P. 1
Macesele Reprezinta Un Aliment Care Intra in Reteta Multor Mancaruri

Macesele Reprezinta Un Aliment Care Intra in Reteta Multor Mancaruri

|Views: 38|Likes:

More info:

Published by: Miles Amaxinoaiei Mihaela on Jun 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/30/2013

pdf

text

original

Macesele reprezinta un aliment care intra in reteta multor mancaruri, sosuri sau supe, dulceturi, siropuri, lichioruri, dar

si a unor produse cu un efect terapeutic mult mai pronuntat, precum vinul, maceratul, uleiul, pulberea si ceaiul sub diferitele lui forme de decoct, infuzie sau decoct si infuzie combinate. Pentru toate acestea pot fi folosite atat fructele, cat si florile sau frunzele. Preparate insa incorect, ele isi pot pierde foarte usor calitatile si, ca atare, efectul benefic pentru sanatatea noastra. Se stie ca macesele sunt foarte bogate in vitamina C, insa vitamina C continuta se degradeaza foarte usor atat dupa cules, daca macesele nu sunt consumate imediat sau uscate corect, dar si in contact cu obiecte metalice. Ceaiul de macese se obtine prin oparirea cu apa clocotita a fructelor, caz in care vorbim de infuzie, sau prin fierbere, timp de 5-15 minute, macesele introducandu-se in apa dupa primul clocot, discutand in aceasta situatie despre decoct. Pentru a-i imbunatati gustul se poate adauga miere si zeama de lamaie, dar si scortisoara, care ii potenteaza actiunea in caz de raceala. Infuzia, indicata pentu a nu distruge vitaminele, se prepara din 10-15 fructe zdrobite sau din 2 lingurite de fructe uscate peste care se toarna 200 ml de apa clocotita, se acopera si se lasa sa se extraga timp de 10-15 minute si se filtreaza. Se beau 2-3 asemenea ceaiuri pe zi. Este recomandata si infuzia din amestec de macese si catina alba. Doua lingurite din amestecul celor doua fructe se oparesc cu 200 ml de apa clocotita si se lasa acoperite sa se extraga timp de 10-15 minute. Este recomandata si infuzia din flori de macese. Decoctul din fructe de macese se prepara turnand o lingurita de macese in 200 ml de apa in clocot. Se fierbe apoi timp de 5-10 minute, se lasa sa se racesaca si se filtreaza. Infuzia combinata de macese se prepara prin amestecarea unui macerat de pulbere de macese cu un decoct al aceleiasi pulberi. Pentru aceasta se iau 3-6 linguri de pulbere de macese, fara seminte, si se pun intr-un sfert de litru de apa. Se lasa timp de 8-10 ore sa macereze, dupa care se filtreaza. Lichidul se pastreaza, iar restul plantei ce ramane se fierbe timp de 2 minute, intr-un sfert de litru de apa, si se lasa apoi sa se raceasca. Se amesteca apoi cele doua lichide obtinandu-se o jumatate de litru de infuzie combinata, care se bea pe parcusul unei zile. Este recomandat sa se foloseasca strecuratori si site din plastic sau tifon, pentru a nu pune preparatul in contact cu un metal care ar conduce la oxidarea vitaminelor. Decoctul combinat de samburi de macese se prepara din 2 linguri rase de seminte de macese, care se obtin prin cernerea pulberii. Semintele se pun la macerat timp de 8-10 ore, intr-un sfert de litru de apa, dupa care se filtreaza cu atentie, pentru a nu ajunge perisori de pe samburii maceselor in lichidul filtrat. Restul se fierbe apoi timp de 10 minute, cu inca un sfert de litru de apa, se lasa sa se raceasca, se filtreaza si se amesteca apoi cu lichidul obtinut prin macerare, rezultand o jumatate de litru de decoct combinat de samburi de macese, care se bea pe parcursul unei zile. Se recomanda cure de 14 zile urmate de 14 zile de pauza. Decoctul din radacina de maces se prepara din 2 lingurite de radacina taiata in bucatele, care se fierb timp de 15 minute in 500 ml de apa. Se foloseste in special impotriva pietrelor la vezica biliara si la rinichi. Tinctura este un bun tonic si sedativ. Se consuma seara, 30-50 de picaturi. Pentru a o prepara se pune la macerat o jumatate de kilogram de pulpa de macese, fara samburi, cu o jumatate de kilogram de zahar sau de miere. Se lasa la macerat in jur de 5-8 zile, pana ce se formeza un suc rosu, si se adauga apoi o jumatate de litru de alcool de 60 de grade. Se mai macereaza 2-3 zile, dupa care se strecoara si se pune in sticle de culoare inchisa. Maceratul de macese obtinut la rece, fara fierbere, este foarte bogat in vitamine. Se pun 100 g de macese intr-un litru de apa si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se dizolva 100 g de zahar sau miere, se filtreaaza si se pastreaza la rece. Se recomanda consumul a 2-3 cani pe zi, pe tot parcursul sezonului rece. Se poate adauga lamaie sau flori de tei. Un macerat gustos poate fi obtinut si prin adaugarea a 300-400 g de macese la un litru de apa in clocot. Se lasa sa mai dea cateva clocote, dupa care se trece prin sita, pentru a separa semintele. Se adauga apoi 500 g miere de salcam, se amesteca si se lasa la macerat 2-3 zile.

Pentru pastrarea calitatilor este important ca macesele sa fie corect uscate

Amestec de pulbere de macese cu miere. Macesele curatate de seminte si de perisori, transformate in pulbere, pot fi amestecate in proportie de doua parti pulbere de macese si o parte miere de albine, amestecul fiind recomandat impotriva viermilor intestinali. Pulberea de macese se obtine din fructe uscate. Acestea pot fi macinate foarte fin cu rasnita electrica de cafea. Pulpa se transforma intr-o pulbere fina in timp ce semintele fiind foare dure raman intregi. Apoi pulberea este separata de seminte si de perisori printr-o sita foarte deasa. Se pune in borcane de sticla bine inchise si se pastreaza intr-un loc intunecos si rece maxim 15 zile deoarece substantele active se oxideaza destul de repede. Semintele rezultate se pastreaza si ele, fiind utilizate separat. Vinul de macese este tonic, remineralizant, vitaminizant, diuretic, fiind benefic in cazul lipsei poftei de mancare, in

convalescenta, precum si in afectiuni hepatice si renale. Pentru a-l prepara din macese proaspete intr-o damigeana de 50 l se folosesc 10 kg de macese, 12 kg de zahar si 35 l de apa. Macesele bine coapte se spala de praf doar daca este nevoie si se trec prin masina de tocat carne. Din cauza samburilor tari se trec mai greu, fiind recomandat sa se introduca doar cate putine in masina. Zaharul se dizolva pe foc in 10 litri de apa, impreuna cu zeama de la o lamaie sau cu 2 linguri de otet de 9 grade, si se fierbe timp de 10 minute. Macesele se introduc in damigeana si se toarna peste ele siropul racit si amestecat cu restul de apa. Fermentatia poate sa aiba loc sub actiunea drojdiilor salbatice de fermentatie sau se poate adauga si drojdie de bere. Sub gatul damigenei trebuie sa ramana un spatiu liber de cel putin 10 cm pentru spuma ce va rezulta prin fermentatie. Se astupa cu dop de fermentatie si se lasa sa fermenteze timp de 6-8 saptamani, la 18-20 de grade, agitand zilnic. Cand se termina fermentatia, vinul se limpezeste. Atunci se scoate, se filtreaza prin tifon si vata si se pune in damigene mai mici inchise tot cu dop de fermentatie, deoarece va continua sa fermenteze usor. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia s-a oprit complet. Dupa ce se invecheste 1-2 ani are gust de vermut si o culoare rosu-maronie, avand si un continut foarte mare de vitamina C. Vinul de macese se poate prepara si din macese uscate. Se spala bine 1 kg de macese uscate si se pun intr-o damigeana. Se adauga 3 kg de zahar, 30-50 g de drojdie, 7 litri de apa fiarta si racita, sucul de la doua lamai si trei litri de vin rosu superior, Pinot Noir, Merlot sau Cabernet. Se astupa damigeana cu dop de fermentatie si se tine timp de 4-6 saptamani la o temperatura in jur de 20 de grade. In primele doua saptamani se agita usor. La sfarsit se filtreaza si se pune in alt vas tot cu dop de fermentatie. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia sa oprit complet. Dopul de fermentatie se realizeaza cu ajutorul unui dop de pluta sau de cauciuc, a unui tub de sticla, a unui furtun si a unui vas cu apa. Se trece prin dop tubul legat la furtun, iar acesta se introduce in vasul cu apa. Dopul trebuie sa fie perfect etans. El este necesar pentru a permite gazelor de fermentatie sa iasa, altfel s-ar sparge vasul din cauza presiunii create, dar impiedica intrarea aerului care ar duce la otetirea vinului.

Siropul de macese Steaua Divina este realizat cu zahar invertit

Siropul de macese este tonic, reconfortant, apara organismul de infectii si factori patogeni, ajuta la fixarea calciului in oase, accelereaza producerea de celule rosii, mentine permeabilitatea vaselor de sange, intareste functiile vitale si organele interne. Se poate prepara si din macese uscate. Peste 250 g de macese uscate se toarna 1,5 l de apa clocotita si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se filtreaza, se adauga 0,5 kg de zahar si se fierbe pana scade si capata consistenta dorita. Se toarna in sticle curate, uscate si fierbinti, se astupa ermetic si se fierb in baine marie. Lichiorul de macese are un rol stimulator si intaritor. Pentru a-l prepara se iau 500 g de fructe coapte, se maruntesc bine in mixer, se adauga 150 g de zahar, se lasa pana se formeaza sucul si apoi se adauga un litru de alcool de 60 de grade. Trebuie lasat la macerat 4-6 saptamani, timp in care se agita periodic, dupa care se filtreaza cu atentie si se pune in sticle bine inchise. Se poate consuma dupa alte patru luni de maturare. Jeleul de macese se poate prepara dupa multe retete. O varianta care este si gustoasa si creste in acelasi timp puterea de aparare a organismului combina macesele cu merele si catina. Macesele taiate in jumatate si curatate bine de seminte si de perisori se lasa peste noapte in suc de mere, se adauga apoi sucul de catina, zeama de lamaie, zaharul (care trebuie sa fie o data si jumatate mai mult decat pulpa de macese), se amesteca bine si se da in clocot. In final, se strecoara si se pune in borcane care se pastreaza la rece. Se poate consuma ca atare, pe paine, in iaurt etc.

Exista mai multe retete traditionale de pasta si gem de macese

Gem de macese sau Hetschenpetsch. Se iau 2 kg de macese, se spala, se taie in jumatati, se indeparteaza cu grija semintele si perisorii, se asaza intr-un vas emailat, se acopera cu apa si se pun la fiert dupa care se trec printr-o sita fina. In final se pun parti egale de pasta si de zahar si se fierb din nou cateva minute. Apoi dulceata se toarna in borcane bine oparite, care se inchid bine si se pun la rece.

Alte utilizari Sunt nenumarate retete pentru a obtine diferite preparate din macese, supe, sosuri, mancaruri, prajituri sau inghetate. Bine preparate, ele sunt si gustoase si foarte sanatoase. Exista si miere de macese, si ea extrem de sanatoasa. Macesele sunt folosite in multe alte scopuri, inclusiv in medicina veterinara, iar tufele de macese sunt ideale pentru garduri vii de protectie sau pentru o minunata pata de culoare in gradina. Cosmetica Macesele sunt si un regenerator natural al pielii, capacitatile sale de cicatrizare si regenerare a pielii fiind apreciate in cosmetica deja de multi ani. Continutul ridicat de acizi grasi esentiali asigura o actiune benefica de

regenerare a pielii, de incetinire a imbatranirii premature. S-au obtinut rezultate excelente in tratarea arsurilor, in special a celor solare, si a cicatricelor, inclusiv a celor chirurgicale sau a celor lasate de acnee, pentru reducerea ridurilor si a semnelor de imbatranire prematura, reducand in acelasi timp roseata. Uleiul de macese este recomandat in special pentru pielea uscata, dar si pentru cea normala. Se poate utiliza si pentru masaj, masti si impachetari corporale. Se remarca in primul rand uleiul organic de Rosa mosqueta obtinut din fructe prin presare la rece. Un atu important il joaca continutul ridicat de acizi grasi nesaturati, linoleic (44-50%), linolenic (30-35%) si oleic (15-20%) si de vitamina C, cu ajutorul carora contribuie la regenerarea celulelor din epiderma si la cresterea capacitatii lor de productie de colagen si elastina, putand fi considerat a fi un ulei antirid ce contribuie la mentinerea elasticitatii pielii.

de exemplu. publicat in mai 2008. este vorba de zeci de mii de oameni care au beneficiat de extraordinarul lor aport de vitamine. Nu se stie exact cate vieti au fost salvate cu ajutorul maceselor. bolnavilor malnutriti ce sufereau de infectii grave. contra durerilor produse de reumatism". care se culeg chiar acum. dar dupa unii specialisti. inainte de a da prima bruma. cand vrei sa te apropii de el isi apara comorile cu crengi acoperite de ghimpi. se culeg de pe crengi si se pun apoi in saculeti de panza sau de hartie. incarcat de fructe mici. fiecare fruct era cules cu grija. Fructele . Cat despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise in urma cu mii de ani. In cele ce urmeaza. inrudit cu trandafirul. Descrierea plantei Macesul este un arbust de 2-3 metri inaltime. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane. Daca te-ai prins din neatentie intre crengile unui maces. magiunul de macese este hrana traditionala) si chiar obiecte religioase. inspira sanatate chiar de la prima vedere. Apogeul recunoasterii valorii medicinale a maceselor se petrece insa chiar acum. este aproape imposibil sa te extragi de acolo fara zgarieturi si haine sfasiate. extrem de vie. in lucrari prezentate la congrese medicale. iar toamna. Dar adevarata cariera medicala" a acestor fructe a fost relansata in timpul celui de al doilea razboi mondial.Campioanele vitaminelor: MACESELE (Rosa canina) Sunt cunoscute ca medicamente din timpuri preistorice. pe pajisti. in zilele noastre. la sfarsitul lui septembrie . inviorator. cu o coloratie rosie intensa (nu rozii sau de un rosu inchis). din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. Medicii din Grecia si din Roma antica. dar si la margini de drum. daneze sau americane. denumirea de rozariu (siragul de matanii al calugarilor catolici) provine de la denumirea latina a maceselor. In unele zone din Romania. Culoarea lor rosie.inceputul lui octombrie. rubinii. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese. are un titlu care suna asa: "Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie. De pilda. care creste in fanete. macesului i se mai spune si trandafir salbatic. Fructele ajunse la maturitate. gustul dulce-acrisor. copiilor cu avitaminoza. un amplu articol din prestigiosul cotidian britanic Daily Telegraph". ci si alimente (in Ardeal. trandafir de padure ori trandafir cainesc. tufele spinoase care cresc la margini de drum au capatat importanta strategica. macesele fiind transformate apoi in siropuri si in ceaiuri medicinale care le erau administrate convalescentilor din spitale. Incantator ca infatisare. la inceput de octombrie. Recoltarea maceselor Culesul maceselor se face acum. va propunem sa cunoastem mai indeaproape aceste fructe salbatice. In Marea Britanie. primavara este acoperit de flori roz-albe si parfumate. De exemplu. in timpul celui de al doilea razboi mondial. cand din cauza penuriei de medicamente. Macesele nu sunt doar medicamente. primele rozarii fiind facute din fructe de macese puse pe o ata. Rosa.

Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (dealuri. Aceasta va fi folosita pentru administrare interna. Procesul de uscare este destul de indelungat (1-3 saptamani) si se incheie atunci cand pulpa maceselor este total deshidratata si usor casanta. sa obtinem pulberea de macese acasa. Semintele rezultate in urma cernerii se pastreaza si ele. Daca vrem. pulpa maceselor) sunt campioane absolute de vitamina C. se va proceda astfel: se macina foarte fin cu rasnita electrica de cafea fructele uscate de maces. se administreaza de 4 ori pe zi.de maces se usuca in locuri umbrite. vor ramane intregi. podisuri). se va face o cernere printr-o sita deasa (cum ar fi cea pentru faina alba). deci si puterea terapeutica. pe o perioada de maximum 15 zile (deoarece substantele active se oxideaza relativ rapid). acizi organici. fier. Pe de alta parte. Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani. de unde si nenumaratele lor utilizari medicinale. In cele ce urmeaza va vom prezenta cele mai bune variante de preparare a acestor fructe medicinale. macesele (mai exact. flavonoide. totusi. ferite de umezeala. aceasta vitamina se degradeaza si isi pierde foarte usor efectul. care contin cantitati insemnate de vitamina A si E. Dupa macinare. pe stomacul gol. avand proprietati medicinale foarte importante. fiind mult mai eficienta cea pe care v-o prezentam in continuare: . Dintr-un kilogram de fructe proaspat culese rezulta. Pentru a le separa. magneziu. Din acest motiv nu va recomandam aceasta forma de preparare. metoda care distruge multe principii active. cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 de metri altitudine. care sunt foarte dure. in locuri intunecoase si reci. Preparate din macese In lumea vegetala. considerate de referinta la nivel mondial. cate o lingurita rasa. preparata incorect. in timp ce pulpa se va transforma intr-o pulbere fina. semintele. De regula. aproximativ 400 de grame de macese deshidratate. dupa uscare. in strat foarte subtire (pe cat posibil fructele nu trebuie sa se atinga intre ele). asa incat sa fie conservate la maximum toate substantele active din componenta lor: Pulberea de macese In magazinele de tip Plafar se gasesc asa-numitele macese faisnit". vitamine din complexul B. pulberea fina astfel obtinuta fiind depozitata in borcane de sticla inchise ermetic. Ceaiul de macese Se obtine prin oparirea fructelor cu apa clocotita (unii terapeuti recomanda chiar fierberea vreme de 10-15 minute). adica pulberea de fruct fara samburi (samburii de maces sunt destul de toxici ingerati ca atare). rupandu-se cand desfacem maceasa cu un cutit.

timp in care se consuma o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. Aceste borcane se sterilizeaza in cuptor (de preferinta la 80 de grade. dupa care se lasa sa se raceasca. cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. in cure de maximum 14 zile. Se administreaza zilnic. Astfel. se amesteca cele doua extracte. face minuni in prevenirea alergiei. dupa care lichidul se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte. * Boli de inima . urmate de alte 14 zile de pauza. care se administreaza pe parcursul zilei. iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa. din care se consuma 4-6 lingurite pe zi. In final. macesele regleaza si nivelul colesterolului. dupa care lichidul se filtreaza cu multa atentie. care se administreaza pe parcursul zilei. metal care va cataliza oxidarea vitaminelor. in timpul prepararii este bine ca extractele sa nu intre in contact direct cu metalul din strecuratoare (sunt preferate strecuratorile de plastic sau tifonul). Fiind bogate in acizi organici (pectici). vreme de 8-10 ore. macesele sunt adevarate campioane in prevenirea crizelor de anghina pectorala si infarct. asa incat sa nu se strecoare si perisorii (cu efect foarte iritant asupra aparatului respirator si digestiv) de pe samburii maceselor. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii -inceputul primaverii. vitaminele din complexul B continute de pulpa maceselor previn ateroscleroza. vreme de doua minute. dupa care se lasa sa se raceasca gradat. obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de infuzie combinata. Pe cat posibil. Vitamina C. ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres. Preparatul rezultat se pune deoparte. iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa. se amesteca cele doua extracte.toamna si primavara se face un tratament de o luna cu pulbere de macese. cate 4-6 linguri. In final. dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza.Infuzia combinata de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat vreme de 8-10 ore 3-6 linguri de pulbere de macese (fara seminte). din vase (cele mai bune sunt cele de sticla) sau din oale (vor fi preferate cele teflonate). dupa care se lasa sa macereze vreme de 12 ore. Tratamente preventive * Alergie . dupa care se pune in borcane mici cu filet. pe stomacul gol. obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de decoct combinat. Siropul de macese Peste 200 grame de pulbere de pulpa de macese fara samburi se pun 800 ml de apa clocotita. 2 linguri rase de seminte de macese (rezultate in urma cernerii pulberii). din preparatul astfel obtinut. previn puseele de hipertensiune. bioflavonoidele. se amesteca bine la foc foarte mic (preparatul nu trebuie sa clocoteasca!). nu mai mult) vreme de 40 de minute. asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie. vreme de 10 minute. Se adauga 500 de grame de zahar brun.o cura de 45 de zile. . Decoctul combinat de samburi de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat. alaturi de fructele paducelului.

pana la ora 12. de patru ori pe zi. Apoi. * Colecistita. cate o lingurita. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. este foarte bogat in vitamina C si in vitamine din complexul B.studii recente facute in Germania arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la stresul psihic. in cure de 30 de zile. previne colicile. sinuzita. cate 3-4 lingurite pe zi. pneumonia. Acest sirop. stresul asociat acestor emotii negative este chiar principalul vinovat pentru puseele de hipertensiune arteriala si pentru tensiunea arteriala oscilanta. * Debilitate si anemie la copiii mici . urmate de alte 2 saptamani de pauza.se administreaza infuzia combinata de macese. in cure de 60 de zile. favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos. la suprasolicitare si la emotii negative. rinita etc. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar.se administreaza siropul de macese. cu tot cu pulpa. Or. previne bolile infectioase si complicatiile acestora. urmate de alte 20 de zile de pauza. Aceste observatii au fost facute in urma unor studii aprofundate de catre Comisia Guvernamentala din Germania. La sugari. cate 100-200 ml pe zi. Din infuzia combinata obtinuta din pulpa maceselor se administreaza cate un pahar (200 ml). din care se ia cate o lingura pe zi. enervarii. frustrarii. litiaza si colici biliare . . in cura de 2 saptamani. Imbunatateste pofta de mancare. Se administreaza pulberea de macese. care reglementeaza folosirea plantelor medicinale in aceasta tara. nefrita . cu 15 minute inaintea mesei de pranz si a cinei. de tipul furiei. Se recomanda ca macar de doua ori pe an sa se faca o cura cu pulbere de macese.semintele de maces contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii. cu minimum 30 de minute inainte de alaptare. impiedica precipitarea colesterolului in colecist si formarea de calculi biliari. in fier si in magneziu. se administreaza infuzia combinata de macese.* Cistita. ajutandu-le sa-si exercite rolul de bariera in fata microorganismelor infectioase. urmate de cate 10 zile de pauza. Macesele imbunatatesc activitatea sistemului imunitar si intaresc epiteliile respiratorii. vreme de 28 de zile.studii facute inca din perioada celui de al doilea razboi mondial arata ca un tratament de 3-4 saptamani cu macese previne infectii respiratorii cum ar fi bronsita virala si bacteriana. * Hipertensiune arteriala . * Infectii respiratorii . cate o jumatate de litru pe zi. Decoctul combinat de seminte de maces se administreaza dimineata. cate un pahar cu 30 de minute inaintea fiecarei mese. viroza pulmonara. in cure de 30 de zile. pulpa maceselor administrata intern mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar.

* Reumatism . * Scorbut. Acest studiu clinic nu este singurul. medicii din Germania si din Danemarca facand in ultimul deceniu nu mai putin de opt cercetari de acest tip. cresc rezistenta organismului la frig. pacientilor li s-au administrat oral cate 5 grame de macese pe zi.se fac tratamente de cate 60 de zile. durerile reumatice se diminuasera considerabil sau chiar disparusera. la 66% dintre pacientii care luasera macese. dar chiar ajuta organismul sa asimileze vitaminele si mineralele din alte surse. Franta. In prezent. vreme de 90 de zile. Tratamente interne * Artrita reumatoida . avitaminoza . Marea Britanie. toate incununate cu succes. De asemenea. Macesele nu doar ca au continut ridicat de vitamina C si de alte vitamine (in special vitaminele A si din complexul B). facut pe 112 persoane bolnave cu artrita reumatoida si osteoartrita. la toate persoanele care au raportat disparitia sau diminuarea durerii in urma tratamentului cu macese s-a observat si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor afectate de reumatism. Danemarca. timp in care se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. impiedicand aparitia crizelor reumatice. in tari cum ar fi Germania. Macesele sunt o adevarata colectie de substante antioxiante si antiinflamatoare. La sfarsitul tratamentului. care impiedica degradarea finelor cartilagii din articulatii. cu nenumaratele lor efecte adverse. ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale.intr-un studiu danez din 2004. macesele devin treptat o optiune de tratament tot mai serioasa pentru reumatologi. acestia ajungand chiar sa recomande macesele in locul clasicelor antiinflamatoare de sinteza. timp in care se administreaza cate 6 lingurite de pulbere de macese pe zi. .la schimbarea anotimpurilor (mai ales la inceputul toamnei si al iernii) se recomanda o cura de o luna.

slabiciune. care e un foarte important mecanism de aparare a organismului. cate o jumatate de litru baut dimineata. precum si o inhibare a procesului de depunere de rezerve de energie in corp. bioflavonoidele din pulpa maceselor intaresc peretii vaselor de sange. dar si de compensare a pierderilor de sange. Aceste tratamente imbunatatesc circulatia la nivelul vaselor de sange de mici dimensiuni. avand un efect laxativ de intensitate medie. tratand constipatia si fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. cate jumatate de litru administrat zilnic. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. Se recomanda o cura de 45 de zile cu infuzie combinata de macese.un litru de infuzie combinata de macese.se bea zilnic o jumatate de litru . * Constipatie . la trezire. * Gripa. . din care se iau de trei ori pe zi cate doua lingurite. De asemenea. cate 6 lingurite pe zi.se ia cu 10 minute inaintea fiecarei mese cate o jumatate de pahar de infuzie combinata de macese. cum ar fi acidul uric. sub forma tesutului adipos in exces. din care se iau cate 3-4 linguri pe zi.la venirea sezonului rece se face o cura de 60 de zile cu sirop de macese. Acest tratament nu are ca efect eliminarea febrei. Acest tratament a fost adesea folosit cu succes in spitalele militare. insa ajuta corpul (in special sistemul cardiovascular si cel nervos) sa reziste cu succes acceselor de febra si.se administreaza infuzia combinata de macese indulcita cu miere de mana. tratamentul cu macese mareste tonusul psihic si fizic. ajuta la accelerarea procesului de vindecare. el accelerand procesele de vindecare in cazul celor care suferisera interventii chirurgicale. Acest tratament previne crampele menstruale. musculare. mai mult. supraponderabilitate . * Convalescenta . stimuleaza apetitul alimentar si imbunatateste asimilatia substantelor nutritive. arata ca macesele sunt de un real ajutor contra obezitatii.mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese inca de la declansarea acestor afectiuni au un timp de vindecare mai scurt.* Circulatie periferica deficitara . Este un tratament care reface rapid capacitatea naturala de aparare si de efort a organismului. * Obezitate. vertij) sunt mult diminuate. are un rol de regularizare a activitatii hormonale. fiind eficiente contra fragilitatii capilare. fiind de un important ajutor in exercitiile fizice. Nu in ultimul rand. care sunt principalul mijloc de pierdere a kilogramelor in plus. guturai . organismul rezista mai bine la accesele de febra. sub indrumarea doctorului Kiyofumi Ninomiya. De asemenea. dar si al celor care au avut boli infectioase grave. efectele secundare ale bolii (dureri de cap. * Febra . Dupa doua saptamani de administrare a extractului apos de macese s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. vertij. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta la normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal. din care se bea cate un litru pe zi. Se administreaza pulberea de macese. pe stomacul gol. s-a constatat ca administrarea extractului apos de macese imbunatateste eliminarea unor substante toxice din organism. * Hemoragie menstruala . care pot provoca anemie. precum si circulatia de la nivelul finei retele de vase capilare. O varianta mai puternica a acestui tratament este cel cu pulbere de macese.mai multe studii facute de medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka. are efect opus.se consuma cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi.

au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si a celui digestiv. mai ales repetate. catar respirator. Semintele de macese. cate o jumatate de litru pe zi. si faptul ca tratamentul cu macese.acum trei ani. pe stomacul gol. Se bea cate o jumatate de litru pe zi de infuzie combinata. Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie in administrare.in timpul administrarii antibioticelor de sinteza si inca o perioada de 10 zile dupa terminarea acestui tratament. . este foarte utila o cura cu infuzie combinata de macese. Administrata suficient de mult timp. corelat cu cel cu antibiotice. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie datorita cianidelor din compozitia acestor samburi. care se administreaza cu tot cu pulpa. De asemenea. cu un extraordinar efect antiinflamator asupra finelor cartilagii dintre discurile coloanei vertebrale. flavonoidele. refacerea florei intestinale normale. in schimb. aceasta substanta nu doar reduce inflamatia si durerea. fiind printre cele mai nenocive remedii cunoscute. Merita retinut. in acest context. Mai mult. terapie care are ca efect imbunatatirea imunitatii (care este destul de serios afectata de curele. cu antibiotice). mai ales perisorii de pe aceste seminte. disconfort gastro-intestinal. prevenirea reactiilor alergice la aceste medicamente. cu prurit.* Spondiloza anchilozanta . ajuta la eliminarea mult mai rapida a infectiilor bacteriene. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. dar chiar imbunatateste flexibilitatea coloanei vertebrale afectate de aceasta boala. Se recomanda o cura de trei-patru luni cu infuzie combinata de macese. cercetatorii danezi au descoperit in macese o substanta activa (galactolipida). * Tratamentul cu antibiotice . vitaminele si alte substante antioxidante din macese impiedica procese degenerative de la nivelul tesuturilor articulare.

Tot în urma acestor cercetări s-a demonstrat că specia R. Cercetările efectuate în țara noastră cu privire la conținutul în vitamina C au arătat că unele dintre aceste specii au o valoare de 2-8 ori mai mare în acid ascorbic decît specia R. ovale. :A .) Caractere de recunoaștere : Planta: Arbust ghimpos. în interior cu numeroase achene (numite impropriu semințe). se păstrează mult timp.dumalis. la bază cu stipele mici. cu peri aspri.M:Gyepu rozsa. lungi de 2-2. flori: solitare sau grupate cîte 2 -3. petale roz emarginate. tulpina: alungită.(măceșul de munte) are conținutul cel mai ridicat î n vitamina C dintre toate speciile din țara noastră. pendulina L.Măceșul Rosa Canina L.deosebiri (Alături de specia R. cu ramuri lungi. întrecînd cu de 10 ori conținutul mediu al speciei R. R. cu ghimpi puternici. ghimpoase. R. comprimați.G:Hunds Rose. maces .deosebiri maces.aspectul unei ramuri cu flori și frunze. stamine și stile numeroase. lucioase. late de 1-2 cm.R:Roza sabacia În figură: Rosa canina L. încovoiați ca o seceră.5 cm.elliptica. penat-compuse. canina L.micrantha. tomentosa. cu margine dințată. R. Fr:Eglantier. triunghiulare. sepale răsfrînte. frunze: dispuse altern. se pot recolta și fructele altor specii.înalt de 23 m. lucitoare. rugosa (R) privind aspectul tulpinii (a) și al măceșelor (b) maces. lungi de 2-4 cm.canina L. canina (C) si R. pe dos glabre. B diferențieri între R. lungi de 3-10 (15) mm. recurbați. pețiolul are uneori dinți mici. ramificată. cu 5-7 foliole. așezate la vîrful ramurilor.rubiginosa. varietăți sau forme aparținînd în special taxonilor din secția Caninae:R. mai ales pe ramurile tinere . cu ramuri arcuite în afară. R. pseudofructe: provenite din receptaculul care devine cărnos (măceașa). culoare roșieportocalie pînă la roșu aprins. canina.

raspîndire în flora spontană și zonare în cultură : Specie care nu suportă umbrirea și de aceea se instalează numai în rărituri de păduri de foioase sau pe marginea ac estora. cu suprafața exterioară întreagă și zbîrcită. garduri vii). fiind un arbust. Are cerințe reduse și față de umiditate. 1200 m). cu receptaculul globulos ovoid sau elipsoidal. Ecologie. pietroase. Acestea sînt întregi. pe marginea drumurilor și a căilor ferate.. glabre sau păroase formînd un capitul mai mult sau mai puțin evident. mai ales cele față de sol. Altitudinal se ridică de la nivelul mării pînă în etajul montan (la cca. au fost răspîndite pe tot teritoriul țării noastre. În prezent. scheletice. pe coaste cu expoziție însorită. Au culoare roșie-cărămizie. la geruri de -25°. nu se poate pune problema scoaterii din circuitul agricol a unor suprafețe pentru cultura măceșului. În interior se află numeroase fructe (achene) cu peri aspri care sînt și ele utilizate în terapeutică. acesta se pretează însă la plantare pe dealuri cu pante mai greu valorificabile de alte specii.este formată din pseudofructele speciilor menționate. Speciile genului Rosa. rămîne pe același loc 18-25 ani și de aceea cultura nu se poate încadra într -un . în pășuni și finețe. nu rezistă doar în turbării și terenuri înmlăștinate.. Umiditatea atmosferică crescută influențează negativ asupra conținutului în vitamina C. chiar pe pante mari. Datorită cerințelor ecologice reduse. arealul lor s-a redus datorită lucrărilor de amenajare a fînețelor. -30° nefiind afectate decît ramurile de un an. La baza pseudofructului se observă resturi de pediceli. vegetînd inclusiv pe cele sărace. pășunilor și a terenurilor cultivate. îndeosebi cele din secția Caninae. Are o rezistență deosebită la temperaturi scazute. Față de sol este una din cele mai puțin pretențioase specii. la lucrări de îmbunatățiri funciare (în amestec de specii antierozionale. acrișor. iar la extremitatea opusă un disc plan sau conic cu resturi de stile scurte. pîna la roșu aprins. erodate sau supuse eroziunii. locuri poienite. sînt fără miros și au gust plăcut.maces rosa canina rosa canina Materia primă : Fructus Cynosbati . Tehnologia de cultură : Măceșul.

la înființarea culturii. după productivitatea diferitelor specii. se administrează îngrășămintele organice în cantitate de 30-35 t/ha.a. Apoi.asolament. terenul se ară la o adîncime de 30 -35 cm. terenul se va menține curat de buruieni.a. factorul primordial este alegerea materialului de înmulțire după criteriile conținutului în vitamine. pentru a sparge eventualii bolovani. Primăvara se mai dau 50-70 kg/ha s. în special în vitamina C. fosfor și azot și 10-15 kg/ha s. grăpîndu-se arătura în lung și în lat. se pot folosi 600 kg/ha gunoi de păsări sau primăvara 10-12 t/ha de urină. dar asemănătoare pregătirii terenului pentru înființarea unei livezi sau unei vii. pregătirea terenului începe primăvara. și potasice 50-70 kg/ha s. Toamna. lucrîndu-se cu cultivatorul. Toamna. în lipsa gunoiului de grajd. imediat după terminarea însămînțărilor curente. după care se trece la plantat. Pentru executarea gardului viu de măceșe. După desfundare. cele fosfatice 80-90 kg/ha s.a. terenul se întreține ca ogor negru. după pregătirea terenului. înainte de plantare cu 3-4 săptămîni. biologice și fitochimice. pîna la plantare. se execută marcarea lui la distanțe de 2 m rînd de rind și la 1 -2 m pe rînd. cu plugul în agregat cu o grapă puternică.a. Lucrările de bază ale solului au ca scop principal afînarea acestuia în profunzime și distrugerea buruienilor. Pregătirea terenului pentru înființarea culturii de măceș se face diferit decît pentru celelalte plante medicinale sau aromatice. Dat fiind faptul că această cultură se poate valorifica un timp atît de îndelungat. azot. în prima jumătate a lunii septembrie. Pentru a asigura un spor anual de producție de 10 -15% se vor administra din anul trei cîte 30-40 kg/ha s. Desfundarea se va face cu plug prevăzut cu subsolier care să lucreze pînă la adîncimea de 50-55 cm. și se ară la 25-30 cm. potasiu. pînă în luna mai sau iunie cînd se va executa desfundarea propriu zisă. Prima lucrare ce se execută este o arătură adîncă de 25-35 cm. Pentru plantările de toamnă care asigură prinderea sigură a arbustului. se grăpează bine și se plantează arbuștii la o distanță de 50 cm rînd de rînd și . Azotul se administrează întotdeauna primăvara. după care se fac gropi de 40 X 40 X 40 cm în terenurile desfundate și de 60 X 60 X 80 cm în cele nedesfundate. În vederea plantării.a. varietăți și forme și după alte caractere morfologice. reglabilă.

Plantele răsar primăvara devreme și sînt lăsate pînă în toamnă fără a fi rărite sau replantate. Semințele obținute la treier prin batoza de trifoliene se stratifică în nisip umed la temperatura constantă de 12-16 °C. avînd grijă ca plantele pe cele două rînduri vecine să cadă una față de cealaltă la jumătatea distanței. Toamna se scot și se plantează la locul definitiv la intervalul de 2 m rînd de rînd și la distanță de 1. prin ramuri înrădăcinate obținute prin despărțirea tufelor existente în flora spontană sau în cultură și prin marcotaj. Lucrările de întreținere se reduc la menținerea terenului afînat și curat de buruieni. timp de 90 zile. În felul acesta noile plante de măceși iernează bine și primăvara încep să vegeteze timpuriu. Timpul optim de însămînțare este toamna. în preajma căderii înghețului. deoarece vînturile uscate și căldurile împiedică prinderea totală a plantelor. Acest procedeu dă rezultate bune cînd se aplică la sfîrșitul perioadei de vegetație. se vor recolta fructele de măceș numai în stadiul de galben -portocaliu. mai jos de colet. La 2-3 săptămîni. după care se însămînțează cu SU-29 la distanța de 45 cm și la adîncimea de 5 -6 cm în teren în prealabil pregătit în acest scop. de 35-45 cm. adică toamna. Pentru obținerea unei semințe apte de reproducere. Coletul va fi plantat cu 2-3 cm mai jos de nivelul pamîntului.5-2 m pe rînd. întreținîndu -se curat de buruieni pînă toamna tîrziu cînd se va însămînța. Înmulțirea măceșului se poate face prin semințe. Se precizează faptul că nu este permisă uscarea pe cale artificială a fructelor și semințelor. Înainte de plantare se mocirlesc și se fasonează tulpina la 40-45 cm lungime. se lucrează cu cultivatorul sau cu discul în agregat cu grapa reglabilă. La scoaterea tufelor pămîntul se sapă la o adîncime cît mai mare.50 cm plantă de plantă pe rînd. deci la început de maturizare. Cu rezultate sigure este întrebuințarea ramurilor înrădăcinate (vlăstarilor înrădăcinați) rezultate din împărțirea tufelor mari. după încolțirea buruienilor. Terenul ales pentru însămînțare se ară imediat după recoltarea plantei premergătoare și se grăpeaza puternic. Pentru un hectar sînt necesare 25-30 kg de semințe și se obțin 350 000 -550 000 puieți de măceș. după care se treieră. Trebuie avut însă grijă ca din momentul plantării tufei și pînă la primul îngheț să ramînă suficient timp noilor plante să se înrădăcineze. asigurînd prinderea integrală a culturii. Fructele astfel recoltate se întind în strat subțire pe rogojini sau prelate la soare pentru a se usca. Precizăm că plantarea nu este indicată primăvara. în scopul scoaterii .

sînt îndoiți la sol și așezați în gropi de 10 12 cm. Rădăcinile putrede și vătămate se înlătură cu un cuțit bine ascuțit. Înrădăcinarea și dezvoltarea părților marcotate depind de lucrarea la timp a terenului. În cazurile cînd se obțin plante mai slab dezvoltate. După aceste operații se împrăștie îngrășămintele indicate și se udă terenul. după care se acoperă cu pămînt. îndreptată spre pămînt. cu o bună coroană și rădăcini bine dezvoltate. partea aeriană a acestora se scurtează la 40 -50 cm lungime pentru ca rezervele nutritive acumulate să poată stimula cît mai rapid creșterea mugurilor. Cînd condițiile de îngrijire sînt respectate. A doua treime va fi pregătită pentru marcotare în care scop va fi tăiată cît mai scurt. de întreținerea lui în stare curată și de menținerea unei umidități suficiente. este prin marcotaj. în luna septembrie. urmărind prin aceasta o dezvoltare cît mai rapidă a lăstarilor. pentru a le păstra prospețimea. În felul acesta pînă în octombrie se formează tufe puternice. este supusă marcotării. Toamna. se udă și deasupra pămîntului de pe aceste gropi se așează un strat de rumeguș sau paie pentru a păstra umiditatea. avîndu se grijă ca tăietura să fie cu fața în jos. Pentru a obține puieții buni de plantat prin marcotaj. practic și simplu. acestea se trec în luna octombrie în școală unde se țin un an. dîndu -li-se . în preajma căderii înghețului.lăsîndu-le numai 4-6 muguri. tufele alese pentru acest procedeu de înmulțire se împart în trei parți: o parte din tufă va fi lăsată să și continue vegetația în mod normal pentru a hrăni întreaga plantă. Arătura va fi executată la adîncimea de 10-15 cm. Lăstarii de un an. bine dezvoltați și copți. care are coardele cele mai bune. măceșii vor fi mușuroiți.plantei cu un număr cît mai mare de rădăcini. În vederea formării calusului și stimulării creșterii mai rapide a rădăcinilor. După despărțirea tufei în tulpinițe cu rădăcini. ce se pot planta pe locul de cultură. în aceste luni ele se taie scurt. unde vor fi fixați cu cîrlige. o înrădăcinare reușită are loc în lunile iunie-iulie. devenind plante de sine stătătoare. A treia parte din tufă. coletul trebuie să fie cu 2-3 cm mai jos de nivelul pămîntului. Un alt sistem de înmulțire. La plantat. Pentru dezvoltarea rapidă a părților aeriene. terenul cultivat cu măceși se ară printre rînduri în așa fel ca plantele să nu fie rănite. Distanțele de plantare la locul definitiv sînt aceleași ca și la precedentele metode de înmulțire. iar toamna tîrziu. locul îndoirii lăstarilor se crestează o dată sau de două ori. din treimea tufei supuse marcotării. Rădăcinile ramurii astfel fasonate se mocirlesc într-un amestec de pămînt galben cu apă și bălegar.

cu excepția celor destinate ca material de înmulțire.deoarece se încing foarte ușor și fermentează. dăunatorii și mijloacele de combatere : Dintre bolile criptogamice cele mai des întîlnite în culturile de măceș amintim : făinarea. Fructele recoltate se așează în coșuri sau lădițe în cantități de 8 -10 kg și se transportă în aceeași zi la locul de uscare sau la locul de centralizare în vederea folosirii lor în stare proaspătă. În anul întîi și doi de cultură se prășește de două ori mecanic și o dată manual. după ce sînt tăiate scurt.rugina. de două ori înainte de înflorire și în caz de apariția bolii se mai repetă prăfuirea o dată. Primăvara. dacă se urmărește un produs tăiat în dimensiuni mici (feinsehnitt) pentru ceai de măceș sau vin. Se recunoaște după pustulele mici de culoare ruginie sau galbenă. Expunerea fructelor la soare nu este permisă. nefiind permisă recoltarea prin scuturare sau lovire. Se poate combate și cu zeamă bordeleză sau soluție de sodă calcinată. resturi de plantă. Făinarea este provocată de ciuperca Sphaerotheca pannosa și se recunoaște pe frunze sub formă de pulbere foarte fină. Se combate prin prăfuire cu floare de sulf primăvara. se face cu mîna. fapt ce reduce conținutul în vitamina C. momentul optim de recoltare este cînd trec de la portocaliu către roșu. putregaiul brun și mucegaiul. Răspîndirea bolii e provocată de variația de temperatură și umiditate. de expoziția sa și de faza de maturizare a fructelor. se plantează la locul definitiv. Se dezvoltă în condiții de . impurificînd produsul. În sfîrșit. indiferent de scopul pentru care sînt destinate. frunze și chiar pe pedunculul florii. Începînd din anul al treilea plantația intră pe rod și ca lucrări de întreținere reclamă una. Recoltarea lor. Pentru fructele destinate exportului ca fructe în stare proaspătă. deoarece o dată cu fructele sănătoase cad și cele atacate de dăunatori. Bolile. Rugina este provocată de ciuperca Phragmidium subcorticum și apare pe lăstarii tineri.pentru fiecare plantă o suprafață de nutriție de 45/25 cm. prima se dă primăvara imediat ce terenul permite și a doua după recoltarea fructelor. Recoltarea măceșelor se face în lunile august-septembrie în funcție de altitudinea terenului cultivat. momentul optim de recoltare este atunci cînd fructele au culoarea roșie-închis. maxim două prașile mecanice pe an. Dacă se urmărește un produs în stare uscată toto (întreg) sau tăiat ca un bob de cafea (pericarp) atunci momentul optim de recoltare a fructelor este cînd culoarea lor e roșie.

emulsie de petrol cu tutun (200 l/ha) etc. pajiști. precum și în Dobrogea) în locuri poienite. Ialomița. precum și în județele Iași. Recoltarea poate începe cînd măceșele capătă culoarea cărămizie spre roșie. în zona Munților Apuseni. Pregătirea produsului în vederea prelucrării : Măceșele se achiziționează în stare proaspătă. Se combate prin înlăturarea părților atacate. Ilfov. Putregaiul brun apare ca urmare a atacului ciupercii Diplocarpon rosae. Se culeg numai fructe sănătoase. Mucegaiul este o boală specifică măceșului. tripsul. viespea tripunctată și viespea tigarar a trandafirului. precum și la altitudini mai mari sau în zona depresiunilor subcarpatice pe versanții nordici. Dezvoltarea acestei boli e condiționată de ploi de lungă durată și de temperaturi ridicate. Această maturare a măceșelor are loc foarte diferențiat. ramurile se pot apleca cu ajutorul unui cîrlig de lemn sau se pot lega cu o sfoară. Pinetox. În anii cu condiții climatice normale recoltarea începe în ultima decadă a lunii august în județele din Muntenia și Oltenia. Combaterea ei se face și prin aerisirea și afînarea solului precum și prin prăfuirea culturilor cu floare de sulf. astfel încît să poată fi ajunse toate măceșele. Vaslui. fără pete verzi decît spre vîrf și fără a fi moi. Ca și putregaiul brun această boală se dezvoltă pe timp umed. margini de drumuri și căi ferate. Recoltarea produsului din flora spontană : Din flora spontană se poate recolta în cantități mai mari în toate județele de o parte și de alta a arcului carpatic. care se ard la marginea parcelei și prăfuirea culturilor cu floare de sulf. (8-12 kg/ha). Mures. Recoltarea se face cu mîna. în funcție de zonă. Ca dăunători întîlniți mai frecvent cităm: păduchii verzi.temperatură ridicată și aer uscat. Teleorman. Galați (posibilități mai reduse fiind în județele Brăila. Timiș. Măsurile de combatere sînt lucrările aplicate la timp și cu conștiinciozitate. Harghita). urmînd a fi livrate la . Ele se adună în coșuri și se transportă apoi în saci. nerănite și neatacate de boli sau dăunatori. Se recunoaște după frunzele brunificate. păianjenul roșu. în septembrie în podișul Transilvaniei și Moldova și pe la mijlocul lunii octombrie în județele cu clima cea mai rece (Covasna. sîrmă sau lanț. margini de păduri. Dăunatorii se combat cu Lindatox -3. La nevoie. Aceasta din urmă atacă în stadiul de larvă.

cu sepalele erecte și nu reflecte și care se pot recolta deja spre sfîrșitul lunii iulie. fiind necesar ca chiar de la început să se atingă o temperatură de min. cît și cu numeroși aciculi și ale cărei fructe false sînt globuloase. În primul caz. ramuri) și minerale (pietricele si pamînt) cu ajutorul vînturătorii de cereale cu site cu diametrul de 6-10 mm.5% pentru fiecare. Observații : Uneori se admite utilizarea măceșelor și de la specia de cultură Rosa rugosa Thunb. Randamentul la uscare 2/1. turtite. de dorit chiar în ziua în care a fost cules. produsul să ajungă cît mai repede la uscătorii. iar după vînturare făcîndu-se sortarea prin îndepărtarea fructelor verzi sau atacate de dăunători. de culoare portocalie pînă la gradul de supracoacere. Sînt admise ca impurități . deoarece la 20-25° această enzimă este foarte activă. Uscarea se face numai artificial. condiție de bază pentru obținerea unei calități superioare. deoarece necesită temperaturi mari pentru inactivarea ascorbinazei care contribuie la oxidarea vitaminei C. cu valțuri care împing produsul către un cuțit longitudinal.beneficiari ca atare sau uscate. Temperatura de uscare este de 100-105°C. condiționarea constă exclusiv în înlăturarea corpurilor străine organice (resturi de codițe. 1%. iar pentru obținerea numai de pericarp uscat 6/1. Pentru a grăbi uscarea se poate face tăierea în prealabil a măceșelor pe măsura introducerii lor la uscător. Pentru economie de spațiu se pot păstra în lădițe umplute pe jumătate care se clădesc în formă de cruce. iar cele supracoapte se trec separat pentru uscat. cu ajutorul unor utilaje acționate electric. La 4 -5 zile se vîntură dintr-o ladă în alta. sepale. 0. Este de dorit însă ca printr-o organizare bună. Lopătarea se va face numai cu lopeți de lemn pentru a se evita rănirea fructelor care duce la scăderea conținutului în vitamina C. În vederea uscării. frunze. Condițiile tehnice de recepție pentru măceșe proaspete prevăd ca acestea să fie sănătoase. măceșele se țin la umbră.max.(vezi prima fotografie din pagină) care are tulpina armată atît cu ghimpi mari și drepți. Se fa ce apoi îndepărtarea semințelor și pufului prin trecerea printr-un ciur mecanic. cu diametrul pînă la 25 mm. în strat subțire în vrac. lopătîndu-se la câteva zile pentru a evita intrarea în fermentație care duce la scăderea conținutului în vitamina C. . iar umiditatea cea normală pentru fructele proaspete.resturi de codițe și frunze -max. 85°. corpuri străine organice și minerale .

Uscarea se face tot la 100-105°C. + 2°C. Primăvara butașii se plantează pentru înrădăcinare în straturi la o distanță de 20-25 cm între rînduri. soluri degradate. folosindu-se coarde anuale bine coapte avînd 5-6 noduri.(vezi următoarele două poze). Nu suportă terenurile argiloase grele. . Recoltarea butașilor se face în luna octombrie și apoi se stratifică în încăperi cu o temperatură de +1. acesta e gros și cărnos.. are fruct alungit. Este pretențios la lumină. Tehnologia de cultură (măceș de munte) : înmulțirea se face prin butași. dense și reci. dar nu rezistă în locurile joase expuse vînturior reci de nord și nord -est. Cerința de apă este în special în lunile de primăvară înainte de înflorire și începutul lunii august. Distanța între rînduri de data aceasta este de 45 cm. așezat în strat de 10 -12 cm în care butașii se pun în poziție oblică. azot în două-trei etape.. pante cu expoziție sudică. Determinările de laborator au arătat ca această specie are un conținut foarte ridicat de vitamina C. Stratificarea se face în nisip bine spălat. crește prost și nu suportă deloc terenurile cu apă stagnantă. care este lipsită de ghimpi. la 10-15 cm pe rînd și la o adîncime de 6-8 cm.suportă iernile fără zăpadă și geruri pînă la minus 20 -22°C. dar randamentul la uscare este mult mai scăzut decît la Rosa canina și anume 3-3. Se vor face udări cu must de bălegar sau se dau 30 -40 kg/ha s. rîndurile se udă iar butașii se mușuroiesc. (Măceșul de munte) din zona montană. pietroase. cu papus puțin. Tăierea de jos se face imediat sub nod.a. După plantare. Se acomodează pe solurile ușoare.5/1. semiumed. cu sepale în continuarea fructului și cu peri mari pe suprafața pericarpului. rosa pendulina rosa pendulina maces de munte maces de munte În cultură acesta prezintă unele particularități față de Rosa canina. Este bine ca imediat după plantare să se acopere butașii cu rumeguș pentru a se evita uscarea terenului. În luna octombrie butașii înrădăcinați se replantează în școală unde terenul se pregătește din timp. iar achenele puține (5-10). De perspectivă este răspîndirea speciei Rosa pendulina L. Încăperea se aerisește după necesitate în timpul iernii.

rădăcinile putrede și vătămate se înlătura. iar rădăcina puietului se mocirlește. Se va avea grijă ca tot timpul sămînța și nisipul să fie umede. cînd fructele trec de la culoarea verde-gălbuie la portocaliu cu nuanțe roșii. În anul al doilea. Coletul trebuie să fie la 2-3 cm sub nivelul solului. Însămînțarea se face în rînduri distanțate la 20-25 cm rînd de rînd în teren grădinarește pregătit. Cînd pe lăstarii tineri apar muguri de rod. cernut. Astfel.2 ani. iar pămîntul se întreține în cursul verii curat și umed. alinierea rîndurilor și ține puietul. Lucrările solului din plantație constau dintr-o bună afînare a solului și stîrpirea buruienilor. Fructele se culeg numai pe timp uscat și senin. iar îngrijirea se face la fel ca în primul an. + 12°C se așează o ladă cu nisip curat. la 15-30 zile se rărește la 5 cm fir de fir. însă în acest caz înființarea culturii durează mai mult timp și nu se cunoaște dacă indivizii își păstrează sau nu aceleași caractere. iar al doilea astupă groapa. Cînd terenul pentru plantare n-a fost desfundat în prealabil. se face afînarea solului. Înainte de plantare. . cînd pămîntul se bătătorește. într-un loc curat cu temperatura cît mai constantă la 0. amestecat cu sămînță de trandafir de munte. Cele culese în orele călduroase se vor întinde la umbră sau în camere cu ciment pe jos pentru a se răcori. iar în cursul verii se urmărește să nu se dezvolte alți lăstari.. În fiecare toamnă se înlătura ramurile uscate și îmbătrînite. după strîngerea recoltei. În plantația intrată pe rod. Plantarea puieților se face de doi muncitori din care unul urmărește adîncimea sădirii. Toamna se face plantarea pe locul definitiv la o distanță între rînduri și pe rînd de 2 m. amestecîndu-se. Recoltare (măceș de munte) : Corespunde cu a doua jumătate a lunii august începutul lunii septembrie.după care toamna se plantează la locul definitiv. în punctele pichetate. Fiecare crenguță se scurtează la 2 -3 muguri. Înmulțirea se poate face și prin sămînță. aceștia se îndepărtează. Timp de stratificare . stînd în școala de puieți 2 ani. După răsărire.. pe cît posibil în zilele însorite. crenguțele crescute în anul precedent sînt tăiate scurt.Primăvara ramurile se scurtează la 2-3 muguri. se fac gropi de 50X50x50 cm sau de 30x30x30 cm cînd terenul este desfundat. Ca lucrări de întreținere menționăm că pe fiecare din cele 3-4 crenguțe nu se lasă decît doi lăstari.

vitamina P. Din pulpa pseudofructelor se prepară siropuri (sirop de măceșe. produsele farmaceutice sau alimentare joacă un rol important atît în oxidoreducerile biologice cît și în respirația celulară.50 mg% vitamina A și mici cantități (10 gama pînă la 100 gama) din vitaminele B1 si B2. urme de vanilina. zaharuri etc. cele moi. 2. Fructele conțin α si β tocoferol (vitamina E). ulei volatil. hepatic nr. . care devin astfel mai puţin fragile. Vitamina C condiţionează buna funcţionare a tuturor celulelor.80 g% (mai rar 2 g% pîna la 5% și în mod excepțional la R.utilizări terapeutice : Datorită conținutului ridicat în acid ascorbic și dehidroascorbic care formează un „sistem redox". flavonoizi. Randamentul de uscare 2/1. iar achenele în ceaiul diuretic nr. 2. unii autori îi menţionează proprietăţile astringente. diuretice. pectine. şi anume în reacţiile de oxidoreducere şi în respiraţia celulară. Aduc un aport de săruri necesare organismului și au acțiune diuretică. 2. săruri minerale. ulei gras. ulei volatil. ulei gras (cca. Pentru ca fructele să-și păstreze conținutul în vitamina C ele trebuie uscate imediat după culegere la 55-60°C. lecitine. Compoziție chimică : Receptaculul îngroșat al pseudofructelor de Măceș conține 0. gemuri. Se recomandă în avitaminoza C. antidiareice. în afecțiuni hepatice și renale. pendulina 9 g%) acid ascorbic (vitamina C) și acid dehidroascorbic. Pentru a nu pierde în timpul prelucrării vitamina C se recomandă recipienți inoxidabili și atmosferă de azot. atacate de insecte. zahăr invertit. datorită conținutului mare de vitamine. înnegrite. Datorită celorlalte vitamine și în special vitaminei P au proprietatea de a scădea permeabilitatea și fragilitatea capilarelor.50-6. acid nicotinic. De asemenea. ceai tonic aperitiv. ea jucînd un rol esenţial în procesele metabolice fundamentale. acid citric și malic.Sambucovit).20-0. tanin.Culegerea fructelor se face manual iar recolta se pune în coșuri. măceşele cresc rezistenţa capilarelor sanguine. Nu se vor recolta fructele stricate. Evident. vin. măceşul este un excelent vitaminizant natural. dulceață. ca diuretic. vitamina K. Intră în compozitia ceaiurilor aromat. deoarece pe lînga procentul scăzut de vitamina C ele nu se pot conserva în timpul transportului. Acțiune farmacodinamică . În plus. 10%). carotenoide.

se pot adăuga 2 comprimate de aspirină pisată. câte 20 g. Cantitatea de ceai rezultată se bea pe parcursul unei zile. . Pentru o mai sigură conservare. Pulberea se prepară prin separarea pulpei uscate de seminţe şi perişori şi măcinarea acesteia.precum şi faptul că stimulează pofta de mâncare şi digestia. a unguentului Dumasen. hepatic nr. a comprimatelor Neuromion şi Plantofort. precum şi la cei aflaţi în convalescenţă. Intră în compoziţia ceaiului aromat. 2 şi tonic aperitiv. asigură necesarul zilnic de vitamina C al unui adult. Din măceşe se poate prepara un sirop din 150 g de pulpă de măceşe proaspete sau uscate. Siropul se va păstra la frigider. 600 g de zahăr şi 900 ml de apă. Se ține 10 minute la infuzat în apă fierbinte. Unii autori le recomandă şi în afecţiunile vasculare pentru menţinerea elasticităţii capilarelor sanguine. Se fierb 10 minute şi se beau 2 căni pe zi. Decoctul se poate prepara din 2 linguri de măceşe zdrobite. după care se filtrează printr-un tifon. ca tonic şi stimulent general. Amestecul se fierbe timp de 30 de minute la foc domol. Preparatele farmaceutice sau alimentare din măceşe sunt indicate în prevenirea şi tratarea răcelilor. a granulelor Rozavit. în apă minerală. la bolnavii cu hipovitaminoză. Pulberea uscată de pulpă de măceşe consumată zilnic. la 2 căni de apă. în cantitate de 3-4 g. a gripei. Preparare şi administrare Infuzia se prepară din 2 linguri de măceşe la 1/2 litru de apă. după care se strecoară. a siropului Eficardin şi Efitonic. Siropul se administrează de 3 ori pe zi.

Se bea caldut sau rece. Toamna se impodobeste cu fructe de culoare rosie. deoarece metalele descompun vitamina C. fierban-du-se pana ajunge la consistenta siropului. se adauga apoi 100 g zahar si se completeaza cu apa pana la un litru. hepatic si tonic-aperiti . sau vin. Ceaiul de macese ca diuretic mareste cantitatea de urina in 24 ore. trandafirii sau albe si fructe rosii. rug. Descriere: Arbust cu spini. Neproducand nici o iritatie. pentru continutul lor bogat in vitamina C si avand cantitati mai mici din vitamina A si P. pectine etc. Mod de administrare: in terapeutica se folosesc fructele de maces sub forma de ceai. Siropul de macese se prepara astfel: peste 250 g macese uscate se pune 1. sirop. fiind indicat in afectiunile ficatului. Se folosesc: Fructele . marmelada. Aceasta proprietate este atribuita in special semintelor. avand flori rosii. ceaiul se strecoara printr-o panza si se indulceste dupa gust.Denumiri populare: Trandafir salbatic. avand proprietatea de a intari organismul.cacadar. Mai contin zaharuri. Din macese se mai poate obtine o bautura racoritoare in modul urmator. Ceaiul se prepara din doua linguri de fructe zdrobite care se fierb 10 minute intr-o jumatate de litru de apa. mareste secretia biliara.5 litru apa in clocot si se lasa la macerat 12 ore. Unii autori recomanda fructele de maces in starile de inflamatii intestinale. fiind indicate in afectiunile ficatului. Macesele au si insusirea de a mari secretia biliara. Se pastreaza la rece. este recomandat in bolile cailor urinare si de rinichi pentru o cura mai indelungata. Dupa ce se raceste. Fructele de maces intra in compozitia ceaiurilor aromat. se strecoara prin panza deasa. Maces formand tufe acoperite cu ghirlande de flori.Fructus Cynosbati. in cursul unei zile. ca tonic. peste 100 g macese spalate si zdrobite se toarna un litru de apa rece. si ca diuretic in boli de rinichi (combate piatra). ruja. vitaminizant. Indicatii terapeutice: Tonic vitaminizant. Macesul este cunoscut inca din vechime ca ta medicinala. Creste in regiunile de campie si deal. Se Iasa fa macerat 12 ore. Pentru preparatele din macese se vor folosi numai vase smaltuite. acid citric si malic. iar dupa altii ar combate piatra la rinichi si ca. apoi se filtreaza si se adauga 1/2 kg zahar.

familia Rosaceae. Cei doi incearca sa se salveze fugind. calcaderiu. merita sa ne luam ragazul sa aflam mai multe despre maces. Invaluita in legende si ajunsa astazi obiect de studiu a nenumarate colective de cercetare din lumea intreaga. zeul razboiului. macesul este raspandit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale in majoritatea regiunilor temperate si subtropicale ale emisferei nordice. ca planta medicinala. Planta salbatica. Cu greu poti gasi o afectiune indiferenta la actiunea nenumaratelor principii active pe care le contine aceasta. zgorghin. de catre greci. Istorie si legende. un medicament de exceptie. dulcetii.Dintre nenumaratele specii de maces o atentie deosebita o merita macesul de munte. cecadar. rug salbatic. scorus nemtesc. trandafir de camp. Macesul este o adevarata planta panaceu.Macesul mai este cunoscut. maracinele cioarei. Macesul. Am fi cu mult mai sanatosi si mai fericiti. Din primele zile de viata si pana la adanci batranete. Rosa canina L. aliment delicios. intrand in compozitia a mereu mai multor produs farmaceutice. dragostei. Denumirile populare sunt extrem de variate: cocadar. intepandu-se in spinii . zeita frumuseţii. trandafir salbatic. Intr-una dintre legendele care povesteste despre dragostea Afroditei. care prezinta un continut de 10 ori mai mare de vitamina C decat macesul obisnuit de ses. casatoriei si a fertilitatii. ruda trandafirului Inrudit cu trandafirul si facand parte din genul Rosa. Datorita proprietatilor sale deosebite. trandafir de padure. rug de maces. ciucuri de maracine. inainte de toate. si sub denumirile de rug. scoabe. trandafir de padure ori trandafir cainesc Legendarul maces are beneficii aproape incredibile pentru sanatate. trandafir cainesc. Rosa rugosa. pentru Adonis. macies. rugul-vacii. Numai la noi in tara intalnim 51 de specii spontane sau cultivate. ruja. rujita. Foarte asemanator cu macesul este si trandafirul de dulceata. romani. cascadin. maracinele cotofanei. dar nimeresc intr-o tufa de macese. hotaraste sa-l omoare pe frumosul Adonis. aceasta planta-minune nu conteneste sa ne uimeasca cu efectele ei aproape miraculoase si cu gustul minunat al ceaiului. inca din Antichitate. arabi si chinezi. Afrodita. suies. In legendele grecesti apare chiar si sub apelativul de "sangele lui Adonis". sipica. scochin. vinului. popular. ruja. dar si decorativa. cea mai raspandita fiind specia spontana Rosa canina L. Marte. rasura. Rosa pendulina L. persi. tufa de rug. macesul era folosit pe scara larga. care o dorea pe Afrodita pentru el. macesele ar trebui sa ne insoteasca in permanenta. trandafir salbatic. macesul apare intr-o ipostaza inedita. dar. sosurilor sau a supei de macese.

licopen (izomer al carotenului). PP. de 100 de ori mai bogat decat ciresele. In acelasi timp. macesul este una dintre principalele arme impotriva strigoilor. antociani. indeosebi acidul malic si acidul citric. ar fi fost facute din macese insirate pe o ata. calciu. Nu trebuie sa uitam insa ca macesele reprezinta o sursa importanta de antioxidanti. precum betulina. acid malic si acid citric. sau toamna. Se povesteste. alfa si beta tocoferol (vitamina E). B5. Macesele reprezinta si un puternic mineralizant. fier. bioflavonoide. cand e incarcata de fructele micute de un rubiniu atat de atragator. reprezentand unul dintre principalele puncte forte ale maceselor. acid linoleic si acid arahidonic. ca protovitamine A. K. continutul de protovitamina A este de 20 de ori mai mare decat in mere. avand un continut de 50 de ori mai bogat decat lamaile. cand e acoperita de minunatele si atat de parfumatele flori albe sau roz. de asemenea. Doar varietatea Rosa canina Assisiensis nu are spini pe tulpina. P. B3. terpenoide. pigment care le imprimă culoarea rosie-portocalie. fie ca este folosit ca tepusa pentru a le strapunge inima. primele siraguri de matanii ale calugarilor catolici. Petalele florilor contin ulei eteric. continutul este inca de 10 ori mai mare. pentru ca sa nu poata veni strigoaicele sa ia laptele vacilor sau chiar pe al proaspetelor mame. citrate.acestuia. aportul de carotenoide cu beta carotene. visinele si mandarinele si de 200 de ori mai bogat decat merele. Iar daca vorbim despre macesul de munte. compusi glicozidici. seleniu. licopen si izomeri ai rubixantinei. Dar macesele contin si alte vitamine de mare valoare pentru organismul nostru. pentru ca daca nimeresti intr-o tufa de maces spinos primavara. lasa sa-i cada o picatura de sange pe florile alb-roz de maces. potasiu. fie ca sunt puse crengi de maces la poarta. Macesele reprezinta un adevarat depozit de vitamina C (acid ascorbic si acid dehidroascorbic). cu greu vei mai scapa fara sa-ti rupi hainele si sa nu te ranesti in spinii puternici si arcuiti sub forma de carlig. mangan. acizii din macese. acid nicotinic (vitamina antipelagroasa). numele de rozariu venind astfel de la numele latinesc al maceselor. fosfor. In plus. gasim vitaminele B1. pectina. Si nu este de mirare. . iar semintele contin vitamina F si cantitati mari de tocoferol (vitamian E). care s-au transformat atunci in minunate flori rosii si parfumate de trandafiri. acizi grasi esentiali-acid linolic. sulf si zinc. In traditia noastra populara. la usa grajdului sau la fereastra. Astfel. ca primele rozarii. Nu mai putin important este continutul lor de polifenoli. prin continutul de magneziu. contribuie la stabilizarea vitaminei C. B2. In macese se mai gasesc lecitine si compusi terpenici. glicozide ale betasitosteronului.

in lucrari prezentate la congrese medicale. de la o zi la alta. din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie. De exemplu. fiind printre cele mai bine tolerate remedii cunoscute. Cercetarile propriu-zise au inceput insa mai tarziu si sunt in plina desfasurare. 23% celuloza. fier.Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani. in schimb. au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si asupra celui digestiv. Rar exista vreo afectiune in vindecarea careia macesele sa nu joace un rol mai mult sau mai putin important. considerate de referinta la nivel mondial. De asemenea. catar respirator. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane. in cazul persoanelor alergice se recomanda evitarea contactului cu acesti perisori. Primele utilizari medicale Culoarea lor rosie. contra durerilor produse de reumatism. 21% zaharuri.8% substante minerale. Iar valoarea energetica a fructelor proaspete este de 135 kcal la 100 g. astfel ca au atras atentia asupra lor inca din cele mai vechi timpuri. sunt puse in evidenta noi si noi beneficii ale acestora. flavonoide. disconfort gastrointestinal. care contin cantitati insemnate de vitamina A si E. gustul dulce-acrisor. Semintele de macese. 2. Astfel ca. 3. Utilizari medicale Aspecte generale. beneficiile maceselor sunt cunoscute si in traditia noastra populara. extrem de vie. Bogatia de substante antioxidante.6% proteine. inspira sanatate chiar de la prima vedere. mai ales perisorii de pe aceste seminte. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. Daily Telegraph publica un articol cu titlul Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie. cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 m altitudine. magneziu. Despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise deja in urma cu mii de ani. in 2008.5% acizi. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie din cauza cianidelor din compozitia acestor samburi. ca prurit. actiunea de potentare antivirala a . De aceeea. 3. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (de pe dealuri si podisuri). Medicii din Grecia si din Roma Antica. acizi organici. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese. daneze sau americane. inviorator. La fel.Macesele contin 49% apa. vitamine din complexul B. Macesul poate fi considerat ca facand parte din categoria plantelor panaceu.

le asigura necesarul de vitamine si minerale. care creste rezistenta organismului la efort si nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia zilnica a varstnicilor. vitaminizant. O cura de 45 de zile. inainte de toate. previn bolile infectioase si complicatiile acestora. sirop. reprezinta un excelent tonic. Macesele reusesc astfel sa stimuleze functionarea tuturor celulelor organismului. jucand un rol important in procesele metabolice fundamentale. Copii. de vitamina C. de stabilizare a glicemiei. regleaza metabolismul calciului si stimuleaza fixarea lui in oase. Ele pot fi consumate sub forma de ceai. cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. stimuleaza biosinteza colagenului. Macesele reprezinta o reala protectie in fata microbilor si a virusilor. jeleu. Datorita continutului ridicat de acid ascorbic si dehidroascorbic. cicatrizant. Alergii. regleaza nivelul de catecholamina. un excelent vitaminizant natural. mineralizant si revigorant. in anemie accelereaza producerea de globule rosii. In plus. pot fi folosite in combaterea alcoolismului si tabagismului. In primul rand. Vitaminizant. joaca un rol deosebit de important in procesele de oxidoreducere si in respiratia celulara.inceputul primaverii. preventiv tumoral. au un efect antiimbatranire. asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie. De asemenea. a hormonilor steroizi. Macesele au un efect antidiabetic. cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii . Dar. infuzia putand fi administrata inclusiv sugarilor. combat astenia. Procese metabolice. a celor slabiti sau aflati in convalescenta. dulceata. Macesele reprezinta efectiv un plus de sanatate. hipoglicemiant. reduc edemele. Se recomanda in special consumul de macese la schimbarile de anotimpuri atunci cand temperaturile variaza brusc si organismul este mai sensibil. macesele nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia copiilor. ele fiind extrem de utile si datorita rolului lor antiinflamator. asigura o buna functionare a organelor interne. Nu numai ca ele au un continut extrem de ridicat din majoritatea . face minuni in prevenirea alergiilor de primavara. cu 30 de minute inainte de alaptare. intaresc circulatia periferica. Le imbunatateste pofta de mancare. favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos. regenerant.interferonului le face deosebit de eficace pentru stimularea imunitatii. pasta de macese. Dar macesele reprezinta. vin si in nenumarate preparate farmaceutice. in primul rand. antianemic. a sistemului cardiovascular.

Pentru aceasta se recomanda o cura de 45 de zile cu un litru de infuzie combinata de macese pe zi. Vitamina C. Sistemul nervos. hipoglicemiant. Deja dupa o cura de doua saptamani s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. realizate in Germania. De asemenea. sa reziste mai bine in fata emotiilor negative. raceli. ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres. Studii recente. asteniile. anxietatea. macesele sunt eficiente in combaterea fragilitatii capilare. migrenele. primavara si toamna. febra. Diabet. dispar si efectele de maini si picioare reci. la efort fizic sau intelectual. starea de confuzie mentala si se pare ca sunt de folos chiar si in cazul sclerozei multiple in placi (leuconevraxita). arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la conditiile de stres. sa faca fata furiei. in plus. Astfel. Datorita continutului de bioflavonoide si de vitamina C si P. convalescenta. macesele combat insomniile. alaturi de fructele paducelului. macesele sunt adevarate campioane in prevenirea cardiopatiei ischemice. nevrozele. Macesele reprezinta un adjvant in cazul varicelor. Afectiuni cardiovasculare. reprezentand si un vasodilatator arterial. frustrarilor. amneziile. precum acidul uric. oboseala. bioflavonoidele si vitaminele din complexul B previn ateroscleroza. a crizelor de anghina pectorala si infarct. Datorita continutului de acizi organici pectici regleaza nivelul colesterolului. Curele de vitaminizare cu produse pe baza de macese sunt importante in special in sezonul rece. in caz de anemii. macesele sunt recomandate si in diabetul de tip 2. dar si somnolenta. macesele previn puseele de hipertensiune. in cazul gravidelor sau dupa nastere sau in cazul altor afectiuni care slabesc organismul. cate o . ajuta si la asimilarea vitaminelor si mineralelor din alte surse. intarind peretii vaselor de sange. precum si o inhibare a procesului de depunere a tesutului adipos. Obezitate. si eliminarea unor substante toxice. Medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka au evidentiat in urma mai multor studii ca macesele reprezinta o arma eficace impotriva obezitatii. arteritei si a aterosclerozei. Se recomanda. enervarilor. de asemenea. Astfel. dar. imbunatatind permeabilitatea si elasticitatea acestora si imbunatatind circulatia periferica deficitara. de stabilizare a glicemiei. Datorita contintului crescut de antociani. a tromboflebitei.vitaminelor. la suprasolicitare. S-a observat. Ele au un efect antidiabetic.

in cazul litiazei si infectiilor biliare. cat si fructele reprezinta inclusiv un adjuvant in caz de dizenterie. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta a normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal. Macesele au insusirea de a mari secretia biliara si au o actiune benefica in cazul diferitelor afectiuni hepatice. stimuleaza pofta de mancare si digestia. In primul rand. Macesele sunt recomandate in caz de gastrite si chiar hemoragii stomacale. ascaroizi. decocturi. bauta dimineata. . fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. senzatie de voma. are efect opus. Cine doreste poate indulci ceaiul cu o lingurita de miere. O infuzie din flori de macese reprezinta un laxativ eficient pentru copii.cura de o luna de zile cu pulbere de macese. Contra colicilor abdominali se iau 2 lingurite cu pulbere de macese pe zi. precum oxiuri. Apoi prezinta proprietati astringente. pe stomacul gol. a litiazei si a colicilor biliari se administreaza cate un pahar din infuzia combinata de macese. Atat florile si frunzele. In cazul colecistitei. Eficiente sunt si infuziile si decocturile de macese. Afectiuni gastrointestinale. urmate de cate 10 zile de pauza. de inflamatie intestinala. macerate la rece. fiind un excelent regulator al digestiei. intoxicatii. crampe. pe stomacul gol. dar si usor laxative. de asemenea. dar si pentru eliminarea viermilor intestinali. vinuri tonice si pulberi. iar contra constipatiei si hemoroizilor se beau cate 2 cani de infuzie din flori de macese pe zi. diuretice. Afectiuni hepatobiliare. Se utilizeaza fructele crude sau uscate si pulverizate. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar. In cazul afectiunilor gastrointestinale macesele reprezinta. un adjuvant de exceptie. in cazul colecistitelor si a dischineziei biliare. impiedica formarea de calculi biliari si previne colicile. in cure de 30 de zile. enterocolite. avand un efect laxativ de intensitate medie. Se prepara din 10 grame de flori la 250 ml de apa clocotita. antidiaretice. cate 2 3 lingurite pe zi. cate jumatate de litru administrat zilnic. In cazul intoxicatiilor stomacale se prepara infuzii concentrate. Contra constipatiei se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie de macese indulcita cu miere de mana. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect si diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. amestecate cu miere de albine (2 parti fructe şi 1 parte miere). La venirea sezonului rece este utila si o cura de doua luni cu sirop de macese. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. care se consuma inainte de mese. cu 30 de minute inaintea fiecarei mese. la trezire.

antiinflamator si calmant asupra mucoaselor tractului urinar. in caz de leucoree. in cazul formarii calculilor la nivelul rinichilor si a vezicii urinare. in cazul insuficientei renale. cat si imbunatatirea mobilitatii. s-au obtinut rezultate spectaculoase in cadrul unui studiu danez din 2004. a edemelor renale. prevenind astfel crampele. cresc rezistenta organismului la frig si impiedica aparitia crizelor de reumatism.Afectiuni renale si urinare. prezinta nenumarate efecte adverse. vertij si stari de slabiciune.In cazul artritei reumatoide si a osteoartritei. Macesele sunt utile si pentru oprirea hemoragiilor uterine. ajungandu-se chiar la inlocuirea antiinflamatoarelor de sinteza. infuzii si vin de macese. a fost descoperita in macese de un grup de cercetatori danezi. care impiedica degradarea cartilagiilor din articulatii. Este important de remarcat ca macesele nu produc iritatii. Aceasta prezinta un extraordinar efect antiinflamator asupra cartilagiilor dintre discurile coloanei vertebrale. Danemarca. Franta. Rezultate remarcabile s-au obtinut si in cazul gonartrozei si coxartrozei in cadrul unor studii efectuate la departamentul de biochimie al spitalului Gentoffe din Copenhaga. Aceste efecte se datoreaza. Marea Britanie. dar si pulpei maceselor care mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. Si aici s-a evidentiat atat reducerea sau disparitia durerilor. semintelor de maces. precum se stie. Articulatii. in tari precum Germania. Una dintre aceste substante active. care contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii.Macesele contin o adevarata colectie de substante antioxidante si antiinflamatoare. dismenoree. astfel incat . recomandandu-se utilizarea infuziei sau tincturii de macese. fiind utile in cazul inflamarii cailor renale. in caz de cistite. Macesele au un pronuntat efect diuretic. se recomanda cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi. Fara indoiala. galactolipida. cele mai spectaculoase rezultate ale marilor centre de cercetare privesc actiunea maceselor asupra articulatiilor. regularizand activitatea hormonala si compensand pierderile de sange care pot provoca anemie. de exemplu. In cazul hemoragiilor menstruale. care a evidentiat nu numai reducerea sau disparitia durerii. conform unor studii aprofundate facute de catre Comisia guvernamentala din Germania care reglementeaza folosirea plantelor medicinale. in cazul pierderii involuntare de urina. Astfel. ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale. Aparatul genital. macesele devin treptat o optiune de tratament. pielonefrite. care. ceea ce permite utilizarea lor in cure prelungite cu decocturi. dar si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor. gonoree.

Macesele sunt folosite cu succes si in cazul bolilor respiratorii. Este de remarcat cresterea rezistentei la infectiile pulmonare in general. In general. decocturile si tincturile si-au demonstrat eficacitatea in cazul gripelor.Macesele sunt eficace atat in cadrul tratamentelor externe. Se recomanda aplicarea de comprese sau de masaje locale cu decoct de macese atat pentru dureri reumatice. flavonoidele. punand in evidenta ca acest acid impiedica producerea enzimelor si proteinelor care provoaca inflamarea articulatiilor. cuperoza si diferite dermatoze alergice. se recomanda o cura de o luna cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. Este cunoscut de mult timp efectul ceaiului de macese. vitaminele si alte substante antioxidante prezente in macese impiedica procesele degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. macesele cresc imunitatea si ne pazesc de microbi si de raceala. al racelilor. producerea colagenului si a celulelor cartilajului care sunt esentiale pentru sanatatea articulatiilor. Astfel. Consumate sub forma de ceai. care calmeaza tusea si revigoreaza orice organism vlaguit de febra. dar imbunatateste si flexibilitatea coloanei vertebrale. polen si miere. propolis. Intern se recomanda consumul a 4-6 lingurite de pulbere din pulpa fructului uscat pe zi. pneumoniei si chiar a tuberculozei. La randul lui. rinosinuzitei. raguselii. Acestia au testat efectele unui acid gras. contuzii. In primul rand. pe care nu o scade. cat si pentru psoriazis. astmului bronsic.nu numai ca reduce inflamatia si durerea. dar ajuta sistemul cardiovascular si pe cel nervos sa reziste mai bine si accelereaza vindecarea. intepaturi de insecte. lemnul de maces taiat marunt si fiert in apa de baie actioneaza in combaterea bataturilor si a ciocurilor din talpa. la schimbarea anotimpurilor si mai ales la inceputul toamnei si al iernii. prezent in extractul de macese asupra celulelor cartilajelor din zona articulatiilor. faringitei. Propolets cu macese si sirop de zmeuraUn excelent produs disponibil in farmacii il reprezinta . cat si pentru regenerarea articulatiilor deja afectate de boala si pentru reducerea sau chiar eliminarea durerilor ce insotesc aceste afectiuni. Infuziile. GOPO. de la Basel. cat si interne. macesele sunt eficace atat in prevenirea artritei si intarirea articulatiilor. sirop sau dulceata. In acelasi timp. in acelasi timp. Bolile respiratorii. Un alt rezultat remarcabil a fost comunicat la Congresul Mondial al Societatii Internationale de Cercetare a Osteoartritei la Roma de catre o echipa de cercetatori din Elvetia. favorizand. imbunatatirea mobilitatii articulare. trebuie subliniat efectul pulberii de macese in cazul febrei. Cura de macese este recomandata mai ales in sezonul rece cand este binevenita si asocierea maceselor cu catina. asigurand totodata si eliminarea unor toxine din corp.

imbunatatind activitatea sistemului imunitar si intarind actiunea de bariera protectoare a epiteliilor respiratorii. astfel incat sa scapam de disconfortul acestor afectiuni. cate o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi. revitaminizeaza si remineralizeaza organismul. in convalescenta. rinita. Studii efectuate inca din perioada Celui De-Al Doilea Razboi Mondial arata ca macesele.Propolets cu macese si sirop de zmeura. 6 lingurite pe zi. stimuleaza pofta de mancare. . tonifica. calmeaza iritatiile mucoasei bucale si faringiene. pastile de supt care imbina actiunea maceselor cu cea a propolisului si zmeurei. durerile musculare sau vertijul. macesele contribuie la refacerea rapida a organismului si a capacitatii lui de aparare si de efort. ajutandu-ne sa spunem adio gripelor. pneumonia. Convalescenta. De altfel. indiferent ca ne gasim dupa o operatie sau o infectie. pot prevenii infectiile respiratorii. inca de la declansarea gripei sau a racelii se vindeca mai repede si organismul le rezista mai bine la febra. precum bronsita virala si bacteriana. Dar preferabil este consumul preventiv de macese. In cazul tratamentelor cu antibiotice consumul simultan de macese prelungit si pe o perioada de minim 10 zile dupa terminarea tratamentului este util pentru prevenirea reactiilor alergice fata de antibiotice. Actiunea sinergetica a celor trei creeaza un antioxidant de exceptie ce intareste imunitatea organismului. sinuzita. racelilor si mucoaselor iritate.Mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese. imbunatatesc asimilarea substantelor nutritive. fiind diminuate si efectele secundare precum durerile de cap. viroza pulmonara. pentru refacerea florei intestinale si imbunatatirea imunitatii afectate de antibiotice si pentru grabirea vindecarii si scurtarea perioadei de convalescenta.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->