Macesele reprezinta un aliment care intra in reteta multor mancaruri, sosuri sau supe, dulceturi, siropuri, lichioruri, dar

si a unor produse cu un efect terapeutic mult mai pronuntat, precum vinul, maceratul, uleiul, pulberea si ceaiul sub diferitele lui forme de decoct, infuzie sau decoct si infuzie combinate. Pentru toate acestea pot fi folosite atat fructele, cat si florile sau frunzele. Preparate insa incorect, ele isi pot pierde foarte usor calitatile si, ca atare, efectul benefic pentru sanatatea noastra. Se stie ca macesele sunt foarte bogate in vitamina C, insa vitamina C continuta se degradeaza foarte usor atat dupa cules, daca macesele nu sunt consumate imediat sau uscate corect, dar si in contact cu obiecte metalice. Ceaiul de macese se obtine prin oparirea cu apa clocotita a fructelor, caz in care vorbim de infuzie, sau prin fierbere, timp de 5-15 minute, macesele introducandu-se in apa dupa primul clocot, discutand in aceasta situatie despre decoct. Pentru a-i imbunatati gustul se poate adauga miere si zeama de lamaie, dar si scortisoara, care ii potenteaza actiunea in caz de raceala. Infuzia, indicata pentu a nu distruge vitaminele, se prepara din 10-15 fructe zdrobite sau din 2 lingurite de fructe uscate peste care se toarna 200 ml de apa clocotita, se acopera si se lasa sa se extraga timp de 10-15 minute si se filtreaza. Se beau 2-3 asemenea ceaiuri pe zi. Este recomandata si infuzia din amestec de macese si catina alba. Doua lingurite din amestecul celor doua fructe se oparesc cu 200 ml de apa clocotita si se lasa acoperite sa se extraga timp de 10-15 minute. Este recomandata si infuzia din flori de macese. Decoctul din fructe de macese se prepara turnand o lingurita de macese in 200 ml de apa in clocot. Se fierbe apoi timp de 5-10 minute, se lasa sa se racesaca si se filtreaza. Infuzia combinata de macese se prepara prin amestecarea unui macerat de pulbere de macese cu un decoct al aceleiasi pulberi. Pentru aceasta se iau 3-6 linguri de pulbere de macese, fara seminte, si se pun intr-un sfert de litru de apa. Se lasa timp de 8-10 ore sa macereze, dupa care se filtreaza. Lichidul se pastreaza, iar restul plantei ce ramane se fierbe timp de 2 minute, intr-un sfert de litru de apa, si se lasa apoi sa se raceasca. Se amesteca apoi cele doua lichide obtinandu-se o jumatate de litru de infuzie combinata, care se bea pe parcusul unei zile. Este recomandat sa se foloseasca strecuratori si site din plastic sau tifon, pentru a nu pune preparatul in contact cu un metal care ar conduce la oxidarea vitaminelor. Decoctul combinat de samburi de macese se prepara din 2 linguri rase de seminte de macese, care se obtin prin cernerea pulberii. Semintele se pun la macerat timp de 8-10 ore, intr-un sfert de litru de apa, dupa care se filtreaza cu atentie, pentru a nu ajunge perisori de pe samburii maceselor in lichidul filtrat. Restul se fierbe apoi timp de 10 minute, cu inca un sfert de litru de apa, se lasa sa se raceasca, se filtreaza si se amesteca apoi cu lichidul obtinut prin macerare, rezultand o jumatate de litru de decoct combinat de samburi de macese, care se bea pe parcursul unei zile. Se recomanda cure de 14 zile urmate de 14 zile de pauza. Decoctul din radacina de maces se prepara din 2 lingurite de radacina taiata in bucatele, care se fierb timp de 15 minute in 500 ml de apa. Se foloseste in special impotriva pietrelor la vezica biliara si la rinichi. Tinctura este un bun tonic si sedativ. Se consuma seara, 30-50 de picaturi. Pentru a o prepara se pune la macerat o jumatate de kilogram de pulpa de macese, fara samburi, cu o jumatate de kilogram de zahar sau de miere. Se lasa la macerat in jur de 5-8 zile, pana ce se formeza un suc rosu, si se adauga apoi o jumatate de litru de alcool de 60 de grade. Se mai macereaza 2-3 zile, dupa care se strecoara si se pune in sticle de culoare inchisa. Maceratul de macese obtinut la rece, fara fierbere, este foarte bogat in vitamine. Se pun 100 g de macese intr-un litru de apa si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se dizolva 100 g de zahar sau miere, se filtreaaza si se pastreaza la rece. Se recomanda consumul a 2-3 cani pe zi, pe tot parcursul sezonului rece. Se poate adauga lamaie sau flori de tei. Un macerat gustos poate fi obtinut si prin adaugarea a 300-400 g de macese la un litru de apa in clocot. Se lasa sa mai dea cateva clocote, dupa care se trece prin sita, pentru a separa semintele. Se adauga apoi 500 g miere de salcam, se amesteca si se lasa la macerat 2-3 zile.

Pentru pastrarea calitatilor este important ca macesele sa fie corect uscate

Amestec de pulbere de macese cu miere. Macesele curatate de seminte si de perisori, transformate in pulbere, pot fi amestecate in proportie de doua parti pulbere de macese si o parte miere de albine, amestecul fiind recomandat impotriva viermilor intestinali. Pulberea de macese se obtine din fructe uscate. Acestea pot fi macinate foarte fin cu rasnita electrica de cafea. Pulpa se transforma intr-o pulbere fina in timp ce semintele fiind foare dure raman intregi. Apoi pulberea este separata de seminte si de perisori printr-o sita foarte deasa. Se pune in borcane de sticla bine inchise si se pastreaza intr-un loc intunecos si rece maxim 15 zile deoarece substantele active se oxideaza destul de repede. Semintele rezultate se pastreaza si ele, fiind utilizate separat. Vinul de macese este tonic, remineralizant, vitaminizant, diuretic, fiind benefic in cazul lipsei poftei de mancare, in

convalescenta, precum si in afectiuni hepatice si renale. Pentru a-l prepara din macese proaspete intr-o damigeana de 50 l se folosesc 10 kg de macese, 12 kg de zahar si 35 l de apa. Macesele bine coapte se spala de praf doar daca este nevoie si se trec prin masina de tocat carne. Din cauza samburilor tari se trec mai greu, fiind recomandat sa se introduca doar cate putine in masina. Zaharul se dizolva pe foc in 10 litri de apa, impreuna cu zeama de la o lamaie sau cu 2 linguri de otet de 9 grade, si se fierbe timp de 10 minute. Macesele se introduc in damigeana si se toarna peste ele siropul racit si amestecat cu restul de apa. Fermentatia poate sa aiba loc sub actiunea drojdiilor salbatice de fermentatie sau se poate adauga si drojdie de bere. Sub gatul damigenei trebuie sa ramana un spatiu liber de cel putin 10 cm pentru spuma ce va rezulta prin fermentatie. Se astupa cu dop de fermentatie si se lasa sa fermenteze timp de 6-8 saptamani, la 18-20 de grade, agitand zilnic. Cand se termina fermentatia, vinul se limpezeste. Atunci se scoate, se filtreaza prin tifon si vata si se pune in damigene mai mici inchise tot cu dop de fermentatie, deoarece va continua sa fermenteze usor. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia s-a oprit complet. Dupa ce se invecheste 1-2 ani are gust de vermut si o culoare rosu-maronie, avand si un continut foarte mare de vitamina C. Vinul de macese se poate prepara si din macese uscate. Se spala bine 1 kg de macese uscate si se pun intr-o damigeana. Se adauga 3 kg de zahar, 30-50 g de drojdie, 7 litri de apa fiarta si racita, sucul de la doua lamai si trei litri de vin rosu superior, Pinot Noir, Merlot sau Cabernet. Se astupa damigeana cu dop de fermentatie si se tine timp de 4-6 saptamani la o temperatura in jur de 20 de grade. In primele doua saptamani se agita usor. La sfarsit se filtreaza si se pune in alt vas tot cu dop de fermentatie. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia sa oprit complet. Dopul de fermentatie se realizeaza cu ajutorul unui dop de pluta sau de cauciuc, a unui tub de sticla, a unui furtun si a unui vas cu apa. Se trece prin dop tubul legat la furtun, iar acesta se introduce in vasul cu apa. Dopul trebuie sa fie perfect etans. El este necesar pentru a permite gazelor de fermentatie sa iasa, altfel s-ar sparge vasul din cauza presiunii create, dar impiedica intrarea aerului care ar duce la otetirea vinului.

Siropul de macese Steaua Divina este realizat cu zahar invertit

Siropul de macese este tonic, reconfortant, apara organismul de infectii si factori patogeni, ajuta la fixarea calciului in oase, accelereaza producerea de celule rosii, mentine permeabilitatea vaselor de sange, intareste functiile vitale si organele interne. Se poate prepara si din macese uscate. Peste 250 g de macese uscate se toarna 1,5 l de apa clocotita si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se filtreaza, se adauga 0,5 kg de zahar si se fierbe pana scade si capata consistenta dorita. Se toarna in sticle curate, uscate si fierbinti, se astupa ermetic si se fierb in baine marie. Lichiorul de macese are un rol stimulator si intaritor. Pentru a-l prepara se iau 500 g de fructe coapte, se maruntesc bine in mixer, se adauga 150 g de zahar, se lasa pana se formeaza sucul si apoi se adauga un litru de alcool de 60 de grade. Trebuie lasat la macerat 4-6 saptamani, timp in care se agita periodic, dupa care se filtreaza cu atentie si se pune in sticle bine inchise. Se poate consuma dupa alte patru luni de maturare. Jeleul de macese se poate prepara dupa multe retete. O varianta care este si gustoasa si creste in acelasi timp puterea de aparare a organismului combina macesele cu merele si catina. Macesele taiate in jumatate si curatate bine de seminte si de perisori se lasa peste noapte in suc de mere, se adauga apoi sucul de catina, zeama de lamaie, zaharul (care trebuie sa fie o data si jumatate mai mult decat pulpa de macese), se amesteca bine si se da in clocot. In final, se strecoara si se pune in borcane care se pastreaza la rece. Se poate consuma ca atare, pe paine, in iaurt etc.

Exista mai multe retete traditionale de pasta si gem de macese

Gem de macese sau Hetschenpetsch. Se iau 2 kg de macese, se spala, se taie in jumatati, se indeparteaza cu grija semintele si perisorii, se asaza intr-un vas emailat, se acopera cu apa si se pun la fiert dupa care se trec printr-o sita fina. In final se pun parti egale de pasta si de zahar si se fierb din nou cateva minute. Apoi dulceata se toarna in borcane bine oparite, care se inchid bine si se pun la rece.

Alte utilizari Sunt nenumarate retete pentru a obtine diferite preparate din macese, supe, sosuri, mancaruri, prajituri sau inghetate. Bine preparate, ele sunt si gustoase si foarte sanatoase. Exista si miere de macese, si ea extrem de sanatoasa. Macesele sunt folosite in multe alte scopuri, inclusiv in medicina veterinara, iar tufele de macese sunt ideale pentru garduri vii de protectie sau pentru o minunata pata de culoare in gradina. Cosmetica Macesele sunt si un regenerator natural al pielii, capacitatile sale de cicatrizare si regenerare a pielii fiind apreciate in cosmetica deja de multi ani. Continutul ridicat de acizi grasi esentiali asigura o actiune benefica de

regenerare a pielii, de incetinire a imbatranirii premature. S-au obtinut rezultate excelente in tratarea arsurilor, in special a celor solare, si a cicatricelor, inclusiv a celor chirurgicale sau a celor lasate de acnee, pentru reducerea ridurilor si a semnelor de imbatranire prematura, reducand in acelasi timp roseata. Uleiul de macese este recomandat in special pentru pielea uscata, dar si pentru cea normala. Se poate utiliza si pentru masaj, masti si impachetari corporale. Se remarca in primul rand uleiul organic de Rosa mosqueta obtinut din fructe prin presare la rece. Un atu important il joaca continutul ridicat de acizi grasi nesaturati, linoleic (44-50%), linolenic (30-35%) si oleic (15-20%) si de vitamina C, cu ajutorul carora contribuie la regenerarea celulelor din epiderma si la cresterea capacitatii lor de productie de colagen si elastina, putand fi considerat a fi un ulei antirid ce contribuie la mentinerea elasticitatii pielii.

dar dupa unii specialisti. Descrierea plantei Macesul este un arbust de 2-3 metri inaltime. Fructele . Macesele nu sunt doar medicamente. inrudit cu trandafirul. tufele spinoase care cresc la margini de drum au capatat importanta strategica. va propunem sa cunoastem mai indeaproape aceste fructe salbatice. In unele zone din Romania. Rosa. Nu se stie exact cate vieti au fost salvate cu ajutorul maceselor. este aproape imposibil sa te extragi de acolo fara zgarieturi si haine sfasiate. primele rozarii fiind facute din fructe de macese puse pe o ata. Apogeul recunoasterii valorii medicinale a maceselor se petrece insa chiar acum. gustul dulce-acrisor. Incantator ca infatisare. inspira sanatate chiar de la prima vedere. Dar adevarata cariera medicala" a acestor fructe a fost relansata in timpul celui de al doilea razboi mondial. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane. denumirea de rozariu (siragul de matanii al calugarilor catolici) provine de la denumirea latina a maceselor. dar si la margini de drum. Culoarea lor rosie. este vorba de zeci de mii de oameni care au beneficiat de extraordinarul lor aport de vitamine. copiilor cu avitaminoza.inceputul lui octombrie. un amplu articol din prestigiosul cotidian britanic Daily Telegraph". magiunul de macese este hrana traditionala) si chiar obiecte religioase. se culeg de pe crengi si se pun apoi in saculeti de panza sau de hartie. pe pajisti. in lucrari prezentate la congrese medicale. In cele ce urmeaza. De exemplu. la sfarsitul lui septembrie . cu o coloratie rosie intensa (nu rozii sau de un rosu inchis). Cat despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise in urma cu mii de ani. macesului i se mai spune si trandafir salbatic. Fructele ajunse la maturitate. la inceput de octombrie. fiecare fruct era cules cu grija. rubinii. de exemplu. iar toamna. contra durerilor produse de reumatism". inainte de a da prima bruma. in timpul celui de al doilea razboi mondial. De pilda. bolnavilor malnutriti ce sufereau de infectii grave. Daca te-ai prins din neatentie intre crengile unui maces. in zilele noastre. care creste in fanete. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese. inviorator. care se culeg chiar acum. extrem de vie. ci si alimente (in Ardeal. din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. Recoltarea maceselor Culesul maceselor se face acum. cand vrei sa te apropii de el isi apara comorile cu crengi acoperite de ghimpi. cand din cauza penuriei de medicamente. trandafir de padure ori trandafir cainesc. In Marea Britanie. daneze sau americane. are un titlu care suna asa: "Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie. primavara este acoperit de flori roz-albe si parfumate. macesele fiind transformate apoi in siropuri si in ceaiuri medicinale care le erau administrate convalescentilor din spitale. publicat in mai 2008. incarcat de fructe mici.Campioanele vitaminelor: MACESELE (Rosa canina) Sunt cunoscute ca medicamente din timpuri preistorice. Medicii din Grecia si din Roma antica.

Pe de alta parte. macesele (mai exact. cate o lingurita rasa. Dupa macinare. considerate de referinta la nivel mondial. ferite de umezeala. Aceasta va fi folosita pentru administrare interna. adica pulberea de fruct fara samburi (samburii de maces sunt destul de toxici ingerati ca atare). Preparate din macese In lumea vegetala. se va proceda astfel: se macina foarte fin cu rasnita electrica de cafea fructele uscate de maces. pe o perioada de maximum 15 zile (deoarece substantele active se oxideaza relativ rapid). pulpa maceselor) sunt campioane absolute de vitamina C. care sunt foarte dure. aproximativ 400 de grame de macese deshidratate. Procesul de uscare este destul de indelungat (1-3 saptamani) si se incheie atunci cand pulpa maceselor este total deshidratata si usor casanta. in timp ce pulpa se va transforma intr-o pulbere fina. Din acest motiv nu va recomandam aceasta forma de preparare. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (dealuri. podisuri). de unde si nenumaratele lor utilizari medicinale. avand proprietati medicinale foarte importante. In cele ce urmeaza va vom prezenta cele mai bune variante de preparare a acestor fructe medicinale. deci si puterea terapeutica. fiind mult mai eficienta cea pe care v-o prezentam in continuare: . vitamine din complexul B. Daca vrem. vor ramane intregi. Semintele rezultate in urma cernerii se pastreaza si ele. Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani. asa incat sa fie conservate la maximum toate substantele active din componenta lor: Pulberea de macese In magazinele de tip Plafar se gasesc asa-numitele macese faisnit". totusi. se va face o cernere printr-o sita deasa (cum ar fi cea pentru faina alba). metoda care distruge multe principii active. Dintr-un kilogram de fructe proaspat culese rezulta. Pentru a le separa. in strat foarte subtire (pe cat posibil fructele nu trebuie sa se atinga intre ele). cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 de metri altitudine. pe stomacul gol. dupa uscare.de maces se usuca in locuri umbrite. acizi organici. magneziu. semintele. aceasta vitamina se degradeaza si isi pierde foarte usor efectul. fier. sa obtinem pulberea de macese acasa. pulberea fina astfel obtinuta fiind depozitata in borcane de sticla inchise ermetic. flavonoide. rupandu-se cand desfacem maceasa cu un cutit. Ceaiul de macese Se obtine prin oparirea fructelor cu apa clocotita (unii terapeuti recomanda chiar fierberea vreme de 10-15 minute). preparata incorect. De regula. in locuri intunecoase si reci. se administreaza de 4 ori pe zi. care contin cantitati insemnate de vitamina A si E.

timp in care se consuma o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. Preparatul rezultat se pune deoparte. dupa care se lasa sa se raceasca. alaturi de fructele paducelului. macesele regleaza si nivelul colesterolului. se amesteca cele doua extracte. Se adauga 500 de grame de zahar brun. Siropul de macese Peste 200 grame de pulbere de pulpa de macese fara samburi se pun 800 ml de apa clocotita. vreme de 10 minute. . in cure de maximum 14 zile. care se administreaza pe parcursul zilei. * Boli de inima . Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii -inceputul primaverii. iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa. In final. pe stomacul gol.toamna si primavara se face un tratament de o luna cu pulbere de macese. bioflavonoidele. Se administreaza zilnic. asa incat sa nu se strecoare si perisorii (cu efect foarte iritant asupra aparatului respirator si digestiv) de pe samburii maceselor. vitaminele din complexul B continute de pulpa maceselor previn ateroscleroza. vreme de doua minute. urmate de alte 14 zile de pauza. Pe cat posibil. Decoctul combinat de samburi de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat. nu mai mult) vreme de 40 de minute. face minuni in prevenirea alergiei. Vitamina C. Preparatul rezultat se pune deoparte. 2 linguri rase de seminte de macese (rezultate in urma cernerii pulberii). din vase (cele mai bune sunt cele de sticla) sau din oale (vor fi preferate cele teflonate). previn puseele de hipertensiune. dupa care lichidul se filtreaza cu multa atentie. se amesteca cele doua extracte. iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa. Aceste borcane se sterilizeaza in cuptor (de preferinta la 80 de grade. metal care va cataliza oxidarea vitaminelor. dupa care se lasa sa se raceasca gradat.Infuzia combinata de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat vreme de 8-10 ore 3-6 linguri de pulbere de macese (fara seminte). dupa care lichidul se filtreaza. se amesteca bine la foc foarte mic (preparatul nu trebuie sa clocoteasca!). care se administreaza pe parcursul zilei. cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. dupa care se pune in borcane mici cu filet. macesele sunt adevarate campioane in prevenirea crizelor de anghina pectorala si infarct. In final. Astfel. obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de infuzie combinata. din care se consuma 4-6 lingurite pe zi. in timpul prepararii este bine ca extractele sa nu intre in contact direct cu metalul din strecuratoare (sunt preferate strecuratorile de plastic sau tifonul). dupa care se lasa sa macereze vreme de 12 ore. Fiind bogate in acizi organici (pectici). asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie.o cura de 45 de zile. obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de decoct combinat. Tratamente preventive * Alergie . din preparatul astfel obtinut. dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. cate 4-6 linguri. vreme de 8-10 ore. ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres.

in cure de 30 de zile. Se administreaza pulberea de macese. cate o jumatate de litru pe zi. pulpa maceselor administrata intern mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. Macesele imbunatatesc activitatea sistemului imunitar si intaresc epiteliile respiratorii. care reglementeaza folosirea plantelor medicinale in aceasta tara. cu 15 minute inaintea mesei de pranz si a cinei. . previne bolile infectioase si complicatiile acestora. enervarii. Se recomanda ca macar de doua ori pe an sa se faca o cura cu pulbere de macese. Imbunatateste pofta de mancare. in fier si in magneziu. frustrarii. cate 100-200 ml pe zi. La sugari. din care se ia cate o lingura pe zi. de patru ori pe zi. Decoctul combinat de seminte de maces se administreaza dimineata. la suprasolicitare si la emotii negative. urmate de alte 2 saptamani de pauza. sinuzita. cate un pahar cu 30 de minute inaintea fiecarei mese. in cure de 30 de zile. de tipul furiei. * Infectii respiratorii . viroza pulmonara. vreme de 28 de zile. cu tot cu pulpa. urmate de cate 10 zile de pauza. ajutandu-le sa-si exercite rolul de bariera in fata microorganismelor infectioase. in cura de 2 saptamani. Aceste observatii au fost facute in urma unor studii aprofundate de catre Comisia Guvernamentala din Germania. cate 3-4 lingurite pe zi. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. Din infuzia combinata obtinuta din pulpa maceselor se administreaza cate un pahar (200 ml).se administreaza infuzia combinata de macese. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar.studii facute inca din perioada celui de al doilea razboi mondial arata ca un tratament de 3-4 saptamani cu macese previne infectii respiratorii cum ar fi bronsita virala si bacteriana. nefrita .studii recente facute in Germania arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la stresul psihic.* Cistita.semintele de maces contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii. Acest sirop. urmate de alte 20 de zile de pauza. favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos. se administreaza infuzia combinata de macese. in cure de 60 de zile. cate o lingurita. Apoi. previne colicile. impiedica precipitarea colesterolului in colecist si formarea de calculi biliari. * Colecistita. * Hipertensiune arteriala . Or. litiaza si colici biliare .se administreaza siropul de macese. stresul asociat acestor emotii negative este chiar principalul vinovat pentru puseele de hipertensiune arteriala si pentru tensiunea arteriala oscilanta. cu minimum 30 de minute inainte de alaptare. este foarte bogat in vitamina C si in vitamine din complexul B. rinita etc. pana la ora 12. pneumonia. * Debilitate si anemie la copiii mici .

la schimbarea anotimpurilor (mai ales la inceputul toamnei si al iernii) se recomanda o cura de o luna. . in tari cum ar fi Germania. Marea Britanie. impiedicand aparitia crizelor reumatice. Franta. la 66% dintre pacientii care luasera macese. Tratamente interne * Artrita reumatoida . timp in care se administreaza cate 6 lingurite de pulbere de macese pe zi. * Scorbut. De asemenea. dar chiar ajuta organismul sa asimileze vitaminele si mineralele din alte surse. toate incununate cu succes. macesele devin treptat o optiune de tratament tot mai serioasa pentru reumatologi. pacientilor li s-au administrat oral cate 5 grame de macese pe zi. durerile reumatice se diminuasera considerabil sau chiar disparusera. vreme de 90 de zile. acestia ajungand chiar sa recomande macesele in locul clasicelor antiinflamatoare de sinteza. medicii din Germania si din Danemarca facand in ultimul deceniu nu mai putin de opt cercetari de acest tip. La sfarsitul tratamentului.se fac tratamente de cate 60 de zile. la toate persoanele care au raportat disparitia sau diminuarea durerii in urma tratamentului cu macese s-a observat si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor afectate de reumatism. timp in care se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi.* Reumatism . Acest studiu clinic nu este singurul. Macesele sunt o adevarata colectie de substante antioxiante si antiinflamatoare. In prezent. Macesele nu doar ca au continut ridicat de vitamina C si de alte vitamine (in special vitaminele A si din complexul B). ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale. avitaminoza . Danemarca. cu nenumaratele lor efecte adverse. facut pe 112 persoane bolnave cu artrita reumatoida si osteoartrita. cresc rezistenta organismului la frig.intr-un studiu danez din 2004. care impiedica degradarea finelor cartilagii din articulatii.

guturai . insa ajuta corpul (in special sistemul cardiovascular si cel nervos) sa reziste cu succes acceselor de febra si. slabiciune.se bea zilnic o jumatate de litru . organismul rezista mai bine la accesele de febra. cate 6 lingurite pe zi. s-a constatat ca administrarea extractului apos de macese imbunatateste eliminarea unor substante toxice din organism. cate jumatate de litru administrat zilnic. stimuleaza apetitul alimentar si imbunatateste asimilatia substantelor nutritive. Aceste tratamente imbunatatesc circulatia la nivelul vaselor de sange de mici dimensiuni. * Obezitate. care sunt principalul mijloc de pierdere a kilogramelor in plus. cate o jumatate de litru baut dimineata. dar si al celor care au avut boli infectioase grave.se ia cu 10 minute inaintea fiecarei mese cate o jumatate de pahar de infuzie combinata de macese.se consuma cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi. * Febra . Se recomanda o cura de 45 de zile cu infuzie combinata de macese. mai mult.se administreaza infuzia combinata de macese indulcita cu miere de mana. De asemenea. tratand constipatia si fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. avand un efect laxativ de intensitate medie. * Gripa. care pot provoca anemie. la trezire. care e un foarte important mecanism de aparare a organismului. Acest tratament nu are ca efect eliminarea febrei.mai multe studii facute de medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka.la venirea sezonului rece se face o cura de 60 de zile cu sirop de macese. din care se iau de trei ori pe zi cate doua lingurite. O varianta mai puternica a acestui tratament este cel cu pulbere de macese. ajuta la accelerarea procesului de vindecare. * Hemoragie menstruala . * Constipatie . supraponderabilitate . precum si circulatia de la nivelul finei retele de vase capilare. musculare. sub forma tesutului adipos in exces. sub indrumarea doctorului Kiyofumi Ninomiya. Dupa doua saptamani de administrare a extractului apos de macese s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. el accelerand procesele de vindecare in cazul celor care suferisera interventii chirurgicale. . efectele secundare ale bolii (dureri de cap. tratamentul cu macese mareste tonusul psihic si fizic. dar si de compensare a pierderilor de sange. arata ca macesele sunt de un real ajutor contra obezitatii. precum si o inhibare a procesului de depunere de rezerve de energie in corp. din care se iau cate 3-4 linguri pe zi. bioflavonoidele din pulpa maceselor intaresc peretii vaselor de sange. De asemenea. vertij) sunt mult diminuate. Acest tratament a fost adesea folosit cu succes in spitalele militare.un litru de infuzie combinata de macese. Acest tratament previne crampele menstruale. * Convalescenta . are un rol de regularizare a activitatii hormonale. cum ar fi acidul uric. vertij. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta la normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal. Este un tratament care reface rapid capacitatea naturala de aparare si de efort a organismului.* Circulatie periferica deficitara . are efect opus. fiind eficiente contra fragilitatii capilare. din care se bea cate un litru pe zi. Nu in ultimul rand. Se administreaza pulberea de macese. fiind de un important ajutor in exercitiile fizice.mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese inca de la declansarea acestor afectiuni au un timp de vindecare mai scurt. pe stomacul gol.

terapie care are ca efect imbunatatirea imunitatii (care este destul de serios afectata de curele. Se recomanda o cura de trei-patru luni cu infuzie combinata de macese. vitaminele si alte substante antioxidante din macese impiedica procese degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. . Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie in administrare. disconfort gastro-intestinal. prevenirea reactiilor alergice la aceste medicamente. flavonoidele. De asemenea. cu antibiotice). catar respirator. Se bea cate o jumatate de litru pe zi de infuzie combinata. cate o jumatate de litru pe zi. dar chiar imbunatateste flexibilitatea coloanei vertebrale afectate de aceasta boala.acum trei ani. mai ales repetate. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. mai ales perisorii de pe aceste seminte. Semintele de macese. Administrata suficient de mult timp.* Spondiloza anchilozanta . Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie datorita cianidelor din compozitia acestor samburi. * Tratamentul cu antibiotice . refacerea florei intestinale normale. fiind printre cele mai nenocive remedii cunoscute. care se administreaza cu tot cu pulpa. in acest context. aceasta substanta nu doar reduce inflamatia si durerea. Mai mult. cu prurit. este foarte utila o cura cu infuzie combinata de macese. corelat cu cel cu antibiotice. ajuta la eliminarea mult mai rapida a infectiilor bacteriene. si faptul ca tratamentul cu macese. pe stomacul gol. cercetatorii danezi au descoperit in macese o substanta activa (galactolipida). au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si a celui digestiv. in schimb. cu un extraordinar efect antiinflamator asupra finelor cartilagii dintre discurile coloanei vertebrale. Merita retinut.in timpul administrarii antibioticelor de sinteza si inca o perioada de 10 zile dupa terminarea acestui tratament.

Fr:Eglantier. la bază cu stipele mici. cu ramuri lungi. varietăți sau forme aparținînd în special taxonilor din secția Caninae:R. lungi de 3-10 (15) mm.M:Gyepu rozsa. pețiolul are uneori dinți mici. late de 1-2 cm. maces . lungi de 2-4 cm. :A . rugosa (R) privind aspectul tulpinii (a) și al măceșelor (b) maces. canina. canina L. sepale răsfrînte. cu peri aspri. frunze: dispuse altern. cu 5-7 foliole.Măceșul Rosa Canina L. triunghiulare. pseudofructe: provenite din receptaculul care devine cărnos (măceașa). așezate la vîrful ramurilor. culoare roșieportocalie pînă la roșu aprins.elliptica. ghimpoase. cu ramuri arcuite în afară. R. încovoiați ca o seceră. tomentosa. R.aspectul unei ramuri cu flori și frunze. întrecînd cu de 10 ori conținutul mediu al speciei R.rubiginosa. tulpina: alungită. lungi de 2-2. comprimați. flori: solitare sau grupate cîte 2 -3. canina (C) si R. ramificată. cu ghimpi puternici.înalt de 23 m. mai ales pe ramurile tinere . pendulina L. cu margine dințată. B diferențieri între R. în interior cu numeroase achene (numite impropriu semințe). penat-compuse. stamine și stile numeroase.(măceșul de munte) are conținutul cel mai ridicat î n vitamina C dintre toate speciile din țara noastră.dumalis.5 cm.micrantha. R. ovale.G:Hunds Rose. Tot în urma acestor cercetări s-a demonstrat că specia R. lucitoare. pe dos glabre.) Caractere de recunoaștere : Planta: Arbust ghimpos. se păstrează mult timp. petale roz emarginate.R:Roza sabacia În figură: Rosa canina L. lucioase. se pot recolta și fructele altor specii.deosebiri maces. R. Cercetările efectuate în țara noastră cu privire la conținutul în vitamina C au arătat că unele dintre aceste specii au o valoare de 2-8 ori mai mare în acid ascorbic decît specia R.canina L.deosebiri (Alături de specia R. recurbați.

acrișor. au fost răspîndite pe tot teritoriul țării noastre.este formată din pseudofructele speciilor menționate. acesta se pretează însă la plantare pe dealuri cu pante mai greu valorificabile de alte specii. În prezent. la lucrări de îmbunatățiri funciare (în amestec de specii antierozionale. pe marginea drumurilor și a căilor ferate. Are o rezistență deosebită la temperaturi scazute. nu se poate pune problema scoaterii din circuitul agricol a unor suprafețe pentru cultura măceșului. îndeosebi cele din secția Caninae. în pășuni și finețe. pe coaste cu expoziție însorită. sînt fără miros și au gust plăcut. Au culoare roșie-cărămizie.. chiar pe pante mari. pîna la roșu aprins. La baza pseudofructului se observă resturi de pediceli. Acestea sînt întregi. Datorită cerințelor ecologice reduse. vegetînd inclusiv pe cele sărace. arealul lor s-a redus datorită lucrărilor de amenajare a fînețelor. la geruri de -25°. -30° nefiind afectate decît ramurile de un an. rămîne pe același loc 18-25 ani și de aceea cultura nu se poate încadra într -un . pietroase. erodate sau supuse eroziunii. glabre sau păroase formînd un capitul mai mult sau mai puțin evident. nu rezistă doar în turbării și terenuri înmlăștinate. garduri vii). iar la extremitatea opusă un disc plan sau conic cu resturi de stile scurte. locuri poienite. Față de sol este una din cele mai puțin pretențioase specii. cu suprafața exterioară întreagă și zbîrcită. raspîndire în flora spontană și zonare în cultură : Specie care nu suportă umbrirea și de aceea se instalează numai în rărituri de păduri de foioase sau pe marginea ac estora. Speciile genului Rosa. fiind un arbust. pășunilor și a terenurilor cultivate. Ecologie.maces rosa canina rosa canina Materia primă : Fructus Cynosbati . Are cerințe reduse și față de umiditate. 1200 m). Umiditatea atmosferică crescută influențează negativ asupra conținutului în vitamina C. Altitudinal se ridică de la nivelul mării pînă în etajul montan (la cca.. mai ales cele față de sol. cu receptaculul globulos ovoid sau elipsoidal. Tehnologia de cultură : Măceșul. scheletice. În interior se află numeroase fructe (achene) cu peri aspri care sînt și ele utilizate în terapeutică.

reglabilă. În vederea plantării. Lucrările de bază ale solului au ca scop principal afînarea acestuia în profunzime și distrugerea buruienilor. pentru a sparge eventualii bolovani. imediat după terminarea însămînțărilor curente.a. dar asemănătoare pregătirii terenului pentru înființarea unei livezi sau unei vii. Toamna. terenul se întreține ca ogor negru. grăpîndu-se arătura în lung și în lat. și potasice 50-70 kg/ha s. se administrează îngrășămintele organice în cantitate de 30-35 t/ha. după pregătirea terenului. azot. lucrîndu-se cu cultivatorul. se execută marcarea lui la distanțe de 2 m rînd de rind și la 1 -2 m pe rînd. după care se trece la plantat.a. după productivitatea diferitelor specii. Prima lucrare ce se execută este o arătură adîncă de 25-35 cm. pregătirea terenului începe primăvara. Toamna. cu plugul în agregat cu o grapă puternică. se grăpează bine și se plantează arbuștii la o distanță de 50 cm rînd de rînd și . potasiu. varietăți și forme și după alte caractere morfologice. biologice și fitochimice. după care se fac gropi de 40 X 40 X 40 cm în terenurile desfundate și de 60 X 60 X 80 cm în cele nedesfundate. terenul se ară la o adîncime de 30 -35 cm. Apoi. Dat fiind faptul că această cultură se poate valorifica un timp atît de îndelungat.a. Azotul se administrează întotdeauna primăvara. în special în vitamina C. Pregătirea terenului pentru înființarea culturii de măceș se face diferit decît pentru celelalte plante medicinale sau aromatice.a. După desfundare.asolament. cele fosfatice 80-90 kg/ha s. Desfundarea se va face cu plug prevăzut cu subsolier care să lucreze pînă la adîncimea de 50-55 cm. pîna la plantare. în lipsa gunoiului de grajd. Pentru a asigura un spor anual de producție de 10 -15% se vor administra din anul trei cîte 30-40 kg/ha s. înainte de plantare cu 3-4 săptămîni. Primăvara se mai dau 50-70 kg/ha s. se pot folosi 600 kg/ha gunoi de păsări sau primăvara 10-12 t/ha de urină. fosfor și azot și 10-15 kg/ha s. Pentru executarea gardului viu de măceșe. la înființarea culturii.a. în prima jumătate a lunii septembrie. pînă în luna mai sau iunie cînd se va executa desfundarea propriu zisă. Pentru plantările de toamnă care asigură prinderea sigură a arbustului. factorul primordial este alegerea materialului de înmulțire după criteriile conținutului în vitamine. și se ară la 25-30 cm. terenul se va menține curat de buruieni.

La 2-3 săptămîni. după încolțirea buruienilor. Semințele obținute la treier prin batoza de trifoliene se stratifică în nisip umed la temperatura constantă de 12-16 °C. Cu rezultate sigure este întrebuințarea ramurilor înrădăcinate (vlăstarilor înrădăcinați) rezultate din împărțirea tufelor mari. În felul acesta noile plante de măceși iernează bine și primăvara încep să vegeteze timpuriu. mai jos de colet. Pentru obținerea unei semințe apte de reproducere. timp de 90 zile. Coletul va fi plantat cu 2-3 cm mai jos de nivelul pamîntului. Pentru un hectar sînt necesare 25-30 kg de semințe și se obțin 350 000 -550 000 puieți de măceș. Înainte de plantare se mocirlesc și se fasonează tulpina la 40-45 cm lungime. Trebuie avut însă grijă ca din momentul plantării tufei și pînă la primul îngheț să ramînă suficient timp noilor plante să se înrădăcineze. Terenul ales pentru însămînțare se ară imediat după recoltarea plantei premergătoare și se grăpeaza puternic. după care se treieră. prin ramuri înrădăcinate obținute prin despărțirea tufelor existente în flora spontană sau în cultură și prin marcotaj. se lucrează cu cultivatorul sau cu discul în agregat cu grapa reglabilă. după care se însămînțează cu SU-29 la distanța de 45 cm și la adîncimea de 5 -6 cm în teren în prealabil pregătit în acest scop.50 cm plantă de plantă pe rînd.5-2 m pe rînd. Timpul optim de însămînțare este toamna. se vor recolta fructele de măceș numai în stadiul de galben -portocaliu. deci la început de maturizare. Înmulțirea măceșului se poate face prin semințe. în preajma căderii înghețului. Plantele răsar primăvara devreme și sînt lăsate pînă în toamnă fără a fi rărite sau replantate. La scoaterea tufelor pămîntul se sapă la o adîncime cît mai mare. în scopul scoaterii . avînd grijă ca plantele pe cele două rînduri vecine să cadă una față de cealaltă la jumătatea distanței. Precizăm că plantarea nu este indicată primăvara. Se precizează faptul că nu este permisă uscarea pe cale artificială a fructelor și semințelor. Acest procedeu dă rezultate bune cînd se aplică la sfîrșitul perioadei de vegetație. adică toamna. deoarece vînturile uscate și căldurile împiedică prinderea totală a plantelor. Toamna se scot și se plantează la locul definitiv la intervalul de 2 m rînd de rînd și la distanță de 1. întreținîndu -se curat de buruieni pînă toamna tîrziu cînd se va însămînța. Fructele astfel recoltate se întind în strat subțire pe rogojini sau prelate la soare pentru a se usca. de 35-45 cm. asigurînd prinderea integrală a culturii. Lucrările de întreținere se reduc la menținerea terenului afînat și curat de buruieni.

după care se acoperă cu pămînt. în preajma căderii înghețului. Pentru dezvoltarea rapidă a părților aeriene. Înrădăcinarea și dezvoltarea părților marcotate depind de lucrarea la timp a terenului. terenul cultivat cu măceși se ară printre rînduri în așa fel ca plantele să nu fie rănite. În cazurile cînd se obțin plante mai slab dezvoltate. La plantat. A treia parte din tufă.lăsîndu-le numai 4-6 muguri. coletul trebuie să fie cu 2-3 cm mai jos de nivelul pămîntului. Toamna. îndreptată spre pămînt. sînt îndoiți la sol și așezați în gropi de 10 12 cm. ce se pot planta pe locul de cultură. După aceste operații se împrăștie îngrășămintele indicate și se udă terenul. pentru a le păstra prospețimea. Cînd condițiile de îngrijire sînt respectate. de întreținerea lui în stare curată și de menținerea unei umidități suficiente. din treimea tufei supuse marcotării. care are coardele cele mai bune. partea aeriană a acestora se scurtează la 40 -50 cm lungime pentru ca rezervele nutritive acumulate să poată stimula cît mai rapid creșterea mugurilor. devenind plante de sine stătătoare. cu o bună coroană și rădăcini bine dezvoltate. În vederea formării calusului și stimulării creșterii mai rapide a rădăcinilor. practic și simplu. A doua treime va fi pregătită pentru marcotare în care scop va fi tăiată cît mai scurt. măceșii vor fi mușuroiți. Arătura va fi executată la adîncimea de 10-15 cm. Rădăcinile putrede și vătămate se înlătură cu un cuțit bine ascuțit. în luna septembrie. în aceste luni ele se taie scurt. locul îndoirii lăstarilor se crestează o dată sau de două ori. este supusă marcotării. tufele alese pentru acest procedeu de înmulțire se împart în trei parți: o parte din tufă va fi lăsată să și continue vegetația în mod normal pentru a hrăni întreaga plantă. bine dezvoltați și copți. este prin marcotaj. o înrădăcinare reușită are loc în lunile iunie-iulie. se udă și deasupra pămîntului de pe aceste gropi se așează un strat de rumeguș sau paie pentru a păstra umiditatea. După despărțirea tufei în tulpinițe cu rădăcini.plantei cu un număr cît mai mare de rădăcini. Pentru a obține puieții buni de plantat prin marcotaj. urmărind prin aceasta o dezvoltare cît mai rapidă a lăstarilor. Distanțele de plantare la locul definitiv sînt aceleași ca și la precedentele metode de înmulțire. Lăstarii de un an. avîndu se grijă ca tăietura să fie cu fața în jos. iar toamna tîrziu. acestea se trec în luna octombrie în școală unde se țin un an. Rădăcinile ramurii astfel fasonate se mocirlesc într-un amestec de pămînt galben cu apă și bălegar. În felul acesta pînă în octombrie se formează tufe puternice. unde vor fi fixați cu cîrlige. Un alt sistem de înmulțire. dîndu -li-se .

Se dezvoltă în condiții de . Fructele recoltate se așează în coșuri sau lădițe în cantități de 8 -10 kg și se transportă în aceeași zi la locul de uscare sau la locul de centralizare în vederea folosirii lor în stare proaspătă. În anul întîi și doi de cultură se prășește de două ori mecanic și o dată manual. impurificînd produsul.pentru fiecare plantă o suprafață de nutriție de 45/25 cm. Expunerea fructelor la soare nu este permisă. În sfîrșit. se face cu mîna. putregaiul brun și mucegaiul. maxim două prașile mecanice pe an. momentul optim de recoltare este cînd trec de la portocaliu către roșu.deoarece se încing foarte ușor și fermentează. de două ori înainte de înflorire și în caz de apariția bolii se mai repetă prăfuirea o dată. frunze și chiar pe pedunculul florii. Recoltarea lor. Făinarea este provocată de ciuperca Sphaerotheca pannosa și se recunoaște pe frunze sub formă de pulbere foarte fină. se plantează la locul definitiv. dăunatorii și mijloacele de combatere : Dintre bolile criptogamice cele mai des întîlnite în culturile de măceș amintim : făinarea. momentul optim de recoltare este atunci cînd fructele au culoarea roșie-închis. Pentru fructele destinate exportului ca fructe în stare proaspătă. Începînd din anul al treilea plantația intră pe rod și ca lucrări de întreținere reclamă una. indiferent de scopul pentru care sînt destinate. Se poate combate și cu zeamă bordeleză sau soluție de sodă calcinată. fapt ce reduce conținutul în vitamina C.rugina. deoarece o dată cu fructele sănătoase cad și cele atacate de dăunatori. nefiind permisă recoltarea prin scuturare sau lovire. resturi de plantă. cu excepția celor destinate ca material de înmulțire. Primăvara. Se combate prin prăfuire cu floare de sulf primăvara. de expoziția sa și de faza de maturizare a fructelor. Se recunoaște după pustulele mici de culoare ruginie sau galbenă. Recoltarea măceșelor se face în lunile august-septembrie în funcție de altitudinea terenului cultivat. Bolile. Dacă se urmărește un produs în stare uscată toto (întreg) sau tăiat ca un bob de cafea (pericarp) atunci momentul optim de recoltare a fructelor este cînd culoarea lor e roșie. după ce sînt tăiate scurt. prima se dă primăvara imediat ce terenul permite și a doua după recoltarea fructelor. dacă se urmărește un produs tăiat în dimensiuni mici (feinsehnitt) pentru ceai de măceș sau vin. Răspîndirea bolii e provocată de variația de temperatură și umiditate. Rugina este provocată de ciuperca Phragmidium subcorticum și apare pe lăstarii tineri.

Dăunatorii se combat cu Lindatox -3. Se combate prin înlăturarea părților atacate. pajiști. margini de drumuri și căi ferate. La nevoie. Recoltarea se face cu mîna. Ca și putregaiul brun această boală se dezvoltă pe timp umed. Mures. Timiș. păianjenul roșu. Combaterea ei se face și prin aerisirea și afînarea solului precum și prin prăfuirea culturilor cu floare de sulf. în zona Munților Apuseni. Aceasta din urmă atacă în stadiul de larvă. Harghita). Mucegaiul este o boală specifică măceșului. Recoltarea produsului din flora spontană : Din flora spontană se poate recolta în cantități mai mari în toate județele de o parte și de alta a arcului carpatic. Vaslui. Ialomița. Se culeg numai fructe sănătoase. urmînd a fi livrate la . (8-12 kg/ha). viespea tripunctată și viespea tigarar a trandafirului. Pinetox. ramurile se pot apleca cu ajutorul unui cîrlig de lemn sau se pot lega cu o sfoară. Ilfov. Se recunoaște după frunzele brunificate. precum și în Dobrogea) în locuri poienite. Ele se adună în coșuri și se transportă apoi în saci. Teleorman. emulsie de petrol cu tutun (200 l/ha) etc. sîrmă sau lanț. Măsurile de combatere sînt lucrările aplicate la timp și cu conștiinciozitate. Această maturare a măceșelor are loc foarte diferențiat. precum și la altitudini mai mari sau în zona depresiunilor subcarpatice pe versanții nordici. tripsul. Putregaiul brun apare ca urmare a atacului ciupercii Diplocarpon rosae. Recoltarea poate începe cînd măceșele capătă culoarea cărămizie spre roșie. care se ard la marginea parcelei și prăfuirea culturilor cu floare de sulf. Ca dăunători întîlniți mai frecvent cităm: păduchii verzi. precum și în județele Iași. în septembrie în podișul Transilvaniei și Moldova și pe la mijlocul lunii octombrie în județele cu clima cea mai rece (Covasna. în funcție de zonă. nerănite și neatacate de boli sau dăunatori. Galați (posibilități mai reduse fiind în județele Brăila. fără pete verzi decît spre vîrf și fără a fi moi. astfel încît să poată fi ajunse toate măceșele. În anii cu condiții climatice normale recoltarea începe în ultima decadă a lunii august în județele din Muntenia și Oltenia.temperatură ridicată și aer uscat. margini de păduri. Pregătirea produsului în vederea prelucrării : Măceșele se achiziționează în stare proaspătă. Dezvoltarea acestei boli e condiționată de ploi de lungă durată și de temperaturi ridicate.

Se fa ce apoi îndepărtarea semințelor și pufului prin trecerea printr-un ciur mecanic. În primul caz. Condițiile tehnice de recepție pentru măceșe proaspete prevăd ca acestea să fie sănătoase.(vezi prima fotografie din pagină) care are tulpina armată atît cu ghimpi mari și drepți. iar umiditatea cea normală pentru fructele proaspete. cu diametrul pînă la 25 mm. 0. de culoare portocalie pînă la gradul de supracoacere.resturi de codițe și frunze -max. În vederea uscării. Lopătarea se va face numai cu lopeți de lemn pentru a se evita rănirea fructelor care duce la scăderea conținutului în vitamina C. în strat subțire în vrac. 1%. cît și cu numeroși aciculi și ale cărei fructe false sînt globuloase. . deoarece la 20-25° această enzimă este foarte activă. deoarece necesită temperaturi mari pentru inactivarea ascorbinazei care contribuie la oxidarea vitaminei C. condiționarea constă exclusiv în înlăturarea corpurilor străine organice (resturi de codițe. Temperatura de uscare este de 100-105°C. ramuri) și minerale (pietricele si pamînt) cu ajutorul vînturătorii de cereale cu site cu diametrul de 6-10 mm. Pentru economie de spațiu se pot păstra în lădițe umplute pe jumătate care se clădesc în formă de cruce. 85°. corpuri străine organice și minerale . fiind necesar ca chiar de la început să se atingă o temperatură de min. iar după vînturare făcîndu-se sortarea prin îndepărtarea fructelor verzi sau atacate de dăunători.5% pentru fiecare. Sînt admise ca impurități . produsul să ajungă cît mai repede la uscătorii. Este de dorit însă ca printr-o organizare bună. iar cele supracoapte se trec separat pentru uscat. Pentru a grăbi uscarea se poate face tăierea în prealabil a măceșelor pe măsura introducerii lor la uscător. Observații : Uneori se admite utilizarea măceșelor și de la specia de cultură Rosa rugosa Thunb. frunze. de dorit chiar în ziua în care a fost cules. iar pentru obținerea numai de pericarp uscat 6/1. măceșele se țin la umbră.beneficiari ca atare sau uscate.max. condiție de bază pentru obținerea unei calități superioare. lopătîndu-se la câteva zile pentru a evita intrarea în fermentație care duce la scăderea conținutului în vitamina C. cu sepalele erecte și nu reflecte și care se pot recolta deja spre sfîrșitul lunii iulie. turtite. Uscarea se face numai artificial. La 4 -5 zile se vîntură dintr-o ladă în alta. cu valțuri care împing produsul către un cuțit longitudinal. Randamentul la uscare 2/1. sepale. cu ajutorul unor utilaje acționate electric.

Este bine ca imediat după plantare să se acopere butașii cu rumeguș pentru a se evita uscarea terenului. Stratificarea se face în nisip bine spălat. De perspectivă este răspîndirea speciei Rosa pendulina L. Cerința de apă este în special în lunile de primăvară înainte de înflorire și începutul lunii august. rosa pendulina rosa pendulina maces de munte maces de munte În cultură acesta prezintă unele particularități față de Rosa canina. Tehnologia de cultură (măceș de munte) : înmulțirea se face prin butași. la 10-15 cm pe rînd și la o adîncime de 6-8 cm. Este pretențios la lumină. crește prost și nu suportă deloc terenurile cu apă stagnantă. Tăierea de jos se face imediat sub nod. dense și reci. dar randamentul la uscare este mult mai scăzut decît la Rosa canina și anume 3-3. + 2°C.5/1.Uscarea se face tot la 100-105°C.. pante cu expoziție sudică. așezat în strat de 10 -12 cm în care butașii se pun în poziție oblică. Determinările de laborator au arătat ca această specie are un conținut foarte ridicat de vitamina C. Încăperea se aerisește după necesitate în timpul iernii. În luna octombrie butașii înrădăcinați se replantează în școală unde terenul se pregătește din timp. folosindu-se coarde anuale bine coapte avînd 5-6 noduri. După plantare. Se acomodează pe solurile ușoare. care este lipsită de ghimpi. Recoltarea butașilor se face în luna octombrie și apoi se stratifică în încăperi cu o temperatură de +1.suportă iernile fără zăpadă și geruri pînă la minus 20 -22°C.a. Se vor face udări cu must de bălegar sau se dau 30 -40 kg/ha s. cu papus puțin. pietroase. Nu suportă terenurile argiloase grele. soluri degradate. Distanța între rînduri de data aceasta este de 45 cm. rîndurile se udă iar butașii se mușuroiesc. iar achenele puține (5-10). cu sepale în continuarea fructului și cu peri mari pe suprafața pericarpului.. acesta e gros și cărnos. Primăvara butașii se plantează pentru înrădăcinare în straturi la o distanță de 20-25 cm între rînduri. semiumed. dar nu rezistă în locurile joase expuse vînturior reci de nord și nord -est. . azot în două-trei etape.(vezi următoarele două poze). (Măceșul de munte) din zona montană. are fruct alungit.

după strîngerea recoltei. crenguțele crescute în anul precedent sînt tăiate scurt.2 ani. alinierea rîndurilor și ține puietul. iar rădăcina puietului se mocirlește. iar al doilea astupă groapa. . Fructele se culeg numai pe timp uscat și senin. pe cît posibil în zilele însorite. Recoltare (măceș de munte) : Corespunde cu a doua jumătate a lunii august începutul lunii septembrie. Ca lucrări de întreținere menționăm că pe fiecare din cele 3-4 crenguțe nu se lasă decît doi lăstari. Însămînțarea se face în rînduri distanțate la 20-25 cm rînd de rînd în teren grădinarește pregătit. În plantația intrată pe rod. În fiecare toamnă se înlătura ramurile uscate și îmbătrînite. Plantarea puieților se face de doi muncitori din care unul urmărește adîncimea sădirii. iar în cursul verii se urmărește să nu se dezvolte alți lăstari. După răsărire.după care toamna se plantează la locul definitiv. amestecîndu-se. însă în acest caz înființarea culturii durează mai mult timp și nu se cunoaște dacă indivizii își păstrează sau nu aceleași caractere. Toamna se face plantarea pe locul definitiv la o distanță între rînduri și pe rînd de 2 m. Cele culese în orele călduroase se vor întinde la umbră sau în camere cu ciment pe jos pentru a se răcori.. Înmulțirea se poate face și prin sămînță. Timp de stratificare . rădăcinile putrede și vătămate se înlătura.. cînd pămîntul se bătătorește.Primăvara ramurile se scurtează la 2-3 muguri. se fac gropi de 50X50x50 cm sau de 30x30x30 cm cînd terenul este desfundat. Lucrările solului din plantație constau dintr-o bună afînare a solului și stîrpirea buruienilor. iar îngrijirea se face la fel ca în primul an. amestecat cu sămînță de trandafir de munte. iar pămîntul se întreține în cursul verii curat și umed. cernut. aceștia se îndepărtează. într-un loc curat cu temperatura cît mai constantă la 0. cînd fructele trec de la culoarea verde-gălbuie la portocaliu cu nuanțe roșii. Astfel. se face afînarea solului. în punctele pichetate. Cînd terenul pentru plantare n-a fost desfundat în prealabil. stînd în școala de puieți 2 ani. Coletul trebuie să fie la 2-3 cm sub nivelul solului. Fiecare crenguță se scurtează la 2 -3 muguri. Cînd pe lăstarii tineri apar muguri de rod. Se va avea grijă ca tot timpul sămînța și nisipul să fie umede. Înainte de plantare. + 12°C se așează o ladă cu nisip curat. la 15-30 zile se rărește la 5 cm fir de fir. În anul al doilea.

ca diuretic. Intră în compozitia ceaiurilor aromat. săruri minerale. tanin. zahăr invertit. care devin astfel mai puţin fragile. De asemenea. Se recomandă în avitaminoza C. Aduc un aport de săruri necesare organismului și au acțiune diuretică. măceşele cresc rezistenţa capilarelor sanguine. acid citric și malic. hepatic nr. antidiareice. vitamina K. ulei volatil. pectine. datorită conținutului mare de vitamine.50 mg% vitamina A și mici cantități (10 gama pînă la 100 gama) din vitaminele B1 si B2. 2. Evident. Pentru a nu pierde în timpul prelucrării vitamina C se recomandă recipienți inoxidabili și atmosferă de azot. 2.utilizări terapeutice : Datorită conținutului ridicat în acid ascorbic și dehidroascorbic care formează un „sistem redox". măceşul este un excelent vitaminizant natural. cele moi. înnegrite. zaharuri etc. şi anume în reacţiile de oxidoreducere şi în respiraţia celulară. Pentru ca fructele să-și păstreze conținutul în vitamina C ele trebuie uscate imediat după culegere la 55-60°C.Sambucovit). ceai tonic aperitiv. dulceață. gemuri. unii autori îi menţionează proprietăţile astringente.Culegerea fructelor se face manual iar recolta se pune în coșuri. Nu se vor recolta fructele stricate. lecitine. Din pulpa pseudofructelor se prepară siropuri (sirop de măceșe. ulei gras. deoarece pe lînga procentul scăzut de vitamina C ele nu se pot conserva în timpul transportului. Randamentul de uscare 2/1. acid nicotinic. vitamina P. ulei volatil. 2. În plus.20-0. Fructele conțin α si β tocoferol (vitamina E). în afecțiuni hepatice și renale. diuretice. Datorită celorlalte vitamine și în special vitaminei P au proprietatea de a scădea permeabilitatea și fragilitatea capilarelor. . ulei gras (cca. carotenoide. Vitamina C condiţionează buna funcţionare a tuturor celulelor. pendulina 9 g%) acid ascorbic (vitamina C) și acid dehidroascorbic. Compoziție chimică : Receptaculul îngroșat al pseudofructelor de Măceș conține 0. flavonoizi. Acțiune farmacodinamică . ea jucînd un rol esenţial în procesele metabolice fundamentale. produsele farmaceutice sau alimentare joacă un rol important atît în oxidoreducerile biologice cît și în respirația celulară. vin.50-6. atacate de insecte.80 g% (mai rar 2 g% pîna la 5% și în mod excepțional la R. urme de vanilina. iar achenele în ceaiul diuretic nr. 10%).

după care se filtrează printr-un tifon. precum şi la cei aflaţi în convalescenţă. după care se strecoară. Pulberea se prepară prin separarea pulpei uscate de seminţe şi perişori şi măcinarea acesteia. Pentru o mai sigură conservare. în cantitate de 3-4 g. se pot adăuga 2 comprimate de aspirină pisată. Se fierb 10 minute şi se beau 2 căni pe zi. a comprimatelor Neuromion şi Plantofort. Preparatele farmaceutice sau alimentare din măceşe sunt indicate în prevenirea şi tratarea răcelilor. în apă minerală. Siropul se va păstra la frigider. 2 şi tonic aperitiv. câte 20 g. a granulelor Rozavit. . a unguentului Dumasen. 600 g de zahăr şi 900 ml de apă. la bolnavii cu hipovitaminoză. asigură necesarul zilnic de vitamina C al unui adult. Cantitatea de ceai rezultată se bea pe parcursul unei zile. ca tonic şi stimulent general. hepatic nr.precum şi faptul că stimulează pofta de mâncare şi digestia. a siropului Eficardin şi Efitonic. Din măceşe se poate prepara un sirop din 150 g de pulpă de măceşe proaspete sau uscate. Preparare şi administrare Infuzia se prepară din 2 linguri de măceşe la 1/2 litru de apă. a gripei. Decoctul se poate prepara din 2 linguri de măceşe zdrobite. Siropul se administrează de 3 ori pe zi. Intră în compoziţia ceaiului aromat. Pulberea uscată de pulpă de măceşe consumată zilnic. la 2 căni de apă. Unii autori le recomandă şi în afecţiunile vasculare pentru menţinerea elasticităţii capilarelor sanguine. Se ține 10 minute la infuzat în apă fierbinte. Amestecul se fierbe timp de 30 de minute la foc domol.

Din macese se mai poate obtine o bautura racoritoare in modul urmator. pectine etc. trandafirii sau albe si fructe rosii. Toamna se impodobeste cu fructe de culoare rosie. iar dupa altii ar combate piatra la rinichi si ca.5 litru apa in clocot si se lasa la macerat 12 ore. Se folosesc: Fructele . Se bea caldut sau rece. avand flori rosii. Descriere: Arbust cu spini.Fructus Cynosbati. avand proprietatea de a intari organismul. marmelada. Macesele au si insusirea de a mari secretia biliara.Denumiri populare: Trandafir salbatic. Pentru preparatele din macese se vor folosi numai vase smaltuite. rug. Siropul de macese se prepara astfel: peste 250 g macese uscate se pune 1. in cursul unei zile. fiind indicat in afectiunile ficatului. mareste secretia biliara. Creste in regiunile de campie si deal. acid citric si malic. Dupa ce se raceste. pentru continutul lor bogat in vitamina C si avand cantitati mai mici din vitamina A si P. fierban-du-se pana ajunge la consistenta siropului. este recomandat in bolile cailor urinare si de rinichi pentru o cura mai indelungata. sirop. se strecoara prin panza deasa. si ca diuretic in boli de rinichi (combate piatra). Aceasta proprietate este atribuita in special semintelor. ruja. Mai contin zaharuri. Ceaiul se prepara din doua linguri de fructe zdrobite care se fierb 10 minute intr-o jumatate de litru de apa. Se Iasa fa macerat 12 ore. deoarece metalele descompun vitamina C. sau vin. vitaminizant.cacadar. apoi se filtreaza si se adauga 1/2 kg zahar. Ceaiul de macese ca diuretic mareste cantitatea de urina in 24 ore. hepatic si tonic-aperiti . ca tonic. Neproducand nici o iritatie. Fructele de maces intra in compozitia ceaiurilor aromat. Macesul este cunoscut inca din vechime ca ta medicinala. peste 100 g macese spalate si zdrobite se toarna un litru de apa rece. ceaiul se strecoara printr-o panza si se indulceste dupa gust. Indicatii terapeutice: Tonic vitaminizant. Se pastreaza la rece. Mod de administrare: in terapeutica se folosesc fructele de maces sub forma de ceai. fiind indicate in afectiunile ficatului. se adauga apoi 100 g zahar si se completeaza cu apa pana la un litru. Unii autori recomanda fructele de maces in starile de inflamatii intestinale. Maces formand tufe acoperite cu ghirlande de flori.

pentru Adonis. rug de maces.Macesul mai este cunoscut. dar nimeresc intr-o tufa de macese. trandafir salbatic. cea mai raspandita fiind specia spontana Rosa canina L. Macesul. ca planta medicinala. dar. Am fi cu mult mai sanatosi si mai fericiti. familia Rosaceae. scoabe. sipica. un medicament de exceptie. Planta salbatica. Foarte asemanator cu macesul este si trandafirul de dulceata. zeita frumuseţii. Macesul este o adevarata planta panaceu. arabi si chinezi. Cei doi incearca sa se salveze fugind. inainte de toate. cascadin. Rosa pendulina L. maracinele cotofanei. macesul este raspandit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale in majoritatea regiunilor temperate si subtropicale ale emisferei nordice. Istorie si legende. merita sa ne luam ragazul sa aflam mai multe despre maces. Afrodita. de catre greci. Numai la noi in tara intalnim 51 de specii spontane sau cultivate. tufa de rug. dulcetii. Marte. trandafir cainesc. calcaderiu. Invaluita in legende si ajunsa astazi obiect de studiu a nenumarate colective de cercetare din lumea intreaga. suies. zeul razboiului. scorus nemtesc. ruja. care prezinta un continut de 10 ori mai mare de vitamina C decat macesul obisnuit de ses. romani. dragostei. scochin. Denumirile populare sunt extrem de variate: cocadar. Din primele zile de viata si pana la adanci batranete. trandafir de camp. si sub denumirile de rug.Dintre nenumaratele specii de maces o atentie deosebita o merita macesul de munte. Rosa canina L. casatoriei si a fertilitatii. Datorita proprietatilor sale deosebite. intepandu-se in spinii . macesele ar trebui sa ne insoteasca in permanenta. macies. macesul apare intr-o ipostaza inedita. ruja. rug salbatic. popular. trandafir salbatic. intrand in compozitia a mereu mai multor produs farmaceutice. cecadar. inca din Antichitate. care o dorea pe Afrodita pentru el. sosurilor sau a supei de macese. ruda trandafirului Inrudit cu trandafirul si facand parte din genul Rosa. In legendele grecesti apare chiar si sub apelativul de "sangele lui Adonis". vinului. Intr-una dintre legendele care povesteste despre dragostea Afroditei. trandafir de padure. Cu greu poti gasi o afectiune indiferenta la actiunea nenumaratelor principii active pe care le contine aceasta. dar si decorativa. aceasta planta-minune nu conteneste sa ne uimeasca cu efectele ei aproape miraculoase si cu gustul minunat al ceaiului. zgorghin. aliment delicios. rasura. rujita. macesul era folosit pe scara larga. Rosa rugosa. hotaraste sa-l omoare pe frumosul Adonis. trandafir de padure ori trandafir cainesc Legendarul maces are beneficii aproape incredibile pentru sanatate. rugul-vacii. persi. ciucuri de maracine. maracinele cioarei.

Si nu este de mirare. acid nicotinic (vitamina antipelagroasa). terpenoide. fier. In macese se mai gasesc lecitine si compusi terpenici. antociani. indeosebi acidul malic si acidul citric. primele siraguri de matanii ale calugarilor catolici. Iar daca vorbim despre macesul de munte. Nu trebuie sa uitam insa ca macesele reprezinta o sursa importanta de antioxidanti. cu greu vei mai scapa fara sa-ti rupi hainele si sa nu te ranesti in spinii puternici si arcuiti sub forma de carlig. acid malic si acid citric. ca protovitamine A. P. continutul este inca de 10 ori mai mare. prin continutul de magneziu. B2. Se povesteste. numele de rozariu venind astfel de la numele latinesc al maceselor. In plus. Dar macesele contin si alte vitamine de mare valoare pentru organismul nostru. cand e acoperita de minunatele si atat de parfumatele flori albe sau roz. aportul de carotenoide cu beta carotene. gasim vitaminele B1. compusi glicozidici. acizii din macese. Doar varietatea Rosa canina Assisiensis nu are spini pe tulpina. acizi grasi esentiali-acid linolic. cand e incarcata de fructele micute de un rubiniu atat de atragator. B5. potasiu. . de 100 de ori mai bogat decat ciresele. avand un continut de 50 de ori mai bogat decat lamaile. licopen (izomer al carotenului). In traditia noastra populara. visinele si mandarinele si de 200 de ori mai bogat decat merele. licopen si izomeri ai rubixantinei. iar semintele contin vitamina F si cantitati mari de tocoferol (vitamian E). mangan. macesul este una dintre principalele arme impotriva strigoilor. continutul de protovitamina A este de 20 de ori mai mare decat in mere. fosfor. pigment care le imprimă culoarea rosie-portocalie. fie ca este folosit ca tepusa pentru a le strapunge inima.acestuia. calciu. Nu mai putin important este continutul lor de polifenoli. pentru ca sa nu poata veni strigoaicele sa ia laptele vacilor sau chiar pe al proaspetelor mame. Astfel. la usa grajdului sau la fereastra. Macesele reprezinta si un puternic mineralizant. In acelasi timp. glicozide ale betasitosteronului. seleniu. care s-au transformat atunci in minunate flori rosii si parfumate de trandafiri. pentru ca daca nimeresti intr-o tufa de maces spinos primavara. ca primele rozarii. fie ca sunt puse crengi de maces la poarta. lasa sa-i cada o picatura de sange pe florile alb-roz de maces. de asemenea. alfa si beta tocoferol (vitamina E). contribuie la stabilizarea vitaminei C. ar fi fost facute din macese insirate pe o ata. bioflavonoide. citrate. K. B3. acid linoleic si acid arahidonic. Petalele florilor contin ulei eteric. sau toamna. Macesele reprezinta un adevarat depozit de vitamina C (acid ascorbic si acid dehidroascorbic). precum betulina. sulf si zinc. reprezentand unul dintre principalele puncte forte ale maceselor. PP. pectina.

de la o zi la alta. 3.Macesele contin 49% apa. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane. De exemplu. Semintele de macese. sunt puse in evidenta noi si noi beneficii ale acestora.6% proteine. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. acizi organici. astfel ca au atras atentia asupra lor inca din cele mai vechi timpuri. disconfort gastrointestinal. contra durerilor produse de reumatism. De asemenea. din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (de pe dealuri si podisuri). Cercetarile propriu-zise au inceput insa mai tarziu si sunt in plina desfasurare. Bogatia de substante antioxidante. Astfel ca. flavonoide. Medicii din Grecia si din Roma Antica. fiind printre cele mai bine tolerate remedii cunoscute. actiunea de potentare antivirala a . beneficiile maceselor sunt cunoscute si in traditia noastra populara. cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 m altitudine. considerate de referinta la nivel mondial. inviorator. ca prurit. Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie. Daily Telegraph publica un articol cu titlul Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie. daneze sau americane. catar respirator. au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si asupra celui digestiv. Utilizari medicale Aspecte generale. Iar valoarea energetica a fructelor proaspete este de 135 kcal la 100 g. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie din cauza cianidelor din compozitia acestor samburi. vitamine din complexul B. gustul dulce-acrisor. Despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise deja in urma cu mii de ani. 2. in cazul persoanelor alergice se recomanda evitarea contactului cu acesti perisori. 23% celuloza. 3. fier. 21% zaharuri. extrem de vie. De aceeea. care contin cantitati insemnate de vitamina A si E. mai ales perisorii de pe aceste seminte. in schimb. Primele utilizari medicale Culoarea lor rosie. in 2008. inspira sanatate chiar de la prima vedere.Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani.5% acizi. in lucrari prezentate la congrese medicale. Rar exista vreo afectiune in vindecarea careia macesele sa nu joace un rol mai mult sau mai putin important. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese.8% substante minerale. Macesul poate fi considerat ca facand parte din categoria plantelor panaceu. magneziu. La fel.

vin si in nenumarate preparate farmaceutice. pasta de macese. Datorita continutului ridicat de acid ascorbic si dehidroascorbic. asigura o buna functionare a organelor interne. cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. Procese metabolice. macesele nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia copiilor. Alergii. jeleu. hipoglicemiant. O cura de 45 de zile. in primul rand. a hormonilor steroizi. Macesele reusesc astfel sa stimuleze functionarea tuturor celulelor organismului. Se recomanda in special consumul de macese la schimbarile de anotimpuri atunci cand temperaturile variaza brusc si organismul este mai sensibil. regenerant. Macesele reprezinta o reala protectie in fata microbilor si a virusilor. combat astenia. le asigura necesarul de vitamine si minerale. pot fi folosite in combaterea alcoolismului si tabagismului. reduc edemele. preventiv tumoral. De asemenea. dulceata. Nu numai ca ele au un continut extrem de ridicat din majoritatea . Vitaminizant. Le imbunatateste pofta de mancare. un excelent vitaminizant natural. a celor slabiti sau aflati in convalescenta. cu 30 de minute inainte de alaptare. Macesele reprezinta efectiv un plus de sanatate. asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie. regleaza nivelul de catecholamina. care creste rezistenta organismului la efort si nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia zilnica a varstnicilor. joaca un rol deosebit de important in procesele de oxidoreducere si in respiratia celulara. In primul rand. intaresc circulatia periferica. inainte de toate. sirop. Ele pot fi consumate sub forma de ceai. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii . a sistemului cardiovascular. de stabilizare a glicemiei. face minuni in prevenirea alergiilor de primavara. mineralizant si revigorant. stimuleaza biosinteza colagenului. reprezinta un excelent tonic. previn bolile infectioase si complicatiile acestora. in anemie accelereaza producerea de globule rosii.inceputul primaverii. regleaza metabolismul calciului si stimuleaza fixarea lui in oase. cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. cicatrizant. au un efect antiimbatranire. In plus. favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos. antianemic. Copii. jucand un rol important in procesele metabolice fundamentale. infuzia putand fi administrata inclusiv sugarilor. vitaminizant. de vitamina C. Dar. ele fiind extrem de utile si datorita rolului lor antiinflamator. Dar macesele reprezinta.interferonului le face deosebit de eficace pentru stimularea imunitatii. Macesele au un efect antidiabetic.

in caz de anemii. macesele combat insomniile. Afectiuni cardiovasculare. Pentru aceasta se recomanda o cura de 45 de zile cu un litru de infuzie combinata de macese pe zi. la suprasolicitare. dar. sa faca fata furiei. Datorita continutului de acizi organici pectici regleaza nivelul colesterolului. Datorita contintului crescut de antociani. intarind peretii vaselor de sange. nevrozele. arteritei si a aterosclerozei. oboseala. dar si somnolenta. la efort fizic sau intelectual. dispar si efectele de maini si picioare reci. primavara si toamna. anxietatea. Se recomanda. febra. in cazul gravidelor sau dupa nastere sau in cazul altor afectiuni care slabesc organismul. arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la conditiile de stres. macesele sunt adevarate campioane in prevenirea cardiopatiei ischemice. convalescenta. a crizelor de anghina pectorala si infarct. Astfel. asteniile. migrenele. Ele au un efect antidiabetic. cate o . reprezentand si un vasodilatator arterial. realizate in Germania. hipoglicemiant. enervarilor. ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres. bioflavonoidele si vitaminele din complexul B previn ateroscleroza. Sistemul nervos. Datorita continutului de bioflavonoide si de vitamina C si P. amneziile. si eliminarea unor substante toxice. De asemenea. de stabilizare a glicemiei. ajuta si la asimilarea vitaminelor si mineralelor din alte surse. a tromboflebitei. Obezitate. in plus. de asemenea. S-a observat. Macesele reprezinta un adjvant in cazul varicelor. Deja dupa o cura de doua saptamani s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. macesele sunt eficiente in combaterea fragilitatii capilare. sa reziste mai bine in fata emotiilor negative. precum si o inhibare a procesului de depunere a tesutului adipos. alaturi de fructele paducelului. imbunatatind permeabilitatea si elasticitatea acestora si imbunatatind circulatia periferica deficitara. frustrarilor. Medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka au evidentiat in urma mai multor studii ca macesele reprezinta o arma eficace impotriva obezitatii. Studii recente. starea de confuzie mentala si se pare ca sunt de folos chiar si in cazul sclerozei multiple in placi (leuconevraxita). Astfel. Curele de vitaminizare cu produse pe baza de macese sunt importante in special in sezonul rece. macesele previn puseele de hipertensiune. precum acidul uric. macesele sunt recomandate si in diabetul de tip 2. raceli. Vitamina C.vitaminelor. Diabet.

care se consuma inainte de mese. Macesele sunt recomandate in caz de gastrite si chiar hemoragii stomacale.cura de o luna de zile cu pulbere de macese. fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. ascaroizi. cat si fructele reprezinta inclusiv un adjuvant in caz de dizenterie. Apoi prezinta proprietati astringente. cate jumatate de litru administrat zilnic. In cazul colecistitei. Afectiuni hepatobiliare. Contra constipatiei se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie de macese indulcita cu miere de mana. iar contra constipatiei si hemoroizilor se beau cate 2 cani de infuzie din flori de macese pe zi. are efect opus. amestecate cu miere de albine (2 parti fructe şi 1 parte miere). urmate de cate 10 zile de pauza. in cure de 30 de zile. Cine doreste poate indulci ceaiul cu o lingurita de miere. senzatie de voma. pe stomacul gol. cate 2 3 lingurite pe zi. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar. . Afectiuni gastrointestinale. In cazul intoxicatiilor stomacale se prepara infuzii concentrate. la trezire. Atat florile si frunzele. macerate la rece. dar si usor laxative. Eficiente sunt si infuziile si decocturile de macese. In cazul afectiunilor gastrointestinale macesele reprezinta. fiind un excelent regulator al digestiei. Se prepara din 10 grame de flori la 250 ml de apa clocotita. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. In primul rand. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta a normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal. precum oxiuri. cu 30 de minute inaintea fiecarei mese. La venirea sezonului rece este utila si o cura de doua luni cu sirop de macese. vinuri tonice si pulberi. avand un efect laxativ de intensitate medie. antidiaretice. impiedica formarea de calculi biliari si previne colicile. O infuzie din flori de macese reprezinta un laxativ eficient pentru copii. in cazul colecistitelor si a dischineziei biliare. Macesele au insusirea de a mari secretia biliara si au o actiune benefica in cazul diferitelor afectiuni hepatice. dar si pentru eliminarea viermilor intestinali. intoxicatii. a litiazei si a colicilor biliari se administreaza cate un pahar din infuzia combinata de macese. de asemenea. bauta dimineata. Se utilizeaza fructele crude sau uscate si pulverizate. pe stomacul gol. stimuleaza pofta de mancare si digestia. un adjuvant de exceptie. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect si diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. crampe. enterocolite. de inflamatie intestinala. Contra colicilor abdominali se iau 2 lingurite cu pulbere de macese pe zi. diuretice. decocturi. in cazul litiazei si infectiilor biliare.

ajungandu-se chiar la inlocuirea antiinflamatoarelor de sinteza. Fara indoiala. Aceste efecte se datoreaza.Macesele contin o adevarata colectie de substante antioxidante si antiinflamatoare. cresc rezistenta organismului la frig si impiedica aparitia crizelor de reumatism. dismenoree. Articulatii. semintelor de maces. dar si pulpei maceselor care mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. Franta. Si aici s-a evidentiat atat reducerea sau disparitia durerilor. a fost descoperita in macese de un grup de cercetatori danezi. regularizand activitatea hormonala si compensand pierderile de sange care pot provoca anemie. dar si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor. care a evidentiat nu numai reducerea sau disparitia durerii. Astfel. a edemelor renale. Aceasta prezinta un extraordinar efect antiinflamator asupra cartilagiilor dintre discurile coloanei vertebrale. in caz de leucoree. in cazul pierderii involuntare de urina. astfel incat . prevenind astfel crampele. ceea ce permite utilizarea lor in cure prelungite cu decocturi. macesele devin treptat o optiune de tratament. in tari precum Germania. s-au obtinut rezultate spectaculoase in cadrul unui studiu danez din 2004. Aparatul genital. Una dintre aceste substante active. conform unor studii aprofundate facute de catre Comisia guvernamentala din Germania care reglementeaza folosirea plantelor medicinale. antiinflamator si calmant asupra mucoaselor tractului urinar. ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale. recomandandu-se utilizarea infuziei sau tincturii de macese. in cazul formarii calculilor la nivelul rinichilor si a vezicii urinare. de exemplu. care. care contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii. vertij si stari de slabiciune. gonoree. fiind utile in cazul inflamarii cailor renale.Afectiuni renale si urinare. In cazul hemoragiilor menstruale. cele mai spectaculoase rezultate ale marilor centre de cercetare privesc actiunea maceselor asupra articulatiilor. precum se stie. galactolipida. infuzii si vin de macese. care impiedica degradarea cartilagiilor din articulatii. Danemarca. Rezultate remarcabile s-au obtinut si in cazul gonartrozei si coxartrozei in cadrul unor studii efectuate la departamentul de biochimie al spitalului Gentoffe din Copenhaga.In cazul artritei reumatoide si a osteoartritei. pielonefrite. Marea Britanie. Macesele sunt utile si pentru oprirea hemoragiilor uterine. prezinta nenumarate efecte adverse. in caz de cistite. cat si imbunatatirea mobilitatii. se recomanda cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi. Este important de remarcat ca macesele nu produc iritatii. in cazul insuficientei renale. Macesele au un pronuntat efect diuretic.

faringitei. Acestia au testat efectele unui acid gras. vitaminele si alte substante antioxidante prezente in macese impiedica procesele degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. cat si pentru psoriazis. pe care nu o scade. intepaturi de insecte. In acelasi timp. Consumate sub forma de ceai. GOPO. macesele cresc imunitatea si ne pazesc de microbi si de raceala. care calmeaza tusea si revigoreaza orice organism vlaguit de febra. imbunatatirea mobilitatii articulare. Intern se recomanda consumul a 4-6 lingurite de pulbere din pulpa fructului uscat pe zi.Macesele sunt eficace atat in cadrul tratamentelor externe. polen si miere. Un alt rezultat remarcabil a fost comunicat la Congresul Mondial al Societatii Internationale de Cercetare a Osteoartritei la Roma de catre o echipa de cercetatori din Elvetia. la schimbarea anotimpurilor si mai ales la inceputul toamnei si al iernii. Este cunoscut de mult timp efectul ceaiului de macese. raguselii. Se recomanda aplicarea de comprese sau de masaje locale cu decoct de macese atat pentru dureri reumatice. in acelasi timp. Infuziile. lemnul de maces taiat marunt si fiert in apa de baie actioneaza in combaterea bataturilor si a ciocurilor din talpa. prezent in extractul de macese asupra celulelor cartilajelor din zona articulatiilor. In primul rand. propolis. dar imbunatateste si flexibilitatea coloanei vertebrale. trebuie subliniat efectul pulberii de macese in cazul febrei. de la Basel. punand in evidenta ca acest acid impiedica producerea enzimelor si proteinelor care provoaca inflamarea articulatiilor. contuzii. cat si pentru regenerarea articulatiilor deja afectate de boala si pentru reducerea sau chiar eliminarea durerilor ce insotesc aceste afectiuni. se recomanda o cura de o luna cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. Este de remarcat cresterea rezistentei la infectiile pulmonare in general. Cura de macese este recomandata mai ales in sezonul rece cand este binevenita si asocierea maceselor cu catina. dar ajuta sistemul cardiovascular si pe cel nervos sa reziste mai bine si accelereaza vindecarea. flavonoidele. La randul lui. Astfel. astmului bronsic. sirop sau dulceata. producerea colagenului si a celulelor cartilajului care sunt esentiale pentru sanatatea articulatiilor. favorizand. Macesele sunt folosite cu succes si in cazul bolilor respiratorii. Bolile respiratorii.nu numai ca reduce inflamatia si durerea. macesele sunt eficace atat in prevenirea artritei si intarirea articulatiilor. cuperoza si diferite dermatoze alergice. asigurand totodata si eliminarea unor toxine din corp. al racelilor. In general. Propolets cu macese si sirop de zmeuraUn excelent produs disponibil in farmacii il reprezinta . decocturile si tincturile si-au demonstrat eficacitatea in cazul gripelor. pneumoniei si chiar a tuberculozei. rinosinuzitei. cat si interne.

ajutandu-ne sa spunem adio gripelor. Actiunea sinergetica a celor trei creeaza un antioxidant de exceptie ce intareste imunitatea organismului. durerile musculare sau vertijul. calmeaza iritatiile mucoasei bucale si faringiene. Studii efectuate inca din perioada Celui De-Al Doilea Razboi Mondial arata ca macesele. viroza pulmonara. Convalescenta. De altfel. rinita. imbunatatesc asimilarea substantelor nutritive. pentru refacerea florei intestinale si imbunatatirea imunitatii afectate de antibiotice si pentru grabirea vindecarii si scurtarea perioadei de convalescenta. inca de la declansarea gripei sau a racelii se vindeca mai repede si organismul le rezista mai bine la febra. tonifica.Mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese. fiind diminuate si efectele secundare precum durerile de cap. imbunatatind activitatea sistemului imunitar si intarind actiunea de bariera protectoare a epiteliilor respiratorii. . stimuleaza pofta de mancare. in convalescenta. revitaminizeaza si remineralizeaza organismul. racelilor si mucoaselor iritate. pastile de supt care imbina actiunea maceselor cu cea a propolisului si zmeurei. 6 lingurite pe zi. pneumonia. sinuzita. pot prevenii infectiile respiratorii. Dar preferabil este consumul preventiv de macese. In cazul tratamentelor cu antibiotice consumul simultan de macese prelungit si pe o perioada de minim 10 zile dupa terminarea tratamentului este util pentru prevenirea reactiilor alergice fata de antibiotice. indiferent ca ne gasim dupa o operatie sau o infectie. precum bronsita virala si bacteriana. astfel incat sa scapam de disconfortul acestor afectiuni.Propolets cu macese si sirop de zmeura. cate o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi. macesele contribuie la refacerea rapida a organismului si a capacitatii lui de aparare si de efort.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful