HIPOTIROIDISM

Hormonii tiroidieni asigura functionarea organismului la „viteza” adecvata. Daca tiroida

nu produce suficienti hormoni, se instaleaza hipotiroidismul (tiroida hipoactiva) si, ca
rezultat, celulele din intreg corpul isi incetinesc activitatea.

Cauze
Hipotirodismul este de obicei cauzat de o boala existenta deja sau de un tratament medical
anterior care a facut ca tiroida sa nu mai functioneze optim. In functie de cauza, hipotiroidismul
este permanent sau reversibil.
Cauzele hipotiroidismului permanent
Cand glanda tiroida este afectata permanent, hipotiroidismul rezultat nu poate fi vindecat, insa
poate fi tratat cu succes cu ajutorul medicamentelor pentru tiroida.
 Boala autoimuna. Cea mai frecventa cauza a hipotiroidismului permanent este tiroidita
Hashimoto, o boala autoimuna cronica, in care globulele albe (limfocitele) creeaza
anticorpi care, incet si gradual, distrug glanda tiroida. O alta afectiune autoimuna,
tiroidita atrofica, poate determina, de asemenea, reducerea secretiei de hormoni tiroidieni.
In acest caz, anticorpii micsoreaza glanda tiroida.
 Interventiile chirurgicale. Interventiile chirurgicale pentru indepartarea partiala sau
totala a tiroidei sunt uneori necesare la persoanele care au noduli tiroidieni, gusa, cancer
tiroidian sau boala Graves. Daca ti s-a indepartat in intregime glanda tiroida, vei deveni
hipotiroidic(a) si vei avea nevoie de tratament de substitutie totala a hormonilor
tiroidieni. Poti, de asemenea, suferi de hipotiroidism si daca ti s-a indepartat doar o parte
din glanda. Uneori, partea ramasa poate produce suficienti hormoni tiroidieni pentru a
mentine normale nivelurile acestora in sange.
 Tratament sau expunere la radiatii. Unele persoane cu hipertiroidism sunt tratate cu
iod radioactiv care distruge o parte sau intreaga glanda tiroida, ceea ce duce la
hipotiroidism. Persoanele cu boala Hodgkin, limfoame sau cancere ale capului si gatului
care sunt tratate prin radioterapie cu fascicul extern pot pierde partial sau total functia
glandei tiroide.
 Tulburari ale glandei pituitare. Glanda pituitara, care trimite hormonul de stimulare a
tiroidei (TSH) in sange pentru a transmite tiroidei cati hormoni sa produca, poate, de
asemenea, sa aiba probleme ce o fac in mod eronat sa incetineasca sau sa opreasca
productia de TSH. Aceasta duce, in schimb, la secretie insuficienta din partea tiroidei.
Deteriorarea glandei pituitare poate fi cauzata de o tumora, radiatii sau interventii
chirurgicale.
  Hipotiroidism congenital. Uneori fatul se naste fara glanda tiroida, cu o tiroida formata
doar partial sau cu o tiroida care nu se afla in pozitia corecta. In alte cazuri, fatul se naste
cu o tiroida completa care nu functioneaza corespunzator.
Cauzele hipotiroidismului temporar
Unele cauze ale hipotiroidismului sunt reversibile:
 Tiroidita. Tiroidita, o inflamatie a glandei tiroide cauzata de un atac autoimun sau uneori
de un virus, duce la o perioada temporara de tireotoxicoza (secretie excesiva de hormoni
tiroidieni) urmata de o perioada de hipotiroidism. In comparatie cu tiroidita Hashimoto,
care este o forma pe termen lung de inflamare a tiroidei, unele forme de tiroidita sunt de
relativ scurta durata.
 Medicatia. Medicamente precum amiodarona, litiu, interferon alfa si interleukina pot
determina hipotiroidismul, in special la cei care au o tendinta genetica spre boli tiroidiene
autoimune.
 Prea mult iod. Daca iei prea mult iod, fie din alimentatie, fie sub forma de suplimente,
este putin probabil sa constituie o problema, dar poate determina aparitia
hipotiroidismului la persoanele care prezinta risc de boli autoimune sau poate inrautati
hipotiroidia existenta.
 Prea putin iod. Deficitul de iod cauzeaza hipotiroidism care poate fi corectat crescand
aportul de iod. Acest deficit nu este intalnit in tarile dezvoltate, insa deficitul sever poate
provoca afectare permanenta. La copii, poate duce la probleme de dezvoltare si retard
mental.
Categorii de persoane afectate
Dupa varsta de 35 de ani, procentajul persoanelor cu hipotiroidism creste, in special in randul
femeilor. Hipotiroidismul apare la aproximativ 1 din 8 femei cu varsta intre 35 si 65. Dupa 65 de
ani, incidenta creste la 1 din 5 femei.
Persoanele de ambele sexe care au peste 60 de ani si sufera de afectiuni tiroidiene
experimenteaza mai rar simptomele clasice multiple, cum se intampla in cazul tinerilor, ceea ce
face boala dificil de depistat. In cazul acestei categorii de varsta, hipotiroidismul se poate
manifesta printr-un singur simptom. De exemplu, nu este neobisnuit ca o persoana mai in varsta
sa aiba de-a face doar cu pierderea de memorie sau doar cu depresia ori cu oboseala, oricare
dintre aceste simptome fiind cu usurinta asociate imbatranirii normale sau altor probleme.
In cazul varstnicilor care experimenteaza simptomele clasice de crestere in greutate si oboseala,
aceste manifestari ale hipotiroidismului sunt gresit considerate semne de imbatranire. Doar
analizele de sange pot confirma daca suferi de hipotiroidism, de aceea este important sa cunosti
simptomele si sa ii ceri medicului o evaluare a tiroidei daca ai peste 60 de ani, ai simptomele sau
vreun factor de risc.
Analizele de tiroida nu sunt teste de rutina – acestea sunt efectuate doar daca medicul considera
ca prezinti un risc sau ca ai simptomele specifice. Daca este lasat netratat, in timp,
hipotiroidismul poate sa aiba consecinte serioase: creste riscul de colesterol ridicat, hipertensiune
arteriala, ateroscleroza si infarct de miocard. In plus, de-a lungul timpului, se poate dezvolta o
forma de hipotiroidism sever denumit mixedem, in care organismul incetineste astfel incat
ajunge la punctul de cedare si poate intra in coma.
Dupa ce diagnosticul este stabilit, hipotiroidismul este foarte usor de tratat cu levotiroxina
sodica, o versiune sintetica de T4. Cu tratamentul potrivit si controale de rutina, poti duce o viata
normala, de obicei lipsita de simptome.
Semne si simptome
Hormonii tiroidieni asigura functionarea organismului la „viteza” adecvata. Daca tiroida nu
produce suficienti hormoni, se instaleaza hipotiroidismul (tiroida hipoactiva) si, ca rezultat,
celulele din intreg corpul isi incetinesc activitatea, cu manifestari precum oboseala, depresia,
luarea in greutate, constipatia sau pielea uscata – simptome care pot fi interpretate eronat ca
apartinand altor boli.
ajoritatea medicilor si persoanele afectate nu fac legatura intre aceste simptome si afectiunile
tiroidiene si, astfel, cei care sufera de hipotiroidism nu stiu ca au aceasta boala.
Semne si simptome generale
In general, cu cat nivelul hormonilor tiroidieni scade mai mult, cu atat vor fi mai pronuntate
simptomele. Exista insa persoane cu o afectiune severa care nu prezinta simptome severe, cum se
intampla in special la persoanele varstnice.
In cele ce urmeaza gasiti atat simptomele clasice ale persoanelor cu hipotiroidism, cat si pe cele
experimentate de varstnici.
Simptomele hipotiroidismului sunt variabile: doua persoane cu aceeasi boala pot avea simptome
complet diferite. O persoana poate deveni hipotiroidica rapid, in cateva luni, in timp ce in alte
cazuri simptomele apar lent, pe parcursul a cativa ani. Totodata, exista cazuri usoare care
evolueaza catre boli grave, dar si unele cazuri care nu evolueaza deloc. Mergi la un consult, daca
observi oricare dintre urmatoarele simptome:
 Oboseala extrema. Daca nivelurile hormonilor tiroidieni sunt scazute, la fel este si
nivelul energiei. Simptomul clasic de hipotiroidism este epuizarea totala, care se
manifesta prin dorinta de a dormi intreaga zi desi ai dormit toata noaptea.
 Intoleranta la frig. Incetinind, celulele au nevoie de mai putina energie, si, prin urmare,
corpul produce mai putina caldura. Este posibil sa constati ca esti cel/cea care vrea
intotdeauna sa dea caldura mai tare cand altora le este bine. Vremea rea devine greu de
tolerat si ai nevoie de un strat suplimentar de haine.
 Pierderea poftei de mancare. Cand nevoile energetice se reduc, organismul are nevoie
de mai putine calorii, deci pofta de mancare scade.
 Cresterea in greutate. Este destul de normal ca cineva care este hipotiroidic sa ia in
greutate. Chiar si atunci cand constati o scadere a apetitului, mananci mai multe calorii
decat arzi, deoarece corpul a incetinit, iar celulele convertesc in energie un numar mai
mic de calorii. Prin urmare, o mai mare cantitate de energie este stocata sub forma de
grasime, ceea ce se vede pe cantar. In hipotiroidism, cresterea in greutate rezulta si din
retentia lichidelor. Totusi, in hipotiroidism, excesul ponderal este de cateva kilograme si
nu poate fi blamata boala pentru obezitate.
 Puls lent. Nivelurile scazute de hormoni tiroidieni pot incetini functionarea inimii si
chiar cauza bradicardia (ritm cardiac scazut), cu sub 60 de batai pe minut.
 Glanda tiroida marita (gusa). Daca hipotiroidismul este cauzat de tiroidita Hashimoto
sau de deficienta de iod, se dezvolta gusa.
 Depresie. Hipotiroidismul si depresia au multe caracteristici comune. Oboseala,
pierderea poftei de mancare si cresterea in greutate sunt adesea simptome de depresie.
Unele persoane care sunt hipotiroidice prezinta si o stare permanenta de nefericire
(disforie) care este adesea interpretata gresit drept depresie clinica. Un studiu estimeaza
ca tiroidita autoimuna este prezenta la 20% din pacientii diagnosticati cu depresie, in
comparatie cu 5%-10% din populatia sanatoasa. Depresia este mai des intalnita la cei care
 au un istoric familial de hipotiroidism, dar ramane o afectiune separata, care nu este
cauzata de hipotiroidism.
 Piele uscata si unghii fragile. Glandele sudoripare asigura pielii umezeala naturala. Dar,
in hipotiroidism, corpul produce mai putina caldura, iar transpiratia este redusa si pielea
devine uscata si se exfoliaza usor. Pielea crapata poate sa apara in zona coatelor si a
genunchilor. De asemenea, unghiile pot deveni fragile, cu santuri aspre.
 Caderea parului. In hipotiroidism, parul poate sa cada in manunchiuri, de pe cap sau de
pe restul corpului.
 Constipatie. Procesul digestiv se deruleaza intr-un ritm metabolic incetinit, ceea ce poate
duce la scaune dure, uscate si crampe abdominale care inceteaza prin defecatie.
 Dureri vagi. Multe persoane cu hipotiroidism prezinta dureri musculare si articulare care
seamana cu durerile cauzate de artrita reumatoida.
 Modificari menstruale. La femeile tinere, menstruatiile tind sa devina mai consistente si
mai frecvente. In unele cazuri, apar si schimbari in ovulatie ce pot face conceptia dificila.
 Nivel ridicat al colesterolului. Glanda tiroida hipoactiva poate determina cresterea
nivelului colesterolului. Aceasta se intampla atunci cand nivelurile scazute ale hormonilor
tiroidieni determina ficatul sa produca mai putini receptori LDL. Acestea sunt molecule
care extrag colesterolul LDL („rau”) din sange.
 Sindromul de tunel carpian. Multe persoane asociaza sindromul de tunel carpian cu
multe ore petrecute scriind la computer sau facand alte miscari manuale repetitive. Totusi,
aceasta afectiune poate insoti anumite boli, inclusiv hipotiroidism, desi nu frecvent. Daca
ai acest simptom, este posibil sa simti intepaturi in palma si degete - acestea apar ca
urmare a inflamarii tesuturilor moi si a ligamentelor care sustin oasele ce inconjoara
nervul median acolo unde acesta trece prin articulatia radio-carpiana (in spatiu dintre
podul palmei si incheietura mainii).
Semne si simptome ale hipotiroidismului la varstnici
Unele persoane peste 60 de ani cu tiroida hipoactiva au putine sau niciunul dintre simptomele
clasice de hipotiroidism, in timp ce altele prezinta aceleasi simptome ca in cazul tinerilor. Oricare
din simptomele urmatoare, separat sau in asociere, pot constitui simptome de hipotiroidism la
persoanele in varsta.
 Colesterol marit inexplicabil. Colesterolul crescut este uneori singura dovada a unei
tiroide hipoactive la persoanele mai in varsta, ceea ce inseamna ca problema poate fi
diagnosticata ca tulburare de colesterol mai curand decat hipotiroidism. Deoarece acest
semn poate fi singurul care apare, colesterolul ridicat justifica o evaluare a tiroidei.
 Insuficienta cardiaca. Volumul redus de sange, contractiile mai slabe ale miocardului si
ritmul cardiac mai lent — toate, produse de nivelurile scazute ale hormonilor tiroidieni
— pot contribui la insuficienta cardiaca, o afectiune grava care rezulta din fluxul redus de
sange catre muschi si organe. Pomparea ineficienta cauzeaza, de asemenea, retragerea
sangelui in venele care il trimit inapoi catre inima. Sangele se intoarce in plamani, ceea
ce determina congestia acestora cu lichid. Simptomele de insuficienta cardiaca includ
pierderea suflului, inflamarea gleznelor, slabiciune si oboseala.
 Modificari de tranzit intestinal. Varstnicii cu hipertiroidism ar putea suferi de
constipatie din cauza contractiilor reduse ale intestinului. Mai putin frecvent se intampla
ca varstnicii sa aiba episoade frecvente de diaree, aceasta fiind mai mult un simptom tipic
pentru hipertiroidism. Totusi, acest simptom este rar si ar trebui sa atraga investigarea
altor cauze ale diareei sau ale malabsorbtiei (precum boala celiaca, cunoscuta ca sprue
 celiac) – acestea sunt simptome mai frecvente la pacientii cu afectiuni tiroidiene
autoimune.
 Dureri articulare sau musculare. Durerea articulara vaga este un simptom clasic de
hipotiroidism. Adesea, este singurul simptom de hipotiroidism la pacientii varstnici, desi
multi prezinta o durere musculara generala, in special la nivelul grupelor mari de muschi.
 Probleme psihiatrice. Ca si in cazul tinerilor, depresia clinica este frecventa in randul
varstnicilor cu tiroida hipoactiva. Diferenta este faptul ca la varstnici acesta poate fi
singurul simptom. De asemenea, persoana in varsta poate dezvolta psihoza si chiar
comportament delirant sau halucinatii.
 Dementa. Pierderile de memorie debilitante (scad rezistenta la efort sau imbolnaviri) —
uneori, dar nu intotdeauna, insotite de depresie sau o forma de psihoza — pot aparea, de
asemenea, ca unic simptom. Daca tu sau cineva apropiat este investigat pentru dementa,
asigura-te ca medicul a evaluat si functia tiroidei.
 Probleme de echilibru. Anomaliile din cerebel (numit si „creierul mic”, situat in zona
cefei) care se produc in cadrul hipotiroidismului, pot cauza probleme de miscare la
persoanele varstnice.
Diagnostic
Cand trebuie sa efectuezi testele de tiroida? Medicii continua sa dezbata aceasta problema. Desi
nu s-a ajuns la un consens cu privire la varsta la care sa se inceapa testarea pentru probleme
tiroidiene, American Thyroid Association (Asociatia americana a Bolilor de Tiroida) recomanda
ca toti adultii sa efectueze screeningul prin analiza de sange TSH incepand cu 35 de ani si,
ulterior, la fiecare 5 ani.
Dar nu toti medicii sunt de acord ca este eficient financiar sa testezi intreaga populatie si, astfel,
este posibil ca screeningul de tiroida sa nu fie inclus in consultul de rutina la medicul tau de
familie.
Este posibil sa nu fii testat pentru o problema de tiroida nici daca te plangi ca iei in greutate, ca te
simti obosit sau deprimat, deoarece acestea sunt simptome frecvente pe care majoritatea
oamenilor le prezinta periodic si care ar putea insemna numeroase alte probleme de sanatate. De
aceea, multe cazuri de afectiuni tiroidiene trec adesea neobservate.
Pentru a ajuta la depistarea afectiunilor tiroidiene nediagnosticate, intreaba medicul de familie cu
privire la posibilitatea testarii tiroidei, in special daca ai peste 60 de ani si prezinti oricare dintre
simptomele bolii tiroidiene sau daca ai sub 60 de ani si ai oricare dintre factorii de risc. De
asemenea, intreaba despre testarea pe timpul sarcinii sau daca planifici sa ramai insarcinata, in
special daca ai un istoric de avorturi spontane sau daca ai un istoric familial de boli tiroidiene sau
alte boli autoimune. O afectiune tiroidiana nediagnosticata — chiar daca este o forma usoara —
poate avea un impact major asupra sanatatii tale si a fatului.
Majoritatea persoanelor care sunt diagnosticate cu o problema tiroidiana pot fi tratate de catre
medicul de familie. Totusi, in anumite situatii, Asociatia Americana a Endocrinologilor
Clinicieni (AACE) recomanda trimiterea la un endocrinolog, medic specializat in tratarea bolilor
sistemului endocrin. Poti fi trimis chiar la un endocrinolog cu experienta si expertiza in
afectiunile glandei tiroide. Vei fi probabil trimisa la un specialist daca:
 Esti insarcinata

 Suferi de insuficienta cardiaca

  Ai gusa, noduli sau alta anomalie tiroidiana structurala

 Ai o afectiune co-existenta

 Nu ai avut succes cu tratamentul

 Ai sub 18 ani
Un test care masoara nivelul TSH-ului din sange este cel mai bun indicator al unei probleme de
tiroida. Medicul endocrinolog va dori sa faca efectueze si un examen fizic si poate solicita alte
teste de sange daca valorile TSH-ului sunt anormale. Gasesti in cele ce urmeaza investigatiile la
care sa te astepti la o evaluare a tiroidei.
Examenul fizic
In timpul examinarii, doctorul endocrinolog palpeaza zona gatului si evalueaza marimea glandei
tiroide. Specialistul va verifica orice semne fizice de hipotiroidism, precum par aspru sau caderea
parului, piele uscata sau galbuie si daca ai aspect palid sau buhait. Doctorul ar putea,de
asemenea, sa-ti verifice reflexele pentru a vedea daca sunt intarziate. Greutatea, nivelul
colesterolului si tensiunea arteriala trebuie, de asemenea, verificate.
Analizele de sange
Cateva analize de laborator pot furniza informatii cu privire la functionarea tiroidei:
 Testul TSH (Hormon de stimulare tiroidiana). Acesta este singurul si cel mai bun test
pentru a stabili daca exista o boala tiroidiana, in conditiile in care nu exista o disfunctie a
glandei pituitare care sa interfereze cu productia normala de TSH. Daca acest test are
valori normale inseamna ca nivelul de TSH care circula in sange este in limite normale si
starea este de eutiroidie/eutiroidism (termen medical care descrie functionarea normala a
glandei tiroide). Daca nivelul este marit inseamna ca glanda pituitara trimite un mesaj
puternic catre tiroida deficitara care nu produce suficienti hormoni si ca suferi de
hipotiroidism. Daca nivelul de TSH este sub cel normal, ai prea multi hormoni tiroidieni
si suferi de hipertiroidism. Limitele normale de TSH din fluxul sanguin sunt cuprinse
intre 0,45 si 4,12 mili mIU/L. Este posibil ca intervalul normal sa nu fie cel al
laboratorului, va rugam sa corectati.
 Tiroxina totala (T4). Hormonii tiroidieni T4 circula in doua forme. Dupa ce au fost
secretati de tiroida, majoritatea hormonilor T4 sunt atasati de proteine de legare si nu sunt
imediat disponibili pentru a fi utilizati de catre celule. Un procentaj foarte mic (mult sub
1%) din toti T4 aflati in circulatie nu sunt atasati de proteine, adica sunt liberi (FT4 sau
FreeT4) si disponibili pentru ca celulele sa ii utilizeze. Trebuie sa existe suficienti
hormoni T4 liberi pentru a face fata cererii celulelor. Hormonii T4 legati actioneaza ca un
rezervor circulant care este continuu alimentat de catre tiroida, proportional cu hormonii
T4 liberi utilizati de catre celule. Testul T4 masoara cantitatea de hormoni T4 legati si
care sunt in circulatie. Deoarece hormonii T4 legati constituie majoritatea T4 din
organism, un test total T4 stabileste cat de multi T4 circula prin corp. Un test al T4 liberi
(FT4 – tiroxina libera), considerat mult mai important in scopuri de diagnostic, estimeaza
doar totalul de T4 disponibili pentru utilizare. Valorile normale pentru T4 se situeaza intre
0,8 si 2,0 ng/dL.
 In combinatie, testul TSH si testul FT4 furnizeaza o imagine precisa a functionarii
glandei tiroide si ajuta la stabilirea cauzei problemei. De exemplu, daca ai un TSH ridicat
si un nivel scazut de FT4, se considera ca ai hipotiroidism primar, termenul folosit atunci
 cand problema este la nivelul tiroidei. Daca ai un TSH scazut si un nivel scazut de FT4,
problema este la nivelul glandei pituitare sau a hipotalamusului si se considera ca ai
hipotiroidism central sau secundar, ceea ce inseamna ca problema este in afara tiroidei.
Niveluri ridicate de TSH si niveluri normale de FT4 indica un hipotiroidism usor
(subclinic), care poate da sau nu simptome. Exista dezbateri importante cu privire la
necesitatea tratarii hipotiroidismului usor.
 Uneori sunt utilizate metode traditionale de testare a functionarii tiroidei, in combinatie,
pentru a calcula cantitatea de FT4 , dar aceste teste, desi la fel de sigure, nu sunt folosite
la fel de frecvent din cauza timpului si cheltuielilor. Un test de captare pe rasina a T3
masoara cantitatea proteinelor care leaga hormoni tiroidieni din sangele. Acest rezultat
este combinat cu un test al T4 total pentru a calcula indicele de FT4, care este o estimare
a FT4.

 Teste pentru anticorpi tiroidieni. Daca TSH si FT4 arata hipotiroidism, medicul va dori
sa testeze prezenta anticorpilor anti-TPO, care indica tiroidita Hashimoto. Daca suferi de
hipotiroidism usor, acest test este uneori folosit pentru a stabili daca ai un risc mai mare
de a dezvolta hipotiroidism propriu- zis si ar putea influenta decizia medicului de a
prescrie sau nu tratament. Acest test este, de asemenea, recomandat daca planifici sa
ramai insarcinata si ai un istoric de infertilitate sau avorturi spontane, ambele putand fi
cauzate de afectiuni tiroidiene usoare.
Tratament
Daca ai fost diagnosticata cu hipotiroidism, poti rasufla usurata – ai aflat care este cauza
simptomelor si tratamentul se reduce de obicei la respectarea cantitatii corecte de medicatie
pentru tiroida. Medicul endocrinolog iti va prescrie medicatie care inlocuieste hormonii tiroidieni
de care corpul duce lipsa.
Scopul inlocuirii hormonilor tiroidieni este de a reproduce cat mai fidel functionarea normala a
tiroidei. Hormonii T4 pur sintetici, denumiti levotiroxina sodica, functioneaza in acelasi fel in
care ar functiona propriii tai hormoni tiroidieni. Daca afectiunea este permanenta, trebuie sa
urmezi tratamentul intreaga viata, ceea ce pentru unele persoane este un sacrificiu minor luand in
considerare imbunatatirile dramatice pe care le traiesc dupa ce nivelurile hormonale revin la
normal. Cu doar o doza pe zi, iti poti practic continua viata tinandu boala sub control. Daca ai
gusa ca urmare a tiroiditei Hashimoto, hormonii tiroidieni pot ajuta la diminuarea sau impiedica
dezvoltarea acesteia.
Nu exista nicio dieta speciala de urmat si nici nu este nevoie sa iti modifici stilul de viata.
Deoarece hormonii tiroidieni sintetici ii inlocuiesc pe cei care exista in mod natural in corpul tau,
efectele secundare sunt rare. Singurul efect secundar ar fi consecinta unui numar prea mare de
hormoni in organism. Reactiile alergice sunt, de asemenea, rare si pot avea legatura cu colorantii
folositi in pastile.
Stabilirea dozei in cazul tau
Doza ta initiala este selectata cu atentie pe baza greutatii, a varstei si a altor boli pe care le ai.
Doza se bazeaza, de asemenea, pe severitatea hipotiroidismului. De exemplu, o persoana care
sufera de hipotiroidism autoimun indus a carei glanda tiroida inca produce ceva hormoni poate
necesita doar inlocuirea partiala a hormonilor. Insa o persoana a carei tiroida a fost indepartata
necesita inlocuirea totala a hormonilor, ceea ce, in medie, inseamna o doza mai mare.
Un alt factor important in stabilirea dozei sunt alte medicamente pe care le iei la momentul
respectiv si care pot interfera cu absorbtia sau metabolismul medicatiei tale pentru tiroida. De
exemplu, daca urmezi un tratament cu estrogen, daca iei pastile anticonceptionale sau anumite
antidepresive, este posibil sa ai nevoie de o doza mai mare. Deci este important sa ii spui
doctorului daca iei alte pastile sau daca urmeaza sa iei alte pastile dupa ce incepi tratamentul
pentru tiroida.
Gandeste-te la doza ta initiala ca la un estimat al nevoilor tale. Foarte probabil, va fi o perioada
de incercare si eroare, deoarece nevoile tale de hormoni tiroidieni sunt foarte precise si vei avea
nevoie doar de ajustare pana cand nivelul tau de TSH intra in limite normale. Medicul poate
prescrie initial o doza scazuta deoarece prea multi hormoni tiroidieni pot cauza simptome de
hipertiroidism, precum nervozitate, anxietate sau palpitatii. Daca prezinti oricare din aceste
simptome, contacteaza-ti imediat doctorul.
Dupa ce s-a stabilit doza initiala, nu uita ca este posibil sa fie nevoie de cateva saptamani inainte
sa constatati vreo schimbare. T4 este un hormon care actioneaza lent si este foarte probabil sa nu
simiti efectele imediat. In general, intr-o perioada cuprinsa intre 4 si 8 saptamani de la inceperea
tratamentului, medicul va dori sa verifice nivelul TSH-ului. Daca, la acel moment, nivelul TSH-
ului tot nu este intre limite normale, medicul va ajusta doza, repetand procesul pana cand nivelul
de TSH este normal si simptomele s-au ameliorat. Dupa ce s-a stabilit doza adecvata, vei face un
test TSH si uneori un test pentru FT4, la intervale de sase pana la 12 luni.
Efectele adverse ale tratamentului
Este posibil sa prezinti efecte secundare de la medicamentele cu hormoni tiroidieni daca iei mai
multe decat are nevoie corpul tau, ceea ce poate duce la tireotoxicoza si ar putea pune un stres
suplimentar pe inima.
Efectele secundare pot fi foarte grave la pacientii cu boala de inima existenta. De obicei, medicul
recomanda acestor pacienti doze initale mici pe care le maresc treptat pentru a da sistemelor
cardiovascular si central nervos timpul necesar pentru a se adapta la un metabolism crescut. Daca
prezinti oricare din urmatoarele simptome, contacteaza-ti doctorul imediat:
 Durere in piept

 Ritm cardiac neregulat

 Dificultate in respiratie

 Simptome de hipertiroidism
Daca esti alergic(a) la colorantii folositi la medicamentele pentru tiroida, doctorul iti poate
prescrie tablete de 50 mcg, care aproape intotdeauna sunt albe si fara coloranti.
Cum sa iei medicamentele
Luate o data pe zi, tabletele de levotiroxina sodica determina niveluri foarte stabile ale
hormonilor tiroidieni in sange. Cel mai indicat moment pentru a-ti lua medicamentele este
dimineata la prima ora pe stomacul gol, cu 30 - 60 minute inainte sa mananci, sau la 4 ore dupa
ce ai mancat cina. Daca insa acest program nu ti se potriveste, cel mai important lucru este sa fii
constant si sa iei pastila la aceeasi ora in fiecare zi. Daca intr-o zi ai uitat, se recomanda sa iei
doza imediat ce iti amintesti. O buna modalitate de a evita sa sari peste o doza este sa folosesti un
organizator zilnic de pastile.
Exista dovezi numeroase ca tabletele cu levotiroxina sodica se pot deteriora daca nu sunt
depozitate corespunzator. Asigura-te ca le depozitezi departe de caldura, umezeala si lumina.
Anumite medicamente, precum suplimentele de fier sau calciu, antiacidelle si medicamentele de
reducere a colesterolului pot interfera cu absorbtia de T4. Asigura-te ca ii comunici medicului
toate medicamentele pe care le iei deoarece ar putea interfera cu medicatia pentru tiroida. Este
posibil sa ti se recomande sa iei tableta pentru tiroida cu cateva ore inainte sau dupa aceste
medicamente sau suplimente.