Jocul de ŞAH – fundamente teoretice - CURS

REMUS DUMITRESCU

JOCUL DE ŞAH
FUNDAMENTE TEORETICE

- CURS -

BUCUREŞTI
2020
 Jocul de ŞAH – fundamente teoretice - CURS

PARTEA A III-A

BAZELE STRATEGIEI ŞI TACTICII DE JOC

Unitatea de învăţare Nr. 27 - Partida de şah. Variantele deschiderii

Unitatea de învăţare Nr. 28 - Partida nr. 1
 Jocul de ŞAH – fundamente teoretice - CURS
Unitatea de învăţare Nr. 27
PARTIDA DE ŞAH
Variantele deschiderii
Fiecare jucător de şah
începător îşi pune problema cum
este mai bine să înceapă partida şi
cu ce deschidere.
Prima condiţie ce se
impune este aceea de a dezvolta
cât mai bine figurile şi cum le
aduci în joc.
Figurile, la începutul
jocului sunt oarecum blocate de
către pioni şi nu pot să-şi pună în
valoare forţa. În consecinţă, pionii
trebuie mutaţi în aşa fel încât să
lase cât mai liber drumul figurilor.
Se pune fireasca întrebare;
care pioni trebuie mutaţi în acest
scop? Cele mai frecvente mutări
ale pionilor la începerea jocului
sunt acelea care deschid drumul
unui număr cât mai mare de figuri
(1. e2-e4 şi 1. d2-d4).
Mişcarea pionului „e” a
deschis drumul nebunului f1 şi
Damei, dar lucrul acesta se poate
obţine şi prin 1. e2-e3 şi de aici se
poate naşte întrebarea, de ce se
mută pionul pe orizontala a 4-a?
Vom analiza în cele două
cazuri cum se va dezvolta nebunul
f1:
1) – dacă va fi aşezat la e2,
atunci zona sa de acţiune va
cuprinde în afara diagonalei f1-a6
şi diagonala d1-h5, care este
lăturalnică şi dealungul căreia nu
se află nicio figură neagră. Ori
pentru a obţine victoria, trebuie să
i se pregătească adverarului
anumite obstacole, pentru al
împiedica să-şi realizeze planul.
Se poate ridica o întrebare şi cu
privire la rolul nebunului şi ce
poate împiedica acesta atâta timp
cât nu ameninţă nimic şi de aici,
concluzia că poziţia nebunului la
e2 este insuficient de activă.
La d3 ar fi o poziţie bună a
nebunului, deoarece va ataca
câmpul h7, care poate deveni
vulnerabil după rocada mică a
negrului.
După mutarea Nf1-d3,
albului îi va fi greu să-şi dezvolte
nebunul c1 şi aducerea în joc a
turnului a1;
2) – Acum, trecem la cealaltă
mutare a Nf1-c4, unde se constată
că nebunul stă foarte bine
poziţionat din următoarele
considerente: a) el atacă câmpul
 Jocul de ŞAH – fundamente teoretice - CURS
f7, care are o apărare destul de
firavă (doar prin Regele negru); b)
în caz de forţă majoră are la
dispoziţie un câmp de retagere la
b3, de unde îşi poate pune în
valoare toate ameninţările.
Dezvoltăm un scenariu cu
un altfel de început al partidei: 1.
e2-e3, e7-e5, 2. Nf1-c4, atunci
negrul ar fi izgonit nebunul alb şi
ar fi reuşit să-i închidă diagonala
cu mutarea 2...d7-d5.
Dacă se ia în calcul şi
pionul e3 care la rândul său
închide diagonala nebunului c1, se
poate concluziona că este o mutare
care dă superioritate prin 1. e2-e4.
Aşadar, dispunerea
figurilor în centru este cea mai
bună, din punct de vedere teoretic,
pentru că de aici ele pot fi repede
deplasate în orice parte a tablei de
şah, conform necesităţilor.
Ex. – se poate ca unul
dintre jucători, fără o logică prea
bună, să-şi concentreze o serie de
figuri pe flancul Damei, lăsând
astfel flancul regelui aproape
neapărat sau cu un număr mai mic
de figuri decât ale adversarului,
devenind vulnerabil.
Ocuparera centrului este
importantă şi prin faptul că trebuie
să aşezăm figurile, în aşa fel încât
ele să poată da un randament cât
mai mare (se poate compara forţa
unui cal aşezat pe unul din
câmpurile centrale e4, e5, d4, d5,
cu forţa aceluiaşi cal dispus la
marginea tablei ex. la a4.
- în primul caz, calul are
o acţiune circulară
ţinând sub control 8
câmpuri;
- în al doilea caz, spaţiul
de mişcare a calului, s-
a redus la jumătate.
Acelaşi lucru se poate
întâmpla şi cu celelalte figuri.
Logica spunându-ne că figurile
trebuie să fie dezvoltate pe
câmpuri bune, aflate cât mai spre
centru.
Făcând apel la zicala „nu
se potrivesc socotelile de acasă cu
cele din târg”, niciodată planurile
proprii nu pot fi realizate fără
opoziţia adversarului. Nu numai
noi, ci şi adversarul, căută să-şi
poziţioneze central figurile, şi să
blocheze cu figurile şi pionii
proprii pe cele duşmănoase, bine
plasate pe tablă.
De aceea este importantă
crearea unui centru de pioni,
aşezaţi în aşa fel încât să constituie
un scut pentru figuri şi să blocheze
dezvoltarea figurilor adversarului.
Forţa mutării 1. e2-e4, care
ia foarte rapid sub control câmpul
central d5, nu poate fi comparată
cu forţa unei mutării mult mai
modeste 1. e2-e3.
Se poate observa frecvent
în jocul începătorilor, că după ce a
scos în joc 1-2 figuri, aceştia joacă
numai cu ele, străduindu-se să
captureze ceva cu ajutorul lor, sau
chiar cu speranţe de a da mat!. Un
astfel de joc se respinge foarte
uşor de adverasar, mai mult decât
atât, acţionând numai cu 1-2
 Jocul de ŞAH – fundamente teoretice - CURS
figuri, rămâi în urmă cu
dezvoltarea jocului.
În majoritatea cazurilor,
orice atac, poate avea reuşită
numai în condiţiile în care
adversarul a fost depăşit în
dezvoltarea figurilor şi s-a creat o
superioritate de forţe în zona în
care se dă atacul.
Se poate concluziona că
deschiderile, constau în
dezvoltarea rapidă a figurilor pe
câmpuri cât mai bune, cu scopul
de a ocupa centrul tablei şi de
blocare a dezvoltării figurilor
adversarului.
Dezvoltarea figurilor nu
trebuie făcută mecanic, fără
examinarea caracteristicilor
concrete ale fiecărei poziţii.
Pentru a fi cât mai expliciţi
în privinţa deschiderilor şi a
dezvoltării figurilor, vom prezenta
o serie de 10 partide scurte,
pentru începători, în care unul
dintre jucători comite greşeli
fundamentale şi dă astfel
posibilitatea adversarului de a
folosi aceste greşeli.
 Jocul de ŞAH – fundamente teoretice - CURS

Unitatea de învăţare Nr. 28

PARTIDA NR. 1

1. e2-e4 e7-e5 cu următoarea combinaţie.

2. Cg1-f3 Dd8-f6?
Dama nu trebuie trimisă în joc
prea devreme, deoarece este
expusă în mod inevitabil atacului
unor figuri adverse mai puţin
valoroase, obligând-o să se
retragă, însemnând pierdere de
timp (temporizare).
5. Nc4:f7! Re8-e7
Dacă 5...R:f7, atunci 6. Cg5+
cu câştigul Damei. Dacă 5...Rd8,
atunci după 6. Tf1-e1 albul ar fi
câştigat un pion cu o poziţie mai
bună, deoarece negrul ratează
posibilitatea de a face rocada.

3. Nf1-c4 6. Tf1-e1 De4-f4

Deasemeni, este bună mutarea
3. Cb1-c3, deoarece albul poate
avea oportunitatea să joace în
favoarea sa Cc3-d5 cu atac asupra
Damei negrului.
3... Df6-g6
7. Te1:e5+
Albul sacrifică o figură,
condiderând că atât Regele negru
cât şi figurile sale nu stau prea
bine prin faptul că sunt încă pe
poziţiile lor iniţiale şi nu iau parte
la înfruntare.

Se consideră iarăşi o 7.... Re7:f7

greşeală prin faptul că negrul se 8. d2-d4 Df4-f6
lasă amăgit de posibilitatea de a
câştiga (prin atacul simultan Dama este fortuită să se
asupra pionilor e4 şi g2), unul deplaseze din nou.
dintre pioni, neglijând însă
dezvoltarea figurilor. 1. Cf3-g5+ Rf7-g6
4. 0 – 0 Dg6:e4? 2. Dd1-d3+ Rg6-h5
3. G2-g4+ şi va fi mat la
Această mutare va fi controlată următoarea mutare.
 Jocul de ŞAH – fundamente teoretice - CURS

Bibliografie

1. Anitei, M. (2010) - Fundamentele psihologiei, Ed. Universitara,

Bucuresti
2. Dumitrescu R (2013) - Didactica educaţiei fizice şi psihomotorii. Curs,
Ed. Universităţii din Bucureşti, ISBN 978-606-16-0381-7
3. Dumitrescu R. (2012) - Jocul de ŞAH – fundamente teoretice – Curs.
Editura Universităţii din Bucureşti, ISBN 978-606-16-0084-7
4. Maizelis, I.L., Judovici, M.M. (1951) – Manual de şah, Editura Cultură
Fizică şi Sport, Bucureşti
5. Ciobanu M. (2010) – Tainele jocului de şah pas cu pas, Editura
Andorsis, Bucureşti
6. Tudose. F, Tudose. C, Dobranici. L. (2011) - Tratat de psihopatologie si
psihiatrie pentru psihologi, Ed. Trei, Bucuresti
7. Văsii, Gh. (2011) – Psihologia şahului. Rolul psihologic şi educativ al
şahului asupra individului şi elevului, Palatul Copiilor Ploieşti
8. Zlate. M. (2005) - Manual pentru clasa a X-a, Ed. Aramis, Bucuresti
9. Zlate, M. (2006) - Fundamentele psihologiei, Ed. Universitara,
Bucuresti.
10. http://www.sah.firmeploiesti.ro/despre sah/psihologia-sahului/