Macesele reprezinta un aliment care intra in reteta multor mancaruri, sosuri sau supe, dulceturi, siropuri, lichioruri, dar

si a unor produse cu un efect terapeutic mult mai pronuntat, precum vinul, maceratul, uleiul, pulberea si ceaiul sub diferitele lui forme de decoct, infuzie sau decoct si infuzie combinate. Pentru toate acestea pot fi folosite atat fructele, cat si florile sau frunzele. Preparate insa incorect, ele isi pot pierde foarte usor calitatile si, ca atare, efectul benefic pentru sanatatea noastra. Se stie ca macesele sunt foarte bogate in vitamina C, insa vitamina C continuta se degradeaza foarte usor atat dupa cules, daca macesele nu sunt consumate imediat sau uscate corect, dar si in contact cu obiecte metalice. Ceaiul de macese se obtine prin oparirea cu apa clocotita a fructelor, caz in care vorbim de infuzie, sau prin fierbere, timp de 5-15 minute, macesele introducandu-se in apa dupa primul clocot, discutand in aceasta situatie despre decoct. Pentru a-i imbunatati gustul se poate adauga miere si zeama de lamaie, dar si scortisoara, care ii potenteaza actiunea in caz de raceala. Infuzia, indicata pentu a nu distruge vitaminele, se prepara din 10-15 fructe zdrobite sau din 2 lingurite de fructe uscate peste care se toarna 200 ml de apa clocotita, se acopera si se lasa sa se extraga timp de 10-15 minute si se filtreaza. Se beau 2-3 asemenea ceaiuri pe zi. Este recomandata si infuzia din amestec de macese si catina alba. Doua lingurite din amestecul celor doua fructe se oparesc cu 200 ml de apa clocotita si se lasa acoperite sa se extraga timp de 10-15 minute. Este recomandata si infuzia din flori de macese. Decoctul din fructe de macese se prepara turnand o lingurita de macese in 200 ml de apa in clocot. Se fierbe apoi timp de 5-10 minute, se lasa sa se racesaca si se filtreaza. Infuzia combinata de macese se prepara prin amestecarea unui macerat de pulbere de macese cu un decoct al aceleiasi pulberi. Pentru aceasta se iau 3-6 linguri de pulbere de macese, fara seminte, si se pun intr-un sfert de litru de apa. Se lasa timp de 8-10 ore sa macereze, dupa care se filtreaza. Lichidul se pastreaza, iar restul plantei ce ramane se fierbe timp de 2 minute, intr-un sfert de litru de apa, si se lasa apoi sa se raceasca. Se amesteca apoi cele doua lichide obtinandu-se o jumatate de litru de infuzie combinata, care se bea pe parcusul unei zile. Este recomandat sa se foloseasca strecuratori si site din plastic sau tifon, pentru a nu pune preparatul in contact cu un metal care ar conduce la oxidarea vitaminelor. Decoctul combinat de samburi de macese se prepara din 2 linguri rase de seminte de macese, care se obtin prin cernerea pulberii. Semintele se pun la macerat timp de 8-10 ore, intr-un sfert de litru de apa, dupa care se filtreaza cu atentie, pentru a nu ajunge perisori de pe samburii maceselor in lichidul filtrat. Restul se fierbe apoi timp de 10 minute, cu inca un sfert de litru de apa, se lasa sa se raceasca, se filtreaza si se amesteca apoi cu lichidul obtinut prin macerare, rezultand o jumatate de litru de decoct combinat de samburi de macese, care se bea pe parcursul unei zile. Se recomanda cure de 14 zile urmate de 14 zile de pauza. Decoctul din radacina de maces se prepara din 2 lingurite de radacina taiata in bucatele, care se fierb timp de 15 minute in 500 ml de apa. Se foloseste in special impotriva pietrelor la vezica biliara si la rinichi. Tinctura este un bun tonic si sedativ. Se consuma seara, 30-50 de picaturi. Pentru a o prepara se pune la macerat o jumatate de kilogram de pulpa de macese, fara samburi, cu o jumatate de kilogram de zahar sau de miere. Se lasa la macerat in jur de 5-8 zile, pana ce se formeza un suc rosu, si se adauga apoi o jumatate de litru de alcool de 60 de grade. Se mai macereaza 2-3 zile, dupa care se strecoara si se pune in sticle de culoare inchisa. Maceratul de macese obtinut la rece, fara fierbere, este foarte bogat in vitamine. Se pun 100 g de macese intr-un litru de apa si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se dizolva 100 g de zahar sau miere, se filtreaaza si se pastreaza la rece. Se recomanda consumul a 2-3 cani pe zi, pe tot parcursul sezonului rece. Se poate adauga lamaie sau flori de tei. Un macerat gustos poate fi obtinut si prin adaugarea a 300-400 g de macese la un litru de apa in clocot. Se lasa sa mai dea cateva clocote, dupa care se trece prin sita, pentru a separa semintele. Se adauga apoi 500 g miere de salcam, se amesteca si se lasa la macerat 2-3 zile.

Pentru pastrarea calitatilor este important ca macesele sa fie corect uscate

Amestec de pulbere de macese cu miere. Macesele curatate de seminte si de perisori, transformate in pulbere, pot fi amestecate in proportie de doua parti pulbere de macese si o parte miere de albine, amestecul fiind recomandat impotriva viermilor intestinali. Pulberea de macese se obtine din fructe uscate. Acestea pot fi macinate foarte fin cu rasnita electrica de cafea. Pulpa se transforma intr-o pulbere fina in timp ce semintele fiind foare dure raman intregi. Apoi pulberea este separata de seminte si de perisori printr-o sita foarte deasa. Se pune in borcane de sticla bine inchise si se pastreaza intr-un loc intunecos si rece maxim 15 zile deoarece substantele active se oxideaza destul de repede. Semintele rezultate se pastreaza si ele, fiind utilizate separat. Vinul de macese este tonic, remineralizant, vitaminizant, diuretic, fiind benefic in cazul lipsei poftei de mancare, in

convalescenta, precum si in afectiuni hepatice si renale. Pentru a-l prepara din macese proaspete intr-o damigeana de 50 l se folosesc 10 kg de macese, 12 kg de zahar si 35 l de apa. Macesele bine coapte se spala de praf doar daca este nevoie si se trec prin masina de tocat carne. Din cauza samburilor tari se trec mai greu, fiind recomandat sa se introduca doar cate putine in masina. Zaharul se dizolva pe foc in 10 litri de apa, impreuna cu zeama de la o lamaie sau cu 2 linguri de otet de 9 grade, si se fierbe timp de 10 minute. Macesele se introduc in damigeana si se toarna peste ele siropul racit si amestecat cu restul de apa. Fermentatia poate sa aiba loc sub actiunea drojdiilor salbatice de fermentatie sau se poate adauga si drojdie de bere. Sub gatul damigenei trebuie sa ramana un spatiu liber de cel putin 10 cm pentru spuma ce va rezulta prin fermentatie. Se astupa cu dop de fermentatie si se lasa sa fermenteze timp de 6-8 saptamani, la 18-20 de grade, agitand zilnic. Cand se termina fermentatia, vinul se limpezeste. Atunci se scoate, se filtreaza prin tifon si vata si se pune in damigene mai mici inchise tot cu dop de fermentatie, deoarece va continua sa fermenteze usor. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia s-a oprit complet. Dupa ce se invecheste 1-2 ani are gust de vermut si o culoare rosu-maronie, avand si un continut foarte mare de vitamina C. Vinul de macese se poate prepara si din macese uscate. Se spala bine 1 kg de macese uscate si se pun intr-o damigeana. Se adauga 3 kg de zahar, 30-50 g de drojdie, 7 litri de apa fiarta si racita, sucul de la doua lamai si trei litri de vin rosu superior, Pinot Noir, Merlot sau Cabernet. Se astupa damigeana cu dop de fermentatie si se tine timp de 4-6 saptamani la o temperatura in jur de 20 de grade. In primele doua saptamani se agita usor. La sfarsit se filtreaza si se pune in alt vas tot cu dop de fermentatie. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia sa oprit complet. Dopul de fermentatie se realizeaza cu ajutorul unui dop de pluta sau de cauciuc, a unui tub de sticla, a unui furtun si a unui vas cu apa. Se trece prin dop tubul legat la furtun, iar acesta se introduce in vasul cu apa. Dopul trebuie sa fie perfect etans. El este necesar pentru a permite gazelor de fermentatie sa iasa, altfel s-ar sparge vasul din cauza presiunii create, dar impiedica intrarea aerului care ar duce la otetirea vinului.

Siropul de macese Steaua Divina este realizat cu zahar invertit

Siropul de macese este tonic, reconfortant, apara organismul de infectii si factori patogeni, ajuta la fixarea calciului in oase, accelereaza producerea de celule rosii, mentine permeabilitatea vaselor de sange, intareste functiile vitale si organele interne. Se poate prepara si din macese uscate. Peste 250 g de macese uscate se toarna 1,5 l de apa clocotita si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se filtreaza, se adauga 0,5 kg de zahar si se fierbe pana scade si capata consistenta dorita. Se toarna in sticle curate, uscate si fierbinti, se astupa ermetic si se fierb in baine marie. Lichiorul de macese are un rol stimulator si intaritor. Pentru a-l prepara se iau 500 g de fructe coapte, se maruntesc bine in mixer, se adauga 150 g de zahar, se lasa pana se formeaza sucul si apoi se adauga un litru de alcool de 60 de grade. Trebuie lasat la macerat 4-6 saptamani, timp in care se agita periodic, dupa care se filtreaza cu atentie si se pune in sticle bine inchise. Se poate consuma dupa alte patru luni de maturare. Jeleul de macese se poate prepara dupa multe retete. O varianta care este si gustoasa si creste in acelasi timp puterea de aparare a organismului combina macesele cu merele si catina. Macesele taiate in jumatate si curatate bine de seminte si de perisori se lasa peste noapte in suc de mere, se adauga apoi sucul de catina, zeama de lamaie, zaharul (care trebuie sa fie o data si jumatate mai mult decat pulpa de macese), se amesteca bine si se da in clocot. In final, se strecoara si se pune in borcane care se pastreaza la rece. Se poate consuma ca atare, pe paine, in iaurt etc.

Exista mai multe retete traditionale de pasta si gem de macese

Gem de macese sau Hetschenpetsch. Se iau 2 kg de macese, se spala, se taie in jumatati, se indeparteaza cu grija semintele si perisorii, se asaza intr-un vas emailat, se acopera cu apa si se pun la fiert dupa care se trec printr-o sita fina. In final se pun parti egale de pasta si de zahar si se fierb din nou cateva minute. Apoi dulceata se toarna in borcane bine oparite, care se inchid bine si se pun la rece.

Alte utilizari Sunt nenumarate retete pentru a obtine diferite preparate din macese, supe, sosuri, mancaruri, prajituri sau inghetate. Bine preparate, ele sunt si gustoase si foarte sanatoase. Exista si miere de macese, si ea extrem de sanatoasa. Macesele sunt folosite in multe alte scopuri, inclusiv in medicina veterinara, iar tufele de macese sunt ideale pentru garduri vii de protectie sau pentru o minunata pata de culoare in gradina. Cosmetica Macesele sunt si un regenerator natural al pielii, capacitatile sale de cicatrizare si regenerare a pielii fiind apreciate in cosmetica deja de multi ani. Continutul ridicat de acizi grasi esentiali asigura o actiune benefica de

regenerare a pielii, de incetinire a imbatranirii premature. S-au obtinut rezultate excelente in tratarea arsurilor, in special a celor solare, si a cicatricelor, inclusiv a celor chirurgicale sau a celor lasate de acnee, pentru reducerea ridurilor si a semnelor de imbatranire prematura, reducand in acelasi timp roseata. Uleiul de macese este recomandat in special pentru pielea uscata, dar si pentru cea normala. Se poate utiliza si pentru masaj, masti si impachetari corporale. Se remarca in primul rand uleiul organic de Rosa mosqueta obtinut din fructe prin presare la rece. Un atu important il joaca continutul ridicat de acizi grasi nesaturati, linoleic (44-50%), linolenic (30-35%) si oleic (15-20%) si de vitamina C, cu ajutorul carora contribuie la regenerarea celulelor din epiderma si la cresterea capacitatii lor de productie de colagen si elastina, putand fi considerat a fi un ulei antirid ce contribuie la mentinerea elasticitatii pielii.

inceputul lui octombrie. cu o coloratie rosie intensa (nu rozii sau de un rosu inchis). este vorba de zeci de mii de oameni care au beneficiat de extraordinarul lor aport de vitamine. In unele zone din Romania. In cele ce urmeaza. ci si alimente (in Ardeal. In Marea Britanie. Medicii din Grecia si din Roma antica. la inceput de octombrie. este aproape imposibil sa te extragi de acolo fara zgarieturi si haine sfasiate. la sfarsitul lui septembrie . Dar adevarata cariera medicala" a acestor fructe a fost relansata in timpul celui de al doilea razboi mondial. Nu se stie exact cate vieti au fost salvate cu ajutorul maceselor. Apogeul recunoasterii valorii medicinale a maceselor se petrece insa chiar acum. macesele fiind transformate apoi in siropuri si in ceaiuri medicinale care le erau administrate convalescentilor din spitale. cand vrei sa te apropii de el isi apara comorile cu crengi acoperite de ghimpi. magiunul de macese este hrana traditionala) si chiar obiecte religioase. in lucrari prezentate la congrese medicale. copiilor cu avitaminoza. incarcat de fructe mici. Recoltarea maceselor Culesul maceselor se face acum. tufele spinoase care cresc la margini de drum au capatat importanta strategica. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane. gustul dulce-acrisor. va propunem sa cunoastem mai indeaproape aceste fructe salbatice. Fructele ajunse la maturitate. Macesele nu sunt doar medicamente. extrem de vie. denumirea de rozariu (siragul de matanii al calugarilor catolici) provine de la denumirea latina a maceselor. Descrierea plantei Macesul este un arbust de 2-3 metri inaltime. cand din cauza penuriei de medicamente. Cat despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise in urma cu mii de ani. trandafir de padure ori trandafir cainesc. daneze sau americane. Incantator ca infatisare. dar si la margini de drum. iar toamna. in timpul celui de al doilea razboi mondial. dar dupa unii specialisti. primavara este acoperit de flori roz-albe si parfumate. pe pajisti. rubinii. inrudit cu trandafirul. publicat in mai 2008. care se culeg chiar acum. macesului i se mai spune si trandafir salbatic. bolnavilor malnutriti ce sufereau de infectii grave. De exemplu. contra durerilor produse de reumatism". Daca te-ai prins din neatentie intre crengile unui maces. Rosa. fiecare fruct era cules cu grija. un amplu articol din prestigiosul cotidian britanic Daily Telegraph". Culoarea lor rosie. inspira sanatate chiar de la prima vedere. se culeg de pe crengi si se pun apoi in saculeti de panza sau de hartie. din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. primele rozarii fiind facute din fructe de macese puse pe o ata.Campioanele vitaminelor: MACESELE (Rosa canina) Sunt cunoscute ca medicamente din timpuri preistorice. in zilele noastre. De pilda. inviorator. Fructele . de exemplu. are un titlu care suna asa: "Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese. inainte de a da prima bruma. care creste in fanete.

preparata incorect. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (dealuri. avand proprietati medicinale foarte importante. Preparate din macese In lumea vegetala. asa incat sa fie conservate la maximum toate substantele active din componenta lor: Pulberea de macese In magazinele de tip Plafar se gasesc asa-numitele macese faisnit". care sunt foarte dure. Daca vrem. Procesul de uscare este destul de indelungat (1-3 saptamani) si se incheie atunci cand pulpa maceselor este total deshidratata si usor casanta. totusi. Ceaiul de macese Se obtine prin oparirea fructelor cu apa clocotita (unii terapeuti recomanda chiar fierberea vreme de 10-15 minute). aproximativ 400 de grame de macese deshidratate. se administreaza de 4 ori pe zi. macesele (mai exact. rupandu-se cand desfacem maceasa cu un cutit.de maces se usuca in locuri umbrite. fier. flavonoide. deci si puterea terapeutica. pulpa maceselor) sunt campioane absolute de vitamina C. Pe de alta parte. in locuri intunecoase si reci. Pentru a le separa. care contin cantitati insemnate de vitamina A si E. pulberea fina astfel obtinuta fiind depozitata in borcane de sticla inchise ermetic. fiind mult mai eficienta cea pe care v-o prezentam in continuare: . Din acest motiv nu va recomandam aceasta forma de preparare. in strat foarte subtire (pe cat posibil fructele nu trebuie sa se atinga intre ele). vor ramane intregi. se va proceda astfel: se macina foarte fin cu rasnita electrica de cafea fructele uscate de maces. De regula. pe stomacul gol. acizi organici. cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 de metri altitudine. adica pulberea de fruct fara samburi (samburii de maces sunt destul de toxici ingerati ca atare). metoda care distruge multe principii active. cate o lingurita rasa. Semintele rezultate in urma cernerii se pastreaza si ele. in timp ce pulpa se va transforma intr-o pulbere fina. sa obtinem pulberea de macese acasa. ferite de umezeala. magneziu. pe o perioada de maximum 15 zile (deoarece substantele active se oxideaza relativ rapid). podisuri). dupa uscare. aceasta vitamina se degradeaza si isi pierde foarte usor efectul. Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani. Dintr-un kilogram de fructe proaspat culese rezulta. Dupa macinare. de unde si nenumaratele lor utilizari medicinale. semintele. vitamine din complexul B. se va face o cernere printr-o sita deasa (cum ar fi cea pentru faina alba). considerate de referinta la nivel mondial. In cele ce urmeaza va vom prezenta cele mai bune variante de preparare a acestor fructe medicinale. Aceasta va fi folosita pentru administrare interna.

In final. Fiind bogate in acizi organici (pectici). pe stomacul gol. care se administreaza pe parcursul zilei. din vase (cele mai bune sunt cele de sticla) sau din oale (vor fi preferate cele teflonate). vreme de doua minute. din preparatul astfel obtinut. Preparatul rezultat se pune deoparte. macesele regleaza si nivelul colesterolului. iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa. cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. se amesteca cele doua extracte. nu mai mult) vreme de 40 de minute. urmate de alte 14 zile de pauza. Tratamente preventive * Alergie . dupa care se lasa sa se raceasca gradat. Vitamina C. metal care va cataliza oxidarea vitaminelor. dupa care se lasa sa macereze vreme de 12 ore. dupa care se lasa sa se raceasca. vreme de 8-10 ore. alaturi de fructele paducelului. dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. Astfel. vitaminele din complexul B continute de pulpa maceselor previn ateroscleroza. in cure de maximum 14 zile.o cura de 45 de zile. dupa care se pune in borcane mici cu filet. Pe cat posibil. macesele sunt adevarate campioane in prevenirea crizelor de anghina pectorala si infarct. asa incat sa nu se strecoare si perisorii (cu efect foarte iritant asupra aparatului respirator si digestiv) de pe samburii maceselor. Aceste borcane se sterilizeaza in cuptor (de preferinta la 80 de grade. previn puseele de hipertensiune. vreme de 10 minute. care se administreaza pe parcursul zilei. Decoctul combinat de samburi de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat. Se adauga 500 de grame de zahar brun. * Boli de inima . Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii -inceputul primaverii. face minuni in prevenirea alergiei. Siropul de macese Peste 200 grame de pulbere de pulpa de macese fara samburi se pun 800 ml de apa clocotita. se amesteca cele doua extracte. Preparatul rezultat se pune deoparte. ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres. bioflavonoidele. dupa care lichidul se filtreaza. in timpul prepararii este bine ca extractele sa nu intre in contact direct cu metalul din strecuratoare (sunt preferate strecuratorile de plastic sau tifonul).toamna si primavara se face un tratament de o luna cu pulbere de macese. Se administreaza zilnic. din care se consuma 4-6 lingurite pe zi. dupa care lichidul se filtreaza cu multa atentie. 2 linguri rase de seminte de macese (rezultate in urma cernerii pulberii). cate 4-6 linguri. iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa. In final. asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie. . timp in care se consuma o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi.Infuzia combinata de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat vreme de 8-10 ore 3-6 linguri de pulbere de macese (fara seminte). se amesteca bine la foc foarte mic (preparatul nu trebuie sa clocoteasca!). obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de decoct combinat. obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de infuzie combinata.

Imbunatateste pofta de mancare. litiaza si colici biliare . Aceste observatii au fost facute in urma unor studii aprofundate de catre Comisia Guvernamentala din Germania.studii recente facute in Germania arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la stresul psihic. in fier si in magneziu. urmate de alte 20 de zile de pauza. . enervarii. sinuzita. Acest sirop. la suprasolicitare si la emotii negative.se administreaza infuzia combinata de macese. * Hipertensiune arteriala . urmate de alte 2 saptamani de pauza. Decoctul combinat de seminte de maces se administreaza dimineata. favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos. rinita etc. in cura de 2 saptamani. cate o lingurita. Se administreaza pulberea de macese. frustrarii.semintele de maces contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii.studii facute inca din perioada celui de al doilea razboi mondial arata ca un tratament de 3-4 saptamani cu macese previne infectii respiratorii cum ar fi bronsita virala si bacteriana. cate un pahar cu 30 de minute inaintea fiecarei mese. in cure de 60 de zile. pneumonia. impiedica precipitarea colesterolului in colecist si formarea de calculi biliari. pana la ora 12. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. stresul asociat acestor emotii negative este chiar principalul vinovat pentru puseele de hipertensiune arteriala si pentru tensiunea arteriala oscilanta. din care se ia cate o lingura pe zi. in cure de 30 de zile. cate 3-4 lingurite pe zi. * Colecistita. de tipul furiei.se administreaza siropul de macese. cu minimum 30 de minute inainte de alaptare. * Debilitate si anemie la copiii mici . cate 100-200 ml pe zi. Or. cu 15 minute inaintea mesei de pranz si a cinei. cu tot cu pulpa. nefrita . viroza pulmonara. pulpa maceselor administrata intern mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. * Infectii respiratorii . ajutandu-le sa-si exercite rolul de bariera in fata microorganismelor infectioase. se administreaza infuzia combinata de macese. Se recomanda ca macar de doua ori pe an sa se faca o cura cu pulbere de macese. Macesele imbunatatesc activitatea sistemului imunitar si intaresc epiteliile respiratorii. previne colicile.* Cistita. care reglementeaza folosirea plantelor medicinale in aceasta tara. in cure de 30 de zile. este foarte bogat in vitamina C si in vitamine din complexul B. urmate de cate 10 zile de pauza. La sugari. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar. previne bolile infectioase si complicatiile acestora. Apoi. Din infuzia combinata obtinuta din pulpa maceselor se administreaza cate un pahar (200 ml). cate o jumatate de litru pe zi. vreme de 28 de zile. de patru ori pe zi.

Macesele sunt o adevarata colectie de substante antioxiante si antiinflamatoare. avitaminoza . la toate persoanele care au raportat disparitia sau diminuarea durerii in urma tratamentului cu macese s-a observat si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor afectate de reumatism.* Reumatism . Danemarca. timp in care se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. in tari cum ar fi Germania. la 66% dintre pacientii care luasera macese. cresc rezistenta organismului la frig. dar chiar ajuta organismul sa asimileze vitaminele si mineralele din alte surse. La sfarsitul tratamentului. De asemenea. ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale. pacientilor li s-au administrat oral cate 5 grame de macese pe zi. impiedicand aparitia crizelor reumatice. Tratamente interne * Artrita reumatoida .intr-un studiu danez din 2004. Marea Britanie. facut pe 112 persoane bolnave cu artrita reumatoida si osteoartrita.se fac tratamente de cate 60 de zile. macesele devin treptat o optiune de tratament tot mai serioasa pentru reumatologi. medicii din Germania si din Danemarca facand in ultimul deceniu nu mai putin de opt cercetari de acest tip. acestia ajungand chiar sa recomande macesele in locul clasicelor antiinflamatoare de sinteza. durerile reumatice se diminuasera considerabil sau chiar disparusera. timp in care se administreaza cate 6 lingurite de pulbere de macese pe zi. toate incununate cu succes. Franta. .la schimbarea anotimpurilor (mai ales la inceputul toamnei si al iernii) se recomanda o cura de o luna. In prezent. Acest studiu clinic nu este singurul. * Scorbut. cu nenumaratele lor efecte adverse. vreme de 90 de zile. care impiedica degradarea finelor cartilagii din articulatii. Macesele nu doar ca au continut ridicat de vitamina C si de alte vitamine (in special vitaminele A si din complexul B).

Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. s-a constatat ca administrarea extractului apos de macese imbunatateste eliminarea unor substante toxice din organism.mai multe studii facute de medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka. guturai . el accelerand procesele de vindecare in cazul celor care suferisera interventii chirurgicale. Se administreaza pulberea de macese. De asemenea. cate jumatate de litru administrat zilnic. Dupa doua saptamani de administrare a extractului apos de macese s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. precum si circulatia de la nivelul finei retele de vase capilare.la venirea sezonului rece se face o cura de 60 de zile cu sirop de macese. din care se iau de trei ori pe zi cate doua lingurite. avand un efect laxativ de intensitate medie. Acest tratament nu are ca efect eliminarea febrei. De asemenea.se ia cu 10 minute inaintea fiecarei mese cate o jumatate de pahar de infuzie combinata de macese. Nu in ultimul rand. fiind eficiente contra fragilitatii capilare.se consuma cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi. vertij) sunt mult diminuate. stimuleaza apetitul alimentar si imbunatateste asimilatia substantelor nutritive.se administreaza infuzia combinata de macese indulcita cu miere de mana. fiind de un important ajutor in exercitiile fizice. Este un tratament care reface rapid capacitatea naturala de aparare si de efort a organismului. care sunt principalul mijloc de pierdere a kilogramelor in plus. cate 6 lingurite pe zi. tratamentul cu macese mareste tonusul psihic si fizic. . cum ar fi acidul uric. pe stomacul gol. sub forma tesutului adipos in exces. la trezire. * Constipatie .se bea zilnic o jumatate de litru . precum si o inhibare a procesului de depunere de rezerve de energie in corp.un litru de infuzie combinata de macese.mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese inca de la declansarea acestor afectiuni au un timp de vindecare mai scurt. dar si de compensare a pierderilor de sange.* Circulatie periferica deficitara . * Gripa. care pot provoca anemie. * Hemoragie menstruala . * Febra . efectele secundare ale bolii (dureri de cap. organismul rezista mai bine la accesele de febra. cate o jumatate de litru baut dimineata. are efect opus. * Obezitate. arata ca macesele sunt de un real ajutor contra obezitatii. supraponderabilitate . dar si al celor care au avut boli infectioase grave. are un rol de regularizare a activitatii hormonale. O varianta mai puternica a acestui tratament este cel cu pulbere de macese. Se recomanda o cura de 45 de zile cu infuzie combinata de macese. mai mult. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta la normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal. tratand constipatia si fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. vertij. Acest tratament a fost adesea folosit cu succes in spitalele militare. slabiciune. * Convalescenta . musculare. sub indrumarea doctorului Kiyofumi Ninomiya. Acest tratament previne crampele menstruale. ajuta la accelerarea procesului de vindecare. Aceste tratamente imbunatatesc circulatia la nivelul vaselor de sange de mici dimensiuni. din care se iau cate 3-4 linguri pe zi. care e un foarte important mecanism de aparare a organismului. insa ajuta corpul (in special sistemul cardiovascular si cel nervos) sa reziste cu succes acceselor de febra si. din care se bea cate un litru pe zi. bioflavonoidele din pulpa maceselor intaresc peretii vaselor de sange.

* Tratamentul cu antibiotice . De asemenea. pe stomacul gol. Se bea cate o jumatate de litru pe zi de infuzie combinata. corelat cu cel cu antibiotice. in acest context. cercetatorii danezi au descoperit in macese o substanta activa (galactolipida). disconfort gastro-intestinal. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. cu antibiotice). flavonoidele. prevenirea reactiilor alergice la aceste medicamente. cu un extraordinar efect antiinflamator asupra finelor cartilagii dintre discurile coloanei vertebrale. Merita retinut. Se recomanda o cura de trei-patru luni cu infuzie combinata de macese. Administrata suficient de mult timp. mai ales repetate. care se administreaza cu tot cu pulpa.* Spondiloza anchilozanta . si faptul ca tratamentul cu macese. in schimb. catar respirator. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie datorita cianidelor din compozitia acestor samburi. Semintele de macese. refacerea florei intestinale normale. aceasta substanta nu doar reduce inflamatia si durerea.acum trei ani. vitaminele si alte substante antioxidante din macese impiedica procese degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. cate o jumatate de litru pe zi. dar chiar imbunatateste flexibilitatea coloanei vertebrale afectate de aceasta boala. fiind printre cele mai nenocive remedii cunoscute. . Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie in administrare.in timpul administrarii antibioticelor de sinteza si inca o perioada de 10 zile dupa terminarea acestui tratament. mai ales perisorii de pe aceste seminte. terapie care are ca efect imbunatatirea imunitatii (care este destul de serios afectata de curele. cu prurit. au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si a celui digestiv. ajuta la eliminarea mult mai rapida a infectiilor bacteriene. Mai mult. este foarte utila o cura cu infuzie combinata de macese.

rubiginosa. flori: solitare sau grupate cîte 2 -3. comprimați. R. încovoiați ca o seceră. cu margine dințată.R:Roza sabacia În figură: Rosa canina L.G:Hunds Rose.dumalis.elliptica. pendulina L. recurbați. tomentosa.micrantha. rugosa (R) privind aspectul tulpinii (a) și al măceșelor (b) maces. tulpina: alungită. R. întrecînd cu de 10 ori conținutul mediu al speciei R. cu ramuri arcuite în afară.5 cm. lungi de 2-4 cm. lucitoare. în interior cu numeroase achene (numite impropriu semințe). cu peri aspri. Tot în urma acestor cercetări s-a demonstrat că specia R. varietăți sau forme aparținînd în special taxonilor din secția Caninae:R. frunze: dispuse altern. penat-compuse.deosebiri maces. mai ales pe ramurile tinere .aspectul unei ramuri cu flori și frunze. stamine și stile numeroase. late de 1-2 cm.deosebiri (Alături de specia R. cu ghimpi puternici. Cercetările efectuate în țara noastră cu privire la conținutul în vitamina C au arătat că unele dintre aceste specii au o valoare de 2-8 ori mai mare în acid ascorbic decît specia R. lungi de 3-10 (15) mm. ghimpoase. canina L. pseudofructe: provenite din receptaculul care devine cărnos (măceașa). triunghiulare.înalt de 23 m. lucioase. cu 5-7 foliole. ovale. se păstrează mult timp. :A . la bază cu stipele mici. B diferențieri între R.) Caractere de recunoaștere : Planta: Arbust ghimpos. canina. culoare roșieportocalie pînă la roșu aprins. așezate la vîrful ramurilor.(măceșul de munte) are conținutul cel mai ridicat î n vitamina C dintre toate speciile din țara noastră.M:Gyepu rozsa. sepale răsfrînte. R. pețiolul are uneori dinți mici. pe dos glabre. ramificată.canina L. lungi de 2-2. Fr:Eglantier. R. cu ramuri lungi. petale roz emarginate.Măceșul Rosa Canina L. se pot recolta și fructele altor specii. canina (C) si R. maces .

Au culoare roșie-cărămizie. Umiditatea atmosferică crescută influențează negativ asupra conținutului în vitamina C. Acestea sînt întregi.maces rosa canina rosa canina Materia primă : Fructus Cynosbati . în pășuni și finețe. raspîndire în flora spontană și zonare în cultură : Specie care nu suportă umbrirea și de aceea se instalează numai în rărituri de păduri de foioase sau pe marginea ac estora. arealul lor s-a redus datorită lucrărilor de amenajare a fînețelor. Are cerințe reduse și față de umiditate. fiind un arbust. nu rezistă doar în turbării și terenuri înmlăștinate. nu se poate pune problema scoaterii din circuitul agricol a unor suprafețe pentru cultura măceșului. Speciile genului Rosa.. -30° nefiind afectate decît ramurile de un an. scheletice. Altitudinal se ridică de la nivelul mării pînă în etajul montan (la cca. cu receptaculul globulos ovoid sau elipsoidal. Tehnologia de cultură : Măceșul. mai ales cele față de sol. pîna la roșu aprins. Are o rezistență deosebită la temperaturi scazute. chiar pe pante mari. pietroase. La baza pseudofructului se observă resturi de pediceli. pe marginea drumurilor și a căilor ferate. În prezent.. 1200 m). cu suprafața exterioară întreagă și zbîrcită. pe coaste cu expoziție însorită. Ecologie. la lucrări de îmbunatățiri funciare (în amestec de specii antierozionale.este formată din pseudofructele speciilor menționate. iar la extremitatea opusă un disc plan sau conic cu resturi de stile scurte. În interior se află numeroase fructe (achene) cu peri aspri care sînt și ele utilizate în terapeutică. îndeosebi cele din secția Caninae. la geruri de -25°. erodate sau supuse eroziunii. Datorită cerințelor ecologice reduse. Față de sol este una din cele mai puțin pretențioase specii. rămîne pe același loc 18-25 ani și de aceea cultura nu se poate încadra într -un . acesta se pretează însă la plantare pe dealuri cu pante mai greu valorificabile de alte specii. sînt fără miros și au gust plăcut. vegetînd inclusiv pe cele sărace. au fost răspîndite pe tot teritoriul țării noastre. pășunilor și a terenurilor cultivate. garduri vii). glabre sau păroase formînd un capitul mai mult sau mai puțin evident. locuri poienite. acrișor.

Prima lucrare ce se execută este o arătură adîncă de 25-35 cm. se pot folosi 600 kg/ha gunoi de păsări sau primăvara 10-12 t/ha de urină. Dat fiind faptul că această cultură se poate valorifica un timp atît de îndelungat. Toamna. Apoi. se grăpează bine și se plantează arbuștii la o distanță de 50 cm rînd de rînd și . factorul primordial este alegerea materialului de înmulțire după criteriile conținutului în vitamine. terenul se va menține curat de buruieni. pentru a sparge eventualii bolovani. imediat după terminarea însămînțărilor curente. în lipsa gunoiului de grajd. terenul se ară la o adîncime de 30 -35 cm. Pentru a asigura un spor anual de producție de 10 -15% se vor administra din anul trei cîte 30-40 kg/ha s.a. în special în vitamina C. pîna la plantare.a. în prima jumătate a lunii septembrie. pregătirea terenului începe primăvara. se administrează îngrășămintele organice în cantitate de 30-35 t/ha. la înființarea culturii. biologice și fitochimice. Lucrările de bază ale solului au ca scop principal afînarea acestuia în profunzime și distrugerea buruienilor. după care se trece la plantat. După desfundare. azot. În vederea plantării.a. grăpîndu-se arătura în lung și în lat. terenul se întreține ca ogor negru. după productivitatea diferitelor specii. varietăți și forme și după alte caractere morfologice. se execută marcarea lui la distanțe de 2 m rînd de rind și la 1 -2 m pe rînd. lucrîndu-se cu cultivatorul. Desfundarea se va face cu plug prevăzut cu subsolier care să lucreze pînă la adîncimea de 50-55 cm. reglabilă. potasiu. și potasice 50-70 kg/ha s. Pentru plantările de toamnă care asigură prinderea sigură a arbustului. și se ară la 25-30 cm.a. Primăvara se mai dau 50-70 kg/ha s. fosfor și azot și 10-15 kg/ha s. Pentru executarea gardului viu de măceșe. Pregătirea terenului pentru înființarea culturii de măceș se face diferit decît pentru celelalte plante medicinale sau aromatice.a.asolament. dar asemănătoare pregătirii terenului pentru înființarea unei livezi sau unei vii. pînă în luna mai sau iunie cînd se va executa desfundarea propriu zisă. cu plugul în agregat cu o grapă puternică. cele fosfatice 80-90 kg/ha s. după care se fac gropi de 40 X 40 X 40 cm în terenurile desfundate și de 60 X 60 X 80 cm în cele nedesfundate. Toamna. Azotul se administrează întotdeauna primăvara. după pregătirea terenului. înainte de plantare cu 3-4 săptămîni.

deci la început de maturizare. Lucrările de întreținere se reduc la menținerea terenului afînat și curat de buruieni. prin ramuri înrădăcinate obținute prin despărțirea tufelor existente în flora spontană sau în cultură și prin marcotaj. Pentru un hectar sînt necesare 25-30 kg de semințe și se obțin 350 000 -550 000 puieți de măceș. se lucrează cu cultivatorul sau cu discul în agregat cu grapa reglabilă. după care se însămînțează cu SU-29 la distanța de 45 cm și la adîncimea de 5 -6 cm în teren în prealabil pregătit în acest scop. Acest procedeu dă rezultate bune cînd se aplică la sfîrșitul perioadei de vegetație. după care se treieră. Se precizează faptul că nu este permisă uscarea pe cale artificială a fructelor și semințelor. în scopul scoaterii . Timpul optim de însămînțare este toamna. asigurînd prinderea integrală a culturii. Toamna se scot și se plantează la locul definitiv la intervalul de 2 m rînd de rînd și la distanță de 1.50 cm plantă de plantă pe rînd. În felul acesta noile plante de măceși iernează bine și primăvara încep să vegeteze timpuriu. Înmulțirea măceșului se poate face prin semințe. de 35-45 cm. Pentru obținerea unei semințe apte de reproducere. Precizăm că plantarea nu este indicată primăvara. avînd grijă ca plantele pe cele două rînduri vecine să cadă una față de cealaltă la jumătatea distanței. întreținîndu -se curat de buruieni pînă toamna tîrziu cînd se va însămînța. timp de 90 zile. mai jos de colet.5-2 m pe rînd. după încolțirea buruienilor. Trebuie avut însă grijă ca din momentul plantării tufei și pînă la primul îngheț să ramînă suficient timp noilor plante să se înrădăcineze. La 2-3 săptămîni. Plantele răsar primăvara devreme și sînt lăsate pînă în toamnă fără a fi rărite sau replantate. Terenul ales pentru însămînțare se ară imediat după recoltarea plantei premergătoare și se grăpeaza puternic. Fructele astfel recoltate se întind în strat subțire pe rogojini sau prelate la soare pentru a se usca. în preajma căderii înghețului. deoarece vînturile uscate și căldurile împiedică prinderea totală a plantelor. adică toamna. Cu rezultate sigure este întrebuințarea ramurilor înrădăcinate (vlăstarilor înrădăcinați) rezultate din împărțirea tufelor mari. Semințele obținute la treier prin batoza de trifoliene se stratifică în nisip umed la temperatura constantă de 12-16 °C. Coletul va fi plantat cu 2-3 cm mai jos de nivelul pamîntului. se vor recolta fructele de măceș numai în stadiul de galben -portocaliu. Înainte de plantare se mocirlesc și se fasonează tulpina la 40-45 cm lungime. La scoaterea tufelor pămîntul se sapă la o adîncime cît mai mare.

avîndu se grijă ca tăietura să fie cu fața în jos. În cazurile cînd se obțin plante mai slab dezvoltate. bine dezvoltați și copți. Distanțele de plantare la locul definitiv sînt aceleași ca și la precedentele metode de înmulțire. A treia parte din tufă. La plantat. A doua treime va fi pregătită pentru marcotare în care scop va fi tăiată cît mai scurt. Lăstarii de un an. se udă și deasupra pămîntului de pe aceste gropi se așează un strat de rumeguș sau paie pentru a păstra umiditatea. dîndu -li-se . măceșii vor fi mușuroiți. după care se acoperă cu pămînt. pentru a le păstra prospețimea. unde vor fi fixați cu cîrlige. Înrădăcinarea și dezvoltarea părților marcotate depind de lucrarea la timp a terenului. urmărind prin aceasta o dezvoltare cît mai rapidă a lăstarilor.plantei cu un număr cît mai mare de rădăcini. ce se pot planta pe locul de cultură. Rădăcinile ramurii astfel fasonate se mocirlesc într-un amestec de pămînt galben cu apă și bălegar. Arătura va fi executată la adîncimea de 10-15 cm. Pentru dezvoltarea rapidă a părților aeriene. partea aeriană a acestora se scurtează la 40 -50 cm lungime pentru ca rezervele nutritive acumulate să poată stimula cît mai rapid creșterea mugurilor. În vederea formării calusului și stimulării creșterii mai rapide a rădăcinilor. o înrădăcinare reușită are loc în lunile iunie-iulie. din treimea tufei supuse marcotării. iar toamna tîrziu. devenind plante de sine stătătoare. În felul acesta pînă în octombrie se formează tufe puternice. care are coardele cele mai bune. este supusă marcotării. coletul trebuie să fie cu 2-3 cm mai jos de nivelul pămîntului. tufele alese pentru acest procedeu de înmulțire se împart în trei parți: o parte din tufă va fi lăsată să și continue vegetația în mod normal pentru a hrăni întreaga plantă. practic și simplu. în aceste luni ele se taie scurt. în luna septembrie. cu o bună coroană și rădăcini bine dezvoltate. Toamna. Pentru a obține puieții buni de plantat prin marcotaj.lăsîndu-le numai 4-6 muguri. locul îndoirii lăstarilor se crestează o dată sau de două ori. Rădăcinile putrede și vătămate se înlătură cu un cuțit bine ascuțit. După despărțirea tufei în tulpinițe cu rădăcini. Un alt sistem de înmulțire. îndreptată spre pămînt. sînt îndoiți la sol și așezați în gropi de 10 12 cm. este prin marcotaj. în preajma căderii înghețului. acestea se trec în luna octombrie în școală unde se țin un an. Cînd condițiile de îngrijire sînt respectate. terenul cultivat cu măceși se ară printre rînduri în așa fel ca plantele să nu fie rănite. După aceste operații se împrăștie îngrășămintele indicate și se udă terenul. de întreținerea lui în stare curată și de menținerea unei umidități suficiente.

Rugina este provocată de ciuperca Phragmidium subcorticum și apare pe lăstarii tineri. Expunerea fructelor la soare nu este permisă. dacă se urmărește un produs tăiat în dimensiuni mici (feinsehnitt) pentru ceai de măceș sau vin.rugina. deoarece o dată cu fructele sănătoase cad și cele atacate de dăunatori.pentru fiecare plantă o suprafață de nutriție de 45/25 cm. Se poate combate și cu zeamă bordeleză sau soluție de sodă calcinată. dăunatorii și mijloacele de combatere : Dintre bolile criptogamice cele mai des întîlnite în culturile de măceș amintim : făinarea. de expoziția sa și de faza de maturizare a fructelor. Se recunoaște după pustulele mici de culoare ruginie sau galbenă. resturi de plantă. Făinarea este provocată de ciuperca Sphaerotheca pannosa și se recunoaște pe frunze sub formă de pulbere foarte fină. Recoltarea măceșelor se face în lunile august-septembrie în funcție de altitudinea terenului cultivat. maxim două prașile mecanice pe an. Dacă se urmărește un produs în stare uscată toto (întreg) sau tăiat ca un bob de cafea (pericarp) atunci momentul optim de recoltare a fructelor este cînd culoarea lor e roșie. Pentru fructele destinate exportului ca fructe în stare proaspătă. putregaiul brun și mucegaiul. se face cu mîna. În anul întîi și doi de cultură se prășește de două ori mecanic și o dată manual. Răspîndirea bolii e provocată de variația de temperatură și umiditate. Primăvara. indiferent de scopul pentru care sînt destinate.deoarece se încing foarte ușor și fermentează. impurificînd produsul. Bolile. nefiind permisă recoltarea prin scuturare sau lovire. Începînd din anul al treilea plantația intră pe rod și ca lucrări de întreținere reclamă una. prima se dă primăvara imediat ce terenul permite și a doua după recoltarea fructelor. frunze și chiar pe pedunculul florii. fapt ce reduce conținutul în vitamina C. Se dezvoltă în condiții de . se plantează la locul definitiv. cu excepția celor destinate ca material de înmulțire. Recoltarea lor. momentul optim de recoltare este cînd trec de la portocaliu către roșu. momentul optim de recoltare este atunci cînd fructele au culoarea roșie-închis. Se combate prin prăfuire cu floare de sulf primăvara. după ce sînt tăiate scurt. Fructele recoltate se așează în coșuri sau lădițe în cantități de 8 -10 kg și se transportă în aceeași zi la locul de uscare sau la locul de centralizare în vederea folosirii lor în stare proaspătă. În sfîrșit. de două ori înainte de înflorire și în caz de apariția bolii se mai repetă prăfuirea o dată.

temperatură ridicată și aer uscat. în zona Munților Apuseni. Dezvoltarea acestei boli e condiționată de ploi de lungă durată și de temperaturi ridicate. Putregaiul brun apare ca urmare a atacului ciupercii Diplocarpon rosae. Ilfov. ramurile se pot apleca cu ajutorul unui cîrlig de lemn sau se pot lega cu o sfoară. Mucegaiul este o boală specifică măceșului. margini de păduri. precum și în județele Iași. Combaterea ei se face și prin aerisirea și afînarea solului precum și prin prăfuirea culturilor cu floare de sulf. Ca dăunători întîlniți mai frecvent cităm: păduchii verzi. Galați (posibilități mai reduse fiind în județele Brăila. care se ard la marginea parcelei și prăfuirea culturilor cu floare de sulf. precum și în Dobrogea) în locuri poienite. Aceasta din urmă atacă în stadiul de larvă. (8-12 kg/ha). sîrmă sau lanț. Vaslui. Pinetox. în septembrie în podișul Transilvaniei și Moldova și pe la mijlocul lunii octombrie în județele cu clima cea mai rece (Covasna. pajiști. urmînd a fi livrate la . Timiș. fără pete verzi decît spre vîrf și fără a fi moi. Recoltarea se face cu mîna. tripsul. Se combate prin înlăturarea părților atacate. Harghita). În anii cu condiții climatice normale recoltarea începe în ultima decadă a lunii august în județele din Muntenia și Oltenia. Ialomița. precum și la altitudini mai mari sau în zona depresiunilor subcarpatice pe versanții nordici. Mures. Această maturare a măceșelor are loc foarte diferențiat. Teleorman. Ca și putregaiul brun această boală se dezvoltă pe timp umed. Se recunoaște după frunzele brunificate. Pregătirea produsului în vederea prelucrării : Măceșele se achiziționează în stare proaspătă. Măsurile de combatere sînt lucrările aplicate la timp și cu conștiinciozitate. La nevoie. Recoltarea produsului din flora spontană : Din flora spontană se poate recolta în cantități mai mari în toate județele de o parte și de alta a arcului carpatic. păianjenul roșu. margini de drumuri și căi ferate. Recoltarea poate începe cînd măceșele capătă culoarea cărămizie spre roșie. astfel încît să poată fi ajunse toate măceșele. viespea tripunctată și viespea tigarar a trandafirului. Dăunatorii se combat cu Lindatox -3. nerănite și neatacate de boli sau dăunatori. în funcție de zonă. Se culeg numai fructe sănătoase. emulsie de petrol cu tutun (200 l/ha) etc. Ele se adună în coșuri și se transportă apoi în saci.

deoarece la 20-25° această enzimă este foarte activă. Pentru a grăbi uscarea se poate face tăierea în prealabil a măceșelor pe măsura introducerii lor la uscător.max. ramuri) și minerale (pietricele si pamînt) cu ajutorul vînturătorii de cereale cu site cu diametrul de 6-10 mm. 1%. Randamentul la uscare 2/1. Este de dorit însă ca printr-o organizare bună.(vezi prima fotografie din pagină) care are tulpina armată atît cu ghimpi mari și drepți.beneficiari ca atare sau uscate. lopătîndu-se la câteva zile pentru a evita intrarea în fermentație care duce la scăderea conținutului în vitamina C. iar după vînturare făcîndu-se sortarea prin îndepărtarea fructelor verzi sau atacate de dăunători. La 4 -5 zile se vîntură dintr-o ladă în alta. 85°. cu sepalele erecte și nu reflecte și care se pot recolta deja spre sfîrșitul lunii iulie. produsul să ajungă cît mai repede la uscătorii. fiind necesar ca chiar de la început să se atingă o temperatură de min. . condiție de bază pentru obținerea unei calități superioare. Pentru economie de spațiu se pot păstra în lădițe umplute pe jumătate care se clădesc în formă de cruce. Uscarea se face numai artificial. Condițiile tehnice de recepție pentru măceșe proaspete prevăd ca acestea să fie sănătoase. Se fa ce apoi îndepărtarea semințelor și pufului prin trecerea printr-un ciur mecanic. corpuri străine organice și minerale . sepale. iar cele supracoapte se trec separat pentru uscat. cu diametrul pînă la 25 mm. cît și cu numeroși aciculi și ale cărei fructe false sînt globuloase. condiționarea constă exclusiv în înlăturarea corpurilor străine organice (resturi de codițe.resturi de codițe și frunze -max. cu ajutorul unor utilaje acționate electric. frunze. iar umiditatea cea normală pentru fructele proaspete. turtite. Observații : Uneori se admite utilizarea măceșelor și de la specia de cultură Rosa rugosa Thunb. în strat subțire în vrac. de culoare portocalie pînă la gradul de supracoacere. Temperatura de uscare este de 100-105°C. În vederea uscării. iar pentru obținerea numai de pericarp uscat 6/1. 0. cu valțuri care împing produsul către un cuțit longitudinal. Lopătarea se va face numai cu lopeți de lemn pentru a se evita rănirea fructelor care duce la scăderea conținutului în vitamina C.5% pentru fiecare. măceșele se țin la umbră. În primul caz. de dorit chiar în ziua în care a fost cules. deoarece necesită temperaturi mari pentru inactivarea ascorbinazei care contribuie la oxidarea vitaminei C. Sînt admise ca impurități .

suportă iernile fără zăpadă și geruri pînă la minus 20 -22°C. așezat în strat de 10 -12 cm în care butașii se pun în poziție oblică. pietroase. Este pretențios la lumină. Determinările de laborator au arătat ca această specie are un conținut foarte ridicat de vitamina C. rosa pendulina rosa pendulina maces de munte maces de munte În cultură acesta prezintă unele particularități față de Rosa canina. soluri degradate. Nu suportă terenurile argiloase grele. .a.(vezi următoarele două poze). (Măceșul de munte) din zona montană. rîndurile se udă iar butașii se mușuroiesc. Se vor face udări cu must de bălegar sau se dau 30 -40 kg/ha s.Uscarea se face tot la 100-105°C. De perspectivă este răspîndirea speciei Rosa pendulina L. pante cu expoziție sudică. cu papus puțin. acesta e gros și cărnos. Cerința de apă este în special în lunile de primăvară înainte de înflorire și începutul lunii august. are fruct alungit. Se acomodează pe solurile ușoare. Tehnologia de cultură (măceș de munte) : înmulțirea se face prin butași. Primăvara butașii se plantează pentru înrădăcinare în straturi la o distanță de 20-25 cm între rînduri. dar randamentul la uscare este mult mai scăzut decît la Rosa canina și anume 3-3. semiumed. Tăierea de jos se face imediat sub nod. Încăperea se aerisește după necesitate în timpul iernii. iar achenele puține (5-10). Recoltarea butașilor se face în luna octombrie și apoi se stratifică în încăperi cu o temperatură de +1. la 10-15 cm pe rînd și la o adîncime de 6-8 cm.5/1. folosindu-se coarde anuale bine coapte avînd 5-6 noduri. azot în două-trei etape. cu sepale în continuarea fructului și cu peri mari pe suprafața pericarpului. dense și reci. Este bine ca imediat după plantare să se acopere butașii cu rumeguș pentru a se evita uscarea terenului.. În luna octombrie butașii înrădăcinați se replantează în școală unde terenul se pregătește din timp. Distanța între rînduri de data aceasta este de 45 cm. După plantare. + 2°C. dar nu rezistă în locurile joase expuse vînturior reci de nord și nord -est.. crește prost și nu suportă deloc terenurile cu apă stagnantă. care este lipsită de ghimpi. Stratificarea se face în nisip bine spălat.

se fac gropi de 50X50x50 cm sau de 30x30x30 cm cînd terenul este desfundat. alinierea rîndurilor și ține puietul. stînd în școala de puieți 2 ani. pe cît posibil în zilele însorite. Toamna se face plantarea pe locul definitiv la o distanță între rînduri și pe rînd de 2 m. cînd fructele trec de la culoarea verde-gălbuie la portocaliu cu nuanțe roșii. Înmulțirea se poate face și prin sămînță. Fructele se culeg numai pe timp uscat și senin. Coletul trebuie să fie la 2-3 cm sub nivelul solului. Recoltare (măceș de munte) : Corespunde cu a doua jumătate a lunii august începutul lunii septembrie. iar în cursul verii se urmărește să nu se dezvolte alți lăstari. iar rădăcina puietului se mocirlește. Timp de stratificare . După răsărire. în punctele pichetate. iar îngrijirea se face la fel ca în primul an. crenguțele crescute în anul precedent sînt tăiate scurt.2 ani. Lucrările solului din plantație constau dintr-o bună afînare a solului și stîrpirea buruienilor. aceștia se îndepărtează. într-un loc curat cu temperatura cît mai constantă la 0. iar pămîntul se întreține în cursul verii curat și umed. Însămînțarea se face în rînduri distanțate la 20-25 cm rînd de rînd în teren grădinarește pregătit. după strîngerea recoltei. se face afînarea solului. cînd pămîntul se bătătorește. . amestecîndu-se. Cele culese în orele călduroase se vor întinde la umbră sau în camere cu ciment pe jos pentru a se răcori. amestecat cu sămînță de trandafir de munte. Cînd pe lăstarii tineri apar muguri de rod. Cînd terenul pentru plantare n-a fost desfundat în prealabil... iar al doilea astupă groapa. Astfel. Ca lucrări de întreținere menționăm că pe fiecare din cele 3-4 crenguțe nu se lasă decît doi lăstari.după care toamna se plantează la locul definitiv. Se va avea grijă ca tot timpul sămînța și nisipul să fie umede. Plantarea puieților se face de doi muncitori din care unul urmărește adîncimea sădirii. + 12°C se așează o ladă cu nisip curat.Primăvara ramurile se scurtează la 2-3 muguri. Înainte de plantare. cernut. În fiecare toamnă se înlătura ramurile uscate și îmbătrînite. rădăcinile putrede și vătămate se înlătura. În plantația intrată pe rod. În anul al doilea. Fiecare crenguță se scurtează la 2 -3 muguri. la 15-30 zile se rărește la 5 cm fir de fir. însă în acest caz înființarea culturii durează mai mult timp și nu se cunoaște dacă indivizii își păstrează sau nu aceleași caractere.

ea jucînd un rol esenţial în procesele metabolice fundamentale. Acțiune farmacodinamică . 2. deoarece pe lînga procentul scăzut de vitamina C ele nu se pot conserva în timpul transportului. Pentru ca fructele să-și păstreze conținutul în vitamina C ele trebuie uscate imediat după culegere la 55-60°C. . unii autori îi menţionează proprietăţile astringente.Sambucovit). ulei gras. 10%). ceai tonic aperitiv. Aduc un aport de săruri necesare organismului și au acțiune diuretică. Randamentul de uscare 2/1. lecitine. Datorită celorlalte vitamine și în special vitaminei P au proprietatea de a scădea permeabilitatea și fragilitatea capilarelor. ulei volatil. zahăr invertit. Intră în compozitia ceaiurilor aromat. vitamina P. Evident. antidiareice. tanin. Vitamina C condiţionează buna funcţionare a tuturor celulelor. vitamina K. datorită conținutului mare de vitamine. produsele farmaceutice sau alimentare joacă un rol important atît în oxidoreducerile biologice cît și în respirația celulară. pectine. care devin astfel mai puţin fragile. în afecțiuni hepatice și renale. În plus. ulei gras (cca.20-0. 2. vin. flavonoizi. De asemenea. urme de vanilina. dulceață. gemuri. înnegrite. cele moi.utilizări terapeutice : Datorită conținutului ridicat în acid ascorbic și dehidroascorbic care formează un „sistem redox". acid citric și malic. ulei volatil. zaharuri etc. măceşul este un excelent vitaminizant natural. iar achenele în ceaiul diuretic nr. atacate de insecte. hepatic nr. Nu se vor recolta fructele stricate. carotenoide. Fructele conțin α si β tocoferol (vitamina E).80 g% (mai rar 2 g% pîna la 5% și în mod excepțional la R. 2. măceşele cresc rezistenţa capilarelor sanguine. şi anume în reacţiile de oxidoreducere şi în respiraţia celulară. Din pulpa pseudofructelor se prepară siropuri (sirop de măceșe. săruri minerale. diuretice. Pentru a nu pierde în timpul prelucrării vitamina C se recomandă recipienți inoxidabili și atmosferă de azot. Compoziție chimică : Receptaculul îngroșat al pseudofructelor de Măceș conține 0.50-6.50 mg% vitamina A și mici cantități (10 gama pînă la 100 gama) din vitaminele B1 si B2. ca diuretic.Culegerea fructelor se face manual iar recolta se pune în coșuri. Se recomandă în avitaminoza C. pendulina 9 g%) acid ascorbic (vitamina C) și acid dehidroascorbic. acid nicotinic.

a unguentului Dumasen. Intră în compoziţia ceaiului aromat. 600 g de zahăr şi 900 ml de apă. câte 20 g. Amestecul se fierbe timp de 30 de minute la foc domol. Siropul se administrează de 3 ori pe zi. Decoctul se poate prepara din 2 linguri de măceşe zdrobite. a gripei. a comprimatelor Neuromion şi Plantofort. la 2 căni de apă. . Cantitatea de ceai rezultată se bea pe parcursul unei zile. Preparare şi administrare Infuzia se prepară din 2 linguri de măceşe la 1/2 litru de apă. 2 şi tonic aperitiv. a granulelor Rozavit. în apă minerală. se pot adăuga 2 comprimate de aspirină pisată. Se ține 10 minute la infuzat în apă fierbinte. asigură necesarul zilnic de vitamina C al unui adult. precum şi la cei aflaţi în convalescenţă. Din măceşe se poate prepara un sirop din 150 g de pulpă de măceşe proaspete sau uscate. Preparatele farmaceutice sau alimentare din măceşe sunt indicate în prevenirea şi tratarea răcelilor. hepatic nr. în cantitate de 3-4 g. a siropului Eficardin şi Efitonic. după care se strecoară. Se fierb 10 minute şi se beau 2 căni pe zi. după care se filtrează printr-un tifon. Pulberea se prepară prin separarea pulpei uscate de seminţe şi perişori şi măcinarea acesteia. Pulberea uscată de pulpă de măceşe consumată zilnic. Pentru o mai sigură conservare.precum şi faptul că stimulează pofta de mâncare şi digestia. la bolnavii cu hipovitaminoză. Unii autori le recomandă şi în afecţiunile vasculare pentru menţinerea elasticităţii capilarelor sanguine. ca tonic şi stimulent general. Siropul se va păstra la frigider.

ruja. ca tonic. Pentru preparatele din macese se vor folosi numai vase smaltuite. Neproducand nici o iritatie.Denumiri populare: Trandafir salbatic. rug. Se pastreaza la rece. avand proprietatea de a intari organismul. Mai contin zaharuri. Macesele au si insusirea de a mari secretia biliara. Unii autori recomanda fructele de maces in starile de inflamatii intestinale. Descriere: Arbust cu spini. in cursul unei zile. si ca diuretic in boli de rinichi (combate piatra). trandafirii sau albe si fructe rosii. avand flori rosii. sau vin.Fructus Cynosbati. fiind indicat in afectiunile ficatului. Siropul de macese se prepara astfel: peste 250 g macese uscate se pune 1. se adauga apoi 100 g zahar si se completeaza cu apa pana la un litru.cacadar. Ceaiul de macese ca diuretic mareste cantitatea de urina in 24 ore. Fructele de maces intra in compozitia ceaiurilor aromat. se strecoara prin panza deasa. marmelada. Dupa ce se raceste. Mod de administrare: in terapeutica se folosesc fructele de maces sub forma de ceai. Creste in regiunile de campie si deal. Din macese se mai poate obtine o bautura racoritoare in modul urmator. Ceaiul se prepara din doua linguri de fructe zdrobite care se fierb 10 minute intr-o jumatate de litru de apa. Se folosesc: Fructele . deoarece metalele descompun vitamina C. apoi se filtreaza si se adauga 1/2 kg zahar. este recomandat in bolile cailor urinare si de rinichi pentru o cura mai indelungata.5 litru apa in clocot si se lasa la macerat 12 ore. hepatic si tonic-aperiti . peste 100 g macese spalate si zdrobite se toarna un litru de apa rece. Aceasta proprietate este atribuita in special semintelor. Macesul este cunoscut inca din vechime ca ta medicinala. acid citric si malic. Indicatii terapeutice: Tonic vitaminizant. sirop. iar dupa altii ar combate piatra la rinichi si ca. Toamna se impodobeste cu fructe de culoare rosie. fiind indicate in afectiunile ficatului. Se Iasa fa macerat 12 ore. Se bea caldut sau rece. ceaiul se strecoara printr-o panza si se indulceste dupa gust. pentru continutul lor bogat in vitamina C si avand cantitati mai mici din vitamina A si P. Maces formand tufe acoperite cu ghirlande de flori. fierban-du-se pana ajunge la consistenta siropului. pectine etc. mareste secretia biliara. vitaminizant.

macesul este raspandit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale in majoritatea regiunilor temperate si subtropicale ale emisferei nordice. familia Rosaceae. Cei doi incearca sa se salveze fugind. persi. zeul razboiului. pentru Adonis. intepandu-se in spinii . rujita. zeita frumuseţii. macies. care prezinta un continut de 10 ori mai mare de vitamina C decat macesul obisnuit de ses. Numai la noi in tara intalnim 51 de specii spontane sau cultivate. un medicament de exceptie. ciucuri de maracine. arabi si chinezi. si sub denumirile de rug. trandafir de padure. Rosa rugosa. Istorie si legende.Macesul mai este cunoscut. dar si decorativa. Invaluita in legende si ajunsa astazi obiect de studiu a nenumarate colective de cercetare din lumea intreaga. rug de maces. dar. calcaderiu. zgorghin. sipica. rug salbatic. rasura. Macesul. dragostei. Intr-una dintre legendele care povesteste despre dragostea Afroditei. maracinele cotofanei. Rosa pendulina L. hotaraste sa-l omoare pe frumosul Adonis. Marte. ca planta medicinala. dulcetii. Din primele zile de viata si pana la adanci batranete. Macesul este o adevarata planta panaceu. inca din Antichitate. Rosa canina L. vinului. cecadar.Dintre nenumaratele specii de maces o atentie deosebita o merita macesul de munte. de catre greci. Planta salbatica. cea mai raspandita fiind specia spontana Rosa canina L. merita sa ne luam ragazul sa aflam mai multe despre maces. Afrodita. Foarte asemanator cu macesul este si trandafirul de dulceata. scochin. ruda trandafirului Inrudit cu trandafirul si facand parte din genul Rosa. cascadin. ruja. macesele ar trebui sa ne insoteasca in permanenta. sosurilor sau a supei de macese. scorus nemtesc. macesul era folosit pe scara larga. trandafir salbatic. popular. In legendele grecesti apare chiar si sub apelativul de "sangele lui Adonis". tufa de rug. dar nimeresc intr-o tufa de macese. maracinele cioarei. romani. Datorita proprietatilor sale deosebite. rugul-vacii. Cu greu poti gasi o afectiune indiferenta la actiunea nenumaratelor principii active pe care le contine aceasta. aceasta planta-minune nu conteneste sa ne uimeasca cu efectele ei aproape miraculoase si cu gustul minunat al ceaiului. ruja. inainte de toate. scoabe. suies. macesul apare intr-o ipostaza inedita. casatoriei si a fertilitatii. care o dorea pe Afrodita pentru el. trandafir salbatic. trandafir de camp. Denumirile populare sunt extrem de variate: cocadar. trandafir de padure ori trandafir cainesc Legendarul maces are beneficii aproape incredibile pentru sanatate. trandafir cainesc. aliment delicios. intrand in compozitia a mereu mai multor produs farmaceutice. Am fi cu mult mai sanatosi si mai fericiti.

fie ca sunt puse crengi de maces la poarta. P. In macese se mai gasesc lecitine si compusi terpenici. precum betulina. continutul este inca de 10 ori mai mare. la usa grajdului sau la fereastra. PP. lasa sa-i cada o picatura de sange pe florile alb-roz de maces. Nu mai putin important este continutul lor de polifenoli. cu greu vei mai scapa fara sa-ti rupi hainele si sa nu te ranesti in spinii puternici si arcuiti sub forma de carlig. alfa si beta tocoferol (vitamina E). ca primele rozarii. mangan. Iar daca vorbim despre macesul de munte. pentru ca daca nimeresti intr-o tufa de maces spinos primavara. avand un continut de 50 de ori mai bogat decat lamaile. glicozide ale betasitosteronului. potasiu. pigment care le imprimă culoarea rosie-portocalie. aportul de carotenoide cu beta carotene. ca protovitamine A. In traditia noastra populara. numele de rozariu venind astfel de la numele latinesc al maceselor. iar semintele contin vitamina F si cantitati mari de tocoferol (vitamian E). Nu trebuie sa uitam insa ca macesele reprezinta o sursa importanta de antioxidanti. de asemenea. cand e incarcata de fructele micute de un rubiniu atat de atragator. cand e acoperita de minunatele si atat de parfumatele flori albe sau roz. K. acid malic si acid citric. fie ca este folosit ca tepusa pentru a le strapunge inima. primele siraguri de matanii ale calugarilor catolici. fosfor. terpenoide. macesul este una dintre principalele arme impotriva strigoilor. B2. fier. citrate. compusi glicozidici. care s-au transformat atunci in minunate flori rosii si parfumate de trandafiri. Si nu este de mirare. B3. Petalele florilor contin ulei eteric. sau toamna. pectina. prin continutul de magneziu. In acelasi timp. B5. acid nicotinic (vitamina antipelagroasa). indeosebi acidul malic si acidul citric. visinele si mandarinele si de 200 de ori mai bogat decat merele. seleniu.acestuia. continutul de protovitamina A este de 20 de ori mai mare decat in mere. de 100 de ori mai bogat decat ciresele. bioflavonoide. acid linoleic si acid arahidonic. contribuie la stabilizarea vitaminei C. Dar macesele contin si alte vitamine de mare valoare pentru organismul nostru. licopen si izomeri ai rubixantinei. calciu. Se povesteste. In plus. antociani. acizi grasi esentiali-acid linolic. sulf si zinc. reprezentand unul dintre principalele puncte forte ale maceselor. Astfel. licopen (izomer al carotenului). Macesele reprezinta un adevarat depozit de vitamina C (acid ascorbic si acid dehidroascorbic). pentru ca sa nu poata veni strigoaicele sa ia laptele vacilor sau chiar pe al proaspetelor mame. ar fi fost facute din macese insirate pe o ata. acizii din macese. gasim vitaminele B1. Macesele reprezinta si un puternic mineralizant. Doar varietatea Rosa canina Assisiensis nu are spini pe tulpina. .

fier. magneziu. Daily Telegraph publica un articol cu titlul Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie. Iar valoarea energetica a fructelor proaspete este de 135 kcal la 100 g. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie.Macesele contin 49% apa. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (de pe dealuri si podisuri). 3. de la o zi la alta. beneficiile maceselor sunt cunoscute si in traditia noastra populara. Semintele de macese. in 2008. daneze sau americane. ca prurit. Despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise deja in urma cu mii de ani. sunt puse in evidenta noi si noi beneficii ale acestora. La fel.6% proteine. vitamine din complexul B. Astfel ca. 2. Utilizari medicale Aspecte generale.Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane. din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. flavonoide. astfel ca au atras atentia asupra lor inca din cele mai vechi timpuri. in schimb. acizi organici. disconfort gastrointestinal. Cercetarile propriu-zise au inceput insa mai tarziu si sunt in plina desfasurare.8% substante minerale. De aceeea. Bogatia de substante antioxidante. contra durerilor produse de reumatism. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie din cauza cianidelor din compozitia acestor samburi. 3. mai ales perisorii de pe aceste seminte. considerate de referinta la nivel mondial. Rar exista vreo afectiune in vindecarea careia macesele sa nu joace un rol mai mult sau mai putin important. fiind printre cele mai bine tolerate remedii cunoscute. gustul dulce-acrisor. care contin cantitati insemnate de vitamina A si E. De asemenea. inviorator. in lucrari prezentate la congrese medicale. cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 m altitudine. inspira sanatate chiar de la prima vedere. Primele utilizari medicale Culoarea lor rosie. in cazul persoanelor alergice se recomanda evitarea contactului cu acesti perisori. extrem de vie.5% acizi. au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si asupra celui digestiv. 21% zaharuri. 23% celuloza. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese. catar respirator. actiunea de potentare antivirala a . De exemplu. Macesul poate fi considerat ca facand parte din categoria plantelor panaceu. Medicii din Grecia si din Roma Antica.

joaca un rol deosebit de important in procesele de oxidoreducere si in respiratia celulara. Procese metabolice. care creste rezistenta organismului la efort si nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia zilnica a varstnicilor. preventiv tumoral. previn bolile infectioase si complicatiile acestora. infuzia putand fi administrata inclusiv sugarilor. a hormonilor steroizi. cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. mineralizant si revigorant. Macesele reusesc astfel sa stimuleze functionarea tuturor celulelor organismului. Datorita continutului ridicat de acid ascorbic si dehidroascorbic. Nu numai ca ele au un continut extrem de ridicat din majoritatea . combat astenia. cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. Copii. vin si in nenumarate preparate farmaceutice. Alergii. Dar macesele reprezinta. Se recomanda in special consumul de macese la schimbarile de anotimpuri atunci cand temperaturile variaza brusc si organismul este mai sensibil. de vitamina C.interferonului le face deosebit de eficace pentru stimularea imunitatii. ele fiind extrem de utile si datorita rolului lor antiinflamator. dulceata. cu 30 de minute inainte de alaptare. le asigura necesarul de vitamine si minerale. reprezinta un excelent tonic. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii . a sistemului cardiovascular. pasta de macese. au un efect antiimbatranire. un excelent vitaminizant natural. O cura de 45 de zile. macesele nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia copiilor. in primul rand. jucand un rol important in procesele metabolice fundamentale. Macesele au un efect antidiabetic. hipoglicemiant. In plus. vitaminizant. cicatrizant. sirop. Ele pot fi consumate sub forma de ceai.inceputul primaverii. a celor slabiti sau aflati in convalescenta. asigura o buna functionare a organelor interne. De asemenea. reduc edemele. Vitaminizant. de stabilizare a glicemiei. regleaza metabolismul calciului si stimuleaza fixarea lui in oase. stimuleaza biosinteza colagenului. Macesele reprezinta o reala protectie in fata microbilor si a virusilor. Dar. Le imbunatateste pofta de mancare. intaresc circulatia periferica. inainte de toate. In primul rand. antianemic. in anemie accelereaza producerea de globule rosii. asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie. favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos. face minuni in prevenirea alergiilor de primavara. pot fi folosite in combaterea alcoolismului si tabagismului. regenerant. jeleu. regleaza nivelul de catecholamina. Macesele reprezinta efectiv un plus de sanatate.

Sistemul nervos. Curele de vitaminizare cu produse pe baza de macese sunt importante in special in sezonul rece. de asemenea. Vitamina C. Medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka au evidentiat in urma mai multor studii ca macesele reprezinta o arma eficace impotriva obezitatii. De asemenea. amneziile. si eliminarea unor substante toxice. intarind peretii vaselor de sange. Afectiuni cardiovasculare. arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la conditiile de stres. a tromboflebitei. realizate in Germania. Datorita continutului de acizi organici pectici regleaza nivelul colesterolului. starea de confuzie mentala si se pare ca sunt de folos chiar si in cazul sclerozei multiple in placi (leuconevraxita). imbunatatind permeabilitatea si elasticitatea acestora si imbunatatind circulatia periferica deficitara. Pentru aceasta se recomanda o cura de 45 de zile cu un litru de infuzie combinata de macese pe zi. a crizelor de anghina pectorala si infarct. in cazul gravidelor sau dupa nastere sau in cazul altor afectiuni care slabesc organismul. ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres. Se recomanda. Ele au un efect antidiabetic. Datorita contintului crescut de antociani. Astfel. macesele sunt recomandate si in diabetul de tip 2. febra. reprezentand si un vasodilatator arterial. raceli. Diabet. macesele sunt adevarate campioane in prevenirea cardiopatiei ischemice. in plus. oboseala. Astfel. Obezitate. dar si somnolenta. in caz de anemii. alaturi de fructele paducelului. precum si o inhibare a procesului de depunere a tesutului adipos.vitaminelor. migrenele. S-a observat. convalescenta. Macesele reprezinta un adjvant in cazul varicelor. sa reziste mai bine in fata emotiilor negative. Deja dupa o cura de doua saptamani s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. macesele previn puseele de hipertensiune. dispar si efectele de maini si picioare reci. de stabilizare a glicemiei. ajuta si la asimilarea vitaminelor si mineralelor din alte surse. macesele combat insomniile. la suprasolicitare. macesele sunt eficiente in combaterea fragilitatii capilare. la efort fizic sau intelectual. frustrarilor. bioflavonoidele si vitaminele din complexul B previn ateroscleroza. Datorita continutului de bioflavonoide si de vitamina C si P. Studii recente. cate o . sa faca fata furiei. precum acidul uric. dar. anxietatea. hipoglicemiant. enervarilor. arteritei si a aterosclerozei. nevrozele. primavara si toamna. asteniile.

cat si fructele reprezinta inclusiv un adjuvant in caz de dizenterie. fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. in cazul colecistitelor si a dischineziei biliare. crampe. amestecate cu miere de albine (2 parti fructe şi 1 parte miere). pe stomacul gol. iar contra constipatiei si hemoroizilor se beau cate 2 cani de infuzie din flori de macese pe zi. Eficiente sunt si infuziile si decocturile de macese. Afectiuni hepatobiliare. Macesele au insusirea de a mari secretia biliara si au o actiune benefica in cazul diferitelor afectiuni hepatice. Cine doreste poate indulci ceaiul cu o lingurita de miere. . cate 2 3 lingurite pe zi. senzatie de voma. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta a normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal. In cazul colecistitei. care se consuma inainte de mese. Se prepara din 10 grame de flori la 250 ml de apa clocotita. dar si usor laxative. Contra constipatiei se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie de macese indulcita cu miere de mana. decocturi. de asemenea.cura de o luna de zile cu pulbere de macese. bauta dimineata. de inflamatie intestinala. stimuleaza pofta de mancare si digestia. Se utilizeaza fructele crude sau uscate si pulverizate. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. in cazul litiazei si infectiilor biliare. are efect opus. in cure de 30 de zile. a litiazei si a colicilor biliari se administreaza cate un pahar din infuzia combinata de macese. impiedica formarea de calculi biliari si previne colicile. precum oxiuri. cate jumatate de litru administrat zilnic. Apoi prezinta proprietati astringente. cu 30 de minute inaintea fiecarei mese. Afectiuni gastrointestinale. enterocolite. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar. Atat florile si frunzele. pe stomacul gol. diuretice. intoxicatii. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect si diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. dar si pentru eliminarea viermilor intestinali. O infuzie din flori de macese reprezinta un laxativ eficient pentru copii. In cazul intoxicatiilor stomacale se prepara infuzii concentrate. La venirea sezonului rece este utila si o cura de doua luni cu sirop de macese. avand un efect laxativ de intensitate medie. vinuri tonice si pulberi. urmate de cate 10 zile de pauza. fiind un excelent regulator al digestiei. la trezire. macerate la rece. In cazul afectiunilor gastrointestinale macesele reprezinta. Contra colicilor abdominali se iau 2 lingurite cu pulbere de macese pe zi. ascaroizi. In primul rand. Macesele sunt recomandate in caz de gastrite si chiar hemoragii stomacale. un adjuvant de exceptie. antidiaretice.

macesele devin treptat o optiune de tratament. Rezultate remarcabile s-au obtinut si in cazul gonartrozei si coxartrozei in cadrul unor studii efectuate la departamentul de biochimie al spitalului Gentoffe din Copenhaga. care. prezinta nenumarate efecte adverse. Una dintre aceste substante active. antiinflamator si calmant asupra mucoaselor tractului urinar. prevenind astfel crampele. dismenoree. Fara indoiala. Este important de remarcat ca macesele nu produc iritatii. de exemplu. astfel incat . Si aici s-a evidentiat atat reducerea sau disparitia durerilor. Articulatii. Danemarca. cele mai spectaculoase rezultate ale marilor centre de cercetare privesc actiunea maceselor asupra articulatiilor. In cazul hemoragiilor menstruale. precum se stie. a fost descoperita in macese de un grup de cercetatori danezi. Franta. pielonefrite. in cazul formarii calculilor la nivelul rinichilor si a vezicii urinare. dar si pulpei maceselor care mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. regularizand activitatea hormonala si compensand pierderile de sange care pot provoca anemie. in tari precum Germania. Macesele sunt utile si pentru oprirea hemoragiilor uterine. infuzii si vin de macese. gonoree. semintelor de maces. care impiedica degradarea cartilagiilor din articulatii. Aceasta prezinta un extraordinar efect antiinflamator asupra cartilagiilor dintre discurile coloanei vertebrale. ajungandu-se chiar la inlocuirea antiinflamatoarelor de sinteza. conform unor studii aprofundate facute de catre Comisia guvernamentala din Germania care reglementeaza folosirea plantelor medicinale. galactolipida.In cazul artritei reumatoide si a osteoartritei. ceea ce permite utilizarea lor in cure prelungite cu decocturi. s-au obtinut rezultate spectaculoase in cadrul unui studiu danez din 2004. in caz de leucoree. Astfel. se recomanda cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi. cat si imbunatatirea mobilitatii. dar si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor. a edemelor renale. in cazul insuficientei renale. ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale. care a evidentiat nu numai reducerea sau disparitia durerii. recomandandu-se utilizarea infuziei sau tincturii de macese.Macesele contin o adevarata colectie de substante antioxidante si antiinflamatoare. Marea Britanie. Macesele au un pronuntat efect diuretic. in cazul pierderii involuntare de urina. care contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii. cresc rezistenta organismului la frig si impiedica aparitia crizelor de reumatism. Aparatul genital. fiind utile in cazul inflamarii cailor renale. in caz de cistite. vertij si stari de slabiciune. Aceste efecte se datoreaza.Afectiuni renale si urinare.

lemnul de maces taiat marunt si fiert in apa de baie actioneaza in combaterea bataturilor si a ciocurilor din talpa. vitaminele si alte substante antioxidante prezente in macese impiedica procesele degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. producerea colagenului si a celulelor cartilajului care sunt esentiale pentru sanatatea articulatiilor. cat si interne. care calmeaza tusea si revigoreaza orice organism vlaguit de febra. macesele cresc imunitatea si ne pazesc de microbi si de raceala. dar imbunatateste si flexibilitatea coloanei vertebrale. Consumate sub forma de ceai. faringitei. Cura de macese este recomandata mai ales in sezonul rece cand este binevenita si asocierea maceselor cu catina. Se recomanda aplicarea de comprese sau de masaje locale cu decoct de macese atat pentru dureri reumatice. cat si pentru psoriazis.nu numai ca reduce inflamatia si durerea. astmului bronsic. Bolile respiratorii. La randul lui. Macesele sunt folosite cu succes si in cazul bolilor respiratorii. flavonoidele. Acestia au testat efectele unui acid gras. Intern se recomanda consumul a 4-6 lingurite de pulbere din pulpa fructului uscat pe zi. cat si pentru regenerarea articulatiilor deja afectate de boala si pentru reducerea sau chiar eliminarea durerilor ce insotesc aceste afectiuni. Astfel. al racelilor. dar ajuta sistemul cardiovascular si pe cel nervos sa reziste mai bine si accelereaza vindecarea. Infuziile. In primul rand. sirop sau dulceata. la schimbarea anotimpurilor si mai ales la inceputul toamnei si al iernii. pneumoniei si chiar a tuberculozei. raguselii. pe care nu o scade. Este cunoscut de mult timp efectul ceaiului de macese. decocturile si tincturile si-au demonstrat eficacitatea in cazul gripelor. cuperoza si diferite dermatoze alergice. asigurand totodata si eliminarea unor toxine din corp. propolis. imbunatatirea mobilitatii articulare. In general. favorizand. intepaturi de insecte. Este de remarcat cresterea rezistentei la infectiile pulmonare in general. se recomanda o cura de o luna cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. macesele sunt eficace atat in prevenirea artritei si intarirea articulatiilor. Un alt rezultat remarcabil a fost comunicat la Congresul Mondial al Societatii Internationale de Cercetare a Osteoartritei la Roma de catre o echipa de cercetatori din Elvetia. contuzii. de la Basel. prezent in extractul de macese asupra celulelor cartilajelor din zona articulatiilor. punand in evidenta ca acest acid impiedica producerea enzimelor si proteinelor care provoaca inflamarea articulatiilor. rinosinuzitei. in acelasi timp. In acelasi timp.Macesele sunt eficace atat in cadrul tratamentelor externe. Propolets cu macese si sirop de zmeuraUn excelent produs disponibil in farmacii il reprezinta . trebuie subliniat efectul pulberii de macese in cazul febrei. polen si miere. GOPO.

pneumonia. Convalescenta. pot prevenii infectiile respiratorii. revitaminizeaza si remineralizeaza organismul. pastile de supt care imbina actiunea maceselor cu cea a propolisului si zmeurei. calmeaza iritatiile mucoasei bucale si faringiene. viroza pulmonara. Actiunea sinergetica a celor trei creeaza un antioxidant de exceptie ce intareste imunitatea organismului. cate o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi. fiind diminuate si efectele secundare precum durerile de cap. .Mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese. tonifica. ajutandu-ne sa spunem adio gripelor. imbunatatind activitatea sistemului imunitar si intarind actiunea de bariera protectoare a epiteliilor respiratorii. precum bronsita virala si bacteriana. indiferent ca ne gasim dupa o operatie sau o infectie. astfel incat sa scapam de disconfortul acestor afectiuni. imbunatatesc asimilarea substantelor nutritive. stimuleaza pofta de mancare. sinuzita. Dar preferabil este consumul preventiv de macese. durerile musculare sau vertijul. 6 lingurite pe zi. pentru refacerea florei intestinale si imbunatatirea imunitatii afectate de antibiotice si pentru grabirea vindecarii si scurtarea perioadei de convalescenta. inca de la declansarea gripei sau a racelii se vindeca mai repede si organismul le rezista mai bine la febra. macesele contribuie la refacerea rapida a organismului si a capacitatii lui de aparare si de efort. Studii efectuate inca din perioada Celui De-Al Doilea Razboi Mondial arata ca macesele. in convalescenta. racelilor si mucoaselor iritate.Propolets cu macese si sirop de zmeura. In cazul tratamentelor cu antibiotice consumul simultan de macese prelungit si pe o perioada de minim 10 zile dupa terminarea tratamentului este util pentru prevenirea reactiilor alergice fata de antibiotice. rinita. De altfel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful