UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA:CHIMIE I TEHNOLOGIE CHIMIC

CATEDRA: CHIMIE ECOLOGIC I INDUSTRIAL

Balaban Alina

ADITIVI ALIMENTARi

SPECIALITATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR COSMETICE I

MEDICINALE

Conductor tiinific:

Opinc Carolina_
(semntura)

Autorul:

Balaban Alina
(semntura)

CHIINU-2014

Cuprins
I.ntroducere ....................................................................................................................................3
1.Aditivi alimentari periculosi pentru sanatate ............................................................................3
II.Rolurile aditivilor alimentari .......................................................................................................4
1. Mentinerea consistentei produsului .........................................................................................4
2. Imbunatatirea sau mentinerea indelungata a valorilor nutritive ..............................................4
3. Impiedicarea sau intarzierea alterarii produselor.....................................................................5
4. Corectarea aciditatii si alcalinitatii alimentelor .......................................................................5
5. Conferirea culorii si sporirea aromei .......................................................................................5
III.Surse alimentare de aditivi .........................................................................................................6
IV.Efecte adverse.............................................................................................................................6
V.Clasificarea ..................................................................................................................................7
1)Coloranti ...................................................................................................................................8
2)Conservanti ............................................................................................................................11
3)Emulgatori, stabilizatori, ageni de ngroare i ageni de afnare.........................................14
4)Ageni antiaglomerani ...........................................................................................................15
5)Potenatori de arom...............................................................................................................16
6)Ageni de tratare a finii .........................................................................................................16
VI.Bibliografie...............................................................................................................................17

I.ntroducere
1.Aditivi alimentari periculosi pentru sanatate
Aditivii sunt substante chimice adaugate (intentionat sau nu) in alimente in cursul procesului de
procesare si productie, cu scopul de a le spori aroma, gustul, pentru a le imbunatati aspectul si
pentru a le prelungi termenul de valabilitate. Exista mai multe categorii de aditivi alimentari ce
servesc diferitelor scopuri: indulcitori artificiali (edulcoranti), coloranti, corectori de aciditate
(acestia fie cresc, fie scad aciditatea produsului), corectori de gust si miros, conservanti (intarzie
alterarea alimentelor),antioxidanti (reduc oxidarea alimentelor la contactul cu aerul) si multi
altii.Aditivii alimentari sunt marcati prin litera E, ceea ce semnifica faptul ca sunt aprobati spre a
fi folositi in Europa (dupa ce au fost testati minim 6 ani).
In viata de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atat de "firesti", incat aproape nimeni nu mai
sesizeaza pericolul pe care ele il reprezinta in mod real.
"Aditivii alimentari" sunt definiti drept orice substanta care in mod normal nu este consumata ca
aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o
valoare nutritiva, care, adaugata intentionat in produsele alimentare in scopuri tehnologice pe
parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau
depozitare a unor asemenea produse alimentare, devine sau poate deveni ea insasi sau prin
derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse alimentare.
Utilizarea indicativului 'E xxx' pe eticheta produsului arata prezenta unui aditiv acceptat din
punct de vedere al sigurantei in toata Uniunea Europeana. In multitudinea de aditivi folositi in
industria alimentara, cei mai periculosi pentru sanatatea organismului sunt cei de sinteza, adica
cei obtinuti prin procedee chimice nenaturale.
Alimentele cu cele mai multe toxine, care ar trebui evitate la consum, sunt margarina vegetala,
guma de mestecat, uleiul de mustar, mezelurile, bauturile racoritoare si dulceturile. Dictonul
dupa care "important nu e ce bagi in gura, ci ce scoti pe gura" a cazut in desuetudine, odata cu
aparitia pe piata produselor alimentare a unei intregi game de aditivi alimentari, care, chipurile,
imbunatatesc calitatea produselor, dar care in realitate nu sunt altceva decat substante chimice
deosebit de toxice, ori cancerigene.
Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului,
cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea,
dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.

Consumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce in organismul uman un

bombardament asupra organelor interne, care provoaca distrugerea sistemului imunitar (acesta
ajunge sa produca anticorpi peste masura, folosindu-i impotriva propriului organism), precum si
o serie de tumori maligne si benigne.
Conform raportului Comisiei Nationale de Oncologie - 2000, in Romania cancerul este intr-o
crestere alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala mileniului
III", impotriva careia nu exista inca premizele ca se va descoperi un antidot. Deocamdata se
banuieste doar ca motivele care-l provoaca sunt poluarea, chimicalele din alimente si stress-ul.
Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania, despre efectele aditivilor
alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni.
Aproape toti acesti compusi pun intr-un real pericol organismul. Prezentam in continuare, lista
"E"-urilor considerate de specialistii oncologi drept deosebit de periculoase.

II.Rolurile aditivilor alimentari

E-urile sunt adaugate in alimente cu 5 scopuri principale:
1. Mentinerea consistentei produsului
Substantele folosite in acest scop se numesc emulgatori si au rolul de a asigura un amestec
omogen intre apa si grasimile alimentare, crescand astfel consistenta produsului. Stabilizatorii
confera o textura omogena produsului, si desi nu sunt emulgatori in adevaratul sens al
cuvantului, participa la stabilizarea emulsiilor. Astfel de substante suntpectinele, agarul, folosite
mai ales in gemuri, marmelade. Exista si aditivi care, pusi in diverse mixturi, cresc vascozitatea
produsului final, fara sa influenteze substantial restul proprietatilor. Pe ambalajele alimentelor
emulgatorii sunt simbolizati prin E400-E500, iar printre ei sunt recunoscuti ca nefiind daunatori
organismului E407, E421 (manitolul de cofetarie), E440 (acid ascorbic). Glucomananul insa, un
agent de textura (E425) ce se gaseste de obicei in jeleuri, trebuie evitat, fiind un posibil toxic
respirator.
2. Imbunatatirea sau mentinerea indelungata a valorilor nutritive
Pentru a imbogati continutul in nutrienti al alimentelor (atat solide cat si lichide) se adauga in
procesul de fabricatie diverse vitamine si minerale. Acest lucru se intampla, mai ales in cazul
produselor continand faina, cereale, margarina si lapte, iar scopul este de a creste continutul in
nutrienti necesari functionarii in parametri optimi ai organismului, crescand astfel si valorile
4

nutritive ale produsului alimentar in sine. In aceasta categorie sunt incluse substantele
antioxidante, agentii de tratare a fainii, agentii antispumanti. Este recomandat ca produsele care
contin astfel de aditivi sa fie semnalizate corespunzator pe ambalaj.
3. Impiedicarea sau intarzierea alterarii produselor
Adaugarea unor astfel de aditivi in alimente are scopul de a impiedica eventuala contaminare cu
germeni rezultati din procesele de alterare a ingredientelor. Conservantii au capacitatea de a
intarzia

degradarea

alimentelor

datorata

contactului

cu

aerul,bacterii,fungi

sau

alte

microorganisme. Unii conservanti se folosesc in patiserie si mentin timp indelungat aroma

produselor prin impiedicarea alterarii grasimilor vegetale din aluat. Conservantii sunt
responsabili si de pastrarea aspectului si gustului fructelor proaspete mai mult timp. Exista o
serie de conservanti care au insa efecte nocive asupra organismului, cum ar fi: E230, E231, E233
(prezenti in produsele continand citrice) sau diversi nitrati si nitriti din mezeluri, branza (acestia
au potential cancerigen).
4. Corectarea aciditatii si alcalinitatii alimentelor
Pentru a modifica balanta dintre continutul acid si alcalin al unui produs, avand drept rezultat
influentarea directa a gustului, aromei sau culorii, se pot folosi agenti speciali: corectori de gust
si miros, corectori de aciditate, acidifianti, potentatori de aroma. In aceasta categorie sunt inclusi
si agentii de afanare ce reactioneaza la caldura cu bicarbonatul de sodiu si determina cresterea
produselor de cofetarie si patiserie.
5. Conferirea culorii si sporirea aromei
Colorantii aromatizanti, edulcoranti (indulcitorii artificiali) sunt adaugati in timpul prepararii in
diverse scopuri, cum ar fi sa inlocuiasca coloratia pierduta in timpul procesarii, pentru a spori
aroma sau, cum este cazul indulcitorilor noncalorici, pentru a mentine continutul in calorii al
produsului respectiv cat mai scazut. O parte dintre acesti aditivi sunt de provenienta naturala
(cum ar fi clorofila - un colorant folosit in cofetarie), altele, in schimb, au origine sintetica (fiind
mai periculosi pentru organism)

III.Surse alimentare de aditivi

Aditivii pot fi prezenti in alimente ca rezultat al folosirii lor voite, pentru a le spori gustul, dar si
continutul nutritiv, pentru a prelungi valabilitatea sau pur si simplu din motive estetice (pentru a
face produsul mai atractiv pentru consumator). Astfel de aditivi se gasesc in cantitati crescute (in
functie de scop, desigur) in majoritatea produselor comerciale. O categorie speciala de aditivi
este cea care contine substante ce nu sunt adaugate in mod intentionat de catre producator, insa
apar in produsul finit ca rezultat al proceselor de preparare si procesare. Cantitatile lor sunt, insa,
foarte reduse.

IV.Efecte adverse
Datorita faptului ca o parte din E-uri s-au dovedit ca au actiune nociva asupra organismului
consumatorilor, specialistii in domeniul sanatatii publice au alcatuit o lista cu aditivi acceptati si
recunoscuti ca fiind siguri spre a fi utilizati (aceasta lista cuprinde aproximativ 700 de altfel de
substante) si o lista cu aditivi toxici. Aceste liste sunt verificate permanent si actualizate in
functie de feed-back-ul primit de la consumatori si de rezultatul diverselor testari si determinari
chimice al caror rol este aprecierea sigurantei acestora.Printre aditivii aprobati sunt zaharul,sarea,
otetul (dintre cei clasici), precum si lecitinat (antioxidant natural), riboflavina(E300), acidul
ascorbic natural (E440), manitolul de cofetarie, tocoferolul (vitamina E, cu dovedit
efect antioxidant). Lista E-urilor periculoase contine substante cu actiune toxica si chiar posibil
cancerigena asupra organismului, cum ar fi: glutamatul de sodiu (neurotoxic), acidul
benzoic (E320), nitratul de potasiu, nitratul de sodiu, eritrozina (provoaca mutatii genetice,
amarantul (cancerigen), sunset yellow (care se gaseste in mustar, gemuri si determina cancer
tiroidian),tartrazina,zaharina(posibil cancer de vezica urinara).Pentru a fi catalogat ca sigur
pentru utilizare, un aditiv trebuie sa fie atent verificat, iar rezultatul sa confirme ca prin utilizarea
sa organismul nu va fi afectat. Exista unele substante care, desi au efecte daunatoare asupra
organismului uman si animal, sunt utilizate in comert, insa cantitatea utilizata reprezinta de fapt
1/100 parte din cea care ar avea efecte nocive. Aceasta recomandare privind cantitatea are rolul
de a limita astfel consumul ei de catre public. In aceasta grupa se incadreaza de obicei si
substantele cu potential alergic (cum ar fi sulfitii, care sunt totusi, folositi drept conservanti
E220-E228).Persoanele cu antecedente alergice sunt sfatuite sa verifice atent eticheta produselor
ce contin in mod uzual astfel de aditivi, cum ar fi: fructele confiate, berea, vinul, otetul de vin,
prajiturile, pentru a evita declansarea unor reactii noi. De asemenea, persoanele cu

diverse intolerante alimentare (la lactoza,sucroza) ar trebui sa consulte ambalajul produsului

inainte de a-l cumpara, pentru a evita eventuale evenimente neplacute.

V.Clasificarea
- Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477
- Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124
- Adaosuri toxice:
- produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224
- afecteaza tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466
- produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233
- suprima din organism vitamina B12: E 200
- cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanti din margarina)
- ataca sistemul nervos: E 311, E 312
- produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lamaie - cel mai periculos
adaos cancerigen)
- Adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217,
E 230, E 631 (glutamatul de sodiu)

1)Coloranti
Coloranii sunt substane care adaug sau redau culoare produselor alimentare i includ
componente naturale ale produselor alimentare sau alte substane naturale care nu sunt de regul
consumate ca alimente de sine stttoare i care nu sunt de obicei utilizate ca ingrediente
caractersitice n alimentaie. Preparatele obinute din produse alimentare i din alte materii prime
comestibile naturale obinute prin extracie fizic i/sau chimic conducnd la o extracie
selectv a pigemenilor n raport cu constituenii nutritivi sau aromatici sunt considerate
colorani.Consumul unor produse alimentare n care se utilizeaz anumii colorani artificiali
(E102, E104, E110, E122, E124 i E129) mpreun cu conservantul benzoat de sodiu (E211),
poate avea efecte negative (hiperactivitate) asupra comportamentului copiilor. Aceasta este
concluzia unui studiu comandat n anul 2007 de agenia guvernamental britanic pentru
standarde alimentare (Food Standards Agency, FSA) i realizat de ctre Universitatea
Southampton din Regatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord. Ca urmare, prinii au fost
sftuii s ndeprteze din hrana de zi cu zi a copiilor produsele ce conin aditivii menionai
anterior. n anul 2008, Parlamentul European i Consiliul Uniunii Europene au impus
productorilor din industria alimentar s includ pe etichetele produselor ce conin oricare
dintre cei ase colorani informaii suplimentare sub forma unui avertisment de tipul "poate
afecta negativ activitatea copiilor i atenia acestora".

Un colorant natural (galben-portocaliu) utilizat n margarin,

gemuri, jeleuri i marmelade i alte preparate similare din
fructe (inclusiv produse cu coninut sczut de calorii). De

E100 curcumin

asemenea utilizat n crnai, pateu i aspic, granule i fulgi de

cartofi uscai, mutar.
E101 riboflavin

Vitamina B2

Este un colorant galben care se gsete n dulciuri (budinci,

ngheate, dropsuri), buturi, mutar, supe instant, gemuri,
cereale, snacks-uri.

E102 Tartrazin

Este considerat a avea aciune cancerigen (tumori tiroidiene),

poate provoca mutaii cromozomiale i determina deficiene
n vitamina B6 i zinc.

E104 galben de chinolin

Este folosit n rujuri, produse pentru pr, parfumuri, o larg

gam de medicamente. Totodat este utilizat ca i colorant

galben pentru ngheate, dropsuri, prafuri de budinc.

Intr n componena sucurilor, dropsurilor, ngheatei, a snackurilor, precum i n unele buturi, medicamente, conserve de

galben apus de soare

E110 FCF,

galben

portocaliu S

pete, prafuri de budinc.

Este considerat cancerigen (tumori renale) i are ca efecte

congestia nazal, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale,
vom, indigestie.

cochineal,

o insect exotic din Mexic.

acid

E120 carminic, carmin,

Este un pigment de un rou-intens extras din femela coenilei,

Este adugat frecvent n produse ca iaurturile i sucurile de
fructe, n special varietile care necesit o culoare rubinie (de

crmz

exemplu cele de viine, de ciree sau de cpuni).

E122 azorubin, carmoizin

E124

ponceau

4R,

rou

n prezent este interzis n Canada, Japonia, Norvegia, SUA i

Suedia. UE nc evalueaz riscurile poteniale pentru sntate.

Este considerat cancerigen i prin urmare interzis n ri

precum SUA, Norvegia, Finlanda. Dar nc folosit pe scar

cochineal A

larg n restul UE.

Este un colorant rou pentru compoturi i alte alimente. Este

ntlnit n buturi alcoolice, ngheat, prjituri, bomboane,

E127 eritrozin

sucuri rcoritoare.

Cercettorii au ajuns la concluzia c provoac mutaii

genetice, cancer al tiroidei la obolani (studiu din anul 1990),
posibil i la om.

Comisia European a considerat colorantul E128 susceptibil

de a prezenta un risc major pentru sntatea uman, i n 2007
suspend utilizarea acestuia n alimentaia uman, precum i

E128 rou 2G

introducerea acestuia pe pia i importul de produse care

conin acest colorant.
E129 rou allura AC

Este interzis n Danemarca, Belgia, Frana, Eleveia i Suedia.

Este permis n SUA i UE (pstrnd totui interdiciile impuse
9

de rile membre menionate anterior).

E132

indigotin,

ngheat, dulciuri, produse de patiserie, biscuii.

indigo

carmin

Este un colorant care se adug n tablete i capsule,

Poate provoca grea, vom, hipertensiune arterial, urticarie,
probleme de respiraie i alte reacii alergice.

E150a caramel simplu

E150b

caramel

de

Termenul de caramel se refer la produsele de culoare maro

mai mult sau mai puin intens, care sunt destinate pentru

sulfit

colorare. Nu corespunde produsului zaharos aromat obinut

caustic

prin nclzirea zahrului i care se folosete pentru

E150c caramel de amoniu

aromatizarea alimentelor (de exemplu, produse de cofetrie,

patiserie, buturi alcoolice).

E150d

caramel de sulfit de

Se adaug la pine din mal, bere neagr, oet balsamic (de

Modena), whiskey, vinuri licoroase, legume n oet, saramur

amoniu

sau ulei (cu excepia mslinelor), gemuri, jeleuri, marmelade,

crnai, pateu, aspic.

E160a

E160c

E162

beta-caroten, amestec

Sursele naturale de beta-caroten sunt morcovii, cartofii dulci,

i cantalupii (varietate de pepene galben cu miezul de culoare

de carotene

portocalie).

extract de ardei iute,

Colorant natural rou nchis. Este utilizat n egal msur i ca

capsantin, capsorubin

aromatizant.

rou din sfecl roie,

betanin

Larg utilizat, dar culoarea este destul de instabil.

Tabel 1

Figura 1
10

2)Conservanti
Conservanii sunt substane care prelungesc durata de depozitare a produselor alimentare prin
protejarea acestora mpotriva deteriorrii cauzate de microorganisme.

Este un conservant care mpiedic formarea de mucegaiuri i

drojdii, nefiind eficient mpotriva bacteriilor.

E200 acid sorbic

Este utilizat la un spectru larg de produse, cum sunt iaurtul i

alte produse lactate fermentate, salate de fructe, limonad,
brnz, pine de secar, prjituri i produse de panificaie,
pizza, fructe de mare, suc de lmie,cidru, i supe.

E202 sorbat de potasiu

Este folosit ca i conservant pentru prunele uscate.

Este utilizat n calitate de conservant mpotriva drojdiilor i

bacteriilor n produsele acide, cum ar fi dressing-urile pentru
salate, buturi carbogazoase cu arome de citrice, gemuri, sucuri
de fructe citrice, murturi i condimente. Se gsete de
asemenea i n apa de gur bazat pe alcool.

n combinaie cu acidul ascorbic (vitamina C, E300), benzoatul

de sodiu i benzoatul de potasiu (E212) pot forma benzen, un
cunoscut cancerigen. Factori ca temperaturile ridicate, lumina,

E211 benzoat de sodiu

i timpul petrecut pe raft pot stimula formarea benzenului.

Ca urmare a ngrijorrii crescnde a consumatorilor, n ce

privete relaia dintre E211 i hiperactivitatea i deficitul de
atenie la copii (ADHD) i modificarea unor pri din ADN,
compania Coca-Cola a hotrt s retrag treptat E211 din
produsele sale imediat ce va descoperi o alternativ
satisfctoare.

E212 benzoat de potasiu

Informaiile despre E211 sunt valabile i pentru E212.

n UE nu este recomandat folosirea acestuia pentru produsele

destinate consumului de ctre copii.

E214

p-hidroxibenzoat
etil, etil paraben

de

Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar (European

Food Safety Authority, EFSA) nu a fost n msur s

11

derivat
E215

sodic

al

recomande o doz zilnic admis (DZA) pentru parabenul de

etilic

al

propil (E216), deoarece acesta, spre deosebire de parabenul de

p-

etil (E214) i cel de metil (E218), a avut efecte asupra

esterului
acidului

hormonilor sexuali i a organelor de reproducere masculine la

hidroxibenzoic
E216

p-hidroxibenzoat

propil, propil paraben

derivat

E217

obolanii tineri.

de

sodic

interzic utilizarea p-hidroxibenzoailor (PHB), denumii i

al

parabeni, n suplimentele alimentare lichide.

esterului propilic al
acidului

n directiva 2006/52/CE se menioneaz c este necesar s se

p-

hidroxibenzoic
E218

E219

p-hidroxibenzoat

de

metil, metil paraben

derivat

sodic

al

esterului

metilic

al

acidului

p-

hidroxibenzoic

Este folosit ca i conservant pentru fructele uscate, n special

caise. Pstreaz aspectul i culoarea original a fructelor i
previne putrezirea lor.

Este folosit n aproape toate vinurile comerciale ca antiseptic i

antioxidant pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor i oxidarea,
deci pentru a pstra gustul, parfumul i culoarea original a

E220 dioxid de sulf

vinului.

Este responsabil pentru cuvintele "conine sulfii" ce se

regsesc pe etichetele sticlelor de vin. Dup legislaia UE i
SUA, vinurile cu o concentraie de dioxid de sulf mai mic de
10 ppmnu trebuie s aib inscripionate cele dou cuvinte.

sulfit

acid

E222 sodiu(bisulfit

de

de

Este folosit n conservele de fructe pentru a preveni oxidarea i

pentru a distruge microbii.

sodiu)
E223 metabilsufit

de

Datorit efectului su oxidant, poate reduce coninutul de

12

sodiu(disulfit

de

vitamine din produse.

sodiu)

E249 nitrit de potasiu

Utilizat pentru produse din carne uscat, srat, netratat

termic.

Este frecvent utilizat cu rol dublu n produsele din carne

(pastram, unc etc.) pentru a pstra culoarea roiatic a
crnii, i de asemenea pentru prevenirea dezvoltrii bacteriilor
productoare de toxin botulinic.

E250 nitrit de sodiu

Principala ngrijorare legat de nitritul de sodiu este formarea

nitrozaminelor considerate cancerigene atunci cnd produsele
de carne care conin E249 sau E250 sunt expuse la temperaturi
nalte (prin prjire sau la grtar).Acidul ascorbic (vitamina C,
E300) sau acidul eritrobic (E315) mpiedic formarea de
nitrozamine, i de aceea sunt utilizai mpreun cu nitritul de
sodiu.

E251 nitrat de sodiu

Folosit n produsele din carne srat, inclusiv n conservele de

carne.

E252 nitrat de potasiu

Folosit n brnz tare, semitare, semimoale. De asemenea i

pentru hering sau prot marinat.

mpiedic alterarea mslinelor spaniole, stabilizeaz aciditatea

n procesul de fabricare a brnzei, i crete aciditatea la

E270 acid lactic

deserturile congelate, buturile carbogazoase cu arome de

fructe.
Tabel.2

13

3)Emulgatori, stabilizatori, ageni de ngroare i ageni de afnare

Emulgatorii sau agenii emulsifiani reprezint substane care fac posibil formarea sau
meninerea unui amestec omogen de dou sau mai multe faze imiscibile n alimente, ca ulei i
ap.Stabilizatorii reprezint substane care, adugate unui produs alimentar, fac posibil
meninerea strii fizico-chimice a acestuia. Stabilizatorii includ substane care permit meninerea
unei dispersii omogene de dou sau mai multe substane imiscibile, precum i substane care
stabilizeaz, conserv sau intensific culoarea unui produs alimentar.Agenii de ngroare
reprezint substane care, adugate unui produs alimentar, cresc vscozitatea acestuia. Gumele
au rol de stabilizator dar i de agent de ngroare, printre altele s menin uleiul i apa
amestecate mpreun n dressing-urile pentru salate, s ncapsuleze uleiurile aromatice n
suplimentele nutritive sub form de praf sau tablete. Gumele sunt de asemenea folosite pentru
nlocuirea masei grase din produsele cu grsime redus. Ele sunt derivate din surse naturale
(arbori, alge, bacterii) i nu sunt absorbite de corpul uman.Agenii de afnare sunt substane sau
combinaii de substane care elibereaz gaz, mrind astfel volumul aluatului sau al cocii.

Figura 2
14

4)Ageni antiaglomerani
Agenii antiaglomerani sau agenii de separare reprezint substane care reduc tendina
particulelor unui produs alimentar de a adera una de alta.

E535

E536

ferocianura

de

sodiu
ferocianura

de

potasiu

E551 dioxid de siliciu

E552 silicat de calciu
silicat
E553a

de sare i substituenii ei, suplimente alimentare dietetice, alimente sub

form de tablete, pastile, drajeuri, brnz tare i brnz prelucrat tiat

magneziu,
trisilicat

de felii, gum de mestecat,orez,crnai i jeleuri (numai tratament

magneziu

superficial).
E555 este folosit n sare,lapte praf i fin sub forma granulelor gluten-

E553b talc
E554

E555

E556

Utilizai n produse alimentare sub form de praf (inclusiv zaharuri),

silicat aluminosodic

kaolin numite 'Pesta'. Dei se tie c aluminiul este cauza unor

probleme placentare n timpul sarcinii i c este asociat cu boala
Alzheimer, este permis n Romnia]

silicat aluminopotasic
silicat aluminocalcic
silicat

de

E559 aluminiu
(Kaolin)
Tabel 3

15

5)Potenatori de arom
Potenatorii de arom reprezint substane care amelioreaz gustul i/sau mirosul existent al unui
produs alimentar. Acetia pot fi obinui din surse naturale (prin distilare,macerare, extracie
lichid-lichid etc.) sau sintetizai chimic.
n UE este interzis adugarea potenatorilor din tabelul urmtor la miere, uleiuri i grsimi de
origine animal sau vegetal neemulsionate, unt, lapte i smntn pasteurizate i sterilizate
(inclusiv degresate, integrale i semidegresate), produse lactate fermentate natural nearomatizate,
ap mineral natural i ap de izvor, cafea (cu excepia cafelei solubile aromate) i extractelor
de cafea, frunze de ceai nearomatizate, zahr, i paste finoase uscate.
6)Ageni de tratare a finii
Agenii de tratare a finii, alii dect emulsifianii, sunt substane care se adaug finii sau
aluatului pentru a i mbunti calitile panificabile.

Agenia internaional pentru cercetarea cancerului (International Agency

for Research on Cancer, IARC) l consider posibil cancerigen pentru

E924

bromat
potasiu

de

oameni.

Este interzis n UE, Canada, China i multe alte ri. n SUA i Japonia
nu a fost interzis utilizarea acestuia.
Tabel 4

Figura 3
16

VI.Bibliografie
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_aditivi_alimentari
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Aditiv_alimentar
3. http://www.e-uri.ro/

17