Sunteți pe pagina 1din 12

Etape in practica Tai Chi

La cursurile noastre, invatatura este transmisa la fel ca in Scoala din China a Maestrului Yang
Song Quan, urmarindu-se prin parcurgerea celor noua nivele esentiale o intelegere gradata a
aspectelor practice, dar si teoretice.
Primele trei nivele pun accentul pe deschiderea corpului, dobandirea unei coordonari
specifice, dezvoltarea inteligentei corporale, atingerea unui anumit grad de maiestrie in
exersarea miscarilor.
Mai intai invatam miscarile, apoi asiguram legatura intre miscari, iar la incheierea primelor
trei nivele incepe procesul de deschidere a meridianelor postnatale.
Urmatoarele trei nivele se adreseaza dobandirii aliniamentelor interioare, deschiderii
meridianelor si activarii resurselor originare. Modul de exersare a secventei Tai Chi se
schimba usor atat din punct de vedere tehnic, cat si ca orientare a atentiei.
In aceasta etapa invatam practic metoda de activare si de folosire a esentei vitale (Qi).
Principalele beneficii ale acestei etape sunt reprezentate de o imbunatatire substantiala a
sanatatii, inteligenta emotionala, echilibru in viata relationala.
Ultimele trei nivele corespund atingerii maiestriei interioare si exprimarii acesteia in toate
aspectele vietii. Este etapa la care incepem sa intelegem ca Tai Chi este Tao (Taiji este Dao).
Prin parcurgerea acestor trei etape putem intelege de ce Tai Chi este Arta Armoniei in
Miscare, o Cale de autocunoastere si intelegere mai buna a Vietii.
Din programa cursurilor de TaiChi (Taijiquan):
secventa celor 5 Miscari Stravechi
secventa celor 16 Miscari Micul Taiji
secventa celor 36 de Miscari Taiji-ul Mijlociu (Zhong Taiji)
secventa celor 76 de Miscari Marele Taiji (Lao Jia Yi Lu)
principiile Taiji-ului
elemente de filosofie daoista
teoria Yin Yang
exercitii cu partener (Tui Shou)
secventa cu sabia (Taiji Jian)
alte secvente corespunzatoare nivelelor inalte

Beneficiile practicii Tai Chi


Beneficiile practicii Tai Chi Chuan (taijiquan) se manifest att n plan fizic ct i n plan
psihomental. Practic nu exist structur a fiinei care s nu fie influenat de practica Tai Chi
Chuan-ului.
Rezultatele se manifest n primul rnd la nivel fizic. Corpul devine armonios, bine
proporionat. Se regleaz de asemenea activitatea organelor interne i n particular secreiile
hormonale.
De mbinarea echilibrat a celor dou stri concentrare i relaxare, din timpul exersrii Tai
Chi Chuan, beneficiaz din plin sistemul nervos central. Astfel, exersarea minii i a corpului
n acelai timp stimuleaz cortexul cerebral, prin excitarea anumitor regiuni i inhibiia
protectoare a altor regiuni. Acest lucru permite creierului s se odihneasc i elibereaz
cortexul cerebral de excitaia continu, patologic, care este cauza apariiei anumitor boli
nervoase. Aa se explic de ce Tai Chi Chuan-ul contribuie la ameliorarea i chiar la
vindecarea unor boli nervoase i psihice.
Micrile de ntindere, spiralare, relaxarea ritmic a muchilor asigur circulaia sanguin
corect la nivelul tuturor grupelor musculare, a articulaiilor precum i la nivelul organelor
interne
Un alt efect al practicrii Tai Chi Chuan-ului este normalizarea nivelului de colesterol din
snge i implicit a tensiunii arteriale i scderea ratei de inciden a arteriosclerozei.
Respiraia din practica Tai Chi Chuan-ului este natural, abdominal, coordonat cu micrile,
ajungnd s fie prelung, lent, profund, continu i relaxat. Acest tip de respiraie implic
folosirea muchiului diafragmei i a muchilor abdominali, favoriznd folosirea ct mai
eficient a plmnilor precum i creterea capacitii pulmonare. Folosirea plmnilor la
ntreaga lor capacitate aduce beneficii ventilaiei pulmonare i bineneles metabolismului
schimbului de oxigen i de dioxid de carbon. n plus, mrirea capacitii pulmonare duce la
creterea elasticitii esutului pulmonar precum i a tuturor muchilor implicai n respiraie,
la ntrirea i mrirea cutiei toracice, prevenind astfel apariia unei boli frecvent asociat cu
mbtrnirea, cum ar fi rigidizarea i osificarea cutiei toracice.
Unul dintre principalii factori care intervin n mbuntirea sistemului cardio-vascular este
respiraia profund abdominal din timpul exersrii.
Practica Tai Chi Chuan intervine i n ntrirea sistemului imunitar. S-a observat c, n
general, practicanii de Tai Chi Chuan sufer ntr-o proporie mult mai redus de rceli, gripe
i boli autoimune.
Exersarea corect a Tai Chi Chuan-ului permite eliminarea att a tensiunilor fizice
(musculare) ct i a tensiunilor psiho-emoionale. Supleea fizic dobndit prin exersarea
zilnica se reflecta si pe plan psihic.
Principiile de baz, metodele Tai Chi Chuan-ului precum i beneficiile acestei arte strvechi n
domeniul sntii sunt n acord cu punctele de vedere ale tiinelor actuale: psihologie,
medicin, biochimie, medicin sportiv i alte domenii conexe ale acestora.
Primele semnale ale remarcrii efectelor sanogene ale Tai Chi Chuan-ului au venit de la
vrstnici, unde s-a remarcat mbuntirea stabilitii i scderea frecvenei cderilor, iar la
femeile aflate dup menopauz s-a remarcat o diminuare a pierderii densitii osoase.
Pornind de la aceste date, n 1988 Organizaia Mondial a sntii a declarat Taijiquan-ul ca
fiind cel mai bun exerciiu cunoscut pentru sntate.
Ulterior creterii popularitii Tai Chi Chuan-ului, s-au putut constitui i grupe de studiu
tiinific ale acestuia. Aplicndu-se legile statisticii i folosind grupe martor au fost

consemnate: mbuntirea adaptrii la efort aerob a sistemelor locomotor i cardiovascular,


creterea armonioas a masei musculare, diminuarea i apoi dispariia durerilor cronice n
bolile articulare, i cel mai remarcabil, un mai bun management al stres-ului. Acest din urm
aspect este reflectat n scderea hipertensiunii arteriale, creterea calitii somnului,
capacitate crescut de focalizare, dispariia episoadelor de irascibilitate crescut sau
depresive. Un alt rezultat minunat a fost constatarea scderii glicemiei i a episoadelor
inflamatorii la pacieni cu diabet zaharat de tip 2 (non-insulino-dependent).
Toate aceste beneficii, pe care le putem actualiza n noi nine oricnd printr-o practic
corect, fac din Tai Chi Chuan unul dintre cele mai importante daruri pe care cultura chinez
l-a fcut ntregii umaniti. Poate tocmai de aceea Times Magazine n numrul su din 5
august 2002 denumete Tai Chi Chuan-ul exerciiul perfect.
n concluzie, de efectele practicii Tai Chi Chuan beneficiaz toate sistemele corpului.
Exersarea constant are ca rezultat conlucrarea armonioas a tuturor organelor i, ca
urmare, mbuntirea sntii.
De ce sa practicam Tai Chi?
Tai Chi este o arta a miscarii care are la baza principiul perfectiunii!
Este caracterizata de un ritm lent, de relaxare si continuitate a miscarilor.
Aceasta forma de miscare apartine stiintei stravechi, dar in acelasi timp este recunoscuta si
de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind cel mai bun exercitiu pentru sanatate.
De ce sa practicam Tai Chi Chuan?
pentru a creste gradul de perceptie a corpului fizic
pentru a obtine armonie si coordonare in miscare
pentru a calma mintea si a creste capacitatea de intelegere
pentru a redeveni constienti de valoarea spiritului uman
pentru intelegerea propriului destin
Tai Chi este o modalitate de refacere, imbunatatire si mentinere a sanatatii intr-un mod
natural, accesibil oricui, indiferent de varsta si conditie fizica (de la copii, tineri, adulti si pana
la persoanele de varsta a 3a).
Unul dintre marile beneficii ale practicii Tai Chi, cu siguranta foarte apreciat in aceasta era in
care traim (inconjurati tot mai mult de tehnologie) este refacerea legaturii dintre Minte si
Corp, dintre Constiinta si Corp.
Prin miscarile sale lente, usoare, relaxate, realizate intr-o stare de calm, cu atentia orientata
asupra detaliilor, legatura dintre Constiinta si Corp devine tot mai buna. Creierul este
exersat intr-un mod unic, specific odata cu exersarea intregului corp.
Cu alte cuvinte Tai Chi este si o gimnastica a creierului, ce creeaza astfel posibilitatea de
activare a unor zone corticale noi, care in conditii obisnuite ar ramane nefolosite.
Asadar Tai Chi este o forma de autocunoastere. O forma de regasire a propriei noastre
armonii interiore (Corp Minte Suflet) intr-un mod placut, natural prin cel mai simplu act pe
care omul il poate face: Miscarea.
De aceea atat in Orient cat si in Occident Tai Chi Chuan este cunoscut de mult timp ca un
dans de viata lunga si o veritabila meditatie in miscare.
Ce este Tai Chi ca principiu

Taiji (Tai Chi) este format din doua cuvinte: Tai, care inseamna maret, suprem, ultim si Ji, care
inseamna limita, absolut.
Asadar Taiji ar putea fi tradus ca Ultima Limita sau Marea Limita sau Supremul Absolut.
De aceea spunem despreTaiji ca este cea mai inalta filozofie de viata, este principiul
armoniei, echilibrul, unitatea, este starea de intelegere a misterului vietii si a Universului.
Este armonia contrariilor denumite in traditia taoista yin si yang, este starea in care
dualitatea devine unitate, este perfectiunea.
Am putea spune ca, dintotdeauna, in sufletul lor oamenii au aspirat catre supremul vietii, ei lau numit simplu fericire, iar unii au crezut intr-o astfel de stare, altii nu.
Inteleptii tuturor timpurilor sunt cei care au cautat cu ardoare aceasta ultima limita a vietii,
care a dobandit astfel diferite forme si denumiri. Au inceput simplu prin a se ruga, mai apoi
prin a observa mersul firesc al vietii din jurul lor. Au devenit mai atenti la natura, la intreaga
lume vie si la ce fel de legaturi se stabilesc intre diferitele aspecte ale lumii vii.
Apoi au incercat sa puna toate aceste observatii in legatura cu fiinta lor. Pentru a deslusi cat
mai multe conexiuni si la nivele din ce in ce mai profunde si-au dat seama ca au nevoie de o
sanatate foarte buna atat a corpului fizic, cat si a simturilor si a mintii. Asa au aparut primele
forme de exersare a corpului fizic, primele exercitii de respiratie si primele retete de plante.
De-a lungul timpului s-au dezvoltat multe asemenea sisteme de practica, in sine metode de
autocunoastere, in care pornind de la corpul fizic se urmareste activarea interiorului fiintei si
cresterea nivelului de intelegere, pentru a ne apropia cat mai mult posibil de Taiji sau ultima
limita a vietii, cu alte cuvinte de starea de fericire.
Indiferent cum o denumim si in ce forma o cautam este acelasi lucru. Ceea ce conteaza cu
adevarat este sa faca parte din drumul nostru.
In concluzie, Taiji este un termen care desemneaza un principiu si este intalnit in anumite
texte filozofice foarte vechi.
De exemplu, unii autori considera ca acest termen a aparut prima data in tratatul filozofului
taoist Zhuang Zi intitulat Nan Hua Jing (Cartea Sudului) si desemneaza in acest context
esenta si starea specifica realizarii, esenta suprema a valorilor universale.
Dupa cei mai multi autori, termenul Taiji apare pentru prima data in Yi Jing (Cartea
Transformarilor) indicand aici calea transformarii interioare prin intelegerea deplina a yin-ului
si a yang-ului. De asemenea se vorbeste despre modul in care putem folosi aceste
transformari pentru a ajunge la asa-numita unitate primordiala.
Ce este Tai Chi ca forma de miscare
Avand la baza principiul filozofic Taiji (Tai Chi) in combinatie cu cunostinte profunde din
Medicina Traditionala Chineza si Artele Martiale a fost creata o adevarata arta a miscarii
numita Taijiquan (Tai Chi Chuan).
Taijiquan este un termen format din trei cuvinte: Tai, Ji si Quan. In articolul precedent am
inteles ce este Taiji (Tai Chi). Quan inseamna pumn, care poate avea si sensul de forma sau
practica sau ceva corporal.
Taijiquan este asadar o forma de practica corporala si interioara, prin care omul cauta ceea
ce numim Taiji.
Este o forma de educatie, care poate fi propria cale sau una din etapele de care omul are
nevoie pe propria cale.

Cuvantul Quan, care literar este tradus prin pumn nu este folosit intamplator. Ne duce cu
gandul la ideea de lupta, la artele martiale, care in trecutul Chinei au avut semnificatia unei
cai de intelegere a valorilor morale si spirituale.
Iar formele de Taijiquan, indiferent carui stil apartin, au in componenta o succesiune de
miscari, care la origine reprezinta o postura martiala, de atac sau de aparare. Aceasta idee
de atac si de aparare a constituit un punct de plecare in exprimarea intr-o forma de miscare
a celor doua aspecte universale, aparent contrarii Yin si Yang. Se urmareste in felul acesta
intelegerea celor doua aspecte, transformarea unuia in celalalt si armonia lor in tot acest joc,
aparent misterios.
Aceasta imbinare armonioasa a yin-ului cu yang-ul intr-o forma de miscare, ce ne aminteste
de artele martiale chinezesti, este specificul a ceea ce numim Taijiquan.
Tot din acest specific face parte si influenta benefica asupra sanatatii, in aranjarea si
executia secventelor de Taijiquan tinandu-se seama de principiile Medicinii Traditionale
Chineze. De aceea este important sa facem distinctia intre Taiji si Taijiquan.
Taiji este un principiu, care poate fi aplicat pe orice cale, iar Taijiquan este o cale in sine, o
metoda, ce are la baza principiul Taiji.
Miscarile din Taijiquan sunt lente, continue, suple, ca un dans al carui mesaj vorbeste despre
forta si relaxare, intr-un ritm unic, ritmul armoniei depline dintre yin si yang
Tai Chi, Medicina Traditionala Chineza si psihicul uman
Poate cea mai clar perspectiv asupra efectelor benefice ale practicii Taijiquan-ului asupra
sntii umane este adus de Medicina Tradiional Chinez (MTC). Departe de a fi ceva
exotic sau misterios, inaccesibil occidentalului, MTC este focalizat pe aspectul subiectiv al
individului, fiind n aceai timp o medicin ce integreaz funcia naintea detaliilor anatomice.
Importana experienei subiective
Studiul subiectivitii se refer la studiul psihicului uman. Psihicul este cel care guverneaz
ntregul ansamblu al fiinei umane, buna funcionare a acestuia influiennd n bine toate
celelalte aspecte ale sntii.
Dei poate prea inedit, punerea accentului pe aspectul subiectiv nu este apanajul exclusiv
al MTC. Chiar Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.), organizaie contemporan din plin
epoc a dominaiei aspectului obiectiv, material, n ncercarea de a-i defini propriul obiect
de activitate, postuleaz c sntatea este starea de bine la nivel fizic, psihic i social.
Aceast stare de bine este ceva eminamente subiectiv, care poate fi resimit doar n
interiorul propriului psihic, de ctre fiecare dintre noi. Bineneles c acest lucru nu trebuie s
existe doar n imaginaia noastr (care este deasemenea tot n psihicul nostru), ci trebuie s
fie ancorat n realitatea obiectiv, accesibil i tuturor celorlali oameni: s artm frumoi i
tineri n raport cu vrsta noastr, s fim tonici, optimiti, s avem postura i micrile
armonioase, s avem putere de munc fizic i psihic, s avem o digestie perfect, o
greutate corporal optim, un somn odihnitor.
Aspectul integrativ al Medicinei Traditionale Chineze
Acest aspect se refer la faptul c omul este privit n cultura chinez ca un ntreg, ca un
sistem deschis, care face un schimb permanent de substan, energie i informaie cu
celelalte pri ale Universului. n aceast viziune integrativ sunt la fel de importante att
obiectivitatea ct i subiectivitatea, att activitatea ct i repausul, att Yin-ul ct i Yang-ul.
Nimic nu ne-a fost dat n plus, nimic nu ne lipsete pentru a putea fi fericii, i cel mai

important, nimic nu poate fi separat sau lsat de o parte, ci trebuie integrat demersului
nostru de transformare ctre mai bine.
Aceste stri i senzaii de bine, mai mult sau mai puin nuanate, care la o prim vedere
pot fi considerate heterogene sau cel puin exotice, sunt integrate n MTC ntr-un singur
concept: energia (Qi). Pe scurt, cu ct ai senzaii de bine mai diverse, mai nuanate, mai
clare i n cantitate mai mare, se spune c ai mai mult energie (Qi).
Prin practica Taijiquan-ului, crete nivelul global al energiei interne (Qi). n plus, aceast
cantitate crescut de energie (Qi) este pus n micare prin corp, o mai bun circulaie a
energiei (Qi-ului) fiind asociat cu o mai bun stare se sntate.
Acestui proces i se descriu mai multe etape corespunztoare nivelului atins n practic.
Energia intern (Qi), atunci cnd este n abundent mai nti umple i deblocheaz cele 12
meridiane principale (Jing Luo), apoi deschide Micul Circuit Celest (Xiao Zhou Tian) i Marele
Circuit Celest (Da Zhou Tian).
Importana funciei
n MTC, aspectul funcional primeaz asupra celui material. De exemplu suprapunerea unui
organ energetic (Zang) peste un organ fizic, existent n interiorul corpului uman nu se face
foarte strict, ci printr-o proiectare simbolic ce poate include mult mai multe organe fizice,
sau dimpotriv, funciile mai multor organe energetice (Zang) pot fi deservite de un singur
organ fizic.
Astfel, dei la o prim vedere lista aparatelor i sistemelor a cror activitate este
mbuntit prin Taijiquan poate prea destul de eterogen (nervos i endocrin, locomotor,
respirator, digestiv, cardio-vascular, imun), din punct de vedere al Medicinei Tradiionale
Chineze, Taijiquan-ul se adreseaz n special punerii n form a Sistemului Rinichi (Shen).
Acest sistem vast cuprinde: Sistemul Nervos Central (mduva spinal i creierul), aparatul
reproductor, sistemul endocrin, metabolismul apei i funcia de excreie, oasele i mduva
osoas, prul, secreia salivar.
Aceast punere n form a <<Sistemului Rinichi>> se face, n mare, n dou feluri:
La nivel bazal (exersarea bazinului, zona unde se proiecteaz Cmpul de Cinabru Inferior
(Xia Dan Tian) i exersarea coloanei vertebrale, n special zona lombar) ct i
La nivel global, prin direcionarea energiei ctre organul energetic rinichi (Shen), acesta
devine mai puternic, acest lucru reflectndu-se ntr-o stare de revitalizare i energizare a
ntregului corp.
n plus, se exerseaz oasele (Gu), care sunt guvernate de ctre rinichi, tendoanele (Jin), care
sunt guvernate de ctre ficat i muchii (Rou), care sunt guvernai de ctre splin
Beneficii Tai Chi pentru aparatul cardio-vascular
Inima (alturi de vasele sanguine) este, dintr-un anumit punct de vedere, organul cel mai
expus uzurii i diminurii performanelor, pentru c prin natura ei susine viaa n ntreg
corpul i de aceea nu poate lua niciodat pauz. n plus activitatea inimii este deosebit de
intens i necesit o oxigenare abundent, metabolismul anaerob nefiind o alternativ
disponibil. Tocmai de aceea relaxarea adus de ctre Taijiquan i este binevenit.
Cu ajutorul Taijiquan-ului organismul nostru va ajunge s foloseasc aceeai cantitate de
oxigen cu efort mai mic al aparatului cardiovascular. Va crete saturaia cu oxigen a sngelui
arterial, ceea ce creeaz premisele scderii frecvenei btilor inimii fr a perturba
oxigenarea esuturilor.
Mecanism: n timpul inspiraiei prin contracia activ a diafragmului i prin rspunsul centurii
abdominale crete presiunea intra-alveolar i implicit presiunea parial a oxigenului.

Scade frecvena cardiac, se normalizeaz presiunea arterial n cazul hipertensiunii.


Mecanism: influenarea direct a nivelelor de cortisol i noradrenalin.
Prin practica Taijiquan-ului crete fracia de ejecie a inimii.
Mecanism: Crete grosimea i puterea miocardului, crete diametrul arterelor coronare,
precum i elasticitatea acestora. Din acest motiv, acest exerciiu este cel mai recomandat
exerciiu aerob pentru maladiile coronariene.
Este ajutat rentoarcerea venoas a sngelui i a limfei la inim.
Mecanism: Mecanismul de pomp de presiune al contraciei musculaturii scheletice asupra
vaselor cu perei complezeni i valve direcionale (venele i limfaticele) situate sub nivelul
inimii.
Perspectiva Medicinei Traditionale Chineze
Cnd energia (Qi) trece prin organul energetic ficat (Gan), l calmeaz i i elimin cldurafurie, responsabil de reacia nespecific de adaptare, care n general restrnge circulaia n
organele interne, direcionnd sngele ctre inim, muchi i creier, pentru un rspuns de tip
fugi sau lupt. Prelungirea nejustificat de mult n timp a acestei stri, numit stress, n mod
sigur va deregla buna funcionare a viscerelor.
Energia intern (Qi) circul liber n ntreg corpul, trecnd prin toate organele.
Mecanism: Miscrile lente, fine i uoare ale corpului sunt coordonate n mod natural cu cele
respiratorii.
Dac energia (Qi) este direcionat ctre organul energetic inim (Xin), prin relaxarea i
creterea flexibilitii acesteia, o menine ntr-o stare bun, ajutnd la prevenirea unui atac
de cord.
Cnd energia (Qi) ajunge n vasele de snge (Mai), sngele (Xue) va circula mai liber,
prevenind blocajul arterelor i atacurile de cord (tromboza).
Mecanism: Creterea cantitii generale, globale, a energiei (Qi), favorizeaz revrsarea
acesteia n vasele de snge (Mai).
Energia (Qi) va ajunge pn n extremitile corpului (cretet, vrfurile degetelor de la mini
i de la picioare). Deoarece sngele (Xue) urmeaz energia (Qi), astfel se va mbunti
circulaia sanguin periferic, resimit prin dispariia rcirii minilor i picioarelor odat cu
scderea temperaturii.
Mecanism: Respiraia lent, lung i profund, coordonat cu micrile corpului.
Beneficii Tai Chi pentru aparatul respirator
Ceea ce vor resimi personal practicanii dup un interval suficient de practic, de
aproximativ 2 3 luni de zile, s-ar putea descrie prin expresia mai puin academic Am
suflu. Nu mai apar gfituri, accelerri ale ritmului cardic sau transpiraii intense, n timp ce
posturile sunt fcute n mod confortabil, natural, din ce n ce mai aproape de sol, procesul
fiind numit cufundare.
Prin practicarea sistematic a Taijiquan-ului apare abilitatea de anduran la efort fizic i
intelectual prelungit, crete eficiena n munc.

Mecanism: Contracia i expansiunea muchilor abdominali este mbuntit, crete


elasticitatea (fora intrinsec de traciune) a plmnilor, se mrete aria de contact dintre
capilare i aerul din alveolele pulmonare.
Perspectiva Medicinei Traditionale Chineze
Se scurteaz intervalul de timp n care se manifest setea de aer de dup o activitate
fizic susinut.
Mecanism: Cnd respiraia este profund energia Qi coboar ctre abdomenul inferior (Xia
Dan Tian).
Respiraia devine mai lung i mai profund, micnd sngele ctre creier mai eficient.
Mecanism: Energia (Qi) se deplaseaz ctre organul energetic plmn (Fei)
Beneficii Tai Chi pentru aparatul digestiv
Starea aparatului digestiv poate fi pentru fiecare dintre noi un fin barometru al strii
generale de sntate, chiar cu mult timp nainte de apariia altor simptome. Astfel
accentuarea tensiunii psihice, stres-ul, sau absena odihnei rup echilibrul i perturb mai
nti procesul digestiei, prin manifestri precum: scderea sau amplificarea apetitului,
accelerarea sau ncetinirea digestiei, tranzit accelerat sau constipaie, balonare i dureri
spasmodice.
Se consider n general c starea de sntate depinde de starea aparatului digestiv, iar
starea acestuia depinde de funcionarea corect a organelor interne.
Prin Taijiquan se amelioreaz suferine precum gastrita, ulcerul, constipaia, diskinezia
biliar, colonul iritabil.
Mecanism: Respiraiile lungi, profunde realizeaz un masaj pentru stomac i intestine, de
care beneficiaz muchii implicai n digestie.
Perspectiva Medicinei Traditionale Chineze
Cnd energia (Qi) trece prin organul energetic splin, i ajut abilitatea de a lucra mpreun
cu viscera energetic stomac, ajutnd ntreg aparatul digestiv precum i digestia, absorbia
i transportul nutrienilor
Beneficii Tai Chi pentru sistemul nervos
Aa cum aminteam n introducere, activitatea mental nu este optimizat n practica
Taijiquan-ului direct prin intermediul minii, ci se pornete de la corp, de la maniera de a
realiza micrile. Mintea nva de la corp.
Capacitatea de a relaxa mintea crete pornind de la relaxarea corporal. n viaa de zi cu zi,
apar treptat o senzitivitate mrit n receptarea stimulilor, reflexe prompte i decizii mai
rapide (abilitatea de a reaciona la stimuli externi n mod optim), creterea abilitii de a
nva n timp scurt.
Mecanism: Cultivarea unor caliti opuse (Yin-Yang) ale minii n simultaneitate, mai precis
focalizarea i relaxarea, n timpul exersrii Taijiquan-ului.
Este posibil ameliorarea unor simptome ale sindromului de hipermotricitate i deficit de
atenie precum i ale bolilor Parkinson i Alzheimer.

Mecanism: Exersarea minii n timpul Taijiquan-ului prin intermediul respiraiei i a micrilor


corpului.
Emoiile sunt echilibrate i efectele stres-ul sunt combtute.
Mecanism: Prin atragerea ateniei ctre exersarea propriu-zis a Taijiquan-ului, presiunea
problemelor cotidiene asupra creierului scade, permindu-i rgazul necesar pentru a se
reface.
Perspectiva Medicinei Traditionale Chineze
Se consider c cele ase condiii fizice extreme (vntul, frigul, cldura, umezeala,
uscciunea i focul) nu pot provoca doar prin ele nsele boli, ci doar dac cele apte emoii
perturbatoare ne-au dezechilibrat deja. Astfel:
bucuria extrem afectez inima,
furia afecteaz ficatul,
ngrijorarea i gndirea excesiv afecteaz splina,
tristeea afecteaz plmnul,
obsesiile i depresia afecteaz rinichiul
frica excesiv afecteaz vezica biliar.
Afectarea organelor energetice (Zang) de ctre emoii conduce la o lips general de energie
(Qi), lips pe care o recunoatem sub diversele ei manifestri ca: stres, echilibru psihic
precar, anxietate, ineficien i incapacitate de refacere prin somn.
Taijiquan-ul calmeaz cele apte emoii perturbatoare, permite relaxarea natural a corpului
i eliminarea stresului.
Mecanism: n practicarea Taijiquan-ului recomandarea cheie este punerea accentului pe
pstrarea linitii i a calmului, ignorarea distragerilor externe, clarificarea minii i focalizarea
pe senzaiile interne care apar n timpul exersrii.
La practicani apare senzaia de energizare i prospeime, gndire mai clar, o mai mare
motivare i o senzaie subiectiv de fericire. Se regleaz bioritmurile i crete calitatea
somnului.
Mecanism: Prin reglarea sistemului nervos i acordarea lui cu cel endocrin. Rinichiul (Shen)
este cruat, crete cantitatea de energie (Qi).
Cnd energia (Qi) ajunge n cretet, aduce sentimentul de remprosptare i calmare. Nervii
optici se relaxeaz i vederea devine mai ascuit.
Mecanism: Cretere a fluxului de oxigen ctre creier, deoarece sngele (Xue) urmeaz
energia (Qi). Creierul (Nao), numit i Marea de Mduv, este un organ extraordinar
subordonat rinichiului.
Beneficii Tai Chi pentru aparatul locomotor
Efectele de la acest nivel aduc o remarcabil mbuntire a formei personale ntr-un regim
aerob, n care corpul nu i face o datorie de oxigen. Pe scurt crete capacitatea de efort,
crete tonusul i masa muscular, se mbuntete flexibilitatea, mai ales n zona median
a corpului, respectiv talia i oldurile.
Se mrete elasticitatea i flexibilitatea articulaiilor i a tendoanelor. Oasele devin mai
rezistente i este combtut osteoporoza. Crete cantitatea de lichid sinovial. n cazul
afeciunilor articulare cronice, durerile i limitarea micrilor dispar mai repede.

Mecanisme: Micrile specifice Taijiquan-ului, de intensitate medie, corelate natural cu


respiraia, coordonate ntre ele astfel nct corpul s se mite unitar. Intervin frecvent micri
ce descriu Simbolul Taiji: ntoarceri, rotiri i spiralri.
Muchii devin mai puternici iar cnd nu sunt folosii au tonusul sczut. Sunt eliminate astfel
contracturile involuntare cronice. Deasemenea muchii devin mai elastici iar fibrele se
alungesc.
Mecanism: Prin micrile de rsucire i spiralare pe un fond de relaxare.
Scade probabilitatea de accidentarea prin cdere, lucru foarte important mai ales pentru
persoanele vrstnice, care au o capacitate redus de refacere osoas dup fracturi.
Mecanisme: Se mbuntete capacitatea de a contientiza toate prile corpului. Crete
capacitatea de a face micri coordonate, economice, folosind ntreg corpul.
Scade gradat cantitatea de grsime din jurul maselor musculare. Se regleaz greutatea
corporal, prin pierdere sau luare n greutate, i se ajunge la un optim al raportului mas
muscular / grsime.
Mecanism: Arderea caloriilor n exces depuse, are efect de o intensitate comparabil cu cea a
surfing-ului. Crete metabolismul fibrelor musculare, acestea se hipertrofiaz i li se
mbuntete vascularizarea.
Reduce defectele de postur i curburile anormale ale coloanei vertebrale.
Mecanism: Alinierea segmentelor osoase, conform normelor posturale ergonomice specifice
Taijiquan-ului.
Taijiquan-ul poate reduce severitatea diabetului.
Mecanisme: Preluarea i folosirea n fibrele musculare a cantitii excesive de glucoz din
snge, precum i prin scderea nivelurilor hormonilor hipergliceminani eliberai de stres,
cortizolul i noradrenalina.
Metabolismul creierului este profund perturbabil n egal msur, att de hipoglicemie ct i
de hiperglicemie. Acestea pot afecta activitate integratoare a creierului, ceea ce ne va
influena major starea de bine i ct de curnd va leza sntatea tuturor aparatelor i
sistemelor organismului.
Taijiquan-ul acioneaz astfel printr-un lan ce are la un capt digestia (splinei, partea
exocrin a pancresului i ficatul ce stocheaz excesul de glucide pentru a regla nivelul
glucozei serice sub influena insulinei), i la cellalt capt creierul, un organ dependent de
glucoz.
Perspectiva Medicinei Traditionale Chineze
Muchii sunt asociaii organului energetic splin (sau splin pancreas). Nentmpltor,
splinei i sunt asociate att gustul dulce (glucidele) ct i pancreasul fizic.
n timpul exersrii Taijiquan-ului metabolismul muchiului este aerob, depinde de glucoza
sanguin, pe care o extrage fr a fi necesar intervenia insulinei! Astfel, folosirea
prelungit a muchilor n regim aerob va reduce nivelul glucozei, crund astfel celulele
insulare ale pancreasul endocrin i polul vascular al celulelor hepatice, chiar i dup
ncetarea efortului. n mod reciproc, Muchii (Rou) sunt lipsii de putere cnd funciile
principale ale splinei, digestia i absorbia, sunt deficitare

Despre inceputurile TAIJIQUAN-ului se cunoaste putin, acestea situndu-se n perioada


Dinastiei Tang (618-907), cnd era cunoscut doar n cteva provincii ale Chinei si foarte putin
practicat si transmis mai departe. Ce se stie cu siguranta este ca dezvoltarea TAIJIQUAN-ului
a avut loc pe un pamnt pe deplin pregatit. Experienta si cunostintele apartinnd celor trei
importante curente ale culturii daoiste chineze si anume, medicina, artele martiale si
filozofia, au mers mna n mna cu TAIJIQUAN-ul.
Ca ntemeietori ai TAIJIQUAN-ului, trei personalitati se mentioneaza n istorie: XU XUAN-PING
(Dinastia Tang, 618-907), ZHANG SAN FENG (sfrsitul Dinastiei Sung, 1127-1279) si WANG
ZUNG- YUE (Dinastia Ming, 1368- 1644).
ZHANG SAN FENG se pare ca a avut contributia cea mai remarcabila n fondarea TAIJIQUANului. Acesta era cunoscut ca un insemnat maestru daoist si filozof, cu vaste cunostinte n
domeniul practicilor pentru sanatate, de asemenea un mare expert n artele martiale ale
acelor vremuri.
El creat cele 13 forme de miscare specifice TAIJIQUAN-ului si din acestea, ulterior au derivat
cele 108 forme. ZHANG SAN FENG a studiat si practicat foarte multe stiluri de arte martiale
(inclusiv Shaolin) si dupa vrsta de 50 de ani s-a consacrat practicilor interne pentru
mentinerea tineretii, prelungirea vietii si atingerea nemuririi cunoscute si sub numele de
alchimie interna.
Legenda spune ca ntr-una din meditatiile sale, a vazut lupta dintre o pasare si un sarpe,
fapt care l-a inspirat in crearea unui nou stil de lupta. Astfel, in Muntii Wudang, a aparut
TAIJIQUAN-ul ca stil intern, avand la baza anumite principii, prin a caror aplicare se obtine
armonia interiora si exterioara.
n TAIJIQUAN toate miscarile sunt conduse de mental, acestea fiind realizate constient.
Practicantul trebuie sa fie calm, cu mintea golita de gnduri distractive, singurele gnduri
permise fiind acelea cu privire la pozitia corpului, a relaxarii si a respiratiei naturale. Linistea
mentalului trebuie pastrata pe durata ntregii exersari, indiferent de complexitatea miscarilor.
Ceea ce este n miscare (corpul - energia) este n armonie cu ceea ce este nemiscat (calmul
spiritului). Pornind de la o minte calma, apare concentrarea n care fiecare gest este realizat
cu ajutorul mentalului.
n practica TAIJIQUAN se pune mare accent pe fluiditatea miscarilor. Miscarile sunt relaxate,
suple, fara a fi nici rigide, nici lipsite de vlaga.
Corpul practicantului trebuie sa fie asemenea apei si curgerii ei, scopul fiind acela de a
realiza unitatea mintii si a trupului ntr-o stare de armonie desavrsita.
Se spune ca cel ce practica trebuie sa fie att de relaxat, nct nici o pasare sa nu se poata
mpinge pe umarul lui pentru a-si lua zborul si nici o musca sa nu se poata aseza.
Miscarile rotunde se armonizeaza cu starea naturala a articulatiilor, cultivndu-se asa numita
inteligenta a corpului.
Un alt principiu al TAIJIQUAN-ului este continuitatea.
Miscarile se executa legat, fara ntrerupere, fiecare miscare (forma) nascndu-se din cea
precedenta, dnd nastere celei urmatoare. Viteza de executie este lenta si ritmul egal.
Foarte importanta este implicarea simultana a tuturor regiunilor corpului, cu alte cuvinte
coordonarea ntregului.
Toate miscarile capului, trunchiului, membrelor si ochilor, trebuie sa fie coordonate. Trunchiul
este folosit pentru a conduce membrele, avnd drept ax al miscarii soldul. Respiratia trebuie
sa fie profunda si uniforma, n armonie cu miscarile executate. Coordonarea ntregului se
refera att la coordonarea trenului inferior cu cel superior, ct si la unirea interiorului cu
exteriorul.

Miscarea se realizeaza ntr-o maniera uniforma, pastrand sentimentul de pace interioara.


Taijiquan-ul a fost declarat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii inca din anul 1988,
drept cel mai bun exercitiu pentru sanatate cunoscut. (vezi Beneficiile Taijiquan-ului).

In cadrul scolii noastre se practica mai multe forme de TAIJIQUAN din cadrul stilului Wudang:
1. Taijiquan simplificat in 28 de forme
2. Taijiquan secventa completa de 108 forme
3. Taijiquan 13 forme (forma originala creata de Zhang San Feng)
4. Taihequan (forma Supremei Armonii)
5. Taijijian (forma cu sabia)
6. Taiyi Wu Xing
https://ro.scribd.com/doc/160938774/Zamolxiana-practica-nemuririi-Octavian-Sarbatoare-pdf
http://bookfreeonline.blogspot.ro/2015/03/toate-cartile-2013-pana-la-10-februarie_29.html