Redactor MRIA STANCIU

Tehnoredactare computerizata OFELIA COSMAN

Concepia grafica a copertei coleciei VENI AMIN & VENI AMIN
Aceasta carte a fost editata cu sprijinul MINISTERULUI CERCETRII SI TEHNOLOGIEI
Toate drepturile asupra acestei ediii aparin EDITURII UNIVERS ENCICLOPEDIC
ISBN 973 9243 82 7

DICIONARELE SECOLULUI XXI LEONARD GAVRILIU

DICIONAR DE CEREBROLOGIE
(Creier i psihic)
tJ
PREFAA

UNIVERS ENCICLOPEDIC Bucureti 1998

To our great good fortune mind arul brain are inseparable hence the decade of the hram holds the promise of clanfsmg their mterrelatiomhip
GLEN O GABBARD (1992)

Piului meu MARCEL

Deceniul creierului (1991-2000) instituit de protagonitii neobosii ai aa numitelor Neurosctences a intensificat pretutindeni n lume cercetrile si refleciile cu privire la structura si
funciile celui mai complex organ biologic din Universul cunoscut nou n mai toate rile s au fcut si se fac n aceti ani eforturi considerabile de se a dezlega mcar unele dintre
numeroasele enigme reprezentate nc de funcionarea zecilor (poate sutelor 1) de miliarde de neuroni adpostii de cutia cranian Anul 2001 va fi nendoielnic anul concluziilor si al iniiem
unor lucrri de necesara sintez si n acelai timp moment de start pentru noi investigaii revelatoare
In ceea ce m privete in calitate de psiholog cu mai vechi preocupri n cerebrologie (anii studiilor de medicin) am considerat ntotdeauna c punctul fortissim al realizrilor lui S Freud n
domeniul psihologiei l a constituit excepionala sa formaie de neurolog capabil s pun diagnostice infailibile confirmate ca atare de autopsie Cu toate acestea n mod oarecum paradoxal
adevrata revoluie svrit de Freud m psihologie nu este att ,descope-nrea (') incontientului, ct ruptura radicala cu psihofiziologia dominant n anii lui de tineree, acea psihologie de
laborator experimental cultivat pe atunci cu frenezie de wundtienn de pe toate meridianele Anul de norocoas rscruce al lui Freud a fost 1895, an n care a abandonat definitiv a sa
Entwurf emer Psihologie si n care a dat publicitii n colaborare cu J Breuer, Studien uber Hysterie, mai mult dect notabil prolog al psihanalizei Muli psihologi nu au neles nici azi
semnificaia acestei despriri si, drept consecin, rtcesc mereu n pseudopsihologie Cci nici un fel de descnere a centrilor cerebrali n care se proceseaz emoia si a modului exact n
care aceasta rezult din jocul neuro-transmittonlor, neuromodulatonlor, hormonilor, enzimelor etc , la sinapse sau n alt parte, nu ne va explica adresabilitatea emoiei, coninutul ei
sociouman, individual si mconfundabil Psihologia devenit contient de obiectul ei real de studiu nu poate rmne la cunotinele de cerebrologie si, de regul, le poate chiar pune cu
succes n parantez, ceea ce nu nseamn deloc a le ignora Iari paradoxal, abia o aprofundare a cerebrologiei (care, pe bun dreptate, studiaz toate asa-numitele fenomene psihice) duce
la o delimitare mai clar a obiectului psihologiei, sub influenta unei Einscht de tip freudian ce poate fi dobndit Dicionarul de fat, o premier pe plan mondial, din cte tim, pnn cele
circa 1800 de articole ale sale i propune s ofere o imagine a ceea ce se cunoate n prezent despre anatomia si funciile creierului, precum si despre patologia acestuia Sunt totodat
prezentai circa 120 de cerebrologi din toate timpurile*, ncepnd cu Alcmeon din Crotona, cel dinti care a disecat si studiat creierul, acum 25 de secole, si terminnd cu unu care se mai
afl nc n viat si i continu cercetrile Bibliografia (peste 600 de titluri) include, de asemenea, att lucrri de referin din trecutul istoric al cercetm tiinifice a creierului, ct si unele
dintre cele mai relevante apariii de dup 1990, deci din prezenta The Decade of the Bram care ncheie mileniul Dezvoltnd un numr de teme majore ale cerebrologiei dicionarul poate fi
util nu numai studenilor n medicin psihologie sau informatic ci M medicilor si chiar specialitilor n neurologie si psihiatrie
LEONARD GAVRILIU
Lista complet a acestora este dat Ia sfritul crii, dup glosarul englez/ american-romn Zenon din Eleea, care este prezentat n dicionar din alte motive, nu se numr, bineneles, printre cerebrologi

A
ABAZIE (a n gr prefix negativ sau pn vativ haw\ mers engl abtui) inc ipa citate de a merge n mod norma! precedat de regul de imposibilitatea de a se tine pe picioare (gr stosn engl astawa) n ceea
ce privete mersul orice pas atrage dup sine e/itn si ntrzieri o deviere lateral excesiv si inegaliti n amplitu dinea micrilor, trunchiul avnd tendina inerial de a rmne pe loc Este semnul unor
dismetrn si asmergn care exprim leziuni la nivelul paleocerebelului (vermi sul median), constituind unul dintre simpto mele sindromului cerebelos* sau ale istenei* n acest din urm caz neintervemnd mo
dificn ale reflexelor osteotendinoase -> ASTAZIE-ABAZIE
ABCES CEREBRAL (engl hram abscess cerebral abscess), colecie de puroi dezvoltat n parenchimul cerebral, ca urmare a infeciei cu microorganisme piogene (streptococi, stafilofoci, germeni Gram
negativi etc ) Abcesul (care este, totui, o form de asediere" si localizare a infeciei ce tinde la expansiune, la septicemie) se poate dezvolta fie posttraumatic, caz n care infecta otice, mastoidiene sau
sinusale se propag din aproape in aproape n lobii cerebrali sau cerebelosi din veci ntate, fie pe calea circulaiei sangvine (abcese hematogene),cdz n care bacteriile pot fi aduse de la mare distant (de la
abcese pulmonare endocardite bacteriene etc ) putndu se fixa n orice zon a creierului n Clinica de neurochirurgie din Bucureti n perioada 1936-1979 au fost diagnosti cate si operate sau verificate
necroptic un numr de 810 abcese cerebrale Reactuali zarea acestor afeciuni dup anul 1960 dovedete creterea rezistentei florei bacteriene s.i insuficiena antibioterapiei (C Arsem,AV Ciurea, 1981) Nu
ntot deauna dimensiunile abcesului corespund cu importanta distrugerilor de esut cerebral si de funcii aferente Am avut ocazia s examinez creierul unui rnit de rzboi pe care l-arn avut sub observaie
si care a Joi operat de un abces profund al regiunii frontale unde chirurgul a lsat dup evacuare, o cavitate de mrimea unui pumn Or, nu numai c nu existau tulburri psihice care s poat fi sesizate la
un examen rapid, dar pierderea de substan cerebral era n realitate insignifiant dup evacuarea puroiului ABLATIE CORTOALA
care formase acea punga de mrimea pumnului nu att distrugnd esuturile ct dislocndu le >,i compnmndit le acestea s,i au reluat locul >i n ajura de un mic nodul cicatricial nu existau mari daune
De huna credin ns chirurgul consule rase c o huna parte din emisfera cerebra Ja fusese distrusa (H Pieron 1923) Cu toate acestea nu este mai puin adevrat c fixai n anumite /one cerebrale nodulii
ucatnciah pot avea consecine de un cu totul alt ordin desfiinnd sau perturbnd funcii esenti'ale ori constituind focare epileptogene In general tabloul clinic depinde de localizarea c ipsulei abcesului, de
modul de propagare a infeciei de virulenta germenului si de terenul gazdei Abcesele cerebrale generate de un focar infectios primar aflat Ia distant de extremitatea cefalic a orginismului se numesc abcese
secundare (metastatice)
ABLATIE CORTICAL (lat ablatns = ndeprtat scos nltur U engl ablation) operaie de nlturare a unei pri din cortexul cerebral (a unui segment dmtr un lob cerebral a unui lob si chiar a unei zone
mai ntinse, mergncl pn la ntreaga emisfer), n scop experimental la animal n scop terapeutic la om (, psihochinirgie neurochirurgie") Pionieri ai ablatnlor corticale au fost, n secolul trecut, france zul
J P Flourens (1794-1867) si germanul FnednchL Goltz (1834-1902) protago nisti n acelai timp ai teoriei echipoten ialitu potrivit creia orice poriune de esut cortical nevtmat poate prelua funciile
poriunii lezate sau extirpate n 1874, E Hitzig, prin ablatia parial sau total a lobului occipital dmtr o singur emisfer cerebral a provocat diferite tulburri ale vzului la ochiul din partea opus, tulburri
care culminau cu cecitatea
(de fapt o hemianopsie) Era un fapt care (alturi de excitaiile cortexului cu ajutorul curentului electric prin care se obineau contracii musculare precis definite, aadar corespunznd unor anumite puncte de
excitaie) punea n mare dificultate teza echipotentialitatu Cu toate acestea echi potentialismiil nu s a dit cu uurin btut cunoscnd un glgios reviriment prin imencanu! K S Lashley (1890-1958) si
imencanul de origine german Kurt Goldstem (1878-1965) Astzi a devenit evident ca funcii retinei corticale * primare de exemplu nu o poate prelua nici mcar o poriune limitrof din lobul occi pital
dup cum hoinunculul someste zic * nu se poate muta sub scizura Sylvius si nici zona Wernicke n locul zonei Broca ori viceversa De asemenea tune tnlc cortexului prefrontal* (n special capacitatea de
previziune) nu si le poate asuma zona premotone etc Ablatia unor regiuni corticale are drept rezultat pierderi irecuperabile in planul funciilor ndeplinite de acele regiuni Ablati i bilaterala a hipo cmpului*,
de exemplu duce la pierderea
circuitul limbic instaleaz un mutism akinetic*, iar o cingulectomie (excizia anilor 24 si 32 Brodmann de la nivelul circumvolutiei cingulum = circumvolutia corpului calos) determina modificri de
personalitate ce sar n ochi
Ablatia cortical este adesea folosit ca metod de control a metodei excitrii electrice (- EXCITAREA ELECTRICA A CREIERULUI) Unii cercettori si au fcut o regul din asocierea acestor metode ,/
each section pozitive evidence will he derived front cortical snmulaion and negative evidence from corncal ablation supplemented by observation of the
ACAT1SIE

passage of epileptic dis-charge through the complicated neuronal connections of the cortex (W Penfield, T Rasmussen, 1950) -* ,HUND OHNE GROSSHIRN

ABSENT (engl absence) slbire sau suspendare pentru cteva secunde (2-15 sec ) a stm de contienta, pe fondul unor descrcri epileptice generalizate Noti unea de absenta epileptic' a fost introdusa de
L F Calmeil,n 1824 Dac sincopa stm de contienta este singurul semn clinic detectabil avem de a face cu o absenta simpla pe cnd daca apar si alte simptome absenta devine complexa si capt un
calificativ in lunctie de natura complicaiilor intervenite Perioada absen tei este amnezica Se pstreaz automatis mele motorii Sinonim absentia epileptica - EPILEPSIE
ACALCULIE (engl acalcuha) ncap citate patologica de a recunoate numerele si de a efectua operaii cu acestei prin folosirea simbolurilor matematice Terme nul i fost introdus de S E Henschen (1922)
Admind existenta calculului ca funcie independent, el susinea c n creier i corespunde un aparat anatomic special situat n proximitatea scizurn interpanetale* Pe baza acestei concepii se promova
ideea de acalculie pur H Berger (1926) a definit forme primare ale acalcuhei (occipitale, parietale fron tale) n funcie de localizarea lexiunu, precum si forme secundare, determinate de tulburri de
aperceptie, de memorie etc , ajungnd la concluzia c orice alterare a gndim logice se nsoete de acalculie n general acalcuha este un simptom printre altele (o agnozie reductibil uneori la o alexie a
cifrelor), n tabloul unor tul burn neuropsihice cu un spectru semiologic mai larg Ca urmare a unui hematom* paneto occipital n emisfera cerebral stng de exemplu un individ a prezentat si incapacitatea de a efectua operaii arit metice si chiar incapacitatea de a preciza
care dintre numere este mai mare Adesea acalcuha este asoci ii cu afazia Wernicke* iar n sindromul descris de Gerstmann (1924) apare asociata cu agnozia digit il* cu neputina de a distinge dreapt i de
stnga si cu agrafi i* Faptul ca se descriu ac ilculn raportate la diferite topogrifn ilc leziunilor (front ila temporili pine t l i occipit \\"\) arata c loc \hz irea strict \ a unui centru l calculului este h izardat 1
De fapt daca pute m dese rie tulburri de calcul determinate de cutare sau cutate legiune ndeosebi parietala postenoara si occipitala este imposibilele conceput o Io cinare a facultii de calcul aceasta
fund cu neputina de izolat de Jactoru antropologici si de cei culturali (J de Ajuriaguerra H Hecaen, 1960) Cu toate acestea acalcuha se particularizeazi in raport cu locul si extensiunea leziunilor
ntotdeauna in cadrul unei entiti noso logice mai cuprinztoare (din care nu se exclud nici bolile contagioase si nici eele interne nemfectioase), mergnd de la simpla discalculie cu caracter efemer si de la
anantmetia descrisa de O Potzl (1952) pn la opacitatea totala n lata cifrelor si numerelor (cecitate la cifre) Acalcuha a fost raportat n special la leziuni situate m zonele posterioare ale emisferei
cerebrale stngi dar si la leziuni subcorticale in talamus nucleul caudat sau n putamen, din nucleul lenticular (X Seron, 1996)
ACATISIE (a n gr prefix negativ sau privativ, kathizem = a edea, engl aca thisia), imposibilitate a subiectului de a se ACCES
menine n poziia seznd Tulburarea se ntlnete frecvent n smdroamele extra piramidale Descris de Picard, n 1924, ca o kmezie paradoxal, aceast tulburare psihomotone la care se. asociaz si o instabilitate emoional,
este consecina unor leziuni la nivelul diencefalulm al substanei reticulate tronculare si al unor ganglioni bazai i*
ACCES (de la lat acced,, = a mer-e asupra a ataca engl attack wzure) sur venire pe neateptate a unui fenomen p ito logic cu exprimare somatica si psihica Sinonime atac cruci

ACCIDENT VASCULAR CEREBHALfengl ocular tnjun) Se mclud

sintetizata n corpii neuronali si trans portat la captul ramificaiilor axonale pnntr un flux utoplasmatic lent Acetil colina sintetizat este stocat n vezicule formate si ele m corpii neuronali si care migreaz goale pan la
butonn smaptici* Acetilcolma este deversat n fanta smap tica* prin fuziunea membrmei veziculelor cu membrana plasmica exocitoza ve/icu lelor fiind declanat de mirarea ionilor de C i m citosol determinata la rndu i de
deschiderea can ilelor voltaice cu Ca2+ din membrma terminaiilor axonale c ire permit intrarea unui flux de ioni de Ca' + extricelul in deschidere provocata de apa nti t unui potenial de ictiune depolan/ant Sin ipsele
interreuronale si neuromuscu l irc m care mediator este acetilrnlm.. ^
mice durabile (infarcte cerebrale*) si pas igcre (spasme irtcnale m creier trom boze sau embolii rezolvate n timp util) trombonete si hemoragii cu o simpto matologie variabil n raport cu etiologia si localizarea acestora
ANEVRISM INTRACRANIAN

ACCUMBENS ^NUCLEULACCUMBENS

ACETILCOLIN (engl acenlchol.ne) ester acetic al colinei (alcool azotat constituent esenial al lecitmelor) neurotransmittor parasimpaticomimetic descopent de O Loewi, n 1921 prin excitarea nervului
cranian vag Formula chimic a acetilcohnei este
CH.-C-O-CFL-CH^-N'
- (CH,),
Producia sa are loc ndeosebi n termi naiile colmergice presmaptice, cu ajutorul enzimei colmacetiltransferaz (ChAT),
10
numesc c olincr^ice Se definesc dou tipuri fund imcnt ile de receptori* colmergici mcoiimct (mai ales la nivelul unor nuclei ca locus coeruleus interpeducular habe nul i celulele Rensh iw dar si n cortexul prefroni) si
mu\cunmci cu o distribuie cerebral mult mai vast (cortex corpii striai arnigdala, hipocamp nucleul aecum bens talamus, sept tuberculii cvadn gemeni, nucleu protuberantei inelare ete ) n doze puternice, acetilcolma are
efecte mcotmice contracia arterelor si capilare lor creterea tensiunii arteriale, tahicardie diminuarea penstaltismului gastrointes tmal si atenuarea contraciilor bronsice midnaz, reducerea secreiei salivare ii sudorale etc , pe
cnd n doze slabe are efecte musearmice (inverse celor mcoti nice), acestea din urm putnd fi contra carate de atropin
Acatilcolina are un efect excitator direct exprimat pnntr o cretere a frecventei de descrcare neuronal Consecinele activ ni receptorilor cghnergici muscarmici au
ACROMEGALIE

fost studiate mai ales la nivelul hipocam pului si cortexului cerebral, dar excitaii de tip muscannic au fost semnalate si n tala mus corpii geniculati, nucleul caudat cortexul cerebelos ca si in alte structuri cerebrale Disfunctule
cilor eolmengce sunt implicate n dementele de tip Alzheimer boala Parkinson coreea Huntmgton sindro mul Korsakov atrofia ohvo ponto cere beloasa paralizia supranuclear progresiv - NEUROTRANSMIATOR SINAPS
ACETILCOLINESTERAZ (engl atet\l<.holine<itera<ie) cnzima care eatali zcaza hidroliza acetileolmci m acid aeetie si colin En/ima este fixat la o reea ele colagen care forme i/ lama bazal a fantei sin iptice* Multe
gaze neurotoxice inhiba activitatea acetilcolmester izei prelungind astfel aciunea fiziologic i a acetilcohnei si nconseemt depol irizare i membranei Aceti inhibitori sunt mortali n cazul n care ajung sa mpiedice relaxarea
muchi lor implicai n respiraie
ACETILCOLINOMIMETIC (engl cholmomimetic), substan care reproduce efectele acetilcohnei fie ele de tip nicotmic sau muscannic Este adesea utilizat drept sinonim al termenului parawmpatico
ACID y-AMINOBUTIRIC (engl y-aminobutyric acul) produs de decarboxi lare al acidului glutamic, neurotrans mittor la nivelul sinapselor inhibitoare --GABA
ACID GLUTAMIC - AMINOACID

ACID 5-HIDROXMNDOL-ACETIC
(engl 5 - hydroxyindolaietiL acid), produs rezultat din catabohsmul serotomnei, ca
urmare a aciunii enzimatice a mono ammoxidazei (MAO) si a aldehidei dehidro genaz Proporia sa n urm creste considerabil n caz de tumoare carcinoid, cnd are loc o hiperproductie de serotomn
ACID NEURAMINIC (engl neuram, mc acul) produs ai crui derivai siahci (engl sialic aud\) sunt constitueni impor tanti ai fraciunii glucidice a ghcoprotei nelor din membranele celulare
ACID NICOTINIC (engl mcotimc acid) sinonim vitamina PP cu aciune antipelagroas > PELAGR
ACIZI AMINATI EXCITATORI

-> AMINOACIZI EXCITATORI

ACROMATOPSIE (engl achromatop MO), anomalie a vzului congenital sau dobndit caracterizat prin absenta total a percepem tonalitilor cromatice (mono cromatism) adesea asociat cu o acuitate redus cu
nistagmus* si nictalopie Aceast form de metamorfopsie* poate fi con secmta unei lezri a retinei (n special a conurilor toveale) a nervului optic sau a cortexului vizual din lobul occipital, ariile 18 si 19 Brodmann, para si
penstnate (cecitate cromatic)

ACROMEGALIE (gr akros - extremi ae megcu = mare engl acromegaly), afeciune provocat de o hipersecretie cronicizat a hormonului somatotrop elaborat de glanda hipofiz, la rndul ei provocat de o excrescen
tumoral sau de o hiperplazie cauzatoare de leziuni secre-tante" Consecine deformri ale capului si fetei, ale extremitilor, ale degetelor si
11 ACTH

chiar ale trunchiului (apariia unui gheb, proiecia nainte a sternului etc ) nct individul acromegalic reprezint cu timpul o caricatur tot mai grotesc si mai greu de recunoscut fat de nfiarea sa
iniial Intervine n acelai timp o megasplan chine adic o hipertrofiere a inimii ficatu lui splinei organelor genitale externe etc Toate acestea se asocia/ cu importante tulburri de ordin psihic apatie
modificri c iracterologice idei de persecuie instabi lit ie afectiv uneori crize depresive si tentitive de suicid Tulburrile mintale nlalnne n aceste caruri pol // pine- m mport c n alteratnle hipa/rare
tirouhene suprarenale ce exista in aceste distiofn (CI Parhon 19 H) Chi ism i optica fund serios afectat acromegahcul poate acuza (osiene* deficiente ale v vului s iu am iu ro/a* Complicaiile sunt de
multe ori redutabile tulburri cardiovasculare diabet litiaza renal reumatism icromegalic
ACTH * HORMON ADRENOCORTICO TROP
activitate electrica de baz (\ S Bentov) Sinonime activitate electric autogena ac nvnate e/ec trie a endogena -> ELECTRI CITATE CEREBRALA ELECTROENCEFALO GRAM

ACT REFLEX - REFLEX

ACUFEN fengl ftw!l,,fll<r(lwf) ^ 7at,e de zbrnit trit blzit sau de suierituri acuzat de bolnav ca mormia si suparato irc Apare att n otitele cronice m.grenc dnerse nev r,te .cust.ce hiper tensiune irteri ih
cerebril ct si i n Ic de Ie/iun, de orice ii,tur pe caile aditive mtracerebrale O acufena nu este
intotdiuna de orii ine ntitnlm
n
ondine patologica De
(\empln -Domolul de suflu respirator

/'^^//A^^j^^/^^wTr^^mr
(R Chocholle 1994)
ACUPUNCTURA (engl
.itpunclure)

ACTIVARE (engl actnation) cretere a permeabilitii membranei ca urmare a depolanzni acesteia * DEPOLARIZARE POTENIAL DE ACIUNE
ACTIVITATE ELECTRIC SPON-TANA (engl spontaneous electric al ac ti viiy) Este activitatea electric a creierului m absenta unor stimuli din mediul extern (relaxare senzorial si mental) care
exprim starea de relativ repaus a sisteme lor neuronale deconectate, stare variabil de la o zon la alta ca aspect eneefalografic (ntmun cerebrale), n funcie de arhitec tonica cerebral si de constelaia
conexi umlor sinapticc A mai fost numit si
12

metod i teripeutiea de origine chine/a care consta in implantarea unor ace pe supr ifata cutanata a corpului ntr un anii mit numr de puncte din totalul celor 787 indicate, puncte legate intre ele de 24 de Imn
(jmg in limba chinez) n Occident, acupunctura a fost introdus n jurul anului 1930 fund recomandata pentru o sene de tulburri funcionale Acupunctorn moderni conecteaz formaiile de ace la o surs de
curent electric, transformndu le astfel n electrozi Dup caz se obin efecte toni fiante sau calmante Pe cnd concepia tradiional chinez atribuie eficienta acu puneturii unei anumite dinjn a energiei
vitale, n funcie de simptome si, deci, de geometria implantm setului de ace, modernii susin c efectele terapeutice se datoreaz interveniei unor endorfine*
cerebrale (hipotalarruce) eliberate pnn exci tarea electiv a punctelor de implantare a poligonului de ace electrozi n contra prob administrarea unei substane anta gomste fat de morfina nalotona* inhib
analge/ia provocat de acupunctura ba mai mult elin lichidul cefalorahidian al unui animal stimulat prin acupunctura se poate extrage o endomorfin* care mjec tata animalului martor produce analge/ie
(Philippe Meyer I984)
ADAPTARE (engl ailaptation) pro pnct ie a unui onunism de a si modific i structura funciile si comportamentul n raport eu condiiile oferite ele mediu n aa tel ine it s obin m iximum de re/ulnte prin
cheltuirea unui minimum de energie La immalele superioare org inul suprem l adaptlm este creierul reete scoarti cere brala sediul unor asociaii temporare flexibile re/levele condiionate" eu rol
eminamente idaptativ Pe treptele interi oare ale scarn ^oolo^ice schimhul alitnen tar se realrea^a in cea mai mare parte numai atunci cnd hrana vine n contact
cnd organismul \me in contact nemijlocit
relaii devin mai numeroase si meu puin directe De asta data mirosurile sunetele s,i imaginile lumii nconjurtoare cluzesc din deprtare animalele ctre hran Iar pe treapta cea mai nalt graiul si semnele scrisului st
tiparului rspndesc fiinele umane pe toat suprafaa globului patnn ese in cutarea pinii necesare existenei lor In modul acesta un numr mare s,i variat de ageni externi ndeprtai par s joace rolul unor semnale de
hrana, clu zind animalele superioare spre obinerea ei determinndu-le s realizeze legtura
cu lumea exterioara prin intermediul hranei l / hiecare organism animal considerat ca parte a naturii reprezint un sistem complex individualizat ale crui
moment al existentei sale cu forele din
este mai complex cu att elementele care perjectea-ra acest echilibru sunt mai /ine mai numeroase si mai cariate In acest scop senesc analizatorii" si mecanismele legaturilor stabile si temporare care deteimtmi corelaii din
ce/e mai precise intre elementele cele mai lipsite de unpor
cele mai fine ale organismului animal In modul acesta de la organismele cele mai simple pana la cele mai complicate inclu si\ omul viata nu reprezint dect un ir lung de echilibrri din ce in ce mai corn

Va veni un timp chiar daca mai c mult pana atunci cnd analiza matematica sprijinita pe cea naturalista va cuprinde m formule si ecuaii magnifice toate aceste echilibrau incluznd in ele si Junta umana
(I P Pa\ Iov, tiinele naturii si ale creierului 1909) Reversul adaptam organismului la mediu este adaptarea mediului la organism reali/ tta eu ajutorul cunoatem si utilizm eficiente a legilor naturii ceea ce
presupune o imens activi ae creatoare a inteligentei si voinei specifice omului Adaptarea superioara are n vedere nu doar trebuinele elemen tare (biologice) ci si trebuine de ordin sociocultural, uneori
strict individuale * CREIER, NVARE
ADDISON (Thomas), medic englez (Long Benton, n apropiere de Newcastle on Tyne, 1793 - Bnghton, 1860) A descns boala endocrin care i poart numele
13 ADIPSIE
(boala Addison*), a crei cauz este distru gerea total a glandelor suprarenale cel mai adesea ca urmare a unei infecii tuberculoase
ADIPSIE (engl adipsia) absenta senza tiei de sete cauzat de o leziune hipo talamic ceea ce demonstrea/ c exist n diencefal un centru de reglare a consumului de ap Contrariul adipsiei este polidipsia caracterizat printr o
senzaie imperioas de sete imposibil de potolit
ADN [acid dezoxiribonucleic] (engl ileo\-\rihonitileit acul DNA) macromole cul formata din dou lanuri polimen?ate de nucleotide cu ispect de dubl elice con stituent ev isiuniversal al materiei vii si suport material al
ereditii Este situat n nucleu celulari unde constituie cromozomii
ADRENALIN (engl epmephnne) hormon secretat att de medulosuprarenal (care are aceeai origine embrionar ca si sistemul nervos vegetativ simpatic) ct si de terminaiile postganglionare ale siste mului simpatic al
crui neuromediator este Formula sa chimic
H(\ HO-<^>-CH CH,-NH-CH,
OH
Prezenta adrenahnei mai ales la nivelul tradusului solitar din bulbul rahidian indic un rol important n reglarea central a tensiunii arteriale In general, adrenalina poteneaz resursele energetice ale orgams mului suprasolicitat
sporete contractili tatea cordului si ritmul cardiac, provoac vasoconstnctie la nivelul pielii, mucoase lor si viscerelor si n acelai timp vaso dilatatia arterelor coronare, produce
bronhodilatatie stimuleaz capacitatea de efort a musculaturii striate, reduce sahvatia, intensific sudoratia dilat pupila produce piloerectie etc A devenit banal ideea c adrenalina reprezint hormonul reaciilor colerice
Injectarea de adrenalin la patru pede provoac furie (zbrlirea prului, midna/a artarea colilor, scoaterea ghea relor) Secrejia medulosuprarenal ta rspuns la stimulii pur emotivi nu este loideauna utila si poate sa aib
uneon un e/ect aproape paralizant t\te discutabil dai a atest fenomen reprezint un defect fnologit inutil sau data este preul pe c are l pltim pentru faptul c a posedam un sistem vegetativ util m tazul pericolelor imediate
reale (T Ruch J Fu l ton 1963) Semnific itiv este faptul c dup admi nistrarea de adrenalina creste imediat consumul de oxigen ca pentru a facilita combustiile necesare unui efort ieit din comun pe cnd la nivelul hipofi/ei
adre n ilina determina comenzi n sensul eres tern secreiei de p endorfma substan morfmomctic i implicat n anihilarea scn/atnlor de durere Adrenomimetice noradrenalina izoprenalma, fenilfnna am fetamma tiramina
efedrina > CATECOL AMINE

ADRENOCORTICOTROFIN

HORMON ADRENOCORTICOTROP

ADRENOLrTIC (engl adrenergic bloi/ang agent), orice substan capabil s dimi ntieze sau s suprime aciunea adrenahnei asupra receptorilor celulari adrenergici (ergotamina, de exemplu)
ADRIAN (Edgar Douglas, Lord), medic si fiziolog britanic (Londra, 1889 -id 1977) A fost profesor la Universitatea din Cambndge S-a fcut cunoscut prin
cercetri, devenite clasice, n domeniul electrofiziologiei, definind ndeosebi pro pnettile impulsului nervos A pus la punct tehnici microchirurgicale de cerce tare a fibrei nervoase si a formulat o teorie a reflexelor A descris, m
1940, o a doua arie somestezic parial suprapusa anei luditive din cortexul cerebral Dintre lucrrile sale citm Disthargejrequenties in the terehral and terebellar tortex (1935) si Theph\\iialha<.kf>r<mndotper teption (1947)
n colaborare cu F Bremer si H H J isper a coordonat editarea impor tantei lucrri colective Hram methanism\ andtonstiousness (1953) Premiul Nobel pentru hziologie^l932), mpreuna cu C S Shemngton
c si lezarea unor centri subcorticali se poate nscrie n etiologia afaziei, iar for mele de afazie descrise au proliferat aa nct s a pus problema clasificm acestora Se cunosc zeci de asemenea clasificri, de la aceea a lui J
Baillarger (1865) J H Jackson(1868>sauS Freud (1891) si pana la acelea ale lui A R Luna (1964), H Hecaen(1972)sauH Goodglass (1973) fiecare autor bazndu si clasificarea pe teorii si criterii diferite Si astzi ns muli
prefera clasificarea mai logic a lui C Wermcke* (1874) conform creia exist i o afazie motorie (c uiz ia de Ie7 irea centrului \erbomotor situat m p irtea
AFAGIE (engl aphaxia), absenta senza tiei de foame consecina a unei leziuni a hipotalamusului lateral ilc crui structuri neuronale par s participe la instituirea unui veritabil centru al foamei Contrinul ifigiei este hiperfagia
(bulimia*)
AFAZIE (a n gr prefix negativ sau privativ phasis = vorbire engl aphasia), termen introdus n 1865 de ctre Armnd Trousseau (1801-1867) prin care sa convenit s se defineasc orice tulburare de limbaj ca efect al unor
leziuni ale creierului (embolii, tromboze, hemoragii intracram ene, tumori traumatisme, intoxicata, encefalite maladii metabolice etc ), n special n emisfera dominant* Dac pentru Pierre Mane* nu exista la un mo ment dat
dect o singur zon cerebral din emisfera stng, a crei deteriorare putea provoca afazia, anume centrul audi ti vo-verbal descris de Wermcke*, iar afazia Broca* nu era altceva dect afazia Wermcke + anartne (incapacitatea
de a pronuna cuvintele), cu timpul s-a dovedit
frontale cu manifest in care corespund alemief descrise de P Broca* m 1X61

senioriala (efect al unei le/iuni a centrului auditivo verbal din lobul temporal unde ar h stocate imaginile mnestice ale senzaiilor sonore care corespund audiiei limbajului articulat) si o afazie de tondutere (n limba germana,
LeitunKsaphasie) efect al lezrii fasciculelor nervoase care leag centrul auditivo verbal de centrul verbomotor
Afazia a devenit un vast domeniu de cercetare aa nct s a constituit pentru aceasta o tiin aparte multidisciplinar afaziologia (unu prefer termenul de neurolingvistit) cu o problematic din ce n ce mai complexa, care
caut s apro fundeze anatomopatologa si etiopatogema acestor tulburri, descifrarea mecanis melor fiziologice, promovnd o nosologie particular, tehnici adecvate de diagnoz si tratamente corespunztoare
Afaziile nu pot fi pe deplin nelese dect daca se iau n considerare dimensiunile lor antropologice, implicit sociale Vorbirea subliniaz pe bun dreptate doi autori francezi - este elementul esenial al AFAZIE
AMNEZICA
comprehensiunii mutuale Tocmai prin ea se exprima gndirea si prin ea se dezvolt La copil limbajul este legat de toate reac tiile sale orientate spre n scop fund mai degrab reacionai dect conceptual mai degrab
pragmatic dect speculativ La omul matur prin cuvnt limbajul este expre sui simbolica a gndim / / Afazia este tulburarea exprimam verbale sau a mte/e geru simbolurilor \erbale in afara de orice legare a instnimenteloi
periferice de exe cutie sau de recepie cu o participare noetica primara sau secundara dup un
l/iritatea ca urilor ba corespunde unei leziuni in focar Limbaful fund un mijloc de cunoatere si de contact intre indisizi tulburarea sa reprezint o ruptura cu ambianta ruptura care va fi cu att mat accentuata cu cat sor fi
prezente si alte tulburri ale aclisitatilor simbolice strict legate de limbai dar putnd fi de^organi zale in mod izolat (J de Ajuridguerrd H Hecaen 1960) In consecina, se pre com/eaza o examinare a afaziei care sa ia n calcul
ntreaga individualitate a bolna vului, cat si inseriile sale sociale, mani feste sau latente -> CUVNT

AFAZIE AMNEZIC (engl amnesiac aphasia), tulburare de limbaj n care bol navul pare s fi uitat o parte din voca bularul de care dispune Dei nelegerea sensului cuvintelor este nc normala, iar
pronunarea lor nc nu este afectat, el gsete cu greu numele obiectelor, actiu mior sau evenimentelor, pentru ca uneori s le caute m zadar Incriminate sunt, n acest caz, leziuni sau sechele ale unor
accidente vasculare cerebrale n lobul temporal din emisfera major (dominant), excrescene tumorale sau instalarea de plci serale' caracteristice bolii Alzheimer
AFAZIE BROCA (engl Broca < apha sia) alterare grav a vorbim spontane, descris n 1861 sub denumirea de afemie, de ctre chirurgul france? P Broca* Bolnavul nelege ce i se spune ns nu poate
vorbi De la enunarea anevoioas a c'itorva propoziii scurte stereotipe de obicei repetate cu mare efort, tulburarea poate evolua pn la scoaterea de sunete nearticulate si mutism total Adesea textele puse pe
muzic pot fi cntate, cu condiia ca ele sa se fi gsit n , repertoriul bol navului Interlocutorul tste de obicei neles daca nu vorbete prea repede si nu folosete fra/e lungi Ineficienta se asoci a/a m mocl
constant cu o hemiplegie t iciala si cu o hemianestezie de tip corti cil De 11 caz la caz apar discalculn tulburri ile capacitii de a desena pre cum si sincope n orientarea spaial C uiza acestei afazii este
lezarea centrului motor al vorbim (centrul \erbomotor l v i numi C Wermcke*) cunoscut drept centrul Broca localizat n cmpul 44 Brodmann din lobul frontal -> ZONA BROCA
AFAZIE DE CONDUCERE (germ Leitungsaphasie engl conductton aphasia) tulburare de limbaj descns de C Wernicke, in 1874 bolnavul nu poate repeta o pro poziie auzit, pe cnd exprimarea lui
oral este fluent dei nu lipsit de anomalii fonetice Totodat scrisul sub dictare ca si cititul sunt imposibile sau serios defi ciente, spre deosebire de scrisul spontan, care este posibil Responsabile de aceast
tulburare sunt lexiuni intervenite pe traiec tele conexionale (fasciculul arcuat) dintre zonele Wernicke* si Broca* -> AFAZIE
16
AFAZIE WERNICKE

AFAZIE MIMICOGESTICULAR
(engl mimic gesticulatory aphasia), tit\bu rare a capacitii de exprimare prin gesturi si mimic la un surdomut, ca urmare a unor leziuni localizate n zona limbajului, dar si m zone ale motricitatii generale,
fr a fi obligatorie concomitenta acestor leziuni
AFAZIE SI INTELIGENT (engl aphasia and intelligence) Pe cnd chiar si in pre/ent muli neuropsihiatn si psihologi cred c af izia si agnozia sunt afeciuni care l i intact inteligeni sau care se mini
festl n limitele unei inteligente normile Pierre Mane (1853-1940) n dez icord cu *m n toi clinicienn din vremea sa consideri if 1/11 o maladie a inteligentei Fusta la /w/c i-scria el n 19()6 ce\a mult mai
important si mai gra\ dect pierderea
foarte marcata a capacitii intelectuale m general Noiunea de deficit intelectual la afazici trebuie dup prerea mea sa domine doctrina afaziei tocmai pentru c au neglijat o autorii au subestimat carac Ierni propriu
tulburrilor ajazice si cu toate ca aceasta neglijare cadreira cu ideile dominante mi este imposibil sa accept ca n definiiile date afaziei majo rnatea climcienilor declara ca <mteli gena este intact Daca ar ji sa dau o
definiie afaziei faptul pe care m o> stra dui sa l scot n primul rnd n evidenta ar fi diminuarea inteligenei Chiar si Armnd Trousseau (1801-1867), creatorul terme nului afazie cu toate c nu considera c inteligenta este cel
mai grav compromis n asemenea tulburri a lansat n aceast privin o formul lapidar ca un proverb La apruisique botera toujours de l intelli-gence n 1923, H Pieron va face o precizare deosebit de pertinent n acest
sens n regiunea temporo-parietal, tocmai gndirea verbala este afectat iar leziunile importante care ntrerup ansam Mul circuitelor asociative pol determina afazii cu o diminuare considerabil a capacitii intelectuale
deoarece aceasta m societile noastre implica utilizarea limbajului instrument esenial al gndirii simbolice (Le cerveau et la pensee, p 63) Mai trziu, la jumtatea secolului al XX lea Andre Ombredane (1898-1959) va
sublima c modificrile caracteristice psihicului afazicilor aduli trebuie consi derate sub unghiul unei regresiuni a comportamentului intelectual la un nivel e\olunv mai primitiv infantil (1951) Cee i ce concord cu concepia
neojackso nista organodmamic a lui Henri Ey (19(K)-1977)

AFAZIE TOTAL (engl total apha sta) form extrem a patologiei limbaju lui m care, leziunile cuprinznd ansamblul zonei cerebrale consacrate funciei de comunicare verbal ( - ZONA LIMBAJULUI),
tulburrile severe de nelegere a cuvintelor si propoziiilor se asociaz cu tulburrile de exprimare (articulare a fonemelor) Astfel, afazia totala este in acelai timp senzorial, motorie si de conducere
cecitate verbal si surditate verbala complete, dar si agrafie absolut, de regul asociate cu hemiplegie*, iar uneori si cu hemianopsie*
AFAZIE WERNICKE (engl Wernicke s aphasia) Tulburarea de limbaj descris n 1874 de germanul Cari Wernicke (1848-1905) era de fapt, o afazie de conducere* (Leitungsaphasie), datorat unei leziuni
situate pe traiectul fibrelor asociative dintre pnma circumvolutie temporal stng (centrul auditivo-verbal, cunoscut si sub denumirea de centrul Wernicke sau zona
17 AFAZIOLOGIE

Wemicke*) si cea de a treia circumvolutie frontal din aceeai emisfer cerebral (centrul verbomotor centrul Broca sau /ona Broca*) Afazia Wernicke propnu 7is este una senzorial cauzata de o leziune a
centrului auditiv verbal caz n care cuvin teie sunt percepute ca nite vuiete fund pentru bolnivul respectiv lipsite de orice semnificaie (surditate verbala) Acesta nu manifest dificulti n articularea cuvin
telor dar ele nu i stau 11 ndemna (uitarea vocabularului) iar logoree i s i este mcoe rent si nemtelisjibila (jargon ifazie*) Tibloul simptomatologie este divers n
cerebrale alexie" agratie* discalcuhi (^ ACALCULIE) deficit intelectual hemi anopsie* tpr ixie ide itone* etc Plecnd
f^enc re mai deprimau lipsii de iniiativa retrai nu ncearc \a \orbeasca spontan pe cnd dimpotriv afazicii Wernicke sunt in genere \otiihdi lo^oreici euforici iu chiar oarecare semne de de^inhib < <- /
putem ntreba dac aceasta deoseb,/ me de localrarea lexiunu Afazicii ti avnd o leziune frontala prezint si tir t de iniiativa a frontalului Dac a accep uit aceasta ipoteca trebuie sa admitem i leziunea
zonei Wernicke are o aciune dezinhibitoare asupra comportamentului verbal n general (A Kremdler, A Fradis 1970) -> SINDROM FRONTAL SINDROM TEMPORAL
AFAZIOLOGIE (engl aphastology)
-> AFAZIE

potriv, ca semn al unui mare avantaj existenial Aceste interpretri sunt legate att de experiena ancestral ereditar, ct si de experiena individual, dobndit Exemplele clasice de afecte sunt fnca, furia,
si bucuria ca expresii directe ale instinc tului de conservare Cadrul anatomo funcional cerebral in care se proceseaz aceste stri / manifestri este sistemul hmbic* n centrul cruia se afl hipotala musul*
veritabil creier vegetativ , ceea ce explica tabloul somato visceral specific otent de fiecare afect (modificri cardiovas culare respiratorii digestive glandulare etc ) exprimat in ititudine si comportament bloc
ire musculara fuga atac exaltare etc Orice ilcct poate h reprodus experimental prin stimul ire i sau inhibarea anumitor structuri ale creierului pe cale electrica sau l irmacodmamiea Blocarea mtratercbrala i
unor afecte poate duce la generare i de simptome caracteristice (isterie) adesea cantonate la periferia organismului (soma ti-ari isterice) PSEUDOFURIE
AFECIUNE (engl af/ection) termen generic prin care se desemneaz orice proces morbid indiferent de etiologic n psihiatrie se vorbete de afeciune psihica (engl mental affection)
AFEMIE (a n gr prefix negativ sau privativ phemi = a spune engl apheima), termen folosit de P Broca (1861) spre a desemna tulburarea de limbaj cunoscut ulterior sub denumirea de afazia Broca* ->
AFAZIE

AFECT, (lat affectus engl afteu), stare AFERENT (engl afferent) vas sau fs
emoional declanat brusc,, instinctiv'
cicul nervos care se apropie de un organ
ca reacie reflex la o impresie ocant din sau de o formaiune anatomofunctional
mediul individului, impresie resimit ca o cruia vasul sau fasciculul nervos i este
ameninare iminent la viata sa, ori, dim destinat Antonim ejerenf
18
AGNOZIE DIGITALA

AFRODIZIAC (engl aphrodisiac), stimulent neurochimic al libidoului

AGENEZIE CALOSAL. (engl ca/lo-sal agenetis) anomalie cerebral ce const din absenta corpului calos* Consecine tulburri evidente n planul integrm senzoriale al coordonm micrilor al
laterahzrn unor funcii etc , inclusiv deficit de inteligent La unu copii acalo sli s au constatat dificulti in exprimarea verbal si n formarea de deprinderi vizuo spaiale (C Temple, J Ilsey, 1993) > SPLIT
BRAIN

AGENT CAUZAL (engl agent),mu.m organism (virus, bacterie, parazit, celul fungit) responsabil de o infecie a unui esut sau organ
AGEUZIE (engl ageuzia ageiistia), absent total sau parial a sensibilitii gustative, ea urmare a unor leziuni insta late pe traiectul nervului glosofanngian (perechea a IX a de nervi craniem) si/sau al
nervului facial (perechea a VII a bis de nervi craniem alias nervul intermediar Wnsberg), dar si ca efect al unor leziuni pe traiectul intracerebral al respectivelor fascicule de fibre nervoase, inclusiv n
talamus sau n zona gustativ a cortexului cerebral -+ CILE CEREBRALE GUSTATIVE
GUST

AGITAIE (engl agitation exutement), tulburare de comportament caracterizat prin instabilitate afectiv si ideativ, precum si pnntr o hiperactivitate motorie, exprimnd triri patologice de o intensitate
divers, culminnd uneori n stan de mare nelinite (crize de anxietate, raptus suici-dar) Se ntlnete n numeroase tabloun clinice, de la agitaia alcoolicului cronic la accesele de manie delirant
AGNOZIE (a n gr prefix negativ sau privativ, gnosis = cunoatere, engl agno sia), incapacitate patologic de a identifica monosenzonal obiecte familiare, imagini dmtr un abecedar, elemente de peisaj,
forme culori, zgomote, cuvinte uzuale, melodii, pri ale corpului propriu sau ale corpului semenilor etc , dei organele de simt (receptorii senzoriali) nu prezint deficiente iar starea general a psihicului se
nsene de multe ori oarecum n limitele normalului n funcie de organul de simt implicat, se descriu agnozn tactile (astereo gnozn) agnozn auchme (surditate psi hie i* surditate verbala* imu/ie*) agnozn \
izuale (cecitate psihic, cecitate cromatic, ignozia fi/ionomulor agno/ia simbolurilor grafice aealeulia* agnozn spaiale etc ), somatognozn (aloestezie anosogno/ie*, digitoagnozie autopoagnozie algoasim
bolie etc ) olfattoagnvie (agnozn olfac tive) J Delay a descris o varietate de astereognozie n care dei forma obiectului si materialul din care acesta este fcut sunt recunoscute obiectul nu poate fi identificat
si deci, numit (asimbolie tactila* sau agnozie semantica) n legtur cu fiecare agnozie sunt acuzate anumite leziuni si disfunctn la nivelul cortexului cerebral, putnd fi invocate alterri si la nivelul unor
structuri subcortieale si chiar extraeere brale Multe agnozn interfereaz dinamic cu afaziile, apraxule perturbrile vesti bulare, iluziile senzoriale etc , n general cu contextul aperceptiv deteriorat, adesea pe
fundalul unor tulburri psihotice sau nevrotice, aa nct diagnosticarea lor n stil clasic umlateralizant, nu ar putea s aib dect o valoare relativ, descriptiv si didactic
AGNOZIE DIGITAL (engl finger agnosia, germ Fwgeragnosie), asomato-gnozie caracterizat de incapacitatea subiectului de a si recunoate degetele, uneori cu excepia degetului mare (poli cele) si a
celui mic (auricularul) Dac i se atrage atenia asupra, acestei deficiente bolnavul se mira c i se poate face o ase menea observaie ei socoti ndu se perfect sntos (anosogno/ie*) Tulburarea se poate nscrie
ntr un ntreg complex simpto matologic sindromul Gerstmann" alturi de incapaut iea de a distinge mna dreap ta de cea stingi (deficit de orientare) de ierafie* si icalculie* Agno/ia digitala este consecinti
unor leziuni m lobul p \riet l sting > AGNOZIE
AGRAFIE (a n gr prefix negativ sau pnvitw grapho = i griva a scrie engl a^ruphia) inc tp icitate de a scrie manifes tata 1i o pcrso ina c ire m u nainte sen i in mod n omul Bolnavul poate m schimb sa
copieze litera cu litera un text ca ntr un desen dup un model dat S au descris numeroase forme de igratie (cheirokines teziea tonala ideatone, ideokmetic etc ) n realitate nu exista agrafie pur, dup cum
nu exista un centru al scrisului unic situat cum credea S Exner, n pi ciorul celei de a doua circumvolutii fron tile Ali autori au localizat un astfel de centru la nivelul pliului curb (g\rus angulans) din lobul
parietal stng Tulbu rnle scrisului sunt consecina lezrii caii motorii principale a sistemelor de control cerebeloase si mai ales striate (-> CORP STRIAT) S E Henschen a propus o clasi ficare a agratnlor
exclusiv pe baza topo grafiei leziunilor ceea ce ar explica varietatea formelor clinice agrafie occipi tal, angular parietala temporal, fron tal, precum si o agrafie de transmisie Ali autori disting agrafn
afazice (asociate de obicei cu afaziile si exprimnd o perturbare a utilizrii simbolurilor) si agrafn apraxice
(cazuri n care avem de a face cu leziuni pe cile motricitatii) agrafn paretice calosale, asociate cu tremor sau coree isterice si altele
AGRAFIE PROFESIONAL, (engl profesional agraphia) * CRAMPA SCRI ITORULUI

AGRAMATISM (engl aKrammatnm) termen creat de A Kiissiriaul* (1866) si c ire desemneiz mcapacititea pitologica de a respecta regulile gramaticale de con struire a propoziiei si tra/ei caracterizat
prin simplificare i structurilor sintactice prin condensarea propoziiilor si supripu nerea lor prin eli/umi substituii si de/ icordun flagrante Abund de obicei snbst mtivele verbele sunt folosite de predilecie
la infinitiv particulele gram i tieale si desinenele sunt suprimate lai reportajul de la fata locului al unui virtuo/ al agramatismului care a luat parte la rzmeritele din mai 1968 de la Paris A da 1 Ore\e' hm
greve hm drapele rou1 Hm hm ciomege m fine ciomege studeni Hm a da1 Zece la suta hm salariu Hm as1 Asta i tot Agramatismul este apanajul oligofrenilor al celor atini de dementa dar apare c i simptom
si n encefalopatiile cronice posttraumatice n schizofrenie etc Unu
sintactica A nu se confunda cu agramatis mul , benign al celor inculi
AGRESIVITATE (engl a^ressiveness), termen care definete tendina de a ataca fie persoane fie obiecte neammate care stau n calea satisfacem imediate, com pulsive, a unor trebuine sau dorine Cnd
este manifesta agresivitatea d loc unor comportamente de opoziie mar
cate de irttabihtate de intoleran Fund cel mai adesea latenta ea se poate expri m prin sfidare ironie causticitate (Th Lampenere A Feline, 1994) Pentru psihanaliti agresivitatea se poate exprima si prin
conduite fantasmatice >au sim bolice intim legate de sexualitate la ani m ile existnd de altfel o strns legtur intre agresivitate si instinctul sexual Un rol esenial n elaborarea si declanarea com
portamentului agresiv l ar ndeplini amigda la nucleu de substana cenuie situat in proximitatea corpilor striai*, formaiune din componenta telencefalului primitiv (arhnlrtaluin) implicata m reictule m
stmctuale si emotn Aciunea amigdalei este contracarit de intervenii moderi

ahedonia se manifest mai puin drastic motivaie slab, libido deficitar, dezinteres fat de realitate, nesociabilitate (J Graham Beaumont, 1996) -> CENTRII CEREBRALI Al PLCERII
AKINEZIE (a n r prefix negativ sau privativ kmesi s = micare engl akmesia) stare de imobilitate simptom major al holn Parkmson" alturi de amimie* si de ineria palpebrala dar si de o tremurtur
caracteristic (paral\sis agitam) Atinge un stadiu paroxistic n mutismul akinetic" Po ie fi cuizati ca efect secundar de idmmistrirea unor neuroleptice* incisive
(hipotolamusul ventromechan septul si nucleu rifcului) precum si las! but not least de intcrventi i cortexului pretrontal* > AMIGDALA
AGRESIVOLITICE (engl aggressi vohtics) substane psihotrope utilizate n scopul anihilrii comportamentului hetero si mtoagresiv mai ales n aa numitele urgente psihiatrice (engl ps\chiatnc emergent
ies) Eficient n asemenea c izuri s a dovedit html (litiu carbamazepm) cu dublul su etect sedativ si timoreglator La fel de utile sunt unele psihotrope din clasa propandiolilor si din clasa benzodiaze pinelor
(diazepamul, de exemplu)
AHEDONIE (engl ahedonia), pierderea capacitii de a tri plcerea, fie ea ah mentar, sexual sau de alt natur Este rezultatul unor vtmri cerebrale (trauma tisme, de exemplu), care afecteaz att
lobul frontal, ct si formaiunile din sistemul limbic implicate n reglarea motivaiei n cazul unor leziuni mai uoare,
i (engl e\ednness) ncap citate ele a secreta lacrimi tulburare fie eoimcnital fie dobndita simptom car ic tenstic pentru sindromul Gougerot Sjogren Sinonim con/unctivitis sic ca
AL AL l E (engl alalia), termen introdus n 1820 de ctre fi/iologul Jaeques Lordat (1773 1870), pentru a desemna incapaei ta.ea patologica de a corponfica ideile n sunete sau de a rememora sunetele
anterior conservate n memorie' I s a substituit mai trziu termenul afazie" Confesiunea de fost afa/ic vremelnic a lui J Lordat rmne un document memorabil Ideea o aveam ^ata in cap dar sunetele care
tre buia sa o comunice interlocutorului nu mi stteau la dispoziie Dificultatea a eres cut cu repeziciune si n inter\alul a doua zeci $1 patru de ore, m am trezit prdat de valoarea a aproape tuturor
cuvintelor Daca uni va ji rmas vreuna mi era de prisos deoarece nu mi mai aminteam modul n care trebuia sa le coordonez pentru ca ek s exprime o idee Am fost, aadar atins de o alalie completa Nu
mai
21 ALCMEON DIN CROTONA
eram n stare !> receptez ideile semenului ntruct amnezia care m mpiedica s vorbesc m fcea neputincios s neleg destul de prompt sunetele pe care le auzeam ca sa le pot sesiza semnificaia AFAZIE WERNICKE

ALCMEON DIN CROTONA (seco lele VI-V Hr ) unul dintre cei mai stra lucii medici ai antichitii greceti, elev al lut Pitagora (580-51X1) nainta al marelui Hipocrate (460-377) A descris nervul
optic si chiasma optic A susinut cel dinti ca sediul gndim nu este inima cum se crede i pana itunci ci creierul l oale simtunle - scria Alcmeon din Crotoni sunt legate mtr unjel oarecare cu creierul t le nu
pot dect aciona daca <. reierul este m suferina iaci el este punctul final al canalelor prin care acioneaz simurile Descoperise aadar nervii si legtura lor cu creierul Pe huna dreptate se recunoate astzi
c este, fr ndoiala cea mai mare descoperire fiziologica a medianei [acelor timpuri - nota L G | prin aplicarea unei metode tiinifice (J L Portos, 1986)
ALCOOL (engl alcohol), nume dat ori crui compus organic care include n for mula sa chimic o grupare OH neiomzabil care nu se fixeaz nemijlocit pe un nucleu fenohc Alcoolul etilic este unul dintre
cele mai primejdioase droguri, un psihodislep tic eufonz<nt, al crui abuz poate genera att evenimente cu totul nedonte, ct si stri vecine cu nebunia, care se pot croniciza (alcoolopatu, alcooloze, psihoza
Korsakov*)
ALCOOLCEREBROPATIE (engl alcoholcerebropathy), form de alcoolism exprimat prin degenerri * masive ale esutului crebral, alcoolcerebropatia tipic
fund sindromul sau psihoza Korsakov Coma alcoolic este de asemenea, o afec tiune sever de ordinul intoxicaiilor exo gene accidentale sau voluntare (tentativ de suicid) Alcoolicii n special pacienii ce
sufer de sindromul Korsakov mani
corleuiliii frontal de e\emplu apatie emo lionala dezmhihitte ~/ reac tu anormale de tipul perse\eratiei (M Oscar Berman N Hutner 1993)
ALCOOLDEPENDENT (engl al.ohol addittian) iservire de multe ori inconsti enti fata de buturile alcoolice ca produse psihodisleptice Aservirea este probabil legata de particularitile dobndite de
met ibolismul cerebral al alcoolicului (intoxi care) dar in primul rnd de stimularea electrochimica a centrului plcem * stare a c irei evocare mnezic obsedant con duce la cutarea si ingestia compulsiv a
produsului eufonzant Sinonim cu consu mul patologic de alcool (etihsm)
ALEXIE (engl alexia), agnozie vizual constnd n incapacitatea de a citi si n te lege un text, n pofida vzului intact si a inteligentei satisfctoare n unele cazuri, alexia se asociaz cu agrafia, cazuri n
care bolnavul nu poate nici s citeasc si nici s scrie n alexia afazic, tulburrile cititului se asociaz cu tulburri caracteristice afa ziei Wernicke Pe lng o alexie central' si una postenoar', se descrie
o alexie anterioar' , cel mai adesea n conjuncie cu afazia Broca , The patient nas great diffi-culty in naming individual letters oj the alphabet, but reuuns the ability io recognize some written words, most
ofwhich repre-sent concrete, unageable objects (D Frank Benson, 1996) -*-CECITATE VERBAL
ALZHEIMER

ALEXIE AFAZIC -CECITATEVER

BALA

ALEXITIMIE (engl alexith\mia) ter

men introdus n Statele Lmte ale Amencn de ctre P E Sitneos n anul 1973 prin care se desemneaz incapacitatea expn marii emoiilor confundarea afectelor cu sen/atnle corporale neputina de a stabili o
legtur ntre emotn si reprezentrile mentale ale acestora S ar datora unor malformaii sau necroze cerebrale la nive Iul comisurilor interemistence interesnd ndeosebi corpul calos dar si ntreruperii
conexiunilor dintre formaiile sistemului limbic si neocortex* ceea ce ar determina o hiperactivit ie pe plan vegetativ gene ratoare de dereglri somatice
ALGOASIMBOLIE > ANALGOGNOZIE
ALGOLOGIE (m gr algm = durere logos = stana engl algolog\) disciplin anatomof iziologica cu caracter plundisci phnar avnd drept obiect de studiu durerea sub toate aspectele sale natura lenome nului
clasificarea formelor durem, desen erea algoreceptonlor msurarea senzaiilor de durere (algezimetne) patologia durerii tratamentul diferitelor forme de durere, respectiv farmacologia antalgic -+ DURE RE
DURERE HALUCINATORIE MIGREN

ALGORITM (engl aigorithm), descriere riguroas si detaliat a unei seni de operaii matematice si/sau logice necesare rezol vani unei probleme date Pentru Francis Cnck algoritmul este pur si simplu a
rule for solving a particular problem (1995), existnd mai multe tipun de algoritm Unu fac distincie ntre algoritmi de identificare (definirea clasei de probleme) si algoritmi de rezolvare Nu este greu de
vzut c avem de-a face cu strategii ale inteligentei,
aadar ale unor zone cerebrale implicate n asociaii,clasificri,calcule si rationamen te mai mult sau mai puin complexe din care se degajeaz procedee de facilitare a sarcinilor care sa poat fi aplicate cu
ALOCORTEX (gr allos = altul diferit lat corte\ = scoar coaja engl alto (.ortex) tip de scoara cerebrala care, la om se reduce mai ales la aa numitul creier olfactiv unde stratificarea neuronilor este
incompleta sau nula Atipica utoarhitec tonica include aici de obicei doua stritun de celule unul superfici l granular cruia i se itnbuie o funcie de recepie iar altul profund piramidil cu funcie efectoare La
om l icortexul constituie abia a 12 a p ute din supraf ia total i a cortexului * RHI CORTEX
ALOESTEZIE (gr allos = altul diferit aisthesis = senzaie engl allesthesia) tul burare i sensibilitii (tactile vizuale auditive) caracterizat de transferul unui stimul de partea opus fat de aceea n care a
fost sesizat n cazul aloesteziei auditive (fenomen descris de Stockert Arnold si Seittelberger) de exemplu indiferent de direcia din care vin stimuln sonori bol
emisferei cerebrale n care este localizat leziunea neuronal responsabil de acest comportament
ALVEUS (engl idem) fie lat de substana alb de pe suprafaa ventricular a hipocampului care reunete fibre eferente de la neuronii piramidali ai acestuia si le duce n fimbna*
(AloiS), neurolog german (Markbreit, 1864- Breslau,azi Wroclaw,n Polonia, 1917) Specialist n neuropatologie AMAUROZA
si ndeosebi in deficientele mentale gene rate de senilitate Alzheimer a descris in 1906 boala care n poarta numele carac tenzat pnntr o atrofie progresiva generali zata care se expnm prin dementiere lenta
deteriorare i memoriei a orientam spatio temponle si a funciilor simbolice (afazie agnozie apraxie) > BOALA ALZHEIMER
AMAUROZA (gr amaurm = ntunecat obscur engl amaiirmis) pierdere com plet a vizuini ciuzati de leziuni la nivelul nervului optic sau al c iilor optice mtr icerebrale ori la nivelul retinei cor tic ile in
timp ce globul ocular in an s mbini su este intact
AMBIVALEN, (engl ambnalence) termen introdus de E. Bleuler (1910) si care desemne iza trirea simultana s ui imedi it succesiva i doua sentimente sau atitudini opuse contradictorii raportate 1i
aceeai persoan obiect sau situaie dorina si team dragoste si ura afirmaie si negitie etc Afectivitatea schizofrem cului este impregnata de ambivalena fiecare impulsie afectiv vehiculeaz con comitent
dragostea i ura dorina de a seduce >i aceea de a agresa dorina de con topire si de desprire definitiva Atoma afectiva rceala detaarea mascheaz sau caut s neutralizeze o sensibilitate exacerbat
care necesita o solicitudine si experiene afective intense ins de ndat reinute Rezult demersuri instinctiv agre sive paradoxale care exprima o wcapaci late de a modula afecte contradictorii cereri de
ajutor imediat urmate de refuzul contactului solicitri amoroase nsoite de cuvinte si gesturi ostile (Th Lempenere A Feline 1994) Rmne s fie explicat mecanismul neuronal smaptic al acestui
comportament contradictoriu problem
deosebit de mcitant pentru cerebrologia moleculara
AMFETAMINA (engl amphetamine) un femlaminopropan substana psihotropa din categoria psihostimulentelor (nooana leptic) admimstrabil pe cale parenteral s ui prin injecii susine starea de vigilitate
itenueaza senzati i de oboseala si asigura pe o dunta limitau performante fizice ieite din comun precum si o mviorire intelectual i accelernd ide itia si fortifi c md in acelai timp vointi pe fondul unei
facilitin i respir itiei si i cretem tensiunii irtenale Produsul este cutat de sportivi pentru dopaj O anifet inima pusa l punct de Hauschild m 1938 mtr un laboritor din Berlin i pus la dispo/itia Wehrmac ht
ului o arma f irm itologic i redut ibila c ire a imprimi! soldailor ger m in i o \igilitite lucid i un tunis menii ridicat capacitite de efort prelungit si un optimism eufori/ant ba chi ir deliric Reversul nu este insa
mai putui de temut utih/irei repetat a icestui noomileptic duce la toxicomanie (amfetaminomaiue) psihoza amfetaminica fund una dintre complicaiile cele mai sumbre ale amtet i minomamei > PSIHOZ
EXPERIMENTALA
AMIGDALA (lat corpus am\dalouleum engl amygdaloid nucleus am\gdala) formaiune neuronala care mbrac vrful si pereii rostromedial si rostrodorsal ai cornului inferior al ventriculului lateral din
creier In aceast configuraie inclusa in sistemul limbic* se disting un grup de nudei corticomedial (nucleul amigdaloid anterior nucleu tradusului olfactiv lateral nucleul cortical si nucleul amigdaloid
central) si un grup de nudei hazolateral (nucleul amigdaloid lateral nucleul arrugda loid bazai si un nucleu amigdaloid bazai accesoriu) acest din urm grup fund de
24
AMINOACID

altfel poriunea cea mai difereniata a ntregii formaiuni Complexul cortico medial al amigdalei primete impulsuri de la bulbul olfactiv* si de la ariile olfactive ale peretelui telencefalic medial impulsuri pe
c ire dup mai multe st Un sinaptice le trinsmite 11 h ibenul i ariile preoptice si hipotil imiee anteno ire si la nucleul \entro medial al hipotalamusului Complexul bazolateril ire conexiuni intri imigdaliene cu
complexul corticomedial si eu fibrele de asociitie cornelii precum si conexiuni interemisfcncc prin comisuri ilbi interi o ir i Conexiunile arm _d ilei eu ce rtexul cerebril sunt bihterile Ar exista si un f iseieul
unicei ilo insul ir (lobul insulei*) iar f iseieulul uncin U* repre/inti t eoncxi une imigdilo tcmporo frcntili
Stimul irea imigd ilei b i/ol itenle pro vo ica o re ictie de trezire electrolmologiea lociliziti mdecsebi in c< rtexul senzori motor homohteril in timp ce re ie t i de tre/ire provocai de stimul ire i formitiunn
retieulite mezeneefahee este mult in u extins i Stimul ire i amigdilei si i regiunii peri imigdaliene eu electrozi impl nit ii cronic provo ie i la pisica rspunsuri moto rn cum sunt linsul muscarea mestecatul
smiorcutul rigaiala si virsatunle Sunt ms1 posibile si alte categorii de reacii (aparare-atae tnea fuga furie agresivi ae) precum si o gami ntins de simp tome vegetative (midnaza tahicardie piloerectie
mictiune etc ) Lobectomia* temporala bilaterala asociat cu leziuni extinse ale amigdalei duce la un compor tament esentialmente modihcat hiperfagie extrem docilitate absenta fricii explorare compulsiva
a obiectelor cu ajutorul gurii si o hipersexuahtate lipsit de orice discn minare ( - SINDROM KLUVER-BUCY) Abia tia amigdalei si a scoarei subiacente la pisic si la maimu le face total docile dar
animalul poate redeveni furios si agresiv dup lezarea nucleului ventromedial al talamusului Aadar amigdala este impli cat in miros m comportamentele ah mentare sexuale si emoionale inclusiv
sociabilitate si agresivitate i ir leziunile sale duc in general la pierdere i fricii c i emoie esenti l i Faptul c i imigdala este m mod deosebit implicata m elaborarea comportamentului agresiv eoroborit eu
faptul ca acele i leziuni ibolesc frica demonstieizi rolul important al tneii in agresiut ie > CAZUL PHINEAS P GAGE

AMIGDALA CEREBELOAS l u
K nsill i cerebelli en J cerebellar k nsil) un lobul ecrebelos e ire forme iz i p irte i cea m n nclin it i a lobului l iter l al creie ruliu mie si c ire mpreuna cu omologul sui contrilatcral leoperi fii dorsih i
bulbului rahidi in de isupri mm oecipi t ile Ti nsilla cerebelli este p irte eonstitu tiva i paleocerebelului*
AMIMIE (a in gr prefix negativ s ui pn vitiv mimos = actor mimema = imitaie engl aimima) imobilitate mai mult s iu
clipitul rar m timp ce privirea este fixata asupra unui obiect care nu este totui vzut sau se exercita m gol Aceasta fizio nomie moarta exprima suferina perplexi tatea dezorientarea sau nchiderea in sine m
raport cu o afeciune cerebropsihic existeni melancolie stare confuzional episod schizofrenic etc
AMINOACID (engl aminoacid) molecul organic avnd drept baz un grup amino (-NH2) si un grup carboxilic acid (-COOH) cu excepia prolmei care in loc de grupul amino include grupul immo (-NH)
Elemente modulare ale pto temelor aminoacizn nu difer unu de alii AMINOACIZI EXCITATORI
dect prin lanul lateral (grupul R) In ordinea complexitii lanului lor lateral cei 20 de immoacizi obinuii sunt glicina alanina senna cisteyia acidul aspartic teomna icidul glutamic valma prolim aspiragma
leucim izoleucma metiomna lismi fenil ihnm i glutimma histidma irmmna tirozma si tnptof mul In condi tnle de pH celui ir grupurile immo si c ir boxilice sunt lomz ie ( HH, +si COO Pohpeptidele sunt
polimeri ai immoicm lor co igul ii prin leg itun peptidice Unu iminoicizi au si funcii de neurctrins mititon ca de exemplu icidul glutamic iadul ispirtic si icidul y aminobutme (GAB4) Un exi.es de M ui
glutamic m creier po ie st 111 ngine i un >r chze de epi lepsie -> AMINOACIZI EXCITATORI NEURO
TRANSMITOR

AMINOACIZI EXCITATORI (engl excitati\e aimn< acids) compui chimici propui de H S Curtis in 1959 c i neuro trmsmitaton Cei mai importani dintre acetia sunt acidul glutamic si acidul asp irtic
Se descriu in acest sens m n multe tipuri de receptori membranari 10110 tropici ai acizilor amin ii excitaton (AAE) intre care NMDA (activai de N metil D asp m u) loc ihzati m speci l la nivelul
hipocampului* hipotalamusului* si bulbii lui ofactiv* si ndeplinind un rol in proce sele mnezice (learning)
AMITRIPTILIN (engl amitripnline) antidepresor tncihc cu o aciune similar cu a irrupraminei* dar mai marcat sedativa Este indicata mai ales in tratamentul psihozei maniaco depresive

IE (a in gr prefix negativ sau pn vatw mnemos = memorie engl amnesia)

pierdere pariala sau totala temporara sau definitiva a memoriei diferita de uitare*
iceista din urma ti rund de fiziologia
normala T creierului Se distwg mai multe forme de imnezie dup functi i mnestica
ifectiti i) amnezia anterograda tulbur ire i fix ini si m general a merm nci pe termen scurt b( In ivul nefiind cipibil si memoreze evenimentele de dup i imboln ivire el nem i tiind nimic de ele d( ir dupi c
itcv i minute b) amne ie rctr i,r idu tulbur ire de reproducere si in Leneril i mem iriei pe termen lunj. b>lnivul ncputindu si iminti de fipte si evenimente interi ire debutului m l idici e) imn f it l u un ir i
tulbur ire de fix ire si de repn ducere Icj. it i de > pcno idi in e ire bolim ui si i pierdut cunotina s iu s i
iflat intre tire de eonluzie mentili (o enz i ei miti l l un eleetros >c o st ire de stupoirc contuzionila enzi de dromo mame ete ) eee i ce provo ica un hnt mnc/ic m bio_rilia individului d) amne
ie globala tulbur ire i tuturor proceselor memoriei at it m sens anterograd cat si retrograd m contextul degridarn insim blului funciilor cerebropsihiee (cazul dementelor atrofice de tip ilzheimenan al
dementelor artcnopatice sclerozei in plci etc ) Se descrie si un icfus amnezic tulburare de memorie c ire se instaleaz brusc in condiiile pstram strii de vigi litate si orientam m spaiu O forma speti ala de
amnezie este refularea* -> ICTUS AMNEZIC UITARE
AMORFOGNOZIE (engl amorphu gnusia) incapacitate de a recunoate caracterele spaiale ale unui obiect Tulbu rn ale diferenierii formelor amorfa gnoziile sunt condiionate de tulburri ale
analizatorilor de extensitate diferenierea
ANALGEZICE

formelor bidimensionale este esenial mente condiionat de calitile spaiale ale sensibilitii tactile iar aprecierea celei de a treia dimensiunii a spaiului este condiionata de calitile spaiale ale
kinesteziei (J Delay 1935)
AMP CICLIC (engl cychc AMP) mica molecula ciclica derivata din ATP* (ade no/mtnfosfat) si care ca mesiger intra celular controleaz numeroase activit Ui metabolice ale celulei
AMPULA GALEN (l U ampulla Galem

en;_l Galen s ampulla) sau vena mare a creierului (lat \enu cerebri ma^na engl ^reat cerebral vem) trunchi venos volu minos situat in zon i lamei evadngemene si e are colecteaz sngele cerebrofug din
plexul coroidi in p irtca cnd l i a corpului c dos tal imus corpii striai venele anei cuncolimbice si eerebeloase supeno ire ws mdu se m sinusul drept*
AMUZIE (a in gr prefix negativ sau privativ mousu = mu/ci cntec engl amu sia) sau surditate muzie ila termen sub care se grupeaz o sene de tulburri pn vmd perceperea recunoaterea sau execu t irea
voc \li sau instrumentala a unor compoziii muzicale Se descriu amuzii sen onale motorii si chiar grafice (de felul alexnlor) Un muzician profesionist victim a acestei agnozn afazice nu mai putea deosebi o
octav de alta nu mai tia ce este msura nu recunotea o partitur cantat si nici mcar nu era capabil s aprecieze dac un text era vorbit sau can tat Amuzia motorie corespunde incapaci tatu de a fluiera
sau fredona spontan sau imitativ o melodie sau fie si numai simple solfegu K Kleist a descns un mutism tonal n fond o apraxie melokinetic a
micrilor fetei hmbu si lanngelui caz in e ire subiectul nu este in stare sa cnte sau sa fluiere sunete muzic ile izol ie dar poate reproduce ritmul unei melodii (Iezi tine i responsabila de acest comportament
muzic l deficient s ar ai in treime i inferioara i circumvolutiei frontale ascen dente din emisfer i domin inta) si un mutism al mel( dnlor caz m care melodiile nu pot ti nici fluierate si nici cmtate vocal pe e
inel notele pot fi reproduse un i c ie una (le/iunea respons ibila se situe iza de dat i
icetsti in parte i supeno iri a piciorului celei de i treia cireumvolutii front ile) In gcneril ini imuzia icuz i leziuni in ariile
isociative din lobul tempc ral al emisferei minore (emisleri artistici) Music hke lungitf,e s n t nnate but laid m the conicul substrats uf the hram throiii,h learnniL, aml e\perience The challen^e / f neun
ps\ch( /OJLV s to disco\et how these basic cognitive pn cess are subserved b\ neun anatt mical and neurolransmitler s\s tenis aiul hi w cerebral mec hanisim, functum t< ace nnodate music as \\ell as other
highercoL,niti\eabilities (H W Cordon
1996) ->

CREIER MUZICAL

ANALEPTICE (engl analeptic s) sub stane psihotrope c ire stimuleaz esuturile cerebrale 11 diferite niveluri (cortex tala mus hipotalamus trunchiul cerebral) intensificnd respir itia si fcnd sa creasc
tensiunea arteriala Unele analeptice (de exemplu pentetrazolul mcetamida sau amifenazolul) acioneaz direct asupra centrilor vitali din bulbul rahidian
ANALGEZICE (engl analgesics) sub stane farmaceutice care suprim sau ae nueaz senzaiile de durere, neprovocand modificri suprtoare ale strii de con stient Se numr pnntre acestea unu
ANALGEZIE CONGENITALA

derivai semtsintetici ai opiului si derivai de sintez ai alcaloizilor opiacei Analge zicele narcotice (eng\ narcotic analgesics), n afar de proprietile antdlgice au efecte sedative anxiolitice si eufon/ante
ANALGEZIE CONGENITAL ferigi < ongenital analgeM) incapacitate nativ de a simi durere tieturile nepturile contuziile irsunle fractimle osoase etc nu produc nici o reacie nici o m imfestire
de durere Asemene i mdivi/i pot apuca cu mini goii i un vis metalic n care fierbe ipa si pot di pe g it lichidul in clocot fri i icuza tuci o senzitie nepl icuta Incon venientelc sunt consider ihilc dac i an ilge
/icul congenital nu simte irsuri iceasta nu nsemni i ca ei nu se produce cu toate urm inie de rigoare Bolnavul de ipendicit i s iu de ulcer cel ce irc calculi renali sui biliari etc din moment ce nimic nu i
incomode a? ijung repede n stadii critice si la mo irte n timpul somnului anal gezicu congenitali nu se ntorc de pe o p irte pe ilt i sen/atia de amoreal fund inexisteni pentru ei Maladia este ere ditara cit
indu se cazuri de familii marcate de asemenea patologie, n care se pot gsim totui si indivizi normali Cteodat sensibilii iea la durere revine pe neastep ae, cu puin timp nainte de moarte cazul MissC
lost studenta la McGill Uni versity din Montreal (G A McMurray 1950)
challenge to any theory of pam Simple explanations such as distraction ofatten-tion from the m/urv ar the influente ofthe meaning <>f the sitimtion may explam a few cases but most of them cannotbe
explamed satisfac torilv Conceivabl\ areas of the hram esenial for pam experiene and response ma\ be engaged in other acti vities and are simpl\ noi accesible to the input even sshen attention s focused
on the m/un Whalever the explanalion situ-ational analgesia highltghts the \anable hnk het\iten m/un arul pam (R Melzacb P D Wili 1996) < DURERE DURERE
HALUCINATORIE

ANALGOGNOZIE (engl analgogno-sia) tulburare caracterizat dup H Pieron (1951) de o mcomprehensiune a semnifi c itiei unei dureri totui resimite ct si de absenta reaciei de protecie sau de
aprare cu meninerea unor reacii afective pe cnd in cazul analgotimiei exist o indiferenta f ia de durere ca n urma unei lobotomu* Conceptului definit de Pieron i se potn veste ns mai degrab
termenul de astm holie a durerii propus de P Schilder pentru o tulburare care pare a fi identic Este, precizeaz Pieron, o analgognozie sau mai curnd o apractognozie algica o lips de adaptare a
activitilor la cunoaterea acestei impresii nociceptive , ntrind astfel impresia c disputa este una privind terminologia -> ASIMBOLIA DURERII
ANALGEZIE EPISODIC (engl ANALIZATOR (engl analyzer),termen episodic analgesia), incapacitate pasagera prin care I P Pavlov (1849-1936) descrie de a simi durerea, n condiiile unei stri un
dispozitiv nervos unitar, cu rolul de a cerebropsihice particulare sau ntr un anumit context sociocultural, caz n care mecanismele nervoase sunt mult mai
complexe These chamcteristtcs are
recepiona, a conduce la creier si de a analiza aici excitaiile adecvate provocate de stimuh din mediul extern si din mediul intern aJ organismului Analizatorul este
ANALIZATOR

un mecanism nervos complex care ncepe c u aparatul exterior receptor 51 se termin n creier fie n etajul lui inferior fie n cel superior n ultimul caz el se termina ntr un fel mult mai complex n
fiziologia analizatorilor fundamental este faptul c fiet are aparat periferic reprezint un transformator special al unei anumite energii exterioare ntr un proces nenos (I P Pavlov 1909) Patrii am mai tlrziu
fmologul rus \ \ face precizri importante
analizator si nc unul simplu La anima lele superioart cu un sistem nenos de^
mntori cu anali atoni notri frici si chimici Analiza fina reprezint funcia fundamentala a eta/ului superior al stste mul ui nenos Ba anclu m pe re uitate experimentate am piopus si piopun sa
consideram analizatorii drept aparate speciale ale sistemului nenos cupntuand fiecare terminaiile periferice corespun zatoare ale unui aa ?is organ de simt nenu centripei aparinnd acestuia cat si
terminaiile acestor neni sub forma
sau mai trziu n condiii corespunztoare un excitant special al unei anumite actt vitti a animalului n modul acesta mecanismul formarii noilor reflexe ne per mite s studiem perfect acisitatea analiza
lorilor IM animalele superioare aceast activitate prezint un caracter tot att de continuu ca si activitatea de formare a noilor reflexe n stadiul ac tual al c unoa' tern schematice a acestei activiti este
imposibil sa putem concepe ct de mare este importana acestei activiti in viata animalului si im adram probabil adesea m
de fapt nu reprezint dect o extrem de fina si precisa analra (I P Pavlov, 1913) Asad ir un anah/ator este compus din trei segmente a) segmentul periferic, iden tic cu receptorul (= organul de simt)
b) segmentul de conducere (aferent), repre zentat de o c ile nervoas centripet
c) segmentul centr l (neaprat cortical), reprezentat de o anumit /ou a scoarei cerebialc care cuprinde structuri speciale de neuroni senzitivi sau senzoriali Este de remarcat c nu toate arcurile reflexe* din
organism au n componenta lor analizatori
mai justificata cu cat pana astzi nu tim exact care latura din activitatea analiza lorilor ine de prile penfei ice ale apar tului $i care tine de cele centrale n acelai timp, activitatea analizatorilor se
afla ntr un .strns raport cu mecanismul reflexelor noi Acest mecanism nu poate pune n legtur cu activitatea orgams mului dect acele elemente care au fost izolate de analizator Tot astfel nu ncape
ndoial c orice fenomen, orict de ne nsemnat o dat izolat de analizatorul unui anumit animal poate deveni mai devreme
dir
spinrii '
unchiul cerebral)
se gsesc n emisferele cerebrale
Exist opt analizatori, care se mpart n dou categorii I) Analizatorii excitaiilor provocate de stimuli din exterior cutanat auditiv vizual, olfactiv si gustativ (cores punznd celor cinci simuri clasice') 11)
analizatorii excitaiilor provocate de stimuli interni motor (kmestezic) vestibu-lar si umoral (analiza compoziiei sngelui, a limfei, a lichidului interstitial si a lichidului cefalorahidian) ANALIZATOR
ALGEZIC
Receptorii sunt de trei feluri 1) tango receptori (receptori de contact), care nu intr n aciune dect prin contactul direct cu excitantul (cazul a/ializatorului cutanat, al celui gustativ si ntr o msur al celui olfactiv) 2)
telereceptori care functio nea/ chiar si atunci cnd excitantul se gsete la mare distanta (cazul analiza ton lor vizual, acustic si uneori, depinznd de nsuirile obiectelor odorante, al celui olfactiv) 3) mteroceptoni tare intr n
letiune datorit excitanilor intrinseci ai organismului percepui ca stan funcionale i ormale sau ca stri patologice ale orga nelor (viscerelor) si mediilor interne (ana h/atorul kmestezic cel vestibular si cel umoral) <
SCOAR CEREBRAL
ANALIZATOR ALGEZIC (engl algo anal\zer) structura aiiatomotunctional care rmne a fi studiata m detaliu potrivit cu principiile celorlali analizatori n po fida (aptului ca unu neurologi neag exis tenta acestuia >
ANALIZATOR DURERE
ANANDAMID (engl anandamyde), substana descoperit recent (R Mechoulam si colab 1992) si care este o lipid endo gen ce activeaz receptorii tanibinoizi, ndeplinind deci un rol de neurotrans mittor* nc nu i s d
stabilit cu precizie localizarea cerebral O distribuie mai dens a unor receptori canabinoizi (CB1) s a constatat n straturile externe ale bul bului olfactiv*, n unele microsectoare ale hipocampusului precum si n nucleu ba zah
(nucleul caudat, putamen, globus pallidus, nucleul endopedencular si partea reticulat a substanei negre) iar o den sitate moderat n trunchiul cerebral si mduva spinrii Ar avea un rol n stimu larea secreiei de hormon
adrenocorticotrop si de corticosteron Creierul pacienilor
suferinzi de coreea Huntington ar prezenta o pierdere masiv (97,5%) de receptori CB l localizai n terminaiile stnato rugnce din substana neagr*

ANARITMETIE -> ACALCULIE

ANARTRIE (a m gr prefix negativ sau privativ, arthron = articulare [a cuvin telor] engl anarthna) incapacitate de a pronuna cuvintele caracteristic afaziei descrise de P Broca (1861) dar si altor tulburri ale vorbim cu o
etiologic mai complexa Pierre Mane avea m 1906 o \i/iune cu totul diferii de a lui Broca despre cauza acestei tulburri El va de nunta , dogma celei de i treia circum volutn frontale si va susine ca leziunea responsabil este
localizat n vecintatea nucleului lenticular* sau chiar n acest nucleu subcortieal Un fapt e ste de notai sene Pierre Mane - anume ca anartria
stnci si ca poale mea lot M atunci cnd legiunea w situeaz n emisfera dreapta la mielul zonei nucleului lenticular Este o deosebire capitala fa(a de afazie care aparine n mod exclusiv emisferei stngi Un alt fapt demn de
notat este c atunci cnd se datoreaz lezrii unei singure emi sfere anartria poate prezenta o tendina spontana de vindecare sau cel puin de atenuare considerabila ca o consecina a suplinim din partea emisferei tefere
Pierre Mane (1853-1940) i rezum concepia n formula Afazia lui Broca = afazia lui Wermcke + anartne' Cu alte cuvinte, centrul Broca (a treia circum volutie frontal stng, botezat de unu , circumvolutia Broca") nu ar
deine nici un rol special n afazie Semnificativ este faptul c anartria se asociaz de regul cu o hemiplegie si cu o paralizie facial de
30
ANEVRISM INTRACRANIAN
partea emisferei dominante -> AFAZIE BROCA AFAZIE WERNICKE PATRULATE RUL PIERRE MRIE

ANARTRIE SI APRAXIE > APRAXIE

BUCOFACIAL

ANDROID (gr andros = brbat, eidof = aspect forma, engl android), se spune despre o femeie ale crei esuturi mus culare si adipoase sunt de tip masculin
fund irigat n fiecare minut de circa un litru de snge din cei 5-6 litri ct revine n medie pentru ntregul organism -> VASCU LARIZAREA CREIERULUI
ANENCEFALIE (gr an = fr enke phalos = creier engl anencephaha anencephaly) malformaie reprezentat de absenta creierului si a boltii craniului
ANDROSTANOLON (engl stano lone) steroid androgcn utihz it pe cale buc ila in tratamentul paleativ al caii cerelor snului
ANEMIE CEREBRAL (engl cere bral anemia) Anemia (gr a = lips hatrna = snge) se definete prin reducerea
tubului neural n embnogcneza n cea de i patra sptmn a vieii intrauterine
ANESTEZIE (gr an = fri lipsit de aisthesia - sensibilitate engl anaesthesia) dispanti i unuia sau a mai multor tipuri de sensibilitate ca urm ire a administrm unor substane numite anestezice, n scopuri medie ale (calmarea
unor dureri operaii

numrului sau a calitii globulelor rou ile sngelui care astfel nu mai sunt capa bile si satisfac nevoia curent de oxigen i esuturilor hemoglobina circulant total se izand sub nivelul normal de 14-15 g la l (X) ml Anemia
cerebrala ns nu se refer la entrocitopenie (penuria de entrocite) sau la scderea coninutului n hemoglobina al entrocitelor (globulele rou) [care, trebuie precizat afecteaz si ele n primul rnd esuturile cerebrale) ci doar la
reducerea debitului sangvin destinat ngni creieru lui ca urmare a unor importante hemoragii
este ireversibila Exist ns cazuri n care dispariia sensibilitii (tactile, olfactive dureroase etc ) are caracter patologic fiind efectul unor leziuni sau procese morbide in anumii centri cerebrali Astfel de anestezii patologice pot
avea grade diferite si pot fi mai mult sau mai puin ireversibile O Foerster de exemplu, a stabilit n 1936 dispoziia topografic a unor anestezii tactile de origine cortital - ANALGEZIE CONGENITAL
teme/, melen etc ), cu repercusiuni imediate asupra funcionrii cerebrale, ceea ce demonstreaz sensibilitatea cu totul aparte a creierului la deficitul de oxigen Aadar, creierul poate fi anemic chiar si n condiiile conservrii
proporiei normale de hemoglobina din hematii, dac fluxul sangvin scade sub 20% din debitul cardiac, n mod normal masa cerebral
ANEVRISM INTRACRANIAN (engl mtracranial aneurvsm), hernie n peretele unei artere, n afara lumenului acesteia cu
rare metabolic, de infecii luetice sau micotice, dar avnd si o origine reumatis mala sau traumatic Ruptura pungii deter min formarea de hematoame intracerebrale sau hemoragii mai agresive, n funcie de condiii
(hipertensiune arterial etc ) ntre 50-70% din anevnsme se rup, iar jumtate
31 ANGIOQRAFIE CEREBRALA

din cei cu anevnsme rupte mor n 24 de ore Fvolutia unui anevrism rupt depinde de calibrul arterei perforate mrimea perforaiei prezenta sau absenta unui esut situat la ni\elnl rupturii Daca ruptura e
mare si este subarahnotdiana duce la moarte fulgertoare [iar] daca moartea nu sumne imediat t oagulit /ac un pseudosa( n /urni ane\rtsmu/iti si atunci el se comporta ca o tumoare (C Arscni 1982)
Sediul de predilecie al anevns mului tund bifurc itule arteriale aceti este deosebit de f ret \ L n t m poligonul Wilhs* veritabil esturi de bifurc iii Simptomatologii depinde de locali/irea
brusc cefileea l i un bolna\ cu un incvnsm l irterei comunicante posten oare si cu hemorigie sub ir ihnoidi ina s au nregistra violente itcese de tune n c ire respectivul i rupea hainele de pe el gemea si u
muc i pe cei din jur (K Poeck 1969) Antvrismele se pot vindeca spon t ui in c i/ul m care se org mi/ca/ i trombi in punctele anevnsniale
ANGIOGRAFIE CEREBRAL (engl ceiehral angiography) radiografie a vase lor sangvine din creier, dup injectarea unei substane de contrast Angiografia cerebrala efectuata n condiii stereo taxice, a
adus contribuii importante la cunoaterea morfologiei creierului, deve mnd unul din mijloacele de reperaj stereo taxic Se pot recunoate preoperator in incidentele de faa si de profil proiecia principalelor
scizuri sau anuri ale creie ruliu Este deci posibil n fata unei imagini de malformaie vasculara sau tumor sa determinam cu certitudine proiecia n raport cu circumvoluule cerebrale (C Popa, 1982)
ANGIOM (engl angwma) anevnsm* artenovenos format la confluenta pato logic dintre o arter si o ven anomalie care poate fi ontogenetic (o fistul arte novenoas posttraumatic) sau care poate fi o
mdformatie congenital (anevrism cirsoid care ajunge uneori la dimensiuni considerabile) Malformaia arterunenoasa propriu -MI are \ase de diferite dimensiuni care de obicei se ntind de la cortex pn
la peretele \entriciilar Arterele sunt dtla tale sinuoase \ e ne/e ngroate a\em un f, hem \asciilar \eno\ f ar capilare ceea c e determina o solie itare cardiaca crescut si o hipoue cerebrala Parenchumil
cerebral pre-inla o ^Iura Venele sunt hiam/rate sclero-ate calcifiate fapt ce predispune la rupturi (C Arsem 1982) Tabloul clinic ar ia icelasi autor - se grupea/ m trei mari sindroime hemoragie
cerebroinenm geana crize comitialc (mai iles la pacienii trecui de 30 de am) si ispectul tumoral De fipt dup ali iiiton angioamele cerebrale (engl encepha/ic angwma\) pot h sau nu tumorale
ANGIOMATOZ ENCEFALO-TRI-GEMINAL - BOALA STURGE-WEBER

ANGIOPATIE AMILOID CERE-BRAL (engl amyloid encephalic angio path)), maladie frecventa mai ales dup vrsta de 70 de am, caracterizata prin depozitarea in pereii vaselor sangvine si n
parenchimul ambiant a unei substane glicoproteice, ceea ce favorizeaz produce rea de hemoragii superficiale n cortexul cerebral si in spaiul subarahnoidian une ori difuze si recidivante
ANGIOTENSIN II (engl angioten sin II), polipeptid din categoria cascadei
ANOREXIE MENTALA

enzimatice a sistemului juxtaglomerular renal remn angiotensm (SRA), sistem endocrin si paracnn care exist si functio neaz n creier Distribuia cerebral a angiotensinei II include organul subfor nical
organul vascular al lamei terminale nucleu supraoptici si suprachiasmatici dar si area postrema* nucleul olfactiv si
datora unor leziuni m perimetrul corpului calos
ANOREXIE (gr anorexia = lips de poft de mncare engl anorexia), absent patologic a senzaiei de foame cauzat de starea organismului in unele maladii mfectioase,ca si de afeciuni de alta natura
care vizeaz procese morbide in structuri cerebrale implicate in reglarea tonusului metabolic
paraventnculan 11 talamusului si ai hipo talamusului Funciile acestei polipeptide sunt multiple Ca neurotr insmitator angio tensma II localizata n terminaiile presmaptice interactione i/i cu ccihlti mediatori
chimici ai influxului nervos S a putut stibih ntre altele ca sporete viteza de regenerare i noradrenalinei si pe cea de sintez a serotonmei In anumite condiii poate sa induc analge/ia Muma nil de receptori
de angiotensm II este crescut m unu nuclei cerebrali implicai in controlul activitii cardiovasculare
ANGOAS (lat angor = sufocare ne linite chinuitoare, engl anguisn) senzaie interioar difuza, penibil de iminenta a unui pericol nedefinit, asociat cu feno mene neurovegetative alarmante spasme pe
tractul digestiv dispnee tahicardie, dureri precordiale, tremurtun fiori reci iar uneori chiar diaree (P Moebius) Este adesea un simptom n psihozele depresive (melancolice) sau n nevroze (nevroza
angoasant, de exemplu), lsnd impresia c subiectul s ar afla n fata unui dez nodmnt cutremurtor
ANOMIE (engl antuma), incapacitate de a numi obiecte vzute sau palpate n absenta altei tulburri de natur afazic, subiecii fcnd de altfel dovada c recunosc obiectele cu pncina Anomia s ar
ANOREXIE MENTAL (engl ano rexia nervosa) termen creat de Huchard (18X3) pentru a desemna o nevroza epi demica diagnosticata mai ales la fetele care obsedate de ideea conservam unei talii
zvelte refuza sistem itic sa se alimen te/e si ajung adesea la casexie, pe fondul unor grave dereglri de ordin psihic Fhu s the idee fi\e of H omen w nh ano re\ia nenosa that ihey are o\erneight \\hen
obiectiveH lhe\ are emaciated ske letons thetr constant ruminalions about neif>ht and eatmg the compulstve over eating (bulimia) and seif mdiiced \omitmg of a \iell defined subgroups of the disor cler
the onset around puberty characte rislic o) the illness the response to chlorpromazine perhaps too easity assumed io be a nonspecijic response - alt may represent rnantfestattons of a monos^mpo
rnatic delusumal psychosis of \\hat was labeled in the 18 th centur\ a monomania a restricted delusional state wtth ohsessw nai characteristics l/this s so it s clear that the cerebral disorgamsation should
be essentiall\ of the dominant hemisphere (P Fior Henry, 1983) n pofida tuturor celor care susin c n anorexia mental" lipsete cu totul substratul lezional", nu este exclus ca tocmai o anorexie real,
organic, generat de disfunctn la nivelul ANOSMIE
structurilor de reglare d tonusului meta bolit sa determine recursul la motivaia de ordin sociocultural formandu se astfel un veritabil cerc vicios Lnii autori mcnmi ie iz) un deficit cuecoliminie ( > CATE
COLAMIN) c ire ir st i la baz i tulburrilor hipot l imite Fxistio mosoenozie ano rcxit i mi ine i corpului este oricum serios perturb ia i ir morexica dei c isectit i i ne ui subpoderihtitea gasin du se
dimpotriv i preigrisi si mnormd cu te tul riscul de i muri de n mitic

ANOSMIE
ani sima) pierder
p irti l i s iu t t l i i sensibiht iii olt ictiv An >smi i spe ific i se referi 11 inc ip ii t ie i de i sesi/ i si retun iste unul s iu m n multe mire sur specihee unor compui chimici dai Printre c ui/ele centrile ile
inosmici se nscnu leziunile tr umatice si tunurilL l cihzite in /om c Hactiv i i ce nexului CAILF CEREBRALE OLFACTIVE
ANOSODIAFORIE (gr ^prefix negi tiv s iu pn\ itiv diaphir s = interes nos s = bc l i tnj un s cluph ria) nep s ire lipsi de interts fui de boala spre deose bire ele aiu so &nozit* care desemneaz f iptul ca bc
Inavul nu si recunoate propria i bo l i neg indii i existenta
ANOSOGNOZIE (gr a^nosia = necu noastere nosos = boala engl anoso^nosia) tulburare a somatognoziei earictenzata prin atitudinea deconcertanta a bolnavului care este incapabil sa se perceap ca bol
nav Un hemiplegie de exemplu care nu si poate mica deloc mana si piciorul din stnga (sindrom Anton-Babmski) refuza s recunoasc existenta hemiplegiei si face eforturi de a !>e ridica in picioare ca M
cum ar fi absolut sntos Fenomenal este
34
faptul ca daca hemiplegia se refer la partea dreapta a corpului anoso^nosiu este absenta deci o leziune in emisfera cerebrala dreapta provoac hemiplegie sting isociat i cu anosognozie pe c inel o leziune
simetriei m emisfera ccrebrila st mg i care prove ie i hemiplegie dre ipta
jjio/ia \eurolo_ul imcrie in Antonio D im isio a relu it recent cu ijutorul unor tehnici modeme studiere i icestei tulburri extr iv liante l U i descriere i unui i din e izurile cercetate de el Cnd n p me ne
im p ic lentei l) J de purali 11 ei din l itle i stanici cure er i t ila e t ncepea uit tdeaiimi pnn i im spune ca micrile ti tr iu in u trt feline n rinul t c i pr habd Jnsesera cand\ i handicap ne d ir c i in l re
ent nu mai erau Dac a n c eream a si misie braul stan^ caula in furul ei ap i dup i (e i pri\ta braul inert mu ntreba d ic i in cu Kt dinadinsul ca el sa se mi te singur Raspiin^andu i da dac nu \a
supari ea lua in acest ca act m mocl vizu l de mi bilitatea ti tala a bratu lui si mi spunea Nu prea pare sa se mite singur Totui ca sa demonsrre e spirit de ci operare mi propunea sa l mite
cu mana sntoas H pot mica cu mana mea dreapta (A Dam isio 1994) Si mai interesant este czu! lui William O Douglas membru al Curii Supreme a Statelor Unite ale Amencii care m anul
1975 a suferit un atac cerebral ce i a vtmat emisfera cerebral dreapt si care m pofida infirmitii ce l inea intuit mtr un fotoliu rulant susinea fr a glumi ca este att de sntos meat s ar fi putut
angaja in echipa de fotbal american Washington Redskms Acest anoso gnosic incorigibil nu putea fi nicidecum convins s demisioneze din malta funcie pe care o deinea iar dup demiterea sa
ANS HALLER

forat nu a ncetat s insiste s si exercite mandatul negnd orice incapacitate Ariile corticale vtmate in asemenea cazuri arata A Damisio sunt lobul insulei
irnle citoarhitectomce 3 l si 2 Brodma in din lobul parietal cortexul din profun zimea seizuru Sylvius precum si subsuma alb i din emisfera cerebrala drc ipt i cec i ce ntrerupe conexiunile intre structurile
menionate ea si cu til imusul eu nucleu cenuii de la b iz i creierului si eu cortexul motor si premotcr O le ninc cart mi a/ectea a dec al parial sistemul cu multiple ci mp nente despre are am \ t bit nu pr i
MU n ui de mts t/7 sie descris Susin de mult ipi ti ic i ariile cerebi de care sunt legate intre ele in cadrul v islei regiuni a emisferei drtpte le ie in cadrul
in si f^no iei ^enerea a n b ihil pnn
anosognozie* descris de Van Bogaert care face distincie intre anosognoiia \eritabila (s iu muta} m care incontienta cu privire la starea jumatltn de corp para li/ ie este tot ila si o ani so^ni ie dure roasa m
c ire persist i c i m surdin i l \ un inumit di ip izon de inxiet ie idee i c i cc\ i nu este m ordi ie cu o p irtc i e rpukn
ANOXIE CEREBRAL ic n J ,/,<
brii an \iu) st ire ele nes itur ire cu i\ en i creierului tic ti urm ire i reducerii prc centului de >x een 11 sii e f t ci urm ire i diminu ini fluxului sm0vin (debit insuficient) Reducerea flux ikn siiuvin poite fi loc
ila (spasm irttn l bt ala Rayn uid embolie ete ) sau geuerila (sex insuficient i tMxli it i tel ips v iso
si tncii sintetica de care dispune creierul cu pn\ire la .starea ci rpiilui m t rice im meni (ibidem) Anosognozitn struie D imasi > nu suferi numai de o hemplegie st ingi de care nu sunt contieni ti prezini si
deficiente m ceea te privete r itioii imen
tul si luarea de decizii precum si un important defitit ifectiv Fi manifest i fie o jovialitate deconcertant fie o posomo reala persistenta iar daca n obligi si si judece starea prezentantlu le pe alte canale faptele
in toata gravitatea lor pe moment i recunosc oarecum condiia dar numai spre a o pierde imediat si total din vedere Se pare - noteaz i A Damasio - cu injor mafiile cure nu ujun^ la creier in mod natural i
automat pe calea percepiei sta rilor corpului nu pot p men(mute prezente
m spmt -> SCHEM CORPORALA

ANOSOGNOZIE

DUREROAS

(engl pumful ansognosia) varietate de

ins i si faeton situatioiuh din cxttnor In timpul anumit >r manetre ale unui i\i n se noi produce 11 aiiatorul respectiv scurte 'ierii ude de anoxie stagnanta m retina si :reier ducnd la pierderea \edern urmei
'.a de pierderea cum stimei Inima nu 'toate p mpa san^e pentru a se opune for 'eli r centrifuge mari de \oltate in timpul mane\rel r rapide iar creierul este lipsit :le san^e Oprirea circulaiei sngelui spre
de sase secunde (T Ruch J Fulton - ANEMIE CEREBRAL
dec u f 1963

ANS HALLER (lat ramus uniunii nicans cum n ^li sso pharyn^eo engl commumcutm^ brunch ss-ilh ^lossopharyn xeal nerv e ojjuciul ner\e) ramura anasto motic inconstant care unete nervul facial cu
ganglionul Andersch* al perechii a IX a de nervi crameni ANSA LENTICULARA
ANS LENTICULAR (lat ansa lenticularis, engl ulem), fascicul de fibre care ia natere n putamen* ca si n globus pallidus* si care primete fibre si de la diferite ani corticale', de la nucleul caudat si
substana ncnumita* toate aceste mnun cinuri de fibre concentrndu se sub nucle ui lenticular* Astfel constituita, unsa lenii iilans face sinaps n cmpul F-orel", iar de aici poposete n mezencefal L'ncle
hbrc merg la substana cenuie de sub nucleul iosu la aria hipotalamic antcri
nsui pe cnd iltcle fac releu la nivelul tuberculilor cvadngerncm conectndii se cu neuroni din substana tcgmentala late r<ila si din formaia reticul ia De la iceste imelun pleac hbre directe si nctucisate
tegmento bnlbare si tegmento spinale pn la motoncuronu din mduva spinrii De not it ca fiecare neuron nregistreaz mu si /eci de mu de sinapse Am descris mai m detaliu aceast ansa spre a
exemplifica
ANTIADRENERGIC (engl adrenerKic neuron Mocking agent) este orice produs care modific mecanismele fiziologice de stocare si de depletie a catecolammelor*
ANTICOLINERGIC (engl antichotm er>;ic) produs care contracareaz aciunea acetilcolmei* la nivelul sinapselor postgan glionare ale sistemului nervos parasimpatic, fie inhibnd eliberarea
neurotransmit
care a si fost eliberat Exemple de anti colmergice adifemn dibutolin homa tropin pipendolat procama triciclamol tropic amida

ANTICONVULSIVANTE

ANTI

FPILEPTICF

ANTIDEPRESIVE (engl anndepres sanls), grup de produse psihoanaleptice* a cror aciune electiv asupra reglm dispoziiei psihice le distinge net de ti
spinale care adesea sunt realmente ne bnuite' > GANGLIONI BAZALI SISTEM EXTRAPIRAMIDAL
ANS PEDUNCULAR (lat ama i>eilnntulari\, engl ui c m), segment ai ansei lenticulare* care ptrunde n regiunea subtalamic si n pcdunculul cerebral Cuprinde fibre destinate nucleului rou* si
nucleilor reticulati - ANS LENTICULAR

ANS VIEUSSENS (engl Vwissens ama), ncruciare, pe linia median mez-encefalic, a fibrelor care pornesc din nucleul nervului cohlear (rdcina acustic a perechii a VUI-a de nervi craniem), situat
caudal fat de tuburculn cvadn-gemeni infenon
general agraveaz depresiile endogene (Demker, Gmestet, Loo, 198) Diferii din punctul de vedere al aciunii biochimice, aceti produi aparin n esen la dou tipun pnncipale l) imipramina si derivaii
tnciclici, 2) inhibitorii monaminoxidazei (1MAO) Doze necontrolate pot determina un sindrom secundar, neuropsihic si vegetativ n general mai discret dect cel pro vocat de neuroleptice* Indicaii majore
dereglarea depresiv a dispoziiei psihice (cderea moralului, pierderea poftei de a tri", insomnii de crepuscul matinal), melancolii grave, smdroame hipocondnce Indicaii aciesoru psihastenie, stri obsesionale, disfoni persistente, unele afeciuni psihosomatice, schizofrenii dominate de indiferenta afectiv si de apragmatism*
ANXIETATE

Sunt contraindicate n strile pseudo-depresive (isteria care simuleaz depresia, nevroza de eec, depresii atipice din schizofrenii, ipohondrie paranoid) Efecte secundare si accidente explicabile prin faptul
c antidepresivele deregleaz activi tatea nemilin vag simptome neuropsihicc simptome vegetative si vasculare (uscciu nea gurii constipatie mictium dificile, hipertensiune arterial tahicardie midnaz
dificulti de acomodare vizual) Ingestia masiv de antidcpresive n scopul uiei diilui provoac frecvent complicaii mio cardicc care, la doze toarte mari sunt ireversibile Pot, de asemenea surveni
confuzie mentala, pohnevntc ictere (nu de puine ori mortale, din cauza atrofiei hepa tice) Ideile suicidare determinate de dcpre sie pot fi exacerbate de idmimstrarea de antidepresive care provoac
dczinhibn ale trecem la act care adesea devanseaz mo clificarea pozitiv a strii turnee n cazul inhibitorilor monommoxidazei (IMAO) se impun pn si unele restricii alimentare Mecanismul de aciune
al acestora const n creterea proporiei de catecolamme cerebrale prin inhibarea monoaminoxi dazei (MAO) care acioneaz n sensul degradm acestora Sinonim antulepre son -> PSIHOTROP
ANTIDEPRESORI > ANTIDEPRESIVE
ANTIDOT (engl antidote) substan capabil s neutralizeze un toxic, contra-carndu i efectele n organism pnntr-un mecanism fizic, chimic sau biochimic Antidot este si un medicament homeopatic
capabil s atenueze reacia indezirabil provocat de administrarea unui prim medicament
ANTIEPILEPTICE (engl antiepilep-tical drugs), medicamente destinate pre venim apariiei crizelor comitiale sau a acceselor convulsiv ante provocate de tu mori intracramene, de perturbri ale circu
latiei cerebrale sau intoxicaii Dintre antiepilepticele barbituncc citm feno barbitaltil si luminalul iar dintre cele nebarbitunce bromovalul diazepamul,
ANTIPARKINSONIENE (engl ant, parkmsonism dni^s) grup de medicamente utilizate n tratamentul bolii Parkinson* si al sindroamelor parkmsomene cazuri n care se atenueaz akinczia, rigiditatea si
tremorul Exemple atropin, tiondazm, amantadina, bromotnptin etc Antiparkm sonienele intervin la nivelul corpilor striai* restabilind echilibrul catecolami nelor (acetilcolm, dopamin)
ANXIETATE (lat anuetas = nelinite, engl anuer\), stare emoional negativ, patologic, mai mult sau mai puin mani fest, trit indiferent de situaia real Ne fi i iul un fenomen situational, se consti
tuie n trasttira a personalitii morbide Poate reprezenta un sindrom aparte sau un simptom ntr o maladie psihic de mai mare anvergur Este expresia unor pro cese cerebrale dereglate, n care sunt vdite
ecourile corticale (n zonele asocia tive din toi lobii, dar n special n cele din convergenta temporo parieto occipital) ale proceselor de alarm neurovegetativa, ceea ce explic autonomizarea strii emoionale, cu ricoeuri n hipotalamus, de unde circuitul se reia la infinit, n mod reverberant, n funcie de datele difereniale ale psihologiei individului Cortexul prefrontal este n schimb implicat direct n
37 ANXIOLITICE
contientizarea strii cu baza n infrastructura
subcortical si n depozitele mnezite de
imagini si de idei terifiante, rolul su fund cu
doua tiuri uneori exacerbeaz anxietatea
iar alteori o tem pereaz prin raionamente
minimaliza
m ire import uit i in psihoterapie)

arat c aici se produc sinteze si concentrri

ale unor polizahande complexe si
condensarea pentru export a proteinelor
sintetizate in nbosom (G Palade 1961)
APATIE (gr a prefix negativ sau pri

Vledicitia anxiolitica ar aciona prin

intermediul unui complex GABA A/benzo
electrochimie la nivel smaptic si para

mod obinuit provoac emoie Bolnavii par

indifereni insensibili Se manifest la
tremei cte d ir si in ca/ul unor procese

sii.aptic ar interveni m diminuarea exei

(abilitaii neuronilor din sistemul limbic*

cerebrale prolifcritivc (tumori etc )

APEDUCT SYLVIUS (lat aaueduc

eleheit oscii uit ir marea procesele anor

bcnzodiuepmelor* parc dovedita Pe de

tu cerebri engl S\l\ ian ai/ueduct) con ducta

de comunicare intre ventriculul
cerebral III si ventriculul eercbril IV, situ ii
m prolun/ime i pedimculilor cere brah* si
prin care circula lichidul cefalo rihidian O
steno/1 la acest nivel poate

determina o hidrocefalie* considerabila cu

consecine m planul dezvoltm psihice
Miguel ervet (1509-1553) credea ca
apeductul Sylvius deine un rol cheie n
dinamica spiritelor animale din ventn
ae Rmne ele precizat mecanismul
culele cerebrale n prezent, n schimb, se
cerebral al biofeedback ului n realizarea
recunoate importanta deosebit a substan tei
unor efecte anxiolitice dincolo de condi
cenuii penductale n reglarea strilor de
tionarea operant ANGOAS
vigilitate si de somn, ea si n activitatea
onirogena
ANXIOLITICE (engl minor tranqmi zers) produse farmaceutice destinate ae num anxietii -> TRANCHILIZANTE
APARAT GOLGI (engl Golgi appa ratus) orgamt citoplasmatic al neuronului constnd dmtr o reea de filamente sau de benzi de form neregulat dispuse peri nuclear, mai evidente la celulele vrstnice Ar fi implicate n
activitatea neurosecre tone a unor neuroni si n structurarea mem branelor celulare Cercetri enzimatice
1 ir lociis coeruleits* din vecintatea plan
seului ventriculului al IV le i i ir m ultimul
timp se acorda o atenie tot mai susinui

APNEE HIPNIC CENTRAL (gr

a prefix negativ sau privativ pnein = a sufla a respira engl central hypmcal a/mea) stop respirator care spre deosebire de apneea obstnictiv are loc n condiiile normahttii cilor respiratorii superioare respiraia se oprete din
cauza suspendm repetate timp de cel puin zece secunde de fiecare dat, a activitii muchilor moton ai cutiei toracice si a diafragmului, ceea ce duce la trezirea bolnavului Cauza pnnceps,
APRAXIE

ns dup unu autori ar fi dereglarea funcional a centrilor respiratori din tnm chiul cerebral
APOMORFIN (engl apomorpmne) neuroleptic derivat al morfinei utilizat (prin injecii subcutan ie) n vederea con stituiru unei reacii aversivc fat de consu mul patologic de alcool La orice ingestie i huituri! alcoolice
preferate la bolnavul Larma n prealabil i s a administrat ipo morfin iu loc \omismcnte chinuitoare Fstc de fapt o tehnica b i/at pe mecanis mele reflexelor condition ie Numind pro eeeleul chimioter ipie de condiionare J
Delay (1953) scrie Celle ci a pour but de creer chez le buveur un refle\e tomhtionne qui transforme son goiit en decont Acest emetic este folosit si pentru evacuarea substanelor toxice in caz de otra\ ire
APRAGMATISM SEXUAL (engl se\ual apragmatis-m) incapacitate de a trece la actul s xual individul vzndu se blocat de ezitri alimentate de un libido deficient
APRAXIE (ar a prefix negativ sau privativ pra\is = aciune activitate enel upraxia) tulburare psihomotone grava c irc consta m incapacitatea de a executa n mod \ohmnr icte motorii element ia sau mai complexe n condiiile
n c ire aparatul de execuie este normal (absent) parihznlor i U ixulor sau a fenomenelor corco iteto/ice) i ,r bolnavul ire deplina contiina i ictului pe care l are de ndeplinit O descriere pregnanta a acestei tulburri a (ost
ficuta n inul 19(H) de
APOPLEXIE (gr apopleksis = stu poare engl apople\\) instalare brusc a unei come hemiplegice, cauzat de o necroza hemoragic n focar n urma unui accident vascular cerebral
APRACTOGNOZIE (engl apraao gnosia), termen propus de A A Graubaum (Aphasie und Motorik, 1933), pentru a desemna o tulburare n care simptomele apraxiei* se ngemneaz cu acelea ale agnoziei*
APRAGMATISM (gr a, prefix negativ sau privativ, pragma = aciune, ntrepnn dere, engl apragmatifm), incapacitate de a ntreprinde aciuni concertate n vederea atingem unui scop, caracteristic n special unor stan
demeniale Se confund uneon cu abulia
al lui C Wermcke Bolnmul care i a pennis Im Liepmann sa descrie apraxia era un consilier imperial n \arsta de 4^ de am spitalizat mtr un serviciu de psihiatrie pentru clementa > fi prezenta o afazie motorie clar in spec ud
manipula obiec te le mtr un mod absurd Un examen mai apro fundat a artat ca tulburarea se limita la braul drept acela pe care bolnavul l folosea in mod spontan Acest bra nu prezenta nici un fel de paralizie toate
micrile erau posibile fora muscular nu avea de suferit iar activitile curente
(slujirea de o lingur la masa ele ) erau executate cu uurina Dimpotriv datai se cerea bolnavului sa execute unele ges tun lipsite de sens (sa 31 arate nasul s strng pumnul) sau iezite din context (sa arate cum ar cnta la
armonica sau cum s-ar servi de o perie) si ca aceste gesturi sa fie executate de mna dreapt eecul era total Gestul putea cel mult sa jie APRAXIE

schiat cu toate ta bolnavul fcea eforturi vdite dovedind ca nelesese per/eu ceea ce i se cerule s aa Daca ns braul drept i era tinut.de ctre observator
rapid si corect de braul stng Daca un gest implica folosirea coordonata a ambe lor mini mana dreapta contraria execu tarea micm chiar daca mana stnga aciona corect De exemplu daca bolnasul
trebuia sa toarne apa intr un pahar mana stnga apuca garafa spre a turna pe c and m acelai timp mana dreapta ducea paharul la gura ntruct nici nelegerea
nivelul zonei senzonmotoni de aceeai parte Moartea consilierului imperial a permis verificarea n Imn mari a acestei ipoteze deoarece creierul sau prezenta att o leziune suhcortical n regiunea
parietala din emisfera stnga (ceea ce explica ruptura dintre amintirile vruate si
n t \atama.
impune
propriu u sa nu
c a deteriorarea
fie situata la un alt unei In conformitate
cu concepia lui Wermcke Liepmann o
vizuale s< auditive care evocate de instruciuni permit construirea inteniei pe cnd amintirile motorii si kmeste-ice permit transformarea acestei intenii m aciune Amintirile senzoriale fund locali zale m
ariile corticale vizuala si auditiva iar amintirile somestezice m cortexul mo tor si n regiunile limitrofe (ceea ce Wermcke numete zone senzonmotonO apra.ua era rezultatul unei ntreruperi a cailor de
asociaie intre aceste diverse regiuni corticale Spre a explica aspectul unilateral al tulburam observate la bolnavul su, care nu era apropie dec al de mana dreapta Liepmann a emis ipoteza ca
ntreruperea nu se referea doar la cade de asociaie din interiorul emisferei stngi ci s,i la cile care uneau cele dou emisfere (corpul calus') in Jelui acesta explica el faptul ca amintirile vizuale i auditive
localizate n emisfera dreapta nu le puteau suplini pe acelea din emisfera stnga la
40

leziune a corpului calos In felul acesta o explicaie pur psihologica a funcionarii mtrapsihice (asociationismul) a putut fi direct transpusa m termeni anatomici Diagramele lui Liepmann din articolele salt
ulterioare cuprind suprapuse pe sene m asociaiilor de idei numele structurilor anatomice si amplasamentul legiunilor Gestul \ oluntar ar fi prin urmare conse
brale) prin care ar transla informaiile a/unse la centru de imagini prin canale/e senioriale Canalul \erbal ar aparine el
centrului motor explicnd imposibilitatea de a executa gesturile comandate verbal (M Jeamierod, 1983)
Se descriu mai multe tipuri de apraxie l) apraxie ideatorie, caz'n care subiectul este incapabil s fac planul de aciune ne ccsar realizm unor micri mai complexe ntr un scop bine determinat (de
exemplu nu este n stare s foloseasc o cutie de chibrituri pentru a aprinde o lumnare sau o igar) 2) apraxie ideomotone, caz n care subiectul nu poate executa la ordin acte simple, fr a utiliza obiecte,
cum ar fi ridicarea mnui pentru salutul militar sau executarea la comand a semnului crucii 3) apraxie melokmetic, caz n care subiec tul este incapabil s bat darabana cu de getele sau s apese pe un
buton, 4) apraxie constructiva, caz n care subiectul eueaz n ncercarea de a desena o form geo metric, de a schia cu creionul pe hrtie o
APRAXIE BUCOFACIAUk

cas un ciocan, o liter din alfabet (apraxie agrafic), ori de a construi ceva din cuburi sau din alte materiale
Se ntlnesc si apraxn specializate apra\ia mbrcam (rugat sa si pun c masa bolnavul o ntoarce pe toate prile si este cu totul dezorientat n fata orificiilor mnecilor, unde o mana o caut pe cea lalta)
ypraxia mersului (bolnavul literal mente nu este n stare sa duca piciorul stng in fata celui drept ori vice\ersa) apraxta hucofacia/a" (ca/ in care bolnavul nu este capabil sa scoita limba la coman da i ir
deglutitia voluntara este o imposi bihtate)

De notat m mod deosebit este insa faptul ca ori de cte ori intervin auto matismele actele respective sunt executate cu uurina apraxicul ideomotor de exemplu i face n mod mainal cruce la intrarea n
biseric, apraxicul melokinetic este capabil sa pnnda o musc suprtoare iar apraxicul bucofacial culege la precizie cu limba o firimitur de pe buza superioar sau inferioar etc
Fiecare dintre aceste apraxn este efectul unor leziuni mai mult sau mai precis localizate n Imn mari, n apraxia ideatorie sunt responsabile, ntre altele, leziuni frontale si temporale (n emisfera major), de
apraxia ideomotone rspund leziuni n lobul parietal si ndeosebi n gyrus supra marginalis* de apraxia melokmetic se fac vinovate leziunile n cmpurile 4 si 6 Brodmdim, care ar duce la pierderea engramelor kmetice, iar determinant pentru apraxia constructiv este, pentru unu, leziunea bandeletei senzono vizuale care conecteaz, prin scizura mterpanetal, cortexul vizual occipital cu cel somato estezic
din lobul parietal Toate aceste sumare nsemnri de articol de dicionar nu trebuie ns s ne fac s pierdem din
vedere complexitatea fiecrei tulburri n parte n care se fac simite multiple deficiente senzoriale inclusiv de atenie, memorie, asociaie de idei blocaj emotio nai (apraxie repulsiv) etc Apraxia idea tone
de exemplu, poate fi si rezultatul unei tulburri conceptuale legata de un deficit de percepie a simbolicului Pentru K Goldstem (1948), apraxicul vdete m toate domeniile o regresiune a comporta mentului
care l apropie de comporta mentul rigid si stereotip (instinctual) al immalului -> CORTEX SOMESTEZIC
APRAXIE BUCOFACIAL (engl facial apraxia) tip de apraxie* descris pentru prima data de J H Jackson (1834-1911) la un bolnav care era m capabil sa scoat limba la comanda dar care putea sa
culeag cu dexteritate m mod retlex cu vrful limbii firimiturile de pe exteriorul buzelor Dup cum este cunos uit motihtatea bucofaciala include acte si chiar gesturi care au importanta lor n viata
individului suflatul fluieratul umfla rea obrajilor ca un burduf de cimpoi
a limbii hngerea buzelor prin dirijarea vrfului limbii spre nas, brbie sau n afara comisurilor labiale plescitul din limba imitarea mieunatului unei pisici, mimarea anumitor stri afective cu ajuto rul
muchilor buccinatori, masticaia, deglutitia etc sunt tot attea acte care se pot executa n mod involuntar (automat, reflex) sau voluntar (din proprie iniiativ sau la ordin, dar din consimmnt volun tar) n
cazul incapacitii de a executa voluntar asemenea acte putem diagnostica o apraxie bucofaciala Dat fund ns faptul c apraxia bucofacil se intersecteaz cu tulburri de limbaj specifice (anartne, afazie
Broca), s a putut susine c afazia
41 APRAXIE OCULOMOTORIE
motone nu este decdt un aspect al apraxiei motorii bucofaciale Ceea ce pare plauzi bi l mar ales daca se tine seama de faptul stibilit de P W Nathan (Fanai apraxia and apraxic dey sartnna 1947) ca baza
lor lezionala coincide in buna parte (se invoc in plus patrulaterul lui Pierre Mane) I ecour si Lhermitte (1979) tr iteazi totui cu o inurnit i circumspecie problem i Daca apraxia bucofacia/a este de i
bicei i f i iat L u smdr mul de dezintegrare t nenea fie ta acesta exista in stare c\ i ipura i i m anarlne fie ia se nscrie mc nte\hd unei ifu n Hr ca nu se cuvine mai puin sa \tabilnn distincie clinic neta
intre una si alta Distincia are la ba a m u multe fapte sunt ca uri rare e adevrat m care nu se bserva nici apr ixie bucilaciala in cursul ev >lut,iei unei de integrri f nettce in ev littia (re^re i\a)
bisnuita apraxia bucofaciala se atenuea d si dispare mult mai preci ce dect tulburrile de pronunare a cuvin tel r cu tt ae ca ane r ir disocierea ct ntrara persistenta unei apraxu buco Jaciale m timp
ce de integrarea fonetica se atenueaz rapid ba chiar dispare -poate $1 ea sur\em o apraxie bucofacial dijerita in unele privine de aceea a aja icil >r Broca si in care fenomenele dedisiciere
automatism voin sunt cu totul manifeste se poale asocia cu unele forme de aja ie Wermcke si nu se nsoete m acest caz cu nici o tulburare de pro nuniu propriu zisa m mod excepional subiecii care nu
sunt si nu au fost nici odat afazici prezint o apraxie bucofaci ala O distincie clinic fiind astfel definit intre componena dispraxic a dezinte gram fonetice v apraxia bucofacial nu decurge totui de
aici m toate cazurile o deosebire de ordin jiziopatologic la
apare de fapt ca o manifestare a celei de a doua mtr o clas de comportamente extrem de complexe si precise comporta mentele verbale la astfel de bolnavi este de altfel obinuit ca in momentul in care
credem ia putem spune c apraxia buco facial a disprut s o vedem reap rnd de ndat ce se complic sarcinile nemaicerandu se acte lingvistice izolate ci secvene arbitrare ale dou sau trei ase
menea acte efectuate alternativ * AFAZIE APRAX E
APRAXIE OCULOMOTORIE (engl i cui motor apraxia) tulburare a motnc t itn oculare m ibsent i oricrei paralizii a musculaturii ochiului Bolnavul este ncap b l s si deplaseze privire i m mod
voluntar 11 un obiect aprut in cmpul su vizual si n ci nu poate rspunde unei comenzi m acest sens
,
APROSEXIE (engl aprosexia) termen introdus de Guye (1887) prin care se desemneaz incapacitatea de concentrare a ateniei de executare in ritm susinut a unor sarcini intelectuale sau ideomotoru
incapacitate care cunoate grade diferite de gravitate in mod normal m funcie de gradul de oboseala iar patologic in funcie de extensiunea leziunilor cerebrale sau a dereglrilor neurofunctionale (leziuni
vasculare encefalite tumori intracramene psihastenii crize de anxietate etc ) Starea opusa de exacerbare a concentrrii aten tiei cum se ntmpl in sindromul de logoree si hiperkmezie este cunoscut sub
denumirea de hiperprosexie (C Arseru M Golu L Dnil 1983)
ARAHNOID (lat arachnoidea engl arachnoid) foi conjunctiv de mijloc a
42

AREACTIVITATE PSIHOGENA

meningelui* situat intre dura mater* si pia mater*

ARAHNOIDIT (engl arachnoiditis) proces inflamator al arhnoidei* care m funcie de localizare determin o sene de simptome neuropsihice ca efect <il compn mani parenchimului cerebral subiacent si
al difuzam unor substane legate de natura inflimitiei
ARBORELE VIEII - CEREBEL
ARC REFLEX (engl reflex arch) structuri matomici pus in evident in m d experimental de ctre Mirshall Hali (1850) c ire a preciz it verigile a ceea ce el a ni mit un sistem excitomotor fr nici
nervoase eferente incluse m calea aferenta si al unor fibre nervoase aferente incluse in calea eferenta a arcului reflex Se tie de exemplu c scorpionul de apa (Cepa cine rea) pnnde prada cu una din extremii
ii o duce la gura si apoi o mesteca Acest act reflex are loc ori de cate c n o insecta de proporii convenabile trece prin apropierea scorpionului Daca insa este amputata p te i din cap unde se afla gura
animalului tabloul comportamentului icestu i se va schimbi scorpionul v i antuma s) ipuce pr id i ca si p m acum o va duce la gura insa aici se va opri si va r im inc blocat m aceasta posturi un timp indefinit
Dim potriva dac i m k c s 11 se amputeze j,ur i
Arc l reflex cel mai simplu const din trei segmente a) receptorul (organul de simt) si f brele nervoase senzitive care pornesc le la acesta spre centrul nervos alctuind cale i aferenta (de la verbul latin affero
-i duce la) b) neuronul situat in sistemul iervos central care preia excitaia de la calea aferent si o conduce in mod automat spre veriga executorie c) neuronul care conduce excitaia de la centnil nervos spre
per fene la organul efector acest neuron reprezint calea eferenta (de la verbul latin effere = a se deprta)
In urma descoperim conexiunii inverse (feedback) in aceast schem clasic a arcului reflex au intervenit completri eseniale care exprim faptul c pe circu itul neuronal respectiv se realizeaz pe de o
parte controlul stm funcionale a recep torului iar pe de alt parte se realizeaz controlul modului in care a fost executat comanda primit de la centrul nervos de ctre organul efector control care are loc in
dublu sens prin intermediul unor fibre
scorpionul i prinde pr idi constat im ca 1i rcceptionarea stimulului (insecta pr ida) mimalul face in mod uitomat micarea de ipuc re d ir extremitate i ram ine ncrcme ut i in ace ista poziie micare \ spre
gura lem navand loc Este clar ca in prunul ca extremitatea care ine pr ida se t pre te in fata regiunii gurii pentru ci la istemul nervt s central al sc(rpi nului nu a s sit afcrentarea de la receptf rn gurii care
trebuie s ncheie actul de ptrundere a pra u in ca\itatea bucala In al dt dea ta e\tremitatea rmne bit cat m p s tura de apucare pentru c sistemul nenos central nu a primit aferentarea in\ ers de la
captul extremitii din care s reias c prada a fost prins Prin urmare am bele cazuri demonstreaz pe baza unor acte suficient de stereotipe necesitatea aferentaiei inverse la efectuarea unui lan ntreg
de aciuni reflexe care se ncheie printr un efect util (P K Anohm 1963) - REFLEX

AREACTIVITATE PSIHOGEN
(engl psychogemc areacttvity) comporta AREA MEOIALJS
ment ntlnit n coma isteric sau n simulri, cnd pare a se instala o total lips de reacie la stimuln senzoriali, pe cnd funciile vegetative i urmeaz cursul Diagnosticarea acestei come pseudoareac tive
se face examinnd comportamentul ocular ca/ n care se constat o rezistent la deschiderea pleoapelor o fug a ochilor, clipit la gestul de ameninare Se poate, de asemenea pune n e\ident un nistag mus*
coleric
AREA MEDIALIS (engl idem) zorrf situat n pi inseul ventriculului l IV lei din creier care constituie versantul intern al iripn albe interne* i acestuia si cores punde nucleilor celei de a XII a perechi de
nervi iranieni (nervii hipoglosi) Sinonim tritonul ner\uliu hipoglos - ARIPA ALB INTERNA
AREA PLURIFORMIS (engl idem) zonl situat n planseul ventriculului al IV lea din creier, care constituie versan tul extern l aripii albe interne* a acestuia corespunznd nucleului mtercalar
AREA POSTREMA (engl idem), zon alungit si ngust la nivelul trunchiului cerebral, suprapus pe planseul veninul lului al IV lea, situat ntre pedunculul cerebelos inferior n afar si sulcus hmitans n
partea medial Corespunde extremitii superioare a nucleului Goli (nucleus gru /(i) Este o struclur hipnogena O carac tenstic a acestei arii este faptul c nu este separat de fluxul sangvin prin bariera
hematoencefalic Unele subslanie introduse n snge (apomorfina*, de exemplu) pot declana la acest nivel influxuri care se proiecteaz asupra centrului vomei" (- VOM), situat n vecmlale
ARHETIP (gr + lat archetypum, engl archet\pe), termen cel puin bimilenar, utilizat de exemplu, de Filon din Alexan dna (25 Hr -40 d Hr ) sau de Diomsie Areopagitul convertit la cretinism de ctre
apostolul Pavei si devenit primul episcop al Atenei Termenul a fost reluat m 1919 de ctre C G Jung (1875-1961) Nu este aici locul s abordm ipostaza metafizica a arhetipurilor (forma lor, un fel de
noumen kantian amendat de Rudolf Otto, etern si incognoscibil etc ), despre c ire do ir simbolurile ne ar putea revela cate ceva pe fondul unui berkleysm care complica lucrurile pn la impasul onto logic
total Arhetipologia lui Jung se nscria in registrul adevrului n msura in care iniial el vedea n arhetipuri nite patterns ofheha\iuur,ddica forte instinctu ale dar se ndeprteaz de adevr din momentul in
care ncepe sa le considere elemente ale aa numitului incontient colectiv adic doar, copii incontiente ale instinctelor , depozite de imagini pnmordi ale, o ,lume subteran a sufletului sursa universal de
vise, mituri, basme si ere dinte religioase, care ar regla n perma nent si in mod fatal condiia uman, pe cnd, de fapt, toate acestea nu sunt dect achiziii ontogenetice, fantasme dobn dite din cea mai
fraged copilrie n mprejurri determinabile, cum au demon strat J Piaget,G Roheim, Melanie Klein si muli alii Toate aa zisele argumentaii ale lui Jung sunt interpretri fanteziste, dac nu pur si simplu
arbitrare, pe un plan unde arbitrarul si paradoxul sunt trite cu bucurie si mpcare, ca o creaie poetic realmente tranchilizant pentru creier Ca s facem asemenea consideraii, nu trebuie s ateptm ,pn
i and procesul sufletesc va putea fi reprodus n eprubet (C G Jung, 1936) Marea revoluie psihofarmacologic* declanat n 1952, arunc n derizoriu raionamente jungiene pe marginea arhetipului de felul Jntruct nu se va reui curnd reducerea unor stan sufleteti complexe la o formula
chimica factorul sufletesc trebuie consi derat deocamdat n mod ipotetic ia o realitate autonoma cu o natura enigmatica Aceasta n primul rnd pentru ca el apare
diferit de procesele fizico chimice (ibidem) Termenul arhetip poate fi deci luat drept un sinonim pentru instinct drept un pattern of mnate hehaviour nainte de orice reprezentare mental raportata la
respectivul instinct Pentru Juna insa arhetipurile sunt generatoare de coninuturi
chiar fabule si simboluri ereditare care iradiaz in mod inevitabil n contiin si care funcioneaz ca nite modele endo gene de comportament si de producie mistico religioas Nu am fi acordat sp itiu
acestui concept, dac unu autori nu le ar acorda irhetipunlor o existent anatomo funcionala precis gsindu le chiar si o localizare n emisfera cerebral dreapta (E Rossi 1977) Ceea ce nu ar fi exclus, cu
specificarea c avem de a face cu structuri cerebrale modelate ontogenetic, n procesul de culturalizare si de aculturatie (Cordon Allport, 1960) Dumitru Coastantin (1981) este ns de prere c noiunea de
arhetip a lui Jung am pulea s o traducem azi prin sintagma model informaional general n care este nmagazinat informaia si experiena speciei si din care se desprinde modelul informaional al
individului
ARHICEREBEL (gr + lat, archi cerebellum, engl , idem), structur care corespunde lobului floculonodular al
creierului mic (cerebel) si care colecteaz ci aferente vestibulare, propnoceptive si cutanate intervine n mecanismele reflexe ale redresm corpului si meninem echi hbrului postural Din punct de vedere
filo-genetic reprezint partea cea mai veche a cerebelului
ARHICORTEX (engl archicortex) poriune agiric (neted) a cortexului cerebral situat la limita dintre telencef l*
constituie cea mai veche parte a scoarei (.erebrile din punct de vedere filogenetic ArhiLOrtexul include n special formaiile hipocampice si complexul amigdilnn (imigdila*) Fste pare se partea funda
cart gu\ernea-a comportamentul lor gene ral si \iata m\tmcti\a adic ceea ce n
t) Uiiune dirijata spre un obiect st care reali amin se se nsoete de un sentiment de satisfacie iar daca nu se realizeaz de un sentiment de frustrare (A Delmas 1975)
ARHIPALIUM (gr -f- lat archipalhum engl , idem) parte a cortexului cerebral care corespunde pe de o parte paleo cortexului (formaiile olfactive, nnence falul*), iar, pe de alia parte, arhicortexului
(hipocampul, arrugdala, nucleu septului,de dedesubtul genunchiului corpului calos)
ARHISTRIAT (gr + lai archi.striatitin, engl idem), sinonim penlru amigdala", complex nuclear silual n zona corpilor slnati (epistriatum),o slruclur neuronal lelencefahc primitiv care, n conjunclie cu
nnencefalul*, are un rol important n CORTICALA
reglarea funciilor instinctuale si acompor tamentului emoional - AMIGDAL
ARIE CORTICALA fengl cortical area), suprafa biiie delimitat a cortexu lui cerebral, caracterizat att prin arhi lectura sa celulara (citoarhitectomc) cat si pnntr o funcie distincta In 1909 K
Brodmann anali/and datele expen mentale acumulate pana atunci cu privire la structura si funciile creierului la om si la maimuele superioare a divizat cortexul n 52 de ani fiecare cu numrul sau si cu
funcia sa Astfel de exemplu ana 4 Brodmann care corespunde urcumvolutiei frontale ascendente intervine m moinei t iea voluntara ana 17 din lobul occcipital f ice parte din anah/orul vi/ual ariile 41 si 42
din lobul temporal sunt implicate in au/ ariile K) si l l din cortexul prefrontal au funcii mtcleelive aride 44 si 45 din lobul frontal au un rol esenial n articul irea cuvintelor (/on i Broca*) ctc n Imn mari se
definesc am senzoriale si senzitive am motorii si ani de asociaie Aceasta < neojrenologie > debarasat de o nomen
(.are o nlocuiesc distribuii funcionale precise - se ba^ea^a de acum nainte mi pe o cramoscopie aproumativ ci pe criterii anatomice si funcionale incontestabile Unitari stil nu se dau [totui] btui
Bergson de la nlimea catedrei sale clameaz ca ipoteza unei echivalente ntre starea psihologic si starea cerebral implic o veritabil absurditate Mai fecund st mai nuanat este punctul de vedere pe
care l exprim un neurolog ca Head* care de altfel reia tezele anunate cu circa 50 de ani mai nainte de englezul Jackson' date uitam El se bazeaz pe observaia ia leziunea localizat ntr-un sector
cerebral particular nu duce niciodat la pierderea
complet a funciei Localizarea unei leziuni nu s-e poate identifica cu aceea a unei funcii Pentru Jackson si pentru Head cu cat un proces este mai complex 31 mai voluntar cu att el pune n micare mai
multe teritorii cerebrale O leziune cortical va dezorganiza o secvenei ordonatei a proceselor fiziologice mai degrab dect sa distrusa unul din centru corticali Acetia trebuie nlocuii de focare

prefereniale de integrare Nu se pune problema respin gern demersului locahzaionist ci de a i sublima dificultile daca acesta este apli cal intr un mod prea limitat doar la cor te\ul cerebral Pentru a
ntreprinde o analiza obiectiva a funcionarii creierului este necesar [ ] sa se fina seama de relee importante si chiar de focare de integrare care nu sunt corticale Critica unitaristilor incita la o mai bun
definire a localizrii si reliefeaz o complexitate de organizare care ar putea fi subestimat (J P Changeux 1983) CITOARHI
TECTONICA SCOAREI CEREBRALE SPE CIALIZARE EMISFERIC

ARIE ENTORINAL (engl entorm nai area) poriune a girusului parahipo cmpie situat pe fata interna a polului temporal Este bine dezvollal la om, n sase slratun Straturile superficiale au un caracter
aferent (receptor), pe cnd stra turile IV si VI (stratul celulelor piramidale profunde + celulele fusiforme orizontale, stratul celulelor polimorfe) au un caracter eferent Face parte din nodul de conexiuni
reprezentat de circuitul Papez* Unu anatomisti (A Delmas, 1975) identific aceast arie cu lobul pinform
ARIE MOTORIE PRIMAR (engl primary motor area, primary motor cortex), corespunde ariei corticale 4 Brodmann,
ARII MOTORII SUPLIMENTARE

situal n fata scizurn Rolando si n care predomin celulele piramidale gigantice Bet, ,that control the voluntary motor output - that s the willed instructions to the muscles dup cum se expnm F Cnck
(1995) Din aceast zon pornete calea piramidal*
ARIE SEPTAL (lat area subcallosa, engl idem), zon situat pe fata intern a lobului frontal al creierului anterior fata de corpul calos* si n strns relaie cu gyrus ciuguli, hipocampul talamusul st hipo
talamusul La aria septal se conecteaz stria olfactiv intern una din rdcinile trigonukn olfactiv* Printre nucleu septali se include nucleul accumbens*
ARIE STRIAT (lat area striata engl striate area), poriune din lobul occipital care corespunde ariei 17 Brodmann la nivelul scizuni calcanne*, loc n care se proiecteaz retina ocular Sinonim retin
cortical* - LOB OCCIPITAL
ARIE VESTIBULAR (lat area \estibularis engl vestibular area), zon extern a prii superioare, pontme, a plan seului ventriculului al IV lea al creierului Corespunde, n profunzimea sa, nucleilor
vestibulan (Schwalbe, Deiters, Behterev si descendent), loc de ongine a cilor ves tibulare supranucleare - ARIPA ALB EXTERNA

ARII MOTORII SUPLIMENTARE

(engl supplementary motor areas) Dehrru tarea acestor ani nu s a fcut dup cntem citoarhiteclomce, din acest punct de vedere nedeosebindu se de ariile 6 si 8 Brodmann, ci pe baza efectelor produse de
stimularea artificial Efectele stimulm unei ani mo-loni suplimentare se suprapun pe acelea ale
anei 6, dar pragul de slimulare esie mai mare decl al ariei 4 (ana motorie pn mar) Au loc micri complexe si adop tarea anumitor atitudini posturale, cum ar fi ridicarea braului controlateral asociat cu
ridicarea capului si a ochilor ctre braul ridicat Se produc de asemenea, micri asociate bilateral ale trunchiului si membrelor infenoare (Penfield Rasmussen 1950) Stimularea anilor 5 si 7 situate in spatele
cortexului somestezic din lobul pan etal, la nivelul marginii superioare a emi
micri ale membrelor inferioare
La primate exista o ane motorie supli mentart si la nivelul insulei* ane c ire se ntinde la opcrculul* parietal si la cel temporal Stimularea ariei 22 Brodmann, la nivelul cireumvolutiei temporale superi oare,
produce la om micri adversive ale capului si trunchiului
Efecte motorii se pot obine si prin stimularea telor de a don i si a treia circumvolutn temporale a unor segmente ale amigdalei si a girusului angular
Ariile motorii suplimentare ar nzestri motihtatea cu anumite micri automate asociate, care se includ n activitatea moto ne voluntar si nuaneaz micrile mai specializate si mai discrete ale sistemu'ui
piramidal (-> ARIE MOTORIE PRIMAR) Aceste ani ar fi capabile s preia o pane a activitii motorii automate si automatizate de-a lungul vieii individului si ar avea de asemenea un rol n expresia
motorie a emoiilor, chiar si n lipsa fasciculelor cortico bulbare Ariile motorii suplimen tare sunt puse n funcie n situaii specifice determinate de impulsul senzorial care d natere rspunsului Astfel,
impulsun audi tive din ana 22 pun n funcie ana motorie suplimentar corespunztoare din circurn-volunle temporale (A Kremdler, 1976)
47 ARIPA ALBA EXTERNA

ARIPA ALB EXTERN (lat area \e\tibulari\ engl veMihulararea) proemi nent A prii bulbare a planseului ventn cuiului al IV lea g\ creierului care corespunde nucleilor vestihular si cohlear ce stau 11
originea nervilor acusticoves tibulan (perechea a VIII \ de nervi era meni) > ARIE VESTIBULARA
ARIPA ALB INTERN (lat tri goniim ne n i h\p<>f>lo\ s; engl h\pd>lm\al triani;le) proeminent a plrtu bulbare i plinseului ventriculului al IV le i din creier care corespunde nucleului de ori .iine l
nervului hipoglos (perechea a XII a de nervi cranieni) > AREA MEDIALIS
ARIPA CENUIE > FOVEA INFERIOR

ARM FARMACOLOGIC"

AMFETAMINA

ARN [acid nbonucleic] (engl ribonutleic acid RNA) macromolecula formata prin pohmerizarea a numeroase nucleotide ARN este localizat n citoplasm n mito condrn si n nucleul celular ndeplinind cel
puin trei funcii transportul aminoacizilor la locurile de sintez a proteinelor (trans jer RNA), asigurarea comunicm mesaju lui genetic (messenger RNA) si constituirea unui suport pentru ARN mesager n
mo mentul sintezei proteinelor Creierul ar produce circa 150 (XX) de specii diferite de ARN mesager Engramarea, ca baz organic a memoriei, s ar realiza cu ajutorul unei peptide sintetizate de ARN
(Ungar, 1971) - ENGRAM
ARSENI (Constantin), neurolog, neurochirurg si psihoneurolog romn (Dolhasca, jud Suceava, 1912 - Bucureti, 1994)
Discipol al lui Dumitru Bagdasar (1893-1946) creatonil scolii romne de neurochirurgie, C Arseni a devenit la vrsta de 34 de am eful serviciului de neuro chirurgie din cadrul fostului Spital central
de boli mintale nervoase si endocrine din Bucureti iar din anul 1975 a devenit direc torul celui mai mare spital de neurochirur sie din lume unde a condus direct secia de tumori cerebrale (Spitalul clinic de
neurochirurgie Prof dr D Bagdasar Bucureti) Importante contribuii originale in domeniul patologiei chirurgicale a pro ceselor expansive mtracraniene m chirurgia cerebrovasculara traumatologia
crinio cerebrala clasificarea epilepsiilor delimi tirea clinico terapeutica ntre hemoragia cerebrala si hematomul mtracerebral desen erea sindromului postraumatic logoree-kiperkmezie etc Activitate clinica
si ope ratorie realmente impresionant n peri oada 1935-1985 el nsumnd peste 32 2(X) intervenii neurochirurgicale personale dintre care 24 288 procese expansive intra cr iniene (glioame memngioame
metastaze hematoame durale, abcese cerebrale etc ) Preocupat de raportul psihic creier a apro fundat problematica psihoneurologiei si a psihochirurgiei Opera sa capital este Tratai de neurologie n 5
volume (8 to muri), 1979-1983 la redactarea cruia au colaborat numeroi neurologi din Romnia A mai scris, ntre altele Durerea (1967), n colaborare cu l Oprescu Crizele epi leptice (1978), n
colaborare cu I Stoica si l Tudor Piihoneurologie(m3),nco\a borare cu M Golu si L Dnil n con ceptia sa, psihoneurologia trebuie, pe de o parte, s ofere modele teoretice generale, explicative, iar, pe de
alt parte, modaliti de intervenie si de aciune practic, att n sfera clinicii, ct si n cea a vietn si activitii normale
ARTERA CEREBRALA ANTERIOARA

ARTERA AUDITIV INTERN

(lat arteria lahynnthi engl internai audi torv artery), ramur colateral a arterei cerebeloase mijlocii se dirijeaz spre conductul auditiv intern unde irig nervii acustic si facial precum si labirintul
ARTERA BAZILARA (lat artena feas lan\ engl baular arter\) -> TRUNQ BAZILAR
ARTERA CEREBELOAS INFERIOAR SI POSTERIOAR (lat arteria cerehelli inferior, engl posterior inferior cerebellar artery), ramur care se desprinde din artera vertebral cu puin dup ce
aceasta traverseaz gaura occi pital (foramen magniim) Vasculari/eaz fata lateral a bulbului rahidian si fata

ARTERA CALOSOMARGINAL
(engl /nmtal branch of anterior cerebral tirler\) ramura colateral a arterei cere brile anterioare iriga partea mijlocie a fetei interne a emisferei cerebrale creia i aparine

ARTERA CAROTID INTERN

(lat arteria carotn interna engl internai carotul arterv) vas sangvin care provine din bifurcarea arterei carotide primitive despnnzndu se de aceasta n regiunea laterala a gtului, ceva mai jos de unghiul
mandibulei, dup care ptrunde n craniu prin stnca temporalului perforeaz acope nsul sinusului cavernos, d n spaiul sub irahnoidian artera oftalmic si se ramific apoi n patru mn artere care asigur
irigarea blocului anterior al creierului artera cerebral anterioar*, artera cerebral mijlocie*, artera corodian anterioar* si artera comunicant postenoar* Toate aceste patru ramuri, mpreun cu un seg
ment al carotidei interne, particip la formarea poligonului Willis* Sistemul arterial al carotidei interne din ambele emisfere asigur peste 2/3 din debitul circulator cerebral (I Stamatoiu,1982) Acest sistem
vascular se anastomozeaz la baza creierului cu cealalt mare reea mtracraman, sistemul vertebro-bazilar
ARTERA CEREBELOAS MIJLOCIE (lat arteria cerebelli inferior ante nor engl muicile c erehellar arterv pontine arten) ramura care se desprinde din p ir tea postenoar a trunchiului bazilar si irig
lobul floculonodular formaiune din
belului
ARTERA CEREBELOAS SUPERIOAR (lat arteria cerebeh superior engl superior (.erebellar artery) care con tnbuie la vascularizarea calotei mezence fahce si pontine irig nucleu dinat,
emboliform, globos si fastign precum si fata superioar a cortexului creierului mic
ARTERA CEREBRAL ANTERIOAR (lat arteria cerebn anterior engl anterior cerebral artery), ramura ce se despnnde din artera carotid intern (n bifurcatie cu artera cerebral mijlocie), se
dirijeaz anteromedial si, dup ce se anas tomozeaz cu surata ei din emisfera cerebral opus pnntr o scurt conduct arterial transversal numit artera comunicant anterioar*, trece pe fata intern a
lobului frontal, unde se arcuiete ntr-o curb cu concavitatea postenoar, care urmeaz desenul corpului calos, ca apoi s se angajeze n scizura calosomarginal* si s ajung la marginea superioar a
emisferei respective ARTERA CEREBRALA MIJLOCIE
Prin numeroasele sale colaterale, artera cerebral anterioar vasculanzeaz fata intern a lobilor frontal si parietal mar ginea superioar a acestora si o fie de pe fata lor externa pirtea interna a fetei
inferioare a lobului frontal cea mai mare parte a corpului calos* septum luudum*, partea interioara a fornixiilui comisura alba interioara precum si o sene de struc tun mai profunde capul nucleului caudat"
partea anterioara a nucleului lenticular jumtatea infenoin t braului anterior al c ipsulei interne* si poriune i mtenoiri i hipotilimusiilui*
ARTERA CEREBRAL MIJLOCIE
(i it aitena cerehri media engl muldle

se desprinde di i irter i carotid) interni (n bilurcititcu irtcra cerebrala nitcnoari) si

d ind arterele pedorante dup c ire trece prin pliul frouto temporal n /ona insulei Reil* c i apoi sa se mg ije/e n ei/ura Sylvius
pliul curb (f!\ric, an^ularis) Pe ntregul ei parcurs \ascularizeaza cea mat mare parte a letei externe i emisferei cerebrale cores
a lobului trontal lobul insulei substana alba din centrul oval* si n special o parte din radiaiile optice precum si cea mai mare parte a corpilor striai (putamen* partea externa a globus pallidus*, capul si
corpul nucleului caudat*), partea superioar a braului anterior si postenor ale capsulei interne* capsula extern* si claustrum*
bazilar*, dup care ocolete piciorul si fata extern a pedunculului cerebral, parcurge fata inferioara a lobilor temporali si occipital si ptrunde n scizura calcarm, lund numele acesteia Iriga prin colate
ralele sale mezencefalul si talamusul, tuberculii cvidngemem* partea caudala a hipotalamusului si plexurile coroide din ventriculul lateral iar prin r imurile termi nale mgi splemumul corpului calos o p irte
din corpul genieiilat extern trei circumvolutii temporale (T3 T4 si T5) si ft i interna i lobului occipital inclusiv
ARTERA COMUNICANT ANTE-RIOAR (|,t artena tommumcam anterior enl anterior nmuniianttni>

ARTERA CEREBRAL POSTERI-OAR (lat arteria cerebri posterior engl posterior cerebral artery), ramur generat, o dat cu surata sa din emisfera opus, de bifurcarea rostral a trunchiului
a irterelor c irotide interne din ambele emisfere cerebrale nu far i i da col iterale care iriga partea interio ira i blocului neurocrm hipotal imo hipofi/ar
ARTERA COMUNICANT POTE-RIOAR (lat arteria communican\ postenor engl posterior commumcantm^ arter\) ramura ce se desprinde de carotida interna rostral fata de artera coroidiana
anterioara si dup un traseu scurt nu nainte de a da numeroase colaterale, se anastomozeaza cu artera cerebrala posten oara nu departe de bifurcatia acesteia formnd astfel una din laturile poligonului
Wilhs* Ramificaii ale ei iriga talamusul spaiul mfundibulo tuberian al hipotala musului, braul posterior al capsulei interne, zonula corpului Luys* si piciorul pedunculului cerebral
ARTERA CORODIAN ANTERI-OAR (lat arteria choroidea anterior
50
ARTERA SPINALA ANTERIOARA

engl anterior thoroidal artery), vas lung si subire, care se despnnde din artera caro tid intern imediat dup degajarea aces teia din sinusul cavernos, lund o direcie caudala Dup ce ocolete pedunculul
cerebral urmrete bandeleta optic* pn la corpul geniculat extern* din metatalmus Vasculanzeaza un teritoriu care cuprinde bandeleta optica, corpul geniculat extern partea intern a globus pallidus*
coada nucleului caudat* nucleul amigdahan*, partea anterioar a hipocampului* braul postenor al capsulei interne* si segmentul retrolenticular al acesteia terminandu se in plexul eoroid elin ventriculul
lateral
ARTERA CORODIAN POSTERI-OAR (lat arteria thoroulea posterior engl posterior choroidal arten) ramur a arterei cerebrale posterioare destinata in gini plexurilor eoroide din ventriculul al 111
lea epifi/ei cteva colaterale ajun gnd la talamus si corpul nucleului caudat n sistemul eoroidian postenor G Percheron (1976) distinge un trunchi posteromedian (care se distribuie la piciorul pedunculu
lui* la partea superposterioara a substanei negre* partea postenoar a nucleului subtalamic partea inferomediana a miele ului arcuat* partea postenoar a centrului median partea mediana a pulvinarului* etc
) si un trunchi eoroidian posterolateral (care se distribuie la partea anterolateral a ganglionului geniculat exteni la o pori une a radiaiilor optice, bordul lateral al pulvmarului, poriunea superolateral a
aceluiai pulvmar si la partea postero superolateral a talamusulm)
ARTERA HEUBNER (engl Heubner s artery) ramur recurent desprins din segmentul iniial al arterei cerebrale ante noare, vasculanzeaz n special capul
nucleului caudat* (artera capului nucleu lui caudat'), jumtatea ventral a braului rostral al capsulei interne* (, genunchiul capsulei interne") si hipotalamusul antenor

ARTERA MENINGEAL MIJLOCIE (lat arteria rnentngea media engl muldle meningeal arten) ramur termi nal a arterei maxilare interne care ptrunde n craniu prin gaura mic rotund (joramen
spmosum) si irig dura mater pe un teritoriu extins la suprafaa lobilor frontal temporal si occipital
ARTERA MENINGEAL POTE-RIOAR, (lat anerta menmgea pote nor engl meningeal hranth of ascending

brale sau a arterei fanngeene ascendente, care ptrunde in craniu prin gaura rupta postenoar (Joramem jugulare), distnbu indu se la dura mater din partea postenoar a creierului ca si la cortul si coasa cere
belului
ARTERA OCCIPITAL MENINGEAL (lat arteria occipitali*, ramus memngeus engl memngeal branches of occipital arten) ramur colateral a arte rei occipitale care ptrunde n craniu prin gaura
rupt postenoar (Joramen jugulare) vasculanznd partea postenoar a durei mater
ARTERA SPINAL ANTERIOAR (lat arteria spmaln anterior engl anterior spinal arten), vas format din confluenta pe linia median a dou ramun care se desprind din arterele vertebrale, dup care
face drum ntors, prin sntul median antenor al bulbului rahidian, vasculanznd dou treimi anterioare din segmentul supenor al mduvei cervicale
51 ARTERA VERTEBRALA

ARTERA VERTEBRAL (lat arte na vertebralis engl vertebral artera) important vas cerebropet care formeaz n creier sistemul vertebro bazilar* Se des prinde tocmai din artera subclaviculara si dup
ce traverseaz gaura occipital (jora men magnum) se ingajea/ pe fata ante noara a bulbului rahidian pentru ca la nivelul sntului protuberantial sa se uneasc cu surata sa din partea opus formnd
trunchiul bazilar* In poriunea extracram ana artera vertebrala distribuie ramuri musculare osteo irticul ire ligament ire meninge \le si radiculo medul ire Dispo/i tivul de vasculari/are a trunchiului cerebral
se realize i/a (dup Ch Foi x si P Hillemand 1Q25) prin trei categorii de colaterale emi se de sistemul vertebro ba/ilar l) arterele paramediane care iriga partea ventrala a trunchiului cerebral 2) irterelc circum
ferentiale scurte care irigi partea l iterala T) arterele urcumferentiale lungi care iriga partea dorsala a trunchiului cerebr l La nivel mezenceiahc vasculanzatia este asigurat de ramuri ce provin din artera
cerebeloas superioar* si din artera cere bral postenoar* Pe traseul ei mtracra mn, din artera vertebrala se desprind artera spinal anterioara* o sene de ramuri perforante si artera cerebeloas postenoar
si inferioar (posterior inferior cerebellar artery, PICA)

ARTERE LENTICULO-STRIATE
(engl lateral striate branch oj midiile cerebral artery), grup de artere care se desprind din poriunea iniial a arterei sylviene si, ptnmznd n spaiul perforat anterior (substantia perforata anterior), se
distribuie la fata extern a nucleului lenticular
ARTERELE PUNII (lat artenae pontu engl pom arterie\) sene de ramun arteriale care se desprind de o parte si de alta din trunchiul baziiar distnbuindu se n protuberanta inelar ajungnd pn n
vecintatea lemmscului median si la pe dunculul cerebelos mijlociu

ARTERIOGRAFIE CEREBRAL
(engl cerebral arteriograph\) radiografie a arterelor cerebrale dup injectarea directa n aceste vase a unui produs opac la razele X
ARTERIOLOSCLEROZ (engl arteriolosclerosts) le/iuni care in cadrul unei artenoseleroze*', afecteaz artenolele scleroza hipertrolic a tunicii medii putnd
cular cum se ntmpl m unele atrofii ale cortexului cerebral
ARTERIOSCLEROZ (engl orient, sclerosis) ansamblu de leziuni degene rative ale arterelor avnd drept rezultat durificarea pereilor vaselor distrugerea fibrelor musculare netede si a celor elastice ATEROSCLEROZ CEREBRALA

ASCHEMATIE (engl somatoagnosia), termen introdus de P Bonnier, n 1905, care desemneaz o tulburare a somato gnoziei (= schem corporal) caracterizat prin faptul c unele pri ale corpului nu mai
figureaz n imaginea latent pe care subiectul o are despre ntregul organis mului su, n conjuncie cu cenestezia* > SCHEMA CORPORAL SOMATOGNOZIE
ASIMBOLIA DURERII, (engl pain asymholia), fenomen patologic descris pentru prima dat de P Schilder si Stengel (1928) si care const ntr o atitudine
ASIMBOUE TACTILA

paradoxal fat de durere, bolnavul prnd a nu i da importanta cuvenit, dac este s judecm dup mimica si lipsa lui de recul n fata unor situaii cauzatoare de durere fizic Ba mai mult, individul i
provoac singur durerea nu fr a se mira el nsui de lipsa de reacie adecvat din parte i De regula asimbolia durem se asociaz cu afazia* senzorial cu apraxia* si deregla rea schemei corporale* Dintre
leziunile incriminate sunt de reinut cele localizate n lobii frontal si parietal din ambele
nalis* (emisfera cerebral major) Este de flcut distincie intre asimbolia durem (dobndit) si analgezia congenital -> ANALGEZIE EPISODICA DURERE
ASIMBOLIE TACTIL (engl tom h as\mbolia) forma secundar de astereo gnozie descris de J Delay (1935) Dac n istereognozia primar nici materia si nici forma obiectului pipit nu pot fi
discriminate n asimbolia tactil aceast discriminare are loc fr ca totui obiectul s poat fi identificat Tulburarea are o gradare n funcie de importanta leziunii asimbolia tactil apare ea prim simptom al
tulburrilor anestezice care se constituie n mod secundar aa nct se pune problema dac nu cumva asimbolia tactil reprezint doar vtmarea cea mai superficial a teritoriului cortical tactil, pe cnd la
leziuni mai pronunate s ar observa tulburri ale percepiilor spaiale si ale percepiilor de intensitate, amorfognozia* si hilognozia*, iar la leziuni nc si mai pronunate, anestezii corticale Ce^a ce este
caracte ristic n comportamentul asimboluului tacul este tocmai japtul c el nu mai sene matizeaz ci caut, adiioneaz, silabisete Daca i punem un creion n mna
sntoasa el spune imediat creion dac i l punem n mna bolnava spune e tare neted alungit cilindric plat la un capt ascuit la celalalt capt Dac insa n acordam timp suficient el reflec tea:a si
reuete sa spun Trebuie sa fie un creion deoarece s.tie ca un obiect tare neted lung cdindnc plat la un capt si ascuit la celalalt capt corespunde desen ern creionului t ste aici tu adevrat re-ul
opera unui proces de gndire discursiva dar este un proces cu totul anormal (J Delay 1953) Concluzia'' Totul se petrece ca si cum ar exista doi centri gno^ui unul drept care rspunde de fuma tatea stanca
a corpului altul stng (pre dominant) care rspunde de jumtatea dreapta dar >< de cea stnga a corpului l l Patologia simbolismului - n diferitele sale manifestri agnozn afazii apraun -pune n evidenta
predominanta psihologica a emisjerei stngi (ibidem) J Delay pune accentul pe dualitatea agnozulor tactile agnozia perceptiva este o tulburare de difereniere a obiectelor care tine de patologia analizatorilor
senzoriali (n sens pavlovian) pe cnd agnozia semantic este o tulburare de recunoatere a obiec telor si tine de patologia simbolismului H Hecaen si M David (1945) reexami neaza conceptul de asimbolie
tactila, artnd c m asimbolia tactila subiectul ajunge la recunoaterea obiectului pal pndu-lcuinana bolnav dar procedeaz m acest caz prin deducie pornind de la calitile elementare pe care le
percepe in loc sa recunoasc imediat obiectul el analizeaz materia i Jorrna acestuia i astjel reuete dac obiectul i este Ja-miliar, sa l identifice Daca i se cerea asimbolicului tactil studiat de unul
dintre ASOMATOGNOZIE
noi ta deseneze un obiect palpat fr a fi recunoscut el izbutea uneori s o fac destul de corect u n felul acesta s l recunoasc (J de Ajuriaguerra H Hecaen, 1960) Se pare ns c n acest caz nu mai avem
deloc de a face cu asirnbolia tactil, ci pur si simplu cu o tactilohradisimbolie, al crei mecanism nu poate fi acelai " ASTEREOGNOZIE
ASOMATOGNOZIE icngi asomato gnosia) orice tulburare care afecteaz imaginea spaiala a corpului propriu ima gme numit de H Head schema cor/w raia * SOMATOGNOZIE
ASTAZIE-ABAZIE v engl a.stasia~aba sia], imposibilitatea de a menine poziia vertical (astazie) si de a merge n mod normal (abazie) dei sensibilitatea si motricitatea sunt intacte P Blocq a descris
aceasta tulburare n 1888, ca pe o form de paraplegie isterica n ceea ce privete astazia, echilibrul anteropostenor este grav
tenstic , dans al tendoanelor" Cu toate c subiectul intenioneaz s si menin poziia ortostatic, el asist la pai mvolun tari fcui lateral sau napoi Uneori si poziia seznd este pstrat cu dificultate
(ataxie* a trunchiului, a capului) Tulbu rrea implic existenta unor leziuni ale labirintului (sindrom vestibular*), ale cere belului (sindrom cerebelos*) sau ale nuclei lor cenuii de la baza creierului
Perturbrile mai puin grave ale meninem ortostatis mului si ale mersului sunt cunoscute sub denumirea de disbazii -* ABAZIE
material >nosis = cunoatere engl astereo-Knosia), termen prin care H Hoffmann (1883) desemna o tulburare caracterizat de incapacitatea subiectului de a recunoate obiectele prin pipit n absenta altor
senzaii ajuttoare (vizuale auditive etc ) Daca de exemplu n pui pe ascuns piuentului in bu/unar o linguria si u ceri sa o identihce acolo prin pipit el nu o poate face n 1895 C Wermcke a descris c sub
numele de paralizie tactila (germ Tastlahmung) considernd o con seunti lezam unui centrii al imaginilor tactile J Delay va susine (m 1935) ca intre timp termenul astereognozie si a pierdut semnificaia
etimologic stricta pentru a deveni sinonimul pierdem capa cit iii de i recunoate ohiei te prin piput si ca in definitiv nglobea/ ntreaga pato logic privind aceast recunoatere cu ajutorul pipitului
Consecutiva unor anestezii* astereognozia nit are dect va luarea mijlocie a anesteziilor care o con ditioneaza ea se obser\a n leziunile nervilor periferici maduvei bulbului protuberantei peduncidilor
cerebrali hipotalamusului talamusidui si chiar ale lobului parietal n toate cazurile de
gnozia evolueaz n spaiu n intensitate si n timp n mod paralel cu anesteziile care o condiioneaz (J Delay, 1953) Astzi se admite acelai lucru, anume c astereo gnozia are drept cauz anomalii ale
percepiei legate de perturbarea cilor sensibilitii fie la nivel medular fie n trunchiul cerebral (sistemul lemniscal*, sistemul extralemniscal*) n talamus sau chiar n cortexul parietal (zona someste Zic)
-> ASIMBOLIE TACTIL

ASTEREOGNOZIE (gr a, prefix ne

gativ sau privativ, stereos = corp solid, obiect

ASTONISHING

HYPOTHESIS

(THE) -> UIMITOAREA IPOTEZ

ATENIE

ASTROCITOM (eng! astrocMoma)

tumoare cerebral compus din astrocite
(celule ghale stelate)
ATAXIE (gr a prefix negativ sau pn v
uiv taxis = ordine punere 1 1 locul su
engl ataua) tulburare de coordonire i
mai multe ori este ratat inta mise nlor
m ibscnta unor afeciuni museuhrc Tulbu
r ire i are variante multiple aa\ie
caloasa (descrisa m 1903 de H
Zmnerle) cirac
tcn/ata Ue incapacit iea de a st i in
picioare nesprijimt si de un mers
spasmodic u tendina de a cdea pe
spate sau mtr o p irte (responsabile ar fi
le/iuni in splemum*) ata\ie frontala
(descrisa in 1892, de Bruns)
caracterizata de tulburri de statica
si locomotorii instabilitatea trunchiului
cltinare si mpleticire cu aceleai
tendine de c idere proprii ataxiei caloase
(respon sabile ar fi leziuni n lobul
prefrontal* dar concepii mai globahste
implic dereglri fronto vestibulo
cerebeloase) ataxie optica
micri voluntare coordonate sub control
v izu l nu se poate apuca obiectul
reperat eu privirea (caz in care
responsabile ar fi
ataxie temporala, caracterizat prin tul
burari de tonus postural de care ar ras

n formaiunile subcorticale (talamus

ganglionii bazali) Terminologia ataxnlor
ca si a afaziilor agnoznlor etc pare un
ansamblu de sinonime nuanate cu cores
pondent n nuanarea ' leziunilor si a
locali? nlor mai mult sau mai putui dina
mice (m sensul definit de H Pieron) ile

ATENIE (engl attention) proces

ccrcbril care consta n amplificarea
vigilitite (contienta) m s i fel nct
iidiMdul sa fie cap ibil de performani
optima in reeeptirea si prelucrare
i inform itiei in efectuarea de judec Ui
si r ition imente, n luarea deciziilor si m
actele de intervenie practica in situaia
data Atenia va spune Francis Cnck
(1995) s not just a psihologicul
concept Its effeets c an bc seen
the
neuronal level De gradul de a entie
depinde nu numai clit i'ea i regn
activiti intelectuale, ci
ca tatea
depinde la rndul sau de integritatea
structural funcionala a creierului si de
aceea a ntregului organism Daca se
funciile sistemului reticular activator
ascendent (si ale celui inhibitor),
nseamn

punde un centru reglator al echilibrului

de la nivelul lobului temporal, n care
intervin mecanisme vestibulo
cerebeloase Se mai descriu ataxn
labirintice, cerebeloase si pseudoataxn
cerebeloase (Knapp), confundabile cu
celelalte si avnd etiologn ames tecate
n general, n asemenea tulburri cauzele
sunt leziuni de natur diferit n
proieciile vestibulare si kmestezice din
emisferele cerebrale, leziuni n cerebel si

un ntreg mapamond1 S a stabilit, ntre

altele, ca neuronii dopammergici din trun
chiul cerebral intervin n reglarea
ateniei, n reglarea contactului selectiv al
creierului cu lumea exterioar (J P
Changeaux, 1983) L Dnil( 1979)
noteaz c pentru aten fia voluntara este
necesara participarea cilor corticoreticulate, n special frontale pe cnd
pentru atenia involuntar

ATEROM

sunt solicitate numai structurile suhcorti-cale 41 sistemul reticulat

n susinerea stm de atenie un rol aparte ar reveni noradrenalmei.pe un cir cuit catecolammergic ce leag mezence falul de lobul frontal drept (M I Posner, S E Peterson 1990) Locus coeruleus, din formaia
retitulat ar controla con centrarea ateniei (apud P L Williams et al n 1995)
n patologia ateniei se invoc leziuni n structuri cerebrale dintre cele mai diverse, corticale si subcorticale f ir a se fi iden tificat totui pn a/i moduh neuronali sau mec inisme precise c ire sa explice
mite nil funcionrii si disfunctionahttilor acesteia Ceea ce nu i mpiedic pe psiho logi s defineasc si s testeze cu succes fenomenul iar pe pedagogi si psihiatri s intervin pentru corectarea pe ct
posibil a deficientelor sau maladiilor ateniei
ATEROM (gr athara = terci de arpacas ama = tumoare engl atherorna) leziune a peretelui arterelor caracterizat pnntr o alterare degenerativa a intimei (tunica intern) si depunerea aici a unui terci' n
cocoloae glbui, de natur hpidic Poate fi secondat de tromboze si anevnsme
ATEROSCLEROZ (engl atheroscle rou) maladie arterial generalizat, n care scleroza pereilor vaselor (arterio scleroz) se asociaz cu prezenta plcilor de aterom*

ATEROSCLEROZ CEREBRAL
(engl cerebral atherMcterosis), maladie arterial a sistemului vascular al creierului, care determin o ngustare a lumenului arterelor (plci de aterom) si o scdere a debitului sangvin n teritoriile respective,
existnd riscul unor accidente vasculare grave (hemoragii) Cauza principal este dereglarea metabolismului hpidic, ca efect al unui regim alimentar patogen, al alcoohs mului, tabagismului etc Chiar si fr
accidente vasculare majore tabloul clinic al aterosclerozei cerebrale este n unele ca/uri mai mult dect incomodau! msom me, ameeli cefalee incapacitatea concen trrn ateniei tulburri de memorie si de
judecat logic irascibthtate instabilitate afectiv
ATETOZ (engl athelosis) termen introdus de Hammond n 1877 care desemneaz o tulburare de motricitate ce consta n micri automate reptihene lente sau mtr o gesticulaie parazita bizara micri care
pot afecta minile gtul limba sau alte pri ale corpului perturbnd micrile voluntare cu scop bine precizat Pot ti exacerbate de strile emoionale sau de excitaii senzoriale puternice Nu nceteaz dect n
timpul somnului Tulbu rrea este l ie congenital, consecina a unor leziuni prenatale ale corpilor striai* fie dobndita, ca urmare a ntreruperii cir cultelor neuronale dintre ganglionii bazali talamus* si
cortexul cerebral Atetoza poate fi unilateral (hemiatetoz) n zone le de asociaie ale creierului corespon dentul atetozei este delirul cu bizareriile sale la fel de variabile n funcie de mo dulii neuronali
lezai si perturbai, aa nct putem numi atetoza un delir somatic
ATP (adenozmtnfosfat) mic molecul, mononucleotid, produs de respiraia celular si intervenind n diverse reacii enzimatice si ca transportor de energie mtracelular Dat fund faptul c citoplasm
neuronal este un amestec complex de fibre si de proteine, experimentatorii au
AUR

ncercat s reproduc micarea veziculelor, pornind de la constitueni purificai Ei au reconstituit in vitro microtubuln*, pe baz de tubulma pur, adic lipsit de proteine asociate, apoi au inhibat
depolimenzarea microtubuhlor stabilizndu i cu o substana toxic numita taxol Daca se adaug vezi cule smaptice de diferite surse si ATP la microtubuln lipsii de proteine asociate ve/iculele nu se leag si
nici nu se depla sca/ pe aceti microtubuli Adugarea a putina citoplasm de axon gigantic (lipsita de tubului i) l i iccst preparat deci inse iza cu toate aceste i micare i ve/iculelor ceea ce nseamn c i
aceasta depinde de o pro tem citoplasmatic solubila din nerv n vederea purificm acestei proteine solu bile se amestec vezicule si citoplasm de nerv cu microtubuln in prezenta unui analog
nehidrolizabil al ATP n aceste condiii ve/iculele se fixeaz ferm pe microtubuli si rmn aici imobile atta timp cat nu se adaug ATP Aceast expe nent arat ca, in prezenta ATP sau a analogului sau
nonhidrohzabil se aa seaz la microtubuli un motor proteic, dar ca el nu se deplasea/a aici dect dac legtura pirofosfatic terminal a ATP poate fi hidrohzata (J Danieli H Lodish, D Baltimore 1990)

ATRIAL NATRIURETIC FACTOR

(ANF), neuropeptid prezenta n corpii celulari ai unor neuroni concentrai ndeo sebi n nucleul preoptic*, nucleu penventn cular si paraventncular ai hipotalamusului, nucleul arcuat si n nucleul central al
amigdalei* Particip la modularea siste mului cardiovascular si la creterea diu rezei si natrmurezei, acionnd direct asupra filtratiei glomerulare si asupra vaselor sangvine aferente si eferente La nivel
central, injectarea mtracerebroventncular de ANF blocheaz stimularea setei induse de angiotensma II* Peptidele nairiuretice aurticitlare ale creierului con roleaza de ademenea diminund frecven
vasopresina de ctre nucleu paraventri cular M supraoptic ai hipotalamusului un alt efect in acord cu rolul acestor peptule n modularea sistemului cardiovascularele ctre creier (R Quinon 1992)
ATROFIE CEREBRAL (engl cere bral atroph\) termen generic prin care se desemnea/ procesele degenerative difu/e sau circumscrise din creier n care are loc reducerea de esut nervos determinat de
le/iuni ce opereaz la nivel celular (de populare neuronala mai mult sau mai puin severa) Se descriu atrofii corticale izolate (boala Alzheimer* boala Pick* dementa senila) atrofii corticale asociate cu de
generescente la alte niveluri ale creie rului (boala Creutzfeldt Jakob* coreea Huntington etc ) atrofii cerebeloase paren chim itoase atrofii dentorubnce atrofii alivopontocerebeloase etc Atrofia cerebra la are
un caracter primar n dementele degenerative de tip Alzheimer sau n coreea Huntigton dar are un caracter se cundar n psihoza Korsakov* de exemplu, sau n unele smdroame cerebrale vasculare
ATROPIN (engl alropme), alcaloid al beladonei si al altor solanee, care inhib efectele sistemului nervos vegetativ para simpatic (parasimpatolitic) si mai ales ale nervului vag, prin blocarea receptorilor
colmergici In oftalmologie este folosit pentru dilatarea pupilei (midnaz)
AUR (lat aura = adiere, mireasm, engl aura), termen prin care se desemneaz semnul premonitoriu al unei crize epi leptice generali/ae
AUTISM (engl autiim) termen introdus de Bleuler n 1911 Desemneaz o atitu dine caracteristic schizofrenicilor nchi dere m sine excesiv refu/ul contactului cu re ilit itc i si al comunicrii cu semenii incapacitate de pliere i
afectivitii la situaiile re ile ngiditite m ideatic stereo tipii motorii etc Noiunea a fost aprotun d ia prin studiere i icestui fenomen la copii de ctre L K nner (Auti\tic l)i\tur hume (>fA//ectt\e Content 1943) ca si de ctre
numeroi cercettori de mai trziu Ipotezele privind etiologia sunt multiple de la incriminarea unor anomalii genetice sau a unor dereglri m hiochimia neuro transmitatonlor (serotonina cioprtim noradrenalma etc ) U
deficiente ale filtru lui senzorial talamic (si probabil reticular ascendent) ca si invocare i n ultimul timp a unor malformitu n lobulii tuber si pyramis ai vermisului din cerebel la unu copii autiti Faptul ca autismul se mani fest
uneori chiar de la natere ca un simptom sau ca o psihoz (') net consti inta, exclude aa zisa psihogenez, la o vrst la care psihicul ca atare este inexis tent, dar nu exclude instituirea mai tardiv a autismului, ca o consecin a
unor afec tium cerebrale intervenite pe parcursul vietn si potentate somatoafectiv de factori de mediu, de , traume psihice' care actio neaz ca nite veritabile ciocane bioelectro chimice asupra reelelor de sinapse si a neuronilor

AUTOEXCITARE

HEDONIC.

-* CENTRII CEREBRALI AI PLCERII

AUTOMUTILARE (engl seif mutila lion) mutilare practicat de un individ asupri lui nsui tierea degetelor aure chilor nasului sau organelor genitale baterea de cuie n cap etc Se ntlnete la oligofrem si n anumite forme
de schizo frenie Psihanalitii interpreteaz aceste icte c i pe nite icte incontiente de uito pumtiune generate de sentimentul culpa bilititn
AUTOTOPOAGNOZIE (engl auto t(ipa,nosia) tulburare din sfera sorti ito gno/iei* caracterizai prin pierdere i capacitii de locali/are a prtilor corpului propriu Daca de exemplu i se cere pci cinului sa si arate urechea, el
nu o poate f ice deloc iar daca i se arata urechea si i se cere sa o numeasc nu o poate numi C i/unic de autotopoagnozie se asoci aza in marca lor majoritate cu afazii si agnozn cu simptome din sindromul Gerstmann* m cadrul
unei stan confuzie nale fund consecina unor leziuni difuze in special in emisfera cerebrala dominant
AUZ (engl hearing), aparat de simt cohleo cortical prin care sunt captate analizate si interpretate vibraiile sonore produse n mediu Urechea umana percepe vibraii de o frecvent cuprins ntre 16 si 20 (XX) Hz pe secund, de
o amplitudine si o form variabile, care n creier capt o anumit semnificaie, n raport cu expe nenta dobndit de individul polisenzorial ntregul aparat, interconectat cu celelalte simuri, are o organizare topografic precis,
ct si o organizare suprapus mai difuz, receptiv la asociaii Organul spiral Corti din urechea intern este proiectat pe structuri cerebrale n aa fel nct localizarea sunetelor observate la
AXON APICAL
cohlee este meninut la nivelul nucleilor cohlean de la jonciunea bulboprotube rantial la nivelul corpilor geniculati interni (loc de releu al cilor auditive co nectate la tuberculii cvadngemeni pote nori) si last but not least n
cortexul auditiv din lobul temporal -> CAlLE CE REBRALE AUDITIVE

AXOLEM (gr wum = ax lemma =

nveli teaca engl axolemma) membran din substane proteice care nvelete axo nul pe toat lungimea sa

AXIOMA LUI HENSCHEN (engl

Hen\chen s axioma) enun formulat de SE Henschen (1922) potrivit cruia restaurarea vorbirii dup o afazic global are loc datorita prelum funciei de ctre cealalt emisfer cerebral
AXON (gr axon - ax, engl axon) prelungire citoplasmica unic a neuro nului*, cu un diametru de 1-22 microni si
0 lungime variabil (de la cu mult sub
1 mm pn la l m) care intr n constituia fracturilor mtranevraxiale si a nervilor periferici si are funcia transmitem celuh fuge a influxului nervos prin intermediul sinapselor Dup felul n care sunt nvelii, exist mai multe
categorii de axoni, de la cei care nu dispun de nici un nveli exatramembranar (fibre amielmice fr teac) pn la cei echipai cu un manon format dmtr o substan de natur hpidic, alb sidefie, numit miehn, acoperit la
rndu i de o teac glial numit teaca lui Schwann La acetia din urm, sab teaca lui Schwann, manonul de miehn prezint din loc n loc, la intervale egale, o sene de strangulaii numite noduri Ranvier, cu rol n accelerarea
influxului nervos, care datorit lor se propag prin salturi de la un
nod la altul Axonn mielimzati conduc impulsurile electrice mai rapid dect axonu nemielmizati de acelai diametru Viteza de conducere creste proporional cu diametrul axonului variind ntre 0,5 si 170 m/sec n nervii moton
influxul nervos circula cu o vitez d* 60-120 m/sec pe cnd n fibrele senzitive vite/a este de cel mult 70 m/sec n fibrele vegetative de 3-15 m/sec iar n unele fibre algosemna li/ ito ire subiri abia daca atinge l m/sec Axonul
este parcurs de mu romhiili si de microfilamente pe to i kngimea si Microtubuln servesc la transportul prote melor a ve/iculelor membranoase si i altor molecule formate in pencanon* si care trebuie sa ajung la extremitatea
de obicei irborescent i a axonului Aceasta micare numita transport a\op/a\mic centrifug este eseniala pentru reimpros patarea membranelor si en/imelor din terminaiile axonale Microfilamentele
organitelor uzate la corpul celular unde ele vor ti degradate ceea ce constituie trans portul axoplasmic centripet
Funcia specifica axonului este condu cerea impulsurilor electrice numite polen (tale ae aciune fr a le modifica pn la extremitatea distal sau pn la anumii butoni smaptici intercalri Potenialul de aciune ia natere la
conul de emergent (con de implantare neuronal) adic Ia jonciunea dintre pencanon si axon si se propag pn la terminaiile axonale, de unde este transmis fie la alt neuron fie la celule de alt tip (musculare, secretorn)
AXON APICAL (engl apical axon), prelungire neuronal caracteristic celulelor Martmotn, din stratul fusiform (VI) al cortexului cerebral, ai cror axoni se dirijeaz spre suprafaa emisferei, ajungnd AXON BIFURCAT

n stratul molecular (I), unde emit rmi ficaii care parcurg distante mari la acest nivel Astfel de celule se gsesc si n alte straturi corticale Pe scara zoologic ele au aprut mai nti la reptile -> ClTOARHI
TECTONICA SCOARJEI CEREBRALE
AXON BIFURCAT (engl bifurcate axon) tip de axon ce se divide ntr o
ramur ascendent si alta descendent, putnd strbate distante apreciabile n nevrax Se gsesc ndeosebi n formaia reticulat a trunchiului cerebral
AXOPLASM (engl ow>p/o,sm),substan ta semifluid constitutiv a axonului care conine mitocondru microtubuli si micro filamente
BABINSKI (Joseph Frangois Fehx) medic francez de origine poloneza neuro log de gemu (Paris 1857 - id 1932)
Elev al lui J M Charcot, la Salpetnere s a consacrat ndeosebi cercetrilor privind semiologia tulburrilor sistemului nervos descoperind numeroase semne care permit diagnosticarea precisa a afeciunilor
mdu vei si creierului n 1896 ntr o comunicare de abia 28 de rnduri fcut la Societatea de biologie, a descris si precizat valoarea semiologic a inversm reflexului cutanat plantar, cunoscut ulterior
pretutindeni ca ,semnul Babmski A efectuat studii reve latoare asupra sindroamelor piramidal si cerebelos A descris o paralizie medii Iar tegmentala cunoscut sub numele de sindrom Babmski-Nageotte,
precum si o varietate de sindrom adiposogemtal.expre sie a unor leziuni infundibulotubenene (sindrom Babmski-Frohlich) Contribuii importante n definirea isteriei, pe care a limitat o la fenomenele care
pot fi pro vocate sau suprimate cu ajutorul sugestiei (pitiatism*) I se datoreaz aproape ntrea ga metodologie a examenelor clinice practicate n toate serviciile neurologice din lume n ultimii ani ai vieii i-a
fost dat s
sufere tocmai de o maladie neurologic boal i Parkmson
BACTERIE (gr hakterion = bastonas engl hacteriuin) termen generic care desemneaz totalitatea microorganismelor ce aparin regnului protistelor si formeaz ncrengtura schizomicetelor
BACTERIOSTATIC (engl bacteria static) calificativ atribuit antibioticelor care acioneaz asupra bacteriilor, ncei nmdu le sau inhibndu le creterea, fr a le distruge
BAGDASAR (Dumitru) medic romn, specialist n neurochirurgie (Rosiesti jud Vaslui, 1893-Bucureti, 1946)
Si a nsuit tehnica neurochirurgical n clinica lui H W Cushmg, la Boston (1927-1929) n 1935 a creat primul serviciu de neurochirurgie din Romnia, ntr un pavi hon al Spitalului Central din Bucureti
Contribuii notabile n perfecionarea tratamentului chirurgical al gomelor cere brale, a punctulor ventriculare, precum si n diagnosticarea tumorilor cerebrale Deviza sa era Nu tiina de dragul tiinei,
BAILLARGER

ci pus n slujba omului n suferin A decedat din cauza unui cancer pulmonar cu metastaze cerebrale A scris, ntre altele Chirurgia durerii (1935) Troubles mentauK dam un ca de tumeur du lobe frontal droit (1936), n
colaborare cu D Constantmescu Lathynsmul (1945), Tratat de neurochirurgie (1951) Membru de onoare post mortem al Academiei Romne (1948)
BAiLLARGER (Jules-Gabriel-Frangois)

psihiatru francez unul dintre fondatorii n 184"! ai publicaiei Annales meduo ps\ iholoKiques (Montba/on 1806 - Paris 1891) Contribuii de seama in studiul clinic al piraliziei generale progresive, cretinismului si psihozei
maniaco depre sive pe care a numit o nebunie circulara n studiul De l aphasie au pomi de vue ps\ c hoitigique (1865) identifica pe de o parte o afazie simpl care se manifest fie prin pierderea capacitii de a vorbi si de a scrie
fie doar prin pierderea capacitii de a vorbi ( / mc itation verbale mvolon taire persiste alors que l mcitatum verbale \olontaireestabolie } iar, pe de alt parte o aphasie avec perversion de la faculte du langage n care bolnavii
pronun cuvin te tara legtur cu ideile lor n acest al doilea tip de afazie la lesion - scrie el -consiste encore dans la substitution de la parole automatique a l mcitation verbale volontaire ' Principala sa lucrare este un volum
care devine tot mai voluminos de la o ediie la alta Recherches sur Ies mala dies mentale^, 1890 (prima ediie dateaz din 1865)
BALAN MOSSO (engl Mosso s balance), dispozitiv imaginat de italianul Angelo Mosso (Tonno, 1846 - id , 1910), autor al unor concludente cercetri privind
circulaia sangvin cerebral A demonstrat c activitatea cerebral se asociaz ntotdeauna cu vasodilatatie si intensificarea oxidnlor Spunndu le unor subieci s se culce n aa fel pe o planet balan nct aceasta s se
menin ntr un echilibru perfect, le cerea apoi acestora s fac un efort intelectual (s efectueze mental un calcul matematic, de exemplu) n aceste condiii balana se nclina n partea unde se afla capul semn al afluxului de
snge la creier -> POSITRON EMISSION TOMO-GRAPHY (PET)

BANDA NGUST GIACOMINI

(engl Giuioimm s bnd), bandeleta care conecteaz hipocampul dorsal cu cel ventr l * GYRUS DENTATUS
BANDELETA DIAGONAL (engl diagonal bnd) prelungire a benzii nguste Giacommi* din hipocamp, avnd captul terminal n indusium griseum*, structur pencaloas din arhicortex numit si hipo cmp dorsal
BANDELETA LONGITUDINAL POSTERIOAR (lat medial longitu dmal fasciculus engl medial longitudinal bundle), fascicul asociativ de fibre mielini zate, ascendente si descendente, care str bate partea central a
trunchiului cerebral, legnd ntre ei n primul rnd nucleu nervilor craniem oculomoton (III, IV, VI) si cefalogir (XI), nucleul vestibular etc din aceast regiune, precum si nucleul Dark schewitsch* din pedunculul cerebral
Sinonim fascicul longitudinal posterior

BANDELETA OLFACTIV
DUNCUL OLFACTIV

PE-

BANDELETA OPTIC (lat trauus opticus, engl optic traci), fascicul de fibre
BARIERA HEMATOENCEFALIC

nervoase care pornesc de la chiasma optic* si ajung la corpul geniculat extern* din talamus*, fcnd ocolul pendunculului cerebral Fiecare din cele dou bandelete optice (dreapt si stng) include att fibre directe ct si
ncruciate (ncruciarea are loc n chiasma optica)
BANDELETA SENZORIAL VIZUAL ELLIOT SMITH (engl Ellwt Smith sensor) vizual bnd) fascicul superficial de asociaie vi/ual senzitiv, din lobul parietal care se ntinde de la urcumvolutia ascendenta
postrolandic si pn in urcumvolutnle occipitale de pe fata extern a emisferei cerebrale
BARBITAL (engl barbital) acid dietil 5,5 barbitunc cel mai vechi si mai cu noscut dintre barbituncele lente
BARBITURISM sau BARBITURO-MANIE (engl barbiturism) dependent patologic de sedativele si hipnoticele din clasa barbituncelor, proprie unor toxico mani Intervin si come barbitunce uneori m forme grave
(tulburri ale stm de contient, episoade halucmatoni dehran te,hipotome, reflexe abolite, semn Babmski pozitiv, dificulti respiratorii etc ) > BEIE BARBITURIC

BARIER HEMATOENCEFALIC
(engl blood-brain barrier), structur de protecie a creierului, constituit din pereii capilarelor si din celule nevroghce, avnd rolul de a tna schimburile dintre fluxul sangvin si esuturile cerebrale si menm geale, dintre fluxul
sangvin si fluxul lichi dului cefalorahidian Nici o substan anormal constatat n snge nu se constat n mod normal n lichidul cefalorahidian, care acioneaz ca un tampon al sistemului
nervos n ntregul su, nu numai mpotriva unor noxe, ci si mpotriva a diverse per turbri chimice Deoarece capilarele cerebrale sunt mult mai puin permeabile pentru ioni dect capilarele din restul corpului majoritatea
substanelor din snge nu au acces la esutul cerebral Rolul aces tei bariere hematoencefalice > este de a mpiedica hormonii circulani sa bruieze funcionarea sistemului nervos central (J Danieli, H Lodish D Baltimore,
1990) Bariera hematoencefalic este permeabil pentru substanele nutritive, oxigen CO si CO, ca si pentru numeroase produse tar m teologice tund impermeabila pentru anumite microorganisme si produse no cive O sene de
virusuri nu pot fi ns oprite de aceasta barier care, de altfel poate fi spart de unele embolii micro hiene In c izuri de anoxie de mflamatie sau dilaceran cerebrale bariera poaie fi parial distrus, ca si m cazul tumorilor
cerebrale Colina pi Lsmatic trece bariera cu ajutorul unui sistem de transport bl direcional nesaturabil pe cnd serotonma de origine periferica de exemplu, nu poate strpunge acest obstacol membranar Ban era
hematoencefalic are ns si cteva clcie ale lui Ahile naturale, n zone ca epifiza*,complexul hipotalamohipofizar si area postrema*, ceea ce nseamn ca reglarea neuroendocnna si electrolitic de ctre sistemul nervos
central poate necesita un acces direct ntre neuroni si curentul sangvin n aceste regiuni Ele acomodeaz probabil sistemele receptoare centrale, care sunt declanate de substanele ce nu pot trece bariera n alt parte (Th Ruch, J
Fulton, 1963) n anii din urm se descnu n mod separat o barier snge-hchid cefalorahidian (bariera hemomeningee) si o alta meningo encefahc, aceasta din urm fund constituit din membranele BASTIAN

bzie care despart esutul nervos de spatiile n care circul lichidul cefalorahidian (apudD Planche 1991) -" BUCLA NIGRO-STRIATA
BASTIAN (Henry Charlton) medic si neurolog englez (1837-1915) Discipol al lui Herbert Spencer A impus ntre altele conceptul de simt muscular (kmestezic) asociindu I cu aria motorie din cortex
Preocupat de relaia creier-spint a gsit ndeosebi n amnezie si afa/ie mijlocul de i discerne realitatea acesteia n studiul On the various forms of loss of speech in cerebral dtsease (1X69) a descris tulburri
inatomofunctionale semnificative n acest sens pe care le a numit surditate verbala (\\ord deafness) si cecitate verbala (word hlindness) ncercnd s explice afa/ia propriu zis, i postulat existenta a patru
centri cerebrali ai funciilor verbale nor male pe de o parte, centrul verbal auditiv si centrul verbal vizual, legai de recepie iar pe de alt parte centrul glosokinestezic si centrul cheirokmestezic,\egdl\ de
expn mare toi aceti centri fund interconectai prin fibre asociative Este una dintre pn mele paradigme asociationiste n neuro psihologie Alte scrieri The bram as an organ of the mind (1882), Treatise on
aphasia and other speech defects (1898)
BAZA CRANIULUI (engl base of skutl), partea inferioar a craniului, con stituit din oasele etmoid, lama orizontal a frontalului, sfenoid, precum si din pri ale oaselor temporale si occipital pe care se
asaz creierul Fata intern a bazei craniului (endobaza) prezint trei etaje l) etajul anterior, format din prile orbi tale ale frontalului, lama cnblat a etmoi-dului (prin care trec fibrele nervului olfactiv),
aripile mici ale sfenoidului, jugul
sfenoidal si gurile optice (prin care trec nervii optici) 2) etajul mijlociu, format din oasele sfenoid si temporal cuprins ntre marginea postenoar a aripilor mici ale sfenoidului marginea superioar a stncii
temporalului si lama patrulater a sfenoidului aici se afl aua turceasc fisura orbital superioar gaura mare rotund, gaura mic rotund gaura oval, gaura nenumit Arnold, gaura rupt anterioar, canalul
carotidian si hiatul Fallope 3) etajul posterior, care se ntinde de la marginea superioar a stncii temporalului si pn la solzul osului occipital cuprm /and gaura occipital (joramen magnun) gaura rupt
postenoar (joramen jugulare), conductul auditiv intern canalul hipo glosului canalele condihene pe lng mediana n afar de marea gaura occi pitala se afl partea bazihar a osului occipital creasta
occipital interna si fose le cerebreloase
BLCEANU-STOLNICI (Constan tm) neuropsihiatru gerontolog si neuro cibernetician romn (Bucureti, 1923)
Principala s-a contribuie const n aplicarea teoriei sistemelor si a ciberneticii n neurofiziologie, psihologie si geronto logie, precum si n utilizarea matematicii n unele domenii ale biologiei si medianei
Laureat, n 1972, al Marelui premiu al Societii de nalte sinteze din Frana n colaborare cu Edmond Nicolau, a publicat Cibernetica (1961), Elemente de neuro-nhernetic (1967) Le.s fondements cyber
netiques de l activite nerveuse (1971), Personalitatea umana - o interpretare cibernetica (1972) Pentru marele Tratat de neurologie (5 volume, 1979-1983), elaborat sub redacia lui C Arsem, a sens
capitolul Principii si metode de modelare matematic a sistemului nervos" (voi I)
64
BET

Este de prere c de fapt cunoaterea obiectiva n psihologie nseamn fotografierea gndurilor studierea lor insru mental Cu precizarea c nu e vorba de studierea instrumental a comportamentului
ci direct a activitii cortexului (1972) Mai trziu ns, i va reprezenta creierul drept minunatul ordinator biologic care e folosit de un Eu misterios si transcendental pentru caprin el s reali ze^e coniac
tul cognitiv cu universul nostru material (1994)
BLBIAL (engl stammering), tul burare a vorbim care const n dereglarea intermitent a aparatului fonator, asociat uneori cu veritabile grimase Poate fi considerat o disartne isteric (hystencat
dysarthna) Sinonim balb.sm
BEHTEREV (Vladimir Mihailovici), neurolog, psihiatru si psiholog rus (Viatka, 1857 - Leningrad, azi Sankt Petersburg, 1927)
A fost profesor la universitile din Riazan si din Leningrad Colaborator al lui l P Pavlov (l849-1936), a efectuat cerce ri privind citoarhitectonica scoarei cerebrale patologia cerebral si spinal, precum si
studii referitoare la hipnoz si psihoterapie A fcut cel dinti distincia ntre cile motorii piramidale si extra-piramidale A fundamentat conceptul de reflexe asociative n a sa Psihologie obiectiva (1913) a
cutat s explice ntregul comportament uman n conformitate cu acele reflexe numite de Pavlov reflexe condiionate Scrieri Physiologie de la region motrice de la substance corttcale du cer-veau (1887),
Bazele anatomiei microscopice a omului i a animalelor (1893), Cile de conducere ale creierului i mduvei
spinrii (1894), Diagnostic al bolilor sistemului nervos (1911)
BERGER (Hans) -> ELECTRICITATE
CEREBRAL

BETA-CARBOLIN (0 carbolm), substan care se fixeaz pe receptorii GABA si benzodiazepinelor provocnd un efect contrar tranchilizantelor anume o anexietate intens Modificri aduse stnic turn
chimice i beta carbohnelor le confer, ns proprieti noi aa nct aceti derivai stimuleaz vigilitatea si perspica citatea fr a mai provoca anxietate si agitaie aa nct ar putea fi utilizai ca energizayti si
nonanxiogeni drept starters inofensivi pentru omul de afaceri surme nat (C Koupermk, 1983)
BETA-ENDORFIN ([Vendorfin) neuropeptid elaborata de hipotalamus si de hipofiz si care, fixat n mod electiv de receptori intestinali, faciliteaz secreia de insulina si, sub influenta opioidelor, spo
resc absorbia intenstmal, determinnd o hiperfagie si o cretere n greutate a organismului comatos
BET (Vladimir Alekseevici), anatomist si histolog rus (1834-1894) Profesor la Universitatea dm Kiev A pus n evident, n 1874, existenta n zona motorie a scoai-tei cerebrale a unor celule gigant", cu o
talie a pencanonului de aproximativ 100 de microni, n form de piramid, ai crui axoni intr n componenta tractului piramidal si care, pe ruta mduvei spinrii, se repartizeaz la diferii motoneurom,
transmind comenzile pentru micri voluntare Principala scriere Anatonuscher Nachweis Zweier Gehirncentra (1874) BEIE BARBITURICA
BEIE BARBITURICA (engl barbi-turate drmking), stare de perturbare cerebral ncercat de unu toxicomani care abuzeaz de barbitunce Ca si n beia alcoolic sunt manifeste tulburrile psiho motorii
(afectarea centrilor vestibulo cere belosi), pierderea luciditii, instabilitatea afectiv, accesele de agresivitate, pe fon dul unui comportament confuzional Cro mazrea viciului duce la deficiente de
concentrare a ateniei si la amne/u, precum si la mutaii negative n sfera personalitii S a descris si un delinum harhituric, similar cunoscutului delinum tremens al alcoolicilor O t roare de do/irc n con
ditnle modificm dramatice a tolerantei organismului cline la coma harbituma cu sfrsit adesea letal

BIOCURENI

CEREBRALI

ELECTRICITATE CEREBRAL

BIOFEEDBACK (termen englez), teh mea cu ajutorul creia se ajunge la controlul voluntar al proceselor fiziologice vegetative din organism
BKOV (Konstantin Mihailovici), fi.
BEIE PATOLOGIC fengl patho logicul drinking) stare anormala care apare la subieci cu o apeten alcoolic cert fr ca acetia s fi consumat can titati prea mari de alcool Caracteristic este
comportamentul agresiv si zgomotos, ore n ir pe fondul unei contiente crepuscu lare si adesea cu manifestri halucmator delirante (gelozie persecuie autocon damnare, tentative de omucidere sau de
suicid) care se poate ncheia prmtr un episod comatos Este consecina unei deregln a mecanismelor smaptice la nivel cortical, cu repercusiuni severe asupra centrilor diencefahci
BIBALISM (engl ballismus), tulburare caracterizat prin apariia unor micri brute, ample si violente, fie ale ntregului corp, fie a unei jumti a acestuia (hemibalism), asociate cu azvrlin ale minilor si
picioarelor, cu aspect grotesc Se datoreaz unor leziuni intervenite n corpul Luys*
log rus (Ciuhloma inutul Kostroma 1886 -Leningrad 1959)
Discipol al lui I M Secenov si direct, al l P Pavlov si a desfurat activitatea de cercetare m labor itoarele Institutului de medicina experimentala ale Academiei de Medicin a Marinei Militare si Umver
sitata dm Leningrad prin prisma unei viziuni holiste a organismului Sistemul ner\ os aunmom - subliniaz el - e numai relaii autonom pe tund n complicata c onduc ere tune ionala el reprezint
numai o parte a aparatului reglator fund strana legat de sistemul nervos central Dm aceasta c aira m se pare c a nu se poate lega func tia trofic n sensul asigurrii unei funcionari >( structuri tisulare
normale de un anume sector al sistemului nervos atunci cnd tim c sistemul pervers reacioneaz unitar n manifestrile lui De aici urmeaz importanta deducie c trebuie sa observam procesul m
totalitatea sa, sau n descifrarea strilor patologice trebuind sa inem seama de toate sectoarele organizrii corn plexe a sistemului nervos de asemenea, se impune s inem seama de rolul fiecrei verigi
n lanul fenomenelor ce se petrec n diverse formaiuni Acest punct de vedere 1-a dezvoltat n detaliu n principala sa scriere, Scoara cerebral s.i organele interne (1943) [traducerea n limba romn a
aprut la Editura de Stat pentru Literatur tiinific, Bucureti, 1952j, demonstrnd
BOALA BASEDOW

c metoda reflexelor condiionate permite cercetarea experimental a influentei creierului asupra tuturor funciilor organismului
BOALA ADDISON (engl Addison s disease, primary adrenocorttcal deficiency), afeciune endocrin descris, n 1855, de ctre medicul englez Thomas Addison Datorit atrofiei glandelor suprarenale (n
urma unei infecii tuberculoase, de exem piu) rezult un deficit n secreia de steroizi, cu consecinele de rigoare hipo tensiune arteriala anorexie slbire, fatiga bihtate etc si o pigmentare caracteristica a
pielii si mucoaselor (de unde denumirea, desuet azi, de , boal bronzat ), simpto matologie care se exacerbeaz pe durata crizelor si la care se asociaz intabihtatea, anxietatea, ncetinirea fluxului ideatic
(bradipsihie), negativismul iar uneori stan psihotice persistente maniaco depresive sau paranoide (psihoz addisoman)
BOALA ALZHEIMER (engl Alzhei mer s disease presenile dementm) de ment descris pentru prima dat de Alois Alzheimer*, n 1906 si care reprezint, prin hecatomba de leziuni cerebrale difuze care
o caracterizeaz o deteriorare pro gresiv si global inexorabil a funciilor, superioare sau nu, ale creierului Amnezia sever, pierderea simului de orientare n mediul familiar (unu bolnavi nu mai sunt
capabili s gseasc, n propriul aparta ment, buctria sau baia 1), tulburri de felul apraxiei ideatoni*, alexiei* si agrafiei, diferite alte forme de afazie* si agnozie*, ecolaha*, stnle de agitaie comportamen
tul confuzional se nscriu n simptomato logia pletoric a bolii, de unde nu lipsesc uneori nici manifestri psihotice (idei deh rante, halucinaii, accese depresive etc ) Oricare ar fi etiologia acesteia,
neelucidat

nc, cert este cromatohza* total a celulelor nervoase, degenerescenta neuro-fibnlar si apariia si proliferarea aa numitelor plci senile", diseminate n mod preponderent n lobul occipital, n hipocamp
si ntr o sene de nuclei bazali n cel mult zece am are loc sfritul letal Are loc o scdere masiv a ponderii cerebrale Rigiditatea, ca de decerebrare, care apare n unele cazuri, arat c de fapt, creierul nu mai
exist cu el disprnd orice pal pire a spiritului De aceast boal cumplit s a stins Emil Cioran ea fund considerat o veritabil cium neagr a anului 2(KK) Tomografia pnn emisiune de pozitroni (->
POSITRON EMISSION TOMO GRAPHY) permite evaluarea exact a pier denlor neuronale prmtr o identificare precis a zonelor aflate n regim de hipo metabolism cerebral ( F N Chase si colab , 1984 R
Duara si colab 1986)
BOALA BASEDOW fengl Graves disease dat fund faptul c, la trei am dup Karl von Basedow,n 1943, maladia a fost descrisa si de ctre Robert Graves), afeciune endocrin datorat excesului de TSH
(tireostimulm), hormon hipotalamo hipofizar care controleaz secreia glandei endocrine Pe lng simptome somatice' (slbire, tahicardie, accese de hiperterrrue, greuri si vonusmente, protruzia globilor
oculan etc ), hiperfunctia tiroidei determin si importante dereglri psihice , n sindromul lui Basedow daca memoria este de asemenea slab inteligena este ns adesea vie, procesele psihice se petrec mai
repede, ideile se perind n mare numr, bolnavii sunt n activitate continua vorbesc mult, ei sunt impresionabili, adesea anxioi, trec cu uurin de la euforie la tristee i sunt foarte irascibili, n multe
cazuri au fobii, obsesii i prezint destul de BOALA BIERMER
des adevrate psihoze' (C I Parhon, 1913) Acelai autor a constatat la base dowieni deliruri si halucinaii Pacienta V G (35 de ani), de exemplu, n afar de accese de erotomanie, pretindea c vede demoni
care se preschimbau n ngen dac fcea semnul crucii halucinaii care au determinat o s fac hagidlc la Ierusalim Credina nu o mpiedica s aib atitudini indecente n timp L e internul proc edeai la
observaia ei |ea) i arunca priviri erotice M n cere sa rmn \tnguri n camera s i examineze organele genitale (CI Parhon 1906) Tratamentul este medicamentos (sedative n asociere cu antitiroidiene de
sintez, iod radioactiv) sau chirurgical nc nu s au pus la punct inter ventil chimioterapeutice eficiente privind adenohipofiza Sinonime hipeniroidism gu e\ojta\mica
BOALA BIERMER (engl Biermer s anemia) afeciune determinat de carena vitaminei Bp Unu sufennzi de aceast avitaminoz pot prezenta tulburri psihice manifeste depresie, episoade confuzio nale,
uneori deficit intelectual asociat cu tulburri de memorie ceea ce demonstrea za c lipsa vitaminei B, 2 (ca si a altor multe vitamine) are reprecusium asupra activitii creierului
BOALA BINSWANGER (engl fim* wanger s dementia), form de dement progresiv cauzat de distrugerea masiv a substanei albe subcorticale

BOALA CREUTZFELDT-JAKOB
(engl Creutzfeldt-Jakob syndrome), afec tiune viral din categoria encefalipatnlor spongiforme, descris de H G Creutzfeldt (1920) si A Jakob (1921) Se caracterizeaz clinic pnntr-o dement cu evoluie
subacut, marcat de tulburri piramidale si exprapiramidale, toate acestea ca urmare a unor distrugeri n corpii striai, n m duv dar si n cortex, care capt aspect de burete Debuteaz tardiv, ntre 50 si
60 de ani incriminat fund un virus lent, nc neidentificat (care ns poate fi prionul* lui S B Prusmer) Simptomele au caracter paroxistic, iar moartea survine n cteva luni O surs de infectare pentru om o
reprezint aa numita boal a vacii ne bune o epi/ootie care n prezent face ra v ign n Mirea Britanic
BOALA GAYET-WERNICKE (engl Wermcke s encephalopath\) encefalopatie descris de C Wermcke (1881) care se instaleaz la alcoolicii nveterati si a crei ba/ anatomopatologita o constituie Iezi
unile bilaterale ale unor nuclei din vecin tatea ventriculelor cerebrale al III lea si al IV lea n mod constant ale corpilor mamilan*, ca urmare a avitaminozei B, (beribcn) Boala este caracterizat prin stri
crepusculare, impresia de nnmolire a ideilor dezorientare anorexie, dereglri metabolice si cardiovasculare, tulburri de echilibru si oculomotorn, astenie etc , putnd evolua ctre un sindrom de tip
Korsakov
BOALA GELINEAU -> CATAPLEXIE
BOALA GILLES DE LA TOURETTE
(engl Gilles de la Tourette s disease), cunoscut si sub denumirea de boala ticu rilor convulsive, a fost descris pentru prima dat, n 1885, de ctre psihiatrul Georges Gilles de la Tourette (1857-1904),
discipol al lui Charcot Boala a fost identificat pretutindeni pe glob si const dmtr-o triad simptomatologic pn azi
BOALA PARKINSON

misterioas ticuri generalizate (inclusiv grimase, convulsii palpebrale*, scrnetul dinilor), ecolahe* si coprolahe* Inter pretnle psihanalitice se arat nerodnice, dac nu ilare Adepii etiologici organice au
n vedere posibile anomalii funcionale ale nucleilor de la baza creierului sau dereglri stilizate' n mecanismele de transmisie smaptic Probe farmacologice arat c aceast boal este asociat cu
hiperactivitatea sistemului dopammergic probabil n nucleu bazali si n cortexul prefrontal (P Sandor 1995) Anterior au fost invocate wormahtti n activititea sistemelor serotomnergic si noradrenergic
Tourette s syndrome especialh m the presence of the associated beha\ioral disorders mav ha\e a profound impact an the panent seif e\teem seif unage and relatwnships (A L Thibert et aln 1995) Pentru
neorofiziologi si psihoneurologi rmne, oricum, o mare provocare asoci erea patognomonic a celor trei simptome si mai cu seam proferarea compulsiv de cuvinte neaprat obscene, licenioase
BOALA HALLERVORDEN-SPATZ
(engl Hallervorden-Spatz disease), afecti une rar ntlnit, descris n 1922 cu etiologic necunoscut Debuteaz n copi lne cu tulburri ale mersului, urmate de micri coreo atetozice si, n final de o
rigiditate accentuat Se pun n evidenta leziuni de tip degenerativ n nucleu bazali, ndeosebi n globus pallidus (depozite granulare bogate n fier)
BOALA HARTNUP (engl Hartnup s disease), maladie ereditar cauzat de o anomalie n transportul triptofanului la nivelul mucoasei intestinale si rinichiului La manifestrile pelagroide (cutanate) se
adaug o ataxie cerebeloas si uneori ane raia mental

BOALA LANGDON-DOWN - THI

SOMIE 21

BOALA MARCHIAFAVA-BIGNAMI
(engl Marchiafava-Bignami disease), encefalopatie alcoolic n care, pe msur ce se agraveaz leziunile cerebrale, subiec tul cade prada unor stri de apatie si abulie confuze stuporoas, care nu exclude
coma Anatomopatologic este incriminat o necroz a regiunii axiale a corpului calos* dar nu hpsesi. uneori leziuni n comisura alba anterioar, n traiectele optice si n pedunculn cerebelosi mijlocii
Etiologia este probabil de aceeai natur ca n boala Gayet-Wermcke
BOALA PARKINSON (engl Parkm son s diseare), afeciune degenerativ cauzat de leziuni intervenite n unu nuclei de la baza creierului (n special aa numita pars compacta din locus niger*) angajai
n sintetizarea dopammei* neurotransmittor care activeaz structuri responsabile de motricitate Producia de dopamin devine n felul acesta insuficient, circuitul locus nif>er-striatum (nucleul caudat,
putamen, globus pallidus) se ntrerupe iar bolnavul nu mai este stpn pe micrile sale Pe de alt parte, neuronii localizai n afara sub stanei negre continu s fabrice dopamin, dar alte grupri de neuroni
disprnd (n zone cum sunt nucleu rafeului* si locus coeruleus"), aceste pierderi neuronale ada ug bolii simptome nonmotoni, depresive Simptomele caracteristice sunt o rigiditate muscular generalizat,
dificultatea de a declana micri voluntare (akinezie) si un tremur care afecteaz extremitile, n special minile, degetele efectund micri comparate cu numratul banilor Dei BOALA PICK
inteligenta se pstreaz mult vreme n limitele normalului, akinezia parkinsiom-anului pare a se transpune cu timpul ntr o rigiditate a conceptelor si n tendina de perseveratie intelectuala si afectiv
Leziunea fund strict localizat si ducnd la deficitul unui singur neurotransmittor (dopamina) boala Parkinson este terenul de predilecie al grefelor cerebrale de neuroni dopammergici -> BUCLA NIGRO STRIATA
COLECISTOKININ(CCK) GREF CEREBRAL

BOALA PICK (engl Puk > </iviw) o

form de dementa presenil descrii de medicul ceh Arnold Pick, n 1892 Dei se invoca o anatomopatologie individualizat (itrofn cerebrale bilaterale localizate n lobii frontali si parietali cu ocolirea zonei limbajului atrohi
marcate de dilatarea coarnelor ventriculare), simptomatologia se suprapune n bun parte pe aceea a bolii Alzheimer aa nct ar prea justificat admiterea unei singure poziii nosografice cum de altfel s a si propus sindrom
Alzheimer-Pick (sau viceversa) Un semn patognomonic al bolii Pick ar fi perse veratia, adic tendina de a repeta n mod arbitrar acelai tip de comportament De obicei bolnavul nu are constanta dificul tailor sale psihologice
n ultima vreme, studii efectuate cu ajutorul tomografiei computerizate si al imagenei prin rezo nant magnetic (M J Rogers, 1996), au pus n evident modele diferite de atrofie n cele dou maladii

BOALA SCHILDER - LEUCOENCEFALIT

BOALA SOMNULUI (engl sleepmg uc/cnen), complicaie evolutiv a tnpano-somiazei din Africa ecuatorial, al crei
70
agent patogen este Tnpanosoma gambi-enfe, protozoar flagelat transmis de mutele tete (Glossina palpalis Gloffina tachmoides si G/osswa morsitans), care se hrnesc cu snge omenesc Diseminarea parazitului are loc chiar
din momentul inoculm sale de ctre insect, dar me ningoencefalita se declaneaz mai mult sau mai puin trziu fat de momentul contaminm fund rezultatul unor reacii imunologice Probabil c exist o electi \itate n
producerea le/iunilor cerebrale, deoarece simptomatologia cuprinde invan abil tulburri ale somnului ale strii de \eghc precum si o hiperestezie genera hzat n faza finala, bolnavul casectic.se cufunda ntr o somnolenta
irezistibil, ntrerupt de frisoane sau de delir Dac nu este tritat moartea survine de obicei n cteva sptmni de la declanarea stm febrile
BOALA STURGE-WEBER (engl Sturge-Weber s difecue) sau angiomatoza encefalo tngeminal este o afeciune con genital (sau pennatal) rar care se caracterizeaz prin tetrada angiom plan al fetei (dar si al altor teritorii
cutanate) tulburri oculare, anomalii ale cortexului cerebral (calcifien) transformate n focare epileptogene si tulburri neuropsihice (hemipareze sau hemiplegii, hemianopsu, ntrziere n dezvoltarea mental etc ) C Arseni, care
a putut studia cinci cazuri de boal Sturge-Weber la clinica de neurochirurgie din Bucureti, a constatat c focarele de calcifiere si mai ales zonele cicatnceale si modificrile degenerative sunt diseminate att n cortex, ct si n
regiunile subcorticale, gsindu-se n stadii evolutive diferite si avnd un important caracter expansiv (1982) Unicul tratament adecvat ar fi cel chirurgical, la care trebuie
BRAE CONJUNCTIVALE
recurs ct mai precoce, chiar n formele
f raste
BOALA TAY-SACHS (engl TavnSar/H di\ease) form infantil a idiotiei ama urotice familiale (transmisie ereditar autosomic recesiv) care debuteaz la vrsta de 4-6 luni si se caracterizeaz pnntr o degererescent cerebro
macular si atrofia nervului optic ceea ce determin o stopare si apoi un regres al dezvoltm mo torn si psihice cu crize tonice pe fondul hipotomei iar n final o hipertome de decerebrare cu evoluie spre moarte n cel mult trei
ani

BOALA ZENON
KlNEZIOGNOZIE

BOAL CURATIV -> METODE DE

CERCETARE A CREIERULUI

BOT SCHIZOFRENIC, simptom pre zent ndeosebi n formele c Uatonice ale schizofreniei caz n care contractarea muchiului orbicular al buzelor determin o configurare caracteristic a acestora ca ntr o bosumflare
cronic
BRADIFEMIE (engl brad\phemia), scdere a ritmului \orbirn carictenstic n multe maladii cerebrale, uneori ca efect al bradipsihiei*
BRADIKINEZIE (engl bradykmeMs), ncetineal a micrilor, fie ele automate, fie voluntare, n absenta unor tulburri ale stm de veghe Este unul dintre simpto mele care caracterizeaz smdroamele extra piramidale si n
special boala Parkinson*
BRADIPSIHIE (engl bradypsychia), lentoare a proceselor mnezice, de ideatic si, n general, a ntregii activiti cerebrale
(psihice) observat n strile depresive postcomitiale si postconfuzionale n mtoxi catia cu hipnotice traumatisme cramo cerebrale tumori intracramene psihoze senile debilitate mental etc

BRAIN. A Journal of Neurology

Publisher Oxford Journals Walton St Oxford Revista apare din anul 1877 n pre/ent este o publicaie bimensuala Se adrcsea/a neurologilor neurofiziologilor neuropsihiatnlor neuroradiologilor si tuturor celor interesai de
imagena cere brala neuropsihologilor neurofarmaco 'jgilor neurochirurgilor, ntr un cuvnt cerebrologilor mai mult sau mai putui speci ihzati

BRAIN NATRIURETIC PEPTIDE

(BNP) este o neuropeptid concentrat n creier dei poite fi gsii si n unele esuturi periferice mpreun cu Atrial NatnureliL Factor (ANF) particip la modularea sistemului cardiovascular si la controlul diurezei si natnurezei
> ATRIAL NATRIURETIUC FACTOR
BRAIN SCAN (termen englez), metod prin care se pot obine imagini tip foto grafie ale creierului fr a se deschide cutia cranian
BRAINVOX (termen englez), tehnic modern de reconstituire a imaginii n trei dimensiuni a creierului uman, cu ajutonil rezonantei magnetice nucleare de nalt rezoluie si al prelucrm datelor pe cal culator(H Damasio R
Frank, 1992)
BRAE CONJUNCTIVALE (lat singular brachium lolliculi, engl bra-chium ofcollicules), lame de esut nervos situate dedesubtul si ndrtul pulvina-rului*, care conecteaz corpul gemculat BRAELE PUNII

extern de tuberculul cvadngemen anterior funciilor creierului Astzi este limpede c

(braul conjunci val anterior- releu optic) Broca atribuia unui spectru simptomatosi corpul geniculat intern la tuberculul logic mult mai larg o singur leziune,
cvadngemen posterior (brattjl conjunctiva! strnind astfel o confuzie care a cntrit
posterior - releu auditiv)
greu n teond dfaziel
BRAELE PUNII (lat brachn pontic engl idem) sinonim pentru cei doi pedunculi cerebelosi mijlocii - PEDUN CUL CEREBELOS MIJLOCIU
BREGMA (lat hregma engl idem), punct de jonciune ntre sutura sagital care unete cele dou oase parietale si sutura transversala frontopanetal Sinonim Jontanela mare
BROCA (Paul) chirurg si antropolog francez (Samte Foy la Grande 1824 -Paris 1880) Pasionat de cercetarea ere ierului a devenit celebru pe plan mondial prin descrierea sub denumirea de ajemie* a unei
afazii motorii care ulterior a fost numit afazia Brom (Remarcjues iur le siege de la jaculte du langage articule suivies d line observatton d aphemie 1861) A publicat pe aceast tem comunicri succesive
impunnd teoria dominaiei native a uneia dintre emisferele cerebrale (cea stng la dreptaci cea dreapt la stngaci) n 1865 n comunicarea Du biege de lajaculte du langage artitule, si a expus concepia
definitiv asupra afemiei, artnd c este consecina unei leziuni a prtn posterioare a celei de a treia circum voluta frontale din emisfera preemi nent" Dei descrierile anatomopatologice ale afemiei nu
erau exhaustive, Broca pierznd din vedere leziunile existente n zona paneto temporal (puse n evident abia n 1900, de ctre Pierre Mrie, chiar pe creierul investigat anterior de Broca), el a deschis o
nou epoc n localizarea
BRODMANN (Korbmian) neurohisto log german (1868-1918) A publicat, nc din 1903 n Journal fur Psvchologie und Neurologie, hri citoarhitectonice ale scoarei cerebrale umane Lucrarea sa
fundamental este Vergleichende Lokahsa-tionslehre der Grosshirnnnde m ihren Prin-ipien dargestellt aiif Grund des Zfllenbaues (1909) m care dmtr o perspec tiv i embnologica descrie 52 de ani (cam

pun) citoarhitectonice ale scoarei cerebrale FI arata ca orgam/area cortexului n sase stnturi nu apare de la nceputul vietn fetile cuid scoara cerebral este ne structurat i ci doar din luna a asea de viata
intrauterina si c tipul de organi/are n sase
Din luna a asea de viat intrauterin la om n arhitectonica scoarei se constata diferenieri n raport cu destinaia functio nala a fiecrei ani corticale Sistematiznle lui K Brodmann sunt si astzi considerate
a fi cele mai refereniale
BRUXOMANIE (gr brycho = a scrni din dini engl brutism) obicei de a scrni din dini ca urmare fie a unei ocluzii, fie a unei spasmofiln constitu tionale (tetanie cronic idiopatic)
BUCLA MEYER (engl Meyer s loop), curb pe care o fac, n lobul temporal rostral, n jurul cornului sfenoidal al ventriculului lateral, fibrele din radiaiile optice venite, pnn intermediul corpului geniculat
extern, de la cvadrantul mfenor al retinei, nainte de a se onenta caudal ctre buza infenoar
72
BULB RAHIDIAN

a sciziunii calcanne (zona lor de destina ie) Studii ale lui J M K Spaldmg (1952) si J M van Buren & M Baldwm (1958) au confirmat realitatea , buclei Meyer' si rolul leziunilor pe acest traiect n hemi
anopsia* lateral

BUCLA NIGRO-STRIAT (engl

nigro stnatal loop) schem care caut sa reliefeze mecanismul prin care corpii striai (anume nucleul caudat si putamcn) i satisfac trebuinele de dopamina* Integrarea efectuat in corpii striai sta la sursa
micrilor Globus palhdus* asigura pnn intermediul releului talamic activi tatea cortexului motor si inducerea mis canior voluntare Activitatea complexa care revine striatului este ns reglata de lotus mger*
nucleu situat la nivelul mezentefalului Dezvoltnd in cadrul
a neuronilor dopaminergtci, sindromul extraptramidal este corectat de L Dopa n schimb fenotiazmele ar bloca receptorii sensibili la dopamin tulburrile neuro logice nu sunt corectate de L Dopa (J
Cambier M Masson H Dehen, 1994) - BOALA PARKINSON
BULB OLFACTIV (lat bulhus olfac tonus engl olfactor\ bulb) formaiune care are aspectul unei umflturi ovale situata pe lama ciuruit a osului etmoid Este format din cinci straturi stratul fibre lor
olfictive primare stratul glomerular (constituit din glomerulu olfactivi) stratul celulelor mitrale de tip piramidal, strdui celulelor grandulare (n numr foarte mare cu rolul de a intensifica impulsurile
micarea rolul nucleilor cenuii centrali in modularea atitudinii s.t iniierea gelului noi atn precizat relaiile care unesc locits niger cu striatul si am descris bucla de control nigro striata Aciunea substanei
negre |locus niger - nota L G l asupra corpilor striai utilizeaz dopamin ca transmittor chimic aceasta catecolamm nu strbate bariera hematoencejaltca* Dopamin este sintetizat n neuron pormndu
se de la precursorul ei L Dopa (tlehidroujenilalanina) care trece bariera Dopamin este dejicitara n substana neagra i n corpii striai ai parkinsom-anului Dejicttul este laterahzat dac este vorba de un
hemiparkmsonian si lajel stau lucrurile n toate smdroamete parkmsom-ene legate de leziuni mgrice n plus, cunoaterea buclei nigro striate explica sindroamele parktnsoniene provocate de neuroleptice,
rezerpina golete esuturile de toate monoammele, rezulta o depleie
hbre nervoase si celule nevralgice) n bulbul olfactiv fac sinapsa axonn amieli nici ai celulelor din mucoasa olfactiva, axoni care ncepnd de la corpul neuro mior olfactivi si pn la celulele mitrale,
formea/a nervul olfactiv (perechea l de nervi cramem)
BULB RAHIDIAN (lat medulla oblon gata engl medulla), segmentul inferior al trunchiului cerebral, avnd o lungime de aproximativ 3 cm ntre mduva spinrii si marginea de jos a protuberantei inelare
(puntea Varoh), unde se termina printr o depresiune n fund de sac (foratnen caecum) Fata ventrala a bulbului este brzdat pe linia median de anul median ventral, flancat de dou tormatium alungite,
piramidele bulbare anterioare, flancate la rndul lor de cte un cordon lateral bulbar, terminate cu cte o umfltur oval, olivele bult^tre, separate de fetele laterale pnn cte un an retrohvur Pe fetele
ventral si
73 BULIMIE
laterale se observ un sistem de fibre n ans fibrele arciforme externe Pe fata dorsal care ia parte la formarea ventn cuiului al IV lea din creier, sunt de sem nalat de o parte si de alta a Cantului median posterior perechile de
fascicule Goli si Burdach n jumtatea superioar de\iind lateral fasciculul Goli (gricilis) prezint o proeminent da\a care cores punde nucleului omonim al f isciculului iar fasciculul Burdath (cuneatus) prezint si el o
proeminent tuberculul cenuiu Rolando c ire corespunde nucleului gelatinos al trieemenulut La nivelul zonei de trmzitie dintre bulb si mduv are loc decusatia fasi nulului piramidal ale cnii fibre ascen dente (exteroceptive)
sunt n proporie de 7080 la sut fibre directe spinocorticale de coneziune invers i (feedback) cu rol in coordonare i unor micri care cer o mare precizie si dexteritate (Brodai Kaada 1963) Pe lng faptul ca bulbul rahidian
este locul de tranzit al unor ci si tractun ner voase ascendente (panglica Reil* fracturile spinotalamice laterale si ventrale tractunle spmocerebeloase dorsale si ventrale) si descendente (tractunle piramidale directe si ncruciate
cile rubrotegmentospinale tectotegmentospinale si reticulospinale tractul spinal al tngemenului, calea vesti bulospinal, fasciculele longitudinale etc ) si conine o sene de nuclei echivaleni cu cei ai substanei cenuii medulare
el posed formaiuni proprii nucleu Goli nucleu Burdach, nucleu rafeului, nucleu arcuati, nucleu hipoglosului, nucleu Roller paramediam dorsali, Stadermi etc Se descriu si o sene de complexe neuronale al hipoglosului ohvar
inferior (incluznd ci aferente si eferente), vagospmal (cu eferente viscerale si vegetative si cu efe rente viscerale, vegetative si somatice),
glosofaringian acustic, precum si un sis tem vestihular, cu vaste conexiuni oculo-motorn, reticulate (formaiunea reticulat bulbar) spinale si talamice n felul acesta, bulbul rahidian este un microcombinat de reflexie de o
important vital, care coor doneaz si regleaz funciile principalelor aparate si organe ale corpului la nivelul su gsindu se centru cardiaci (cardio inhibitor si cardioaccelerator) centrii \asomotori (vasoconstrictor si vasodila
tator) centrii respiratori (reflexul Henng-Breuer* reflexul pneumotaxic) centrul salivator inferior* centrul suptului centrul dexlutihei centrul \omei" centrul strnutului centrul tusei centrii tonusului mus-c ular Orice leziune
produs n acest combinat miniaturizat pune realmente n pencol viata cu automatismele sale capitale pentru organism
BULIMIE (engl bulimia) foame pato logic insaiabil, care intervine ca simptom n anumite afeciuni psihiatrice (stan maniacale, demeniale, depresive, sindroame obsesiv impulsive etc ) cauzat de deregln hipotalamice
Uneon apare ca un complement al anorexiei mentale* Tulburarea este nuanat socicultural DSM III R descrie o bulimia nervosa n care bulimicul se arat pururea preocupat de forma si de greutatea sa, pe care le con troleaz
pnn diet, vomitive, diuretice, substane productoare de catharsis Viata unor asemenea indivizi este dominat de conflicte pe tema alimentaiei -* ANO REXIE MENTAL
BURDACH (Karl Fnednch), ilustru anatomist al sistemului nervos (Leipzig, 1776 - Komgsberg, 1847) n perioada 1811-1814 a fost profesor la Dorpat, iar din 1814 si pn la sfritul vieii a
74
BUTON SINAPTIC
profesat n Prusia Oriental ntre anii 1819 si 1826 a publicat, la Leipzig, trei volume de morfologie cerebral, Vom Bau und Leben des Gehirns fund un locali zationist convins, pe linia frenologiei lui Franz Gali Pentru el,
fiecare regiune din creier corespunde funcional unei anumite activiti spirituale relund o clasificare mai veche Burdach admite c inteli gena ar fi localizata n corpul striat sensibilitatea n talamus .si voina n
tuberculii cvadrigemem Locahzaiomsmul mpins pe aceasta treapt extrem a disociem tuturor funciilor psihice si a plasm lor n sertare ale creierului bine desprite ntre ele poate fi explicat la Gali si Burdach prin
momentul istoric
care cerea o reacie violent la lipsa diferenierii structurale i funcionale a sistemului nervos din epocile anterioare lips datorat stadiului primitiv al cunos intelor n acest domeniu (V Voiculescu, M Stenade, 1963)
BUTON TERMINAL -> BUTON
SINAPTIC

BUTON SINAPTIC (engl s\napt,c knoh) extremitate n form de sferul a fiecreia dintre arbonzatnle axonului Butonul smaptic include numeroase mito condni si vezicule n care stocheaz neuro transrmttoni* - SINAPSA

CABANIS (Pierre Jean Georges)

medic si filosof francez (Cosnac, Limonsm, 1757-Rueil Seine et Oise 181)8) Urmnd sfatul lui Voltaire s a consacrat studiilor medicale si n special fiziologice Ctva timp a fost bonapartist n al su
Trite sur Ie s rapports du ph\sique et du moral de l homme (1802) n care caut s dea un rspuns ntrebrii dac ghilotinam mai sunt sau nu contieni dup decapitare Cabams afirm necesitatea studiem
faptelor psihice n strns legtur cu fiziologia, conside rnd c instinctul reprezint puntea dintre lumea organic si intelect Gndirea nu ar fi pentru acest precursor al lui Ludwig Buchner (1821 -1862)
dect o secreie re zultatul digerm" de ctre creier a impre snlor (informaiei, am spune azi) receptate aa cum extracia din alimente a substan telor nutritive asimilabile este rezultatul activitii fiziologice
a aparatului digestiv Nou-, concluons avei. la mente certitude que le cerveau digere en quelque sorie Ies nnpressions qu l fn orgamquement la secretion de la pensee " Tulburrile psihice sunt atribuite
unor modificri patologice ale creierului Bolile - sene el - aduc schimbri mari n aceast privina, efectul
76

lor w observa in in/afiarea si mersul ideilor in caracterul sau gradul diferit al afeciunilor sufletului A devansat cu mult experimentele de stimulare electrica a creierului constatnd posibilitatea declan sni
de micri convulsive n diferite
giupan
: potrivit cu /ona cere
musculare brala jlaru
supusa stimi
CACOLALIE (gr kakos = ru, urt, dez
agreabil lalein
=<

i vorbi engl
cacolalia)

neintehgibihtate sonoriti
si
dezgusttoare
(cacofonii)
Ineste la arieraii
Sent
mental
schizofrenici si anle demeniale, dar
n
si
la subieci cu
1 cultural foarte
mve
sczut
CACOSMIE (gr kako.s = ru, neplcut osme = miros, engl cacosmia), tulburare a olfactiei care const n iluzia percepem unor mirosuri fetide, respingtoare (haluci naii olfactive), bolnavul delirnd pe
aceast tem
CAFEINA (engl cajjeine), principiu activ al cafelei, substan psihotrop cu efect stimulator (n special n ceea ce privete creterea gradului de vigihtate si
CALEA PIRAMIDALA

de fluent ideatic) dar care n doze excesive determin tulburri cerebrale si vegetative (cefalee, tahicardie, tremurtun, convulsii)
CAFEISM (engl coffee dependente sau coffee addution) tulburare psihoneuro vegetativ cronica determinat de intoxi carea cu cafea Se caracterizeaz prin instabilitate ideoafectiv anxietate msom me
convulsii iar uneori si deliruri Unu autori includ cafeismul n etiologia para noiei sau cel puin a unor episoade psiho tice interpretative
CALAMUS SCRIPTORIUS (lat sul cus medianus engl calamus scriptorius) relief din planseul ventriculului al IV lea al creierului segmentul bulbar compus dmtr o fisur median postenoar (tija
calamusuliu) si strnle care pornesc de la aceasta (stm medulare) Caudal de calamus scnptonus ncepe canalul ependimar al maduvei spinrii
CALCEMIE (engl calcemia) proporie a calciului n snge care la omul sntos este de l (K) mg/l
CALCITONIN [CT] (engl lalutomn), hormon polipeptidic monocatenar smteti za ndeosebi n celulele parafoliculare ale tiroidei, a cror origine embrionar este creasta neural* Receptori de calcitomn
au fost ns identificai si la nivelul creie
calcic asigurnd homeostazia calcic Efectele sale analgezice ar fi de origine central M G Rosenfeld si S G Amara au pus n evident, n 1983, o a doua peptid codat de gena calcitomnei, pe care au
numit Q Calcetomn Gene-Related Peptide (CGRP), creia i-au conferit un rol de
neurotrasmittor sau de neuromodulator ar interveni n reglarea central a funciilor autonome viscerale si limbice (cardiovascular respiratorie gustativ) La om CGRP ar reduce secreia gastric acid si
secreiile pancreatice exocnne si ar fi implicat n vasodilatatia cerebral
CALCITONIN GENE-RELATED PEPTIDE (CGRP) -> CALCITONIN
CALCIU (engl ca/cium) element chimic prezent sub form de ioni n celulele nervoase unde acetia sunt implicai n neuroconductie -> POTENIAL DE ACIUNE
CALEA EXTRAPIRAMIDAL > i
TEM MOTOR EXTRAPIRAMIDAL

CALEA PIRAMIDAL (lat tradus lorticospinalis engl cerebrospinal tract), important fascicul care iniial colecteaz toi axonu cu originea n cortexul motor din circumvolutia frontal ascendent
( homunculul motor"*) prin care se vehi culea/ comenzile pentru micrile volun tare ale organismului nc din defileul capsulei interne acest fascicul se regru peaz ntr un contingent ce traverseaz
genunchiul acesteia (de unde numele de fascicul geniculat), care nu prsete craniul si, dup ncruciri succesive, se distribuie la nucleu motori ai nervilor craniem III, IV, V, VI, VII, IX, X, XI si XII, si
ntr-un contingent mult mai numeros care, destinat celor 31 de nervi moton spinali, dup ce strbate pedunculii cerebrali, protuberanta si partea superioar a bulbului rahi-dian, se ncrucieaz n acesta n
proporie de 90 la sut (decusatia piramidal*), formnd fasciculele cortico-spinale ncruciate, pe cnd restul constituie fasciculul CALOTA PEDUNCULARA
piramidal direct (Turck) care ns si el se va ncnicisa n mduva spinrii nainte de a se distribui progresiv motoneuronilordin coarnele anterioare n final, aadar toate fibrele cii piramidale sunt ncruciate
in raport cu emisfera cerebrala de origine si este de precizat ca ntreg tractul piramidal conduce comenzile la muchii trunchiului si ai membrelor din partea opus Dup unu autori fibrele piramidale ar face
sinapsa finala la neuroni intermediari deci intr un punct favorabil controlului impulsii nlor centripete Este totodat de preci/at ca fibrele din faunului xemculut destinate nucleilor oculocefdlogm au un traiect
iparte dup ce prsesc piciorul peduncu Itilui cerebral, ele trec m calota pedun culara pontma si bulbara si, sub denumirea de pes lemniscus profutidtis se ilatur i lemniscului median (panglica Reil*) de

unde, de sus in jos dup ncruciarea de rigoare, se distribuie la nucleu oculogin (nervii cramem 111 IV si VI) si la nucleul cefalogir (XI) Dat fund faptul ca fasct cuiul piramidal nu se ncrucieaz dect la
nivelul bulbului leziunea sa de a lungul trunchiului cerebral [mai sus de decusatie] determina ntotdeauna o hemiplegie helero lateral t-ibrele fasciculului gemculat mcruciandu se dimpotriv la toate eta
jele (trunchiului cerebral] rezulta de aici ca o leziune ce intervine ntr o singura parte a peduncutilor cerebrali sau a pro tuberanei se asociaz cu o paralizie direct pentru poriunea de fascicul gem culat
ncruciat heterolaterala pentru fasciculul piramidal i pentru poriunea de fascicul geniculat nc nencruciat n jelui acesta se explic fizionomia att de deosebit a sindroamelor trunchiului cere brdl
a) la etajul peduncular asocierea unei paralizii directe a nervului cranian 111
si a unei hemiplegii ncruciate a feei i membrelor ("sindrom Weber) b) la etajul protuberantial asocierea unei paralizii faciale directe (Vil) si a unei hemiplegii a membrelor ncruciat (sindrom MilliardGubbler) \au a unei paralizii faciale i a unei paralizii a ocularului motor extern (VI) cu o hemiplegie a membrelor din partea opusa (sindrom Foville*) (A Delmas, 1975)
CALOTA PEDUNCULARA (engl peduncular calotte) parte tegmentala din structur i pedunculilor cerebrali (pedunculi cerebrif dispusa in zona superioara a acestora si format din substan alb si
substan cenuie Fibrele calotei peduncu larc eferente ct si aferente, provin din talamus si hipotalamus, din mduva spinrii si protuberant, printre acestea numrau du se lemniscul median (panglica
Reil)*, lemniscui lateral* pedunculn cerebelosi superiori (inclusiv decusatia Wernekink*), fisticului longitudinal median, fasciculul central al calotei si fasciculul longitudinal Schutz, care se gsesc si n
protuberant Tot aici se ntlnesc nuclei si centri, unu omologi celor medulari altn proprii calotei pedunculare nucleu nervilor oculomoton comuni, nucleul Edmger-Westphal, nucleu nervilor cohlean,
formaia reticulat, sub stana neagr* (locus niger), nucleul rou* - MEZENCEFAL PEDUNCUL CEREBRAL
CALOTA PUNII (engl calotte ofpons), regiune din profunzimea prii posterioare a protuberantei inelare, format din substan alb si substan cenuie i fac drum pe aici fasciculele spmotalamic,
Gowers, rubrospinal, longitudinal median, panglica Reil si fasciculul central al calotei, iar ca formaiuni din substana cenuie se situeaz aici nucleu de ongine
CANCER

ai unor nervi cramem (perechile V, VI, VII VII bis si VIII) si oliva pontm Tot aici se desfoar formaia reticulat pro tuberantidl, care cuprinde si nucleul reticu lat mijlociu conectat la cortexul cerebral
-> MEZENCEFAL PICIORUL PUNII
CAMPBELL (Alfred Walter) neurolog si histolog australian (1868-1937) Este autorul unuia din primele studii referitoare la citologi i creierului Dup ce n 1903 CC Sherrmgton a prezenii la Ro\al Soc iet\
din Londra hrile sale citoarhi tectonice doi am mai tr/iu Campbell i editit la Cambndge ale sale Hntological studies on the localration of cerebral funciona (1905) FI descrie aici 20 de ani difereniate din
punct de vedere citoirhi tectonic si mieloarhitectomc corelnd deosebirile morfologice CLI diferenierile funcionale
CANAL CAROTIDIAN (lat canahs caroticus engl carotulcanal) tunel spat m grosimea osului stne i temporalului (engl petroit\ part uf temporal bone) parcurs de artera carotida intern prin cipalul vas
cerebropet
CANAL COHLEAR (lat ductus cochle aris engl duet oj coc Mea), tunel mem branos rsucit n spiral n melcul osos, de unde iau natere fibrele rdcinii cohleare a nervului acusticovestibular (perechea a
VIII de nervi cramem)
CANAL EPENDIMAR (lat canale centralis, engl idem), conduct subire, n prelungirea ventriculului al IV lea din creier, prin care circul lichidul cefalo rahidian la nivelul prii inferioare a bulbului
rahidian si n mduva spinrii
CANAL IONIC (engl ion channel), loc de strbatere a ionilor prin membrana celu Iar, n procesul electrochimie de generare a potenialului de aciune si de propagare a influxului nervos Unu autori l
numesc pomp ionic (de sodiu de potasiu ), altn pledeaz pentru termenul de tunel (J Danieli H Lodish D Baltimore 1990) Sunt ns si autori care admit c existenta canalelor nu o exclude pe cea a
pompelor care au rolul lor distinct n economia din unic i a propagrii influxului nervos (D Planche 1991) h Cnck (1995) revine l i termenul pomp* El scrie The o\erall proc e s s / s elec trie al - c hernie al
- elec trical Whether mns fim m or olit depends
tration s higher or losser inside the neuron than it s outsule T\picall\ sodium mns (/V+) are kept at a Ion concentration
(K+) are kept higher insule This s done b\ special molecular pumps in the cell s membrane l f a gate s opened that c an pass both npes oj nins the sodiuin lons ui// jloss m and the potassium lons nill flon
out \Vhen nothing much s happenmg the neuron has a resting > potenial across its membrane Autorul recunoate, ns, c descrierea este supersimplificata, deoarece fluxul depinde de diferena de
potenial din membrana
CANAL OPTIC (lat canalis opttcus, engl optic foramen), tunel osos cuprins ntre rdcinile aripii mici si corpul sfenoidului, prin care trec nervul optic si artera oftalmic (arteria ophtalmica), ramur
colateral a carotidei interne
CANCER (gr karkmos = trab, rac, engl cancer), proliferare anarhic a unor celule anormale, care invadeaz si distrug esuturile si viscerele unde se dezvolt, avnd tendina de a se disemina la distant
prin migrarea unora dintre celulele maligne (metastaze) Creierul nu este nici el scutit de aceste procese prohferative expansive TUMORI CEREBRALE
CANNON (Walter Bradford), biolog si neurofiziolog american (Praine du Chien Wisconsm 1871 - Franklin, New Hamp shire 1945) A fost profesor la Harvard University unul dintre promotorii cercet nlor
experimentale asupra sistemului ner vos vegetativ Dup ce a fcut cercetri asupra factorilor mecanici ai digestiei, iar n anii primului rzboi mondial a studiat ocurile hemoragice, iar mai trziu glan dele
endocrine a formulat teoria homeo sta/iei In 1931 a descoperit noradrenalma, pe care a numit o simpatma A intre prins de asemenea importante investigaii cu privire la factorii chimici implicai n
neuroconductie Scrierile principale Bodily Change s in Pain Hunter Fear and Rage (1915,secondedition 1929) The Wisdom oj the Bod) (1932) The Supersensivit\ uj Denervated Stru ture s (1949)
CAPILAR (lat ras capilare engl capillarv vessel) fiecare dintre vasele de snge microscopice (6-30 um diametru) care formeaz o ampl reea si care leag ultimele ramificaii arteriale de primele
ramificaii venoase La acest nivel au loc schimburile energetice, respiratorii si nutri tive ntre sngele circulant si esuturile irigate Exist si anastomoze ntre reelele de capilare n parenchimul cerebral capi
larele au un endotehu continuu, nefenestrat si sunt cptuite de prelungiri nevroghale protectoare care triaz schimburile dintre snge si neuroni, stabihndu-se astfel relaii
speciale ntre torentul sangvin, pe de o parte, lichidul cefalorahidian si lichidul interstitial al creierului, pe de alt parte
-* BARIER HEMATOENCEFALICA
CAPSULA EXTERN (lat capsula externa engl idem) mas de substan alb situat ntre nucleul lenticular (inclus n corpus striatum) si claustrum (lam de substan cenuie din componenta nuclei lor
cenuii centrali)
CAPSULA EXTREM (lat capsula extrema engl idem) mnunchi de fibre mielmizate situat intre insula Reil (lobul insulei) si claustrum*
CAPSULA INTERN (lat capsula interna engl internat capsule), mas de substan alb situata ntre talamus si capul nucleului caudat pe de o parte, si nucleul lenticular pe de alt parte, segmentnd deci
aa numitul corp striat* Capsula interna prezint l) un bra anterior (fs citului talamofrontal si fasciculul fronto pontm Arnold) situat ntre capul nucleului caudat si marginea anterointern a nucleu lui
lenticular 2) un genunchi (fasciculul geniculat), situat intre talamus si vrful nucleului lenticular, 3) un bra posterior (fasciculul piramidal), situat ntre talamus si marginea postenoar a nucleului leni cular
4) un segment retrolenticular (radi atnle optice si radiaiile auditive), situat dorsal fata de nucleul lenticular si fat de polul posterior al talamusului Pnn capsula intern i fac n mod obligatoriu drum att
fibrele care pornesc de la cortex ctre nivelurile de jos ale nevraxului, ct si fasciculele talamice de proiecie cortical ctre cmpurile somestezice din circumvolutia parietal ascendent i ctre alte ntinse
zone ale cortexului cerebral
80

CARUS

CARACTER (engl character), dimensi une fenotipic a personalitii omului, nscris n structurile cerebrale si care exprim un sistem de atitudini adapta tiv finaliste fat de sine si fat de altn, inclusiv
fat de societate n ansamblul acesteia, precum si fat de munc si de proprietate sistem de atitudini determinant pentru aciunile individului si care fund relativ stabile, fac posibil prevederea n buna
msur a comportamentului su si, n consecina convieuirea pe baza anumitor principii si norme morale ratificate de societate Orice trasJtura de caracter are color itura s i neuroendocnn ntr un fel -de
exemplu - este invidios sau gelos un sanguin si altfel un coleric un flegmatic sau un melancolic pe cnd unele trasaturi
pn la evidena influena binefctoare a educaiei asupra caracterului Caracterul se poate schimba n bine cum el se poate schimba n ru Acei care tgduiesc schimbarea n bine ar trebui pentru a fi
consecveni sa tgduiasc si schimbarea lui n ru Dar aceasta dm urm prere nu o mprtete nimeni Schopenhauer nsui susine invariabilitatea caracterului numai ctre bine Acest exclusivism este
absurd Caracterul se schimba n bine si m ru fiindc el nu este o entitate siibstan Hala ci o organizare de funciuni sufleteti si anume o armonizare a funciunilor personalitii in \ederea realizrii unui
scop contient (C Rdulescu Motru, 1923) Ca trsturile de caracter nu ar fi ns ntr un fel o entitate substanial '
patosul, veselia etc ) par a ti apanajul sanguinilor si al colericilor
Caracterul nu este invariabil O mare eroare pe care o comit unu caracterologi (Rene Le Senne, de exemplu) este asimi larea caracterului cu temperamentul, n aa msur nct nu se mai poate distinge /
acuuis' (,dobnditul ) de congenital , djungndu se n final la descurajarea pedagogiei a operei de formare si educaie a omului ,On entend respecter la per sonncdite et non la transformer scrie Gaston
Berger Comme un mediem le caracterologue est sans reverves au ser vice de celui qui s offre a son examen Le fcicturs ne sont pas des qualites ou des clefauts mais des manieres d etre (G Berger 1967)
Comparaie cu totul nerezonabil, din moment ce medicul nu respect nicidecum simptomatologia bol navului, ci face tot ce i st n putin ca s o fac s dispar, atacnd boala n nsi etiologia ei O
poziie corect n aceast privin exprim C Rdulescu-Motru faptele experienei - scrie el - probeaz
marea substanei cerebrale, a parenchi mului cerebral in anumite zone cheie ile
determin modificri caractenale (de per sonalitate) cu totul evidente Fapt reieit si din interveniile pe creier ale psihochirur gilor sau n urma administrm unor substane psihotrope Exist o ntreag
patologie a caracterului care se suprapune pe patologia cerebral Este de ajuns s apei pe nu tiu ce clap' neuronala, pentru ca ,melodia caractenal s devin cu totul alta -> CAZUL PHiNEAS P GAGE
CARFOLOGIE (engl carphologia), com portament bizar observat n cursul unor stri confuzionale determinate de febra tifoid sau de delinum tremens bolnavul i palpeaz nencetat minile si degetele si
execut micri brute de apucare a unor obiecte invizibile (prinde mute')
CARUS (gr caras = somn, engl carus), forma cea mai profund a comei reversibile incontient total, abolirea reflexelor, CATALEPSIE
tulburri respintorn si cirdiovasculare >COM
CATALEPSIE (enal tutaleps\) tulbu rire psihomotone m care holn ivul poate pistri timp ndelungii o poziie ce i se imprim ) cu usunnti (fle\ihili/as terea) s iu pi c ire o idopt i el nsusi >nc it de incomoda ir fi ne ist i Adoptare)
din proprii mitiitivi i poziiilor catileptice s irditori spune I P P ivlov (1930) unor excit iii cu ictiune tempc r ir i Fiptul c i simptomul ipire it it m uneli m l idn mfectioise(lcbritifoidi) L U si m schi/ >
psihoehirurmeale m cortexul prcfrtntil si c i pe ii fi pa v c it si prin idmmistrarc i dt, ncurolcptiii pledi iz i in l ivo ire i ipo tc/ci excit ini p ii lOjjii i inumit ir stru tun neuron ilc urebi iii Inducerii prin sugestie hipnotici i
citilcpsiei demon strc iz t e ir icterul monist al fenomenelor psihonervoase identit ie i mtuni k r
CATATONIE LOB FRONTAL

MOARTE PSIHIC

CATAPLEXIE (engl tataple^) pier dere brusc i a tonusului muscular cu c idea i subiectului (lari i intra in ineonsti enta) provoc ia de o emoie puternica iar uneori de un simplu hohot de ras Po ie ti un simptom al narcolepsiei
eseniale (bo ila Gehneau engl Gelineau s syndrome) c iractenzata prin trebuina subita de a dormi Uneori are la b iza leziuni cerebrale
survin 11 subieci cu leziuni ale nucleilor bazih la epileptici si la unu suferinzi de boihParkinson*
CATATONIE (enj ctai nm) termen creit de Kihlbium (1866) prin c ire se desemne i/i un insimhlu de tulburri psirnmotorn de tip schizofrenic (citi lepsie pirikinczn stereotipie gestual i neeitmsm su eestibilitiei mcirepre d mm
mt este mi bilismul (stupoire c it it( mc i) m iiutcst it m idopt irc i unor poziii iclesei neverosimile si rttesti (de ixemplu i ne re meni re i intr o fi uri de bilet buf) Cutau tu i scncIPPivl v
l )3() adie i si /rea t/e im nlure a mus iiilantrii stheletite iute se imp trneste
tntarei mtdt/itait in po ilia clifeme/< r pirti ale t, rpitliu / / nu este detat un t mplexile >e/le\e ti nit e dat ritatcmra
ui standuri s Iuta de lemn Fiptul ei unu schizofrenici idopti po/itn cat ileptice de fetus itl u ine i in uterul matern i f K ut s i cur i mult i cerneai i pe mesele de scris
ile psihmiiistil ir inspir ii ele Otto R mk Se descrie ini si o par idox iii c it itonie
i"ititi (imitaie eititomci) opui deci imobilismului Aaitati i c itatonica este o stare de nelinite psih/ nu ti ne deosebit de
t,( motuasu tu fenomene de ne^ati\ism atli\ si pasi\ \erbalsialnnentar stereo
CATATIMIE (engl t att fa mia) pertur bare survenita brusc in dispoziia subiectului Dup Fenoul (1955) exista o catatimie depresiva (depresie bradipsihie bradi kmezie) una expansiv (euforie sau furie) si una pasiva
(decderea tonusului afectiv si abulie akmetio) Crizele catatimice
mtoertibtle sijara stop util si contient ale unor expresii verbale ale unor atitudini toleroase impulsive in spetial legate de perteptia sau trirea deliranta si mai ales de coninutul halucinaiilor uneori tu taratter imperativ
Ritmul idealiv este de ohitei alert adesea incoerent mergnd pan la schizojazie (salata de cuvinte) ca tulburri motorii apar mamerisme grimase
CAZUL PHINEAS P GAGE
explozii de ras stupid gesturi cere monioase patetice (V Predescu 1989) Cum se acorda cele doua tablouri clinice opuse este o problem de rezolvat > CATALEPSIE MOARTE PSIHIC
CATECOLAMIN (engl tatethola mine) nume eenenc dit aminelor secretite de mediilosuprireniH si mtr o msura m 11 mici de esuturile nervoise caz in care au rolul de neurotrinsmit iton* cu ictiune simptonnticomimetic i
isupra unor receptor, specific. Ji idrener^iu) idrenalim* nor idren ilin i* dop imin i* si L Dopa (forma levogiri i dopammei)
CATON (Richard) medic si neurotizio log englez (l 842 1926) Predecesor al lui C S Sehemntuon 11 c itedra de ti/iologie a Ficultatii de mediema din Liverpool Cercetnd echivalentul cerebral l poteni alelor electrice
nregistrate la nivelul sistemului nervos periferic si aplicnd electrozi pe suprifita cortexului unui iepure Caton a constatat am m 1875 existenta unor v inatn de potenial electric spontme fund astfel descoperitorul acti vitalii
electrice a creierului Tot el a pre cizat c potenialele dispar o data cu moartea animalului Acelai fenomen l a constatat la creierul maimuelor Fiecare creier de maimu pe care l am examinat - scrie el - im a dezvluit pre enfa
unor turenli electrici atestai de oscilaiile Kalvanometrului A formulat totodat ipoteza c curenii electrici ai substanei cenuii sunt m relaie cu funcia acesteia Cu doi am mai nainte de moartea lui Caton neuropsihiatrul
german Hans Berger (1873-1941) a pus in evident fenomenul la om
CAVERNOM (engl tavernoma) mal formaie vasculara criptica mascata care scap detectam cu ajutorul angio grafiei clasice (radiografiere a vaselor dup injectarea unei substane de contrast) dar care poate fi vizibila la
scinare
CAVUL SEPTULUI PELUCID (lat cavum sepii pelliiculi) -> SEPT PELUCID
CAZUL PHINEAS P. GAGE (engl the case of Phmeas P Ga^e) In toamn i inului 1848 zi ire din nord estul Sutelor Unite ile Amencn anun iu un accident m icel i timp oribil si miriculos Ce se mtimplase 7 Pe un sintier l
eompiniei Rutl inel & Burlington R iilrcnd unde se lucri li construirea unei cai ferate pe un teren stncos din zona Black River un t m ir ef de echipa Phme s P Ga;_e in virsti de 25 de am atletic inteligent echilibru politicos cu

o m ire c ipacitate de concentrare si vomti de fier unul dintre cei rmi competeni si eficieni ingajati ai comp imei in timp ce execut i o operaie de artificier i fost victima unui accident eu totul ieit din comun in urma unei explo
zii intempestive bara de fier lunga de peste l m pe care el o manuia i a fost proiectata fulgertor cu v irful pe sub orbita ochiului stng si de acolo a strbtut in ntregime prin creier ieind pe undeva prin vrful craniului si
cznd la vreo 30 de metri distanta plina de snge si de esut cerebral Cel mai mult l a uimit pe medicul la care Gage a fost dus faptul c omul rmsese in viata dup o ran att de mare la cap si c mai mult dect att era m
stare s mearg s vorbeasc si c era lucid Pe scurt doctorul John Harlow care l a ngrijit spune c Gage s a vindecat total din punct de vedere fizic c nici CAZUL PHINEAS P GAGE

vzul nici au/ul si nici simul tactil nu avuseser de suferit ( Fu l am pansat Dumnezeu i a vindecat' ) dar ca in perso nahtatea tnrului interveniser schimb m de a dreptul surprinztoare dispoziia sa er i
labila omul manifest \ o ireverentiozi t ie greu de nghiit proferi njur itun obscene i jiane i prietenii nu suporta poveele nu er> capibil sa duci la capit nici cel m u mic proiect pirind cal mzit do ir de
instincte animalice Gage nu mai era Gage Bineneles cu tot rcgre tul patronul s iu i trebuit s i l concedieze Iar Gage lipsit acum de flerul si arta reuitei si a petrecut restul \ietn idie i
l isandu se pre/ent U ca obiect de cunozi t ie mtr un circ unde i expune i eu f inf ironici i cic itncile miilor si biri de fier c ire i Ic c mz isc si de care nu se des pirtc i nieiod ii C i/ul rclu it l i vreme i si si de
Boston Medical and Surzeai J nunul \ fost idese i cit it si coment it de muli speci ilist) (mtr un mod mai pregnint de ctre Divid Ferner de exemplu) Recent insa neurologul imenc m Antonn Damasio m
colabor ire cu Hanna D imasio a procedat la reconstituirea leziunilor cerebrile de lui G ice eu ajutorul celor m u moderne tehnici de neuro matomie si im igene cerebrala ( - BRAINVOX) Cnd Gigea murit
in 1861 nu fusese practicat nici o autopsie Rzboiul de secesiune ficea intre timp rav igu iar tirile de icest fel nu prea circulau Doctorul John Harlow a aflat cu mhnire de decesul fostului su pacient
consternat totodat de faptul ca ratase ocazia de a i examina creierul l a scris surorii lui Gage adresandu i o solicitare bizar s accepte exhumarea corpului fratelui ei spre a i se preleva craniul care s fie
pstrat ca pies martor privind acel caz neurologic A avut loc o
scen lugubra sora lui Phmeas soul ei D D Shattuck nsoit de doctorul Coon (pe atunci primar la Sn Francisco) si de medicul lor de f imilie au asistat la des chiderea sicriului de c itre un slujbis de la
pompele funebre in scopul extrieern er imului eu pricina Destul sa spunem ca bira de fier a fost si ca recuperata si expediata mpreuna cu craniul pe adresa doctorului Harlow pe co ist i de est i St ielor Lmte
si c i de itunei imbele piese iu fost conserv ie 11 mu/eul F icult itn de medicina l Umversit Un H irv ird din Boston Asupri icestjr piese s tu iplee it n/ilelc i istre A Dim isio si c l ibtri t rusii eu tehnicile
mention ie Re/ulti
( nfmmim u m Iu ia hn Da\id f-errier p ln\it creia in p( fida masei de esut celebrat pierdute le lunea nu \atrnase in creierul lui Gage regiunile cerebrale necesare motricitatii sau limba/ului (In ambele emisfere regiunile
ramase intacte
l>reciun si m emisfera stanici operculul jrt mal numit i/na Bn (a ) Putem de ademenea afirma cu te aa certitudinea ca distrugerile au fost mai importante in emisfera stnga dect in emisfera dreapta precum si in poriunile
anterioare fata de poriunile p eterii are m cadrul regiunii frontale Legiunea a distrus o anumit parte din cortexul piejrontal poriunile sale ventrale si interne in ambele emisfere pe cnd poriunile laterale (sau externe) au
fost mai degrab prezervate (A Damasio 1994) Leziunea interesa deci rezum autorul ceea ce el a convenit sa numeasc regiunea ventromedian a lobului f ron tal Pe de alt parte Damasio a studiat ndeaproape echivaleni
actuali ai acelui pacient istoric adic bolnavi care prezen tu acelai comportament aberant ca
84

CAZUL PHINEAS P GAGE

Phmeas P Gage Pe unu dintre acetia i a urmrit timp de decenii cum este c izul lui Elliot victima a unei tumori in aceeisi regiune cerebral un veritabil Phmeas G mc al zilelor noastre care a fost supus
exerezei excrescenei Sunt prezent ie si ilte ca/un pe alte coordomte patolomce Numitorul comun l tuturor acestor i era o anemotivitate nefast fatala nociva Des eopenrei fundament l i a lin A D im isio
este ea h asemenea bolnivi prin leziuni eerebr ile c ire izoleazi m m ire inteligenta de emoie despartmd materialmente cor texul prcfrontil de tal imus de sistemul limbic etc si mtr un fel de o bun i parte din
org inism (si de lume1) g indire i fuiie tioneazi m gol in divor cu re ilit ie i aa ne U nu m u sunt posibile r ition imente prigmatice Imn de decizie m cunotina de e m/1 pi imfieare i eficienta a aciunii deci
ictulde vomti re ilmente r itionil de bun simt Perceperea emoiilor scrie D imasio se pare ca depinde mtr adevr de un sistem special ce cuprinde nume roase componente v care este mdisoci abila de
reglarea biologica Capacitatea de a raiona pare sa depind realmente de
unele asigura perceperea emoiilor In consecin s~e pare ca exist un fir con ductor care pe plan anatomic sifunctio nai leag capacitatea de a raiona de perceperea emoiilor si a corpului (ibidem)

DESCARTE S ERROR Polemica lui Antonio Damasio cu acea filosofic care prin prestigiul ei imens a mpiedicat secole de a rndul relevarea acestui adevr o considerm perfect ndreptit Eroarea lui
Descartes - sene el - este aceea ca el a instaurat o separaie categorica intre corpul fcut din materie nzestrat cu
dimensiuni pus in micare de mecanisme pe de o parte $t spiritul imaterial lipsit de ntindere $1 de orice mecanism pe de alt parte el a sugerat c raiunea si /udecata moral ca si o zguduire emoionala sau o suferina
provocata de o durere fizic pot exista independent de corp Si mai ales a susinut ca operaiile spiritului cele mai subtile nu au nimic de a face cu organt zarea si funcionarea unui organism biologic / Unu ne ar putea insa
ntreba de ce sa l icanam pe Descartes si nu mai degrab pe Pluton ale crui concepii
exasperante cum putem vedea citind dia /ogul Fedon De ce sa ne preocupe aceasta en are stranie a lui Descartes > La urma urmei alte erori ale sale sunt mult mai spec lac ular false dect aceasta f l c redea ca circulaia
sngelui se bazeaz pe fenomene calorice si ca particule extrem de mici din snge se \olatiltzau sub forma de spirite animale putnd in felul acesta s pun in micare muchii De ce sa nu criticam una sau alta dintre aceste
noiuni-1 Motivul este simplu noi tim de mult vreme ca el se nela asupra acestor
sangvine a fost de mult timp soluionata in mod absolut satisfctor Nu acesta este cazul daca ne referim la problema spin tulii a creierului $i a corpului problema in cadrul creia eroarea lui Descartes continua sa exercite o
mare influena Pentru muli concepiile lui Descartes sunt de la sine nelese s.i nu avem deloc nevoie s le reexaminam J Se prea poate ca noi
corp sa fi fost sursa ctre mijlocul seco lului al XX lea a metaforei unui spirit considerat ca un bloc logic informatic De fapt daca este sa luam m considerare CAILE CEREBRALE AUDITIVE
spiritul separat de corp am putea thiar sa cutam a l nelege fr a face apel la neurobiologie fr a trebui sa inem seama de cunotinele de neuroanatomie de neuro-ftziologie x de neurochimie Interesant de notat este faptul
ca m mod paradoxal
general luat in considerare sau este dar numai pe un plan secundar Procesul invers modul in care problemele psiho logice influeneaz corpul este mea si mai neglijat Nu este oare curios sa \edem ca Descanes care realmente
a contribuit la modificarea cursului medii mei a determi
fard sa recurgem la neurobiologie si care fura ndoial nu se considera dualisti / Putem de asemenea identifica un anumit dualism cartezian (adic separarea dintre c re ier smrp) in atitudinea ac elt r spec ia listi in
neurostnnle care cred ca procesele mentale pol fie e\plicale e\clusiv in ter meni de fenomene cerebrale lsnd de o parte restul arianismului precum si mediul fizic si social si lsnd de asemenea de o parte faptul t a o anumita
parte a mediului
r K are ale organismului Nu mprtesc acest punct de vedere nu pentru ca eu cred ca spiritul nu este legat direct de creier (hmeinteles ca este) ci pentru ia socotea acest mod de a vedea lucrurile este din nefericire incomplet
si ne satisfctor pe plan uman A spune c procesele mentale depind de creier este indiscutabil dar cred ca este necesar ca aceasta propoziie sa fie mai bine precizata si sa cutam sa stabilim de ce sistemele neuronale ale
creierului se comporta att de consecvent Aceasta este dup prerea mea problema cruciala / Ideea cu privire la un spirit separat de corp se pare ca a orientat $1 modul in care medicina occidental a abordat studierea $i
tratamentul mala diilor l ] Falia cartezian impregneaz att cercetarea cal $i practica medicala Drept urmare impactul psihologic al maladiilor care afecteaz corpul propriu zis (ceea ce numim maladii reale) nu este in
care spiritul si corpul erau unul si acelai lucru vi nine care a prevalat de la Hipociate si pana la Renatere' Arislotel ar fi fost foarte nemulumit de Descanes dai a l ar fi c moscul l Una din variantele en rn lui Descanes este
aceea de a nu vedea ca spiritul uman este inc< rporat intr un organism bi< logiceste complex dar unic m felul sau finit si fragil aceast en are ne mpiedica deci sa vedem tra gedia pe care o repre inia cotn/ientrarea acestei
fragiliti a acestei finitudini w uniciti Iar daca fiinele umane sunt incapabile sa perceap tragedia funda mentala a e\istentei contiente ele sunt
>i pot din ac e-ista caii a sa aib mai puin respect pentru valoarea s letu (A Damasio 1994) Perspectiva reilmente cutremura toare -> SINDROM FRONTAL

CILE CEREBRALE AUDITIVE

(lat traduc audttorius engl auditory cerebral patnways) traiecte urmate de fibrele nervului cohlear dup ptrunderea m trunchiul cerebral unde prima sinaps o fac m nucleu cohleari (dorsal si ventral) la nivelul jonciunii
bulboprotuberantiale Mai departe dup ce majoritatea fibrelor care pornesc din nucleu cohleari se mcru ciseaz formnd sub planseul ventriculului al IV lea striurile acustice si corpul tra pezoid* se ncrucieaz in lemmscul
lateral* de unde fie direct fie dup o
CAILE CEREBRALE OLFACTIVE
smipsa in lemmscul median ijung in tuberculul cvadrigemen inferior control ie rl Alte contingente de fibre ijung tot aici insa dup sinapsa in oliv i supenoar i ipsi si control iterala pe cnd iltele se proiec teaz i m formaia
reticulata a trunchiului cirebril Ultima et ipa subcortic ila i tr i iedului circ dup i unu mtori msumei/i ixonn i circi 4(10000 de neuroni ire drept inti corpii gentculati interni din mctitilimus De aici pe rnesc cort copct ridiatule
icustice cu st Ui i terminus m scoirti de pe fit i supenoiri i primei circumvolutii tcmpor ile (TI) s i nun t) /ou i Heschl* (^.irusiil trmsvers Mese l) c respun/ind inilor 41 si 42 Bmdmann st msumind e itt\ i zeci de milioane de
neurc ni (lat i de cele num u 25 (XX) 15 (XX) de celule din "anali >nul Corti) Pe de ilt i p irte de la cortexul uichtiv pornesc libre ekrentc c itre periferie (organul Ci rti) cu rol import mt in modul ire i hmctiei uidi tive m
precizare i semnific itiei inform i taior sonore -> COHLEEA CORTICALA
ZONA HESCHL

CILE CEREBRALE GUSTATIVE

(lit tractus gustatonus engl gustator\ cerebralpalh\sa\s) includ fibrele centripete care culeg informaia specifici din parte \ antenoari si mijlocie a limbii prin nervul intermediar Wrisberg (din componenta faci aiului) din treime i
postenoar a limbii prin fibrele senzitive ale glosofaringianului (perechea a IX de nervi cranieni) precum si din fannge si larmge prin unele fibre senzitive din componenta vagului (pere chea a X a de nervi cranieni) Fibrele
aferente din facial glosotanngian si vag formeaz o cale comun tractul solitar fcnd o prim sinaps m nucleul solitar din bulbul rahidian dup care prin
lemmscul median controlateral excitaiile sunt conduse la nucleul arcuat din talamus apoi mai departe prin neuroni teriari in zona gustativa din cortex situata mtr un perimetru panet l din imedi ia vecintate a cortexului
somestezie al fetei si limbii U extremitate i mfenoari i scizurn Rolando de isupr i scizuru Sylvius Este descris i si o c ile extratalamica plunsm iptic i cu pro icctn hipotilimice(Scott Leonard 1971) Etiologia ageu iei este v inat i
Leziuni tumorile sau v iscul )re pe traiectul gloso f irmgi inului pot determin i intre altele o pierdere a sensibiliiitn gustative m treimea posteno ira i limbii si ibohre i reflexului de re it i Pe de iltipirte o nev rit i t ic i l i pi ie
ifect i si austul -> GUST
CAILE CEREBRALE NORADRE-NERGICE (enul cerebial pathnavs of m repinephrme) se repartizc i/a m doua sisteme a) un sistem dorsal cu originea in li cus c >eruleus c ire dupi ce traverse i/ i hipot l imiisul lateril si
cmgulum* se distribuie m mod disemin it in scoirta cerebrila b) un sistem ventral cu onamea m form Un neuronale din bulb si protube r uita inelara (punte i Varoh) dup care se distribuie pe o arie larga m zonele mezen eenfal
diencefahce -> NORADRENALIN

CILE CEREBRALE OLFACTIVE

(lat tractus olfactorms engl oljactory c erebral pathsvay s) prelungesc dincolo de lam i cnblat a etmoidului ixonn neuro mior bipolari din mucoasa nazal Pruna sinaps o fac in bulbul olfactiv* cu celu lele mitrale de aici ai
cror axoni formeaz bandeleta olfactiv" ale crei fibre se termin in uncus* in aria prepinforma si in spaiul perforat anterior* toate acestea constmind cortexul olfactiv* Hipocampul CAILE CEREBRALE OPTICE

nu are la om rol in olfac(ie (J Cambier M Masson H Dehen 1994) Ajconn celulelor mitrale emit numeroase ratnifi catn care se articuleaz la nivelul nucleu lui ol fac tiv anterior c u proiec tu poli sinoptice
ce vneaz hipotalamusul rinencefalul* si aa profundei a paleocortexului (tlfactiv din ambele emisfere precum si bulbul dfactiv heter lateral Ttae fibrele de proiecie heter >laterale trec prin comisura
alba anterioara (Patnck Mac I eod
1994) Leziuni pe cule olfactive intra cerebrale (triumitisme cnntene tumori
iccidente vascul ire etc ) pot provoci
CAILE CEREBRALE OPTICE (lat tradus >pticus engl iptic cerebralpath \\ays) Dup prsire i polului posterior al gk bului ocul ir l lec ire nerv optic compus din axoni miehmziti i ncrucieaz p irtial
fibrele la nivelul chiasmei i plice axomi care pnvin din cmpul nazal al retinei inclusiv fibrele sectorului n izal al maculei se mtersecte iza pe linia mediana si intra in componenta bandeletei optice
controlaterale m timp ce axonn provenii din cmpul temporal al retinei se angajeaz direct in bandeleta optica homolaterala Astfel alctuite bancleletele optice se in dreapta fiecve spre c< rpul ^eniculat
extern homolateral din metatalamus a crui struc tura cuprinde sase straturi de neuroni straturile 2 3 si 5 primesc fibrele de la ochiul ipsilateral iar straturile l 4 si 6 fibrele de la ochiul controlateral O parte
din axonu fiecrei bandelete ocolesc ins acest releu si merg la tuberculul cvadn gemen superior unde se afl un centru implicat in reflexul pupilar Axomi care ies din corpii gemculati externi constituie
radiaiile optice* a cror destinaie este cortexul vizual din lobii occipitali (zona
scizuni calcanne) Leziunile intervenite pe traiectul cailor optice mtracerebrale duc la scderea acuitii vizuale la amputri ale cmpului vizual (hemianopsii) sau la ceci ae tulburri imposibil de corectat
prin mijloacele opticii oftalmologice -> RETIN CORTICAL
CMP AUDITIV (engl uudit r\ fielcl) tot ilit iea sunetelor a cror frecventa cuprins i intre 32 si 16 (XX) H/ sunt in mod normil au/ite de ctre om Audibilii iei fecanii sunet din aceasta pi ija de frecventa
depinde de nivelul (van ibil pentru fiecare frecveni) iitcnsititi minime sub c ire s metul nu este perceptibil si l ntensititn m ixime dincolo de c ire sunetul devine dureros

CMP FOREL sau NUCLEUL

CMPULUI FOREL(enl Forel s field) ce nfiauratie subtalamici form ia din celule rsfirate in partea mediala extern i zi net incerta aflat m relaie cu fasciculul lenticular Forel* si cu ansa leni culira
de U care primete fibre De la cmpul Forel pornesc fibre la ariile tegmen tale ale mezencefaluliu - SuBTALAMUS
CMPURI CITOARHITECTONICE CORTICALE (engl cortical cytoarchi tecwnics) mod de reprezentare cartogra fica a morfologiei tisulare a cortexului cerebral prin mprirea emisferelor in zone si
zonule (cmpuri ani) numerotate care ir corespunde unor structurri carac tenstice att din punct de vedere anatomo histologic cat si funcional Dei printele citoarhitectomcn corticale este Theodor
Meynert(1833 1892) primele hri ale cmpurilor corticale le datorm strada nnlor lui A W Campbell* (1868-11937) si ale lui K Brodmann* (1868-1918) de a localiza cat mai pregnant funciile
Sczura ntrapanetala
/ Se zura perpend culan xterna

Scizura calcar na

B
Corpul calos
Chiasma optic

j^=^^^^^B^

CMPURI CITOARHITECTONICE CORTICALE

creierului Primul a descris pe criterii citoarhitectonice si mieloarhitectonice 20 de ani iar cel de l doile i pe baza sistematiz im scoarei in sase straturi propusa mea din I878*de ctre Bevm Lewis cat si pe
baz i evoluiei embnolo gicc i cortexului a descris 52 de ani corti calc Vlai t ir/iu Constantin von Economo a descris 109 c impuri i ir Osk ir Vogt (neurolog germ in c ire mpreuna cu soi i s i i studi it
creierul lui Lemn obinut de h autorititile sovietice) pe b iz i unor cercetri mielo irhitecU nice a difcrenti it 200 de c impun Cea m u cunoscuta si m u u/u ih rimine insicitc irhitectonic i ntoc mit i de
Brcdmann
Potnv it h mn lui K Brodm mn unde c impui (in i) l fuiia i/i m p irte i supcnoin i su/urn R( l indo i ir c impui 5^ pe li mijlocul peretelui interi r l sci/urn Sylvius supr ilat i cortic l i i i t. e toite fetele
emisferelor ispeetul unui mo/ ne unde numerot irea nu se succeda intotdeaun i m mod cursiv ci mregistre iza s iltun c ire par c ipncioase dar care sunt dicnte de logica configuraiilor mitomo funcionale
subiacente Daca de exemplu c impurile 3 l 2 se gsesc in aceasta ordine de a lungul peretelui posterior l scizuru Rolando iar cmpul 4 ncepe in profunzimea aceleiai scizun anterior fata de cmpul 3 in
schimb cmpul 5 este situat dup cmpul 2 in vrful circum volutiei parietale ascendente si pe versan tul ei de pe fata interna d emisferei iar cmpul 6 tocmai in lobul frontal in ft i cmpului 4 lata exemple
de descriere a unor cmpuri (ini) arhitectonice corticale Cmpul 41 care se #dV P? partea superioara si mediala a girusului temporal superior in poriunea ajunsa in valea sylvianu este aria receptivei
pentru impui urile auditive Caracterele generale cile
\en oncii sau grandular Limitele dintre
straturi sunt greu depreci ut Straturile l
II M III sunt mai groase si mai bogate m
celule dect w cazul scoarei vi nule In
cmpul41 a /ostdescris un tip specialele
celule situate in straturile profunde celule
care au ramificaii dendrttice subiri dur
f arte ntinse Axonul ajunge pana in sub
stana alba In acest cmp se gsesc nume
r ase celule cu dublu buchet Cmpurile
9 10 II si H mu aria irbito frontala
cuprind toata scoara cerebrala ce \e
gsete naintea cmpurilor 6 V si 4^ Din
pun tul de \edere al structurii cehilaie
a easlei arie este complet diferii de
t impiirile 4 si 6 mai ales prin / iptnl c i
celulele m t mi lipsesc in m d v irii l elin

ttilil\ (A Kreindler 1976) C impun k

37 ) 40 21 si ~>2 sunt le_Ue de e im
purilc sen/ n ile de lunctnle limbijului
iar lezirei k r m emisari d >mm nM
genere i/i tulbur in car ictenstice numite
aja n In ac ne ral niciole/iune a vreunui
c imp nu rimane fari efect fie m pi inul
si mesteziei al sen/on ilit iii (vizuile
iiiditive etc ) fie in acela l motilititn
(stereotipe sui voluntare) ori in plinul
percepiei memoriei ateniei inteligentei
ifectivitatii motivaiei caracterului onen
t mi spatiotemporare gradului de vigihtate
(contienta) etc Ceea ce nu nseamn ca
orice proces psihic sau trstura de per
somlit e are o topografie precis lucru de
neconceput mtr un sistem neuronal (sau de
moduh neuronali) in care totul este legat cu
totul si unde de multe ori un singur neuron
are relaii in cele mai diverse teritorii iar
circuitele orizontale si reverberante fac
oricnd posibile jonciuni luxuriante de o
vanabilitate care nu poate fi exprimata pe
nici o harta citoarhitectomc O seciune
de cortex luat la ntmplare conine o
90
CECITATE PSIHICA
cumnate enorm de sinapse de ordinul a 600 de milioane pe milimetrul cub Ar exista m cortexul cerebral al omului intre I0 1^ s_i 10 sinapse Daca am numra cate o mie pe secunda ar trece intre 3 000 si 30 000 de ani pentru a
le numra pe toate munca cu totul supraomeneasca Ba mai mult aceste sinapse se formeaz pe rmnd ele la terminaii axonale si dendrttice ale uni r corpuri celulare nclcite la o prima privire m mod inextricabil o fun^ta m
care mtr un punct elat se ncurca ramurile a sute ba chiar mn de arbi n diferii Dai rita microscipulm electronic

mai mult sau mai puin persistente dup cum tractul nervos este mi mult sau mai puin ifectat cit si in funcie de evoluia procesului inflam itor local
CECITATE GUSTATIV (engl Kus tator\ blindness) forma de ageu/ie* ere ditari m care ip ire abolii sensibilitate i pentru gustul am ir
CECITATE PSIHIC (cn-J mind blindness) termen creat de H Vluiik (1876) prin c ire se desemne iz i pierdere i
ramuri dar cum acestea se aseamn este le aparin (J P Chanueux 1983)

CMP VIZUAL (entl Msum field) ntindere i spitiului pe c ire l poite cuprinde un ochi in stare de imobihtite C impui vizual normal msoar 90 lateral 60 in sus 70 in jos si 55 medul cifre c ire variaz insa
de la individ 11 individ si m funcie de condiiile examenului Orice punct l cmpului vizual corespunde unui punct al retinei iar explorarea cmpului vizual corespunde exploram funcionale a retinei Se
distinge un cmp vizual central care corespunde unei zone ce msoar K) 20 in jurul punctului de fixaie si un c amp vizual periferic ce corespunde restu lui cmpului vizual

CECITATE CORTICAL (engl cor tical blindness) abolire completa a vzu lui in timp ce reflexele pupilare la lumin si intunenc rmn normale Cauza este o vtmare bilateral a zonelor occipitale de
proiecie a retinei n cazul alterm unor poriuni din cile cerebrale vizuale tul burarea ia forma unor agnozu vizuale
fimiliireeu rjut >rul vzului Suferinzii de cecitate psihic i dei vad iar m depl s inie lor evita Hra dificultate obst icolele triesc mtr o lume care din punct de vedere optic le este tot l strania Cazuri
spectaculoise de cecit ie psihic i iu prezent it J M Ch ircot si H Bernheim magistru lui G Frcud Dac 11 se irata unui isemenea agnozie fie si cel mai b mal obiect fr i i permite sa l pipie el este inc ipabil
sa l identifice eu toate ca l nvluie cu privirea m toite sensurile adesea cuprins de consternare si anxietate Este insa de ijuns ca el sa palpeze obiectul pentru ca imediat agno/i cui sa se lumineze la fit
pronunnd numele obiectului si folosindu se de el in mod adecvat H Wilbrand polemizindin 1892 cu Munk a susinut c ace ista defi cient este consecina unei leziuni in stratul cortical specializat al
vzului anu me in foita sa destinat perceprn formelor si spaiului In 1937 J M Nielsen a precizat c mind blindness este efectul unei leziuni cu sediul m cortexul vizual din emisfera dominant Azi se admite
c Iezi unile privesc zonele para si penstnate din cortexul panetooccipital adic din jurul si CECITATE VERBALA
din apropierea ariei striate (aria 17 Brodmann)
CECITATE VERBAL (engl nord bhndnes\) tulburare de limbaj cunoscut si sub denumirea de alene agmrita (agno-zie referitoare la simbolurile grafice) si care consta n incapacitatea de a discrimina si
recunoate stimuln vizuali reprezentai de limba scris i n cazul tentant verbale pure ( ilexie pura) numai nelegerea lim bajului scris este pierdut pe cnd vorbi re i si limbajul interior ram m nit icte
bolnavul percepe cuvintele scrise ci pe nite desene t ir i mes ij
Se disting dom tipuri de ilexie (literala
intre tlexia a-nifita si ilexn nfirita (isou it i cu o if i/ie Wemitke) Se descrie si o ale\ie axrafita tulburare n care bol navul nu numai ca nu reuete si descifre /e simbolurile verbale dar este si incapabil s le
scrie K Kleist (1934) a constatat la unu rnii de rizboi o alexie optica pura, cauza tund leziuni n nucleu subcorticah, asociate cu leziuni care ating circumvolu tule occipitale laterale stngi limitrofe cu gyrus
angularis* (de unde el deduce ca centrul lecturii nu s ar afla n acest girus ci n cea de a doua circumvolutie occipitala) Dup J de Ajunaguerra si Hecaen (1960), lobectomnle occipitale tind s confirme
importanta lezm lobuhlor lin gual si fusiform ca o conditide anatomic a cecitii verbale O explicaie teoretic a fenomenului a ncercat ntre muli alii J J Dejenne (1892) din cauza ntreruperii legturilor
anatomice, stimuln optici pro vocati de litere sau de cuvntul scris nu mai pot reanima imaginile vizuale cores punztoare si, deoarece aceste imagini nu sunt distruse, ele vor putea fi reanimate de senzaii
kmestezice (lectur substitutiv
prin urmrirea contururilor simbolurilor grafice) pe de alt parte conservarea acestor imagini i permite bolnavului s sene pornind de la exerciii auditive sau de la limbajul interior S au putut vedea, ntr
adevr suferinzi de cecitate verbal c ire au nvat s recunoasc literele re producndu le conturul prin micri volun tare ale capului si ochilor ceea ce este si un criteriu clinic de distincie ntre alexia
aimozic si alexia afa/ic n care nu exist posibilitatea identificm oirbe a literelor
CEFALEE (engl heatlaihe) termen care desemne iza orice durere localizat") 11 cap (gr kephtile = cap) Sunt excluse din ace ist i noiune durerile faciale, dentare f nngeale sau cervicale cetaleea r iportan du
se do ir la bolta craniana
CELUL BET (engl Bet Leii), neuron piramidal gigant descris pentru prima data m 1874 de rusul VA Bet (1834-1894)* Acest neuron al crui pencarion este de circa 100 /< si al crui axon strbate ntregul
creier ajungnd n mduva intra n componenta stratului piramidal intern (stratul V) al cortexului motor Unele celule Bet au axonul n lungime de peste l m, n funcie de motoneuronul cruia 11 este destinat
(mduva cervical etc ) Aceti neuroni - noteaz H Pieron (1923) - sunt Clemente voliftonale n conexiune cu agenii moton >i mduvei
CELUL EPENDIMAR (engl epen d\ma teii), celul de forma cubic sau prismatic din componenta tapetului ventn culelor cerebrale si canalului ependimar Polul apical al celulei este prevzut cu cili
vibratili, iar prelungirea sa bazal se integreaz n esutul nervos subiacent
CELULA PURKINJE

CELUL GIGANT MEYNERT

< CORTEX

VIZUAL

CELULA GLIAL -> NEVROGLIE

CELUL IN COSULET (engl hasket teii) celul nervoas inhibitonc din cortexul cerebral adesea cu axon lung si multiple contacte n plan orizontal When lhe\ connect nith onother neuron - no teaz F
Cnck (1995) - thev form multiple \\napse\ tm if> \orna (the cell bod\) and the proMinal (nearh~\) parf> o/ it\ den tlnte\ The^ therefore produce fairH ponerful inhihition\ in a tnit iul region of
<*ene i\ unknimn

CELUL MARTINOTTI

> AXON

APICAL ClTOARHITECTONICA SCOAREI CEREBRALE

CELUL MATRICIAL A TUBULUI NEURAL (engl matrix cell of neural tube) celula din peretele tubului neural embrionar care, nmultindu se prin diviziune se difereniaz n neuroblasti (neuroni
primitivi) spongioblasti (astrocite si alte oligodendrocite primitive) si epen dimoblasti (celule ependimare primitive)
CELUL MITRAL (engl mitral cell), neuron din bulbii olfactivi* cu care se conecteaz axomi provenii de la neuronii olfactivi pnman din mucoasa nazal, a cror nmnunchere formeaz nervul
olfactiv

CELUL NEUROSECRETORIE
(engl neurosecretory cell), neuron de tipul celor din nucleul supraoptic din hipo-talamusul anterior, cu putere secretone - VASOPRESIN

CELUL NERVOAS -* NEURON

CELUL ORIZONTAL CAJAL
(engl horiTontal Ca/al s cell), celul ner voas dispusa in plan orizontal n stratul I (molecular sau plexiform) al scoarei cerebrale
CELUL PSIHIC" (engl mind teii ) nume dat de S Ramon y Cdjal (1852-1914) celulei eortieale piramidale identic i de tapt cu neuronul Golgt tip II cu prelungiri aferente (dendnte) si eferent| (ixon) de
mic i luncnnc si care alctuiete b iz i morfolunction l i i vastei reele isoci mve i creierului
CELUL PURKINJE (engl Purkm/e s c t U) tip de neuron descoperit n 1837 ele ctre histologul ceh J E Purkmje (1789-1869) Intra m componenta unui strat specific scoarei cerebeloase excitat pe calea
unor fibre crtoare' provenite de la complexul olivar inferior Are form de par si o bogata ramificaie dendntic ce ptrunde in stratul molecular al cerebelului pe cnd axonul se termin n nucleu pro
fun/i ai cerebelului asupra crora exercita o ictiune inhibitoare Fiecare celul Purkinje poate avea pana la HX) (XX) de sinapse O particularitate a neuronilor de acest tip este activitatea spontan Majoritatea
celulelor Purkmje descarc n permanent, cele mai lungi pauze fund de K) miksecun de Restul celulelor Purkmje descarc intermitent cu pauze ce pot dura minute, sau nu descarc dect cnd sunt
stimulate prin aferente cerebeloase (Murphy, Sabah, 1970) nregistrri cu microelectrozi plasai n stratul molecular al cerebelului au artat c dendntele acestor celule au att descrcri spontane, ct si
provocate de stimu larea substanei albe, cu un pattern de CELULA SOLITARA MEYNERT
2-4 vrfuri totul sau nimic (Fujita 1968) Sunt particulariti ce explica spe cificitatea activitii nervoase cerebeloase cire pnn conexiunile cu ^sistemele motorii ale trunchiului cerebral si cu scoara ce
rebrala controleaz sau regleaz micrile ndeosebi micrile voluntare elaborate dar si pe cele autom ie Celula Pnrktn/e supusa unor influxuri opuse excitatoare u inhibitoare realrea IA cu celelalte
straturi cile scoarei un veritabil ser\omecanism care ni modifica influxul eferent m funcie Je intensitatea informaiilor primite M de ordinea acesnra (A Delm s 1975) CEREBEL

CELUL SOLITAR MEYNERT

* CORTEX VIZUAL
CENESTEZIE (engl coenesthesia) sen/ itie globala a funcionarii interne orchestrate a organismului pusa de Montz Schiif la temelia contiinei fcului Con teptului i s a dat ulterior o m ire extensiune
Tocmai < r^anismul si creierul reprezen tarea sa suprema constituie personalitatea reala care conine m ea resturile a tot ce am fost si posibilitile a tot ceea ce vom
aici cu toate aptitudinile sale active si pasive cu toate simpatiile si antipatiile sale cu geniul talentul sau prostia sa cu virtuile i viciile cu torpoarea sau activi tatea sa Tot ceea ce ajunge pana la con tiina
este puin/ala de ceea ce rmne ngropat dei activ Personalitatea conti enta nu este niciodat dect o mic parte a personalitii fizice Unitatea Eului nu este deci aceea a entitii unice a spiritului care
se mprtie m fenomene multiple ci coordonarea unui anumit numr de stri fr ncetare renscande i care au ca singur punct de sprijin sentimentul vag al
corpului nostru Aceasta unitate nu se realizeaz de sus- in jos ci de /ov in s-ui (Theodule Ribot 1884) Pentru H Pieron (1951) cenestezia este o unpression gen^ rie resultant d un ensemhte de sensationsinternes e! caracterisee par l aise ou le malaise
CENESTEZIOPATIE (engl coenesthe siopath\) perturb ire a cenesteziei care consta m perceperea dureroasi de ctre subiect i unor senzaii anormale leg e de propriu] corp Se po ie ajunge p im 1i ibo lire
i tot l i a senzaiei c) subiectul dispune de un corp ( la perte de la conscieme du c rps dup H Pieron 1951) Dei nu se structureaz i mtr un delir propriu zis ice ist i perturbare sta 11 b iza plngerilor sistem
itice ilc ipohondrilor Sinonim
CENTRENCEFAL (engl centrence phalic s\siem) termen care desemne iza uneori sistemul centrencefilic descris de Wilder PenhelJ (1950) located chiefh m the ceni l c< re ofthe hram stern si care ire
conexiuni funcionale bilaterale cu emisferele cerebrale Penfield va susine ca acest sistem (ipotetic) este responsabil de mtegnrea funcional a emisferelor con stitumd mtr un fel dispeceratul contiinei
The rostral portton oj this s\stem in the thalamus \<*hich appears io be topogra ph\call\ orgam^ed to reftrict ils action an local conicul areas wouldjulfill the require ments of a mechanism for the focussmg
oj conscious process- upon specific local june ttons the process oj conscious attention (W Penfield H Jasper 1954)
CENTRII CEREBRALI Al PLCERII (eng pleasure centers m the hram) au fost identificai de J Ohis si P Milner
CENTRII SALIVATIEI

(1954) m timp ce cu ajutorul unor electrozi implantai m creierul unui sobol in cutau s i descopere care este structura cerebrala c ire stimulat! electric putea sa determine li mim l o invitare m n ripidi mtr
un libnnt a drumului spre locul in circ se ifla recompensi (= hrin i) Or cei doi cer cetitori de h McGill Umversity ui des copent cu totul iltcevi structuri subcortic ile (in i sept l i /onule din hipot l imus etc )
L ire stimul ie electric p ire ui s i i produc i sobol inului o imens i pi icerc C ind prin mstihtia ce respun? ito ire s i d it mim i Iiilin posibilii ie i s i si pr \oicc sin ur excit ire i electric i i nuc leului mterpedun
nilir din mezencefl prin ipisireipc ) pedila ieti nu ficc i iltcev i dec it si ipcse si si tot ipcsc pe pcdih (pentru ticc ire stimul ire psihcdeh i erim.cc s iri c ie o ip s ire) chi ir si de 5 (XX) de ori pe ori
autoexcit ire i coninu ind uiieeri pini la totali extenuare sobe l inul fund ia sa mo ir i m exerciiul icelei mdelct mciri Re/ult ie isemlnato ire s iu obinut
delfini etc ) i ir indivi/u u m ini cror i li s au stimulat electric aceleai zone cere brile iu mrturisit sen/atu de pi icere Structurile gener ito ire de plcere sunt anaseptali cea preopticl anumii nuclei din
hipotal imus si l iscieulul prozeiicet ihc mediin (medial forebrain bitndle) adic structuri incluse in sistemul limbic sau in circuitul Pipez* Efecte maxime s au obli nul prin implanlarea electrozilor in nucleul
mterpenduncular din mezencefal S a conslalal ca mjeclarea de L S D suprim (inhib) autoexcitarea hedonica acest pro dus fund el nsui un halucinogen capabil s genereze slan similare compensatoare
Castrarea in schimb a determinat o redu cere a frec\entei autoexcilni hedonice iar
mjeclarea de testosteron a restabilii apetitul pentru aceast autoexcilare
Cercel in 11 nivel molecular au slabilil ca punctele de autostimulare hedonica se supripun pe neuronii dopaminergici Blo c irea receptorilor de dopamina determina slop irea iiiloexcilirii Sinapsele dop i
mmergice din hipot l imus si din trunchiul cerebril ana ijale m acesl fenomen au fosl denumite sinapse hedonice ( sin ipse ile plcerii )
Cu iceeisi metod i iu fosl identific ie structuri (de exemplu tegmentul mezence filic) i e m r slimul ire eleclne i pare i pr duce nepl icere slimul ire c ire m onec ci/ depirte de i fi cautiti este e\ U m (a\ersi\e
stimulation) Dup Olds (1956) iceste structuri sunt m u puin mple dec l cele c ire produc pi icere i Ne l F Miller si col iboritoru su ele h Yilc Urmersity au putut stibili ci isa numitul centru al ne plcem ar
fi un medial \ien\enlncu\ar sistem care include poriunile \entro mediale ile hipotal mulsului Unu descriu aceti centri sub denumire i global i de renardand pu/ushment ones -> NUCLE ULACCUMBENS
ORGASM
CENTRII SALIVATIEI (engl salivar, centers) stnictun pereche care corn mda si regie izi m mod reflex glandele saliv ire Centrul salivator superior (lat nucleus salivatorius superior engl superior sli van
nucleus) este situat m protuberanta si pe calea nervului facial inerveaz glanda submandibulara si l mda sublmguala pe cnd centrul salivator inferior (lat nucleu*, salivatorius inferior engl inferior
salivary nucleus) situat m bulb inerveaz glanda parotid pe calea nervului glosofanngian Prin aceti centri furnizori de fibre vege tative parasimpatice (vasodilatatoare si CENTRII VIZUALI
secretoare), n antagonism cu mervatia simpatica asigurat de neuronii pregangli onan din segmentele cervicale superioare (aciune vasoconstnctoare si secretoare) glandele salivare sunt supuse dublei
reglri simpatice si parasimpatice
CENTRII VIZUALI (engl \isital ten ters) sunt repre/entati de ana striat din zona calcarm i i lobului occipital (ana 17 Brodmmn) loc de proiectare i retinei ( RETINA CORTICALA ) precum si de irnlc para
si penstnata (ariile 18 si 19 Brodmann) loc de integrare i sen/iilor optice > ARIF STRIATA
CENTRII RESPIRATORI (engl res piraim cente/s) fonti itiuni bulboprotuhe r intialc cu intricatie in substana retieulata circ coordonei/i micrile respiratorii Aceasta coordonare ire loc nu numai pe c ilt
umorala (chimica privind concentra tia CO-, si a ionilor H+) ci si prin meca nismc reflexe (reflexul Hermg-Breuer* reflexul pneumotaxie [ > CENTRUL PNEUMO TAXIC] reflexul sinusului carotidian si
crjei aortice) n bulb se disting un centru inspirator (situat medial si dorsal fata de jumtatea rostral a olivei inferioare) si un centru expirator (situat n spatele celuilalt) Ei au legtura cu centru respiratori
din mduva cervicala si toracal care inerveaz muchii respiratori si care funcioneaz exclusiv la comanda centrilor bulban acetia din urm intrnd n aciune prin autoexcitare, datorat interconexiunii cu
centrul preumotaxic* Au fost descrii , neuroni respiratori , situai n partea lateral a bulbului, n vecintatea nucleului ambiguu*, cu o activitate predominant inspiratorie Aceti neuroni sunt concen trati
ntr o coloan longitudinal, nucleul
retroambiguu,cdK se ntinde de la C, pn sub obex* (Olszewski, Baxter 1954)
CENTRII VASOMOTORI (engl vaso miilor centers) structuri neuronale din bulbul rahidian situate rostral fata de obex* sau fata de limita superioara i maduvei spinini in ur/c l i formaiei reticulate
bulbare, fr a fi ins descrise ca entiti anatomice bine precizate Se distinge un centrupresor care provoac m mod reflex \ isoconstructia si iccelerarea bat iilor ini mu si un centru depresor care provoac
in mod rellex v isodil itatie si temperarea
definesc subdivi/ium funcionale butonul c irdio icceleritor butonul cardiomhibitor butonul venomotoretc n funcie de tipul rispunsului eardiov iseular provocat de

ne i/i isupri centrilor vasomoton sunt fibre aferente preso ire si dcpresoare Regi ire i superioara este asigurata de nuclei din hipotalamus si sufer influenta emisferelor cerebrale (stri de stres emo tionde
efort intelectual etc )

CENTRUL AUDITIVO-VERBAL
ZONA WERNICKE
CENTRUL BROCA -> ZONA BROCA
CENTRUL COORDONATOR INTRA-TALAMIC -> NUCLEUL CENTROMEDIAN
CENTRUL DEGLUTITIEI (engl swalliming center), structura situat in proximitatea nucleului vagului, deasupra centrilor respiratori, avnd rolul de a coordona actul nghiim prin care bolul alimentar
(sau once hap") trece din cavi tatea bucal n esofag Uneori deglutitia poate avea loc si prin apsare pe vlul
96
CENTRUL GUSTULUI

palatin, pe epiglot sau pe partea posten oar a limbii Un strop de ap picurat n aceast zon a limbii provoac si ea reflexul de nghiire Alcoolul etilic declaneaz cel mai uor deglutitia n acest act reflex,
generat de un centru al deglutitiei, intervin nervul hipoglos ramura inferioara a tn gemenului si ramurile fanngiene si esofa giene ale vagului, fibrele aferente implicate n deglutitie fund ramuri ale tn
gemenului, glosofanngianului, precum si ramuri fanngiene si nervul lanngean supe nor din nervul vag toate acestea inervnd mucoasa penepiglotic dm zona intram in esofag La om partea cea mai sensibila
pentru declanarea reflexului deglutitiei este peretele posterior al faringelui si baza limbii anestezierea acestei /one tcnd anevoioas nghiirea Centrul deglutitiei este de fapt format din toi nucleu nervilor
menionai (ramuri ale perechilor V IX X si XII de nervi craniem) legai intre ei prin fibre asociative si prin neuroni intercalri din formaia reticulata bulbara Lezarea acestui centru provoac accidente grave
bolul alimentar sau o caseta/tableta putnd lua drumul cailor respiratorii si cauznd astfel asfixia Coma* profund afecteaz serios aceti centri de comand bulban putnd duce la nghiirea limbii si, deci, la
obturarea cailor respiratom
CENTRUL DURERII (engl pain s cen tar) ar fi situat, dup unu auton, n talamus Faptul ca s au putut realiza reflexe condiionate pentru durere pledeaz in favoarea localizam corticale a acestui centru'
(IC Petricu, IC Voiculescu, 1967) Cel puin n ceea ce privete dure rea profund (muchi, tendoane, fascii, articulaii, periost, viscere), aceti doi autori romni admit c aria 7, din lobul
parietal superior, ar fi centrul senzaiei de durere, nu fr contribuia cii talamo-corticale

CENTRUL FOAMEI - GLUCOSTAT

HIPOTALAMIC '

CENTRUL FURIEI (engl rage center), structur descoperit de W R Hess, n 1930 n hipotalamus stimulnd electric zona respectiv la pisic, a provocat la animal comportamentul furiei arcuirea
trunchiului, ridicarea cozii /brhrea pa mlui scuiparea si tendina de a ataca pe oricine ( > SHAM RAGE) Era de ajuns ca stimularea electric i s nceteze pentru ca animalul s si recapete calmul si eventual
s treac la un sforit amical
CENTRUL GUSTULUI (engl taste center) -> GUST

Fig 2 - Centri' corticah importani pentru activitatea psihic a omului

I) deliberare, afectivitate previziune 2) centrul motor al vorbim (zona Broca) 3) centrul sen sului 4) centrul cortical olfactiv 5) centrul cortical primar al auzului 6) centrul cortical gustativ 7) centrul acustic al
limbajului
8) centrul optic al limbajului (centrul lectum)
9) perimetrul paneto-occipito-temporal al schemei corporale, 10) cortex vizual pnmar
II) bulb olfactiv 12) bandelet olfactiv CENTRUL INTEGRATOR AL TONUSULUI AFECTIV
CENTRUL INTEGRATOR AL TONUSULUI AFECTIV - NUCLEUL
DORSOMEDIAN

CENTRUL MEDIAN LUYS NUCLE

UL CENTROMEDIAN

CENTRUL NEPLCERII > CENTRII

CEREBRALI Al PLCERII

CENTRUL OVAL (engl mal center) este masa de substana alb* din partea centrala a emisferelor cerebrale acoperit de cortex pe care l desparte de structurile de la ba/ i creierului (talamusul hipotala
musul nucleu ba/ali)
CENTRUL PLNSULUI NUCLE
UL LACRIMO MUCO NAZAL

CENTRUL PNEUMOTAXIC (engl poneumotaxic center) este un centru reticular pontm situat n vecintatea liniei mediane a protuberantei mijlocii superi oare Acest centru descarc prin tibre reticulo
bulbare, in centru respiratori bul ban, stnd la rndu i sub controlul hipo talamusului si al scoartei cerebrale (n special cortexul orbitar) Stimularea sa produce inhibiia respiraiei Sunt implicate relee din
partea anterioar a girusului hipocampic* uncusul* si cortexul polului temporal Distrugerea centrului tulbur funcionarea centrilor respiratori bulbari, caz n care ritmul respirator devine rar si profund (ritm
apneusttc)
Secvenele reflexului pneumotaxic (care nu intervine n respiraia normal) sunt urmtoarele centrul inspirator trimite stimuli la centrul pneumotaxic, influxul nervos trecnd apoi la centrul expirator, starea
de excitaie a centrului expirator
provoac inhibiia centrului inspirator, nemaipnmind stimuli de la acesta, centrul pneumotaxic nu mai trimite nici el stimuli la centrul expirator aa nct acesta i ncetea/ activitatea Dat fund faptul c
centrul inspirator nu mai este inhibat de centrul expirator el intr din nou n stare de excitaie trimite stimuli la centrul pneumotaxic si astfel ciclul se reia Secionare i nervului vag (perechea a X a de nervi
craniem) asociat cu distrugerea centrului pneumotaxic determin oprirea respiraiei n fa/a de inspiraie forat CENTRII RESPIRATORI
CENTRUL SOMNOGEN (engl hipnogenic center) structura a talamusului medial intralaminar unde potrivit lui W R Hess s ar g i un grup neuronal care corn mda somnul n antagonism cu un alt grup
neuronal situat n hipotalamusul ventral implicat n trezirea din somn l P Pavlov considera nejustificata postula rea unui asemenea centru A$ \pune ca o concepie att de grosolana despre un grup de celule
nenoase care provoac somnul atunci cnd un alt grup provoac starea de veghe este o contradicie jizio logica Cnd asistm la somnul fiecrei celule de ce trebuie sa vorbim de un grup spec iul de celule
care sa produc somnul'' Din moment ce exista o celul ea produce starea de inhibiie care prin iradiaie face ca celulele apropiate sa treac ntr o stare de inactivitate iar cnd inhibiia se rspndete si
mai mult ea determina somnul Invocnd experiena a 35 de am de studiere a fenomenului somnului , Pavlov invoca probabil o habitudine intelectual dificil de dislocat Pentru noi a devenit obligatorie
concepia dup care somnolena i somnul reprezint o activitate cortitat
care apare iniial in urma aciunii unor anumite excitaii " - SOMN
CENTRUL TUSEI - TUSE
CENTRUL VERBOMOTOR

ZN

BROCA

CENTRUL WERNICKE

ZONA WERNICKE

CEREBEL (lat cerebeltum engl idem), numit si creierul mic formaiune cerebral situ ia n loja posteromfenoar a cutiei craniene n derivaie fat de trunchiul cerebral sub lobii occipitali ai emisferelor
cerebrile, de care este separat pnntr o membran conjunctiv fibroas, prelungire a durei mater - cortul cerebelului Este compus dmtr o parte impar vermisul si din dou emisjere cerebeloase Fiecare
emisfer cerebeloas este divizat, pnntr o fisur adnc - sctzitra primara - ntr un lob anterior si unul posterior Se descriu ins de obicei, trei lobi 1) lobul anterior (lat facies superior hemispherium cere
belii, engl anterior cerebellar lobe), situat pe fata superioar, naintea scizuni primare (paleocerebelul), care prezint mai multe subdiviziuni sau lobuli (lingula, lobului central, culmen, lobului semilunar
anterior, pyramis uvula si amigdala) si asigu controlul tonusului postural al muscul tuni, ct si al funciilor vegetative, 2) lobu floculonodular (lat flotculus, engl flocul nodular lobe), situat n partea ventral
fetei inferioare a cerebelului, form dmtr un nodul median (nodulus) si o fo matiune numil&Jlocculus, reprezint cea mai veche structur cerebeloas (arhi-cerebelul) si constituie centrul echilibrului
organismului, 3) lobul posterior (lat facies
inferior hemispherium cerebelli, engl posterior cerebellar lobe), situat ntre scizura primar si scizura postero-lateral reprezint din punct de vedere filogenetic formaiunea cea mai nou de sub cortul
cerebelului (neocerebelul) nu fr a inclu de ns si o mic poriune paleocerebe loas subdiviziunile sale sunt lobul ansiform ilobulunle semilunare posterior (simplex), superior si inferior] si lobului
biventer, la care se adaug declive, folium si tuber vermis asigura controlul automat al moi
tatu vc
untare si semr
iluntar
Unu autori resping subdiviziunea cere belului n lobi si lobuli si, adoptnd criteriul localizam funcionale propun o diviziune n trei zone longitudinale fiecare constituit clin cortex cerebelos si nuclei

Fig 3 - Structura filogenetic a cerebelului (dup O Larsell 1951) 1) lingula 2) lobului central 3) culmen, 4) declive 5) folium, 6) tuber 7) pyramis 8) uvula 9) nodulus Partea cea mai ntunecat din schem
(jos) constituie arhi-cerebelul (lobul floculo-nodular) partea n gri paleocerebelul iar partea n alb neo cerebetul profunzi din substana alb (Chambers, Sprague, 1955)

Scoara cerebelului se compune din trei straturi care, pornind de la exterior spre interior, sunt stratul molecular format din neuroni stelai mici, neuroni stelai mari sau celule n cosulet ca si dmtr o mare
mas de fibre nervoase ntre care se reali /eaz multiple sinapse stratul celulelor Purkmje (stratul intermediar) format din neuroni tipici pentru scoara cerebeloasa n forma de para aezai cu partea b izal
spre stratul molecular si prezentnd o abun dent ramificaie dendntica rsfirata mtr un singur pi m Aratul gninular (intern)
(celule gr mulare) si din neuroni Golgi
n subst uita ilb \ cerebelului se disting p itru perechi de nuclci cercbelosi nucleu fasngiali (numii si u icoperisului deoarece sunt situai n \ermis formnd acoperiul ventriculului al IV lea) nucleu globosi
(situai lateral de cei festigiah) nucleu emhohformi (situai dorsal fat de cei globosi) nucleu dinai (situai lateral fat de nucleu globosi si embolitormi)
Conexiunile cerebelului se grupeaz n sase formaiuni (trei perechi) numite pedttncuh cerebelosi care includ att ci eferente, ct si ci aferente (n special informaie propnocepti v) Se pare cala mielul lui
[al cerebelului - not L G ] se elaboreaz mesaje de evaluare a amplitudinii ritmicitii vitezei direciei i pre ciziei micrilor voluntare in raport cu
larea adecvat a obiectelor Este logic atunci ca tulburrile majore provocate de afeciuni i leziuni ale cerebelului sape cele ale echilibrului, mersului (acesta devenind ebrios i titubant), preciziei, proporionalitn i melodicitii micrilor
obiectuale (C Arsem.M Golu.L Dnil, 1983) Micarea voluntar este n mod cert controlat de cerebel, leziunile acestuia producnd la om erori n viteza, succesiunea, fora si direcia micm (ataxie)
ntruct compar comanda venit din cortextul cerebral cu poziia rezultat a braului sau piciorului cerebelul poate fi considerat un comparator (A Kremdler, 1976) Cum am si notat cerebelul intervine si in

reglarea micrilor automate si semi automate al cror centru funcional a fost identificat ntr o zon mai caudal, iar nu de mult a fost reliefata intervenia sa n uitomatismclc verbale (language skil/s) (H C
Lemeretaln,1991) It s a certam that the ceiebellum participate s m trigge ring or starting speech wilialwn (The Blac knell Dictionar\ o] Neurops\cholog\
1996) - SINDROM CEREBELOS
CEREBRAL (engl cerebral) tip morfo logic descris de Claude Sigand si Mac Auhffe Corespunde cerebrotomcului defi nit de W H Sheldon (1899-1977)
CEREBRASTENIE POSTTRAUMA-TICA (engl posttraumattc cerebral asthe nia) ansamblu de tulburri care se manifest n special dup comotn cerebrale cefalee difuz intensificat de efortul
intelectual sau de faeton de mediu insomnie, vertij, mtabihtate, modificri ale sensibilitii, dereglri ale funciilor cerebelului anomalii electroencefalografice etc
CEREBRATIE (engl cerebration], termen prin care se desemneaz activitatea global a creierului
CEREBROCHIRURGIE (engl surgery, cerebrosurgery), termen care este de preferat acelora de psihocmrurgie sau
100
CEREBROPATIE

de chirurgie psihiatric, atta vreme ct bisturiul (sau laserul') nu face incizii n memorie n obsesii, n fuga de idei sau n simptomele epilepsiei, ci n parenchimul cerebral Dac termenul neurochirurgie
este perfect justificat pentru ansamblul interveniilor pe sistemul nervos central si periferic n ansamblul acestora cerebro chirurgia are n vedere interveniile care se limiteaz la creier si numai la el ->
ClNGULECTOMIE
CEREBROENDOCRINOLOGIE

(engl cerebroendocnnology) sinonim mai circumscris al termenului neuroendocnno logie care desemneaz disciplina consa erat studiului funciilor endocrine ale creierului n care sunt angajate structuri ca
hipotalamusul, hipofiza epifi/a, nucleul reticular al talamusului substana neagra reticulat amigdala substana cenuie panapeductal, nucleul dorsal motor al nervului vag, precum si alte formaiuni
cerebrale

CEREBROGENEZ -

VEZICULE

CEREBRALE

CEREBROLOGIE (fr cerebrologie engl cerebrolog\ germ Zerebrologie, rus Jerebrologhia ital cerebrologia) Termenul apare mai nti la Henri Pieron, fr a fi definit ca atare, n introducerea la Le
cerveau et la pensee (1923) n Voca bulaire ele la psychologie (l re ed 1951, 6 e ed 1994), Piron d exclusiv urmtoarea definiie ,Cerebrologie On designe sous ce nom general tout l ensemble des etudes
relative s au cerveau" (p 68) Autorul dicionarului de fat a optat pentru acest termen nainte de a l fi ntlnit n literatura de specialitate (n spe, la H Pieron), dndu i aceeai extensiune, dup ce a reflectat
asupra termenului encefalologie,
propus de Arthur Kremdler, n prefaa la cartea Din istoria cunoaterii creierului de Vlad Voiculescu si Mircea Stenade (1963) n epoca noastr - scrie A Kremdler -, att de bogata n evenimente i idei
abundenta extraordinar de descoperiri noi transform continuu reprezentante fundamentale ale tiinelor genereaz mereu noi domenii ale cunoatem Avalana de astfel de mu descoperiri n domeniul
tiinei despre creier n ultima \reme este att de mare nct mi se pare /u s ti f ic a t de a vor hi de naterea unei noi discipline n biologie - encealologia > Aceasta noua disc iplina la a crei natere
asistam este o ramura tiinifica fundamen tala pentru nelegerea naturii omeneti Cunoaterea ei amnunita ptrunderea mai adnca in mulimea enorm de ne c unoscittepe care le are mea poate aduce
interes pentru omenire i devenirea ei m genere Nu trebuie sa uitam c creierul este organul gndirii este suportul mate rial al vietn noastre psihice Termenul encefalologie ns cu etimologia sa greceasc
ni se pare totui destul de vag, putnd nsemna pur si simplu n cap (en + kephale) Capul cuprinde craniul, oasele fetei ochii nasul gura, limba etc Latinescul c e rebriun n schimb, este lipsit de orice
echivoc l am atribuit sfera ter menului encejal (engl hram), cu acceptiu nea sa la anatomisti, neurologi etc Aadar, prin creier (cerebrum) nelegem ntregul coninut al cutiei craniene emisferele cerebrale,
nucleu bazali, creierul inter mediar (diencefalul), trunchiul cerebral si cerebelul (creierul mic) -> CREIER
CEREBROPATIE (engl cerebropathy), concept nosologic referitor la totalitatea afeciunilor care au creierul ca spaiu de
101 CEREBROPATOLOGIE

manifestare d agentului sau procesului patogen

CEREBROPATOLOGIE (engl cerehro pathologv), disciplin care are drept obiect studierea bolilor si tulburrilor a cror cauz principal este deteriorarea struc tunlorsi funciilor creierului indiferent de
agentul patogen traumatism fizic sau psihic, infecie microbian parazitoz, accidente vasculare tumoare maligna anomalie genetica, dereglri hormonale metabolice de neurotransmisie smaptica ctc
Sinonim psihopatologie
CHANGEUX (Jean-Pierre) biolog si psihoneurolog france/ (Domont Seine et Oise 1936)
Cercetri importante asupra organi/arn funcionale a sistemului nervos si n special a creierului O atenie deosebita a acordat descifrrii mecanismului de trans mitere a influxului nervos la nivelul sinapselor
pentru care a elaborat un model matematic A relevat specializarea tunctio nai a a neuronilor introducnd conceptul de singularitate neuronala , legnd o de ontogeneza celulei nervoase mpreuna cu
colaboratorii si, a formulat, n 1973, o teorie a epigenezei reelelor neurale prin stabilizarea selectiv a sinapselor L au preocupat, de asemenea, proprietile struc turale ale proteinei receptoare colmergice,
precum si relaiile dintre genotip si dezvoltarea cerebral O subliniere aparte impune conceptul su de obiect mental (- OBIECT MENTAL) Vedenie sale, ca ale oricrui om de tiin autentic, depesc
frontierele strictei specializri Mecanismele genetice care au dat natere creierului omului modern par stopate de mai multe zeci de mu de ani Coincide, oare, aceasta oprire cu segregarea unei specii care.
cea dinti si a nhumat morii'' Imaginea pe care creierul sau i o da de acum despre sine nsui l conduce ea la instituirea unui sistem de reglare sociala - a unei morale - care interzice perpetuarea
mecanismelor care au asigurat evoluia creierului sau' Probabil Dar au disprut oare la omul modern toate componentele acestor neca msim ' ntrebarea este legitima Dezvolta
de ra boi din ce in ce mai perfecionate indiferentele societate leligie filosofie si cultur tinde s arate ca ele nu au dis prut c u totul r \pansiunea neocortexului este ea m sufli lenta pentru ca omul modem
sa nceteze aceasta activitate belicoasa devtmta biologic absurda'' Corleud sau nu a atins oare proporii suficiente pentru a nelege ca fabricarea de bombe si folosirea lor corespunde unei activiti fosile
> a encefaliilui sau' (L homme neuronal, mi) i P Changeux este din 1988 membru al Academiei de tiine iar din 1992 preedinte l Comitetului naio ml de etic i l Franei
CHARCOT (Jean Martin) anatomo patolog si neurolog francez (Paris 1825 -Montsauche Nievre 1893) A fost profesor la clinica de boli nervoase de la spitalul Salpetnere Autor al unei ample semiologii
neurologice raportat la anatomo-patologia cerebral si medular A descris o scleroz lateral amiotrof numit mai trziu boala Charcot Marea sa reputaie se datoreaz ns cercetrilor privind isteria, pe
care zadarnic a ncercat s o transpun n tiparele neurologiei prin cutarea n creier a leziunilor organice care s o explice A trebuit n cele din urm s admit c isteria nu este consecina unor leziuni
anatomice, ci a unor, leziuni funcionale" provocate de un puternic soc emoional imprimat n memoria bolnavului Perspec
102
CINGULECTOMIE

tiva pe care o va fructifica integral S Freud care i a fost elev n anii 1885-1886 si care prin ntreaga sa opera si a trecut n legend magistrul Un interes aparte prezint concepia lui Charcot despre afazie
(Des differenles formes de l aphasie l De la cectte verbale II Aphasie motrice 1883) Admind existenta a patru centri cerebrili destinai funciei limbajului el trata c lezarea unuia si acelai centrii nu duce
in mod automat la aceeai simpto mitologie la toi indivizii ci capt pirticulantatile impuse de tipul psihic l liecmna determinat de temperament si
CHIROSPASM > CRAMPA SCRIITO
RULUI

CIBERNETIC (gr k\hernein = a

conduce a pilota engl csbernelics) ter men creat de A M Ampere (l775-1836) cu sensul de art de a conduce , pentru ca in secolul nostru (1948) Norbert Wiener s i defineasc i cibernetica drept tiin a sis
temelor de comand si comunic ire la m isim si 11 mim ile
JUCc

duhii de exprim ire pasmnei pentru o anumit i ictivitate etc ) isa nct acee i le/iune anatomic i \ i intrena tablouri clinice diferite dup 1 cum bolnavul este de tip motor vi/ual auditiv ctc Se explica
afazn
ebrale
,olo de identitatea leziun AFAZIE
CHIASMA OPTIC (lat chiasma opticum engl optic chiasma) punct ana tomic al ncrucirii pariale a fibrelor nervului optic (nenum opticus), perechea a 11 a de nervi cranieni Fibrele care provin din
cmpul nazal al retinei, inclusiv cele din sectorul nazal al maculei intersecteaz linia mediana si intr n componenta bandeletei optice controlaterale, pe cnd fibrele ce provin din cmpul temporal al retinei
se angajeaz direct n bandeleta optica homolateral Patolog a chiasmei optice variaz dup zonula implicat O leziune retrochiasmatic unilaterala, de exemplu, determin o hemianopsie lateral omomm
controlateral, dar cu pstrarea acuitii vizuale bilaterale, deoarece juma ae din fibrele care provin de la macula fiecrui ochi rmn intacte
CINGULECTOMIE (engl cingulec toim) intervenie cerebrochirurgical i con st inel m rezectia cortexului agranul ir din pirtca inteno ira i circurmolutiei corpului cilos urcurmolutic numita si g\rus cinguli
sui tingulum Printre miti itorn cnijUilcctomici se numr i K Le Bem Whitty H T Ball intme si alii Primi ciiuulectomie anterioarl s i efcctu it in 1948 Tehnic a c mgulec toimei anterioare - arata L Danaila si
M Golii (19W) consta n tfei luarea unui volei osos drept
longitudinal superior situat la 2 cm
deasupra sprancenei Cinguleclomia este o operaie bilaterala /acuta prin abord unilateral si dificila din punct de edere tehnic din cauza arterei cerebrale ante noare care trece prin aceasta zona / Dup
secionarea durei mater $i a \enelor siihdurale lobul frontal stng se ndepar teaza pan cnd apare marginea liber a coasei sub care se gsesc ambele girusuri ciuguli (de partea stnga s,i de partea
dreapta) Sunt astfel puse n eviden suprafeele sagitale ale celor doi lobi frontali si circumvoluiunea din jurul corpului calos, acoperit n parte de cele doua artere pericaloase care dau ramuri
ascendente spre ariile 8 9 i 10 Dup
103 CINGULUM

eliberarea complet a genunchiului corpului ca/os n pm mater la nivelul ariei 24 din cirecumvolutia limbica anterioara se fac nuci deschideri prin care se aspir cortexul cu un tub fin protejandu se arte
rele n general leziunea limitata la partea anterioara a ariei 24 are o lungime de 3^t cm o nlime de l 5 cm st o adncime m substana alba de l cm putnd implica $i ariile 25 si 32 care se afla cu 2 cm
mai \entral sub genunchiul corpului calos precum si aria 12 la miel orbital Este o re^ectie agranulara dei adesea este implicata si o parte din cortexul disgra nu/ar al ariilor 32 i< 12 In afwa re-ectiei
corticale eicizia distruge cingulum si Jihrele care sin la <.orte\ul cingulat prin braul anterior al capsulei interne* de la nucleul anterior al lalamusului Se notca/a ca cingulectomia a dat rezultate n tr
itamentul bolnavilor deosebit de iritabili furioi agresivi cu simptome obsesionale anxiosi, depresivi precum si n strile depresive cu sindrom de intraversiune dureri intratabile si epilepsie cronica Unu
autori (M Choppy de exemplu) susin c modificrile de personalitate constatate dup cingulectomie (ariile 24 si 32) sunt absolut analoage acelora care apar n tra tamentul cu clorpramazm* Se practic si
o cingulectomie postenoar -> CEREBRO CHIRURGIE PSIHOCHIRURGIE
CINGULUM -ClRCUMVOLUTIA CORPULUI CALOS

CIRCUIT PAPEZ (engl Papei circle), traseu neuronal circular desen s n 1937 de neuroanatomistul american James W Papez axonu neuronilor din hipocamp* se reunesc spre a forma fornixul*, care se
proiecteaz n tuberculii mamilan (din componenta hipotalamusului), de unde pornete fasciculul Vicq d'Azir, avnd ca destinaie
nucleu anteriori ai talamusulm, care, la rn dul lor se proiecteaz n girusul angular*, pentru ca fibre ale acestuia s ajung n hipocamp realiznd circuitul despre care Papez susine c explic mecanismul
emoiei' S a putut demonstra c leziuni bilaterale si limitate amigdalo hipocam-pice provoac un sindrom amnestic (C Duyckaerts et aln 1985), dei aceiai autor noteaz (1989) c circuitul lui Pape? a fost
contestat m rolul de circuit al memoriei > SlSTEM LIMBIC
CIRCUIT

REVERBERANT (lat :ip de circuit nchis

intre doi sau mai muli neuroni care reite reaza excitaia bn asemenea circuit se stabilete, de exemplu intre celula eferent si celula piramidala din stratul IV al scoarei cerebrale caz in care ixonul cehi lei
eferente emite o colater da ascendent la dendnta apicala a celulei piramidale din stratul granular extern, iar axonul acestei celule trimite o colateral la dendnta bazala a celulei eferente Este un dispozi tiv
capabil de a primi impulsuri diferite si de a determina descrcri sincrone ale celulelor eferente Cortexul cerebral dis pune de un numr imens de asemenea uniti verticale, care nu numai c se juxta pun ci
se si ntreptrund, legndu se ntre ele pnntr o sene de sisteme orizontale Dup F Cnck (1995), a neuron ance activated might continue firing because of some intrinsic property such as Ine character oj its
many ion channeh This ftring might continue for certam time and evenjade anay or it might continue until the neuron got some signal io make n stop finng A second rather different mecha msm might
mvolve not just the neuron itselj but the wav it was connected io other neurons There might be reverbera lory circuit** in which each neuron m a
CIRCUMVOLU1A PARIETALA INFERIOAR

closed ring of neurons excited the next one in the ring thus keepmg the activity going around and around Both these two possible mechanisms might occur they are not mutuallv exclusive S a invocat
implicarea circuitelor reverberante n procesele de gndire, n mecanismele memoriei si n general, n ceea ce numim viata interioar a omului (de exemplu contemplarea n sine nsui a unor amin in) Este
de luat n considerare posibili tatea ca obsesia ca fenomen patologic sa fie expresia funcionam aberante a unor circuite reverberante

CIRCUMVOLUTIA BROCA - ZONA BROCA

CIRCUMVOLUTIA CORPULUI
CALOS (lat gyrus cinguli engl idem) formaiune situat pe fata interna a fiecrei emisfere cerebrale intre scizura corpului calos si scizura calosomarginal* tncon joar corpul calos* ca o centura (de unde si
numele - ungulum = cingtoare, chinga) si se continu posterior cu circumvolutia hipocampului (a cmcea circumvolutie temporala T5) Interconecteaz lobul frontal cu lobul temporal Cingulectomia
(rezectia de obicei a prii anterioare a acestei circumvolutu) a fost preconizat n psihochirurgie ca tratament pentru pacien tu agitai si violeni, ca si pentru epilepticii
impulsivi -_> CINGULECTOMIE

CIRCUMVOLUTIA FRONTAL ASCENDENT (engl ascendant fron tal circumvolution), numit si circum volutia precentral sau prerolandic, este situata chiar n fata scizurn Rolando, n lobul
frontal si constituie locul de origine al fasciculului piramidal (- CALEA PIRAMIDALA) Corespunde,n Imn mari, anei 4
Brodmann - HOMUNCUL MOTOR LOB FRONTAL

CIRCUMVOLUTIA HIPOCAMPULUI. -> GYRUS HIPPOCAMPI

CIRCUMVOLUTIA INTRALIMBIC (engl medial margin) inel subire de substan cenuie si alb care face ocolul formaiilor interemisfence situndu se n perimetrul circumvolutiei limbice* n componenta sa intra corpul gudronat* si
CIRCUMVOLUTIA LIMBIC (engl hmhic circiitmolution) inel de substint cenuie constituit m sens posteroantenor din cea de a cmcea circumvolutie tempo rila (circumvolutia hipocampului) cmgu
lum si irnle sept ile * SlSTEM LIMBIC
CIRCUMVOLUTIA PARIETAL ASCENDENT (engl ascendant pane tal circumvolution), numii si circum \olutia postcentrala sau retrorolandic este situat imediat n spatele scizurn Rolando, n
lobul parietal si corespunde ariilor 3, l si 2 Brodmann, constituind zona sensibilitii generale > HOMUNCUL SOMESTEZIC LOB PARIETAL
CIRCUMVOLUTIA PARIETAL INFERIOAR (engl inferior parietal circumvolution),perimetru din lobul pane tal suprapus anilor Brodmann 40 si 39, ale crui componente sunt circiim\olu\ia
supramargmal (gyrus supramargmahs*) si circumvolutia angulara (g\ru angula m*) Este situat la rspntia celor trei mari zone senzitiv senzoriale auditiv, vizual si somestezic, cu care are multiple
conexiuni asociative I se atribuie o mare important ntr-o sene de procese
106 CIRCUMVOLUIE CEREBRALA

neuropsihologice, n special n nelegerea limbajului vorbit si scris Dup Norman Geschwmd (1974) la nivelul acestei cir cumvolutn compuse ar^avea loc confnm tarea dintre informaiile'lingvistice
actuale, de origine acustic si optic si urmele unor evenimente lingvistice si nonlmgvistice din trecut care n ultim analiz mediaz nelegerea limbajului -> LOB PARIETAL ZONA LIMBAJULUI

CIRCUMVOLUIE CEREBRAL
(lat #\n/s cerebrt engl cerebral cmum
alungite si mai mult sau mai puin erpui toare de pe suprafaa emisferelor creierului care formeaz relieful acestuia Unele dintre cireumvolutii sunt mrginite pe una din laturi de e o su/ura (suzura
Rolando,

sciztira Sylvius, scizura calcann etc ) si de cte un snt, dar marea lor majoritate sunt delimitate pe ambele laturi de anuri, adic de adncituri alungite mai puin pronunate dect scizunle Lobul frontal
cuprinde pe fetele sale extern intern si orbital K) circumvolutn lobul parietal 5, lobul temporal 5 lobul occipital 6 lobul insulei 5 numrul lor pentm amndou emisferele fund de nu mai puin de 62 (64
dac numrm si lobul paracentral divi/at ntre lobii frontal si parietal
CISTERN CEREBRAL (lat m terna cerebri engl cerebral atern) spatii subarahnoidiene n care lichidul cefalo rahidian se icumuleiza m cantiti mai mari Se descriu urm ito irele cisterne mai
importante l) c Merna urc umpetlunt uiara

B
Fig 4 - Principalele circumvolun cerebrale
F1 = circv frontal superioar F2 = circv frontal mijlocie F3 = circv frontal inferioar FA = circv frontal ascendent PA = circv parietal ascendent P, = circv parietal superioar P2 = circv parietal
inferioar (gyrus supramarginalis + gyrus angulans sau pliul curb) T, = circv temporal superioar (include zona Heschl numit i circumvoluia transvers Heschl) T 2 = circv temporal mijlocie T3 = circv
temporal inferioar O1 = circv occipital superioar O2 = circv occipital mijlocie, O3 = circv occipital inferioar (toate acestea pe faa extern a emisferei cerebrale - A) CFI = circv frontal intern CCC =
circumvoluia corpului calos (gyrus cmguli) LPC = lobului paracentral (mprit ntre lobii frontal si panetal avnd ca piatr de hotar" a diviziunii scizura Rolando), LP = Lobului patrulater (precuneus) LC =
Lobului cuneat (cuneus) LL = lobului lingual (parte constitutiv a TJ LF = lobului fusiform sau cea de a patra circumvoluia temporal (TJ CH = circumvoluia hipocampului (parte constitutiv a T) U = uncus
(toata acestea pe faa interioar a emisferei cerebrale -B) Se adaug la acestea circumvoluiile lobului insula Reil si cele de pe faa orb/tar a lobului frontal
CITOARHITECTONICA SCOAREI CEREBRALE

(lat cisterna venae magnae (.erebri engl idem) aa dup cum arat denumirea ei, circumscrie trunchiul cerebral la nivelul pedunculilor cerebrali (peduntuli cerebri) din mezencefal, fund n raport cu cisterna
lamei cvadrigemene si ampula Galen 2) interna interpenduncitlara (lat cisterna interpencluncidans engl interpedoncular n\tern) situat la baza creierului si afln du se n raport cu cisterna chiasmatica
3)cnterna prebulbara (engl prespmal bulb intern} situat ntre clivus* si bulbul rahidian 4) marea cisterna (lat cisterna terehello medulara engl great ci\tern) situata ntre fata postenoar a bulbului rahidian
vermis si amigdalele cerebeloase primind lichidul cefalorahidian prin onfi ciul Magendie 5) cnterna unghiului ponto cerebelo 1, (lat cnterna finsae laterali1, engl cuternum fo\\ae lateraln) n c ire se
acumuleaz lichid cefalorahidian din \cntn cuiul al IV lea, prin orificiul Luschki
CISTERNOGRAFIE (engl eterna graphy), tehnic de vizualizare a cister nelor cerebrale (cisternele cerebri) n scopul identificrii unor modificri pato logice

CISTICERCOZ

CEREBRAL

(engl (.erebral c^titercosi^), parazitoza a crei simptomatologie este expresia dez voltrn n parenchimul cerebral a formei larvare a temei (Taema whum) Infestarea are loc ca urmare a consumului crnii de
porc purttoare de embrioni ai parazitului Chisturile se dezvolt de predilecie n spaiul subaranoidian sau n sistemul ventricular Hipertensiunea intratranian este rezultatul hidrocefaliei O cercetare
analitic a 450 de cazuri, efectuat de H B F Dixon si FM Lipscomb (1961), a pus n evident o deteriorare mental n
74 la sut dintre acestea de obicei asociat cu epilepsia Trei din cinci pacieni au mani festat depresie urmat de suicid iar n trei cazuri s a diagnosticat o psihoz similar schizofreniei (apud M G Weiss,
1994)
CITOARHITECTONICA SCOAREI CEREBRALE (engl corticalc\to anhitectonic ) adic modul de dispunere si interconec are a neuronilor corticali v maz de l o zon la alta dei pare stabilit faptu
ca numrul de neuroni pe milimetrul c ib de cortex cerebral este invariabil ( < DENSITATE NEURONAL) Exista insa diferente sesizabile m struc tur i citologica si n stratificarea celulelor din scoara
Cele mai multe zone ale cortexului cerebral vdesc o organizare n sase straturi celulare suprapuse fiecare strat avnd o denumire ce corespunde cu forma celulelor dominante dup cum urmeaz I) Stratul
molecular (plexijorm), strat care conine puine celule prezentnd n
^T^\ Stratul molecular '(plexiform)
H Stratul celulelor pirami |dale mici (granular extern) ni Kaes-Behterev Stratul celulelor amidale mijlocii rn externe Baillarger
Stratul granular intern
V Stratul celulelor pira midate mari (ganglionar)
Strn interne Baillarger
IV Stratul celulelor fusiforme (polimorf)

Fig 5 - Structura schematic a scoarei cerebrale

CITOARHITECTONICA SCOAREI CEREBRALE

schimb o densa reea de filamente dendn tice si axonale Ramificaiile dendntice (dendnte ipicale*) aparin celulelor din celelalte straturi corticile iar filamentele axonale provin de la celulele Marttnotn din
straturile m u profunde prin iceste circuite reverberante* asigurandu se intensificarea impulsurilor c i efect al sumam lor Tot in acest str it cortical se g isesc celule orizon tale C yal ale c iror axoni merg par
ilel cu supr if it i scoarei cerebr de stabilind con tacte cu dendntele ipic ile ile neuronilor pnmidilt si fusiformi din str urile subi i cente In icel i strat molecul ir ifl it in riport direct cu pi i m iter meninge
l i exist i o bogat \ nevroghe de protecie
II) trand celulei r pitamidale mici (granular e\lern) c ire pe l mt i celule j,r mulare conine un m ire num ir de cclu le pir nmUlc mici cu dendnte ipic ile d ir si cu dendnte b iz ile destul de lun^i care m
majontitea lor f ic sinapse in straturile V si VI Acest stnt reprezint unul din sediile sensibilii itn reccptind fibre de li nucleu t l muci specifici si fund m ire it de prezent i strici K ies Bchtcrev la limita cu
stritul III imestec de fibre de isoci itie III) Stratul celulelor piramidale mijlo cu c ire avnd o structuri simihri celui precedent este format din celule pirami dale mijlocii ale cror dendnte ajung pana in stritul
l tcnd adesea sinapse in stra tul II Axonu acestor celule coboar in straturile V si VI in care se ramific sau prsesc sco irta trec md m substana alba ceea ce face din stratul III unul din sediile motricitatii
O parte din axonu de aici trec prin corpul c ilos m scoara din emisfera opusa ndeplinind funcii de asociaie
IV) Stratul Kranular intern care se compune din doua substraturi 1) sub stratul IVa constituit din celule piramidale stelate 2) substratul IVb alctuit din
108

celule stelate extrem de ramificate cu axonul scurt si care ndeplinesc funcii asociative Ceea ce caracterizeaz m mod deosebit acest strat este abundenta arbo nzitiilor date de aferentele talamice aa meat el
reprezini cel de al doilea sediu cortieal al sensibilitii Este marcat de prezent i \tnei Ratllar^er externe es itura de fibre talamo corticale
V) Stratul celulelor piramidale mari (stratul ^anglionar) care pe lang i celule piramid ile mijlocii si mici ccntme in mod preponderent celule piramid ile jigant de tip Bet caracteristice cortexului moe r
Dcndntele ipic ile ale iccstor neuroni urca pan i in stratul molecul ir (I) i ir ixonn lor c >bo ir i la centru nioton subcortic ih tronculiri si medul in constituind c iile p rimiclalc prin c ire se \ehiculeizi de la c
rtcxul cerebr l a menzilc pentru mise i nle voluntare Celulele pir imid ile mijhcii trimit dendnte ipic ile in stratul IV unde vin n c Mitact cu iferentele specifice pe c md dendntele ipicale ale celulelor pir i
midile mici nu ies din stritul V M ij >n t itc i neuronilor pir imid Ui dau prelungiri ci laterile cu traiect recurent pentru stra tunle superioare i ir iltele pentru neuronii de li icehsi nivel Neuronii pirimidili
originea f iscicuhlor pirimidale si pe pi in function l comanda motricitatea de care dispune voina Este marcat de prezenta siriei Ratllar^er interne plex de fibre asociative si comisurale
VI) Stratul celulelor fusiforme (rtul polimorf} compus din trei tipuri de celule fusiforme lungi cu dendnte apicale care ajung pan in stratul I si cu axoni care trec n substana alba mijlocii cu dendnte
apicale care se termina in stratul IV unde fac sinaps cu axoni de ongme talamic scurte cu dendnte apicale care se termin n stratul V Oarecum caracteristice pentru
CITOSOL

stratul VI sunt si celulele Martmotti neu rom cu capul in jos cu axoni apicah destinai stratului I pe c md dendntele sunt dispuse bazai Tot in stratul VI se gisesc isa numitele celule stelate profunde ale cror
dendnte nu depesc limitele acestui nivel cortical

Grosime i tot l i a icestor stritun v in az i de U o zona la ilt i a scoarei cerebrale intre 15 si 45 mm grosime i mixima mtilnindii se li circumvoluti i front l i ascendenta si in polul temporil Se pire ci
stritunlel si III sunt niveluri de el ibor ire i impulsurilor pentru stritunle pred mi i int eferente V si VI Nici un strat nu este ins i exclusiv reeeptc r s iu exclusiv cfector
Stru tur i et l it i m u sus uier \ dilcren tien m n mult s ui mai putui m ire ie ele 11 o z >n i l i ilt i s i mc it m unele prcek mm i structurile ar mul ia substr itunle ele celu le stelite ele tip Golgi II i ir m
iltele stritunle pirimidile dup i cum iccste zone m funcii sen iti\e s iu ten onale (de mtcgrirc i informaiei recept ie ele li pentene) funcii awctatne (de mtegrire supeno ira a informaiei de tip logic ope
raional) s iu funcii moe ni (de mtegrire impulsurilor de comanda efectone cu caracter vohtional linalist) In consecina cortexul cerebr l prezint pe hari zone senzitive (care recepioneaz si trateaz
excit nule tactile termice algezice si kmeste/ice) zone senzoriale (care recep tioneaza si trateaz excitaiile vizuale auditive olfactive si gustative) zone motorii (de la care pornesc comenzile de efectuare a
diferite tipuri de micri) precum si zone de asociaie (de elaborare a noiunilor de trire integrata a emoiilor si sentimentelor de structurare a imaginii lumii a concepiei despre univers si viat Weltanschauung - de orchestrare a comportamentului raional)
Descifrarea in detaliu a acestei arhi tectun anatomofunctionale in bun parte nc inextricabile va permite mtr o zi revelarea misterului contiinei It nas heen reported - scrie Francis Cnck that a reli>>wu\
leader shonn a lar^e drawing of a smgle neuron exclaimed So that s \\hat the brain i\ hke But tt s not the \mf,le neuron nonderful thou/jh it s as an elaborate and nell ory.amzed piece of m lecular
machiner\ that s htttlt in our ima^e The trite descriptton of s n the complet ever chan^in% pattern of interactions o/hilluns >f them ct nnnei led ti >ether in wcns that in their detaila ire umane to eac h / f
K s The ahbreviated and ipprt ximate sh< rthand that \\e emplo\ tifn da\ todescnhe hiimar hehavior s a smud^ed cancatiire if our true sehes Wh l a piece , f nork s a mn' said 9/1 ikespeare Hd he heen
livini, toda\ Ie mi^ht ha\e ,i\en us the p( etr\ He so s rel\ need t< celebrate all these remar kable dtsctneries (The Astonishinf, H\pt thesis The Scientiftc Seatch for the St ui 1995 p 260)
CITODENDROGENEZ (engl c MO
dendro^enesis) termen prin care De Cnnis (1943) definete procesul de dezvoltare a
ixonilor si dendritelor la neuronii din scoarti cerebrala m funcie de zonele
irhiteetonice
CITOPLASM (gr kytos = celula plasma = lucrare de estura engl cyto plasm) parte a celulei din afara nucleului coninut in membrana celulara
CITOSOL (engl cytosol) sinonim modem pentru citoplasm care nu mai este conceput ca un fel de sup omogen ci cuprinde un citoschelet compus din cel puin
109 CLAUSTROFILIE
trei categorii de elemente microtubuli*, microfildmente si filamente intermediare
CLAUSTROFILIE. , dauvrum = cuc temni loc nchis gr p/ii/os = iubi tor de engl clauMmphilia) tulburare de comportament ce const n nchiderea (claustrarea) in cas sau mtr o anumita ncpere din
locuin Se ntlnete la unu nevrotici si la schizofrenici Unu bolnavi sf refugiaz in mod regulat zile ntregi m dormitor (claustromame) rmnnd intimi pe patul lor (clmofilie) c u /aluzelele tra\e altn
ngrmdeai, aici obiecte insolite m\a e\lrem de uneltite \imbolu aran/and
secret impenetrabil ezotenc in care ni proiecteaz trirea ^cht-ofrenica (Th Lempenere A Feline 1994)
CLAUSTROFOBIE (lat clai^irum = cuc loc nchis gr phobos = teama tug engl claii\trophobia) teama intensa de spatii nchise, de ni-apen mici de tune Iun, de ganguri lungi si nguste si chiar de
cuca unui lift Fie si numai ideea de a ptrunde m asemenea locuri fr scpare se asocia/a cu o sene de manifestri neuro vegetative mconfortabile transpiraie rece tahicardie siaJoree (sau dimpotriv
uscarea gurii) respiraie anormal haletant Se ntlnete n nevrozele obsesivo fobice n schizofrenie isteria tobic etc
CLAUSTRUM (engl claustram), ter men tradus uneori n romnete prin antemur (de la fr avnt mur), lam subire de substan cenuie din perimetrul gangh onilor bazah* dispus ntre suprafaa lateral
a nucleului lenticular* si capsula extrem* n imediata vecintate a lobului insulei O prelungire ventral a antemuru lui ajunge pn la nucleul amigdalian Leziuni n putamen*, n nucleul caudat* si
n substana neagr (loca niger) determin degenerri n claustnim ceea ce ar demonstra c acesta se integreaz n corpul striat (Andersen, 1968) Stimularea claustru lui are un efect similar stimulrii
nucleului caudat m sensul inhibam unor micri induse de cortexul cerebral Pentru F Cnck // appea\\ io be a \atellite of the cortex unce its input come\ mainh from ihe corte\ and most of if, outpiit goe\ back
to >he co,te\ (1995) Tot acest autor (si nu numai el) noteaz insa ca de fapt, funcia claustrului este necunoscuta One nould \ti\peit Ihat the clauMrum has \orne kmd o/ global /unction but n hat that might be
nobod\ knon s (ibidein)
CL A V A (l u tuherc uium nuc lei grac ih \ engl ^racile taberele) umfltura situata la nivelul pirtu superioare a fetei posterioare a bulbului rihidian si care corespunde nucleului Goli (nucleus Crcii*,)'
CLORPROMAZIN (engl chlorpn, mazine) derivat al fenotiazmei veritabil prototip al neurolepticelor* Aciune seda tiva antiemetica simpaticohtic, fund utilizat n crize algezice, precum si n faza
pregtitoare a anesteziei > MAREA RE VOLUTIE PSIHOFARMACOLOGIC
CLOZAPIN (engl clowptne), neuro leptic numit de anglo saxoni si smart neuroleptic ( neuroleptic iste ) deoarece, spre deosebire de congenerii si nu provoac efecte secundare extrapirami dale Dup
unu aceast molecul istea" ar avea o selectivitate aparte pentru zonele mezohmbice si mezocorticale implicate n tulburrile de tip psihotic, ocolind cile mgrostnatale si pe cele tuberomfundi bulare H
Tal, J R Van Bunzow et ahi (1991), ns, cred c este vorba de o afi mtate mai accentuat a acestui neuroleptic
110
COLECISTOWNIN

pentru anumii receptori smaptici Modul de aciune rmne nc ipotetic dar cert este esenialul aciunea antipsihotic fr preul sindromului extrapiramidal
COARDA TIMPANULUI (lat chorda r\mpani engl idem) ramur a nervului maxilar inferior care conectnd nervul facial (perechea a VII a de nervi craniem) cu nervul hngual vehiculeaz pe traiectul unor
fibre parasimpatice influxuri desti nate glandelor salivare submandibulare si sublmguale
COASA CEREBELULUI (lat falx cerebel/i engl idem) prelungire a durei mater care pornind de la cortul cere belului* ptrunde intre cele doua emisfere cerebeloise
COASA CREIERULUI (lat fli ce rebri engl idem) prelungire a durei mater tare pHrunznd in falia dintre cele doua emisfere cerebrale se oprete la nivelul corpului calos* Se ntinde ntre apofiza trista
galii a osului frontal si protuberanta octipit ila intern)
COCAIN (engl cocaine) alcaloid psihotrop repartizat de L Lewm (1924) n clasa euphorica, dei mai potrivit i este clasa eitantia, ntruct, pe lng efectele eufonzante, are mult mai puternice efecte
excitante omroide apropiate de acelea ale amfetaminelor* Este n prezent drogul
la mod n Statele Unite ale Americn Ca orice stupefiant, acest psihodisleptic* ofer
paradisul ca pe o antecamer de scurt tretere spre un Infern durabil si adesea fatal determinnd perturbaii n structurile funcionale ale circuitelor cerebrale instalarea de psihoze halucinatoni dramatice, de
sindroame specifice
COEXTENSIUNE SISTEM NER-VOS-CORP -> LEGEA COEXTENSIUNII
ANATOMOFUNCIONALECREIER-ORGANISM

COLAPS CEREBRAL (engl cerebral collap'tei stare de obnubilare sau de torpoare ca urm ire a pierdem de lichid cefalorahidian la nivel ventricular sau la nivelul calotei craniene (spatiile sub
arahnoidiene) ceea ce diminueaz presi une i fluidului si perturba circulaia sa
COLE (Kenneth Stewart) biofi/ician americiu (n 1900) A demonstrat tu ajutorul implantam de mitroelectrozi (1919) ca potenialul de leziune alunei telule vii este expresia fiptului ca pol m tatei electrica i
acesteia se nverseaz ev isiinstantaneu la orice strpungere a membranei A studiat ntre altele variaiile de potenial si conductibihtatea electric a prelungirilor axonice ale neuronilor -> POTENIAL DE
ACIUNE

COLECISTOKININ (CCK) (engl cholec\!>tokinine CCK) hormon peptidic larg distribuit n cortexul cerebral si m structurile limbice (amigdala hipocamp sept tuberculii oflactivi) dar si n sub stana
neagr i nucleul caudat ana tegmen tal ventrala nucleul interpenduncular, nucleul accumbens talamusul ventro median hipotalamus si lobul posterior al hipofizei Iniial (Ivy si Oldberg I928)sa crezut c este
un principiu activ capabil s contracte vezicula biliar (de unde si nu mele) Cu timpul au fost puse n evident, pe lng alte efecte periferice faptul c diminueaz apetitul si provoac un sindrom
comportamental de saietate postprandial, faptul c moduleaz mecanismele anxietii, n funcie de starea emoional preexistent, precum si faptul c intervine ca
111 COLICUU

antagonist fiziologic al sistemelor opioider-gice Dei rezultatele obinute sunt contro-ersate, este de reinut o diminuare la chizofremci a CCK n.regiunile corticale i subcorticale din lobul temporal si n
ichidul cefalorahidian si, de asemenea o arefiere a receptorilor colecistokmmergici i cortexul frontal si n hipocamp n cazul bolti Parkinson" s a observat o diminu ire foarte important a CCK n lichidul cef
ilorahidi in si n substana neagr

COLICUL!
GEMENI

TUBERCULI CVADRI

COMATOTERAPIE (cngl comatothe rapy) metoda de tratament a unor psihoze prin injecii tu insulina (coma insulimc)
Sakel(19(XM957) Aa numita cura Sakel a lost destul de utilizata in terapeutica schizofreniei nainte de marea revoluie psihofarmacologica inaugurata prin desco perirea efectelor antipsihotice ale clor
promazmei* (1950-1952)
COMA (gr koma = somn profund engl t orna), suspendare uneon brutal a strii de vigihtate si, prin urmare, a capacitii de relaie cu mediul n timp ce funciile vegetative sunt mai mult sau mai puin
pstrate, n raport cu gravitatea vtmrii care a declanat coma, nu ntotdeauna ireversibil Cauzele care pot duce la msta larea comei sunt multiple, de la traumatis mele craniocerebrale, tumori
mtracramene, abcese cerebrale, accidente vasculare sau metabolice (com diabetic), pn la mfec tu htperfebnle si paraziteze, intoxicaii alcoolice (com alcoolic) si medicamen toase (com barbitunc)
sau epilepsie (com epileptic) n general, avem de-a
face cu un fel de colaps al sistemului reti cular activator ascendent din trunchiul cerebral
Se disting patru stadii n ceea ce poveste profunzimea comei
a) coma uoara (zis si ,vigil'), caracterizat de suprimarea incomplet a funciei de relaie (reacii la stimuln durerosi inclusiv la zgomote puternice), far i a se face simite tulburri vegetative
b) coma medie caracterizat de faptul c se fac simite perturbri ale funciilor vegetative (misciri respiratorii anormale supraamphficatc tulburri de deglutitie ineria tensiunii arten ile
c) i orna profunda (carus*) n c ire canctenstica este agravarea dramatic i tulburirilor vegetative respiraie accele rata neregulata si stertoroas oscilaii mn si rapide ale tensiunii arteriale, abo hrea
reflexului de deglutitie si a altor reflexe
d) L orna leta/a (numit si com de pit J ireversibila caracterizat pnntr o areactivitite totala corespunde morii cercbrile* iar supravieuirea este dor rezultatul manevrelor de reanimare susinute
Indiferent de cauze acestea altereaz activitatea neuronal cerebral prin meca nisme ca 1) modificarea echilibrului si procesului de turnnover al neurotransmi ttonlor 2) modificarea activitii meta bolite
neuronale din cauza toxinelor exogene si endogene, a lipsei de oxigen, a incapacitii perfuziei sangvine de a satisface comanda metabolica, a anomaliei intervenite n mediul ionic, osmolar sau acidobazic
sau din cauza alterm membra nei celulare, ceea ce Induce un edem citotoxic (radicali liberi, toxine), 3) dis trugerea corpului neuronilor si a axonilor (leziuni structurale) Rezultatul extrem
112
COMISURA INTERTALAMIC

al tuturor acestor mecanisme este hipoxia neuronala care conduce la ghcoliza anae rob la blocarea proceselor productoare de energie la acidoi si la hiperosmo laritate celulara Urmarea este moartea
neuronului ceea ce explica eventuala ireversibilitate a leziunilor (F Mouilhat 1986)
n caz de trezire din com, posibilitile de recuperare sunt cteodat uimitoare n special la copii dar nu fr sechele durabile
COM HIPOPITUITAR (engl hypo pitintar\ coma) com carus' * flasc asociat de regul cu o hipotermie de tipul aceleia ntlnite la animalele care hiber neaz

COMISURA ALB ANTERIOAR

(lat commi\sura anterior engl anterior commissure), fascicul de substan alb de origine arhipahal, care, trecnd prin peretele anterior al ventriculului diencefalic (ventriculul III), rostral fat de stlpii
anteriori ai tormxului*, unete cei doi bulbi olfactivi* si straturile corticale ale circumvolutiei hipocampului Prin fibrele prii sale caudale leag uncusul si nucleu amigdaliem
COMISURA ALB POSTERI-OAR (lat commissura posterior, engl posterior commissure), fascicul de sub stan alb care traverseaz peretele posterior al ventriculului diencefalic (ventriculul 111),
pe sub glanda epifiz, realiznd o reea de conexiuni ntre cei doi pulvmar*, precum si ntre acetia si for matiuni limitrofe corpii geniculati externi, tuberculii cvadngemem anteriori si nucleul
oculomotorului comun (perechea a IH-a de nervi cranieru) Alte fibre unesc ntre ei cei doi nuclei locus niger i nucleu rou
nregistrri cu microelectrozi au artat c exist n aceast comisur neuroni care rspund la stimulul optic reprezentat de micarea obiectului Ar exista o speciali zare unu neuroni reacioneaz selectiv la o
anumit direcie, altn la obiecte ce se apropie iar alii la obiecte care se n deprteaz Exist, de asemenea, neuroni care sunt activai de micri verticale
COMISURA CENUIE (lat adhesio mterthalamica engl interthalamic adhe sion) mas de substan cenuie, nu ntot deauna existent care traversnd ventriculul diencefalic (ventriculul III) conecteaz
fetele mediale ale celor dou formaiuni tal imice (stnga si dreapta) De obicei aceast formaiune este pasager, ea ap rnd doar n cursul embnogenezei datorit faptului ca nucleu talamici prolifereaz la
un moment dat n mod excesiv si proemi neaz n cavitatea diencefahc (ventncu Iul III) fuzionnd pe lima median Cnd comisura cenuie persist ea este mai frecvent la femei unu vznd n aceasta un
semn distinctiv al creierului, feminin Sinonim massa intermedia
COMISURA HABENULARA (lat commi\\ura interhabenularis engl idem), fascicul de fibre albe care conecteaz cei doi ganglioni habenulan*, drept si stng * HABENULA
COMISURA HIPOCAMPIC (lat commissura Jormcis engl htppocampal commissure), fascicul de fibre albe care leag cei doi stlpi posteriori ai tngonului cerebral (jormx) si, implicit, cele dou
circumvolutu hipocampice -* HIPOCAMP

COMISURA INTERTALAMIC
- COMISURA CENUIE COMISURA INTERTECTALA

COMISURA INTERTECTALA (engl

tnterteital commissure) subfascicul din comisura alb postenoar* ale crei fibre conecteaz tuberculii cyadngemem anten ori (superiori) din ambele pri ale ereie ruliu F Cnck noteaz c de cele mai multe ori operaiile de tip
split brun * nu ifecte i/i comisura intertectal i dar ci cu toate acestea creierul nu poate utiliza aceast i cale spre i trmsmite informaia v izual i de 11 o emisfer la cealalt Dat fund /aptul acesta este improbabil ia tubei udul
cMidnxemen superior sa l ie cultul contiente, M uale (viini iw ire IKSS ) ihiar data t ste implicat in atenia \i uala (F Cnck 1995)
COMISURA MEYNERT (lat commis Mira superior engl Me^nert s fountain) tiscicul de hbrc ilbe sublcnticul ire din cele doua pri ilc creierului (stnga si dreapta) unind intre ele cele doua regiuni sublenticulare precum si
subst intelc nenumite Reichcrt*
tractun de substan alb (axom mieli-mzati) care fac legtura ntre zone homo structurale din cele dou emisfere ale creierului Se descriu de obicei, trei ase menea tractun (corpul caios* comisura alba anterioar* si tngonul
cerebral* (corni sura hipocampica* sau formcala), dar o lunctie de aceeisi c itcgone ndeplinesc si alte fascicule de substana alba comisura habelunar* comisura cenuie* comisura Meynert* comisura subtalamica Forel*
precum si chi istn i optica* prin fibrele ncruciate c ire provin din jumtile medi ilc ile /onelor retinei Unu iiiton includ printre form itiumle cerebrale de conexiune bilateral i spaiul perforat ante nor* tubercmereuni* tija
pituitara" corpii mimilari* spitiul perforat posterior" si pedunculii cerebr iii*

COMISURILE GUDDEN (l commis

COMISURA SUBTALAMICA FOREL(engl rorel scomimssure) fiscicul de libre albe interemisfence care leag ntre ele nonele subtalamice din hecare parte a creierului (stnga si dreapta), tre cnd linia mediana caudal fata de tuberculii mamilan
COMISUR (lat commissura engl cotnmissure) lascicul sau tract de fibre nervoase, mielmizate de obicei, care ai gur legtura intre zone si centri omologi din ambele pri simetrice, ale creierului - COMISURI
INTEREMISFERICE

COMISURI INTEREMISFERICE
(lat commissurae ierebri, engl idem),
missures) fiscicule de fibre mielmizate interemisfence c ire conecteaz cei doi corpi geniculati interni din componenta c iilor cerebrale icustice*
COMISUROTOMIE (engi comtnissuro
gical prin care se secioneaz o comisuri interemisferica n scop terapeutic
COMOTIE CEREBRAL (engl ie rehral concussion) cutremur violent n masa tisul ir a ntregului creier provocat de un soc mecanic puternic, ale crui con secmte depind si de vrsta si starea anten oara a creierului
(anevnsme cerebrale etc ) De obicei este secondat de com iar, n caz de supravieuire, sechelele pot fi im portante (amnezii hipoacuzii, surditate tulburri de vz, mergnd pn la cecitate, dereglri afazice persistente etc )

COMPLEXURI NEURONALE BUL-BARE. - BULB RAHIDIAN

COMPORTAMENT (engl behavumr behavior), termen care desemneaz totali tatea reaciilor, motorii si glandulare, manifestate de un organism n situaiile cu care este confruntat (J Drever 1967) Creat de B Pascal termenul
de compor tament a fost reintrodus in psihologie de H Pieron, n 1907, pentru a desemna modul ele a fi si aciona al animalelor si oamenilor mam/estarile obiective ale activitii lor globale (H Pieron 1951 ed a VI a 1994)
Opunandu se psihologiei introspectiomste curentul behavionst (= comportamentist) repre/entat n special de o sene de psihologi americani a re/u mat studiul psihicului la manifestrile sale vizibile mregistrabile si msurabile
(beha
pund exigentelor cercetrii obiective J B Watson afirma c scopul psihologiei
stimulului sau mvers specificarea naturii stimulului care a provocat o reacie obser vata Behavionstu moderai recunosc importanta studierii complementare a comportamentului interior ( jeactn interi oare ') n msura n care pot
fi obiectivate prin limbaj (comportament verbal ) sau pe encefalograme* A Kremdler (1967) este de prere c un studiu analitic al c omportamentului / / nu trebuie sa piard niciodat din vedere necesitatea de a l integra
celorlalte mecanisme cerebrale inclusiv fenomenelor subiective psihice care compun in jond omul
ncepnd cu Ed Claparede unu psiho logi fac distincie ntre comportament si conduita, n timp ce alii (H Wallon, P Guillaume, J Piaget etc ) consider c termenii sunt sinonimi De fapt, comportamentul este, n raport cu
conduita,
noiune gen Pe cnd comportamentul este constituit de totalitatea manifestrilor exterioare si interne automate sau nu, prin care organismul reacioneaz la stimulrile mediului (micri, reflexe necontrolate, secreii reacii
verbale stereotipe, expresii emoionale reacii verbale cugetate activi tai si aciuni controlate de contiina etc ), conduita constituie acea parte a corn port imcntului care poate fi supus jude catu etice, apreciem morale
Comportamentul este determinat n mod nemijlocit de situaii din mediu ateptate sau neateptate (sosire \ amicului atept it el ixonul unui automobil pe cnd avem o conduita necorespun/atoare tre c Inel stridi pe o poriune
interzisa pieto mior, elezl intuirea unei ploi toreniale etc ) sm dimpotnvi este dictat de anumite realiti interioare cunoscute sub numele de moine In primul c iz ivem de a face eu un comportament situational reactiv iar n eel
de ii doilea ca/ cu un comportament proiect it Ambele c itcgoni de comporta ment se pot sincronica
COMPORTAMENT ARHAIC (engl archaic behavumr) stare la care duce, mtr o faz finala boala Alzheimer* boala Pick* precum si alte demente senile reapa ritia reflexului de apucare (grasping reflex*) a reflexului oral,
apariia bulimiei etc asociate cu un apragmatism* total aadar piese de comportament proprii noului nscut n acelai timp constanta se volatilizeaz dezgolind incontientul ereditar, populat de instincte si de reacii instinctuale
Nimic nu ilustreaz mai con vingtor sintagma popular care spune despre unu btrni ca au , dat n mintea copiilor
COMPULSIE (lat compello = a constrnge, engl compulsion), act svrit sub COMPUTER l CREIER

rmpenul unei necesiti interioare morbide, de a aciona n acel fel, cu presentimentul vag c se poate neutrali/a o stare angoasant sau ideea de culpabilitate Caractenzea/ tabloul clinic al nevrozei
obsesionale
COMPUTER SI CREIER > CREIER
l COMPUTER

CONCEPT (lat concipio = a primi la sine a si imagina engl concept) sinonim

voire d'une abitraction Le concept devtent ce que Rosch (1975) appelle un prototype de l objet qui ressemble Ies trii carac-teristique'i partages par des chaises dife-renles / Ce concepi prototvpe est
memonse II peut etre evoque pur exemple pur l audttion du mo chaise mn aussi sponlanetnen de maniere \olontaire en l ahsence d un slunulus sensonel Enfm l peut etre compare au percepi prtmaire de
la ponteuse Louis XVI ou dufuuteuil de la Reine et accepte ou re/ele II possede dom plusieurs proprie/e\ des unages de
unage snnpli/iee queletltqite reduile au\ traits essentiels formalisee de l oh/e t designe Une parentc se devine entre le percepi l unage et le concept etensuggere IA MFMF MATFRIALITF NtURALE (subl I G
) Celle maniere de \oir n e\l pas neu\e f~lle reprend cerlains aspecls
classiques sur la nalure des idees Dans son Trite de la Nature humame Hume ecmait de/a que toules Ies perceptwns de l espnt humain se resol\ent en deux cate gones distinctes que} appellerai impres
sions et idees La difference essentielle entre ellei consiste dans Ies degres de jorce et ele vivacile [livelenessj avec Ies quelles eltes frappent l espril Ces per ceptions qui entrent avec le plus de force e t de
violence je Ies appelle irnpres.sions Par idee s je veux chre Ies images affaiblics |famt| Ln d autre terines pour Hume Ies concepts sont des percepts affaibhs ou nueux schematiques L h\pothese adoptee
ici |de ctre antonii francez n cartea sa -not L G | e st que le percepi image de memoire et concept constituent desjormes ou dei etan, divers d unite* materielles de represenlutwn mentale que nous regrou
perons sous le terme general d objets mentaux (J P Changeux, 1983) Este
o categorie a logicii ce exprima un an samblu de determinri referitoare la un obiect oarecare, real sau considerat ca fund real J P Changeux l definete m cadrul teoriei sale despre obiectele mentale* , /
ssa\ons d aboidde preciser scrie el ce que l on enlend hutitueltement par <concept haisons ensemble le chemm suivant nous promenous houlevard Sainl Germam a la recherche de sieges anciens dans
une premiere houlique on remarque une caqueteuse d epoque Renaissance dans une autre une chaise a hul dossier Louis XIII ou encore une ponteuse de style Loms XVI Dans tous Ies ca malgre des
differences nolables de forme et de st\le on n hesilera pas a qualifier ces sieg"s de chaises lls possedent en effel de.s traits el des proprieles communs une fonction identique qui permet Ies regrouper sous le
meme concept Ce faisant nous avons evidemment elimine Ies fauteuils Former le concept chaise et a en exclure Ies fauteuits Ce classement en categorie* nous a conduits a negliger Ies dijferences de
forme et de decor existam entre la chaise Louis XIII et la ponteuse LOMS XVI La jormalion du concept chaise > s est accompagnee d une elimmatwn de details parfois important d une schematisation
116
CONFUZIE MENTALA

un prim pas notabil n direcia examinm conceptului pe coordonatele cerebrologiei -* OBIECT MENTAL
CON DE EMERGENT (engl cone of emergence) loc al pericanonului* de unde pornete axonul
CONDIIONARE (engl conditwnmg) proces de nvtire natural sau expen mental prin care un stimul un obiect o situaie etc provoac un reflex sau un act de comportament mai complex care mai nainte
nu erau efectul Kelin stimul obiect sau Situaii -> REFLEX CONDIIONAT
CONDIIONARE AVERSIV (engl a\ersi\e conditioinng) tehnic prin care cu ajutorul unor stimuli durerosi sau ne plcui (aversivc stimuli) asociai cu deprinderi sau obinuine indezirabile ale
subiectului inta acesta este determinat s si modifice comportamentul Este utili zat n dezalcoh/are etc
CONDIIONARE OPERANT (engl operant conditu>mng) mod de condiionare experimentat si teoretizat de B F Skmner (1904-1990), n care de fapt intervine voina subiectului de a produce n mediu
un rezultat care i satisface o trebuin sau o dorin Se bazeaz pe condiionarea clasica, pavloviana, numita de Skmner condiionare de primul tip - VOINA

CONDUCTANTA MEMBRANEI
-> MEMBRAN CELULARA
CONDUCT AUDITIV INTERN (lat rneatus auditivus internus, engl internai audttory meatus), cavitate de la nivelul stncii temporalului, care se deschide pe fata posterioar intern a acesteia Loc de
trecere a nervului facial si a nervului acustico vestibular (perechile a VII a si a Viii a de nervi craniem)
CONEXIUNE (engl connexion) ter men general prin care se desemneaz orice legtur anatomo funcional ntre doi sau mai muli neuroni centri nervoi sau zone mai ntinse ale creierului

CONEXIUNE INVERS
BACK

FEED

CONFUZIE MENTAL (engl con fusion conjusional state) termen introdus de L Delasieuve (1851) prin care azi se desemneaz o dezorgamz ire a activitii creierului incapacitate i subiectului de a se
amnezii de deformm ale percepiilor si chi ir de manifestri delirante haluunatoru pe fondul obnubilam stm de contient Cauzele sunt din cele mai diverse boli mfectioase infecii cerebrale intoxicaii
(alcoolice cu supefiante etc ), traumatisme craniene, infarcte sau hemoragii cerebrale, hemoragii menmgeale epilepsie leziuni tumorale etc Leziunea nlereseaza de obic ei emisfera dreapta Regiunea pliului
curb* din aceast emisfer ar fi un loc esenial pentru sinteza datelor referitoare la corp s,i la spaiu si ar interveni pentru a concentra atenia asupra lumii exten oare' (J Cambier M Masson, H Dehen,
1994) f n general n cazurile de confuzie mental este vorba de faeton care afecteaz anumite structuri si fuctnale creierului.de unde si aspectul unitar al sindromului ocurile emoionale sunt si ele de o
organicitate vdit si chiar msurabil, dereglnd nu un spirit fantomatic, ci circuite neuronale reale, somatice', indis pensabile n asigurarea promptitudinii
117 CONGESTIE CEREBRALA

actului mnemic in claritatea percepiei st a raionamentului ca si pentru autoiden tificarea fundamentala a subiectului pe coordonate spatiotempprare
CONTIIN (lat conscientia engl consciousness fr conscience germ Bewusstheit rus so nanie ital consci eir>a) capitol nc extrem de nclcit al neurologiei psihiatriei psihoneurologiei
CONGESTIE CEREBRAL (lat
sau psihologiei dominat de confuzia con
ningem = a aduna 1 1 un loc i mgram idi
engl cerebral congestion) acumulare
pato
logica de snge m v isele creierului In
reilit ie in mod curent prin congestie
cerebral i se nelege o hemoragie mtr i

sihil de confu/ i constnnt i stare de

veghe (vtgihtate) C ici pentrti unu
noteaz
J R Seirle(l995) ci nstnnta se refera la
strile n< astre mentale care ncep in
general cnd ne tre un dmtr un somn
ara vise si continua pana cnd
ador/nun
eram im sau ramolismentul provoc it de devenim inti un mi d sau altul inc/ nsti
un iccident ischemic congestia ca at tre enti
Orizontul nelegerii problemei
(m sens strict - ifluxul s mgelui mtr un
este astfel de t apt anulat O propoziie m
esut s ui ora in) nefnnd dect un
mod fi igrant eroniti despre contiina
fenomen
poarti semnaturi unui mare poet Ci n
CONTIENT (enU conscious state fr tiina este independenta dt orcanele de
etat conscientiel germ Benusststin)
simt (Nichita Stinescu) Dei nu tim
termen prin care desemmm o st tre c ire mai deloc ce este contiina unu u
presupune vigihtitea (nonsomnul) dar
cunosc totui varsti m jur de 300 de
fn T se reduce la st irea de veghe Prin milio ine de

capacitatea organismului de a fi
informat despre mediul nconjurtor de
a fi ti ea sau prezent la tot ceea ce se
desfoar njur (C Vuzitas 1996)
Intrarea m sta rea de contient necesita
insa mai mult dect trezirea din somn
(sau dmtr o coma din letargie ictus
hpotimic etc ) Conti enu presupune pe
lng vigilitate senti mentul identitii
personale si autosituarea imediata in
spaiu si timp Abia instalarea strii de
contienta l face pe subiect capabil sa
uzeze de contiina adic de totalitatea
resurselor informaionale acu mulate in
ontogeneza de capitalul genetic de care
dispune cat si de mecanismele si
programele algoritmice de valorificare a
acestora in vederea adaptm la mediu
sau a modificrii mediului n consens cu
inta urmrit

Problem i definim tiinifice i constun

tei (daca aceast i exista) depinde de re/ol
varea problemei s i numitei relaii
creier psihic (sau viceversi ) Din pcate
neuroscientisti de tali i lui Alfred
Fessard cultiva m aceast privin un
pesimism paradoxal clasnd problem i
in coul unor insolubilul s iu l unor
indecidabile tip Godel
O prpastie s
a deschis intre susintorii unei atitudini
tiinifice fata de psihism .si cei pe care
n putem desemna cu numele de
mentalul! Intr un fel apune degetul m
angrenajul unei marinarii cerebrale
este sa riti ca omul s piard ceea ce el
consider a fi libertatea sa sau liberul
su arbitru Dac dimpotriv
rmnem la tradiia psihologic mentn
list ne expunem pericolului rupem de
imensele progrese ale neurotimelor*
Nu poate fi aici vorbei de ci soluiona
acest

COREE HUNGTINGTON

antagonism se poate ca ntreprinderea s fie mai presus de posibilitile inteligentei umane In orice caz modelele propuse de Jacques Monod pe de o parte de K Popper si J hccles pe de alta parte par
mcompa nhde iar po linie antonii r U r sunt ireduc lihile (Altred Fcss ird Le cerveau m bnc\cl peduiUni\ersahs 5 Pins 199^) Sa stei oare pnblema relaiei creier psihic si cu aceasta problem i contiinei sub
semnul teoremei lui A M Tunn_ Teorema tcestui i se tie sun i m felul urm ii r Penitu t rice problema mst Iu hda de tip recurse eusta alta problema dt un t,rad si m n mare ilt insolubilitate Cine \ i tai i n dul
>rdi in l problemei Va trebui ivut in vedere Karl J ispers cu propo/iti i s i fund inient l i constnnt i este tot iht itc i vieii psihice 11 un moment d it Cu imend imunul escnti l ci iceasti totihtite nu este pur si
simplu rc/idcnti m creier ci se identihc i cu creierul * EY (Henri)
CONTIIN MORAL (engl un science) mstinta superic ira i psihicului c ire se opune f iptuini i cte i ce este inter zis de pnctic i existentei in ftmilie si societate Decaloiuii biblic este o expresie i
contiinei morile i umanitii la fel ca si imperativul categoric formulat de Immanuel K mt Acioneaz astfel meat maxima voinei tale s poat oricnd salora in acelai timp ca principiu al unei legislaii
universale (1788)
CONTUZIE CEREBRAL (engl cerebral contuston) leziune macroscopic produsa n creier de o presiune a oaselor cutiei craniene de o mfundare a acestora in parenchimul cerebral de socul exercitat de
un obiect contondent care a ptruns m craniu Are loc o necroz hemoragiei asociat cu edem Tabloul clinic este uneori similar aceluia din com*
CONVULSIE (lat convello = a zdmn cina enul convulsion) contracie muscu l ira patologica evident involuntara localizata in mumite grupuri de muchi sau generali/ata la ntreaga musculatura Fr i se
exclude originea medulara cauza este perturb irea activitii bioelectrochimice in mumiti centri cerebnli sau pe o razi m 11 ntins i cu descarc in excitatorn hmi t ie s iu de m ire mvergura in zonele moto ni
Convulsi i este t< mea atunci cnd ire un caracter continuu si clonica atunci cnd este sic iditi (convulsie propriu 7isa) ttio bai ieste diveri de 11 hipertermie anoxie cerebr l i u ti xicatn encefalite hiper
tensiune mtr ier uium pun la epilepsie
CONVULSIVANTE (enU comuls, sunt analeptics) substane neurotrope c ipabile si provo ice convulsii (pentetra zoi picrotoxmi stricmm etc ) -> AlMTI CONVULSIVANTE
COPROLALIE (gr kopros = excre ment lalein = \ vorbi engl coprolalia) tendin morbida irezistibila de a utiliza un vocabular si expresii murdare porno gr ifice indecente respingtoare de obicei chiar
cuvntul fecale m sinonimele lui \ulgare Este un simptom caracteristic bolii Gilles de 11 Tourette* dar nu lipsete nici din simptomatologia celebrului caz Phmeas P Gage*

CORDON LATERAL BULBAR

* BULB RAHIDIAN
COREE HUNTINGTON (gr choreia = dans balet engl Huntington s chorea) afeciune degenerativ ereditar caracten zat clime prin micri anormale imprevizi bile si un mers caricatural grotesc in timp
ce fata are aspect de masc (amimie) Cu timpul apar dificulti si n articularea
119 COREE SYDENHAM
cuvintelor, ca si n deglutitie Se descriu
Huntmgton hipertonica Degradarea func tnlor psihice superioare este vizibil, pe fondul unor reacii nevrotice si chiar psihotice (depresie, delir, halucinaii, puseuri de agresivitate) Anatomopato logic se
pune n evident o atrofie cerebral difuz, cu leziuni n corpul striat* (nucleul caudat* putamen*), dar si n cortex, pe cnd analizele biochimice sesizeaz ano malii n funcionarea sistemului dopami nergic
si/sau a celui serotomnergic Se invoc de asemenea un deficit n activi tatea sistemului gabaergic (GABA)
COREE SYDENHAM (gr thoreia = dans balet engl Sydenham s chorea), afeciune nervoasa care survine mai ales la copii (ntre 7 si 13 ani) pus n relaie cu reumatismul articular acut si cu leziuni la
nivelul nucleilor cenuii ai creierului si al cerebelului Se caracterizeaz prin micri dezordonate, ample si rapide ale membre lor, cu un repertoriu plin de imprevizibil, ca si prin grimase amuzante,
accentuate de emoie dar care se atenueaz cnd bol navul este singur, disprnd n timpul somnului
COREE MORVAN (engl Morvan s chorea), afeciune caracterizat prin con tractn musculare fasciculare anormale, can tonate n special la membrele inferioare
CORNUL AMON (engl Ammon s horn), configuraie a circumvolutiei hipo cmpului n polul temporal, conectat cu fimbna* si corpul gudronat* i trage numele de la forma sa de corn de berbec si de la
zeul egiptean Amon, care era nfiat fie cu cap de berbec, fie cu cap uman si coarne de berbec Pentru unu este un sinonim pentru hipocamp*
CORONA RADIATA (engl idem), nume dat imaginii prezentate pe seciunile cerebrale (frontale si sagitale) de multiplele fascicule de fibre n evantai care leag n toate direciile talamusul de cortex Unu
autori includ n corona radiata si fibrele corticofuge care se adun n capsula mten
CORP CALOS (lat corpus callosum engi idem) numit si marea comisura a creierului are aspectul unei groase lame semiehptice de substan alb care, formnd tavanul creierului intermediar (diencefalul)
leag ntre ei prm multiple fiscicule (150 milioane de fibre dup N Cook n majoritatea lor mielim/ate), centru nonolfactivi din cele doua emisfere cerebrale La stngaci este mai dezvoltat Corpul calos
prezint dou poriuni cu aspect diferit una anterioar, curbat n jos si caudal, numit genunchiul corpului calos cu o poriune mai subiata deforma unui cioc, ndreptat spre tormx* numit de aceea rastru!
corpului calos, pe cnd o alta poriune, postenoara mai groasa, este cunoscut sub numele de splemum Una din funciile primordiale ale corpului
funcional ntre ariile canicule ale celor dou emisfere Pe activitatea de fond a acestui schimb nencetat de influxuri inter ermsferice s ar suprapune n cursul evo luiei creierului emisiunile de mesaje
ncrcare de informaii de o complexitate crescnda [ ] Comisura colosala permite la om utilizarea de ctre emisfera dom nant a informaiilor senzoriale primite prin emisfera minor incapabil s
le exprime n afara interpretm n termeni simbolici (F Bremer, 1966)
Degenerarea corpului calos ar sta la ori ginea incapacitii de exprimare a emoiilor (alexitimie) La bolnavii cu anxietate si catatorue schizofrenic fibrele cmgulostnate
CORPI GENICULA1

comisurale ar fi hiperactive Leziuni tera peutice* practicate n structurile frontale paramediane din vecintatea genunchiului corpului calos au dat rezultate apreciabile n strile de anxietate si agresivitate (E
Turner, 1972) Stimularea electric a corpului calos a produs relaxarea prii ipsilaterale a capului si membrelor (Laitmen si Vilkki, 1973) - SPECIALIZARE EMISFE
RIGA SPLIT BRAIN

CORP CELULAR -> PERICARION

CORP GUDRONAT (lat ^rus den tallts engl idem) ' GYRUS DENTATUS
CORP JUXTARESTIFORM, prelun gire a piramidei bulbare posterioare (in care se integrea/a fasciculul Goli) Altu rndu se corpului restiform* constituie mpreun penduculul cerebelos inferior*
CORP LUYS (lat nucleu^ subthala micus engl Luys nucleus),nudeu subtala mic biconvex situat ntre zona incert* si substana neagr* conectat la corpul striat* (putamen din nucleul lenticular, globus
palhdus) de la care primete aferente din trunchiul cerebral Este de fapt un releu pe calea motone extrapiramidal S a artat c subtalamusul influeneaz excitabilitatea neuronilor mezencefahci si c,
probabil, moduleaz activitatea unor neuroni din formaiunea reticulat mezencefahc (Adey, Lmdsley, 1959) Ar constitui centrul de balansare n micrile locomotorii, vat marea sa unilateral stnd la
originea hemibahsmului* -> SUBTALAMUS
CORP RESTIFORM (lat pedunculus cerebellans inferior, engl inferior cere-bellar peduncle), relief de pe fata dorsal a bulbului rahidian care, la nivelul jumtii superioare a acestuia, marcheaz
continuarea fasciculului Burdach, din punctul n care se desparte de fasciculul Goli - CORP JUXTARESTIFORM
CORP STRIAT (lat corpus striatum engl striate bod\) formaiune de la baza creierului n a crui componenta intr nucleul caudat* si nucleul lenticular (put men* globus palhdus*) Nucleul caudat si
putamen alctuiesc mpreun neostriatul pe cnd t>lobus pallidus constituie paleo striatul Exist numeroase si importante conexiuni cortico striate talamo striate si stno talamice Fibre cortico lenticulare vin
din ariile 4 6 si 8 Brodmanii de la cortexul parietal (ariile 2 5 si 7) de la polul temporal parietal (ariile 23 si 24 ale circumvolutiei corpului calos (cingulum) Leziuni n corpul striat au drept consecin ntre
multe altele micrile automate de tip ondulator descrise de C Vogt sub numele de atehfa1 GLOBUS PALLIDUS NUCLE
UL CAUDAT PUTAMEN

CORP TRAPEZOID (lat corpus trape zoideum engl trapezoid hodv), segment al cailor auditive mtracerebrale format din fibrele provenite din nucleul cohlear ven trai nainte de intrarea acestora n lem
mscul lateral pe drumul spre tuberculul cvadngemen inferior - CAlLE CERE BRALE AUDITIVE
CORPI GENICULATI (lat corpus Xenicutatum, engl geniculate bodies), structuri din componenta metatalamusului, situate dedesubtul pulvmarului*,n numr de dou 1) Corpul geniculat intern (me dial),
aflat la captul frontal al tuberculului cvadngemen posterior este compus dintr un segment macromolecular si altul parvo-molecular, partea sa parvocelular (dorsal) este staia terminus a cii acustice pretalamice, iar principalele sale eferente
121 CORPI LEWY
constituie radiaiile acustice (gemculo tem porale) care ajung n girusul Heschl* (cortex auditiv primar) rostral de zona Wermcke* pe cnd ajte aferente ajung direct n pulvinar* Segmentul magnocelu Iar are m schimb un input
multisenzorial 2) Corpul geniculat extern (lateral) situat mai rostral dect cel intern se compune si el din doi nuclei principali Este un centru de releu al cailor cerebrale vizuale si este conectat la tuberculul cvacirmemen anterior
de unde pornesc radiaiile optice L n corp Xenic ulat are legtura c u itrec hea tur celalalt t ii ochiul noteaz plastic Pavlov C t si m cazul confritelui medi ii (intern) unele dintre iferentele s ile merg direct 11 pulvinar* n
talamusul caudal
Cercetri de degener ire transncuron ile iu pus m evideni modul in care este proiectata retina in corpul geniculat extern Sectorul maculei este locihzat intre sec (oarele ce conin fibre circ provin de la cvadrantn superior si
inferior extramacu lan cvadrantul retinian interior este locali za lateral Macula are o reprezentare foarte important Relaia rostro caudala este aceeai ca n retin adic regiunea macular este mai caudala dect periferia retinei
Cea mai mare parte dintre celulele corpului geniciilat extern reacioneaz la stimularea luminoas difuz Stimularea retinei (la maimu) cu spoturi de lumin de diferite mrimi si lungimi de unda n diferite stan de adaptare la
lumin si la ntuneric permite diferenierea a trei tipun de celule, ntre care celule care au cmpuri receptive dispuse concentric fat de centrii on si oft (T Wiesel, D Hubel, 1966) Pentru descoperirile lor, cei doi cercettori de la
Harvard Medical School au obinut Premiul NobeH 1981)
CORPI LEWY (engl Lew\ s bodies), structuri anormale care apar n neuronii
dopammergici care supravieuiesc n creierul celor atini de boala Parkmson*
CORPI MAMILARI (lat corpus m miliare engl mamillarvhodte\) configu raii din substan alb n numr de dou din componenta hipotalarnusului postenor Mai exact corpii m imilan sunt situai retrochiasmatic n rombul
optopeduncular si se nesc m strns t relaie cu stlpii anteriori u fornixulm si cu talamusul (Jeluitului, mumillothdlamicus) - FASCI CUL VlCQ D AZYR PSIHOZ KORSAKOV
3rpl

CORPUSCULI NISSL (engl Mu/ hoite*, MSN/ s Craniile*,) nin tigroizi sau gr iniile tiroide sunt structuri de substan cromatotil i de diferite forme prezente m citopl ism i corpului netiro nuIui dar si mtr o bun i p irte din
dendnte Au fost descoperii de germanul Franz Nissl n 1890 Form ii din l imele cito plasmice pinlcle ntre care se gsesc o mulime de microgrmule (probabil ARN*) ar avea un rol in sinteza citoplasmei si n asigurarea
fluxului axoplasmatic inclusiv n conducerea influxului nervos n peri canon Sunt considerai unul din baro metrele cele mai sensibile ale vitalitii celulei nervoase G Marinescu* vznd in substana cromatohla substratul
energiei poteniale a neuronului

CORPUS PINEALE > EPIFIZ

CORTEX CEREBRAL (lat tone* terebn engl c ere bral cortex) - SCOAR CEREBRALA
CORTEX MOTOR (engl motor cortex) -> ARIE MOTORIE PRIMAR ARII MOTORII SUPLIMENTARE CELUL BET ZONA MOTORIE SUPLIMENTAR PENFIELD

CORTEX SOMESTEZIC
CORTEX OLFACTIV (lat cortex ollactorius, engl olfactory cortex) -> CILE CEREBRALE OLFACTIVE RlNENCEFAL

CORTEX PERIAMIGDALOID (engl periamygdciloidcortex) configuraie situat deasupra complexului amigdalian (-> AMIG DALA) tangent cu cortexul prepinform* si in relaie cu ana entorinal* din circum
\olutiahipocampica * HIPOCAMP
CORTEX PREFRONTAL (engl pre frontal cortex) regiune care l J om ocupa ptrimea anterioara a emisferelor cerebrale m f ia circumvolutiilor motorii Este prin excelenta un spaiu de convergent poli senzorial de
asocntie si de procesare logica dar si de integrare olfactiv n raport cu ntreag i mforrratie de care dispune organismul Dup unu este sediul contiinei (seat of conscionsnev,), ca sistem de coordonate alimentat de me moria
globala (stocarea spontana sau programat a experienei clin trecut) si de trlire a experienei actuale (senzaii per ceptn etc reflecii pe marginea acestora) Primind, pe ci directe sau indirecte, aferente de la toate structurile
subiacente, eferentele prefrontale pot interveni n toate activitile organismului inclusiv contro larea instinctelor, nu fr a fi uneori barate de intensificarea reflex tipologic sau accidental a activitii structurilor sub
corticale, cum se ntmpl n reaciile elementare de fric, furie, exaltare, fasci naie sexual etc Relaiile privilegiate dintre cortexul prefrontal si sistemul hmbic*, precum si dintre cortex si talamus explic acea coloratur
permanent emoional a ntregii activiti a cortexului prefrontal, de la aceast regul ne fcnd excepie nici integrrile simbolic abstracte
(raionamente matematice sau de tip matematic) Leucotomia prefrontala duce la deconectarea de blocul afectogen sub cortical dezenergiznd intelectul si cir ciutele activitii voluntare * CAZUL PHINEAS P GAGE
CORTEX PREPIRIFORM (engl pre pinjorm cortex) band ngusta de substan cenuie ce se ntinde de la baza tngonului olfactiv* la partea temporala a girusului fornicatus de a lungul marginii interne a rdcinii olfactive
laterale > CILE CEREBRALE OLFACTIVE HIPOCAMP

CORTEX SENZITIV-ASOCIATIV
(engl \enwr\aswuuti\eLorte\) zona din lobul pinetal care cuprinde ariile Brodmann 5 si 7 situate caudal fata de anile someste

zice 3 2 si l - CORTEX SOMESTEZIC LOB PARIETAL

CORTEX SENZORIO-MOTOR (engl \en*,ory motor cortex), unitate anatomo funcionala tormata din zona motorie principala din lobul frontal, situat m fata scizurn Rolando, si zona somestezica din lobul parietal, situat
n spatele scizurn rolando Zona somestezica este proiectat punct cu punct pe zona motorie principal -* APRAXIE CORTEX SOMESTEZIC
CORTEX SOMESTEZIC (engl somesthesic cortex) zon din lobul pan etal*, situat n spatele scizurn Rolando (ariile 3, 2 si l Brodmann) si reprezentnd proiecia cortical, pe hri' suprapuse, a receptorilor senzitivi
(tactili, durere, tem peratur, presiune, mioartrokmetici) Are o grosime inferioar cortexului motor (pe care, la rndu-i, se proiecteaz), dar stratul granular extern este ceva mai voluminos si cu o densitate celular mai mare

Stratul
Fig 6 - Homuncul somestezic (dup Penfield i Rasmussen 1950) Fiecare Imiu marcheaz, prin lungimea ei, proporia reprezentm organului respectiv m topografia cortexului senzitiv 1) mtraabdominal
2) farmge 3) limba 4) dini gingii si maxilarul infenor 5) buza inferioar 6) buze 7) buza superioar 8) lat 9) nas 10) ochi 11)police 12) degetul arttor 13) degetul mijloau 14) inelarul 15) degetul mic 16)
mna 17) ncheietura minii 18) antebraul 19) cotul, 20) braul 21) umrul 22) capul 23) gtul 24) trunchiul, 25) oldul 91 coapsa, 26) gamba, 27) piciorul, 28) degetele de la picior, 29) organele genitale
CORTEX VIZUAL

granular intern de asemenea, este si el ceva mai dezvoltat

Conexiunile cortexului somestezic cuprind fibre asociative si comisurale radiaii senzime (talamo corticale si torti co talamice) precum si ci spre nucleu de la baza creierului (ganglionii ba/ah") trunchiul
cerebral cerebel si mduva spinrii Fibrele asociative si comisurale conecteaz cortexul someste/ic cu cel motor prin hbre care trec pe sub sci/ura Rolando ( - CORTEX SENZORIO MOTOR)
Cmpul de proiecie al fiecrui nucleu din talamus se limitea/a 11 cte un singur cmp arhitectonic cortical sistemati/area antcropostenoara sau patternul de locali /are a unei ani corticale corespunznd cu
patternul anteropostenor al nucleului tala mic cu care este in relaie Exista o conexiune asociationala ipsilaterala luxuri anta conexiuni reciproce intre ariile somatosen/onale l si II si cortexul motor toate
reprezentrile unei pri date a periferiei fund strns interconectate Ana 39 (#\rs angularii sau phul curb ) ci si ana 40 (gyru\ wipramcirginahS) sunt ani de asociaie parietotemporal cu rol n limbajul
articulat
Stimularea cortexului somestezic la om ui timpul unor intervenii neurochirur gicale produce senzaie de furnictur si amoreala, senzaii parestezice m anumite sectoare bine precizate ale corpului Faptul
acesta a permis descoperirea organizm topografice exacte a proieciilor diferitelor pri ale corpului pe aceast zon cortical (-> HOMUNCUL SOMESTEZIC) Organizarea spaial a cortexului
somatosenzitiv este analoag cu aceea a cortexului motor (-> HOMUNCUL MOTOR )
Extirparea cortexului somestezic la om sau chiar si leziuni limitate n aceast zon determin, imediat dup distrugere, o
pierdere aproape total a sensibilitii corporale in partea opus leziunii n scurt timp sensibilitatea algezic revine n bun parte ns cu tonaliti diferite de cea nor mala Poate reveni si sensibilitatea pentru
presiune si eventual pentru stimuli tactili mai violeni ca si sensibilitatea termic pe cnd sensibilitatea de tip discnmmativ este definitiv abolita - AGNOZIE DIGI TAL AMORFOGNOZIE ANESTEZIE ANOSOGNOZIE APRAXIE ASIMBOLIA DURERII ASIMBOLIE TACTILA ASTEREOGNOZIE

AUTOTOPOAGNOZIE (A se vedea fig 6) CORTEX STRIAT -- CORTEX VIZUAL

CORTEX VIZUAL (engl viutal cortex) termen care desemneaz o organizare citoarhitectonic specific lobului occipi tal* lob cerebral axat pe mecanismele neuronale ile v i/ului Cele sase straturi de
neuroni nu depesc aici grosimea de* 2 mm Stratul IV include celule stelate mari de forma oval sau triunghiular cu multiple ramificaii dendritice precum si celule solitare Me\nert Mai n profun zime i
acestui strat se gsesc celule granu lare cu axom scuri Stratul V mai srac n celule, conine neuroni piramidali de dife nte dimensiuni intre care si celule gigant Meynerl Stratul VI, compus din celule
triunghiulare si fusiforme, se divide dup criteriul colorabilittn histologice,n dou substraturi Via si VIb Sinapsele sunt aici de dou tipuri asimetrice si simetrice cele dinti fund legate de tipul sferoid al
populaiei veziculare de neurotransmisie, iar celelalte de tipul plat al acestor vezicule purttoare de neuromediaton
Din punct de vedere mieloarhitectonic, caracteristic este existenta unor fibre adi tionale care lrgesc stna extern Baillarger* ntr-o band alb, vizibil cu ochiul liber,
125 CORTICALIZARE
stria Gennari care a dat numele de arie striat cortexului vizual (sau cortex striat)
Sinapsele vizuale sunt de aproximativ 70-80 de fiecare neuron in funcie de tipul de celula si de localizare
Situ it de o parte si de alt a sci/uni calc nne si m adncimea acestei sci/un cortexul \ izu l din ace ista zon i reprezint proiecti i punct cu punct a retinei fibrele de ondine maculri ocupa fundul si marginile
su/urii pe mai bine de jumitate clin lunjjme i acesteia ncepnd de la polul i capital pe c md tibrele de ori ai ne perilencl ui o reprc/cntire m n redui Ana sinaia ( ina 17 Brodm nn) este mu njuntidc aria
parislnata (18) si de ana peristriala (\9) ceadintu intervenind in scsiz tre i tormclor si in inah/ele vizii ile de preci/ic i ir celei ilte doua m sesizare i obiectelor in mise ire precum si in vedere i panor imica
Aceasti hirta clasica i cortexului vizual este ini azi cu totul depisiti Uihzand tehnic \ actuala D J Felleman si D C Van Essen au putut identifica si descrie la primate (1991) cel puin 20 de
ctre structurile din cortexul cerebral a unor funcii de relaie organism-mediu c ire la mamiferele m 11 puin evoluate sunt realizate de centri din paleoencefal
CORTICOLIBERIN (cngl cornut tr ipin releasmf, hormone) peptid izol i de V ile si colab (1981) din hipotalamusul ovinelor si numit i Corticotropin Releasmf; H( nm ne (CRH) Este sintetizata m
special in poriunea parvocelulara i nucleului pirnentricular Extrihipotahmic cortico libenni a fost locili/iti m cortexul prefrontal* in lobul insulei m cinaiilum* m nucleul central l imij,dilei bulbul olt ictiv
tilamus olivi mferioiri pars completa din substanti ne igra* locus coerileus nucleul tractului solitar sub st nit i cenuie peri ipeduetal i nucleu para br ihi iii ventral si dorsal cortexul cerebelos si nucleu prc
tun/i ai cerebelului Pe lanea eleetele endocrine are si evidente ictiuni noneiidocnne inter letionand cu ali f leton sin iptiei Inject ia pe cale mtr icerebro \entnculari de exemplu corticohberina in doz i mica
determina o iccentuare a strii
circ sunt parial vi/uale Inci si mai uluitor este tabloul totui neexhaustiv l conexiunilor diferitelor ani din cortexul v izual Pe m irginea unei figuri care c uit i sa descurce ntructva iele acestei esturi
mextnc ibile F Cnck noteaz in fond el nsui fascinat You should not tmmedia tel\ lake fright at alt the complicatei! de tatls o) this wnng diagram but merely note thal l demonstrate^ ij nothmg else does
the complexit\ oj the Visual process Very jew people nould have guessed that their brains ssere wired up m this way (1995)
CORTICALIZARE (engl corticali fation) proces filogenetic de preluare de
de vmilitite iar in Uozi mare provoac en/e epileptice A fost mregistr ia o eres tere i numrului de receptori corticoh bennergici m cortexul celor suferinzi de boala Alzheimer*

CORTICOTROFIN ->

HORMON

ADRENOCORTICOTROP

CORTUL CEREBELULUI (Ut ten

tonuin cerebelli engl idem) expansiune a durei mater in spaiul dintre lobii occi pitali ai emisferelor cerebrale si emisferele creierului mic Se descriu dou circurn fennte ale acestui cort circumferina mare
cu inserie pe marginea superioar a osului stnca temporalului pornind de la
CRAMPA SCRIITORULUI

ipoti?ele clinoide postenoire si pe gutii sinusului literal circumferina mica inserie pe apofizele clinoide interioare
ovilPtcchiom*
COMAR (engl nif,htmare) \ise inxn
(rapid eye movements sleep) idesea in a doua jumitate i nopii spre deosebire de pa\i nil ni ctiirn (= spaim i nocturna) care nu survine dect m primele doua orc de somn C smariirde las o amintire \it
multiple ele Mint b< i,ate in delahi ceea ce
mei >r nocturne sau cu aspectul fragmen tar al coninutului lor mental atunc i t and acesta exista Nu se nsoesc ca pa\trul n/ cturn de v >cah an si ti/ ele Subiectul
imediat lucid pe cnd dup i spuma n clurna estt mai de^rab i c nfu In Imn
ciilaie pentni antur ij dtc itpentru uhiec tul nsui L( ntrar c smarunlt r care sunt Duduitoare pentni subiect dar pre i puin aparente pentru anturaj (J M Gailhrd 1990) Se descriu c( smaritri eseniale cre nu
se ixeaz i pe evenimente reale din vi it i
iar structura pe care o va cpta ette probabil condiionata de traumatismul nsui si de consecinele sale asupra
aceea gasuri la aceti pacieni semne de fragilitate a f- ului Pe plan fiziopalologic

nutatorii in mod \en sinul implicai in comaruri cel puin m /< rinele eseniale Inlr ade\ar acestea sunt agravate ele un tratament cu levt dopa si atenuate de antagonism receptorii r de dopamina | E
Hirtmannctaln The biochemistry of the mghtmaro 1978] Prin simptomele as ciule au > anumita similitudine cu schi frenii o afeciune in care exista pr b ihil de asemenea o hiperacuhtate d< pan iner^ica
(ibidem)
COTRANSMISIE (enal c trasmis K n) concept piopus de T H >kfelt si Lolab (1984) si c ire pe cit se pare mterfere u \ eu conceptul de neuromodu liref > NEUROMODULATORI) M st if not ill neur nes
release mere than onephssio
tenninals In additi n to the classical neur transmitters jn m which its general ilassific nun (as eh Imersie adrenergic L,ahaert,ic etc ) has been derivei! a neuron

ia tic e
proprii

and corelease peptides like suhstance P

feroviari necul unui bun leten pentru i f>a/anm or the prt tem chromo^ranin A
p
(H Zimmermann 1991) -> PRINCIPIUL
c irui salv ire subiectul ni a putut fice
LUI DALE
nimic etc ) Mecanismul
pat
l traumatismului psihic* bucl ncuro
c
nal patologic
In formele
CRAMPA SCRIITORULUI (engl
reverberant
posttraumatice evenimentul traumatizant survine la o personalitate deja formata In Jorma esenial dimpotriv personalita tea este n devenire [la copii - not L G ]
svriter s cramp) tulburare profesional privind execuia actului scrisului (agrafLe profesional) caracterizat de senzaii de durere m articulaiile si musculatura
127 CRANIOSTENOZA
braului dominant, spasme, blocn si chiar episoade de paralizie pe un fond de anxietate si intabilitate Tulburarea este uneori att de refractan la vindecare nct bolnavul se vede obligat s nvee s scrie cu
mna cealalt n mod caracteristic, ins scrisul la tabl cu creta rmne posibil Aceste disfunctn au fost descrise n 1830 de Bell si Baruck fura ca pn n prezent s h se poat pune n evident
etiopatologia c ompleta dar datorita selec ti\natii> simptomatice psihogeneza este pe deplin acceptata (F Tudose 1987) Ace l tsi mtor evoca mecanismele conversiei isterice sau pe cele obsesionale Ar fi
ns de luat n considerare gradul de uzur al structurilor neuronale din cortexul frontal, care comanda micrile scrisului inclusiv gradul de uzura al unor centri cerebelosi implicai in coordonarea acestora
CRANIOSTENOZA (engl cramo s/fnos), osificare prematura a mai multor suturi craniene he nainte de natere, fie postnatal Consecina este imposibilitatea de/voltarn normale a creierului care, n
momentul naterii, are n medie, doar 350 gr fat de l 350 gr la adult
CRANIOTOMIE (engl cramotomy), deschidere a cutiei craniene n scop chirurgical, fie c este vorba de practicarea unei guri cu ajutorul trepanului, fie de prelevarea provizorie a unui volet osos
CRANIU (lat cramum engl skull), cutie osoas tapisat de meninge, care adpostete creierul - OASELE CRANIULUI CEREBRAL
CREAST NEURAL (engl neural L rest), grup celular embrionar care genereaz ganglionii rahidiem, ganglionii
sistemului nervos vegetativ simpatic, medulosuprarenala, celulele Schwann, leptomenmgele, celulele pigmentare si craniul visceral (splanchnocranium)
CREATIVITATE (engl creativity),capa citate de a gsi soluii noi adecvate pentru probleme vechi sau de a reformula pro blemele n conformitate cu noile informaii de care dispune subiectul n cauz Se
suprapune pe aa numita gndire diver geniu (di\ergent thmking)
CREIER (lat cerehrum engl brain), parte a sistemului nervos central situat n cutia cranian Pentru noi, aadar cerebrum = encephaltm De fapt ar fi ca/u l s numim creier (hram) ntreaga mas nervoasa
nvelit n meninge si scldat de lichidul cefalorahidian adpostit n era mu si n tunelul coloanei vertebrale, din moment ce o mulime de neuroni (celule indivizibile 1) se ntind de la cortexul ce rebral si
pn n coarnele anterioare ale maduvei terminale Din aceast perspec tiva umtanst, creierul ar avea dou mari etaje creierul cranian si creierul vertebral Oprim ns aici aceast tentativ, care nu este de
trecut cu vederea si despre care bnuim c mai devreme sau mai trziu, va fi temeinic reluat
n Imn mari, creierul, n accepiunea cerebrum - encephalon, ncepnd de la gaura occipital (joramen magnum) n sus, prezint - desigur doar din punctul de vedere al comoditii didactice si n general, al
posibilitii de comprehensiune - urmtoarele formaiuni macroanatonuce (pe care le enumerm, o descriere mai detaliat d lor urmnd a fi gsit n articolele de dicionar care le sunt consacrate)
128

Fig 7 - Seciune sagital prin creier (faa intern a emisferei drepte) 1) septum luc/dum 2) tngonul cerebral 3) scizura caloso-marginal 4) plexul coroid al ventriculului al III lea (diencefalic) 5) corpul calos 6)
acoperiul ependimar al ventriculului al lll-lea 7) ventriculul diencefalic (III) 8) lobului paracentral 9) circumvoluia corpului calos Cgyrus cmguli,) 10) epifiza 11) comisura habenular 12) lobul patrulater
(precuneus) 13) cuneus, 14) splemus 15) tectum (tuberculii cvadngemeni) 16) scizura calcann, 17)culmen(vermis) 18) declive (vermis) 19) lobului central (vermis) 20) Imgula (vermis), 21) folium (vermis)
22) tuber (vermis), 23) cerebelul 24) pyramis (vermis) 25) nodulus (vermis) 26) uvula (vermis), 27) amigdala (cerebeloas) 28) orificiul Magendie, 29) ventriculul al IV lea 30) bulbul, 31) valvula Viussens,
32) foramen caecum inferior 33) protuberanta (puntea Varoli) 34) apeductul Sytvius 35) peduncul cerebral, 36) nervul ocubmotor comun (III), 37) hipofiza 38) infundibulul 39) chiasma optic, 40) comisura
postenoar 41) lamina terminalis 42) hipotalamusul 43) massa intermedia (adeziunea mtertalamic), 44) comisura alb anterioar, 45) talamusul 46) arcumvolupa subcaloas, 47) genunchiul corpului calos
CREIER ELECTRONIC

1) Trunchiul cerebral* m a crui corn ponenta intra bulbul rahidian protube ranta inelari* (puntea Viroh) pedunculu cerebnli si tuberculn.cvadrmemeni*
2) Diencetaluf (creierul intermediar) m i c TU componenta intra tilamusul* si hipot ilamusul
3) Nuc leu h i ah m a taror componenta mtr) corpul striat* nucleul amigd ihan (imigd l i) si claustrum*
4) Cerebelul* (creierul mic)
5) Emisferele cerebrale' (creierul mare) Ora in c ire se structure iz i genetic d ir
care se superstructure \i \ ontogenetic m exerciiul funciilor sile de regula imprevi 7ibile creierul este prin exceleni un org in de dominare a mediului ora inul suprem l unei finite destinate mu dcpisirn Din ictst imens want ij
decurge insa si un imens pericol foarte rtu de contieni/ tt pentru creierele mfierb iuite de eulona apex iliptica a progresului cu orice pre Nu este de mir ire ca un mare cerebrolog fr ince/ i neheie in felul urm itor cea m u
cunoscui scriere i f-nce/alulpr >priu lui Homo sipiens s ipiens se pare ca s a difereniat in cmpiile africane m snul unor p >pulatu de cteva Mite de mu de indni i Asta i miliarde dintre ei au una dat cvasitotalitatea
planetei M chiar caut sa emi^re e in ajura ei Oi^uni7urea si flexibilitatea encefalului uman rmn oare compatibile cu evoluia unui mediu pe care nu l mai stpnete dect mjoarte mica msura Nu cumva este pe cale sa
apar o dizarmome profunda intre creie rut omului si lumea care l nconjoar' ntrebarea se impune Arhitectura urban in care el se complace condiiile de munca la care este supus ameninarea cu distru gerea totala pe care
o face sa planeze asupra congenerilor fr a mai vorbi de sibnutriia la care supune majoritatea
umanitii sunt ele favorabile dezvoltam si funcionam echilibrate a encefalului sau' Ne putem ndoi Dup ce a devastat natura ambianta nu este omul pe cale s >; devaste e pr >priul creier' O singura cifra arata cat de
presanta este problema anume cifra consumului unuia dintre ce/e mat \andute medicamente din lume benzo diazepmele Aceste tranchilizante minore acioneaz la nivelul receptorului cerebral al unui neurotransmittor
inhibitor acului f^ama uinuu butiric Pnntr un efect supru licitat ben odiazepinele culmea a angoasa si aduc si mnul Supte milioane de cutii sunt \andute lunar m rrana cifre similare re^asindu se in majoritatea tarilor intlusri
aii ae Oare trebuie omul modern s d( arma ca sa suporte efectele mediului pe c are el nsui l a produ s' (J P Changeux 1983) Din pcate ntreb ire i rsuna m

: ver
t ibile proteze pentru o inteligenta cu com ponente tot m u v idit morbide
CREIER ELECTRON IC (engl electro nu brain) met ifora prin c ire se desem neaz i uneori m isimle de calcul electronice (en-,1 eleitn nu c< mputers) Aceste maini sunt ins i f o irte depirte de a
reproduce funciile creierului natural Rolf Lohberg si Theo Lutz i ncep in felul urmtor c irtea intitulata Electronic Brams (1965) There are no such things as electronic hrain<t Propoziie valabila si la
sfritul secolu
lui XX -> CREIER i COMPUTER
CREIER EMOIONAL" (engl emoional hram ) sintagm prin care unu autori descriu o unitate morfofunctio nal a creierului ce include formaiunea reticulat din trunchiul cerebral hipotala musul si
talamusul lobul limbic Aceeai sintagm desemneaz circuitul Papez" *
130

CREIER POSTERIOR
CREIER ENDOCRIN > JONCIUNE
CEREBROENDOCRINA

CREIER INTERMEDIAR (engl intermediar^ brain) nume dat uneori diencefaluliu m a crui componenta intra in Imn mari talamusul si hipotalamusul
5) tulburri de memorie muzical pro prin zis Rezult de aici diferite forme de amuzie* In cazul amuziei receptive a fost acuzata o leziune emisfenca in dreapta J M Nielsen coreleiz pierderea simului
CREIER IZOLAT" (engl isolated cerebrum ) termen introdus de F Bremer (l935) care i antat ca starea de veghe (vigilitate) este efectul unui asalt perma nent l creierului de ctre influxuri ner voise
senzoriale de toate eitegornle o seciune pr icticata in partea supeno ira i trunchiului cerebral care i/ola dicncefalul si emisferele cerebrale de etajele inferioare ale nevraxului provoca imediat starea de somn
Tot Bremer (1936) este aukrul prepiratuliu experimental numit encefal i olat (engl isdated hram ) c iz in care seciunea este practicata la limita inferioara a trunchiului cerebral Fizio logul belgi in deschidea
m felul acesta piti unor cercetiri care au dus la desco penrea formaiei reticulate*
CREIER MUZICAL" (engl musical brain ) poate fi considerat acel ansamblu anatomofunctional din cerebrum ale crui leziuni determina tulburri m recunoaterea unor partituri si in interpretarea lor
vocala sau instrumentala ducnd uneori la pier derea completa a auzului muzical (surditate melodica) Feutchwanger arata ca tulbu ranle funciei muzicale se manifesta prin l) incapacitatea de a recunoate
structura tabloului muzical 2) tulburri de forma si de structur in crearea unei partituri muzicale 3) tulburri ale structurii tonale (incapacitatea de a adapta un sistem tonal de a l transpune) 4) tulburm de
ritm

mitatea anterioara a primei circumvolutu temporale (ana 38) etc Dar muzica nu ar fi muzica daca aparitul ei cerebral nu ir include configuraii neuronale mai pro funde a cror vatam ire determina pier derea
reictnlor emoionale la muzici Intr un elogiu adus muzicii Emil Ciorin (1990) tratnd ci iceast i este sin ura irti care conferi un sens cuvntului abs /lut si c i ext i/ul muzic l se apropie de exti/ul mistic i
coninu tt prin i spune ca U miistqtie est Ic lun^u^e de la truns cendence In termenii cercbrologiei ini se poate afirma ca hmbijul niu/icit este nu unul transcendental ci pur si simplu trans c( rtical in sensul
ca inaajeaza in circuitul siu anatomofunction l diencefalul mdeo sebi met ital imusul deftptmtieg creierul emoional multiplu conectat li neo cortex formai t reticulati fund lsata m surdina O sene de
cercetui (Stumpf Jellinek) sprijin acest punct de vedere Dite recente (Gottfned Schlaug 1996) pun m evidenta faptul c la muzicieni corpul calos* este cu 15% mai dezvoltat dect la restul muritorilor si s a
artat de asemenea ca exista circuite neuronale dedicate exclusiv muzicii
CREIER OLFACTIV". -> CREIERUL
MIROSULUI

CREIER POSTERIOR (engl hmd brain) denumire data de unu autori metencefalului (metencephalon) in a crui component intr protuberanta inelara* (puntea Varoh) si cerebelul* (creierul mic)
131 CREIER REPTILIAN"
CREIER REPTILIAN" - TRUNCHI
CEREBRAL

CREIER SI COMPUTER (engl hram and computer) problema suscit ia de ipintii calculata irelor < creiere eiectro nice creiere irtifici ile ) Muli vreme o dat i cu boom ui inteligentei artificiale s a rispandit ideea ca orice
creier este un computer si ci spiritul este un progrim inform itic (si f tv^ are) Mitul creierului computer si l computerului creier i fost cultivat cu frenezie de P Johnson L urd (Pnnccton L niversity) R ly J ickendolf (Brandcis
Um\crsity) teoretici m l ideii
iltn pe toate mcndi inele L i un moment dat ins i s i observ it c i mainile de c ilcul dcctromce nu tac dec U sa opere/e ilgontmic cu simboluri lormilc ilc unei
dect n anul 1996 la Bucureti a fost editat un manual de neurologie si psihi itne m care hardul este decretat dome mul neurologilor nr softul domeniu al psihntnlor 1) socotim utila reproducerea uci i unei sinteze in iceisti
chestiune el ibonta recent de F H C Cnck Una dintre ce/e mai importante reali ari tehnice din ultuna /umatate ile secol a fost calcula tarul digital ile mare viteza c unosc ut line
reduce h un progrim de c ilcul itor S i impus in acest sens cu timpul as i numitul trgumtnt l camerei chinezeti l)pro gramele infoimatice efeetueazi operaii sintactice 2) spiritul opereaz i cu coninu tun sem intice 3) operaiile
suit ictice sunt diferite de coninuturile semantice si in suficiente pentru a atinge nivelul semantic Ergo programele mtorm itice nu sunt spirite (reciproca fund si ea adevrata)
Poziia in aceasta privina a fizicianului matematicianului si (mai nou) a psiho neurologului britanic Roger Penrose profesor h universitatea din Oxford exprimat pe larg n 1989 este destul de cunoscuta dup opinia sa
inteligenta artificial (AI) este o himer si va fi ntotdeauna o himer computerul nefund capabil s genereze contiin
Problema confuziei creier-computer fund nc de actualitate (nu mai departe
Neumann Jup numele eminentului mate
l h oaiece computerele asemenea creierii lin pot manipula simboluri precum si numeri este firesc sa ne nchipuim ca
a computerului lui \on Neumann Aceasta paralela daca este dusa prea departe conduce la teorii nerealtsle l Computerul este construit din componente in mod intrinsec ripide Chiar si mir un PC c irc unul de ha a (clock rite)
tace mai mult de 10 milioane de operaii pe secunda Pt ntru neuron pe de alta parte viteza de descrcare este de numai o suta de impulsuri pe secunda / / In Imn mari operaiile computerului sunt seriale adic au loc una dup
alta Asamblarea in creier pe de alta parte este de obicei consule rabd paralela De exemplu aproximativ un milion de axom merg de la fiecare ochi la creier toi aceti lucrnd in mod simultan Acest nalt grad de paralelism se
repeta aproape la orice imel al sistemului Acest mod de cablare compenseaz intru cana comportamentul relativ lent al neuronilor nseamn de asemenea ca pierderea ctorva neuroni rzlei este improbabil s modifice in
mod apret iubii comportamentul creierului In jargon tehnic se spune despre creier c el se
CREIER l COMPUTER
degradeaz cu elegana Computerul este fragil Chiar si cea mai mica avarie sau o eroare mrunt in programarea sa poate cauza un dezastru Computerul se poate degrada in mod c atastrofic l Un computer care functionea
a este extrem de fiabil Acelai mput \a produce ndeobte e\act acelai autoput deoarece componentele sale individuale sunt demne de toata mere derea Neuronii indis iduali pe de alta parte sunt mult mai variabili Fi sunt
diferite feluri de informaie Cea mai mare parte a datelor memorate par a fi stocate exact in aceleai sectoare care executa operaiile curente Toate acestea sunt extrem ile diferite de clasicul computer von Neumann din
moment ce in computer operaiile de calcul fundamentale (aditie multiplicare etc ) au loc m unul sau in puine locuri pe cnd datele sunt memo rate m mai multe loturi cu totul diferite / In sfrit pe cnd computerul a fost
proiectat m mod contient de ctre mc,i nen creierul s a dezvoltat prin selecie naturala pe parcursul a foarte multe
ci mpoitamentid iar unele dintre proprie iutile loi se schimba in timp ce tocmai au
sun proiecteaz impulsuri la fel de numeroase Ln tranzistt r unitate de ha a in computer are doar catesa inputun si outputun l Un computer contra lat de un ceas de foarte mare viteza poale tiaiismite mesaje extrem de precise
dmtr un
e \pediat m paralel pe un mic numr de Imn Pe fiecare linie mesajul este binar adic fie O (^.ero) pe l In cele mai multe capiii unele dintre aceste Imn codea a adresa iar altele coninutul mesajului Infonnaia poate ji astjel
stocata intr un loc anume al memoriei computerului cu totul distincta de alte locuri iar mai turziu
continuare Nimic att de precis nu se petrece in creier la scara mica cel puin Astfel aproape in mod inevitabil memoria trebuie sajie < stocata in creier mir un fel diferit / Creierul nu arata mei pe departe ca un computer cu
finalitate generala Diferite pri ale creierului chiar diferite pri ale neocortexului se specializeaz cel puin ntr o msura m manipularea a
tulul [ / / Sf obinuiete sa se \orbeasca despre computere in termeni de hardware si s >ftwire Deoarece persoana care scrie soitul adic pronumele computerului -nu are nevoie sa tie mare lucru despre
estitiaetc ) s a argumentat in special de
cunoti hardul creierului In creier nu eusta distincie claia intre hard si soft iar
in operaiile sale a fost nefericit Justifica rea pentru o asemenea abordare este ca
multe paralelisme dispune de unele meca nisme seriale (controlate de atenie) la nivelul cel mai nalt al tuturor operaiilor paralele aa inc ut in mod superficial poate prea ceva similar computerului la nivelurile superioare
ale operaiilor sale acelea operate departe de inputunle senzoriale / Putem judeca o abordare teoretica prin rezultatele sale Computerele au fost programate aa nct ele s rezolve foarte bine anumite categorii de probleme
cum sunt calculele extensive cu numere CRETINISM

probleme de logic rigida ji jucrea unor partide de \ah Toate aceste lucruri cei mai muli oameni le pot fac e la fel ele hirte sau la fel de repede Dur confruntate cu canini pe care oamenii obinuii le pot
duc e la capt rapid si fr efort c um ar fi nregistrarea vizuala a unor obiecte s.1 nelegerea semnificaiei lor pana si cele mai moderne computere eueaz (r- Cnck 1995)
Este adevrat c supercomputerul este creaia creierului uman dar lucru din ce n ce mai evident nu este iina dup chipul si asemn irea sa i lipsesc m mod vdit afectivitatea capacitatea de a trai plcerea si
ncpl iccrea si mai presus de toate, imaginaia intenionalitatea capacitatea de anticipare si de planificare Ceea ce, orice s ir zice nu poate fi deloc ru
CRETINISM (engl cretinism), form de ohgofrenie (aneratie intelectual) compa rabila cu imbecilitatea, determinat de o insuficient tiroidian grav, adesea congenital Se pare ca tiroxina este indis
pensabila maturizrii esutului cerebral migrni programate a neuronilor n embno genez, sintezei unor constitueni hpidici si elaborrii mielinei Cretinul are o nfti sare caracteristic (membre scurte,
abdomen proeminent facies rotund, gura mereu ntredeschis din cauza limbii volumi noase tegumente infiltrate \mixedem], apatie, indiferent fat de mediu, amimie, ntrziere mental sever Mersul,
limbajul articulat sunt la cretin achiziii extrem de tardive si de deficiente n laboratorul lui l P Pavlov* la un cine tiroidectomizat se obineau cu foarte mare greutate reflexe alimentare condiionate, care de
altfel se stingeau imediat, a doua zi experimentul trebuind s fie reluat de la zero Rezultatul a fost ns total negativ n cazul ncercm
de a se elabora un reflex condiionat bazat pe diferenierea stimuhlor (act intelec tual') dei agentul diferenial a fost repe tat de circa 600 de ori nu s a obinut de la animal rspunsul ateptat
OLIGOFRENIE
CRICK (Francis Harry Compton) bio log si cerebrolog american (n Northampton 1916) n colaborare cu J D Watson (n Chicago 1928) a descoperit structura n dubl elice a moleculei acidului desoxi
nbonucleic (ADN) din cromozomi precum si mecanismul duplicm acesteia ceeice permite explicarea modului de tr msmitere i informaiei genetice S au pus istfel bazele biologiei moleculare A devenit n
1962 laureat al Premiului Nobel S a consacrat apoi neurostimtelor n colaho rare cu C Koch a schiat m 1990 premi sele unei teoni neurobiologice a contiinei Cercetri mpreun cu G Mitchison cu privire
la funcia viselor si mecanismele neurale ale somnului paradoxal Principala sa scriere n domeniul cerebrologiei The Astomshing Hypothesis The Scientific Search for the Soul (1994) reia rnai vechea
preocupare referitoare la natura contiinei Punctul slab al concepiei sale pare a fi nu att faptul c pornete de ia o definiie pur biologic a acestui fenomen, ct faptul c struie n conceptul de con tiin
tradiional n consecin, pentru el , consctousness depends crucialh on thala-mic connecticms with the cortex It exiti onl\ (/ certam cortical areas have rever-beratorvcircuite (mvohing cortical la\ers 4 end
6) that project sirongly enough to produce sigmficant reverberations' Are, ns, suficient umor ca s adauge numai dect / hope nobody will caii n the Crtck (or the Cnck-Koch) Theorv ofCoruacus-nes-s"
-* UIMITOAREA IPOTEZ
134
CROMOZOM

CRITICAI. FLICKER FUSION TEST (CFFT) procedeu de determinare a nivelului stm de vigilitate si de reac tivitate senzonomotone la om Subiectului i se cere s determine ntr o situaie de testare
standard pragul de frecvent la care puncte luminoase ce clipesc (fhckerinf>) cu o frecventa variabila sunt percepute ca clipind (trecvent joasa) sau ca fund fixe (frecvent ridicat) Administrarea de
tranchilizante (benzodiazepine de exemplu) duce 11 coborrea pragului respectiv
CRIZ CEREBRAL unii cerebral crisis) termen sub care se descrie orice accident survenit la nivelul creierului sau cu repercusiuni grave la acest nivel acces de epilepsie (engl seizure) anoxie* toxi
infecie accident vascular ictus metabolic soc msulinic soc hemoragie criza hiper somniaca etc
CRIZ COMITIALA (engl epileptic emis) criz de epilepsie numit astfel din cau/ c, ori de cte ori survenea o ase menea criza, comiiile (lat comitium = adunare a poporului) erau n mod supersti tios
suspendate -> EPILEPSIE
cri si s) Se ntlnete n unele epilepsii cu focar epileptogen temporal caz n care bolnavul are halucinaii muzicale ( aude ' diverse cntece si melodii) Uneori o criz epileptic parial (cu focar tot n lobul
temporal) este provocat de o melodie realmente auzit care pare a avea rolul de declanator al descrcm epileptice fenomen care ns se cere mai bine stu diat din punct de vedere fiziopatologic (mu/ica
epileptogena)
CRIZ OCULOGIR (engl ocnlo ,\ric crisis), spasm neepileptic al mus chilor care comanda devierea conjugata a ochilor

CRIZ TONIC POSTERIOAR

(engl Jackson s cerebellar tonic crisis), tulburare caracterizat de o hiperextensie paroxistica a capului, trunchiului si mem brelor inferioare, asociat uneori de tul burn vegetative Se observ n caz de
tumori ale fosei posterioare (engl posterior cranial fossa)
CRIZ DE DECEREBRARE (engl decerehration emis), spasm tonic generalizat n opistotonus", care se asociaz cu manifestri vegetative, ca urmare a dez-inhibitiei structurilor tonigene ale prii
inferioare a trunchiului cerebral atunci

CRIZ UNCINEE > TUMORI CERE

BRALE UNCUSUL HIPOCAMPULUI

CROMATOLIZ (engl ihromatolw),

alterare si chiar dispariie a corpusculilor Nissl*,n urma unor leziuni ale axonului n vecintatea corpului celular (G Mannescu, 1909) -> CORPUSCULI NlSSL
mat cum se ntmpl de exemplu, r cursul unei sincope convulsive sau r cazul unor necroze corticale difuze de on gme ischemic (H Gastaut, 1973)
CROMOZOM (engl cnromosome), corpuscul n form de bastonas, situat n nucleul celular Fiecare specie are un nu mr fix de cromozomi, acetia constituind CRIZ EPILEPTIC MUZICO- suportul
caracterelor ereditare Intervin tot-GEN (engl musiiogemt epileptic odat n procesul de difereniere sexual
135 CRONOGNOZIE

CRONOGNOZIE (engl chmnognmia) tulburare datorita creia bolnavul (epilep tic in faza aurei*) are senzaia scurtm timpului nsoita de perceperea accelerm tuturor micrilor din ambienta Paralel cu
impresia optica de accelerare subiectul poate percepe o ncetinire a tririi interi oare a timpului la care se pot adaug modificri somatognozice culminnd cu senzati i de levitatie I Glonmg K Gloning si
Hoff (1955) disting m cadrul iccstei tulburri pe lng cronogrozia propriu zisa o depersonalizare a senzvtiei de timp o denaturare i perspectivei timpului Res ponsibile ar fi le/iuni ile pirtilor bzie din ana
penstnati dreapti Daca le/iunile se extind in lobul tempor l fenomenul include si percepiile auditive Tulbur inie privind perspectiva timpului frecvent isoci ie cu senzaia de accelerare optic i a acestuia se
observa in intoxicaii m leziuni parieto occipitale dar si in leziuni dience falice in special talamice Interpretarea ace Mor fenomene - arata J de Ajunaguerra si H Hecaen(1960)-* ar putea baza pe existena
unui dublu mecanism central funcional care acionea a m tandem unul nsrcinat cu reglarea vitezei iar celalalt cu frecventa efectele care au loc in zona parieto occipitala exercitandu se si asupra ariei
striate
CRONOTARAXIE (gr chronos = timp tarache = tulburare confuzie engl chronotaraxy) tulburare a simului timpu lui descris de E A Spiegel si colab (1956) Tulburarea este consecutiv unei leziuni
bilaterale a nucleilor dorsomediani* si anteriori ai talamusului si const n apariia pentru cteva zile sau sptmni a unei dezorientri in timp m dificultatea de a aprecia unitile cronometrice si in uitarea
vrstei
CRUS CEREBRI (lat crus = picior [de la genunchi m jos) cerebrum = creier engl crus cerebri) nume dat prtii ventrale a pedunculilor cerebrali - PICIOR PE DUNCULAR
CULMEN (lat culmen engl idem) unul dintre lobulu vermisului* (paleocerebellum) cu un rol bine definit in controlul tonusului postural al musculaturii membrelor superi owe
CUNEUS (lat ciment engl idem) nume dat celei de a asea circumvolutn din lobul occipital Are o forma triunghiular i este situata pe fata interna a emisferei cerebrale si este circumscrisa de scizura
perpendiculara intern si de scizura cal crma (pe latura inferioara) Sinonim lobul c uneai
CURARIZARE (engl curarisanon) paralizie realizat prin blocarea biochimica a transmitem influxului nervos la muchi Att curara cat si derivaii sintetici si acesteia acioneaz asupra receptorilor
postsmaptici cohnergici prin inhibare competitiv sau necompetitiv dup cum avem de a face cu o curara nedepolanzant (D turbocurara galamina etc ) sau cu o curara depolanzant (succinilcolm de
exemplu) Curanzarea se utilizeaz m anestezie (chirurgical) si in electrosoc (prevenirea unor accidente provocate de contracia brutal a musculaturii)
CUSHING (Harvey William) medic american (Cleveland Ohio 1869 - New Haven Connecticut 1939) unul dmtre fondatorii chirurgiei creierului (cerebro chirurgie) Si a completat studiile m Frana Italia i
Marea Britanic, unde a colaborat ntre altu cu C S Shernngton Profesor de

136
CUVNT

chirurgie la Harvard Umversity a fcut din Peter Bent Bngham Hospital un faimos centru al neurochirurgiei mondiale Tn 1932 a descris sindromul care u poarta numele ( * SlNDROM CUSHING) A studiat
in special nevralgia trigemenului si a pus la punct tehnici de intervenie chirurgicala referitoare la traumatismele craniene
CUVNT (engl nord) unitate funda mentala a vocabularului in care o anumita semnificaie (sau un buchet de semnificaii
asociai/ isociate cu un complex flexibil de sunete irticulabile de c Ure iparatul fon i tor l omului care functionea/cu comand cerebnla Pentru lingviti cuv intui este pe scurt o unitate prim ira i analizei
gra maticale decompoz ibih in morfcme Psihoneurologn l definesc drept unitate constitutiva de baz a limbajului un semn cu funcie designai va completa Cu\an tul precizeaz Arseni Golu si
Danula (1983) pune m evidenta dou laturi latura fizica externa exprimata in semnale perceptibile de tip sonor (sunetele articu late ale limbajului oral) vizual (t,rafemele limbajului scris) sau tactil
(semnele alfabetului Braille) v latura mformatio nala interna care determin semnificaia Legtura dintre cele dou laturi dei apare iniial convenional in sensul c nici una dmtre ele nu o
predetermin pe cealalt o dat stabilit devine invariant impunandu se ca obligatorie pentru toi comunicanii Dac fiecare individ ar fi liber s stabileasc dup bunul lui plac legtura dintre realitatea
fizic a cuvan tului s.i coninutul informaional comuni tarea ar deveni practic imposibil As,adar formarea sistemului limbajului reclama fixarea i pstrarea in mecanismele tnemo-rative ale creierului nu
numai a imaginii
structurii fizice a cuvntului (sonore #ra fice sau tactile) ci a legturii lui designa tive cu obiectul (realitatea extralingvistic) Cuvntul nu este legat de obiect in mod direct ci prin intermediul imaginii
mentale a acestuia Semnificaia persista atta timp cat se pstreaz legtura cuvntului (ca imagine sonora) cu modelul informaional intern mtegril al obiectului (reprezentare mentala global i concept
ihmentate de percepie si de operaiile gndim logice) De/mtegrarca acestui model c i efect al unor procese patologice m structurile cerebrile legate de anumite aspecte ile limb ijiilui pot duce 11 tergerea
semmfi c ttiei dei cuvntul ca fenomen fi/ic po ie rmne nealterat Semnificaia va fi alte rata s.i in ca ui cnd ti t in urma uni r
organizat cuvntul ca entitate structu raia distincta aa cum se ntmpla m afa ia sen i nala (impresna) si motorie (e\pre si\a) In primul ca semnificaia este ah lila dau rita pierdem capacitii subiec tului
de a integra diferenia si identifica indi\idu ilittitea f< netica a cuvintelor au ile in ca-ul al doilea semnificaia este alte
birn care fac e imposibil producerea adec \al a cuvintelor m plan oral (ibidem) Alunec irea cuvntului in neputina iluzie sau eroare nu este ntotdeauna con secinta unui proces pUologic ci tine de c ipc
mele logicii abstracte de viciile ratio namentului sofistic Orice noiune vai, nejixata in elementele coninutului si sferei sale definitorii este in realitate un para concept si drept urmare sursa de para
logisrne (L Gavrihu 1996) Cu cat cuvntul (de fapt conceptul exprimat de acesta) este mai abstract redus de multe ori la un simplu simbol vid cu att riscul eroni
137 CUVNT

sofistice este mai mare F Cnck, unul dintre mani oameni de tiin ai secolului nostru, scrie n acest sens urmtoarele We can use word? to denote not only abjeci and event\ m the outside world but also
more abstract concepu Thi\ ahilitv leade to another \trmktnglv human charactenstic one that s seldom mentio ned our almost hmitless capacitv for self-deceptwn The verv nature of our hrains evolved to
guess the most piausible interpretation of the limited evulence availahle - makes it almost inevitable that withont the discipline of scientihc research ne '.hali often /ump to 'wrong
conclusions etpecially ahout rather abstract matters" (F Cnck, 1995)
S mai spunem, n sfrit, c pentm poei, n general, cuvntul este chiar Dumnezeu, anume Cuvntul (Logosul divin), Creatorul si c, ori de cte ori l pronun n templele Poeziei ei au iluzia pentm care
triesc aceea a atotputerniciei si a veniciei Exist ns o patologie a exprimm , poetice" caz n care poemul este pur si simplu o salat de cuvinte" Psihoza aceasta a devenit azi epidemic, o molim cu
att mai greu de stvilit cu ct purttorii ei par cu toii victime ale anosognoziei*

D
DALE (ir Henry Hallet), fiziolog si far macolog englez (Londra, 1875 - Cambndge, 1968) A fost director al National Institute for Medical Research Lucrarea sa mti tulat Structura chimica i aciunea jar
macologica a aminelor .simpalicomimehce (1910) a deschis calea cercetrii acestor substane A sesizat relaia dintre anafilexie si imunitate (1913) si a efectuat cercetri importante asupra histammei si
acetilcoh nei, izolate de el n urma unei mari des copenn fcute de O Loewi*, a putut demonstra faptul c acetilcolma este agent transmittor smaptic si neuromuscular i datorm termenii colinergic",
adrenergic', adrenoceptiv ' si colmoceptiv" n mod paradoxal, s a opus utilizm termenului de receptor smaptic (J P Changeux, 1983) Laureat al Premiului Nobel (1936)
DALTON (John), fizician si chimist englez (Eaglesfield, Cumberland, 1766 -Manchester, 1844) Precursor al teoriei atomice moderne El nsui victim a acestei anomalii, a descns, n 1794, cecitatea la
culon cunoscut azi sub denumirea de dalto-rusm Pnncipala sa lucrare este New System of Chemical Philosophy (1808-1827)
DALTONISM (engl colorblmdness daltonism), tulburare de origine genetic a vzului policrom, caracterizat de obicei prin incapacitatea subiectului de a diferen tta culoarea roie de cea verde Numele
tulburrii vine de la numele englezului John Dalton*, el nsui suferind de aceast anomalie
DANIELOPOLU (Daniel) medic, fizio log si farmacolog romn (Bucureti, 1884 - id , 1955) ntre anii 1918-1955 a fost profesor la Facultatea de Medicin din Bucureti Fondator si director al Institu tului
de fiziologie normal si patologic (1948) A formulat, n 1928, principiul antagonismului interstimulant" n organizarea sistemului neurovegetativ, care corespunde conexiunii inverse negative din
cibernetic (G Brtescu, 1982) A pus la punct probe farmacodinamice de explorare a activitii nervoase vegetative Dintre scnenle sale, citm Le systime nerveux de la vie vegetative (2 voi , 1932),
L'endemie tyroidienne en Roumanie (1940), Probleme de farmacologie nespecifica (2 voi , 1952, 1954)
139 DANILEVSKI

DANILEVSKI (Vasili lakovlevici), fiziolog ucrainean (Harkov, 1852 - id , 1939) Profesor la Universitatea din Harkov, academician (1926) .Importante cercetri privind reanimarea centru nervoi din
cortexul cerebral si rolul acestora n coor donarea activitii organelor interne, pre cum si efectul insulinei asupra sistemului nervos vegetativ simpatic A nregistrat pentru prima dat activitatea electric a
scoarei cerebrale la cine
DARWIN-III, agregat electronic dmtr o noua generaie cu comportament axio logic conceput si reali/at de biothimistul imencan Gerald M Edelman* care l descrie n felul urmtor Darwin 111 pa seda un
ochi mobil si un bra cu patrii articulaii echipat cu cenzori tactili m partea clistala a ultimei articulaii prec um si cu neuroni kinesle-'ici la articulaii El dispune ele neuroni simulai in numeroase
m\etul conexiunilor lor locale cat si in ceea ce privete fora legaturilor sinoptice Cu toate ca aparatul n ntregul sau nu se deplaseaz ochiul si braul pot efectua toate combinaiile posibile de micri n
limitele impuse de structura mecanic Obiecte ce aparin unei lumi de Jorme alese la ntmplare trec tot la ntmplare prin cmpul su vizual i ocazional devin accesibile pentru braul i senzorii tactili ai
acestuia Eficacitaile sinaptice ale neuronilor si sunt definite din start de ctre un generator de numere aleatorii Ca urmare a ntlnirii cu obiecte (n faa crora el reacioneaz) Darwm IU prezint un
comportament care seamn mult cu o categonzare perceptiva Lucrul acesta se va produce n msura n care circuitele sale neuronale vor p construite n aa fel
nct s rspund la valori (de exemplu la faptul c lumina este de preferat ntuneri c ului sau la faptul ca un contact tactil are mai mare valoare dect lipsa de contact) Astfel Darwin 111 efectueaz
categonzn bazate pe valori (G M Edelman, 1992) Autorul precizeaz ca programat n , con ceptia mainii este doar un fel de mch naie ctre valorizare pe cnd categoriile de valon ca atare nu sunt
programate, acestea fund rezultatul experienei agrega tu Iu i La automatele noastre nu am pro gramat tipurile de categorisiri ce rezulta efecti\ din selecia somatica ntruct aceste modificri sunt
epigenetice (ibiclem)
- DARWINISM NEURONAL NOMAD
DARWINISM NEURONAL (engl neural DarHinism) teorie tormuliti de biochimistul american Gerald M Edelman* (The Theon of Neuronal Group Selectton TNGS) conform creia grupele neuronale
intr n competiie (un fel de struggle for life') spre a reui s interactioneze cu neuroni din \eunatate si s si consolideze conexiunile smaptice Aa s ar si explica plasticitatea funcionala excepional a
cortexului cerebral precum si faptul c aici mor zilnic ntre 50 ()(X) si 200 000 de neuroni ^Aceste rezultate arat Edelman - sunt intru totul compatibile cu noiunea damimsta a seleciei n rndul
grupurilor [neuronale] aflate n concurena m cadrul unei hari (corticale] ' (G M Edelman 1992) Autorul pentru care lumea nu este o bucata de banda magnetic iar creierul nu e un computer , consider
c teoria sa i va permite sa abordeze n mod tiinific problemele categonzrn perceptive, con ceptuahzarea, memoria, nvarea si chiar tulburtoarea problem a contiinei", intenia sa fund s
construiasc n final
DECUSAIE MEYNEKT

o punte ntre psihologie -i fiziologie - DARWIN-III NOMAD

DEBILITATE MENTAL (engl rnen tal deficienc\ mmd dehilitv) insuficient mai mult sau mai puin accentuata a dez voltrn intelectuale, indiferent de etio logie Coeficientul de inteligenta al unui debil
mintal variaz n funcie de profun 7imea deficientei, intre 75 si 55 Oricare ar fi vrsta sa cronologica (biologic) debilul mintal nu poate depi nivelul intelectual al unui copil normal de 10 ani Deficitul sui
de inteligeni se manifest i in speci l m redui capacitite de abstr icti? irc generalizare si sistematizare Adesea debi litatea mentala este compatibili ini cu dezvoltarea unor aptitudini speciale legate de
structuri mai irhaice de creierului si chi ir se cunosc debili mintali c ire ui ijuns si execute mu/ici cu o rchtivl ibilitate
DEBILIZARE SECUNDAR (engl secondan debilitation) proces de igravare a unei arieraii primare (cauzat de unele encefalopatii accidente permatale sau leziuni cerebrale postnatale mai puin grave),
limitate ca urmare a unor condiii de mediu nefavorabile redresam pe cat posibil a copilului si dezvoltam sale psiho motorii maximale in raport cu capacitile individuale disponibile
DEBIL MINTAL - DEBILITATE MEN TAL
DEBIT SANGVIN CEREBRAL

(engl cerebralflon rate of blood) este de obicei debitul cerebral mediu global rapor tat la ntreg creierul Acesta reprezint circa 52 ml/100 gr/mm pentru un creier de 1400 g (2 la sut din greutatea corpului)
si corespunde la un debit total de
700-750ml/min , adic aproximativ 1/5 din debitul cardiac Se deduce de aici consumul de oxigen al creierului circa 3 5 ml/100 g/mm , ceea ce nseamn circa 1/5 din oxigenul consumat de ntregul
organism aflat n repaus
DECEREBRARE (engl decerebration), termen care nu ar avea sens dect n cazul izolm prin seciune a ntregului creier (ccrebrum) de restul sistemului nervos si al organismului ceea ce la om este totuna
cu moartea Operaie realizabil, expen mental 11 unele mimale de laborator
DECLIVE > VERMIS
DECONEXIUNE INTERMISFE-RIC * SPLIT BRAIN

DECONDITIONARE (engl decondi tionmg) termen prin care se desemneaz stingerea unui reflex condiionat, fie ca efect al faptului c acesta nu mai este ntrit ( > NTRIRE) de stimulul necondi
tional, fie ca urmare a unei condiionri aversive*
DECUSAIE FOREL (engl F orei s decussation), ncruciare a fascicuhlor rubrospmah la nivelul calotei peduncu lare*, dup ieirea din nucleu rou De aici fibrele i urmeaz drumul descendent,
extrapiramidal spre mduv
DECUSAIE MEYNERT (engl Me^nen s decussation), ncruciare de fibre provenite din tuberculii cvadngemeru (fasciculul tectospmal), la nivelul pedun culilor cerebrali (partea superioar a trunchiului
cerebral), de unde pornesc spre mduva spinrii
141 DECUSA1E PIRAMIDALA

DECUSATIE PIRAMIDAL (engl piramidal decu^sation), ncruciare n proporie de 90 la sut a fasciculelor piramidale care are loc n bulbi si a crei descriere a fost fcut de L Turck n 1851 Chiar si
medicii din Egiptul antic intuiau existenta acestei decusatn stnnd c leziunile responsabile de hemiplagie se situ iu n emisfera cerebral din partea opui (papirusul Iui Edwm Smith)

DECUSATIE TOTAL COHLEAR < ANS VIEUSSENS

DECUSATIE WERNEKINK (lat dec u\ \atio pediinculorum cerehellartum wpenorum Wernekmk s commi^ure) ncruciare la nivelul calotei pedunculare a fibrelor celor doi peduncuh cerebelosi superiori
fibre care apoi ptrund n nucleul rou* O parte dintre aceste fibre pornesc spre talamus
DEGENERESCENT (engl degene ration) orice modificare patologica inter venit ntr un organ esut sau celul n secolul trecut sub influenta teoriei evo lutiomste a lui Darwin dar si a concepiei lui J H
Jackson prin B A MorelC1809) si V Magnan (1835-1916), s a instituit o ntre ig doctrin a degenerescentei mentale care tindea s explice apariia anumitor dereglri psihice grave pe baza unor pre
dispoziii ereditare Astzi se admite, pe alte baze, existenta mai multor tipuri de degenerescent celular, inclusiv n peren chimul cerebral si cu efecte asupra functi ilor creierului - BOALA ALZHEIMER
DEMEN, DEMENTA TALAMIC , PSIHOZ KORSAKOV SCLEROZ N PLACI
DEGENERESCENT RETROGRAD (engl retrograd degeneratwn)
* CROMATOLIZA

DEGENERESCENT WALLERIAN (engl Wallerian degeneration) proces de dezintegrare a axonului si tecii sale de miehn dmtr un segment distal al unei fibre nervoase descris n 1850 de histologul si fiziologul englez A V Waller
(1816-1870) El a emis n aceast privin legea c ire i poart numele ori de cte ori se scctione iz un cordon nervos c iptul periferic al iccstuia separat de centrul s Iu trofic (corpii celulelor nervoase) de
genereaz pe cnd c iptul central rmas in legtura cu atei centru, i pastrea/i caracterul normal
DEJERINE (Joseph-Jules), neuro psihiatru fr nuez (Geneva 1849 - Paris 1917) A fost profesor la catedra clinicii de boli nervoase de la spitalul parizian Salpetnere autor al unor importante lucran de
anatomie si fiziologie a sistemului nervos, m special a centrilor cerebrali (unele dintre acestea scrise n colaborare cu Augusta Dejerme Klumpke) A fcut di s tmctie ntre ajazia motorie cortual (afazia
Broca), n care este tulburat hm bajul interior si afazia motorie iubeam (.ala (afazia motorie pura), cauzat de o leziune a proieciilor centrului Broca cu pstrarea intact a limbajului interior

(1895) L apha\ie motrice sa locali^atwn el \a phyuologie pathologique (1906), Le\ mamjestatioru fonctionnelle* Ues psychonevrose!, el leur traitement par la psychotherapie (1911), Semeiologie d
affecttons du systeme nerveux (1914)
142

DELAY (Jean), neuropsihiatru si scriitor francez (Bayonne, 1907 - Paris, 1987) Formaia de neurolog si a nceput o la Salpetnere ncununndu si o n 1935 cu o tez despre astereognozn subintitulat
Eludez vr let tensibilites cerebrale 1, Studii de filosofic la Sorbona Formaia de psihiatru si a desvrit o la spitalul Samte Anne cu H Ey n colaborare cu P Deniker a avut un rol determinant n ceea ce s i
numit Marea revoluie psiho farmacologic* Studiul sau Le latkAomune et l oenre du Ribot ni l dezvluie ca pe un neojacksonist profund creator A efectuat cercetri eseniale m patologia memoriei si a
tonusului afectiv acordnd o atenie aparte relaiei leziuni organice - tulburri funcionale (-> ORGANICITATEA TULBUR R1LOR FUNCIONALE) Remarcabile sunt si studiile sale asupra
electricitii cerebrale si metodei encefalografice precum si cele pn\ md psihochirurgia si medicina psiho somatica Scrieri Le\ di\\olution\ de la memoire (1942) Le v maladie^ de la memoire (1943) La
p>,\choph\ miologie humame(l944) L electrochot etlapsMho ph\swlogie (1946) Le\ dereglemertf, de l huineur (1947) Methode\ hiologiques en climque p^ychialrique (1950) A\pecte<< de la p^chuitne
moderne (1950), Eludez de psihologie medicale (1953)
DELIR (lat delmum de la delira = a aiura, dehratio = aiurare, nebunie smm teal engl deluswn), orice tulburare a afectivitii si gndim care l face pe indi vid sa ia drept reale produciile sale imaginare
Este, n general, o verbalizare compulsiv a ideilor mai mult sau mai puin coerente ale bolnavului, putnd surveni si U cei care sufer de afeciuni
contagioase, n cazul unor stri hiper febrile (delir pasager)
Se descriu patru forme principale de delir cronic 1) delirul imaginativ (para frenie) care este un fel de fabulare fn tastic 2) delirul de interpretare (delirul paranoic) coerent bazat pe o logica de fier
3)puhoza halucinatorie cronica in care delirul se bazeaz pe halucinaii extrem de vn in general mai puin con struite 4) delirul pasional n care o anumit idee polarizeaz ntregul discurs al bolnavului
Temele delirului cronic condiionate istoric (in raport cu biografi i delirantului) privesc in general persecuia (bolnavuKe plnge c este supravegheat spion it filat ameninat, calomniat etc ) influenta (bol
navul are impresia ca e manipulat pus n micare de forte din afara sa) grandoarea (bolnav n se cred monarhi, miliardari, inven tatori geniali profei ai unor noi religii etc ), f,elo-ta (bolnavul suspecteaz
orice privire s iu gest al fiinei iubite gsind probe de infidelitate in orice si supunnd o pe aceast tem unor interogatorii infernale) revendicarea (bolnavul se simte mereu frustrat nedreptit spoliat si
recurge la justiie refuznd concilierile, acuzndu i de rea credina pe martori si de corupie pe magistrai), ipohondria (bolnavul departe de a si diagnostica adevrata suferina, acuza dureri rebele, anomalii
anatomice imaginare, infecii insolite etc ), negaia (bolnavul este mereu in opoziie, are mania contradiciei refuza orice cooperare, neag uneori chiar existenta lumii ca atare)
Faptul c asemenea tulburri, mentale ' cedeaz la tratamentul cu neuroleptice, asociat cu o terapie familial adecvat, dezvluie natura organic a mecanismelor acestora si rolul experienei individuale (al
tririlor traumatogene), dimensiunea
143 DELIRIUM TREMENS

socioepigenetic a procesului patologic cerebral

DELIRIUM TREMENS (engl deliri iun tremens) acces acut, pe fondul unei intoxicri alcoolice cronice Impregnarea cu alcool (psihodisleptic cu aciune lent) determin in final dramatice dereglri meta
holice si hidroelectrolitice exprimate n tulburri de intelect,deficit mnezic regresi une afectiv stri confuzional onirice agititie deliruri halucinatorii cu evoluii demeniale Caracteristice sunt /oopsule
ilcoolicul susinnd c vede obolani erpi broate sau insecte respingtoare c ire sar, alearg sau se trsc pe podea pe perei in pat si chiar pe corpul su Deo sebit de marcate sunt fenomenele neuro
vegetative tremuraturi disartne tulburri de echilibru si de coordonare motorie tahicardie febra ridicata roseata deshidra tare cu pericol de colaps * PSIHODISLEP TICE PSIHOZA KORSAKOV
DELIR KINESTEZIC > TASIKINEZIE DELIR SOMATIC * ATETOZ
DEMENTIA PRAECOX (engl idem), termen nlocuit a/i prin acela de schizo
DEMENT (lat clement = fr minte nebun, engl dementia), deteriorare pro fund si durabil, ba chiar ireparabil a activitii psihice (cerebrale) n general progresiv vtmnd ndeosebi intelectul
Bolnavul i pierde rnd pe rnd memoria, puterea de judecat, orientarea n spaiu si timp, simul critic pe cnd automatismele sale par neatinse Treptat, ns, apar si tul burn afective, manifestri puerile,
n timp ce bolnavul caut s salveze aparentele
Dementa trebuie difereniat net de anera-tie sau oghgofreme, propunndu se n acest scop o formul n stil aforistic Arie ralul este un srac cu duhul pe cnd de mentul este un bogta, scptat Cauzele
multor demente sunt accidentele vasculare difuze necrotice (demente artenopatice), infeciile persistente (infecia luetic), procesele expansive intracraniene (tumori cerebrale) n cazul procesului de ahhei
merrare (J de Ajunaguerra), cauza primara nu este nc identificata > BOALA ALZHEIMER
DEMENT SENIL (engl senile de mentui) maladie caracterizat prin deteno rarei global progresiv si ireversibila a tuturor funciilor superioare ale creierului Debuteaz i dup vrsta de 70 de ani mai
ales 11 femei n parte din cauza longevi tatu mai mari a acestora Leziunile ana tomice duc ta o atrofie corticata de intensitate variabil predominant fronto temporala Calitativ asemntoare cu ace leu
observate n boala Alzheimer leziunile histologice difer prin repartiia lor la nivelul cortexului nu gsim dect placi senile m mai mica msur dect n boala Alzlieuner Asocierea placi senile (legene
rescenta neurojibrilara t granulovacuo Iar nu se observa dect la ni\elul cornului Amon* O leziune mai proprie dementei senile const ntr un exudat perisascular congojil observat la nivelul celui de al
patrulea strat cortical din regiunea occipital" (Th Lempenere A Feline 1994) Tabloul clinic este acela specific dementelor deteriorarea memoriei de scurt si lung durat, asociata cu deficitul gndim
abstracte, cu alte tulburri ale funciilor corticale si cu modificri de personalitate, care l fac pe bolnav de nerecunoscut
DENSITATE NEURONALA

DEMENT TALAMIC (engl ihala mic dementia), simptom din cadrul smdro muliu talamic generat de patologia circulaiei arteriale la nivel diencefalic Dementa talamic se caracterizeaz prin
pierderea spontaneitii si iniiativei motorii tulbu rari de limbaj si de atenie deficite mnezice dezorientare temporo spaial, indiferenta afectiv si stereotipii Acest tablou clinic corespunde necrozei
bilaterale si simetrice a celei mai mn pri din regiunea central a talamusului, a centrului median Luys* a nucleului parafascicular si a nucleilor intra laminari (P Costaigne,A Buge J Cimbier etalu 1966)
DEMIELINIZARE (engl dermeltni zation) proces patologic de dezintegrare si dispariie a tecii de rruelin* a axonilor Se int Unete in maladiile demielmi/ante al cror prototip este sclero-a n plan' S i
tipic al crei rezultat este o dispariie de miehn n sistemul nervos central Aceast mutaie recesiv se manifest n prunul rnd prin tremuratun generalizate si aduce moartea n aproximativ 90 de zile
Gena implicat (numita shiverer = tre munci) este aceea a proteinei bazice a mielmei mutanii nu mai exprima aceast protein iar sistemul lor nervos central nu se mielimzeaz' (J Darnell, H Lodish, D
Baltimore, 1990)
DEMONOMANIA (engl demonomania), delir sistematizat axat pe teama de demoni si de chinurile din infern
DENDRIT (gr dendron = arbore, engl dendrite), prelungire citoplasmatic a neuronului, n general mai scurt dect axonul* si multipl Recepteaz influxul nervos la
nivelul sinapsei* si l conduce n sens celulipet, fund un canal de debit infor mational pentru neuron Italianul C Golgi* a descris dendntele sub denumirea de , prelungiri protoplasmatice" (1883) atri bumdu
le un rol exclusiv trofic (nutriia celulei nervoase) - NEURON
DENDRIT APICAL (engl apical dendrite) prelungire celulipet a unor neuroni din profunzimea cortexului cere bral care se ndreapt spre stratul de suprafaa al icestuia reali/and conexiuni axo
dtndritict de asociaie atlate la baza unor procese cerebrale superioare de integrare ( procese psihice )
DENSITATE NEURONAL (engl densttv of neurons) adic numrul de neuroni pe unitatea de sp Uiu pare sa fie aceeai la mamifere de la souris a l homme ( de la oarece si pn la om ) dup expresia
lui J P Changeux, eveni mentul major al evoluiei creierului mamiferelor tund reprezentat de expansi unea neocortexului haptul acesta - scrie autorul menionat - se asociaz cu o cretere u numrului total
de neuroni s.i in consecina a numrului s.i complexitii operaiilor susceptibile de ap ejectuate de ctre cortex Numrul de elemente celulare pe unitatea de suprafaa nu se schimb cu toate acestea
grosimea cortexului variaz dar ntr o msura mai mic dect supra jaa sa Cortexul omului este doar de trei ori mai gros in medie dect acela al oarecelui Aceasta cretere n grosime nu afecteaz n
mod uniform toate straturile, ci privete n special straturile III si V (- ClTOARHITECTONICA SCOAREI CEREBRALE), care sunt sursele principale ale conexiunilor cortico-corticale Cu ct
145 DEPLEIE

suprafaa conexului trefle mai mult cu atl numrul de neuroni capabili de a stabili conexiuni <de asociaie creste fi el suprafaa ocupata'de ariile de asociaie i depete pe aceea a ariilor primare senzoriale si motorii
Aceasta nseamn n dtfiniti\ o cretere a numrului mediu de conexiuni de fiecare neuron Urmea-a de aici i mbogire a arborratulor dendri
om Totui creterea numrului mediu de sinapse pe neuion nu este direct propor tionala cu creterea suprafeei corte\ul'ti
pe milimetru cuh de c orte\ c erebral este de M dasi ordin la obolan si la om (J P Changeiix I9S1) Fiptul cagrosimca

DEPOLARIZARE (engl depolariza-tion) proces de rupere a echilibrului electric al membranei celulare care, n stare de repaus este polarizat ca un conden sator avnd sarcini electrice pozitive n exterior
si sarcini electrice negative n interior (potenial de repaus) Declanarea unei excitaii (potenial de aciune) ntr un punct al axonului depolanzeaz zona adiacent a membranei si astfel un influx nervos se
propag de a lungul axonului, spre captul distal al acestuia Cu alte cuvinte sub efectul depolarizarn canalele ionice* se deschid momentan si ionii Na* p rund n citosol* Pe de alt parte de polarizarea
anclanseaz si deschiderea canalelor voltaice de K+ si astfel afluxul
orte
acestor ioni repolanzeaz membrana *

POTENIAL DE ACIUNE POTENIAL DE REPAUS

DEPRESIE (engl depression), stare morbida caracterizata prin inerie psiho motorie, fatigabihtate, anxietate pasiva pesimism anorexie si blocare a libidou lui Apare ca simptom al unor sindroame
psihiatrice mai largi, psihotice, dar si ca tulburare mai mult sau mai puin indivi duahzat Exista numeroase clasificri, bazate pe criterii diferite, dup cum exista si multiple teorii privind patogeneza de
presiei (teorii biochimice genetice, crono biologie, psihogene etc ) Potrivit uneia dintre teorii, n mecanismul depresiei ar fi implicai anumii neurotransrrutton (dopa mina, de exemplu) Fapt este c
depresia cedeaz la administrarea unor produse psihofarmacologice specifice (- ANTI DEPRESIVE) Dei acioneaz prin mecanisme diferite, rezultatul celor doua mari clase de substane antidepresive
pare a fi acelai, i anume creterea concentraiei
tai de aceei a obolanului nu nseamn ins i deloc ca numrul de sinapse este doar de trei ori mai mire ntruct supra fata cortexului uman este de 400 de ori mai ntini Intervin apoi si ali parametri cum ar
ti diveriiicarea inilor corticalc
ct si la acela al arhitecturii sale micro scopice mei o reorganizare calitativa > brutala nu face trecerea de la creierul animal> la creierul uman E\ista dimpotriv o evoluie cantitativa ii coni nua a numrului total de
neuroni a diversitii ariilor a numrului de posi bilitati conexionale intre neuroni si in consecina a complexitii reelelor de neuroni care compun maina cerebrala (ibldem) -> CMPURI CITOARHITECTONICE
CORTICALE

DEPLEIE (engl depletion), reducere sau dispariie a unei cantiti de fluid care n mod normal este prezent ntr o cavitate, vezicul sau sistem organic
146
de monoamine la nivelul fantei sinaptice de unde concluzia c depresiile s ar datora unui deficit de monoamine Aceasta ipotez a fost pusa la ndoial de ohser vatia clinica asupra intervalului diferit de timp n care
antidepresivele i fac efectul - de la una la trei sptmni - dei
culante este imediat administrrii lor (antidepresive triciclice sau IMAO) Prin studierea experimentala a neurotransmi tutorilor cu ajutorul substanelor marcate rachoac tiv si prin administrare de durata s a a/uns la
concliria ca antidepresi\ele determin fenomenul de desensibilizare a
ahii de efectul lor terapeutic indijerent de formula (C Gorgos A Pluncscu D Prchpceanu 1987)
Unu cercettori susin c psihanah/a a pierdut mult din importanta sa n tratarea depresiei, prnd a fi mai degrab o fenomenologie dect o abordare eficient a mecanismelor acestei stri patologice n schimb psihiatru
depresiei au devenit investigatori de precizie studiind monoami-nele din plasma urina si plachete in sperana de a gsi tulburarea organic de la periferie care o reflecta pe aceea care agit creierul pacienilor lor Tocmai de
aceasta investigaie ale crei rezultate vor ji cunoscute cu exactitate n doar civa ani va depinde nosologia psihiatrica, numai msurri chimice precise pot indica dac exist o deosebire de natura sau de intensitate ntre
depresiile endogene' si exogene numai astfel de studii biologice vor servi drept ghid cercetrilor terapeutice ale viitorului' (Phihppe Meyer, 1884) Ceea ce, ns, nu exclude deloc psihanaliza ca adjuvant important al
tratm

aspectelor individuale, istorice", socioculturale ale depresiei > PSIHOTERAPIE

DERMATOM (engl dermatome) ten tonu cutanat care este proiectat pe un anumit microtentonu din cortexul some tezic (amle 3 2 si l din lobul parietal) dar si nsui microtentonul cortical pe care se
proiecteaz sensibilii iea acelei pri a pielii corpului (i ordinea de sus n jos

DEUTONEURON
degete picior, picior, clci gamb, coapsa, organe genitale anus, sacrii trunchi occi put ureche ceafa umr bra cot antebra pumn mna, deget mi, deget inelar deget mijlociu arttor pohce ochi, nas,
brbie, tata buza supenoari bolta palatina buza inferioara limba, larmge) si care este nscris pe hrile sau ticurile ideogramatite el iborate de cerebrologi ( > HOMUNCUL SOMESTEZIC) De notit este c pe
cnd
Fig 8 - Dermatoamele de pe faa ventral a corpului

tora
rilt
uimea/ i succesiunea i derin itoamelor ccrvn denmtu unele lom ho sunt dispuse la penlene m sens cranio c uidal i ir pe proiecia cortieala invers de sus in jos in timp ce repre/entarea der m itoamelor
cervicale in cortex pstreaz succesiunea de la periferic Este de observ U de asemene i e i teritoriul pentru m in i este imens m cortex fata de teritoriul rezervat trunchiului si ci avnd in veelere r iportunle de
la penlene teritoriul rezcr \at buzelor este mea si mai mare La tel teritoriul cortical pentru degetele minii ntrece de 12 ori pe acela rezervat deaetelor piciorului There n \oine o\erlap (n the distribuii! <>t
\en\or\ nerve\ alung the bordef* o adjaienl denn(.itome\ \o that iniermption of a ungle spinal nene root mav taine relativetv little .semon /ss (M England, J Wakely, 1991) -> COR TEX SOMESTEZIC
HOMUNCUL MOTOR
DEUTONEURON (engl deutoneuron), cel de al doilea neuron de pe traiectul unei
dezmhibitie* Un efect deosebit n acest sens au psihodislepticele* si narcoanaliza*
DEZINHIBITIE (engl desmhibition), deblocare parial sau total a unei mhi biii Poate avea loc ca o consecina a unui proces patologic n urma administrm unei substane psihotrope cu efect dezinhi
bant sau ca urmare a unui tratament psiho terapeutic, n raport cu natura inhibiiei vizate Ijnele dezinhibitu pot fi obinute ca efect al autoeducatiei, in contextul expe nentei de viata acumulate de individ care
astfel i modihc i stilul de comportament
central care include trei neuroni
DEZINHIBITOR (engl desmhibttor), orice substan psihotrop sau orice tehnic terapeutic susceptibil de a provoca o
DEZIROLOGIE (fr desiroloKie, engl des>in>li)^\) - DORINA
DIABET INSIPID > POLIDIPSIE
DIAGNOSTIC (engl diagnmis) deter minare a poziiei nosologice a unei mala du m urma unui ex imen al simptomelor si eventual al cauzelor acesteia (etiologia bolii) Diagnosticul nu poate fi ns ntot
deauna etiologic n itura maladiei fund uneori necunoscut
DIAPEDEZ (engl diapedesn), trecere a unor elemente figurate ale sngelui n af ira capilarelor prin mterstitnle prezen ae de endotehul acestora
DIASCHIZIS (gr diaschis = sfiere engl diaiihuis), termen prin care C von Monakow descrie perturbatule la distant exercitate de o leziune cerebral limitat asupra unor structuri care au conexiuni mai
mult sau mai puin directe cu structura vtmat n cazul n care, de exemplu, o leziune cerebral provoac afazie, aceast vtmare local determin tulburri n multe alte structuri corticale (eventual si
DIPLOPIE

subcorticale), dar numai n mod secundar si fr ca ele s poat fi atribuite focarului lezional ca atare ci rupem echilibrului func tional global Tot aa, n cazul unor acei dente vasculare cerebrale se poate
manifesta temporar o simptomatologie care iese din cadrul strict l sindromului foca!

DIAZEPAM BINDING INHIBITOR (DBI) molecul identificat n creierul uman (Guidotti si colab , 1983) cu rol antagonist endogen al benzodia/e pinelor (psihotrope tranchilizante) S a constatat ca proporia de DBI variaz in creierul
juctorilor la ruleta sau al carto fonlor n funcie de dispoziia psihic (starea tunica) a acestora determinata de ctig sau pierdere
DIENCEFAL (engl diencephulon),nu
complex oarecum autonom bine con tiirat dnatomofunctional Constituie att o barier, ct si un sistem de legtur ntre cortexul cerebral si structurile inferioare ale nevraxului Situat rostral n raport cu
mez encefalur limita sa anterioar este data de un plan care taie ventral gaura mterventri cular de fiecare parte a creierului Limi tele laterale sunt marcate de coada nucleului caudat de stria terminalii si de
braul posterior al capsulei interne* Diencefalul drept este desprit de cel stng prin ventri cuiul al III lea (\entricidul dtencefalic) Diencefalul este compus din dou mari formaiuni talamencefalul
(talamusul* metatalamusul* sublalamusul* epitalamu sul*) si hipotalamuwr -* VEZICULE CEREBRALE
DIHIDROERGOTAMIN (engl di hydroergotamme), adrenohtic a, utilizat n tratamentul migrenei*
DINORFINE (engl dynorphme*,) fami he de peptide opioide derivai ai prodinor finei a cror descoperire este recent (Goldstem 1979) Pencanonn care conin asemenea molecule sunt localizai n diferite
ani ale cortexului cerebral hipo talamus (nucleu pariventncular supri optic areuat, ventromedian dorsomedian) stnatum* si unu nuclei din amigdal* din hipocamp* (gyrus dentatus) trunchiul cerebral etc
Importante proiectil dinor finice s au observat in posthipofiza sub stana neagr* hipocamp globus pallidus* si nucleul iceumbens n af ir i efectelor nociceptive d ie farmacologice implic sistemele
dinorfmice in controlul respira tiei presiunii arteriale ritmului c irdiac funciilor gastrointestmale ca si n regla rea secreiilor hipofizare si i comporta meniului dominat de senzati i de foame* ENDOMORFINE ENKEFALINE

DIPLEGIE FACIAL CEREBRAL (engl cerebral facial diplegia) p ira hzie bilaterala a fetei, care s ar datora unor leziuni n p irtea inferioara a circum volutiei frontale ascendente O Sittig (1931) si A
Ombredane o definesc drept form eortical a paraliziei pseudobulbare < PARALIZIE PSEUDOBULBAR
DIPLOPIE (engl diplopia) percepere a dou imagini vizuale pentru un singur obiect Tulburarea se datoreaz fie disfunc tiei muchilor moton ai ochiului, fie unei leziuni a cristalinului sau unei dereglri a
comenzii cerebrale ca efect al vtmrii nucleilor nervilor cranieim (III, VI) destinai muchilor oculari Hoff si Potzl (1935) invoc, n cazul diplopiei monocu-lare, o leziune n lobul occipital, cu ecou
asupra centrilor motililln oculare, ceea ce determin o deviere a fixrii imaginii ca
149 DIPSOMANIE

urmare d prevalentei influxurilor nervoase regularitate perioade de depresie si de ramase normale

euforie * PSIHOZA MANIACO-DEPRESIV
DIPSOMANIE (engl dipsomama) im pulsie irezistibila de a ingurgita lichide ndeosebi alcool Unu autori fac distincie intre dipsomame si potomame aceasta din urma fund dehnita drept tendina irezis
tibila de a bea orice lichid > POLIDIPSIE

DISFUNCTIE CEREBRAL MINIDIPSOFOBIE tengl dip\,<phohia) dereul in adesea hipotal imice

(engl minimal hram ihsfunuiori) tulburare de comportament cunoscui si sub denumirea de sindrom hiperkinetic manifestat precoce la copii si caracteri/at prin hipermobihtate spontan lips de concentrare a
ateniei carene mnezice distorsiuni afective impulsivitate tulburri
DISARTRIE (engl il\\anhna) tulbu rart de limbaj descrisa prima data de A kussmaul (1878) caracterizata prin dificultatea pronunam cuvinteloi asociata de rcgul i cu modificri ile debitului verbal si modul
itiei vocii Poticnirea are loc mai iks la irticiilarea consoanelor pacienii tund m general contieni de ciracterul anormal al produselor lor verbale Dup topograln leziunilor responsabile se dcsciiu disartrn
corticale, subcorticale, piramidale (leziuni de obicei bilaterale ale tritului piramidal), extrapiramidale (hipo kmetice si hiperkmetice) si cerebeloase Din spcctiul etiologic al disartrnlor sunt de menionat
sindromul pseudobulbar*, boala lui Parkinson* accidentele vascul ire tumorile mtracramene scleroza lateral amiotiof siringomiehta bulbara, dar si unele maladii infectioase (lues, polio mielit bulbara),
intoxicaia cu barbitunce, miastema grav, alcoolismul si multe alte afeciuni care atac aferentele nervoase ale aparatului fonator
DISBAZIE - ASTAZIE-ABAZIE

DISFORIE (engl dysphona), dereglare a tonusului timic, caz n care se succed cu

leziuni cerebrale rcsponsibile de acest t iblou .linie ipote/ele etiologice referi n du se la dereglri funcionale ale substan tei reticulate la anomalii smaptice greu de detectit sau la iberatn metibolice Pentni
unu acest concept este coul n c ire sunt clasate in mod comod m mifestanle pato logice neraport ie nc 11 o eau/1 organic incontestabila ENDOGEN
DISINERGIE CEREBELOAS MIOCLONIC (engl dyss\nergia cere bellaris tmot/onua) numita si sindrom Ramsa\ Huni se caracterizeaz clinic prmtr o accentuata diskmezie cerebeloasa asociata cu
mioclonu violente la trunchi si la extremiti Este incriminata o degene rescenta* n nucleu dinai (olivele din cerebel) si la nivelul ian eferente respective
DISKINEZIE (engl dyskmesia), termen prin eare se desemneaz o palet larga de tulburri ale micrilor voluntare cu o etiologic nc neorientata
DISLEXIE (engl dyslexia), tulburare a cititului caracterizat prmtr un fel de claudicatie a nelegem cuvintelor unui text subiectul sesizeaz primele cuvinte din fraz, ca apoi s se opreasc buimcit
DISOCIERE MIEUNO-AXONALA

Dup un timp de reculegere el i poate continua lectura dar in scurt vreme o ntrerupe din nou Dejerme atribuie acest fenomen fotigabilittu rapide a centrului vizuo verbal situat in pliu! curb (#vrs
anxidans*) din lobul parietal stng
Problema dislexiei sau mai degrab i dislcxnlor (deoarece se descriu mai multe tipuri forme si grade) nu este ns chiar
vedere si dimensiunea socioculturala a feno mcnuliu se mobilizeaz un vast arsenal de tehnici moderne pentru cercetarea sa pato genetic i la copiii c ire sutcra de asemenea tulburri in absenta unor leziuni
sau anomalii localizabile (dislexia de e\o/utu s iu developmentala) Nu de puine ori dislexia se asociaz cu igrimatismul si cu tulburrile ele percepie si de orientare (dislaterahtate) Dificultatea cercetam este
icccntuata de concepia ea structura si func tia (exact ca si in cazurile forma / coninut s ui semnificam / semnificat) s ar gsi n registre diferite ca ntr o contabilitate dubl Sunt de luat in considerare
multiple ipoteze inclusiv pe terenul geneticii
l conceptului flexibil de disfunctie cere bral minimala* si pe acela al carenelor educaionale sau al traumelor psihice neidentificate

DISLEXIE DEVELOPMENTALA
- DISLEXIE

DISMETRIE (engl d\smetria), tulburare care afecteaz ajustarea corect a ampli tudinu micrilor Vrnd s apuce un pahar, de exemplu, subiectul pare s nu ti calculat bine distanta si, fie nu ajunge la el
din prima ncercare, fie trece de pahar, rsturnndu l, ntruct actul apucrii este ntrziat Face parte din simptomatologia sindromului cerebelos*

DISMORFESTEZIE (engl d^smor-phesthesia), preocupare morbid cu privire la dizgratiozitatea corpului ndeosebi a fetei descris pentru prima dat de E Morselh (1886) sub denumirea de dismorfofohie
Cei mai muli dismorfes tezici ncredinai c sunt caricaturali si ridicoli visei7a la remodelri ale propriei morfologn corporile cu ajutorul chirurgiei estetice dar dac intervenia are n sfrit loc tirea lor de
spirit nu si gsete limanul promis Unu cultiv ideea ci au fost nc si m u dcsfiguriti
DISMORFOFOBIE (enel d^morpho
phohia) -> DISMORFESTEZIE

DISOCIERE AUTOMATICO-VOLUN-TAR BAILLARGER-JACKSON

(fr dissociMion automaticii volontaire de Baillarfier - JacLson) divor ntre execut.a stngace sau imposibil a unor micri vo Imitare fie si simple, si execuia relativ facila si corecta a acelorai micri n
cadrul unor reflexe sau deprinderi profund auto matizate Este semnul unor leziuni cerebrale < APRAXIE APRAXIE BUCOFACIAL

DISOCIERE MIELINO-AXONAL
(engl myehn axontc dnsociation), proces patologic caracteristic sclerozei n placi, in care are loc o demiehnizare selectiva, de natur mflamatone, a axonilor din sub stana alba a creierului n cadrul unei
plci' .majoritatea axonilor rmn intaci sau nu prezint dect alterri morfologice nensemnate Cu toate acestea disocierea mielino agonala nu este absoluta De a lungul puseurilor succesive
multiplicarea plcilor pe unul si acelai fascicul nervos fiecare distrugnd o fraciune axonic, determin un fond crescnd de manifestri
151 DISPENSABLE CORTEX

ireversibile Realitatea este mm complex Cercetarea experimentala a funciilor tecii de mielina a artat ca ncetinirea conducem |influxuluunervos| degradarea trenurilor de potenial succesive sunt prt
mele consecine cile demielinizaru nainte de blocarea conducerii (J Cambier M M isson H Dehen 1994) * SCLEROZ IN PLCI

DISPENSABLE CORTEX > ZON

CEREBRAL SPECIALIZAT

DISPERARE ten*l despair) tire a individului care intr o situ itie critica data dup i ncercri infructuoase de g \sire a unei soluii ijunge in pi m afectiv 11 concluzi i ca nu exista nici o posibilitate de scpare
Fazei de agitaie n succeda o faza de apa ie depresiva eventuil asociata cu hmen tari pesimiste c ire uneori pot culmina mtr un ict suicid ir Esena disperlru este depresia dup cum s i demonstrat expen
mental cu un sobol in arunc it mtr un vas cu apa din care nu pute i iei anim ilul nota c it\a timp sarea caut md o ieire dup care rmnea m nemicare lasan du se oarecum in voia soartei Era ins i suficient
sa i se administreze un antidepre siv pentru ca el s si reia imediat notul si tentativele de salvare - DEPRESIE
aici este o bolnav de care s a ocupat neurologul american Antonio Damasio Acest pacient este de fapt o femeie - scrie el - pe care o voi numi aici Doamna T ha suferise o hemoragie cerebrala care n pr<
\ocase vaste leziunii in regiunile dor sala si mediana ale lobului frontal in ambele emisfere i pierduse brusc si total iniiativa in domeniul motricitatii si limba/ului si de obicei sttea lungit in pat cu ochii
deschii si cu o expresie faciala care nu spunea nimic Calific in general ai easta expresie drept neutra un fel de senintate ba aa pe absenta Nu ddea din adu de nici o iniiativa motorie la nivelul corpului
si nici la nivelul fetei Putea face o micare normala cu braul si cu mana pentru a si trage cuvertura de e\emplu dar in general membre/e u stteau nemicate Daca era ntrebata cum se simte rmnea det
bicei tcuta cu
star
is.i putea
spune numele al ei al .soului sau al co pnlor ori numele oraului m care locuia Dar de cele mai multe ori nu fcea nici o referire la ca 7ul ei medical din trecut sau

DISTONIE OCULO-CERVICO-FACIAL(engl Steele Richardson Olzewsky s syndrome) tulburare degenerativ asociata clinic cu un sindrom extrapiramidal domi nat de rigiditate si uneori de un anumit deficit al intelectului
DOAMNA T (Lady T) Nu nu este vorba de celebra Doamn T din cunos cutul roman Patul lui Procust de Camil Petrescu Doamna T la care ne referim
mentele care fcuser sa fie internata m spital Nu se putea deci ti daca nu avea tuci o amintire despre acele evenimente ori dac s,i le amintea ins nu voia sau nu putea s vorbeasc despre ele Niciodat
nu s a artat indispus de ntrebrile mele insistente >i niciodat n a artat nici cel mai mic semn de preocupare cu privire ta sntatea ei sau la orice altceva Dup mai multe luni in timp ce ea ies.ea
ncetul cu ncetul din acea stare de mutism i de akinezie (nemicare) a nceput a mi ras punde la ntrebri si a st clarifica misterul funcionrii sale mentale Contrar la ceea ce s ar fi putut crede spiritul ei
nu fusese
DOPAMINA

nchis m temnia imobilitii ei Dejapt se pare ca nu prea funcionase c nu prea gndise nu prea raionase Starea pasiv a corpului si a fetei reflectase foarte exact absenta la ea a vieii mentale Cnd a
nceput sa se refac a putut afirma cu certitudine ca niciodat nu se simise angoasata din cauza lipsei de comunicare Nimic nu o constrnsese sa nu se exprime l-a /$i amintea ca mai degrab nu a\ca de
fapt nimic de spin, / Dup prerea mea Doamna T fusese privata de orice capact ae de reacie emoionala P< Invit pr prnlor sa/e spuse se pare ca nu trise in tot acel timp nici o emoie Sunt mere dinat
ca nu a dat nici o atenie stimulil r exteriori care i sepre entau dup cum nu dduse atenie nici repre entaru lor pe plan intern si nici reprezentam a ceea ce puteau ei sa e\oce in mod simultan As. spune ca
voina n fusese suspendatei iar impresia ei pare sa fi fost aceeai (Francis Crick a reluat sugestia mea anume ca \omta este suspendata la pacienii purta ton de asemenea leziuni si a avansat ipt teza c ar
exista un substrat neural al liberului arbitru) Pe scurt aceasta pci enl fusese victima unui deficit constde rabil al capacitii de ci iniia imagini mentale st micri precum si mijloace care s permit
stimularea acestora Aceast pierdere de iniiativa se exprimase m exte nor prin expresia facial neutr mutism si akinezie Se pare c in spiritul Doam nei T nu avusese loc nici un proces de gndire in mod
normal difereniata y ca firete nu se luase nici o decizie si cu att mai puin voina de a pune in practic vreo decizie (A Damasio 1994)
Simtomatologia foarte pregnant a Doamnei T era expresia unor leziuni multiple si conjugate in cortexul cmgular anterior n zona motorie suplimentar, ca
si n alte zone ale lobului frontal implicate in reaciile emoionale si in procesele aten tiei a cror vtmare - arat A Damasio - genereaz nu numai un deficit m motri citate si procesele legate de emoie si
atenie ci provoac de asemenea aboli rea iniiativei mot< rti | actul de voina -nota L G l st a proce eii r gndirii masa fel meat capacitatea de raionament nu se mai poate exercita (ibidem) Cazul Doam
nei T ilustreaz teza generala formulata de autor anume aceea ca perceperea emoiilor exercita o puternica influenta pozitiva asupr i c ip icintn de raionament corect de decizie re ihsti si de phnificare
pngmatita a aciunii m cadrul unei existente sociale + EMOIE
DOPAMIN (cngl dopamine) neuro trinsmititor pus m evideni m 1957 de c itre A J Weil A Malherbe si H Bone Iniial acest metaboht l dopa a fost con siderat un simplu intermediar in procesul de
sinteza al nor idrenalmei* si idrena linei* Se descriu cel puin sase sisteme dop iminergice la nivelul creierului pan ventricular preoptic incerto hipotalamic mezo hmbic mezo striat mezo cortical si
tubero mfundibular Toate acestea inter vin in reglarea unor funcii vitale cum sunt temperitura organismului alimentaia (foame sete) motricitatea tonusul afectiv starea de veghe somn echilibrul presiunii
arteriale asigurarea condiiilor activitii cognitive (memorie atenie ideatic) con trolul unor secreta endocrine Participnd la o mare varietate de funcii dereglrile sistemelor dopammergice se exprim
mtr o gam la fel de larg si de variat de fenomene patologice unele fund urmarea hiperactivittu altele a hipoactivittn aces tora Cu hiperactivitatea dopammergic par asociate manifestrile productive
din DORINA
schizofrenie (agitaie, delir, halucinaii etc ), accesele maniace accesele delince, anorexia mental* diskinezn* persistente (unele dintre ele fund latrogene), hiperkmezia infantil distimnle, pe cnd
hipoactivitatea dopaminergic are drept consecine mani festnle deficitare din schizofrenie (ahedo nie izolare catalepsie etc ) boala Parkmson*, unele stri depresive sau unele simptome din dementele de
tip Al/heimer Toate sub stanele toxicomanogene determin creste rea transmisiei dopammergice n nucleul accumbens" ceea ce pare a constitui supor tul dependentei psihice fat de droguri (J Costentin
1991)
DORIN (engl deire) concept prin oare se nelege un instinct, o trebuin sau o tendin i cror satisfacie apare ca o necesitate mai mult sau mai puin impen oas trit n planul contiinei Dorina
exprimi de obicei o lips o frustrare si determin aciuni si acte de realizare a ei uneori cu preul unor eforturi si sacrificii incredibile O disciplin care s trate/e tiinific acest fenomen somatopshic s ar
putea numi dezirologie (fr desirologie engl desirology), anexnd un domeniu care azi pare monopolul psihanalizei
DRGNESCU (State), neurolog romn (1891-1964) A fost unul dintre discipolii lui D Bagdasar Si a adus con tnbutia (1941) la punerea la punct a unei noi metode neurochirurgicaJe de rezolvare a
cramostenozelor A scos n evident (1961) rolul dereglm metabolismului protidic n ateroscleroza cerebral Studii referitoare la neuromfectn si scleroza lateral amiotrofic A scris, ntre altele, Encejal $i
glande endocrine, Encefalite virotice umane
DREAMY STATE (stare oniric), stare ntlnit n unele crize de epilepsie cu focarul epileptogen n lobul temporal,caz n care bolnavul are halucinaii care i dau impresia c viseaz
DU BOIS-REYMOND (Emile) fizio log german (Berlin 1818 - id 1896) Discipol al lui Johannes Muller A demon strat existenta unui curent electric de aciune n nervi A fost unul dintre pionierii utilizam
electricitii n tehnicile fizio logici experimentale
DURERE (engl pain) senzaie mai mult sau mai puin neplcut, mai mult sau mai puin suportabil, intermitenta sau permanent care exprim intervenia mei dentala a unui stimul nociv sau o modifi care
patologica n structura si funciile unui esut sau organ (piele stomac nes tine, ficat rinichi, ganglioni, cord, vase sangvine, muchi, oase etc ), constituind la omul algonormal un util semnal de alarm n
favoarea ndeprtam de urgent a ti mulului nociv sau a restabilim integritii anatomofunctionale a organismului Unu autori, care nu iau ndeajuns n considerare disjunctia durere normal / durere patolo
gica, susin c nc nu poate fi formulat o definiie precis a durem ,Too much remams to be learned about pain mecha numi, bejore we can dejine pain with preciMm (R Melzack, P D Wall, 1996) Exist dei C Arsem si C Oprescu, de exemplu, neag lucrul acesta - un vast analizator al durem, cu recepton distribuii n ntreg organismul, cu ci ascendente si descendente si mecanisme cerebrale de obligatorie
contientizare, ntruct fr contientizare nu exist durere n dialectica durem intervin att substane
154

DURERE HALUCINATORIE

algogene (bradikmm, prostaglandine), antagoniste ale acestora, substane antal gice (endorfine*) ct si importante com ponente emoionale, de stres*, precum si elemente culturale, ceea ce presupune
implicarea a multipli neurotransmitton si neuropeptide Atavica serotonm 5 HT ar interveni m controlul transmitem durem O teorie plauzibila despre durere as i numita Gate Control Theory iu ehborat R
Melzack si P D Wall (1965) Dei unu autori susin c durerea nu se poate masur \ s au re ih/at dispozitive de masu r ire \ durerii provocate de un flux de t l dur ridianta (dolonmetne) si s au pus la punct
chestionare care caut sa stabileasc intensitatea durem fi/ice cum este The Mc Cili Pain Questionnaire (R Melzack 1975) sau intensitatea durerii morale exprimata m coehuenti care de fapt tores pund unor
factori de stres, aa numit \ Life Actiustment Ratinf, Scale (T H Holmes R H Rahe 1967)
DURERE DE CAP (eng headache) Ca si durerea in general, durerea de cap nu este o afeciune propriu zis, ci un simptom semna] de alarma al unei suferine cu o anumit etiologic Nu de puine ori este
simptomul unei tumori sau al unui abces cerebral, al unui hematom subdural etc n unele cazuri, ns, durerea de cap se nsene n sfera halucinaiei delince (-> DURERE HALUCINATORIE)
DURERE HALUCINATORIE (engl hallucmator\ pain algesic hallucmation), senzaie patologic de durere, paradoxal, cu localizare vanabil (wandering pain), dar , fr leziune" si reprezentnd deci
un fals semnal de alarm, ns cu att mai alarmant Sinonim Halucinaie algezic
Un autor francez face urmtoarele con sideralii despre durere Durerea nu se obiectiveaz materialmente Nici un exa tnen nu permite ta se demonstreze existen ta ei sau sa t se cuantifice intensitatea Nn
arteriala sau temperatura Durerea este un fenomen individual personal privat aa cum sunt tristeea frica sau orice alt sentiment Ea este nainte de toate ceea ce persoana poale spune n aceasta pn vmla Flahorata de sistemul
nervos duie rea este o percepie f~a se stttiea ci printre procc sete ne uropsihologice' Cu toate aces tea este o realitate cu iotul obiectisn pentru acela care o triete Psihologic este un termen tabu sursa de interpretri f>resi!
e Vom caut sa l utilizam cu prii denia in legtura cu durerea Este ne ndoielnic faptul ca fenomenele < subiective au o eiprimare obiectiva in sistemul ner vos Doar examinri specializate sifoaite

forma de modificri ale activitilor unor centri ai creierului In starea actuala a cunoaterii nu poate fi vorba de e \amene pe cure sa le putem realiza n mod obis nun S o spunem rspicat pentru noi
TOATE DURERILE SUNT REALE (F Bourean 1986 subl LG) Este uci necesar sa specificm ca toate durerile sunt reale cu excepia acelora numite si de F Bourean douleur maladie care nu este o durere
normal (semnal de alarm), ci o durere patologic (fah semnal de alar n) fund prin urmare tot att de real ca orice halucinaie vizual auditiv tactil, olfactiv sau gustativ Ca orice alt organ de simt
organul de simt al durem are si el halucinaiile sale, pe care le putem numi halucinaii algezice Acestea cedeaz temporar att n mod spontan (ca once halucinaie), ct si la tratamente neuroleptice
155 DURERE MALIGNA

adecvate sau la psihoterapie, cauza haluci naiei putnd fi un viciu de funcionare smaptic a algosensibilittn la nivelul talamusului, dar putnd fi si un mecanism isteric declanat de angoas sau depresie,
pe fondul sentimentului de insecuritate si al reflexului psihic de refugiere n boal - DURERE PSIHALGIE
DURERE MALIGN (engl maUgnant pam), sintagm prin care se desemneaz once sindrom algezic n a cnii etiologic se include un proces oncologic Conform
sistematizm efectuate de J J Bomca (1980), de exemplu, durerile maligne se mpart n dou categorii l) induse de procesul neoplazic ca atare (prin infiltrarea sau obstruarea vaselor sangvine, de exemplu),
2) n raport cu terapia antiontologica (dureri cicatnciale postmamectome,duren cicatnciale postradioterapie antmeopla zic, mielopatie postiradiere etc )
DURERE REBEL > DURERE HALU CINATORIE HALUCINAIE ALGEZIC
EBRIETATE (engl ebriety), form atenuat de beie provocat de consumul de alcool, stare deosebit de periculoas pnn iluzia de atotputernicie pe care o inspir, pe cnd, n realitate, capacitatea de auto
echilibrare si de orientare este considerabil diminuat Starea de ebrietate ', att prin inhibiiile ct si pnn dezmhibitnle operate n creier, st la originea a numeroase nenorociri omeneti S a ajuns la
concluzia c starea de ebrietate faciliteaz trecerea la act n cazul unor indivizi tentai s se sinucid sau nclinai s ucid -> ALCOOL ALCOOLDEPENDEN
ECHIPOTENTIALISM (engl eqiu-potentialism), doctrin neurologic promovat n secolul trecut de P Flourens, F L Goltz si alii, iar n secolul XX, cu autoritate, ndeosebi de Karl Lashley Acesta din
urm va susine c nu exist o legtur direct si statornic ntre natura unei tulburri funcionale si sediul leziunii cerebrale si c, din punct de vedere funcional, toate zonele creierului sunt echivalente,
oricare dintre ele putnd s participe la realizarea oricrei funcii (echipoten-ialttate) - ABLAIE CORTICALA
ECLIPS CEREBRAL (engl cere bral eclipse), pierdere brusc si de scurt durat a stm de contient (vigihtate) datorat unei perturbri pasagere a circii latiei sangvine n structurile activatoare din
trunchiul cerebral Etiologic divers
ECMNEZIE (engl ecmnesia), tulburare de memorie care const n evocarea vie halucinant, a unor vechi amintiri (, halu tination du pusse , spune J Delay),nasa fel nct acestea sunt trite de parc faptele
s-ar petrece n prezent Se ntlnete n cazurile de epilepsie temporal, psihozele senile, strile confuzionale sau n intoxi carea cu droguri halucinogene

ECOGRAFIE -> ULTRASONOENCE

FALOGRAFIE

ECOLALIE (engl echolalia), tendin a unui subiect de a repeta n mod automat propoziiile pe care le aude, de obicei uii mele sau ultimul cuvnt Este un simptom prezent n oligofreme, dement, stri
confuzionale, precum si n schizofrenie
ECONOMO (Constantin, baron von), neurolog austriac de origine romn
157 ECOPRAXIE

(Brila 1876 - Viena 1931) Asiduu cercettor al anatomiei si fiziologiei ere ierului (determinarea anatomofunctionala a ariilor cerebrale si ntocmirea unor hri' n aceast pm int) A studiat si descris (1917)
semnele clinice si neurologice ale encef ilitci epidemice sau letargice (boala von Economo) Principala si scriere este Zellenaufbau cler Grosshirnrinde des Memi hen (1927) n care desene structura celular
a emisferelor cerebrile la om
ECOPRAXIE (engl echokinesis) ten dini morbid i i unui subiect de i repei gesturi executate de alii in f\ta sa Este corespondentul kinetic l ccolahei si se
(1972) -> DARWIN-IM

DARWINISM NEURONAL NOMAD VALOARE

EDEM CEREBRAL (engl cerebral oedema) infiltrare de lichid n parenchimul creierului in urma unor accidente vascu lare de tip ischemic Edemul este conse ciuta si nu cauza infarctului influenta
vasodilatatiei asupra formm sale fund discutabili Ba chiar se poate sublima c nu s a observat niciodat edem n cursul anoxiei firi ischemie (J W Norris HM Pappius 1970)
EFECT COOLIDGE (engl Ctnlidge s effect) fenomen care pare a se explica prmtr un tnnsfer de excitaie iradiant de la reflexul de orientare (n sensul dat de Pavlov termenului) la un centru n stare de
inhibiie funcionala recent astfel un mascul aflat n perioada refractar post ejaculatone poate relua actul copulator n ca/ul n care i se prezint o nou femel REFLEX DE ORIENTARE
EFECT CRESPI (engl Crespi 5 effect), fenomen pus n evident la obolan n 1942 performantele animalului cresc brusc ca urmare a unei stimulri motivante (un supliment de hran) si, dimpotriv, se
reduc la fel de prompt n cazul reducem stimulm (recompensei)
EFECT DOPPLER (engl Doppler s effect), fenomen pus n evidenta de fizi cianul austriac Chnstian Doppler (1842), constnd n variaia frecventei unei unde mecanice sau electromagnetice n cazul n
care lungimea traiectului emittor-receptor sufer modificri n timp n cazul n care suprafaa de reflexie este imobil, lungimea traiectului dus-ntors rmne aceasi, frecventa ultrasunetelor reflectate fiind
EDELMAN (Gerald Maunce) bio ihinust si cerebrolog americiu (n New York 1929) Cercetri asupra structurii si funciei unor imimoglobulme (1970) A formulat o teorie a seleciei grupelor neuronale din
creier combtnd concep tia computaionala a unor neuroscientisti Darwmist convins el este de prere c psihologia este o ramur a biologiei n final a ncercat s pun bazele unei teorii globale a creierului
si s dea totodat un rspuns practic la ntrebarea ,/s it possible to construct a perception machtne' Pre /mt un deosebit interes concepia sa despre valoare* ca impuls motivational n comportamentul
mainilor dotate cu creier artificial Principalele sale scrieri n domeniul embnologiei moleculare si cere brologiei Neural Darwinism TheTheory ol Neuronal Group Selection (1987), Topobiolog\ An
Introduction Io Molecular Embriologv(\98$), The Remembered Prezent A Biologicul Theory o) Conscious-ne;,\ (1989) Laureat al Premiului Nobel
158

EGAS-MONIZ

identic cu frecventa ultrasunetelor mei dente Dac ns suprafaa ecogena se deplaseaz, ea genereaz o variaie de frecvent (pnn efect Doppler) ntre unda reflectat si cea incidena proporionala cu
viteza de deplasare a respectivei suprafee Aparate speciale axate pe o sonda emi tatoare receptoare cu nregistrator grafic culeg informaii exacte privind viteza instantanee a sngelui n vase sensul fluxului
sangvin etc oferind date senini ficative privind normali tatea sau anormali tatca circulaiei cerebrale m funcie de normahtatea s iu inormalitatea structurilor implicate Rezultate deosebite n acest do
cerebrovasculara Doppler la Iai ntr un laborator de neurosonologie angajat m cercetri sistematice de hemodinanuca cerebrila (L Pendefunda 1994) Acest uitor i propus ca reper hemodinamic l ictivittu
smaptice cerebrale un indice de reictivitate (IR Pendefunda) n c idrul unei Teorii a Defectului Multiplu (TDM) In timpul explorrilor noastre neurosono grafice am remarcat o \ariahilitate destul de mare a
rspunsului somc nu numai de la un om la altul ci si ntre arterele aceluiai mdi\ul Aceasta s a do\edit ap
unei substane care n realitate este lipsit de virtui farmaceutice de exemplu,
iziologic mgestia de apa lule din amidon etc n
ndulcit de pilii
mecanismul icestui efect un rol esenial l
ameliorri n cazul a 10-60% dintre bol navn astfel tratai cu condiia ca bolile sa nu fie grave sau ntr un stadiu ireversibil S a invocat secreia de endorfine* in cazul unor maladii in care durerea ocupa
primul loc n tabloul simptomatologie Admi Distrarea de naloxona mtagonist al opia ceclor endogene anulea/a efectul pi icebo ceea ce ar demonstra valabilitatea mecanis mului sin iptit propus Avem aici o
proble m cheie i identitii de natura i proceselor neurale si a celor psihice adic problema a doua concepte irbitrar difereniate pe cnd ele reprezint de fapt un fel de sinonime pentru un fenomen complex
si totodat unitar in dinamismul sau
Efectul placcbo poate fi obinut si prmtr o psihoterapie s iu fizioterapie oare care prezentata pacientului ea remediu cert pentru suferina sa
fenomene de patologie psiho neuro undo crind Stipiilarea de cdtre noi a teoriei dejectului multiplu a ncercat sa explice aspectele dijerite dintre segmentele unei artere sau dintre ramurile arteriale cerebrale prin modijicri congenitale de structura sau de Junctie ncepnd cu rnacrostructura vaso-glw neuronal si ncheind cu biochiniia intima a sinapselor cerebrale (L Pendefunda, 1994)
EFECT PLACEBO (engl placebo), efect terapeutic obinut pnn administrarea
EFECT MICROFONIC (engl \Ve\tr Bray phenomenon) fenomen bioelectnc n cadrul cruia la nivelul celulelor sen zonale din urechea interna (cohlee) mesa jul auditiv receptat sub form de unde sonore
se transform ntr un mesaj electric
EGAS-MONIZ (Antonio Gaetano de Abreu Freire), neurolog si neurochirurg portughez (Avanca Estarreja, 1874 -Lisabona 1955) A fost discipolul lui J J Dejenne Pierre Mane si A Babmski n 1911 a fost
numit titular al catedrei de neurologie a Universitii din Lisabona Este fondatorul angiografiei cerebrale Lund cunotin, n 1935, de rezultatul EGOCENTRISM
extirpm lobilor frontali la maimue (schimbarea comportamentului), a avut ideea i/olani acestor lobi la om, prin sec tionarea conexiunilor subcorticale ale acestora n scopul remediem fixitii func tionale patologice a
creierului A devenit astfel si fondatorul lobotomiei si implicit al psihochirurgiei* ca mijloc fizic de tra tare a unor tulburri cerebrale (psihice) Timp de dou decenii metoda a fost prac ticata cu mare entuziasm si nu si a pierdut
nici astzi utilitatea ca ultim ans * n condiiile unei teorii cerebrologice mai tiinifice si ale unor tehnici superioare Lui Egaz Mom/ i s a acordat n 1949 Premiul Nobel
EGOCENTRISM fengl egocentrism), trstur de personalitate considerat anor mala definit de unu ca dispoziie men tal a individului de a si construi concepia despre lume n jurul propriei persoane Fste ns imposibil ca
o asemenea con ceptie s fie construit de un subiect uman n jurul altui centru dect el nsui fiecare individ luat n parte este centrul univer sului Ceea ce nu exclude cooperarea ntre indivizii contieni de unicitatea lor, n
cadrul societii si al subdiviziunilor ntreesute ale acesteia
EGOFONIE (engl egophonia) expn mare ntr o conversaie, a unor eveni mente idei si sentimente care se refer exclusiv la propria persoan, cu ignorarea cras a celorlali Apare n simptomato logia maniei*, paranoiei* sau
isteriei*
EGOLATRIE (engl e#otery),supraesti-mare morbid a propriei persoane, pre ocupare excesiv de sine nsui/nsi, avnd drept urmare alterarea relaiilor sociale Se conjug cu egofoma* si apare
n cadml acelorai tulburri (manie, para noia, isterie etc )

ELECTRICITATE CEREBRAL
(engl cerebral electricity) Activitatea electric spontana a creierului este un automatism ritmic cerebral autonom care reprezint totalul acti\itatu miliardelor de neuroni corticah (J Delay 1950) Fenomenul a fost pus pentru
prima dai n evident de Richard Caton" n 1875 Acelai fenomen a fost cercetat ipoi de rusul V l Danilcvski* (1876) austriacul F vonMirxov W W Pnwditz Nemmski (Kiev) si Adolf Beck (Cracovia) d ir idevaratul fondator i\
electroencefalogri fiei este psihi itrul german Hans Bergcr '1873 1941) din Jena care a impus studierea sistematic a activitii electrice a creierului (Uber dus Flektrenenkepthalo gram des Menschen, 1929) ntr o corn u nicare
prezentat la Congresul mtemation l de psihologie (Paris, 1937), Berger ale crui cercetri pe animale datau mea din 1902, arat ,ln cursul anului 1924 dup multiple ncercri pregtitoare am reunit pentru prima data sa obin
variaii per manente de potenial cu ajutorul unor electrozi tmpolarizabili aplicai pe o lacun craniana la un tnr care suferise o ntinsa trepanaie decompresiva Am instituit ncercri de control la toi stihiei (u purttori de
lacune osoase deoarece
necunoscute iar rezultatele mele au Joi confirmate Am descoperit ceea ce Heichl von Marxov stabilise deja la cine anume ca variaiile de potenial pot fi recoltate si de pe suprafaa craniului intact Cnd, n 1929 am fost
sigur de observaiile mele am publicat descoperirea mea, propunnd termenul de electroencefalograma a omului
160
ELECTROENCEFALOGRAFIE
(E E G )" La noi n tar, printre pionierii cercetm activitii electrice a creierului s au numrat G Mannescu* O Sager* si A Kremdler* (grupul de la Colentma',
1937-1938)
Cu timpul s au pus la punct laborioase metode electrofiziologice de detectare a cailor si centrilor cerebrali, de precizare a anatomiei topografice si a funciilor aces tora prin interogarea lor experimental cu ajutorul stimulrii
electrice De asemenea, a devenit posibil diferenierea encefalo grimei normale de cea patologic, analiza par imetnlor undelor cerebrale fund core lata cu analiza simptomelor diferitelor maladii cerebrale Encefalograma* este
astfel un adjuvant important n diagnosti crca si n urmrirea evoluiei unor pato logii cerebrale
ELECTROCEREBROGRAFIE

* ELECTROENCEFALOGRAFIE
ELECTROCEREBROGRAM (engl electrocerebrogram) termen propus, n 1925, de ctre W W Prawditz Nemmski (Kiev) pentru undele electrice cerebrale nregistrate de el, la caim,cu ajutorul unui galvanometru -+
ELECTROENCEFALO GRAM
ELECTROCORTICOGRAFIE (engl electrocflrticograph\) nregistrare a acti vittn electrice a creierului prin aplicarea electrozilor nu pe scalp, ci direct pe cor texul cerebral, n zone de trepanatie sau de ridicare a unui volet
osos Suportul cu imaginea grafic respectiva se numete e tec troc orticogram
ELECTROD (engl electrode), conduc tor electric pnn care curentul intr sau iese
itul) la care acest
conductor este conectat
ELECTROENCEFALOGRAFIE
(engl elec troencephalography), disciplin al crei obiect de studiu l constituie ansamblul tehnicilor de explorare a acti vittn electrice normale si patologice a creierului, cu aplicaii practice n psiho logie psihopatologie,
neuropsihiatne si cerebrochirurgie (psihochirurgie chirurgie psihiatric) Interpretarea encefalograme lor (sau i tlectrocorticogramelor) este de o cert utilitate n depistarea si localizarea unor leziuni cerebrale indiferent de
natura lor (traumatisme accidente vasculare tu mori, procese degenerative demeniale etc ) Encefalogramele au cptat o valoare deo sebit diagnostic si prognostica in tune ie de competenta specialistului n a le citi
(interpreta) Cel mai uor de interpretat sunt undele cerebrale* care exprima diverse lorme de epilepsie, dar n ultima jumtate de secol psihiatru au nvat s sesizeze si ei in enceialograme particulariti ce cores pund unor
psihoze multa vreme considerate fr substrat decelabil Llectroencefalo-grafia a devenit deci pentru cei care studiaz activitatea creierului psihologi )i psihiatri o tehnica la fel de indispensabila ca electrocardwgrajia
pentru cei care studiaz activitatea inimii fiziologii si cardiologii (J Delay, 1964) Constatarea morii cerebrale* se face cu certitudine prin electroencefalografie n prezent se practic o electroencetalogrdfie cuantificata Psiho
neurologii proiecteaz ns progrese sen zationale Nu este exclus ca pe baza unui anumit panern bioelectric sa putem spune nu numai c are loc n momentul dat, un anumit proces psihic dar s,i ce anume proces este acesta
41 care este coninutul
161 ELECTROENCEFALOGRAMA

Iui (C Arsem M Golu, L Dnil,

1983) -> ELECTROECEFALOGRAMA
ELECTROENCEFALOGRAM

(EEG) (engl electroencephalogram), imagine grafic a oscilaiilor de potenial electric ale creierului nregistrate la nive Iul scalpului cu ajutorul unui aparat numit electroencefalograf Imaginea are forma
unei unde cu frecvent amplitudine si morfologie diferite n funcie de localizare si de dinamica funcional normala sau patologiei
De obicei o encefalogram i pre/mtl patru tipuri de unde (sau ritmuri)
1) unda alfa cu o frecvent de 8-14 cich/secund o amplitudine de 1(M(X)//V si o formi sinusoidali n fusuri
2)und\heta mai rapida cu o frecvent de peste 14 c/s o implitudme de 5-3(1//V si o forma neregulat
3) unda teta mai lent, cu o frecventa cuprins ntre 4-7 c/s o amplitudine de pn la 70 j/V si o form larg sinusoidal
4) unda delta cu o frecvent sub 4 c/s o amplitudine de 20-150 //V si o form sinusoidal variabil
Traseul encefalogramei unui subiect normal n stare de veghe (vigil), dar n repaus senzorial si mental,cu ochii nchii, este caracterizat pnn ntmun alfa dominan te n cele dou treimi posterioare (occipi
tale) ale scalpului, ntmun beta dominante n regiunile frontale si rolandice, specifice mai ales anilor precentrale, ritmuri teta dominante n regiunile temporale si pan eto temporale Undele delta lipsesc la
indivizii normali, ele avnd o frecvent cu totul sczut (sub 4 Hz), cu semnificaie patologic Este suficient ca subiectul s deschid pleoapele pentru ca ntmul alfa s fie nlocuit imediat cu ntmun mai
rapide
n cazul morii cerebrale*, encefalograma este plat (sileniu electric)
Dei EEG variaz cu vrsta, la unul si acelai individ sntos, pe penoade lungi de timp ea este considerat o constant individual (un fel de amprent" bio electric) Unu autori au precom/at o tipologie
uman care s aib la baz stu dierea caracteristicilor encefalogramei ELECTRICITATE CEREBRALA ELECTRO ENCEFALOGRAFIE
ELECTROHIPNOGRAM (engl electrr>h\pnogram) termen prin care Liberson desemneaz electroencefalo grama destinat cercetm caracteristicilor somnului normal si patologic n pianul
bioelectncitatii cerebrale
ELECTRONEURONOGRAM (engl electroneuronogram) posibil imagine grafica a activitii electrice a unui singur neuron prin mijloace care rmn a fi con cepute si realizate n contextul cercetrilor
neuronologice (- NEURONOLOGIE) Pro babil c electroneuronograma va fi diferit de la un tip de neuron la altul ct si la unul si acelai neuron, dup cum acesta este sub dominaia unui sau altui
neurotransrruttor, dup cum este angajat ntr un proces de excitaie sau, dimpotriv, de inhibiie etc

ELECTROSOC (engl electroshock, electroumvul\ive therapy), metod de tra tament psihiatric care const din provoca rea unei crize de epilepsie cu ajutorul unui curent electric trecut prin creier Aplicat
pentru pnma dat de italienii U Cerletti si L Bim (1938), a dus uneori la accidente somatice (fractun de oase, ta sri de vertebre, luxatii), pe lng ravagiile de moment n sfera psihismului Astzi se
EMISFERA CEREBRALA METAFORIZANTA

practic cu precauiile necesare (curanzare prin administrare de produi sintetici cu efect de scurt durat, anestezie general) Electrosocul este uneon inevitabil n strile de melancolie maligna* si n unele
schizofrenii*
Mecanismul electrosocului nu este nc elucidat, explicaiile fund ipotetice re organizri la nivel smaptic (reengramn), reechilibrri cortico talamo hipotalamice, remodeln neuroendocnne etc Ugo Cerletti
i denumea sugestiv metoda drept o epi lepsie diencefahc J Delay a descris un \entibil sindrom umoral al electrosocu lui (1943), cu efecte benefice, ca si n cazul altor terapii pe baza de soc, cu o reacie
nespecifica de origine diencefalo hipofizara, de tipul reaciei de alarm descoperite de H Selye Sinonime ale electrosocului sumoterapie electrocon viilswterapie
ELIXIR (engl elixir), preparat farma ceutic n care sunt amestecate siropuri si alcoolate (de exemplu, 20 la sut alcool si 20 la sut zahr sau glicerina)
EMBOL (gr embole = inserie, engl emholu\) formaiune endogen sau exo gen vehiculat de curentul sangvin (cheag de snge, nodul grsos sau bul de aer introdus pnntr o injecie intravenoas
neglijent executat) si responsabil de obstruarea complet a unui vas (embolie)
EMBOLIE CEREBRAL (engl cerebral embolism), obturare brusc a unei artere a creierului pnntr un embolui (de obicei un cheag de snge) vehiculat din alt parte Dup J A Alta (1972), nu mai puin de
90% din emboliile cerebrale sunt determinate de o stenoz mitral asociat cu fibnlaue atnal Embolia cerebral este
responsabil de aproximativ o cincime din accidentele ischemice intracramene Simptomatologia depinde de topografia si calibrul vasului astupat, tabloul clinic caractenzndu se pnn instalarea imediat a
unor deficite neurologice

EMBRIOGENEZA CREIERULUI
-> VEZICULE

CEREBRALE

EMINENTIA MEDIALIS (lat emi nentia mediah\ fossae rhomhoideae engl idem) nucleu mic ovoidal, bilateral, situat n planseul ventriculul al IV lea, segmen tul pontm Reprezint nucleul de origine al
nervului oculomotor extern (perechea a VI a de nervi cramem)
EMINENTIA TERES (engl idem), poriune din relieful fusiform (Jumculu', tere\) ce nsoete de ambele pri tija calamusului scnptonus* de pe planseul ventriculului IV, la etajul pontm, cores punznd
nucleului nervului oculomotor extern (VI) -> EMINENTIA MEDIALIS
EMINENTA CRUCIAL MALA-CARNE (engl Malacarne s cruciform eminence), poriune a vermisului din care se desprind dou prelungm laterale (brae) ce intr n componenta emisferelor cere
beloase, precum si alte dou prelungiri care, pe lima median, formeaz expansi unea anterioar si cea postenoar a ver misului nsui ntregul ansamblu are, astfel, o form de cruce

EMISFER CEREBRAL MET A-FORIZANT - SENSIBILITATE

ARTISTIC , SPECIALIZARE EMISFERIC

163 EMISFERA DOMINANTA

EMISFER DOMINANT (engl dominant hemisphere), noiune care expn m faptul c una dintre cele doua emisfere cerebrale (cea stng,.de regul) asigur realizarea limbajului articulat ca funcie a
unor structuri programate genetic m acest scop, mtr un perimetru ale crui principale repere sunt zona Heschl si zona Wernicke (in lobul temporal) gxrus angularis si Kyrus supramarginahs (n locul
parietal) si /oua Broca (in lobul frontal) precum si co m mda motorie a minii celei m u ndema natice n realitate avem de a face cu o supremaie relativa Dominanta se refer mai ales la limbajul logic
ibstract ritio nai caracten/at de o marcata mtentio nalitate In acest joc de ainui e telatixa ci uneia si a celeilalte eniis/eie /amne loc. pentru o prtie t/tare a emisei ei drepte Cntecul enunul de serii
automate e\pri marea dejor/nule ele politee sau ele tic un \erbale > laspund unor momente in care a\pectele atenionate st instituionale ale comunicam se estompecra Aeti\area electiva a emisferei stnci
nu intervine iar emisfera dreapt ac ceda la exprimare Fste legitim sa ne ntrebam asupra e\ten siei unei astfel de participri in ea ui limbajului normal Unele observaii par sa arate ea aspectele
modalizaloare> ale discursului cum sunt adverbele locui umle eare exprima o rezer\a sau o aceen luare ar putea prezenta un fel de e omentanu veritabil dialog al celor doua emisfere (J Cambier H
Masson,H Dehen 1994) Pe de alt parte este de notat c n cazurile n care emisfera stng a suferit nainte de vrsta de 5 am leziuni ntinse ale zonei limbajului, emisfera dreapt este capabil s preia
sarcina asigurm dezvoltm hm bajului Numai dup aceast vrst laterali zarea* este ireversibil Sinonim emisfer majora - SPECIALIZARE EMISFERICA
EMISFER MAJOR (engl m,or hemisphere), calitate acordat emisferei cerebrale n care se afl localizate structurile neuronale legate de funcia limba jului articulat si de comanda motorie a minii
utih?ate n mod prioritar la dreptaci aceasta este emisfera cerebral stnga > EMISFER DOMINANT SPECIALIZARE EMISFERICA
EMISFERE CEREBELOASE (lat sing hemisphernim eerehelli engl cere beliar hemisphere) ^CEREBEL
EMISFERE CEREBRALE (lat sing hemispherium eerehn engl cerebral hemi spheres) Cele dou emisfere cerebrile dispuse simetric rtprezmta partea cea mai masi\a si mai evideni i creierului si se afla n
contact cu aproipe ntreaga supra f ia interioara a cutiei craniene cu excepia foselor ccrebeloase din osul occipital si a unor suprafee reduse ale ba/ei craniului (aua turceasca si alte minuscule poriuni din
osul stenoid ca si partea bazal a occipitalului)
Fiecare dintre cele doua emisfere cere brale,dreapta si stnga, poziionate simetric si delimitate una de alta printr un snt adnc numit fisura sau scizura interetmsfe riea, cuprinde cte patru lobi /roni
parietal tetnpcital occipital si insula (lobul insulei sau insula Reil) Principalele puni de legtura ntre ambele emisfere sunt corpul calos*, comisura hipocampic si comisura alb anterioara, dar pot fi
considerate drept formaiuni de legtura si tngonul cerebral, chiasma optic, spaiul perforat anterior, tuberculul cenuiu (tuber emereum), tija pituitar, corpii mamilari, spaiul perforat posterior si
pedunculu cerebrali (l C Petncu, I C Voiculescu, 1967)
164
EMISFERE CEREBRALE

Fiecare emisfer cerebral prezint trei fete fata extern n raport cu bolta era inului fata intern aflat n fisura inter emisfenc fata inferioar care este n raport cu baza craniului Suprafaa emisfere lor are
relieful miezului de nuc adic este uitata n numeroase falduri numite circum
(care despart circumvolutule temporal superioar temporal mijlocie si temporal inferioar) n polul caudal al fetei externe n afar de un scurt snt perpendicular extern (scizura paneto occipital) ca
limit de separaie ntre lobul parietal si lobul occipital acesta din urm este apoi deli
aa fel nct aceasta pe un perimetru mult mai restrns totalizeaz la omul matur 18(10-2200 cm 2
Pe fetele fiecrei emisfere se disting unele anuri mai adnci numite si seiniri idev arate clemente de reper in topografia cerebrala Astfel pe fata externa se descriu sntul central sau scizura Rolando' care
ncepe pe muchi i superomediala a emi sferei si coboar pe fata extern pe o linie oblica spre p irtea anterioara dehmi tind lobul frontal de cel parietal sntul lateral sau scizura 5\/u//s* ncepe aproxi m itiv
11 limita dintre treimea anterioar si ce i median a muchiei inferioare a emi sferei si urc pe fata externa n direcie postenoar pe sub captul inferior al sci/urn Rolando (operculul rolandic), desprtinu
lobul frontal si pe cel parietal de lobul temporal anul perpendicular extern sau scizura paneto occipitala se afl i n partea postenoar a fetei externe si desparte lobul panental de cel occipital Tot pe fata
extern,n lobul frontal se descriu sntul frontal superior sntul frontal mfe nor si sntul peneentral, care separ cele mai mari circumvolutii de aici (frontal superioar frontal mijlocie, frontal inferioar
si central anterioar) n lobul parietal gsim sntulpostrolandie si sntul interparietal (care delimiteaz circum volutnle central postenoar parietal superioar si panetal inferioar) n lobul temporal sunt
de identificat anul temporal superior si anul temporal inferior
mitat convenional de Ionii vecini printr o linie n arc de cerc care continu sntul perpendicular extern terminndu se la hmit i postenoar i circumvolutiei tempo rie inferioare Pe fata intern a fiecrei
emisfere sntul perpendicuhr extern se coninu i cu sntul perpendicular intern de
loc ele clehmite i/1 o ane triunghiular numit lobul cuneat (cuneus*) Pe icee i f ia interna se remarc pre/enta (in sec tiune') i corpului ealos" iar anumite sn tun si smtulete contureizi ntre altele de sus
n jos lobul paraeentral, circumvolu tia frontala intern preeuneus (deasupra lobului cuneat), circumvolutia angular (gyrus ciuguli sau circumvolutia corpului c dos*) circumvolutia hipocampului ( >
CIRCUMVOLUTIA LIMBICA ), lobul fusi form si uneiis* Pe tata inferioara (bazal) a emisferelor scizura Sylvius se continu mtr un arc de cerc cu orientare postenoar spre bandeleta optica, marcnd anterior
lobul orbital, iar posterior un perimetru in forma de rinichi, dominat de anurile temporo oeeiptlal extern si temporo oeei pital intern, care delimiteaz o serie de circumvolutii si lobuli circumvolutule a IV
a si a V a temporale, unele dintre ele reprezentnd prelungiri ale unor reliefuri de pe fetele extern si intern Pe fata inferioar a emisferelor se evideniaz bulbul olfactiv", tritonul olfactiv si spaiul perforat
anterior*, corpii mamilari*, tuber cinereum*, hipofiza* si epifiza*, ultimele EMISFERECTOMIE
trei formaii situndu se oarecum ntr o tar a nimnui"
Dup I P Pavlov, funcia fundamental, special, definitorie a emisferelor cerebra le este aceea de a forma reflexe conditio nate*, temporare, ca mecanism superior de adaptare flexibil la un mediu complex
si plin de nepreva/ut, in procesul permanent de echilibrare a organismului cu acest mediu
S nu se neleag ns c emisferele cerebrale (care nglobeaz doar cortexul , creierului mare m totalitatea sa) ar funciona oarecum ca o suprastructura autonom, adic tar o permanenta con lucrare cu
ntregul nevrax si cu sistemul endocrin si viceversa K M Bikov* struie asupri ideii ca fiecare reflex condiionat este rezultatul intram m adunate a unui ^r ntreg de sisteme eferente att dm tmpul
exteroceptis- cat si interoceptiv Cu alte cuvinte fiecare act reflex pe animalul normal si ntreg se compune totdeauna dmtr o parte necondiionata si una condiionat Daca putem obine un reflex
necondiionat prin excitarea inten tionala atunci n proba urmtoare a ace luiasi act reflex se formeaz suprapunerea componenei condiionate adic partea cortical a procesului / ] F uimitor c grupuri
extrem de mici de celule ale scoarei produc efecte enorme n organe t esuturi efecte extrem de mari n corn parate cu celulele care le provoac ele dirijeaz fora muscular i aciunile secretarii acolo
unde necesitatea momen tutui o cere" (C M Bkov, 1952) Pe de alt parte, arat acelai autor, ar fi probabil imposibil de pus n micare sau de oprit puternicul proces cu caracter motor sau secretor n cazul
n care conexiunea temporar nu s-ar realiza si pe cale umoral Stimulul cortical pune n aciune o serie de organe cu secreie intern, iar la
rndul lor hormonii i manifest aciunea lor prin snge asupra unui ntreg sistem de organe lata de ce reacia reflex-condiio-nat prezint un volum att de mare Hormonii excita i pun n aciune toate
organele i esuturile necesare pentru executarea actului complex de comportare
varea pentru un timp determinat a ntre gului mecanism necesar acelei juneii complexe (ibidem) Paradigma se complic indescriptibil daca avem n vedere toate descoperirile moderne privind aciunea
modulata a neurotransmitatorilor (unu dintre ei veritabili hibrizi neurocrmi 1), a antagonistilor acestora etc , in contextul general al prezentei active si reactive a organismului n mediu si al existentei unor
stocuri de informaie multipl privind experiena anterioara a aceluiai organism, ct si a speciei (experiena filogenetica)
EMISFERECTOMIE (engl hemi spherectomy), ndeprtare chirurgical, mai mult sau mai puin complet, a unei emisfere cerebrale
EMOIE (lat emoveo = a mica dm loc, engl emotion) condiie primordial a vieii animale care poteneaz ntreaga procesuahtate somatopsmic, exprimnd gradul intuit" de securitate sau de msecu
ntate al individului n mediul ambiant dat Din acest punct de vedere, emoia comti tuie axul activitii cerebrale si, prin aceasta, al comportamentului ntregului organism Ea angajeaz totalitatea proceselor
viscero vegetative, ntr un circuit profund rever berant n materialitatea sa evident, instalnd uneon n structurile creierului veritabile leziuni traumatice (traume psihice"), cu ecou persistent n existenta
subiectului
166
EMOIE

Nimic mai elementar si totui, nimic mai complex si mai greu de explicat dect emoia Cu toate c studii mai vechi sau mai recente (unele dintre acestea din urma datorate lui P Ekman K Scherer M O
Sullivan R Krause, G Zivm J Arnoff A M Barei ly L A Stevenson dar si multor altora) pun n evidenta similariti i/bitoare n expresia unor emoii de baz la omul occidental hiper ci\ili/at si la populaii
primitive din insule izol ie n mijlocul oceanelor fr contacte cu viata moderna similariti care prc supun <mec mismc psihofi/iologicc idcn tice deci un fenomen constant n datele sale esenti ile
problema n iturii si funciei emoiei mea nu si a gsit o rezolvare un mim accept i Este totui de notat ca un punct de vedere absolut judicios in aceast chestiune a formulat cu un secol m urma, Theodule
Ribot care acceptnd teoria paradoxala alin W James despre emoie nu fr a i amenda dualismul scria Mi se pare ncercarea de explicaie cea mai \erosnmla pentru cei care nu sC reprezint emoiile ca pe
nite entiti psihologice [ ] Dup prerea mea ar constitui un mare avantaj eliminarea ori crei noiuni de cau?a si efect orice raport de cauzalitate poziiei dualiste mhstinun du i se o concepie unitar
sau monista Formula lui Anstotel cu privire la materie i forma mi se prea fi cea mai convena bil nelegnd prin materie faptele somatice i prin forma starea psihic corespunztoare cei doi termeni nu
eust de altfel dect unul prin celalalt i nu sunt separabili dect prin abstractizare hra o tradiie n vechea psihologie s se studieze raporturile sufletului cu corpul noua psihologie nu mai vorbete
despre aceasta Intr-adevr, cnd problema capt o
form metafizic nu mai este vorba de psihologie iar cnd capt o forma expe rimentala nu este cazul sa fie tratata separat ntruct este tratata peste tot Nici o stare de contiina nu trebuie sa fie
disociata de condiiile ei fizice ele for meaza un tot natural care trebuie studiat ca atare l lecare Jel de emoie trebuie t\ammata in acest mod ceea ce micrile fetei si corpului tulburrile vasomotorn
respiratorii sau set retorii exprima n mod obiectiv strile de contiina corelative pe cai e observaia interioara le claseaz
ti\ este unul si acelai eveniment tradus m doua limbi (Th Ribot 1896)
As i cum releva doi psihoneurologi romani nivelurile de integrare a emoiei sunt multiple iceasti dispun md de poate cea mai lar^a baza neiirofiziologica (L Dmaih M Golu 1983) Aceiai autori dup i ce
propun o scal de evaluare a intensitii tririlor emoionale, reliefeaz trei tipuri de stan n sfera emoiilor legate de activitatea individului
d) stri emoionale pregtitoare deter minate de reprezentarea interna generala a sarcinii ce trebuie ndeplinit si de con ditule obiective n care este data ea acestea pot fi foarte diverse de satisfacie, de
bucurie de nerbdare de euforie de entuziasm sau de insatisfacie, de tristee, de mhnire, de team de panic etc este evident c debutul activitii va fi influenat po/itiv sau negativ n funcie de moda htatea
emoiei premergtoare
b) stri emoionale nsoitoare opera toni determinate de desfurarea pro pnu zis a activitii de raportul dintre tentative si reuite, dintre reuite si eecuri, de valoarea rezultatelor pariale nregistrate dup
fiecare secven, n funcie de semnul si intensitatea lor, acestea pot susine
167 si mpinge nainte desfurarea activitii sau o pot frna dezorganiza

c) stri emoionale finale determinate de incheierei activitii de evaluarea rezul latului obinut si a modului in care s i des fsurat activitatea aceste i pot fi pozitive desitisficte de bucurie sau negative de
insatisfacie de mhnire mobihz itoare dispunnd subiectul la relu irea ciclului urmilor l activitii sau demobilizitcare descurajate ire incitnd subiectul 11 renuri tare 1i abandonare (ibidem)
O concepie cu totul remarcabila despre emoie c i f ictor energiz mt l intelectului al Iu im de decizii si al planificam aciunii voluntare expune in zilele noastre neuro logul american Antonio D imasio
Potrivit viziunii sile care se raliazi la teoria lui W James dar nu ndeajuns si la modul de a vedea lucrurile al lui Ribot dragi Mea si ura buntatea si cruzimea activitatea mentala care ccnduce la solutu
narea unei pn bleme tiinifice sau la crearea unui nou biect tiinific sau artistic t tale acestea re uit din pncesele neurale care au loc in creier cu condiia ca acesta sa fi fost si s continue sa fie in
interaciune cu corpul Spiritul respira prin ci rp iar suferina pe ca i are sursa la nnelul pielii sau la al unei imagini mentale i nscrie efectul in s( m (A Damasio 1994) * CAZUL PHINEAS P GAGE
DOAMNA T
ENCEFAL (gr enkephaU s engl hram) partea superioar a sistemului nervos central adpostit in cutia craniana (era mu) Pentru noi creier (cerebrum) este echivalent cu encefdl (encephalon dup Pansiensa
Nomina Anatomica PNA)
-> CREIER

ENCEFALIT (engl encephalitis) orice infecie bactenana sau viral care afecteaz parenchimul cerebral propagan du se in spatiile subarahnoidiene sau ventn culare de a lungul tecilor nervoase etc
Simptomatologia variaz m raport cu agentul patogen si localizarea focarelor mfectioase incluznd m mod constant tulburri psihice mai mult sau mai putui ample si grave Indiferent de etiologic en
cefalitele se caracterizeaz pnntr un tablou clinic mconfundabil tulburri de consti cnta convulsii paralizii ale extremitilor si ile musculaturii ochilor In cazul unor encefalite icute cum este encefihta letar
gica von Economo igentul viral este nc necunoscut -> BOALA CREUTZFELDT JACOB KURU SCLEROZ IN PLCI
ENCEFALIT HERPETIC VIRO
Z CEREBRAL

ENCEFAL IZOLAT" -

CREIER

IZOLAT

ENDOCRIN - SISTEM ENDOCRIN

ENDOGEN (gr endon = interior genos - geneza origine engl endogemc) termen prin care etiologia unor maladii psihice este de fapt izolata de orice cauzalitate somatica Cu timpul termenul a devenit
similar cu imposibilitatea de a decela o cau a somatica cu mijloacele de care dispune psihiatria intr un moment oare care (F Tudose 1988) Au fost m felul acesta catalogate drept endogene toate tulburrile
cerebrale cu etiologic necunos cut m special cele puse pe seama ere dittn Numeroase afeciuni psihiatrice ins au prsit pe msura descoperirii agentului etiologic aceasta grupa (a endo geniilor - not L
G l trecnd in cea a
168
afeciunilor organice De altfel muli autori susin punctul de vedere potrivit cruia endogema este doar o afeciune organica insuficient relevata (F Tudose D Prehpceanu 1988) Termenul este line ori
smonimizat cu acela de psihogen*
ENDOMORFINE (engl endomi rphines) adic morfine endogene spre deosebire de morfina exogena (alcaloid din sucul de Papaver sommjeriim) Se descriu doua clase chimice diferite de endomorfine 1)
enke (alinele care sunt compui ce numra cate cinci aminoacizi 2) endorfinele" care sunt polipeptide cu lanuri moleculare mai lungi Uneori termenul endorfine este con sider it sinonimul enkefalmelor si
firete invers
Exista m u multe varieti de endo morfine cu funcii nuanate dei m gene ral rolul lor este anihilarea senzaiei de durere Morfinele endogene ar particip i de asemenea pnntr o aciune directa isupra
receptorilor cerebr ih la senzaiile de confort si chi ir de euforie Destinderea at sfac tiapr icurata de un ewrcitiufi ic prelungit
fine Se pretinde ca starea de buna fiinare pro\ocata de practicarea sp rturilt r de pinde de opioidele endt gene secreia l )r ar fi determinata de un efc n fi ic prelungit ca in jogging de unde starea de mulii
mire a adepilor acestui sport s,i de unde probabil s,i dependenta lor care ii determin sa l practice cu orice pre m maniera unor drogai prin prcprnle lor morfine endogene Acelai fenomen cir explica
faptul c soldatul rnit sau pe un plan mai general subiecii traumatizai aproape ca nu simt durerea m aceste ia 'r; wc ui ar fi cauza secreiei deopioide endogene (Phihppe Meyer 1984) Proba bil c
exerciiile yoga sunt si ele gene ratoare de secreii endorfinice
ENDORFINE - ENDOMORFINE ENKE
F ALIN E

ENGRAM (enel engram) termen introdus de Semon (19(14) spre a desemn i urma hsita in esutul cerebral de o sen zatie percepie etc Engrimi ( urmi mnezica) este o structura molecul ira dina mica cu
localizare multipla pentru unul si icelasi eveniment trit ceei ce explica posibilitatea deformam prin interferene tngramarea s ar operi prin intermediul unei peptide cu proprieti de conector sintet z U i in
creier dup i n tip ir genetic peptida c ire actit neaza in spatiile sinap tice de coniveni cu inumiti neurotrans mit iton pe fund ilul existent al memoriei permanente si al facti nlor motivationali S i putut
demonstra experiment l ca somnul (in special somnul paradoxal) are un rol pozitiv m consolidarea urmelor mnczice recente (E Hannenn P Leconte 1977) Cipacitatea mnezica a individului variaz sensibil
m timpul strii de veghe in funcie de mai muli parametri biolouu si psihici (gr id de obose l i interes etc ) -> MEMORIE
ENKEFALINAZ (engl enkephul\ nae) molecula i crei funcie consta in distrugerea enkefalmelor ceea ce are drept rezultat o recrudescenta a senzaiei de durere
ENKEFALINE (engl enkephalines) substane endogene sintetizate in sistemul nervos central hganti naturali ai receptori lor opiacei Existenta lor a fost descoperit in acelai an (1973) in trei laboratoare
ditente unul din Suedia si dou din Statele Unite (Baltimore si New York)
169 ENSTAZ
Enkefahnele identificate pn n prezent (circa 2(1 la numr) sunt re/ultatul proteo lizei unui precursor de mare greutate molecular proenkef^lma (PROENK) Distribuia lor n creier este extrem de
eterogen structurile neuronale cele mai bogate n enkefahne fund globus palhdus* nucleul caudat* putamen* amigdala*,hipo talamusul* substana cenuie penapeduc tal nucleul interpenduncular* nucleul
parabrahial nucleul fasciculului solitar nucleul ambiguu* area postrema* sub stana neagra*, dup care urmeaz cortexul cerebral hipocampul talamusul si cere belul Exist de asemenea enkefahne n
neurohipofiz si n mduva spinrii
Receptorii pe care se fixeaz enkefa linele sunt receptori opiacei de tip mu (|j.) si delta (6) Cei dinti par responsabili de efectele majore ale analge/icelor moifinice care mediaz nu numai atenuarea senza
tiilor dureroase ci si efectele eutorizante extrapiramidale si inducti farmacodepen deniei*, pe cnd receptorii delta par res ponsabili de unele forme de analgezic, de efecte induse la nivelul sistemului hmbic
(convulsii, comportamente de recom pens) de efecte vegetative (hipertensiune n cazul ocurilor hipovolemice) sau endo crme (eliberarea hormonului de cretere) Se pare c au si un rol n modularea
cenesteziei* n situaii de stres n mod semnificativ, adrenalina (hormon secretat de medulosuprarenal dar putnd fi den vat operativ din noradrenalm) stimuleaz secreia de betaendortm n orice caz, sunt
arbitru n organism ai durem si plcem Sinonime endomorjme endorfme
ENSTAZ (fr enstase, engl enstasy), termen prin care J Delay desemneaz o
stare opus extazului, generat de un drog nehalucinogen
ENZIM (engl enz\me), catalizator bio logic care accelereaz reaciile chimice, rmnnd el nsui invariabil
EPENDIM (lat epend\ma engl idem), epitehu ci hat care cptuete canalul epen dimar* si ventriculele cerebrale*
EPENDIMIT (engl epemhmitis),pro ces mfectios supurai v care are loc n pereii ventriculelor cerebrale si ai epen dimului Pre/enta puroiului in ventricule poate duce la obstrucii pe cile de cir culatie
ale lichidului cefalorahidian (empiem \entriciilar) si la hidrocefahe*
EPENDIMOM (engl ependwoma), tumoare ce se de/volta n epiteliul care
zarea cea mai frecvent este plafonul \entriculului al IV lea caz n care deter min hipertensiune mtracranian, asociat adesea cu ataxie* cerebeloas si mstagmus*
EPIFIZ (lat corpus pweale engl pineal hod\) structur secretorie derivat din celulele ependimare ale tavanului ventriculul al IV lea, situat ntre tuberculii cvadngemem superiori, sub corpul calos R
Descartes considera c este sediul sufletului Face parte din epitalamus* Constituit n special din celule nevro ghale, este inervat de fibre simpatice cu originea n ganglionul cervical superior C I Parhon
(1936) susine c epifiza repre zint o gland neurocnn, ca si hipofiza Acelai autor si colaboratorii si au reuit s demonstreze c hormonul epifizar re duce spermatogeneza si stimuleaz crete rea Unu
consider c epifiza este un
antagonist al hipofizei Funcia sa rmne si azi enigmatic S a putut ns stabili c secret serotomna si c posed o enzim care transform 5 OH serotomna n mela tomna Conine, de asemenea, noradrena
lina histamin si acetilcohn Ar exista un
formarea de 5 hidroxi O metil transferar (HIOMT) fund inhibat la lumina zilei (oprirea produciei de melatomn) Unu se refera la ea ca la un orologiu biologic' (A Faller, P Sprumont 1987)
EPIGENEZ (engl epi/jenesis) teorie evoluionista formulata de C F Wolff opusa preformismului Potrivit epigenezei de/voltarea embrionului este rezultatul translormnlor calitative din oul fecundat care
se divide si se difereniaz n esuturi si organe ca efect al interaciunii prilor sale O teorie a epigenezei par stabili saturn selective , n ceea ce privete dez voltarea complexurilor de neuroni si a reelelor
smaptice a propus, ncepnd din 1972, J P Changeux* El arata c intrarea n activitate, spontan si/sau evocat, a reelei nervoase in dezvoltare regleaz eliminarea sinapselor supranumerare insti tuite n
stadiul unei .redundante tranzitorii
EPILEPSIE (gr epilepsia = atac, acces, criz, engl epdepsy) termen care desemneaz un ntreg grup de afeciuni cerebrale caracterizate prin pierderea cunotinei (a stm de contient) si manifestri convulsive, ca urmare a descrcm brute si excesive a unei populaii de neuroni din creier
Etiologia epilepsiei este extrem de divers, ntruct jucrele epdeptogene (zone de activitate electric anormal a neuronilor) pot fi cauzate de faeton ca traumatisme, encefalite, tumon cerebrale, accidente
vasculare, procese degenerative etc Simpto matologia depinde de localizarea focarului epileptogen de importanta acestuia, de complicaii Mai ntotdeauna manifestrile epileptice sunt doar simptome ale
unor suferine ascunse care privesc structurile
Cri/a comitiala* tip precedat sau nu de aura (scurt rstimp n care bolnavul devine contient de iminenta accesului si poate lua unele msuri de precauie) debuteaz pnntr un ipt urmat imediat de cdere si
de pierderea cunotinei dup care are loc faza convulsiv mai nti contracii tonice cu blocarea respiraiei, apoi con tractn clonice de amplitudine diferit timp m care epilepticul i poate musca limba pn
la snge Finalul crizei are aspect de coma stertoroasa cu respiraie sonor, pe fondul unei relaxri a restului musculaturii, inclusiv a shncterelor (micti une spontan)
Criza cea mai uoara numit de fran cezi petit mal, se reduce la o scurt sus pendare a stm de contient, la care se pot asocia secuse musculare minore, n membre (petit mal myoclonique) Se descriu si
crize lipsite de manifestri motorii (crize senzitive, vizuale, epilepsie abdominal etc ) De o complexitate aparte sunt crizele psihomotoru, n cursul crora epilepticul are un comportament coerent (plimbare,
fug, acte cu caracter delincvential etc ) despre care, n starea de normahtate, nu poate relata nimic Responsabile de criza psihomotone ar fi leziuni cerebrale de tip epileptogen dominante n hipocamp si n
nucleul amigdalian
Dup H Gastaut, criza de epilepsie generalizat ar fi efectul unei descrcri paroxistice n substana reticulat talamic transmis de cortex prin sistemul de proiecie difuz, ea explic pierderea cunotinei,
171 EPILEPSIE TUMORAL

dup cum scparea de sub control a trun chiulul cerebral ar fi la originea convul snlor Mecanismul cnzei minore mioclonice nu s ar deosebi de aoela din epilepsia generalizat dect prin intervenia cvasi
automat n inhibiiei, care este nc si mai accentuata m cazul simplei absente
EPILEPSIE TUMORAL (engl < moral epilep<<\) crize de epilepsie focale sau generalizate determinate de apariia n creier a unui neoplasm Are valoare de simptom enri\tu* n stabilirea etiologici
reale a tulburlni cerebrale ficihtnd o intervenie precoce (extirpare i tumorii)
EPITALAMUS (engl epithalamns) formaiune din diencefal* care include o parte a comisurii albe postenoire* epifiza partea ependimara a pnzei coroidiene a ventriculului al III lea habenula* cu corni
urile sale si strnle medulare talamice
EQUUS EROTICUS (engl ulem) ntuahzarea solicitm masochiste dusa pn la umilina extrem perversul algofil se Ias clrit si biciuit de partenera
ERB (Wilhelm Hemrich) medic si neurolog german (1840-1921) A fost con siderat un Charcot german A descris, ntre altele paraplegia spastic sifilitic (1892) A pus la punct tehnici de electro diagnostic si
a fost un promotor al electro terapiei A creat termenul reflex tendinos A decedat la vrsta de 81 de am,ntr o sal de concert n care se cnta Simfonia eroica a lui Beethoven pe care inuse s o aud, dei
tocmai se mbolnvise de pneumonie
EREDITATE (engl heredit\), fenomen biologic care const n reproducerea la des cendenti a cardcterelor morfologice si a
unor predispoziii funcionale Suportul ereditii l constituie acele molecule ale cromozomlor numite gene* Nu puine cerebropatn* (dac nu toate) au o baz ereditar rmas uneori ntreaga viat n stare
de latent (psihoz potenial)
EREUTOFOBIE (engl ereuthophohia) team morbid de a roi
ERITROPSIE (engl entropia) tulbu rire a vedem culorilor caracterizat de dominarea rosului ca si cum subiectul cromatopsic ar privi lumea pnntr o lentil roie Poate fi si rezultatul unei intoxicri (cu
scopolamma de exemplu)
ETILISM (engl akohohsm) intoxicare tu alcool etilic produs chimic organic care se transform in pa\erolma un pre cursor al morfinei Paverohna dereglea/a metabolismul neurotransmitatorilor cere brah si
favorizeaz hipoglicemia Sinonim alcoolism -> ALCOOLDEPENDENA DELI
RIUM TREMENS PSIHOZ KORSAKOV

ETIOLOGIE(gr attia = cauzZ loK<><.= tiin engl etiolog^) cercetare a cauzelor maladiilor ale oricror abateri de la func tionarea normala a organismului
EUFORIE (engl euphoria), termen introdus de Fnedler n 1875 pentru a desemna starea de beatitudine artificial trita de morfinomam Discursul, mimica si gesticulaia euforicului exprim o dis poziie
hipertimic pozitiv pueril, n contrast de cele mai multe ori cu situaia real a individului Este starea pnn care trec alcoolicii sau consumatorii de alte psihotrope eufonzante Apare si ca simp tom demenial
sau la purttorii de tumori cerebrale cu localizare frontal (aa numita

172

EXCITAREA ELECTRIC A CREIERULUI

mona, caracterizat de o logoree de ne nfrnat si de tendina de a face calam bunin obscene) precum si la schizofrenici (excitaie hebefremc) Stri de euforie ui fost semnalate si n cazul unor bolnavi cu
tumori n lobul temporal (T Bingley, 1958)
EUTANASIE (gr eu = bine thanatos = moarte engl enlhanaua) doctrin care preconizeaz curmarea agoniei chinuitoare i unui bolnav mcunbil autoriznd pro \ocirei decesului almtor al acestuia Acelai
termen desemne i/ metod i de punere adecvata n practic a deciziei de provocare a morii
EXCITABILITATE (engl exutahdm) proprietate a unui organ esut sau a unei simple celule de a rispunde n mod spe cific la aciuni \emte din exterior (ceea ce nseamn c n cazul organismelor muli
celui ire ictiunea poate veni si din uite norul acestor organisme) Orice celul vie este excitabil n sensul c rspunde la influentele mediului extern pnn procese specifice de excitaie intern traduse ime diat
prin reacii exterioare Aceste reacii extrem de simple au fost numite tropisme (gr tropos = rsucire) Fiziologul Jacques Loeb (1859-1924) pentru care animalele sunt un soi de maini chimice ' explic acest
comportament prin existenta unei simetrii morfologice a organismelor care
malul se rsucete n aa fel nct energia emis de excitant s se distribuie n mod simetric pe ambele pri ale corpului apoi n aceast poziie el nainteaz spre locul de unde vine excitaia, n caz c
aceasta i este favorabil (tropism pozitiv), sau se ndeprteaz, n caz c i este duntoare (tropism negativ) n acest fel se comport
mai ales organismele monocelulare Dup natura stimulilor s au descris fototropisme, geotropisme, stereotropisme etc Excitabili tatea tropismal este o excitabilitate ele mentar directa Exist insa si
excitabilitate elementara directa Exist ins si o excita bihtate indirect, mai complex care caracterizeaz organele si esuturile din cadrul unui organism dezvoltat si care se excita prin intermediul
influxurilor ner voase sau pe cale umoral (hormoni factori imumtari etc )
Un sens special da I P Pavlov terme nului excitabilitate nelegnd prin aceasta un inumit tonus al emisterelor cerebrale propice formam de reflexe condiionate

EXCITANT - STIMUL
EXCITAREA ELECTRIC A CREIERULUI (engl eleamal exulation of the bnnn) metod iniiat de germanii G Fntsch* si F Hit/ig* care excitnd (n 1870) cu curent electric scoara cerebral a unui
cine au fcut epocala descoperire ca faptul acesta determin micri n dife nte segmente ale corpului Explornd apoi
acestei metode ei au stabilit c anumite puncte corticale precis localizate, coman d micarea anumitor muchi sau grupuri musculare (laba, picior gt etc ) A fost astfel delimitat o ntreag zon cortical
responsabil de comanda micrilor Ulten or metoda a fost perfecionat de numeroi cerebrologi Cu ajutorul unor rrucroelectrozi implantai n diverse zone corticale si subcorticale (talamus hipotalamus,
corpii striai etc ), acetia au reuit s provoace reacii si comportamente bine definite, n mod evident legate de stimularea artificial a unor structuri cerebrale la fel de bine definite La aproape un secol de la
descoperirea fcut de Fntsch si Hitzig, Jose
173 EXICITAT1E
Delgado, de exemplu prin excitarea elec tnc a anumitor ani cerebrale la maimu, obinea dup voin, fie umbletul normal al acesteia, fie nvrtirea n cerc sau fuga Excitarea altor structuri producea cscatul si adormirea sau,
dac erau activai micro electrozii dmtr o alt regiune maimuei i se tia deodat pofta de mncare (arunca s zicem bananele din care pn n acel moment se nfrupta cu lcomie) Dac excitarea nceta apetitul revenea la fel de
brusc S au provocat pe aceast cale si comportamente mult mai complexe orice ar fi fcut pn atunci n momentul exci tarii electrice a unor unimite formaii cerebrale m umuta i stopa activitatea expresia fetei i se schimba i
ntorcea capul la dreapta se ndrepta apoi spre un stlp din centrul ncpem se cra pe acel stlp dup care cobora mria, amenin tator si o ataca pe cealalt maimu aflat n ncpere (J M R Delgado 1969) Excitnd de 20
(MM) de ori aceeai zon cerebral Delgado a obinut de tot attea ori la animal acelai comportament ceea ce este edificator n privina localizam stabile a funciilor creierului
Ca metod de cercetare a funciilor creierului, excitarea electrica este de obicei conjugat cu metoda ablatiei*, precum si cu alte metode de explorare, rezultatele pozitive fund astfel controlate prin rezul ae negative -
ABLAIE CORTICAL Ho MUNCUL MOTOR HOMUNCUL SOMESTEZIC
EXCITAIE (lat excita = a trezi, a strni, engl excitation}, proces nervos care, prin propagarea la un organ efector, declan seaz, menine sau intensific activitatea acestuia (de exemplu, contracia unui muchi, modificarea
lumenului unui vas, creterea secreiei unei glande etc ) Purt torul excitaiei este influxul nervos Feno menul este complex n 1923,1 P Pavlov
mrturisea c deocamdat nu tim ce reprezint de fapt n amnunt procesul excitator j< cel inhibitor Astzi se cunosc
0 mulime de detalii privind variaia de potenial care parcurge neuronul, meca nismele smaptice (neurotransmittom etc ) si ale transmitem la nivelul plcilor moto ru unde are loc jonciunea neuromuscu Iar n linii mari,
natura excitaiei este electrochimic iar rezultatul ei este pre tutindem determinarea unei micri, a unei reacii sau accelerarea unei funcii Pe plan psihic excitaia se exprim prmtr o dmami/are psihomotone care, daca dep
sestc anumite limite devine patologica (exaltare euforica tahifemie fug de idei, intabihtate igresivitate insomnie etc )
EXCITAIE PSIHIC" (engl psy chical excitation ), sintagm prin care, nainte de marile descoperiri ale lui
1 P Pavlov*,era denumit un fenomen ce se considera a fi departe de competenta fizio logici tim cu to(u - arat Pavlov (1906) - ca deseori glandele salivare ncep s funcioneze nu numai atunci cni excitaia plecata de la
obiectele respective cade pe pereii cavitii bucale dar si atunci cnd aceste obiecte acioneaz asupra altor suprafee receptoare de exemplu ochiul urechea etc Aceste ultime aciuni sunt de obicei excluse din domeniul
fiziologiei fund denumite excitaii psihice
Con form terminologiei vechi - va arta Pavlov n 1909 - , aceasta nseamn c secreia de saliv este consecina unei excitaii psihice ntr o prelegere inut n mai 1934, la
Institutul pentru perfecionarea medicilor, din Leningrad (azi Sankt Peters burg), el a fost si mai explicit n aceast privin ,Acum 35 de ani m ocupam cu digestia, care a constituit pe atunci preocuparea mea special Intre
altele, studiam
174
EXPERIMENTUL LUI STRATTON
pe atunci as-a-numita secreie salivar psihic Dorind s o analizez mai profund m am conving curnd c situndu m pe un punct de vedere psihologic adic dac voi cuta s ghicesc ce gndete sau simte cinele nu va
rezulta nimic folositor i nu vom cpta nici o cunotin precis M am hotrt atunc i pentru prima data sa studiez aceste,fenomene psihice aceast saliva psihic n mod tot att de obiec tiv adic sub aspectul laturii vizibile
ca tot ce se studiaz m fiziologie Cercetrile sale n aceast direcie au dus la identi hcirea excitaiei psihice cu excitaia provocata de stimulul (excitantul) condi tionat n calitatea acestuia de semnal al excitantului necondiionat
(hrana)
EXITUS CEREBRI > MOARTE CE
REBRAL

EXNER (Siegmund) medic si neuro fiziolog austriac (Viena, 1846 - id 1926) A fost profesor la Universitatea din Viena A descris aproape 3(M) de centri functio nali n scoara cerebral a omului Aceste exagerri - scrie C
Blceanu Stolnici (1981) - au compromis conceptul de loca lizare si au dus la edificarea unui psiho morfologism fantezist' Scrieri principale Ph\swlogie der Grosshirnrinde (1879), Untersuchungen uber Localisation der
bunctionen in der Grossgehirnrmde des Menschen (1881), Entwurfzu emerphysw logischen Erklarung derpsychischen Ers cheinnungen (1894) Aceast din urm lucrare l ar fi incitat pe S Freud s redac teze a sa nrnurf emer
Psychologie (1895)
EXOGEN (engl exogenous), antonim al adjectivului endogen*, se refer la orice proces patologic a crui cauzalitate este considerat a fi exterioar individului in
uzajul curent orice tulburare psihic non endogen este considerata exogen (mclu siv tulburrile psihice simptomatice care apar n cadrul unei boli somatice) (D Prehpceanu 1988) - ENDOGEN

EXPERIMENTUL LUI PIERON

(engl Pierim s experiment) n anul 1913 cnd nu se cunotea nimic nici despre neurotransmitton, nici despre neuro peptide si in general despre mecanismele smaptice Henri Pieron* a efectuat un experiment crucial Spre a
explica feno menul somnului el a formulat ipoteza c exista o substana chimic, hipnotoxina, care se acumuleaz n timpul zilei iar seara ajunge la o concentraie maxim determinnd adormirea n timpul som nului
hipnotoxina este distrus Ca s si verifice ipoteza el a mpiedicat civa cini sa doarm mai multe zile la rnd, dup care a extras din ventriculele lor cerebrale lichid cefalorahidian si l a mjec tat la cini odihnii, abia trezii
spontan din somnul lor obinuit Acetia au adormit instantaneu, n plin zi, iar somnul lor a durat mai multe ore Experimentul a fost repetat mai tr/iu la iepuri si la pisici de ctre ali cercettori, cu acelai rezultat (M
Monmer.L Hosh,1964,M Sallanon si colab ,1981)

EXPERIMENTUL LUI STRATTON

(eng Stralton s experiment) Dnd curs unor preocupri mai vechi (de pe timpul lui J Locke si G Berkeley), ca si unor experimente ale lui Helmholtz (1866) referitoare la posibilitile coordonm dintre vz si ceea ce azi numim
simul kmestezic, George Stratton a efectuat, n 1896 si 1897, pe propna-i piele", urm torul experiment, al crui scop era verificarea capacitii de adaptare a omului
175 EXPERIMENTUL LUI STRATTON

ntr-o lume de imagini rsturnate Timp de mai multe zile, si a impus s poarte n permanent ochelari cu lentile care i prezentau peisajul si to^te obiectele cu capul n jos , rupndu se n felul acesta
concordanta dintre v/ si simul tactil (sic 1) Aceast ranversare a percepiilor spaiale i cauza la nceput mari dificulti el avnd impresia c triete ntr o lume ireal iluzorie Dup trei patni zile ns,
senzaia de vertij si necoordonarea mis cnlor au ncetat aa nct se putea deplasa fr prea mare greutate si eri n stare s apuce cu oarecare ndemnare un obiect sau altul Aadar sistemul sen/ono motor
depise conflictul n virtutea - am spune a unui principiu al realitii De atunci ncoace acest tip de experiment a tentat pe mai muli Mai recent H Dolezal (Li\ing in a norld transfonned Perceptual and
performaton adaptation io \isual distor \ion New York, 1982) a purtat timp de 17 zile la ochi un dispozitiv optic de distorsiune a imaginii realitii Dolezal -arata M Jeannerod - atrage atenia asupra
importantei dezorganizam comporlamen tului vizuo motor determinata de prisme cnd voia sa ating un obiect placat aproape de sol dei se apleca si tsi dirija braul n jos era ne\oit sa pn\easca n
acelea care coordoneaz n condiii normale micrile ochilor $< pe acelea ale capului clin cauza prismelor funcionau n contrasem Adaptarea care a survenit n cteva zile a cerut la nceput multa
concentrare din partea subiectului dar ci sfrs'it prin a deveni total La captul e\perimentului sau Dolezal putea urca pe bicicleta putea nota si strnge n mod corespunztor mna care i se ntindea
Putea sa arunce corect si cu precizie o minge (dar nu o putea prinde n caz ca i era aruncata) (M Jeannerod 1983) Textul dintre par mteze cu care se ncheie citatul ni se pare de o important aparte Ni se
relev aici un fapt peste care din pcate s a trecut cu uurin anume faptul ca adaptabile sunt in primul rnd micaiile voite aflate la latitudinea noastr pe cnd reflexele sunt prin definiie neasculttoare,
ndrtnice, aproape imposibil de scos din tiparul lor genetic A arunca o minge se nscrie n planul si comanda corespun zatoare, pe care le orchestram fr surprize pentru noi ca subieci de decizie si de
execuie, pe cnd a prinde o minge pre supune un act care sta sub semnul ne ateptatului al surprizei si depinde de un automatism de reacie de ordinul reflexului si instinctului
FABULAIE (lat Jabula = poveste relatare imaginar engl confabulation) actul de a prezenta evenimente imaginare ca fund reale fr intenia expres de a mini Capt un caracter net patologic n
mitomanie* si n psihoza Korsakov*
FACILITARE (engl facilitation),feno men prin care aciunea unui stimul devine mai eficient (scderea pragului de excita bihtate, reducerea timpului de reacie etc ) nc din 1895, S Freud scria n aceast
privin, n al su Entwurf emer Psycho logie, unde prefigureaz noiunea de sinaps Aceti neuroni [neuronii psi -not L G ] sunt n permanen modificai de cursul unei excitaii or (dac mtro ducem
teoria barierelor de contact) aceste bariere de contact sunt n perma nen aduse ntr o condiie modificat i din moment ce experiena psihologica ne arata ca exista un atare fenomen ca nvarea
progresiva bazata pe aducere aminte, aceasta modificare trebuie s consiste n faptul c barierele de contact devin mai capabile de conducere - mai puin impermeabile -, ceea ce nseamn c devin mai
comparabile cu acelea din
sistemul O Vom descrie aceast condiie a barierelor de contact ca pe gradul lor de facilitare (Bahnung n Ib german -not L G ] Putem afirma ca memoria este reprezentat de facilitrile existente ntre
neuronii y I P Pavlov va aborda si el acest fenomen, n legtur cu condiiile elaborm reflexelor condiionate*
FACTOR DE CRETERE NERVOAS (engl Nerve Growth Factor NGE), protein trofic (neurotrofin) izo lat recent, care ghideaz dezvoltarea neuronal la embrion si fetus, ndeosebi proliferarea si
diferenierea neuronilor sen zonali si simpatici -> CEREBROGENEZ
FALLACY OF THE HOMUNCU-LUS, sintagm propus de F Cnck (1995), care face urmtoarea expunere de motive", precedat de definiia de rigoare The mental piclure that most of M have s that
there s a little mn for \voman) somewhere inside our brain who isfollo-wing (or al least, trying hard to follow) what s gomg on I shall this the Fallacy of the Homunculus (homunculus s Latin for little
mn) Many people do indeedfeel
177 FANTA CEREBRALA BICHAT
thi<, way - and that fact in due course will itself need an explananon - but mir Astomshmg Hypothesis states that this s noltheca.se Looseh speakinu it says it s all dtme by neurons ' < UIMITOAREA
IPOTEZ

FANT CEREBRAL BICHAT

(engl transverse fissure of cerebrum Bit hat s fissure) zonula de forma unei pot coave situata in partea superioara a trun chiului cerebral intre diencefal si telencefal Pre/inta o parte lateral i circumscrisa de
segmentul terminal a! pedunculilor cere brali* b mdeleta optica corpii gemcul ii si circumvolutia hipocampusului s o parte postenoara transversala situata 11 re bureletul corpului calos si corpus pinea e" n
aceasta fanta ptrunde pia mater spr a forma pnza coroidiana* (lela thoroicJea)
FANT SINAPTIC (engl synapnc Lleft) spaiu extrem de ngust dintre un buton terminal* al unui ixon si o dendnt sau corpul (posibil si axonul) altui neuron n care au loc procesele de transmi tere
electrochimica a influxului nervos SINAPS
FARMACODEPENDENT (engl drug dependente), dependent fizic si/sau psihic fat de un produs farmaceutic administrat iniial n scop pur terapeutic Cu aproape un secol n urm s a descris ,
veronahsmul Farmacodependenta pn vmd barbituncele de exemplu poate duce cu timpul la o veritabil stare patologic obnubilare, imposibilitatea de concentrare a ateniei, instabilitate emoional, diz
artne*, ataxie* nistagmus* semn Romberg* pozitiv Uneon se asociaz cu alcoolismul Cnd farmacodependenta include mai multe produse farmaceutice se vorbete de poli farmacomanie Forma cea mai
grav de
farmacodependenta este toxicomania* Organizaia Mondial a Sntii a propus (1964) termenul de farmacodependenta ca pe un sinonim al toxicomaniei, dar ter menii au extensiuni diferite, n sensul c
sfera toxicomaniei este subordonat aceleia a farmacodependentei care este cu mult mai larg i
FARMACOPSIHOZ (engl phar matopsychosis) tulburare neuropsihic griva de obicei reversibila legata de capacitatea unor substane chimice (psiho disleptice) de a induce perturbaii care cuprind
mtrcag i personalitate a unui mdi vid sntos Adesea se identific cu o toxicomanie grav schizofremforma m funcie de substana administrata PSIHOZ EXPERIMENTAL
FASCICUL ARCUAT (engl anuale fasciculul -> AFAZIE DE CONDUCERE FASCICUL LONGITUDINAL SUPERIOR ZONA WERNICKE
FASCICUL ARNOLD (engl Ar n,,Ut , fascie nins) mnunchi de fibre de pro vement corticil (lobul frontal probabil ariile 9 si K) Brodmann) care trece prin braul anterior al capsulei interne* si apoi,
prin partea medial a piciorului peduncului cerebral (mezencefal),n protuberant

FASCICUL BURDACH (lat Jascicu lin ciineatus engl idem), cordon ascen dent de fibre miehnizate care, venind din mduva spinrii merg la nucleul omonim din bulbul rahidian constituind calea
sensibilitii tactile epicntice pentru ten tonul brahiocefalic Sinonim fascicul cuneiform
FASCICUL CENTRAL AL CALOTEI (lat tractus tegmentalis centrali*
FASCICUL GUDDEN

engl central tegmental fasciculul), lung mnunchi de fibre ascendente si descendente din trunchiul cerebral, n a crui compo nent intr fibre miehnizate care conec teaz corpii striai* si nucleul rou* la
oliva bulbar homolateral Fibrele ascendente ajung la centrul median Luys, din talamus activnd prin intermediul acestuia hipotalamusul si cortexul cerebral Fasciculul central al calotei apare astfel drept
fasciculul activator prin excelena al \ietn contiente M al centrilor vegetativi superiori (A Delmas, 1975)

FASCICUL CEREBELO-RUBROT AL AM IC (engl cerehellarthalamic tract), mnunchi ce cuprinde contingente de fibre att de la paleocerebel ct si de la neocerebel Dup ce prsete peclunculn cerebelosi supenon prin intermediul
miele uhu rou (punct principal de integrare n sistemul motor extrapiramidal), ajunge n nucleul ventral lateral al talamusului
FASCICUL CORTICOPONTIN (lat tractus corticoponlicus, engl corticopon ticjibres) mnunchi de fibre provenite dm cortexul cerebral n nucleu punii Varoh aceste fibre se conecteaz cu fibre
pontocerebeloase si, dup ce trec linia median, se termin n partea postenoar a lobului lateral al cerebelului (neo cerebel), ndeplinind un rol n controlul voluntar al motiht^tii
FASCICUL FLECHSIG (lat tradus spmocerebellaris posterior, engl posterior spmocerehellar tract), cordon ascendent de fibre care, venind din mduva spinrii, merg direct la paleocerebel pnn
peduncului cerebelos inferior care, spre deosebire de cel superior (- DECUSAIE WERNEKINK), nu se ncrucieaz Este una din cile
sensibilitii propnoceptive incontiente Sinonim fascicul spmocerebelos dorsal
(direct)
FASCICUL GENICULAT (lat fibre corticonucleares engl corticonuclear fihres) mnunchi de fibre motorii ce pro vin din partea inferioar a circumvolutiei frontale ascendente si care leag cortexul motor
frontal de nucleu mezencefaltci si bulboprotuberantiali ai nervilor craniem Lezarea acestui fascicul st la originea sindromului pseudobulbar* perturbare grav a motricitatii elementare, n timp ce
motricitatea automat nu are de suferit -> CALEA PIRAMIDAL
FASCICUL GOLL (lat jasciculus gra cihs engl idem) cordon ascendent de tibre miehnizate care venind din mduv, merg la nucleul omonim din bulbul rahi dian, constituind calea sensibilitii pro
pnoceptive epicntice pentru teritoriul dorso lombo coccigian
FASCICUL GOWERS (lat tractus spmocerehellans anterior, engl anterior spmocerebellar tract), cordon ascendent de fibre miehnizate care, venind din mduva spinrii, merg de la nucleul Behterev, pnn
peduncului cerebelos superior, la emisfera cerebeloas homolateral (paleocerebel), constituind una din cile sensibilitii propnoceptive protopatice, incontiente Sinonim fascicul spino cerebelos ventral
(ncruciat)
FASCICUL GUDDEN (engl Gudden s jasciculus), mnunchi de fibre ce descinde de la tuberculii mamilan la nucleu nervilor craniem mezencefalici Sinonim fascicul mamtlo-tegmental
179 FASCICUL LANCISI
FASCICUL LANCISI (engl Lancisi v trac t), mnunchi de fibre format din nervul Lanusi* si din stna longitudiiidl lateral*, care merge pe fata dorsaj a corpului calos si aparine circumvolutiei intrahmbice (engl medial
margin)

FASCICUL LENTICULAR FOREL

(lat fasciculus lenticulari*, engl lenticular tasciculus) mnunchi de fibre nervoase care dup ce ies din globus pallidus*, intr n ansa lenticular* traversnd fasciculul piramidal* dup care se termin n partea ventro lateral
anterioar a talamusului n zona incert n nucleul rou* nucleu subtalamici si hipotalamici (vegetativi)
FASCICUL LONGITUDINAL DORSAL sau FASCICUL SCHUTZ (engl Schut? s tract), mnunchi de fibre ieite din nucleu posteriori ai hipotalamusulm si care se distribuie la nucleu vegetativi ai trunchiului cerebral (VII
bis X XI)

FASCICUL LONGITUDINAL MEDIAL -* BANDELETA LONGITUDINAL POTE

RIOARA

FASCICUL LONGITUDINAL SUPERIOR (lat superior longitudinal fs c ic ulus, engl superior longitudinal bundle), cel mai important contingent de fibre arciforme de asociaie transetmsjeriie, care unesc ntre ei lobii
frontal, parietal, occipital si temporal

FASCICUL OLIVO-SPINAL (engl

oltvospinal trit), mnunchi de fibre eferente / aferente, pe distanta dintre oliva bulbar si mduva cervical Se integreaz n sistemul extrapiramidal Sinonim fs cicul Helweg
FASCICUL PIRAMIDAL > CALEA
PIRAMIDAL

FASCICUL RETICULO-SPINAL
(lat tradus reticiilospinalis engl reticulo spinal tract) mnunchi de fibre mielimzate care i au originea n formaia reticulat a trunchiului cerebral si care coboar n cordonul anterolateral al mduvei spinrii dup ce stabilete
contacte cu cerebelul Constituie un sistem facilitator/ inhibitor tu efect n motoneurom avnd un rol import mt n controlul micrilor respi ratoru si m reaciile reflexe (voma, strnut tuse etc )
FASCICUL RETROREFLEX MEY-NERT (lat jasciculus retrorefle\us engl idem) mnunchi subire de fibre mielini /ae care conecteaz habenula cu nucleul interpenduncular
FASCICUL RUBROSPINAL (lat traduc rubrospmalis engl rubrospinal traci) mnunchi de fibre mielimzate por
trecnd prin magnoneuromi nucleului rou, ajung n cordoanele anterolaterale ale mduvei, nainte de a se termina la nivelul celulelor motorii din coarnele anterioare ale mduvei cervicale Are un rol n siner gia musculara, n
meninerea tonusului muscular
FASCICUL SCHUTZ - FASCICUL
LONGITUDINAL DORSAL

FASCICUL SOLITAR (lat tradus sohlarius, engl solitar\ tract) mnunchi care reunete fibrele senzitive ale nervilor craniem faciali,glosofanngiem si pneumo-gastnci (vagi), n drumul lor spre nucleul
180
FASCICUL VICQ D'AZYR
tritului solitar, unde se termin n poriuni diferite fibrele din nervul facial si glosofaringian n partea rostral a nucle ului, iar fibrele vagale n partea caudal
FASCICUL SPINO-TALAMIC (lat tradus spmothalamicus engl spinothala mic tract), mnunchi de fibre mielimzate care pornind din capul cornului posterior al mduvei spinrii, ajung n talamusul controlateral, dup ce se
ncrucieaz la nivelul comisurii cenuii anterioare Con stituie calea sensibilitii termice, dureroase si tactile protopatice (viscerale) La acest fascicul ader un fascicul posterolateral (tractul Lissauer) care conduce sensibili
tatea epicntica termic si dureroasa de la nivelul pielii
FASCICUL SUBTALAMIC (lat trac tu,s wbthalaimciis engl idem), formaiune conexional alctuita att din fibre sub talamopalhdale, ct si din fibre pallido subt darnice, care fac legtura ntre globus pallidus* si putamen*,
pe de o parte, si nu cleul subtalamic*, pe de alta parte > SUB TALAMUS
FASCICUL TALAMIC FOREL (lat tasciculus thalamicus, engl ulem),parte a fasciculului lenticular Forel* care se ter min n talamus
FASCICUL TECTOSPINAL (lat trac tu tectospinahs engl tectospmal tract), fascicul dublu (anterior si lateral) de fibre mielimzate provenite din tectum (lamina quadrigemina), care parcurgnd cordonul anterolateral al
mduvei spinrii, se termin succesiv n celulele motorii din coarnele anterioare dm poriunea cer vical Au rol n dinamica reflexelor cu declanare vizual sau auditiv de exemplu,
n cazul unui pericol perceput brusc pe aceste canale senzoriale, capul este imediat aplecat pe spate sau lateral
FASCICUL TURCK (engl Tun k s tract) sau fascicul piramidal direct, cale motorie corticospinal care reunete fibre le caii piramidale nencrucisate la nivelul piramidei bulbare anterioare, fibre care forme iz cordonul
anterior al mduvei spinrii unde la rndul lor se ncrucieaz pe msur ce coboar spre segmentul ter minil aa nct pn la urm toate fibrele din tradus piraimdalis devin ncruciate diferit fiind doir nivelul ncrucim (bul
bar sau medular)
FASCICUL TURCK-MEYNERT (lat tradus temporopontinus eng! emporo pontme tract) mnunchi de fibre mielini zate care fac parte din calea cortico ponto cerebeloas, a crei origine se situeaz la nivelul neocortexului
temporal si care se termin in nucleu protuberantiah, dup traversarea segmentului posterior al capsu lei interne

FASCICUL VESTIBULO-SPINAL
(lat tractiis \estibulospmali!,, engl vestibu lospinal tract) mnunchi de fibre mielini zate cu originea n labirintul membranos al urechii si n arhicerebel si care, dup staia fcuta n nucleul vestibular Dieters din planseul
ventriculului IV coboar n cordonul anterolateral al mduvei spinrii si se termin n neuronii moton din coar nele anterioare transmind comenzi la muchii scheletici
FASCICUL VICQ D'AZYR (lat fas-ciculus mamitlothalamicus, engl Vicq d Azyr s bundle), mnunchi de fibre nervoase care provin de la corpul mamilar si ptrunde n partea anterioar a talamusului
181 FASCIOLA GINEREA

FASCIOLA GINEREA (lat g\rus-fas-ciolans, engl fasciola cinerea), pan glic de fibre amielmice care conexeaz hipocampul dorsal cu hipocampul ventral caudal fat de g\rus dentatus (corpul gudronat)
FEBR (lat fehm = febr friguri engl fever), ridicare a temperaturii corpului deasupra valorilor fiziologice normale
FEEDBACK (termen englez fr retro controle) mecanism pnn care se realizeaz att controlul strii funcionale a recepto ruliu sen/onal ct si controlul modului m care a fost executat comanda primit de
la centrul nervos de ctre un organ etector Este de fapt un control exercitat n dublu sen*,, prin intermediul unor fibre nervoase eterente incluse n calea aferent si al unor fibre nervoase aferente incluse n
alea eferent (- ARC REFLEX) Acestea ac posibil att acomodarea organelor de t, prin reglaje automate ct si corec ;a actelor efectoare voluntare, n con ormitate cu scopul urmrit Principiul
feedbackului a fost identificat n toate siste mele din organism (endocrin, imumtar etc ) Mecanismul funcioneaz si n ceea ce privete corectarea erorilor intervenite n codul genetic n procesul de
proliferare celular Iat un exemplu extras din Creier uman i creier artificial (1977) de Eh Katz ,n procesul reproducem, spirala macromoleculei de ADN este pipita de patru enzime care controleaz
dac reproducerea a avut loc corect i n caz de eroare corecteaz zona respectiv, refcnd lanul potrivit structurii iniiale Numai astfel se explic numrul mic al mutaiilor care au loc efectiv, fr un
astfel de proces, datorita numrului imens
de reproduceri ce ie desfoar ntr un organism ct de ct mai evoluat, acesta s ar dezorganiza repede datorita acumulam erorilor de program n spaiul endocrin care de fapt este coincident cu cel
nervos, mecanisme feedback au fost clar puse n evident n ceea ce privete secreiile hipofizei, glandelor suprarenale sau tiroidei Se face distincie ntre feed hackul negativ, stabilizator, si feedbackul
pozitiv destabilizator Acesta din urm -dup M Maruyama - ar amplifica unele mici devieri din interiorul unui sistem, reuind uneori s i anuleze echilibrul, homeosta/ia n funcie de sistem si de direcia
acestuia feedbackul po/itiv poate fi sau nu patologic
FEEDBEFORE (termen englez) meca msm prin care unele sisteme n pnmul rnd creierul uman, i optimizeaz per f ornantele, n lumina unor evaluri proiec ae n viitor , Se alege rspunsul cel mai
bun n funcie de cel mai bun rezultat ce se poate spera n viitor (dup realizarea rspunsului ales)" (C Blceanu Stolnici, 1979)
FEMINITATE CEREBRAL
CREIERULUI

SEXUL
FENILCETONURIE - IDIOIE BLONDA

FENOMEN MOODY (engl Moody j> phenomenon), iluzie ideologic descris nostalgic de Raymond Moody, profetul unei Jife after life' Acest autor citeaz impresiile unor subieci trecui pnn faze
avansate ale comei, anume impresia de a pluti n aer, ca si cum ar fi fost separai de corpul lor fizic" si s-ar fi aflat n afara cmpului gravitaional, de unde i pnveau
182
FIBRE ARCIFORME PROFUNDE

propriul corp ntins pe pat si imobil, ca i cum ar fi fost vorba de cadavrul unui strin Asemenea impresii au fost ns provocate experimental de ctre W Renfield si colaboratorii si,pnn excitarea electric
a unor zone din lobul temporal la unu bolnavi supui interveniilor neurochirurgicale Lucrunle pe care le pn\este bolnavul sunetele pe care le aude po"itia sa n raport c u mediul pot sa i para profund
modificate El simte ca a mai ncercat aceste senzaii m trecut (fenomenuUdeja vu), sau ca este absurd ceea ce simte sau ca lucrurile sunt mult deprtate sau brusc apropiate sau ca pare sa ie departe (n
spaiu si se obsena peelmiust (W Penfield K Knstiansen 1951) Eu nsumi am avut asemenea triri n cursul unei anestezii generale cu un drog la Spitalul Coltea dar fr a ncerca nici un moment impresia
ideologic a desprindem sufletului de corp
FENOTIP (engl phenot\pe) termen de genetic ce desemnea/ totalitatea carac terelor observabile la un individ care corespund att patrimoniului ereditar (genotip*), ct si modificrilor determinate de
evoluia individului n mediul care i este specific
FERRIER (David) medic si fiziolog scoian (1843-1928) Fondator al revistei The Bram" Cercetri judicioase n do meniul anatomiei fiziologiei si patologiei cerebrale A formulat ideea analogiei dintre
stimularea electric electiv a creierului si leziunile intative instalate n diferitele zone ale acestuia, ca urmare a unor procese morbide A utilizat n mod sistematic excitarea electric si ablatia n cercetarea
funciilor creierului, aplicnd n mod succesiv n acelai punct al cortexului si la acelai animal (o maimu) electrodul excitativ, care provoca o anumit micare, pentru ca apoi s cauterizeze aceeai zon
cerebrala si s noteze efectul Extrapolnd
reili/at pruna hart a funciilor scoarei cerebrale la om A tras importante con clu/ii neurologice pe marginea cazului Phineas P Gage* Scrieri principale Expe rimental researches in cerebral physiolog\
andpatholog\ (1873) The fonctums of the hram (1876)
FIBRE ABERANTE ALE CII PEDUNCULARE (engl aberrant fibres of peduncular patlmav) reprezint fibre detaate din calea piramidal si care, prsind piciorul pedunculului cerebral intr n
componenta panglicii Reil (lem mscul median), pentru a o prsi si pe aceasta la nivelul nucleilor unor nervi crameni n special nucleu oculomotorului comun si oculomotorului extern Este vorba de fibre
cortico oculogire si cortico cefalo gire , Cunoaterea lor permite un diagnos tic topografic al leziunilor trunchiului cerebral (deviaii conjugate ale capului si ochilor) (L Testul, A Latarjet, 1948)

FIBRE ARCIFORME EXTERNE

-+ BULB RAHIDIAN

FIBRE ARCIFORME PROFUNDE

(engl deep arcuatefibres), reea conexio-nal din profunzimea formaiei reticulate bulbare, constituit din fibre ohvocerebe loase si fibre care pornesc din nucleu Goli si Burdach si se ncrucieaz nainte de
a intra n componenta lemniscului median (panglica Reil)
183 FIBRE ARCIFORME SUPERRCIALE

FIBRE ARCIFORME SUPERFICIALE (engl superficial arcuate fihres), reea conexional de la suprafaa formaiei reticulate bulbare, cu origini diferite, care se distribuie ntr un fascicul anterior si altul
posterior, ajungnd n cerebel
FIBRE ARCUATE* (lat fibrae anuale cerebri engl anuatejihres), fascicule axo nice scurte, care interconecteaz circum volutnle nvecinate

FIBRE CRTOARE -> CELULA

PURKINJE

FIBRE TALAMO-CORTICALE (lat fasctculi thalamocorticales engl cortuo thalamic fibres), mnunchiun de fibre ori gmare din talamus si care se distribuie la cortexul cerebral -> CORONA RADIATA
FILIMONOV (Ivan Nikolaevici), neuro morfolog si neuropatolog rus (Moscova, 1891) - id , 1966) A demonstrat, n 1929, c la fetusul uman, n cea de a 4 a lun a vieii intrauterine, densitatea neuronal
difer n raport de categoria celular Primele se difereniaz celulele piramidale profunde, iar ultimele celulele cu axoni scuri Partizan al plunpotentialismului zonelor corticale, a realizat hri cito
arhitectonice care tind s simplifice ariile corticale Scrieri principale Arhitectura localizam Juneilor n cortexul cerebral (1957), Localizarea funciilor n cortexul cerebral si teoria lui Pavlov despre
activitatea nervoas superioar (1961)
FILOGENEZ (engl phylogenesis), proces de difereniere a unui grup de organisme (specii, genuri etc ) n cadrul evoluiei vieuitoarelor (plante si animale)
FIMBRIA (lat fimbria hippocampi, engl fimhria), traci mielimzat al hipocampului, care se ntinde de a lungul suprafeei superomediale a acestuia, pn la stlpul posterior al fornixului*
FIXAIE SPASMODIC A PRIVIRII (engl picnic paralysis ofvisual fixation syndrome), fenomen patologic ce const n atmtirea ire/istibil a ochilor asupra unui obiect dat, n aa fel nct dac obiectul
se mic privirea l urmrete neabtut, ca pe un obiect hipnotic Fixaia aceasta morbida nu nceteaz dect prin acoperirea ochilor sau prin interpunerea unui paravan ntre ochi si obiect Acest fenomen
anormal este efectul unor leziuni frontale bilatenle in structuri implicate n motricitatea voluntara conjugata a ochilor
FLECHSIG (Paul Emil) neuroanatomist neurolog si psihiatru german (Zwickau, 1847-Leipzig 1929) A propus n 1877, metoda cercetm creierului n seciuni orizontale n 1893 a inaugurat un nou ca pitol
n neurologie mielogeneza A stabilit c un sistem se mielimzea/ cu att mai de timpuriu cu ct este mai vechi din punctul de vedere filogenetic A intuit, n 1896, configuraia a ceea ce mai trziu a fost
numit sistem reticulat ascendent artnd c n acest perimetru cerebral sunt localizate majoritatea actelor automate necesare satisfacem instinctelor n 1927 a pus n evident dependenta dezvoltm morfo
logice a structurilor nervoase de solicitrile din mediu Numele su este legat si de cazul preedintelui Schreber" caz anali za n 1911 de ctre S Freud Scrien Die Leitungshahnen in Gehirn und Rucken
mark des Menschen (1876), Plan des menschltchen Gehirns (1883), Uber dai Zusammenwirken der Gehirntheile (1891),
184

Gehirn und Seele (l896) Die Grenzen geistiger Gesundheit und Krankhett (l896) Die Lokalisatton der geistigen Vorgange (\%9(>), Uherdie Untersuchungs methode der Grosshirnnnde (1904) Ultima sa
carte, publicat n 1927, expune o concepie mielogenetic despre creier (Meine tmelogenetische Hirnlehre)
FLOURENS (Pierre), fiziolog francez (Maureilhan, Herault 1794 - Montgeron 1867) A practicat ncepnd din 1822 ablatn ale unor pri din creier ndeosebi la psri, ajungnd la concluzia ca partea
interioara a emisferelor cerebrale este sediul spontaneitii ( voinei ) n 1823 a loc ilizat centru respiratori din bulb la nivelul originii nervilor pneumogastnci ( nodul vital Fluitren s ) Fxtirpnd emi sferele
cerebrale la porumbei (l842) a constatat c ace ist i ablatie nu abolete reflexele si a tras concluzii ca funciile psihice au o distribuie difuz la nivelul etajelor superioare ale creierului mau gunnd astfel
deoctnna neurologic a echi potentiahsmului A demonstrat rolul cerebelului n coordonarea micrilor a stabilit centrii unor reflexe si a precizat c mduva spinrii nu este doar o cale moto ne ci si de
conducere a influxurilor ner voase de ordin senzitiv Scnen Recherches experimentale^, sur Ies proprietes et Ies tonctwns du aterne neneux dans Ies animaux vertebres (1824 ediia a II a adu git 1842)
Histoire des travaux et des idee s de Biiffon (l 850)
FOAME (engl hunter) senzaie de ori gine visceral care n mod normal expnm, la nivel cortical deficitul de rezerve nutritive din organism si declaneaz com portamentul alimentar, n scopul restabili ni
echilibrului metabolic S-a descris la mamifere un centru al foamei" n hipo
talamusul lateral, precum si un centru al saietii' n nucleul ventromedian hipo talamic timularea experimental (la animale) a hipotalamusului lateral pro voac hrnirea, pe cnd distrugerea centru lui
respectiv duce la afagie (dezinteres total pentru hran) Dimpotnv, stimularea nucleului ventromedian din hipotalamus inhib hrnirea, pe cnd distrugerea acestei structuri determin hiperfagie si obezitate
La om exist o ntreag patologie a foamei, marcata de termeni ca anorexie* anorexie mental* bulimie* pohfagie, sitiofobie,
FOBIE (gr phobot = team engl phobta), fric paroxistic incomodant n aparent lipsit de justificare trit n anumite spatii n prezenta anumitor obiecte sau n anumite situaii incompatibile cu linitea
subiectului Se descriu sute si sute de fobii ba chiar si o fobopbie, adic teama de teama
FOLIUM VERMIS

FORAMEN CAECUM BULB RAHI

DIAN

FOREL (Auguste-Henri) psihiatru elve tian (l848-1931) Cercetri n domeniul anatomiei si fiziologiei sistemului nervos A fost elevul lui B A Gudden si a lucrat si n laboratorul lui Meynert la Viena, unde
si a pregtit o lucrare asupra talamusului mamiferelor n 1877 a descris o parte din structurile nc necercetate pn la el ale zonei subtalamice, ntre care zona incerta* A fondat, mpreun cu O Vogt,
Journal tur Psychologie und Neurologie (1902) Una dintre scrierile sale reprezentative se intituleaz Creier i psihic
FORNIX (engl jornix), configuraie subcaloas de fibre mielmizate, care FOSETA ARIPII CENUII
unete fimbna* cu corpii mamilan n componenta sa intr o bolt de form triunghiular, doi stlpi anteriori (columna formei*,) care delimiteaz orificiul Monro si se termin la nivelul corpilor mamilan
precum si doi stlpi posteriori (crin form cn) ataai de circumvolutia hipocampii lui Fornixul (sinonim triton cerebral) constituie calea conexional interhipo campic si a hipocampului cu talamusul,
hipotalamusul si septul pelucid* Leziuni n aceasta formaie determina dificulti sen oase n nvare si rememorarea amintirilor
FOSETA ARIPII CENUII (lat lovea inferior engl idem) depresiune din partea inferioar a planseulm ventriculului al IV lea, care corespunde nucleului dorsal al nervu lui vag (perechea a X a de nervi
cramem)
FORMAIA RETICULAT (lat for matio reticularn engl reticular formation o/ ihe hram \tern), sistem complex de conexiuni mtersegmentare care - conform descrierii clasice, azi sensibil retuate
-ncepe la captul superior al mduvei spinrii si se ntinde rostral, de a lungul trunchiului cerebral (bulb, protuberant, mezencefal),extmzndu se si n hipotala mus, precum si n prile laterale ale
talamusului Captul caudal al formaiei reticulate se conecteaz la celulele inter calare din mduv W Penfield(1950) va suprapune peste formaia reticulat al su centrencephalic sistem (-* CENTRENCE
FAL), ca structur de integrare superioar a contiinei
Formaia reticulat nu constituie o uni ae morfologic bine precizat, ci o reea de nuclei si de fibre longitudinale si trans verse aduse la un numitor comun" funcional, vdit n denumirea sa fiziologic
sistemul activator ascendent al trunchiului cerebral Se consider c formaia reti culata constituie totodat un sistem neural nespecific care conduce ctre centrii superiori impulsuri care difer n efectul lor
fata de impulsurile conduse de caile ascendente / descendente somatosenzitive si som itomotorn tare dimpotriv con stituie ^nlemnl neural specific
Principalele grupuri nucleare ale for matiei reticulate sunt nucleul reticular lateral (situat n bulbul rahidian lateral de oh\a inferioar) nucleul reticular al leg meniului pontin (situat lngi nucleu pon tini)
nucleul reticii/arparamedian (situat dorsal fata de olivi bulbar inferioar) nucleul reticular gigunlocelular (situat dorsal fata de polul rostral al olivei staie de releu pentru ci spmo tal imite) nude ui reii
ular t audal al protuberantei nuc le ui reticular rostral al protuberantei nucleul t etic ular panocelular (situat n protuberanta si reprezentnd unul dintre principalii nuclei ai formaiei reticulate) nucleul
reticular ventral (continuare tu dala a nucleului gigantotelular ns fr tipul su de celule)
Conexiunile formaiei reticulate vizeaz mduva spinrii diencefalul* si emisferele cerebrale Acest sistem neural nespecific care radiaz ca spiele unei roi ctre obezile acesteia (W H Magoun, 1958)
taudal i exercit aciunea asupra mUu vei spinrii, unde influeneaz activitatea reflex iar rostral si ventral acioneaz asupra mecanismelor hipotalamice si hipo fizare (cale prin care influeneaz
Juneile endocrine si viscerale), ca si asupra dience falului n ntregul su, asupra nnencefa. lului* si telencefalului (cortexul cerebral), fund considerat de unu drept mecanism al contiinei Indubitabil este
doar faptul c formaia reticulat are un rol esenial n
186
FORMAIA RETICULAT

reglarea strii de veghe si de somn ti mularea prilor mediale ale formaiei reticulate produce modificri ale traseului electroencefalografic izbitor de similare cu cele nregistrate la animalul trezit din
somn La animale cu implantare cronic de electrozi mtracerebrah si care se pot mica liber se produce imediat o trezire compor tamentala (heha\ioral aromai) ca urmare a stimulm unor focare corticale
active sau a formaiei reticulate atunci cnd ani malele dorm spontan (Segundo si toi ib 1955) O trezire electroenetefalografic po ie fi ins produs si prin administrarea de acctiltohna c it si de epmefrm
sau alte droguri adrencrgice Aferente corticale la formaia reticulat produc prin intermediul acesteia modificri viscerale Stimularea unor ?one efettoare corticale exercit pe ruta unor centri de releu din
formaia reti culata, influente facilitatoare si/sau mhi
tonusului vasomotor periferic si asupra respiraiei Reactivitatea smotarotidian si a cilor presoare cortico viscerale care trec prin formaia reticulat este influenat de scoara cerebrala ceea ce
demonstreaz existenta unor legturi funcionale ntre cortex siformalw reticulans (O Sager si colav , 1956) Ea intervine n mecanismul hziopatologic al spasticittii precflm si n cel al tremuraturu
Influentele vestibulare asupra mecanismelor motorii somatice sunt si ele asociate inextricabil cu cele ale formaiei reticulate
Drogurile psihotrope (mescahn*, L S D *) par s afecteze numai colateralele formaiei reticulate si nu neuronii ca atare, aciunea lor exercitndu-se asupra trans-mittonlor umorali Organizarea muli
smaptic d acestei formaii tentaculare explic vulnerabilitatea ei la anestezice si droguri, efectele sumndu-se de la o
sinaps la alta Pe un plan superior, for matio reticulans intervine modulator n aspecte ale activitii cerebrale superioare cum sunt atenia, operaiile logice ale intelectului, imaginaia creatoare, nva rea
Starea de contienta (vigilitatea) este latura activ a formaiei reticulate pe cnd somnul si strile echivalente acestuia con stituie latura sa pasiva
n prezent formaia reticulat este descrisa ca o reea arhaica difuz de aglomerri neuronale si de fibre nervoase polisinaptice adesea ncruciate attascen dente cat s( descendente care continund sub
gaura occipitala cu o formaie lamelar de acelai gen - ce se nfinde pan n mduva terminal i - ndeplinete anumite lunctn integrate in reaciile situationale ale ntregului org mism n trunchiul cerebral s
au pus in evidenta trei coloane longitu dinale bilaterale individualizate pe b i/i
tectonice si funcionale l) coloana medi ana (dominat de nucleu rafeuliu* cu conexiuni multiple ce vizeaz sistemul limbic talamusul, hipotalamusul etc iar, prin intermediul acestora, chiar si cortexul
prefrontal), 2) coloana mediala (dominat de nucleul gigantocelular bulbar, nucleul gigantocelular pontin, nucleu reticulan tegmentali pontmi - rostral si caudal -, nucleul cuneiform si nucleul subcunei-form
conexiuni n special cu toi nucleu motori ai nervilor cramem, dar si - ntre muli altn - cu nucleu talamici mtra-lamman) 3) coloana laterala (dominat de nuc(cul paragigantocelular lateral, nucleul
Kolliker-Fuse si locus coeruleus*, acesta din urm fund considerat un centru al concentrrii ateniei conexiuni vaste, ntre altele cu amigdala, ntreaga coloan este subdivizat n zone funcionale privind
vasoconstrictia, cardioacceleratta, ntmul
187 FORMAIA RETICULAT DESCENDENTA
respirator excreia sudonpar |McAllen, 1986|) n tratatul de anatomie al lui Peter L Williams et aln (1995) sunt definite urma toarele caracteristici generale ale formaiei reticulate Deepl\ placed ill defined collections and
fibre s vvith diffiise connet nons Conduction path v.hit h are difficnlt to deine complet and often pol\ smaptic ha\mg ascending and descending mdelv dispersed component \ihich are panl\ cros-sed and uncrossed unilateral
\tnnii latwn often resultmg m bilateral responses Distinct themoarchitettonic mitleai groups includinf, clusters of sc-rotonimr^ic teii bocite', (group B teii',) nhith s^nthe tre and setrete the indolamine 5 hidn>\\ tr\ptomme
(serotomn) tholinergit neuron1, (group Ch tell\) \shith contam atet\l transferare the en^\me \\hnh tatal\ses the s\nthesis ofaienkholtne and Inter tale tholammergic groiips conlaimng noradre neigic (group A) adrenergic (group
C) and dopammergit (group A) teii t\pe\ sshith s^nthetl e respectiv eh noradre ruiline adrenahne and dopamine a 1, neuro transmilters Componenta subserving somatic and visceral funttions (p 1073) Artnd ca celulele
reticulare ale creierului inerveaz prin axoni ascendeni sau des cendenti numeroase regiuni ale sistemului nervos central, Mircea Stendde subliniaz ca in telul acesta ele represent the soiirces o} general regulaton systems of
hram extitabiltt\ , motiv pentru care a si fost privita drept o structura nespecijic Dar -precizeaz el - exist o anumita speti jitilale m cadrul acestei nespetifitilati realizat prin diversitatea de coduri chi mice utilizate de
diferitele agregate neuro nale localizate n formaia reticulat Azi tim ta departe de a p un monolit jur matia retitulata a trunchiului cerebral
consta dmtr o varietate de agregate celulare tare fcnd uz de diferii neurotrans-mitatori au proiectil diferite s,i exercita diferite aciuni asupra unor neuroni int (M Stenade 1996) -> FORMAIA RETICULAT
DESCENDENT TRUNCHI CEREBRAL
FORMAIA RETICULAT DESCENDENT (engl descending reticular formation) subdiviziune i formaiei reticu lite propus de D Bovet dupl criteriul orientm pe vertical ) axomlor c ire i au originea m nucleu
rcticulan Ar ave i un rol modulator facilitator sau inhibitor Controleaz m permanenta motricitatea, adaptnd o pnntr o aciune asupra moto neuronilor cramcm si medulari la situaia existenta si la fluctuaiile starn de \igihtate
rRL) exercita de asemenea un rol de control al mesajelor senzoriale (durere m special) si un rol m reglarea respiratorie si cardiovasculara m colaborare cu hipo alamusul Situaia privilegiata a acestei structuri n cadrul a
numeroase aferente u asigura in plus un rol n coordonarea dintre nucleu ner\dor traniem pentru reali Carei de micri complexe (mimic degluti ne fonatie) (J C Goimelle J M Meunier A Gairard, 1989) > FORMAIA
RETICULAT

FOSA INTERPENDUNCULAR
(lat Jossa interpenduncularis, engl idem) zonula de la baza creierului, situat n spatele chiasmei optice si ntre cei doi pe dunculi cerebrali (pedunculi cerebri), aa nct are forma unui romb n aceast fosa se situeaz tuber
cmereum si tija hipo fizar tuberculii mamilari, spaiul perforat posterior si originea aparent a nervilor oculomoton comuni (perechea a III a de nervi crameni)
FREUD
FOSA ROMBOID (engl rhomboidal fos-sa) sinonim pentru planseul (peretele inferior) al ventriculului al IV lea din creier, care are forma unui romb cu dia metrul mare orientat antero posterior n unghiul mic posterior al
acestei fose se gsete o lam de substant i nervoas transversal numit obex*
FOSFEN (engl photopia) senzaie luminoas determinat de o excitaie ne specific din exterior a receptorilor din retin O lovitur mecanic aplicata glo buluiocuhr de exemplu produce cunos cuta sen/atic de stele verzi

FOTOPSIE (engl photopsia) senzaie luminoas cu caracter halucinator deci de origine endogen (excitaie patologic i unor structuri neuronale implicate n v Iz) Asemenea senzaii apar n intoxicaiile cu psihodisleptice dar
si n tulburri neuro psihice de cea mai divers etiologic

FOVEA INFERIOR - FOVEA VAGI

FOVEA SUPERIOR (engl idem), zonula din segmentul pontm al planseuhu ventriculului al IV lea, simetric cu jovea mjenor (aripa cenuie)
FOVEA VAGI (lat jo\ea inferior engl idem), nume care se mai ada aripii cenuii a planseului ventriculul al IV lea, unde sunt situai nucleul dorsal al vagului si nucleul glosofaringianuliu (nervi crameni), n a cror componenta
intr fibre vege 'ative parasimpatice, vasodilatatoare si secretoare

FRUL VALVULEI VIEUSSENS

(lat frenulum veli medullaris superior,
engl idem), tract de culoare alburie care leag extremitatea superioar a valvulei Veussens (velum medullare supenus*) de sntul care separ tuberculii cvadngemem posteriori De o parte si de alta a frului i au originea
rdcinile perechii a IV a de nervi cnniem
FREUD (Sigmund) medic neurolog si psihanilist austriac (Freiberg azi Pnbor Moravia 1856-Londra 1939) Printele psihan ih/ei a fcut mai nti struitoare cer cet in m domeniul matomiei si fiziologiei creierului h ncl
elevul lui Th Meynert* * \ fost unul dintre promotorii neurolingvis ticn (af iziologiei) n lucr irea Zur Auffas sung der Aphasien tine kritisthe Studie (lS91) respingnd ideea de centru cerebral ca sediu bine preci/at al unei
funcii, Freiid ir it i ca substratul neuroan itomic al limbajului este de conceput ca o ane tor ticia continua din emisfera stnga care se ntinde de la terminarea cailor acustice si optice si pn la caile motorii care to manda
musculatura hutojonatorie s.i m nuala Pentru el noiunea de centru nu are sens dect din punct de vedere patologic, iar distincia care se face intre afaziile legate de lezarea unui centru si afaziile de conducere
(Leitungsaphasien) nu are vala bihtate deoarece oriunde s ar localiza, le/iunile responsabile de afazii interfe reaza m jocul diferitelor asociaii pe care se bazeaz nelegerea si elaborarea limbajului articulat Pentru
Freucl in con secinta toate afaziile sunt ajazu tle conducere, adic tulburri cauzate de ntreruperea reelelor de asociaie Clasificarea freudi an a afaziilor distinge trei categorii de asemenea tulburri afazia verbala ajazia
asimbolica si afazia agnozica, nu fr a releva frecventa formelor mixte
188 FREUD-PAVLOV-HEBB' RULE

Atta timp ct a fost dominat de interesul pentru creier, Freud d aspirat s fundamenteze psihologia pe activitatea neuronilor Fntr un manuscris care datea7 din 1895 intitulat de editor Entwurf e ine r
Psycho/ogie, el i propunea sa trateze psihologia ca pe o tiina a naturii bazat pe doua principii I) ta factorul care distinge activitatea de repaus trebuie considerat o cantitate (Q) supusa legilor generale
ale micrii) 2) ca trebuie sa se admit ca particulele materiale in chesti
Freud definete un tip special de neuroni ( neuronii psi ) si sub denumirea de' ,bdnere de contact devanseaz noiunea de sinapsa care abia m 1897 va deveni explicita la Poster si Shernngton Mai
bitule de psihoneurolog si va revoluiona stuntd despre om prin ntemeierea unei psihologii autentice al crei obiect nu poate fi n nici un caz disecarea creierului, ci analiza si interpretarea comportamen
tului n lumina unei teorii si practici ddecvate O importanta lucrare de neurologie (327 pdgim) scris de Freud este Die infantile Cerebrallahmund (1897), dar imensul su merit rmne detaarea hotrt a
psihologiei de neurologie si chiar de psihologia
fiziologic + FACILITARE PSIHOLOGIE

FREUD-PAVLOV-HEBB' RULE
- REGULA LUI HEBB
FRIC (engl fear) stare emoionala negativ, normal n fata unei situaii sau a unui eveniment care pune realmente n pericol viata sau interesele vitale ale individului Fenomenul este rezultanta unor
procese cerebrale cvasnnstantanee care angajeaz circuite talamo corticale,
cortico corticale, cortico diencefalo-vegetative si cortico motorii, pe fondul evocm experienei anterioare stocate n memorie Dup Ned H Kalm (The Neurobiologv of Fear, 1993), n elaborarea reaciei de
fnc particip cortexul prefrontal*,amigdala* si complexul hipotalamo hipofizar secreia de hormon adrenocorticotrop (ACTH) avnd un rol n pregtirea organismului pentru autoaprare Reacia depinde
de temperament de trasaturile de caracter, de inteligent etc , toate acestea fiind nscrise ca tendine caracteristice n dinamica neuronal ANXIETATE
FRIGIDITATE (engl frigidit\) mcapaci tatea femeii de a tri juisanta normal pn lejuita de actul sexual Poate fi o frigiditate totala (anafrodizie) caracterizata de repul sie pn si fat de ideea raportului
sexual, sau o frigiditate parial caz n care plcerea genitala exist dar e slab si nu duce la orgasm (anorgastie) si la destin derea final Cauzele sunt diverse de la insensibilitatea clitondian sau vagmal
pn la sensibilitatea patologic (dispa reunie sau frigiditate dureroasa), vagimsm (contracie automat, spastic a muscula turn perivuKare ceea ce face ca raportul sexual s fie dureros) Unele cauze sunt
preponderent psihice vechi traume, oti htate fat de partener, conflicte conjugale latente inhibitive, teama de a rmne gravid, sentimentul culpabilitii etc Pe primul plan se situeaz dereglrile hormonale
asociate cu carene de ordin cultural care favorizeaz perversiunea
FRITSCH (Gustav) naturalist, antropolog si fiziolog german (Cottbus, 1838 -Berlin, 1927) Cercetri n special n domeniul anatomiei comparate n anul 1864, ngrijind plaga unui rnit de rzboi,
190
FUROR EPILEPTICUS

a fcut o descoperire fenomenal n istoria cercetm creierului, anume c excitarea acestuia ntr o zon determinat provoac secuse musculare de partea opus a corpu lui A semnat, mpreuna cu E Hitzig,
n 1870 un memoriu n care se demonstreaz locali/area precis n cortextul cerebral a unor centri caie comanda micarea diferite lor segmente ale corpului, infirmnd astfel teoru echipotentialittn Depins
Fritsch etHitzift- subliniaz M Jeannerod 1983 - [ ] la stimulation electnque est devenite le complement necessaire de la lesion poiir affirmer le role de telle structure tieneuse dans telle foncnon particiiliere
ta stimulation provoque la tnanifestation de la fonction la lesion la fait disparatre A sens intre altele Die elektnschen Fische (2 volume 1886 1890), Unsere Koper form (1893) Bau und Bedentung der Area
centrilisc/fs Menschen (1909) Der Haupt hacir des Menschen (2 volume 1912 1915)
FRUSTRARE (lat frustraii) = nelare amgire engl frustration), sentiment trit de un subiect care nu obine satisfacia la care se atepta Fmstrarea este att lipsa obiectului real necesar satisfaciei ct si
imposibilitatea din partea subiectului de a aciona n sensul obinem satisfaciei vizate Amndou aceste aspecte intr adesea ntr un conflict cu att mai dureros cu ct psihismul celui frustrat este mai fragil
FUNICULUS SEPARANS (engl idem) cordon de culoare albicioas din planseul ventriculului IV, care limiteaz ventral aripa cenuie a acestuia cores punzand extremitii superioare a nucleu lui Goli
(nucleiis gracilis)
FURIE (lat furia = furie, spirit ru engl rage) reacie emoionala care, consi dera Alfred Adler (1927) simbolizeaz clar aspiraia ctre putere si setea de do minatie Tot Adler afirm ca exista oameni care f
ic din acest mod de reacie o metod i care i c ir icten/eaza Dac a li se re/uza ceia ei nu cunosc de fapt dect un singur,nod de a proceda s fac scan dai Este evident c la furioii tipici ere ierul si sistemul
endocrin intr n cercul vicios l unei funcionri axite pe activa rea n exces a circuitelor adrenergice SHAM RAGE
FUROR EPILEPTICUS (engl idem) stare de furie care poate surveni la un epi leptic si care conduce uneon la acte imprevi zibile si brutale autoagresive (sinucidere automutilare), dar mai ales la acte
hetero agresive (viol omor) Starea de furor epileptic us- poate avea loc cel mai adesea n cursul unei crize pariale (cel mai ade ea de lob temporal), n cursul unei stan de confuzie epileptic postcomitial
dar si mai rar n intervalul dintre crizele de epilepsie (H Gastaut, 1973)

GABA (acid y-aminobutinc) unul dintre cei mai importani neurotransmitaton de Ia nivelul sinapselor inhibitoare Prezent n urca o treime dintre sinapsele centrale ale vertebratelor concentraia sa creste
consi derabil n unele aglomerri neuronale
gabaergice le nregistreaz globus palii dus*, substana neagra reticulat si stratul granular al tuberculilor cvadrigemem superiori, structuri cerebrale speciali/ae n tratarea informaiei transmise de cortexul
cerebral si implicate n coordonarea si controlul micrilor Dup eliberarea n fanta smaptiea* si ndeplinirea rolului su, GABA este rapid inactivat de sistemele de recuperare neuronale si gliale Orice per
turbare a transmisiei gabaergice induce perturbri severe ale activitii creierului, deficitul acestei transmisii fund prin excelent epileptogen Acelai deficit este asociat n tulburri cum sunt diskmeznle din
coreea Huntington* (degenerescenta neuronilor gabaergici stnato mgnci), boala Parkmson* si hemibalismul* descris de A Kussmaul Una dintre proprietile eseniale ale GABA este inhibarea frna rea
activitii cerebrale, fr aceasta s ar
risca producerea unei excitaii perina nente a neuronilor o agitaie continua >i depanri eratice caracteristice epilepsiei Putem deci emite ipoteza ca receptorii benzodiazepinelor intervin ca modulatori ai
actiMtatti cerebrale indispensabili pentru ritmul $i armonia acestora (Phihppe Meyer, 1984)

GAG REFLEX - VOM

GALANIN (engl xalanme),neumpep tid multifuncional izolat la om n 1991 n creier se gsesc neuroni cu gala nina mai ales n septum*, ana preoptic si hipotalamus Pare implicat, ntre multe altele,
n modularea percepiei dureroase n boala Alzheimer* se nregistreaz o cretere selectiv a concentraiei de gala nm n nucleul bazai Meynert, n contrast cu pierderile de neuroni magnocelulan cohnergici
GALEN sau GALENUS (Claudius), medic roman de origine greac (Pergam, 130 - Roma, 201) A studiat medicina, de la vrsta de 17 am, la Smirna, Corint si Alexandria A nceput prin a fi medic al
192
GAMMAENCEFALOG RAFIE

gladiatorilor n anul 168 s a ataat de Marc Aureliu, mpratul filosof fund medic mprtesc si sub Commodus si Septimius Sever A adoptat teoria umo nlor, a lui Hipocrate, dar prin prisma unui monoteism
ludeo cretin Este considerat (pe drept cuvnt) fondator al neuroanato miei, neurofiziologiei si neuropatologiei A practicat disecia pe animale (inclusiv pe maimue) st a fcut numeroase descoperiri
anatomice, inclusiv n ceea ce privete creierul, unde a utilizat ligatun, distrugeri tisulare si excitaii localizate anticipnd istfel metode de baza ale cercetam n acest domeniu, puse la punct abia n a doua
jumtate a secolului al XIX lea n De lous affectis el susine teze care azi ar putea fi taxate drept, organiciste Galemsmul a dominat medicina timp de 15 secole, iar al sau tenac (un fel de cocteil farmaceutic)
a figurat n farmacopee chiar si in secolul trecut
GALL (Franz Joseph) medic, anatomist si fiziolog german (Tiefenbrunn, Bade, 1758 - Montrouge 1828) Fondator al frenologiei, disciplin conform creia
facultate mental dispunnd de un organ cerebral , specific din punct de vedere anatomic si funcional si reprezentat n oasele craniului de nite proeminente nu mite bose Principala sa scriere se intitu leaz
Anatomia i fiziologia sistemului nervos (1810) Este realmente autorul unei opere de pionierat n domeniul anatomiei si fiziologiei creierului, n pofida exagerrilor sale, adesea caricaturizate de toi cei care
nu-i mprteau concepia de baz Judecndu l la rece, un psihoneurolog din zilele noastre sene Dac trebuie sa l omagiem pe Gali de ap descoperit noiunea de
specializare cerebrala - ceea ce era o fapt eroica date fund slabele cunotine din acel timp n materie de neurofiziolo gie - trebuie n schimb s i reprom faptul ca a fost inspiratorul noiunii de centri
cerebrali > (A Damasio, 1994)
GALVANI (Luigi), anatomist italian (Bologna 1737 - id 1798) A fost profesor la Universitatea din Bologna Marea sa descoperire este aceea c exist o legtur indubitabil intre electricitate si funcia
nervilor n anul 1786 pe o mas pe care funciona o main electric unul dintre laboranii si a apropiat ntmpltor un scalpel de nervii curali ai unei broate pre gtite pentru cercetare, provocndu i astfel
o violent contracie muscular n cartea sa De viribus electricitatis in motu mus culan (1791), Galvam a formulat ipoteza ca organismul animal este sursa de electn citate A polemi/at pe aceasta tema cu m
rele fizician Alessandro Volta (1745-1827) care nega posibilitatea ca organismul viu sa fie generator de electricitate
GALVANIZARE (engl galsamzation), procedeu terapeutic care consta n aplicarea unui curent continuu de slab intensitate, ceea ce determin o scdere a excitabilitii nervoase (anelectrotonus)
GALVANOPUNCTUR (engl gal vanopuncture), procedeu terapeutic n care un curent electric continuu este pus s treac prin ace implantate ntr un esut

ACUPUNCTURA

GAMMAENCEFALOGRAFIE (engl brain scintigraphv),e\<men radioizotopic al creierului, prin care se depisteaz unele leziuni cerebrale focalizate
193 GANGLION ANDERSCH
GANGLION ANDERSCH Hat Kan

glion mferius- engl inferior ganglion), ganglion n care i au originea fibrele sen 7itive ale glosofaringianului (perechea a IX a de nervi cranieni) Este situat n nisa pietroas a gurii rupte posterioare (fora
meri /ugulare) Conduce impulsurile din partea postenoara a limbii din regiunea amigdalelor trompa Eustache urechea medie poriunile nazale si orale ale farm gelui sinusul si corpusculul cortidian
GANGLION GASSER (lat ganglion semilunare engl trigt minat ganglion) formaiune situata mtr o scobitur i stnci temporalului si care conine protoneuronu trigemenului senzitiv In acest ganglior s au
pus m evident doua tipuri de imitat neuronale unele care rispund la stimul termici altele care rspund la stimuh me camei Cmpurile receptoare sunt situate n limb, baze gingii mucoasa oral si brbie
GANGLION GENICULAT (lat gan glion gemculi engl ganglion of facial neive) formaiune m care i au originea fibrele senzitive ale nervului intermediar Wnsberg (perechea de nervi cranieni VII bis)
Este situat la nivelul genunchiului canalului Fallope

GANGLION INTERPEDUNCULAR
(lat nucleus interpendunculans engl mterpeduncular nucleus), structur neuro nal situat la extremitatea caudal a spa iului perforat posterior
GANGLION JUGULAR (lat gan glion superius n vagi, engl superior gan glion of vagus nerve), formaiune de origine a fibrelor senzitive ale nervului pneumogastnc (perechea a X a de nervi
cranieni) Este situat n gaura rupt postenoara deasupra ganglionului plexiform*
GANLION NERVOS (lat ganglion, engl idem) aglomerare de celule nervoase situat n afara sistemului nervos central (nevrax) Tipici n acest sens, sunt gan ghonn spinali situai pe rdcina postenoar a
nervilor rahidiem si care conin corpii celulari ai protoneuronilor senzitivi si ganglionii sistemului nervos simpatic care conin neuronii efecton cu destinaie visceral sau vasculari
GANGLION PLEXIFORM (lat gan-glion inferius n vaj,/s engl inferior gan glion of vagus nerve) formaiune n care i au originea fibrele senzitive ale nervu lui pneumogastnc (perechea a X a de nervi
cranieni) Este situat in spaiul subparo tidian (ba/a craniului)
GANGLION SCARPA (lat ganglion vestibulare engl vestibular ganglion), formaiune situata n urechea intern si care adpostete neuronii ai cror axoni formeaz nervul vestibular Acest nerv
vehiculeaz mesajele primite de la recep torn din canalele semicirculare utncula si sacula (aparatul vestibular), spre nucleu corespunztori din bulbul rahidian, nuclei de la care pornesc cile vestibulare
reflexe fasciculul vestibulo cerebelos (destinat nervilor moton ai ochilor),/ojc/c/M/ vesti hulo mezencefalit (implicat n reglarea tonusului muscular) si fasciculul vesti Kulo spinal

GANGLIONI BAZALI (engl batal ganglia), denumire sub care unu autori descriu arhipelagul" de nuclei cerebrali numii de alii nuclei bazai sau nuclei
GAURA OARB INFERIOARA

subcorticali,m care se includ corpii stri ai" (nucleul caudat si nucleul lenticular), claustram" (o lam subire de substan cenuie dispus ntre suprafaa lateral a nucleului lenticular si cortexul lobului
insulei) si nucleul amigdalian, situat la captul cozii nucleului caudat Toi aceti nuclei, situai la baza creierului n proxi mitatea cornului anterior al ventriculului lateral si, deci, a talamusului* si hipotala
musului*, formeaz - mpreuna cu nucleul rou* substana neagr* cmpul Forel* zona incerta*, corpul Luys* si caile aferente si eferente corespunztoare - sistemul extrapiramidal Ganglionii bazah
intervin n modularea impulsurilor motorii, coordo nnd micrile involuntare, dnd precizie si finee micrilor voluntare comandate pe cile piramidale Le/area acestor nuclei deregleaz aa numitele
micri auxiliare (de exemplu, mimica la omul care vor beste, caz n care fata bolnavului fie c rmne imobil ca o masc, fie ca este zbuciumat de grimase mcoercibile) S a putut stabili c nucleu bazah
reprezint si o component de baza n mecanismele n vtani (learnmg) vtmarea lor provocnd nu numai perturbri n modularea mica rilor, ci si o scdere semnificativ a capa citaii de nvare (M S
Gazzamga 1979)
GANGLIONUL HABENULEI (lat nuclei habenulae medialis et lateralis engl ganglion habenulae), formaiune dubl situat n aria triunghiului habenular Co nexiuni cu ganglionul mterpeduncular* (prin
intermediul fasciculului habenulo peduncular Meynert) si cu hipotalamusul (prin intermediul pedunculului anterior al epifizei (habenula*)
GASSER (Herbert Spencer), neurofizio-log si farmacolog american (1888-1963)
Cercetn n domeniul electrofiziologiei ncepnd din 1922, mpreun cu J Erlanger, a utilizat n mod sistematic oscilograful catodic pentru nregistrarea impulsurilor generate n fibra nervoas) Laureat al
Premiului Nobel (1944)
GASTAUT (Henri-Jean-Pascal) medic si neurolog francez (n 1915) Profesor la Universitatea din Marsilia Cercetri pn vitoare la structurile si funciile creierului si n special asupra crizelor epileptice A
studiat ntre altele rolul formaiei reticu late n reaciile condiionate si topografia reaciilor electroencefalografice condiie nate la om Scrieri principale La structure du cerveau et l electrogenele cerebrale
(1954) Dictwnnaire de l epilepsie (1973)
GAURA MARE ROTUND (lat foratnen romndutn, engl idem) orificiu din aripa mare a sfenoidului, loc de trecere pentru nervul maxilar superior
GAURA MIC ROTUND (lat fora-men spmosum engl idem), orificiu din aripa mare a osului sfenoid, loc de trecere pentru artera si venele menmgeale mijlocii
GAURA NENUMIT ARNOLD (lat foramen anommum), orificiu din aripa mare a stenoidului, loc de trecere pentru nervii pietrosi mici (superficial si profund)
GAURA OARB (lat foramen caecum, engl idem), orificiu al fetei endocramene a osului frontal, n vecintatea apofizei cnsta galii

GAURA OARB INFERIOAR

(lat foramen caecum inferior, engl inferior blind orifice), foset triunghiular, descris pentru prima dat de Vicq d'Azyr, prin
195 GAURA OCCIPITAL
care se termin sntul median anterior al bulbului rahidian, la nivelul limitei inferioare a protuberantei inelare Prin aceast foset ptrunde n profunzimea paren chimului trunchiului cerebral un bogat
buchet de vase sangvine (arterele gurii oarbe) desprinse din partea caudal a trunchiului bazilar si din arterele cerebe loase anterioare si inferioar
GAURA OCCIPITAL (lat foramen magmim engl idem ), orificiul cel mai mare de la baza creierului din osul occi pital (os occipitale), nivel la care se mar cheaz limita inferioar a creierului (cerebrum)
si respectiv, limita superioar a mduvei spinrii (medulla spinali1,)
GAURA OVAL (lat foramen ovale engl idem) orificiu din aripa mare a osu lui sfenoid loc de trecere pentru nervul maxilar inferior si artera menmgeal mic
GAURA OVAL PACCHIONI (lat incisura tentori engl tentorial notch), orificiu delimitat de circumferina mic a cortului cerebelului* si de lama cadnlater a osului sfenoid, prin care comunic regi
unile supra si subtentonale lsnd s treac pedunculu cerebrali si arterele cere brale posterioare

GAURA RUPT ANTERIOAR

(lat foramen lacerum, engl idem), orificiu situat ntre vrful stncii temporalului, corpul osului sfenoid si marginea posten oar a aripii mari a acestui os orificiu divizat n dou de o ieitur sfenoidal Loc
de trecere pentru artera carotid intern* si nervii pietrosi mn, superficial si profund

GAURA RUPT POSTERIOAR

(lat foramen jugulare, engl jugular foramen) orificiu situat ntre marginea posten oar a stncii temporalului si osul occipital, divizat de o spin n dou poriuni, locun de trecere pentru vena jugular intern
(golful venei jugulare) si pentru perechile a IX a a X a si a XI a de nervi craniem, sinusul pietros inferior artera menmgeal postenoar si o ramur menmgeal a arterei occipitale
GNDIRE (engl thoughf) capacitate \ creierului de a cuprinde realitatea (lumea si relaiile ei) m aspectele sale generale eseniale si necesare deci legice, cu mani fcstn evenimentiale explicabile cauzal si
previzibile Este un capitol studiat n pro funzime mai ales de psihologie si logic precum si de psihiatrie mai putui sau deloc de neurologie Subcapitolul, Gndi rea din tratatul Psihoneurologie (aadar mai
mult dect neurologie1) de C Arseni M Golu si L Dnil(19B3) subcapitol care se ntinde pe 20 de paguu (pp 219-238) expediaz ntr un paragraf de nici trei pagini problematica bazelor neurofizio logice
ale gndim iar patologia acesteia o rezuma ntr un scurt alineat, pe care l reproducem aici n ntregime Datele cercetrilor noastre ejectuale ntre anii 1976-1980 au evideniat ca focare lezio nale localizate
njumtea anterioara a lobului frontal clin emisfera dominant au dus n mod constant la tulburri ale schemei spatio temporare $1 ale plamji cni actelor de gndire Gndirea unor asemenea pacieni
devine lipsit de ori zont fragmentara $i situaional Dei gur, psihiatru descriu o serie de tulburri ale gndirii (fug de idei, mentism, bradi ideatie, amdeatie etc ), dar fr vreo rapor tare la procesualitatea
neuronal patologic,
196
GLIOM

extrem de slab cercetat n mecanismele ei smaptice - CAZUL PHINEAS P GAGE, SINDROM FRONTAL
GELOZIE MORBID (engl morbid jealousy), comportament patologic bazat pe convingerea eronat c subiectul este nelat de sot/sotie Prad unui adevrat delir interpretativ mereu anxios, gata s si
imagineze cele mai ingrate trdri" gelo sul morbid poate trece uor la acte de violent si omucidere
GEN (gr genos = natere ras engl gene} unitate elementar a DNA* capabil s transmit un caracter ereditar Orice gen este susceptibila de mutaii*
GENETIC (gr gennetikos = privitor la reproducere engl genetic s) tiin a ereditii norm ile si patologice Genetica moleculara studiaz mecanismele micro scopice ale transmiterii mesajelor ereditare
GENOM (gr genos = natere, ras, descendenta, engl genome), totalitatea materialului ereditar (gene) purtat de setul de cromozomi Nu exist n genom destule gene - arat A Damasio (1994) - pentru a
determina structura si poziia tuturor elementelor din organismul nostru si cu att mai puin dm creier, unde miliarde de neuroni formeaz contacte smaptice Dis proporia este uria n timp ce noi pose dm
(probabil) IO 5 (= 100 (XX)) de gene, avem n creier peste IO 15 (= un milion de miliarde) de sinapse Jnfluena genelor nu merge pn la a determina detaliile orga nizrn si funcionrii tuturor circuitelor O
mare parte dintre acestea la adult sunt unice n felul lor, reflectnd cu adevrat istoria organismului individual ' (A Damasio, 1994)
GENOTIP (engl genotype), totalitatea caracterelor ereditare ale unui individ, inclusiv genele nc latente deci patn moniul su genetic, opus fenotipului*
GENUNCHIUL CAPSULEI INTERNE (lat gemi capsulae internae, engl genii of internai cap sule), partea antenoar a capsulei omonime care are forma unui unghi obtuz deschis m afar, lsnd s
treac fasciculul geniculat* si fibrele ante noare din fasciculul corticopontin*
GIGANTISM CEREBRAL (engl cerebral gigantism), anomalie de etiologic necunoscuta caracterizata prin volumul considerabil al cra.uului, cu deformri ale boselor frontale si aneratie psihomotone n
timp ce proporia secreiei de hormon somatrotrop (hipofiza) este normala
GIRENCEFAL (eng'l gyrencephalon), creier ale crui emisfere prezint cute numite circumvolutu sau girusuri (n latin gyrus - cerc), relief care extinde conside rabil suprafaa cortexului si, drept urmare,
posibilitile sale funcionale -> LlSENCEFALIE
GLIAPS (engl gliapse) sinaps care include n configuraia sa si celule gliale, despre care se crede c intervin n trans miterea influxului nervos Conceptul a fost introdus n 1961, de ctre R Galambos,
care arat c celulele gliale, ca accepton de ioni (n special K +), au un comportament electrofiziologic de modulatori neuronali, cu ajutorul mediului ionic creat
GLIOM (engl glioma), tumoare cere bral dintre cele mai frecvente si mai m hgne, care, dup celulele sau elementele angrenate, pot fi glioblastoame, astrocitoame
197 GLOBUS PALUDUS
sau oligodendroghoame Se asociaz n mod constant cu edemul cerebral* Este mai frecvent la copii Ghoamele de la ni velul chiasmei optice, de.exemplu, deter min hemianopsie bitemporala si, prin
compresarea stmctunlor hipotalamo hipo fizare genereaz dereglri endocrine manitestate prin hipersomnie, poliune hipertensiune arterial si deshidratare La fel de periculoase sunt ghoamele trun chiulul
cerebral n cerebel aceste tumori pot prezenta o simptomatologie proprie sindromului cerebelos static sau laterahzat si cinetic, dup cum ghomul este localizat in vennis sau n una din emisferele cere
beloase
GLOBUS PALLIDUS (engl idem), structur de la ba/a creierului, component - mpreun cu putamen* - a nun leului lentn ular* Globus pallidus este divizat de o lam medular ft dou poriuni globus
paliului /, numit si neostriat aprut mai trziu pe scara filogenetic n concordant cu dezvoltarea scoarei cerebrale globus pallidus //.existent si la peti deci legat de funcii mai elementare (paleostriat)
Nucle ui dispune de un singur fel de neuroni multipolari, n special de tip eferent, rarefiai, cu corpusculi Nissl si cu un pigment galben caracteristic (de unde denumirea de pallidus) al crui coninut creste o
dat cu vrsta Are conexiuni eferente multiple, cu putamen, nucleul caudat, talamusul,hipotalamusul, substan ta neagr, substana nenumit Reichert etc , precum si o sene de conexiuni aferente Ca exemplu
de complexitate a conexiuni lor palhdale, s lu&m fasciculul lenticular dup ce se formeaz n globus pallidus, acesta trece prin braul posterior al capsulei interne* si prin zona incerta, fcnd sinapse si cu
nucleul cmpului
Forel* nucleul Darkschewitsch , nucleul mterstitial si nucleul rou (cu celulele de origine ale fasciculelor mbro bulbar si rubro spinal) reah/nd n felul acesta un veritabil sistem pahdo incerto tegumente
olivar Pe de alt parte unele fibre cortico striate ptrund si n globus pallidus prin capsula intern De la anumite arii corticale pleac impulsuri care ajung la globus pallidus de unde prin fasciculul talamic,
merg la partea rostral a compluxuhn nuclear ventral l talamusului (aceast veritabil f>atena\ to the conex J, iar de aici dup sinaps, merg la ariile motorii si premotom din lobul frontal rezultnd astfel un
vast circuit, unul dintre sistemele de conexiuni cortico corticale Exemplele sunt suficiente spre a nelege importanta acestui nucleu stnatal n economia anatomo funcional a creierului
Globus pallidus ar avea ca tunctie principal asigurarea unui tonus muscular de fond pentru micrile voluntare iniiate n cortex sau chiar n stnatum* n acest sens, globus- pallidus funcioneaz utili znd
doua cai prin circuite cu conexiune imersa la talamu^ de aici la cortexul cerebral <<i apoi pe calea cortico spinala s.i prin ci extracortico spinale la mduva spinrii prin cat scurte la formaiunea
reticulata a trunchiului cerebral s,i apoi prin tracturile reticulo spinale la maduia spinrii (A Kreindler, 1976) Pormndu se de la ipoteza c globus pallidus este un inel intermediar n lanul unor impulsuri
cor tico palhdale, cu ecouri n cmpurile n vecmate cu nucleul rou* si n nucleul ventral al talamusului, s-a propus lezarea terapeutic a-globus pallidus ca mijloc de stingere a unor simptome proprii bolii
Parkmson* -> GANGLIONI BAZAU
198

GOLDSTEIN

GLOMUS COROIDIAN (lat glomus = ghem glomiis choroideus engl idem) por tiune mai ngroata prezentat de plexurile coroide din ventriculele laterale la nivelul aa numitei rscruci a fiecruia dintre
ele
GLOSOMANIE (engl glmwmama) exprimare cu aspect calamburesc in care bolnavul (nevrotic sau psihotic) pare a se amuza ntr un univers al freneziei ason in telor si aliteraiilor lata un exemplu dat de
Letours si Lhermitte // \a donc des plns d horolo^ene et d oraKe Vous tippele- a des henri s ge des ar\ af>es d nu des hmnes a%e le calendner posede des des epoaues d eres desens d epoc/ue (1979) Se
descriu si glosomann sem mtice in tare omonimii genere iz i asociaii legate de multiplele semnificaii posibile Una poei critici literari (unu prictica glosomama n fort i 1) filosofi si chi ir m m psihanaliti
practic glosom inia ntocmai ea burghe/ul gentilom al lui Mohere, care vorbea n proz tar a o ti

GLUCOSTAT HIPOTALAMIC"
(engl hypothcilaimc glucostat') Leziuni bilaterale ale nucleului \entromedial din hipotalamus* produc obezitate ca urmare a hiperfagiei / buhmiei care sunt o conse cint a dereglam senzaiei de saietate
Dimpotriv, leziuni bilaterale ale hipotala musului lateral provoac anorexie* si animalul de laborator moare dac nu este hrnit artificial Stimularea electric a ace lorasi structuri hipotalamice, cu electrozi
implantai cronic determin o ingerare exagerat de alimente (, centrul ahmen tarii") Tulburri de acest fel se obin si prin stimularea altor dou arii hipotala mice, una situat n zona premamilar, iar
cealalt n zona mamilar Modul n care
centrul hipotalamic al foamei si cel al saietii sunt activai si meninui n activitate este considerat de unu autori ca glucostat Potrivit teoriei glucosta tului centru alimentari ai hipotalamusului ar fi sensibili
la nivelul glicemiei hipo glicemia ar excita centrul foamei si ar inhiba centrul saietii pe cnd hiper glicemia ar avea efectul contrar
GOLDSTEIN (Kurt) neurolog si psihi atru american de origine germana (Katowitz a/i Katowice in Polonia 1878 - New York, 1965) A lost profesor de neurologie la Komgsberg apoi la {-ranklurt pe Mani
Din 1933 s i instalat pentru tot restul vietn in St iele Unite ale Amencii A pre dat neuropatologia si psihopatologi i la Columbia Umversity (New York) si la Harvard Uiuverstty n numele gestaltis mului al
cana adept era a at icat concep tul de arc reflex si de reflex afirmnd ca un organism nu poate e\ista dect daca reunete s gseasc in lume / J un mediu adec\at (1934) trgnd de aici concluzia ca nu
mediul creeaz organismul n ceea ce privete structura si funciile creierului profeseaz o concepie hohst, apropiata de echipotentialismul lui K Lashley El este ncredinat ca simptomele nu permit dect o
oarecare localizare a leziunii dar nu si a funciei, funcia normala a creierului ne putnd fi dedus din aceea a creierului lezat Metodele moderne de localizare a leziunilor si de diagnostic infirm tezele sale,
dei holismul su nu este de des considerat ntr adevr, leziunile cortexu lui, pe lng tulburri localizate, produc o perturbare simultan a multor altor funcii (motricitate, percepie, limbaj, gndire etc ),
Principalele sale scrieri rmn The Struc-ture of Organism (1934), care a exercitat o influent puternic, asupra psihologilor
199 GOLGI
n special, si Language and language disturbances (1948) -> REFLEX

GOLGI (Camillo), med]c si neurohisto log italian (Corteno, Brescia, 1843 -Pavia, 1926) A pus la punct o tehnic inedit de colorare a esutului nervos, aa numita la reazwne nera care i a per mis s aprofundeze structura
neuronilor A descoperit, intre altele organitul uto plasmatic al neuronului, care i poart numele si a descris pentru prima dat anumite tipuri de celule nervoase care de asemenea poarta numele sau A descoperit corpusuili tactili
speciali cunoscui si ei drept corpusculi Golgi Avea ns o idee greit despre funcia dendntelor descrise de el ca prelungiri protoplasmatice cu rol exclusiv trofic iar existenta sinapselor i a rlmas mult vreme necunoscut el
fund chiar si n 1906, cnd i s a decernat Premiul Nobel, partizanul reelei axonale continui din moment ce declara n dis cursul su academic Nu am g\n nici odat un motiv care chiar si acum s m determine s abandonez
ideea (continui tatu reelei nervoase] asupra creia am struit ntotdeauna l ] nu pol abandona ideea unei aciuni unitare a internului nervos fr a nu m simi ieit din apele mele Dar nu pentru aceast eroare i s a acordat
nalta distincie Principala scriere Sulla/ma anatomia degli orgam centrali del <,nlema nervoso (1886)
GOLL (Fnednch), medic si neuroanato mist elveian (Zofmgen Kanton Aaugau 1829 - Zunch 1903) A fost profesor al Universitii de medicin din Zunch n 1860, a descris pentru prima dat fasciculul ascendent de fibre
miehnizate din mduva spinrii, care merge la nucleul din bulb cunoscut de asemenea sub denumirea de
nucleul Goli GOLL

FASCICUL GOLL NUCLEUL

GOLTZ (Fnednch Leopold), fiziolog german (Posen, 1834 - Strassburg, azi Strasbourg, 1902) A fost specialist n fiziologia sistemului nervos Cercetri n domeniul tonusului venos asupra funciei canalelor semicirculare din
urechea intern asupra simului tactil etc Numele su rmne ns legat mai ales de descoperirile fcute prin extirprile sistematice operate n cortexul creierului unor cini -> HUND OHNE GROSSHIRN
GRAFESTEZIE (engl f;rapheithesia) capacitate de a percepe tactil literele si figurile geometrice trasate pe piele cu ajutorul captului bont al unui creion Sinonim dermalexie
GRANULAII PACCHIONI (lat gm-nulationes arachnoideales engl arach noid granulations) vilozitti vizibile n interiorul sinusului longitudinal superior, a cror tunctie consta n reabsorbtia lichi dului cefalorahidian ->
VlLOZITATE ARAH NOIDIAN
GRASPING REFLEX (= reflex de apuc are forat) Apare, n mod normal la noul nscut stimularea cu un obiect a podului palmei acestuia l determin s apuce strns obiectul, att de strns nct copilul rmne atrnat de
obiect n cazul n care vrem s i l lum Fazele reflexului au fost analizate de H Seyffarth si D Denny-Brown (1948) Reflexul acesta arhaic reapare n cazul unor leziuni cerebrale si al unor degenerri demeniale, potrivit legii
disolutiei regresive stabilit de JH Jackson* Dac un obiect este pus n palma bolnavului, mna se nchide si de cele mai multe
GREUTATEA CREIERULUI
ori obiectul este inut strns (,/orced graspmg ) atta timp ct nu i este smuls Efortul voluntar al subiectului de a scpa de obiect nu duce la deschiderea minii, ci - dimpotriv - accentueaz prehensiunea Reflexul apare si ca o
consecin a exciziei anei 6 din cortexul motor Centrul sau pare a fi situat la nivelul tegmentulm mezence falie al talamusului si al corpului striat Ablatia anei 6 dezinhib mecanismul complex al xrasping reflex
nsui (autogref) sau de la altcineva (xenogref) Se pot grefa si organe ntregi (inim, rinichi etc ) ca/ n care se vorbete de transplant
GREF ALB (engl white graft reac non), reacie imunologic de respingere a grefonului* de ctre primitor nainte ca vasculari/area sa fi avut timp s se nor malizeze
GREA (engl nucea) senzaie nepl
reflex a musculaturii fanngelui si epi
^astrului care adesea culminea/ n vom Se
observ ca simptom n multe boli

GREFA CEREBRALA (engl cerebral Rraft)

n timp ce transplantul total de
arela de esut cerebral a devenit o realitate de
ea beneficiind ncepnd din 1987 mu iles
suferinzi de boala Parkmson* Se

tumori sau al unui accident vascular major in

centru nervoi din trunchiul cerebral Iritarea
mecanici a fanngelui (bgarea degetului n
fundul gtlejului) poate pro v oca vrsturi
fr grea Semn de dis tonie
neurovegetativ greaa si \ orna sunt

embrionar ai crui neuroni se afl in f 17 a

multiplicrii rapide si a stabilim de contac te
smaptice Pe de alt parte se procedeaz 1 1
crearea de bnci de celule cerebrale de
diferite tipuri (culturi de neuroni) n ve derea
executm unor plombe" n zonele

variai, inclusiv la tangajul unor

(ru de mare ru de avion, ru
mobil) Un capitol aparte l ce
desigur gretunle gravidelor t
produc greaa si vrsaturi, pe
aciune centrala /ie printr o
asociata periferica $i centrala

tisme extirpri de tumori sau abcese

cerebrale necro/e cauzate de infarcte etc
GREFON (engl #ra/r), esut sau organ
prelevat n vederea unei grefe Organele
prelevate de la muribunzi n stadiul de com
letal ( com depit ') sunt conservate n

vehicule
de auto
instituie
'
tneticele
prmtr-o
Aciune
a

centrului de \ armatur din jori

leticulata ci asupra unei zone d
sare chemoreceptoare situat i
erea fasciculului solitar $i anei
dorsal ja{a de centrul de va.

naiune cile de creiere ar fi un nonsens absolut -

a e dec
TRANSPLANT DE CREIER '
lan n
GREUTATEA CREIERULUI (engl weight
apropi
of the hram) Omul se nate cu un
extreme
r satur
(T C RuchJF Fulton 1963) -> VOMA
GREF (engl grqft) transfer dintr-o zon n alta, la un individ, al unui esut sau al unui fragment de organ prelevat de la el
creier care cntrete aproximativ 300 g adic a cmcea parte din greutatea creieru lui omului adult, care la brbat este n mtdie de 1350 g (la femeie cu circa 50 g mai puin) S a crezut ntr o vreme c
201 GRIESINGER
exist un raport semnificativ ntre volu mul (greutatea) creierului si inteligent* Georges Cuvier (1769-1832) a introdus conceptul de greutate relatiya a creierului, raportat la greutatea total a orgams mului, din care masa
cerebral constituie o anumit fraciune Astfel la om greutatea creierului reprezint 1/45 din greutatea corpului, la goril 1/200 la elefant 1/6<X), la balen 1/10000 iar li brontozaur reptila gigant de mult dispruta raportul era
de 1/1(X)(KK) Cu toate acestea la unele animale de azi acest raport este clar m defavoarea omului la oarecele de casa el este de 1/40 (Mickey Mouse poate jubila 1) iar la o veveria din America Central este chiar de 1/12 NICI
greutatea absolut a creierului la om nu pare sa fie semn de superioritate categorica creierul lui Byron cntarea 2 230 g al lui Cromwell 2 (XX) g, dar al lui Anatole France cntarea doar pe jumtate si, totui, francezul nu era
deloc mai prejos in ceea ce privete inteligenta Nici creierul lui F J Gali fondatorul frenologiei, nu era mai greu si cu mult mai puin trgea la cntar creierul lui Leon Gambetta (1838-1882), fost ministru si prim ministru al
Franei Concluzia' Nu volumul cerebral conteaz, ci structura si organizarea funcional a creierului Compu terele ultramimaturizate de azi bat de departe n performante creierele electro nice de pe la mijlocul secolului XX,
care aveau dimensiunile unei locomotive de cale ferat (nite dinozauri ai electro meu ') Fie ns el si liliputan, lisence falul* oarecelui nu poate fi la nlimea cortexului cerebral uman cu relieful su att de accidentat
(girencefalul) Pn la urm, criteriul superioritii se dovedete a fi complexitatea structural-functional si transferul de funcii de la etajele inferioare la nivelul cortexului, ceea ce asigur
flexibilitatea comportamentului adaptativ, adic o permanent inventivitate - COR-TICALIZARE INDICE DE ENCEFALIZARE
GRIESINGER (Wilhelm), neuropsihi atru german (Stuttgart 1817 - Berlin, 1868) A fost profesor la Tubmgen si Kiel, iar din 1854 director al clinicii medicale din Tubmgen n ultima parte a scurtei sale viei a condus secia de
psihiatrie a marelui spital Chante din Berlin A fost cel dinti care teoretic a extins la creier mecams mele reflexe ale maduvei spinrii Susine natura organica a maladiilor mentale identificnd cauz i acestor i in leziunile
creierului Scrieri principale Ueberp\\chi u/if Refle\aktuien Mit emem Bltck auf da-, Weberi cler p^chi^hen Krankheiten (1843) Nene Beitrage zur Ph\\wlogie unii Patholoffie de> Gehirm (1844) Patho lof^ie urul Therapie
derp\ychmhen Krank heiten (1845), aceasta din urm fund un tratat care i fost mbogit de la o ediie la alta (14 reeditri)
GROWTH HORMONE-RELEASING HORMONE (GHRH) adic hormonul care stimuleaz secreia hormonului de eres tere (hormonul wmatotrop) A fost izolat, n 1982 la un pacient suferind de acro megahe* pentru ca
ulterior prin procedee de imunochimie s se stabileasc distn buna sa cerebral La om, neuronii cu GHRH se gsesc ndeosebi n nucleul mfundibular al hipotalamusului mediobazal, prelungiri le acestora proiectndu se n
partea extern a tumulului median, de unde acest factor este eliberat n fluxul sangvin hipotalamo hipofizar care l duce la celulele int din antehipofiz Aici, n aciune antagonist cu somatostatma*, determin o secreie
pulsatil a hormonului de cretere (Growth Mormone, GH) I s au descoperit ns multiple efecte, ntre care intervenia n
GUST
reglarea somnului si a comportamentului alimentar Exacerbarea activitii GHRH este responsabil de instalarea acromega hei de sindroamele dismorfice, de organo megahe si pe ct se pare de neoplazule din perimetrul
aparatului digestiv S a putut ns constata c acromegaha este de cele mai multe ori secundar fat de un adenom hipofizar somatotrop Pentru unele forme de nanism se evoca posibilitatea unui deficit de GHRH
GUDDEN (Berhard Aloys von) psihi atru german (Cleve 1824 - Sternberger See 1886) A fost profesor de psihiatrie la Munchen, profund preocupat de anatomia si fiziologia creierului , Eme Reiche von Nemenbahnen i>ind
nach ihm benannt (Brockhaus) A pus la punct o metod eficienta de identificare a conexiunilor cerebrale aa numita Extirpation smethode Prin aceasta metod a dovedit, ntre altele, c extirparea anumitor ani din scoara
cerebral are drept efect degenerarea unor nuclei talamici aliai n corespondent cu acele arii Printre elevii si s au numrat A Forel, F Nissl si K von Monakow S a sinucis prin necare ntr un lac
GUILLEMIN (Roger), medic si neoro endocnnolog american de origine francez (n Dijon, 1924) Fondator, mpreun cu A Schally,alneuroendocnnologiei A descoperit peptidele, n timp ce controla secreia unor hormoni ai
hipoftzei si pancreasului, iar ulterior a reuit s sintetizeze substane analoage peptidelor naturale, capabile s se fixeze pe aceeai receptori Aceste rezultate si au gsit aplicarea n tratamentul diabetului juvenil, al acro
megaliei* si al altor maladii hormonale Cercetn importante si n domeniul endor finelor* I s-a decernat Premiul Nobel (1977)
GUST (engl taste), senzaie considerat mai de mult de unu drept un lux biologic dar despre care s a putut demonstra c are un rol important n nutriie si n meninerea unui mediu intern constant n organism (CP Richter
1943) Receptorii gustativi sunt implantai pe limb mucoasa palatin pe stlpii amigdaliem anteriori fannge si lannge Pe limb aceti receptori, sub for m de papile specializate n sesizarea anumitor modaliti gustative au
urm toarea distribuie pe vrful limbii (care este sensibil la toate cele patru modaliti dulce srit amar si acru dar n special la primele dou) marginile limbii (sensibile la acru iar ntr o msur mai mic si la srat) si n
poriunea bazala a limbii (sen sibila la amar) Regiunea mediodorsal a hmbn este lipsita de corpusculi gustativi Centrul gustului a fost detectat n peri metrul operculului rolandic , Sense oj la\le has been produced b\
stunulation oj the \enwrimotor corte\ deep m thep\sure of S\lviu<> nhere l jom\ the nland of Reir(W Penfield,Th Rasmussen 1950) Gustul este n realitate o senzaie corn plex, n care fuzioneaz cele patru moda litti
primare (la care unu autori adaug alcalinul, acrul tund asimilat cu modali tatea acid), dar si componente olfactive si somatosenzonale, care fie stimuleaz, fie inhib apetitul Un gust plcut al alimen telor si buturilor poate
inhiba reflexul de saietate, n timp ce un gust neplcut poate inhiba foamea Patologia gustului nu se reduce la instalarea parial sau total a ageuziei'', ci include si halucinaii gusta tive, dehnce sau nu, ntlnite la schizofrenici, mamacodepresivi sau isterici - CAILE CEREBRALE GUSTATIVE GUSTOMETRIE

GUSTOMETRIE (engl guuometry), explorare funcional a gustului (clinic, encefalografic etc )

GYRUS AMBIENS (engl idem) relief cortical din vecintatea uncusului hipo cmpie n care se termin fibre din rdcina extern (lateral) a tngonului olfactiv*
GYRUS ANGULARIS (engl ulem), cunoscut si sub denumirea de pliul curb se mcadrea/a n ana 39 Brodmann din lobul parietal (partea postenoara a eircumvolu tiei parietale inferioare) Este un spaiu de
isociatic neexistand dect la primate Are conexiuni aferente si eferente cu f>\ru\ siipramari,inalis' (ana 40) si cu toate /oue le parietale temporale si occipitale luni trofe Le/iunc i sa m emisfera dominanta
provoac tulburri de limbaj (sindrom afa /ic receptiv) dislexu disgnfu si acalculie*
GYRUS CINGULI - CIRCUMVOLUJI,
CORPULUI CALOS

corelare si de potenare a impulsurilor venite din hipocamp

GYRUS HESCHL -* ZONA HESCHL
GYRUS HIPPOCAMPI (lat ^rus parahippocampahs engl #vn/s hippo tmpi) nume dat celei de a cmcea circum volutn temporale situat pe fata inferioar a lobului temporal si a crui extremitate
interioar constituie imensul* (unciis g\ri panmippocampaln) pe cnd extremitatea postenoan este repre/entata de lobului hngual Sinonim cinuimuliitia hipo cmpului
GYRUS DENTATUS (engl ulem), urcumvolutie care mrginete hipocampul*, ntiiundu se m depresiunea situata intre gyrus hippocampi si uncus*, ea apoi sa o porneasc dorsal si sa reapar pe suprafaa
inferioara a uncusului sub denumirea banda ngust Giaccomim (engl Gtacto num s bnd) Este format din trei straturi celulare molecular granular si polimorf La nivelul stratului polimorf axonii emit
numeroase colaterale din care rezult un plex bogat O sene de fibre ptrund n fimbna si n stratul alveus din cornul Amon* Este sediul unui mecanism de
GYRUS LUNARIS (engl ulem) relief cortic l din vecintatea uncusului hipo cmpie in care se termina fibre din rada cina externa (laterala) a trigonului olfactiv* Sinonim girusul seiwlunar
GYRUS SUPRAMARGINALIS (engl idem) segment anterior al circumvolutiei parietale interioare Corespunde anei 40 din lobul parietal si este o important rscruce asociativ cu ani auditive', vizuale si
somestezice Prin substana alb subiacen ta trec fasciculul de asociaie occipito frontal interior si fasciculul longitudinal infenor care conecteaz cortexul occipital si parietal cu cel frontal (inclusiv cu ariile
44 si 45 din circumvolutia frontal infen oar care n emisfera dominant au un rol determinant n vorbirea articulat) Leziu nea acestui gyrus provoac la om tulburri de limbaj si tulburri praxice (apraxie
ideo motorie)

H
HABENULA (lat habenuia engl ulem) cordon ele substan alb din epitalamus* care nglobeaz un nucleu medial si altul lateral Avndu si originea n polul anterior al epifizei* (corpus pmeale) mai este
numit si peduncnlul anterior al epirei Dup un traiect pe fata superioara a tala musului se termin n hipotalamus Ae rente conexiuni olfactive de la hipocamp* peplum pelluculum" (tractul septo habe
nular), amigdal* (prin stria terminalis), ana paraolfactone Broca si ana perforata anterioara, conexiuni preoptico habenulare si hipotalamo habenulare conexiuni teeto habenulare de la tuberculul
cvadngemen superior Eferente fibre habenulo tectale tractul habenulo tegmental (unele dintre acestea fac sinaps n nucleu salivaton supenor si inferior) tractul habenulo pe duncular (fasciculul retroreflex

Meynert*) Habenuia este o staie intermediar pe ruta descrcrilor impulsurilor olfactive spre centrii moton, avnd un rol foarte important la unele mamifere S a pus n evident la acest nivel o mare
concentraie de receptori colmergici nicotmici
HALUCINAIE (engl hallucmation), fenomen patologic care const din proiec
tarea in afara sau pe un plan interior mtr un spaiu imaginar a unor reprezentri ale individului a cror evocare este deter minata de procese anormale care irita de pozitele mnezjce (vizuale auditive olfactive
gustative, tactile kmeste/ice sau algezice) de obicei pe fondul unor stri anxioase sau al unor idei aberante etc ele nsele deter minate de deteriorri anatomofunctionale Dup H Ey(1973) halucinaia este per
ception sans objet a percevoir Trebuie ns neaprat precizat c orice halucinaie i are originea mai mult sau mai putui ndeprtata, ntr o suita de percepii si triri Fiecare halucinaie i are sediul ei
cerebral, precum si mecanismul si, istoria' ei, care adesea se pot intersecta n spatii asociative C est aussi / ei ho de la pen see ou le malade entend es propres pensees sous/orme parlee Le heros de l
Ihade Ies prophetes de l Antien Testa rnent, plus pre\ de nous Jeanne d Arc e de nomhreu\ m^stique* furent la prote d hallucinatwns auditive^ dimt le s\mbo lisme a marque la culture occidentale de trcices
parjois tres projondes A cote du dereglement de l imagerie auditive s'observent mais plus raremen chez le schtzophrene des haltucinations visuelles,
205 HALUCINAIE ALGEZIC

de v v i s ion s- du ciel el de l enfer Du Buisson Ardent aux plus recente*, appa ritum\ de la Vierme Ies religions ont sou\ent retenu ces <faits df conscience > comme revelation de forces surnaturelles Le
haltucinations ont en realite une solide base bii^ogujue (J P Chcingeux, 1981) Toate bdlucinatnle sunt n acelai timp adevrate si false adevrate pentru c i repre/mtd un fenomen morbid real tare are
realmente loc n creier false pentru c i imaginii evoc ie nu i corespunde reali tatea invocata Dihama \a/uta nu exista pe plan real m exterior dupi cum nu exiti nici \reun individ re l care s i se fi strecurat in
creierul bolii ivului ci sii opteasc 11 ureche diverse bi/ irem Prin stimul irea electrica adecvai i anumitor structuri cerebrile pot fi provocate tul libitum, halucinaii dintre cele mai diferite m raport cu ?on i
excitat Pe de alt parte unele droguri (halucinogenele) dau curs si ele tara prea mare dificultate icestui fenomen simptomatic pentru o sene de maladii cerebrile

HALUCINAIE

ALGEZIC

DURERE HALUCINATORIE

HALUCINAIE OLFACTIV

CACOSMIE

HALUCINAIE SPECULAR

HEAUTOSCOPIE

HALUCINAIE VIZUAL (engl visual hallucmation),, percepie vizual fr obiect n fond o reprezentare vizual intens, care ns n nici un caz nu poate s apar fr excitarea ,endogen ' a centrilor
corticali ai vzului
HALUCINAII MUZICALE (engl musteai hallucinatiom) tulburare ntlnit
mai ales la btrni caracterizat de faptul ca subiecii sunt contieni de irealitatea n exterior a melodiei auzite care poate fi cu sau fr text muzical Adesea subiecii recunosc m halucinaiile lor melodii n
vatate n tineree si pe care unu le pot schimba dup voin (G Fenelon et aln, 1993) L Thorpe raporteaz cazul unei femei btrne cu auzul deteriorat care auzea imnun germane au/ite in copilria ei petre
cuta mtr o zona din Rusia cu populaie germanofona Fapt demn de notat ea nu mai vorbise germana cu regularitate de iproape 60 de mi Toate investigaiile inclusiv encefilognma evideni ui date normale si
cu timpul, btrna s a mpcat cu situaia de ndat ce a descoperit ca poate schimba un imn cu altul daca l cnta cu \oce tare Haluimule muzicale sunt in general mai suprtoare atunci cnd pacientul
este singur in condiiile lipsei unui -"gomot de fond fund c el mai adesea ntlnite la jemei/e n vrsta cu auzul deteriorat Unu autori le asociata cu depresia cu izolarea social cu anomalii
electroencefalografice sau cu o patologie se\cra a sistemului nervos central cum ar fi tumorile cerebrale Fuchs si Lauer (1992) iau n discuie o comparaie ntre CBS l = Charles Bonnet Syndrome - not
LG \ si halucinaiile muzicale ajungnd la concluzia c acestea din urm este mai \erosimil sa fie amintiri permanente Ja miliare religioase modificabile n mod \oluntar asociate cu anomalii EEG i cu
anomalii detectabile cu ajutorul tomo grapei computerizate (L Thorpe, 1997) - SINDROM BONNET
HALUCINOFILIE (engl hallucmo philia) termen prin care H Ey* desem neaz usunntd cu care un subiect are triri halucinatoni
HALUCINOGENE (engl hallucmo genics) substane psihotrope* care nu au nici un efect terapeutic aciunea lor fund exclusiv psihodisleptic adic de de/orga nizare a sistemelor psihosenzonale prin
proiectarea n afar sau pe o scen mental a tot felul de imagini confuzionale ( per ceptii fr obiect') delirogene -> PSIHO DISLEPTICE
HALUCINOZ (engl hallucinosis) form de halucm itie rece atimic n c \re subiectul pstreaz o ititudme critic, de dubiu cu privire la existenta reali a ceea ce vede Este un fel de vis cu ochii deschii
din care spre deosebire de halii cm itie nu lipsete constientiz irea faptului c se viseaz Cau/a procese patologice de natura diversa care nu excita in icel i timp structurile anxiogene sau care blo chea/a
proieciilor lor cortic ile

HALUCINOZ PEDUNCULAR
(engl peduncular hallucinosis), stare om nea provocata de leziuni (adesea tumorale, vasculare sau infectioase) n materia pe duncuhlor cerebrali, dup unu nc si mai precis n calota pedunculara*
(Lhermitte 1922) Subiectul poate fi convins de ireali tatea apariiilor halucinatoni, dar de multe ori nu e scutit de dereglri de contient si ideatic
HART CORTICAL (engl cortical chart), reprezentare grafic a totalitii cmpurilor citoarhitectonice din scoara cerebrala, conform unor criterii anatomice si funcionale Harta citoarhitectonua a cmpurilor corticale la
om propusa de Brodmann* este cea mai cunoscuta printre neurologi Totui att harta lui Brodmann, ct >i cea a lui Campbell sau mai trziu
a lui von Econom pol constitui doar sene rne a/e cazurilor studiate de aceti autori dar nicidecum o imagine perfecta a ori crui creier uman Marea variabihtate a structurii celulare corticale nu poate fi cuprinsa n acede
hari (V Voiculescu, M Sterude 1963) - CMPURI CITO ARHITECTONICE CORTICALE

HEAD (Henry) neurolog britanic (Londra 1861 - Readmg 1940) A enunat prin cipiul encefiliziru ( > INDICE DE ENCE FALIZARE) A studiat in mod deosebit sensibilitatea cutan ia A introdus m acest
domeniu distincia dintre sensibilii nea piotopatica guvernata de t ilamus si cea ipicritica rezult it l discernmntului cortic l n ceea ce privete ifi/nle sa nscris in continuitatea concepiilor lui J H J
ickson* (183 5-1911) si Pierre M ine* (18S3-1940) Flclnd uz de distincia jackso-ni in i ntre limbajul autom it emoional si cel elaborat raional si bazndu se pe o sene de observaii personale Head arata ca
m funcie de proporia leziunii si de momentul evoluiei au loc tulburri ale formulrii si expresiei simbolice (defects of sMnbohc jormulalion and e\pression) limbajul automat nefiind afectat dect in mod
secundar A cutat sa impun con ccptia unei localizri mai largi si mai suple a limbajului, interpretnd smiptomele c inzate de le/iunile creierului in contextul tulburam altor funcii eseniale (memorie,
gndire nelegere) Tulburrile de vorbire pot fi efectul unor leziuni cerebrale din ambele emisfere Clasificarea afaziilor cuprinde la Head patrii rubrici n raport cu categoriile gramaticale Esenial r mne
pierderea capacitii de utilizare a simbolurilor deci deteriorarea gndim Toate aceste probleme sunt tratate de el ntr-o monumental monografie Apha-aa and kindred disorders of speech (1926)
HEAUTOSCOPIE

HEAUTOSCOPIE (engl autoscopy), form de halucinaie n cursul creia su biectul se vede proiectat lng sine, , percepndu si imaginea co pe o imagine n oglind (halucinaie specular) Se ntlnete
n accesele de confuzie oniroid si la unu epileptici
HEBEFRENIE (engl he'hfephrema) form clinic de schizofrenic la preadoles ceni si adolesceni - SCHIZOFRENIE
HELMHOLTZ (Hermann Ludwig Ferdinand von) fizician matematici m si f i/iolog german (Potsdam 1821 -Char lottenburg 1894) n perioada 1843-1848 a fost chirurg militar A fost profesor de fiziologie
la Komgsberg (1848-1855) de anatomie si h/iologie la Bonn (1855-1858) si de fi/iologie 11 Heidelberg (1858-1871) A fost un savant de talie universala adu cndu si contribuia n multiple domenii ale
tiinei n 1850 a pus la punct o metoda de msurare i influxului nervos A etec tuat, de asemenea importante cercetri asupra vedem colorate si a fenomenului de acomodare optica n acustica a elucidat rolul
oscioarelor urechii medii (ciocanul nicovala scria) si a studiat fiziologia fonatiei expunnd mecanismul combinrii senzaiilor tonale ca baz a teoriei muzicii n laboratorul su din Heidelberg s a format
ntre alii, cerebrologul rus IM Secenov (1829-1905)* Se considera n primul rnd fizician si matematician domenii n care s a afirmat prin elaborarea matematic a principiului transformm si conservrii
energiei
HEMATOM CEREBRAL (engl cerebral hematoma), colecie hemoragic superficial sau profund, cel mai adesea
localizat n lobul frontal sau temporal,ca urmare a unei contuzii Simptomatologia depinde de poziia hematomului, de extensia si de complicaiile sale de ordin toxunfec-tios Unele hematoame sunt
mtracraniene, dar extracerebrale, afectnd meningele n primul rnd dar si parenchimul cortical, prin presiunea mecanic exercitat ca si prin dereglarea circulaiei sangvine locale * HEMORAGIE CEREBRAL
HEMATOM EXTRADURAL (engl extradural hematoma) revrsare sangvin ntre dura mater si endocramu cu efect
si supraacut (din perioada de stare) se instalea/a rapid hemipareza hemiplegia controlaterala midna/a ipsilateral iar ulterior si o hemipareza ipsilateral (dato nt deplasam trunchiului cerebral de par tea
opusa) asociate cu somnolent cefalee, vrsaturi si sughit Oricum ar ji forma clinica hematomul cnd are volum mare comprima emisfera cerebral respectiva si trunchiul cerebral pe care l deplaseaz n
incizura cortului cerebelului de partea opusa Avem coma gr l H flf IV si moarte (C Arsem 1982)
HEMIANOPSIE (engl hemianopia), pierdere a vzului ntr o jumtate din cmpul vizual, cauzat nu de o afeciune a ochiului sau a nervului optic, ci de o vat mare a cilor si zonelor din cortex legate de
vz O leziune retrochiasmatic unilate raia de exemplu, determin o hemianopsie laterala omonim n emisfera opus Ambii ochi rmn orbi n aceeai jumtate a cmpului lor vizual (dreapta sau stnga) si
de obicei bolnavul nu este contient de deficienta sa, compensnd o prin rotaia capului Cauza tulburm poate fi si o hemoragie n perimetrul corespunztor al
208
HEMORAGIE CEREBRALA

, retinei corticale"* din zona scizuni cal-carine dar si o tumoare sau o leziune de alt natur, cu aceeai localizare occipital n cazul hemianops-iei bitemporale, bolna vul nu poate vedea dect drept n fata
sa, ca si cum ar purta ochelari de cal, cauza fund cel mai adesea o tumoare a hipofizei, care excercit presiuni asupra chiasmei optice n partea sa median Cnd leziunea se limiteaz la o parte a radiaiilor
optice (fie fasciculul parietal, fie cel temporal), rezultatul este o cvadranopsie laterala omonim adic o hemianopsie limitat fie la cvadrantn superiori fie la cei inferiori ai cmpului vizual Se descriu multe
alte hemianopsn fiecare cu baza sa lezional
HEMIBALISM (engl hemibalhsmus), sindrom descris de A Kussmaul*, carac tenzat prin micri extrem de brute si de mare amplitudine, ndeosebi la unul din membrele superioare, cu tendina la flexi
une si rsucire pe axul corpului Formele grave pot duce la moartea prin epuizare Tulburarea are drept cauz, de exemplu, o hemoragie necrotic la nivelul corpului Luys* din subtalamus
HEMIPARESTEZIE (engl hemipares fc.sitf),distorsionare sau dispariie a sensibili tatu cutanate pe una din jumtile corpului
HEMIPAREZA (engl hemipareza), hemiplegie* uoar
HEMIPLEGIE (engl hemiplegia), tul burare a motilittn care afecteaz capacitatea de a efectua micri voluntare ntr-o jumtate de corp, ca urmare a vtmrii cilor motom piramidale care pornesc din
emisfera cerebral opus jumtii de corp paralizate
HEMOCRINIE (gr hai m = snge, krinem = a secreta engl hemocrtma), trecere n snge a secreiilor elaborate de glandele endocrine
HEMOGLOBINA (engl hemoglobm), heteroprotem de culoare roie, transportor de oxigen la esuturi, a crei formul glo bal este (C 738H,lfi6FeN2(nO208S2)4
HEMORAGIE CEREBRAL (engl cerebral hemorrhage) revrsare de snge n parenchimul cerebral ca urmare a nipeni unui anevnsm* siu angiom* arterial Cnd atacul nu este fulgertor avem de a face
cu o hemoragie pnn entrodiapedez, dar nu este exclus participarea ambelor meca nisme ruptur vascular si, ca urmare a focarului hemoragie galopant necrozarea vaselor din vecintate intatie vasomotone
cu spasm si staz n teritoriul capilaro venos ceea ce favorizeaz extravazarea entrocitelor (entrodiapedez) si apariia unor focare hemoragice punctiforme caracteristice
n cel puin 70% din cazurile de hemo ragie cerebral este incriminat hipertensi unea arterial intracraman Localizrile cele mai frecvente ale hemoragiei cerebrale hipertensive sunt nucleu cenuii
centrali, talamusul, protuberanta si nucleul dinat* al cerebelului Cnd hemoragia implic si spatiile ventriculare, ducnd la compre sarea nucleilor mezodiencefalici, se intr rapid n starea de com si
sfritul letal devine inevitabil
Simptomatologia difer n raport cu sediul hemoragiei Un hematom temporal, de exemplu, determin o afazie Wermcke cnd este situat n emisfera dominant si o stare confuzional cnd este situat n
emisfera minor, pe cnd un hematom HEMORAGIE SUBRAHNOIDIAN
occipital determin o hemianopsie lateral omonim controiaterala, asociate ui o alexie in cazul in care este vtmat emisfera dominanta Tot aa o hemoragie talarmca produsa prin sangerarea unei ramuri
a arterei cerebrale posterioare (Th Hornet, 1957) este deosebit de grava n ca/ul in tare ruptura este importanta si are loc si o inundaie ventriculara n formele sale co mune insa hemoragia talamica se carac
tenzeaza clinic prin hemipareza trectoare atunci cnd nu este direct vizai capsula interna in rest mregistrndu se o hcmi inestt/ie profunda, hemihipoestezie super
hemianopsie precum si o hiperpatie proprie sindromului t darnic Dac hemoragia difu
sindrom e ipsulotalamic (R Dimitnu 1982)

HEMORAGIE SUBRAHNOIDIAN
(engl underarachnoidal hemorrhage) invidire a sp itiuliu subarahnoidian de ctre revrsatul smgvin Repre/mt a trei i c ui/ princip il de deces prin iccidente \ascul ire cerebrale Semnele clinice apo
plectice ale hemoragiei subirahnoidiene masive se c iractenzeazl prin ipantia cefa leei brutale loc ilizat sau de 1i nceput generalizat cu pierderea aproipe concomi tent a stm de contient Accidentul
poate fi declanat de un efort care deter min creterea presiunii intracraniene (defecatie insolatie mas copioas, act sexual) [Diana Popescu 1982) Cefaleea este nsoit de voma, zgomote n urechi fosfene
senzaie de ru obnubilare care evolueaz spre starea confuzionala
HERING (Ewald K ) medic si hziolog german (Altgersdorf, Saxoma 1864 -Leipzig, 1918) Discipol al lui E H Weber si G Th Fechner ntre anii 1865-1870 a
fost profesor la Viena apoi la Praga, iar n final ncepnd din 1895, la Leipzig L a preocupat n special fiziologia sistemului nervos si a organelor de simt Ct timp a profesat la Viena a descoperit, n colabo
rare cu J Breuer (viitorul asociat al lui S Freud) .comanda automata a micrilor respiratorii ( Selbststeuerung tler At mung ) cunoscuta mai trziu drept re fleutl Hering Breuer" si considerat mult mai trziu
un pas in direcia dezvoltam biociberneticn n 1870 a prezentat la Academia imperiala a tiinelor (Viena), comunicarea Uebcr das Gedachtms als cine allgeniemc Funktion cler organiesier ten Materie Alte
scrieri principale Zur Lehre \<>m Uchtsinn (1878) Der Ranm smn nnddie Bessegiing des Auges (1879) Deutungen des psychophystschen Gesefes (1909)

HERNIE CEREBRAL (engl cere bral hermation) deplasare \ unor formai uni ale creierului n alte spatii dect cele ocupate n mod normal deplasare deter minat de procese expansive intracramene
(tumori abcese hidrocef du etc ) Circum volutia cingulara de exemplu ca urmare a unei tumori frontale poate sa hernieze pe sub coasa creierului n teritoriul emi sferei cerebrale opuse iar amigdalele
cerebeloase, n cazul unei tumori a fosei posterioare pot hernia pnn gaura occipital (joramen magnitm) cauznd chiar si moar tea ca o consecin a comprimrii centri lor vitali din bulbul rahidian
HEROFIL, medic si anatomist grec (Bitinia, sfritul sec IV Hr -nceputul sec 111 Hr) Ilustru reprezentant al familiei Asclepiazilor A efectuat disecii pe animale si om A descris detaliat con figuraia
creierului, artnd c nervii i au
210
HIAT PSIHO-FIZIOLOGIC

originea n creier si mduva spinrii A localizat sufletul n ventriculele cere brale A descris pentru prima data conflu enta sinusurilor venoase m acea umfltur care n poarta numele leacul Herofil A observat
pentru prima data sincronismul pulsului si al btilor inimii si a folosit clepsidra pentru a controla pulsul
HESS (Walter Rudolf) neurofmolog elvetnn(Frauenfeld 1881 Zunch 1973) A fost director (din 1917) al Institutului de li/iologie din Zunch A fcut distincie intre sistemul nervos mimai (destinat reglm
relaiilor organismului cu mediul) si sistemul nervos vegetativ (destinat reglam activitii organelor interne) Prin stimul ire i electric i sistematica a diencc falului cu ajutorul unor microelectro/i (O 2 mm di
imetru) a putut descrie un centru l somnului m hipotilirnus (l913) Cu aceeai metoda prin stimul wea selectiva i unor nuclei din trunchiul cere hral 11 animale a obinut micri ora im / ie si coordonate din
partea acestor i A emis ipoteza ca sistemul , biomotor este structurat dup principii care exprim i trebuinele organismului Numai combi naiile [de micri musculare - nota L G | biologic importante au fost
decoltate de natura (1942) Scrieri principale Dus Zntschenhirn (1948) Psihologie m hio logtscher Sicht (1962) O selecie a celor mai importante texte ale lui W R Hess a tost editat la Berlin n limba
engle/a Biologica! order and hiam organration (1981) l sa decernat m 1949 Premiul Nobel
HILL (Archibald Vivian) fiziolog englez (Bristol, 1886-Cambndge 1977) A fun damentat n 1898, conceptul de sistem ner v os autonom A fost unul dintre pionierii
cercetrii biofizice a mecanismului ener getic al activitii musculonervoase li datoram termenii de fibre preganglionare si postganglionare Laureat al Premiului Nobel (1922)
HIAT PSIHO-FIZIOLOGIC (enal ps\cho plnsiologic hiatus) titlu sub care AR Lecours si F Lhermitte (1979) ne oferi un text remarc ibil - antologic am spune referitor la relaia dintre localizarea unei le/iuni cerebrale si
localizarea in creier i unei lunctu Nu abordam aici dect un cir particular al prt hlemei loccdrardor cerebrale dar de mare importanta t sie ade\urcil ca creierul este mtr o pnsinla un ansamblu de organe st ca fiecare dintre
acelea ndeplinete un rol psthofi lologic specific r-ste la fel de ade\arat ca acest
din parnle sale atunci cnd este rolata patologic mi mai funclioneira in nipon cu indi\idul Sa rmnem in domeniul hm ba/iilui daca zona limbajului este izolata de restul creierului (ceea ce se ntmpla in mod excepional in
unele ano\n si in ocluziile bilaterale ale arterei carotide interne) \orbirea este posibilei dar ea funcioneaz oarecum m vid fratele pot fi enunate corect dar nu au dect o umbra de sens s; oricum nici un raport cu cursul
gndim subiectului sau cu ceea ce subzista din aceasta hunctia psiholingvistica nu mai exista Atn st artat ca zona limbaiului este legata de toate organele de simt si de stata mentala Aceasta nu poate fi locali
cel mult cunoatem in prezent rolul incitator si coordonator al lobilor Jrontali asupra produciilor lingvistice t tolu.si se impune sa recunoatem ca anumite funcii i au sediul n anumite regiuni ale
211 HIDROCEFALIE
creierului de exemplu acelea ale am cutm fonetice acelea ale grafismului ca ji acelea ale decodam auditive i vi uale Dac examinam problema dmtr o perspec tna destul de larg vedem ca cu cat funcia este mai
instrumentala am fi putut spune elementar dar ar fi fost ocant pentru activiti de/a extrem de complexe cu att mai posibil este sa identificam regiunea sau regiunile creie ruliu care o susin cu cat funcia este mai elevata
cuprinznd aici si gndirea cu att este mai dificil de locali at Dintr un alt punct de vedere suntem ndreptii sa spunem ca integritatea cutarei pri a creierului este indispensabila ndeplinirii normale a cutarei funcii
deoarece o le
tune in acea regiune determina o pertur bare a respectivei funcii Ceea ce nu nseamn ca acea funcie i are sediul in acea parte a creierului Numeroase analo gn biologice ar putea ji asansate m special in ceea ce privete
marile funcii metabolice Sa luam ins un exemplu care nu cere nici o cunotin din domeniul medianei spre a fi neles iat o mare cetate Pansul putem recunoate aici o multitudine de elemente materiale care au un rol bine
precizat m viaa cetii dar unde s localizam funcia economica
funcia cultural funcia politica > etc ' Desigur vom recunoate numaidect c cutare sau cutare elemente materiale ocup un loc privilegiat pentru o funcie determinat Cu toate acestea nimnui nu i va trece prin cap s
susin ca funcia circulatorie a Parisului i are sediul pe Podul Concordiei pe motiv c dac acesta sare in aer se produc blocaje de circulaie enorme Vom spune numai c integritatea Podului Concordiei este necesar
indepli mm funciei circulatorii a aces-tui
ora /Exist un hiatus si intre produciile lingvistice si fenomenele biologice care le sus-in O noua comparaie ne permite s l nelegem o maina electronic este con stituit din elemente materiale bine cunos cute - receptori
celule pentru memorie circuite logice elementare dar datorita mbinam acestor piese maina se dove des.te capabila de comportamentepseudo psihologice extrem de diverse calculul previzibilitatea traducerea dmtr o limba m
alta s.i chiar capacitatea de a nica foarte bine ah Or instalarea a diferii electro i in interiorul mainii nu ne dezvluie aa ^isul raionament al acesteia atunci cnd ea trebuie sa /oace ah (adevratul raionament este de
altfel al celui care a programat maina) electrozii \or sesiza cel mult semnalele electrice si poate modul in care ele sunt tratate sau ti cate La fel nu cu nncroelectro i sau cu micri sonde vom izbuti s penetram limbajul uman S
i aici microelectrozu vor nregistra modificri de potenial iar microsondele \or nregistra modificrile biochimice ale mediatorilor dup cum neuronii sunt sau nu activai Ceea ce nu ar fi deloc puin

deul -> CREIER i COMPUTER DIA SCHIZIS LOCALIZARE CEREBRALA

HIDROCEFALIE (engl hydrocepha /Hi) acumulare anormala de lichid cefalo rahidian in cavitile ventriculare precum si m spaiul dintre cortexul cerebral si dura mater (spaiul subarahnoidian) in cel de al doilea caz fiind
vorba de o hidro cefalie extern Cauza mecanic este blo carea circulaiei lichidului cefalorahidian prin obturarea apeductului Sylvius* a orificiilor Monro* Magendie* sau Luschka* dar pot exista si cauze fiziologice o hiper
funcie a plexurilor coroide* sau perturbri
212
HIPERTERMIE
ale procesului de resorbie (pe cnd volu mul de lichid cefalorahidian coninut m ventricule si n spatiile subarahnoidiene la adult este de 130-150 cm 1 cantitatea secretata zilnic in mod normal de plexurile coroide este de 5(X)700 cm3) Intervenita nainte de natere sau in primele luni de viata hidrocefalia duce la o cretere progresiva a volumului craniului prin compresiuni catastrofale exercitate asupra parenchimului cerebral care se atrofia/
Expresia pe plan psihic a hidrocefahei este oliiofrema Li aduli hidrocefalia succeda idesei itrofnle cerebrale din smdroamele demeniale
HIPERALGEZIE (engl h\peral/,esia) cretere patologici i sensibilitii la durere Contacte in mod normal nedureroase cum ar fi imbracarea unei cmi sau trecerea unui pieptene prin par produc durere Se descrie o
hiperalgezie locala (primara) si o hiperalgezie secundara J D Hardy H G Wt Iff si H Goodell (1950) susin ta hiperalgezia secundara se produce din cauza ca un baraj de impulsuri din zona lez i faciliteaz in sistemul nervos
central caile aferente din suprafeele cutanate limitrofe Ei au postulat in consecina un sistem mtemeural intre neuronii de ordinul nti pentru durere si fibrele caii spmo talamice Hiperalgezia se observa in me mugite si m unele
polinevnte precum si in unele cazuri de obezitate ca urmare a aciunii centrale a insulinei Sinonim hiperestezie

HIPERANDRISM (engl hvperandris mus) exagerare a caracterelor sexuale masculine

HIPERESTEZIE - HIPERALGEZIE
HIPERMNEZIE (engl hvpermneva) tulburare de memorie caracterizat prin accese de evocare paroxistic si dezordo nat a unor vechi amintiri de obicei in contextul unei logoree mcoercibile Este un simptom caracteristic
crizei uncinee (descrii de J H Jackson) strilor mani acale si delirurilor paranoide Caracten /eaza de asemenea capacitile mnezice prodigioase ale unor indivi/i supradotati (Th Lempenere A Folm 1994) Sub form i unor
viziuni panoramice ale exis tentei individu ile se ntlnete la cei care in clipi tririi unor iccidente (iminenta unui mec cat istrofa feroviara etc ) vad mo irtea cu ochii soc psihic c ire se pare ci de/inhibi structurile care comp
icteaza engramele din ntregul creier
HIPERPATIE TALAMIC SIN
DROM TALAMIC

HIPERPROSEXIE APROSEXIE
HIPERSOMNIE (engl hypersomma) termen generic prin care se desemneaz stnle patologice caracterizate de un somn excesiv SINDROM GELINEAU SINDROM PlCKWICK
HIPERTERMIE (engl hyperthermia) cretere paroxistica a temperaturii organis mului ca urmare a unor leziuni de origine traumatic sau vasculara a nucleilor din hipotalamus responsabili de reglarea ter mica Leziuni cronice
la acest nivel pot determina anomalii persistente ale termo reglm fie in sensul hipertermiei fie in acela al hipolermiei sau poikitotermiei (caz n care temperatura corpului este egal cu aceea a mediului ambiant) -> TERMO
STAT HIPOTALAMIC"
213 HIPERTIROIDISM

HIPERTIROIDISM - BOALA BASEDOW

HIPNOTICE
hxpnotics) medica
mente psihotrope' din grupa psiholepti celor sau sedativelor care actionea/ isupra funciei hipmce producnd somnul sau reducnd insomnia pe cmd tranchili /antele nu f ic dect sa t ivon/e/e somnul Se
face distincie ntre hipnoticele \enta hile (cloral \eronal) care provoac un somn m u mult sau mu putui incoercibil si hipnosedati\e (hei idona vilenini) tare facilitea/i somnul prin favorizarea calmului si
de/interesului proprii idor mini Auto idministrite in mod ahu/iv pot determina o penculo s i toxifilie (dcpen dcntl) Barhituncele sunt contraindic ie m cazurile de insuficienta renal \ respir itone si hepitic i
precum si in ilcoolismul acut si miastenie Barhitunce sui nonharhitu nce hipnoticele au si proprieti anxiolitice si anticonvulsivante Modul de aciune al iccstor psiholeptice s ar datora unei acti vititi la
nivelul receptorilor gibaergici (- GABA) postsmaptici
HIPNOTOXIN (engl hypnotoxm), substan biochimic cu proprieti hipno gene care s ir acumula n parenchimul cerebral m starea de vigihtate determinnd trebuina de somn - EXPERIMENTUL
LUI PlERON
HIPNOZ (engl hypnosis) stare de parasomn indus cu ajutorul unor tehnicr speciale, utilizata si de S Freud la nce putui carierei sale de psihoterapeut Poate fi provocat si la animale Unu au propus o
drept anestezic chirurgical Pentru I P Pavlov (1930), hipnoza, dei n esena ei identic cu somnul, constituie o faz intermediar ntre starea de veghe si cea de somn
complet Noi am \aziit n aceste faze pe
inhibiiei adic o difiriune mai mare sau mai muci a inhibiiei la diferite sectoare ale emisferelor sau la diferite etaje ale creierului iar pe de alta parte diferite gra de de intensitate a inhibiiei sub forma
profunzimii \anate a inhibiiei in acelai punct Prin unele puncte vigile din cortex hipnotizatorul comunica cu subiec tul hipnoti/at si u poate transmite anumite ordine executabile imediat sau mai trziu, dup
i tre/irea din transa hipnotic i (sugestie hipnotica) Puterea sugestiei hipnotice este
U it de m irc inc it subiectul hipnotiz it poate h convins c i un p ih ir cu ipi de exemplu e un pah ir cu votca sau ca in tata sa se afla o pr ipastie imposibil de trecut Unu subieci
ui ndeplinit contiincios la mai multe /ile dup i trmsa ex ict la d it i si l \ locul stabilit mumite acte comandate de hipnoti zator m cursul hipno/ei dnd actelor lor motivaii cu totul fante/iste d ir plau/ibile m
timp ce ignorau adevrata origine i com pulsiunii lor Se recurge si a/i la sugestia hipnotic i terapeutic n cazuri de isterie de mxioase precum si in nite psihosom itice
unele afcctiur
HIPOCAMP (lat hippocampiis engl idem) formaiune corticala rulat n jurul axului ei de unde si numele ( cal de mare') Pn la nceputul secolului XX se cre/use c este sediul mirosului atnbumdu i se
deci si denumirea de rinencefaf (gr rinos = nas) Hipocampul propriu zis este constituit dmtr o stratificare celular situata n inte nor >\rus dentatus* si din cornul Amon' care face o curb mare n afar
(Unu pur si simplu identific hipocampul cu cornul Amon termeni considerai sinonimi) La marginea superioar a hipocampului se afl comisura hipocampic', fascicul care,
214
mpreun cu cei doi stlpi posteriori ai ornixului", formeaz lira (sau psaltenum) Masa principal a hipocampului se termin m regiunea situat ventral de splemul corpului calos* dar fr a se epuiza de
oarece fascicule de esut hipocampic cum ar fi Jasciola cinerea* se ntind n jurul spleniului si se continu cu induseiim gnseum* (numit de unu hipocamp dorsal) Intre cornul Amon si ariile corticale
nconjurtoare se ntinde o poriune inter medi ira in cinci straturi numita subicii Imn' n acelai complex cortical zonal se includ cortexul prepinform cortexul periatmgdaloid* si ana entormala* care
constituie cea mai mare parte a circum volutiei hipocampice Prin intermediul corpilor mamilan si al miticilor anteriori ai talamusului hipotalamusul se conec teazi 11 cingulum*
Hipocampul deine un rol nsemnat n performantele de memorie recent (Penfield Milner 1958) si ir intra totodatl ntr un sistem de reglare a centrilor hipo talamici implicai n reaciile emoionale (J W
Pape/ 1937) Unele cercetri cu electrozi implantai stereotaxic* n con textul unor intervenii neurochirurgicale au artat ca la om hipocampul nu are o configuraie unitar, c nu toate sectoarele au aceleai
relaii cu amigdala sau cu circumvolutia hipocampic homolateral Nu se produce un ritm encefalografic hipo cmpie care s indice o stare de veghe, nu exist o relaie hipocampic mteremi sferic si se
pare c diferitele sectoare au o disparitate de proprieti electrofizio logice (Brazier, 1970)
S a putut stabili c hipocampul mo duleaz unele aferente senzitive senzoriale, aa nct intervine n comportamentul motivat Leziuni n hipocamp tulbur reacia de orientare chiar si atunci cnd se
pstreaz impulsul de orientare instinctiv la stimul (A Kremdler 1970) De reinut este c hipocampul primete aferente si de la formaia reticulata din trunchiul cerebral Asociind caracteristicile afective ale
dife ntelor surse de semnale si transmitndu le la ariile de pedepsire* sau de recompen sa de la nivelul hipotalamusului, hipo cmpul are un rol n procesul de nvare m formarea de reflexe condiionate Cir
cumvolutia hipocampic, circumvolutia angulara si cortexul orbitotrontal par a fi arii de asociaie care stabilesc corelaii ntre
creierului (A Kremdler 1976)
HIPOCRATE (Insula Cos, 460 - Canua, Tesalu 377 i Hr ) ilustru medic din nu mai puin ilustra familie de medici greci a Asclepiazilor, n rndul creia s au mai numrat ali sase Hipocrate (cel de care ne
ocupam este Hipocrate II) Legenda spune ca aceasta familie descindea din zei si c puterea ele a vindeca bolile era de proveni enta divina Dei crescut n cultul acestei tradiii legendare, stana si experiena,
ca si leciile de filosofic luate de la Democnt (460 - 370 Hr ) l au ,lecuit de viziunea sacerdotal si de superstiiile arhaice pn vind actul medical Ca un semn al eliberrii totale de sub influenta misticismului
reli gios Hipocrate a ars arhivele medicale din Cos, considerate de el a reprezenta o to lecie de credine absurde Corpul ome nesc, profesa el, este un agregat de umori sngele, flegma (limfa), bila galben si
bila neagra (atrabila) Admitea c temperamentul omului este expresia predominm uneia dintre aceste patru umori, umoarea dominant putnd vana de la un anotimp la altul Descrierea sa privind creierul
-noteaz neuropsihiatrul belgian de origine romn CE Giurgea (1981) - este
215 HIPOESTE21E
etonnemen moderne Oamenii spune Hipocrate - trebuie sa tie ca mimai de la treier ne vin plcerile bucuriile rsetul glumele precum si suferinele sufleteti durerile ura si lacrimile Cu creierul gndim
vedem auzim si deosebim urtul de frumos rul de bine plcutul de ne plcut Susin astfel ca creierul este organul cel mai puternic din corpul ome nesc deoarece atunci cnd este sntos interpreteaz
pentru noi fenomenele de origine aeriana tocmai aerul fund acela care ne da inteligenta [intuiie genial a

foamei de oxigen a creierului - nota L G| Ochii urechile limba minile si picioarele acioneaz potrivit discernmntului ere ierului ' Orice bod susinea pe de alta parte Hipocrate are o cauz natural si
nimic nu se ntmpla fr intervenia na tuni ( Natura este primul medic al bolna vilor ) nici mcar n cazul epfepsiei considerat atunci ca si mai trziu o boal trimis de zei ( morbus sacer ') Thejirst
scientific monograph on epileps\ entitled On he Sacred Disease > s a classical critique of ancient belie/s Fpilepsy s considered a chsease of the hram due to natural and not to supernatural cciuses (W
Penfield H Jasper 1954) Respingnd ideea c bolile sunt manifestri ale capn cnlor divinitii Hipocrate a preconizat o diagnosticare a lor n funcie de ceea ce azi numim semne clinice (simptome) si asoci
erea acestora n raporturile sale cu bol navn a fost un model de corectiaidme si a devenit simbolul deontologiei medicale ceea ce exprim nsui Jurmntul lui Hipocrate
HIPOESTEZIE (engl hvpoesthesia) scdere patologic a capacitii de discn minare senzitiv senzorial, ca urmare a unor dereglri fiziologice
HIPOFIZA (lat gandula pituitaria, engl h\poph\sis) cel mai important organ endocrin nepereche din organism situat n aua turceasc (sella turcica") pe fata inferioar a creierului si legat de acesta pnn tija
pitui tar (infundihulum h^pothalami) Ataat morfologic si funcional la hipotalamus hipofiza prezint trei subdiviziuni 1) lobul anterior glandular numit si adenohipoJKa, format din lobul anterior propriu
zis (pars anterior) o poriune intermediar (pars inter medialis) si un segment care se ntinde spre tuber cinereum (pars tuberalis) 2) lobul posterior sau neurohipofim provenit embno-lonic din planseul
ventriculului III (dience falie) Lobul anterior (adenohipofiza) secret hormonul cretem sau somatotrop hor momi gonadotropi sau sexuali (fohculo stimulant luteimzant luteotrofic) hormonul tireotrop
hormonul adrenocorticotrop (ACTH)* si hormonul melanocitostimu lator, iar lobul posterior (neurohipofiza) secret vasopresma* sau hormonul anti diuretic si outocina* -> NEUROCRINIE
HIPOFIZECTOMIE (engl h>Poph\ sectomv), extirpare chirurgical parial sau total, a glandei hipofize
HIPOGLICEMIE (engl h\poghcemia), scdere a glicemiei sub 0,80 g/1 asociat cu tulburri vegetative (tahicardie, palpi tatu, hipertensiune, tremurtun etc ) si psihoneurologice (cefalee, diplopie, con
vulsn, intabihtate, tulburri de echilibru, senzaie de foame etc ), care pot s duc la coma (com hipoglicemic) Este frec vent la alcoolici si n unele hepatite grave La originea hipoglicemiei se poate afla o
disfunctie a sistemului endocrin
216

HIPOTALAMUS

HIPOPITUITARISM (engl h\po pituitansm), insuficient a secreiei unuia sau mai multora dintre hormonii secretai de hipofiza*
HIPOTALAMUS (lat h\pothalamus engl idem) segmentul cel mai ventral al diencefalului* care formeaz partea infen oar a pereilor si planseul ventriculul al III lea al creierului Se admite n mod
convenional c hipotalamusul - care este de fapt marele c artier general al homeo stadiei - ncepe rostral de tegmentul mezencef )hc orintr un plan transversal care trece la nivelul vrfului caudal al
tuberculilor mamilan (corpus mamillare) si se ntinde pn la sntul chiasmei optice (chiasma opticum) Lateral este mrginit de diferite grupuri neuronale din zona sub talamii- si de tractul optic ( * CAILE
CEREBRALE OPTICE) Pe fata ventral a creierului se pot observa cu ochiul liber o sene de formaiuni hipotalamice corpii mamilan* tuber cinereum*, tija pitmtara*, hipofiza* n partea inferioar a zonei
tube rie se gsete un grup neuronal cruia i s a atribuit rolul de centru sexual hipotalamic
Cele trei zone longitudinale care for meaz hipotalamusul n fiecare jumtate a creierului (zona penventricular, zona hipotalamic median si zona hipotalamic postenoar) includ mai multe aglomerri
celulare, dintre care cele mai importante sunt nucleu para ventriculari, nucleu supra optici, nucleu dorsomediali, nucleu dorsali si nucleu ventrali ai tuber cinereum, nucleu penfornicali, nucleu
ventromediali, nucleu posteriori, corpii mamilan
Reeaua de conexiuni mtrahipotalamice si extrahipotalamice este vast Aferentele aduc informaie de la pedunculn cerebrali si coliculi, nucleul dorsal al vagului,cile
cerebrale optice, hipocamp, talamus, calea piramidal si cortexul frontal iar afe rentele distribuie informaie la mezencefal, talamus (fasciculul mamilo talamic Vicq d Azyr) hipofiza nucleul dorsal al vagu
lui si cortexul frontal Multe conexiuni fronto hipotalamice sunt indirecte ins exista si conexiuni directe (de exemplu ntre cortexul frontal si zona hipotalamic anterioar (supraoptic)
Paleta funcional a hipotalamusulm este considerabil el constituind nivelul suprem de integrare a sistemului nervos veeetatn (autonom) si a sistemului endo crin Diferitele sale structuri neuronale regleaz
reflexele cardiovasculare (ritmul cardiac tensiunea arteriala etc ) si respira toni, foamea si saietatea (.glucostatul hipotalamic *), starea de somn si de veghe temperatura corpului (, termostatul hipotala mic
*) apetitul sexual metabolismul apei glucidelor si lipidelor micrile penstaltice ale stomacului si intestinelor defecatia si mictnmea reflexul pupilar etc Hipotala musul este de asemenea un releu impor tant
pentru caile care intervin n expresia emoional Hipotalamusul ventromedian tempereaz reactivitatea la stimuln gene raion de agresivitate Ba mai mult, hipo talamusul este si productor de hormoni
neuronii nucleilor supraoptici si para ventriculari au propria lor secreie endo cnn Pe de alt parte, tine sub un anumit control antehipofiza, prin peptidele sin tetizate de neuronii din nucleu tuberali
(secionarea tijei pituitare determin o insuficient hipofizar) Raporturile vas culare ale hipotalamusulm cu antehipofiza sunt ntreinute pnn sistemul port hipofizar Popa-Fielding
Hipotalamusul exercit, de asemenea, o mare influent asupra activitii electrice corticale, distrugerea sa suprimnd undele
217 HIPOTERMIE

cerebrale Distragerea nucleilor hipotala mici posterior si ventromedial determin o scdere a pragului epileptogen amigdalo hipocampic concomitent cu o scdere a responsivittii corticale Este totodat de notat faptul c
hipotalamusul sediu al modulm unor funcii vitale ale orgams mulin este influent it de ceea ce von Economo numete izocortex* fie n mod direct fie prin intermediul talamusului
HIPOTERMIE > HlPERTERMIE
HISTAMIN (HA) (engl histaimne) imun cu multiple funcii n organism (contr icti \ muchilor nete/i v isodil atie digestie procese mflam itoru re ictu aler gicc) l crei rol de neuromediator chimic i fost stibiht ibun mu
1970 Cercetri recente tu ijutorul tehnicilor imunotito chimice au demonstrat existenta neuroni lor histanimergici n creier (T Watamabe H Wida 1991 ) O particularitate a hista minei cerebrale este dubla localizare, nu numai
neuronal ci si n mastocitele* cerebrale unde este mai longeviv avnd probabil un rol n reglarea permea bihtatu vasculare O alta particularitate este faptul ca prelungirile histammergite tare emana din corpii celulari ai
nucleului tubero manular din hipotalamus constituie un larg evantai de fibre divergente care acoper majoritatea anilor cerebrale ,Luta Uzarea exclusiv a torpilor neuronali n nucleul tubero inamilur al hipotalamu suim
precum .si proieciile foarte difuze n ntreg creierul sugereaz cu funciile
reglarea unor activiti foarte specifice ale creierului ci mai degrab n modularea
metabolismul energetic, sau strile de 218
veghe Aciunea glicogenetic a histaminei este n acord cu un rol n reglarea coor donata a unor largi arii cerebrale' (M Garberg 1995) Dispoziia anatomic a fibrelor histammergice si funciile men donate sugereaz un fel de
tandem ana tomofunclional cu formaia reticulatu n ca/ul bolii Al/heimer* numeroase plci senile invadeaz ana tubero mamilar iar proporia de histamin apare modificat n diferite zone ale creierului
HITZIG (Eduard) medic si psihiatru german (Berlin 1838-St Blasien 1907) A fost profesor de psihiatrie la Zunch ipoi la Halle unde a iniiat fondarea primei eh nici de boli psihice si nervo ise din Prusia n 1X70 in colaborare
cu G Fntsch* a publicat faimosul memoriu in care demonstrndu se posibilitatea provocam anumitor micri corporale prin excitarea cu curent electric a mumitor zone corti c ile se infirma att dogm i inexcitabihtatii creierului
ct si teoria echipotentiahttii scoarei cerebrale Hizig nu a fost numai un experimentator minuios si foarte asiduu (cnd nu avea condiii de lucru opera cinii acas la el} ci si un mare teoretician care si a dat seama de semm
ficalia adnca a cercetrilor sale De aceea el nu \ a mrginit numai la problema localizrilor motorii ci le a atacat i pe cele vizuale dup cum a fcut si consi deraii asupra localizrilor psihice n scoara cerebrala (V
Voiculescu, M Stenade 1963) O parte din scrierile sale cele mai reprezentative n acest domeniu au aprut sub titlul Untersuchungen uber dos Gehirn (1874) Printre elevii si s a numrat C von Monakow
HODGKIN (Alan Lloyd), fiziolog si biofizician englez (n 1914) Profesor la
HOMUNCUL MOTOR
Universitatea din Londra A artat, ntre altele c potenialul de leziune la ptrundere i microelectrozilor n celula nervoas rezulta din inversarea bnisc a polaritii electrice a membranei A dez voltat o teorie a membranei (n
consens cu J C Eccles si A F Huxley) artnd c potenialul de repaus al membranei s ar dator i migrrilor ionice de o parte si de ilti a membrmei ( pompele ionice' de sodiu si de potasiu) Scrieri principale A ijuantitative
description of membrane current and its application Io condtiction and e\cilation in nerve n colaborire cu A Huxley (1952) The conductwn of the nervons impulse (1964) Laureat al Pre mmlm Nobel (1963)
HODOLOGIE (engl hodolog\) disci plin care studiaz si descrie cile de con ducere a influxului nervos, traseul ascendent sau descendent al acestora ncepnd de la origine ncrucirile pe care le fac pe parcurs trecnd din
dreapta n stnga sau invers statuie lor de releu, precum si sta tule terminus (proiectil corticale pentru cele iscendente, conectarea cu organe efectoare pentru cele descendente) Un capitol aparte l constituie caile de asoci ane, d
cror topografie nu mai este att de simpla, pentru ele necunoscndu se puncte de reper att de evidente Aici hodologia plutete nc n misterul mecanismelor contiinei ntre percepie, memorie, reprezentare atenie gndire si
voin, intre amintire si previziune
HOMEOSTAZIE (engl homeostasis), termen introdus nc de Claude Bernard (1851) si pe larg fundamentat de W B Cannon ((1929), prin care se desemneaz tendina organismului de a-si menine n limitele unor valon
constante procesele
arci
pun/.
(temperatura, debitul sangvin ten arterial, compoziia sngelui etc )
nerea presiunii arteriale la niveluri constante, de exemplu, se face prin
c are a
iferent a baroreceptc
aortic si n sinusul carotidian aceti gleaz n permanent presiunea Ala si, prin conexiuni reflexe cores :oare modific descrcarea autonoma controlnd att ritmul cardiac ct si diametrul artenolelor Un alt exemplu de
homeostazie este reglarea vitezei de setre tic i hormonilor trofici din hipofi/a* prin cuintumul din snge al secreiilor glan dclor corespunztoare Mecanisme homeo stitice exista desigur si in reelele neuronale n ceea te privete
proporia de neuromedidton
HOMUNCUL (engl homiinculus) per sonaj liliput in imaginar din creier care -potrivit concepiei medievale - percepe obiecte evenimente situaii etc si ia deci znle tare se impun FALLACY OF THE HOMUNCULUS
HOMUNCUL MOTOR (engl motor homunciiliis) reprezentare topografica sugestiv a cortexului motor din lobul frontal, care arat ce suprafa din acesta si m ce ordine sectorial este ea implicata n micarea cutanu sau
cutrui teritoriu muscular din organism Figura caricatural a homunculului motor, n care ntregul membru inferior, de la articulaia coxo femural si pn la halux abia dac aco per dimensiunea degetului mare de la mn
apare rsturnat cu picioarele ocu pnd poriunea superioar a zonei motorii si cu capul ocupnd poriunea inferioar a aceleiai zone, n unghiul rostral format de scizunle Rolando si Sylvius A se vedea figura alturat, extras
din W Penfield, Th Rasmussen (1950), figur elaborat ca

219

L
Fig 9 - Homuncul motor (dup Penfield i Rasmussen 1950)

Fiecare limu marcheaz, prin lungimea ei proporia reprezentrii organului respectiv n topografia cortexului motor 1) degetele piciorului, 2) glezna 3) genunchiul 4) coapsa $i oldul 5) trunchiul 6) umrul
7) cotul 8) ncheietura minii 9) mna, W) degetul mic 11) inelarul, 12) degetul mijlociu 13) arttorul, 14) policele, 15) gtul, 16) sprnceana, 17) pleoapa i globul ocular, inclusiv pupila, 18) faa, 19)
buzele 20) maxilarul inferior (mandibula), 21) limba, 22) fanngele i lanngele [masticaie salivaie, vorbire]

urmare a stimulm electrice sistematice a cortexului motor, cu prilejul unor inter ventn neurochirurgicale segmentele numite, de sus n jos (degetele de la picioare, glezn genunchi sold trunchi umr cot
pumn mn auricular inelar, mijlociu arttor, police gt sprncean pleoap, glob ocular fat bu/e maxilar limba) reliefeaz n uniti de lungime, proporiile cortexului motor implicat in comanda micm
uneia sau alteia dintre prile corpului Dar lucrurile nu sunt deloc simple deoarece micri diferite ale uneia si aceleiai pri a corpului pot avea locali /an diferite lata exemple Mmement of thc /I/M a\ m
talking \eem\ to have a (librete lotahzation However the hp\ aho move m maMication and sw.a//<>wm# The \arne may he \aid regarding the repre sentation of the upper e\tremity holaled movemenl of the
thumb?, ha\ a spcci/it loccdizdlion \\hich may he Mibdivided cit tune-. Mo flexwn and extenuri but do Mire of the hatul s produmd by stiinulatwn al a tonsiderable distante abo\e the tsolated thumb
reprezentatton and flexion oj the thuinb Jonm an integral pan of that (,lo\ure (Penfield Rassmusen, 1950)
- CORTEX MOTOR CORTEX SOMESTEZIC HOMUNCUL SOMESTEZIC COR
TEX SOMESTEZIC DERMATOM

HOMUNCUL TALAMIC (engl thala mic homuniulus), reprezentare somato topic, pe schema unor nuclei din talamus, a senzaiilor de durere provenite din diferite segmente ale organismului (a se vedea
figura 10) Astfel, capul si n special buzele si limba ar avea o cu totul remar cabil reprezentare n nucleul ventrocaudal medial, partea superioar a trunchiului, membrele superioare si n special minile

O - Homuncul talamic

ar fi reprezentate n complexul nucleilor ventrocaudali laterali iar n partea cea mai lateral a acestor nuclei s ar nscrie somatotopia prii inferioare a trunchiului n special bazinul si membrele inferioare
reprezentarea cea mai pregnant fund aceea a picioarelor (Hassler, 1968)
HORMON (gr hormaem = a pune n micare, engl honnone), termen propus de Starlmg (1905), prin care sunt desemnai produsn specifici ai glandelor endocrine (glandulae \ine ductibus) Secretai direct
n curentul sangvin n cantiti infime, hor momi intervin n mecanismele de reglare chimic a funciilor organismului, fie prin efecte excitatorn (stimutine), fie prin efecte inhibitorii (inhibme) Secreia
hormonal influeneaz att morfologia organismului, metabolismele acestuia, ct si, pnn ncoseu, parametrii circulaiei sanguine si funciile sistemului nervos, inclusiv funciile creie rului, cu care stabilete
o balan functio nal Modificrile produse n cuantumul de hormoni din snge (hipersectie sau hipo-secretie) afecteaz homeostazia* si se exprim n manifestri patologice vnate,
221 HORMON ADENOCORTICOTROP

n funcie de glanda endocrin vtmat sr de particularitile disfunctiei > SlSTEM ENDOCRIN

HORMON ADRENOCORTICO-TROP (engl Adreno-Cortico Trophic Mormone ACTH) cunoscut si sub denu
cortiio\timulina,e\te unul dintre cei sase hormoni elaborai de lobul anterior al hipofizei* (adenohipofiza) Are drept inta cortexul glandei suprarenale stimulandu i secrei i L i rndul ei secreia de ACTH
este stimulata de o sene de ali hormoni noiKcrcbr ih intre i ire iclrenalmi cortieo steronul corti/onul hidrocortizonul si ali eorticoizi Adrenalina poate fi un excitant specific pentru secreia de ACTH in virtu
tea fiptului ci medulosuprirenala este
ictivat i pe calea sistemului smaptic in toate cazurile de stres* De notat este ca pe de
ilta p irte ACTH intervine n tonusul cere brii in doze adec\ ie mrind excitabili tatea sco irtei creierului Influeneaz, de
istmencd metabolismul glucidic lipidic si protidic dereglndu l m caz de hipersecretie In dozarea secreiei hormonului adreno corticotrop un rol important revine hipo tal imusului a crui suburbie este hipof
iza
HORMONI NEUROCRINI (engl neurocrine honnones) molecule produse de unele celule nervoase (hipotalamus) si
intestinale Printre neurohorrnom se num r vasopresma, ocitomna, peptida vasoactiv intestinal (Vasoactive Intestinal Peptide VIP) motilma, bombasma si neurotensma Aceti hormoni posed toate
proprietile de sintez captare si de carboxilare a aminelor (Ammes Precursor Uptake De carbo\\lation aa numitul sistem APUD) -> NEUROPEPTIDE
HORMONI PARACRINI (engl para crine hormones), polipeptide care actio neaza local prm difuzare sau inhibiie cum fac de exemplu prostaglandinele* sau somatostatma*
HUND OHNE GROSSHIRN"(engl
l o K without cerebral hemispheres ) expresie ce se refera ndeosebi la unul dintre canin decorticati experimental de F L Goltz* care a trit istfel timp de 18 luni tund prezentat si la Congresul International
ele Medicin (Londra 1881) Prin ai si cini fr creierul mare Goltz cuta sa demonstreze localizarea gustului n hipocamp singura formaie din cortexul cerebral care nu era extirpat Din com portamentul
cinelui se trgea concluzia c din toate simurile acesta nu si pstrase dect gustul n realitate camele animal macrosmatic o dat cu o bun parte din nnencefaC i pstrase mirosul simt care moduleaz
invariabil gustul

I
ICTUS (lat litiu = lovitura izbire engl idem) termen care n medicin desem neaz instalarea brusc si zguduitoare a unui simptom morbid, n general n aso ciere cu pierderea strii de contient (ictus
apoplectic, ictus emotiv, ictus epi leptic, ictus lanngeu* etc )
ICTUS AMNEZIC (engl amnezic ictus), accident intempestiv n cursul cruia, timp de cteva minute sau ore, subiectul pare s nu mai fie n posesia memoriei sale pe termen scurt, a memoriei ,de lucru"
(engl working memory), el pune mereu aceleai ntrebri (de exemplu, Ce or este 7') si nu tie ce are de fcut,ntr o lume n care pare s fi czut din cer, totul nelimstmdu l, totul lsndu l perplex Pe
parcursul episodu lui pacientul sufer de un f el de sindrom Korsakov acut (J Cambier, M Masson, H Dehen, 1994) Dup ce criza trece, se observ un scotom mnezic" (o lacun n memorie) care
acoper durata ictusului. Cauza accidentului ar putea fi o salv de spasme ocluzive n arbonzatnle arteriale care mg structurile cerebrale legate de memoria de lucru si/sau incongruente n funcionarea
sinapselor, care trimit la alte
cauze la fel de ipotetice, deocamdat ceea ce face ca, de fapt natura letusului amnezic sa rmn enigmatic
ICTUS LARINGEU (engl cough u/i cape) acces de tuse violent si prelungit asociat cu o ridicare exagerat a presiunii intratoracice Cauza ar fi o ischemie cere bral pasager determinat, la rndu i, de o
scdere a debitului cardiac
IDEE FIX (engl }ixedidea),ifeec*K paraziteaz gndirea individului, n deplin acord cu preocuprile sale, ceea ce o distinge de obsesie (care este anxiogen) Ideea jix poate susine o activitate
creatoare cum ar ji aceea a cercet torului a inventatorului Tonalitatea sa afectiv este n general dezagreabila penibil dureroasa poate avea caracter de reacie fa de un traumatism afectiv (eec doliu)
sau poale fi ntru totul palo logic (delir alcoolic criz de melan cohe) Ajuns la maximum ideea fix invadeaz ntregul sistem ideoqfectiv constituind ideea prevalent, matrice a unor reacii de cverulen
i de revendicare a unor stri pasionale de gelozie" (Th Lempenere.A FeMine, 1994) Prea IDEOGRAFIE
fi expresia scurtcircuitm unor moduh cerebrali - OBSESIE
IDEOGRAFIE (engl ideat>raphv),teT men introdus de D Ingvar, h 1977 Este vorba de tehnici modeme de vizualizare pe un ecran a 7onulelor cerebrale angajate n procese de gndire de nvare etc vizu
alizndu se de fapt locurile n care debitul sangvin este maxim (suprasolicitri de oxigen) Se obin nregistrri speciale de imagini cerebrale numite ideograme care ca si encefalogramele dar mult mai la
obiect pot evidenia caracteristici ale gndim normale sau patologice Nu e\te
obiect mental va aprea intr o zi pe ecran' (J P Changeux 1983) O dat tu perfecionarea unor metode ca Poltron Fmisuon Tomograph\ (PET) si Magneting Reso nuce Imaging (MRI) se pot localiza cu mai
mult precizie operaiile mentale si se ateapt performante nc si mai uluitoare privind, de exemplu localizarea unor pro cese neurale legate de acte de voin Imaging studies reveal a Vartlmg degree of
region specific activity' (Michael I Posner,, Seemg the Mmd", 1993) Acelai autor arat The new hram imaging techmques have re\ealeda convergente of what we \ee and what we think thmking about a
lelephone activites wme of the same hram areas as seemg a lelephone Specific hram areas are activaled when people are presented with sensory stimuli These activations are m the areas one would expect
on the basis of the type of sensory stimulation mvolved For example, activations have different locations within the primary visual cortex when visual events are presented al different locattons, as would be
expected from many visual
mapping studie? When the visual stimuli utilite color or motwn prestriate areas becorne active that correspond Io what would he expected from studies ofcellular recordmg m monkeys" (ibidem) O singur
concluzie major se impune, anume aceea c prpastia" dintre senzorial si mental,n fata creia muli filosofi psihologi, psihi atn si chiar neurologi se opresc siderali de fapt nu exist Aceast prpastie este o
simpl iluzie ideologic - GNDIRE POSITRON EMISSION TOMOGRAPHY (PET)
IDEOGRAM > IDEOGRAFIE
IDIOT (engl idiot), deficient mental a crui vrst mental* rmne pentru tot deauna inferioar aceleia a unui copil normal de 3 ani Unu idioi sunt incapabili de reflexe condiionate, ducnd o viat ase
mntoare cu a plantelor, fr a se mica si fr a manipula vreun obiect O astfel de existent ,uman vegetativ desene Nicolae Breban n romanul Animale bolnave (1968) la vrsta biologic de 30 de ani,
idiotul descris de romancier avea nfiarea si comportamentul unui bebelu aflat la vrsta gnguntului
IDIOTIE BLOND (engl phenylketon una blond tdiocy), numit si idioie femlpiruvica sau fenilcetonurie), este o tulburare caracterizat pnn asocierea ane-ratiei mentale cu apariia unor mn cantiti de
acid femlpiruvic n unn si cu o pigmentare deosebit a prului, care devine de un blond cenuiu J Delay desene cazul unei fete sufennde de idioie blond" care, la vrsta biologic de 15 am, nu avea dect
o vrst mental de 6 am Cauza bolii este un viciu intervenit n metabolismul fernl-alamnei (un aminoacid) Prin administrarea
de acid glutamic, singurul aminoacid oxidat de esutul cerebral coeficientul de inteligent (QI) poate s creasc cu 8-10 puncte, n cazul n care nu s au produs leziuni ntinse si irecuperabile n parenchimul
creierului

ILUZIA GAVRILIU ILUZIE

ILUZIE (engl illusion), percepie inexac ta a unor obiecte si fenomene, provocat de apariia acestora n condiii care contrazic experiena perceptiv obinuita Exist ilu zn optice tactile, auditive
kmestezice etc Daca, de exemplu ncercam sa apreciem manual greutatea a doi cilindri de volum egal fcui din materiale diferite (fier lemn) ins avnd sf aceeai greutate (cilindrul de lemn conine in
interior plumb), cilindrul de lemn ni se va prea mai greu deoarece ne ateptam s fie mai uor si i rezervasem un efort muscular mai mic dect pentru cilindrul de fier (iluzia Gavriltu,\965) Tot astfel dintre
dou Imn de aceeai lungime, aezate n aa fel nct pe cea orizontal cea de a doua linie s cad perfect perpendicular, aceast din urm linie (vertical) ne va da iluzia unei lungimi mai mari Cauza este
supraesti marea senzorial a liniilor verticale expli cabil pnn faptul c micrile verticale ale ochilor solicit un efort muscular si o durat mai mare, n comparaie cu liniile orizontale (iluzia Wundt)
IMAGERIE PRIN REZONANT MAGNETIC (IRM) (engl Magnetic Resonance Imaging, MRI), metod mo dern nevtmtoare de scanare a creieru lui bazat pe rezonanta magnetic a unor nuc lei
atomici Metoda standard face posibil obinerea de imagini bidimensio nale statice, n orice plan geometric, cu
contraste mai clare ntre substana cenuie si substana alb, pnn combinaii obti-nndu se chiar si imagini tridimensionale, cu o foarte bun rezoluie spaial As far as can he told it does no harm to the
subject s hram As normally used it records the density ofprotons (the nudei of hydrogen atoms) and hus i\ espectalty sensinve to water h gives pictures with a grod contrast but the pictures- are static and
do not register the aclivity of the hram (F Cnck 1995) > METODE DE EXPLO RARE A CREIERULUI
IMAGINAIE (engl i,naginat,on),pro es de elaborare a unor imagini si concepte noi prin combinarea reprezentrilor si noiunilor existente n memorie Dup cum Th Ribot a remarcat de mult (1900)
imaginaia si gndirea nu constituie dou clase de operaii mentale diferite De fapt, imaginaia n formele sale superioare este un proces cerebral complex, la care pri cipa memoria gndirea voina (exist,
ns, si o imaginaie involuntara, spontan), interesele,emoiile si sentimentele, carac terul cu un cuvnt ntreaga personalitate Capitolul Raionamentul imaginativ din Essai sur l imagmation creatrue
trateaz in toata complexitatea sa aceast ,Jorm afectiva a raionamentului de descope nre ' Tulburrile imaginaiei sunt si tul burri ale gndirii etc
IMAGINEA CORPULUI ' SCHEMA
CORPORAL

IMBECIL (engl imbecile), oligofren care nu depete niciodat nivelul mental al unui copil de 7 ani (coeficient de mteh gent cupnns ntre 30 si 50) Pe la 3-4 am (vrsta biologic), imbecilul nva s
mearg, iar pe la 5-6 ani ncepe a se exprima verbal n general, ajunge s-si IMPOTENA

nsueasc socotitul cu numere mici si, de asemenea, poate nva s citeasc si s scrie cuvinte uzuale mai scurte Uneori se ntlnesc imbecili cu o memorie mecanic fenomenala A Binet descfie cazul unui
imbecil care la vrsta cronologica de 7 ani, era capabil sa reproduc, dup o singur percepere auditiva o sene de 45 de cifre pe cnd un copil normal nu poate retine in medie dect cinci cifre L Howe
relateaz c izul unui imbecil c ire putea mpri men tal cu o vitezl uluitotre numere compuse din trei cifre l i numere compuse din doua cifre Pcrformint i excepional) i iccstori este ins i strict unii iterala de
tipul compu Cerului privind ini doar sfcri cifrelor si anumite operaii iritmetice > DEBILITATE MENTAL OLIGOFRENIF
IMPOTENT CM ! impotente) ncap citate i hlrbatului de a efectua un act sexual complet fn ca/ul n c ire nu are loc mu mlcar erecia impotenta este totala n celelalte cazuri avnd de suferit momentul
ejaculm orgasmul si bineneles parte nera Poate fi vorba de deficiente hor monale, anomalii ale organelor genitale tulburri vasculare pe traiectul arterelor implicate n erecie sau tulburri pe traiec tul
fibrelor nervoase simpatice si para simpatice implicate n acelai mecanism De cele mai multe on, ns avem de a face cu o cauz psihic, implicit cerebral lipsa de interes real pentru partenera (sau dimpotriv - , divinizarea partenerei care nu poate fi , maculata '), depresie, emotivitate nencredere, conflicte interi oare de tip nevrotic, infidelitate conjugala sentimentul culpabilitii, devianta homo
sexuala, apetit pentru practici sexuale neconventionale Impotenta este cu totul alarmant n cazul c se manifest fat de o partener care brbatului i este pe plac
IMPULS NERVOS (engl nervos impulse), proces fizico chimic prin care ca urmare a aciunii unui stimul extero sau mteroactiv se declaneaz ntr un neuron influxul nervos* Adesea este confundat cu
acesta din urma Impulsul nervos este acela care propulseaz influxul nervos dar f ira a se propaaa ca acesta Unu filosofi l ar numi primiun movens (gr proton kmoiin) si ar glosa anstoteliceste pe aceast
tema - INFLUX NERVOS POTENIAL DE
ACIUNE

INCONTIENT (engl unconscwus) mod de existent i l v ictu de relaie umane pn la vrsta (van ibil de la un individ la altul) la care sunt fixate n memorie date si evenimente ce pot fi evocate in mod
spon tan sau volunt ir la distanta n timp fat de momentul memorirn lor Incontientul pur nu exista f n cerul omului dect la natere reprezentnd starea psihicului la punctul sau zero adic in momentul n
efle\ele si instinctele se manifest v suh imperiul excitanilor externi si inie ni necolorati > psihic Trebuie jaLiit sehirecl intre incontient si auto Nu toate aiitomatismele in de
pare logic tine de contiina Deosebirea dintre un instinct si un act raional consta n/aptul ca pe cnd cel dinti condenseaz n el logica acumulata de spetie cel de al doilea uzeaz de logica acumulata
de individ din propria i experiena Un act instinctiv nu este neaprat un act ilogic (L Gavrilm, 1970) Tot aa, un act premedi tat nu coincide neaprat cu un act raional n orice caz, incontientul (reflexele
ele mentare, instinctele, emoiile primare temperamentul) rmne n permanent baza, infrastructura energetic primordial
INDUCIE

a individului, peste care si cu care se cldete suprastructura contiinei Daca a devenit axiomatica afirmaia ca psihicul nu se reduce la contiina ca viata psihic contienta nu este toextensi\a tu psihicul
integral ar trebui s facem la fel de clar adevrul c toate elementele psihice do bndite de individ m decursul existentei sale aparin contiinei care are nu numai un prezent n aparent absolut ci si un trecut
egal cu ntregul trecut ontogenetic al omului Fxista cu sigurana o memorie incontienta ereditara cu codurile ei Dar alturi de aceasta mai bine spus suprapusei ei e\ista memon \ contiinei thiar daca
unele din seifurile ei sunt cripte iar altele bolgn danteti ntreg acest domeniu tncictital clar actualizabil in diferite grade l putem cuprinde n ceea ce am numit endoconstunta sursa de energii si de
actisitali nu mai puin surprinztoare dect acelea ale incontientului freitclian cu care de altfel n mare parte se iden tifica ' (ibidem) -> CONTIINA
INCONTIENT (engl mconscious ness), stare opus stm de contient (vigilitate) echivalent cu pierderea cunos intei, ca urmare a unui soc mecanic (trau matism cranian, de exemplu) biochimic
electric sau psihic (soc emoional puternic) Poate avea diferite grade obnubilare, stupoare, coma

INDICE DE CORTICALIZARE
-> INDICE

DE ENCEFALIZARE

INDICE DE ENCEFALIZARE (engl encephalization index), cifr care - dup R Bauchot si H Stephan (1969) - expri m, la o specie dat, raportul semnificativ dintre volumul creierului si suprafaa corpu
lui, fcndu se abstracie de greutatea
absolut n felul acesta nu mai apar cifre aberante, dezavantajante pentru om, girence falie* prin excelenta, n comparaie cu unele animale hsencefalice* La om, 2/3 din suprafaa cortexului se ascunde n
pliurile reprezentate de circumvolutn, desfurarea completa a acestora matenalizndu se ntr o suprafaa plan de nu mai puin de 22 dm 2 (n medie) Pnntr un procedeu simplificat, J P Changeux gsete c
omul are indi cele de encefalizare 28 7 urmat de delfin cu 20 foc 15 cimpanzeu 11 3 etc Se calculeaz si un mult mai semnificativ indice de torticalrare care exprim pon derca scoarei cerebrale
(neocortex) n masa cncefalului (a ntregului creier) acest in dice este la om 156 fata de 8-25 la maimuele superioare

INDIFERENT PSIHOMOTORIE
(engl psschomajorvindi/ference),sindrom descris m 1952, de J Delay, J M Harl si P Deniker Este efectul secundar al admi nistrarn unor neuroleptice de tip akinetic Se manifesta prin pierderea iniiativei si a
interesului pentru v iat exterioara refuzul contactului cu semenii, izolare n colecti vitti de bolnavi pasivi Ar fi, n mod direct rezultatul reducem sau suprimm produciei de halucinaii si deliruri
INDUCIE (engl mduttion), producere sau influenare a unui fenomen fizic de ctre un alt fenomen fizic, alttel dect printr o aciune mecanic direct, produ cere la distanta a unei energii electrice sau
magnetice, cu ajutorul unui magnet sau curent In fiziologie, prin inducie se nte lege procesul prin care starea de excitaie sau de inhibiie dmtr un centru nervos determin apariia strii opuse ntr un alt
centru nervos Fenomenul de diasthizis*, INDUCIE RECIPROC
descris de von Monakow este un fenomen de inducie izoforrm
INDUCIE RECIPROC (engl reu
procal mduction) proces cortical supli mentar descris de l P Pivlov o stare de excitaie generita mtr un anumit punct din cortexul cerebril provoica in jurul ci un proces inhibitor care limite iza extin dcre i
procesului excitator dup i cum si procesul inhibitor genereaz prin inducie un proces excmtor cart limiteaz inhibi tia Altfel Lele doua procese nerv< ase hmilandu se recipr L fac emisferele cere hiult sa
repre iute m tire de \ei,he un
puncte de excitaie iar pe de alta puncte de inhibiie ad rmite m nud cr mc T aa c mp rl ire i mimatului este detcr minata de pre enta acestor puncte de e\cttatie si de inhibiie s/ram imbricate intre ele Animalul va rspunde prin
acti uni fata de unele excitaii si prin inhibiie Jata de altele (l P P w Ic v 1923)

INDUSIUM GRISEUM (engl idem) fascicul subire de fibre hipocimpice (irchicortex) care uniiidu se cu stn i alba Lancisi si cu stn i cenuie Lancisi (coni nu in ale fimbriei*) nconjoar corpul c ilos* pe f
ia sa dors ila contmuandu se posterior cu fasciol i cuiere i iar rostral cu bandeleta diagonala* Unu autori l numesc hipocampul dorsal (A Delmas 1975) The mdusium gnseum probably repre sents a
vennant oj the hippocampiis (apud G J Romanes)
INFARCT CEREBELOS (engl cere hellar infarction) accident vascular m ircat de caracteristicile arterelor care irig cerebelul vase circumfenntiale lungi care particip si la vasculanzarea trunchiului
cerebral n consecin semiologia unui
infirct cerebelos e adesea asociata cu semiologia unui infarct al trunchiului cerebril si mai ales a regiunii retroolivare din bulbul rahidi in (sindrom Wallemberg) sau al regiunii l iterale a tegmentului pro
tubennti l (sindromul arterei cerebeloase superioare)
INFARCT CEREBRAL (enjj cerebral infarction) mortificare a parenchimului ecrebr l caii/ it i de ntreruperea dur ibii i a circul itici singvinc mtr o zona mgita de rimificatie \rten ih d it i ntrerupere
cauzata 11 rndul ei de o embolie trom hc / i t urm ire comprtsiv i ele M inifcst i nlc clinice dilcri foarte mult in funcie de k c ihz irea infarctului L n infarct pe mtrc e teritoriul irigat de irter \ cerebr l i
mijlocie din ernisfen domminti de exemplu deter nun i un tablou simptomatologie in c >re hemiplegia hemi mestezia si hemmopsia latcril i omonima se isociizicu tulbur in l izice masive precum si cu
perturbri ale stirndc contient i (virilitate) pe cnd un uit irct consecutiv oclu/iei arterei cerebr de posteno ire determina alexie* tulburri de memc ne de tipul psihozei Korsikov* pr( sop i 0no/ie si confuzie
mental i
INFECIE (enj mjection) ins imblu al modificrilor cauz ie in organism de penetrarea unui microorganism (bacterie v irus p ir izit etc ) Infecia poate fi locala in tocar s ui gener ila Pot exista si infecii l
itente s iu m iparente cazuri m care lipsesc manifestrile clinice - ABCES CEREBRAL ENCEFALIT MENINGIT
INFLUX NERVOS (engl nervous influx) proces fizico chimic purttor de inform itie care pornind de la un punct de excitaie (stimulare) se propag de a Iun gul neuronilor de la sinaps spre peri canon*
pnn dendnte si de la pencanon
INHIBIIE
spre sinapsa urmtoare prin axoni Ter men echivoc prin care nc se mai desem neaza agentul ipotetic despre care se presupune ca trebuie sa circule de a Iun gul cadt r nervoase (A Fessard 1951)
-> IMPULS NERVOS POTENIAL DE ACIUNE

INFORMAIE (engl narmai n) Pentru creier orice stimul e ire ifecteaz i un receptor senzitiv s iu senzori l l ora; i nismului este un vehicul de inform itie Orice informaie tr insmis i pe ) c ile ner v o s i
ce respunele unei uunnite cilititi a ficiorului purtitor de inform ine (lucru
cerebrali mtegr iton dect pe un e m l spe ciah/it unele determina poteni ile de icti une e ir icteristiee Balaceanu si NIC Iau
nul si nici sinapsa nu funcii nea a ca sisteme discrete de >arece atcit nenr< nul cat si sinapsa dispun de un numr ft arte mare de stri p tsibile Toh data m si ternul
tura binara Ea este purtata de \arialia
i membrane,
sinaptice si de variaia cantitii de substana activa (transmitator chimic acetilcohna dipamina etc ) de la nivelul spaiului sinaptic Toate aceste mrimi \ ana a c ontmuii intre o valoare minuna de repaus si una ma\ima de
saturaie Din cele de mai sus rezulta aadar ca sistemul nervos nu opereaz ca un sistem binar (digital) In consecina reelele neuronale nu potfi abordate cu o logica aristotelian ale crei funcii nu admit dect doua valori
posibile (adevrat saujals l sau O) De aceea funcionarea reelelor neuronale nu poate ji descris prin juneii booleene (din algebrei logicii iui Boole) sau pseudo booleene c d in modelele iniiale ale lui McCuloch s,i Piti
(1943) Ea poale Ji
descrisa numai in cadrul unei logici poli valene (care admite pentru funciile ei mai multe valori) (C Balaceanu 1976) Ceva mai departe insa acelai autor va recu noaste ca tratarea informaiei de ctre creier tinde prea des sa
devin tratarea de ctre creierul experimentatorului doar a infonnatiei semantice coninute in traseele electrofiziologice (ibidem) Ceea ce dup invocare i unui soi de hoinunculus discn minator si integrator nu ire pre i mult
sens

INFUNDIBUL TUBERIAN (lat m lundibulum h\pt thalami engl ulem ) p irte imti l i a tijei hipofi/ei m form i de palme care corespunde p irtn inferioare a regiunii mijlocii a niponi imusului Lezi uni U
acest nivel determini perturbri rave (sindrom mfundibuli tuherian)
INHIBIIE (engl mhibitwn) proces nervos care prin propagare la un organ efector provoac diminuarea sau oprirea ictivitatn acestuia Pe de alta parte mhi bitia este acea stare a neuronului/sinapsei care se
opune circul itiei influxului nervos purttor de informaie Inhibiti i nu repre zinta ins i o frnare sau stopare a activ it Un celulei nervoase ci favorizeaz asimilatia metabolica o intensa lucrare de refacere a
potenialului energetic
Studiind acest proces oarecum mtr o alta accepiune la nivelul emisferelor cere brale l P Pavlov a tcut distincie intre inhibiia necondiionata (cu doua forme de protecie si prin inducie* negativa) si
inhibiia condiionat (cu multiple forme intre care inhibiia de stingere inhibiia de difereniere si inhibiia de ntrziere toate acestea fund variante ale inhibiiei interne care apare de Jiecare dala cnd
excitaia condiionata persista ctva timp sau m mod continuu clar cu condiia ca ea sa nu fie nsoita ele excitaia absoluta |IP Pavlov, 1922|) Inhibiia de protecie (sau suprahminar) intervine ori de cte on un excitant
este prea puternic sau actio nea/l de prea mult timp constituind un mijloc de aprare al celulei nervoase care
iltfel ar suferi deteriorri ireversibile Inhibiia prin inducie negativ consta in blocarea unui centru excitat n urma
ipantiei subite a unui focar puternic de excitaie n alta zona cerebrala (fenomenul distragerii ateniei) Inhibiia de stingere este rezultatul nentirmi sistematice a
exc
i pierde valoarea de semnal de purttor de informaie vit ila Inhibiia de diferen ti f re permite discriminare i a doi excitani apropiai ca form confundabili dar neidentici si care semnali/ei/a evenimente diferite Inhibiia de
ntrziere opereaz ori de cte ori se produce o ntrziere n aph carea stimulului necondiionat n raport cu momentul stimulului semnalizator
J C Eccles definete o inhibiie pre sinaptic, dl crei mecanism ar fi legat de o depolanzare a terminaiilor axonale si nu de o depolanzare postsmapticl C L Huli descrie o inhibiie reactiva imediat dup ce un stimul a dus la
producerea unui ras puns determinat probabilitatea ca acest rspuns s fie din nou produs, n cazul prezentm din nou a stimulului, descrete si revine progresiv la valoarea sa iniial atunci cnd se mrete intervalul dintre cele
dou prezentri succesive ale stimulului
INSOMNIE (engl insomnia sleep-tessness), tulburare al crei rezultat este lipsa unei suficiente durate de somn odih nitor Termenul de insomnie considerat n mod strict ad htteram este inexact
ntruct n imensa majoritate a cazurilor nu este vorba de o lips totala de somn ci doar de o lips pariala Ca atare dei termenul cel mai corect este al de hipo somnie totui se utilizeaz n mod universal noiunea de
insomnie care s a ncetenit in littiatura medicala de pretutindeni (L Popoviciu 1979) Fxist insomnii normale o mare bucurie un moment de mare tristee ( durere sufle te isca ) sau o anumit preocupare care nu ui nimic de a
face cu euforia morbid cu depresia s ui cu obsesiile unor psihotici fac imposibila adormire i (insomnie situatio n ila pasagera care nu are nevoie de tra tament) Insomniile reale sunt insa efectul unor (actori etiopatogem mai
mult sau maiputin bine definii (toxici, toxico infec tiosi traumatici, metabolici, sindroame de tip nevrotic sau psihotic etc ) Surmenajul intelectual sau fizic este de asemenea, cauz de dereglare a somnului
S au propus multiple si variate clasi ficn ale insomniilor Cea a lui P Delmas Marsalet este urmtoarea l) insomnii cantititive (cu subgrupele a) insomnii iniiale caz n care subiectul adoarme greu, pentru ca m continuare sa aib
un somn satisfctor b) insomnii terminale, caz n care subiectul, dup ce adoarme destul de repede se trezete n cursul nopii si nu si mai regsete somnul), 2) insomnii calitative (cu subgrupele a) insomnii predornuionale,
care preced adormirea, b) insomnii dormifionale, n care somnul este fragmentat de numeroase intervale de veghe, chinuite de ncercrile de a readormi, trezirile fiind uneori dramatice, marcate de comaruri, c) insomnii
posdormiionale, caracterizate de treziri n miez de noapte sau n zoni zilei, cu ncap citatea de reluare a somnului
INSTINCT
Tulburrile de somn sunt consecina afectm ntr un fefsau altul asistentelor hipnogene din creier area postrema* si zona fasciculului solitar nucleu rafeulin*
(inclusiv cortexul fronto orbital) unele zone diencef ilice (descrise de W R Hess) Exist o ntreag terapeutic a insomniilor ele la cea farmacologic si pan la edinele de psihoterapie
INSTINCT (engl instinct) comporta
Pavlov Reflexele pot fi declanate n special de stimuh din mediu pe cnd instinctele sunt expresia unui impuls din interiorul organismului prezenta unei femele po ie declana un reflex sexual (copul rea) pe cnd instinctul
sexual se exprim i ntr un comport tmcnt de c uit ire i femelei si in ibordare i adec\ ia i ei in vedea i copulam
C ntemil o ireeum p ir idox l de diferen tiere i instinctului de reflex pare i fi urm itorul unele instincte pot h modelate
men

circuite huni \sirtd cum ar spune K u Zmn 11994|) care se desfoar sub im penul unui impuls endogen inexorabil si
m mod pozitiv sau negitiv de mediu) pe cinci nici un rellex nu se lisa dresit ri m nlnd genotipic //; s,
si perpetuarea speciei Pentru I P Pavlov instinctul nu se deosebete "n mod radical de reflexele necondiionate (filogenetice) tund un lan de asemene) reflexe un reflex c Uenar , un reflex mai complex Att reflexele ct si
instinctele - scrie Pavlov - sunt reacii regulate ale orga nismulutjat de anumii ageni s.i de aceea nu este nevoie s le denumim prin cuvinte dijerite Cu\ntul reflex are prioritate ntruct i s a dat de la nceput un sens strict
tiinific (1927) Cu toate acestea s a impus si se impune ca acte de felul ciugulim boabelor si nghiim acestora s fie numite reflexe, iar construirea unui cuib si clocitul s fie numite instincte Ar fi impropriu s numim instinct
reflexul pupilar dup cum la fel de impropriu ar fi s numim reflex instinctul matern al mamiferelor (si chiar al oviparelor) sau migratia psrilor si a unor peti n gene ral, reflexul este un act simplu, pe cnd instinctul este o
aciune complex, un comportament Reflexele sunt reacii ale unor organe, pe cnd instinctele angajeaz organismul n ntregul su, observ nsui
scrie A D UTHSIO exista consentu sociale
regulile de/ajurnrale de biologie Aceste nne/uri de redare suplimentara faso
/el nct acestea se pot adapta n mod suplu la un mediu complex si care se schimba rapid asigurnd supravieuirea individului si a celorlali (mai ales daca aparin aceleiai specii) in circumstane m care un rspuns
preprogramat ar fi dat imediat sau mai trziu un rezultat dauna tor Pericolele prevenite datorita acestor convenii si reguli pot p directe si situate ntr un viitor apropiat (cum ar Ji o ame nintare privind integritatea Jizica sau
mentala a individului) sau pot}i indirecte si tardive (o pierdere viitoare dificulti financiare) Cu toate ca aceste convenii si reguli nu necesita sa fie transmise altjel dect prin educaie si socializare din generaie in generaie
presupun ca reprezentrile neurale de cunotine pe care ele le incarneaz precum si mecanismele care permit aplicarea lor sunt n mod inextricabil legate de reprezentrile neurale ale
231 INSUFICIEN VENOAS CEREBRAL
proceselor de reglare biologic nnscute
INSULA fengl idem) sau lobul insulei,
Cred c exist o cale care leag regi-

zon cortical cunoscut si sub denumirea

dinti cu regiunile creierului n care sunt

tratate celelalte Se nelege ca aceast
cale este materializat de conexiuni intre
neuroni /Cred ca majoritatea regulilor
ele\at ar fi finalitatea lor trebuie sa fie de
fapt legate de obiective mai simple de

zimea scizurn Sylvius, fund acoperit de

circumvolutia temporal superioar (de
segmentul anterior al acesteia) si de oper
cuiul rolandic* Un snt central o divide
si una mai mare anterosupenoar Cuprm de
m ntregul ei cinci circumvolutn Din

impulsii si de instincte De ce' Pentru ca

faptul de a atinge un scop social subtil con
tribuie (sau este perceput a contribui) jie

punct de vedere utoarhitectonic partea

c uidala seamn cu cortexul agranular
din lobul frontal Are conexiuni cu regi
umle operculare limitrofe cu lobul pin

acestei supra\ tenuri (A Damasio 1994)

Comportamentele instinctuale generate
de istoria speciei au pitologia lor Enume
ram cteva dintre tulburrile conduitelor

lonn dar si cu structuri cerebrale mai

ndeprtate Certe sunt conexiunile cu
putamenul* prin claustrum* Potrivit con
ceptiei lui S Freud (Zur Auffassung der
Aphasten 1 89 1 ) insula este angajata func

cezi tulburri de control sfincterian (enu

tional n zona limbajului creia el n atribuia

comaruri somnolent diurni hipcrsom

me ) de alimentare (anorexie* hiporexie
sitiofobie fagomame bulimie* perveri

Imn mari se suprapune pe aceea recunos

cuta in prezent Dup unu cerebrologi
contemporani (A Damasio, 1994) pori

ae (deviaii ale instinctului sexual de

reproducere [masturbare impotent fngidi

ceperea senzaiilor de proveniena viscerala

ae ]) (Th Lempenere A Feline si

colab 1994) -* REFLEX

INSULA REIL INSULA

INSUFICIENT VENOAS CERE-BRAL (engl venous cerebral insufi ciency) noiune legat de zonele critice ale circulaiei venoase din creier, unde au loc frecvent hemoragii cu caracter difuz Aceste zone critice sunt
sistemul venos cortico subcortical, sistemul venelor lui Galen si sistemul venelor bazilare Hemoragia localizat de origine venoasd apare de obicei n tromboza unui sinus cerebral sau a unei vene mari aflndu se n teritoriul
cerebral drenat de aceasta (R Dimitnu 1982)
INTEGRAREA NEURONAL DE TIP SISTEMATIC A LIMBAJULUI (engl systemic neuronal integration of ihe speech) Analiznd modelul mte grrn cerebrale de tip sistemic a limbajului - propus de autori ca Luna,
Ajunaguerra si Hecaen, Fessard, Ettlmger, J Jackson si Zangwill, Penfield si Roberts, Gazzamga, Pnbram, Sperry, Kremdler si Apostol, -romanii C Arsem.M Golu si L Dnil (1983) desprind sintetizator urmtoarele idei
fundamentale ale acestui model
l) Limbajul, avnd o organizare muli dimensional (include verigi cu coninut si
INTELIGENA

rol funcional diferit), presupune o ba/ neuronal larga, reunirea ntr o schem logico operaional unitar a unor zone cerebrale diferite, situate n toi lobii Astfel a) pentru realizarea percepiei hm bajului oral propriu ca si al
celoi din jur, sunt solicitate zonele auditive din lobul temporal in special prima circumvolutie ( centrul Wernicke ) leziuni ale acestei zone ducnd la destrmarea modelelor auditive interne ale cuvintelor si implicit li tulburarea
decodificam (nelegem) fluxului vorbim celor din jur ( afazi t sen/onala ) b) actul vorbirii - adie i pu nerea in funciune a ap tratelor motorii corespunztoare si conectarea in anumite scheme articulatorii a micrilor acestora solicit zonele motorii din lobul frontal in special a celor din circumvolutia a treia ( centrul Rroca si alte zone nvecinate) leziuni produse la acest nivel afectnd m primul rnd capacitatea subiectului de a produce independent
limbajul oral c) actul citim reclam participarea zonelor primare si asociative din lobul occipital si a celor motorii din lobul frontal dup cum de asemenea devine necesar interaciunea acestor zone cu cele auditive imaginea
vizuala a literelor reactualiznd imaginea auditiva a sunetelor pe care ele le repre zmt aa nct tulburarea citirii poate fi provocata fie de leziuni ale zonelor moto m fie ale zonelor vi/uale fie de afectarea interaciunii dintre
zonele motorii si vizii ale pe de o parte si cele auditive, pe de alta parte d) construciile semantice complexe, supraordonate, care confer limbajului funcia generalizatoare, impune participarea unor zone asociative de ordin
superior, situate la interseciile traseelor de comunicare ntre zonele integrative primare (ntre analizatorii verbomotor, auditiv si vizual)
2) Configuraia mecanismelor neurofizio-logice ale limbajului nu este predeterminat, ci se formeaz in cursul ontogenezei
, Specializarea diferitelor zone n reali zarea unei verigi sau alteia din sistemul limbajului este rezultatul nvm, al exer citiului tund deci mai pronunata si mai pregnant individualizata la adult dect la copil Prin aceasta se
explica si diferentele individuale care se consemneaz in schema concreta de organizare a mecanismelor limbajului Numai zonele mari pot fi ace leasi la mai muli indivi/i elementele concrete de detaliu variind in limite apre
ciabile (dovada le/mm care au aproxi mativ iceeasi locali/are si aceeai ntindere pot d i m planul limbajului efecte pertur batoare diferite)
3) Laterali/arca m ceea ce privete integrarea structurilor limbajului este relativa, neputandu se susine ca acesta se mtegrea/a exclusiv si n totalitate doar m emisfera dominanta (stnga la dreptaci) Ambele emisfere
conlucreaz att m pro cesul de formare a sistemului limbajului ct si n realizarea n act a diferitelor laturi si verigi ale acestuia Ceea ce se poate afirma este c nu ambele emisfere au acelai rol emisfera dominanta realiznd
dup toate probabilitile structurile ver bale mai complexe discursive, bazate pe transformri si combinri semantice muli mediate deductive si transductive,n vreme ce emisfera subdominanta performeaz integrri mai
simple, sprijinite mai mult pe experien si pe imagini -> AFAZIE EMISFERA CEREBRAL METAFORIZANTA L.IM BAJ ZONA LIMBAJULUI
INTELIGENT (engl mtelligence, braimness), capacitate de mobilizare si de exercitare selectiv, spontan sau reflexiv, ntotdeauna tactic, a resurselor IMTELIGENTA ARTIFICIAL

multiple ale persoanei, n funcie de natura situaiilor mai mult sau mai puin dificile (inedite), crora individul este obligat s le fac fat n procesul comple^x de adaptare la mediul vital asigurndu si
succesul, imediat sau n perspectiv Bazat m pn mul rnd pe patrimoniul ereditar al unor structuri cerebrale de c ilitate (netarate de maladii congenitale sau de accidente peri natale care s implice
anumite /one corti cale si subcorticale), inteligenta ca si toate celelalte nsuiri psihice ale persoanei este rezultatul interaciunii multiple dintre organism si mediul ambiant si va purta
individului Daca tipul de inteligenta de pinde m primul rnd de orientarea moi \ationala i subiectului (n special de interese si aspiraii) gradul de inteligenta (coeficientul de inteligent Q I/) depinde de
proporia de integritate anatomofunctio n ild a creierului pe de o parte si de caii tatea si extensiunea solicitrilor ecologice si de gradul de angajare a individului n rezolvarea problemelor care i se impun pe
plan familial social economic etc pe de alta parte
Dup D O Hebb, este necesar o can titate mai mare de esut cerebral spre a dobndi o aptitudine intelectual dect pentru a o pstra, ceea ce nseamn c inteligenta copilului este mult mai depen dent de
integritatea creierului dect sunt aptitudinile implicate n inteligenta adul tului De aici concluzia c leziunile cere brale devin cu att mai specifice cu ct creierul este mai matur Unele dintre aceste leziuni
sunt de a dreptul dezastru oase pentru inteligenta, pe primul plan situndu-se acelea generatoare de dement* (boala Alzheimer*, ntre altele), dar si unele psihoze, care sunt departe de a lsa intact zestrea
neuronal Aproape c nu
exist maladie cerebral sau endocrin care s nu afecteze inteligenta > AFAZIE l INTELIGEN OtlGOFRENIE
INTELIGENT ARTIFICIAL (engl artificial inteligente) Dup Patnck H Wmston director al laboratorului de inteligent artificiala de la Massachusetts Institute of Technology inteligenta artificiala
e\te studiul ideilor care permit calculatoarelor \a efectueze acele lucruri (are /ac pe oameni w para inteligeni' (1981) Acelai autor arata ca unu psiho logi lucreaz n domeniul inteligentei artificiale
(Artificial Intelligence A I ) deoarece doresc'sa neleag gndirea umana din punctul de vedere al prelucram inform itiei Hancis Cnck definete si el inteligenta artificiala drept studierea mo duliii in care
computerele sa fie fcute s se comporte in mod inteligent si adaug It /\ clone both to nnprove computer technolog\ and to help n\ understand ho\v thebramnork\ (1995) Deocamdat nu computerele ci doar
creatorii lor nite Demiurgi care i hiperbolueaz Creaia dau dovad de umor apocaliptic afirmnd ca ntr o bun zi calculatoarele ar putea sa rd de noi, punndu si problema daca procesoarele biologice
de informaie din creierul oamenilor sunt cu adevrat inteli gente - CREIER $1 COMPUTER
INTERES (engl interest), tendin, impregnat afectiv, de orientare constant a individului spre anumite obiecte si fenomene ale realitii si, n consecin, spre efectuarea unor anumite activiti, n legtur
cu care se culeg n mod pre ponderent informaiile necesare si se for meaz anumite deprinderi Interesele sunt trsturi de personalitate n ntregime do bndite si care adesea determin opiunea
INTROSPECIE

profesional O cerin fundamental a cultivm intereselor trebuie de aceea s fie concordanta lor cu capacitile (apitu dimie) individului Multe eecuri dure roase n viat se explica prin discordanta dintre
interese si aptitudini Unele interese sunt propulsate de instincte
INTERLEUKINE (engl mterleukines) familie de proteine cu aciune hemato logic si imunocelularl (se numesc si c itokine) d ir si cu rol de neuromedi iton Interleukma l (L 1) de exemplu a fost
identificai in hipotal imusul uman Sintezi lor are loc n esutul glial Pot fi prezente n orice /onl i creierului afectai de pro cese patologice mfectioase s iu degenera tive Se pare ci L l este implicat m
infiltrrile Icucocitare ale creierului feno mene descrise in maladiile demielmizante de felul sclero/ei in placi In sinergie cu Tumor Necro\i\ Factors (factori de ne croz (umorali), are un rol n moartea
neuronala Se observ o cretere a propor tiei de mterleukmc n creier n caz de traumatisme sau infecii locale, m mala dnle neurodegenerative de tip Alzheimer si m tnsomia 21* Interleukmele intervin att
n compartimentul glial al paren chimului cerebral, cat si n cel neuronal, in acesta din urm avnd funcie de neuro transmitton
INTERNEURON (engl mterneumn), neuron care, ntr-un arc reflex*, este inter calat ntre neuronul aferent ce pornete de la receptorul senzitiv/senzorial si neuronul (motoneuron) n care este general
influxul nervos de rspuns adresat unui anumit organ efectiv Acelai nume se d, n general, oricrui neuron care interconecteaz ali doi neuroni
INTEROCEPTIE - PROPRIOCEPTIE
INTERVAL DE LUCIDITATE (engl lucid interval) sintagm prin care n neurochirurgie se desemneaz perioada de timp care trece din momentul unui traum itism cranian si momentul n care apar
primele simptome ce trdeaz exis tenta unei lexiuni cerebrale
INTOXICAIE (engl intoxication) totaht iea tulburrilor cau/ate de substane toxice provenite din afari organismului (intoxicaie exogen) sau din interiorul icestui i (intoxicaie endogen) Hipertiro
idismul (boala Basedow*) de exemplu poate fi considerat o intoxicaie endogen cu tiroxma (hormonul secretat de glanda tiroida)
INTROSPECIE (engl mtrmpettion) observarea de ctre subiect a propriilor sale triri interioare ntr o vreme s a crezut ca este singura metod valabil n psihologie S a recurs si la introspecia provocat
cu pretenii experimentale As emplo\ed in psychologtcal experiment - noteaz James Drever (1967) -, it u most Jrequently immediate retrospection rather than tntrospection in any strict sense O critic
severa a introspeciei face Francis Cnck By intro\pection v,e have acces to only a hmited atnount oj nhat ii going on m our brains We have no access to the many opercition\ that lead up to the injormation
gi\en to the hram s operating system Ai he puts it in introspection We tend to force intrinucallv parallet notions mto a serial straitjacket since he envisages ihe operatmg system as operatmg largely in a
serial manner This s why mtrospection con be so misleadmg F Cnck, 1995) Cu INUNDAIE VENTRICULARA

toate acestea nici o psihologie legitim (sa i spunem ca Vasile Pavelcu |1970| psihologie psihologic') nu se poate lipsi de introspecie Relevnd insuficienta dar si necesitatea introspeciei C Radulescu
Vlotra scrie Evident numai cu introspec [lunea nit se poate ajunge departe in dese penrea ade\aruril< r psthi l gice Dar si ibsenatia externa lipsita de intri spectiune este lot aa de neputin maia
Manifestrile externe ale \ietn ufletesti pi t fi prt\ itt c al de ndelung ele
de la
ine

pune
urme le ude \ andin Niciodat n am h mut din uturile externe ale unui indnul starea sa de emoie daca aceasta emi ie nu s ar de valin mat nti in c nstnnta n astra interna (1923) Folosii deci cu
competent i speci ilistului psiholog pentru dcscilrirei propriilor sile st in psihice (implicit cerebrale) si pe icc ist i filiera si pentru cunoisterea si explic irei tnmlor inteno ireale iltori prin emp itie auto ohserv
irea po ie deveni o metod i de investigaie fructuoisi bazata pe ritiona mentul prin analogie > PSIHOLOGIE

INUNDAIE VENTRICULAR.
engl Broadbent s apoplerv) hemoruie de mari proporii in interiorul ventriculelor cerebr ile cu punctul de pornire in zona ganglionilor bazah* si diencetalici greu de locilizat in vedere i unei intervenii in
timp util Se nsoete de regul cu o coma letala
ION (engl idem) atom s tu molecula care poarta o sarcina electrica negativa sau pozitiva cu rol esenial in generarea in fluxului nervos -* POTENIAL DE ACIUNE
IONOGRAM (engl electrolytogram) reprezentare a concentraiei antonilor si
catiomlor dmtr un lichid organic expn mata m miliechivalenti pe litru (mEq/1)
IRITABILITATE (engl irritabdm) termen introdus de F Glisson (1596 1677) care a constat it ca un muchi izol it se contract i c i urmare i unei simple exu titn mecanice directe sui ci urm ire a excitam
nervului conectat la fibrele mus culare Termenul desemne iz i m general propnet e i materiei v n de i re ictiona m mod specific h aciunea unor igenti din exten r EXCITABILITATE
ISTERIE (eiml h\ stei ia) milidieeere brii i cu simptome polimorfe psihice si somitice ideseispccticuhre descrisa ca it tre mc i din intichitate de Hipocrite* si despre care Ch E Lisegue (1816 1883) crede i ta
nu a fost si nu v i putei fi nici odita definii Unele cri/e de isterie au ispcctul unor crize de epilepsie altele as pectul unor ipohondru furibunde Subiecii acuzi fie dureri viscerale fie contracturi \omismente
cecitate sau surditate mu tism parili/n anestezii amnezie stan crepuscul ire etc Th Willis* crede i ca isteria este determinata de leziuni la nivelul diencefalului i ir J M Charcot* a consacru ample cercetin
neurologice sublimi cauzelor organice ale acestei mahdn care pe S Freud* l a condus m cele din urma h psihanaliza Pe urmele lui J Babmski CI Pardon (1936) avnd m vedere epiderma de isterie care
bntuia m rndul celor care cutau sa scape de rigorile cmpului de lupta m pnmul rzboi mondial nu excludea posibilitatea simu larii Azi se admite c aceste simulri nu sunt cu totul contiente si c la
originea simptomelor isterice ar sta o hiperexcita bihtate cortico subcortical comparabil cu aceea din epilepsie J Delay (1948) pune
ISTERIE

accentul pe rolul ocurilor emoionale m declanarea cnzelor de isterie de conver suine pe care le consideri o fuga inconsti enta in maladia fizica din fata unor situaii psihologice insuportabile Conversiunea
in somatic este insa de fapt nsui modul de existenta al emoiei In som itic emoti t este 11 ea acas KM Bikov* pentru e ire emoia cu tot ce cuprinde ea nu se poate re iliza num u prin p irticip irea
reflexelor necondiionate ei si prin particip ire i telor condiionate de ondine it it exteroeeptie i e it si mteroeeptiva reliteizi un eaz de isterie plin de nv iminte in to ie pnvin tele c iz comunic U lui de c Urc
profesorul
al clinicii chirurgicale mi s a ntmplat sa /iu chemat de urgenta in ci mult in clinica medica/a pentru a e\amma > bolnava suferindele \arsatiiriincoercibile Bolna\a
turti! r care nu ncetaser de apte -de si o aduseser mir un stadiu naintat de epurare In ba^a observaiilor clinice si a cercetrilor radiologice s a pus chagnos ticul dt tumoare maligna steno anta i
regiunii piloni e Se cetea chirurgului sa intervin imediat s_i s efectueze o gastro enterostomie In acest scop holna\a a Jost transportata in clinica c hirurgicala si s a fcut o laparatomie exploratoare La
deschiderea cavitii abdominale cu toat
putut descoperi nici un fel de titmiare Stomacul era mir o contractura spastica spasmul fund evident in regiunea gastro pilorica Avanii insa in vedere spasmul acut si manifestrile stenozante s u e\ecu tal o
gastroenterostomie posterioar A doua zi dup operaie manifestrile de intoleran gastric erau reduse si dup o zi au ncetat complet Avarul m vedere lipsa oricror cauze obiective pentru explicarea
simptomelor clinice s a presupus ca avem de a face c u o forma grav de isterie S au fcut cercetri speciale anamnestice ale bolnavei si s au stabilit urmtoarele bolnava m \arsta de 32 de am manipulant
de tramvai era de origine rneasca La \arsta de 19 ^O de am s a mritat ra mnnd giavula in primul an de csnicie l se prea ca toata lumea se uita la abdtmemd ei care cretea din aceasta caii a
bolnava s a hotrt ; ntrerup sarcina linindu se in acest scop in ahdi men si n sh golindu se pe /os A urmat i\i rtul dup care bolnava s a linitit si a re^emt la viata ei bismnta Scurt timp dup aceea clivi
rtand de soul ei pleac li ras unde intra la lucru si in dec urs de eatna am duce o viat i extrem de retrasa Cteva luni nainte de debutul bolii felul de \uita al tinerei se schimba brusc Fa
abila merge desei ri la teatru In acest timp ea ntlnete un tnr de care se ndrgostete In -m mbolnvim pci
timpul mesei tinerei femei i se fcu greaa si din gura u iei un ascarid Ea fu att de afectat de ntmplare nct plec imediat Din aed moment s au instalat vrsturile incoercibile Dup perioada
postoperei tone m discuia cu bolnava am noteit unele curioziti ea a refii at s deschid gura mrturisind ca i este ruine c putre este nuntru si ca are in stomac viermi Bolnava a refulat sa mnnce 51
chiar s bea motivnd refuzul i prin necesitatea de a si omori viermii Dup operaie ndat ce ea si a revenit din narcoz am fcut ncercarea de a o con vmge c in timpul operaiei toi viermii din stomac
au fost ndeprtai -i ca e acum cu desvrire sntoas Aceast sugestie
237 ISTM TEMPORAL

prea sa fi produc un oarecare efect ian bolnava ncepu s mnnce si s bea refacnclu se att de bine n decursul celor sase zile ce urmar operaie^ nct ncepu chiar s mearg Vrsaturile ncetaser cu desvrire O
data in timpul vizitei cu studenii unul din ei povesti bolna\ei ca n timpul operaiei nu s a descoperit nimic si ca mo t nul bolii rmsese necunoscut In aceeai seara au renceput vrsaturile c are au durat timp de trei
sptmni deter minnd pn la urma moartea bolnavei In
seciune orizontal, apare ca un ngust defileu situat ntre cornul posterior al ventriculului lateral si vrful cornului inferior al aceleiai caviti cerebrale si marginea postenoar a lobului insulei Este delimitat n partea sa caudal
ventral de ctre ventricul lateral se nfund n sub stana alb a lobului temporal iar medial este delimitat de braul posterior al capsu lei interne* si de talamus* J M Nielsen (1965) i clrui teorie privind afazia este axata pe
noiunea de dominanta emisferic

c imstitiut o stenoza La a doua opeiatie de asemenea nu s a gsit nume anormal in stomac on/iciul de gaslroenteroanasto moza func(tona normal nici pilonii nu era spastic Cavitatea abdominala a fost in chisa si toata operaia
avu un caracter de laparatoime e\ploratoare Cinci ^ile dup cea de a denia operaie bolnava sucomba cu vrsaturi incoercibile si cu manifes rile unei casew grave La autopsie nu
remponl din emisfcri m ijor 1 scoate din funciune intre \a i /on \ limbijului - ZONA LIMBAJULUI
ISTMUL CREIERULUI (engl ivhmus of the hram) nume ce se mai d mezen cefilului* in i crui component intr pcdunculu cerebrali si tuberculii cvadn gemeni (tec turn) Segment superior al trunchiului cerebral istmul
creierului tra verseaza menir cortului (foramen ovale) si datorita nclinaiei sale anterioare se culc a pe aua turceasca (A Gouaze, 1983)
IZOCORTEX (gr isos = acelai, egal, engl neocortex izocortex), parte a scoarei
interne 31 nici un fel de proces congestiv in cavitatea abdominala Concluzie ca^ de isterie grava cu manifestri de vrsaturi incoercibile Refugiu n boala> unde vrsturile erau o reacie de aprare in scopul ndeprtam
viermilor > din orga nele interne (KM Bkov 1952) Cazul acesta, ca si multe altele, ilustreaz convin gerea fiziologului rus c emisferele ce rebrale manifest o puternica influent asupra proceselor vegetative din organism
ISTM TEMPORAL (engl temporal isthmus), configuraie corticala care, pe o
cerebrale care pre/mt o stratificare tipic n sase niveluri de celule La om constituie 97% din suprafaa cortexului emisferelor cerebrale Sinonim neocortex Se disting, totui dou varieti cortexul homotipic (sau eulaminat), n
care stratificarea n sase pturi neuronale este absolut evident, si cortexul heterotipic, n care aceast subdivizare este mai puin evident La rndul su, izocortexul heterotipic se m parte ntr un conex agranular, n care
celulele nervoase mici, granulare, aproape c dispar (zonele eferentelor motorii, n special circumvolutia frontal ascendent), si ntr un komcortex, care este invadat de
un strat dens de celule nervoase mic (zonele aferentelor optice, acustice s somestezice din lobii occipitali tempora si parietal) Cea mai mare parte a scoare cerebrale este ns ocupat de izocortexu homotipic, care si el prezint
mai multe varieti de stratificatie I) izocortexul homotipic frontal (sau piramidal granular), caracterizat prin sase straturi clar conturate si prin celule nervoase piramidale volumi noase sau gigant dispuse n mod regulat n
straturile III si V destinate activitii psihomotorn 2) rocortexul homotipic parietal cu o structura n care cele dou
straturi granulare sunt mai dense si de o mai mare grosime, cu celule piramidale mai mici n straturile III si V, mai nume roa.se si mai puin tipice,destinate n special funciilor mnezice si asociative 3) izo cortexul homotipic
polar, care se ntlnete n polii* frontal si occipital ai creierului caracterizat prin straturi granulare subiri si bine conturate precum si prin diminuarea densitii celulare (uneori 50 de celule pe mm 2) ceea ce denot condiiile bio

fiziochimice speciale cerute de o activitate neuropsihic superioar - ClTOARHI TECTONICA SCOAREI CEREBRALE

NTRIRE (engl remforcement) termen care n tehnica de elaborare a unui reflex condiionat desemneaz pre/entarea dup un anumit interval de timp de la intervenia excitantului (stimulului) condiionat
(un sunet de metronom de exemplu) a ti mulului necondiionat (hrana excitri me camce chimice electrice etc dureroase) ca o condiie sine qua non a formm si persistentei reflexului condiionat n cazul
n care ntrirea nu mai are loc, adic stimulul condiionat (sunet lumin etc ) nu se mai asociaz cu excitantul (stimulul) necondiionat respectiv, reflexul dobndit se stinge de exemplu, cinele nu mai
saliveaz la auzirea sunetului soneriei care pn atunci fusese semnalul aducem far furiei cu praf de carne sau semnalul aph cra unui excitant dureros (turnarea unui acid n gur) > NVTARE
NTRZIERE MENTAL (engl men tal retardation) insuficient mai mult sau mai puin accentuat a dezvoltm intelec tului indiferent de etiologic Sinonime debilitate mintal oligofreme*
NVARE (engl leammg), proces psiho-motor susinut datorit cruia individul
dobndete cunotine si modaliti de aciune (deprinderi, priceperi algoritmi) care i nlesnesc adaptarea mai mult sau mai puin flexibil la condiiile de exis tcntl Dup i H Pieron (1951), nvarea
(apprentissage learmnf>) este modificarea adaptativa a comportamentului n cursul unor experiene repetate (deci ntrite ) Definiie pe care o ntlnim si la K Lorenz (1965) n schimb definiia dat de N
Sillamy (1991) este mult mai limitativ pentru acest autor nvarea este dobn direa unui nou comportament ca urmare a unui antrenament special" Se exclude astfel nvarea spontan involuntar, adic
cea mai mare parte a nvrii glo bale care de fapt ncepe la snul matern (din leagn) Pe bun dreptate citeaz A KremdlersiV Apostol (1976) observa tia butad fcut de T H Bullock Psiho logu sunt ele
acord ia nu exist un acord n privina nvm (, Simple system for the study of learning mechamsms", 1967) Aceeai anton romni arat c nvarea nu poate fi discutat izolat de la alte procese psihice al
cror substrat neurofiziologic" l cunoatem mai mult sau mai puin , Trebuie s existe un numr de condici interne peste care aciunea stimailor
240

NVARE

externi sa duc la realizarea nvm Percepia, atenia memoria motivaia sunt procese care particip la elaborarea i n dinamica nvm Se discuta de asemenea dac n nvare este nevoie de
intervenia unui factor emoional Fxist o influena reciproc continua ntre percepie memorie si nvare ceea ce ngreuiaz mult cercetarea neurofiziologica a nva tuni In unele forme mai simple de
nvare este posibil sa fie luate n considerare doar dou aspecte eseniale direcionarea ateniei <ji ntrirea* aceste doua procese ar i de multe ori declanate \uccesi\ (A Kremdler V Apostol 1976) Dup
i P Popescu Neveanu (1978), gestaltistn (n special Max Wertheimer) au dus la accentuarea caracterului adaptativ al m vtrn pn la confundarea acesteia cu
rezolvarea problemelor (problem solving) Majoritatea cercetrilor n acest domeniu au n vedere, pe lng precizarea mecanis melor moleculare (smaptice si/sau non smaptice) ale nvm, descoperirea de
legi a cror aplicare s fac nvarea mai rapid mai persistent si mai eficienta m plan practic
Dac lum n considerare ideea de efort necesar; efort caracteristic nvam pro priu zise (antrenamentul special invocat de N Sillamy), putem formula urmtoarea definiie a acesteia memorizare voluntara
realizat prin exerciii repetate a unor noiuni date figuri texte etc a unor complexe de operaii intelectuale sau motorii (micri) utile pe plan social sau strict individual -> ADAPTARE NTRIRE REFLEX
CONDIIONAT JACKSON (John Hughlmgs) neuro log englez (Green H immerton 1834 Londra 1911) Autor l unor cercetri fundament ile in domeniul epilepsiei (uneia din formele acestei maladii i s a dat
numele de epilepsie jicksuinni ) A introdus noiunea de loc ilizare lenonila Marcat de evolutismul lui H Spencer (1820 1903) care susinea c reflexul este el nsui un act psihic si ca psihicul este un
insamblu de reflexe d ir si sub influenta neurologului Thomas Laycock a emis o teorie a integram ierarhizante a centrilor nervoi Conform acestei teorii nivelul cel mai de jos l constituie mduva spinrii si
trunchiul cerebral (centri ai unor reflexe segmentare) peste care se suprapune nivelul constituit de nucleu bazah (implicai in senzaii si micri) nivelul suprem constituindu l cortexul prefrontal* sediu al
integrm finale si al controlului asupra tuturor activitilor organismului Boala nervoas este potrivit acestei concepii o disolutie care n condiii determinate ataca rnd pe rnd ierarhia centrilor ncepnd cu
cel mai de sus definindu se deci ca o regresiune in* raport cu punctul culminant atins de
evoluie In telul acesta lezarei cortexului prefrontal ( org inul spiritului ) nivelul cel m n milt al ierirhiei structurii funcionale determina tulbur irea contiinei de sine secondata de hilucmUn delir automi
inferiori Cu alte cuvinte o leziune produce simptome negative pe cnd simptomele pozitive sunt rezult itul activitii nivelului inferior scpat de sub controlul nivelului superior Progresul bolii nseamn
regresul pe scara evoluiei de fapt o involuie care poate ajunge pana la stadiul reflexelor elementare Aceasta teorie a sa a avut o profunda nrurire in psihiatrie inclusiv in psihanaliza
n ceea ce privete afaziologia pentru Jackson limbajul este o forma de activitate mental ce depinde de integritatea creie rului dar care nu este circumscris in peri metre speciale El considera c ambele
emisfere cerebrale au rolul lor m vorbire cea dreapt avnd m sarcin resuscitarea voluntar a imaginilor simbolizate pe cnd cea stng este implicat m procesele motorii de articulare a cuvintelor n
consens cu concepia sa general leziunile cerebrale responsabile de afazie provoac
242
JONCIUNE BULBOPROTUBERANIAL

dou categorii de fenomene morbide semne negative si semne pozitive Cele dinti corespund unor carene funcionale si au drept efect dezorganizarea proceselor celor m u evoluate si mai voluntare ile
limbajului pe cnd semnele pozitive sunt expresia funcionam parcelare a izolam zonelor nelezate in care pe prim plan apar procesele cele mai primitive si mai automate stereotipe legate de limbaj Afectat
este deci de predilecie limbijul superior (c ipacit iea de a combin i eu\ in tele in propoziii logice) pe cnd limb ijul inferior (c ire este un produs ev isireflex l vieii emoionale) nmane o paradox di posibiht
ie Scrieri On the nalure of ihe dita/it\ of the hram (1874) postume Nt urologic al fragment*, (1925) Selected writmf, s i f J >hn Hu^hlings Jackst n (New York 1958)
JAMES (William) medic psiholog si filo sof imencan (New York 1842 Chocoma New Himpshire 1910) Este unul dintre fondatorii prigmatismului Autor al uneia dintre cele mai controversate teorii referi
toare la emoie redusa caricatural la for mula vad ursul fug si pentru ca fug mi e frica sau sunt trist pentru ca plng etc Interi.an sa va reprezentai pe planul imaginaiei spune el - o emoie puternica
oarecare apoi \tr<lduiti va s eliminau din
simptomelor corporale ale emoiei vei vedea atunci ca nu va va rmne nimic emoional in contiin nici cel mai m runt element psihic care id poat ntrupa emoia propriu zn<3 nu vei avea in Jaa
dect o stare rece $1 neutra de percepie intelectuala (1890) Concluzia sa este c o emoie omeneasc fr raporturi cu corpul este o pur nonexistent Opera sa capital m domeniul psihofiziologiei este
The Pnnciples oj Pwchology (1890)
JARGONAFAZIE (engl /argonapha wa) tulburare de limbaj caracterizata pnntr o producie lingvistica format din sunete silabe sau cuvinte deformate nec logice lipsite de semnific itie neinteli aibile
pentai interlocutor (producie para fa/ic i) Se mt ilneste in unele psihoze ivmsite demeni intoxic Un si chi ir in stanic de surmenaj ivaisit
JARGONAGRAFIE (e,Vl ,ar^ma^m phi i) tulbur ire i exprim ini prin scris reprezent md de f ipt isternere i pe h itnc i jir onifmei*
JARGONOMIMIE (engl ,ar^ nmimia) tulbur ire i mimicn c i mijloc de comuni cire cxtr lingvistica expresi le f ic iile ii nd in dt/ icord fi iTint cu tr urile mdi vidului si ciatin. induc Uo ire de mes je
ermetice in antur ij Fste o inimici per vcrtiti proprie unor psihotici olitolrcni lor d ir c ire se ntlnete si m tirile conlu/ionale
JARGONOREE (engl jar,i norihea) tulbur ire i limbajului m care j irgonafazia ip ire combinata cu logoree i* accentund si m u mult caracterul neinteligibil al discursului celui afect U de iceasta tire p
itok yc

JONCIUNE CEREBROENDOCRI NA (engl cerebroendocrme junction) termen prin care se desemneaz uneori confluenta dintre creier si sistemul endo crin 11 nivelul hipotalamusului unde acesta din urm i se leag direct de hipofiza
pote noara numit din aceasta cauz si neuro hipofiza - HIPOFIZA NEUROCRINIE
JONCIUNE BULBOPROTU-BERANTIAL (engl bulbarpontine JUXTALOCORTEX
junctwn), termen sub care S C Wang (1957) definete funcional un plan de seciune care pornete dorsal de ia stnatnle acustice de sub hrathium pqnti\ si se n dreapt spre marginea taudal a corpului
trapezoid* de pe fata ventral a trunchiului cerebral Excitarea la acest nivel a bulbului si protuberantei produce modificri de ritm apnee inspiratone (apneuza) apnee la sfritul respiraiei normale si apnee
expi ratone ceea ce demonstrea/ existenta unor conexiuni ncruciate intre cele doua seg mente ale trunchiului cerebral O incizie transvers il efectuat doar cu doi milimetri mai jos de extremii iea rostr ila
i bulbului rahidian cauzea/a oprirea respiraiei
JUXTALOCORTEX (engl juxtallo-corte\) segmente corticale cu o structur intermediar ntre neocortex* si paleo cortex* Sinonim mezopallium Asemenea segmente sunt prezente n proximitatea tipului
de scoar cerebral descris sub numele de aloiortex* care la om se reduce ndeosebi la creierul mirosului"* Juxtalo cortexul a fost identificat n regiunile entonnal, retrospleman si angular 0.0 <s
(.inguh) precum si n poriunea nnecefalic a cortexului fronto temporal - ALOCORTEX RINENCEFAL SISTEM
LIMBIC

K
KALIOPENIE (engl kahopema),fefi cit al proporiei de potasiu n organism proporie care n mod normal trebuie s fie de 4,5-5 mEq/1
KAPPERS (Cornehus Ubbo Ariens) neuroanatomist olandez (1877-1946) ntr o monografie de anatomie comparat a siste mului nervos (1929) a artat c tipul de organizare citoarhitectonic n sase
straturi este rezultatul unei evoluii filogenetice iniial existnd un cortex tnstratificat, fiecare din cele trei straturi primitive avnd o funcie aparte Tot el a formulat legea neurobiotaxiei n cursul embno
genezei, grupurile de neuroni migreaz spre zonele de unde vin excitaiile cele mai puternice
KAWA (engl kava kava), butur exci tant fabricat din extractul nzomului de Piper methvstiLum (Insulele Marquise, Hawai) Genereaz o toxicomanie numit kawaum (engl kavaism)
! (engl kmesthesia), moda htate a sensibilitii propnoceptive (pnvmd articulaiile, tendoanele, musculatura), care
transmite la centru corticah mesaje refe ntoare la micarea diferitelor pri ale corpului
KINEZIAGNOZIE (engl kinevwgno
sia), incapacitate patologic de a percepe micarea si de a o admite ca atare Un pacient studiat de O Pot/1 si F Redhch, n loc s perceap micarea percepea o sene de obiecte nirate unul dup altul, iar un
alt pacient studiat de A Gelb si K Gold stein, nu vedea obiectele n micare, ci le percepea doar ntr un loc sau n altul de exemplu la punctul de plecare si la punctul de sosire Nu se poate s nu observm c
Zenon din Elea (490-430 Hr), cu fai moaele sale aponi referitoare la irealitatea micrii, avea ceva din aceast incapacitate de a percepe dinamica lumii, cu att mai grav cu ct aceasta se transpunea n
planul gndim De aceea kmezioagnozia s ar putea denumi boala Zenon (Zenon s duease), n msura n care nu este doar un simptom de schizofrenie aa numitul geometrism morbid descris de Eugene
Mmkowski (1927)
KINEZIE PARADOXAL (engl para doxical kinesis), micare executat extrem KLEPTOMANIE
de uor si de corect de subieci care n realitate ar trebui s fie incapabili sa o execute n acest fel cum ar fi de exemplu suferi,i/ii de boala Parkinson* Fenomenul care are loc pe fondul unei emoii ptiter nice
este de ordinul branm la auto matisme c i n ca7ul acelor apraxn* n care boln ivui nu poate face de exemplu sem nul crucii la corn mda (dei dorete sa l t ica) dar l face cu toat naturaleea m momentul
n care intra m biserica > APRAXIE BUCOFACIAL
prin tulburri de memorie asociate cu polmevnt Iat simptomatologia bolna vului, descris de Korsakov n Revue Philosophique de la France el de l Etran ger m 1889 La o pruna privire e\ie gieu sa observi la el existenta
vreunei tulburri psihice ii las imptesia unui om n deplina posesie a facultilor sale rationea a cum se cuvine deduciile sale

KLEPTOMANIE (gr kleptem = a furi cngl klcptomaiua) impuls patologic ire/is tibil de a comite furturi Imediat dup act subiectul se simte parc eliberat de o misiune dificil i pentru c i ipoi s ub remuse
in si chi ir s i caute sa i restituie pa gubasului obiectul sustras Se numr une ori printre simptomele isteriei si senilitii
salte prelungita observi ca din cnd m catul bolna\ul tonundci evenimentele ca nu ae nici cea mai mica amintite despre ceea ce se petrece in jurul su c nu j; amintete sa ii mncat sa se fi sculat din pat Uneori bolnavul uita
in aceeai clip im luc ni peti ec ut in fata lut te ai apropiat de patul lui i ai vorbit ai ies.it pentru o
bol

KONIOCORTEX (engl idem) nume dat de von Fconomo unei varieti de 170 cortex heterotipic n i crui citoarhitcc tonic predomina straturile granularc car, vtenstice zonelor senzitiv senzoriale din lobii
parietali, temporal si occipital -> IZOCORTEX
KORSAKOV (Serghei) neurolog si psihiatru rus (Vladimir, 1854 - Moscova, 1900) Moartea sa prematur, la numai 46 de ani, a lipsit psihiatria din tara sa de o mare personalitate Din 1882 a fost titularul
catedrei de neuropsihiatne de la Univer sitatea din Moscova A iniiat eliberarea alienailor din temutele cmi de for Fondator al Societii de psihiatrie si neuropatologie din Moscova A descris vestita
psihoz de etiologic alcoolic cunoscut ultenor drept psihoza Korsakov' (sau sindromul Korsakov), caracterizat
vzut ceva mai nainte Mai trziu s a descoperit ca acest tablou clinic corespun
lari (nuclei din hipotalamusul posterior)
KREINDLER (Artur) neurolog si cere brolog romn (Bucureti, 19(K) - id , 1988) Absolv Facultatea de Medicin din Bucureti (1925) si obine titlul de doctor n medicin cu teza Tonusul vegetativ !,i
probele sale farmacologice (1926), dup care i completeaz studiile la Paris Pio mer al electroeneefalograhei n Romnia, devine unul dintre mani protagoniti ai neurologiei romneti (studii privind
epilepsia, strile comatoase, fiziologia si fiziopatologia cerebelului mecanismele accidentelor vasculare cerebrale rolul sinusului carotidian n patologia creierului, patogema si tratamentul afaziilor etc ) n
colaborare cu profesorul Gh Mannescu, a
246
cercetat problematica reflexelor conditio rapid cu semne piramidale si extrapira
nate n psihopatologie si psihiatrie
midale cu cecitate cortical si cu alte
(1935) n Dinamica proceselor cerebrale simptome ireversibile moartea survenind
(1967) abordeaz, n final problema
invariabil m general la un an de la
contiinei umane ca fenomen de relaie apariia primelor simptome Aceasta
Nu exist -conchide A Kremdler - o
maladie a
trib din Noua Guinee unde afec la t el mai
contiin fio tant n univers nelegat
de un substrat
nu este unjenomen filologic putem spune
numai ca ea este si unul fiziologic scrie el
i mai datorm intre altele Le s refleies
conditionnels cu o prefaa de Henri Wallon
(1947) Fpilepsia(\95^) Nevi o-a astenica
(1956) Factorul psihologic in reabilitarea >;
reeducarea afazicilor (1969) Infarctul
cerebral si hemoragia cerebrala (1972)
Structura 51 funciile sistemului nervos
central (1976) Creierul si activitatea mm
tala mcolab cu V Apostol (1976) Agnozii si
apraxn (1977) Membrii al Societii Regale
de Mediem i din Londra si laureat al
Academiei de Medicina din Paris

logice au pus n caira o stranie practica

tribala potrivit tradiiei membrii tribului
mncau creierul morilor De cele mat
multe ori femeile erau c ele care pregteau
ospul ritual Cercettorii au in/ectat la
cimpanzei esut cerebral de la victimele boln
kurii mr animalele au dezvoltat o b< da
similara in urmtorii cimi ani A cri se
considera ca virusul se transmite
si esutunle cerebrale ale victimelor bolii ki
u Boala a disprut o data cu mteidictia
canibalismului (S Mizei, P Jaret 1985)

KURU (engl idem) termen indigen, care nseamn a avea tnsoare a se teme desemneaz o encefalit degenerativ care evolueaz ani ndelungai ntr un mod asimptomatic Factorul patogen este un virus
lent, filtrabil, extrem de rezistent la cldur, care infesteaz sistemul nervos pnntr o incubaie de pn la trei am Kuru este descris ca o maladie familiala din categoria encefalitelor spongiforme Odat
declarat prin manifestri vizibile, sindromul demenial evolueaz foarte
KUSSMAUL (Adolf) medic si hziolog german (Graben, in apropiere de Karlsruhe 1822 - Heidelberg, 1902) Cercetri refe ntoare la epilepsie, paralizia bulbara pro gresiva si coma diabetica A creat
termenii hemtbalism" si cecitate verbala (1877) A descris un tip de dispnee cunoscut sub denumirea de dispnee Kussmaul (engl Kussmaul s breathmg) respiraie lenta, regulata si profunda, ntrerupt la tel
de regulat de cte un stop respirator (se nti neste n unele come) LABORIT (Henri) chirurg militar si psihofarma<_olog francez (Hanoi 1914 -Paris 1995) Experimentnd substane capabile s provoace o
deconectare a centrilor cerebrali la bolnavii pe care tre buia s i opereze (n special suprimarea anxietii preoperatorn la acetia), a desco pent efectul psiholeptic al dorpromazmei punndu i pe J Delay si P
Demker pe pista unor cercetri care aveau s decian seze n 1952 aa numita mare revoluie psihofanmacologic A studiat,ntre altele, fenomenul hibernrii artificiale (engl deep hvpothermia) A descoperit,
de asemenea virtuile terapeutice ale clometizolulin si aspartatilor(1956)
LACUNE CEREBRALE (lat lacunae cerebri, engl idem) infarcte minuscule, cavitare, cu un diametru de civa mili metri, ca efect al ocluziei unor artenole perforante Leziunea arterial responsabil este
un proces de lipohalmoz determinat n principal de hipertensiunea arterial Lacunele cerebrale se mstaledz de predi lecie n teritorii ocupdte de nucleul caudat (al crui cap proemineaz n ventriculul
lateral), nucleul lenticular, capsula intern,
talamusul si piciorul protuberantei n raport cu topografia lor, pot determina uneori hemiplegii, hemipareze etc O muli plicare a acestor lacune, de obicei ,silen tioase , poate duce la tulburri mai
importante, asociate cu dement arteno patic, de felul sindromului pseudobulbar
LAM ALAR (lat lamina alaris, engl idem), umfltur postenoar a tubului neural al embrionului, din care se vor dezvolta centru senzitivi
LAM BAZAL (lat lamina basaln engl idem), umfltur anterioar a tubului neural al embrionului, din care se vor dezvolta centrii moton
LAM CEREBELOAS (lat lamina cerehellaris, engl lamina basalis tere belii), umfltur a prii externe a lamei dlare* care, reumndu se cu omoloaga sa de pe lima median, va da natere cerebelului
LAM CVADRIGEMIN (lat tectum mesencephali, engl tei turn ofmidbram), lam de substan nervoas situat n mezencefal, caudal fat de pedunculn
248

LATERAUZARE
cerebrali, deasupra apeductului Sylvius si pe care se afl patru proeminente mame lonare numite coliculi sau tuberculi cvadn gemeni*
LAM PERFORAT POSTERI-OAR (lat lamina perforata posterior engl posterior perforated lamella) zona a planseului ventriculului al III lea care corespunde spaiului perforat posterior
(\ubbtcintia perforat posterior)
LAM SUPRAOPTIC (lat lamina terminala engl idem) lamel de substan alb dispus ntre emisferele cerebrale de la comisura alb anterioar pn la chiasma optic* Constituie peretele anterior al
ven tncululuiallll lea

LAMINA TERMINALIS

LAM

SUPRAOPTIC

LANCISI (Giovanni Mana) medic si anatomist italian (Roma, 1654 - id 1720) A fost medicul papilor Inocentul al XI lea, Inocentul al XII lea si Clement al Xl-lea n 1717 a artat c malaria este transmis
de tntan Unele fascicule de fibre din creier poart numele su Scrieri principale De \ubitaneis mortibus (1707), De motu cor du* ei aneurysmaibus (1728)
LASHLEY (Karl Spencer), psiholog si cerebrolog american (Davis, Virgima, 1890 - Poitiers, 1958) A fost profesor la universitile din Minnesota (1924-1929) si Chicago (1929-1938) si la Harvard
University (1935-1955) Timp de circa 15 ani a fost director al Yerkes Labora-torteifor Primate Biology (Florida) Atras de behavionsm, a colaborat cu J B Watson n cercetarea comportamentului animalelor
din punctul de vedere al teoriei nvrii,
pentru ca ulterior s fie interesat de bazele neurale ale learmnn ului A fost cel mai fervent aprtor al echipotentialismului adic al unui model al reprezentm difuze a funciilor psihice n cortexul cerebral
Este ns de reinut concluzia sa major c nu exist fenomen mental care sa nu fie explicabil prin mecanismele funcionm creierului Opera sa principal, cu caracter monografic este Bram Mechamsms
and Intelligeme (1929) Cu aproape dou dece rai mai tr/m,n Factor*, hmiting reco\er\ after central nervou\ le\wn\ (1938) va caut sa si uitoamende/e exagerrile echi potentiahste
LATENT SINAPTIC (engl s v nap tic latenc\) interval de timp (de ordinul a 0,5-0 9 mihsecunde) m care influxurile nervoase mtemeuronale gsesc neuronii m stare de inexcitabihtate (perioad
refractara)
LATERALIZARE (engl laterahzatwn), prevalenta manifestat n folosirea unei mini a unui picior sau a unui ochi de ctre subiect avnd la baz o asimetrie cerebral uneori dobndit O mn, de
exemplu, este aproape ntotdeauna pre ferat celeilalte n executarea unei aciuni (dreptaci sau stngaci), dar fr a lipsi cazurile de egal solicitare a ambelor mini (amhidextne) Exist teste de msurare a
lateralizrn si de clasificare a subiecilor dup criteriul prevalentei acordate n folo sirea unei mini Hildreth (1949) a propus calcularea unui coeficient de lateralizare, un indice numeric care arat gradul de
lateralizare al unui subiect dat indicele zero corespunznd ambidextnei
Laterahzarea se manifest si n domeniul auzului, una dintre urechi dovedindu-se prevalent n localizarea unei surse sonore n situaia n care stimulul acioneaz u
248 LEGEA COEXTENSIUNII CREIER-ORGANISM
egala intensitate asupra ambelor urechi Lateralizarea este patologica atunci cnd este determinat de leziuni ce afecteaz unul dintre aparatele cohleare sau proiec tnle cerebrale ale acestuia* - SPECIALI ZARE EMISFERIC
LEGEA COEXTENSIUNII ANA-TOMOFUNCTIONALE CREIER-ORGANISM (engl law of anatomic-/unctional coextensum hrain-orgamstn) C reierul nu ar nsemna nimic fr ntreaga reea de
nervi periferici care culeg infor mule de la toate organele de simt sau de h receptorii sen/itm rispanditi peste tot (piele ochi urechi nas limba muchi, tendoane articulaii oase viscere ) si care n acelai timp
trimite spre toate organele si esuturile (inclusiv spre orga ncle de simt) comenzi adecvate funciei lor Cortexul cerebral ar fi o masa inerta (daca ar mai exista') tara aceasta vasta ncrengtura de fibre
cerebropete si cere brofuge care, cu releiele de rigoare ajung pana n cele mai ndeprtate zone si pn n cele mai ascunse , cotloane ale organis mului ntregul organism este carto grafiat sistematic in
structurile cerebrale, iar de la aceste hari' adesea suprapuse si ntreesute, pornesc influxuri care nu las nici un esut si nici o celul somatic n afara controlului cerebral ntre creier (plus prelungirile
acestuia) si corp exist astfel o coextensiune anatomofunctional absolut
romn G Zapan (1897-1976) a corectat aceast lege, prin luarea n considerare a unor coeficieni impui de teoria ionic a excitaiei
(x+K)K'
( x+ K )K
m care x este intensitatea stimulului Y intensitatea senzaiei iar K, K si K sunt constante Formula sa are avantajul de a fi valabila si pentru valorile hminare
LEGEA FLECHSIG (engl Flechsig s la*) stabilit de P E Flechsig m 1894 perimetrul ariilor receptoare ale cortexului cerebral variaz n raport cu suprafaa de seciune a nervilor periferici corespun ztori
ceea ce nseamn c este proportio
LEGEA FECHNER (engl f'echner s law), cunoscut si drept legea Weber-Fechner (cnd se are n vedere istoricul formulm sale) intensitatea senzaiei* creste direct proporional cu logaritmul excitaiei'
In expresie matematic y = K log 0 (n care y este senzaia, 3 excitaia, iar K o ^instan) Psihologul si matematicianul
ajung m respectivele am
LEGEA RIBOT (engl Ribot s law) sau legea regresiunii memoriei A fost formulat de Th Ribot (1881) n felul urmtor Distrugerea progresiv a memoriei urmeaz [ ] un mers logic o lege Ea coboar n
mod progresiv de la instabil la stabil Distrugerea nepe prin amintirile recente care slab fixate n elementele nervoase rareori repetate si prin urmare, imupcient asociate cu celelalte reprezint organizarea
la gradul cel mai de jos Ea sfrete prin acea memorie senzoriala, instinctiv, care, fixat n organism devenit o parte a acestuia sau mai degrab el nsumi reprezint organizarea la gradul ei cel mai
nalt De la punctul iniial la punctul final, mersul amneziei reglat de natura lucrurilor, urmeaz linia minimei rezistente, adic a minimei organizri " n cazul refacem memoriei, mersul este invers -
AMNEZIE

LEUCOMIELIT

LEGEA TOT SAU NIMIC" (engl all or nothmg law) pentru un stimul dat, axonul sau rspunde cu un potenial de aciune complet sau nu rspunde deloc Nu trebuie [ns] sd se considere c polen
Halele de aciune ale unui axon au toi deauna aceeai amplitudine muli factori pot modifica rezervele de energie ale axonului si deci si amplitudinea potentia lului de aciune Totui pentru orice stare data
axonul va a\ea totdeauna un rspuns fata de un stimul limmar" (T C Ruch J F Fulton 1963)
LEMNISC (lat lemmscus = panglic engl idem) mnunchi aplatizat de fibre nervoase senzitive care cuprinznd axoni miehnizati cu transmisie rapid pauci smiptic conecteaz centri din etajele subcorticile
Exemplu lemniscid median (panglica Reil) care face legtura dintre unu nuclei din bulbul rahidian si talamus
LEMNISC LATERAL (lat lemmscus lateralis engl lateral lemmscus), m nunchi aplatizat de fibre nervoase centri pete de provenien cohlear (nucleu cohleari dorsali si ventrali) care, dup ce se
ncrucieaz pe linia median, au ca desti naie tuberculul cvadngemen inferior con trolateral -> CILE CEREBRALE AUDITIVE

LEMNISC MEDIAN - PANGLICA

REIL

LEPTOMENINGE (gr leptos = subire, memnx = nveli al creierului, engl endo rnenmx leptomemnx), meningele moale reprezentat de pia mater si arahnoid, spre deosebire de lama fibroas a dureimater, aflat n contact cu oasele craniului (pachymemnx)
LEPTOMENINGIT(engl leptomemn gitis) inflamatie a piei mater* si arahnoidei*
LETAL (lat letum = moarte engl lethal) st ire care aduce mo irtea
LETARGIE (engl letharg\) stare de somn profund si continuu provocata arti ficial (prin hipnoz sau administrarea de hipnotice) sau ca o consecin a unor tul burin mfectioase ale ciclului \eghc-sonin
Poate fi confundata cu coma de care se deosebete prin absenta simptomatologiei neurovegetative grue (Lonservarea sensi bilitatn) si deci prin posibilitatea i_a subiec tul sa lie trezit pentru scurte intervale
de timp Letargia se poate instala brusc s iu progresiv si de asemenea, poate nceta la fel de brusc sau do ir progresiv dup un timp variabil (ore zile sptmni luni) Unele ca/un starsesc m coma sau se trans
forma in hipersomnu diurne cu insomnie noctura complet sau nu (L Popovici 1979)
LEUCOENCEFALIT (engl leitcoen cephalitis) maladie de n itur inflamatone cu etiologie necunoscut caracterizat prin procese lezionale n masa de substan alb a creierului unde are loc distrugerea
sistematica a tecii de mielin a axomlor Cea mai temut leucoencefalit este scleroza n plci* O form a acesteia se instaleaz la copn si la tineri (scleroz difuz a emi sferelor cerebrale sau boala
Schilder)
LEUCOMIELIT (engl leucomyelitis), form de mielit, descris n trei varieti mielit postmfectioas, mieht demielim-zant si mielit necrozant LEUCOPEDEZA
LEUCOPEDEZ (engl leucopedem), trecere a leucocitelor prin endoteliul vas cular spre esuturile nvecinate angajate mtr un proces inflamator .
LEUCOTOMIE (engl leucotomv) ope raie psihochirurgical care consta n secionarea fasciculilor de asociaie din substana alb a lobilor frontali ai creie ruliu care conecteaz /ona prefrontal cu centrii
din diencefal care au un rol esenial nviata ifectiva A fost iniiat de neuro logul portughe/ E Momz* n 1935 si a cunoscut o mare amploare n Statele Unite m ncercarea de a se trata istfel schi7o frenn
psihoza maniaco depresiv i si nevroza obsesional i pentru care i pstreaz si a/i indicaia Este de asemenea o ultim ansa pentru strile anxioase cronice
LEZIUNE (engl lesion), orice modifi care patologic n structura anatomica si n funcia unui esut sau organ
LEZIUNE TERAPEUTIC (engl therapeutic lesion), vivisecie selectiva practicata pe creierul uman n scop tera peutic, sub forma lobotomiei (leuca tomiei*), caz n care are loc secionarea chirurgical a
fibrelor din substana alba care leag lobii frontali de structuri din diencefal, dar si sub forma lobotomiei (extirparea unui lob), girectomiei (extir prea unei circumvolutii) sau topectomiei (exereza unei
anumite am citoarhitec tonice) Leziunea terapeutic poate fi pro dus si cu alte mijloace dect leucotomul sau bisturiul leziuni criogene, leziuni calongene (termocautenzare), leziuni pro vocate cu ajutorul
unor substane chimice, al electrosocului, al laserului sau al altor tehnici n general, fcnd s dispar
simptomul (, funcia"), leziunea permite o determinare n plan negativ a rolului structurii lezate
LICHID CEFALORAHIDIAN (engl cerebrospinal fluid) secreie a plexurilor coroide* si a nveliurilor ependimare din ventnculii cerebrali care umple ateste caviti, spatiile subrahnoidiene ale creie
rului si canalul ependimar din mduva spinrii n mod normal, spatiile lichidiene conin o cantitate de i 10-160 ml de lichid cefalorahidi ni la adultul tnr din care l5/i n sistemul ventricular i ir 85c/r in
spaiul subrahnoidian (D Chimion, 1979) Acest lichid se primenete continuu avnd funcii biomecamce (un efect de amortizare a ocurilor si un efect antigravitational, ntre altele) precum si funcii
biodinamice (rol limfatic, rol de canal dejector rol n homcostazia mediului molecular si in transportul de molecule hormonale) Regla rea schimburilor dintre snge si lichidul cefalorahidian este fcuta pnntr
un meca nism cu rol de barier selectiv, bariera hemutonevraxial Considerat n urm cu numai cteva decenii o simpl soluie salin fiziologic, lichidul cefalorahidian are n realitate o compoziie
molecular extrem de complex (lista lor depete cifra de 50), la care se adaug structurile citologice n Imn mari n afar de ap (99%) n compoziia sa intra o mic pro porie de proteine, creatimn acid
unc, uree, glucoza, clonira de sodiu, calciu, acid lactic, acid nicotimc fosfor etc reacia sa fund uor alcalin Drenarea sa n sistemul venos al creierului se face prin nite eva gmri digitiforme ale arahnoidei
(viloziti arahnouliene)
Numeroase afeciuni ale sistemului ner vos se manifest prin modificri semnificative ale caracterelor citologice si chimice
LIMBAJ

si ale presiunii lichidului cefalorahidian Chiar si simpla prelevare de lichid cefalo rahidian poate provoca cefalee si greuri urmate de vom, explicabile prin inter ventia unei hipotensium craniene care
influeneaz diverii centri ai reflexelor neuro\egetati\e
LIMBAJ (engl langiiage) funcie esen tiala a creierului uman care prin activarea exersarea si rafinarea unor structuri neuro nale congenitale n procesul de adaptare ictiv la mediul specific face posibili
comunicarea superioar dintre indivizi precum si organizarea ere itoare a infor matiei si a propriilor triri pe plan emotio nai intelectual si volitional Orice limbaj natural utilizeaz un sistem de cuvinte (sau
de gesturi simbolice) care ai1 aceeai sein mficatie de baz pentru toi indivizii dmtr o societate data sau dmtr un grup mai restrns bine definit
La om limbajul este un rezultat al nv trii nefructificarea la timp a disponi bihtatilor creierului n aceast direcie soldndu se cu degenerarea definitiv a constelaiilor neuronale destinate limba jului
Limbajul omului nu este un dar al cerului El se elaboreaz puin cte puin m cursul unei ucenicii joarte lungi in total, aproximativ paisprezece ore zilnic petrecute ntr o baie lingvistica familiala s,i sociala
inclusiv de la vrsta de cinci ani o colaritate bazat esenialmente, ca s nu spunem n mod exclusiv, pe limbaj (Lecours si Lhermitte, 1979) n fiecare etap a acestei dezvoltri limbajul oricrui om
merge n ntmpinarea limbii realitate comun care de mult are o existena autonoma n raport cu interlocutorii Limba este un cod ale crui uniti difereniate sunt fonemele acestea corespund
ansamblului de sunete elementare pe care le poate produce aparatul fonator al omului Fiecare limba operea-a o selecie din aceste foneme Cuvintele sunt compuse din unul sau mai multe foneme Fie con
stitine unitatea semnificanta a codului ilar coninutul lor semantic nu este fi\ sensul unui cu\ant varicra considerabil dup context Aceasta conduce la recii noasterea valoni semantice a frazei asociind
cuvintele intre ele dup regulile gramaticii fra-a respecta legi funda mentale care reflecta existenta unor struc turi comune diverselor limbi Prin aceasta se manifesta din nou constrngerile impuse limbii
de dispoziiile nnscute ale crc ierului uman (subl L G ) Utilrarea unui asemenea cod n permite omului sa
obiectelor sa defineasc relaiile consta late sa descrie aciunea pe care o obsersa (sau la care particip - not L G ) Pe deasupra limhajid reprezint obiectul
sunt percepute n momentul respectiv Ba mai mult dndti i omului posibilitatea de a se situa n propria i istorie limbajul i pennite sa treac de la contiina clipei la contiina de sine n sfrit limbajul
confer relaiei interumane o dimensiune noua depozitar al culturii limbajul face din fiecare om motenitorul capitalului acumulat de generaiile anterioare" (J Cambier.M Masson, H Dehen, 1994) Gerald
M Edelman respinge aa numita , gramatic universala' a lui Noam Chomsky, bazat pe ideea c fiinele umane s ar gsi n posesia unui dispozitiv nnscut de achiziie a limbajului (ceea ce nu este fals) si
c, prin urmare - concluzie cu totul hazardat -, limbajul ar fi independent de restul cognitiei Cerebrologul american, LIMEN INSULAE
dimpotriv afirm c vorbirea este o competenta dobndita care se dezvolt prin faptul apartenenei la o comunitate lingvistica Trebuie sa efectuezi multe categonzari spre a reui sa \orhe<,ti (G M
Edelman 1992) Pe cnd gramatica generativa a lui Chomskv pornete de la principiul ca sintaxa este independent i de semnificaie si ca facultile lingvistice sunt independente de capacit itile cogni tive'
Cnd im limba) este de/mit ca un ansamblu de lanuri de simboluri neinter pietate genunile de reguli de producie el seamn cu un limba/ de computer (ibidem)
Limbaj verbal-iimbaj neverbal limbaj exttrior-hmbaj interior limbaj materna tic limbaj artistic limbaj artificial (al creicrelor electronice ) limb ij economic politic medical juridic publicistic m slarsit tot felul
de limbaje speciale aprcape totul in viai omului tstc limbaj P in i si viata sa interioar ar fi un vag neant firi limbajul interior care i da identitate Fr limbaj gndirea rtcete n jungla imagisticii fruste

Tocmii de aceea nu se poate demonetiza truismul care spune ca limbajul este instrument al gndim si tezaunzatorul produselor sale Cultura este de fapt o creaie a limbajului,dinuind ca limbaj interpretabil
la nesfrit n fond, limbajul este o funciune fundamentala a creierului uman care face s tntenin totalitatea eniefalulw El exprim ceea ce imlnidul simte d un nume lucrurilor stabilele relaii abstracte
contribuie la gndire (Ph Boulii 1992) Uneori este de crezut c Franoise Dolto (1987) nu prea exagerea/ cnd spune c tont est langage Pe de alt parte, ntreaga patologie a ere ierului, chiar si n afara
tulburrilor directe ale centrilor limbajului, este colorat afaziologic, iar o bun parte din psihiatrie
este logoterapie - AFAZIE CUVNT ZONA LIMBAJULUI

LIMEN INSULAE (engl idem), pliu al scoarei cerebrate, care separ partea mai ridicat a lobului insulei* de spaiul per forat anterior ntmzndu se de la lobul front l la lobul temporal Se mai numete si
pliul falei/orm
LIMFOM CEREBRAL (engl cerebral hmphoma) tumoare maligna din esut limfoid care se poate de/volta att n emisferele cerebrale cat si in diecefal si trunchiul cerebral mai rar n cerebel

LINGULA - VERMIS
LINIA CHAMBERLAIN (engl Cham beilain s line), dreapt care, pe o tomogra fie din profil a craniului unete extremitatea postenoar a osului palatin (os palatmum) cu marginea postenoar a gurii
occipitale (foramen magnum)
LIPOTIMIE (engl hpothymia), senzaie anxioas de pierdere iminent a strii de contient, asociat cu transpiraie, m pienjenirea ochilor, zbrnitul urechilor si paloare, cu pstrarea funciilor vitale (cir
culatie respiraie) dar nu fr o anumit distome neurovegetativ care are impor tante repercusiuni asupra tonusului cere bral Poate surveni ocazionai n perioada de stare a unor maladii mfectioase, precum
si ca urmare a unei medicatii contraindicate cu efect hipotensiv, iar uneori la trecerea brusc din clmostatism n ortostatism

LIRA (PSALTERIUM) -* HIPOCAMP

LISENCEFALIE (engl IUMS = neted, necutat, engl luisencephaliu), aspect al
254
LOB FRONTAL

creierului lipsit de relieful caracteristic al circumvolutnlor ( creier de gin") Pn n luna a treia de viat intrauterin, creierul omului este agmc, adic lipsit de circum volutii Lisencefalia se ntlnete n
czu nle de aneratie mental grav (idiotie), cazuri n care coeficientul de inteligent nu depete 25 limbajul articulat fund* absent -> IDIOT
din urm fund cunoscut si sub numele de circumvolutia Broca ) c) patm circum volutii pe fata orbital (inferioar) a emisferei circumvolutia olfactiv interna circumvolutia olfactiva externa si doua
circumvolutii orbitare externe d) doua circumvolutii pe fata interna a emisferei
LITIU -> SRURI DE LITIU

LOB (lat lobus engl lobe), parte mdi vidualizata a unui organ (lobi pulmonari lobi hepatici) n cazul creierului avem lobi n emisferele cerebrale, n cerebel, dar si in glanda hipofiza*
LOBECTOMIE (engl lobectomia), exereza total a unuia dintre lobii unui organ (lobectomie pulmonar hepatic tiroidian, cerebrala etc )
LOB FLOCULONODULAR > ARHI CEREBEL CEREBEL
LOB FRONTAL (lat lobus frontahs engl frontal lobe), parte a fiecreia din cele dou emisfere cerebrale, situat nam tea scizurn Rolando si a primului segment din scizura Sylvius, precum si pe fetele
intern si inferioar (orbitar) a emisferei Cuprinde de fapt 10 circumvolutii si un segment din lobului paracentral*,desi cei mai muli autori descriu doar patru circum volutii Acestea sunt a) circumvolutia
frontal ascendent (FA), situat n fata scizuni Rolando, de la unghiul format de aceast scizura cu scizura Sylvius si pn la marginea de sus a emisferei cerebrale, b) trei circumvolutii oblice, suprapuse de
sus n jos, pe fata extern a emisferei, ntre FA si polul frontal (FI, F2 si F3, aceasta
(circumvolutia frontala interna si circum volutia corpului calos*) precum si pori unea rostril a lobulului piricentral*
Lobul frontal este \asculari7at de artera cerebrala anterioar* (care iriga aproipe in ntregime fn externa si inferioara a cor texului pretrontal fii sa interna in intre gime precum si circumvolutia corpului
calos) arteri cerebrila mijlocie* (circ irig i parte i postenoara a cortexului pre frontal si segmentul opercular al piciorului circumvolutiei Broc') si de irtera sntului prerolandic (care irig picioarele
circumvolutnlor F2 si F"5)
Funciile c ire domin acest lob sunt cele referitoare h viat psihica supenoira (conectit li structurile emotivitatn) si

Scizura calcarm Scizura Sylvius

Fig 11 - Schem a lobilor emisferei
cerebrale stngi Lobul insulei

se afl adpostit m profunzimea scizurn

Sylvius n zona psetx*xxntluen(ei la aceasta
a scizuni Rolando LOB FRONTAL

motricitatea voluntar (inclusiv micrile ochilor si articularea cuvintelor legat de zona Broca ) Conexiunile privilegiate sunt cele cu talamusul ( thegatewa\ to the c or te \ )
Cortexul prefrontaf dezvolt un mare numr de fascicule complicate de proiec tic de asociaie si comisurale reele care stau la ha/a a multiple triri intelectuale si
ifecti\e unele dintre ele inefabile Leziuni ale acestei zone la om determina un tablou clinic pirticular Stimularea electrica a
inilor 9 si 10 Brodmarm provoac micri de deviere conjugata a globilor oculari de p irtea opusa, iar stimul ire i unor /one de pe fata orbitala produce modificri ale respiraiei si circulaiei sangvine Extir p
irea bil iterala a icgiunn prefrontale la m iimut determina tulburri caracteristice animalele sunt capabile sa execute chiar si
icte dintre cele m u complicate dar nu pot st na actele nu le pot orgam/a in timp intr o s iccesiune eficienta L i om, sectio narea contingentului de fibre prefrontale aferente si eferente (lohotomie prefronlala)
provoac tulburri de personalitate modi ficn dramatice n repertoriul emoional reducerea cu efecte negative a anxietii si chiar abolirea fricii, asociate cu deficite n estimarea situaiei reale, planificarea
acti vittn (-> CAZUL PHINEAS P GAGE)
Stimularea electiv a unor zone din cortexul motor* frontal produce de multe ori o micare a unui membai n aa fel nct aceasta atinge o anumit ,pozitie final", mereu aceeai indiferent de pozi tia
iniial a extremitii respective, fapt demonstrat la maimua aflat n experiment cronic, cu electrozi implantai n aa fel n creier nct animalul s se poat mica liber Stimularea unui alt punct, nvecinat,
duce n mod constant la o alt poziie final" Mecanismul prin care se realizea
za aceste poziii finale" diferite implic probabil intervenia unor circuite speciale la nivelul ganglionilor bazah* si la nivelul neuronilor intercalri din cornul anterior al mduvei spinrii Organizarea
diferitelor micri nu se face n neuronii Bet (-> CE LUL BE) ci la nivelul complicatelor
aceti neuroni Neuropilul cortexului gn dete n micri (A Kremdler, 1976) Putem gsi aici o explicaie a fenomenului de catalepwe ntlnit n sindromul cat tonic (un sindrom psihomotor n care apare
tulburat n special activitatea volun tar) ca/ n care bolnavul poate pstra timp ndelungat una si aceeai poziie orict de incomoda ar fi
n cortexul motor din lobul frontal i are originea calea piramidal,, organ' al actelor de voina Prin axom recureni
motor celulele sistemului piramidal inhib sau excita celulele cortico rubrale nveci nate Cortexul premotor (aria 6 Brodmann) are sub dependenta sa micri mai globale dect are cortexul motor primar
(ana 4), care comand micri fme, distincte, dife rentiate Ablatia zonei premotoru la om suprim coordonarea micrilor care cer ndemnare, n al cror mecanism trebuie luat n considerare si aportul
fibrelor ce provin din ariile somatoestezice situate n spatele scizuni Rolando
Ablatia anei 8 frontale la om d o paralizie trectoare a privim conjugate voluntare de partea opus extirpm Ablatia bilateral la maimu face ca am malul s neglijeze ambianta, stimuln acustici, optici si
tactili din spaiul nconjurtor, animalele avnd o expresie de ndobitocire si o privire fix
Stimularea metodic a anei 4 Brodmann, n cursul interveniilor neurochirurgicale la
LOB OCCIPITAL

om (W Penfield si Th Rasmussen, 1950) a fcut posibil descoperirea organizm somatotopice a cortexului motor ( * HOMUN CUL MOTOR) Exist o similaritate intre organizarea spaial a cortexului
motor si a celui someste/ic din lobul parietal, care de altfel, sunt strns interconectate prin fibre care trec pe sub sci/ura rol indic i Pe scurt centraliznd informaia din sistemul hmbic si din ceilali lobi si dis
punnd de o plasticitate funcional excep tionalt lobul frontal este locul integrrii conceptuale al el iborru deciziilor si progrimru actelor voluntare scena de predilecie i aa numitei viei interioare (-*
UNIVERS INTERIOR ), n condiii nor male exercitndu si controlul asupra intre gu activiti cerebrale inclusiv subcorticalc Unii anton (de exemplu J de Ajunaguerra si H Hecaen 1960) descriu un vast sin
clrom tiuntal (tulburri de tonus si de denervatie tulburri oculomotorn si de echilibru tulburri ale sistemului autonom, tulburri de limbaj si praxie, precum si tulburri psihice )
LOB LIMBIC - PALLIUM RINENCEFAL
LOB OCCIPITAL (la, lohus occi pitali-, engl occipital lobe) segment posterior al fiecrei emisfere cerebrale, avnd forma unei piramide triunghiulare cu vrful ndreptat spre ceaf si cu baza proiectat
rostral unde este delimitat de scizunle perpendiculare (extern si intern) si de mcizura occipital Cinci scizun si anuri mpart acest lob n sase circum volutu Trei dintre ele sunt situate pe fata extern si
parial pe cea inferioar (cir cumvolutnle occipital superioar,occipital mijlocie si occipital inferioar), iar celelalte, ntre care si cuneus" (cea de a asea circumvolutie occipital), pe fata
intern O important deosebit prezint scizura calcarm de pe tata intern a lobului occipital loc de proiecie punct cu punct al retinei ( * ARIE STRIAT RETIN CORTICAL ) Dedesubtul acestei
scizun este situat lohnlul lingua? De not it este c ana 18 Brodmann (aria parafinat) nu pre/mta \tna Gennan
Vasculari/arca lobului occipital este asigurata aproape n totihtate de artera cerebrala postenoara"
Conexiunile lobului occcipital sediul central al inalizorultii vizual sunt real mente trinscniisienie ci o expresie anatomica a importantei v/ului in m treaga ictivitate cerebrali Ani 18 de exemplu care are
conexiuni cu irnle 17 si 19 ipsilaterale si heterolaterale (din emi sfera opusa), Icagi n acelai timp lobul occipital cu ariile prefrontale cu cele motorii cu ariile sen/itive din parietal,cu /onele auditive cu
cortexul insulei Reil si cu polul temporal* primind totodat libre de la toate aceste zone Fibre din ana 18 intra m componenta fasciculului longitu dinal superior si a fasciculului fronto occi pital interior iar
fibre cortico tectale si
ane cu centrii oculomoton ai trunchiului cerebral Pe de alta parte, conexiunile aferente ale anei 17 (aria striata) se fac prin radiaiile optice (fasciculul geniculo calcann) De la ariile 17 si 18 pleac trei tipuri
de fibre asociative, comisurale (la ariile controlaterale) si corticofugale (la corpul geniculat extern ipsi lateral si la tuberculul cvadngemen anterior) Cortexul vizual propriu zis este la om aproape n
totalitatea sa localizat in fundul, pe pereii si marginile scizuni caJcanne Ca si la mve Iul corpului geniculat extern, la nivelul cortexului vizual ana de proiecie a maculei
257 LOB OLFACTIV
din retin este extrem de mare n raport cu periferia
Organizarea n coloane a cortexului v izual si mec mismele prin c^re influxurile nervoase de origine retiniana se transform aici n imagini au fost studiate de David H Huhel si Torsten N Wiesel (laureai a
Premiului Nohel 1981) francis Cnck, pentru care contiina poait nendoielnic sa ia diferite forme depinznd de partea de cortex i are este implicata (1995), descrie o usual anareness Cert este ea
lohectomia* occipital i bilaterala abolete la om toite felurile de discriminare vizuala (uimim de mtunerii diferite itensititi luminoise culori forme) Ablatia bil tte raia i lobilor occipitali produce cecit ie la
maimu care ncearc o compensare heter )sen/on ila animalul orb se lovete la nceput de pereii uistn dar treptat nva cu ajutorul simului tactil al mirosului al ui/ului s aib i un comportament cat mai
adaptat la mediul care i e^te familiar Animalul tresare la o lumina foarte puter mea brusca b i chiar strnge pleoapele si are reflexe pupilare insa nu are reflexul de clipire la ameninare n creierul omului,
centru maculri retiniem sunt proiectai pe poriunile cele mai caudale ale scizuru calcanne aa nct distrugerea bilater U a acestei poriuni duce la cecitate totah Ana 18 care are un rol n mstagmusul
optokmetic*, ar fi n raport cu vederea policrom Stimularea anilor 17 si 18 la om produce senzaii vizuale elementare, n fond nite halucinaii vizuale stele roti sau raze luminoase n sindromul occipital
descris de ei, J de Ajunaguerra si H Hecaen (1960) includ tulburri ae cmpului \izual, cecitatea cortical*, halucinaiile vizuale si metamorfopsnle* agnozule vizuale tul burrile oculomotoru, tulburrile de
per ceptie a timpului si micrii si, desigur, , tulburri psihice"
LOB OLFACTIV (engl olfactnrv lobe), nume dat unei pri a rinencefalulm* care, ntr o ordine anteropostenoar, cuprinde bulbul olfactiv* si anexele sale caudale, spaiu! perforat anterior* uncusul hipo
campusului* si nucleul amigdalian (corpus amydaloideum) > CREIERUL MIROSULUI 1
LOB ORBITAR (lat gyri orbitale', engl orbital lobe) nume care se mai d fetei inferioare a lobului frontal, situat deasupra plafonului osos al orbitei oculare (Ut orbita)
LOBOTOMIE (engl lokotomy), operaie psihochirurgical care const, de fapt in mci/area fibrelor albe ale unui lob cerebral si nu in extirparea ntregului lob cum poate sugera acest termen, cruia tocmai
de aceea i se prefer termenul de leucotonue*

LABOTOMIE FARMACOLOGIC

(engl pharmacological /obotomv),expre sie prin care a fost desemnat aciunea neuroleptic a clorpromazmei* Aceast substan acioneaz selectiv asupra for matiei reticulate mezencefahce, lsnd intacte
functirte corticale
LABOTOMIE FRONTAL (engl frontal lobotomy), intervenie de chirurgie psihiatric (cerebrochirurgie), n cursul c reia se distrug (mecanic, chimic, termic etc) fasciculele albe aferente ale lobului
fron tal, ndeosebi conexiunile talamo frontale, n scopul anihilrii unor dureri fantom (psihalgu, dureri rebele", de fapt halucinaii algezice) sau al contracarm unor tulburri de comportament, puternic
marcate de anxietate si de deliruri obsesionale - DURERE HALUCINATORIE
LOB PARIETAL

LOB PARIETAL (lat lobus panetahs engl parietal lobe) mare teritoriu cortical intercalat ntre lobii frontal, temporal si occipital n spatele scizuru Rolando for mat din ariile Brodmann 3, 2 si l (cortex
somestezic*, congruent cu circum\olutia parietala ascendenta PA) ariile 5 si 7 (cortex senzitiv isociativ conguent cu ctrcittmoluttaparietala superioara situata deasupra scizuru mtraparietale) o parte din ana
19 (ane mprita cu lobul occipital) si ariile 40 si 39 (situate dedesubtul scizuru intrapanetale si formnd aici circunuolu tia parietala interioara care de fapt cuprinde doua circumvolutn circuimolu tiu
supramar^inala rostr l si circuimolu tia angulara c uidl) Pe fata interni m st izuri interemisfenc se ifla poriunea c indala a lobuliilui paracential mprit cu lobul frontal precum si lobului patrulater
(precuneus) care se oprete la scizura per pendiculara interna Aadar un numr de cinci circumvolutn proprii V iscul in/area lobului parietal revine unor ramuri des prinse din artera cerebrala mijlocie artera
parietala anterioara artera parietala pote noar si artera pliuliu curb Delimitinle de ani sunt relative si convenionale ntruct o parte din funciile motorii sunt reah/ate si de uniti neuronale din cortexul
some tezic iar cortexul moto' (din lobul frontal) dispune, U rndu i de fibre senzitive Prin explorrile efectuate n cursul interveniilor neurochirurgicale la om s a putut stabili succesiunea proieciilor
senzitive pe ariile 3 l si 2 care au fost reprezentate sche matic ntr un homuncul similar celui motor (- HOMUNCUL SOMESTEZICJ n lobul parietal se gsete proiectat o bun parte din schema corporala,
care are un rol con siderabil n autoperceperea Eului
S a ajuns la concluzia c percepia termic sau cea tactil la nivel cortical reprezint de fapt o funcie de integrare a ntregului lan neuronal, de la penfene si
pn la scoara cerebral Localizarea unui stimul cutanat muscular articular etc nu este o funcie exclusiv cortical ci o funcie a ntregului arc. neuronal Funcia cortexului somesteic >( probabil i a
anilor adiacente este deci stabilirea de mterrelau ntre datele senzoriale pentru a recunoate similitudini si diferente intre stimuln prezentai (A Kremdler 1976) Stimularea bazei superioare a scizuru
mtraparietale la om de exemplu produce ameeala Partea postenoara a cortexului someste/ic tine sub dependenta sa merv itia
or-nnelor gemnle si i perineulin Fxtir pire i inilor 7 si 5 produce la om as'ereo gno7ic* Le/mm n ana 19 provo ica tulburri speciale ale hmbaiului si mdeo sebi ale scrisului precum si mstagmus optokmetic*
Dis'rugen de formaii neuro nale din aceeai ane fac cu neputina urmrirea voluntara cu privirea a obiectelor ntr o direcie data sau m toate direciile, asociata cu ncap icitatea de a tixa ochii pe obiect
Pe scurt, lobul parietal este zona de eon centrare a tuturor informaiilor de natura tactila si kmestezica, algeziea, dar si de integrare asociativa a unor informaii \i/ualc, motorii si senzitive a comparam
acestora cu engramele experienei anten oare eeea ce duce la recunoaterea obiec telor a fizionomiilor, a prtilor corpului propriu, a spaiului etc pe anumite coordonate Leziuni ale anumitor configu ratn
neuronale din lobul panetal stau la on ginea unor agnozn si apraxn, la originea vicierii percepem imaginii corpului n cadrul sindromului parietal pe care l descriu, J de Ajunaguerra si H Hecaen (1960)
expun si analizeaz tulburn praxi ce, de schem corporal*, de limbaj, ale motricitatii si trofice, vestibulare, vizuale si oculornotom si, de asemenea, tulburn ale simului gustativ
259 LOB PIRIFORM
LOB PIRIFORM (engl pyriform lobe), structur cerebrala in form de par extrem de dezvoltat la animalele la care predomin sensibilitatea olfactiv (animale osmatice) Cuprinde bulbul si lobul olfac
tiv* n strnsa conexiune cu hipocampul* Li om constituie structura corticala cea mai veche (arhitortei) denumta uneori si aria pirifoi mu
LOB TEMPORAL (lat l, bus tempo tain engl temporal lohe) m ire teritoriu cortic l dclimitit sus de scizura Sylvius care l desparte de lobul pariet l iar caudal de o gr mit i convention l i la limita c uidal i
inferioara a lobului parietal si la limita rostr ila a lobului occipital Poriunea sa ante noara care corespunde anei 38 Brodmann ire forma unui coltuc de Iran/da si a fost denumita polul ttmporal Dou s nituri
(paralele cu scizuri Sylvius) pe fata externa si alte doua anuri de pe tata in fenoari divid ntregul lob m 5 cireum volutn 1) prima circumvolutie temporala sui tmumvoluna temporala superioara (TI;, eare
caudal se recurbea/a spre lobul parietal constituind girusunle transversale Heschl ( > ZONA HESCHL) 2) a doua cir cumvolutie temporala sau cinumvolutiu teinpotala mijlocie (T2) eare caudal face
jonciunea eu pliul curb (g\rus angulari*") al lobului parietal 3) a treia circumvolutie temporal sau cirnimvoluia temporala inferioara (T3), care se oprete la mcizura preoccipital, atunci cnd aceasta
exist 4; prima circumvolutie temporo occipital sau tinurnvolutia a patra temporal (T4J, numita si lobului fusiform*, 5) a doua cir cumvolutie temporo ocipital sau cinurn voluia a twcea temporala (T5)
compus din eircumvolutia hipocampului* (inclusiv uncusul) n partea sa rostr ala si din lohulul lingual* n partea caudal
Vasculanzarea lobului temporal cade n ,arcma unor ramuri ale arterei cerebrale mijlocii arterei cerebrale posterioare si arterei coroidiene anterioare
Lobii temporali din ambele emisfere sunt interconectai prin fibre comisurale speciale ca si prin corpul calos O sene de conexiuni leag cortexul temporal cu ganglionii bazah* eu pulvinarul* si miele ui
ventral al talamusului, cu tectum (tuber euliievadrigemenOetc Exista de asemenea, proiecii importante ale circumvolutiilor temporale n ani ale lobului frontal (m clusiv cortexul prefrontal) Conexiunile
isoci itive mtratemporilc m o mare n/ de extindere m toate direciile O bun parte din lobul temporal intri n circuitul siste mului limba*
Cercetri pe vertebrate superioare (pi sic i) arai e i organizarea topografic (tono topic i) m acest lob a sistemului auditiv este eu totul revelatoare Organul spiral Cort. este proiectat pe structuri neuronale
din lobul temporal n aa fel nct localizarea tonurilor observat la nivelul cohleei se pstrea/a la nivelul nucleilor cohlean al corpului gemculat intern si al cortexului temporal Fiecare octav are un
maximum de localizare ntr o fie orientat medio lateral nlimea perceput depinznd de grupul de neuroni care intr n activitatea maxima (A R Tunturi, 1944)
Ablatia bilateral a lobilor temporali la maimua produce mari dereglri de com portament, animalul nemairecunoscnd obiectele pe care le vede (cecitate psihica) Leziunea cortexului auditiv pnmar,
limitat la o singur emisfer, provoac o scdere mai mult sau mai puin accentuat a acui tatu vizuale de partea urechii opuse, precum si tulburri privind localizarea sunetului Stimularea electric a cireum
volutiei TI d la om ameeli Prin ti mularea anei 22 Brodmann se obine
LOBULUL PARACENTRAL

,stopul verbal" (oprirea brusc a vorbim) Pe de alt parte, s a putut demonstra c una din funciile lobului temporal, n afar de cele privind auzul si vorbirea, se refer la stocarea n memorie a unor
evenimente din trecut si destocarea acestora n raport cu evenimente actuale si cu impulsuri sen zonale adecvate Stimularea electrica (m timpul unor intervenii cerebrochirurgi cale) a perimetrului caudal al
lobului tem poral si a girusului angular (panetal) la un subiect contient d uneori natere la r itio namente complicate la evocare de scene halucinante vizuale mditive la halucinaii auditive (discursuri ale
unor persoane cunoscute sau necunoscute), la senzaia de
deja vzut sau de niciodat vzut sau auzit la rememorarea de scene ntregi trite altdat de individ (W Penfield si Th Rasmussen 1950) Leziuni ale lobului temporal tulbura reinerea de informaie,
declanarea de obinuine si deprinderi, tcnd imposibil renvtarea acestora
Pe scurt lobul temporal este laboratorul audiiei simple si complexe, al nelegerii limbajului si, n conlucrare cu celelalte componente ale sistemului limbic al unor procese mnezice si de gndire corelate cu
viata emoional visceral J de Ajunaguerra si H Hecaen (196(1) cuprind n simpto matologia sindromului temporal descris de ei tulburrile de audiie, tulburri de hm baj, gustative, olfactive, vizuale, de
echi libru si oculomotom tulburri ale sistemului autonom si, bineneles, tulburri psihice
LOB TEMPORO-OCCIPITAL (engl temporal occipital lohe) segment cortical care, dup unu autori, se ntinde pe fata inferioar a emisferei, caudal n raport cu lobul orbitar*, de la polul temporal si
pn la polul occipital Se descriu dou circumvolutn temporo occipitale care, n
cea mai mare parte acoper circumvolu tule temporale a patra si a cmcea (T4, T5)
LOBUL (lat lobulus engl lohule) un lob mai mie eare n cazul creierului este integrat ntr unul din lobii emisferelor iar uneori chi ir si n doi lobi (cazul lohululm paracentral* de exemplu)
LOBUL INSULEI INSULA
LOBULUL CADRILATER > LOBII LUL PATRULATER
LOBULUL CENTRAL > VERMIS LOBULUL CUNEAT > CuNEUS
LOBULUL FUSIFORM (lat lobulus fusiformis engl fusiform lohule) nume dat primei eircumvolutu temporo occipitale eare rezult din anastomoza celei de a patra
a patra temporala (= T4)
LOBULUL LINGUAL (lat lobulus lingualis engl lingual lobule) segmei cortieal situat parial n lobul tempora (poriunea sa anterioar) si parial n lobu occipital sub scizura calcanna Contribui la
formarea celei de a doua circumvolut temporo occipitale (T5) -> LOB TEMPORAL
LOBULUL PARACENTRAL (lat lobulus paratentralis, engl paracentral lobule), segment bitentonal de pe fata intern a emisferei cerebrale, situat dea supra scizuru colosomarginale, rostral fat de lobul
patrulater (pretuneus) Poriunea sa rostral fat de lobul patrulater (precuneus) Poriunea sa rostral aparine lobului frontal, pe cnd poriunea caudal tine de lobul parietal
261 LOBULUI. PATRULATER
LOBULUL PATRULATER (engl mediul leziunii Nu se poate ca substratul
cjiiadnlatercil lohule) segment din lobul si mecanismul neuronal al unet funcii
p metal situat pe fata interna i acestui normale sa uba o configuraie diferita de
rostral fata de scizuri perpendiculara iceei i substratului iflat in mod nemij
interni*' caud l fata de lobului p ira lout Ia haz i simptomului patologic Pro
centrii Sinonim preciineus
blema este deosebit de complex i dar nu insolubila Care Mint den raporturile
LOCALIZARE CEREBRAL (ensil

care exista intre le urnea creierului si de cerebral It caii atu n) Devenise f urm s i

ct irt i dintre locah/ationisti si echipoten

ti i iti cu prmre li existeni in creier i

< inta

Faptele sunt cunoscute legiuni

circ nimerise si sitiicite-u^chterite regiuni

unor centri in cwe si ir ive i sediul o

i/e creierului de t r,am ea a in mt d

funcie psihic) sui ilt i centri i c iror \ariatperceptnle\i uale si auditive cu

\ Uimire ir h dus h detenorirei s iu h n asterea c >rpu/ui (nemurea in spaiu
ib lirei tunctiei respective In potida ictivitali/e c< nstructive gesturile hmha

c\i eranlor lui J F Gali (17<>8 1828) //(/ calculul <peratule logice memoria
c ire cre/use ( i a identifici! sedii mito c nstunta \mprimnlrandcon\tiu\ti nota
mice t ixe pentru orice ticultttc morii i LG| gndire i abstracta Timpul nu este
sui ntelectiuhsi mpofidi demonstriru
departe ins i el este re\ lut timp in care
unei miarin a funciilor in spaiul cerebr l c t nfundandu se le lunea cu tulburrile
speci iliz irea function iii i unor structuri pr \ocate de e i neur >lt <,n inti cmtsera o
neuronale cu adresa anitomica este o

harta a creierului mo aic de funcii si de

retlitatc din moment ce excit ire electric i

puncte bine determinate genereaz simpto
me care se organizeaz m tablouri pito

fragmente de contiina Astfel de mterpre

nenos ci numai ca acea parte este

indispensabila ndeplinim sale Activitile

logice inconfundabile K Kleist va ntocmi complete pe care le a\em m \edere se

(m 1934) o hart detaliat a localizrilor integrea intr o suita de dispozitive cere
cerebrale iar W Penfield va definitiva nu brae att de complicate nct suntem
mult dup aceea homunculn si (- Ho incapabili sa identificam cu precizie struc
MUNCUL MOTOR HOMUNCUL SOMESTE
tura sipmclia ntregul creier participa la
ZIC) Desigur nc J H Jackson (1835
ea dar potrivit cu activitatea luata in

1911)* atrsese atenia asupra faptului c considerare diferitele regiuni au un rol de

a localiza leziunea care produce tulburri impt rtanta inegala dominant pentru unele
de limbaj si a localiza limbajul ca atare ters - sau cel puin m aparenta ters sunt lucruri diferite dar aceasta nu m pentru altele (A R Lecours F Lhermitte
seamn ca localizarea leziunii nu deter
1979) bste absurd de exemplu s se
min o anumit alterare in ansamblul localizeze un sediu al constantei dar este
funciei aa cum constatm in existenta absolut conceptibil existenta unor centri
unor agnozu afazii sau apraxn diferite si mnezici cu o anumit culoare local
profund individualizate m Junc(ie de dup cum este vorba de memoria auditiv

-/y

r^am arde functit nule tare u sunt come

fensiMiMe

-5^*511 777

19

\?7
Fig 12 - Harta localizrilor cerebrale ntocmita de Kleist (simplificata) [Du Golu Danaila 1983] Multe localizri sunt valabile i m prezent
ia) [Dup Arseni LOCUS COERULEUS

vizual tactil, gustativ, olfactiv sau de o memorie a ideilor abstracte, a simboluri lor asemantice (contradictio in termims') generate de operaiile gndim deductive Localizarea n linii mari a unor funcii
ca v izul auzul mirosul, sensibilitatea tactil, motricitatea si altele de acest fel este de mult n afar de orice dubiu la nici un individ cortexul vi/ual nu este locali/at in lobul frontal iar (.el motor in lobul occi
pital ci ntotdeauna vom gsi cortexul vizual localizat n lobul occipital iar pe cel motor in lobul frontal la ndemna orga
mersul regulat sau silenios ele Inteh genta in special este o ncleiata de va loare pe care o facem cu privire la funcionarea unei ma<nm cerebrale Dar tocmai funcionarea ntregului o judecam noi dintr un anumit punct de
vedere pune t de \ ede re care M/h acelai nume de inteligenta se schimba adesea de la o nidecala la alta Suprimai toi centrii receptori coordonatori incitatori si vei suprima funcionarea mainii suprimai unu dintre aceti
centri si vei determina o perturbare mai mult nu mai puin impor
eminamente
si si inteurativ D \oluntare asimhohe apraxie) care insa

asociai
ir
general activitatea ntclectuala' lata in mearg (H Pieron 1923) Ergo
i
pentru
termen desemneaz

centri receptori sau

se
creierul este un cent

coextensiune cu organismul inervat de

CREIER-ORGANISM) pe cnd pentru
alte

ru de asocia(te iar

confirmata experimental Recent cu aju

sistemului nervos m ansamblul sau Une ori insa a fost luata n considerare exis tenta unor centri intelectuali care constituie sediul unor funcii mentale bine definite o anatomie imaginara a Jos t utilizata m construcii
schematice s a ncercat Io calizarea inteligenei a psihismului supe nor etc lobului frontal, data fund marea sa dezvoltare la om i s au atribuit cel mai adesea funciile cele mai elevate Or avnd in vedere ceea ce am spus despre
funcia narea aparatului cerebral este de neles imposibilitatea n care ne vom afla ntot deauna m privina localizam unor entiti veritabile ca atenia memoria inteligena Nu localizm n organele unei maini calitile
acesteia, viteza sa randamentul

s a demonstrat ca la subieci devenii tardiv bilingvi, segmente distincte din zona Broca intervin funcional pentru limba materna si pentru limba strin nvat ulterior (K Kim et alu, 1997) Ceea ce
confirm in mod spectacular cercetri anterioare efectuate prin metoda stimulrii electrice, privind localizarea diferit a anumitor aspecte ale limbajului la un su biect bilingv, vorbitor al limbilor englez si
greac (G Ojemann, 1990)
LOCUS COERULEUS (lat idem , engl ide m), nucleu cerebral de mic dimensiune situat n partea superioar a planseului ventriculului al IV lea, n zona panependimar Locus coeruleus - noteaz
264
LORENTE DE NO

F Cnck (1995) - sends signah to various places mcluding the cortex A s-mgte one of these nerve fibres- can extend from the front of the cortex to the back making milhons of connecttons to other nerve cell
on the way The exact function of the locus coeruleus n unknonn Unu autori i atribuie ns funcii eseniale n sistemul de neurotransmitton noradrenergic din cadrul formaiei reticulate a trunchiului ce
rebral (coloana lateral) unde ar ndeplini un rol deosebit n mobilizarea ateniei ( atlention centrefocusmg neural funcions o the prevailing needs of the alert ani mal ), n controlul ciclului veghe-somn,
reglarea fluxului sangvin si meninerea plasticitii smaptice (P L Williams et alll 1995)^ PISICA SOMNAMBUL A LUI JOUVET
LOCUS NIGER - SUBSTANA NEAGR
LOEWI (Otto) fiziolog si farmacolog german (Frankfurt am Mam, 1873 - New York, 1961) A demonstrat, n 1921, c lichidul de perfuzie al unei inimi izolate de broasc, al crei nerv vag era stimulat n
mod artificial, includea o substan chimic (Vagustoff = substan vagal) care are efecte inhibitoare asupra contraciilor altei inimi S a descopent'astfel natura chimic a transmitem influxului nervos n
1926, tot el a identificat n acea substan acetil colina (ACh), neurotransmittor despre care azi se tie c este produs de mito-condrnle neuronilor colmergici n 1940 s a stabilit n Statele Unite ale
AmericuVi a fost research professor la Scoal de Medicin a Universitii din New York I s a decernat, n 1936, Premiul Nobel
spasmodic a unei silabe de la mijlocul sau sfritul unui cuvnt sau de repetarea unui cuvnt monosilabic ntr o propoziie Con stituie un simptom n complexul de simp tome afazo agnozo apraxice din
dementele de tip Alzheimer pe fondul emoiei vio lente a bolnavului enervat de faptul c nu nelege si nu este neles
LOGOFOBIE (engl logophobia), teama de a v orbi proprie unor blbii care cad cu uurina prad blocajului afectiv al actului verbofonator
LOGOLATRIE (engl logolatn) ore dina fascinant c unele cuvinte ui o semnilicitie transcendental' si o putere magic i de temut sau de admirat/venerat Simptomul exprimat uneori n ritualuri tabuiste se
ntlnete n formele haluuna torn delirante ale schizofreniei ca si n alte tulburri similare n limitele unui sindrom borderhne, este apanajul unor artiti ai cuvntului vrjii de virtuile .magice ale acestuia si
gata sa i se nchine sacri hcial, creierul lor fund n primul rnd un altar avraamic pentru arderea de tot a Logosului
LOGOREE (engl logorrhea), incotmen-ta verbal, pe fondul unei euforii exube rante, caz n care subiectul exprim zgomotos si interminabil tot ceea ce simte si , gndete" Este un simptom caracte nstic
pentru faza maniac a psihozei maniaco depresive, dar survine si n czu nle de euforie etilic, precum si la colerici n momentele de mare bucurie
LOGOTERAPIE -> LIMBAJ
LOGOCLONIE (engl logocloma), tul- LORENTE DE NO (Rafael) - Si burare de limbaj caracterizat de repetarea NAPTOLOGIE CORTICAL LSD.
L.S.D. sau LISERGID (engl LSD,
Ivsergide), dietilamida acidului hsergic, psihodisleptic de sintez din clasa halu cmogenelor obinut n 1938 de ctre A Hoffmann Consumul s*u determin stri de depersonalizare deformarea idea tiei
anxietate si agresivitate halucinaii panoramice
LULIBERINA (Luteinizing Hormone-Releasmg Mormone LHRH) numit si gonadolibenn este o neuropeptid izolat in 1971 Localizarea cerebral partea ven trai i a hipotalamusului, ana preoptic p
irtea antenoar i a septului ana olfactiv anterioar amigdala ca si alte structuri Exercita efecte inhibitoare sau stimulatoare la nivelul gonadelor (testicul, ovar), al tradusului genital masculin si al placentei La
nivelul ovarului, de exemplu, inhiba steroidogeneza si diminueaz numrul de receptori pentru hormonul luteim/ant si pentru prolactina dar stimuleaz maturatia ovocitului ovulatia si producia de prosta
glandme Leziuni n situnle de sintez ale LHRH determin o patologie corespun zatoare
LURIA (Aleksandr Romanovici) medic cerebrolog si psiholog rus (Kazan, 1902 -Moscova 1977) A fost unul dintre promo torn neuropsihologiei si neurolingvisticn pe plan mondial, beneficiind de o bogat
experien n cercetarea bolnavilor cu leziuni cerebrale (Vostanovleme junku mozga posle voennoi travm, 1948) A formulat principiul localizam dinamice, conform cruia n creier se configureaz sisteme
funcionale complexe, alimentate de activitatea concordant a diferite zone neuronale, aflate uneori la mare distant,
aa nct limbajul, memoria si alte funcii psihice nu mai trebuie considerate drept rezultatul activitii unor centri cerebrali cu o topografie fix Sugereaz existenta a trei mn uniti funcionale (formaiile
centrale, sistemul limbic si lobul frontal) care ar telecomanda toate activitile cerebrale prin intermediul formaiei reticulate A studiat m mod deosebit memoria si psihopatologia ei, precum si sindromul
lobului frontal n investigarea afaziilor, pare s fac abstrac ie de toate teoriile de pn la el n afar de aceea a lui L S Vgotski (1896-1934) Clasificarea afa/ulor in sase forme clinice se nsene n concepia
pe care icest cerebrolog o are despre limbaj ca rezultat al activitii unor sisteme anatomofi/io logice complexe si ierarhizate, corespun zand diverselor zone corticale, hecare cu propria sa organizare
funcional dar ntr o interdependent global Tulburarea fundamental care determin instalarea afaziei dinamice, de exemplu este o tul burare care afecteaz ndeosebi limbajul interior si funcia
predicativ ideea iniial de aciune exist, ns ea nu se poate n corpora ntr o schem sintagmatic linear (Factor^ undjorms ofaphasia, 1964) Sen erile sale cele mai importante sunt Trav matiskaia afazia
(1947), Funciile corticale superioare ale omului (1962, ediie ame ricana The higher cortical functions in mn 1966) O memorie prodigioas studiu psihohiografic (1965, ediie ame ricana The mind of a
mnemomst (1987) Enc efalul si proc esele psihologic e neuro psihologia memoriei (1973), Bazele neuro psihologiei (1973), Copilul ntrziat mental (1974)
LUYS

LUYS (Jules-Bernard), medic si neuro-anatormstfrancez(1828-1897) S a format n mediul tiinific de la Salptnere Pasio nat de anatomia si histologia sistemului nervos si ndeosebi a creierului n 1860 a
artat c aa numita atrofie muscular se datora m realitate atrofierii neuronilor moton din cornul anterior al mduvei spinrii A atras atenia cel dinti, n 1865, n ale sale Cercetri asupra sistemului ner \os
cerebrospmal (carte premiat de Acade
mia de Stane), asupra unor localizri senzoriale n talamus Un nucleu din talamus si un nucleu subtalamic poart numele su Este realizatorul pnmului atlas cu fotografii ale centrilor nervoi Iconographie
photographique des centres neneux (1873) O alt lucrare a sa care a trezit interes a fost Etudes de physiologie el de pathologie cerebrales Des actwns relexes du cerveait dans Ies conditions normales et

patholo giques de leur Jonctionnement (1874)

MAGOUN (Horace Wmcell) anatomist si neurofiziolog american (n 1907) A ini tiat n 1949, mpreun cu G Momzzi cercetrile moderne asupra formaiei reti culate din trunchiul cerebral A contribuit la
perfecionarea aparatului stereotaxic de studiere a structurilor subcorticale A fon dat o scoal de cercetare a rolului forma tiei reticulate n meninerea stm de veghe si a excitabilitii creierului Scrieri
Caudal and cephalic mfluences oj the hram stern retwular Jormation (1950), Early develop meni oj uleas relatmg the mmd with the hram (1958), The Wakmg Bram (1958)
MALADIE CEREBRAL (engl cere bral disease), orice fenomen morbid care implic o vtmare direct a structurilor si funciilor creierului, indiferent de cauz (traumatism fizic sau psihic, infecie, in
toxicatie, tumoare, infarct, hemoragie etc ) si care se manifest prin deteriorarea pasa ger sau, dimpotriv, progresiv si ireversibil a activitii psihomotorn, intelectuale, volitive si afective a individului Pe
de alt parte, trebuie mereu avut n vedere faptul c nici o suferin a organismului nu rmne fr un anumit efect
asupra creierului, fie c este vorba de boli infectioase (de la cea mai banal grip si pn la tuberculoz, holer, cium sau SIDA) de afeciuni cardiovasculare sau hepatice, de hemoragii mtraabdommale sau
mtratoracice masive etc si cu att mai mult cnd avem de a face cu afeciuni ale unor glande endocrine extracramene situ ae chiar la mare distant de creier (supra renalele, pancreasul endocrin, gonadele)
Din pcate creierul nu poate fi palpat si nici examinat sumar cu mijloace att de simple ca stetoscopul, att de eficient n diagnosticarea orientativ a maladiilor cardiace sau pulmonare Se admite n general,
ca o tulburare biochimic ce cores punde unei maladii psihiatrice are cele mai multe anse de a se localiza n creier Dar chiar i o ipotez att de simpl nu este n mod necesar exact, deoarece se poale
presupune existenta n alte organe a unor tulburri primitive capabile s influeneze fiziologia creierului (de exemplu n cazul femlcetonuriei*) Presupunnd c tulburarea respectiv ar ji localizata n acest
organ, nc mat rmne de tiut dac anomalia se refer la sistemul enzimatic pur cerebral sau dac ea exist i n alte
esuturi S a emis de exemplu ipoteza c o perturbare a unor sisteme care asigura meninerea gradientului unor electrolii ar putea sta la baza anumitor tulburri ale afectivitii i c n pofida existenei
posi bile a unor anomalii analoage n alte esuturi si celule (muchii si eritrocitele de exemplu) uoarele diferente observate in polarizarea membranei celulare au reper cusiuni mai profunde asupra unor
aspecte subtile ale jiziologiei creierului dect asupra acelora ale altor organe Dar cum este dificil sa se procedeze la cercetri asupra creierului bolnavilor consideraiile precedente pot servi mai ales la
evaluarea importantei studiilor asupra lichidelor organismului (snge urina si lichidul cefalorahidian) sau asupra unor esuturi noncerebrale (de exemplu msurarea adenozintrifosfatazei eritrocitare
.stimulata de un canon) Se pretinde uneori c lichi dul cefalorahidian rejlect mai bine rneta holismul cerebral dect celelalte umori Merita de notat n aceasta privina ca numeroase rapoarte menioneaz
prezena n urm a unui compus care ar reflecta in mod esenial metabolismul cerebral (OMS, 1969) Fr ndoial, ntre timp metodele de explorare a creierului au cu noscut mari progrese fr a nltura,
totui, toate dificultile Dar, oricare ar fi aceste dificulti, conform legii coexten siunii anatomojuncionale creier-orga ntsm", s ar impune, ca regul general, examinarea serioas a creierului n orice
maladie indiferent de natura si de focarul ei, din moment ce nu exist boal care s nu se repercuteze asupra structurii si funciilor acestui organ suprem si nici boal pe care creierul s nu o influeneze,
uneori n mod decisiv
MALARIOTERAPIE (engl malario-therapy), metod pus la punct de Wagner
von Jauregg (1917) n scopul vindecm bolnavilor de sifilis (neurolues paralizie general progresiv) Const n provocarea unor accese de febr prin inocularea la pacient a unei forme benigne de paludium
Dup 9-10 accese de malarie (febr 39 transpiraie fnsoare etc ), acestea sunt sto pate prin administrarea de chinin Malano terapia face ca bariera hematoencefahc* sa devin permeabil pentru medicatia
antiluetica tebra nsi fund de altfel, un factor curativ Sinonim paludoterapie
MALPIGHI (Marcello), medic si anato mist italian (1628-1694) A fost cel dinti care n 1685 a studiat la microscop secti uni fine de esut cerebral n care a descris tubi nervoi si glandule' n De cerebri
corticae a comparat creierul cu o curmal plin de mu de smburi A fost mult mai exact n descrierea histologic a altor organe (piele rinichi ) de care si a legat numele
MANIE (gr mania = nebunie engl mania) stare morbid de exaltare psiho motorie n care predominante sunt euforia logoreea accelerarea ritmului ideativ (tahipsihie) si insomnia
Bolnavul pare a lua totul n gluma, rde cnt, danseaz, chiuie, delireaz, dar poate s treac de la exuberanta inofensiv la explozii de furie si la acte de violent, de agresiune, ceea ce denot o marcat
instabilitate afectiv Episoadele maniacale se asociaz cu semnificative modificri ale constantelor fiziologice creterea metabo lismului bazai, hipercolesterolemie, ghco-zune, inversarea raportului
albumine/ globuhne etc Simptomele maniacale sunt expresia perturbrilor funcionale la nivelul sinapselor, cu blocri sau oscilaii determinate de excitani din mediu M A. O
M.A.O. (engl morutamme oxidase, MAO) simbol al monoaminoxidazei enzim care nlesnete degradarea serotoninei* dopa minei* adrenalmei* si ndradrenalinei* Aciunea M A O este blocat de unele
medicamente antidepresive (I M A O = inhibitori u monoammoxida7ei engl MAO mhihitors)
MAREA COMISUR A CREIERULUI ^CORPCALOS
MAREA REVOLUIE PSIHOFAR-MACOLOGIC (enel Kreat ps\cho

sistemului sanitar rezervat alienailor mm tali, care cu timpul au ajuns s fie privii ca orice alt bolnav a cnii vindecare depinde de reeta medicului curant sau de bisturiul chirurgului si nu pur si simplu de
sama msmul psihoterapeutului Marile meeh tai, ale secolului XX au revoluionat existenta oamenilor Maladii incurabile au fost transformate n infirmiti benigne efemere Numeroase afeciuni revere au
de\emt tolerabile chiar neglijabile Cos mrul bolilor infectioase - tubercuhra si poliomielita in special groaza de
pharmacologtcal re\olution) era nou deschis n planul psihiatriei de desco ponrea m 1952 a primului medicament antipsihotic ehcient Cu civa ani mai n unte chirurgul H Labont de la un spital militar
din Paris, cutnd s faciliteze condiiile de anesteziere a pacienilor si prin anihilarea anxietii preoperatoru a acestora le administra diverse cocteiluri de medicamente si astfel i putut constata c unul
dintre acestea, clorpromazma poducea o stare de placiditate, de calm Sarcina testm prudente a acestui remediu chimic al nebuniei si a asumat o o echip de la spitalul Sainte Anne sub conducerea lui J
Delay si P Deniker, care au con firmat capacitatea anxiohtic a acelei molecule, precum si efectul antidehnc Era astfel lansat cel dinti neuroleptic, Ia adpostul a ceea ce a fost denumit celebrul aforism al
autorilor menionai Trata ment suspensiv dar nu curativ al strilor psihotice Laboratoarele farmaceutice si industria chimic de sintez au parcurs apoi un veritabil ,boom", iar substanele psihotrope
(hipnotice, sedative, psihosti mulente, antidepresive etc ) au inundat piaa, revoluionnd pn si structura
ale cuitului chirurgului sunt aproape uitate Omul din anii 1980 triete n
de sntate (Philippe Meyer, 1984)
-> NEUROLEPTICE PSIHOTROP
MRIE (Pierre) medic si neurolog france/ (Paris 1853 - Cannes 1940) A fost succesorul lui J M Charcot la Salpetnere A descris acromegalia (macro somie hipofizar acromegahc) o sene de afeciuni
osteoarticulare precum si un sindrom de ordinul artenosclerozei cerebrale care i poart numele Pe planul afaziologiei este cunoscut poziia sa iconoclast fat de teoria lui P Broca privind afemia*
(Revison de la tfiieMon de l aphasie l aphaste de 1861 a 1866 Essai de cntique histonque sur le genele de la doctrine de Broca 11906] este doar una din lucrrile sale pe aceast tem) Mult vreme Pierre
Mane nu a recunoscut dect o singur form de afazie, afazia Wermcke", dar n anii primului rzboi mondial a avut ocazia, mpreun cu elevul su Charles Foix (1882-1927) s examineze afazici ale cror
tulburri erau legate de prezenta unor leziuni cerebrale bine definite n
270
MARKERI SOMATICI

urma acestor observaii, legea lui Pierre Mane (afazia Broca = afazia Wermcke + anartne) a czut, el admind c o com ponent sau alta a sindromului afazic poate predomina n mod clar si c aceasta
constituie expresia clinic a diferitelor localizri lezionale n zona Wermcke* Cu toate acestea disocierile nregistrate clinic nu sunt att de importante - crede el - nct s se poat descrie diferite forme pure
de afa?ie
MARIJUANA (engl idem) drog cunos cut si sub numnele de hus,is extris din inflorescenele unui soi de cnepa originar din India (Cannabis satisa) n doze mari provoac euforie, halucinaii optice de
busolare si pierderea sentimentului duratei n timp ataxie Genereaz toxicomanie
MARINESCU (Gheorghe) medic si neurolog romn (Bucureti, 1863 - id , 1939) Fondator al scolii romneti de neurologie Fiu al unei vduve srace, a fcut studii se cundare ca bursier, la Seminarul
Central din Bucureti n loc de parohie ns, a ales Facultatea de Medicin, apoi, cu sprijinul lui Victor Babes, si a completat pregtirea medical la Pans, unde s a afirmat ca histo log si neurolog si si a
susinut teza de doc torat (Main succulente et atrophie musculaire dans lasynngomyehe, 1897) Tot n 1897 a prezentat, la Congresul internaional de medicin de la Moscova, raportul Pathologie de la
cellule nerveuse n 1909 a publicat la Paris monografia La cellule nerveuse, 2 volume, prefaat elogios de Ramon y Cajal Din 1916, a iniiat cercetri asupra fermenilor angajai n oxigenarea neuro mior A
descris un sindrom ohgofremc combinat cu ataxie spmo-cerebreloas si cataract congenital, cunoscut ca sindromul
Mannescu-Sjogren A descoperit - si multan cu japonezul Hideyo Noguchi (1876-1928) - spirocheta n creierul bol navilor de sifilis A precizat originea reala a unor nervi crameni si a fost unul dintre
pionierii descifram mbtrnim A acordat o atenie deosebii studiem reflexelor condiionate Opera sa in domeniul neuro logiei este imens i Citm doar cteva dintre principalele sale scrieri Des amusies
(1905) Despre limbagiu si afa-ii (1905) Nevnra traumatica si accidentele muncii (1907) Studii asupra aitditiunn colorate (1911)
si tabesiihu (1914) Autoscopie automatism si soinnambulism (1915) Neurologia pe cmpul de ra-boi (1915) Un ca*, de somn isteric (1915) Problema btrneii si morii naturale (1924) Viata si opera lui
Charcot (1925) Spiritism si metapsihism (1926) Btrnee si rentinerire (1929) Temperamentele dup doctrina scolii ia hene (1932) Un ca: temui cobii de amnezie retrograda infaUtandu se sub aspectul
unei desdoin a personalitii (1933) Le reflexei conditumnels rtudes de phssio logie normale et pathologique, in colab cu A Kremdler(1935) Lourdes si Maglasit (1936), Determinism si cauzalitate in do
meniul biologiei (1938) Membru mulat al Academiei Romne din 1906 A fost membru al Academiei de Medicnn din Paris si al Societii Regale de Medicina din Londra
MARKERI SOMATICI (engl somatic markers) Acest concept propus de Antonio R Damasio, ne amintete de marcatorii de pe Mississippi care prin operaiile lor asigurau securitatea navigaiei pe fluviu
(de aici celebrul pseudonim Mark Twain1) Acelai concept ne amintete de acea fenomenal wisdom of the body invocat
271 de W B Cannon Ce sunt markeru soma tici, care i asigur creierului un fel de intuiie instinctiva' Cnd vizualiza^ n spirit fie $1 fugitiv consecina nefasta a unei reacii pentru care ai putea opta simii o senzaie
neplcuta la nivelul abdomenului ntruct aceasta percepie se refera Ia corp n dau acelui fenomen numele de percepie a unei stri wmatice > (CTCOH.U ndeamn in grecete corp) iar ntruct percepia este asociata cu o
ima gine aparte de felul unui reper sau al unui indiciu n dau numele de marker Reti nei ca folosesc termenul somatic m sensul sau i el mai general (= ceea ce tine ele corp) si ca am n vedere att percepiile de ori Kine
Macerata cat si pe acelea care nu au o origine viscerala atunci cnd vorbesc de
m irkerului somatic'' PI ne obliga sa luam aminte la rezultatul nefast pe care l
tionnd ca un semnal de alarm automat care spune atenie e periculos sa ai opti unea care conduce la acel rezultat' Semna Iul acesta va poate permite sa respingei imediat o aciune dat >i v incit sa luai in considerare
alternativele (A Damasio, 1994) n fond, avem de a face cu sondaje operative ale emoiei protectoare care are

antene n ntreaga realitate a organismu lui indisolubil conexat (nu pur si simplu
conectat'') la mediul su n lumina aces tei concepii, A Damasio reformuleaz adagiul lui Pascal (Le coeura es raisons que la raison ne connat pomi ) n felul urmtor organismul are raiunile sale, de
care raiunea trebuie neaprat s in seama Experimentele efectuate de el par s i dea dreptate - LEGEA COEXTENSIUNII ANA TOMOFUNCIONALE CREIER-ORGANISM
MASOCHISM (termen derivat din numele romancierului Sacher Masoch,
engl masochism), perversiune n care plcerea sexual este obinut ca rezultat al tririi unor suferine fizice sau morale cauzate de partener Masochistul nu ajunge la orgasm dect dac este btut, violentat,
nepat, insultat, umilit S Freud susine c masochismul, fund axat pe un sentiment de culpabilitate incontient, exprim trebuina de pedeaps, la fel de incontient Pentru unu anton masochismul este un
autosadism practicat cu mna altuia Femeia maso chist i fetiizeaz adesea instrumentul de tortur (cravaa de exemplu) Pentru K Homey masochismul este un autosadism

MASSA INTERMEDIA COMISURA

CENUIE

MASTOCIT (engl mast cell) celul care conine n citoplasm numeroase granulaii bazofile purttoare de mediatori chimici (serotonin, histamin etc ) I se atribuie un rol n exacerbarea mediat a
sensibilitii
MATERIE CENUIE (engl grey matter), esut cerebral constnd din aglo merarea de neuroni (cortex cerebral, cortex cerebelos, centri si nuclei subcorticah etc ), ale cror corpuri au culoarea cenuie n
componenta materiei cenuii intr, ns, si dendntele, axonti nemielmizati, partea proximal a axonilor rruelimzati, precum si celule gliale Reprezint mai mult de jumtate din greutatea creierului, cu un
coninut de circa 84% ap (fat de numai 70% n substana alb) Este simbolul inteligenei, dei capacitatea sa funcional este zero fr materia (substana) alb, care reprezint pri indisolubile ale multor
neuroni axonn rruelimzati, de culoare alb sidefie Distingerea celor dou materii", cenuie si <jlb, este arbitrar, n realitate
MEGALOMANIE
fund vorba de una si aceeai materie - cea nervoas - cu sau fr tog" de mielin Arbitranul distinciei fcute este evident n cazul axonilor, care sunt fie albi, fie cenuii dup cum sunt sau nu nvelii n
manonul de mielin
MATTEUCI (Carlo) fi/ician si om poli tic italian (Forli, 1811 - Ardenza, n apro piere de Livorno, 1868) Profesor la Universitatea din Pisa A nregistrat pentru prima oar n 1838, curentul electric pro dus
de muchi dndu i numele de curent propriu Mai trziu a stimulat scoara cerebral la ammal6 prin electricitate sau cu ajutorul unor substane chimice dar fr a obine efectele ateptate Este autorul crii
intitulata Tratat asupra fenomenelor electrofiziologice ale animalelor (1844)

MATURATIE CEREBRAL (engl brain s maturation) proces stadial prin care creierul i desvrete proprietile morfologice si funcionale, conform pro gramului ereditar nscns in genom, precum si
sub influenta la fel de determinant a mediului Fr un contact activ si susinut cu mediul specific multe structuri cere brale se degradeaz ireversibil Procesul de maturatie cerebral cuprinde creterea
dimensional a neuronilor, proliferarea si extinderea prelungirilor lor, nmulirea si dezvoltarea celulelor gliale (neuroglia), mielmizarea axonilor anumitor neuroni, specializarea unor constelaii neuronale n
receptarea si prelucrarea informaiilor de o anumit natur sau elaborarea de co menzi motorii difereniate (inclusiv n plan vegetativ organic), antrenarea neuro mior predestinai pentru aceasta la activitatea
asociativ integrativ si discnmmativ care st la baza formm limbajului, a ima ginatiei creatoare si a gndim logic-abstracte, intercorelarea reaciilor dintre
arhipallium* si neopallium* etc Un rol important n dezvoltarea cerebral si n miehmzare au hormonii secretai de tiroid Maturatia cerebral nu nseamn ns atingerea unui stadiu terminal Coneziunile
dintre celulele nervoase (sinapsele) nu sunt dinainte specificate n genom creierul uman ncfnnd cablat' n felul unui corn puter (G M Edelman, 1992) Creierul uman este dimpotriv capabil de o coni nu
autoorgamzare, fapt ce se explic prin plasticitatea excepional a conexiunilor sale (synaptic ptasticin)
MNUNCHI FOREL (fr bouauet de Forel engl Forel s bouquet) buchet de fibre albe format din trei fascicule diver gente care pornesc din zona hipotalamica fasciculul Vicq d Azyr", fasciculul talamic
Forel* si fasciculul lenticular Forel*
McCULLOCH (Hugh) neurofiziolog american (1888-1972), autor, mpreun cu W Pitts ai unui model boolean de reea neuronal n care fiecare neuron N k inter vine fie ca un operator de conjuncie, fie ca
unul de disjunctie Sinapsele de intrare n neuroni pot fi - arat ei - de dou feluri, excitatorn si inhibitorii, acestea din urm implicnd intervenia unui al treilea ope rator - operatorul de negaie A sens, n co
laborare cu Pitts, A logical calculus of the ideas immanent in nervous acuvity" (1943)

MEDIATOR CHIMIC " NEURO

TRANSMITOR

MEDIATOR SINAPTIC

NEURO

TRANSMITOR

MEGALOMANIE (engl megalomania), spraestimare narcisic a propriei personaliti Atnbumdu-si tot felul de caliti imaginare megalomanul (engl megalo maniac) se hiperbohzeaz sistematic si ire
convingerea c este un geniu Procesul de autosugestie ncepe n copilrie cnd i place sa se identifice cu erou imbatabili din mituri si legende
MELANCOLIE (ar melanom = negru/ neagr chole = bila fiere engl melan cholia) stare caracterizata de o depresie profunda de un pesimism total de durere morila de lipsa de interes fata de lume i exterioara isociate cu inerie
psihomoto ne intelectuala si vtrbal i insomnii si anorexie Se ajunge uneori la atitudini stuporoase si mutism ca/ in care bolna\ u sunt obsedai de idcea sinucidem auto uilpabilizandu se Fxista si torme de melan colie anxioasa
agitata cu deliruri mai mult s iu mai puin ipohondnace Etiologia este slab cunoscuta presupunnd prolunde de realn turnee cu ecou asupra ntregului complex de structuri cerebrale PSIHOZA MANIACO DEPRESIV
MELANCOLIE MALIGN (engl malignant melancholia) accese de melancolie dominate de obsesia suicidului
MEMBRANA TECTORIA (engl idem) lam epitehala constituita dmtr un singur strat de celule care tapiseaz toate cavi tatile centrale ale creierului iar la nivelul mduvei spinrii canalul ependimar n \entnculele cerebrale ea
este dublat din loc n loc de pnza coroidian cu plexurile respective ntotdeauna situate de partea extraventncular a membranei tectona * VALVUL VIEUSSENS
MEMBRAN CELULAR (engl plasma membrane), pelicul continu for mat din proteine si lipide, care delimiteaz
si nvelete orice celul, inclusiv celula nervoas Membrana plasmic a oricrei celule eucanote este supus unui potenial electric datorat diferenei dintre concen trarea ionica a utosolului* si concentrarea ionica a mediului
extracelular, precum si diferenei de permeabilitate a membr mei f ia de princip iln ioni celulari (Na + K+, CI si Ca2+) Printre proteinele celulare se numra molecule canale ionice enzime pompe si receptori de neurotransmitaton
La majoritatea neuronilor potenialul de rcp ins* l membr mei este de iproxim itiv 60 mV negitiv de p irte i mtracelulari a membranei Funciile esenti ilc ilc rnem brmei plasmice bariera scmipcrmeabil i c ire hotrnicete
perimetrul celulei este reccptirca substanelor nutnti\e inter/i cerea luesului pentru materi ilele inde/i r ibile din mediul extracelular si prevenirea pierderilor de metaboliti si de ioni In cazul neuronilor membr mi are un rol funda
mental n propagarea influxului ner\os ( > POTENIAL DE ACIUNE) Membr m este totodat un i/olator electric cu o constanta dielectnca n consecin celui i se comporta ca un conductor electric sferic fund ncrcat
negativ in interior si pozitiv n exterior (polarizarea membra nei) Pe de alta parte conductanta membra nei constituie un etalon de msura a permeabilitii pentru un anumit ion D ia fund ncrctura negativ a prtn intra
celulare rezult permeabilitatea relativ mai ridicata a membranei pentru ioni K +
MEMBRU-FANTOM (engl phantom limb) dureri halucinatom localizate de pacient n membrul (picior de exemplu) care i a fost amputat anume chiar n segmentul lips Uneori durerile sunt att de chinuitoare nct se
recurge la o a doua intervenie, de data aceasta neurochinir gical, fund rezecat piciorul" homun cuiului somestezic din lobul parietal

Senzaiile evocate sunt dintre cele mai diverse arsuri prunt, zdrobiri de oase, presiuni insuportabile etc Dac bolnavul suferise de reumatism la membrul ampu tat durerile reumatice se fac simite la proteza
sa de lemn sau metalic Expe rienta membrului fantoma si ilii'ii/e cor porale ale subiecilor care sufer ele leziuni ale mduvei si trunchiului cerebral arata ca imaginea corpului o dat consti nula devine
relativ independenta de dis pozitivele care au participat la elaborarea sa Constanta fenomenului la subiecii cu amputaii dup vrsta de cinci ani caii lalea uor parestezic a senzaiei repre
si a regiunilor articulare rezistenta per cepliet la experiene vizuale contrazic
activitatea ansamblului corpului )i st)h daritatea sa cu deplasrile ciotului demon streaz c perceperea membrului fantoma rezulta din funcionarea m continuare a structurilor nervoase centrale
dezaferen ae prin amputare Pe de alt parte secfiumle mduvei leziunile trunchiului cerebral s,i ale talamusuliii care determina dezajerentarea total a unei pru a corpului nu d loc niciodat n mod
durabil unui sentiment de amputare regiunile denervate rmn percepute cu caractere apropiate acelora ale membrului jantoma al amputailor in absena controlului vizual senzaia iluzionat se disociaz
dejorma reala a acestor regiuni ale corpului (i Cambier, M Masson, H Dehen, 1994) De notat este ca subiecii care au suferit amputri de membre n pruna copilrie, adic la o vrst la care nc nu s a
constituit schema corporal* n lobul parietal al creierului, nu acuz niciodat senzaia de membru fantom -* SOMESTEZIE
MEMORIE (lat memoria, engl rne-mor\) fenomen definit azi ca proces psihic de nregistrare, pstrare si regsire a infor matiei receptate (faimoii the three R s remembermg ai psihologilor de limba englez Record Retain and
Retrieve Information) fapt primordial al istoriei dezvoltam psihicului pe scara animal, ct si mecanism fundamental care asigur funcionarea orientat a individului n timp si spaiu prin prisma actualizm selective, dictata de
situaia obiectiv ca si de caracteristici subiective a experienei acu mulate Rezultatul global este constituirea unei lumi interioare' , personale, care adesea ruleaz ca un scop n sine (-> UNIVERS INTERIOR)
Implicat direct n nvare* (appren tissage learning Lernvermogen),memo na constituie garania fiinrii contiente si baza identitii, a permanentei individuali tatu (a personalitii), cu alte cuvinte pre misa unui
comportament adecvat adaptat condiiilor de mediu
Psihologii scot n evident rolul inteh gentei n performantele memoriei (R Meili, 1964) mai ales n prezent, cnd accentul se pune pe aa zisa semantic memory Reciproca pare ns a fi mult mai adev rata, n pofida acelora
care susin c mteli genta nu ar depinde de memorie Unu chiar se ncumet s afirme c inteligenta s ar afla ntr un raport invers proporional cu memoria Alfred Binet se numr pnntre psihologii care, fr a pierde din vedere
importanta esenial a inteligentei, au corn btut n mod argumentat aceast concepie unilateral Au contraire - precizeaz el - a petite mtelligence correspond petite memoire voila la regie" (1911)
Dac ntr-o vreme se cuta cu toat seno zitatea sediul" sau centrul memoriei" sau
275 MEMORIE DE LUCRU

mcar anumite structuri cerebrale implicate direct n sedimentarea structural si vehi cularea faptelor de memorie (n 1937 neuroanatomistu! arnencau James W Papez a descris un circuit neuronal
hipocampo mamilo ta1 imic despre care susinea ca reprezint ha/a neurofi'iologic \ \ memo nei ct si regul itorul vieii emoionale) astzi, dei se mai admite ca hipocampul" si amigdala au rolul lor n
special n ceea
nes si conversiunea informaiei senzoriale recente ntr o forma care s i permit stoc i rea n ilte zone ile creierului (A J Hostetlcr 1988) ctig de cauza pire sa aibi ideea angajam tuturor sectoarelor cerebrale
(att la nivel cortical cat si subtortical) m nregistrarea conservarea si destoc iaa informaiei tara a se exclude ins i speci ih / irea funcional a unor form itium neurale mai mult sau mai puin vaste si
complicate Artnd ca diversele lezum cerebrale cauzatoare de tulburri de memorie (-> AMNEZIE) infirma te/a potrivit crei i memoria ar fi n stricta dependent de modelul lui Papez psihoneurologn
romni Constantin Arseni* Mihai Golu si Leon Dnil (1983) ajung la o concluzie care trebuie reinut Se poate admite La cit ct se stabilesc mai multe conexiuni intre corle* si aceste formaiuni vechi
<>iibcorti cale cu att mai eficienta \a fi fitarea si cu att mai uoar evocarea Prin urmare reproducerea unei aciuni nu este o simpla conexiune ntre elementul senzorial si cel motor prin zonele de
asociaie ci ea con stituie rezultanta unui complex de axe spaiale si temporare ale Junctionaru creierului jcipl care constituie substratul constant al activitii Se poate deci afirma c ntregul creier
particip la procesul memoriei, dar diferitele sale zone i formaiuni
276
nu /oaca acelai rol' Pe de alt parte, prerea noastr este c nu se poate exclu de compactarea informaiei n anumite structuri cerebrale cheie cu buton" de declanare aflat la dispo/itia emoiilor de mare
importani vital i ca n ca/ul acelor
iminentei morii Ncluare i m considerare a posibilitii compact in 1 memoriei este desitzur o eroare Unele le-titni cerebrale - scrie un eminent cerebrolog - ifecteaz i selectiv utilizarea memoriei la om Lohnl
temporal
arhaicul corte\ al
hi/)oeampuliii i<>aca in mod (erl un rol Cu toate acestea nu eusta met o proba pn \nul localizarea en^ramei la acest nnel Suprafaa sa restrns ar fi oare suficienta

memonei umane' (J P Changeux l83) Argumentul suprafeei reduse a structurii cerebrilc mention ie nu poate fi valabil din moment ce ntreaga Enciclopedia Britanica (31 de \olume format mare) este
nregistrat i pe un singur compact disc a crui materie mnemica este departe de a atinge volumul hipocampului si avnd n vedere faptul ca nici o minte omeneasc nici mcar acelea numite metaforic
.enciclopedice nu poate cuprinde atta informaie ca aceea existenta n pomenita Enciclopedie -> ENGRAMA
MEMORIE DE LUCRU (engl workmK rnemory), termen prin care de fapt se nelege segmentul activ al memoriei permanente Allan D Baddeley, care n colaborare cu Graham Hitch a introdus acest
termen n 1974, consider c funcia de memorie de lucru este ndeplinit de memoria pe termen scurt Short term or working mernory s the name given to this s\stern or perhaps more appropriately set
MENINGITA SEROAS

ofsvstems Information which s es-sential for a hrief period of time i s very tem porarilv stored then becomes quite irrele vnt (A D Baddeley 1996) J D Anderson (1978) admite c n memoria de lucru sunt
reprezentate situaia actual si rezul tatul tratamentului informaiei de ctre memorie working memory fund n relaie permanent cu o memorie pe termen lung de tip declarativ si cu o memorie pe termen
lung de tip procedural cea dinti pstreaz informaiile factuale sau conceptuale ntr o reea semantica pe cnd cea de a doua pastre iza procedurile sub forma de reguli operaionale mai mult sau mai puin
compactate
MENINGE (lat pi menmges engl idem), nveli protector multifuncional, att al creierului ct si al maduvei spinrii Este format din trei straturi suprapuse a) dura mater n contact nemijlocit cu oasele cu
tiei craniene trimite prelungiri n spaiul sagital dintre emisferele cerebrale (coasa creierului) n spaiul orizontal dintre lobii occipitali si cerebel (cortul cerebelului) si n spaiul dintre emisferele cerebeloase
(coasa cerebelului) b) arahnoida, lam de esut conjunctiv ataat durei mater si care particip la configurata regionale mai complexe (vilozitti arahnoide, granulatule Pacchiom cisterne) legate de circulaia
si drenarea lichidului cefalorahidian, c) pia mater membran cu rol nutritiv care vine n contact nemijlocit cu cortexul cerebral si care, n ventriculele cerebrale, include pnzele si plexurile coroide
(responsabile de producerea lichidului cefalorahidian) - LICHID CEFALORAHIDIAN MENINGITA SPAIU SUBARAHNOIDIAN
MENINGIOM (engl menmgioma), tumoare implantat n dura mater, de o mare
varietate topografic, unele dintre ele practic inabordabile chirurgical cu mijloace clasice (unele meningioame de la baza creierului} Meningiomul olfactn deexem piu implantat pe lama cnblat a etmoi
dului, determin tulburri grave anosmie*, atrofie optic si sindrom frontal (deficit de iniiativ lipsa de prevedere caren afec tiv imaginaie sraca)
MENINGISM VERMINOS (engl verimnous mentngism) reacie a menin gehu observata la unu subieci (in special copii) purttori de parazii (oxiun tenia, iscanzi etc ) S ar datora fie unei iritata reflexe ie
toxinelor eliberate de parazii fie unor reacii anafilactice
MENINGIT (engl meningitu),mfec
ie a meningeliu, pus n evident de analiza bacteriologica a lichidului cefalo rahidian extras prin punctie din spaiul sub irahnoidian Se descriu,de obicei,me nin-ite purulente (pneumocacice, statilo cocice
streptococice etc ) si meningite nepuru/ente (tuberculoase, virale, hmfoci tare acute, parazitare), dar si meningite sifilitice, leucozice micotice etc Unele meningite purulente sunt deosebit de grave, cu
manifestri epileptice, tulburri de contient etc Se ntlnesc si forme coma toase care implic msuri urgente de reanimare
MENINGIT SEROAS (engl rous memngitis) acumulare anormal de lichid cefalorahidian la periferia creierului Este un proces activ,difuz sau localizat (de cele mai multe on n regiunea chiasmei
optice) si care determin tulburri psihice extrem de variabile, n funcie de structurile cerebrale compresate
277 MENINGOCEL
MENINGOCEL (eng memngocele) hernie a leptomemngelui* pnntr o disrafie (anomalie congenital) a durei mater
MENOPAUZA (engl menopause) oprire definitiva a menstruatiei ca urmare a ncetam activitii ovarului survenit intre 45 si 55 de ani ceea ce determina de obicei perturbri m ansamblul sistemului
endocrin al femeii Au loc tulburri vi/ibile pe pian somatic (bufeun de hipertermie transpiraie palpitaii vertij cefalee etc ) si psihic (irascibihtate emotivii ie eres ciiti triri anxioase fobii) In funcie de
terenul genetic de fenotip si de evenimen tele din mediul sociofamihdl se pot instila si tulburri mai grave de ordin psihotie dezechilibrul hormonal din menopauza favoriznd asemenea evoluii Sinonim
chmacteriu In urma unei iblatu a ovarelor
artificiala

MESAGERI DE ORDINUL DOI

(engl second order messengers) molecule mobile intraneuronale care intervin in declanarea si propagarea influxului nervos (potenial de aciune) In raport cu ace ist
potrivi mu degrab neurotrwsmitatorilor si neuromodiilatonlor care lucreaz la sinapse pentm transfenil selectiv si modu Ut al inflexului nervos de la un neuron la altul Princip lin aa zii mesigen de al 2 lea
ordin sunt ionii mono sau bivaleni (N+ K+ CI Ci++) Canalele ionice c institui f un pune de plecare ui elemen teii r pruuipale ale activitii Jinale a receptorilor M( dijicanle concentraiei i mice in cito^ol
induc o modificare a polaritii membranare o activitate en i mutic o activitate secretorie modijicri ale configuraiei proteinelor agregarea
MEPROBAMAT (engl meprobamate) tranchili7int descoperit de farmacologii! ceh Frank Berger (1954) Are aciune sedativa anticonvulsivant si uor hipno tica si e indicat m nevrozele anxioase depresii
delinum tremens* si unele forme minore de epilepsie Acioneaz asupra nucleilor talamici
MEROSMIE (engl merosmia) pierdere a simului olfactiv cu privire la o anumit substan odorant
MESAJ SENZORIAL (engl senwry message) pachet de impulsuri nervoase generate ntr un receptor de un stimul determinat din mediu si transmisibil pe ci aferente pn la ariile corticale de proiecie
specifice

depolart are H hiperpolari are sunt ba ae m fiecare moment pe concentraiile reia tive ale ionilor de jtecare parte a mem brunet modificrile acestor ccncentrafn depind de receptori Un numr de pori
ionici sunt ei nii receptori (porul ionic Na+ al receptorului nicotimc CI al receptorului G ABA) i punctele de plecare ale altor canale ionice sunt reglate de R Ca+ este intim legate de mecanismele de
aciune a numeroi neurotransmittori si hormoni m diferite moduri Ca 2* este frec veni asociat cu proteine (L Pendefunda
1994) -> NEUROPEPTID

NEUROTRANS MITOR

MESCALIN (engl mescalme) alea loid extras din peyotl (Lophophora willi amsu) care are proprieti halucinogene Consumul prelungit poate duce la msta larea durabil a unor tulburri de
278
METODE DE EXPLORARE A CREIERULUI
personalitate de tip psihotic > PSIHOZ EXPERIMENTAL

METABOLISM CEREBRAL (engl cerebral metabolism) totalitatea transfor m nlor an ibolice -,1 c it ibolice care ni loc in structurile creierului structuri ai c iror produi function iii sunt influxurile
nervoise neurotnnsmititorii neuropepti dele neurohormonn engrimeleetc prin c ire se realize iz i coordon ire i uitom it i i victn \eget itive i oru mismuliu si pe un Ut plan i ntregii ictivititi de rel itie a
individului cu mediul exterior Mirele eonsum de oxigen l creierului (2(1% din debitul cirdnc) di m isur i imploirei si intensit Un metabolismului cerebral e ire ire nevoie si de un iport alimentar dcose bit
din care nu trebuie sa lipseasc prote mele lipidele glucidele fosforul seleniul zincul cuprul cobaltul precum si vita minele A B, B 6 B, C si E
METAMORFOPSIE (enel metamor phopwi) tulburare i funciei perceptive de ordinul iluziilor si halucinitiilor vizuale ci efect dl unor leziuni m perimetrul tem poro paneto occipital J de Ajunaguerra si H
Hecaen (1960) prezint o clasificare pur descriptiv a acestor deform in perceptive privind formele mrimea numrul si mis carea unor obiecte sau persoane deformri care m general se manifesta prin
puseuri paroxistice 1) modificri de dimensiune a obiectelor care sunt vzute fie mai mari (macropsie) fie mai mici (micropsie)
2) modificri de onentdre d dxei obiectelor (care sunt vzute fie oblice fie rsturnate)
3) modificri de profunzime m raport cu axa vizual (obiectele sunt percepute ca fund concave sau convexe in discorddnt cu geometria lor real) 4) imprecizia si
oscilarea contururilor obiectelor 5) frag mentarea contururilor acestora 6) iluzia nestatorniciei unor obiecte 7) micro teleopsie obiectele par a se ndeprta rapid de bolnav si sunt vzute miniatural c i pnntr
un binoclu ntors 8) diplopia s iu pahopi i monocul ira Se cunosc meta morfopsici de eeniu ca V m Gogh S ilv idor D ih sau M uirits Cornelis Escher
METATALAMUS (enal metathala /mis) lorni itiune a diencef ilului compui din ccrpn gemcul ii intern si extern si dmtr o zon i de trecere intre diencef l si tuberculul ev adri eemcii interior ana pre tectala
> CORPI GENICULAI
METENCEFAL VEZICULE

CEREBRALE

METODE DE EXPLORARE A CREIERULUI (engl e\pl< raion methoth in cerebral ,\) Ca in orice ilt domeniu descoperirile f icute in eercbrologie depind nu num u de h izard sau ele v iloarea ipo
te/ekr formulate ei m primul rmd de efieientd metodelor si tehnicilor de cer cetare Astizi cerebrolos;ii dispun de un trsenil cuprinztor Pe langi mu vechile metode de determinare a funciilor diferi telor zone
si structuri eerebrile prin exci tare cu ijutorul unor ageni fizici (in special curent alectne de un voltaj com pirdbil si compatibil cu biocurenii) si chimic (tampon irea unor arii corticale sau instal irea in
nucleu subcorticah a unor substane excitatoare sau inhibitoare) de observare clinica a tulburrilor cauzate de iccidente vasculare cerebrale tumori intra craniene traumatisme cramocerebrale etc (metoda
anatomochruca) angiografie ventn culografie metode de nregistrare si de inter pretare analitic a bioelectncittu cerebrale in raport cu modificrile patologice
279 MEYNERT
diagnosticate (electroencefalografie si electrocorticografie), metod ce are n acelai timp si virtui diagnostice, ca si pe lng investigarea fiziologic a activitii nervoase superioare (prin condiionarea
clasic pavlovian si pnn cea instrumental de tip behavionst), acest arsenal si a adu gat n ultimele decenii tehnici de o mare precizie metode radioi/otopice (practicate la noi, ntre altu de ilustrul discipol
al lui C Arsem,Al Constantinovici) reoence talografia* stimularea prin unde radio, ultrasonoencefalografia* imagena prin rezonant magnetica (IRM)* tomografia prin emisie de pozitrom (PET)* tomo
grafia computerizat prin emisia unui singur foton (Smgle Phohm Emiuion Corn putei Tomugruph\ SPECT) neuromagne tometna cisternografia izotopiea si altele Se poate afirma c dac H Maudsley
(1835-1918) ir fi trit n zilele nostre el si ar fi vzut reali/aa tocmai ideea pnv ind acel instrument mai fin prin care sa se poat recunoate din afara operaiile efectuate de creier (a se vedea M I Posner,
Seemg the mmd 1993)
O caracteristic a noilor metode si teh nici (euristice si diagnostice) este aceea c localizeaz cu mare precizie diferitele formaiuni normale si patologice ale creie rului si permite o mai bun descifrare a
mecanismelor de funcionare a acestuia, fr a influenta starea existent Metode declarat terapeutice (cerebrochirurgia, pneumografia cerebral metodele de soc de felul malenoterapiei comei hipoglice mice,
socului electric sau cardiazolic etc ) s au dovedit a fi n acelai timp investi gative, unele dintre ele reprezentnd veri tblie boli curative
Centrele de cercetare cu dare de mn combin tomografia prin emisie de pozi troni, n ceea ce privete explorarea
activitii creierului cu imagena prin rezonant magnetic, n ceea ce privete structura creierului w thal the re^ult-t of the PET <>can can he mapped onto that individual brain rather than onto an
average hram as as done in the past (F Cnck, 1995) Dar pn si tele mai moderne tehnici de explorare a creierului sunt pasibile de perfecionri, aa nct viitorul ne poate oferi posibiliti mereu mai
mari n acest domeniu , de vrf n biologie
MEYNERT (Theodor Hermann) psihiatru si neurolog german (Dresda 1833 - Viena 1892) Din 1873 a fost profesor de boli nenoase la Universi tatea din Viena Era de prere c baza psihiatriei o constituie
anatomia creierului (Hirnanatomie) Er^t seit Me\nert t da s Gehirn beseelt ( Creierul a fost nsufleit abia de ctre Meynert ) s a putut spune despre el ntr adevr cercetrile sale de cerebrologie au deschis
noi orizonturi n acest domeniu Meynert a descris o orga nizare a cortexului cerebral n cinci straturi Dup estimrile sale creierul numra circa 600 (XX) de neuroni Unele celule nervoase comisuri si
decusatn din creier poart nu mele su S Freud a nvat enorm de la el n materie de cerebrologie att n anii studeniei, ct si mai trziu In der Pycht atrie - citim n marea enciclopedie Brockhaus - er die
Geisteskrankheiten ah Gehirnkrankheiten auffas^en ' A sens, ntre altele Der Bau der Grosshirnnnde und seine orthche Verschiedenheit (1868) Ps\chiatrie Klinik der Erkrankungen des Vorderhirns (1884)
Sammlung von popular msen<>chaftUchen Vortragen den Bau und die Leutung des Gehirm> (1892)
MEZENCEFAL (engl meseniephalon), segmentul superior al trunchiului cerebral,
MIDRIAZA

dezvoltat din vezicula cerebral mijocie (- VEZICULE CEREBRALE ) Este situat ntre protuberanta inelara (puntea Varoli) si diencefal, n componenta sa intrnd pedunculn cerebrali* si tuberculii cvadri
gemeni* Una dintre sistematizrile anatomo-functionale ale mezencefalului distinge aici o zona numita tegmentum situ ia ntre tuberculii cvadngemeni situai dorsal, si substana neagr situat ventral mclu
znd nucleu oculomoton comuni (III) si ai nervilor patetici (IV) iar ca formaiuni aborigene nucleul rou* si substana neaar* Tegumentum me/encefahc constituie ns doar un segment dmtr o lunga
coloana ele nudei care se ntind pe ntreaga lungime a trunchiului cerebral si partnl n diencefal Mecencefalul ndeplinete funcii de mare importanta cum sunt distribuia normala a tonusului muscul ir
reglarea automata a micrilor oculare reflexele de redresare (readucerea corpului din poziia culcat n poziia verticala) reflexul de orientare (ntoarcerea prompt a capului m direcia de unde vine brusc un
excitant), iar n strns conexiune cu diencefalul - are un rol aparte n controlul strilor de veghe si somn > CALOTA PEDUNCULAR
MICROGIRIE (engl microgyna), aspect al cortexului cerebral caracterizat prin slaba dezvoltare a circumvolutnlor asociat de regul cu un mare deficit n dezvoltarea intelectului
MICROPSIE (engl mu.rop\ia), tulbu rare a percepiei vizuale caz in care obiec
MEZOPALLIUM > JUXTALOCORTEX
MICROCEFALIE (engl microcephaly), anomalie n dezvoltarea craniului care nu atinge dimensiunile corespunztoare vrstei biologice (indice cefahc sub 77) Se aso ciaz cu arieratia mental
(oligofreme)
MICROELECTROZI (engl micro electrodes), piese conductoare de electri citate, extrem de subiri, al cror vrf atinge dimensiuni de 0,5-5 u.m, inferioare acelora ale corpului neuronilor Implantarea lor
n profunzimea cortexului permite investigarea activitii la nivelul unei singure celule nervoase
Poate fi consecina unor leziuni oculare (retiniene) dar si a patologiei cerebrale generatoare de iluzii optice reductivc
MICROTUBULI (engl ,mcrotuhule\) elemente ale utoscheletului (schelet eelu Iar) implicate n transportul axonal rapid smaptopet n scopul recondiionam ve/i culelor sin iptice Aceiai microtubuh con
stituie mfr istructura unui transport centripet (sinaptohig) de materiale membranare si de proteine uto/ohce u/ate destinate degra darii hzozomiale n corpul neuronului (J Dirnell H Lodish D Baltimore 1990)
Pe de alt parte, un fizician si mitematician ca Rogers Penrose (1994) av inse iz i ideea speculativ c micro tubuln ar fi spaiul nanometnc al unei mec mici cuantice nonnumence care ar sta la baza
contiinei - ATP AxON
MIDRIAZA (engl m\dria\n), dilatare fiziologic (funcional), patologic sau farmacodinamic a pupilei n cazul dila trii anormale, aceasta poate fi provocat fie de un agent adrenomimetic cu efect
pasager (de exemplu efedrina), fie de factori patologici cu efect permanent (de exemplu o leziune pe ramurile nervului tngemen care cuprind fibre destinate iner vm insului) n oftalmologie, midnaza
necesar examinm fundului de ochi se obine prin instilarea de atropin, alcaloid al beladonei cu aciune parasimpaticohtic
281 MIELENCEFAL

MIELENCEFAL (engl myelencepha-lon), parte a creierului care se dezvolt din partea caudal a veziculei cerebrale pote noare (rombencefal) -> VEZICULE CERE BRALE
MIELIN (engl m\ehn) concentrare de lipoizi cerehrozide si acizi grai care formeaz mansoane discontinui pe axonu multor tipuri de neuroni conferind o cu
H Lodish D Balumore, 199(1)
IAL DE ACJIUNE
POTEN-

MIELINIZARE (engl myehmzation), proces de formare n jurul unor axoni, a tecii de mielin Iniiatorul cercetrilor privind mielo^ene-^a a fost Paul Flechsig*
MIELINOLIZ (engl m^ehnollsls), proces de necrozare a tecii de mielin a
albe din creier si mduva spinrii n creier mielma este produs de oligodendrocitul din nevroghe Cu grosimea ST egal cu de 50-KX) de ori grosimea membranei celu lare teaca de mielin izoleaz electric
axonul mpiedicnd transferul de ioni dintre citosolul axonal si lichidele extra celulare Din loc n loc, teaci de mielin prezint strangulaii si de fapt disconti mutai numite noduri Ranvier unde membrana
axonal este scldat de fluidul extracelular Aceste noduri au un rol im portant n creterea vitezei de conducere a influxului nervos, care n fibrele mielim zate este saltatone, facilitat considerabil de
noduri, unde canalele voltaice cu Na+ au o densitate de circa 10 (XX) pe ^m2 Exce \itl de ioni pozitivi cure ajung n citosolid nodiiluliu Ranvier n condiiile depolari zrii membranei nsoete potenialul de
aciune difuz pana la proximul nod pe calea citoplasmei axonale Jr vreo cile nuare notabila deoarece transferul de ioni prin membrana axonal se face numai la noduri unde mielma lipsete Depolari
zarea la nivelul unui nod migreaz deci rapid la nodul urmtor iar potenialul de aciune sare din nod n nod Iuta de ce viteza de conducere n fibrele mielmizate este mult mai ridicata dect n fibrele ne
mielenizate cu acelai diametru (J Darnell,
demielmizare, mtr o serie de afeciuni metabolice cu etiologic diferit n scleroza in placi etc Se descrie si o mietmohza centrala a protuberantei (engl central pontinem\elmolisis) cu leziuni de dimen siunea
unei monede
MIGREN (engl migrame), acces peri odic de durere de cap de obicei o durere hemicramana pulsatil asociat cu greuri si vonusmente, accesul fund adesea anun tat de o faz prodromal tulburri vizuale
si digestive Se descriu mai multe feluri de migrena unele dintre ele nsoite de pareste zii, tulburri somatognozice si afazice senzaii de vertij si chiar de eclipse ale contientei ceea ce trdeaz si o
perturbare a formaiei reticulate* Etiologia este complex iar factorii psihologici (stres, situaii conflictuale, reacii anxioase etc ) au un rol de prim important n meca msmul declanm si derulm
accesului migrenos este implicat o puternic mhi bitie reversibil a unor structuri cortico subcorticale (talamusul, trunchiul cerebral) care, pe cile ncruciate ale unor neuro transmitton (noradrenalm,
dopamm, serotonin), determin vasodilatatie si o pulsatihtate anormal a arterelor menin geale si ale ramurilor extracraniale ale carotidei, cu extravazarea de pohpeptide si
MITOCONDRIE

eliberarea de prostaglandine ,n aceasta dezordine vasomotone asociat cu o hiperalgezie regional rolul substanei P* al endorfinelor', al serotoninei este cert dar desfurarea procesului este slab
precizata (J Cambier M Masson, H Dehen, 1994)
MIOZ (engl myosis), contracie fizio logic (funcional) a pupilei Este anormal atunci cnd are un caracter permanent, putnd fi provocat fie de un agent para ' simpatic cu efect pasager (ezerin pilo
carpin etc ), fie de factori patologici cu efect durabil (leziuni la nivelul protube rantei sau pe traiectul mervatiei simpatice a insului)
MIROS (engl smell), termen pohseman tic 1) proprietate a unui corp sau a unei substane de a produce o senzaie olfactiv (oclorijer), 2) simul mirosului (odoratus), 3) senratie olfactiv (odoratw)
Mirosurile sunt nenumrate si s au fcut multe ncer cn de a le clasifica Henning.de exemplu, a conceput o , prism a mirosului cu sase colturi miros parfumat, miros eteric, miros aromatic, miros rsmos,
miros putnd si miros empireumatic (miros de ars) Zwaardemaker a repartizat mirosurile n nou clase eterice, aromatice, balsamice, moscoambroziace, ahacee, empireumatice, capnlice, repulsive si fetide
Nici una dintre clasificri nu are o baz fizico-chimic si cu att mai putm fiziologic, eund n subiectivitatea senzaiilor, sublimat de cercetrile lui S Ross s>i A E Hamman -> OLFACTIE RINENCEFAL
MICRILE CONJUGATE ALE GLOBILOR OCULARI (engl conjugate eyes movements) Vizualul ocup un loc excepional nu numai n viata de zi cu
71 a omului normal, ci si n viata sa interioar, inclusiv n vise Predominarea vizuahttii este demonstrata si de faptul c micrile conjugate de lateralitate ale globilor oculari pot fi declanate prin
stimularea mai multor formaiuni din creier Inervatia cortical a micrilor glo bilor oculari este realmente vast dar pe lng mecanismul cortical, intervin aici si mecanisme mezencefalice si vestibulare
Stimularea scoarei cerebrale la om n timpul interveniilor neiirochirurgicale (de exemplu stimularea bazei circumvolutiei i doua frontale) provoac o deviere forat i globilor oculari de partea opus Stimu
larea cmpului 8-a P h determin micri conjugate on/ontale iar stimularea anei 19 produce o deviere conjugat orizontal i a globilor oculari n partea opusa Mise inie
stimul vizual pun n aciune n pnmul rnd ana 17 (,retina cortical ) apoi alte ani din cortexul occipital si, de aici pe calea fisuuiluluioccipito frontal inferior ajun ge la ariile frontale implicate n micarea
ochilor Distrugerea acestui fascicul pro duce o pseudohemianopsie maimua sau omul nu sunt orbi, ntruct nc se mai produce mstagmusul optokinetic*, dar nu pot executa micri voluntare ipsilaterale ca
rspuns la stimuli vizuali, din cauza ntreruperii conexiunilor dintre ariile de recepie si cele ale micrilor voluntare ale globilor oculari, ani situate n lobul frontal -> VAz
MITOCONDRIE (engl mitochondria), organit celular multiplu si cu multiple funcii Dispune de o membran proprie Mitocondmle din imediata vecintate a butomlor smaptici* ai axonilor contm o
monoarmnoxidaz (MAO), care mactiveaz MITOMANIE

excesul de neurotransmitton recuperai

(gr mvhos = istorie

romn pe care nu o cunotea - SlSTEM din fanta smaptic

ENDOCRIN

MITOMANIE ({
fabuloas mania = nebunie engl mvtho mania) tendin morbid de d fabula, de a mini (minciuna patologica) Constituie un simptom propriu unor debili mintali istericilor sau histrionicilor care caut mereu
sa atrag atenia asupra lor prin veritabile deliruri de imaginaie E Dupre (1905) a descris mai multe forme de mito
practicata de oligofrem, mitomania peri culoasa (denunuri axate pe vini imaginare scrisori anonime defimtoare etc ) si mito mania perversa (manifestata in sofisticarea unor aberaii sexuale) *
FABULAIE
MIXEDEM(engl m\\edema) tulburare c uizdta de insuficienta glandei tiroide Denumirea bolii are m vedere infiltrarea masiva de lichid in tegumente si mucoase uneori sub forma de papule disemm e pe
fata si pe ntregul corp Pe plan psihic se caracterizeaz pnntr un mare deficit al intelectului si deteriorarea memoriei Nivelul mental poate cobor pn la acela dl idioilor (cretinism) Cnd mixedemul este
congenitdl se dsociaz cu nanismul* (nanism mixedematos) Cauza prim a bolii este de cutat n leziunile hipotalamu sului si hipofizei cu repercusiuni nu numai asupra tiroidei, ci si asupra metabolismului
apei n organism Cnd survine la vrste mai naintate, mixedemul este curabil Stoicescu si Bacaloglu (1906) citeaz cazul unei bolnave poliglote care, ca urmare a insuficientei tiroidiene, uitase dou dintre
limbile nvate mai recent (bulgara si franceza), dar care n timpul tratamen tului cu tiroxin* nu numai c si a reamin tit limbile uitate, ci a putut nva si limba
MOARTE CEREBRAL (lat mors cerehri engl hram death), stopare irever sibil a tuturor funciilor creierului, practic asociat cu ncetarea circulaiei sangvine la icest nivel Coincide cu stadiul letal al
unei come ( coma depit') nregistrarea timp de cel puin zece minute a unei electro encefalograme absolut plate (zero electric) este un semn decisiv n acest sens, alturi de constatarea abolim reflexelor
trunchiu * lui cerebral (corneean oculo-vestibularetc ), in timp ce reflexele medulare (reflexul tendinos semnul lui Babmski etc ) pot fi active Leziunile c ire determin acest eiitus cerehn se extind n mod
difuz att in emisferele cerebrdle ct si n trunchiul cerebral
Conceptul de moarte cerebrala a capatdt o important aparte m condiiile mijloace lor moderne de reanimare (cord artificial, plmn artificial etc ) diagnosticarea mor tn creierului fcnd inutil orice
manevra de asistenta n direcia supravieuim, n afara de cazurile n care se prevede prele varea de organe valide destinate trans plantului Nu fr ndreptire unu psihologi pun semnul egalitii ntre
moartea cere brala si moartea psihologic , Moartea psihologic <ie poate caracteriza prin pierderea definitiva ireversibila a consti intei pierdere constatat prin traseul plat al electroencefalogramei
Moartea bio logica este ncetarea definitiva a funciilor vegetative (Vastfe Pavelcu, 1970)
MOARTE PSIHIC" (engl pnchi cal death ) exacerbare a autismului* definit de E Mmkowiki drept pierdere a contactului vital cu realitatea" (1926) Survine la schizofrenici, ndeosebi n
284

MONOXID DE AZOT

crizele de catatome, stare caracterizat pnntr o total inerie, amimie mutism negativism etc bolnavul lsnd impresia c este o statuie insensibil la tot ce o nconjoar Uneori bolnavul ncremenete n
grimase nevrosimile sau adopt poziii bizare n care persevereaz timp ndelun gat suspendarea in aer a unei mini contorsionate uitarea' piciorului ntr o mise ire de balet sau de fotbalist care suteaz la
poart meninerea capului (n cazul n care corpul este ntins pe o banc pe podea etc n decubit dorsal) ridicat ca si cum s ar sprijini pe o pernd ( perna punica ) etc Desigur moartea psihica este cu totul
aparenta n realitate bolnavul aflndu se sub teroarea unor intense triri interioare care pot induce fize tonice pseudoepileptice de rigiditate motorie c i urmare a unui mecanism neuronal ce se cere elucidat C-ATATONIE
MODUL NEURONAL (engl neuronal module) subansdinblu din reeaua neuro nala cerebrald compus din circa K) (XX) de celule nervoase dispuse n coloane si care ndeplinete o diuimita funcie n
cadrul procesului de prelucrare si integrare a in formaiei De exemplu n perceperea vizual a formei obiectelor exista moduli care integreaz informaia privind orizon tahtatea, alii care nregistreaz
verticali tatea oblicitatea, rectilimaritatea sau curbilimaritatea etc Jvfodulu se afl ntr o strns interaciune, aceasta desfsurn du se dup principiul coordonam si subordonam cel al seriahtdn (succesi
unu) temporale si induciei reciproce (spaiale) Activitatea modulului este repre zentat ca sumare n paralel a sute de trasee excitatorn si inhibitorii directe si inverse" (C Arsem.M Golu,L Dnil, 1983)
Cortexul cerebral nu ar fi dect o
asamblare de moduli (J P Changeux, 1983) interconectai prin diferite tractun mtraemisfence sau prin comisuri inter emisfence
MONAKOW (Constantin von) cerebro log elveian de origine rus (Borbentovo n apropiere de Moscova 1853-Zunch 1930) Prin metoda extirpm la iepuri a unor zone corticale a stabilit n 1879 existenta
conexiunilor cortico talamice.n dublu sens A fost de asemenea cel dinti care descris tractul rubro spinal com ponenn i sistemului piramidil Docu mentlnle sale erau extraordm ire citndu se n ace ist i
pnvinti o monografie a sa Gehirnpathologie (1897) care conine l (XX) de indicaii bibliografice culese de el nsui Scrierea sa princip ila este Die Lokuhsation im Grosshirn und der Abbau der Funklion
dure h kortikale Herde(\9\4)
MONGOLISM > TRISOMIE 21
MONOPLEGIE (engl monoplegia) paralizie a unui singur membru, provocat de o leziune localizat n segmentul cores punzator al cortexului motor din emisfera opusa extremitii inerte ori avndu si
cauza in leziuni pe traiectul medular al cii piramidale sau la rdcina nervilor penfe nci implicai n micarea membrului respectiv
MONOXID DE AZOT (engl mtric oxide, MO), mic molecul difuzibil, implicat n diferite procese fiziologice fundamentale Este, ntre altele, un mesa ger paracnn cu proprieti originale, puse n
evident de Furchgott si Zawadski (1980) n sistemul vascular, unde are un rol esenial n meninerea tonusului vaso-dilatator Prezenta monoxidului de azot n MONRO
anumite zone cerebrale a fost detectat cu mijloace rafinate de imunocitochimie ntruct molecula este foarte mobil si traverseaz rapid membranele Detcope r i rea faptului L a NO poate fi un mesager n
creier a lrgit conceptul clasic de neuro-trammiue chimic (H Daniel, F Crepel 1995) Dei se pare c NO moduleaz transmisia smaptic normal se presupune ca supraproducia sa n condiii patologice i
ar conferi un rol cheie n mecanismele exutotoxicitatn Unele observaii fcute la pacieni suferinzi de coreea Huntington conduc insa la concluzia paradoxal ca monoxidul de azot are in acest Laz un rol
neuroprotector
MONRO (Alexander) anatomist si chirurg englez (1733-1817) A descoperit ntre altele ca nervii nu sunt tuburi prin care ar circula nu tiu ce fluid demon trand c hgatura nici unui nerv nu duce la
umflarea acestuia n amonte de hgatura A intuit natura electric a transmitem a ceei ce n epoca se numea u s nervosa Numele sau a fost dat orificiilor prin care ventriculul al III lea comunic cu ventn culele
laterale ale creierului
MORFIN (engl morphine) alcaloid psihotrop al opiului, analgezic narcotic eficient n aproape toate tipurile de durere, -* ENDOMORFINE MORFINOMANIE
MORFINOMANIE (engl morphmo mania), dependent tiranic produs de administrarea de morfin*, care este prin cipalul alcaloid al opiului (izolat n 1801 de ctre E Segum) n terapeutic morfina este
utilizat ca analgezic, mai ales n cazul unor tumori maligne ajunse n faza preletal Morfinomann o caut ns pentru alte efecte starea de euforie asociat cu reveria, iar uneori puseuri afrodiziace
Efectul eufonzant s ar datora stimulm receptorilor opiacei ai neuronilor, n mod natural rezervai pentru endorfine* (mor fine endogene)
MORIA (gr moria = nebunie, engl
MuniM (gr moria = neounie, engl idem), stare de jovialitate stupid caracte nstica ndeosebi pentru sindromul frontal* bolnavul n contrast cu situaia sa real (anosognozie*) prad unei excitaii c' 1 "
hbidinale manifest o veselie pueril,
/ai face
comentam caustice, ironii deplasate, glume si calambururi de prost gust de regul obscene scabroase -> EUFORIE
MOSSO (Angelo) -> BALAN MOSSO
MOTONEURON (engl motoneurone) celula nervoas implicat direct n motili ae Se cunosc motoneurom superiori de telul celulelor gigant Bet ai cror axoni formca/ calea piramidala* care se distn
bine pe ntregul parcurs al mduvei spi nani si motoneurom inferiori, situai n coarnele interioare ale mduvei si ai cror axoni intr n componenta nervilor desti nan musculaturii striate Motoneurom
inferiori sunt si cei care se gsesc n nucleu de origine ai nervilor moton era meni, situai n trunchiul cerebral (mezen cefal, protuberant, bulbul rahidian)
MOYA-MOYA (engl moya moya, ter men japonez introdus de J Suzuki, n 1967, (n traducere - , nor de fum de igar"), care desemneaz o firav reea anasto motic deasupra poligonului Willis*, sub
diencefal la subiecii care prezint o stenoz sau o ocluzie a prii iniiale a principalelor artere cerebrale din sistemul carotidei interne Aceast reea aberant predispune la accidente hemoragice, n special
mtraventnculare Simptomatologia variaz n raport cu vrsta bolnavilor Sub
MUZICA EPILEPTOGEN

20 de ani, semnul dominant este deficitul motor care se poate asocia cu afazie agnozie, hemianopsie sau crize epileptice (D lonescu, 1982) Dup aceast vrst debutul este de obicei brutal (cefalee
vomismente, pierderea stm de contient, urmate de deficit motor) ceea ce exprim o hemoragie subarahnoidian, subdural sau intracerebral
MOZAIC CEREBRAL" INDUCIE
RECIPROC

MUSICAL BRAIN'
MUZICAL

CREIER

MUTISM AKINETIC (engl akmetic mutism) tulburare considerata de unu o pseudocom subiectul nu vorbete si nu se
mic dei uneori deschide pleoapele n mod spontan sau provocat, prezint micri conjugate ale ochilor si clipete la un stimul adecvat n acelai timp ns, este imposibil punerea n evident a vreunei
ideatu contiente sau stabilirea vreunui consemn cu bolnavul Respon sabile de acest comportament patologic ar fi leziuni frontale bilaterale si ndeosebi ramolismente pe teritoriul arterei cerebrale anterioare
inclusiv n circumvolutiile corpului calos din ambele emisfere care atenteaz la integritatea anatomofunc tionala a sistemului reticular activator ascendent
MUZIC EPILEPTOGEN - CRIZ

EPILEPTIC MUZICOGEN

NALOXON (engl natomne),nidgo nist al morfinei (deci si al p endorfinei) blocheaz receptorii intestinali respectivi si determin o diminuare a apetitului gastro norme ndeosebi pentru dulciuri
NANISM (engl dnarfism) sau piticism stare de insuficienta dez\oltare a dimen siunilor organismului fie din cauza unei deficiente tiroidiene (nanism mitedema tos), caz n care este afectat si inteligenta fie
din cauza unei insuficiente hipofizare (nanism hipofizar) caz n care capacitatea intelectului rmne intact (piticul cu capul mare, inteligent) Exist si nanisme de origine metabolic n 1967, Maroteaux
Lamy si Robert au descris un nanism tanatofor (engl thanatophonc dwarfi sm) incompatibil cu viata
NARCOLEPSIE (engl narcotepsy), acces patologic de somn, care survine brusc n cursul zilei, uneori n plin acti vitale si chiar la volan, mai ales la brbai Descris pentru prima dat de psihiatrul german
Karl Westphal (1877), mei astzi nu s-a putut descoperi mecanismul neuro fiziologic al acestui sindrom, declanat uneori de stan emoionale pozitive (bucurie)
sau negative (furie), precum si de orgasm > SINDROM PIKWICK
NARCOMANIE (engl narcotic drug addiction) toxicomanie generat de somnifere
NEOCEREBEL (lat neocerehellum engl idem), denumire dat lobilor laterali ai cerebelului, inclusiv nucleu dinai structuri mai recente din punct de vedere filogenetic, unde se concentreaz aferente
propnoceptive, somestezice si senzoriale precum si aferente cortico cerebrale Prin impulsuri asupra nucleului ventrolateral al talamusului si asupra cortexului motor intervine n special n reglarea
gesticulaiei
NEOCORTEX (engl idem), cea mai mare parte din teritoriul scoarei cerebrale umane, caractenzat prin individualizarea clar a celor sase straturi de neuroni - ClTOARHITECTONICA SCOAREI
CEREBRALE IZOCORTEX

NEOPALLIUM - IZOCORTEX
- NUCLEI CENUII CENTRAU

NEUROHORMON

NERVE GROWTH FACTOR (NGF)

~* FACTOR DE CRETERE NERVOAS
NERVI CRANIENI (engl cramal nerves) sunt nervi perechi si simetrici care, cu excepia perechilor I (nervii olfactivi) si II (nervii optici) i au originea real in structuri ale creierului (pentru fibrele
motorii somatice si vegetative n trunchiul cerebral, iar pentru firele sen zitive n ganglionii de pe traiectul lor) si o origine aparent n locul pe unde nervul prsete nevraxul Aceti nervi care vehiculeaz
sensibilitatea senzonalitatea si motricitatea in ntreaga regiune a capului sunt n numr de 12 perechi numerotate de la I la XII, dar avnd fiecare si denumiri mai sugestive nervii olfactivi (I) nervii optin (II) |
ambele perechi fund singurele care au origini extracramene dar care ptrund n cutia craniana fund apoi mai crameni dect toi ceilalfi], nerv n oculo motori comuni (III) nervii patetici (IV), nervii trtgemem
(V), nenn ocidomotori externi (VI) nerviiJactali (VII si VII bis), nervii acustica vestibuluri (VIII) nervii glosofarmgieni (IX), nervii pneurnogastrici [vagi] (X), nervii spinali (XI) si nervii hipogloi (XII)
Dup structur si funcii, cele 12 perechi de nervi crameni se gni peaz n nervi senzoriali (perechile I, II Vili), nervi motori (perechile III, IV, VI, XI, XII) si nervi micsti senzitivi moton (V, VII, IX, X)
Vtmarea lor provoac anestezia sau paralizia acelor zone sau a acelor muchi ai capului (inclusiv cavita tea bucofarmgian) pe care i inerveaz
NERV LANCISI (lat M r ia longitudi-nalis medialis, engl Lancisi s striae), stne longitudinal median din componenta fasciculului Lancisi", care mrginete
medial formaiunea indusium griseum din arhicortex
NERV RECURENT ARNOLD (lat ramus tentam engl nerve Io tentorium) ramura colateral menmgeal a nervului oftalmic destinat cortului cerebelului

NEUROCRINIE (engl neurocnny), termen care se opune hemocrmiei adic deversm n snge a produselor sintetizate de glandele endocrine Neurocrima este flec i un fenomen care contrar neuro
secreiei* pornete de la organe glandu lare in direcia sistemului nervos (A Delmas 1975) Exemple hipofiza epifi/a ependimul i pot excreta direct n sistemul nervos produsele
NEUROFIBRIL (engl neiirofihril) aspect sub care apar la microscopul clasic neurofilamentele si neurotubuln din pre lungirile neuronilor Ar fi nite artefacte datorate coalescentei unor molecule foarte
alungite
NEUROFILAMENTE (engl neurofila ments) elemente citoscheletice compuse din proteine cu o greutate molecular de pn la 210 000 despre care se afirm c ar asigura rezistenta la traciune n axonn
si dendritele neuronilor (J D Rawn, 1990)

NEUROHIPOFIZ - HIPOFIZA
NEUROHORMON (engl neurohor mone), substan endocrin care influen teaz activitatea neuronilor din creier, ct si a celor medulari, la distant de locul elaborrii sale ,Neurohormonii pot s modifice
receptivitatea neuronilor la neuro-mediatorn eliberai n sinapse Recent, au NEUROLEPTIC ISTE
fost descoperite numeroase polipepticle care exercita efecte pronunate asupra siste inului ner\( s de exemplu met enkefahna leu enkefahna M P endorftn^i Acestea ca si ali horim tu peptidici ar aciona ca neun mediatori asupr
i unor npurt speciale de celule dar au si o influenta profunda isnpni c mp n nnentelt r din \ iat c urentu cum este disp itia somnul si de?\ ol tarea organismului (J Darnell H Lodish D Biltimcre 1990) HORMONI NEURO
CRINI NEUROPPPTD

NEUROLEPTIC ISTE" > CLOZA

PIN

NEUROLEPTICE (engl neurolep tic*,) termen creat m 1957 de J Delay si P Dtniker p m c ire se desemne iza o ci s i de siibst uite psihotrope l cror prototip este ciupi mauin lobsiti in 1950 de catrt H
Libont e i preanestezic C arac te nstici ^cnerile determin i o stare de indite renta psihomotone speciali calme iza tirile de excit itie si ijit itie reduc tulbti ririlc psihc tice icute si cronice Produc in schimb
efecte secundare extrapiramidale si vegetitivc Aciune i lor domin nn se exercita isupri unor structuri cerebrile subcortic ilc unde blocheaz receptorii dop immer.jici postsmiptici ci pirte \ unui mec inism
mai complex Majoritatea neiirt_ lepticeh r actionea a asupra siste mei >r de producere si de transmitere a dopammei Se descriu trei cai majore sistemul nit,rostnat care controleaz motri citatea
involuntara sistemul tiiberom/un dtbular implicit m controlul hormonal sistemul me olimhic implicat in controlul emoiei (D Gmestet V Kapsambelis 1995) Sunt indicate n strile de excitaie si agitaie in
psihozele acute si in epi soadele acute ale psihozelor cronice
reducnd considerabil tulburrile sau gra bind remisiune i spont in i In schizofrenii
iu c ictiune suspensivi In nevroze neurolepticele seditive sunt prescrise ca tr inchihz uite si inducato ire de somn dar
ict unei Ier este m primul rind simpto mitic i vi/ind suprim ire i inxietitn i tensiunii psihice sui i insomniei De o ver t ibil i cur i neuroleptici pot benefici i uncie forme cie ncvrt 7 i c bscsioml i La
le/echilibr Un c iracter iii c ire m inifesta frecvent o ipetenti toxicom mi ic i fata de ti mchili7 mtele eut< n/ m te neurc lepticele re luc simite r tensiunile mteriotre irit i hihtitei i resivit ie i si tulburinle c ir
ic teriile t ir i i ^.eneri obinuim i s iu dependeni Alte indic itn ilectium psiho som itice (hipertensiune irtcn l i tihicardu istnte (ulceroise sui nul) ifcctiuni spis m hce di estive epilepsii is( ci ie cti tulbur in
de c ir icter clerm iite cu prunt si insomnie Li mer itn mint di neurolepti cele imeliore iz i comport imentul socii bihtitei iar li btrni reduc agititn msomni i onirismul senil
Fxisti si ncuroleptice cu ictiune pre lungit (deriv ii u fenotiazinelor tioxin tenelor s ui difenilbutilpipendinelor) cart i p istreaza potenialul cie a produce etecte secundare extripir imidale ceea ce impune
administrarea concomiteni de substane corectoare antiparkinsoniene
NEUROLINGVISTIC (engl neuro lint,uisttcs) disciplina c ire studiaz inclusiv experimental condiiile tunetio n ini norm ile si patologice ale limbajului articulat in raport direct cu structurile cerebrale
care asigur exprimarea verbal a fiinei umane Unu propun pentru aceeai disciplin denumirea de ajaziologie* -> AFAZIE
NEURON

NEUROLOGIE (engl neurology) ra mur specializata a medicinei care are drept obiect de studiu bolile sistemului nervos (ale creierului mduvei spinrii si nervilor) cu excluderea bolilor psihice sau
mentale Neurologia studiaz sufe rinta organica a sistemului nerv( v mir un conte\t etiologic propriu vascular tumo ral necttos traumatic metabolic toxic etc (G Vuzitas 1996) -+ NEURONOLOGIE
NEUROMAGNETOMETRIE (engl neiin magnetometr\) tehnica de detectare si de nregistrare a cmpurilor mignetice generate de treier
NEUROMEDIATOR (engl neuro mediator) nume generic dat moleculelor care intervin in procesul de transbordare a nlluxului nervos de la un neuron la altul prin fanta smaptita De la descoperirea
neurornoduldtorilor* termenul neuromedi
ator a ncetat sa menului neurotran prezent o sfen m, l) neurotransmitator, (m special neuropep
i fie sinonimul ter ititor* dobndind in arga eu doua clase 2) neuromodulatori ide*)
NEUROMODULATORI (engl neuro modulators) molecule complexe care nu ndeplinesc rolul de transmitton primari ai influxului nervos (potenial de aciune) in spaiul smaptic dar care intervin in ajustarea parametrilor
acestuia si m final se exprim n mecanismele de reglare a comportamentului De fapt att la nivel presmaptic (sinteza stocare a trans mitorului amplitudinea potenialului de aciune) cat i la nivel postsmaptic (modificarea
concentraiei receptorului) exist anumite posibiliti de modificare a rspunsului la stimul Rezultatul modularii se traduce prmtr o modificare in frecvena

de activare (J C Gounelle J M Meumer A Gairard 1989) Se acorda rolul de neuro-modulaton ndeosebi neuropeptidelor* al cror numr devine tot mai impresionant (pe m isur i descoperim de noi substane)
Un v ist sistem neuromodulator este acela care implica ictiunea endomorfmelor (enke lilme enclorfme) pe scheletul supra inah /atorului malgezic m intigonism cu reelele nxiceptive sau algogene (substana
P bridikinele histamma) Conceptul de neuromodul itor totui ts stdl incompletei) underst( odand in the pr< ce s s of develt p ment (Heinz Penzlm 1991) Definirea neuromodulatorului se fice prin consta t ire
i efectului la sinapsa unde intensifica s iu scade ictiune i ncurotrmsmirttorului scurte ut sau prelungete activitatea ates tui i In most cases ( ) neiiromodulators e\ert their effects h\ second messen^ers (M J
Mor0an 1996)
NEURON (en^l neuron) unitate mor fologica si funcionala distinct a siste mului nervos in care are loc generarea si tnnsmiterca influxului nervos* Termenul a fost creat de germanul W Waldeyer* (1891)
Orice neuron este compus dmtr un corp celular (pencarion) de la care pornesc prelungiri (fibre nervoase) un numr mai m ire s iu mai mic de derulrite specializate in captarea influxului nervos si in condu
cerea eeluhpeta a acestuia si un axon ntotdeauna unic care conduce celuhfug influxul nervos spre ali neuroni uneori direct la organele efectoare Lungimea axonului cerebrofug poate atinge si l m Neuronii
se grupeaz formnd in dife ntele segmente ale sistemului nervos central cortexul si aa numiii centri sau nudei nervoi (substana cenuie) Prelun gmle lor axonale se adun in fascicule care parcurg
nevraxul n diferite direcii i
291 NEURON

sensuri si care, n afara nevraxului, corn pun nervii periferici

Contactul interneuronal se numete sinapsa', fiecare neuron dispunnd de numeroase asemenea conexiuni Din punct de vedere matomic se descriu mai multe tipuri de neuroni unipolari al cror corp celular
sferic are o singira exp insiune filamentoasa care nu departe se bifurc (asemenea neuroni gsim de exemplu n nucleul mezencefahc al tngemenului) bipolari prevzui cu o dendnt si un axon care pornesc
de ia capetele opuse ile unui corp celular fusiform (cum se gsesc mai ales ui rein i n mucoasa olfactiv i gan ghonn cohlean si vestihulan) multipolari

Fig 13 - Schem a unui neuron 1) corpul neuronului (pencanon) 2) rJendnt 3) nudeu 4) axon 5) con de emergen

al cror corp emite mai multe dendnte ce se pot ramifica, axonul fund uneori extrem de lung, cu multe colaterale iar la captul terminal poate prezenta o bogata arbo nzatie (n plcile motorii) Morfologia
neuronal este ns mult mai variata dup forma pericarionului se descriu neuioni piramidali gramdari stelai reticulati etc Dup lungimea axoniiliu se descriu neu rom multipolari Galgt tip l cu axom lungi
care m majoritatea lor prsesc creierul prin nervii crameni si neuroni multipolari Golgi tip II cu axom scuri care se termini n creier sau n interiorul maduvei spinrii Din punct de vedere fi/iologic
(funcional)
specializai n rcceptionarea informaiei venite din afara sistemului nervos central si n transmiterea centripeta a excitaiei ca si n operaii de sintez i specifice proiec tnlor corticale ale suprafeelor colectoare
ale analizatorilor neuroni moton speciali zati n executarea comenzilor privind reacti \ la diferii stimuh din mediul intern s iu extern ai organismului neuroni aso ctatiM A cror funcie depete cu mult
simplul rol de curieri ntre neuronii sen zonali/senzitivi si cei moton, la nivelul cortexului cerebral zonele de asociaie constituind nu mai puin de dou treimi din suprafaa total
La natere, individul uman este dotat cu 15-20 miliarde de neuroni (-> NUMRUL DE NEURONI CEREBRAL!) Distanta este considerabil fat de estimarea fcuta de Th H Meynert (1833-1892), potrivit
creia scoara cerebral ar dispune doar de 600 milioane de neuroni (cifr care, totui, impresiona la acea dat) Sub influenta contactului vital cu mediul, numrul de dendnte si de butoni smaptici* poate
creste considerabil Superioritatea unui treier
NEURONONI JPS\"

biologii fa de un creier electronic con st printre altele n aceast imens hog ie de jonciuni posibile realizate de fiecare dintre cele aproximativ 14 miliarde de celule din creierul uman Combinaiile
posibile dintre articulaiile sinaptice rezid ae ntre aceste celule nu reprezint numere astronomice ci le depesc cu mult pe acestea intrnd n clasa combina lorica de numere necunoscute n astro
nomia vreunui sistem cosmic Fata de clasa numerelor practice (ntre l(r> si K)10} cu cure se pot efectua operan reale M cla\a numerelor astronomice (ntre IO10 w 10J/I numrul atomilor Metapalaxiei este
e\a luat la IO73 iar numrul microsecundelor scurse din momentul solidificam Pamn tulul la IO 23) clasa comhinatorica> propus de Ashb\ depete cu mult limitele artate Numrul
combinaiilor unei centrale telefonice cu numai 10000 de relee este de aproximativ l(y^" i escilu area strilor posibile de\ine o problem practic imposibila' (M Stenade 1966) Unu descriu neuronul ca pe
o unitate de calcul cu mai multe , intrri si o singur ieire', ca pe un microsistem logistic capabil de multiple operaii de analiz si de sintez Alteori descrierea este mai nuan tat, mai n pas cu noile
cuceriri ale informaticii teoretice si practice Neuronul reprezint un automat de tip probabilist Aceasta nseamn c soluionarea ieim si intrrii nu are un caracter univoc ci unul mai mult sau mai
puin aleator Astfel fiind dat o anumit stare de intrare transformarea ei poate fi concretizat ntr-o stare de ieire sau alta cu o probabilitate mai mare sau mai mic De aici rezult c pentru a da
o descriere adecvat a comportamentului unui neuron, este necesar ca pe lng specificarea mrimilor de intrare la
momentul dat de timp s fie considerata 51 starea lui din momentul anterior (ti) n plus este necesar urmrirea s,i nregistra rea unui numr mai mare de secvene i corespondente <mtrare-iesire pentru
a evidenia legitatea dependentelor dintre ele (C Arsem M Golu L Dnil, 1983)
Fapt stabilit neuronul este mare consu mator de oxigen dar si de glucoza ca material energetic Lipidele neuronale (fosfohpide) sunt n ntregime sintetizate n celula nervoasa si au o destinaie exclusiv
structural funcional lipidele alogene netrecnd bariera hematoencefalic*
Unu neuroni se autodescarc ritmic activism spontan care ir putea fi efectul summ excitaiei n circuitele nchise ile
Potrivit economiei sale funcionale ere ierul nu angajeaz niciodat n rezolvarea unei sarcini ntregul efectiv de neuroni
Individualizai dar totodat angrenai ntr o vasta organizare dinamic neuronii sunt celule prin excelent perene (postmito tice) c ire asigur identitatea psihicului', nu fr a permite ns o larg plasticitate
anatomofunctional, prin proliferarea de prelungiri dendntice si prin crearea, n consecina, de noi articulri smaptice (plasticitate smaptica) Nesohcitati de stimuh specifici, numeroi neuroni pier,
diminund continuu redundanta dotrii native S a calculat c dup vrsta de 25 de ani omul pierde zilnic, n mod natural, ntre 50 000 si 200 000 de neuroni inactivi, ceea ce n 50 de am nu nsumeaz mai
mult de l ,8 miliarde de celule O pierdere neglijabil, dac avem n vedere faptul c, oricum, 70% din zestrea neuronal este neutralizat n condiiile n care se dezvolt si evolueaz omul contemporan ->
SINAPS

NEURONI PSI" -> FREUD (SiGMUND) NEURONOFAQIE

NEURONOFAGIE (engl neuronopha gia) termen introdus de Gh Marmescu* prin c ire se desemneizi procesul de fagocitare si distrugere a neuronilor de c itre celulele gliale sau de'c re leucocite s i cum se poate constata m
c izul unor ifectium virile
NEURONOLOGIE (engl neuron lo^\) rimura a citologiei c it si i cerebro lo_iei (capitol al icesteia) l crei obiect de studiu este neuronul din to tte punctele de vedere embnologic genetic morlo k _ic biochimic electric
fi/iologic etc Lste de isteptat ca neuronoloaia (inclusiv cei molecul in s submolecuhra) sa devin i in scurta vreme o disciplmi fu n
activititn cerebrale alturi de smapto loj,ic* Vor fi necesare in acest scop tehnici de cercel ire idecvate ilimentite de nanoelectromca prin c ire s i se pUrunda in intimitatea proceselor cerebropsihice normale si patologice
(memorie atenie judecata raionament emoie in general si emotn speciale sentiment ict de \ointi inteligeni trasltun de c iracter somn v ise halucinaie delir depresie etc etc ) In acest sens insa partea eseniala a neuronologiei nu
o constituie att cerce tarea neuronului izolat ibstract teoretic ci a neuronului interconectat si care inter ictioneaz cu ceilali neuroni cu popul Un neuronale mai restrnse sau mai vaste (nuclei grupri de nuclei moduh si mega
moduli) si la urma urmei cu populaia neuronala total dup principiul c in fiecare neuron reverbereaz funcia intre gului reverberaie care ea nsi difer m raport cu poziia neuronului in structura regional si m cea de
ansamblu a creierului si sistemului nervos m ultim instan a organismului ca atare ( * LEGEA COEXTEN SIUNII ANATOMOFUNCTIONALE CREIER-OR GANISM) Neuronologia m se recomand
aadar ca o parte esenial a cerebrologiei si pe un plan integral a neurologiei (- neuroscience) In acest domeniu si din acest punct de vedere rmn de ficut descoperiri importante care sa explice fenomene cufundate ui mea
pentru muli m mister si m u ales m mistificare Explo tarea L nexului celula cu celula a M revelat de exemplu la nivelul cortexului H nai o remarcabila specializare uncio nai i unele celule reacioneaz la un singur ichi altele
la ambii alte celule reactu nea a la bare luminoase onentate
deplasa a mir > anumita direcie Pe >
( are ar r ispunde exact in acelai mod la icelasi semnal senzorial s ar de sebi t tui prin fiptul ca nu au exact aceeai pi itu pe harta ci rticala si se gsesc deci legai cu celule senzc riale t(pt cratic distincte de pe suprafaa
corpului sau din retina Dac i inem seama de faptul ca exista apr >\imativ /:> imlit ane de neuroni pe cm de suprafaa conicala i ca una si aceeai figurina pi ale atinge mai muli cm la om repertoriul singuhntatilor devine
enorm (] P Changeux 1983) Neuronologia trebuie cu toate acestea sa iccepte provocarea daca vrea sa progre seze m cunoaterea rrucrofiziologiei creie rului F Cnck (1995) a si lansat o sene de ntrebri mutante lata le What s
the neural correlate of consciousness'
Where are these neurons in the bram'
What s special (ifanythmg) about their connections' What s special (ij any thmf,) about the wa\ the\ arejmng?/ How iould we go about jindmg which neurons are mvolved in vi sual awarene^' And are there anv (.lues that
might suggest the manner oj their jirmg that coresponda to such awareneits f -* NEURON SINAPS
NEURORADIOLOGIE
NEURONOLOGIE MOLECULAR
(engl molecular neuronolo^\) capitol l neuronologiei c ire urmrete descifr irea fenomenelor fiziologice intri si inter neuron ilc (sin iptice) si explic ire i tim tilici i ccrebropsihiMTiului (memorie itentie eindire vointi
sentimente st ire de se mn st ire de c mstient i etc )
NEUROPEPTID(cngl neur peplule) mi lecui i cerebr l i protidic i cu funcie de neurotr msmit Uc r s ui neuromo Iul itor Descoperite mu iles din 1970 inco ice neiiropcpticlele fc rme i/ i 1/1 o intre ig i
Primi ncuropeptid i din sene in (rdinci ditei car icten/im este inaiote isin i i m lecui i cu rol import uit m re lirei secreiei unor hi. rn ni cortiu supriren iii Unul din fent menele cele mai fascinante
neurt peptideloi cu transmitatoii ci isici in aceeai neur mi (J fcpelb mm 19J>2
Numrul neuropeptidelor cunoscute in prezent este de ipro ipe o suta lat i c ite\ a
nul idrenocortieotrop (ACTH) \ s presm i glucagonul a-melantropin i (a MSH) bridikinmi gistnna (3 l'po tropma (P LPH) growth hormone (GH) secrelma ce lecistokinma (CCK) calci tomna* prol ictina tireoliberma* gonado
trotme conomce umane (hCG) visoactive intestin l peptide (VIP) hormonul lutemi /ant (LH) luliberina* neuroti/ina substana P* tireostimulma motihna somatostatma eiikefalme'' neurotensina* A sleep inducmg peptide (DSIP)
p1 endor fina relaxina glicentina corticoliberma (CHR) dinorhna* proopiomelanocortma (POMC)* nmortma atnal natnuretic factor (ANF)* bram natnuretic peptide (BNP)* galanma etc Unele neuropeptide (precum si unu
neurotransmitton) suni
produse m cadrul sistemului imumtar ceea ce dovedete o interdependeni neuro psihoimunologiea o influent i i creierului (si invers) si m iccst domeniu consider it autonom S i invoc it necesit iea de/vol t ini unei discipline
numite neui peptid > l( f,te (J Epelbium 1995)
NEUROPEPTIDOLOGIE NEURO
PEPTIDA

NEUROPSIHIATRIE (eiiul neur i ps chi itn) ice i psihi itne c ire este con si Ier it i o p it k .,11, i sistemului nervos centrii mdis ci ibil i de n ir k ie Tul harurile neui l ^ ce si sihia ice sunt adesea intietesute par ns i enn de
exemplu adese i su/er de ulbiiran depre ne {A Calme v SA. l W )
NEUROPSIHOIMUNOLOGIE (enal neur ps\ih immun li i,\) disciplm i c ire studi izi rel itnle dintre sistemul imunii w si sistemul nervos centrii m diverse stan psiholc zice si psihopatologice (J Potei 1993) Se vorbete m
icest sens de o neuroimunomodul itie F ipt este ca limfo citele dispun de receptori specifici pentru neurotrinsmititon hormoni si neuropepti de si ca m schizofrenie de exemplu s a observat o perturbare a reaciei imumtare

NEUROPSIHOLOGIE
NEUROLOGIE
PSIHO

NEURORADIOLOGIE (engl neuro radiology) studiere radiologica a siste mului nervos central fie fari mijloace de contrast (radiografii craniene simple spe ciale si complement ire) fie cu mijloace de contrast negative
(pneumoencefalografia gazoas ventnculografia gazoas) sau pozitive (locloventriculogratia si arterio grafia cerebral) Examenele radiografite pun in evidena semne radiologice att NEUROSECRETIE

directe n ceea ce priveze modificrile elementelor osoase ale conintorului reprezentat de cutia cranian ct i indirecte ale prtilor moi (coninutului cu nveliurile sale encefal'sistem ventri cular spaii
subarahnaidiene i meninge) care pot modifica n unele canin dezvol tarea si structura scheletului osos (N Simionescu 1979) Metoda este ns surclasat de noile tehnici, ntre care tomografia axial
computerizata
NEUROSECRETIE (engl neurosecre twn) activitate a unor neuroni din regiunea hipotalamic (n special nucleu supraoptici si paraventntulari) capabili s elaboreze hormoni (vasopresina outocma)
Acetia sunt stocai n neurohipofiz de unde sunt difuzai m curentul sangvin - NEURO CRINIE
NEUROTENSIN (engl neurotensme), neuropeptid descoperit de Carraway n 1973, prezent n creier exclusiv la nivelul neuronilor, al fibrelor si terminaiilor nervoase Distribuia sa include hipotala
musul amigdaU*, ana preoptic zona premamilar zona incerta*, substana neagr*, nucleul tradusului solitar, area postrema* si, n cantiti mai mici, multe alte structuri subcorticale, ntre care corpii
striai* si locus coeruleus* Neurotensma satisface toate principalele criterii care definesc un neurotransmittor sau neuro modulator acest din urm termen fiind utilizat n mod deosebit n cazul neuro
peptidelor (J P Vmcent, P Kitabgi, 1995) Efectele acestei molecule pe plan central sunt multiple, de la diminuarea ten siunn arteriale, pn la prevenirea ulcerelor gastrice induse de stres, potenarea efec
telor sedative ale barbituncelor si etanolu lui, inhibarea frecventei autostimulrn mtracramene si modificri n locomoie
NEUROTRANSMITTOR (engl neurotransmitter), substan chimic sintetizat si eliberat de neuroni si care mediaz transmiterea influxului nervos la nivelul sinapselor chimice Cei mai cunos
cuti^neurotransmitton sunt catecolami nele* (adrenalina, noradrenalma, dopamma), icetilcolma* serotomna* unu aminoacizi (GABA* acidul glutamic acidul aspartic), la care se adaug o lung sene de
neuro peptide* Nici un neurotransmittor nu este propriu omului (J P Changeux 1983) Coninut n veziculele de la extremitatea distal a axonului neurotransmittorul este eliberat (exocito-a) n urma unui
semnal m fanta smaptic pe care o traver se iz fixndu se pe un receptor specific al membranei postsmaptice (a neuronului din aval ) ceea ce permite un aflux de canoni n iceasta si anolansarea influxului
nervos purttor de informaie Cantitatea de neurotransmittor neutilizata este numai dect recuperata de axonul emitor Un neuron poate fi n posesia mai multor neurotransmitton (dup unu anton nu mai
muli de doi) -> MONOXID DE AZOT
NEUROMEDIATOR SINAPS

NEVRALGIA ESENIAL" A TRIGEMENULUI (engl essential tngeminal neuralgia) afeciune care se manifest pnntr o durere discontinu paroxistic, resimit fie ca o succesiune de contracii
tetanice, fie ca nite lovituri de cuit sau striviri ale muchilor ntr un concasor Accesele, care pot fi unilaterale sau bilaterale, dureaz de la cteva secunde la cteva minute Cauza ar fi o agresiune mecanic
discret asupra ganglionului Gasser* sau asupra rdcinii senzitive a tngemenului Suprandltarea stncii temporalului legata de mbtrnire o calci-fierea durei-mater la nivelul onficiului de intrare n
cavul Meckel un anumit grad de comprimare bazilar contactul cu
296
NEVROZA EXPERIMENTALA

ramurile arteriale ateromatoase sau onor mal de sinuoase sau chiar cu carotida intern la ieirea ei din stnc sunt tot atia faeton care pot juca un rol" (J Cambier,M Masson.H Dehen 1994) Aceiai
autori invoc ns si cauze mai palpabile o leziune expansiv care com prim lent rdcina sen/itiv a tngeme nului (colesteatom anevnsm* al trunchiului bazilar meningiom* al unghiului ponto cerebelos
etc )
NEVROGLIE (engl nevroKha) esut de susinere din parenchimul cerebral, cu funcii similare esutului conjunctiv din celelalte organe Virchow credea o are un rol nutritiv si c intervine n cicatrizarea
structurilor nervoase vtmate Are de fapt un rol extrem de important n schim bunle hemocerebrale n producerea mie linei* si n izolarea electric a neuronilor Nerve activin s fundamentali^ an elec trual
phunomenon and without the glial cells for msulation the neurons wouldn t be able to fiinc twn (Kai Zmn 1994)
Numrul de celule gliale din sistemul nervos central este de zece ori mai mare dect numrul neuronilor, raport care o dat cu naintarea n vrst creste n favoarea nevroghei
Nevrogha este format din astrocite, ohgodendrocite etc , care ndeplinesc func tu privind transportul de gaze, ap, electroliti, metaboliti, dar si evacuarea produselor de dezintegrare metabolic din neuroni
Astrocitele dispun de mitocondni, ergastoplasm, aparat Golgi si alte ele mente intracelulare Oligodendrocitele nu numai c fabric si condiioneaz rmelina, dar la nevoie o si diger" Spre deosebire de
neuroni, care nu prolifereaz, celulele gliale se nmulesc pnn mitoz Nu de mult a fost descoperit si rolul de modulator neuronal al nevralgiei - GLIAPS
NEVROZ (engl neurosis), afeciune cerebropsihic destul de frecvent, despre care se crede c nu este determinat de nici o leziune existent n esuturile cerebrale, dar care nu se poate s nu fie expresia
unor perturbri anatomofunctionale ale creie ruliu Spre deosebire de psihoze nu afec teaz profund personalitatea iar pacientul este contient de dificultile sale de adaptare, ncercnd s le compenseze pnn
manifestri care ns ies din registrul normalului Este un teren de predilecie pentru psihoterapie fr a exclude, totui, adjuvante farmacologice sau fiziotera peutice
NEVROZ EXPERIMENT ALA (engl
experimental neurosis) comportament emoional patologic n general reversibil provocat n laboratorul lui I P Pavlov la cini Experimentul clasic (1914) este urmtorul la un cine s a format un reflex
condiionat* de secretare a salivei la pre zentarea unui cerc luminos ce era proiectat pe un ecran aezat m fata animalului Alternativ i se prezenta acestuia, pe acelai ecran o elips luminoas fat de care s a
obinut din partea tmelui o inhibiie de difereniere animalul saliva la apariia cercului (care era un stimul pozitiv, ntrit prin furnizarea de hran) si nu mai saliva la apariia elipsei (stimul negativ nentnt
prin hran) Dup consolidarea acestui comportament discnmmativ s a recurs la un moment dat la transformarea derutant pe ecran a cercului n elips si viceversa, caz n care animalul nu mai era capabil s
fac discriminarea ntre stimulul pozitiv si cel negativ n aceast situaie, comportamentul cinelui a suferit o brusc trans formare, linitit pn atunci, animalul a nceput s schellie, s se zvrcoleasc n
stativ, s trag cu dintn de aparatul pentru stimularea electric a pielii etc , ceea ce nu fcuse niciodat nainte On de cte ori era NIALAMIDA
dus dup aceea n camera de experien, el ltra din toate puterile, n semn de opoziie Pe scurt animalul prezenta oale simpto mele unei nevroze acute ^ (I P Pavlov, 1927) Un asemenea 'comportament nevrotic a fost obinut si
cu excitani de alta natura La doi cuini reflexul condiionat a fost elaborat treptat nu cu a/utoriil unui e\citant indiferent ci cu autorul unui curent electric foarte puternic aplicat pe pielea cinelui Cinele nu latr nu se apar
de acest curent ci i ndrepta privirea spre locul de unde n sosea de obicei hrana i lingea botul etc cu alte
denta Curentul electric putea fi nlocuit
rmnnd acelai Acest rejlex condiionat s a pstrat mu/l timp nemodifical Apoi am nceput sa trecem curentul asupra altor regiuni ale pielii Mult timp aceasta Mate de lucruri s a meninut Apoi pe carul
l l la unul dintre cini situaia s a modificat brusc si radical Re/leud con chnonat alimentar Jata de curentul electnc a disprut Jura urma iar acum pana si ce l mai slab curent provoca chiar s/ la prunul loc de aplicare o
reacie foarte puternica de aprare La un cine cu acelai reflex nu am putut obine acelai re-ullat prin simpla trecere la alte regiuni ale pielii Daca ns excitam n cursul aceleiai experiene in mod succesiv aceste regiuni
diferite se producea acelai fenomen ca la primul nostru cine Ambele animale au devenit n general foarte agitate ne linitite A trebuit s renunam timp de trei luni sa mai facem experiene cu ele Ulterior dup acest repaus s
a putut forma foarte ncet i numai la unul dintre cini ncepnd cu un curent Joarle slab acelai reflex La celalalt came nu s a reuit restabilirea reflexului" (I P Pavlov
comunicare inut la Sorbona, 1925) Fiziologul rus a ajuns la un moment dat la concluzia ca asemenea manifestri pato logice sunt consecina ciocnim dintre procesul excitator si cel inhibitor (1927), i dezechilibram persistente
a celor dou procese nervoase fundamentale la nivelul emisferelor cercbrile pentru ca mai trziu sa invoce supratensionarea acestora Care este modul in care putem slabi sau conferi un caracter morbid procesului excitator' In
acest scop trebuie sa acionam cu un ciment din afara de o intensitate foarte mare neobinuita asupra celulei in cai e are loc piocesid e\citatoi m felul acesta noi supraincordam munca celulei supra

astfel patologic In acelai mod putem conferi de asemenea prin suprancrcare un caracter patologic procesului inhibitor (l P Pavlov 1934) KM Bkov a putut ulterior demonstri ca persisteni reaciei
nevrotice i g iseste explicaia m proprie t itile particul ire ilc unor conexiuni tem porare mteroceptive (viscerale) Tulburrile nevrotice se ditoreaz deci atrigeni n stera excitaiei nu numai a celulelor
scoarei cerebrale ci si a centrilor sub cortlcah REFLEX CONDIIONAT
NIALAMIDA (engl malamtde), mhibi tor al monoaminoxidazei (MAO)
NICOTIN (engl mcotme) principal alcaloid psihoactiv al tutunului (Tabacum nicottmana), izolat ca atare abia la nce putui secolului al XIX lea Este o substana extrem de toxica n stare pura, cteva zeci
de miligrame fund suficiente spre a ucide un om > TABAGISM
NICULESCU (Ion T ) medic neurolog si histolog (Focani, 1895 - Bucureti, 1957) Dup absolvirea Facultii de
NIVEL MENTAL

Medicina din Bucureti a obinut imediat titlul de doctor cu teza Fapte clinice referitoare la contractiunile neuromiiscu lare n leziunile nervoase periferice prin rniri de rzboi (1922) Studii de spe
cializare la Salpetriere si Ivry, sub con ducerea lui Pierre Mane* si Charles Foix Timp de doua decenii (1917-1957) i lost profesor de histologie si embnologie A practicat neurologi i la spitalele Coltea si
Central Contribuii relevante n descrierea nucleilor talamici si n cercetarea pato logici cerebelului Numele sau este legat de nucleul cupuhform pariretrorombic din mezencefal A formulat o concepie onai
nala despre microghe ca form itie reticulo endotehala Scrieri Anatomie cerebrale
mesencepha/o sous optique n colaborare cu Ch Foix (1925) Cate\a date asupra formaiunilor e\trapiramulale si vegetative endonevraxiale (1931) Noiuni asupra neuronului fibrei nervoase st nevrogliei (1934) Le atrophies
cerebelleuses (1936) Atlas privind aspectele morfologice ale terminaiilor neivoase viscerale (1958)

NIMFOMANIE (engl n\mphomama), exagerare patologic a apetitului sexual la femeie care, prin mimica si gesticulaie i provoac pe brbai, adoptnd o atitudine activ, masculin (andromame) Este
expresia unor dereglri hormonale

NISSL (Franz) psihiatru si neuroscien tist german (Frankenthal, 1860 - Munchen, 1919) A fost profesor la Heidelberg (1904-1918) unde a fost si director al Ps\ chiatrischen Umversitatsklinik A studiat
bazele anatomopatologice din creier pentru o sene de tulburri psihice Numele su rmne legat de descopenrea corpilor tigroizi", granule rspndite n citoplasm neuronului, cunoscute drept corpusculi
Nissl si considerate unul din barometrele tenta ale celulei nervoase
NISTAGMUS (engl mstaKmi,S) suit de micri oscilatorii ritmice involuntare si conjugate ale globilor oculari n special mise m hterilc ci o consecina a unei leziuni a labirintului a cilor vestibulare sau a
unor structuri din cerebel Survine adesea n sindroamele vestibulare si cere beloase Nistagmusul nu este ntotdeauna patologic fund un fenomen frecvent la pasagerii care contempl peisajul din fuga
trenului (nistagmus optokmetic*)
NISTAGMUS OPTOKINETIC (engl optokinetic mstagmus) fenomen de natur vi/uah care apire n cazul n care n f ia ochilor unui subiect rotim un cilindru vertic l c ire prezint i alternativ benzi albe si
neare Nistagmusul consta dmtr o suc cesiune de evoluii lente ale globilor ocu lan in sensul rotaiei cilindrului (n urmrirea benzilor albe si negre) urmate de secuse rapide n direcia opus etc Acest reflex
este dereglat de leziuni loca hzate m cortexul vizual din occipital Cnd cele doua secuse, dus ntors sunt egale se vorbete de un nistagmus pendular
NIVEL MENTAL (engl meniul level), grad de dezvoltare a intelectului unui individ, msurat cu ajutorul unei batem de teste adecvate Nu toi indivizii de aceeai vrst calendaristic (biologic) au si
acelai nivel mental idioii, de exemplu, orice etate ar avea, nu pot depi nivelul mental al unui copil de 3 am Unu copii de 3 ani,n schimb, pot avea un nivel mental de 5 sau 6 am, fapt care depinde att de
integritatea anatomofunctional d creie rului, cat si de condiiile socioeconomice si culturale n care se dezvolt copilul NOCEBO
Coeficientul de inteligent (Q I ) exprim n bun msur nivelul mental si nu un cuantum de inteligent pur", general"
NOCEBO (engl idem) efect invers efec tu Iu i placeho* dar axat tot pe mecanismul sugestiei si autosugestiei - EFECT PLACEBO
NODULI BABES (engl Rahes Ernst hodie\) formaiuni patologice nespecifice observate n creierul victimelor virusului turbm spre deosebire de corpii Negri (engl Negri s bodies) formaiuni intracito pi ism iite din neuronii
cerebrali specifice acestei miladil

NODUL

VITAL

FLOURENS"

- FLOURENS (PIERRE)
NODULUS (engl nodului un lobul impar situat pe fata anterioara a cerebelului n vcrmis*, si care mpreun cu cei doi lobuh flocculus din lobii laterali formeaz lobul floculonodular al cerebelului (archeo cerebellum), centru
funcional al cailor de control ale echilibrului si in special al poziiei si deplasrilor capului n spaiu
NODURI RANVIER (engl Ranvier s nodes), strangulri echidistante, la cte 0,5-1 mm, care, de a lungul unui axon mielimzat ntrerup teaca de mielin dezgolind membrana plasmic Au fost descnse pentru prima oar de
ctre medicul si histologul francez Louis Antoine Ranvier (1835-1922) Activitatea electric a oricrui neuron melmizat este concen trat n aceste noduri, unde densitatea de canale ionice este extrem de mare (de pn la 12
(XX) pe u,m2), spre deosebire de slaba densitate a acestora n fibrele nemieh nizate (l 10 pe u,m2) Once potenial de aciune declanat la un nod Ranvier este
condus n mod pasiv prin citosolul axo-nului pn la nodul urmtor unde se declaneaz un nou potenial de aciune conducere saltatorie mult mai rapid a influxului nervos Pe de alt parte, teaca de mielin previne pierderea
semnalului excitaia este mai eficient pentru c doar mici tronsoane ale membranei axonale sunt depolanzate (J David Rawn 1990) Intre un nod Ranvier si altul influxul nervos atinge viteza luminii
NOMAD (engl Neuralh Organized Multiph Adaptne Device NOMAD) sigl i unuia dintre aparatele cu structur neuronala si cu adaptabilitate multipla construite de biochimistul si cerebrologul imencan G M Edelman* numit
de el noetic engme Cu toate ca aa zisul creier al NOMAD este simulat pe un puternic supercalculator el nu funcioneaz ca un computer ci triete n mediul de labo rator de la Institutul de Neurostunte fund capabil - susine
creatorul su - sa nvee n sensul biologic al termenului Prevzut cu un bot" NOMAD se deplaseaz si culege de pe podea blocuri magnetice de diferite forme si culori care prezint pentru el o valoare NOMAD are aspectul
unui robot, dar, contrar roboilor, nu se gsete sub controlul strict al unui program, ci opereaz ca o main noetic, o main cu structur neuronal, care funcioneaz dup principii selectiomste Impulsurile nervoase transmise
lui NOMAD de creierul su simulat (impulsuri care, la animal ar servi pentru punerea n funciune a mus chilor) sunt traduse n semnale destinate angrenajelor sale de ctre un computer de bord Creatorul acestui ingenios
device contient" ne ia o piatr de pe mim cnd spune Pentru moment putem ji linitii suntem nc singurele sisteme cunoscute care posed o contiin de ordin superior
300

NORAORENALINA
bazat pe limbaj si nici un obiect nu ne va psihofarmaceutic intervenind de predi
face prea curnd concurenta' (G M Edel
lecie n activitatea noetic cognitiv pe
mn, 1992) -> DARWIN III DARWINISM fondul facilitm unei conectiviti inter
NEURONAL
emisfence
NOOANALEPTICE (engl nooana lepnc\) subst mte psihotrope as milate de unu farmacologi cu psih stimulentele (amfetamine si derivai amfetaminici n special) dar pe c ire alii tui si le dife rentieze de aceste i si deci si le
scoiti din conditi i de simpl i sinonimie Dupl parc rea iccstora din urm nooan ilepticde nu pot fi c ihficatt drept psihostimulentc sui psihotonice deo irece ele tind s i redc i psihicului /druncinat n cec i ce privete mijloicele
sale de raportare li realitate (percepie, memorie judecata ritiont ment orientare n timp si spaiu) capaci tatile de care dispune \ nainte de boal i Se pune deci problema de a trata deficite din care in mod shematic unele sf pot
subiecii aduli ca urmare a unui traumatism a unei tnto\icatn a unor leziuni cerebrale di\erse pe cnd altele Mint de obicei proprii subiecilor in vnla si ainu de dementa senila sau artenopatica (P Lambert 1980) Printre
nooanaleptice se nscriu anticonfinonale/e active n cazul tulburrilor vasculare cerebrale al hipoxiei cerebrale (piracetam, meclofenoxat etc ) si antianimantele sau protectorii cerebrali, veritabile vasoreglatoare, eficiente n
combaterea mbtrnim cerebrale', a alterm metabolismului neuronal, a nsuti cientei cerebrovasculare (piracetam, meclo fenoxat, cinazanii,hexobendin pindoxilat, naftidrofunl etc ) unele dintre ele fund si antistresante
Pentru psihostimulentele de felul piracetamului s a propus termenul de nootrope(C Giurgea, 1972), acest produs

NOOTROPE (engl
-> NOOANALEPTICF

'rtherapeutic s)
NORADRENALIN (NA) (engl nor epinephrme) neurotransmittor din clasa catecolammelor*, identificat de von Euler (1949) n sistemul nervos central Anterior fusese descoperit i adrenalina de ctre O Loewi(1925)
Noradrenalma este secre t it i de medulosupraren il si de termi naiile nervilor din sistemul simpatic a\nd o aciune vasoconstnctiva si hiper tensiva mai mare dect a adrenalmei n rest efectele lor sunt similare Acest pre
cursor al ad nalinei este prezent n iproape toate mctunle creierului (excep ie fac corpii s iau*)
Neuronii n adrenergici si adrenergici ccntr iii sunt c centrai in trunchiul cere bral Pnncipa sursa de proiecii difuze este locus co uleiu,", statuie terminale
hipocampul migdala, nucleu septali, tuberculii ev a gemeni anteriori, talamu sul, hipotalam sul, cerebelul si mduva spinrii Indif ent de structura int din creier efectul noradrenalmei este de cele mai multe ori inhibitor
(stimularea locus coeruleus sau administrarea lontoforetic de noradrenalm provoac o scdere a activitii spontane a neuronilor, pe cnd stimulri exterioare, auditive, vizuale sau olfactive par sa poteneze rspunsul neuronilor la acestea Att locus coerulus,ct si nucleu noradrenergici bulban sunt serios afectai n maladiile neorodegenerative (n special n cazul bolii Parkmson* -P Gasparetaln, 1991) n unele modele de
301 NUCLEU ARCUAI

Fig 14 - Nucleu cenuii centrali

(emisfera cerebrala stnga seciune
orizontala)
I) corpul calos (genunchiul) 1) corpul ca/os (splemum) 2) nucleul caudat (capul) 3) glo-buspallidum 4) putamen 5) capsula inter na (genunchiul) 5) capsula interna (braul posterior) 6) talamusul 7)
ventriculul al III tea (diencefalic) 8) nucleul caudat (coada)
9) ventriculul lateral stng (cornul posterior)
10) radiaii optice (tractul gemculo calcarin)
I1) ventriculul lateral stng (cornul antenor) 12) claustrum 13) circumvoluie din lobul insulei (insula Reil) 14) capsula externa
15) capsula extrema

epilepsie experimentala s a demonstrat rolul NA n inhibarea propagm crizei S a observat pe de alta parte c distrugerea neu ronilor noradrenergici din lotus coeruleus determina dispariia somnului
paradoxal de unde ipoteza ca NA ar fi responsabila acestei faze i somnului -> ADRENALINA

NUCLEI ARCUAI -

BULB RA

HIDIAN

NUCLEI BAZAU > GANGLIONI BAZALI

NUCLEI CENUII CENTRALI

(fr n \uu\ f,rn centram engl hasal ,anf,lta) denumire sub care in specul iiitorn fruice/i cuprind aglomeririle de m itcnc cenuie din profunzimea emi sferei jr cerebrile distribuite de o parte si de ilta a c ipsulei
interne (capsula interna) medul in /on i p iriventriculan se si tu e i/i tihmusul* surmontat de nucleul cmdit* i ir literal se situeaz nucleul knticul ir (globus pallidus si putamen) si cluistrum (intemun.il) Din
punct de ve dere embnolo_,ic talamusul si partea medi ala i nucleului lenticular (globus pallidus) constituie paleo striatul pe cnd nucleul c iudat si partea lateral a nucleului leni cular (putamen) constituie
neos-triatul
NUCLEI COHLEARI (lat nudei cohleares engl cochlear nudei) mase de materie cenuie situate la jonciunea bulbo protuberantiala Primesc fibre de la nervul acustic (perechea a VIII a de nervi crameni)
si sunt locul de origine al cailor acustice Exista cate doi nuclei de fiecare parte a creierului nucleul cohlear ventral si nucle ui cohlear dorsal (tuberculii acustici)

NUCLEI FASTIGIALI

- NUCLEU

ACOPERIULUI

NUCLEUL AMBIGUU

NUCLEI GLOBOSI CEREBEL

NUCLEU ACOPERIULUI (lat nudei fastign engl idem) mase de substan cenuie din cerebel situate la nivelul vermisului* in strins legtura cu lobul floculonodular de pe partea antero
cuhlor vestibulo spinali si reticulo spinali dar si prin intermediul cortexului motor (dup relee m talamus) acioneaz asupra extensonlor din musculatura ixiala si posturala(D Planche 1991)

NUCLEI SALIVATORI ~> CENTRII

SALIVAIEI

NUCLEU VESTIBULARI (lat nudei vestihulares engl veshhular nudei) mase de materie cenuie situate la jonciunea bulboprotuberantial Primesc fibre de la nervul vestibul ir (perechea i VIII a de nervi
crameni) si sunt locul de origine a cailor vestibul ire Exista cate patru nuclei

NUCLEU INTRALAMINARI (engl intralaminar nudei) constituie de fapt a stnall set of thalamic areas (F Cnck 1995) iv and conexiuni in spcci l cu corpii strui cu nucleul iccumbens* si m mod
oarecum difuz cu m u multe ini ale
intrat l imice fiind ndeosebi activatorii centrilor t l imiLi (A Dclmis 1975)
NUCLEU PUNII (ht nudei pontis engl idem) formaiuni de materie cenuie situ ie li nivelul protuber intei inelare (puntea Viroli) unde constituie stuu de releu pe calea extr ipiramidala cortico ponto
cerebelo isa
NUCLEU RAFEULUI (engl nudei of the raphe) constituie un irag de agregri neuronale din coloana mediana a formaiei reticulate nucleul pallidus si nucleul obscurii!, (in bulb in proximitatea joncti unu
bubopontine) nucleul mugnus al rujeidui (ncalec jonciunea bulboponti na) nucleul pontin al rafeului si nucleul dorsal (rostral) al rafeului (in mezencefal) Toi aceti nuclei au proiecii serotomner gice n
trunchiul cerebral si n mduva spmni
iripa cenuie externa a ventriculului l IV lea nucleul \estibular dorsal intern Schw ilbe nucleul dors l extern Deiters nucleul Behterev si nucleul descendent
NUCLEUL ABDUCENS (engl abdu cent nudeiis) nucleu de origine l nervului oculomotor extern (VI) Este situat para medi in in pi inseul ventriculului IV
eminenta rotunda mpreuna cu nucleu trohle in si hipoglobusului formeaz o vent ibil i colo in i motorie som itica (st m ne m, tor column)
NUCLEUL ACCUMBENS (engl nudeiis accumhens) mic grup neuronal situat in partea ventrila a septum pelin cidum* in proximitatea capului nucleului caudit* numit si sistem doparmner^ic me-'oliinhic
(engl meso/tmbic dopamme s\stem) Investigaii recente arat imph carea sa m fenomenul de autostimulare electnca intracranim (mtracraman electri cal seif stimulanon ICSS) legat de senza tule hedomce
(plcere) Are un rol dovedit in toxicomanie fund structura ce pare a comanda comportamentul de cutare impe rativ a drogului (intense traving for the drug) -> CENTRII CEREBRALI AI PLCERII
NUCLEUL AMBIGUU (lat nudeus ambiguus engl idem) mas de materie NUCLEUL AMIGDALIAN
cenuie situat n bulbul rahidian, unde constituie originea real a fibrelor motorii din nervii glosofanngian vag si acceso nu sau spinal (perechile de nervi cramem a IX a, a X a si a XI a) *- VOM
NUCLEUL AMIGDALIAN -AMIGDALA
NUCLEUL ARCUAT (lat nuclee anuatu\ engl armate nucleu',) formai une neuronala dopammergic din 7ona tuberal t hipotalamusului tu rol n regla rea produciei de hormon adrenocortico trop
(ACTH) care la rndo i pe axa hipotalamo hipoh/o suprarenal i tontro Ica/ secreia hormonilor corticosupra renali * NUCLEUL VENTRAL POSTERIOR
NUCLEUL BEHTEREV nucleu*, laterala \e\tihulan<, engl Rekhlere\ *, nucleu*,) nucleu al nervului vestibul ir (din perechea a VIII a de nervi crtniem numii si icustico vestibulan) situat sub p] mseul
ventriculului l IV lei si cire distribuie fibre la lobul floculonodulardm cerebel si la nucleu nervilor oculomoton (lasciculul longitudinal posterior)
NUCLEUL BURDACH
nucleu-,
cuneatu*,,engl cuneate nucleu*,) forma tiune de materie cenuie din bulbul rahi dian, releu ntre fasciculul omonim si fibrele mielmizate care lac legtura cu talamusul din partea opus
NUCLEUL CAJAL (engl nucleu* o] Cajal), grup neuronal din peretele veniri cuiului diencefahc (III), strns conexat la fasciculul longitudinal medial si care i trimite de asemenea un contingent de fibre
n comisura postenoar Funciile sale sunt nc obscure S ar integra n formaiile extrapiramidale ale cilor oculocefalogire
NUCLEUL CARDIOPNEUMOEN-TERIC (lat nucleu1, dor*,ah*, nervus vagi engl Anal nucleut of vagus nerve), mas de materie cenuie bulbar din aripa cenuie a planseului ventriculul al IV lea,
unde i au originea fibrele vegetative visceromotoru ale nervului vag (perechea i X a de ner\ i cramem) destinate cordului plmnilor si viscerelor abdominale
NUCLEUL CAUDAT (lat nucleu', caudatii*, engl caudate nucleu*,) structur de materie cenuie de 11 baza creierului (nucleu haz ih) c ire mpreuna cu nucleul lenticular (globus pilhdus si putamen)
alcituieste corpul \triat* mpreun cu
Nucleul c uid it rulat n jurul talamu suim prezint un cap un corp si o coada C ipul proemin i n cornul anterior al ventriculului lateral al creierului pe cnd coida n forma de virgul situat lateral de tornul
ventriculului menionat se ter mm i in nucleul amigdihan (corpus amig daloulfum) Eferentele nucleului caudat sunt orgam/ite topografic n sens antero posterior si mediolateral, mergnd mai ales spre
globus pallidus si substana neagra Are ns si conexiuni corticale precum si cu formaia reticulata a trun chiului cerebral, participnd la jocul func tional al sistemului motor e\trapiramulal Poate fi excitat
prin intermediul substanei negre* sau al nucleului rou* Ar avea o aciune inhibitone asupra postum si mis cnlor induse de conex Leziuni ale capu iui nucleului caudat dmtr o singur parte a creierului
provoac torticolis*, pe cnd daca sunt bilaterale nu au acest efect

NUCLEUL CMPULUI FOREL

ZONA INCERTA

304
NUCLEUL EDINGER-WESTPHAL

NUCLEUL CENTROMEDIAN (lat nucleu*, centrali*, thalami, engl central nucleus of thalamus), numit si centrul median Luys, este o formaiune talamic important, compus dmtr un grup lateral de
celule mai mici si un grup medial de celule mai mn si de o mai mare densitate Are conexiuni eferente n special cu globus pallidus* si putamen* Aferente de la lemmscul median sistemul tngemmal
ascendent nucleu emboliformi ai cerebe lului si de la formaia reticulat a trun chiulul cerebral Are reputaia de centru de coordonare intratalamic Stimularea sa repetativa determina reacii de recrutare m

NUCLEUL DARKSCHEWITSCH
(engl commnsural nucleus nucleu*, of Dark*,chewitsch), aglomerare de materie cenuie situat n partea nalt a pedun cuiului cerebral*, conexat la bandeleta longitudinal postenoar de asociaie (medial
longitudinal jasciculu*,)* Are un statut funcional incert
NUCLEUL DEITERS (lat nucleu*, superior vestibuluri*,, engl idem), aglo merare de materie cenuie situat sub planseul ventriculului al IV lea, n protun zimea aripii externe a fosei romboide, medial n
raport cu pedunculul cerebelos inferior Aici i au originea cele mai multe din fibrele care compun fasciculul vestibulo spinal*
NUCLEUL DINAT (lat nucleus den tatu*,, engl dentate nucleu*,), mas de materie cenuie din interiorul cerebelului, situat la nivelul fiecrei emisfere cere beloase, parte integrant a neocerebelului,
care constituie un centru regulator si coordonator dl micrilor Datorit numeroaselor sale conexiuni cu cortexul
senzono-motor din emisferele cerebrale (prin intermediul talamusului), controleaz ansamblul musculaturii inervate de sis temele piramidal si extrapiramidal, pro lectndu si de asemenea influenta n ariile
asociative via nucleul ventral anterior al talamusului (D Planche 1991)
NUCLEUL DORSOMEDIAN (lat nucleu*, mediodor^ali'i engl dorsomedian nucleu^), formaiune extrem de important din talamus, nu doar ca dimensiuni (ocup aproape dou treimi din lungimea
acestuia = 18 2(1 mm) ci si din punct de vedere funcional Este compus dmtr o parte parvoceluhra si o alta magnocelular Are multiple conexiuni intratalamice talamo hipotalamice si talamo corticale att
aferente cat si eferente De notat n mod deosebit sunt conexiunile cu ana para olf ictone cu *,ub*,tantiaperforata anterior si corpii striai* Leziuni ale partn magno celulare provoac tulburri viscerovege
tative (gestrointestmale cardiovasculare respiratorii, de termoreglare, hipnice) S au pus n evident fibre aferente ce vin de la amigdal* Se invoc proiecia segmentului parvocelularn promontoriul celei de
a treia circumvolutn frontale stngi, n zona Broca*, n zona Wermcke si ntr o parte a circumvolutiei supra marginale din lobul parietal, ceea ce nseamn c are un rol important n limbaj Are tot mai mult
ctig de cauz ideea c nucleul dorsomedian este un centru integra-tiv al tonusului afectiv Distrugerea lui bilateral duce la tulburri ele personalitate analoage cu cele observate dup leziuni ale cortexului
prefrontal > CAZUL PHINEAS P GAGE, TALAMUS

NUCLEUL EDINGER-WESTPHAL
-> REFLEX FOTOMOTOR NUCLEUL EMBOUFORM
NUCLEUL EMBOLIFORM (lat nudeus embohformis engl embohform nudeus) mas de materie cenuie situat la nivelul emisferei cereheloase medial fat de nucleul dinat* si fcnd parte m tegrant din paleocerebel,
mpreun cu nucleu globosi
NUCLEUL GOLL (lat nudeus glacilis engl gracile nudeus) formaiune din bulbul rahidian loc de releu ntre fs ciculul omonim si fibrele mielmizate care fac legtura cu talamusul din partea opus

NUCLEUL INTERGENICULAT
> PULVINAR

NUCLEUL INTERPEDUNCULAR
(lat nudeus interpedunculans engl inter peduncular nudeus) masa de materie cenuie din cuprinsul spaiului perforat posterior* si m care se integreaz fasciculul hdbenulo peduncular Meynert -" CENTRII CORTICALI Al
PLCERII
striat La rndul su trimite fibre la zonele motoni si premotorn din corpul striat La rndul su trimite fibre la zonele motoni si premotorn din cortexul lobului frontal
Thus it links suhcortical structures havmg motor funciona to the motor cortex Through this link the suhcortical structures ian affett movement h\ mfluenc\ cortical function (M England J Wakely 1991)
> NUCLEUL VENTRAL LATERAL

NUCLEUL PARASOLITAR VOM

NUCLEUL RETICULAR (lat nude u<i reticiduns engl reticular nudeus) banda ngusta de celule situate ntre lama medul ira externa a talamusului si capsula intern extinzndu se ventromedial spre zona incerta care o
continua Funcia sa majora este aceea de releu intercalat pe

NUCLEUL LACRIMO-MUCO-NAZAL (fr noyau lacrvmo muco nasul engl lacnrno muco nasal nudeus) masa de materie cenuie vegetativ din protu beranta inelar anexat nervului facial (perechea a VII a de nervi crameni) si care comand secreia glandei
lacrimale Poate fi considerat centrul plnsului
NUCLEUL LENTICULAR (engl lentiform nudeus) - CORP STRIAT
NUCLEUL MOTOR AL TALAMUSULUI (engl motor thalamic nudeus), nume dat nucleului lateral ventral al talamusului (engl lateral ventral nudeus of the thalamus) Acesta primete fibre de la ceberel, fie prin intermediul
nucleului rou, fie via substantia mgra si corpul
neuronii acestui nucleu sunt inhibitori Are conexiuni cu majoritatea axomlor care se ndreapt spre cortex sau vin de acolo S a descris si o conexiune a sa cu globus palhdus (Hassler 1949) Este considerat drept una din statuie
terminale ale cii multismaptice constituita de sistemul acti vator ascendent difu? If the thalamus can be descnbed as the f^atewav to the cortex the reticular nucleu!, looks hke the guar dian oj the gateway (F Cnck, 1995)

NUCLEUL ROLLER BULB RAHIDIAN

NUCLEUL ROU (lat nudeus ruber), engl red nudeus), mas de materie cenu sie care bate n roz glbui, culoare care se explic prin vasculanzatia intens Este situat la nivelul prii superioare a pedun cuiului cerebral din
fiecare emisfer, superdorsal fat de substana neagr Dup unu autori face parte din grupul de nuclei cenuii subtalamici, iar dup altn este
NUCLEUL VENTRAL LATERAL
parte integrant a formaiei reticulate mezencefalice Are o form ovoidal cu un diametru longitudinal de 5 mm si se ntinde de la partea caudal a tuberculului cvadngemen superior pn n diencefalul caudal I se descriu o
pars magnocellularis (paleo),cu neuroni mn multipolari de tip eferent (parte foarte redus la om) si o pars parvocelullaris (neo), cu celule mici,parte care la om constituie nucleul aproape n ntregul su Partea magnocelulara,
situat caudal, ar fi generatoarea n exclusivitate a fasciculului rubrospinal*
Nucleul rou are o vast reea de co nexiuni aferente si eferente, fund evident faptul c este o intersecie complex de ci Fasciculul rubro spinal excit neuronii motori flexon pe ci pohsmaptice Stimu larea nucleului rou n
timpul locomotiei amplific activitatea muchilor flexon
Leziunile unilaterale ale tegmentului mezencefahc, care includ si nucleul rou, determin clinic un sindrom caracterizat prin tulburri motorii controlaterale desen se ca tremor, ataxie manifestri corei forme si paralizie
ipsilaterala a nervului oculomotor comun (sindrom Benedikt, engl inferior syndrome of red nudeus), sindrom care este atnbuit distrugem nucle ului rou Uneon apar si micri mioclo nice din partea opus leziunii
NUCLEUL SENZITIV DORSAL AL VAGULUI (lat nudeus sensibihs dorsalis, engl donai sensory nudeus of vagus nerve), mas de materie cenuie dm bulbul rahidian, care primete fibre vegetative viscero-senzitive de la
cea de a X a pereche de nervi crameni
NUCLEUL SENZITIV MEZENCE-FALIC AL TRIGEMENULUI (engl mesencephalii sensory nudeus oftrigenu-nal nerve) este cel de al treilea nucleu
senzitiv al perechii a V a de nervi crameni, situat n substana cenuie penapeductal, n vecintatea pedunculului cerebelos superior Este un centru al reflexului mio ttic al muchilor masticaton, de la care pnmeste impulsuri
legate de sensibilitatea propnoceptiv
NUCLEUL SENZITIV PRINCIPAL AL TRIGEMENULUI (engl main sensory nudeus oftrigemmal nerve), unul dintre cei trei nuclei senzitivi ai perechii a V a de nervi crameni, situat n partea mijlocie a tegmentului
protuberantei Con stituie un releu al sensibilitii tactile discnmmative a fetei Eferentele sale se proiecteaz asupra unui nucleu din tala musul ventro-postero median
NUCLEUL SOLITAR (lat nudeus sohtarius, engl wlitary nudeus), mas de substan cenuie adiacent la fasciculul solitar unde se adun fibrele senzitive provenite din nervii facial, glosofaringian si vag -> FASCICUL SOLITAR
NUCLEUL STADERINI -> BULB
RAHIDIAN

NUCLEUL SUBTALAMIC - CORP LUYS

NUCLEUL SUPRACHIASMATIC
(engl suprachiasmal nudeus), aglomerare neuronal din partea bazal a hipotala musului, cu rol de orologiu biologic" n ntmarea secreiei unor hormoni hipofizari Aferente de la nucleul dorsal al rafeului si de la corpul
gemculat extern al talamusului

-> SINDROM SCHWARTZ-BARTTER

NUCLEUL VENTRAL LATERAL

(engl lateral ventral nudeus), mas de NUCLEUL VENTRAL POSTERIOR

materie cenuie din talamus, situat n fata nucleului venir! posterior* Este compus din trei pri rostrala, median si caudal Aferente de la fasciculele mbro talamice si dento talamice, proiecia fund
preponderent ncruciat, precum si de la globus palhdus* o parte din acestea din urm trec md h nucleul ventral posterior O alt aferent vine de la ana 6 din cortexul frontal Eferentele merg spre ariile
torticale 6 si 4 Regiunea membrului inferior 4 gamma, de exemplu primete fibre din partea laterala a nucleului regi unea fetei de la partea median iar regi unea membrului superior de la o parte
intermediana n ca/ul partn rostrale a acestui nucleu celulele de origine ale pro leciilor pe circumvolutia frontal ascen denta sunt dispuse dup o somatotopie ce corespunde aceleia a homuncului motor* al

lui Penfield seciunea median a acestei pri din nucleu, de exemplu proiectau du se pe zona de repre/entare a aparatului bucofonator Sinonim Nucleul motor al talamusulm (engl motor thalamu
nucleus) - HOMUNCUL TALAMIC
NUCLEUL VENTRAL POSTERIOR (engl posterior ventral nut leu?) mas de materie cenuie care domin jumtatea caudal a talamusului Nucleul este divizat ntr o parte posterolateral si una
posteromedial, mai mic, numit nucleul anual* Are conexiuni cu mduva spinrii trunchiul cerebral si scoara cerebral (circumvolutnle frontal ascendent si parietal ascendent) n nucleul arcuat
exist o reprezentare cartografic a capului, fetei si a zonelor mtraorale contro laterale precum si o minuscul zon destinat sensibilitii homolaterale a fetei si gurii (inclusiv aparatul bucofonator)
Eferentele nucleului ventral posterior vizeaz n primul rnd cortexul cerebral
308

(circumvolutnle paracentrale), iar aferentele vin de la scoara cerebral (fibre cortico talamice) n primul rnd de la circumvolutia postcentral si au o dispoziie somatotopic Fmisferectomia la om i
determin degenerarea total a acestui nucleu
NUCLEUL VESTIBULAR SCH-WALBE (lat nucleu? mediali? vestihu lari? engl ulem) mas de materie cenuie situat dedesubtul planseului ventriculului al IV Ica (aripa extern) Reprezint unul
dintre nucleu vestibulan ai nervului acu ticovesticular (perechea a VIII a de nervi cramem)
NUCLEUL VON MONAKOW (engl von Monakow s nucleu?) formaiune anex a nucleului Burdach din bulbul rahidian conectata la corpul restiform Le no\au de Monakow /oue vis a vis de? racine? po?
te rieure? cervicale? le rie quejoue la colonne de Clarke pour Ies racines posterieure? dorsales et lombaire? superteure? Le fibre? qm en emanent constitueratent le contingent cervical du faisceau
cerebelleitx direct (L Testut, A Latarjet, 1948)
NUMRUL DE NEURONI CEREBRALI (engl thenumber ofcerebral neuron?) Este o problem nc spinoas Nici pn azi nu dispunem de un recensmnt, de nici o catagrafie serioas a populaiei
neuronale, pe segmente ale sistemului nervos creier, mduva spinrii, ganglioni Circul, fr nici o fundamentare, iar uneori fr precizrile minime de rigoare, cifre care variaz n mod conside rabd de la
un autor la altul ba chiar se bat cap n cap Iat cteva exemple, ealonate calendaristic ,14 miliarde de celule nervoase (M Stenade, 1966), numrul neuronilor corticali oscileaz n limite
NUMRUL DE NEURONI CEREBRALI

destul de largi n jurul cifrei de 16 mili arde" (V Mare, 1966) sistemul nervos-uman este un agregat de aproximativ IO10 neuroni \= 10 miliarde - not L G ] (C Blceanu, 1976), 30 de miliarde de neuroni
constituie creierul omului (Philippe Meyer, 1984) encefalul ?e compune din aproximativ 100 de miliarde de neuroni ceea ce e?te totui o cijra ridicat' (J P Changeux A Connes 1989) ?e estimeaz ca
exista ntre 100 de miliarde Si 200 de miliarde de neuroni numai n creier (R S Feldman 1990) creierul conine IO12 neuroni ( = KKX) de miliarde - not L G ] (J Danieli H Lodisch D Baltimore, 1990) in
sistemul nervos central al omului numrul de neuroni este estimat ntre IO s,i 1000 de miliarde (D Planche, 1991) cei o suta de miliarde (10") de neuroni cu care ne nas.tem
(A Anghelescu, 1996) Cifre care ne plimb prin spatii astronomice, dar care, n schimb reduc din nou drastic numrul de neuroni, ne d un biolog de la California Institute of Technology The volume
underneath one ?quare millimeter of cor tical area contains about 60 000 neuron? ahoutfour and a half kilometer? of u mng and ?ome 600 million Io 2 4 hillion individual synap?e? The entire cortex ha?
perhap? 720000 kilometer? of wiring which s very nearlv enough to stretch from the earth to the moon and hack again al least lObdlionneiirons and perhap s W 15 s\napses (Kai Zmn 1994) Iat ne reve niti,

deci, la cei l()'u neuroni invocai de C Blceanu | Stolnici], n 1976 Cuie are dreptate 7 Neuronologn ar trebui s rezolve mai )tnnific aceast problema, care nu este deloc lipsita de important

OASELE CRANIULUI CEREBRAL

(engl bones of the skull), din a cror asamblare rezult neurocramul sau cutia cranian (cranium cerebrale), a crei cavi ae are un volum de aproximativ 1450 cm1, unde se adpostete creierul (=
encefalul), sunt n numr de 8 dou oa\e parietale dou oase temporale, osul frontal osul etmoid osul sfenoid si osul occipital
Craniului cerebral i se descriu o bolta sau calot, format din partea vertical a osului frontal, partea superioar a osului occipital, cele dou oase parietale si acea parte a osului temporal numit solzul tem
poralului, precum si o baz - baza era mulw (basis cranii) - format din partea transversal a osului frontal, partea mfen oar a osului occipital, osul sfenoid, osul etmoid si stnca temporalului (os pereche,
parte integrant din osul temporal)
Baza craniului prezint o sene de onficii de diferite forme si dimensiuni, pnn care trec cele 12 perechi de nervi craniem, arterele si venele din sistemele vasculare ale creierului i cutiei craniene, orificiul cel
mai mare fiind gaura occipitala (foramen magnum), pnn care mduva spinrii se prelungete n sus cu bulbul rahidian
310

(medulla oblongata) si cu ntreg creierul Alte 14 oase, dintre care numai dou sunt nepereche (mandibula si vomerul) for meaz craniul visceral (cranium viscerale) sau oasele fetei
OBEX (lat obex engl idem), lam de substan nervoas din trunchiul cerebral, situat n unghiul inferior al plafonului celui de al IV lea ventricul al creierului (ventriculul bulbocerebelos), unde se dis pune
transversal -* VALVUL VlEUSSENS
OBIECT MENTAL (fr objet mental engl mental abject), termen prin care cerebrologul francez J P Changeux avan seaz ipoteza c percepia, imaginea mnezic si conceptul constituie forme sau stan
diverse ale unor uniti matenale de reprezentare mental Obiectul mental este identificat cu starea fizica creata de intrarea n activitate (electric i chimica) corelat si tranzitorie, a unei largi populaii
sau ansamblu de neuroni distribuii la nivelul mai multor arii corticale definite Acest ansamblu, care se descrie matematic printr-un graf, este discret, nchis i autonom, dar nu omogen El se
compune din neuroni care poseda smgu laritai diferite s,i care au fost instituii m cursul dezvoltm embrionare si postnatale Cartea de identitate a reprezentam este aici iniial determinata de mozaicul >
(graful) singularitilor si de starea de activitate (numrul frec\enta impulsurilor care circula aici) (i P Changeux 1983) Potrivit concepiei sale maina cerebral este o asamblare de neuroni iar problema
melor celulare care permit s se treac de la un nivel la altul si se disece si apoi s se reconstruiasc obiectele mentile' pornindu se de la activitile elementare ale unor mulimi definite de neuroni Une
pirente se dessine estre le percepi l imcige el le concept et en \uggere la meme materiahte neurale (ibidem) Mecanisme smaptice si moleculare bine identific ie f L plauzibil i formarea acestor ans imblun de
neuroni conduc la integrarea neuronilor individuali in mulimi unitare" si in consecin, permit trecerea de la un nivel la altul Teza fundamental este L elut fonctionnel l activite d un instant laisse donc une
trace dans la structure devient hn meme structure Noiunea de Spirit devine astfel, superflu
OBNUBILARE (lat obnubiliis = mno rt engl obnubilation), termen prin care se desemneaz o pretins tulburare de con tiin sau o diminuare a constantei', precizndu se uneori c este vorba de o
tulburare predominant cantitativ, care afecteaz volumul' contiinei si claritatea acesteia, ceea ce nu face dect s agraveze confuzia (misunderstanding) n realitate, fenomenul se refer la o suferin d
strii de vigilitate sau de contienta* ca expresie a gradului de funcionare a sistemului reticular activator ascendent, responsabil
de tonusul senzorial pe toate meridianele sensibilitii aadar ale percepiei dina micii ideationale si reaciilor psihomotorn de rspuns la stimuh
OBSESIE (lat obsulere = a asedia engl obsession) pre/ent permanenta m cmpul de percepie interioara al indivi dului a unei idei a unei amintiri a unui sentiment sau tendine mai mult sau mai puin
stnjenitoare pe care acesta o gases te absurd sau pur si simplu ieit din comun si de care zadarnic caut s se de baraseze Antmomam i de exemplu adic tendina de i numra obiecte la inulmpl ire de a
face tot felul de c ilcule si de a corela cifrele cu anumite evenimente scond de HCI concluzii ezoterice pitagoreice este si ea o obsesie Unu sunt obsedai de numele persoanelor cunoscute (onomato mame),
altn de un vis de igiena persona h etc P Fior Henry (1983) consider c originea obsesiei este cerebral i Simpto matologia fundamentala a obsesiilor se datoreaz unui defect in inhibiia siste melor frontale
dominante care c onduce la incapacitatea de a inhiba reprezentrile mentale verbal ideationale nedorite si consecinele lor motorii corespunztoare Gradul de dezorganizare neurofiziologic ulterioar si
lateralizarea acesteia deter mina apariia unui sindrom schizofrenic sau maniac depresiv Obsesiile pot capt dimensiuni halucinatoru n nevroza obsesional, aa cum o analizeaz S Freud, obsesiile se
ncadreaz n vectorii solicit rilor hbidinale ale complexului lui Oedip De notat este c pe plan farmacologic s au descoperit molecule care, inhibnd receptarea serotonmei n, creier (fluoxa mina si
trazodona, de exemplu), au un efect antiobsesional Pe de alt parte, se pare c obsesia este de extirpat" ca un fel
311 OCHI DE PPUA"

de abces cerebral Se citeaz cazul unei paciente, n vrst de 80 de ani care, suferind de sifilisofobie avea team de contagiune si astfel s a instalat Ia ea obsesia splrii pe mini Interesant este faptul c
dup leucotomia frontal la c ire a fost supus pacienta nc n stare de somnolent flcea micri de splare a minilor Aceasta comportare dezminte
fi legata de contient Ideile fixe se pot automatra dobndind o oarei are mdepen denia Dup restabilirea pacientei teama a disprut aproape complet persistnd
persoanele din /ur Aceste manifestri nu au dobndit torta de a se impune puternic si obsesiv Astfel s a restabilit in bun msura echilibrul sistemului personali tatu (L Dnaila M Golu, 1988) n ultimii ani
s a pus n evident la obsesivi pe lng dereglri n sistemul serotom nergic o activitate crescut n lobii frontali cingulum si ganglionii bazali n special n nucleu caudati al cror volum ns, n mod
paradoxal este n descretere
OCHI DE PPU" (engl doll eyes ) fenomen care const n devierea conjugat a ochilor n sens opus atunci cnd capul este supus unei deplasri pa sive Ia stnga sau la dreapta Fenomenul are loc ca
efect al vtmrii zonelor oculomotoni corticale sau n strile de com* nedepsit, lipsind n exitw, cerehri, caz n care imobilitatea ochilor este total
OCITOCIN (engl ox\tocm) hormon polipeptidic sintetizat ndeosebi de nucleu paraventnculan din hipotalamus si secretat de lobul posterior al hipofizei* Principalele localizri ale receptorilor de
ocitocm Ia
312

nivelul creierului sunt amigdala* corpii mamilan* nucleul ventromedian al hipo talamusului, insuliele lui Calleja, nucleu olfactivi, nucleul paraventncular al talamu suim subiculum cortexul entonnal si
nucleul dorsal al vagului* Efectele de la periferie ale ocitocmei privesc ndeosebi ranforsarea contraciilor uterului si galacto bolia Contracia celulelor mioepitehale din canalele galactofore ale glandei m
mare determinata de ocitocm, ca si secre tia reflexa de hormon indus de sugerea mamelonului asigura ejectia laptelui Ia (emcla care alpteaz La nivel central, ocitocm intervine m inducerea si susti
nerea comportamentului matern n coope rare cu vasopresma*, particip la reglrile neuroendocrme din hipotalamus si contro leaza unele comportamente integrate n sistemul limbic* (n special mnezice si
emoionale)

OCLUZIA ARTEREI BAZILARE

(engl obstruction o/basilar arter\) este un accident vascular a crui etiologic este dat aproape n exclusivitate de ateroscleroz materializndu se n tromboze* pariale sau totale, precum si n stenoze
frecvente Se localizeaz mai ales n treimea uiferi oar a trunchiului bazilar n tromboza bazilar global, care are la baz un infarct masiv ce cuprinde mai ntotdeauna bilateral protuberanta, tulburrile de
con stient pot mbrca aspecte vnate, de la o simpl somnolent, stare confuzional sau com, cu fluctuaii de intensitate, pn la mutism akinetic*, perturbare de tip , locked in' sau fenomene de rigiditate
pnn decerebrare (uni sau bilaterale), ceea ce trdeaz vtmarea formaiei reticulate pontomezencefahce (I Ciuc, 1982)
OLFACTEN (engl olfactene), unitate de intensitate a senzaiei olfactive pentru o
substan odonfic etalon, unitate deter minat n ealoane difereniale pommdu se de la un prag msurat n dilutie gazoas
OLFACTOLOGIE (engl olfactolo^ disciplin tiinific destinat studiem olfactiei fiziologia mirosului clasificarea mirosurilor msurarea intensitii senza tulor olfactive (odonmetne) filogeneza olfactiei
etc
OLFACTIE (lat olfacio = a mirosi engl olfattion) funcie a aparatului olfac tiv al creierului (organon olfactiv) care permite sesizarea de la distant a unor insu sin fizico chimice speciale ale obiectelor
nsuiri vehiculate cu ajutonil aerului si numite mirosuri Recepia informaiei este fcuta de arbonzatnie dendntice ale neuro mior olfactivi din mucoasa nazal iar ixonu acelorai neuroni bipolari dup ce
trec prin lama cnblat a osului etmoid, formeaz nervul olfactiv (perechea I de nervi cramem), care se termina n bulbul oljattiv", unde face sinaps cu celulele mitrale* De la aceste celule pornesc axomi
care constituie cel de al doilea seg ment al cii cerebrale olfactive*, bandeleta olfactiv, care, dup ce emite o sene de derivaii, sfrete n nnencefal*, care reprezint cea mai veche structur a cortexului
cerebral Mirosul are o mare important pentru organismul uman, m-formndu l cu privire la calitile aerului respirator si ale alimentelor pe cnd h alte specii are o important realmente vital, de reglare a
instinctelor, a ciclurilor existentei si a comportamentului orientativ, conditio nat de semnalele din mediu n patologia sensibilitii olfactive se nscriu tulburri ca anosmia* si cacosrrua* -> MlROS
OLIV BULBAR (lat oliva medullae oblongatae, engl inferior olive, olive of
medulla), umfltur oval cu axul mare dispus longitudinal, situat pe fata antero lateral a bulbului rahidian lateral de piramidele bulbare anterioare, de care o desparte sntul preolivar loc al originii
aparente a perechii a XII a de nervi era meni (hipoglos) Bilateral oliva bulbar prezint deasupra o adncitur numit foseta supraohvar, aflat la limita dintre bulb si protuberant iar lateral sntul
retroohvar (sau foseta ohvar lateral) Este un releu ntre cerebel si cile motorii extrapiramidale controlnd tonicitatea muscular si postura capului
OLIV CEREBELOAS (lat dentate niicleus), sinonim al nucleului dinat* din cerebel
OLIV PROTUBERANI ALA (lat

oliva pontis engl ponlme olive) sau oh\a pomin formaiune cu o structur similar aceleia a olivei bulbare situat n pro funzimea formaiei reticulate pontine Aferente de la nucleul cohlear ventral si
eferente la nucleu facialului si oculo motorului extern precum si la nucleul corpului trapezoid Prin fasciculul olivo cohlear destinat organului Corti, oliva pontin exercit un control corticofug asupra
receptorilor acustici
ONIRISM (gr oneiros- = vis, himer, engl onirism), suit de iluzii si halucinaii auditive, tactile, cenestezice, predominant vizuale, un fel de vis cu ochii deschii, foarte animat, stare descris de J B Regis
(1855-1918) si sub denumirea de delir oniric Se ntlnete n strile crepusculare (confuzionale), halucinoz peduncular, dement senil, alcoolism cronic si n deosebi n intoxicaiile acute cu opiacee,
peyotl, LSD etc , precum si n cazul unor accidente vasculare cerebrale (spasme. ONIROCEREBROLOGIE
hemoragii, ramolismente) Oniricul i triete activ visul patologic, ca pe o reali ae, ca pe un , univers al su gesticulnd, vocifernd ameninnd, atacnd sau lund-o la fug, mimnd cu naturalee
anxietatea, furia, perplexitatea etc Imagistica unor poei reproduce adesea, filtrate mai mult sau mai puin artistic, episoade de onirism

ONIROCEREBROLOGIE (engl omro cerebrology), ramur a cerebrologiei care studiaz mecanismele fiziologice ale vise lor si rolul acestora n funcionarea nor mala a creierului n echilibrarea sa
precum si formele patologice ale produc tiei onirice, relaia dintre vise si deliruri, halucinaii stri confuzionale etc

ONTOGENEZ sau ONTOGENIE

(engl ontogenesis), dezvoltarea individu lui dup naterea sa, n relaie cu mediul care n este specific -> FlLOGENEZA
OPERCUL ROLANDIC (lat opercu lumfrontoparieale [operculum = capacj engl idem), formaiune rezultat din fuzi unea, la extremitatea inferioar a scizuni Rolando, a prilor de jos ale circum
volutiilor frontal ascendent si parietal ascendent, care acoper ca un capac de oal lobul insulei* (insula Reil) n acest perimetru se situeaz rostral zona Broca, iar caudal zona senzorial gustativ Lezi
uni la acest nivel produc tulburri ale motihttn faciale, hnguale si ale vlului palatin, asociate cu anartrie (n cazul n care vtmarea are loc n emisfera do minant), precum si cu grade diferite de ageuzie
(sindrom rolandic)
OPERCUL TEMPORAL (engl tem poral operculum), formaiunea de sub sci zura Sylvius care, mpreun cu operculul rolandic", marcheaz insula lui Reil*
OPIOMANIE (e
opiomama) -> OPIU

OPISTOTONOS (engl opisthotonos) contractur prelungit a muchilor spatelui si membrelor, care duce la poziia n arc de cerc a corpului caracteristic fazei de stare a tetanosului Se ntlnete si n unele
crize isterice sau la cataleptici
OPIU (engl opium) suc extras din capsu lele de mac (Papaver wmniferitm albumi) are conine o sene de alcaloizi psihotropi ^morfin codein papaverm noscapin :ebama) al cror efect analgezic si anxio
itic eventual si afrodiziac pot determina a consumator o stare de dependent ipiomante) Se spune c Socrate si ar fi alinat moartea prin amestecarea de opiu n cupa de cucuta pe care a but o conform
sentinei date de judectorii si ateniem
OPSOCLONIE (gr opsis = ochi kk, nos = agitaie engl opsoclonia), micare ocular rapid (hiperkmezie ocular) care are loc n mod anarhic, n toate direciile Are cel mai adesea drept cauz leziuni de
natur encefahtic ale trunchiului cerebral si cerebelului
ORGANICISM (engl organicism), concepie etiologic general care atribuie o cauz organic (organogenez) tulbu rarilor zise psihice
ORGANICITATEA TULBURRILOR FUNCIONALE (engl organic nature oj funcional disorders), expresie care consacr natura material a oricror perturbaii si dezechilibre intervenite ntr o
funcie a creierului si, n general, a siste mului nervos Orice funcie este necesarmente funcia unei structuri i este rezultatul unor micri materiale n structur, dup
ORIFICIU MONRO

cum orice disfunctie este rezultatul unor modificri intervenite n structur, fie si numai la nivel molecular, intracitologic Nici un dezechilibru funcional nu este independent de asemenea modificri infra
structurale, cum nc se mai crede n acest sens J Delay scrie Cercetrile asupra fiziologiei si patologiei sistemului nervos vegetativ au artat ca dezechilibrele simpatice i parasimpattce genereaz
simptome clinice polimorfe care cel puin n fa^a lor iniiala sunt independente de alterri structurale Dar sub influenta repetiiei manifestrilor funcionale poate sa apar leziunea anatomica reprezentnd
n acest caz nu cauza tulburam funciei ci consecina acesteia Alterrile structurale mai nti discrete i reversibile devin cu timpul profunde i ireversibile Cu alte cuvinte tulburrile acute pot prin repe
tarea lor s genereze tulburri cronice tulburarea funcional ist pierde ncetul cu ncetul caracterul prozivonu devine permanenta se organizeaz si prin nsui acest japt se organicizeaza (J Delay, 1953)
Nici o funcie dereglat nu s ar orgamciza, ns, dac nu ar fi de la bun nceput funcie normal organic Lezi unile organice aparente, decelabile, nu sunt dect amplificarea tulburam funciilor organice
Consecin a amplificm tulbu rrii funciei (n dinamica sa material structural), leziunea decelabil este concomitent cauz a amplificm tulburm funciei
ORGASM (engl orgasm), punctul culminant atins de plcerea sexual, n care, probabil, intervin sinapsele hedomce" din hipotalamus si sept R Heath (Pleasure and brain activity in mn, 1972) a observat
c injectarea de acetilcolm n septul pelucid* provoac o intens senzaie de plcere sexual care n mod sistematic duce la orgasm Acetilcolm ar fi aceea
care declaneaz orgasmul la nivelul septului Orgasmul este pentru brbat -si poate nc si mai mult pentru femeie extazul suprem De la Sfnta Tereza d Avilapna la Simonede Beauvoir biblio teci
ntregi au fost scrise ntru cercetarea acestui val puternic de plcere si de emoie Cu toate acestea descrierile pre cise ale acestei stri inefabile lipsesc iar cunotinele noastre referitoare la mecanis mele
sale rmn destul de mediocre Manifestrile fiziologice - contracii mus culare locale modificri de ritm cardiac flux sangvin - nu ne edifica prea mult asupra senzaiei de orgasm Ele ne arata totui ca la
femeie aceasta senzaie pre
reacia fiziologica propriu zis La brbat orgasmul poale avea loc chiar si fr ejaculare Orgasmul este nainte de toate o experiena cerebrala si de aceea trebuie sa i cutm urma la nivelul encefalului (J
P Changeux, 1983) n ceea ce privete aceast concepie, este citat J M Davidson, cu a sa Psychobwlog\ of sexual expe rience([9%0)
ORIFICII LUSCHKA (lat apertura laterahsventriculiquarli,engl Luschka s foramina), deschizturi prin care ventri cuiul al IV lea (bulbocerebelos) las s treac lichidul cefalorahidian, la nivelul cisternei
mari, n spaiul subarahnoidian
ORIFICIU MAGENDIE (lat apertura mediana ventnculi quarti, engl Magendie s foramen), deschiztur prin care ventncu Iul bulbocerebelos (ventnculul al IV-lea al creierului) comunic, la nivelul
cisternei mari, cu spaiul subarahnoidian
ORIFICIU MONRO (lat foramen mterventriculare, engl mterventncular foramen), deschiztur de comunicare
315 ORIRCIU OVAL PACCHIONI

ntre ventnculul lateral din fiecare emisfer cerebral si ventriculul al III lea (dience-falic), situat ntre stlpul anterior al tngonului cerebral* si po^il anterior al tdlamusului, la o confluent de snge
cerebrofug format din vena talamostnat si vena cerebral intern Tapetat de un plexus coroid, acest orificiu permite libera circulaie a lichidului cefalorahidian n cavitile menionate

ORIFICIU

OVAL PACCHIONI

(lat mcisura tentori, engl teritorial notch), deschiztur delimitat de circumferina mic a cortului cerebelului si de lama cadnlater a sfenoidului, pe unde trec pedunculii cerebelosi si artera cerebral
postenoar
OXITOCIN - OCITOCIN
PACCHIONI (Antonio) medic si ana tomist italian (Reggio nell Emilia, 1665 -Roma 1726) Contribuii importante n studierea nveliurilor creierului Numele su este legat ndeosebi de descrierea
vilozittilor arahnoidiene din sinusul longi tudinal superior (granulahone'i arachnoi deales) Era de prere c dura mater se comport ca un dispozitiv contracii si c, ntocmai ca o inim a creierului, fa<_e
s circule prin acesta lichidul cefalorahidian Principala sa scriere De dura menmgn, fabrica et usu (1701)
PALEOCEREBEL (engl paleocere-bellum), configuraie complex a cerebelului ce include hngula, lobului central, culmen, uvula si pyramis de la nivelul vermisului*, iar la nivelul lobilor laterali lobuln
anteriori si amigdala Intervine n controlul tonusului muchilor posturah (contrabalansarea efectelor gravitaiei) si n reglarea gesturilor
PALEOCORTEX (lat paleopallium, engl paleocortex), cortex cerebral din ariile olfactive, care se caracterizeaz pnn fuzionarea straturilor granulare $1 piramidale,
proprie unor structuri mai puin evoluate Termenul a fost introdus de Anens Kappers (1909)
PALEOENCEFAL (lat paleoence phalon engl idem), nume dat structurilor cerebrale care includ creierul intermediar (diencefalul) si globus palhdus (din nucleul lenticular)
PALEOSTRIAT (lat globus palhdus engl paleostriatum), nume care se mai d prii mijlocii si interne a nucleului leni cular, situat medial de putamen* si cu noscut de obicei sub numele de globus
palhdus -* CORP STRIAT NUCLEI CENUII CENTRALI

PALILALIE (engl palilalia), tulburare de vorbire care const n repetarea pro gresiv mai rapid a unei silabe, a unui cuvnt sau unei sintagme, timp de mai multe secunde La originea fenomenului stau
leziuni sau tumori n ana motorie suplimentar din emisfera dominant W Penfield si colaboratorii si (1950, 1954, 1959) au provocat palilaln prin stimularea anei motoni suplimentare (ana
317 PALIOPSIE
motorie Penfield) Este unul dintre simpto-mele bolii Pick*,dar apare si n encefalite, precum si n alte afeciuni care degradeaz anumite ani corticale si subcorticale
PALIOPSIE (engl paliop~,y) fenomen patologic rar n planul percepiei vizuale, caz n care imaginile optice persist ntr un mod inerial Fenomenul, care nu trebuie confundat cu halucinaia vizual se aso ciaz de regul cu o
hemianopsie lateral si este consecina unor leziuni n cortexul occipital
PALLIUM, numele latin dat scoarei cerebrale (= mantie, cuvertur), alturi de celalalt termen latin cortex (~ scoat, toaj) Pe baza unor date privind filo geneza, se descrie un arhipalhum (sinonim alocortex*) adic scoara
cerebral veche, care la om reprezint doar a 12 a parte din ntregul palhum, precum si un neopullium (sinonim notorie**), care cuprinde restul scoarei cerebrale
PALUDISM CEREBRAL (engl cere bralpaludism), form malign de malarie, al crei agent patogen este parazitul Plasnwdtus/aluparum, transmis de nar Pe fondul unei temperaturi ridicate, bolnavul acuz cefalee,
fotofobie, stri de agitaie paroxistic halucinatone, adesea si crize epileptice n cursul acceselor paludice pot surveni si alte simptome ngrijortoare afazie, hemiplegie, sindrom extrapiramidal sau cerebelos, ataxie Starea
confuzional poate evolua uneori pn la com Simptomatologia neuropsihiatnc este expresia dereglrii grave a vasculan-zni creierului provocat de proliferarea intracapilar a parazitului (ciclul schizo-gonic) Sinonim
neuropaludism
PANENCEFALIT SCLEROZAM-TA SUB ACUT (engl subacute sclero panencephalitn), infecie viral infantil, descris iniial de Van Bogaert sub denu mirea de leucoencefalit sclerozant sub acut Leziunile se
instaleaz att n materia cenuie ct si n cea alb (focare de demielmizare infiltrate penvasculare, proliferare glial etc ) Boala are un debut insidios cu simptome neuropsihiatnce (deficit intelectual, tulburri de persona htate
iar mai trziu si de motricitate si tonus muscular) Moartea survine, de obicei n 1-2 ani
PANGLICA REIL (lat lemnncus me dialn engl medial lemmscus), cale sen zitiv intracraman ascendent rapid, format din fascicule de fibre miehnizate provenite din nucleu bulban Gali si Burdach dup o decusatie,
acestea ajung n nucleul ventro postero lateral al tiam

usulin - SISTEM LEMNISCAL

PANTOFOBIE (gr ponto* = tot, pho bot* = team, engl pantophobia), team difuz, generalizat, n care ntreaga ambi ant a fobicului este resimit ca mconfor tabil si amenintoare Este caracteristic mai ales pentru
delmum tremens*
PAPEZ (James Wenceslas), anatomist si neurofiziolog american (1883-1958) A fost profesor la Corneli Umversity A elaborat o schem explicativ privind micrile involuntare coreoatetozice Din cercetrile sale privind baza
anatomo funcional a memoriei si emoiei, a fost reinut doar vestitul su circuit emoional" (-> CIRCUIT PAPEZ), singura sa lucrare mai mult citat dect citit fiind A proposed mechamsm ofemotion (1937)
PARALIZIILE LATERALITA1I OCULARE
PAPILOM PLEXOCOROIDAL (engl choroid plexul papilloma), tumoare be nign cu evoluie lent dar nu fr a perturba circulaia lichidului cefalorahidian si, deci nu fr consecine n planul activitii psihice
PARAFRENIE (gr para = alturi phrene spirit cuget engl paraphrenia) denumire sub care E Kraepehn (1909) a descris un grup de deliruri cronice prea puin sistematizate asociate sau nu cu halucinaii \v\parajremu
lonfahulatorie de exemplu ideile de grandoare graviteaz m jurul unei teme centrale, delirul ahmen tndu se din lecturi conversaii din filme, pe care bolnavul le transfigureaz n sen sul tendinelor sile megalomanice
PARAHORMONI (engl parahormone<,) substane care au multe dintre proprietile hormonilor dar care nu sunt sintetizate de un organ specihc J A Russell (1960) se refer n aceast privin la bioxidul de carbon care, prin
mecanisme nervoase din bulbul rahidian acioneaz pentru a regla viteza respiratorie -> SOMATOSTATIN
PARAKINEZIE (engl parakmesis), tulburare psihomotone care const n inserarea unor micri parazite, stereotipe, caricaturale, n lanul normal al gesturilor (arabescuri gesticulare ), sofisticnd n mod bizar
comportamentul Caracterizeaz strile confuzionale, schizofrenia catato mea, oligofrema, unele demente Balansul, automatismul scrpinrii se nscriu printre parakmezn
PARALIMBAJ (engl glossolalid), un fel de limbaj privat" pe care si l instituie unu schizofrenici, articulnd silabele
aparent la ntmplare si fr sens, ns n realitate dup anumite reguli pe care ei le respecta cu strictee

PARALIZIE AGITANT BOALA PARKINSON

PARALIZIE GENERAL PRO-GRESIV (lat dementia paralitica engl general parahsn), faza tardiva a infeciei sifilitice (neurolue 1,), de fapt o meningoencefalita pe care unu o consi derau incurabila Tabloul clinic
cuprinde numeroase simptome neurologice (dis artne, tremuratun penbucale si ale limbii mers greoi e/itant scris neregulat, pupile inegale ibohrea reflexului fotomotoretc ) dar si multiple tulburri psihice (alterarea memoriei a
ateniei raionamente absurde, puenlism dispariia simului autocritic etc ), cu evoluie psihotic, delirant La autopsie se constata un creier atrofie degenerat n special n zon i frontala meninge con gestionate si granulaii de
ependimit n pereii ventriculelor Leziuni degenerative apar si n corpii striai* talamus si hipo talamus n locul neuronilor prolifernd nevroglia* nainte de epoca antibioticelor, care literalmente a eredicat sifilisul, sfr situl
letal avea loc n 2-3 am

PARALIZIE PSEUDOBULBAR
(engl pseudobulbar />ura/\sis), complex de simptome generat de o vtmare bilate raia a fasciculilor gemculati - SINDROM PSEUDOBULBAR
PARALIZIILE LATERALITTII OCULARE (engl paralvse of ocular laterality) O leziune unilateral a formaiei reticulate pontine paramediane sau a nervului abducens (perechea a VI a de nervi crameni) provoac o
paralizie
319 PARANOIA

ipsilateral a laterahttu, ochn fund rotii de partea nevtmat (sindromul Foville protuberantul inferior) Cnd leziunea este localizat ia cile sup^ranucleare, moi litatea reflex persist* dar paraliziile
laterahttu se manifest n mod disociat n micrile oculare de urmrire si n sacade n cazul n care leziunea ntrerupe cile supranucleare de origine emisfenc dede subtul decusatiei acestora are loc o
parali zie a laterahttu cu rotirea ochilor de partea vtmat (sindrom Foville protube rantial superior) Cnd ns panli/ia
laterahttu este ncruciat n raport cu leziunea este vorba de un sindrom hoville pedunc nlar
PARANOIA (engl paranoia) structu rare patologic a personalitii de tip psihotic axat pe supraestimarea propriei persoane pe nencrederea permanent n ceilali si cultivarea unui raionament logic pur
formal si inflexibil, de obicei bazat pe premise false Cronici/a paranoia (gr para = alturi de noos = spirit, inteligent) se difereniaz adesea dup tipul de delir predominant de interpretare (erotomam ac,
megalomanie, de gelozie bolnavul
gesturi accidentale, ct si tcerile se refer la el), de persecuie (ajunge s se considere n mod sistematic victima unor intrigi si comploturi) sau de revendicare (caz n care se crede mereu frustrat,
nedreptit, soli citnd glgios reparaiile de rigoare) Delirurile au de cele mai multe ori coeren ta, o impecabil elegant logic' , ilu zionndu i pn si pe cei mai avizai interlocutori ai paranoicului, dac
nu sesizeaz falsitatea premiselor O adeva rata critica a ideilor delirante principale este exclusa dar uneori idei secundare

probabile pot p abandonate i bolnavul poate recunoate ca au fost greite Nucleul delirului rmne totui de nezdruncinat In afara alemului delirant capacitatea de judecata succesiunea ideilor rmne
absolut intacta iar bolnavul i poate ndeplini profesiunea evident ns c se \or ivi o serie de dificulti datorate inter ferentei delirului (G Mem, 1976) Dei paranoia nu este o maladie cerebral halu
cmatone pot surveni uneori si halucinaii si se poate manifesta o agresivitate aii mental de sistemul de valori egocentric
implic Ui factori cerebrali si extracerebrah determinai genetic sau exogen, ct si factori situationah si biografici Nimeni nu poate delira dect pe baza eveni mentelor trite si a informaiilor achizitio nate
anterior bolit > PSIHOZ
PARASOMN (engl parusleep) > HIPNOZA

PARASPASM (engl facial spasm) contracie paroxistic mcoercibil a mus culaturu faciale sau de cele mai multe ori a anumitor grupuri de muchi (zbaterea ochiului, a pleoapelor a orbicularului gu ni etc )
Este de obicei produsul unor pasagere dereglri smaptice sau al unor iritaii vasculare locale efemere
PARENCHIM CEREBRAL (engl cerebralparenchvma), totalitatea esutului cerebral care, n conformitate cu structura sa celular si conexiunile stabilite, n deplmeste zonal funcii bine determinate
PARHON (Constantin l), endocnnolog si neuropsihiatru romn (Cmpulung Muscel, 1874 - Bucureti, 1969) Studii medicale la Bucureti, unde n 1900 a obinut si titlul de doctor n medicin
PATCH-CLAMPING TECHNIQUE

Timp de 21 de ani a fost profesor de neurologie si psihiatrie al Facultii de Medicin din Iai (1912-1933) iar timp de 11 am (1917-1928) a condus spitalul psihiatric Socola unde n 1918 a fondit prima
societate de neurologie psihiatrie si endocrinologie din Romnia Director al Institutului de endocrinologie (1949-1957) si al Institutului de geriatrie (1952-1957) din Bucureti Autor, n colaborare cu M
Goldstem al primului tratat de endo ennologie din lume (Us seiretions internes Paris 1909) A studiat, ntre altele rapor tunle dintre disfunctiile ghildelor endocrine si tulburrile psihice (endocrini) psihi itne)
ohgofremile (ndeosebi moiuo lismul) conformai i soni itic l > ilienatu mintali psihofi/iologia afectivitii pro blema sinucidem li alienai psiho/elc senile tenomenul mbtrnim grafologi i Nu concepea
psihiatru ne fundament Ui de o biologie cerebrala //; starea aciuata
aprofundata a psihiatriei fura a cunoate
fiziologia cerebrala dar si fr a nelege biologia cerebrala cu alte cuvinte con diule de dezvoltare de nutriie dejunctio nare a creierului (1945) A pus un accent aparte pe studierea mecanismelor afecti
vitalii si a rolului muzicii n viata afeitiv a omului Dintre numeroasele sale scrieri, citm Cercetri a.supra glandelor cu secre mine interna n raportul lor cu patologia mental (1910) Btrneea
Senilitatea Psihozele vrstei de involuie (1925) Psi hozele afective (1925), Constituia soma topsihica si raporturile ei cu crimmologia (1930), Btrneea >i tratamentul ei Pro blema rentineririi (1948)
Biologia vrste lor (l955)
PARKINSON (James), medic englez (Hoxton, Middlesex, 1755 - Londra 1824)
A rmas n istoria medianei si chiar n viata de zi cu zi datorit paraliziei agitante pe care a descris o cel dinti n 1817, la vrsta de 62 de ani n descrierea a ceea ce mai trziu la propunerea lui J M Charcot,
avea s se numeasc boala Parkinson sau pur si simplu parkmsomsm nu i a scpat, ca simptom dect bradikinem n materie de politic era un radical si a trebuit s fac nchisoare in urma participm h im
complot care viza asasinarea regelui George al III lea Scrieri Medical admonitions addressed to faimlies respecting the prac tice of domestic mediane and the preser \ationofhealth 2 volume (1799) The \\a\
of the health (1802) An essa\ on the shakm^ pals\ 1817)

PATCH-CLAMPING TECHNIQUE
(n traducere absolut liber = tehnica pescuirii de petice) metod pus la punct de E Neher si B Sakman (l iureati pentru aceasta, ai Premiului Nobel n 1991) prin care a de\ emt posibil studierea comporta
meniului unei singure molecule dintr un canal ionic al membranei unui neuron Cu ajutorul unui electrod pipet (de pre
avnd diametrul de O 5-1 micrometn se , culege o bucic de membran hpidic, cu unul sau dou canale ionice de rigoare, care apoi sunt cercetate cu ajutorul unor amplificatoare electrice si al unor dispo
zitive de nregistrare Poate fi msurat de exemplu, influenta potenialului de membran asupra deschidem si nchidem de canale ionice individuale Prin aceast metod se pot studia efectele neurotransrmttonlor si ale unor ageni farmacologici, precum si efectele voltajului membranei celulare
321 PARTULATERUL PIERRE MRIE
(engl Pierre Mrie s c/uadrtlateral),pen
metrii anatomofunctional cortical definit n
1906 de neurologul frantez care i a dat
numele patrulater care n unghiurile sale,
cuprinde 1 ) piciorul celei de a doua
leg it de centrii moton ai degetelor minii

primit medalia de aur Si a luat doctoratul m 1

879 cu o teza asupra nervilor cardiaci, dup
care timp de doi ani, a lucrat n laboratoare
din Germania (Breslau Leipzig) A fost mai
nti din 1890 profesor de farm icologie la
Tomsk dar a optat repede
seciei respective de la Institutul de medi

treia frontale aa numita /ona Broca legata

de centrii moton pneumo fanngo lanngeali
3) partea mijlocie a primei

S a consacrat ndeosebi studiem glandelor

digestive n 1904 i s a decernat Premiul
Nobel ca \einn de aprec iere a lucrrilor

de It captul taudJ al sci/uru Sylvius

A definit pentru prima dai m 1903

succesiunea centrilor notai diferite forme

tite verbala* si cecitate verbala* -> ZONA
LIMBAJULUI
PAUCISINAPTIC (lat pauciis = n num ir
mic engl rapid \\naptic nav), termen care
semnific puintatea sinap selor pe un
anumit traiect neuronal si ea o consecin,
posibilitatea circulaiei mai rapide a
influxului nervos pe axoni mai lungi
Antonim plurninaptic*
PAVLOV (Ivan Petrovici) medic,
fiziolog farmacolog si cerebrolog rus
(Riazan 1849 - Leningrad, azi Sankt
Petersburg 1936) Fiu de preot, a frec
ventat mai nti seminarul teologic, dar dm
1870 a devenit student al Facultii de fizic
si matematic din Sankt Petersburg, secia de
stnnte naturale S a specializat n fiziologia
animalelor si chimie n 1875, pentru o
lucrare intitulat Despre nervii care regleaz
activitatea pancreasului, a

beleun de origine romn C E Giurgea

appioche objectne \cientifu/ue des acu \ite\
du ceneau (1993) Din 1922 a dispus de
condiii exception ile pentru reali/area
cercetrilor sile ntemeind in loc ilitatea
Koltusi din apropierea Lemn gradului o
veritabila capitala a reflexelor condiionate
Prin prisma descoperirilor sale Pavlov a
formulat o nou teorie a somnului ca
inhibiie de origine cortical si, de asemenea
o teorie a isteriei si psihozelor A obinut, n
premier mon diala nevroze de laborator
(experimentale) la cini, deschiznd o larg
perspectiva patologiei experimentale a
creierului A fost n acelai timp un cert
promotor al psihofarmacologiei, utiliznd
bromul ca regulator i reconstituant al unei
acti vitati nervoase tulburate' Influenta sa
asupra behavionsmului american a fost
considerabil Psihologii au de nvat
enorm din opera lui Pavlov, cu condiia de a i
citi n direct textele si nu expuneri
degradante pe marginea acestora n ceea

PATRULATERUL PIERRE MRIE

PEDUNCUL CEREBRAL
ce privete cerebrologia, lucrrile sale marcheaz o piatra de hotar n istoria cunoatem modului de funcionare a creierului' (C Blceanu-Stolmci 1981) A scris ntre multe altele Studiul tiinific
lele superioare (1906) tiinele naturii si alt c rt ierului (1909) Douzeci de ani de t \perienta n domeniul activitii ner\t>a\e superioare a an-malelor (1922) Fmi\fere It cerebrale in Mare normalei s; patologica (192S)
Pie/a,eri asupra actnitatu e mi \jereh cerehiale (1927) Un fiziolog
atriei (19301 Un frwlof; rcnpurde p\iho /W/w(l932l
PNZ COROIDIAN (lat lela

ihoroidea cngl idem) lama de esut cenjunctiv c ire acoper pereii \entri culelor cerebrale si care conine n groi mea sa plexurile coroide* Se descriu o te la choroidea \entrtculi tertn (engl lela choroidea of third venii iele) si o
lela choroidea \entriculi c/uarlt (engl te/a choroidea of fourlh ventricle)
PEDEAPS (engl pumthment), aplicare sistematic a unor stimuh neplcui la un subiect al crui comportament (bine determinat) este considerat incorect n scopul suprimm acelui comportament
PEDERASTIE (engl pedera\tv) termen a crui etimologie a fost pervertit" (ca atare termenul este un sinonim pentru pedofilie) ajungnd s desemneze homo sexualitatea la brbai
PEDUNCUL CEREBELOS INFERIOR (lat peduntulus cerebellaris inferior, engl inferior cerebellar peduntle), cablu din substan alb dispus n partea dorsal
a bulbului format din mnunchiuri de fibre aferente (fasciculul Flechsig fibrele arciforme cu originea n nucleu Goli si Burdach fasciculul vestibulo cerebelos fasciculul olivocerebelos fasciculul tccto cerebelos fibre din nervii
tngemen gloso farmgian si vag) fibre efcrente (f iseiculul cerebelo vestibular M fasciculul cere belo olivar) ct si fibre ale neuronilor din formaia reticulat bulb ir i
PEDUNCUL CEREBELOS MIJLOCIU (l it peduncidu\ cerehellari<, medm\ engl imddle cerebellar peduin le) volu minos c iblu din substana alba numit si brit al punii n a crui componenta intra librr aferente care
coneetca/a cortexul ccrebr l eu cerebelul precum si fibre c ire f ie legtura intre cortexul cerebelos si
nucleu pontini tibre comisurile intre cortexul celor dou emisfere eerebeloase si fibre de legtur ntre nuelei din profun zimea prtilor opuse ale cerebelului
PEDUNCUL CEREBELOS SUPERIOR (lat pedunculu\ cerehellaris superior engl superior cerehellar peduncle) cablu din substan alb situat caudal fata de
legtura ntre cerebel si trunchiul cerebral lund parte la formarea tavanului \entri culm bulbopontocerebelos (IV) n com ponenta sa intr fibre aferente (fasciculul Gowers fasciculul tectocerebelos anten or) si eferente (cu punct
de pornire n nucleu dinau, globosi* si embohformi* cu destinaii diferite nucleul rou, talamus, scoara cerebral, mduva spinrii) Unele fibre eferente se integreaz n formaia reticulat la nivelul protuberantei, bulbului si
mduvei subbulbare
PEDUNCUL CEREBRAL (lat pedun-tulu<i cerebri, engl cerebral peduncle), PEDUNCUL OLFACTIV

formaiune dubl, cu dispoziie simetric n mezcncefdl, constituind partea tea mai nalt a trunchiului cerebral, ntre protu berant si regiunea subtalamic Partea lor caudal (calota pedunculara) este
acoperit de lama cvadngemin (tecturn mewmephah). n constituia creia intr tuberculii c\ idrigcmeni < MEZEMCtFAL
PEDUNCUL OLFACTIV Hat tiaitns
ultactotnc. cngl i'IJacti. ,-----de substan l b de pe fata oibitar a lobului frontal c ire se ntinde iure bulbul olfactiv* si tngomil olt ict,v" rostral faade spaiul pei forat inter ir* Si'ionmi hamle l? ta < l IM in i
PELAGR (cngl ;>ellat,ia> Aitammoz PP ntlnii n rile in care porumbul este al'incnt de baza mai ales in mediile celor sraci n vechea Romnie, de dinainte de cel de al doilea rzboi mondial cnd
iar HM se \edeau nc\oiti s mn IIKC "idniali.ii chiar si din fin de porumb mueegitd pelagra era cunoscut drept boala celor 3 D ' Diaree Dermatoz, Dement ntrade var, n tabloul clinic al pelagrei se
ntlnesc tulburri digestive (anorexie, dureri abdo niinale diaree), tulburri dermatologice (enteme, piele ngroata si crpat), tul burn neoromusculdre (midlgn.acropares tezii de tipul drsurilor, simptome
neurologice) si tulburri psihice (astenie, hiperemoti-vitdte, intabilitdte, insomnie), dcestea din urm putndu se dgrdva pn ld stadiul de nebunie peldgroas" (stri confuziondle, melancolie anxiods
dehrdnt), n cazul n care nu se recurge la vitdrrunoterapia adecvat Este posibil o asociere d unor vtmri cdre s intereseze mduva si trunchiul cerebrdl, caz n cdre se manifest hiper-tonie, simptome
de sindrom piramidal i mstdgmus (J Cdmbier, M Mdsson,
H Dehen, 1994) Encefalopatii pelagroase pot surveni si la unu alcoolici cronici
PENFIELD (Wilder Graves), neurofizio log si ccrebrochiruig canadian (Spokane, 1891 - Montrcal, 1976) \ fost profesor universitar la Montreal si \cw York \ efectuat importante cercetri prmnd locah/area
funciilor creierului, utiliznd n acest scop ndeosebi excitarea direct a

vcptu chirurgie ile (npen \kull),\n special 1 i epileptici Sunt faimoi aa nuniitii si hoiruneiili (motor si somestezic)* -\emis
el a numit eentrencefal* fund n aceast direcie siuccsonil concepiei lui W1LLIAM ( ARPENTER M8H-1S85) profesor la Lnversititea din londra Carpenter a antic ipat c t le mai mtil'e dur re ideile ac tu
ale ale Ini Penfield ui prnire la Minarea celor mai nalte pn psihice n trun chiul c errhtal s, n pn ' <,>i>irea dtencefa lua a aceluia (M Stenade 1966) Scrieri principale The Cerebral Conex of A/u/;
(l9^0) n colab cu T Rasmussen The A/Wtvv ol the Mmd (1975)
PEPTIDE NATRIURETICE AURICULARE ALE CREIERULUI (engl brain natrniretic auricular peptules), familie de molecule de acizi aminati distribuit n diverse esuturi ale organismului,
inclusiv n creier Faptul acesta difer de ipoteza imtidl, de la nceputul anilor 1980, conform creia aceste peptide se gseau exclusiv n auriculele inimii, de unde si numele lor de peptide auriculare" (R
Quinon, 1992) - ATRIAL NATRIURETIC FACTOR BRAIN NATRIURETIC PEPTIDE

PERCEPIE (engl perception), proces cerebrdl sintetizator, de obicei selectiv (n sensul c nu intervin toate simurile), prin
PES LEMNISCUS PROFUNDUS

care segmentele corticale ale analizatorilor construiesc o imagine coerent a obiectelor si fenomenelor din realitatea obiectiv n momentul n care acestea acioneaz asupra organelor de simt
PERICARION (engl ptruanon) tcr meu care desemnea/a corpul (soma) neuronului, format din citoplasm, nucleu, orgamte (corpuscuh Nissl aparat Golgi mitocondrn, lizozomi etc ) si o membrana
periferic plasmica Lste centrul trofic al celulei neivoase, separarea sa de prelungiri (dendnte.axon) producnd moartea acestora
PERIOAD REFRACTAR ABSOLUT (engl abwlute refracton period) interval de timp care urmeaz dup declan sarea unui influx nervos timp in care neuronul se pregtete pentru impulsul urmtor
Asigura n acelai timp pro pagarea ortodromic a influxului nervos care nu poate face astfel drum ntors
PERMANENT THRESHOLD SHIFT,
TTS (engl ) Cretere irecuperabil a pragului auditiv (exprimat ntr un anumit grad de surditate), ca efect al unui zgomot puternic si prelungit sau ca efect al unui soc acustic ' de scurt durat, clar extrem
de intens (traumatizant)

PERN PSIHIC"
PSIHIC"

MOARTE
PERSEVERATIE (engl perseveration), tendin de a menine n mod neadecvat o atitudine, de a repeta un gest, un cuvnt sdti o propoziie cu totul depldsate n contextul situaiei date Caracterizeaz
oligofrema, schizofrenia n formele sdle catatonice etc , ca si dementele de tip Alzheimer-Pick
PERSONALITATE (engl perwnality),
ansamblu de trsturi morfologice si func tionale (temper iment. caracter interese, aptitudini inteligent,obiceiuri,sentimente, pasiuni etc ) prin care un subiect se percepe pe sine si este perceput de ceilali ea
un unicat autonom, egal doar eu sine De fapt personalitatea ca fenomen ireductibil, se preteaz mai curnd la descriere si caracterizare dect la definiie exprimnd prin excelenta unicatul ceea ec este real
mente caracteristic si strict individual Dei este o structuri din unic un idevrat complex de \anahile acestea au n acelai timp suficienta (p iradoxala) stabilitate spre a si pstra identitatea nota de ansamblu
care s fac rccognoscibil ntregul Aceasta si este, in fond personalitatea n primul rnd identitate i paradoxal cu sine, n pohda mtvitibilclor schimbri care se datorea/a interveniilor mediului si cultu iu
Nici nu poate exista personalitate fr interaciunea permanenta a subiectului cu realitatea nconjurtoare, cu societatea, cu cmli/atia si cultura Purttorul personali lii este creierul n coextensiunea sa
logica si legic cu organismul
PERSPIRATIE (engl per^piration), totalitatea schimburilor respiratorii efec tuate la nivelul pielii
PERVERSIUNE (engl perveruon), nclinaie morbid de a cuta plcerea n afara relaiilor sexuale cu un partener normal (adic de sex opus si de o vrst compatibil biologic si moral)

PES LEMNISCUS PROFUNDUS

(engl idem), termen latin prin care se desemneaz fibrele piramidale care trec prin calota troncidar (- PEDUNCUL CEREBRAL), alturi de panglica Reil*, fund destinate nucleilor oculocefdlogm di PIA
MATER

perechilor de nervi craniem oculomotor comun (III) patetic (IV), oculomotor extern (IV) si spinal (XI)
PIA MATER - MENINGE
PICIOR PEDUNCULAR (engl crus cerebri) /oua ventrala din grosimea pe dunuilului cerebral* formata din fascicule de tranziie (fasciculul piramidal, fibre corticomicleare ce conectea/a cortexul cerebral
cu nucleu moton ai neuronilor craniem si fibre cortico pontme ce leag cortexul cu centri din protuberant) Picio nil pt dune ui ar este separat de calat pe duncii/ara prin substanUa mgra (locus nigei)
formitiune str'ms conectata cu corpii striai (striatum) a crei v itamare provoie boila Parkmson*
simul pipitului Dar pielea este mult mai mult deiat aceasta In primul rnd ea deine un rol capital n reglarea homeo statica pielea primete semnale de comun da direct de la creier pe calea nervilor din sistemul uenos
autonom precum si sein nule chimice ce pro\in din numeroase
au loc in pielea Mscerala> adic ele v/ ecra o alta funcie a pielii dect a< eea de <>ri,an al pipitului n nilul sau de uscer (de /c pt pielea este cel mat mare uier din ntregul corp) ea contribuit la reglarea temperaturii
corpului controlnd diametrul sasclor sangune din grosimea ei dup cum permite si controlarea meta

PICIORUL PUNII (engl pespontis) parte a protuberantei formata din substana alba reprezentata de fibre longitudinale (fasciculele piramidale fasciculele gemcu late cortico nucleare si fibre cortico pon
tine) si de fibre transversale care avndu si originea n nucleu punii se ncrucieaz pe linia mediana si se ndreapt spre cere bel, constituind peduncula cerebelosi mijlocii
PIELE (lat cutis engl skm) nveli conjunctive epitehal tnstratificat (epiderm, derm, hipoderm), care acoper pe toat ntinderea sa suprafaa extern a organis mului si constituie n acelai limp,orga nul sensibilitii tactile (de
contact), de presiune termice si algezice (nociceptiv) Prima idee care ne vine n minte atunci cnd ne gndim la piele este aceea a unei vaste suprafee senzoriale orientat spre exterior gata de a ne permite s cunoatem
forma ntinderea textura st temperatura obiectelor din lumea exterioar prin
echilibrele ionice (ca atunci cnd trans ptram) Daca se poate muri n urma unor gra\e arsuri tiu este pentru ca s a pierdut organul responsabil de simul tactil ci

acarui funcie este indispensabila (A Damasio 1994) Este suficient sa ico peri pielea unui om cu un strat de vopsea impermeabila blocnd astfel perspiratia* si excreia cutanat ( piele de c une '), pentru ca
acesta sa moara m scurta vreme In ultimul timp a fost pus n evident rolul de celule neuroendocnne cutanate al corpusculilor Merkel (descoperii de Fnednch Merkel, n 1825) Celula Merkel apare ca un fel
de punte ntre epiderma si sistemul nervos punte ale crei caracteris tici sunt nc slab cunoscute" (L Misery A Gaudillere, 1995)
PIERON (Henri) psiholog si cerebrolog francez (Paris, 1881 - id , 1964) Din 1912 a fost director al laboratorului de psihologie experimental de la Sorbona iar din 1923 profesor titular la catedra de
fiziologie a senzaiilor de la College de France n volumul Le Cerveau et la Pensee
PISICA SOMNAMBUL" A LUI JOUVET

(1923) Pieron - sans aucun pri pris doctrinal - valorific masa considerabila de date tiinifice oferite de leziunile cerebrale provocate n anii primului rzboi mondial n concluzia crii va sublima
Daca este sigur ca metoda r t fie \elor t onditionale [ ] furnreaza datele cele mai preioase cupri\ire la legile fundamentale ale actnitatn proprii corteuilm actiMtale
analizatoare > nu este mai puin ade\arat
Head u sublinia-a pe drept din parte i c alitatile de finee si de gi adare prec isa nu poate fi urmrita n compleutalea sa

reactivitate fina si nuanata care este Iun baiul Aa se si explic faptul ca Pieron icorda o foarte mare nsemntate studiem mceimsmelor cerebrile ale ifa/ulor Sa notm ca el este creatorul termenului
cerebrologie c i tiin a ntregului insam blu de cercetri referitoare la creier Ii ditorm de asemenea, elaborarea unui impresionant Vocabulaire de la ps\cho logie cu ajutorul unei echipe de 27 de reputai
psihologi din Frana el nsui fund autor a sute de articole ale acestui dicionar care a ajuns n 1994 la ediia a VI a A mai scris ntre altele Psihologia visului din punct de vedere medical (\902), n colab cu
Nicolae Vaschide E\olutia memoriei (1910) Problema fiziologica a somnului (1913) Senzaia cluza a vieii (1945) Problemele fundamentale ale psihofizicu (1951), De la actinie la om, 2 volume (l9581959)
PIOCEFALIE (engl p\ocephalus), prezent a puroiului n ventriculele cerebrale
PIRAMIDA BULBAR ANTERIOAR (lat pyramis medullae oblongatae anterior, engl idem), formaiune dubl, bilateral, de pe fata anterioar a bulbului
rahidian Constituie prelungirea cordoane lor anterioare ale maduvei spinrii (sub stana alba) n imediata vecintate a piramidei la nivelul sntului bulboprotube rantial se observ originea aparenta a
nervului oculomotor extern Cdm pereche i i VI i de nervi craniem) Fibrele nervo ise motorii precum si unele fibre senzitive din componeni piramidelor bulbire se incnieisea/ pe lima mediana
PIRAMIDA BULBAR POSTERI-OAR (l it p\ramis medullae oblongatae posterior engl idem) formaiune dubla bilatcnl i si simetrica de pe f ia posteno ira i bulbului rahidian Constituie integrarea 11
icest nivel a fasciculului Goli (gracilis) din m ulm a spinrii Subtnndu se in p irtea si superioar forme i/l corpul juxti
PISICA SOMNAMBUL" A LUI JOUVET (engl somnambulist cat ofJouset) Este vorba de o remarc ibil i experien reali/a n 19"/9 de ctre M uvet (What does a cat dream aboul') Dec rece comentariile interogative ale
lui P Changeux ne intereseaz la tel de mu ca si experiena ca itare i dm cu van l acestuia din urm Furtuna somnii lui aradoxal este att de violenta nct ne n atepta ca ea s ating centrii mo tot i drept urmare s provoace
micri lac l ce doarme In realitate micrile nu apa Fie sunt blocate n mduva spinrii la n velul neuronilor motori care c omandd con racia muchilor Un nucleu speciali za (locus coeruleus)*, situat >( la pisic n
trunchiul cerebral paralizeaz neuronii molari Dac distrugem acest centru activitatea paradoxala eliberat ar trebui acum sa se poat exterioriza sub form de comportament Vor ncepe n acest caz pisicile s gesticuleze
ca ntr o criz PLACEBO
majora de epilepsie' /V/t/ vorba ele ase. ceva Dimpotriv Joiivet a observat ca fura a se tre^i din somn pisica prezint comportamente organizate ha exploreaz teritoriul i face toaleta se mngie ataca o prada imaginara
schieaz un acces de furie Toate acestea au insa loc fr o ordine fixa nlnuirea acestor comportamente elementare nu are <mci cap si nici coada Este expresia unor sf< lente automate pe cart le tim deler minate de centri
situai subcortical dar aceasta expresie are loc <la ntmplare > fr coordonarea care sa i dea sens
este responsabila de aceste comporta mente /oaca deci rolul de evocator de obiecte mentale* precum si de ntlniri de/a nregistrate sub forma de grafuri stabile dar nu este suficient ca sa le organizeze O reglare
suplimentara care cere trezirea pisicii este necesara pentru ca ele sa se nlnuie ntr un mod semni ficant / Raiunea de a fi a intruziunii periodice a activitii paradoxale in timpul somnului nu este cunoscuta Ea a M
suscitat pn in prezent o mulime de ipoteze Dezvoltarea acesteia in cursul evoluiei o urmeaz ndeaproape pe aceea a cortexului si pare rezonabil sa legam existena uneia de Junctnle celeilalte Sa aib ea un rol m
tratamentul obiectelor mentale de ctre cortexul cerebral' Sa serveasc ea la repetarea > de obiecte si scheme mentale pentru a evita tergerea lor n timpul nopii > S urmreasc ea n timpul somnului stabilizarea
graiurilor amorsate n timpul zilei' / De la semni ficaia activitii paradoxale la nerpre tarea viselor este un pas mare Evident exista deosebiri considerabile ntre corn parlamentele actualizate ale pisicii ope rate si vise In
mod special pisica operat nu prezint niciodat semne de activitate
sexuala pe cnd aceasta ocupa o buna pane din visele omului Cu toate acestea, asociaiile adesea bizare ale visului amin ese cola/ele > n aparena aleatoare ale secvenelor de comportamente actualizate de pisica operata
Trebuie oare supunem aici in cauza ideea lui Lacan ca visul ca

limbai > Dar la urma urmei despre ce limba/ este vorba' Despre acela al omu lui normal sau despre al nebunului' (J P Changeux 1983) Din pcate aceast ntreb ire de a dreptul provocatoare nu a nm putut
ajunge la urechile lui J Lacan mort de doi ani Altfel rspunsul ar fi fost cu M 0uranta unul pe msura, adic funam
PLACEBO (cngl idem) termen derivat din \erbul latin placeo (a plcea) si care desemne i/a o substana inert din punct de vedere farmaceutic, dar prezentata pacien tului drept medicamentul miraculos de
care are nevoie -> EFECT PLACEBO
PLAFONUL VENTRICULULUI PONTOBULBOCEREBELOS (lat tegment ventriculi quarti, engl ceiting of pontobulbocerebellarjossa), peretele pote nor al ventriculului al IV lea al creierului,
format din fata anterioara a cerebelului, valvula Vieussens si membrana tectona'
PLANSEUL VENTRICULULUI PONTOBULBOCEREBELOS (lat Jossa rhomboidea, engl rhomboidjossa), peretele anterior al ventriculului al IV-lea, de forma unui romb Partea sa superioar
corespunde fetei superioare a protuberan tei, iar partea inferioar corespunde fetei posterioare a bulbului rahidian Ridicaturile si adnciturile planseului corespund diferiilor nuclei de origine sau altor nuclei
ai
PLURISINAPTIC

unor nervi crameni perechile V VI VII si VIII n triunghiul superior al rombului (poriunea pontina a planseului), iar pere chile IX, X, XI si XII n triunghiul inferior al rombului (poriunea bulbara a
planseului)
PLANUM TEMPORALE (engl idem) zona corticala situat caudal fat de ariile auditive din lobul temporal si care se extinde si pe fata inferioara a emisferei La majoritatea oamenilor are dimensiuni cu
mult mai mari in emisfera dominant (Normau Geschwmd 1968 M Le May 1982) Rolul pe pi in funcional al acestei hram asymmeir\ a fost de curnd con firmat cu ajutorul imagenei prin re/onanta
magnetica implicarea sa in audiia \erbala
PLASTICITATE SINAPTIC (engl sxnaptic p/asticitv) " LOCUSCOERULEUS
MATURATIE CEREBRALA

PLCERE (engl pleasure) stare afec liva fundamentala rezultata din realrarea unei dorine si exprimnd o satisfacie sau mplinire prin reechilibrare (Paul Popescu Ne\eanu 1978) Este o definiie care, ca
si multe altele ncercate de psihana listi nu corespunde dect parial feno menului Plcerea este de fapt stimulentul fundamental al oricrei activiti vitale autoconservare (alimentare cu hran si ap),
reproducerea speciei (act sexual), agresivitate (satisfacia nfrngerii nvalu lui) etc , dar si o senzaie n sine, cultivat la toate nivelurile senzoriale, ct si la ali tudmile intelectului (plcerea de a raiona
logic, plcerea artistic etc ) - CENTRII CEREBRALI AI PLCERII
PLCI SENILE (engl semle plaques), configuraii patologice argentafine care apar n cortexul cerebral, n stratul celulelor piramidale mici,n boala Alzheimer*
si n alte demente senile Formate din fibnle nclcite si dmtr o mas de substane amorfe aceste plci constituie adevrate halde rezultate din procesele de dezagre gare a neuronilor

PLNS SPASMODIC
SPASMODIC

RAS-PLNS

PLEXURI COROIDE (lat plexus-choron/eiis engl choroul plexus) sunt formaiuni anatomice constituite din nume roase vilozitati centrate pe cte o ansa capilara nvelita n esut conjunctiv si de epiteliul
ependimar (uniti morfofunctio nale numite vilusuri coroidiene) Sunt dispuse in ntregul sistem ventricular cerebral, prezentndu se sub torma unor cordoane granuloase ce proemina luxuriant m cavitile
umplute cu lichid cefdlo rahidi in Se descriu patru aglomerri principale n cele doua ventricule laterale (drept si stng) n ventriculul III si in ventriculul IV Sunt bogat vasculanzate de arterele coroidiene
(anterioar mijlocie si postenoar) si de ramuri din artera cere beloas inferioar (ventriculul IV) de bitul sangvin fund n plexurile coroidiene de dou ori mai mare dect la rinichi (D Chimion 1979) Forma
lor de dante lne cu o mulime de ciucuri, franjuri si ghemotoace ascunde o suprafaa functio nal egal cu de peste patru ori suprafaa totalitii ventriculelor, adic aproximativ 2(X) cm 2 Produsul plexurilor
coroide este lichidul cefalorahidian*
PLIUL CURB -> GYRUS ANGULARIS PLIUL FALCIFORM LIMEN
INSULAE

PLURISINAPTIC (lat plures = mai muli, mai multe), termen care semnific PNEUMA PSIHIKON
multitudinea sinapselor pe un anumit traiect neuronal si drept urmare ntrzi crea influxului nervos n comparaie cu viteza atinsa de acesta pe cile pauci sui iptice* (engl \lo\\ s\naptic way)

PNEUMA PSIHIKON - VENIRI

CULE CEREBRALE

POL CEREBRAL (engl cerebral pole) parte i unui loh din emisfera cerebrala care ia forma unui coltuc de pine Exista sase poli cerebrali doi poli frontali doi poli temporali si doi poli occipitali
POLIDIPSIE (engl poMipsia) sen /atie patologica de sete care duce la trebuina imperioasa de a nghii cantiti considerabile de lichid n diabetul insipid maladie metabolici determinata de o m suficienta
secreie de hormon antidiuretic de ctre hipohza pohdipsia se asociaz cu o poliune att de rebel nct emisiunea excesiv de urina continua chiar si m ca/ul stopam mgestiei de lichid ducnd la o
deshidratare galopant In aceast situ atie bolnavii i beau propria urin Se cunosc de ademenea iazuri de leziuni hipotalamice care se manifest pnntr o polidipsie primar n aceste cazuri polidipsia nu
este secundar unei poliuru prin deficit de hormon anlidiuretic ci dovedete o tulburare primar a setei Aceste fapte raportate la anumite constatri experimentale sugereaz existena unor structuri
hipotalamice care inhiba \eteci $i a cror vtmare ar duce ta polidipsie n japt cazurile de polidipsie primar organic sunt foarte rare majo ntatea pohdipsnlor primare sunt psihogene, corespunznd
potomamei, n absena leziunii organice exist poate n aceste * cazuri o perturbare funcional a controlului hipotalamic al setei, ntr-adevar este
cunoscut ca acest control este supus unor influene multiple unele facilitatoare altele inhibitoare care provin din alte regiuni ale sistemului nervos s.i n special din sistemul hmbic (J Cambier M Masson H
Dehen, 1994) -* SETE VASOPRESIN
POLIFARMACOMANIE > FARMACO
DEPENDEN

POLIGON WILLIS (lat circulus arte riosus cerebn engl Willis circle) sistem de mastomo/e artenale de la baza creierului (n jurul sen turceti si al hipofizei) n a emu component intri cele doua artere
cerebrale anterioare unite pnn artera comu ncnt anterioar (arteria communicans anterior) si cele dou artere comunicante posterioare care leag ntre ele carotidele interne cu ramurile de bifurcatie ale
trun chiului bazilar (arteria basilans) adic cu cele dou artere cerebrale posterioare Poligonul Willis asigur astfel o larg suplinire reciproc a sistemului carotidian si a celui vertebrobazilar care mpreun
realizeaz vasculanzarea creierului Prin multiplicitatea bifureatulor sale, hexagonul Willis este locul de predilecie al formm anev nsmelor* artenale mtracramene Hemo ragia rezultat din spargerea
acestora poate umple largul spaiu subarahnoidian carac tenstic zonei Sinonim Hexagon Wilhs
POLIOPIE (engl polyopia), percepere a mai multor imagini vizuale pentru unul si acelai obiect Bender (1945) susine ori ginea cerebral a poliopiei monoculare, ca si a diplopiei monocuiare, admind c
fenomenul st indirect sub dependenta unei tulburri de fixare care determin stimularea iterativ a diferite puncte de pe ana foveal, avnd drept consecin activarea centrilor funcionali n cauz Tocmai
POTENIAL DE ACIUNE

stimularea repetat a unei ani senzoriale, dezorganizat din punct de vedere functio nai declaneaz activitatea concomitenta a mai multor centri producnd n felul acesta imagini multiple
POL TEMPORAL (engl 'emporal pole) poriune anteno ir a lobului tempo ral m form de coltuc de franzel Include segmente rastrale ale circumvolutnlor temporale segmente situate anterior fata de o
drc iptl coborlt din centrul operculului rol indic
POMPA DE SODIU (engl sodmm pump) termen metaforic prin e ire se de semne iz mec mismul biochimic de reali /are a unei diferente de concentrare i ionilor de o parte si de alta a membranei celulei
nervoase Pompa de sodiu elimin \a+ n atara celulei si permite captarea de ioni de potasiu Se descriu si pompe de potasiu ete n prezent unu au optat pentru denumirea de canale ionice > CANAL IONIC

POSITRON EMISSION TOMOGRAPHY(PET) adic tomografie prin emitere de pozitrom care arata cum funcioneaz creierul n momentul t Este o tehnica nuclear de explorare a creierului, care permite msurarea in \-i\o a distribuiei
regionale a unui trasor radioactiv' n esutul cerebral, fcnd astfel posibil calculul diferiilor parametri ai metabolismului neuronal si ai efectelor substanelor psihofarmacologice Dimen suinea anomaliilor
metabolice este propor tional cu distrugerile de esut cerebral PET este o tehnic extrem de discnmi-nativ, putnd detecta atrofii cerebrale nc discrete, ct si diferenierea unei demente degenerative fat
de o dement
e uizata de infarcte cerebrale difuze
The ultimate PET image results from a c(nple\ series of compiiterred malhe inatical algonlhine folloning stans at different tissue le\ e/s \\hich represent the anatomicul distrihution of the radiotiacer nithin
the tissue CurrentH the spacial resolution s around 5 mm for Pf-T scanneis nhi/e incieased anatomicul resolution can he attatned using MRl | Magnetic Resonanee Imaging- nota L G | core^istration
(Sidnev H Kennedy et iln 1997) Cu ajutorul icestei tehnici s au putut pune in evident i in uncie ca/uri de depresie si de psiho/a m iniaco depresiv i consistente anormali t Ui morfologice in cortexul prcfrontil
cinsulum si /oncle imigdihcnc din polul temporal ecea te infirm i si i irisi infirm i tei na tulbur mior
funcionale lipsite de substrit n ito mie PET face ins i posibili si urmmrca
ieti\it Un normale i creierului PET and particukiih the "O,O method L,i\es us a pontiful tool fui nhstnin, the biait dimnf, tiu on line peiformance of mtntal acti\in The ' OII^O inethocl s parii cularh usefid
for this piirpose smce the shon helf life of ^OHO (around 2 mi niites) pennits multiple buck io bac k
studies (t\picall\ np to 10) that can ,ui s serial snapshols > of \\iiat the hram s doing \\hen n ptrfoims a variers of carefulh selected tasLs (NC Andre isen
1993) -> ORGANICITATEA

TULBURRILOR

FUNCIONALE

POTENIAL DE ACIUNE (engl aclion potenial), forma sub care se pro pag influxul nervos de a lungul axonului Potenialul de aciune este un proces de depolanzare si repolanzare a membranei
celulare, ncepnd cu momentul n care aceasta aflat n starea de repaus (potenial de repaus), este depolanzat de un
331 POTENIAL DE REPAUS

stimul suprahminar (electric mecanic, ter mic chimic) Aceste vnaii ale potenialii lui membranar sunt determinate de o cretere subit a permeabilitii tran/itorn a membranei pentru lonu'de sodiu (Na +),
urmat de o cretere mai lenta tot tran zitone, a permeabilitii pentru ionii de potasiu (K +) Deci insat mtr un punct s iu iltul al membranei potenialul de aciune excita succesiv poriuni adiacente propa g
indu se din aproape in aproape Variaiile de permeabilitate au loc la nivelul unor conductori proteici transmembranan de \a + fund impuse de potenial Hiper concentrai i de K+ mtracelular (citosolic) este
eonditi i potenialului de repaus dup cum hiperconcentrati i de Na+ extraeelular esiC eonditi i excitabilitii Sub efectul depol irizam membrinei c malele ionice ile icesteia C pompele de sodiu ) se
deschid moment in si are loc un flux de N i + m eitosol Vteisi depo! in/arc an ci inse iz \ deschiderea canalelor voltaiee eu K+ cec i ee permite fluxul de ioni K+ si repolin/ irea membrinei Conductorii
voltaici de K+ N i+ si Ca2+ iu aceeai structura proteic i si comport o iceeasi elice de admisie ncrcata pozitiv care cuhseaz sub efectul unei variaii de poten tial de amplitudine suficienta (i Dannell
H Lodish D Baltimore 1990) Se descnu un potenial de \rf un potenial negati\ si un potenial pozitiv o perioada retri tur absoluta si relativa n care membrana prezint o excitabilitate nul sau rspunde
ia stimuh care depesc pragul de excitaie al nervului n cazul unui axon izolat n momentul n care stimulul a atins mten sitatea suficient (pragul critic), are loc de clansarea potenialului de aciune
Creterea adiional a intensitii stimulului nu are efect n direcia amplificrii potenialului de aciune, pe cnd dac intensitatea ti mulului rmne sub valoarea sa de prag nu se obine nici o depolanzarerepolarizare,
ceea ce nseamn c potenialul de aciune ascult de legea tot sau nimic **
POTENIAL DE REPAUS (engl auto nomous potenial) diferen de potenial electric existent ntre interiorul si exten orul unei celule nervoase n absenta ti mulam acesteia Membrana celulei apare
altfel polarizata ca un condensator cu sarcini electrice poziti\e n exterior >i
constituind dielectricul condensatorului (V Voiculescu, M Sten ide 1963)
POTENIAL EVOCAT (engl e\oked potenial) modificri bioelectnce produse la nivelul unei structuri cerebrale n urma iplicrn unui stimul la periferia organis mulin nregistrarea acestor modificri (=
rspunsul evocat) se face fie de pe scalp (electroencefalografie) fie direct de pe creier (electrocorticograhe) sau din interiorul creierului (microelectrozi implan tai profund) Rspunsul evocat (RE) variaz n
cadml unui tip de stimul (vizual, acustic somestezic kmestetic) n funcie de calitile stimulului Pentru studiul capacitii funcionale a structurilor inves tigaie nu este suficienta numai analiza rspunsului
mediu la o sene ntreag de stunuli periferici ci $1 varianta acestor rspunsuri (D = jt) ceea ce am numit patternul de dispersie (DP) (E Cnghel, 1979) Potenialul evacuat se caracten zeaz prin timpul
de latent, amplitudinea undelor si localizarea acestora, prezentnd un interes deosebit n depistarea tulbu rarilor senzoriale si ndeosebi n diagnosti carea maladiilor degenerative - POTENIAL DE
ACJIUNE
POTENIAL POSTSINAPTIC(engl
postsynaptic potenial), potenial electric ce se poate nregistra de o parte si de alta a membranei smaptice a unui neuron ca
PRINCIPIUL LUI DALE

reacie la eliberarea n fanta smaptic a unui neurotransmittor Dup natura media torului chimic (excitator sau inhibitor) avem un potenial postsmaptic excitator sau inhibitor

PRECUNEUS

>

LOBULUI PATRU

LATFR

PRIAPISM PROVOCAT DE SUBSTANE ANTIDEPRESIVE (engl priapismpnnoked thiou^h antiilepressants) Dac exist n mduva spinrii un centru reflex al ereciei si dac erecia nu treee
ncobserv it i de ceea ec numim contiina individului nseamn i ci acest reflex ire neaprat o reprezentani corticall Chiar d ie i este un fenomen esentialmente v s cui ir si depinde de structura morfologica i
penisului si de fluxul de snge din ramurile terminale ile arterelor ruinoase interne si mai esenial este inenaiia esutului erectil excitarea glandului ne provocnd erectn dect n cazul n care nervul ruinos
este nevtmat Fr integri tatea acestui ner\ si fr conexiunile sale mult mai sus in creier e\cita(iapsihica nu ar avea nici un efect asupra corpilor cavernosi Si nici inhibiia psihica imph cat ntr o serie de
cazuri de impotent Pe de alt parte este cunoscut efectul unor substane antidepresive (jluoxetma trazo-dona) care provoac pnapism, adic o stare de erecie rebel, n absenta oricrei excitaii sexuale
Recent, F Bertholon, Y Krajewiski si A El Allali (1996) au comunicat un efect similar al paroxetinei Mecanismul rmne necunoscut Dei R T Segraves (1989) a luat n considerare rolul serotonmei* n
neurofiziologia ereciei si a ejaculm, rezultatele n ceea ce privete erecia - noteaz F Bertholon si colaboratorii si - sunt discordante, poate din cauza unei heterogeneiti a
receptorilor serotomnergici Este de astep tat ca aprofundarea cercetrilor s aduc explicaiile necesare
PRINCIPIUL DOMINANTEI (engl princ iple of dominanta) O proprietate caracteristica a excitaiei relevata de A A Lhtomski (19(14) este formarea m cortexul cerebral a unor focare dominante de
excitaie c ire atrag excitaiile mai puin intense din celelalte focare existente la un moment du n creier Principiul doini nantei evidentia/a existenta unor relaii
un centru in tire ele activitate absoarbe excitaiile laterale inhibnd m acelai timp ali centri n consecina o reacie nu exprima un raport simplu si unilateral dintre o excitaie si un -.istem ei un raport dublu
pe de o parte intre excitaie si centru de pe ilt i intre centrul respectiv si o constelaie de ali centri Hegemoni i tocaruliu dominant reprezint astfel un principiu de activitate in ceea ce privete excitaia un
modus opcrandi general al sistemului nervos cec i ee explica o sene de fenomene fi/iologiee si psihologice instincte pasiuni atenia voina obsesiile psihastenia ete (V Paveleu 1955)
PRINCIPIUL LUI DALE (engl Dale s principie), formulat de ir Henry Hallet Dale (1875-1968)*, susine c natura neuro transmittorului este unic pentru un neuron dat Aceasta dogma a
neurojiziologiei trebuie considerata ca o regul ce admite excepii Acestea sunt de japt tot mat numeroase pe msura ce cunotinele de neurojiztologie progreseaz [ ] Cotrans misia* tinde ntr adevr, s
devin mai degrab regula dect excepie Unul s,i acelai neuron poate conine s.i elibera mai muli neurotransmitori exercitnd local PRINCIPIUL MINIATURIZRII
diferite efecte fiziologice prin inteimediul unor receptori diferii (D Planche 1991)
PRINCIPIUL MINIATURIZRII

(engi principie of minification) enun potrivit cruia ntr o sene de nuclei suh corticali ce cuprind o parte mai veche din punct de vedere filogenetic si pirtei mu nou (nucleul rou* nucleu fistigiali* nucleu]
dinat* etc ) partea mai veche este ntotdeauna constituit din neuroni mai volu minosi (parte m ignocelulara) iar cei noul din neuroni m u mici (parte p irvocelul ira)
PRION (engl prion) proteina n iturala care potn\ it cercetrilor neurologului si \irusologului amencan Stanley B Prusiner (n 1942 laureat al Premiului Nohel 1997) se convertete n agent p itogen mfectios
fund responsabil de encefalo patnle spongiforme puse pe seama unor Mrt'sun lente Agentul encefalopatiei sponetforme este o proteina de o greutate molecul ira de 27 (XXJ-30 (XX) de daltoni rezistenta la
protein iza K tund codat de o gem de pe cromozomul 20 al omului Proteina prionului este deturnat de la funciile sale normale pnonul patogen v icuohznd si necroznd celula nervoas -> BOALA
CREUTZFELD -JACOB KURU
PROLACTIN (engl luteotropic hor nume) hormon secretat de antehipofiza responsabil de stimularea lectatiei n perioada postnatal Secreia prolactmei este inhibat de bromocnpttn a crei aciune este
similar aceleia a dopammei*
PROOPIOMELANOCORTIN

(POMC) (engl proopiometanocortine), precursor al mai multor peptide cu activiti hormonale si neurotransmit toare tn creier, POMC genereaz mai
multe neuropeptide, ntre care alfa melano-tropma (a MSC) si fi-endorfina Administra rea mtracerebroventncular de alfa MSC induce la obolan comportamente stereo ipe ntindere cscat, micri
excesive de ngrijire corporal Beta endorfma, la rndu i exercit efecte neurocnne notabile stimulare i secreiei de hormoni antehipo fizan (n special prolactin*) pe calea blocm eliberm de dopamin de

ctre sistemul tuberoinfundibular Hipoxia deter min o cretere a proporiei beta endorfmei n lichidul cefalorahidian Proopiomelano cortina este produs si n sistemul imuni tar fapt care introduce o nou
dimensiune n relaia creierului cu diversele sisteme ale
PROPRIOCEPTIE (engl proprio ieptwn), termen creat de C S Shernngton (1900) referitor la informaiile senzitive provenite de la muchi, tendoare si arti culatu (senzaii kmestezice) spre deosebire de
mteroceptie care se refera la senzaiile cu punctul de plecare n receptorii din viscere Ambele categorii de informaii au un rol esenial n elaborarea schemei corporale* din cortexul cerebral
PROSOPAGNOZIE (engl prosopagno sia) Termenul, introdus n 1947 de ctre J Bodamer (Die Prosop Agno<>ie),(lei,em neaz incapacitatea de a recunoate fizio nomnle Este, deci, o modalitate
particular de agnozie vizual bolnavul nu si recu noaste membra familiei, uitndu se la ei stupefiat, ca la nite strini vzui pentru prima oar n unele cazuri bolnavul nu se recunoate nici pe sine nsui, n
oglind, iar dac este supus unor teste, se dovedete c nu poate distinge un brbat de o femeie Unu nu pot deosebi un cel de o pisic Pentru Stallreiter-Butzon (1950) si-ar avea
334
PROTUBERANTA INELARA

cauza ntr-o tulburare senzorial care interzice percepia simultan a fizionomiei si identificarea ei C Faust (1955), sub Imund c un pacient al su nu putea face distincie ntre un scaun si un fotoliu este de
prere c prosopagnozia se definete ca o dificultate de a sesiza n ntregul su un element figurai n ceea ce reprezint in dividuahtatea acestuia Ali autori acuz, n termeni generali perturbri vestibulare si
pierderea memoriei topografice ' Tul burarea este n general urmarea unor leziuni n ariile asociative din lobul occi pital al emisferei cerebrale nedominante
PROSTAGLANDINE (engl prosta glandms) molecule hposolubile, asem ntoare hormonilor produse n majoritatea esuturilor si recunoscute de receptorii membranei plasmice Conin un nucleu
ciclopentamc si derv din acidul arahi dome (acid gras cu 20 de atomi de carbon si patru legturi duble) Exist cel puin 16 tipuri de prostaglandine, grupate n 9 clase chimice notate PGA, PGB, PHI Unele
prostaglandine servesc drept mediatori locali ai secreiei paracnne (-> PARA HORMONI) si sunt distruse n apropierea locului de sinteza Rolul lor const n modularea reaciilor la ali hormoni, afec tnd
profund o sene de procese celulare Intervin si n coagularea sngelui, iar, pe de alt parte, modific cursul unor maladii vasculare si cicatnzarea plgilor Ele nasc v mor n membrana plasmic, aadar nu
difuzeaz Rolul lor informativ a fost iluzoriu ele nejund n nici un caz hormoni (D Planche, 1991)
PROTUBERANT INELAR (lat pons, engl idem), constituie segmentul mijlociu al trunchiului cerebral (creierul posterior), situat pe faa sa ventral, ntre
bulbul rahidian si pedunculn cerebrali Pe fata sa anterioar prezint o gutier medi an sntul bazilar care adpostete artera bazilar
Protuberanta ca atare este o banda groas de esut nervos lat de 3 cm dispus transversal ntocmai ci o punte (pon'i) ntre o emisfera cerebeloasa si alta Este format ndeosebi din fibre ponto cerebeloase
printre care se intercaleaz nucleu pontini Se descriu un picior al puntn si un tegment (calotapuntn) O sene de fibre fronto pontine si prefronto pontine se termina n nucleu pontini mai apropiai de
peduncuhi cerebrali in po/itie mediala Fasciculul Turck cu tibre care i au originea n circum\olutnlc temporile se termina n nucleu pontini laterali Calota punii (tegmentul) conine unele formai uni care
le continua pe cele analoage de la nivelul bulbului (lemmscul median, fasci cuiul spino talamic fasciculul spino cere belos ventral fasciculul longitudinal median fasciculul rubro spinal fasciculul tegmental
median si fasciculul longi tudinal Schutz) dar si structuri proprii Nucleul motor al facialului (Vil) se afl n treimea caudala a protuberantei nucleul nervului abducens (VI) n treimea infen oar a acesteia iar
nucleul motor al tn gemenului (V) e situat la limita dintre punte si pedunculn cerebelosi mijlocii Protoneuronul tngemenului senzitiv se afl n ganglionul Gasser* Oh\a pontina* are o structur similar
olivei bulbare Nucleul salivar superior se afl n proxi mitatea nucleului motor al facialului Corpul trapezoid situat n partea ventral a tegmentului, intr n componenta lem niscului lateral Se descriu si alte
formaiuni, nici una din ele neglijabil
Ca si bulbul, protuberanta are o sene de funcii proprii, coordonatoare si mtegrative Nucleu pontini particip la reglarea reflex PROZENCEFAL
d unor funcii vitale ale organismului secreia lacrimal, salivatia masticaia, clipitul (la excitarea direct a corneei si la uizul unui zgomot neateptat reflex audi tivo palpebral) orientarea globilor oculari in
direcia din care vine un zgomot brusc (reflex auditivo oculogir) secreii sudoral si sebacee a fetei si pielii capului secreia pentru mucoasa naso buco faringian coordonarea micrii de deviere conjugat i
alobilor oculari reglarea secundar a respir Hiei a tonusului muscular contracia musculaturii faciale (mimica expresiv trmsmisn impulsurilor dureroase si ter mice din /ona fetei (tngemenul este ncr v ui
durem de dini )
PROZENCEFAL - VEZICULE CERE
BRALE

PSALTERIUM (LIRA) > HIPOCAMP

PSEUDOFURIE (engl sham rage), reacie obinut 11 animale (pisici) prin stimularea prtn caudale a hipotalamu sului dup decerebrare Reacia include piloerectie, midnaz, tahicardie, modificri
respiratorii scoaterea ghearelor si artarea colilor P Bard a demonstrat c starea de fals furie ' apare si dup o operaie care nltur scoara cerebral si tdlamusul, dar las intact hipotalamusul Dac se
nltur si partea caudal a hipotalamusului, falsa tune ' nu mai apare Dm aceste cercetri se poate deci trage concluzia c n mod normal scoara cerebral inhib (frneaz) activitatea unor centri
nervoi de la baza creierului (hipotalamusul) i c atunci cnd aceti centri sunt separai de ali centri superiori, supraetajai, activitatea lor devine haotic (M Steriade 1959)
PSIHALGIE -> DURERE HALUCINATORIE
PSIHAMINE (engl ps-ychoamines-), substane psihotrope din clasa psihostimu lentelor amfetaminice (amfetamina dextro-gir dexamfetamina, metamfetamma), care acioneaz ameliorativ asupra psihis
mului chiar si n cazul cnd acesta este normal spre deosebire de acele psihosti mulente care nu intervin dect n cazurile de deficit al instrumentului intelectual Efectul lor benefic se datoreaz faptului c
activeaz aminele cerebrale pe cnd antianoxnntele mielioreaz metabolismul si randamentul neuronului doar atunci cnd icesti este perturb it (P Lvnbert 1980) Administrate copiilor hiperkmetici labili
emoional cu reacii necontrolate si cu performante colare negative se obine o mai buni concentrare mentala

PSIHEDELICE
PSIHOPATOGENE

PSIHIC (engl psychic) integrare larg orientativ complex si dinamic, a ntre gn activiti reflex instinctuale (filogeneti ce) si cognitiv adaptative (ontogenetice) a creierului dominat de rezervorul de
expennta anterioar numit memorie si de blocul motivational Se exprim n com portamentul manifest sau nemamfest, adesea sub semnul disimulrii
Psihicul se constituie ncetul cu ncetul, ncepnd din prima zi de existent extra utenn a individului,ca rezultat al interacti urni pemanente cu mediul specific, putnd fi identificat n caracteristicile
proceselor senzitiv senzoriale si asociativ intelective, n trsturile particulare de caracter si de personalitate
Integritatea psihicului, trit de individ ca o lume privat (- UNIVERS INTERIOR), depinde de integritatea anatomofunctio-nal a creierului si de echilibrul relativ al
PSIHODISLEPTICE

factorilor de mediu Leziuni importante intervenite n anumite , module sau sisteme ' cerebrale pot modifica total me mona, intelectul, reflexele, instinctele caracteristicile proceselor senzitiv senzo riale
emotivitatea, aptitudinile deprinderile si obinuinele interesele voina caracterul uneori personalitatea n ntregul ei L\ er\ thtng that the mind> does HI// ultimatelv be explanable in terms of the mteractions
among the hram s componenta (Floyd E Bloom Arlyne Lazerson 1988) --CREIER
PSIHOANALEPTICE (engl p^cho analeptics), substane psihotrope* c ire au un efect de stimulare a activitii psihice Include trei tipuri de ageni l) antulepre sori sau stimulenti ai dispoziiei (imipra
min, clomipramin amitripthn etc ) 2) stimulenti ai virilitii antagonisti ai hipnoticelor (amfetamina etc ), 3) ali ti mulenfi, nrudii cu antidepresivele*, dar cu efecte mai moderate si deci mai puin peri
culoase (derivau fosfonci, acid ascorbic etc )
PSIHOCHIMIE (engl ps\chochemistn), disciplin destinat studiem corelaiilor dintre echilibrul chimic al organismului si echilibrul psihicului n virtutea ideii inductive c orice modificare a homeostaziei mediului organic nseamn si o modificare a homeostaziei n sfera psihis mulul - PSIHOFARMACOLOGIE
PSIHOCHIRURGIE (engl psycho-surgery), disciplin neuropsihiatnc al crei obiect este fundamentarea teoretic si punerea la punct a unor tehnici fiabile de intervenie chirurgical pe creier, n scopul
dmeliorni sau vindecrii unor cerebro-patu, n cazunle n care chimioterapia si psihoterapia i-au epuizat posibilitile, bolnavul declarat incurabil fiind pndit
de riscul suicidului sau manifest un nalt grad de periculozitate social Prima intervenie psihochirurgical a fost efec tuat de neurologul portughez Egas Moniz* (1935), psihochimrgia cunoscnd apoi o
perioad de entuziasm,n care s au utilizat tehnici variate din ce n ce mai perfecionate bazate pe reperaje stereo taxice ale formaiunilor cerebrale vi/ate Dup momente de disgratie, ceea ce n prezent se
numete chirurgie psihiatrica se practica cu maxima prudent si n con ditule unor mijloace de diagnostic si de control superioare (electroencefalografie profunda, teleangiografie stereoscopica
stereotaxica, imagene prin rezonanta magnetic ecotomografie cisternografie i/otopica etc ) Psihochimrgia este indicai mai ales n cazuri de melancolie, nevroz obsesionala gravi schizofrenie paranoid si
stan de agitaie excesiv si permanenta nregistrarea stimularea lezarea sau ablatia dijentelor arii cerebrale n scop terapeutic au fcut posibila studierea de ctre neurochirurgi si neurojinologi nu nuinai a
caracteristicilor citoarhitectonice ci si a gradului de difereniere si spe i lahzare funcionala la nivelul creierului uman Contribuia neurochirugiei si a subspecialitilor sale la cunoaterea creierului este
nc sraca n comparaie cu reuitele terapeutice si cu complexele si delicatele intervenii asupra masei nervoase Totui aceast ramura a reuit s furnizeze suficiente date pentru a nelege c creierul
reprezint structura cea mai complex si mai perfect din ntregul univers fund mecanismul unic al gndim, emoiilor sentimentelor vrerilors,icomportamentelor noastre dar nu si sursa sau cauza acestora"
(L Dnil, M Golu, 1988)
PSIHODISLEPTICE (engl dyslepnc drugs), substane psihotrope* care perturb PSIHOFARMACOLOGIE
si dezechilibreaz activitatea psihic In clude trei tipuri de ageni 1) halucino gene* capabile s produc psihoze artificiale (rnescalma lisergamida pstlocibina cana binol) 2) stupefiante (cocain hai opiu
morfina heroina codenu) 3) euforrante, inductoare de beie (alcool eter etc ) - PSIHOPATOGFNE
PSIHOFARMACOLOGIE (cngl ps\cho phar/nacolog\) termen creat de Macht (1928) i_are desemnea?l o disciplina l c iru obiect este < en etarea efec telor e \er c Utile de substanele chimic e asupra
psthis inului uman (P Robert ipud P Lambert 1980) Alii o definesc drept disciplina care trateaz despie medicamentele desti nate creierului medicamente pe taie le numim psihotrope > (C E Giurgea 1993)
Psihof irm icologi i urmrete descoperire i de substane chimice naturile s iu s nte ti? ire i artifici l i de substane susceptibile sa intervin benefic n procesele cerebrale (implicit psihice) n vederea
suprimm st nlor patologice (depresii obsesii fobii insomnii imnezn stri apatice crize de anxietite iccese de agresivitate manii nevro/e psihoze etc ) si a reinstalm unui comportament idaptativ Tratamentul
cu psihotrope este ns n special suspensiv si nu curativ n ceea ce privete marile afeciuni psihi itnce eficienta lor adresau du se cu predilecie simptomelor Ca s fie altfel fabricarea substanei psihotrope
indicate ar trebui s fie una intracerebral endogen" cu o distribuie modulat n conformitate cu necesitile naturale ale functiontni creierului O combinare a chimioterapiei cu psihoterapia este obliga
tone Analiza sistematic a utilizm tera peutice a produselor psihofarmacologice demonstreaz clar c oricrui eveniment mental i corespunde un eveniment cere bral (D Widlocher 1995), ba chiar mai
mult dect att c orice fenomen psihic este expresia unui fenomen cerebral Pe de alta parte, medicamentele psihotrope nu numai c permit tratarea maladiilor men tale ci uneori permit descoperirea cauze
lor Pornind de la mecanismele de aciune ale medicamentelor descoperite la nivel fundamenta/ putem de /apt imagina M deduce perturhatnle n oglinda > ce pot sta la originea maladiilor Acest tip de
cercetare reductionista a fost declanat
caniculele depresiei ntr ade\ar toate aceste medicamente pot modi/ica meta holismul anumitor nei/rotransmitatori centrali ndeosebi serotonma si noradre n lima in mod mai accesoriu dopamma t le fac sa
c reasca la sinapse c oncentrarea acestora opunandu se fie distrugem lor (cum fac ipiomazida si alte IMAO) fie captam lor de ctre terminaiile nenoase (cum fac anndepresnele triciclice) Putem deci emite
a contrano ipoteza ca depresia s ar putea datora unei insuficiente a sero toninei si noradrenalinei n sinapse (Phihppe Meyer 1984)
PSIHOID(engl ps\choulus) termen prin care desemnam orice main electronic n stare sa reproduc cu un randament supe nor funcii ale creierului uman Com puterele moderne robotii capabili de un
anumit grad de decizie etc sunt psihoizt O buna parte a informaticii este de fapt o psihoidlogie (fr ps\choidelogie engl p^choidlog\) adic o disciplin tiinific axata pe studierea structurii si funciilor
creierului omenesc n scopul legitim al construirii de maini care s ndeplineasc aceste funcii cu un randament mcompa rabil mai ridicat (L Gavnliu, 1971)
PSIHOLEPSIE (engl psycholepsia), termen creat de P Janet (1859-1947),
PSIHOPATOGENE

prin care se desemneaz o cdere brusc si pasager a tensiunii psihologice exprimata prin suspendarea proceselor intelectului (vid ideatic) Se ntlnete n unele psihoze
PSIHOLEPTICE (engl ps^choleptlcs) substane psihotrope* care au un efect seditiv asupra psihicului m direcia a patrii tipuri de activiti farmacoelinicc 1) hipnotice' ageni farmaceutici care n fuiKtie
de compoziie si de doza provo ica
logic sau dimpotriv mcoercibil (brbi tunce derivai ai fenotiazmei tranchilizani somniferi etc ) 2) tranclulrante minore si sedative ti isicc (benzodi izepine mcpro bamat bromuri beladona etc ) 3) neuro
leptice produse cu puternice efecte terapeutice in psihoze si care produc o simptomatologie extrapiramidala specifica (tenoti izme re/erpimce butirofenone bcnzamidettc ) 4) reglatori de dispoziie cu efecte
terapeutice asupra excitaiei psihotice (sruri de litiu*)
PSIHOLOGIE (engl psscholog^), ti uita a psihicului neles ca totalitate a experienei de viata a individului integrat n societate experien manifestata n comportamentul sau sub forma unor note
caracteristice ale modului de a percepe lumea si a si o reprezenta, ca si sub forma unor caracteristici ale memoriei, ateniei gndim, afectivitii etc , precum si ca trsturi de caracter si de personalitate
(temperament inteligent, aptitudini, mte rese profil moral trebuine superioare) Psihologul nu are nevoie s disece creiere spre a tace psihologie al crei obiect nu este analiza n laborator a mecanismelor
smaptice ci analiza comportamentului global al omului prin prisma motivaiei
togilor nu sunt deloc psihologi, si invers
Siamund Freud (ncepnd cu ultimul deceniu al secolului al XIX lea), Alfred Adler sau Karen Horney de exemplu sunt psihologi prin excelent pe cnd un K Brodmann nu este deloc psiholog iar M Sten ide
sau M Gol u sunt doar neuro logi sau psihoneurologi On croit etre ps^chologue auand on a decoupe un cer \eaii (G Dwelshauvers) este eterna iluzie a psihoh/iologilor si neuropsihologilor Se poate face si
trebuie sa se fac psiho logic (psinologica*) far i a umbla cu tomo
Orice demers de icest din urm i fel tine de cerehrolo^ie" (un psiholog cult nu si poate totui inaadui sa rlmma nemformit in iccst domeniu) si de psihoidlt gie
PSIHOLOGIE DEVELOPMEN-TAL (engl de\elopmentalps\cholot>\) nmiiri i psihologiei care studiaz omul in cursul cretem si dezvoltam sale onto genetice nregistrnd p irticulant itile fie crui
stadiu de dezvolt ire
PSIHON (engl ps\chon) termen prin care Burt si Canngton desemneazl o ipotetica particul ce ar tace leg itura ntre materie si psihic, ceea ce presupune ceri tudmea unui dualism psihofizic de tip car
tezian S au mai propus si termenii mindon (VA Firsoff) si psitron (A Dobbs)

PSIHOPATOGENE (engl /mt/io palhogenic^), termen mai potrivit (Pierre Lambert, 1980) pentru a desemna acea clas de medicamente sau de droguri halu cinogene care induc stri depresive sau
manifestri confuzionale, simptome si sindroame psihopatologice si crora, prost inspirat, Osmond le a dat denumirea de psihedelice, nelund n considerare dect efectele pozitive asupra psihicului (enfone,
PSIHOPATOUTICE

relaxare imagene paradisiac) La anti podul psihopatogenelor se situeaz psiho patolitit ele" substane psihofarmacologice cu efecte dezalienante
PSIHOPATOLITICE (enal /mt/w patholitics) termen propus de P I ambert (19SO) pentru a desemn i o chs i de medi c imente psihiatrice specifice circ fac si dispari nbloul patologic dm comporta mentul
unor nevrotici s iu psih :>tici wand dcu efecte de/dienantc de ntrtmli? ire i persdiilititi
PSIHOSTIMULENTE (engl psstho ! nit s) L itt-k )r e de snbst inte psihotrope i c m r idmmistrire imeliorei/i ictivitatei n telectu l i Princip ilele psihostimulente sunt amfuimim si deriv ii amfeta munci
dtn\ mi dimetil iminoetanolulin icidul t,I it imit acidul iostonc cafeina vitaminele B sruri de calciu c ifednna si altele Simmnie psihotomce nooanalep ItLe pr etl n cerebrali mtianoxiante
PSIHOSOC > TRAUMATISM PSIHIC
PSIHOTERAPIE (gr psyche = suflet psihic therapeia = tratament engl ps'scho lherap\) metod care dincolo de orice ideologie etiologic are m vedere vin decarea cu mijloace psihologice a unor tulburri
definite drept psihice deci expn mate m comportamentul relaional al individului Tratamentul psihologic are loc in cadrul relaiei speciale psihoterapeut-pacient n realitate orice metod de psihoterapie
constituie expresia aplicativ a unei teorii filosofice psihologice sau psihopatologice cu privire la modul de funcionare a psihismului sau la cauzele tulburrilor psihice n funcie de metoda
utilizat terapeutul are astfel un cadru teoretic necesar ordonm observaiilor i interveniilor sale Desigur concepia tetretica si m funcie de aceasta con inutul metodei de psihoterapie dei nete
sare nu sunt suficiente in sine fiind nevoie de anumite atribute personale (angajare nep( sesi\a d< rinta autentica de sprijin empatie 11 ret ta) ale terapeutului in vede rea aplicam ct ret te a metodei si a obti
neru succesului Tocmai de aceea nici o meti da de psihoterapie nu este terapeutic in sine ti prin raport cu o tulburare spe tifita a pacientului intr un moment pani tul ir al tetu acestuia (G lonescu 1990)
Spre deosebire de psiholog psihotera peutul ire nevoie imperioasa dt cerebro lo!_ie* i ir o reguh de aur a psihoteripiei trebuie sa fie cooperirea flexibili cu psiho f irmacologia* si in c izurile de ultim
remediu cu psihochinirgj T O semm ficativ descoperire st fcuta rece (1996) de ctre neur psihiatrul amencan Jeffrey Schwarz de la Universitatea din Cihlornia cu ijutorul metodei Positron tmission
Tt>mot,raph\ (PET) Este vorba de punerea in ev identa a f iptului c psiho terapia (aplicata unor tulburri obsesional compulsive in cazul dat) nu rmne fr
ecou material m structurile cerebrale implicate m procesul patologic respectiv (cortexul frontal orbital nucleul caudat gyrus ciuguli si talamusul in cazul dat) psihoterapia avnd aadar efectul unor substane
materiale (medicamente) Ceea ce se nsene perfect m logica monismului structur-functie -> ORGANICITATEA TUL BURRILOR FUNCIONALE
PSIHOTONICE - PSIHOSTIMULENTE
PSIHOTROP (engl psychotherapeutic) orice agent farmaceutic natural sau sm tetic care influeneaz mtr un fel sau altul
340
PSIHOZA EXPERIMENTALA

activitatea psihic Potrivit unei clasificri care tine seama de clasificarea clinic propus de J Delay(1957) agenii psiho tropi sunt repartizai in trei grupe principale 1) psiholeptice* sau sedative psihice sub
stane reglatoare de dispoziie) 2) psihoana lepnce" sau stimulente psihice (antidepresive sau stimulente de dispoziie stimulente ale vigilitatn si dte psihotomce) J)psihodis leptice* sau perturbatoare ale
activitii men t ile (halucinogene stupefiante euforuante)
PSIHOZ (engl psychosis) maladie cerebrala gravi caracterizata de alterarea mai mult sau mu puin iccentuata a relaiei cu re ihtatca exterioara mergnd pan la ruperea contactului cu iceasta (autism*) si
adoptarea unui comportament straniu axat pe deliruri si halucinaii de unde aspectul ilogic iraional al discursu lui si actelor si dificult ie i dialogului adesea pe fondul absentei de contientizare efectiva a
anormalitii tabloului clinic prezentat (anosognozie*) Bolnavul pare a tri mtr o lume imaginari rezultat al autoexcitrn patologice a neuronilor Fap tul fundamental ca se pot obine expen mental psihoze si
ca simptomatologia psihozelor naturale cedeaz spectacular la tratamentul cu neuroleptice antidepre sive si alte substane psihotrope demon streaz c substratul lor cerebral nu este o simpl ipotez Orice
psihoza de altfel poart amprenta temperamentului si carac Ierului individului ca realiti cerebrale n pofida aparentelor paranoia" se ncadreaz in definiia psihozei ntruct realitatea este la paranoic nu o
realitate m sine ci una exclusiv pentru sine iar logica sa de fier pornete de la premise false sau impune concluzii prefereniale Dis cursul paranoicului este un delir siste matizat care vehiculeaz idei
halucinante
de facto mtr o total ignorare a fiinm morbide de obicei paranoicul autoprocla mandu se drept model incoruptibil de gndire si aciune sntoas Delirul su dominant m care se complace este delirul de
grandoare
Temele delirurilor senzorul dominant si imagistica halucinaiilor depind de expe nenta de viata a bolnavului de cultura sa de trasaturile de caracter si de personali ae de evenimentele traumatice trite mtr
un cuvnt de particularitile somato psihosociale ile individuilitatu sile m clusiv de d sfunctiile sistemului hormonal II n \ a pas de toubles mentaux ani ne soient en etroite relation a\et l histoire du sujet
(Henry Ey)
PSIHOZ EXPERIMENTAL (engl experimental psschosis) tulburri induse de idmmistrare i unor substane psihodislep tice (amfetamun cocain mescalm etc ) c ire reproduc in extenso
simptomatologii unor psihoze cu etiologie naturala Prin administrarea de L S D (acid hsergic) de exemplu a cnii structura chimica este apropiat de aceea a serotomnei* se pot obine tulburri psihice
similare cu acelea din schizofrenie Muli toxicomani sunt de fapt practicani de psihoze experimentale jucandu se cu o reversibilitate care m cazurile extreme eueaz definitiv Admi mstrarea de mescalm
de asemenea pe lng simtome ca midnaza tahicardia si greaa provoac agitaie psihomotorie angoasa distorsiuni anxiogene ale percep tulor si halucinaii Amfetammele (amine psihotomce) administrate n
exces pro voac la rndul lor simptome similare cu ale unui acces acut de schizofrenie micri stereotipe agitaie major delir anorexie la care se adaug hipertermia si vasoconstnctia aa nct se poate trage
341 PSIHOZA KORSAKOV

concluzia ca mecanismele neuronale imph cate in reacia la aceste substane sunt aceleai ca si n cazul schizofreniei, constnd n exacerbarea activitii neuro mior dopaininergici din cieier (Philippe Meyer
1984)
PSIHOZ KORSAKOV i cn>: l A,./w
koft s \\ndroine) tulburare ireversibila Caracterizata mai ales pnntr o amne/ie anterour ida dezorientare n timp si sp ttiu si confabul ire compensatorie marcata de o dispo/itie euforica proprie anosoenozi cilor
ncepnd de l i o anumii d ia {debutul m iladici) memoria bolnavului nu mai retine nimic peste un termen care trece de c itcv i minute el nemaiavand nici un reper mne/ic pentru prezent si evocnd trecutul
ndeprtat ca si cum ar fi vorba de evenimente cu totul recente Nefiind con stieiH de tulburarea sa de memorie bol
cele mai neverosimile La acestea se aeliugi o polincvnta senzitive motorie tatigibilitate la mers, abolirea reflexului ahilean stepaj pierderea simului poziiei degetebr de la picioare crampe nocturne etc n
etiologia sindromului nu se nscrie-doar alcoolismul, ci orice factor care duce la atrofii bilaterale ale tuberculilor mami lan (leziunea cea mai constanta decelabila n aceasta psihoz), ale altor componente
ale circuitului hipocampo mamilo talamo cingulo hipocampic (Papez circle) sau ale unor structuri ca nucleu dorsomediam din talamus locus niger, tuber cinereum tuberculii cvadrigemem posteriori si altor
struetun cerebrale Tumorile care se dez volt n zona tngonului cerebral sau a s>plemului corpului calos de exemplu genereaz o simptomatologie similar Pe plan patogemc si terapeutic, psihoza Korsakov
alcoolic se situeaz pe acelai
pjan cu encefalopatia Gayet-Wermcke (J Cambier M Masson H Dehen 1994) Sinonime sindrom Korsakov p\ihopoh

PSIHOZ MANIACO-DEPRESIV
(enal mnu depresive p\\cho\is bipolar depn \\ion) m l idie cerebrali ilcirei t iblou clime este earictenzat de alternarea strilor euforice cu strile depresive ( nebunie ciclica ) n intervale de timp
rite ele intermitente ale timiei normale v inabile si ele ca duriti m funcie de st irea gencr ila i organismului si de eveni mentele survenite m biografia bolnavului Comutirei unei stan turnee n ali este idesea
att de marcat! de contraste carie terolomce si ele temperament nct pare a fi rezultatul succesiunii coneurentiale a tlou personaliti distincte (teoria dublei personaliti) P C Racamier (1979) a atacat pe
drept cm lut iluzia ca m inia spre deosebire de depresie ar reprezenta rest ibi hrea contactului bolnavului cu lumea si societitea Maniacul considerat un cam pion al contactului cu semenul este dim potriva
una dintre fiinele cel mai greu de abordat intr o relaie autentica [ ] O relaie lalabila se obine mai degrab cu un catatonic dect cu un maniac Euforia maniacului este expresia delirului c est parce c/u l
delire qu l pettt etre %ai (P C Racamier, 1979)
La capitolul etiopatogenetic al psihozei maniaco depresive s au invocat meca nisme genetice, dar si rolul unor infecii, al disfunctnlor hormonale sau al unor trau matisme cramocerebrale S a putut, de
asemenea, stabili c strile euforice sunt efectul refluxului catecolammelor Cert este faptul c declanarea caruselului psihozei maniaco depresive are la baz
342

dereglri caracteristice n structurile (si implicit n funciile) creierului Ar fi cazul reactualizam , ipotezei hipotalamice (Ewald Hess Delay) prin prisma desco pennlor fcute de J Olds si P Milner (1954)
proximitatea centrilor plcem si neplcerii ( retard andpunishment ymes ) nu poate fi strina de modul sistematic in care se trece de la o stare la ceahlt (o teorie mai bine argumentat a blan soarului ) Fapt
este c unele cazuri dis perate de psihoza maniaco depresiv ui putut fi tratate psihochirurgical prin sectio narea fibrelor de legtura ale diverselor instane afective din diencelal (G lonescu V Neicu 1976)
Tratamentul cu sruri de litiu* este si azi suveran in aceasta psihoza inclusiv in plan profilactic Lithium s al w a nell established and efecti\e treatment for preventing recurrence of manie and depressi\e
episodes ant it remains ine stan dard of treatment (Editorial The Ame riean Journal ot Psyehiatry 10 October 1993)
PSILOCIBIN (engl ps\loc^bmum) substan izolat din ciuperca Ps\locibe mexicana utilizat n scopuri magice in epoca precolumbian Principiul ei activ psilocina, derivat al tnptaminei, provoac
euforie si halucinaii policrome, cufun dndu l pe consumator ntr o stare de onirism n care i amintete de lucruri si situaii demult uitate
PULVINAR (lat pulvmar thallami, engl pulvmar) cel mai caudal nucleu din grupul lateral al nucleilor talamici Este compus din mai multe configuraii nucle are (medial, lateral, inferior, unii autori
descriind si un pulvmar rostral, precum si unul caudal) Pulvinarul rostral proiecteaz pe cortexul parietal, cel medial pe zonele
parietale retrorolandice cel inferior pe cortexul occipito temporal si temporal iar cel caudal pe ariile 18 19 si 7 (A Kremdler 1976) Proieciile paneto occipito temporale s ar adresa zonei m care se constituie
schema corporal* Au fost de asemenea descrise fibre colaterale de 11 radi itule optice la poriunile mediale si hterile ale pulv mrului Aferente si eferente masive vizuale pare s aib un subnucleu al
pulvmarului numit nucleul mtergemculat (Hd^\er 1959) Stimularea complexului lateral caudal l pulvmarului produce o cretere i amplitudinii poten tulului evocat primar in cortexul vizuil Regiunile laterala
si inferioara sunt retino
multe hari ale cmpului vizual (F Cnck 1995) Lecours si l hermine (1979) care mentione iza m mod special relaiile directe ale pulv mrului cu corpii gem eulati noteaz totodat ca zona de proiec tic i
acestui nuc leu talamie intereseaz in emisfera dominanta toate componentele retrorolandiee ale zonei limbajului
PURKINJE (dan Evangehsta) histo log si literat ceh (Libechevice Boemia, 1787 - Praga 1869) A fost mai nti profesor de fiziologie la Breslau, apoi la Praga, unde a fondat un institut de cercetri pe care l
a condus pn la sfritul vieii Este autorul unei teorii a vzului policrom si, naintea germanilor M J Schleiden si Th Schwann, a pus bazele teoriei celulare, crend si termenul protoplasma Goethe,
impresionat de intuiia fiziologului ceh referitoare la mecanismele vzului colorat, i a dedicat un catren Im eigenen Ait^e Behit mit Lust/Was Plato von Anbeginn #vvisf'/ Und will Dir s nicht von selbst
gelmgenJ So wird Purkinje Dir es bringen (Cu ochi vrjit s iscodeti/ Ce Platon din PUTAMEN
btrni tia 1/ i singur de nu izbuteti/ Purkmje te va ndruma") n lucrarea sa de histologie cerebral (1838), n afar de descrierea celulelor din cerebel care i poart numele, a descris ffbrele mielmce si
celulele granulare A fost unul din cei mai mari mstologi ai timpurilor*' (V Voiculescu M Stenade, 1963)
PUTAMEN (lat putamen = carapace de scoic, engl idem), nucleu de la baza ere ierului, care, mpreun cu globus pallidus*
formeaz nucleul lenticular (parte component a corpului stnat*) Are conexiuni ndeosebi cu nucleul caudat, dar si cu nucleu din regiunea subtalamic (locus niger), constituind laolalt neostriatul ->
GANGLI
ONU BAZAU NUCLEUL LENTICULAR

PYRAMIS (lat pyramis engl idem), cel de al aptelea lobul al vermisului*, a crui anomalie ar fi n corelaie, dup E Courchesne, cu autismul*

R
RADIAII ACUSTICE (lat radiatw acustica engl auditory radiations), fasci cule de fibre care se ntind de la corpii geniculai interni* din metatalamus la neuronii din cortexul temporal (ana audi tiv
primar, cunoscut si sub numele de girusul sau zona Meseni*) - CILE CEREBRALE AUDITIVE
RADIAII OPTICE (lat radiaia optica engl vizual radiations), fascicule de fibre care se ntind de la corpii gemculai externi* la cortexul occipital, corespunznd celui de al doilea neuron al cilor vizuale
Fibrele ce provin de la cvadrantu superiori ai retinei strbat lobul parietal, iar cele ce provin de la cvadrantu inferiori ai retinei se angajeaz n profunzimea lobului temporal, lateral de cornul ventricular
temporal O leziune bilateral pe traiectul acestor radiaii provoac cecitate corncal - CILE CEREBRALE OPTICE
RAMOLISMENT CEREBRAL (engl
cerebral softemng), necrozare a unei zone mai mult sau mai puin ntinse din creier, ca urmare a obstruni unei artere prin fixarea unui tromb* sau embol* Consecinele depind de localizarea si extinderea
procesului de mortificare a parenchimului cerebral
RAMON Y CAJAL (Santiago), medic si histolog spaniol (Petilla de Aragon, 1852 - Madrid 1934) n tineree a fost medic militar de regiment n Cuba coloni ala A predat apoi anatomia la mai multe
universiti din Spania (Saragoza, Valenua, Barcelona), stabihndu se din 1892 ca profesor la Universitatea din Madrid Este considerat printele histologiei moderne a sistemului nervos A demonstrat, n
1888, individualitatea anatomic a celulei ner voase (discontinuitatea reelei nervoase), cu ajutorul unor tehnici perfecionate de colorare a esutului nervos supus examinrii microscopice n Algunas
conjeturas wpra el mecanisme) anatomica de la ideacion, asociation y attencion (1895) arat c reelele neuronale sunt suportul material al vieii psihice (- CELUL PSIHIC) A formulat ipoteza

creterii numrului de asociaii interneuronale n sistemele asociative din creier, ca efect al efortului intelectual, precum i ipoteza proiectm n scoara cerebral a grupurilor de celule nervoase periferice
Dominat de RANVIER
ideea c sistemul nervos reprezint ultima treapta a evoluiei materiei vii , a cutat s descopere formele de organizare morfologic a cortexului cerebral Opera sa principala se intituleaz Textura clei
sistema nenioso del hombre \ de los vertebrados, 1899-1904) n 1906 i s a decernat Premiul Nohel
RANVIER (Louis-Antome) medic si histolog francez (1835-1922), cunoscut ndeosebi pentru descrierea acelor stran gulatii ale tecii de miehn a axomlor numite noduri Kanvier* Scrierea sa prin tip l i se
intitulea/1 Cercetri asupra histologiei u fiziologiei nervilor (1871)
RAPTUS (lat ruptus = impulsie smul gere engl idem) executarea unui act ca urmare a unui impuls imperios, generat la limita dintre reacia voluntar si reflex Survine imprevizibil, pe fondul unei tul buran
psihomotorn dominate de anxietate si dat fund caracterul semiautomat pre zinta un mare grad de periculozitate n funcie de contextul psihopatologic, poate duce la fug, sinucidere sau crim
RU DE MARE (engl seasickness), ansamblu de perturbaii determinate de micrile unei nave maritime sau aeriene (ru de avion engl airsickess) Rul" const din tulburri care merg de la simpla
somnolent asociat cu grea pn la ameeli, vomismente si paloare cadaveric, uneori colaps Sunt incriminate micrile variate, cu acceleraii brute si neateptate ale navei (ruliun, tangaj, hul) Dup T C
Ruch si J F Fulton (1963), termenul generic de ru de micare" este inexact, deoarece micarea cu o vitez uniform ntr o singur direcie nu produce grea, aceasta aprnd numai cnd viteza sau direcia
micm este variat n mod
repetat D B Tylor si P Bard subliniaz c stimularea rdcinilor vestibulare descendente provoac micrile caracteristice vrsturii, ns nu voma propriu zis Pe de alt parte, extirparea unor lobuh din ver
misul cerebelului (nodulus, uvula, pyramis), face ca animalele de experien s devin imune la rul de acceleraie brusc si pohdirectional Se admite n prezent c micrile accelerate proprii unor nave
deplaseaz viscerele n abdomen si provoac hruieli ale nervilor simpatici din acestea si ale aparatului vestibular din urechea intern, care contrele tz echilibrai in cooperare cu cerebelul Rul de mare
exprim tocmai acest haos" anatomo-fiziologic -> GREAA VOM
RU DE MUNTE (engl mountam sickness), ansamblu de tulburri ce survin la locuitori ai sesunlor n urma unor ascen sium rapide la mare altitudine Simptomele includ ameeli, cefalee, greuri vomis
mente, intabilitate, insomnie si chiar stri letargice In same mstances acutepulmo nan aedema may develop and even cerebral oedema with papilloedema stu por unda flaccid paralysis (CD Marsden, T J
Fowler, 1998)
RS PATOLOGIC (engl pathological laughing), acces de rs cu caracter clonic, spre deosebire de rsul spasmodic (pseudo bulbar) al crui caracter este predominant tonic Bolnavul rde n hohote,
glgios, fr a fi capabil s se opreasc sau s si modereze manifestarea Este incriminat vtmarea unui mecanism frenator cu sediul n formaiile bzie amigdalo-hipo campice .Expresia motorie a
emoiilor este alterata cu att mai mult cu ct leziunea este mai aproape de scoarfa cerebrala (A Kremdler, V Apostol, 1976)
346
RECEPTOR SENZORIAL

RS-PLNS SPASMODIC (engl spasmodic crying or laughing) Dei cu noscuta carte a lui H Bergson se intitu leaz Rsul (1900), autorul definete sau cel puin caut s defineasc aici comicul si nu
rsul Sub acelai titlu, un tiz al filosofului, psiholog propune mai degrab o descriere dect o definiie Procesul esenial al rasului consta dmtr o expiraie c omului a sacadata mai mult sau mai puin
prelungita uneori pana la arne nintarea cu asfixia n e\presia sajaciala
euitatie afectiva destul de puternica cu un

in special de unele stimulri frtce (gadi latul) de un sentiment de triumf si de situaii psihologice a cror natura euicta mai este de discutat si pe care le numim comice tocmai in msura n care sunt sus
ceptibile sa provoace rasul (H Pieron 1951) Dup cte nelegem att du me camque plaque sur du vivant (= comicul), ct si du mecamque applique sur du \ ivant (= gdilatul) dau exact acelai re zultat
rsul Probabil ca exist n creier un centru al rsului, situat n orice ea/ mai sus de bulbul rahidian dac inem seama de faptul c rsul spasmodic este un simptom n cadrul sindromului pseudobulbar Gdi
latul (, du mecanique appliqe wr du \ivanf ) are loc n acest caz nu n zona axilar exterioar, ci probabil n zona axilar a homunculului proiectat n cor texul somestezic retrorolandic si este opera" unor
procese patologice, cu etio logie divers, care se petrec n acea zonul din creier Dar diferena este enorm n ceea ce privete , coninutul" acestui reflex cerebral, dac ne referim la cile lui nsiim movere
(actul de strnire a rsului) pe cnd ntr-un caz receptorii sunt audio vizuali si din imediata proximitate a cortexului, innd de nervii craniem si cu expres intercalare prefrontal.n cel de al
doilea caz sunt cutanai (axilan sau plan tari) si cu btaie n primul rnd subcorti cal Mecanismul intracraman al rasului intelectual, cu componenta prefrontala rmne a fi elucidat n termenii neuropepti
dologiei Le/umile responsabile de rasul si plnsul spasmodic sunt dup K Poeck si G Pillien (1963) situate la nivelul capsu lei interne*, ganglionilor bazali substanei negre pedunculilor cerebrali si hipotala
musului Uneori rasul apare ca fenomen epileptic manifestat chi ir si in somn ca ras eruptiv in hohote putandu se trans forma in plns si \ice\crsa \L Danaila, 1979) Ccrcetmd ispectelc neurologice si
psihopatologice la 60 de bolnavi cu cn/e de ras si plns compulsiv A Kremdler si V Apostol (1971) iu evideniat o relaie semnificativ a Intre aceste crize si o sene ele tulburri neuiologice uoare pareze
spas licitate bilaterila eu hiperrefleetivitate osteotendmoasa semn Babmski, pierderea reflexului fundului de gat hipertome extrapiramidala Cei doi autori admit ca microleziunile disemin ie care caracten
zeaza sindromul pseudobulbar ntrerup, la diferite niveluri circuitele complexe care stau la ba/a mec mismelor normale ale rasu lui si plnsului > SINDROM PSEUDO BULBAR
REACTIVITATE (engl reactivit\), capacitate a creierului de a rspunde la stimula din afara sau din interiorul orga nismului Aceast capacitate este aproape nul n coma profunda, cnd traseul EEG este
invadat de ritmuri delta, fund practic nul n coma letala (moarte cerebrala), cnd se instaleaz un silentium electric complet ce exprima areactivitatea total a creierului
RECEPTOR SENZORIAL (engl sensonal receptor), celul specializat de RECEPTOR SINAPTIC
la captul distal al unei fibre nervoase periferice, celul care rspunde unei stimulri (fizice sau chimice) prin declanarea unui influx nervos centripet Se descriu extern ceptori (captatori de mforma'tie din
mediul exterior), interceptri (captatori de infor matie referitoare la funcionarea sau dis-functnle viscerelor) si proprioceptori (plasai in muchi tendoane si articulai! captatori de informaie privind
micarea si poziti i diverselor segmente ale corpulm)

RECEPTOR SINAPTIC (
mal receptor) situn moleculare active dispuse 11 nivelul membranei postsmaptice si care recunosc in mod selectiv un neuro transmit itor sau hormon (dopamm sero tomna noradrenahn adrenalin etc ) Se
descriu alfa receptori beta receptori etc Unele corpuri neuronale (pencarioni) dis pun de asemene i de regiuni speciali/ae n receptarea de semnale
RECESSUS PINEAL (lat rece^ pmeah\ engl idem) divertictil al peretelui superior al ventriculului diencefalic (ven tnculul III) corespunznd ba/ei de implan tare a glandei epifize
RECIDIV (engl recciirence) reapan ie, uneori si dup mai muli ani a unei maladii vindecate A nu se confunda cu recrudescenta
RECRUDESCENT (engl recnules tence), agravare neateptat a simptomato logici unei maladii care prea s mearg spre vindecare
REFLEX (lat reflexus = ntors la punctul de plecare, engl reflex), concept introdus n strmta de R Descartes (1596-1650) si fixat prin termenul propus de Th Wilhs (1621-1675) Act elementar automat,
348

ereditar si stabil de punere n funcie a unui efector (muchi grup muscular esut glandular etc ) ca rspuns la aciunea unui stimul asupra unui receptor specific din sfera sensibilitii Unu neuropsihiatn ntre
care K Goldstem (1878-1965) au ncercat s discrediteze conceptul de arc reflex si de reflex
La baza oricrui act reflex st un arc reflex cu urmtoarea component 1) o cale aferenta (centripeta) care are punctul de pornire n receptor 2) un segment central de comutare a influxului nervos 3) o cale
eferenta (centrifuga) spre efector Exemplu percuia tendonului rotuhan provoac contracti i imediata a voluminosului pachet muscular al coapsei numit cvadnceps (reflex rotuhan) Eiziologul francez Alfred
Vulpian delmea.n 1866, reflexul ca fund , o micare provocata ntr o parte a corpului printr o excitaie venita din acea pane >( care acioneaz prin intermediul unui centru nervos altul dect creierul
tia \ointei Vulpian ddea exemplul unei broate decapitate si deviscerate i c iu pese cu o perna o laba a extremitii M membrul este retras [ ] Este aici un tip de aciune reflexa produsa de mduva spinrii
Nu toate reflexele au ns un arc att de simplu, ci cuprind si neuroni inter calri (mterneiironi), la diferite niveluri din trunchiul cerebral, din diencefal si chiar din cortexul cerebral (de exemplu, reflexul
corneean, reflexul fotomotor, strnutul, voma, reflexul salivar etc )
Reflexul este actul fundamental al ntre gu activiti de reglare realizat de sistemul nervos, fapt relevat nc de ctre neuro psihiatrul german Wilhelm Gnesmger (1818-1868) IM Secenov(1829-1905), de
altfel, nu a recunoscut niciodat carac terul involuntar al reflexului drept criteriu
REFLEX CONDIIONAT

definitoriu al acestuia pentru el toate micrile cunoscute n fiziologie ca volun tare integrndu se m categoria micrilor reflexe n sensul stnct al cuvntului (1863)

REFLEX COHLEOPALPEBRAL
(engl cochleopalpehral reflex), coborre brusca a pleoapelor superioare la au/u! unui sunet puternic si neateptat Reflexul este utilizat pentru punerea n evidenta a unei surditi simulate simulantul nu eh
peste struind in ideea sa c nu trebuie sa iud nimic
REFLEX CONDIIONAT (engl con ditioned reflex} concept introdus de I P Pnlov* sub denumirea si de reflex temporar sau reflex individual cu caracter ontogenetic Necesitate i adaptm* la con ditnle
mereu schimbtoare si adese i imprevizibile ale mediului a determinat apariia la animalele superioare a unor lorme noi si elastice de reacie dobndite in timpul existentei individuale (onto genez) Aceste
modaliti superioare de reacie, variabile dup condiii au fost descoperite si puse n evident de Pavlov pe cnd el se ocupa de studiul fiziologiei digestiei El a observat la cinii cu care experimenta un
fenomen demn de tot interesul, anume c, dup ctva timp, on de cte ori pe condor se auzea zgomotul pailor omului de serviciu care le aducea hrana cinii salivau anticipativ La nceput acel zgomot nu
avea nici o semnificaie biologic precis pentru animale Cu tim pul, ns, asocnndu-se mereu cu aducerea hranei care genera reflexul salivar necondi tionat, filogenetic (secreia de saliv), zgo moul de pai
a devenit un excitant care semnaliza venirea hranei si astfel ajungea s provoace prin el nsui secreia glandelor salivare,n absenta alimentelor ntre centrul auditiv cortical si centrul alimentar
(postulat de Pavlov) se formeaz n felul icest i o legtura aa nct ori de cte ori centrul auditiv este pus m stare de excitaie de zgomotul pailor tot de attea on excitaia se propaga automat (= in mod
reflex) la centrul alimentar pe o cale de acum bttorita ( Rahnung in limba termina) deci msand secreia salivara Zgomot de pai = hrana 1 Formarea lega tuni (asociaiei) dintre cei doi centri se ditoreaza
faptului ci centml alimentar care in acest ea/ are o importanta vital mai mare dec it centrul acustic atrage spre sine excitaia (una din legile activitii nervoase superioare formulate de Pivlov prin studierea
reflexelor condiionate) Pornind de la aeeasti observaie funda mentali fiziologul rus colaboratorii si discipolii si au im iginat apoi nenumrate reflexe condiionate (ontogenetice), utili / ind cei m H diferii
stimuh - semn l (diapa/oane metronoanie sonerii, sunete de orga becuri colorate excitaii tictile, excitani termici soluii aciue, mirosuri cureni electrici etc ) Excitanii de acest fel au fost numii excitani
condiionali Cu ajutorul lor s au obinut nu doar reflexe alimentare ci si de aprare (m cazul unor excitani necondi t lonali nocivi) si au fost descoperite categorii distincte de reflexe condiionate
(pozitive/negative normale/ patologice etc ) precum si reflexe necondi tionate (filogenetice) trecute cu vederea pn atunci (reflexul de orientare*, reflexul de libertate*) S au stabilit legile dinamicii
excitaiei si inhibiiei (legea iradiem si concentrrii, legea induciei reciproce), s a emis teoria celor dou sisteme de semnalizare, teoria stereotipului dinamic, teoria tipurilor generale de activitate ner voas
superioar la animale si la om (tem peramentul) si, n final, s au fcut pai inaugurali n direcia patologiei experimentale a creierului cu mijloace exclusiv
348 REFLEX CONDIIONAT
fiziologice ( psihogene/ice' sar putea spune)
La ha/ i reflexului condiionat (onto genetic) st fenomenul funcional al conexiunii temporare dintrellifenti centri cerebrali Se numesc temporire deo irc ce actste legaturi se desfac cu uurina de ndat ce nu m n corespund
condiiilor mediului idicT ijung sa nu mai semn i Ii7e/e faptul sau evenimentul care l pmea in mod vit l pe individul respectiv (animal sau om) Acel i fapt sau eveniment poate
Spre deosebire de reflexele neconditio nate (filogenetice), reflexele condiionate (ontogenetice) au urmtoarele caractens tici a) au nevoie de crearea anumitor condiii care s fac posibil apariia lor dup cum urmea/ a, =
coincidenta n timp repetai a excitantului semnal (con dition l) cu excit intui n ituril (neconditio nai) a 0 = excitantul semn l Cconditioml) sa precead ntructva apariia excitantului nituri! (nccondition l) i, = excitantul semnal
(conditioml) si fie mai slab n intensitate dect excitantul natural (necon ditional) i. = emisferele cerebrale sa se
Pornindu se de la un reflex tondition it dat bine consolid it in condiiile unei excita bilitati optime a creierului se pot elabora reflexe condiionate de ordinul ildoilei de ordinul al treilea etc (ceea ce neurologii si psiholouu anglo
americani numesc higher ordtr conditioning) In icest te) organis mul ire posibilitatea nelimitata de a se adapta mai bine la condiiile unui mediu in continua evoluie ba chiar ire putina de a prospecta tendinele evoluiei
mediului Aceasta se refera la tot ceea ce este ni cesar pentru bunstarea organismului si speciei att in sens pozitiv cat si in sens negativ ciclica la toate elementele pe care animalul trebuie sa le ia dm mediul in conjurator si
la cele de care urmeaz sa se fereasc Nu este nevoie de prea multa imaginaie pentru a vedea dmtr o data cat de multe st aproape de nenumrat sunt reflexele condiionate folosite n mod con stant de sistemul complet propriu
omului care se situeaz nu numai n mediul larg reprezentat de natura n general ci si de mediul social specific m toata am ploarea lui cuprinznd toata umanitatea (I P Pavlov din articolul Reflexul con ditionat' Marea
Enciclopedie Medicala)
mala b) ircul reflex se formeaz numai pe masuri ce se elaborca/a reflexul conditio nu c) ircul reflex se nchide 11 nivelul cel m n nalt (cortexul cerebral m cazul anim ilelor care l au) d) sunt temporare e) sunt individuale
adic dobndite m cursul vieii individului ca expresie a pro pnei lui experiene f) nu se transmit pe c ile ereditara dei n perspectiva evoluiei speciilor aceast posibilitate nu se exclude De ndat ce n existenta immalului
intervin reflexele condiionate acesta ncepe s triasc ntr o lume a semnelor si semnalelor, a reprezentrilor Ne gsim n acest caz n plin proces cognitiv ele mentar la specule subumane susceptibil de mirabile amplificri si
complexifican la om Tocmai complexele de legaturi nervoase temporare, maleabile, labile substituibile, acest sistem de conexiuni polivalente ntre zonele si centru cerebrali, care, fr ntre rupere, se consolideaz, se amplific
sau, dimpotriv, se clatin, se descompun, se recompun, se configureaz pe alte coor donate (imaginaie), reprezint punicul, viata interioar Legtura nervoas temporara este un fenomen fiziologic ct
350
REFLEX DE ORIENTARE
se poate de universal n lumea animal si la oameni ea este n acelai timp un feno men psihic" (I P Pavlov 1927) La cinii la care fuseser extirpate emisferele cere brale nu s a reuit elaborarea nici unui reflex condiionat -
REFLEX REFLEX NECONDIIONAT
REFLEX CORNEEAN (engl corneal reflex), micare involuntar care const n nchiderea pleoapelor n cazul stimulm fizice a corneei Absenta acestui reflex exprima, la nivel central, o vtmare a nucleilor din protuberant
ai tngemenului Abolirea reflexului corneean este unul dintre semnele morii cerebrale

REFLEX DE APUCARE FORAT

-> GRASPING REFLEX
REFLEX DE LIBERTATE (engl reflex of liberty) reacie relevat de I P Pavlov la cinii supui experimentelor de laborator La nceput animalul sttea linitit si mnca bucuros dar pe msur ce sttea mai mult timp el
devenea tot mai agitat ncepnd sa lupte cu ambiana creat el zgria podeaua cuta s se smulg din stativ rodea stativul etc i din pricina acestei activiti musculare nentre rupte prezent o dispnee asociat cu o salivatie
continua devenind cu totul impropriu pentru experienele noastre ntruct acest fenomen s a prelungit timp de mai multe sptmni nrutindu se progresiv Mult timp noi nu am neles cauza acestui fenomen Am controlat

multe presupuneri privitoare la cauzele posibile ale acestei comportri t, dei aveam destule cunotine despre cini toate ncercrile noastre rmneau fard succes, pn cnd am ajuns la ideea c era vorba de un lucru
foarte simplu, i anume de
reflexul de libertate adic de faptul ca acest cine nu suporta limitarea micrilor sale Noi am nfrnt acest reflex cu un a/l reflex i anume cel de alimentare Am n cepul s dam cinelui toata raia lui pentru o zi numai in
sttu La nceput animalul mnca puin si a slbit foarte mult Apoi ns el a nceput sa mnnce mai bine si in cele din urma a nceput sa mnnce toata poria devenind linitit m timpul experienelor Reflexul de liberate era
inhibat Este clar ca acest reflex este unul clin reflexele sau n genere \orbind una din reaciile cele mai importante ale oricrei funie \n Acest reflex insa nu este
de acest reflex nici chiar cnd enumera reflexele proprii omului [instinctel Duca animalul nu ar manifesta un protest reflex de lupt mpotriva limitam micrilor
mai mic obstacol pentru ca anumite acti vitali importante ale acestui animal sa rmn neefectuate tim ca la anumite animale acest reflex de libertate este att de intens nct lipsite de libertate ele re nunta la hrana slbesc
si mor (I P Pavlov, 1927) C este vorba de un reflex (instinct) puternic s a putut constata,considera Pavlov, la cini crora h s au extirpat emisterele cerebrale cnd se fcea ncercarea sa fie prini se zbteau energic n acest din
urm caz, ns, mai plauzibil ni se pare ipoteza banalului reflex (instinct) de apa rare scparea din ghearele adversarului, reflex operaional la orice vieuitoare (insecte, viermi etc ), la vertebrate nefund dect un automatism
medular
REFLEX DE ORIENTARE (engl orienation reflex}, reacie automat natural a unui animal (inclusiv omul) fat de REFLEX FOTOMOTOR

o variaie sesizat n mediul nconjurtor Camele, de exemplu, dac percepe un zgomot ct de mic privete cu atenie n direcia de unde vine acesta ciulete ure chile etc I P Pavlov care l mai numete si
reflexul ce se ntmpla' sau reflex de
fundamentale Att noi cat si animalele dirijm aparatul receptor c ore spunzator m direcia agentului care provoac o variaie cat de mu a n ambianta de ndat ie
un sens biologic uria Daca animalul ar fi lipsit de aceasta reacie s ar putea spune ia n fiecare clipa viata lui ar atrna de un fir de par n ce ne privete |pe noi, oamenii - not L G ] acest reflex merge
foarte departe manifestndu se n dorina de a cunoate care genereaz tiina (I P Pavlov 1927) Reflexul de orientare este o baz fiziologic a concentrm ateniei
REFLEX FOTOMOTOR (engl pupil larf reflex), variaie automat a circum fenntei pupilelor n funcie de intensitatea luminii care stimuleaz ochiul ca urmare a funcionm conjugate a dou sisteme
antagoniste indoconstnctor (prsim patic) si indodilatator (simpatic) Reflexul pupilar la lumin si ar avea centrul n nucleul Edinger-Wes-tphal din mezencefal Dar constricia pupilei se poate observa si ca
efect al stimulm unor ani parietale si parieto occipitale, a girusului cinguli si a cortexului frontal, pe cnd dilatarea pupilei s a obinut pnn stimularea ariilor oculare dm lobii frontal si occipital Stimularea
prii parietale a ariei 19 Brodman provoac pupilodilatatie bilateral, pe cnd stimularea anei 17 si a zonei de tranziie la ana 19 produce pupilo constricie O leziune pe traiectul contingentului parasimpatic de fibre din tngemen provoac o
midnaz areactiv homolateral, iar Iezi uni la nivelul structurilor simpatice din hipotalamus provoac mioz Reflexul este absent n cazul morii cerebrale Sinonim reflex pupilar
REFLEX HERING-BREUER (engl Hering-Breuer reflex) reflex de inhibare a inspiraiei declanat de destinderea pl mnulin avnd la baz principiul stabilit de cei doi neurologi distensia plmnilor
oprete inspiraia fcnd loc expiraiei iar replierea plmnilor inhib expiraia, pro vocnd inspiraia Aceste efecte alternante sunt mijlocite de fibrele aferente ale ramu nlor pulmonare ale vagului si nervilor
frenici, pe baza legii mervatiei reciproce Reflexul Henng-Breuer caracterizeaz respiraia normal Exist ins situaii n care de la hipotalamus pornesc excitaii puternice ctre centrul pneumotaxic ponttn,
caz n care acesta intervine n reglarea respiraiei n locuind reflexul Henng-Breuer -> CENTRII RESPIRATORI CENTRUL PNEUMOTAXIC
REFLEX INVERSAT (engl mverted reflex), rspuns automat la o excitaie, care se produce ntr un sens opus aceluia obinut n mod normal Este semnul indubitabil al unei dereglri patologice - SEMN
BABINSKI

REFLEX LACRIMAL (engl lacrymal reflex), act automat declanat de iritaii locale ale conjunctivei oculare, de iritaii pe traiectul nervilor care se descarc n glandele lacrimale, dar si de cauze cerebrale
(emoie, durere moral) Ar exista un centru hipotalamic al plnsului,cu descrcare n nucleul lacnmo-muco-nazal din puntea Varoh (protuberant) care, pe calea nervului facial, comand secreia de lacrimi
REFLEX MORO (engl Moro s reflex) btilor inimii reacie a copilului sugar la auzul unui exercitate asup zgomot neateptat vnturarea braelor si
i urma unei compresiuni i globilor oculari
.sfirarea degetelor precum si arcuirea spatelui Rudimentul acestui reflex la adult este tresrirea

REFLEX NECONDIIONAT (engl

unconditioned refle\) act automat ereditar
(filogenetic) care se manifest nc din
momentul naterii animalului sau omului
Pentru a se declana el nu are nevoie de
exersri prealabile ci este suficient ca m
raza de sensibilitate i animalului sau omu
lui si se produc o excitaie specifica pentai
un inumit receptor Orice excitaie adec
vata i farmgelui bucal de exemplu pro
\oaca o micare de nghiire (reflex de
deglutitie) Reflexe de acelai fel sunt
clipitul suptul tuea voma creterea s m
descreterea diametrului pupilei flexia
sau extensia membrelor la intervenia
brusc a unor stimuli specifici etc Tot aa,
dac introducem hrana in gura unui animal,
sunt excitai pe c ile chimic receptorii
senzoriali ai mucoasei hnguale si bucale,
excitaia este condusa pe calea eferent la
centru sahvatori din bulb si protuberant,
iar de aici pe calea nervilor eferenti se
transmite glandelor respective impulsul
de a efectua secreia salivei l P Pavlov a
numit reflexe necondiionate asemenea
acte Dat fund fixitate
reflexele necondiionate (filogenetice) apar
REFLEX POLISINAPTIC (engl poh synaptic reflex), reacie automat care an gajeaz nu numai centri din mduva spinrii ci si centri cerebrali n special dm trunchiul cerebral si diencefal
REFLEX PSIHIC (engl psvchical reflex), noiune introdus de Charles Richet (1888) care avea m vedere salivatia provocat de vederea sau de im iginarea unor mncruri gustoase Este vorba - va preciza
I P Pavlov - de faptul ca reacia fala de un anumit excitant este determinata de combinaia lui cu urmele excitaiilor premergtoare din emisferele cerebrale
REFULARE (engl repression) fenomen psihic descris nc de Fnednch Nietzsche
(1844-1900) dar cruia S Freud* i a dat valoarea de principal mecanism de aprare al Eului dominat de un Supraeu intran sigentfvoce i contiinei morale) Prin acest mecanism care de fapt este o uitare
activ nu chiar incontient, sunt reprimate n aa zisul, incontient" imagini, idei, senti mente sau amintiri care evoc dorine instinctuale de ordin sexual de obicei considerate interzise Refularea este pruna
cheie explicativ a viselor, fantasmelor rigiditate lor, actelor ratate si simptomelor nevrotice sau psihice Simptomul este substituentul a
ca rspuns la un numr relativ mic de exci ceva ce refularea mpiedic sa se exteriori tanti cu caracter standard asigurnd o zeze'fS Freud 1917) Procesul refulm adaptare* limitata, potrivita pentru un
necesit o energie psihic important, mediu care ofer organismului condiii de opus tendinelor libidinale, pe cnd defu-constante lrile produc uneori adevrate dezastre n echilibrul convenional (social)
al indivi dului n cazul n care elementele refulate REFLEX OCULOCARDIAC (engl renun la deghizrile simbolice de rigoare oculotardiac reflex), ncetinire smusal a si determin acte Ue-a dreptul
scandaloase,
'iat mai mult sau mai pul -> REFLEX CONDIIONAT REGLATORI DE DISPOZIIE PSIHICA
inute pn atunci n fru Rezultatul deghizat este refulatul care nc nu a nfrnt legile pndicittn
REGLATORI DE DISPOZIIE PSIHIC (engl mood regulator*,) sin tagm prin care mai sunt numite srurile de litiu cunoscute prin aciune i lor electiv asupra dispoziiei psihice perturb ie n psiho/e reducerea strilor
de excitaie
teoriei sale neuronale bazate pe existenta sinapselor anticipnd totodat o teorie a memoriei si nvm These neurones are permanent altereil b\ the course of an eu itation or (tf ne introduce the theorv of
m im icala v apropi it de i mfluenteazl
[= sinapse termen creat doi am mai trziu m 1897 de Poster si Shemngton - not L G l are brought into a permanent altereil<omhtion And urnepsihologicul ich a

nimerea unui echilibru

t \penence teU\ us that there

nor idrcn dina dopamina) acionnd isupra echilibrului sodiu/potasiu care regie i/ pcrmt ibilitate i membranei celulare a neuronilor (Denikcr Gmcstet I oo 1980) Sinonime ttrmoieglalort mirnwlimite * SRURI DE LITIU
REGRESIUNE (engl re^esston) m to ircerc i individului la icte de compor tinuit caracteristice unor stadii interioare ile dezvoltrii s de psihomotorn
REGULA LUI HEBB (engl Hebb s rute) enun al psihofiziologului canadian DO Hebb referitor la o torma particulara de memorie instituita intre doi neuroni care coopereaz Cndaxonul celulei A excita celula B M participa
n mod repetat i struitor la declanarea unui impuls nervos in B are loc un proces de c re stere sau o transformare metabolic n una sau n ambele celule m asajel meat eficienta celulei A de a declana un impuls n B este
crescut (DO Hebb 1949) Cu alte cuvinte, s ar produce un fenomen de faci litare a comunicm transsinaptice feno men n legtur cu care S Freud* a formulat o ipotez nc din 1895, pe marginea

conduc turn - less unpermeahle - heco imii, that s more like tkose of the <t> s\stem \Ve shall dt scnhe this condition of tht contact barriers as their degree of facilitation < Kahnunc, ) VW can
assert that memon s represented h\ the facili titttons e\isting hct\\een the * neurones (S Freud Entwurf emer Psychologie 1895 apud The Ori^ms of Ps\c ho ana Issis 1954) Ulterior d ir tot nainte i
lui Hebb l P Pavlov m teoria reflexelor condiionate invoca in mod struitor acelai tenomen neocolind nici termenul german Bahnung prezent la Freud In cazul primului reflex (necondiionatnota L G | a existat o simpla conducere directa a mfluuilui nervos pe t and in cel de al doilea trebuie sa se formele in prealabil o cale pentru centrul nervos Aceasta noiune a existat de mult njizio logia
nervoasa si se exprima prin cuvntul Bahnung* In modul acesta in sistemul nervos central exista dou aparate centra le diferite aparatul de conducere directa a curtntului nervos si aparatul de deschi
dere s.i nchidere a circuitului (din articolul semnat de Pavlov n Marea Enciclopedie Medicala) Astfel Hebb s rule este mai
354

.RETINA CORTICALA"
degrab o Freud-Pavlov-Hebh v rule si, dup cum a specificat Freud, privete procesele de memorie si nvare F Cnck va susine, n 1994, c o versiune a Hebb s rule intervine realmente n anumite forme de nvare Aa
numita Hebb s rule, despre care J P Changeux (1983) spune c, n pofida succesului ei teoretic nu si a gsit o demonstraie experimental mdiscu labil a fost de fapt supraconfirmata n primul rnd de pavlovism
FACILITARE
REIL (Johann Christian) medic si neuro anatomist german (Rhaude Ostuesland 1759-Halle 18H) nperioadi 1787 1810 a fost profesor la Universitatea din H iile, iar dup aceea la Berlin Fondator al publicaiei Archi\ fur
Ph\<nt>loi>ie (1795) unde a promovat vitalismul Preocupat de bolile psihice (Geisteskrankheiten) si vin decarea lor a fcut minuioase studii asupra structurii sistemului nervos Lem niscul median din trunchiul cerebral poart
numele su (panglica Reil) iar n Die Sylvische Grube (1809) descrie lobul insulei cunoscut ulterior si sub denumirea de insula Reil Concepia sa despre influxul nervos purta amprenta evului mediu Alte scrieri Uber Lrkenntms
und Kur der Fieber, 5 volume (1799-1815) Rhapsodien uber die Anwendung psxchi scher Kurmelhoden auf Getsteszerrultun KOT(18<)3)
RELAIA" CREIER-CORP LE
GEA COEXTENSIUNII ANATOMOFUNCTIO NALE CREIER-ORGANISM

REMAK (Robert) embnolog, anatomist si histolog german (Posen, 1815 -Kissin gen, 1865) A fost profesor la Universitatea din Berlin Pclit de artefactele coloraiei, a susinut continuitatea reelei nervoase,
dar are meritul de a fi reliefat polimorfismul citologic al cortexului cerebral Este iniiatorul electroterapiei si al electro diagnosticului (Elektrodiagnostik)
REMISIE (engl remission) atenuare sau dispariie la un moment dat a simpto melor unei maladii Poate fi pasager
REOENCEFALOGRAFIE (engl rhe oncephalof>raph\) termen introdus de L F Jenker (1957) spre a desemna a me/hod for the continuous- registration of cerehrovascular changes care se bazeaz pe cantitatea de curent
rheos care traverseaz creierul in funcie de im pedanta Este o metod nenociv de explorare funcionala si de diagnosticare a afeciunilor v isculare cerebrale
REPOLARIZARE (engl repolarization),
de potenial de repaus, negativ de partea citosolic, n timp ec canalele ionice sunt
REPREZENTARE (engl represen talion) proces cerebral de regsire n memorie (retrieval) a imaginilor concrete,
obiecte si fenomene percepute anterior Orice reprezentare constituie, ntr un fel, evocarea unei percepii, n absenta obiec tului sau a fenomenului care a produs o
RETIN CORTICALA" (engl cortical retina ), nume dat de unu autori (Henschen) zonei de pe scizura calcann unde retina se proiecteaz punct cu punct, n patrii cvadranti precis delimitai O leziune de l mm 2 pe cortexul
vizual din acest perimetru determin o degenerare circumscris la o singur fie de celule din REEA HOPFIELD

corpul geniculat extern* Fineea stratului granular de aici ar sta la baza gradului mare de acuitate al foveei

REEA HOPFIELD (engl Hopfied network), tip de reea neuronal simpl conceputa n 1982 de ctre fizicianul si cerebrologul american John Hopfield (California Institute of Technology Pasa dena)
Simplitatea paradigmei, simetrici tatea e1 matematica i a dat lui F Cnck ocazia sa o irom/c/e caustic Hopfielil s
tlearl\ uritten Hu netnork hd an enor mou\ appeal Io malhematitiarn andph\ s;cmv \iho felt M la\t that here HCM an idea about the hram to \\hich the\ unild reiate (as wc sa\ in California) The ft t that the ntl^ork \\as grossl\
unbiologital in man\ of tts detaila did not \iorr\ them atall (F Cnck 1995)

RINENCEFAL (engl rhmentepha/on), segment al emisferelor cerebrale dispus n partea anterioar a acestora reprezentnd cea mai veche structura a loi Termenul denumea iniial ansamblul de ani ce
parcau legate exclusiv de funcia mirosului (gr nno\ = nas) n acest sens include nervii olfactivi si vomero nazali bulbul olfactiv si tractul omonim nucleul olfactiv anterior spaiul perforat anterior, ana
preolfactone Broca hipocampul cortexul prepinform istmul girusului fornical si cingulum Totui precizeaz A Kremdler
(1976), numai lobul olfactiv, tractul olfactiv tuberculul olfactiv, cortexul pinform si nucleu cortico amigdaliem primesc mfor matie olfactiva multe alte formaiuni fiind implicate m ceea ce s a numit creier
emo tional creier visceral sau ,sistem limbic Acelai autor este de prere ca cel mai neural termen este lob limhit (lat hmhus = margine) ntruct regiunea respectiv este situata la marginea mediala a
creierului

RITM APNEUSTIC
PNEUMOTAXIC

CENTRUL

RITM CIRCADIAN (engl unadian rh\thm) periodicitate a unei funcii sau constante biologice care variaz n riport cu momentul /ilei/noptn
ROLANDO (Luigi) anatomist si fizic log italian (1773-1831) A fost profesor la Universitatea din Tonno A descris ntre altele sci/ura care i poart numele n 1809 prin metoda extirpm practicat li animale
a ijuns la concluzia c cerebelul are o funcie n domeniul motricitatii A distribuit pe suprafaa scoarei cerebrale numere n raport cu organele frenologice definite Principala scriere Saggio sopra la \era
struttura del tervello del uomo e degl animali e sopra lefunziom del siste inanenoso(\&)9)
ROMBENCEFAL - VEZICULE CERE
BRALE

SADISM (engl sadism) perversiune n care plcerea sexual este rezultatul cruzimii Sadicul i flageleaz partenera o musc o neap cu acul sau briceagul o arde cu igara etc spectacolul suferinei
excitndu l si provocandu i orgasmul Actul sadic duce uneori la mutilarea par tenerei si chiar la omucidere, practicantul sadismului fund adesea alcoolic epileptic sau schizofrenic paranoid Tendine sadice
sublimate n comportamente voalat agre sive, se constat si la indivizi care nu ies din limitele normalului
SAGER (Oscar), medic si neurolog romn (Focani, 1894-Bucuresti, 1981) n anii 1929-1931 a fcut studii de speciali zare n Germania si Olanda, iar n 1934-1935 la New Haven A descris, n funcie de
topografia vascular, trei smdroame talamice (talamo perforat, talamo-genicu lat si lenticulo optic) Cercetri importante n domeniul epilepsiei A pus n evident rolul creierului intermediar (diencefalul) n
formarea reflexelor condiionate si a defi nit unele mecanisme n sinergia cortico subcortical Scrieri Retherthes sur la somatotopie sensmve des smges (1945),
L elettroenLephalogramme dans Ies tumeurs cerebrale^ n colab (1947) Formaia retitiilata, in colab (1965) Lobul tempo ral Anatomie fiziologie sijiziopatologie Epilepsie temporal n colab (1970)

SRURI DE LITIU (engl lithium salts), compui chimici al cror efect far maceutic a fost descoperit de australianul J Cade (1949) si care au inaugurat n chimioterapia psihozelor clasa reglatori lor de
dispoziie psihica * Activ este metalul, nu sarea Principalele sruri folo site sunt carbonatul, gluconatul, cifratul sulfatul si acetatul de litiu Tratamentul a fost pus la punct de psihiatrul danez M Schou, pe
parcursul unei cercetri Ion gitudmale efectuate n penoada 1954-1960 Principiul este aducerea litiemiei la pro centul de eficacitate terapeutic (ntre 0,60 si l mEq/1) Ar interveni n modularea transmisiei
neurosmaptice si n reglarea dinamicii ionilor de sodiu si de calciu la nivelul membranei plasmice lndica(n psihoza maniaco depresiv, unele schizo frenn (zise distimice), Mri de reactivitate emoional
exagerat (agresivitate, impui sivitate patologic) EJecte secundare
357 SNGE
tremuratun tulburri gastrice sindrom pohuro polidipsie tulburri endocrine (hipotiroidn minore) tulburri gemt ile (scderea apetitului sexual) activitate teri togena (care indica msuri ahticonceptio nale)
Accidente intoxicaie acuta ci efect
al unor tratimente ru controlate (tremu rturi ample bradnde itie somnolenta dureri precordi ile mstagmus sindrom confuzional) Intoxic itia poate fi mort tla
SNGE (engl bl(od) esut lichid cir cu l uit circ constituie mediul intern l crgmismului form it din pi isma si din elemente hgurite (entrocite leucocitc trombocite) la c ire trebuie sa ulaue im -fin i i fi
elemente proprii hormonii en/imele c te etc St unire) circulaiei sangs ine este incompatibil i cu vi ii Cel m u sensibil orj in la deregl inie fluxului singvin este creierul benefici irul i 20% din debitul c irdi ic
si consumatorul a 90 25% din sjlucozi si oxigenul necesare orgimsmului dei greut iea creierului repre/mta doar 2 3% din greutatea cor porala a adultului
SCHEM CORPORAL (engl boch schema) imagine schematica a corpului propriu cu substrat anatomic m primul rnd m lobul parietal construit! insa pe ba/a a multiple informaii senzorial sen zitive
integrate nc din copilrie si care poate cunoate serioastfpertiirbln in urma vtmrii structurilor cerebrale implicate m constituirea si conservarea sa La form irea schemei corporale concur att sensibili
tatea tactil cat si vzul (cortex occipital) si auzul (cortex temporal) Teritoriul sene mei corporale corespunde circumvolui ilor care nconjoar extremitatea postenoar a scizitrit S\lvius si ci primului an
tem porul Este de notat c aceasta regiune
este iolodat zona de proiecie a pulvi narului* nucleu talamic care primete aferente de la corpii geniculati* intern si e\tern si de la nucleul lateroventralpote nor adic relee diencefahce ale cailor
aitditue \izuale si tactile (A Deimas 1975) Efectele leziunilor intervenite m icest perimetru sunt carictenstice In hemianopsie de exemplu bolnavul are dihcultiti de orientare m ambianta din c iu/a c i i
rotete mereu privire i si capul spre parte i in care vede pe c ind in l te leziuni eerebrile c ire ifecteaz i schem i c rporila ci i ignori o jum itate din ce rp si pcaepc totod it i l icunar spaiul nconjurtor
i/bindu se de obiecte si < bst icole cu ice i jumtate de corp negii j it i dei individul respectiv nu sufer de * tulburri ale vzului
SCHIZOFRENIE (engl schizofrenia) psihoza de m ire mvergtir care ang ije iz c\ isitotilitite i daca nu cumva totalitatea creierului/psihicului Simptomatologia car ictenstica schizofreniei include - dup
expresia utilizai m DSM III R multiple ps-ycho/ogicalprocesses la care se adaug assoctatedfeatures V Predescu (1989) urmeaz in Imn mari planul de descriere din DSM III R lund m considerare mtr o
ordine care ni se pare mai logic
1) tulburri de percepie (iluzii vizuale false recunoateri multiplicare de persoane m scop ostil bolnavului dereglri de schem corporala halucinaii de tot felul in primul rnd auditive - inclusiv fabu
loasele voci pe care bolnavul le aude cu care converseazl care n comenteaz acti umle apostrofandu l sau elogundu l -pseudohaluunatn prezenta unor parazii sau a unor spirite in interiorul corpului etc )
2) tulburri in desfurarea gndim (in coerent modificarea noiunilor aglutinarea
358
SCHIZOFRENIE

lor paralogie mentism ncetinire i sui

blocarea fluxului mental etc ) 3)
tulburri c ire ajeclea a c< ntinutul
gndirii (deliruri
isupra thou^ht broadcastm^, or being
contr, lied b\ adeadpersin ) 4) tulburri
de limba/ (stereotipii nmofilie ihtcritio
filie hipermet ifonz ire producie mc rbid
i
kuran de a/ectiutate (indifereni sui
demeni ifeetiva 1 ibiht ie emctivi
inc ip icit ie de modul ire ifecti\ i piri
timie pirimimie imbiv iluit i) b) tulbur
in
po/itic cn pcrni psihic i b t schi/ frcn

tulbur in de locomoie pirahzn isteri

forme malgezie modific in ale t ibloului
singvin ale lichidului celalorihidian ete
torul tomografiei computeriz ie o dil it
\re i \entnculelorccrebr ile D R
Wemberger R L WignersiRJ Wyatt
(1983) asouizi sthi/ofrem i cu leziuni in
sistemul limbic

cat itonica/ icit itic c it itc mc i) 7) tidhui

m ele nstimta pr prin ise ( ntentnti un
tul
st iri pe un f nddc u nstunticl in ) |

(NC Andreisen 1984) Din anii 1980 a

fc st atac ia p itc Io 1 1 nu leeul ir i i
schi/o

ilii/n hilucmitii f dse recimo isteri idei de

hr uite f uit istice de/ >nent ire i mediu
etc ) 8) tulbur in de pers n ilitate
(depcrs
din lume icxtenc iri tr mzitivism iperso
n iii/ ire dere ihz ire) De( sebit de reies
tm

tulburau ele limbaj si de gndire l< gicci

unu psihiatri speculeu u in sensul h ca li ani
h In in emisfera stanca Pe de alt i parte d l
fund faptul c a tulburrile afet.

(D F Wona si cohb 1988) In 1992 P F

Liddle si col ibcratom sil au pus m
//oi m schi orema Inel A Al/heimerpu
ese in evidenta pe urmele lui L
Kriepelin

trainli r delirante Aceasta este de multe iri c( nc( mitenta cu pstrarea capacitii de indecata in ajura delirului si nu pare astfel sa i \ raca dintr o tulburare a capacitii intrinseci de judecata cu toate ca de multe < ri
fenomenele delirante se e\pnma pe planul realitilor psihice ca tulburri de judecata (ca reflectri eronate ale lumii) V Predescu 1989) La to ie iceste i se i lexe iza o ampla simptt mato loxie somat ca oscilaii de apetit de se
eretiesiliva i alternare constipatie/diaree retentie de i rin sau polakiune oscilaii de plus ciano a instabilitate termic ngi dilate vascular amenoree dismenoree

pretront l la schizofrenici tapt confirmat de cercetri recente (A P Jabounan et aln 1996) i ir Euj.cn Bleuler creatorul ter menului schi ofreme i inut si precizeze el ir de repetate ori ci in toate cazurile
marcate ile acestei maladii psihiatrice se constata modificri m itomop itologice in creier S a emis si ipoteza unei cablri mormie a creierului boln i\ ilor de sehizo treme ( Science & Vie oct 1996)
Modificrile cel mai frecvent citite in anatomia creierului se refer i la scderea in volum a nucleului amigdaloid (amigdala*) a hipocampului a girusului parahipocam pic si a nucleului globus pallidus din
corpii striai, precum si la dilatarea ventriculelor laterale n special n lobul temporal stng Punnd n evident prin Positron Emission Tomography (PET)* disfunctn n circuitul fronto talamo cerebelos NC
Andreasen, care demonstreaz rolul talamusului n schizofrenie, trage urmtoarea concluzie Deficitul fundamental in schizofrenie poate i conceptuali^at drept dismelrie
uber die Uheremstimmung m der Struktur und dem Wachstum der Tiere und der Pflanzen (1839)
SCINTIGRAFIE (engl <>canning),me tod de studiere a morfologiei unui organ pnn nregistrarea imaginilor determinate de fixarea la nivelul acestuia a unui izotop radioactiv (iod radioactiv aur coloidal
etc ) In cazul creierului se utilizeaz ca i/otop radioactiv sulfatul de tehnetiu, element obinut n 1937 cu ajutorul ciclotronului
SCIZURA CALCARIN (lat sulcus calcarinus engl calcarine sulcus) snt adnc situat m cea mai mare parte pe fata intern a lobului occipital ntre cea de a asea circumvolutie occipital (lob cuneat) si
cea de a cmcea urcurmolutie occipital -> CORTEX VIZUAL RETIN CORTICAL

SCIZURA CALOSOMARGINAL
(lat sulcus cinguli engl idem) snt n forma de S sulcat de pe fata interna a emisferei cerebrale ntre urcumvolutia corpului calos (cingulum) si circumvolu tule frontale si parietale interne (ciruim volutia
frontal interna, lobului paracentral lobului cadnlater)

SCIZURA

INTEREMISFERIC

(lat fissura longitudinala* cerebri engl longitudinal Jissure of cerebrum), falie care separ cele doua emisfere cerebrale, mergnd n adncime pn la corpul calos Versantu acestei scizun cuprind fetele
interne ale lobilor frontal, parietal, tem poral si occipital

SCIZURA INTRAPARIETAL (lat

sulcus mtraparietalis, engl mtraparietal sulcui), depresiune n form de T culcat, care separ diferite circumvolutn parietale,
coordonarea percepiei codare regsire si priorizarea experienei si informaiei Pacientul suferind de schizofrenie are reacii verbale si sociale eronate din
au^a disfunctiet circuitelor care permit pnonzarea informaiei e \cluzand mjor matia din afara aceea care realizeaz aceste funcii rapid eficient st bine coor donat Din perspectiva acestei ipoteze talamiisul
poate a\ea un rol cheie n schizo frenie dar rolul sau este unul printre multe altele care sunt ndeplinite de corn p/e\ul de circuite distribuite n ntregul creier (NC Andreasen 1997) Perspec tiv care fr
ndoial este corecta si se nscrie n vi/iunea exprimata de Pierre Fior Henry n remarcabila sa carte Cere bra Basis oj Ps^chopathologv (1983)
The bod\ of evidence shows- that the cronic jorrrv, ofendogenous ps\choses both manic-depressive and schizophrenic are associated with structural brain darnage

SCHWANN (Theodor), naturalist ger mn (1810-1882) In perioada 1848-1879 a fost profesor la Universitatea din Liege A pus, mpreun cu M J Schleiden (1804-1881) bazele teoriei celulare (1838)
Cercetri privind contracia muscular si influxul nervos Sincitiul cttoplasmatic care mbrac teaca de miehn a axomlor este cunoscut drept, teaca Schwann' Cu adevrat epocal a fost scrierea sa intitu lat
Mikroskopischen Untersuihungen
SCLEROZ IN PLACI

ncepnd din unghiul format de scizunle Sylvius si Rolando pe care o urmeaz pe o anumit distant n paralel ascendent din aceasta se desprinde o ramur ori zontal care o apuc n direcia lobului
occipital n paralel cu marginea superioar a emisferei cerebr ile
SCIZURA PERPENDICULAR EXTERN (lat su/cus occipilalis trans \ersus engl paneto occipital sidciis -pars externa) constituie o scurt pre lungire a scizurn pancto occipitile de pe fata intern a
emisferei dintre ariile 7 si 39 pe de o parte si im 19 pe de ilt i parte
SCIZURA PERPENDICULAR INTERN (lat sulcus parietooccipitalis engl paneto occipital sulcus) prelungire a scizurn perpendiculare externe (s intui perpendicular extern) pe f Ui interna a
SCIZURA POSTROLANDIC (lat sulcus postcentralts engl idem), segment ascendent al scizurn intrapanetale, paralel cu scizura Rolando Cuprinde la rndu i doua segmente scizura postcentrala supe
noar (engl superior postcentral sulcus) si scizura postcentrala inferioar (engl inferior postcentral sulcus)
SCIZURA PREROLANDIC (lat s-ulcu.s precentralis engl idem), depresiune discontinu de pe fata extern a lobului frontal, n paralel cu scizura Rolando Delimiteaz marginea anterioar a circumvolutiei frontale ascendente
SCIZURA ROLANDO (lat sulcus centralis engl central sulcus), snt adnc pe fata extern a emisferei cerebrale, care
ncepe pe marginea superioara a emisferei, central avnd apoi o po/itie oblic ntre circumvolutia frontal ascendent (FA) si circumvolutia parietal ascendent (PA), cu punctul terminus inferior n
operculul rolandic Pe fata intern a emisferelor cresteaz la mijloc partea superioara a lobulului paracentral
SCIZURA SYLVIUS (lat sulcus lateralis engl lateral sulcus) snt adnc pe fata exterioar a emisferei cerebrale cu o direcie anteropostenoar uor asceden ta ncepnd de deasupra polului temporal
Deasupra icestei scizun sunt situate segmente ile unor circumvolutn frontale operculul rol indic si circumvolutia pane tala inferioara (g\rus supramarginalis* A\n/s angnlarn*) i ir dedesubt circum voiului
temporal superioar Se termina n f,\rus angulari*, (phul curb)
SCLEROZ N PLCI (engl mul tipie sclerosis) este o leucoenccfahta adic o maladie caracten/at prin distm gerea electiv a tecilor de miehn ale axomlor (demielim/are) Nu se cunoate factorul
etiologic dar se presupune o in fectie virala Fiecare focar de demielmizare evolueaz n mod independent, adesea n vecintatea unei venule n prezenta unor celule din sistemul imumtar, ceea ce auto nzeaza
ipoteza naturii inflamatorii a pro cesului Metoda imagenei cu rezonant magnetica permite observarea m vivo a procesului (J Combier, M Masson, H Dehen 1994) Repartiia haotic a leziunilor explica
polimorfismul semiologic al dtectiunn n care tulburrile de conducere a influxului nervos, inclusiv blocri smaptice nu exclud n unele cazun crizele epileptice sau coma Pe planul simptomelor psihice se
nregistreaz fie
361 SCOARA CEREBRALA l ORGANELE INTERNE

discordmte accese euforice fie re ictu depresive precum si detenorin de me moriei ateniei intelectului evolu mdu se citeoddti spre forme demeniale In li crudul cefalorihidian se poate pune frec vent in evident i o cretere i
proporiei de aimaalobuline Unu uitori mce irca in i k an cu m l idnlc c iu/ae de virusuri cu lunai penoide de l itenn in mediul or_ i nismului vittimi * KURU PRION
SCOARA CEREBRAL SI ORGANELE INTERNE (enl cerebral (.1 rtex and internai < rgans) rel itie pe c ire s i ix it un vast pro_rim de cereet ire miti it de fiziologul rus K M Bikov 11 Leningr id pornind de 11
principiul Daca descoperim / trmarea unui reflex c nchlii nai la una din funciile riainmiilui
experimentale acumulate au dus la desco penrea localizam certe in scoart i cerebrala
dup i modelul homuncuhlor motor si somestezic In scoara cerebrala arata K M Bikov - se face asocierea alai a funciilor animale (reiai i org mism mediu ne ti L G cal si \egetatt\e careul tal al acestui fe nt me n a\em o
reacie vasta de ansamblu a < rganismului
( LEGEA COEXTENSIUNII ANATOMOF zio
LOGCECREIER-ORGANISM) Bikov ir it l c l le" itur i (ce nexiune i) tcmpor ir i se re ih /c iz i in mod nv inabil si pe c iile unic r ile (tnd cnnc) Stimulul c rtic l pune m
lUiune o seric de gl nde endocrine i ir 11 rindul Ier hormonii i mimfesti ictiunei
isupri unui ntreg sistem visceril ci excit md si pun md m ictiune ( r_ mele si
npidsiin/e care iau rebrala In acest fel
ett da
\i( sibi/itati pentru cercetare i expertmen tala a influentei creierului asupra di\er sel( r Juneii ale organismului Pe iceisti e ile Bikov si seo da s i iu demonstr it rolul cortexului cerebnl in funciile ap ir ielor eardiov iscul ir
respirator digestiv m reglarea metabolismului si termici in interoceptie si exteroceptie Concluzi i sa este Formarea conexiunilor temporare in mod experimental e posibila pentru toate orcanele Trebuie sa presupunem ta nu
exista nici o reacie a ntregului orga nism la influentele externe sau interne in care nu participe scoara cerebrala Supoziiile noastre teoretice ca aparatul reglator superior scoara cerebrala tre buie sa manifeste o
influenta asupra tuturor organelor corpului s au confirmat in totul Nu exista reacie care sa nu includ in sine pe lng reflexe necondi ionute $i reflexe condiionate Datele
plex de eompcrt iment cerut Hi rm md singur nu e capabil sa pn duca acea actnitate care e necesara la un moment d it si daca el e comparat cu scnteia din cameia de e\pl( ie i unui mot< r e pentru ca apare intr un mt ment
precis si intr un l( c c >respuneai r c u pr >cesul c are e pus in micare Din acest punct de \edere partea hormonalei a ciclului reflex condi ti< nat este un comp >rtamen important in pr< cesul dezlnuit Nu e de mirare ca
sistemul hormonal e legat in actnitatea sa cu sistemul nervos aa de exemplu substana lobului pe sterior al hipofi ei si substana medulara a suprarenalelor nu sunt dect pri modificate ale sistemului nerxos Dup cum avem
o miniatura de secreie chiar in sinapsa nenoasa care determina mersul procesului de excitare tot aa clar la scara mai mare hormonii secretai m snge de ctre glandele cu secreie interna pun m legtura sisteme ntrebi de
organe ntruct scoara cere brala este centrul superior de coordonare
SECENOV
e de la sine neles c acest important reglator ner\os trebuie sa fie legat st el in mod precis cu reglatorul umoral care reprezint cea mai nalta expresie a acor dului chimic dintre procesele metabolice Aceasta corelaie a celor
doua sisteme
unile superioare ale sistemului nervi s de aceea aceasta forma de activitate p( ae ji acceptata ca expresia unicitii organts inului ca un fenomen de organi are supe n ara care asigura cele mai complexe
SCOAR CEREBRAL (l n , rtex cerebri engl cerebral cortex) pituri de substinti cenuie constituita din celule nervoase si din fibre imielmice care mbrac emisferele creierului Are o gro sime de l 5-4 5 mm si o suprifati
ev a luata 11 om a fi de iproximativ 22 dm2 (din care 40% m lobul frontal 20% m lobul tempord si 17% m lobul occipitil cuprmz uid un num ir ipotetic de 14-20 mili arde de neuroni (-> NUMRUL DE NEURONI
CEREBRALI) Loc al celor mai complexe procese biofizice si electroehimice (dup Roger Penrose i 1994J si al unor procese de mecanica cuantica nec ilculabila') intra si interneuron ile in strnsa depen denta de informaia
extns din mediul nconjurtor (natural si sociocultural)
polimorfe) dispuse in mai multe straturi si substraturi suprapuse precum si din ncvroaln tradusuri axomce provenite de la straturile neuronale proprii sau de la nucleu din ntregul nevrax vase sangvine infiltr ie in nevroglie si o
subst mta gel ii no s i ilbummoid -> ClTOARHITECTO NICA SCOAREI CEREBRALE
SCOPOLAMIN (cngl scopolamtne) monoamina din sistemul neurotrinsmi ntonlor Antagonist al icetiicohnei induce imnezn spre deosebire de fi/osti emmi i'omstal icetilcolmei cu efecte bene fice isupri tnemoriz ini (invitam)
SCOTOFOBIN (enj scotoph< bine) ncuropeptid i izolat 111 rozato ire in 1972 de c Urc G L na ir D Desideno si W Pair Ar fi o molecul i c ire code 171 in mod specific fnc i de ntuneric av md un rol si in procesele mnezice
SECENOV (Ivan Mihailovici) fiziolog si n iturilist rus (Tiopln Stan azi Seceno\o 18^9 Moscov i 19(15) S i format sub influenta fiziolo_ului experimentahst fran cez Claude Bernard si i evoluionistului pozitivist englez
Herbert Spencer Cea m u m ire descoperire a sa este inhibiia la nivelul sistemului nervos central A con statat ca stimularea trunchiului cerebral al broatei cu ajutorul unui cristal de sare de buctrie suprima reflexul retragem
labei excit ie dureros pe cnd secionarea ace luiasi trunchi cerebral favoriza reflexul Secenov a tras astfel concluzia c creierul exercit o aciune inhibitone asupra centrilor reflexogem din mduva spinrii In canea sa intitulat
iniial ncercare de a stabili bazele fiziologice ale proceselor psihice titlu neagreat de cenzura arist si
nalta din creier
Din punct de vedere filogenetic se descriu un arhipallium* un paleopallium* si un neopalhuin Din punct de vedere arhitectonic cortex cerebri este o structur compus din celule nervoase de forme si dimensiuni diferite (celule
piramidale de la 10 la 70 si chiar 100 n in diametru celule stelate de 6-12 u celule fusiforme celule orizontale Cajdl celule Martmotti celule
363 SECREIE NEUROENDOCRINA

schimbat cu acela de Reflexele creierului (1863), Secenov caut s demonstreze, pe urmele lui W Gnesmger si Th Laycock, c ntreaga activitate a omului i are cauza iniial n exterior si c toate mis
canle cunoscute n fiziologie ca \oluntare sunt de fapt micri reflexe n sensul strict al termenului Fiziologii! rus anticipeaz hehavionsmul american Idealul anei obiectivitti totale pare atins deoarece
ansamblul Simulrilor externe primite in orice moment de un organism si care ar nregistra toate micrile rezultate ar cunoate ipso lacto stana sa mentala (M Jeannerod 1983) In 1927 strilucitul sau discipol l P Pavlov*, a
sublimat ca Secenov a ncerc it sa introduc detcr mmismul in ictivitatca emisferelor cerc bnle Pentru el ideile constituiau reflexe al cror sfrit efector era inhibat iar afectele constituiau reflexe ntrite cu o iratliatie ntinsa
a e\citaltei Alte scrieri Friologia sistemului ner\os (1866) Fizio logia centrilor nenosi (1891) Studiu asupra mis,c arilor ac tis e ale omului (191) l) Elementele gndirii (1903)

SECREIE NEUROENDOCRINA
(engl neurocnne secretion), secreie in tern in care sunt strns implicate att unele grupuri de celule cerebrale ct si structura unei glande endocrine Prototipul acestei integrri neuroendotnne l con stitule
nucleu supraoptici si paraventiculan din hipotalamus, pe de o parte si lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza) care mpreun formeaz o adevrat glanda hipotalamohipofizara (Petncu Voiculescu, 1967)
Vasopresma* de exemplu este si n tetizat de nucleu supraoptici din grupul anterior al nucleilor hipotalamusului iar granulele hormonului migreaz de a
lungul prelungirilor axonice ale neuronilor vrsndu se fie direct n capilarele sangvine din posthipofiz fie n capilarele sistemului port hipofizar n partea superi oar a tijei pituitare -> NEUROSECREIE
NEUROCRINIE

SEMN BABINSKI fcngl Babinski s si^n) extensia lent maiestuoas' a degetului marc de la picior (asociat adesea cu ndeprtarea n form de evantai i celorlalte degete) n momentul n care este excitata
talpa Este de fapt o inver sare a reflexului plantar normal si exprima o vat imare a caii piramidale
SEMN ROMBERG (engl Romberg s sign) incapacitate de i se tine pe picioare cu ochii nchii Exprima o vtmare a cailor sensibilitii propnoceptive pro venind de la muchi tendoane oase si articulaii
SENSIBILITATE (engl sensibili*) capacitate a organismului de a transforma in senzaii difereniate in funcie de natura excitantului care acioneaz asupra termi naiilor nervoase receptoare, influxurile
care pornesc de la aceti receptori n raport cu poziia receptorilor, sensibilitatea poate fi superficiala (exteroceptiva) sau protunda (propriocepn\ si interoceptiva) n raport cu specializarea receptorului,
sensibilitatea se mparte n mai multe categorii tactila banca termica algeztc kmestezica vestibulara vizuala, auditiva gustativa olfactiva
De la receptori pornesc fibre ce for meaza nervii senzitivi care (cu excepia nervului olfactiv), nainte de a ajunge n cortexul cerebral, fac n mod obligatoriu releu n talamus (the gateway to the
SENSIBILITATE ARTISTICA

cortex) n naintarea lor spre talamus, caile sensibilitii se ncrucieaz pe linia median
Orice categorie de sensibilitate are o proiecie corticala mai mult sau mai puin precizata (hrile corticale ale sensibili tatu) Corespunztor celor doua praguri senzoriale se definesc o sensibilitate absoluta
si o sensibilitate difereniala Pragul sensibilitii depinde de mrimile c ire se cer estimate fragul absolui este dat de excitaia minimala capabil s de termine o sen/atie pe cnd pragul difenn nai este dat de
c intitatea minima cu care trebuie sa varieze un stimul pentru ca subiectul sa pcrce ipi o modificare a sen zatiei respective Legi privind sensibilitatea au formulat P Bouguer (1698 1758), EH Weber (l 7951878) si G Th Fechner (1801-1887) icesta din urma stabilind ca intensitatea sen/atiei creste direct proportio nai cu logaritmul excitaiei (S = C log E) In 1956 romanul G Zapan (1897-1976) a revizuit
tormula lui Fechner adecvnd o si la valorile hminare (toarte mari sau foarte mici)
SENSIBILITATE ARTISTIC (engl artisticul sensibilm), n sensul de capaci ae de a vibra in fata frumosului (emotivi ae estetic), apanaj al emisferei cerebrale drepte numit de unu emisfera metafori
zant Spre deosebire de emisfera cere bral stng ( dominanta , majora ) care este sediul gndim abstracte, al calculului mental, al raionamentului logico mate matic, analitic emisfera cerebral dreapt (,
minor ), axata pe perceperea spatiahta tu, a formelor concrete pe trirea de senzaii fruste (acces direct la engramele de ordin vizual, auditiv, olfactiv etc ), este atelierul unei gndiri n imagini, al creativitii plastice si muzicalitii, al unor
sinteze impregnate de senzonahtate ele mentara si deci, de afectivitate Functio narea n tandem a celor dou emisfere cerebrale se dovedete a fi o condiie esenial a echilibrului cerebropsihic Neglijarea
activitii specifice emisferei metafonzante poate induce tulburri im portante adesea dramatice Un exemplu de dureroasa pierdere a sensibilitii artistice l constituie Charles Darwm (1809-1882) Savantul
ajunsese sa si fac din munca ti intifica nu numai cea mai nalta bucurie ci si singura lui preocupare, n dauna cui tiv ini compens itorn a sensibilii Un artistice lata aceasta dureroasa dram consemnata chiar
de Darwm in autobiogralia sa Dintr un anumit punct de edere felul meu de a gndi s a modificat in timpul ultimilor douzeci sau treizeci de ani Pana la vrsta de -10 de ani sau chiar nainte uni plceau
mult tot felul de pttezii si anume operele lui Milion Gra\ B\ron Wordsnorth Colendge si Shelle\
cere nespusa sa l citesc pe Shakespeare in special piesele lui istorice Am mai spus de
chip deosebit pictura st mujica Dar de cati\a ani nu suport sa citesc nici mcar un vers dmtr o poezie nu de mult am ncercat sa l recitesc pe Shakespeare si l am gsit att de plictisitor nct m a scrbit Apoi mi am pierdut
aproape orice gust pentru pictura sau muzica In general muzica n loc sa mi fac plcere m silete sa m gndesc nc si mai intens la ceea ce lucrez mi plac nc ntr o oare care msura peisajele frumoase drele nu m mai
impresioneaz att de mult ca altdat [ / Aceasta curioasa s,i lamentabila pierdere a simului estetic superior e cu att mai ciudat cu ct m intereseaz tot att cat si pe vremuri crile de istorie,
365 SENSIBILITATE EPICRITIC

biografiile si curile de cltorii (indiferent ele faptele tiinifice pe care le pot cuprinde) ( schitele despre tot felul de subiecte Mintea mea pare s mi fi ajuns un fel de main pentru elaborat idei generale
(siibl L G ) dmtr o mare colecie de fapte adunate dar nu pot nelege de ce lucrul acesta a pricinuit atrofierea numai a unei pri din creier (subl l G ) aceea de care atrna gusturile mai rafinate Cred ca un
om cu o minte mai bine construita si mai superior organizata dect a mea n ar fi suferit in felul acesta si daca ar fi sa mi mai triesc nc o data viata mi as face o regula din a citi <ate\a poem si din a usc
ula mifiia cel puin o data pe supt man poate ca poriunile din creierul meu acum atrofiate ar fi putut astfel sa rmn ac Ine datorita e\erc inului Pier
cini si ea ar putea dauna inteligentei si mai ales caracterului moral slbind partea emotiva ci naturii noastre La baza atrofierii de care vorbete Darwin st i un proces intraeortical de selecie descris azi
tocmai sub denumirea de darssinism neuronal (G M Edelman J P Changeux) pe cnd ultima remarca a autorului Originii speciilor din textul citat mai sus referi toare la rolul ifectivittu in exerciiul normal
al inteligentei a tost n mod m gistral confirmata de cercetrile cerebro logului american contemporan Antonio DamasiO (-> CAZUL PHINEAS P GAGE) n concluzie am spune ca tririle estetice
(consumul de art ca element major al culturii) joaca n viata omului vigil rolul somnului pradoxal, ncrcat de vise de construcii ale imaginaiei afective este un fel de somn paradoxal n stare de veghe care
faciliteaz procesul de reechilibrare neuronal si deci asigur integritatea ana tomofunctional a creierului (- SOMN)

Arta n general aadar are o funcie biologica eseniala de care nu ne putem dispensa -> SPECIALIZARE EMISFERIC
SENSIBILITATE

EPICRITIC

(engl epicritic sensibilm) termen prin care H Head* desemneaz sensibilitatea cutanata (tactil termica etc ) capabil de un grad ridicat de localizare si discn minare > SINDROM TALAMIC
SENSIBILITATE PROPRIOCEP-TIV (engl proprioceptive sensibilit\) propnetite a creierului de a percepe si interpreta informaiile de ordin seiuitiv de la muchi (prin fusurile musculare) ten doane
(prin corpusuhi Golgi) si aponevroze si articulaii (prin corpusculu Vater-Pacim) Influxurile nervoase provenite de la aceti receptori ajung la cortexul cerebral prin fasciculele Goli si Burdach (calea sensi
hihtani proprioceptive contiente) si la cerebel prin fasciculele spinocerebeloase Flechsig si Gowers (calea sensibilitii proprioceptive incontiente)

SENSIBILITATE PROTOPATIC
(engl protopathic sensibility), termen prin care H Head* desemneaz n contrast cu cea epicrilica o sensibilitate mai vaga lipsita de capacitate discnminativa si de localizare exacta a stimulului -
SINDROM TALAMIC
SENSIBILITATE TACTIL (engl skin senses tactile senubilits), proprietate a creierului de a percepe si interpreta informaii de ordin senzitiv recoltate de la tegumente prin corpusculu Meckel Meissner
(atingeri uoare - corpusculn dezmierdrii"), Vater-Pacim (presiune) si prin terminaiile nervoase n cosulet" de la rdcina firelor de pr
SEROTONINA

SENSIBILITATE VISCEROCEP-TIV (engl visceroceptive sensihihty) proprietate a creierului de a percepe si interpreta informaii de ordin senzitiv algezic provenite de la organele interne (viscere)
Parenchimul cerebral ca atare este singurul esut din organism lipsit de viscerocepton Fibrele ce pornesc de la viscerocepton se reunesc n fasciculul spinotalamic lateral, care conduce si
magistrala simului durem
SENZAIE (engl sensation) proces cerebral elementar prin care segmentul cortic \\ \\ unui analizator este informat asupra unei anumite nsuiri a unui obiect sau fenomen al realitii n momentul in c ire
icestea ictioneaza asupra organului de simt respectiv Aparitul an itomofiziologic al senzaiei fund analizatorul calific irea si clasificarea senzaiilor se face m raport cu an Uiz itorn Deoarece exista doua cate
goni de analizatori (externi si interni), avem si doua categorii de senzaii a) sen zatn legate de activitatea analizatorilor externi, in care se grupeaz senzaiile vizuale, auditive, cutanate (tactile, vibratile,
termice de presiune algezice) olfactive, gustative b) senzaii legate de activitatea
senzaiile kmestezice (sau de micare), senzaiile viscerale (sau organice de felul senzaiei de sete, foame, grea etc , pre cum si senzaii de presiune, durere etc ,n legtur cu starea viscerelor si stimulu
care acioneaz asupra organelor interne)
SEPT PELUCID sau SEPTUM (lat septum pellucidum, engl idem), lam subire de substan alb dispus ntre coarnele frontale ale ventriculelor laterale, pe linia median, n plan sagital, de la
genunchiul corpului calos si pn la formx (tngonul cerebral) Membranele de ambele pri ale creierului ce reprezint septul pelucid cuprind ntre ele un mic spaiu cavul septului pelucid considerat a fi al V
lea ventricul cerebral -> ARIE SEPTALA ORGASM
SEROTONINA (engl serotomn) amin identificat in 1947 (5 hidroxitnptamma 5 HTJ numita astfel dup prezenta sa n pi icnetele din serul sangvin Distribuia s i n ne\nx este atit de difuz nct pnctie nu
exist i termin Un neuromle c ire sa nu contmi acest neurotransmittor dar den sitite i maximi o gsim n nucleul supra chiismitic n hipotilamus Serotomn i module iz o scrie de funcii biologice control itc
de creier exercitnd mai ales o re,jl ire i ilimentarii i (paratului c irdio vasculir a comportamentului sexual i c ipacititn de nvare a agresivitii etc l i nivel spinal filtreaz i mcsijelc algezice \chicul ie de r id
iernile dorsale Stimularea electric i directa i neuronilor serotonmer giei din marele nucleu al rafeului la mimai (sobohn pisica) instaleaz o analge^ie profunda Unu antidepreson inhiba n mod specific
receptarea presmaptic a serotomnei S iu identificat import mte poteniale terapeutice ale agenilor farma cologici care afecteaz serotomna si re ceptorn acesteia (P M Whitaker-Azmitia, S J Peroutka
199(1) In ultimul timp s a descoperit rolul de prim ordin al sero toninei n meninerea echilibrului timic Deficitul de serotomn n sinapsele cere brale determin instalarea unor veritabile \indroatne
hiposerolomnergice In exces, inhib apetitul prin acionarea asupra nucleului paraventncular (senzaie de saietate) SETE
SETE (engl thint), senzaie de origine visceral care, n mod normal exprim la nivel cortical un defioit n balana hidnc a organismului si declaneaz un com portament de restabilire a echilibrului n
metabolismul apei Importanta acestui meta bolism apare la adevrata sa dimensiune daca avem in vedere faptul ca aproximativ 80% din greutatea corpului unui copil si aproximativ 70% din aceea a unui
adult revin apei dezhidritarea constituind un mare pericol pentru organism Exista la nivel hipotalamic un dispo/itiv de control al balanei hidrue in care sunt implicai osmorccepton voloreccpton precum si o
anumita dinamica funcionala a angio ten\mei ca neuromediator si neuromodu
J N Zhou si alii) fac referire la deosebiri semnificative existente la brbai si femei n ceea ce privete dimensiunea prii cau dale a corpului calos (mai mare la femei) a unor nuclei din hipotalamus (nucleul
mterstitial de exemplu) sau a unor nuclei din proximitatea talamusului (nucleul ba/al l strici terminale) pe care le consider cutm i drept nite car ictere sexuale ale creierului C ithcnne Vidai (1996) trecnd
n revist textele unor cercettori olandezi si amenc mi de dup mul 19S5 le denun cu virulenta lips i de ngo ire tiinifica In
neuroni din hipolalamu\ mi \or explica concluzie insa este la randu i departe de
termeni c i adipwe* polidipw?* hidroobw
de sete sunt simptome m tabloul clinic al unor maladii cu etiologic bine preci/ata (de exemplu hidrofobia n infecii rabica)
SEX GENETIC (engl thromowmal s?t) sex determinat de cromo/omn sexu aii (gonosomi) n aa fel nct un individ n aparent masculin poate sa aib un sex genetic feminin (mulieri\m) si viceversa
(uri/iwi)
SEX GONADIC (engl K,madal s) sex determinat de natura glandelor sexuale (gonade) purtate de individ
SEXUALITATE (engl wualitv) tota litatea actelor de comportament dictate de existenta organelor de reproducere
SEXUL CREIERULUI (engl w of hram) Din anul 1975 ncoace mai muli cercettori (P Tobias R Holloway, D P Swaab, E Fhers, Simon Le Vay,
Cathcnne Vidai ia de fapt in derdere ideea ca creierul ar putea avea sex n realitate, creierul are sexul individului cruia apar tine In primul rnd m mod sistematic creierul femeii are o greutate cu circa 50 g
mai mica dec it creierul brbatului n afar de aceasta trebuie recunoscut c att homunculul somestezic ct si homun cuiul motor poseda n cortex hri ale caracterelor sexuale primare si secundare
corespunztoare individului respectiv (brbat sau femeie) iar hipofiza secret hormoni gonadotropi adecvai la sex Pe plan citologic si molecular, pe de alt parte, structurile cerebrale si mecanismele
electrochimice implicate n orgasm, de exemplu difer si ele dup sex Iat des tule argumente care susin de departe ca adevrata teza ca orice creier are un sex, adic sexul individului respectiv Aadar, la
ntrebarea persiflant a doamnei Vidai, Le cerveau a t l un sexe'", se cuvine s
rspundem cu seriozitate A coup \ur madame* '
SHAM RAGE - PSEUDOFURIE
SHERRINGTON (ir Charles Siott) medic si fiziolog englez (Londra 1857 -Eastbourne 1952) A fost titular al catedrei de fiziologie la Universitatea din Liverpool apoi la Oxford n tineree a frecventat
laboratoarele celebrilor Goltz si Pfluger pasionndu se pentru fiziologia sistemului nervos A confirmat n 1884 localizrile cerebrale descrise de David Ferrier A fcut descoperiri importante m ceea ce
privete funcia reflex a mduvei spinrii si aceea de canal conductor spre creier a mai multor categorii de sensi bihtate n raport cu receptorii de la care pornesc fibrele senzitive exterecepon mteroteptori
ptopriocepton si vmereiep lori (termeni creai de el) Este de ase menea, creatorul termenului sinapse; (1897) A elaborat conceptele de mervatie reci proc si de inhibiie activ si pe cel de reflex miotatic A
precizat faptul c cir cumvolutia parietal ascendent are funcii legate n mod exclusiv de sensibilitate si a descoperit c secionarea fibrelor motorii subcorticale provoac rigiditatea decere bruta Marcat de
dualism a manifestat opacitate fat de descoperirile lui Pavlov n domeniul activitii nervoase superioare, considernd c fiziologul rus se abate de la , adevrata fiziologie n 1925 s a afumat si ca poet,
publicnd un volum de versuri n 1933, dup ce i s a decernat Premiul Nobel pentru descoperirile sale realmente tiinifice, Shemngton a expus un dualism si mai agresiv, declarnd c nu gsete nici o
corelaie ntre experiena mental si evenimentele cerebrale Scneri Decerebrate ngidity and reflex coordmatum of movements (1898) The integrative attion ofthe ner\ou<i svstem (1906) The reflex attivitv ofthe spinal cord (1932) The hram and it<i mechamsm\ (1933) Mn on his nature
(1941)
SIALOGEN (engl MaloKenous) orice stimul care provoac salivatia
SIALOREE (engl ualorrhea) salivatie abundent cu caracter patologic
SIDA SI CREIERUL (engl AIDS and the hram) Monografia el iborat de M L Rosemblum R M Levy si D E Bredesen (AIDS and the Nenoui S\\tem, 1988) pune n evident att vtmri ale siste
nervos periferic datorite infeciei cu HIV Prezenta virusului n esutul cerebral a fost semnalat nc de la descoperirea sa (1983) SIDA (sindromul imunodeficitar dobndit) determin nu numai abolirea
progresiv a sistemului antnnfectios al organismului, ci si o ntreag simptoma tologie cu caracter neuropsihiatnc sindrom demenial sindrom tumoral, hmfoame cerebrale, sindroame meningeale, encefa lite
subacute etc Uneori se semnaleaz stri confuzionale, dereglri turnee, bradi psihic si chiar deliruri halucinatorn, de tip persecutor paranoid Bolnavii arunc pe partenerii sexuali culpa contaminrii si i
acuz pe medici de impotent terapeutic Spectrul incurabilittii si eticheta de boal venerica, ruinoas duce la dezvoltarea unui profil psihopatologic specific, adesea dramatic -> VIROZE CEREBRALE
SIFILIS -> PARALIZIE GENERAL PROGRESIV SILEN1U ELECTRIC
SILENTIU ELECTRIC - ELECTROENCEFALOGRAMA

SIMPATIN (engl svmpatjiine), termen prin care W B Camion (1937) a cutat s disting un mediator chimic eliberat de terminaiile postganglionare ale sistemului nervos simpatic cu aciune similar cu
aceea a adrenahnei* Dup H Pieron (195i), simpatina este un melanj de adrenalin si noradrenahn
SIMPTOM (engl symptom) manifestare de expresie subiectiv (plngeri ale bol navului care acuz dureri si alte senzaii sau triri inconfortabile) sau de expresie obiectiva (tuse expectoratie, temperatur
ridicata modificri ale tesiunu arteriale erupii cutanate delir pierderea cunostm tei etc 11 care se adaug datele exame nelor de laborator, rezultatele la teste psihologice etc ) care, ntr o anumit con figuraie
semiologic asigur diagnosti carea unei boli - SIMPTOM EURISTIC SINDROM
SIMPTOM EURISTIC (engl eureka sMnptom) pleonasm pragmatic prin care desemnm o manifestare patologic obiec tiv cu aspect de entitate nosologic de sine stttoare, dar care, dac nu este luat
ca atare, ci doar ca semn al unei maladii pn mare (un angiom, de exemplu), duce la descoperirea efectiv si n timp util a acesteia -> EPILEPSIE TUMORAL
SIMUL SPAIULUI (engl sense oj space), capacitate dobndit de a sesiza coordonatele onentative n mediu si de a iniia micri adecvate scopului urmrit Regiunea parieto-temporo-occipitala apare
ia o zona eseniala n integrarea funciilor
optico-spafiale i praxice Simul spaiului se organizeaz pornind de la date kinestezice optice i poate vestihulare El tapat form n timp Le se creeaz somato-gnozia care i da ca urmare punctul su
de referina Dezorganizrile sale la rn dullor perturbnd condiiile gestului vor determina apariia de fenomene praxice gnozice sau somatognozice O data gestul demarat se cere ca n timpul executm
sale cunoaterea diferitelor modificri ale mode lului postural si a datelor sensibile ale obiectului s fie dat n permanen si ca sinteza acestor informaii sa poat fi mereu fcuta Tot ceea ce perturba
formarea acestui savoir va dezorganiza n modimph cit melodia kmetica (J de Ajunaguerra, H Hecaen, 1960)
SINAPS (engl synapse), loc de joncti une intre doi neuroni Termenul a fost introdus de M Poster si C S Shemngton (1897) Dei influxul nervos (flux de informaie) strbate neuronul sub o form electric
(potenial de aciune), el trece la alt neuron cu ajutorul unor mediatori chimici (neurotransmitton'), de la buto nul terminal al unui axon la membrana postsmaptic a dendntei neuronului din aval' ntre cei
doi neuroni se afl spaiul interneuronal sau fanta smaptic Aadar, structura sinapsei include o component presmaptic emitoare (buton terminal al unui axon), fanta smaptic (spaiul inter neuronal
propriu zis) si o component postsmaptic receptoare (membrana uneia dintre dendntele neuronului int) Acesta este schema standard a sinapsei, pentru c n realitate sinapsele pot fi axo somatice (ntre un
buton axonic si corpul altui neuron), axo-dendntice (clasice"), dar si axo-axonice, dendro-dendntice, dendro-axomce etc , trdnd o varietate care
SINAPSA HEDONICA

Fig 15 - Schema unei sinapse chimice 1) axon 2) mitocondm 3) buton sinaptic 4) fanta smaptic 5} receptori de neuromediaton 6) mem brana de neuron postsmaptic 7) neuromediator (neurotransmitator/neuromodulator) 8) exocitoza neuromediatorului 9)
vezicule sinoptice 10)neuro fibrile

desfide orice definiie simpl Se disting, de asemenea, sinapse receptoare (intre celulele receptoare ale unui organ de simt si dendntele neuronului senzitiv) si sinapse efectoare (ntre axonul neuronului
motor si un organ efector oarecare Creierul dup unu autori conine cel puin lOOOOOmili arde de sinapse raportate la 100 miliarde de neuroni (-> NUMRUL DE NEURONI CEREBRALI)

La nivelul sinapselor are loc o multipl modulare a transmitem influxului nervos, compus din procese de facilitare, ntrziere, convertire, fenomene de blocare etc Spaiul sinaptic este adesea scena unor
veritabile drame morfofunctionale, provo cate de lipsa de oxigen, de prezenta alcoolului, a drogurilor etc , vulnerabilitatea sa fund extrem Halucinogenele, avnd elemente structurale similare cu ale
unor neurotransmitton, intervin n modu larea patogen a procesului de transmitere electrochimic a influxului nervos la nivelul sinapselor Mecanismul anesteziei este sinaptic Tot aici actionea/ narco
ticele sedativele substanele psihotrope n general Rezerpina de exemplu produce completa suprimare a rezervelor mediato ruliu care asigur n mod normal travaliul sin iptic Stricnina blocheaz transmisia
smaptic, declannd convulsii pe cnd toxina tetamcl bireaz eliberare i neuro transmitatoruhn la nivelul componentei presmaptice provocnd simptome c iracte nstice (contracturi musculare extrem de
dureroase etc ) Cur ir i intrnd n tom petiie cu substana neurotransmitatoare are drept efect paralizia
n mod normal sinapsi transmite influxul nervos ntr un singur sens pe rut i axon-dendrit ndeplinind rolul de valv unidirecionala ceea ce asigur o activitate ordonat a esutului cerebral si m general
nervos * NEUROTRANSMI TTOR TRAVALIU SINAPTIC
SINAPS ELECTRIC (engl electri cal s\napse) tip de sinaps n care ionii implicai in potenialul de aciune trec direct de la un neuron la altul fr mediere chimica (neurotransmitton) Atuul sinap
selor electrice este rapiditatea lor de trans misie, care, tund direct nu mai este grevat de intervalul de timp de 0,5 rmh secunde care caracterizeaz transmiterea prin sinapsele chimice (J Danieli, H Lodish,
D Baltimore 1990)
SINAPS HEDONICA (engl hedo-mstic synapse), nume dat oncrei sinapse cu o afinitate aparte pentru opiacee sau pentru neurotransmitton angajai n declanarea unor senzaii de plcere intens,
371 SINAPSIN
cum ar fi sinapsele din septul pelucid si din nucleul interpeduncular (mezencefal) > ORGASM
SINAPSIN (engl wapune) fosfo proteina fibroasa care are un rol n menti nerea ve/iculelor smaptice* m vecintatea acelei pri din membrana plasmica a ixonului (butonului terminal) care margi neste
fanta smaptic
SINAPTOFIZIN (cngl <>\naptoph\ unt),proteina intrinseca gsii in vezicii lele sin ipticc ale unor neuroni Moleculele s ile forme i/a un c mal ionic in membrana \c7icuici smapticc canal care ar servi la
pomparea neurotr msmitatonlor smteti/ati in citosol* Dei>a>ete nu \e gsete \\napto /uina in membrana plasmica a neiondor intepait\ ci doar dup stimularea [or \a
imul specific i ei it lata m \e^iciile (J Danieli, H Lodish D Baltimort 1990)
SINAPTOLOGIE CORTICAL (engl conicul \\naptoh^\) termen care desem ncaza o ramura a neuroanatomtei si a fiziologiei cerebrale ce are drept obiect de studiu conexiunile dintre neuroni n scoara
creierului conexiuni care numai la acest ni\ el ar constitui o reea de peste un milion de miliarde de sinapse (A Damasio, 1994) Marele iniiator al smaptologiei corticale a fost spaniolul Rafael Lorente de
No, care, ntre am i 1922 si 1934,a descris tipul comun al dispoziiei neuronilor corticah n lanuri verticale si orizontale Cercetri ulterioare au revitalizat ipoteza lui Ramon Y Cajal* potrivit creia numrul
de interconectri neuronale creste ca urmare a unui efort mental susinut Aa dup cum culturismul dezvolt musculatura, structurile neuronale se dezvolt n
conformitate cu solicitrile la care sunt supuse amplificnd si nuannd procesele psihice respective si trsturile ce le corespund pe planul personalitii Cerce tarile arata c n cursul wnaptogenezei,
conexiunile axo dendntice le preced pe
nexiunilor nu cunoate limit Studii mai recente pun n evident faptul c sinapsele nu funcioneaz doar ca puncte de trecere n transmiterea informaiei ci si ca spatii de stocare a acestei i stocarea
exprimau du se pe plan electrofiziologic prin modi fidri ale capacitii de tranzit smaptic (potentializare pe termen lung) sau prin reducerea acesteia (depresie pe termen lung), ceea ce ar putea constitui baza
fi/iologic a proceselor mnezice Feno menul a fost cercetat in special la m\elul hipocampului* structur limbic a crei implicare n procesul ulm este de m ilt
SINCOP (engl \\ncope), pierdere totala a stm de contient (\ igilitate), ca urmare a ncetm brute mai mult sau mai puin complete, a btilor inimii si a micrilor respiratorii Uneori subiectul prezint
aspectul unei mori aparente El i poate reveni n mod spontan sau n urma unor manevre de reanimare (masaj cardiac, defibnlare etc ) Ca si lipotimia", sincopa implic o distome neurovegetativ, cu
repercusiuni asupra tonusului cerebral, ns mult mai accentuate
SINDROM (engl \\ndrome), ansamblu de simptome care afecteaz simultan sau succesiv un organism si a cror grupare permite precizarea n Imn mari a locali zrii, a mecanismului sau a naturii unui
proces patologic Pe fondul sindromului se
SINDROM BCTRAPIRAMIDAL

pot formula diagnostice mai elaborate care s pun realmente degetul pe ran

SINDROM

ANTON-BABINSKI

-> ANOSOGNOZIE

SINDROM BALINT (engl Balmr s nnilrome), tulburare a orientam privim n spaiu urmrirea cu ochii a unui obiect neputndu se face dect cu greutate n zonele periferice ale cmpului vizual De obicei
privirea rtcete la ntmplare Sunt acuzate leziuni bilaterale n lobii parietali

SINDROM BENEDIKT - NUCLEUL

ROU

SINDROM BONNET (engl cavernos s/m/s \ynilrome) complex de simptome dominat de halucinaii vizuale descris de elveianul Charles Bonnet (1720-1793) Tulburarea apare ndeosebi la btrni si o
caracteristic a sa este faptul c subiectul i d seama de irealitatea vedeniilor sale Bonnet, care a putut urmri ndeaproape aceast halucmoz la bunicul su aproape nonagenar, incrimina drept cauz
existenta unor leziuni cerebrale
SINDROM CEREBELOS (engl cere bellar nndrome), tulburri de motricitate dominate de necoordonarea micrilor (hipermetne, dismetne, asmergie reflexe pendulare, disartrie etc ), precum si de o
ataxie localizat la membrele inferioare (n cazul unor leziuni ale vermisului) sau la cele superioare (leziuni n emisferele cerebelului)
SINDROM CHIASMATIC (engl chiasmal syndrome), tulburare caracten zat de o hemianopsie heteronim, bitemporal sau bmazal, simetric sau nu,
asociat uneori cu o vtmare a nervului optic dar provocat de o leziune a chias mei optice, de obicei de natur canceroas
SINDROM COTARD (engl Colan! s syndrome), stare deliranta a unor melan colici, caracterizat de idei anxiogene privind lipsa unor organe vitale (stomac inim ficat creier etc ) si de sentimentul
imortahttn tragice (bolnavul se plnge ca nu poate muri) n timp ce are impresia c ntreaga lume a disprut n neant n mo mentele de angoas paroxistic el adopt un comportament autoagresiv marcat de
tendina de sinucidere n caz de nereuita tentativele se pot solda cu oribile auto mutilri
SINDROM CUSHING (engl CMA/II/I* s ^ndrome), afeciune de natura endocrin, descrisa de H W Cushmg (1932), deter minata de o hipersecretie a glandelor corticosuprarenale fie din cauza unei tumori
locale, fie din cauza produciei excesne de ACTH* provocat la rndu i de leziuni la nivelul adenohipofizei sau a hipotalamusului (dereglarea centrilor hipo talamici care induc secreia de hormon
adrenocorticotrop) n afara tabloului clinic somatic (adipozitate, aspect caracte nstic al pielii hirsutism, osteoporoza, hipertensiune arterial etc ) se nregistrea za o sene de tulburri de ordin psihic
(modificri de caracter, anxietate, tonus intelectual sczut, depresie delirant sau episoade maniacale), pe fondul unei astenn accentuate

SINDROM

EXTRAPIRAMIDAL

(engl extrapyramidal syndrome), complex de tulburri motorii cauzate de leziuni subcorticale n sistemul de nuclei (corpii striai, nucleu rou, locus niger etc) implicai n reglarea tonusului muscular,
373 SINDROM FOVILLE

precum si n controlul vitezei si adecvm la obiect a micrilor voluntare n funcie de nucleu vtmai iar uneori si n funcie de natura leziunii se descriu de fapt sindroame extrapiramidale individualizate
boala Ptirkmson coreea Sydenham* coreea Huntington* atetoza diferite diskmezu etc Unul din neajunsurile medicatiei cu neuro leptice este provocarea de sindroame extrapiramidale
SINDROM FOVILLE (engl I-oville s s\ndr<>me) tablou clinic determinat de instalarea unui infarct n zona pardmedian i punii Varoli (mtirct protuber intial paramedian) Se caracterizeaz pnntr o
hemiplegie controlateral iar pe partea le/iunn o paralizie pe traiectul nervului oculomotor extern (perechea a VI a de nervi cranieni) si o paralizie a laterahtatn oculare * PARALIZIILE LATERALITJII OCULARE
SINDROM FRONTAL (engl frontal lobe \\ndrome] complex de simptome dominat de dispariia componentei emo tionale a comportamentului, superficialitate a intelectului euforie ntng (moria),
versatilitate eclipsa contiinei morale, impudicitate si incapacitated subiectului de d si pldmficd dctiunile din perspectivd viitorului, pe fondul unor tulburri neuro vegetative generale, ntre care slabul
control al sfincterelor Apare att ca o consecin a unor leziuni de diverse etio logn din lobul frontal, ct si ca urmdre d unei leucotomn* (leziune terapeutic*) ce izoleaz cortexul prefrontal de restul
creierului, n primul rnd de diencefdl (dlterdred mterdctiunilor diencefalo fron tale, ca baz de acces la markeru soma tiu'), ceea ce duce cu regularitate la o modificdre izbitoare de personalitate - CAZUL
PHINEAS P GAGE DOAMNA T
SINDROM GANSER (engl Ganser i syndrome) stare crepuscular descris de neuropsihiatml S Ganser (1853-1931), n 1896, la isterici caz n cdre acetia, dei artdu ca au neles ntrebarea pus ddeau
rspunsuri anapoda pe deltun echivoce sau de a dreptul absurde Ganser a observat aceasta tulburare la deinuii din nchisoarea din Halle, atunci cnd acetia erau supui unor interogatorii judicidre Ulterior
comportdmentul a fost semnaldt si in faza de debut a schizofreniei, precum si in stan confuzionale
SINDROM GELINEAU (engl Ceh neau s \\mlrome) hipersomnie descris pentru pnmd dat sub denumirea de narcolepsie de ctre J Gelmeau (1880), n care accesele subite de somn alterneaz cu accese
de captaplexie, adic cu relaxarea total neateptata a tunusului postural si cderea ca o crp , n plin stare de veghe Accesele de somn, cu apariie ne regulata, declanate adesea de stan de perplexitate sau
de fric, dureaz de la cteva secunde la cteva ore (de obicei 10-15 minute), iar decesele de cataplexie, adesea provocate de un hohot de rs, nceteaz spontan dup 2-3 minute Prin dualitatea caracterelor
sale clinice acces de somn paradoxal $1 pierdere a tonusului muscular sindromul Gelineau este ilustra rea cea mai obiectiv a disociem intre somnul cerebral s,i somnul corporal (J Cdmbier, M
Masson, H Dehen, 1994)
SINDROM GERSTMANN (engl Gerstmann s wndrome), tulburare com plex descris de J Gerstmann (l>4), n cdre o dgnozie digital (incapacitatea de a numi degetele minii) este asociat cu
incapacitatea de a distinge mna dreapt de mna stng, pe fondul apraxiei
SNDROM PARIETAL

constructive al agrafiei* si acalcuhei* Este consecina unor ntinse leziuni parietale sau paneto occipitale n emisfera major (dominant)

SINDROM HIPOSEROTONINERGIC -> SEROTONIN

SINDROM HIPOTALAMIC (engl hypothalamic \yndrome), complex de simptome generat de disfunctia centrilor hipotalamici care regleaz metabolismul apei si secreia hipofizar, echilibrul apor tului
alimentar si funciile vegetative Pe lng tulburri endocrine si metabolice pot avea loc perturbaii ale somnului si dere gin de comportament
SINDROM KLUVER-BUCY (engl Kluver-Buc\ nndrome), ansamblu simpto matologic pus n evident de H Kluver si P C Bucy (1937) prin lobectomia tempo raia bilateral la maimu, asociat cu
importante leziuni ale sistemului limbic (amigddl*), ceea ce determin modificri bizare de comportament, pasivitate emoional si lips de incitaie Animalului nu i mai este fric de arpe, de care
ntotdeauna fugea, pe cnd acum l apuc de parc ar fi un b oarecare (dup unu autori ar fi mai degrab vorba de o cecitate psihic, deci de incapacitatea animalului tempo ralectomizat de a identifica
vizual obiectele) n acelai timp, animalul operat devine hipersexual, copuleaz excesiv si fr discriminare se si masturbeaz, iar, pe de alt parte, manifest o tendin oral compulsiv, n sensul c duce la
gur si musc din orice obiect, chiar dac obiectul este departe de a fi comestibil Acest comportdment excesiv oral s ar explica tot pnntr-o cecitate psihic n loc s apuce imediat hrana, pe care nu o
recunoate,
maimua exploreaz cu gura tot ceea ce i cade sub ochi - AMIGDALA

SINDROM KORSAKOV PSIHOZ

KORSAKOV

SINDROM MARINESCU (engl Mn nesco s nndrome) complex de tulburri ereditare si familiale descris de G Mannescu (1927) n care oligofrema se asociaz cu o cataract congenital de obicei
zonulara si polar precum si cu o ataxie spino cerebeloas Sindromul a fost redescoperit dup dou decenii (1947) de ctre Sjogren

SINDROM MILLIARD-GUBBLER
-> CALEA PIRAMIDAL

SINDROM OCCIPITAL (engl occi pital \\ndrome) ansamblu de simptome axate n special pe tulburarea vzului
metamorfopsu*, perturbri oculomotorn dgnozii vizuale), asociate cu dereglri psihice si dezorientare n timp care expn m vtmri ale cortexului vizual
SINDROM OPERCULAR (engl frontal operculum syndrome), complex de simptome generat de o vtmare a opercu lului rolandic*, caz n care paralizia facial si lingual marcat se poate asocia cu o
anartne (afazie motorie Broca) atunci cnd leziunea are loc n emisfera dommdnt
SINDROM PARIETAL (engl parietal syndrome), dnsamblu de simptome polimorfe (tulburri de schem corpordl, prdxice, de limbaj, de echilibru si oculo-motoni, precum si gustdtive), care trdeaz
leziuni difuze n lobul parietal
375 SINDROM PARINAUD

SINDROM PARINAUD (engl Pari-naud <> svndrome), ansamblu de simptome dominat de paralizia micrilor n plan vertical a ochilor Paralizia poate fi abso Iut, privind att micrile voluntare, ct si
cele reflexe sau poate fi disociat refe nndu se doar la micrile voluntare Incn minata este o leziune situata la nivelul comisurii albe posterioare, caudal de tuberculii cvadngemem posteriori
SINDROM PICKWICK (engl pic k \\-ickian \yndrome) numit astfel de ctre C S Burwell si colaboratorii si (1956) de la numele umoscutiilui personaj din The Picknick Paper', de Charles Dickens Este o
tulburare n care pe fondul obe /itatn ntreinute de polifagie au loc accese repetate de somnolent diurna, adesea asociate cu apnee Ar fi implicat hiper funcia centrilor somnogem din diencefal
SINDROM PIRAMIDAL (engl p\ra mulai \}ndrome), ansamblu de tulburri motorii (hemiplegii, paraplegn, cvadn plegn) si pe planul reflexelor tendmoase si cutanate, ct si al sincineznlor globale si de
coordonare, cauzate de leziuni pe traiectul cii motorii piramidale si sinapselor sale laterale Datele experimentale (\ec nona rea piramidei bulbare) arat c atest sindrom nu poate fi atribuit numai ntre
rupem fibrelor piramidale Pe iea mai mare parte a traiectului lor fibrele cii piramidale sunt strns asociate cu fibre ale cilor motorii polismaptice care pornind din cortexul cerebral si ndeosebi din

regiunile premotoru ajung la dispozitivele substanei reticulale a trunchiului cerebral i la cile lor descendente Rolul fiziologic al acestor ci este diferit de la un nivel la altul ceea ce explic variaiile
semiologice
ale sindromului piramidal n funcie de mediul leziunii (J Cambier M Masson, H Dehen 1994)
SINDROM PSEUDOBULBAR (engl pseudohulbar s\ndrome), complex semiologic dominat de tulburri de fonatie si deglutitie precum si de accese de rs plns spasmodic declanate fr motiv plauzibil
sau de stimuli nesemnificativi pentm omul normal (scparea de sub control a mimicn automate) Cauza leziuni de natur dife nta cel mai adesea vascular in mod obligatoriu bilaterale dei nu obligatoriu
simetrice m poriunea inferioar a cir cumvolutiei frontale ascendente, n genun chiul capsulei interne sau n trunchiul cerebril Intervin de asemenea leziuni piramidale I se pot asocia o diplegie facial si
dificulti n masticaie, ca urmare a vtmrii proieciilor cortico nucleare ale nucleilor moton ai nervilor craniem tngemen si facial Ceea ce distinge sindromul pseudobulbar de sin dramul bulbar este
faptul ca centrii bulbari s_i arcurile reflexe segmentare \unt cruate de aceea nu exista nici un fel de paralizie flasc de neuron motor periferic cuatro pi $1 fibrilatii ci numai pierderea moi littn voluntare
(R Bulandra, I Cinc, 1982) -> RAS PLANS SPASMODIC

SINDROM SCHWARTZ-BARTTER
(engl s\ndrome of mappropriate ADH se cretion), complex de tulburri determinat de o secreie excesiv de vasopresm* (hormon antidiuretic) Manifestat pe plan clinic fie prin simple sincope ale
vigihttii, fie prin crize de epilepsie si deteriorri mai severe ale funciilor cognitive si afective Sunt incriminate leziuni la nivelul siste mului hipotalamo hipofizar, caz n care necroza axonilor supraoptico
hipofizari
376
SINGULARITATE NEURONALA

nu ar mai putea asigura stocarea normal a hormonului sau leziuni pe axa hipo talamo hipofizar care are un rol inhibitor asupra secreiei de vasopresm
SINDROM TALAMIC (engl thalamic \\ndrome), complex de simptome care exprima leziuni microlczium sau pertur ban de neurotransmisie la nivelul vastului -iaj al sensibilitii de toate felurile (cu
xceptia olfactiei) care este talamusul the t;atewa\ to ihe cortex ) Caractens .ca sindromului rmne hiperpatia talami accese de durere violenta paroxistica,
spontana sau m evident contrast cu intensitate i excitantului dolongen Durerea
spontan prezint exacerbri insuporta bile la stimulri somestezice dintre cele mai variate absolut insignifiante cum ar fi itmgerea cu un pamtuf contactul cu cubuletul de gheat din pahaml cu whisky sau
pur si simplu un fior produs de o emoie nepturi cu acul declaneaz o senzaie intens neplcut iradiant difuz intolerabil Unul dintre bolnavii lui H Head un preot se plngea c pantalonii i provocau o
senzaie itt de neplcut nct se vedea nevoit s i scoat Chiar dac stimulul dureros ' i nceteaz exer citiul senzaia de durere a hiperpaticului tinde s persiste (inerie hiperpatic) Au loc n acelai timp
tulburri de atenie, dezorientare temporo spaial scderea capacitii de fixare mnezic si, n general, o deteriorare intelectual Se poate evolua spre o demen talamic S a emis ipoteza scpm de sub
control a sensibilitii protopatice, din cauza slbim sistemului sensibilitii epicntice, care n mod normal o controleaz pe cea protopatic Nu este de neglijat ipoteza unor halucinaii alge zice vii, cu punct
de plecare n vicierea structurilor implicate n sensibilitatea
algezic -* DURERE HALUCINATORIE

SINDROM TEMPORAL (engl tem poral lobe s\ndrome), ansamblu de simptome care exprim leziuni n lobul temporal tulburri ale auzului, afazie ageuzie, cacosmie*, agnozn si chiar halucinata n
funcie de natura si localizarea leziunilor, pot avea loc stan onirice (dreamy states] tulburri de memorie, dereglri ale vietn emoionale, crize epileptice sau cantonarea n deteriorri de tip demenial
SINDROM VOGT (engl VoKt s sv drome) complex de simptome cauzate de ectopie ereditar a corpilor striai Se manifesta la sugar pnntr un sindrom extrapiramidal (micri coreoatetozice hipertome)
prin disfome, iar mai trziu prin dizartne

SINDROM WALLEMBERG

IN

FARCT CEREBELOS

SINDROM WEBER - CALEA PIRA

MIDAL

SINGULARITATE NEURONAL
(engl neuronal ungularity), expresie prin care J P Changeux desemneaz capaci tatea neuronilor de a se specializa ntr o funcie sau alta, devenind un fel de indi viduahtate Specializarea n exerciiul
funciunii parceleaz cortexul, iar n cele din urma individualizeaz neuronii Limita ultim a acestei parcelri funcionale ette celula nervoas nsmi Explorarea cor texului celula cu celula a s.i relevat, de
exemplu la nivelul cortexului vizual, o remarcabil specializare funcional unele celule rspund la un singur ochi altele la amndoi, altele rspund la bare luminoase orientate ntr un anumit fel sau la
puncte care se deplaseaz ntr-o anumit direcie Pe o aceeai figur senzorial,
377 SINUSURI VENOASE

doi neuroni care ar rspunde exact la fel la un acelai semnal senzorial nc difer ntre ei prin faptul c nu au exact aceeai poutie pe hart si deci se gsesc legai de celule topografic distincte de pe
suprafaa corpului sau din retina Daca inem socoteal de faptul ca exist aproximativ 15 milioane de neuroni pe jiecare ceni metru ptrat de suprafa cortical s.1 c o aceeai figurina poate cuprinde
mai muli cmf la om repertoriul singularitilor de\me gigantesc (J P Changeux 1983)
SINUSURI VENOASE (engl venous sinuses) sistem de colectare a sngelui cerebrofug constituit dmtr o reea de canale situate n grosimea durei mater ntreg acest sistem conflueaza ntr o con ducta
venoas comuna sinusul lateral (sinus transversus el sigmoideus),CAK, la nivelul gaurn rupte posterioare, se continu cu vena jugulara interna* Se descriu sinu sun impare (A) si sinusuri pare (B) Aj =
sinusul sagital superior (sinus rectus) se ntinde pe toata lungimea marginii supe noare a coasei creierului* si dup ce colecteaz sngele din venele frontale, rolandice, paneto occipitale si occipitale, ca si
dmtr o sene de vene memngeale, diploice, ca si dmtr o ven emisar se vars n aa numitul teasc al lui Herofil* (torculum Herophile) A2 = sinusul sagital inferior (sinus sagtttalis inferior), se ntinde pe
cele dou treimi caudale ale marginii inferioare concave si libere a coasei creierului, colectnd sngele provenit de la corpul calos, circumvolutia corpului calos, lobul patrulater A1 = sinusul drept, canal
venos care continu sinusul sagital mfenor la baza coasei creierului si, dup ce primete sngele din ampula Galen*, se vars n teascul Herofil, A 4 = sinusul coronar (sinusul intracavernos Ridley)
face nconjurul glandei hipofize, consti tuind un sistem anastomotic al sinusurilor cavernoase, pietroase si carotidiene B, = sinusurile cavernoase (sg sinus caver nosus) situate de o parte si de alta ale sen
turceti, pe o distant de circa 2 cm, constituie un fel de rspntie venoas, colectnd sngele din vena oftalmic sinusurile sfenoidale sinusul coronar si sinusurile sfenopanetale Breschet prin vene emisare*
care strbat gaura rotund mare gaura oval gaura lui Vesal si gaura rupta postenoar comunic cu plexul ptengoidian si venele faringiene iar pnn vena oftalmic are comunicaie cu vena unghiular B 2 =
sinusurile sfenopanetale Breschet (sinusurile aripii mici a sfeno idului) colecteaz sngele din vene displo ice ale /onei anterioare a bazei craniului si din vene memngeale B 1 = sinusurile pietroase
superioare (sg sinus petrosus superior), situate la nivelul marginii superioare a stncii temporalului, comu mea rostral cu sinusurile cavernoase iar caudal cu sinusurile laterale, colecteaz sngele din venele
cerebeloase anterolate rie, vene pontine si din urechea mijlocie, iar prin marea ven anastomotic Trolard se conecteaz cu sinusul sagital superior, B 4 = sinusurile pietroase inferioare (sg sinus petrosus
inferior), situate la nivelul suturii pietrooccipitale, comunic rostral cu sinusurile cavernoase, iar caudal se vars n golful venei jugulare, dup ce face jonciune cu vene provenind de la cerebel, punte, bulb
si urechea intern, B5 = sinu urile carotidiene (sg sinus caroticus) se constituie dmtr un plex venos areolar (plexul Rektorzik) de tip emisar, realiznd si un fel de dispozitiv de amortizare a pulsaiilor arterei
carotide, B6 = sinusurile occipitale (sg sinus occipitalis), anasto-mozate cu plexurile venoase mtrarahidiene
378

SISTEM ENDOCRIN

pendurale, au un segment vertical situat n coasa cerebelului si unul orizontal care face ocolul gurii occipitale si se vars n smusunle laterale B 7 = sinusurile laterale mari canale colectoare de snge
cerebro fug, care se ntind ntre protuberanta occipital intern si gaura rupt pote noar, unde se vars n vena jugulara intern pe traiectul lor primesc snge de la vene cerebrale posteromfenoare vene
cerebeloase posterioare smusunle pietroa se vene mastoidiene precum si din teascul Herofil* (torculum Herofile)
SISTEM DOPAMINERGIC MEZO-LIMBIC - NUCLEUL ACCUMBENS

SISTEME DE SEMNALIZARE
(engl signalmg s\stems) structuri functio nale plunsenzonale ale cortexului cerebral care asigur o adaptare superioar la mediu n'cazul animalelor subumane, realitatea si evenimentele ei sunt sesizate pnn
intermediul unor excitani concrei cu rol prevenitor (mirosim, zgomote, excitani vizuali percepui de la distant micarea unor ierburi, a unor crengi etc ) care astfel trdeaz prezenta emittonlor
respectivilor excitani Receptnd semnale de acest fel, animalele capt informaii biologic utile despre emitorii acelor semnale care pot reprezenta pentru ele fie prada pe care o caut, fie fiarele de prad
din calea crora trebuie s fug etc Toate aceste semnale concrete (mirosun, zgomote etc ), imaginile lor din creier (senzaii, percepii, reprezentri), mpreun cu reaciile pe care le provoac (cutare, pnd,
pregtire de atac sau de contraatac, fug etc ), constituie un sistem somatopsihic de adaptare la mediu, numit de J P Pavlov* primul sistem de semnalizare, singurul de care dispun specule subumane mai
evoluate i
care nu i lipsete nici omului A spune c e , smguml' nu este ns tocmai exact deoarece la animalele mai dezvoltate exist rudimente si ale unui sistem de semnalizare superior n scop de intercomu mcare
intercomumcarea fund aceea care determin evoluia n acest sens Omul este insa acela care beneficiind de un analizor mai dezvoltat in aceasta direcie super analizatorul audiovideoverbokinesteuc are
posibilitatea de a descifra semnale transmise de congeneri (mtercomiinicare) cu ajutorul unui alt ordin de excitani cu proprieti excepionale cuvintele Acest mod de a sesiza si interpreta lumea in
conjuratoare prin intermediul limbajului a fost numit de ctre Pavlov al doilea sistem de semnalizare Cuvntul are aici nu rolul de simplu semnai, ci pe acela de semnal al semnalelor Contiina umana este
real mente rezultatul funcionarii si rafinam acestui sistem c ihtativ nou de mtertomu nicare si de adaptare la mediu, precum si de proiectare a unor noi condiii de mediu, prin care se tace un salt de la
cunoaterea preponderent concret senzoriala a realitii la treapta unei cunoateri logic abstracte, simbolice, caz n care avem de a face, de fapt si cu un sistem de semnificare -> CUVNT
SISTEM ENDOCRIN (engl endocrine system), ansamblul glandelor cu secreie interna (direct n snge) din organism hipofiza*, epifiza*, tiroida, paratiroidele, timusul, corticosuprarenalele, medulosuprarenalele, insulele lui Langerhans din pancreas, testiculele, ovarele Substanele secretate direct n curentul sangvin, n cantiti infime, acioneaz asupra unor celule specifice (int"),producnd efecte
specifice, ntr un ventabil tandem funcional cu sistemul nervos (inclusiv cortexul
379 SISTEM EXTRALEMNISCAL
cerebral), lund parte la echilibrarea dinamic a metabohsmelor si la construcia morfologic, la modularea circulaiei sangvine si la reglarea si nuanarea comportamentului de regul n sinergie cu ali
hormoni comandai de creierul endo crin * si n permanent conjuncie cu aparatul de neurotransmitaton l siste mului nervos Sistemul endocrin poseda Mea originalitate proprie c/f a nu crea nimic in
organism ci de a modula cu ajutorul hormonilor practic toate reaciile normale tste deci un sistem L are permite organismului sa se adapteze la toate \ariatule care u sunt impuse din e\tenor sau din
interior (J Hazard L Perlemuter 1989) Once disfunctie intervenita in acest sistem (hiperfunctti sau hipofunctn ile unor glande) se exprima n tablouri pato logice variate si cu un grid diferit de gravitate n
riport cu gravitatea leziunilor esuturilor specializate in endocnme O specialitate medicala aparte endocrina logia studiaz att anatomi i si fiziologia glandelor cu secreie interna ct si pato logia
acestora respectiv terapeutica specific O ramur a acesteia cerebro endocrinologia", studiaz ghildele endo cnne anexate creierului (hipofiza epifiza) dar si efectul ntregii secreii endocrine asupra
funciilor cerebrale in condiii de normahtate (sntate) si de boal -* HORMON
SISTEM EXTRALEMNISCAL (engl extralemnical atern (traiecte de condu cere mai lent, plunsmaptic a sensibilitii extero si interoceptive cu punctul de pornire n nucleu coarnelor posterioare ale
mduvei spinrii si care n drumul lor ascendent, ocolesc lemniscul median (panglica Reil) Calea spino reticulo tala mic a acestui sistem, de exemplu, i
380

proiecteaz cele mai multe fibre n for matia reticulata a trunchiului cerebral iar de aici n talamus* hipotalamus* si sis temui limbic *, unele dintre ele ajungnd n cortexul nespecific orbito frontal Opoziia
dintre sistemul lemniscal* si cel extra lemmscal este una de complementaritate In condiii fiziologice normale cele doua dispozitive sunt strns integrate pentru a realiza o funcie unica somestezia" In
general sistemul lemniscal exercit o aciune inhibitoare asupra sistemului extralemniscal (J Cambier M Masson H Dehen 1994) Pe de alta parte siste
substana reticulata activatoare ascen denta u si nucleu de asociaie din talamus si prin ei ariile asociative ale cortexului cerebral (ihidem) -* SlSTEM LEMNISCAL

SISTEM LEMNISCAL (engl lemnis cal s\stem) cale neuronal direct pauci smaptica, rapida a sensibilitii extero si interoceptive, cu caracter epicntic (discn minai v), ai crui receptori sunt rspndii n
tegumente mucoase muchi, ligamen te, tendoane vase sangvine, perei ai vis cerelor i trage numele de la lemniscul median (panglica Reil), al crui traseu l parcurge ntre nucleu Goli* si Burdach* din
bulbul rahidian si nucleu de releu subcortical din talamus Statuie terminus sunt ariile corticale somestezice din lobul parietal (S,, Sj|) unde mesajele se nscriu pe hri riguros somatotopice, veritabile
inscripionri discnmmative centrale ale somesteziei* - SlSTEM EXTRALEMNISCAL SOMESTEZIE
SISTEM LIMBIC(engl limbic system), termen sub care au fost grupate mai multe structuri corticale si subcorticale cu strnse relaii funcionale, filogenetic arhaice,
SISTEM PIRAMIDAL

numite si creier visceral" (Mac Lean 1949) n centrul sistemului fr a face parte din el se afl hipotalamusul* n jurul cruia graviteaz un numr de structuri cum sunt ana preoptic septul pelucid ana
paraolfactone epitalamusul* nucleu ante nori ai talamusului segmente ale ganali onilorbazah* (alobuspallidus) hipocampul
jurate de scoara limhtca compus dmtr un inel ce include zona orhitofrontala pe fit i ventril a lobilor frontali g\rus cingitli (circumvolutia corpului c ilos) de pe fita intern a emisferelor cerebrale gvriis
hippocampt (circumvolutia T5) ana pin forma si urcu" Ali anton dau descrieri ditente distingnd don i grape de structuri a) grupa structurilor concentrice (lobii olfactivi substana perforata intenoir ana
hipocampului cortexul penamigdaloid si cortexul prtpinform) b) grupa stnic turilor exterioare (urcumvolutia corpului calos circunivolutii hipocampului nucleu amigdaloidiem din lobul temporal etc la care
se adaugi lobul insulei lobul orbital si parte i anterioar a lobilor frontal si temporal ca structuri din izocortex, de oarece sistemul limbic reprezint prin excelent alocortexul* Vast reea de conexiuni n
toate direciile inclusiv cu neocortexul Rol import mt n integrarea informaiei olfactive si n reglarea meca msmelor vietn vegetative, a strilor emoionale (armgdala) si a proceselor memoriei (hipocampul)

SISTEM MOTOR EXTRAPIRAMIDAL (engl extrapiramidal system) Este un sistem care ocolete calea cortico-spmal a tractului piramidal, avnd un rol extrem de important n dozarea si moderarea impulsurilor corticale spre sistemele
efectoare, ct si n coordonarea motihttn

involuntare creia i asigur precizia si fineea micrilor n structura sa cortical intr celule piramidale mijlocii si mari de tip motor (cu excepia celulelor gigant Bet) din ariile 6 4 7 8 9 l 2 Brodmann
Ftajul subcortical este reprezentat de corpii striai* de la baza creierului la care se idiuga etajul diencefalo mezencefalic (corpul Luys locus niger nucleul rou c "impui Forel zona incerta) precum si t
isciculele care duc de la scoara cerebral 11 toate aceste formaiuni (dar si la talamus si hipotalamus) si de la acestea la bulbul rihidian si mduva spinrii pn la efec ton Exist ns si unele date experi
mentale care amendeaz rolul sistemului extr ipiramidal n asigurarea preciziei mise mior secionarea unei pirimide la nivelul bulbului rihidian provoac pier dere i tuturor micrilor difereniate de partea
opusa ceea ce arata c sistemul pir imidal si nu cel extrapiramidal contro Icaz micrile fine n special ale minu si degetelor piciorului > CALEA PIRA MIDALA

SISTEM PARASIMPATIC CRANIAN (engl cranianparas\mpathic s\stem), nume dat acelui segment din sistemul nervos autonom (vegetativ), antagonist sistemului simpatic, care include o suit de aglomerri neuronale din bulb, protube
ranta si mezencefal (nucleul pupilar, nucleul muco lacnmo nazal, nucleu sli van, nucleul dorsal al vagului), ct si fibrele nervoase adiacente care intr n componenta unora dintre nervii cranieni
(oculomotorul comun, facialul, glosofarm gianul si pneumogastncul)
SISTEM PIRAMIDAL (engl pyrami-dal syMem) -* CALEA PIRAMIDALA SISTEM RETICULAR ACTIVATOR ASCENDENT

SISTEM RETICULAR ACTIVATOR ASCENDENT - FORMAIA

RETICULAT

SOCIOPATOLOGIE (engT souopatho lo^v) disciplina medicali care ciui sa identifice f ictoru sociali (economici poli tici culturali) care au un rol cert m de clmsarei ce nditionare i si agravarea m iladnlor
cerebr ile
SOFROLOGIE (engl sopkrolo^) termen creat de neuropsihiatru! spaniol Altonso Caycedo (1958) prin care desem ne i/i o stnnti ce ns icrata studiem con tiinei si modificam acesteia prin mijloace fizice
chimice sau psihologice in scop tenpeutic profil ictic sau pedigogic Cei de al IV lea Congres de sofrologie (Andorra 1988) s iixatpetema creier si contiina
SOMATOGNOZIE (engl comata gnosia) termen prin care se desemneaz constitnti/are \ 11 om a imaginii tridimen sionale a corpului propriu ca o configuraie sp ii il bine definita (dei nu invariabila)
autonoma fata de lumea exterioar loc de perm menta integrare de percepii senzaii si reprezentri emotn tendine si aciuni Ace ista imagine funcional fundamentala a corpului propriu se construiete pro
gresiv m ontogenez din momenttil in care copilul nceteaz sa si mai duca la guri propriul picior ca pe un obiect strin ajungnd ipoi mult mai trziu ca dim potriva in caz de accident s nu se mai poat
despri senzorial de piciorul ampu tat a cnii prezent o simte mereu in pofida realei lui absente (- MEMBRU FN TOMA) Construit pe temeiul experienelor noastre trecute i actuale vizuale tactile
kinestezice i vestibulare acest model corporal esenialmente plastic al crui
mecanism principal de integrare pare a avea loc la nivelul cortexului parietal r mane totui cum bine a subliniat Schilder sub dependena proceselor emoionale si a tendinelor biologice care u dau
energia si tona directoare (J de Ajunaguerra H Hccaen 1960) Numita de unu autori schema corporala (H Head) de iltn imagine de sine (V in Bogaert Lhermitte) som itogno/ia elaborai in mod pircelar de i
lungul inilor in pofida im iginn specul irc glob ile descoperita foarte de timpuriu suferi pe parcurs retu in si dis torsiuni in funcie de ntreaga construcie psihici i individului si de stare i icesteia mdisi Iubii
lee H i de stare i creierului P it >logi i som itosjno/iei este una dintre cele m H ibundente mosognozn* hainei nttn kmetice ignozie digitala autotopo ifnozii sentimentul ibscntei unui orgin (sindrom Cot ird*)
iluzii transform ini corporile (in sensul metimorfozei descrise de F Kafki) iluzii levititiei iluzii depl s im corpului t ut of ihis w rid etc Cauzele acestor tulbur in sunt diferite determinante m toate anomilnle
somato gnozice fund leziunile produse la intersecia temporo parieto occipitali dar nefnnd excluse leziuni care s nba o ali localizare si nici alte simptome dect acelea caricte ristice pentru somatoagnozn
- SCHEMA
CORPORALA

SOMATOSTATIN (engl somato slatine) neuropeptid descoperit m 1972 datorita cercetrilor lui Guillemin si echi pei sale Substana care si a pstrat identi tatea m cursul lungii evoluii de la batracieni
la om somatostatma are o distribuie cvasi ubicuitar in neuronii sistemului nervos central al mamiferelor cu preponderent m hipotalamus stnatum cortex claustram nucleul septal nucleul bandei diagonale
Broca si amigdal Cercetm efectuate cu
SOMN

metode de imunohistochimie au permis descrierea a doua mari sisteme somatostati nergice cu proiectil lungi si cu proiecii scurte Funciile biologice ale somato slatinei sunt multiple La nivelul hipofizei
acioneaz ca un neurohormon eliberat de celulele nervoase hipotalamice in sistemul port hipofizar in sistemul nervos actio neaza ca neurotransmitator si neuromodu lator iar la periferie ca factor paracrm
sau endocrin Numeroase studii radioimuno logice au mregistr it o diminuare a con centratiei de som itost Urna in cortexul front l panetil si temporal in hipocamp si in lichidul cefalorahidian al suferinzilor
de boala Alzheimer* fr ca acest fenomen sa poat fi insa corelat cu o scidere a numrului de neuroni care sintetizeaz pepuda > NEUROPEPTID
SOMESTEZIE (engl somaesthesia) orice sensibilii ie care se refer la per ceperea unor excitaii de origine corporala (somatica) cald rece presiune atingere contracii musculare dureri cutanate sau
viscerale etc Acoper in general ceea ce C S Shemngton nelegerea prin intero ceptie propnoceptie si visceroceptie precum si o parte din exteroceptie (cu excepia vzului auzului si mirosului)
SdMMERING (Samuel Thomas) anatomist si naturalist german (Thorn 1755 - Frankfurt am Mam 1830) Prin planele sale anatomice de o exactitate fotografic a inaugurat o nou er in ico nografia de
specialitate pe cnd ca viziune a funciei unor structuri cerebrale s a ntors la era lui Herofil susinnd c sufletul se localizeaz la nivelul ventriculelor m lichidul cefalorahidian A descris substana neagr
sub numele de locus niger Scrieri Vom Bau des menschlichen Korpers
(1791-1796) Uher clas Organ der Seele nebst emem Schreihen \on Imm Kant (1796) Abbildung der Smnesorgane (1801 1805)
SOMN (engl sleep) suspendare peri odicl biontmica T starn de veghe (vigih tite contienta) care se impune ca o trebuina imperioasa dar care poate fi ntrerupt in orice moment in cazul inter ventiei unor
stimuli de mtensit ie adecvata (zgomote strigate scuturatun lumina puternica proiectai pe pleoape etc) Durata somnului v in iz i de la 22 de ore la noul nscut la 6-8 ore la subiectul idult cu deosebiri de la
un individ la iltul Constatarea ca ui cursul somnului debitul circul itiei sangvine cerebrale nu numai ca nu scade ci chiar creste cu 10% fita de starea de veghe este o dov id i a f iptului ca somnul constituie
un proces efectiv de reconstituire a potenialului metabolic energetic al creierului Dup l P Pavlov
puin generalizata care ndeplinete rolul de protector al celulelor celor mai reactive din organism - celulele scoarei cerebrale (1930) Idee valabila si m pre zent Este posibil ca somnul sa ta\orize e unele
procese in restul organismului dar este clar c singurul organ cure se afla inr o stare funcionala fundamental dtje nta de starea de veghe este creierul Suntem deci nevoii s admitem ca nu numai stadiul
paradoxal ci somnul in totalitatea sa este esenial pentru sistemul nervos central si c nu este indispensabil pentru celelalte organe ale corpului nostru Prin urmare ciclul veghe-somn este pentru creier
ceea ce ciclul sistola-diastala este pentru mim Comportamentul de somn este necesar spre a i permite creierului odihna (J M Gaillard 1990) SOMNAMBULISM
Se definesc dou tipuri de somn l) somnul iu unde lente (70-80% din durata an samblului somnului numit astfel dup caracteristica undelor nscrise pe electro encefalogram 2) somnul"cu mimri oculare
rapide (engl rapid eye movements sleep) sau paradoxal (20-30% din durata ansamblului somnului) caracterizat prin activitatea oniric Acest tip de somn este supranumit paradoxal ntruct contrar
ateptrilor, este somnul cel mai profund,
al cror joc are loc pe fondul inhibiiei sistemului reticular activator ascendent Rezultatele cercetrilor cu deprivn de somn total pe lng modificrile hio-chimice (inclusiv n economia monoami netor
cerebrale) EEG poligrafice i psihologice au precizat c nu poate exista o insomnie totala s.i persistent lipsa complet si ndelungat a somnului nefiind compatibila cu viata Suntpu.se la ndoial
veritabile insomnii totale de luni si am
pentru trezirea celui care doarme
Somnului ou unde lente i se descriu patru stadii fiecare stadiu avnd pri culanttile sale electroencefalografice a) stadiul I, care corespunde momentului adormim b) stadiul II de instalare pro pnu zis a
somnului caracterizat de acte lerarea ritmului cardiac si vasoconstnctie periferic c) stadiul III de tranziie spre somnul profund d) stadiul IV, al somnului profund n care ritmul cardiac este nce timt
respiraia este lenta, tonusul muscular diminuat, pstrndu se ns capacitatea reaciilor reflexe Cu fiecare dintre aceste stadii creste pragul de trezire (sunt necesare simulri tot mai intense) Ultimul stadiu al
somnului cu unde lente este si cel mai propice odihnei Pe de alt parte, privarea de somn paradoxal a unui subiect are consecine dramatice pentru echilibrul su psihic, activitatea oniric nscrundu se n
procesul de reechilibrare neuronal Priva rea de somn paradoxal ar determina o cretere a adenozmei n esutul cerebral (I Huhc si colab , 1973)
Se admite c cele dou tipuri de somn depind de intrarea n funciune a unor centri cerebrali hipnogeni diferii si cu mecanisme neurohormonale diferite sero tomnergic pentru somnul cu unde lente si
catecolaminergic pentru somnul paradoxal,
riozitati de diverse publicam (L Popovici 1979)
Patologia somnului cuprinde dereglri distincte insomnii (de adormire de dup miezul noptn matinale) hipersomnn (asociate sau nu cu anomalii electrografice), parasomnii (somnambulism* pavornoctur
nus, comaruri enurezie)
SOMNAMBULISM (engl somnam bulism), dereglare a somnului frecvent la copii, rar la aduli, care const fie dmtr o simpl ridicare pe vertical a trunchiului n pat si executarea unor gesturi bizare cu
minile, fie n prsirea culcuului si deambularea automat prin cas sau n afara acesteia, cu ochii deschii si cu privirea fixat n sus, fr scop descifrabil, dup tare subiectul revine la pat si la somnul
normal Se cunosc si episoade parasomniace mai ample, cu deplasri pe distante mai mn, acte complexe si ieite din comun, furtun si chiar omucideri Amnezia privind episodul este total Aceast
parasomnie se ncadreaz uneori n simptomatologia unei cerebropatn mai cuprinztoare stare confuzional istenc, epilepsie Exist, n realitate un ntreg grup al somnambuhsmelor, cum vedem mai ales
dintr-o clasificare a lui H Gastaut (1973), care distinge dou mn clase
SPAIU WIRCHOV-ROBIN

I) manifestri episodice ce apar n afara fazelor de somn paradoxal II) manifestri episodice ce survin n cursul unei faze de somn paradoxal n acest din urm caz poate fi vorba de un fel de , somai/are a
visului
SOMNILOCVIU (engl sleep lalkmK) rostire de cuvinte sau fraze n timpul somnului de cele mai multe ori expresiile fund confuze srace, ilogice dar avnd uneon o anumit coerenta logic reiterata De
notat este faptul c poligloii nu pro nunt n somn dect cuvinte si propoziii in limba matern Frecvent discursul se asociaz cu schiri de gesturi cu auto matisme masticatorn cu pavor nocturn sau
enurezis Autori strini, dar si romani, au emis ipoteza ca la indivizii cu somni locvie s ar produce o proiectare spre periferie a componentelor verbale din mentatia viselor In spnjmul acestei ipoteze vin unele
observaii referitoare la anomalii EEG ,de tip epileptic cu focalizare temporal si cu iradieri spre regiunile frontocentrale (L Popoviciu 1979)
SPASM (gr spasma = convulsie engl spasm), contracie muscular involuntar,
si pasager a cahbrului unui conduct anatomic Spasmele arteriale cerebrale afecteaz uneori n mod serios funcia creierului
SPASTICITATE (engl spasticm), tulburare motorie caracterizat de o exa gerare a reflexelor de extensie, vizibil n ncordarea spastic a tendoanelor Este consecina unei leziuni fie n cortexul motor, fie
la nivelul capsulei interne, al trunchiului cerebral sau mduvei spinni, pe cile motoni corticofuge
SPAIUL PERFORAT ANTERIOR (lat suhstantia perforata anterior, engl anterior perforate suhstance),cuno^ cut si sub denumirea de intersecia olfactiva Broca, este o zonul romboidal ale crei
laturi rostrale sunt formate de rdcinile intern si extern ale tractului olfactiv si ale crei laturi posterioare le reprezint medial segmentul de origine al bandeletei optice iar lateral partea intern a uncusului
hipocampului Zonul prezint multiple orificn prin care trec arterele destinate corpilor striai
SPAIUL PERFORAT POSTERIOR (lat substantia perforata posterior, engl posterior perforated substance), cunoscut si sub denumirea de spaiul interptnduncular,^\e o zonul din partea caudal a
fosei interpedunculare*, datorau du si numele perforaiilor realizate de mai multe ramuscule arteriale care trec spre hipotalamus si talamus n aceast zonul s ar situa centrii somnului si unul dintre centrii
cerebrali ai plcem
SPAIU SUBARAHNOIDIAN (lat cavum siibarachnoideale engl subarachno-ideal space) spaiu dintre pia mater si arahnoid,n care circul lichidul cefalorahidian -> MENINGE
SPAIU SUBDURAL (engl subdural space), spaiu virtual situat ntre dura mater si arahnoid -> MENINGE
SPAIU VIRCHOW-ROBIN (engl Vircho\\-Robm space), spaiu perivascu-lar rezultat din invagmarea piei mater si a arahnoidei, care nsoesc arterele intra-cranienen cursul penetrm lor n nevrax,
terminndu-se pnn fuzionarea membranei leptomeningeale cu adventicea (foia care SPLAREA CREIERULUI
nvelete arterele la exterior) Comunic i cu spaiul stibinhnoidi in pnn e ire circuli lichidul cefalorahidian
SPLAREA CREIERULUI (engl hram la\ement) tehnici de depro^ra ir i re i creierului si de rmnipul ire i person ilit itn pentru i c irei puntre li punct iu fost mtrenati mtr o penoidi tpro ipe 200 de
cercetiton de prohl din 80 de instituii din St iele Unite si Canida intre c ire cunoscutul psihntru Ewen Cimcr n de 11 McGill University supri uimit Meruele imenc m In IV60 Camcron si c ^n si au pus la
pum t , tehnica isade c/ mumcatie u/tract ncep
schimbare Subit c tul era silit sa asculte mi s i/e nregistrate timp de 16 ore in ir i di i timp de 20 si chiar de 30 de ile Dup atee i i se administrau dr/^un menite sa i bl/ che e percepiile sen-'/ riale si sa i inhibe actiMtalea
(unul dintre aceste droturi era m/m midr/ doricii de piperi

asimetrici structurale si funcionale a celor dom emisfere ale creierului Astzi este fapt stabilit c i emisfera in c ire au loc prin excelenta procesele care in de limb ij este emister i dominanta (s ui m ijora) m
sensul ci este sediul gindiru ibstricte concep tiule l cilculului menii si ritionimen tului Io ico matematic m ilitic in opoziie cu ceai ilt i emisfera (dre ipt i 11 dreptici st uua 11 stng ici) c ire este specnhzat i
ndeosebi in percepere i spaialii itn in
vit itc emoional i si mtr o ibordire globala
dina sau PCP

po ie u nst it i c i pe pi m tipologic domi n uit i poite h tocmii emisfera nedomi nmti tipul de om emisfera dre ipt i (in c izul dreptacilor bineneles) este ne locv ice moroc inos pesimist si predispus 1i
introspecie in centrist cu locv icitate i huni dispo/itie optimismul si extraver siunea tipului de om emisfera stng i (la Ureptaci) Daca specialrarea emtsferica este o constatare ea nu este sinonima cu
funcionarea independenta a fiecrei
ttilburrt mentale ^ra\e la om) In sfrit daca se socotea ca pacientul revista la tratament se adugau o serie de electr/)
ins

(J Pemri 1988) Tehnic i mu include si provoc ire i de somn artificial continuu pe dur ia a 7 10 zile iar din arsenalul fam i colosic nu lipsesc curira* si LSD* Idealul este obinere i unui creier care sa echi
valeze cu o band de magnetofon tears
SPECIALIZARE EMISFERIC (engl hennsphenccil specializali/>n) O data cu descoperirea de ctre P Broca (1861) a centrului limbajului m emisfera cerebral stng (la dreptaci) s a impus ideea
comersatie pnn intermediul fibrelor corpului cal/s (Ph Boulu 1992) Func tionare t normala a creierului presupune intercomumcarea coninu i a eeloj doua emisfere asimetrice desigur din punct de vedere
structural funcional dar a cror domin uit i este totui relativ in cadrul tipologiei reale -> SPLIT BRAIN
SPLENIUS (engl splemus) nume dat poriunii posterioare mai voluminoase a corpului calos*
SPLIT BRAIN (= creier despicat) sintagm care desemneaz un creier m care pe cale chirurgical au fost secionate
STERIADE

comisurile interemisfence in special corpul calos aa nct comunicarea intre cele doua miri parti ale cortexului cerebral este total sau pirtial abolita Efectele ibolirn transferului inform itional inter emisfenc
au fost studiate ndeosebi de c itre R W Sperry (Premiul Nobel 1981) si R b Myers Starea de split hram se reili/eaza msi si mcidentil ca urmare a unor leziuni li nivelul comisurilor inter emisfence
STARE PSIHEDELICiend ps\ch edelic state) tire psihici hedomcl irtifi ci l i provoc it i prin idmimstr irea de psihotrtpe halucinogene m specul LSD (dietilanun i icidului liser_,ic) si PCP
STEREOTIP DINAMIC (engl d\na

mic stereot\pe) pattern de activitate cerebr ila domin it de principiul economiei de energie Astfel susine I P P ivlov itunci cmd un complex de excit inti ictione i/ i isupri or_ inismulm de repet ie ori sub
form i unui sistem cu structuri unit ir i si nv in ibih re ictnle fii de icesti stimuh ijun' si ele si se desfist ire cio ictivitite unitir i cu c ir icter st ibil stereotip In mi ciul acesta in se i arta st stabilete un stere/
tip dinamic (tulit i sistem ii are) a c irei meninere necesita
(I P P iv Ic v Reflexul c ndition it Mare i Fncitl pethe Medicala) Sterectipul este denumit din imic de irece in mumitc
n Statele Unite o mise ire i tinerilor c ire nlocui cu un ilt stereotip ini intot de
olose iu in mod sistem itic h
iun i cu preul unei in ise cheltuiel le
iluunoeenele ca forma de contestire energie nervoasi pe cmd persisteni sa
a societitu psihedehsm)
duce la o mare economic energetic i
STEREOELECTROENCEFALOisigur ind totod U i promptitudine i re
GRAFIE (engl stereoelectroencephalo ictiei si rmdamentul ridic it l ictivititn
,raph\) metoda de explorare bioelectnca La temperamentele slabe sau
simultana a unor structuri cerebrale cor neechilibrite d ir si la cele echihbrite
tic ile sau subcorticale reperate
inerte itentatele brutale la stereotipe
stereotaxic
determini tulbur in psihice unec n grave
STEREOTAXIE (engl stereotan) metoda de calculare a poziiei unui punct din cutia craniana utihzandu se ca repere structuri profunde a cror topografie este constanta si poate fi determinata radio logic A
fost pusa la punct in Imn mari mea de V A H Horsley si R H Clarke in 1908 Mai trziu (1954) H H Jasper si C Ajmone Marsan au elaborat un extrem de util atlas care prezint coordonatele stereotaxice ale
diencefalului peduncuhlor cerebrali si tuberculilor cvadrigemem - PSIHOCHIRURGIE
STERIADE (Mircea) eminent medic si eerebrolog rom in (n 1924) St ibiht in Canada i desfoar activitate i did ictiea si tiinifica la Universitatea Lavei (Quebec) Cercetri importante in ceea ce
privete fiziologia si hziopatologia cerebelului rolul aferentelor senzoriale m modificarea strilor de constanta precum si rolul formitiei reticulate m facilitarea raspun surilor senzoriale A demonstrat de ase
menea implicarea circuitelor amigdalo hipocampice in motivaia activitii pre cum si modelarea neurofiziologic a STIMUL
fenomenelor de memorie A scris, ntre altele Cercetri experimentale asupra re latulor dintre cerebel si scoara cerebralei (1955) Ph\ siologie et ph\ siopajhologie du cenelel,m colab cu A Kremdler (Paris, 1958) Activitatea
creierului (1959) On certam dissociatwns of consciousness le\els nithin the \\ndrome of akmetic mutism in colab (Basel 1961) Din istoria cunoatem creierului, in colab cu Vlad Voiculescu (1963) Creier si reftec tare (1966)
Thalatmc Oscillations and spindlmK in colab (1990) Bram Choli nergic S\stems in colab (1990) Bram sttm(.< ntrol of Wakefulness and S/eep m coiib (1990)
STIMUL (engl stimulus) orice agent cap ibil s i provoace o reacie caracteristica din partea unui sistem cxcitabil un stimul luminos de exemplu poate determina in chidere i ochilor (n orice ca/ cel puin un reflex pupilar) un
stimul acustic poate avea drept rispuns un reflex de orientare etc Lnu stimuli ictioneazdm si n interiorul orginismului (hormonul tireotrop de exemplu,este un stimul al glandei tiroide, presiunea lichidului din vezica urinar
constituie un stimul pentru receptorii specifici din pereii acestora etc ) Unu stimuli din mediul exterior acioneaz n mod mediat asupra unor glande endocrine, ca n cazul acelor stimuli care determin reacii de frica, de furie
etc Dar nici stimuln pentru care se manifest indife rent nu rmn fr influent n planul dinamicii moleculare a neurotransmit tonlor si hormonilor Sinonim excitant

STOP VERBAL"
LOB TEMPORAL

STRATUM ZONALE (engl idenU ptur subire de fibre talamo corticale

care acoper fetele superioar si intern ale talamusului O ptur de acelai fel, dar mai nchis la culoare numit tot stratum zonale, acoper tuberculii cvadngemem anteriori
STRES (engl stress - tensiune, efort dublat de anxietate) reacie de alarma surd a creierului (si cu el a ntregului organism) n fata unor ageni agresori (traumatisme infecie situaii conflictuale si st in de incertitudine
prelungite etc ) care unenintl cu epuizarea resursele de adap tare ale individului capacitatea acestuia de i si menine homeostazia ba/al ajungnd la limita Stresul exagerat este o constant in societltile axate pe concurent adic
pe euoismul agresiv si inconcihabil St la on sine i a numeroase maladii zise psihosoma tice ntotdeauna pluncauzale H Selye c ire a introdus termenul si a definit con ceptul (1916) gsete c i acest ^sindrom de adaptare prezint
i trei stadii [ l) reacti i de ilarm 2) stadiul de rezistent 3) stadiul de epuizare] si ca principalii reglatori ai stresului sunt creierul nervii, hipofi/a, tiroida,suprarenala ficatul rinichii vasele sangvine, celulele esutului conjunctiv si
sistemul imunitar (cu alte cuvinte, ntregul organism 1) ntr un sens mai larg, stresul este rspunsul nespecific al organismului la orice solicitare Indiferent ce facem sau ce se ntmpla cu noi - scrie H Selye ntotdeauna avem
nevoie de energie pentru ntreinerea vieii combaterea efectelor duntoare .si adaptarea la mflu enele n permanent schimbare pe care le exercit mediul Un anumit stres exist s.i n stare de total relaxare n timpul som
nului Inima nu poate ntrerupe transmiterea sngelui intestinele digera alimentele consumate la cin iar muchii execut
SUBICULUM
micrile respiratorii ale toracelui Chiar si creierul este activ cnd vism (si nu numai atunci - not L G ) Starea lipsita de stres se numete moarte (H Selye 1984) Filosofnd" Selye pierde, pe dru mul spre stele caracteristicile
definitorii ale stresului aa nct te ntrebi ce nu este stres n toat existenta Mai fericita si mai la obiect este pledoaria sa pentru cultivarea unui egoism altruist Sunt ncredinat ca egoismul este nenfrnt si periculos dar acest
instinct necesar este treptat atenuat prin ngemnarea cu altruismul iar egois mul altruist ce rezult de aici duce la o colaborare linititoare ntre c elule organe oameni si chiar ntregi societi aflate in competiie (ibidem)
STR1A ALB LANCISI - FIMBRIA STRIA BAILLARGER EXTERN
> ClTOARHITECTONICA SCOAREI CFRE BRALE

STRIA BAILLARGER INTERN

-> ClTOARHITECTONICA SCOAREI CERE BRALE

STRIA GENNARI (engl Gennari s bnd) banda de fibre mielimzate de asociaie prezent n cortexul vizual din zona scizuni calcanne ana 17 Brodmann fund de altfel cunoscut si sub denumirea de aria striata (engl striate
area)
STRIA KAES-BEHTEREV CITO
ARHITECTONICA SCOAREI CEREBRALE

STRIA LONGITUDINAL LATERAL (lat stria longitunmahs lateralis, engl idem), cordon lateral de substan alb care urmrete fata dorsal a corpului
calos intrnd n componenta fasciculului Lancisi (circumvolutia intralimbic)
STRIA TERMINAL (lat stria ter imnahs engl idem) cablu de fibre mieii nizate circ parcurgnd sntul optostnat conecteiz nucleul amigdahan li unu nuclei din hipotalamus
STRIATUM - CORP STRIAT
STRIURI ACUSTICE (engl acoustic smae) segment al cailor cerebrale acustice forni it din fibrele provenite din miticul coli/ear dorsal, nainte de ingajarea lor m lemmscul lateral m drumul spre tuberculul c\ idngcmen
inferior CAl CEREBRALE AUDITIVE
STUPOARE (engl stupor) stare de extrema inerie fizica si psihica, de totala apatie in care subiectul pare dus pe alt lume are un facies inexpresiv privirea aintita in gol si nu reacioneaz dect la stimuli deosebit ele
puternici Se ntlnete m schizofrenie (stupoare catatonica) n psihoza maniaco depresiv (stupoare m lancohca), sau n strile confuzion, precom itroase declanate de o hemorag memngeal sau de leziuni localizate lobul
parietal (zona pliului curb) asocit cu leziuni n talamus, lobul frontal e Termenul este adesea folosit ca sinonim al strii de precoma -< COMA
SUBICULUM (engl idem), zonul corticala cu cinci straturi din componenta hipocampului* Cuprinde un presubiculum, un subiculum propriu zis si un parasubicu lum situat de-a lungul regiunii ventro mediale a lobului
temporal, care caudal se continu cu ana entonnal (engl para-hippocampal gyrus) Stimulri electrice SUBSTANTIA NIGRA

-ile icestei zonule produc ample rspunsuri monosinaptice in hipocamp si duc la descarc ire i celulelor pir imid ile
ugro stnatal (C L Huli si col ib 1970) > MEZENCEFAL
SUBSTANA NENUMIT REICHERT (engl unnamed substane) for
matiune din zon i nucleilor ba/ah care
SUBSTANTIA NIGRA -'SUBSTANA dup unu uitori se afl i m relaie cu pe
dunculul t l imic inferior si cu b mda di
NEAGR
SUBSTANA CENUIE PERIigon ila Broc i ivand conexiuni cu glo
APEDUCTAL (enul periaatieductal
bus p illidus Substana nenumita a
^,re\ substane) ijjomerin neuron ile in
capa tal aceasta denumire dat/ nta unui
jurul ipeductului Sylvius (me/encefil)
student al lin Reichert rmas necunc
strins uneuiti h form ii i reticulati i tnin scut dar
care a constatat ca Reichert nu a numit m
substana alba subiacenta ariei per/ trate
latul sau din mul l W 1961 C< mp< nenta

u c mtrolului durem Prin stimul ire i clec

tnc i s i prxlus in iluvic (D Reynolds
injectare de mcrlini direct in aceasta
substintitA Her/ K Albu et aln 1970 D J cu substana alba a segmentului ventro
\1iyer L R W itkms 1981)
medial al lobului frontal printr o banda
SUBSTANA NEAGR (Iu sub
subire situata deasupra ridicuuru olfat
de m nme mijlocie multipolari color ii
de un pigment melinic (inert) Se ntinde
pand de la m irginea rostrala a protube
rantei Parte i laterala este filogenetic cea
m u veche si are conexiuni cu globus
pallidus si putamen prin fasciculul sub
talamic fund totodat legata de tubercula

tive st marginii anteru are a substanei

care umple spaiul dintre marginea ante
rioara a complexului aimgdtiloid s,i mar

^inea postenoara a tuberculului olfactiv

(L Danaih M Golu 1988) Aceiai
autori note i/l ca regiunea substanei ne
numite Reichert are rol de monitor silo
Kistit al sjeret cognitive
SUBSTAN ALB (lat subsemna alba

Substana neagr (care la om are o

pigmentaie foarte intensa aparenta nc
de la vrsta de 4 am) este principala sursa
de dopamina* striata fund implicat in
special in tulburrile caracteristice bolii
Parkinson* nregistrri cu microelectrozi
intracelulan au artat c neuronii
nucleului caudat rspund la stimulri ale
substanei negre si ale structurilor
adiacente din trunchiul cerebral pe calea
tractului dopammergic

engl \\hite substane) mitene nervoasa

medular sau cerebral format din
axonn miehnizati m contrast cu
substana cenuie (substantia grisea) for
mata din corpii neuronilor din celule
gliale si prelungirile neuronale lipsite de
teaca de mielin

SUBSTAN CENUIE -> MATE

RIE CENUIE

SURDITATE PSIHIC

SUBSTAN P (engl P am Produ cmg Substane) polipeptid compus din 11 ammoacizi descoperit de U S von Euler (1931) Are rolul de mesager al durem Subsuma P este contrat ar ii de endomorfine
opioide endogene cu efect antalaic >TAHIKNINE
SUBTALAMUS (engl underthalaimis) sui talamiisul \entral configuraii, den cefihca situiti intre tilimus si tnezen cefil* \entril fii de un plin c ire trece prin s intui hipot l imic In component t s i intri na
incerta cu nucleul c impului Forel nucleul entopeduncular nucleul subtil imic prelungirile rostrale ile sub tiutei negre* si cipitul termin l l nucleului rou To ie aceste structuri ui conexiuni majore cu
nucleul lenticul ir* prin ins i lenticul ir i Este o stitie de lemtura i cailor extripiramidale cu corpii
SUGHIT (engl hiccup) sp ism brusc repetitiv incomod uneori dureros al d: fr igmei asociat cu contracti \ musculatur abdominale si mtercostale cu repercusiu asupra aparatului fon itor unde provo ic un
zgomot caracteristic din c mza inspir tiei scurte si forate incoercibile Est consecina unei iritaii la nivelul esofagul (inervat de nervul pneumogastric) si dia fragmei (muchi inervat de nervul frenic) sau
la nivelul centrilor nervoi din tnin chiul cerebral caz in care apare ca simptom m unele encefalite si nu poate fi oprit prin procedeele obinuite ingestie de ap sau apnee voluntara
SULCUS LIMITANS (engl idem) snt din interiorul tubului medular si cordencefalului embrionului uman care
grupe iza in jurul s iu viitorii centri vegtt itivi
SURDITATE (cnj deafness) diminu are uni sau bilater ila a auzului indiferent de gr idul acesteia s ui de locali/ ire i c ui/ei In c i/u! in c ire v it im irea este loc ihziti pe truectul cailor cercbnlc mditiNc se
vorbete de o surditate centrala
SURDITATE CORTICAL (cngl c rtic l de ifne ss) Surdit itc i adicidimi nu ire i sui suprim ire i luzukn pi itc li re/ultitul unor leziuni li m\elul urechii mc Iu s iu interne (surditate de pt rteptit) pe truectul
tibrelor mditive in trunchiu terebril pe ultimi et ip i prtcortieal rcpre/cntiti de orpn cemuil m intern ( urditute de transmisie) sui h nvelii proieciei m ce rtex iridiitnlor icustice n lobul temp>ril L \/ m c ire det
citnti se definete ci surditate termali D ie i le/iunile sunt bilatcrile picientul este m capibil sa iden ifice stimuln sonori (zuo mc te muzici mcs ije verbale) d ir fr a m inifest i deficite 11 testele de
uidiometne tonali Exista si surdititi mixte
SURDITATE MUZICAL -> AMUZIE
SURDITATE PSIHIC (engl ;>su/ii cal deufness) agnozie auditiva caricten z aa prin mcipicitatea bolnavului de i identifica zgomotele auzite el neputnd diferenti i de exemplu un clinchet de pahare de
un clinchet de chei s ui zurgll u un muget de vac ele un behit de oaie un sunet de clopot de un tunet un hohot de ras de un hohot de plns etc El nu deosebete calitatea zgomotelor ci doar intensitatea
acestora In unele cazuri un cntec arhi cunoscut nu este recunoscut dect daca este fluierat si nu cntat Examenele oto logice duc la concluzia ca urechea intern
391 SURDITATE VERBALA

este intact Sunt incriminate leziuni n /ona Wernicke, n special pe teritoriul urcumvolutiei temporale superioare
SURDITATE VERBAL (engl W(,rd deafness termen introdus de H C Bastian), tulburare de limbaj caracterizat de difi cultatea de a descifra semnificaia simbolic a mesajelor orale bolnavul aude
cuvintele, d tr nu le nelege Se descrie si o \urditate \erbala pura bolnavul nu nelege nimic din ceea ce i se spune cu voce tare si nu e c tp ibil sa repete cuvintele au/ite si nici s le sene sub dictare dei
vorbirea sa spon tina lecturi mentila f in gnd ) scrisul spontan si copierea unui text se fac fr dificult ie n cazul surditii verbale pure simptomatologia se reduce la imposibili t ttea nelegem cuv nitului
rostit si i scrisului sub clic t ire, cuvintele pronunate c it se poate de clar de ctre interlocutor nefimd percepute de bolnav dect ca un lipsit de semnificaie sau ca unei limbi strine n concretul ei,
comple;
verbala este mult m,
i, sfidnd simpli
Incomprehensiunea vorbit poate fi doar parial s
ui des
imbajului au vzut
temporale n emisfera stng, leziuni temporale bilaterale, dar si subcorticale SE Henschen (1922) admite existenta unui centru special al audiiei cuvintelor, situat n partea postenoar a pnmei cir
cumvolutn temporale (TI), centru diferit de centrii audiiei zgomotelor si muzicii Dei de obicei se insista asupra integritii auzului si a organelor fonatiei la suferinzii de surditate verbal, investigaii audio
metrice semnaleaz discrete hipoacuzii de percepie, uneori bilaterale, iar investi gatnle logopedice detecteaz dificulti de exprimare orala

SURDITATE VERBAL PUR

" SURDITATE VERBAL
SURMENAJ (engl verexernon),
ansamblu de tulburri provocate de o suprasolicitare ndelungat a unei pri a organismului sau a organismului n ntre gul sau Printre simptome care sunt inter mitente se numr durerile de cap difuze,
ameelile palpitaiile, senzaia de constnc ie cardiac si anorexia Senzaia de oboseal este permanent, atrgnd dup ea admamismul si lipsa de iniiativ n
tiei bolnavii deveneau capabili s repete unele cuvinte rostite de interlocutor
Cauzele generatoare de surditate verbala sunt de cele mai multe ori leziuni
preponderent a unor centri nervoi ce rebrah, aa nct distincia fcut ntre surmenajul fizic si cel intelectual este cu
SNT BAZILAR (lat .su/tus basiluns engl basilar iw/tws), excavatie longitudi nal de pe fata anterioar a protuberantei inelare (puntea Varoh),ntre piramidele pon tine, care adpostete voluminosul
trunchi arterial bazilar (arleria basilarn), trunchi rezultat din fuziunea pe lima median a arterelor vertebrale, puin deasupra sau dedesubtul jonciunii bulboprotuberantiale

SNT BULBOPROTUBERANTIAL (lat sulcm, bulboponticus, engl bulbo pontine sultus), adncitur transversal situat pe fata anterioar a trunchiului cere bral, ntre bulbul rahidian si protuberanta inelar Aici i au originea aparent
nervii oculomoton externi (VI), faciali (VII, inclusiv nervii intermediari Wnsberg, adic perechea a VH-a bis) si acustico-vestibulan (VIII)
SNT CIRCULAR (lat .su/rm urcu-laru msulae, engl Reil s ndcm), depresi une care circumscrie lobul insulei (insula sau insula Reil), dehmitnd-o de lobii frontal, parietal si temporal care, prin expansiunile lor, acoper aceast zon cu un fel de capace (ppercuh)
SNT CIRCUMFERINTIAL VICQ D'AZYR (lat fissura honzontaln cere belii engl idem) Este cea mai importanta scizur a creierului mic, situat de a lungul marginii circumfenntiale a acestuia si
termmandu se, rostral, la nivelul lobului flonulus* de pe lobul lateral
SNT COROIDIAN (engl chomid <,ulcu!>), snt care brzdeaz n diagonal fata superioara a talamusului, diviznd o n dou triunghiuri unul medial, care cores punde pnzei coroidiene a ventriculului
diencefahc (III) si altul lateral, care pro-emin n ventriculul lateral respectiv
SNT CRUCIFORM (lat wlcuscruu-formis, engl orbital iM/tui), snt n form de H de pe fata inferioar (bazal) a lobului frontal, care delimiteaz circum-volutia olfactiv intern, circumvolutia
olfactiv extern si dou circumvolutu orbitale externe
SNT MEDIAN PONTIN (lat su/tu.v mediopontitui, engl idem), prelungire a tijei calamusului* la nivelul segmentului protuberantial al planseului ventriculului AN MEDIAN POSTERIOR
pontobulbocerebelos (ventriculul IV) La rndul su sntul median pontm se pre lungete rostral cu apeductul Sylvius
SNT MEDIAN POSTERIOR (lat sw/cws mediu\ posterior engl idem) exca \ atie longitudinal verticala de pe fata dor sal i a bulbului rahidian continuare la acest nivel ntre fasciculele Goli (nc
nedesprite) a sntului median posterior al maduvei spinrii la sfrit in punctul de origine al piramidelor bulbare

SNT MEDIAN VENTRAL BULB

RAHIDIAN

SNT MONRO (lat u</ti/s h\pothala miciis engl h\p/>thalamic \ulcus) adn utur longitudinal situat pe pereii laterali ai ventriculului diencefahc (III), ntre apedunctul Sylvius si orificiul Monro
Dehmitea/ straturile optice ale talamu sului de zona subtalamica - TALAMUS
SNT OLFACTIV (engl olfactory SM/CHS), snt de pe fata orbitar a lobului frontal, n care se situeaz bulbul olfactiv* si pe care l parcurge, pe o direcie antero postenoara, bandeleta olfactiv* Se ter
min la tngonul olfactiv*
SNT PONTOPEDUNCULAR (lat culcu pontopeduncularis, engl ponto peduncular SH/IHS) depresiune transver sal situat pe fata ventral a trunchiului cerebral, ntre protuberanta inelar si pedunculu
cerebrali (pedunculi terebn)

SNT RETROOLIVAR
RAHIDIAN

-> BULB
SNT TALAMOSTRIAT (lat sulcus thalamostriatum, engl thalamostriatal
sK/i(w),excavatie care separ talamusul de nucleul caudat si care conine vase de snge cerebrofug vena talamostnat si vena stnei terminale precum si bandeleta semicircular -* TALAMUS
AUA TURCEASC (lat sella tur cic engl idem) depresiune de pe fata superioar a corpului osului sfenoid al craniului n care se situeaz hipofiza (glan ciula pituitaria) formaiune endocrin de
mrimea unui bob de mazre anex orga nici i hipotalamusului Zona este puternic v isculan/i prin sisteme arteriale si ve noase anastomotice care asigur difuzarea rapid a hormonilor hipofizari
SOC (engl shock) stare de criz gene raia reactionala care se instaleaz de obicei rapid ntr un organism supus unei agresiuni puternice care i amenin echi hbrul fiziologic depind mijloacele de ripost
disponibile Declanat de un anumit factor exterior sau infiltrat din exterior, starea de soc evolueaz oarecum independent de cauz si poate atinge faze de prostraie si com Au loc modificri
hemodinamice subite (n special hipotensi une arterial si scderea debitului cardiac), perturbri metabolice importante si de reglri n economia funcional a neuro transrruttorilor (adrenalin,
noradrenalm, dopamin, serotomn etc ) Tabloul clinic iniial pare o consecin a instalrii unei vasoconstnctii arteriale provocat de secreia instantanee de catecolamine* de ctre glandele suprarenale,
esuturile pn vate de oxigen (anoxie tisular) recurgnd la un metabolism anaerob, productor de substane nocive (acidoz metabolic) Creierul, mai puin sensibil la vasoconstnc-tia provocat de
catecolamine, are n
OC PSIHOGEN

schimb de suferit serios n urma scdem oxigenm sngelui n plmni

Exist multiple cauze de soc infarct miocardic grav, hemoragie masiv (soc hemoragie), invazie toxic (soc barbitunc de exemplu) sau de alergem, anumite infecii virale traumatisme craniocerebrale etc n
final, orice fel de soc atenteaz la integritatea morfologic si funcionala a creierului Se descriu mai multe mecanisme de instalare a socului reducerea fulgera toare a revenim la mim a sngelui venos (soc
hipovolemic) insuficienta acuta a um pierii auriculelor din cauza unei suferine de origine pencardica sau miocardica (\oc peru ardic) sau din cauza unei insuficiente
gen) - COM
SOC ELECTRIC -* ELECTROOC
SOC INSULINIC (engl imuhmc shock) metod terapeutic iniiat de M Sakel (1932) numit si, cura Sakel" considerat eficient n cazurile de schizofrenie mei pient Const din administrarea unei
anumite doze de insulina si instalarea, pe
aceast cale a unei come hipoglicemice cu suprimarea stm de contient timp de cel puin 30 de minute Se consider c n felul acesta se produc reorganizri smaptice n diencefal n primele ore de dup
trezirea din com pacientul manifest o stare eufo nc de tip hipomamacal S au constatat etecte ipreciabile in perioada de debut i schizofreniei
SOC PSIHOGEN (engl p^choxemc shock) stare critica de dezechilibru produi de o situaie sau informaie total neplcui circ it ic i brusc es ifod ijul interior \\ afectivitii individului zdruncinndu i
certitudinile existeniale Departe de a fi el nsui imaterial si departe de a inti struc tun supraorganice , socul psihogen (sino mm traumcin \m psihic) determin dereglri brutale m spatiile smaptice si
endocrine ca si intraneuronal bulversnd coordonatele psihicului si aducnd n prim plan de compensri dramatice Multe emotn puter Mice au aspectul unui soc si pot eua in stupoare sau prostraie -*
TRAUMATISM PSIHIC TABAGISM (engl tabaci o ahuse) intoxicaie datorat fumului de tutun ale crui principii active (nicotin miosmina oxidul de carbon, gudronul) atac n special vasele sangvine
cauznd, pe lng o sene de boli cardiace si respiratorii tulburri fatale pentru creier infarcte, hemoragii, cancere cerebrale O igar conine cel puin 3 mg de nicotin n doze mari nicotin este chiar direct
mortal Dependenta de nicotin nu este n tririle ei subiective determinate de sevraj, mai puin dramatic dect dependenta de celelalte psihodisleptice dei individul cu igara n gur nu este pndit de

aceleai riscuri ca, de exemplu, alcoolicul la volan Acest pretins sedatw implic un mare po tential de nelinite real cardiopatii ische mice, cerebropatii, cancer pulmonar etc Pe bun dreptate n statele
Unite ale Amencn se iau msuri de descurajare a fumatului
TACTILOBRADISIMBOLIE A w
BOLI E TACTILA

TAEDIUM VITAE (lat taedium = sil, dezgust, engl idem), dezgust fat de exis tent care capt o expresie simptomatic
n strile de melancolie, precum si la unu schizofrenici Este adesea un , prolog al suicidului
TAHIFEMIE (engl tachyphemia), tul burare ce const n accelerarea ritmului vorbim Este expresia verbal a fugii de idei si semn al unor dereglri care pot ajunge la paroxism n cazul strilor mania cale
Se observ si n boala Parkmson*
TAHIKININE (TK) (engl tachykimnes), familie de peptide ntre care si substana P (identificat de von Euler nc din 1931), cu o aciune imediat asupra muchilor netezi intestinali, dar si cu multe alte
efecte fiziologice, ntre care reglarea cardiovascular, a micrilor respiratorii si trans miterea senzaiei de durere Substana P este localizat n creier n special n sept, stnatum, amigdal, substana cenuie
pen apeductal* din mezencefal si protube rant, dar n primul rnd n substana neagr Modificri de concentraie a tahikmmelor au fost msurate n multe structuri cerebrale ale unor subieci atini de boli
neurodegenerative Unii cercettori au msurat creteri ale proporiei de
TALAMUS

substan P n diverse structuri cerebrale la schizofrenici (hipocamp, globus pallidus n unu nuclei talarraci si ndeosebi n tocws niger) Un interes aparte suscit implicarea substanei P n fiziopatologia
migrenei date fund efectele vasculare centrale ale acestei neuropeptide (M M Dietl Y Torrens 1992) -> SUBSTANA P
TAHIPSIHIE (engl tachypsychia) deru lare anormal de accelerat a cursului gn dini si asociaiilor de idei, caracteristic episoadelor maniacale din psihoza mani aco depresiv
TALAMUS (lat thalamus engl idem), structur complex din componenta dien ccfalului situat de o parte si de alta a ventriculului diencefahc (III\ mferoposte nor fat de nucleul caudat, deasupra hipo
talamusului Era cunoscut sub denumirea de corpi optici din secolul al II lea si pn n secolul al XIX lea, deoarece se credea c aici i au originea nervii optici Topo grafic, talamusul este situat n partea cau
dal a peretelui ventriculului III, n spatele orificiului Monro, fund delimitat de hipo talamus prin anul hipotalamic (sau anul Monro), iar de nucleul caudat prin anul talamostriat, care brzdeaz pereii
(drept si stng) ai ventriculului diencefahc (III) Sistematizarea nucleilor talamici i preocup de mult pe anatomistu creierului, unu dintre ei inventariind nu mai puin de 30 asemenea aglomerri de neuroni
Truex si Carpenter (1969) clasific n felul urmtor nucleu talarruci l) grupul nuclear anterior^ anteroventral,n anterodorsal si n anteromedian), 2) grupul nuclear median (n dorsomedian, avnd o parte
parvocelu-lar si una magnocelular), 3) grupul nuclear lateral (n lateral dorsal, n lateral
posterior si pulvmar*) 4) grupul nuclear ventral (n ventral anterior, n ventral lateral, n ventral posterolateral n ventral postero median si n posteromfenor) 5) grupul nuclear intralaminar (n centromedian* n
parafascicular n paracentral n central lateral si n central median) 6) grupul nuclear al liniei mediane (n centromedi an n paraventncular n reumens si n rom boid) 1) nucleu metatalamici (n sau corpul
geniculat intern* si n sau corpul geniculat extern*) 8) nucleul retuular talamic (o p'inz de neuroni care se ntinde n prile lateral si interioara ale talamusului dorsal) 9) grupul nucleilor neclaufi ci (n
submedial, n suprageniculat si n hmitans)
A Delmas (1975) adopt o clasificare pe criterii funcionale juidei de releu, situ ai pe caile corticopete nucleu latero\entrali posteriori, intermediar, corpii gemculati nucleul anterior nuclei de asociaie si de
proiecie a unor centri specifici pe cortex nucleul laterodorsal,pulvmar medial dor sal nuclei de asociaie i de acti\are difuza ele tip reticular centrul median nucleu intralaminan, nucleu reticulan, nucleul
lateroventral anterior'
Toate caile senzitiv senzoriale (exclusiv cele ale olfactiei) fac halt" n aceast veritabil gatev<ay tothe cortex Principalii nuclei de releu somestezic sunt nucleul ventral posterolateral si nucleul ventral
posteromedian, nuclei de proiecie speci fic talamo cortical, care proiecteaz pe circumvolutia parietal ascendent (retro rolandic), ariile 3, 2, l Brodmann Spre deosebire de acetia, nucleu de asociaie
nu primesc influxuri directe de la sistemele senzitiv senzoriale ascendente ci de la nucleu de releu talamici cu conexiuni sub-corticale,ei proiectnd pe ariile asociative corticale, dup ce integreaz un numr
de influxuri aferente Orice nucleu talamic care transmite influxuri pe o anumit ane cortical primete, la rndu i influxuri cortico talamne de la aceeai ane sau de la am limitrofe stabilindu se astfel un
circuit interactional talamus-cortex cerebral Exista pe de alta parte conexiuni directe, cat si indirecte intre talamus si hipocamp via tuberculii mamilan (mammtllar\ hodie^) O parte din nucleu talamici par a
ti implicai in limbaj (nucleu dorsomcdian lateral posterior puhinar \entral lateral ventril posteromedian corpul geniculat intern corpul geniculat extern) Pentru Penficld si Robcrts (KW) proieciile t l imo
corticale exercit i un rol primordial in vorbire speech elahoration depinznd mu mult de aceste proiecii dect de fibrele de asociaie din zona clasic a hm bajului Pe de alt parte circuitul talamo cortico
nlanuc ir fi nde iproape implicat ca circuit reverberant* n memoria pe termen extrem de scurt (vm short term meinnn) De asemenea talamusul este im phcat n mecanismele ateniei iar F Cnck, intre alii i
atribuie un rol n ceea ce nelege el prin consciousness, scriind Consciousness depends crucialH on thalumic connections nith ihe cortex" (F Cnck, 1995) Ceea ce nu este ns de admis fr un numr de
precizri impor tante -> CONTIIN
TAPETUM (engl idem), fie lat de fibre din corpul calos, care tapiseaz pere tele extern, temporooccipital, al corpului ventricular lateral
TASIKINEZIE (engl tasikinesia), tendin compulsiv de a merge, ntlnit la unu bolnavi cu leziuni cerebrale, ndeo sebi la nivelul nucleilor din sistemul extra piramidal Este un fel de delir kinestezic
(kmesthesic deluswn) ~* DELIR SOMATIC

TEAC DE MIELIN - AXON

TEASC HEROFIL (lat confluent smu-um, engl confluente of sinuses), loc de confluent a unor sinusuri venoase zise si torculare (lat torculum Heropmle = teas cui lui Herofil) Este situat n dreptul
protuber intei occipitale interne pe o Iun gime care nu depete l cm Aici converg sinusurile sagitale superior si inferior, ca si sinusul drept al cror snge cerebrofug este vrs it n sinusurile laterale ce con
flueaz n vena jugular intern (vena carotid Sebileau)
TECTUM TUBERCULI CVADRIGEMENI TEGMENTUM -> MEZENCEFAL
TELENCEFAL (engl tetencephalon), parte a creierului care embnologic deriv din vezicula cerebral anterioar si cupnn de emisferele cerebrale -> VEZICULE CEREBRALE
TELEPATIE (gr tele = departe pathos = simire engl telepathy), transmitere sau receptare de idei, sentimente sau imagini, fenomen care se explic par un myste-rieux actord de resonante entre deux
cerveaux accordes sur des ondes de meme longueur' (Albert Lepnnce, 1939) Ar fi, aadar, un fenomen de ordinul radiofoniei, bazat pe existenta unor radiaii cerebrale Neuropatologul Giuseppe Calhgaris,
fost profesor la Universitatea din Roma, autor al acestei concepii, a efectuat numeroase experiene de telepatie provocat (telepatie expenmentral) Dac telepatia exista, atunci nu mai poate fi redusa la
dimensi umle unui joc amuzant de societate Realitatea sa reclama n primul rnd o realitate fizica Norbert Wiener aprecia ca fenomenul va constitui un obiect real de cercetare tiinifica (Dumitru
Constantin, 1981)
TERMOSTAT HIPOTALAMIC"

O sintez a factologici fenomenului si a teoriilor formulate de a lungul timpului face Vmcenzo Nestler (1992)
TELERECEPTOR (engl telereceptor), receptor senzorial care spre deosebire de receptorii de contact (cutanai, gustativi etc ), este impresion it de la distanta de un stimul (vz, au?, miros)
TEMPERAMENT (engl temperament) trstur de personalitate care exprim m plan comportamental caracteristicile mdi viduale ale proceselor nervoase si hormo nale Dup l P Pavlov* b iza fiziologic
a temperamentului o constituie formula in dividual realizata de trei nsuiri carac tenstice excitaiei si inhibiiei ca procese nervoase fundamentale, nsuiri care sunt fora mobilitatea si echilibrul acestor
procese neuronale Pa\ Iov arat c dac se face abstracie de gradaiile posibile si se iau n considerare numai valorile extreme, anume fora si slbiciunea egalitatea si inegalitatea, mobilitatea si ineria proce
selor nervoase fundamentale, se ajunge prin combinare la opt asocieri posibile ale proprietilor sistemului nervos, consti tuind opt tipuri de activitate nervoas superioara Prin unele combinaii specula ti\e,
ns se pot realiza 24 si chiar mai multe asocieri Totui, tipurile care ies n
si ele corespund cu numrul de patru tempe ramente descrise de Hipocrate* Sistematizarea noastr dup tipuri - sene fiziologul rus - a coincis cu vechea clasificare a aa numitelor temperamente Exist un
tip cu un proces excitator puternic, dar cu unul inhibitor relativ slab Animalele care aparin acestui tip sunt agresive $i nu se pot stpni Noi numim aceste animale puternice excitabile
sau colerice Urmeaz apoi tipul anima lelor puternice ns echilibrate Ia care cele dou procese prezint acelai nivel Acest tip este uor disciphnahil putnd fi lesne ntrebuinat n stop practic el se
ntlnete n dou variante animale lims ttte solide si animale mobile vioaie Noi numim aceste tipuri respecti\ flegmatic si sanguin n sfrit un tip slab inhibabil la care amndou procesele sunt slabe Noi
numim aceste animale slabe mhibahde le numim mhibabile pentru ca ele se supun
animale sunt fricoase si nelinitile t le ar putea fi etichetate drept animale melan colice deoarece se sperie mereu si de orice (I P Pavlov 1932) Din moment ce procesele nervoase (si nu num u cele fund i
mentale 1) sunt aceleai la animal si la om ncadrarea omului in aceleai tipuri de activitate nervoasa este legitima Schema tic se descriu I) Tipul puternic neechih bra excitabil (temperamentul coleric) II)
Tipul puterrac-echilibrat mobil (tempera mentid sanguin) 111) Tipul puternic echilibrat inert (temperamentul flegmatic) IV) Tipul slab (temperamentul melan colic) Aceste tipuri pure sunt ins doar teoretice
n realitate se ntlnesc cel mai adesea tipuri intermediare, cu amestecuri foarte diverse de proprieti, exprimnd fantezia combinatorie a vieii reale Fapt este ca temperamentul i pune mprenta pe
dinamica ntregului organism, incluznd ritmul (bioritmul) si rezistenta tuturor funciilor organice, motricitatea si, de ase menea, psihicul, viata de relaie m general a individului

TERMOSTAT HIPOTALAMIC"
(engl hypothalamic thermostat ), mecanism prin care hipotalamusul menine constant temperatura corpului, indiferent TEST MENTAL
de variaiile temperaturii n mediul ambi ant Leziunile la nivelul hipotalamusului rostral al chiasmei optice si comisurii anterioare tulbur mecanismul Jermoregla tor O leziune in hipotalamusul caudat,
dorsolateral de corpii mamilan, face ca animalul s devin poikiloterm Stimularea cu electrozi implantai cronic n hipotala musul rostral produce gfial vasodila tatie cutanat si rcirea corpului efecte
anulate de stimularea la nivelul chiasmei optice si comisurii anterioare care deter mina hipertermie Exist prin urmare doi
membrele sau trunchiul Nu se manifest n timpul somnului Unu psihiatri meri mineaz originea cortical a ticurilor, ceea ce implic psihismul n timp ce tot ei admit o plauzibil implicare a nucleilor
cenuii subcorticah n cazul bolii Gilles de 11 Tourette (boala ticurilor compulsive) n multe ticuri originea este ns manifest periferic ticul fund declanat de senzaii provocate de vestimentaie ndeosebi
n zona gatului (gulere incomode) umerilor ' si omoplailor (tunici strmte prost croite) Semnificativ este faptul c n general ticurile ap ir la copii tocmai la vrsta la care ncep s poarte uniforma colar, a
cror croial i ncorseteaz Pe de alt parte, ticurile cu un caracter net patologic pot ave i o origine central cortical sau sub cortical (leziuni sau dereglri funcionale in anumite zone cerebrale, de cea mai
diversa etiologie) > BOALA GlLLES DE LA
TOURETTE

TIMP DE REACIE (engl reattion time), termen care desemneaz intervalul de timp msurat din momentul aplicm unui stimul (auditiv, vizual, tactil etc ) si pana n momentul producerii rspunsului la
acel stimul Timpul de reacie variaz n funcie de individualitatea fiecruia, dar si, la unul si acelai individ, n funcie de oboseal, alcoolemie etc
TIREOLIBERIN (engl Thyrotro pin Releasing ormom',TRH),tnpeptid, izolat n 1969 de Guillemm si cola boratoru si .Elucidarea structurii Mie, tare a fost ndelungata i anevoioas reprezint o
etap important n istoria neuroendocrinologiei Ajost, ntr-adevr primul Jac tor hipotalamic hipofizotrop identificat care a oferit suportul biochimic
cooperea/a in meninerea unei temperaturi constante a organismului Excitarea unuia dintre aceti centri l inhib pe celal ilt
TEST MENTAL (engl mental test) prob psihotehnic prin care se poate evalua nivelul de inteligent (lest Bmet Simon Wechsler Bellevue Intelligence Scale Wechsler Adult Intelhgence Scale etc )
aptitudinile (Andrews Wispered Speech Test Stromberf> Dextenty Test Mmnewta Spaial Relations Test Horn An Patitude Inventon etc ) tipul de perso nahtate (test Rorschach Thematic Apper ception Test
Minnesota Multiphisic Personaiity Inventory), dar si probe mai simple privind memoria atenia etc Ter menul a fost introdus de J Mc Keen Cattell, n 1890 Se nelege c orice test , mental' este un test
cerebral Mai greu de neles este faptul c si un test de pertor mant fizic", de dexteritate manual, de exemplu, este tot un test cerebral
TIC (engl tic), micare stereotip com pulsiv, brusc si iterativ, adesea caricatural, cronicizat, care afecteaz de obicei grupuri de muchi smergici din zona fetei si gtului, fr a exclude uneori
400

TORTICOUS SPASMODIC

indispensabil confirmam teoriei neuroumo rie a controlului hipotalamic al antehipo frei (Green si Hams 1954) demonstrnd pe deasupra pentru prima data caracterul peptidtc al factorilor secretai de
hipo talamus Descoperirea sa a deschis calea celorlalte peptide hipotalamic e neurohor monale si n geneia! conceptului ele neuropepnde (A Taxier Vidai A Faivre Bauman D Gourdji 1992) Ca si celelalte
neuropeptide tireohbcnna coexista n ne u rom cu ali neurotransmitaton Distnbutia este n Imn mari similar cu a multor altor neuropeptide cu specific ire i ci densit ie i maxima se ntlnete n hipotilamus
nucleu pontini amigdala nucleul reticular al talamusului subst inta neagra nucleul dorsal motor al vagului si nucleul cunei form (Burdach) Tireolibenna nu are doar capacitatea de a stimula eliberarea hor
monului tireotrop, ci si eliberarea pro lactmei iar la batracieni si a hormonului melanotrop Efectele asupra sistemului nervos central sunt multiple In 1972 de exemplu a fost raportat un rol antidepre siv
Coninutul de TRH cerebral este crescut n crizele epileptice, iar la pacienii maniaco depresivi se constat o cretere a concentraiei sale n lichidul cefalorahidian
TOMOGRAFIE (engl tomograpfo),
metod radiologic/radiografica de explo rare care permite obinerea unor cliee ce prezint seciuni la diferite niveluri si n diverse planuri ale unui organ (laringe, plmn, rinichi, ficat, creier etc )
TONUS CORTICAL (engl cortical tonus), stare a scoarei cerebrale echivalat de I P Pavlov* cu starea de veghe optim, determinat att de excitaii externe, ct si de excitaii interne, care, dup
fiziologia l si
cerebrologul rus, contribuie la meninerea unui anumit tonus cortical n cazul vat mani hipotalamusului, insa excitaiile interne care vin spre cortex se ntrerup si se produce o scdere a tonusului cortical,
aa cum se ntmpla, de altfel, si in cazul n cire se distrug receptorii stimulilor lumii din atari R Florii (1953) atribuie tonusului cortical un rol import mt n mecanismul ateniei Acest autor a irtat ca
bioelectnc de fond al creierului care este un indicator al stm sale de funcionare si capacititea structurilor cerebrale de a reproduce ritmul stimulrilor luminoase repetitive si de foarte scurta durata si c
aceast capacit ie de reproducere ar putea servi drept indicator al tonusului cortical Tot el i demonstrat c scdere i nivelului de vigilitite a creierului (a tonusului cerebral ) n cursul trecem de la starea de
veghe la starea de somn reduce capacitatea structurilor cerebrale de a reproduce ritmul stimulilor afereni dar c i prin stimularea direct sau indirect a sistemului activator ascendent nivelul funcional optim

poate fi restabilit (R Floru si colab 1964) Administrarea de clorpromazm* reduce tonusul funcional al scoarei cerebraie fie direct fie prin intermediul deprimm formaiei reticulate De notat este, de ase
menea c efectul subcortical al cloproma zmei se sumeaz cu efectul leziunii formaiei reticulate (A Kremdler.V Apostol 1976)
TOPECTOMIE (engl topectomy), re zectie si ndeprtare a anumitor ani din cuprinsul emisferelor cerebrale -> PSIHO-CHIRURGIE
TORTICOLIS SPASMODIC (engl spasmodic torticollts), rotire sau nclinare involuntar, spasmodic si prelungit,
401 TRANCHILIZANTE

a capului pe trunchi, asociat cu dureri si limitarea micrilor Uneori au loc flexiuni \entrale (anterocohs) alteori flexiuni late rie sau extensorn dorsal* ale capului (letrocohs) Bolnavul are n mod vdit dificulti n
acomodarea poziiei capului n raport cu poziia trunchiului si a mem hrclor (tulburri de schem corporal) Ca s si restabileasi po/itia vertical a cipului aceti bolnavi recurg la mini, adesea pentru redresare fund suficient
itmgcrca brbiei cu un deget al minii din partea opus nclinrii capului (informaie proprioceptiv iditionaH) Pacienii taie sutei u de toiticolis spasmodic ft erori n lUtleiwea poziiei corpului lor n spaiu \h i anismul t \iu t
al mentor erori t amne a ti elucidat (T C Britton 1998) SCHEM CORPORALA

agulantelor Sinonim

TRANSPLANT DE CREIER? (engl hram transplantation') ntr o perioad n care americanul Cari Cotmann admitea ca fund posibil nlocuirea a circa 20% din creierul omului, dar excludea posibilitatea unui transplant
integral invocnd dificili tatea conectm milioanelor de terminaii nervoase, neurochirurgul, psihoneurologul si ecrebrologul romn C Arseni* excludea si el posibilitatea transplantului de creier, dar cu totul ilte argumente C
Arseni si a expus concepia nKr un internii pe care iiitorul pre/entului dicionar i l a luat ,i anul 198"? interviu din care reproducem - Pe cnd posibilitatea transplantului de
TRANCHILIZANTE (engl tranaml lizers) medicamente psihotrope din grupa psiholepticelor" sau sedativelor (beiuodia zepiiic, meprobamat, bromuri, beladon etc ), a cror administrare nu produce sindrom extrapiramidal*,
indiferent de doz sau de durata medicatiei Au si efecte miorelaxante, anticonvulsivantc, reducnd nu numai anxietatea,ci si agresivitatea, prin interven tia asupra unor componente neurovege tative Sunt de recomandat n
nevrozele anxioase, nevrozele fobice, tensiuni emo tionale, tulburri caractenale etc , n general n strile de anxietate, dar cu condiia de a nu fi distribuite ca nite aspirine psihologice" (Demker, Ginestet, Loo, 198) Prezint o
sene de incovemen-te (obinuin, n unele cazuri dependent) si nu lipsesc accidentele, tranchilizantele atacnd vigilitatea, viteza de reacie reflex, corecta apreciere a riscurilor etc (contra indicate la volan) Meprobamatul
scade
plantul de creier dup prere i mea gre ese enorm Inima rinichiul, chiar si ficatul sunt foarte departe de complexi tatea de structur si de funcii ale super sistemului cerebral Cnd se spune n mod simplist despre mim ca este
o pomp, sau despre rinichi ca este asemenea unei sttu de epurare a apei, greeala este mai putui grava dect n cazul n care se afirm despre creier c ar fi un calculator electro mc 1 Comparaia s ai potrivi, oarecum, daca
s ar referi doar la un singur neuron din cei peste 16 miliarde care intra n constituia creierului Cum s faci o gref de creier, cnd acesta este perfect solidar cu ntregul sistem nervos si,prin reelele de nerv i, care nu s dect
fascicule ale prelun ginlor neuronale, este solidar cu orice celul si fibr a organismului, orict de periferice ar fi ele> O dat tiate, celulele nervoase nu se mai refac Apoi, un rinichi, pancreasul, cordul chiar, sunt organe care
i pot schimba identitatea, prelund-o pe aceea a purttorului, pe cnd n cazul creierului schimbarea de identitate este
402
TRANSPLANT DE CREIER?

axiomatic imposibil Nu se poate concepe o nlocuire de creier fr ca aceasta s nu echivaleze cu o nlocuire de persoan, pentru c substratul personalitii este prin excelent sistemul cerebral, materia con tiinei si a ntregii
viei psihice Aadar, admind prin absurd c operaia ar deveni pos*>il din punct de vedere tehivc am avea de a face, de fapt, nu cu un transplant de creier de la individul X la individul Y, ci cu transplantul corpului acefal al
in dividului Y la capul individului X Ceea ce este cu totul altceva De altfel, personal sunt ncredinat c viitorul nu aparine grefelor de organe ci chirurgiei funcionale singura capabil s re/olve cu adevrat problemele Dup
cum, de ase menea, cied ca, m 10K) de ani se va ajunge la tratarea prin simple injecii a cancerului detectat precoce, aa cum ain afirmat, nc din anul 1939, mpreuna cu dr Bagdasar la un congres ele chirurgie inut n
Romnia/ - De curnd s a emis
nuliti ale stunte\ si ariei ale t nituri:, prin transferarea acestora pe calculatoare electronice Un Finstein de pild - se susine - \a putea n felul acesta sa si continue geniala activitate stnnti/ica Se preconizeaz aadar un soi
de transplant informatic al creierului'' Ce prere avei n aceasta problema' / - Pentru ca un asemenea transplant s aib anse s treac din planul fanteziei n acela al reali tatu, cred c se cere soluionat n preala bil
problema fundamental a perfecionrii calitative a calculatoarelor Deocamdat, ns, aceste maini miraculoase nu ne dau mai mult dect le dm noi, oamenii Este adevrat c un computer calculeaz incom parabil mai rapid si
mai exact dect cei mai bum contabili si c, lucrnd, nu ostenete, dar calculatorul nu-i poate oferi deocamdat nimic nou omului, nefiind n stare de
acte de creaie Ce i drept, s au realizat calculatoare care pot ctiga partide de ah ca nite mari maetri, care pot compune melodii sau versuri, dar nici n aceste cazuri nu se trece n fond de reproducerea anumitor algoritmi
prevzui de programa tor, procentul de inedit fund insignifiant dac nu de \ dreptul inexistent l \ista si ordinatoare care diagnostichea/a maladii mfectioase dac li se dau principalele simptome ale bolnavului si re/ultatele
examenelor paraclmice, dup cum cu aju torul calculatorului, se poate msura debi tul sangvin cerebral sau urmri evoluia presiunii intracramene Alte calculato irc sunt programate, de exemplu, sa evulen tieze complicaiile
care pot surveni n urma unui infarct miocardic Lste n afara de orice dubiu ca informatica repre/mta un auxiliar modern tot mai indispensabil m practicarea medianei Eu nsumi in col i borare cu dr Ion Vomescu, am publicat n
1965 cea dinti lucrare de neurologie din
prezentat la un congres o comunicare in aceeai problema, s a referit n mod elogios la lucrarea noastr, subliniind ca datele acesteia si au gsit deplina confir mare n propriile sale cercetri Sunt convins c cibernetica si
informatica, aplicate judicios la medicin, inclusiv la neurologie si neurochirurgie pot determina progrese importante n aceste domenii, ca n multe altele Tocmai de aceea, am propus Ministerului Educaiei si nvmntului s
introduc la facultile cu profil medical, n anii de studii 111 si IV, prelegeri obligatorii prin care studenilor s h se dea noiunile de baz din aceste tiine De asemenea, mpreun cu profe sorul Ion Ursu, pnm-vicepresedinte al
C N S T , si cu profesorul Mihai Drg-nescu, directorul general al Institutului
403 TRANSSEXUAUSM

central pentru conducere si informatic, am hotrt organizarea, n pnma parte a anului viitor, a unei conferine naionale, cu participare internationa m centrul creia sa se afle problematica raporturilor
dintre neurologie si informatica (L Gavnliu,
iwi) > CREIER $i COMPUTER
TRANSSEXUALISM (engl trans seuialism) convingere morbida a unui individ ca aparine sexului opus de unde revendicarea unei intervenii chirurgicale care sa pun realitatea corporala n acord cu
convingerea Dac ie brbat transsexu iliil pa tinde sa i se impute/e penisul si s i i se amenajeze anatomic un vagin Se pare ca iberatia este expresia unor anomalii la
TRAUMATISM CEREBRAL (engl ierehral traumatism) accident mecanic c ire are loc prin spargere i sau penetrarea cutiei crimene de ctre igenti fizici (aschn de os glointe bwe metilice hme de pumna 1
schije de obuz etc ) care provoac p! igi in p irenchimul cerebril Consecinele lor imediate pot fi ie fatale (exitus) fie dramatice comotie cerebril* com* cu simptomatologie si evoluie diferit de la caz la
caz n caz de supravieuire si cicatrizare a plgii sechelele pot fi mai mult sau mai puin patogene n raport cu zona afectat, determinnd anosmie sur ditate, cecitate, paralizii oculomotorn, hemiplegie,
deficiente intelectuale si chiar demente, transformarea personalitii,epi lepsie postraumatic, fistule arteno-venoase, sindrom posttraumatic etc -* CAZUL PHINEAS P GAGE
TRAUMATISM PSIHIC (engl psy-chical traumatism), soc emoional violent cauzat de un eveniment care pune direct n
pericol viata individului (accidente rutiere sau feroviare, naufragu, incendii taifunuri, cutremure de pmnt etc ) sau care per turb profund viata sa afectiv (moartea fiinei iubite, trdare erotic prbuirea
unui ideal cu valoare vital etc ) Dei definite ca psihice traumatismele de acest fel opereaz in nsi soma creierului si prin creier asupra ntregului organism, perturbatnle de aici rsfrngndu se iari
asupra creierului si aa mai departe, pro ducndu se destructurri smaptice si chiar le/mm mtraneuronale persistente nsi perceperea evenimentului traumatizant se f ice pe cai inevitabil somatice materiale
-org mele de simt - i ir informaia res pectiva este vehiculata si integrat prin influxuri nervoase (fenomene electro chimice) de unde somatizarea (lato sensu) \ oricrui eveniment fie el trauma ti/ant sau nu
Este suficient sa se piard din vedere icest fapt esenial pentru ca pe prim plan sa se pun metafore exclusiv psiho logizante (mitul suferinei spirituale al dure ni morale etc ) Marea deosebire dintre tr
uimatismul cranian (de exemplu) si cel psihic este c n cazul celui de al doilea nu intervine ciocanul ca obiect exterior, palpabil ci ciocanul' bioelectrochimic, v izibil doar pe ecranele mijloacelor moder ne
de imagene cerebrala -> PSIHOOC
TRAVALIU SINAPTIC (engl synapti t.al nork), activitate nervoas care, potrivit unui model neurocibernetic,const dmtr o succesiune riguroas de evenimente a) so sirea de impulsuri axonale modulate n
frecvent, b) transformarea acestor sem nale la nivelul membranei presmapuce n potenial presmaptic modulat n amphtu dine (amplitudinea fund o funcie a frecventei impulsurilor axonale), c) eliberarea
unui flux de substan de transmisie n
TRISOMIE 21

spaiul smaptic flux care este o funcie a potenialului presmaptic (fluxul rezult din eliberarea coninutului veziculelor axosmaptice, coninut care reprezint com ponenta discret - cuant i de transmittor
chimic din sinapsa a mesajului trans smaptic) d) difuzarea substanei de trans misie pn la membrana postsmaptic sau subsmaptic,n parilel avnd loc o distrugere
aciune contrara (de exemplu colmesteraza in sinapsele acetilcolmice) e) adsorbtia moleculelor de substan ictiv i pe recepto ru membranei subsmaptice si modificarea structurii acestei membrane f)
producerea unui flux de ioni prin membrana funcie a moleculelor absorbite n fiecare moment pe membrana subsinaptica (numrul lor de pinde de concentraia de subst inta de transmisie in vecintatea
membranei deci indirect de fluxul de eliberare) g) gene rrea potenialului subsmaptic Toata aceasta secienta poate fi formalizat iar in cadrul modelului abstract rezultat potenialul presmaptic are
semnificaia maritnu de intrare iar potenialul sub smapttc a celei de ieire Mrimea de ieire poate reprezenta in funcie de sem nul potenialului de aclame postsmaptic un proces excilator sau unul
inhibitor pentru neuronul subsmaptic Se disting deci dou clase de sinapse excitatoni si inhibitorii Mrimea de ieire a sinapsei este mrimea ele intrare a neuronului' (C Blceanul Stolnici] 1976)
*SlNAPSA

TRESRIRE - REFLEX MORO TRICON CEREBRAL - FORNIX

TRIGONOCEFALIE (engl tngono-cephaly), microcefalie determinat de o cramosmostoz metopic (sutur frontal)
precoce ca urmare a unei atrofii a telen cefalului* Este astfel numit din cauz c privit de sus calota cranian are o con figuraie de triunghi
TRIGON OLFACTIV (ht triKonum olfactorium engl olfacton triton) tube rozitate la extremii iea posteno iri a pedunculului olfactiv* (tractus olfacto ruis) peduncul n care ptrund fibrele ce i au originea
n bulbul olfactiv Mai departe aceasta se divide n trei rdcini (strule olfactive) intern care se termin m ana septal \ (aria par lolf ictiv B roca si circumvolutia subcaloisi) laterali sau externa care se
termin i in zona imensului hipocampic (ana pinform i sau entormala) si mijlocie care se nfund n tuberculul olfactiv* din spaiul perforat interior*
TRIGONUL HIPOGLOSULUI (lat tri^omim ncm hipoglossi engl /n/w t,los al trtan^le) nucleu de origine al ner vului hipoglos (perechei a XII a de nervi crimeni) situat in aripi alba intern a triunghiului
bulbar din fosa romboid*
TRISMUS (gr trrein = a scrni din dini engl tnsinus) ncletare a maxih relorca urmare a contracturi! persistente a muchilor masticaton Este ut\ simptom caracteristic al fazei de debut a tetanosului,
dar poatt

tumoare n puntea Varoli (protuberant), implicnd nucleu moton ai trigemenului

TRISOMIE 21 (engl 21 tnsomy), numit si mongolism, deficient mental congenital asociat cu anomalii morfologice caracteristice brahicefahe, facies lunar ochi oblici, mongoloizi, ceaf scurt, plus
malformaii viscerale Boala a fost descris pentru prima dat de J H Down,
405 TRIUNGHIUL HABENULEI
in 1866 Abia dup un secol sa putut stihili ca la originea tulburrilor se afla prezenta m celule a trei cromozomi 21 in loc de doi de unde si denumirea de tnso mie 21 Viista mentila a bolnavilor de
mongohsm nu depete de regula 7 ani coeficientul de inteligeni (QI) fund c ipnns intre O 35 si O 65

TRIUNGHIUL HABENULEI (ht

trif, num Itabenulae enal hubenular trialele) /oiiul i ue substant i ilba situat i in parte i posterointerna i fetei superio ire 11 l ittuisiilui si care inglobe iz1 ganglionii hibcnulei (nudei hahenulae medialis el
laterala)

TROMBOFLEBIT CEREBRAL
(LIV certbr l thi >mbi phlebi s) iLCidcnt sisuilir nlectios care ataci sistemul
\en s l creierului produc ind uneori un tabl ULliniL ilarmant de tip conluzional din c wz i hemost i/ei d ir si a difuz mi t xmck r > ACCIDENT VASCULAR CE
REBRAL

TROMBOZ CEREBRAL (engl cerebral thrombosis) formare a unui trombus oriunde in reeaua vasculara a reierului Un tromhus rezulta dm trom > u sau prinderea mtr o masa a elemen el( sangvine
Trombo^a are loc [ l ntr un sas (artera vena sau cavitate ardiaca) avnd o serie de particulariti proprii Aceasta sejorrneaza in etape suc cesive uuepandcu trombusulalbplache tar la care se adaug
hematii mtr o releu de fibrina Dup ocluzia \asulm prin trom busul primar se poate dezvolta un trombus secundar (C Popa l Cinc 1982) Simptomatologia depinde de localizarea procesului ischemic cat si
de amploarea
TRUNCHI BAZILAR (lat artena basilaris engl hasilar artery) volumi noasa conducta sangvina formata din contopirea irtcrelor vertebrale dup care urc i pe tata anterioara a puntn Varoli pana la s intui
pontopeduncular unde se bifurca d ind astfel natere arterelor cerebrale posteno ire (drc tpt i si st mga) c ire pan i li conflueni cu irterele comunicante posterioare constituie l itunle c mdale ale poligonului
Wilhs Pe tr iseul sau tnineniul bizilir distribuie ramuri oulbului si pro tuberintei (intre care irteri fosctei l itcrile
irtcr i cerebclo s) mijlocie si pe ce i superi
( ir i VASCULARIZAREA CREIERULUI
TRUNCHI CEREBRAL (lat tntncus cerebri eii{J hram sleiri) segment m ij( r \\ creierului in i c mi eompi nent i intri bulbul t ihidian pr >/ iberanla inel ira (punte i Viroli) si pedunculu cerebrali
(pedu/iciilt ctrebn) Constituie condorul de trecere al e iilor pir imidale extripiri midile cerebeloise si senzitive loc de origine pentru zece elin cele domsprezece perechi de nervi cramem (in urmatoirei ordine
perechile III si IV in pedunculu cerebnli perechile V VI VII si VIII m protuberanta iar perechi e IX X XI si XII in bulbul rahidian) precum si sediu al formaiei reticulate si al unui ntreg corn plex de centri

neurovegetativi de impor tant vitala Partea dorsala a trunchiului cerebral in poriunea sa pontobulbar corespunde ventriculul IV eare rostral continu cu apeductul Sylvius iar caudal cu canalul ependimar
al maduvei spinrii Trunchiul cerebr l m u este numit si creier reptilian avnd in Imn mari structura creierului unei reptile
TUBER (engl idem) cel de al aselea lobul al vermisului situat intre lobuln

Fia 16 - Trunchiul cerebral (- bulbul rah dian + protuberanta -t- pedunculu cerebrali) faa anterioara (ventrala) prezentnd i originea aparenta a nervilor cramem III IV V
VI VII VII bis VIII IX X XI i XII
) decusaia piramidala 2) an colateral anterior drept 3) piramida bulbara 4) oliva bulbara dreapta 5) anul bulboprotuberantial 6) nia laterala dreapta a ventriculului bulbo ponto cerebelos (IV) 7) plex
comid m orificiul lateral al ventriculului al IV tea 8) focculus (arhicerebel) 9) nervul oculomotor extern drept (VI abducens) 10) rdcina senzitiva a nervului tngemen drept (V) 11) rdcina motorie a nervului
trigemen drept (V) 12) piramida pontma dreapta 13) protuberanta inelara (puntea Varoli) 14)nervul trohlear drept (IV patetic) 15) nervul oculomotor comun (III) 16) crus cerebn (piciorul peduncululu,
cerebral drept) 17) bandeleta optica dreapta 18) chiasma opt,ca 19) nervul opt,c drept 20) tuber cinerum 21) corpul mamilar stng 22) substana perforata postenoara 23) pedunculul cerebral stng 24)
anul pontopeduncular 25) trunchiul bazilar 26) nervul facial stng (VII) 27) nervul intermediar Wnsberg stng (VII bis) 28) cerebelul 29) nervul acustico vest,bular stng (VIII) 30) nervul glosofarmgian
stng (IX) 31) rdc,n,le nervului vag sau pneumogastnc stng (X) 32) nervul sptnal stng (XI accesor) 33) rdcinile nervului hipoglos stng (XII) 4) anul median anterior al bulbului rahidian 35) bulbul
rahidian
407 TUBER CINEREUM

folium si pyramis Dup E Couchesne anomalia acestui lobul din cerebel s ar corela cu autismul*
* TUBER CINEREUM (lat* tuber tine reum engl idem), nume dat reliefului de 'Ja baza tijei pituitare (infitndibulum h^po thalami) la nivelul triunghiului retro chiasmatic

TUBERCUL CENUIU ROL AN DO

> BULB RAHIDIAN

TUBERCULI ACUSTICI - NUCLEI

COHLEARI

TUBERCULI

CVADRIGEMENI

(lat colliculi engl quadrigemmal bodies) mici proeminente mamelonare n numr de patru plantate pe lama cvadrigenina (lamina quadrigemina) deasupra calotei pedunculare Tuberculii <.\adngemem
anteriori (sau superiori) situai n pori unea rostral a lamei cvadriiiemme sunt conectai la corpii gemeni ii externi* si constituie centri reflecsi vi/uah (fr a interveni n percepia optica) pe cnd
tuberculii cvadrigemeni posteriori (sau inferiori), situai n poriunea caudala a lamei omonime, sunt conectai la corpii gemculdti interni* si constituie centri reflecsi acustici (fr a fi implicai n percepia
auditiv) -> MEZENCEFAL
TUBERCUL OLFACTIV (engl olfat tory lubercle), configuraie din spaiul perforat anterior, unde se nfund rdcina mijlocie a tngonului olfactiv*
TUMORI CEREBRALE (engl cere brut tutrfori,), structuri tisulare patologice, benigne sau maligne, care se pot dezvolta n orice punct al creierului sau al nveli surilor acestuia, cu att mai grave n
consecine cu ct expansiunea lor agresiv are loc ntr un spaiu mextensibil (cutia craniana) Simptomatologia lor, de cele mai multe ori predominant psihiatric variaz in raport cu localizarea si cu
amploarea tumorii n lobul frontal anten or de exemplu o tumoare determina, ntre multe altele indiferenta afectiv si exaltri euforice prosteti (mona) m contrast cu starea sntii pacientului o tumoare n
lobul temporal determina dimpotriv intabilitate si halucinaii polisenzonale asociate cu vizibile tulburri de limbaj n ca/ul m care neoplasmul se de/volt m emisfera dominant J Delay descrie ca/ul unei
femei internate pentru stare de exci ttic psihica cu caracter hipomamac har tui ta de idei de persecuie si de halucinaii multiple Boala - arat Delay - e\ olua de paisprezece am >i diagnosticul de psihra
ha/iK inatorie cronica prea verosimil Cu toate acestea halucinaiile a\eau un ca racter cu totul particular Bolnava resun tea un bitfeu de cldura n obra/i si apoi se plngea ca simte un miros neplcut de
ars urmat de alte miasme de hazna de putred de produse chimice La aceste halucinaii olfacti\e se adugau halucinaii \izuale Mai nti e ta o ameeala ori Bontul se ilumineaz e ca soarele dup care
vad fotografii care defileaz sunt siraguii de case in lumina soarelui Am \a^ut casa mea Peste tot case una lng alta nghesuite In acest moment mi amintesc toata \iata este o defilare de amintiri m revd
printre copii scene de familie Cntece uitate mi rsar n minte
buna dispoziie si se prelungete uneori o jumtate de ora Or aceste halucinaii olfactive urmate de o imagistic vizual si de niruirea caleidoscopic a unor amin tiri constituie un sindrom aparte acel
dreamy state descris de Jackson caracteristic unor afeciuni ale lobului temporal
s.i n special unor leziuni ale uncusului circumvolutiei hipocamptce de unde nu mele lor de crize uncinee Intervenia chirurgical a descoperit un enorm menin
posterioare si laterale atingea tirciumolii na hipocampului si uncusul Tumoarea era att de dezvoltata nct devenise inopera bila fapt cu att mai regretabil cu cat se cunoate excelentul pronostic m cazul
acestor tumori atunci candele sunt operate la timp (J Delay 1953) Sunt uimitor de asemntoare tririle raportate de aceasta femeie al crei lob temporal era excitat de procesul canceros cu tririle raport ie
de pacienii lui W Pentield supui de acesta excitam electrice experimentale a acelorai structuri cerebrale temporale n cursul interveniilor sale cerebrochirurgicale De asemenea mrturia acestei femei
ntrete convingerea noastr ca n polul tempora lului exista o zona de compactare mnezica, baza a memoriei panoramice (-> MEMORIE) C Arsem (1957) clasific tumorile cerebrale n trei mari grupe A)
tumori ce deriv din resturile embrionare datorita viciilor de ontogenez (tumori disembno plazice) B) a) tumori dezvoltate din celule adulte situate n sistemul nervos central (cu trei subgrupe 1) tumori din
sena neuro nal, 2) tumori din sena glial - adevrate ghoame, 3) tumori din sena celulelor pineale), C) tumori de sistem, primar multiple, n care predomina factorul ge neral (pot fi localizate numai n
encefal sau pot interesa si restul organismului)
TUNEL IONIC (engl ion tunnel), termen propus pentru ceea ce se mai numete canal ionic sau pomp ionic (de sodiu, de potasiu) Denumirea de canal,
susin unu autori consacra un abuz de limba/ deoarece acestea (canalele ionice - not L G ) sunt n mod concret si formal tuneluri (J Darnell H Lodish D Blti more 1990) -> CANAL IONIC
TURBARE (engl rahies) maladie viral mortala numita si ence/alita rabica al crei agent patogen este transmis la om prin saliva animalelor bolnave (cini vagabonzi pisici lupi vulpi) Virusul o molecula
de dimensiuni mari este un \inis neurotrop care se fixeaz ndeosebi n hipocamp m nucleu trunchiului cerebral si m cerebel O data declarata mal uha evolueaz n mod fatal spre exitus ntr un tablou clinic
compus din convulsii spasme hipersensibilitate cutanat febr hidro tobie si tulburri caractenale Moartea survine in cel mult o sptmn prin asfixie date fund paraliziile care intervin Pentru contaminare
nu este ntotdeauna necesara muctura cinelui, ci este suh cienta simpla zgrietura cu labele pe care animalul si le linge ori de cte ori roade un os Este de asemenea suficienta hngerea de ctre animal n
cazul n care partea linsa a victimei are rni sau excoriatn
TUSE (lat tussis engl cough) act respirator complex de obicei reflex ns care poate fi declanat si n mod voluntar, n scopul ndeprtam de pe cile respira torn a oricror mucozitati sau corpuri strine care
amenin sa obtureze traheea sau bronhiile Centrul tusei este situat n proximitatea centrilor respiratori* din bulbul rahidian, iar excitaia sa se face prin ramurile senzitive ale nervului vag, ale cror receptori

se gsesc n lannge, trahee, bronhii si pleur

UHTOMSKI (Aleksei Alekeevici)

medic si fiziolog rus (Vosloma inutul laroslav 1875 - Leningrad 1942) A fost discipol al lui Vvedenski si i a urmat aces tuia la catedra de fiziologie a Universitii din Leningrad Principala sa contribuie n
fiziologia creierului rmne formularea principiului dominantei* capacitatea unui focar de excitaie de a atrage spre el impui suri strine slabe si de a si intensifica prin ele excitaia Scneri Principiul
dominantei (1925) Despre starea de excitaie n do tmnant (1926) Parabioza si dominan (1927) Labilitatea condiie a \nezei si coordonam actelor nervoase (1935)
UIMITOAREA IPOTEZ (engl the astomshmg hypothesis), enun funda mental dezvoltat de Francis Cnck* n cartea sa The Astonishing Hypothesis The Scientific Searchfor the Soul (1995) Iat acest
enun, n original , The Astomshing Hypothesis n, that You your joys and jour sorrows your memories and your ambitions, your sense of personal identitv andfree will, are m jad no mori; than the
behavwr of a vast assembly ofnerve cells and their associated molecules Ai Lewis Carroll's Alice might nave phrcised it
You re nothmg but a pac k of neuron,, This h\pothesis s so alien ta the ideas of most people alne toda\ that it can trul\ he called astomshmg ' Autorul dicionarului de tat se vede ns nevoit sa fac mr
tunsirea c pentru el uimitor este faptul ca un asemenea enun nc mai poate fi considerat a/i la aproape 24 de secole de la moartea lui Hipocrate, o ipotez care uimete ca si cnd nu ar fi vorba de o ipotez
autentic real, oricnd verifica bil aadar din domeniul familiar al tiinei
UITARE (engl forgettmg),proces cere bral negativ, caracteristic memoriei, care duce la tergerea sau la blocarea urmelor mnezice nregistrate n diverse structuri neuronale Fcnd distincie ntre concep tul
de disponibilitate si conceptul de accesibilitate n cadrul memoriei, G Tiberghien (1986, 1992) subliniaz c o reprezentare mnezic este ntotdeauna disponibil n cadrul memoriei permanente, dar c poate
fi temporar inaccesibil, ceea ce numim uitare fund de fapt rezultatul deficientelor proceselor de cutare n spaiul mnezic", transinaptic, deficiente datorate interferenei reprezentrilor mnezice sau
deficien410

UND CEREBRALA

telor de orientare n cutarea informaiei indiferent de gradul de alterare a strii stocate n consecin, uitarea ar fi legat acestora si nu cere o cooperare deosebita
de o absent de similaritate si de com patibilitate semantic ntre condiiile con textuale ale crem unei urme mnezice si condiiile contextuale ale restituim O alta cauz i a uitam ar fi deficientele de codare
din partea lor (Al Constartmovici, 1979) Metoda este utilizat in special n diagnos ticarea abceselor si tumorilor intracramene a trombozelor hematoamelor si hemo ragnlor cerebrale a tormatiunilor
anatomo
consolidare a unei engrame* in memoria permanent De fapt avem aici de a face
UMBLET CEREBELOS (engl cere betlar f-att) mers mpleticit clatiuator
accesibila pentru ca nu este disponibila (G Tihtrghicn 1992) - AMNEZIE
care afecteaz pastr ire i echilibrului UNCUS * UNCUSUL HIPOCAMPULUI
ULEGIRIE (engl ule^rid) scoaterea din circuit a uneia s m a mai multor cir cumvolutii cerebrale ca urmire a necro /.Ini neuronilor ndeosebi n straturile protundc
ULULATIE (lat ululo = a uri i engl iilidaruin) tulburare de limbaj dominat de o dizaitne accentuat care face de nente Ies vorbirea bolna\ului Se manifesta n unele psihoze demente si, dup P Marchais in
isteria decompensat

U LT RASON OENCE F ALOGRAF IE

(engl ultrasonoencephalography} metoda de explorare a creierului bazat pe pro pnetatea ultrasunetelor de a traversa pereii craniului si de a fi reflectate de planurile care delimiteaz medii de densitate
diferit, existnd posibilitatea determinm acestor planuri n raport cu punctul de emisie a ultrasunetelor nregistrarea pe o scal a distantelor de la care se ntorc undele reflectate d informaii referitoare la
ele montele normale si patologice, la structu nle diferite existente n cutia cranian , Metoda este uor suportata de bolnavi,
UNCUSUL HIPOCAMPULUI (lat uiiLiis f>wi piliahipocampalis engl imens), extremitatea anterointcrm in forma de tulig de cange a circunn ilutici hipo c impului (a cinceaurumnolutie temporala, T5)
Fice parte din aa numitul cortex uitonnal (pinform) Lc/area acestei forma inui corticale poate duce li mstilire unui focar epileptogen specific generitor de crize zise uncmee care pe fondul obiui bilrn
stm de contient, se asociaz frec vent cu halucinaii olfactive si gustative Crizele nu sunt ntotdeauna convulsive
UND CEREBRAL (engl cerebral vvt/ve) termen care desemneaz nregistra rea grahc pe un sul de hrtie a unui anu mit tip de variaii periodice ale biocurenilor creierului Pe lng cele patru unde
cere brale (alfa beta teta si delta -> ElECTRO ENCEFALOGRAMA), se mai pot nregistra unde gama (cu o frecvent de 5-7 cicli/se cunda), unde kapa (cu aceeai frecvent ca undele alfa, dar care ar
proveni din lobul temporal, ca urmare a depresiei undelor alfa de origine occipital) si unde lambda (care ar exprima o hiperexcitabihtate n UNDE TAUBE-tHERING
zona cortexului vizual in cazul excitm ochilor de ctre un stimul luminos puternic) Amplitudinea undelor cerebrale fiind une ori de ordinul a 5 10 microvolti (un micro volt [u.V] = o milionime dintf un
volt) ele nu pot fi captate si nregistrate dect prin intermediul unor dispozitive amplific i to ire Metod i de explorare standardizai utilizita in pre/ent prevede dispunerea simetrica pe scilp i 20 30 electrozi c
ip taton un sistem de commdi permit md select irea autom ia i m n multor tipuri de deriv itn intre icesti i [n explorirea curent i (multircfercnti l i) electrozii sunt dispui in seni line ire tr insvers ile ( mte
noara mijlocie mfenoiri) pe cnd in explorirea umreferenti l i fiec ire electrod este conectit cu un electrod refereni l comun
Se poate afirma c i m general nu exiti eveniment cerehril tiri expresie pe electroencefilogrima Un icces de furie de exemplu se induce prin apariia unor silve de unde teta O cn/i de isterie se exprim i
electric prin unde delta O cnz i de epilepsie i schimba profilul electric in funcie de fa/a nregistrnd m f iza tonica amplitudini de peste lOOjiV cu o morfo Io 0ie patoyiomomca In timpul somnii lui normal
electroencefalograma sufer modificri spectaculare in funcie de faza Se nelege ca nici patologia psihica orict de neorgamca ar fi ea considerata de unu nu rmne tara semnalmente m nregistrrile de
unde cerebrale O echipa de psihiatri romani sintetizeaz m felul ur mator modificrile patologice ale ritmurilor
- Ritmul al)a (ritm alfa rapid 23 c/s nevroz obsesivo fobic manie anxietate ritm alfa lent 8 c/s imatuntate perso nalitti dizarmonice etilism cronic arteno scleroz cerebral ritm alfa ascuit excitabilitate
agresivitate hiperkmezie
ritm alfa cu amplitudine intre 20-70 u. V cerebrasteme artenoscleroz cerebral stan depresive ritm alfa migrit m den v itnle anterioare afeciuni vasculare)
Ritmul beta (ritm beta difuz majo ntatea ifectmmlor psihice ritm beta locilizu frontal bilateral schizofrenie leziuni cerebr ile cic itriceale ritm beta m
fusuri de medicatic dup tratament cu birbitunce benzodiazepine Mctivitate
choppy schizofrenie)
Ritm teta (ritm teta difuz im ituntate tulburri de comportament ritm teta locahzit procese exp insive epilepsie temporala -ritm tct i ascuit in acele i afeciuni ca la ilfa ascuit *ntm teta hiper sincron
tumori cerebrale ritm iota 14/6 personaliti diz irmonice cu componenta agresiv i schi/ofreme)
Ritmul delta (ritm delt i cu frecvent i de 4 6cs in derivaiile posterioare irita bihtate emoional isterie ritm delta hipersincron nevroze spasmofilie ritm delta difuz imatuntate afectiva tulburri de comport
iment) (C Gorgos si colab 1985) * ELECTRICITATE CEREBRALA
UNDE TRAUBE-HERING (engl Traube Hering waves) fenomen sesizat pe nregistrrile influxurilor nervoase din fibrele vasoconstnctoare destinate arteno lelor in condiii neobinuite pentru animal
(experiment anestezie decerebrare) ceea ce arata ca centrul presor (-> CENTRII VASOMOTORI) are o activitate ritmic endogena Variaia acestor contingente de influxuri este uneori asociat cu ntmul
respirator alteori cu cel cardiac fr a prezenta insa ntotdeauna o legtur cu alte asemenea rruscn ciclice din organism In anumite condiii neobinuite care se mani festa prin creteri ji descreteri
periodice
412
UVULA

ale presiunii arteriale generale undele sunt mult mai lungi dect cele asociate cu micrile respiratorii Aceste variaii peri odice ale presiunii sangvine sunt ocazional observate experimental dar cauza lor
nu este lmurit Ele sunt de obicei denumite undele Traube Hering dei acest termen ar trebui ele fapt sa ie re ervai pentru undele sincrone cu micrile respiratorii pe care Traube le a ohsenal la animale
c u toracele deschis si cu diafragmul paralrat Aceste unde re uita de asemenea din variaiile ritmice ale centrilor \asicon smctori (T Ruch J Fulton 1963)
UNIVERS INTERIOR (engl mner universe) totalitatea imaginilor reprezen tarilor ideilor sentimentelor emoiilor concepiilor credinelor opiniilor aspira tnlor etc constelate de a lungul existentei in
creierul omului si care in condiii noimile pot f ice m orice moment obiec tul unor amintiri evoc in triri contemphn ca si al unor proiectil voluntare sau nu m viitor Este o lume privata strict personala
secreta in general in iccesibila semenilor c ire o pot totui intui prin empatie acea capacitate de a defini prin analogie tririle trdate de un individ prin unele gesturi expresii fizio nomice atitudini verbalizri
etc adesea discrete abia perceptibile Acest univers se
ruineaz bineneles o data cu neuronii c ire fac posibila existenta s i n cazul unor stan cerebropatologice (schizo fremc*) c iractenzate ndeosebi de ruperea
conjuratoare universul interior devine principalul spaiu l existentei cvasiomnce i individului (autism )
URECHE CORTICAL" (engl conicul ear) proiecie a organului Corti din ureche i intern i pe cortexul auditiv din lobul temporil Li immale (veventi m iimuU) existeni icestci proiectil a fost
reprezentrilor corticale ale elementelor urechii interne mei nu s i efectuat Ne ateptam ca ele sa fie nc s.1 mai nume roase dect la maimua Multiplicarea
complexe ale mediului Ea materializeaz
liza din ce in ce mai fina a acestuit (J P Changeux 1983)

URM MNEZIC - ENGRAMA

UVULA (lat livida vermu engl uvulc lobul din componenta vermisului cer belului situat intre lobulii pyramis nodulus Face parte din paleocerebel VALVUL

TARIN

>

VALVUL

VlEUSSENS

VALVUL VlEUSSENS (l u velum

medullare superius enal superior medul lan velum) l ima triunghiular de esut epitelial care forme izi parte i superioara a plafonului ventriculului pontobulboeere belos (IV) si care lateral are inserii li
peduneiilii eerebelosi superiori Versan tul inferoposterior al aceluiai plafon e constituit de o lama de asemenea tri unghiulara dar c u \ arful orientat Ludat lama ce se ntinde intre cei doi pediincuh
bire de precedenta are o structui etero gena Ea prezint de a lungul marginii sale superioare (valvulele Tarin) de a lungul marginilor laterale (ligula) i la nivelul vrfului (obex) ngropri de substan
atrojic lipsite de valoare funcionala In rest nu este constituita dect de o lama subire cu valoare histologica jcutd dmtr un singur strat de celule (membrana tectona) care reprezint la acest nivel
ungurul nveli ependimar ce tapiseaz pretutindeni cavitatea centrala mtraaxiala a sistemului nervos central Aceast lam
este perforat in centrul ei de orificiul Maszend e iar la nnelul unghiurilor sa'e laterale de orificiile Luschka Astfel se sta hileste o comunicaie permanenta intre cavitile ependimare si spatiile subarahno
idiene si unele si altele umplute de lichi dul cefalorahidian (A Delmas 1975)
VARIANTE DE TRASEU CEREBRAL (engl variants of cerebral trace) O comparaie sau o met iforl judicioasi te face adesea sa nelegi mai clar daca nu si mai in profunzime o realitate si sa i retn
totodat mai uor datele eseniale Iat m acest sens un scurt text care se refer la problema plasticitii si flexibilitii structural funcionale a creierului bazata pe existenta a multiple ci neuronale com
pensatorn Funcionarea mental care consta tn asociaii care pun m joc diveri ageni ai staiilor receptoare (evocare de imagini) incitatoare .si mai ales coordo natoare poate continua chiar si in ca-'ul m
care unele cai asociative sunt tiate si distruse Intr adevr multiplicitatea enor m a acestor ci permite substituii Dac lima de cale ferat de la Paris la Reims via Sotssons este scoas din uz traficul se
414
VASCULARIZAREA CREIERULUI

va face via Epernccs daca via Epernay este la randu i inutilizabila rmne posibila ca lea indirec ta prin Chaumont si Chalons [ ] Exista mu de conexiuni care att intr o emisfera cat st in cealalt doar
rareori
miimcatule absolut necesare (H Pieron 1923) De aici posibilitate i unor mmitoire recuperri dup leziuni catastrotale in diferite structuri cerebr ile care dispun de mari rezerve de reele neuronale neinte
smaptogrim i disponibil i
cuplaj extrem de precis intre activitatea meta bohc cerebrala si circulaie (J Cambier M Masson H Dehen 1994) Hipoxnle sunt catastrofale pentru creier In m n puin de K) secunde de U ncet ire i com
pleta a circulaiei s mgvine in ereier starea de contient i disp ire Fluxul s ingvin este de e e\ i ori m n intens in m iten i cenuie fit i de mtteri i ilb i
Inuirca creierului este isigurita de dou i sisteme irten ilc sistemul e irotidei interne (artena cari tis interna) in parte i ulterior si sistemul \ertebrobizihr (arten i \ertehralishasilaris) m partea
h m (Bologiia 1543 Romi 1575) A (ost in istomo/ate 1 1 b \z \ creierului unde tor
profesor li universit itilc din Bologna si
meizi/w/ij, nul Willis' Arterele c irotide
Romi medic l pipei Gngore al XIII lea
interne dreapt i si st ine i p rund m cr
Iniiator al unei noi metode de diseeare a unu prin (.milele earotidiene de stineii
creierului ncep uid cu baza A descoperit tem por ilului strab it dura m iter si in
nervii cnnieni i ir protuberani inelara
s>p iul sub ir ih loidi m st rinifici m
din trunchiul cerebr l po irta numele sau ramun tolaterilc si in ramuri terminale
divcr
intituleaz De nenis optius (1573)

VASCULARIZAREA CREIERULUI (engl hram \ascularization) Fluxul

sangvin cerebral este expresia unei
hiper \ isculanz in m timp ce reprezint
numai 2,5% din greutate i corpului
creierul bene ficuzade 15% din debitul
cardiac ceea ce

hralis un eri >i) e ire LU r imilic itnle s

de inca ft i intern i i lobilor front l si p
ine t l o b ind i injust i de pe 1 ia
exterm a emisferelor p irte i intern i a
tetei infeno ire a lobului frontal ec i mai
mare parte a corpului c ilos septum
luudum p irtea
de 750 de mililitn de singe din totalul de comisura albi antenoira cipul nucleului
5 5 litri (H Mclllwam H S Bachelard ciudit p irtea anterioar i nucleului len
1971) Este totodat de remarcat ca ticular o parte din capsula interna si hipo
relativ independent de sistemul nervos

mijlocie (arleria cerehrahs mediu)

numit

sistemice Exist m creier neuroni ai

cror axoni i proiecteaz arbonzatnle
att pe ali neuroni cat si pe mediul
micro circulator al acestora ceea ce
permite un

fetei inferioare a lobului frontal lobul

insulei o parte din radiaiile optice cea
mai mare parte din corpii stnati o parte
din capsula intern si capsula extern 3)
artera

VASOACTIVE INTESTINAL PEPTIDE

coroidiana anterioar (arteria choroidea anterior) lung si de mic calibra care iriga bandeleta optic corpul geniculdt extern o parte din globus pallidus* miticul cau dat si nucleul amigdahan (amigdala),
partea anterioar a hipocampului partea inferioara a capsulei interne si segmentul retrolenticular l icestcia precum si plexul coroid din ventricul 4) artera comunicant postenoara (arteria cotnmumcans
pote nor) foarte scurt unete carotida interni cu irtera cerebrala postenoara irignd cu rimificatnle sale talamusul regiunea m fundibulo tubenana i hipotalamusului brattil posterior al capsulei interne /ona
corpului Luys si piciorul peduncului cere bral Ct privete trunchiul arterial ba-ilar care ia natere din unirea arterelor verte brile (arteria \ertebrcilis dreapt si stnga), dup ce acestea tra\ersea/a gaura occi
pitala (joramen magnum) acest i urc pe t ia anteno ir a protuberantei pentru ca la nivelul sntului pontopeduncular sa se bifurce dnd arterele cerebrale posterioare (arteria cerebn posterior dreapt si
stnga) nainte de aceasta din trunchiul bazilar se desprind ramuri destinate bulbului (ntre care artera fosetei laterale a bulbului) si protuberantei,precum si artera cerebeloas mijlocie (arteria cerebelli
injerwr ante rior), care iriga floculus si artera cerebe loas superioara (arteria cerebelli superior), care vasculanzeaz fata superioar a cere belului Fiecare arter cerebral postenoara d ramuri colaterale

destinate mezencefa-lului, talamusului, tuberculilor cvadn gemeni, hipotalamusului posterior si plexului coroid din cornul posterior al ventriculului lateral (arteria choroidea posterior) si ramuri terminale,
care irig fata intern a lobului occipital (scizura cal-cann), splemumul corpului calos, o parte
din corpul geniculat extern si circum volutnleT3,T4 si T5
Pe de alt parte sistemul venos al creierului este format dmtr o sene de sinusuri perechi si neperechi ale mem hranei dura mater (sagital superior sagital inferior, drept circular lateral, cavernos pietros
inferior pietros superior occipital) \ene encefalite (vena mare a creierului sau ampula Galen) venele cerebrale superi oare vena cerebral mijlocie venele cere br ile inferioare vena bazilar) si vene diploice
(front d temporal anterioar si postenoara occpital i venele emisare) c ire toate colecteaz sngele cercbrofug si din oasele boltii craniene si l vars n vena jugular intern (vena fugulans interna), cu
destinaie cardiaca O caracteristic a venelor cerebrale (ca si a altor vene din corp cu circulaie descendent) este ca nu poseda tunic musculara si valvule nu urmeaz traiectul arterelor si se vars n
sinusuri (caviti din dura mater cu pereii ngizi) Este surprinztor ca dup mai bine de 100 de am de cercetri asupra circii laiei cerebrale aceasta este nc insufi cient cunoscut n raport cu alte \iscere
ale organismului uman (C Popa, 1979)
Maladiile vasculare (favorizate de alcoolism, tabagism, obezitate etc ) se numr printre principalele cauze ale degradrii metabolismului cerebral, ale degenerm neuronilor si deteriorm func tu lor
creierului
VASOACTIVE INTESTINAL PEPTIDE (VIP), neuropeptid izolat de SI SaidsiV Mutt( 1973) si numit astfel datorit proprietilor sale vasodilatatoare descrise n primul rnd la nivelul mtes Imului
Distribuia n creier a neuronilor VIP-ergici si a proieciilor acestora este urmtoarea nucleul accumbens*, amigdala,
416
VRST MENTALA

nucleul interstitial al stnei terminale, nucle ui caudat putamen gyrus dentatus, globus pallidus hipocamp, nucleul tractului soli tar, posthipofiza nucleul suprachiasmatic septul dorsal, substana cenuie
periape ductal, substana neagr reticulat nucleul supramamtlar, talamusul si cortexul cere bral n cortex, VIP este implicata n con trolul energiei metabolice, n special printr un efect asupra degradm
glico genului avnd si un rol reglator n circii lai i sangvin a creierului Modulea/a de isemenea activitatea multor enzime inter acionnd cu sistemele serotomnergice
VASOPRESIN (engl sasopressin) hormon sintetizat n special de nucleu supraoptici din hipotalamus si secretat de posthipohz Sporete tonicitatea vascular si diminueaz volumul urinei (hormon
antidiuretic) dar are si importante efecte neuromediatoare si neuromodulatoare la nivel central, unde receptorii de vaso presina cunosc o apreciabil distribuie amigdala nucleul suprachiasmatic regi unea
hipotalamica postenoara, nucleu olfactivi nucleul accumbens, nucleul interstitial al stnei terminale, septul lateral, organul subfornical cornul Amon, gyrus dentatus, tuberculii cvadngemem anteriori,
substana cenuie periapeductal, rafeul dorsal, nucleul tegmental dorsal, nucleul tractului solidar si oliva inferioar (bul bar) n complementaritate cu ocitocma*, intervine n trei mn tipuri de reglare
interaciuni cu sistemele neurovegetative n trunchiul cerebral si mduva spinrii, reglri neuroendocnne n hipotalamus si controlul unor componente integrate n sistemul hmbic privind memoria si reac
tule emoionale Aciunile centrale n cauz se exercit asupra centrilor cardiovasculari si neurovegetativi din trunchiul cerebral si
din mduva spinrii (D Poulam, S Jard, 1995) Deficitul secreiei de vasopresm determina instalarea diabetului insipid (sindrom poliuropohdipsic)
VASOSPASM CEREBRAL (engl cerebral \asospasm) contracie subit cu caracter clonic (de scurt durata si repetata convulsiv propriu zis) sau tonic (o con tracturi prelungit) a unui vas din cutia cr
iniana ceea ce poate oferi explicaia unei m in p mi din simptomatologia unor boli psihice endogene aa zis lipsite de substrat anatomofiziologic (psiho/e delirante halucinatom stan confuzionale sincope
cerebrale etc ) Este un concept fundamental n Teon i Defectului Multiplu propus de L Penclefundi Ideea exis temei genetice a unor modificri structii rie dar si funcionale n receptorii \asciilan a fost
elementul cheie pentru de^\oltarea acestei teorii Spasmul arterial cerebral ar p un astfel de exemplu in condiii date aa cum anevrismele ar i e\emple perfecte pentru defectul structural Rspunsul diferit
la dijerite substane demonstreaz perject supoziia eseniala (L Pendefunda, 1994) -> VASCULARI ZARE CEREBRAL
VRST MENTAL (engl mental a^e), nivel de dezvoltare psihic stabilit cu ajutorul testelor Poate sa corespund sau nu vrstei cronologice (biologice), cazuri n care este fie superioar, fie inferioar
numrului de ani trecui de la naterea copilului sau adultului la vrsta crono logic de 7 am, de exemplu, vrsta mental poate fi de 8 ani sau poate fi de 6 sau numai 5 ani Raportarea se face la o normalitate statistic
417 VEDERE OARBA"
VEDERE OARB" (ensl hi,iul M^,ht ) fenomen pus in evident i de c itre psihologul englez Larry Weiskrantz de la Oxford Umversity (1986) Slibiectu care si reridc hlmdsieht pot indie i si dife renti i
uncie obiecte simple negind tot ( d ia fiptul ca le \ id Sunt incnmm i'e leziuni apreci ibile in cortexul vizii ti stn it din lobul ocupitil Teste speciale atesta siiKcntitea neairii si t iptul re l l per ccpcrn \izu ile i
c biectelor

VENA

BAZILAR sau VENA

ROSENTHALdit veiaha ilari\ cngl h \ilar \ein) \ s c ir h icopct din creier c ire Iu ind wsterc l i nivelul \entriculului dienccl ilic (III; din reunire i Venei sylvi c ne pr tunde si i venei errcbrile interi ire c
lectea/i s insele eerebrofug din / 11 ehiismi optici tuber cinereum nucleul lenticuhr tuberculii m imil in plus s in fie idus de veni cile \rini si vene ponte peduncul ire v irs mdu l in impui i G ilcn (una ttnbri
ma,na)

VENA CEREBRAL INTERN

(l it \enacerebriinterna engl internai terebrd \ein) sau mica vena Galen e ilecte iz i sngele cerebrof ig din zonele septului t l imusului corpilor s n ii prtii c iudaic i corpului calos si din venele plexurilor
corolele si corpii ventriculari irsandu l in ampula G ilen

VENA JUGULAR INTERN (l it

vena jut,ulari\ interna engl internai jugular \em) numita M vena carotida este de fapt v isul cerebrofiiji satelit al arterei carotide interne la natere la nivelul gluni rupte posterioare (orificiul jugular al bazei
craniului foramen jugulare) continund sinusul lateral de unde coboar pan la
nivelul articulaiei sternoclaviculare unde se unete eu vena subclavicuhra spre a forma trunchiul brahiocef ilic
VENA LABBE (enal Labhe s ^e,n) v s m istomotic cerebrotua c ire 11 n istere din poriune i orizont l i i sinusului literil si dup i un traseu iseendcnt pe fit i externa a emisferei cerebrale m cazul m care nu
conflueazi in ven i Trol ird homol iteril i se v irs i in sinusul s i_,ital superior
VENA SANTORINI (engl Snt, rim s
pnntr un orificiu din osul parietal face legituri dintre venele subeut mate din zoii i si sinusul s ij.it l superic r
VENA TROLARD (engl Tr< lard , vein) v s colector in istomotie c ire 11 n s tere din p irte i mijlocie i sinusului pietros superior urca spre scizura Sylvius si spre scizuri Rol mdo si sfirseste in treimea
eaudila i sinusului si_,ital superior
VENE CEREBELOASE (l u venae cerebelli engl cerehellar vfim) o reea ce cuprinde venele cerebelo ise laterale (care se v irsa fie m sinusul pietros superior fie direct in sinusul lateral) venele
cerebeloa.se mijlocii inferioare (care se varsi in teascul Herofil) si venele cerebelo ise mijlocii supeno ire (care se v ars in ven i cerebral interna (vena cerebri interna)

VENE CEREBRALE PROFUNDE

(l it venae cerebri mternae engl internai cerebral veitu,) vase cerebrofuge care dup reuniunea in dou trunchiuri principale (vena cerebral intern sau mica ven Galen si vena bazilar sau Rosenthal) se
418
VENTRICULE CEREBRALE

vars in ampula Galen (vena cerebri magna)

VENE EMISARE (ht venae emi^a riae engl e/mssarv vems) rete i de vene diploice (cuprinse intre cele doua tible compacte ale oaselor cr iniene) ire re ih ze iza o comunic ire intre circulaia c irdio peti
intricrini m si extracrim ini (venele emis ire Sn itorim mistoidiene concilii cne posterioare occipitile)

VENE MENINGEALE MIJLOCII

muicile meningeal ve;m) vene satelit ale arterei meningeale mijlocii (arteria inenin gea medici} cire dup traversarea gurii rotunde mici vars sngele cerebrofug din sinusul longitudinal superior n plexul
venos ptengoidian

VENTRICULE CEREBRALE (l u
\entriciih cerebri engl cerebral ventncle\) Creierul prezini un sistem de civititi labirintice unele dintre ele situate medi in cum sunt \entriciilul diencefahc (ventncu Iul III) si ventricululpontohiilhoierehelm
(ventriculul IV) i ir iltele in piofunzime i

Fig 17 - Schema ventriculelor creierului vzute de sus

1) cornul anterior al ventriculului lateral stng (I) 2) orificiile Monro (drept i stng) 3) ventricul al III lea (diencefalic) 4) cornul inferior al ventriculului lateral stng 5) corpul ventriculului lateral stng 6) cornul
posterior al ventriculului lateral stng (I) 7) nia laterala stng a ventriculului al IV lea 8) apeductul Sylvius 9) ventriculul al IV lea (bulbo pontocerebelos) 10) nisa laterala dreapt a ventriculului al IV lea 11)
cornul posterior al ventriculului lateral drept (ventriculul al II lea) 12) corpul ventriculului lateral drept 13) cor nul inferior al ventriculului lateral drept 14) cornul anterior al ventriculului lateral drept (II) 15)
spaiu ocupat de cavul septului pelucid considerat de unu drept ventriculul al V lea
419 VENTRICULOGRAFIE

masei emisferelor cerebrale ventriculele frontoiemporooccipitale dominant (ventn cuiul I) si minor (ventriculul II) Ventn culele frontotemporoocipitale .comunic cu ventriculul diencefahc prin orificiile
Moro iar comunicarea dintre ventriculul diencefahc si ventriculul pontobulbo cerebelos se tace prin apeductul SV/UHS Ventriculul pontobulbocerebelos n sfr sit trimite 11 mduv o veritabili conduct
canalul ependimar
n antichitate Herofil* si Erasistratos ui acreditat ideea ca vcntiiculele creierului sunt locul din care operea/ aa numita pneuma psihici \pneuma psihikon} Galen* i si imaginat existenta unui dispo /itiv loc
ih/at in epifiza care ar regla scurgere i pneumei din ventriculele laterale in ventriculul IV considerat turnura sufle lului Ba chiar se preciza ca circulaia pntumei prin ventricule s ar datora con tractnlor
ritmice ale creierului R Descartes (15%-1650) a mprtit aceasta viziune t intezista Cu toata importanta c/mlri huliiloi sale la cunoaterea neiiroanalo miei el [Gilen] nu a acordat eternului nenos central
(cu excepia \entriculelor) nici o importanta Galen a respins chiar observaia lin Eiaststratos cu privire la existenta unei corelaii intre numrul si complexitatea circuimulutiilor cerebrale $t gradul de
inteligenta In acest ievis opo zitia lui Galen a fost dezastruoas de oarece a inut n loc peste 1500 de am orice interes fat de substana cerebrala st e\entualul ei rol ca suport al funciilor psihice (C
Blceanu Stolnici 1981) n realitate, celulele ependimare ale plexului coroid din ventriculele cerebrale secret lichidul cefalorahidian*, care circul liber n toate spatiile ventriculare, n apeductul Sylvius si
n canalul ependimar al m-duvet, ct si n spatiile menmgeale din jurul creierului, unde ptrunde prin orificiile
Luschka si Magendie din plafonul ventn cuiului pontobulbocerebelos (IV)
VENTRICULOGRAFIE (engl venin culograph\), examinare radiologic a ventn culelor cerebrale cu ajutorul unei substane de contrast
VERBIGERATIE (engl verbigeration) tulburare a discursului caracterizat prin stereotipii verbale reiterate ntmic lipsite de coninut semantic Se ntlnete n schizo frenie (paralimbaj), dement senil,
stri confuzionale
VERMIS (lat vermis engl idem) for matiune median a cerebelului care pe o linie descendenta nglobeaz un irag de nou lobuli hngula lobului central cui men, declive folium tuber, pyramis, uvula si
nodulus Cinci dintre acestea (hngula, lobului central, culmen, pyramis, uvula) fac parte din paleocerebel iar nodulus din arhtcerebel Se concentreaz aici aferente propnoceptive spinocerebe loase, dar si de
la zonele cerebrale de organizare somatotopic, precum si afe rente somestezice, vestibulare si senzonale Prin influxuri trimise la nucleu acope nsului nucleul rou si nucleul ventrolateral din talamus,
controleaz reflexele de redresare si de adaptare postural

VERTIJ (engl vertigo), senzaie nente meiat de deplasare si de rotire a obiectelor din mediu n raport cu corpul, sau invers, ceea ce este semnul unei perturbri a aparatului vestibular (leziuni labirintice
sau pe traiectul nervului vestibular)
VESTIBULOCEREBEL (engl vesti-buloterebellum), nume care se mai d arhicerebelului (lobul floculo-nodular)
VICARIANA

VEZICULE CEREBRALE (engl cerebral \esicles-) cele trei umfltun de la extremitatea cefahc a tubului neuril al embrionului aprute la nceputul lunii i doua de evoluie intrauterina 1) \e-'icu/a
cerebrala anterioara (prozencefalul) din care prin subdiviziune embnologici re/ult a) telencefalul a crui dezvoltare \a constitui emisferele cerebrale (paleo
corpilor striai si neopalhum care consti tuie teritoriile supristnate) si b) dience jalul \ crui dezvoltare duce la formarea talamusului epitalamusului si hipotalamu sului inclusiv a epifizei si hipofizei 2) v e^i
cula cerebrala mijlocie (me^encefalul) singura care nu se subdivide si din care se difereniaz pedunculu cerebrali (pasij pentru fascicule corticopontice si cortico medulare), tuberculii cvadngemeni anten
ori (ccntn de corelaie si de reflexe vi/uale) si tuberculii cvadngemem posteriori (relee smaptice pentru reflexe auditive) 3) \e^i cula cerebral posterioara (rombence Jalul), din care, prin subdiviziune,
rezult a ) metencefalul a cann dezvoltare duce la formarea protuberantei inelare (puntea Varoli) si a cerebelului, si b ) mielencefalul, din care se structureaz bulbul rahidian Construcia embnologic a
creierului ncepe la 15 zile de la formarea zigotului, cnd mai multe sute de celule de natur ectodermic se transform n neuroblasti (celule mama ale neuronilor) Sistemul neuronal se dezvolt apoi pe tot
parcursul vieii intrauterine n ntmul de aproximativ 250 (XX) de neuroni pe minut La naterea copilului, creierul cntrete 3(X) gr si dispune de ntregul su numr de neuroni (celule postmitotice)
Creterea ulterioar n greutate/volum (la adult creierul cn treste 14(X)-18(X) gr) se face pnn multiplicarea si creterea prelunginlor neuronale,
prin dezvoltarea reelelor smaptice (n numr de K)15 sinapse n f iz a final dup K u Zmn 1994) precum si prin muli plicarea n continuare a nevrologiei celu lele gliale continund a se nmuli si
postpartum numrul lor ntrecndu l de zece ori pe aceh al neuronilor si contn biund istfel n mod deosebit la sporirea masei nervoase n medie n raport cu t iha creierul fcmcn este cu 50 gr mai uor dect al
brbatului Lin rol import uit n cerebrt>gene->a l ire Nerve Grovvth Pictor (\GF)*, protein trofica izolat recent care ghideaz dezvoltarea neuronala la embrion si 11 fetus n general creierul se
structureaz n funcie de genomul indi vidului si postnital - in funcie de interaciune i permaneni cu mediul exte nor fund un org in prin excelent evolutiv in ceei ce privete arhitectura smaptica (blocuri
si module funcionale)
VEZICULE SINAPTICE (engl s\nap tic sesicles) structuri din perimetrul buto nului smaptic* in care se stocheaz neuromediaton* aa cum bila se stocheaz in colecist sau spermatozoizii n vezi culele
seminale n vederea eliberm prompte n ca/ de necesitate Dar spre deosebire de colecist sau veziculele semi nale veziculele smaptice din unu neuroni participa si la sinteza pe loc a unor neuro mediatori
pentru c ire dispun de pattern si de enzime

VIAT INTERIOAR
INTERIOR

UNIVERS

VICARIANA (lat vicanus = nlocui tor engl \icanance) capacitate a unei zone cerebrale de a prelua, parial sau total o funcie pn atunci efectuat de o alt zon, limitrof, scoas din circuit de
421 VICQ D'AZYR

anumite leziuni invalidrile Uneori vican anta este asigurat de zone din emisfera opus Este o dovad a plasticitii, luni ae totui a sistemului nervos central.
VICQ D'AZYR (Fehx) medic si ana tomist frnte/ (Valognes 1748 Paris 1794) A fost unul dintre fondatorii Socie tatu Regale de Medicina (1776) si secre tirul acestei i \ coordonat redactarea articolelor
medicale pentru tmiclopedie succed indu i lui B u f fon la Academia Francc/a Este autorul unui monumental ti att de anatomie si fiziologie cu pi inse colorate (1786) n anatomia creierului numele sau este
legat de descrierea unui l isc'eul mamilotalamic (fasciculul \tcq d A \i) precum M de cea mai importanta scizura a cerebelului (sntul ciicumferin t ta l Vi 11/J An r,
VID PSIHIC" (engl psihicul ^acu uni ) sintagma care, dup unu autori, desemneaz icea stare a creierului ce corespunde ritmului electroencetalografic alja (unde al j u) Sintagma este insa im proprie
pentru creierul normal, n care nu poate exista ,vid psihic S ar potrivi ca sinonim al mortn cerebrale (mors cerebri), in care electroencefalograma rmne abso lut plata (iilentium electric)
VIEUSSENS (Raymond) medic si anatomist francez (Le Vigan 1641 -Montpelher, 1715) A pus la punct o teh mea, devenita clasic, de disecare a ere ierului prin urmrirea din aproape n aproape a
fasciculelor de fibre nervoase, ncepnd de la nivelul mduvei spinrii si pn la cortexul cerebral A definit micrile involuntare" ca pe un rezultat mecanic al structurii prtilor mobile Unele
structuri din creier poart numele su centrul oval Vieussens (masa de substan alb din emisferele cerebrale), valvula Vieussens (lam de materie nervoasa situata intre cerebel si pedunculii cere brah) A
scris ntre altele o Neurologia um\er\ali\ (1685) si un Trite \ur la structurale l arei/le (1714)
VIGILITATE (engl HKilam\) stare de veghe adic de nonsomn instaurat chiar in momentul trezim Preceda starea de contieni* (engl conscious state) care se instaleaz la c iteva secunde s ui minute de
tre/irea din somn si c ire pe de alta parte n succeda stm de contient nainte de a adormi individul obosit prsete starea de contient pentru cea de simpl \igilitate care se stinge o data ai instalarea
somnii lui * CONTIENTA CONTIIN

VILOZITATE ARAHNOIDIAN
> LICHID CEFALORAHIDIAN

VILUS COROIDIAN

- PLEXURI

COROIDE

VIROZ CEREBRAL (engl cere bra virosis), orice maladie provocat de

sunt poliomielita, turbarea, meningitele si encefalitele virale Virusul poliomielitei, care vizeaz n mod electiv neuronii din coamele anterioare ale mduvei spinrii si nucleu motori ai nervilor crameni, nu
ocolesc mei nucleu hipotalamusului sau pe cei din substana reticulat a trunchiului cerebral Una dintre cele mai frecvente si grave viroze cerebrale este encefalita herpetic, cu leziuni care predomin n
special n perimetrul sistemului hmbic (hipocamp, insula, fata orbital a lobului frontal, cmgulum) Se pun n evident

VOINA
focare hemoragice si necrotice, infiltrate inflamatorii penvasculare, alterri neuro nale cu aspect de neurofagie procese patologice n microghe Tabloul clinic include febr, cefalee, bizarerii de eom
portament, elemente de confuzie mental, de afazie, tulburri de memorie si adesea crize epileptice majore Pronosticul este de obicei sumbru moartea survenind m cel puin 70% din ca/un O noua ehimio
terapie introdus m 1984 reduce la 20% mortalitatea Supravieuitorii rmn cu sechele importante (tulburri de memorie afazie comportament straniu) Dintre viro zele cerebrilc m u sunt de c.tat encefalita
americana Saint Ltius si encefalita japo ne-'ci (transmise de tnt in) papencefahta subacut leucoencefaiopatia inul'ifocala progresiv si boal i Creutzfeldt-Jakob* Implicaii neuropsihi itnce are si infecia cu
HIV < SIDA i CREIERUL TURBARE
VIS (engl dream) suit de scene de n tmplari imaginare de multe ori bizire sau absurde trite n stadiul de somn para eloxal cu sentimentul participam laeveni mente reale si ntr o stare de emoie real
exprimat n modificri ale funciilor vegetative (palpitaii dispnee etc ) Visele erotice provoac orgasm Producia oniric este mult mai bogata dect are impresia un subiect oarecare deoarece visele
angajeaz doar memona de scurta durata (1015 mi mite), dincolo de acest interval totul ster gndu se Visele se rein numai dac subiectul se trezete chiar n cursul sta diului paradoxal al somnului si
recapitu leaz n stare de contient cele visate Nu exist individ care s nu viseze Supui unor examene de laborator onirologic, indivizi care declarau c nu tiu ce este visul, trezii n stadiul somnului
paradoxal s au dovedit capabili s relateze vise adesea complexe Femeile viseaz mai mult
dect brbaii Nu s a putut pune n evi denta un rol preponderent al vreuneia dintre emisferele cerebrale n producia onirica, insa un reputat onirolog genevez arata c este posibil ca emisfera dreapta \a
participe ntr o msura diferita la elaborarea \iselor si ca unele dintre aces tea sa poarte semntura sa de exemplu in ceea ce pnveste bogia de imagini sau aspectul lor creativ <,i imaginativ Dun potri\a
\isele la care aceasta emis/eia nu a participat ar fi mai banale si mai apio piatedereal (J M Gailhrd 1990) Pato logia cerebrala luec si h modificarea produciei onirice Dementele s iu leziunile focale m lobul
occipital mai iles dac i sunt bilaterile diminueaz producia de vise L i fel stau lucrurile n e izul psiho/ei Korsakov (probabil din cauza dctenor ini memoriei) precum si in psiho/a muiiaco depresiva si
schizofrenie Pentru unu autori visul si ilienati i mcnt l i sunt leno mene de acel i ordin S Freud susine ea acela care nu este n stare sa explice Xent^a imaginilor si ntmplrilor din \ise zadarnic i \a da
osteneala sa neleasa fobiile ideile fi\e ideile pe care se a\etra delirurile dup cum probabil degeaba se \a strdui sa exercite asupra acestora o influenta terapeutica (Intei pretarea viselor 1900)

VISUAL AWARENESS
PITAL

occi
VOINA (lat \oluntas engl HI//) pro ces cerebral de organizare si reglare n cunotin de cauza a activitii, proces orientat n direcia efectum eforturilor necesare depim obstacolelor ntlnite n calea
spre atingerea scopului propus W PenfieldsiL Roberts (1959) susinea influxurile nervoase care provoac micarea voluntar iau natere n circuitele de VOMA
integrare din trunchiul cerebral, n acel ipotetic centrencephahc svstem descris de Penfieldn I9SO Cu toate acestea exist mai multe date care sa ne fac s admitem ca voina si micarea voluntar sunt apa
najul funciilor lobului frontal Mimurile complexe ale animalului st omului nu sunt nnscute LI se dezvolta n i ursul \ietn individuali pe ha?a mecanismului de condiionare In actul voluntar ns la om
puternic si care are un rol n dobndirea prin nvare a micrilor fine de indem nare La originea unei micri \olnntare sta un proces de condiionare o ac tiune de semnalizare Micarea aa ~isa
automnata prc -mta iniial un c arac ter \oliintar are o componenta corticala iar automatismul motor nu estt o funcie pur siibcoiticia ci are si el o nsemnatei componenta corii cala Ciracterul voluntir al
unei micau este dat de numrul analizatorilor care in leninn realizarea micm (A Kremdler 1976) Actele de condiionare opcrmt descrise de B F Sknncr (si de ctre muli alii) sunt de fapt acte
voluntare elementare ( - CONDIIONARE OPERANT), ele fund generate de cortexul asociativ
Abordnd problema voinei dmtr un unghi fiziologic Marc Jeannerod ncearc sa penetreze mai adnc n circuitele cere brale ale spontaneitii si, liberului arbitru , sa descifreze relaia plurivoca dintre acti
vitatea spontana si generarea de infor matie Concluzia la care ajunge el este urmtoarea Construcia coordonrii senzorio motorii, meninerea sa i intrarea n joc n cazul apariiei unor situaii noi care
corespund unor necesitai adaptative au nevoie de informaii generate de inter aciunea cu mediul Logica ar cere ca activitatea st stabilizarea perjormanelor oricare ar Ji ele inclusiv cele mai puin
utilitare sa asculte de aceeai regul La limita n aceast ipotez micarea voluntara ar deieni mijlocul privilegiat daca nu unic destinat sa alimenteze cu informaie o maina care nu nceteaz s o
reclame pentru a se construi pentru a funciona ntregul sens al micm spon tune sta in acea rsturnare conceptuala pe care o impune gndim neurohiologice nu mediul este acela care solicita sistemul
nenos l modeleaz sau l reveleaz Dimpotnsa subiectul si creierul sau chesno tmra mediul l ocupa puin cte puin iar finalmente l domina (M Jeannerod 1983)
Actul de \ointa (actul voluntar) este de fapt pentru viata sociocultural a omului impregnat axiologic ceea ce instinctul este pentru viata pur biologic La omul echilibrat mai toate procesele si trsturile de
personalitate sunt voluntariz ie adic supuse controlului contient principiului realitii aa cum l definete S Freud ceea ce presupune inteligent potenata de puterea de nfranare si de amnare strate gica
si tactic a unor aciuni n beneficiul unei adaptri optime eficiente nepatologice
Patologia voinei include o sene de tulburri de o gravitate variabila, de la simpla instabilitate a ateniei si ceea ce Th Ribot numete ,domma capriciilor pn la prbuirea totala a acestui proces cerebral de
organizare si reglare a acti vittn (abulie)
VOM (engl voimting), expulzare prin esofag si pe gur a coninutului stomacului iar uneori chiar si al duodenului, provocat de contraciile spastice ale diafragmei si muchilor abdominali Este expresia
unui mecanism complex, guvernat de un centru bulbar (centrul vomei) situat n imediata vecintate a nucleului posterior al nervului
LOB

424
VOMA

vag (perechea a X a de nervi craniem), care activeaz numeroi nervi eferenti si care st sub influenta unor influxuri ner voase aferente de la stomac si alte viscere Acest centru poate fi excitat de substane
vehiculate de snge de stimularea prtilor laterale ale planseului ventriculului dien cefalic (III) precum si ca urmare a unor intervenii neurochirurgicale Calea efe-rent a reflexului vomei este reprezentat
de nervii vagi (pneumogastrici) si de nervi rahidiem care inerveaz musculatura abdomenului Cile aferente sunt repre zentate n principal de fibre vagale si simpatice ale stomacului si viscerelor
abdominale Atingerea prtn posterioare a limbii, a amigdalelor (tonsilelor) a
peretelui fanngian declaneaz un reflex de icnire (gag reflex) Influxurile nervoase aferente trec prin fibrele aferente ale glosofanngianului (perechea a IX a de nervi craniem) la nucleul parasohtar de unde
neuroni intercalri se descarc bilate ral n nucleul ambiguu n nucleul dorsal eferent al vagului si n formaia reticulat bulbar De la fiecare nucleu ambiguu pleac influxuri ce trec prin vag pentru a
contracta fanngele si a nchide epiglota Administrarea de apomorfin un emetic extrem de puternic nu provoac vrsturi n cazul n care centrul vomei este distrus in mod selectiv, chiar dac zona de de

clansare rmne nevtmat (H Bonson S Wang,1953) --GREAA RAUDEMARE

WALDEYER (Wilhelm) anatomist si histolog german (Hehlen Braunsthweig 1836-Berlin 1921) A fost profesor de anatomie normala si patologica la umver sitatile din Breslau Strassburg si Berlin precum
si director al Arhivelor pentru ana tomia microscopica (fondate de H Sehultze) A fost cel dinti care a ajuns la concluzia
independente si a creat termenul de neuron (1891) Tot lui i datorm si termenul de cromozom Principala sa scriere este una de memorialistica Leberisermnerungen (1920)
WERNICKE (Cari) neuropsihiatru ger mn (Tarnowitz, Silezia, 1848 - Thunnger Wald, 1905) A marcat un mare progres n dfaziologie prin teza pe care a susinut o sub ndrumarea lui Th Meynert*,
intitulat Der aphasische S\mtomkomplex eine psychologische Studie au} anatomi.scher But, (1874) A explorat tocmai acea zon a creierului neglijat de P Broca zon a crei lezare provoac afazia de
conducere (Leitungsaphasie) n 1885, sub influenta completrilor aduse de Ludwig Lichtheim (1845-1928) paradigmei asociatiomste a afaziilor, a aprofundat si diversificat
clasificarea acestora, descriind 1) afazii motorii (afazie motorie subcortical, afazie motorie cortical, afazie motorie transcor ticia fiecare dintre acestea fund bazat pe o leziune strict individualizata si
avnd tabloul clinic corespunztor) 2) afazia de conducere (cu completrile aduse de Lichtheim) 3) afazii senzoriale (afazie senzoriala subcortical, afazie senzoriala

fiecare cu o leziune strict individualizata si cu un tablou clinic distinct) n 1886 a aplicat acest model limbajului scris, obti nnd agrafnle corespunztoare A pro movat n psihiatrie ceea ce H Ey va numi ,
organomecamcism anatomolocalizator Dar Wermcke are si un alt merit n 1895, el a descris dou cazuri de pierdere a Jaculttu de a recunoate obiectele prin pipit Japt inexplicabil prin alterrile
sensibilitii , dndu i numele de para hzie tactil (Ta.stlahmunx) si atribumdu i o cauz lezarea centrului imaginilor tactile' Dei interpretarea etiologic nu se susine, cazurile relatate marcheaz o dat
fundamentala n istoria agnoziei tactile" (J Delay, 1935), deoarece a atras atenia lumii medicale asupra unor tulburri propni
simului tactil -* AFAZIA WERNICKE ZONA WERNICKE
WILLIS (Thomas) medic, anatomist si fmologengle/ (Grcat Bedwm Wiltshire 1621-Londri 1675) Dup o perioada m e ire a fost teolog si medic la Oxford unde i predat si un curs de lilosolie n itu raia s a st
ibilit la Londra Lstt cel dmt u c ire li un interval de mai bine de 1400 de un idicide laGdlen in()-201) i t ic ut re ilmcnte sa progreseze cunotinele despre creier Lste primul cercbrolog m idesaritul neles l
cu\ nitului lutor al primului tritat consacru crcieiului uman pron otor l ideii localizam funciilor psihice A fcut desigur si erori idmit ind in contmuaie c onyinea nervilor optici se atla m stratu nle optice
(tdlamus) itnbuind corpilor
si corelarea acestora cu tulburrile obser vate (anatomofiziopatologie cerebral) Adept al teoriei latrochimice se poate spune c este un precursor al revoluiei psihofarmacologice din secolul XX A fost de
asemene i cel dmt u care i remarc it gustul dulce al urinei diabeticilor mpre uni cu Franeis Ghsson (1597 16^7) ilt mare matomist engle/ i fondat \estita Roy l Society Academia de tiine a M im Britinn D
ic i ar li tr ut m secolul XX s ir fi decernat Premiul Nobel A lost onor U in schimb prin nmorm ntrea in acel ventibil Panteon caie este West mmstcr Abbev Princip l i sa scriere Cerebri anutomae cui
accessit nervorum di scripptio et usus (1664)
WRISBERG (Hemrich August) am tomist tierman (1739 1808) Numele sui
vc^ct mve (rol deinut n realitate de hipo t l imus) d \r descoperirile sale nu sunt umbntP de iceste erori A realizat o ele scriere de pionierat i circulaiei sangvine cerebrale individualiznd poligonul arte rial
de la ba/a creierului, care u va purta numele Planele din tratatul despre creier realizate de un arhitect celebru Cnstopher Wren au contribuit considerabil lantele gerea structurilor celui mai complex, si
delicat organ Un interes deosebit a artat Wilhs pentru studierea leziunilor creierului
r imane nscris in an itomi i creierului pentru descrierea acelui nervus inter medius cunoscut mai ales sub denumirea de intermediarul lui Wnsberg pentru descrierea unei anse nervoase format din r unura
posteno ira d vagului drept g ing'i onul semilunar drept si nervul marele splanehmc corespunztor (rmi coeliaci trimcus vagalis posterior) precum si pentru identihcared unui ganglion cardiac A scris, n

limba latin, Observaii anato mice despre perechea a cmcea de nervi crarueni (1777)

XANTOCROMIE

LICHIDIAN

(engl fluidal xanthothromia), culoare anormal a lichidului cefalorahidian (engl icrehrospmal fluid) ntlnit,ntre altele, n cazul unor hemoragii meningeale
XANTOPSIE (engl xanthop<,ia),t\i\bu rare a vzului cromatic n care predomin culoarea galben, ca si cum subiectul ar privi lumea pnntr o sticla colorat n gal ben Apare n icter si ca urmare a intoxi cni cu santomn, o
substan vermifug (recomandat n tratamentul temazei si ascandiozei) care are drept efect colorarea n galben a umoru apoase si a corpului vitros din structura globului ocular Xantopsia poate fi confundat cu halucinaia
mono crom ntlnit la unu psihotici
XANTOM (engl xanthoma), tumoare de natur lipidic (fosfolipide sau coleste rol) Aa numitele xantoame tuberoase sunt n legtur cu hipercolesterolemia si se instaleaz n zonele tendinoase ale cotului sau genunchiului ->
XANTOMATOZ CEREBROTENDINOASA
XANTOMATOZ CEREBROTEN-DINOAS (engl cerebrotendmou\ xanthomato^n) afeciune autosomal recesiv caracterizat prin perturbarea procesului de degradare a colesterolului si depozitarea de colestanol
Aceast dere glare a metabolismului lipidic, ereditar ns nelegat de sex, determin, pe lng apariia de xantoame* tendinoase, o ane raie pe plan intelectual (n cazul n care debuteaz n copilrie), o ataxie* cerebe loas si
un sindrom piramidal spastic, cu evoluie sumbr Responsabile de acest tablou clinic sunt leziunile instalate pe tecile de mielm la nivelul cerebelului si trunchiului cerebral
XENOFONIE (engl xenophoma), tul burare de limbaj caracterizat pnntr o alterare a ortoepici sau prin deplasri de accent, ceea ce las impresia exprimm ntr o limb strin, necunoscut Se ntlnete la schizofrenici, dar si
la perso nahttile dizarmonice de tip histrionic, care tind s se situeze n mod teatral n centrul ateniei
XENOPATIE
XENOPATIE (engl xenopaihia),mam
ctre indivizi care i vor rul si care i
festare delinc n care subiectul are sugereaz comiterea de acte diabolice
convingerea c ideile care i trec prin Apare ca principal simptom n unele
minte i sunt strecurate n cap, mpotriva psihoze (delir de influenta) n special n
voinei sale, ca nite corpuri strine, de schizofrenie YOGA SI CREIERUL
; Yoga and

the Biain) Nu as fi inclus n acest dietio nar pre/entul articol, daca nu as fi obser vat la unul dintre amicii mei dup mai muli am de practica Yoga o anumita degradare intelectual (si chiar moral) Dup
cum este cunoscut, Yoga reprezint o tehnica de aa zis transcendere a con ditiei umane' si de contactare a Nirvnei (beatitudinea nemurim) Caracteristice pentru Yoga sunt o pseudocatalepsie volun tar
(asana) si o disciplinare' drastic a respiraiei (pranayama) Yoginn tiu de mult c exist o legtur ntre respiraie si strile mentale, ntre respiraie si pulsa tule contiinei Purificrile' mentale urmrite
de ei produc ns veritabile heca tombe n masa neuronilor (care si aa mor spontan, cu sutele de mu pe zi, din cauza margmalizni funcionale) Antmicitatea respiraiei este semn de normalitate, de adaptare
a funciei organului respirator la nevoile momentului, care sunt variabile Dar yogmn nu vor numai s disciplineze respiraia, ci tind s o supnme (n once caz, s o suspende pentru perioade de timp ct
mai lungi posibil) Scopul pranvama fund o suspendare Lai mai ndelungata a respiraiei - scrie Mircea Ehade -, se ncepe prin a se opri suflul timp de saispre zece secunde si jumtate apoi treizeci si cinci
de secunde cmcreci de secunde trei minute cinci minute si aa mai departe Nu tim dac exerciiile Yoga sunt cu adevrat mijloace de conectare la Nirvana, dar n mod cert ele sunt exerciii de ajun gere n
pragul mortn cerebrale si, deci, de deteriorare intelectuala si n general psihic Se atenteaz, n felul acesta n primul rnd la integritatea anatomofizio logic a creierului, cel mai mare consumator de oxigen
din organism (-> VASCULARI ZAREA CREIERULUI) Dac prin Nirvana nelegem Neantul, atunci, ntr adevr, exerciiile Yoga sunt mijloace de trecere n Nirvana, adic n Neant Chnstmas Humphreys
(1968) opteaz pentru tempe rare In the absence ofbodily punry and great experiene the practice oj special breathmg mav be very dangerous It s m no way conducive Io spiritual development (citat din
ediia 1998) - ENDOMORFINE
ZENON (din Eleea) filosof grec (nas cut n Eleea intre anii 490 si 485 mort in anul 430 Hr in urma unor torturi in fioratoare la care fusese supus de tiranul din oraul de batin) Discipol al lui Parmenide,
nega realitatea mistam prin recursul la o argumentaie logica vdit sofistica paradoxal tare se pare ca era uimirea unei kmeziognozu Oricum simpto mele maladiei sale cerebrale l au fcut celebru filosoful
dndu le expresie n aporii de felul celor intitulate Sgeata sau Ahile si broasca estoas Diogene Laertios povestete c, n timp ce era supus celor mai mn chinuri, Zenon si a muscat limba si i a scuipat o
tiranului n obraz, ca sa i arate ca nu va putea scoate nimic de la el in privina participanilor la complotul pentru care era interogat Conform para doxelor sale, vrful limbii lui Zenon rete za cu dinii si
scuipat, ar fi trebuit si azi s fie n drum spre obrazul tiranului, iar filosoful s nu fi fost niciodat trt pn la piua n care a fost zdrobit Hegel va pune urmtorul diagnostic' ,enon opereaz numai cu
limita, diviziunea momentul discontinuitii ji timpului considerat n ntregul lui mod determinat, de aceea se
produc e c onlradic na Diic ultatea ti c auzeam totdeauna gndirea deoarece momentele unui obiect care sunt legate in realitate ea le separa ca diferite -> KlNEZIOGNOZIE

ZERO FIZIOLOGIC
ph>w>l<w
cal zero} situaie relativa in care un stimul aplicat la piele nu provoac senzaie ter mica n cazul in care are iceeasi tem peratura ca suprafaa cutanala Aceasta neutralitate termic corespunde la ceea ce
minim zero fiziologic sub care stimulul va da o senzaie de rece si peste care \a da o senzaie de calci (H Pieron 1951)
ZONA BROCA (engl Broca s area>, partea posterioara a celei de a treia cir cumvolutn frontale din emisfera stng (dominant"), situat n fata piciorului circumvolutiei frontale ascendente de unde este
comandat activitatea muscula tuni bucofonatorii Mai trziu a fost extins Pentru Dejerme zona este constituit din poriunea menionat, la care se adaug operculul frontal si cortexul limitrof, pn la
limita antenoar a lobului insulei I se atribuie comanda motihttii buzelor, limbii, boltii palatine, farmgelui si lanngelui.
431 ZONA CALCARIN

adic a ntregii musculaturi angajate n arti cularea cuvintelor Brota s area s impor rant for the fluent \ and rh\tm of speech and for the maintenance of grammar and s^ntax (R E Cull R G Wi'll, 1991)
Le/iunile produse in aceast zon au ca efect afazia descrisa de Broca (afemie*) Nici pn azi ns in alara de faptul ca s a stabilit ca /oua respectiva este n emisfera dreapt n mod paradoxal mai vast
dect in stnga nu s a studiat in mod riguros comparativ structura celui ira a celor doua arii (stnga si dreapta) si funcia (daca are vreuna) zonei drepte simetrice cu zona Broc i D ica - s i cum susin unu nu are nici un rol n producerea limbajului arti culat atunci ce rol are 7 Este ea o zon moart'7 Ar putea prelua la nevoie funcia suratei sale din emisfera majora 7 Sau compensarea se face tot in stnga n
perimetre din afara zonei Broca9 Pentru a se trage concTuzn certe sunt necesare cercetri de tip longitudinal pe subieci cu leziuni cauzatoare de anartne, cu zona Broca distrus n ntregime si iremediabil,
fapt uor de stabilit cu ajutorul imagenei cerebrale moderne (rezonant magnetica tomografie prin emisie de pozitrom etc )
ZONA CALCARIN (engl calcanne area), perimetru cortical numit si aria striata, situat de o parte si de alta a scizuru calcanne*, precum si n aceast excavatie, unde are loc proiecia cea mai important
a retinei -> RETINA CORTICAL'
ZONA DAX (engl Dax s area) descris de Marc Dax (1836), acoper aa zisa memorie verbal' postulat de el si se ntinde exclusiv n emisfera stng, att prerolandic, ct si retrorolandic, aproxi mativ n
ana 44, partea inferioar a ariei l si aria 43 Brodmann
ZONA HESCHL (lat gyrus temporali* trans\ersus , engl Heschl v gyrus), peri metru al cortexului nscris n prima circumvolutie temporal (TI), sub scizura Sylvuis Constituie unul din polii orga nizrn
limbajului zon receptoare n care mesajul verbal este decodat n funcie de elementele sale fonetice si fonemice
ZONA INCERTA (engl zona incerta) structura din materie cenuie situat n subtal imus sub planul marcat de sntul hipotalamic m vecintatea corpului Luys n af ir i de conexiunile cu corpii striai de la
zona incerta pornesc fibre la tegmentul mezencefalic stabihndu se o cale muli smaptica stnato olivar Nucleul cmpului Forel* este format din celule rspndite n perimetrul zonei incerta n Imn mari
aceast structur constituie o staie de releu pentru ci descendente venite de la ganglionii bazah*
ZONA LIMBAJULUI (engl language area) zis clasic' cuprinde o ane ana tomic anterioar egal cu zona Broca*, una inferioar egal cu zona Wermcke", la care se adaug lobului penetul inferior
(g\rus siipramarginahs + g\rus angularis) Dejenne (1914) preciza c n componenta zonei limbajului intr 1) ana Broca din partea postenoar a piciorului celei de a treia circumvolutn frontale, operculul
frontal, zona cortical imediat nvecinat, 2) aria Wemicke, corespunznd prtilor posterioare ale circumvolutnlor temporale superioar si mijlocie (centrul imaginilor auditive ale cuvintelor), 3) pliul curb
din lobul parietal stng (centrul imaginilor vizuale ale cuvintelor) n 1959, W Penfield si L Roberts spuneau , Noi credem c zona cea mai importanta pentru limbaj este regiunea temporo-partetala postenZONA WERNICKE

oar, cuprinznd prile posterioare ale circumvolutnlor TI T2 si T3 caudal de vena Labhe g\rus supramarginalis si gyrus angulari*, La care ei adaug zona Broca si zona motorie suplimentara* Dup J M
Nielsen (1965) dintre cele 11 arii de asociaie definite de el 8 sunt legate de funcia limbijulm l) pars trian^ularis din F3 (aria 45 Brodmann) n raport cu toate funciile muzicii vocale si mstrumen tale 2)
extremitatea anterioar a TI (ana 38) n raport cu recunoaterea si mtcrpre tarea auditiv muzicala (leziunile bilatenle ale acestei zone determina o pierdere a uizului muzic l) 3) -ana Wermcke (ariile 41 si
42) n raport cu interpretarea hm bdjului vorbit 4) aria 37, n raport cu formularea verbala a ideilor (leziunea sa determina afa/ia amne/ic) 5) cinum vo/utia Broca (ana 44), coninnd engri mele ce
constituie bazi fiziologici a utilizm organelor fonatoare in articularea cuvintelor 6) circum\olutia Im Cratiolet (situat m ariile 19 si 39) constituind una din zonele schemei corporale si a denii mini prilor
corpului 1) centrul frontal al scrisului (piciorul circumvolutiet F2) n raport cu mecanismul mnezic al gratiei 8) K\rit\ angulari*, ane de revizualizare a cuvintelor scrise
n prezent se admite c exist doi poli distinci implicai n organizarea dispozi tivelor corticale ale limbajului - zona Broca si zona Heschl pe b iza a dou principii fundamentale a) activitatea lim bajului
angajeaz ntregul creier, de la structurile elementare din trunchiul cere bral si pn la reelele sinaptice extrem de elaborate din cortex b) activitatea verbala se bazeaz la toate nivelurile pe relaia stabilit
ntre expresie *,i percepie, relaie finalizat n neocortexul asociativ al omului (J Cambier, M Masson, H Dehen, 1994)
ZONA MOTORIE SUPLIMENTAR PENFIELD (engl Penfield s supple
mentan motor area) microtentonu cortical reperat de W Penfield si L Roberts cu ajutorul stimulm electrice a scoarei cere brale n cursul unor intervenii neuro chirurgicale Aceast zon este situat pe fata
interna a emisferei cerebrale si parial pe fata extern (marginea superioar) rostral fat de ana care rspunde de moi litatea piciorului Dei nu este indispen sibil pentru limbaj - arat Penfield si Roberts le/iuni n aceast zon pot pro voc io disfi/ie durabil /ond fiind proba hil extrem ele importanta m cazul in care celelalte zone ale limbajului sunt distruse Stimularea experimentala a zonei pro voaca
vocalizan stopuri verbale si tulbu rari cu simptome similare celor din afazia Broca > ZONA LIMBAJULUI
ZONA WERNICKE (engl Wermcke s area) propriu zis este constituita din jumtatea caudala a circumvolutiei tempo rile superioare (TI) inclusiv partea adia centa din circumvolutia temporala mijlocie
(T2) Ulterior, pe criterii funcionale i s au mexattfvrHi angularis si#\n<s supramar t,inalis din lobul panetal In simple ter/m this area acts like a dicionar) A bundle of subcorticaljihres the arcuate fasciculus
connects it nith the anterior (Broca s) area in the injenor third frontal con volunon (RE Cull R G Will, 1991) Zona Wermcke propriu zis aparine cor texului asociativ auditiv si i se atribuie un rol
preponderent in decodarea informaiilor auditive, n special a celor cu valoare semantic Lezarea acestui teritoriu, sediu al centrului auditive verbal', este respon sabil de instalarea unei afazii de tipul celei
ZONA CEREBRALA SPECIALIZATA

descrise de Wernicke n 1874 (afazia senzorial)

ZON CEREBRAL SPECIALIZA A (engl cerebral \peciah?ed area), orice penmetni cortical sau infracortical care nu poate avea alt destinaie dect funcia pe care o ndeplinete si care este \trict localizata si cu o marca juncttonala
ereditara Astfel, nici o alt zon extra occipital a creierului nu poate prelua funciile retinei corticale" de pe scizura calcarm,dup cum este de ncconceput ca funciile zonei motorii piramidale, cu
neuronii si de tip Bet (ana 4 Brodmann) s fie preluate de circumvolutii din lobul parietal sau din lobul temporal La fel, funciile rmencefaliilui nu sunt reproduc tibile nici mcar pe alte circumvolutii ale

lobului temporal, funciile hipotalamiisiilui nu pot fi suplinite de talamus si nici cele ale nucleilor nervilor craniem nu pot fi intersajabile n mod evident, chiar si restrns la scoara cerebral echipotentia
lismul lui K S Lashley (fie si cel mai
moderat al lui K Goldstem) este un mit si nimic mai mult Plasticitatea cerebral, care este real, se exercit n interiorul uneia si aceleiai zone anatomofunctionale care, conform legii redundantei biologice,
dispune de mn rezerve strategice de neu rom aflai n autoactivitate de conservare (ceea ce W Penfield numea dupenwble cortex) O anumit plasticitate se manifest si n cazul n care un ntreg analizator*
iese din funcie sunt banale cazurile unor orbi care vd ' cu ajutorul auzului Dar plasticitatea, din tare uneori se face n mod abuziv o caracteristic total a sistemului nervos, are limitele sale bine
determinate hipocampul nu poate deveni cortex somestezic 1
ZON DE ASOCIAIE (engl <nw>-ctation area), cea mai mare parte a cor texului cerebral, n care au loc procesele percepiei, repre/entrn, imaginaiei si gndirii, n permanent cooperare cu centrii
subcoiticah, afectogem

BIBLIOGRAFIE
ABBOTT NI Glial Neuronal Imeractum New York Acaclemy of Sciences, New York, 1991 ABE.K SHIMAKAWA.M , Predisposition to sleep walking ,P^chua Afeuro/.Basel, 152, 1966 ABELES, M , Local corticdl circuit*,
An electrophy>iologicjl sfuJy Spnnger Verlag, Berlin/ New
York 1982 ADAMS R D , VICTOR, M , ROPPER, A H Pnncipes ot Neurology, McGraw Hill, New York,
1997 ADEY, W R , LINDSLEY, D B , Subthalarmc area and brain stern reticular excitabihty ', Exp
Neurol l, 1959
ADRIAN, E D The Ph\sical Background oj Perceptwn Clarendon Press, Oxiorci, 1947 ADRIAN, E D , BREMER, F, JASPER, H H (Eds), Brain Mechanisnu and Camciou\ne\\,
Thomas, Spnngtield, 1953
AGGLETON, J P (Ed ), The AmygdaU, J Wiley New York, 1992 AJURIAGUERRA.J cie.HECAEN.H Le cortex cerebral Ftude neuro pathologitjue, Masson,
Pans 1960 ALAJOUANINE, Th .CASTAIGNE, P , DUCARNE, B J Le grandei acnvites du lobe occci
pital Masson, Paris, 1960 ALLEN, L S , GORSKI, R A , Sexual onentation and the sue ot the anterior comnussure m the
human brain", Proceetiings ot the National Academy ot Sciences ot the United States ot
America, 89, 1992
ALLISON, R S The senile brain, Arnold, London, 1962 ALLPORT, Susan, Explorers of the Black Box The Search jor the Cellular Basts ofMemon,
W W Norton Company.New York/London, 1986 AL MEFTY, O , Memngiomas Raven Press, New York, 1991 ALZHE1MER, A , Ober eine eigenartige Erkrankung der Himnnde", Allgememe Zeitschnft [ ],
64,1907 ANASTASOPOULOS, D et aln, What s straight ahead to a pacient with torticolhs''", Brain, 121,
1998
ANDERSEN, D L , Stnatal connections to claustrum", Exp Neurol, 20, 1968 ANDREASEN,Nancy C , The Broken Brain The Btological Revolution in Psychiatry, Harper &
Row , New York etc , 1984 BIBLIOGRAFIE
ANDREASEN Nancy C Neural correlation of mental phenomena The American J of
Pt\chiatr\ 5 1993 ANDREASEN Nanty C The Role ot thc Thalamus m Schi/ophrenia The Canadian J of
P^ihiatrv 42 1997
ANNET1 M Left nghl hdnd nd brdin The ri^ht shifl theory Erlsbaum Hillsdale N I 1985 ANOH1N P K Internai nlnbitton ai a problem of ph\uolof>\ Gosisdat Moscow 1958 ARSENI C PETROV1CI l Tumorile
lobului temporal USSM Bucureti 1966 ARSEN1 C OPRESCU l Traumatologia cranio cerebiala Editura Medicala Bucureti 1972 ARSENI C OPRESCb l Durerea Editura Didictica si Pedagogica Bucureti 1982
ARSEM C et alu Tratat de neurologie > v )lume Editura Medicala Bucureti 1979-1983 ARSENI C GOLU M DANAILX L P-,ihoneurolo^ie Editura Academiei Republicii Soia
liste Romnia Bucureti 19S3
ASHBY WR De^nforabiam Tht orn,me of adapme beha\tor l< hn Wile> New York 1960 ASSOCIATION DF LA PSYCHOLOGIE DE LANGUE F-RANCAISE Psihologie el Cineau
Symposium 1987 T ulouse PUF Pm-. 1990
BABINSK.I l ContnbutK n i l etude des troubles mentaux dans l hemiplegie or^amque
cerebrale (anoso^nosie) Re\ Neurol (Paris) ">7 1914 BABINSKI l Anosognosie Kei heurol (Pins) 11 P 1918 BADDELEY Alan Your Mimor* A U\er -, Guide Prun London 1996 BALINF Re//o
Seelenlahmuiv des Schauuis
>ptische Ataxie raumliche Storunj, der
Autmerksamkeit Mo/itostnn/f tur P^thutrie und Neurologie 25 1909 BANCHTCH1KOV V Li s troublf, mentau\ de l atheno<,ilero\e de\ w,\eaux ierebrain
Editions MIR Moscnu 1970 BANN1STER R Brun uiJBj/i/m/tr s t/;/ut i/;;eun A>^y Oxtord Medical Publications Oxtord
l W BARBEAU A CHASE Th PAULSON G W Huntintfon -, C horea Raven Press New York
197?

BARBIZEI l Ftude* wrlamemoiie Expans scientitique Paris 1964 BASS C (td) Sonidtudtitm Phys.ii. l Svmptoni-, jnJ ftycno/c> eitd7 /tf/ievs Blackwell Science
Ltd Oxtord 1990

BASTIAN H C The Bratn as an Or,an of Mind Kegan Paul Trench & Co London 18X2 BALACEANU STOLNICI C Neuroctbernetua \i psihixibernetiia m C Arsem (sub red )
T ratat de neurologe voi I Editura Medicala Bucureti 1979
BALACEANU STOLNICI C Anatomicii im.auturea sufletului Editura Albatros Bucureti 1981 BALACEANU | STOLNICII C NICOLAU Edmond Personalitatea umana o interpretare
nbeinetua Editura Junimea Iai 1972
BECHTEL W ABRAHAMSEN A A Coiinectionn,m <u,d the Mind Blackwell Oxtord 1991 BELL Charles Idea of a ne w anatom\ oj the hram Starhan & Preston London 1811 BERGAMASCO B BERGAMINI L
Cortual F\,oked Potenial-: m Mn C C Thomas
Spnnfetield Illinois 1967 BERGER H Ober das Elektrenenkcphalo^ram des Menschen Anh Pschiat Nervenkr 87
1929
BETZ Vladimir Anatomischer Nachweis Zweier Gehirncentra Zbl med Wnv 12 1874 BKOV K M Scoara cerebrala u orcanele interne traducere din limba rus Editura de Stat
pentru Literatur tiinific Bucureti 1952
BLOOM F E KUPFER D J (Eds) Psychophdmidcology The tourth generation of progres Raven Press New York 1995
436
BIBLIOGRAFIE
r W H Freeman and Company ty Press Cambndge 1988
ebral laterahty Behavioral
Sweets,
BLOOM F E LAZERSON Arlyne Bram Mind and Beha
New York 1988
BODEN NA Computer ModeH of Mind Cambndge Umv BOGEN l E BOGEN G M Hemisphenc specialuation and t
Sc;e;iccsa;jJSrai/i 3 1981
BONIN G von r vwn n the Cerebral Corle\ Thomas Spnngheld 1950 BONKE B FITCH W MILLAR K (Eds) Memory and dwareness/ d/idert/ie
Zeitlmger Amsterdam 1990
BONICA II (Ed J Pdi/i Raven Press New York 19X0 BORNSTEIN R A BROWN G (Eds) Neumberuvu rdl Aspetrs ot Cerebrorascu/ar D/sease
Oxlord University Press New York 1991
BOROD Io in C Emotion and brun matomy and theory Neuropsycho/o^y 7 1993 BORST CV (Ed ) The Mind firain Ii/entm Theor\ Macmillan London St Martin s Press New
Y(rk 1970 BOTEZ M l ALEXANDRU S DOBROTA I rlemente de neurop\ihologie Editura Stimtiiica
Bucureti 1971 BOTEZ M I BARBEAU A R >le ot subcorticil structures and particularly of the thalamus
in the mech misnis ot speech uid lan^u i^e International Journal of Neurol 8 1971 BOTE/ M I BOTEZ T et alu Role (t the cercbellum m complex human behavior lulun

hunul t Ntunht.itjlSLtLiH.e-, 10 1989

BOULU Phipippe IM d\namiuue du ier\eau Payot Paris 199"1 BOUREAU Fran^ois Controler \otre douleiir Payot Paris 1986 BOURRE J M Ladielenaiieduieneau O Jacob 1990 BRAITENBERG V SCHUZ A Anitimy
ot the Cortex St ,ris(/c and Gconietry Sprinter
Berlin 1991
BRANDT T Verti^o Ks multi^enwry syiit/romes Sprinter London 1991 BR \ZlbR MAB A HiMor\ oj the Fleitrual Acmin oj the Bram Oxtord University Press 1960 BRAZIER MAB
Regional activities within the
human hippocampus and hiprxx impal
gyrus h\p Neuiol ">6 1970
BREMER F Cerveau isole et phvsiologie du sommeil C K SOL Biol 118 1935 BREMER F The neurophysioloytal problem ot sleep Bram Mechamvns and Comeloume^
Blackwcli Oxtord 1934
BREMER F Le corps calleux dans la dynarruque cerebrale r \perientut 22 1966 BREMER F Neurophysiological correlatesot mental actwity m J C Eccles (Eds) Brumnd
Comnoui F\penem.e Sprmgen Verlag Berlm/Heidelberg/New York 196X BRETT E M Pedutru. Neurulogy Churchill Livmgstone Edmburgh 1991 BRITTON T C Torticollis - what s straight ahead' The Ldntct voi V>1
N9111 1998 BROCA Paul Memoirenur le leneauhumam C Remwald Paris 1888 BRODMANN K Vergleuhende Lokalisattonslehre der Grosshirnnnde m ihren Pnnnpien
darf'e'.tellt auj Grund des Zellenbaue* J A Barth Leip^ig 1909 BROWN G L EBERT M H et alu Aggression suicide and seiutonin relationships to CSF
amine metabolites The American J oj Ps\Lhiatr\ 139 1982
BROWN J W Aphasia apraxia and agnosia CC Thomas Spnngtield Illinois 1972 BROWN J W Mind Bram and Consciywsneii The Neurop^chology oj Cogmtion Academic
Press New York 1977
BRYAN K The nght hemisphere Idiiguage battery Whurr London 1994 BUCK R Human Motivdlion jnd Emvtion i Wiley New York 1988
437 BIBLIOGRAFIE

BUCY P C Cortical extirpation m the treatement of mvoluntary movements Re* Pubt Aw

New Meni Dn 21 1942
BUNGE Mano The Mwd Body Problem Pergamon Oxford/New York 1980 BUNGE Mano ARDILLA R Philo-.ophy ot Psychology Spnnger New York 1987 BURNS A (d) AKeinK and Dementta A Methodological Approach
Edward Amold London
1993 BUTTERS N CERMAK L S Alcoholic Kor,akotf , ^ndrome An mformation pmce^ing
ippro ich to amnes/a Academic Press New York 1980 BUZSAKI G The th ilamic clock emergent network properties Neuros;entes 41 1991
CAMBIER leaii MASSON Maurice DEHEN Henri et aln Neurologie Preface de P Castaigne
Masson Pans/Milan/Barcelone 1994 CAMPBELL A W Hiitolo^cal Studie* on the Lmalttution of Cerebral Functum Cambndge
Universitv Press 1905
ity Pre
CARO L G PALADE CE
Le role de l appireil d C R \cad S<i IT> 1961
CHAMBERSWN SPRAGUE J M Funcional localization in the cerebellum Arch Neurol
P^chiat Chicago 74 1955

CHANGEUX Jean Pierre CONNES Alam Mnere a pen^er Editions Odile Jacob 1989 CHANGEUX Jean Pitire / Hnmme neuronal Fayard 1983 CHANGEUX Jean Pierre Molecule et memoire Bedou 1988 CHASE T N et
aln Regional cortical dystunction m Alzheimer s disea.se as detenruned by positon
cmission tomo^raphy Ann Neurol 15 (suppl ) 1984
CHASE T N FRIEDHOFF A J Tourettt S\ndrome Raven Press New York 1992 CHAUCHARD J I* ceneau humam PUF Paris 1974
CHOMSKY Ne im iMnguage and Mmd Harcourt Brace Jovanovich New York 1968 CHURCHLAND P M Mner and Coniuou<,ne^ MIT Press Cambndge 1984 CHURCHLAND P S Neumphilowphy Toward a Sueme
ot the Mmd/Brdin MIT Press
Cambndgc M 1986 CLONINGER C R SRAURIC D M PRZYBECK T R A psychological model of tempe
rament and character Anhives of General Psychology 50 1993 COBB S Fundamental* ojNeurop\\chiatr\ Wilham Wood Baltimore 1948 CODE C Lmgudge Aph^ia and Ihe Right Hem/spftere Whurr London 1994
COHADON F Tumeurt du aterne nerveux et de KS enveloppe-, Flammanon Paris 1989 COHEN R A The Neuropsychology ot Attention Plenum Press New York 1993 COLLU R etaln Bram Neurotransmilters and
Hormones Raven Press New York 1982 COSTENTIN J Recepteurs doparrunergiques centraux interactions Dl / D2 aspects tom
portamentaux

Therapie 46 1991

COSTLETT H B SAFFRAN E Simultanagnosia to see but not two see Bram 114 1991 CREUTSFLEDT Hans G Ober ene eigenartige herdforrruge Erkrankung der Zentral
nervensystem Zeitsi.hntt derGesamte Neurologie unt] Psythiatne 17 1920 CR1CK Francis The AVonishing Hypothe^i* The Suenttjic Search for the Soul A Touchstone
Book Publishetl by Simon & Schuster New York/London/Toronto/Sydney/ Tokyo/Smgapore
1995

CRITCHLEY M The Parietal Lobes Edward Amold & Co London 1953 CUMMINGS J L BENSON DF,Dementia A Uimeai appmach Butterworth He

Boston 1992
BIBLIOGRAFIE

DAMAS1O Antonio Departe* Frror Fmotion Reamn and the Human Bram A Grosset/
Putnani Books 1994 DARNElLJim LODISH Harvey BALTIMORE David Molecular Cell BioloK\ Scientific
American Books Inc Distr W H Freeman 1990
DAR WIN Charles Amintiri despre dez\oltatea gndirii si caracterului meu Autobiografia traducere de Viorica V Dobrovici si D Dorogan stilizare Otilia Ca^inur Editura Academiei RPR Bucureti 1962 DANAILA Leon
Procesele psihice in neurologie si neurochirurgie in C Arsem (sub red ) Tratat
ilt neurologie voi I Editura Mcdicth Bucureti 1979 DANAILA Leon GOLU Minai Chirurgie psihiatrica Pouhtlitan \i limite Editura Academiei
Republicii Socialiste Rom mia Bucureti 1988 DEIERINE J Ce ntribution a l etude anatomo clmique des ditterentes vanetes de h cecite
verbale Mem ioc Biol 1892
DEIERINE l Semiologie de\ aftetnomdu \\ueme neneux Masson & C Paris 19(X) DEJERINE l \natomie de\ tentrei neneux Ruett P ins 191)1 DELAV lein l**, ^tereo^nmte^ Pathologte <lu t< uther Misson Pins
193i DELAY J in l f-ntronat et la p\\choph\\tolof,ie Masscn Paris 1946 DFLAV l an Ftude\ dt p\Mlwhf,ie medicale Preface de Rene Lenchc PUF Paris 1953 DELAY J an kptcf, de la p*\chiat>ie moderne PUF Pms
1936 DELAY J i / ileitriLiie cerebrale PUF Paris 1964 DELGADC JMR Plt\ ual Control of the Mind ToHaid a p<,\choci\ilized wciet\ Harper &
R< w New Ytrk 1971
DELMAS A V< RS et centres ncrveux Intri duet. n i h neurologe Massi n Paris 1975 DELOCHE G SERON X (Eds) Mdthematu.dl Di^bilm^ A Cognitive Nturopsyc/io/Oi/cd/
Perspective Erlbaum Hillsdalc N I 1987 DENIKER P P-,\<_hoi>harma<olo},ie U^ medicament et Ies drogue-, psihotrope\ Editions
Marketmi. Paris 1987 DENIKER P GINESTET D LOO H Manttmentde*, meduamenp, ps\iht>tropes Dom Editeurs
Paris 1980
DERENZI E D;s >rdcn ot Spjce E^plontitm <ind Coenition Wiley New York 1982 DESCARTES R Trite de l homme Pans 1664
DESOUSA R The Rattonaltt\ of Fmottom MIT Press Cambndge Mass 1987 DI BENEDETTA C et aln Multultsi iplmai \ approach to hram Je\.elopment Elsevier
Amsterdam/New York/Oxford 1980 DIDEROT Dems Lettres \ur \e\ a^engle*. a l u^a^e de ceu.x cjut \oient (1749) Garmer
Flammanon Paris \91"1 DOLEZAL H Lning in a norld transjormed Perceptual andperjormatt>r\ adaptation to vnual
diMortion Academic Press New York 1982 DOW R MORUZZI G The ph\iiolog\ andpatholo,\ o) the cerebellum Umversity ot Mmne
sota Press Mmneapohs 195X DRAGANESCU St DRAGANESCU N PETRESCU A Fncefalite primitive umane Editura
Academiei R P R Bucureti 1962 DREYFUS HubertL What computers Can l Do A Crmque oj Artijicial Reawn Harper & Row
New York/Hagerstown/San Francisco/London 1972
DUARA R etaln Positron errussion tomography in Al^heimer sdisease Neurology 36 1986 DUFFY F (Ed*) Topographtc Mapping ot Bram Electncal Aitivity Butterworth Boston 1988 DUMAS M LEGER J M
Manifestatton<, neurologiques et ps\ihiatrique!> des parasitoses, Masson Pans 1986 BIBLIOGRAFIE
DUNBAR H F Fmotwni and boclil\ thanget Columbia New York 1954
DUNNET S B Transplantation ot embryonic dopamme neorons Jounial ofneumlogy 238
1991 DUNNET S B BJORKLUND A Funcional Neural Transplantation Raven Press New York
1994 DUVOISIN R C PLAITAKIS A The oli\o ponto (.erebellor otrophiei Raven Press New York
19X4 DUYCKAERTS Ch Neuropathologie des syndromes amnesiques in David Guei (coord )
Memoire el ueilli^ement Dom Paris 1989 DVORAK l D HOLDEN A V (Eds) Mtthematicdl ippnucftes to hram tumtioning Jiagno-ttf,
Manthester University Press Monchester 1991
ECCLES JC TheneurophMiologiialhaMofmind Clarendon Press Oxtord 1953 ECCLES JC Theph\\iolofMf i\nap\e\ Sprinter Verlaj. Berlin /Comieii / Heidelberg 1964 ECCLES IC The uruleruamhnf, of the hrain Sprmger Verlag Berlin /
Heidelberg / New York
1977
ECCLES J C ^hehumanm^',ter\ Sprinter Verlag Berlin/Heidelberg/New York 1979 ECCLES J C The human /mt/ie Spnnger Verlag Berhn/Heidelber 0/New York 1980 ECONOMO C von leltenaufhau </er Gro^hirnrinde de\ Menschen J Spnnger
Berlin 19">7 ECONOMO C von KOSKINAS G N Die C\toarchitektomk der Hirnrmde des ernachienen
Mensthen Sprinter Wien 19'") EDELMAN Gerald M Neural Denumim The Theon oj Neuronal Group Seleition Basic Books
New York 1987 EDELMAN Gerald M The Remtmbered Prezent A Bml<>t,icalTheor\ oJCon\nou<,ine\i Basic
B(x>ks New York 1989 EDELMAN Gerald M Bright \ir Briliant Fu e On the Mner of Mind Basic Books New York
1992 ED1NGFR L Vorte\ungen uhu den Bau der nenown Zentralu
Vofeel Leipzig 1911
EISENBERG L Mmdlessness and bramlessness Bnti-h Jounul of Psythiatry 148 1986 ELL1S R J OSCAR BERMAN M Alcoholism aj,in fc and tunctional cerebral asymmetnes
P-ychologitdl Bulletin 106 1989 ELSNER Norberl ROTH GerharJ (Edited by) Biain Perception Cogmtion Proceedings ot the
18lh Gottmgen Neurobiology Conference Georj, Thieme Verlag Stuttgart New York 1991 ELSNER Norbert PENZL1N Hein/(Edited by) Sinapse Transmiuion Modulation Proceedings
otthe 19'hGottmfeen Neurobiology Conterence Georg Thieme Verlag Stuttgart/New York
1991 ENGLAND Marjone A WAKELY Jeniuter A Colour Atlj* ot the Brdin dnd Spwdl Cord An
Introduttion to Normal Neurodiidtomy Wolte Publishing Ltd 1991 EPELBAUM J (Coord J Neuropeptide-, et neuromediateun, Sando^ Le editions INSERM Paris
1993
ETTLINGER G (Edited by) Funciona oj the corpus talloium Little Brown Boston 1965 EXNER S UniersULhungen uher die Lokaiimtion der Funktionen m der Gros^hirnnnde de,
Menschen Wilhelm Braumuller Wien 1881 EYSENCK H J The Biologicul Basn, oj Personalin Charles C Thomas, Sprfngtield Illinois
1967
i Memihen undcler Tit
EYSENCK HJ The
'. of human per\onalit\ Methuen London 1970
FA1R CI 7heph\<iicalfoundationofthep<:\che Wesleyan University Press Middletown Conn
1963 FARAH M Visual agmnu Disorders ot object recognition and whdt they teii us about normal
vision MIT Press Cambndge M 1990 FAVEZ BOUTONIER S L Antonie PUF Pans 1963
FECHNER G T Flemente der Pi\choph\uk Breitkopt und Harei Leip/ig 1860 FERR1ER David The Funciona oj the Hram Smith Elder & Co London 1876 FESSARD A Ultrastructures et tonctions du neurone m J Andre Thomas (Ed )
Problemes
de \tructuref d ultra\trut ture) et de font Horn celluluire^ Masson Paris 1955 FINGER S LE VERE TE ALMLI C R STE1N D G Brain //yunes and Reiovery
Theoreticdl and ContoveruM /ssues Plenum Press New York 1988 FLANAGAN OJ The Suemt of the Mmd MIT Press Cimbndj.e Mass 1991 FLECHSIG P Die Leitun^huhnen m Cjehirn und Ruckenmark des Men^hen auf Grund
ent itklung^e^nhtlKherUntenuchun^en W Engelmann Leipzij. 1876 FLEC1TSIG P \nalomie des menuhluhen Gehun\ und Riukenmarks Thieme Leipzig 1920 FLOREY E Ner\oit* mhibitwn Periam >n Press Oxtord 1961 FLOR HENRY P
Cerebral Baw of P^ihopatholo^ John Wnj,ht PSG Inc Boston/Bristol/
L ndon 1983
FLORU Robcrt Puhofriologia ateniei Editura Stnntitica Bucureti 1967 FLORU Robert Introduceie in puhoh lologie Editura Stnntitica Bucureti 1972 FI OURENS P Recherchn txpenmemate\ \ur \e\ propritte<, el le\ fomnon\ du *,\\teme neneu
dam Ies ammmK \enebrei Crevot Paris 1824
FODOR J A TTic Mtxlut mty oi Mind MIT Press Cimbndf.e M 1983 FOIX Ch NICOLESCO J Le\ no\aux 1,111 lemraux et la rehwn meiencephaloiousopnque
Masson Paris 1925 FOLSTEIN SE Huntmgtcn sDisejse A DiwrJer ol Familie- lons Hopkms University Press
Baltimore MD 1989
et \ui l epilepsie cerebrale Dom Paris 1887 FRANKL V The Doctor and the Soul From P<l\chotherap\ to Lof,otherap\ Random House
New York 1973 FRAZER A WINOKUR A Biologicul Base', oj Ps\ch,alric Diwrder, Spectrum New York
1977
FREGNAC Yves Homeostasis or synaptic plasiicHy 1 Ndture voi 391 N 6670 1998 FREUD Sigmund /ur Aujfa^ung der Aphauen Fraiu Deuticke Leip^it/Wien 1891 FREUD Sigmund rnmurf emer P\\tholot,ie 1895 (titlu dat de editor unui
manuscris care nu
purta nici un titlu) A se vedea TTie Oiym ofPmho Anahsu Letters to Wilhelm Fliess dratts
and notes 1887-1902 Edited by Mana Bonaparte Anna Freud Enk Kris Basic Books New
York 1934
FREUD Sigmund Die infantile Cerehrallahmung A Holder Wien 1897 FREUD Sigmund On aphasia Acrilicul ?,tud\ International Umversities Press New York 1953 FREUD Sigmund Opere II Interpretarea vue/or traducere preambul la versiunea m
limba roman
si note de dr Leonard Gavnliu Editura tiinific Bucureti 1993 FREUD Sigmund Opere IV nceputurile mutam psihanalitice Sjera de intere* /aa de
psihanaliza Prelegeri inute la Clark Universit\ Psihopatologia vieii cotidiene traducere
avanpretat si note de dr Leonard Gavnhu Editura tiinific Bucureti 1996 FRIEDLER Julien Ps\chanal\se et neuroscientes PUF Pans 1995 FR1TH U Autism and Asperger Syndrome Cambndge University Press Cambndge M 1991

441 BIBLIOGRAFIE
FUJITA Y Activin of dendrit\ of ungle Purkm/i celh J Neuroph\ol 31 1968 FULTON l F Frontal hhoti>m\ and affeatve hehmior Norton New York 1951 FUSTER l M The Prefmntdl Lobe Aiutomy Phyvology jnd Neurop^ychology of the
Frontal Lobt. Raven Press New York 19X9
GABBARD Glen O Psychodynanuc Psychiatry in the Decade ot the Brain > The America J minai of P\\iinatr\ H 1992
trouhlei Dom Editeurs i Proc Nat/ Aiatt Sci
GAILLARD Jean Mithel 1^ sommeil es mecannn Editions Payot Lausanne 1990
GALAMBOS R A Jia num nai theory ot hram (b S A ) 47 1961
GARM1ER Marcel etaln Dutionnatre </o firme*, de medecine revu et auynente par lacques Delamare Malome Paris 19X9
GAS TAUT H \ IGOUREUX R PAQUET R Lcsions epilcpto^enes amy^dalo hippo i. tmpiques provoquecs chcz le chit par injection de creme d alumine RevNeutol X7 19^1
GASPAUT H Dunonnaire de l epilepsie O VIS Geneve 1971
GAUCHET Marcel Incontientul terebrl traducere de Vasile Tonoiu Edituri Univers Enciclopedic Bucureti 1997
di la
va 1970
GAVR1L1U Leonird Psihologie si psihoidlo^ie m lucrri ^nnnjue ale cadrelor didactice
Institutul Pedagogic de trei mi Suceava 1971 GAVRIL1U Leonard Lar^i perspective chirurgiei funcionale interviu cu prot dr docent
C nuanttnN \r\ent membru corespondent l Academiei R S R preedintele Academiei de
tiine Medicale m Informaia Bucurestiului 19X1 GAVRILIU Leonard Omul icest animal suprasexual m Sigmund Freud Opere III Puhanali <!
Bucureti 1994
GAVRILIU Leonard Incontientul in \i lunea lui Lucian Bla.a Editura IRI Bucureti 1997 GAZZANIGA MS The Biiected Bram Appleton New York 1970 GAZZANIGA MS Handbook. ojbehmioial newobiolok\ ~> Neurops\cholog\ Plenum
Press
New York/London 1979
GELINEAU J De la narcolepsie Gsite de l Hopital Paris 53 1880 GESCHWIND Normau Disconnection syndromes m ammals and mn Bram 88 1965 GESCHWIND Normau Selectedpaper\ im lan,uaf,e and the hram Reidel Dordrecht
Boston
1974 GETCHELL T V DOTY R L BARTOSHUK L M SNOW J B Jr (Eds) Smell and Tasfe
m Health and Disece Raven Press New York 1991
GILBERT CM (Ed ) Speech amlcortualfunctiomnt, Academic Press New York 1972 GILMAN S BLOEDEL F R LECHTENBERG R Uiwrder* of the Cerebellum Davi
Philadelphia 19X1
GINESTET D K.APSANBEL1S V Des medicaments pour la lohe La Recherche 280 1995 G1URGEA Conielm E Vers une pharmacologie de l activite integrative du cerveau Tentative
du concept nootrope en psychopharmacologie Actualites Pharmacologiques Masson
Paris 25 1972
BIBLIOGRAFIE
Zeit unii Ra
ehral
der
tholo
GIURGEA Cornehu E Fundametal', io the Pharmau>lof>\ of Mmd Ch Thomas Sprmglield
Illinois 19X1 GIURGEA ConieliuE en collaboration avec Mane BRONCHART Le \ieilh\sen
Mardaga Liege 1993 GLONING I GLONING K HOFF H Die Storung
Hirnpathologie W Z Nenenk IO 1955 GODFROID I O L ettet placebo une yile a la science \ni
1997
1XX6
GOLTZ F Uber die Funktionen des Lendenmarks des Hundes Pflu^rs Archn X 1X74 GOLDSTE1N Kurt Der Aufbau dei Or^an^mu\ M Nijhot La Haye 1934 GOLDSTEIN Kurt After efjecf, ojbrain tn/une\ m nur Their e\aluation am
& Stratton New York 194"1 GOLDSTEIN Kurt Lun^ua^e and lan^uage disturbance', Grunc & Stratton New York 194X
ent Grun
cademieiRSR Bucu

i de Jacques Laltont et Jean Jacques

GOLU Mih u Natura w ba ele neuroji uili^ice ale actmtatn p\ilnce Editura tiinific si
Enciclopedic Bucureti 19X0 GOODGLAS H KAPLAN E Theaw.ementotapnauaandrelateddiwrden Lea & Febi^er
Philadelphia 1972 GOODCLAS H BLUMSTFIN S Psyc/?o/mimt;cs dnd Ap/UMi Johns Hopkms Uinversity
Press BUumcre MD 1971
GOODMAN Avicl The Mmd Bixly Problem Revisiled The Amentan J oj P\\cluatr\ 5 1991 GOODWIN W Recurrence ot mama itter hthium withdrawal Imphcations tor the use ot hthium
in the treatment ot bipolar attcctive disorder Bntish Jounidl ot Psyc/?w(ry 164 1994 GORGOS Constantin (sub red) Dicionar enciclopedic de psihiatrie 4 volume Editura
Medicala Bucureti 19X7 1992
GOUAZF Andrc Neunw/i ioniie clmique avec la collabora Santini Expansion scientitique irani,aise Paris 19X3 GOUNELLE J C MEUNIER J M GAIRARD A \natonue et ph\*u>logie humaine^ T l
Masson Pans/Milan/Barcelone/Mexico 19X9 GRAHAM BEAUMONT J KENEALY Pamela M ROGERS MarcusJC (Eds) The Bl ick
well Dictiondry ot Neuropsycholot,y Blackwell Publisher;, Ltd Cambndge M 1996 GRAY J A Flemem^oftHoproce^Mlieoiiesoflearninf, Academic Press London 1973 GRAY J A The Neurop^chotox\ oj Anxiet\ Oxtord Umversity Press Oxtord
19X2 GR1ESINGER Wilhelm Ueber psychische Retlexactionen Mitemem Blick aui das Wesender
psychischen Krankheiten Archiv fur ph\!,iologische Heilkunde 2 1X43 GR1ESINGER Wilhelm Neue Beitrage zur Physiologie und Pathologie des Gehinis Archiv Jur
phwologHthe Heilkunde 3 1X44
GROSSBERG S The Adaptive Bram 2 voi North HolUnd Amsterdam/New York/Oxtord 1987 GUEZ David (Coord ) Memmre et viedlmement approche methodol(>f,ic/ue Dom Pans 19X9 GUILLEM1N Roger The H\pothalamus Raven Pres,s New
York 197X
HALLIDAY AM Evoked potentuls, m clinicM teMing Churchill Livmgstone Eilmburgh 1993 HALL Zach W et aln An Introduction io Molecular Neurobwlog\ Sinauer Assotiates 1992 HAMBURGER Jean et am Dictionnaire de mediane
Flammanon Paris 1994 HARDINGA DEUFEL T Inherited ataxie-: Raven Press New York 1993
443 BIBLIOGRAFIE
tory bowel diseas
HART P E GOULD J E et alu Bram white matter lesions in mf
TheLjntetvol 351 N 9115 1998 HARTESVELDT C Van The hippocampus and regulation of the hypothalamic hypo
physeal adrenal cortical axis m R L [saacson K H Pnbram The hippocampus I Plenum
Press New York/London 1975
HARTMAN DE Neumpsychologital Toxicology Planum Press New York 1995 HAZARD Jean PERLEMUTER Leon et aln Fndm.rmolo)>ie Masson Pans/Milan/Barcelona/
Mexico 1990
HEAD Henry Aphusm and Kmdred Diwrders of Speech Universrty Press Cambndj.e 1926
HEBB DO The Oigamzanon of Rehmior John Wiley New York 1949
HECAEN H ALBERT A Human Neurop^cholo^ Wiley New York 1978
HECAEN H ANGELERGUES R La cetiteps\chiaue Masson Paris 1963
HfiCAEN H LANTERI-LAURA G Fio/ution des connaissances et des doctrines sur /e*
loialisations cerebrale* Desclee de Brouwer Paris 1977 HELLIGE J B Hemisphenc isymnictry WhM s nght and w/uf s lefi Harvard Umversily Press
Cambnd{,e M 1993
HENSCHEN SE Klmische und anat, misihe Beittac,e zur Pathi>l<>f>te des Gehirns Stotkholm 1922
HENSON R A ULRICH H Cancer and the Nenous Atern Blackwell London 19X2 HESS W R
Das Schlatzentrum Verh Schnetz Naturi Ges Base 247 1927
Georg Thieme Verlag Leip^i}, 1932 HESS W R DtrSchlat Klin Wochenschr 12 193?
HESS W R H\pothalamus und Thalamus Georg Thieme Verlag Stuttgart 1956 HESS W R Psscholo^ie in biolo^isther Sicht Georg Thieme Stuttgarl 1962 HESSLER R Uberdie atterenten Bahner des Thahmus und des Grosshirns Arch Ps^chtatr
Nenenkr 182 1949 HESSLER R Anathomy ot thalamus in G Schallenbrand P Bailey (Reds) Introduc turn to
steret>tajci\ of the human brain Thieme Stutt^art 1959 HIPOCRATE Te\te alese studiu introductiv de I Ghelerter si B Dutescu Editura Medicala
Bucureti 1960
HIPPOKRATES Opeia Editit H Kuehlemein 2 voi B G Teubner Lipsice 1894-1902 H1TZ1G E Untersuchun^en uber das Gehirn A Hirachwald Berlin 1874 HOKFELT T Galamn a new multifuncionalpeptule m the neuroemhcnn nstem
Macmillan
London 1991 HONER Wilham G New Perspectives on the Neurobiology ot Treatment Response m
Schizophrema The Canadian J oj Ps\chiatr\ l 1994
HONRUB1A V BRAZIER M N\\tagmui> and \erngo Academic Pre;,s New York 1982 HOPK1NS A Headache Saunders London 1988 HUBEL DavidH et aln Le ceneau Belul Paris 1978 HUBEL David H F\e Hram and Vuion Scientitic
Amentan Library distnb by W H Freeman
1987 HUBEL D H W1ESEL T N Receptive fields and tun
cortex in Journal / Ph^iolog\ 195 1968 HUGDAHL K (Ed) Hajiclbouk ot Jithotic listemng Theory methods and Ksejnh John Wiley Chichester 1988
HUMPHREYS G W PRICE C J Visual teature discnnunation m srmultanagnosia Cognitive Neuropsychology 11 1994
nai architecture ot monkey striate
BIBLIOGRAFIE
HUNDERT E M Phtlowphv Pncholog\ and Neurmciente Three Approachet to the Mmd
Clarendon Oxford 1989 HYDEN H A macromolecular basis ot neuron glia mteraction in Matromn/ecular tpe,ificit\
and biological memor\ MIT Press Cambndge Mass 1962
IONASESCUV ZELLWEGER H Genetici in NeurolnK\ Raven Press New York 1983 1ONASESCU V hpilepsia temporala Editura Medicala Bucureti 1957 IONESCU G Puhoiomatua Editura tiinifica si Enciclopedica Bucureti 1973
IONESCU G Psihoterapie Editura tiinifica Bucureti 1990
JACKENDOFF R Constiousness andihe Computaional Mmd MIT Press Cambndge Mass
19X7 1ACKSON I Hughlnvs tlmual andph^unto^ualresearthes on the ner\ous s\slem l On the
anatomical und ph\sioloKicaHocatnatwn of mmements in the hram Low Churchill 1X75 JABOURIAN A P et aln Imagene medicale en psychntrie Annales medico ps\chologtques
JACOBSON AL DONLON WC Heatlailie anii facial pain Raven Press New York 1990
IAKOB Altons Uber emartige Erkrankungen der Zentralnervensystem mit bemerkenwerten
an \tomischcn Betunde (Spastische Pseudosklen se - Enchetalomielopatie mit dissemimerten
JAMES Wilham The principie s , f p^ch,>lof,\ (1K90) Dover New York 1950
1ASPBR H H Brain mechanisms and sute ot consciousness m J C Eccles (Ed ) Brain and
Comcious t \penence Spn.ij.er Verlag Berlin/Heidelberg/New Y >rk 1966 JASPERS Karl \lkememe Pi\thi>patholoi,ie (19U) Siebente unveranderte Autlage Spnnger
Verhg Berlin/Gottiii).eii / Heidelberg 1919 JERISON H J The theory ot Lateralisation m S J Dimond DA Bliztrd(Eds) Fiolution unii
laterahsatwn ot the Hram Ann New York Academy ot Science 299 1977 JEFFCOATE L HUTCH1NSON TSM The t ndoc rine H\pathalamu-, Ac idemic Press New
York 197X JEFFREYS R V (Ed ) iisers ;;i A/eurosu;^erv Chapnidn & Hali Madical London/New
York/Melbourne/Madras 1992
J1ROUT lan Neuroradiolo^ie VEB Verlag Volk und Gesundheit Berlin 1966 JOHNSON R T Viral Infeitums oj the Nenous Sutem Raven Press New York 1982 JONES E G PETERS A Cerebral <_one\ Sen^on motor Areas ud Aspects o) (.c
rticat
connectivn\ Plenum Press New York 1986 JOUVET M What does a cat dream about' Trends m Neurosciences November 1979
KAAS Jon H Pantoms ot the brain Ndture voi 391 N 6665 1998
KACZMAREK L K LEVITAN J B (Eds) Niuromodulanon The Biathemical control of Neuro
nai F(titabtlit\ Oxtord University Press New York/Oxtord 1987 KALINNedH The Neurobiology ot Fear Scientiju American 5 1993 KANDEL E SCHWARTZ J M (Eds) Prmc/p/es ot Neuroscience Elsevier New York 1990 KANNER L
Autistic disturbance ot aitectwe contact Nervous Chilei 2 1943 KAPP J P SCHM1DEK H fhe Cerebral Venous S^temand its Disorden, Grune & Stratton
New York 1985 KAPPERS J Survey ot the mnervation ot the epiphysis cerebn and the accessory pineal organs
ot vertebrates m J Kappers J P Schade (Eds) Ihe structure andfunctwn oj the ep\ph\sis
cerebn Elsevier Amsterdam 1965 BIBLIOGRAFIE
KATZ Eh Creier uman f i creier artificial Editura tiinific si Enciclopedic Bucureti 1977
KAUFMAN H Intrat erehral hematoma* Raven Press New York 1992
KAWAMURA H NAKAMURA J TOKIZANE T Effect of acute brain stern lesions on the
eletncal activities ot the limbic system and neocortex Japoneze J oj P/ivnofotfv 11 1961 KAYE Andrew F^ential Neum\urgery Chorchill Livingstone New York/London/Madnd/San
FranciscoATokio 1997 KENNARD M A Reorgamzation ot motor tunctions in the cerebral cortex ot monkeys
deprived ot motor and premotor areas m mfancy Journal ot Neurophyvology l 1918 KENNEDYSH JAVANMARD M VACCARINOFJ A Review ot Funcional Neuroim ying in Mind Disorders Positron Emission Tomography and Depression The Canadian

J ofP^chiatr\ 5 1997
KENNFDY W P The notebo reiction Med World 9^ 1961 KERTESZ A Localiwnon m Neun>p\\cholof,\ Academic Press New York 1981 KERWIN R (Ed) Neurobiology jnd Psychutry Cambndge Umversity Press Cambndge 1991 KIMBLE D
P (Ed) Ihe Analnm\ of Memor\ Scence and Behaviour Books Palo Alto 1963 KINSBOURNE M (Fd ) drebnl Htmi^phcre Functn n in Dtprtss;,m American Psychiatnc
Press Wishintton 19X8 KINSBOURNE M SMITH L Hemisnhenc DiuonneLtum and Cerebral Function Ch C
Thomas Spnngtield 1974 KLEIS P K Gehirnpatholo^ie \ornemlich auf Grund cler Kneg^erahrungen Johann Ambrosius
Barth Leipzij. 1914
KLEIST K Schizophremc symptoms and cerebral patholo^y J Meni Se 106 1960 KLUVFR M BUCY P C Psychic blindness ind other s>mptoms tollowin,; bilateral temporal
lobeuomy m Rhesus monkey American J o/ Ph\<,iot 119 1937 KOLLER WC Handhook of Parhnwn s /Jucase Dekker Basel 1992 KORSAKOV Ser^hei Etude medico psychologique sur une iorme de maladie de la memoirc
Re\ue Philowphique de la Frnte et de l Ftran^er 28 1889 KOUPERNIK C Btiuodiazepines vers des composes a action selective ou antagoniste
U C om our\ Medii al 26 1981
KREINDLER
hpilepsta Editura Academiei Bucureti 1955
KRE1NDLER
Hippocampus motivation and control Bratislava leLar^ka list\ 53 1970
KREINDLER
Structura *i funciile \utemului nervos central Editura Academiei Bucureti
1976
KREINDLER
Af,no u si upraxii Editura Academiei Bucureti 1977 KREINDLER
STERIADE M Ph^iolo^ie et phwopathologie du tervelet Masson Pans
1958 KREINDLER A VOICULESCU V Anatomo fiziologia ilinua a eternului nervos central
Editura Academiei Bucureti 1957 KREINDLER A APOSTOL V Creierult.it,
pedica Bucureti 1976 KRETSCHMER Ernest Korperbaa und Charakter Sprmger Berlin 1921 KUFFLER S W N1CHOLLS J G MARTIN A R From Neuron io Brain A Cellular Approach io the runction of the Nervous S\i>tem
Massachusetts Sinauer Associates Inc Sunderland M 1984 KUSSMAUL Adolt Le trouble* de la parole Bailhere Pans 1884
LAITINEN L VILKKI J Observations m the transcalllosal emoional connections m L Laitmen K E Livingston (Reds) Surgital Approaches in Psychiatry MTPCo Ltd 1973
i mentala Editura tiinific si En

fflBUOQRARE
LAMBERT Pierre Pnchopharmacologie climque Privat Editeur Toulouse 1980 LAMETTRIE Julien Offroy de L Homme Machine (1748) J J Pauvert Pans 1966 LANGMAN Jan Fmhr\ologie medicale Masson Pans/Milan/Barcelona 1994
LANTERI-LAURA G Le Cercau Seghers Pans 1987
LAPORTE IR FIGUERAS A Placebo eftects m psychiatry iMncet 344 1994 LARMAT Jacques La Genenque de l inte lltge m e PUF Pans/ 1973 (trad ml romana de
I Pecher Editura Stnntitica Bucureti 1977) LASHLEY Karl S Hram Meiham\mi and Intelligence A uuantitame Stud\ oj Injunet to the
Kiam Dover New York 1963 LASSEN NA INGVAR D H RAICHLE M E FRIBERG L (Eds) Brain Work and Menul
Activity Munksgaard Copenhagen 1991 LAYCOCK Thomas On the reflex tunction ot the bnin Brii/s/i and Foreign Medicdl Review
19 1845
LAZORTHES G M Vascii/urirariwi e! unulation ierehrale Masson Pans 1961 LEBRUN Y HOOPS R nteisem e arul Aphaiia Swets & Zeithnger Amsterdam 1974 LECOLRS A R LHERMITTE F et aln / Aphave Flammanon Pans Le
presses de
l Universite de Montreal 1979 LEINER H C LE1NER AL DOW R S The human cerebro-cerebellar system its computmg
ci Cultive und lan^uage skills fehiviora/ Brun Resedrc/j 44 1991 LEMOINE P Le mistere ilu placebo O Iaci b Paris 1996 LEMPERIERE Th FELINE A et aln Psihiatrie de l adu/te Masson Pans/Milan/Barcelone
1994
LEONARD NE Fund antnteh ot P^ychoph irm icolo^y Wiley Chichester 1992 LESSONDE M IEEVES M (Eds) CaHoss W ^eneMs The neural split hram Plenum Press
New York/London 1991
LE\AY D S The Sexual Br<>in MIT Press Cambrid^e M 1991 LEVIN FM Mjppin,, the Mind The /ntersecfion o/Psycfawna/ys/s dmJ Neumscienie Analytic
Press Hillsdale N J 1991 LEV1TAN Irwin B KACZMAREK Leonard K The Neuron Cell and Molecular Biolog\
Oxtord Umversity Press 1991
LEVY Vladimir Le m\wre\ duceneau Editions Mir Moscou 1979 LEW1N R Drunaticresults with brain gratts Science 237 1987 .LHERMITTE Francois Leion inaugurale Chatre de Neurologie et Neurop*\chwtrie Masson
Paris 1964
LIEPMANN H Das KrankheiHbitd der Apraxte Karger Berlin 1900 LISHMAN W A Or,a;i;<. Psychidtry The f\ychologicjl Consequences ot Organic Diwrden,
Blackwell Science Ltd Oxtord 1987 LORENTE DE NO R Circulation ot impulses and memory Macromotecular \pecijicit\ and
biologicul memor\ MIT Press Cambndge Mass 1962 LUAUTE J P GELIN V et aln Psychose delirante chromque et mtarctus dans le temtoire
de la cerebrale posteneures gauche Ann medico pnchologique<, 4 19% LUCIANI L llcerveletto Monmer Firenze 1981
LUDWIG E KLINGLER J Atla , Cerebri Humam S Karger Basel 1956 LUPASCO Stephane L Fnergie et la mnerepnchique Se\ logiques normalei et pathologiquei
Julliard Paris 1974
LUR1A AR The Human Brain and P^chological Proce\ ei Harper & Row New York 1966 LURIA A R The Workmg Brain An Introduction to Neurops\chology trans by Basil Haigh Bas-ic Books New York 1973

447 BIBLIOGRAFIE
LURIA AR The Neuroph\tiol<>t;\ af Memorv John Wiley New York 1976 LURIA AR The Higher Corncal Funciona m Mn Basic Books New York 1980 LURIA AR YUDOVICH F Speech and the Development of Mental Procese* m the
Child Staples Press London 1959
MACECJ Epilepsy and Schuophrema Bntish Jounul ot P^ychidtry 163 1993
MACKAY DM Selves and Brains Neunncience 3 1978
MAC LEAN P D Psihosomatic disease and the visceral bram > Recent developments beanng
ni the Pape/ theory of emotion P^dit \omatit Medeime 11 1949 MAC LEAN P D Limbic system Anh Neuiol P^thiat (Chicago) 78 1957 MAC LEAN P D The l nune Hram m Fiolution Role m paleocerebralfunctiom Plenum Press
New York 1990
MAGOUN H W Caudal and cephahc mtluem.es ol the bram stern reticular tormation Ph\\iot
Rei 30 1950
MAGOUN H W IheWakmgBiam Ch Thomas Spnngtield Illinois 1959 MA1SOND1EU l Stress du chormj,e et maladie mentale \nn medico p^cholofitfu^ l 1995 MANDLER G Mini and Bod\ P-.M holoh\ of l mi n m and Srrm Norton New
York 1984 MARCHA1S P Du raisonnement en psychiatne La Lo^ique de tonction \nn medico ps\cho
/< L /!< i 1997 MARIt Pierrc Revision de la question de l aphasie la troisieme circonvolution frontale gauche
ne joue aucun role special dans la fonction du langa}.e Sem med (Paris) 26 1906 MARINESCO G Ui cellule neneu^e 2 voi Dom Paris 1909 MARINESCO G KREINDLER A Le* refletes umdinonnels Fiude<, depfasiologte normale
el paiholo^ique Alean Paris 1933 MARINESCU G SAGER O KREINDLER A Experimentelle Untefsuchun},en /um Problem
des Schlatmechamsmus / Neural P^thiat 1191929
MARK V ERV1N F R Violente and the Bram Harper & Row New York 1970 MARK V H ERVIN F R Violente <ind the Br<tin Harper and Row New York 1970 MARKOV A KOOB G F Postcocame anhedonia
Neump^ythophjrmdtolo.y 4 1991 MARSEN DavidC FOWLER Timothj J Clinici Neuro/ogy Oxtord Umversity Press New
York 1998
MAYEUX R ROSEN W G The dementia-, Raven Press New York 19X3 McCARTHY R A WARR1NGTON E K Cognitive Neurop^ychology A ClinH.dlIntrodut.tion B
Academic Press London 1990
McCULLOCH W S Fmbodimenis of Mind MIT Press Cambndge Mass 1989 McGUFAN P MURRAY R (Eds) The /Vew Genetic', ut Mentdl ///ne*, Butterworth
Hememann London 1991 McILLWAIN H BACHELARD H S Biochemistr\ of the Central Nenou-, Atern Wilham&
Wilkms Baltimore 1971 McKENNA PJ Pathology phenomenolog> and the dopamine hypothesis ot schuophrema
Bnf/sft Jounul ot Psychidlry 151 1987 MELZACK Ronald WALL Patnck D The Chjllenge ot Pam Penguin Books London/New
York 1996
MELZACK R WALL P D Pam mechamsm a ne w theory Science 130 1965 METTLER FA Seleniu Parial Ablation o) the h romul Conex A Correlatne Studv o) the Fjjects
on human P^chotic SubjetH Paul B Hoeber New York 1949 MESULAM MM Pniiuples ot Betuvionl Neurology Davies Philadelphia 1985 MEYER Phihppe La Kevolution des meditaments Mvthes et realites Fayard Paris 1984
MILLER NealE Some motivational effects of bram stimulation and drugs Feder Proceed
49 1960 MILLIKAN C H DARLEY F Bram Methaniw; Underl\mg Speech and Language Grune
& Stratton New York 1967 MILNER B PETRIDES M Behavioural etfects ot frontal lobe lesions m mn Trend* m
Neurmcience 1984 MISERY L GAUD1LLERE A Cellule de Merkel et neuromediateurs m Daniel Schmitt
Biologie de la peau Le Editions INSERM Paris 1995 M1ZEL Steven JARET Peter In Seif Detente Harcourt Brace Jovanovich Pubhshers Sn
Diego/New York/London 1983 MOGENSON G J Septal hypothalanm relalionships m J F de France The Septat Nudei
Plenum Press New York/London 1976 MONAKOW C von Die Lota/iwtitm im Grm~,hirn und der Ahbau der Funklionen durch corticale
Herd JF Bergmann Wiesbaden 1914 MONN1ER Marcel FumHons o) ihe Nervom SyMm Volume l General physiology Autonomie
tunctions (Neurohormonal regulations) Volume II Motor and psychomotor tunctions
Elsevier Pubiishmg Company Amsterdam/London/New York 1968 1970 MORUZZI G Cerebellar /)/7\v/o/o>,\ Ch Thomas Sprmgheld Illinois 1950 MORUZZI G The funcional sigmlicance ot the ascedmg reticular system Arch nat Biol
96 1958 MORUZZI G MAGOUN H W Bram stern reticular tormation and activation ot the EEG
rlettroenteph clin Neuroph\\iol l 1949
MUNK H Ueber the hunknonen der Gro^hirnnnde Hirschwald Berlin 1900 MURPHYJT SABAH N H Spontaneous tnng ol cerebellar Purkinje cells Bram Re*. 17
1970
NAGATY M D Ettect ot t<x>d reward immediately precedmg pertormance ot an instrumental
conditioned respouse J exp p-,\chot 42 1951 NARABAYASHI H Stereotaxic amigdalectomy m B E Elephtenou The Neurobiohg\ of the
Amigdala Plenum Press New York 1972
NARABAYASHI H NAGATSU T Paikinwn s Ditease Raven Press New York 1993 NEHER Erwm SRMAN Bert The patchclamp techmque Scienlific American March 1992 NESTLER Vincen/o LaTelepatia Fenomenologia-Ipotesi Ediziom
Mediteranee Roma 1992 NEUMANN J von Probabilistic Logica and the S\nthe\n o) Reliable Organisme jrom
Unreliable Componente Pnnceton University Press 1956
NEUMANN J von rhe Computer and the Bram Yale University Press New Haven 1958 NICHOLLS John G et ahi From Neuron to Bram Smauer Associates 1992 N1COLAU Edmond BALACEANU | STOLNICI] C Contributium la cibernetica
neuronului
Automatica si electronica 6 1962 NICOLAU Edmond BALACEANU | STOLNICI] C Flemente de neurocibernetica Editura
tiinific Bucureti 1968
NICOLESCU J Travauxiciennjiquei Editura Academiei R P R Masson Bucuresti/Pans 1959 NIELSEN J M Unilateral cerebral dorrunance as related to mind blmdness minimal lesion
capable ot causmg Visual agnosia for objects Arch Neural Ps\chiat 38 1937 NIELSEN J M Agnosia Apraxia Aphaiia Their Value m Cerebral Localisation Hatner New
York 1965 NORTHFIELD D W C The Surgerv oj the Central Nervous System Blackwell Scientific
Pubhcations OxfordyLondon/Edmburgh/Melbourne 1973 BIBLIOGRAFIE

OBRIEN Patnck The Dnordered Mind Whal sse Kn,m About Schizophrema Prentice Hali Inc
Englewood Cliffs New Iersey 1978 OLDHAM J M
Persobnality disorders Current perspectives Jounul ot the American
Medical Assocution ~>12 1994
OLDS l Pleasure centers m me bram Sctentifu American 195 1956 OLDS l MILNER P Positwe reiiorcement produced by electrica! stimulation ot septal area
and other regions in the rt bram J comp plnsiol psMhol 47 1954 OLDS J TRAVIS R P SCHWING R C Topographic orgam/ation ot hypothalanuc
OLS/EWSK1 l BAXTER D C\toan hitei ture t f the Human Hram Stern Lippincot
Philadelphia 1954
OMBREDANE A / aphaste et l elub ration de lapensee explicite PUF Paris 1950 OSBORNE NN HAMON M Neuronal serotomn lohn Waley Chichester 1988 OMS Biochimie dis trouhlcs mentain Geneve 1969
PA1LLARD BrundndSpdct. Oxtord UniverMty Press Oxford 1991
PALMtRRI ROBbRTSON D N Outcomc in anorexia nervos and bulimia nervosa Current Opmutn in Psychutry 8 1991
(thi<.io) 18 1917
PARENF A CompiritiveNiur<>bn>k>L,y,)tlheBd'IOdnl,lii Wiley New York 1986 "'" r.......i Neural C nxlates ot Selt Induced Dysphona American J <>t Psschi
PARDO Ic se
PARHON C l Sur Ies glande s a secret n interne dans leurs rapports avec la pathologie mentale
et \i psycholivie rapport au Congres inlernational de Neurologie Gnd 1911 PARHON CI Psiho ele atectne f-acuitatea de Medicina hsi 19">->
aitenosderotiia Facultatea de Medicina lai 1925 PARHON C l Rechcrches histopathologiques sur l epiphyse dans quelques ca d alienation
7 1916

PARHON CI Opere alese voi II Psihologie si psihiatrie Editura Academiei Bucureti 1957 PARKES l D Sleep and its disorders Saunders London 1985 PARKIN A J Memory dnd Anwesu Blackwell Oxtord 1996
PAVELCU Vasile Principiul dominantei Kevista de psihologie l 1953 PAVELCU Vasile Drama psihologiei r seu asupra constituirii psihologiei ca tiina Editura
Didactica si Pedagogic Bucureti 1972 (ed I 1965)
PAVELCU Vasile Metamorfozele lumii interioare Editura Junimea Iai 1976 PAVELCU Vasile GAVR1LIU Leonard Psihologia clinica si persoana umana m G lonescu
(coord) Psihologe clinica Editura Academiei R S R Bucureti 1985 PAVLOV I P Le reflenes conJitionnes Ftude objei lise de l actinie nerveuse supeneure de s
animaiif PUF Paris 1927 PAVLOV l P tonditumed refleies an imestigation oj the phssiologiLui at.tisii\ oj the cerebral
iorte\ Oxtord University Press London 1927 PAVLOV I P Prelegeri despre naivitatea emisferelor cerebrale Editura Academiei R P R
Bucureti 1951 PAVLOV I P Experiena a 20 de am m studiul activitii nervoase superioare Editura
Academiei R P R Bucureti 1953
450
BIBLIOGRAFIE

PECHANSKI M Des greffes dam le cerveau Rocher 1987

PENDEFUNDA Liviu Transa ramai Doppler si etiopalo,ema accidentelor cerebrale Contact
PENDEFUNDA Liviu Reaauitatea cerebrala si Tranuramal Doppler Contact International
Iai 1994 PENFIELD Wilder The M s ters of the Mmd Pnnteton University Press Pnnceton New Jersey
1975 PENFIELD W JASPER H H r pilepss and the Funcional Anatoms of the Human Hram Little
BrownandCo Boston 1954 PENFIELD W RASMUSSEN T rhe Cerebral Cortes of Mn A Clinica! Stuils of Locali ation
ofFumtion Macmillan Co New York 19i() PENFIELD W ROBERTS L Speech and Uram Mechamsm Pnnceton University Press New
lersey 1959
PENROSE Roter Hie Fmperor v Nes* Mmd Oxtord University Press Oxtord 1989 PEREZ REYES Edward et iln Molecular charaeteruation ot a neuronal low voltage activated
T t>pe calcium channel Naiure voi 191 N 6670 1998 PETERS A IONES E G (Eds) Cerebral torte* De\elopment and Maturation of Cerebral
Cortex Plenum Press New York 1991 PETRICU IC VOICULESCU [C \nat mia st fi loiala omului Editura Medicala Bucureti
1967
P1CK Arnold Oie agrammulischen Sprachstorun^en J Sprinter Berlin 1911 PIERON Henri U Cereau et la pensee F Alem Paris 1921 PIERON Henri (Ed ) Voiabiilane de la psihologie (1951) Edition sous ladirection
de Francois
Bresson et Gustave Durup Quadnge/P U F Paris 1994 PLANCHE Dems Orj,anisation structurale et tonctionelle du systeme nerveux m GUENARD
Herve(Coord) Physiulogie hunuine Editions Pradel Paris 1991 PLUM F Bram Dssjunctions m Metabolic Disorders Raven Press New York 1974 PLUM F POSNER J B Diagnostic de la stuptur el des comat Masson
Paris 1983 POLAK R RUCKEY R Coronars and Cerebral Vascular Diseases Futura Publishmj,
Company New York 1990 POPA Constantin Explorarea circulaiei cerebrale m C Arsem (sub red ) Fratat de neurologie
voi 4 puteai Editura Medicala Bucureti 1982 POPPELREUTER W Die psychischen Slorungeii Jurch Kop/sc/iuss//i Knege 1914-1916 Voss
Leipzig 1917
POPPER K ECCLES J C The Seif and the Hram Spnnger Verlaj, Berlin 1977 POSNER Michael I Seemg the Mmd Science voi 262 29 October 1991 POSTEL Jacques (sous la direction) Dictionnaire de ps\chiatrie
et de psschopathologie
cimique Larousse Paris 1993 (trad m limba romana de dr Leonard Gavnliu Editura Univers
enciclopedic Bucureti 1998)
POTZL O Dieopnsch agnosttschen Storungen F Deuticke Wieii/Leip^ig 1928 POTZL O Beitrat, zur Klimk und Anatomie der Storungen des Rechens Bei Herderkrankungen
des Grosshirns W/ Nenenk 4 1952
PREDESCU Va.sile (sub red ) Psihiatrie Editura Medical Bucureti 1976 PRIBRAM K H LjHgudge ot the Brjin Wadsworth Publishmg Monterey Clit 1977 PRIBRAM K H BROADBENT DE (Eds) Biologs oj
Memors Academic Press Nerw York
1970

PRIBRAM K H FULTON J F
451 BIBLIOGRAFIE

Lesions ot the gyrus cmguli

Bram 77 1954 PRUSINER S B

PRUStNER S B Pnon diseases ot human and animals Journal of the Royal College of
Phy.icians Supplement 28/2 1994 PSATTA D UNGHER J Seuures imluted hy hippocampal lesions
1965 PURVES D Bmt\ and Hram ATrophicTh
Cambndge Mass 19X8
of Neural Co
Harvard University Pre
Ftutie\ p^chopathologique* Payot
ot Cell Sur
t de\ vertebre1, 2 i
Leonard Gavnlm
nulattt
ut F v,
RACAMIER Paul Claude De pnchanal\\e en pnchiatri,

Genetic and mtectious pnon diseases , Anh Neurvl 50 1993

Rev roum neurol 2

Pins 1979 RAFF Martin C et aln Pnyrammed Cell Death and the <
the Ncrvtus System Suenie v< l 16T 29 October 1993 RAMON Y CAIAL Santiago H, tologie tiu u eterne neneux (le l homme t
Maloine Paris 191)9 1911 RASCOL A BES A GUIRAUD CHAUMIEL B La vierme en plaque< Masson Paris 1980
bniversitiircs De Boeck Wesmtel Bruxelles 199(1
RECHLIN S U iln (Reds) The H\pothalamus Raven Press New York 1978 RIBOT Theodulc Vnnta u putoloi
Fditura IRI Bucureti 1997 RIBOT Theodult Mem,ia M pat >lof,ia ei Inducere t seu introductiv si note de dr Le
Gwnliu Edituri IRI Bucureti 1998 ROBB J P A \iud\ tf the {-flecu of Cortual F \itsion <>n Speeih m Patienti with Pre\i,
(ereh/al In/unt McGill University Montreal 1946 ROBERTS L imar Alteratiiin s in Speet h Produt eil b\ Cei ehral tii
University Montreal 1952 ROBERTS Lunar \ttiiatum unit Interferene Producei b\ Flettrual Stimulatttm of the Hram
mConiuous Mn University ot Texas Press 1958 ROBERTSON J MARSHALL J C (Eds) Uiulatenl Neglect Clinici and Experimental
Studie-, Davies Philadelphia 1985
ROBERTSON Robm Juncan ar htt\pe<i Nicolas Hays York Beach Mame 1995 ROLANDO Luigi ^,w wpra la vera Mruttura del cer\ello iei uomoedegl animali e \opra
le fun ioni tlel \i\tema neno^o Stampana Privilegiata Sassan 1809
ROSE J GAMBLE J G (Eds) Human Walkmg Williams & Willkms Baltimore MD 1993 ROSEMBLUM ML LEVY R M BREDESEN DE AIDS and the Nervous S\\tem Raven
Press New York 1988
ROSENBERG R N Neurogenetut Raven Press New York 1985 ROSS R T S\nu>pe Saunders London 1988 ROSS1 E The Cerebral Hemispheres m Analytical Psychology Journal of Analiticul
P^cholog\ 22 1977
ROTHWELL J Control ot Human Voluntary Mo ROY Marc Andre VRIENDT Xavier de Sympto;
une mise a jour The Canadian J of P\\ihiatr\ .... RUCH T FULTON J F (red ) Fiziologie medical si biofizic
RYLE G The Ph\sital Ba RYLE G La notion d e*,pr,
nard
McGill
ent Chapman and Hali London 1994 positits et negatits de la schizophreme 39 7 Sept 1994
Editura Medical Bucureti 1963
.oJMind Laslett Oxford Blackwell 1950 pour une crinque des concepu mentaux Payot Paris
1978
SACKS O Neurology and the soul Ne SAGER O Diencefalul Editura Academiei
YorkReview Nov 22 1990 Bucureti 1960
SAGER O MARES A NESTIANU V Formaia reticulat Editura Academiei Bucureti
1965
SALOMAN M Neurologic emergentie*, Raven Press New York 1990 SANDOR P Climcal Management ot Tourette s Syndrome and Associated Disorders The
Canadian J oj P-,\chiatr\ voi 40 10 December 1995 SATEL Sally L et ahi Climcal Features of Cocame Induced Paranoia American J of Psychiatry
4 1991
SCHULMAN C L Bram dama^e and hehavoir Thomas Spnngtield 1965 SCHWARTZ M (Ed ) M<x/uJdrfttx.e>ses 111 AUhttmer sDfsease MIT Press Cambndge M
1989
SEARLE I Wmrfv firam? and Stiente Harvard University Press Cambndge Mass 1984 SECENOVIM Reflex, of the Brumi MIT Press Cambndge Mass 1965 SFDVALL G FARDE L Chemical hram inatomy m schizophrema Ld/ice( 346
1995 SECUNDO l P ARANA R FRENCH I D Behavioral arousal by stimulation of the bram
inthemonkey J Neurowr^ P 1955 SELMI F DAVIES KG SH^RMAN R R NEAL I W Intracerebral haernorrha^e due t,
amphetamme abuse Bnf/s/i faunul ot Neurosurjerv 9 1995 SELYE tiina w nara selecia textelor si prelua dr Attila Kovacs m romnete de Eva Tutui
sidr luliaVaida Editura Pi litica Bucureti 1984
SERGENT J S1GNORET J L Functu nai ind anatomical decomposition ot tace processmg cvidence trom pr< spignosia and PET study ot normal suhjects Philosophnal 7r<msdcr/ons ot thc R >v l Soctety B 33-) London 1992 SEYFFARTH H
DENNY BROVvN D The ^rispreflex and the instinctive grasp reiction
K, am 71 2 1948 SHALLICE T From Neuiop^iholo^ to Mental Strutturei Cambndfee University Press
Cambndge 1988
SHAPIRO K MARMARON A PORTNOY H H\drm ephalu'i Raven Press New York 1984
SHAPIRO A K SHAPIRO R S Gilles de la Tourette S\ndrome Raven Press New York 1988
SHENTON M et aln Abnormahties ot the left temporal lobe and thoughts disorders m
schi/ophrema a quantitative magnetic resonance imaging study /Vew Engldnd Journdl ot
Medet-me "27 1992
SHEPHERD Cordon M (Ed ) TTie Synaptic OrgdiiHation ot the Bram Oxford University Press
New York 1990 SHERRINGTON C S The Bram undit* MeilianiM Cambndge University Press Cambndge
1933 SHERRINGTON C S The Integrale \Ltum of the Nenom S\vem Cambndge University Press
Cambndge 1947
SHERRINGTON C S Mn on ht\ nature Cambndge University Press Cambndge 1951 SIGNORET J L NAUW J J Maladie d Alzheimeret autres demence* Flammanon Paris 1991 SKINNER B F The Beha\ior o] Organism, Appleton New York
1938 SKINNER B F Be\ond Freedom and Digmty Bantan Books Toronto/New York/London Vmtage
Btwks New York 1972 SM1TH CE SELL L SUDBURY P K.ey Topic* m ftyt/iufry BIOS Scientitic Publihers Ltd
Oxtord 1996
SNYDER S Madness and the Bram McGraw Hill Book Co New York 1974 SNYDER S ,, Parkinson s disease A cure usmg bram transplants 1? Nature 326 1987 SNYDER S Le drogues et le cerveau , Pour la Science Benn Pans 1990
BIBLIOGRAFIE

SOARY J Leifancnam du cerveau Doctrine<: de l ecole de Stra-sbourg doarme* de l ecole

italienne Lecrosmer et Babe Paris 1891
SOKOLOV AN Inner Speech and Thought Plenum Rosetta Press New York 1972 SPERRY R W

mversion

Neural bas-is of the spontaneous optokmetic response produeed by Visual

J Comp Ph\f4ol Pnchol 43 1950

SPERRY R W Some effects ot disconnecting the cerebral hemispheres Science 217 1982 SQUIRE LarryR Memor\ and Brain Oxford Universit> Press New York 1987 SQUtRE L R BUTTERS N (Eds) Neump^ychology of Memory Guilltord
New York 1992 SQUIRE L R KNOWLTON B J
Memory hippotampus and bram syslems
in
VIS GAZZANI1GA (hd ) The Cognitive Neurmaeiitei MIT Pre Cambndge M 1994 STAMATO1U Ion Anatomia sistemului vascular al eneetaluiui m C Arsem (sub red ) Tratat
de neurologie voi 4 partea I Editura Medical Bucureti 19X2 STERIADE Mircea \ctmtateacreierulut Editura tiinifica Bucureti 1959 STERIADE Mircea Cieier si reflectare Editura Politica Bucureti 1966 STERIADE M Alertness quiet
slepp dreamnif, in A Peters F J Jones (Eds) Cerebntl Cortev
voi 9 Plenum Press New York 1991 STFRIADE M Rctieular tormation in J Graham Beau mont et aln The Bl ickwell Dictioiury
ot Neun>p~,ycholiJt.y Blackwell Publishers Ltd Cambndfee M 1996 STERIADE M HOBSON J A Neuronal activity durmg the slepp wakinj, cycle Prof,

Neurobitil 6 1976
STERIADE M BIESOLD D Bram cholmergu vwras Oxtord Umversity Press Oxtord 199(1 STERIADE M JONES E G LLINAS R Th djmic otillatioiis jnd spimlluif, Wiley New York
STERIADE L R BUTTERS N (Eds) Neun>p^ycholt>f,y ot Memory Guilford New York 1991 STERIADE M McCARLEY R W fird/mtem Control oi Wakefulne^ <uid Sleep Plenum Press
New York 1990 STERIADE M McCORMICK DavidA SEJNOVSKITJ Thalamocortical Oscillations m
the Sleepmj, and Aroused Bram Science v 262 29 October 1993 STOLLREITER BUTZON L Zur Frage der Prosop Agnosie Archf P\\cli u &nt\thr Neural
184 1950
STRNGE PG BminBiochemistry jndBrain Diwrders Oxford University Press Oxford 1992 STUNKARD A J STELLAR E Eatmg and ih disorjen Raven Press New York 1983 SUMMERS D
P^ychiatry 7 1994
TALAIRACH J TOURNOUX P Copier stereofcx;t all*> oi the hunun bram Thieme
Stuttgart 1988 TRG Russell PUTHOFF Harold Mmd Reach Paladm Grana3a Publishing London/New York
1977 THORPE Lihan The Treatment of Psychotic Disorders m Late Life The Canadian J oj Ps^chi

Traumatic bram mjury

Currenl Opimon in

atn v 42 Supplement l June 1997

THORPE W H Learnmg and Instinct in Animals Methuen & Co London 1963 TEITELBAUM P Ph\sialogtcal Pi\chotog\ Prentice Hali Inc
Jersey 1967
TIBERGHIEN G LECOCQ P Rappel ei Reconnaisiance Presses Umversitaires de Lille Lille
1983

Englewood Chffs New

TOOLE J F Cerebrovatcular Disorders Raven Press New York 1990 TREVARTHEN C (Ed ) Brain Circuils and Functiont, of the Mmd Essays in Honor ofRoger
W Sperry Cambndge University Press New York 1990

454
BIBLIOGRAFIE
TRUEX R CARPENTER MB Human Neuroanatomy Wilham & Wilkins Baltimore 1969 TUNTURI A Tonotopic orgamzation in the cerebral cortex of the cat
141 1944 TURNER E Operations for aggression m E Hitchcock L Laitmen K Vaernet (Eds)
Pi\choiurger\ Ch Thomas Spnngtield Illinois 1972
al foi
ny Re
UNGHER l SIRIAN S Short terrn memory loss by bil
7 1970 UNGAR C, DESIDERIO D M PARR W Y Isolation Identification and synthesr
specific behavior mducing bram peptide Nature 218 1972

American J Ph^tiol

ke Koi laknft S\ntlrome Blackwell mbre 1996

VERNETTE lean Le New Age PUF Paris 1993 VICTOR M ADAMS R D COLLINS G H The W,
Oxfcrd 1971
VIDAL C Uherme Le cerveau a t l un sexe11 La Kecherche ~") VINCENT l D Biolog 11 thi Emoiona Blackwell Oxfcrd 1990 VOGT BA GABRIEL M (Eds) Neuntbiolt^y ot the Ciufulite Cortex and Limbic Thdamu
Birkhauscr Bost m 1993 VOICLLESCU Vlad STERIADE Mircea Din iitoria cunoaterii creierului Editura tiinific;
Bucureti 1963
VOICULESCU V Pnon diseises Rounuiu m Jounul ot Neurology 3-4 1997 VOLKMAR F (Ed ) Am/sm iiiJPcrvLsive Dtvelopnientil DisorJers Cambndge University Pre
Cambrid^e 199X VUZITAS Gheorfche ANGHELESCU Aurehan Neunto^it u puhiatne Societatea tiina ,

Tehnica Bucureti 1996 VULPIAN

Altred Lecom \ur Iu ph^iiolo(,ie generale et comparee du Aterne neneu

G Bailhere Paris 1866

WALL P D Pam and the placebo response Ciba Fund Sympi sium 174 1993 WALL P D MELZACK R Te\thook uf Pam Churchill Livin^stone London 1984 WALKER A E The primate thalamus University ot Chicago Press Chicago 1938
WALSH C CEPKO C L Widespread dispersion ot neuronal clones across funcional regions
ol the cerebral cortex Science 255 1992

WALSH K W UndentMidnii, Brdin Ddnugc Churchill Livin^stone Edinbur feh 1991 WATANABE T WADA H Hutammergic Neuron', Morpholok\ anct Function CRC Press
BocaRaton Florida 1991 WAXMAN SG RITCHIE M Dem\elinanng Dneusei Basic and Clinicul Flectroph\\iolog\
Raven Press New York 1981 WEBSTER R A JORDAN CC (Eds) Drug* Neurotntnsnutten <uidDisece Blackwell Oxford
1989 WE1LLER C CHOLETT F FRISTON K J WISE RJ FRANKOW1AK RSJ Funcional
reorgam^ation ot the bram in recovery trom stnatocapsular mfaction m Mn Anuale* ot

Neurology 31 1992
WEISKRANTZ L Bhndught Oxford Umversity Press Oxford 1986
WEISKRANTZ L (Ed ) Thought Without Laigudge Oxtord University Press Oxtord 1988 WEISS Mitckell G Parasitic Disorders and Psychiatnc lllness The Canadian J o} Ps\chiatn
v 39 10 December 1994

455 lOpSK
t Sectionsbetund

Dtsth

BIBLIOGRAFIE

WERNICKE Cari Der aphasische Symptomencomplex Fine pvcholognche Studie auf

anatomischer Bcun Cohn Weigert Breslau 1874 WHITAKER P M PEROUTKASJ The Neuropharmacolog^ oj Serotomn Ann New York
Academy of Sciences 1990
WHITE Frnt s J Cocame and the serotonm rage Ndlure voi 393 66X1 1998 WIKSWO J P GEVINS A WILLIAMSON S J FF(j and Clinicul Neuroph\w>log\ Elsevier
Scientihc Press Dublin 1993 WILBRAND H Em Fli von Sceelenblmdheit und Hen
Zschr Nervenheilkr 2 1892 WILLIAMS M Biam Damage Behcntor and the Mmd Wiley New York 1979 WILLIAMS Peter L el aln The Aiutomical Basis ot Medecine dud Surgery Churchil
Livingstone/New York/Edinburgh/London/Tokyo/Madnd/Melbourne 1995 WIDLOCHER Daniel Le cerveau el la \ie mentale La Recherche 280 WIESEL T N HUBEL D H Spaial and chromatic mteratti
ot Rhesus monkey J Neurophyuol 29 1966
WINSTON PatnckHenry Inteligenta artificiala Editura Tehnica Bu WOLF F A The Quantum Physics of Consciousness Toward a Nt,

P<,\(hiatr\ 3 1985
WOLF P (Ed) Epileptic Sewures dud Sym/rumes John Libbey London 1994 WOLKIN A SN FILIPO M WOLF A ANGRIST B BRODIE J
Negative symptoms and hypotrontahty 111 chronic schi/ophrenu
Pychntry 49 1992 WOOD R U Neumbchjviorti \equellc ottnunutu. bnm wjury Tiylor & Fronei'
1995 i the lateral gen
ae body
' Psychology Integr,
ROTROSEW J Archi vev of General
Ne

WOOLDRIDGE DE The Muthmer\ of the Brain McGraw Hill New York 1963
t Se,

ZANGWILL O L The cerebral localization of psycholo^ical tunction Aa\

1963 1964
ZEKI Semir A Vision oj the Hram Bhckwell Scientitic Publications 1993 ZEZULA J et aln Bensodiazepine receptor sites in the human brain autoradiographic
mappmg Neuroscience 25 1988
ZOHAR D The Quantum Selj Human Nature and Conictousne^ Dejmed b\ the New Ph\ncs am Morrow New York 199()
Wil
ZINN Kai Buildnife an Insect Brain Fngineering & Su ot Technology Pasadena 1994
'l LVII 4 California Institute

GLOSAR ENGLEZ/ AMERICAN-ROMN

abducent nucleus = nucleul abducent aberrant fibres of peduncular patheway =
hbre aberante ale caii pedunculare ablation = ablatie corticala absence = absenta absolute refractory period = perioada refrac
tar absoluta acalcuha = acalculie acathisia = acatisie acetylchohne = acetilcolina acetylcholmesterase = acetilcolmesteraza achromatopsia = acromatopsie acromegaly= acromegahe action potenial = potenial de aciune
activation = activare acupuncture = acupunctura adaptation = adaptare Addison's disease = boala Addison adipsia = adipsie
adrenergic blockmg agent = adrenohtic adrenergic neuron blockmg agent = antiadre
Adreno^Cortico-Trophic Hormone (ACTH)
= hormon adrenocorticotrop afechon = afeciune affect = afect afferent = aferent ageuzia = ageuzie aggressiveness = agresivitate aggressivolytics = agresivohtice agitation = agitaie
agnosia = agnozie
agrammatism = agramatism
agraphia = agratie
ahedonia/anhedonia = ahedome
AIDS and the brain = SIDA si creierul
akmesia = akme^ie
akinetic mutism = mutism akmetic
alaha = alalie
alcohol = alcool
alcohol addiction = alcooldependenti
alcoholcerebropathy = alcoolcerebropat:
alcohohsm = etilism
alexia = alexie
alexithymia = alexitimie
algesic hallucmation = halucinaie algei
algoanalyser = analizator algezic
algology = algologie
algonthm = algoritm
allocortex = alocortex
alloesthesia = aloestezie
,^11 or nothmg" law = legea tot sau n
alveus hippocampi = alveus
Alzheimer's disease = boala AUheimer
amaurosis = amauro/a
ambivalence = ambivalen
ammiia = amirme
l = anunoacid amitnptybne = arrutnptilm Ammon's horn = corn Amon
s amnezie
= afazie amnezic GLOSAR
amorphognosia = amorfognozie
amphetamine = amfetamina
amusia = amuzie
amygdaloid nucleus/amygdala = amigdala
amyloid encephalic angiopathy = angiopat, anuloida cerebrala
anaesthesia = anestezie
analeptics = inaleptice
analgcsics= )inl0ezice
analgognosia = analgc gno/ie
analyzer = tnah/ator
anandamyde = inandamida
anarthna = in irtne
anarthna and apraxia = anartne si apraxie
android = indn ida
ancncephalia = mentetalie
angioma = IIIJ.K m
angiottnsin II inyotenxim II
anguish = an^oasi
anomia - m muc
anorexia = ane re\ie
anortxia nervosa = anorexie mentala
anosodiaphona - tnosodi itonc
anosognosia = an isognozie
ansa lenticulans = ansa lenticulara
ansa pidunculans - ansa pcduncul ira
anterior cerebral artery = artera cerebrala
intenoari anttnor choroidal artery = irtera coroidiana
intenoari anterior commissure = comisura alba anten
anterior conimunicating artery = artera comu
anterior limb of internai capsule = braul
interior al capsulei interne anterior horn of lateral ventricle = cornul
anterior al ventriculului lateral anterior perforate substance = spaiul perforat
anterior anterior spinal artery = artera spmal ante
ri( ara
anterior spmocerebellar tract = fascicul Goli anterior spirocerebellar tract = fascicul Gowers anticholmergic = antitolmergic antidepressants = antidepresive antidote = antidot
antiepileptical drugs = ant,ep,lept,ce antiparkisonism drugs = antiparkmsomene
Anton Babmski syndrome = anosognozie anxiety = anxietate apathy = apatie aphagia = itagie : aphasia = atizie
aphasia and intelligence = afazie si inteligent
aphasiology = ataziologie
aphemia ifemie
aphrodisiac = itrodi/iac
apical axon = a\on apical
apical dendrite = dendnta apicala
apneustic rhythm = ritm apneutic
apomorphme = apt morfina
apoplexy = apoplexie
apractognosia = apricte^no/ie
apragmatism = iprymatism
apraxia
iprixie
aprosexia = iproscxic
arachnoid = irahnoida
arachnoid granulations = granulaii Pacchioni
arachnoiditis = arihnoidita
archaic behavior = comportament arhaic
archetypt - irhttip
archicerebellum = arhicerebel
archicortex = irhicortex
archipalhum = irhipalium
archistnatum = irhistnat
arcuate fasciculus = fascicul arcuat (v zona
Wt/nicke)
arcuate fibres = fibre arcuate arcuate nucleus = nucleul arcuat area medialis = area mediahs area pluriformis = area pluntormis area postrema = area postrema area subcallosa = me septala Arnold s fasciculus = fascicul
Arnold arteries of pons = arterele puntn artenoloscleit>sis = artenoroscleroza artenosclerosis = artertoscleroza artificial intelhgence = inteligent artificiala artistica! sensibihty = sensibilitate artistic ascendant frontal
circumvolution = circum
volutia frontala ascendenta ascendant parietal circumvolution = circum

volutia panetal ascendent asomatognosia = asomatognozie association area = zon de asociaie astasia abasia = astazie abazie astereognosia = astereognozie
468

astonishmg hypothesis (the) = uimitoarea

ipote/a
astrocytoma = astrocitom ataxia = ataxie
atheroma = aterom
atherosclerosis = ateroscleroz
athetosis = atetoza
atrial natriuretic factor = factor atnal
natnure

ATP = adenozintntostat

Bichat's fissure = fanta cerebral Bichat

Biermer's anemia = boala Biermer
bifurcate axon = axon bifurcat
Bmswanger's dementia = boala
Bmswanger
biofeedback = bioteedback
bhndsight" = vedere oarb
blood = snge
blood-bram barner = bariera
hematoencetalica
blond idiocy = idiotie blonda

attention = atenie
auditory cerebral pathways = caile
cerebrale auditive
auditory ficld = cmp auditiv

bones of the skull = oasele craniului

cerebral
brachu pontis = br iele puntn
brachiums of collicull = brae
conjunctivale
bradykmesis = bradikmezie
bradyphemia = braditemie bradypsychia =
bridipsihie
bram = creier

aura = aura

bram death = moarte cerebrala

atropme = atropin
attack/seisure = acces

autism = autism

autotopagnosia = autotopoagnozie
aversive conditionmg = condiionare
aversiva
axolemma = axolema

brain natriuretic peptide = peptida

natriuretica eerebnU
brain scmtigraphy = ^ imaeiieefalograhe

brain transpfantation * - transplant de

axon = axon axoplasm = axoplasma
creier9
Babes Frnst bodies = noduh Babes
Babmski's sign = semn Babmski
bactenostatic = bactenostatic
bactenum = bacterie
Baillarger's stria = sine Baillarger
Balmt's syndrome = sindrom Balint
balhsmus = bibalism
barbital = barbital
barbiturate drinkmg = beie barbitunc
barbiturism - barbituromame
basal ganglia = ganglioni bazali
base of skull = baza craniului
basilar artery = artera bazilar (trunchi bazilar)
basilar sulcus = snt ba/ilar
basilar vein = vena bazilar
basketcell = celul m cosulet
behaviour/bthavior = comportament
Bekhterev's nucleus = nucleul Behterev
Benedikt's syndrome = sindrom Benedikt
P-carbolme = p-carbolm
P endorphme = p^endorfm
Betz ceU = celul Bet
Broadbent s apoplexy = inundaie ventriculara
Broca s aphasia = atazic Broca
Broca s area = zona Broca
Broca s center = centrul Broca
Broca s gyrus = circumvolutie Broca
bruxism = bruxomame
bulbarpontme junction = jonciune bulbo
protuberantiala
bulbopontme sulcus = snt bulboprotuberantial bulimia = bulimie
cacolalia = cacolahe
caffeme = cafeina
calamus scriptorms = calamus scnptonus
calcarme area = zona calcann
calcarme sulcus = scizura calcann
calcemia = calce mie
calcium = caJcm
calcitomn = calcitomn
calcitomn gene-related peptide = calcitomn
callosal agenesis = agenezie calosal GLOSAR
calotte of pons = calota punii cancer = cancer
canahs ccntralis = tanal ependimar capillary vessel = capilar capsula externa = capsula extern capsula extrema = capsula extrem
carphologia = cartologie carus = cani (v <omd) case of Phmeas P Gage (the) = ca/ul Phmea
P Gaj.e

catalepsy = catalepsie cataplexy = cataplexie catathymia = catatimie catatonia - catik nie catecholamine = c itecolamma caudate nucleus = nucleul caudat cavernoma = civernom cavernous sinus syndrome = sindrom
Bonnei cavity of septum pellucidum = cavul septului
pe lucid
ceilmg of pontobulbocerebellar fossa = pla
h nul ventriculului pontubulbocerebelos
central hypnical apnea = apnee hipnita
central \
central I6bule = lobului central (v \,ermi\) central nucleus of thalamus = nucleul centro
median
central sulcus = scizura Rolando central tegmental fasciculus = fascicul central
l calotei

centrencephahc system = centrencefal cerebellar gait = umblet cerebelos cerebellar hemispheres = emisfere cerebeloase cerebellar mfarction = miarct cerebelos cerebellar olive = oliva cerebeloasa cerebellar syndrome =
sindrom cerebelos cerebellarthalamic tract = fascicul cerebelo
rubrotalamic
cerebellar tonsil = anngdala cerebeloasa cerebellar vems = vene cerebeloase cerebellum = cerebel cerebral = cerebral cerebral abscess = abces cerebral cerebral anemia = anemie cerebral cerebral angiography =
angiogralie cerebral cerebral anoxia = anoxie cerebral cerebral artenography = artenogralie cere bral
cerebral atherosclerosis = ateroscleroz ce
rebrala
cerebral atrophy = atrofie cerebral cerebral biocurrents = biocureni cerebrali cerebral centers of the pleasure = centrii ce
cerebral circumvolution = circumvolutie cere
brala
cerebral cistern = cisterna cerebrala cerebral collapse = colaps cerebral cerebral concussion = comotie cerebrala cerebral congestion = congestie cerebrala cerebral contusion = contuzie cerebrala cerebral cortex = cortex
cerebral cerebral cortex and internai organs = se >arta
ccrcbrila si organele interne
cerebral cystercosis - ustercoza cerebrala cerebral disease = maladie cerebrala cerebral eclipse = eclipsa cerebrala cerebral electricity = electricitate cerebrala cerebral embolism = embolie cerebrala cerebral facial diplegia
= diplegie faciala cere
brala cerebral flow rate of blood = debit sangvin
cerebril
cerebral gigantism gigantism cerebral cerebral graft = {,ref i cerebrala cerebral hematoma = hematom cerebral cerebral licmispherus = emisfere cerebrale cerebral hcmorrhage = hemoragie talamica cerebral hermation
= hernie cerebral cerebral localization = localizare cerebral cerebral lymphoma = limfom cerebral cerebral mfarction = infarct cerebral cerebral maturation = maturatie cerebrala cerebral metabolism = metabolism
cerebral cerebral oedeoia = edem cerebral cerebral paludism = paludism cerebral cerebral parenchyma = parenchim cerebral cerebral pathways of norepmephrine = cile
cerebrale noradrenergice cerebral peduncle = peduncul cerebral cerebral pole = pol cerebral cerebral specialized area = zon cerebral
speciah/at
cerebral softening = ramolisment cerebral cerebral thrombophlebitis = tromboflebit
cerebral cerebral thrombosLS = tromboz cerebral

GLOSAR

cerebral traumatism = traumatism cerebral

commissura interhabenularis = comisura

cerebral tumors = tumori cerebrale

cerebral vasospasm = vasospasm cerebral

habenulara
commissurae cerebn = comisuri
mtererrusfe
nce
commissurotomy = comisurotomie
communicating branch with glossopharyngeal nerve of facial nerve = ans Haller
compulsion = compulsie
concept = concept
conditioned reflex = reflex condiionat
conductance of the membrane =
conductanta
membranei conduction aphasia = afazie de
conducere
cone of emergence = con de
emergenta

cerebral vesicles = vezicule cerebrale

cerebral virosis = viro/a cerebrala cerebral wave =
unda cerebrala
cerebration = cerebratie
cerebroendocnne junction = jonciune cerebro1
endocrina
cerebrology = cerebrolofje |
cerebropathology = cerebropatologie
cerebropathy = cerebropatie |
cerebrospinal fluid = lichid cefalorahidian
cerebrospinal tract = calea piramidala

mat* /\ cerebrotendmoasa
Chamberlam s line = linie Chamberlam

confabulation = fabulaie
conflucnce of sinuses = teasc Herotil
confusional state = contuzie mentala

chiasmal syndrome = sindrom chiasmatic

chlorpromazme = clorpromazma
cholecystokmme = colecistokmma
cholinonnmetic = acetilcolmomimetic
chorda tympani = corada timpinului
choroid plexus = ple\ c r nd
choroid plexus papilloma = papilom plexo
coroidal
choroid sulcus = snt coroidian chromatolysis =
cromatoliza
chromosome = cromozom
chronognosia = crono^nozie
chronotaraxv cront taraxie
cingulectomy = cmgulectomie
circadian rhythm = ritm circadian
cisternography = cisternografie
claustrophobia = ci jstrotobie claustrum = claustra m

congenital analgesia = analgezie congenital

conjugate eyes movements = micrile con
luxate ale ochilor
connexion = conexiune
conscience = contiina morala
consciousness = contiina
conscious state = contienta
convulsion = convulsie
convulsivant analeptics = convulsivante
Coolidge's effect = efect Coolidge
coprolalia = coprolahc
corneal reflex = reflex corneean
corona radiata = corona radiata
corpus callosunt = corpul calos
cortical area = ane corticala
cortical blmdness = cecitate corticala
cortical chart = harta corticala cortical
cytoarchitectomcs = citoarhitectomca
corlical

chmbing fibres = fibre cattoroare closapine =

clozapma
cocaine = cocaina cochlear nuclei = nuclei cohlean
cochleopalpeblal reflex = reflex cohleo

cortical deafness = surditate corticala

,cortical ear" = ureche corticala
corticahsation = corticahzare cortical
retina" = retin corticala cortical
synaptology = smaptologie corticala cortical
tonus = tonus cortical
corticonuclear fibres = fascicul geniculat
corticopontic fibres = fascicul corticopontic
corticothalamic fibres = libre talamocorticale

Pa

.^e " _ teiiestezie

coenesthesiopathy = cenesteziopatie coffee addiction =
cateism

colhculus = colicul (tubercul cvadngemen)

libenn Cotard's syndrome = sindrom
colorblmdness = daltonism coma = com
Cotard
comatherapy = comatoterapie
cotransmission = cotransmisie
cough = tuse
cough center = centrul tusei
cough syncope = ittus lanngeu
cranial nerves = nervi cranieni
cranian parasympathic systcm = sistem para
simpatic cranian craniostenosis = cramostenoza craniotomy = cramotomie craying center ' = centrul plnsului creativity = creativitate Crespi's effect = elect Crespi cretinism = cretinism Creutzfeldt-Jakob syndrome =
boala Creutz
feldt-Jakob
Criticai Hicker I- usion Test (CFFT) crus cerebri = picior peduncular cuneate nucleus = nucleul Burdach
curarisation = curaruart
curative disease = boala curativa
C ushing s syndrome = sindrom Cushmg
cybernetics = cibernetica
cyclic AMC = AMC ciclic
cytodendrogenesis =: eitodendrogeneza
cytoplasma = citoplasm
cytosol = eitosol
Dale s principie = principiul lui Dale Dax s area = zona Dax
decerebration = decerebrare
decercbration crisis = criza de decerebrare
dechve = dechve
deconditionmg = deconditionare
deep arcuate fibres = tibre arcilorrae profunde
degeneration = degenerescenta
Deiters' nucleus = nucleul Deiters
delinum tremens = delmum tremens
delusion = delir
dementia = dementa
dementia praecox = dementia praecox
demonomania = demonomame
demyelmization = demielmizare
dendrite = dendnt
density of neurons = densitate neuronal
dentate nucleus = nucleul dinat
deoxyribonucleic acid = acid dezoxinbo
depletion = depletie depolarization = depolarizare
depression = depresie
dermatome = dermatom
Descartes's error = eroarea lui Descartes
descending reticular formation = formaia
reticulata descendent desmhibition = dezinhibitie desinhibitor = dezmhibitor deire = dorina desirology = de/irologie deutoneuron = deutoneuron developmental dyslexia = dislezie developmen
tila diabetes msipidus = diabet insipid (v poli
</(/>)
diagonal bnd = bandeleta diagonala diagnosis = di gnostic diapedesis = diapcdeza diasihisis = diaschizis Diazepam Bmdmg Inhibitor (DBI) diencephalon = dicncelal dihydroergotamme = dihidroergotamina diplopia =
diplopie dipsomama = dipsomame dispair = disper ire
dispensable cortex = cortex dispensabil disophobia = dipsofobie , dog without cerebral hemispheres" = came
lira creierul mare , doll eyes ' = ochi de ppua dominant hemisphere = emisfera dominanta dopamine = dopamma Doppler s effect = elect Doppler Doppler sonography (v Doppler , ejjecf) dorsal nucleus of vague
nerve = nucleul
c ard lopneu mogastnc dorsal sensory nucleus of vagus nerve =
nucleul senzitiv dorsal al vagului dorsomedian nucleus = nucleul dorsomedian (Ireain = vis
dreamy state = stare oniric drug dependence = larmacodependent duet of cochlea = canal cohlear dynanuc stereotype = stereotip dinamic dynorphmes = dmortine dysarlhna = disartne dyskmesia = diskmezie dysleptic
drugs = psihodisleptice dyslexia = dislexie dysmetna = dismetne dysmorphesthesia = disrnorfestezie
dysmorphophobia = dismorfofobie
engram = engram enkephalmase =
dysphoria = distone dyssmergia
enkefalmaz enkephalmes = enkefalme
cerebellans myoclonica =
dismergie cerebeloas mioclomca
dwarfism = nanism

enkephalon = encctal enstasy = enstaz

entorhinal area = ane entonnala

ebnety = ebrietate
echography = ecogratie

enzyme = en/ima
ependytna = ependim

echokmesis = ec( praxie

echolaha = ecolahe

ependyma cell = celula ependimar

ependymitis = ependimita

Fdmger-Westphal nucleus = nucleul

EdmgerWestphal
egocentrism = egocentrism
egolatry = egol itne
egophoma = e^otome
ilectrical excitation of the brain = excitarea
electrica a creierului
electrica! silence = silentm electric
electrical synapse = sinapsa electrica
electrocerebrogram = electroeerebrograma
electroterebrography =
electrocerebroj,ratie

epicritic sensibility = sensibilitate epicntica

epigenesis = epigeneza
epilectic crisis = criza comitiala
epilepsy = epilepsie
epmephrme = adrenalina
episodic analgesia = m ilge/^ie episodica
epithalamus = epitalamus
equipotentialism = echipotentialism
equus eroticus = cal erotic
ereuthophobia = ereutotobie
erytropsia = entr psie

c< nvulsivi
eseului i l tngemenuiui
electrocorticographv = electrocortieo^ratie etiology - ctiolc eie
electrode = electrod
euphona - eutorie

electrotncephalography = electroencelalo
Critic
electrohypnogram - electrohipnograma
electrolytogram = u marama
electroneuronogram =
electroneurono^rama
electronic brain = creier electronic
electroshock = electrosoc
Llliot Smith's sensory Visual bnd =
bandeleta
seiuonala vizuala Elliot Smith
elixir = elixir
emboliform nucleus = nucleul embohtorm
embolus = embol
enunentia medialis = ermnentia medialis
eminentia teres = emmentia teres
emissary vems = vene enusare

euthanasia = euUnasie
evoked potenial = potenial evocat
exutahility = exuubilitite
excitant = excitant
excitation = excit Uie
cxcitative anunoacids = ammoaeizi
excitaton
exiiUment = agitaie
exitus cerebri = moarte cerebrala
exogcnous = exogen

experimental psychosis = psihoz experi

mentala
exploratory methods m cerebrology =
metode
de explorare a creierului
extradural heniatoma = hematom
extradural
extralemniscal system = sistem
extralemniseal

emoional brain" = creier emoional

encephahtis = encetaht
encephalization index = indice de
encetalizare
endocrine brain = creier endocrin
endocrine system = sistem endoenn
endogenic = endogen

extrapyramidal syndrome = sindrom extra

piramidal
extrapyramidal system = sistem extrapira

endomorphuies = endomorfine

facial apraxia = apraxie bucofacial

facial spasm = paraspasm fallacy of the

homunculus = sofismul homun

frontal branch of anterior cerebral artery =

artera calosomargmal frontal lobe = lob
frontal

cuiului falx cerebelh = coasa cerebeluluj

fasciculus cuneatus = fascicul Burdach
fasciculus gracihs = fascicul Goli

frontal lobe syndrome = sindrom frontal frontal

lobotomy = lobotomie frontal frontal
operculum syndrome = sindrom oper

fasciculus retroreflexus = fascicul retroreflex

frustration = frustrare

Meynert fasciculus thalamicus = fascicul

talarmc Forel
fasciola cinerea = fasciola cmerea
fastigial nuclei = nucleu acoperiului

fumculus separans = fumculus separans furor

epilepticus = turor epilepticus
fusiform lobule = lobului fusiform

Fechner's law = legea Fechner

feedback = conexiune inversa
feedbefore = conexiune previzionar

GABA = acid y ammobutint

gag reflex = reflex de vom

fever = tebra Hechsig's law = legea Flechsig

Galen s ampulla = ampula Glen

Hourens vital nodule" = nodul vital

galvanopuncture = galvanopunctura

Flourens

Y aminobutync acid = acid Y aminobutinc

diana
fimbria = timbru finger agnosia = agnozie
digitala
fisura hori/oniahs cerebelh = snt circum
lermtial Vicq d Azyr fixed idea = idee hxa

ganglion habenulae = ganglionul habenulei

ganglion of facial nerve = ganglion gemculat

folium = tohum (v vermn)

midal
eye dryness = alaerimie

Gavriliu s illusion = ilu/ia Gavnhu

Gelmeau's syndrome = sindrom Gelmeau gene
= ^ena
genetics = genetica

foramen caecum = gaura oarba foramen

caecum inferior = gaura oarba mfen
oara

gemculate body = corp gemculat Gennari s

bnd = stna Gennarl

foramen lacerum = gaura rupta anterioara

genotype = ^enotip

foramen magnum = gaura occipitala foramen

ovale = gaura ovala
foramen rotundum = gaura mare rotunda
foramen spinosum = gaura mic rotund
Forel's bouquet = mnunchi Forel Forel's
decussation = decusatie Forel Forel's field =
cmp Forel

genu of corpus callosum = genunchiul corpu

forgettmg = uitare fornix = tornix

fossa interpenduncularis = tosa mterpeun

Gilles de la Tourette's disease = boala Gilles de

la Tourette
ghal cell = celula gliala

cular fovea inferior = toseta anpn cenuii

ghapse = ghaps ghoma = gliom

fovea superior = foveea supenoara

Foville's syndrome = sindrom Foville frenulum
veli medullans superior = frul

globose nuclei = nuclei globosi globus pallidus =

globus palhdus glomus choroideus = glomus
coroidian glossolaha = paralimbaj

valvulei Vienssens Freud-Pavlov-Hebb rule =

regula lui Hebb fngldity = frigiditate

glossomama = glosomame Golgi apparatus =

aparat Golgi gonadal sex = sex gonadic

genu of internai capsule = genunchiul capsulei

Gerstmann's syndrome = sindrom Gerstmann
Giacomim's bnd = banda ngusta Giacomim
giddmess = verjigo

GLOSAR
gracile nucleus = nucleul Goli

gracile tubercle = tuberculul nucleului Goli

grafi = gref/grefon
graphaesthesia = grafestezie

grasping reflex = reflex de apucare forat

Graves' disease = boala Basedow
great psychopharmacological revolution =
marea revoluie psihotarmacologica grey matter = materie/substana cenuie Growth Hormone Releasing Hormone (GHRH) Gudden's fasciculus = fascicul Gudden gustatory cerebral pathways = caile cerebrale

gustative

gustatory blindness = cecitate gustativa gustomctry = gustometrie gyrencephalon = girencetal gyrus ambiens = gyrus ambiens gyrus angulans = pliul curb gyrus cmguli = circumvolutia corpului calos gyrus dentatus =
corp gudronat/dentat gyrus lunans = girusul lunar gyrus supramarginahs = girusul supra
marginal
habenula = habenula
habenular triangle = triunghiul habenulei
Hallervorden-Spatz disease = boala Haller

vorden Spatz
hallucination = halucinaie hallucinatory pain = durere halucinatone hallucinogenics = halucinogene hallucmophilia = h.tlucinohlic hallucmosis = halucmoza Hartnup's disease = boala Hartnup headache = cetalee hearmg = auz
Hebb's rule = regula lui Hebb hebephrenia = hebetrenie hedonic self-excitation = autoexcitare hedonic hedonic synapses" = sinapse hedonice hemianopsia = hermanopsie hemiballismus = hemibalism henuspherectomy = ermsterectorrue
hemisphencal specialization = specializare

emistenc
hemiparesia = hemiparez henuparesthesia = hemiparestezie hemiplegia = hemiplegie hemocrinia = hemocnnie hemoglobm = hemoglobina
Henschen's axioma = axioma lui Henschen
Heschl's gyrus = zona Heschl
heredity = ereditate

herpes encephahtis = encefalit herpetic

Henng-Breuer reflex = reflex Hermg-Breuer
Heubner's artery = artera Heubner

hiccup = sughit
hindbram = creier posterior
hipnogenic center = centrul somnogen
hippocampal commissure = comisura hipo

campica hippocampal gyrus = circumvolutia hipo

cmpului histamme = histamma
hodology = hodologie
homeostasis = hemeostazie
homunculus = homuncul
Hopficld network = reea Hoptield

horizontal Cajal's cell = celula orizontala Cajal

hormone = hormon
hunger = toarne
hunger center = centrul foamei
Huntmgton s chorea = coree Huntmgton
hydrocephalus = hidrocefalie
5 hydroxymdolacetic acid = acid 5 hidroxi ndoi acetic
hypcralgesia = hiperalgezie
hyperandrismus = hiperandnsm

hypermnesia - hipermnezia
hypersomma - hipersomnie
hyperthermia = hipertermie
hypnosis = hipnoz
hypnotics = hipnotice
hypnotoxm = hipnotoxma
hypoesthesia - hipoestezie
hypoglossal triangle = triunghiul hipoglosului
hypoglycemia = hipoghcerme
hypophysectomy = hipotizectomie
hypophysis = hipotiz

hypopituitarism = hipopituitarism
hypopituitary coma = coma hipopituitar
hyDOthalamic glucostat" = glucostat hipo talarmc
hypothalamic sulcus = snt Monro

hypothalamic syndrome = sindrom hipo talarruc

,Jiypothalanuc thermostat" = termostat hipohypot
= hipotalamus hypothermia = hipotermie
hyppocampus = hipocamp hystena = istene

mtertectal commissure = comisura mtertectal

interthalamic aclhesion = comisura cenuie
mterventncular foramen = orificiu Monro
intoxiratmn - t >x al e

ideograma = ideograma ideography =

ideogralie idiot = idiot illusion = iluzie
magmation = imaginaie mbecile = imbecil
mpotence = impotenta

intracramal aneurysm = anevnsm intracranian

mtralammar nuclei = nuclei intralaminan
mtrapanetal sulcus = scizura interanentala
mtrathalamic co ordmating center = centrul
u ordonator mtratalamic mtrospection =
introspecie mverted reflex = reflex inversat

nduction = inducie

ion = u n ion channel = canal ionic

ndusium gnseum - mdusium gnseum nfection intettie

'

ion tunnel = tunel ionic

inferior cerebcllar peduncle = peduncul cere

bel >s interi r

irritabihty = iritabihtate isolated cerebrum" =

creieti/olat

inferior ganglion = amjion Andersch inferior

ganglion of vagus nerve = ganglion

isthmus of bram = istmul creierului izocorttx

>u rtex

pkxilc rm nlenor parietal circumvolution =

circum

Jackson^erebellartomccris^cnzatonica

v Iutii p inctala interioara inferior postccntral

sulcus = scizuri post

jargonagraphia - j irgonagratie jargonaphasia =

jir^onatazie

Information = intormatie mfundibulum

hypothalami = intundibul tube

jargonorrhea - jar^onoree Jouvet s

^omnambuhst cat" = pisica som

mhibition = inhibiie nner univerve - ureche

corticala
insomnia = insomnie

nambula a lui Jouvet jugular foramen = ,,aura

rupta postenoar jux a acor ex jux a ocor ex

instinct = iustinei insula = lobul insulei

Kaes-Bekhterev stna = stna Kaes-Behterev

msulimc shock = soc msulinic

intelligence = inteligenta

kahopema = kaliopeme kawa kawa = kawa

interes! = interes mterleukmes = mterleukme

intermediary bram = creier intermediar
internai auditory artery = artera auditiva

kmesthcsia = kmestezie kmesthesic delusion =

delir kmestezic kleptomama = cleptomanie
komocortex = komocortex

interna internai auditory nieatus = conduci

auditiv
internai carotid artery = artera carotida

Korsakoff s syndrome = sindrom Korsakov kuru

= kuru
Labbe's vem = vena Labbe

intern internai cerebral vem = vena cerebrala

interna internai cerebral vems = vene cerebrale
pro
tunde internai jugular vem = vena jugulara
interna

lacrymal reflex = reflex lacrimal lacrymo muco

nasal nucleus = nucleul
lacnmo muco-nazal
lacunae cerebn = lacune cerebrale Lady T case =
cazul Doamna T

interneuron = mterneuron
interpenduncular nucleus = nucleul inter

lamina basalis = lam bazal

peduncular

lamina basalis cerebelb = lam cerebeloas

i/

GLOSAR

lamina tcrnnnalis = lam supraoptic

logolatry = logolatne

Lancisi's stnae = nerv Lancisi

Lancisi s tract = fascicul Lancisi
Langdon Down disease = trisorrue 21 language = limbaj

logophobia = logotobie
logorrhea = logoree
logotherapy = logoterapie longitudinal fi.ssure
of the cerebrum = scizura
interemisfenc
lucid interval = interval de luciditate
Luschka's foramma = onticii Luschka

language area = zona limbajului

laser cerebrosurgery = cerebrochirurgie cu

Latemizing Hormone Releasing Hormone

(LHRH) = luhberma
lateralization = lateralizare
lateral lemniscus = lemmsc lateral
lateral striate branches of occipital artery =

luteotropic hormone = prolactma

Luys median center = centrul median Luyz
Luys' nucleus = corp Luys
lysergide = L S D

artere lenticulo striate

lateral sulcus = scizura Sylvius
lateral ventral nucleus = nucleul ventral lateral
law of the anatomic funcional coextension

Magendie s foramen = onticiu Magendie

mani sensory nucleus of tngemmal nerve =
nucleul senzitiv principal al tngemenului

anatomotunetionale creier-orgamsm
learmng = nvare
lemniscal system = sistem lemmscal
lemniscus = lemmsc
lenticular fasciculus = fascicul lenticul ir Furel
lentiform nucleus = nucleul lenticular
leptomeningitis = leptominingita
leptomeninx = leptomemnge lesion = leziune
lethal - letal
lethargy = letargie
leucoencephahtis = leucoencetaht
leucomyelitis = leucomielita
leucopedesis = leucopedita
leucotomy = leucotorme
Lewy's bodies = corpi Lewy

cruciala Malacarne
malariotheraphy = malarioterapie
malignant melanchoha = melancolie maligna
mahgnant pam = durere maligna
mamillary bodies = corpi mamilan
mania = minie
maniac depressive psychosis = psihoza m
maco depresiva Magnetic Resonance Imagmg
(MRI) = ima
e.erie prin rezonanta magnetica
Marchiafava-Bignanu disease = boala
M irchiat wa-Bi0nami
marijuana = m injuana
Marmesco's syndrome = sindrom Marmescu
Martmotti's cell = celula Martmotti
masochism = masochism

hmbic circumvolution = circumvolutia hrnbica limbic lobe

= lob limbic
limbic system = sistem hmbic
hmen insulae = hmen insulae
lingual lobule = lobului lingual

matnx cell of neural tube = celula matriciala

a tubului neural
medial lemniscus = panglica Reil
medial longitudinal bundle = bandeleta lungi

hngula = hngula (v vermis)

hpothymia - hpotinue
lissencephaha = hsencetahe
hlhiuni = litiu
lobe = lob
lobectonua = lobectonue
lobotomy = lobotomie

tudinal postenoar
medial margm = circumvolutia intrahmbic
medulla = bulb rahidian
megalomania = megalomanie
melanchoha = melancolie
membrana tectoria = membrana tectona
memory = memorie

lobule = lobul locus coeruleus = locus coeruleus

locus niger = substana neagr
logoclonia = logoclonie

artery = artera menmgeal postenoar

meningeal branch of occipital artery = artera
occipital menmgeal

GLOSAR
menmges - meninge

numi debihty = debilitate mintal

meningioma = menmgiom
meningitis = meningit

minimal hram dysfunction = disfunctie cere

bral minimal

menmgocele = memngocel mcnopause =

menopauza mental age = vrsta mentala *
mental debile = debil mintal mental deficiency
= debilitate mintala

minor tranquillizers = anxiolitice mitochondna

= mitocondne mitral cell = celul mitral
molecular neuronology = neuronologie mole

mental object = obiect mental mental

retardation = ntrziere mentala menta! test =
test mental
meprobamate = meprobamu
mescahne = mescalina
mesencephalic sensory nucleus of tngeminal
nerve - nucleul senzitiv mezencetalic al

monoamme oxidase = M A O
monoplegia = monoplegie mood regulators =
regulatori de dispoziie
ps.hica Moody's phenomenon = fenomen
Moody
morbid jealousy = gelozie morbid
nioria - rm n t Moro's reflex = reflex Moro
morphme - m irtma

mesencephalon = me/encetal metamorphopsia =

metanie rtopsie metaphonst cerebral
hemisphere = emisfera
cerebrala metafonzanta
metathalamus = metatal imus
Meyer s loop = bucla Mcytr
Meynert's decussation = decusatie Meynert
Meynert s fountam = comisura Meynert
Meynert s giant cell = celula gigant Meynert
microcephaly = microcet ilic
microelectrodes = microelectrozi
microgyna = inicro;.irie
micropMa = nncropsie
nucrotubules = microtubuh

Morvan's chorea = c iree Morvan Mosso s

balance = balana Mosso
motoncurone = motoneuron
motor homunculus = homuncul motor
motor thalamic nucleus = nucleul motor al
t d imusului
mountam sitkness = ru de munte
moya moya = mc ya moya
multiple sclcrosis = scleroza m placi
musical bram - creier muzical
musical hallucmations = halucinata muzicale
musicogemc epileptic trisis = criza epileptica

midbram = mezencetal
middle cercbellar artery = artera cerebeloas

mydnasis = nndnaza
myelcntephalon = mielencctal
myelin = mielina

middle cerebellar peduncle = peduncul cere

myelm axonic dissouation = disociere nuelino-

belos mijlociu
middle cerebral artery = irtera cerebrala rmj
locie
middle menmgeal artery = artera memngeal

axomca
myelmization = mielnuzare
myelinohsis mielmoliza

mijlocie
middle menmgeal vems = vene menmgeale
mijlocii

mythomama = mitomanie
myxedema = mizedem

migrame = migren
Milhard-Gubbler syndrome = sindrom
Milhard-Gubbler mimic gesticulatory aphasia
= afazie mirm

cogesticular Biind blmdness = cecitate psihic

neTe'reDeUum = neocerebel neocortex =

neocortex
neostnatum = neostnat

mind cell" = celul psihic

narcolepsy = narcolepsie narcotic drug

addiction = narcomanie

GLOSAR

Nerve Growth Factor (NGE) = factor de

cretere nervoas
nerve to tentonum = nerv recurent Arnold
nervous impulse = impuls nervos

nootherapeutics = nootrope
norepmephnne = noradrenalm
uclei of the pons = nucleu punii
uclei of the raphe = nulcen rafeului

nervous influx = influx nervos

neural crest = creasta neurala
neural Darwmism = darwmism neuronal
Neurally Orgamzed Multiply Adaptive
Device (NOMAD)
neurammic acid = acid neuraminic

ucleus accumbens = nucleul accumbens

ucleus ambiguus = nucleul ambiguu
ucleus of Cajal = nucleul Cajal
ucleus of Darkschewitsch = nucleul Darkes
hewitsch
nymphomania = nimfomanie

neurocrine secretion = secreie

neuroend<xrma
neurocrmy = neurocrinie
neurofibril = neurohbrila
neurofilaments = neurotilamente
neurohormone = neurohormon
neurohypophysis = neurohipoti/a
neuroleptics = neuroleptice
neurolinguistics = neurolingvistica
neurology = neurologie
neuromagnetometry = neuromagnetomctne
nturomediator = neuromediator
neuromodulator = neuromodulator
neuron = neuron
neuronal module = modul neuronal
neuronal singularity = singularitate
neuronala
neuronology = neuronologie
neuronophagia = neuronotagie
neuropeptide = neuropeptida
neuropeptidology = neuropeptidologie
neuropsychiatry = neuropsihiatne
neuropsychology = neuropsihologie
neuroradiology = neuroradiologie
neurosecretlon = neurosecretie
neurosecretory cell = celul neurosecretone
neurosis = nevroza
neurosyphihs = neurosifilis
neurotensme = neurotensina
neurotransmitter = neurotransmitator
nevroglia = nevroglie
nialamide = malamida
nicotme = nicotin
miotinic acid = acid nicotniic
nightmare = comar
nigro-striatal loop = bucl mgro striat
Nissl's bodies = corpusculi Nissl
nitric oxide = monoxid de azot
nocebo = nocebo
nodulus = nodulus (v vermis)
Nooanaleptics = nooanaleptice

nystagmus = nistagmus
obex = obex
obnubilation = obnubilare
obsession = obsesie
obstruction of basilar artery = obstrucia
arterei bazilare
occipital lobe = lob occipital
occipital syndrome = sindrom occipital
oculocardiac reflex = reflex oculocardiac
oculogync crisis = criza oculogira
oculomotor apraxia = apraxie oculomotone
olfactene = oltacten
olfaction = oltactie
olfactology = oltactologie
olfactory bulb = bulb olfactiv
olfactory cerebral patima) s = cile cerebrale
oltactive
olfactory cortex = cortex olfactiv
olfactory hallucination = halucinaie olfactiv
olfactory lobe = lob olfactiv
olfactory sulcus = snt olfactiv
olfactory tract = bandeleta olfactiv
olfactory trigon = tngon olfactiv
olfactory tubercle = tubercul olfactiv
olive of the medulla = oliv bulbara
olivospinal tract = fascicul ohvo spinal
onirism = onirism
onirocerebrology = onirocerebrologie
ontogenesis = ontogenez
operant conditioning = condiionare operant
opiomania = opiomame
opisthotonos = opistotonos
opium = opiu
opsoclonia = opsoclome
optic cerebral pathways = cile cerebrale
optice
optic chiasma = chiasma optic
optic fqramen = canal optic
optic radiations = radiata optice

GLOSAR

optic tract = bandeleta optic

optokinetic nystagmus = mstagmus oplo
kinetic
orbital lobe = lob orbitar orbital sulcus = snt cruciform organicism = organicism organic nature of funcional disorders =
organicitatea tulburrilor funcionale orgasm = orgasm
orientation reflex = reflex de orientare overexertion = surmenaj oxytocm = outouna
pam = durere
pam asymbolia = asimbolia durem
pam center = centrul durem
pamful anosognosia = anosognozie dureroasa
Pam Produung Substance = substana P
paleocerebellun = paleocerebel
paleocortex = paleocortex
paleocncephalon = paleoentetal
palilaha = pililalie
pahopsy = paliopsie
pallmm = palhum
pantaphobia = pantofobie
Papez' circle = circuit Pape/
paracentral lobule = lobului paracentral
paradoxical kmesis - kinezie paradoxala
parahormones = parahormom
parakincsis = parakmezie
paralyses of ocular laterahty = paraliziile
paranoia = paranoia
paraphrema = paratreme
parasleep parasomu
Parkmson's disease = boala Parkmson
parietal lobe = lob parietal
parietal syndrome = sindrom parietal
parieto-occipital sulcus = scizura perpen
diculara interna paneto occipital sulcus-pars externa = scizura
perpendiculara extern Parmaud's syndrome = sindrom Pannaud patch-clanpmg techmque = tehnica pescuirii
de petice
pathological drinkmg = beie patologic pathological laughmg = rs patologic pederasty = pederastie
.
peduncular catotte = calot peduncular
peduncular hallucinosis = halucmoz pedun
cular
pellagra = pelagr Penfield's supplementary motor area = zona
motorie suplimentar Penfield perception = percepie
periamygdaloid cortex = cortex penamigdaloid periaqueductal grey matter = substan
cenuie penapeductala Permanent Threshold Shift (TTS) perseveration = perseveratie personality = personalitate perspiration = perspiratie perversion = perversiune pes lemnisci = piciorul lemmscului profund pcs pontis
= piciorul punii phantom limb = membru fantoma pharmacological gun" = arma rm ico
l< M" pharmacological lobotomy = lobotomie farma
cologica
pharmacopsychosis = (armacopsihoza phenotype = tenotip phenylketonuna = temlcetonune (v idioiie
blondd) phobia = tobie photopia = tosiena photopsia = totopsie phylogenesis = iilogeneza physiological zero = zero tiziologic Pick s disease = boala Pick Pickwickian syndrome = sindrom Pickwick Pierre Marie's
quadrilateral = patrulaterul
Pierre Mane
Pieron's experiment = experimentul lui Pferon pineal body = epiti/a placebo = etect placebo plan u m temporale = planum temporale plasma membrane = membran celular pleasure = plcere pleasure centers in the
brain = centrii plcem
din creier
pneumotaxic center = centrul penumotaxic polydipsia = polidipsie polyopia = poliopie
polysynaptic reflex = reflex polismaptic pons = protuberanta pontine olive = oliv pontm pontopeduncular sulcus = snt pontopedun
470
GLOSAR

Positron Emission Tomography (PET) =

tomografie prin emitere de pozitrom postcentral gyrus = circumvolutie panentala
ascendenta posterior cerebral artery = artera cerebrala
posterior choroidal arthery = artera coro
idiana postenoara posterior commissure = comisura alba posten
posterior commumcating artery = artera co
mumcanta postenoara posterior horn of lateral ventncle = cornul
pe slenor al ventriculului lateral posterior inferior cerebellar artery = artera
cercbeloasa mtenoara si postenoara posterior limb of internai capsule = britul
posterior al capsulei interne posterior perforated lamella = lama perforata
posterioari posterior perforated substance = spaiul
pertor u posterior posterior spinocerebellar tract = tisucul
Flechsi^ posterior ventral nucleus = nucleul ventral
posterior
postsynaptic potenial = potenial postsmaptic posttraumatic cerebral asthema = cerebraste
me posttraumatica precentral gyrus = circumvolutie frontala
ascendenta

precentral sulcus = scizura prerolandica prefrontal cortex = cortex pretrontal prepiriform cortex = cortex prepintorm presenile dementia = boala Alzheimer priapism provoked through antidepressants
depresive primary adrenocortical deficiency = boala
Addison
primary motor area = ane motorie primar principie of dominanta = principiul dorm
nantei principie of mimfication = principiul mimatu
prion = pnon
professional agraphia = crampa scnitorului
a violonistului etc proopiomelanocortine (POMC) = proopiomelanocortin
propnoception = propnoceptie propnoceptive sensibihty = sensibilitate propnoceptiva
prosopagnosia = prosopagnozie prostaglandins = prostaglandine protopathic sensibihty = sensibilitate proto
patic l
psaltenum = psalterium pseudobulbar paralysis = paralizie pseudo
bulbara pseudobulbar syndrome = sindrom pseudo
bulbar
Psi' neurons = neuroni Psi psychalgia = durere haluunatone psvchedelic state = stare psihedelica psychic = psihic
psychical deafness = surditate psihica psychieal death = moarte psihica psychical excitation ' = excitaie psihica psychical reflex = reflex psihic psychical traumatism = traumatism psihic psychical vacuum ' = vid
psihic psychic paralysis of Visual fixation syndrome
= hx itie spasmodica a privim psychoammes = psihamme psychoanaleptics = psihoanaleptice psychothemistry = psihochimie psychogcmc areactivity = areactivitate psiho
psychogemc shock = soc psihogen
psychoidus = psihoid
psycholepsia = psiholepsie
psycholeptics = psiholeptice
psychomotory mdifference = indiferenta
psihomotone psychon - psihon
psychopathohtics = psihopatohtice psychopatogemcs = psihopatogene psychopharmacology = psihofarmacologie psycho physiologic hiatus = hiat psiho-fizio
logic

psychosis = psihoza psychosurgery = psihochirurgie psychotherapeutic = psihotrop psychotherapy = psihoterapie psychotomcs = psihostimulente pulvmar = pulvinar punishment = pedeaps pupillary reaction to light =
reflex pupilar pupillary reflex = reflex fotomotor
471 GLOSAR
Purkmje's cell = celul Purkmje
putamen = pulamen
pyocephalus = piocefalie
pyramidal decussation = decusatit ,,..<,,,,
pyramidal syndrome = sindrom piramidal
pyramidal system = sistem piramidal
pyramis = pyramis (v vermn)
pyramis meduUae oblongatae anterior = pira
mida bulbar anterioar pyramis medullae oblongatae posterior =
piramida bulbar postenoar
quadngemmal bodies = tuberculi cvadn
temem qudnlateral lobule = lobului patrulater
rabies = turbare
rage = furie
rage center = centrul tunei
Ranvier's nodes = noduri Ranvier
raptus = raptus
reaction time = timp de reacie
reactivity = reactivitate
recessus pineahs = recessus pmeal
reciproca! induction = inducie reciproca
recrudescence = recrudescenta
recurrence = recidiva
red nucleus = nucleul rou
reflex = rellex
reflex arch = arc reflex
reflex of liberty = reflex de libertate
regression = regresiune
Reil's sulcus = snt circular
remforcement = ntrire
remission = remisie
repolarization = repolanzare
representation = reprezentare
repression = refulare
reptilian bram" = creier reptihan
respiratory centers = centm respiratori
respiratory neurons" = neuroni respiratori
reticular formation = formaia reticular
reticular nucleus = nucleul reticular
reticulospuial tract = fascicul reticulo-spmal
retroambiguus nucleus = nucleul retro
ambiguu retrograd degeneration = degenerescent
retrograd reverberatory circuit = circuit reverberant
reward and punishment zones = zone ale
recompensei si pedepsei rham rage = pseudofune rheoencephalography = reoencefalografie rhmencephalon = nnencefal rhomboidal fossa = fosa romboidal rhomboid fossa = planseul ventriculului
al IV lea
nbonucleic acid = acid nbonucleic Ribot's law = legea Ribot Rolandic operculum = opercul rolandic Rolando's grey tubercle = tubercul cenuiu
Rolando
Roller's nucleus = nucleul Roller Romberg's sign = semn Romberg rostrum of corpus callosum = rostrul corpului
calos rubrospinal tract = fascicul rubrospmal
sadism = sadism
salivary centers = centrii salivatiei
Santormi's vein = vena Santorim
scannmg = scanare
schema of the body schema corporala
schizophrema = schizofrenie
schromosomal sex = sex genetic
Schultz's tract = fascicul longitudinal dorsal
Schwalbe's veslibular nucleus = nucleul vesti bular Schwalbe
Schwartz-Bartter syndrome = sindrom
Schwartz Bartter scopolanune = scopolarmna scotophobme = scototobma seasickness = ru de mare secondary debilitation = debilizare secundar second order messengers = mesageri de ordi
nul doi
seif imitilation = automutilare sella turcica = aua turceasc senile dementia = dementa senil senile plaques = plci senile sensation = senzaie sense of space = simul spaiului sensibihty = sensibilitate sensonal receptor
= receptor senzorial sensory associative cortex = cotex senzi
tiv asociativ
sensory message = mesaj senzorial sensory motor cortex = cortex senzono-motor septum pellucidum = septul peiucid
472
serotomnergic syndrome = sindrom serotom
nergic
serous meningitis = meningit seroas sex of the bram = sexul creierului sexual apragmatism = apragmatism sexual sexuahty = sexualitate shock = soc sialogenous = sialogen sialorrhea = sialoree
signaling systems = sisteme de semnalizare skm = piele skull = craniu sleep = somn
sleepmg sickness = boala somnului sleep talking = somnilocviu slow synaptic way = cale plunsmaptica
slov
tente (v kuru)
,smart neuroleptic" = neuroleptic iste smell = miros
sociopathology = sociopatologie sodium pump = pompa de sodiu sohtary Meynert's cell = celula solitara
Meynert
sohtary nucleus = nucleul solitar sohtary tract = fascicul solitar somaesthesia = somestezie somatical delusion = delir somatic (v aleiozO) somatic markers = marken somatici somatoagnosia = aschematie somatognosia =
somatognozie somatostatme = somatostatma somesthesic cortex = cortex somestezie somesthesic homunculus = homuncul some
somnambulism = somnabuhsm
sophrology = sofrologie
spasma = spasm
spasmodic crying or laughmg = rs plns
spasmodic
spasmodic torticolhs = torticolis spasmodic spasticity = spasticitate
spinothalannc tract = fascicul spino-talarmc splemum = splemum spht bram = creier despicat spontaneous electrical activity = activitate
electric spontan
Stadenm's nucleus = nucleul Stadenm stammering = blbial
stanolone = androstanolon statum zonale = statum zonale Steele-Richardson-Olzewsky syndrome =
distome oculo tacial stereoelectroencephalography = stereoelectro-

encetalogratie stereotaxy = stereotaxie stimulus = stimul Stratton s experiment = experimentul lui

Stratton stress = stres striate area = ane striata striate body = corp striat stria terminahs = stna termmalis stupor = stupoare
Sturge-Weber disease = Boala Sturge-Weber subacute scleropanenccphahtis = panence
talita sclero/anta subacuta subarachnoideal space = spaiu subarahnoidian subdural space = spaiu subdural subiculum = subiculum substantia nigra = substana neagra sulcus cmgull = scizura calosomargmala
limita
sulcus medioponticus = snt median pontin sulcus medius posterior = snt median pote
superficial arcuate fibres = fibre arcitorme
superficiale superior cerebellar artery = artera cerebeloasa
superioara superior cerebellar peduncle = peduncul cere
belos superior superior ganglion of vagus nerve = ganglion
jugular superior logitudmal bundle = fascicul longi
tudmal supenor
supenor medullary velum = valvula Vieussens superior postcentral sulcus = scizura post
central superioara supplementary motor areas = ani motorii
suprachiasmal nucleus = nucleul suprachias
supraoptic commissures = comisurile Gudden swallowing center = centrul deglutitiei Sydenham's chorea = coree Sydenham Sylvian aqueduct = apeduct Sylvius synipathme = simpatm symptom = simptom
473 GLOSAR
synapse = sinaps
synapsme = smapsm
synaptical receptor = receptor smaptic
synaptic cleft = tant smaptic
synaptic knob = buton smaptic*
synaptic latency = latent smaptic
synaptic plasticity = plasticitate smaptic

thalamic homunculus = homuncul talarmc

thalamic hyperpathy = hiperpatie talamic
thalamic syndrome = sindrom talamic
thalamostnatal sulcus = snt talamostnat
thalamus = talamus
the number of cerebral neurons = numrul de
neuroni cerebrali

synaptical work = travaliu smaptic

synaptophysmc = smaptotizm

therapeutic lesion = leziune terapeutic thirst

= sete
thought = gindire

syncope - sincop syndrome = sindrom

syphihs = sihhs
systenuc neuronal integration of the speech =

Thyrotropm Releasmg Mormone (TRH) =

tireoliberma
tic = tic

bajului
topectomy = topectomie
tabacco abuse = tabagism
tachykimnes = tahikmine
tachyphemia = tahitemie
tachypsychia = tahipsihie
tactile sensibihty = sensibilitate tactil
tapetum = tapetuni
tasikmesia = t ihikmezie
taste = gust
taste center = centrul gustului
taste pathway = c ile gustativ
Tay-Sachs' disease = boala Tay-Sachs

total aphasia = alazie total

touch asymboha = asimbolie tactil
tractus subthalanucus = tascicul subtalamic
tranquilli/ers = tranchilizante
transsexualism = transsexuahsm
trapezoid body = corp trapezoid
Iraube-Hering waves = unde Traube-Henng
tngeminal ganglion = ganglion Gasser
tngonocephaly = tngonocetalie
trismus - tnsmus
Trolard's vein = vena Trolard

tectum = tectum
tectum of midbram = lam cvadngemma
tegmentum = tegmentum
telencephalum = telencefal

tuber = tuber (v \ermi-;)

(umoral epilepsy = epilepsie (umoral lurc s
ract - ascicu urc

telepathy = telepatie telereceptor =

telereceptor temperament = temperament

ulegyna = ulegine ultrasonoencephalography =

ultrasonoence

temporal isthmus = istm temporal temporal

lobe = lob temporal temporal lobe syndrome =
sindrom temporal
temporal-occipital
lobe
=
lob
temporo-occipital
temporal operculum = o pe re ui temporal
temporal pole = pol temporal
temporopontine
tract
=
tascicul
Turck-Meynert
tentorial notch = orificiu oval Pacchiom
tentorium cerebelli = cortul cerebelului
terminal button = buton terminal
thalamic dementia = dement talamic
thalamic hemorrhage = hemoragie talamic
variante of cerebral trace = variante de traseu

talogratie ultrasonograjihy = ultrasonogralie

ululation = ululatie
uncmate crisis = criz uncmee unconditioned
reflex = reflex necondiionat
unconscious = incontient
uncounsciousness = incontient
uncus = uncus
underarachnoidal hemorrhage = hemoragie
subarahnoidian
underthalamus = subtalamus
unnamed substance = substan nenumit
Reichert
uvula = uvula (v vermis)

cerebral
vascular mjury = accident vascular cerebral vasculanzation of the bram = vasculanzarea
creierului
Vasoactive Intestinal Peptide (VIP) vasomotor centers = centri vasomoton vasopressin = vasopresm venous cerebral msufficiency = insuficient
Visual hallucmation = halucinaie vizual Vogt's syndrome = sindrom Vogt vomiting = vom
von Monakow's nucleus = nucleul von Mona kow
Wallembtrg's syndrome = sindrom Wallem
berg Wallcrian degeneration = degenerescent
venous smuses = sinusuri venoase
Weber's syndrome = sindrom Weber
ventricles of bram = ventriculele creierului
ventnculography = ventnculografie

weight of the bram = greutatea creierului

Wernekmk's commissure = decusatie Weme

verbigeration = verbigeratie verbo auditory

center = zona Wermcke
verbomotor center = centrul verbomotor
verminous memngism = meningism vermmos
vernns = vermis
vertebral artery = artera vertebral
vertebral bram = creier vertebral (v creier)
vertigo = vertij
vestibular area = ane vestibulara
vestibular ganglion = ganglion Scarpa
vestibular nuclei = nucleu vestibulan
vestibulocerebellum = cerebel vestibular
vestlbulospmal tract = tascicul vestibulospinal
vicanance = vicananta
Vicq d'A^yr's bundle = tascicul Vicq d Azyr

kmk Wernicke's aphasia = atazie Wermcke

Vieussens'ansa = ans Vieussens vigilancy =

vigihtate
viral encephahtis = encetaht viral
viral meningitis = meningit viral
Virchow-Robin space = spaiu VirchowRobin

cramp - crampa scrntoru ui

Wermcke's arca = zona Wermcke

Wernuke's center = centrul Wermcke
Wernicke's encephalopathy = boala GayetWermcke
Wever Bray phenomenon = etect microtomc
white graft reaction = gret alba
whlte substance = substan alb
will = voina
Willi's circle = poligon Wilhs
word = cuvnt
word blmdness = cecitate verbal word
deafness = surditate verbal
workmg memory = memorie de lucru

xanthoma = xantom
xanthopsia = xantopsie
xenopathia = xenopatie
xenophoma = xenotonie

visceroceptive sensibilii) = sensibilitate vis

oeroceptiv
Visual awareness = contientizare vizual

Yoga and Bram = Yoga si creierul

Visual centers = centrii vi/uali

Visual field = cmp vizual

Zenon's disease = kineziagnozie

zona incerta = zona incerta

LISTA CEREBROLOG1LOR PREZENTAI

ADDISON Thomas (1793-1860) ADRIAN, Edgar Douglas (1889-1977) ALCMEON DIN CROTONA
(secolele VI-V Hr ) ALZHE1MER Alois (1864-1917) ARS EN l, Constantin (1912-1994) BABINSKI.Joseph Francois Felix (1857-1932) BAGDASAR, Dumitru (1895-1946) BAILLARGER Jules Gabnel-Francois
(1806-1891)
BAST1AN, Henry Charlton (1837-1915) BLCEANU STOLNICI, Constantin
(n 1923) BEHTEREV, Vladmur Mihailovici
(1857-1927)
BERGER, Han* (1873-1941) BET, Vladimir Alekseevici (1834-1894) BKOV, Konstantin Mihailoviu (1886-1959) BROCA.Paul (1824-1880) BRODMANN, Korbmian (1868-1918) BURDACH, Karl Fnednch (1776-1847)
CABANIS, Pierre Jean Georges (1757-1808) CAMPBELL, Alfred Walter (1868-1937) CANNON, Walter Bradford (1871-1945) CARPENTER.Wilham (1813-1885) CATON, Richard (1842-1926) CHANGEUX,Jean-Pierre(n
1936) CHARCOT, Jean Martin (1825-1893) COLE, Kenneth Steward (n 1900) CRICK, Francis Harry Compton (n 1916) CUSH1NG, Harvey Wilham (1869-1939) DALE, ir Henry Hallet (1875-1968)
DALTON.John (1766-1844) DANIELOPOLU, Daniel (1884-1955) DANILEVSKI Vasih lakovleviu
(1852-1939)

DEJERINE Joseph lules (1849-1917) DELAY, Jean (1907-1987) DRGNESCU State (1891-1964) DU BOIS REYMOND, Emile (1818-1896) ECONOMO, Constantin von (1876-1931) EDELMAN Gerald Maunce (n
1929) EGAS MONIZ, Antonio Gaetano de Abreu
Freire(1874-1955) ERB, Wilhelm Heinnch (1840-1921) EXNER.Siegmund (1846-1926) FERRIER, David (1843-1928) FILIMONOV, Ivan Nikolaevici (1890-1966) FLECHSIG, Paul Emil (1847-1929) FLOURENS Pierre
(1794-1867) FOREL Auguste Henri (1848-1931) FREUD, Sigmund (1856-1939) FRITSCH.Gustav (1838-1927) GALEN, Claudms (130-201) GALL, Fraiu Joseph (1758-1828) GALVANI, Luigi (1737-1798) GASSER,
Herbert Spencer (1888-1963) CASTA UT, Henri Jean-Pascal (n 1915) GOLDSTEIN, Kurt (1878-1965) GOLGI, Carmllo (1943-1926) GOLL, Fnednch (1829-1903) GOLTZ, Fnednch Leopold (1834-1902) GRIESINGER,
Wilhelm (1817-1868) GUDDEN, Bernard Aloys von (1824-1886)
477 GUILLEMIN Rogerfn 1924)
HEAD Henry(1861-1940)
HELMHOLTZ Hermann Ludwig (1821-1894)
HERING EwaldK (1864-1918)
HEROFIL (secolele IV-III i Hr )
HESS Walter Rudolt (1881 1973)
HILL Arthibald Vivian (1886-1977)
HIPOCRATE (460-377 i Hr )
HITZIG Eduard(1838-1907)
HODGKIN Alan Lloycl (n 1914)
JACKSON lormHufchlings(1834 1911)
JAMES William(1842 1910)
KAPPERS Cornelms Ubb< Anens(1877 1946)
KORSAKOV Serhei(18S4 1900)
KREINDLER Artur(19(X) 1988)
KUSSMAUL Adclt(l8T> 19(P)
LABORIT Henri (1914 1995)
LANC1SI Giovanm Mana (1654 1720)
LASHLEY Karl Spencer (1890 1958)
LOEW1 OUo(187">-l%l)
LORENTE DE NO Ratai (v smaptologie
torticah)
LUR1A Aleksandr Re manovici (1902-1977) LUYS Jules Bernard (18')8-1897) MAGOUN Horace Wmcell (n 1907) MALPIGH1 Marctllo (1628-1694) MRIE Pierre(1853 1940) MARINESCU Gheor,;he(1863-1939)
MATTEUCI Carlo(1811 1868) MtCbLLOCH Hu0h(1888-i97->) MEYNERT Theodor Hermann (1833-1892) MONAKOW Constantin von (1853-1930) MONRO Alexander (1733-1817)
MOSSO Angelo (1846-1910) NICULESCU Ion T (1895-1957) NISSL Fraiu(1860-1919) PACCHION1 Antonio (l665-1726) PAPEZ James Wencesles (1883-1958) PARHON Constantini (1874-1969) PARKINSON James
(17l5 1824) PAVLOV Ivan Petrovici (1849-1936) PENFIELD Wilder Graves (l 891-1976) PIERON Henri (l881 1964) PURKINIE J m Evangehsta (1787-1869) RAMON YCAIAL Santiago (1852-1934) RANVIER Louis
Antonie (1835-1922) REIL !ohmChnstian(1759 1813) REMAK R bert (18l-i 1863) ROLANDO Lu^id?? 1! 1831) SAGER Otto (1894-1981) SCHWAVN Theodor (1810-1882) SECFNOV Ivan Mihailoviu (1829-1905)
SHERRINGTON ir Charles Scott
(18V7 1952)
SOMMERING Samuel Thomas (1755-1830) STERIADE Mircet(n 1924) UHTOMSKI Aleksei Alekseeviu (1875-1942) VAROLIO Constan/o (1543-1575) VICQDAZYR Fehx(1748-1794) VIEUSSENS Raymond (16411715) WALDEYER Wilhelm (1836-1921) WERNICKE Cari (1848 1905) WILLIS Thomas (1621-1675) WRISBERG Heinnch August (1739-1808) ZENON din Eleea (490-430 i Hr )

LA EDITURILE IRI I UNIVERS ENCICLOPEDIC AU APRUT:

Bujor T Ripeanu Cristma Cortiovescu - Dicionar de cinema
Larousse - Dicionar de civilizaie greac
Larousse - Dicionar de psihologie
l arousse - Dicionar de psihiatrie
Larousse - Dicionar de psihanaliz
Larousse - Dicionar de filosofic
Larousse - Dicionar de sociologie
Larousse - Dicionar de civilizaie musulmana
Larousse - Dicionar de civilizaie egiptean
Larousse - Dicionarul spaiului
Jacques Derrida - Diseminarea
Brice P ir un - Logosul plitomuin
Marcel Gauchet - Incontientul cerebral
Matila Ghyka - Filosofia si mistica numrului
Jeanne Ancelet Hustache - Meister Eckhart si mistica renan
Mircea Eliade - Mituri vise si mistere
M D Chenu - Toma d Aquino
Patricia Hidirosdu - Apa divin
Georses Dumezil - Uitarea omului si onoarea zeilor
Georges Dumezil - Zeu suverani ai mdo europenilor
Rudolf Ste ner - Bhasavad Gita si Epistolele lui Pavel
Rudolf Ste ner - Mistica Gnd uman gnd cosmic
Rudolf Ste ner - Evanghelia dup Luca
Rudolf Ste ner - Cretinismul esotenc
Jeanne Guesne - Corpul spiritual
Marc de Smedt - Tehnici de meditaie
A T Mann - Principiile reincarnrii
Chnstmas Humpreys - Concentrare si meditaie
Platon - Dialoguri (tiraj nou)
Anstotel - Organon (voi II)
Anstotel - Poetica
Alfred Adler - Cunoaterea omului
Alfred Bmet - Sufletul si corpul
Alfred Binet - Dedublarea personalitii si incontientul
Th Ribot - Memoria si patologia ei
Th Ribot - Voina si patologia ei
Karen Horney - Personalitatea nevrotic a epocii noastre
Fneda Fordham - Introducere m psihologia lui C G Jung
Leonard Gavnhu - Incontientul n viziunea lui Lucian Blaga
Vasile Tonoiu - In cutarea unei paradigme a complexitii
S Pan S Pan jr D Dru - Sexualitatea uman
William Shakespeare - Regele Lear
William Shakespeare - Macbeth

47 500 lei
31 900 lei
37 900 lei
46 900 lei
24 900 lei
32 900 lei
10 500 lei
24 900 lei
22 500 lei
^2 000 lei
26 900 lei
19 900 lei
14 900 lei
27 900 lei
17 900 lei
24 900 lei
19 900 lei
16 900 lei
26 900 lei
24 900 lei
18 900 lei
14 900 lei
16 900 lei Rudolf Ste ner - Omul suprasensibil n concepia antroposofic
19 900 lei
18 900 lei
22 900 lei
17 500 lei
24 900 lei
32 900 lei
43 000 lei
32 000 lei
28 900 lei
7 000 lei
24 900 lei
19 900 lei
11 900 lei
22 900 Iei
19 900 lei
14 900 lei
11 900 lei
29 900 lei
16 900 lei
16 830 lei Mrurut, V3)

Cluj-Napoca, str CstUa, nr 6,

Tel/Fax 064/192408 Wilham Goldmg - Oameni de hrtie
CP559 O a o
Ins Murdoth - Dilema lui Jackson
_____
Kazuo Ishiguro - Amintirea palid a munilor
Eugen Simion - Dimineaa poeilor
Tudor Opns - Zool&gia
Andrei Avram - Contribuii etimologice
Horia Georgescu - Pentru cauza romaneasc
Mircea Rebreanu - Le geme francais
Album Berthelot si Romnia

IX 900 lei

15 900 lei
24 900 lei
22 900 lei
30 000 lei
14 900 lei
10 000 lei
15 000 lei
9 900 lei
10 000 lei

LA EDITURILE IRI I UNIVERS ENCICLOPEDIC VOR APREA:

Academia Roman - ndreptar ortografic ortoepic si de punctuaie 22 900 le
DEX
150 000 le
Leonard Gavnliu Dicionar de cerebrologie
37 900 le
Larousse Dicionar de medicin
99 000 le
Vladmir Jankelevitch - Ireversibilul si nostalgia
32 900 le
William Shakespeare - Visul unei nopi de var
17 900 le Brboi Popescu - Limba si literatura roman pentru pregtirea
examenului de capacitate
18 900 le
Anstotel Etica nicomahic
37 900 le
J P Chartier Introducere m psihanaliza lui Sigismund Freud
17 900 lei C Prodan D Preda - The Romanian Army Dunng
The First World War
30 000 lei

Comandnd pnn post o carte apruta la una din editurile

IRI sau UNIVERS ENCICLOPEDIC
obinei o reducere de

15% Pentru comenzi cu o valoare mai mare de 60 000 lei obinei o reducere de

20%

--------------------'-____

Costul expediem pnn post e suportat de edituri

Adresa CP 33-2, Bucureti Romnia
Tel 7fax (401) 222 62 86 222 53 52,222 54 20

2/ y\)()

DICIONARELE
SECOLULUI XXI
Tiparul executat la Regia Autonom .Monitorul Oficial

Oamenii trebuie sa tie ca numai de la creier ne vin plcerile bucuriile rsetul glumele precum si suferinele sufleteti durerile ura si lacrimile Cu
creierul gndim vedem auzim si deosebim uratul de frumos rul de bine plcutul de neplcut Susin astfel ca creierul este organul cel mai puternic
din corpul omenesc deoarece atunci cnd este sntos interpreteaz pentru noi fenomenele de origine aeriana tocmai aerul fund acela care ne da
inteligenta Ochii urechile limba minile si picioarele acioneaz potrivit discernmntului creierului
HIPOCRATE

DICIONARUL bLCOLULUI

DICIONAR
DL CLREBROLOC
LEONARD GAVRILIU

ISBN 973 9243 25 8

EDITURA UNIVERS ENCICLOPE