Macesele reprezinta un aliment care intra in reteta multor mancaruri, sosuri sau supe, dulceturi, siropuri, lichioruri, dar

si a unor produse cu un efect terapeutic mult mai pronuntat, precum vinul, maceratul, uleiul, pulberea si ceaiul sub diferitele lui forme de decoct, infuzie sau decoct si infuzie combinate. Pentru toate acestea pot fi folosite atat fructele, cat si florile sau frunzele. Preparate insa incorect, ele isi pot pierde foarte usor calitatile si, ca atare, efectul benefic pentru sanatatea noastra. Se stie ca macesele sunt foarte bogate in vitamina C, insa vitamina C continuta se degradeaza foarte usor atat dupa cules, daca macesele nu sunt consumate imediat sau uscate corect, dar si in contact cu obiecte metalice. Ceaiul de macese se obtine prin oparirea cu apa clocotita a fructelor, caz in care vorbim de infuzie, sau prin fierbere, timp de 5-15 minute, macesele introducandu-se in apa dupa primul clocot, discutand in aceasta situatie despre decoct. Pentru a-i imbunatati gustul se poate adauga miere si zeama de lamaie, dar si scortisoara, care ii potenteaza actiunea in caz de raceala. Infuzia, indicata pentu a nu distruge vitaminele, se prepara din 10-15 fructe zdrobite sau din 2 lingurite de fructe uscate peste care se toarna 200 ml de apa clocotita, se acopera si se lasa sa se extraga timp de 10-15 minute si se filtreaza. Se beau 2-3 asemenea ceaiuri pe zi. Este recomandata si infuzia din amestec de macese si catina alba. Doua lingurite din amestecul celor doua fructe se oparesc cu 200 ml de apa clocotita si se lasa acoperite sa se extraga timp de 10-15 minute. Este recomandata si infuzia din flori de macese. Decoctul din fructe de macese se prepara turnand o lingurita de macese in 200 ml de apa in clocot. Se fierbe apoi timp de 5-10 minute, se lasa sa se racesaca si se filtreaza. Infuzia combinata de macese se prepara prin amestecarea unui macerat de pulbere de macese cu un decoct al aceleiasi pulberi. Pentru aceasta se iau 3-6 linguri de pulbere de macese, fara seminte, si se pun intr-un sfert de litru de apa. Se lasa timp de 8-10 ore sa macereze, dupa care se filtreaza. Lichidul se pastreaza, iar restul plantei ce ramane se fierbe timp de 2 minute, intr-un sfert de litru de apa, si se lasa apoi sa se raceasca. Se amesteca apoi cele doua lichide obtinandu-se o jumatate de litru de infuzie combinata, care se bea pe parcusul unei zile. Este recomandat sa se foloseasca strecuratori si site din plastic sau tifon, pentru a nu pune preparatul in contact cu un metal care ar conduce la oxidarea vitaminelor. Decoctul combinat de samburi de macese se prepara din 2 linguri rase de seminte de macese, care se obtin prin cernerea pulberii. Semintele se pun la macerat timp de 8-10 ore, intr-un sfert de litru de apa, dupa care se filtreaza cu atentie, pentru a nu ajunge perisori de pe samburii maceselor in lichidul filtrat. Restul se fierbe apoi timp de 10 minute, cu inca un sfert de litru de apa, se lasa sa se raceasca, se filtreaza si se amesteca apoi cu lichidul obtinut prin macerare, rezultand o jumatate de litru de decoct combinat de samburi de macese, care se bea pe parcursul unei zile. Se recomanda cure de 14 zile urmate de 14 zile de pauza. Decoctul din radacina de maces se prepara din 2 lingurite de radacina taiata in bucatele, care se fierb timp de 15 minute in 500 ml de apa. Se foloseste in special impotriva pietrelor la vezica biliara si la rinichi. Tinctura este un bun tonic si sedativ. Se consuma seara, 30-50 de picaturi. Pentru a o prepara se pune la macerat o jumatate de kilogram de pulpa de macese, fara samburi, cu o jumatate de kilogram de zahar sau de miere. Se lasa la macerat in jur de 5-8 zile, pana ce se formeza un suc rosu, si se adauga apoi o jumatate de litru de alcool de 60 de grade. Se mai macereaza 2-3 zile, dupa care se strecoara si se pune in sticle de culoare inchisa. Maceratul de macese obtinut la rece, fara fierbere, este foarte bogat in vitamine. Se pun 100 g de macese intr-un litru de apa si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se dizolva 100 g de zahar sau miere, se filtreaaza si se pastreaza la rece. Se recomanda consumul a 2-3 cani pe zi, pe tot parcursul sezonului rece. Se poate adauga lamaie sau flori de tei. Un macerat gustos poate fi obtinut si prin adaugarea a 300-400 g de macese la un litru de apa in clocot. Se lasa sa mai dea cateva clocote, dupa care se trece prin sita, pentru a separa semintele. Se adauga apoi 500 g miere de salcam, se amesteca si se lasa la macerat 2-3 zile.

Pentru pastrarea calitatilor este important ca macesele sa fie corect uscate

Amestec de pulbere de macese cu miere. Macesele curatate de seminte si de perisori, transformate in pulbere, pot fi amestecate in proportie de doua parti pulbere de macese si o parte miere de albine, amestecul fiind recomandat impotriva viermilor intestinali. Pulberea de macese se obtine din fructe uscate. Acestea pot fi macinate foarte fin cu rasnita electrica de cafea. Pulpa se transforma intr-o pulbere fina in timp ce semintele fiind foare dure raman intregi. Apoi pulberea este separata de seminte si de perisori printr-o sita foarte deasa. Se pune in borcane de sticla bine inchise si se pastreaza intr-un loc intunecos si rece maxim 15 zile deoarece substantele active se oxideaza destul de repede. Semintele rezultate se pastreaza si ele, fiind utilizate separat. Vinul de macese este tonic, remineralizant, vitaminizant, diuretic, fiind benefic in cazul lipsei poftei de mancare, in

convalescenta, precum si in afectiuni hepatice si renale. Pentru a-l prepara din macese proaspete intr-o damigeana de 50 l se folosesc 10 kg de macese, 12 kg de zahar si 35 l de apa. Macesele bine coapte se spala de praf doar daca este nevoie si se trec prin masina de tocat carne. Din cauza samburilor tari se trec mai greu, fiind recomandat sa se introduca doar cate putine in masina. Zaharul se dizolva pe foc in 10 litri de apa, impreuna cu zeama de la o lamaie sau cu 2 linguri de otet de 9 grade, si se fierbe timp de 10 minute. Macesele se introduc in damigeana si se toarna peste ele siropul racit si amestecat cu restul de apa. Fermentatia poate sa aiba loc sub actiunea drojdiilor salbatice de fermentatie sau se poate adauga si drojdie de bere. Sub gatul damigenei trebuie sa ramana un spatiu liber de cel putin 10 cm pentru spuma ce va rezulta prin fermentatie. Se astupa cu dop de fermentatie si se lasa sa fermenteze timp de 6-8 saptamani, la 18-20 de grade, agitand zilnic. Cand se termina fermentatia, vinul se limpezeste. Atunci se scoate, se filtreaza prin tifon si vata si se pune in damigene mai mici inchise tot cu dop de fermentatie, deoarece va continua sa fermenteze usor. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia s-a oprit complet. Dupa ce se invecheste 1-2 ani are gust de vermut si o culoare rosu-maronie, avand si un continut foarte mare de vitamina C. Vinul de macese se poate prepara si din macese uscate. Se spala bine 1 kg de macese uscate si se pun intr-o damigeana. Se adauga 3 kg de zahar, 30-50 g de drojdie, 7 litri de apa fiarta si racita, sucul de la doua lamai si trei litri de vin rosu superior, Pinot Noir, Merlot sau Cabernet. Se astupa damigeana cu dop de fermentatie si se tine timp de 4-6 saptamani la o temperatura in jur de 20 de grade. In primele doua saptamani se agita usor. La sfarsit se filtreaza si se pune in alt vas tot cu dop de fermentatie. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia sa oprit complet. Dopul de fermentatie se realizeaza cu ajutorul unui dop de pluta sau de cauciuc, a unui tub de sticla, a unui furtun si a unui vas cu apa. Se trece prin dop tubul legat la furtun, iar acesta se introduce in vasul cu apa. Dopul trebuie sa fie perfect etans. El este necesar pentru a permite gazelor de fermentatie sa iasa, altfel s-ar sparge vasul din cauza presiunii create, dar impiedica intrarea aerului care ar duce la otetirea vinului.

Siropul de macese Steaua Divina este realizat cu zahar invertit

Siropul de macese este tonic, reconfortant, apara organismul de infectii si factori patogeni, ajuta la fixarea calciului in oase, accelereaza producerea de celule rosii, mentine permeabilitatea vaselor de sange, intareste functiile vitale si organele interne. Se poate prepara si din macese uscate. Peste 250 g de macese uscate se toarna 1,5 l de apa clocotita si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se filtreaza, se adauga 0,5 kg de zahar si se fierbe pana scade si capata consistenta dorita. Se toarna in sticle curate, uscate si fierbinti, se astupa ermetic si se fierb in baine marie. Lichiorul de macese are un rol stimulator si intaritor. Pentru a-l prepara se iau 500 g de fructe coapte, se maruntesc bine in mixer, se adauga 150 g de zahar, se lasa pana se formeaza sucul si apoi se adauga un litru de alcool de 60 de grade. Trebuie lasat la macerat 4-6 saptamani, timp in care se agita periodic, dupa care se filtreaza cu atentie si se pune in sticle bine inchise. Se poate consuma dupa alte patru luni de maturare. Jeleul de macese se poate prepara dupa multe retete. O varianta care este si gustoasa si creste in acelasi timp puterea de aparare a organismului combina macesele cu merele si catina. Macesele taiate in jumatate si curatate bine de seminte si de perisori se lasa peste noapte in suc de mere, se adauga apoi sucul de catina, zeama de lamaie, zaharul (care trebuie sa fie o data si jumatate mai mult decat pulpa de macese), se amesteca bine si se da in clocot. In final, se strecoara si se pune in borcane care se pastreaza la rece. Se poate consuma ca atare, pe paine, in iaurt etc.

Exista mai multe retete traditionale de pasta si gem de macese

Gem de macese sau Hetschenpetsch. Se iau 2 kg de macese, se spala, se taie in jumatati, se indeparteaza cu grija semintele si perisorii, se asaza intr-un vas emailat, se acopera cu apa si se pun la fiert dupa care se trec printr-o sita fina. In final se pun parti egale de pasta si de zahar si se fierb din nou cateva minute. Apoi dulceata se toarna in borcane bine oparite, care se inchid bine si se pun la rece.

Alte utilizari Sunt nenumarate retete pentru a obtine diferite preparate din macese, supe, sosuri, mancaruri, prajituri sau inghetate. Bine preparate, ele sunt si gustoase si foarte sanatoase. Exista si miere de macese, si ea extrem de sanatoasa. Macesele sunt folosite in multe alte scopuri, inclusiv in medicina veterinara, iar tufele de macese sunt ideale pentru garduri vii de protectie sau pentru o minunata pata de culoare in gradina. Cosmetica Macesele sunt si un regenerator natural al pielii, capacitatile sale de cicatrizare si regenerare a pielii fiind apreciate in cosmetica deja de multi ani. Continutul ridicat de acizi grasi esentiali asigura o actiune benefica de

regenerare a pielii, de incetinire a imbatranirii premature. S-au obtinut rezultate excelente in tratarea arsurilor, in special a celor solare, si a cicatricelor, inclusiv a celor chirurgicale sau a celor lasate de acnee, pentru reducerea ridurilor si a semnelor de imbatranire prematura, reducand in acelasi timp roseata. Uleiul de macese este recomandat in special pentru pielea uscata, dar si pentru cea normala. Se poate utiliza si pentru masaj, masti si impachetari corporale. Se remarca in primul rand uleiul organic de Rosa mosqueta obtinut din fructe prin presare la rece. Un atu important il joaca continutul ridicat de acizi grasi nesaturati, linoleic (44-50%), linolenic (30-35%) si oleic (15-20%) si de vitamina C, cu ajutorul carora contribuie la regenerarea celulelor din epiderma si la cresterea capacitatii lor de productie de colagen si elastina, putand fi considerat a fi un ulei antirid ce contribuie la mentinerea elasticitatii pielii.

extrem de vie.inceputul lui octombrie. magiunul de macese este hrana traditionala) si chiar obiecte religioase. inainte de a da prima bruma. dar si la margini de drum.Campioanele vitaminelor: MACESELE (Rosa canina) Sunt cunoscute ca medicamente din timpuri preistorice. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane. bolnavilor malnutriti ce sufereau de infectii grave. Rosa. inspira sanatate chiar de la prima vedere. primele rozarii fiind facute din fructe de macese puse pe o ata. la sfarsitul lui septembrie . este vorba de zeci de mii de oameni care au beneficiat de extraordinarul lor aport de vitamine. macesului i se mai spune si trandafir salbatic. Culoarea lor rosie. este aproape imposibil sa te extragi de acolo fara zgarieturi si haine sfasiate. rubinii. are un titlu care suna asa: "Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie. Apogeul recunoasterii valorii medicinale a maceselor se petrece insa chiar acum. din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. Macesele nu sunt doar medicamente. cand din cauza penuriei de medicamente. Cat despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise in urma cu mii de ani. care se culeg chiar acum. dar dupa unii specialisti. in zilele noastre. Medicii din Grecia si din Roma antica. Recoltarea maceselor Culesul maceselor se face acum. in timpul celui de al doilea razboi mondial. Daca te-ai prins din neatentie intre crengile unui maces. macesele fiind transformate apoi in siropuri si in ceaiuri medicinale care le erau administrate convalescentilor din spitale. inrudit cu trandafirul. In unele zone din Romania. cu o coloratie rosie intensa (nu rozii sau de un rosu inchis). In Marea Britanie. contra durerilor produse de reumatism". gustul dulce-acrisor. in lucrari prezentate la congrese medicale. va propunem sa cunoastem mai indeaproape aceste fructe salbatice. la inceput de octombrie. publicat in mai 2008. Fructele . fiecare fruct era cules cu grija. Fructele ajunse la maturitate. ci si alimente (in Ardeal. inviorator. se culeg de pe crengi si se pun apoi in saculeti de panza sau de hartie. care creste in fanete. tufele spinoase care cresc la margini de drum au capatat importanta strategica. In cele ce urmeaza. iar toamna. daneze sau americane. denumirea de rozariu (siragul de matanii al calugarilor catolici) provine de la denumirea latina a maceselor. cand vrei sa te apropii de el isi apara comorile cu crengi acoperite de ghimpi. de exemplu. copiilor cu avitaminoza. Descrierea plantei Macesul este un arbust de 2-3 metri inaltime. incarcat de fructe mici. trandafir de padure ori trandafir cainesc. Dar adevarata cariera medicala" a acestor fructe a fost relansata in timpul celui de al doilea razboi mondial. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese. pe pajisti. Incantator ca infatisare. primavara este acoperit de flori roz-albe si parfumate. De exemplu. De pilda. un amplu articol din prestigiosul cotidian britanic Daily Telegraph". Nu se stie exact cate vieti au fost salvate cu ajutorul maceselor.

care contin cantitati insemnate de vitamina A si E. De regula. care sunt foarte dure. Aceasta va fi folosita pentru administrare interna. se va proceda astfel: se macina foarte fin cu rasnita electrica de cafea fructele uscate de maces. asa incat sa fie conservate la maximum toate substantele active din componenta lor: Pulberea de macese In magazinele de tip Plafar se gasesc asa-numitele macese faisnit". aproximativ 400 de grame de macese deshidratate. flavonoide. semintele. se administreaza de 4 ori pe zi. pe stomacul gol. vitamine din complexul B. Ceaiul de macese Se obtine prin oparirea fructelor cu apa clocotita (unii terapeuti recomanda chiar fierberea vreme de 10-15 minute). ferite de umezeala. magneziu. fiind mult mai eficienta cea pe care v-o prezentam in continuare: . se va face o cernere printr-o sita deasa (cum ar fi cea pentru faina alba). acizi organici. Procesul de uscare este destul de indelungat (1-3 saptamani) si se incheie atunci cand pulpa maceselor este total deshidratata si usor casanta.de maces se usuca in locuri umbrite. totusi. cate o lingurita rasa. Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani. pulberea fina astfel obtinuta fiind depozitata in borcane de sticla inchise ermetic. in locuri intunecoase si reci. rupandu-se cand desfacem maceasa cu un cutit. aceasta vitamina se degradeaza si isi pierde foarte usor efectul. Dintr-un kilogram de fructe proaspat culese rezulta. adica pulberea de fruct fara samburi (samburii de maces sunt destul de toxici ingerati ca atare). sa obtinem pulberea de macese acasa. Daca vrem. Preparate din macese In lumea vegetala. Din acest motiv nu va recomandam aceasta forma de preparare. avand proprietati medicinale foarte importante. Pe de alta parte. pe o perioada de maximum 15 zile (deoarece substantele active se oxideaza relativ rapid). vor ramane intregi. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (dealuri. macesele (mai exact. pulpa maceselor) sunt campioane absolute de vitamina C. deci si puterea terapeutica. Semintele rezultate in urma cernerii se pastreaza si ele. cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 de metri altitudine. Dupa macinare. podisuri). in timp ce pulpa se va transforma intr-o pulbere fina. in strat foarte subtire (pe cat posibil fructele nu trebuie sa se atinga intre ele). preparata incorect. considerate de referinta la nivel mondial. Pentru a le separa. metoda care distruge multe principii active. dupa uscare. fier. In cele ce urmeaza va vom prezenta cele mai bune variante de preparare a acestor fructe medicinale. de unde si nenumaratele lor utilizari medicinale.

Aceste borcane se sterilizeaza in cuptor (de preferinta la 80 de grade.Infuzia combinata de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat vreme de 8-10 ore 3-6 linguri de pulbere de macese (fara seminte). Astfel.toamna si primavara se face un tratament de o luna cu pulbere de macese. face minuni in prevenirea alergiei. alaturi de fructele paducelului. care se administreaza pe parcursul zilei. Decoctul combinat de samburi de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat. iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa.o cura de 45 de zile. 2 linguri rase de seminte de macese (rezultate in urma cernerii pulberii). timp in care se consuma o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. dupa care se lasa sa se raceasca. in timpul prepararii este bine ca extractele sa nu intre in contact direct cu metalul din strecuratoare (sunt preferate strecuratorile de plastic sau tifonul). nu mai mult) vreme de 40 de minute. . pe stomacul gol. vreme de doua minute. asa incat sa nu se strecoare si perisorii (cu efect foarte iritant asupra aparatului respirator si digestiv) de pe samburii maceselor. din care se consuma 4-6 lingurite pe zi. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii -inceputul primaverii. obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de infuzie combinata. cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. in cure de maximum 14 zile. Fiind bogate in acizi organici (pectici). In final. din vase (cele mai bune sunt cele de sticla) sau din oale (vor fi preferate cele teflonate). dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie. macesele sunt adevarate campioane in prevenirea crizelor de anghina pectorala si infarct. dupa care se lasa sa macereze vreme de 12 ore. bioflavonoidele. vitaminele din complexul B continute de pulpa maceselor previn ateroscleroza. ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres. urmate de alte 14 zile de pauza. In final. previn puseele de hipertensiune. metal care va cataliza oxidarea vitaminelor. care se administreaza pe parcursul zilei. Tratamente preventive * Alergie . obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de decoct combinat. Vitamina C. se amesteca cele doua extracte. cate 4-6 linguri. vreme de 10 minute. Se adauga 500 de grame de zahar brun. Siropul de macese Peste 200 grame de pulbere de pulpa de macese fara samburi se pun 800 ml de apa clocotita. se amesteca cele doua extracte. macesele regleaza si nivelul colesterolului. Preparatul rezultat se pune deoparte. dupa care se lasa sa se raceasca gradat. dupa care lichidul se filtreaza. din preparatul astfel obtinut. vreme de 8-10 ore. * Boli de inima . iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa. Pe cat posibil. dupa care se pune in borcane mici cu filet. se amesteca bine la foc foarte mic (preparatul nu trebuie sa clocoteasca!). Se administreaza zilnic. Preparatul rezultat se pune deoparte. dupa care lichidul se filtreaza cu multa atentie.

studii recente facute in Germania arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la stresul psihic. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. se administreaza infuzia combinata de macese. * Debilitate si anemie la copiii mici . favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos. in cura de 2 saptamani. * Colecistita. ajutandu-le sa-si exercite rolul de bariera in fata microorganismelor infectioase. Or. Imbunatateste pofta de mancare.semintele de maces contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii. enervarii. previne bolile infectioase si complicatiile acestora. de tipul furiei. cate 100-200 ml pe zi. pulpa maceselor administrata intern mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. vreme de 28 de zile. sinuzita. Din infuzia combinata obtinuta din pulpa maceselor se administreaza cate un pahar (200 ml). in cure de 30 de zile. cate un pahar cu 30 de minute inaintea fiecarei mese. cu 15 minute inaintea mesei de pranz si a cinei. Acest sirop. rinita etc. din care se ia cate o lingura pe zi. in fier si in magneziu.studii facute inca din perioada celui de al doilea razboi mondial arata ca un tratament de 3-4 saptamani cu macese previne infectii respiratorii cum ar fi bronsita virala si bacteriana. urmate de alte 2 saptamani de pauza. cu tot cu pulpa. viroza pulmonara. la suprasolicitare si la emotii negative. in cure de 60 de zile. litiaza si colici biliare . Macesele imbunatatesc activitatea sistemului imunitar si intaresc epiteliile respiratorii. . frustrarii. impiedica precipitarea colesterolului in colecist si formarea de calculi biliari. urmate de cate 10 zile de pauza. este foarte bogat in vitamina C si in vitamine din complexul B. Decoctul combinat de seminte de maces se administreaza dimineata. pneumonia. nefrita . Se administreaza pulberea de macese. previne colicile. cate o jumatate de litru pe zi. in cure de 30 de zile.* Cistita. Apoi.se administreaza infuzia combinata de macese.se administreaza siropul de macese. de patru ori pe zi. * Hipertensiune arteriala . cate 3-4 lingurite pe zi. La sugari. Se recomanda ca macar de doua ori pe an sa se faca o cura cu pulbere de macese. * Infectii respiratorii . urmate de alte 20 de zile de pauza. cu minimum 30 de minute inainte de alaptare. stresul asociat acestor emotii negative este chiar principalul vinovat pentru puseele de hipertensiune arteriala si pentru tensiunea arteriala oscilanta. care reglementeaza folosirea plantelor medicinale in aceasta tara. cate o lingurita. Aceste observatii au fost facute in urma unor studii aprofundate de catre Comisia Guvernamentala din Germania. pana la ora 12.

Acest studiu clinic nu este singurul. vreme de 90 de zile. De asemenea. ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale. la toate persoanele care au raportat disparitia sau diminuarea durerii in urma tratamentului cu macese s-a observat si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor afectate de reumatism. toate incununate cu succes. Tratamente interne * Artrita reumatoida . Macesele sunt o adevarata colectie de substante antioxiante si antiinflamatoare. In prezent. avitaminoza . impiedicand aparitia crizelor reumatice. La sfarsitul tratamentului. timp in care se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. Macesele nu doar ca au continut ridicat de vitamina C si de alte vitamine (in special vitaminele A si din complexul B). Danemarca. durerile reumatice se diminuasera considerabil sau chiar disparusera.se fac tratamente de cate 60 de zile. la 66% dintre pacientii care luasera macese. dar chiar ajuta organismul sa asimileze vitaminele si mineralele din alte surse.la schimbarea anotimpurilor (mai ales la inceputul toamnei si al iernii) se recomanda o cura de o luna. . acestia ajungand chiar sa recomande macesele in locul clasicelor antiinflamatoare de sinteza. timp in care se administreaza cate 6 lingurite de pulbere de macese pe zi. care impiedica degradarea finelor cartilagii din articulatii. Marea Britanie. facut pe 112 persoane bolnave cu artrita reumatoida si osteoartrita. cu nenumaratele lor efecte adverse. medicii din Germania si din Danemarca facand in ultimul deceniu nu mai putin de opt cercetari de acest tip.* Reumatism . * Scorbut. macesele devin treptat o optiune de tratament tot mai serioasa pentru reumatologi.intr-un studiu danez din 2004. pacientilor li s-au administrat oral cate 5 grame de macese pe zi. cresc rezistenta organismului la frig. Franta. in tari cum ar fi Germania.

care sunt principalul mijloc de pierdere a kilogramelor in plus. Se recomanda o cura de 45 de zile cu infuzie combinata de macese. care pot provoca anemie. * Obezitate. insa ajuta corpul (in special sistemul cardiovascular si cel nervos) sa reziste cu succes acceselor de febra si. * Convalescenta . .se administreaza infuzia combinata de macese indulcita cu miere de mana.un litru de infuzie combinata de macese. din care se iau de trei ori pe zi cate doua lingurite.mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese inca de la declansarea acestor afectiuni au un timp de vindecare mai scurt. Dupa doua saptamani de administrare a extractului apos de macese s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. dar si de compensare a pierderilor de sange. are un rol de regularizare a activitatii hormonale. pe stomacul gol. cum ar fi acidul uric. Acest tratament nu are ca efect eliminarea febrei. la trezire. din care se bea cate un litru pe zi. din care se iau cate 3-4 linguri pe zi. Se administreaza pulberea de macese. slabiciune. De asemenea.se ia cu 10 minute inaintea fiecarei mese cate o jumatate de pahar de infuzie combinata de macese. sub forma tesutului adipos in exces. avand un efect laxativ de intensitate medie. cate jumatate de litru administrat zilnic. fiind eficiente contra fragilitatii capilare. care e un foarte important mecanism de aparare a organismului. Nu in ultimul rand. bioflavonoidele din pulpa maceselor intaresc peretii vaselor de sange. Este un tratament care reface rapid capacitatea naturala de aparare si de efort a organismului. Acest tratament previne crampele menstruale. fiind de un important ajutor in exercitiile fizice.se consuma cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi. cate o jumatate de litru baut dimineata. * Gripa. guturai . dar si al celor care au avut boli infectioase grave. s-a constatat ca administrarea extractului apos de macese imbunatateste eliminarea unor substante toxice din organism. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. tratamentul cu macese mareste tonusul psihic si fizic. Acest tratament a fost adesea folosit cu succes in spitalele militare.* Circulatie periferica deficitara . De asemenea.la venirea sezonului rece se face o cura de 60 de zile cu sirop de macese. el accelerand procesele de vindecare in cazul celor care suferisera interventii chirurgicale. vertij. cate 6 lingurite pe zi.mai multe studii facute de medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka. supraponderabilitate .se bea zilnic o jumatate de litru . O varianta mai puternica a acestui tratament este cel cu pulbere de macese. mai mult. are efect opus. organismul rezista mai bine la accesele de febra. Aceste tratamente imbunatatesc circulatia la nivelul vaselor de sange de mici dimensiuni. efectele secundare ale bolii (dureri de cap. * Hemoragie menstruala . ajuta la accelerarea procesului de vindecare. arata ca macesele sunt de un real ajutor contra obezitatii. sub indrumarea doctorului Kiyofumi Ninomiya. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta la normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal. stimuleaza apetitul alimentar si imbunatateste asimilatia substantelor nutritive. precum si o inhibare a procesului de depunere de rezerve de energie in corp. musculare. tratand constipatia si fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. * Constipatie . precum si circulatia de la nivelul finei retele de vase capilare. vertij) sunt mult diminuate. * Febra .

Mai mult. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. vitaminele si alte substante antioxidante din macese impiedica procese degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. . cercetatorii danezi au descoperit in macese o substanta activa (galactolipida). catar respirator. cu un extraordinar efect antiinflamator asupra finelor cartilagii dintre discurile coloanei vertebrale. Merita retinut. cate o jumatate de litru pe zi. si faptul ca tratamentul cu macese. care se administreaza cu tot cu pulpa. prevenirea reactiilor alergice la aceste medicamente. disconfort gastro-intestinal. fiind printre cele mai nenocive remedii cunoscute. aceasta substanta nu doar reduce inflamatia si durerea. au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si a celui digestiv. mai ales perisorii de pe aceste seminte.in timpul administrarii antibioticelor de sinteza si inca o perioada de 10 zile dupa terminarea acestui tratament. corelat cu cel cu antibiotice. dar chiar imbunatateste flexibilitatea coloanei vertebrale afectate de aceasta boala. refacerea florei intestinale normale.acum trei ani. Administrata suficient de mult timp. terapie care are ca efect imbunatatirea imunitatii (care este destul de serios afectata de curele. cu prurit. Se bea cate o jumatate de litru pe zi de infuzie combinata. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie datorita cianidelor din compozitia acestor samburi. flavonoidele. Se recomanda o cura de trei-patru luni cu infuzie combinata de macese. Semintele de macese. in schimb. * Tratamentul cu antibiotice . in acest context.* Spondiloza anchilozanta . mai ales repetate. este foarte utila o cura cu infuzie combinata de macese. ajuta la eliminarea mult mai rapida a infectiilor bacteriene. Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie in administrare. cu antibiotice). De asemenea. pe stomacul gol.

R.aspectul unei ramuri cu flori și frunze. stamine și stile numeroase. late de 1-2 cm. comprimați. sepale răsfrînte.R:Roza sabacia În figură: Rosa canina L. tomentosa. lucioase. varietăți sau forme aparținînd în special taxonilor din secția Caninae:R. :A . ghimpoase. pseudofructe: provenite din receptaculul care devine cărnos (măceașa). frunze: dispuse altern. lucitoare. cu ramuri lungi.dumalis.înalt de 23 m. la bază cu stipele mici. triunghiulare. se pot recolta și fructele altor specii. se păstrează mult timp. întrecînd cu de 10 ori conținutul mediu al speciei R. în interior cu numeroase achene (numite impropriu semințe).micrantha. canina L. pe dos glabre. cu peri aspri. rugosa (R) privind aspectul tulpinii (a) și al măceșelor (b) maces.deosebiri maces. cu ramuri arcuite în afară. cu 5-7 foliole. cu ghimpi puternici. Cercetările efectuate în țara noastră cu privire la conținutul în vitamina C au arătat că unele dintre aceste specii au o valoare de 2-8 ori mai mare în acid ascorbic decît specia R.M:Gyepu rozsa. petale roz emarginate. penat-compuse.(măceșul de munte) are conținutul cel mai ridicat î n vitamina C dintre toate speciile din țara noastră. R. mai ales pe ramurile tinere . canina (C) si R. pendulina L.canina L. R. Tot în urma acestor cercetări s-a demonstrat că specia R. maces . canina.G:Hunds Rose. ramificată.rubiginosa. tulpina: alungită.elliptica. așezate la vîrful ramurilor. B diferențieri între R.deosebiri (Alături de specia R.Măceșul Rosa Canina L. culoare roșieportocalie pînă la roșu aprins. flori: solitare sau grupate cîte 2 -3. ovale.) Caractere de recunoaștere : Planta: Arbust ghimpos. recurbați. lungi de 3-10 (15) mm. R. cu margine dințată. lungi de 2-2. Fr:Eglantier. încovoiați ca o seceră. lungi de 2-4 cm. pețiolul are uneori dinți mici.5 cm.

Față de sol este una din cele mai puțin pretențioase specii. nu se poate pune problema scoaterii din circuitul agricol a unor suprafețe pentru cultura măceșului.maces rosa canina rosa canina Materia primă : Fructus Cynosbati . Ecologie.. pîna la roșu aprins. arealul lor s-a redus datorită lucrărilor de amenajare a fînețelor. îndeosebi cele din secția Caninae. la geruri de -25°. mai ales cele față de sol. În interior se află numeroase fructe (achene) cu peri aspri care sînt și ele utilizate în terapeutică. cu suprafața exterioară întreagă și zbîrcită. pășunilor și a terenurilor cultivate. vegetînd inclusiv pe cele sărace. nu rezistă doar în turbării și terenuri înmlăștinate. La baza pseudofructului se observă resturi de pediceli. Umiditatea atmosferică crescută influențează negativ asupra conținutului în vitamina C. rămîne pe același loc 18-25 ani și de aceea cultura nu se poate încadra într -un . pe marginea drumurilor și a căilor ferate. acesta se pretează însă la plantare pe dealuri cu pante mai greu valorificabile de alte specii. la lucrări de îmbunatățiri funciare (în amestec de specii antierozionale. Are cerințe reduse și față de umiditate. chiar pe pante mari. iar la extremitatea opusă un disc plan sau conic cu resturi de stile scurte. Are o rezistență deosebită la temperaturi scazute. Acestea sînt întregi. Speciile genului Rosa. 1200 m). în pășuni și finețe. pietroase. Datorită cerințelor ecologice reduse. Altitudinal se ridică de la nivelul mării pînă în etajul montan (la cca. raspîndire în flora spontană și zonare în cultură : Specie care nu suportă umbrirea și de aceea se instalează numai în rărituri de păduri de foioase sau pe marginea ac estora. Au culoare roșie-cărămizie. au fost răspîndite pe tot teritoriul țării noastre.. pe coaste cu expoziție însorită. glabre sau păroase formînd un capitul mai mult sau mai puțin evident. -30° nefiind afectate decît ramurile de un an. scheletice. locuri poienite. Tehnologia de cultură : Măceșul. În prezent. garduri vii). acrișor. fiind un arbust. cu receptaculul globulos ovoid sau elipsoidal.este formată din pseudofructele speciilor menționate. sînt fără miros și au gust plăcut. erodate sau supuse eroziunii.

În vederea plantării. Pentru executarea gardului viu de măceșe. fosfor și azot și 10-15 kg/ha s. lucrîndu-se cu cultivatorul. în special în vitamina C. grăpîndu-se arătura în lung și în lat. Toamna. varietăți și forme și după alte caractere morfologice. azot.a. Primăvara se mai dau 50-70 kg/ha s. imediat după terminarea însămînțărilor curente. biologice și fitochimice.a.a. După desfundare. pregătirea terenului începe primăvara. Azotul se administrează întotdeauna primăvara. după care se fac gropi de 40 X 40 X 40 cm în terenurile desfundate și de 60 X 60 X 80 cm în cele nedesfundate. cele fosfatice 80-90 kg/ha s.a. se execută marcarea lui la distanțe de 2 m rînd de rind și la 1 -2 m pe rînd. Pregătirea terenului pentru înființarea culturii de măceș se face diferit decît pentru celelalte plante medicinale sau aromatice. după care se trece la plantat. Pentru plantările de toamnă care asigură prinderea sigură a arbustului. pentru a sparge eventualii bolovani. după productivitatea diferitelor specii. pînă în luna mai sau iunie cînd se va executa desfundarea propriu zisă. în prima jumătate a lunii septembrie. terenul se întreține ca ogor negru. Lucrările de bază ale solului au ca scop principal afînarea acestuia în profunzime și distrugerea buruienilor. în lipsa gunoiului de grajd. reglabilă. și se ară la 25-30 cm. Desfundarea se va face cu plug prevăzut cu subsolier care să lucreze pînă la adîncimea de 50-55 cm. se grăpează bine și se plantează arbuștii la o distanță de 50 cm rînd de rînd și . se administrează îngrășămintele organice în cantitate de 30-35 t/ha. factorul primordial este alegerea materialului de înmulțire după criteriile conținutului în vitamine. pîna la plantare. terenul se va menține curat de buruieni. Dat fiind faptul că această cultură se poate valorifica un timp atît de îndelungat.a. Toamna. Pentru a asigura un spor anual de producție de 10 -15% se vor administra din anul trei cîte 30-40 kg/ha s. după pregătirea terenului. înainte de plantare cu 3-4 săptămîni. Prima lucrare ce se execută este o arătură adîncă de 25-35 cm. potasiu. la înființarea culturii. cu plugul în agregat cu o grapă puternică.asolament. Apoi. dar asemănătoare pregătirii terenului pentru înființarea unei livezi sau unei vii. terenul se ară la o adîncime de 30 -35 cm. și potasice 50-70 kg/ha s. se pot folosi 600 kg/ha gunoi de păsări sau primăvara 10-12 t/ha de urină.

după încolțirea buruienilor. În felul acesta noile plante de măceși iernează bine și primăvara încep să vegeteze timpuriu. se lucrează cu cultivatorul sau cu discul în agregat cu grapa reglabilă. Pentru obținerea unei semințe apte de reproducere. Fructele astfel recoltate se întind în strat subțire pe rogojini sau prelate la soare pentru a se usca. La 2-3 săptămîni.50 cm plantă de plantă pe rînd. după care se însămînțează cu SU-29 la distanța de 45 cm și la adîncimea de 5 -6 cm în teren în prealabil pregătit în acest scop. Înmulțirea măceșului se poate face prin semințe. de 35-45 cm. adică toamna. Toamna se scot și se plantează la locul definitiv la intervalul de 2 m rînd de rînd și la distanță de 1. Precizăm că plantarea nu este indicată primăvara. Lucrările de întreținere se reduc la menținerea terenului afînat și curat de buruieni. Se precizează faptul că nu este permisă uscarea pe cale artificială a fructelor și semințelor. Terenul ales pentru însămînțare se ară imediat după recoltarea plantei premergătoare și se grăpeaza puternic. în preajma căderii înghețului. asigurînd prinderea integrală a culturii. Cu rezultate sigure este întrebuințarea ramurilor înrădăcinate (vlăstarilor înrădăcinați) rezultate din împărțirea tufelor mari. Timpul optim de însămînțare este toamna. după care se treieră. La scoaterea tufelor pămîntul se sapă la o adîncime cît mai mare. întreținîndu -se curat de buruieni pînă toamna tîrziu cînd se va însămînța. mai jos de colet.5-2 m pe rînd. timp de 90 zile. în scopul scoaterii . avînd grijă ca plantele pe cele două rînduri vecine să cadă una față de cealaltă la jumătatea distanței. deci la început de maturizare. Plantele răsar primăvara devreme și sînt lăsate pînă în toamnă fără a fi rărite sau replantate. Acest procedeu dă rezultate bune cînd se aplică la sfîrșitul perioadei de vegetație. Înainte de plantare se mocirlesc și se fasonează tulpina la 40-45 cm lungime. se vor recolta fructele de măceș numai în stadiul de galben -portocaliu. Pentru un hectar sînt necesare 25-30 kg de semințe și se obțin 350 000 -550 000 puieți de măceș. Trebuie avut însă grijă ca din momentul plantării tufei și pînă la primul îngheț să ramînă suficient timp noilor plante să se înrădăcineze. Coletul va fi plantat cu 2-3 cm mai jos de nivelul pamîntului. prin ramuri înrădăcinate obținute prin despărțirea tufelor existente în flora spontană sau în cultură și prin marcotaj. Semințele obținute la treier prin batoza de trifoliene se stratifică în nisip umed la temperatura constantă de 12-16 °C. deoarece vînturile uscate și căldurile împiedică prinderea totală a plantelor.

iar toamna tîrziu. În felul acesta pînă în octombrie se formează tufe puternice. Rădăcinile ramurii astfel fasonate se mocirlesc într-un amestec de pămînt galben cu apă și bălegar. A doua treime va fi pregătită pentru marcotare în care scop va fi tăiată cît mai scurt. în luna septembrie. tufele alese pentru acest procedeu de înmulțire se împart în trei parți: o parte din tufă va fi lăsată să și continue vegetația în mod normal pentru a hrăni întreaga plantă. A treia parte din tufă. acestea se trec în luna octombrie în școală unde se țin un an. Cînd condițiile de îngrijire sînt respectate. bine dezvoltați și copți. coletul trebuie să fie cu 2-3 cm mai jos de nivelul pămîntului. este supusă marcotării. avîndu se grijă ca tăietura să fie cu fața în jos. dîndu -li-se . se udă și deasupra pămîntului de pe aceste gropi se așează un strat de rumeguș sau paie pentru a păstra umiditatea. în aceste luni ele se taie scurt. unde vor fi fixați cu cîrlige. După despărțirea tufei în tulpinițe cu rădăcini. o înrădăcinare reușită are loc în lunile iunie-iulie. ce se pot planta pe locul de cultură. locul îndoirii lăstarilor se crestează o dată sau de două ori. Distanțele de plantare la locul definitiv sînt aceleași ca și la precedentele metode de înmulțire. Toamna. Un alt sistem de înmulțire. În vederea formării calusului și stimulării creșterii mai rapide a rădăcinilor. este prin marcotaj. În cazurile cînd se obțin plante mai slab dezvoltate. măceșii vor fi mușuroiți. urmărind prin aceasta o dezvoltare cît mai rapidă a lăstarilor. La plantat. care are coardele cele mai bune. din treimea tufei supuse marcotării. practic și simplu. pentru a le păstra prospețimea.plantei cu un număr cît mai mare de rădăcini. cu o bună coroană și rădăcini bine dezvoltate. Rădăcinile putrede și vătămate se înlătură cu un cuțit bine ascuțit. după care se acoperă cu pămînt. de întreținerea lui în stare curată și de menținerea unei umidități suficiente. devenind plante de sine stătătoare. terenul cultivat cu măceși se ară printre rînduri în așa fel ca plantele să nu fie rănite. Pentru a obține puieții buni de plantat prin marcotaj. Înrădăcinarea și dezvoltarea părților marcotate depind de lucrarea la timp a terenului. Lăstarii de un an.lăsîndu-le numai 4-6 muguri. După aceste operații se împrăștie îngrășămintele indicate și se udă terenul. partea aeriană a acestora se scurtează la 40 -50 cm lungime pentru ca rezervele nutritive acumulate să poată stimula cît mai rapid creșterea mugurilor. Pentru dezvoltarea rapidă a părților aeriene. în preajma căderii înghețului. îndreptată spre pămînt. Arătura va fi executată la adîncimea de 10-15 cm. sînt îndoiți la sol și așezați în gropi de 10 12 cm.

Bolile.pentru fiecare plantă o suprafață de nutriție de 45/25 cm. de două ori înainte de înflorire și în caz de apariția bolii se mai repetă prăfuirea o dată.deoarece se încing foarte ușor și fermentează. În anul întîi și doi de cultură se prășește de două ori mecanic și o dată manual. Începînd din anul al treilea plantația intră pe rod și ca lucrări de întreținere reclamă una. Se recunoaște după pustulele mici de culoare ruginie sau galbenă. Expunerea fructelor la soare nu este permisă. dăunatorii și mijloacele de combatere : Dintre bolile criptogamice cele mai des întîlnite în culturile de măceș amintim : făinarea. Recoltarea măceșelor se face în lunile august-septembrie în funcție de altitudinea terenului cultivat. Pentru fructele destinate exportului ca fructe în stare proaspătă. Dacă se urmărește un produs în stare uscată toto (întreg) sau tăiat ca un bob de cafea (pericarp) atunci momentul optim de recoltare a fructelor este cînd culoarea lor e roșie. Recoltarea lor. prima se dă primăvara imediat ce terenul permite și a doua după recoltarea fructelor. momentul optim de recoltare este atunci cînd fructele au culoarea roșie-închis. fapt ce reduce conținutul în vitamina C. se plantează la locul definitiv. se face cu mîna. de expoziția sa și de faza de maturizare a fructelor. Se dezvoltă în condiții de . indiferent de scopul pentru care sînt destinate. momentul optim de recoltare este cînd trec de la portocaliu către roșu. Rugina este provocată de ciuperca Phragmidium subcorticum și apare pe lăstarii tineri. Fructele recoltate se așează în coșuri sau lădițe în cantități de 8 -10 kg și se transportă în aceeași zi la locul de uscare sau la locul de centralizare în vederea folosirii lor în stare proaspătă. după ce sînt tăiate scurt. nefiind permisă recoltarea prin scuturare sau lovire. În sfîrșit. Primăvara. Se poate combate și cu zeamă bordeleză sau soluție de sodă calcinată. resturi de plantă. putregaiul brun și mucegaiul.rugina. impurificînd produsul. dacă se urmărește un produs tăiat în dimensiuni mici (feinsehnitt) pentru ceai de măceș sau vin. Răspîndirea bolii e provocată de variația de temperatură și umiditate. maxim două prașile mecanice pe an. Făinarea este provocată de ciuperca Sphaerotheca pannosa și se recunoaște pe frunze sub formă de pulbere foarte fină. deoarece o dată cu fructele sănătoase cad și cele atacate de dăunatori. Se combate prin prăfuire cu floare de sulf primăvara. cu excepția celor destinate ca material de înmulțire. frunze și chiar pe pedunculul florii.

Teleorman. Se recunoaște după frunzele brunificate. Mures. Combaterea ei se face și prin aerisirea și afînarea solului precum și prin prăfuirea culturilor cu floare de sulf. tripsul. Recoltarea se face cu mîna. Harghita). În anii cu condiții climatice normale recoltarea începe în ultima decadă a lunii august în județele din Muntenia și Oltenia. Ilfov. Ialomița. Se combate prin înlăturarea părților atacate. Recoltarea poate începe cînd măceșele capătă culoarea cărămizie spre roșie. fără pete verzi decît spre vîrf și fără a fi moi. pajiști. Această maturare a măceșelor are loc foarte diferențiat. sîrmă sau lanț. Ele se adună în coșuri și se transportă apoi în saci. ramurile se pot apleca cu ajutorul unui cîrlig de lemn sau se pot lega cu o sfoară. păianjenul roșu. care se ard la marginea parcelei și prăfuirea culturilor cu floare de sulf. Pregătirea produsului în vederea prelucrării : Măceșele se achiziționează în stare proaspătă. Ca dăunători întîlniți mai frecvent cităm: păduchii verzi. margini de drumuri și căi ferate. nerănite și neatacate de boli sau dăunatori. Pinetox. Galați (posibilități mai reduse fiind în județele Brăila. astfel încît să poată fi ajunse toate măceșele. Timiș. Măsurile de combatere sînt lucrările aplicate la timp și cu conștiinciozitate. Recoltarea produsului din flora spontană : Din flora spontană se poate recolta în cantități mai mari în toate județele de o parte și de alta a arcului carpatic. Ca și putregaiul brun această boală se dezvoltă pe timp umed. Putregaiul brun apare ca urmare a atacului ciupercii Diplocarpon rosae. în zona Munților Apuseni. Aceasta din urmă atacă în stadiul de larvă. (8-12 kg/ha). Dăunatorii se combat cu Lindatox -3. precum și în județele Iași. Mucegaiul este o boală specifică măceșului. urmînd a fi livrate la . Se culeg numai fructe sănătoase. Dezvoltarea acestei boli e condiționată de ploi de lungă durată și de temperaturi ridicate. Vaslui. margini de păduri. emulsie de petrol cu tutun (200 l/ha) etc. în septembrie în podișul Transilvaniei și Moldova și pe la mijlocul lunii octombrie în județele cu clima cea mai rece (Covasna. viespea tripunctată și viespea tigarar a trandafirului. în funcție de zonă. precum și la altitudini mai mari sau în zona depresiunilor subcarpatice pe versanții nordici. precum și în Dobrogea) în locuri poienite.temperatură ridicată și aer uscat. La nevoie.

condiție de bază pentru obținerea unei calități superioare. Temperatura de uscare este de 100-105°C. produsul să ajungă cît mai repede la uscătorii.resturi de codițe și frunze -max. În primul caz.beneficiari ca atare sau uscate. cu valțuri care împing produsul către un cuțit longitudinal. cît și cu numeroși aciculi și ale cărei fructe false sînt globuloase. iar cele supracoapte se trec separat pentru uscat. Pentru a grăbi uscarea se poate face tăierea în prealabil a măceșelor pe măsura introducerii lor la uscător. 0. . deoarece necesită temperaturi mari pentru inactivarea ascorbinazei care contribuie la oxidarea vitaminei C. turtite. 85°. Observații : Uneori se admite utilizarea măceșelor și de la specia de cultură Rosa rugosa Thunb. Sînt admise ca impurități . Randamentul la uscare 2/1. corpuri străine organice și minerale . cu diametrul pînă la 25 mm. cu ajutorul unor utilaje acționate electric. condiționarea constă exclusiv în înlăturarea corpurilor străine organice (resturi de codițe.5% pentru fiecare. lopătîndu-se la câteva zile pentru a evita intrarea în fermentație care duce la scăderea conținutului în vitamina C. iar pentru obținerea numai de pericarp uscat 6/1. în strat subțire în vrac. 1%. Este de dorit însă ca printr-o organizare bună. Lopătarea se va face numai cu lopeți de lemn pentru a se evita rănirea fructelor care duce la scăderea conținutului în vitamina C. iar umiditatea cea normală pentru fructele proaspete. de dorit chiar în ziua în care a fost cules. frunze. deoarece la 20-25° această enzimă este foarte activă. sepale. În vederea uscării. cu sepalele erecte și nu reflecte și care se pot recolta deja spre sfîrșitul lunii iulie. La 4 -5 zile se vîntură dintr-o ladă în alta. Uscarea se face numai artificial. ramuri) și minerale (pietricele si pamînt) cu ajutorul vînturătorii de cereale cu site cu diametrul de 6-10 mm. de culoare portocalie pînă la gradul de supracoacere. Condițiile tehnice de recepție pentru măceșe proaspete prevăd ca acestea să fie sănătoase. iar după vînturare făcîndu-se sortarea prin îndepărtarea fructelor verzi sau atacate de dăunători. Pentru economie de spațiu se pot păstra în lădițe umplute pe jumătate care se clădesc în formă de cruce. fiind necesar ca chiar de la început să se atingă o temperatură de min.max. Se fa ce apoi îndepărtarea semințelor și pufului prin trecerea printr-un ciur mecanic.(vezi prima fotografie din pagină) care are tulpina armată atît cu ghimpi mari și drepți. măceșele se țin la umbră.

pietroase. Este bine ca imediat după plantare să se acopere butașii cu rumeguș pentru a se evita uscarea terenului. Încăperea se aerisește după necesitate în timpul iernii. Se vor face udări cu must de bălegar sau se dau 30 -40 kg/ha s. Distanța între rînduri de data aceasta este de 45 cm. dar nu rezistă în locurile joase expuse vînturior reci de nord și nord -est. Primăvara butașii se plantează pentru înrădăcinare în straturi la o distanță de 20-25 cm între rînduri.5/1. .a. folosindu-se coarde anuale bine coapte avînd 5-6 noduri. + 2°C. iar achenele puține (5-10). cu sepale în continuarea fructului și cu peri mari pe suprafața pericarpului. În luna octombrie butașii înrădăcinați se replantează în școală unde terenul se pregătește din timp. Stratificarea se face în nisip bine spălat. Este pretențios la lumină. la 10-15 cm pe rînd și la o adîncime de 6-8 cm. dar randamentul la uscare este mult mai scăzut decît la Rosa canina și anume 3-3. Tăierea de jos se face imediat sub nod. soluri degradate. cu papus puțin. acesta e gros și cărnos. semiumed. rosa pendulina rosa pendulina maces de munte maces de munte În cultură acesta prezintă unele particularități față de Rosa canina. azot în două-trei etape. (Măceșul de munte) din zona montană. Determinările de laborator au arătat ca această specie are un conținut foarte ridicat de vitamina C. Se acomodează pe solurile ușoare.. pante cu expoziție sudică.(vezi următoarele două poze).suportă iernile fără zăpadă și geruri pînă la minus 20 -22°C. așezat în strat de 10 -12 cm în care butașii se pun în poziție oblică. De perspectivă este răspîndirea speciei Rosa pendulina L.. Tehnologia de cultură (măceș de munte) : înmulțirea se face prin butași. dense și reci. Nu suportă terenurile argiloase grele. care este lipsită de ghimpi. Cerința de apă este în special în lunile de primăvară înainte de înflorire și începutul lunii august. După plantare.Uscarea se face tot la 100-105°C. crește prost și nu suportă deloc terenurile cu apă stagnantă. are fruct alungit. rîndurile se udă iar butașii se mușuroiesc. Recoltarea butașilor se face în luna octombrie și apoi se stratifică în încăperi cu o temperatură de +1.

rădăcinile putrede și vătămate se înlătura. într-un loc curat cu temperatura cît mai constantă la 0. Însămînțarea se face în rînduri distanțate la 20-25 cm rînd de rînd în teren grădinarește pregătit. Fiecare crenguță se scurtează la 2 -3 muguri.Primăvara ramurile se scurtează la 2-3 muguri. În fiecare toamnă se înlătura ramurile uscate și îmbătrînite. alinierea rîndurilor și ține puietul. amestecat cu sămînță de trandafir de munte. iar îngrijirea se face la fel ca în primul an. . cernut. iar în cursul verii se urmărește să nu se dezvolte alți lăstari.. Se va avea grijă ca tot timpul sămînța și nisipul să fie umede. crenguțele crescute în anul precedent sînt tăiate scurt. la 15-30 zile se rărește la 5 cm fir de fir. după strîngerea recoltei. Ca lucrări de întreținere menționăm că pe fiecare din cele 3-4 crenguțe nu se lasă decît doi lăstari. iar rădăcina puietului se mocirlește. Cînd terenul pentru plantare n-a fost desfundat în prealabil. iar pămîntul se întreține în cursul verii curat și umed. stînd în școala de puieți 2 ani. în punctele pichetate. Toamna se face plantarea pe locul definitiv la o distanță între rînduri și pe rînd de 2 m.după care toamna se plantează la locul definitiv.. Cînd pe lăstarii tineri apar muguri de rod. În plantația intrată pe rod. Cele culese în orele călduroase se vor întinde la umbră sau în camere cu ciment pe jos pentru a se răcori. amestecîndu-se. Recoltare (măceș de munte) : Corespunde cu a doua jumătate a lunii august începutul lunii septembrie. Coletul trebuie să fie la 2-3 cm sub nivelul solului. cînd fructele trec de la culoarea verde-gălbuie la portocaliu cu nuanțe roșii. cînd pămîntul se bătătorește. Lucrările solului din plantație constau dintr-o bună afînare a solului și stîrpirea buruienilor. se fac gropi de 50X50x50 cm sau de 30x30x30 cm cînd terenul este desfundat. În anul al doilea. aceștia se îndepărtează. După răsărire. Fructele se culeg numai pe timp uscat și senin. Timp de stratificare . Înmulțirea se poate face și prin sămînță.2 ani. însă în acest caz înființarea culturii durează mai mult timp și nu se cunoaște dacă indivizii își păstrează sau nu aceleași caractere. Astfel. iar al doilea astupă groapa. se face afînarea solului. + 12°C se așează o ladă cu nisip curat. Plantarea puieților se face de doi muncitori din care unul urmărește adîncimea sădirii. pe cît posibil în zilele însorite. Înainte de plantare.

cele moi. Datorită celorlalte vitamine și în special vitaminei P au proprietatea de a scădea permeabilitatea și fragilitatea capilarelor. hepatic nr. tanin. Pentru ca fructele să-și păstreze conținutul în vitamina C ele trebuie uscate imediat după culegere la 55-60°C. dulceață. Evident. antidiareice. zahăr invertit. în afecțiuni hepatice și renale. Randamentul de uscare 2/1. iar achenele în ceaiul diuretic nr. măceşele cresc rezistenţa capilarelor sanguine. măceşul este un excelent vitaminizant natural. Fructele conțin α si β tocoferol (vitamina E). acid nicotinic. gemuri. lecitine. datorită conținutului mare de vitamine. În plus. ulei gras (cca. Pentru a nu pierde în timpul prelucrării vitamina C se recomandă recipienți inoxidabili și atmosferă de azot. Intră în compozitia ceaiurilor aromat.50-6. Din pulpa pseudofructelor se prepară siropuri (sirop de măceșe. ceai tonic aperitiv. care devin astfel mai puţin fragile. ulei gras. Compoziție chimică : Receptaculul îngroșat al pseudofructelor de Măceș conține 0. săruri minerale. 2. pendulina 9 g%) acid ascorbic (vitamina C) și acid dehidroascorbic.80 g% (mai rar 2 g% pîna la 5% și în mod excepțional la R. Nu se vor recolta fructele stricate. . Aduc un aport de săruri necesare organismului și au acțiune diuretică. vitamina K. unii autori îi menţionează proprietăţile astringente. Vitamina C condiţionează buna funcţionare a tuturor celulelor. zaharuri etc. De asemenea. atacate de insecte. Se recomandă în avitaminoza C. vitamina P. vin. carotenoide.utilizări terapeutice : Datorită conținutului ridicat în acid ascorbic și dehidroascorbic care formează un „sistem redox".50 mg% vitamina A și mici cantități (10 gama pînă la 100 gama) din vitaminele B1 si B2. ulei volatil.Culegerea fructelor se face manual iar recolta se pune în coșuri. 10%). deoarece pe lînga procentul scăzut de vitamina C ele nu se pot conserva în timpul transportului. flavonoizi. înnegrite. ea jucînd un rol esenţial în procesele metabolice fundamentale.20-0. Acțiune farmacodinamică . şi anume în reacţiile de oxidoreducere şi în respiraţia celulară. ca diuretic. acid citric și malic. diuretice. 2. urme de vanilina. ulei volatil.Sambucovit). pectine. produsele farmaceutice sau alimentare joacă un rol important atît în oxidoreducerile biologice cît și în respirația celulară. 2.

Pulberea uscată de pulpă de măceşe consumată zilnic. după care se strecoară. Pentru o mai sigură conservare. Intră în compoziţia ceaiului aromat. asigură necesarul zilnic de vitamina C al unui adult. Pulberea se prepară prin separarea pulpei uscate de seminţe şi perişori şi măcinarea acesteia. hepatic nr.precum şi faptul că stimulează pofta de mâncare şi digestia. Se ține 10 minute la infuzat în apă fierbinte. ca tonic şi stimulent general. se pot adăuga 2 comprimate de aspirină pisată. a unguentului Dumasen. a comprimatelor Neuromion şi Plantofort. precum şi la cei aflaţi în convalescenţă. a gripei. Se fierb 10 minute şi se beau 2 căni pe zi. în cantitate de 3-4 g. a siropului Eficardin şi Efitonic. Preparare şi administrare Infuzia se prepară din 2 linguri de măceşe la 1/2 litru de apă. la 2 căni de apă. Siropul se administrează de 3 ori pe zi. Din măceşe se poate prepara un sirop din 150 g de pulpă de măceşe proaspete sau uscate. Cantitatea de ceai rezultată se bea pe parcursul unei zile. Decoctul se poate prepara din 2 linguri de măceşe zdrobite. Unii autori le recomandă şi în afecţiunile vasculare pentru menţinerea elasticităţii capilarelor sanguine. Preparatele farmaceutice sau alimentare din măceşe sunt indicate în prevenirea şi tratarea răcelilor. în apă minerală. la bolnavii cu hipovitaminoză. . după care se filtrează printr-un tifon. a granulelor Rozavit. 2 şi tonic aperitiv. Siropul se va păstra la frigider. câte 20 g. 600 g de zahăr şi 900 ml de apă. Amestecul se fierbe timp de 30 de minute la foc domol.

Toamna se impodobeste cu fructe de culoare rosie. Indicatii terapeutice: Tonic vitaminizant. mareste secretia biliara. Mod de administrare: in terapeutica se folosesc fructele de maces sub forma de ceai.cacadar. pentru continutul lor bogat in vitamina C si avand cantitati mai mici din vitamina A si P. sau vin. Macesul este cunoscut inca din vechime ca ta medicinala. vitaminizant. se strecoara prin panza deasa. ceaiul se strecoara printr-o panza si se indulceste dupa gust. Pentru preparatele din macese se vor folosi numai vase smaltuite. trandafirii sau albe si fructe rosii. ruja. Unii autori recomanda fructele de maces in starile de inflamatii intestinale. Se pastreaza la rece. Maces formand tufe acoperite cu ghirlande de flori. si ca diuretic in boli de rinichi (combate piatra). deoarece metalele descompun vitamina C. avand proprietatea de a intari organismul. Fructele de maces intra in compozitia ceaiurilor aromat.Fructus Cynosbati. Siropul de macese se prepara astfel: peste 250 g macese uscate se pune 1. Ceaiul se prepara din doua linguri de fructe zdrobite care se fierb 10 minute intr-o jumatate de litru de apa. Macesele au si insusirea de a mari secretia biliara. fiind indicate in afectiunile ficatului. acid citric si malic. Se bea caldut sau rece. Se Iasa fa macerat 12 ore.5 litru apa in clocot si se lasa la macerat 12 ore. pectine etc. Mai contin zaharuri. peste 100 g macese spalate si zdrobite se toarna un litru de apa rece. se adauga apoi 100 g zahar si se completeaza cu apa pana la un litru. ca tonic. hepatic si tonic-aperiti . Aceasta proprietate este atribuita in special semintelor. iar dupa altii ar combate piatra la rinichi si ca. Dupa ce se raceste. apoi se filtreaza si se adauga 1/2 kg zahar. rug. fierban-du-se pana ajunge la consistenta siropului. in cursul unei zile. Ceaiul de macese ca diuretic mareste cantitatea de urina in 24 ore. Descriere: Arbust cu spini. Creste in regiunile de campie si deal. Se folosesc: Fructele . este recomandat in bolile cailor urinare si de rinichi pentru o cura mai indelungata.Denumiri populare: Trandafir salbatic. Neproducand nici o iritatie. sirop. marmelada. Din macese se mai poate obtine o bautura racoritoare in modul urmator. fiind indicat in afectiunile ficatului. avand flori rosii.

hotaraste sa-l omoare pe frumosul Adonis. pentru Adonis. ruja. un medicament de exceptie. trandafir cainesc. popular. Am fi cu mult mai sanatosi si mai fericiti. Macesul este o adevarata planta panaceu. tufa de rug. rasura. de catre greci. inainte de toate. care o dorea pe Afrodita pentru el. trandafir salbatic. Foarte asemanator cu macesul este si trandafirul de dulceata. zgorghin. calcaderiu. Intr-una dintre legendele care povesteste despre dragostea Afroditei. scoabe. aliment delicios. ruja. scorus nemtesc. Rosa rugosa. macesul era folosit pe scara larga. macesul apare intr-o ipostaza inedita. Datorita proprietatilor sale deosebite. dar nimeresc intr-o tufa de macese. macesul este raspandit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale in majoritatea regiunilor temperate si subtropicale ale emisferei nordice. si sub denumirile de rug. macesele ar trebui sa ne insoteasca in permanenta. aceasta planta-minune nu conteneste sa ne uimeasca cu efectele ei aproape miraculoase si cu gustul minunat al ceaiului. cecadar. In legendele grecesti apare chiar si sub apelativul de "sangele lui Adonis". ca planta medicinala. romani. cascadin. intepandu-se in spinii . Rosa canina L. Numai la noi in tara intalnim 51 de specii spontane sau cultivate. zeul razboiului. sosurilor sau a supei de macese. trandafir salbatic. sipica. Afrodita. maracinele cioarei. scochin. rug de maces. ciucuri de maracine. cea mai raspandita fiind specia spontana Rosa canina L. maracinele cotofanei. rugul-vacii. Cei doi incearca sa se salveze fugind. Cu greu poti gasi o afectiune indiferenta la actiunea nenumaratelor principii active pe care le contine aceasta. casatoriei si a fertilitatii. macies. trandafir de padure ori trandafir cainesc Legendarul maces are beneficii aproape incredibile pentru sanatate. suies. dar. trandafir de padure. rug salbatic. Macesul. vinului. zeita frumuseţii. dulcetii. Rosa pendulina L. Istorie si legende. arabi si chinezi. rujita. Denumirile populare sunt extrem de variate: cocadar. Invaluita in legende si ajunsa astazi obiect de studiu a nenumarate colective de cercetare din lumea intreaga.Macesul mai este cunoscut. familia Rosaceae. dragostei. Marte. trandafir de camp. intrand in compozitia a mereu mai multor produs farmaceutice. dar si decorativa. persi. Din primele zile de viata si pana la adanci batranete. care prezinta un continut de 10 ori mai mare de vitamina C decat macesul obisnuit de ses. merita sa ne luam ragazul sa aflam mai multe despre maces. ruda trandafirului Inrudit cu trandafirul si facand parte din genul Rosa.Dintre nenumaratele specii de maces o atentie deosebita o merita macesul de munte. inca din Antichitate. Planta salbatica.

bioflavonoide. mangan. indeosebi acidul malic si acidul citric. contribuie la stabilizarea vitaminei C. . fier. sau toamna. aportul de carotenoide cu beta carotene. care s-au transformat atunci in minunate flori rosii si parfumate de trandafiri. de asemenea. acizii din macese. continutul de protovitamina A este de 20 de ori mai mare decat in mere. fie ca sunt puse crengi de maces la poarta. la usa grajdului sau la fereastra. ar fi fost facute din macese insirate pe o ata. citrate. ca primele rozarii. In acelasi timp. de 100 de ori mai bogat decat ciresele. sulf si zinc. numele de rozariu venind astfel de la numele latinesc al maceselor. avand un continut de 50 de ori mai bogat decat lamaile. cand e incarcata de fructele micute de un rubiniu atat de atragator. Astfel. cand e acoperita de minunatele si atat de parfumatele flori albe sau roz. calciu. fosfor. Macesele reprezinta si un puternic mineralizant. licopen si izomeri ai rubixantinei. Si nu este de mirare. In traditia noastra populara.acestuia. glicozide ale betasitosteronului. Macesele reprezinta un adevarat depozit de vitamina C (acid ascorbic si acid dehidroascorbic). Nu mai putin important este continutul lor de polifenoli. B5. seleniu. acid malic si acid citric. continutul este inca de 10 ori mai mare. reprezentand unul dintre principalele puncte forte ale maceselor. fie ca este folosit ca tepusa pentru a le strapunge inima. Nu trebuie sa uitam insa ca macesele reprezinta o sursa importanta de antioxidanti. terpenoide. Petalele florilor contin ulei eteric. primele siraguri de matanii ale calugarilor catolici. lasa sa-i cada o picatura de sange pe florile alb-roz de maces. compusi glicozidici. Se povesteste. precum betulina. antociani. iar semintele contin vitamina F si cantitati mari de tocoferol (vitamian E). alfa si beta tocoferol (vitamina E). pentru ca daca nimeresti intr-o tufa de maces spinos primavara. acizi grasi esentiali-acid linolic. gasim vitaminele B1. pigment care le imprimă culoarea rosie-portocalie. pentru ca sa nu poata veni strigoaicele sa ia laptele vacilor sau chiar pe al proaspetelor mame. prin continutul de magneziu. acid linoleic si acid arahidonic. licopen (izomer al carotenului). K. potasiu. pectina. In macese se mai gasesc lecitine si compusi terpenici. visinele si mandarinele si de 200 de ori mai bogat decat merele. PP. In plus. P. cu greu vei mai scapa fara sa-ti rupi hainele si sa nu te ranesti in spinii puternici si arcuiti sub forma de carlig. Iar daca vorbim despre macesul de munte. B2. B3. Dar macesele contin si alte vitamine de mare valoare pentru organismul nostru. macesul este una dintre principalele arme impotriva strigoilor. Doar varietatea Rosa canina Assisiensis nu are spini pe tulpina. ca protovitamine A. acid nicotinic (vitamina antipelagroasa).

din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. 21% zaharuri. inviorator. Bogatia de substante antioxidante. mai ales perisorii de pe aceste seminte. 3. astfel ca au atras atentia asupra lor inca din cele mai vechi timpuri. in 2008. de la o zi la alta. considerate de referinta la nivel mondial. Primele utilizari medicale Culoarea lor rosie. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. Rar exista vreo afectiune in vindecarea careia macesele sa nu joace un rol mai mult sau mai putin important. daneze sau americane.Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani. in cazul persoanelor alergice se recomanda evitarea contactului cu acesti perisori. Cercetarile propriu-zise au inceput insa mai tarziu si sunt in plina desfasurare. catar respirator. Iar valoarea energetica a fructelor proaspete este de 135 kcal la 100 g. beneficiile maceselor sunt cunoscute si in traditia noastra populara. gustul dulce-acrisor. La fel. cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 m altitudine. vitamine din complexul B. De asemenea. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane.6% proteine. care contin cantitati insemnate de vitamina A si E. in schimb. Despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise deja in urma cu mii de ani. contra durerilor produse de reumatism. au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si asupra celui digestiv. actiunea de potentare antivirala a . disconfort gastrointestinal. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese. fiind printre cele mai bine tolerate remedii cunoscute. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (de pe dealuri si podisuri). fier. Utilizari medicale Aspecte generale. Semintele de macese. Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie. De exemplu. in lucrari prezentate la congrese medicale. ca prurit. magneziu. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie din cauza cianidelor din compozitia acestor samburi. Macesul poate fi considerat ca facand parte din categoria plantelor panaceu. extrem de vie. De aceeea. Daily Telegraph publica un articol cu titlul Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie.8% substante minerale. Astfel ca. sunt puse in evidenta noi si noi beneficii ale acestora.Macesele contin 49% apa. 23% celuloza. Medicii din Grecia si din Roma Antica. inspira sanatate chiar de la prima vedere. acizi organici. flavonoide. 3.5% acizi. 2.

regleaza metabolismul calciului si stimuleaza fixarea lui in oase. care creste rezistenta organismului la efort si nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia zilnica a varstnicilor. mineralizant si revigorant. Ele pot fi consumate sub forma de ceai. dulceata. macesele nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia copiilor. Macesele reusesc astfel sa stimuleze functionarea tuturor celulelor organismului. pot fi folosite in combaterea alcoolismului si tabagismului. in primul rand. In plus. cicatrizant. previn bolile infectioase si complicatiile acestora. cu 30 de minute inainte de alaptare. infuzia putand fi administrata inclusiv sugarilor. Macesele reprezinta efectiv un plus de sanatate. Macesele au un efect antidiabetic. Nu numai ca ele au un continut extrem de ridicat din majoritatea . de vitamina C. reduc edemele. Alergii. in anemie accelereaza producerea de globule rosii. cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. au un efect antiimbatranire. intaresc circulatia periferica. sirop. antianemic.interferonului le face deosebit de eficace pentru stimularea imunitatii. Dar macesele reprezinta. regenerant. Copii. Procese metabolice. jeleu. Datorita continutului ridicat de acid ascorbic si dehidroascorbic. In primul rand. regleaza nivelul de catecholamina. O cura de 45 de zile.inceputul primaverii. jucand un rol important in procesele metabolice fundamentale. a hormonilor steroizi. vin si in nenumarate preparate farmaceutice. favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos. inainte de toate. de stabilizare a glicemiei. asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie. Vitaminizant. face minuni in prevenirea alergiilor de primavara. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii . le asigura necesarul de vitamine si minerale. cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. preventiv tumoral. pasta de macese. Le imbunatateste pofta de mancare. ele fiind extrem de utile si datorita rolului lor antiinflamator. reprezinta un excelent tonic. Dar. combat astenia. Macesele reprezinta o reala protectie in fata microbilor si a virusilor. a celor slabiti sau aflati in convalescenta. Se recomanda in special consumul de macese la schimbarile de anotimpuri atunci cand temperaturile variaza brusc si organismul este mai sensibil. joaca un rol deosebit de important in procesele de oxidoreducere si in respiratia celulara. a sistemului cardiovascular. De asemenea. vitaminizant. asigura o buna functionare a organelor interne. hipoglicemiant. stimuleaza biosinteza colagenului. un excelent vitaminizant natural.

in cazul gravidelor sau dupa nastere sau in cazul altor afectiuni care slabesc organismul. oboseala. Medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka au evidentiat in urma mai multor studii ca macesele reprezinta o arma eficace impotriva obezitatii. amneziile. Deja dupa o cura de doua saptamani s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. Macesele reprezinta un adjvant in cazul varicelor. sa reziste mai bine in fata emotiilor negative. Se recomanda. intarind peretii vaselor de sange. precum si o inhibare a procesului de depunere a tesutului adipos. Obezitate. S-a observat. macesele sunt recomandate si in diabetul de tip 2. Astfel. la suprasolicitare. arteritei si a aterosclerozei. reprezentand si un vasodilatator arterial. precum acidul uric. Datorita continutului de acizi organici pectici regleaza nivelul colesterolului. frustrarilor. Ele au un efect antidiabetic. a crizelor de anghina pectorala si infarct. Astfel. in caz de anemii. si eliminarea unor substante toxice. hipoglicemiant. imbunatatind permeabilitatea si elasticitatea acestora si imbunatatind circulatia periferica deficitara. Curele de vitaminizare cu produse pe baza de macese sunt importante in special in sezonul rece. realizate in Germania. de stabilizare a glicemiei. Datorita continutului de bioflavonoide si de vitamina C si P. macesele sunt eficiente in combaterea fragilitatii capilare. Diabet. a tromboflebitei. arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la conditiile de stres. cate o . convalescenta. ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres. macesele previn puseele de hipertensiune. enervarilor. starea de confuzie mentala si se pare ca sunt de folos chiar si in cazul sclerozei multiple in placi (leuconevraxita). macesele sunt adevarate campioane in prevenirea cardiopatiei ischemice. bioflavonoidele si vitaminele din complexul B previn ateroscleroza. anxietatea. la efort fizic sau intelectual. alaturi de fructele paducelului. macesele combat insomniile. Afectiuni cardiovasculare. raceli. febra. asteniile. dar. dispar si efectele de maini si picioare reci. nevrozele. dar si somnolenta. de asemenea. Studii recente. in plus. ajuta si la asimilarea vitaminelor si mineralelor din alte surse. De asemenea. Datorita contintului crescut de antociani.vitaminelor. sa faca fata furiei. Vitamina C. primavara si toamna. Sistemul nervos. migrenele. Pentru aceasta se recomanda o cura de 45 de zile cu un litru de infuzie combinata de macese pe zi.

. bauta dimineata. Macesele sunt recomandate in caz de gastrite si chiar hemoragii stomacale. enterocolite. cate jumatate de litru administrat zilnic. dar si usor laxative.cura de o luna de zile cu pulbere de macese. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar. de asemenea. avand un efect laxativ de intensitate medie. are efect opus. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta a normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal. amestecate cu miere de albine (2 parti fructe şi 1 parte miere). macerate la rece. dar si pentru eliminarea viermilor intestinali. intoxicatii. care se consuma inainte de mese. In cazul colecistitei. Apoi prezinta proprietati astringente. Macesele au insusirea de a mari secretia biliara si au o actiune benefica in cazul diferitelor afectiuni hepatice. vinuri tonice si pulberi. In cazul intoxicatiilor stomacale se prepara infuzii concentrate. precum oxiuri. pe stomacul gol. stimuleaza pofta de mancare si digestia. In cazul afectiunilor gastrointestinale macesele reprezinta. crampe. urmate de cate 10 zile de pauza. Contra constipatiei se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie de macese indulcita cu miere de mana. la trezire. iar contra constipatiei si hemoroizilor se beau cate 2 cani de infuzie din flori de macese pe zi. de inflamatie intestinala. Se utilizeaza fructele crude sau uscate si pulverizate. impiedica formarea de calculi biliari si previne colicile. O infuzie din flori de macese reprezinta un laxativ eficient pentru copii. Afectiuni hepatobiliare. Cine doreste poate indulci ceaiul cu o lingurita de miere. Eficiente sunt si infuziile si decocturile de macese. decocturi. un adjuvant de exceptie. Se prepara din 10 grame de flori la 250 ml de apa clocotita. fiind un excelent regulator al digestiei. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect si diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. in cure de 30 de zile. In primul rand. fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. pe stomacul gol. cu 30 de minute inaintea fiecarei mese. in cazul litiazei si infectiilor biliare. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. diuretice. La venirea sezonului rece este utila si o cura de doua luni cu sirop de macese. Contra colicilor abdominali se iau 2 lingurite cu pulbere de macese pe zi. a litiazei si a colicilor biliari se administreaza cate un pahar din infuzia combinata de macese. ascaroizi. in cazul colecistitelor si a dischineziei biliare. Afectiuni gastrointestinale. Atat florile si frunzele. senzatie de voma. antidiaretice. cat si fructele reprezinta inclusiv un adjuvant in caz de dizenterie. cate 2 3 lingurite pe zi.

cat si imbunatatirea mobilitatii. in cazul formarii calculilor la nivelul rinichilor si a vezicii urinare. Marea Britanie. in caz de cistite. Aceste efecte se datoreaza. galactolipida. infuzii si vin de macese. care impiedica degradarea cartilagiilor din articulatii. In cazul hemoragiilor menstruale. Franta. recomandandu-se utilizarea infuziei sau tincturii de macese. de exemplu. astfel incat . prevenind astfel crampele. regularizand activitatea hormonala si compensand pierderile de sange care pot provoca anemie.In cazul artritei reumatoide si a osteoartritei. macesele devin treptat o optiune de tratament. Si aici s-a evidentiat atat reducerea sau disparitia durerilor. antiinflamator si calmant asupra mucoaselor tractului urinar. s-au obtinut rezultate spectaculoase in cadrul unui studiu danez din 2004.Afectiuni renale si urinare. Aceasta prezinta un extraordinar efect antiinflamator asupra cartilagiilor dintre discurile coloanei vertebrale. fiind utile in cazul inflamarii cailor renale. Astfel. Este important de remarcat ca macesele nu produc iritatii. in cazul pierderii involuntare de urina. cresc rezistenta organismului la frig si impiedica aparitia crizelor de reumatism. pielonefrite. care contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii. Articulatii. ceea ce permite utilizarea lor in cure prelungite cu decocturi. vertij si stari de slabiciune.Macesele contin o adevarata colectie de substante antioxidante si antiinflamatoare. Aparatul genital. care a evidentiat nu numai reducerea sau disparitia durerii. ajungandu-se chiar la inlocuirea antiinflamatoarelor de sinteza. in cazul insuficientei renale. a fost descoperita in macese de un grup de cercetatori danezi. ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale. cele mai spectaculoase rezultate ale marilor centre de cercetare privesc actiunea maceselor asupra articulatiilor. gonoree. Macesele au un pronuntat efect diuretic. semintelor de maces. dar si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor. conform unor studii aprofundate facute de catre Comisia guvernamentala din Germania care reglementeaza folosirea plantelor medicinale. in tari precum Germania. Fara indoiala. a edemelor renale. se recomanda cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi. Danemarca. prezinta nenumarate efecte adverse. care. Una dintre aceste substante active. Rezultate remarcabile s-au obtinut si in cazul gonartrozei si coxartrozei in cadrul unor studii efectuate la departamentul de biochimie al spitalului Gentoffe din Copenhaga. Macesele sunt utile si pentru oprirea hemoragiilor uterine. dismenoree. precum se stie. dar si pulpei maceselor care mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. in caz de leucoree.

favorizand.nu numai ca reduce inflamatia si durerea. rinosinuzitei. decocturile si tincturile si-au demonstrat eficacitatea in cazul gripelor. polen si miere. imbunatatirea mobilitatii articulare. in acelasi timp. contuzii. Consumate sub forma de ceai. al racelilor. punand in evidenta ca acest acid impiedica producerea enzimelor si proteinelor care provoaca inflamarea articulatiilor. faringitei. Se recomanda aplicarea de comprese sau de masaje locale cu decoct de macese atat pentru dureri reumatice. lemnul de maces taiat marunt si fiert in apa de baie actioneaza in combaterea bataturilor si a ciocurilor din talpa. In general. care calmeaza tusea si revigoreaza orice organism vlaguit de febra. GOPO. In primul rand. flavonoidele. In acelasi timp. pneumoniei si chiar a tuberculozei. trebuie subliniat efectul pulberii de macese in cazul febrei. astmului bronsic. cat si pentru psoriazis. Intern se recomanda consumul a 4-6 lingurite de pulbere din pulpa fructului uscat pe zi. se recomanda o cura de o luna cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. sirop sau dulceata. raguselii. Un alt rezultat remarcabil a fost comunicat la Congresul Mondial al Societatii Internationale de Cercetare a Osteoartritei la Roma de catre o echipa de cercetatori din Elvetia. macesele cresc imunitatea si ne pazesc de microbi si de raceala. Acestia au testat efectele unui acid gras. producerea colagenului si a celulelor cartilajului care sunt esentiale pentru sanatatea articulatiilor. La randul lui. Cura de macese este recomandata mai ales in sezonul rece cand este binevenita si asocierea maceselor cu catina. prezent in extractul de macese asupra celulelor cartilajelor din zona articulatiilor. Astfel. Macesele sunt folosite cu succes si in cazul bolilor respiratorii. cat si pentru regenerarea articulatiilor deja afectate de boala si pentru reducerea sau chiar eliminarea durerilor ce insotesc aceste afectiuni. intepaturi de insecte. Propolets cu macese si sirop de zmeuraUn excelent produs disponibil in farmacii il reprezinta . dar ajuta sistemul cardiovascular si pe cel nervos sa reziste mai bine si accelereaza vindecarea. pe care nu o scade. la schimbarea anotimpurilor si mai ales la inceputul toamnei si al iernii. macesele sunt eficace atat in prevenirea artritei si intarirea articulatiilor. Bolile respiratorii. dar imbunatateste si flexibilitatea coloanei vertebrale. vitaminele si alte substante antioxidante prezente in macese impiedica procesele degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. Este cunoscut de mult timp efectul ceaiului de macese.Macesele sunt eficace atat in cadrul tratamentelor externe. de la Basel. cat si interne. Este de remarcat cresterea rezistentei la infectiile pulmonare in general. propolis. cuperoza si diferite dermatoze alergice. asigurand totodata si eliminarea unor toxine din corp. Infuziile.

6 lingurite pe zi. racelilor si mucoaselor iritate. imbunatatind activitatea sistemului imunitar si intarind actiunea de bariera protectoare a epiteliilor respiratorii. Convalescenta.Mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese. stimuleaza pofta de mancare. macesele contribuie la refacerea rapida a organismului si a capacitatii lui de aparare si de efort. pastile de supt care imbina actiunea maceselor cu cea a propolisului si zmeurei. viroza pulmonara. revitaminizeaza si remineralizeaza organismul. cate o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi. Dar preferabil este consumul preventiv de macese. pot prevenii infectiile respiratorii. calmeaza iritatiile mucoasei bucale si faringiene. . imbunatatesc asimilarea substantelor nutritive. durerile musculare sau vertijul. rinita. precum bronsita virala si bacteriana. ajutandu-ne sa spunem adio gripelor. In cazul tratamentelor cu antibiotice consumul simultan de macese prelungit si pe o perioada de minim 10 zile dupa terminarea tratamentului este util pentru prevenirea reactiilor alergice fata de antibiotice.Propolets cu macese si sirop de zmeura. fiind diminuate si efectele secundare precum durerile de cap. pneumonia. indiferent ca ne gasim dupa o operatie sau o infectie. Studii efectuate inca din perioada Celui De-Al Doilea Razboi Mondial arata ca macesele. De altfel. sinuzita. astfel incat sa scapam de disconfortul acestor afectiuni. inca de la declansarea gripei sau a racelii se vindeca mai repede si organismul le rezista mai bine la febra. pentru refacerea florei intestinale si imbunatatirea imunitatii afectate de antibiotice si pentru grabirea vindecarii si scurtarea perioadei de convalescenta. Actiunea sinergetica a celor trei creeaza un antioxidant de exceptie ce intareste imunitatea organismului. tonifica. in convalescenta.