Sunteți pe pagina 1din 22

MATUL

DEFINIIE: Matul este poziia final a jocului n care un


rege se gsete n ah i nu mai are nici un cmp de fug, nu
poate s interpun o pies proprie n faa ahului i nu poate
s elimine piesa advers care a dat ah.
1. Maturile simple
Pentru nceput se vor exemplifica diferite tipuri de mat cu piese mai
multe pe tabl.
Maturile simple se clasifica in 3 tipuri:
1. Matul dat de la distan
2. Matul dat de langa rege
3. Matul dat cu calul
XABCDEFGHY
8-+-+-+k+(
7+-+-+pzpp'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+lzPq#
2-+-+-zP-zP"
1+-+-tR-mK-!
xabcdefghy
Matul de la distanta
1.e8#
Matul albului este dat de turn, care ataca regele negru de la distanta pe
linai a opta. Negrul nu are la dispozitie niciuna dintre cele trei posibilitati
cunoscute: fuga, eliminarea si protejarea. Fuga regelui negru este
impiedicata in acest caz de pionii negrului de pe cmpurile f7,g7,h7, care
1

blocheaza regele negru sa scape pe linia a 7-a, dar si de marginea tablei


care limiteaza regele negru. La e8, turnul alb nu este sub amenintarea
niciunei figuri negre , deci nu poate fi eliminat prin captura. De asemenea,
negrul nu poate pune intre turn i rege, nici o piesa care sa protejeze
regele de atacul turnului. Matul de la distanta poate fi dat cu o piesa liniara,
in urmatoarele conditii:
1.Piesa liniara da sah regelui de la o distanta de cel putin dou campuri ,
neputand fi capturata de regale advers
2. Adversarul nu poate elimina ( captura) piesa care da sah.
3. Fuga regelui din sah nu este posibila. Acest lucru inseamna fie ca unele
piese proprii blocheaza fuga regelui , fie ca nu poate sa fuga pe anumite
campuri din cauza ca ar intra in sah de la alta piesa.
4. Adversarul nu poate proteja regele cu o alta piesa pe care sa o puna
intre piesa care da sah si rege.
XABCDEFGHY
8-+-+-+k+(
7+-+-+pzpp'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+lzPq#
2-+-+-zP-zP"
1+-+-tR-mK-!
xabcdefghy
Matul de langa rege
Matul negrului este diferit, el este dat de dama neagra chiar de langa
regele alb. Acesta nu are unde sa fuga, iar albul nu poate elimina dama
neagra cu regele propriu pentru ca aceasta este sustinuta de nebunul din
f3. Sahul fiind dat chiar de langa rege, nu exista nici posibilitatea protejarii
lui cu ajutorul unei alte figuri albe intre dama neagra si regele alb.Matul de
langa rege poate fi dat cu o piesa liniara sau un pion in urmatoarele
conditii:
1. Piesa atacatoare da sah chiar de langa rege, dar are sustinerea unei alte
figuri care controleaza campul de mat, astfel ca regele negru nu poate
captura piesa atacatoare.

2. Campul de mat de langa rege nu este aparat de o alta figura


aparatoare, deci nu exista posibilitatea de a captura piesa care da sahul i
matul de langa rege.
3. Fuga regelui nu este posibila.
1...g2#
XABCDEFGHY
8-mkr+-+-+(
7zp-zp-+-+-'
6-zpL+-+-+&
5+-+P+-+-%
4-sN-+n+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+PzP"
1+-+-+-tRK!
xabcdefghy
Matul cu calul
Matul cu calul este un mat mai special, deoarece calul este o figura
speciala, cu o deplasare aparte . De aceea il si clasificam separat. In
aceasta diagrama, daca muta albul, da mat cu 1 a6 , daca muta negrul,
el da mat cu 1...f2. Matul cu calul poate fi dat in urmatoarele conditii:
1 Calul da sah de pe un camp de unde nu poate fi capturat de o figura
adversa. 2 Fuga regelui nu este posibila.
OBSERVAIE: n faa ahului cu calul nu se poate interpune o
alt pies advers.
Exemple de mature simple
XABCDEFGHY
8R+-trkvl-+(
7+-+-zpp+-'
6-+-+-+p+&
5+-+N+N+-%
4-+-+Q+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-+"
1+-+K+-+-!
xabcdefghy
Exemplul 1 1.a4#

XABCDEFGHY
8-+-+-+k+(
7+-+-+p+-'
6-+-+-+p+&
5+-+q+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-vL-+-+-#
2-+-+-+-+"
1+-+-tR-mK-!
xabcdefghy
Exemplul 2
1.e8+ h7 2.h8#
XABCDEFGHY
8-+-+-trk+(
7+-+-+pzp-'
6-+-+-+-+&
5+-+-+NtR-%
4-+-+-+-+$
3+-vL-+-+-#
2-+-+-+-+"
1+-+-+-mK-!
xabcdefghy
Exemplul 3
1.e7+ h7 2.h5#
XABCDEFGHY
8-+-+-vl-+(
7+-+-+-+l'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-zP-vL-+-#
2-+-zPk+-+"
1+-mKNwq-+-!
xabcdefghy
Exemplul 4
1...a3#
4

Exercitii
Indicati cum poate da albul mat intr-o mutare:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Alb: Re6,Db4 ; Negru : Rd8


Alb: Rd6,Tb1 ; Negru: Rd8
Alb: Rh6, Da7 ; Negru : Rg8
Alb: Rd1, Ta7, Tg1 ; Negru: Re8
Alb: Rb6 , Nf4, Ne6 ; Negru : Ra8
Alb: Rb6, Nb7 , Cc5 ; Negru : Rb8
Re1, Da7 ;d6 Negru:Rc8
Alb: Rg6, Dd7 ; Negru: Rg8, Nf8
Alb: Rh6, Ce5 ; Negru: Rh8, Tg8
Alb: Re1, Tf2 , Th1 ; Negru : Rc1

Solutii:
1 Db8
2 Tb8
3 Dg7
4 Tg8
5 Nd5
6 Ca6 sau Cd7
7 Dc7
8 Dh7
9 Cf7
10 0-0
Pentru fixarea acestei teme se exerseaz prin rezolvarea a ct
mai multor poziii cu maturi simple.

2. Maturi elementare
a)
b)
c)
d)

Matul
Matul
Matul
Matul

cu
cu
cu
cu

dou turnuri
dama
turnul
doi nebuni

Noiuni introductive
In acest capitol vom studia mai multe situatii de mat, in care una din parti
a ramas cu regele singur. Daca regele nu se afla la banda, adica pe una
dintre coloanele sau liniile de langa cele 4 margini ale tablei, el dispune de
8 posibilitati de a muta. Cele mai putine posibilitati de a muta le are un rege
aflat in coltul tablei, de acolo el poate muta doar pe 3 campuri. De aceea,
matul impotriva regelui ramas singur, cu unele mici exceptii, se va da la
marginea tablei.
Evident, regele ramas singur va incerca sa ramana cat mai mult timp in
zona central a tablei, de aceea este necesar sa stim cum poate fi el fortat
sa se indrepte spre una dintre benzi.
Impingerea regelui spre banda se face treptat. Intai se reduce mobilitatea
regelui, prin impiedicarea lui sa scape spre partea opusa a tablei, fata de
banda unde dorim s l aducem, apoi se impinge regele pas cu pas spre
banda. Un procedeu tipic care se aplica pentru reducerea mobilitatii regelui
advers este construirea unui baraj pe o linie sau o coloana.
Prin baraj realizat cu turnul se intelege limitarea mutarilor regelui la
coloanele/liniile dintr-o parte a tablei, in raport cu coloana / linia pe care se
afla turnul care bareaza regele.
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-mk-+-%
4R+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-+"
1+-+-+-mK-!
xabcdefghy
In pozitia din diagram, turnul din a4 imparte, altfel spus taie tabla in
doua parti, pe linia a 4-a , iar regele negru nu va putea niciodata sa treaca
pe liniile 1-a , a 2-a sau a 3-a, cata vreme turnul alb sta pe linia a 4-a. Pe
viitor regele negru va avea mobilitatea redusa, el putandu-se deplasa
numai intre liniile a 5-a si a 8-a.
EXERCIIU DE NOTA 10! ( pentru mobilitatea regelui i a minii )
Pe tabla goal aezai un rege cu o pies proprie astfel nct
regele s poat muta pe 6 cmpuri.

a) Matul cu dou turnuri


Sa vedem acum efectiv cum se realizeaza matul intr-o situatie in care
unul dintre jucatori are rege si doua turnuri, iar celalat doar regele. Vom
porni de la pozitia din diagram de mai jos, in care modul de aranjare a
pieselor pe tabla a fost ales defavorabil pentru partea tare, cea care are
turnurile. Vom vedea insa ca pozitia de la care se pleaca are mai putina
importanta, conteaza intelegerea logic i etapele care trebuie parcurse
pentru a da mat.
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+k+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-+"
1mKRtR-+-+-!
xabcdefghy
1 Td1 Albul construieste un baraj cu turnul pe coloana d . De acum
inainte regele negru are la dispozitie doar coloanele e,f,g,h. In continuare ,
albul va cauta sa impinga regele negru spre coloana h , acolo unde va
avea mobilitatea redusa. 1Re3 Negrul nu poate face mare lucru, el
incearca sa se apropie cu regele de turnul alb. 2 Tb8 Albul doreste sa dea
sah cu acest turn regelui negru pe coloana e , astfel incat sa-l forteze sa
plece pe coloana f . 2Re2 3 Td7 Turnul din d1 fiind atacat , albul nu
poate juca direct 3 Te8+ De aceea , intr-o prima faza , el duce turnul care
realizeaza barajul cat mai departe de rege, pentru a nu mai putea fi atacat.
3Re3 4 Te8+ Albul reuseste sa impinga regele negru pe coloana f .
Retineti dispunerea turnurilor albe, pe coloane alaturate si linii diferite,
astfel incat sa poata ataca impreuna regele negru, fara a se incurca unul
pe celalalt. 4Rf4 5 Tf7+ La mutarea anterioara , turnul din e8 , odata cu
atacarea regelui , a preluat el rolul de a bara regele negru, iar celalalt turn a
scapat de aceasta sarcina si acum ataca el regele. 5Rg5 6 Tg8+ regele
este impins acum la banda 6Rh6 7 Tg1 Nu merge inca 7 Th7+ deoarece
regele alb ar captura turnul 7Rh5 8 Th7
7

Fara a mai intra in detalii, vom arata in continuare cum poate fi facut mat
regele negru si in alta parte a tablei, de exemplu pe linia 1-a.
1.Tc5- Rd4 2.Th5-Rc4 3.Tg1-Rd4 4.Tg4+-Re3 5.Th3+-Rf2 6.Tb3-Re2
7.Tg2+-Rf1 8.Tc2-Re1 9 Tb1 mat.
Matul cu 2 turnuri este foarte simplu de realizat , fiind necesare a fi
parcurse succesiv mai multe etape:
1 Construirea unui baraj pe o linie sau o coloana.
2 Folosirea celui de-al doilea turn pentru a da sah pe linia sau coloana
vecina cu cea pe care regele a fost barat, moment in care al doilea turn
preia el automat rolul de turn care bareaza regele, celalalt turn devenind
liber. Acest lucru se repet pana cand regele este impins, linie cu linie sau
coloana cu coloana , pana la marginea tablei, unde va primi matul.
Ar mai fi de retinut ca matul cu 2 turnuri se poate da fara ajutorul
regelui, turnurile fiind suficient de puternice, daca stiu sa colaboreze
impreuna.
Mai este nevoie sa stim doar ce trebuie sa evite jucatorul care are
turnurile, altfel spus care sunt principalele greseli de care trebuie sa se
fereasca:
1. Nu trebuie date de la inceput sahuri la intamplare , deoarece
pot prelungi fara rost partida.
2. Odata barajul construit, regale nu mai trebuie lasat sa scape
dincolo de linia sau coloana pe care a fost barat.
3. Trebuie avut grija sa nu se piarda unul dintre turnuri. Chiar
daca se poate da mat si cu un singur turn, cu doua turnuri matul este mai
simplu de realizat. Cand regele se apropie de turnuri si ameninta sa le
captureze direct sau pe campurile unde ar urma sa dea sah, turnurile
trebuie mutate pe partea opusa a tablei, cat mai departe de rege.
4. In anumite situatii , trebuie avut grija sa nu fie facut pat regale
advers. In pozitia alb:Re6,Td1,Tb2 , negru Rc8 , daca albul joaca neglijent
1. Td7 , pentru a construe un baraj pe linia a 7-a , regale negru este facut
pat , iar partida e remiza.
Pentru final , mai prezentam cateva pozitii de pat ce trebuie evitate:
Rb1,Tb2,Th4/ra3
Ra1/ Tb2,Tb8 oriunde
R oriunde, Tg3,Tg5/Th4
Re6/Re8,Td5,Tf5
Rc7,Tf7,Th7/Re8
Ra1/Rc3,Tb2 , T oriunde
8

Exercitii:
1) Rc5/Rh8,Tg2,Th1 Indicati cum poate fi realizat un baraj impotriva
regelui alb, pe coloana
2) Ra1,Tb1,Tg2/Rf7 Cum trebuie sa joace albul pentru a limita
mobilitatea regelui negru?
3) Rc1,Ta7,Tb6/Re8 Care este numarul minim de mutari in care albul
poate da mat?
4) Rc6/Rg1,Td2,Te1 Fiind la mutare, de cate mutari are nevoie negrul
pentru a da mat
5) Ra3,Tb3,Tc1/Ra6 Albul muta si da mat in 2 mutari. Indicati toate cele
5 solutii posibile
6) Rg2,Te1,Te3/Rf5 Albul muta si da mat in 3 mutari
Solutii:
1 Td2 sau Td1
2 Tb6 ; Te1 sau te2
3 Tb8
4 Tc1 Rb5-Tb2 Ra4-Ta1
5 Tc4; Tc5; Tc7 ; Rb2; Ta1
6 Tf1-Rg4 Tg3-Rh4 Th1

b) Matul cu dama
Ca metod o vom prezenta pe cea n care dama singur (fr ajutorul
regelui) aduce regele advers la marginea tablei (prima faz) pentru ca n
faza a doua s apropiem regele i n final dama, sprijinit de rege, d mat.
Se va pune accentul pe faptul c dama nu va da nici un ah regelui advers
n decursul manevrei de aducere la marginea tablei (pui s dea mat cu
dama, fr s tie manevra, copiii vor da ahuri dup ahuri, fr niciun
sens). De asemenea se va sublinia, cu fiecare mutare a damei, poziia
acesteia fa de regele advers (ntre dam i rege este o sritur de cal).

Diagrama 1
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+k+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-wQ-+-+-mK"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
1. Db4
Cum am spus, dama va fi mutat ntr-o poziie de sritur de
cal fa de regele advers i se ajunge n poziia din diagrama 2.
Diagrama 2
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+k+-+-%
4-wQ-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-mK"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
Cu mutrile damei vom micora arcul. 1Re5 2 Dc4
Regele negru ncearc s stea ct mai aproape de centru (aceasta e
cea mai bun aprare). Dama alb iari mut n form de sritur de cal
i se ajunge n poziia din diagrama 3Se va observa iari micorarea
arcului.
Diagrama 3
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-mk-+-%
4-+Q+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-mK"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
10

2..Rf5 3 Dd4 Manevra se repet, arcul se micoreaz, regele se apropie


de margine.
Diagrama 4
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-+k+-%
4-+-wQ-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-mK"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
3..Re6 4 Dc5
Diagrama 5
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+k+-+&
5+-wQ-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-mK"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
4..Rd7 5 Db6
Diagrama 6
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+k+-+-'
6-wQ-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-mK"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
5..Re7 6Dc6-Rf7 7 Dd6-Rg7 8 De6-Rh8 9 De7 Era o greseala grava Df7,
fiind pat.
11

Pe parcursul primelor 8 mutri (prima faz) s-a repetat aceeai manevr


(sritura de cal ntre dam i regele advers care a dus la micorarea
continu a arcului i n final la aducerea pe o linie marginal a regelui).
Gardul pe care nu-l poate sri regele poate fi numit i an cu ap sau
linie de foc: noi n limbaj ahist vom spune c dama taie regele (turnul
de asemenea mai poate tia un rege). Se va insista mult pe poziiile de
pat!!
Diagrama 7
XABCDEFGHY
8-+-+-+-mk(
7+-+-wQ-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-mK"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
9...Rg8 i din acest moment ncepe marul regelui alb 10.Rg3 Rh8 11.Rg4
Rg8 12.Rg5 Rh8 13.Rg6 Rg8 14.Dg7# [ se putea da mat i cu 14.Dd8# sau
14.De8#]

Diagrama 8
XABCDEFGHY
8-+-+-+k+(
7+-+-+-wQ-'
6-+-+-+K+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-+"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
Acest mat este tipic pentru dam, care se lipete de regele advers cnd
acesta este la marginea tablei (poate fi aprat de orice alt pies nu
numai de rege).Foarte important este prima mutare pe care o face dama
n acest final. Este important s fie asimilat foarte clar noiunea de tiere a
12

regelui (nu mai folosim ghilimelele, expresia este prea consacrat) i de


asemenea c scopul final n prim faz este aducerea la marginea tablei a
regelui. n urmtoarea diagram se cere cea mai bun prim mutare a
damei (cci manevra n continuare este aceeai).
Diagrama 9
XABCDEFGHY
8-+-+-mk-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+Q+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-+"
1mK-+-+-+-!
xabcdefghy
1.Dh7 mutarea cea mai bun deoarece limiteaz regale negru pe
linia a opta pe partea regelui advers. [era bun i 1.Db7 cci tia regele
la margine, mai slabe erau 1.De6 sau 1.Dg6 dei respectau indicaia
sritur de cal]
Diagrama 10
XABCDEFGHY
8-+-+-mk-+(
7+-+-+-+Q'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-+"
1mK-+-+-+-!
xabcdefghy
Marul regelui alb este liniar. Se observ cum, ncepnd cu mutarea 4
regele alb l urmrete pe coloane pe regele negru pentru a da cel mai
scurt mat (antrenorul va explica pas cu pas aceast urmrire i va pune
accent mai ales pe mutarea 6.Re6 a albului - putem pomeni cuvntul
opoziie regii fa n fa - astfel c indiferent n ce parte mut negrul
el va fi fcut mat). 1...Re8 2.Rb2 Rd8 3.Rc3 Rc8 4.Rc4 Rd8 5.Rd5 Re8
6.Re6 Rd8 7.Dd7#

13

XABCDEFGHY
8-+-mk-+-+(
7+-+Q+-+-'
6-+-+K+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-+"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
Copiii vor fi pui s joace finalul acesta (poziia le va fi dictat de antrenor)
de cte ori va fi necesar pentru a fi nsuit. Antrenorul va urmri cu atenie
toi copiii i va interveni cnd va considera c este cazul.
c) Matul cu turnul
Pentru realizarea matului cu turnul se realizeaz urmtorii pai
ai unei scheme logice de tipul algoritmului.
Din orice poziie se urmresc paii de mai jos.
Pas 1. Se fixeaz marginea tablei la care va fi condus regale advers.
Pas 2. Limitarea regelui advers prin mutarea turnului.
Pas 3. Urmrirea regelui advers pe prima linie/coloan de fixare i
aducerea lui n opozie fa de regele propriu. Mutarea
turnului cnd este atacat ct mai departe pe linia/coloana de
fixare. Rezolvarea poziiei tactice.
Pas 4. mpingerea regelui advers spre marginea tablei prin ah.
Pas 5. Dac regale advers nu a ajuns la marginea tablei se repet
paii 3 i 4.
Pas 6. Urmrirea i executarea regelui advers ajuns la marginea
tablei.

14

Exemplu didactic

XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-mk-+-%
4-+K+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-+"
1+-+-+-tR-!
xabcdefghy
Pas 1
Avem de ales ntre linia a opta sau coloana h.
Coloan h este marginea tablei cea mai la ndemn.
Pas 2
1.Td1 limiteaz regele advers pentru coloanele e,f,g i h.

XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-mk-+-%
4-+K+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-+"
1+-+R+-+-!
xabcdefghy
Pas 3
1 Re6 2.Rc5 Re7 3.Rc6 Re8 4.Rc7 Re7 - regele advers a venit
n opziie.
15

XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-mK-mk-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-+"
1+-+-tR-+-!
xabcdefghy
Pas 4
5.Te1+ mpngerea regelui negru spre coloana h
Pas 5
5 Rf6 6.Rd7 ( regale advers se urmrete i nu se intr n opoziie
cu el doar atunci cnd vine el n opoziie ) 6 Rf5 7. Rd6 Rf4 8.Rd5
Rf3 9.Rd4 Rf2

XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-mK-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-mk-+"
1+-+-tR-+-!
xabcdefghy
10.Te8 Se mut turnul ct mai departe de un atacator disperat!
16

XABCDEFGHY
8-+-+R+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-mK-+-+$
3+-+-+k+-#
2-+-+-+-+"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
10 Rf3
S-a ajuns n poziia tactic n care albul st pe loc cu
regele pentru a obliga regele advers s intre n opoziie.
11.Te7 ( mutare de ateptare ) Rf2 12.Rd3 Rf1 13.Rd2 Rf2 14.Tf7+

XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+R+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-mK-mk-+"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
14 Rg2 ( prelungea agonia 14 Rg3 ) 15. Re3 Rg1 16. Re2 Rg2
17. Tg7 +
Regele advers a fost mpins spre marginea tablei, coloana h.

17

XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+-tR-'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+K+k+"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy.
Pas 6
17 Rh3 ( la 17 Rh2 urmeaz 18.Rf3 iar la 17 Rh1 urmeaz
18.Rf2 ) 18. Rf2 Rh4 19.Rf3 Rh5 20.Rf4 Rh6 21.Tg1 ( mutarea turnului
atacat ) Rh5 22.Tg2 ( mutare tactic de ateptare ) Rh6 23.Rf5 Rh7
24.Rf6 Rh8 25 Rf7 Rh7 26. Th2 mat.

XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+K+k'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-tR"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
OBSERVAIA 1. Orice copil care reuete s de-a mat cu turnul
dup o prim lecie, este apt pentru a merge mai departe pe calea
performanei.
OBSERVAIA 2. nsuirea matului cu turnul presupune o lecie de
maxim 2 ore, cu minim 10 poziii diverse.

18

EXERCIII SPECIALE PENTRU MATUL CU TURNUL


1. Alb Rf3, Tb5 Negrul Rh4
Albul mut i d mat n dou mutri.
2. Alb Re3, Tg6 Negrul Ra5
Albul mut i d mat n dou mutri.
3. Alb Re3, Ta8 Negrul Rf1
Albul mut i d mat n dou mutri.
4. Alb Rf3, Ta8 Negrul Rg1
Albul mut i d mat n dou mutri.
5. Alb Re3, Td2 Negrul Re1
Albul mut i d mat n trei mut. Exerciiu de nota 10!

d) Matul cu doi nebuni


Pentru a da matul cu doi nebuni impotriva regelui ramas singur este
nevoie de ajutorul regelui. La fel ca in cazul matului cu dama, regele poate
juca doua roluri: sa limiteze regele advers si sa sustina nebunii pentru a da
sahuri din apropiere regelui advers.
De regula matul se obtine dupa ce regele advers a fost dus intr-un
colt.Pornind de la diagram de mai jos, vom vedea cateva manevre de mat,
realizate dupa ce regele advers a fost dus la coltul tablei si i s-a mai lasat
un singur camp, langa colt, pe care poate sa mute, pentru a nu fi facut pat.
XABCDEFGHY
8-mk-+-+-+(
7+-+-vL-+-'
6-mK-+L+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+-+-+"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
In pozitia de mai sus, daca muta albul, castiga rapid prin 1 Nd6-Ra8 2
Nd5mat

19

Stiind spre ce pozitie trebuie sa tindem, va fi usor de inteles modul cum se


da matul cu doi nebuni. La fel ca si in cazul maturilor cu alte figure, trebuei
sa parcurgem cateva etape:
1. Crearea unui baraj cu cei doi nebuni dispusi pe doua diagonale vecine,
creeat in asa fel incat sa limiteze cat mai mult zona in care regele advers
se poate deplasa
2. Aducerea regelui in ajutorul nebunilor , pentru ca, impreuna cu acestia,
sa limiteze si mai mult mutarile regelui advers
3. Mutarea spre coltul tablei unde se va da matul , pas cu pas si ori de
cate ori este posibil a barajului realizat de nebuni, in scopul reducerii zonei
de deplasare a regelui advers
4. Cand posibilitatile de a muta ale regelui advers au fost reduse la doua
campuri, unul pe colt si unul vecin, incepe atacul de mat asupra regelui, pe
modelul situatiilor descrise in prima parte a lectiei, fiind atenti permanent
ca regele advers sa nu fie facut pat.
XABCDEFGHY
8-+-mk-+-+(
7+-+-+-+-'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2-+-+L+-+"
1+-+-+-vLK!
xabcdefghy
1.c5 d7 2.c4 c6 3.b4 d7 Este momentul ca si regele alb sa vina
in ajutorul nebunilor si sa ajute la limitarea mutarilor regelui negru, fortat
acum sa stea pe diagonala a4-e8 pentru a nu permite albului mutarea
barajului de nebuni spre coltul a8 4.g2 c6 5.f3 d7 6.e4 c6
7.e5 d7 8.b5+ Albul profita de faptul ca regele sau a preluat controlul
asupra campului e6 si muta barajul mai aproape de coltul tablei. 8...d8
9.d6 Urmatorul nebun care va trebui sa stranga barajul este cel de
campuri negre, asa ca albul trebuie sa preia rolul de a controla campurile
negre de pe diagonala a3-f8 pentru ca regele negru sa nu poata fugi pe
unul din ele spre centrul tablei 9...c8 10.a5 b7 11.d7 b8 12.c6
c8 13.a6+ b8 14.b6 regele negru mai poate muta doar pe

20

campurile a8 si b8,astfel ca urmeaza atacul final 14...a8 15.b4 b8


16.d6+ a8 17.b7#
Ce trebuie evitat in situatiile de rege si doi nebuni contra rege:
1 Trebuie evitata pierdea unui nebun pentru ca nu se poate da mat cu un
singur nebun
2 Cand regele a fost adus la banda, trebuie avut permanent in vedere sa
nu fie facut pat
3 Drumul spre mat fiind ceva mai lung, trebuie avut grija ca regele sa nu
scape din barajul creat deoarece ar insemna o prelungire inutila a partidei
si pericolul de a ne apropia de limita de 50 de mutari pe care le avem la
dispozitie pentru a da matul

Maturi intr-o mutare

21

La aceste exercitii se da mat intr-o mutare. Daca apare lateral o bulina


neagra, negrul se afla la mutare. In caz contrar, albul da mat

La aceste exercitii , piesa aflata langa tabla trebuie asezata pe


un camp de pe tabl astfel incat sa fie mat

22