Macesele reprezinta un aliment care intra in reteta multor mancaruri, sosuri sau supe, dulceturi, siropuri, lichioruri, dar

si a unor produse cu un efect terapeutic mult mai pronuntat, precum vinul, maceratul, uleiul, pulberea si ceaiul sub diferitele lui forme de decoct, infuzie sau decoct si infuzie combinate. Pentru toate acestea pot fi folosite atat fructele, cat si florile sau frunzele. Preparate insa incorect, ele isi pot pierde foarte usor calitatile si, ca atare, efectul benefic pentru sanatatea noastra. Se stie ca macesele sunt foarte bogate in vitamina C, insa vitamina C continuta se degradeaza foarte usor atat dupa cules, daca macesele nu sunt consumate imediat sau uscate corect, dar si in contact cu obiecte metalice. Ceaiul de macese se obtine prin oparirea cu apa clocotita a fructelor, caz in care vorbim de infuzie, sau prin fierbere, timp de 5-15 minute, macesele introducandu-se in apa dupa primul clocot, discutand in aceasta situatie despre decoct. Pentru a-i imbunatati gustul se poate adauga miere si zeama de lamaie, dar si scortisoara, care ii potenteaza actiunea in caz de raceala. Infuzia, indicata pentu a nu distruge vitaminele, se prepara din 10-15 fructe zdrobite sau din 2 lingurite de fructe uscate peste care se toarna 200 ml de apa clocotita, se acopera si se lasa sa se extraga timp de 10-15 minute si se filtreaza. Se beau 2-3 asemenea ceaiuri pe zi. Este recomandata si infuzia din amestec de macese si catina alba. Doua lingurite din amestecul celor doua fructe se oparesc cu 200 ml de apa clocotita si se lasa acoperite sa se extraga timp de 10-15 minute. Este recomandata si infuzia din flori de macese. Decoctul din fructe de macese se prepara turnand o lingurita de macese in 200 ml de apa in clocot. Se fierbe apoi timp de 5-10 minute, se lasa sa se racesaca si se filtreaza. Infuzia combinata de macese se prepara prin amestecarea unui macerat de pulbere de macese cu un decoct al aceleiasi pulberi. Pentru aceasta se iau 3-6 linguri de pulbere de macese, fara seminte, si se pun intr-un sfert de litru de apa. Se lasa timp de 8-10 ore sa macereze, dupa care se filtreaza. Lichidul se pastreaza, iar restul plantei ce ramane se fierbe timp de 2 minute, intr-un sfert de litru de apa, si se lasa apoi sa se raceasca. Se amesteca apoi cele doua lichide obtinandu-se o jumatate de litru de infuzie combinata, care se bea pe parcusul unei zile. Este recomandat sa se foloseasca strecuratori si site din plastic sau tifon, pentru a nu pune preparatul in contact cu un metal care ar conduce la oxidarea vitaminelor. Decoctul combinat de samburi de macese se prepara din 2 linguri rase de seminte de macese, care se obtin prin cernerea pulberii. Semintele se pun la macerat timp de 8-10 ore, intr-un sfert de litru de apa, dupa care se filtreaza cu atentie, pentru a nu ajunge perisori de pe samburii maceselor in lichidul filtrat. Restul se fierbe apoi timp de 10 minute, cu inca un sfert de litru de apa, se lasa sa se raceasca, se filtreaza si se amesteca apoi cu lichidul obtinut prin macerare, rezultand o jumatate de litru de decoct combinat de samburi de macese, care se bea pe parcursul unei zile. Se recomanda cure de 14 zile urmate de 14 zile de pauza. Decoctul din radacina de maces se prepara din 2 lingurite de radacina taiata in bucatele, care se fierb timp de 15 minute in 500 ml de apa. Se foloseste in special impotriva pietrelor la vezica biliara si la rinichi. Tinctura este un bun tonic si sedativ. Se consuma seara, 30-50 de picaturi. Pentru a o prepara se pune la macerat o jumatate de kilogram de pulpa de macese, fara samburi, cu o jumatate de kilogram de zahar sau de miere. Se lasa la macerat in jur de 5-8 zile, pana ce se formeza un suc rosu, si se adauga apoi o jumatate de litru de alcool de 60 de grade. Se mai macereaza 2-3 zile, dupa care se strecoara si se pune in sticle de culoare inchisa. Maceratul de macese obtinut la rece, fara fierbere, este foarte bogat in vitamine. Se pun 100 g de macese intr-un litru de apa si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se dizolva 100 g de zahar sau miere, se filtreaaza si se pastreaza la rece. Se recomanda consumul a 2-3 cani pe zi, pe tot parcursul sezonului rece. Se poate adauga lamaie sau flori de tei. Un macerat gustos poate fi obtinut si prin adaugarea a 300-400 g de macese la un litru de apa in clocot. Se lasa sa mai dea cateva clocote, dupa care se trece prin sita, pentru a separa semintele. Se adauga apoi 500 g miere de salcam, se amesteca si se lasa la macerat 2-3 zile.

Pentru pastrarea calitatilor este important ca macesele sa fie corect uscate

Amestec de pulbere de macese cu miere. Macesele curatate de seminte si de perisori, transformate in pulbere, pot fi amestecate in proportie de doua parti pulbere de macese si o parte miere de albine, amestecul fiind recomandat impotriva viermilor intestinali. Pulberea de macese se obtine din fructe uscate. Acestea pot fi macinate foarte fin cu rasnita electrica de cafea. Pulpa se transforma intr-o pulbere fina in timp ce semintele fiind foare dure raman intregi. Apoi pulberea este separata de seminte si de perisori printr-o sita foarte deasa. Se pune in borcane de sticla bine inchise si se pastreaza intr-un loc intunecos si rece maxim 15 zile deoarece substantele active se oxideaza destul de repede. Semintele rezultate se pastreaza si ele, fiind utilizate separat. Vinul de macese este tonic, remineralizant, vitaminizant, diuretic, fiind benefic in cazul lipsei poftei de mancare, in

convalescenta, precum si in afectiuni hepatice si renale. Pentru a-l prepara din macese proaspete intr-o damigeana de 50 l se folosesc 10 kg de macese, 12 kg de zahar si 35 l de apa. Macesele bine coapte se spala de praf doar daca este nevoie si se trec prin masina de tocat carne. Din cauza samburilor tari se trec mai greu, fiind recomandat sa se introduca doar cate putine in masina. Zaharul se dizolva pe foc in 10 litri de apa, impreuna cu zeama de la o lamaie sau cu 2 linguri de otet de 9 grade, si se fierbe timp de 10 minute. Macesele se introduc in damigeana si se toarna peste ele siropul racit si amestecat cu restul de apa. Fermentatia poate sa aiba loc sub actiunea drojdiilor salbatice de fermentatie sau se poate adauga si drojdie de bere. Sub gatul damigenei trebuie sa ramana un spatiu liber de cel putin 10 cm pentru spuma ce va rezulta prin fermentatie. Se astupa cu dop de fermentatie si se lasa sa fermenteze timp de 6-8 saptamani, la 18-20 de grade, agitand zilnic. Cand se termina fermentatia, vinul se limpezeste. Atunci se scoate, se filtreaza prin tifon si vata si se pune in damigene mai mici inchise tot cu dop de fermentatie, deoarece va continua sa fermenteze usor. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia s-a oprit complet. Dupa ce se invecheste 1-2 ani are gust de vermut si o culoare rosu-maronie, avand si un continut foarte mare de vitamina C. Vinul de macese se poate prepara si din macese uscate. Se spala bine 1 kg de macese uscate si se pun intr-o damigeana. Se adauga 3 kg de zahar, 30-50 g de drojdie, 7 litri de apa fiarta si racita, sucul de la doua lamai si trei litri de vin rosu superior, Pinot Noir, Merlot sau Cabernet. Se astupa damigeana cu dop de fermentatie si se tine timp de 4-6 saptamani la o temperatura in jur de 20 de grade. In primele doua saptamani se agita usor. La sfarsit se filtreaza si se pune in alt vas tot cu dop de fermentatie. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia sa oprit complet. Dopul de fermentatie se realizeaza cu ajutorul unui dop de pluta sau de cauciuc, a unui tub de sticla, a unui furtun si a unui vas cu apa. Se trece prin dop tubul legat la furtun, iar acesta se introduce in vasul cu apa. Dopul trebuie sa fie perfect etans. El este necesar pentru a permite gazelor de fermentatie sa iasa, altfel s-ar sparge vasul din cauza presiunii create, dar impiedica intrarea aerului care ar duce la otetirea vinului.

Siropul de macese Steaua Divina este realizat cu zahar invertit

Siropul de macese este tonic, reconfortant, apara organismul de infectii si factori patogeni, ajuta la fixarea calciului in oase, accelereaza producerea de celule rosii, mentine permeabilitatea vaselor de sange, intareste functiile vitale si organele interne. Se poate prepara si din macese uscate. Peste 250 g de macese uscate se toarna 1,5 l de apa clocotita si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se filtreaza, se adauga 0,5 kg de zahar si se fierbe pana scade si capata consistenta dorita. Se toarna in sticle curate, uscate si fierbinti, se astupa ermetic si se fierb in baine marie. Lichiorul de macese are un rol stimulator si intaritor. Pentru a-l prepara se iau 500 g de fructe coapte, se maruntesc bine in mixer, se adauga 150 g de zahar, se lasa pana se formeaza sucul si apoi se adauga un litru de alcool de 60 de grade. Trebuie lasat la macerat 4-6 saptamani, timp in care se agita periodic, dupa care se filtreaza cu atentie si se pune in sticle bine inchise. Se poate consuma dupa alte patru luni de maturare. Jeleul de macese se poate prepara dupa multe retete. O varianta care este si gustoasa si creste in acelasi timp puterea de aparare a organismului combina macesele cu merele si catina. Macesele taiate in jumatate si curatate bine de seminte si de perisori se lasa peste noapte in suc de mere, se adauga apoi sucul de catina, zeama de lamaie, zaharul (care trebuie sa fie o data si jumatate mai mult decat pulpa de macese), se amesteca bine si se da in clocot. In final, se strecoara si se pune in borcane care se pastreaza la rece. Se poate consuma ca atare, pe paine, in iaurt etc.

Exista mai multe retete traditionale de pasta si gem de macese

Gem de macese sau Hetschenpetsch. Se iau 2 kg de macese, se spala, se taie in jumatati, se indeparteaza cu grija semintele si perisorii, se asaza intr-un vas emailat, se acopera cu apa si se pun la fiert dupa care se trec printr-o sita fina. In final se pun parti egale de pasta si de zahar si se fierb din nou cateva minute. Apoi dulceata se toarna in borcane bine oparite, care se inchid bine si se pun la rece.

Alte utilizari Sunt nenumarate retete pentru a obtine diferite preparate din macese, supe, sosuri, mancaruri, prajituri sau inghetate. Bine preparate, ele sunt si gustoase si foarte sanatoase. Exista si miere de macese, si ea extrem de sanatoasa. Macesele sunt folosite in multe alte scopuri, inclusiv in medicina veterinara, iar tufele de macese sunt ideale pentru garduri vii de protectie sau pentru o minunata pata de culoare in gradina. Cosmetica Macesele sunt si un regenerator natural al pielii, capacitatile sale de cicatrizare si regenerare a pielii fiind apreciate in cosmetica deja de multi ani. Continutul ridicat de acizi grasi esentiali asigura o actiune benefica de

regenerare a pielii, de incetinire a imbatranirii premature. S-au obtinut rezultate excelente in tratarea arsurilor, in special a celor solare, si a cicatricelor, inclusiv a celor chirurgicale sau a celor lasate de acnee, pentru reducerea ridurilor si a semnelor de imbatranire prematura, reducand in acelasi timp roseata. Uleiul de macese este recomandat in special pentru pielea uscata, dar si pentru cea normala. Se poate utiliza si pentru masaj, masti si impachetari corporale. Se remarca in primul rand uleiul organic de Rosa mosqueta obtinut din fructe prin presare la rece. Un atu important il joaca continutul ridicat de acizi grasi nesaturati, linoleic (44-50%), linolenic (30-35%) si oleic (15-20%) si de vitamina C, cu ajutorul carora contribuie la regenerarea celulelor din epiderma si la cresterea capacitatii lor de productie de colagen si elastina, putand fi considerat a fi un ulei antirid ce contribuie la mentinerea elasticitatii pielii.

tufele spinoase care cresc la margini de drum au capatat importanta strategica. Culoarea lor rosie. cand din cauza penuriei de medicamente. bolnavilor malnutriti ce sufereau de infectii grave. ci si alimente (in Ardeal. in lucrari prezentate la congrese medicale. In cele ce urmeaza. la sfarsitul lui septembrie . cu o coloratie rosie intensa (nu rozii sau de un rosu inchis). inspira sanatate chiar de la prima vedere.inceputul lui octombrie. la inceput de octombrie. incarcat de fructe mici. Recoltarea maceselor Culesul maceselor se face acum. dar si la margini de drum. Incantator ca infatisare. in zilele noastre. inainte de a da prima bruma. in timpul celui de al doilea razboi mondial. primavara este acoperit de flori roz-albe si parfumate. magiunul de macese este hrana traditionala) si chiar obiecte religioase. inrudit cu trandafirul. macesului i se mai spune si trandafir salbatic. un amplu articol din prestigiosul cotidian britanic Daily Telegraph". inviorator. Apogeul recunoasterii valorii medicinale a maceselor se petrece insa chiar acum. Cat despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise in urma cu mii de ani. este vorba de zeci de mii de oameni care au beneficiat de extraordinarul lor aport de vitamine. iar toamna. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane. pe pajisti. macesele fiind transformate apoi in siropuri si in ceaiuri medicinale care le erau administrate convalescentilor din spitale. Dar adevarata cariera medicala" a acestor fructe a fost relansata in timpul celui de al doilea razboi mondial. care se culeg chiar acum. de exemplu. este aproape imposibil sa te extragi de acolo fara zgarieturi si haine sfasiate. Nu se stie exact cate vieti au fost salvate cu ajutorul maceselor. din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. gustul dulce-acrisor. primele rozarii fiind facute din fructe de macese puse pe o ata. denumirea de rozariu (siragul de matanii al calugarilor catolici) provine de la denumirea latina a maceselor. daneze sau americane. copiilor cu avitaminoza. se culeg de pe crengi si se pun apoi in saculeti de panza sau de hartie. va propunem sa cunoastem mai indeaproape aceste fructe salbatice. De pilda. fiecare fruct era cules cu grija.Campioanele vitaminelor: MACESELE (Rosa canina) Sunt cunoscute ca medicamente din timpuri preistorice. care creste in fanete. trandafir de padure ori trandafir cainesc. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese. Fructele ajunse la maturitate. Descrierea plantei Macesul este un arbust de 2-3 metri inaltime. extrem de vie. contra durerilor produse de reumatism". cand vrei sa te apropii de el isi apara comorile cu crengi acoperite de ghimpi. De exemplu. Rosa. Daca te-ai prins din neatentie intre crengile unui maces. rubinii. In unele zone din Romania. are un titlu care suna asa: "Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie. Fructele . Medicii din Grecia si din Roma antica. Macesele nu sunt doar medicamente. publicat in mai 2008. In Marea Britanie. dar dupa unii specialisti.

In cele ce urmeaza va vom prezenta cele mai bune variante de preparare a acestor fructe medicinale. Din acest motiv nu va recomandam aceasta forma de preparare. Pe de alta parte. Aceasta va fi folosita pentru administrare interna. preparata incorect. fiind mult mai eficienta cea pe care v-o prezentam in continuare: . acizi organici. Preparate din macese In lumea vegetala. in locuri intunecoase si reci. considerate de referinta la nivel mondial. care sunt foarte dure. cate o lingurita rasa. metoda care distruge multe principii active. magneziu. se administreaza de 4 ori pe zi. Dupa macinare. se va face o cernere printr-o sita deasa (cum ar fi cea pentru faina alba). vor ramane intregi. aproximativ 400 de grame de macese deshidratate. dupa uscare. totusi. semintele. De regula. rupandu-se cand desfacem maceasa cu un cutit. deci si puterea terapeutica. sa obtinem pulberea de macese acasa. Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani. avand proprietati medicinale foarte importante. cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 de metri altitudine. pulberea fina astfel obtinuta fiind depozitata in borcane de sticla inchise ermetic. Semintele rezultate in urma cernerii se pastreaza si ele. adica pulberea de fruct fara samburi (samburii de maces sunt destul de toxici ingerati ca atare). de unde si nenumaratele lor utilizari medicinale. in strat foarte subtire (pe cat posibil fructele nu trebuie sa se atinga intre ele). pe o perioada de maximum 15 zile (deoarece substantele active se oxideaza relativ rapid). se va proceda astfel: se macina foarte fin cu rasnita electrica de cafea fructele uscate de maces. fier. Dintr-un kilogram de fructe proaspat culese rezulta. macesele (mai exact. Daca vrem. Procesul de uscare este destul de indelungat (1-3 saptamani) si se incheie atunci cand pulpa maceselor este total deshidratata si usor casanta. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (dealuri. asa incat sa fie conservate la maximum toate substantele active din componenta lor: Pulberea de macese In magazinele de tip Plafar se gasesc asa-numitele macese faisnit". in timp ce pulpa se va transforma intr-o pulbere fina. pulpa maceselor) sunt campioane absolute de vitamina C.de maces se usuca in locuri umbrite. ferite de umezeala. Ceaiul de macese Se obtine prin oparirea fructelor cu apa clocotita (unii terapeuti recomanda chiar fierberea vreme de 10-15 minute). vitamine din complexul B. care contin cantitati insemnate de vitamina A si E. podisuri). Pentru a le separa. flavonoide. pe stomacul gol. aceasta vitamina se degradeaza si isi pierde foarte usor efectul.

urmate de alte 14 zile de pauza. Siropul de macese Peste 200 grame de pulbere de pulpa de macese fara samburi se pun 800 ml de apa clocotita. bioflavonoidele. . dupa care se pune in borcane mici cu filet. pe stomacul gol. din care se consuma 4-6 lingurite pe zi. vitaminele din complexul B continute de pulpa maceselor previn ateroscleroza. vreme de 10 minute. vreme de 8-10 ore. dupa care se lasa sa macereze vreme de 12 ore. iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa. Tratamente preventive * Alergie . cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie. face minuni in prevenirea alergiei. ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres. In final. dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. * Boli de inima . alaturi de fructele paducelului. din vase (cele mai bune sunt cele de sticla) sau din oale (vor fi preferate cele teflonate). macesele regleaza si nivelul colesterolului. cate 4-6 linguri. Se adauga 500 de grame de zahar brun. se amesteca cele doua extracte. Aceste borcane se sterilizeaza in cuptor (de preferinta la 80 de grade. Decoctul combinat de samburi de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat. Astfel. Se administreaza zilnic. obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de decoct combinat. se amesteca cele doua extracte. dupa care se lasa sa se raceasca gradat.o cura de 45 de zile. in cure de maximum 14 zile.Infuzia combinata de macese Intr-un sfert de litru de apa se pun la macerat vreme de 8-10 ore 3-6 linguri de pulbere de macese (fara seminte). previn puseele de hipertensiune. dupa care lichidul se filtreaza cu multa atentie. asa incat sa nu se strecoare si perisorii (cu efect foarte iritant asupra aparatului respirator si digestiv) de pe samburii maceselor. obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de infuzie combinata. Pe cat posibil. in timpul prepararii este bine ca extractele sa nu intre in contact direct cu metalul din strecuratoare (sunt preferate strecuratorile de plastic sau tifonul). nu mai mult) vreme de 40 de minute. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii -inceputul primaverii. Preparatul rezultat se pune deoparte. timp in care se consuma o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca un sfert de litru de apa.toamna si primavara se face un tratament de o luna cu pulbere de macese. care se administreaza pe parcursul zilei. din preparatul astfel obtinut. In final. se amesteca bine la foc foarte mic (preparatul nu trebuie sa clocoteasca!). Fiind bogate in acizi organici (pectici). dupa care lichidul se filtreaza. 2 linguri rase de seminte de macese (rezultate in urma cernerii pulberii). dupa care se lasa sa se raceasca. care se administreaza pe parcursul zilei. metal care va cataliza oxidarea vitaminelor. macesele sunt adevarate campioane in prevenirea crizelor de anghina pectorala si infarct. Preparatul rezultat se pune deoparte. Vitamina C. vreme de doua minute.

impiedica precipitarea colesterolului in colecist si formarea de calculi biliari. urmate de alte 20 de zile de pauza. Din infuzia combinata obtinuta din pulpa maceselor se administreaza cate un pahar (200 ml). pana la ora 12.studii recente facute in Germania arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la stresul psihic. cate 100-200 ml pe zi. urmate de alte 2 saptamani de pauza. Aceste observatii au fost facute in urma unor studii aprofundate de catre Comisia Guvernamentala din Germania. previne colicile. cate un pahar cu 30 de minute inaintea fiecarei mese. in cure de 30 de zile.se administreaza siropul de macese. nefrita . Decoctul combinat de seminte de maces se administreaza dimineata.semintele de maces contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii. se administreaza infuzia combinata de macese. cate o lingurita. in cure de 30 de zile. care reglementeaza folosirea plantelor medicinale in aceasta tara. cu tot cu pulpa. La sugari. de tipul furiei. viroza pulmonara. pneumonia. Or. din care se ia cate o lingura pe zi. cu minimum 30 de minute inainte de alaptare. * Infectii respiratorii . favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos. la suprasolicitare si la emotii negative. stresul asociat acestor emotii negative este chiar principalul vinovat pentru puseele de hipertensiune arteriala si pentru tensiunea arteriala oscilanta. Acest sirop. rinita etc. in fier si in magneziu.* Cistita. cate o jumatate de litru pe zi. de patru ori pe zi. cu 15 minute inaintea mesei de pranz si a cinei. urmate de cate 10 zile de pauza. . litiaza si colici biliare . vreme de 28 de zile. Macesele imbunatatesc activitatea sistemului imunitar si intaresc epiteliile respiratorii. ajutandu-le sa-si exercite rolul de bariera in fata microorganismelor infectioase. * Debilitate si anemie la copiii mici . in cura de 2 saptamani.se administreaza infuzia combinata de macese. * Colecistita. enervarii. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni.studii facute inca din perioada celui de al doilea razboi mondial arata ca un tratament de 3-4 saptamani cu macese previne infectii respiratorii cum ar fi bronsita virala si bacteriana. este foarte bogat in vitamina C si in vitamine din complexul B. in cure de 60 de zile. * Hipertensiune arteriala . Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar. previne bolile infectioase si complicatiile acestora. cate 3-4 lingurite pe zi. pulpa maceselor administrata intern mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. Se administreaza pulberea de macese. Imbunatateste pofta de mancare. Se recomanda ca macar de doua ori pe an sa se faca o cura cu pulbere de macese. sinuzita. Apoi. frustrarii.

Marea Britanie. cu nenumaratele lor efecte adverse. macesele devin treptat o optiune de tratament tot mai serioasa pentru reumatologi. De asemenea. Tratamente interne * Artrita reumatoida . Acest studiu clinic nu este singurul. la toate persoanele care au raportat disparitia sau diminuarea durerii in urma tratamentului cu macese s-a observat si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor afectate de reumatism. timp in care se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. acestia ajungand chiar sa recomande macesele in locul clasicelor antiinflamatoare de sinteza.la schimbarea anotimpurilor (mai ales la inceputul toamnei si al iernii) se recomanda o cura de o luna. toate incununate cu succes.* Reumatism . in tari cum ar fi Germania.se fac tratamente de cate 60 de zile. Danemarca. la 66% dintre pacientii care luasera macese. dar chiar ajuta organismul sa asimileze vitaminele si mineralele din alte surse. cresc rezistenta organismului la frig. * Scorbut. Macesele nu doar ca au continut ridicat de vitamina C si de alte vitamine (in special vitaminele A si din complexul B). care impiedica degradarea finelor cartilagii din articulatii. vreme de 90 de zile. timp in care se administreaza cate 6 lingurite de pulbere de macese pe zi. ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale. facut pe 112 persoane bolnave cu artrita reumatoida si osteoartrita. pacientilor li s-au administrat oral cate 5 grame de macese pe zi. avitaminoza . .intr-un studiu danez din 2004. durerile reumatice se diminuasera considerabil sau chiar disparusera. medicii din Germania si din Danemarca facand in ultimul deceniu nu mai putin de opt cercetari de acest tip. In prezent. La sfarsitul tratamentului. Macesele sunt o adevarata colectie de substante antioxiante si antiinflamatoare. Franta. impiedicand aparitia crizelor reumatice.

* Circulatie periferica deficitara . are efect opus. stimuleaza apetitul alimentar si imbunatateste asimilatia substantelor nutritive.se bea zilnic o jumatate de litru . fiind eficiente contra fragilitatii capilare. care sunt principalul mijloc de pierdere a kilogramelor in plus. cate jumatate de litru administrat zilnic. * Febra . precum si o inhibare a procesului de depunere de rezerve de energie in corp. tratand constipatia si fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. Acest tratament previne crampele menstruale. Aceste tratamente imbunatatesc circulatia la nivelul vaselor de sange de mici dimensiuni. Acest tratament a fost adesea folosit cu succes in spitalele militare. De asemenea. Este un tratament care reface rapid capacitatea naturala de aparare si de efort a organismului. * Hemoragie menstruala . efectele secundare ale bolii (dureri de cap. fiind de un important ajutor in exercitiile fizice. musculare. Acest tratament nu are ca efect eliminarea febrei. mai mult. sub forma tesutului adipos in exces.mai multe studii facute de medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka. avand un efect laxativ de intensitate medie. are un rol de regularizare a activitatii hormonale. Se recomanda o cura de 45 de zile cu infuzie combinata de macese. organismul rezista mai bine la accesele de febra. dar si al celor care au avut boli infectioase grave. cate o jumatate de litru baut dimineata. care e un foarte important mecanism de aparare a organismului. cum ar fi acidul uric. slabiciune. sub indrumarea doctorului Kiyofumi Ninomiya. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta la normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal.se consuma cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi. * Convalescenta . * Gripa. din care se iau de trei ori pe zi cate doua lingurite. din care se iau cate 3-4 linguri pe zi. el accelerand procesele de vindecare in cazul celor care suferisera interventii chirurgicale. O varianta mai puternica a acestui tratament este cel cu pulbere de macese. .se administreaza infuzia combinata de macese indulcita cu miere de mana. Nu in ultimul rand. ajuta la accelerarea procesului de vindecare. vertij. bioflavonoidele din pulpa maceselor intaresc peretii vaselor de sange. care pot provoca anemie. insa ajuta corpul (in special sistemul cardiovascular si cel nervos) sa reziste cu succes acceselor de febra si.se ia cu 10 minute inaintea fiecarei mese cate o jumatate de pahar de infuzie combinata de macese.la venirea sezonului rece se face o cura de 60 de zile cu sirop de macese. pe stomacul gol.mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese inca de la declansarea acestor afectiuni au un timp de vindecare mai scurt. la trezire. din care se bea cate un litru pe zi. dar si de compensare a pierderilor de sange. precum si circulatia de la nivelul finei retele de vase capilare. cate 6 lingurite pe zi. * Constipatie . Se administreaza pulberea de macese. guturai . s-a constatat ca administrarea extractului apos de macese imbunatateste eliminarea unor substante toxice din organism. Dupa doua saptamani de administrare a extractului apos de macese s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. arata ca macesele sunt de un real ajutor contra obezitatii. supraponderabilitate . tratamentul cu macese mareste tonusul psihic si fizic.un litru de infuzie combinata de macese. De asemenea. vertij) sunt mult diminuate. * Obezitate.

si faptul ca tratamentul cu macese. Se bea cate o jumatate de litru pe zi de infuzie combinata. Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie in administrare. corelat cu cel cu antibiotice. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. cu antibiotice). aceasta substanta nu doar reduce inflamatia si durerea. Se recomanda o cura de trei-patru luni cu infuzie combinata de macese. fiind printre cele mai nenocive remedii cunoscute. ajuta la eliminarea mult mai rapida a infectiilor bacteriene.in timpul administrarii antibioticelor de sinteza si inca o perioada de 10 zile dupa terminarea acestui tratament. prevenirea reactiilor alergice la aceste medicamente. cate o jumatate de litru pe zi. catar respirator. cu prurit. Administrata suficient de mult timp. mai ales perisorii de pe aceste seminte. pe stomacul gol. refacerea florei intestinale normale. care se administreaza cu tot cu pulpa. vitaminele si alte substante antioxidante din macese impiedica procese degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. Merita retinut. flavonoidele. Mai mult. De asemenea. terapie care are ca efect imbunatatirea imunitatii (care este destul de serios afectata de curele. este foarte utila o cura cu infuzie combinata de macese.acum trei ani. disconfort gastro-intestinal. Semintele de macese. * Tratamentul cu antibiotice . au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si a celui digestiv. dar chiar imbunatateste flexibilitatea coloanei vertebrale afectate de aceasta boala. in acest context. cu un extraordinar efect antiinflamator asupra finelor cartilagii dintre discurile coloanei vertebrale. cercetatorii danezi au descoperit in macese o substanta activa (galactolipida). Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie datorita cianidelor din compozitia acestor samburi. mai ales repetate. .* Spondiloza anchilozanta . in schimb.

canina L. lungi de 3-10 (15) mm. maces . pețiolul are uneori dinți mici. ramificată. ghimpoase. Tot în urma acestor cercetări s-a demonstrat că specia R.dumalis. tomentosa.R:Roza sabacia În figură: Rosa canina L. cu ghimpi puternici.Măceșul Rosa Canina L. pendulina L. cu margine dințată. varietăți sau forme aparținînd în special taxonilor din secția Caninae:R. lungi de 2-2. R. pseudofructe: provenite din receptaculul care devine cărnos (măceașa). Fr:Eglantier. comprimați. lucitoare. late de 1-2 cm. mai ales pe ramurile tinere . :A . flori: solitare sau grupate cîte 2 -3. stamine și stile numeroase.deosebiri maces. ovale. triunghiulare. tulpina: alungită. recurbați.M:Gyepu rozsa.aspectul unei ramuri cu flori și frunze. Cercetările efectuate în țara noastră cu privire la conținutul în vitamina C au arătat că unele dintre aceste specii au o valoare de 2-8 ori mai mare în acid ascorbic decît specia R.înalt de 23 m. încovoiați ca o seceră. culoare roșieportocalie pînă la roșu aprins. cu ramuri lungi. pe dos glabre.G:Hunds Rose.rubiginosa. cu 5-7 foliole. canina (C) si R. penat-compuse.) Caractere de recunoaștere : Planta: Arbust ghimpos. R. întrecînd cu de 10 ori conținutul mediu al speciei R.(măceșul de munte) are conținutul cel mai ridicat î n vitamina C dintre toate speciile din țara noastră. R. așezate la vîrful ramurilor.elliptica. lucioase. sepale răsfrînte. lungi de 2-4 cm. în interior cu numeroase achene (numite impropriu semințe). canina. se pot recolta și fructele altor specii.canina L.deosebiri (Alături de specia R. cu peri aspri. rugosa (R) privind aspectul tulpinii (a) și al măceșelor (b) maces.micrantha. B diferențieri între R. cu ramuri arcuite în afară. R. petale roz emarginate.5 cm. se păstrează mult timp. la bază cu stipele mici. frunze: dispuse altern.

raspîndire în flora spontană și zonare în cultură : Specie care nu suportă umbrirea și de aceea se instalează numai în rărituri de păduri de foioase sau pe marginea ac estora. au fost răspîndite pe tot teritoriul țării noastre. nu se poate pune problema scoaterii din circuitul agricol a unor suprafețe pentru cultura măceșului. sînt fără miros și au gust plăcut. Ecologie. pîna la roșu aprins. pășunilor și a terenurilor cultivate. 1200 m). pietroase. Umiditatea atmosferică crescută influențează negativ asupra conținutului în vitamina C. îndeosebi cele din secția Caninae. acrișor. Are o rezistență deosebită la temperaturi scazute. Față de sol este una din cele mai puțin pretențioase specii. în pășuni și finețe. La baza pseudofructului se observă resturi de pediceli. mai ales cele față de sol. la lucrări de îmbunatățiri funciare (în amestec de specii antierozionale. -30° nefiind afectate decît ramurile de un an. Acestea sînt întregi. În prezent. pe coaste cu expoziție însorită. rămîne pe același loc 18-25 ani și de aceea cultura nu se poate încadra într -un . cu suprafața exterioară întreagă și zbîrcită..maces rosa canina rosa canina Materia primă : Fructus Cynosbati . Are cerințe reduse și față de umiditate. scheletice. locuri poienite. vegetînd inclusiv pe cele sărace. Tehnologia de cultură : Măceșul. iar la extremitatea opusă un disc plan sau conic cu resturi de stile scurte. Datorită cerințelor ecologice reduse. nu rezistă doar în turbării și terenuri înmlăștinate. chiar pe pante mari. arealul lor s-a redus datorită lucrărilor de amenajare a fînețelor.este formată din pseudofructele speciilor menționate. erodate sau supuse eroziunii. pe marginea drumurilor și a căilor ferate. Altitudinal se ridică de la nivelul mării pînă în etajul montan (la cca. Au culoare roșie-cărămizie. acesta se pretează însă la plantare pe dealuri cu pante mai greu valorificabile de alte specii. garduri vii). cu receptaculul globulos ovoid sau elipsoidal. la geruri de -25°. glabre sau păroase formînd un capitul mai mult sau mai puțin evident.. fiind un arbust. În interior se află numeroase fructe (achene) cu peri aspri care sînt și ele utilizate în terapeutică. Speciile genului Rosa.

după pregătirea terenului. terenul se întreține ca ogor negru. Desfundarea se va face cu plug prevăzut cu subsolier care să lucreze pînă la adîncimea de 50-55 cm. terenul se ară la o adîncime de 30 -35 cm.a. Dat fiind faptul că această cultură se poate valorifica un timp atît de îndelungat. Apoi. se administrează îngrășămintele organice în cantitate de 30-35 t/ha. potasiu. dar asemănătoare pregătirii terenului pentru înființarea unei livezi sau unei vii. Primăvara se mai dau 50-70 kg/ha s. Prima lucrare ce se execută este o arătură adîncă de 25-35 cm. În vederea plantării. pentru a sparge eventualii bolovani. terenul se va menține curat de buruieni.asolament. grăpîndu-se arătura în lung și în lat.a. factorul primordial este alegerea materialului de înmulțire după criteriile conținutului în vitamine. varietăți și forme și după alte caractere morfologice. cu plugul în agregat cu o grapă puternică. cele fosfatice 80-90 kg/ha s. pîna la plantare. în prima jumătate a lunii septembrie. reglabilă. pînă în luna mai sau iunie cînd se va executa desfundarea propriu zisă. și se ară la 25-30 cm. lucrîndu-se cu cultivatorul. în lipsa gunoiului de grajd. după care se trece la plantat. se pot folosi 600 kg/ha gunoi de păsări sau primăvara 10-12 t/ha de urină. se execută marcarea lui la distanțe de 2 m rînd de rind și la 1 -2 m pe rînd.a. Toamna. biologice și fitochimice. pregătirea terenului începe primăvara. Azotul se administrează întotdeauna primăvara. fosfor și azot și 10-15 kg/ha s. Pregătirea terenului pentru înființarea culturii de măceș se face diferit decît pentru celelalte plante medicinale sau aromatice. Toamna.a. și potasice 50-70 kg/ha s. după productivitatea diferitelor specii. la înființarea culturii. se grăpează bine și se plantează arbuștii la o distanță de 50 cm rînd de rînd și . imediat după terminarea însămînțărilor curente. azot. Lucrările de bază ale solului au ca scop principal afînarea acestuia în profunzime și distrugerea buruienilor. După desfundare. în special în vitamina C. Pentru plantările de toamnă care asigură prinderea sigură a arbustului. Pentru executarea gardului viu de măceșe.a. Pentru a asigura un spor anual de producție de 10 -15% se vor administra din anul trei cîte 30-40 kg/ha s. înainte de plantare cu 3-4 săptămîni. după care se fac gropi de 40 X 40 X 40 cm în terenurile desfundate și de 60 X 60 X 80 cm în cele nedesfundate.

Terenul ales pentru însămînțare se ară imediat după recoltarea plantei premergătoare și se grăpeaza puternic. întreținîndu -se curat de buruieni pînă toamna tîrziu cînd se va însămînța. în preajma căderii înghețului.5-2 m pe rînd. La 2-3 săptămîni. Înmulțirea măceșului se poate face prin semințe. după încolțirea buruienilor. Înainte de plantare se mocirlesc și se fasonează tulpina la 40-45 cm lungime. La scoaterea tufelor pămîntul se sapă la o adîncime cît mai mare. Trebuie avut însă grijă ca din momentul plantării tufei și pînă la primul îngheț să ramînă suficient timp noilor plante să se înrădăcineze. adică toamna. Plantele răsar primăvara devreme și sînt lăsate pînă în toamnă fără a fi rărite sau replantate. timp de 90 zile. Toamna se scot și se plantează la locul definitiv la intervalul de 2 m rînd de rînd și la distanță de 1. prin ramuri înrădăcinate obținute prin despărțirea tufelor existente în flora spontană sau în cultură și prin marcotaj. de 35-45 cm. se vor recolta fructele de măceș numai în stadiul de galben -portocaliu.50 cm plantă de plantă pe rînd. Pentru un hectar sînt necesare 25-30 kg de semințe și se obțin 350 000 -550 000 puieți de măceș. Coletul va fi plantat cu 2-3 cm mai jos de nivelul pamîntului. Timpul optim de însămînțare este toamna. se lucrează cu cultivatorul sau cu discul în agregat cu grapa reglabilă. deci la început de maturizare. deoarece vînturile uscate și căldurile împiedică prinderea totală a plantelor. după care se însămînțează cu SU-29 la distanța de 45 cm și la adîncimea de 5 -6 cm în teren în prealabil pregătit în acest scop. mai jos de colet. Semințele obținute la treier prin batoza de trifoliene se stratifică în nisip umed la temperatura constantă de 12-16 °C. în scopul scoaterii . Lucrările de întreținere se reduc la menținerea terenului afînat și curat de buruieni. Precizăm că plantarea nu este indicată primăvara. Acest procedeu dă rezultate bune cînd se aplică la sfîrșitul perioadei de vegetație. Cu rezultate sigure este întrebuințarea ramurilor înrădăcinate (vlăstarilor înrădăcinați) rezultate din împărțirea tufelor mari. În felul acesta noile plante de măceși iernează bine și primăvara încep să vegeteze timpuriu. Pentru obținerea unei semințe apte de reproducere. asigurînd prinderea integrală a culturii. după care se treieră. Se precizează faptul că nu este permisă uscarea pe cale artificială a fructelor și semințelor. avînd grijă ca plantele pe cele două rînduri vecine să cadă una față de cealaltă la jumătatea distanței. Fructele astfel recoltate se întind în strat subțire pe rogojini sau prelate la soare pentru a se usca.

în luna septembrie. ce se pot planta pe locul de cultură. bine dezvoltați și copți. îndreptată spre pămînt. Distanțele de plantare la locul definitiv sînt aceleași ca și la precedentele metode de înmulțire. devenind plante de sine stătătoare. Pentru a obține puieții buni de plantat prin marcotaj. Rădăcinile ramurii astfel fasonate se mocirlesc într-un amestec de pămînt galben cu apă și bălegar. iar toamna tîrziu. cu o bună coroană și rădăcini bine dezvoltate. urmărind prin aceasta o dezvoltare cît mai rapidă a lăstarilor. în preajma căderii înghețului. Pentru dezvoltarea rapidă a părților aeriene. După despărțirea tufei în tulpinițe cu rădăcini. În felul acesta pînă în octombrie se formează tufe puternice. unde vor fi fixați cu cîrlige. dîndu -li-se . se udă și deasupra pămîntului de pe aceste gropi se așează un strat de rumeguș sau paie pentru a păstra umiditatea. care are coardele cele mai bune. avîndu se grijă ca tăietura să fie cu fața în jos. este prin marcotaj. partea aeriană a acestora se scurtează la 40 -50 cm lungime pentru ca rezervele nutritive acumulate să poată stimula cît mai rapid creșterea mugurilor. A treia parte din tufă. din treimea tufei supuse marcotării. o înrădăcinare reușită are loc în lunile iunie-iulie. Arătura va fi executată la adîncimea de 10-15 cm. Toamna. terenul cultivat cu măceși se ară printre rînduri în așa fel ca plantele să nu fie rănite. După aceste operații se împrăștie îngrășămintele indicate și se udă terenul. este supusă marcotării.plantei cu un număr cît mai mare de rădăcini. În cazurile cînd se obțin plante mai slab dezvoltate. locul îndoirii lăstarilor se crestează o dată sau de două ori. În vederea formării calusului și stimulării creșterii mai rapide a rădăcinilor. Lăstarii de un an. pentru a le păstra prospețimea. sînt îndoiți la sol și așezați în gropi de 10 12 cm. în aceste luni ele se taie scurt. La plantat. Un alt sistem de înmulțire. Cînd condițiile de îngrijire sînt respectate. practic și simplu. coletul trebuie să fie cu 2-3 cm mai jos de nivelul pămîntului. tufele alese pentru acest procedeu de înmulțire se împart în trei parți: o parte din tufă va fi lăsată să și continue vegetația în mod normal pentru a hrăni întreaga plantă. acestea se trec în luna octombrie în școală unde se țin un an. după care se acoperă cu pămînt. Înrădăcinarea și dezvoltarea părților marcotate depind de lucrarea la timp a terenului. A doua treime va fi pregătită pentru marcotare în care scop va fi tăiată cît mai scurt.lăsîndu-le numai 4-6 muguri. măceșii vor fi mușuroiți. de întreținerea lui în stare curată și de menținerea unei umidități suficiente. Rădăcinile putrede și vătămate se înlătură cu un cuțit bine ascuțit.

În anul întîi și doi de cultură se prășește de două ori mecanic și o dată manual. Dacă se urmărește un produs în stare uscată toto (întreg) sau tăiat ca un bob de cafea (pericarp) atunci momentul optim de recoltare a fructelor este cînd culoarea lor e roșie. momentul optim de recoltare este atunci cînd fructele au culoarea roșie-închis. Se dezvoltă în condiții de . Expunerea fructelor la soare nu este permisă. Se recunoaște după pustulele mici de culoare ruginie sau galbenă. Rugina este provocată de ciuperca Phragmidium subcorticum și apare pe lăstarii tineri. maxim două prașile mecanice pe an.deoarece se încing foarte ușor și fermentează. Se poate combate și cu zeamă bordeleză sau soluție de sodă calcinată. deoarece o dată cu fructele sănătoase cad și cele atacate de dăunatori. Fructele recoltate se așează în coșuri sau lădițe în cantități de 8 -10 kg și se transportă în aceeași zi la locul de uscare sau la locul de centralizare în vederea folosirii lor în stare proaspătă. dăunatorii și mijloacele de combatere : Dintre bolile criptogamice cele mai des întîlnite în culturile de măceș amintim : făinarea. prima se dă primăvara imediat ce terenul permite și a doua după recoltarea fructelor. momentul optim de recoltare este cînd trec de la portocaliu către roșu. fapt ce reduce conținutul în vitamina C.pentru fiecare plantă o suprafață de nutriție de 45/25 cm. Pentru fructele destinate exportului ca fructe în stare proaspătă. Începînd din anul al treilea plantația intră pe rod și ca lucrări de întreținere reclamă una. Recoltarea lor. putregaiul brun și mucegaiul. nefiind permisă recoltarea prin scuturare sau lovire. Se combate prin prăfuire cu floare de sulf primăvara. se face cu mîna. de două ori înainte de înflorire și în caz de apariția bolii se mai repetă prăfuirea o dată. dacă se urmărește un produs tăiat în dimensiuni mici (feinsehnitt) pentru ceai de măceș sau vin. Făinarea este provocată de ciuperca Sphaerotheca pannosa și se recunoaște pe frunze sub formă de pulbere foarte fină.rugina. Primăvara. de expoziția sa și de faza de maturizare a fructelor. În sfîrșit. indiferent de scopul pentru care sînt destinate. Bolile. impurificînd produsul. resturi de plantă. se plantează la locul definitiv. frunze și chiar pe pedunculul florii. Răspîndirea bolii e provocată de variația de temperatură și umiditate. cu excepția celor destinate ca material de înmulțire. după ce sînt tăiate scurt. Recoltarea măceșelor se face în lunile august-septembrie în funcție de altitudinea terenului cultivat.

Timiș. viespea tripunctată și viespea tigarar a trandafirului. tripsul. Ialomița. în septembrie în podișul Transilvaniei și Moldova și pe la mijlocul lunii octombrie în județele cu clima cea mai rece (Covasna. Se recunoaște după frunzele brunificate. Recoltarea se face cu mîna. urmînd a fi livrate la . care se ard la marginea parcelei și prăfuirea culturilor cu floare de sulf. Pregătirea produsului în vederea prelucrării : Măceșele se achiziționează în stare proaspătă. ramurile se pot apleca cu ajutorul unui cîrlig de lemn sau se pot lega cu o sfoară.temperatură ridicată și aer uscat. Teleorman. În anii cu condiții climatice normale recoltarea începe în ultima decadă a lunii august în județele din Muntenia și Oltenia. în funcție de zonă. emulsie de petrol cu tutun (200 l/ha) etc. precum și în județele Iași. Harghita). Se culeg numai fructe sănătoase. Această maturare a măceșelor are loc foarte diferențiat. Mures. Galați (posibilități mai reduse fiind în județele Brăila. (8-12 kg/ha). Aceasta din urmă atacă în stadiul de larvă. Măsurile de combatere sînt lucrările aplicate la timp și cu conștiinciozitate. Ele se adună în coșuri și se transportă apoi în saci. fără pete verzi decît spre vîrf și fără a fi moi. Combaterea ei se face și prin aerisirea și afînarea solului precum și prin prăfuirea culturilor cu floare de sulf. păianjenul roșu. precum și la altitudini mai mari sau în zona depresiunilor subcarpatice pe versanții nordici. margini de drumuri și căi ferate. Dezvoltarea acestei boli e condiționată de ploi de lungă durată și de temperaturi ridicate. precum și în Dobrogea) în locuri poienite. Pinetox. Ca dăunători întîlniți mai frecvent cităm: păduchii verzi. în zona Munților Apuseni. Ilfov. nerănite și neatacate de boli sau dăunatori. pajiști. margini de păduri. Putregaiul brun apare ca urmare a atacului ciupercii Diplocarpon rosae. Vaslui. Ca și putregaiul brun această boală se dezvoltă pe timp umed. astfel încît să poată fi ajunse toate măceșele. Recoltarea produsului din flora spontană : Din flora spontană se poate recolta în cantități mai mari în toate județele de o parte și de alta a arcului carpatic. Mucegaiul este o boală specifică măceșului. Dăunatorii se combat cu Lindatox -3. Recoltarea poate începe cînd măceșele capătă culoarea cărămizie spre roșie. La nevoie. Se combate prin înlăturarea părților atacate. sîrmă sau lanț.

Pentru a grăbi uscarea se poate face tăierea în prealabil a măceșelor pe măsura introducerii lor la uscător. Pentru economie de spațiu se pot păstra în lădițe umplute pe jumătate care se clădesc în formă de cruce. iar pentru obținerea numai de pericarp uscat 6/1.(vezi prima fotografie din pagină) care are tulpina armată atît cu ghimpi mari și drepți. condiție de bază pentru obținerea unei calități superioare. Uscarea se face numai artificial. fiind necesar ca chiar de la început să se atingă o temperatură de min. . cu diametrul pînă la 25 mm. Este de dorit însă ca printr-o organizare bună.beneficiari ca atare sau uscate. cît și cu numeroși aciculi și ale cărei fructe false sînt globuloase. La 4 -5 zile se vîntură dintr-o ladă în alta. În vederea uscării.resturi de codițe și frunze -max.max. în strat subțire în vrac. turtite. lopătîndu-se la câteva zile pentru a evita intrarea în fermentație care duce la scăderea conținutului în vitamina C. sepale. 85°. de culoare portocalie pînă la gradul de supracoacere. Randamentul la uscare 2/1. corpuri străine organice și minerale . ramuri) și minerale (pietricele si pamînt) cu ajutorul vînturătorii de cereale cu site cu diametrul de 6-10 mm. Condițiile tehnice de recepție pentru măceșe proaspete prevăd ca acestea să fie sănătoase. cu sepalele erecte și nu reflecte și care se pot recolta deja spre sfîrșitul lunii iulie. Sînt admise ca impurități . deoarece la 20-25° această enzimă este foarte activă. produsul să ajungă cît mai repede la uscătorii. 0. 1%. Temperatura de uscare este de 100-105°C. iar cele supracoapte se trec separat pentru uscat. cu ajutorul unor utilaje acționate electric. de dorit chiar în ziua în care a fost cules. măceșele se țin la umbră. Lopătarea se va face numai cu lopeți de lemn pentru a se evita rănirea fructelor care duce la scăderea conținutului în vitamina C. cu valțuri care împing produsul către un cuțit longitudinal. condiționarea constă exclusiv în înlăturarea corpurilor străine organice (resturi de codițe. În primul caz. deoarece necesită temperaturi mari pentru inactivarea ascorbinazei care contribuie la oxidarea vitaminei C.5% pentru fiecare. iar după vînturare făcîndu-se sortarea prin îndepărtarea fructelor verzi sau atacate de dăunători. Se fa ce apoi îndepărtarea semințelor și pufului prin trecerea printr-un ciur mecanic. Observații : Uneori se admite utilizarea măceșelor și de la specia de cultură Rosa rugosa Thunb. iar umiditatea cea normală pentru fructele proaspete. frunze.

Uscarea se face tot la 100-105°C. Este pretențios la lumină. De perspectivă este răspîndirea speciei Rosa pendulina L. Tehnologia de cultură (măceș de munte) : înmulțirea se face prin butași. Se vor face udări cu must de bălegar sau se dau 30 -40 kg/ha s. cu papus puțin. are fruct alungit. dense și reci. pante cu expoziție sudică. Recoltarea butașilor se face în luna octombrie și apoi se stratifică în încăperi cu o temperatură de +1. Nu suportă terenurile argiloase grele.suportă iernile fără zăpadă și geruri pînă la minus 20 -22°C. . așezat în strat de 10 -12 cm în care butașii se pun în poziție oblică. soluri degradate. la 10-15 cm pe rînd și la o adîncime de 6-8 cm. crește prost și nu suportă deloc terenurile cu apă stagnantă. pietroase. Stratificarea se face în nisip bine spălat.. Cerința de apă este în special în lunile de primăvară înainte de înflorire și începutul lunii august. rosa pendulina rosa pendulina maces de munte maces de munte În cultură acesta prezintă unele particularități față de Rosa canina. În luna octombrie butașii înrădăcinați se replantează în școală unde terenul se pregătește din timp. iar achenele puține (5-10).(vezi următoarele două poze). (Măceșul de munte) din zona montană. + 2°C.5/1. Se acomodează pe solurile ușoare. cu sepale în continuarea fructului și cu peri mari pe suprafața pericarpului. Tăierea de jos se face imediat sub nod. Încăperea se aerisește după necesitate în timpul iernii. Este bine ca imediat după plantare să se acopere butașii cu rumeguș pentru a se evita uscarea terenului. acesta e gros și cărnos.a. Determinările de laborator au arătat ca această specie are un conținut foarte ridicat de vitamina C. rîndurile se udă iar butașii se mușuroiesc.. care este lipsită de ghimpi. semiumed. Primăvara butașii se plantează pentru înrădăcinare în straturi la o distanță de 20-25 cm între rînduri. dar nu rezistă în locurile joase expuse vînturior reci de nord și nord -est. După plantare. azot în două-trei etape. folosindu-se coarde anuale bine coapte avînd 5-6 noduri. dar randamentul la uscare este mult mai scăzut decît la Rosa canina și anume 3-3. Distanța între rînduri de data aceasta este de 45 cm.

cînd fructele trec de la culoarea verde-gălbuie la portocaliu cu nuanțe roșii. Toamna se face plantarea pe locul definitiv la o distanță între rînduri și pe rînd de 2 m. în punctele pichetate. Recoltare (măceș de munte) : Corespunde cu a doua jumătate a lunii august începutul lunii septembrie. Lucrările solului din plantație constau dintr-o bună afînare a solului și stîrpirea buruienilor. Cele culese în orele călduroase se vor întinde la umbră sau în camere cu ciment pe jos pentru a se răcori. Fructele se culeg numai pe timp uscat și senin. crenguțele crescute în anul precedent sînt tăiate scurt. Înainte de plantare. Astfel. iar îngrijirea se face la fel ca în primul an. amestecat cu sămînță de trandafir de munte. Plantarea puieților se face de doi muncitori din care unul urmărește adîncimea sădirii. într-un loc curat cu temperatura cît mai constantă la 0.. cernut. Coletul trebuie să fie la 2-3 cm sub nivelul solului. se face afînarea solului. Timp de stratificare . însă în acest caz înființarea culturii durează mai mult timp și nu se cunoaște dacă indivizii își păstrează sau nu aceleași caractere.după care toamna se plantează la locul definitiv. pe cît posibil în zilele însorite. + 12°C se așează o ladă cu nisip curat. Cînd terenul pentru plantare n-a fost desfundat în prealabil. aceștia se îndepărtează. Se va avea grijă ca tot timpul sămînța și nisipul să fie umede.2 ani. În anul al doilea.Primăvara ramurile se scurtează la 2-3 muguri. În plantația intrată pe rod. după strîngerea recoltei. Însămînțarea se face în rînduri distanțate la 20-25 cm rînd de rînd în teren grădinarește pregătit. iar al doilea astupă groapa. amestecîndu-se. Fiecare crenguță se scurtează la 2 -3 muguri. iar rădăcina puietului se mocirlește. alinierea rîndurilor și ține puietul. la 15-30 zile se rărește la 5 cm fir de fir. stînd în școala de puieți 2 ani. În fiecare toamnă se înlătura ramurile uscate și îmbătrînite. . După răsărire. Ca lucrări de întreținere menționăm că pe fiecare din cele 3-4 crenguțe nu se lasă decît doi lăstari. iar în cursul verii se urmărește să nu se dezvolte alți lăstari. iar pămîntul se întreține în cursul verii curat și umed. cînd pămîntul se bătătorește. rădăcinile putrede și vătămate se înlătura. se fac gropi de 50X50x50 cm sau de 30x30x30 cm cînd terenul este desfundat.. Cînd pe lăstarii tineri apar muguri de rod. Înmulțirea se poate face și prin sămînță.

vitamina P. Evident. zaharuri etc. urme de vanilina. hepatic nr.20-0. Pentru ca fructele să-și păstreze conținutul în vitamina C ele trebuie uscate imediat după culegere la 55-60°C. acid citric și malic. Nu se vor recolta fructele stricate. ca diuretic. săruri minerale. gemuri. ceai tonic aperitiv. 2.50-6. Pentru a nu pierde în timpul prelucrării vitamina C se recomandă recipienți inoxidabili și atmosferă de azot. măceşele cresc rezistenţa capilarelor sanguine.Culegerea fructelor se face manual iar recolta se pune în coșuri. ulei gras. pendulina 9 g%) acid ascorbic (vitamina C) și acid dehidroascorbic.80 g% (mai rar 2 g% pîna la 5% și în mod excepțional la R. atacate de insecte. deoarece pe lînga procentul scăzut de vitamina C ele nu se pot conserva în timpul transportului. carotenoide. vitamina K. Se recomandă în avitaminoza C. pectine. şi anume în reacţiile de oxidoreducere şi în respiraţia celulară. 2. În plus.50 mg% vitamina A și mici cantități (10 gama pînă la 100 gama) din vitaminele B1 si B2. ea jucînd un rol esenţial în procesele metabolice fundamentale. iar achenele în ceaiul diuretic nr. diuretice. produsele farmaceutice sau alimentare joacă un rol important atît în oxidoreducerile biologice cît și în respirația celulară. Vitamina C condiţionează buna funcţionare a tuturor celulelor. dulceață. Randamentul de uscare 2/1. Intră în compozitia ceaiurilor aromat. flavonoizi. înnegrite. 10%). în afecțiuni hepatice și renale. acid nicotinic. lecitine. vin. Din pulpa pseudofructelor se prepară siropuri (sirop de măceșe. Aduc un aport de săruri necesare organismului și au acțiune diuretică. Compoziție chimică : Receptaculul îngroșat al pseudofructelor de Măceș conține 0. Datorită celorlalte vitamine și în special vitaminei P au proprietatea de a scădea permeabilitatea și fragilitatea capilarelor. zahăr invertit. măceşul este un excelent vitaminizant natural. Fructele conțin α si β tocoferol (vitamina E). Acțiune farmacodinamică . . ulei volatil.utilizări terapeutice : Datorită conținutului ridicat în acid ascorbic și dehidroascorbic care formează un „sistem redox". unii autori îi menţionează proprietăţile astringente. ulei gras (cca. ulei volatil. antidiareice. De asemenea. tanin. cele moi. 2. datorită conținutului mare de vitamine. care devin astfel mai puţin fragile.Sambucovit).

Siropul se administrează de 3 ori pe zi.precum şi faptul că stimulează pofta de mâncare şi digestia. 600 g de zahăr şi 900 ml de apă. Pentru o mai sigură conservare. la 2 căni de apă. Unii autori le recomandă şi în afecţiunile vasculare pentru menţinerea elasticităţii capilarelor sanguine. după care se strecoară. hepatic nr. . Preparare şi administrare Infuzia se prepară din 2 linguri de măceşe la 1/2 litru de apă. Din măceşe se poate prepara un sirop din 150 g de pulpă de măceşe proaspete sau uscate. câte 20 g. Cantitatea de ceai rezultată se bea pe parcursul unei zile. precum şi la cei aflaţi în convalescenţă. în apă minerală. a unguentului Dumasen. asigură necesarul zilnic de vitamina C al unui adult. a gripei. după care se filtrează printr-un tifon. a comprimatelor Neuromion şi Plantofort. Se ține 10 minute la infuzat în apă fierbinte. în cantitate de 3-4 g. Siropul se va păstra la frigider. Se fierb 10 minute şi se beau 2 căni pe zi. Amestecul se fierbe timp de 30 de minute la foc domol. se pot adăuga 2 comprimate de aspirină pisată. a granulelor Rozavit. Decoctul se poate prepara din 2 linguri de măceşe zdrobite. Preparatele farmaceutice sau alimentare din măceşe sunt indicate în prevenirea şi tratarea răcelilor. a siropului Eficardin şi Efitonic. Pulberea se prepară prin separarea pulpei uscate de seminţe şi perişori şi măcinarea acesteia. ca tonic şi stimulent general. 2 şi tonic aperitiv. Pulberea uscată de pulpă de măceşe consumată zilnic. Intră în compoziţia ceaiului aromat. la bolnavii cu hipovitaminoză.

avand proprietatea de a intari organismul. Se pastreaza la rece.Denumiri populare: Trandafir salbatic. fiind indicate in afectiunile ficatului. Pentru preparatele din macese se vor folosi numai vase smaltuite. Macesul este cunoscut inca din vechime ca ta medicinala. si ca diuretic in boli de rinichi (combate piatra). deoarece metalele descompun vitamina C. fierban-du-se pana ajunge la consistenta siropului. se strecoara prin panza deasa. sirop. Toamna se impodobeste cu fructe de culoare rosie. Ceaiul se prepara din doua linguri de fructe zdrobite care se fierb 10 minute intr-o jumatate de litru de apa. Se bea caldut sau rece. Mod de administrare: in terapeutica se folosesc fructele de maces sub forma de ceai. se adauga apoi 100 g zahar si se completeaza cu apa pana la un litru. Maces formand tufe acoperite cu ghirlande de flori.Fructus Cynosbati. Indicatii terapeutice: Tonic vitaminizant. rug. marmelada. Creste in regiunile de campie si deal. pentru continutul lor bogat in vitamina C si avand cantitati mai mici din vitamina A si P. Unii autori recomanda fructele de maces in starile de inflamatii intestinale. Se Iasa fa macerat 12 ore. mareste secretia biliara. vitaminizant. iar dupa altii ar combate piatra la rinichi si ca. Aceasta proprietate este atribuita in special semintelor. ca tonic. peste 100 g macese spalate si zdrobite se toarna un litru de apa rece. sau vin. pectine etc. Dupa ce se raceste. trandafirii sau albe si fructe rosii. Neproducand nici o iritatie. fiind indicat in afectiunile ficatului. ceaiul se strecoara printr-o panza si se indulceste dupa gust. in cursul unei zile. Din macese se mai poate obtine o bautura racoritoare in modul urmator. Se folosesc: Fructele . este recomandat in bolile cailor urinare si de rinichi pentru o cura mai indelungata. avand flori rosii. acid citric si malic. hepatic si tonic-aperiti . Descriere: Arbust cu spini. Macesele au si insusirea de a mari secretia biliara. Ceaiul de macese ca diuretic mareste cantitatea de urina in 24 ore. Fructele de maces intra in compozitia ceaiurilor aromat.5 litru apa in clocot si se lasa la macerat 12 ore. Mai contin zaharuri. Siropul de macese se prepara astfel: peste 250 g macese uscate se pune 1. apoi se filtreaza si se adauga 1/2 kg zahar. ruja.cacadar.

Numai la noi in tara intalnim 51 de specii spontane sau cultivate. Din primele zile de viata si pana la adanci batranete. hotaraste sa-l omoare pe frumosul Adonis. dragostei. trandafir cainesc. macesul este raspandit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale in majoritatea regiunilor temperate si subtropicale ale emisferei nordice. ruja. rug de maces. un medicament de exceptie. cecadar. macesele ar trebui sa ne insoteasca in permanenta. Datorita proprietatilor sale deosebite. vinului. cea mai raspandita fiind specia spontana Rosa canina L. suies. Marte. aceasta planta-minune nu conteneste sa ne uimeasca cu efectele ei aproape miraculoase si cu gustul minunat al ceaiului. inca din Antichitate. zeul razboiului. trandafir salbatic. calcaderiu.Dintre nenumaratele specii de maces o atentie deosebita o merita macesul de munte. Planta salbatica. arabi si chinezi. macies. Intr-una dintre legendele care povesteste despre dragostea Afroditei. Afrodita. trandafir de padure. intrand in compozitia a mereu mai multor produs farmaceutice. sosurilor sau a supei de macese. Istorie si legende. sipica. romani. popular. maracinele cioarei. zeita frumuseţii. Denumirile populare sunt extrem de variate: cocadar. rugul-vacii. Cei doi incearca sa se salveze fugind. trandafir salbatic. rujita. dar nimeresc intr-o tufa de macese. dar.Macesul mai este cunoscut. ca planta medicinala. ciucuri de maracine. trandafir de padure ori trandafir cainesc Legendarul maces are beneficii aproape incredibile pentru sanatate. tufa de rug. scochin. trandafir de camp. de catre greci. macesul apare intr-o ipostaza inedita. Cu greu poti gasi o afectiune indiferenta la actiunea nenumaratelor principii active pe care le contine aceasta. cascadin. In legendele grecesti apare chiar si sub apelativul de "sangele lui Adonis". scorus nemtesc. rug salbatic. scoabe. Foarte asemanator cu macesul este si trandafirul de dulceata. rasura. ruja. dulcetii. Rosa rugosa. macesul era folosit pe scara larga. inainte de toate. Rosa pendulina L. si sub denumirile de rug. Invaluita in legende si ajunsa astazi obiect de studiu a nenumarate colective de cercetare din lumea intreaga. care prezinta un continut de 10 ori mai mare de vitamina C decat macesul obisnuit de ses. pentru Adonis. care o dorea pe Afrodita pentru el. persi. ruda trandafirului Inrudit cu trandafirul si facand parte din genul Rosa. casatoriei si a fertilitatii. Macesul este o adevarata planta panaceu. dar si decorativa. aliment delicios. Macesul. Am fi cu mult mai sanatosi si mai fericiti. intepandu-se in spinii . maracinele cotofanei. Rosa canina L. merita sa ne luam ragazul sa aflam mai multe despre maces. zgorghin. familia Rosaceae.

sau toamna. ca primele rozarii. cand e acoperita de minunatele si atat de parfumatele flori albe sau roz.acestuia. primele siraguri de matanii ale calugarilor catolici. pentru ca sa nu poata veni strigoaicele sa ia laptele vacilor sau chiar pe al proaspetelor mame. antociani. ar fi fost facute din macese insirate pe o ata. Se povesteste. glicozide ale betasitosteronului. avand un continut de 50 de ori mai bogat decat lamaile. P. iar semintele contin vitamina F si cantitati mari de tocoferol (vitamian E). Nu trebuie sa uitam insa ca macesele reprezinta o sursa importanta de antioxidanti. macesul este una dintre principalele arme impotriva strigoilor. continutul de protovitamina A este de 20 de ori mai mare decat in mere. B2. In traditia noastra populara. Doar varietatea Rosa canina Assisiensis nu are spini pe tulpina. acizii din macese. fier. fosfor. Astfel. Macesele reprezinta si un puternic mineralizant. mangan. Iar daca vorbim despre macesul de munte. de asemenea. seleniu. fie ca sunt puse crengi de maces la poarta. cand e incarcata de fructele micute de un rubiniu atat de atragator. Petalele florilor contin ulei eteric. licopen (izomer al carotenului). cu greu vei mai scapa fara sa-ti rupi hainele si sa nu te ranesti in spinii puternici si arcuiti sub forma de carlig. contribuie la stabilizarea vitaminei C. fie ca este folosit ca tepusa pentru a le strapunge inima. In plus. K. aportul de carotenoide cu beta carotene. prin continutul de magneziu. reprezentand unul dintre principalele puncte forte ale maceselor. pigment care le imprimă culoarea rosie-portocalie. In acelasi timp. indeosebi acidul malic si acidul citric. ca protovitamine A. acid nicotinic (vitamina antipelagroasa). alfa si beta tocoferol (vitamina E). acizi grasi esentiali-acid linolic. acid linoleic si acid arahidonic. calciu. Si nu este de mirare. potasiu. pentru ca daca nimeresti intr-o tufa de maces spinos primavara. precum betulina. continutul este inca de 10 ori mai mare. Nu mai putin important este continutul lor de polifenoli. B5. bioflavonoide. compusi glicozidici. In macese se mai gasesc lecitine si compusi terpenici. licopen si izomeri ai rubixantinei. pectina. PP. visinele si mandarinele si de 200 de ori mai bogat decat merele. gasim vitaminele B1. lasa sa-i cada o picatura de sange pe florile alb-roz de maces. terpenoide. Macesele reprezinta un adevarat depozit de vitamina C (acid ascorbic si acid dehidroascorbic). Dar macesele contin si alte vitamine de mare valoare pentru organismul nostru. care s-au transformat atunci in minunate flori rosii si parfumate de trandafiri. la usa grajdului sau la fereastra. . de 100 de ori mai bogat decat ciresele. B3. sulf si zinc. citrate. numele de rozariu venind astfel de la numele latinesc al maceselor. acid malic si acid citric.

Macesele contin 49% apa.6% proteine.Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani. Rar exista vreo afectiune in vindecarea careia macesele sa nu joace un rol mai mult sau mai putin important. Macesul poate fi considerat ca facand parte din categoria plantelor panaceu. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane. fiind printre cele mai bine tolerate remedii cunoscute. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie din cauza cianidelor din compozitia acestor samburi. sunt puse in evidenta noi si noi beneficii ale acestora. actiunea de potentare antivirala a . Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie. acizi organici. in cazul persoanelor alergice se recomanda evitarea contactului cu acesti perisori. au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si asupra celui digestiv. extrem de vie. Astfel ca. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (de pe dealuri si podisuri). catar respirator. 2. inviorator. Bogatia de substante antioxidante. inspira sanatate chiar de la prima vedere. considerate de referinta la nivel mondial. Medicii din Grecia si din Roma Antica. cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 m altitudine. De exemplu. Daily Telegraph publica un articol cu titlul Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie. 3. 23% celuloza. contra durerilor produse de reumatism. toate acordand spatii ample miraculoaselor macese. 3. flavonoide.8% substante minerale. gustul dulce-acrisor. Cercetarile propriu-zise au inceput insa mai tarziu si sunt in plina desfasurare. ca prurit. beneficiile maceselor sunt cunoscute si in traditia noastra populara. La fel. in lucrari prezentate la congrese medicale. in 2008.5% acizi. vitamine din complexul B. mai ales perisorii de pe aceste seminte. 21% zaharuri. De aceeea. astfel ca au atras atentia asupra lor inca din cele mai vechi timpuri. Primele utilizari medicale Culoarea lor rosie. Semintele de macese. acesti perisori pot declansa reactii alergice severe. Utilizari medicale Aspecte generale. care contin cantitati insemnate de vitamina A si E. Despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise deja in urma cu mii de ani. daneze sau americane. magneziu. Iar valoarea energetica a fructelor proaspete este de 135 kcal la 100 g. din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. in schimb. de la o zi la alta. disconfort gastrointestinal. fier. De asemenea.

sirop. au un efect antiimbatranire. cu 30 de minute inainte de alaptare. de vitamina C. De asemenea. Macesele reusesc astfel sa stimuleze functionarea tuturor celulelor organismului. Vitaminizant. combat astenia. dulceata. Macesele reprezinta o reala protectie in fata microbilor si a virusilor. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii . Macesele reprezinta efectiv un plus de sanatate. in primul rand. previn bolile infectioase si complicatiile acestora. Ele pot fi consumate sub forma de ceai. preventiv tumoral. stimuleaza biosinteza colagenului. cicatrizant. regleaza metabolismul calciului si stimuleaza fixarea lui in oase. O cura de 45 de zile. cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. Dar. regenerant. pot fi folosite in combaterea alcoolismului si tabagismului.interferonului le face deosebit de eficace pentru stimularea imunitatii. Macesele au un efect antidiabetic. reprezinta un excelent tonic. pasta de macese. joaca un rol deosebit de important in procesele de oxidoreducere si in respiratia celulara. un excelent vitaminizant natural. antianemic. reduc edemele. a hormonilor steroizi. Nu numai ca ele au un continut extrem de ridicat din majoritatea . le asigura necesarul de vitamine si minerale. jeleu. infuzia putand fi administrata inclusiv sugarilor. hipoglicemiant. cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. Procese metabolice. macesele nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia copiilor. Copii. Datorita continutului ridicat de acid ascorbic si dehidroascorbic. Se recomanda in special consumul de macese la schimbarile de anotimpuri atunci cand temperaturile variaza brusc si organismul este mai sensibil. a celor slabiti sau aflati in convalescenta. jucand un rol important in procesele metabolice fundamentale. inainte de toate. Le imbunatateste pofta de mancare. regleaza nivelul de catecholamina. intaresc circulatia periferica. In plus. In primul rand. vin si in nenumarate preparate farmaceutice. de stabilizare a glicemiei. a sistemului cardiovascular. mineralizant si revigorant.inceputul primaverii. face minuni in prevenirea alergiilor de primavara. ele fiind extrem de utile si datorita rolului lor antiinflamator. favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos. in anemie accelereaza producerea de globule rosii. asigura o buna functionare a organelor interne. Dar macesele reprezinta. asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie. care creste rezistenta organismului la efort si nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia zilnica a varstnicilor. vitaminizant. Alergii.

S-a observat. si eliminarea unor substante toxice. dar si somnolenta. ajuta si la asimilarea vitaminelor si mineralelor din alte surse. Vitamina C. ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres. Medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka au evidentiat in urma mai multor studii ca macesele reprezinta o arma eficace impotriva obezitatii. Deja dupa o cura de doua saptamani s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange. Obezitate. de stabilizare a glicemiei. arteritei si a aterosclerozei. Afectiuni cardiovasculare. convalescenta. frustrarilor. Studii recente. macesele previn puseele de hipertensiune. hipoglicemiant. a tromboflebitei. macesele sunt recomandate si in diabetul de tip 2. febra. nevrozele. la suprasolicitare. reprezentand si un vasodilatator arterial. Pentru aceasta se recomanda o cura de 45 de zile cu un litru de infuzie combinata de macese pe zi. sa faca fata furiei. amneziile. la efort fizic sau intelectual. migrenele. Ele au un efect antidiabetic. De asemenea. primavara si toamna. Curele de vitaminizare cu produse pe baza de macese sunt importante in special in sezonul rece. in plus. Macesele reprezinta un adjvant in cazul varicelor. anxietatea. imbunatatind permeabilitatea si elasticitatea acestora si imbunatatind circulatia periferica deficitara. in caz de anemii. asteniile. starea de confuzie mentala si se pare ca sunt de folos chiar si in cazul sclerozei multiple in placi (leuconevraxita). intarind peretii vaselor de sange. Datorita continutului de acizi organici pectici regleaza nivelul colesterolului. macesele sunt adevarate campioane in prevenirea cardiopatiei ischemice. enervarilor. a crizelor de anghina pectorala si infarct. de asemenea. cate o . macesele combat insomniile. alaturi de fructele paducelului. raceli. macesele sunt eficiente in combaterea fragilitatii capilare. Datorita contintului crescut de antociani. Astfel. precum acidul uric. dispar si efectele de maini si picioare reci. sa reziste mai bine in fata emotiilor negative. Astfel. bioflavonoidele si vitaminele din complexul B previn ateroscleroza. in cazul gravidelor sau dupa nastere sau in cazul altor afectiuni care slabesc organismul. Diabet. Sistemul nervos. oboseala. precum si o inhibare a procesului de depunere a tesutului adipos.vitaminelor. Datorita continutului de bioflavonoide si de vitamina C si P. dar. arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la conditiile de stres. realizate in Germania. Se recomanda.

la trezire. a litiazei si a colicilor biliari se administreaza cate un pahar din infuzia combinata de macese. In cazul afectiunilor gastrointestinale macesele reprezinta. in cure de 30 de zile. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese. macerate la rece. Macesele au insusirea de a mari secretia biliara si au o actiune benefica in cazul diferitelor afectiuni hepatice. Cine doreste poate indulci ceaiul cu o lingurita de miere. are efect opus. Contra colicilor abdominali se iau 2 lingurite cu pulbere de macese pe zi. crampe. Contra constipatiei se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie de macese indulcita cu miere de mana. stimuleaza pofta de mancare si digestia. in cazul colecistitelor si a dischineziei biliare. senzatie de voma. pe stomacul gol. pe stomacul gol. cate jumatate de litru administrat zilnic. vinuri tonice si pulberi. cu 30 de minute inaintea fiecarei mese. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect si diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. cate 2 3 lingurite pe zi. precum oxiuri. Afectiuni hepatobiliare. dar si pentru eliminarea viermilor intestinali. de asemenea. In primul rand. cat si fructele reprezinta inclusiv un adjuvant in caz de dizenterie. . Atat florile si frunzele. fiind un excelent regulator al digestiei. impiedica formarea de calculi biliari si previne colicile. antidiaretice. In cazul colecistitei. urmate de cate 10 zile de pauza. Apoi prezinta proprietati astringente. iar contra constipatiei si hemoroizilor se beau cate 2 cani de infuzie din flori de macese pe zi.cura de o luna de zile cu pulbere de macese. Se utilizeaza fructele crude sau uscate si pulverizate. care se consuma inainte de mese. Afectiuni gastrointestinale. In cazul intoxicatiilor stomacale se prepara infuzii concentrate. diuretice. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta a normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal. un adjuvant de exceptie. dar si usor laxative. in cazul litiazei si infectiilor biliare. Eficiente sunt si infuziile si decocturile de macese. ascaroizi. La venirea sezonului rece este utila si o cura de doua luni cu sirop de macese. avand un efect laxativ de intensitate medie. bauta dimineata. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar. Macesele sunt recomandate in caz de gastrite si chiar hemoragii stomacale. enterocolite. O infuzie din flori de macese reprezinta un laxativ eficient pentru copii. amestecate cu miere de albine (2 parti fructe şi 1 parte miere). fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. decocturi. intoxicatii. de inflamatie intestinala. Se prepara din 10 grame de flori la 250 ml de apa clocotita.

in tari precum Germania. ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale. gonoree. care. regularizand activitatea hormonala si compensand pierderile de sange care pot provoca anemie. dar si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor. in caz de cistite. cresc rezistenta organismului la frig si impiedica aparitia crizelor de reumatism. Aparatul genital. se recomanda cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi. Fara indoiala. Astfel. Macesele au un pronuntat efect diuretic. Macesele sunt utile si pentru oprirea hemoragiilor uterine.In cazul artritei reumatoide si a osteoartritei. in caz de leucoree. Aceste efecte se datoreaza. macesele devin treptat o optiune de tratament. Rezultate remarcabile s-au obtinut si in cazul gonartrozei si coxartrozei in cadrul unor studii efectuate la departamentul de biochimie al spitalului Gentoffe din Copenhaga. semintelor de maces. de exemplu. conform unor studii aprofundate facute de catre Comisia guvernamentala din Germania care reglementeaza folosirea plantelor medicinale. infuzii si vin de macese. dar si pulpei maceselor care mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. Si aici s-a evidentiat atat reducerea sau disparitia durerilor. galactolipida. Danemarca. astfel incat . care impiedica degradarea cartilagiilor din articulatii. a fost descoperita in macese de un grup de cercetatori danezi. s-au obtinut rezultate spectaculoase in cadrul unui studiu danez din 2004. cele mai spectaculoase rezultate ale marilor centre de cercetare privesc actiunea maceselor asupra articulatiilor.Afectiuni renale si urinare. pielonefrite. prezinta nenumarate efecte adverse. in cazul insuficientei renale. in cazul pierderii involuntare de urina. Franta. a edemelor renale. Una dintre aceste substante active. Marea Britanie. precum se stie. In cazul hemoragiilor menstruale. dismenoree. antiinflamator si calmant asupra mucoaselor tractului urinar. ajungandu-se chiar la inlocuirea antiinflamatoarelor de sinteza. recomandandu-se utilizarea infuziei sau tincturii de macese. in cazul formarii calculilor la nivelul rinichilor si a vezicii urinare. fiind utile in cazul inflamarii cailor renale. Articulatii. prevenind astfel crampele. Este important de remarcat ca macesele nu produc iritatii.Macesele contin o adevarata colectie de substante antioxidante si antiinflamatoare. vertij si stari de slabiciune. ceea ce permite utilizarea lor in cure prelungite cu decocturi. cat si imbunatatirea mobilitatii. care a evidentiat nu numai reducerea sau disparitia durerii. care contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii. Aceasta prezinta un extraordinar efect antiinflamator asupra cartilagiilor dintre discurile coloanei vertebrale.

la schimbarea anotimpurilor si mai ales la inceputul toamnei si al iernii. In acelasi timp. sirop sau dulceata. macesele cresc imunitatea si ne pazesc de microbi si de raceala. Infuziile. Intern se recomanda consumul a 4-6 lingurite de pulbere din pulpa fructului uscat pe zi.Macesele sunt eficace atat in cadrul tratamentelor externe. GOPO. Cura de macese este recomandata mai ales in sezonul rece cand este binevenita si asocierea maceselor cu catina. cuperoza si diferite dermatoze alergice. decocturile si tincturile si-au demonstrat eficacitatea in cazul gripelor. imbunatatirea mobilitatii articulare. contuzii. prezent in extractul de macese asupra celulelor cartilajelor din zona articulatiilor. Un alt rezultat remarcabil a fost comunicat la Congresul Mondial al Societatii Internationale de Cercetare a Osteoartritei la Roma de catre o echipa de cercetatori din Elvetia. Astfel. flavonoidele. raguselii. pe care nu o scade. favorizand. cat si pentru regenerarea articulatiilor deja afectate de boala si pentru reducerea sau chiar eliminarea durerilor ce insotesc aceste afectiuni. rinosinuzitei. producerea colagenului si a celulelor cartilajului care sunt esentiale pentru sanatatea articulatiilor. care calmeaza tusea si revigoreaza orice organism vlaguit de febra. In general. Acestia au testat efectele unui acid gras. punand in evidenta ca acest acid impiedica producerea enzimelor si proteinelor care provoaca inflamarea articulatiilor. cat si interne. pneumoniei si chiar a tuberculozei. Este de remarcat cresterea rezistentei la infectiile pulmonare in general. astmului bronsic. se recomanda o cura de o luna cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi. In primul rand. de la Basel. Este cunoscut de mult timp efectul ceaiului de macese. faringitei. Macesele sunt folosite cu succes si in cazul bolilor respiratorii. cat si pentru psoriazis. intepaturi de insecte. La randul lui. Bolile respiratorii. in acelasi timp. lemnul de maces taiat marunt si fiert in apa de baie actioneaza in combaterea bataturilor si a ciocurilor din talpa. macesele sunt eficace atat in prevenirea artritei si intarirea articulatiilor. polen si miere.nu numai ca reduce inflamatia si durerea. propolis. dar imbunatateste si flexibilitatea coloanei vertebrale. trebuie subliniat efectul pulberii de macese in cazul febrei. Se recomanda aplicarea de comprese sau de masaje locale cu decoct de macese atat pentru dureri reumatice. Propolets cu macese si sirop de zmeuraUn excelent produs disponibil in farmacii il reprezinta . al racelilor. vitaminele si alte substante antioxidante prezente in macese impiedica procesele degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. dar ajuta sistemul cardiovascular si pe cel nervos sa reziste mai bine si accelereaza vindecarea. Consumate sub forma de ceai. asigurand totodata si eliminarea unor toxine din corp.

pastile de supt care imbina actiunea maceselor cu cea a propolisului si zmeurei. imbunatatesc asimilarea substantelor nutritive. . 6 lingurite pe zi. pot prevenii infectiile respiratorii. sinuzita. imbunatatind activitatea sistemului imunitar si intarind actiunea de bariera protectoare a epiteliilor respiratorii. Actiunea sinergetica a celor trei creeaza un antioxidant de exceptie ce intareste imunitatea organismului. pentru refacerea florei intestinale si imbunatatirea imunitatii afectate de antibiotice si pentru grabirea vindecarii si scurtarea perioadei de convalescenta. Convalescenta. tonifica. rinita. Dar preferabil este consumul preventiv de macese.Propolets cu macese si sirop de zmeura. macesele contribuie la refacerea rapida a organismului si a capacitatii lui de aparare si de efort. ajutandu-ne sa spunem adio gripelor. in convalescenta.Mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese. astfel incat sa scapam de disconfortul acestor afectiuni. pneumonia. calmeaza iritatiile mucoasei bucale si faringiene. racelilor si mucoaselor iritate. Studii efectuate inca din perioada Celui De-Al Doilea Razboi Mondial arata ca macesele. revitaminizeaza si remineralizeaza organismul. indiferent ca ne gasim dupa o operatie sau o infectie. cate o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi. stimuleaza pofta de mancare. precum bronsita virala si bacteriana. viroza pulmonara. De altfel. fiind diminuate si efectele secundare precum durerile de cap. In cazul tratamentelor cu antibiotice consumul simultan de macese prelungit si pe o perioada de minim 10 zile dupa terminarea tratamentului este util pentru prevenirea reactiilor alergice fata de antibiotice. durerile musculare sau vertijul. inca de la declansarea gripei sau a racelii se vindeca mai repede si organismul le rezista mai bine la febra.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful