Sunteți pe pagina 1din 31

ILWllUJ TllILllCC& .

CURS DE:

" ITW

~1KCCWs)M1fA1r~

rp)(~lli\lc1fD1l

JE: M PO"

INTRODUCERE Adeviirul nu place auzului, ceea ce-i placut nu-i adevarat. Cuvintal sincer nu e ambifios, cuvfntul ambifios nu e sincer. Omul de buna credinfa fw riizbe$te prin dispute.; Acela care c;$tigii prin disputa nu e demn de in credere. Cel care are dorinfa va suferi, eel care are bogarii va pierde Mu/fumit cu pufin se inlatura nefericfrea; .St1nd 1n rezerva se evita primejdia .. Cel ce arata curaiul prin ;ndriizneafa, va pieri; Cel care are curajul de a se stap/ni, va fi ferit. Action1nd astfel, viata se prelungfl$te. Omul virtu os nu se glnd8$te decit la datorie, Ornul obi$nuit la profit. cel gllcevitor nu e vlrtuos. Qmul bun nu e gllcevitor, Infeleptul trai8$te in lume 1mpacat $i lini$tit. ~I iube$te deopotriva pe tofi oamenii - $i buni $i rai; Ijpriv8$te ca pe copiii sai, $i !umea 11 prefui8$te. Infeleptul nu strtnge nimic pentru sine; Atunci c1nd ultima sa resursa vita/a e daruita celorlalfi, Doamne! el va avea rezerve mai mult ca 1nainte. Caci CaleaA Divfna este aceea de a ascufi fara a taia, lar Calea Infeleptu/ui este de a acfiona, fara a forra. (LAO ZI. DAO DE JING Cararea $i Virtutea)

Ce este Kung Fu? Ce este Wushu? Cum pot fl practJcate artele martlale? Tn ce constau arteie martlale chineze$ti? Vom incerca sa dam la 0 parte valul de mister ce acopera istoria obscura $i greoaie a artelor martiale chlneze$ti. Vom dezvaiui pentru prima data In limba romana, ci'teva dintre secretele Kung-Fu-ului. Nu va dati batuti In fata termenilor chineze$ti greu tie pronuntat $i de retinut. Noi i-am f%sit pentru a fi uti/izati de catrei cei ce vor sa aprofundeze .. F%sindu-ne de surse originate chineze$ti, vom prezenta $i descrie tehnici e/ementare, saturi de mi$carl, precum $i un-ele abilitati, sau capacitati pe care majoritatea oamenilor /e considera impQsibi/ de rea/izat. La noi In tara s1nt extrem de putini cei Gare au auzit de "Cele 72 de abilitati de la Shao/in" sau de "Ce/e patru mari abilitati din $coala Wudang". Noi vomTncercafn functie de modestele noastre cuno$tinte, sa vi Ie prezentam $i sa va descriem c'i'teva dintre 9/e. Toate acestea duc /a obtinerea unor capacitati deosebite, paranormale, aflate la Indem1na orlcui este gata sa practice ani $i ani _de zile fara 1ntrerupere. In firma sa fin ala, ca $i Tn spiritul sau, Kungfu f)U reprezinta doar 0 tehnlca de autoaparare, destinata a face din m1ini $i pioioare, ni$te arme imbatabile. E/ este un lnijloc prin care se poate aUnge printr-o practica asidua, un Inalt nive/ de eficienta la nive/ fizlc, 0 discip/ina mentala superioara $i un grad considerabi/ de iluminare spirituala. E! reprezinta 0 arta cu structura unica ce Incepe /a nivelul fizic $i care se ad1nce$te treptat Tntr-o fi/ozofie profunda, influentTnd In Intregime comportamentu/ individu/ui, dezvoftfnd 1n practlcant principiile unui caracter mora/sanatos. Lueru/ ce trebule elarificat mai Tntfi este definitia Kung Fu-ului. Kung-Fu este un termen general insemnind maestria intr-o arta, atingerea unui scop prin eforturi deosebite, prin multa munoa grea. Caraeteru/ Kung (chinezii folosesc trans/iteratia Gong) este compus din doua caractere mai mici, primul insemnind "a /ucra", iar al doilea "forta, putere ", deci a lucra din rasp uteri, a munci din greu. Fu inseamna pur $i simp/u "om", deei persoana care lucreaza neintrerupt $i atinge stadiul Kung Fu sau "Om ab,iI", de chinezi pentru Tndeminarea "Om indemina tic ". Termenul de Kung Fu a fost f%sit deosebita obtinuta, nu numai Tn artele maTtia/e, ci $i In pictura, in arta culinara, Tn /iteratura $.a. Aces! termen, introdus de mae$trii /uptatori chinezi din vechime, pentru a desemna propria lor TndemTnare, Kung Fu a devenit incorect cunoscut la noi ca modu/ de expresie a arte/or martia/e, ca termen asociat cu Tnte/esu/ de eeva care are legatura

1 a

cu sistemele. chineze$ti de lupta. Termenul actual chinezesc folosit pe-ntru desemnarea artelor martiale este Wushu, termen ce se refera la arta militara, antrenam.entul de autoaparare $i vitejie. Caracterul Wu este compus din doua parti, prima insemnind a opri, a termina, iar a doua fiind pictograma unei sulite. Caracterul complet simbolizeaza folosirea puterii militare pentru a infringe dezordinea $i violenta $i restabi/itatea lini$tii cu armele. Caracterul Shu Tnseamna arta sau tehnica. "Armele sfnt ca si focul - daca nu e stins la timp, el TI poate arde pe cel ce-I mTnuie$te". ' Aceasta idee era folosita ca juramTnt al arti$tilor martiali, care nu trebuie sa-$i expuna curajul $i vitejia doar pentru a face rau cuiv?, ci numai pentrua-i ajuta $i proteja pe eei din jur, evitTnd pe crt Rosibil orice conflict. Nu este nici 0 rU$inesa eviti 0 lupta pecare $tii ca 0 poti cT$tiga. In cazul Tn care lupta nu mai poate fi evitata, maestrul trebuie sa-si faca atacantul inofensiv. dar fara ura. Wushu-ul T$i are inceputurile Tn epoca primitiva, cind stramo$ii [lo$tri se foloseau de tribale, arme pentru a vTna sau pentru a se apara de fiarele salbatice. In conflictele uneltele .Ior de productie deveneau arme, Experienta i-a invatat ca in Mta/ii, pentru a-$i Tnfringe dU$manii nu trebuiau sa se multumeasca cu confectionarea unor arme bune, ci mai ales sa se mentina in forma $i sa stapTneasca arta razboiului. Acest lucru i-a facut pe oameni sa inceapa studierea unor mi$cari diferite, sa priveasca mi$carile unor animale de prada, crt $i cele ale animalelor atacate. De$i nu exista marturii istorice precise, speciali$tii accepta Tn general teza ca rudimentele artelormartia/e f$i auoriginea Tn China. Tn Asia $i au fost perfectionbate
in urma cu 7 DOO de ani, exista Tn India un sistem de tehriici de lupta fara arme, Tn care se f%sea pumnul strTns, ca arma formidabila. ;Aceastaera cunoscut ca Vajramushti $i era practicat de casta luptatorilor numita Ksatriya. De asemehea, T!} China, Tn juru/ anu/ui 2 674 i.C., dupa cum spune legenda, armatele faimosului fmparat Galben Huang Di, erau bune cunoscatoarea ale .unei forme de lupta careincludea mi$cari de lupta imitfnd tigrul, maimuta $i cocorul. In timpul dinastiei Shang (circa 1 523 - 1 0?7 f.C.) exista 0 forma de lupta corp la corp Jiaoli, lupta ce era Tnscrisa in timpul dinastlei C Zhop (sec. 11-256 T. .) ca sport militar, la fel ca $i tirul cu arcul $i cursa de care. In perioada Statelor Combatante (403-221 T.C.), existau numero$i strateg( carE! subliniau importanta Wushu-ului pentru edificarea unei armate puternice. In Sunzl, cel mai vechi tratat despre arta razboiului, care a fost tradus $i Tn limba romana, mai multe capitole trateaza "arta de a se antrena Tn lupta cu mTinile goale $i cu arme, pentru a fi sigur de victorie Tn cazde atac sau aparare". Printre mae$trii Tn arta mfnuirii sabiei, care era folosita Tn acele vremuri, au existat si un mare numar de femei. Una dintre ele, numita Yuenii, a fost invitata de Tmparatul Goujian pentru a-$i expune teoriile despre mTnuirea sabiei, teorii ce $i-au ci$tigat 0 Tnalta apreciere Tn acea epoca $i in generatiile viitoare. in timpul dinast(ei Qin (221-206T.C.) artele martiale ca Shoubo (Iupta) $i Jiao.di (Tn care adversarii luptau cu coarne de animale pe cap) puteau fi vazut ziua in difente tururt de ..forta. Probabi/ ca prima infJuenta majora Tn dezvoltarea artelor martiale a fost exercitata decatre Daoism. Fondat Tn anii 600 T. ., Tn forma initiala ca Tnviitatura filozofica, a evoC luat cu timpul intr-un sistem complex de practici oGulte care iricludeau: contemp/~ti~! exercitii de respiratie, tehnici pentru mentinerea sanatatii $i cautarea misterelor ~/etll, ale medicinei $i ale alchimiei interioare cu scopul obtinerii nemuririi. Foarte multI Daiscusiti Tn Wushu: ... oi$t1 au devenit practicanti In timpuldinastiei Jin (265-439) $i a celor de Sud $i de Nord (420-581), a sufent ,atlt influente daoiste cTt si budiste. Ge Hong (284-364), medic $i folozof daoist, a Tmbmat Wushu' cu Qigong (e'xercitii de respiratie profunda), 0 importanta ramura a _medi<?ine~ tradition ale chineze. Teoria sa recunoscuta si astazi era "abilitatea corporala imbmata cu stapTnirea respiratiei $i a energiilor interioare",

INFLUENTA

BUDDHISMULUI

iN DEZVOL TAREA

ARTELOR

MART/ALE

Tn jurul anului 520, calugarul budist Bodhidharma, instruit Tn religia Budismului Mahayana (Marele Vehicul), cunoscuta Tn China ca Chan, iar mai tTrziu ca Zen in Japonia, membru al castei luptatorilor (Ksatriya) $i probabil cunoscator al tehnicilor de lupta Vajramushti, calatore$te Tn China. Calatoria aceasta, Tn acea perioada de timp era lunga $i plina de primejdiii, necesi-

t1nd 0 putere $i 0 rezistenta deosebite, 0 oarecare cunoa$tere a tehnicilor de autoaparare pentru a scapa de tTIharii ce apareau la tot pasul. Faptul ca Bodhidharma a ajum. cu bine In capitala prol(inciei Liang, poate constitui un motiv pentru a afirma ca el era iscusit In Vajramushti. Imparatul Wu, nerabdiitor sa primeasca binecuvlntarea lnteleptului, pentru pioasele sale contributii In sustinerea religiei Budiste, 11lntreabii pe Bodhidharma: "Am construit multe temple, am c6piat $i tradus multe dintre scripturile sfinte $/ am oferit ajutor multor calugari $; calugarite. Nu am facut mult bine?". "Nimic de valoare" - raspunse Bodhidharma. "Acestea slnt fapte marunte, lume$ti, care nu valoreaza mai mult declt L!.mbrele copacilor din padure". lICe e atunci bun?" - lntreaba Imp ara tul. "Singura $i adevarata realizare este lntelepciunea pura $i misterioara, ce nu poate fJ cl$t{gata prin actiuni materiale". Imp ara tul, tulburat de spusele calugarului cu privire la eforturile sale, daca nu $i de complexitatea religiei lui, lncheie lntrevederea foarte dezamagit, In timp ce Bodhidharma l$i continua drumul spre nord In provincia Henan $i se stabili In templul Shao!in, din muntii Songshan. Aici se spune ca a stat mtr-o pe$tera In fata unui zid, timp de noua ani, In pozitie de meditatie. Legenda mai spune ca odata, In timpul unei meditatii, 11furii somnul. Frammtat de glndul ca acest lucru i soar mai putea mt1mpla, dupa trezire, el l$i taie pleoapele pentru a alunga definitiv somnul. Pe locul In care $i-a aruncal pleoapele au aparut vlastare ale plantei care avea sa fiecunoscuta sub numele de ceai. Frunzele de ceai i-au ajutat mai t1rziu pe calugari sa ramfna treji In timpul lungilor $edinte de meditatie. Nemultumit profund de vederea calugarilor m permanenta stare de oboseala $i moraind In timpul exerciriilor de concentrare $i meditatie, el $i-a dat seama cii trupurile lor Iipsite de vigoare nu puteau face fata testului de austeritate mentala prelungita_ Atunci ef a transmis calugarilor exercirii pentru schimbarea sau asuplizarea tendoanelor, scrise mai t1rziu In Yijinjing-scriptura asuplizarii tendoanelor, "spiilarea madu$i "Cele 18 mlini ale iluminatului - Shiba Luohan Shou". Din studierea $; vei-Sisuijing" practicarea acestora, au aparut mai tlrziu multiplele variante de tehnici, iar calugarii au devenit renumiri pentru abilitiirile lor incredibile de lupta. Sistemul lor era cunoscut In China ca Quan Fa - metoda pumnilor. Acest sistem a lnceput sa se riisplndeasca cu repeziciune, iar fn timpul dinastiei Tang. Prin sistemul de examene introduse la curtea imperialii, s-a dat un puternic imbold dezvoltarii artelor martiale. Capeteniile de o$ti $i soldatii trebuiau sa treaca unele prob.e m.8cest domeniu, lnainte de a fi promovari. Macurajului" e$trilor eminenri In Wushu Ie erau decernate titluri onorifice ca "Luptatorul sau. "Luptiitorul agilitarii" . In dinastia Song (960-1279), $i-au fiicut apariria numeeroase societati de Wushu. In aceasta perioadii, numero$i luptiitori executau tururi de forra pe strazi In repertoriullor fiind incluse lupte cu arme pre cum $i cu mlinile goale. Aceste spectacole atrageau 0 multime de oameni In tot timpul anului. Cea mai ampla dezvoltare au cunoscut-o artele martiuale In timpul dinastiei Ming (1368-1644), clnd renumitul general Qi Jiguang, a scris 0 lucrare ce descria 16 stiluri diferite de exercirii cu mlinile goale $i 40 de exercirii cu lancea, fiecare metoda fiind explicata In deta!iu $i lnsorita de ilustrarii. EI a dezvoltat, de asemenea, un sistem de teorii $i de metode de antrenament, aduclndu-$i astfel un i"lens aport la dezvoltarea Wushu-ului. interdictiilor de a practiqa artele marin timpul dinastiei Qing (1644-1911), lnciuda fiale, au existat grupuri $i societiiri secrete care au transmis aceastii arta. In aceasta peperfecrioada a luat na$tere societatea Wulin, acum au aparut $colile "Taiji-Suprema fiune" $i "Bagua - Opt trigrame". Acestea au fost dezvoltate pe- baza principiilor Daoiste (se cite$te Taoiste) Yin- Yang (pozitiv-negativ), Wuxing - Cinci elemente (pamfnt, lemn, foc, metal, apa) $i pe baza Carrii mutafiilor sau schimbiirilor Yijing a lmparatului mitic Fu Xi. Dupa lnlaturarea monarhiei $i fondarea Republicii Populare Chineze, In 1949, Wushu s-a dezvoltat foarte mult, s-au descoperit metode vechi, s-au creat altele noi. Au fost lnfiintate institute de specialitate precum $i clase pentru amatori, foarte frecventate. Din programul $colilor primare $i gimnaziale, binelntels ca nu lipse$te antrenamentul In artele marfiale. De curlnd au luat fiinta cursuri pentru amatorii straini, dornici sa-si lnsuseascii aceastii arta minunata. Wushu se remarca prin bogiitia $i varietatea sa. Exista clteva sute de $coli $i stiluri distincte, fiecare continlnd mi$cari de atac $i de aparare cu mlinile $i picioarele, tehnici

articulate $i proiectari la sol, precum $i tehnici de minuire a armeloL cArmele folosits fn Wushu sint foarte numeroase, dar vechii mae$trii puneau baza pe CUn08$terea celor 18 tipuri -08- arme traditionafe. Stifurile de /upta pot fi impartite in mare, in doua mari ramuri: eea intema - Neijiaquan, care pune accentul mai mult pe folosirea intentiei $1 mat putin pe fo!osirea fortei: mai mult pe antrenarea tendoane!or, oa$i cea externa - Waijiaquan, ce puneaecentul selor $i mU$chilor. Familia stilurifor interne I$i are originife In munfii Wudang, it? temp/efe Daoiste, iar cea a stifurifor externe, provine din Shao/in,?! din cefelelte tempfe budiste. _ alta fmpartire poate fi facuta folosind 'ca linie de demarcatie fluviul Chfmgjiang (Yangzi). $colile de la norduf f!uviufui se disting prin mi$cari mai ample, folosesc mai mult tehnicile de picioare $i mi$carile din salt, necesitTf7d un spatiu mai mare pentru -ex-ersare: Cele din sud fofosesc mi$cari mai strinse, necesifind forta expfoziva din scurt (CUN JfN), pozit!i stabile $1 lovituri mai muft au brafeie, fiind foarte rar executate ml$cari din saritura. Va yom prezenta unele stifuri diferlte, mai principafe:

1. Boxui
r j

lung-Changquan

~Acest stil provine din $coala Shaolin $i folose$te mi$cari ample, extinse pe 0 suprarata mare, sarituri in inaltime $imulte fovituri cu picioarele. Mi$carile acestui stif sint p!ifle,~de .iligoare $i forta, motivpentru care slnt lndragite In special de tineri. 2. _Boxul din sud Nanquan

" Acestaeste un termen general care inglobeaza toate stilurile rasp indite in regiuni/e dih .sudul fluviu/ui Changjiang, in provinciife GuangdQng, Fujian, Hunan, Zh(Jjiang, Jiangsu$i ~Sichuan. Stilurile de sud se remarcapfinpozitii ferme, pozitii de mlna extremde: diverse, mi$cari in forfa, lovituri mult mai mutt cu bratele, din pozitii semi-ghemuite. In Guangdong,_ cel ma/popular stil este"Boxul celor cinei [orme", care imita mi$carile tigrului,' cotorului, $arpelui, dragonului $i aie leopardu!ui. /n Fujian este rasp/ndil "BoxUJ Shaolin de Sud", "Boxul ciine/ui" $.a.Alte stiluri rasp indite In sudul Chinei. ~ai s!nt: ~ ... j,Boxul cocorului alb!' - care fOlose$te mai mult mi$cari suple, de eschivare a atacurilor, prf7cum $i lovituri cu minfl "Cioe de cocor", lovituri din scurt Ci:J degetele; "Yang Chun"-stil fondat de a femeie cu acela$i nume, instruita [ntr-un tempJu budist, acest stil continlnd pozitii scurte $i inalte, lovituri predominant cu palmeie deschise din .scurt $i atacuri cu degetefe In puncte sensibiie ale corpului. Acest sti/ contine citeva setur! deml$cijri numite "Xiao niantou-Micile gfnduri", "Xun Qiao-Cautarea podului~', -"Biao. Zhi-Degetele care se impung", "Kai Li - Deschiderea festivitatii", "Simen: -Pa-tn] porti': "Fu hu - Tigrul fa pfnda", "Fa zhang - Palma lui Budha", $.a. Acest sti! a fQstpracticat $1 de Bruce Lee cind $i-a facut initierea cu maestruf Yip Man (Ye Wen - in dia/ecrul Beijing) timp de trei ani. Una dintremetodefe folosite in acest stil Lucrul la' manechinu/ de lemn cu trei brate $i lucru! "miinilor /jpicioase" - Chi ShOu, _efectuat cu partener; "Boxul familiei Hong - Hong jia Quan ", unul dlntre cele mai proeminente Sfiluri, .careprovine din adaptarea stifufui Tigruiui din Shaolin invEitat de catre Hong. Hei Gong, Tn provincia Fujian de la un cafugar. Tmbinind stilul tigrului cu stiful coco(u/ui, - Forma practicat de sotia sa, maestrul Hong a dezvoftat tehnica Hu He Shuangxing dubla Tigru-Cocor", care imbina mi$carile puternice ale tigrului cu cele suple ale cocorului. 3. Boxul calugaritei Tanglangquan

Ci!ilugarita este a insecta carnivora cu picioru$ele din fata aratlnd ca In pozitie de rugaciune. Stilul calugaritei a fast creat prin sec. al XVII-lea de catre Wang Lang $i se distinge printr-o succesiune rapida de mi$cari agresive de brate $i picioare. Cea mai folosita pozitie a mlinii in acest stil este "Gheara de calugarifa", pozitie ce se aseamana eu pozitia miinii cirl(gpentru agatare. Dupi!i moartea !ui Wang, discipolii sai au e/aborat noi tehnici realizind a impartire a $colii In mai multe ramuri: ,.Calugarita $apte stere", "Catugarita Floare de prun", "Catugarita Taiji", "Calugarita $ase armonii" $.a.

4. Boxul maimutei

Houquan

Mi$carile acestui stif tmita Intr-o maniera irapanta maimuta agitata $ida a imagine perfectaaacestui ~animal inteligent$i curios care merge~pevlrfurilepjcioarelor SBU prin stirituri din pozitie ghemuita, cu spate/e curbat, umerii r;; az uti, mlinile c1r1ig $locbii c/ipind~cu- $iretenie. Tehnicile din acest stil se bazeazamai mult pe mi$cari fa sol, salturi, rOstogo/iri, 10vituriJn$elatoare, iovituri de picioare $fc.zgfrieri. 5. Boxulbetivului ......;,Zuiquan,

Acest stil este la fel de In$elfitor ca cel al maimutei, dar careimita perfect mi$carile unui om beat cu sticla $i cea$ca Tn m fini, angajat mtr-o lupta. Acesta se mi$ca parca ne~igur, seclapna, love$te Intr-o directie, apoi cade .Ia sol,. se rostogole$te $i love$fe cupigioarele./n stilol betivuluipracticantul se bazeaza pe mi$canfluiije sLtlexibile, aluheC1.nci U$Of ee./Inga adversar, ataclndu-I In puncte vitale si fdlQsincJ;;m~ryaJf[}lnd~ paharul" p~ntru 8-( fn$faca de git, clavicula sau diferite' ligament!} .. 6.Boxul.~arpeluj -: .SheQ4an
,

.,

Stilu($arpeILilestfJ)Tnt1liiit aUt ca metoda distinctac1t si Tn cQmbinatie pu:alta animaledy. Nanquan). Atacurile $i 'blocaje/e se eXecuta mai mu/t eu palme/e de.sfhis.e $i cazute', lmitlndcapul sarpeLiJi, Corpul se misca 1tnbinind duritateacu siJpletea.;.Iarmiinile/mita sariiele ttrindy.:se pe 0 roca, Tncolacirea in jural unui capac, mU$dHurile a. devfa i.jn atac sau direr/te esehive. pide, rid/.carea.. capului'pentr(,{. "

"

..

--

7.. S.oxulculcat

lar:?amint '-Dit~ngquao,
de eadere la sol, tumbe, saIturi si fente. atacuri

Acest sWeontine Vf'lriate tehnicf neasleptate -$i pline <de vigoare. "

8. BaKul FCfrriia-:l,ntentie

-.-~Xing-Yjquan

c,~,

Acesta.esteunul dintr.e cele trei marismuri interne (Xirygyi. Bagu8$i[aiji), elf mi$cari scurte; energice, 1mbinl.'1d dirija[ea mentala a energiei vitale interjoara, c(jf;oncentigrullJi, frarea spii)(utui,$i- miscarile !iz1ce. In 'aeest stil ~e imita mi$car/ledragonulai" maimutel,' ale ursu/ui $1 ale altor\an'imale, Mi$carile acestui stilse sueGed intr:O C8denta' rapida c$i slnt reinarcafe pr{n sjmplitatea'i iificacltatealor lnlupM ..

9,. palma.c~.lor Op! Jrjgrame-Bagu,QJ,<zhang

'\

$i cele opt ttigrame desAcest stil aste constftuit din mi$~cail In opt directi/marcate crise de' Cartea Mutatmor-Jjing,!uqare 'c/asicB. despre divioatie, Mi$carile S6 efectueazacircu/ar, suplu caun dragon iri apa, practicantul descriind certurica W1VJiitur planTf?d. Celmaides' folosHe sinttehnicile cu palma descchisa darse folosesc$i pilmnii,coatele. $i pic/oare/e ..
-10.Boxu!$upremei perfectiuni Taijiquan

Aeest stil a luat na$tere cu cUeva sute de ani Tn urrha $1 este unul'dinire. Sti/urile)llterne eel mai rasp Tndit. Se remaroa prin mi$cari lente $1 supie;, desciUhct cutbe. In China se prj1ctica Tn grupuri, prin parcur/, pe_,trotuare,inspecial di,rnineata:...$iseara,.ca mijloc de mentinere .8 sanatatii:' Stilul Tafli este impartitin-ciriciramuri"rnari: stilul familiei Yang, Che,''!,, Sun; Wu $i stilul militar (de lupta). ~Sti!ul Yanges.tereinarcatpr/nm/scari 'ample $i pozitii ma//ungi. StihJl Chen,,:contine $irf/i$cari viguroase intercalate intre eele lente sf este un' stilfoarh:J:'apreciaCatft:"Tn China clt.$i Tn HongKQhg. BtJo'este 0 imbinare a celor (rei stilurl Xing:Yi,'Bagua$iTaiji/reafizata'derrpiestruISun Lutang:.;Se remaroa prin pasl scurti $1 repezi, miscariexecLitatf}.mairaptddar'fara mc.ordare';rrwsculaia,,,tolosind :intentiasi flu forta" .. ' .. " ..... _ .. Un exefcitiu <lUxiliar fnTaijiqua.n 'este Tuishou-Trnpingerea roTlnilor, un e.xercitiu ase-

10

nanator cu Chi Shou, din stilul Yorig Chun. Tn acest exercitiu, doua persoane fata In 'ata cu antebratele In contact $i folosindu-se de mi$cari circulare cu bratele, fiecare In;earca sa-$i dezechilibreze partenerul. Se bazeaza pe teoria "cel suplu domina. pe eel durn sau "sa deviezi cu 0 forta de 200 g. una de 500 kg." .. Aceasta prezentare de stiluri pe departe de a fi complete., incearca 0 clasificare sunara a tehnicilor chineze$ti de lupta. din care vor fi selectate $i prezentate unele exer;itii sau metode traditionale. Speram ca prin aceasta sa ne aducem $i noi contributia la iezvoltarea artelor martiale chineze$ti la noi In tara $i sa ne putem $i noi prezenta In tiitor cu reprezentanti la concursurile internationale din China.
Autorul

11

CAPITOLUL

ANTRENAMENTUL DE BAZA $1 MI$CARILE ELEMENTARE (JI BEN DONG ZUO YU JI BEN GONG) Practicantii de arte martiale au 0 zicala care spune: "Cine urmare~te duritatea, trebuie mai intH sa caute supletea". Aceasta zicala ne arata ca primul lucru urmariJ de un incepator de Wushu este dezvoltarea elasticitatii mu~chilor ~i a mobilitatii, articulatiilor. Acest lucru ajuta foarte mult in efectuarea mi~carilor dificile, in special a loviturilor de picioare. Yom in cepe cu descrierea unor exercitii de baza in artele martiale, care va ajuta, incepatorii, sa "intre pe poarta", adica sa-~i faca ihitierea in acceasta arta multiseculara. I. EXERCITII PENTRU UMERI ~I BRATE (JIAN BI LIANXI) 1. APAsAREA UMERILOR (Ya Jian). Stati in fata unui suport la distanta de un pas, cu picioarele departate la distanta de o latime de umeri. Puneti miinile pe suport ~i lasati pieptul in jos, mentinindu-I bombat, iar abdomenul supt. Trageti fundul in spate ~i apasati umerii in jos prin impuulsuri ritmice. (fig. 1). 2. ROTIREA UNUI BRAT (Dan Bi Rao Huan) Faceti un pas inainte cu piciorul stinQ indoindu-I din genunchi ~i intinzindu-I pe dreptul. Puneti mina stinga pe genunchiul sting, ridicati bratul drept in sus ~i incepeti rotirea lui in plan vertical pe IInga corp marind viteza progresiy. Repetati ~i in sensul opus, apoi schimbati pe cealalta parte, de acela~i numar de ori. In timpul rotirii. bratului cotul trebuie mentinut intins, iar umarul relaxat ~i cazut (Fig. 2 a, b, c). 3. ROTIREA AMBELOR BRATE (SHUANG BI RAO HUAN) Dintr-o pozitie cu picioarele u~or departate, ridicati un brat sus, apoi incep~.ti rotirea bratelpr cu 0 mori~ca pe IInga corp, fiind atenti ca atunci cind 0 mina se afla in fata, cealalta sa fie pe aceea~i linie in spate (Fig. 3 a,b). Repetati mi~carile ~i in sens opus. Puteti mari 'viteza rotirilor dupa posibilitati.

ZCl.

//

12

II. EXERCITII PENT-RU PICIOARE (TUI

au

L1ANXI)

1. APAsAREA PICIOARELOR IN FATA (ZHENG YA TUI) Puneti picioru! sting pe un suport, apasati genunchiul cu mlinile ~i aptecati-va inainte cu fruntea spre picior, mentinind picioarele intinse pertect ~i eoloana vertebrala rectilinie, in special zona lombara (Fig. 4 a). Apueati laba pieioru!ui cu ambele mHni, apleeati-va inainte tragind ~olduj inapoi $i lneercati sa atingeti vjrtul piciorului eu fruntea, eu nasul; apoi cu biirbia (Fig. 4 b). Schimbati picioarele ~i repetati.

2. APAsAREA PICIOARELOR IN LATERAL (CE YA TUi) , Puna!i piciorul sting pe un suport, cu genunchiul intins, intoarceti virful piciorului drept in afara ~i aplicati-va spre -piciorul sting ridiclnd mina dreapHi deasupra capului $i ducind-o pe stingaia subsuoara dreapta cu palma in afara (Fig. 5). P!Jteti face a:Cela~i exercitiuapudnd eu mina dreapta laba piciorului, pentru a va ajutta. lncercati sa atingeti vrrfuJ piciorului cu capul. Repetati pe ambele parti. 3. Af7ASAREA PIC10ARELOR IN SPATE (HOU YA TUI) Statl ell spatele la suport ;;1 ridleati pieiorul sting In spate punlndu-i sus. Ap1ecati-va ritmic pe spate mentinind$oldtJriie drepte (fig. 6). Sehimbati picioru! :;>irepetati. 4, ALTE VARIANTE DE APAsARE Punet! piciorul sting pe un suport, dar trageti vIrtu I pieiarului in interior. Intoarceti $oldul sting spre dreapta pentru ca piciorui din fata, bustul $i pieiorul de sprijin, privite din fata sa fie pe aceea$i linie verticala (Fig. 7). Sehimbati picioarele alternativ. Fiirii a ridica pieiorul pe suport, 'indoit! piciorul drept din genunehi, intindeti-I pe stingul $; aplecaii-va inainte apudnd virfu! piciorului eu miinile, ineerc1nd sa-I atingeti eu fruntea sau nasui. Trageti cit mal mult de fund inapoi (Fig. 8 a, a). Repeta!i ~i pe partea opllsa. 5. SFOARA PE LATERAl. (HENG CHA) Puneti miiniilS pe sol $i departati picioarele mentinfndu-ie intinse din genunchi. CobOrlti progresiv pina ce ajungeti sa atingeti solul (Fig. 9). 6. SFOARA IN FAT A fSHU CHAi Din pazitia sfor!i pe lateral rjdicati~va pUiin apoi intoareeti-va spre sHnga $i coboriti fundul din nou pe sol. Fiti atnt! ca ~oldul sUng sa fie intoars spre stinga, jar picjoarele sa fie intinse (Fig. 10). Mentineti pozitia un timp apoi lntoareeii-va spre dreapta.

I i U
l;

(~
is

I
I,

,i JJ:l

i .' r
\,

13

SA BL , 10 De relinut pentru exercitiile de apasare: - Nu va grabiti niciodata; - Cel mai bine este sa va incalziti putin mu~chii inainte de apasari, facind genuflexiuni, sarituri ca broasca, 0 alergare u~oara sau alte mi~cari; - Aceste exercitii sint indispensabile pentru a reu~i efectuarea loviturilor pe care vi Ie yom prezenta in continuare; - Pentru a ajunge cit mai repede sa Ie puteti face corect, e bine sa Ie efectuati zilnic. III. LOVITURI DE PICIOARE (TI TUI)
Aceste lovituri antreneaza flexibilitatea 1. LOVITURI CU PICIORUL iNTINS A. TN FATA (ZHENG TI TUI) . , Sta1i cu corpul drept, picioarele apropiate ~i miinile ridicate in lateral, cu degetele in sus sau cu pumnii strin~i (fig. 11 a). Avansati un pas cu piciorul sting ~i dati 0 lovitura cu piciorul drept in fata, mentinind genunchiul intins (Fig. 11 b). Coboriti piciorul pe sol rapid flexindu-I u~or (Fig. 11 c). Treceti greutatea in fata ~i loviti cu dreptul. De retinut: pieptul drept, spatele vertical, genunchiul intins, bazinul tras inapoi, virful piclorului tras pe spate. Incepeti prin lovituri lente ~i joase, accelerind viteza ~i cresclnd inaltimea loviturilor progresiv. Dati lovituri alternative avansind cite un pas la fiecare 10viturFi. Fiti foarte atenti sa nu- ridicati calciiul piciorului de sprijin de pe sol in momentul ioviturii. B. LOVITURI OBLICE (XieTi Tui) Aceasta lovitura este aproape la fel ca cea dinainte numai ca piciorul love~te spre urechea opusa. C.LOVITURI iN LATERAL (CE TI TUI) Din aceea~i pozitie ca pentru loviturile in fata, faceti un pas in lateral spre stinga cu piciotul drept incruci~ind picioarele $i intorcind virful piciorului drept in afara (Fig. 12 a). Loviti cu piciorul- sting intins In lateral spre urechea stinga, in timp te ridicati mina dreapia deasupracapului $i ducati mina stinga ~i 0 puneti pe piept in dreapta cu palma in afara (Fig. 12 b). Puneti piciorul pe sol, pa~iti din nou cu -dreptul in aceea~i directie :;;i loviti din nou. Repetati de mai multe ori, apoi schimbati pe partea cealalta. D. BALANSAREA PICIORULUI iN INTERIOR (L1 HE TUI) Din pozitia indicata in figura 13, pa~iti cu piciorul drept In tata ~i loviti cu piciorul sting circular trecind prin latera! stinga, in sus ~i in interior; apoi coboriti-I prin partea dreapta (Fig. 13, b, c). Dupa ce piciorul a trecut prin tata, ii puteti plesni talpa, care. este intoarsa in interior, cu palma dreapta. Repetati pe ambele parti.
C

~i agilitatea picioarelor.

,/,/ ./

" ' /" ,~"


/

I I
I
\

,I

J
f

-(

-I
:1

\,

,I
\ \

"

~'

\
.. ,

\ ,\

(Zo...

14

E. BALANSAREA PICIORULUI IN EXTERIOR (WAI BAI TUI) $1 PASI (BU XING au FA) Din pozitia indicata In figura 13 a, faceti un pas In fata cu piciorul sting ~i loviti cu piciorul drept circular, ducindu-I spre stinga in sus ~i spre dreapta. Cind trece prin dreptul umarului drept puteti plesni partea exterioara a gleznei cu palma dreapta (Fig. 14 a, b). Coboriti rapid piciorul pe sol (Fig. 14 c). Repetati pe ambele parti. De retinut pentru balansarea paicioareelor: bustul bombat,~oldurile relaxate, arcul de cerc descris de picior este cit mai mare, zona lombara a spatelui este mentinuta dreapta tragind de ~old In spate ... Toate aceste exercitii ~i lovituri de picioare ajuta mult in dezvoltarea elasticitalii. Vom continua cu prezentarea loviturilor de picioare cel mai des intilnite, dupa prezentarea pozitiilor de baza.
tV. POZITII

Il'l

II

1. PASUL (POlITIA) CALARETULUI (MABU) . Departati picioarele la 0 distanta egala cu de trei ori ~j jumatate lungimea labei piciorului, mentinTInd talpile paralele ~i virfurile in fata. Coboriti intr-o pozitie semi-ghemuita, cu coapsele aproape orizontale, genunchii sco~i in afara dar fara a depa~i degetele picioarelor. Talpile sint plate pe sol, iar pumnii strin~i la ~olduri. Greutatea este raportata egal pe ambele picioare (Fig. 15). Aceasta pozitie este Intilnita in majoritatea stilurilor de Wushu. Unii practicanti stau nemi~cati in aceasta pozitie un timp indelungat) (chiar pina la 2 ore) ~i efectueaza exercitji respiratie sao diferite lovituri cu bratele. Acest antrenament ajuta la fortificarea picioarelor, facindu-I pe practicant sa fie de neclintit, "sa prinda radacini". De retinut: mentineti pieptul bombat, abdomenul supt, ~oldurile relaxate, calciiele impinse in afara, bustul vertical. Prelungiti durata, progresiv.
,

'..

2. PASUL JUMATATE CALARET (BAN MA BU)

"-, Din- pozitia calaretului, intoarceti virful piciorului sting ~i bustul spre stinga. Lasati gre'ut~tea mai m~lt_pe piciorur,>~in_ spate (Fig. 16). 3. PASUl., AF\,C,(GONG Bl,.I)
~ ,_.7,.:,'

,_::-,<~~.o:..:,..

_~ .

Din pozitia jumatate calaret intmlrceti calciiul dreptln afara, pjvotind pe virf, impingetiif?:tn sol intinzind genunchiul (drept ~i Indoindu-I pe stlngul, astfel ca proiectia genunclilJ}Upi sting sa cada p.erpendicular pe Vlrf. Greutatea este repartizata inegal, 70 la suta p~c.lQrul din Cfata,30 la suta pe cel din spate. Coapsa stinga este aproape para-

15

II

lela cu solul, talpile plate pe sol, bustul drept, pumnii pe ~olduri. Evitati aplicarile in fata sau pe spate ~i impingeti bazinul in fata pentru ca zona lombara sa fie dreapta (Fig.
17). _

4. PASUl

GHEMUIT

(PU BU)

Departati picioar~le ca pentru pasul arc ~i ghemuiti-va complet pe piciorul drept scotind genunchiul ~i virful in afara. Piciorul sting este intins in lateral cu degetele intoarse ih interior. Talpile picioarelor sint cu toata suprafata pe sol ~i pumnii la ~olduri (Fig. 18). Inversati dreapta ~i stinga pentru un pas ghemuit dreapta .. De retinut: pieptul bombat, abdomenul supt, bazinul impins inainte, spatele vertical, privirea spre stinga, talpile plate pe sol. 5. PASUl -GOl (XU BU)

Din pozitie de drepti, cu miinile pe ~olduri, duc~ti piciorul sting in fata ~i puneti-I u~or cuvirful pe sol, dar fara a lasa greutatea pe el. Intoarceti virful drept hafara 45 de grade $i indoitigenunchiul drept pentru a sta semighemuit, cu greutatea lasata pe piciorul drept. Calciiul sting este ridicat, virful u~or intors in interior, iar genunchiul putin indoit. Faceti pasul gal spre dreapta cu piciorul drept in f<ita. $i in aceasta pozitie puteti incerca sa stati mai mult timp, marind durata progresiv pina ce reu~iti sa depa~iti 0 jurnatate de ora. (Fig. 19).

16 6. PASUl A$EZAT (XIE BU)

11

"

pentru pasu! a~ezat stinga, dintr-o pozitie cu picioarele departate cit latimea um~rilor, ghemuiti-va, incnjci~ati picioarele, puneti fesa dreapta pe cilciiul drept ~i coapsa stinga peste dreapta. Calciiul sting este ridicat , talpa dreapta este plata pe sol, cu virfu! intors in afara, iar pumnii la ~olduri (Fig. 20). Inversati dreapta ~i stinga pentru pasul a~ezat dreapta. De retinut: pieptul bombat, tali a supta, picioarele incruci~ate strins. 7. A$EZAREA PE PICIOARElE INCRUCI$ATE (ZUO PAN

Aceasta pOzitie seamana cu pasul a~ezat numai ca piciorul drept are glezna intinsa ~i este pus cu partea exterioara a gambei pe sol, iar fesele sint a$ezate pe sol. Genunchiul sting este strins la piept, iar pumnii la $olduri. (Fig. 21).

2.1

ros:

Un luptator wushu Intinde, amimintator, bratul catre adversaiul sii.u ~i- Ii spune fio-;
La capjituf

brat!Jlui meu se at/a 0 canalie! La care. caplit? se intereseaza, calm, adversarul.

18
8. PASUL "T" (DING BU)Dintr-o pozitie cu picioarele apropiate, coboriti intr-o' pozitie semighemuita, mentinind talpa piciorului drept pe sol, ridicTnd calciiu! sting $i punind VirTUi ia jumatatea iabei piciorului drept. Treceti toata greutatea pe piciorul drept ~.i stringeti pumnii la ~olduri. Priviti in fat a (Fig. 22), Puteti face un pas "T" dreapta inversind dreapta ~i stinga. 9. CAL MIC (ER ZI MA -BU) Aceasta pozi1ie este folosita mai ales in-stilurile de box din sud. Picioarele din pozitie de drep1i intorc virfurile inn afara, apoi intorc ~i calciiele, astfel ca virfurile sa ramina putin intoarse inauntru. Genunchii se indoaie pu1in ~i sint intor~i de asemenea in interior, pentru ca proiectia lor sa cada perpendicular cu virfurile picioarelor. Men1ine1icapul drept, fesele impinse in fata ~i talpile plate pe sol. (fig. 23). 10. PASUL INGENUNCHEAT (GUI BU)

Facetiun pas in lateral cu piciorul drept (Ia doua picioare distan1a), indoiti genunchii ~i ghemui1i-va. Piciorul sting ingenuncheaza, dar se apropie cu genunchiul de sol, fara a-I atinge, coapsa ~igamba stinga sint lipite strins, iar calc1iul este ridicat. Greutatea este lasata egal pe ambele picioare (Fig. 24). 11. POZITIA CALARE PE DRAGON (QI LONG aU) Face1i un pas"cu piciorul drept spre dreapta la trei picioare distanta de stlngul. Cobori1i intr-o pozi1ie semighemuita, indoind genunchiul drept, ingenunchind cu stlngul aproape de sol ~i ridic1nd calciiul sting. Corpul este vertical, iar greutatea in mare parte este lasata pe piciorul drept. (Fig. 25).

12. PASUL ARCULUI LATERAL (HENG DANG BU, CE GONG BU) Pa~iti tu piciorul sting in lateral, indoiti genunchiul drept ~i intinde1i-1 pe stlngul. Virfurile ambelor picioare sint indreptate in fa1a (Fig. 26). 13. PASUL INTORS (GUAI BU) Intoarce1i-va pe loc inc~uci~ind picioarele ~i indoind genunchii. Virful piciorului din fata este intors in afara, piciorul din spate este ingenuncheat, dar fara a atinge solul (Ia distan1a de 0 palma de la sol). Calciiul sting este ridicat ~i intors pu1in in afara, iar genunchiul sting intors inauntru (Fig. 27). 14. PASUL ACOPERIT (GAl BU) Piciorul sting face un pas in lateral spre dreapta, cu virful intors in afara, picioarele sint incruci~ate fa fel ca in pasul intors, genunchii sint indoi1i, calcliul drept ridicat, coapsele strinse intre ele (Fig. 28).

---.------.--.

- --- --

-----

19

20

15. PASUL pATRUNS (CHA BU) Piciorul sting patrunde prinspatele piciorului drept pentru a pa~i spre dreapta intr-o pozitie cu pic"ioarele Incruci~ate. Piciorul drept intoaree virful in afara ~l indoaie genunchiul pentru ca proiectia sa sa cada perpendicular pe virf. Piciorul sting este intins ~i cu calciiul ridicat (Fig. 29). 16. POZITIA lNTR-UN PICIOR (DU LI BU) Stati pe picionJI drept ~i ridicati genuncniul sting, intinzind glezna pentru a intoarce virful piciorului in jos ~i mentinind corpul drept (Fig. 30).

.ItJ

17. PASUL CU BATAIE (JI BU) Dintr-o pozitie naturalii cu stingul in fata, aplecaji-va putin in fata, ridicati piciorul din spate de pe sol $i faceti imediat un salt in fata. In momentul in care corpul este in aer. piciorul drept se love$te de stingul (Fig. 31 a, b). Aterizati pe picioru! din spate. Priviti tot timpul inainte (Fig. 31 c). Repetati pe ambele parti. 18. FlASUL SARIT (DIAN BU) Dintr-o pozitie naturala, ridicati piciorul din spate $i deplasati-I spre eel din fata. Printr-o lovitura a labei piciorului din fata l?arili pentru a-i lasa ioc piciorului diT! spate, care va pune talpa pe sol (Fig. 32 a, b).. Indoiti piciorul din fata; ~i puneti-f pe sol in fata. Repetati pe ambele parti.

21

gl,lra. -

Ma asculti, Nina? Spune, Mariana! De cfnd I-am vazut pe karatistul ala, ma rO$esc tot timpul, Ce-o fi? Ginde$te-te $i tu la altceva, nu tot la acela$i lucru ...

chiar $i cfnd sint sin-

22

Aceste pozitii ~i pa~i reprezinta numai 0 parte din tipurile existente in sutele de $coli de lupta din China. Alte pozitii sau moduri de deplasare care au fost ,omise vor fi explicate odata cu mi$carile folosite in atac sau aparare, din diferit~ exercitii. Vom continua acum cu prezentarea unor lovituri elementare cu picioarele. Inainte insa am dori sa prezentam cititorilor partile picioarelor folosite pentru lovire. Aceste parti, pentru 'a putea fi folosite eficient in mi$cari ofensive, trebuie mai intii intarite prin diferite metode, cum ar fi, de exemplu: loviturile repetate la sacul cu nisip, loviturile in stilpul de lemn $i altele. Exercitiile pentru intarirea zonelor de lovire constituie 0 alta parte a antrenamentului de Gong Fu (se cite$te Kung Fu) care imbina exercitiile de respiratie $i control-dirijare a energiei vitale-Qi cu ingerarea de medicamente $i spalarea cu solutii din plante medicinale a zonelor in. lucru. Aceste metode traditionale sint incluse intr-o disciplina numita $i Qi Gong dur (Ying Qi GONG). Despre acestea insa, putin mai tirziu, dLJpainsu~irea mi$carilor de baza. -v. ZONE FOLOSITE PENTRU LOVITURILE CU PICIORUL 1. CALCilUL (Jiao Gen). Trageti virful piciorului cit mai mult spre tibie, ca un virlig pentru a scoate in evidenta calciiul. Pentru lovi're se folose~te atit partea posterioara a calciiului (sub tendonul lui Achile) cit $i partea calciiului ce calca pe sol. Este una dintre cele mai puternice zone de lovire (Fig. 33).

? ViRFURILE DEGETELOR (JIAO JIAN)


Intindeti laba piciorului inainte pentru a fi in linie cu tibia $i degetele in linie cu laba piciorului. Pentru lovire se folosesc virfurile degetelor, in special degetul mare $i al doilea d~get. Aceste lovituri necesita 0 mare precizie pentru aatinge unele puncte sensibile. Intarirea degetelor de la picioare necesita un antrenament indelungat (Fig. 34). 3. PARTEA INTERIOARA A LABEl PICIORULUI (~IAO NEI CE)

intindeti laba piciorului in Iinie cu tibia. Loviturile in aceasta zona sint de obicei circulare spreinterior. De exemplu: loviturile pentru "cosirea" piciorului din fat a, loviturile circulare, "Balansarea piciorului in interior " - a.c. (Fig. 35). 4. FATA PICIORULUI (JIAO MIAN) intindeti laba piciorului in linie cu tibia. Sefolose$te pentru lovire zona din spate a oaselor tarsiene pina la partea inferioara a tibiei. se folose~te in lovituri circulare, zvircnite din genunchi (TAN TUI LATERAL), sau lovituri in fata (TAN TUI) spre organele genitale (Fig. 36).

5. CANTUL EXTERIOR AL LABEl PICIORRULUI

(JIAO WAICE)

Trageti virtul inapoi cirlig ~i intoarceti laba piciorului in a$a fel incit sa scoateti in afara cantul exterior al labei piciorului. Aceasta zona se folose$te in loviturile eu piciorul in lateral (CE CHUAI TUI). (Fig. 37). 6. GENUNCHIUL (QI)

Strihgeti gamba aproape de eoapsa pentru a scoate In evidenta genunchiul eit mai mult. Pentru lovire se folose$te partea superioara a genunehiului $i rotula (Fig. 38).

23

VI. LOVITURI DE BAZA CU PICIOARELE (TUI FA) l;zvICt',jIREA PICIORULUI (TANTUI) Din poziFaindicata In tig. 38 a, cu picioarele apropiate ~i mlinile pe ~olduri (puteti sta ~i In alta pozitie), taceti un pas In tata ridiclnd rapid genunchiul drept (Fig. 39). r::ara oprire, loviti scurt, printr-o zVlcnire din genunchi; In tata, concentrlndu-va torta pe vlrtul piciorului. Aceasta lovitura poate ti aplicata ~i cu tata piciorului, In regiunea testiculelor (Fig. 39 c). Strlngeti piciorul, puneti-I pe sol ~i repetati cu celalalt picior. Aceasta lovitura poate fi efectuata de pe loc, din diterite pozitii. De exemplu: - din arc, lovitura cu piciorul din spate cu revenire - din jumatate calaret, cu piciorul din spate, Inclinlndu-va putin Inapoi - din pasul acoperit, cu piciorul din spate.

31

38

2. INTINDEREA SAU IMPINGEREA PICIORULUI (DENG TUI) Aceasta lovitura seamana cu zv1cnirea piciorului, niJmai ca zona de lovire este calc1iul. Ea poate ti executata la fel ca lovitura precedenta, traglnd Insa vlrtul piciorului spre genunchi (Fig. 40). 3.zvIcNIREA PICIORULUI CIRCULAR IN LATERAL (ce tan tui) Dintr-o pozitie stabila, cu greutatea mai mult pe piciorul din spate (Fig. 41 a), ridicati piciorul ~i genun~hiul sting putin prin lateral, pentru a pregati lovitura cu laba piciorului (Fig. 412 b). Inclinati-va spre dreapta, pivotati pe piciorul drept ~i loviti cu piciorul sting circular, Intinzlnd laba piciorului, pentru a putea lovi cu "tata piciorului" (Fig. 41 c). Priviii In directia loviturii. Strlngeti rapid piciorul ~i reveniti In pozitia initiala. Aceasta este 0 lovitur~ detensiva tolosita In momentul In care slnteti atacati cu 0 lovitura de pumn la taia. Inclinarea bustului folose~te aUt pentru echilibru c1t ~i pentru eschivareaatacului. Lbvitura poate fi aplicata la cap, (partea dreapta a coastelor sau mai jos, In partea exterioara a genunchiului sau a coapsei.

24

4. ZViCNIREA PICIORULUI CIRCULAR IN LATERAL CU PAS (JIN BU CE TAN TUI) Dintr-o pozitie preferata (In general pasul calaretului sau jumatate calMet) faceti un pas sarit cu stingul si loviti cu dosul pumnului drept In lateral spre dreapta (Fig. 42 a. b). La~ati loc piciorului sting, ridiclnd rapid piciorul drept lateral si retraglnd' pumnul drept. In acelasi timp inclinati-va spre stinga (Fig. 42 c). Fara oprire loviti cu lab? piciorului drept circular spre stlnga si desfaceti din nou bratul drept spre dreapta. Inclinaii-va mai mult spre stinga in momentul loviturii. pivotati pe piciorui sting si impingeti bazinul in fata (Fig. 42 d). Strlngeti piciorul si puneti-I pe sol.

\~

~. '~ 1~ . \
42~

ic1

~J) ~
I,Zb

4Zd

5. ZVICNIREA PICIORULUI CIRCULAR iN LATERAL CU PICIORUL DIN SPATE (ce~tan tui) Din pozitia pregatitoare (Fig. 43 a), treceti greutatea pe piciorul sting, pivotlnd in acelasi timp pe v!rful piciorului $i ridicati genunchiul piciorului drept pentru a pregati lovitura circulara eu piciorul (Fig. 43 b). Fara oprire, piciorul sting pivoteaza in continuare, piciorul drept IOY8$te in interior descriind un arc de cere, iar corpul S8 !nclina in directia opusa pentru mentinerea echiiibrului. Dupa pozitia tinala unde musculatura este incardata a tractiune de secunda, piciorul se strings sl se pune pe sol in tat a (saLl inapai in pozitia initiala). Aceasta lovitura poate fi ap!icata la cap, coaste sau mal jos, in partea interioara sau exterioara a pJciorului (In cazul in care piciarul nu este ridicat prea sus). De retinut: corpul trebuie sa nu tie tensionat dedt un timp scurt In finalui ioviturii, dupa care se reiaxeaza, pentru a putea reveni rapid intr-o pozitie stabila; zona folosita pentru lovire este tata piciorului, glezna fiind Intinsa.

25

6. LOVITURA CU PICIORUL IN LATERAL (CE CHUAI TUI) Din pozitia pregatitoare (Fig. 44.a), greutatea trece pe piciorul din spate, piciorul din tata se ridica, virtul piciorului se trage elt mal sus iar glezna se intoarce pentru a scoate cantul exterior In evidenta (Fig. 44 b) $i tara oprire piciorui se extinde rapid $i puternic in lateral pentru a lovi cu cantu I exterior ia nivelu! capLJlui sau pieptului (cei mai putin mobili pot lovi la nivelul abdomenului sau chiar la nivelul genunchiului, numai ca genunchiui trebuie ridicat la fel ca pentru lovitura Inalta). In momentul extensiei, piciorul de sprijin plvoteaza pentru a Intoarce calcliul in directia ioviturii, iar corpui S8 inclina In sens opus pentru ca piciorul sa poata fi ridicat mai sus $i pentru echilibru (Fig. 44 c). Imediat dupa lovitura piciorul se stringe Inapoi $i revine pe sol in pozitia initiala. Lovitura poate fi apiicata la cap, piept, abdomen, coaste sau genunchi. Deoarece folose$te pentru impingere atit mU$chii coapsei clt $i mU$chil fesieri(printre cei mai puternici mU$chi) aceasta lovltura este cea mai puternica. Poate ti tolosita in aparare, eschivind un eventual atac la cap, prin inclinarea bustului $1 apliclnd lovitura sec. De retinut: genunchiul ridicat cit mai SUS,cantul exterior pregatit, $oldul intors pentru a da mal multa putere lovlturil, in pozitia finala corpul, $oldul $i piciorul care love$te se afla pe aceea$i linie, revenirea este rapidii 7. LOVITURA IN LATERAL CU PICIORUL DIN SPATE Aceasta lovitura este 0 varianta a celei precedente. Din pozitia pregatitoare 6Fig. 45 a), greutatea trec!3 pe piciorul din tata, corpul se intoarce spre sHnga, piciorul de sprijin pivoteaza pe vlrt, genunchiul drept $i piciorul se ridica (Fig. 45 b), apoi In continuare se continua extensia piciorului Impinglnd $oldul In directia loviturii, pivoHnd pe piciorul de sprijin, $i Inclinlnd bustul In sens opus (Fig. 45 c). Dupa etectuarea loviturii piciorul se strlnge Inapoi, dupa care se pune pe sol In pozitia initiala.

j_ \-I K:Y' \Q1,


f

26

8. INTOARCERE $1 LOVITURA CU PICIORUL IN LATERAL (ZHUAN SHEN CE CHUAI TUI) Din pozitia pregatitoare (Fig. 46 a), corpul se intoarce spre dreapta, privirea se intoarce in aceea~i directie pentru a privi peste umarul drept spre tinta, iar calciiul sting se ridica de pe sol ~i se intoarce in afara (Fig. 46 b). Piciorul sting pune calciiul pe sol pentru a sustine corpul, piciorul drept se ridica cu cantu I exterior indreptat spre tinta (Fig. 46 c). Continuind intoarcerea corpului piciorul drept love~te cu. putere spre dreapta cu cantu I exterior iar bratul drept se desface in aceea~i directie. Bustul se inclina spre stinga pentru mentinerea echilibrului (fig. 46 d). Dupa incordarea finala care este foarte scurta piciorul se stringe rapid apoi se pune pe sol intr-o pozitie stabila. De retinut: intoarcerea este rapida, piciorul se ridica inalt, cantu I exterior scos in afara prin tragerea virfului in spate, revenirea in pozitie se face crt mai iute.

I
'r6J

9. LOVITURA CIRLIG INAPOI (DAO GOU TUI) Din pozitia pregatitoare (Fig. 47 a), pi.ciorul drept se ridica in fata cu glezna intinsa, trecind putin in exterior (Fig. 47 b, c). In continuare, piciorul se intinde ~i agata spre dreapta, in timp ce corpul se inclina in directia opusa (Fig. 47 d) Dupa trecerea prin punctul final al loviturii piciorul agata in continuare in jos spre dreapta, ridicind corpul (Fig. 47 c). Piciorul se pune rapid pe sol in pozitia de plecare. Lovitura cirlig poate fi aplicata la cap dar ~i la nivelul abdomenului. Daca este efecttuata la un nivel mai jos, poate fi aplicata pentru agatarea regiunii poplitee a genunchiului (spatele genunchiului). Zona de lovire este calciiul, dar nu glezna intinsa ca in Fig. 34. Poate fi efectuata ~i un pas adaugat. , De retinut: mi~carea este semicirculara, curgatoare, fara opriri, iar revenirea rapida: $oldul impins inainte.

27

10. INTOARCERE $1 LOVITURA ClRLlG iNAPOI (ZHUAN SHEN DAO GOU TUI) Din pozitia pregatitoare (Fig. 48 a) corpul se intoarce spre dreapta ridicind calciiul sting (Fig. 48 b). Privirea se intoarce pentru a privi peste umar spre tinta iar genunchiul se ridica cu piciorul putin prin lateral, s~micircular (Fig. 48 c). Fara oprire piciorul 10ve~te printr-o mi~care de agatare, intinzindu-se spre dreapta ~i stringindu-se rapid, in timp ce corpul se intoarce mai mult spre dreapta ~i se inclina (Fig. 48 d, e). Reveniti rapid cu piciorul pe sol. Aplicatia acestei lovituri este aceea~i ca la lovitura cirlig de pe loc. de retinut: intoarcerea este rapida, mi~carea semicirculara, ~oldul impins in fata, revenirea iute.

11. CALCAREA CU PICIORUL iN FATA (QIAN CAI JIAO) Dintr-o pozitie cu piciorul sting in fata,piciorul drept se ridica cu genunchiul sus ca pentru lovitura cu calciiulin fatti (Fig. 39 b) dar cuv irful intors in afara, apoi love~te cu talpa la nivelul genunchiului, intorcind virful in afara (Fig. 49) Reveniti cu piciorul inapoi, sau pune1i-1 pe sol in fata. Simultan cu lovitura de picior puteti efectua 0 mi~care de apucare cu ambele miini tragindu-Ie spre ~old. Aplica1ie: asupra genunchiului, asupra tibiei sau mai jos, asupra labei piciorului. De re1inut: genunchiul se ridica mai intli; lovitura trebuie sa fie puternica, bratele ~i corpul se intorc spre dreapta (in sens opus). 12.SEMI-MATURAREA CU PICIORUL (BAN SAO TUI) Dintr-o pozitie cu piciorul sting in fata, piciorul drept se ridica p1J1in,iar miinile se string la piept (Fig. 50 a), apoi piciorul cu virtul tras cirlig spre tibie, love~te circular spre stlnga ~tergind solul cu calciiul ~i lovind cu pumnul drept spre dreapta, in sens opus mi~carii de agatare cu piciorul (Fig. 50 b). Reveni1i in pozi1ia initiala.

--~
50.so b
a.

~
-s

28

13. MATURAREA CU PICiORUL IN SPATE (HOU SAO TU!) Dintr-o poziiie cu piciorul sting in fata (arc stinga) $i palmele Inainte la nivelul umerilor (Fig. 51 a), ghemuiti-va pe piciorul sting, mf'lntinindu-I pe dreptul Intins $i cu toata talpa pe sol, puneti palme!e pe sol $i efectuati 0 rotire de 360 grade pivotTnd pe piciorul sting, pentru a "matura" solul cu piciorul drept Intins (Fig. 51 b). Reveniti in pozitia de plecare. Repetati pe ambele parti. Aplicatie: se love$te glezna adversarului pentru a-I dobori la sol. De retinut: Intoarcerea rapida, talpa nu se ridica de pe sol, mi$carile corpului coordonate cu eele ale pieiorului, $oldul blocat, atentie la mentinerea echilibrului.

14. MATURARE CU PICIORUL IN FATA (QIAN SAO TUI) Dintr-o pozitie eu stingulln faia (jumatate ealaret) ca in fig. 52 a., ghemuiii-va pe pieiorul sting intinzlndu-I pe dreptul eu talpa pe sol. Palmele ating solul pentru stabilitate (Fig. 52 b). Fara oprire Intoarceti-va spre stinga $i efeetuati a mi$eare de maturare in fata eu pieiorul d rept rotindu-va 360 grade pentru a reveni in pozitia de pleeare. (Fig. 52 c). Aplieatie: la fel ca la maturarea eu pieiorul in spate. De retinut: acelea$i puncte ea la maturarea in spate. 15. RIDICAREA GENUNCHIULUI (SHANG QI) Aceasta este lovitura de baza cu genunehiul, intr-o pozitie preferata, eu stingul in fata, ridieati genunehiu! drept In putere In sus $i In fata, Inelinindu-va putin In spate (Fig. 53). Reveniti in pozitia de plecare. Aplicatie: se love$te parte inferioara a abdomenului, regiunea geniitalelor, plexul solar $i barbia (cind adversarul este tras in jos). Lovitura poate fi folosita $i asupra unui picior care ataea.. De retinut: mi$earea este vertieala sau putin spre inainte, lovitura este puternica $i penetranta, $oldul impins Inainte. 16.BALANSAREA GENUNCHIULUI (BAI QI) Dintr-o pozitie cu stlngul in fat a, genunchiul drept se ridiea circular spre dreapta $1 love$te In fata spre stinga, pivotTnd pe piciorul sting, lntorcind $oldul In directia loviturii $i laba piciorului in afara (Fig. 54). Reveniti in pozitia de pleeare

51c

29

VII.

EXERCITII

PENTRU

TALIE

(YAO

au

L1ANXI)

1. APLECARI INA!NTE (Q!AN FU YAO) Dintr-o pozitie cu picioarele apropiate, incruci$ati degetele mlinilor ;;;i ridicati bratele deasupra capului, cu palmele In sus arcuindu-va pe spate. Aplecati bustul in faia incerclnd sa atingeti solul cu palmele, mentinlnd genunchii intinsi (Fig. 55 a) Desfaceti mlinile si apucati-va gleznele, apasind pieptul pe picioare prin impulsuri ritmice. Mentineii pieptul apasat pe picioare citeva secunde (Fig. 55 b). 2. ROTIRI DiN TALIE (SHUAN YAO) Dintr-o pozitie cu picioarele departate mai mult decit laiimea umerilor, aplecali bustul lntinzlnd bralele spre stlnga. Faceti cu bustul 0 miscare de rotatie spre stlnga, in fata, dreapta sl In spate (Fig. 56 a, b). repetatl de mai multe ori, apoi schimbali sensu!. Executaii cercuri c1t mai ample. Acceleraii viteza miscarilor progresiv. 3. PODUL (XIA YAO) Dintr-o poziiie cu picioarele departate, ridicati braiele. deasupra capului, aplecaii bustul pe spate, impinglnd bazinul in fala si tragind cap!:l' pe spate plna ce atingeii solul cu palmele (Fig. 57). Nu indoili genunchii prea mull. Impingeti soldurile in sus .si abdomenul pentru ca podul sa fie cit mai Inalt.

....

.,

t
p.

4. RIDICARI iN ECHER DIN CULCAT (YANG WO QI ZUO) Din culcat pe spate cu picioarele apropiate si miinile deasupra capului (Fig. 58 a) ridicali simultan picioarele :ntir;se. bra!ele si trunchiul pentru a atinge cu palmele ambele picioare (Fig. 58 b',. :Jupa aceea :everiti in pozi1ia culcat. Repetali de mai multe or! marind frecvenia progres~...Acest exerc'tb antreneaza mWschii drepti abdominali ~i oblici abdominali. 5, RIDICARI DIN SEZIND A$ezati-va pe un sC3un ~i puneti vlrfur.;e plcioarelor sub un suport fix mai greu (puteti ruga un coleg sa va iina de pic;.ioare.Aplecati-va pe spate tinind miinile la ceafa $i arculnd zona lombara (Fig. 59 a). Incordali abdomenul si ridicaii-va in poziiia de plecare (Fig. 59 b). Repetaii de mai multe ori.

30

6. ARCUIRI DIN CULCAT PE BURTA Din culcat pe burta cu mlinile la spate (Fig. 60 a) ridicati caput, pieptul ~i picioarele arcuind Clt mai mult spatele ~i traglnd capul pe spate (Fig. 60 b). Reveniti In pozitia initiala ~i repetati de mai multe ori. Puteti Incerca sa mentineti mai mult timp pozitia din fig. 60 b. 7. CULCAT PE SPATE CU MIJLOCUL SUSPENDAT Puneti capul pe un scaun, iar picioarele pe alt scaun astfel Inclt corpul sa ramlna suspendat ~i drept cao sclndura. Mlinile se pun pe abdomen (Fig. 61). Daca simtiti ca e pre,! u~or puneti 0 greutate pe abdomen sau rugati un coleg sa se a~eze pe abdomen. Incercati sa mentineti pozitia Intre 30 secunde - 1 minut, dupa posibilibiti. Dupa Incheiere mi~cati-va putin rotindu-va talia ~i aplecindu-va inainte-Inapoi sau stinga dreapta. 8. ROTIREA PICIOARELOR DIN POZITIE SUSPENDATA Apucati-va de 0 bara ~i lasati picioarele suspendate Ii lipite (Fig. 62 a). Ridicati picioarele prin partea dreapta incordind abdomenul (Fig. 62 b), continuati mi~carea trecind circular pentru a atinge bara (Fig. 62 c) ~i coboriti picioarele in partea stinga (Fig. 62 d). Repetati de un numar de ori apoi schimbati sensul rotirilor.

~"

It

6~
(ConttAUare tn nunKirul viitor) - Un important om de afaceri se p/inge medieu/ui sau pentru 0 aeuta stare de epuizare $i 0 anume obosea/a a ereieru/ui. Aeesta ii reeomanda arte/e martia/e eu efeete sa/utare, atit fiziee eit $i psiho-:-motorii. , Dupa primu/ antrenament de initiere, omu/ nostru este Intrebat de sotie:; - Cum a fost, iubitu/e? - Exee/ent, raspunse e/ mindru. Cind adversaru/ se napustea asupra mea, ereieru/ Jansa, rapid, ordine eorpu/ui: "Retrage-te!': "Fugi In dreapta!': "Sari in strnga!': "Ap/eaea-tef". Ete. - Aha! $i? ... - $i atunei, tot imediat, corpu/' meu ii raspundea ereieru/ui: "Cine, ma? Eu?".
I:

- Nu $tiu eesa ma fae, eo/ega. De elnd nu mai praetie artete mar(iate, manine ea un hipopotam, beau ea 0 ciimila $i ma Ingra$ ea un e/efant. Ce ma fae? - Eu zie ea ar trebui sa te vada un veterinar!

31

temporar 14 81 76 str. Pictor Vermont nr. 4, ap. 2, 2 - Bucur~ti

r~
/

lei 25