Macesele reprezinta un aliment care intra in reteta multor mancaruri, sosuri sau supe, dulceturi, siropuri, lichioruri, dar

si a unor produse cu un efect terapeutic mult mai pronuntat, precum vinul, maceratul, uleiul, pulberea si ceaiul sub diferitele lui forme de decoct, infuzie sau decoct si infuzie combinate. Pentru toate acestea pot fi folosite atat fructele, cat si florile sau frunzele. Preparate insa incorect, ele isi pot pierde foarte usor calitatile si, ca atare, efectul benefic pentru sanatatea noastra. Se stie ca macesele sunt foarte bogate in vitamina C, insa vitamina C continuta se degradeaza foarte usor atat dupa cules, daca macesele nu sunt consumate imediat sau uscate corect, dar si in contact cu obiecte metalice. Ceaiul de macese se obtine prin oparirea cu apa clocotita a fructelor, caz in care vorbim de infuzie, sau prin fierbere, timp de 5-15 minute, macesele introducandu-se in apa dupa primul clocot, discutand in aceasta situatie despre decoct. Pentru a-i imbunatati gustul se poate adauga miere si zeama de lamaie, dar si scortisoara, care ii potenteaza actiunea in caz de raceala. Infuzia, indicata pentu a nu distruge vitaminele, se prepara din 10-15 fructe zdrobite sau din 2 lingurite de fructe uscate peste care se toarna 200 ml de apa clocotita, se acopera si se lasa sa se extraga timp de 10-15 minute si se filtreaza. Se beau 2-3 asemenea ceaiuri pe zi. Este recomandata si infuzia din amestec de macese si catina alba. Doua lingurite din amestecul celor doua fructe se oparesc cu 200 ml de apa clocotita si se lasa acoperite sa se extraga timp de 10-15 minute. Este recomandata si infuzia din flori de macese. Decoctul din fructe de macese se prepara turnand o lingurita de macese in 200 ml de apa in clocot. Se fierbe apoi timp de 5-10 minute, se lasa sa se racesaca si se filtreaza. Infuzia combinata de macese se prepara prin amestecarea unui macerat de pulbere de macese cu un decoct al aceleiasi pulberi. Pentru aceasta se iau 3-6 linguri de pulbere de macese, fara seminte, si se pun intr-un sfert de litru de apa. Se lasa timp de 8-10 ore sa macereze, dupa care se filtreaza. Lichidul se pastreaza, iar restul plantei ce ramane se fierbe timp de 2 minute, intr-un sfert de litru de apa, si se lasa apoi sa se raceasca. Se amesteca apoi cele doua lichide obtinandu-se o jumatate de litru de infuzie combinata, care se bea pe parcusul unei zile. Este recomandat sa se foloseasca strecuratori si site din plastic sau tifon, pentru a nu pune preparatul in contact cu un metal care ar conduce la oxidarea vitaminelor. Decoctul combinat de samburi de macese se prepara din 2 linguri rase de seminte de macese, care se obtin prin cernerea pulberii. Semintele se pun la macerat timp de 8-10 ore, intr-un sfert de litru de apa, dupa care se filtreaza cu atentie, pentru a nu ajunge perisori de pe samburii maceselor in lichidul filtrat. Restul se fierbe apoi timp de 10 minute, cu inca un sfert de litru de apa, se lasa sa se raceasca, se filtreaza si se amesteca apoi cu lichidul obtinut prin macerare, rezultand o jumatate de litru de decoct combinat de samburi de macese, care se bea pe parcursul unei zile. Se recomanda cure de 14 zile urmate de 14 zile de pauza. Decoctul din radacina de maces se prepara din 2 lingurite de radacina taiata in bucatele, care se fierb timp de 15 minute in 500 ml de apa. Se foloseste in special impotriva pietrelor la vezica biliara si la rinichi. Tinctura este un bun tonic si sedativ. Se consuma seara, 30-50 de picaturi. Pentru a o prepara se pune la macerat o jumatate de kilogram de pulpa de macese, fara samburi, cu o jumatate de kilogram de zahar sau de miere. Se lasa la macerat in jur de 5-8 zile, pana ce se formeza un suc rosu, si se adauga apoi o jumatate de litru de alcool de 60 de grade. Se mai macereaza 2-3 zile, dupa care se strecoara si se pune in sticle de culoare inchisa. Maceratul de macese obtinut la rece, fara fierbere, este foarte bogat in vitamine. Se pun 100 g de macese intr-un litru de apa si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se dizolva 100 g de zahar sau miere, se filtreaaza si se pastreaza la rece. Se recomanda consumul a 2-3 cani pe zi, pe tot parcursul sezonului rece. Se poate adauga lamaie sau flori de tei. Un macerat gustos poate fi obtinut si prin adaugarea a 300-400 g de macese la un litru de apa in clocot. Se lasa sa mai dea cateva clocote, dupa care se trece prin sita, pentru a separa semintele. Se adauga apoi 500 g miere de salcam, se amesteca si se lasa la macerat 2-3 zile.

Pentru pastrarea calitatilor este important ca macesele sa fie corect uscate

Amestec de pulbere de macese cu miere. Macesele curatate de seminte si de perisori, transformate in pulbere, pot fi amestecate in proportie de doua parti pulbere de macese si o parte miere de albine, amestecul fiind recomandat impotriva viermilor intestinali. Pulberea de macese se obtine din fructe uscate. Acestea pot fi macinate foarte fin cu rasnita electrica de cafea. Pulpa se transforma intr-o pulbere fina in timp ce semintele fiind foare dure raman intregi. Apoi pulberea este separata de seminte si de perisori printr-o sita foarte deasa. Se pune in borcane de sticla bine inchise si se pastreaza intr-un loc intunecos si rece maxim 15 zile deoarece substantele active se oxideaza destul de repede. Semintele rezultate se pastreaza si ele, fiind utilizate separat. Vinul de macese este tonic, remineralizant, vitaminizant, diuretic, fiind benefic in cazul lipsei poftei de mancare, in

convalescenta, precum si in afectiuni hepatice si renale. Pentru a-l prepara din macese proaspete intr-o damigeana de 50 l se folosesc 10 kg de macese, 12 kg de zahar si 35 l de apa. Macesele bine coapte se spala de praf doar daca este nevoie si se trec prin masina de tocat carne. Din cauza samburilor tari se trec mai greu, fiind recomandat sa se introduca doar cate putine in masina. Zaharul se dizolva pe foc in 10 litri de apa, impreuna cu zeama de la o lamaie sau cu 2 linguri de otet de 9 grade, si se fierbe timp de 10 minute. Macesele se introduc in damigeana si se toarna peste ele siropul racit si amestecat cu restul de apa. Fermentatia poate sa aiba loc sub actiunea drojdiilor salbatice de fermentatie sau se poate adauga si drojdie de bere. Sub gatul damigenei trebuie sa ramana un spatiu liber de cel putin 10 cm pentru spuma ce va rezulta prin fermentatie. Se astupa cu dop de fermentatie si se lasa sa fermenteze timp de 6-8 saptamani, la 18-20 de grade, agitand zilnic. Cand se termina fermentatia, vinul se limpezeste. Atunci se scoate, se filtreaza prin tifon si vata si se pune in damigene mai mici inchise tot cu dop de fermentatie, deoarece va continua sa fermenteze usor. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia s-a oprit complet. Dupa ce se invecheste 1-2 ani are gust de vermut si o culoare rosu-maronie, avand si un continut foarte mare de vitamina C. Vinul de macese se poate prepara si din macese uscate. Se spala bine 1 kg de macese uscate si se pun intr-o damigeana. Se adauga 3 kg de zahar, 30-50 g de drojdie, 7 litri de apa fiarta si racita, sucul de la doua lamai si trei litri de vin rosu superior, Pinot Noir, Merlot sau Cabernet. Se astupa damigeana cu dop de fermentatie si se tine timp de 4-6 saptamani la o temperatura in jur de 20 de grade. In primele doua saptamani se agita usor. La sfarsit se filtreaza si se pune in alt vas tot cu dop de fermentatie. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia sa oprit complet. Dopul de fermentatie se realizeaza cu ajutorul unui dop de pluta sau de cauciuc, a unui tub de sticla, a unui furtun si a unui vas cu apa. Se trece prin dop tubul legat la furtun, iar acesta se introduce in vasul cu apa. Dopul trebuie sa fie perfect etans. El este necesar pentru a permite gazelor de fermentatie sa iasa, altfel s-ar sparge vasul din cauza presiunii create, dar impiedica intrarea aerului care ar duce la otetirea vinului.

Siropul de macese Steaua Divina este realizat cu zahar invertit

Siropul de macese este tonic, reconfortant, apara organismul de infectii si factori patogeni, ajuta la fixarea calciului in oase, accelereaza producerea de celule rosii, mentine permeabilitatea vaselor de sange, intareste functiile vitale si organele interne. Se poate prepara si din macese uscate. Peste 250 g de macese uscate se toarna 1,5 l de apa clocotita si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se filtreaza, se adauga 0,5 kg de zahar si se fierbe pana scade si capata consistenta dorita. Se toarna in sticle curate, uscate si fierbinti, se astupa ermetic si se fierb in baine marie. Lichiorul de macese are un rol stimulator si intaritor. Pentru a-l prepara se iau 500 g de fructe coapte, se maruntesc bine in mixer, se adauga 150 g de zahar, se lasa pana se formeaza sucul si apoi se adauga un litru de alcool de 60 de grade. Trebuie lasat la macerat 4-6 saptamani, timp in care se agita periodic, dupa care se filtreaza cu atentie si se pune in sticle bine inchise. Se poate consuma dupa alte patru luni de maturare. Jeleul de macese se poate prepara dupa multe retete. O varianta care este si gustoasa si creste in acelasi timp puterea de aparare a organismului combina macesele cu merele si catina. Macesele taiate in jumatate si curatate bine de seminte si de perisori se lasa peste noapte in suc de mere, se adauga apoi sucul de catina, zeama de lamaie, zaharul (care trebuie sa fie o data si jumatate mai mult decat pulpa de macese), se amesteca bine si se da in clocot. In final, se strecoara si se pune in borcane care se pastreaza la rece. Se poate consuma ca atare, pe paine, in iaurt etc.

Exista mai multe retete traditionale de pasta si gem de macese

Gem de macese sau Hetschenpetsch. Se iau 2 kg de macese, se spala, se taie in jumatati, se indeparteaza cu grija semintele si perisorii, se asaza intr-un vas emailat, se acopera cu apa si se pun la fiert dupa care se trec printr-o sita fina. In final se pun parti egale de pasta si de zahar si se fierb din nou cateva minute. Apoi dulceata se toarna in borcane bine oparite, care se inchid bine si se pun la rece.

Alte utilizari Sunt nenumarate retete pentru a obtine diferite preparate din macese, supe, sosuri, mancaruri, prajituri sau inghetate. Bine preparate, ele sunt si gustoase si foarte sanatoase. Exista si miere de macese, si ea extrem de sanatoasa. Macesele sunt folosite in multe alte scopuri, inclusiv in medicina veterinara, iar tufele de macese sunt ideale pentru garduri vii de protectie sau pentru o minunata pata de culoare in gradina. Cosmetica Macesele sunt si un regenerator natural al pielii, capacitatile sale de cicatrizare si regenerare a pielii fiind apreciate in cosmetica deja de multi ani. Continutul ridicat de acizi grasi esentiali asigura o actiune benefica de

regenerare a pielii, de incetinire a imbatranirii premature. S-au obtinut rezultate excelente in tratarea arsurilor, in special a celor solare, si a cicatricelor, inclusiv a celor chirurgicale sau a celor lasate de acnee, pentru reducerea ridurilor si a semnelor de imbatranire prematura, reducand in acelasi timp roseata. Uleiul de macese este recomandat in special pentru pielea uscata, dar si pentru cea normala. Se poate utiliza si pentru masaj, masti si impachetari corporale. Se remarca in primul rand uleiul organic de Rosa mosqueta obtinut din fructe prin presare la rece. Un atu important il joaca continutul ridicat de acizi grasi nesaturati, linoleic (44-50%), linolenic (30-35%) si oleic (15-20%) si de vitamina C, cu ajutorul carora contribuie la regenerarea celulelor din epiderma si la cresterea capacitatii lor de productie de colagen si elastina, putand fi considerat a fi un ulei antirid ce contribuie la mentinerea elasticitatii pielii.

Apogeul recunoasterii valorii medicinale a maceselor se petrece insa chiar acum. magiunul de macese este hrana traditionala) si chiar obiecte religioase. gustul dulce-acrisor. Macesele nu sunt doar medicamente. incarcat de fructe mici.Campioanele vitaminelor: MACESELE (Rosa canina) Sunt cunoscute ca medicamente din timpuri preistorice. se culeg de pe crengi si se pun apoi in saculeti de panza sau de hartie. in zilele noastre. De exemplu. la sfarsitul lui septembrie . inainte de a da prima bruma. dar dupa unii specialisti. In cele ce urmeaza. iar toamna. fiecare fruct era cules cu grija. primele rozarii fiind facute din fructe de macese puse pe o ata. macesele fiind transformate apoi in siropuri si in ceaiuri medicinale care le erau administrate convalescentilor din spitale. cand vrei sa te apropii de el isi apara comorile cu crengi acoperite de ghimpi. denumirea de rozariu (siragul de matanii al calugarilor catolici) provine de la denumirea latina a maceselor. de exemplu. In Marea Britanie. pe pajisti. macesului i se mai spune si trandafir salbatic. are un titlu care suna asa: "Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie. contra durerilor produse de reumatism". inviorator. Fructele ajunse la maturitate. trandafir de padure ori trandafir cainesc. in timpul celui de al doilea razboi mondial. cand din cauza penuriei de medicamente. extrem de vie. Culoarea lor rosie. Fructele . bolnavilor malnutriti ce sufereau de infectii grave. inrudit cu trandafirul. Cat despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise in urma cu mii de ani. tufele spinoase care cresc la margini de drum au capatat importanta strategica. la inceput de octombrie. care se culeg chiar acum. rubinii. primavara este acoperit de flori roz-albe si parfumate. Descrierea plantei Macesul este un arbust de 2-3 metri inaltime. publicat in mai 2008. Medicii din Grecia si din Roma antica. inspira sanatate chiar de la prima vedere. De pilda. copiilor cu avitaminoza. Dar adevarata cariera medicala" a acestor fructe a fost relansata in timpul celui de al doilea razboi mondial. in lucrari prezentate la congrese medicale. Recoltarea maceselor Culesul maceselor se face acum.inceputul lui octombrie. este vorba de zeci de mii de oameni care au beneficiat de extraordinarul lor aport de vitamine. Incantator ca infatisare. Daca te-ai prins din neatentie intre crengile unui maces. din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. daneze sau americane. este aproape imposibil sa te extragi de acolo fara zgarieturi si haine sfasiate. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane. dar si la margini de drum. Rosa. un amplu articol din prestigiosul cotidian britanic Daily Telegraph". ci si alimente (in Ardeal. Nu se stie exact cate vieti au fost salvate cu ajutorul maceselor. va propunem sa cunoastem mai indeaproape aceste fructe salbatice. cu o coloratie rosie intensa (nu rozii sau de un rosu inchis). care creste in fanete. In unele zone din Romania.

se administreaza de 4 ori pe zi. vor ramane intregi. in locuri intunecoase si reci. Dintr-un kilogram de fructe proaspat culese rezulta. Aceasta va fi folosita pentru administrare interna. Pe de alta parte. rupandu-se cand desfacem maceasa cu un cutit. avand proprietati medicinale foarte importante. Procesul de uscare este destul de indelungat (1-3 saptamani) si se incheie atunci cand pulpa maceselor este total deshidratata si usor casanta. ferite de umezeala. Dupa macinare. de unde si nenumaratele lor utilizari medicinale. pe stomacul gol. Pentru a le separa. Daca vrem. cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 de metri altitudine. se va proceda astfel: se macina foarte fin cu rasnita electrica de cafea fructele uscate de maces. considerate de referinta la nivel mondial. aproximativ 400 de grame de macese deshidratate. Semintele rezultate in urma cernerii se pastreaza si ele. se va face o cernere printr-o sita deasa (cum ar fi cea pentru faina alba). Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (dealuri. care sunt foarte dure. In cele ce urmeaza va vom prezenta cele mai bune variante de preparare a acestor fructe medicinale.de maces se usuca in locuri umbrite. pulpa maceselor) sunt campioane absolute de vitamina C. pulberea fina astfel obtinuta fiind depozitata in borcane de sticla inchise ermetic. metoda care distruge multe principii active. asa incat sa fie conservate la maximum toate substantele active din componenta lor: Pulberea de macese In magazinele de tip Plafar se gasesc asa-numitele macese faisnit". Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani. dupa uscare. De regula. pe o perioada de maximum 15 zile (deoarece substantele active se oxideaza relativ rapid). Din acest motiv nu va recomandam aceasta forma de preparare. sa obtinem pulberea de macese acasa. fiind mult mai eficienta cea pe care v-o prezentam in continuare: . Preparate din macese In lumea vegetala. fier. Ceaiul de macese Se obtine prin oparirea fructelor cu apa clocotita (unii terapeuti recomanda chiar fierberea vreme de 10-15 minute). adica pulberea de fruct fara samburi (samburii de maces sunt destul de toxici ingerati ca atare). in strat foarte subtire (pe cat posibil fructele nu trebuie sa se atinga intre ele). flavonoide. cate o lingurita rasa. acizi organici. magneziu. in timp ce pulpa se va transforma intr-o pulbere fina. vitamine din complexul B. care contin cantitati insemnate de vitamina A si E. macesele (mai exact. podisuri). preparata incorect. totusi. semintele. deci si puterea terapeutica. aceasta vitamina se degradeaza si isi pierde foarte usor efectul.

In final. vreme de 8-10 ore. din care se consuma 4-6 lingurite pe zi. in timpul prepararii este bine ca extractele sa nu intre in contact direct cu metalul din strecuratoare (sunt preferate strecuratorile de plastic sau tifonul). dupa care se lasa sa se raceasca. * Boli de inima . Preparatul rezultat se pune deoparte. din vase (cele mai bune sunt cele de sticla) sau din oale (vor fi preferate cele teflonate). macesele regleaza si nivelul colesterolului. asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie. . Astfel. asa incat sa nu se strecoare si perisorii (cu efect foarte iritant asupra aparatului respirator si digestiv) de pe samburii maceselor. Se adauga 500 de grame de zahar brun. nu mai mult) vreme de 40 de minute. vreme de 10 minute. in cure de maximum 14 zile. 2 linguri rase de seminte de macese (rezultate in urma cernerii pulberii). se amesteca bine la foc foarte mic (preparatul nu trebuie sa clocoteasca!). dupa care lichidul se filtreaza cu multa atentie. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii -inceputul primaverii. cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. dupa care lichidul se filtreaza.Infuzia combinata de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat vreme de 8-10 ore 3-6 linguri de pulbere de macese (fara seminte). ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres. timp in care se consuma o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. Vitamina C. Fiind bogate in acizi organici (pectici). dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. se amesteca cele doua extracte. In final. bioflavonoidele.o cura de 45 de zile. se amesteca cele doua extracte.toamna si primavara se face un tratament de o luna cu pulbere de macese. macesele sunt adevarate campioane in prevenirea crizelor de anghina pectorala si infarct. dupa care se pune in borcane mici cu filet. Se administreaza zilnic. obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de infuzie combinata. Preparatul rezultat se pune deoparte. vreme de doua minute. Aceste borcane se sterilizeaza in cuptor (de preferinta la 80 de grade. urmate de alte 14 zile de pauza. face minuni in prevenirea alergiei. cate 4-6 linguri. Pe cat posibil. Tratamente preventive * Alergie . care se administreaza pe parcursul zilei. Siropul de macese Peste 200 grame de pulbere de pulpa de macese fara samburi se pun 800 ml de apa clocotita. pe stomacul gol. din preparatul astfel obtinut. previn puseele de hipertensiune. vitaminele din complexul B continute de pulpa maceselor previn ateroscleroza. iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa. Decoctul combinat de samburi de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat. metal care va cataliza oxidarea vitaminelor. alaturi de fructele paducelului. dupa care se lasa sa macereze vreme de 12 ore. obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de decoct combinat. care se administreaza pe parcursul zilei. iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa. dupa care se lasa sa se raceasca gradat.

se administreaza siropul de macese. cu 15 minute inaintea mesei de pranz si a cinei. in fier si in magneziu. Apoi. stresul asociat acestor emotii negative este chiar principalul vinovat pentru puseele de hipertensiune arteriala si pentru tensiunea arteriala oscilanta. * Debilitate si anemie la copiii mici . ajutandu-le sa-si exercite rolul de bariera in fata microorganismelor infectioase. viroza pulmonara. Acest sirop. rinita etc. favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos.studii facute inca din perioada celui de al doilea razboi mondial arata ca un tratament de 3-4 saptamani cu macese previne infectii respiratorii cum ar fi bronsita virala si bacteriana. impiedica precipitarea colesterolului in colecist si formarea de calculi biliari. cu tot cu pulpa. in cure de 30 de zile. cate 100-200 ml pe zi. urmate de alte 20 de zile de pauza. Din infuzia combinata obtinuta din pulpa maceselor se administreaza cate un pahar (200 ml). care reglementeaza folosirea plantelor medicinale in aceasta tara. la suprasolicitare si la emotii negative. La sugari. cate 3-4 lingurite pe zi. previne colicile. din care se ia cate o lingura pe zi. cate o jumatate de litru pe zi. Or. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. Macesele imbunatatesc activitatea sistemului imunitar si intaresc epiteliile respiratorii. nefrita . Decoctul combinat de seminte de maces se administreaza dimineata. urmate de cate 10 zile de pauza. de patru ori pe zi.* Cistita. . frustrarii. in cure de 60 de zile. cu minimum 30 de minute inainte de alaptare. sinuzita. enervarii. se administreaza infuzia combinata de macese.se administreaza infuzia combinata de macese. in cure de 30 de zile. urmate de alte 2 saptamani de pauza. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar. cate o lingurita. * Colecistita.studii recente facute in Germania arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la stresul psihic. pana la ora 12. * Hipertensiune arteriala . previne bolile infectioase si complicatiile acestora. * Infectii respiratorii . de tipul furiei. litiaza si colici biliare . pneumonia. cate un pahar cu 30 de minute inaintea fiecarei mese.semintele de maces contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii. este foarte bogat in vitamina C si in vitamine din complexul B. vreme de 28 de zile. Se administreaza pulberea de macese. in cura de 2 saptamani. pulpa maceselor administrata intern mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. Se recomanda ca macar de doua ori pe an sa se faca o cura cu pulbere de macese. Imbunatateste pofta de mancare. Aceste observatii au fost facute in urma unor studii aprofundate de catre Comisia Guvernamentala din Germania.

medicii din Germania si din Danemarca facand in ultimul deceniu nu mai putin de opt cercetari de acest tip. care impiedica degradarea finelor cartilagii din articulatii. * Scorbut. pacientilor li s-au administrat oral cate 5 grame de macese pe zi. in tari cum ar fi Germania. timp in care se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. dar chiar ajuta organismul sa asimileze vitaminele si mineralele din alte surse. Macesele sunt o adevarata colectie de substante antioxiante si antiinflamatoare. De asemenea. ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale. Macesele nu doar ca au continut ridicat de vitamina C si de alte vitamine (in special vitaminele A si din complexul B).* Reumatism . acestia ajungand chiar sa recomande macesele in locul clasicelor antiinflamatoare de sinteza. Franta. impiedicand aparitia crizelor reumatice. toate incununate cu succes. vreme de 90 de zile. Danemarca. durerile reumatice se diminuasera considerabil sau chiar disparusera.la schimbarea anotimpurilor (mai ales la inceputul toamnei si al iernii) se recomanda o cura de o luna. cresc rezistenta organismului la frig.intr-un studiu danez din 2004. la toate persoanele care au raportat disparitia sau diminuarea durerii in urma tratamentului cu macese s-a observat si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor afectate de reumatism.se fac tratamente de cate 60 de zile. timp in care se administreaza cate 6 lingurite de pulbere de macese pe zi. Marea Britanie. Acest studiu clinic nu este singurul. la 66% dintre pacientii care luasera macese. La sfarsitul tratamentului. In prezent. avitaminoza . cu nenumaratele lor efecte adverse. facut pe 112 persoane bolnave cu artrita reumatoida si osteoartrita. Tratamente interne * Artrita reumatoida . . macesele devin treptat o optiune de tratament tot mai serioasa pentru reumatologi.

* Hemoragie menstruala . din care se iau de trei ori pe zi cate doua lingurite. * Convalescenta . Se recomanda o cura de 45 de zile cu infuzie combinata de macese. * Obezitate. fiind eficiente contra fragilitatii capilare. De asemenea. avand un efect laxativ de intensitate medie. supraponderabilitate .* Circulatie periferica deficitara . la trezire. care pot provoca anemie.se ia cu 10 minute inaintea fiecarei mese cate o jumatate de pahar de infuzie combinata de macese. vertij. sub forma tesutului adipos in exces. care e un foarte important mecanism de aparare a organismului. cate o jumatate de litru baut dimineata.la venirea sezonului rece se face o cura de 60 de zile cu sirop de macese.se bea zilnic o jumatate de litru .se administreaza infuzia combinata de macese indulcita cu miere de mana. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta la normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal. Acest tratament nu are ca efect eliminarea febrei. Se administreaza pulberea de macese. s-a constatat ca administrarea extractului apos de macese imbunatateste eliminarea unor substante toxice din organism. din care se bea cate un litru pe zi. precum si circulatia de la nivelul finei retele de vase capilare. Acest tratament previne crampele menstruale. cate 6 lingurite pe zi. bioflavonoidele din pulpa maceselor intaresc peretii vaselor de sange. mai mult. Dupa doua saptamani de administrare a extractului apos de macese s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. cate jumatate de litru administrat zilnic. arata ca macesele sunt de un real ajutor contra obezitatii. precum si o inhibare a procesului de depunere de rezerve de energie in corp. dar si de compensare a pierderilor de sange. efectele secundare ale bolii (dureri de cap.se consuma cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi.mai multe studii facute de medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka. Acest tratament a fost adesea folosit cu succes in spitalele militare. pe stomacul gol. O varianta mai puternica a acestui tratament este cel cu pulbere de macese.un litru de infuzie combinata de macese. * Febra .mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese inca de la declansarea acestor afectiuni au un timp de vindecare mai scurt. guturai . * Constipatie . tratamentul cu macese mareste tonusul psihic si fizic. slabiciune. . Nu in ultimul rand. are efect opus. dar si al celor care au avut boli infectioase grave. De asemenea. sub indrumarea doctorului Kiyofumi Ninomiya. vertij) sunt mult diminuate. insa ajuta corpul (in special sistemul cardiovascular si cel nervos) sa reziste cu succes acceselor de febra si. tratand constipatia si fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. ajuta la accelerarea procesului de vindecare. * Gripa. Aceste tratamente imbunatatesc circulatia la nivelul vaselor de sange de mici dimensiuni. care sunt principalul mijloc de pierdere a kilogramelor in plus. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. organismul rezista mai bine la accesele de febra. cum ar fi acidul uric. are un rol de regularizare a activitatii hormonale. din care se iau cate 3-4 linguri pe zi. musculare. stimuleaza apetitul alimentar si imbunatateste asimilatia substantelor nutritive. Este un tratament care reface rapid capacitatea naturala de aparare si de efort a organismului. fiind de un important ajutor in exercitiile fizice. el accelerand procesele de vindecare in cazul celor care suferisera interventii chirurgicale.

in timpul administrarii antibioticelor de sinteza si inca o perioada de 10 zile dupa terminarea acestui tratament. terapie care are ca efect imbunatatirea imunitatii (care este destul de serios afectata de curele. Semintele de macese. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. cate o jumatate de litru pe zi. . Merita retinut. disconfort gastro-intestinal. aceasta substanta nu doar reduce inflamatia si durerea. mai ales repetate. Mai mult. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie datorita cianidelor din compozitia acestor samburi. corelat cu cel cu antibiotice. vitaminele si alte substante antioxidante din macese impiedica procese degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. cercetatorii danezi au descoperit in macese o substanta activa (galactolipida). catar respirator. refacerea florei intestinale normale. Se recomanda o cura de trei-patru luni cu infuzie combinata de macese. flavonoidele. dar chiar imbunatateste flexibilitatea coloanei vertebrale afectate de aceasta boala. Se bea cate o jumatate de litru pe zi de infuzie combinata. Administrata suficient de mult timp. mai ales perisorii de pe aceste seminte.acum trei ani. cu prurit. fiind printre cele mai nenocive remedii cunoscute. este foarte utila o cura cu infuzie combinata de macese. pe stomacul gol.* Spondiloza anchilozanta . care se administreaza cu tot cu pulpa. * Tratamentul cu antibiotice . in schimb. De asemenea. cu un extraordinar efect antiinflamator asupra finelor cartilagii dintre discurile coloanei vertebrale. in acest context. cu antibiotice). au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si a celui digestiv. prevenirea reactiilor alergice la aceste medicamente. Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie in administrare. ajuta la eliminarea mult mai rapida a infectiilor bacteriene. si faptul ca tratamentul cu macese.

aspectul unei ramuri cu flori și frunze. comprimați.elliptica.M:Gyepu rozsa. ghimpoase. Fr:Eglantier. frunze: dispuse altern. maces . Cercetările efectuate în țara noastră cu privire la conținutul în vitamina C au arătat că unele dintre aceste specii au o valoare de 2-8 ori mai mare în acid ascorbic decît specia R. mai ales pe ramurile tinere . recurbați.G:Hunds Rose. B diferențieri între R. tulpina: alungită. triunghiulare.R:Roza sabacia În figură: Rosa canina L. culoare roșieportocalie pînă la roșu aprins. așezate la vîrful ramurilor. încovoiați ca o seceră.deosebiri maces. pseudofructe: provenite din receptaculul care devine cărnos (măceașa). în interior cu numeroase achene (numite impropriu semințe). lungi de 2-4 cm. pețiolul are uneori dinți mici. cu ghimpi puternici. cu 5-7 foliole.5 cm. R.dumalis. cu margine dințată. cu peri aspri. lucioase. petale roz emarginate.rubiginosa. cu ramuri arcuite în afară. Tot în urma acestor cercetări s-a demonstrat că specia R. flori: solitare sau grupate cîte 2 -3. penat-compuse.deosebiri (Alături de specia R. lungi de 2-2. întrecînd cu de 10 ori conținutul mediu al speciei R. se păstrează mult timp. canina. rugosa (R) privind aspectul tulpinii (a) și al măceșelor (b) maces. late de 1-2 cm. canina (C) si R.Măceșul Rosa Canina L. pendulina L.) Caractere de recunoaștere : Planta: Arbust ghimpos. varietăți sau forme aparținînd în special taxonilor din secția Caninae:R. R.micrantha.(măceșul de munte) are conținutul cel mai ridicat î n vitamina C dintre toate speciile din țara noastră. la bază cu stipele mici. :A . cu ramuri lungi. canina L. se pot recolta și fructele altor specii. lucitoare.înalt de 23 m. tomentosa. lungi de 3-10 (15) mm.canina L. pe dos glabre. stamine și stile numeroase. ramificată. ovale. R. R. sepale răsfrînte.

fiind un arbust. iar la extremitatea opusă un disc plan sau conic cu resturi de stile scurte. pe marginea drumurilor și a căilor ferate. pîna la roșu aprins. La baza pseudofructului se observă resturi de pediceli. scheletice. au fost răspîndite pe tot teritoriul țării noastre. raspîndire în flora spontană și zonare în cultură : Specie care nu suportă umbrirea și de aceea se instalează numai în rărituri de păduri de foioase sau pe marginea ac estora. rămîne pe același loc 18-25 ani și de aceea cultura nu se poate încadra într -un . vegetînd inclusiv pe cele sărace. Are cerințe reduse și față de umiditate. Are o rezistență deosebită la temperaturi scazute. cu receptaculul globulos ovoid sau elipsoidal. În prezent.este formată din pseudofructele speciilor menționate. pe coaste cu expoziție însorită.. Față de sol este una din cele mai puțin pretențioase specii. chiar pe pante mari. Tehnologia de cultură : Măceșul. garduri vii). erodate sau supuse eroziunii. pășunilor și a terenurilor cultivate. Altitudinal se ridică de la nivelul mării pînă în etajul montan (la cca. Acestea sînt întregi. sînt fără miros și au gust plăcut. la geruri de -25°. nu rezistă doar în turbării și terenuri înmlăștinate. îndeosebi cele din secția Caninae. acesta se pretează însă la plantare pe dealuri cu pante mai greu valorificabile de alte specii. Umiditatea atmosferică crescută influențează negativ asupra conținutului în vitamina C.maces rosa canina rosa canina Materia primă : Fructus Cynosbati . cu suprafața exterioară întreagă și zbîrcită. Speciile genului Rosa. arealul lor s-a redus datorită lucrărilor de amenajare a fînețelor. Datorită cerințelor ecologice reduse. locuri poienite.. În interior se află numeroase fructe (achene) cu peri aspri care sînt și ele utilizate în terapeutică. la lucrări de îmbunatățiri funciare (în amestec de specii antierozionale. în pășuni și finețe. acrișor. 1200 m). nu se poate pune problema scoaterii din circuitul agricol a unor suprafețe pentru cultura măceșului. -30° nefiind afectate decît ramurile de un an. Ecologie. Au culoare roșie-cărămizie. glabre sau păroase formînd un capitul mai mult sau mai puțin evident. pietroase. mai ales cele față de sol.

factorul primordial este alegerea materialului de înmulțire după criteriile conținutului în vitamine. Pregătirea terenului pentru înființarea culturii de măceș se face diferit decît pentru celelalte plante medicinale sau aromatice. Pentru executarea gardului viu de măceșe. cu plugul în agregat cu o grapă puternică. înainte de plantare cu 3-4 săptămîni. terenul se întreține ca ogor negru. după productivitatea diferitelor specii. imediat după terminarea însămînțărilor curente. la înființarea culturii. biologice și fitochimice. pîna la plantare. Prima lucrare ce se execută este o arătură adîncă de 25-35 cm. După desfundare. cele fosfatice 80-90 kg/ha s. Desfundarea se va face cu plug prevăzut cu subsolier care să lucreze pînă la adîncimea de 50-55 cm. se administrează îngrășămintele organice în cantitate de 30-35 t/ha. lucrîndu-se cu cultivatorul. reglabilă. în prima jumătate a lunii septembrie. după pregătirea terenului.a. Azotul se administrează întotdeauna primăvara. se grăpează bine și se plantează arbuștii la o distanță de 50 cm rînd de rînd și . în lipsa gunoiului de grajd. după care se fac gropi de 40 X 40 X 40 cm în terenurile desfundate și de 60 X 60 X 80 cm în cele nedesfundate.asolament. Lucrările de bază ale solului au ca scop principal afînarea acestuia în profunzime și distrugerea buruienilor. pregătirea terenului începe primăvara. fosfor și azot și 10-15 kg/ha s. grăpîndu-se arătura în lung și în lat. Dat fiind faptul că această cultură se poate valorifica un timp atît de îndelungat. pînă în luna mai sau iunie cînd se va executa desfundarea propriu zisă. Toamna. și se ară la 25-30 cm.a. în special în vitamina C. pentru a sparge eventualii bolovani. terenul se ară la o adîncime de 30 -35 cm. se execută marcarea lui la distanțe de 2 m rînd de rind și la 1 -2 m pe rînd. potasiu. varietăți și forme și după alte caractere morfologice. și potasice 50-70 kg/ha s.a. azot. Toamna. după care se trece la plantat. Pentru plantările de toamnă care asigură prinderea sigură a arbustului. Primăvara se mai dau 50-70 kg/ha s.a. se pot folosi 600 kg/ha gunoi de păsări sau primăvara 10-12 t/ha de urină. În vederea plantării.a. terenul se va menține curat de buruieni. Pentru a asigura un spor anual de producție de 10 -15% se vor administra din anul trei cîte 30-40 kg/ha s. dar asemănătoare pregătirii terenului pentru înființarea unei livezi sau unei vii. Apoi.

Timpul optim de însămînțare este toamna. în scopul scoaterii . de 35-45 cm. Terenul ales pentru însămînțare se ară imediat după recoltarea plantei premergătoare și se grăpeaza puternic. Înainte de plantare se mocirlesc și se fasonează tulpina la 40-45 cm lungime. întreținîndu -se curat de buruieni pînă toamna tîrziu cînd se va însămînța. în preajma căderii înghețului. Toamna se scot și se plantează la locul definitiv la intervalul de 2 m rînd de rînd și la distanță de 1. Coletul va fi plantat cu 2-3 cm mai jos de nivelul pamîntului. după încolțirea buruienilor. după care se treieră. mai jos de colet. deci la început de maturizare. deoarece vînturile uscate și căldurile împiedică prinderea totală a plantelor. se lucrează cu cultivatorul sau cu discul în agregat cu grapa reglabilă. asigurînd prinderea integrală a culturii. prin ramuri înrădăcinate obținute prin despărțirea tufelor existente în flora spontană sau în cultură și prin marcotaj. Lucrările de întreținere se reduc la menținerea terenului afînat și curat de buruieni. Fructele astfel recoltate se întind în strat subțire pe rogojini sau prelate la soare pentru a se usca. Acest procedeu dă rezultate bune cînd se aplică la sfîrșitul perioadei de vegetație. adică toamna. Semințele obținute la treier prin batoza de trifoliene se stratifică în nisip umed la temperatura constantă de 12-16 °C. timp de 90 zile. avînd grijă ca plantele pe cele două rînduri vecine să cadă una față de cealaltă la jumătatea distanței. Se precizează faptul că nu este permisă uscarea pe cale artificială a fructelor și semințelor. Trebuie avut însă grijă ca din momentul plantării tufei și pînă la primul îngheț să ramînă suficient timp noilor plante să se înrădăcineze. La scoaterea tufelor pămîntul se sapă la o adîncime cît mai mare. Plantele răsar primăvara devreme și sînt lăsate pînă în toamnă fără a fi rărite sau replantate.50 cm plantă de plantă pe rînd. Precizăm că plantarea nu este indicată primăvara. se vor recolta fructele de măceș numai în stadiul de galben -portocaliu. Pentru un hectar sînt necesare 25-30 kg de semințe și se obțin 350 000 -550 000 puieți de măceș. În felul acesta noile plante de măceși iernează bine și primăvara încep să vegeteze timpuriu. La 2-3 săptămîni. după care se însămînțează cu SU-29 la distanța de 45 cm și la adîncimea de 5 -6 cm în teren în prealabil pregătit în acest scop.5-2 m pe rînd. Pentru obținerea unei semințe apte de reproducere. Înmulțirea măceșului se poate face prin semințe. Cu rezultate sigure este întrebuințarea ramurilor înrădăcinate (vlăstarilor înrădăcinați) rezultate din împărțirea tufelor mari.

acestea se trec în luna octombrie în școală unde se țin un an. unde vor fi fixați cu cîrlige. dîndu -li-se . în luna septembrie. este supusă marcotării. terenul cultivat cu măceși se ară printre rînduri în așa fel ca plantele să nu fie rănite. A doua treime va fi pregătită pentru marcotare în care scop va fi tăiată cît mai scurt. din treimea tufei supuse marcotării. îndreptată spre pămînt. de întreținerea lui în stare curată și de menținerea unei umidități suficiente. tufele alese pentru acest procedeu de înmulțire se împart în trei parți: o parte din tufă va fi lăsată să și continue vegetația în mod normal pentru a hrăni întreaga plantă. devenind plante de sine stătătoare. După aceste operații se împrăștie îngrășămintele indicate și se udă terenul. bine dezvoltați și copți. După despărțirea tufei în tulpinițe cu rădăcini. Cînd condițiile de îngrijire sînt respectate. Arătura va fi executată la adîncimea de 10-15 cm.lăsîndu-le numai 4-6 muguri. măceșii vor fi mușuroiți. A treia parte din tufă. ce se pot planta pe locul de cultură. practic și simplu. sînt îndoiți la sol și așezați în gropi de 10 12 cm. urmărind prin aceasta o dezvoltare cît mai rapidă a lăstarilor. În vederea formării calusului și stimulării creșterii mai rapide a rădăcinilor. cu o bună coroană și rădăcini bine dezvoltate. o înrădăcinare reușită are loc în lunile iunie-iulie. care are coardele cele mai bune. La plantat. În felul acesta pînă în octombrie se formează tufe puternice. partea aeriană a acestora se scurtează la 40 -50 cm lungime pentru ca rezervele nutritive acumulate să poată stimula cît mai rapid creșterea mugurilor. pentru a le păstra prospețimea. este prin marcotaj. Rădăcinile ramurii astfel fasonate se mocirlesc într-un amestec de pămînt galben cu apă și bălegar.plantei cu un număr cît mai mare de rădăcini. în aceste luni ele se taie scurt. În cazurile cînd se obțin plante mai slab dezvoltate. Lăstarii de un an. Un alt sistem de înmulțire. Toamna. în preajma căderii înghețului. Pentru dezvoltarea rapidă a părților aeriene. avîndu se grijă ca tăietura să fie cu fața în jos. Pentru a obține puieții buni de plantat prin marcotaj. coletul trebuie să fie cu 2-3 cm mai jos de nivelul pămîntului. locul îndoirii lăstarilor se crestează o dată sau de două ori. iar toamna tîrziu. Distanțele de plantare la locul definitiv sînt aceleași ca și la precedentele metode de înmulțire. se udă și deasupra pămîntului de pe aceste gropi se așează un strat de rumeguș sau paie pentru a păstra umiditatea. Rădăcinile putrede și vătămate se înlătură cu un cuțit bine ascuțit. după care se acoperă cu pămînt. Înrădăcinarea și dezvoltarea părților marcotate depind de lucrarea la timp a terenului.

prima se dă primăvara imediat ce terenul permite și a doua după recoltarea fructelor. impurificînd produsul. după ce sînt tăiate scurt. Fructele recoltate se așează în coșuri sau lădițe în cantități de 8 -10 kg și se transportă în aceeași zi la locul de uscare sau la locul de centralizare în vederea folosirii lor în stare proaspătă.rugina. Se combate prin prăfuire cu floare de sulf primăvara. frunze și chiar pe pedunculul florii. de expoziția sa și de faza de maturizare a fructelor. nefiind permisă recoltarea prin scuturare sau lovire. deoarece o dată cu fructele sănătoase cad și cele atacate de dăunatori. Expunerea fructelor la soare nu este permisă. Se recunoaște după pustulele mici de culoare ruginie sau galbenă. momentul optim de recoltare este atunci cînd fructele au culoarea roșie-închis. cu excepția celor destinate ca material de înmulțire. Rugina este provocată de ciuperca Phragmidium subcorticum și apare pe lăstarii tineri. Se dezvoltă în condiții de . Dacă se urmărește un produs în stare uscată toto (întreg) sau tăiat ca un bob de cafea (pericarp) atunci momentul optim de recoltare a fructelor este cînd culoarea lor e roșie. se face cu mîna. În sfîrșit. maxim două prașile mecanice pe an. Recoltarea măceșelor se face în lunile august-septembrie în funcție de altitudinea terenului cultivat.deoarece se încing foarte ușor și fermentează. se plantează la locul definitiv. În anul întîi și doi de cultură se prășește de două ori mecanic și o dată manual. Făinarea este provocată de ciuperca Sphaerotheca pannosa și se recunoaște pe frunze sub formă de pulbere foarte fină. Primăvara. Se poate combate și cu zeamă bordeleză sau soluție de sodă calcinată. dacă se urmărește un produs tăiat în dimensiuni mici (feinsehnitt) pentru ceai de măceș sau vin. fapt ce reduce conținutul în vitamina C. putregaiul brun și mucegaiul. Pentru fructele destinate exportului ca fructe în stare proaspătă. Răspîndirea bolii e provocată de variația de temperatură și umiditate.pentru fiecare plantă o suprafață de nutriție de 45/25 cm. momentul optim de recoltare este cînd trec de la portocaliu către roșu. Începînd din anul al treilea plantația intră pe rod și ca lucrări de întreținere reclamă una. Bolile. indiferent de scopul pentru care sînt destinate. resturi de plantă. de două ori înainte de înflorire și în caz de apariția bolii se mai repetă prăfuirea o dată. dăunatorii și mijloacele de combatere : Dintre bolile criptogamice cele mai des întîlnite în culturile de măceș amintim : făinarea. Recoltarea lor.

Măsurile de combatere sînt lucrările aplicate la timp și cu conștiinciozitate. astfel încît să poată fi ajunse toate măceșele. Combaterea ei se face și prin aerisirea și afînarea solului precum și prin prăfuirea culturilor cu floare de sulf. în zona Munților Apuseni. pajiști. Se combate prin înlăturarea părților atacate. precum și în județele Iași. margini de drumuri și căi ferate. Pregătirea produsului în vederea prelucrării : Măceșele se achiziționează în stare proaspătă. urmînd a fi livrate la . nerănite și neatacate de boli sau dăunatori. Harghita). păianjenul roșu. Dezvoltarea acestei boli e condiționată de ploi de lungă durată și de temperaturi ridicate.temperatură ridicată și aer uscat. Vaslui. Galați (posibilități mai reduse fiind în județele Brăila. sîrmă sau lanț. precum și la altitudini mai mari sau în zona depresiunilor subcarpatice pe versanții nordici. Teleorman. În anii cu condiții climatice normale recoltarea începe în ultima decadă a lunii august în județele din Muntenia și Oltenia. Mures. Mucegaiul este o boală specifică măceșului. Ele se adună în coșuri și se transportă apoi în saci. margini de păduri. Recoltarea poate începe cînd măceșele capătă culoarea cărămizie spre roșie. Se recunoaște după frunzele brunificate. Recoltarea se face cu mîna. în funcție de zonă. Timiș. emulsie de petrol cu tutun (200 l/ha) etc. Ca dăunători întîlniți mai frecvent cităm: păduchii verzi. în septembrie în podișul Transilvaniei și Moldova și pe la mijlocul lunii octombrie în județele cu clima cea mai rece (Covasna. Aceasta din urmă atacă în stadiul de larvă. tripsul. ramurile se pot apleca cu ajutorul unui cîrlig de lemn sau se pot lega cu o sfoară. Această maturare a măceșelor are loc foarte diferențiat. Se culeg numai fructe sănătoase. precum și în Dobrogea) în locuri poienite. Ialomița. Ca și putregaiul brun această boală se dezvoltă pe timp umed. La nevoie. fără pete verzi decît spre vîrf și fără a fi moi. viespea tripunctată și viespea tigarar a trandafirului. Recoltarea produsului din flora spontană : Din flora spontană se poate recolta în cantități mai mari în toate județele de o parte și de alta a arcului carpatic. care se ard la marginea parcelei și prăfuirea culturilor cu floare de sulf. Putregaiul brun apare ca urmare a atacului ciupercii Diplocarpon rosae. Pinetox. Ilfov. Dăunatorii se combat cu Lindatox -3. (8-12 kg/ha).

Lopătarea se va face numai cu lopeți de lemn pentru a se evita rănirea fructelor care duce la scăderea conținutului în vitamina C. frunze. deoarece la 20-25° această enzimă este foarte activă. în strat subțire în vrac. corpuri străine organice și minerale . ramuri) și minerale (pietricele si pamînt) cu ajutorul vînturătorii de cereale cu site cu diametrul de 6-10 mm. iar cele supracoapte se trec separat pentru uscat. iar după vînturare făcîndu-se sortarea prin îndepărtarea fructelor verzi sau atacate de dăunători. cu ajutorul unor utilaje acționate electric. condiție de bază pentru obținerea unei calități superioare.5% pentru fiecare. În vederea uscării. 1%. . Condițiile tehnice de recepție pentru măceșe proaspete prevăd ca acestea să fie sănătoase.(vezi prima fotografie din pagină) care are tulpina armată atît cu ghimpi mari și drepți. Se fa ce apoi îndepărtarea semințelor și pufului prin trecerea printr-un ciur mecanic. Pentru economie de spațiu se pot păstra în lădițe umplute pe jumătate care se clădesc în formă de cruce.beneficiari ca atare sau uscate. de dorit chiar în ziua în care a fost cules. Este de dorit însă ca printr-o organizare bună. În primul caz. iar pentru obținerea numai de pericarp uscat 6/1. lopătîndu-se la câteva zile pentru a evita intrarea în fermentație care duce la scăderea conținutului în vitamina C. cu sepalele erecte și nu reflecte și care se pot recolta deja spre sfîrșitul lunii iulie. Sînt admise ca impurități . condiționarea constă exclusiv în înlăturarea corpurilor străine organice (resturi de codițe. sepale. de culoare portocalie pînă la gradul de supracoacere. La 4 -5 zile se vîntură dintr-o ladă în alta. 85°. cît și cu numeroși aciculi și ale cărei fructe false sînt globuloase. produsul să ajungă cît mai repede la uscătorii. Uscarea se face numai artificial. deoarece necesită temperaturi mari pentru inactivarea ascorbinazei care contribuie la oxidarea vitaminei C.resturi de codițe și frunze -max. Observații : Uneori se admite utilizarea măceșelor și de la specia de cultură Rosa rugosa Thunb. cu valțuri care împing produsul către un cuțit longitudinal.max. Temperatura de uscare este de 100-105°C. măceșele se țin la umbră. iar umiditatea cea normală pentru fructele proaspete. turtite. Pentru a grăbi uscarea se poate face tăierea în prealabil a măceșelor pe măsura introducerii lor la uscător. Randamentul la uscare 2/1. fiind necesar ca chiar de la început să se atingă o temperatură de min. cu diametrul pînă la 25 mm. 0.

iar achenele puține (5-10). Distanța între rînduri de data aceasta este de 45 cm. Primăvara butașii se plantează pentru înrădăcinare în straturi la o distanță de 20-25 cm între rînduri. Este pretențios la lumină. are fruct alungit. . la 10-15 cm pe rînd și la o adîncime de 6-8 cm. După plantare. rîndurile se udă iar butașii se mușuroiesc. (Măceșul de munte) din zona montană. Este bine ca imediat după plantare să se acopere butașii cu rumeguș pentru a se evita uscarea terenului. pietroase.suportă iernile fără zăpadă și geruri pînă la minus 20 -22°C. Încăperea se aerisește după necesitate în timpul iernii. cu papus puțin. Recoltarea butașilor se face în luna octombrie și apoi se stratifică în încăperi cu o temperatură de +1. Tehnologia de cultură (măceș de munte) : înmulțirea se face prin butași. care este lipsită de ghimpi.a.. Nu suportă terenurile argiloase grele. semiumed. Cerința de apă este în special în lunile de primăvară înainte de înflorire și începutul lunii august. dense și reci. + 2°C. rosa pendulina rosa pendulina maces de munte maces de munte În cultură acesta prezintă unele particularități față de Rosa canina. De perspectivă este răspîndirea speciei Rosa pendulina L.5/1. acesta e gros și cărnos.Uscarea se face tot la 100-105°C. În luna octombrie butașii înrădăcinați se replantează în școală unde terenul se pregătește din timp. Tăierea de jos se face imediat sub nod. dar nu rezistă în locurile joase expuse vînturior reci de nord și nord -est. pante cu expoziție sudică. Determinările de laborator au arătat ca această specie are un conținut foarte ridicat de vitamina C. Se vor face udări cu must de bălegar sau se dau 30 -40 kg/ha s. soluri degradate.. dar randamentul la uscare este mult mai scăzut decît la Rosa canina și anume 3-3.(vezi următoarele două poze). Se acomodează pe solurile ușoare. cu sepale în continuarea fructului și cu peri mari pe suprafața pericarpului. Stratificarea se face în nisip bine spălat. folosindu-se coarde anuale bine coapte avînd 5-6 noduri. așezat în strat de 10 -12 cm în care butașii se pun în poziție oblică. azot în două-trei etape. crește prost și nu suportă deloc terenurile cu apă stagnantă.

+ 12°C se așează o ladă cu nisip curat.după care toamna se plantează la locul definitiv. Toamna se face plantarea pe locul definitiv la o distanță între rînduri și pe rînd de 2 m. În anul al doilea. pe cît posibil în zilele însorite. stînd în școala de puieți 2 ani. rădăcinile putrede și vătămate se înlătura. în punctele pichetate. Recoltare (măceș de munte) : Corespunde cu a doua jumătate a lunii august începutul lunii septembrie. aceștia se îndepărtează. Timp de stratificare . amestecat cu sămînță de trandafir de munte. Însămînțarea se face în rînduri distanțate la 20-25 cm rînd de rînd în teren grădinarește pregătit. cernut. Fructele se culeg numai pe timp uscat și senin.2 ani. iar pămîntul se întreține în cursul verii curat și umed. Cele culese în orele călduroase se vor întinde la umbră sau în camere cu ciment pe jos pentru a se răcori. Cînd pe lăstarii tineri apar muguri de rod. iar al doilea astupă groapa. După răsărire. Fiecare crenguță se scurtează la 2 -3 muguri. În plantația intrată pe rod. se fac gropi de 50X50x50 cm sau de 30x30x30 cm cînd terenul este desfundat. iar în cursul verii se urmărește să nu se dezvolte alți lăstari. Înmulțirea se poate face și prin sămînță. Se va avea grijă ca tot timpul sămînța și nisipul să fie umede. . Coletul trebuie să fie la 2-3 cm sub nivelul solului. într-un loc curat cu temperatura cît mai constantă la 0.Primăvara ramurile se scurtează la 2-3 muguri. se face afînarea solului. Ca lucrări de întreținere menționăm că pe fiecare din cele 3-4 crenguțe nu se lasă decît doi lăstari. cînd pămîntul se bătătorește. amestecîndu-se. după strîngerea recoltei. însă în acest caz înființarea culturii durează mai mult timp și nu se cunoaște dacă indivizii își păstrează sau nu aceleași caractere. iar rădăcina puietului se mocirlește. Lucrările solului din plantație constau dintr-o bună afînare a solului și stîrpirea buruienilor. alinierea rîndurilor și ține puietul. cînd fructele trec de la culoarea verde-gălbuie la portocaliu cu nuanțe roșii. Cînd terenul pentru plantare n-a fost desfundat în prealabil. Astfel. Plantarea puieților se face de doi muncitori din care unul urmărește adîncimea sădirii. crenguțele crescute în anul precedent sînt tăiate scurt. iar îngrijirea se face la fel ca în primul an. Înainte de plantare... la 15-30 zile se rărește la 5 cm fir de fir. În fiecare toamnă se înlătura ramurile uscate și îmbătrînite.

şi anume în reacţiile de oxidoreducere şi în respiraţia celulară. Compoziție chimică : Receptaculul îngroșat al pseudofructelor de Măceș conține 0. vitamina K. ulei volatil. De asemenea. atacate de insecte. iar achenele în ceaiul diuretic nr. măceşul este un excelent vitaminizant natural. acid nicotinic. ulei gras. Se recomandă în avitaminoza C. urme de vanilina. înnegrite. ca diuretic. în afecțiuni hepatice și renale. Acțiune farmacodinamică .50-6. Datorită celorlalte vitamine și în special vitaminei P au proprietatea de a scădea permeabilitatea și fragilitatea capilarelor. tanin. Din pulpa pseudofructelor se prepară siropuri (sirop de măceșe. 2. . datorită conținutului mare de vitamine. Pentru ca fructele să-și păstreze conținutul în vitamina C ele trebuie uscate imediat după culegere la 55-60°C. deoarece pe lînga procentul scăzut de vitamina C ele nu se pot conserva în timpul transportului. ulei volatil. Pentru a nu pierde în timpul prelucrării vitamina C se recomandă recipienți inoxidabili și atmosferă de azot. dulceață. măceşele cresc rezistenţa capilarelor sanguine. 2.Culegerea fructelor se face manual iar recolta se pune în coșuri. Intră în compozitia ceaiurilor aromat. carotenoide. 10%). Evident. diuretice. săruri minerale. unii autori îi menţionează proprietăţile astringente. flavonoizi.50 mg% vitamina A și mici cantități (10 gama pînă la 100 gama) din vitaminele B1 si B2. care devin astfel mai puţin fragile. cele moi.80 g% (mai rar 2 g% pîna la 5% și în mod excepțional la R.utilizări terapeutice : Datorită conținutului ridicat în acid ascorbic și dehidroascorbic care formează un „sistem redox". pendulina 9 g%) acid ascorbic (vitamina C) și acid dehidroascorbic. În plus. ceai tonic aperitiv. 2.Sambucovit). antidiareice. Fructele conțin α si β tocoferol (vitamina E). pectine. Aduc un aport de săruri necesare organismului și au acțiune diuretică. ea jucînd un rol esenţial în procesele metabolice fundamentale. Vitamina C condiţionează buna funcţionare a tuturor celulelor. zaharuri etc. ulei gras (cca. vitamina P. acid citric și malic. zahăr invertit. produsele farmaceutice sau alimentare joacă un rol important atît în oxidoreducerile biologice cît și în respirația celulară.20-0. lecitine. gemuri. Randamentul de uscare 2/1. Nu se vor recolta fructele stricate. vin. hepatic nr.

după care se filtrează printr-un tifon. a unguentului Dumasen. a siropului Eficardin şi Efitonic. Pentru o mai sigură conservare. Pulberea uscată de pulpă de măceşe consumată zilnic. Preparatele farmaceutice sau alimentare din măceşe sunt indicate în prevenirea şi tratarea răcelilor. 2 şi tonic aperitiv. Siropul se administrează de 3 ori pe zi. Decoctul se poate prepara din 2 linguri de măceşe zdrobite. a comprimatelor Neuromion şi Plantofort. în cantitate de 3-4 g. precum şi la cei aflaţi în convalescenţă. după care se strecoară. asigură necesarul zilnic de vitamina C al unui adult. Din măceşe se poate prepara un sirop din 150 g de pulpă de măceşe proaspete sau uscate. în apă minerală. se pot adăuga 2 comprimate de aspirină pisată. Cantitatea de ceai rezultată se bea pe parcursul unei zile. . Preparare şi administrare Infuzia se prepară din 2 linguri de măceşe la 1/2 litru de apă. ca tonic şi stimulent general. hepatic nr. a granulelor Rozavit.precum şi faptul că stimulează pofta de mâncare şi digestia. Pulberea se prepară prin separarea pulpei uscate de seminţe şi perişori şi măcinarea acesteia. la bolnavii cu hipovitaminoză. Amestecul se fierbe timp de 30 de minute la foc domol. a gripei. Unii autori le recomandă şi în afecţiunile vasculare pentru menţinerea elasticităţii capilarelor sanguine. câte 20 g. Intră în compoziţia ceaiului aromat. Se fierb 10 minute şi se beau 2 căni pe zi. 600 g de zahăr şi 900 ml de apă. la 2 căni de apă. Siropul se va păstra la frigider. Se ține 10 minute la infuzat în apă fierbinte.

Se folosesc: Fructele . deoarece metalele descompun vitamina C. Se bea caldut sau rece. Aceasta proprietate este atribuita in special semintelor. este recomandat in bolile cailor urinare si de rinichi pentru o cura mai indelungata. Creste in regiunile de campie si deal. se adauga apoi 100 g zahar si se completeaza cu apa pana la un litru. Se Iasa fa macerat 12 ore. sau vin. Indicatii terapeutice: Tonic vitaminizant. avand proprietatea de a intari organismul. Neproducand nici o iritatie. ruja. Macesul este cunoscut inca din vechime ca ta medicinala. vitaminizant. fiind indicat in afectiunile ficatului. Pentru preparatele din macese se vor folosi numai vase smaltuite. Toamna se impodobeste cu fructe de culoare rosie. Ceaiul de macese ca diuretic mareste cantitatea de urina in 24 ore. rug. avand flori rosii. Ceaiul se prepara din doua linguri de fructe zdrobite care se fierb 10 minute intr-o jumatate de litru de apa.Denumiri populare: Trandafir salbatic. fierban-du-se pana ajunge la consistenta siropului. Siropul de macese se prepara astfel: peste 250 g macese uscate se pune 1.5 litru apa in clocot si se lasa la macerat 12 ore. ca tonic. mareste secretia biliara. ceaiul se strecoara printr-o panza si se indulceste dupa gust.Fructus Cynosbati. Dupa ce se raceste. marmelada. sirop. Mai contin zaharuri. iar dupa altii ar combate piatra la rinichi si ca. Descriere: Arbust cu spini.cacadar. hepatic si tonic-aperiti . acid citric si malic. Mod de administrare: in terapeutica se folosesc fructele de maces sub forma de ceai. Se pastreaza la rece. peste 100 g macese spalate si zdrobite se toarna un litru de apa rece. Unii autori recomanda fructele de maces in starile de inflamatii intestinale. pentru continutul lor bogat in vitamina C si avand cantitati mai mici din vitamina A si P. Macesele au si insusirea de a mari secretia biliara. apoi se filtreaza si se adauga 1/2 kg zahar. in cursul unei zile. si ca diuretic in boli de rinichi (combate piatra). fiind indicate in afectiunile ficatului. pectine etc. trandafirii sau albe si fructe rosii. Din macese se mai poate obtine o bautura racoritoare in modul urmator. Fructele de maces intra in compozitia ceaiurilor aromat. se strecoara prin panza deasa. Maces formand tufe acoperite cu ghirlande de flori.

Macesul este o adevarata planta panaceu. sosurilor sau a supei de macese. dulcetii. ciucuri de maracine. macesul era folosit pe scara larga. calcaderiu. care prezinta un continut de 10 ori mai mare de vitamina C decat macesul obisnuit de ses. maracinele cotofanei. macies. intrand in compozitia a mereu mai multor produs farmaceutice. macesul apare intr-o ipostaza inedita. In legendele grecesti apare chiar si sub apelativul de "sangele lui Adonis". merita sa ne luam ragazul sa aflam mai multe despre maces. Din primele zile de viata si pana la adanci batranete. zeul razboiului. tufa de rug. Marte. Datorita proprietatilor sale deosebite. Rosa canina L. familia Rosaceae.Dintre nenumaratele specii de maces o atentie deosebita o merita macesul de munte. inca din Antichitate. trandafir de camp. Cei doi incearca sa se salveze fugind. trandafir de padure ori trandafir cainesc Legendarul maces are beneficii aproape incredibile pentru sanatate. pentru Adonis. zgorghin. ca planta medicinala. inainte de toate. Denumirile populare sunt extrem de variate: cocadar. romani. Planta salbatica. Rosa rugosa. intepandu-se in spinii . aceasta planta-minune nu conteneste sa ne uimeasca cu efectele ei aproape miraculoase si cu gustul minunat al ceaiului. un medicament de exceptie. care o dorea pe Afrodita pentru el. scorus nemtesc. Numai la noi in tara intalnim 51 de specii spontane sau cultivate. suies. trandafir cainesc. dar nimeresc intr-o tufa de macese. trandafir salbatic. dar si decorativa. Cu greu poti gasi o afectiune indiferenta la actiunea nenumaratelor principii active pe care le contine aceasta. cascadin. cea mai raspandita fiind specia spontana Rosa canina L. dar. cecadar. Rosa pendulina L. ruja. macesele ar trebui sa ne insoteasca in permanenta. rug de maces. de catre greci. scochin.Macesul mai este cunoscut. rujita. hotaraste sa-l omoare pe frumosul Adonis. Intr-una dintre legendele care povesteste despre dragostea Afroditei. ruja. rug salbatic. Foarte asemanator cu macesul este si trandafirul de dulceata. rasura. Afrodita. maracinele cioarei. trandafir de padure. zeita frumuseţii. macesul este raspandit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale in majoritatea regiunilor temperate si subtropicale ale emisferei nordice. vinului. aliment delicios. Macesul. rugul-vacii. sipica. casatoriei si a fertilitatii. arabi si chinezi. scoabe. Invaluita in legende si ajunsa astazi obiect de studiu a nenumarate colective de cercetare din lumea intreaga. persi. si sub denumirile de rug. trandafir salbatic. popular. dragostei. ruda trandafirului Inrudit cu trandafirul si facand parte din genul Rosa. Istorie si legende. Am fi cu mult mai sanatosi si mai fericiti.

ca primele rozarii. B2. contribuie la stabilizarea vitaminei C. avand un continut de 50 de ori mai bogat decat lamaile. P. continutul este inca de 10 ori mai mare. B3. primele siraguri de matanii ale calugarilor catolici. acizii din macese. glicozide ale betasitosteronului. continutul de protovitamina A este de 20 de ori mai mare decat in mere. K. pentru ca daca nimeresti intr-o tufa de maces spinos primavara. gasim vitaminele B1. fie ca sunt puse crengi de maces la poarta. . Macesele reprezinta si un puternic mineralizant. care s-au transformat atunci in minunate flori rosii si parfumate de trandafiri. aportul de carotenoide cu beta carotene. In plus. reprezentand unul dintre principalele puncte forte ale maceselor. la usa grajdului sau la fereastra. Nu mai putin important este continutul lor de polifenoli. seleniu. iar semintele contin vitamina F si cantitati mari de tocoferol (vitamian E). PP. ar fi fost facute din macese insirate pe o ata. In acelasi timp. visinele si mandarinele si de 200 de ori mai bogat decat merele. sulf si zinc. prin continutul de magneziu. cu greu vei mai scapa fara sa-ti rupi hainele si sa nu te ranesti in spinii puternici si arcuiti sub forma de carlig. cand e acoperita de minunatele si atat de parfumatele flori albe sau roz. Nu trebuie sa uitam insa ca macesele reprezinta o sursa importanta de antioxidanti. In traditia noastra populara.acestuia. Petalele florilor contin ulei eteric. Se povesteste. fosfor. Si nu este de mirare. indeosebi acidul malic si acidul citric. In macese se mai gasesc lecitine si compusi terpenici. B5. citrate. Macesele reprezinta un adevarat depozit de vitamina C (acid ascorbic si acid dehidroascorbic). ca protovitamine A. potasiu. bioflavonoide. pigment care le imprimă culoarea rosie-portocalie. lasa sa-i cada o picatura de sange pe florile alb-roz de maces. pentru ca sa nu poata veni strigoaicele sa ia laptele vacilor sau chiar pe al proaspetelor mame. Dar macesele contin si alte vitamine de mare valoare pentru organismul nostru. antociani. Doar varietatea Rosa canina Assisiensis nu are spini pe tulpina. pectina. Astfel. calciu. de 100 de ori mai bogat decat ciresele. compusi glicozidici. fier. macesul este una dintre principalele arme impotriva strigoilor. fie ca este folosit ca tepusa pentru a le strapunge inima. acid linoleic si acid arahidonic. acid malic si acid citric. alfa si beta tocoferol (vitamina E). acid nicotinic (vitamina antipelagroasa). cand e incarcata de fructele micute de un rubiniu atat de atragator. numele de rozariu venind astfel de la numele latinesc al maceselor. mangan. Iar daca vorbim despre macesul de munte. licopen si izomeri ai rubixantinei. licopen (izomer al carotenului). sau toamna. terpenoide. precum betulina. acizi grasi esentiali-acid linolic. de asemenea.

Cercetarile propriu-zise au inceput insa mai tarziu si sunt in plina desfasurare. Bogatia de substante antioxidante. actiunea de potentare antivirala a . De aceeea. sunt puse in evidenta noi si noi beneficii ale acestora. au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si asupra celui digestiv. ca prurit. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. inspira sanatate chiar de la prima vedere. in cazul persoanelor alergice se recomanda evitarea contactului cu acesti perisori. vitamine din complexul B. din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. inviorator. contra durerilor produse de reumatism. Despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise deja in urma cu mii de ani. fier. acizi organici.Macesele contin 49% apa. in schimb. 3. catar respirator. De exemplu. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie din cauza cianidelor din compozitia acestor samburi. Semintele de macese.6% proteine. Utilizari medicale Aspecte generale. Iar valoarea energetica a fructelor proaspete este de 135 kcal la 100 g. disconfort gastrointestinal. care contin cantitati insemnate de vitamina A si E. considerate de referinta la nivel mondial. flavonoide. in 2008. Primele utilizari medicale Culoarea lor rosie. La fel. de la o zi la alta. magneziu. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese.Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani. Rar exista vreo afectiune in vindecarea careia macesele sa nu joace un rol mai mult sau mai putin important. extrem de vie. 3. fiind printre cele mai bine tolerate remedii cunoscute. Macesul poate fi considerat ca facand parte din categoria plantelor panaceu. 2. beneficiile maceselor sunt cunoscute si in traditia noastra populara. Daily Telegraph publica un articol cu titlul Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie. Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie. gustul dulce-acrisor. daneze sau americane.8% substante minerale. astfel ca au atras atentia asupra lor inca din cele mai vechi timpuri. mai ales perisorii de pe aceste seminte. cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 m altitudine. 21% zaharuri. in lucrari prezentate la congrese medicale. 23% celuloza. De asemenea. Medicii din Grecia si din Roma Antica. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (de pe dealuri si podisuri).5% acizi. Astfel ca.

Copii. asigura o buna functionare a organelor interne. inainte de toate. infuzia putand fi administrata inclusiv sugarilor. face minuni in prevenirea alergiilor de primavara. care creste rezistenta organismului la efort si nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia zilnica a varstnicilor. combat astenia. De asemenea. Dar macesele reprezinta. Dar. Alergii. In primul rand. regleaza metabolismul calciului si stimuleaza fixarea lui in oase. reprezinta un excelent tonic. Vitaminizant. a celor slabiti sau aflati in convalescenta. vin si in nenumarate preparate farmaceutice. intaresc circulatia periferica. Macesele reprezinta efectiv un plus de sanatate. cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. ele fiind extrem de utile si datorita rolului lor antiinflamator. jeleu. regenerant. un excelent vitaminizant natural. vitaminizant. antianemic. previn bolile infectioase si complicatiile acestora. reduc edemele. Se recomanda in special consumul de macese la schimbarile de anotimpuri atunci cand temperaturile variaza brusc si organismul este mai sensibil.interferonului le face deosebit de eficace pentru stimularea imunitatii. a sistemului cardiovascular. asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie. Procese metabolice. Macesele reprezinta o reala protectie in fata microbilor si a virusilor. favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos. stimuleaza biosinteza colagenului. hipoglicemiant. le asigura necesarul de vitamine si minerale. de vitamina C. in primul rand.inceputul primaverii. Le imbunatateste pofta de mancare. preventiv tumoral. cicatrizant. Datorita continutului ridicat de acid ascorbic si dehidroascorbic. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii . regleaza nivelul de catecholamina. a hormonilor steroizi. au un efect antiimbatranire. Macesele au un efect antidiabetic. joaca un rol deosebit de important in procesele de oxidoreducere si in respiratia celulara. macesele nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia copiilor. Ele pot fi consumate sub forma de ceai. in anemie accelereaza producerea de globule rosii. pot fi folosite in combaterea alcoolismului si tabagismului. pasta de macese. de stabilizare a glicemiei. sirop. O cura de 45 de zile. Nu numai ca ele au un continut extrem de ridicat din majoritatea . mineralizant si revigorant. dulceata. cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. Macesele reusesc astfel sa stimuleze functionarea tuturor celulelor organismului. In plus. jucand un rol important in procesele metabolice fundamentale. cu 30 de minute inainte de alaptare.

precum acidul uric. Astfel. Pentru aceasta se recomanda o cura de 45 de zile cu un litru de infuzie combinata de macese pe zi. De asemenea.vitaminelor. starea de confuzie mentala si se pare ca sunt de folos chiar si in cazul sclerozei multiple in placi (leuconevraxita). Datorita continutului de acizi organici pectici regleaza nivelul colesterolului. precum si o inhibare a procesului de depunere a tesutului adipos. hipoglicemiant. Astfel. imbunatatind permeabilitatea si elasticitatea acestora si imbunatatind circulatia periferica deficitara. amneziile. macesele combat insomniile. convalescenta. a tromboflebitei. cate o . enervarilor. si eliminarea unor substante toxice. anxietatea. Sistemul nervos. oboseala. bioflavonoidele si vitaminele din complexul B previn ateroscleroza. Deja dupa o cura de doua saptamani s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. dar si somnolenta. de stabilizare a glicemiei. in cazul gravidelor sau dupa nastere sau in cazul altor afectiuni care slabesc organismul. sa reziste mai bine in fata emotiilor negative. asteniile. macesele previn puseele de hipertensiune. Vitamina C. realizate in Germania. Ele au un efect antidiabetic. dar. macesele sunt adevarate campioane in prevenirea cardiopatiei ischemice. primavara si toamna. arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la conditiile de stres. arteritei si a aterosclerozei. dispar si efectele de maini si picioare reci. Diabet. S-a observat. Studii recente. a crizelor de anghina pectorala si infarct. Datorita contintului crescut de antociani. macesele sunt recomandate si in diabetul de tip 2. Afectiuni cardiovasculare. ajuta si la asimilarea vitaminelor si mineralelor din alte surse. raceli. macesele sunt eficiente in combaterea fragilitatii capilare. intarind peretii vaselor de sange. sa faca fata furiei. Curele de vitaminizare cu produse pe baza de macese sunt importante in special in sezonul rece. Macesele reprezinta un adjvant in cazul varicelor. la efort fizic sau intelectual. in caz de anemii. de asemenea. Datorita continutului de bioflavonoide si de vitamina C si P. migrenele. Obezitate. febra. alaturi de fructele paducelului. Se recomanda. frustrarilor. la suprasolicitare. Medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka au evidentiat in urma mai multor studii ca macesele reprezinta o arma eficace impotriva obezitatii. in plus. reprezentand si un vasodilatator arterial. ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres. nevrozele.

in cazul colecistitelor si a dischineziei biliare. la trezire. intoxicatii. are efect opus. Macesele sunt recomandate in caz de gastrite si chiar hemoragii stomacale. In cazul intoxicatiilor stomacale se prepara infuzii concentrate. macerate la rece. Cine doreste poate indulci ceaiul cu o lingurita de miere. de inflamatie intestinala. a litiazei si a colicilor biliari se administreaza cate un pahar din infuzia combinata de macese. Macesele au insusirea de a mari secretia biliara si au o actiune benefica in cazul diferitelor afectiuni hepatice. In primul rand. Afectiuni gastrointestinale. Atat florile si frunzele. fiind un excelent regulator al digestiei. amestecate cu miere de albine (2 parti fructe şi 1 parte miere). in cure de 30 de zile. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect si diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. stimuleaza pofta de mancare si digestia. pe stomacul gol. urmate de cate 10 zile de pauza. O infuzie din flori de macese reprezinta un laxativ eficient pentru copii. crampe. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. Contra colicilor abdominali se iau 2 lingurite cu pulbere de macese pe zi. de asemenea. enterocolite. cat si fructele reprezinta inclusiv un adjuvant in caz de dizenterie. antidiaretice. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta a normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal. dar si usor laxative. precum oxiuri. vinuri tonice si pulberi. La venirea sezonului rece este utila si o cura de doua luni cu sirop de macese. iar contra constipatiei si hemoroizilor se beau cate 2 cani de infuzie din flori de macese pe zi. cu 30 de minute inaintea fiecarei mese. cate 2 3 lingurite pe zi. ascaroizi. In cazul afectiunilor gastrointestinale macesele reprezinta. Apoi prezinta proprietati astringente. decocturi. diuretice. senzatie de voma. fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. bauta dimineata. un adjuvant de exceptie. Se prepara din 10 grame de flori la 250 ml de apa clocotita. . avand un efect laxativ de intensitate medie. Se utilizeaza fructele crude sau uscate si pulverizate. dar si pentru eliminarea viermilor intestinali. Afectiuni hepatobiliare. In cazul colecistitei. impiedica formarea de calculi biliari si previne colicile. in cazul litiazei si infectiilor biliare. cate jumatate de litru administrat zilnic. Eficiente sunt si infuziile si decocturile de macese. care se consuma inainte de mese. Contra constipatiei se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie de macese indulcita cu miere de mana.cura de o luna de zile cu pulbere de macese. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar. pe stomacul gol.

in caz de cistite. a edemelor renale. dismenoree. Aparatul genital. de exemplu. fiind utile in cazul inflamarii cailor renale. Franta. ajungandu-se chiar la inlocuirea antiinflamatoarelor de sinteza. Macesele sunt utile si pentru oprirea hemoragiilor uterine. in cazul insuficientei renale. Astfel. Aceasta prezinta un extraordinar efect antiinflamator asupra cartilagiilor dintre discurile coloanei vertebrale. se recomanda cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi. ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale. in tari precum Germania.Macesele contin o adevarata colectie de substante antioxidante si antiinflamatoare. Danemarca. Fara indoiala. cele mai spectaculoase rezultate ale marilor centre de cercetare privesc actiunea maceselor asupra articulatiilor. care impiedica degradarea cartilagiilor din articulatii. a fost descoperita in macese de un grup de cercetatori danezi. precum se stie. cresc rezistenta organismului la frig si impiedica aparitia crizelor de reumatism. Macesele au un pronuntat efect diuretic. conform unor studii aprofundate facute de catre Comisia guvernamentala din Germania care reglementeaza folosirea plantelor medicinale. antiinflamator si calmant asupra mucoaselor tractului urinar. Rezultate remarcabile s-au obtinut si in cazul gonartrozei si coxartrozei in cadrul unor studii efectuate la departamentul de biochimie al spitalului Gentoffe din Copenhaga. recomandandu-se utilizarea infuziei sau tincturii de macese. ceea ce permite utilizarea lor in cure prelungite cu decocturi. prevenind astfel crampele. cat si imbunatatirea mobilitatii. care contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii. Este important de remarcat ca macesele nu produc iritatii. dar si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor. In cazul hemoragiilor menstruale.In cazul artritei reumatoide si a osteoartritei. Articulatii. in cazul pierderii involuntare de urina. semintelor de maces. care. Aceste efecte se datoreaza. prezinta nenumarate efecte adverse. astfel incat . care a evidentiat nu numai reducerea sau disparitia durerii. vertij si stari de slabiciune. dar si pulpei maceselor care mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. Si aici s-a evidentiat atat reducerea sau disparitia durerilor. Marea Britanie. in cazul formarii calculilor la nivelul rinichilor si a vezicii urinare. Una dintre aceste substante active. galactolipida. infuzii si vin de macese. macesele devin treptat o optiune de tratament. pielonefrite. s-au obtinut rezultate spectaculoase in cadrul unui studiu danez din 2004.Afectiuni renale si urinare. in caz de leucoree. regularizand activitatea hormonala si compensand pierderile de sange care pot provoca anemie. gonoree.

Acestia au testat efectele unui acid gras. la schimbarea anotimpurilor si mai ales la inceputul toamnei si al iernii. Infuziile. flavonoidele. Un alt rezultat remarcabil a fost comunicat la Congresul Mondial al Societatii Internationale de Cercetare a Osteoartritei la Roma de catre o echipa de cercetatori din Elvetia. cuperoza si diferite dermatoze alergice.Macesele sunt eficace atat in cadrul tratamentelor externe. dar ajuta sistemul cardiovascular si pe cel nervos sa reziste mai bine si accelereaza vindecarea. Este de remarcat cresterea rezistentei la infectiile pulmonare in general. decocturile si tincturile si-au demonstrat eficacitatea in cazul gripelor. Bolile respiratorii. astmului bronsic. In general. in acelasi timp. Cura de macese este recomandata mai ales in sezonul rece cand este binevenita si asocierea maceselor cu catina. se recomanda o cura de o luna cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi.nu numai ca reduce inflamatia si durerea. asigurand totodata si eliminarea unor toxine din corp. de la Basel. pneumoniei si chiar a tuberculozei. faringitei. macesele sunt eficace atat in prevenirea artritei si intarirea articulatiilor. Se recomanda aplicarea de comprese sau de masaje locale cu decoct de macese atat pentru dureri reumatice. GOPO. In acelasi timp. imbunatatirea mobilitatii articulare. rinosinuzitei. prezent in extractul de macese asupra celulelor cartilajelor din zona articulatiilor. macesele cresc imunitatea si ne pazesc de microbi si de raceala. Astfel. cat si pentru psoriazis. intepaturi de insecte. favorizand. Macesele sunt folosite cu succes si in cazul bolilor respiratorii. In primul rand. al racelilor. trebuie subliniat efectul pulberii de macese in cazul febrei. producerea colagenului si a celulelor cartilajului care sunt esentiale pentru sanatatea articulatiilor. cat si pentru regenerarea articulatiilor deja afectate de boala si pentru reducerea sau chiar eliminarea durerilor ce insotesc aceste afectiuni. pe care nu o scade. vitaminele si alte substante antioxidante prezente in macese impiedica procesele degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. care calmeaza tusea si revigoreaza orice organism vlaguit de febra. Consumate sub forma de ceai. raguselii. punand in evidenta ca acest acid impiedica producerea enzimelor si proteinelor care provoaca inflamarea articulatiilor. La randul lui. sirop sau dulceata. Intern se recomanda consumul a 4-6 lingurite de pulbere din pulpa fructului uscat pe zi. polen si miere. Este cunoscut de mult timp efectul ceaiului de macese. contuzii. dar imbunatateste si flexibilitatea coloanei vertebrale. Propolets cu macese si sirop de zmeuraUn excelent produs disponibil in farmacii il reprezinta . lemnul de maces taiat marunt si fiert in apa de baie actioneaza in combaterea bataturilor si a ciocurilor din talpa. cat si interne. propolis.

pneumonia. Dar preferabil este consumul preventiv de macese. durerile musculare sau vertijul.Mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese. in convalescenta. precum bronsita virala si bacteriana. ajutandu-ne sa spunem adio gripelor. viroza pulmonara. imbunatatind activitatea sistemului imunitar si intarind actiunea de bariera protectoare a epiteliilor respiratorii. sinuzita. imbunatatesc asimilarea substantelor nutritive. In cazul tratamentelor cu antibiotice consumul simultan de macese prelungit si pe o perioada de minim 10 zile dupa terminarea tratamentului este util pentru prevenirea reactiilor alergice fata de antibiotice. Convalescenta. revitaminizeaza si remineralizeaza organismul. rinita. Actiunea sinergetica a celor trei creeaza un antioxidant de exceptie ce intareste imunitatea organismului. tonifica. macesele contribuie la refacerea rapida a organismului si a capacitatii lui de aparare si de efort. indiferent ca ne gasim dupa o operatie sau o infectie. calmeaza iritatiile mucoasei bucale si faringiene. De altfel. fiind diminuate si efectele secundare precum durerile de cap. stimuleaza pofta de mancare. pentru refacerea florei intestinale si imbunatatirea imunitatii afectate de antibiotice si pentru grabirea vindecarii si scurtarea perioadei de convalescenta. pastile de supt care imbina actiunea maceselor cu cea a propolisului si zmeurei. inca de la declansarea gripei sau a racelii se vindeca mai repede si organismul le rezista mai bine la febra. racelilor si mucoaselor iritate. cate o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi. 6 lingurite pe zi.Propolets cu macese si sirop de zmeura. Studii efectuate inca din perioada Celui De-Al Doilea Razboi Mondial arata ca macesele. . pot prevenii infectiile respiratorii. astfel incat sa scapam de disconfortul acestor afectiuni.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful