Sunteți pe pagina 1din 18

PUDRA DE MCEE Un produs natural certificat organic.

Generaliti Fructele de mcee sunt una din cele mai concentrate surse de vitamina C. n timp ce eficacitatea vitaminei C n prevenirea rcelilor este cert, nu exist nici o ndoial cu privire la efectele benefice ale acestei vitamine. n plus, pe lng vitamina C, mceele mai conin vitaminele A, D i E, precum i flavonoide, antioxidani, care reduc efectele mbtrnirii i ajut la prevenirea cancerului. Clasificare botanic i descriere Mceul face parte din familia Rosaceae. Este cunoscut i sub numele de mce dulce. Acesta este un arbust nalt de peste un metru, lat la baz i cu tulpinile cu ghimpi curbate n jos sub forma unei seceri, cu flori roz pal i fructe roii-portocalii. Constitueni Vitaminele A, C, D, E, flavonoizi, licopen, fier. Prile folosite Fructele sub form de pulbere. Beneficii pielea tnr (<20 ani). Principalele caracteristici ale acestui tip de piele sunt: probleme de secreie abundent de sebum i descuamare, precum i tendin la acnee. Pudra de mcee ajut la restabilirea descuamrii normale i ndeprteaz impuritile grase acumulate pe piele. pielea adult (20-40 ani). Datorit activitilor de zi cu zi, pielea este supus unor provocri diverse de mediu, cum ar fi poluarea urban, medii nchise sau fum, care produc acumularea de impuriti pe piele. n plus, pielea adulilor ncepe s arate unele nereguli cauzate de acumularea de celule moarte. Pudra de mcee cur tenul lsndu-l mai bine oxigenat i purificat. Seminele de mcee efectueaz un peeling uor al epidermei, elimininnd celulele moarte acumulate i netezind pielea feei. pielea matur (> 40 de ani). mbtrnirea epidermic produce ncetinirea descuamrii, proces ce duce la ngroarea pielii i la rugozitatea ei. Pudra de mcee netezete pielea, ndeprteaz celulele moarte i netezete reliefului pielii. Concentrare recomandat: 5% - 10% n geluri i creme 25% - 50% n scrub Utilizri terapeutice n afar de hidratare, calmare i nmuiere, pudra de mcee conine acizi grai polinesaturai (vitamina F), cunoscui i sub numele de acizi grai eseniali, implicai n regenerarea esuturilor. Pudra de mcee conine acid trans-retinoic, care este responsabil de ntinerirea pielii i de vindecarea rapid (pielea ars de soare). Acizii linoleic i linolenic din mcee au efect n reducerea pigmentrii pielii i, atunci cnd este utilizat n mod regulat, pudra de mcee contribuie la reducea liniilor fine i a ridurilor. Ea are proprieti de ntinerire i este de mare ajutor n lupta cu efectele dunatoare ale soarelui asupra pielii. Ajut la reducerea semnelor mbtrnirii, mai ales asupra liniilor fine din jurul ochilor (laba gtei) i liniilor din jurul gurii, precum i atenuarea cicatricilor accidentale i chirurgicale, vindecnd i regenernd pielea,

prevenind formarea de esut cicatricial urt cheloid (ngroarea pielii atunci cnd se formeaz esut cicatricial) i n vindecarea arsurilor, cicatricilor i vergeturilor. Pudra de mcee este utilizat n cosmetic datorit proprietilor antioxidante i antimbtrnire oferite de vitaminele coninute i, de asemenea, este utilizat ca i exfoliant. Mceele exfoliaz pielea uor i eficient, oferind acesteia un aspect mai sntos i radiant. Precauii Nu se cunosc. Se folosete pentru uz extern. Nu se va lsa la ndemna copiilor. Se pstreaz nchis ermetic, n locuri uscate i rcoroase, ferite de cldur i lumin. Disclaimer: Informaiile furnizate pe acest site sunt doar informaii de interes personal i nu pot fi considerate sfaturi medicale. Acest site nu este destinat s ofere indicaii de tratament medicamentos pentru nici o boal. V rugm s consultai medicul sau farmacistul dac avei orice fel de probleme de sntate. Macesul este bun la toate stiai? De la revigorare si o imunitate de fier, caci tine la distanta gripele si virozele, pina la combaterea cu succes a poftei de alcool si tigara atunci cand situatia a cam scapat de sub control. Prin urmare, asigura-te ca esti prietena cu fructul de maces pudra, ceai, sirop sau marmelada. O cura de vitamina C este intotdeauna binevenita, mai ales in sezonul rece cand aportul de acid ascorbic este mai mic. De aceea fructul de maces sau trandafirul salbatic, foarte bogat in vitamina C, este chiar indicat. Florile roz contin ulei volatil, iar semintele - vitamina F si cantitati insemnate de vitamina E, acizi grasi esentiali. Pudra de maces se poate administra in numeroase feluri - in iaurt, supa sau sub forma de infuzie. Datorita continutului ridicat in vitamina C si acid dehidroascorbic, ceaiul de maces joaca un rol important in procesele de oxidoreducere, n respiratia celulara, de incetinire a proceselor de regenerare tisulara, din cauza actiunii nocive a radicalilor liberi; prin prezenta in special a vitaminei P, ceaiul de maces contribuie la mentinerea normala a permeabilitatii si elasticitatii capilarelor, marind rezistenta acestora si normalizand circulatia sangvina. Bogatia de substante bioactive antioxidante, actiunea de potentare antivirala a interferonului face ceaiul de maces deosebit de eficace pentru stimularea imunitatii; asigura buna functionare a aparatului digestiv, a sistemului cardiovascular; protejeaza circulatia coronariana si circulatia periferica; previne procesele de imbatrnire precoce etc. Are rol de tonifiere, fiind un excelent energizant si vitaminizant, care poseda proprietati de revigorare si remineralizare. Continutul bogat in substante bioactive imprima si alte insusiri: diureticdepurative, usor laxative, hepatoprotectoare (fiind util in afectiuni hepatice si

renale), eficace in obezitate prin inhibarea procesului de depunere a tesutului adipos, de eliminare a unor substante nocive pentru organism. De asemenea, este benefic in perioadele de suprasolicitare fizica si efort intelectual, anxietate, nevroza, in convalescenta dupa boli infectioase, raceli, febra; in diferite forme de avitaminoza; pentru stimularea poftei de mancare si cresterea rezistentei organismului.

Preparate din macese


Preparate din macese, gustoase si sanatoase Macesele reprezinta un aliment care intra in reteta multor mancaruri, sosuri sau supe, dulceturi, siropuri, lichioruri, dar si a unor produse cu un efect terapeutic mult mai pronuntat, precum vinul, maceratul, uleiul, pulberea si ceaiul sub diferitele lui forme de decoct, infuzie sau decoct si infuzie combinate. Pentru toate acestea pot fi folosite atat fructele, cat si florile sau frunzele. Preparate insa incorect, ele isi pot pierde foarte usor calitatile si, ca atare, efectul benefic pentru sanatatea noastra. Se stie ca macesele sunt foarte bogate in vitamina C, insa vitamina C continuta se degradeaza foarte usor atat dupa cules, daca macesele nu sunt consumate imediat sau uscate corect, dar si in contact cu obiecte metalice. Ceaiul de macese se obtine prin oparirea cu apa clocotita a fructelor, caz in care vorbim de infuzie, sau prin fierbere, timp de 5-15 minute, macesele introducandu-se in apa dupa primul clocot, discutand in aceasta situatie despre decoct. Pentru a-i imbunatati gustul se poate adauga miere si zeama de lamaie, dar si scortisoara, care ii potenteaza actiunea in caz de raceala. Infuzia, indicata pentu a nu distruge vitaminele, se prepara din 10-15 fructe zdrobite sau din 2 lingurite de fructe uscate peste care se toarna 200 ml de apa clocotita, se acopera si se lasa sa se extraga timp de 10-15 minute si se filtreaza. Se beau 2-3 asemenea ceaiuri pe zi. Este recomandata si infuzia din amestec de macese si catina alba. Doua lingurite din amestecul celor doua fructe se oparesc cu 200 ml de apa clocotita si se lasa acoperite sa se extraga timp de 10-15 minute. Este recomandata si infuzia din flori de macese. Decoctul din fructe de macese se prepara turnand o lingurita de macese in 200 ml de apa in clocot. Se fierbe apoi timp de 5-10 minute, se lasa sa se racesaca si se filtreaza. Infuzia combinata de macese se prepara prin amestecarea unui macerat de pulbere de macese cu un decoct al aceleiasi pulberi. Pentru aceasta se iau 3-6 linguri de pulbere de macese, fara seminte, si se pun intr-un sfert de litru de apa. Se lasa timp de 8-10 ore sa macereze, dupa care se filtreaza. Lichidul se pastreaza, iar restul plantei ce ramane se fierbe timp de 2 minute, intr-un sfert de litru de apa, si se lasa apoi sa se raceasca. Se amesteca apoi cele doua lichide obtinandu-se o jumatate de litru de infuzie combinata, care se bea pe parcusul unei zile. Este recomandat sa se foloseasca strecuratori si site din plastic sau tifon, pentru a nu pune preparatul in contact cu un metal care ar conduce la oxidarea vitaminelor. Decoctul combinat de samburi de macese se prepara din 2 linguri rase de seminte de macese, care se obtin prin cernerea pulberii. Semintele se pun la macerat timp de 8-10 ore, intr-un sfert de litru de apa, dupa care se filtreaza cu atentie, pentru a nu ajunge perisori de pe samburii maceselor in lichidul filtrat. Restul se fierbe apoi timp de 10 minute, cu inca un sfert de litru de apa, se lasa sa se raceasca, se filtreaza si se amesteca apoi cu lichidul obtinut prin macerare, rezultand o jumatate de litru de decoct combinat de samburi de macese, care se bea pe parcursul unei zile. Se recomanda cure de 14 zile urmate de 14 zile de pauza. Decoctul din radacina de maces se prepara din 2 lingurite de radacina taiata in bucatele, care se fierb timp de 15 minute in 500 ml de apa. Se foloseste in special impotriva pietrelor la vezica biliara si la rinichi. Tinctura este un bun tonic si sedativ. Se consuma seara, 30-50 de picaturi. Pentru a o

prepara se pune la macerat o jumatate de kilogram de pulpa de macese, fara samburi, cu o jumatate de kilogram de zahar sau de miere. Se lasa la macerat in jur de 5-8 zile, pana ce se formeza un suc rosu, si se adauga apoi o jumatate de litru de alcool de 60 de grade. Se mai macereaza 2-3 zile, dupa care se strecoara si se pune in sticle de culoare inchisa. Maceratul de macese obtinut la rece, fara fierbere, este foarte bogat in vitamine. Se pun 100 g de macese intr-un litru de apa si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se dizolva 100 g de zahar sau miere, se filtreaaza si se pastreaza la rece. Se recomanda consumul a 2-3 cani pe zi, pe tot parcursul sezonului rece. Se poate adauga lamaie sau flori de tei. Un macerat gustos poate fi obtinut si prin adaugarea a 300-400 g de macese la un litru de apa in clocot. Se lasa sa mai dea cateva clocote, dupa care se trece prin sita, pentru a separa semintele. Se adauga apoi 500 g miere de salcam, se amesteca si se lasa la macerat 2-3 zile. Pentru pastrarea calitatilor este important ca macesele sa fie corect uscate Amestec de pulbere de macese cu miere. Macesele curatate de seminte si de perisori, transformate in pulbere, pot fi amestecate in proportie de doua parti pulbere de macese si o parte miere de albine, amestecul fiind recomandat impotriva viermilor intestinali. Pulberea de macese se obtine din fructe uscate. Acestea pot fi macinate foarte fin cu rasnita electrica de cafea. Pulpa se transforma intr-o pulbere fina in timp ce semintele fiind foare dure raman intregi. Apoi pulberea este separata de seminte si de perisori printr-o sita foarte deasa. Se pune in borcane de sticla bine inchise si se pastreaza intr-un loc intunecos si rece maxim 15 zile deoarece substantele active se oxideaza destul de repede. Semintele rezultate se pastreaza si ele, fiind utilizate separat. Vinul de macese este tonic, remineralizant, vitaminizant, diuretic, fiind benefic in cazul lipsei poftei de mancare, in convalescenta, precum si in afectiuni hepatice si renale. Pentru a-l prepara din macese proaspete intr-o damigeana de 50 l se folosesc 10 kg de macese, 12 kg de zahar si 35 l de apa. Macesele bine coapte se spala de praf doar daca este nevoie si se trec prin masina de tocat carne. Din cauza samburilor tari se trec mai greu, fiind recomandat sa se introduca doar cate putine in masina. Zaharul se dizolva pe foc in 10 litri de apa, impreuna cu zeama de la o lamaie sau cu 2 linguri de otet de 9 grade, si se fierbe timp de 10 minute. Macesele se introduc in damigeana si se toarna peste ele siropul racit si amestecat cu restul de apa. Fermentatia poate sa aiba loc sub actiunea drojdiilor salbatice de fermentatie sau se poate adauga si drojdie de bere. Sub gatul damigenei trebuie sa ramana un spatiu liber de cel putin 10 cm pentru spuma ce va rezulta prin fermentatie. Se astupa cu dop de fermentatie si se lasa sa fermenteze timp de 6-8 saptamani, la 18-20 de grade, agitand zilnic. Cand se termina fermentatia, vinul se limpezeste. Atunci se scoate, se filtreaza prin tifon si vata si se pune in damigene mai mici inchise tot cu dop de fermentatie, deoarece va continua sa fermenteze usor. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia s-a oprit complet. Dupa ce se invecheste 1-2 ani are gust de vermut si o culoare rosu-maronie, avand si un continut foarte mare de vitamina C. Vinul de macese se poate prepara si din macese uscate. Se spala bine 1 kg de macese uscate si se pun intr-o damigeana. Se adauga 3 kg de zahar, 30-50 g de drojdie, 7 litri de apa fiarta si racita, sucul de la doua lamai si trei litri de vin rosu superior, Pinot Noir, Merlot sau Cabernet. Se astupa damigeana cu dop de fermentatie si se tine timp de 4-6 saptamani la o temperatura in jur de 20 de grade. In primele doua saptamani se agita usor. La sfarsit se filtreaza si se pune in alt vas tot cu dop de fermentatie. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia s-a oprit complet. Dopul de fermentatie se realizeaza cu ajutorul unui dop de pluta sau de cauciuc, a unui tub de sticla, a unui furtun si a unui vas cu apa. Se trece prin dop tubul legat la furtun, iar acesta se introduce in vasul cu apa. Dopul trebuie sa fie perfect etans. El este necesar pentru a permite gazelor de fermentatie sa iasa, altfel s-ar sparge vasul din cauza presiunii create, dar impiedica intrarea aerului care ar duce la otetirea vinului.

Siropul de macese Steaua Divina este realizat cu zahar invertit Siropul de macese este tonic, reconfortant, apara organismul de infectii si factori patogeni, ajuta la fixarea calciului in oase, accelereaza producerea de celule rosii, mentine permeabilitatea vaselor de sange, intareste functiile vitale si organele interne. Se poate prepara si din macese uscate. Peste 250 g de macese uscate se toarna 1,5 l de apa clocotita si se lasa la macerat 12 ore. Apoi se filtreaza, se adauga 0,5 kg de zahar si se fierbe pana scade si capata consistenta dorita. Se toarna in sticle curate, uscate si fierbinti, se astupa ermetic si se fierb in baine marie. Lichiorul de macese are un rol stimulator si intaritor. Pentru a-l prepara se iau 500 g de fructe coapte, se maruntesc bine in mixer, se adauga 150 g de zahar, se lasa pana se formeaza sucul si apoi se adauga un litru de alcool de 60 de grade. Trebuie lasat la macerat 4-6 saptamani, timp in care se agita periodic, dupa care se filtreaza cu atentie si se pune in sticle bine inchise. Se poate consuma dupa alte patru luni de maturare. Jeleul de macese se poate prepara dupa multe retete. O varianta care este si gustoasa si creste in acelasi timp puterea de aparare a organismului combina macesele cu merele si catina. Macesele taiate in jumatate si curatate bine de seminte si de perisori se lasa peste noapte in suc de mere, se adauga apoi sucul de catina, zeama de lamaie, zaharul (care trebuie sa fie o data si jumatate mai mult decat pulpa de macese), se amesteca bine si se da in clocot. In final, se strecoara si se pune in borcane care se pastreaza la rece. Se poate consuma ca atare, pe paine, in iaurt etc. Exista mai multe retete traditionale de pasta si gem de macese Gem de macese sau Hetschenpetsch. Se iau 2 kg de macese, se spala, se taie in jumatati, se indeparteaza cu grija semintele si perisorii, se asaza intr-un vas emailat, se acopera cu apa si se pun la fiert dupa care se trec printr-o sita fina. In final se pun parti egale de pasta si de zahar si se fierb din nou cateva minute. Apoi dulceata se toarna in borcane bine oparite, care se inchid bine si se pun la rece. Alte utilizari Sunt nenumarate retete pentru a obtine diferite preparate din macese, supe, sosuri, mancaruri, prajituri sau inghetate. Bine preparate, ele sunt si gustoase si foarte sanatoase. Exista si miere de macese, si ea extrem de sanatoasa. Macesele sunt folosite in multe alte scopuri, inclusiv in medicina veterinara, iar tufele de macese sunt ideale pentru garduri vii de protectie sau pentru o minunata pata de culoare in gradina. Cosmetica Macesele sunt si un regenerator natural al pielii, capacitatile sale de cicatrizare si regenerare a pielii fiind apreciate in cosmetica deja de multi ani. Continutul ridicat de acizi grasi esentiali asigura o actiune benefica de regenerare a pielii, de incetinire a imbatranirii premature. S-au obtinut rezultate excelente in tratarea arsurilor, in special a celor solare, si a cicatricelor, inclusiv a celor chirurgicale sau a celor lasate de acnee, pentru reducerea ridurilor si a semnelor de imbatranire prematura, reducand in acelasi timp roseata. Uleiul de macese este recomandat in special pentru pielea uscata, dar si pentru cea normala. Se poate utiliza si pentru masaj, masti si impachetari corporale. Se remarca in primul rand uleiul organic de Rosa mosqueta obtinut din fructe prin presare la rece. Un atu important il joaca continutul ridicat de acizi grasi nesaturati, linoleic (44-50%), linolenic (30-35%) si oleic (15-20%) si de vitamina C, cu ajutorul carora contribuie la regenerarea celulelor din epiderma si la cresterea capacitatii lor de productie de colagen si elastina, putand fi considerat a fi un ulei antirid ce contribuie la mentinerea elasticitatii pielii.

Cum se prepara si la ce folosesc remediile din macese? Fructele de maces sint gata pentru cules atunci cind da prima bruma, in aceasta perioada continutul lor in principii active fiind optim. Ceaiul de macese constituie o arma in combaterea si prevenirea racelilor tocmai prin continutul sau bogat in vitamina C naturala, care intareste imunitatea organismului, ajutindu-l sa reziste la boli. Gustul acestui ceai nu este agreat de oricine dar poate fi imbunatatit prin adaos de scortisoara, care ii intareste calitatile de luptator cu raceala. In plus, macesele au insusirea de a mari secretia biliara, fiind indicate in afectiuni ale ficatului. Ceaiul de macese atenueaza unele suferinte ale stomacului si rinichilor, precum si unele stari de inflamatie intestinala. Datorita vitaminei P, preparatele din macese mentin permeabilitatea si fragilitatea vaselor capilare, normalizind circulatia singelui. Ceaiul de macese poate fi pregatit din 5-10 fructe intregi, proaspete sau uscate, sau din 1-2 lingurite de fructe uscate fara seminte (coji rosii) la o cana cu apa clocotita (250 ml). Se poate utiliza si ca decoct dar nu se fierbe mai mult de 3 minute, pentru a nu-si pierde vitaminele, iar indulcirea este bine sa fie facuta cu miere de albine, de preferinta poliflora. In cazuri de guturai, gripa, bronsita si pneumonie, macesele se pot consuma si sub forma de pulbere din pulpa uscata si macinata cite 1 lingurita de 3 ori pe zi. Pulberea se tine un sfert de ora sub limba, dupa care se inghite cu apa. Contra hepatitei virale, sechelelor posthepatice, cirozelor, dischineziei biliare si infectiilor intestinale, in terapie se foloseste si un extract apos de macese, preparat astfel: 2 linguri de pulbere de macese se lasa la macerat intr-o cana cu apa, de seara pina dimineata, cind se filtreaza, iar maceratul se pune separat; pulberea ramasa se fierbe intr-o cana cu apa timp de 3-5 minute, dupa care se da la racit; apoi se combina cele doua extracte. Inainte cu un sfert de ora de fiecare masa, se bea cite un pahar din acest preparat. Tratamentul dureaza minimum 6 luni, iar dupa o pauza se poate relua. Cel mai bun tonic in perioadele cind se depune efort fizic mare, avind ca efect stimularea activitatii cardiace, activarea circulatiei singelui (inclusiv cea periferica), cresterea rezistentei la frig si intarirea sistemului imunitar, este un macerat din macese obtinut astfel: 3 linguri de pulbere de macese se pune de seara pina dimineata la macerat in jumatate de litru de apa, iar dimineata se adauga miere lichida, dupa gust si se pune preparatul nefiltrat intro sticla. Acest preparat se bea in loc de apa pe parcursul unei zile.

Pentru preparatele din macese, se vor folosi numai vase smaltuite, deoarece metalele descompun vitamina C.

Pasta de macese
n continutul chimic al fructelor predomina vitamina C (acidul ascorbic si acidul ehidroascorbic) n cantitate de 0,5 2%, de 50 de ori mai mult dect n lami, de 80-100 de ori mai mult dect n cirese, visine si mandarine si de 200 de ori mai mult dect n mere. n afara de vitamina C, macesele contin si alte vitamine de mare valoare pentru organismul uman: provitamina A (de 20 ori mai mult dect n mere), vitaminele B1, B2, K, P si PP. Macesele reprezinta si un puternic mineralizant, prin continutul de magneziu, calciu, fier, mangan, fosfor, potasiu, seleniu, sulf si zinc. Nu mai putin important este continutul lor de polifenoli, antociani, bioflavonoide, pectina, citrate, acid malic si acid citric, terpenoide, compusi glicozidici, glicozide ale betasitosteronului. n macese se mai gasesc lecitine si compusi terpenici, precum betulina, licopen (izomer al carotenului), pigment care le imprima culoarea rosie-portocalie. Nu trebuie sa uitam nsa ca macesele reprezinta o sursa importanta de antioxidanti. Reprezinta, inainte de toate, un excelent vitaminizant natural. Produsele din fructe de maces, ndiferent de forma de prelucrare, asigura o buna functionare a rinichilor, inimii, ficatului, splinei, creierului si a glandelor cu secretie interna. Prin continutul ridicat n vitamine naturale, fructele dau rezultate uimitoare si sunt recomandate n avitaminoze, hipovitaminoze si ca energizant general, mai ales la copii, vrstnici, persoane debile, anemice, bolnave de tuberculoza sau aflate n convalescenta. Eficienta este mai mare n perioada rece a anului, cnd organismul are nevoie de mai multe vitamine pentru ndeplinirea functiilor sale normale. Se stie ca necesarul zilnic n vitamina C este de 100-125 mg, ceva mai mare n cazul unor maladii infectioase, stari febrile, eforturi fizice si intelectuale facute la temperaturi scazute, precum si la femeile dupa nastere. Acestea se consuma n scopuri curative sau profilactice n timpul sezoanelor mai reci, mai ales atunci cnd apar raceli, gripe sau afectiuni respiratorii infectioase. Se folosesc n tratarea: - bolilor cardiovasculare, preparatele din fructe sunt bune vasodilatatoare, arteriale si venoase si constituie remedii eficiente contra fragilitatii vaselor capilare (datorita continutului n flavonoide si vitamina P). Prin aceasta, macesele faciliteaza circulatia periferica normala a sngelui, picioarele si minile nu mai sunt reci si cianurate si previne aparitia de hemoragii la nivelul arterelor sau vaselor, cu pericol de arterite si tromboflebite, mai

ales la persoanele n vrsta. n plus, intervine n insuficienta cardiaca, cu edeme la glezne. n bolile inimii, preparatele din macese au rol sedativ n caz de hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, angina pectorala si aterocleroza coronariana - stimuleaza secretiile gastrice - afectiunilor aparatului digestiv, preparatele din macese au efecte n steatoza hepatica, hepatita cronica virala (A, B, C), litiaza biliara, dischinezia biliara, colecistite, gastrite (prin stimularea secretiilor), inflamatii intestinale, crampe si senzatie de voma. Prin stimularea digestiei (datorita continutului n pectine) se evita enterocolitele, inflamatiile mucoaselor, hemoragiile la stomac, diareea, dizenteria si intoxicatiile stomacale - afectiunilor hepatobiliare.Macesele au insusirea de a mari secretia biliara si au o actiune benefica n cazul diferitelor afectiuni hepatice, n cazul litiazei si infectiilor biliare, n cazul colecistitelor si a dischineziei biliare - aparatului genital. Macesele sunt utile si pentru oprirea hemoragiilor uterine, n caz de leucoree, gonoree, dismenoree, recomandndu-se utilizarea infuziei sau tincturii de macese. Macesul combate alcoolismul si ntareste imunitatea dupa gripa. Sunt recomandate: - pentru ntarirea si cresterea rezistentei la factori nefavorabili, biotici sau abiotici, sunt eficiente preparate sub forma de ceaiuri, siropuri, vinuri, marmelade, inclusiv macesele ntregi, uscate si macinate (cu sau fara seminte). - pentru sistemul nervos, macesele intervin mpotriva stresului, a somnolentei, a insomniilor, asigurnd nopti linistite. Mai au efecte n migrene, astenii, amnezii, pierderea memoriei, confuzii mentale, nevroze anxioase, anxietate, oboseala si chiar n scleroza multipla n placi (leuconevraxita) n afectiunile respiratorii, macesele au efecte remarcabile n tratarea multor boli ca: gripa, raceala, raguseala, rinosinuzita, faringita, astmul bronsic, pneumonia, tuberculoza si n cresterea rezistentei la infectii pulmonare (sunt eficiente infuziile, decocturile si tincturile). - n cazul tratamentelor cu antibiotice consumul simultan de macese prelungit si pe o perioada de minim 10 zile dupa terminarea tratamentului este util pentru prevenirea reactiilor alergice fata de antibiotice, pentru refacerea florei intestinale si mbunatatirea imunitatii afectate de antibiotice si pentru grabirea vindecarii si scurtarea perioadei de convalescenta. - Diabet. Datorita contintului crescut de antociani, macesele sunt recomandate si n diabetul de tip 2. Ele au un efect antidiabetic, hipoglicemiant, de stabilizare a glicemiei. - Copii. n primul rand, macesele nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia copiilor. Le mbunatateste pofta de mncare, favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos, previn bolile

infectioase si complicatiile acestora, le asigura necesarul de vitamine si minerale. Precautii si contraindicatii: Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie, fiind printre cele mai bine tolerate remedii cunoscute. MODUL DE PREPARARE AL PASTEI DE MACESE - Ca medicament natural pasta de macese se poate prepara n stare cruda la 1litru pasta se adauga 1kg miere poliflora si 20 ml tinctura propolis se va consuma nainte de masa 1-2 lingurite. Se poate prepara si cu celelalte produse din gama noastra, pentru o polivitaminizare ct mai completa. - Pentru gem (marmelada) se introduce 400 - 700 g zahar pentru un litru pasta, se fierbe aproximativ o ora jumatate, apoi se introduce fierbinte in borcanele sterilizate. - Pentru sirop se introduce 2 litri de apa la un litru pasta si 2 kg zahar. Se fierbe aproximativ 30 minute. Se poate consuma ca atare (fara miere, propolis).
Pulpa de mistret cu sos de macese
Ingrediente necesare 1 kg pulpa, 1 legatura de zarzavat, 500 ml vin rosu, pasta de macese, sare, piper boabe, foi de dafin, mustar. Se fierbe o marinata cu zarzavatul taiat rondele in vin condimentat, se raceste si se lasa carnea cateva zile in marinata sa se fragezeasca. Apoi se fierbe in marinata si, cand este moale, se scoate si se taie felii. intr-o cratita mica, se incalzeste pasta de macese, se dilueaza cu putina marinata si se condimenteaza cu mustar. Se toarna putina marinata fierbinte pe platoul de servit, se asaza feliile de carne in mijloc, iar pe margini hrean ras. Sosul de macese se serveste in bol separat.

Magiun de maceseIngrediente
1 kg macese, 200 g miere/litru Mod de preparare La sfarsitul lui octombrie macesele sunt coapte complet, piscate de bruma, dar inca nu moale, se curate cu o foarfeca de codite, si de tepi, iar dupa spalare, le taiem in doua pe o scandura, cu un cutit bine ascutit. Apoi scobim afara partea paroasa cu samburi, apoi coaja ramasa se spala foarte bine sub

jet de apa. Turnam peste ea atata apa cat s-o acopere, apoi fierbem sub capac, la foc mediu, pana se inmoaie. Pentru a nu se arde, amestecam des, dar punem dedesupt protector de foc. In final, dam prin sita, apoi punem intr-o cratita emailata de capacitate cunoscuta si fierbem cateva minute amestecand cu o lingura de lemn folosita doar in acest scop sau cu o lingura de plastic termorezistenta. Daca a ramas prea multa masa, nu o aruncam. O diluam cu apa, fierbem in continuare si pasam din nou prin sita. Indulcim cu 200 g miere/litru. Pregatirea acestui fruct deosebit de gustos este foarte obositoare, dar, doar astfel putem scapa de partea paroasa. Multi de aceea nu indragesc aceasta marmelada sanatoasa, foarte bogata in vitamina C, intrucat acesti peri care irita gatul si duapa ce au fost date prin sita raman in masa. Bobitele se culeg cu manusi de piele, pentru ca tepii sa nu ne impunga mainile. Nu strica nici daca ducem cu noi un sort, pentru ca tepii agatati in haine pot sa ne rupa pulovarul sau paltonul. Mod de servire Magiunul de macese se serveste cu paine proaspata de casa sau se foloseste la creme si prajituri

Mceele - campioanele Romniei la vitamina C

MCEELE campioane la vitamina C

Sunt cunoscute ca medicamente din timpuri preistorice. Culoarea lor roie, extrem de vie i gustul dulce-acrior, nviortor, inspir sntate de la prima vedere. Ct despre efectele vindectoare ale mceelor, exist dovezi scrise n urma cu mii de ani. Medicii din Grecia, Roma antic, India i China le elogiau virtuile terapeutice n tratate pstrate pn n zilele noastre. Dar adevrata carier medical a acestor fructe a fost relansata n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial cnd, din cauza penuriei de medicamente, tufele spinoase de mce au cptat o importan strategic. n Marea Britanie de exemplu, fiecare fruct era cules cu grij, mceele fiind transformate n siropuri i ceaiuri

medicinale, care le erau administrate convalescenilor din spitale, bolnavilor malnutrii ce sufereau de infecii grave, copiilor cu avitaminoz. Nu se tie exact cte viei au fost salvate cu ajutorul mceelor n timpul rzboiului dar, dup unii specialiti, e vorba de zeci de mii de oameni care au beneficiat de extraordinarul lor aport de vitamine. Apogeul recunoaterii valorii medicinale a mceelor se petrece ns chiar n zilele noastre. De exemplu, un amplu articol din prestigiosul cotidian britanic Daily Telegraph, publicat n mai 2008, are un titlu care sun aa: Mceele sunt mai eficiente dect calmantele din farmacie contra durerilor produse de reumatism. Aceleai elogii le gsim i n revistele medicale germane, daneze sau americane, n lucrri prezentate la congrese medicale, toate acordnd spaii ample miraculoaselor mcee. n cele ce urmeaz, v propunem s cunoatem ndeaproape aceste fructe slbatice, care se culeg la nceput de octombrie. Descrierea plantei

Mceul (Rosa canina) este un arbust de 2-3 metri nlime, nrudit cu trandafirul, care crete n fnee, pe pajiti sau la margini de drum. Primvara este acoperit de flori roz-albe parfumate, iar toamna este ncrcat de fructe mici, rubinii. Mceele nu sunt doar leacuri, ci i hran (n Ardeal, magiunul de mcee este aliment tradiional) i chiar obiecte religioase. Denumirea de rozariu (irag de mtnii al clugrilor catolici) vine de la denumirea latin a mceelor, Rosa, primele rozarii fiind fcute din fructe de mce puse pe o a. Recoltarea mceelor Culesul mceelor se face la sfritul lui septembrie nceputul lui octombrie, nainte de a da prima brum.

Fructele ajunse la maturitate, cu o coloraie roie intens (nu rozii sau de un rou nchis), se culeg de pe crengi i se pun apoi n sculee de pnz sau de hrtie. Fructele de mce se usuc n locuri umbrite, ferite de umezeal, ntrun singur strat (pe ct posibil fructele nu trebuie s se ating ntre ele). Procesul de uscare este destul de ndelungat (1-3 sptmni) i se ncheie atunci cnd pulpa mceelor este total deshidratat i uor casant, rupnduse cnd desfacem mceaa cu un cuit. Dintr-un kilogram de fructe proaspt culese rezult, dup uscare, aproximativ 400 de grame de mcee deshidratate. Preparate din mcee n lumea vegetal, mceele (mai exact, pulpa acestora) sunt campioane absolute la coninutul n vitamina C, de unde i nenumratele lor utilizri medicinale. ns, preparat incorect, aceasta vitamin se degradeaz i i pierde foarte uor efectul, deci i puterea terapeutic. n cele ce urmeaz, v vom prezenta cele mai bune variante de preparare a acestor fructe medicinale, aa nct toate substanele active din componenta lor s fie conservate: Pulberea de mcee n magazinele de tip Plafar se gsete pulberea de fruct fr smburi (smburii de mcee sunt toxici, ingerai ca atare). Aceasta va fi folosit pentru administrare intern. Dac vrem totui s obinem pulberea de mcee acas, vom proceda astfel: se macin foarte fin, cu rnia electric, mceele uscate. Dup mcinare, seminele, care sunt foarte dure, vor rmne ntregi, n timp ce pulpa se va transforma ntr-o pulbere fin. Pentru a le separa, se va face o cernere printr-o sita deas (cea pentru fin). Pulberea astfel obinut va fi pstrat n borcane de sticl nchise ermetic, la loc ntunecos i rece, pe o perioad de maximum 15 zile (deoarece substanele active se oxideaz relativ rapid). De regul, se administreaz de 4 ori pe zi cte o linguri ras, pe stomacul gol. Seminele rezultate n urma cernerii se

pstreaz i ele, avnd proprieti importante. Ceaiul de mcee

medicinale foarte

Se obine prin oprirea fructelor cu ap clocotit (unii terapeui recomand chiar fierberea vreme de 10-15 minute, metod care distruge multe principii active). Din acest motiv, nu v recomandm aceasta form de preparare, mult mai eficient fiind infuzia combinat. Infuzia combinat de mcee ntr-un sfert de litru de ap se pun la macerat vreme de 810 ore 3-6 linguri de pulbere de mcee (fr semine), dup care lichidul se filtreaz. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rmas dup filtrare se fierbe n nc un sfert de litru de ap, vreme de dou minute, dup care se las s se rceasc. n final, se amestec cele dou extracte, obinndu-se aproximativ jumtate de litru de infuzie combinat, care se administreaz pe parcursul zilei. Pe ct posibil, n timpul preparrii este bine ca extractele s nu intre n contact direct cu metalul din strecurtoare (sunt preferate strecurtorile de plastic sau tifonul), din vase (cele mai bune sunt cele de sticl) sau din oale (vor fi preferate cele teflonate), metal care va cataliza oxidarea vitaminelor. Decoctul combinat de smburi de mcee ntr-un sfert de litru de ap se pun la macerat, vreme de 810 ore, 2 linguri rase de semine de mcee (rezultate n urma cernerii pulberii), dup care lichidul se filtreaz cu mult atenie, aa nct s nu se strecoare i periorii de pe smburi (au efect iritant asupra aparatului respirator i digestiv). Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rmas dup filtrare se fierbe n nc un sfert de litru de ap, vreme de 10 minute, dup care se las s se rceasc i se filtreaz. n final, se amestec cele dou extracte,

obinndu-se aproximativ jumtate de litru de decoct combinat, care se administreaz pe parcursul unei zile, n cure de maximum 14 zile, urmate de 14 zile de pauz. Siropul de mcee Peste 200 de gr. pulbere de pulp de mcee fr smburi se pun 800 de ml de ap clocotit, care se las la macerat vreme de 12 ore. Se adaug 500 gr. zahar brun, se amesteca bine la foc foarte mic (preparatul nu trebuie s clocoteasc!), dup care se pune n borcane mici cu filet. Aceste borcane se sterilizeaz n cuptor (la nu mai mult de 80 de grade) vreme de 40 de minute, dup care se las s se rceasc n voie. Se administreaz zilnic cte 4-6 linguri din preparatul astfel obinut. Tratamente preventive Alergie - o cur de 45 de zile, timp n care se consum o jumtate de litru de infuzie combinat de mcee pe zi, face minuni n prevenirea alergiei. Cel mai bun moment pentru nceperea unei astfel de cure este la sfritul iernii nceputul primverii, aa nct efectul s fie maxim n luna aprilie, cnd ncepe polenizarea i cei cu sensibilitate alergic sunt cel mai afectai. Boli de inim - toamna i primvara se face un tratament de o lun cu pulbere de mcee, din care se consum 4-6 lingurie pe zi, pe stomacul gol. Vitamina C, bioflavonoidele, vitaminele din complexul B coninute de pulpa mceelor previn ateroscleroza, ajut la adaptarea aparatului cardiovascular la condiiile de stres i previn puseurile de hipertensiune. Fiind bogate n acizi organici, mceele regleaz i nivelul colesterolului. Alturi de pducel sau de ctin, mceele sunt adevrate campioane n prevenirea crizelor de anghin pectoral i infarct. Cistit, nefrit - seminele de mce conin substane cu un puternic efect diuretic i care protejeaz rinichii i vezica urinar de infecii. Apoi, pulpa mceelor administrat

intern mrete imunitatea organismului pe segmentul urinar. Decoctul combinat de semine de mce se administreaz dimineaa pn n ora 12, cte o jumtate de litru pe zi, n cure de 2 sptmni, urmate de alte 2 sptmni de pauz. Din infuzia combinat se administreaz cte un pahar (200 ml), cu 15 minute naintea mesei de prnz i a cinei, n cure de 30 de zile. Colecistit, litiaz i colici biliare - se administreaz infuzia combinat de mcee, cte un pahar, cu 30 de minute naintea fiecrei mese, n cure de 30 de zile, urmate de cte 10 zile de pauz. Infuzia combinat de mcee are efect antiinflamator biliar, mpiedic precipitarea colesterolului n colecist i formarea de calculi biliari, previne colicile. Studii preliminare arat c aceasta cur cu infuzie combinat de mcee ar putea avea ca efect diminuarea n volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. Hipertensiune arterial - studii recente fcute n Germania arat c o cur cu mcee ajut organismul s se adapteze mai bine la stres, la suprasolicitare i la emoii negative de tipul furiei, frustrrii, enervrii. Or, stresul asociat acestor emoii negative este chiar principalul vinovat pentru puseurile de hipertensiune arterial i pentru tensiunea arterial oscilant. Se recomand ca mcar de dou ori pe an s se fac o cur cu pulbere de mcee, din care se ia cte o lingur pe zi, vreme de 28 de zile. Infecii respiratorii - studii fcute nc din perioada celui de-Al Doilea Rzboi Mondial arat c un tratament de 3-4 sptmni cu mcee previne infecii respiratorii cum ar fi bronita viral i bacterian, pneumonia, viroza pulmonar, sinuzita, rinita etc. Mceele mbuntesc activitatea sistemului imunitar i ntresc epiteliile respiratorii, ajutndu-le s-i exercite rolul de barier n faa microorganismelor infecioase. Se ia cte o linguri de pulbere de mcee, de 4 ori pe zi. Reumatism - la schimbarea de anotimp (nceputul toamnei i al iernii) se recomand o cur de o lun, timp n care se administreaz cte o jumtate de litru de infuzie

combinat de mcee pe zi. Mceele sunt o adevrat colecie de substane antioxidante i antiinflamatoare, care mpiedic degradarea finelor cartilagii din articulaii, ajut la meninerea elasticitii membrelor i a coloanei vertebrale i cresc rezistena organismului la frig, prevenind apariia crizelor reumatice. Scorbut, avitaminoz - se fac tratamente de cte 60 de zile, timp n care se administreaz cte 6 lingurie de pulbere de mcee pe zi. Mceele nu numai c au coninut ridicat de vitamina C i de alte vitamine (n special vitaminele A i cele din complexul B), dar ajut organismul s asimileze vitaminele i mineralele provenite din alte surse. Tratamente interne Artrit reumatoid - ntr-un studiu danez din 2004, fcut pe 112 persoane bolnave de artrit reumatoid i osteoartrit, pacienilor li s-au administrat oral cte 5 grame de mcee pe zi, vreme de 90 de zile. La sfritul tratamentului, la 66% dintre pacienii care luaser mcee, durerile reumatice diminuaser considerabil sau chiar dispruser. De asemenea, la toate persoanele care au raportat dispariia sau diminuarea durerii n urma tratamentului cu mcee, sa observat i o mbuntire a mobilitii articulaiilor afectate de reumatism. n prezent, n multe ri occidentale mceele au devenit o opiune de tratament tot mai serioas pentru reumatologi, acetia ajungnd chiar s recomande mceele n locul clasicelor antiinflamatoare de sintez, cu nenumratele lor efecte adverse. Constipaie - se bea infuzia combinat de mcee ndulcit cu miere de man, cte o jumtate de litru, dimineaa, pe stomacul gol. Acizii pectici din compoziia mceelor ajut la normalizarea florei intestinale i mbuntesc tranzitul intestinal, avnd un efect laxativ de intensitate medie. Interesant este c decoctul combinat de semine de mcee, jumtate de litru administrat zilnic, are efect opus, tratnd

constipaia i fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. Febr - se bea zilnic o jumtate de litru de infuzie combinat de mcee. Acest tratament nu are ca efect eliminarea febrei, care e un foarte important mecanism de aprare a organismului, ns ajut corpul (n special sistemul cardiovascular i cel nervos) s reziste cu succes acceselor de febr i, mai mult, grbete procesul de vindecare. Grip, guturai - mai multe studii arat c pacienii care iau pulbere de mcee nc de la declanarea acestor afeciuni au un timp de vindecare mai scurt, organismul rezist mai bine la accesele de febr, efectele secundare ale bolii (dureri de cap, musculare, vertij) sunt mult diminuate. Se administreaz pulberea de mcee, cte 6 lingurie pe zi. Obezitate, supraponderalitate - mai multe studii arat c mceele sunt de un real ajutor contra obezitii. Dup dou sptmni de administrare a extractului apos de mcee s-a constatat o reducere a colesterolului i a zaharului din snge, precum i o inhibare a procesului de depunere de rezerve de energie n corp sub form de esut adipos n exces. De asemenea, s-a constatat c administrarea extractului apos de mcee favorizeaz eliminarea unor substane toxice din organism, cum ar fi acidul uric. Nu n ultimul rnd, tratamentul cu mcee mrete tonusul psihic i fizic, fiind de un important ajutor n exerciiile fizice, care sunt principalul mijloc de pierdere a kilogramelor n plus. Se recomand o cur de 45 de zile cu infuzie combinat de mcee, din care se bea un litru pe zi. Spondiloz anchilozant - cercettorii danezi au descoperit n mcee o substan activ (galactolipida) cu un extraordinar efect antiinflamator asupra finelor cartilagii dintre discurile coloanei vertebrale. Administrat suficient de mult timp, aceasta substan nu doar reduce inflamaia i durerea, dar chiar mbuntete flexibilitatea coloanei vertebrale, afectat de aceast boal. Mai mult, flavonoidele, vitaminele i alte substane antioxidante din

mcee mpiedic procese degenerative de la nivelul esuturilor articulare. Se recomand o cur de 3-4 luni cu infuzie combinat de mcee, administrat cu pulp cu tot, pe stomacul gol, cte o jumtate de litru pe zi. Tratamentul cu antibiotice - n timpul administrrii antibioticelor de sintez i nc o perioad de 10 zile dup terminarea acestui tratament, este foarte util o cur cu infuzie combinat de mcee. Se bea cte o jumtate de litru pe zi, terapie care are ca efect mbuntirea imunitii (destul de serios afectat de curele repetate cu antibiotice), prevenirea reaciilor alergice la aceste medicamente i refacerea florei intestinale normale. Merit reinut n acest context i faptul c tratamentul cu mcee, corelat cu cel cu antibiotice, ajut la eliminarea mult mai rapid a infeciilor bacteriene. Precauii i contraindicaii Pulpa de mcee nu are niciun fel de contraindicaie, fiind printre cele mai nenocive remedii cunoscute. Seminele de mcee, n schimb, mai ales periorii de pe aceste semine, au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator i a celui digestiv. De asemenea, aceti periori pot declana reacii alergice severe, cu prurit, catar respirator i disconfort gastrointestinal. Comisia guvernamental pentru plante medicinale din Germania atrage atenia c un consum de peste 10 grame de semine de mcee pe zi poate conduce la o intoxicaie din cauza cianidelor aflate n compoziia acestor smburi.