TIROIDA IN CULTURISM

Acum mai bine de douazeci de ani, o metoda foarte populara de crestere a metabolismului la
culturistii care participau la competitii, era administrarea unui supliment nutritiv sub forma de
tablete de extract din vareh (Macrocystis pyrifera). Varehul, care este o simpla si banala alga, are
un continut foarte ridicat iod. Hormonii tiroidieni contin o treime iod si doua treimi aminoacidul
tirozina, astfel ideea de la care s-a pornit era ca daca iei o multime de tablete de vareh iti vei
putea accelera rata metabolismului si vei putea arde astfel mai multa grasime.Pentru ca tabletele
de vareh pareau inofensive in special comparate cu administrarea de hormoni tiroidieni sub
forma de medicamente nu era un lucru neobisnuit sa vezi culturisti care inghiteau 20 sau mai
multe tablete pe zi. Ceea ce nu realizau ei in acele zile, era faptul ca iodul are un efect neasteptat
(de necunoscatori) asupra tiroidei. In timp ce cantitati mici de iod sunt intr-adevar necesare
pentru sinteza de hormoni tiroidieni, o cantitate prea mare are efectul opus, de incetinire a functiei
tiroidiene.
Drept rezultat, multi culturisti ale acelor vremuri isi inhibau in mod inconstient pierderea de tesut
adipos, prin abuzul de iod din tabletele de vareh. Suplimentele din vareh in cele din urma au fost
eliminate din rndul substantelor folosite in perioada precompetitionala, pentru ca nu numai ca nu
ajutau la ameliorarea definirii musculare, dar favorizau si retentia de apa in organism, datorita
continutului crescut in sodiu.In timp ce consumul de vareh nu reprezinta o metoda eficienta de a
optimiza secretia tiroidiana, alte suplimente par a fi mult mai eficiente. Este citat ca exemplu in
literatura de specialitate suplimentul numit Gugulmax.
Pe lnga alte functii, hormonii tiroidieni ajuta la reglarea nivelului lipidelor din snge, ca de
exemplu colesterolul plasmatic. Pe masura ce activitatea tiroidiana scade cu vrsta, nivelele
naturale de colesterol cresc. Multi doctori au observat ca prescriptia medicamentelor tiroidiene
conduce la scaderea nivelelor sangvine de colesterol. Vechii indieni, practicanti ai medicinii
Ayurvedice prescriau extracte similare la compozitie cu actualul Gugulmax, pentru a trata
cresterea grasimilor din snge, desi ei nu stiau mecanismul de actiune al prescriptiilor
lor.Cercetatorii stiu acum ca aceste extracte faciliteaza conversia formei relativ inactive de
hormon tiroidian T4, in forma activa T3. Aceasta explica de ce extractele actuale scad nivelul
lipidelor din snge si in acelasi timp optimizeaza activitatea glandei tiroide. Gugulmaxul nu va
conduce la o activitate tiroidiana toxica, asa cum o fac medicamentele tiroidiene si va optimiza
sinteza naturala tiroidiana. Se administreaza in trei doze de 25 de miligrame pe zi.

TIROIDA, O GLANDA MICA CU PROBLEME MARI

Glanda tiroida, situata in regiunea gatului, este
formata din doi lobi uniti printr-un istm. Ea
secreta doi hormoni: tiroxina (T4) si triiodotironina
(T3) intr-o proportie mai mica. Atat tiroxina cat si
triiodotironina circula legate de proteine serice,
fractiile libere raspunzatoare de efectele biologice
fiind de numai 0,04% din totalul T4 si 0,4% pentru
T3.
Controlul functiei tiroidiene este realizat la nivel
central de hormonul hipotalamic de eliberare a
tirotropinei (TRH) si de tirotropina (TSH)
secretata de hipofiza anterioara. Aportul de iod
din alimentatie este foarte important pentru sinteza
hormonilor tiroidieni (aportul zilnic trebuie sa fie de
150 g).

Hormonii tiroidieni exercita efecte metabolice in diferite tesuturi ale organismului prin cresterea
consumului de oxigen si a productiei de caldura ca rol principal dar au si efecte specifice pe diferite
organe cum ar fi cresterea frecventei si debitului cardiac, cresterea activitatii digestive, efecte
scheletice ce contribuie la cresterea si modelarea oaselor, controlul centrului respirator, efecte pe
musculatura, sistem nervos. Toate aceste efecte sunt exacerbate in hipertiroidism si diminuate in
hipotiroidism, fiind direct raspunzatoare de tabloul clinic specific.
Hipertiroidismul este consecinta excesului de hormoni tiroidieni eficace la nivelul tesuturilor,
hormoni sintetizati in exces la nivelul glandei. Simptomele sunt hiperactivate, labilitate afectiva,
insomnie, intoleranta la caldura, palpitatii, oboseala, "lipsa de aer" la efort, scadere ponderala cu pofta de
mancare crescuta (la tineri) sau scazuta (la batrani), reducerea sau disparitia sangerarii menstruale,
scaderea libidoului, tranzit intestinal accelerat, sete, poliurie, prurit. Semnele care apar sunt tahicardie, gusa,
tegumente calde, catifelate, transpiratii abundente, tremor fin al extremitatilor, hiperchinezie, hiperreflexie,
eritem palmar, onicoliza, alopecie, retractie palpebrala, exoftalmie.
Hipotiroidismul este consecinta deficitului de hormoni tiroidieni. La copii se manifesta prin intarzierea
cresterii dar si cu retard psihic, tulburari de memorie, pubertate intarziata. La adulti apar astenie, intoleranta
la frig, letargie, crestere in greutate, constipatie, dureri musculare sau/articulare, tulburari menstruale,
caderea parului. Concomitent, pacientul are pielea uscata, ingrosata si rece, par subtire, voce ragusita,
unghii friabile, infiltratie tegumentara, predominant periocular si periferica, bradicardie, colectii lichidiene in
pleura sau pericard.

Tiroida dicteaza ritmul organismului

Te ingrasi aparent fara motiv sau nu reusesti sa slabesti oricat te-ai stradui? Te simti trist si
deprimat? Racesti des? Te concentrezi greu si te simti aproape tot timpul obosit? Toate aceste
simptome pot indica existenta unei hipotiroidii
Din moment ce hormonii tiroidieni afecteaza toate celulele organismului, o deficienta in activitatea
acestei glande se manifesta printr-o paleta larga de semne si simptome. Hipotiroidia este o
afectiune foarte frecventa, estimandu-se ca aproape 20% din femei si 10% din barbati sufera de
aceasta boala. Vorbim despre hipotiroidie atunci cand glanda nu produce suficienti hormoni. Cauzele
pot fi o tulburare a hipofizei, boala Hashimoto, indepartarea chirurgicala a gusei, unele
medicamente, alimentatia saraca in iod. Consecinta hipofunctiei tiroidei nu ramane neobservata:
energia este folosita intr-un ritm mai lent decat este normal, astfel ca multe dintre functiile
organismului sunt incetinite.
Cele mai importante simptome care pot sugera ca tiroida secreta prea putini hormoni:
1. stare de somnolenta, desi dormi suficient;
2. tulburari de memorie, dificultati de concentrare si de atentie;
3. ritm cardiac rarit;
4. sensibilitate marita la frig;
5. senzatia de furnicaturi in maini;
6. piele aspra si uscata;
7. par uscat si lipsit de stralucire;
8. unghii fragile, subtiri si casante;
9. miscari si reactii lente (bradikinezie);
10. constipatie frecventa;
11. crampe musculare;
12. edeme la nivelul fetei (fata are forma de luna plina);
13. scaderea libidoului;
14. tulburari menstruale.
Diagnosticul - pe baza de analize hormonale
Diagnosticul se pune pe baza analizelor de sange, care masoara nivelul hormonilor tiroidieni, mai
precis cantitatea hormonilor T3 si T4 , precum si a TSH (tirostimulina), secretata de hipofiza. Nivelul

scazut de hormoni tiroidieni, alaturi de valori crescute ale TSH indica hipotiroidismul. Totusi, in
situatia unei deficiente mici a hormonilor tiroidieni, analizele pot indica valori normale ale acestor
hormoni, chiar daca persoana in cauza prezinta simptomele specifice bolii. De asemenea, medicul
poate recomanda efectuarea unor investigatii suplimentare, precum ecografie tiroidiana sau
scintigrafie.
Un test la indemana: masurarea temperaturii
Exista un test destul de simplu si de precis pentru a depista deficienta de hormoni tiroidieni:
temperatura bazala. Persoanele care sufera de hipotiroidie tind sa aiba o temperatura a corpului mai
scazuta decat ar fi normal. Temperatura reflecta rata metabolica, o rata care este in mare parte
determinata de activitatea hormonilor tiroidieni. Atunci cand tiroida nu functioneaza la parametri
normali, temperatura corpului este scazuta. Ai nevoie doar de un termometru.
Cum procedezi? Dimineata, imediat ce te-ai trezit, inainte sa te ridici din pat, masoara-ti
temperatura (ai grija sa-l pui la indemana de seara). Daca folosesti un termometru clasic, tine
termometrul la subrat timp de 10 minute. Noteaza valoarea pe care o indica termometrul.
Procedeaza la fel si in urmatoarele 3-4 zile, preferabil la aceeasi ora. O valoare intre 36,4 si 36,7
C este normala. O valoare mai mica de 36,4 C indica hipotiroidism. De retinut: femeile aflate la
varsta procrearii trebuie sa-si faca testul in a doua, a treia si a patra zi a menstruatiei. Barbatii si
femeile aflate la menopauza pot face testul in orice zi.
Cum se trateaza?
Cu cat mai repede este inceput tratamentul, cu atat mai bine. Neglijata, o tulburare in activitatea
tiroidei poate atrage dupa sine boli grave ale tiroidei, anemie, boli de inima, tulburari ale ciclului
menstrual, slabirea oaselor. In majoritatea cazurilor, tulburarile tiroidei nu pot fi pe deplin vindecate,
insa boala poate fi tinuta sub control daca sunt respectate indicatiile medicului. Tratamentul
hipotiroidiei consta in administrarea unor medicamente care inlocuiesc hormonii lipsa, pe care le va
prescrie doar medicul endocrinolog, in functie de rezultatele analizelor hormonale. De asemenea,
trebuie aduse unele modificari in alimentatie. Este recomandabil sa se evite alimentele cu continut
ridicat de grasimi (unt, carne grasa, produse de patiserie si cofetarie), precum si varza, piersicile,
ridichile, alunele, spanacul, care pot afecta secretia de hormoni tiroidieni. Preferabil este ca dieta sa
se bazeze in special pe carne de peste si de pui (fara piele), legume, fructe si fructe de mare (care
sunt o sursa importanta de iod). Cele mai eficiente produse care pot ajuta la imbunatatirea
activitatii glandei tiroide sunt algele brune, spirulina, argila, uleiul de catina, sanzienele, salvie,
cretisoara, coada calului, urzica.
Atentie! Hipotiroidismul netratat la femeile insarcinate poate dauna copilului (duce la aparitia
cretinismului, adica stoparea cresterii si dezvoltarii mintale).

cele apte componente ale sistemului imunitar:

circulator, limfatic, epidermic, respirator, sistemic,
celular, digestiv. Cnd toate aceste sisteme
imunitare sunt n armonie, aprarea organismului
este perfect
Bolile tiroidei
Pornind de la iodul continut in organismul nostru, glanda tiroida produce hormoni care stimuleaza
metabolismul glucidelor, lipidelor si protidelor. Ea contribuie si la buna desfasurare a cresterii, noteaza Paul
Benkimoun in articolul aparut in cotidianul francez Le Monde.
Perturbarea secretiei acestor hormoni - triiodotirozina /T3/ si tiroxina /T4/, in sensul unei productii
excesive, hipertiroidia, sau insuficiente, hipotiroidia - va avea, deci, consecinte asupra a numeroase organe:
inima, sistem nervos, aparat digestiv, muschi, ochi, piele...
Hipertiroidia ar afecta intre 1 si 2 la suta din populatie. Femeile sufera de zece ori mai mult decat barbatii,
cu un procent mai ridicat in randul persoanelor de peste 60 de ani. In general, aceasta afectiune apare intre

20 si 40 de ani.
Hipotiroidia insotita de semne clinice ar afecta 0,35 la suta din populatie si predomina clar la femei, de 2-3
ori mai interesate decat barbatii. ''Aproximativ 40 la suta dintre femeile trecute de 70 de ani au o
hipotiroidie'', evidentiaza prof. Jean-Louis Wemeau, seful sectiei endocrinologie din cadrul Centrului
Spitalicesc Regional Universitar /CHRU/ din Lille /departamentul Nord/ si presedintele grupului de cercetari
privind tiroida.
Puternica predominanta feminina tine, probabil, de actiunea estrogenilor la pubertate. Tiroida are
receptori pentru acesti hormoni feminini ce scad patrunderea iodului in glanda. Este mentionat, de
asemenea, rolul sarcinilor, celulele tiroidiene ale fetusului antrenand, odata sarcina incheiata, o reactie
autoimuna la nivelul glandei.
Activitatea hormonala a tiroidei este controlata de structuri cerebrale, hipotalamusul si hipofiza. Fiecare
dintre acestea secreta un hormon ce stimuleaza tiroida: TRH, in ceea ce priveste hipotalamusul, si TSH,
hipofiza. Stimularea inceteaza atunci cand concentratiile sangvine ale hormonilor tiroidieni sunt suficient de
ridicate.
Dozarea TSH permite depistarea si supravegherea unei hiper- sau hipotiroidii. ''Acesta este un indicator
excelent si, foarte adesea, acest test este de-ajuns. Asadar, este inutil sa se multiplice dozarile hormonale'',
insista prof. Wemeau. In cazul unei hipertiroidii, concentratia TSH este scazuta, in timp ce ea creste in
hipotiroidie. Dozarea T4 si T3 pot fi asociate. Bilantul hormonal este, uneori, completat cu dozarea iodului
sangvin si cu cautarea de anticorpi antitiroidieni descoperiti in bolile autoimune.
Dupa cum explica prof. Jean-Louis Wemeau, ''hipertiroidia provoaca o adevarata intoxicare cu hormonii
tiroidieni, tirotoxicoza. Ea determina o constelatie de neplaceri si disconforturi si expune la complicatii
cardiace, osoase si generale legate de o accelerare a metabolismului''. Bolnavii vor simti, atunci, o slabire
cu oboseala, o tulburare a reglarii temperaturii /maini calde si umede/, palpitatii cardiace, hipertensiune
arteriala, tendinta la diaree, nervozitate si, printre alte semne, o iesire in afara caracteristica a globilor
oculari, irisul devenind in intregime vizibil sau aparitia unei guse la baza gatului.
Identificarea cauzei hipertiroidiei va determina tipul de tratament ce trebuie aplicat. In Europa, boala
Basedow este raspunzatoare de majoritatea cazurilor /intre 45 si 60 la suta/. Afectand in mod predominant
adultul tanar, aceasta afectiune autoimuna este caracterizata prin prezenta unor anticorpi ce stimuleaza
excesiv tiroida. Tratamentul apeleaza - in mod prelungit - la medicamente antitiroidiene de sinteza, ''care
determina remisia in 60 la suta dintre cazuri'', spune prof. Wemeau. Exista si alte cauze, de la nodulii
tiroidieni, tratati chirurgical, pana la luarea anumitor medicamente bogate in iod.
Hipotiroidia determina semne opuse: incetinirea ritmului cardiac, crampe musculare, constipatie,
sensibilitate la frig, precum si cresterea nivelului colesterolului. Desi este departe de a fi disparut, carenta de
iod nu mai este principala cauza de hipotiroidie. De vina sunt o tiroidita de origine autoimuna si tratamentele
- cum ar fi iodul radioactiv - susceptibile sa altereze glanda.
Nu este necesar ca toate persoanele cu o crestere izolata a TSH sa fie tratate cu T4 de sinteza. ''Cinci
imprejurari fac necesar tratamentul, afirma prof. Wemeau. Mai intai, o sarcina in curs, caci o insuficienta
hormonala la mama ar avea repercusiuni asupra creierului fetusului pe care il poarta ea. La fel se intampla
si cu femeile care doresc o sarcina si sunt angajate intr-un demers de ajutorare pentru procreere asistata
medical. Celelalte trei circumstante sunt prezenta unei gusi, a unei cresteri a colesterolului cu risc
cardiovascular in relatie cu aceasta, si, in fine, prezenta in sange a unor anticorpi antitiroidieni.''
In cazul unei hipertiroidii pur biologice /TSH scazut/, tratamentul se justifica la persoanele care prezinta
un risc cardiac, cum ar fi tulburarile de ritm, sau osos, cum este osteoporoza. ROMPRES
Influenta glandei tiroide este extrem de importanta in ceea ce priveste functionarea normala a
organismului uman. Tiroida afecteaza pulsul si tensiunea arteriala, nivelul de colesterol, nivelul
energetic, tonusul muscular, vazul, starea psihica si multe altele. Cu toate ca influentele acesteia sunt
considerabile, glanda tiroida, dar mai ales afectiunile sale nu sunt indeajuns de cunoscute populatiei.
Cum aflam daca suferim de o afectiune a tiroidei?

De regula, persoanele care sufera de afectiuni ale glandei endocrine au:

variatii ale nivelului energetic;
intoleranta la frig sau caldura;
variatii ale tonusului muscular;
labilitate emotionala sau probleme cu greutatea corporala.
Cea mai intalnita afectiune tiroidiana este hipotiroidismul, adica atunci cand tiroida nu produce o cantitate
de hormoni suficienta. Mai putin frecventa este si conditia de tiroida hiperactiva, sau hipertiroidismul,
care apare cand glanda produce mai multi hormoni decat este necesar. Daca sunt bine tratati, pacientii
suferind de afectiuni tiroidiene pot duce o viata normala, activa, insa daca afectiunile sunt netratate,
afecteaza sistemul cardiovascular, sistemul de reproductie si alte organe interne majore.

Colesterolul
Face parte din lipidele mai complexe. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in
buna functionare a celulelor organismului, el poate contribui atunci cand este in
exces la screlozarea arterelor. Colesterolul sau colesterina din organe si sange
provine din alimentele bogate in colesterol ca: oua, unt, lapte, icre, creier, etc.
Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din unele alimente care nu
contin colesterol cum sunt grasimile, proteinele si glucidele.
In general, scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism.
Acest lucru se intampla in cazul subnutritiei si dupa eforturi fizice intense care
consuma o parte din colesterol. In bolile ficatului, organ care sitetizeaza colesterolul,
scaderea acestuia este un indiciu de reducere a functiei ficatului (insuficienta
hepatica, ciroza hepatica).
Cresterea colesterolului seric se datoreaza unui consum exagerat de alimente care
contin colesterol, unei supraalimentatii, vietii sedentare, etc. Cea mai frecventa
cauza a cresterii colesterolului (hipercolesterolemia) insa este sinteza foarte crescuta
a acestuia de catre organism.
Colesterolul mai poate creste si in insuficienta glandei tiroide, glanda a carei hormon
are rolul de a arde substantele grase. Daca colesterolul crescut apare la o varsta
mai tanara si ramane permanent crescut, riscul de a produce modificari
cardiovasculare este mare. De aceea prevenirea cresterii colesterolului sanguin
trebuie facuta la o varsta tanara nu dupa ce s-au produs modificari mai mult sau mai
putin irevesibile in artere. Excesul de colesterol din sange se depune pe peretii
arterelor contribuind la formarea aterosclerozei. La unele persoane colesterolul se
depune si sub piele, mai ales la fata sub forma de pete galbui (xantom).
Multe persoane confunda starea de obezitate cu un colesterol mare nestiind ca
acesta nu se gaseste in grasimea corpului, ci in sange si in unele organe.
Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului, astfel, colesterolul
creste cu varsta pana 50-60 ani. Dupa varsta de 60 ani, valorile colesterolului nu mai
cresc mult, ramanand stationar.
Un colesterol de 2,50-3,00g/l este un semnal de alarma, in timp ce un colesterol de
peste 3g/l pune urgent problema unor masuri de tratament. Desigur ca exista si
persoane cu hipercolesterolemie, care nu fac ateroscleroza si nici accidente vasculare
(cardiace sau cerebrale), dupa cum exista persoane cu valori normale ale
colesterolului care prezinta semne de ateroscleroza. Acest fapt arata ca la
producerea ateroscrelozei mai contribuie si alti factori printre care:
- alimentatia nerationala, bogata in grasimi, care depasesc 30% din totalul caloriilor
sau cu un aport excesiv de dulciuri
- suprasolicitarea psihica, care duce la surmenaj, la oboseala nervoasa
- sexul, legat de factorul hormonal; femeile desi consuma aceleasi alimente ca si
barbatii au colesterolul mai scazut si ele fac mai rar boli cardiovasculare
- factorul genetic, care contribuie la sinteza crescuta de colesterol din orice aliment;
sunt pareri care arata ca nu atat colesterolul alimentar este daunator cat cel
sintetizat in organism, care ar fi de 3-4 ori mai mare decat colesterolul provenit din
alimente.
Cercetarile recente au aratat ca exista doua feluri de colesterol: bun si rau.
Persoanele care au o cantitate mai mare de colesterolbun prezinta un risc mai mic
de a face ateroscleroza decat persoanele care au in sange o proportie mai mare de
colesterolrau. Se admite ca valorile normale ale colesterolului sanguin variaza intre
1,20-2,6g/l. Dar exista mari variatii individuale ale acestor valori, in raport de varsta

si sex, asa cum rezulta urmatoarea statistica:

Valori normale ale colesterolului:
Varsta (in ani)
Sub 20 ani
21-30
31-40
41-50
51-60

Valorile colesterolului sanguin (in g/l)

barbati
femei
1,20-1,60
1,20-1,50
1,30-1,90
1,30-1,70
1,60-2,20
1,50-2,00
1,90-2,50
1,80-2,20
2,00-2,80
2,00-2,60

Pentru scaderea colesterolului sanguin se va urma regimul alimentar recomandat de

medic, la care se vor asocia exercitii fizice in vederea consumari excesului de
colesterol. La persoanele obeze, scaderea in greutate poate duce si la scaderea
colesterolului sanguin. Evitarea stresului psihic, a oboselii deconectarea nervoasa,
renuntarea la fumat pot contribui la scaderea colesterolului. Daca prin aceste metode
colesterolul nu scade in mod semnificativ, probabil ca este vorba de o siteza crescuta
in organism si in acest caz medicul curant va indica si un tratament medicamentos.

Despre bolile glandei tiroide

Glanda tiroida, cea mai voluminoasa glanda umana, este situata in partea din fata a gitului, sub "marul lui
Adam" si, in mod normal, nu se vede si nu se simte. Glanda tiroida produce hormoni importanti pentru
metabolism, toti continind iod: tiroxina, tri-iodtironina si tirocalcitonina, pe care ii secreta in functie de
necesitatile organismului. Desi tiroxina si tri-iodtironina au aceleasi efecte, ultima este mai activa. De aceea,
in regiunile unde solul este mai sarac in minerale iodate, iar in hrana populatiei exista o carenta in iod, de
regula in regiunile montane, apar frecvent cazuri de insuficienta tiroidiana, adica hipotiroidie (scaderea
secretiei de tiroxina). Secretia crescuta de tiroxina produce hiperfunctia tiroidiana (hipertiroidie).
Insuficienta tiroidiana sau hipotiroidia
Semnul caracteristic al hipotiroidiei este fata umflata, rotunda a bolnavului, cu pleoapele, nasul si buzele
inrosite. Pielea este aspra, palida, uscata, iar parul rar si subtire. Transpiratia este scazuta. Activitatea fizica,
psihica si intelectuala este scazuta, ca si functia aparatului genital. Nivelul arderilor din organism sint
scazute, inima bate mai rar. Din cauza circulatiei proaste, miinile si picioarele sint reci. Boala se intilneste de
5-6 ori mai frecvent la femei decit la barbati si poate fi insotita si de gusa (cresterea glandei). Formele
congenitale de boala observate la copii sint cele mai grave, ele putind duce la intirzierea cresterii si
dezvoltarii mintale.
Ce este hipertiroidia?
Aproape toate simptomele de hipertiroidie au aspecte inverse decit in hipotiroidie, datorita secretiei crescute
de hormoni tiroidieni. Boala poate fi suspectata dupa citeva semne principale: gusa, ochi bulbucati,
accelerarea batailor cardiace, a respiratiei, tulburari digestive. Suferinta sistemului nervos se manifesta prin
tremuraturi ale picioarelor, miinilor, capului sau chiar a intregului corp. Bolnavul este permanent obosit, nu
poate munci, transpira mult, are miinile calde si umede si prezinta tulburari de comportament. In stadiul
avansat al bolii, slabeste puternic, este deshidratat, oasele devin fragile din cauza pierderii calciului, ceea ce
predispune la fracturi. Analiza singelui arata o crestere dubla a iodului legat de proteine fata de valorile
normale.
Efectele hormonilor tiroidieni asupra dezvoltarii fizice
Hormonii tiroidieni regleaza reactiile de oxidare la nivelul celulelor, produc scaderi in greutate prin
intensificarea proceselor catabolice asupra rezervelor adipoase, controleaza cresterea si dezvoltarea
normala, scad sinteza de colesterol si cresc absorbtia glucozei. La persoanele cu hipotiroidie (insuficienta
tiroidiana), libidoul si potenta scad. Hormonii tiroidieni mentin secretia lactata la femeile post-partum.
Secretia hormonilor tiroidieni este strins legata de actiunea hipotalamusului. Acesta o controleaza prin
intermediul hipofizei anterioare. Cind cantitatea de hormoni tiroidieni in singe este mare, secretia

Bolile tiroidei si consecintele acestora

Rolul tiroidei este acela de a produce hormoni tiroidieni, pe care ii varsa direct in circulatia sanguina
Cand afectiunile glandei tiroide nu sunt tratate, atunci acestea pot afecta sistemul cardiovascular, sistemul
de reproductie si organele interne Bolnavul care sufera de aceasta boala are vocea ragusita, dificultate la
inghitit, tulburari de atentie, memorie, concentrare, tulburari de apetit, crestere in greutate, tulburari de
tranzit, constipatie, scaderea ritmului cardiac, piele uscata
Cea mai frecventa boala a glandei tiroide este hipotiroidismul si apare atunci cand glanda produce mai putini
hormoni decat este necesar. Cand afectiunile glandei tiroide nu sunt tratate, atunci acestea pot afecta
sistemul cardiovascular, sistemul de reproductie si organele interne. De obicei, diagnosticul de hipotiroidism
se intalneste la femei si la persoane in varsta. Tiroida este glanda cu secretie interna (endocrina), situata in
dreptul primelor inele traheale, formata din doi lobi, cel drept si cel stang, uniti printr-o punte. Marimea
tiroidei variaza dupa varsta si sex, in medie 24-30 grame, mai mare in perioada pubertatii, sarcinei si
menopauzei. Rolul tiroidei este acela de a produce hormoni tiroidieni, pe care ii varsa direct in circulatia
sanguina. Pentru sinteza hormonului tiroidian este absolut necesar iodul. Lipsa absoluta a iodului din hrana
sau lipsa relativa produce o hipertrofie reactiva a tiroidei, numita gusa. Hormonul tiroidian stimuleaza
procesele de metabolism organic (glucidic, protidic, lipidic) si are actiune pozitiva asupra cresterii.
Conform medicilor specialisti, una dintre cele mai frecvente forme de hipotiroidism este boala Hashimoto,
cauzata de dereglarea sistemului imunitar ce produce anticorpi antitiroida si distrug tiroida. Producerea de
hormoni mai putini poate sa duca la o marire in dimensiuni a glandei, numita gusa. Influenta glandei tiroide
este extrem de importanta in ceea ce priveste functionarea normala a organismului. Glanda tiroida
afecteaza pulsul si tensiunea arteriala, nivelul de colesterol, tonusul muscular, vazul, starea psihica etc.
Simptome
Ca orice boala, hipotiroidismul are anumite simptome, semne. Bolnavul are vocea ragusita, dificultate la
inghitit, tulburari de atentie, memorie, concentrare, tulburari de apetit, crestere in greutate, tulburari de
tranzit, constipatie, scaderea ritmului cardiac, piele uscata. De asemenea, persoanele care sufera de
afectiuni ale glandei endocrine au intoleranta la frig sau caldura, variatii ale tonusului muscular, labilitate
emotionala si probleme cu greutatea corporala. Exista posibilitatea ca in cazul in care boala este la debut
pacientii sa nu aiba nici un simptom evident si sa nu-si dea seama ca au probleme cu glanda tiroida. Foarte
usor se pot crea confuzii intre simptomele hipotiroidismului si cele ale menopauzei, stresului. Dar, boala
poate fi detectata cu ajutorul unui test si bolnavul poate fi tratat pana la aparitia simptomelor caracteristice.
Tratamentul indicat de medic consta in restabilirea nivelului de hormoni tiroidieni si este posibil ca bolnavul
sa depinda de el toata viata. Hipotiroidismul poate fi simplu sau autoimun. Conform celor declarate de
medici endocrinologi, atunci cand este vorba de hipotiroidism autoimun, corpul uman considera glanda
tiroida ca pe un dusman si incepe sa o atace si nu exista un motiv anume care sa stea la baza acestei boli.
In unele situatii in glanda tiroida se dezvolta un nodul si acesta incepe sa secrete mai multi hormoni
tiroidieni, ceea ce favorizeaza aparitia hipertiroidismului.

Modifilan

DESCRIERE
Modifilan un preparat profilactic curativ unic complex de substane biologic active din
algele marine brune de tipul laminaria, aliaria, sargassum, artrotamnus i kostaria,
recoltate din zone ecologic pure ale litoralului insulei Sahalin i Insulelor Kurile, precum
i n apropierea litoralului nordic al Japoniei.
Cunotinele privind proprietile curative deosebite ale acestui dar nepreuit al naturii
numit varz de mare se pierd n negura vremurilor. In urm cu aproximativ opt veacuri,
n vechea Chin i Japonia aceast plant era folosit nu numai ca un produs alimentar,
dar i ca un mijloc eficient de vindecare a tumorilor, bolilor glandei tiroide i a altor boli.
Datele tiinei contemporane au confirmat proprietile unice ale algelor marine brune.
Astfel, oamenii de tiin japonezi, pornind de la constatrile c incidena maladiilor
canceroase este deosebit de sczut n insula Okinawa, locuitorii creia fiind n acelai
timp unii dintre cei mai longevivi oameni ai planetei, au descoperit n compoziia
polizaharidelor o substan numit fukoidan, care se pierde la cldur i care posed un
evident efect antitumoral. Cercetrile au fost dezvoltate n cadrul Fondului de Inovaii din
Sahalin, unde oamenii de tiin au elaborat n urm cu 20 de ani o tehnologie original
dup care se fabric Modifilanul, care permite nu numai pstrarea ntregului complex de
substane biologic active, dar i s creasc concentraia lor n produsul finit, comparativ
cu materia prim. Astfel prin procesarea algelor brune se realizeaz i o puternic
concentrare a substanelor biologic active, dintr-o ton de materie prim obinndu-se
doar 25 kg produs finit activ. Altfel spus, 2-3 capsule de Modifilan sunt echivalente cu o
farfurie de alge marine brune crude, conservnd totodat valoarea biologic profilactic i
terapeutic a acestora.
Sus

COMPOZIIE
Compoziie: Polizaharide solubile i insolubile (Alginat de sodiu - min. 40%, Fucoidan,
Fibre de alge, Laminarin, Fucoz, Manoz, Glucoz, Manit); Minerale (Iod organic,
Sodiu, Potasiu, Calciu, Magneziu, Fier, Zinc, Mangan, Cupru) Vitamine (A, B1, B2, C)
Sus

ACIUNE FARMACOLOGIC
Modifilanul, conform mecanismului su principal de aciune se ncadreaz n clasa
Sorbeni-chelatori, fiind un mijloc natural i eficace de lupt mpotriva agenilor
ecotoxici (metale grele, radionuclizi, ageni chemotoxici naturali i artificiali,
contaminani biologici), care polueaz alimentul, apa, aerul, corpul uman.

sechestreaz i elimin metalele grele contaminante (Mercur, Plumb, Cadmiu, Staniu

.a.) ingerate odat cu alimentele, apa sau inhalate din aerul poluat, emanaii
tehnologice industriale, noxe, fum de igar;

sechestreaz (absoarbe) i elimin din organism radionuclizii: Iod radioactiv, Stroniu

radioactiv, Poloniu radioactiv (inclusiv din fumul de igar);

sechestreaz i elimin xenobioticele ingerate cu alimentele, apa i aerul contaminate:

micotoxine, entiti biologice i metaboliii acestora, pesticide, antibiotice, hormoni,
ngrminte chimice de sintez, azotai, azotii, aditivi alimentari de sintez,
gudroane, hidrocarburi aromatice policiclice, lectine, alergeni .a.); avnd aciune
detoxifiant i radioprotectoare, accelernd procesele de disimilare a
xenobioticelor;

restabilete reactivitatea imunologic a organismului;

satureaz cu iod organic glanda tiroid;

normalizeaz metabolismul proteic (prin aport de aminoacizi eseniali), lipidic

(stimularea catabolismului de -oxidare) i al carbohidrailor (efecte de protecie a
pancreasului), reducnd nivelul glicemiei i colesterolului din snge.

restabilete homeostazia electroliilor (sruri-ap) i echilibrul acido-bazic al

organismului;

activeaz procesele de hematopoez (producia de globule roii din snge);

aciune antitumoral, antiteratogenic, antigenotoxic prin stimularea apoptozei;

regleaz funcionarea tractusului gastro-intestinal mediat de polizaharidele insolubile

i solubile;

normalizeaz tensiunea arterial i previne apariia maladiilor cardiovasculare prin

combaterea dislipidemiei i aterosclerozei (interferena polizaharidelor insolubile cu
absorbia lipidelor, promovarea catabolismului -oxidic, inhibarea hiperplaziilor
celulelor musculare arteriale, aciune antiagregare plachetar);

mbuntete creterea i structura fanelelor, pr, unghii;

accelereaz procesele de regenerare a tegumentelor i mucoaselor prevenind apariia

unor afeciuni epidermice;

manifest efect de desensibilizare la alergeni;

este un bun adaptogen stimulnd posibilitile naturale de aprare i adaptare ale

organismului la stresurile externe i interne, sporind rezistena i capacitatea general
la efort fizic i mental.
Sus

INDICAII DE UTILIZARE

profilaxia maladiilor determinate de aciunea nociv a poluanilor naturali i artificiali

din mediul extern i intern vehiculai prin alimente, aer, ap;

combaterea polurii organismului cu substane radioactive (fumatul activ i pasiv,

accidente nucleare, etc.);

combaterea stresului oxidativ (a radicalilor liberi implicai n numeroase maladii

cronice, degenerative i mbtrnirea precoce);

profilaxia bolilor glandei tiroide, determinate de coninutul insuficient de iod n

alimentaie;

profilaxia tumorilor maligne i benigne;

normalizarea disfunciilor imunologice;

profilaxia i tratamentul sindroamelor metabolice: obezitate, diabet zaharat, gut;

profilaxia i tratamentul tractusului gastro-intestinal: gastrite, colite, ulcer gastric i

duodenal;

profilaxia i tratamentul bolilor cardio-vasculare: stenocardii, ateroscleroz, boli

hipertonice;

restabilirea echilibrului electrolitic dup efort fizic greu.

Sus

AVANTAJE MODIFILAN

concentraie mult mai mare a combinaiilor biologic active;

minunate proprieti absorbante i de detoxifiere;

coninutul ridicat de micronutrieni alimentari de nenlocuit, fibre, combinaii similare

cu pectinele;

proprieti profilactice i de tratament evidente;

puritate ecologic a produsului;

produs natural, absena adaosurilor artificiale i ale conservanilor;

pre accesibil;

posibilitate de pstrare ndelungat la temperatura camerei fr pierderea calitii

preparatului.
Sus

MOD DE ADMINISTRARE
Profilactic

Aduli: 3 4 capsule/zi
Copii: 1 capsul/zi

Curativ

5 - 6 capsule/zi nainte sau dup mas cu un pahar

mare cu ap o cura de 30 zile, repetare peste 6 luni
Sus

CONTRAINDICAII I INTERACIUNI
Din studiile i cercetrile efectuate n Institute de talie mondial precum i din cele
efectuate de IFIN-HH, Bucureti nu a rezultat c Modifilanul are oarecare contraindicaii
sau interaciuni negative cu alte substane i produse sau restricii de administrare.
Sus

PREZENTARE
Flacon 90 capsule coninnd 100 mg modifilan (substan activ) / capsul.

Soia este o surs de fier, zinc i vitamina K

Interviu cu Dr. Alina Jiletcovici Medic specialist diabet zaharat, nutriie i boli metabolice
Care sunt beneficiile consumului de soia? Prin coninutul su n proteine de bun calitate,
dar i n alte substane cu efecte favorabile asupra organismului, soia a fost considerat un
aliment cu rol protector mpotriva multor suferine: scade nivelul colesterolului, previne
instalarea obezitii i a diabetului zaharat, reduce riscul de boal cardiovascular. Are de
asemenea efecte favorabile asupra metabolismului osos, mai ales la femeile aflate la
menopauz i efect protector mpotriva anumitor forme de cancer, boli renale i digestive.
Pornind de la aceste premise, studii populaionale mari nu au demonstrat ns efectele
scontate ale consumului de soia, astfel nct un consum crescut de soia nu este justificat
n scopul scderii riscului de apariie al bolilor cardiovasculare sau pentru tratamentul
osteoporozei de menopauz. Totui, soia rmne un aliment recomandat ntr-o diet
echilibrat, asigurnd aport de proteine fr grsimi, ceea ce contribuie la meninerea
unei stri de nutriie adecvate. E bine s consumm soia zilnic, o perioad mare de timp?
Dei conine proteine deficitare n anumii aminoacizi eseniali, la persoanele vegetariene
a cror alimentaie conine soia nu s-a demonstrat prezena deficitelor nutriionale. De
asemenea, dei inhib absorbia fierului din intestin, deoarece coninutul su n fier este
mare, permite un aport total de fier, n limitele recomandate. Aceleai constatri s-au
fcut i n cazul zincului, soia fiind considerat o surs de zinc, dar i de vitamina K.
Totui, la persoanele cu alterri minore ale funciei glandei tiroide sau cu un aport
de iod la limita inferioar, consumul de soia n cantiti mari sau pentru perioade
ndelungate poate produce manifestri de hipotiroidie. De aceea, este important ca
persoanele care consum soia s i asigure un aport adecvat de iod. Este soia indicat a f
i consumat de ctre copii? Exist formule de lapte cu proteine din soia pentru sugarii
alergici la proteinele din lapte de vac, intoleran la lactoz i deficite enzimatice
congenitale, ceea ce face din proteinele din soia o alternativ util n alimentaia acestor
copii. S-a ridicat suspiciunea riscului apariiei unor defecte de cretere i dezvoltare la
copiii care consum proteine din soia, dar pn n prezent nu exist dovezi tiinifice n
acest sens.