Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Remediul nr. 1 contra hipertensiunii * Inaltuta si subtirica precum o adolescenta, gatita cu flori suave, roz si liliachii, talpagastei ne fura ochiul si inima cand o vedem prin poieni, la inceput de vara. Dincolo de
gratia si seductia ei, in frunzele acestei plante se ascunde o adevarata farmacie, cu
mari puteri in bolile cardiovasculare. Si pentru ca bolile inimii ne ameninta mai ales
acum, la debutul verii, sa cunoastem mai bine acest elixir de sanatate si de viata lunga
*
I se mai spune in popor si iarba de dat, somnisor, apucatoare, creasta-cocosului, iarba
casunaturii, iarba flocoasa, laba-lupului, lingorica sau talpa-lupului, fiind una dintre cele
mai folosite plante din medicina populara romaneasca. In nordul Moldovei, era
administrata contra "ghearei la inima" (ischemie cardiaca dureroasa) si a "naduselii"
(astm bronsic); aceleasi utilizari le regasim si in nordul Transilvaniei, unde se mai dadea
ca fiertura, seara, pentru copiii care sufereau de "speriat" (pavor nocturn). In vestul
Olteniei si in sudul Ardealului, planta era plamadita in rachiu de catre femeile tinere, ca
sa le vina "randurile rosii" (menstruatia), pentru a fi rodnice si pentru a avea copii multi si
sanatosi. In toata Romania, talpa-gastei se folosea extern, pentru vindecarea ranilor, ca si
cicatrizant rapid, dar si pentru tratarea infectiilor pielii, a prolapsurilor si a tulburarilor
neuro-vegetative. De asemenea, in Europa si Asia, exista o serie de ritualuri de dragoste
si de sanatate legate de aceasta planta, care cunoaste maximul infloririi in timpul
solstitiului de vara, de unde si o incarcatura simbolica foarte bogata. Grecii din vechime o
considerau un dar al lui Apollo, zeul soarelui, dar si al lui Venus, zeita iubirii, si o
considerau un elixir pentru inimile bolnave sau ranite in dragoste. Chinezii, la randul lor,
o considera una dintre plantele longevitatii si - spuneau ei - "la orice semn de batranete
sau slabiciune, trebuie folosit acest elixir". In fine, medicina moderna a pus in evidenta
exceptionalele efecte ale acestei plante in afectiunile cardiovasculare, dar si in unele
tulburari hormonale sau emotionale, in care extractul de talpa-gastei a demonstrat calitati
terapeutice extraordinare.
Carte de vizita
Numele sau stiintific este Leonurus cardiaca, cel de-al doilea cuvant din denumirea sa
facand referire la extraordinarele efecte ale acestei plante in bolile inimii. Este o planta
ierboasa perena (a carei radacina dormiteaza iarna in pamant), puternica, inalta de circa
un metru - un metru si jumatate. Frunzele sale sunt lungi, crestate intr-un fel care aduce
aminte de talpa unei gaste, de unde si denumirea populara. Creste spontan in zonele de
campie si de deal, pe la margini de padure, in poieni, pe marginea drumurilor si pe locul
fostelor exploatari forestiere. Infloreste de la inceputul lui iunie si pana in iulie, fiind
mare iubitoare de soare si de lumina. Florile sale sunt aglomerate la subsuoara frunzelor,
culoarea lor roz-liliachie dand un aspect inconfundabil tulpinilor de talpa-gastei.
Mod de recoltare
De la aceasta planta se recolteaza partile aeriene inflorite, cu tot cu frunze. Tulpinile se
recolteaza prin taiere, fara a smulge radacina, cu un cutit sau cu o secera. Dupa recoltare,
iarba de talpa-gastei nu se pastreaza mai mult de 5-6 ore si apoi se pune imediat la uscat,
pentru a nu se incinge. De regula, talpa-gastei se culege in zile foarte insorite, dupa ora
12, cand secreta maximum de principii active.
Partile aeriene inflorite se usuca in locuri bine aerisite, umbroase, in strat nu mai gros de
4 centimetri si intorcandu-le macar o data pe zi, asa incat sa fie expuse la aer toate partile.
Cand tulpinile devin rigide si se rup usor, procesul de uscare s-a incheiat, iar planta se
depoziteaza in pungi de hartie. Termenul de valabilitate al plantei uscate este de 2 ani.
Preparate din talpa-gastei
Infuzia combinata de talpa-gastei
Infuzie de talpa-gastei
In jumatate de litru de apa se pun la macerat 3-4 lingurite de talpa-gastei maruntita,
vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta
ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa vreme de cinci minute, dupa
care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie combinata de talpa-gastei care se foloseste intern (13 cani pe zi).
Pulberea de talpa-gastei
Se macina foarte fin cu rasnita electrica de cafea tulpinile uscate de talpa-gastei, dupa
care se cern printr-o sita fina (cum ar fi cea pentru faina alba). Depozitarea pulberii se
face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de
maximum 15 zile (deoarece substantele active se oxideaza relativ rapid). De regula, se
administreaza de 4 ori pe zi, cate o lingurita rasa, pe stomacul gol, la orele 7, 13, 19 si 22.
Tinctura de talpa-gastei
Se obtine astfel: se pun intr-un borcan cu filet 20 de linguri de pulbere de parti aeriene
uscate de talpa-gastei, peste care se adauga doua cani (in total 500 ml) de alcool alimentar
de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa sa macereze vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute
mici, inchise la culoare. Se administreaza de patru ori pe zi, cate o lingurita diluata in putina apa. Acest preparat are efecte hipotensoare si tonice cardiace foarte bune, fiind eficient pentru prevenirea puseelor de tensiune si a tulburarilor cardiace in general. In
schimb, pentru bolnavii cardiaci cronici, continutul de alcool al tincturii ridica reale probleme la tratamentele pe termen lung si in doze mari, motiv pentru care a fost inventat
urmatorul preparat.
Extractul de talpa-gastei
Este genul de remediu pe care persoanele care sufera de hipertensiune, de ischemie
cardiaca, de palpitatii sau care au o meteosensibilitate accentuata este bine sa il aiba mai
mereu la indemana. Se obtine din tinctura de talpa-gastei, din care se evapora complet
alcoolul, ramanand o pulbere brun-verzuie, amara si extrem de concentrata in principii
active - extractul de talpa-gastei. Acest extract contine de cateva zeci de ori mai multe
principii active decat simpla pulbere sau decat tinctura. Ca atare, extractul este
"medicamentul" cel mai concentrat care se poate obtine din talpa-gastei, asa incat nu este
de mirare ca toate studiile la care vom face referire in cele ce urmeaza au folosit aceasta
forma de administrare interna. Pentru uz extern, in schimb, avem alte doua modalitati
foarte eficiente de utilizare a acestei plante:
Baile cu talpa-gastei
Se pun 10 linguri cu varf de talpa-gastei maruntita, in doi litri de apa, la temperatura
camerei, vreme de 8-10 ore (de dimineata pana dupa amiaza). Dupa trecerea acestui
interval de timp, preparatul se strecoara, in timp ce planta ramasa se pune in alti doi litri
de apa clocotita si se lasa sa stea acoperita pana se raceste, dupa care se filtreaza. In final,
se combina cele doua preparate care se vor pune in apa de baie, la o temperatura de 3839C. Baia cu talpa-gastei dureaza 20-30 de minute si are efecte profund relaxante,
antispastice, somnifere.
Cataplasma cu talpa-gastei
Se macina cu rasnita electrica de cafea tulpinile uscate de talpa-gastei. Din pulberea
obtinuta se iau 5 linguri care se amesteca bine cu apa calduta, pana cand se formeaza o
pasta. Aceasta pasta se aplica printr-un tifon subtire pe locul afectat, tinandu-se acoperita
cu un nailon (pentru a nu se usca) vreme de minimum 2 ore pe zi. Este un remediu folosit
de mamele care alapteaza, pentru calmarea iritatiilor la sani, dar si de catre bolnavii de
hernie sau prolaps, pentru tonifierea tesuturilor, precum si de reumatici, pentru calmarea
durerilor articulare.
Tratamente interne
* Aritmie cardiaca (palpitatii) - studii facute atat pe animale, cat si pe pacienti umani au
aratat ca principiile active din talpa-gastei au un efect de stabilizare a ritmului cardiac,
care va deveni mai regulat si mai lent. De asemenea, prin tratamentul cu extractul de
talpa-gastei se evita aparitia extrasistolelor si este imbunatatita rezistenta inimii si a
aparatului cardiovascular pe ansamblu la efort. Se fac tratamente de lunga durata (60-90
de zile), timp in care se administreaza cate 8 grame de pulbere sau cate 1,2 grame de
extract de talpa-gastei zilnic.
* Ischemie cardiaca - acelasi tratament prezentat anterior are un efect coronaro-dilatator,
ajutand la o mult mai buna irigare cu sange a inimii. De asemenea, administrarea de
talpa-gastei previne si stopeaza evolutia aterosclerozei, prin scaderea tensiunii arteriale si
prin prevenirea oxidarii colesterolului pe artere. Cardiacii ar trebui ca, mai ales vara si
iarna, cand sunt mai expusi la infarct, sa tina o cura de macar 60 de zile, cu extractul din
aceasta planta.
* Accident vascular cerebral - doua flavonoide continute de catre talpa-gastei, cvercitina
si rutina, au efecte de prevenire a accidentelor vasculare, deoarece intaresc peretii
vasculari. Planta pe ansamblu reduce tensiunea arteriala, eliminand astfel inca un factor
important de risc al acestei afectiuni. In plus, extractul din aceasta planta imbunatateste
irigarea cu sange a creierului, ceea ce va ajuta la recuperarea pacientilor care deja au
suferit un asemenea accident.
In unele ordine monahale din Apus, ceaiul de talpa-gastei era consumat ca si... canon, de
catre calugarii care se confruntau cu "ispite lumesti", deoarece se credea ca amareala din
aceasta planta este de natura sa linisteasca patimile si sa permita sufletului sa se
concentreze exclusiv asupra iubirii de Dumnezeu.
In traditia romaneasca, talpa-gastei se foloseste mai ales ca mijloc de protectie magica a
cuplurilor. Femeile din sudul tarii luau talpa-gastei ca sa li se "aseze casa", adica sa aiba
liniste in familie si copii sanatosi. In Oltenia, femeile puneau frunze de talpa-gastei,
plamadite in vin sau rachiu, in bautura sotilor, atunci cand ii banuiau ca "merg pe alte carari". Se spunea ca dupa cateva saptamani de asemenea tratament, numaidecat barbatilor
le revenea judecata si li se potoleau patimile. Iar daca era vorba de vreo vraja de dragoste,
pentru dezlegarea ei, talpa-gastei se asocia cu odoleanul (Valeriana officinalis) si cu leusteanul (Levisticum officinalis).
In Anglia si in nordul Frantei, talpa-gastei era considerata "floarea iubirii neimpartasite",
fiind consumata de catre cei care, dintr-un motiv sau altul, nu-si puteau arata sentimentele
reale fata de persoana iubita. Indragostitul lua planta pisata in miere, inainte de a adormi,
iar in somn - se spunea - isi putea intalni persoana iubita si isi putea arata in voie
dragostea.
Extractul de talpa-gastei si hipertensiunea
Cercetarile facute in ultimii ani au evidentiat faptul ca aceasta planta este unul dintre cele
mai eficiente "medicamente" cu actiune de reducere a tensiunii arteriale. Interesant este
ca, in timp ce majoritatea plantelor medicinale au de fapt o actiune de reglare a presiunii
sangelui, marind-o atunci cand este prea scazuta si reducand-o atunci cand este prea
mare, talpa-gastei actioneaza intr-un singur sens, scazand valorile tensiunii arteriale. Si o
face atat de bine, incat este foarte posibil ca in curand medicamentele pentru tensiune sa
fie inlocuite de o noua generatie, obtinuta din aceasta planta, cu adevarat fenomenala, in
tratamentul acestei afectiuni. "Vinovate" pentru efectele sale sunt mai multe substante
active continute in frunzele acestei buruieni, intre care se disting leonurina, stahidrina si
cvercitolul, care actioneaza pe mai multe cai simultan:
* dilata vasele de sange, ceea ce va duce la o scadere foarte rapida a presiunii sangelui
* stimuleaza eliminarea surplusului de apa din corp, prin stimularea activitatii rinichilor