Categoriile de gen

Sex / Gen
 Categoriile societăţilor studiate
preponderent de antropologi:

Religiosul,
Economicul,
Politicul,
Rudenia.
• La acestea se adaugă, după anii ‘30 ai
sec. XX, categoria de gen;
• Istoria femeilor – direcţie de cercetare în
istoria mentalităţilor din anii ‘70 ai sec.
trecut
• Masculinitatea / Feminitatea sunt
determinate BIOLOGIC, dar şi
CULTURAL, SOCIAL;

• Masculinitatea / Feminitatea –
CATEGORII SIMBOLICE, precum cea a
rudeniei
 Masculinitatea / Feminitatea

• Margaret Mead analizează 3 populaţii din Noua

Guinee, arătând că la una dintre ele (Chambuli)
sexul “slab”, “protejat” este cel masculin;

• La Chambuli, abilităţile artistice, sensibilitatea şi

dependenţa emoţională sunt caracteristice
bărbaţilor; în timp ce eficienţa şi competenţa
sunt determinante pentru femei
• Masculinitatea / feminitatea erau tradiţional
considerate ca date “naturale” (explicaţiile
europenilor pornind de la textul Genezei biblice);

• Femeile – sexul slab, marcat de păcat şi de

necurăţie (perioada menstruaţiei, perioada
lăuziei etc);

• Zânele rele, Ielele, Bolile (Ciuma, Holera),

Păcatele (Lenea), Moartea sunt întruchipări
feminine în folclorul şi iconografia noastră
Bis. din
DESEŞTI
(jud.
Maramureş)
Bis. din CĂLINEŞTI
(jud. Prahova)
Bis. din ULCIUG, jud. Sălaj
 Natură / Formare

• Există o suită de condiţionări biologice,

fiziologice, care marchează diferenţele
dintre SEXE (cauzate de FACTORII
HORMONALI şi de DOMINANŢA
EMISFERELOR CEREBRALE).

• Există DIFERENŢE DE ROL (“cimentate”

în istoria f. lungă)
 Diferenţe care au apărut în istoria
foarte lungă
• “Bărbaţii şi femeile au evoluat diferit
pentru că n-au avut încotro. Bărbaţii au
vânat, femeile au cules recolta. Bărbaţii
au protejat, femeile au hrănit. Ca
urmare, corpurile şi minţile lor au
evoluat complet diferit.”
(Cerasela Tudose, Gen şi personalitate:
psihologie feminină şi psihologie
masculină, Buc., Ed. Tritonic, 2005)
 Formule chimice hormonale
• La FEMEI: • La BĂRBAŢI:
Estrogenul – • Testosteronul –
le conferă un hormon al
sentiment de agresivităţii; al
mulţumire, de succesului, al
satisfacţie; efect spiritului de
benefic asupra competiţie;
MEMORIEI;
• Progesteronul – • Stimulează
declanşează capacităţile de
sentimente orientare în spaţiu
materne
• Ex: Femeile au o percepţie vizuală
periferică mai amplă, în vreme ce bărbaţii
văd mai bine la distanţă;

• Femeile pot distinge mai bine nuanţele

culorilor, întrucât cromozomul X
furnizează aceste celule de culoare;

• Bărbaţii se pot orienta mai bine în spaţiu;

• Bărbaţii nu pot face decât un singur lucru, în
timp ce femeile pot face diverse acţiuni simultan
(în creierul bărbaţilor există mai puţine conexiuni
între emisfera dreaptă şi cea stângă, iar creierul
este mai compartimentat);

• “Dacă veţi scana creierul unui bărbat în timp

ce citeşte, veţi constata că este practic surd.”
(Cerasela Tudose, op. cit.)
 Alte diferenţe M / F
• Femeile sunt
• Atunci când dotate cu un
creierul bărbatului sistem senzorial
se odihneşte, cel mult mai fin;
putin 70 % din • Atunci când
activitatea sa
creierul femeii se
electrică este
odihneşte, scoarţa
blocată
cerebrală e activă
în proporţie de
90%
• Capacitatea femeilor de a descifra mai
bine limbajul trupului la sugari;

• Femeile aud mai bine şi au o capacitate

mai mare de a distinge sunetele înalte;
• Deşi creierul femeii este mai mic decât al
bărbatului (care are cca 4 miliarde de
celule în plus), testele de inteligenţă au
arătat că, în medie, femeile sunt cu 3 %
mai inteligente decât bărbaţii;

• Femeile au mai multă materie cenuşie

decât bărbaţii;

• Femeile au o inteligenţă emoţională mult

mai bine dezvoltată
 Primele cercetări asupra creierului
M/F
• FRANCIS GALTON, 1882; cercetări
similare în America, în aceeaşi perioadă;

• El a descoperit că bărbaţii sunt mai puţin

sensibili la durere, au o mai puternică
strângere de mână; sunt mai sensibili la
sunetele stridente sau ascuţite;
• Bărbaţii preferă roşul şi albastrul; rezolvă
mai uşor problemele tehnice decât pe cele
gospodăreşti;

• Dacă sunt răniţi pe partea stângă a

capului, există riscul să nu mai vorbească
(în schimb, femeile nu sunt supuse
acestui risc, pentru că au mai mulţi centri
ai vorbirii).
• Bărbaţii pot vedea mai uşor tridimensional
(când văd planurile unei case îşi pot
imagina obiectul deja construit);

• Femeile au cu peste 30% mai multe

legături între emisfera dreaptă şi emisfera
stângă decât bărbaţii (rezultă vorbire mai
fluentă, capacitatea de a executa mai
multe lucruri deodată)
Emisfera stângă Emisfera dreaptă
• Partea dreaptă a • Partea stângă a
corpului corpului
• Matematica • Creativitatea
• Vorbirea • Vizualul
• Logica • Intuiţia
• Deducţia, analiza • Perceperea “imaginii
• Simţul practic globale”
• Ordinea • Orientarea în spaţiu
• Detectarea detaliilor • Prelucrarea multiplă
 Categoriile masculin / feminin sunt
modelate cultural încă din copilărie
• Jucării (jocuri) pt băieţi / fete;
• Culori ale vestimentaţiei specifice băieţilor
/ fetelor; obligaţia de a respecta, prin
vestimentaţie, separaţia primordială dintre
bărbaţi şi femei;
• Tip de comportament masculin / feminin;
• Munci rezervate şi educaţie diferită;
• Educaţie sexuală diferită.
Femeie gătind,
Ms. 5128,
B. M. Lyon
Sarcinile domestice
fac parte din viaţa
cotidiană a femeilor,
Ms. 742, B. M. Lyon
În societatea tradiţională, bărbaţii activează
în domeniul PUBLIC, femeile în cel PRIVAT
Bărbaţii se ocupă de raporturile grupului ca
întreg cu mediul exterior grupului, în timp ce
femeile se ocupă de stabilitatea internă a
grupului

Bărbaţii sunt mai implicaţi în riturile ciclului anual

(Crăciun, Paşte, rituri păstoreşti şi agricole);
femeile în riturile ciclurilor vieţii (naştere,
nuntă, moarte). Cf. Gail Kligman
• Iniţial, suntem toţi “fete” (până la 8-9
săptămâni după concepere);

• Gunther Dorner a avansat teoria că

identitatea noastră sexuală se formează la
6-8 săptămâni după concepere;

• Cca 80-85 % dintre bărbaţi au un creier

predominant masculin, iar 15-20 % au un
creier mai mult sau mai puţin efeminat
 Krantz şi Vogel (1968)
TRĂSĂTURI FEMININE TRĂSĂTURI MASCULINE
• Nevoia de protecţie; Agresivitate, independenţă;

• Manifestă tact, blândeţe, Îşi sunt propriul confident;

evită limbajul dur;
Logici, obiectivi, raţionali;
• Plâng cu uşurinţă;
Îşi ascund bine emoţiile;
• Preferă arta, literatura,
domeniile care presupun Uneori, sunt lipsiţi de
sensibilitate pudoare
 Masculin / feminin în societatea
tradiţională românească
• Voinicul e “cruce întreagă”, iar femeia, “jumătate
de cruce”;
• “Când se naşte o fată, plâng cei patru pereţi ai
casei.”
(Gh. Ciauşanu, Superstiţiile poporului român în
asemănare cu ale altor popoare vechi şi noi)

• “Dintele minţii la muiere tocmai după moarte

iese.”
(I. Zanne, Proverbele românilor)
 Obsesia ţărănească a procreării de
băieţi
“Metode” prin care se crede că se poate influenţa
conceperea unui copil de sex masculin:

3. în timpul actului sexual, se aşază sub patul

conjugal unelte utilizate exclusiv de bărbaţi
(secure, ciocan);
4. în timpul actului sexual, bărbatul sau ambii
parteneri trebuie să ţină gura închisă, în caz
contrar sexul viitorului copil va fi feminin
(datorită asocierii simbolice dintre gură şi
organele genitale feminine).
 Problema sterilităţii

• Este resimţită pretutindeni în lume ca o

problemă preponderent feminină;

• E motiv suficient de separare, de divorţ;

• În unele ţări islamice, e suficient ca soţul

să rostească de 3 ori la rând: “te
repudiez”, pt ca soţia să fie nevoită să se
întoarcă la casa părintească;
Bărbat care îşi
repudiază soţia
(tipăritură,
sfr. sec. XV,
B.M. Lyon)
 “Copilul adormit”
• Pentru a evita repudierea şi umilinţa, femeile
musulmane au adoptat o credinţă potrivit căreia
copilul este adormit în pântecele matern, unde
poate sta câţiva ani înainte de a se naşte;
• În Coran se spune că cea mai scurtă perioadă
de gestaţie este de 6 luni, însă nicăieri nu este
stipulată perioada maximă;
• În Haiti, se crede în existenţa unui fenomen care
poate “îngheţa” foetusul în pântecele matern
timp de luni sau chiar ani de zile.
 Genul

“Nucleul tare al definiţiei stă în relaţia dintre

2 elemente: genul este elementul
constitutiv al raporturilor sociale
fundamentate pe diferenţele observate
între sexe; genul este o primă modalitate
de a marca relaţiile de putere.”
(Joan Scott)
 Istoria femeilor / Histoire des femmes /
Women’s studies
• Începe să ia avânt în anii 70 ai sec. XX;
• În Franţa, universităţile au iniţiat grupuri de
cercetare având ca teme de abordare
femeia şi istoria ei;
• În 1984, înfiinţarea unui centru
Recherches sur les femmes, recherches
féministes în cadrul Centrului Naţional al
Cercetării Ştiinţifice (CNRS)
• 1984 – vol. coord. de Michelle Perrot, Une
histoire des femmes est-elle possible?;
• Histoire des femmes en Occident, (coord.)
G. Duby şi M. Perrot;
• În aceeaşi perioadă au apărut în Franţa o
suită de reviste specializate: Pénélope;
Clio. Histoire, femme et société ş. a.
 Istoriografia românească

• N. Iorga, Femeile în viaţa neamului nostru

(1911);
• Constantin Gane, Trecute vieţi de doamne
şi domniţe, 3 vol. (1933, 1935, 1939);
• O istorie scrisă preponderent de bărbaţi;
• Cum se construieşte imaginea femeii, cine
i-o construieşte, care e locul rezervat şi
cum îşi asumă femeile acest rol?
 Teme ale istoriei femeilor
• Ipostaze ale corpului feminin;
• Maternitatea şi naşterea;
• Profesiunile feminine axate pe ideea de îngrijire
şi educaţie (infirmiere, moaşe, guvernante,
institutoare etc);
• Prostituţia, formele de devianţă şi de boală;
• Construcţia socială a sexualităţii; pornografia;
• Reconstituirea intervenţiilor feminine în cadrul
mişcărilor sociale şi a curentelor revoluţionare
etc.
• “Tota mulier in uterus.” (Orice femeie este
în uterul ei.) – scolasticii;

• “Nu te naşti femeie, ci devii.” (Simone de

Beauvoir);

• “Les hommes sont des femmes comme

les autres.” (Groucho Marx)
 Bibliografie selectivă

• Vintilă Mihăilescu, Antropologie. Cinci

introduceri, Iaşi, Ed. Polirom, 2007, pp.
201-205;

• Cerasela Tudose, Gen şi personalitate:

psihologie feminină şi psihologie
masculină, Buc., Ed. Tritonic, 2005.
 Bibliografie selectivă

• Margaret Mead, L’un et l’autre sexe (Male

and Female), Paris, Ed. Denoël, 2005 (ed.
princeps, 1948);

• Françoise HÉRITIER, Masculin / Féminin,

vol. I (La pensée de la différence), vol. II
(Dissoudre la hiérarchie), Paris, Ed. Odile
Jacob, 1996, 2002.