PLANTE CULTIVATE DIN FAMILIA ROSACEAE

Măceșul

Florin Nan, montanologie anul 1 ID.

Familia Rosaceae face parte din ordinul Rosales, subclasa Rosidae si cuprinde plante
ierboase si lemnoase cum ar fi arbori si arbusti . Familia Rosaceae insumeaza aproximativ
3200 de specii.
Dupa forma receptaculului , a gineceulu si a fructului familia Rosaceae se imparte in patru
subfamilii : Spiraeoideae , Rosoideae , Maloideae si Prunoideae .
Flora Romaniei contine 37 de genuri , cu circa 248 de specii spontane si cultivate grupate in
cele patru subfamilii mentionate mai sus.
Macesul denumit in latina Rosa canina , este un arbust inalt pana la 3 m , mult ramificat
la baza. Pe tulpini si ramuri se gasesc numerosi spini, lati la baza si recurbati la varf. Frunzele
sunt alterne , formate din 2-3 perechi de foliole ovale . Florile sunt mari , rozee sau albe ,
dispuse cate 2-3 in varful ramurilor. Din punct de vedere structural florile se caracterizeaza
printr-un receptacul dezvoltat , urceolat , persistent si carnos la maturitate ; caliciul din cinci
sepale inserate pe marginea orificiului receptaculului ; corola alcatuita din 5 petale ;
androceul din numeroase stamine dispuse pe mai multe verticile . Fructele sunt globuloase
sau elipsoide si au in interior numeroase achene de culoare verde la inceput , apoi portocalie ,
iar la maturitate complet rosie- caramizie . Macesul infloreste in lunile iunie - iulie .
Măcesul este o plantă sălbatică, decorativă, aliment delicios dar, înainte de toate, un medicament
de exceptie, fiind o specie de plantă nativă în Europa, nord-vestul Africii și în vestul Asiei.
Înrudit cu trandafirul, măceşul este răspândit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale în
majoritatea regiunilor temperate şi subtropicale ale emisferei nordice. Numai la noi în tară
întâlnim 51 de specii spontane sau cultivate, cea mai răspândită fiind specia spontana Rosa canina
L
Descriere :
Radacina : este rămuroasă.
Frunza :sunt penate, cu 5 frunzulițe
Floarea : sunt de obicei roz pal, dar pot fi și albe sau roz închis
Fructele: sunt de culoare verde la început, apoi portocalie, iar la maturitate completă roșu-
cărămizie, sunt de cca 1,5-3 cm, și au un gust acru, aromat.

Recoltarea poate începe pe la sfârșitul lunii august, când măceșele capătă culoarea cărămizie
spre roșie. Conținutul maxim de vitamina C îl au în pârgă, cu pulpa încă tare, în acest stadiu fiind
ușoară și îndepărtarea semințelor. Mai târziu, când fructele sunt la maturitate, această operațiune
este foarte dificilă de efectuat sau chiar imposibilă, fructele putând fi folosite doar sub formă
uscată.
Crește în zonele de șes, câmpie și deal, până în zonele sub-montane, la marginea pădurilor,
fânețelor sau pe marginea drumurilor. Preferă solurile moi, calde, loess, nisipoase, dar mai ales
tipurile de sol calcaroase. Datorită conținutului extrem de ridicat de vitamina C, măceșul este
utilizat pe scară largă în gastronomie și în medicina populară, la prepararea de ceai, gem, sirop,
supă, sos, oțet, lichior, vin, etc. Este important, ca înainte de utilizare, să îndepărtăm semințele și
perișorii, deoarece acestea cauzează o mâncărime neplăcută. Se recomandă utilizarea de mănuși
la această operațiune.

Biblografie :
WIKIPEDIA
https://ro.queenanneappeal.org/lista-frutas-familia-rosaceae-info-199640-5396
Google Arts