui Chstene s i se datoreze reforma arhontatului,n urma creia aceast magistratur a devenit accesibil prin tragere la sorti si nu prin alegere, reforma avea drept scop s de
joace intrigile si s fac din arhontat o instituie perfect democratic Ultima inovaie a lui Chstene a fost inventarea ostra cismului* Democraia atenian a atins cu Chstene desvrirea instituiilor sale Nu
se tie nici cnd s a nscut, nici cnd a murit Chstene
CLITIAS, pictor de vase -> ERGOTIMOS
COAFUR. Grecii i coafau prul n modurile cele mai diverse n epoca ar haic, att brbaii ct si femeile* purtau prul lung si l coafau adesea n bucle lungi ondulante, care cdeau mult spre spate l
purtau si n numeroase rsucitun pe ceaf si coafat pe frunte n mese ondulate cu fierul si aranjate simetric La Atena brbaii arborau si ceea ce se numea crobylos, smoc de pr ridicat pe cap si meninut cu o
banta mpodobit cu un greiere din aur n epoca clasic si n perioadele urmtoare, brbaii purtau n general prul mai scurt, ajuni la vrsta de efebi*, copiii i tiau prul si l consacrau lui Apolo sau
Artemidei Cei elegani l pstrau lung, n schimb nimeni nu l rdea parial sau total, ca la noi acesta era sem nul sclavilor, care erau tunsi Dimpotriv, la spartani copia i tiau panii, iar adulii l lsau s
creasc n voie
Coafurile femeilor erau foarte variate, ele lsau s le atrne prul n bucle si destul de rar l nnodau cu panglici Ele se mai coafau cu o coad spre spate sau purtau panii ridicat pe cap n diverse feluri
Bentile care strngeau capul sau prindeau
79 CODRIZI
prul erau utilizate n mod curent att de brbai, ct si de femei Prul era adesea vopsit, n genere blond aceast culoare fund cea mai apreciat Erau cunoscute si perucile si buclele false Pentru coafur se
foloseau fierul de frizat si piepteni cu un rnd dublu de dini de grosime diferit fcui din os, din bronz din solzi sau din filde, adesea admirabil decorai
CODRIZI, t elebra familie loniana n
rudita (u Nelei n
Aceast familie i trgea numele de la Codros, fiul lui Melantos, acesta un Neleid, rege al Mesemei* a emigrit in Atica* mpreuna cu ali tovari atunci cnd donenii au sosit n Pelopones El l a nvins ntr
o lupt corp la corp pe regele beotian Xantos fund dup actea ales rege de ctre lonienn din Atica I a urmat fiul su Codros Veiund din Pelopones*, donenn* au naintat spre Atica ntruct un oracol
prevzuse ca vor nvinge daca l vor cnita pe Codros, acesta s a deghiza a ptruns n tabra inamic, a intrat n disput cu un grup de soldai si a fost omort Atunci donenn s au retras Codros a avut mai
muli fu naturali, Cidrelos, Nauclos, Cnopos si un fiu legitim, Androclos, care poate este acelai cu Medon, numit arhonte* pe viata de ctre atemeni care socoteau c nimeni nu mai poate fi demn s poarte

titlul de rege pe care l avusese Codros Nevrnd s se supun unui frate chiop", Codnzu au emigrat spre loma, n timp ce descendenii lui Medon au coni ntiat s asigure dinastia arhontilor din Atena timp
de nc trei secole sub numele de Medonizi, pn cnd ultimul dintre ei, Hipomenes, a fost nlturat din pricina cruzimilor sale Codnzu se regsesc n fruntea multor ceti din Asia Mic n fruntea
focidienilor ei au ntemeiat Foceea
si au domnit acolo pn la stabilirea democraiei Lebedos ntemeiat de cei din Lebedia din Beotia*, a fost condus de un Codros Autoclos un alt Codnd, s a stabilit la Efes n fruntea rzboinicilor si
COLONII. Colonia (apoikia) este o ase zare autonoma dar unita cu metropola pnntr o legtura religioasa den ea te deosebete total ele clenihie*
Adevrata colonizare greceasc a n ceput n secolul al VIII lea Rzboaiele dintre ceti si luptele dintre partide care duceau la exilarea unor grupuri, alturi de motive economice (foametea, cutarea unor
noi pmnturi de cultivat, mine de exploatat) au fost cauzele principale ale emicrlnlor care s au terminat prin nte meierca de colonii Mesemenii alungai dm tara lor de ctre sp irtani s au stabilit in Italia
Parteniemi, nscui din femei* spartane si din iloti* eliberai, au ncercat sa i rscoale pe iloti ns, neizbutind, au tre huit s se exileze si au ntemeiat Tarentul La Corint*, Arhias Bahiadul a prsit cetatea
mpreun cu partizanii si si s a instalat n Sicilia*, pe ostrovul Ortigia care va deveni Siracuza La Halcis, n Eubeea, o foamete a hotrt plecarea de coloni n Italia Totui cutarea unor de busee comerciale
si a unor noi pmnturi care s fie valorificate a rmas factorul cel mai important de colonizare astfel, au fost ntemeiate Cirene si aezrile din golful Tarent, iar pentru a ajunge la pmnturile cultivate cu
gru din sudul Ucrainei actu ale au fost stabilite comtoarele de pe tar rnunle Mani Negre
Devenind autonome unele ceti colo niale au devenit la rndul lor metropole pentru multe aezri Siracuza a ntemeiat Camanna, Acrae, Heloros, Corcir, alt
80
COLONII

colonie a Corintului, a ntemeiat Epidamne si Apoloma, Miletului* i se atribuie nte meierea a 95 de orae coloniale Aceste colonii se deosebeau, att prin statutul lor ct si pnn raiunea lor de a fi, de
comtoarul comercial, emponon*, stabilit ntr un teritoriu strin, adesea n apropierea unui ora indigen, si menit s serveasc de antrepozit si de punct de tranzit ntre regi uni care prezentau un interes
comercial (mine, bogii agricole) si metropol
n sfrit n secolul al VI lea Hr , cucerirea persan a fost cauza emigrm unor greci de pe coastele Asiei Mici cei mai vestii au fost foceenn care au plecat s se stabileasc n Corsica si la Masilia, unde
aveau comntoare comerciale
general pe cel de la Delfi* uneori pe cel al Dodonei si chiar pe cel al lui Zeus Amon din Egipt pentru c a neglijat s cear sfat zeilor spartanul Doneus a euat ntr o ncercare de aezare colonial Oracolul
desemna inutul unde urma s se duc colonii si locul unde trebuia stabilit cetatea Dac emigrarea era decis de ctre stat atunci se adunau voluntarii oameni nevoiai, strinii care n noua aezare vor
deveni ceteni cu drepturi egale n sistemele oligarhice, guvernul desemna adesea pentru emigrare pe adversarii si, ca s scape de ei Uneori se trgea la sorti un copil de sex masculin din familii care
aveau mai muli biei Era numit un ef al expediiei, oecistul, cruia i se alturau auxiliarii, nsrcinai cu mprirea pmn tunlor si cu msurtorile, precum si unul sau mai muli ghicitori Emigranii i
luau cu ei altarul* domestic si focul sacru, aprins la focul pntaneului* cetii mame si care urma s slujeasc la aprinderea fo cului n pntaneele nou ceti Fiecare
cetate avea charta sa particular, n care erau prescrise regulile funcionm sale si raporturile cu metropola, poate si constituia sa mprejurrile plecm au influenat fr ndoial caracterele cetii coloniale
Dac,n cazul plecrilor voluntare, oecis tul reproducea instituiile metropolei si se sprijinea pe o concepie aristocratic a cetii plecrile exilailor sau ale izgoni tilor i au mpins pe acetia s caute ci po
litice noi Astfel tradiia antic a reinut adesea numele unor legislatori provenii din ceti coloniale, ale cror legi au supra vietuit adesea ca model pentru ali greci n general, coloniile ntreineau relaii
bune cu cetatea mama ele ofereau teore* cu ocazia solemnitilor si acordau privi legii cetenilor metropolei stabilii ntr n
Aceste legaturi nclinau spre aliane fireti, si este unul din motivele pentru care Siracuza atacata de atemeni, a chemat n ajutorul su Corintul Totui, este cunoscut stfaptul ca oraul Corcir, socotind ca
este abuziva intervenia in treburile sale a Corintului cetatea sa mam a chemat n ajutor Atena si s a angajat ntr un rzboi care a istovit forele Greciei n fapt, raporturile dintre metropol si colonie au fost
foarte variate Cetile stabilite n regiuni barbare au trebuit adesea s lupte contra btinailor n Sicilia, n Italia, n ciuda revoltelor si uneori a subjugrii primilor ocupani, relaiile dintre coloni si localnici
au fost n general panice si aceste popoare au fost ctigate pentru elenism Masalia, n Galia, a fost tot timpul n lupt cu ligurn si, n cele din urm, a fost nevoit s cheme n ajutor pe romani Bizanul si
cetile Helespontului au trebuit s se apere de atacurile tracilor, si relaiile cetilor de la Pontul Euxm cu sciii n au fost totdeauna panice n Asia
81 COMEDIE

Mic, n lupta mpotriva marilor state organizate (Lidia, apoi Persia), cetile greceti au fost subjugate si n au fost eliberate dect de grecii din Europa si de macedoneni Cu toate acestea aezrile coloniale
ale grecilor au fost instrumentele cele mai eficace ale ptrundem pe toate coastele din nordul Mediteranei a eleni s mului, care va izvodi ntreaga cultur occidental
COMEDIE. Originea comediei este ob scur po ie a provenit din transformarea unor coruri falice Numele sau (nmmtha) nseamn cntec de osp' si i prcv ilat isupra altor nume precum cel care scm
nifica culesul \nlor toamna, (r^Wifs (de la ti\%e culesul viilor si ude cntece) Comedia doriana ap mita parial din farsa doriana i avut n Epiharm din Cos care si a petrecut \iata la Megera din Siciha si
laSiracuzi(aprox 549-490 Hr ) pe cel mai strlucit reprezentant Poet pitagorici in, el i imprimat genului comediei concepia sa Comediile sale par a fi mii mult satire ale zeilor antropomorfi/ai si parodii ale
cultelor populare Comedia atic este cea pe care o cunoatem cel mai bine Se pare c cel care a introdus comedia la Atena*, 1i nceputul secolului l VI lea Hr a lost un poet venit din Megari*, Susanon El a
fcut din comedie o sitir dialogat si cntat Totui abia n cursul Dionisulor din 486 si al Leneenelor*, aproximativ n anul 422 Hr , comedia a fost oficializata si a fost admis n concursuri dramatice la
Atena Concurenii n numr de trei, apoi de cinci, prezentau o comedie, a crei punere n scen o organiza coregiul* n anul 339 Hr , s a adugat o a asea comedie, care mai fusese jucat, pentru a fi
comparat cu primele cinci piese inedite - ARISTOFAN
COMER. De totdeauna grecii au fost comerciani dibaci si ndrznei Bazat pe troc n perioada arhaic comerul a cptat o extensie deosebit pe planurile cele mai diferite ncepnd cu secolul al V] lea
Hr o dai cu inventarea monedei* cu coloni zarea ( COLONIE) si cu form irea de state bogate avnd nevoi complexe Micii negustori i aveau prlvSInle de a lungul str/ilor sau n apropierea pieelor sau
se instalau n agora* n cab inc din trestie sau din pnz Existau si vnizlton ambulani c ire i etal iu mrfurile la rspntii sau la t ir i Alturi de aceti negustori care erau in contact direct cu lepurile exist
iu nun comcrcnnti corespunztor angrositilor ictuali Acetia pute iu fi v miti tot timpul sub portiele din vecinltitei porturilor, care constitui ui un fel de burse de comer n lunctie de cursurile acestei burse
ei ichizition iu pe h iz i de probe orice fel de produse v indeau sau cumprau ncrctura unui v \s Dup Anstotel*, icest comer maritim nfloritor ivea trei ramificaii natiL/eria armamentul vaselor
phorteia, atretare i corbiilor pentru expediii nde partale /wnnwsis expunerea si vnzarea eu gros a mrfurilor Aceti negutori constituiau societi n cetile maritime, ndeosebi la Atena*, unde legea
autoriza asocierea liber, si la Delos*
Cetenii puteau rareori sa se ocupe cu comerul La Sparta* aceast practica le era interzisa La Atena ei erau proprietari de pmnturi, trind din veniturile acesto ra, sau erau meteugari Sracii (tetn*)
lceau comer pentru a se mbogi si d deveni proprietari, cu scopul de a si putea folosi timpul pentru treburile statului, la fel ca si cetenii cu stare Marele comer se alia deci n minile metecilor*, ale libertilor* si ale meteugarilor, care se uneau
CONFRERII

n corporaii sau in confrerii (tiase*), al cror caracter religios nu ascundea inte resele corporative Dezvoltarea comerului a dus la prosper irea bncilor* si a mpru mulurilor* Stalul intervenea n negol fie
pentru a l reglementa fie pentru \ lua pirte la el La Epidamnc comerul cu iii nenii era ncredmt \t unui poli tf rennoit in fiecare an si ivind sarcina de i tace af i ceri n numele concetenilor s u Bizanul si CI
izomcne si au re/ervat monopolul de st u l cerealelor St iele f iceau si convcn tu comerciale Aten i a obinut monopolul chinovarului de 11 Ceos si i ncheiat aeor duri cu suvcrinu Bosforului cimen m
(Cnmeci) C ileiclieiiii au obinut de la Amintis al III Ic i privilegiul eumpirim lemnului pentru constiuctn si a smo ilei din M icedom i* De asemene i adeseori locui torn unei cet ii stabilii m c.lta cetate erm
protejai m ictivititile lor comerciale pi in icordun bilatcrilc Statele m n regie mentau si raporturile dintre comerciani si consumatori
Agoranomu* vcnticau calitatea produ selor dintre c ire unele erau taxate, de pilda cerealele S iu f icut si ncercri de a se interzice targuielile dar Iar rezultat Comercianii aveau oblig itia si tun
contabililatea ifacenlor, iar dreptul corner cial prevedea semnarea contractelor si stoparea fraudelor, a neplii obligaiilor si a falimentelor Profitnd de expansiunea comercial pe care o favoriza statul perce
pea taxe pe nelegerile comerciale si drep tun de vama Bunurile de export erau articolele de consum si mai ales produsele manufacturate s iu obiectele de art am fore cu ulei din Atica din Pelopones si din
insule vinuri de Chios Tasos Lesbos Icana Cos, Sicion* TiezenNi celebrul vin de Menda din Calcidica, produse olani din
Alica din Connl* clin Samos si din Rodos manlale de ln din Pelopones, slofe din loma si clin Milet*, bijuterii pre tioase obiecte din bronz, inslnimente ele toalel mobil opere de art Unele exporturi erau
interzise h Atena nu se puteau exporta grul lemnul pentru cons tructu si frnghiile Produsele ele import eriu diverse ambr de la Baltica carali si perle aduse de la Marea Roie, filde din Circne si clin
Etiopia animale si papirus din Egipt metale orez blnuri etc L cm nul pentru construcii vitele si sclavii veneau elin oale zonele Europei si Asiei Celitile maritime, care constituiau adev r ie talasocratn er
iu cruii tuturor aces tor bogaii care au contribuit la ti ilucirea civilizaiei elenice
CONFEDERAIE CORINT LIGILE DE LA DELOS
CONFRERII. Membru unei confrerii (ti s i) se ntruneau fie pentru cultul comun al unei /eitlti fie din interes profesionil Contrcmle profesionale erau puse totdea una sub protecli i unei divinilati si adesea
este greu s se fac o distincie ntre ele si asoci itnle religioase (- TlASE)
Meteugarii si comercianii erau n general oameni liberi, cetlem sau meleci* ei se uneau n confrerii n principal cu scopul de mtr ijutorare, dei pentru negus ton tiasele puteau fi si locuri pentru afa ceri
Aceste confrerii erau sub protecia unei divnitati sau a unui erou si aveau regulamentele lor, tezaurul lor,presedinln, preoii si adunrile lor Se cunosc confrerii ale pescarilor ele ton la Bizan, Sinope si
Trebizond i ale pescarilor ele burei n in sula <\morgos, ale scufundtorilor care cu legeau scoici si purpur pe coastele CONON
Eubeei* si ale Asiei Mici n cetile mari time existau confrerii de marinari si de constructori de corbii Negustori strini se asociau si ei, formnd tiase de negus ton si de armatori, ca hermaistn si hiero
nantn din Delos, heracleistn din Tyr, poseidonistn din Bente cu toii feni cieni Existau aproape pretutindeni con frern de lucrtori n broderie de tbcari, de cizmari, de vopsitori de parfumen, de bijutieri
de armurieri de olari, de crn tari de buctari Si artitii se grupau n tiase si se cunosc tiase de sculptori, de pictori, de arhiteci,de gravori si lefuitori si chiar de copiti (scribi publici)
CONON, general atenian (Atena*' aprox 444 - Cipru wu Awi Mita 390 Hr )
Conon s a aflat n fruntea unei flote n anul 413 si a condus mai multe aciuni n timpul rzboiului peloponesiac* mpreun cu Alcibtade* A fost unul din comandanii atemenilor n btlia de la Aegos
Potamos* (405) Vznd ca nu poate nvinge, s a refugiat n Cipru cu opt vase, la regele E\ agoras Conon a cutat prilejul favorabil pentru a reintra n gratia atemenilor Pro f i rul de certurile dintre Sparta*
si peri, el i intervenit cu intrigi pe lng Artaxerxe, regele perilor, si a obinut, mpreun cu satrapul Farnaba/e, comanda unei flote cu care a nfrnt flota spartan n portul C Hidosului (394), i a alungai pe
lacede mome n din Marea Egee si a cucerit Citera ntors la Atena triumftor, a ridicat din nou Zidurile Lungi, care fuseser drmate de ctre spartani Aciunea sa i a silit pe spartani s semneze cu regele
perilor faimosul tratat al lui Antalcidas* Dup unu autori, Conon a fost trimis la Sardes, unde a fost omort din ordinul satrapului Tmbaze, duman al lui Famabaze,
dar se pare c a murit n Cipru, unde revenise pe lng Evagoras
CONSILIU. Acest termen semnific adunrile de ceteni care, n fruntea cet tilor greceti, aveau o putere deliberativ, creia i se aduga adesea o putere exe cutiv (Pentru consiliul celor 400 si al celor
500 de la Atena -> BULE Pentru consiliul btrnilor sau al celor 28 de la Sparta -> GERUSIA) Se cunosc puine lucruri despre constituiile* altor ceti dect Atena* si Sparta*, dar ne a rmas amintirea
consiliilor, care in grecete aveau nume diverse si adesea erau numite bule* si gerusia* n principiu bule desemneaz o adunare numeroas i cu caracter demo cratic iar gerusia era un consiliu restrns
conform cu principiile oligarhice sau aristocratice Astfel este cunoscuta gerusia celor 90 de la Elid consiliul celor 60 de la Cnidos era numit al imnimonilor pentru c acetia nu erau oblig ii s dea
socoteai i despre hotirnle lor l a Epidaur exista un consiliu cu 180 de membri, dintre care erau alei tei din comisia ai cror membri se numeau am noi La Marsilia n fruntea consiliului celor 600 de timuci
erau 15 magistrai (consilieri locali) iar consiliul de la Heracleea
membri Alte ceti precum Agngente Crotona, Region Cyme aveau consilii din l 000 de membri In general consilierii (buleuti geronti timuci ) erau alei dintre cetenii cei mai bogai
n urma dezastrului expediiei din Sicilia*, la Atena a avut loc o reacie aristocratic si a fost stabilit un consiliu de 400, care avea sarcina s numeasc magistraii si s guverneze statul sprijinit pe o adunare
de 5 000 de ceteni, alei dintre cei mai bogai Acest consiliu a fost dizolvat dup
COR

patru luni, fund restabilite instituiile democratice Consiliul celor 30 a fost insti tuit la Atena de ctre lacedemomeru n urma nfrngerii de la Aegos Potamos* Membru si erau recrutai dintre oligarhii cei
mai extremiti Ei au urmrit s nlture instituiile democratice, spnjinindu se pe trupe spartane Timp de opt luni au guvernat dedndu-se la tot felul de excese, nainte de a fi rsturnai de ctre Trasibul*,
care a restaurat democraia
Tot la Atena Consiliul celor unsprezece (oi endeka) avea sarcina de a supraveghea nchisorile si cum sunt aplicate condam nrile la moarte n fata consiliului erau aduse acuzaii contra acelora care deturna
ser bunurile confiscate Membrii con sihului erau trai la sorti n fiecare trib*, al unsprezecelea membru fund grefierul, care completa acest consiliu, ce funciona ca tribunal
CONSTITUIE. Grecia este pnma tar care a introdus constituii Acestea, chiar dac nu erau scrise, reprezentau o mrturie a structurii bine consolidate a cetii* ncepnd cu criza social din secolul al
VIII lea Hr , cnd a avut loc declinul oligarhiilor*, nlocuite de tiranii*, crora le au urmat democraiile, cetile au creat instituii care, modificate n diferite rn duri, au dat constituiile rmase clasice
Fiecare cetate avea propria sa constituie, care erau fie aristocratice, fie democratice Atena* este modelul instituiilor demo cratice, iar Sparta* al instituiilor aristocratice n ciuda strdaniei lui Anstotel* si a
elevilor si, care au studiat istoria si funcionarea a 58 de ceti (toate greceti, cu excepia Cartagmei) lucrare din care ne-au rmas doar cteva fragmente, precum si Constituia Atenei, regsit pe
papirus , nu cunoatem cu adevrat dect constituiile Atenei si Spartei si cteva elemente din aceea a Cretei
Constituia Atenei, cunoscut gratie tratatului lui Anstotel despre care am pomenit mai sus, precum si gratie Politicii atemenilor, atribuit lui Xenofon, a fost perfecionat ncontinuu Dup ce a fost
democratizat de ctre Dracon* la sfritul secolului al VII lea, de ctre Solon la nceputul secolului urmtor, de ctre Clistene la sfritul aceluiai secol, Penele, la mijlocul secolului al V lea, i a dat forma
clasica ce i se cunoate Pentru Sparta, dispunem de un tratat privind guvernarea lacedemonienilor, atribuit tot lui Xenofon, si de cteva elemente furnizate de Vieile paralele ale lui Plutarh (mai ales cea a lui
Licurg precum si cele ale lui Agesilas*, Agis* si Cleomene*) Aceste lucrri de smte/ au fost completate sau amendate de un numr considerabil de relatri mai mult sau mai puin ample ale unor autori
antici,n special Platon*,de fragmente din constituii care ni s au pstrat si de foarte multe inscripii, decrete, retre*, inclusiv legile lui Gortm -* CRETA
COPII -> ADOPIE, AMFIDROMII, CETATE (drept de ~) EDUCAIE, EXPUNEREA COPIILOR , FRATRIE GIMNAZIU, JOCURI, NATERE NUME PEDAGOG , PEDERAS IE COAL

COR. La nceput, Lhoros era locul ame najat pentru dans nsoit de cntece, nainte de a deveni ansamblul persoanelor care cntau si totodat dansau Poemele epice erau cntate, iar toate poemele lirice erau
dansate si cntate de ctre un cor, aa cum se fcea cu Odele lui Pmdar Corul avea un rol important n poezia dramatic El i avea locul n spaiul circular nvecinat cu CORINT
scena teatrului*, care era numit orchestra" Poeziile dramatice la care participa corul erau ditirambul* tragedia*, drama satiric, comedia* Corul ditirambic, sau ciclic, era alctuit la nceput din 50 de coreuti
dar acest numr era variabil Acest cor i avea locul nu numai n ditirambi, dar si n unele srbtori precum Targelule* Prile cn ae ale tragediei greceti erau susinute de un cor format din 12 persoane
numr care a crescut la 15 n epoca lui Sofocle* n general el era mprit n dou semiconin, dirijate de ctre corifeu n drama satiric, reprezentat dup trei tragedii corul era alctuit la fel ca n ca/ul
dramei satirice, totui, n timp ce n tragedie corul repre zenta personaje obinuite (btrni r/boi nici, femei* ) n drama satiric el nfia satin si si lene Corul comic n a fost folosit dect n comedia veche,
el era alctuit din 24 coreuti, mprii n dou semiconin n coruri erau admii numai ceteni Ei erau recrutai de ctre horegiu* si erau instruii de ctre chi>rodida<icalos
CORINT (Kormthos) considerat ca al treilea oray al Greciei dup Atena* si Sparta* situat la intrarea n Pelopones* ntre golful Corint (deschis spre apus) si golful Saronic (deschis n direcia Asiei), la
poalele unei acropole" fabuloase, Ac rocor intui
Potrivit legendei, Corintul a fost nte meiat de ctre Foroneu, regele Argeului, iar zidurile lui au fost nlate de ctre Sisif, fiu al lui Eol si nepot al Elenei Cetate* puternic n epoca preelenic, arheologia a
dezvluit c a fost precedat de mai multe aezri din perioada neolitic (mileniul al VI lea) Potrivit tradiiei legendare, Corintul era alipit teritoriului
Micenei atunci cnd a avut loc rzboiul troian
Dup invazia doriana, regele heraclid Aletes a ntemeiat acolo o dinastie care s a numit, se pare, Efira' (Pnditoarea') si regn dorieni s au stabilit pe Acroconnt Aproximativ n anul 747 i Hr o puternic
familie de armatori, Bahiaozn, a pus mna pe putere si a nlocuit monarhia* printr un regim oligarhic Corintul si a construit n acel timp cele dou pori, Chenhreea spre rsrit, Lehaion spre apus, precum si
diolcosul* Oraul s a mbogit prin drep turile pe care i le plteau celelalte ceti pentru a utiliza diolcosul si s a aliat cu Halcis A intervenit n treburile greceti luptnd mpreun cu Halcis contra Eretnei, a
narmat Samosul contra Miletului*, a intrat n rzboi contra Megarei* si Eginei n acelai timp, Corintul a colonizat Corcir si Acarnama a exploatat coastele Epmilin si Ilinei, a ntemeiat Siracuza, n Sicilia
Totui, Corcir s a ridicat ca o concurent, iar n anul 604, marinarii cetii mame si cei ai coloniei sale s au nfruntat n prima btlie naval nregistra ta de greci Aceast ruptur, care ddea o lovitur
comerului conntian, a creat noi nemulumiri Poate c Fidon din Argos a ncercat atunci s invadeze Corintul Bahiazii, care se uneau si care numeau n fiecare an, sub numele de pntan*, pe acela dintre ei
care s guverneze cetatea, au fost rsturnai n anul 657 Hr de ctre Cipselos, care a stabilit tirania, n folosul su si al fiului su Penandru Sub Cipselizi*, Corintul a rmas puternic, a ntemeiat spre apus
Ambracia si Anactonon, a supus Corcir si Epidamne, n Marea Egee a ntemeiat Potideea Oligarhia* a fost restabilit n anul 582 Hr , ns nu n folosul unei singure familii Aceast oligarhie moderat a
fcut s domneasc
COROANA

pacea si dreptatea, dar expansiunea colonial si economic a Corintului s a dimi nuat Aliat cu Sparta, Corintul a participat la rzboaiele medice*, apoi nenelegerile sale cu Corcir au dus la r/boiul pelopo
nesiac*, n care Corintul a rmas aliat cu Sparta pn cnd imperialismul lace demoman a provocat rzboiul din Corint (395-387), n care acest ora s a unit cu Atena contra Spartei Corintul s a aflat alturi
de ateniem si de tebani la Cheroneea*, apoi a obinut o garni/oana macedonean Atunci Corintul a devenit centrul Ligii panelemce zis de la Corint, instituit de ctre Filip* al Macedoniei, care s a
proclamat hegemonul ei Majori tatea cetilor din Grecia propriu zis cu excepia Spartei, au fost silite s intre n aceast lig La Corint i inea edinele Sinednonul, adunare a delegailor statelor membre
Macedonia nu fcea parte din lig dar Filip, n afar de faptul c avea titlul de hegemon, deinea si majoritatea, gratie celor 26 de voturi acordate statelor membre care i erau cu tonii supuse, astfel, adunarea
nu era dect n aparent o insti tutie democratic Membrii ligii i reglementau conflictele ntr o manier politic, prin intermediul smednonului, si fiecare cetate era obligat s furnizeze aliatului lor,
Macedonia, trupe si vase menite s lupte mpotriva Persiei, dumanul de totdeauna al grecilor
Artos* a ncorporat Corintul la Liga aheean n anul 243 Hr Pe teritoriul ei, la sud, se afla Teneea, unde Oedip si ar fi petrecut copilria si unde exista un celebru templu al lui Apolo Oraul dduse muli
coloni Corintului, n special la ntemeierea Siracuzei Apoi, devenit independent n epoca elenistic, Teneea a pornit lupta mpotriva Corintului, fiind aliat cu romanii care, condui de Mummius, au ras
Corintul de pe fata pmntului (146 Hr ) Cezar si Augustus l au reconstruit si l au repopulat cu veterani romani si cu hberti Hadnan l a nfrumuseat, dar n secolul al III lea el a fost prdat de ctre heruli
Corintul avea fntni celebre si monu mente maiestuoase, printre care templul lui Apolo, cel mai vechi templu doric al Greciei Antrepozit al Occidentului si al Orientului gratie situaiei sale geografice,
Corintul era si o cetate industrial, bronzul si ceramica fund pentru el un important izvor de bogii Oraul a dat pictori si sculptori, iar bogia si gustul rafinat al cetenilor si i ngduise s adune ntre
zidurile sale cel mai mare numr de opere de art din Grecia Cnd a avut loc distru gerea Corintului, soldata romani jucau zaruri pe tablourile cele mai preioase, majoritatea operelor de art care se puteau
vedea la Roma veneau de la Corint n epoca arhaic, Corintul a produs o fru moa olane* original, cunoscut sub numele de vase conntiene
COROAN. La nceput, coroana avea un caracter religios si era un semn de nchinare la divinitate, de aceea animalul consacrat avea fruntea ncins cu panglici, iar sacnficatorul purta o coroan Coroanele
erau fcute adesea din crengi mpletite cu plante dedicate divinitilor stejar lui Zeus, laur lui Apolo, vit de vie lui Dionisos, nuc sau cedru Artemidei, mslin Atenei, mirt Afroditei, gru Demetrei
Coroanele utilizate n alte ocazii pstrau acest caracter religios, arhontn*, cnd i exercitau funciile, purtau o coroan care amintea de caracterul sacru al magistraturii lor, la banchete, oamenii se ncoronau
deoarece, la nceput, acestea reprezentau o mas comun n urma unui sacrificiu Atleii care nvingeau n marile jocuri* primeau
87 COTURN

coroane de asemenea, poeii si actorii par ticipanti la concursurile dramatice Aceste concursuri (agen) mbrcau totdeauna un caracter religios De asemenea, se acordau coroane nvingtorilor de fa
numeroasele concursuri analoage mpreun cu alte premii de mare valoare material Cetile si unele comuniti ofereau si ele coroane onorifice n sfrit soii se ncununau cu mirt n ziua nuntii iar pe
fruntea celor mori se puneau coroane Cei care se pretindeau stilai i mpodobeau capul cu cununi de flori, n general de trandafiri la fel dansatoarele si cntreele n orae existau trguri de coroane
Ulterior coroa nele erau confecionate din aur si din fmn zisuri artificiale
COTURN, gheat nalt din piele care a fost purtat nti de ctre vntori
Coturnul a mai fost atribuit si unor zeiti (Artemis Hermes) dar n acest caz era mai mpodobit n general avea ireturi iar talpa era din plut groas, aceeai pentru ambele picioare cuvntul , coturn
desemna n proverbe un individ care i schimba uor ideile sau partidul Avnd probabil origine hdian, coturnii ar fi fost adaptai pentru teatru de ctre Eschil* Au fost prevzui cu tlpi foarte nalte, pentru
ca actorii s par mai nali ei purtau rochii lungi, pentru a ascunde coturnii
CRATER, locotenent al lui Alexandru cel Mare (Macedonia '-Frigia ? 321 i Hr) A fost unul din principalii generali ai lui Alexandru* si prietenul su A avut sarcini importante n cursul expediiei din Asia
Dup moartea lui Alexandru,a fost numit, gratie popularitii si valoni sale, mten dent, mpreun cu Antipatros*, si a guver nat Macedonia, Grecia si Ilina A nbuit
revolta grecilor si i a nvins pe ateniem si pe etohem la Cranon (Tesalia) n anul 322 A fost omort n Capadocia n timpul luptei contra lui Eumene*
CRESMOLOGI, ghicitori care prezi ceau viitorul jie dup cri fie printr o inspiraie directa a divinitii
Prezictorii mergeau din cetate n cetate sau se stabileau ntr un ora, unde ajun geau s dobndeasc o mare popularitate Cei mai muli dintre ei se ofereau s pre zic viitorul pentru civa oboh n general
interpretnd visele oamenilor Unu ven tnloci pretindeau c sunt posedai de o fiin divin, care vorbete n ei (engas tromythoi) n timpul rzboiului pelopo nesiac* preziceri provenind de la aceti arlatani
erau rspndite prin toat Grecia Oameni ca Xenofon* si Nicias* ineau pe lng ei cresmologi n vreme ce majonta tea spiritelor luminate i priveau n cu totul alt fel Tucidide nu si ascundea dispreul fat
de ei, iar Aristofan* i aducea pe scen spre a i batjocori Eschil* i a prezentat ca profei mincinoi, iar Sofocle* spunea des pre aceast categorie de ghicitori c sunt avizi dup bani
CRETEREA ANIMALELOR. Aceas ta ndeletnicire a avut la greci o important tot att de mare ca si agricultura* n epoca homeric, creterea vitelor era cea mai mare bogie a nobililor si a regilor,
care posedau turme imense, ceea ce nu se va mai ntlni n epoca istonc
Porcul era animalul cel mai des ntlnit, mai ales n Atica*, unde era crescut cu gnj Oile si caprele erau inute pentru lap tele lor, care era utilizat n special pentru fabricarea brnzetunlor Berbecul era puin
folosit pentru carnea sa, dar lna lui
servea la confecionarea vesmintelor Lap tele de vac nu era consumat, vaca fund crescut mai ales pentru reproducere, iar boul pentru diverse munci animalele ser veau si pentru sacrificii* n cursul unor ce
remonii Creterea psrilor era puin cunoscut Asinul si catrul erau foarte rspndii ei serveau ca animale de po var Asinul nvrtea rotile morilor, catrul purta bagajele soldailor Erau clrii sau
nhmai la o cru sau o trsunc Laptele de mgri era folosit ca butur Calul introdus n Grecia la nceputul epocii micemene (aprox n secolul al XVII lea Hr ) din Balcani, era utilizat ca animal de
traciune sau de clrie pentru vntoare si mai ales n armat Grecii n au folosit mult timp dect caii jugnii, care triau n semilibertate Abia ncepnd din epoca elenistic au fost construite grajduri Grecii
erau interesai de luptele de cocoi, originar din Malaysia, cocosul n a ajuns dect trziu n Grecia, prin Persia
CRETA (Krete) mare insul din Medite rana oriental la sud de Pelopones de care Strabon o lega geografic
Aceast insul, cu rmuri neregulate, este dominat de trei masive muntoase Lasiti la est, Ida n centru, Munii Albi la vest Nu se gsete dect un es ntins, Mesara, la sud, si sesun mici, precum cel de la
Cnosos Solul nu era prea bogat se cultivau cereale si leguminoase, vita de vie si mslinul Munii erau acoperii n parte cu pduri de pini si de chiparoi, lsnd loc si unor poieni pentru creterea oilor, a
caprelor, a taurilor si a vacilor Poziia Cretei ntre Grecia si Africa, ntre Asia si Apus, a favorizat dezvoltarea marinei Creta a fost populat nc din epoca neolitic si a dat natere unei civilizaii puternice si
originale care a nflorit n mileniile al III lea si al II lea Din aceast civilizaie, numit minoic care a ptruns culturile fruste ale Greciei continentale grecii au pstrat o important tradiie mitic Aceast
rscruce a Mediteranei a fost un creuzet n care s au amestecat popoarele cele mai diferite
Se pare c aheemi* au fost pnmu indo-eu ropeni care au ocupat Creta, nainte s fie invadat de ctre doneni* (tradiia coloniei condus de argianul Altoemene) Lictos, primul ora supus, a fost punctul de
plecare al cuceririi donene a insulei n epoca s tonc Creta pmnt dorian a avut un rol minor n treburile greceti Ea s a mulumit s dea doi sculptori pe Dipomos si pe Skihs, care n secolul al VI lea Hr
au strbtut Peloponesul* si au fost maestru sculptorilor care vor sta la originea colilor arhaice din Grecia si din insulele mani Egee Grecia n mai datoreaz si purificatori de exemplu pe Epimenide lui
Taletas din Cortina i a datorat Sparta peann si hiporchemn si Creta a mai dat si mercenari, arcai vestii L a mai dat si pe Nearhos cruia Alexandru cel Mare i a ncredinat flota care a explorat coastele
Persiei n perioada colonial, cretami s au unit cu rodienn pentru a nte meia Gela, n Siciha* iar Strabon le atn buie n parte ntemeierea oraelor Tarent si Hina din lapigia, precum si a oraului Bnndisi
Cetile din Creta numeroase, dar care adesea nu erau dect nite trguri, constituiau state autonome, cel puin 17, luptndu se nencetat ntre ele, n timp ce cele dou mari ceti dumane Cnosos si Cortina,
se foloseau de intrigi, cutnd aliana Cidomei, al crei sprijin le permitea s se domine reciproc
Cu toate acestea,instituiile cretane erau socotite un model, de care s a servit Licurg* pentru a consolida instituiile Spartei, iar CRIPTIE
Platon a fost inspirat de ele n Legile sale Ca si n Grecia, si mai ales ca in Lacoma*, vechea populaie a fost aservit Mnoitn erau servii aparinnd statului, clarotn si afamiotn erau legai de domeniile sau
de loturile particularilor, ei erau identici cu ilotu* Alturi de aceti seni (-* SERBIE) exista o clasa de peneci* numii hvpekuoi Apetairou erau strinii stabilii aici si libertn, care aveau cartierele lor aparte n
orae Cetenii erau destul de puin nu merosi si, ca si n Sparta primeau nc din copilrie o educaie militar La 18 ani, devenii aduli, prestau un jurmnt civic, atunci aveau acces la gimnazii, n care se
practica n special alergarea, de unde nu mele dromoi dat gimna/nlor si cel de dromeu<, pe care l purtau cetenii Atunci erau obligai s se cstoreasc, dar tnra cstorit rmnea la prinii si pn ce
soul era n stare s si tin gospodria Ce ttenn erau repartizai n hetairu*,unde se lua masa (andreia, asemntoare cu sisi tule* spartane) n sala de mncare a hetai nlor, o mas era rezervat pentru strini,
sub egida lui Zeus ospitalierul Cele trei tribun* doriene erau pstrate, alctuind starea civil, femeile* erau primite n ele, iar familiile privilegiate constituiau ceea ce se chema Vrtos Din aceast anstocra
ie erau alei sefn cetilor, cosmn (co<>-moi), constituii n colegii de cte zece membri, rennoite anual, preedintele (proio-cosmos) era magistratul eponim* Puterile lor erau asemenea celor ale eforilor*
din Sparta, ei fiind si efi militari si judectori Unul dintre ei, Xemos, se ocupa de strini Cosmu aflai n funcie si cei care i ncheiaser cariera formau gerusia*, consiliu deliberativ Adunarea cetenilor,
asemntoare cu apela*, se ntrunea n agora* si avea dreptul s resping propunerile gerusiei Despre dreptul si justiia
cetilor cretane tim din inscripiile descoperite pe pereii unui edificiu public din Cortina Ca si la Sparta, aceste instituii au devenit corupte si cetile s au orientat spre democraie, nainte ca, n anul 67
Hr , s fie supuse de ctre romani, care au alipit Creta de Cirenaica
CRIPTIE, serviciu grniceresc ncreim tct tinerilor \partani cure uit atins vrsta de 18 ani (melirani) >i pn Iu vrsta de 20 de ani
Cnptia era un corp de armat care lua parte si la btlii n fiecare an, de ndat ce intrau n funcie eforii*, era organizat patrularea tinerii erau trimii n afara Spartei timp de doi ani cu diferite misiuni, dar
mai ales cu aceea de a se aeza n locuri favorabile pentru a supraveghea mprejurimile si a semnala ceea ce li se prea suspect Se ntmpla ca ei nii s fac ordine n tulburrile care i/bucneau Fr
ndoial, supravegherea se exercita mai ales asupra ilotilor*, dar nu pot fi crezute spusele lui Plutarh, dup care cnp-tia era numai o ambuscad destinat s i masacreze pe iloti
CRISELEFANTIN, calificativ dat sta tuilor fcute din aur >i din filde
Pn n secolul al V lea Hr , grecii au sculptat adesea cu aceste dou materiale statui cu caracter oficial si religios nce pnd ns din secolul urmtor, ei n-au mai construit dect din marmur si din bronz
Statuile cnselefantme cele mai vestite sunt Atena, pe care Fidias* a sculptat o pentru Partenon*, si Zeus, pe care el l a fcut pentru templul acestuia de la Olimpia
CTESIBIOS, inventator 41 inginer (Alexandria, secolul al lll-lea Hr )
90
CTESIBIOS

Ctesibios este creatorul mecanicii prac tice Folosind aerul comprimat si presiunea aburului, a inventat arme si mai ales aparate automate, care, n general, au rmas doar nite curioziti A construit un fel de
tunuri si maini de propulsare, n funcionarea crora aerul comprimat era principalul agent motor, cu o mare precizie de aruncare si de btaie, care depea cu mult pe aceea a armelor din epoca sa Aparatele
sale automate erau fntni cu
animale care beau si cu psri care cntau, stropitori, sisteme cu presiune a aburului care permiteau splarea pieelor din fata templelor, deschiderea uilor unui templu cnd era aprins un foc pe altar

Lucrrile lui Ctesibios s au pierdut, dar n mare parte inveniile sale sunt pomenite m Mecanica lui Filon din Bizan, iar multe sunt descrise de ctre Hieron din Alexandria n lucrrile sale

DANS. Aceast art considerat de ctre greci ca fund una dintre cele mai elevate si de origine divin, a dobndit cea mai mare important n manifestrile vieii gre ceti Diferit de dansul modem, dansul
gre cesc nu constituia cutarea unei perfeciuni plastice sau o simpl distracie El repre zenta un adevrat limbaj, era o expresie total a unor emotn si sentimente adnci
Dansurile greceti pot fi mprite, sim plist, n trei categorii rzboinice, religioase (n care pot fi incluse si dansurile care n soteau reprezentrile dramatice) si profa ne, adic dansurile vieii private Dintre
dansurile rzboinice, cel mai cunoscut era pyrica, acesta era dansat n sunet de flaut si era adesea ritmat cu zgomot de scuturi Pyrica imita luptele rzboinicilor si era executat de doi sau mai muli dansatori
narmai n cursul Gimnopednlor*, tinerii spartani interpretau si un dans rzboinic fr arme
Dansurile religioase erau integrate unor ceremonii religioase sau unor reprezentaii teatrale cu caracter religios Geranos si hyporchema, dansuri de origine cretan, erau consacrate n general cultului lui
Apolo Geranos imita zborul cocorilor sau
mersul lui Tezeu prin Labirintul cretan, brbaii si femeile*, tinndu se de mini formau un lan care nainta ondulndu se Acest dans era propriu cultelor apolmiene de la Delos* Dansul numit hyporchema
era si el interpretat la Delos, dar mai ales la Sparta* si n tragedii n tragedii, corul se mprea n dou grupuri, unul cnta schind totodat un cerc, n timp ce cellalt ilustra cntecul pnntr un dans gra tios
si expresiv Spartanilor, crora le pl ceau extrem de mult cntecele si dansurile (nainte de sumbra reform rzboinic din secolul al VI lea Hr), n aa msur nct Terpandru (secolul al VH-lea Hr) i-a
proclamat cei mai bura rzboinici si cei mai bum dansatori, au cunoscut hypochema prin intermediul lui Taletas din Gostina Ei dansau interpretnd cntecul pean, iar, la srbtorile Artemidei, fetele tinere
dansau purtnd pe cap un calathos, scufie n form de cos Odasma era un dans executat de ctre femei n cursul Tesmofonilor*, con sacrale Demetrei Dansurile dionisiace, nt mate de sunetul instrumentelor
de percuie, erau dansuri frenetice de satin si menade Aa cum am spus, corurile tragice executau hyporchema, dar mai ales emmelia, dans
DELFI

executat cu un pas lent si solemn Cordax era dansul comediei vechi era lasciv si abia mai trziu a fost dansat si n alte locuri dect pe scen Dansul dramei satirice era \kinms Dansurile nsoeau manifestrile
religioase ale vieii private ndeosebi n cursul cstoriilor si nmormntrilor, in care Ihrena cntec funebru, era nsoit de pantomim
La banchete se prezentau dansatori si dansatoare si adesea se ntmpla ca me senii sa li se alture, fapt care nu era dis preuit nici de un poet ca Anacreon si nici de un filosof ca Socrate Adolescenii dan s iu
m diferite ocazii de pild Sofocle" care la Salamma* n fata grecilor birui ton a dansat despuiat, cu corpul uns si cu o cunum pe cap n sunetele lirei Existau si numeroase dansuri populare, care variau dup
regiuni si dup ocaziile in care erau executate Dansurile ra/bomice si rehgi oase erau executate de brbai si de femei care nu fceau din dans o profesie Dar pe lng acetia erau si dansatori sacrati, care
alctuiau un fel de confrerie aa cum au fost betarmomi homerici sau coribantn In sfrit existau muli dansatori de profesie dintre care unu erau socotii artiti bahici, m timp ce alii se produceau la
banchete sau n locurile publice Dei ceteni liberi
dou vrfuri, printre care curgea fntna Castalia Din pricina situm sale, Delfi era considerat ca fund centrul lumii i datora importanta sanctuarului lui Apolo, foarte vechi, numit la nceput Pito n
vremurile preelenice se credea c sanctuarul era Io cuit de ctre Gaia pmntul mam si de ctre Piton un arpe femel n slujba caro ra erau, poate, labiatu Labiatii alctuiau o fratrie* a crei origine rmne
obscur si despre ale crei funcii se tiu puine lucruri, doar ca se ntruneau spre a lua parte la ban chete cu caracter religios Apolo cobornd din Ohmp si venind din Piena potrivit tra ditiei pstrate mtr un
imn homeric a ajuns n aceste locuri, a ucis Pitonul si a alun gat o pe Gaia Numele de Delfi care i a fost dat atunci ar evoca delfinul Zeul s ar fi prezentat sub forma acestui animal m rin unui vas cretan pe
care el l ar fi antre nat pn la noul su sanctuar pentru a l pune in slujba sa Aceasta tradiie a ora colului, de origine cretan sau mai exact, preelemca,este atestata de arheologie frag mente de ceramica
considerate a fi din epoca micemana (secolul al XIV lea i Hr ) sunt o mrturie a vechimii ase/ani, fr a dovedi totui ca ea era deja pe atunci un centru oracular
Zeul i manifesta previziunile prin vo cea pitiei La nceput, pitia era o fecioar ns dup ce una dintre pitii a fost violat de ctre Tesahanul Ehecrate, n au mai fost folosite n aceast funcie dect femei* n
vrst Pitia trebuia s se aeze pe un trepied deasupra unei sprturi a stncii, de unde se pretindea ca ies aburi , ceea ce se numea thasma Aceast sprtur, pe care spturile arheologice n au scos o la
iveal, se afla n fundul templului, n par tea sacr numit adyton Profeiile pitici erau versificate si interpretate de ctre un preot Toi grecii consultau pitia nainte de
puin stimai n Ump ce n epoca roman urai dansatori greci au dobndit o mare notorie ae, precum acel Batile din Alexandria care a venit la Roma n vremea lui Augustus si a fost rivalul altui mim
celebru, Pilade din Cilicia
DELFI (DelphOl), ora*, din ronda pe povrniul sudic cil Pcirnasului

Situat ntr un amfiteatru asemntor cu hemiciclul unui teatru, oraul Delfi era dominat de o barier stncoas care forma a porni Ia vreo treab important ndeosebi setn statelor tme.iu seam de oracol
nainte de a lua o hotrre n legtur cu ncepere i 'inui r/boi sau ncheierea unei pi i precum si nainte de a pomi ntr o ex peditic Astfel, Crcsus nainte de a ntre prinde r/boml mpotriva perilor, a trimis
ambasadori sa consulte oracolul, iar ae menii au pus n dou rnduri ntrebri pitici, naintea btliei de l i Salanima" Aceste dou exemple pre/int interes pentru noi deoarece ele dovedesc ambiguitatea
oraco lului, pe (.are cei care l consultau erau liberi s l interprete/e dupl bunul lor plac Astfel, lui Cresus i s a pre/is ca, dac va intra n r/boi, un mare imperiu va fi dis trus el a cre/ut ca acesta este Imperiul
persan, cnd, de fapt era vorba despre propriul su imperiu ntruct pitia spusese
s fie salvarea lor btrnii Atenei s au baricadat pe Acropole* si au fost masacrai de ctre peri, n schimb urmrind mterpre tarea dat oracolului de ctre remistocle" in sensul c flota meterez de lemn
va ti salvarea lor, atememi unii cu ali greci, au fost nvingtori la Salamma
Daruri veneau de pretutindeni spre sanc tiiar, monumente \otwe statiu, inscripii se vorbete despre un snop clim aur care a fost druit de ctre locuitorii clim Metaponte re/aurul' lui Apolo coninea /ece mu
de talanti de aur si de argint, n epoca lui Fihp* al Il-lea al Macedoniei Regi, popoare pu neau s le de construite te/aiure n teme-nosul zeului, cel mai bogat fi md tezaurul ateniemlor Cnd templul a fos t
incendiat si distrus n secolul al VI lea Hrr , au sosit de pretutindeni subscripii, chiar M din Egipt, pentru reconstruirea sa, fiecare donator dorind s i ntreac pe ceilaltu n drnicie
La Delfi aveau loc mult<e srbtori Jocurile* pitice, concursuri de cntece ntre
citare/ii descoperii de ctre delfiem, precum si numeroase procesiuni Ocupat ele dorienn* venii din Licorea. Delfi, avnd o constituie* special, care i lsa autonomia Delfi era sediul unui consiliu
amfictiomc ( * AMFICIONIE), avnd sar cina s supravegheze interesele unui /eu de o importanta att de mare Din secolul al IX lea si pn n secolul al V lea Delfi s a bucurat de un prestigiu imens ns
autoritatea sa a sc/ut din cau/a atacurilor tocidicnilor, mpotriva crora delfiemi au pornit r/boml sacru din anul Ti 7 Hr , dup te acetia invadaser pmnturile sacre ale preoilor lui Apolo Si pitia a de'
emt nepopular, deoarece profeiile ci au fost adesea favorabile perilor, apoi lacedemoniemlor n timpul ra/boaielor peloponesiace" si n cele din urm, lui
macedonene n anul 379 Hr , galii au atacat Delfi apoi etolienu au pus stapmie pe sanctuar Romanii au respectat acest loc sacru, dei Constantin i luat de acolo toate operele de art, spre a si mpodobi cu
ele capitala
DELOS, uta insula din tennul Cutadelor n Marea LKee
Potrivit legendei, Delos plutea pe mare, iar ?eus a inut o pe loc pentru ca l atona s i nasc acolo pe Apolo si pe Artemis Insula a fost ocupat de cretam, care au introdus aici cultul /eitei mame, creia i a
urmat cultul lui Apolo Pe Ciut, vrful cel
de cult dmtr o epoc foarte veche La poalele Ciutului a fost nlat o cetate, n apropierea unui loc de pe rm care oferea adpost nav igatonlor si unde a fost creat un port larg Un imn homeric atest faptul
c nc din secolul al IX lea Hr , la veni rea primverii, lonienn se adunau la Delos
DEM

pentru a l celebra pe Febus Apolo prin sacrificii, jocuri,dansuri si cntece Delos era centrul religios al lomenilor care, poate, au format n jurul ei o amfictiome* Aproximativ n anul 600 Hr , Samos a
dobndit protectoratul insulei, al crei prestigiu era att de mare nct Pisistrate ( > PlSISTRATIZl) a acreditat legenda dup care Te/eu adusese din Creta la Delos cultul lui Apolo Pretin/nd c a gsit
corabia eroului Pisistrate a mbarcat o teorie* care a sosit n insula pentru a purifica incinta templului si a arunca n mare osemintele gsite Policrate din Samos a replicat ocupnd ostrovul nvecinat
Reneia.care servea drept necropol cetii de la Delos, si a unit prmtr un lan cele dou insule Totui Atena a rmas stpna insulei Delos n secolul al V lea Hr , iar in anul 470 a fcut din ea capitala ligii
pe care o constituise, mpreun cu diferite ce tai lomene Eliberat dup btlia de la Aegos Potamos", insula Delos a c/ut din nou sub jugul atenian m anul 377 i Hr , atunci cnd s a format a doua Lig ae
mana n anul 315 Hr , ea a devenit din nou independenta si, sub imboldul lui Antigonos* Ciclops, a ajuns centrul Ligii nesiotilor, care grupa pp locuitorii Cicladelor, eliberai de sub dominaia ateniana
Independent teoretic, dar aflat sub protecia' oficioasa a lui Antigonos, apoi a Lagi/ilor* din Egipt, a regilor Antigonizi
romanilor, insula Delos a cunoscut aproape trei veacuri de prosperitate A devenit centrul afacerilor comerciale ale grecilor si mare piaa de grne si de sclavi Oraul n-a ncetat s se extind si, la nceputul
secolului al 11 lea Hr , traficanii greci din Italia si romanii veneau aici s se aprovizioneze n anul 166 Hr , romanii au redat ateniemlor templul lui Apolo si au
fcut din Delos un porto franco, vast antrepozit al lumii greceti si al lumii romane Acesta s-a mbogit si mai mult dup distrugerea Corintului*, cu o parte a traficului care nainte era orientat spre cetatea
istmic Declinul oraului Delos a nceput n anul 88 Hr , cnd a fost prdat de ctre Mitndate n anul 69 Hr , piraii i au jefuit antrepozitele n sfrit, extinde rea comercial a oraelor Ostia si Puzzoles din
Italia si reconstruirea Corintului au desvrit decderea Delosului nc de la nceputul Imperiului roman portul su s a mpotmolit cu nisip si a fost prsit, ca si cetatea, care nu mai avea alt raiune de a
exista dect un cult n plin declin
DEMAGOGIE, DEMAGOG. Primul neles al cuvntului demagogie" este arta de a conduce poporul, iar demagog era acela care conduce poporul cu dreptate, n acest sens, Isocrate* l opunea pe
demagog tiranului Cu toate acestea, curnd termenul a nceput s capete un neles negativ De pild, sub pana lui l ucidicle, el semnific a conduce poporul lingusindu i poftele" Astfel,Cleon' a devenit tipul
demagogului, adic al oratorului care i mpac poporul prin linguelile si prin vulgaritile sale n limba francez, cuvntul s a meninut numai cu acest neles peiorativ
DEM, iln
ritonula admtmstn,
Toate statele greceti erau mprite n deme, dar noi cunoatem cu adevrat numai demele Aticn' Ele au fost organi zate de ctre Chstene*, care a mprit Atica n 1(K) de deme, atribuind cte zece din ele
fiecrui trib* Fiecare dem a cptat numele centrului su administrativ, care n general provenea fie de la fostul genos* care l avusese n stpnire, fie de la o
95 DEMETRIOS DIN FALER

producie dominant sau de la un amnunt topografic Aceste nume erau legate de un personaj legendar, care devenea patronul demei Demele aveau o ntindere variabila, ceea ce a ngduit ca numrul lor s
creas c, n detrimentul teritoriului altor deme, aa nct n epoca lui Strahon* existau 174 de deme Fund echivalente mumei pahttn, demele erau administrate de un demarc ales pentru un an si care
meninea starea civil a demotilor el era asistat de un vistiernic (tamia\) Demarcul pstra cadastrul, prezerva patrimoniul colectiv, organiza srbtorile prezida adunrile, reprezenta dema m justiie n fata
helieei*, m sfrit gira finanele demei Veniturile proveneau impo/itul imobiliar (enkte nkon) din china bunurilor comunale si din operaiile financiare realizate n baza teza uruliii demei Cheltuielile erau
prilejuite de organizarea srbtorilor locale de ne cesittile pentru cult de ridicarea monu mentelor publice de gravarea decretelor si contractelor etc Liturgule* ale cror costuri le suporta adesea demarcul se
adugau cheltuielilor atunci cnd ele depeau veniturile
DEMETRIOS DIN FALER, orator M om politii, (bciler n apropierea Alenei? -n Egipt' aprox 280 Hr)
Fui al unui sclav devenit cetean Fanostrate Demetnos s a interesat foarte curnd de politic, dup ce i fcuse studiile sub conducerea lui Teofrast Partizan al Macedoniei* si prieten cu Focion*, a fost silit
s fug din Atena* n anul 319, cnd a murit Focion Puin timp dup aceea Casandru* l a pus n fruntea guvernam Atenei, unde a exercitat o con ducere cu caracter tiranic timp de zece ani Alungat din
cetate, el s a refugiat la Alexandria* pe lng Ptolemeu Soter,
aducnd cu sine multe cri, ceea ce a inspirat suveranului lagid ideea s ntemeieze o bibliotec* La cererea lui Ptolemeu, el a nceput s adune nucleul a ceea ce avea s devin marea Bibliotec din
Alexandria Czut ns n dizgraie, el a trebuit s se exileze, se pare fr s par seasca Egiptul Potrivit lui Diogene Laertiu ar fi murit n urma unei mucaturi de arpe
DEMETRIOS l POLIORCETE, rege
al Macedoniei (Macedonia ?J6 - Siria 282 Hr )
Er i fiul lui Antigonos* Ciclops si al Stra tonicei A luptat daturi de tatl su, cu bra v ura fidelitate si un anumit noroc mpotriva celorlali diadohi Btut nti de ctre Ptolemeu n fata Gzei din Palestina
apoi n Babilonia de ctre Selcucos* (312 311) el i a rpit Grecia lui Casandru* care dom ne i m Macedonia (307) n timp ce tatl su Antigonos domnea asupra Asiei Mici pe care o primise la partajul din
anul 311 ntruct Ptolemeu trimisese o flot spre Egeea Demetnos a pornit mpotnvlui si l a nfrnt n largul Salammei din Cipru (n anul 306) n urma acestei victorii Antigonos a luat titlul de rege pe care l
a transmis fiului si motenitorului su n anul 305, Demetnos a ncercat s cuce reasc Rodosul, ns nu a reuit, n pofida mainilor de asediu pe care le inventase (helepole) A ieit nvingtor n luptele din
Grecia contra lui Casandru, dar a fost chemat n Asia de ctre tatl su pentru a tine piept coaliiei format de Ptolemeu Lisimah* si Seleucos, acetia au ieit victorioi la Ipsos*, unde Antigonos a fost
omort Lui Demetnos nu i au mai rmas dect cteva regiuni n Asia, dar mai dis punea de o flot puternic El s-a apropiat de Seleucos, care s a cstorit cu fiica sa Stratomce (n anul 299) La moartea lui
DEMOSTENE

Casandru, Demetnos a intrat n Grecia, a asediat Atena care se rsculase, apoi a supus Tesalia si Macedonia (n anul 293) A trebuit s lupte contra lui Pirus regele Epirului, contra lui Lisimah, regele Tracici,
contra lui Ptolemeu, regele Egiptului, pentru a pstra Atena A trecut n Asia Mic, unde s a nfruntat cu ginerele su Seleucos, care l a btut n Cilicia (n anul 286) si l a luat prizonier Timp de trei ani, pn
la moartea sa Demetnos a fost pzit n Siria ntr o captivitate binevoitoare
DEMIURGI. Demiurgi erau numii oa menii care munceau pentru popoi de unde si cuvntul, care a cptat doua sen suri diferite l n epoca arhaic demiurgi erau devmn* (ghicitorii), heralzu*, medicii*
si meteugarii n Atica*, nainte de Clistene*, ei constituiau o clas alturi de eupatnzi* si de geomon* mpreuna cu acetia din urm, formau plebea iar istoria
duce la fazele luptei lor contra eupatnzilor pentru egalitatea n drepturi 2 Pe de alt parte, termenul demiurg era numele pe care l purtau magistraii n diferite ceti n ge neral cu populaie n majoritate
doriana Atribuiile lor vnau adesea ei erau eponi mi* Demiurg era si numele celor 50 de membn ai gerusiei* Ligii arcadiene si al ce lor zece membri ai consiliului Ligii aheene*
DEMOCRAIE. Cetile greceti care aveau o democraie au ajuns la aceasta abia n urma unei evoluii mai mult sau mai puin lente si trecnd prin regimul aristo cratic si prin tiranie* Atena* rmne mo
delul democraiei greceti, n opoziie cu Sparta*, modelul oligarhiilor* Fundamentele democraiei erau isonomia, egalitate n fata legii, isotimia, egalitate n ce privete
opinia si dreptul la aceleai onoruri con fente prin natere isogona, dreptul egal la cuvnt n fata tribunalelor si n fata adu nrii poporului Consiliile* democratice (bule*) se distingeau prin marele lor numr
de membri provenii din toate clasele so ciettn Orice cetean avea dreptul de vot n adunri, si era pentru el o datorie s participe n mod activ la guvernare, avnd acces la magistraturi Numirile n cadrul

magistraturilor se fceau prin alegeri, n general prin ridicare de mini, de asemenea prin tragere la sorti Totui nu trebuie sa se piard din vedere faptul c ntr o demo cratie precum cea a Atenei cetenii cu
drepturi depline erau doar cteva zeci de mu de brbai iar metecii*, libertn si scla vn* nu luau parte la gu\ernarea statului
DEMOSTENE (Demosthenes) ora
tor (Atena, 384 - Calauria 322 Hr ) Tatl sau, care se numea si el Demostene si locuia n dema* Paema, era un indus mas' bogat El a murit cnd Demostene avea apte am, iar tutorii si i au furat bunurile
Demostene a urmat cursurile de retoric ale oratorului Iseu si a nceput prin a l ataca pe Afobe, unul dintre tutorii si, care a fost condamnat Mndru de succe sul su, el a activat ca logograf* si a dobn dit
prin aceasta o mare reputaie A intrat n viata politic, aprndu i pe democraii i/goniti din Rodos (n anul 351) Preocupat de pericolul imediat pe care l reprezenta preteniile Macedoniei,el si-a luat sarcina
de a denuna ambiiile lui Filip* al H lea si primejdia pe care o reprezenta acesta pentru Atena n fiecare dintre actele sale de cucerire, Filip a fost combtut de ctre Demostene care, neobosit, a ridicat prin
discursurile sale ultimele energii ale ateni-enilor mpotriva imperialismului macedonean n aceast lupt inegal, Demostene DIACRIA
d fost totdeauna nvins, dar niciodat des curajat mpreun cu Hipende el a fost eful partidului democratic antimacedo nean, dar n interior trebuia s lupte contra ineriei ateniemlor, contra intrigilor
adversarilor si, n special ale lui Eschine*, rival talentat si aprtor constant al aciuni lor lui Fihp nfrngerea de la Cheroneea* (n anul 388) nu l a linitit iar moartea lui Filip i a stimulat din nou energia
Distni gerea Tebei* a oprit ns acest avnt n timpul vietn lui Alexandru* activitatea lui Demostene nu s a mai fcut simit n afara Atenei unde el a continuat s lupte contra lui Eschine care a fost exilat
Dup civa am el nsui a trebuit s i se exileze deoarece nu putea plai amenda la care fusese condamnat pentru faptul ca actep tase bani din partea lui Harpale locotenent al lui Alexandru, care i trdase
suveranul (n anul 325) Doi ani mai tr/iu la moar tea lui Alexandru cetile greceti s au rsculat si Demostene a fost rechemat Aceast noua i/bucnire de patriotism a fost definitiv /drobit de ctre
Antipatros* si de ctre Crater* la Cranon Demostene, pe care geniul sau l protejase cnd m micii si aveau anvergura lui Filip sau a lui Alexandru, se afla acum n fata unor soldai inculi si mrginii El a
fugit din calea spadasinilor lui Antipatros care l au fugrit pn n Calauna, unde s a refugiat m templul lui Poseidon ca s nu cada n minile dumanilor si, Demostene s a otrvit
DIACRIA, regiune muntoasa si arida care ocupa centrul Aticii'
Diacna este constituit din lanurile muntoase Aigaleos ale Penteliculm, sau Bnlesos, din Himetul din Parnes si din contraforturile orientale ale Citeronulm Bogiile sale erau minele de la Launon
si marmurele de la Pentelic Pe cei l 0(X) km 2 ai regiunii tria un popor de ciobani si de mici cultivatori n epoca lui Solon aceti munteni" au format partidul diacnenilor, care l a ajutat pe Pisistrate* s
acapareze puterea
DIADOH. Acest cuvnt care semnific , urma', desemneaz n special pe fotii ofieri M lui Alexandru* cel Mare care, dup moartea acestuia au nceput s lupte ntre ei pentru mprirea imperiului
Acetia au fost Antigonos" Ciclops, Antipatros* Cr iter*, Eumene* din Cardia, Lisimah* Perdicas* Ptolemeu*, fiul lui Lagos si Selecucos*
DIAETETI, arbitri publici M privai la
Atena" ( > ARBITRAJ INTRE CETI)

Nu se tie cnd a avut loc desemnarea dietetilor Ei erau trai la sorti n fiecare an n c idrul triburilor* dar nu se cunoate nu mrul lor (se pare c erau cel puin 104, potrivit unei inscripii dm anul 324 Hr)
Ei trebuia s fie n vrst de peste 6() de ani si erau mprii n zece seciuni, care i Uneau edinele n locuri speciale, fiecare seciune ocupndu se de treburile unui trib n fata lor erau aduse afacerile mai
puin grave se desemna un judector care s asculte prile, fiecare pltind cte o drah m drept despgubire Dac decizia jude ctorului nu era acceptat, afacerea era adus n fata heheei* Astfel, diaetetu
apar ca nite judectori de pace, n raport cu ei helieea fund o curte de apel Pe lng aceti magistrai supui docimasiei*, particularii puteau desemna de comun acord un arbitru pentru a i judeca n litigii de
mai mic important, ei acceptnd dinainte decizia acestuia, nu era numit oficial, dar purta si el numele de diaetet
98

DIKE, aciune judiciar privat diferita de acuzaia publica numita grafe


Aceast aciune putea avea loc contra cuiva sau pentru ceva (contestare de pro pnetate revendicarea unui bun ) Recla mntui nsoit de doi martori se prezenta n fata magistratului competent dac era cazul
nsoit de aprttor convocat la notificarea reclamantului Daci magistra tul admitea plngerea el fixa o zi n care cele doua pri urmau s i se prezinte n f ia s i spre i si susine cauzi Depoziiile fiind fcute
ncepea dezbaterea, n f ia tribuna lului hehastilor ( > HELIEEA) Fiecare parte i prezenta icuzitule s iu aprarea, fund isistat de un logognf* c ire pregte t discursul s iu secund it i de un smegor* care
rezuma si completa argumentele Timpul dezbaterilor era reglementat cu ajutorul clepsidrei* Executarea hotrm date de tribunal era l isata pe scrna pr tilor, cel care pierdea trebuind sa plteasc ntr un
interval de timp fixat de comun acord Aciunile dike puteau ti extrem de variate totui, multe reveneau n mod curent Principalele diche erau dikeaikias, aciune pentru un act de violenta, dike kakegonas,
pentru injurii dike apostosuni, pentru ingratitudine chke kakotecrtnion pentru nelciune dike asebias, pentru impietate etc mai exista, ns numai la Sparta, si dike aganuuu pentru celibat si dike opsixamiou
pentru cstorie trzie
Instrucia acestor treburi dura adeseori un an si chiar mai mult Totui legea cerea ca, pentru anumite aciuni, sentina sa fie data n decurs de o lun acestea erau clike emporike ntre comerciani, pentru
afaceri maritime, dike eramkai pentru litigii ntre asociai, dike proikos pentru chestiuni le gate de zestre, dike metalikcu pentru exploa tarea unor mine Cnd cineva era condamnat
si refuza s despgubeasc partea advers, aceasta putea ncerca o aciune executorie, dike exoules,cdK fcea din adversarul su datornic al statului pentru aceeai sum ceea ce autoriza statul s intervin
prin sechestru constrngerea prin ntemniare nu putea fi cerut dect de negustori fata de datornicul lor
DIOLCOS, drum de lemn care straba tea istmul de la Corint' si care unea golful Saronic cu golful Corint pe c ai e t iau remorcate vasele (Cipseliduf Penandru la sfritul secolului al VII Ua i Hr mcrease
fr succes sa strpung istmul ncercri reluata cu tot att de puin succes de ctre Nero m epoca lomana )
DIONISII, srbtori consaciate lui Dionisos
Ele aveau o mare importanta m special n Atica* Prima dintre aceste srbtori era numit Oshofornle Ea ivea loc n Iun i Pianepsion ( > CALENDAR) n dem i* Faler Ea ncepea prmtr o cursa de efebi*
purttori de ciorchini de struguri (osihoi) urmat de o procesiune nsoit de cntece si termin ii prmtr un sacrificiu
A doua srbtoare, mult mai impor tant avea loc n luna lui Poseidon Fru Dionisnle cmpeneti sau micile Diomsn manifestri steti ele > petreceau n uite norul demelor si reprezentau mai ales
srbtoarea podgorenilor Multumindu i zeului pentru recoltele obinute ei i ofereau tot felul de petreceri O lunga pro cesiune cntat (komos) era condus de ctre canetore* si de alte tete tinere pur tind
\ase cu vin, ciorchini de struguri smochine si conducnd apul pentru sacri ficui Cortegiul era ncheiat de purttorii faliisului divinizat, simboliznd rodnicia pmntului Dup sacnfiu, oamenii se
DIONISIOS CEL BTRN

deghizau si ddeau reprezentaii care mimau originea zeului si a vitei de vie un fel de farse improvizate Evolund aceste reprezentaii nu par s fi fost strine de naterea tragediei* si a comediei* n oraele
de important secundar erau jucate piese vechi n teatre improvizate
Urmau dup aceea Leneenele* la nce putui iernii iar n februarie Antesternle* n luna Elafebolion erau srbtorite Dio nisnle urbane sau Marile Dionisn Ele ce lebrau triumful zeului asupra iernii si
renaterea primverii cnd nflorea vita de vie Ele durau sase zile Erau srbtorile cele mai strlucitoare care atrgeau la Atena o mulime numeroas Aveau loc jocuri* coruri ditirambice si repre/cntatn
teatrale Organizarea srbtorii revenea primului arhonte* ajutat de ctre epimeleti* n prim i zi era comunicata lista concursu nlor dramatice si erau prezentai candidaii A doua zi se punea n micare
magnifica procesiune solemn pentru a duce la teatru statuia lui Dionisos n ziua urmtoare se desfurau concursurile ditirambice, iar n ultimele trei zile erau prezentate tragedii si comedii, cele mai multe
inedite
n afar de Atica*, fiecare regiune a Greciei avea propriile sale srbtori nchi nate lui Dionisos n general,de se desf surau la doi ani o dat, iar femeile* aveau n ele un rol important Srbtorile lui
Dionisos se petreceau adesea ntr un spirit de entuziasm vecin cu delirul la Teba*, unde menadele rtceau pe Citeron, la 1 anagra, la Delfi*, la Argos* Totui, acest caracter orgiac nu s a manifestat la Atena
in cursul Marilor Dionisn
DIONISIOS CEL BTRN, tiran din Siramza" (Siracuza, aprox 430 - id , 367 Hr)
Dei a avut o origine obscur, ambiia lui s a manifestat foarte devreme A fost numit strateg* unic al Siracuzei, acuznd pe strategii care erau n funcie, pentru a fi nlocuii cu alii noi, pe care apoi i a
discreditat, ca sa rmn singur A reuit sa obin o garda, cu ajutorul creia a pus mna pe putere, n folosul sau (n anul 406) Dionisios a tiut s se fac iubit n interior, pstrnd aparentele unor instituii
democratice si mai ales prin aciunea sa militar A creat o flota puternic, a ntrit ostrovul Ortigia si a construit fortreaa Eunale ntreaga lui aciune s a ndreptat mpotriva cartaginezilor care stpneau o
parte din Sicilia* ambiia sa era s cree/e un imperiu care s uneasc oraele din Siuha si cetile din Grecia Mare* Viata lui n a fost dect un ir de nfrngeri si de succese a fost stpn peste aproape ntrea
ga Sicihe, pentru ca a doua 71 s fie asediat n Siracuza Din anul 390 pn n 379 s a rzboit n Italia si a supus mai multe ceti, printre care Crotona, stabilind colonii pn la Marea Adnatic Rentors n
Sicilia a fost nvins n apropiere de Palermo apoi, din nou nvingtor si a condus armata spre extremitile occidentale ale Siciliei La fel ca toi mani tirani, Dionisios a pro tejat artele si literele si a atras la
curtea sa brbai emineni precum Platon Fund el nsui poet, Dionisios a scris o tragedie, Rscumprarea lui Hectar, care n anul 367, a obinut primul premiu la Leneene*, n Atena* Aflnd despre aceast
victone, el s ar fi mbtat de bucurie, iar dumanii si ar fi profitat de somnul care a urmat beiei, pentm a l asasina
DITIRAMB, imn interpretat de ctre un cor de satiri n cinstea lui Dionisos
Unu autori au gndit c n ditiramb se poate gsi originea tragediei* n epoca
100

clasic ditirambul, prezentat n concursuri cu prilejul Diomsulor* era interpretat de ctre un cor* iar coregiul* primea un tre pied Ditirambul avea o aciune dramatic si dialog, dar dansul* si muzica*
rmneau preponderente, poe/ia ncaprlnd dect ca suport al muzicii Nu ne au rmas dect titluri ale unor ditirambi
DIVINAIE. Divinaia pretindea c deine cunoaterea gndim divine si prin aceasta, a viitorului, pe care nu se poate ca aceast gndire sa l ignore Pentm de\m* totul devine mijloc de divin me, iar grecii
au cultivat n acest fel toate felurile de divinaie nc din epocile cele mai nde partale Nu pot fi amintite to ie modurile de a prezice, care merg de la ooscopi? divinaie prin observarea felului cum crap un
ou pus deasupra unei flcri pn la kaskmamanie care gratie unui ciur per mite s l ie descoperit un ho sau sa fie \ mdecat o vaca boln iv Cele mai impor tante feluri de a prezice erau ormtoman na prin
observarea pasrilor a crei paternitate era atribuit lui Tiresias clero mantia n care viitorul era interpretat gra ie unor zaruri sau unor pietre colorate si care se pare c se practica U Delii* prezi
nu era ntreprins fr ca zeu s fie con sultati n acest fel iar eecurile erau atn buite faptului c aceast consultare a fost neglijat
DIVOR. La Atena* dac divorul avea loc cu consimmntul mutual soia i recapt si zestrea, o dat cu libertatea Brbaii aveau dreptul s si repudieze soiile* era de ajuns s napoieze zestrea daci
motivul repudierii nu era un adulter caz n care legea le permitea s pstreze zestrea n c iz de adulter repudierea de ctre so era aproape o obligaie n schimb dac femeia dorea sa divorte/e ea trebuia sa
nainteze irhontclin un memoriu si aces ta pronun i divorul daca socotea ca sunt suticiente motive La Sparta* nu avem exemple de repudiere dect din pricin de sterilitate* atribuit totde urna femeii
DOCIMASIE, examen la care ei au supui la \tena* magistraii nainte de a intra in /unctie precum si ca\aleru M cei nanii alrati
Prin ice ista ancheta era verificat mo rahtatei noului magistrat dreptul su de cetate ui etc Acest examen se desfura sub conducerea tesmotetilor* in lata bulei*
leior jertfite astrologia care a avut cea mai mare vog, ca si chiromania oniro man;ia, divinaia prin vise, care era prac ticat n special n sanctuarul de la Epidaur necromantia, prin care se comunica cu cei
mori
Fenomene cele mai diferite erau inter pretate ca semne naterea unor montri fenomenele cereti, eclipsele, statuile care asudau sau care sngerau Interpretarea o
torn, alturi de care trebuie pui cresmo logu* Nici o aciune ct de ct important
examen si magistraii municipali Docima sia cavalerilor consta n examinarea cailor si a avem lor pentm a se \edea dac sunt m stare sa si pstreze ntregul echipament Doumasia era aplicata si celor
naturalizai, pentru a venhca daca erau demni s fie
DODONA - ORACOL
DORIENI. Potrivit tradiiei legendare, strmoul mitic al donemlor a fost Doros, fiul Elenei, el nsui fiul lui Deucalion si
101 DORIENI

al Pirei, Doros era fratele lui Eolos si al lui Xoutos (- AHEENI, ELADA EOLIENI, lONlENI) Rmn n discuie si n suspensie chestiunile referitoare la originea dorie mior, la relaiile lor cu celelalte popoare
ale Greciei despre care tradiia vorbete ca despre rude apropiate, raporturile lor reale cu cei pe care o alt tradiie legendar u numete herach/i (sau descendeni ai lui Hercule alungai din Argolida, apoi
reve iuti m Pelopones sa si revendice mo tenirea) precum si chestiuni k privind telul n care au ptruns si CUM v iu comportat in lumea micemana CuUsk faptul ca ei nu au aprut n lumea miccm m dect
mtr o epoca tr/ie c nu s a pomenit ni mic despre ei n poemele homerice si ca n zorii rx no idei care poate fi calificat drept istoric i (adic la nceputul mileniului 1) n gsim stabilii temeinic n Pelopones
in Creta si n alte locuri Pe de alta parte ei nu par s fi fost singurii care s au impus lumii micemene n declin la nceputul lucrrii sale Atona rzboiului clin Pelopones Tucidide n acea punere la punct care a
lost numit ,arheologia' sa pomenete despre acele micri complexe ale popoa relor El ne relateaz c donemi au pus stpnire pe Pelopoues sub conducerea herach/ilor la 80 de ani dup cucerirea Iroiei si
tot el noteaz c Beotia*, numit odinioar Cadmeida, si a cptat numele de la beotienu alungai din Arne de ctre tesahem la 60 de ani dup cucerirea Troici Doncnii erau indo europeni sau, n orice ca/ un
popor care a adoptat un dia lect grec cu caracter indo european Se pare ci ei m constituit ultimul mare val al protogiecilor n timp ce aheenu lonienn si eoliemi ocupaser Grecia primitiva, locuit de
populaii nemdo europene, n contac1 cu care ei se slefuiser, crend st tel civilizaia zis micenian ', donemi
par s fi rmas un timp n Balcani si n munii Epirului Fr ndoial, ei au n ceput prin a se infiltra ntr un mod mai mult sau mai puin panic n Grecia ahe ean si se pare c spre sfritul secolului al XII
lea Hr au invadat prin violent Peloponesul distrugnd civilizaia mice man Odinioar li s a atribuit distrugerea unor palate micemene (Pylos Tnnt, Micene ) n realitate distrugerile pala telor si cetilor
micemene au avut loc timp de mai multe decenii uneori dup unele ncercri de reconstruire, astfel nct nu este posibil s se fac afirmaii cate gonce cu privire la responsabiliti Tradi tia legendara care a
pstrat amintirea rzboaielor dintre cetile micemene (cea mai celebra este aceea a Celor apte contra Tebei) ne tace sa presupunem c unele dintre aceste distrugeri s ar datora razboa lelor dintre cetile
micemene Cu toate acestea fortificaii cum sunt cele din care s au gsit resturi pe istmul Corint ngduie presupunere i c aheenu, sau n orice caz cormtiemi si argienu s au protejat prin ele fat de pericolul
de la nord De asemenea, nu trebuie neglijate tradiii precum aceea a lui Hercule care a distrus cetatea Pylos Poate c acestea sunt mrturii ale unei nvliri armate a donenilor Este stabilit faptul c ei au
ocupat cea mai mare parte din Grecia, cu excepia Aticii, n care s au refugiat aheenu venii de pretutindeni, ndeosebi de la Pylos N a fost cruat nici Creta n pofida insulanttii sale, si nici insulele din

Marea Egee Aheenu, mpini pe micul teritoriu al Aticii, ar fi emigrat atunci pe mare spre Asia Mic, unde au ntemeiat cetile lomei, n timp ce eoh enn tugmd din Beotia, s au stabilit n apropierea
lomenilor din Asia, n regiunea care va deveni Eolida Totui, donemi au urmat pe cei emigrai si au dat numele lor
102
DRAGON

prii meridionale a coastelor Asiei Mici, Dorida O alt Dond se va constitui la sud de Oeta, vecin cu Beotia si cu Focida, care va trece drept metropola" donenilor
Fora donenilor consta n faptul c reprezentau un popor aspru si rzboinic, dar mai ales de o mare superioritate n ceea ce privete armele, n timp ce aheemi nu cunoteau dect armele din bronz, donemi
erau narmai cu lancea si sabia din fier, mprumutate cu siguran de la popoarele balcanice (care, la rndul lor, le cunos cuscr prin armurierii din Asia Mic) Cu toate c arheologia confirm apariia n
lumea greac a unor inovaii, precum ar mele si obiectele din fier, fibula, incinera rea morilor si formele geometrice n decorarea ceramicii, nu se tie n ce msur acestea pot fi atribuite donemlor S ar
prea mai degrab c donenu n au tcut dect s adop.e mode noi venite din re giumle balcanice, care au precedat apari tia lor n Grecia
Donemi, aa cum sunt cunoscui din epoca istoric, erau mprii n trei tribun (hileis dimani si pamfiloi) care se rega ese n toate cetile doriene, dei adesea ei au admis si indigeni ntr unul sau n dou
tribun noi n rile cucerite, au cons tituit uneori o cast rzboinic, iar vechii locuitori au fost transformai n servi*, aa s au petrecut lucrurile n Creta*, n Lacoma*, n Tesalia n alte locuri ns diferentele
dintre stpni si supui erau insesizabile sau amestecul populaiilor a fost att de intim si caracterele cuceri lorilor si ale indigenilor se amalgamaser att de profund, nct numai tradiia si unele elemente
secundare au fcut ca aces te populaii s fie asimilate cu donemi, aa s-a petrecut n Epir, n Etolia, n Focida, n Egina*, unde donenu au devenit marinari, precum si la Corint*, cetate care fcea
comer si nu era rzboinic Totui carac teristicile dorismului erau destul de mar cate pentru ca o legtur s se fi meninut ntre statele doriene Rzboiul pelopone-siac* va aprea ca o lupt ntre doriem si
loraeni Aceast bipolantate donsm-iomsm se regsete n cadrul elenismului n arhi lectur n artele plastice, n poezie si muzic, n concepiile pnvind existenta, n varietile dialectale
Invazia doriana p"are deci legat de o re nnoire a civilizaiei Greciei Strlucita civilizaie crelano micenian a disprui poate mai puin brutal dect s a putut crede dar ceea ce s a meninut n lonia si la
popoarele supuse va fi puternic fecundat de ctre aportul dorian dup o perioada obscur de geslatie care a fost numit evul mediu grec totalitatea acestor posibihtli este ceea ce a adus la lumina zilei
aceasl civilizaie greac care a atins perfeciunea
DRAGON, legislator atenian (Atena a doua jumtate a secolului al VII lea Hr )

Atica* era pe atunci sfsial de lupte care opuneau ntre ele familii pulermce Juslilia era o Ireab de familie, iar crimele duceau la rzbunare, care, la rndul su provoca un lanl de alle crime Sub arhon laiul
lui Anstaihmos, unul dintre tesmo teti* lui Dracon i s a ncredinai misiunea s publice si s realizeze n praclic munca de codificare ntreprins de ctre tesmoteti
Severitatea codului su, primul pe care l a cunoscut Atena, a rmas legendar deoarece prevedea pedeapsa cu moartea pentru injurii care nou m se par minore Este necesar ns s ne amintim atmosfera de
violent din epoca n care tria Dracon pentru a nelege sensul legilor lui Pentru a nu permite familiilor puternice s se rzbune, acestora trebuia s le fie asigurat o satisfacie corespunztoare din partea
103 DURIS
societii Dnd satisfacie familiilor ultra gidte, severitatea acestor legi i fcea s se team pe criminali n afar de aceasta, ea i determina pe membrii unei familii sa nu mai fie interesai de r/bunarea unuia
sin gur dintre ei, favoriznd astfel dreptul individual statul se alia cu individul pentru a l sustrage chingilor genosului* si pentru a i da sentimentul importantei persoanei sale si al independentei sale n
aceasta rend mreia operei lui Dracon n mod deosebit i se datoreaz faptul c a fcut distincie n dreptul criminal intre omorul voluntar si omuciderea involuntar
DURIS, putor s; olar (Atena \fr)itul ocolului al VI tea - nceputul secolului al V lea Hr )
Dei a semnat cupe n calitate de olar Duns a fost nainte de orice un pictor care a mpodobit cupe stampilate de ali olan Dintre toi pictorii de vase el este cel de
treizeci) mpreun cu Eufromos*, el a fost unul din cei mai mn pieton de figun rou din stilul numit sever" La el se remarc inegaliti n ceea ce privete metodele si maniera folosite n diversele etape din
cariera sa Unele opere ale sale au fost caracterizate prin rigiditate i s a reproat c a rmas ataat tradiiilor depite si chiar c a plagiat ali pictori Este adesea izbitoare ariditatea, precum si arhaismul unora
dintre reprezentrile sale Dar acest om care era nendoielnic de o mare prolificitate si care putea uneon s fac de mntuial lucrri la comand ne a lsat si opere de o vivacitate si o gratie incompa rabile,
dovedind un simt al tragicului si al pateticului care se apropie de misticismul religios si de un realism burlesc Aceste caliti excepionale ne permit sa l com param cu acei mari tragici ateniem care n
tetralogia lor atingeau sublimul, iar n dram i satiric ddeau fru liber unui burlesc truculent

E
ECLESIA, adunare populara la Alena' Orice cetean care beneficia de toate drepturile sale avea datona sa ia parte la eclesia, dar locuitorii demelor* ndeprtate ale Atenei si bogtaii dumani ai demo
cratiei nu puteau aprea sau evitau s o fac, pentru a marca dezaprobarea lor La nce putui secolului al IV lea Hr , pentru a lupta contra absenteismului, statul a m prtit jetoane de prezent care ddeau
dreptul la un obol, mai apoi la trei oboli (miu/ios ett/esiainfos) n vremea lui Solon* eclesia se ntrunea o dat sau de dou ori pe an, dar n epoca clasic la fie care pritame avea loc o adunare regulat (k\ria
ecclesia), precum si dou sau trei adunri legale spre a izbuti s rezolve toate problemele (nominal) La acestea trebuie adugate adunrile extraordinare (synkle-to\ etilena) care se ntruneau atunci cnd o
afacere important nu a putut fi rezolvat n timpul unei adunn sau n anumite cazun excepionale, de pild ameninarea unei invazii
La nceput, eclesia se ntrunea n agora*, abia la sfritul secolului al VI lea a fost amenajat colina Pnyx La mijlocul secolului al IV-lea, cnd a fost terminat
teatrul lui Diomsos, poporul a luat obiceiul s se ntruneasc acolo Unele edine extraordinare s au inut si 11 Pireu
n principiu, eclesia deinea toate pute nle (legislativ, deliberativa judiciara), precum si dreptul de numire a magistrai lor Ea asculta rapoartele magistrailor si confirma decretele, declara rzboiul, regie
menta operaiile militare hotra pacea mpreun cu nomotetu* si cu bule*, pro mulg legile Ea supraveghea pe magistrai dup ce i numea, iar la fiecare pritame acetia veneau s dea socoteal de gesti
unea lor si puteau fi destituii Eclesia mai vota ostracizarea*, ea ddea dreptul de cetate unui strin care voia s fie naturali za si tot ea l napoia unui cetean pedepsit cu atimie* n sfrit, era sesizat de
aciunile judiciare numite eisangeha* si probole*
Adunarea era convocata de ctre pn tani*, care ntocmeau ordinea de zi si o afiau nainte cu patru zile Preedintele era epistatul* pntanilor, asistat de un herald* si de un secretar Politia era asigurat de
arcai scii, sclavi ai statului, care M aveau cazarma n apropiere de Areopag* n secolul al IV-lea, cetenii nii asigurau
105 EDUCAIE
politia, iar n secolul al Il-lea efebii* f ceau aceast treab Oricare dintre ceteni putea lua cuvntul, dar n general urcau la tribun oratorii efi de partide Oratorul era ncununat cu mirt si era considerat ca
fund sacru Dac voia s prezinte un amen dament sau un contraproiect,el trebuia s o fac totui n scris Un cetean lovit de atimie* care urca la tribun putea fi con
punere care prea ilegal putea fi atacat de orice cetean, n virtutea acuzaiei numit graphe paranomon La sfritul edinei, pritann supuneau problema la vot care se fcea prin ridicarea minii, n afar
de anumite cazuri de pild voturile n situaiile de ostracizare
EDUCAIE, n Grecia educaia a variat dup epoci dup ceti si dup clasele societii
La donenii* din Creta* si din Sparta*, individul aparinea statului si educaia lui era orientat spre acest scop comunitar, n timp ce la Atena* si n epota elenistic prinii aveau libertatea educm copiilor lor
urmrind nainte de toate de a face din ei oameni complei (pentru fete -> FEMEI)
n Creta, pn la 14 ani, copilul, numit sAxi/ios, fr ndoial din cauza obscuritii n care era inut, rmnea pe lng prinii si, de la care trebuia s dobndeasc cunoaterea elementar La 14 am statul l
lua n sarcina sa Timp de doi ani biatul era apagelm (adic fr agele grup de aduli'), dar asista la mesele publice pentru a i servi pe brbai Apoi el intra ntr-o agele si devenea astfel agelo\, atunci lua
parte la exerciiile tinerilor n gimnazii* alergare, tragere cu arcul, dans* cu arme, exerciii militare Acest antrenament continua si dup majorat
La Sparta, la natere, copilul era prezentat btrnilor tribului su, care hotrau dac el va tri n familie sau va fi expus (-> EXPUNEREA COPIILOR) n primul caz el rmnea pe lng mama lui pn la
apte am, dup aceea aparinea statului Pn la 20 de ani era supus la agoge, educaie colectiv, al crei scop era s-i imprime virtuile rmli tare si civice Copiii de aceeai vrst erau inclui n grupe (ila)
mai multe ilai for mnd o bona aceste seciuni erau dirijate de ctre ilare (eful unei ila) si de ctre bmiaf></\ (ef al unei bona), alei dintre cei mai vrstnici (irane\) Acetia conduceau exerciiile sub
supravegherea unui paeclu notn nalt magistrat, asistat de ctre bide em, monitori, si de ctre mastigofon, narmai cu un bici Pn la 12 am, copi Iul,mbrcat cu acelai hiton*, trecea prin diferitele clase, n
funcie de vrsta sa La 12 am el devenea paideis si urca treptat pn de vena melirane de la 16 pn la 20 de ani El mbrca mantaua scurt, trihon, si dormea pe un pat din lemn de mce Educaia, care
consta mai ales din exerciii de gimnastic, era orientat spre formarea morala si civic Alturi de o instruire foarte elementara, adolescenilor li se pre da muzica, poezia, dansul De la 18 la 20 de ani, ei
participau la criptic*, apoi, vreme de nc doi am,erau irani devenind astfel monitorii copiilor mai mici, nainte de a intra n societatea cetenilor
La Atena, tinerii erau crescui de ctre prinii lor pn la vrsta de 18 am Pn la apte ani ei rmneau n gineceu*, unde mama le preda primele cunotine elemen tare, nainte de a fi ncredinai profe
sorilor, care ineau o scoal* liber si al cror scop era s fac din adolescent un brbat, kalos kagathos' Statul nu se ames teca n educaie, recomandnd doar pnn tilor sa si nvee copilul s noate,
exerciiu
106

care era necesar pentru un popor de mari nari de asemenea, s citeasc, pentru ca s poat lua cunotin de legi si s participe la guvernarea statului, si s si modeleze muchii n palestre Cei sraci se
limitau la aceste elemente Copilul nva s citeasc s scrie si s socoteasc Dup trei ani, el i studia pe poetn antici nva pe de rost versuri si cpta cunotine elementare de matematici* Cu citanstul, el
n\ta s cnte din lir si din flaut s cnte din gur si, fr ndoial sa danseze, aa nct nu ne surprinde faptul c adesea ceteni fr nici o specializare au figurat n coruri n sfrit paedotribul era
profesorul de gimnastic
Acest nvmnt duri pn la 16 ani, dei cei sraci i retrgeau copiii nainte de aceast vrst, pentru a i nva o meserie Tinerii bogai i continuau ade ea studiile pana la vrsta efebiei* Ei studiau cu
sofiti toate disciplinele sau se gmpau n jurul unor maetri vestii care le predau filosofia retorica, matematicile
n epoca elenistic* nvmntul era asemntor cu cel predat la Atena, dei studierea literei si a pierdut importanta Adesea s a adugat nvarea desenului, iar domeniul studiilor superioare s a lrgit S au
dezvoltat colile de filosofic* tim tele erau nsuite de la maetri emineni matematici, astronomie*, mecanic Unele scoli filosofice, precum Liceul*, predau toate tiinele, inclusiv zoologia si bota mea*
Adesea, cnd terminau etebia, tinerii ateniem continuau s mearg la cursurile filosofilor
EFEB, EFEBIE. La Atena, efebul era adolescentul care, ajuns la vrsta de 18 ani, era supus docimasiei* nainte de a fi nscris ca cetean n registrele demei* sale Dar,
n general, erau considerai efebi tinerii supui serviciului militar
Se cunoate o instituie numit efebia", dar care nu pare a fi existat dect din epoca oratorului Licurg*, dup btlia de la Cheroneea* iat n ce consta ea la 18 ani, tinerii fceau doi ani de serviciu militar
dup ce erau nscrii n dema* lor ca ceteni dup ce le erau verificate aptitudinile fizice, ei mergeau s preste/e un jurmnt n templul de la Aglaura, dup care mbrcai cu hlamida*, ei erau re partizan n
seciuni, sub conducerea un'ii sofromst (cenzor) ales de ctre trib* Corpul efebic se afla sub conducerea ge neral a cosmetului (ordonator) Dup vizitarea sanctuarelor din Atica efebii erau ncazarmati timp
de un an 11 Pireu n fortreele Acte si Mounihia Sub condu cerea paedotribilor ei fceau exerciii
rea cu arcul si zvrlirea suliei La sfritul anului, erau trecui n revist de ctre popor, apoi primeau lancea si scutul rotund al hophtilor Dup aceea erau trimii n garnizoan timp de nc un an, n for
reele de la grania Aticii* (Ramnonte Fyle, Eleutere), de unde numele de peri poli' care li se ddea cteodat
Epoca real a stabilim efebiei rmne nc problematic Dup Dumont si Girard, ea ar fi existat nc din secolul al V lea, dar n studiul aprofundat fcut ulterior de A Bernot se arat c ea n a aprut dect
dup anul 335 Hr S ar prea c, daca efebia a fost ntr adevr institutionalizat dup lupta de la Cheroneea, ea exista cu mult nainte, sub o form mai puin siste matic ntr adevr, este greu de crezut c
Atena s a dezinteresat cu totul de forma rea militar a viitorilor si ceteni, chiar dac ea apare ca o cetate neonentat spre rzboi, spre deosebire de Sparta*
107 EFEI
Jurmntul horkos' pe care l prestau efebii face trimitere evident la formulri arhaice
Instituia efebiei nu s a meninut mult vreme Ulterior, efebia a fost o scoal n c irc tinerii ateniem LU stare nvau tim tele Cimotia si retorica
EFETI, /udeculori alenu ni
Pentru a mpiedic i rzbun irilor dintre genosun* Dracon i pus in funcie pe efeti dndu le astfel lor sarcina de a judeca n ca/unle de omucidere unor magistrai provenind din ntreaga societate si nu
genosului, ca pn atunci n epoca clasic efetn formau un tribunal din 51 de membri cu siguran trai la sorti si care i inea edinele n locuri difentc n funcie de problemele pe care trebuiau sa le judece
la Delfimon, vechiul sanctuar al lui Apolo Delfimos, la Atena la Palddion vechi sanctuar al lui Zeus si al Atenei la Pntaneu* la Frcatis, mic orel dmtr un golf vecin cu Pireul
I a Delfimon erau judecate cazurile de omucidere care, dup ce trecuser prin fata tribunalului arhontelui* rege,erau conside rate ca Innd motivate cazuri de legitim aprare omoruri involuntare ctc In acest
caz,efetn trebuiau si judece valabilitatea motivului si, n general, pronunau achitarea
La Paladion erau judecate unele cazuri de omucidere involuntar uciderea unor strini sau a unor sclavi precum si ndem nul la crim Aceste probleme, supuse nti arhontelui rege erau duse de acesta la
Paladion sau la Areopag*, atunci cnd premeditarea era evident Pedepsele pronunate de ctre efeti puteau fi con damnarea la moarte sau exilul, fr con fiscarea bunurilor
La Pntaneu erau judecate omorurile al cror fpta nu era cunoscut sau cele
pricinuite de un animal sau un obiect ne nsufleit n acest caz, tribunalul era prezidat de arhonteie rege, iar vinovatul, animal sau obiect, era zvrlit n afara granielor Aticii
Un aspect arhaic al acestei magistraturi apare n judecile care se desfurau la Freatis Erau examinate crimele comise de indivizi exilai pentru omoruri involuntare Tribunalul i inea edina pe rm iar
acuzatul rmnea ntr o barc oprita la mic distant de mal Dac era achitat acuzatul se reintorcea n exil daca nu, el era condamnat la moarte
EFORI, magistrai \uprenu din Sparta* Instituirea eforilor a lost atribuita lui Licurg* sau regelui leopomp (secolul alVllllea Hr) La nceput eforii erau alei de etre regi ( - REGALITATE SPAR TANA) si
se pare c au avut sarcina s judece contestaiile private si s asigure un fel de interimat, cnd regn erau abseni Atribuiile lor s au extins din ce n ce mai mult poate n urma micrilor populare care au fcut

din efori reprezentanii poporului Atunci ei au fost alei de eatre popor (adic de ctre homoioi*) adesea dintre oamenii sraci Ei formau un colegiu alctuit din cinci membri, rennoii n fiecare an n epoca
clasic, atribuiile lor erau numeroase Ei i supravegheau pe regi i admonestau i nlturau la nevoie, vegheau la legitimitatea succesiunii Toi cetenii erau sub supravegherea lor fapt care urmrea s
menin integritatea cons titutiei lui Licurg Ei deineau toate pu tenie judiciare, judecau procesele* an prezidat gerusia* atunci cnd ea a fost transformat n tribunal pentru crimele politice, inaugurau
anchetele, lansau mandatele de arestare etc Ei aveau n supra veghere finanele si impozitele*, n plus
108
EISANGEUA

convocau si prezidau apela* Stpni asu pra politicii externe ei propuneau rzboiul si pacea, decideau asupra tratatelor, pentru care cereau aprobarea de ctre apela Ei primeau ambasadorii, hotrau
campaniile militare si efectivele care trebuiau s ia parte la ele desemnau regele care trebuia s le comande Acesta era nsoit de doi dintre efori, care l supravegheau si erau n legtur gratie scit ilei* cu cei
trei efon rmai la Sparta n sfrit, unul dintre efori era magistratul eponim
Spartanii si regn au tolerat o asemenea putere pentru c, pe de o parte, aceti magistrai adesea sraci, erau coruptibili, iar pe de alt parte ei nu aveau majoritatea necesar n propria lor societate pentru a
putea dirija totdeauna ntr o manier tira mea n plus mandatul lor nu dura dect un an, la captul cruia trebuiau s dea socoteal noilor efori si, deci, aveau a se teme totdeauna de represalii
Eforii au fost suprimai de ctre Cleomene al III lea la sfritul secolului al III lea Hr , aceast magistratur se va regsi totui n epoca roman, dar ea i pierduse toate caracterele sale politice
EGINA (Aigma), nuia insula muntoas la intrarea golfului Saronic
Insula nu are dect pe coasta de vest un mic es cultivabil, unde s a nlat cetatea Egina Situaia sa a fcut din ea o tala socratic, n epoca arhaic Locuit n epoca preelemc de ctre mirmidoni, a fost
ocupat de doneni*, care s au amestecat cu populaia primitiv Nu s a putut stabili acolo o aristocraie funciar, iar locuitorii insulei au fost industriali", armatori, negustori sau marinari Alipit n epoca
arhaic regatului de la Argos*, ea a fost centrul comercial al acestuia, iar regele
Fidon a stabilit acolo un atelier de btut moned* Independent, dup Fidon, Egina n a cunoscut niciodat tirania si a intrat n amfictioma* de la Calauna Moneda sa, marcat cu o broasc estoas, a servit
drept etalon ea a fost rspndit din Asia Mic pn n Italia si din Egipt pn la Marea Neagr
Egina i exporta produsele mnu facturate, care au constituit bogia ei vesel obinuit, articole lucrate din cupru si fier, numite articole de la Egina, opere de art ale lucrtorilor n bronz Ea folosea n
atelierele sale zeci de mu de sclavi* si i cuta materiile prime si produsele ahmen tare prin ntreaga Mediteran Egina a fcut din portul su un port liber, deschis tuturor strinilor Marea sa rival era
Atena*, alturi de Corint* si de Samos Egina a mprit cu Atena onoarea victo nei de laSalamma*,dar,n anul 458 Hr , ea s a aliat cu Corintul mpotriva Atenei n anul urmtor Atena a ocupat o, i a alun
gat populaia si a instalat acolo cleruhn* Spartanii au redat insula proprietarilor si, dar ea i pierduse importanta La sfritul secolului al III lea Hr , Egina a fost integrat n Liga aheean*, apoi a avut
soarta Greciei romane Aici se celebrau jocuri n onoarea lui Eac, primul rege mitic al insulei, iar premiile ctigate la aceste concursuri erau pstrate n templul Atenei Afaia, ale crui rmie sunt so cotite
printre cele mai frumoase ruine ale Greciei
EISANGELIA, aciune menita s reprime crimele politice
Din acest motiv, ea era adus direct n fata adunrilor politice bule* si eclesia* Coruperea de ctre duman, trdarea, com ploturile, relaiile cu o tar duman impu tblie unui cetean erau de resortul
109 eisangehei Acuzatorul remitea la bule plngerea sa n scris dac aceasta o reinea, ea fixa o edin de confruntare ntre acuzat si acuzator, urma un vot care l achita pe acuzat n caz contrar el era
deferit eclesiei sau helieei* tesmotctn* fund cei care conduceau dezbaterile Aces tea constau m dezvoltarea acuzaiei apoi n aprarea acuzatului urmate de un vot Judecata era executorie, fr ntrziere
Dac acuzatul era achitat acuzatorul nu risca nici o pedeaps
Numele de eisangcha mai era dat unei aciuni simple adus n fata tribunalelor obinuite pentru tratamente rele exercitate de ctre tutori fat de orfani sau de ctre un so asupra unei femei epiclere*
EISFORA, \inaurul impo-it direct la tare erau obligai cetenii Atenei" dar care a\ea un caracter extraordinar
Cleon a prelevat primul o e n/ora de 200 de talanti n secolul urmtor (secolul al IV lea), un impo/it de acest gen a tost utilizat n mai multe rnduri de ctre stat, dar el i pstra caracterul excepional, de
obicei ca o contribuie pentru rzboi Se pare c la nceput impozitul a grevat imobilele si, poate, venitul dup aceea a afettat capitalul pe care l poseda orice cetean sau metec 11 El era perceput de ctre
funcionari trai la sorti (eclo/^en) apoi, dup anul 362, a fost stabilitproei sjura au fost gsii cei trei sute de cet tem, cei mai bogai care au trebuit sa avanseze suma fixata de ctre stat, ei avnd sarcina sa
i tac pe ceilali contribuabili s le o napoieze Atunci proenjoia a fost considerat ca o liturgic*
ELADA (Hellada), nume pe care l poarta Grecia n limba greaca
Dup ct se pare, numele Elada a aprut n sanctuarul de la Dodona (-> ORACOL), nc nainte de nvlirea donemlor* n Grecia* Servitorii sanctuarului erau numii sH/es sau helles aici s ar afla originea
numelui de eleni si de Elada Elenii ar fi deci un trib din familia doriana Tot n aceast regiune a aprut numele de greci (graikoi) care, din Epir, a trecut n Italia si a fcut ca romanii s cunoasc popoarele
Eladei sub numele de greci', termen nefolosit de grecii antici naintea ocupaiei romane Epopeea homeric a situat Elada n Tesali i si u numea pe greci iheem sau argiem Abia dup nvlirea doriana,
numele de elen a desemnat pe Io cuitorn icestor tari situate la sud de M icedoma iar toata parte i inferioar a peninsulei i luat numele de Elada
ELANODICI, mustrai crom le menea sarcina organrrn Jocurilor olimpice* Far i nici o ndoial, la origine aceste jocuri erau comune elenilor, ceea ce ar explica numele de elanodici , folosit nc si in
vremurile lui Licurg* Numrul lor a v mat 11 nceput era unul cam pe la 580 Hr erau doi, alei dintre eleeni, apoi au fost nou, zece si n cele din urm doisprezece dup cele dousprezece tribun ale
Ehdei* Erau alei pentru o olimpiad, adic pentru patrii am, si locu iau opt luni la Ehs spre a pregti jocurile Ei supravegheau desfurarea concursu nlor aezai pe scaune nalte si puteau ndrepta abaterile
de la regulamente, excluznd pe unu candidai, supunndu i la bastonad sau obligndu i la plata unor amenzi achitate templului lui Zeus Tot ei erau aceia care decernau nvingtorilor recompensele Erau
mbrcai n purpur si ncoronai cu lauri Magistrai integri,ei depuneau un jurmnt n Sparta*, numele
ELENISTICA

de elanodici era dat si magistrailor care mprteau dreptatea la tar


ELENIC. Se numete perioad elemc sau clasic secolul si jumtate n cursul cruia Grecia a ajuns la culmea civilizaiei sale n principiu, aceast perioad poate ncepe la sfritul rzboaielor medice*
(489-448 Hr ) si se poate sfri o dat cu sfritul domniei lui Alexandru* cel Mare (32" Hr ) Este epoca in care cetatea* caracteristic a lumii greceti, ajunge la deplina sa maturitate si n care
democraia* atenian cu toate tarele sale, a dus civilizaia greac la perfeciunea sa
constituind un sincretism care va fi una din particularitile acestei epoci n schimb, limba greac, si,mpreun cu ea, aspectele fundamentale ale culturii creia i este suportul, se va rspndi n ntreg
Orientul mediteranean si se va impune chiar ntr o zon a Italiei Roma care va deveni stpna Greciei la mijlocul secolului al II lea Hr, se va civiliza n contactul cu grecii iar mediile cultivate se vor folosi
de limba si literatura celui nvins pentru a si crea propria cultur, pornind de la aceste date
ELENISTIC. Prin convenie si din comoditate este numit elenistica perioada care se ntinde de la moartea lui Alexandru* cel Mare (323 Hr) pn 11 sfritul marilor imperii create de urmaii si (n
principiu pn la ocuparea Egiptului lagid de ctre Augustus n anul 30 Hr ) Aceast epoc a mai fost numit si .alexandrin', dar, n pofida importantei civilizaiei din Alexandria* Lagizilor, aceast
denumire rmne prea limitat n
monarhii, ca urmare a cuceririlor lui Alexandrii Lagizn* n Egipt Seleucizii* n Siria (al cror imperiu s a ntins la un moment dat, pn la extremitile platoului Iranului), Atalizn* n Asia Mic, la
Pergam*, Antigonizn* n Macedonia* Aceste imperii au zdrobit cadrul cetii* greceti Cetile care au reprezentat glona si originalitatea Greciei, dup ce au czut m orbita Macedoniei sau a unuia dintre
diadohi* au pierdut orice putere politic real, iar independenta lor a rmas doar o amintire Atunci grecii au intrat n relaii strnse cu anticele civilizaii ale Orientului, de la care au mprumutat unele
structuri,
Caracterele artistice dobndite n cursul ultimelor decenii ale epocii elenice* adic in pruna jumtate a secolului \1III lea \or deveni dominante Operele maetrilor din acea vreme n special in domeniul
sculpturii cele ale unor Praxitcle* Lisip* Scopas*, vor fi copiate n mu de exem plare n cursul secolelor urmtoare si astfel un anumit numr a ajuns pn la noi Dar epoca elenistica a dat si mari scoli
originale de sculptur acelea din Pergam" din Rodos (Laocoon) din Trales (Taurul r-arnese) n care se impune un realism care se va regsi mai ales n portret De
dezvoltat acea art a coroplastilor care ne va da toate acele fermectoare statuete din pmnt ars devenite celebre n special prin necropolele de la Tanagra din Beotia* si de la Mirrma din Asia Mic
n vreme ce dispare tragedia* (care a mai fost totui ilustrat de ctre cei apte tragici alexandrini, de la care nu ne a r mas nici o oper), comedia* nou departe de orice prejudecat politic, aduce pe scen
ndrgostii, rspunznd astfel astep rilor unei societi lipsite de orice pre ocupare politic Distrugerea polisului deschide drumul spre evoluia noiunii de individ, speculaiei gratuite, cercetm
111 tiinifice, unei poezii si unei arte ndrep ae, la fel ca si comedia, spre plcerile citadine ale dragostei toate aceste mani festri ale individualismului erau susinute de unu suverani, de pild Lagizn n
definitiv, secolele elenistice, marcate de un sincretism si un universalism motenite de la cucerirea lui Alexandru, pregtete triumful unei religii universaliste creti nismul, care i gsete paralelisme n
numeroasele culte orientale cu mistere* nscute n regatele greco macedonene, culte care se \or rspndi n Imperiul roman dup ce acesta a integrat in cadnil su toate aceste regate
ELENOTAMI, magistrai care percep tribului s; administreaz Tezaurul' la Atena"
Dup ce tezaurul* de la Delos* a fost transportat pe Acropolea* Atenei, aceti magistrai administrau att te/aurul Atenei ct si tezaurul imperiului Ei erau n numr de zece si aveau sarcina s fur nizeze
banii pentru cheltuielile militare, pentru plata trierelor, dar si pentru con
i va nceta existenta o dat cu prima lig a Atenei
ELEUSIS, ora* v demd a Aticii la nord vest de Atena* de cure erau legate prin calea sacra
Situat ntr un mic es bogat, numit esul tesahc, la rm de mare, unde se cui tivau cereale, aezarea a fost ocupat de timpuriu nainte de smoecism*, Eleusis era una din cele dousprezece ceti con
federale, n care domnea Eumolpe, rege preot, ai crui descendeni, Eumolpizii, si au meninut stpnirea asupra cultului cetii Eleusis a luptat mpotriva Atenei, care a anexat o n secolul al Vll-lea Hr ,
fcnd din ea o dem* Distrus de ctre Arhidamos, rege al Spartei*, la nceputul rzboiului peloponesiac*, Eleusis s a refcut repede si a rmas nfloritor pn pe la sfritul Imperiului roman Celebritatea i
se datora cultului Demetrei si al Corei, ale cror mistere* erau o instituie naio nal Demeter era zeia grului care fcea s rodeasc arinile iar fiica sa Core, isimilat cu Persefona primea n Infern pe cei
decedai Acest cult cu siguran de origine cretano egeean, era celebru n taina templului si era rezervat numai pen tru iniiai n timp ce serbrile care se desfurau n afara sanctuarului erau deschise
pentru toat lumea La nceput cult igrar de fecundare a pmntului mis tcrclc au devenit (poate sub influenta orfismului*) un fel de religie a mntuirii iniiatul care asista la spectacolul simbolic al lui Hades
obinea fgduiala unei supra vieuiri fericite n lumea de apoi Misterele erau deschise pentru orice grec, fr deosebire de clas sau de sex sclavii* erau si ei admii, dac erau de origine greac, iar barbarii
dac erau naturalizai Cel care voia s fie iniiat trebuia s fie prezentat unui funcionar sacerdotal de ctre un atenian deja iniiat, care era numit ,mistagog' Dac doritorul de iniiere era acceptat, el participa
nti la micile mistere, care se celebrau la Agra, cartier de la periferia Atenei, n luna Antestenon ( - CALENDAR) Candidaii erau purificai cu ap din Ilisos, care curgea n apropiere de Agra, si erau
pregtii pentru iniiere de ctre mistagog Devenii n acest fel miti, ei trebuiau s se prezinte dup sase luni pentru ceremoniile de iniiere ale marilor mistere, care ncepeau la 13 Boedromion n aceast zi,
efebii* se duceau s caute la Eleusis obiectele sacre hiera, a cror
112
EUDA

structura n o cunoatem si care, ascunse dup un vl, erau aduse cu mare pomp la eleusimonul din Atena, ntr o procesiune marcat de geflrume, glume proaste pe care oamenii si le aruncau cnd strbteau
podul de deasupra Cefisei n ziua urma toare, numit agirmos, mistn erau adunai cu totn sub un portic din Atena (poecil) iar arhontele rege i invita sa se ndepr teze pe toi cei considerai impun, vinovai
de vreo crima sau doar pedepsii cu atimia* Apoi, hierofantul* asistat de ctre dadoc, pronuna in mod solemn sentina excludem acestor oameni impuri si a barbarilor n ziua de 16, mistu se punfi cau
cufundndu se n mare mpreuna cu un purcel de lapte, care era apoi sacrificat In urmtoarele dou zile aveau loc Epidau rnle srbtori consacrate lui Asclepios m cursul crora se fceau purific In si sacri
ficii n aceste /ile erau primii si mistn sosii cu ntrziere n ziua de 19 avea loc marea procesiune care aducea hier \ n ipoi la Eleusis lahos (Bacus) en asociat cu aceast procesiune care avnd in fruntea ei
preoi urmai de miti si de o mare mul tune, parcurgea n cursul ntregii zile calea sacra fcnd numeroase opriri n diferite locuri, cu dansuri, cntece si sacrificii Seara n lumin i tortelor se ajungea la
Eleusis
Dup o nou zi de purificri, ncepea partea secret a misterelor n interiorul templului de la Eleusis numit Teles tenon , la care nu luau parte dect iniiaii si mistu Aceste ceremonii se desfurau n cursul
nopilor de 21 si 22, poate si de 23 Boedromion Fr ndoial, era mimata istoria Demetrei cutndu si fiica si reve nirea acesteia la lumina zilei, apoi era re produs cstoria sacr a lui Zeus si a Demetrei
Poate c mistn simulau bjb-iclile sufletului n cutarea luminii care
izbucnea deodat, posibil n cursul smgu rului rit despre care avem cunotin, n cadrul cruia hierofantul tia ntr o linite deplin spicul sacru La acest spectacol constituit din simboluri si la aceast
cutare a misiilor se adugau, fr ndo lal, cuvinte revelatoare Mistui ieea de aici iniiat, cu numele de epopt Aceste mistere aveau un caracter sacru att de puternic nct Pausamas*,penegetul,care ne a
lsat att de multe amnunte referi toare la diferite aezri si sanctuare ale Greciei se mrginete s menioneze doar templul de la Eleusis, cu un fel de spaim religioas, fr s ndrzneasc mcar sa i
descrie nfiarea Divulgarea misterelor se pedepsea cu moartea si Eschil, care a fost acuzat c a dezvluit o parte din aceste mistere, a scpat de la condamnare doar pentru ci a putut dovedi ca nu fusese
ELIDA (Ehs), rexwne din Peloponesul occidental mrginit de Marea Ionica de Ahaia de Arcadia* )i de Mesenia*
Muntoasa n partea de rsrit, Elida are la apus sesun joase si roditoare udate de
populat de cauconi si de epeem acetia din urm au ieit slbii din rzboiul purtat contra oamenilor de la Pylos Apoi, dup invazia doriana, eleenn, de origine eto liana, s au stabilit sub conducerea lui
Oxilos n jurul Olimpiei, n Pisatis Oxilos a ntemeiat localitatea Ehs, care a fost n rivalitate cu Pisa pentru conducerea srb tonlor olimpice abia n anul 580 Hr s a recunoscut c Ehs are dreptul organi
zrii Jocurilor olimpice* si dreptul de a numi pe cei doi preedini (elanodici*) Guvernai nti de ctre regn cobortori din Oxilos, eleenn, la care se regsesc cele
113 EMPORION

trei tribun doncne ( * DORIFNl), au obinut un regim aristocratic, n care puterea apar inea pe viata unei gerusia* cu 90 de membri cpetenii ale marilor familii Dup rzboaiele medice* (n anul 472 Hr),
Fir

Elis format clin unirea a opt cleme* vecine pare s fie diferit de Elis a lui Oxilos care nu pare s li (ost dect un t'irc Aliai cu Sparta ,eleenn s au rsculat mpotriva ci n anul 420 nvini.ei au fost nevoii
s reintre n aliana Spartei n anul 402 n lupta contri arcacliemlor Elis s a situ it alturi de Fihp din Macedonia nainte de a intra m l igictohanf - ETOLIA) Pe Puiga orgam/irea Jocurilor olimpice bog itia [
lidei consta in cultura inului a c mcpei si a arborilor Iructifen precum si n creterea cailor
EMPORION, aKentie>ineiuala piaa potn\ita paltin uimei t n, <,peuul pentiu
a Marsiliei de sud de Pirinei, ntemeiat lng oraul iber, aezmntul comercial marsiliez s a dezvoltat n aa msur, nct s a constituit n cetate*
Se mai ddea numele ele emponon portului unor orae situate nspre interiorul uscatului aa cum a tost empononul ele la Agrigente sau acela de la Segesta La Pireu, empononul era Bursa comerului maritim
In slarsit numele ele emponon
r tul,

l n emponon se deosebea de o colonie* in sensul c, n loc sa l ie o aezare pemia nenta n care se stabilesc colonii care rmn stpnii politici ai cetii, nu era dect o concesiune ntr o cetate strin sau o
simpla piaa n care se purtau tratativele comerciale
Naucratis din Egipt, ntemeiat n anul 620 i Hr de ctre milesieni si unde mai multe ceti greceti posedau comtoare, a tost un emponon grecesc, teritoriul su continund s aparin regelui Egiptului,
Amasis Cidonia din Creta, cetate indepen denia, a devenit un emponon al eginetilor
Unele dintre aceste comtoare comerci ale, devenite ceti, au pstrat n numele lor amintirea originii pe care au avut-o Astfel a fost Emponon (Ampunas), colonie
EOLIENI. Au constituit una din cele trei mari etnii greceti mpreun eu doneiui' si lonienu Numele lor nseamn ames tccati , .corcii poate pentru ca erau ale ituiti clin popoire ditente dar de ori
d n ,ui trecut prin Cucei i ahceana cu catev i secole naintea doneiiilor Dup autorii antici leagnul lor ar ti tost n Tcsalia si ei s ar ti stabilit pe ele o parte in Bcotia alturi de minieni iar pe de alt parte n l
tolia' ele unde ar h trecut n Pclopones" Cnd s a produs invazia doriana muli dintre ei au emigrat n Asia Mic unele s au stabdit n partea central a coastei care a devenit Folida Aceasta cuprindea
aproximativ treizeci de orae, dintre care dousprezece dominau ele au format o confederaie ile crei ceti principale erau Cyme Laiisa,Temnos. Aigae. Mm na Crmion, Pitane, Tenos, Asos si Smirna care a
lost ulterior anexat lomei n insule ei s au stabilit la Tencdos si mai ales la Lesbos, unde va lua natere poezia liric eolian n fiecare an, sacrificii solemne i reveneau n jurul sanctuarului lui Apolo
Pornopianul Eoliemi au fost subjugai de ctre lidieni si de peri, iar cei ele la Lesbos de ctre ateniem, fund apoi eliberai de ctre Alexandru* si, dup aceea, ncorporai n regatul Pergamului*
114

EPICLERA

EPAMINONDA (Epammondas), gene- a nfrnt n Arcadia* cetatea Meaalopohs


ral tehan iTeha apro\ 41K - Manlineea, si a ajuns pn n tata Spartei, care a tost
?f)2 f Hr )
salvat doar prin ieirea elin matc a apelor
Epaminonda era fiul lui Polimnis, din rului Eurotas si prin anunarea sosim lui
tr o \cche familie teban ajuns in stare de Ihcrate n f m n te a atemenilor Ep immonda
srcie Totui el a cptat o educaie mgri
a trecut n Mesema* pe care a eliberat o
jita, nvnd muzica dansul, filosofia si de sub jugul lacedemoni in si unele i n
retorica S a distins n anul 385 c Ind, ala 'cruciat Mcscna Rentors la Feba i fost
tun ele spartani, tebann au luptat la iciizat ci i pstrat comaneh mai mult
Mantmeei mpotriva arcadicmlor LI i a dect era legal apoi a fost achitat si ti mus
salvat v iat lui Pelopida nfruntnd singur din nou n Pelopones FI n a putut cuceri
pnntr o intervenie spartana mpreun ui d ir a prdat Lacoma n anul urmltor
Pelopida aparinea p irtidului democratic (367) el si a pieidut rangul de beotirc*
Insa c md, puin mai trziu spartanii iu Jcoaicce cruase pe cei nvini cu prilejul
pus stpnire pe Cadmeca uladelilcbei , asedierii Corintului aa nct l paminonda
M clnd ohgaihn instalai li l jba l iu
i l'iat parte ea simplu soldat la expediia
alungit pe Pclopid i impieuna cu eleino tnnusa in Fesilii pentru a l elibera pe
cratu si I paminonda a lost l s it n pace
Pelopida luat pn/oniei de eatre Ale\ inclru
; hui

ut nun

pentru filosofic Pelopida i restibilit demouatia si i alungat garnizoana sp irta na i ir Lpaminond i a fost trimis la Sp ut i* (anul "!72; pentru i duce tratative pentru pacea lui Antalcidas* el i refuz it sa aplice
menii, la rndul lor. nu vor reda libertatea cetilor din Pelopones Sparta a r ispuns declarnd ra/boi si a trimis n Beotia pe regele Cleomene n huntea a l l 000 ele oameni Epaminonda i i venit in ntampi
nare cu 6 500 ele lupttori n esul de la Leuctra" Pentru a si compensa slabiciu nea, Epaminonda a rupt cu tradiia, inven tnd o nou strategie, zis a , frontului refuzat , prin care a nfrnt armata spar tana,
care a lsat pe cmpul btliei 4 000 de oameni, dintre care 400 homoioi* si pe regele lor ( > REGALITATE SPARTAN) Prin aceasta victorie, Epaminonda a dat Tebei hegemonia, pe care aceasta a pstrat
o ct timp a trit el A trecut n Pelopones,
esccuii si rentoarsa la Teba a fost trimisa din nou sub comanda lui Epaminonda, L ne l i nv ins pe Alexandru si l a eliberat pe Pelopida Dup aceasta, t paminonda a pus sa ^e construiasc o flota ele o suta
de trieic in fruntea creia a pornit sa rscoale
de a doua Ligi ateniene si dup ce l a btut pe atenianul Laches, a alturat de fcba Rodosul, C hiosul si Bizanul Rentors m anul 362 n Pelopones, chemat fund ele eatre tegcati Epaminonda a nfruntat
armatele Spartei si Atenei, comandate de eatie Agesilas" A pus din nou pe tuga pe
pe e inel n urmarea
EPICLERA, ifana care primea n ptrare motenirea familiala de la talul sau i/c la fraii ei
In dreptul grec clasic, femeia* nu putea moteni dar putea cpta bunul familial
115 EPICTET

pentru d l transmite copiilor si, ea deve nea atunci motenitoare epicler Dac tatl sau fratele decedat, tutorele natural al femeii necstorite nu lsau nu testament*, ruda cea mai apropiat a epiclerei avea
dreptul s revendice motenirea, csatonn du se cu motenitoarea Acest drept la re vendicarea motenim se realiza urmnd ordinea succesiunii Arhontele* eponim avea sarcina s hotrasc n aceste thes
tiuni, fata epicler se afla sub protecia sa ct timp nu avea so Cnd tutorele defunct lsa un testament el desemna, n general soul pe care l alegea pentru mostenitoa rea epicler n caz c femeia era casato
rit i rudele apropiate aveau dreptul sa revendice motenirea n urma crui fapt afacerea era adus n fata helieei* care putea sili motenitoarea sa divorte/e spre a se cstori cu ruda cea m u ipropiata
transmind acestei i motenirea
evoluie a stilului Realiznd vase n stilul picturii cu figuri rou arhaice, el aparine grupului pe care se pare c l a condus Epictet* Epilicos a tratat subiectele cele mai variate efebi* fcnd exerciii femei* la
baie sau la osp subiecte bahice po sibil inspirate din Diomsn Gsim la el ardoare un stil expresiv si energic dar care nu este lipsit de sobrietate si de finee
EPICTET (EpiktetOS) putorde\ase (Atena aprox *>20 - WO Hr )

Poate c a fost un libert s ui un sclav A lucrat pentru mai multe ateliere printre c ire icela l lui Nicostene* Neglijnd n general marile compoziii istorice (dei si a ncercat puterile si n acest domeniu) el s a
evideniat mai ales prin gustul sau pentru figurile de efebi* de dimensiuni mici pictate pe cupe Gratia tinereea delicateea siluetelor sunt unele dintre car ictensticile acestui maestru al stilului cu tigun rou
arhaice
EPILICOS (Epilykos) pictor de \ase (Alena sfritul violului al Vl-lea Hr ) Sub iceasta semntura se cunosc mai multe vase reali/ae cu tehnici si stiluri att de diverse nct nu se tie dac pot fi atribuite
aceluiai autor Totui, aceast diversitate poate fi explicat pnntr o
EPIMELET, funcionar nsrcinat iu ser\icn a\ncl carac Ier lehnu desemnat la Atena' prin trire la sort, sn pnn almei e
Existau mai multe categorii de epime Icti epimeletul fntnilor, nsrcinat cu ntreinere i fntnilor si a apeductelor, epimeletul efebilor* epimeletul gimnazi ilor* nsrcm it cu ntreinerea lor epime letu
cmporionului* in numr de zece, care supravegheau comerul maritim Acetia din urm vegheau la aplicarea legilor privind vmile si comerul maritim aveau sare in i de t anchet i cnd existau contesta tu
ilc conierci iutilor si prezidau tribunalele e ire judecau aceste litigii Epimeletn arse n ilelor formau si ei un colegiu de zece membri nsrcinai cu paza arsenalelor, cu pstrarea galerelor eu distribuirea lor
ctre trierarhi Epimeletul veniturilor publice era numit pe o perioada de patrii am el asigu ra pa/a tezaurului, unde soseau sumele per eepute de ctre apodecti ( > FINANE) si tot el repartiza sumele,
potrivit cu dispo zitale primite dinainte era un fel de mim s tru de l mante Numele de epimelet s a mai dat si unor administratori sau unor supra veghetori ai societilor private Epimeleti erau si funcionarii
care trebuia s gireze bunurile unor temple* sau s organizeze serbri si procesiuni religioase
116

ERGOTIMOS

EPISTAT, nume dat mat multor magis


Cel mai important era epistatul pntani lor*, preedinte tras la sorti n fiecare zi dintre pntam, si avnd sarcina de a pre zida, n afar de aceasta, edinele bulei* si eclesiei* Funciile epistatilor templelor erau
identice cu cele ale epimetetilor*, cu care ei se confundau Epistatn lucrrilor publice aveau sarcina s supravegheze construirea templelor, apeductelor sau a altor monumente publice si primeau fon dunle
necesare pentru aceste lucrri Se mai cunoate un epistat al Academiei*, fr ndoial avnd sarcina ntreinem si supraveghem grdinilor
EPONIM, cel care da numele sau unui an sau unui grup ele persoane (Eroul epo mm este strmoul adesea mitic al unei familii sau al unui grup social el dnd numele su urmailor si Magistratul
eponim este cel care d numele sau anului n cursul cruia i exercit funcia )
ERANE, societi de ajutor reciproc
Se cunosc puine despre organizarea eranelor, dar ele par s fi fost recunoscute de ctre stat Ele i aveau preedintele, casierii si sindicii lor Membrii (eramsta) se ntruneau pentru a se bucura mpreun, dar
si pentru a se ntrajutora dac vreunul dintre ei avea o nevoie, ceilali cotizau pentru a l ajuta, mprumutul fiind dat fr dobnd Aceste societi par s fi nflorit mai ales la Atena*, n epoca clasic

ERASISTRAT, medic (lulis, imula Chios - 257 Hr )


A fost medicul regelui Seleucos* Nicator Opunndu se vechii medicim*
de snge si a combtut doctrina umorilor Activitatea sa n domeniul anatomiei a fost important El a difereniat nervii senzitivi si nervii moton a descris inima cu exaci ae a subliniat importanta creierului
si i-a nregistrat circumvolutnle Erasistrate este ntemeietorul scolii de medicin din Alexandria*
ERATOSTENE (Eratosthenes), geo
graj si astronom (Cirene aprox 284 -Alexandria aprox 192 Hr )
Bibliotecar al Bibliotecii* din Alexandria*, Eratostene a fost creatorul geografiei* tiinifice El a evaluat teritoriile care pot fi locuite si le a mprit cu ajutorul paralelelor si meridianelor Aciunea sa cea
mai remarcabila a fost calcularea cir cumfermtei terestre, pornind de la obser varea Soarelui la solstitiul de var, n raport cu circumferina cereasc, la Alexandria si la Siena (Asuan), el a obti nut cura de
250 000 stadii ceea ce corespunde aproximativ la 40 000 de km A scris o istorie a geografiei, pe care o cunoatem mai ales prin Strabon* Eratostene a inven tat un ciur pentru nisip care permitea s se
stabileasc practic irul numerelor prima re, precum si un instrument de calcul, mesolabul", pentru a rezolva problema mediei proporionale n astronomie*, opera sa cea mai nsemnat a tost inven tarea
unui calendar care va fi cunoscut sub numele de calendarul iulian', cu alte cuvinte, strmoul calendarului nostru, aa cum l a oficializat luhu Cezar
ERGOTIMOS, olar (Atena prima jumtate a secolului al VI lea Hr )
El a fost cel care a modelat un vas de dimensiuni mn, folosind ceramica secohipocratice, el a refuzat s practice luarea lului precedent, cunoscut sub numele de ESCHIL
vas Franois", pictorul acestui vas a fost Chtias Sunt reprezentate pe el 270 de li guri omeneti sau animale, toate de inspi raie mitologic astfel, este reprezentat vntoarea lui Calidon se pot vedea jocuri
n cinstea lui Patrocle, rentoarcerea lui Te/eu etc Gsim un simt al victn si al micm, o manier nou si ingenioasa de
acest obiect una din capodoperele ccra micii greceti Vasul msoar 66 cm nlime, iar 121 de inscripii preci/ea/a numele personajelor reprezentate (Gsit n anul 1845 de ctre Alexandre Prancois n
necropola etrusca din Chiusi acest vas, reconstituit dup ce a fost spait n 638 de buci este expus la mu/eul arheologic din Florena )
ESCHIL (Aiskhylos) ,><, iiaf-n ae
4 Y>, H> )
Fsclvl eia iul lui Eutonon si provenea dmtr o lanulic nobila mpreun cu fratn si C megir si Aminias a luptat la Maraton*,
prima sa tragedie n anul 499 si a fost premiat n anul 484 n 472 a fost din nou premiat pentru trilogia din care tcea parte piesa Penii nvins de eltre Sotocle* n anul 468, el a prsit Atena, diicndu se la
Siracu/a la curtea lui Hieron Se pare c a re\emt ultenor la Atena, unde i s a jucat Orestia n anul 458 S a ntors apoi n Siulia" la Gela, unde a murit A scris peste 70 de tragedii, dintre care ni s au pstrat
apte FI a perfecionat tragedia pe plan scenic n aa msur i nct uneori este con sideral ca printele acestui gen dramatic
ESCHINE (AlSkhmes), orator (clema* anta a Cotoi ulei apnn j"0 - ia/mn U4 Hr >

Tatl su a fost un modest nvtor, pe care Fschinc l a ajutat nainte de a lucra ntr un gimnaziu* A fost secretarul orato ruliu Antifon, apoi al lui fcubul, unul din fruntaii partidului democratic ale crui
principii le a preluat, nvnd n acelai timp dreptul atenian Dup ce a fost actor*, s a tcut soldat S a distins la Mantineea* n anul i62 apoi n Eubcca", la Tamma, n anul 358 contra macedonenilor n
aceast epoca el a nceput s vorbeasc de la tribuna Duman al lui Fihp* elin Macedonia, a fost trimis la Megalopolis pentru a ml mita o eonfedeiatie contri macedonenilor FI a euat n fata mdifcien lei
jiceilor si nu se tie cum a fost estigat atunci pentiu partidul macedonean fie prin coiuptie t ie n sperana de a si apar patn i de primejdiile unui rzboi Poate ea la fel ea si Isocratc* a v/ut n Filip pe
unificatorul Greciei si pe eliberatorul gre eilor elin Asia, supui perilor mpreun eu Demostene* a tost trimis ele trei ori n misiune special pe lng I ilip, dup care, deseopcrinelu i inteligenta, Dcmostene
a fcut n aa fel nct s l ie acuzat de tiadare ele ctre Fimarc (n anul 343) Fsehine a rspuns pnntr o contraacuzatie, demonstrnd ea, potrivit legii, imoralitatea lui Timire nu i ngduia s intenteze o
acuzaie ( ictiune numit epanghelui doki-masK/s) Pimarc .i fost condamnat n anul urmtor, nsui Demostene l a acuzat pe Esehmc ea a trdat cu prilejul celei de a doua misiuni speciale actuatia a fost
tcut n sens si Eschine a rspuns n aeelasi fel Atacerea n a avut urmri n mul 338 dup ce devenise eful partidului macedonean si favorizase politica lui Filip, Fsehine l a atacat pe Ctesifon.care propunea
s i se clecerneze o coroan de aur lui Demostene Era nul Cheroneei* si problema n a tost judecat dect dup opt ani
EUBEEA

Demostene a rspuns la discursul lui Eschine cu atta vigoare, nct a dobndit asentimentul adunm si Fschinc a trebuit s se exileze El a trit civa am n Ceria si in loma contnd pe intervenia lui
Alexandru* pentru a se putea rentoarce n patrie, dar moartea regelui l a fcut s piar d orice speran Atunci s a dus s nte meicze la Rodos o scoal de oratorie (n anul 323) scoal care a devenit celebr
dup aceea el s a stabilit la Samos, unde
ETOLIA (Aitoha), ETOLIENI, repune din Grecia apitwana la nordul Kolfului Corint >,pre care ea a\ea o </o c hule i e Iarna

Ltoha era mrginit la vest ele Aearnania, la nord ele Lpir si ele Tesalia la est de Locnda Coastele neregulate si mls tmoasc erau destul de rodnice, interiorul muntos si populat cu fiare slbatice, aceasta
zon era ocupat ele populaii rzboinice care, adesea, nici nu vorbeau grecete l a nceput ea era populat de ctre lelegi care, sub conducerea regelui Aetolus mpinseser pe acarnieni spre vest, etolienn*
au ocupat regiunea naintea perioadei istorice
Etolienn au avut un loc puin important n istorie pn n epe>ca rzboiului pelopo -nesiae*, cnd ei au rezistat asalumlor atemenilor nainte de a se lovi, n secolul urmtor, de urmaii lui Alexandru*
toamna la Termon, n templul lui Apolo Sinodul hotra rzboiul, vota legile, numea pe magistrai Smedrionul (consiliul), care funciona permanent, era compus elin deputai trimii de ctre cetile con
feelerale El fixa ordinea de /i a adunm si redacta proiectele de legi si de decrete care urmau s fie aprobate Magistratul suprem
pentru un an. dar reeligibil, si investit cu puterea executiv, el era asistat de ctre hiparc (conductorul cavaleriei), de un casier si ele un secretar
EUBEEA (Euboia), insula mare din Vfateaf-xee < are se ntindea dt a lunxul LoaMeloi Loti/dei (ipoiuiine ale lieotiti* Miile Aticn*

Coastele Fubeei erau neregulate si ea era strbtut de lungi masive muntoase avea eteva mici cui sun de ap si un singur es important cmpia lelantina la suci est unde se aflau singurele dou orae cu
oarecare important Hale s si Eretna Histiaeotis la nord si Diaena n centru, erau simple trguri Bogiile Fubeei erau grul din esul lelantm, carierele de mar mur din apropierea ele Cansta, la poalele
muntelui Oche punile pe povrniurile munilor pescriile din apropierea Entrici, bancurile de argil care serveau la labn care i obiectelor de ceramic si mai ales minele de cupru si cteva filoane de fier
Aceste nune au fost exploatate att de intens, nct erau epuizate nc din pcnoa
Unt Liga etohan Aceasta s a extins aa nct dup un secol, ea ngloba o mare parte a Greciei septentrionale (Acarnaiu i l ocnda, Focida, Beotia*, sudul Tesahei), Ehela si Mesema* Rival a Ligii aheene*,
ea a fost n lupt necurmat contra Macedoniei* Liga etohan era condus ele o adunare general (sinod), care se ntrunea
mele- Halcis
Invazia doriana n Tesalia a silit mai multe popoare s se refugieze n insula Eubeea, urmate curnd ele cete de doriem* S a format o aristocraie funciara, eres catorii ele cai, aa numiii hipoboti, care au
stabilit un regim oligarhic, deoarece
119 EUCLID

magistraii erau alei dintre aceti , clrei" Marea srbtoare comun era cea a Artemidei Amanntia, stpna cailor si a animalelor mari Din secolul al VIII lea pn la al VI lea Hr Halcis si Eretna au ajuns
la o mare bogie Flotele lor s au dezvoltat pentru a exporta produsele manufacturate si a importa matern prime, n special staniu, necesar pentru fabricarea bronzului O bun nelegere unea aceste ceti,
care au fost iniiatoarele colonizrii Halcis a ntemeiat n Italia Cume si Neapolis, iar n Sicilia* Naxos si Eubeea ntr o peninsul din sudul Tracici, eubeenn au creat aproape treizeci de aezri, printre care
Ohntul si Stagira, astfel nct aceast regiune a pstrat numele de Haltidica Eretna a luat parte mpreun cu Halcis la colonizarea Tracici Ea a dominat un timp asupra insulelor din Marea Egee (Andros,
Tenos, Ceos), a ntemeiat un comtoar n insula Pitecusa (Ischia, n golful Neapole), dup ce luase poziie la Corcir Dar n secolul al VII lea Hr , cele dou ceti au rupt vechea lor alian, disputndu si
bogata cmpie lelantm, a fost nti un rzboi de rfuial ntre hipoboti, apoi el a degenerat ntr o lupt care a durat peste o sut de ani si s a terminat prin nfrngerea Eretnei Dar cetatea Halcis era istovit,
astfel c s a instalat tirania* n anul 506, Atena* a supus oraul si l a meninut sub dependenta sa, n pofida unor revolte (n ana 445 si 411), ct vreme a durat puterea acestei ceti Eretna a fost distrus de
ctre peri (n 49(1), n cursul primului rzboi medic*, iar populaia sa a fost deportat n Mesopotamia Atemenu, stpnii Eubeei, au reconstruit oraul Dup btlia de la Cheroneea", insula a fost ocupat
de ctre macedoneni, de care ea s-a
eliberat alundu se cu romanii n cursul rzboaielor mpotriva etohenilor
Pe lng cultul Artemidei Amanntiene, Eubeea era vestit pentm templul nchinat lui Apolo Marmarios si pentru oracolele sale ale lui Apolo Cenntianul si de la Orobies
EUCLID (Euklldes), matematician (sfritul secolului al IV lea - nceputul secolului al III lea Hr )
Nu se tie nimic despre viata lui Euclid, n afara faptului c a fost chemat la Alexandria* de ctre Ptolemeu Soter pentru a preda acolo matematicile* Lucrarea sa esenial, Elementele (Stoicheia) concen
treaz potrivit unui plan raional (de la figurile simple la cele mai complexe), cunotinele matematice precedente, caro ra li se adaug propriile descoperiri ale lui Euclid Lucrarea se compune din trei
sprezece cri n care el vorbete despre geometria plan, despre poligoanele nscrise si circumscrise, despre proporii,despre asemnrile figurilor, despre numerele raionale, despre progresii si despre pro
poriile continue Primele nou cri sunt inspirate din lucrrile pitagonciemlor, din cele ale lui Eudoxiu* din Cnidos si ale lui Teetet Cartea a X a, care trateaz despre numerele incomensurabile, este rodul
cercetrilor lui Euclid Crile a XI a si a XIII a, rmase n stadiul de eseu, con sacrale geometriei n spaiu, sunt de inspiraie pitagoncian si platonician Elementele a rmas lucrarea de baz a ntregii
geometrii raionale, pn la o epoc nc foarte recent S-ar prea c Euclid a ntemeiat o scoal la Alexandria, unde a murit
120
EUFRANOR

EUDOXIU (Eudoxos) DIN CIZIC, cltor i marinar {Cmc din Propontida, a doua jumtate a secolului al II lea Hr) A venit din patria sa n Egipt, n calitate de teor (- TEORII) n timpul domniei lui
Ptolemeu al VII lea (Everget al II lea Fiscon) Interesndu se despre particula rittile acestei ri, el si a fcut rost de mijloacele pentru a urca n susul Nilului, apoi Ptolemeu l a trimis n India cu o nou flot
A revenit cu o ncrctur de parfu muri si de pietre preioase, pe care regele i a confiscat o La moartea lui Ptolemeu, vduva acestuia, Cleopatra, l a trimis din nou n India cu o alt flot La ntoarcere s a
oprit n Etiopia, unde a adunat mfor maii etnologice si primele elemente despre vocabular A readus de acolo la Alexandria* si o epav, iar dup ce a cercetat o, a ajuns la concluzia c este posibil nconjurul
Africii Dei noul rege, fiul Cleopatrei, a pus nc o dat mna pe ncrctura sa, el a pregtit o a treia expediie ntruct vasul su a euat, si a salvat ncrctura constru ind un vas nou din epava celui vechi
si a revenit la etiopieni, unde i ncepuse cer cetarea S ar prea c si-ar fi continuat drumul su spre sud si c ar fi ajuns n Mauntama, la regele Bogus Apoi a n cercat s refac periplul su n sens invers
EUDOXIU (Eudoxos) DIN CNID, jilosoj i)i astronom (Cmd, 406 - > aprox 355 Hr)

Eudoxiu a studiat sub conducerea lui Arhitas* din Tarent, apoi s-a dus s ntemeieze o scoal la Cizic, n Asia Mic El a trit cu siguran si la Atena* si pare c a revenit n patria sa, unde, poate, a murit
Dup alte izvoare, ar fi studiat si pe lng Platon, la Atena, si ar fi petrecut o bucat de vreme n Egipt Din Egipt ar fi venit cu
o viziune mai exact despre calendar*, dnd anului solar durata de 365 zile si 1/4 El avea la Cnidos un observator, de unde a descoperit steaua Canope Eudoxiu a explicat micarea planetelor prin sistemul
sferelor concentrice, pentru a lmuri mis carea aparent neregulat a planetelor pla sate n planul eclipticei, totui,n sistemul su, Pmntul a rmas centrul acestor micri cereti Anstotel va relua aceast
teorie, aducndu i cteva modificri (-> ASTRONOMIE) Descoperirile sale n domeniul matematicilor* ocup cartea a V a Elementelor lui Euclid*, consacrat proporiilor
EUFRANOR (Euphranor), pictor i sculptor (Corint, secolul al IV lea Hr ) Elev al pictorului Ariston si contemporan cu Praxitele*, Eufranor avea reputaia de a fi muncitor si totdeauna egal cu el nsui El
a lucrat mai ales pentru Atena*, unde a decorat porticul regal al Ceramicei* n calitate de sculptor, a ridicat n special statui gigantice ale Greciei" si ale Virtuii" sub nfiarea unor femei* maiestuoase
Eufranor a fost pnmul care a redat simul demnitii personajelor sale si a introdus proporiile Lucrarea sa Paris, pe fata cruia artistul a tiut s redea toate trsturile caracterului, era celebr n anti chitate
El a mai sculptat si un Alexandru*si un Filip* pe cvadrige A sens un Tratat al proporiilor $1 al culorilor, cu pnvire la arta picturii Opera sa cea mai vestit a fost o Lupta de cavalerie, ea reprezenta un
episod rzboinic care precedase btlia de la Mantmeea* (din anul 362 Hr) Eufranor este considerat unul din cei mai mn artiti din secolul al IV-lea Hr
121 EUFRONIOS

EUFRONIOS (Euphronios), Iar (sfritul secolului al Vl-lea - nceputul atolului al V lea Hr )


Dei i s j tontcst.it aceasta, se pare ca
tare sunt nendoielnic capodoperele stilu lui cu figuri rou, 7is sever Se parc ca a muncit la ali fabricani (cu siguran la Hahiilion') nainte de a se instala pe cont propriu Se cunosc trei opere datorate incontestabil penelului
su craterul lui Anteu cupa Genoniei s- pukterul de la banchetul curte/anelor O pictur ca aceea a craterului lui Antcu n caic se desfoar o dram puternica anun inveniile unui Polignot si lacc din autorul ei unul din cei mai
mari pictori ai perioadei ^arc a pre cedat r/boaiele medice* fn partea a doua a vieii sale artistice Lufromos n a mai pictat, dar s a impus ca un ceramist de geniu, care cu siguran a cooidonat picturile care decorau vasele sale
Printre capodoperele sale, ne vom mulumi sa citam cupa lui lezeu, pstrat m muzeul Louvre Ceea ce marchea/a pictura lui Lutromos este simul dramaticului si un pitoresc care rennoiesc n ntregime corn po/itia subiectelor
cu caracter mitologic sau familiar Nimeni nu l a ntrecut n redarea expresiei obrajilor Olarul a fost un minunat arhitttt, care a echilibrat pro poriile vaseloi sale pn la a le conferi o

EUMENE (Eumenes) urnei al al lin Aleuuulru tel Mare tCanha Cher\ont'\e din Ttatia upiv* 1f>0 - ?/f) Hi )
Secretar al lui Hlip* al II lea din Macedonia Lumenc a devenit secretar al lui Alexandru' hi a comandat hetairn ( ' HETAIRIE) n cursul expediiei din Asia Dup moartea lui Alexandru, a obinut
guvernarea Capadociei, a Pafldgomei si a Pontului, motenire a lui Perdiccas El a fost victorios n luptele contra lui Neoptolem si a lui Crater", care au fost ucii n aceste lupte Blocat de ctre Antigonos" n citadela Nora din
Capadocia (n anul 120), Eumcne a izbutit s fug si a pornit spre Eufrat tidat ns de soldaii si a fost predat lui Antigonos, care a pus s i se taie capul
Numele Eumcne a fost purtat si de mai muli regi clin dinastia Atalizilor*

EUPATRIZI, membri ai ilarei nobile din Alica


In epoca lui Pe/eu, populaia Aticii era mprita n trei tlase etipatri/ii, geomoru si demiurgii* Lupitrizu stpneau majori tatea pmnturilor care rmneau mereu in atclasi gcnos , chiai dac existau partaje intre Irati Li erau
scnioni trgurilor care le purtau numele pe pmnturile lor pteau turme mau si munceau numeroi lucrtori Fi i aiogau numai pentru dnii dreptul de a piactit i cultele lui Zens Hercheios si ale lui Apolo P itros, dreptul de a
purta arme de a judeca si a condamna pe oamenii de rnd n lupta contra regilor ( > REGALITATE SPARTAN) ei i au silit s attepte un ton silui, pn cnd au nlturat cu totul monarhia Cecroptzilor, tare a fost nlocuit prin
arhontat* Stpni pe putere, ei s au sfiat reciproc n lupte ntre clanuri, pn cnd Dracon* .1 nceput s distrug prin legile sale puterea lor juridic Solon a continuat aceast munca de slbire a putem eupatnzilor prin
stipularea constituiei sale si prin faptul c i dat drept cetenesc ntregului popor, pe care l a mprit n patrii clase Totui, pentacosiomedimnn* si cavalerii (hippeu) au continuat s i tin unii pe toi eupatrizn Abia constituia
lui Chstene* a pus definitiv capt hegemoniei eupatnzilor si a stabilit
122
EXEGEI
democraia* Dar si aceti legislatori apar ineau unor mari familii de eupatnzi, alte mari l amil n, precum Alcmeonizii*, au fost cele tare au dat marile cpetenii ale democraiei
EURIPIDE (Euripides), poet tracic (Salamina 480 - Macedonia 406 i Hr ) Tatl lui Euripide. Mnesarc,era crtii mar iar mama sa Clito ar fi fcut nego cu legume, dac este s l credem pe Anstofan* Euripide a cultiv at
gimnastica
retorica cu Prochcos sofistul A fost toarte legat de Socrate* Toate aceste influente reprezentnd iciei noi, se regsesc n ope rele sale Euripide a nceput s scrie tragedii in 456 anul n care a murit Lschil", si a dobndit primul
su premiu n anul 441 f nud putui apreciat,^! a prsit Atena n anul 408, ducndu se s triasc la curtea lui Arhelaos", regele Macedoniei, unde a murit n acelai an cu Sofocle* A compus 92 ele piese, dar n a fost premiat
dect de cinci ori gloria sa a fost mai ales postum S au pstrat ele la Hiripide saptespre/ece tragedii printre care pot fi citate Medeea Tioienele Rugtoarele, precum si o dram satiric

EURIPONTIZI, numele uneia dintre nit doua dinintn regale din Sparta" impieuna iu ARIZII'
lat lista regilor clin aceast dinastie Ariston
aprox 550-519
Demarate
aprox 515-491
leotihidasll
491-469
Arhidamus 11
469-427
Aats* 11
427-4IX)
Agcsilas* 11
399-360
Arhidamus 111
360-338
Agis* 111
338-331
budamiclas I
33 l-aprox 305
Arhidamus IV
aprox 305-275
hudamidas II Agis' IV Fuclamidas 111 Arhidamus V Euclcidas Licurg
aprox 275-244 aprox 244-241 241 aprox 228
228-227
219-aprox 212
Pelops
aprox 212-aprox 21X1
(sub dominaia lui Mahamdas, apoi a lui Nabis ncepnd din 206) Nabis

aprox 195 192

EUTIMIDE (Euthymides) pic toi de^a^ (Atena \lanilnl ^et olului al VI lea t I Ir ) Discipol al lui Anclohide" icprezint scoal marilor subiecte religioase pictate pe vase de dimensiuni mau Rmas la tra diti i clasic i a stilului cu
figuri neere el s a opus stilului mtniatunst al scolii lui Fpictet* Picturile sale au un caracter grandios si monumental se vd pe ele trecnd maics tuos zeu puternici ai Olimpului ntr o se nmatate grav Se simte m opera sa c este
contemporanul lui Eschii* si al lui Pohgnot
EXEGEI. Sub acest nume se cunosc mai multe funcii Astfel, erau denumii exegei devinii care interpretau oracolele, dar care adesea nu erau dect nite arlatani Cltorii ddeau acest nume cluzelor care i conduceau pe
turiti la monumentele vechi Se pare c sub acest nume exista la Atena* un lunctionar avnd sarcina sa examineze trupul celor mori, nainte de a permite nmormntarea lot U Atena exegeii satn erau desemnai de ctre pitia
din Delfi* dup consultarea unei liste care n era prezentat Numii pe viata, se pare c erau alei dintre eupatrizi'si for mau un colegiu din trei membri Ei trebuiau sa explice fenomenele cereti pe plan cliv inator si s rezolve
problemele care se puneau cu privire la rituri, ndeosebi referitor la riturile de purificare EXECIAS

EXECIAS (Exekias), pictor i olar (Atena a doua /umatate a secolului al Vl-lea Hr )


Contemporan cu Amasis* si considerat adesea ca fund apropiat acestuia, Execias se vdete a fi totui mai .modern" dect Amasis si anun stilul de pictur cu figuri al lui Andocide* si al lin Nicostene*
Poate c d imitat o anumit manier de a picta a lui Amasis, dar lui i se datoreaz invenii precum aceea a liniilor negre n relief Pe de alt parte, se pare c n anumite opere el a vrut s imite gravura pe
metal Ca si la Amasis, la Execias domin pictura religioas si mitologic Dar n loc s redea o istorisire lung, el trateaz un episod anume ales Arta sa este mai putm descriptiv Si tehnica olanei ajunge la
un grad nalt de perfeciune si de elegant n ceea ce privete profilul formelor De la acest artist nu ne au rmas dect cteva cupe si amfore, crora h se adaug cteva vase nesemnate
EXPUNEREA COPIILOR, n Grecia, expunerea copiilor era un obicei autorizat de
lege, chiar dac n a fost att de curent practicat cum s a pretins adesea, mai ales n baza unor fapte legendare si n baza unor piese ale comediei* noi Au existat restn ctn la Teba*, unde, la o vrst fraged,
copilul era dus la magistrai, acetia l ncredinau unei familii care accepta s l creasc si putea face din el un sclav, de asemenea, la Efes, unde aceast practic nu era permis dect n cazurile de srcie
stabilit fr putin de tgad
Copilul era expus n a cincea zi dup naterea* sa, n general n fata unui templu* expunerea se fcea dimineaa, ca s aib mai multe anse s fie luat de cineva Era nfat si pus ntr un cos, ncoronat n
semn de inviolabilitate si purtnd coliere sau brtn amulete aprtoare care puteau ngdui s fie recunoscut mai trziu n principiu, tatl i pstra puterea printeasc si putea reven dica ulterior copilul,
practic, pare dificil ca lucrul s se fi putut petrece n acest fel, cci tatlui i era greu s regseasc persoana care a luat copilul, dac aceasta nu si dezvluia identitatea Copilul nsuit n acest fel era fie
transformat n sclav, fie adoptat
FALANG, termen care desemneaz nainte de toate linia de btlie frontul sau ordinea de btlie w care n cele din urma a cptat sercsw/ de armata* ji in deosebi de trupa de infanteriti hoplitu n
pofida a tot ce s a scris despre falan ga n epoca arhaica, totul se reduce la ipo teze care pornesc de la elemente prea puin sigure Dac panoplia hophtica este atestat cam din secolul al IX lea Hr in schimb,
formarea falangei ar data din secolul al VII lea, cum se pare c o dovedete va sul de la Chigi (aprox 650), care reprezm ta hophti luptnd cot la cot, sub protecia scuturilor lor Adesea aceast schimbare n
organizarea armatei a fost pusa n leg tur cu o inovaie tehnic de la sfritul secolului al VII lea antilabe, al doilea mner al scutului Asigurnd o priza mai bun, antilabe permitea hoplitului sa si
protejeze vecinul din stnga De aici ideea de a se atribui acestei inovaii apariia formaiei n rnduri strnse zid de seu tun care caractenzeaz falanga hopliti c ca urmdre d dcestui fdpt, nu se mdi
putea pune problema cd ostdsn s-si aban doneze scutul, s rupe rndurile, pentru a o lua la fug n aceast situaie, nici mcar
spdrtann, n pofida ndemnurilor mamelor si femeilor lor, care le spuneau c au dato na s se ntoarc acas cu scutul iar dac nu, pe scut (care, n aceastd mprejurdre, ar fi tost tdrgd pe Cdre sunt purtai
mortn si rniii), n au ovit s o ia la fuga ei s au predat atemenilor la Stactena n timpul rzboiului peloponesiac*, du fugit la Leuctra*, la Mantineea*, Cleomene* a luat o la fug la Selasia
Formared falangei a mai fost pus ade ed n reldtie cu cnzd socidl care a /drun cinat cetile aristocratice n secolele al VIII lea si al VH-lea Schimbarea meto delor de lupt ar fi astfel legata de prtiei
prea cetii la cucerirea si aprarea propriului teritoriu, prin cetenii si De fapt, rmne deschis problema de a ti dac inovaiile tehnice au fost cele care au contribuit ld credrea falangei sau ddca aceasta
a fost produsul sau consecina transformrilor sociale Ceea ce este im portant de subliniat este faptul c armatd, asimilat cu falanga hoplitic, a fost neleas de ctre anticii nii ca o armat de ceteni
(recrutarea sclavilor ld Atend, de pild, nu era dictat dect de urgenta situaiei), si deci poate fi neleas ca fund
125 FEMEIE
Ast.i nu
vrfuri ascuite Totul fornid o masa de
icc >st i ei i/unii i lup at nlor cct itcni nu manc\ r it pe teren accident it Alexandru
s i i lam'i t u ui lealitate dect n cor
a micorat falanga reducnd rndurile la opt
pi, ik- keltt, precum Cei 100 de spar
oameni m ad mume
tini s i,' bitiliomii ,KIU tchan apoi
u cr oi m c i/ul t iran 1. r t ilaimci mace
FEMEIE. In societatea greaca stnictunle
donciic
p itn irhale pro\ m cu sigurana de la
prin ai c ista m toii MU i falangei apuc h aceste structuii temcia a rmas ntot
nceputul secolihui l IV k i i dai cu dcaun i pe un loc secundar m f ia Icjn elahoi in i unei ukv u ie st r itc-ji de catie
In societate i itcniana, t m ir i educata
un hont shbcarc di inipoin latiLilvci
ice i i soului c ne i i fost iles St iplna
timp te o aripi nit irit i lornuti dm m n si ser\ itoarelc t mu lua parte mc iod U i la
r mdunlc dusminului si m iele dm turn i si concubinele n indron Soi i nu ieea
l doboar pe li spie \stlel tcbinii elevat nsoit i de o serv itoare c ire n ducea
i aunms de liec ire d it.1 li l euclra si umbrei i si se ainui Nu u ca nici un drept
Mmtmeea pe sp ut mi considerai pani legal nu lui p irtc la guvernarea cetii
atunci invincibili
dac i mostene i eev i ei nu eia dect o
Ani
at culmea peifection ini f l nuci gieeesti nstrument de cucerire 11 tel de bun pentru
uce Ii
de ctre \rhelaos care i a integrat pe timp ce soul putea avea concubine si
ranii macedoneni iinuti in serviciul primea la masa sa curtezane, adulterul
militir si angajai de c itre nobili F ilip atrgea pedeapsa pentru femeie c i si pe n
al II lea inspirnclu se dm modelul teban. tril brbatul care avea relaii cu o femeie
a lost cel care i a dat forma definitiva El mritat (In acest ca/, soul avea chiar
si a grupat infanteria ntr o lormatie masi
dreptul sa l omoare, ceea ce nu se ntm
va cu saispre/ece rnduri n adncime pla dect n ca/uri excepionale deoarece
(falanga greaca era dispus n patru ru
era posibila totdeauna o trguiala chiar o
chin) novicii fund ncadrai ele ctre .despgubire , ceea ec i a tcut pe unu
veterani Primele cinci rnduri ndreptau soi sa practice un lei ele antaj ) Femeia
ansa nainte iar, ncepnd de U al aselea adulter trebuia repudiat rnd, fiecare soldat o sprijinea pe umrul
Se pare c femeia dm Sparta' se bucura
se afla n tdtd unui /id de scuturi presrat mdi multe drepturi dect ateniana Fr
ndoial, ca lua parte la exerciii si, n acest lor clar domneau chiar n numele lor,
ea/ o tcea dezbrcata de vesmintele sdlc C leopatra (ultima dintre Lagi/T) rma
existau concursuri re/ervate pentru tetele nanei cea mai vestit dintre acestea tinere din Sparta la Olimpia, n afara epo
De iltfel curte/anele clar si cntreele
cu marilor jocuri De altfel sculptorii din flaut dansatoarele printre care se pu
ne au las U reprezentri ele tinere .partane teau sai nec de ceteni clar care, in cele
exersndu se pentru alergare Dup legile mai elese ca/un erau din familii de mc
>i de lupta ec m ce mai multe), avi .uliei Cu puteau lace dragoste .
.libera

politica a ceti, chiar dac au exercitat o


influenta iccasti a avut totdeauna un

era chi n o necesitate pentru a putea

se mt'impla penttu a rmne viguroase si

exercit it o influenta incontestabil i asupra

i el i cetii copii rohusti

brbailor elin anturi]ul lui Penele" De

elobmdisera bunuri prin propriile lor


femeile tiau si l fac pe brbai si le TORIE DlVORT NATERE TESTAMENT
arhiteci, pictori etc fr si uitam poete.
FIDIAS (Pheidias), ^ulplot pictor
sele care m fost numeroase n Grecii, (Alena cipnn 4VO-41I i Hr ) cele mai celebre dintre ele fund Sifo la
sfritul secolului al Vil lea Hr si si al lui A>:eladas , hdias este considerat
Cormadm lenigra n secolul l V le i cel mai mare sculptor al Greciei A nceput
Daca, n principiu lemeile nu puteau li prin a tace pictur si a decorat templul lui
proprietare, ele tiau sa ocoleasc legea si /eus Olimpianul Penele* i-a ncredinat
-n aceast privin Pantominele lui partea sculpturala a Partenonuliii , pe care
Heronclas ea si unele ul\le ale lui Teocnt a reah/at o mpreun cu o echipa de artiti
ne pre/mt viata femeilor la Alexandria', Dei toate sculpturile pe care le avem de
iar ntr o epoc n care nici brbaii nu la el nu pot li numai opera sa, este sigur c
luau parte la guvernarea de tip monarhic, hdias si a asumat sarcina de d desena pla
descoperim c femeile avnd propria nurile de ansamblu si de detaliu, si de a
lor existent se bucurau de tot atta ciopli n piatr unele figuri La reali/area
libertate ca si brbaii si c nu se jenau s In/ei Panateneelor', el a avut ideea ori
aib amani, fie si dintre sclavii lor ginala de a reprezenta momentul n care
Aceastd dac nu mai socotim femeile din cortegiul nu era nc format, astfel nct
familiile regale care, ele multe ori, nu asistam la scene toarte vii un atenian i
numai c guvernau prin intermediul soilor mbrac tunica, nite efebi* intersecteaz
127 FILIP ALII-LEA

l iu al lui Harmides, elev al lui Hipias

cortegiul care se pregtete s avanseze, un cal ncearc s alunge o musc scitoare


Metopele se caracterizeaz prin simul proporiilor, pnn cutarea artistic, dar cu toate acestea natural a subiectelor, dis puse n aa fel nct solemnul exist alturi de familiar Nici o placiditate nici o mo
notonie n aceste grupuri de figuri diver se canefore, clrei btrni Frontoanele, cu figurile lor divine sunt adesea consi derate capodopera maestrului trebuie s regretam pierderea grupului central care
reprezcnt i naterea Atenei
n ceea ce a rmas pot fi recunoscui Hercule, Hanele Ilisosul (sau Cefiza), Demeter si Core admirabile capete de cai Proporiile trupurilor goale armonia celor drapate dau o impresie de gratie, dar si de
mreie si de senintate

Totui nu decorarea Partenonului l a fcut pe Fidias celebru, ci realizarea ctorva statui criselefantine* socotite n epoca lor si chiar mai trziu drept culmea artei La nceputul carierei sale, Fidias a fcut
pentru sanctuarul din Plateea* o statuie gigantic a Atenei, n ntregime din lemn poleit cu aur, cu excepia fetei a picioare lor si a mniilor pe care le a fcut din marmura o tehnic dificil Atena
Promahos, statuie de bronz de la Acropole, a fost una din primele sale opere, mpreun cu o Atena criselefantm realizat pentru templul din Pelena (Ahaia) Cele dou statui, criselefantine si gigantice, care i
au adus gloria cea mai mare au fost Atena Partenos si Zeus Olimpianul aezat pe un tron din aur si din filde Statuile sale erau lucrate pn la cele mai mici amnunte Nu ne a rmas nimic din ele, n afar de
cteva evocri pe nite monede dm Elida*
n anul 433 Fidias a fost acuzat c a sustras aur si i s a intentat un proces, dup
unu autori antici, el ar fi fost condamnat si ntemniat pn la moarte Dup alii, a fost achitat si s a ntors definitiv la Elida n realitate, aceast acuzaie era ndreptat mai ales mpotriva lui Penele, prietenul
su
Se tie c Fidias a avut ca elevi pe Alcamene'si pe Agoracrit* din Pros, pe care l a iubit si sub numele cruia a pus unele dintre operele sale
FILIP AL II-LEA, rege al Macedoniei (Pella aprox 382 - Aigai Macedonia 336 Hr )
A fost al treilea tiu al lui Amintas al UI lea si al Eundicei n anul 367, a fost dus ea ostatic la Teba* de ctre Pelopida* si a rmas trei ani n Beotia aici, pe lng Epammonda*, si a nsuit cunotine in
domeniul politicii si ale strategiei care i vor ngdui s supun Grecia Se prea c n a fost menit s domneasc, dar fratele su mai mare Alexandru al II lea a murit dup o scurta domnie iar cellalt frate
Perdieas al III lea, a avut aceeai soart, nelasand dect un urma, pe Amintas Filip a fost numit regent n anul 359, iar n anul 356 a luat titlul de rege De ndat el a nceput o politic activ de cuceriri A
respins pe traci si i a btut pe peonienu si ilinenu care fceau prea mn presiuni asu pra granielor sale Apoi a ncheiat o alian cu regele Epirului (Moloses), pe a crui nepoat, Olimpia, a luat o n cstorie
(in anul 356) ntre timp cucerise cetatea Amfipohs (n anul 358) n anul 356 a ntemeiat n Tracia cetatea Filipe, fapt care l a fcut stpn pe minele de aur de la Pangea (de altfel, Filipe era deja un trg,
numit Crenides) n acelai an i s a nscut un fiu, Alexandru* O vreme el si a luat un repaos pentru a-si reorganiza imperiul A ntemeiat falanga macedonean, a constituit casa
128
FILIPOEMEN

regelui cu hetaim* si grzi de corp (hvpas-pistes) a adunat n jurul su nobilimea vasal (Parmenion Perdieas* Antipatros*) a nfrumuseat oraul Pella, unde l a atras pe cretanul Nearhos spre a se ocupa de
mann, si pe Eumene din Cardia pentru a i conduce secretariatul
n anul 355 si a reluat ofensiva cuce nnd Pidna si Metone, maugurndu si por tunle la Marea Egee n anul 354 a ptnms n Tesalia si a dat piept cu aliatul tiranului Licofron, generalul focidian Onom irhos
Filip a fost btut dar n anul urmilor l a luat pn/onier pe Onamarhos n esul Crocos si a dispus ca focidiantil s fie cm cificat, considerndu l vinovat de sacnle giu (jefuise templul din Delfi*) Imedi it dup i
aceasta, se avnt spre Termopile* pentru a l scoate de acolo pe cellalt ef focidian, Failos dar Atena nelesese pri mejdia au fost trimise trupe s ocupe Termopilele, astfel c Filip s a ntors n Macedonia
Filip s a ndreptat din nou spre Tracia, a fcut o alian cu Bizanul si cu Penntul (n anul 352), apoi, n 349, el a atacat Olmtul si oraele ateniene ale Calcidicn Olmtul a fost cucerit in anul 348, mpreun cu
alte 32 orae Filip si a celebrat triumful la Dion Si a btu joc de trei delegaii ateniene venite s semneze pacea, pe de o parte retinndu i pe atemeni, pe de alt parte continundu si cuceririle Apoi a pus
mna pe Termopile si a obinut s fie reprezentat n amfictioma* de la Delfi Dup aceasta si a condus armatele spre Tracia si Chersonese ntruct Atena constituise o lig mpotriva lui (340), el a rspuns
asediind Bizanul, apoi s-a ndreptat spre sud, a ocolit Termopilele si a cucerit Elateea Filip a dat piept cu gre cu coalizai la Cheroneea* Victona pe care a obtinut-o i a dat n mn Grecia (338)
A constituit Liga panelenic a Corintului, al crei hegemon era el nsui Liber n aceast privin, el se gndea s cuce reasc Persia, dar a fost asasinat de ctre hetainil Pausamas, n timpul srbtorilor de la
Aigai
n necropola unei capitale regale a Macedoniei n apropierea actualei Verghina, s a gsit un hipogeu monumental, care coninea obiecte preioase si pri de sta tuete care preau a l reprezenta pe rege si pe
fiul su Alexandru S a presupus c aici era mormntul lui Filip al II lea Totui, unu arheologi socotesc c ar fi vorba mai curnd de mormntul lui Antipatros*
FILOPOEMEN (Philopoemen), stra
tef> al Lign aheene (Megalopoln 253 -Mecena 184 Hr )
Alungat din patria sa de ctre Cleomene* al III lea, Filopoemen s a pus n fruntea concetenilor si pentru a se uni cu regele Macedoniei Antigonos, pe care l a ajutat s repurteze asupra lui Cleomene si a
spartanilor victoria de la Selasia (n anul 222) Apoi Filopoemen s a dus s ser veasc n Creta, unde izbucniser rzboaie ntre ceti Rentors n patna sa, a fost ales strateg* A ucis cu propriile sale mini pe
Mahamdas, tiranul Spartei, n btlia de la Mantmeea (207) A fcut o nou cltorie n Creta si la ntoarcerea n patrie, a fost ales iar strateg pentru a lupta mpotriva lui Nabis, noul tiran al Spartei Btut
nti ntr o lupt naval, el 1-a surpnns pe Nabis pe un traseu dificil, unde acesta si-a aflat moartea Profitnd de tulburarea lace-demomenilor, Filopoemen i a silit s intre n Liga aheean Avnd a se plnge
de spartani, el le a rsturnat guvernarea si a suprimat vechea educaie spartan (n anul 188) Ales strateg pentru a opta oar, dei contractase o boal la Argos, a pornit mpotriva lui Dinocrate, care scosese
Mesena din Liga aheean dumanii l au luat ns prizonier si el a fost obligat sa se otrveasc
FILOSOFIE. Grecii au fost cei dinti care s au detaat de credinele religioase tradiionale pentru a cugeta n mod raional asupra lumii asupra fenomenelor si cauze lor lor Aa nct ei au fost creatorii att
ai tiinelor ct si ai filosofici Dac in Teogoma lui Hesiod se constat influentele Orientului mai precis ale cosmogonnlor hitite ele s au mai manifest it si la primii jfmditon cei din scoal clin Milet" Tales*
Anaxim indru si Anaximene* care au pus si bazele unui germen de stana n icelasi curent de gndire poate fi situat si Pitagor T i c anii scoal a fondat matemati cile* prin investigarea realului Scoal zisa
eleata din oraul Elea, din Grecia Mare*, patria lui Parmenide (sfritul secolului l VI lea, nceputul secolului al V lea Hr) si a lui Zenon (secolul al V lea) a dezvoltat o filosotie a existentei si a pus bazele
raionale ale tiinei Acestei scoli i este ataat Xenofan din Coloton (secolul al VI lea), care l a inspirat n mare msur pe Parmenide de asemenea, si Melesos din Samos (secolul al V lea) Melesos a utilizat
metodele de raionament ale eleai lor dar n loc s raioneze n abstract, a aplicat aceste metode realului introducnd n filosofic fizica si experiena Herachd din Efes (mijlocul secolului al V lea) a ilustrat
ceea ce s a numit tilosotia a ceea ce se mic si a devenim,n timp ce con temporanul su Empedocle din Agngent a inaugurat o filosofic dualist, n care lumea era explicata prin antagonismul iubim si uni si
n care se exprima o vizi une a unului si a multiplului S ar putea ca el s fi fost influenat de atomismul lui
Leucip (din Milet sau din Elea), fondator al scolii din Abdera Aceast scoal a fost reprezentat n toata strlucirea ei de ctre Democnt, care a dezvoltat o mecanic ato mistica Anaxagora* nu va uita
aceast lecie
Din multele opere ale acestor primi filo soh dintre care unu (Empedocle, Parmenide) scriau n versuri, n au rmas dect frag mente sau analize ale doctrinelor lor Predecesorii lui Socrate*, care va repre
zenta o cotitura in gndirea greaca, ba chiar n gndire n general au fost numii presocratici iar Socrate precum si discipolul sau Platou" care a preluat meto clele si ideile lui Socrate pentru a pune bazele
unei filosofii idealiste au suferit ne ndoielnic influenta multora dintre aceti gnditori
Paralel cu presocraticii se cuvine si i cit im pe sofiti Acetia au utilizat meto clele ritionamentului filosofic din care rezultase dialectica anume cu Platou si apoi cu Anstotel* (care i legiferat o), ns fceau
aceasta pentru a demonstn orice afirmaie care le convenea fr s tin seam i de conceptele de bine si de ru Re tonca lor utiliza aceste metode pentru a apar cauzele cele mai greu de aprat aa i judeca
Platon Aceti sofiti care aveau totui o cultur vast si adesea un adevrat bun simt cutreierau din ora n ora lumea greac si predicau n pieele publice, fcndu si astfel numeroi disci poli ndeosebi
printre tineri Cei mai ves titi (n special datorit dialogurilor Iui Platon, care a adus pe scen pe unu sofiti) au fost Protagora din Abdera, Gorgias din Leontion (Sicilia), Proclicos din Ceos Hipias din Ehs,
cu toii mai mult sau mai puin contemporani cu Socrate
n opoziie cu idealismul lui Platon a venit discipolul su Anstotel care, pornind de la date cu caracter tiinific, a ntemeiat
130

FILOSOFIE

o filosofic realist n care lumea este pus n micare de un prim motor Anstotel a avut si el discipoli care au fost mai degra ba oameni de tiina dect gnditori prin tre ei domin Teofrast fondatorul tiinei
plantelor Motenirea lui Platon a fost re prezentat n linie directa de vechea Academie dar mai ales ele Academia Noua, ntemeiata in pruna jumtate a secolului al 111 lea Hr de ctre Arcesil s din Pitanc
de la acesta, 11 latini se va prevala Cicero Dei na aparinut Academiei, Plutarh* a fost puternic influenat ele platonism
Epoca elenistica a fost marcai de o diversitate de curente filosofice determi nate adesea ele dezamgirea filosofilor c ire considerau ca speculaiile gnditorilor din epocile anterioare ui explorat toate
domeniile gndim si au epui/at toate mc todele care permitem exerciiul gndim Fpicur (342-270) originar din Samos dar stabilit la Atena, unde i cumprare o grldin influenat de atomismul lui Demoent
susinea o morala echilibrat, ndeprtat de orice exces aceast morali se baza pe o metafizica ce ir putea fi soco tit atee ntruct dup ea lumea nu este dect un accident, sufletul este muritor, iar zeu
dac exista nu se preocup deloc de oameni Epicur ivea antecedente n scoal dm Cirene fond i de Anstip la .nceputul secolului al IV lea, c ire susinea o filosofic a plcem, care a fost denumit
hedonism Scoila cinica ntemeiat de Antistene, sofist contemporan cu Platon, a fost reprezentat m u ales de Diogene din Sinope Denumirea de scoal , cinic ' provine din faptul c Antistene expunea n
piaa Cinosarge (.cinele de argil') din Atena doctrina sa cu caracter moral bazat pe dispreuirea bunurilor materiale Acest dispre pentru bunurile matenale si acceptarea suferinei se regsete la stoici
Aproximativ n anul 3(M) Hr , Zenon din Cition (Cipru) si a deschis scoal n pacila (stoa poikile) de unde provine numele stoicismului, doctrina a porticului Acest stoicism antic a fost reprezentat de
discipolii lui Zenon Cleante din Asos, Cnsip din Soles (sudul Asiei Mici), Artos din Soles care a adaptat in versuri Feno menele lui Eudoxuf In metafizic, stoicii idmiteau existenta unui suflet al lumii si
negau liberul arbitru Scrierile stoicilor care s au pstrat provin numai dm epoca rom m Tabloul itribuit lui Ccbes (care i fost contemporan cu Socrate) este n rea htate datorat nendoielnic unui stoic elin
Cizic care a trit m secolul l II lea al erei noastre Epietet din Hierapolis (F ngia Asia Mica) venit ca sclav la Roma ehberit apoi dungat pe timpul lui Domitian s a stabilit 11 sfritul secolului I la Nicopolis
in Lpir El a lsat un scurt Manual d ir discipolul sau Arian din Nieomedia a adunat o marc parte din discursurile sale Ultimul reprezentant al stoicismului c ire a scris n grecete a fost mpratul Marc
Aurelul care ne a lsat celebrele sile Gnduri
Filosofia greaca si a aflat strlucire i final in sinteza mistic pe care a nccr cat o Plotm n secolul al III lea folosind datele platonismului, ale anstotelismului si ale misticilor orientale Aceast viziune
religioas a lumii, care s a nscris n mis eanlc unui univers aflat n mutaie, n care ncepuse s triumfe cretinismul, s a tradus mtr o sene de tratate, reunite sub numele de Eneade Plotm a fost cel mai
remarcabil reprezentant al neoplatonismului, doctrina profesat de un hamal dm Alexandria Amonios Sacas, la sfritul secolului al II lea mpreun cu Plotm, un alt dis cipol al acestuia a fost Origene, care,
convertit la cretinism, a fost unul dm
131 FINANE
primii care au conferit nou religii un adevrat statut filosofic
FINANE. Veniturile cetilor n spe ci l 11 Aten i* se mprteau n venituri or din ire si venituri extraordimre Veniturile ordinare erui fixe (kataholai) sau van ihile (pnnkaluhlemtiia) Veniturile ordin ire
fixe constau din impo/ite* lituren* tnhu tun" ( > FOROS) veniturile domeniilor (minele ele argint de 11 Luinon minele de uir ele h Pmgcea din Maroneca clin Tr icia si din Tasos) aduce ui sume m in Atena
poseda puine domenii dar multe ceti piecum Bi/ant sau Mencle nchinau pain mturi si casc m Areaeiia* in Beotia" se ddea in arenda dreptul la pasunat iar Teb i nchina in loturi pe /eee am ten tonul
Plateei* Dreptul la pescuit m apele teritoriale aduce i si el un venit nseninat localitilor Delos*, Miconos Bizan n l>ro\katablematu erau cuprinse imenzile impuse magistrailor pentru greelile svr site
n exercitarea funciei lor cheltuielile din itistitie confiscrile de bunuri ale celor i/gomti si \ mdute n folosul statului Sur sele de venituri extraordinare erau consti inte de prada de rzboi, o parte a przii era
cons icrata zeilor restul era vndut n fo losul statului sau eradistnbuit Contribuiile (tpulo\ei<i) n general voluntare erau si ele surs de \enitun Se deschideau sub scnptu iar cetenii care druiau o sum
oarecare, i vedeau numele nscris pe hs tele onorifice si erau rspltii prin premii si onoruri publice Atena, Teos, Lntreea, Cizie, Rodos au deschis asemenea sub scnptu Uneori aceste daruri erau impuse cu
lorta, acest adevrat impozit putnd fi asimilat cu eislora*, el a fost aplicat la Taros, la Sifnos m Chersonese, la Smirna
si n Potideea n sfrit, cetile recurgeau uneori la mprumuturi ( - TRAPEZIl)
Cheltuielile statelor erau multiple sar baton sacrificii* servicii de cult, premii date nvingtorilor la jocuri* ntreinerea templelor* si a monumentelor publice, lucrrile publice construirea de monumen te
solda trupelor iar pentru sraci mbra carea lor ntreinerea materialului de ra/boi construciile navale ntreinerea antierelor si arsenalelor salariul functio n mior subalterni tratarea funcionarilor si a
ambasadorilor cumprarea sclavilor publici si ntreinerea lor asistenta publica (pentru orfani si invalizi de rzboi) distn buirea de gru ntreinere i tconconului*
Pn n epoca lui Clistene* admims trarea finanelor de 1i Atena era n minile itilaiietilor c ire percepeau impozitele si le reparti/au diferitelor case ei dirijau si sacrificiile si mesele publice Dup Clistene a
avut loc o reparti/are a sarci mior Zece apodeti trai la sorti n fiecare trib, controlau intrarea veniturilor si fceau reparti/arca lor n secolul al VI lea Hr , sen icule financiare au fost conduse de un singur
magistrat, ales pe patru am,epime letul* veniturilor publice adevrat ministru de Finane S a ntmplat totui ea unu strategi* (cum a fost cazul lui Penele*) sa ia n mna lor gestiunea finanelor Conta
bihttile inute de funcionarii fiecrei case erau controlate de un funcionar special, antigrafeus, care, n secolul al IV lea Hr , a fost nlocuit prin colegiul logistilor* n fiecare lun, conturile financiare erau
pre zentate n fata eclesiei*, la Atena sau n fata consiliilor, n alte ceti
FIZIC. Baza fizicii era credina n existenta celor patru elemente aer, pmnt, apa, foc Potrivit diferitelor teorii, aceste elemente proveneau dmtr o substan
FIZICA

primordial (apeiron dup Anaximandru*) sau din unul clin aceste patni elemente pre cedndu le pe celelalte pentru Tales* apa pentni Anaximene* aeml care nu este dect un fel de abur pentru
Heraclit focul mobil surs a devenim umversa le transformndti se n toate lucrurile De altfel aceasta fizic avea un c >r icter spe culativ si fcea parte integrintl dmtr un sistem filosofic si cosmogonic l a
izvorul teoriilor atomiste ale antichitii se afl problemele puse de unitate i sau multipli citatea m itenei de finit si infinit ele mobil si imobil de continuitatea si discontinui t ie i elementelor constitutive ale
Univer suim probleme care au fost cauza conflictului dintre pitagoneiem si scoal din Elea, reprezentat mai ales de Parmemde si de Zenon Gsim o schi i teoriilor atomiste n Homeinnenle lui
Anaxagora* dar aceast concepie a cap tat o form fizica mai ales la Leucip si la Democnt Ea este concluzia logic a dia lecticii lui Zenon si nu are nimic comun cu teoriile atomiste ale tiinei moderne
Abia o dat cu sfritul epocii elemee fizica ncepe sa se detaeze de argumentarea filosofic Grecii tiau ca aerul este o staie particulara a materiei si cunoteau com presibilitatea aerului pe aceste baze si au
construit Ctesibios* si Heron* mainile lor cu aer comprimat Grecii mai tiau c ae rul tinde s urce sau s coboare, dup cum este cald sau rece n acustic, Anstotel* susinea c sunetul se propag prin mis
carea aerului, iar muli teoreticieni sus ineau ea sunetul se propag prin unde sferice, explicnd prin aceasta ecoul si reflectarea sunetului atunei cnd ntlnete un obstacol Greutatea era explicat prin
tendina de cdere a corpurilor, iar atunci cnd s a admis c Pmntul este rotund,
greutatea a fost explicat prin tendina corpurilor de a se mica spre centrul Pmntului

Transmiterea cldurii prin conductibi htate era cunoscuta ca si cldura radiani, adicl transmiterea cldurii la corpuri deprtate Lucrrile lui Arhimede* asupra proprietii oglinzilor concave de i reflecta
cldura au rmas celebre Anstotel mu tia c i apa la punctul ele fierbere rmne la o temperatura constant n optie i m cepnct cu epoca elenica grecii cunoteau lentilele si puterea pe care icestea o au ele a
concentra caldur i sol ira Fi m n cunos teau proprietate i oglinzilor concave de a reda imaginea mrita a unui obiect Fusese observata amplificarea im igmilor de ctre lentile d ir grecii n au tiut niciodita si
combine lentilele spre a construi lunete s iu lormoane Euclid* poate chiar si Platou* cunotea aceasta preipnetate a lentilelor E-uclid i enunat principiul propirii lectilmu a luminii si legile reflectrii
Ptolerneu* a descris tenomenele refraciei
In electricitate nc din timpul lui Tales se experimentase proprietatea pe care o dobndete chihlimbarul (electron) de a atrage corpurile atunci cnd este frecat Se mai tia ca unu peti se apr prmtr un soc
al crui caracter electric era nsl ignorat Tales mentionea/a piatri din Heraclcea pe care Euripide' o numete m ignetica', deoarece se gsea n Lidia, n apropierea Magneziei Meandnilui Aceas ta piatr de
magnet (oxid de fier) repre /enta singura experien pe care o aveau grecii eu privire la magnetism
In fi/ica sa, Anstotel a emis teorii nu lipsite de interes despre echilibru si despre micare dei mecanica lui se baza pe doctrine filosofice care le diminua adesea valoaiea si care l au mpiedicat s trag
concluzii tiinifice din principii valabile
133 Arhimede d rezolvat cteva dintre cele mai interesante probleme ale hidrostaticii si a inspirat progresele mecanicii realizate de ctre Arhitas* Ctesibios si Heron Semnalm ca o invenie practica faptul
ca, n epoca lui Anstotel, scufundtorii pescuitorii de burei sau de perle erau echipai cu instrumente care le permiteau s respire sub ap aceste instrumente aducnd aerul de la suprafaa
FOCION (Phokion) om de Mat (Atena a,m,x 402 -ui 318 i Hr )
Vestit pentru virtutea si integritatea sa Focion dei a fost, poate de origine mo dest a cptat o educaie ngrijit El a nvat filosofic la Academie* sub Platou* si Xenocrate iar strategia a nv U o luptnd
sub comanda lui Habnas* Apar innd prin convingerile sale partidului aristocratic el a fost totdeauna adversar al lui Demostene*, n calitate de ef al pri dului pcii, dar n a fcut niciodat propa gand
pentru Macedonia* Focion a fost ales strateg* de 45 de ori FI a mpiedicat ca fcubeea* (n anul 350) si Megara* (341) sa fie ocupate de ctre Fi lip* al 11 lea al Macedoniei Tot el a comandat n anul 340
Hota atenian care a salvat Bizanul asediat de I ihp El s a aflat n fruntea flotei de la Helespont n cursul luptelor de la C heroneea* (338), iar n anul 336 Focion s a opus micrii de revolta mpotriva lui
\lexandru* A rmas eful partidului pcii n tot timpul domniei lui Alexandru si a continuat s se fac iubit prin virtutea si austeritatea sa Partidul favorabil rzboiu Iui a reluat puterea, dar dup eecul raz
boiului lamiac (n anul 322) Focion a fost tnmis n ambasad pe lng Antipatros*, care a cerut proscrierea lui Demostene si a efilor partidului democratic Focion se declarase n favoarea lui Casandru*, fiul
lui Antipatros, care l a pus pe Nicanor s ocupe citadela Munichia din apropiere de Pireu Dar Alexandru, Fiul lui Polisperhon*, adversar al lui Casandru, a cucerit Pireul si a adus la putere pe dumanii lui
Focion, care si a cutat scpare pe lng Polisperhon, t fost ns predat adversarilor si, care l au condamnat s bea cucut Puin timp dup aceasta, Casandru a cucerit Atena si a restabilit regimul
oligarhic,care a organizat funeralii publice lui Focion
FOROS > TRIBUT
FORTIFICATII. nc din perioada preelemca grecii si au nconjurat cetile cu /idun de aprare spre a le proteja de
urmi inva/iei doriene, rzboinicii doneni* au privit cu dispre protejarea lor prin me tere/e s u poate se temeau c ele ar putea servi drept refugiu pentru popoarele aser v ie care se rsculau Abia trziu,
numeroa se alte ceti s au nconjurat cu metereze n Acarnmia si n Etolia*, nu nainte de secolul al V lea si chiar al IV lea Hr Spna a rmas un ora deschis n decursul ntregii perioade clasice Atena* si a
ridicat metereze solide la nceputul seco lului al V lea Nici Acropolea*, care fusese fortificata n epoca aheean, nu opunea asediatorilor peri dect metereze din lemn naintea btliei de la Salamina*
Grecia si tarile elemce s au nesat cu fortificaii mai ales n secolul al IV lea Hr Pe lng oraele si acropolele fortificate au fost nlate turnuri de paz, precum si fortifi catn menite s apere defileunle
astfel, accesul la Atica era aprat de fortreele de la Eleutena, de la File si de Ia Ramnonte La Siracuza, Dionisos" a pus s se construiasc fortul Eunale care s serveasc drept garnizoan trupelor sale si s
apere partea
134
mai puin aprat de la Epipole, cartier al cetii La fel, n Sicilia* Selmunt s a dotat cu fortificaii puternice si plurivalente n Pelopones*, Epammonda" a pus s fie nl tat o ntreag reea de fortree,
pentru a nchide Sparta ntr o plas ale crei puncte de rezistent erau oraele fortificate Mesena, Magalopolis si Mantmeea* Meterezele erau prevzute cu turnuri circulare sau ptrate
FRATRIE, grupare de clan si diviziune a tribului la grec u lomem si donem
Fratna era rezultatul unirii mai multor genos* Faptul c la Aten \ populaia era mprit n patru tribun 12 fratm si 360 de gene*, divizare atribuita lui Tezeu nu se confirm prin documente n realitate nu se
tie cte fratrn existau (nu se cunoate dect numele a opt fratrn) si, dei mai multe tratrii intrau n compunerea unui trib, ele nu erau totui o subdiviziune fix a acesteia Fratna apare ca o asociaie cu
caracter religios, dar ea a\ea o mare im portanta pentru dreptul civil ntr adevr, marea srbtoare a fratrnlor o reprezentau Apaturnle* n a treia zi a acestei srbtori, numit Kureotis , erau prezentai copiii
nscui n cursul anului, prinii fceau sacrificii si prestau un jurmnt cu privire la legitimitatea copilului La pubertate, topilul, nsoit de doi martori, era prezen tat din nou pentru a i se rennoi titlul de
fratne, atunci el i druia pe altar prul de pe cap Deci, registrul fratnei ddea dova da legitimitii Fratnei i era prezentat si soia, precum si copiii adoptivi Divimt tile fratnei erau Zeus Fratrios, Atena
Fratna Dionisos Melanaigis n plus, fie care fratrie avea propria sa divinitate si sanctuarul su Ea era condus de fratnarh si poseda bunuri sacre
Si n alte locuri n afar de Atena exista instituia fratnei, ea corespunde hetamilor din Creta iar cele trei tribun spartane ar fi fost mprite fiecare n cte trei fratrn
FUNERALII, n fata casei unui decedat era pus un vas cu ap pentru ca cei care plecau de acolo s se poat purifica Fe meile* splau cu esene trupul celui mort, dup ce i nchideau ochii si i puneau n
gur obolul obicei care n a aprut dect n secolul al VI lea Hr Trupul, mpodo bit cu bijuterii si nfurat ntr un linoliu era expus timp de o zi si era ndicat a doua zi naintea /orilor, pentru ca soarele sa nu
fie murdrit de acest spectacol Vesmm tele* de doliu purtate de rudele care nso teau sicriul erau negre sau cenuii, dar si verzi violet sau albe Femeile care se alturau cortegiului trebuia sa aib o leg tur
de rudenie apropiata cu defunctul Corpul era transportat pe un car sau pe patul celui decedat l urma o femeie care purta un vas pentru hbatium, veneau apoi brbaii, femeile si cntreii din flaut La Atena*,
Solon* interzisese manifestrile de durere prea violente n public, precum sfierea obrajilor sau ipetele Cadavrul era condus la necropol*, unde era fie ars, fie nhumat acest din urm procedeu, mai
practic si mai puin costisitor, fund utilizat cel mai frecvent Pentru nhumare, corpul era pus ntr un sicriu din lemn sau din pmnt ars Pentru incinerare, corpul era pus pe un rug cruia i ddeau foc rudele
apropiate si n care era aruncat prul decedatului, precum si obiectele la care inuse cel mai mult Cenua era depus ntr o urn, care era aezat ntr un mo nument al familiei Rzboinicii mori pen tru patrie
aveau dreptul la funeralii publice La acestea lua parte o mare mulime n cadrul funeraliilor era pronunat un discurs n care vorbitorul fcea un elogiu al decedatului din partea sa si din partea patriei Adesea
funeraliile publice erau nsoite de jocuri* funebre Dup nmormntare avea loc un banchet n care erau elogiate meritele mortului, apoi se proceda la purificarea casei
La Sparta*, moartea unuia dintre regi*
(- REGALITATE

SPARTANA )

afecta ntreg

poporul Clrei porneau s rspndeasc vestea, bocitoare scoteau sunete din tim bale de aram n fiecare cas, cel puin un brbat si o femeie trebuia s poarte doliul Nu numai spartanii, ci si trupe de
peneci*
si de iloti* veneau s ia parte la doliu, mamfestndu-si durerea, dup nmormntare, treburile erau suspendate vreme de zece zile Dac regele decedase n afara cetii, trupul su era adus, conservat n oet,
sau era nlocuit prin imaginea sa Banchete si sacrificii erau repetate de mai multe ori timp de cteva zile dup fune raln, precum si n zilele de aniversare a mortn Era stabilit un cult pentru toi cei decedai,
dar unu dintre ei, avnd merite deosebite, primeau onoruri care i ridicau la rangul de eroi

G
GALEN (Galenos), medic (Periam 130 -Roma 200)
Fiu al arhitectului Nicon Galen a studiat filosofia nainte de a nva me dicma*, la Smirna, Corint* si Alexandria* La 28 de ani s a stabilit la Pergam* ca me dic al gladiatorilor, iar dup puin timp a plecat
la Roma, unde a dobndit cea mai mare reputaie si a avut ca pacieni pe m paraii Marc Aurelul si Septimiu Sever A prsit Roma o vreme, pe cnd bntuia acolo ciuma, sub domnia lui Marc Aurelii! Dup
aceea s a ntors la Roma, unde a r mas nc 30 de ani A murit la Roma, dei unu anton pretind c s a ntors s moar n patria sa, n Sicilia* Discipol trziu al lui Hipocrate*,el a susinut concepii fizio
logice bazate pe teoriile umorale Spirit vast si avnd cunotine solide, Galen n clina totui spre eclectism Bun observator, el a fcut s progreseze anatomia, dei n-a putut diseca dect animale, mai ales
maimue, deoarece disecia cadavrelor umane era interzis la Roma A adus o contribuie si la igien si la semeiotic (studiul simp tomelor bolilor) Terapeutica lui Galen era bazat pe cure de aer si lapte si
pe o me-dicatie cu caracter uneori dubios, produsul
su cel mai vestit fiind tenacul, contraotra v n compoziia creia intrau 70 de mgre diente, printre care si vipere fierte
GANDHARA, provincie situata pe po vrni!,urile rsritene ale Hindu-Kuului (Ajghamstan) $i la nordul esului Induwtlm (Pakistan)
Aceast regiune, integrat imperiului su de ctre Alexandru* cel Mare, a cunos cut mai multe centre de activitate artistic, n care geniul grec s a mpletit n chip fe ncit cu geniul indian n principalele sale
orae, Pushkaravati (grecescul Peucelaotis), Takshasila (Taxila), s a nscut si s a dez voltat arta greco budist zis a Gandharei' Aceast scoal de sculptur* a aprut la nceputul secolului I Hr si a atins
apo geul ctre mijlocul secolului I d Hr Artitii au reprezentat gemi indiene, reproduse dup zeitile greceti, si acolo s a nscut imaginea lui Buddha care, treptat, s-a eliberat de caracterele sale greceti
pentru a deveni o reprezentare perfect original Scoal greco budist a Gandhirei a influ entat dezvoltarea sculpturii extrem-onen tale, ndeosebi n Asia Central si n India
137 GENOS

GENOS, amamhlii natural de familii laboratoare dintr im \tramm imun


Cu privire la Atena* istoricii antici re latea/ c, dup smoeusm" fiecare fratne* era alctuit din treizeci de gene astfel nct numrul lor corespunde! zilelor anului ei mai afirmau c n fiecare genos existau
i() de capi ai familiilor n rcahtite, n Atica* nu sunt cunoscute dect vreo 50 de gene si s a calculat ca au existat cel mult HXIdegene LT nceput, persoanele din acelai genos \enerau un strmo comun si
triau pe aceleai plmntun avnd o vatrl comuna Fiecare genos u ea cpetenia lui acel i care descindea n linia cea mai direct din strbunul comun fund astfel preotul cultului f imili l FI avea o putere
absolut isupra rudelor sale mpr
clpctenia r/boinicilor ridicai din familiile care alctuiau genosul Proprietatea membri lor genosului putea circul i ntre dnsn dar nu si n afara genosului Toatl morala individual consta n a tinde spre
binele si spre extinderea genosului Astfel dac unul din membru genosului era jignit sau ucis de ctre un strin ntreg genosul se simea jignit si dator s ndeplineasc rzbunarea Abia cnd va aprea
Dracon* o sene de legi riguroase vor pune capt acestor practici
GEOGRAFIE, n epoca homerica, Iu
la Grecia* propriu zisa, la insulele cu care se nvecina, la Tracia si Ia Asia Mic Fr ndoiala erau cunoscui si fenicienii si egiptenii, dar aceste cunotine rmneau la fel de v agi ca si descrierea tarilor
tabu loase ale Apusului, despre care Homer a aflat poate din istorisirile despre cltorii* sau din ,,instruciunile nautice" de origine
fenician Colonizarea* greceasc din se colele al VIII lea, al VII lea si al VI lea Hr
a extins aceste cunotine ctre coastele Mrii Negre si rmurile Italiei si ale sudu lui Galiei Comerul le a revelat popoarele din Apusul extrem unde cetatea Tartesos care domina trecerea printre coloanele
lui Hercule (Gibraltar), s a afirmat ca un aliat al grecilor mpotriva fenicienilor Au avut loc contacte numeroase adese i rzboinice cu fenicienii cu coloniile lor precum
a grecilor n Sicilia*) si cu egiptenii
Ca tiin geogrifia sa nscut la Milet una din puternicele ceti* negus toresti care erau n contact cu toate popoarele lumii mediteraneene si ale Asiei apropiate Hecateu din Milet din secolul al VI lea Hr ,
poate h considerat ca primul geograf n timp ce conceteanul su Tales* susinea sfencitatea Pmn tului, iar un alt milesian Anaximandru*, realiza prima hart geografica n secolul urmtor nti Herodot*,
care a cltorit prin tot Orientul Apropiat, apoi Ctesias medic al regelui Persiei, dei au fost isto nci, au lrgit considerabil domeniul cuno tiutelor geografice ale grecilor, mai ales prin contactele pe care
cuceririle persane le stabiliser cu popoarele Asiei Centrale si Meridionale n secolul al IV lea Hr , expediiile lui Alexandru* au adus cunos inte noi si mai precise referitoare la India si la regiunile Asiei
Centrale, iar cretanul Nearhos comandnd flota lui Alexandru, a explorat coastele meridionale ale Persiei La nceputul epocii elenistice, o noua etap este marcat de ctre Eratostene*, pentru prima dat,
relund poate o ncer care a lui Dicearh, discipol al lui Anstotel*, Eratostene a realizat o proiecie tiinific a lumii pe un planisfer si a utilizat un
138

sistem de paralele si meridiane Cunostm tele sale geografice le nglobeaz pe cele ale predecesorilor si se ntind spre izvoa rele Nilului, Marea Roie, Africa de Nord el menioneaz Bretania (Anglia) si Tule
(Islanda) la est cunoate India, pn la Gange si la Ceylon (Taprobane) Dup Eratostene*, Hiparh a fost unul din promo torn geografiei matematice el a reluat divi/mnea n longitudini si latitudini,
dispunmdu le la distante egale n vreme ce Eritostene le plasase neregulat In secolul l II lea acest sistem a fost reluat de ctre Marin din Tyr si a fost perfectio nat ulterior de ctre Ptolemeu* Geogr ifia
icestuia er i nsoit de 27 de hri, care au fost st ibihte n secolul al V lea de clre Agatodemon din Alexandria* Alturi de aceast geografie matematic s a dezvoltat o geografie descriptiv Unu autori n au
fost dect nite cltori, operele lor sunt un fel de ghidun turistice cea mai cunos cut este descrierea lui Pausamas*, dar, nainte de acesta Dicearh si Polemon din Ilion oferiser descrieri mult mai precise si
mai vii Ansamblul geografiei descnp tive, care rmne pentru noi un tezaur pentru cunoaterea nu numai a geografiei, ci si a etnologiei antice, este Geografia lui Strabon* (secolul I Hr) care, mpreun cu
aceea a lui Ptolemeu*, rezum tiina geografica a grecilor antici Europa era cunoscut aproape n ntregime, cu excep tia Scandinavici, a crei existent era intuit Cunotinele despre Africa se n tindeau
pe de o parte pn la Niger, iar pe ele alt parte, spre coasta de rsrit pn la Zanzibar Asia Meridional a fost con semnata pn la insulele Sonde, iar Oceanul Pacific, China si Indochma nu erau ignorate
n afar de asta, la aceti autori, mai ales la Strabon, se gsesc elemente de
orografie, de hidrografic, de chmatologie si de geologie
GEOMORI, c /aa a touetatn n Atena Gcomorn fceau parte din proprietarii de pmnturi ai instocratiei ca si eupatn zii* dar i cultivau ei nii pmnturile Treptat si au pierdut importanta si au fost
supui de ctre eupatnzi care erau mai bogai dect ei si fat de care se ndato rser La Siracuza geomorn erau clasa conductoare un fel de oligarhie si au domnit ca stpni n tot cursul secolului l VI lea
Hr Si la Samos ei ui format o aristocraie diriguitoare care a fost ras turnat de ctre meganeni la nceputul secolului al VI le i
GERUSIA, n general tonului al ha trnilor (gerontes) tare exnta nta din epota homerica fund un um\iltu al regelui

Numele de gerusia a fost pstrat n sta tele oligarhice unde btrnii din famili ile de rang nalt alctuiau consilii restrnse, aa a fost la Creta* la Sparta* si n diferite ceti donene n schimb, n statele demo
cratice aceste consilii au fost deschise pentru toat lumea si, sponndti si num ml, au fost numite bule Ne ocupm aici numai de gerusia spartan, singura pe care o cunoatem destul de bine Descoperirea ei
i este atribuit lui Licurg*, dar ea este fr ndoial mai veche Acest senat era compus din 28 de membri,n vrst de cel puin 60 de am, alei pe viat, prin aclamaii, de ctre adunarea poporului (apela*),
fr a-i socoti pe cei doi regi (-* REGALITATE SPARTANA) care nu aveau o automate mai mare dect ceilali membri Atribuia gerusiei era s discute treburile statului, dar n realitate ea juca rolul cel mai
important la
139 GIMNAZIU

Sparta efoni* fnndu i n general subordo la Atena ntr adevr, se pare c, alturi de
nati cu ajutorul acestor magistrai ea putea exerciiile fizice practicate n palestr n
aduce la judec ia pe regi n afar de gimna/n erau predate si gramatica si liteaceasta membru gerusiei judecau crimele ratura* La Pireu a fost descoperit cataloputCiiu pre/enta moiuni si puteau lua parte 'a de/bateri
sunt menionate lucrri ale tragicilor si comicilor greci care nendoielnic, trebuie s fi fost studiate acolo La Teos, n Asia

GIMNAZIU, loc re-trvat pentru exer clnlejmce


Fiecare ora grec avea gimnaziul sau si mai multe palestre* Gimnaziul era un drep tunghi cu lungimea n general de un stadiu, nconjurat de portice si de ncperi nveci nate decorat cu grija si mpodobit cu
st uui Ulterior a fost adesea adugat gimnaziului o p ilestr Gimnaziile aparineau statului si marile gimnazii din Atena* aveau un truntea lor un epimelet* si un epistat* Leciile de gimnastic, att de
importante n educaia greac erau date de profesorii particulari La origine, exerciiile, n gim naziu, erau rezervate pentru tinerii care urmau s si fac serviciul militar n cursul celor doi ani care precedau
efebia* era un fel de pregtire militar Curnd ns bieii tineri si brbaii aduli veneau aici s si fac exerciiile Aceste exerciii va nau dup vrst alergare, sritur lupt, aruncarea discului si a suliei
dans numai atleta practicau pugilatul si pancrace Cu excepia Atenei, n alte orae si fetele tceau acolo exerciii si dansau
Atena avea trei gimnazii Academia*, Liceul* si Cinosargea, vecin cu sanctu arul lui Hercule, singurul gimnaziu unde, pn la Temistocle*, tinerii nscui dmtr o mam necettean puteau s si fac exer
citnle Dup anul 275 Hr , s au deschis si alte gimnazii al lui Ptolemeu, al lui Diogene din Hermes si al lui Hadnan, datorit numeroilor tineri venii din strai ntate si dornici s si perfecioneze cultura
140

un fel de liceu mix


SCOAL

GIMNOPEDII, whatoaie anual la Sparta*


Aceasta srbtoare se desfura n luna Hecatombeon si dura mai multe zile n cinstea lui Apolo Pitaeus, dar si a Artemidei si a lui Diomsos aveau loc concursuri gimnice si concursuri de dans* Dou grupe
de efebi* si de brbai goi dansau si cntau n cursul acestor srbtori erau adresate laude rzboinicilor mori n marile btlii Celibatarii nu aveau dreptul s asiste la aceste srbtori
GINECEU, parte a cast-/* rezervata pentru femei
n epoca homeric gineceul era situat la etajul de sus mai trziu el se afla fie la etaj, fie n spatele corpului principal al locuinei, pentru ca accesul persoanelor care veneau de afar s fie mai anevoios
Gineceul era locul unde triau si munceau femeile, acolo torceau, teeau, coseau si brodau Copai erau crescui n gineceu, fetele pn ce se cstoreau, bieii pn la vrsta de scoal*
GNOMON, cadran solar
Era un ru fixat vertical pe o suprafa orizontal, n mijlocul a trei cercuri concentrice captul umbrei fcut de tije atingea cercul interior la amiaz, cnd era
GREAC

solstitiul de var, atingea al doilea cerc tot la amiaz la echinoctn iar cercul exterior l atingea la amiaz cnd era solstitiul de iarn Gnomonul servea mai ales pentru astronomie* se msura timpul prin lungi
mea umbrei Gnomonul a fost folosit in mod curent pn in epoca alexandrin Inventarea lui era pusa pe seama lui Anaximandru*, dei Pliniu cel Btrn o atribuia lui Anaximene*, iar Herodot* afirma c a
tost inventat de babilonieni Se mai cunotea un instrument, folosit mai rar, numit polos, care era conceput ca si gnomonul El msura insa timpul nu dup lungimea umbrei ci dup direcia pe care i o ddea
evoluia Soarelui Tipurile de cadrane s au diversificat cadrane eoni ce, cadrane plane, cadrane portative (un fel de ceasuri) a cror construcie era mult mai complexa dect cea a polosului
GRAFE, procedura de aciuni publice n fata tribunalelor populare
Era o ,acuzaie care se deosebea de dike* Grafe putea fi intentat de oricare cetean, iar dac acuzatorul nu obinea o cincime din sufragiile exprimate, era con damnat la o amenda de o mie de drahme
pltibile Tezaurului* si ajungea s nu mai aib voie s intenteze o nou aciune asemntoare n teorie, aceste aciuni nu erau intentate dect n folosul societii acuzatorul fund n principiu dezinteresat, deci
contrariul strilor de lucruri de la diche Procedura era aproape identic cu cea de la dike Sunt cunoscute numeroase exemple de grafe graphe aprostasiou, contra unui metec care nu era rspunztor graphe
argias, acuzaie de lenevie, graphe dedias, acuzaie de laitate, graphe kakoseo!,, acuzaie pentru maltratare, introdus ade ea de femei*, orfani, si chiar de sclavi care fuseser maltratai Unele dintre
aceste grafe aveau un accentuat caracter public graphe decasrnou si graphe doro dokia\ acuzaie pentru corupie suferit sau exercitat n timpul unei magistraturi sau fat de un magistrat, graphe hpo
taxiou cu caracter militar, era o acuzaie pentru prsirea postului graphe anauma chtou, contra celui care n a luat parte la o lupt naval Dintre toate aceste acuzaii cea mai cunoscut era graphe
paranomon ea era ndreptat contra unui orator care, la eclesia*, propunea un decret contrariu
dreptul de iniiativ, daca mai suferise trei condamnri asemntoare
GREAC (limba ~) Descifrarea scriem tabletelor micemene zisa linearul B a dezvluit c limbajul micemenilor a fost o greac arhaic Linearul A, nc nedes cifrat, corespunde limbii vechilor mmoeni o
limba poate nrudit cu cele din Asia Mic n epoca istorica vorbirea greac arhaic (a micemenilor) s a pstrat ns a suferit o anumit evoluie n Arcadia* si n regiunile cu puternic influent micenian,
Cipru si Pamfilia, pe coastele meridionale ale Asiei Mici Aceste rmie ale unei mari limbi n au avut nici o important n istoria literar a Greciei Cele trei mari dia lecte dm epoca istoric au fost 10110
aticul, vorbit n Atica*, n Eubeea*, n Ciclade si n lonia, eolianul care se ntlnea n Tesaha, n Beotia si n Eolida, dorianul, rspndit n Pelopones, Creta Grecia Mare si Sicilia Aceste diferente etnice si
ling vistice au fost evideniate nc din epoca arhaic, a existat o art lonian n rivalitate cu arta donan, un lirism eolian ilustrat de Alceu si de Safo, o poezie donan, ai crei cei mai nali reprezentani a
fost un beo tian, Pindar, si un sicilian, Teocnt, o poezie si o proz loniene, mai ales atice
141 Grecii, mari amatori de concursuri crora le plcea s rivalizeze unu cu alii si s exceleze n toate domeniile, au pus n practic aceast pasiune chiar n cadrul diversitilor lor etnice si lingvistice n
aa msur nct au constituit diverse tipuri de cultur chiar nuntrul civili/atiei elenice ntre expresia viauroas doriana si elegan
ar putea fi isemuit cu cea dintre uvi lizatnle Franei de Nord si ile comitatelor meridionale n evul mediu Totui n Grecia va triumfi Ionii cu Atica iar limba vtica itt de perfect lefuii de acei creatori de
geniu care au fost tragicii itemem istoricul Tucidide si filosoful Platou* a triumfat si \ d U natere l i
kome limb i comuna i grecilor sub ocu piti i rom m ice ist i prin simplificare si fr ndoial si prin iportun exterioare
i evoluat continuu dind limba Biz intuim si pe cea \ Greciei contemporine
S amintim ca limba gre ica face parte din marele grup al limbilor mdo europene sic n urma tr nscriem linearului B ea apare, mpreuna cu hitita ca cea mai veche limb cunoscut din acest grup Firete
numeroase rdicim strine au fost uite grate n ea n majoritate, ele aparin substratului preelemc rdcini m ntlndl (aMinintos kolokint<>\ hiakmtm Corint ) si n s s/ si ttl (Parntmos ASUM Himeire ) sau
substratului semitic (bissin uuU.cn numele unei esturi din pr de capr servind n special la confecionarea saci lor,khilon khn$o\ inirrha sewmon J
GRECIA (geografie i origini) Grecia propriu zis este peninsula muntoas de la sud de Balcani ns ea a integrat curnd n teritoriul su diferite insule si regiuni limi trofe care dup ce au avut o
contribuie
important la dezvoltarea civilizaiei ele nice, au fcut parte integrant dmtr-nsa, acestea au fost Creta* insulele din Marea Egee si coastele egeene ale Asiei Mici nainte cu jumtate de veac se socotea c
primele aezri omeneti din Grecia con tinental au existat n epoca pietrei lefuite (neolitic) descoperirile care s au succedat ulterior au evideniat ase/n datnd din
paleolitic
Se tiu puine lucruri despre populaiile care n valuri succesive, au ocupat Grecia in aceste epoci obscure Grecii le nglobau pe toate sub numele de pelasgi iar spaii
sit ie de aezri neolitice nc din mileniul l VI lea Cmh/dtii Greciei a nceput cnd la nceputul mileniului al II lea sau chiir in ultimele secole ale mileniului al III le \ au aprut n peninsula mdo curo penii
Venii nendoielnic din regiunile pontice (cu greu se poate tine seama de teoriile recente cire plaseaz n Asia Mic le iginul mdo europenilor), ei au nvlit c im in aceeai epoc n lumea civilizat de la
valea luduului pn la Marea Egee nlturnd civilizaiile stabilite acolo nainte de a le asimila n Grecia acetia au fost cu siguran strmoii aheenilor* din epocile homerice Ei au gsit o civili/atie a
bronzului care se dezvoltase n tot mile mul al III lea (numit Eladicul vechi) Aheenii au inaugurat o nou faz a acestei culturi eladice, desemnat de ctre arheo logi cu denumirea de Eladicul mijlociu La
primul nivel (Eladicul mijlociu I, 2050-171X)), influentele exterioare rmn mediocre Eladicul mijlociu II este marcat de stabilirea de comtoare cretane (Minoe m) n sudul Peloponesului*, care au fcut
cunoscut continentului gradul nalt de civi lizatie care a caracterizat Creta minoic de la nceputul celui de al III lea mileniu Pe
142
GRECIA MARE

la 1750 Hr , cretami, stpni pe mare, au debarcat la Citera.n sudul Peloponesului si n Ciclade ntlnirea cultuni aheene cu civilizaia cretan a dat natere la ceea ce s-a numit civilizaia miceman,
deoarece aceast civilizaie apare ca cea mai repre zentativ la Micene care stpnea Argolida Micemanul I si II (l550-1425) a reprezen tat o perioad de asimilare n cursul creia Creta si a exercitat
hegemonia culturala Micemanul III (1425-HOO) a cunoscut triumful micemenilor dar si decderea lor Aceste denumiri sunt practice pentru a desemna un ansamblu ale crui pri sunt prost cunoscute Ceea
ce constatam este ca n uirsul acestei perioade au aprut noi valuri de mdo europeni loniemi*, apoi coliemf n Grecia centrala domnea atun ci un popor nc enigmatic minienii Sta pani la Orhomenes, dar si
pe regiunea golfului Pagasetic minienii au fost cei care, n traditi i legendar, au narmat vasul Argos spre a porni m cutarea I anii de Aur n ndeprtata Colchida actuala Georgie Nendoielnic, aici se
gsete ecoul naviga tiei micemene n Marea Neagr si poate de a lungul cursului fluviului Istm (Dunrea care deschidea una din cile chihhmba rului) Se mai nregistreaz si tradiia unor noi dinastii
precum cea a Pelopizilor venii din Asia Mic si care au fcut din Micene una din marile puteri ale lumii preelenice
Micemenu s au avntat si prin Medite rana, i gsim n apus, n Sicilia* si n sudul Italiei Pe la 1400 au cucerit Creta, fostul lor tutore, care a devenit pmnt aheean n Orient dup ce au pus stpni re pe
marea Egee ei s au stabilit pe coas Iele Asiei Mici si ale Siriei (la Ugant), precum si n Cipru Civilizaia miceman, ajuns la apogeul ei, a disprut n cursul secolului al XII lea Hr , cu siguran n
urma rzboaielor intestine, poate a revol telor populare si a perioadelor de foamete cauzate de secet Lovitura de gratie i au dat o donenn Dup cteva secole obscure de gestaie, n secolul al IX lea a aprut
o nou civilizaie, sincretism al vechii culturi micemene transformat prin aportul do nan astfel s a nscut civilizaia greac Aceast cultur a nflorit dmtr un humus ai straturi profunde si n decursul ntregii
perioada de formare ea a suferit influentele civilizaiilor Orientului fenicienii egipte nu si mai ales popoarele din Asia Mic si din Levant, fngienii nechitiii asirienn, urarteenn Aceast epoc a fost numit
evul mediu grec ea se ntinde din secolele al X lea-al IX lea (perioadele protogeo metrica si geometric) pn la sfritul se colului al VI lea (perioada arhaic) i se poate chiar fixa ca dat limit aceasta
mare perturbare pe care au reprezentat o mva znle pers ine si care sa terminat prin triumfurile de la Salamma* (anul 480) si de la Plateea* (anul 479) care le au dezv luit grecilor fora lor mreia lor
puternica lor originalitate fat de barbarii asiatici
GRECIA MARE. Grecii ddeau acest nume ntregii pri de coast a Italiei de Sud, colonizat de ctre aheem* doriem* si lonieni* Ea cuprindea parial Brutium, Lucarna, Calabna si Campania Unu autori
ncadreaz si Sicilia* n Grecia Mare Fr ndoial, grecii avuseser anterior relaii comerciale cu aceste regiuni Dar mani iniiatori ai colonizrii Greciei Mari au fost cei din Eubeea* calcidienn si eretrienu
Ei s au instalat nti n insulele Pitecuze (Ischia si Procida) n golful Neapole.de unde au ntemeiat, mpreunS cu locuitorii din Kyme (Asia Mic) colonia Cume Anticii considerau c aceast ntemeiere a
avut loc n anul 1052 Hr , arheologia a
143 GREUTI
dovedit c ea s a fcut pe la mijlocul secolului al VIII lea Calcidienn au ocupat ntreg golful Neapole, i au ajutat pe rodi em s ntemeieze Partenope, pe care tume enn au distrus o stabilind n locul ei, n
secolul al V lea Hr , ase/area Neapole n acelai timp, pe la 520 i Hr nite sa mieni exilai au ntemeiat Dicearhia care a devenit Puteoh (Puzzole) Influenta lor se regsete la Herculanum si la Pompei, pn
la promontoriul Circe, mai la nord Cume si a atins apogeul sub Anstodem, la care s a refugiat Tarquiniu alungat din Roma dar ea a fost prdata de ctre sammti n anul 428 Hr Roma a supus o n 338 Hr
Aheenu s au instalat n golful Tarent n vecintatea unor vechi aezri micemenc Prima lor colonie* a iost Sibans (7 K) Hr ) aceast cetate agricol, bogat n gru, m vinuri si n lemn, a devenit un centru
de comer important care, dup un veac de la ntemeierea sa domina patru popoare si 25 de ceti Sibans a devenit antrepozitul milesienilor si a asigurat trecerea vaselor care se duceau la Marea Tireman,
unde Sibans a ntemeiat Paestum la sfritul secolului al VII lea Locuitorii si au do bandit reputaia c triau n lux si delsare n acelai timp cu Sibans aheenu au nte meiat n acelai golf Crotona aceasta
a reunit n jurul ei celelalte ceti aheene de mai mic important, Sciletion, Cauloma si, pe cealalt coast, Temeza si Tenna, sanctuarul Herei Lacmia, stabilit de croto mai n apropierea lor a devenit centrul
re hgios al aheenilor care formau o lig mpreun cu sibariii Totui puterea cetii Sibans s a lovit de Crotona care, n anul 510 Hr , a distrus celebra cetate, pe ruinele creia a fost deviat un mic fluviu Cu
toate acestea, oraul d renscut dup cteva decenii, o dat cu noua cetate Turium,
ntemeiat de Penele* Crotona era vestit pentni puritatea moravurilor locuitorilor si si pentru instituiile sale, instaurate n parte de ctre Pitagora*, care i instalase acolo scoal nainte ca discipolii si si
el nsui s se stabileasc la Metaponte Aceast cetate aheean ntemeiat de fo cidienn din Parnas la nceputul secolului al VII lea Hr a constituit limita colom zrii aheene fat de ase/area doriana de la
Tirent pe care aheenu nu voiau s i nu me\sc italieni
Donenn din Sparta ntemeiaser Tarentul n anul 308 Hr pe locul unei vechi ce tlti i lapicilor Avnd dou porturi boga te si un scs fertil si n pofida luptelor sale contri indigenilor Tarentul a devenit puternic
si prosper mai ales sub domnii lui Arhitas prin filosof pitagoncian n partea apuscant a golfului locrienn au ntemeiat Locra Epi/efman (prin anul 673 Hr ), cu o structur aristocratic, aceasta a stabilit
comtoare pe cellalt mal, la Medma si la Hipomon n timp ce extre mitatea peninsulei, n fata Siciliei, era dominat de cetatea Region, ntemeiat de calcidiem la sfritul secolului al VIII lea Ea a atins
apogeul su sub tiranul Anaxilas (494-476)

n sfrit, pe coastele Mrii Tiremene, la sud de Paestum, lonienu din Foceea au ntemeiat n anul 540 Hr Eleea, care d devenit si ea foarte nfloritoare gratie pescriilor sale si a comerului maritim si a
rmas vestit prin scoal sa de filosofic
n secolul al II lea Hr , toate aceste ceti erau integrate dehnitiv Romei
GREUTI. La fel ca si msurile* de lungime, greutile au variat n Grecia dup epoci si dup ceti n epoca arhaic sistemele de baz erau egineticul (poate
GROTE SACRE

0 adaptare a msurilor ponderale fenici-ene) si euboicul,mprumutat de ctre eube eni de la greutile utilizate n Mesopotamia Unitatea ponderal era drahma, iar multiplele ei erau mina (mna), care era echi
valen cu 100 de drahme, si talantul, care echivala 60 de mine n sistemul eginetic, drahma era echivalent cu 6,18 g, mina cu 618 g, talantul cu 37,011 kg n sistemul euboic, drahma echivala cu 4,32 g n
sistemul atic primitiv, drahma era echi valentul a 6 g Mina euboic echivala cu 432 g, iar cea atic cu 599 g, talantul egi netic cu 25,92 kg, iar cel atic cu 35 937 kg Solon* a reformat sistemul ponderal, el a
utilizat sistemul euboic pentru greutatea monedelor si sistemul eginetic modificat pentru greutatea obinuit Astfel, n siste mul obinuit sau negustoresc, drahma echivala cu 6 g, mina cu 606 g, talantul cu
36,39 kg la care el a adugat un submultiplu, obolul, din sistemul drahmei, echivalnd cu l g
n greutile monetare,n care drahma era deci echivalent cu 432 g, submultiplu erau obolul, 1/6 din drahm, adic 0,72 g, hemiobolul (1/2 de obol), adic 0,36 g, chalcul (khalkous), adic 1/4 de obol,deci
0,09 g n farmacie se folosea greutatea monetar, exista gramma, de 2 oboli, adic l ,44 g, thermos, de2/9 de obol, adic -0,48 g keration, de 1/3 de obol, adic 0,24 g
n epoca elenic a prevalat n general sistemul soloman, dar n epoca elenistic* a fost preferat sistemul alexandrin, provenit din adaptarea vechiului sistem egiptean fcut de ctre Lagizi* n greutile
mone tare talantul echivala cu 20,47 kg, mina cu 341 g, drahma cu 3,41 g, obolul cu 0,57 g, hemiobolul cu 0,28 g, chalcul cu 0,07 g, n greutile negustoreti, obolul encnon
1 g, drahma 645 g, mina 655 g,
talantul 39,29 kg Talantul reprezentnd greutatea unui picior cubic de ap, era uor s se calculeze greutile etalon pentru ce ttile la care se cunotea valoarea piciorului Greutile se prezentau sub
diferite forme discuri bombate, trunchiuri de pira mid etc La Atena, tipurile obinuite erau delfinul (plac ptrat avnd un delfin sculptat), broasca estoas, cornul, amfora, aricul Erau fcute n general
din pmnt ars sau din bronz Msuia etalon era ps trat mpreun cu celelalte msun n capela stefanoforului, sub paza metronomilor*
GROTE SACRE, nc din antichitatea cea mai nalt, grotele erau considerate ca lca al divinitilor sau al eroilor n Creta se credea c Zeus fusese crescut n vag una muntelui Ida sau n cea de la Dikte
(Psihro) n Tesalia o grot a muntelui Pelion era consacrat, lui Zeus Acraios La Atena, pe povrniurile Acropolei, se des chideau cinci grote Una era consacrat lui Apolo alta lui Pan, a treia Aglaurei, una
din fiicele lui Cecrops Unele caverne ser veau drept sla pentru devinn legendari, cate uneori fceau acolo profeii, aa cum a fost vguna lui Trofimos din Beotia Alte pesten erau socotite ca intrn n
Infern, aa era grota de la Tenar, pnn care Hercule se ntorsese pe pmnt dup cltona sa n Infern, si unde erau evocai morii n mai multe din aceste grote au fost gsite obiec te rituale (ex-voto, table
pentru libaii), dovezi ale cultelor care se desfurau n ele La Potmae, n apropiere de Teba, exis ta o pdure sacr si o sprtur n care erau aruncai purcei de lapte ca jertf pentru zeiele Potmade n
apropiere de Figalia, n Pelopones, ntr-o grot consacrat unei Demeter negre, erau oferite divinitii fruc te, faguri de miere, ln de oaie Acestea erau reminiscene ale cultelor agrare sau ale cultelor
divinitilor subpmntene

HABRIAS (Chabrias), strateg atenian


(Atena* > - Chios 357 Hr )

Cnd a fost trimis de ctre atemem n ajutorul tebamlor, care se ndicaser contra lacedemonienilor lui Agesilas* si cnd acest rege prea c va nvinge, Habnas s a distins prin faptul c si-a adunat oamenii si
i a pus s se asze n genunchii pe pa mnt, cu lancea ndreptat nainte si cu corpul ascuns total sub scut, n ateptarea dumanului, acesta n a ndrznit s se avnte asupra acestui zid de fier si de epi n anul
376, Habnas a nvins flota pelopo nesian trimis s blocheze Atica, aceast victorie, repurtat ntre Pros si Naxos, a fost prima obinut de marina atenian du pa nfrngerea de la Aegos Potamos* n anul
urmtor, Habnas a readus cetile din Calcidica si Tasos n cadrul alianei cu Atena si, cu ajutorul lui Focion*, a organizat a doua Lig atenian
HAHRILION (Chachryhon), olar (Atena, aprox 500 Hr )
Este unul din iniiatorii stilului sever" cu figuri roii Este posibil s fi fost maestrul lui Eufromos*, care d pictat pentru el o cup Obiectele de ceramic (n majoritate,
146
cupe) ieite din atelierul su, se leag,n ce privete subiectul, de grupul lui Epictet* Cu toate acestea, alturi de teme de un gen familiar, el a tratat si subiecte mitologice, anunnd pictura istonc, care va
nflori sub urmaii si

HARMODIOS i ARISTOGITON,
tineri nobili atemem care au dat prima Io vitur tiraniei Pisistratizilor* asasinn-du l pe Hiparh (n anul 514 Hr ) fratele tiranului Hipias Ei au jo^t onorai de (.lre atemem ca eliberatori
HARMOSTII, guvernatori lacedemoLa nceput, se pare c fost n numr de 20 si domneau asupra celor 20 de distnc-te lsate penecilor* Ei aveau puten depline si nu ddeau socoteal dect eforilor* Se bizuiau n general pe oligarhiile* locale
Dup rzboiul peloponesiac*, harmostn erau cpeteniile garnizoanelor care supravegheau oraele cucerite de ctre spartani, de exemplu Atena, unde harmostele i-a susinut pe Cei treizeci
HELILEEA

HARONDAS

(Charondas)

DIN

CAT AN A, nelept si legislator (Catana Sicdia aprox 600 Hr )


Se crede c a fost discipolul lui Pitagora* El a dat legi cu caracter aristocratic Catanei si altor ceti din Siciha* (Naxos Leontmoi, Himera), alegnd ceea ce i s a prut mai bun din diferite legislaii Dup
Anstotel*, originalitatea operei sale a constat n introducerea plngerii de mrturie fals Dup Strabon*, legile sale erau aplicate chiar si la Mazaca, n Capadocia (Asia Mic)
HECATEU (Hekataios), geograf i istorii (Milet aprox 549 Hr )
A fost unul dintre primii istorici si geo grafi greci De asemenea, a fost unul dintre primii greci care au cltorit n Egipt Atunci cnd Anstagoras s a gndit s ras coaie Miletul mpotriva perilor, el s a sftuit
cu Hecateu, care a ncercat s l con ving s renune la aceast idee ntruct prerea sa n a fost acceptat, a sugerat s se pun nti stpnire pe Tezaurul pe care Cresus, regele Lidiei, l depusese n templul
din Didim si n acest fel s se construiasc vase, pentru a se obine do minatia pe mare, sugestia pornea de la convingerea c oraul n ar putea rezista mult vreme forelor persane Dar nici aceast sugestie a
lui Hecateu n a fost acceptat El a cltorit si n jurul Pontului Euxm si a lsat o lucrare geografic referitoare la acest subiect Operele sale s-au pierdut, dar au constituit una din sursele lui Herodot* -
GEOGRAFIE, ISTORIE
HECTEMORI, muncitori agricoli care lucrau pmnturile unui proprietar
Erau teti* care nu aveau cetenie sau care i pierduser drepturile deoarece,
fund mici proprietari, nu putuser plti renta Numele lor nseamn sizemen" deoarece nu primeau dect a asea parte din recolt, ceea ce fcea ca situaia lor si fie deosebit de grea Proprietarii puteau chiar
s i vnd ca sclavi Condiia lor a fost mbuntit de ctre Solon*
HELIEEA, marele tribunal din Atena alctuit din ansamblul cetenilor >< ale crui edine se ineau n aer liber
n epoca lui Solon* acest tribunal se inea n plin soare (de unde numele su) ntr un colt al Agorei* el nu avea dect o jurisdicie de apel (ephesis) mpotriva hotrrilor magistrailor Totui n epoca elemc,
el a devenit cel mai important dintre tribunalele Atenei si ca emanaie aeclesiei* reprezenta aspectul su judi ci ir Heliastn judectorii helieei, erau re cruai din toate clasele de ceteni n vrsta de
peste ~*0 de ani si care se prezen tu voluntar spre a fi nscrii n hehee Cu toate acestea n epoca lui Penele*, nu mrul cmdiddtilor a fost att de mare, nct au fost desemnai 6 000 de judectori din cele
zece triburi* n general, e, erau repartizai n zece seciuni (dikasteria) prin tragere la sorti ns pentru unele procese importante erau reunite mai multe seciuni si uneori erau adunai toi heliastu, aa (.um s
a vzut n 415 Hr , pentru judecarea unei graphe paranomon Jurisdicia helieei se ntindea asupra tuturor trebunlor publice si pnvate,cu excepia urmtoarelor cazuri omuciderea, lsat n competenta
areopagului* si aefetilor*, litigiile pnvate n legtur cu treburi puin importante, lsate judectorilor din deme*, afacenle de drept maritim, care erau de resortul tribunalelor maritime
147 HERAIA

Heliastn nu se ntnineau n zilele de srbtoare, n zilele de adunare a eclesiei si nici n zilele nefaste, nainte de deschiderea edinei un prezictor* cerceta dac zeu sunt favorabili Heliastn l ascultau pe acu
zator apoi pe aprtor, ale cror pledoarii erau msurate cu clepsidra* Dup aceea hotrrea lor era dat prin vot care se efec tua prin scrutin secret si fr o deliberare prealabil n secolul al IV lea Hr , bu
letmele de vot (p?>epho<>) erau mici rondele din bronz, strbtute de o tij metalic, fie plin, fie gurit Pe o tribun erau aezate dou urne, n una introdui.edu buletinele care exprimau hotrrea
hehastilor, n cea lalt se punea buletinul nefolosit Pnntr o convenie prealabil, cele care hotrau condamnarea sau achitarea erau fie bu letmele gurite, fie buletinele pline
HERAIA, srbtori in cinstea Hem
Aceste srbtori aveau loc n general n luna Gamehon Cultul Herei era celebrat mai ales la Argos cetate pentru care Hera era divinitatea principal Srbtoarea se numea Hecatombeon, din cauza numrului
rrvre de boi care erau jertfii Preoteasa riergca la templu, urmat de o lung pro cesiune la care lua parte ntreaga populaie, d ip sacrificii, avea loc un osp n cursul acestor srbtori se desfurau jocuri
c'iomstice, n special lupte La Corint*, Ikra era protectoarea citadelei, iar srb toarc ei era celebrat n fiecare an apte tineri si apte tinere aparinnd celor mai muri familii se ofereau pentru a sluji tem plul ei vreme de un an La Elis, srbtorile Herei aveau loc la fiecare cmci ani, saispre zece femei i ofereau un peplos* esut de ele nsele si prezidau jocuri, care constau n alergri ale unor fete tinere n
cursul Deda'nlor din Beotia*,era celebrat cs146
tona (hieroxamia) lui Zeus cu Hera, srbtoare care avea loc doar la fiecare apte ani, la plateeni, acestea erau micile Dedalii Marile Dedalii erau celebrate la fiecare 60 de ani de ctre ntreaga confederaie
beotian Ceremoniile erau aproape iden tice se construiau statui din lemn care erau mbrcate n Asopos si care erau duse pe Citeron, urmau sacrificii Samos pretindea c este locul naterii si al cstoriei
Herei Srbtoarea se numea Toneia si era reprezentat cu acest prilej unirea zeiei cu Zeus
HERALD, n epopeea homeric, heralzn erau nainte de toate tovari si servitori ai regelui, dar, spre deosebire de ceilali ser viton, erau liberi, bogai si aveau propria lor cas Ei convocau adunrile,
prezentau oratorilor sceptrul, asistau la dezbateri n calitate de trimii ai lui Zeus, ei erau inviolabili, iar regele putea s i trimit s duc mesaje n taberele dumane Mai jucau un rol si cu prilejul
sacrificiilor, unde ei jertfeau animalele
n epoca istoric, i pstrau aceste atn butii si n cazul declanm unor conflicte, i nsoeau pe ambasadori si i precedau la negocieri Funcionari sacri, ei proclamau suspendarea ostilitilor n ajunul
srbto nlor* si jucau uneori rolul de sacrificaton Heralzn erau si funcionari subalterni, care primeau din partea statului o sold, plus hran Aeropagul*, bule*, arhontn*, Curtea de conturi (- LOGlTl)
aveau heraldul lor Ei convocau adunrile populare, rosteau rugciuni la nceperea dezbaterilor, cereau s se fac linite, atunci ei erau crainici publici Funciile lor erau diverse si consideraia pe care o
dobndeau era mai mult sau mai puin mare, dar n general ei aveau
HERON CEL BTRN

o situaie mediocr La Jocurile olimpice* existau concursuri speciale pentru heralzi


HERODOT (Herodotos) i\torii si calator (Halicarnas Caria 484-Tunum Grena Mare 424 Hr )
Fiu al lui Lixeu si al lui Dns, Herodot aparinea unei familii nobile si bogate nc tnr fund a prisit Hahcarnasul dominat de ctre tiranul Ligdamis care pusese s i ucid unchiul poetul Pamasis Dup ce a
stat la Samos unde s a perfec tionat n dialectul lonian, Herodot a de ditai mai muli ani unei cltorii n Tracia, n Imperiul persan (in Asia Mic Mesopotamia Media) posibil pn la sciii din Asia, n Egipt
si poate si n Libia Din aceste cltorii* el a adunat materialele necesare redactam Istoriilor sale n care, nainte de a ntreprinde isto risirea amnunit a rzboaielor medice* relatea/ o multitudine de
elemente si de tapte, adeseori constatate pe viu cu pn vire la rile vizitate aceasta tace din el nu numai primul geograf si istoric de la care s a pstrat ntreaga opera, dar si primul etnograf Potrivit lui Lucian
din Samotrace (secolul al II-lea) Herodot ar fi citit extrase din opera sa cu prilejul Jocurilor olimpice*, n fata grecilor adunai cu acest prilej Ascultndu l cnd era adolescent, Tucidide ar fi intuit voca tia sa
de istoric Nendoielnic, Herodot a locuit la Atena si a nsoit poate pe primii coloni solicitai de ctre Penele* s populeze noua fundaie colonial de la Tunum, n 443 Aici si a sfrit zilele si probabil c aici
a scris cea mai mare parte a lucrm sale GEOGRAFIE, ISTORIE
HEROFIL (Herophll), medic (Calcedonta, Ultima aprox 335 i Hr - Alexandria')
Herofil s a stabilit la Alexandria* n tim pul domniei lui Ptolemeu Soter si a nte meiat scoal de medicin* de la Alexandria mpreun cu Erasistrate* dup ce studiase cu Praxagoras medic din scoal din
Cos Renunnd la orice dogmatism Herofil a vrut s realizeze o medicin bazat pe ob servatie si pe experien Creator al anato miei umane el a disecat cadavre si a definit anatomia ochiului si a ficatului A
descris sistemul nervos si este primul care i a ex plicat natura si funcia n sfrit Herodl este cel care a pus in evident importanta pulsului pentru stabilirea diagnosticului

HERON CEL BTRN sau DIN


ALEXANDRIA, inKmer si materna tician (A/examlria \ecolulld Hr >)
Heron a reluat opera lui Ctesibios, pe care o cunoatem n parte gratie lucrrilor rimase de la Heron Lucrrile matematice* ale acestuia sunt Definiiile, un Comen lariu la tuciul si Malurile Aportul su
const dmtr o geometric elementar, cu aplicaii pentru calculele de msurare a terenurilor din reguli de tnangulatie, din propuneri pentru calcularea volumelor di feritelor edificii teatre, bai etc Heron a
perfection U nivela, folosita pentru msura rea terenurilor a intuit mecanismul m caralei, a inventat un sistem ingenios adaptabil la vehicule, asemntor cu cel de pe taximetrele noastre moderne A rtdac tat
o lucrare despre construcia bolilor (Iu crare studiat de ctre Isidor din Milet unul dintre constructorii Sfintei Sofia) si fabri carea pneumaticelor", inspirat de Filon la care era utilizat presiunea aerului, el
este autorul unei Mecanici, n care sunt exph cate principiile staticii Dou dintre mven tnle sale cele mai celebre au fost fntna cu jet de ap obinut pnn presiunea aerului
149 comprimat si eolipilul, alctuit dmtr o sfer axata pe o eava, care servea drept

aduna n sfera si era expulzat prin dou evi curbe plasate n opoziie pe laturile sferei fora aburului fcea ca stera s se roteasc din ce in te mai repede Gsim aici principiul presiunii aburului, dar anticii n
au tiut sa l foloseasc in scop practic
HETAIRII. Acest nume se ddea mai multor societi de persoane In Creta hetaina reunea pe brbaii care aveau drept
de
despre dou zile in prima zi, plin de tristee, se depuneau coroane si era oferit un sacrificiu* funebru pe mormntul lui Hiacint, aflat sub altarul /eului si nchis printr o poart din bron/ se comemora astfel
moartea eroului si sfritul prim verii Ziua urmtoare era o zi de bucurie biei tineri interpretau la flaut cntece vesele, urmate de coruri de tineri care si dansau precum si de fete urcate n trsuri construite
din rchita ntreaga Spart* venea la Amicleea si chiar si sclavii luau parte la sacrificiu si la osp Urma o srbtoare nocturna la care luau parte
speci l in Atica", asociaii tolerate de ctre stat ins de multe ori secrete n primul ca/, erau un fel de societi de ntrajuto
rea unor funcii si m treburile judiciare hetaimle secrete, cu caracter politic aveau ca scop distrugere i democratici si resta bilirea n folosul lor a oligarhiei* n sfr sit tovarii lui Alexandru* cel Mare au
primit si ei numele de hetain
HIACINTII, <,ai baton ale naturii cele brae la Amicleea din Lacoma* de ctre spartani
Aceste srbtori aveau loc n luna Hecatombeon (iulie > CALENDAR), care se numea Hiacintios, n Lacoma Sub sun bolul mitului lui Hiacint si al lui Apolo, era srbtorit sfritul primverii si nce purul
veni Potrivit legendei, Apolo ndrgostit de Hiacint, l a ucis fr sa vrea, aruncnd un disc pe care Zefirul, din gelozie, l a ndreptat spre tnr n sanc tuarul de la Amicleea se afla mormntul tnrului erou,
deasupra cruia era statuia zeului Dup Atenee, srbtorile durau trei zile, dar nu avem elemente concrete dect
150

bucuria nmagazinm recoltelor Poate c a treia zi femeile spartane prezentau zeului tunica pe care i o tesuser n cursul anului Aceasta srbtoare, comuna tuturor don enilor* pare sa vina de la populaiile
stabilite nainte de ei n Pelopones*
HIERODULI, sclavi sacri
Hieroduln erau n slujba divinitii Aceti sclavi erau recrutai prin mijloace diferite orae sau particulari ofereau sclavi sanctuarelor* aceasta fund o form de eliberare Cetile din Creta, Eretria si Magnesia
ofereau servitori templului de la Delfi*, pentru a exploata domeniile acestuia La Atena*, fetitele n vrst de cinci pn la zece am ale marilor familii erau consacrate Artemidei Brauroma, erau
pn la pubertate vrst cnd i recp tu libertatea Ocupaiile hieroduhlor erau foarte diverse, ei cultivau pmnturile ce aparineau zeului, plteau redevente sau erau trimii n calitate de colom n alte
locuri La locrienu opontiem, dou tinere dintr-o familie de vaz erau trimise, la perioade regulate de timp, pentru a fi sclave
HIPARH

ale Atenei n sanctuarul acesteia de la Ihon


Numele de hieroduh se mai ddea si curtezanelor sacre consacrate unor tem ple Curent n cultele orientale aceast funcie era rar ntlnit n Grecia Cele mai vestite erau curtezanele templului Afroditei de
la Connt*
HIEROFANT, mare preot al muiere lor* din FlemiS ale \ pe viat
Hierofantul era ales totdea ia din fa miha Eumolpizilor n momenti cnd intra n funcie i pierdea definitiv urnele, nu mai era cunoscut dect ca h rofantul' Aa cum exprim numele, roii su era s
dezvluie iniiailor misterele sacre
HIMATION, mania civil purtata de brbai si de femei
Spre deosebire de hlamid*, aceast manta se purta numai nfurat Era esut n general din ln alb natural, totui, persoanele mai pretenioase o doreau vop sita n culoarea purpurei si n verde si o
mpodobeau cu o bordur colorat Huna tion consta dmtr o simpl bucat de stof dreptunghiular care era nfurat n difente feluri n junii corpului Era zvrlit deasupra tunicii, uneori ns era purtat
numai ea aa cum fcea Socrate* si mai ales spartanii, pentru care era singurul vemnt
HIERON, olar (Atena prima/umatate a ocolului al V lea Hr )
Fiu al lui Medon si cetean atenian, Hieron a fost, mpreun cu Eufromos*, Duris* si Bngos* cel mai mare olar din secolul al V lea El a pus s lucreze pictori sub conducerea sa dar i revine n mare parte
gloria picturilor vaselor sale Pro ductia sa a fost bogat (au rmas peste 25 de vase semnate de el) si aceasta explic unele lucrri de calitate inferioare care rspundeau nendoielnic gustului public n
care domin conversaiile amoroase dintre femei* si efebi* Capodoperele sale sunt vasele pe care sunt reprezentate subiecte inspirate din epopei (Elena si Menelau, solia pe lng Ahile, rpirea
Paladionului,Telef la Agamemnon etc ) si n care se regsete un simt al dramaticului la fel de tulburtor ca acela care face mreia celor trei maetri contemporani lui, precum si acea putere de expresie prin
care Hieron este egalul lui Bngos
HIPARH (Hipparkhos) astronom s, matematician (Niceea Bitinia a doua jumtate a sec olului al 11 lea Hr )
Hiparh este considerat cel mai mare astronom al antichitii Nu se tie nimic despre viata lui, n afara faptului c a locuit la Rodos si la Alexandria* n tine rete a scris un comentariu asupra Fenome nelor
lucrarea lui Artos si a lui Eudoxiu este singura dintre operele sale care s a pstrat Pe plan practic, el a inventat un dioptru pentru msurarea diametrului apa rent al Soarelui, si dou astrolabe unul sferic,
compus dmtr un joc de cercuri fixe si mobile, care permitea s se determine poziia atrilor, cellalt un planisfer care permitea s se msoare nlimea as tnlor si s se determine triunghiurile Hiparh a
fcut din trigonometrie o ramur a matematicilor*, stabilind formulele care ofereau mijlocul de a rezolva problemele de astronomie* sferic
Hiparh este primul care a ntreprins munca titanic ce consta n a stabili un catalog al stelelor si al constelaiilor principale
151 HIPEIS
Relund lucrrile naintailor si si com parndu le cu observaiile sale, el a desco pent precesmnea echinoctulor si a calculat lungimea anului tropic El a imaginat pentru instrumentele optice diviziunea n
360", care s a pstrat pn n zilele noastre A pus problema numit a lui Hiparh cu privire la micarea neregulat a Soarelui Studiind inegalitile Lunii, a crei para laxa a cutat s o determine, Hiparh a
izbutit s calculeze si s prevad eclipsele de Lun si de Soare n sfrit, el a ncercat s erijeze geografia" ca o tiin bazat pe date astro nomice precise
HIPEIS (cavaleri) La Atena* ei consti tuiau a doua clas cenzitar a constituiei lui Solon* Mici nobili stpniton de pa mantun, aveau un venit anual echivalent cu peste 300 medimne de gru, care le
permitea s ntrein un cal De aceea, atunci cnd a fost creat cavaleria*, numai hipeis au putut intra n ea, cu toate ca cei mai muli dintre ei au continuat s ser veasc n calitate de hophti
HIPERIDE (Hypendes) orator i bar bat de Mal (Atena aprox 390-389 -Cleonae' Pelopones 322 T Hr )
Hipende era fiul lui Galucipos si a fost elevul lui Platon* Unul din conductorii partidului democratic, mpreun cu Demostene*, adversar al lui Fihp din Macedonia, el a fcut s eueze aciunile acestuia
mpotriva Eubeei*, apoi a ndem nat Atena s se rscoale, alturi de Teba, mpotriva lui Alexandru* Aliat la nceput cu Demostene contra partidului macedonean reprezentat de Eschine*, a devenit apoi
inamic al acestuia mbogtindu-se gratie meseriei de logograf*, Hipende a trezit invidii, i s-a reproat lcomia si chiar
152
moravurile corupte El era un antima-cedonean nc si mai violent dect Demostene Cnd Demostene a fost bnuit ca a primit bani de la Harpale, cel care l a acuzat si a determinat autoritile s fie i/gonit a
fost Hipende El a fost pnnci palul ator al rzboiului lamiac, care s a terminat prin btlia de la Cranon n urma acesteia Hipende a fugit la Atena, dar a lost asasinat de trimiii lui Antipatros*
HIPOCRATE (Hippokrates), medic (Cm, 460-Lansa Tesaha apro\ 357 i Hr )
Nu se cunosc dect puine lucruri sigure despre viata lui Hipocrate n if ira faptului c aparinea mani scoli de medicina* de la Cos si c pretindea c familia s \ cobora de la Asclepios medicul lui Homer A
cal tont mult n special n Mcditerana onen tal si se pare c era la Atena cnd a bntuit ciuma care a pustiit cetatea la n cepului rzboiului peloponesiac* n cele din urm Hipocrate s a stabilit la Cos,
pentru a profesa si a practica medicina Socrate* l preuia mult, la fel si Platon* Se pare c a avut doi fu, Tesaios si Dracon, si un fiu vitreg Polib care au fost discipolii si Sub numele lui se pstreaz
aptezeci si dou de scrieri, dintre care majoritatea au fost redactate de ctre discipolii si Aceste scrieri au fost mprite in cinci categorii Prima cuprinde scrieri care sunt n mod sigur ale lui Hipocrate,
Articulaiile si Fracturile n a doua categorie intr scrieri care i aparin aproape sigur Aforismele Pronosticurile Regimurile bolilor acute, tratatul despre Aer apa, V tocuri Plgile capului Moslicul Oficina,
Medicina veche Celelalte trei categorii cuprind scrierile plasate, dup valoarea lor, n scoal hipocratic
Pentru Hipocrate, fora intern a corpului omenesc este cldura nnscut, iar
cauzele bolilor trebuie cutate n schimbrile de aer si de anotimp Doctrina pato-genic a lui Hipocrate este ntemeiat pe cele patru umori sngele, flegma sau pi tuita, bila galben si bila neagr Dezechi
librul dintre aceste umori este cauza bolilor Fr ndoial, doctrina lui era nc departe de concepiile microbiene, dar Hipocrate a respins definitiv credinele care atribuiau bolile unor intervenii ale zeilor
sau ale demonilor El a descris mersul bolilor cu un admirabil simt al ob servatiei si a nceput o clasificare a acestora Scoal din Cos preconiza, m terapeutic, regimurile, evitnd medicamentele pe care
scoal de la Cmdos le prefera n chirurgie, hipocraticn practicau trepanatia si au indicat procedeele acesteia Cunotinele lor de anatomie erau mrginite, deoarece n acel timp era autorizat numai disecia
animalelor Aveau noiuni exacte referi toare la structura scheletului si i inimii socoteau c sediul inteligentei este n creier, distingeau venele, canale conduc toare de snge, de artere despre care credeau c
vehiculeaz aer
HIPODROM, n epoca homeric, cur sele de cai se desfurau pe un cmp, la captul cruia era marcat locul unde carele trebuiau s fac o ntoarcere spre a reveni la punctul de plecare Spectatorii stteau
n picioare, de a lungul parcursului Mai trziu au fost plasate dou borne, n jurul crora ntorceau carele iar lungimea cmpului a fost micorat Abia spre epoca elenic au fost construite hipodroame
constituite dmtr o pist de lungime variabil (aceea de la Olimpia atingea aproape patru stadii, adic 770 m), nconjurat de taluzun nalte pe care erau tiate gradenele menite s-i primeasc pe spectatori
ntlnim concursuri hipice la cele patru mari
jocuri* panelenice si n timpul anumitor srbtori, precum Panateneele* n desf surarea jocurilor, cursele aveau o mare important, cunoatem pe cele de la Olimpia care erau repartizate n sase probe curse
de care cu patru cai, curse de care cu patru mnji, curse de care cu doi cai, curse de care cu doi mnji, curs mon tat pentru cai si curs montat pentru mnji Nu se cunoate numrul concureni lor, care
putea fi destul de mare, de \reme ce tim c la Delfi* la o curs au fost ah mate patruzeci de care nvingtorul pro clamat de ctre elanodici*, nu era aungul* ci proprietarul, care putea prezenta mai multe
care sau mai muli cai rareori proprietarii nii conduceau carele La Panatenee, alturi de aceste sase probe, aveau loc exerciii de aruncare a suliei de pe cal, exerciii de srituri nalte, curse pentru cai de
vrste sau de capaciti dife nte, curse de care de rzboi sau de care pentru procesiuni Se organizau si con cursuri hipice n timpul jocurilor funebre, aa cum a fost cursa de care organizat de Ahile cu
prilejul funeraliilor lui Patrocle
HIPOMEIONI (.inferiori") Constituiau la Sparta* o clas ntre homoioi* si penei* In aceast categorie puteau intra spartanii deczui din pricina avem lor insuficiente sau pedepsii cu atimia*, precum si
copiii nelegitimi
Hipomeionn nu luau parte n nici un fel la guvernare Nu tim care erau dreptunle lor si nici datoriile lor, dei, fr ndoial, situaia lor era apropiat de cea a penecilor
HITON, unul din vesmintele principale ale grecilor de ambele sexe
Era purtat singur sau sub alte vesminte, dup tipul de hiton sau dup clasa creia i aparinea cel care l purta De cele mai multe ori, hitonul era fcut din ln si era scurt, cznd pn la mijlocul coapselor
sau deasupra genunchilor si era strns fie pe solduri fie n talie Se cunosc mai multe feluri de hiton, printre care hitonul numit amphimasthalo't, vemnt obinuit al bar batilor hi era nchis pe umeri avea m
munceau pe afara (trm meseriai) ser vea drept vemnt pe dedesubt la clasele superioare si la toat lumea n zilele de srbtoare Hitonul numit hrtemmoscho
si era rezervat pentru sclavi fctwws ui confecionat adesea din piele era purtat de ctre artiti muncitori vntori rzboinici si chiar si de femeile care aveau aceleai ocupaii, el era fr mneci si nu acoperea
dect un umr
Femeile purtau in general sub vesmin tele lor un epami\ fr mneci, si ataat pnntr o agraf la fiecare umr era vechiul hiton dorian Femeile si fetele tinere din Sparta purtau aa numitul st/u.stos deschis n
ntregime pe partea dreapt si prins cu agrafe pe umeri era si vemntul copiilor Hitonul avea uneori mneci lungi Grecii cunoteau si hitonul numitpoderes,din in, care cdea pn la glezne si avea adesea
mneci lungi de origine lonian, a fost introdus la Atena* n epoca arhaic si a rmas n uz pn n vremea lui Penele*
HLAMID, manta uoara ji scurt
Cu siguran originar din Tesalia sau din Macedonia*, hlamida a devenit ves mntui naional al grecilor, purtat de cal reti si de efebi* Consta dintr un ptrat de stof fixat pe umr cu o agraf Era pur tat
n diferite moduri fie atrna pe spate, lsnd degajat bustul, fie, dimpotriv, n fsura partea de sus a corpului, fie c era mbrcat lsnd liber un umr si braul
154

n general, acest vemnt era de culoare nchis si avea la marginea de jos o banta de alt culoare Efebii atemeni preferau hlamidele negre si abia n epoca lui Irod Aticus (n secolul al II lea) un edict a
hotrt ca ele s fie albe Alexandru* cel Mare a fcut din hlamid mantaua regal macedonean hlamidele fiind mpodobite atunci cu benzi purpurii
HOMER (Homeros) Tot ce tim despre acest poet are un caracter legendar Totui pare sigur faptul c a existat un creator de geniu cruia i se poate d i acest nume si c ei a trit n lonia la nceputul epocii
arhai ce Mai multe orae din Asia Mic si din insulele nvecinate si au disputat cinstea de a l fi adus la lumina zilei sau de a fi locul unde a fost nmormntat Este ns foarte posibil ca el si fi aparinut unei fa
miln de aezi cire tria n insula Chios, unde, ntr o epoc ulterioar, slsliua o dinastie de aezi care i transmiteau tradiia epic a lui Homer si care erau numii ho menzi Existenta lui Homer este plasat n
secolul al X lea sau al XI lea Hr, dar se pare c a trit n secolul al VIII lea n orice caz, aceasta este data acceptat de cei mai muli ca fund aceea a scriem celor dou mari poeme care i sunt atribuite
Ihada si Odi ~>eea
Aceste poeme au hrnit sensibilitatea grecilor, care le studiau din copilrie si n care ei gseau modele att pentru compor tare ct M pentru gndire S a spus c ele au fost Biblia" lor, aa nct vremurile
eroice" descrise de ctre Homer au in fluentat comportamentul istonc al grecilor Astfel, Alexandru* cel Mare a dus cu sine n campaniile pe care le-a purtat cele dou poeme si multe din aciunile sale
trdeaz marea sa admiraie pentru Ahile
HORKOS

HOMERIC (perioada ~) Prin penoa da homeric se neleg obiceiurile si ere dintele care constituie fondul celor dou poeme ale lui Homer, dar care reunesc pe lng faptele contemporane cu antonii lor
si fapte aparinnd epocii anterioare, n care aheenn*, stpni ai Greciei, au pornit s cucereasc Troia, nainte ca civilizaia lor s fie distras de ctre doneni* Este perioada zis a vrstelor obscure care des
parte sfritul lumii micemene de naterea cetii* polis , in secolul al VIII lea Dar poemele homerice trebuie privite cu precauie ca surs istoric Oper literar nainte de orice lumea descris de ctre
Homer cuprinde att realitatea (cea a, vr stelor obscure si a perioadei n care a trit autorul), ct si un imaginar care face tn mitere la timpurile eroice ale civilizaiei aheene Uneori este foarte greu s se fac
o distincie ntre aceste niveluri diferite
HOMOIOI (egali) La Sparta* se ddea acest nume cetenilor care erau egali n fata legii n realitate ns, mprirea ega la a bogiilor a evoluat rapid spre o mare inegalitate de resurse, dei fiecare dintre
egali poseda lotul su primitiv inalienabil De fapt, venitul acestui lot (kleros) permi tea posesorului s ia parte la sisitn* iar dreptul de a poseda un domeniu n pe rioikis (pmnt ahenabil n afara Spartei si a
loturilor) a constituit cauza unor mari deosebiri de avere Numai aceti egali se bucurau de drepturi ceteneti complete si numai ei aveau titlul veritabil de spartani
HOPLIT - ARMAT, ARME, FALANGA
HOREGIU. HOREGIE. Persoanele care aveau sarcina acestei liturgn* trebuia s organizeze corurile*, s i recruteze pe coreuti,s i instruiasc si s i pregteasc
pentru concursurile si srbtorile publice ateniene, unde aveau loc reprezentaii muzicale Cu un an naintea srbtorii, horegn erau desemnai n fiecare trib*, de ctre epimeleti* Ajutat de protagonist (->
ACTOR), horegiul recruta pe horcuti si asigura cheltuielile pentru pregtirea lor Aceste cheltuieli erau variabile, dar totdea una mari Dac uneori se ntmpla ca pregtirea unui cor ditirambic s nu necesite
dect 300 de drahme, sunt citate horegn tragice a cror pregtire a costat pn la "5 000 de drahme, media fund situata ntre aceste dou cifre Aceste cheltuieli erau compensate de onorurile si consideraia
rezultnd din aceast funcie, n plus, n timpul exercitm funciei sale, horegiul avea un caracter sacru n afar de aceasti cel care organiza corul unei lucrri premiate primea si el un premiu si avea dreptul
s nalte un monument care imort ihza victoria sa, cunoscut sub nume le de monument horagic Totui, la sfr situl secolului al IV lea Hr cnd averile cetenilor atemeni se diminuaser n urma declinului
cetii* Demetnos* din Faler a abolit sub arhontatul su horegia si statul si a luat obligaia de pregtire a corurilor, care a fost ncredinat unui agonotet*
HORKOS (jurmnt") Jurmntul ocupa un loc important n viata grecilor El avea un nalt caracter religios si era ca o pecete divin pus pe cuvntul dat n epopeea homeric, nii zeu jurau pe Styx,
fluviul Infernului, pe Pmnt si pe Cer Jurmintele se fceau pe mai muli zei, n general pe Zeus, pe Pmnt si pe Helios, sau pe eroi sau pe zeiti locale, precum Dioscuru.Herculeetc Jurmintele solemne
erau prestate n sanctuare* sau n locuri consacrate si erau nsoite de
155 HTONIAN
sacrificii* Ele se fceau cu braele nlate spre zei, care erau luai ca martori, sau se punea mna pe altar, adugnd o impre catie*, fund acceptate cele rrnai mari rele, dac se nclca jurmntul ceea ce, de
altfel, nu i a mpiedicat pe greci s devin sperjuri Jurmntul era prestat n orice ocazie (magistrata atunci cnd i luau n primire postul, efebii* nainte de a servi n armat), iar n tiranii* se jura
credin ta tiranului, n procese* judectorii prestau jurmnt, de asemenea, prile si, firete martorii Cetile care ncheau o alian pecetluiau acordul lor pnntr un jurmnt Si n viata particular se conferea
impor tant jurmntului, femeile* jurau pe cele dou zeie (Demeter si Core), se mai jura
pe cine, pe gsc sau pe platan, ceea ce dei ntrea cele spuse nu aducea riscul pedepsim pentru sperjur n Infern
HTONIAN, calificativ dat zeitilor subpmnlene
Distincia ntre divinitile pmntului si /eu cerului se fcea nc din antichitate si a fost reluat de mitologii moderni ntr o epoc trzie, grecii par s fi mprit, n plus, zeu htoniem n epihthomoi si hipohthonioi, adic cei care domnesc pe pmnt si cei care domin sub pmnt Hades, Persefona, Demeter, Kore sunt marile zeiti htomene Cultele agrare, cultele eroilor, cele ale morilor sunt enumerate si ele
printre cultele htomene

I
IFICRATE (Iphicrate), general atenian (Ramnonte, aprox 415 - 354 Hr )
Ificrate era fiul unui cizmar Bravura pe care a dovedit o la btlia de la Cnidos,n anul 394, l a ajutat s devin comandant n dou expediii A remarcat atunci ct de greu este armamentul soldailor Constru
ind scuturi mai uoare,nlocuind platoele de metal prin platoe din pnz si dnd soldailor lnci mai lungi, el a creat o for m de infanterie uoar peltastu care a repurtat mn succese n lupte (->
ARMATA) n anul 393, Ificrate a nvins pe Agesilas* si pe spartanii si si a cucerit Oenea Apoi s a pus n slujba lui Seutes, rege trac si a lui Cotis, care i a dat n cstorie pe fiica sa n anul 374, trimis de
Atena, el l a sprijinit pe satrapul persan Famabaze, apoi a reluat conducerea luptei contra lui Eparrunonda, n anul 369 A fost nsrcinat s l alunge pe Pausamas de pe tronul m cedonean si a pus n locul
acestuia pe Eundice, vduva lui Amintas Pe cnd lua parte la asediul cetii Amfipolis, a fost nlocuit cu Timoteu si silit s se exileze
ILOTI, vechi locuitori ai Lacomei .yi ai Mesemei, transformai n servi* de ctre spartani
Dup Strabon*, care d ca surs de informaie pe istoricul Efor, atunci cnd Agis* a retras penecilor* dreptul de iio timie, majoritatea lor s a resemnat, cu excepia heleenilor, locuitorii din Helos care s au
revoltat nvini,ei au fost redui la starea de servi, iar denumirea de iloti ar veni de la vechiul lor nume Aceast eti mologie, confirmat de altfel de ctre Helenicos si Teopomp, este puin proba bil, ca si
aceea bazat pe rdcina hei, care implic sensul de captiv, prizonier de rzboi" Ilotu erau proprietatea statului, numai el avea dreptul de a i elibera Ei erau pui n slujba unor particulari, ale cror pmnturi
le munceau Obligaia lor principal era s plteasc anual o rede-vent, constnd dintr-o anumit cantitate de orz, de vin si de untdelemn, calculat dup suprafaa terenului arendat, ceea ce le rmnea
trebuia s le ajung pentru subzistenta lor si a familiilor lor Ilotn aveau un rol n armat*, ei luptau alturi de spartani n infanteria uoar La btlia de la Plateea* au participat treizeci si cinci de mu de iloti
Spre deosebire de sclavi, ei nu erau Ia discreia stpnului lor, care nu puteau nici s-i vnd, nici s-i ucid De
157 ILUMINAREA

asemenea, ilotu puteau s stpneasc bunuri mobiliare Fliberarea Moilor era un lucru *recvent si intervenea adesea dup peruuda lor de serviciu ca hopliti Copiii ilotilor (notau) crescui mpreun cu copi
i sp rtim erau si ei adesea eliberai C opiu nscui dmtr o femeie ilot si un tat spartan puteau capt i drepturi civice daca erau legitimai Regele C leomene* al III lea, din secolul al III le i Hr a dispus s fie
eliberai toi ilotu care puteau plai cinci mine numrul celor eliberai astfel a fost de cinci mu Ilotu eliberai torm m clasa neodamo^ilur, ei puteau lucra in mici ie liere de arti/anat, puteau cultiva pmntul
si aveau dreptul sa posede bunuri perso nale Dup cucerirea Mesemei* numrul ilotilor a fost evaluat la dou sute douzeci de mi i
Dei ilotu apar ca tund bine integrai n funcionarea cetii prin participarea lor la aprarea teritoriului spartan, aceast populaie aservit care forma un grup omogen (aceeai limb aceleai obice iun ), a
vdit, prin revoltele sale, un anumit numr de aspiraii comune Aceste revolte au influenat istoria Spartei n special revoltele din Mesema,unde ilotu fuseser supui mai trziu (spre sfritul secolului al VIII
lea Hr) dect cei din Lacoma Dup btlia de la Leuctra*, ei au izbutit chiar s se constituie ntr un stat mdepen dent, recunoscut de ctre celelalte ceti greceti
ILUMINAREA (caselor, localitilor) Torta, mnunchi de fii din lemn unse cu rin, era unul din mijloacele de iluminare utilizat din cea mai veche antichitate n epoca istoric ns, torta era folosit mai
ales n timpul srbtorilor religioase sau pentru a ilumina strzile Lmpile erau folosite n lumea preelenic, dar se pare c
158
ele n au mai fost utilizate n urma invaziei donene ntr adevr spturile arheologice n aii gsit nici un obiect care s fi putut servi ca lampa de iluminat ntre sfritul epocii miceniene (Micemanul III C) si
uii mele decenii ale perioadei protogeome tnce Se pare c vatra centrala care lumina noaptea locuinele (c ire ive iu adese i o singur sala) si tortele eriu suficiente pen tru nevoile locuitorilor
Lmpile erau confection ie din mate rialelc cele mai diferite dar cele m u multe erau din bronz sau din pmnt ars n general aveau forme de nacele dar dcta lule lor puteau van i la infinit Totdeauna ele se
compuneau dmtr un rezervor cu
mente erau modelate sau gravate pe latu nle si pe parte i de sus a lmpilor Se punea ulei n rezervor si prin fiecare dintre ciocuri ieeau mese n general, fiecare lampa avea dou sau trei ciocuri, dar lampa
putea prezenta pan la douzeci de ciocuri, formnd astfel o adevrat lustr Lmpile erau puse pe trepiede sau pe tblie fixate pe perei uneori erau atrnate de perei sau de tavan n epoca elenistic sau
romana, unele orae au fost iluminate pri l n cursul noptn cu siguran cu ajutorul unor torte sau lmpi aa a fost la Siracuza si la Antiohia*
IMPOZITE. Cea mai mare parte dintre venituri provenea din impozitele indirecte, impozitul direct fund considerat un indiciu de servitute
Impozitele directe erau mai ales metoikonul, impozitul asupra strinilor, cunoscut la Cos, la Egina*, la Delfi* si maj ales la Atena*, unde metecii* erau impui cu 12 drahme pe an pentru brbai si cu 6
drahme pentru femei*, n cazul cnd nu
IMPRECAIE

aveau un fiu n vrsta ca s plteasc el impozitul


Cnd s a nscut democraia*, n a mai existat dect un singur impozit direct extraordinar eisfora*
Veniturile indirecte erau drepturile de vam care afectau att mrfurile importate ct si pe cele exportate
Aceast tax, care este adesea confun dat cu ehmemon sau dreptul de port (traficul fund nainte de toate m intim) se ridica la 2% n Atica* la Cmdos si la Atarneea la o treizecime din valoarea mrfii n Pont
La Atena la Corint* n Tesalia la llion concesiunea (diop\u>n) fecta mrfurile destinate s fie vndute n itenonil cetii* F/wmon, impozit asupra umprtunlor fcute n afara agorei* lua urne diferite dup
obiectele vndute animale, sclavi ) el exista la Atena, la Entreea, la Cmdos n agora, se pltea o tax la expunerea mrfii perceputa de ctre agoranomi* La Atena*, la cump rrea de imobile, de terenuri
ete , era vrsat un drept de 1% asupra preului de vnzare, pentru cheltuielile de nregistrare Unele ceti instituiser un fel de patent pentru dreptul de a exercita o mesene, de exemplu asupra practicrii
medicmei* la
nlor* (cresmologi*) si asupra farmacitilor, la Bizan Diogugionul sau paragogionul era o tax pentru dreptul de trecere, Corm tul l percepea asupra vaselor care utilizau diolcosul*, iar Marsilia a.supra
vaselor care foloseau canalul Ronului Atenienu, st pani ai Bosforului, si ulterior bizantinii (cnd atenienu si au pierdut hegemonia) percepeau o tax pentru toate vasele care strbteau strmtoarea n sfrit,
pentru a fi eliberai, sclavii trebuiau s plteasc statului o tax, fixat la un tnobol
Impozitele erau arendate prin adjude care La Atena, adjudecatani erau alei de ctre bule* si puteau fi rennoii n fiecare an dar in general se prezentau aceleai persoane, astfel nct formau un fel de clasa
de altfel puin stimat, si n care puteau intra si metecii* La Atena, la Cos, la Halicarnas, la Rodos poieni semnau contractele cu fermierii cu cei care ex ploatau minele si domeniile statului si ncasau
veniturile ei se ocupau adjude carea lucrrilor publice si erau nsrcinai cu vnzarea bunurilor confiscate La Atena ei formau un colegiu din zece membri, de semnai prin tragere la sorti, si se ntruneau in
poletenon Practoru aveau sarcina s perceap amenzile la Atena, los, Tenos, Stins Adesea ei erau asistai de ctre zetet anchetatori care aveau sarcina sa obin plata datoriilor de ctre datornicii statului
tisfora era perceput de ctre eclogt, n timp ce epigrafii aveau sarcina s ntocmeasc listele Erau stabilii func tionari pentru a percepe drepturile de con cesiune de tranzit si de vam Vameii nu se
deosebeau mult de actualii notri func tionari Scutirea de impozit (ateli) era o favoare excepional, acordat unui numr mic de ceteni sau unor strini, unor su verani, chiar unor popoare ntregi Metecii
puteau cpta isoteha*
IMPRECAIE. Prin acest blestem se lsa zeilor grija de a rzbuna o crim, pedepsirea vinovailor revenea ndeosebi Enniilor O persoan care nu putea raz buna o nedreptate recurgea adesea la acest
mijloc, care era utilizat si de ctre comu nitti La Atena*, Buzigu, genos* nchinat cultului lui Zeus, introduceau n rugciu mie lor imprecaii mpotriva celor care refuzau s i arate unui cltor drumul sau
s i dea focul de care avea nevoie,
159 INDUSTRIE
mpotriva celui care ucidea un animal de munc, care murdrea apele, lsa s zac un mort fr a l acoperi Cnd i lua n primire funcia, arhontele* blestema pe cel care clca legea interzicnd exportul de
produse, cu excepia uleiului din Atica* Cnd erau deschise edinele eclesiei*, he raidul* profera imprecaii mpotriva trdtorilor si a dumanilor patriei n multe inscripii era rezervat un loc pentru imprecaii contra celor care nclcau legea, nu se supuneau sau condamnau pe nedrept la moarte, acest blestem cznd si asupra copiilor lor Cnd Alcibiade* a fost con damnat pentru c parodiase misterele* de la
Eleusis*, preoi si preoesc, ntori cu fata nspre apus, au fluturat un steag rou, simbol al sngelui care trebuia rspndit, prednd zeilor rzbunarea sacrilegiului, rzbunare care era ndreptit att pe
lumea aceasta, ct si n Infern
INDUSTRIE. Industria a cptat o mare important n economia greceasc, mai ales n epoca elenistic* Totui, n epoca homeric exista deja interesul pentru in dustne ca mijloc de a se procura arme si
obiecte de lux Specializarea era ns ca si necunoscut existau ntr adevr fierari, armurieri, bijutieri, olari, dar meteugarul lucra la comand si se deplase la domiciliul clientului pentm a lucra cu materiile
prime care i erau ncredinate Industria era mai ales o activitate casnic Femeile torceau, teeau, brodau, fceau covoare Brbaii erau dulgheri sau tmplari, dogari sau cizmari, si pinea era fcut acas
Micul proprietar i confeciona el nsui uneltele si crua Spre sfritul epocii arhaice, expansiunea colonial greceasc si comerul* au fcut din industrie o necesitate a economiei, produsele
manufacturate devenind obiect de export Specializarea a
fost consecina acestei nfloriri Au aprut noi meserii dulgheri, lucrtori n bronz, tietori de piatr, lefuitori de filde, no tari, mineri etc Existau cizmari speciali zati n nclminte pentru brbai sau
pentru femei Lna a stat la baza unei n tregi industrii, ncepnd cu splarea ei pn la vopsitone, trecnd prin atelierele de drcit, de tors, de esut etc S au spe cializat chiar si croitorii, unu n fabricarea
hlamidelor*, alii n fabricarea de exomi1; (-> HlTON) Pinea nu se mai fcea acas, s au instalat ateliere care erau n acelai timp mori si brutrii
Dezvoltarea marinei a necesitat spe cuilisti frnghien si a determinat dezvolta rea prelucrrii lemnului Industria metalului a cerut un mare numr de specialiti, la fel industria pielii si a ceramicii Marile
centre industriale au fost n general cetile democratice n care se dezvoltase o clas de lucrtori Cu toate acestea, trebuie s exceptm Sparta* arhaic nainte de re forma atribuit lui Licurg*, ea a fost un
centru activ al industriei metalului si al ceramicii De asemenea, Corintul*,al cnii belug provenea din comer si industrie Samos si Milet* erau vestite pentru stofele si covoarele lor, iar mobilele de lux de la
Milet erau foarte cutate Halcis din Eubeea* si Sicion erau reputate pentru me talurgia lor, Corintul pentru vasele si sto fele sale ns Atena si Pireul au fost cele mai mari centre industriale ale Greciei nspre
apus, Tarentul si Sibans (-* GRECIA MARE), Siracuza si Agngentul din Siciha* au fost centre industriale
Grecia n a cunoscut niciodat industria mare, aa cum o concepem noi atelierul cel mai important pe care l cunoatem a fost fabrica de arme a tatlui lui Lisias*, ncarc munceau 120 de sclavi Muli ceteni
ateniem erau industriai bogai
160
IONIENI

tatl lui Sofocle* avea o potcovne,cel al


Isocrate* era lutier Cleon poseda un ae her de tbcit n general aceste ateliere erau conduse de ctre sclavi (- SCLAVIE) ei erau lucrtori specializai dar si contra maitri sau administratori Aceti proprie
tari de ateliere considerai antreprenori (ergonot) se deosebeau de muncitori oameni liberi care munceau pe propria lor socoteal (miMhotoi) n cetile democn tice muncitorii precum si antreprenorii erau
fie ceteni fie meteci* liberii sau sclavi Se pire c salariile pe care le pn meau muncitorii le lsau un surplus apre ciabil Nu acesta a fost cazul n epoca elenistic* n care s au nregistrat multe conflicte ntre
patroni si muncitori acetia din urm folosind deja greva ca mijloc de presiune Ceea ce n a mpiedicat ns o nou expansiune a industriei, gratie explo atrn de noi resurse precum salinele din Asia Mic
salpetrul din Lidia si din Egipt, asfaltul din ludeea Industriile alimentare s au dezvoltat, ca si cele ale textilelor si parfumunlor, si au aprut noi industrii, precum cele ale sticlriei, ale papirusului si
pergamentului Statele monarhice au reglementat n amnunt anumite industrii si au aprut ateliere regale care, adesea si au arogat monopoluri, precum cel al untdelemnului si al stofelor, n Egipt

INSTRUMENTE

DE

MUZIC

* MUZIC (instrumente de ~)
IONIENI. Potrivit tradiiei legendare, strmoul lomenilor, Ion, era fratele lui Aheus, strmoul aheenilor*, ei fund cei doi fu ai lui Xoutos.care era fiul lui Helen si frate cu Doros si Eolos Venit din Ftiotida,
din Tesalia, unde domnea bunicul
su Helen, Ion nsui stpnea Aegialeea, adic partea de nord a Peloponesului*, cnd a fost chemat in ajutor de ctre ate-niem mpotriva tracilor lui Eumolpe, st pani la Eleusis Ca urmare a dorinei
ateniemlor, Ion a devenit regele lor si a mprit populaia Aticii in patru tribun* n urma acestui fapt regiunea a cptat numele de lonia si cnd oamenii din Atica au emigrat denumirea s a extins asupra
Asiei Mici numit nc loma n epoca istorica Ultima parte a legendei a tost furit de ctre ateniem pentru a jus tifica pretenia lor de hegemonie asupra Ionici in epoca elemca
n urma aheenilor lomenii formeaz cu siguran al doilea val de indo europeni care s au instalat in Greci i n cursul celui de al II le i mileniu n mod sigur ei erau alctuii clin mai multe popoare cu nume
diferite care iu cobort n cete din Europa Central prin coasti adnatic si prin Tesalia Legturile lor cu aheenu, atestate prin legenda care f ice frai din Ion si din Aheus sunt stabilite de ctre lingvistic,
alt grup Dintre aceste popoare, unul avea numele de lonieni acesta a fost pn mul popor care a venit n contact cu po poarele asiatice astfel nct numele su (lawana n Asia Mica) a desemnat n ge neral pe
greci si a ilustrat numele de , io meni", care s a meninut pentru a desemna popoarele freti care emigraser mpre una cu ei Aceti lonieni s au stabilit n nordul Peloponesului (Aegialeea) si s au infiltrat n
Atica, unde s au amestecat cu aheenu si cu populaiile btinae care triau n mijlocul curentului civilizator al culturilor cretano egeene mprii n patru tribun, ei au impus aceast repartizare popoarelor
Aticii, precum si srbtoarea Apatunilor*, dou aspecte care se regsesc
161 IPSOS
n toate regiunile cu ascendent lonian Dei n-aii ateptat sosirea donenilor* pen tru a se stabili n insulele din Marea Egee si pe coastele Asiei Mici, abia dup veni rea acestora au fcut lonienn din aceste
comtoare nite ceti puternice ntr ade vr, invazia doriana a avut ca urmare fuga n Atica din Pelopones d lonienilor si a multor cete de aheeni care de aici au tre cut n insulele din Marea Egee si pe coas
tele Asiei Mici unde s a constituit lonia Aceast emigraie a fost condus n gene ral de membrii familiilor Nelemlor si Codnzilor venii din Mesenia* Aezrile loniene se ntindeau ntre Eohda si Dorida, n
regiunea cea mai bun a Asiei Mici, att prin climat ct si prin bogia pmntii nlor Cele 12 orae loniene s au unit ntr o confederaie a crei adunare general, , lomcon ', se inea n apropierea templului
Iui Poseidon Hehconian, la poalele mun telui Micale, ele celebrau acolo o srbtoa re comun, Panionule, n cinstea acestui zeu Apolo era si el zeul comun al lonieni lor Ateste 12 ceti erau Efes, care a fost
nti capitala lor, Milet* care le a depit pe toate u putere si n glorie, Mionte, Lebedos, Colofon, Pnena, Teos, Entreea, Foceea, Clazomene, Chios si Samos
IPSOS, oralei din Frigia in apropierea cruia a avut lot o btlie ntre urmaii lui Alexandru cel Mare n anul 301 Hr Antigonos* s a omort pe locul btliei vznd nfrngerea alor si si fuga fiului su,
Demetnos* Poliorcete A rezultat o mprire a imperiului lui Alexandru n patru regate, repartizate ntre Seleucos*, Lisimah, Casandru* si Ptolemeu*
ISOCRATE (Isokrates), orator (Atena 436-338 Hr)
A fost unul din cei mai mari dintre cei zece oratori atici A cptat o educaie n gnjit si a fost elevul lui Gorgias, al lui Prodicos si al lui Socrate* Timiditatea si vocea slab l au inut departe de treburile
publice, dar a deschis o scoal de retoric la Chios, apoi la Atena*, unde a avut elevi bogai, meseria sa de logograf* constituia un avantaj important Cu toate c n a intervenit direct n viata politic,
influenta Iu i Isocrate a fost important, pe de o parte pe plan literar, pe de alt parte pe plan politic A fost unul din susintorii de frunte ai panelenismului* si ai unirii tuturor grecilor contra perilor Acest
sentiment lipsit de orice interes personal, l a fcut s se orienteze spre Filip* din Macedonia, pe care l socotea fruntaul elenismului, el visa o unire voluntar a grecilor sub ton ducerea lui Filip dar cnd a
descoperit c regele Macedoniei voia s supun Grecia prin for, el s a omort prin nfometare
ISOTELIE, ISOTELi. Isoteha, care semnific egalitatea n contribuii', i plasa pe meteci* n clasa isotelilor Acetia erau asimilai cu cetenii n materie de impozite* Isoteln erau scutii de impozitul
metecilor, meloikon, si de liturgiile* care le reveneau, precum scafefona si sciadefo na, legate de Panatenee* Pe de alt parte ei nu mai aveau nevoie s si caute un patron sau probat Isoteha era un privilegiu
si un titlu onorific acordate ca rsplat pentru serviciile aduse, astfel Trasibul* a fgduit isoteha metecilor care i se altu rser pentru a rsturna oligarhia
ISTMICE (jocuri ~) Aceste jocuri aveau loc n sanctuarul lui Poseidon al Istmului, n apropiere de Corint*, n golful Saronic Potrivit tradiiei mitice, jocurile ar fi fost instituite de ctre Sisif, regele
ISTORIE

Corintului, n cinstea lui Melicerte, czut n mare mpreun cu mama sa Ino, ongi nea jocurilor se afl cu siguran n epoca preelenic, n care erau poate jocuri funebre, pe care s a grefat dup aceea cultul
lui Poseidon La nceput, jocurile aveau loc la fiecare patru ani, dar dup anul 582 Hr era istmiadelor, ele au fost ce lebrate la fiecare doi ani, n al doilea si al patrulea an al fiecrei olimpiade Jocurile erau
deschise pentru toi grecii, cu excep tia eleemlor deputaii Atenei* aveau acolo dreptul la un loc de cinste Jocurile com portau probe de atletism, curse de tai, con cursuri dramatice si muzicale pe marea
nvecinat se desfurau si curse de vase nvingtorii erau rspltii cu o coroan* din pin, alturi de daruri mai preioase Jocurile se desfurau n mijlocul prim \erii, si Corintul a pstrat administrarea lor
pn tnd oraul a fost distrus Sicion* l a nlocuit pn tnd Cezar a reconstruit Corintul si i a redat administrarea jocuri lor
ISTORIE. Dac nu se poate spune c grecii au inventat istoria (deoarece popoa rele din Orient posedau cronici cu caracter local), totui ei au fost cei care au conferit istoriei o dimensiune universal si au
fcut din ea un gen literar Primii istorici al cror nume este cunoscut erau numii logografi, ceea ce s ar putea traduce prin autori de discursuri n proz, n opoziie cu poezia Aceti logografi se nscriu n
linia crom carilor orientali ei au scris genealogii, s ton sin despre ntemeierea de ceti, pentru slava familiilor patriciene sau a oraelor Primul dintre ei a fost Cadmos dm Milet*, care a trit la mijlocul
secolului al VI lea Hr , autor al unei ntemeieri a Miletului Tot din Milet a fost originar unul dintre cei mai importani logografi, Hecateu* Pnmul
istoric, cel care a fost numit printele istoriei" si cruia grecii i-au conferit titlul de istonc a fost Herodot* Apoi, Tucidide a dus genul la perfeciune Opera sa, hto na rzboiului peloponeuac, constituie nu
numai sursa capital pentni cunoaterea de ctre noi a acestei penoade, dar se impune si ca o capodoper a limbii atite si ca modelul concepiei asupra istoriei, n care sunt analizate cauzele evenimentelor re
latate, precum si psihologia personajelor puse n scen Xenofon* cu Menitele sale i fost continuatorul lui Tucidide Dei s a dovedit inferior predecesorului su n privina viziunii asupra istoriei el a mau
gurat totui o form de roman istoric prin Cvropedia, istorisirea istoriei trite prin Anabatis biografia pnn A#e/as si studiul instituiilor politice prin opera sa Con\ti tutui Spartei
De la urmaii lui Tucidide si Xenofon din secolul al IV lea nu ne au rmas dect extrase Filistos din Siracuza, Efor din Cume (n Eohda), Teopomp din Chios Abia n epoca elenistica* a avut loc o scurt re
natere a istoriografiei prin Pohbiu din Megalopohs (aprox 207-aprox 125 Hr) n anul 168 el s a numrat printre ostaticii trimii de ctre greci la Roma, dup nfran gerea lui Perseu (-+ MACEDONIA)
Favo rabil romanilor, el a devenit prietenul fuior lui Paulus Emilius, Fabuis si Scipio si, cnd a revenit n Grecia, n anul 150, a r mas un mare prieten al Romei De altfel, crile care se pstreaz din
Istoriile sale trateaz istoria Romei n epoca celui de al doilea rzboi punic si n cursul deceniilor urmtoare De o calitate mai slab, dar de mare interes, a fost Biblioteca istorica a lui Diodor din Siciha,
nscut la Aginon aprox n anul 90 Hi n aceast lucrare ambiioas din care ne lipsete o mare parte, IZGONII
Diodor zugrvea o istorie a lumii de la nceputuri, inclusiv India, Arabia si insulele Oceanului n acest ansamblu erau mte grate mitologia si genealogia zeilor
n secolul I al erei noastre, Dionisios din Hahcarnas a fost istoricul Romei, iar Flavius Josephus cel al poporului evreu si al revoltei evreilor contra romanilor (Raz boaiele evreieti), la care luase parte La
strsitul aceluiai secol si n secolul urma tor Plutarh* ne a lsat biografii preioase
n lucrarea sa Viei paralele. Arian din Nicomedia s a impus ca cel mai important dintre istoricii lui Alexandra cel Mare, iar Apian din Alexandria* a scris o Istorie roman de la origini pnS la domnia lui
Traian, din care o mare parte s a pierdut dar care ne informeaz despre diferitele rzboaie romane
IZGONII - OSTRACISM

NCLMINTE. Acas, grecii st teau, desigur, adeseori desculi, dar cnd ieeau afar se ncltau Nendoielnic, erau putini aceia care mergeau desculi Socrate era vestit pentru c ieea fr
nclminte, iarna, ca si vara Brbaii purtau fie ncl tminte constnd dmtr o talp din plut, din lemn sau din piele, legat de picior prin curele, fie nclminte care urca pn la mijlocul pulpei si era
legat cu ireturi n partea dinainte Aceast nclt minte era destul de asemntoare cu endromit, gheat care lsa adesea goale degetele, la origine aceasta a fost nclt mintea vntorilor cretani, care era
atribu i de ctre artiti si poei zeiei vntorii, Artemis Femeile* purtau nclminte cu forme variate si uneori puneau n interior plut, ca s par mai nalte nclmintea lor era din piele adesea viu
colorat (gal ben, verde, rou), dac ne lum dup o pan tomm a lui Herondas, constatm c au existat toate felurile de nclminte mon tante, decoltate, pentru cas, pentru mers S mai amintim trepida,
care era fie cizma soldatului, fie o talp groas avnd la margine o banta tare din piele care nconjura piciorul lsnd dezvelit partea
lui de sus, pe care se ncruciau curelele care o menineau \andalon, de origine cretan sau persan un fel de papuc care lsau goale clciul si glezna, embot, n cltminte a beotienilor si a btrnilor, nu me
care s-a pstrat dup aceea pentru o nclminte de lux, imitat dup coturn*, n sfrit aikasion, nclminte de lux purtat de unu preoi, de femei si de bar btu efeminai
NELEPI. Grecilor le plcea s cla sifice personajele sau lucrurile excepie nale si n aceste clasificri cifra apte avea o anumt important Astfel, sunt cunos cute cele apte minuni ale lumii, de aseme
nea se cunosc cei apte tragici alexandrini si cei apte nelepi, singurii care prezint pentru noi un oarecare interes n ce pnves te lucrarea noastr De altfel se tie foarte puin despre aceti nelepi, cu
privire la care Diogene Laertiu, care a trit cu si gurant n epoca roman (fr s se poat preciza n ce secol), ne-a lsat scurte notie n lucrarea sa despre Viaa i doctrinele filosofilor ilutri Primul este
Tales*, urmeaz apoi Solon*, Chilon*, Pitacos*, Penandru (- ClSELIIZl) Ceilali, pe care
165 TWTELEPT1
n am avut prilejul s i citm, sunt Bias, fiul lui Teutamos, considerat de ctre Satiros ca cel mai mare dintre cei apte nelepi, el era din Pnena, a trit mijlocul secolului al VI lea Hr si a fost un mare orator
Se pare c a munt pe cnd inea o pledoarie Cleobul, fiul lui Evagoras, ori ginar din Lindos n Rodos, sau din Caria a trit n prima jumtate a secolului al VI lea era vestit pentru dibcia sa n corn punerea
de ghicitori, celebritate pe care o mprea de altfel cu sora sa Cleobuhna Anaharsis scit dmtr o familie princiar a sosit probabil la Atena n anul 594 si aici l a ntlnit pe Solon El a vrut s introduc n
lumea sciilor zeitile si legile grecilor si a fost ucis de ctre fratele su, regele Saulios Rspunznd lui Anaharsis, venit s o consulte care dintre greci este cel mai
nelept, pitia l a desemnat pe Mison, fiul lui Stnmon, originar din Cheneea, n apropiere de Oeta, care a trit si la Sparta Epimemde, un cretan originar din Cnosos sau din Faestos, a venit la Atena aprox n
anul 596, fiind chemat de ctre ateniem s salveze oraul de ciuma care se declarase acolo ca o pedeaps pentru sacrilegiul svrit cu prilejul rscoalei lui Chilon* Ferecide, fiul lui Babis, originar din
insula Sciros, a trit la mijlocul secolului al VI lea, ar fi fost maestrul lui Pitagora", cruia i ar fi predat doctrina migratiei sufletelor Este de observat c n locul celor apte nelepi anunai Diogene Laertiu
ne ofer o list de unsprezece personaje care au trit n epoca arhaic si n au lsat dect puine mrturii despre nelepciunea lor, cu excepia lui Solon si a lui Chilon
JOCURI. Copiii greci aveau diferite jucrii printre care hritoarea (platage), yoyo sau aricele Erau construite pentru ei obiecte n miniatur (crucioare, vesel, animale, ppui pentru fete ), n general dm
pmnt ars Aceste jucrii li se druiau cu prilejul unor srbtori, precum Diasnle si mai ales Antestenile* Copiii descurc reti i puteau confeciona singuri jucm din lemn, din argil, dm piele etc Jocul cu
mingea (sphatra) era practicat att de copiii mici, ct si de adolesceni si de aduli exista o mare varietate de jocuri cu mingea, dintre care unele necesitau bete si semnau poate cu hocheiul Jocul cu mingea
era practicat si n gimnazii* pentru a nlesni dezvoltarea armonioas a corpului Copiii mai cunoteau si multe alte jocuri asem ntoare cu cele actuale cercul, sfrleaza, intarul, leagnul, jocul de a capra,
lupte de copii purtai pe spinare de camarazi mai mici Erau practicate jocuri de ndemnare constnd fie n formarea unei piramide din nuci, aruncndu le cu dibcie fie n azvr hrea lor ntr un cerc trasat pe
sol sau ntr un vas aezat la o anumit distant Jocurile de noroc, despre care nu cunoa tem, n cele mai multe cazuri, dect
numele, erau urmtoarele jocurile cu zaruri marcate cu litere, care reprezentau cifre (erau jucate cu trei zaruri), jocul numit, pereche sau nepereche', n care se foloseau monede, boabe sau arice un fel de joc
al gstu", jocul, celor cinci Imn', n care doi juctori mutau pioni pe anumite Imn, n urma zvrlim zarurilor, aa numita , peteia', un fel de tnctrac, care era cu noscut de acum n epoca homeric
Unele jocuri erau practicate fie cu pn lejul unor srbtori, fie la ospee, fie n locuri publice aa era ascoliasmos, prac ticat n cursul srbtorilor lui Diomsos, care era un concurs cine st cel mai mult timp n
echilibru pe un burduf plin cu vin si uns cu untdelemn Cea mai mare vog a avut o cotaba La nceput ea pare s fi fost o libaie n cinstea lui Diomsos, era practicat mai ales la ospee Era golit aproape n
ntregime cupa cu vin, iar ultimele picturi erau zvrlite ntr o farfu ne, rostind totodat numele fiinei iubite, dac inta era atins, aceasta era o pre viziune favorabil n sfrit, grecilor le plceau luptele
dintre cocoi, de ghearele lor erau ataai pinteni din bronz, se fceau pariuri, iar la Atena au fost organizate
167 JUDECTORI

oficial n fiecare an asemenea lupte, la teatru Cocoii selecionai erau vndui la preturi mari (Pentru jocurile si concursu nle publice > AGON )
JUDECTORI, n Grecia judectorii nu erau oameni de meserie ci ceteni alei sau trai la sorti care i ineau edinele n tribunale* La Atena, puterile
judi'
cetean s poat fi n acelai timp si jude ctor Se pot socoti printre judectori meni brn marilor adunri judiciare areopagitn arhontu* si ndeosebi tesmotetn* heliastu, membrii Consiliului celor unspre/ece
efetu* Aa numiii nauttodikai, instituii pare se, n epoca lui Penele erau nsrcinai cu procesele* referitoare la uzurparea dreptului de cetate si cu procesele corner ctale maritime n deme* au fost stibilitt
judectori de pace care judecau litigiile mai mici de 10 drahme, dintre resorti santn demelor (oi kata demous dika\tai) Se pare c ei erau recrutai dintre cetenii sraci si trai la sorti n unte de epoca lui
Solon, ei strbteau regiunea pentru ca reclamanii s nu fie nevoii s se depla seze Erau n numr de 30 n secolul al V lea, numr crescut la 40 n secolul al IV lea Hr Hotrrile lor erau fr apel n statele
oligarhice, consilule restrnse se bucurau de prerogativele judiciare, iar tiranii precum si aisimnetn* i arogau dreptul de a judeca (-> TIRANIE) Penandru creease la Corint* consilii locale nsr cinate s
judece litigiile mici dintre rani
(boule ep eshaton) iar Pisistrate* instituise n acelai scop judectori itinerani care nu erui altn dect judectorii demelor
JURMNT > MORKOS

JUSTIIE, n epoca homeric regele care nu era de fapt dect cpetenia unui genos, era judectorul crimelor comise n interiorul grupului Jurisdicia sa era fr apel si el judeca dup lhemi\ justiia cla
nukii care meninea coeziunea si integri tatea genosului* Un semn al zeilor putea ajuta la dictarea unei hotrri, dar se mai putea recurge la ordalie care era o form pnmiti\ a justiiei divine, dat pnntr o n
cercare sau prin recurgerea la crime Acest drept familial care avea ca rezultat o suc cesiune de rzbunri ntre genosun, a fost nlocuit pnntr o justiie public abia n urma reformei judiciare a lui Dracon* n
Atica* si a ajuns la deplina sa maturitate dup reforma lui Chstene* Nici statul si nici familia nu mai puteau interveni spre a se ntreprinde o procedur ci numai fie care particular att n ce privea interesele
sale proprii, ct si interesele comunitii Aciunile judiciare se mparteau n dike si n grajt, dup cum era vorba de interese private sau publice Omiudul pretindea o procedur special, la fel si eisangelia*
si probole* Aceste aciuni erau aduse n fata unor tribunale* speciale

K
KALOS KAGATHOS (.frumos i bun ) Prin aceast expresie era desemnat omul cinstit, n sensul dat de secolul nostru al XVII lea Tinerii nobili atemem se str duiau s mente acest nume, care le a fost
nendoielnic o cluz moral Termenul si a dobndit sensul n identificarea fru musetu morale cu virtutea, frumuseea fetei fund socotit expresia frumuseii sufletului Pentru a evita o asemenea con hizie,
Platou a schimbat conceptul, susinnd ca modelul de virtute s nu mai fie omul frumos si bun, ci omul nelept si bun (iophM kagathos)
KOME, satul, n opoziie cu .polnul
Se pare c aceast comunitate rural s a nscut din grupri de indigeni n jurul unui
genos* cuceritor Kome nu era nconjurat de ziduri, contrar cetii* dei acest lucru
De altfel, de multe ori unirea mai multor korre, prin smoecism* a dat natere poli sului (cetatea) Poate c acesta este moi vul pentru care s a dat uneori numele de kome unor cartiere ale cetilor Sparta*,
ora deschis, era constituit din reuniunea a cinci kome Totui, n genera], polisul era construit pornind de la uniunea mai multor genos, n vreme ce kome rmnea mai tot timpul n starea de sat Dar kome
putea fi si un trg depinznd politicete de o cetate sau un trg autonom, fr nici o legtur cu vecinii si, aa cum au fost kome din Arcadia* LACEDEMONA - SPARTA
LACONIA, regiune din sud estul Pelo ponesutui mrginit la nord de Argolida* la ve\l de Arcadia' i de Mesema*
Lacoma este scldat la rsrit de marea Mirto, n care se cufund masivul mun telui Parnon, care mrginete dmtr o parte esul rului Eurotas, ea este nchis de ctre muntele Taiget nspre Mesema Rul
Eurotas, cu ap curgtoare n orice ano timp, se vars n golful Laconic, n apro piere de Helos, ntr un es roditor Acest golf este format de dou lungi peninsule, care alctuiesc apendice ale munilor
Parnon si Taiget si care se termin prin capul Malea si prin capul Tenar n fundul aces tui golf se afl Gition, portul Spartei*
Regiunea a fost ocupat spre sfritul epoca neolitice de o populaie preelenic a crei origine nu este cunoscut si pe care grecii au numit o lelegi pelasgi ulterior s au stabilit aici aheemi* Cele dou ceti
principale din Lacoma au fost Amicleea, centru al cultului lui Hiacint (- HlAClNTll), si oraul ntrit Terapne De timpuriu, Lacoma a suferit influenta civilizatoare a Cretei minoice Donemi* au pus capt
170

civilizaiei micemene, care strlucea aici Ei au distrus oraul Terapne, dar n au cucerit Amicleea dect mult mai trziu, asimilnd pe cetenii din acest ora De atunci soarta Lacomei s a identificat cu cea a
Lacedemomei*
LAGIZI, dinastie macedonean a Egiptului elenistic

l Ptolemeu Soter a fost ntemeietorul dinastiei Porecla Soter (, Salvatorul') i a fost dat de ctre rodieni pentru c i a scpat de Demetnos* Poliorcete, care i asedia Ptolemeu Soter era fiul lui Lagos un
macedonean obscur, si al Arsmoei femeie de la curtea lui Filip* al II lea Devenit ofier al lui Alexandru* cel Mare pe lng care s a distins, Ptolemeu a obti nut guvernarea Egiptului dup moartea lui
Alexandru (n anul 323 Hr) A luat parte la rzboaiele diadohilor*, dar a tiut s ps treze Egiptul, din care a fcut un regat cu capitala la Alexandria* Sub domnia lui Ptolemeu, Alexandria a devenit un ora
vestit, loc de ntlnire a savanilor si poe tilor din lumea greac, Ptolemeu a Interne lat Biblioteca si Muzeul* A abdicat n anul 285 Hr n favoarea fiului su cel mai
LEGISLATORI

tnr, Ptolemeu al II lea Filadelful si a mu rit dup doi am 2 Ptolemeu al II lea (Cos, 309 - Alexandria 247 Hr)acon tmuat opera tatlui su n ceea ce privete politica extern a ncheiat un tratat cu ro
manii guvernarea sa orientat mai ales spre treburile interne, a dus Egiptul la un nivel nalt de prosperitate A ntemeiat un numr mare de orae si totodat a contn buit la creterea atraciei intelectuale a
Alexandriei 3 Ptolemeu al III lea Evergetul (247-222 Hr) fiul celui dinainte, a fcut o campanie n Asia ajungnd pn la Babilonia, de unde a adus o prad bogat de aici porecla sa Evergetul
(,Binefctor') Flotele sale au strbtut Marea Roie pe rmurile afn cane ale creia el a plasat terenuri de v ntoare A dobndit o mare celebritate si ca protector al literelor, artelor si tiinelor Dup
moartea lui Egiptul ptolemeic a n ceput s decad 4 Ptolemeu al IV lea Filopator (222-205 Hr ) s a evideniat pnn crimele si dezmurile lui si a lsat gu vernarea pe seama ministrului su Sosibios
Totui a repurtat asupra lui Antiohos* al III lea o victorie la Rafia (anul 217), pnn care a recptat Palestina, care i fusese rpit de ctre Seleucid A protejat si el literele ndeosebi pe Anstarh* din Samos - 5
Ptolemeu al V lea Epifane (205-181 Hr ) avea cinci am cnd a murit tatl su Regn Macedoniei si ai Siriei i rpeau provincule, pn ce romanii au intervenit n favoarea sa La nceput el a avut o domnie
foarte chibzuit, gratie ministrului su Anstodem, pe care apoi l a silit ns s se otrveasc El nsui a murit asasinat De atunci Egiptul a trit n orbita Romei, pn ce, n anul 30 Hr , Augustus l a prefcut
ntr o provincie
LARNAX, nume generic pentru diferite tipuri de lzi
Se folosea denumirea de larnax pentru lzile fcute din lemn, menite s conin provizii, dar mai ales pentru urnele fune rare n care era pstrat cenua celor mei nerati Aceste urne erau de obicei din lut ars
din acelai material erau confecionate si sicriele pentru nhumare, dei acestea erau mai des din lemn sau din piatr Nu mele de larnax s a mai dat si arcei, adic vasului pe care s a refugiat Deucalion cnd
Zeus a tnmis potopul asupra Tesahei de asemenea se ddea acest nume si la zilor n care erau expui copiii
LEGI - NOMOS

LEGISLATORI. La nceputul epocii arhaice, legile erau retre*, cu alte cuvinte cutume care reglementau raporturile dintre indivizi, n realitate, domnea dreptul familial din genos*, iar hotrrea regelui
acestui genos avea putere de lege Curnd grecii au simit nevoia de a transpune n scris aceste legi si de a le modifica n aa fel nct s tin seama de drepturile fie crei persoane, stabilind astfel o lege
(nomos*) creia trebuia s i se conformeze toat lumea Necesitatea n care s au aflat coloniile din Italia a determinat aceste regiuni s fie iniiatoarele unor legi noi n general, comunitile au desemnat
oameni reputai pentru nelepciunea lor, spre a stabili un cod care s reglementeze pentru viitor raporturile dintre ceteni Primul dintre aceti legislatori a fost Zeleucos* din Locra n secolul al VII lea Hr
Harondas* a dat legi la Catana, iar Pitagora* n a fost strin de instituirea de legi la Crotona
171 LENEENE

n Asia Mic aisimnetn aveau puteri legislative si prim lor datorie era s imp.irt i echitabil ceea ce revenea fiecruia LaAkni tesmotetn aveau sarcina s p ista/e legile, dar si s le elaboreze si s le pre/inU,
poporului spre aprobare Totui legislaia democratica ateni m a tost opera a trei oameni care aparineau aristocraiei Dracon* Solon* si Chstuie* Legile foarte speciale care au constituit singularitatea si
puterea Spartei au fost atribuite unui legis lator mitic, Licurg*, dei se p ire c ele au fost n mare parte opera lui Chilon*
LENEENE, sarbaton consacrate lin Diomsos
Aceste srbtori aveau loc n luna Gamehon (ianuarie) la sfritul Dionisnlor* cmpeneti Fra srbtoarea tescuitonlor, o srbtoare urban, deoarece se desfura la Atena* n mare parte n templul lui
Diomsos numit Leneon" Paralel cu falo fornle (procesiuni n care era transportat un imens falus sacru) erau prezentai diti rambi*, cntai si dansai de vreo cincizeci de persoane, mpreun cu muzicani
Arhontele* rege organiza ntreaga srb toare si avea sarcina s furnizeze actorii pentru reprezentaiile de comedie*, apoi, mai trziu, si de tragedie*,care ddeau mai ales strlucire acestor srbtori si
necesitau prezenta unor actori* renumii Statul pl tea locurile de la teatru*, pentru ca toat lumea s poat asista la reprezentaii
LEOHARES (Leochares), sculptor (Atena mijlocul secolului al IV lea Hr) Contemporan cu Scopas*, Briaxis* si Timoteu*, Leohares a luat parte mpreun cu ei la ornamentarea Mausoleului din
Halicarnas si a lucrat la partea apusean a edificiului Anticii cunoteau ca opere ale lui un vultur care l rpea pe Ganimede,
172
sculptur foarte admirat, precum si un Zeus tunnd un Apolo cu diadem, un Autolicus (copil nvingtor la pancrace) El a sculptat si foarte frumoase statui cns clefantine* ale lui Filip*, Alexandru*,
Amintas si Olimpia mama cuceritorului
LEONIDA (Leonidas) rege al Spartei (Sparta' - Termopile 480 Hr )
Era din familia Agizilor* si i a urmat la tron lui Cleomene* n anul 491 Cnd perii au ptruns n Grecia un consiliu reunit la Connt* a hotrt s trimit 5 000 de oameni (dintre care 800 de spartani) sub
conducerea lui Leonida pentru a apra defileul Termopilelor*, la poalele muntelui Oeta Ateptnd ntriri, Leonida a izbutit sa i opreasc pe peri, dar un malian, Efialte, i a trdat pe greci artnd perilor un
drum numit Anopoea, si astfel dusma nul a putut s i atace pe la spate Aflnd acest lucru Leonidi a lsat s plece acas cea mai mare parte a armatei, pstrnd cu sine doar pe spartani cu ilotu lor, pe tespi eni
si pe tebani Ei au luptat vitejete, dar au fost mcelrii cu toii Persn pierduser ns 20 000 de oameni n cinstea lui I eonida au fost instituite srbtorile nu mite Leonidee
LESBOS, iruul din Marea E^ee pe coastele Eohdei
Aceast insul are dou golfuri adnci, constituind locuri excelente pentru anco rare Dei muntoas, insula posed sesun fertile, iar bogiile sale constau din vn, mslini, lemn pentru construcii si pescrii
de stridii Populat de ctre pelasgi, potn vit tradiiei greceti, ea este cu siguran acea Laaspa din inscripiile hitite Se pare c ea a purtat si numele de Isa, nainte ca eolienn* s-o ocupe n epoca miceman,
sub conducerea lui Graus Ea a devenit metropola Eolidei si n a avut nimic de
suferit din cauza invaziei donene Eolienn au ntemeiat acolo un hexapolis federaie a celor sase ceti mai importante (Mitilene, Metimne Eresos Pirha, Antisa si Ansbe) care a devenit un pentapohs atunci
cnd Ansbe a fost distrus de ctre mitilenieni Pitacos* i a dat legile Perii au ocupat insula la sfritul secolului al VI lea Hr E i s a rsculat mpreun cu cetile Ionici i fost din nou supus de ctre Darius
apoi elibcnta de ctre atenicni, care au inte grat o n Liga de la Delos Rsculndu se in anul 428 Hr insula a fost aspru pe dcpsit de ctre ateniem, care au stabilit acolo cleruhli* Spartanii au cucerit o n
anul 405 Hr si ea a devenit independenta dup pacea lui Antalcidas* Supus lui Alexandru*, insula a fost n cele din urma alipit de ctre romani proviniei Asia La Lesbos s a de/voltat lirismul coliaii pnn
poe tesa Safo si contemporanul acesteia, Alceu (sfritul secolului al VII lea Hr)
LEUCTRA, aratei din Beo\ia ntre Plateea* si Tespia n luna iulie a anului 371 Hr , teba nu comandai de ctre Epaminonda* si Pelopida* au pus aici pe fug armata spartan Datorit acestei victoni, repurtat gratie unei noi strategii inventat de ctre
Epaminonda, Sparta* a avut de deplns moartea regelui ei, Cleombrotos, si a 400 de homoioi* Dar aceast btlie a avut urmri si mai grave pentru pruna dat au fost vzui spartanii dnd napoi si implo
rnd un armistiiu, n timp ce toi aliaii lor i au prsit Dmtr o singur lovitur, Sparta si a pierdut hegemonia asupra Greciei n schimb, aceast singur victorie a fcut din Teba* puterea dominant n
Grecia
LICEUL, gimnaziu" n afara zidurilor Atenei' n apropierea templului lui Apolo Ucianul
Rul Ihsos care strbtea gimnaziul, i avea izvorul chiar n susul lui iar alturi se afla fntna Eridan Liceul era mpodo bit cu porticc Aici Anstotel* venea s si predea nvtura de aceea doctrina sa a
cptat numele de Liceu

LICURG (Lykurgos) legislator dm Spna"


Personalitatea c i si opera ce i se atn bine si chiar si existenta sa sunt foarte controversate Unu vd n el un om care a existat si care a dat o parte din legile Spartei sau cruia i s a atribuit paternita tea lor Alii
cred c a fost un preot Muli pun la ndoial existenta lui si l socotesc un erou sau o zeit ie Ceea ce pare sigur este c dac a avut o existent real, Licurg n a putut s fie creatorul unei cons titutn care de
utfel n a fost aplicat dect la cteva ve icuri dup moartea lui Cu siguran c itunci cnd dup cteva so vieli, reformatorii la ndemnul eforului* Chilon* la nceputul secolului al VI lea Hr au impus
Spartei noua sa constitu ie*, ei au pus o sub numele lui Licurg, dup ce mai nti o atnbuiser primilor doi regi ai Spartei si lui Apolo De altfel, potnv it legendei, Licurg s a dus la oracolul lui Apolo de la
Delfi*, s obin aprobarea pentru reforma sa Astfel, aa cum spune tradiia cea mai bine stabilit, el a trit n secolul al IX lea Hr Aparinea ramurii regale a Proclizilor si era fiul lui Pntanis, sau mai
curnd al lui Eunomus, care a avut un fiu, pe Polidect, de la o prim soie, si pe Licurg din a doua sa cstorie, cu Dianasa Polidect a fost rege si, dup ce a murit, soia sa, care era nsrcinat, i-a UCURQ
propus lui Licurg s ucid copilul, pentru ca el s devin rege Este vdit c aici legenda vrea s evidenieze virtutea lui Licurg acesta s a prefcut c accept propunerea, pentru ca regina s nu omoare
copilul si, ndat dup naterea acestuia, el l a prezentat adunm ca s l declare rege, el nsui multumindu se s si asume regenta Pentru ca totui s nu fie acuzat ta a vrut s l omoare pe tnrul rege a plecat
la Creta*, unde l a ntlnit pe Taletas din Cortina si a studiat legile lui Minos cu acest poet legislator De aici a plecat, firete, n Egipt (la fel ca si Solon*, Pitagora*, Platon* ), apoi a mers n lonia, unde a
descoperit poeziile lui Homer* si le a adus la cunotina grecilor Rentors n patria sa, unde l a adus si pe Taletas, el si a gsit concetenii prad discordiei, acetia i cereau s le acorde legi A mers s
consulte n mai multe rnduri oracolul de la Delfi* si n cele din urm, dup ce oracolul l a asigurat c el va stabili la Sparta cel mai bun guvernmnt, a dat cetii noua sa constituie pe care o mpru mutase
n parte din tabelele lui Minos' Sub pretextul c pleac s consulte ora colul, a pus pe spartani s jure c vor pstra legile sale pn ce se v a ntoarce si, dup ce oracolul i a confirmat perfeciunea acestor
legi, s a omort prin nfometare Spartanii i au dedicat un cult
LICURG (Lykurgos), orator (Atena aprox 3V6 - 323 Hr )
Discipol al lui Platon* si elev al lui Isocrate*, a luat parte activ la guvernare Adversar al macedonenilor Licurg i se altura lui Demostene*, dar era mai mode rt dect acesta Virtutea, cinstea si dibcia sa i
au atras stima concetenilor si chiar si a adversarilor si, n aa msur nct, atunci cnd Alexandru* cel Mare supunea
174

Asia, regentul Antipatros* l-a lsat s guverneze Atena El avea titlul de trezorier al venitului public (tamias es komes pro-sodou), un fel de supramtendent a fman telor, care i a permis s umple tezaurul, s
reconstruiasc flota si s elaboreze un vast program de construcii Pe de alt parte, el a reorganizat tineretul, a oficializat msti tutia efebiei* si s a nfiat ca un cenzor priceput al moravurilor

LIGILE DE LA DELOS. Adesea isto nea dau acest nume sau pe cel de confe deratn de la Delos* (sau de la Atena*) celor doua , imperii ateniene Aceste doua legi (una a existat n secolul al V lea Hr , iar
cealalt dateaz din se colul al IV lea Hr) au fost nite simahn* dar n parte ele s au confundat cu o amfic tionie* mai veche Despre aceasta se cu nost puine lucruri Delos era un centru religios foarte vechi
n care lonienn* ve neau s celebreze n comun cultul lui Apolo n fiecare an se desfura aici o srbtoare a zeului, iar n primvara fiec rui al treilea an a\*eau loc olimpiade, numite Delia, la care cetile
loniene tnrni teau teon*, teorii Atenei purtau numele de dehasti si erau alei probabil din acelai genos* Erau dui la Delos chiar cu vasul lui Tezeu, se pare ntreinut cu grij nc din aceast epoc, si care
se numea Dehos" (sau triera dehan) Atenienn organizau aceste srbtori, iar templul si tezaurul lui erau administrate de un con silui din cinci amfictiom ateniem Aceast amfictiome a avut soarta simahiei
care a dublat-o si, n cele din urm, a absorbit o Dup nfrngerea perilor la Salamina* si la Plateea*, atenienn au preluat sarcina rzboiului contra perilor Anstide* i a reunit pe lonieni ntr o simahie care s
a
constituit la Bizan n anul 478 Hr Ea a unit nti cetile direct ameninate de ctre peri Cicladele loniene, Eubeea*, Chios, Samos, Lesbos*, apoi s a extins la Rodos si la cetile Propontidei si ale
Halcidicu Delos era centrul ligii si fiecare cetate avea drepturi egale Cimon* a consolidat sima hia si a mrit o cu districtele din Tracia si din Cana
Dar adeseori cetile n au fost n stare s furnizeze vase si au preferat s se ehbe reze de serviciul militar prin vrsarea unui tribut* (phoro) anual, pe care Anstide l a fixat la 400 de talanii si l a repartizat
ntre membrii ligii potrivit cu resursele lor Acetia au devenit aliai supui (hyper kooi), cteva ceti, precum Naxos,Tasos, au continuat s furnizeze contingente mih tare sau triere echipate si au fost consi
derate ca aliai autonomi Penele* a conferit ligii un aspect nou si n curnd nu s au mai putut vedea ntr ns dect supui ai imperiului atenian n anul 451 Hr ,el a dizolvat adunarea federal de la Delos si a
adus la Atena tezaurul federal, care s a confundat curnd cu tezaurul Atenei Au fost trimise n ceti garnizoane ateniene si au fost instalate acolo cleruhu* Acestor msuri h s-a rspuns prin revolte de-a
lungul istoriei ligii si care au fost adesea reprimate cu severitate n anul 446 re volta Megarei* si a Eubeei*, n anul 440, revolta din Samos, n 428/427, rscoala de la Mitilene La apogeul imperiului su,
Atena domina peste 250 de orae, mprite n cinci districte insulele lonia, Cama, Helespont, Tracia Jurisdicia aparinea atenienilor, iar heliastn judecau procesele* supuilor Tributurile erau pltite cu
ocazia Marilor Diomsu*,n minile elenotamlor*
Aceast prim lig a fost dizolvat dup btlia de la Aegos-Potamos* (anul 405 Hr) ntruct spartanii au nemulumit
pe muli n urma victoriilor lor, Atena a trimis n anul 378 Hr ambasadori n oraele care i erau favorabile, ca urmare a campaniilor lui Conon si a sondajelor diplomatice ale lui Trasibul* n Propontida n
anul 377 Hr a fost ncheiat o con ventie cu Chios si la ea au aderat ulterior Mitilene, Metimne, Rodos, Halcis, Teba* si Bizan Fiecare ora avea voturile sale si reprezentanii si n adunarea general, dar
Atena exercita o hegemonie militar, astfel nct ea a restabilit tributul si ambiia ei a renscut Rzboiul zis social", n care Atena s a izbit de aliaii ei n anul 357 Hr , a pus capt n fapt acestei a doua ligi,
tare a fost ns dizolvat oficial dup Cheroneea (338 Hr) (Pentru urmtoarele ligi a se vedea pentru Liga lacedemoman -> SlMA HIE, pentru Liga de la Corint - CORINT si PANELENISM, pentru Liga
etolian -> ETOLIA, pentru Liga aheean -> AHEEA-N, pentru Liga beotian -> BEOIA)
LISANDRU (Lysandros), general spar tan (m 395 Hr )
Nu se cunoate cu certitudine originea sa Este probabil c si a datorat rangul nalt valoni sale personale Numit coman dant al flotelor spartane n anul 407, el a mers la Efes si dup aceea la Sardes, unde a
izbutit s si atrag bunvoina lui Cirus cel Tnr n anul 405 a repurtat asupra atenienilor victoria hotrtoare de la Aegos Potamos*, tare a pus capt rzbo iiilui peloponesiac* Profitnd de victoria sa, el a
cucerit Atena*, mpreun cu regele Agis*, a dat foc vaselor Atenei si a distrus, n sunete de flaut, Zidunle Lungi Lisandru a rsturnat democraia* si a instalat la Atena guvernmntul Celor treizeci (->
CONSILIU) Apoi a cucent Samosul si i-a alungat pe ateniem din Melos si din Sicion Lisandru s-a mbogit n aa msur din
175 prada luat n toate victoriile sale, nct a devenit suspect pentru spartani mai ales din pricina luxului su El l a nsoit pe Agesilas n expediiile din Asia mpotriva perilor dar s a ntors repede la Sparta
nainte de revenirea lui Agesilas, si a ncercat sa obin o reform a constituiei el voia ca accederea la tron sa nu mai fie ereditara ci electiv Insa nainte de a ntreprinde aceste reforme, a fost trimis in
Beotia dup ce a cucerit oraele Orhomenos si Lehadia si cnd era pe cale sa ijun^ la Pausamas* n locida a fost ucis sub ridurile oraului Haliaite
LISIAS (Lysias) orator atu (Siracuza 4-^8 -Atena 378 i Hr )
Fiu al lui Cefalos, cetean din Siracuza care se stabilise la Atena* puin timp dup naterea fiului sau Lisias avea vreo 15 ani cnd s a alturat coloniei pe care Penele* a trimis o pentru a popula noua
aezare ntemeiata la Turioi, n Grecia Mare* A rmas acolo pn n epoca expediiei ate-niemlor in Siulia", astfel nct avea 47 de ani cnd s a napoiat la Atena Aruncat n temni cnd s a instaurat domina
celor 30 de tirani el a izbutit s fug si i s a alturat lui Trasibuf, mpreun cu care s a ntors victorios n Atena Dac este s l credem pe Plutarh, Lisias ar fi sens 425 de discursuri, dar aceasta cifr trebuie
redus la circa 230, dintre care ne au rmas numai 34
LISIMAH (Lysimah), general al lui Alexandru" >i rege n Tracta (Pella aprox 360 - Curopedion Frigia 281 Hr)
Paznic de corp al lui Alexandru, Lisimah a cptat, dup moartea acestuia, guvernarea Tracici, creia el i a adugat Propontida n anul 306, a luat titlul de rege si s a aliat cu ceilali diadohi* mpo tnva lui
Antigonos* Ciclops si a fiului
176
acestuia, Demetrios* Poliorcete Lisimah a luat parte la btlia de la Ipsos contra acestora (n anul 301) si a pus mna pe partea apusean a Asiei Mici unde a restabilit o lig loman sub suzeranitatea sa A
ntemeiat Lisimahia pe Helespont si Niceea a restaurat Smirna, Efesul si Ilionul A dat gre ntr un rzboi contra geilor apoi s a aliat cu Ptolemeu* (a crui fiic Arsinoe devenise soia sa), cu Seleucos* si cu
Pirus* pentru a lupta mpotriva lui Demetrios, pe care l a nvins n Tesaha si n Macedonia L a alungat din Macedonia pe Pirus, care o ocupase timp de cteva luni si a rmas stpn aici (n inul 286) A fost
ucis ntr o btlie purtat mpotriva Iui Seleucos n esul Curopedion din Pngia (august 281) Apoi regatul su s a destram it
LISIP (Lysippos) sculptor (Sicttm apnn 3W f Hr )
Totdeauna s a spus c Lisip n a fost elevul nimnui, doar al naturii Stilul su, foarte personal, a tins totui s idealizeze formele omeneti, dndu le mai mult gra ie si delicatee el a fcut corpurile mai
uoare, insistnd asupra armoniei simetri ilor, alungind pulpele, subtnnd capul Pre lucra cu grija prul de pe capul personajelor N a lucrat dect n bronz si a fost foarte fecund, fund autorul a aproape l 500
statui, dintre care chiar si una singur ar fi fost de ajuns pentru a i asigura gloria Fund sin gurul sculptor n bronz pe care Alexandru* cel Mare l a autorizat s l reprezinte, el d realizat mai multe statui
rmase celebre, dintre care un Alexandru purttor de lance, a modelat o statuie a lui Hefestion, tovar al regelui Macedoniei, si statui ale soldailor macedoneni care luptaser la Grame A mai fcut si statui
gigantice ale lui Zeus,
LITERATURA

ale lui Hercule n diferite atitudini,ntre altele un Hercule n repaus, care ar putea fi recunoscut n Hercule Farnese Dar opera sa cea mai cunoscut este cu siguran Apoxyomene, atletul care se freac cu
stlengis (rzuitor pentru a ndeprta uleiul si praful de pe membre dup exerciiu, cunoscut de ctre latini sub denumirea de stngiP ) O copie aproape fidel a acestei statui este pstrat la Vatican
LITERATUR. Domeniu imens, literatura greac a explorat toate genurile ba chiar le a creat pe cele mai multe dintre ele Ea a nceput, fulgertor, prin cele dou mari epopei atribuite lui Homer*, Iliacla si
Odiseea, poeme care au devenit Bibliile grecilor La nceput, forma poetic a slujit la exprimarea sentimentelor si ideilor Fie si numele poeilor greci alctuiesc o list impresionant Trebuie sa ne mulumim
s i amintim doar pe cei mai mari, ale cror opere au ajuns pn la noi, Hesiod (secolul al VIII lea) poet vizionar si ro bust n Teogoma, a creat si poezia didac tic, cu descrierea grandioas a vieii ranilor
din epoca sa, n Munci v zile n epoca arhaic, Mimnerme, Teogms, Solon*, Tirteu au ilustrat poezia elegiac, Hiponax, Arhiloh si Samomde din Amorgos au fost maestru poeziei iambice, Alceu, Safo si
Anacreon au fost cntreii poeziei de dragoste Lirismul coral a avut ca maetri n epoca clasic pe Simonide, Bahihde si mai ales pe Pmdar (Teba, aprox 521 -aprox 441), care a cntat n ode de un lirism
incomparabil slava nvingtorilor de la marile jocuri* De la ali poei din secolele al V-lea si al IV-lea nu ne au rmas mai mult dect nume si fragmente Abia n epoca elenistic* a renscut o poezie sub
diferite forme idil, pantomi m, elegie, epigram, epopee, imn, poezie
didactic, genuri ilustrate de ctre siracu zanul Teocnt (prima jumtate a secolului al III lea), Leomda din Tarent, Bion, Moshos, Herondas din Alexandria, Meleagru, Hermesianax, Alexandru din Etoha
Apolomos din Rodos, Cahmah, Artos, Nicandni, fr a uita acele poeme obscure care au marcat decadenta poeziei si al cror model este Casandra lui Licofron
Alte invenii greceti care au cunoscut o posteritate strlucit au fost teatrul*, cu tragedia* si comedia*, filosofia*, arta ora tonei provenit direct din instituia demo cratiei* n acest domeniu s au evideniat
mai ales oratorii atici Antifon (aprox 480-411), cel mai vechi dintre oratori, de la care ne au rmas numai discursuri referitoare la procese de omucidere, Andocide (440- 9), unul dintre cei mai mici printre
,cei zece oratori atici' , Lisias (aprox 440-380), originar din Siracuza, Iseu (pnma jumtate a secolului al IV lea), originar poate din Halcis, aceti trei din urm ilustrnd genul de discurs judiciar, Isocrate*,
maestru al discursului de ceremonie, Demostene*, oratorul cel mai mare si adversarul su Eschine*, Licurg* si Hipende* Oratorii din epocile urmtoare nu au mai fost dect nite retori, ale cror discursuri
sunt de multe ori scrise ntr o limb frumoas Dion Hnsostomul contemporan al renas tern atice de la nceputul secolului al II lea d Hr , este cel mai de seam reprezentant al acestei renateri
Mai pot fi semnalate genun particulare fabula, ilustrat de ctre Esop, despre care nu posedm dect legende si care se pare c a trit n secolul al VII lea, dialogul, adesea satiric, aa cum l a ilustrat ndeo
sebi Lucian, n secolul al II-lea d Hr , scrisoarea, cu formele cele mai variate, ncepnd cu scrisorile atribuite unor filosofi precum Platon* pn la scrisorile
177 UTURGII

imaginare, istorioare care evoc adeseori moravuri si morala epocii, bogate n anecdote, precum cele ale lui Alcifron, care a trit cu siguran la sfritul secolului al II lea, romanul, cel mai vechi pe care l
mai putem citi este Mgarul lui Lucian (dac exceptm Cyropedia lui Xenofon*), tratatul didactic (Tratatul despre sublim Retorica lui Anstotel*), tratatul cu caracter psihologic (Teofrast) sau moral
(precum cele ale lui Plutarh) etc Mai putem clasa n genul dialogului (fr a uita dialogul platonician) opere cu caracter filosofic sau didactic dezvoltate sub forma de dialog n cursul unui banchet n afar de
Platon si de Xenofon, Plutarh si a ncercat si el pu tenie n acest gen, ilustrat de altfel si de ctre Ateneu din Alexandria*, al crui Bamhet al sofitilor, min inepuizabil de anecdote, adevrat bibliotec,
dateaz din jurul anului 230 d Hr -> ISTORIE
LITURGII, servicii publice impuse cetenilor celor mai avui
Acest termen se referea la organizarea pe cheltuiala proprie a unor manifestri ale vieii publice Erau obligai la aceasta mete cu* bogai Liturgnle existau n majoritatea cetilor greceti, mai ales n cele n
care se organizau jocuri, concursuri (-> AGON) sau srbtori* mari Totui, cele mai bine cunoscute sunt cele care au fost la Atena* Ele se mprteau n liturgn ordinare si extraordinare Primele aveau loc
regulat, n fiecare an, cele extraordinare erau sta bihte numai n timp de rzboi acestea erau eisfora* (si proeisfora) si tnerarhia Aceas ta din urm era rezervat pentru penta-cosiomedimnu* Statul le furniza
coca vasului si armtura lui, iar ulterior erau pltite echipajele, cu obligaia ca tnerahul, care lua n acel an comanda vasului s-1
178

pun la ap si s l ntrein sau s l repare n urma rzboiului peloponesiac* au putut sa fie doi care s asigure ndeplinirea sarcinii dup aceea mai muli ceteni, care ns nu mai luau comanda trierei
Liturgnle ordinare erau foarte nume roase si aveau o important variabil Cea mai important era horegia* Gimnasiarhia consta n organizarea de alergri cu torte, care aveau loc cu ocazia unor srbtori
fiecare trib i nfia propriul su gimna /iarh, care recruta si antrena pe alergtori si i echipa, ceea ce era foarte costisitor Hestiasis consta n a asigura cheltuielile mesei publice care avea loc n deme* cu
ocazia Dionisnlor*, Panteneelor* si Tesmofonilor* Arhitona consta n plata unei pri din cheltuielile unei teoni* trimise de ctre stat la solemnitile din strintate Arhefona avea cu siguran sarcina ntre
tinerii celor patru fete tinere alese din familiile cele mai ilustre ca s mearg n templul Atenei Pohas spre a ese un peplos* pentru zei, peplos care trebuia s i fie oferit n timpul unei srbtori din luna
Schirofonon n felul acesta, n cursul unui an erau peste 60 de liturgn ordinare Diferite bunuri erau scutite de hturgn cele ale epiclerelor*, ale orfanilor, ale infirmilor ale cleruhilor* abseni din Atena etc Ca
urmare a onorurilor si a prestigiului pe care le aduceau liturgule, cei bogai accep tu cu plcere, chiar cu ostentaie, aceste sarcini
Totui procedura de antidosis (per mutaie") ddea omului putina s scape de o liturgic Ceteanul desemnat putea alege pe un altul, pe care l credea mai favorizat, si s-1 someze s preia sarcina liturgici
Avea loc un proces, erau evaluate bunurile reciproce si se inea seama si de numrul hturgulor asumate deja Dac solicitantul pierdea procesul, trebuia s asigure
LOGOGRAF

liturgia dac l ctiga, cellalt primea sarcina sau cerea schimbarea averii sale cu cea a solicitantului, care nu putea refuza acest lucru
LOGISTI, magistrai avnd sarcina sa primeasc socotelile magistrailor care ieeau dinjunctte i sa controleze finanele* Logistn formau la Atena un colegiu de zece membri, asistai de zece asesori
(sinegon*) Eutinn, si ei n numr de zece, aveau sarcina calculelor preliminare si poate c ei supuneau logistilor dosarele Cnd i ncheiau munca de la posturile lor, magistraii se prezentau n fata logis
tilor, care se ntruneau timp de trei zile sub statuile eponimilor* triburilor* lor Dac un magistrat era dovedit c a deturnat fonduri, el era deferit helieei*, care fixa mrimea sumei deturnate, el trebuia s o
restituie nzecit Eutinn, care se ntruneau
n acelai timp, aveau obligaia s pnmeas c plngerile cetenilor contra magistra tilor care i ncheiau misiunea Logisti existau la Delos*, la Efes, Eretna, Tenos ei corespundeau kaptotilor din Beotia*,
smegonlor din Isos (n Asia Mic), exe tastilor din Cnidos, Chios, Smirna si Halicarnas
LOGOGRAF, jurist profesionist care compunea discursuri atunci cnd o per soan implicat ntr un proces nu era n stare s se apere singur dup obicei
Logograful scria deci discursul innd seama de psihologia clientului, care recita pe de rost sau citea textul Meseria de logograf era pltit destul de bine dar puin onorabil Cu toate acestea, nevoia i a silit

pe unu oratori ca Demostene*, Isocrate* sau Lisias* s practice la nceput meseria de logograf

MACEDONIA, regiune de nord a Greciei, nvecinat cu Tracia cu Paeoma cu lima tu Epmd >; cu Te\aha
Macedonia avea deschidere spre Marea Egee Ea era udat de Strimon, de Axios si de Haliacmon O mare parte a Macedoniei era acoperit de muni printre care mun tele cel mai nalt din Grecia, Olimpiii,
care o desprea de Tesaha Macedonia mai a\ea sesun, uneori mltinoase, unde se practica creterea vitelor mai ales a cailor, iar un alt izvor al bogiei ei erau pdurile Cele dou mari regiuni ale sale erau
Piena, valea Heliacmonulm si Ematia, valea rului Axios , Ematia' ar fi fost numele su primitiv, apoi ea a fost numit Macedonia", dup numele unei cpetenii ematiene, Vacedon, care ar fi trit prin
secolul al XIV lea Hr
inutul a fost ocupat nc de la nceputul neoliticului (mileniul al VII lea) de o populaie a crei cultur era legat de aceea a regiunilor de la sudul Dunrii Vreme de secole ea a trit n afara oricrui contact
cu lumea egeean, totui se pare c ciulizatia sa a constituit atunci un ansamblu, mpreun cu culturile contemporane din Tracia si din Tesalia Tradiia
180

lui Macedon ne pstreaz, poate, amintirea primelor contacte ale inutului cu -mice menii Cu siguran c cetele donene tre cuser prin Macedonia pentru a cobor spre sud, prezentei lor li se datoreaz tra
ditia potrivit creia regatul Macedoniei ar fi fost ntemeiat de ctre Heraclizi, venii din Argos*, fie Perdicas, fiul lui Temenos, fie Caranos, care ar fi fcut din Edesa capitala noului su regat, n anul 796
Hr Dei problema a fost discutat cu pasiune nu este nici o ndoial c macedonenii au aparinut familiei elemce
Se cunosc puine lucruri din perioada arhaic, doar c regn heraclizi au cucerit Piena si s au instalat la Aigi, de unde au supus Migdoma Monarhia* era ereditar, dar nu existau legi de succesiune, iar nobilimea rzboinic a exercitat nencetat presiunea sa asupra acestui regat cu carac ter feudal si arhaic Cronologistn antici ne au lsat lista regilor Macedoniei, despre care de multe ori nu tim dect numele
lor, pn la Alexandru I,care a domnit n tim pul rzboaielor Medice* (aprox n anul 500 Hr) Vecini di regilor Persiei, macedonenii le-au dat ascultare mpotriva voinei lor, ehberndu-se de sub tutela lor
MANTINEEA

atunci cnd au putut s o fac Arhelos, care i a urmat la tron lui Perdicas al II lea n anul 429 Hr , a fost primul mare suve ran El si a mutat capitala la Pella a con struit drumuri, a btut moneda* a primit la
curtea sa poei si artiti precum Eunpide* si Zeuxis si s a aliat cu Atena* A fost aa sinat (n anul 399 Hr 7) si domniei sale fericite i a urmat o perioada de anarhie n anul 396 a fost aezat pe tron Amintas al
III lea, cu ajutorul Spartei* Fiul sau Alexandrii al II lea care i a urmat n 370, a murit in anul urmtor Dup i interregnul lui Ptolemeu Alorit, Perdicas al III lea a ncercat sa restabileasc ordinea n anul 366
Hr , dar a murit dup apte ani ntr o lupi mpotriva ihnlor Macedonia era pe cale s se dezmembreze cnd Pihp ti II lea i a redresat soarta iar fiul sau Alexandru* al III lea cel Mare, a ridicat numele m ice
donenilor la cea mai mare nlime
Dup moartea lui Alexandru, Fihp Arhideu, fratele su vitreg si Alexandru Aigus fiul pe care Alexandru l avusese de la Roxana, au fost proclamai regi de ctre armata macedonean Aigus a avut drept
tutori pe Perdicas* Antipatros* Pohsperhon* (care a lsat o pe Olimpia, mama lui Alexandrii cel Mare s l ucid pe Arhideu si pe partizanii lui, n anul 317 Hr) iar n cele din urma pe Casandru*, care s a
fcut stpnul Macedoniei si i a omort pe Aigus si pe mama sa (n anul 311), apoi s a proclamat rege (n anul 306 Hr) Dup moartea lui Casandru, fiul su Filip al IV lea a domnit cteva luni (n anul 296),
apoi au urmat Demetnos* Poliorcete, Pirus*, Lisimah*, Seleucos* Nicator Ptolemeu Ceraunos, care era fiul lui Ptolemeu Soter (-> LAGIZI) Acesta din urm a pus mna pe tron n anul 281, dar a fost ucis de
ctre celui care au invadat Grecia n anul 279 Hr
Antigonos* Gonatas, dup ce i disputase lui Pi rus tronul Macedoniei, si a instalat acolo definitiv familia ncepnd din anul 273 Hr Urmaii si Demetnos al II lea (242-232) Antigonos* Doson (232-221)
Filipal V lea (221-178) au a\ut de luptat cu simahnle* greceti (aheean etoliana) n pofida strdaniei lui Filip al V lea pentru i domina Grecia dumnia cu romanii i a fost fit tl FI se iliase cu cartagme/n si
i trimisese un contingent lui Hanibal Dup victoria de la 7ama (anul 202 Hr ) romanii i au declarat rzboi El a rezistat legiunilor lui Sulpicius si ale lui Villius dar Flamimus l a nvins la Cmoscef iles (n
inul 197 Hr ), i a Iu it Hota si cuceririle nemaihsndu i dect Micedoma Al doi lea fiu al sau, Perseu i a urmat la tron n anul 179, dup ce i ndemnase tatl sa l ucid pe fratele sau mai mare Demetnos
protejat de ctre romani si s a oregtit de ndat pentru rzboi mpotriva lui au fost trimii consulii Licimus si Hostilius, pe care el i a respins Paulii s Emilius l a btut pe Pidna (in anul 168 Hr) Perseu s a
relugiat la Samotrace apoi s a predat si a murit la Alba Romanii au mprit Macedonia in patrii provincii si i au impus un tribut In anul 152 Hr , un aventurier din Adramition, Androniscos s a nfiat ca
fiu al lui Perseu si a fost proclamat rege al Macedoniei Susinut de traci si de mace donem.ell a btut pe Juventius Fhalna apoi a fost nvins de Caecilius Metellus de Pidna si a fost omort n anul 147 Hr
De atunci Macedonia a rmas definitiv o provincie roman
MANTINEEA, ora, din Arcadia rsritean pe Or/i s
Punct strategic, Mantmeea era situat ntr un es si stpnea accesul spre Orho menos si spre Tegea ntemeiat de ctre
181 MARATON

argiem dup rzboaiele medice*, ea era alctuit din uniunea a cinci denie* Cetate democratic, Mantineea a intrat de multe ori n conflict cu Sparta* si a fost teatrul multor btlii n anul 418 Hr , spartanii
i au nv ins aici pe atenieni si pe argiem n anul 385 ei au distrus oraul, care a fost re construit dup 14 am Ulterior, Mantineea a avut un rol important n ntemeierea Megalopolisulm, care a fost construit
dup sfaturile unui mantinean Cea mai vestit btlie de aici a fost aceea care a avut loc in anul 362 Hr si n care soldaii spartani au fost nvini de ctre tebam, care si au pierdut cu acest prilej generalul,
pe Epammondd
MARATON, ora* u clema" a Aticii' la mica distanta de mare la nord de Rnlesos
nainte de smoecism* Maraton forma, mpreuna cu Fricorintos, cu Probalmtos si cu Ocnoe tetrapolea lonian Pe esul su mltinos atenienu au btut armata per sana a lui Darius > (RZBOAIELE
MEDICE)
In fata ameninm de invazie a perilor, atenienu i au chemat n ajutor pe spartani, care ns srbtorind atunci Carneia*, si au amnat plecarea Miltiade a electrizat ener gnle si a obinut ta cei nou strategi
numii o dat cu el sa i cedeze comanda, care era rennoit n fiecare zi El a ateptat propria sa zi de comand (13 septembrie 490) pen tru a lansa asupra perilor pe hoplitu greci, perii au fost n definitiv
nfrni si aruncai n mare Ei au ncercat atunci s surprind Atena, lipsit de aprtori, dar era prea trziu cci nvingtorii se ntorseser, n fug, la cetatea lor Flota barbar si a ridicat pnzele, umilit
pentru prima dat
MARINA. A avut un rol important pen tru popoarele care triau n contact permanent cu marea, de care depindea n parte
182

prosperitatea lor Necesitile comerului* au dezvoltat flote negustoreti, iar marina de rzboi a fost creat att pentru a apra cile comerciale, ct si pentru ntrepnn denie de piraterie sau pentru transportul
rzboinicilor
n epoca homeric vasele care fceau comer erau totodat narmate pentru lupt Vasele aheenilor* serveau numai pentru transportul rzboinicilor care plecau s isedieze Troia erau corbii cu vsle, fr
punte si destul de uoare ca s poat fi trase pe nisip n perioadele urmtoare marina s a perfecionat si s i dezvoltat, aa nct unele ceti au exercitat o adevrat hegemonie pe mri, alctuind talasocratu,
printre care tea mai strlucitoare a fost Atena care a meritat porecla de regin a mrilor'
Modelul vasului de rzboi a fost triera, sau trirema Tutidide a atribuit inventarea acestui vas corintianului Aminocles, la sfritul secolului al VIII lea n realitate, acest tip de vas de rzboi n a aprut dect n
secolul al VI lea n loma Pn atunci vasul de lupta era pentecontora, galer cu cincizeci de vsle Policrate* din Samos, pe la 530 Hr , avea vreo sut de vase de acest tip, atunci cnd a nceput se pare c
cel dinti s se echipeze cu triere Pentecontora a fost cu totul prsit la sfritul acelui secol, n folosul trierei lonienn n au mai utilizat dect triere n timpul btliei de la Lade, mic insul n largul
creia au fost btui de ctre peri, ceea ce a pus capt rscoalei lor (- RZBOAIELE MEDICE) ntre 483 si 480, data btliei de la Salamma*, atenienu, la im boldul lui Temistocle*, au construit dou sute
de triere Au fost construite si mono reme sau bireme, cu unul sau dou iruri de vsle, dar acestea erau vase prea uoare
MATEMATICI

sau prea greoaie, n epoca elenistic au fost fcute tetrere (cvadnreme) si pentere (cvincvereme) Se pare c aceste dou ti pun de vase au fost inaugurate de ctre Dionisios* din Siracuza la nceputul seco
lului al IV lea, dar erau prea grele si nu erau lesne de mnuit Ele erau prevzute cu o artilerie menit s doboare linia m mic Urma abordajul asemenea tacticii maritime a secolelor XVII si XVIII din era
noastr Aceasta a fost tactica folosit de Demetnos* Poliorcete n anul 306, cnd a nfruntat flota egiptean comandat de Melenas, fratele lui Ptolemeu Soter
Triera atenian msura 35^W) m, lungime pe 5-6m lrgime si avea cala cam de 2 m ea era pus n micare de 170 de vas le (peste 30 pentru un schimb), a cror lungime vana ntre 4,20 si 4,40 m, si era
narmat la pror cu un pinten puternic din bronz, pnzele serveau n timpul navigaiei obinuite, cnd vslaii se odihneau, dar n timpul luptei corabia era condus numai de vslai, velele fund adesea
coborte spre a nu mpiedica manevra si a nu ngre una vasul ntre sfritul secolului al V lea si mijlocul secolului urmtor, este sigur c triera avea dou catarge (catargul mare si catargul akateios) Se pare
c dup anul 330 Hr n a mai rmas dect catargul mare
Pn n veacul al V lea Hr , lupta pe mare era aidoma luptei pe uscat, vasele se apropiau unul de altul si se ncerca eliminarea echipajului advers n acest fel au mai luptat corintienn si corcirienn n b talia
de la Sibota (432 Hr ) Atememi sunt cei care au inventat si au perfecionat strategia naval, pnn manevre dibace ei distrugeau liniile inamice, evitnd contactul direct, apoi utilizau diekploui si penptous,
diekplous consta n deplasarea de-a lungul corbiei dumane pentru a-i frma vslele,
periplou s nsemna nfundarea pintenului n vasul inamic, care era scufundat, fr ca nvingtorul s piard lupttori
Dintre cei 2(KJ de oameni care alctuiau echipajul trierei ateniene, 170 serveau ca vslai, erau mercenari*, meteci* sau teti*, uneori erau zeugiti", tetn primeau leaf Zece epibati, soldai de marin, erau ho
pliti aflai sub contract 15 mateloti aveau sarcina manevrelor si a mnuirii pnzelor Tnerarhul sau tnerarhn care aveau coman da vasului erau ceteni care asiguraser hturgia* echipm vasului ei erau secun
dai de un k\bernete\,om de mesene, care avea poate sarcina s tin crma, vsla Iun ga plasat napoi de partea pupei Keleau tul, cpetenia v slasilor, regla ritmul acestora dup sunetul de oboi al
trierautesului Vas laii erau repartizai n felul urmtor pe banca de sus, 62 traniti pe banca din mijloc 54 zigisti, pe banca de jos, 54 ta lamiti n ansamblul su, la atenieni flota era comandat de unul sau mai
muli stra tegi* unele ceti separau comandamen tele terestre de cele maritime si ncredinau navarcilor flotele La Sparta*, care n a fost niciodat o putere maritim, echipajul corbiilor era recrutat dintre
iloti* si pe-neci*, navarcul era desemnat de ctre efori* si pstra comanda numai un ani
MATEMATICI. Grecii cunoteau dife ntele discipline care alctuiau matemati cile aritmetica, geometria plan si n spaiu, tngonometria,algebra Cifrele gre ceti ca n toate scrierile antice erau
reprezentate prin litere crora li se aduga un apostrof acest sistem avea, desigur, mai mult inconveniente dect avantaje n aritmetic, efectuau cele patru operaii si tiau s extrag rdcina ptrat Ei cunos
teau fraciunile ordinare, dar ignorau frac tiunile zecimale Pentru calculele simple utilizau abaca*
183 MATEMATICI

Geometria era cunoscut de topografii egipteni, care msurau pmnturile mpr tite ntre rani Este posibil ca Tales* din Milet la nceputul secolului al VI lea, ntors dmtr o cltorie n Egipt, s fi adus de
acolo diferite cunotine matematice si s fi nvat cum s prevad eclipsele De asemenea, poate c de la arta arhitecilor si de la problemele puse inginerilor s fi mprumutat geometria greac elementele
sale totui, din aceste observaii si nv minte grecii au creat o tiin original, care va fi temelia propriei noastre mate matici
Pitagora* si discipolii si au studiat geo metna, ta o cunoatere a unui lucru n sine care scap schimbrilor lumii sensibile Platon* aborda geometria n acelai spirit aceast tiin, care se refer la obiecte
ideale i se prea cheia metafizicii sale idealiste, n aa msur nct nu admitea la Academie* pe nimeni care nu era geo metru n secolul al V lea Hr , Teodor din Cirene, unul din maestru lui Platon, a pus
problema incomensurabilelor (3,5 etc pn la 17), au rmas vestite trei proble me duplicarea cubului, tnsecia unghiului si cvadratura cercului, Hipocrate din Chios a fost primul care a scris un tratat de geo
metne care, pn atunci, rmsese o tiin secret n cadrul colilor pitagoriciene, el a creat geometria cercului si s a preocupat de problema incomensurabilelor Teetet, discipol al lui Socrate*, a conceput
lucrri referitoare la numerele raionale, la pro gresiile si proporiile continue, mpreun cu Platon si cu Hipocrate el a reprezentat scoal din Atena* La sfatul lui Platon, tratatul lui Hipocrate a fost revzut
de doi dintre discipolii si, Leon si Teudios din Magnesia
Cealalt mare scoal din perioada ele-nic, cea de la Cnidos, a fost reprezentat
184
de Eudoxiu*, de Ansteu si de Menehme, discipol al lui Eudoxiu si preceptor al lui Alexandru* cel Mare el a rezolvat pro blema duplicm cubului Perioada mai este ilustrat si de Hipias din Elis care a
descoperit curba numit , cvadratnce de Antifon care a asimilat ultimele elemente ale liniei drepte de Bnson din Heracleea, care a completat lucrrile lui Antifon n sfrit de Arhitas* din Tarent
Perioada elenistic a fost inaugurat de Euclid* care a elaborat o metod de expu nere aproape perfect de Arhimede'.care a deschis calea calculului infinitelor mici si de Apolomos* din Perg, pionier al geo
metrici analitice De altfel, unuia dintre cei mai mari astronomi din antichitate (- ASTRONOMIE) Hiparh*, i se datoreaz inventarea trigonometrici Epoca roman, dei a fost mai puin creatoare, este cunos
cut prin lucrrile interesante ale grecilor din Orient Ptolemeu*, n prima carte a lucrm sale Heme$n>te, a realizat un tratat de trigonometrie Menelas (n secolul I) a publicat un tratat despre corpurile sfe
nce, cuprinznd o teorem capital despre triunghiul sferic Nicomah din Gerase (secolul II) a scris o Introducere la arit metica Teon din Smirna ne a lsat o expunere asupra matematicilor, necesar pentru
nelegerea lui Platon Papus din Alexandria (secolul III) a scris mai multe lucrri, dintre care una este un rezumat al cunotinelor despre geometrie ale antichi tatu, prevzut cu un comentariu vast, n aceast
lucrare se gsesc teoreme originale si celebra problem a lui Papus asupra locurilor geometrice Serenos din Antmoe a scris o lucrare despre spatiile conului si cilindrului La nceputul secolului al IV-lea,
Diofante din Alexandria a dat un sistem de simboluri algebrice Aceast form de
MSURI

algebr geometric a fost practicat, de la nceput de ctre matematicienii greci, Diofante a creat un limbaj propnu al rezol vrn ecuaiilor, fr a se putea totui eli bera cu totul de tradiia geometric Cnd
dect s perfecioneze un sistem creat deja de ctre greci Ultimii matematicieni au fost comentatori sau editori Proclus (se colul V) l a comentat pe Platon si prima carte a Flementelor lui Euchd Eutocius din
Ascalon a editat Seciunile conice ale lui Apolomos Teon din Alexandria a editat prin anul 370 Elementele lui Euclid, iar Hipatie i a comentat pe Diofante si pe Apolomos
MAUSOLEU. Mausol, fiul lui Heca tomnos, a domnit n Cana din anul 377 pn n 353 Hr , mpreun cu soia si sora sa Artemisa Cnd a munt, aceasta a pus s i se nalte un mormnt monumental ale
crui sculpturi au fost fcute de ctre Bnaxis*, Leohares*, Scopas* si Timoteu* Acest monument a fost considerat ca una din cele apte minuni ale 4umn Nu i s au mai regsit dect temeliile si cteva
elemente de sculptur, n modernul Bodrum, ora turcesc construit pe locul Hahcarnasului, capitala Cariei
MSURI. Unitatea de msur de lungime era piciorul (pom,) care varia n funcie de stat Piciorul eginetic msura 0328 m, iar piciorul olimpic, 0320 m Piciorul lui Filetar, utilizat n Pergam, era de 0330 m
Totui a predominat piciorul atic soloman, el msura 0,296 m n sistemul ordinar de msun, submultiplu piciorului erau empa-nul (spithame), adic 3/4 de picior sau 12 degete (0,222 m), semipiciorul
(duhas) de 8 degete (0,148 m), palma (palaista,
sau doron) de 1/4 picior sau de 4 degete (0,074) condilul (condylo<<) de 1/8 de picior sau 2 degete (0,037 m), degetul (</act>/0v),de 1/16 de picior (O 0185 m) Multiplu piciorului erau pygme,de 9/8 de
picior sau un picior si 2 degete (0333 m) p\gon de 5/4 de picior sau un picior si 4 degete (0370 m) cotul (pechin) de un picior si 1/2 (O 444 m) toasa (orgMi) de 6 picioare (l ,776 m) Multiplu piciorului n
msurile de drum erau pasul (berna aploun) de 2 picioare 1/2 (0,740 m ) pletra (plethron),de l (X) picioare (29 6 m) stadiul (stadion) de 100 orgyu sau 400 coti, sau 600 picioare (177 6 m)
Grecii combinau un sistem de progresie zecimal cu un sistem duodecimal sau sexagesimal Aceasta se vede si n mslinie de topografie n care ca multipli ai picio ruliu si ai orgya existau ruul sau acena
(kalamm akama = epua pentru boi), de 10 picioare (2 96 m) hammu sau lanul (de topograf), de 60 picioare, sau 40 de coti, sau l()w)u(17,76m) plethra,de l(X)pi cioare (29,6 m)
Msurile de suprafa erau piciorul pa trat (tetragonospous) de 87 cm2, acena sau epua ptrat, de 10 x 10 picioare, adic 8,76 m, arpentul sau plethra, de 100 x l (X) picioare, adic 870 m2 sau 8,70 ari

Msurile de capacitate variau dup cum erau destinate lichidelor (metra hygra) sau solidelor (metru sera) Unitatea comun era cotilul (kotyle) de 0,27 l, n sistemul atic al lui Solon Pentru solide, multiplu
erau chemsa (khoimx), de 4 cotili (l ,08 1), hemiectul (heimekton),fe 16 cotili (432 1), hecteus, de 32 cotili (8,64 1), medimne, de 192 cotili, sau 6 hecteus, sau 12 hemiecte (51,84 1) Pentru lichide existau
doi sub multipli oxybaful, de 1/4 de cotii sau o c\atha 1/2 (0,068 1), si cvatha, de l ,6 de
185 MEDICINA
cotii Multiplu erau hemithoos de 6 cotih (l 68 1) khouA de 12 cotih (3,24 1), amfora, de 72 cotih sau 1/2 metret (19,44 1), metreta, de 144 cotih (38,88 I) ntr o epoc trzie a fost adoptat un nou sistem, n
care cotilul echivala 4 cyatha 1/2 cores punznd la 0,204 l, multiplu erau hemma, de 6 cyatha (0,272 1), xestes de 9 cyatha (0,409 1) hemithoos, de 8 cotih (l ,637 1), khoin de 16 cotih (3,275 1), metreta, de
192 cotih (39,294 1) Metreta reprezenta un picior cubic, adic vana dup valoarea piciorului n sistemul egmetic, era echi valen cu 35,3 l Medimna spartan era echivalent cu 74,1, iar khou\ cu 4,62 l
Masuri etalon si table pe care erau s pate msuri se gseau n preajma pieelor > METRONOMI
MEDICIN, nc din epoca homeric medicina apare ca avnd un caracter na tional rniii erau pansai cu balsamuri si nu se folosea la ngrijirea lor nici o practic magic Totui, ntr o anumit msur,
medicina tiinific s a dezvoltat n asclepi eioane* nainte de a se detaa de ascendenta zeului Se cunosc puine lucruri despre me dicma dinaintea lui Hipocrate* Totui, cu nostintele medicale se
transmiteau n cadrul genosunlor*, aceste familii primind de altfel si strinii, care erau integrai n genos Astfel s au dezvoltat mn scoli de medicin la Crotona, la Cirene, la Rodos si mai ales la Cos si la
Cmdos, care au fost n vale ilustre Scoal de la Crotona l a dat pe Democede (aprox 521-483 Hr), el a fost medic public la Egina*, apoi la Atena*, nainte de a deveni medicul lui Pohcrate* din Samos Luat
prizonier de ctre regele Persiei, Daruis, el a fost medicul si sfetnicul acestuia, apoi s-a ntors n patria sa, unde a murit Alcmeon, pitagoncian, a practicat disecia animalelor si a descoperit nervii
186
La Cos practica genosul Asclepiazilor, cruia i aparinea Hipocrate*, urmaii si imediai au fost Praxagoras din Cos si Diocles din Canstos n materie de tera peutic, scoal din Cos recurgea la regi muri, n
timp ce partizanii scolii de la Cmdos preconizau tratamentul medicamentos, n general decoctun din plante, aceast metod de tratament s a dezvoltat pe msur ce s au perfecionat medicamentele, ea fund
reluat tot mai mult n epocile ulterioare
Medicina s a dezvoltat n epoca ele nistic* gratie lucrrilor lui Herofil* din Calcedonia, discipol al lui Praxagoras si al lui Frasistrate* din Ceos Discipolii lor au alunecat n dogmatism ca o reacie la
aceasta a fost creat scoal empiric, care se mul tumca s descrie bolile n secolul l Hr , Asclepiade, originar din Asia Mic a avut un mare succes la Roma declarndu se mpotriva abuzului de
medicamente el prescna igiena regimurile, curele de ape masajele, plimbrile Maestrul su rama nea Hipocrate de asemenea, acesta era maestrul lui Apolonios din Citium care l a comentat n aceeai epoc
Un discipol al lui Asclepiade, Temison din Laodiceea, a ntemeiat scoal metodic dup qare bo Iile provin din starea general a corpului cel mai vestit reprezentant al acestei scoli a fost Soranos din Efes
(secolul al II lea), care a fost ginecolog si pediatru, el a lsat sfaturi judicioase cu privire la modul de a moi si a ngriji non-nscuti Scolii rivale i se datoreaz pneumatica, ntemeiat de Ateneu (din Asia
Mic), potrivit acestui medic, ceea ce guverneaz sntatea si boala este spiritul,pneuma Arhigene din Siria (sfritul secolului 1) a fost cel mai important reprezentant al acestei scoli l cunoatem prin
compilaia lucrrilor sale pe care a fcut-o Areteu din Capadocia
MEGARA

Arhigene a fost un observator remarcabil si ptrunztor, care s a priceput foarte bine s descrie evoluia bolilor, ca tratamente el prescna regimuri, bi cu ap rece si bai de soare S au pstrat cteva scnen ale
lui Rufus din Efes (secolul al II lea), dar Gahen a fost cel care a dominat ntreaga medicina greac n epoca roman, fund de altfel si ultimul ei reprezentant Am sem nalat marile scoli ale epocii elenice* in
perioadele urmtoare au strlucit colile din Smirna, din Pergam*, din Alexandria* alturi de cea din Cos n aceste scoli nvmntul se desfura n trei feluri prin cursuri, prin studii clinice si prin ucenicie
practica Anatomia (studiul corpu lui), patologia (studiul bolilor) si terapeutica (cunoaterea mijloacelor de vindecare) erau disciplinele eseniale Nu tim ct durau aceste studii, cu siguran mult \reme
astfel c Tesalos din Trales studiase 11 ani nainte de a practica Studiile nu erau confirmate prin vreo diplom, dar dis cipoln prestau un jurmnt de credin pentru maestrul lor si de devotament de plin
pentru profesia lor Dar asta n a m piedicat existenta a numeroi arlatani Medicina cunotea deja multe specialiti chirurgi ocuhsti, dentiti, ginecologi Fe meile puteau fi medici dar nu se ocupau dect de
femei si de copii Farmacia nu era o disciplin special medicii preparau ei nii medicamentele Existau medici privai medici militari, ataai armatelor, medici ai gimnazulor* si, n sfrit, medici publici
Medici publici existau nc din secolul al Vl-lea Hr Cetile i disputau cu sume mari medici renumii, precum Democede din Crotona n oraele mari existau mai muli medici publici, asistai de elevii lor
si de sclavi publici, la Atena ei erau alei de ctre eclesia* Li se punea la dispoziie un local mare si bine aerisit,
latroion, un fel de dispensar care avea sli de operaie, o farmacie si poate si camere pentru bolnavi, unde acetia erau ngrijii gratuit Un impozit special servea la retn buirea medicilor si la acoperirea cheltu
lelilor Medicii particulari aveau adesea propnul lor dispensar Suveranii dispuneau n general de un medic Medicul regilor Persiei era totdeauna un grec, Ctesias fund cel mai cunoscut dintre acetia
MEDONTIZI, genos* atenian de origine regal
Medontizn descindeau din Medon, fiul lui Cecrops Medon a fost pnmul arhonte* pe viata iar la nceputul instituim acestei magistraturi arhontu erau alei din acest genos Medontizn se ntruneau pe Acro
pole*, unde posedau un domeniu sacru Familia lui Solon* fcea parte din genosul Medontizilor
MEGARA, ora din Grecia centrala care stpnea istmul Corint*
Megara era desprit de Conntia prin muntn Geraniem, iar de Atica* prin munii Kerata Dei pmntul ei nu era fertil, Megara ca si Conntul avea avantajul c avea deschideri spre dou mri, unde
existau dou porturi Pagai, pe golful Corint si Nisaia, pe golful Saronic, protejat de mica insul Mmoa Nisaia era poate o cetate de paz fenician sau mai degrab o aezare cretan din epoca preelenic
Cetatea a fost ntemeiat cu siguran n epoca miceman, se poate presupune c exista o aezare, poate de origine lonian, Tripodes, n locul unde era agora n epoca clasic, si o aezare ntrit pe una din
cele dou acropole ale sale, Alcatoi,ntemeiat de un fiu al lui Pelops, Alcatous Pe atunci aezarea forma, mpreun cu Atica, unul din cele patru tribun teritoriale lomene
187 MEGASTCNE

Dorienn au ocupat o si din acea epoc dateaz, probabil, noua sa denumire, Megara, dup numele castelelor Cmegaron) stpnilor si, aflate pe acropolele sale (Caria si Alcatoi) atunci se constat diviziunea
donan n trei tribun* repartizate n cinci kome*
Navigatori ndr/neti megarienn au plecat din Pagai spre a ntemeia n Sicilia* Megara Hiblaia (aprox n 728 Hr ) si din Nisaia, spre a se instala la Sehmbna (667 Hr ), pe Propontida, iar pe Bosfor la
Calcedonia la Asiacos si, n sfrit la Bizan (aprox 660 Hr ) Stpni ai Bosforului, ei au dominat comerul cu Pontul Euxm si bogiile au venit din abun dent n cetate, unde aristocraia donan de
cresctori de vite si de rzboinici s i trans format n burghezie industrial si corner cial Secolul al VII lea Hr a nregistrat culmea prosperitii Megarei, devenit ora al rasului si al jocurilor care va face ca
atenienu si vecinii siracuzam ai coloniei sale Hiblaia s cunoasc primele forme ale comediei* La mijlocul secolului poate ca rezultat al invaziei cimenene care a de vastat Bosforul poporul a nfruntat
foa mea, iar un aristocrat, Teagene a fost aclamat de ctre mulime deoarece i a m prtit vitele nobililor (640 Hr) Stpn al Megarei, Teagene a fcut o alian cu Cipselos, tiranul din Corint care fusese
pn atunci dumanul Megarei, apoi l a susinut pe Cilon* n timpul loviturii de stat din Atena Eecul acestuia a fost pn cina rzboiului cu Atena, si megarienn s au instalat Ia Salamma* (632) Teagene a fost
izgonit de ctre popor, poate din cauza recucerim Salammei de ctre ae meni A fost instalat o democraie* care s a meninut pn cnd Pisistrate* a ocupat Nisaia (aprox 570 Hr) Se pare c n urma
acestei nfrngeri guvernul democratic
188
a fost nlocuit cu o oligarhie moderat, care s-a dezinteresat de evenimentele din Grecia si s-a onentat nspre coloniile sale Ea a aderat totui la simahia* spartan si a furnizat 20 de vase la btlia de la
Salamma Apoi a nipt legturile cu Sparta si s a aliat cu Atena, care a instalat o garnizoan n citadela ei (n 461 Hr ) si a legat o cu portul Nisaia prin ziduri lungi n anul 441, aristocraii i au alungat pe
ateniem si icestia au nchis pieele Megarei la nce putui rzboiului peloponesiac* Victori oas Sparta a mpins din nou Megara spre Aten i* prin exigentele ei dar ulterior rolul politic al Megarei a fost
aproape nul Artos* a ncorporat o n Liga aheean, apoi ea a devenit colonie roman Megara era vestit prin cultul su pentru Artemis Maloforos si prin eroul sau Diocles, n jurul altarului acestuia aveau
loc con cursuri de srutri ntre bieii mici

MEGASTENE (Megasthenes) utonc M geoknif (atolul al III lea i Hr )


Secretar al regelui Seleucos* Nicator, Mcgastene a fost trimis de ctre acesta ca ambasador la Sandracotos (Thandragupta), regele prasiemlor, aprox n anul 295 Hr Se tie c Sandracotos, la nceput supus
teoretic Seleucizilor*, ntemeiase un regat pe malul Gangelui, care avea s devin Im penul maurid Megastene s a dus n ca pitala sa, Pahmbotra (Patna), unde n-a putut ns pune la punct treburile lui
Seleucos La ntoarcere, Megastene a pubh cat Indica, lucrare referitoare Ia istoria*, geografia si etnologia Indiei, chiar dac a adugat multe povesti, lucrarea a oferit grecilor noi cunotine despre fauna si
flora vii Gangelui, despre mrimea fluviului, religia indienilor, sistemul de caste etc
MERCENARI

MENTOR, gravor "m argint


Nu se cunoate nimic despre originea sa si nici despre epoca sa Se tie doar c a trit nainte de anul 356 Hr , n acest an a fost incendiat templul Artemidei de la Efes, n care se gseau cteva din lucr rile
lui Mentor Cupele si vasele sale cize late erau foarte apreciate, de vreme ce oratorul latin L Crassus a cumprat cu 100 (XX) sesteri dou dintre cupele lui
MERCENARI. Grecii au fost cei mai mn furnizori de mercenan ai lumii antice nc din secolul al VII lea Hr , ei au intrat n solda unor suverani strini, fie ca grzi de corp fie ca soldai ocazionali
Faraonul sait Psametic I a nrolat (se pare c primul) ,oamem de bronz", lonieni si caneni (elenizati), care se ntlneau deja n oraele din Egipt, unde veneau pentru a face comer, aa era la Memfis, unde i
aveau strzile" lor, si mai ales la Naucratis, n Delta apusean, ora nteme lat n aceast epoc din imboldul aceluiai faraon de ctre civa negustori greci din Milet* n Grecia propriu zis, rzboiul
peloponesiac*, care a inut sub arme* majoritatea cetilor din Grecia, a trezit numeroase vocaii de mercenariat, cetile angajnd mercenan pentru a lupta alturi de cetenii lor Aceasta a avut un puternic
rsunet asupra concepiei despre armata* de ceteni" si, ca urmare, chiar despre cetatea nsi Aceasta a fost si epoca n care persn au nceput s foloseasc trupe de mercenari Episodul cel mai cunoscut
este cel al retragem Celor zece mu (-* XENOFON) Satrapii, guvernatom peri ai provinciilor apusene ale imperiului,n cepuser deja s utilizeze mercenari greci n rzboaiele pe care le purtau ntre ei, fr s
tin seama de puterea central Fratele
regelui Artaxerxe, Cirus cel Tnr, a re cruat aproape 12 (XX) de mercenari, pnn-tre care se aflau muli spartani, pentru a porni mpotriva fratelui su regal, n sperana c l va detrona Ceva mai trziu,
Agesilas* a mers s lupte n Egipt n frun tea unei trupe de mercenan spartani Cnd, pe la mijlocul secolului, faraonii, care deveniser independeni fat de puterea persan, au vrut s se narmeze pentru ca
invadatorii s nu se mai poat ntoarce, ei au apelat la mercenari greci, astfel Ahons l a luat n solda sa pe Habrias* cu trupa sa de peltasti La fel mercenari greci au luptat pentru peri mpotriva macedone
mior lui Alexandru* cel Mare, cnd el a cucent Asia Mic Astfel, s au putut vedea cpitani renumii, solicitai de suveranii strini s intre n slujba lor mpreun cu oamenii pe care i aveau Armatele ele
nistice* au fost alctuite nainte de toate din mercenan Monarhiile care au provenit din cucerirea lui Alexandru si care au luptat nencetat ntre ele, au folosit foarte mult mercenani Au fost solicitate n spe
cial anumite popoare precum arcadienn, pentru combativitatea lor sau pentru specia lizarea lor arcai cretani, prstien rodieni n cursul btliei de la Rafia (217 Hr), n care s au nfruntat Ptolemeu al IV-lea
si Antioh al III lea n sud estul Palestinei, s a putut vedea, potnvit istonsirn pe care ne a lsat o Polibiu, ct de eteroclite erau armatele lor n aceea a Seleucizilor* au fost menionate trupe venite din diferite
colturi ale Imperiului sirian si despre care
menii l (MX) de traci, 5 000 de mercenan greci comandai de Hipoloc din Tesaha, l 500 de cretani sub ordinele lui Euriloc, l 000 de neocretam comandai de ctre Zeles din Cortina, l 000 de carduci condui de Lisimah, 10 000 de oameni venii
189 din Arabra si din regiunile vecine, comandai de Sapdifil n armata Iui Ptolemeu exiti o cav alene de cretam gali, traci, mer cenan greci comandai de ctre Foxidas Prezenta attor mercenari a fost
cauza unei mai mari circulaii a monedei cci ei trebuiau hrnii si pltii dac erau ntr a devr pltii Este adevrat c toate acestea au fost pricini de rscoale si c aceti oa meni narmai nu se ddeau
napoi s pustiasc pmnturile pe care trebuiau s le apere n Egipt, n Sicili i li s au dat loturi de pmnt pe care le exploatau prin sclavi dar aceasta n a mpiedicat statele mn s se istoveasc economic n
rzboaie care costau din ce n ce mai mult Este sigur c mercenanatul a fost una din cau zele slbim imperiilor greceti si a Greciei propriu zise, care a fost teatrul unui mare numr dintre aceste rivaliti
ntre regn elenistici n felul acesta, de la nceputul secolului al II lea, lumea greac a devenit o prad uoar pentru cuceritorii romani
MESE. n epoca homeric se luau trei mese ari\ton, mas uoar, la sculare, deipnon, mas luat la miezul zilei si mai bogat, dorpon,cma Carnea era preparat de stpnul casei si de servitorii si Erau
invocai zeu nainte de a sugruma ani malul, carnea era preparat imediat si era pus la frigare Stpnul casei oferea zeilor partea ce h se cuvenea, fcea libaii cu vin curat, iar carnea era mncat cu o turt
din gru sau din orz, oaspeii avnd dreptul la partea cea mai bun Se mnca seznd Femeile puteau asista la mas, dar se pare c nu luau parte la ea, ele mncau separat, n gineceu*
n epoca clasic erau luate tot trei mese la sculare, acratismos, compus din pine muiat n vin si din smochine, la prnz,
190
amton, gustare sumar, spre deosebire de cea din epoca homeric seara, deipnon, luat la cderea nopii si care a devenit masa principal Dup amiaza era ntre rupt uneori de o gustare, hesperitma Brbaii
mncau ntini pe paturi, n fata crora erau puse mese mici femeile si copiii mncau seznd, fie n gineceu, fie mpreun cu brbaii din familie n Creta* n Macedonia* primitiv, toi mesenii se deau si cu
siguran c obiceiul de a se ntinde pentru a lua masa se practica rar la tar, mai ales la ranii cultivatori si la ps ton Mncrurile erau servite n poriuni gata pregtite pentru fiecare mesean, pe farfurii n
general din lemn sau din pmnt ars deoarece vasele din metale preioase erau foarte rare Se mnca cu degetele dar se foloseau cuite pentru a tia carnea si linguri pentru sosuri si supe n unele zile, masa de
sear lua caracterul unui osp care se numea \impo\wn* n Creta si n Sparta*, mesele luate n comun purtau numele de sisitu* Mai existau ospee date cu diferite ocazii, cnd brbaii si femeile stteau
mpreun ospee de nunt sau cu ocazia unor srbtori familiale ospee funerare, dup o nmormntare sau n cinstea morilor, festinuri organizate de tribun cu prilejul marilor solemniti la Atena*
(Diomsn*, Panatenee*), mesele fratnilor*, rezervate pentru brbaii nscrii n fratne si oferite adesea de unul din membn pentru o cstorie sau o paternitate, mese comune ale demelor*, rezervate pentru
femei* cu ocazia Tesmofornlor*, mese comune ale pntanilor*, cnd erau n funcie, ale strinilor si ale cetenilor hrnii la pntaneu* Aceste mese luate n comun cu ocaziile cele mai diferite si care, pentru
fiecare cetean, se repetau de mai multe ori n fiecare an, erau caracteristice
pentru civilizaia greac, n care viata public ocupa un loc de seam
MESENIA (Messenia), regiune din sud vestul Peloponesului* mrginit de Lacoma* (de care o desprea Taigetul), de Arcadia' $1 de Ehda*
Principalul curs de ap al Meseniei, Remisos, coboar din munii Arcadiei si se vars n golful Mesenia, de a lungul cursului su, care mrginete Taigetul se ntinde o vale fertil cu clim foarte blnd si
umed Spre Marea Ionic, valea este mr ginit de lanurile Aegaleon si Confesion Aceste lanuri muntoase formeaz o peninsul care nainteaz n mare pan la capul Acntas, nchiznd golful Mesena Ca si

celelalte provincii ale Greciei, Mesenia a fost populat nc din epoca neolitic de populaii care au rmas cunoscute sub numele de pelasgi, caneni si lelegi n epoca homeric, Mesenia era mprit ntre
regn din Pylos, Neleizu*, si prinii lacedemoniem (valea Pamisosului era alipit regatului lui Menelau) Se pare c spre sfritul epocii aheene, dup o invazie a Neleizilor, valea Pamisosului a fost gu vernat
de ctre un rege localnic, Melantos Donenii*, venii din Lacoma* sub conducerea unui Heraclid, Cresfonte, i au gsit aici pe descendenii lui Melantos Pornind de la capitala sa, Steniclaros, Cresfonte si a
organizat regatul, punnd pe picior de egalitate pe meseniem si pe doneni, n ciuda nemulumim acestora El s a nsurat cu o aheean, Meropa, fiica lui Cipselos, regele Arcadiei, cobortor din marele rege
Aipitos Numele strmoului, ilustrat n chip glorios prin domnia celui de-al treilea fiu si urma al lui Cresfonte, Aipitos, a devenit numele dinastiei Mesenienu si lacedemonienn triau n bun nelegere, ei
se adunau n fiecare an si aduceau jertfe
n comun n sanctuarul Artemidei de la Limnae, n Taiget Dar ctre sfritul se colului al VUI-lea Hr (735 9), lacede monienn i au acuzat pe meseniem ca au atentat la fete tinere din Sparta care adu ceau
sacrificii n acest sanctuar Era un pre text, o calomnie 9 Nu se tie Mesenienu au refuzat s acorde o despgubire spar tanilor si au alungat partidul pacifist Lacede monienn, condui de regele Teopomp au
invadat Mesenia, au supus fr prea mult greutate partea sudic, locuit de popoare preelemce, caucomi, dnopu Rezistenta s a organizat mpreun cu regele Anstodemos lupta a durat 20 de ani Anstodemos,
retras n cele din urm n fortreaa sa de pe muntele Itome, s a omort pe mormntul fiicei sale pe care o jertfise n sperana c astfel va ctiga rzboiul Cei nvini au fost transformai n erbi*,
pmnturile lor au fost date n loturi homoioilor* Dup dou generaii (aprox n 645 Hr) mesemenii s au rsculat n nordul regiunii nspre Andania, ei erau sprijinii de Pantaleon regele din Pisa (Ehda), si
de Anstocrates regele oraului Orhomenos din Arcadia revolta era condus de Anstomene, din familia lui Aipitos Viata sa a fost un adevrat roman cavaleresc spartanii au fost nti nvini, apoi curajul le a
fost nsufleit de ctre poetul Tirteu Anstocrates i a trdat pe rsculai n btlia de la Prpastia Mare Mesenienu au fost nevoii s se refugieze pe muntele Ira Conductorul lor, Anstomene, a fost prins si
aruncat n Ceadas, de unde a izbutit s fug, dup 17 ani de lupte el a trebuit s prseasc muntele Ira si s-a refugiat la Rodos Descendenii acestor meseniem exilai au fost stabilii n anul 486 Hr la
Znele n Sicilia* de ctre tiranul din Region, Anaxilas, si au dat cetii noul su nume Mesena
191 MESOGEA
O nou revolt, dl treilea rzboi din Mesenia, a izbucnit aprox n anul 464 Hr Din nou mesemenii s au refugiat pe mun tele Itome si au capitulat cu toate onorurile rzboiului dup zece ani de lupte Atenie
nu i au instalat pe mesemeni la Naupacta, n golful Corint Abia n anul 370 Hr Epammonda" a ptruns n Mesenia si a eh berat definitiv provincia dup aproape trei \eacun de serbie La poalele Itomeului el
a ntemeiat Mesena n sunete de flaut si a populat o cu toi meseniemi refugiai n strintate sau eliberai Mesena s a pro nuntat pentru Filip* si pentru Alexandru* din Macedonia, n cursul luptelor purtate
de Atena si Teba contra macedonenilor Ea era nconjurat de ziduri att de puterni ce, nct Demetnos din Faros,general ilin an n slujba lui Filip al V lea al Macedoniei, a asediat o n zadar si a pierit sub
zidurile sale (214 Hr ) Dup civa ani, Nems, ti ran la Sparta, a ocupat vremelnic Mesenia Filopoemen*, n fruntea aheenilor, l a alun gat si a silit Mesena s intre n Liga aheea na* (199 Hr) Dar
mesemenii s au rsculat si Filopoemen, bolnav, a fost btut de ctre Dmocrate, strateg meseman, care a pus s l omoare Licortas, tatl istoricului Pohbiu si cpetenie a Ligii aheene, l a raz bunat cucerind
Mesena (n 182 Hr), care a rmas n Liga aheean pn cnd a fost supus de ctre romani (146 Hr )
MESOGEA, cel mai mare s,ei al Alicii, la extremitatea rsritean a peninsulei mpreun cu micul es de la Maraton*, la nord, si cu esul bogat de la Eleusis*, la apus, Mesogea forma Pedionul, adic sesunle unde eupatnzn* i aveau bogatele lor domenii n epoca lui Solon*, eupatnzn si geomorn*, mbogii, au format un partid, pedieemi, partid al nobilimii condus de Licurg, din familia Eteobutazilor
192
METALE. Poate c cel mai vechi metal cunoscut a fost aurul, care a fost gsit din belug n mormintele din epoca miceman Cele dou regiuni aurifere mal vestite erau Colchida (tradiia argonauilor si a
Lnii de Aur) si Fngia (Pactol era bogat n aluviuni aurifere care au format bogia rege lui Midas si aceea a lui Cresus, regele Lidiei) Muntele Pangeu, la hotarul Tracici, si Macedonia erau si ele bogate n
filoane aurifere, celelalte centre erau minele din Ural din Caucaz, din Bactnana, din Torada si de la Nabatene, n Asia, cele din Egipt si din Nubia, n Africa, n Europa erau exploatate filoanele de la Tasos,
din Ciclade si din lima
Argintul, alt metal preios, utilizat de asemenea n argintrie nc din epoca preelenic, a servit mai ales pentru fabri carea monedelor* Minele de la Launon, n Atica*, au fost cele mai celebre se adu na
argint si n Pangeu, la Sifnos (n Ciclade), n Epir, n Siciha* poate c grecii au utilizat si argintul din minele din Ibena
Cuprul, cel mai vechi dintre materialele utilitare, nu mai era folosit singur n epoca istoric, centrele miniere erau Eubeea*, Ciprul (era singurul cupru care servea la producerea cadmiei, vitriolului si
spodiumu lui), Eohda, Brutium (n Italia), Carmania (n Persia) si mai ales Ibena (Turdetania) Staniul n stare pur nu se produce dect la confecionarea oglinzilor si a mi cilor vase pentru parfum, era cutat
mai ales pentru a fi amestecat cu cuprul spre a forma bronzul, sau arama, a crui utili zare n epoca clasic a fost foarte variat (monede, statui, ornamente, mobile, capi tonarea uilor si a pereilor etc )
Staniul, foarte rar n Mediterana rsritean, trebuia s fie exportat, pe cale terestr sau
METECI

maritim, din Spania, din Gaha si mai ales din insulele Casitende, care au fost iden tificate n general cu insulele Scilly, din apropierea coastelor engleze de la Cornuaille Monopolul staniului a aparinut nti
fenicienilor stpni n Mediterana apusean ceea ce i d obligat pe g^eci si si deschid cai de comer* prin Europ i Central si Gaha
Plumbul, cunoscut si el nc din epoca preelenic, era utilizat pentru a produce jetoane, policioare, lmpi larnax* el ser vea si n arhitectur, pentru fixarea in zid, drept colorant pentru toalet si pentru mc
dicin Se gsea n Atica n Launon, m Ciclade la Rodos, n Cipru, n Macedonia, Cihcia, Siciha si n Spanid
Fierul a fost cunoscut abia la sfritul epocii micemene Existau cteva zac minte n Grecia (Lacoma*, Beotia* Eubeea*), si n Ciclade, dar marile centre miniere se aflau n Asia Mic (n Caucaz la cahbi,
vecini cu Armenia, care ar fi fost primii cdre au lucrat fierul), n Femeia, n Europa Central si mai ales n Ibena Grecii cunoteau meteugul clini fierului nc din epoca homeric (era clit n ap sau ulei)
Ei cunoteau si otelul (khalyp<<) de la numele calibilor, care l au produs cei dinti care este fier amestecat cu o mic cantitate de carbon, era practicai si clirea otelului
Electronul era un aliaj din aur si argint utilizat n aurrie nc din epoca miceman, el a servit si la baterea monedelor Ct privete onhalcul (oreikhalkos), care este menionat la Homer, dar si la Hesiod si
Platon, era un fel de alam, amestec pe baz de cupru cu nu se tie exact ce alt metal
METECI, strini care locuiau ntr o
cetate"
Se gseau meteci n aproape toate cet ti le greceti unde ei erau mai ales meste sugari si comerciani Situaia lor era ipro ipe peste tot identica cu aceea pe care o aveau la Atena* unde o cunoatem cel m n
bine Erau foarte numeroi (au repre /uitat pn la 40% din populaia liber a Aticii in epoca lui Penele* si practicau micile meseni (brutari, frizeri hamali ) dar erau si zidari, olari, medici arhiteci bancheri
irmaton Statele democratice n special Atena au fost totdeauna favora bile straniilor, care contribuiau mult la dezvoltare i economica a cetilor Strinul cdre void sa se fixeze n Atica i alegea un
responsdbil (prostate) care l nscria in lista demei* sale de altfel metecul nu avea nici o obligaie fat de acesta (nu era dect o form ilitdte) el depindea de polemarc*, ace ist nscriere n dem era un fel de
ddre s Metecul erd pdrtial dsimildt cetii, dei nu avea drepturile ceteanului n primul rnd, nu avea drepturi politice, nu puted nici s posede bunuri imobiliare, n justiie, mrturia lui avea mai putin
valoare dect aceea a unui cetean si, dac un cetean ucided un metec, omicidul era considerat un act involuntar, astfel nct ucigaul nu risca pedepsa cu moartea Copiii care pro veneau din cstorid
dintre un metec si o cettedii nu aveau drepturi politice
Metecii erau obligai s plteasc un impozit special, metoikon si erau supui eistorei* si hturgiilor*, cu excepia trie rarhiei Liturgule care le erau rezervate la Panatenee* proveneau din faptul c ei luau
parte la aceast srbtoare n procesiune, mpreun cu femeile lor, purtau hidrnle, bazinele, umbrelele Ei luau parte la sar btonle religioase, dar erau exclui de la
193 METON
sacrificii* si nu puteau fi preoi*, funcie n general ereditar n rndurile familiilor sus puse Supui obligaiilor militare, metecii serveau ca hophti ca peltasti (- ARMATA), mai ales n mann, numai
cavaleria era rezervata pentru hipeis*
Integrai realmente cetii, ei locuiau unde voiau, erau protejai de lege ca si ce ttenn aveau deplina libertate a cuvntului si erau pomenii n rugciunile publice Ei ndeplineau chiar funciile de arbitri (->
ARBITRAJ) de ambasadori, de heralzi* Pentru serviciile aduse li se confereau onoruri (elogii, titlul de everget |,bme fctor'], coroane) si privilegii (isoteha*, dreptul de proprietate imobiliar, proxema*,
dreptul de cetate*) Situaia hbertilor era aproape aceeai cu a metecilor, excepie fcnd faptul c ei trebuiau s plteasc n plus un impozit de un triobol si c mai aveau ndatoriri fat de fostul stpn
METON, astronom (Atena mijlocul secolului al V lea Hr )
Nu se tie nimic despre el, n afar de faptul c s a prefcut c este nebun, ca s nu ia parte la expediia din Sicilia*, n timpul rzboiului peloponesiac*, deoarece prevzuse rezultatul ei dramatic Meton este
autorul unei cri de astronomie* care s a pierdut, intitulat Enneadeiaterides (ciclu de 19 am), n care a introdus, n calendarul* atenian, un ciclu de 19 ani, la captul cruia ciclul Lunii se regsea n
armonie cu acela al Soarelui Punctul de pornire al acestui ciclu a fost fixat n anul 432 Hr
METRAGIRTI, preoi (hiereis) ai marii mame frigiene Cibele
Nu se cunoate bine organizarea lor, erau preoi care strbteau lumea elenic
194
cerind, ei transportau pe un catr sau un mgar statuia zeiei, pe care o urmau cntnd Ei mai vindeau la un pre redus pu nficn, binecuvntri si indulgente Cu ocazia srbtorilor zeiei lor, la care era
asociat Atis, ei mimau mitul legat de acest cult, dansau si se mutilau dup ce nti se biciuiser
Grecii au rmas totdeauna ostili fat de acest cult oriental prea sngeros, care nu s a ncetenit dect la Roma Metragirtn n au fost niciodat recunoscui de ctre state Primul care a venit la Atena, pe cnd
conducea Penele, a trezit un scandal prin practicile sale, dup ce a fost acuzat c a profanat misterele, a fost aruncat n bara-tra* ca nelegiuit si nebun furios Centrul cultului lor era la Pesmonte, n Fngia,
unde zeia era adorat n sanctuarul su sub forma unei pietre negre
Aceti preoi mai erau numii mena girti", fie pentru c adunau n fiecare lun darurile credincioilor, sau pentru c Mene era alt nume al Cibelei
METRONOM!, la Atena, magistrai nscunai dup un jurmnt, care aveau sarcina s pstreze etaloanele greutilor" s,i msurilor* care erau depuse n capela unui erou supranumit Stefanefor posibil
Tezeu
Metronomu mai supravegheau si fabri carea monedei* Cu siguran, ei aveau n subordmea lor pe prometreti, funcionari nscunai dup un jurmnt si retribuii, care msurau cerealele* n agora* si care
erau pstrtorii msurilor etalon
MICALE (Mycale), promontoriu de pe coasta loman.fa n faa cu Posidium promontoriu din Samos, de care este
MILET

desprit prin strmtoarea Samos, larg de s,apte stadii


La Micale, grecii, comandai de sparta nul Leotihide si de atenianul Xantipos, au nfrnt flota perilor n anul 479 Hr , desvrind astfel victoriile lor recente de la Salamma* si de la Plateea* Prin aceasta
ei au diminuat influenta persan asupra grecilor din lonia, care s au putut alipi de finitiv celorlali greci
MICON, pictor i sculptor (Atena aprox 4^6 Hr )
Contemporan cu Pohgnot, Micon a lucrat mpreun cu el la decorarea mai multor monumente la templul Dioscunlor din Atena, unde a reprezentat plecarea argonauilor, si la porticul Poecile (poikile stoa,
porticul pictat) situat n agora, unde a lucrat si mpreun cu Panaios*, altun de acesta, Micon a pictat la Poecile btlia de la Maraton, la stnga mani compoziii a lui Pohgnot* La dreapta, Micon
reprezentase lupta lui Tezeu mpotnva Amazoanelor n Tezeion el a executat o amazonomahie, o lupt a lapitilor contra Centaurilor, vizita lui Tezeu la Amfitnte si la Poseidon, moartea lui Tezeu El excela n
reprezentarea cailor Importanta istonei este caracteristic pentru opera sa de pild, tabloul btliei de la Maraton i reprezenta pe generalii care au participat la ea, ale cror trsturi, chiar dac mult
idealizate, fceau s poat fi totui recunoscui Pe planul tehnicii, a fost cel dinti, mpreun cu Pohgnot, care a folosit n tablourile sale silul atic (un fel de ml de culoare deschis care se gsea n minele de
aur sau de ar gmt), el prepara de asemenea culoarea neagr cu za de struguri Ca sculptor, a realizat atlei
MILET (Miletos), ora* n Asia Mica, n apropierea gurii Meandrului
Dei azi Miletul se afl n interiorul uscatului din cauza nnmolim Meandrului n antichitate el era un ora portuar n fata insulei I ade, care acum nu mai este dect o colin pe un es Nu se cunoate
originea sa, dar el a existat n epoca bron zului si se pare c micenienn s au stabilit atunci acolo Potrivit tradiiilor legendare, aezarea era locuit de lelegi si de caneni, apoi Sarpedon a stabilit acolo o
colonie de cretani Ulterior, a venit aici Neleu, n fruntea oamenilor din Pylos, fugind din cauza invaziei donenilor* Miletul a fost cea mai important dintre cetile Ionici si a atins culmea dezvoltrii sale n
secolele al VII lea si al VI lea Hr A ntemeiat un foarte mare numr de colonii* pe rmurile Pontului Euxm si a luat parte la naterea aezm Naucratis n Egipt Prin marina* sa avea relaii comerciale cu
toat lumea mediteranean si a fost la un moment dat nvalul fenicienilor n exploatarea minelor* din Mediterana apusean
Situat pe un es fertil Miletul dispunea de un teritoriu bogat si a dezvoltat, multu mit punilor sale, o adevrat industrie a lnii mpreun cu coloniile sale de la Pontul Euxm, Miletul s a mbogit din
traficul de gru, de blnuri, de produse conservate prin sare si de sclavi Cetatea dispunea de patru portun si se mprea n dou sectoare, ambele fortificate Focar de civilizaie ntre zidurile sale a luat
natere pnma scoal de filosofic greac, ilustrat de ctre Tales*, Anaximene* si Anaximandru* Prin Hecateu*, Miletul a dat pnmul istoric (- ISTORIE) Pe de alt parte, a stpnit importantul sanctuar
oracular al lui Apolo Didimean
Puternicul su vecin, regatul Lidiei, n a izbutit s-l supun, dar perii 1-au integrat
195 MILTIADE

m imperiul lor In anul 499, Miletul s d aflat n fruntea revoltei cetilor loniene contra perilor, revolt susinut de Atena" Dar, nvins n btlia navala de la Lade, Miletul a fost cucerit si prdat (494)
Acesta a fost nceputul razbo uelor medi ce" Eliberat de ctre atenieni dup btlia de la Micale* (479) Miletul a intrat n L iga de la Delos* A fost atunci reconstruit dup un plan ortogonal de ctre
arhitectul Hipodamos din Milet Aspasia si fcschmc* n iscuti intre zidurile sale au plecat si s au stabilit la Atena m timp ce Hipodamos imitat de ctre Penele*, a reconstruit Pircul dup acelai plan ortogonal
Intrat m inul 334 n imperiul lui Alexandru* cel Mare Miletul a fost disputat de ctre diadohi* apoi ncepnd cu anul "U4 a fost guvernat de doi tirani Asandros si Timarhos Antioh* al II lea l a eliberat de
sub tirania acestuia din urma (datorit crui t apt a cptat supranumele de Teos ) Atah/ii mai ales Eumene al II lea au construit acolo monumente,n special un gimnaziu" si un stadiu* Oraul a continuat s

strluceasc sub ocupaia roman Din aceasta perioada dateaz tradiia romane lor si povestirilor licenioase proprie ce tatu, cunoscute sub numele de fabula milesian Din mreia sa au rmas pn azi
frumoase ruine,dintre care un teatru si mai ales la vreo 15 km distant magnificele nune ale templului su de la Didime, din epoca elenistic*
MILTIADE (Mlltiades), general atenian (540-Atena, aprox 489 Hr )
Miltiade era fiul lui Cimon si cu siguran originar dintr-o familie din Egma* Unchiul su Miltiade, fiul atenianului Cipselos, Intemeia.se pe vremea lui Pisistrate* o colonie la Chersonese din Tracia, al crei
tiran a fost La moartea sa, a lsat cetatea
n minile lui Stesagoras, fiul fratelui su vitreg Cimon si frate al lui Miltiade, care i a urmat ca tiran la Chersonese (aprox 512) ntruct cetatea a tost supus de peri Miltiade l a urmat pe Danus n expediia
contra sciilor si a fost lsat mpreuna cu ali greci sa p izeasc podul aruncat de peri peste Dunre Cum perii nu s au ntors la ziua fixata Miltiade a propus sa fie tiat podul si Danus s fie prsit sfatul
sau n a fost icceptat Cnd Danus s i ntors m Persia Miltiade s a dcchrat independent si a ocupat insulele Lemnos si Imbros Dar dup nbuirea rscoalei lomemlor* din Asia (499^194) si anunarea sosim
unei flote feniciene Miltiade s a refugiat la Atena*, unde a fost acu/at de tiranie dar a fost achitat In anul 490 cnd Atica* a fost ameninat de peri, Miltiade a fost printre cei zece stra tegi si l a convins pe
polemarhul* Cahmac om slab, s voteze pentru btlie in vreme ce generalii soviau fata de persn debarcai la Maraton* Artizan al acestei victorii care a fcut gloria Atenei, Miltiade a obinut de la atenieni
sa i se ncredineze o flot de 70 de triere, tara a vrea s si dezvluie planurile De fapt, el a atacat insula Pros pe propria sa rspundere n a putut o cuceri si a fost rnit pe cnd asedia insula ntors la Atena, a
fost acuzat de ctre Xantipos, tatl Iui Penele*, c a nelat poporul A tost condamnat, dar, recunos cndu se serviciile pe care le a adus, pedeapsa i a fost comutat ntr o amend de 50 de talanii, costul
narmm flotei Neputnd s o plteasc, Miltiade a rmas ntemniat si a murit din pricina unei rni, care se agravase El a fost tatl lui Cimon*
MINE. Marea regiune minier a antichitii a fost Ibena (Spania), bogat n aur, argint, plumb argentifer, cupru, stamu,
fier si mercur Ibena era singurul pro ductor de mercur (Pentru resursele n metale ale diferitelor regiuni -* METALE ) Celelalte produse extrase dintr un mediu compozit prin diferite procedee erau asfaltul
sau ieiul mtronul, sarea sulful Grecii cunoteau lignitul si poate si huila, dar nu tiau sa le utilizeze Petrolul era confundat cu uleiul Strabon* citeaz un i/vor n apropiere de Ochos, ru din Asia Central
(Tedjend) Bitumul (a\i>halto\ naphta) era utilizat mai ales n Babilonia egiptenii l foloseau la imblsam irea mor tilor, sabeenn la fumigatn Nitromil,un fel de sod sau leie, era folosit la nalbirea
esturilor la vopsit, la fabricarea sticlei si mai servea si ca ngrisamant se gsea m Macedonia*, n lacurile din Egipt si mai ales n lacul Topitis sau Tospitis (asta/i lacul Van din Armenia) Sarea, folosita m
alimentaie si in medicina" era extrisa fie din salinele marine (lagunele de la Tarent cele din Egipt, lacurile srate din Asia Mic, Marea Moart), fie din minele de sare gem, acestea existau din belug n
Spania si era si una din bogiile principale ale Sicihei*, noma lui Sopitese din Egipt producea sare din belug existau adevrai muni de sare n Carmama (sudul Persiei), iar locuitorii din Gerrha, din golful
Persic, i construiau casele din sare Alte mine de sare se gseau n cantonul Ximene pe rul Halys, n Asia Mic n insula Meroe, pe Nilul de sud, n Capadocia (Asia Mic) n apropierea lacului Kapauta n
Atropatene (Media) Sulful era folosit de ctre apreton pentru albirea lnii, n medicin si pentru curirea caselor se gsea n insula Melos (Milo), n insulele Eoliene si n Campania Dintre celelalte produse
miniere,alaunul, folosit mai ales n farmacopee, provenea din insula Lipara, din Sardinia, din Cipru, din Egipt, din Melos, din Macedonia si din
Pont Creta folosit de asemenea n medicina provenea din Tesalia si din Licia Pontul (Smope), Ciprul, Iberia si Carmama erau cei mai mari productori de mmiu, oxid de plumb utilizat pentru pic tur si in
medicina ocrul, oxid de fier avea aceeai destinaie si provenea din regiunile bogate m mine de fier ceruza (pumytlnon) un carbonat de plumb era folosita ca cosmetic si n pictura (cea mai buna ceruza
provenea din Rodos) Zefmon din Cilicia era un mare productor de mo libden, utilizat n compoziia unsorilor si n medicina Sandaracul, sau arsenicul rou produs n Capadocia, intra n compoziia
causticelor si a depilatoarelor si mai slujea si la nlturarea impuritilor pielii de ase menea, arsenicul galben cenuiul de fier, provenea din diverse regiuni bogate n mine de fier
Exploatarea minelor se realiza fie n aer liber, fie prin galerii subterane Instru menfele folosite erau ciocanul, trncopul, pana harletul pentru a sparge rocile mai rezistente se foloseau apa si focul Pentru a
aerisi galeriile erau spate dou puuri paralele la capetele lor si se aprindea un foc n fundul unuia dintre ele, ceea ce producea un curent de aer Minele aparti neau fie unor particulari, fie statului Aces ta le
arenda, aa cum a fost cazul, de pild, cu minele de argint de la Laurion, sau le exploata pe cheltuiala sa, aa s a ntmplat mai ales cu minele de aur si cu salinele, al cror monopol si l rezervaser Bizanul,
ina seleucizilor*, Egiptul lagizilor* Mun ca n mine era istovitoare, mai ales dm pricina condiiilor grele si a pericolelor, n cazul unor mine foarte insalubre, precum cele de la Sandaracurgium, munte din
PafUgoma (Asia Mic), de unde se extrgea sandaracul, dm aceast cauz era foarte greu s se gseasc mineri Acetia erau MIRON
oameni liberi, dar cei mai muli erau sclavi n minele de la Launon munceau aproape 20 (XX) de sclavi, iar Nicias, care exploata n schimbul unei redevente o parte din aceste mine, folosea o mie de sclavi
De altfel, exploatarea minelor ne cesita, cnd se afla n minile unui singur exploatator, personalul cel mai numeros
MIRON (Myron) sculptor (n Attia al doilea ptrar al secolului al V lea Hr ) Elev al lui Ageladas*, Miron era pre ocupat mai ales de formele subiectelor sale, dar i s a reproat adesea absenta senti
meniului si a expresiei pe chipurile pe care le a realizat Marea lui originalitate a constat n faptul c a fost primul care a tiut s redea micarea, fr legtur cu vreun sentiment, mai exact momentul micm
Opera cea mai celebr si carac tenstic pentru stilul su a fost Discobolul, de la care avem mai multe copii originalul era din bronz (n legtur tu aceasta, Pliniu ne spune c Miron prefera arena din Egina*
oricrei alteia) Discobolul, prins n plin micare, are un desen corporal foarte elegant, dar si foarte viu, n timp ce fata pare destul de inexpresiv (dar noi nu putem judeca dect prin intermediul co pnlor),
iar expresia ei este cam rece si artificial Mai avem si replicile unui grup cu Atena si Marsias Nendoielnic, Miron a fost unul dintre primii artiti care au reprezentat Silene El a sesizat perfect echilibrul
formelor, iar subiectele sale au fost foarte vnate A fost si un mare scul ptor animalier, mai multe epigrame din Antologie laud o junc dm bronz (de la care avem copii), care prea vie, el a mai realizat si un
cine si un monument cu un greier si o lcust Se pare c a mai fost si gravor n argint
198
MISTERE, ansamblu de rituri inute n secret i rezervate pentru iniiai
n religiile antice, misterele constituiau o form de cult alturi de cultele publice, casnice si populare Raiunea secretului este nc discutat, totui poate fi respins explicaia dat pornind de la unele acuzaii
ale Prinilor Bisericii, dup care ele ascundeau ceremonii licenioase Secretul a fost explicat si prin nelegerile fcute ntre o cetate* si un zeu care si ar rezerva bunvoina pentru o comunitate care l
cinstete dac aceast explicaie poate fi admis pentru anumite culte restrnse precum cel al lui Sosipolis la Ehs, ea nu poate fi generalizat Dup unu, cultele popoarelor nvinse au continuat n acest fel, n
pofida noilor stpni, dar aceast explicaie se lovete de obiecii grave, dei ea poate fi reinut n parte Mai ales din pricina credinei primitive n valoarea magic a riturilor si n puterea lor asupra ze lor si
asupra elementelor, cunoaterea acestor practici religioase a fost rezervat pentru unu oameni a cror integritate moral garanta c ei nu vor utiliza aceast tiin n interesul lor personal
Existau dou feluri de culte cu mistere pe de o parte cultele secrete, rezervate numai pentru iniiai, pe de alt parte cultele publice, n care interveneau rituri celebrate n taina templelor si care adesea erau
hierogamn, uniune a preoilor (sau a preoteselor) cu o zeitate Asemenea elemente misterioase" se gsesc n multe culte Zeus (n Creta), Atena (la Atena), Hera (la Argos), Artemis (la Perge), Hecate (la
Egma) etc
Culte cu mistere se regsesc n toat lumea antic n Egipt se cunosc misterele lui Isis si Osins, n ina cele ale lui Adonis, n Asia Mic cele ale Cibelei si
MOBILJER

ale lui Atis, n Orient cele ale lui Mithra Toate aceste culte au fost introduse n Grecia n diverse epoci si au fost mai mult sau mai puin ncetenite Alturi de aces tea, Grecia cunotea religii cu mistere
care, dac nu erau autohtone, fuseser adoptate ntr o epoc foarte veche misterele Cabinlor la Samotrace, cele ale Demetrei si ale lui Core, ca si misterele orfice (pentru acestea din urm - ORFISM)
Misterele Demetrei si ale lui Core erau practicate n mai multe ceti ale Greciei, cele mai cunoscute si singurele cu privire la care dispunem de unele date fund cele de la Eleusis*
Misterele Cabinlor, posibil de origine fenician, au fost instituite la Samotrace fie pentru Cabin, zeiti sau genii cu caracter complex, fie de ttre Cabin, pentru a i cinsti pe zeu mari Cunoatem prea puin
aceste mistere, ele erau deschise pentru brbai, pentru femei (Olimpia, mama lui Alexandru*, a fost iniiat n ele) si chiar pentru copii Iniierea era o punfi care erau purificai chiar si ucigaii care
cerea o confesiune si o absolvire dat de ctre preot Acest oficiant, care avea sarcina s i purifice pe ucigai, se numea koes, iar n aceste ceremonii aveau un rol important fumigatiile De altfel, Cabim erau
protectori ai navigaiei* si muli mari nan se initiau n aceste mistere Se tie c adepii i petreceau n jurul corpului o fie roie pentru a se apra de primejdiile navigaiei Cabirn au fost asimilai cu diverse
zeiti, n alte culte cu mistere n Amfisa din Locnda era celebrat o srbtoare secret a Dioscunlor, asimilai Curetilor si Cabinlor, n apropierea Tebei exista un alsos (pdure sacr"), rezervat pentru
iniiaii n misterele divinitilor cabince Demeter i Core, se ntrevd
relaiile dintre diferitele mistere si divi nittile care le prezidau si care se asimilau reciproc Totui, Demeter si Core au rmas mai ales divinitile htomene* stpne ale misterelor de la Eleusis
MOBILIER. Mobila a fost totdeauna simpl pn n epoca elenistic* n epoca arhaic si mai trziu, sracii, la tar si chiar n orae, dormeau pe saltele sau pe piei de animale si se aezau pe o ptur pus
pe pmnt Una sau dou mese joase, cteva lmpi cu ulei si instrumente de buctrie completau mobilierul Rezervate pentru bogai si pentru regi n epoca homeric, paturile, tiate din lemn, care forma un
ca dru ntins prin chingi din piele, au devenit ulterior din ce n ce mai obinuite Dup bogie si dup gust, paturile, prevzute cu picioare nalte, erau simple sau ncrustate cu filde si cu metale preioase,
peste chingi se arunca o piele sau o saltea, dar si perne umplute cu stof sau cu gnafahon (santolma maritima), care avea frunze moi Nu existau cearceafuri, ci pturi viu colorate si adesea impregnate cu
parfumun, se mai puneau perne la cap si la picioare Celelalte mobile din camere erau lzile joase, n general din lemn, n care se depozita mbrcmintea si pe care se si putea edea, scaunele, taburetele si
fotoliile cu speteze nalte Lmpile erau puse pe trepiede din bronz, plasate la cptiul patului
Mobilele de baz ale slii de mas erau paturile, n general simple, pe care oamenii se ntindeau pentru a mnca, ele erau dispuse n jurul mesei, ptrat sau rotund, si avnd trei picioare netede Gustul
pentru bibelouri s-a dezvoltat devreme, vase pictate, cu formele cele mai diverse, cupe, farfuni fine, toate opere delicate si lucrate
199 MONARHIE
cu mult grij, care ne ngduie s cunoas tem marea olane greceasc, nu erau tot deauna obiecte de folosin curenta ci ornamente pentru cas Policioarele din lemn rar sculptate si ncrustate cu filde si cu
metale preioase si trepiede din bronz cizelat suportau ca nite vitrine produse ceramice precum si vase din argint cizelat, statui din marmur, din bronz din lut ars lmpi cu forme eleg inte, o mulime de
obiecte de art de prove ment divers n gineceun* erau plasate uneltele de esut si tot ce era necesar pentru tors si broderie Grecii n au cunos cut dulapul care a fost o invenie roman i, dei iu adoptat o
uneori dup ce au fost supui de ctre rom im Ei nu cunoteau nici cuptorul n buctrie se foloseau lemnele c ire sluje iu si la nclzit si m preun cu care se ardea crbune de lemn sau lignit Dac
locuinele nu aveau sobe, cele mai bogate dintre ele aveau totui conducte pentru e\ icuarea fumului (kap nodoke) Cada care nu se gsea dect n c isele care aveau sli de baie,era o moste nire a epocii
preelemce era un bazin mare, adesea din lut ars ntr o astfel de cad (asaminthos) a fost asasinat Agamemnon Abia n epoca elenistic si n locuinele foarte bogate s au construit czi n form de mici
piscine cu toate acestea, n epoca elenistic se utilizau bazine mari n jurul crora puteau sta mai multe persoane Dar n general czile erau mici, n form de sabot, n care nu se putea sta dect aezat n
sfrit, una dintre ultimele mobile folositoare, mai ales n casele srace lipsite de latrine, era amu, (vasul de noapte) S mai semnalm c bogaii cu maniere alese ieeau nsoii de un sclav, care purta un
scaun pliant, ca stpnul s se poat aeza comod n locul ales pentru a sta de vorb cu prietenii
MONARHIE. Grecii n au cunoscut monarhia de tip oriental cu caracter abso lut, aa cum o aveau marile state cu care au fost n relaie (Lidia, Asina Egipt si Persia) pn n epoca elenistic Monar hule din
epoca arhaic sau mitic aveau caracterul regalittilor homerice in care puterea monarhului era limitat de ctre nobili si de consiliile btrnilor Ele au fost curnd nlocuite prin regimuri oligarhice n care
regn n au mai pstrat dect un caracter religios sau judiciar (-> AXHONTE BASILEUS) Dubla regahtatre spartan a rmas o excepie n epoca elemc (-> RE CALITATE SPARTANA) Regahttile din se
colul al IV lea Hr precum cea a lui Hermias la Atarneea sau a lui Evagoros n Cipru erau mai degrab nite tiranii* Nu mai dou state excentrice si care n au urmat evoluia celorlalte popoare elemce au
pstrat o monarhie n decursul ntregii lor existente acestea au fost Epirul si mai ales Macedonia* Monarhia macedonean avea un caracter militar si era temperat si de puterea nobililor si de puterea
armatei Aceasta avea drept de justiie si tot prin armat a fcut Alexandra, atunci cnd se afla la culmea putem sale, s fie judecai Filotas si complicii si, acuzai de cons piratie contra regelui La sfritul
secolului al IV lea Hr , urmaii lui Alexandru si au luat titlul de rege si au stabilit n folosul lor monarhii care au mprumutat de la naiunile asiatice caracterul lor abso lut, alturi de Macedonia, noile
monarhii au fost cele ale atalizilor din Pergam ale seleucizilor din Siria, ale lagizilor din Egipt Ca si monarhiile orientale, alturi de pnntu mn si moderai, ele au cunoscut revolte de palat, intrigi ale
prinilor si curtenilor, domnule eunucilor si revoluiile populare care au alungat un rege pentru a-1
MONED

nlocui cu alt prin din familia sa, la fel de mediocru Imperiul roman a absorbit toate aceste monarhii greco orientale
MONED, n epoca homeric, pn la m\entarea monedei n aceast tar cu oligarhii* de propnetan de pmnturi eta Ionul monetar era boul totui n paralel, era mai practic s se utilizeze ca mijloc de
schimb bare de metal (bronz, cupru, argint, aur) care erau puse la ndemn sub form de lingouri si care erau cntrite, aa cum fceau de milenii popoarele orientale si egeene Greutile* care au slujit
drept baz pentru socotelile monetare au fost mprumutate de greci de la popoarele orientale Ideea monedei a fost atribuit lidienilor dar este dovedit c ea a fost mai degrab o invenie a cetilor
negustoreti din lonia, care au folosit electronul (aliaj natural din aur si argint), pe care li l furniza Lidia, pentru a l marca cu pecetea lor, care garanta greutatea si calitatea me talului, economisind n acest fel
cntriri ndelungate n secolul al VIII lea Hr au aprut n loma primele boabe metalice btute n acest fel Cetile negustoreti din Grecia propriu zis, mai ales Argos* Halcis si Eretna din Eubeea*, au
adoptat acest sistem Fidon din Argos a instalat la Egma* ateliere de monede care au utih/at o greutate adaptat dup msunle babilo-mene, dnd astfel sistemul eginetic Acest sistem a fost adaptat mai ales n
rile donene si n nordul Greciei Eubeea a ales un etalon mai slab, din care s a nscut sistemul euboic, care a fost utilizat n lonia, n Eubeea, n coloniile chalcidiene si conntiene si la Atena*, dup reforma
lui Solon* Corintul a adoptat sistemul euboic sub Cipselizi, dar a mprit staterul n 3 drahme n locul celor 2 ale sistemului euboic, astfel nct 4 drahme conntiene
erau echivalente cu un stater eginetic, ceea ce permitea Corintului s aib o moned bivalenta
Oficial, Atena a adoptat moneda trziu, n epoca lui Solon sub Dracon* n 620 i Hr , boul mai era unitatea de valoare Subdiviziunile monetare ale Aticii* au fost aproape identice cu cele ale celorlalte
sisteme Drahma, care, in epoca lui Penele* valora aproximativ un franc aur, era din argint, iar subdiviziunile ei erau tetrobolul (4 oboli), adic 2/3 de drahm, diobolul (2oboh) adic 1/3 de drahma obolul,
deci 1/6 drahm semiobolul (hemtobolion) existau dou monede din cupru dublul chalc (dikhalkon), adic 1/4 de obol chalcul (khalkoii',), 1/8 de obol Multiplu erau dubla drahma (didrakhmon) si cva drupla
drahm (tetradrakhmon) sau staterul din argint Staterul din aur (khry\ous stater) cunoscut si sub numele de khry SM(S, valora 20 de drahme Unitile de socotit erau mina (mna) adic 100 de drahme, si
talantul (talanton), adic 60 de mine sau 6 000 de drahme Fr alt desemnare, talantul era o sum n argint Talantul din aur era evaluat la 10 talanti de argint Fiecare cetate avea monedele sale proprii, iar
dreptul de a bate moned aparinea numai statului Miletul*, Efesul si cetile din lonia*, care au luat la nceput ca etalon siclul fenician, au fost primele care au avut propriul hotel al monedelor'
(argyrokopeiori), la Atena, el era situat n apropierea capelei eroului stefanofor", unde erau pstrate si greutile si msu nle* etalon, fund plasat sub controlul metronomilor* Monedele ceti lor erau de
obicei din argint (chalcn din cupru erau rari iar monedele din bronz nici nu existau monedele de aur erau n general monede regale), fiecare cetate le btea cu o emblem care, n genere, i era propne un
201 MUZEU

animal al crui nume evoca cetatea (capra si apul la Aigai, Ahaia si Macedonia, delfinul la Delfi, foca la Foceea, tranda firul la Rodos, mrul la Melosm, rodia la Side), un animal sau un obiect specific
regiunii (calul si taurul n Tesalia, nevs-tuica la Atena, broasca estoas la Egina, tonul la Cizic, amfora si ciorchinele n Ciclade, spicul de gru la Metaponte si la Orhomenos, capra la Pros, taurul la
Sibans, calul la Kime, vaca la Corcir, un Pegas naripat la Corint), Siracuza adoptase cvadnga Poestum pe Poseidon narmat cu un trident, Naxos (din Sicilia*) pe Diomsos Tarentul pe Apolo
ngenuncheat Aceste monede se vdesc ca adevrate opere de art care imitau adeseori statui vestite, astfel Cnidos a adoptat o pe Afrodita, pe care Praxitele o sculptase pentru templul su, Rodos, taurul lui
Zelos si Amfion Suveranii bteau monede cu efigia lor, unele au luat un caracter internaional, diferitele monede punnd totdeauna o problem dificil pentru schimburile dintre ceti aa se ntmpla cu
electronul din Lidia si cu dancul persan (acesta echivala aproape staterul atic, filipul macedonean" a nlocuit dancul prin staterul lui Alexandru* Dar si monede ale cetilor au avut acest caracter
internaional drahmele din Marsilia n Gaha, staterele din Corint n llina, tetradrahmele din Tasos n Tracia, staterele din Foceea, din Rodos si din Cizic aveau curs n tot bazinul Egeei, dar mai ales
tetradrahmele ateniene au precumpnit pe pieele internaionale S mai semnalm alturi de aceasta monezile propni unor ligi, cum au fost monedele cu scut rscroit ale Ligii beotiene, de asemenea,
nelegerile, ca acelea fcute aprox n anul 400 Hr , de ctre Mitilene si Foceea, care au btut mpreun monede cu numele amndurora
Urmrile acestei ntrebuinri a monedei au fost multiple pe de o parte, s-a grbit cderea oligarhiilor moiereti, permi-tndu se burgheziilor negustoreti s aib un mijloc de schimb care nlocuia bunurile
imobiliare, pe de alt parte, au aprut comerul cu bani (chrematistica),banche ni, trapezitn* si comerul mare De altfel, moneda reprezenta, pentru cetile care o bteau, un semn al independentei lor,
precum si un mijloc de dominaie Astfel, Atena a cutat s impun propriile sale monede si, n ultim instan, succesul monedelor lui Filip si Alexandru, rspndite pn n Gaha a fost legat de puterea
Imperiului macedonean
MUZEU, sanctuar consacrat muzelor Muzeul a devenit celebru gratie monu meniului nlat n cinstea muzelor de ctre prunii doi Ptolemei, la Alexandria*, care a devenit un centru al cercetrilor literare
si tiinifice El era administrat de un preot al muzelor, desemnat de ctre regi care puneau la dispoziia sa un tezaur, care servea la ntreinerea oamenilor de tiin adpostii acolo Acetia, sosii din toate
prile Greciei, triau aici consacrn-du se lucrrilor lor si mncau n comun Ei dispuneau de grdini, de portice pentru distraciile lor, de sli de lucru, de un parc botanic* si zoologic, de un observator de
astronomie* si mai ales de celebra bibliotec*, condus de un bibliotecar, al crui post era foarte rvnit Ulterior, mai ales n epoca roman, numele de muzeu" a servit la desemnarea anumitor locuri unde
erau pstrate colecii de art, numele a trecut dup aceea n limba noastr -> PINACOTECA
MUZIC. Muzica ocupa locul cel mai important n viata societii greceti i
MUZICA

cunoatem manifestrile gratie lucrrilor sau fragmentelor care ne au rmas de la teoreticieni Anstoxene din Tarent (secolul al IV lea Hr ) a lsat Elemente armonice n trei cri si fragmente cu privire la
Ritm", Plutarh* (secolul al II-lea) este autorul unui Tratat despre muzic Trata tul despre muzica al lui Anstide Quintihan (secolul al II lea) este cea mai important analiz pe care o avem asupra muzicii
greceti Prin Introducerea la muzic a lui Ahpios (secolul al IV lea) cunoatem pro tedeul de adnotare al grecilor Claudiu Ptolemeu* a compus si un tratat de armonie De altfel, arheologia a scos la lumin
cteva fragmente de lucrri dou imnuri delfice ctre Apolo, un epitaf, imnul Ctre Soare de Mesomede din Creta (secolul al II lea), cinci fragmente de preludii cita rodice (secolul I), cteva Imn ale corului
din Orestia lui Eunpide*
Notarea, destul de complex, se fcea cu 24 de litere ale alfabetului lonian sau cu 15 semne provenind dmtr un alfabet primitiv, dup cum se urmrea s se adno teze muzica vocal sau instrumental Gre cu
au obinut cunotinele muzicale din Asia Mic Terpandru din Lesbos (seco Iul al VH-lea Hr ) este considerat prm tele muzicii greceti, el a fost primul care a clasificat melodiile populare si, dup ce le-a
constituit ntr un sistem regulat, a in ventat o notare si a fixat modurile si genurile, el a fost chemat de ctre spartani pentru a reglementa tehnica corurilor Este creatorul citarodiei, gen n care muzicantul
cnt acompamindu se cu litera, gen care a fost perfecionat de Fnms si de strlucitul su elev Timoteu din Milei (446-357 Hr) Sparta* era marele cenlru donan al muzicii, dup Terpandru, Taletas din
Gortma a fixat la Sparta raporturile dintre dans i muzic, Polimnestos din Colofon (aprox
660 Hr ), stabilii la Sparta, a adus aici aulodia, muzic de flaut acompaniat cu cntece vocale Cam n aceeai epoc, Alcman, de origine lidian, dar naturalizat spartan, a introdus lirismul coral Aceasl
muzic nu cunotea polifonia, melodia era cnlal la unison, acompaniat cu aulos si liter Alcman a dat o form savant cn tecelor populare si poeziei corale, moiiv penlru care este considerai printele
lins mului coral n sfrit n timpul celui de al doilea rzboi din Mesenia*, Atenianul Tirteu a adus n Sparta imnurile militare brbtesli, care au stimulat curajul rzboi meilor Tot n cursul acelui rodnic
secol al VII lea Hr , Arhiloh din Pros a mven tat melodrama, acompamindu se cu un instrument, pentru a declama si nu pentru a cnta versunle sale iambice, aceasta era parakataloge, care, la nceput
izolat, a fost apoi introdus n tragedie* si n ditiramb* Ohmpos, muzicant originar din Fngia (poate c numele lui ascunde o confrerie sau un grup de muzicieni fngieni) a introdus auletica, gen n care se
cnta solo la aulos el a fost nscris n anul 582 la Jocurile pitice* Ohmpos a fosl invenlato-rul modulul armatian, melopee plngreal cntal la flaul
Lirismul coral a fost perfecionat si ilustrat de ctre Clonas, Stesihor, Ibicos, Bahihde si mai ales de clre Simonide si Pindar, ale crui ode Inumfale (Epimcii) erau cnlale Cci poeii greci de la care s au
mai pstrat poemele nu ne dezvluie prin aceasta dect o latur a gemului lor, pe de o parte poeli, ei erau si muzicieni si scriau ei nii muzica ce acompania poemele lor, fie c acestea erau cnlale (lirism)
sau declamate cu acomparuamenl muzical (melodram) Astfel, tragedia si comedia* aveau mtermedu cntate, psalmodiate i dansate, cnd intervenea corul si confeul. MUZICA
adesea aceast muzica era scris chiar de poei Ditirambul era numai cntat si cei doi m in poei muzicieni caie l au ilustrat au tost n secolele al V lei si al IV lea Hr , Viei niipuie clin Melos care a trit la
curtea lui Pcrdic s din Macedonia si Filoxene din C vtcra Cere era vestit la curtea lui Dionisios clin Siracuza Astfel poetn zreci au fost cei c ire i au creat mu/ica si i iu stabilit regulile
perfeciunea In timp ce noi nu mai utilizam dect doua moduri, majorul si minorul, grecii cunoteau apte moduri trei pnnci pale si patru complementare, fiecare mod fund caracterizat prin diferite
succesiuni de tonuri si semitonuri Aceste apte moduri au fost dorianul lidianul fngi inul hipo dorianul,hipohdianul hipofngianul, mixo lidianul Fiecare mod avea un caracter si o folosina proprie dorianul,
brbtesc, grav sau belicos, era folosit in imnurile lince, co runle tragice utarodie lidianul blnd, trist, lunebru, si cart corespunde modului nostru major, era utilizat n lirismul apolinian, n tragedie si auletica
dar a czut n desue tudine n secolul al IV lea Hr fngianul, viu zgomotos, bahic, era folosit n aule tic, citarodie, ditiramb, tragedie, hipodo nanul care corespunde modului nostru minor, era mai activ
dect dorianul, maies tuos si trutas, utilizat n ditiramb, mono dule tragice, citarodia, lirismul apolinic, hipohdianul, voluptuos, propriu aulodiei, a fost de asemenea prsit nc din secolul al IV lea Hr ,
hipofngianul, mai activ dect fngianul, servea pentru scolia, auletica, citarodie, ditiramb, mixohdianul, cu caracter patetic, era folosit de ctre corurile tragice si pentru modul citarodie Progresia melodic
deosebea trei ge nuri diatonica, cromatica, enarmonica, ca ractenzate pnn difente succesiuni de tonuri, de la cel grav la cel acut, enarmonica, gen
204

care a disprut din muzica noastr, era caracterizat prin sferturi de ton
Alturi de manifestrile cu caracter religios muzica astfel structurat a rmas ca un gen propriu si grecii, care nc din copilrie primeau o educaie* muzical
concerte La Atena, acestea se ddeau la Odeon* Ca si n epoca noastr, muzicie nu, compozitori si interprei, trezeau cntu ziasm sau culegeau reprobri violente Timoteu din Milet, revoluionnd muzica, i a
ocat pe atemeni prin ndrznelile sale, dar Eunpide* l a ncurajat, vznd n el gemul novator Un alt Timoteu, care cnta cu flautul teban n vremea lui Alexandru, era pltit cu averi ca s apar n concerte
Se vede prin aceasta ct de important era arta muzicii la greci nu era ntrecut nici de pictur nici de sculptur si nu putem dect sa regretam pierderea de nereparat a creaiilor ei magistrale
MUZIC (instrumente de ~) Grecii cunoteau instrumentele cu coarde pe cele de suflat si de percuie Nu cunoteau ins trumentele cu arcu, coardele fund fie atinse cu un plectru (mic instrument n form
de T sau de crlig, cu care erau lovite coardele), fie cu degetele Cele dou principale instrumente cu coarde erau lira si litera Lira, dei inventarea ei era atn buit lui Hermes, era un instrument asociat
cultului lui Apolo, la fel ca si titera La origine, lira avea trei corzi, Terpandru a crescut numrul de corzi la apte, iar n epoca elenistic* se fceau lire cu 15 corzi Titera reprezenta o perfecionare a lirei, n
sensul c i s a adugat o cutie de rezonant din lemn Aceste instrumente erau folosite n concursuri, iar studierea lor fcea parte din educaie* Plectrul era destinat n gene ral la mnuirea acestor dou
instrumente
MUZICA

Barbitosul, poate de origine oriental, folosit de liricii loniem si eolieni, pare a fi


grav Psalterionul era constituit dmtr o cutie din lemn si dmtr un mner lung, ntre care erau ntinse corzile care erau lovite cu degetele de unde numele su (de la p^allo A face s vibreze) care a fost dat
familiei harfelor varieti de harfe erau irigonon si mciKadi^ (care pare a fi acelai lucru cu pecln) Sambuca era harfa mare mprumutat de la egipteni Nabisul se pare c a reprezentat adaptarea nebelului de
origine fenician instrument cu 10 sau 12 corzi, de form dreptunghiular pe care se cnta cu toate degetele
Instrumentul de suflat cel mai obinuit era anim nume generic pentru a desemna mai multe specii de flaute sau oboaie Cel mai simplu era monau\o\ mic cilindru din lemn asemenea flageoletului nostru
modem l>lagiaulos era un flaut oblic asemntor cu basonul nostru a crui inventare era atribuit lui Pan sau lui Midas miticul rege al Fngiei Zeuge era flautul dublu, compus din dou fluiere, uneori de
lungimi dife rite, a crui inventare era atribuit Atenei, dar care era utilizat mai ales n ceremoniile dionisiace Gmgras, de origine fenician, era un fel de fluieras cu sunet plngre si na/al Elymos,
mprumutat de la fngieni, era un fel de flaut cu mbuctura din piele,
ndoit la capt folosit n special la cultul Cibeiei A\taulos care a aprut abia mtr o epoca trzie era un tei de cimpoi alctuit din dou fluiere lipite la un burduf din piele care era apsat de muzicant pentru
suflatul omenesc S\nu\ un fluier al lui Pan era construit din trestii de lungimi di fente lipite una de alta El a stat la originea orgii hidraulice h)drau\o\ inventat de ctre alexandrini n care apa aciona foalele
Tipul instrumentelor din cupru a fost salpini utilizat n procesiunile rehgio ise aceasta trompet dreapt cu pavilion larg, avea o putere magica Ea a ocupat un loc important n armat* ncepnd cu epoca
elenistica pentru a transmite ordinele n timpul luptelor atunci s au constituit fn fare militare si s au instituit concursuri de trompete Instrumentele de percuie aveau n general un caracter religios nmpanon
tamburina noastr modern, cimbalele, dou emisfere din aram care erau izbite una de alta si erau folosite n cultele Cibeiei si ale lui Diomsos sistra, un fel de uruitoare din metal uzitata n misterele lui Isis
troumata (castaniete), ca si trolcilon constituit dmtr un fel de furc scurt, la care una dintre ramuri, devenit mobil pnntr o balama, lovea cealalt ramur atunci cnd nistru mentul era scuturat Crotalon era

utilizat n mod deosebit n ceremoniile Cibeiei

NATERE. Naterea era un prilej de srbtoare n familie Cnd sarcina era aproape de termen, femeile* aduceau sa crificu Ihtiei Artemidei si Nimfelor Dup naterea copilului se atrna la ua casei o
coroan* din fruze de mslin, simbol al vieii civice pentru un biat, fsn de ln simbol al vieii de munc n gineceu* pentru o fat A cincea zi dup natere avea loc purificarea copilului amfidromi ile* El
cpta un nume* n a aptea sau a zecea zi
Cu aceast ocazie se fceau sacrificii ctre Apolo, Artemis, Nimfe si ctre zei ttile fluviale Era oferit un osp oameni lor crora li se prezenta copilul si care aduceau daruri Sclavii luau parte la aceste
ceremonii si ofereau si ei cadouri Cere monnle se terminau n a paisprezecea zi prin srbtoarea purificrii mamei ea consta din ablutium si sacrificii fie pe altarul casnic fie ntr un templu, cu sigu rant cel
al Artemidei Hitone.care patrona naterile si creia mama i druia ves mintele sale
Copilul nu era nscris n lista demei* dect la 18 am, dar tatl su l introducea n fratna* patern, n a treia zi a Apatumlor*
Prima aniversare a naterii era srbtorit si familiile ofereau noi daruri Abia din epoca elenistic* s a ncetenit obiceiul de a srbtori si celelalte aniversri (ge nethh) Prietenii si prinii se adunau pentru
a srbtori aniversrile copiilor, n timp ce supuii srbtoreau aniversarea prinului lor, colarii pe cea a nvtorului lor
NAUCLEROS, nume dat armatorilor care echipau navele
n general ei comandau propriul lor vas si triau din utilizarea acestuia la transpor tul mrfurilor si pasagerilor Ca urmare acest nume a fost dat si marilor armatori posesori de adevrate flote comerciale,
precum si cpitanilor de nave care coman dau o corabie pe cheltuiala unui armator La Atena*, naucleros era si numele celor care triau din nchirierea de case si de imobile
NAUCRARIE, sistem de administrare locala stabilit n Atica" de ctre eupatriz* n urma smoecismului"
Naucrana era un district capabil s furnizeze greementul si echipajul unui vas iar naucrarul era eupatndul care punea
NAVIGAIE

nava la dispoziia statului si o comanda Fund cpetenie a serviciului maritim fie care naucrar furniza n plus doi clrei si o trup de infanteriti De altfel, naucra m administrau o cas ntreinut pnntr un
impozit repartizat asupra populaiei nau cranei Fiecare tnb* era divizat n 12 nau eram si ntruct atunci erau patru tribun, existau n total 48 de naucraru Solon* a meninut naucramle si dac Chstene* nu le
a suprimat ele au fost totui nlocuite pnn deme* Numrul lor a fost sporit atun ci la cincizeci adic cinci pentru fiecare din cele zece tribun nc civa ani, naucramle au furnizat vasele si au subven tionat
cheltuielile teonlor* Dup anul 500 cnd bule* si strategii concentraser n minile lor puterile militare si administraia naval naucramle au disprut
NAVIGAIE, mpreun cu fenicienii, ai cror elevi au fost dup care le au fost rivali grecii au reprezentat cel mai mare popor de marinari din antichitate Ei au rmas stpnii Mediteranei de rsrit n epoca
elenistic Necunoscnd busola care a aprut n China n secolul al II lea, navi gatoni greci se orientau observnd Soarele si stelele dar ei practicau de preferin navigaia de coast, pentru care dispuneau de
instruciuni nautice (-* GEOGRAFIE) n epoca homeric, se naviga ziua, iar noaptea vasul era tras la rm, atunci cnd aceasta era cu putin Navele din epoca istoric, mai grele si prevzute cu unul sau
dou catarge echipate cu pnze ptrate si cu aa numitele focun,cunoscute n epoca elemc, aveau un deplasament de 200 pn la 400 de tone si navigau ziua si noaptea, parcurgnd n medie 500 de stadii
(cam 50 de mile marine) pe zi Era nevoie de aproape 16 sptmni pentru a strbate dru mul din Italia pn n Indii si de trei pn
la patru sptmni pentru a te deplasa din Italia pn la Alexandria* n Mediterana, navigaia era ncetinit, dac nu ntrerupt, din pricina timpului ru din octombrie pn n aprilie ncepnd cu sfritul
epocii arhaice Mediterana si Marea Neagr erau complet explorate de ctre greci pe urma fenicienilor Fenicienii furnizori de stamu, se duceau s l caute spre Anglia prin Atlantic n secolul al VI lea Hr
fociemi au ncercat s i urmeze fornd Coloanele lui Hercule (Gibraltarul) aprate cu strnicie de ctre fenicieni un foceean Midacnte, pare sa fi atins Casitendele (-> METALE ) n secolul al IV lea i Hr
masahotul Piteas a forat si el Coloanele lui Hercule a navigat de a lungul coastelor Galici si s a aventurat probabil in Marea Nordului unde a descoperit insula Tule (Islanda sau Norvegia) in timp ce com
patriotul su Eutimene urma coastele Africii pn la Senegal naintea acestuia cartaginezii condui de Hanon, n fruntea a 60 de vase, stabiliser comtoare de a lungul coastelor marocane si mpinseser
expediia lor pn la sud de Senegal chiar pn la Camerun n adncul golfului Guineei
Dar grecii si au orientat cercetrile mai ales spre manie din sud Pnn anul 520 Hr , n timpul domniei lui Darius Scylax dm Carianda (Asia Mic) a cobort Indusul, a urmat coastele Persiei si Arabici si a
ajuns n Egipt dup un penplu de doi am si jumtate Totui abia o dat cu Alexandru cel Mare grecii au nceput s exploreze sistematic aceste regiuni Cretanul Nearhos a comandat flota lui Alexandru care a

urmat de la gunle Indusului coasta Persiei, pn la Susiana Alexandru a trimis trei expediii cu sarcina s exploreze coastele Arabici Arcias a ajuns pn la Tylos (Bahrein), Androstene a ajuns pn la
NAVIGAIE

capul Masandam, la ieirea din golful Persic, Hieron a fcut acelai lucru, dar, speriat de ariditatea coastei, s a ntors Sub primul Ptolemeu*, amiralul acestuia, Filon, a parcurs Marea Roie si a descoperit
insula Zebirget Sub Ptolemeu al II lea, Satiros a explorat coasta Troglodiilor (Entreea Somalia) unde a stabilit comtoare Ariston si Pitagoras au explorat coastele Arabici scldate de Marea Roie nc si mai
activ Ptolemeu al III lea a strpit piritena din M irea Roie l a trimis pe Simias s explore/e coastele africane si a continuat s organizeze expediii n Marea Roie
Sub domnia lui Ptolemeu al VII lea Evergetul al II lea, Eudoxiu* din Cizic a fcut nconjurul Africii Pare o certitudine faptul c acest drum a fost strbtut pentru prima oar de ctre fenicienii trimii de
faraonul Nediao.n secolul al VII lea Hr Totui, navigatorii greci n au cobort dect excepional mai la sud de capul Gardafui Rentorcndu se din Indii, Diogene a rtcit drumul si a ajuns pn la canalul
Mozambic Un anume Teofil a navigat si el de a Iun gul coastelor Africii de Rsrit si a fost primul care a semnalat munii nali ai Kenyei Dup el, Dioscoros a ajuns pn la capul Delgado, n nordul
Mozambicului Ruta maritim a Indnlor s a deschis dup multe ncercri Dup explorrile Mrii Rou sub primii Ptolemei, abia n timpul domniei lui Ptolemeu al Xl-lea a fost descoperit insula Socotora
Prin anul 50 Hr , un negustor grec a deschis drumul de la golful Aden spre Muzins (actua Iul Cranganor,) si de atunci comerul* cu Indule si sudul Mrii Rou s-a dezvoltat n aa msur nct, n vremea
lui Augustus, 120 de corbii plecau n fiecare an de la Myos Hermos si de la Beremce spre golful
Suez n secolul I un navigator grec, Hipalos, a utilizat regimul musonilor, care au cptat numele de , vnturi ale lui Hipalos", pentru a strbate drumul spre Indii si napoi n navigaie direct Pe urmele sale,
negustorii greci au navigat pn la Trapobane (Ceylon sau Sumatra) iar n secolul al II lea au mers s si caute mrfurile pn n Indonezia, n Indochina si n sudul Chinei
Unuia dintre aceti navigatori i se dato reaz un ghid toarte preios, Periplul Murii Lntree care ofer un itinerar maritim n care sunt menionate numeroase porturi africane de la Oceanul Indian, cele din
Arabia si din India, cu diferitele mrfuri care erau exportate sau importate n acest trahc bazat n parte pe troc Numeroase tezaure de monede (romane) si obiecte de origine alexandrin (dar din epoca roma
na), gsite pn n sudul Vietnamului, con firm extinderea navigaiilor n aceste mri din sud n epoca roman, cu siguran realizat ns de corbien alexandrini
S ar cuveni s l mai amintim pe acel lambulos despre care vorbete Diodor din Siciha si care, aruncat n denv n Oceanul Indian de ctre pirai, a atins dup patru luni o mare insul cu climat plcut (poate
Madagascar), vecin cu apte insule mici, de unde a fost expulzat pentru a naviga n deriv din nou vreme de patru luni nainte de a ajunge la Indii si la Pahbothra (Patna), de unde s a ntors n Grecia prin
Persia S l pomenim si pe acel Eufemos din Cana, cunoscut de ctre Pausamas", n timpul unei cltorii n Italia, Eufemos a fost dus de vnturi n Oceanul Atlantic, unde a ajuns la insulele Satmde, unele
erau pustii, dar altele erau locuite de oa meni slbatici cu prul rou, mpletit ca o coad de cal, ei au capturat o femeie de pe vas si au sodomizat-o, motiv pentru care
NEUROSPASTON

grecii au dat acestor insule numele de ca si descendenii si, Medontizn La


Satinde ntruct primii navigatori spni
Atena*, Pisistrate* pretindea c descinde
oh au descris pe indigenii din Antile ca din Neleizi n general, ei au fost cape
purtnd cozi de cal si avnd obiceiuri cui teniile migratiei loniene si erau rspndii
date, unu autori au socotit c Satindele n cetile Cicladelor si lomei, mai ales la
erau aceste insule americane
NECROPOLE. Erau echivalente ale cimitirelor noastre n timp ce n anumite epoci preelenice, morii erau ngropai n subsolul caselor n perioadele care au iirmat era interzis s fie incinerai n mte norul
zidurilor cetilor La Delos* inter dictia privea ntreaga insul aa nct, atunci cnd s a luat aceast hotrre, insula a fost purificat si mormintele au
tost dezafectate fund duse n insulia vecin Renea Numai Sparta* si Piuar din Licia, unde se gseau morminte ale unor mari personaje, au fcut excepie n gene ral mormintele erau grupate n necropole
situate de a lungul drumurilor n apropi erea porilor oraelor Fiecare ora avea mai multe necropole Cea mai cunoscut este Ceramica exterioar, la Atena, n fata portn numit a lui Dipilon' unele mor
minte de acolo fund din epoca geometric Deasupra mormintelor erau puse stele reprezentnd pe cel ngropat acolo, mfti sat cu un animal familiar, cu un sclav, cu rude sau n cursul unui osp numele su
era n general scris pe stel, adesea nsoit de o epigram funerar, s au pstrat unele fragmente din acestea, alturi de mscnpti ile scoase la iveala de ctre arheologie
NELEIZI, cobortori din Neleu prin tesahan devenit rege la Pylos n Mes enia' >,i printele a 12 topii dintre tare tel mai vestit ajost Nestor
Dup distrugerea regatului de laPylos, Neleizn s au refugiat n Atica Codros, regele Atenei, a aparinut genosului* lor,
Milet*, ai crui regi au fost
NEMEENE (jocuri ~) De ongme foarte veche, jocurile nemeene pierduser, n epoca istoric mult din nsemntatea lor Ele erau celebrate de dou ori n patru ani cele de var n primul an al fiecrei ohm
piade cele de iarn n cel de al patrulea an La origine au fost nendoielnic jocuri funebre pentru a o celebra pe Arhemore, zeitate a naturii O alt tradiie pretindea ca ele au fost ntemeiate de Hercule n
cinstea lui Ofeltes Dorienn* au nlocuit acest cult cu cultul lui Zeus pe care l cm steau n templul acestuia situat n apro piere de Cleonae n valea Nemcei Arunci jocurile nemeene au devenit panelenice*,
conducerea lor fiind ncredinat la nceput localitii Cleonae apoi Argoului* apoi au trecut din nou la Cleonae Cu acest prilej se desfurau exerciii gimnice curse de cai si concursuri de titera
NEUROSPASTON, un/el de marionete ale cror membre ii cap erau micate prin sfori inute cu mna
Grecii le utilizau pentru a da reprezentaii cu oca/ia srbtorilor publice, ei au ajuns la o mare dibcie n confecionarea si mnuirea acestor marionete, n aa msur nct unele micau chiar si ochii si se
deplasau cu mult naturalee Aceste m rionete trebuiau s mimeze istorii mitice sau legendare, si par s fi fost o form d teatrelor de umbre, a cror tradiie se poate gsi n mitul peterii lui Platou*, unde se
vd spectatori privind cum defileaz
209 NICIAS

umbre pe un perete luminat de o lumin venind din spate


NICIAS, om de Mat (Atena apmx 470-Siracuza 413 Hr )
Provenea dmtr o familie bogat, era profund religios moderat generos si str lucea prin bogiile sale pe care le dis tnbuia fr ostentaie Dup moartea lui Penele 1', partidul aristocratic l a mpins n fat si el
a ajuns la funcii nalte, fcn du se totodat iubit de popor, n pofida poziiei sale politice nzestrat cu ntelep ciune si prudenta, nu pornea la aciune dect cnd era sigur c va reui El a cuce rit Citera (424),
apoi a luat de la meganeni insulia Mmos si portul Nisea, de unde a pustiit teritoriul Corintului* Inamic al lui Cleon*, el era totui parti/anul pcii cu spartanii ntruct a lsat lui Cleon coman da expediiei
contra spartanilor, instalai n insulia Sfactena, aproape de Pylos din Mesema, reuita acestei expediii i a sc zut din influenta pe care o avea asupra ae nienilor, dar moartea si nfrngerea lui Cleon la
Amfipolis a orientat din nou spiritele spre pace Nicias a fost nsrcinat s o pregteasc, Sparta* si Atena* au sem nat n anul 421 pacea care poart numele lui Curnd ns rzboiul a izbucnit din nou si, n
anul 415, Alcibiade* a obinut hotrrea s se porneasc expediia din Sicilia* Nicias a fost nsrcinat s o co mande mpreun cu Alcibiade, acesta a fost ns curnd rechemat la Atena Nicias a trebuit s si
asume singur comanda, cnd cellalt coleg al su, Lamahos, a fost omort Nehotrrea sa i a pricinuit piei rea, nendrznind s atace rapid, n pofida ctorva victorii si a vigilentei sale neobo site, a suferit
nfrngeri care au slbit mo ralul trupelor sale, el nsui fiind nevoit s lupte mpotriva bolii de care suferea
210
Deoarece Demostene*, care trebuia s so seasc cu ntriri, a ntrziat, Nicias n a putut ndrepta situaia A trebuit s se retra ga dar oamenii si au fost mcelrii aproape cu toii de ctre siracuzam la tre
ctoarea Asmaros, Nicias nsui fund luat prizonier si omort
NICIAS, pictor (Atena a doua jumtate a secolului al IV leu i Hr ) jiul IM NIL omede
Era elevul iui Antidot, care, la rndul su, era elevul lui Eufranor* Se tie c a pictat statui sculptate de ctre Praxitele*, spre cea mai mare mulumire a acestuia Pe plan tehnic, excela n a reda umbrele si
reliefurile pentru aceasta utiliza usta, ce nus ars tehnic pe care o descoperise din ntmplare n ceea ce privete subiec tele sale, i plceau temele mn, aciunile violente sau pline de maiestate, si dispre
tuia subiectele delicate sau singulare I se pot atribui mai multe tablouri, din care s au pstrat copii n picturile dm Pompei, dintre acestea putem aminti o Io pzit de Argos, o Andromeda eliberat de ctre
Perseu El era legat de tradiii dar, pe de alt parte, i plcea s reprezinte personaje tinere Dobndise o mare reputaie pic tnd o pe zeia Nemeea aezat pe un leu, avnd n mn o ramur de palmier A fost
autorul unei Nekyia inspirat dmtr un episod din Odiseea lui Homer, pe care Ptolemeu* Soter (sau Atalos* din Pergam) a vrut s o cumpere cu un pre foarte mare, Nicias a refuzat si a oferit pnza oraului
Atena Adesea el i ceruia pnzele Era si foarte-priceput n a reprezenta cinii Unele din lucrrile sale au fost duse la Roma
NOMOS

NICOMAH, pictor (Teha prima jumtate a secolului al IV leu Hr ) fiu i elev al Un Ari wdem
Despre Nicomah se tiu puine lucruri, doar c, din admiraie pentru arhaism, el nu picta dect cu cele patru culori folosite de ctre olari (alb, galben, rou si negru), aa cum au fcut, dup el si Apele*,
Echion si Melantios De altfel se pare c lucra foarte repede, fapt din pricina cruia lucrrile sale sufereau si care explic poate de ce, dei avea tot att talent ct si con temporann si, nu s a bucurat de o
reputa ie aa de mare Se pare c a avut predilecie pentru subiectele mitologice si alegorice ceea ce justific gustul su pentru arhaism Mai multe dintre tablourile sale au fost duse la Roma El a fost primul
care a avut ideea s pun o plrie pe capul lui Uhse Dintre cele dou opere mai vestite ale sale, una reprezenta Bacante si Satiri cealalt Tindanzi (Castor si Polux), tablou neter minat ns Nicomah i a avut
ca elevi pe fratele su Anstide si pe Filoxene din Eretna, care a pictat pentru Casandru* o admirabil btlie ntre Alexandru si Danus, ea a slujit, poate, ca model pentru celebrul mozaic din Pompei
NICOSTENE (Nicosthene), olar (aprox 530-510 Hr)
Nicostene a mprit cu Andocide* glo na inventm pictm vaselor cu figuri rou si pare a fi fost, mai mult dect rivalul su, un iniiator Producia sa a fost vast, am fora era forma preferat de el, dei nu s
a mrginit la aceasta A ncercat si toate teri mcile figun rou, negre, albe, fond de argil cu acopenre neagr sau alb Influenta loman este vdit n predominarea motivelor vegetale si n ochii pictai pe
cupe Pictunle sale sunt laxe, urmare a mani sale
rodnicii A tratat subiectele cele mai diferite mitologice, rzboinice, tradiionale (isprvile lui Hercule, sfinx, clrei, mche naripate, care de lupt) a utilizat si toar tele farfuriilor, pentru a le mpodobi cu
motive originale (figun femei, arme, pa sri, trepiede) n atelierul su a folosit pic ton cu temperamente diferite, dar n aceast varietate se regsete mereu ace lai geniu excentric si novator
NOMOFILACI. Spre a slbi areopagul* conservator care se opusese adesea lui Penele*, Efialte, mna dreapt a marelui om politic a retras acestei adunri dreptul de a supraveghea administrarea statului si
a creat un colegiu format din apte nomo filaci (paznicii legilor), care aveau sarcina s supravegheze pe magistrai, bule* si eclesia* Nu se tie nimic despre admmis trarea acestui colegiu nici dac a izbutit
s slujeasc interesele politice ale partidu lui lui Penele Totui el s a meninut aproa pe jumtate de veac si n a fost desfiinat dect cnd Trasibul* a restabilit democra tia si cnd areopagul a recuperat o parte
din vechile sale atribuii de supraveghere administrativ Instituia nomofilacilor a fost restabilit de ctre Demetrios* din Faler la sfritul secolului al IV lea Hr Se pare c nomofilaci au existat si la
Sparta*, ei au fost semnalai n aceast cetate de un autor din secolului al II lea, dar nu se tie nimic despre atnbutule lor Numele de nomofilaci s a mai dat si funcionarilor nsrcinai cu instruirea
elanodicilor* la Elis, n decursul celor opt luni care precedau manie jocun*
NOMOS (lege") n decursul primelor secole ale epocii arhaice, legile nu alctu iau un cod sens Legea se confunda cu voina suveranului sau a nobilimii conductoare,
211 NOMOTEI

iar judecile nu se desfurau dup un cod determinat, ci erau lsate n seama jude ctonlor* Este adevrat c 30 (XX) de genii si Zetis Horcos erau socotii ca avnd sarcina s denune nedreptile si s raz
bune sperjurul si injustiia, dar aceasta era o consolare slab pentru nenorociii aban donai arbitrarului legilor genosunlor* si ale basileilor* ncepnd din secolul al VII lea Hr s a fcut simit nece sitatea
imperioas de legi scrise diferite orae au nsrcinat legislatori* s sta bileasc un corp de legi adaptnd vechiul drept cutumiar la exigentele noi Cnd vechile instituii au nceput s se demo cratizeze nu s a
mai putut concepe un stat lipsit de legi stabile pentru a reglementa relaiile dintre ceteni Legile au fost gra vate pe materiale re/istente bronz stele din piatr sau pe un edificiu public ca cel din Cortina pe
pereii cruia d fost nscris codul de legi cel mai complet pe tare l tim si ale crui pietre au tost reutili/ ie pentru construirea odeonului* dmtr o epoc tardiva Dar nici legile nu erau imuabile fiecare
cetean putea propune modificri iar experiena vdea imperfeciunea lor Astfel, legile greceti ne sunt cunoscute
ale oratorilor atemeni dar, spre deosebire de romani grecii n au lsat manuale de drept n care s fie clasificate si comentate legile
Dintre legile cetilor greceti cele mai bine cunoscute sunt legile ateniene n
acestea erau adoptate de ctre nomoteti, ele aveau de ndat putere de lege Legea reprezenta regula suprem a raporturilor dintre ceteni toate actele oamenilor publici sau ale particularilor trebuiau s
rmn n cadrul legilor, iar magistraii nu erau niciodat altceva dect ageni ai le gilor Decretul (psephn>ma) decizia luat de eclesia sau de bule trebuia s se nscrie n cadrul legii, cu riscul s fie atacat
prin tr un f>raphe paranomon si, firete, nu putea precumpni fat de lege Grecii con cepeau legile omeneti ca o replic a legi lor divine la care erau supui att oamenii,
NOMOTETI, magistrali creai la Atena* de ctre Solon" \i care aveau sarcina \ instituie ligile*
Recrutai dintre heliasti ( > HELIEE) ei erau alei sau trai la sorti de popor care fixa durata funciei lor, precum si numrul lor care i variat pn la l 001 n fiecare an oricare dintre ceteni putea propune n
fata nomoteti lor o modificare sau o abolire a legilor Ei aprobau prin ridicarea mnui Decizia lor putea ns s fie respinsa prin graphe paranomon Nomo teta a\eau peste 30 de ani si depuneau un jurmnt
Tesmotetii* aveau sarcina s supun poporului, pe liste afiate public modificrile sau ordonarea legilor care urmau s fie supuse nomotetilor
eclesiei* cetenii puteau propune refor me legislative Propunerile erau supuse analizei n bule* care hotra cu privire la oportunitatea de a le aduce n fata consi hului nomotetilor*, sinegorn* desemnai de
eclesia*, trebuiau s apere n fata nomo tetilor proiectele de reform si, dac
NUME- Copilului i se da nume n a aptea sau a zecea zi dup natere* La Atena fiul cel mai mare cpta, de regul, numele bu menim su din partea tatlui dar aceasta nu era o lege obligatorie Uneori
numele erau lipsite de neles, dar n general ele erau formate pornind de la unul sau mai multe cuvinte purttoare de sens, n afara cazului c erau nume teofore Fihpos,
212
NUME

prieten al cailor", Demetnos, form masculin a Demetrei, Apolodorus, darul lui Apolo', Lisandru, care mprietenete oamenii" etc Pentru a deosebi un om de altul care purta acelai nume, se aduga
numele tatlui lui Cutare fiul lui Cutare, iar la Atena se preciza dema* sa Patrom-mul era propriu cetenilor, strinii care aveau domiciliul aici nu purtau dect un singur nume Se foloseau si porecle astfel,

Temistocle era numit Neocles", pentru a marca faptul c era un om ieit din popor n sfrit, uneori erau adugate titluri ono nfice, regn provenii din urmaii lui Alexandru au purtat cu toii asemenea titluri

Soter, salvator" Filadelful, ,care i iubete fratele", Filometor,, care i iu beste mama' (nume date uneori n der dere ucigaului rudei pe care spunea ca o iubete)

ODEON, edificiu destinat audiiilor de muzica $i de (.antet (de la ode, cntec)


Multe ceti greceti aveau alturi de teatru* un odeon care nu era desemnat totdeauna prin acest nume Odeoanele a cror destinaie este sigur au fost cele din Gortina, Sparta*, Corint*, Patras si Atena*
Aceasta din urm avea patru odeoane Cel mai vechi era n apropierea fntnii Cahrhoe Penele a pus s se ridice unul nou la sud-estul Acropolei*, n anul 445 Hr, el avea o form dreptunghiular si era aco
pent, avnd o cupol susinut de atlanti, care mai pot fi vzui n proscemonul teatrului lui Diomsos
n general, odeoanele erau semicircu lare, spre deosebire de cel al lui Penele (aproape identic cu teatrele), si erau alea tuite dmtr o cavea si o orchestra, aa cum apare n odeonul lui Irod Aticus, nlat la
Atena n secolul al II lea Acest odeon putea adposti 5 000 de spectaton si avea un acoperi dm lemn de cedru Al patrulea odeon din Atena era cel al lui Agnpa, de asemenea din epoca roman, nlat n
cartierul Ceramica n epoca lui Penele, odeonul nu era destinat numai pentru audi-tn muzicale, el slujea si drept sediu pentru
214

tribunalul arhontelui* rege Uneori se strngea acolo eclesia* si tot acolo se fceau distribuirile publice de gru
OLRIE. Recipientele, farfuriile, cutiile pentru farduri sau pentru bijuterii erau adeseori din lut ars, dei s au fcut si din bronz sau din metal (n special craterele), din lemn (farfuriile,phrelele), din sticl
(cupele si flacoanele), din filde, din metale preioase (cutiile pentru bijuterii, pentru farduri), din alabastru Acest ultim material a dat numele su pentru alaba\-tron, vas pentru parfumuri, cu o form
alungit
Recipientele din lut ars erau ahbalul, vas pentru parfumun, cu pntece rotund, care si a mprumutat numele de la o pung cu ireturi alungit, amfora, al crei nume provine din faptul c avea dou toarte,
spre a putea fi purtat din cele dou latun (ea servea la conservarea uleiului, vinului sau cerealelor, precum si la transportarea lor), n amfora panatenaic se pstra uleiul dat ca premiu nvingtorilor la
jocurile din timpul Panateneelor*, craterul*, al crui nume vine de la un verb care nseamn a amesteca" si care slujea la amestecarea
OLRIE

vinului cu ap si la prepararea lui cu ingre diente n anumite cazuri (avea diferite for me de potir, cu colonete, cu spirale), hidna, prevzut cu trei toarte, care servea la trans portarea apei destinat folosinei
casnice lecitul, vas pentru parfum, de form alun git (unele lecite erau puse n apropierea morilor, atunci cnd erau expui si erau ngropate mpreun cu ei n secolele al V lea si al IV lea Hr olani ateniem
au realizat lecite albe cu destinaii funerare n lecit se pstra si uleiul utilizat n palestre si pentru bi o varietate de lecit tu toart rotunjit se numea anbahstic) lagma un fel de caraf care n a aprut dect n
epoca elenistic oenohoe ( vas pentru vin ) n care se vrsa vinul din crater spre a putea fi turnat n cupe (de aceea el era prevzut n general cu un orificiu de form trilobat, slujind pentru turnarea
lichidului), pehche, un fel de amfor mai larg n partea de jos, fiale, cup fr picior avnd n interior un ombilic si slujind la facerea libatiunilor, pixis, care la origine era o cutie din lemn, de unde si
numele sau (pyxus, lemn), folo sit pentru a pstra leacurile, se puneau m ea si podoabele si bijuteriile, era fasonat din materiale diverse, cel mai des din lut ars, stamnosul, vas n care se pstra vinul Vasele
pentru but, si ele din lut ars, erau cntar, cu un picior si dou toarte mari, kihx, cup cu picior, riton, n form de corn si mpodobit n partea de jos cu un cap de animal, avnd un orificiu prin care curgea
lichidul (forma sa dateaz din epo ca minoic, din Creta), schifos, un fel de crticioar cu toarte, plemohoe, cutie Iun guiat cu un picior si un capac, folosit n riturile misterelor* de la Eleusis* n ultima zi
a ceremoniilor Utilizate n mod curent, aceste recipiente erau din lut adesea gro solan si nu aveau ornamente Totui, nc
din primele epoci, grecii au cunoscut si o olane de lux, cu bogate decoraii pictate Nu vom aborda aici problema tehnicii de fabricaie, care tine mai curnd de do meniul arheologiei Multe ceti greceti au
avut atelierele lor de olane si stilurile lor proprii, totui,n funcie de epoc, au predominat unele stiluri, avndu si originea n acele ceti sau provenind din alte /one Dup dispariia civilizaiei micemene s a
dezvoltat nc din secolul al X lea Hr stilul zis geometric" Obiectele de cera mic realizate n stil geometric erau pictate cu negru pe fond de argil motivele orna mentale foloseau cercul sau linia iar n
olrnle evoluate a aprut motivul zis a la grec (meandru) ulterior aceste motive geometrice au fost adesea combinate mai ales n olrnle atice din cimitirul de la Ceramica (Dipilon) cu frize de animale sau cu
reprezentri omeneti Stilul orien tahzant care a aprut n secolul VII Hr , a tins s ia locul stilului geometric, de la care a pstrat tehnica siluetei negre, venit din Asia el a vulganzat motive orientale
(ornamente n torsade, frunze de palmier, motive vegetale, animale dispuse n ir sau fat n fat, fiine hibride cu corpuri de animale, cu aripi de pasre si cu figuri omeneti) Sub aceast influent s au dez
voltat ceramicile loniene si rodiene cele din Ciclade din Milo, din Creta si mai ales din Corint*, unde a nflorit fmmoasa ceramic conntian Aceasta a debutat prin protoconntianul provenit din geometric,
din aceast penoad se gsesc vase de talie mic mai ales lecite aribahstice fondul este o argil galben pal cu nuana drojdiei de vin si cu lac negru, era utilizat si albul, motivele de animale erau dominante
Stilul corintic, nscut din rspndirea influentei orientale, s a extins la toate senile de vase si a prezentat adesea scene mitologice, de
215 OLIGARHIE
pild, craterul care a reprezentat ospul lui Hercule si al lui Etintios (Louvre), datat aproximativ din anul 6(X) Hr
ncepnd cu secolul VI Hr sa de? voltat ceramica atic provenind din stilul geometric Figura neagr (numit astfel pentru c personajele erau pictate cu negrii pe fondul rou al lutului ars) ) fost utilizat de
ahingul ntregului secol La sfritul acestuia (aprox la 530 Hr ) ea a fost nlocuit cu figura roie care se detaeaz pe fondul negru l olanei lcuite Prima epoca se numete de stil sever' , dat fiind
sobrietatea si simplitatea reprezentm figurate I a urmat stilul liber, pentru ca, n secolul al V lea Hr , sa se ajung la stilul ncrcat .nflorit ,al crui reprezen tant principal a fost Meidias, cu Erosul su
zburnd ntr un decor vegetal suprancr
lumea greac, mai ales n Italia unde aceste scoli au nflorit dar niciodat olani de aici n au atins perfeciunea maetrilor ateniem Olani atici si au semnat rareori operele, dar a fost identificat un numr
important de obiecte, dintre care ale unora care pot fi socotiii mari artist Iat lista celor despre care se vorbete n acest dicionar Amasis Andocide,Bngos,Duns, Epictet, Epihcos, Ergotimos, Eufronios,
Eutimide, Execias, Hahnlion, Hieron, Nicostene n afar de cei cunoscui astfel, prin semntura lor, metoda comparat a permis s se determine stilurile maetrilor care se regsesc n diferite vase provenind
din acelai atelier si crora (pentru a fi clasificate) h s a dat un nume pornind de la o oper de seam, astfel, cunoatem pic tura din Berlin, din Boston, din Copenhaga etc , sau grupurile Leagros, al Medeei,
al Delfinului
216
OLIGARHIE, guvernare de ctre un numr mit de oameni in fapt clasa nobililor adic aristocraia rzboinica instalatei ca urmure a unei invazii n %e neral cea a dorienilor* cu excepia oh
xarhnlor din Atica j< din lonia oligarhii stpneau st pmnturile cele mai fertile Guvemmintele oligarhice erau caracte rizate prin faptul c aveau consilii restrnse, numite gemsia '* deoarece erau
alctuite din btrni (gerontes) efii familiilor de rang nalt (dar aceasta nu era o regul ge neral) si prin faptul c puterile executive se aflau n minile unui om sau ale mai multor oameni alei de ctre
gerusia, se lectionati din familiile cele mai importan te uneori ei erau din aceeai familie, aa cum au fost arhontn* Atenei primitive, care proveneau din genosul* Medontizi lor* Aproape toate cetile*
greceti au trecut prin stadiul oligarhic, n epoca arhaic, nainte de a avea o democraie* cu un timp intermediar de tiranie* n tr adevr, epoca arhaic a cunoscut lupte de clas violente, de o parte fund
sracii si micii proprietari, de cealalt parte fund mani proprietari de pmntun n general mai ales la lonieni*, cei din clasa de jos s au impus si au marcat victoria lor prin instalarea democraiei Dimpotriv,
multe ceti donene au pstrat vreme ndelungat regimul lor aristocratic n aceast privin Sparta* a rmas o excepie, deoarece a tiut s menajeze n acelai timp regalitatea*, prin instituirea a doi regi,
oligarhia, prin sistemul gerusiei, democraia, prin insti tuirea eforilor*, pnn apela* si prin faptul c tuturor cetenilor le era permis accederea la toate posturile
OLIMPICE (jocurile ~) Au fost cele mai importante dintre jocurile panelemce
OLIMPICE

Originea lor dateaz cu siguran din epo ca preelenic Altisul din Olimpia (pdure sacr a lui Zeus n care se nla templul su) se afla n apropiere de muntele Kro mon unde se celebra toamna o
srbtoare agrar, n legtur cu o zei a Pmntului si cu o divinitate preelenic numit Kronos, asimilat n epoca istoric pnntr un joc de cuvinte cu Cronos S a considerat c jocurile au fost inventate de
doi Hercule si de Pelops Primul Hercule a fost un cretan venit din Ida mpreun cu fraii si, Dactilii cellalt Hercule a fost celebrul au tor al Muncilor, originar din Teba Pelops era un fngian care si a fixat
dominaia n nordul Peloponesului* iar descendenii si au domnit n Micene al aheenilor* Cele trei tradiii pot fi mpcate n felul urm tor Hercule din Ida reprezint dominaia cultural a mmoemlor, mari
amatori de gimnastic si de concursuri gimnice Hercule din Teba (sau, dup tradiia reia tat de ctre Strabon, Heraclizn si Oxilus cu etolienn si) ar fi reabilitat jocurile cretane dup invazia doriana, n
folosul noilor stpni dorieni*, cu Pelops regsim aspectul jocurilor funebre proprii marilor jocuri, care dateaz nendoielnic din epoca miceman Atunci cnd Pelops a venit din Asia, asupra Olimpiei
domnea Oenomaus el oferea mna fiicei sale si tronul su ce lui care l va nvinge n cursa de care Pelops l a mituit pe Mirtil, vizitiul lui Oenomaus, care a fcut o tietur n oitea carului stpnului su,
astfel c acesta a murit n timpul cursei De altfel, lui Pelops i se atribuia integrarea n jocuri a cursei de care
Avem stin sigure asupra jocurilor abia din anul 776 Hr , cnd a avut loc victoria eleanului Coroebos, acest an marcheaz nceputul erei Olimpiadelor (- CALENDAR) De la aceast dat pn n 393 anul
n care mpratul roman cretin Teodosiu a interzis jocurile, acestea s au desfurat fr ntrerupere Ele aveau loc la fiecare patru ani, la sfritul veni Erau deschise pentru toi grecii, dar cetile nu trimiteau
dect candidai valoroi Organizarea jocu nlor aparinea pisailor iar dup dis tragerea cetii lor n 572 Hr , ea a fost ncredinat eleenilor naintea deschidem jocurilor, heralzi plecau din Olimpia s anune
n lumea greac pauza sacr n toat aceast perioad pelerinii care se duceau la Olimpia erau considerai sacri si nici rzboiul* nu precumpnea asupra acestui drept religios ncepnd din secolul al IV lea
Hr si Olimpia si teritoriul su au devenit inviolabile si nu se putea ptrunde acolo narmat Organizarea n amnunt d srbtorilor era ncredinat ela nodicilor* Cu dou luni naintea deschi deru jocurilor,
candidaii a cror nscriere fusese acceptat veneau s se prezinte elanodicilor, care i ntiinau despre regulamentele jocurilor si i supuneau unui antrenament special, n urma cruia erau repartizai dup
vrsta si puterea lor
Jocurile nu ncepeau dect dup un anumit numr de sacrificii si ceremonii n cinstea lui Zeus a lui Cronos, a celorlali zei, a lui Pelops si a diferiilor eroi Ofici antu erau eleenu si teorii (-> TEORII) trimisi de diferitele ceti Nu se cunoate bine aspectul religios al srbtorilor, dar marele sacrificiu pentru Zeus, punctul cui mmant al solemnitii, avea loc n mijlocul jocurilor Jocurile nsele ncepeau prin-tr
un jurmnt horkos* pe care concurenii l prestau pe altarul Iui Zeus Horkios n sensul c nu vor comite nici o neltorie
Prima zi fund ocupat cu sacrificiile pregtitoare, celelalte sase zile erau consacrate concursurilor ntrecerile au variat
217 ORACOL

dup epoci, la fel si ordinea n care aveau loc Pentru epoca elenic ele se desfurau astfel n pnma zi, alergare, a doua zi, pen tatlon (alergare, sritur, lupt, sulia, disc), a treia zi, lupt, pugilat, pancrace, a
patra zi, curs de cai si de care Atleii se prezentau n costumaie adecvat si un herald* le anuna numele si tara de origine, ordinea n care concurau era tras la sorti Copiii erau admii la concursuri n
catego na lor Elanodicn i desemnau pe nvin gton, numele acestora fund anunate de ctre heralzi nvingtorii nrimeau ca
rsplat o ramur de palmier sau o coroa na* de mslin Cetatea le fcea o primire triumfal, erau nlate pentru ei statui, iar poetn scriau ode triumfale Femeile* nu erau admise la jocuri, singura femeie din
asistent fund preoteasa Demetrei Khami ne, n schimb, sclavii si barbarii erau admii ca spectatori
Aceast adunare a grecilor venii din toate colturile lumii elemce i atrgea si pe oamenii de litere doritori s si fac cunos cute operele Astfel, dac dm crezare tra ditiei, Herodot* a citit n fata adunm
elenilor, cu ocazia jocurilor, cteva cri din htorule sale, Empedocle din Agngent a declamat versuri din Purificrile sale, Gorgias din Leontinum a uimit spectatorii prin minunatele sale sofisme De aseme
nea, pietoni i expuneau cu acest prilej tablourile, iar oraele etalau chipurile atleilor nvingtori, comandate la cei mai vestii sculptori din Grecia Astfel Pausamas* ne a oferit descrierea unui numr
considerabil din aceste sculpturi Dou dintre ele au fost regsite, Niche a lui Paiomos* si Hermes a lui Praxitele* Nendoielnic, srbtorile olimpice au con stituit pentru greci panegina* n cursul creia ei sau cunoscut cel mai bine si si au resimit profund unitatea si mreia
218
ORACOL, profeie dat de un devin" independent sau de un profet ataat unui sanctuar oracular profetul nsui n sfrit sanctuarul sau locul unde se rosteau oracolele
Oracolelor le era ataat o fiin mspi rt oare, zeu, erou sau persoan decedat Mani zei oraculari erau Zeus si Apolo se cunosc si sanctuare oraculare prezidate de zei secundari Totui, adevratul inspirator
al oracolelor singurul care percepea vuto rul era Zeus alte diviniti puteau profe tiza doar prin voina lui La Talamae, n Lacoma eforii* mergeau s doarm n templul lui Pasifae, care le trimitea vise
profetice viitorul era revelat prin vise si n templul Gaiei de la Olimpia*, de ctre oracolul Nopii la Megara*, de ctre ora colul lin Brizo de la Delos, consultat mai ales pentru probleme de pescuit si de navi
gatie* Acest mijloc profetic mai era uti hzat n asclepieioane*
Principalele oracole ale lui Zeus erau la Olimpia, cel de la Dodona si cel al lui Zeus Amon n Egipt Cel de la Olimpia avea un caracter secundar, familia lamizilor, ataat la cultul lui Zeus, pre vestea acolo
viitorul n special pnn obser varea mruntaielor victimelor, ei apreau mai curnd ca ghicitori independeni dect ca profei inspirai de ctre zeu
Dodona se afla n Epir si oracolul su era considerat ca cel mai vechi din Grecia nc din epoca homeric, cei care l deser veau, sein, par s fi aparinut unui genos* sacerdotal si numele lor este apropiat de
cel al elenilor (-> ELADA) Era un sanctuar de ongine rruceman, ocupat de ctre eleni, care l au anexat n folosul lor Divinaia era fcut de ctre o profeteas (sau trei profetese, dup epoci), numit
pehade"*, ea se aeza sub stejarul lui Zeus si asculta
ORACOL

vocea zeului n fonetul frunzelor Ca si pitia delfic, se pare c si ea bea ap dintr-o fntn sacr l se puneau ntrebri n scris pe lamele de plumb, iar rspunsul se ddea oral Oracolul de la Dodona, la care
se venea pentru consultri din toate colturile lumii elemce, a rivalizat cu cel de la Delfi*, fr a l putea totui egala
Oracolul lui Zeus Amon, situat ntr o oaz libiana, a fost cunoscut de ctre greci n momentul instalm primelor lor com toare n Egipt Divinitatea oracular, Amon, era un zeu indigen elenizat sub nu mele
de Zeus Atememi l consultau adesea n timpul rzboiului peloponesiac* si el a devenit celebru mai ales prin vizita pe care i a fcut o Alexandru* cel Mare Statuia zeului, purtat pe o nacel aurit, mica
din cap n timpul procesiunilor si preoii interpretau aceste semne, n plus, mai exista acolo un izvor miraculos, a crui ap era vndut peste mn, spre a fi utilizat la conjuraii si lustratu

Apolo a fost prin excelent zeul mn ticn dar, n realitate, el nu fcea dect s interpreteze gndirea tatlui su, Zeus, adevratul stpn al tuturor lucrurilor Oracolul su cel mai cunoscut era cel de la Delfi
Un alt oracol al lui Apolo din Grecia erau cel de la Abae, n Focida, al crui templu era plin cu ex voto un, renu mit la sfritul epocii arhaice, dar care a deczut apoi rapid n Beotia*, Apolo avea mai multe
sanctuare divinatom, dintre care cel mai important era cel aflat pe Ptoon, aproape de Acraefiae profeiile erau fcute de un preot, promantisul Xerxe l a consultat atunci cnd a invadat Grecia Oracolul a
ncetat s mai existe dup prdarea Tebei de ctre Alexandru Cele lalte oracole apohruene din Beotia erau cel de la Tegira, care a prezis victoria grecilor n al doilea rzboi medic, cel din Eutresis,
cel din Hisiae, unde un izvor oferea beia profetic n sfrit, la Teba, n sanctuarul lui Apolo Ismemos, zeul instituise mantice cu fiul su Teneros Apolo mai avea multe oracole n Asia Mic Aproape de
Milet*, oracolul de la Didime, deservit de Branhizi, a rivalizat cu cel de la Delfi legenda lui Apolo, care l instituise acolo pe Branhos ca profet, ascunde ocuparea de ctre acest zeu lonian a unui sanctuar
profetic pre elenic, a crui divinitate era Branhos n apropiere de Colofon, oracolul de la Claros fusese stabilit de ctre Manto, fiica lui Tiresias un preot cobora n cripta sanctuarului, bea ap dmtr un put
care l inspira si l fcea s dea rspunsuri n versuri spturile arheologice au scos la iveal cripta si putui
Cel mai important dintre oracolele eroi lor era cel al lui Trofomos de la Lebadia, n Beotia, care avea un templu si o pdure* sacr La hotarul dintre Atica si Beotia, oracolul lui Amfiaraus eroul Argeului* a
fost consultat de ctre persanul Mardomos naintea btliei de la Plateea* Zeul tn mitea vise profetice celor care veneau s se culce n sanctuarul su
Puterea oracular a morilor era legat de necromancie Gsim o form a ei n Neleya din Odiseea, in care Uhse evoca mortn la cimeriem Morii apreau si n vis aa trebuie s se fi petrecut lucrurile n
oracolul lui Tiresias din Beotia, n special n oracolul situat n vecintatea mormntului su, aproape de Heliarte, sau n oracolul nepotului su Mopsos, la Mlos n apropierea oraului Cumes, n Italia, se
gsea o intrare n Infern, aproape de locul Averne, considerat ca un loc propice pentni evocarea morilor
Dac manie oracole erau consultate pentru probleme importante (declaraie de rzboi, ntemeierea unei ceti etc),
219 ORDINE
particularii se duceau s i chestioneze pe zei si mai ales oracolele locale, pentru cea mai mrunt treab personala, de pild pentru regsirea unui obiect pierdut Aceasta dovedete importanta oracolelor nu
numai n viata psihic a grecilor dar si n viata lor privat Oamenii se duceau s consulte oracolele, mai ales pe cele locale, cu att mai mult cu ct se gsea totdeauna cte unul n vecintate, mai ales c
preoii nu cereau plat dect n funcie de impor tanta serviciului cerut si de averea celui care l solicita
ORDINE, nume dat tipurilor arhitecii rie ale templelor greceti
Caracteristicile eseniale ale ordinelor greceti se gsesc n tipurile de coloane Astfel, Grecia clasic a generat trei ordine, care se gsesc n toate monumentele lumii elenice Aceste coloane prezint un ele
ment comun toate sunt canelate Nu se cu noaste dect o excepie, la templul doric de la Segeste (n Sicilia*), ora care nu era grec Se pare ca dac coloanele acestui templu au rmas netede aceasta s a ntm
plat deoarece canelajul se fcea dup ce coloanele erau ridicate pe locul lor, ceea ce de data aceasta nu s a putut realiza, fie din lips de timp, fie din lips de mijloace
1 Ordinul doric este cel mai vechi Coloana se subiaz n partea de sus Ea se sprijin de a dreptul pe solul (stylobates) de piatr Capitelul su este simplu, de form alungit, avnd deasupra o abac*, dal
de piatr pe care se sprijin arhitrava
2 Coloana ionica, mai graioas, dect coloana doric, se sprijin pe o baz formnd discuri suprapuse (n termeni tehnici, este vorba de o phnt si de dou tore separate prmtr-o scoie) Capitelul este format
din dou spirale orientate n jos,
peste care se afl o abac mpodobit cu ove si care suport arhitrava
3 Ordinul corintic ar fi fost inventat, dup spusele lui Vitmviu, de ctre Calimah* cnd a vzut un cos acoperit cu o piatr plat n jurul creia a crescut o acant Baza ei este asemntoare cu cea a coloanei
ionice, dar capitelul su este constituit de un buchet de frunze de acant deasupra creia sunt volute care servesc ca suport pentru arhitrav (Pentru elementele arhitecturii proprii fiecruia dintre ordine si
pentru aspectele cronologice > TEMPLU )
ORFISM, nume dat unui curent religios care a ptruns n Grecia nc din epoca arhaica a crui origine nu e\te ciinos
Sigur este faptul c n timp ce Homer* a ignorat existenta orfismului (poate c n a avut prilejul s l pomeneasc sau s fac aluzie la el), oifismul s a stabilit decisiv m Grecia n secolul al VI lea Hr Adepii
si socoteau c provine de la Orfeu, muzi cantul mitic al Tracici Orfismul avea o teogome si o cosmogonie pe care unu, in mod eronat, au socotit o apropiat de aceea alui Hesiod Se gsesc n ea nume roi
zei din panteonul elenic, dar ei aveau un caracter cosmic si simbolic Orfismul susine ideea unei diviniti unice si pan teistic, n care Zeus devine primul si ultimul (cu alte cuvinte, alfa si omega), nceputul
si sfritul, totul, izvorul a tot ce exist si al oricrei viei Mitul central al orfismului este cel al lui Zagreus fiu al lui Zeus si al Demetrei, el primise de la tatl su mpria lumii, invidioi, Titanii prins cnd
s-a transformat n taur, sfiat si l au devorat Atena a s; sufletul (sau inima) lui Zagreus, pe Zeus 1-a nviat sub numele de Diomsos, n
ORTAGORIZI

ceea ce i privete pe Titani, el i a trsnit si din cenua lor au luat natere oamenii formai din dou elemente unul pmn tean si pientor, provenind de la Titani, cellalt provenind de la Zagreus, divin si
venic
Cellalt aspect al cosmogonici orfice rezid n mitul oului de argint nscut din Haos din diviziunea oului ar fi aprut finitele purttoare ale germenilor tuturor lucrurilor apoi cerul si pmntul Esha tologia
orfismului consta din credina c omul ar poseda un suflet nemuritor care a deczut n urma unui pcat originar si care, prin incarnri succesive s ar purifica tm/nd spre mai bine pentru a se rentoar ce la
Zeus totul prin purificri si mai ales prin iniiere de altfel iniierea este adevrata cale a mntuirii Prin aceasta orfismul este o doctrin a mntuirii, chiar mai mult dect misterele* de la Fleusis* care au
suferit, nendoielnic influenta lui Iniiaii orfici erau nmormntai cu tablete sau cu lamele de aur pe care erau nscrise fraze rituale si cuvinte de speran prin care ei pretindeau ca aparin rasei preafen cite a
nemuritorilor si ca sufletul lor este fiul cerului nstelat
Orfismul a fost propovduit nc din epoca arhaic de ctre preoi sau de ctre iniiai, care practicau postul si maceratnle, ca si pitagoncienu, cu care aveau raporturi strnse, ei se abineau de la a consuma
carne de la animale
Prima orfici cunoscui au trit n Grecia din Apus, n aceeai epoc cu pitagon cienn*, ei au fost Orfeu din Camanna, n Sicilia*, Orfeu din Crotona, Zopiros din Heracleia, n Grecia Mare* Numeroase
scrieri au fost puse apoi sub numele lui Orfeu, cea mai veche s-ar datora lui Onomacnt, cresmolog* de la curtea
Pisistratizilor* din Atena*, care a cules oracolele lui Muzeu, poet mitic, si el de origine trac Onomacnt a mai fost nsr cinat s adune poemele lui Orfeu si a fost alungat din Atena deoarece inserase cteva
din propriile sale versuri Orfismul a influ entat toate generaiile care au urmat Pmdar a reluat dogma reincarnm, Eschil si Sofocle au fost influenai de orfism iar ideea care domin n platonism, aceea a
corpului ca mormnt al sufletului, este de inspiraie orfic
Nu se tie cum se realiza iniierea orfic Orfeotelestii, care au adus buna vestire Greciei arhaice, au aprut n epoca elenic ca nite arlatani Platou i a descris ca impostori care se prevalau de Orfeu si de
scrierile lui si care prin magie, purifica murdriile si aduc nemurirea ca si metra girtn*, ei mergeau din cetate n cetate, cer seau vindeau purificrile lor si tabletele lor de nemurire Din literatura orfic din
care cunoatem multe titluri, ne au rmas numai fragmente sau luirn din epoca decderii orfismului
OROLOGII - CLEPSIDR GNOMON
ORTAGORIZI, familie de tirani care au domnit la Sicion din anul 670 pn la aprox 570 Hr
Aceast familie aparinea tribului* predonan al Aigialeemlor (,oamenn de la rm') Ei au rsturnat guvernmntul oii garhic cu ajutorul poporului si au instalat tirania*, ns n folosul lor Autorul acestei
revoluii a fost Ortagoras iul unui m gemu nendoielnic un sacnficator Intrat n armat,el a devenit polemarc* si, avnd puterile funciei sale, a instaurat tirania I a urmat fratele su Miron, nvingtor la
Jocurile olimpice din anul 648 Fiul lui Miron, Anstonimos, a domnit puin timp OSPITALfTATE
si a lsat tronul fiului su Miron al II lea, un desfrnat care a domnit apte ani si a fost asasinat I a urmat fratele su Isodem, acesta a fost detronat dup doi ani de un alt frate Clistene Cu el dinastia a atins
punctul culminant si s a stins, fr ca mcar o singur dat poporul s se fi plns de aceti prini care au strlucit prin moderaia si simul lor de dreptate Con tinund politica antidonan a predece sorilor si
Clistene i a njosit pe dorienn* celorlalte trei tribun numindu i ,porci , purcei' si asini n timp ce tribul su lua numele de Arhelaoi adic condu cton ai poporului Inamic al Argeului*, el a suprimat la Sicion
vechiul cult al eroului argian Adraste,nlocumdu l prin acela al tebanului Melampos Clistene a echipat o flot si a luat parte la rzboiul mpotriva oraului Cnssa care pretindea impozite de la pelerinii la
Delfi* Clistene si a nfrumuseat oraul, a chemat sculptori din Creta*, a strlucit prin fastul si mreia serbrilor sale, cea mai vestit fund aceea pe care a organizat o pentru a celebra nunta fiicei sale
Aganste cu Megacle, un atenian din familia Alcmeomzilor* Cu el, Sicion a atins apogeul putem sale si, cnd Clistene a murit fr a lsa vreun copil, Sicion si a pierdut once important politic
OSPITALITATE, n Grecia, ospi tahtatea era o datorie sfnt Strinul era protejat de Zeus Xemos si de Atena Xenia, la Atena*, cltorul (-> CLTORIE) se pu tea prezenta la o cas, i se ofer locuin
si hran si era invitat la masa familiei din pnma zi Simbolul ospitalitii se afl n legenda despre Zeus si Hermes, deghizai n cltori si primii de ctre Filemon si Baucis Aa cum a remarcat Nausica n
Odiseea, atunci cnd 1-a descoperit pe Ulise, sub mantaua cltorului se poate
ascunde un zeu Chiar si ceretorul fr patrie avea dreptul la foc si la mas Cnd i prsea gazda, strinul primea daruri si ntre ei se schimbau semne de recunoas tere, astfel nct familii ntregi au fost
unite prin legturile ospitalitii Atena era un ora deschis pentru strini, ei veneau aici n numr mare si legile i protejau Rapor tun de ospitalitate erau stabilite ntre metropole si coloniile* lor sau ntre
dou orae care ncheiau ntre ele convenii de ospitalitate n cursul marilor srbtori* religioase, metropolele gzduiau pelerinii sosii din coloniile lor, de asemenea cei din metropole erau primii cu onoruri
n colonii n cetile unite prin legturi de ospitalitate, oamenii se bucurau de dreptul de a poseda bunuri, de a lua parte la cultul public, de a ntreprinde aciuni judiciare ca si n propria lor cetate
OSTRACISM, izgonire
Cuvntul provine de la o\trakon, care nseamn scoic' si desemneaz si ciobul de olane, cci numele ostracizatilor erau marcate de ctre votani pe un ciob Ostrausmul a fost instituit n democraii* pentru
a permite n baza unui simplu vot al poporului si la propunerea unui cet tean s fie ndeprtai, temporar sau definitiv, anumii brbai politici ale cror ambiii trezeau team Instituia a fost stabilit
de ctre Clistene* pentru a l ndeprta din Atena pe tiranul Hiparc, fiul lui Pisistrate* n afar de Atena, ostracis mul mai exista si la Megara*, la Argos*, la Efes, Milet* si Siracuza, unde era numit
petalism" si nu s-a meninut dect puin timp, dar mai ales democraia atenian este aceea care ne-a fcut cunoscut aceast instituie n fiecare an, la a asea pn-tanie*, cnd se aduna eclesia*, ea examina
chestiunea ostracismului Dac era
OSTRACISM

desemnat o victone, se hotra prin vot c va avea loc o ostracofone n acest caz, ea era amnat peste sase luni, atunci se inea ostracofona, adunare extraordinar prezi dat de cei nou arhonti* si care se
avea loc n agora* Se nscria numele persona jului pe un ostracon si era necesar s existe peste 6 000 de sufragii, adic dou treimi din adunare, pentru ca el s fie ostracizat
De altfel, cel izgonit putea fi rechemat dup puin timp, aa cum s-a ntmplat cu Anstide* Ostracizatul locuia unde voia si i pstra bunurile Partidele au folosit ostra cismul pentru a-si ndeprta adversani
po litici, dar la sfritul secolului al V lea Hr nu se mai recurgea la ostracism, i se prefera atimia* PACE (tratate de ~) Cetile greceti au ncheiat adesea ntre ele tratate de pace care, chiar dac nu erau
permanente, repre zentau un angajament pentru o durat lung de timp Astfel, cei clin Heraia, din Arcadia, au semnat un tratat de pace pe o sut de ani cu eleenn, iar n timpul raz boiului peloponesiac*
acarnanienn si am braciotu au ncheiat ntre ei un tratat asemntor Nu se tie ct timp au fost res pectate aceste tratate, dar grecii respectau tot att de puin conveniile lor ca si popo arele moderne, pacea de
30 de ani semnat de ateniem si de spartani n anul 455 Hr n a fost respectat dect 24 de ani, ceea ce a reprezentat un record, ntruct pacea de 50 de am care a fost semnat n anul 421 ntre aceleai dou
ceti, numit pacea lui Nicias', n a durat dect trei ani
Existau dou feluri de tratate de pace cele ncheiate ntre dou pri n condiii de egalitate si cele ncheiate ntre un nvin gtor si un nvins Un orator grec, Andocide, pretindea c prima form de pace se
numete eirene, cea de-a doua sponde, n realitate ns numele de i>ponde vine de la sacrificiile care se fceau cnd se semna tratatul de pace Dup ce cdeau
de acord asupra termenilor tratatului, amba sadorn celor dou ceti hotrau ca el s fie nscris pe table de piatr, mpreun cu clauzele care l nsoeau Apoi era prestat jurmntul de a respecta tratatul
horkosul* era fcut de plenipoteniarii trimii n nu mele poporului n cetatea vecin sau ntr o adunare n care poporul nsui presta jur mntui n fata ambasadorilor trimii de cealalt cetate Aceste
fgduieli erau nso tite de sacrificii si de libatium, iar acordurile erau contrasemnate de cele dou pri Jurmintele puteau fi rennoite n fiecare an sau la patru am sau se mrgineau la citirea n public n
fiecare an a termenilor tratatu lui Pietrele sau coloanele pe care ele erau gravate erau depuse n temple, n pieele publice, uneori n templele panelemce de la Olimpia sau de la Delfi* Cnd un tratat era
denunat, se comunica ruptura sau se retr gea stela ntre state se fceau schimburi de ostatici, luai dintre oamenii importani sau din familiile lor, uneori numai cetatea nvins ddea ostatici
PAIONIOS, sculptor (Mende, n Mace donia*, a doua jumtate a secolului al V-lea Hr )
PANAINOS

Contemporan cu Fidias*, Paiomos a lucrat mpreun cu el si cu Alcamene* la decorarea frontoanelor templelor* lui Zeus din Olimpia* Dar ceea ce i se atribuie este cu totul nesigur S a mai crezut c el ar
putea fi autorul anumitor Nereide din Xantos (Licia, Asia Mic) si chiar al ctorva Niche (, Victorii") de la balustrada templului Atenei Niche, ceea ce este o simpl supoziie Singura oper semnat de
Paiomos pe care o posedm este ori gmalul unei Niche gsit la Olimpia, nlat nendoielnic de ctre meseniemi din Naupacta dup cucerirea Sfactenei,n anul 425 Hr De inspiraie lonian, aceast Niche
este mbrcat cu un fel de peplos* pe jumtate mulat si desemneaz o puter mc micare nainte care amplific dra periile n partea dinapoi n aceast oper se simte influenta lui Fidias
*
PALESTR, loc n special destinat pentru exerciiile jizice
Palestrele erau ataate gimnaznlor*,dar existau si palestre independente ntr un numr mare n toate cetile greceti Cele mai multe se gseau la Atena* n majo ntate ele fuseser ridicate pe cheltuiala
Tezaurului*, dar si particularii i construiser palestre, pentru a exercita ei nii acolo funcia de pedotrib (maestru de palestr) Pedotnbu palestrelor de stat erau particu lan retribuii de ctre elevi Aceste
palestre se distingeau prin faptul c purtau nume de persoane, Hipocrate, Sibirtios, Taureas, despre care nu tim dac erau numele pe dotnbilor sau ale celor care contribuiser la construirea palestrele
Pedotnbu din Atena erau cei mai vestii si, dac i dm crezare lui Pindar, ei erau chemai n toat Grecia pentru a forma pedotnbi, precum acel Ariston din Argos*, a crui palestr
a vizitat o Platon* De altfel, o tradiie i atribuia lui Tezeu sau maestrului su Forbas inventarea exercitnlor la palestr
PAMFILOS (Pamphilos) pictor (Amfi polis n Macedonia nceputul secolului al IV (ea Hr )
Pamfilos a fost maestrul lui Apele*, al lui Melantios si al lui Pausias* A lucrat mai ales la Sicion* Foarte interesat de tiinele exacte a studiat aritmetica si geo metna despre care spunea c sunt indis
pensabile pentru practicarea artei A fcut ca n colile din Sicion s devin obliga tone predarea desenului si a picturii pe lemn disciplin care a fost ulterior gene ralizat n educaia* colar Teoretician al
artei sale, pretindea muli bani pentru lec tnle pe care la inea, dar el personal nu a lsat nici o oper vestita

PANAINOS, pictor (Atena aprox 456 Hr) nepot (sau/rate >) al lui f- idias" Panamos a luat parte la mpodobirea porticului de la Poecil, unde a reprezentat btlia de la Maraton*, mpreun cu Pohgnot* si
Micon* Colaborator al lui Fidias, el a primit sarcina de a decora tronul lui Zeus Olimpianul si i a repre zentat acolo pe Heracle n diferitele sale munci, pe Tezeu si Pintous, pe Hipodamia, moartea
Pentesileei etc El a pictat mai ales n Ehda*, n templul Atenei, pe care de altfel l a mbrcat cu o tencuial compus, se pare, din lapte si din safran n epoca lui Panainos s au deschis, cu pnlejul marilor
jocuri, primele concursuri de pictur La Delfi*, el a concurat mpotriva lui Timagoras, care 1-a nvins cu ocazia Jocurilor pitice* PANATENEE
PANATENEE, srbtori celebrate de Latre atemeni n cinstea Atenei
Au fost printre cele mai importante dintre srbtorile greceti, mai ales cnd, dup anul 566 Hr , ele au fost deschise pentru toi grecii, ceea ce le a dat un ca racter de mare srbtoare panelenic Erau
celebrate Panateneele anuale si, la fiecare patru ani Manie Panatenee, la care veneau s asiste oameni din toat lumea greac Instituirea lor este atribuit regelui mitic Enhtonios si lui Tezeu care a fcut din
ele srbtoarea demelor* Aticii* ncepnd cu Pisistratizu* srbtoarea si a dobndit ntreaga strlucire mai ales cu ocazia Marilor Panatenee, al cror iniiator a fost Pisistrate Nu se tie n amnunt prin ce se
deosebeau Panateneele anuale de marea srbtoare pentetene (adic cvadnenal) cu siguran c primele erau mai simple Vom desene aici pe scurt Marile Panatenee
Raiunea primar a solemnitii era remiterea ctre /eit a unui peplos* nou Pentru aceasta cu nou luni naintea sar btom dou din cele patru arefore (sau ersefore), fete tinere din nobilime, n vrst de 7
pn la 12 ani, se retrgeau n templul Atenei si ncepeau s teas pe piosul n aceast munc ele erau ajutate de alte fete tinere, ergastmele Pe peplosul colorat cu safran se reprezenta, n brodene, lupta
Atenei si a zeilor contra Giganilor
Manie Panatenee aveau loc n al treilea an al olimpiadelor, n luna Hecatombeon (lulie-august) Ca preludiu al srbtorilor, se desfurau n ziua de 16, aa numitele synoikia, care comemorau smoecismul*
Ceremoniile ncepeau cu 5 sau 6 zile mai trziu Ele erau organizate de magistraii oraului, asistai de ctre hieropi (colegiu de zece magistrai trai la sorti, care aveau sarcina s pregteasc sacrificiile), de
ctre atlei (tot n numr de zece, alei pe patru
ani si care aveau sarcina organizm concursurilor) si, ncepnd din secolul al II lea Hr , de ctre un agonotet*
Dup sacrificiile obinuite, srbtorile se deschideau prin concursuri Se pare c la nceput au fost agon* muzicale rapsozi se nfruntau, recitnd versuri din Homer, acompanundu se cu titera Aceste agon
fuseser instituite de ctre Pisistrate si fin si, ca si concursurile muzicale ce au urmat si care au avut loc n Odeon* nce pnd cu epoca lui Penele*, ntrecerile constau n recitri de poeme cu acompa
niament de titera si de flaut, soloun de titera si soloun de flaut Premiile constau n coroane si bani Urmau ntrecerile gim nice, repartizate n trei categorii (copii, tineri si brbai), care se desfurau la
Ekhelidai, n apropiere de Pireu, pn cnd s a construit stadionul panatenaic al Atenei de ctre Licurg*, la sfritul secolului al IV lea Hr nvingtorii primeau amfore cu forme elegante coninnd ulei si
numite amfore panatenaice" Concursu nle hipice, care durau dou zile erau cele mai importante din toat Grecia Alturi de ntrecerile n curse clare si pe car se organizau ntreceri de exerciii clare cu
sritur nalt si de anmcare a suliei Mai erau organizate concursuri de dans* pine si, dup sacrificiile ctre Poseidon, se desfurau la cap Sunion curse de triere, iubite de acest popor stpn al mrilor n
sfrit, ntr o sear cu ntuneric deplin (srbtoarea fund programat nainte de apariia lunii noi) aveau loc lampadedro-mnle,curse cu fclii,n care efebi*, pornii de la Academie*, cu torte aprinse,efectuau
un fel de alergare cu predarea tafetei
Aceste festiviti se ncheiau n ziua de 8 pnntr-o procesiune care, pornit din Ceramica*, urma calea sacr si ducea la Acropole*, trecnd prin agora* Se purta
peplosul (pe un vas ntr-o epoc trzie) ctre sanctuarul Atenei ntr un cortegiu n care, n urma unor boi dui la sacrificiu, naintau ergastmele, magistraii, metecii* cu bazine pline cu obiecte ale
sacrificiului, femeile metecilor cu umbrele, purtton de scaune, cei mai frumoi btrni ai deme lor*, innd n mini ramuri de mslin, tinen, hopliti, nobili efebi clare, care de legai ai cetilor strine si, n
sfrit, tot poporul Atenei, acesta, adunat pe drumul pe unde trecea cortegiul, trebuia s i se in tegre/e parial Opriri si sacrificii punctau naintarea cortegiului pn ce se ajungea la altarul Atenei Polias, unde
erau sacri ficai boi si miei Carnea animalelor sacrificate era mprit locuitorilor dife ntelor deme
PANEGIRIE, adunarea ntregului popor Acesta era numele care se ddea tuturor manifestrilor vietn publice, care adunau o mare parte a poporului trguri impor tante blciuri, spectacole Era si numele
marilor srbtori cu caracter religios Gimnopednle*, Leneenele*, cele patru mari jocun* panelenice, Panateneele* sau marile srbtori ale lui Apolo organizate la Delos* de ctre atemeni
PANELENISM, ansamblul tuturor grecilor
Grecii* au folosit acest termen din epo ca cea mai timpurie l ntlnim la Homer (dei pasajul n care este menionat trebuie s fie cu siguran o interpolare mai re cent), la Hesiod, Pindar, Eunpide n se
colul al IV lea, Isocrate* a fost unul dintre purttorii de cuvnt prestigioi ai panele nismului, ns grandoarea si patetismul discursurilor sale n-au putut exercita o in fluent eficace, poate c ele au permis
totui grecilor s simt mai intens leg tunle care ar fi trebuit s i uneasc Cci
dac elenii au avut sentimentul unitii lor etnice si mai ales lingvistice (n pofida deosebirilor dialectale), dac simeau dife rentele care i opuneau fat de barbaroi, cadrul polisului* n care se aflau nchii,
ambiiile hegemonice ale cetilor, dar si particulansmele locale profundele deose biri n concepiile despre viat, despre libertate si idealul politic, n sfrit senti mentul existentei unui antagonism ntre
grupurile doriene*, loniene* si eoliene* (pentru acestea din urm ntr un grad mai mic) au pus totdeauna o barier de netrecut n calea oricrei voine de unificare politic n fata pericolului persan, n timpul
raz boaielor medice* grecii si au manifestat desigur unitatea, opunnd dumanului
dar nu trebuie uitat c o mare parte a gre cilor (fie silii, precum cei din Asia Mica, supui de ctre Danus, fie mai mult sau mai puin din propria voin, precum m cedonenn tesalienn, beotienn) a rmas
neutra sau a luptat alturi de invadatori, contra confederailor
Grecii au tins spre un panelenism po htic n simahn* si mai ales n amfictionu* Dar singura amfictiome cu caracter pan-elenic, cea de la Delti* n a avut nicicnd o autoritate prea mare
Marile jocuri, mai ales Jocurile ohm pice* si srbtori ca Panateneele* la care luau parte toi grecii, sau unitatea religioa s dovedit de recurgerea la manie sanc tuare, precum cele de la Delos* sau Delii*,
au ntrit sentimentele lor panelenice, dar interesele si ambiiile cetilor au rmas mereu o barier de netrecut
Fihp al Macedoniei, dup Cheroneea, a constituit prin for la Corint* o lig panelenic, din care au lipsit ns Sparta* si toate cetile greceti din Apus, de la Marea Neagr, din Africa si din Asia, iar dup
moartea fiului su Alexandru* luptele au izbucnit din nou si, n cele din urm grecii n au fost unii dect cu sila atunci cnd romanii au adus lumea elenic n starea de provincie a imperiului lor
PARADE, litoral de la tuciul Aticii care \e ntinde pe aproape 180 de km
Cultura pmntului fund imposibil n aceast /on, locuitorii acestei regiuni de toasta numii parahem triau din pescuit si dm exploatarea mlatinilor sSrate
n epoca lui Solon* ei au format un partid grupat n jurul Alcmeomz'ilor*, care i ctigau mijloacele de subzistent dm pescuit din navigaie* si din comer*
PARASIOS (Parrhasios) pi,cu>r(Efes aprox 400 Hr )

A fost fiul si elevul lui Evenor A venit de tnr la Atena, unde s a naturalizat Subiectele picturilor sale sunt extrem de variate Tragedia i a procurat teme (Prometeu Filoctet, Telef), a folosit si subiecte
alegorice, cu mult dibcie Felul n care a pictat poporul atenian se bucura de un mare renume, deoarece a tiut s exprime toate caracterele mreie, josnicie, versatilitate N a dispreuit nuci subiec tele cu
teme familiare si nici subiectele mitologice A pictat si mici tablouri ero tice, care au fcut deliciul mpratului roman Tibenu
Dar Parasios n a strlucit atlta prin ale gerea subiectelor, ct prin tehnuca si stilul su a eliberat cu adevrat artta picturii, confenndu i toat fora adevrullui A redat cu miestrie umbrele, contururule si rehe
funie si s a ngrijit n mod dteosebit de armonia subiectelor sale Se p>oate chiar vorbi, referitor la tehnica sa, de (ecleraje de clar-obscur Este cunoscut anecdota
potrivit creia Zeuxis, rivalul su, dup ce a pictat struguri, s au adunat psri s i mnnce, n timp ce Parasios, dup ce a pictat o perdea, nsui Zeuxis i a cerut s o trag, ca s vad ce este n spatele ei
Zeuxis s a declarat nvins, deoarece el nu reuise s nsele dect nite psri
Parasios era extrem de vanitos el afir m c a atins culmea artei si pretindea c descinde din Apolo Nu picta dect pentru amatori foarte bogai si mai ales pentru orae ca Rodos si Lindos Trind n cel mai
mare lux era mbrcat totdeauna n purpur si ncoronat cu benti de aur A fost unul din cei mai mari pictori ai Greciei
PARTENONUL, celebru sanctuar al Atenei Partenos pe Acropolea din Atena Termenul de partenon (de \aparthenos, fecioar) desemna camera sau apartamen tul unei fete tinere, de unde termenul a fost
extins la sanctuare n care oficiau fecioare, aa nct mai multe temple purtau acest nume n lumea elenic, ele erau consacrate unor zeiti fecioare ca Artemis Leucofnne (la Magnesia de la Meandru), dar si
unor zeie mame ca Demeter sau Cibele (la Hermione, n Argohda, la Cizic, n Asia Mic) De altfel, numele de Partenon n a fost dat templului zeiei Atena din Atena dect n secolul al IV lea Hr , l gsim
pentru prima oar ntr un discurs al lui Demostene* din 355 nainte acest sanctuar era desemnat cu expresia de mare templu' , termenul partenon fund rezervat pentru sala mare de 19,19 m x 1337 m, cu
cele patru coloane ionice centrale ale sale, aflat la vest de naos, n vecintatea porticului dinapoi, nchis cu zbrele, numit opistodom Se pare c n aceast sal stteau areforele (-> PANATENEE) pentru a
ese peplosul* zeiei Se mai spune c,
PAUSANIAS

mpreun cu opistodomul, ea adpostea tezaurul zeiei Atena


Templul* mare, din care ne au rmas ruinele capodoper a arhitecturii dorice (-> ORDINE), construit ntre anii 447 si 432 de ctre arhitecii* Ictinos si Cahcrates cu siguran sub conducerea lui Fidias* a
fost precedat de alte sanctuare consacrate zei tatu protectoare a Atenei Ace ista Atena Medeusa avea pe Acropole* un mic sanctu ar* aproape de locul unde a fost amplasat actualul Erehteion el a fost
menionat de Homer nspre mijlocul secolului al VII lea acest mic templu dm epoca geometric a fost nlocuit cu un edificiu mai vast pre/entnd pentru prima oar un fronton (ns unul singur, la est),
decorat cu dou leoaice atacnd doi boi din care se pstreaz fragmente n muzeul Acropolei Acest edificiu a fost n ntregime modificat si mrit n primele decenii ale secolului urmtor El a fost construit
din lav si prezenta dou frontoane si o colonada care l nconjura Prin anul 525, Pisistratizu* mai construiau nc templul, n care marmura a fost folosit pentru frontoane si metope Dm acest
hecatompedon (templu ce msura 100 de picioare lungi me, de unde acest nume) provin nume roase reliefuri si sculpturi expuse n muzeul Acropolei Templul a fost incendiat de ctre peri cnd au cucerit
si pustiit Atena n anul 480 A fost distrus de aseme nea noul templu al zeiei Atena Polias, pe care atemenn ncepuser s l nalte n apro pierea Hecatompedonului dup anul 490
Noul templu al lui Penele*, actualul Partenon, a fost, n sfrit, reconstruit mai la sud, si mult mai mare La nivelul stilo bului (fundamentul pe care se sprijin colonada), el msoar 69,51 m x 30,86 m
Construit n ntregime din marmur de Pentelic, el era nconjurat de o colonad n
stil doric, avea 8 coloane la faade si 17 coloane pe laturi Sculpturile erau realizate de Fidias n atelierul su constituite din 14 metope (pri pline si sculptate cu basoreliefuri) si 15 tnglife la faade si din 32
metope si 33 trighfe pe laturi, ele prefigurau Panateneele Frontonul de la rsrit reprezenta naterea Atenei care sttea narmat lng Zeus (nu s au mai pstrat dect fragmente, ndeosebi capete de cai
trgnd crtii lui Helios si personaje culcUe), iar frontonul de la apus reda disputa dintre Atena si Poseidon pentru stpnirea Atica
PAAPORT, n principiu pentru cltorule prin lumea greac nu era nevoie de paaport Totui, cnd o cetate se afla n stare de rzboi, ea elibera strinilor care voiau s i strbat teritoriul sau s locu iasca
acolo o bucat de vreme un paaport sau o libera trecere, spre a exercita un control asupra unor oameni ale cror sen timente nu erau cunoscute
PAUSANIAS, prin spartan dm ramura Agizdor" (471 MU 470 i Hr )
Era fiul lui Cleombrotos si nepotul lui Leonida* A condus Sparta* n timpul cnd fiul lui Leonida era copil Dup ce i a comandat pe greci la Plateea* (479), el a cucerit de la peri Bizanul si Ciprul
Bizumdu se pe aceste succese, s-a aliat cu persn, al cror sprijin l a cerut, cu intenia tainic de a deveni tiranul Greciei ntregi Comploturile sale fund bnuite, a fost trimis Cimon* mpotriva lui, ca s l
alunge din Bizan (477), dup care a fost rechemat la Sparta ntmpltor s a obinut dovada trdm sale si a fost arestat de ctre efori* spre a fi judecat Dar nainte de a fi prins, el s a refugiat n templul
Atenei Halcioecos, spartanii au zidit uile templu lui, astfel c el a murit de foame
PAUSANIAS, cltor geograf (Lidia? secolul al II lea d Hr )
Se tiu puine lucruri despre acest Pausamas, doar c a trit la Roma n timpul domniilor lui Antonin cel Pios si a lui Marc-Aureliu si c a murit destul de btrn El ne a lsat o lucrare dintre cele mai
preioase, o Deinere a Greciei, n urma cltoriei* prin Elada ocupat de ctre romani, dar care mai pstra aproape intacte toate comorile adunate de veacuri Atica* si Meganda (Cartea I) Conntia, Sicioma,
Fliasia si Argolida* (II), Lacoma* (111), Mesema* (IV) Elida* (V si VI), Ahaia (VII), Arcadia* (VIII) Beotia* (IX), Focida (X) sunt descrise n amnunt n aceast lucrare Pausamas ne a transmis un numr
de tradiii mitice si legendare, de elemente importante referitoare la istoria*, cultele, credinele etc pstrate, care fac din aceast oper unul din documentele cele mai preioase pentru cunoaterea Greciei
antice
PAUSIAS, pictor (Sicion a doua juma taie a secolului al IV lea Hr)
Fiu al lui Bnes, Pausias a fost elevul lui Pamfilos*, de la care a nvat pictura cu ..eruire, art n care a excelat El este pn mul care a pictat lambriuri, plafoane, mo tive delicate precum Eros sau motive
vegetale si florale Subiectele sale favorite erau copiii, el a introdus gustul pentru micii erosi, gust care s-a dezvoltat mai ales n perioada elenistic* erosi care danseaz, erosi muzicani, erosi nconjurai de
flon, urcai pe care Se pot gsi copii ale acestor opere, nendoielnic destul de fidele, n picturile delicate de la Pompei
n acelai mod, el se strduia s picteze flon folosind tehnica cennni si a reprezen-tat-o pe compatrioata sa Ghcera, o mple titoare sau o negustoreas de coroane din flori Pausias tia s redea admirabil
reflexele si volumul si a pictat un bou enorm, din fat, a crui talie era redat pnn jocul de lumini si umbre Unul din tablo urile sale alegorice, reprezentnd Beia", a determinat un fel de revoluie, deoarece
pictase obrazul Beiei vzut pnn cupa de sticla din care bea aceasta Dup el, scoa la de la Sicion a deczut Multe dintre ta blounle sale au fost vndute ca s poat fi pltite datoriile cetii
PEAN, cntec religios n care refrenul Paian revenea ta un leitmotiv
A fost nti un cntec adresat unor zei vindectori, pentru sntatea sau eradica rea unei epidemii era consacrat n special lui Asclepios si mai ales lui Apolo Uite nor a devenit un cntec de bucune si de
victorie Era cntat la unison, cnd pleca o flot sau o armat*, de asemenea, era in tonat de lupttori nainte de a se avnta n btlie Dup btlie, nvingtoni l cntau iar, ca un imn de tnumf Peanul se
regsea n toate srbtonle lui Apolo si, chiar cnd era cntat n cinstea altor zei, el era tot deauna evocat Cntat n general de coruri de brbai, peanul putea fi intonat si de femei, la Delos* Acompaniind
libaiile, el a fost fredonat ultenor si la mas, cu oca zia unor festinuri si unor simposioane* si mai ales la mesele publice din Sparta* si din Creta* Consacrat n special lui Apolo si n pofida caracterului su
de cntec de bucune, peanul a rmas ponderat si maiestuos, opunndu-se beiei dionisiace a ditirambului*
PEDERASTIE

PEDAGOG, sclav n general un btrn, avnd sarcina <2 se ocupe de copii*, n familiile greceti nstrite
Pedagogul l nsoea pe copil la scoal sau la gimnaziu*, ducndu-i crile, si l supraveghea la plecare Dispunnd de o parte din dreptul patern, el avea adesea o varga cu care i corecta" elevul cnd nu se
purta cum trebuie De altfel, este posibil ca mai trziu pedagogul s fi fost nsrcinat cu o parte din instruirea copiilor celor bogai
PEDERASTIE, iubirea unui adult pen ru un tnr dar care poate rmne pura dei ea implic un sentiment mai puternic dect amiciia (phiha)

Pederastia a fost pnvit difent n statele donene si n cele loniene La Sparta* si mai ales la Creta* ea a fost nlat la rang de instituie La Atena*, era sever condamnat, dar aici legile rmneau liter moart* , aa nct pederastia era generalizat n Grecia Este sigur c acea puritate pe care n principiu grecii doreau s o vad tnum fnd n relaiile lor pederastice rmnea adesea doar o donnt, de aceea, la
Atena, intrarea la gimnazii* era interzis adulilor depravai, iar la Sparta eforii* vegheau ca tineretul s nu fie corupt de aduli cu ase menea moravuri Cu toate acestea, mstitu tnle antice, care sileau
femeile* s stea n ginecee*, au favonzat relaiile ntre barba ti, cu att mai mult cu ct ei i petreceau o mare parte din timp fcnd exerciii n gimnazii*, mbrcai sumar De altfel, Anstotel* socotea c
legislatorii au legali za pederastia pentru a evita suprapopulat
n realitate, pederastia era o stare de fapt rspndit n toate societile si, spre deosebire de majontatea celorlalte popoare, grecii o acceptau ca pe un lucru firesc,
ce putea fi practicat la lumina zilei, cu siguran c ea nu era mai rspndit la greci dect la celelalte naiuni Dar ntruct nici o constrngere social nu i silea la ipocrizie, grecii i dezvluiau iubirile cu
naturalee
Anacreon a consacrat o parte din Odele sale unor biei tineri Pindar n a cntat dect pe nvingtoni la jocun si a munt cu capul sprijinit pe umrul prietenului su, ascultndu si propriile poeme Unele dintre
cele mai frumoase poeme ale lui Teocnt sunt pederastice Este adevrat c si zeu ofereau exemple n acest sens Zeus l a rpit pe Gammede Apolo l iubea pe Hiacint si chiar si puternicul Hercule s a
ndrgostit de frumosul Hilos Brbaii i au imitat Revoluia lui Harmodios* si Anstogiton a pornit de la o prietenie pi mas tot pe o prietenie asemntoare era bazat ideea batalionului* sacru al teba mior
Chiar si brbaii cei mai serioi n au ignorat gratiile prieteniei si se pare c n a fost vorba de calomnie atunci cnd chiar anticii l au acuzat pe Anstotel avea relaii cu Hermias din Atarneea
Modelul instituiilor pederastice ne este dat de Creta Cnd un brbat i alegea un adolescent, el i avertiza prinii si era simulat o rpire, pnntn i aprau copilul cu mai mult sau mai putin vehement,
dar lsau s le fie luat mpreun cu cei care luaser parte la rpire, el tria atunci vreme de dou luni ntr o viat de plcen si de vnton dup aceea biatul era re adus acas, cu darun si cu un inel care era
consacrat lui Zeus Urma un osp nsoit de sacrificii, apoi biatul era ntrebat dac are a se plnge de cel care l a rpit, dac rspunsul era pozitiv, relaiile dintre ei erau rupte Se pare c ceea ce determina
alegera iubitului erau mai mult calitile morale dect cele fizice Bieii tmen PELOPIDA
preferai erau onorai, le erau rezervate cele mai bune locuri la gimnazii si la mesele publice si purtau vesmintele care le fuseser date de iubitul lor spre a se remarca Devenii aduli ei continuau s se
bucure de onoruri si h se spunea klei tws ceea ce nseamn ilustm glorios Aceti tineri se mai numeau si erasti iar iubiii lor cptau numele de phileter poate pentru a marca faptul c n pnnci piu legtura lor
trebuia sa fie mai mult de amiciie dect de dragoste
Fr a don s exprimam vreo judecat de valoare spunem numai c aceste insti tutu n au condus 11 o efeminare a mora vurilor Lacedemoniemi lui Leonida*, naintea btliei de la Termopile* si au petrecut
timpul cntnd pieptnndu si ndelung parul si ungndu L cu parfu muri Aflnd aceasta, regele perilor a fost uimit si a gndit ca o s aib de a fcce doar cu nite lai se tie ca aceasta mna de oameni n a
putut fi micata din loc de asalturile repetate ale perilor si ci Xerxe a pierdut n aceste lupte elita grzii sale de nemuritori Tinerii tebam care au alctuit batalionul sacru au pierit si ei cu totn la Cheroneea*
fr ca vreunul s fi fost rnit din spate Alexandru* cel Mare care, prin isprvile sale, voia sa l egaleze pe Ahile si care nu cunotea teama n lupte, era legat prin cea mai profund amicme de Hefestion, se
tie, de asemenea ca nici asprii si tovari nu dispretuiau plcerile anumitor prietenii S ar putea spune chiar, fr team de paradox mpreun cu un anumit personaj din Banchetul lui Platon, c aceast
iubire a ntrit sufletele grecilor si c o armat format din cupluri era de nenvins, ceea ce a demonstrat, puin mai trziu, batalionul sacru, unul din pnnci palii artizani ai mreiei Tebei
PELOPIDA (Pelopidas) general (Teba aprox 420 - Cinoscefales 364 Hr )
Provenit dmtr o familie nobil teban, Pelopida a devenit cpetenia partidului popular Numele su este asociat tot deauna cu cel al lui Epaminonda*, care a fost pn la moarte prietenul su intim si
credincios Dup ce Foibidas, cu lace demomemi si, a cucerit Cadmeea (382), Pelopida a fost izgonit si a fugit la Atena* guvernarea a rmas atunci n minile lui Arhus si Leontida n anul 379, gratie
complicitii lui Epaminonda (care ram ese la Teba*) si a unor prieteni rmai credincioi, Pelopida s a putut ntoarce m preuna cu ali izgonii si a rsturnat guvernarea lacedemomenilor, dup ce i a
omort pe Arhias si pe Leontida
Numit beotarc si luptnd nencetat contra spartanilor care invadaser Beotia*, Pelopida i a nvins la Plateea la Tespia la Tanagra si mai ales la Tegir, n timpul unei ncercri de a pune mna pe Orhomenos,
pentru prima oaia, spartanii au fost pui pe fug de un inamic mult inferior numences te n fruntea batalionului* sacru pe care l reformase si cu ajutorul lui Epaminonda, el i a nfrnt pe spartani la Leuctra
(371), nfrngndu i definitiv A intrat apoi n Lacoma*, unde a cucerit oraele Elis si Argos*, a pustiit tot teritoriul si, urcnd din nou spre Teba, i a btut pe atemeni Rentors la Teba, a fost dat n judecat
sub un pretext oarecare, apoi a fost achitat A condus o expediie contra lui Alexandru din Feres, n Tesalia, apoi a intervenit n treburile Macedoniei*, dup care a fost fcut prizonier n timpul unei noi
expediii contra lui Alexandru din Feres (367) Eliberat de ctre tebam, dup ce a fost trimis n ambasad la regele Persiei, el a pornit din nou contra lui Alexandru, dar
PENTACOSIOMEDIMNI

a fost ucis pe cnd l fugrea, n btlia de la Cmoscefales


PELOPONES (Peloponnessos), vav ta peninsula formnd extremitatea de sud a Greciei pe care istmul ngust de la Corint" o leag cu continentul
Peninsula este scldat la nord de golful Corint si de golful Saromc la est de Marea Mirto (Marea Egee) la sud de marea Siciliei la vest de Marea Ionic Avea coaste foarte neregulate si cu golfuri adnci,
precum cele de la Corint de la Argos din Lacoma si din Mesema La sud se termina n form de trident desennd cele trei capun Maleea Tenara si Acnas Coastele nspre Lacoma erau abrupte si stncoase n
timp ce spre Marea Ionica, spre Elida, ele erau joase si mltinoase Foarte muntos Peloponesul avea cteva vi rodnice Politicete, el era mprit n mai multe provincii Conntia domeniul Corintului*,
Argolida*, Arcadia*, Lacoma*, Mesema*, Ehda* Ahaia si Tnfiha de fapt, aceasta din urm domina Mesema Elida si Arcadia Numele peninsulei vine de la Pelops, fiul lui Tantal, originar din Asia Mic unde
el i a urmat lui Oenomaus re gele Ehdei Ocupat de diferite populaii, ale cror nume le au pstrat anticii (pelasgi caneni, lelegi, dolopi etc ) n al III lea mileniu, Peloponesul a cunoscut instalarea aheenilor*
la mijlocul mileniu lui al II lea, apoi a eohenilor*, care s au stabilit la est mpreun cu minienn si, n sfrit, a lomemlor*, care au ocupat nordul Prin secolul al XVII lea Hr , cretami au pus piciorul n
insula Citera, la sud-estul peninsulei, si au rspndit civilizaia lor prin intermediul Peloponesului de aici d aprut civilizaia zis miceman", deoarece ea a avut cea mai mare strlucire la
Micene Donenn* au invadat Peloponesul mbarcndu se de la Naeupacta pe plute, pentru a traversa golful Corint Ei au devenit stpnii peninsulei, mpingndu i pe acheemi nesupui n Arcadia, unde
trimiseser deja popoarele primitive ale peninsulei precum si n Ahaia de unde aheenn i au alungat pe lonieni care au fugit nspre Atica* Marile centre donene au devenit Lacoma, Mesema, dup cuce nrea
spartan Argolida si Corintul n timp ce Corintul s a orientat spre mare, toat istoria Argeului* si a Spartei* a
dominarea Peloponesului Dup moartea lui Fidon din Argos spartanii au exerci tat o influent preponderent asupra Peloponesului, pe care l au unit ntr o sim ahie* hegemonia lor a durat pn la btlia de
la Leuctra (371 Hr), dup care peninsula a fost disputat ntre macedone ni Ligaetohana (-> ETOLIA) Liga aricea na* terminndu se n anul 146 Hr prin formarea provinciei romane a Ahaiei
PENTACOSIOMEDIMNI, clas de ceteni Iu Atena" format la origine din cei mai bogai eupatrizi*
Acetia erau proprietari funciari care recoltau n fiecare an cel puin 500 de me dimne de grunte (aprox 260 hi) Ongi nea lor este foarte veche, dei nu este datat dect de la Solon*, care a stabilit cele patru
clase, pentacosiomedimnu formnd prima clas Dup constituia lui Solon, cele 500 de medimne de grunte au putut fi schimbate, ntr-o msur* echivalent, cu orz, vin sau ulei Numai pentacosiomedimmlor le era ngduit s aleag pe unu magistrai, ndeosebi pe arhonti* si mai aveau si privilegii n armat, precum acela de a servi n cavalerie*, putnd totui s fie hopliti, dac preferau
PEPLOS, vemnt rezervat pentru folosina femeilor"
Peplosul nfur tot trupul Femeile spartane l purtau scurt si deschis pe o parte, fr centur si prins pe umeri prin fibule n restul Greciei era purtat lung, uneori deschis alteori cu totul nchis pe partea
stng, prin agrafe ceea ce ddea vemntului mai mult simetrie si pe de alt parte, l mpiedica s descopere gam ba, n mers Peplosul era purtat cu sau fr centur Uneori el avea o cut mare care ajungea
pn la talie si care, atunci cnd peplosul era nchis, putea sluji drept vl cu care se acoperea capul Peplosul dorian era totdeauna din ln Peplosul lonian, introdus mai trziu, cam prin secolul al V lea Hr ,
era din in si n ntregime cusut Dar el nu era un vemnt purtat n mod curent, inul fund un material scump
PERDICAS (Perdiccas) general m cedonean (n Egipt 321 Hr )
Cnd a munt Alexandru* cel Mare (323), Perdicas a pnmit inelul cuceritorului Dup ce a supus Capadocia n folosul lui Eumene, el s a napoiat n Macedonia, unde a devenit regent pentru Filip Arhidaios
(fratele vitreg al lui Alexandru), ceea ce a strnit mpotriva lui ura lui Crater*, a lui Antipatros* si a lui Ptolemeu*, care s au aliat, declarndu i rzboi Imediat a organizat o expediie spre Egipt contra lui
Ptolemeu, lsnd lui Eumene guvernarea Asiei Dar, la Pelusa, pe malul Nilului, a fost asasinat de ctre ofierii si, instigai de ctre Seleucos*
PERGAM (Pergamon), ora dm Misia, n Asia Mn, n apropierea Cocosului Potrivit tradiiei antice, Pergamul a fost ntemeiat de un fiu al lui Pirus si al Andromaci sau de ctre grecii venii dm Epidaur
A rmas un trg obscur pn cnd Lisimah*, innd seama de nsemntatea poziiei lui, a fcut din Pergam comoara' sa ntr adevr, Pergamul se nla pe o puternic colin abrupt, care a devenit
Acropolea*, cnd cetatea s a extins Guver natorul cettun, Fileter, instalat de ctre Lisimah, s a proclamat independent n anul 280 Hr si a ntemeiat dinastia Atahzilor*, care a domnit asupra Pergamului
pn n 133 Hr Acestei dinastii i a datorat cetatea ntreaga ei strlucire Sub Eumene al II lea (197-159), Pergamul a ajuns culmea puterii sale, autoritatea Atahzilor exercitndu se pn la Taurus Elaia slujea
drept port si drept arsenal cetii, care devenise un puternic centru industrial, de unde erau exportate parfumun, obiecte din ceramic*, pergamente Eumene al II lea a ntemeiat o bibliotec*, cea mai impor
tant dup cea dm Alexandria*, a nfrumu setat si a mrit oraul Sub domnia sa a nflorit scoal de sculptur* numit din Pergam", n urma victoriei repurtate n anul 239 Hr de Analos, tatl su, asupra
galailor (galilor) care se aventuraser n Grecia si n Asia Mic, Eumene a chemat la Pergam sculptori, pe Antigonos Isigonos, Firomehos si Stratomcos (care a fost si un gravor excelent), pentru a construi
un altar monumental comemorativ Friza monu mental nalt de 230 m si dezvoltndu se pe o lungime de 144 m, reprezenta o gigantomahie", lupta lui Zeus si a Atenei mpotriva Giganilor, motiv banal,
ns tratat cu o mare originalitate n fata corpurilor convulsionate, a expresiei nspimntate si
PERICLE

contractate a chipurilor lupttorilor, a violentei micrilor si a suflului epic care nsufleete aceste personaje cu o putere supraomeneasc te simi departe de seni ntatea zeilor, pe care secolul al XIX lea o
socotea ca tipic pentru arta greac Tot pentru gloria nvingtorului galailor, scoa la din Pergam a fost la originea acelor gladiatori" muribunzi care nu erau dect gali Pergamul a exercitat o influent pu
ternic asupra sculpturii care a urmat, cu siguran, stilul su a influenat pe autorii frizei templului din Pnena, iar cetatea, pe care romanii au obtinut-o ca motenire n anul 133 Hr , a marcat cu
personalitatea sa unele curente ale sculpturii care au ap rut n Italia n secolele urmtoare Pergam a fost si patria retorului Apolodor si a me dicilor Gahen* si Onbase
PERICLE (Penkles), om de stat {Atena, aprox 495 - 429 Hr )
Era fiul lui Xantipos (unul din nvm gtorn de la Micale) si al Agaristei, o Alcmeomd* De origine nobil, el a cptat o educaie ngrijit, Zenon* din Eleea si Anaxagora* au fost maestni si n gndire n
tineree, Penele s a inut departe de treburile publice, se spune c de teama poporului, dar mai degrab pentru a se forma, a dobndi cunoaterea poporu lui, urmrind dezbaterile adunrii Aceast viat
obscur, care era o pregtire, se potrivea cu firea sa meditativ, calm, msurat, dar si activ, puternic si sigur de sine de ndat ce dobndea o certitudine El a intrat n politic n anul 469, n pofida
strlucim pe care Cimon* o conferea partidului aristocratic, Penele ntrevzuse c viitorul aparine partidului democratic, astfel aristocrat Penele s-a gsit foarte curnd n fruntea acestui partid Timp de
nou ani el a luptat mpreun cu prietenul su Efialte pentru a face s triumfe acest partid n anul 463 el a frnt puterea Areopagului* cu ajutorul lui Efialte Urma rea a fost asasinarea lui Efialte si Penele a
rmas singura cpetenie a partidului democratic n anul 461 el a fcut s fie ostra cizat singurul su adversar, Cimon, si vreme de 30 de ani, a fost reales ca strateg* aproape n fiecare an n anul 459 a trimis
o flot pentru a susine revolta egiptenilor contra perilor, pe de alt parte, instalarea mesemenilor la Naupacta, ca post avansat al Atenei pentru a domina golful Corint, a provocat un conflict cu Corintul* n
anul urmtor, Egina* s a alturat Corintului si apoi Spartei* Penele a ptruns n Egina si i a respins pe spartani btut de ctre aliai la Tanagra el a compensat aceast nfrngere prin victoria lui Mironide
asupra beotienilor la Omofita (iulie 457) iar el nsui a cucerit Egina (456) n acelai timp, n interior, el a deschis arhontatul pentru zeugiti*, apoi si pentru teti*, crora le a acordat o indemnizaie de
prezent, si a continuat reformele democratice Alundu se cu Argosul, a luat comanda unei flote cu care a fcut nconjurul Peloponesului* I a nfrnt pe siciomem, care se ahaser cu Sparta a pustiit
Acarnama, favorabil peloponesienilor, si s a ntors victorios la Atena (454) ns n acelai an expediia din Egipt s a terminat pnntr un eec, perii i au btut pe rsculai si pe atenienu care s au refugiat la
Cirene Aceste evenimente nu l au mpiedicat s se gndeasc la Liga de la Delos spre a liniti pe cei nemulumii Penele a consimit (450-449) la micorarea tnbutunlor Anul 447 l gsete pe Penele eful
necontestat al democraiei ateniene si stpnul politicii greceti, avnd de nfruntat noi greuti guvernmmtele PERICLE
democratice plasate n Beotia dup vie torid de la Oinofita au fost rsturnate Tolmide trimis n ajutorai lor, a fost btut la Coronee i, atenienu s au retras si nfrn gerea lor a stat la originea amenintoarei l
igi beotiene Dar Eubeea s a rsculat si Megara a respins dominaia economic a Atenei, n timp ce Plistonax a ptruns n Atica n fruntea unei armate spartane Prin diplomaie Penele i a silit pe spartani s
prseasc Atica si, prin for a recucerit Eubeea si a instalat clerurm* U Eretria si la Oreos
Penele a neles ns c imperialismul armat al Atenei era sortit eecului con stient c Grecia n ar putea fi supus prin for el si a schimbat ntreaga politic pentru a i uni pe greci prin convingere si pentru a
da Atenei un imperiu spiritual si intelectual La sfrstul anului 446 a deter minat trimiterea la Sparta a zece ambasa don pentru a trata pacea* Aceasta a fost pacea de 30 de ani, care, desn n a durat dect
jumtate din acest timp,i a ngduit s fac din cetate , Atena lui Penele Clauzele tratatului au menionat recunoas terea de ctre Sparta a Ligii de la Delos, n timp ce Atena, care pstra Egma si Naupactos, s
a angajat s nu m<ai intervin n Pelopones si lsa Megarei autonomia ei Inaugurnd noua sa politic panelenic, Penele i a convocat n acelai m pe greci la poalele Acropolei*, pentru a discuta despre
organizarea pcii, despre urnirea elenilor si despre reconstruirea pnrn cheltuial comun a templelor distruse de ctre peri Sparta s-a opus acestui vis generos, care a dat gre Atunci Penele s-a orientat
nspre lig, pe care a transformat o n imperiu
pentru rzboi, au servit la nfnumusetarea Atenei n decursul acestor ani s au nlat
Odeonul*, Partenonul*, Propileele, Erehteionul templul de la Eleusis Politica panelenic a lui Penele s a mai manifestat n anul 443 cnd i a chemat pe toi grecii s ia parte la ntemeierea oraului Tunum n
Grecia Mare*,n apropierea ramelor de la Sibans Dar n anul 440 s a revoltat Samosul Cu 44 de triere Penele a nfrnt, n apropiere de Tragia 70 de vase inamice, a ocupat portul Samosului si a asediat
oraul pe care l a cucent dup nou luni n anul 437 el a condus o expediie spre Marea Neagr A instalat cleruhii la Smope, unde l a lsat pe Lamahos cu o garm/oan la Amisos la Astacos n Propontida, si
n Cnmeea, drumul si tara grului erau de acum n minile ae menilor n anul urmtor Penele a ne gociat cu Perdicas al II lea din Macedonia si cu Teres regele odnzilor, din Tracia si l a trimis pe Hagnon s
ocupe temeinic oraul Amfipolis Prin aceste acorduri si acest debueu, el a devenit stpnul minelor de aur din Pangea si avea de unde s si procure lemnul necesar flotei Acesta a fost ultimul su succes n
anul 431 a izbucnit rzboiul peloponesiac* n fruntea unei flote, a asediat zadarnic oraul Epidaur Pentru pnma oar el a czut n dizgraie, dar, naintea lui, prietenii si Anaxagora si Fidias* au avut de a
face cu capriciile poporalul A avut de suferit din pricina ciumei de la Atena, n care si a pierdut pe cei doi fu, Xantipos si Paralos Reales strateg n anul 429, Penele a murit n acelai an
Penele s a impus ca unul dintre cei mai mari dintre greci, dar el i depea prea mult epoca pentru a fi neles de bnu-itoarea democraie atenian, a crei mreie a realizat-o A dus totdeauna o viat simpl
si retras, n mijlocul prietenilor

PERIEGEZA

si, Anaxagora Fidias, Protagoras, muzi cantul Damon


PERIEC (penoikos. cei care locuiesc de jur mprejur)
Prin acest nume erau desemnai n spe cial locuitorii liberi ai Lacomei* si ai regi umlor vecine (Cinuna, Mesenia*, insula Citera) supui spartanilor Originea lor si integrarea lor succesiv n domeniul lace
demoman pun probleme nesolutionate Cert este c ci constituiau o parte din antica populaie lacoman dinainte de sosirea doriemlor*, dar erau ei descen dentu aheemlor* sau ai unor populaii mai vechi' Cu
siguran c a existat un amestec, si greutatea pe care au ntm pinat o spartanii n a i supune a fost cauza distinciei dintre iloti* si peneci Locuitorii din Amicleea (ora de origine preelenic), supui mai
trziu, au devenit peneci si si au pstrat drepturile si libertile, cu excepia drepturilor politice, locuitorii Cmunei, cucerit de Argos*, erau lomeni doriamzati, care au fost peneci sub dorm naia spartan
Prin anul 700 Hr , cnd spartanii au cucerit localitatea Giteion, o parte dintre locuitori a fost alungat pentru a lsa loc spartanilor, dar restul a fost redus la starea de peneci Ei posedau vreo sut de kome*
si formau o clas burghez de meteugari, neguston si mici cultivatori, crora spartanii le au lsat o mare parte din pmntun
Penecn au fost reprezentanii si nfp-tuitoni strlucim civilizaiei industnale a Spartei arhaice Dei dreptunle politice le erau refuzate, ei aveau libertatea persoanei lor si a bunurilor lor, puteau lua parte la
Jocurile olimpice*, serveau n armat ca hophti, aveau acces la grade inferioare si cptau chiar responsabiliti importante n marin, astfel s-au vzut peneci
comandnd o flot aliat n timpul raz boiului peloponesiac* Ei aveau propria lor administraie municipal, dar erau supra vegheai de ctre harmostn* lacedemo meni si silii s plteasc o redevent,
variind fr ndoial dup orae si per soane Le era interzis s se nsoare cu o spartan Aveau sclavi, ns nu iloti Se pare c periecn n au fost nemulumii de soarta lor, ntruct nu s au nregistrat rscoale
Unele orae penece s au eliberat dup btlia de la Leuctra* Abia n epoca roman Augustus i a separat de Sparta si a unit oraele periece sub numele de elen tero lacomene
Si alte state donene au cunoscut msti tutu identice n Argolida ei se numeau peneci sau orneati (de la Orneea din Argolida) n Tesaha, perhebn magneii malienn, aememi, dolopn, oeteenn, aheenn din
Ftiotida, supui doriemlor tesahem aveau situaia de peneci dar cvi mai multe liberti fat de stpnii lor Si hvpekooi (supui") din Creta* erau peneci unu autori antici le ddeau acest nume
PERIEGEZA, descriere amnunit ghid
n lumea antic, n Grecia, n Egipt, existau ghizi (periegeti), un fel de ciceroni care i determinau pe turiti s viziteze templele, monumentele si cetile, ei expli cau mitunle si legendele locale O mulime
de trndavi triau din aceast treab, mai ales n epoca roman Urm cltori adunau notele pe care le luaser si realizau lucrri care corespund ghidunlor turistice mo derne Cele mai vechi sunt cele ale lui
Polemon din Ilion si ale lui Dicearh, din care ne au rmas fragmente, iar cea mai cunoscut este Descrierea Greciei pe care ne-a lsat-o Pausanias* Unele lucrri mai PICTUR
ambiioase desenau pentru cltori pmntul locuit, aa cum d fost nconjurul lumii (Oikoumenespenegesis) a lui Diorasos din Alexandria* (Susiana, secolul II), care, de aceea, a fost numit Penegetul" n
aceast categorie ar mai putea intra Etapele par tice ale lui Isidor din Harax, care au descris un drum de la Eufrat spre Asia Central nc din antichitatea cea mai timpurie au existat si instruciuni nautice,
ghidun maritime pentru navigatori, al cror ecou l ar reprezenta (dup prerea lui Victor Berard) Odiseea, prin descrierea cltoriilor lui Uhse (- CLTORII NAVI
G AI E)

PICTUR. Pentru greci, pictura a fost la fel de important ca si sculptura* sau muzica*, ns n timp ce s au pstrat multe copii ale marilor sculpturi, precum si un mare numr de originale, din pictur nu ni
s a transmis aproape nimic i cunoatem pe mani pictori din ceea ce ne au relatat grecii, ndeosebi Pliniu cel Btrn si Pausamas* si nu ne putem face o prere despre operele lor dect prin picturile de pe
vasele de ceramic (care se inspirau din mani pictori la mod), din cteva rare fragmente de picturi pe piatr sau pe lut ars si prin intermediul picturilor din Campania (Pompei, Herculanum), care adesea nu
sunt dect ecoul slab al manlor opere greceti La acestea trebuie adugate portretele de la Fayum din Egipt, care aparin pictuni greceti, dei dateaz din vremea ocupaiei romane
Dup invazia doriana, succesele pictuni preelenice au fost uitate si pictura a re aprut ca un auxiliar al olanei*, al scuip turn si al arhitecturii Dac vasele erau pictate n culon mate, unele pri ale templelor
(capiteluri, cornie, tnglife, fondul
metopelor) erau realizate n culon vn si cu aur, la fel stteau lucrurile si cu statuile, si sculptura arhaic a lsat un numr de opere pictate
Potnvit tradiiei antice, pictura a nceput cu Cleante dm Corint si Filochs Egipteanul, care au redat conturul corpurilor prin trsturi de pensul Andices din Corint* si Telefanes din Sicion* au marcat liniile
m tenoare pe un fond negru, cruia Ecfantos din Corint i a adugat tuse de rou Aceast tehnic a fost cea a picturii pe ceramic si este posibil ca n special din aceasta s se fi nscut pictura independent
Primul pictor a crui oper se cunoate a fost Bularhos, care a pictat un tablou pentru regele Candaule (Lidia, sfritul secolului al VUI-lea Hr ) era o pictur mono crom Puin mai trziu, Craton din
Sicion a pictat pe un fond alb, tehnic pe care a reluat o Eumare din Atena* care a str lucit n vremea Pisistratizilor* Pictura arhaic a atins perfeciunea o generaie mai trziu, cu Cimon din Cleonae,
primul care a observat natura a pictat atlei dez brcati sau personaje drapate, a inventat racursiul, a redat expresia corpurilor
Marea pictur a epocii elemce s a evi dentiat n mod magnific cu scoal atic, ilustrat de marele Pohgnot* din Tasos, de Micon*, de Panamos*, de Apolodor* si de Agatarh din Samos Acesta din urm,
contemporan cu Eschil* (prima jumtate a secolului al V lea), a realizat pentru pnma dat o decoraie pictat pentru o tragedie a marelui poet, se pare c acest decor cu mai multe planun oferea o pnm
ncercare de perspectiv Scoal lonian a fost repre zentat de Zeuxis*, Parasios* si Timante* Fondatorul scolii din Sicion a fost Eupompos, maestrul lui Pamfilos* din Amhpohs Elevii si au fost Melantios
(care se pare c l depea pe Apele* pnn
PICTURA

compoziie si arta de a grupa personajele) si mai ales Pausias* Scoal teban a strlucit n mod deosebit cu Nicomah*, Anstide*, Eufranor* si Nicias*, crora trebuie s li se adauge Filoxen din Eretna,
elevul lui Nicomah Domnia lui Alexandru* a fost ilustrat de doi dintre cei mai mari pictori greci, Apele* si Protogene*, iar epoca elenistic* a nceput cu Aetion
Dar nici aceast epoc si nici cea a ocupaiei romane n au mai dat vreo mare oper original Este adevrat ns' c Apele a lsat un discipol pe Ctesilohos Alexandria* l a dat mai ales pe Antifil* (care s a
nscut de altfel la Naucratis), iar portretele de la Fayum sunt capodopere de realism Samos i a mai dat pe Teon si Dioscunde, autorul unor mozaicun admi rabile de la Pompei Scoal din Pergam* a fost
ilustrat de pictorul de mozaicuri Sosos Timomah din Bizan este cunoscut prin copiile picturilor sale (Medeea si o Ifigeme), regsite pe pereii unei case din Herculanum Picturile din Campania ne permit s
cunoatem o copie a lui Ahile la Sciros, lucrare de Atenion din Maroneea, elev al lui Glaucion din Corint si cu siguran contemporan cu Nicias
Culonle utilizate de pietoni greci pn n secolul al IV lea Hr erau albul (pmntul de la Melos), galbenul (sil atic, ocru), rosul (smopis pontic), negrul (atra-mentum, negru de fum si materie agluti-nant)
Phniu ne spune c, folosind aceste patru culori, Apele, Echion, Melantios si Nicomah au realizat opere nemuritoare Aceasta ns din dorina de simplificare, deoarece, naintea lor, pictorii dispuneau de
albastrul si de verdele care se gsesc n policromia lecitelor contemporane astfel ei puteau folosi toat gama culorilor, aa cum o dovedesc pictunle din Campania De altfel, pietoni au creat culori diferite
folosind alte procedee, existau varieti de galben realizate cu ajutorul pmnturilor de la Sciros sau cu galbenul lidian Pohgnot obinut un violet nchis folosind drojdia de vin, Kidias din Kitnos, n epoca
elenistic, a obinut un rou aprins arznd un galben Unul din procedeele folosite de pictori erau diluarea culorilor ntr o substan lipicioas (clei, gum, albu de ou) ele erau ntinse pe o supra fat
preparat cu o substan tratat Pro cedeul ceruirn a fost inventat de ctre Pohgnot sau de Aristide Pamfilos a exce lat n aceasta El consta n ntinderea cu pensula a ceru amestecat cu culoare, apoi se
fceau retuuri si erau realizate contu mnle si nuanele cu ajutoml unui fier cald Aceast tehnic era folosit mai cu ales pentru tablourile mici o femeie pictor, Laia din Cizic, stabilit la Roma n se colul l
Hr si a creat o reputaie n pic tura de miniaturi cu ceruire pe filde
Pictura mural folosea ca procedeu fresca, n care culorile erau diluate cu ap nainte de a fi ntinse pe un fond dinainte pregtit Este procedeul utilizat de pietoni din secolul al V lea Hr , ale cror opere
mpodobeau monumente publice sau mte-noarele caselor, aa cum a fost Agataclos, pe care Alcibiade* l a pltit ca s i picteze zidurile locuinei, ceea ce a reprezentat pe atunci o mare noutate
Picturile erau executate pe lemn, n general lemn de mensor Abia ntr o epoc trzie s au fcut picturi pe pnz Tablo urile erau ncadrate n rame dm lemn si, ncepnd din secolul al IV lea Hr , erau puse
pe un evalet Pe un astfel de evalet se afla probabil tabloul pe care l a vzut Apele cnd i a fcut o vizit lui Protogene Tablourile erau expuse n temple*, n case*, n pinacoteci*, pe strzi si n pieele
publice Apele i expunea pictunle ntr-o PINACOTECA
pia si lsa trectorii s i spun ce cred c trebuie corectat la ele
PINACOTEC, galerie de tablouri Grecii puteau admira tablourile si sta Hule artitilor lor expuse n temple n pieele publice, la rscrucile strzilor Statuile atleilor erau nlate n jurul sanctuarelor de la
Olimpia si la marginea drumului care ducea de la Corint* la istm unde aveau loc manie jocuri* In epoca elenistic* ns, cei avui i construiau pinacoteci n locuinele lor pentru a si pstra tablourile si
operele de art Pe lng acestea, au fost ridicate pinacoteci publice, precum aceea care se afla pe Acropolea* Atenei*, la dreapta Propileelor, n partea opus templului Atenei Niche S a mai ntmplat ca
anumite temple dez afectate s serveasc drept pinacotec public* Astfel Heraion (templul Herei) din Samos a fost transformat n muzeu,n care erau expuse tablouri numeroase si, cu siguran, copii ale
capodoperelor aflate n alte temple sau galerii

PIRGOTELES (Pyrgoteles) gravor n piatr (secolul al IV lea Hr )


Celebritatea lui Pirgoteles era imens si Alexandru* cel Mare n a vrut pe nimeni altul ca s i graveze portretul n pietre preioase Nu se tie nimic altceva despre acest artist

PIRUS (Pyrrhos), rege al Epirutui (aprox 318 Hr - Argos 212), pul lui Eacidas, regele moloilor y i al Ftiei
ntruct tatl su a fost rsturnat de pe tron de vrul su Neoptolem, Pirus, copil fund, a fost luat de ctre Glaucias, regele Ilinei El si-a redobndit tronul la 12 ani, dar dup cinci am a fost iar alungat Atunci
Pirus s-a ataat de Demetnos*
240
Pohorcete, pe lng care a luptat vitejete la Ipsos* (301) Trimis ca ostatic n Egipt n locul lui Demetnos, a fost ajutat de ctre Ptolemeu* Soter s si recuce reasc regatul la Epir (295) Atunci a pus
stpnire pe Macedonia*, unde a domnit cteva luni dar a fost alungat de ctre Lisimah* Apoi a trecut n Italia, fund che mat de tarentim, care se luptau cu romanii Pirus i-a btut pe romani la Heracleea
(280) si, dup un an, la Ausculum Chemat de ctre sicilieni mpotriva cartaginezilor el a luptat contra acestora din anul 278 pan n 276 apoi a trecut din nou n Italia n urma comploturilor esute mpotriva
lui de grecii din Siciha* n anul urmtor Pirus a fost nvins la Benevent de ctre consulul Cunus Dentatus si a trebuit s se ntoarc m Epir Pentru a si plti armata de mercenari*, el a pornit contra lui
Antigonos* Gonatas si i a rpit Macedonia La cererea spartanului Cleomm, Pirus s-a rzboit cu Sparta* si a pustiit Lacoma, fr ns s poat cuceri oraul Vrnd s pun mana pe Argos, pe cnd asedia
oraul a fost omort cu o igl aruncat de pe acoperiul unei case

PISISTRATE - PISISTRATIZI
PISISTRATIZI, dinastie provenit de la Pisistrate
Pisistrate (aprox 600-527 Hr), tiran al Atenei*, era fiul unui eupatnd*, Hipocrat Prin mama sa, el era vr cu Solon* Dup reforma lui Solon, Atena era mprit ntre dou partide pedienn, oameni de la es,
care erau eupatnzn si ranii mbogii (cpetenia lor era Licurg si ei voiau s restabileasc guvernmntul oligarhic), paralienu, oameni de la rm, marinari si comerciani, grupai n jurul Alcmeonidului*
Megacle si care Uneau s
PITACOS

pstreze legile lui Solon Pisistrate a ntemeiat un al treilea partid, el a adunat pe di-acriem, oameni de la munte, ciobani si trm sraci, crora le a alturat pe toi cei nemulumii El a profitat de rzboiul cu
Megara* pentru a pune stpnire pe Nisaia, portul acesteia, dobndind astfel notorie tatea Pisistrate s a nfiat n agora* acoperit cu snge si pretinznd c a fost atacat, a obinut astfel s i se dea o gard de
corp, cu aceasta el a pus mna pe Acropole*si a instaurat la Atena tirania (561) Solon a murit dup puin timp ntruct Licurg si Megacle se uniser, Pisistrate a fost nevoit s fug (aprox 556) apoi, deoarece
nvingtorii s au certat ntre ei, Megacle i a ofent lui Pisistrate spnjinul su si mna fiicei sale Astfel, Pisistrate a revenit la putere (aprox 551), dar, ntru ct a refuzat s aib copii de la noua lui soie (pentru
c nu voia s lezeze pe cele lalte dou soii pe care le avusese nainte), el s a certat cu Megacle, care s a apropiat dm nou de Licurg, Pisistrate a trebuit s se exileze a doua oar (aprox 550-549) El a rmas n
exil zece ani, s a mbogit prin exploatarea minelor de la Pangea, a recru tat mercenari* si a venit s se stabileasc n Eubeea*, la Eretria, aici el a nnodat aliane, ateptnd un moment favorabil n cele din
urm, a debarcat la Maraton*, i a btut pe dumanii si la Palene si a reluat definitiv puterea (539-538) Cei mai bum autori antici au ludat moderaia lui Pisistrate, dreptatea sa, manie sale caliti si mreia
operei sale El a meninut vechi le instituii, s a supus el nsui legilor si a continuat s triasc modest A fcut reforme agrare, a favorizat ntoarcerea la tar, a ntreprins mari lucrri publice El a organizat
finanele* si a btut mo nede* Sub domnia sa, marile srbtori, Panateneele*, Dionisnle*, au dobndit o
mare strlucire A chemat la Atena poei si artiti n exterior, Pisistrate a extins in fluenta Atenei si a practicat o politic de alian cu ali tirani, Ligdamis din Naxos si Policrat* din Samos
Hipias a urmat tatlui su si i a con tinuat politica El si l a asociat pe fratele su Hiparh, cruia i a repartizat probleme le de cult si de art statuar Eecurile suferite n exterior (nenelegerea cu Teba*,
ocuparea Chersonesului de ctre peri) au dus la slbirea afeciunii po porului Dup ce Hiparh a fost omort de ctre Harmodios* si Anstogiton (514), Hipias a devenit un tiran sumbru si b nuitor, att de
team ct si din dorina de rzbunare Alcmeonizii au profitat de nemulumiri pentru a rscula poporul si a i chema pe spartani care, sub comanda lui Cleomene*, au ptruns n Atica (510) Hipias s a refugiat
pe Acropole, apoi a capitulat si s a retras cu familia sa la Sigea, pe lng peri A mers apoi la curtea lui Darius si, spernd s revin la putere cu ajutorul perilor, i a condus la Maraton (490) A pierit fie n
cursul btliei, fie cnd s a ntors la Lemnos
PITACOS (Plttacos), om de stat (Mitilene aprox 650-aprox 569 Hr) Oraul Mitilene era dezbinat datorit nentelegenlor n partide si mai ales celor dou mari familii ale Pentilizilor si ale Cleanactizilor,
doi tirani, Melancros si Mirsilos, au fost pe rnd asasinai pn ce, n sfrit, un partid popular i-a alungat pe oligarhi si l a chemat pe Pitacos Nu se cunosc dect puine lucruri despre el, poate c era de
origine trac, dar luase de soie o Pentihd si pare s se fi distins pnn nelepciunea si moderaia sa El era de acum cunoscut deoarece n anul 600 repurtase o victone asupra atememlor,
241 PITAGORA

cnd cele dou ceti se certaser pentni Sigeea Pitacos a fost numit aisimnet* cu puteri nelimitate (aprox 595 sau 589) Meninnd vechea constituie, el a pro mulgat totui legi noi a temperat luxul
funeraliilor*, a interzis manifestrile colec tive, a calmat patimile si, dup zece ani de magistratur, cnd restabilise temeinic ordinea a proclamat o amnistie si a re chemat pe cei izgonii Apoi s a retras din
treburile publice A fost socotit ca unul din Cei apte nelepi* ai Greciei
PITAGORA (Pythagoras) filowf )i mntic (Samos aprox 580 Hr ) -Metapont-1 aprox 500)
Pitagora si a prsit tara sub domnia tiranului Policrat* si i se atribuie un ir de cltorii* n lonia ceea ce este posibil n Egipt, n Babilon si chiar si n Indii, unde, firete ar fi aflat taina nelepciunii
acestei naiuni S a rentors n Creta*, apoi s a stabilit n Grecia Mare*, la Crotona N avem certitudini dect asupra acestui ultim punct, cci el a deschis aici o scoal, aprox n anul 530 Nu se tie cum a
devenit una din cpeteniile partidului aristocratic care domnea asupra acestei ceti, creia el i a dat o parte dintre legile sale Scoal lui era ca un fel de mnstire n decursul a doi am de noviciat, nou adepi

trebuiau s rmn tcui si nu l au zeau pe maestru dect prin mijlocirea unui perete, fr s l vad Ei i exersau me mona, pnmeau bazele moralei maestrului si elemente de cunotine matematice*, care
apreau ca o ascez purificatoare Dup noviciat, discipolii intrau n confreria pitagoncian, al crei caracter religios era foarte accentuat si pstrau n secret nvtura sectei si descoperirile sale matematice
Ei erau supui unui regim vegetarian si respectau interdicii severe,
refuznd chiar si s se acopere cu vreun vemnt de origine animal
Dogmele fundamentale erau credina n transmigratia sufletelor care putea fi scur tat prin purificare si ascez, ncrederea n cercetarea tiinific si concepia despre unitatea lumii, n care materia este un
accident si n care are oarecare important numai principiul formal care este guvernat de proporii matematice universul fund n esena sa o armonie geometric dirijat de legi inteligibile Dup trei am de
studii, unu discipoli mergeau s formeze n alt parte noi confrerii n care era predat nvtura maestrului La Crotona ntruct partidul democratic a luat puterea sub con ducerea unui anume Cilon
populaia a dis trus mnstirea pitagoncienilor, dintre care mai muli au fost mcelrii Dup di fente tradiii, Pitagora a pierit n aceste rscoale dar mai sigur este c el sa refugiat la Metapont, unde a murit
dup puin timp n mijlocul discipolilor si FlLOSOFIE
PITICE (jocurile ~) jocurile de la Delfi* cele mai importante dup Jocurile olimpice
Se pare c au fost instituite de ctre Apolo nsui, pentru a si comemora victo na asupra arpelui Piton La origine, ele nu reprezentau dect un concurs muzical, care consta n a cnta un imn n cinstea zeului,
acompanundu te cu litera
Abia n anul 582 Hr , ele au devenit mn jocuri Aveau loc la fiecare patru am, n al treilea an al fiecrei olimpiade, n luna Bukatios (august-septembrie) La ongine, ele aveau loc la fiecare opt am, iar n
epoca roman s-a revenit la acest ciclu Amfictionu erau rspunztori de organizarea jocurilor, dar, pentru ca s se ocupe
PLATON

n mod direct ei delegau pe hieromne mom, a cror sarcin era aproape identic cu cea a elanodicilor* de la Jocurile olimpice
Jocurile se deschideau prin sacrificii si pnntr o procesiune, n care reprezentanii fiecrei ceti parcurgeau calea sacr pentru a ajunge la templul lui Apolo Con cursurile ncepeau cu probele muzicale,
urmate de probele gimnice, care cuprin deau alergri pe jos si pancrace, si se terminau prin curse de care Concursurile muzicale (-> MUZIC instrumente de ~) aveau o importanta mai mare dect ce lelalte
jocuri Alturi de imnul ctre Apolo, exista un concurs de auletic (flaut solo), de aulodie (cntec acompaniat de flaut) de ttter, concursuri de poezie si de drama turgie, si poate si un concurs de pictur, dac
este s l credem pe PKniu Premiul era o coroan de lauri, culei n valea Tempe din Tesalia
PLATEEA (Plataiai), ora dm Beoia, la nord de Citeron
Plateea s a orientat foarte devreme spre Atena*, motiv pentru care a avut de suportat dumnia implacabil a tebanilor n timpul btliei de la Maraton* plateerm au trimis o mie de oameni s lupte mpreun
cu atenienu n anul 480 Hr , oraul a fost ters de pe fata pmntului de ctre Xerxe, la ndemnul tebanilor Dup nfrn gerea sa la Salamina*, Xerxe lsase o armat puternic sub comanda lui Mardomos,
care se angajase s supun Grecia Perii si au aezat tabra pe esul Plateei Armata confederat a grecilor, sub comanda spartanului Pausamas*, a aprut n fata perilor, care ar fi putut ctiga victoria dac
ar fi intervenit cu infanteria lor si dac avntul unor greci, ndeosebi tegeati, n ar fi determinat pe ceilali eleni s
nfrng armata lui Mardomos (august 479) De atunci Grecia a scpat de ame nintarea persan Teritoriul Plateei a fost declarat inviolabil de ctre lacedemoniem, dar tot ei au fost cei care, dup o jumtate
de secol mboldii de ctre tebani, au cuce rit oraul dup un asediu de doi ani (427), n timpul rzboiului* peloponesiac Re construit dup pacea lui Antalcidas* si mereu aliat credincios al Atenei, Plateea a
fost distrus din nou de ctre tebani (374) dar a fost recldit din porunca lui Alexandru* cel Mare
PLATON,Jilowf(Atena 428-347 Hr) Platou era fiul lui Ariston si al Pencti onei Numele su adevrat era Anstocles, dar a fost supranumit Platon deoarece avea umeri lai A cptat o educaie dintre cele
mai ngrijite si si a ncercat puterile nti n tragedie* si n poezie La 20 de ani s a ataat de Socrate*, a dat foc scrierilor sale si s a consacrat cu pasiune studiului filo sofiei* A rmas pe lng Socrate pn la
moartea acestuia (399), apoi a mers la Megara*, unde a studiat dialectica sub supravegherea lui Euchd a cltorit n Egipt (aprox 396), n Sicilia* (aprox 390), unde a trit la curtea lui Dionisios* din
Siracuza Este posibil s fi cltorit prin Asia Mic si prin Creta* A mai vizitat si Italia de Sud, unde a cunoscut pitagons-mul cu Arhitas* dm Tarent A avut nepl ceri cu Dionisios din Siracuza, despre care
se spune c l a vndut ca sclav si c a fost rscumprat de ctre Dion, dar aceast tradiie este ndoielnic Rentors la Atena, aprox n anul 388, Platon a nceput s predea filosofia n grdinile Academiei*
Chemat de ctre Dion, a revenit n Sicilia n anul 367, dar ntruct acesta a fost exilat de ctre Dionisios cel Tnr, Platon s-a PLUTARH
ntors la Atena (365), apoi a revenit pe lng Dionisios, n sperana c va fi rechemat Dion (361) Sa ntors dezam git si nu si a mai prsit patria Platon a lsat ca motenire averea sa si conducerea
Academiei nepotului si discipolului su Speusip
PLUTARH (Plutarkhos) ittoru. i filn wf (Cheroneea 46-126)

A studiat matematicile* si filosofia* cu Amonios care preda la Delfi* Apoi a cltorit prin Grecia si n Egipt, s a stabilit la Roma n epoca lui Domitian si a deschis acolo o scoal mpratul Traian, care l
admira i a ncredinat sarcina de consul si i a oferit guvernarea Ilinei Dup moartea mpratului (117), Plutarh s a retras n oraul su natal, unde si a sfrit zilele A lsat un numr considerabil de tratate cu
caracter moral si o lucrare preioas despre IMS si Osirn, n care a adunat toat tradiia cu privire la acest mit egiptean Cu toate acestea, opera sa capital si care i a asigu rt celebritatea n istorie* este sena
sa de Viei paralele, n care ne a lsat informaii foarte preioase despre oamenii politici cei mai vestii din Grecia si din Roma
POLEMARH, cpetenie militar
La Sparta*, polemarhul era comandan tul unei more, adic batalion' Titlul se regsete n mai multe ceti greceti Aceast magistratur, creia i revenea comanda suprem a armatei, a servit adesea ca
punct de plecare la stabilirea tiraniilor*, astfel, Panaitios la Leontinoi, Cipselos la Corint*, Ortagoras la Sicion au profitat de puterea pe care le o conferea autoritatea lor militar pentru a acapara tirania
Funcia de polemarh, militar n Atena* arhaic, a trecut n seama
244
strategilor*, cnd au avut loc reformele democratice, iar polemarhul, socotit pnntre arhonti*, n a mai avut dect atribuii judi ciare si civile
POLICLET (Polyktertos), sculptor (Siaon aprox 480 Hr -Argos ?)
A fost elevul lui Ageladas* si contem poranul lui Fidias* A fost considerat totdeauna argian, deoarece a lucrat si a de venit celebru mai ales la Argos* A locuit si la Atena* (aprox 430), unde a fcut por tretul
lui Artemon, inginer din anturajul lui Penele* n toat opera sa ntlnim cam aceleai subiecte, deoarece, cu rare excep tu, el a reprezentat totdeauna corpuri brbteti nude Opera sa cea mai vestit a fost
Doriforul (purttor de lance ) care a meritat s fie numit kanon (, regula'), din cauza perfeciunii proporiilor si a inutei Ea a fost realizat aprox n anul 440, pe cnd Fidias lucra la Partenon* Distoforul (,
purttorul de disc ) este de asemenea caracteristic pentru opera sa, prin poziia supl si armonioas a corpului Ceea ce se degaj din aceste figuri este mai ales ritmul, armonia, subiectele fund mult idealizate
KynMos, statuia unui adolescent nvingtor la pugilat, a fost realizat aprox n anul 450 si a fost consacrat la Olimpia Diadumen, brbat tnr punndu si pe frunte bandeleta de nvingtor, a fost sculptat
aprox n anul 425 Prin felul n care este redat dezvoltarea armonioas a corpurilor si prm frumoasele lor proporii, aceste opere ne amintesc ct de important era la greci educaia* fizic Anticii mai
deineau de la acest artist reprezentri ale lui Hermes, ale lui Hercule, a doi copii goi care se joac cu arice, aceast ultim oper, foarte vestit, a fost plasat n atnumul lui Titus
POLIGNOT

(secolul 1) Pentru a rivaliza cu Fidias, Pohclet a realizat o statuie cnselefantm* a Herei seznd, care a fost plasat n templul din Argos, mpreun cu o Amazoan rnit, acestea au fost singurele
reprezentri oarecum diferite, n ceea ce privete subiectul, de celelalte opere ale maestrului Pohclet a avut numeroi elevi, pnntre care pot fi amintii Canahos, Anstide, Alexis
POLICRAT (Polykrates), tiran (Samm > - Magnesia din Meandru 522 Hr )
Era fiul lui Aiaces si se mbogise pnn fabricarea de pturi si de vesel din bronz Aprox n anul 533, ajutat de fraii si Pantagnotos si Siloson, a devenit tiran*, rsturnnd guvernmntul oligarhic care
domina Samosul El a ucis pe unul din fraii si, l a exilat pe cellalt si a rmas singurul stpn al insulei Spre deosebire de ali tirani, a dus o politic agresiv, si a nzestrat patria cu o armat si o flot de
temut, a distrus vasele Miletului* si Lesbosului si a dominat toate Cicladele Aliat cu Amasis, regele Egiptului, si cu Arcesilas al III lea din Cirene contra perilor, el a rupt alianele, pactiznd cu Cambise, n
anul 526, contra lui Amasis Aristocraii izgonii de el au chemat n ajutor pe spartani, care au asediat zadarnic Samosul (524) Dei era vasal perilor, Policrat li s a prut si lor pnmejdios si au vrut s se
debaraseze de el Chemat de ctre satrapul Oroites, el a venit la Magnesia din Meandru, socotind c va pnmi aurul cu care putea s obin hegemonia asupra tuturor grecilor, dar a fost luat prizonier si
crucificat Policrat a rmas celebru pentru averea sa si pentru mreia sa, el a nfrumuseat si a mnt oraul Samos, 1-a alimentat cu ap gratie unui
apeduct construit de Eupalmos din Megara*, a fortificat portul si cetatea, a terminat construirea Heraionului Dac l a silit pe Pitagora* s se exileze, n schimb l a chemat la curtea sa pe poetul din Teos,
Anacreon, si pe Ibicos din Region
POLIGNOT (Polygnotos), pictor (imu laTawf secolul al V lea Hr -Atena ">) Fiu al lui Aglaofon, pictor celebru, Pohgnot mai avea un frate, Anstofon, tot pictor, iar fiul sau Aglaofon i a mers pe urme
Venit de foarte tnr la Atena*, el a cptat acolo drept de cetate Introdus n familia lui Miltiade*, s a ataat de fiul acestuia Cimon*, al crui prieten a rmas A trit totdeauna n societatea atenian bogat si
a lucrat gratuit, ceea ce i a adus cinstirea ntregii ceti Opera sa a fost foarte vast si a avut un rol important pentru progresul picturii, deoarece a fost primul care a dat viat personajelor sale desennd fete
mobile ochi, buze ntre deschise, expresie a trsturilor Opera sa cea mai important a fost decorarea Poecilului n agora* din Atena unde reprezentase cucenrea Troici, tabloul cen trai, ntre compoziiile lui
Panamos* si Micon* A lucrat de asemenea cu mult dibcie la decorarea porticului de la Delfi*, un tablou reprezenta Troia dup nfrn gerea ei, czut n minile grecilor, cellalt o scen de coborre n
Infern n templul Atenei de la Plateea*, a reprezentat mce lnrea pretendenilor de ctre Uhse La Atena, n afar de Poecile, a decorat Tezeionul, templul Dioscurilor (mpreun cu Micon*), pinacoteca*, n
care se puteau vedea numeroase compoziii ale sale, n special cu subiecte mitologice A lucrat si ntr un templu din Tespia Pe plan tehnic, n-a folosit dect policromia curent alb, galben, rou, negru Dar cel
mai mare
245 POLIS

element de originalitate a fost acela c a tiut s transpun admirabil sentimentele n fizionomii El a fost primul care a redat transparenta stofelor si care a desenat per sonaje parial acoperite Un numr
dintre picturile sale au fost imitate de ctre olan datorit acestui fapt ne putem face o idee despre ce a reprezentat arta sa Pohgnot a fost si sculptor
POLIS -> CETATE
POLISPERHON (Polysperchon) generat mai edonean (aprox 380 - aprox 301 Hr)
A fost ofier al lui Alexandru* Cnd acesta a murit Antipatros* i a ncredinat regenta Macedoniei* si tutela urmailor legitimi ai cuceritorului, Arhideu si Alexandru Aigus (399 Hr ) Lui i se sub ordona
propriul su fiu, Casandru*, cu titlul de chiharh* Casandru s a ridicat ns mpotriva lui Polisperhon si s a aliat cu Antigonos* si cu Ptolemeu*, n timp ce, la rndul su, Polisperhon s a apropiat de Eumene
Polisperhon a practicat o politi c liberal fat de cetile greceti, le a permis s alunge guvernmintele oligarhi ce instalate de Antipatros, ceea ce a prici nuit moartea lui Focion* Dar Casandru a pus
stpnire pe Atica* si a pornit m potriva Macedoniei, aducnd o din Epir pe Olimpia, mama lui Alexandru cel Mare, aceasta a pus s fie ucii Fihp Arhideu si familia lui (317) nvins de ctre Casandru,
Polisperhon nu mai stpnea dect cteva locuri n Pelopones* El s a nfiat apoi ca aprtorul lui Hercule, fiul lui Alexandru cel Mare si al Barsmei, prines persan (310), dar, ndemnat de ctre
Casandru, i a otrvit si s a aliat cu Casandru contra lui Demetrios* Poliorcete
246
PRAXITELE (Praxiteles) sculptor (Atena dema Fresidae aprox 390 Hr - id aprox 330)
Fiu al lui Cefisodot si nepot al lui Praxitele cel Btrn si ei sculptori -, Praxitele a fost unul din cei mai mari artiti ai Greciei Nu se tie aproape nimic despre viata lui care a fost dedicat n ntregime
creaiei artistice Despre operele sale cele mai cunoscute nu este nevoie s facem prea multe comentam deoarece Afrocltta din Cmdos si Hermes din Olimpia au fost nfiate pe larg ca s mai fie nevoie s
repetam descrierea lor Dar nu trebuie uitat nici Apolo SauroUone (cu soprla), Satirul n repaus si Satirul care toarn, ca s nu citm dect opere de la care posedam copii ntreg aticismul' lui Praxitele se
regsete n aceste lucrri, care nu sunt reprezentri spontane, ci mai curnd idealizri ale unor subiecte tratate
artistului Firescul este absent din aceste creaii, n ele domin frumuseea pur atitudinile sunt cutate, pentru a face s reias gratia si eleganta personajelor dar ele sunt cu totul idealizate si se nde parteaz
de atitudinile reale din viat Praxitele a lucrat si n bronz Subiectele sale au fost aproape totdeauna personaje divine Se tie c marmurele sale au fost pictate de ctre Nicias* Praxitele a fost primul care a
reprezentat n sculptur femeia n goliciunea ei, sub aspectul celebrei Afrodita,care i a fost comandat pentru templul zeiei de la Cmdos El a avut doi fu, si ei celebri n aceast art Cefisodot si Timarhos
PREOI. Grecii n au avut un cler cons tituit, cum este al nostru Preoii erau aa sati unui sanctuar*, dar nu aveau sarcina
PREOI

de a menine nite dogme intangibile De altfel, nu era nici o deosebire ntre laic si preot Printele familiei care aducea sacri ficn zeitilor domestice devenea n acea clip preot, si numeroi magistrai, care
erau ceteni alei, cptau adesea funcii religioase Regalitatea*' din epoca homeric avea numeroase atribuii religioase, si chiar atunci cnd regn si au pierdut pu terea politic ultima prerogativ pe care au
conservat o privea atribuiile lor religi oase aa erau la Atena* arhontele* rege la Sparta* cei doi regi Aceast funcie religioas a regilor era nrudit cu carac terul religios al cpeteniilor marilor geno suri*
genosul era grupat n jurul unui sanctuar al crui preot era regele genosu lui astfel se explic existenta de familii sacerdotale Atica* a conservat un mare numr de sanctuare, a cror preoime apar inea prin
ereditate aceleiai familii Ammandnzii deineau cultul lui Cecrops pe Acropole* Eteobutazn ddeau pe preoii lui Poseidon Erehteul si pe preotesele Atenei Polias Principiul ereditii era aplicat fie de la tat
la fiu, fie prin alegere dintre membrii genosului Atunci cnd o familie nu era ataat unui templu, preotul era numit prin alegere
Preoia nu pretindea omului nici o api tudine special, ci doar s nu aib vreo tar sau infirmitate si s fie cetean De asemenea, nu exista nici o condiie de vrst sau de sex la Aegion, preotul lui Zeus era
ales dintre cei mai frumoi copii din cetate, la fel si dafneforul, preotul templului lui Apolo Ismemanul de la Teba*, numai bieii impuben puteau fi preoi ai templu lui Atenei Alea de la Tegea si ai celui de
la Elateea, dedicat Atenei Cranaia Pe de alt parte, templul lui Poseidon din insula Calauna, cele ale Arterrudei din Aegira si din Patras nu puteau fi deservite dect de
fete foarte tinere Se ntmpla adesea ca zeiti masculine s fie servite de preoi iar zeiti feminine de preoesc, aceast regul a suferit totui un mare numr de excepii, cci s au vzut si temple deser vite
n acelai timp de preoi si preoesc n unele cazuri, sacerdoiul putea fi cum parat astfel la Halicarnas, o femeie a cumprat sacerdoiul templului Artemidei pe care l a construit pe cheltuiala ei, re/er vndu si
veniturile sanctuarului Preoii se puteau cstori totui hierofantul de la Eleusis* era obligat s respecte celibatul iar preotul lui Hercule Misoginul din Focida trebuia s rmn cast atta timp ct dura
serviciul su care inea un an Preotesele zeielor fecioare, Atena si Artemis, trebuiau n general, sa fie fe cioare, sau cel puin s respecte castitatea de aceea pentru acest serviciu erau alese adolescente sau

femei btrne De altfel, unele sacerdoi! erau guvernate de un ntual de interdicii la Megara*, preotul lui Poseidon nu avea voie s mnnce peste la Ohomenos din Arcadia*, preotul si preo teasa Artemidei
Himnia trebuiau s si aleag vesmintele si alimentele si nu aveau voie s intre la particulari, spre a evita orice ntinare Sacerdoiul putea fi exer citat pe viat sau numai temporar
Funciile preotului erau trei l) liturgice consacra animalul care urma s fie jertfit si rostea rugciunea, n timp ce jertfa propriu zis era consumat n general de ctre credincios, 2) administrative gestiona bunurile zeului, ie sub controlul unor comisii speciale, dac deservea un sanctuar de stat, fie numai ajutat de subalterni, dac i cumprase funcia sau dac sanctuarul aparinea familiei sale, 3) diaLonale ntreinea statuia zeului si sanctuarul, ajutat de ctre hieroduh* si de diferii funcionari Aceti funcionari,
247 element de originalitate a fost acela c a tiut s transpun admirabil sentimentele n fizionomii El a fost primul care a redat transparenta stofelor si care a desenat per sonaje parial acoperite Un numr
dintre picturile sale au fost imitate de ctre olan datorit acestui fapt ne putem face o idee despre ce a reprezentat arta sa Polignot a fost si sculptor

POLIS CETATE
POLISPERHON (Polysperchon)
general mac edonean (aprox 380 - apmx 301 Hr )
A fost ofier al lui Alexandru* Cnd acesta i murit, Antipatros* i a ncredinat regenta Macedoniei* si tutela urmailor legitimi ai cuceritorului, Arhideu si Alexandru Aigus (399 Hr ) Lui i se sub ordona
propriul su fiu, Casandru*, cu titlul de chiharh* Casandru s a ridicat ns mpotriva lui Pohsperhon si s a aliat cu Antigonos* st cu Ptolemeu*, n timp ce la rndul su, Pohsperhon s a apropiat de Eumene
Pohsperhon a practicat o pohti c liberal fat de cetile greceti, le a permis sa alunge guvernmintele ohgarhi ce instalate de Antipatros, ceea te a prici nuit moartea lui Focion* Dar Casandru a pus
stpnire pe Atica* si a pornit m potriva Macedoniei, aducnd o din Epir pe Olimpia, mama lui Alexandru cel Mare, aceasta a pus s fie ucii Fihp Arhideu si familia lui (317) nvins de ctre Casandru
Pohsperhon nu mai stpnea dect cteva locuri n Pelopones* El s a nfiat apoi ca aprtorul lui Hercule, fiul lui Alexandru cel Mare si al Barsinei, prines persan (310), dar, ndemnat de ctre
Casandru,i a otrvit si s a aliat cu Casandru contra lui Demetnos* Pohorcete
PRAXITELE (Praxiteles), sculptor (Atena denia Eresidae aprox. 390 Hr -id aprot 330)
Fiu al lui Cefisodot si nepot al lui Praxitele cel Btrn si ei sculptori -Praxitele a fost unul din cei mai mari artiti ai Greciei Nu se tie aproape nimic despre viata lui care a fost dedicat n ntregime
creaiei artistice Despre operele sale cele mai cunoscute nu este nevoie s facem prea multe comentam deoarece Afrodita din Cnidos si Hermes din Olimpia au fost nfiate pe larg ca s mai fie nevoie s
repetam descrierea lor Dar nu trebuie uitat nici Apolo Sauroctone (cu soprla), Satirul n repaus si Satirul care toarn, ca s nu citm dect opere de la care posedam copii ntreg aticismul lui Praxitele se
regsete n aceste lucrri, care nu sunt repre/entan spontane ci mai curnd idealizri ale unor subiecte tratate clasic, lucrate si lefuite de ctre geniul artistului Firescul este absent din aceste creaii n ele
domin frumuseea pur, atitudinile sunt cutate, pentru a face s reias gratia si eleganta personajelor, dar ele sunt cu totul idealizate si se nde prteaz de atitudinile reale din viat Praxitele a lucrat si n
bronz Subiectele sale au fost aproape totdeauna personaje divine Se tie c marmurele sale au fost pictate de ctre Nicias* Praxitele a fost primul care a reprezentat n sculptur femeia n goliciunea ei, sub
aspectul celebrei Afrodita, care i a fost comandat pentru templul zeiei de la Cnidos El a avut doi fu, si ei celebri n aceast art Cefisodot si Timarhos
PREOI. Grecii n au avut un cler cons tituit, cum este al nostru Preoii erau aa sati unui sanctuar*, dar nu aveau sarcina
PREOI

de a menine nite dogme intangibile De altfel, nu era nici o deosebire ntre laic si preot Printele familiei care aducea sacri ficn zeitilor domestice devenea n acea clip preot, si numeroi magistrai, care
erau ceteni alei, cptau adesea funcii religioase Regalitatea* dm epoca home nc avea numeroase atribuii religioase, si chiar atunci cnd regn si au pierdut pu terea politic ultima prerogativ pe care au
conservat o privea atribuiile lor rehgi oase aa erau la Atena* arhontele* rege, la Sparta* cei doi regi Aceast funcie religioas a regilor era nrudit cu carac terul religios al cpeteniilor marilor geno sun*
genosul era grupat n jurul unui sanctuar al crui preot era regele genosu lui astfel se explic existenta de familii
fete foarte tinere Se ntmpla adesea ca zeiti masculine s fie servite de preoi, iar zeiti feminine de preotese, aceast regul a suferit totui un mare numr de excepii, cci s au vzut si temple deser vite
n acelai timp de preoi si preotese n unele cazuri sacerdoiul putea fi cum parat astfel, la Halicarnas, o femeie a cumprat sacerdoiul templului Artemidei pe care l a construit pe cheltuiala ei, rezer vndu
si veniturile sanctuarului Preoii se puteau cstori totui hierofantul de la Eleusis* era obligat s respecte celibatul iar preotul lui Hercule Misoginul din Focida trebuia s rmn cast atta timp ct dura
serviciul su care inea un an Preotesele zeielor fecioare, Atena si Artemis, trebuiau n general s fie fe
numr de sanctuare a cror preoime apar inea prin ereditate aceleiai familii Aminandnzii deineau cultul lui Cecrops pe Acropole*, Eteobutazn ddeau pe preoii lui Poseidon Erehteul si pe preotesele
Atenei Pohas Principiul ereditii era aplicat fie de la tat la fiu, fie prin alegere dintre membrii genosului Atunci cnd o familie nu era ataat unui templu, preotul era numit pnn alegere
Preoia nu pretindea omului nici o api tudine special, ci doar s nu aib vreo tar sau infirmitate si s fie cetean De ase menea, nu exista nici o condiie de vrst sau de sex la Aegion, preotul lui Zeus era
ales dintre cei mai frumoi copii din cetate, la fel si dafneforul, preotul templului lui Apolo Ismemanul de la Teba*, numai bieii impuben puteau fi preoi ai templu lui Atenei Alea de la Tegea si ai celui de
la Elateea, dedicat Atenei Cranaia Pe de alt parte, templul lui Poseidon din insula Calauna, cele ale Artemidei din Aegira si dm Patras nu puteau fi deservite dect de
cioare sau cel puin s respecte castitatea de aceea pentru acest serviciu erau alese adolescente sau femei btrne De altfel, unele sacerdoi! erau guvernate de un ntu ii de interdicii la Megara* preotul lui
Poseidon nu avea voie sa mnnce peste, la Ohomenos din Arcadia*, preotul si preo teasa Artemidei Himnia trebuiau s si aleag vesmintele si alimentele si nu aveau voie s intre la particulari, spre a evita
orice ntinare Sacerdoiul putea fi exer citat pe viat sau numai temporar
Funciile preotului erau trei 1) liturgi ce consacra animalul care urma s fie jertfit si rostea rugciunea, n timp ce jertfa propriu zis era consumat n general de ctre credincios, 2) administrative ges
tiona bunurile zeului, fie sub controlul unor comisii speciale, dac deservea un sanctuar de stat, fie numai ajutat de subal terni, dac i cumprase funcia sau dac sanctuarul aparinea familiei sale, 3) diaconale ntreinea statuia zeului si sanctuarul, ajutat de ctre hieroduh* si de diferii funcionari Aceti funcionari, PREZICTORI
folosii n templele importante, puteau fi numeroi astfel, neocom si zacom l asistau pe preot n ceremoniile cultului si vegheau la decorarea si curenia templu lui alturi de ei n unele temple existau mai
multe funcii subalterne parazii avnd sarcina s primeasc gruntele ehansoni ,epitimiatoi" pstrtori ai rehc velor purttori ai vnturtoru mistice (Itcnophorei), ai vaselor (canephores) Xyleiu, ui avea
sarcina s aprovizioneze cu lemn templul de la Olimpia
Funcia de preot conferea avantaje mn n primul rnd onorifice cci preoii se bucurau de o mare consideraie primeau locuri de onoare la serbri apoi materiale, deoarece adesea erau scutii de impozite si
de liturgii*, pstrau pentru ei o parte din ofrande, primeau bani pentru a asista la sacrificii dar mai ales cei mai muli dintre preoi se puteau folosi de veniturile ce aparineau templului si deveneau n acest
fel bancherii lumii greceti
PREZICTORI. Prezictorii au jucat un rol important n societatea greac n deosebi n vremurile arhaice Legenda a pstrat mai ales numele lui Tiresias, al lui Calhas si pe acela al Casandrei, fiica re gelui
Pnam n general, prezictorii erau recrutai din familii n care darul divinaiei se transmitea ereditar Lamizu din Elis erau cei mai vestii, acestei familii i aparineau Khtiazn si Teliazn, ei se regsesc n
Mantmeea*, n Pelopones* si n Grecia Mare* Spartanii i priveau cu mult stim pe devim, iar regn aveau totdeauna pe lng ei prezictori personali Megistias 1-a nsoit pe Leonida* la Termopile*, iar
Lisandru* avea aproape de el pe prezictorul Abas Devimi luau parte chiar la reuniunile gerusiei* La Atena exista un colegiu al celor trei exegei* n
248

Acarnama, unde se pare c a fost cultivat n mod deosebit divinaia, exista o familie cobortoare din Acarnan, eponim al regiunii, care descindea el nsui din doi devini mitici celebri, Melampos si
Amfiaraus Anstander, prezictorul lui Filip* si al lui Alexandru*, aparinea unei familii de prezictori stabilit la Telmesos, n Licia (Asia Mic)
PRITAN, titlul magistrailor supremi n cetile greceti
Adesea acesta a fost numele te s a dat unor tirani, aa cum a fcut o Pindar pen tru Hieron din Siracuza, dar a fost mai ales o magistratur, provenind de multe ori din regalitate* si care se regsea n multe
ceti greceti Astfel, la Corint*, n fiecare an, magistratul suprem numit