NEVOIA DE A FI CURAT,

ÎNGRIJIT,
DE A-ŞI PROTEJA
TEGUMENTELE ŞI
MUCOASELE
• Reprezintă necesitatea esenţială şi vitală a fiinţei umane de a fi

curat, îngrijit şi a-şi proteja tegumentele şi mucoasele, pentru a-

şi menţine o ţinută decentă şi pielea sănătoasă, astfel încât

aceasta să-şi poată îndeplini în condiţii optime funcţiile

caracteristice.
 Igiena corporală

• este un mod de exprimare al educaţiei atitudinale faţă de persoanele din

jur şi faţă de mediul ambiant.
• Prin curăţenia corporală se păstrează echilibrul sănătăţii, se împiedică
apariţia unor boli sau infecţii ca şi dezvoltarea mediului favorizant lor.
• Prin curăţenia corporală se crează o stare de bine (stare psihoafectivă).
• Prin impresia generală creată prin curaţenie se induce celor din jur o
atitudine de respect, de apreciere, de plăcerea de a fi cu noi.
• protecţia organismului împotriva pătrunderii agenţilor patogeni
• protecţia organismului împotriva radiaţiilor UV, datorită pigmenţilor pe care
îi conţine
• receptor a excitaţiilor tactile, termice şi dureroase
• excreţia substanţelor toxice rezultate în urma metabolismului celular
• termoreglare, atât prin termoliză cât şi prin menţinerea temperaturii corpului
datorită prezenţei stratului adipos ce are rol de izolator termic
• absorbţie – unele substanţe medicamentoase se pot aplica pe tegument, ele
fiind ulterior absorbite şi introduse în circulaţia sanguină
• respiraţie – la nivelul tegumentului poate fi absorbită o mică cantitate de O2
şi de asemenea prin tegument se elimină o cantitate mică de CO2
 Scopul nevoii de a fi curat, îngrijit este acela
de a conserva pielea şi starea de sănătate
• Pielea se prelungeşte prin mucoase (cele care acoperă orificiile – nas,
gură, ochi, vagin, urechi, rect) şi care trebuie menţinute în aceleaşi
condiţii de curăţenie numai că ele necesită îngrijiri speciale.
• Pielea reprezintă învelişul extern al corpului şi are o suprafaţă de 1,5-2
m2, grosimea medie de 1mm, care variază în funcţie de varstă, sex, de
regiune, astfel este mai subţire pe faţă, pleoape, mai groasă pe faţa
palmară.
• Culoarea pielii variază în funcţie de pigmentul melanic, de vârstă, de
vascularizaţie.
 Manifestări de Independenţă
Cavitatea bucală -
Nasul - prezintă dentiţie albă completă
Părul - are lungime Urechile - sunt curate
mucoasa respiratorie fără carii: mucoasă
corespunzătoare, supleţe şi au o conformaţie
umedă şi fosele nazale bucală umedă şi roz:
şi strălucire normală gingii aderente dinţilor şi
libere
de culoare roz

Deprinderi igienice - baie, duş

Unghiile - curate, Pielea - curată, netedă, (durata, frecventa): spălarea dinţilor
tăiate scurt şi de culoare elastică, de culoare roz (frecvenţă, periaj corect, produse
roz şi pigmentată normal folosite): spălarea părului
(frecvenţă, produse folosite)
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii

• 1. Factori Biologici:
• Vârsta: - la copil şi la persoanele în vărstă, pielea este mai sensibilă şi mai puţin
rezistentă la variaţiile de temperatură, la microbi şi la infecţii - în urma
îmbătrânirii, dinţii pot slăbi în rezistenţă şi să cadă, iar părul şi unghiile pot deveni
mai puţin rezistente
• Deprinderile igienice se formează de la vârste mici şi trebuie consolidate pe
parcurs. Adultul are un rol important în formarea deprinderilor igienice la copil
oferindu-le modele pozitive. La vârste foarte fragede vorbim de deprinderea de a
spăla mâinile sau a dinţii, ulterior învăţându-se şi alte deprinderi.
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii

• Temperatura:
• - atunci când temperatura mediului este prea ridicată, pielea participă la
termoreglare prin intermediul glandelor sudoripare eliminând o cantitate
de sudoare - datorită variaţiilor de temperatură, pielea se usucă şi se
deshidratează
• Exerciţiile fizice: - ameliorează circulaţia şi facilitează eliminarea
deşeurilor din organism prin tegument
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii

• Alimentaţia:
• - absorbţia unei cantităţi suficiente de lichide asigură elasticitatea
tegumentului
• – TURGOR – elasticitatea şi consistenţa pliului cutanat atunci cand este
prins între 2 degete
• - o piele hidratată menţine o piele elastică, moale, catifelată
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii

2.Factori Psihologici:
• Emoţiile: - pot determina o creştere a fenomenului de sudoraţie, fapt care
duce la acoperirea tegumentelor cu transpiraţie şi care necesită impunerea
unor măsuri speciale de igienă
• Educaţia - în funcţie de educaţie, indivizii au deprinderi igienice diferite
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii

3. Factori sociologici:
• Cultura: - importanţa curăţeniei diferă în funcţie de nivelul de cultură,
indivizii având obiceiuri de igienă şi curăţenie care variază ca frecvenţă şi
manifestare
• Curentul social: - în funcţie de evoluţia modei, apar obiceiuri de igienă şi
curăţenie diferite
• Organizarea socială: - în funcţie de aceasta, obiceiurile de igienă se
raportează la condiţiile fizice şi materiale
 Dependenţa în Satisfacerea Nevoii

- atunci când această nevoie nu este satisfăcută, apar următoarele probleme de dependenţă:

1. Afectarea mucoasei orale

2. Atingerea integritatii pielii si mucoaselor
3. Dificultate/Incapacitatea de a-si acorda ingrijiri de igiena
corporala
4. Refuzul de a-si face igiena corporala
5. Deficit de autoingrijire
 • Definitie;
• Lezarea si/sau a tesutuluui moale al cavitatii bucale buzelor
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Fisuri, crapaturi, cruste
Crtesterea in volum a amigdalelor

Afectarea Ulceratii ale mucoasei bucale, limba incarcata cu depozite albicioase

(saburala)
Limba geografica/glosita (limba cu zone depapilate de culoare rosie,
mucoasei cu contur neregulat, asemanator cu o harta, unite printr-o banda alba,
situate pe npartea dorsala sau pe marginile limbii)

orale Cheilita (inflamatie a buzelor, caracterizata prin roseate, edem,

senzatie de arsura)
Halena fetida a gurii
Vezicule pline cu exudat
Pustule (vezicule pline cu puroi)
Tulburari de masticatie si deglutitie
Tulburari ale simtului gustativ (gust rau in gura, ageuzie)
 Sursa de dificultate, etiologia sau cauza
dependentei
• Deshidratare, malnutritia
• Efect secundar al chimioterapiei
• Iritanti chimici,: alcool, tutun, droguri
• Trombocitopenie
• Factori mecanici: proteze, tub endotracheal, nasogastric
• Lipsa de cunostinte privind ingrijirea preventive si curative a leziunilor
gurii
 • Interventii proprii si delegate
Obiectiv
• - se inspecteaza cavitatea bucala pentru
aprecierea tipului si intinderii leziunilor
- pacientul sa • Se indeparteaza proteza dentara si se curata
prezinte la nevoie
mucoasa • Se invata persoana sa faca gargara cu o
bucala solutie salina sau bicarbonatata

intacta in • Se sugereaza sa evite gargarismele si

clatirea gurii cu produse comerciale pe baza
decurs de …. de alcool, acide
zile
• Se educa pacientul:
• - sa respecte masurile de igiena locala si generala
• Se evite alimentele uscate sau prea dure pentru a fi masticate
• Sa renunte la lichidele si alimentele iritante: sucuri de citrice, la fumat
• Sa mestece guma fara zahar pentru stimularea salivatiei
• Se aplica un gel anestezic pe ulceratii, cu 20-30 min inainte de mese
• Se ofera alimente moi si proaspete
• Se aplica o crema hidratanta pe piele si pe mucoase
• Se supravegheaza starea cavitatii bucale, aspectul limbii, starea de
hidratare a organismului
 Problema:
Atingerea integritatii tegumentelor si mucoaselor

Definitie: prezenta de leziuni la nivelul pielii si mucoaselor

Manifestari sau semne de dependenta:
• Eritem= piele inrosita
• Excoriatii= distructii superficiale la nivelul tegumentelor sau mucoase in general in urma pruritului urmat de grataj
(scarpinat, zgarieturi)
• Macule = pete la nivelul pielii
• Papula= leziune solida intarita ca o ridicatura
• Flictena= leziune cu continut lichid mai mare, frecvent cu sange, puroi
• Pustula= leziune ca un abces minuscul (cu continut purulent) , la baza firului de par (cosuri).
• Vezicule= leziuni cu continut lichid de dimensiuni mici izolate sau frecvent grupate in ciorchine
• Cruste, acopera de obicei ulceratiile si rezulta prin uscarea exudatului (lichidului) seros, purulent sau hemoragic
 Problema:
Atingerea integritatii tegumentelor si mucoaselor

• Petesii – pete vasculare determinate de hemoragii vasculare situate in derm, au

diametrul sub 2 mm si nu dispar la presiunea digitala
• Edeme subcutanate, determinate de retentia de lichid in tesutul; subcutanat, sunt
localizate si au urmatoarele semne generale:
• Tumefactia regiunii
• Piele intinsa, subtire, stravezie, fara cute naturale
• La compresiunea digitala lasa un semn, semnul godeului
Anasarca, edeme generalizate, caracterizate de retentia de lichid atat in tesutul
subcutanat cat si in cavitati serosae (pleurala, pericardica, abdominala)
 Problema:
Atingerea integritatii tegumentelor si mucoaselor

Fisuri = intreruperi ale continuitatii pielii

Descuamatie = desprinderea celulelor epiteliale superficiale.
Acnee= eruptie de pustule.
Furuncul= o leziune profunda purulenta datorata frecvent stafilococului auriu.
Intertrigo= micoza interdigitala la nivelul piciorului.
Vitiligo= depigmentari ale tegumentului
Ulceratii= distructii de tesut spre profunzime.
Escara= alterare a tegumentului datorita unei circulatii deficitare pe o anumita zona evoluand de la roseata, paliditate, aparitia
ulceratiei care avanseaza in profunzime ajungand pana la os.
Varice= dilatatii venoase datorate unei circulatii ingreunate in zone in care sangele se acumuleaza existand riscul de formare de
trombi.
Hemoroizi= dilatatii ale venelor hemoroidale localizate la nivelul rectului, anusului.
Ulcer varicos= aparitia ulceratiilor pe un teren varicos.
 Problema:
Atingerea integritatii tegumentelor si mucoaselor

MODIFICARI DE CULOARE:
Paloare generalizata – semn de anemie intereseaza atat pielea cat si mucoasele (conjunctiva,
mucoasa linguala)
Hiperpigmentare difuza – generalizata, in afara cazurilor cand este o trasatura rasiala (negrii,
mulatrii, tigani) este intalnita si in boala Addison (insuficienta a glandelor suprarenale) apare
coloratia bronzata a pielii datorita cresterii secretiei de hormone melanotrop de catre hipofiza care
stimuleaza in exces a pigmentului melanic.
Hiperpigmentari circumscrise (limitate)
Periocular in hipertiroidie, nevroze
Cloasma gravidelor localizata la fata
Masca biliara localizata la frunte , obraji si perioral, la cei cu afectiuni, la cei cu afectiuni hepatice
 Problema:
Atingerea integritatii tegumentelor si mucoaselor

Depigmentari difuze si circumscrise

• Albinism, anomalie congenitala caracterizata prin tegument alb, rozat, iris roz – rosu,
par blond subtire si mat
• Vitiligo – pete decolorate cu margini hiperpigmentate, neregularizate si cu tegument
normal in rest
Discromiile sunt modificari de culoare a tegumentului datorate acumularii in piele a unor
pigmenti patologici
Cianoza, coloratia albastruie a pielii si mucoaselor datorita cresterii cantitatii de
hemoglobina redusa in sange, poate fi generalizata sau localizata la extremitati
(acrocianoza)
 Problema:
Atingerea integritatii tegumentelor si mucoaselor

Icterul - coloratia galbena, in nuante diferite, a pielii si a mucoaselor (sublinguala,

sclerotica oculara) datorata cresterii in sange a unui pigment biliar (bilirubina), ce se depune
in piele si mucoase, cand coloratia galbena apare numai la nivelul scleroticii oculare si a
mucoasei sublinguale vorbim de subicter. Se deosebesc mai multe nuante de icter:
- Icter flavin – galben deschis, in hemoliza
- Icter rubin – galben rosiatica, in hepatita
- Icter verdin - galben-verzui, in afectiuni biliare obstructive
- Icter melas - cenusiu inchis, se intalneste in cancerul de cap de pancreas
Coloratia galbena a tegumentului poate sa apara si dupa administrarea unor medicamente,
dar in acest caz, sclerele nu se coloreaza.
 • Dificultate/incapacitate de a se misca
• Incontinenta de urina si materii fecale
Sursa de • Refuzul de a-si acorda ingrijiri igienice, ca
urmare a tulburarilor din sfera perceptiei,
dificultate, gandirii sau a scaderii stimei de sine
• Lipsa de cunostinte privind ingrijirea
etiologia sau preventiva si curativa a leziunilor pielii si
mucoaselor
cauza • Stari alergice insotite de prurit
dependentei • Boli infecto-contagioase, foliculite,
septicemii
 • INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
• Se evalueaza starea pielii, coloratie, temperatura, leziuni
elementare, modificari de volum
Obiectiv • Se localizeaza si se apreciaza diametrul leziunilor
Pacientul sa • Se spala pielea cu sapun cu pH neutru, antiseptic, pentru
indepartarea deseurilor cutanate
prezinte
• Se aplica pansamente oclusive, absorbante deasupra plagilor
tegumente si
• Se atentioneaza persoana sa evite gratajul in caz de prurit si se
mucoase integre, scurteaza unghiile
de culoare si • Se administreaza la indicatia medicului, medicatia
aspect normale in simptomatica si etiologica
• Se supravegheaza efectele terapeutice si secundare a
decurs de cateva medicatiei administrate
zile • Se evalueaza riscurile asociate imobilizarii, incontinentei … la
nevoie
• Se supravegheaza starea de hidratare, punctele de sprijin,
functiile vitale si vegetative.
 Problema:
Dificultate/incapacitate de a-si acorda ingrijiri de igiena personala

Definitie: limitarea sau imposibilitatea de a-si efectua ingrijiri de igiena personala

MANIFESTARI SAU SEMNE DE DEPENDENTA:
Nu poate: - sa-si perie dintii
- sa-si curete proteza dentara
- sa se spele pe cap
- sa se machieze, sa-si taie unghiile
- sa se coafeze, sa se rada
- sa stea in cada sau in cabina de dus
- sa utilizeze materialele pentru igiena personala
 • Diminuarea mobilitatii fizice
• Tremuraturi ale mainilor
Sursa de • Leziuni ale mainilor (arsuri, plagi, deformari,
dificultate, fracturi, amputatii)
• Lipsa de coordonare a miscarilor, spasticitate
etiologia sau • Restrictii impuse: tractiuni, fracturi costale,
IMA, etc
cauza • Deficiente senzoriale: cecitate, hipoacuzie,
anosmie, anestezie cutanata
dependentei • Confuzie, fatigabilitate
• Tulburari de perceptie si gandire, depresie
 • INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
Obiectiv • Se evalueaza capacitatile mortice, gradul de
Pacientul sa fie confuzie, raspunsul pacientului la diferiti stimuli
(vizuali, auditive, tactili) precum si gradul de
capabil sa-si faca
toleranta la effort
igiena
tegumentelor, • Se stabileste un orar pe care pacientul sa il cunoasca
si sa il respecte zilnic
mucoaselor,
fanerelor utilizand • Se stimuleaza/invata pacientul sa execute exercitii
de amplitudine cun membrele superioare sinsa
de o maniera
reproduca gesturile necesare ingrijirilor igienice
proprie mijloace
adaptate situatiei • Se supravegheaza/ajuta pacientul la nevoie sa isi
faca toaleta zilnica
dupa un interval
de cateva zile • Se incurajeaza pacientul sa accepte relatia de
interdependenta prin asigurarea intimitatii si
menajrea pudorii
 • INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
Obiectiv • Se asigura mijloace adaptate pentru facilitarea
Pacientul sa fie nevoii la cei cu deficiente motorii si
capabil sa-si faca neuromusculare:
igiena • Bai cu scaun la un capat pentru cei ce nu pot sta decat
in in sezut
tegumentelor,
mucoaselor, • Scaune speciale cu dusuri atasate pentru efectuarea
toaletei perineala
fanerelor utilizand
• Sapun pe sfoara, agatat de gatul persoanei cu tulburari
de o maniera de echilibru si de coordonare a miscarilor, pentru a nu
proprie mijloace fi pierdut in timpul spalarii corpului
adaptate situatiei • Perii cu coada lunga, mobile, pentru spalarea spatelui,
dupa un interval la cei cu dureri articulare, anchiloze
de cateva zile • Periute cu coada lunga, fixate cu un dispozitiv la
nivelul articulatiei mainii, la cei care nu pot executa
miscari de adductie, circumductie
Obiectiv • INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
Pacientul sa fie
capabil sa-si faca • Se cere pacientului confuz, cu deficient
senzoriale sa aprecieze temperatura apei, textura
igiena si mirosul sapunului
tegumentelor,
mucoaselor, • Se acorda timp suficient pentru igiena
persoanelor cu toleranta scazuta la efort si se
fanerelor utilizand
prevad perioade de repaus
de o maniera
proprie mijloace • Se esaloneaza ingrijirile de igiena in cursul zilei:
baie dimineata, spalarea pe cap, ingrijirea barbii
adaptate situatiei
dupa-amiaza pentru conservarea energiei
dupa un interval
de cateva zile
Problema: Refuzul de a-si face igiena personala

Manifestari sau semne de dependenta:

• Afirma ca nu doreste sa-si faca igiena personala
• Reticenta in efectuarea igienei personale
• Reactie negativa privind igiena personala
• Tinuta murdara, neingrijita:
• Pediculoza
• Picior de atlet, cu infectii cauzate de ciuperci
• Tartru dentar, dinti galbeni, miros neplacut/halitoza
• Caderea parului, alopecie
 Sursa de
dificultate, • Stare depresiva
• Tulburari in sfera afectivitatii
etiologia sau • Lipsa interesului

cauza • Scaderea stimei de sine

dependentei
 • INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
• Se detemina persoana sa exprime motivele refuzului
Obiectiv de a-si face igiena personala (stare depresiva, lipsa
Pacientul sa–si de interes, fatigabilitate)
reconsidere • Se incurajeaza exprimarea emotiilor, a sentimentelor
atitudinea fata de negative legate de propria igiena corporala
igiena personala • Se asigura obiecte de igiena care sa intereseze
in decurs de … persoana, sa fie pe placul sau: sampon special, trusa
zile de machiaj sau de ras…
Pacientul sa • Se asigura prezenta si participarea unei personae
accepte sa-si faca semnificative in cazul pacientului cu stare depresiva
igiena personala • Se explica importanta acordarii de ingrijiri igienice
pentru confortul fizic si psihic
dupa ….zile
• Se supravegheaza/ajuta persoana sa-si faca igiena
personala cu acordul acesteia.
 Problema: Deficit de autoingrijire
Manifestari sau semne de dependenta:
• Nu este capabil sa se spele singur pe corp sau pe diferite regiuni
• Este incapabil sa foloseasca sursa de apa si sa regleze temperatura apei
 • Disfunctii neuromusculare
• Tulburari metabolice si endocrine (diabet
zaharat, hipotiroidie, obezitate)
Sursa de • Deformari articulare si deficient motorii din
cadrul unor boli autoimmune (poliartrita
dificultate, reumatoida, scleroza multipla in placi)
• Atrofia musculara, slabiciunea musculara
etiologia sau • Tulburari vizuale, tulburari de echilibru,
cauza constrangei fizice (apparat gipsat, extensie,
perfuzie…)

dependentei • Stomele (traheostoma, gastrostoma,

colostoma, ileostoma)
• Coma, imobilitatea.
Obiectiv INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
Pacientul sa
accepte relatia de • Se evalueaza capacitatile persoanei de a
interdependenta in desfasura activitati de autoingrijire utilizand
asigurarea igienei urmatoarea scala de coduri:
personale in decurs • 0 – complet independent
de ….ore/zile • 1 – utilizeaza autonom mijloace adaptate
Pacientul sa atinga • 2 – are nevoie de ajutor minim
un nivel minim de • 3 - este asistat partial
performanta care sa
• 4 – este asistat total
ii asigure confortul
• 5 – are nevoie totala de ajutor
in decurs de …
zile/saptamani
 INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
Obiectiv
• Se asigura mijloace de igiena adaptate gradului
Pacientul sa
de independenta/dependenta
accepte relatia de
interdependenta in • Se exploreaza obiceiurile persoanei legate de
asigurarea igienei igiena
personale in decurs • Se planifica, impreuna cu pacientul, intalniri cu
de ….ore/zile alte personae care au trecut prin situatii similar si
Pacientul sa atinga s-au adaptat bine
un nivel minim de
• Se permite pacientuluui sa-si exprime
performanta care sa sentimentele de neputinta sau frustrare, la nevoie
ii asigure confortul
in decurs de … • Se evidentiaza, se lauda progresele facute de
zile/saptamani pacient
 Evaluarea realizarii obiectivelor
• Obiectiv atins ………………………………………
• Obiectiv neatins ……………………………………, de ce?
• Nerealist
• Nemsaurabil, neobservabil
• Imprecis
• Obiectiv modificat ……………data.
 Rolul asistentului medical in asigurarea
igienei bolnavilor spitalizati
• Functie autonoma
• “ori de cate ori este nevoie”, dar nu mai rar decat se stabileste prin
protocoale si standard de calitate
• Masurile de igiena constituie o prioritate in ingrijirea pacientilor
 Responsabilitatile asistentului medical
• Asistentul medical este responsabil pentru:
• Igiena sectiei
• Igiena patului bolnavului
• Igiena lenjeriei de corp
• Igiena personala a pacientului
Lenjeria de pat se schimba o data la 3 zile si ori de cate ori este nevoie
Executa/supravegheaza toaleta partiala (toaleta cavitatii bucale, toaleta pe regiuni)
Executa/supravegheaza baia generala a pacientului
Executa/supravegheaza anumite manevre igienice necesare, precum: pieptanat, taierea unghiilor, etc
Invata pacientul anumite reguli de igiena
• Igiena sectiei inseamna aplicarea masurilor de asepsie (curatenie,
dezinfectie, dezinsectie, deratizare).
• Asistentul medical trebuie sa cunoasca regulile de igiena, chiar daca nu el
executa cea mai mare parte a acsetor sarcini, ci numai le deleaga.
 Toaleta pacientului
• Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază , adică din îngrijirile acordate de asistenta
medicală cu scopul de a asigura confortul şi igiena bolnavului. Constă în menţinerea pielii în
stare de cură ţenie perfectă şi în prevenirea apariţiei leziunilor cutanate, fiind o condiţie
esenţială a vindecă rii. Toaleta pacientului poate fi:
• - zilnică - pe regiuni
• - să ptă mâ nală sau baia generală
• În funcţie de tipul pacientului, acesta:
• - n-are nevoie de ajutor
• - are nevoie de sprijin fizic şi psihic
• - are nevoie de ajutor parţial
• - necesită ajutor complet
• Obiective:
• - îndepă rtarea de pe suprafaţa pielii a stratului cornos descuamat şi impregnate cu
secreţiile glandelor sebacee şi sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de
dejecţii şi alte substanţe stră ine, care aderă la piele
• - deschiderea orificiilor de excreţie ale glandelor pielii
• - înviorarea circulaţiei cutanate şi a întregului organism
• - producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizează mobilizarea anticorpilor
• - liniştirea bolnavului, crearea unei stă ri plă cute de confort
• Principii
• - se apreciază starea generală a bolnavului , pentru a evita o toaletă prea lungă , prea obositoare
• - se verifică temperatura ambiantă , pentru a evita ră cirea bolnavului
• - se evită curenţii de aer prin închiderea geamurilor şi a uşilor
• - se izolează bolnavul (dacă e posibil printr-un paravan) de anturajul să u
• - se pregă tesc în apropiere materialele necesare toaletei, schimbă rii lenjeriei patului şi a bolnavului şi
pentru prevenirea escarelor
• - bolnavul va fi dezbră cat complet şi se va acoperi cu cearşaf şi pă tură
• - se descoperă progresiv numai partea care se va spă la
• - se stoarce corect buretele sau mă nuşa de baie, pentru a nu se scurge apa în pat sau pe bolnav
• - se să puneşte şi se clă teşte cu o mâ nă fermă , fă ră brutalitate, pentru a favoriza circulaţia sanguină
• - apa caldă trebuie să fie din abundenţă , schimbată de câ te ori este nevoie, fă ră a se lă sa să punul în apă
• - se insistă la pliuri, sub sâ ni, la mâ ini şi în spaţiile interdigitale, la coate şi axile
• - se mobilizează articulaţiile în toată amplitudinea lor şi se masează zonele predispuse escarelor
• - ordinea în care se face toaleta pe regiuni: spă lat, clă tit, uscat
• - se mută muşamaua şi aleza de protecţie, în funcţie de regiunea pe care o spă lă m
 Etapele toaletei
• Se va respecta urmă toarea succesiune:
• se începe cu faţa, gâ tul şi urechile, apoi braţele şi mâ inile, partea
anterioară a toracelui, abdomen, faţa anterioară a coapselor;
• se întoarce bolnavul în decubit lateral şi se spală spatele, fesele şi faţa
posterioară a coapselor,
• din nou în decubit dorsal, se spală gambele şi picioarele, organele
genitale externe
• - îngrijirea pă rului, toaleta cavită ţii bucale.
 DE ŞTIUT:
• - înainte de a începe baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea pacientului -
puls, tensiune, respiraţie - ce mobilizare i se permite în ziua respectivă , dacă se poate spă la
singur, pe care parte a corpului;
• - toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat permite examinarea tegumentelor şi
observarea unor modifică ri - de exemplu, roşeaţă , iritaţie – luarea unor mă suri terapeutice;
• - pentru activarea circulaţiei sanguine, după spă larea întregului corp, se fricţionează cu alcool
mentolat îndeosebi regiunile predispuse la escare;
• - pacienţii care se pot deplasa vor face baie la duş sau la cadă , sub supravegherea personalului de
îngrijire.
• DE EVITAT
• în timpul bă ii pe regiuni a pacientului imobilizat la pat, udarea aparatului gipsat, a
pansamentului
 ÎNGRIJIREA OCHILOR
• Scop
• prevenirea infecţiilor oculare - îndepă rtarea secreţiilor
• Pregătirea materialelor
• - apă , prosop, tampoane din tifon, comprese, manuşi de baie
• Pregatirea pacientului
• - se informează (îngrijirea se face în cadrul toaletei zilnice)
• Tehnica
• - se îndepă rtează secreţiile oculare de la comisura externă spre cea internă , cu ajutorul unui tampon steril
• - se spală ochii cu mâ na acoperită cu mă nuşi, se limpezesc şi se şterg cu prosopul curat
• DE ŞTIUT:
• - la pacientul inconştient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a menţine supleţea corneei, se picură „lacrimi
artificiale" în fiecare ochi; iar dacă ochiul ră mâ ne deschis (corneea se usucă ), se aplică comprese îmbibate în ser
fiziologic şi se îndepă rtează în mod regulat secreţiile oculare.
 INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE

• Scop
• - menţinerea permeabilită ţii că ilor respiratorii superioare
• - prevenirea escarelor, infecţiilor nazale, în cazul în care pa­cientul prezintă sonde
introduse pe această cale (pentru oxi­genoterapie, pentru evacuarea conţinutului gastric).
• Pregătirea materialelor
• - tampoane sterile, montate pe bastonaşe, ser fiziologic, H 2O2 diluată , tăviţă renală ,
mă nuşi de cauciuc
• Pregatirea pacientului si tehnica
• se informează , i se explică necesitatea tehnicii, i se întoarce capul uşor într-o parte
• se cură ţă fosele nazale, fiecare cu câ te un tampon umezit în ser fiziologic
 INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE

• dacă pacientul prezintă o sondă :

• se dezlipeşte romplastul cu care este fixată
• se retrage sonda 5-6 cm
• se cură ţă tubul cu un tampon de urmele de romplast
• se îndepă rtează crustele de pe mucoasa nazală cu tamponul umezit în apă oxigenată diluată
• se reintroduce sonda gastrică , iar sonda pentru oxigenoterapie se poate reintroduce în cealaltă fosă nazală
• se fixează sonda.
• Ingrijiri ulterioare
• se controlează funcţionalitatea sondelor după cură ţarea mu­coasei nazale
• se supraveghează respiraţia pacientului
• DE EVITAT:
• - contactul mâ inilor cu secreţiile nazale.
 INGRIJIREA URECHILOR

• Scop
• - menţinerea stă rii de cură ţenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern
• - îndepă rtarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor patologice
• Pregătirea materialelor
• - tampoane sterile, montate pe beţişoare, tăviţă renală , apă ,să pun, manuşă de baie,
prosop
• Pregatirea pacientului
• se informează
• se întoarce cu capul pe partea opusă
 INGRIJIREA URECHILOR
• Tehnica
• - se cură ţă conductul auditiv extern cu tamponul uscat
• - se spală pavilionul urechii cu mâ na acoperită cu mă nuşa de bumbac cu să pun, cură ţind cu atenţie şanţurile
pavilionului şi regiunea retroauriculară
• - se limpezeşte, se usucă cu prosopul pavilionul urechii şi conductul auditiv extern
• îngrijiri ulterioare
• - se introduce în conductul auditiv extern un tampon de vată absorbant
• DE ŞTIUT:
• • fiecare ureche se cură ţă cu un tampon separat
• • dacă prin conductul auditiv extern se scurge LCR sau sânge va fi informat medicul
• De evitat
• • introducerea tamponului peste limita vizibilită ţii (pericol de lezare a timpanului)
 ÎNGRIJIREA CAVITĂŢII BUCALE

• Scop
• - obţinerea unei stă ri de bine a pacientului
• - profilaxia cariilor dentare
• - profilaxia infecţiilor cavită ţii bucale
• Pregătirea materialelor
• - pentru pacientul conştient: periuţă , pastă de dinţi, prosop, tăviţă renală , pahar cu apă
• - pentru pacientul inconştient: comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril (deschiză tor de
gură , spatulă linguală , pensă porttampon), glicerină boraxată 20%, tăviţă renală , mă nuşi de cauciuc sterile
• Pregatirea pacientului
• - conştient : este aşezat în poziţie şezâ nd sau în decubit lateral stâ ng, cu prosopul în jurul gâ tului
• - inconştient : în poziţie decubit dorsal, capul într-o parte, cu prosopul sub bă rbie
 ÎNGRIJIREA CAVITĂŢII BUCALE
• Tehnica
• - pacientul conştient este servit, pe rând, cu materialele şi ajutat să-şi facă toaleta cavităţii bucale
• - pacientul inconştient:
• se introduce deschizătorul de gură între arcadele dentare
• se şterg limba, bolta palatină, suprafaţa internă şi externă a arcadelor dentare cu tampoane îmbibate în glicerină boraxată, cu mişcări
dinăuntru în afară
• se şterg dinţii cu un alt tampon
• la sfârşit se ung buzele
• Ingrijiri ulterioare
• se strâng materialele
• se aşează pacientul în poziţie confortabilă
• DE ŞTIUT
• la pacienţii inconştienţi, care prezintă proteză dentară, aceasta se va scoate, spăla şi păstra într-un pahar mat cu apă
• toaleta cavităţii bucale la pacientul incon­ştient se poate face şi cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mâna fiind îmbrăcată în
mănuşă
• DE EVITAT:
• • contactul mâinilor cu secreţia salivară a pacientului sau cu materialul folosit
 ÎNGRIJIREA UNGHIILOR
• Scop
• - obţinerea unei aparenţe îngrijite a pacientului, îndepă rtarea depozitului subunghial, care conţine germeni patogeni
• - evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacienţii cu prurit şi de asemenea la pacienţii agitaţi
• Zilnic: unghiile se spală cu apă şi să pun şi cu periuţa de unghii. Pentru spă larea piciorului, acesta va fi introdus într-
un lighean cu apă , după care se va face tă ierea unghiilor.
• Pregătirea materialelor
• - apă, săpun, periuţă, forfecuţă de unghii, pilă, prosop.
• Pregatirea pacientului
• - se informează , se aşează comod, relaxat.
• Tehnica
• - se taie unghiile cu atenţie, la nivelul degetului, pentru a degaja pă rţile laterale spre a nu se aduna murdă ria, apoi, se
pilesc; mâ na sau piciorul se aşează pe un prosop pe care se adună fragmentele tă iate
• DE ŞTIUT :
• - instrumentele după utilizare se dezinfectează
• DE EVITAT:
• - lezarea ţesuturilor adiacente (risc de hemoragie la hemofilici, risc de infecţii - panariţii - la diabetici)
 ÎNGRIJIREA PĂ RULUI
• Scop
• - pentru starea de bine a pacientului
• - igienic- spă lare la una-două să ptă mâ ni, la pacientul cu spitalizare îndelungată .
• - distrugerea paraziţilor
• - pregă tirea pentru examen E.E.G.
• - pregă tirea pentru operaţie la faţă , nas
• Contraindicaţii
• - fracturi ale craniului, traumatisme mari, pacienţi cu stare generală alterată , febrili, cu boli ale pielii capului
• Zilnic: se face perierea, pieptă narea şi, eventual, împletirea pă rului
• Pregătiri
• Condiţii de mediu
• temperature 22-24ºC
• închiderea ferestrelor , evitarea curenţilor de aer
 ÎNGRIJIREA PĂ RULUI

• Pregătirea materialelor
• - pieptene, şampon, să pun insecticid (dacă este cazul), uscă tor, lighean, apă caldă , muşama, aleză ,
prosoape
• Pregatirea pacientului
• - se informează
• - poziţia se alege în funcţie de starea sa :
• şezâ nd pe un scaun
• şezâ nd în pat
• decubit dorsal în pat, cu salteaua îndoită sub torace
• decubit dorsal, oblic în pat
 ÎNGRIJIREA PĂ RULUI

• Tehnica
• se pregă teşte patul şi se protejează cu muşama şi aleză
• se umezeşte pă rul, se şamponează
• se masează uşor pielea capului cu pulpa degetului, se spală de două -trei ori
• se limpezeşte pă rul din abundenţă , se acoperă cu prosopul uscat
• se usucă pă rul, se piaptă nă cu blâ ndeţe
• Ingrijiri ulterioare
• - se acoperă capul pacientului cu o bă smă luţă
• - se reinstalează pacientul în poziţie confortabilă
• - obiectele folosite se dezinfectează
 TOALETA INTIMĂ
• Scop
- igienic
- menţinerea unei stă ri de confort fizic
• Pă rţile intime ale corpului sunt expuse infecţiilor, ulcerelor de presiune, mirosurilor neplă cute,
avâ nd în vedere anatomia şi fiziologia lor (pliuri ale pielii, orificii naturale ale corpului, glande,
organe excretoare).
• Se execută de mai multe ori pe zi la pacienţii inconştienţi, cu sonde vezicale, înaintea intervenţiilor
chirurgicale în regiunea anală , organe genitale sau pe că ile urinare şi în perioadele menstruale.
Dacă pacientul este independent, i se pregă tesc materialele pentru a se îngriji singur.
• Pregătirea materialelor
- paravan, două bazinete, tampoane sterile din vată , pensă porttampon, cană cu apă caldă , să pun lichid,
prosop, mă nuşă de cauciuc, mă nuşă de baie, muşama,aleză, se controlează temperatura apei.
 TOALETA INTIMĂ

• Pregatirea pacientului
- se informează , se asigură intimitatea
- se pregă teşte patul cu muşama, pacientul fiind în poziţie ginecologică
- se serveşte un bazinet pentru a-şi goli vezica urinară
- ră mâ ne în poziţie ginecologică cu al doilea bazinet curat sub regiunea sacrată
• Tehnica
- se îmbracă mă nuşa de cauciuc, apoi cea de baie
- se spală regiunea dinspre simfiza pubiană spre anus, turnâ nd apă şi să pun lichid
- se limpezeşte abundent
- se scoate bazinetul
- se usucă regiunea genitală anală , pliurile
- se pudrează cu talc pliurile
 TOALETA INTIMĂ

• Ingrijiri ulterioare
- se îndepă rtează materialele, se aranjează patul
- pacientul este aşezat comod
• DE ŞTIUT:
- spă larea organelor genitale externe se poate face cu tampoane de vată montate pe pensa porttampon
- la bă rbat, se degajă glandul de prepuţ şi se spală cu prudenţă (se previne pă trunderea să punului în
uretră )
• DE EVITAT:
- contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anală , prin mişcă ri de spă lare dinspre
anus spre simfiza pubiană
 TOALETA BOLNAVILOR INCONŞTIENŢI ŞI COMATOŞI

• Asigurarea igienei corporale

• Bolnavul va fi spă lat în fiecare zi complet (pe segmente).
• Se va face toaleta parţială ori de câ te ori s-a murdă rit.
• La femei toaleta genitală se va face de mai multe ori pe zi.
• După spă lare se fricţionează cu spirt mentolat.
• Atenţie: Toate materialele folosite trebuie să fie de o cură ţenie
exemplară şi perfect sterile.
 Igiena cavităţii bucale
• Se îndepă rtează proteza, dacă există , se spală şi se pă strează într-un pahar mat cu apă .
• Pregătirea materialelor
• - comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril (deschiză tor de gură , spatulă linguală , pensă
porttampon), glicerină boraxată 20%, tăviţă renală , mă nuşi de cauciuc sterile
• Pregatirea pacientului
• - în poziţie decubit dorsal, capul într-o parte, cu prosopul sub bă rbie
• Tehnica
• se introduce deschiză torul de gură între arcadele dentare
• se şterg limba, bolta palatină , suprafaţa internă şi externă a arcadelor dentare cu tampoane îmbibate în
glicerină boraxată , cu mişcă ri dină untru în afară
• se şterg dinţii cu un alt tampon
• la sfâ rşit se ung buzele.
• toaleta cavită ţii bucale la pacientul incon­ştient se poate face şi cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mâ na
fiind îmbră cată în mă nuşă .
 De evitat:

• • contactul mâ inilor cu secreţia salivară a pacientului sau cu materialul

folosit
• Dimineaţa şi seara se face toaleta gurii cu un tampon de vată înmuiat în
soluţie de acid boric 1% sau muşeţel.
• Limba, buzele, gingiile se vor şterge cu glicerină boraxată de 2-3 ori pe zi.
• Buzele vor fi unse cu vaselină şi se aplică peste gură un tifon îmbibat cu
soluţie de ser fiziologic.
• Atenţie: Compresa trebuie să se menţină umedă .
 Prevenirea uscării corneei
• La pacientul inconştient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a
menţine supleţea corneei, se picură „lacrimi artificiale" în fiecare ochi;
iar dacă ochiul ră mâ ne deschis corneea se usucă :
• Se spală ochii cu acid boric 4%, ceai de muşeţel.
• Se acoperă ochii cu câ te o compresă înmuiată în ser fiziologic.
• Se va instila în sacii conjunctivali câ te o pică tură de vitamina A de 2-3
ori pe zi.
 Asigurarea igienei părului

• Femeile vor fi pieptă nate zilnic.

• Se va spă la pă rul la 1-2 să ptă mâ ni.