Managementul Deseurilor

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA
Sinthesys made by Doina Cucueteanu
Page 1 of 38
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT 1. INTRODUCERE 2. REGLEMENTARI INTERNATIONALE 3. LEGISLATIA ROMANEASCA DE MEDIU 4. SORTAREA / RECICLAREA 5. PARTICIPAREA COLECTIVITATILOR 6. SOLUTII NOI DE DEPOZITARE 7. ECOLOGIZAREA GROPILOR VECHI Fiecare cetatean din Romania produce zilnic aproape 1 kilogram de deseuri. Deseurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei, recipiente de plastic, ambalaje, ziare, materiale textile, deseuri de gradina, componente metalice, iar, mai nou, chiar aparatura electrocasnica scoasa din uz, autoturisme si multe altele. Aceste resturi carora li se spune in mod curent deseuri urbane sau deseuri municipale trebuiesc colectate, transportate, depozitate, neutralizate de maniera in care sa perturbe cat mai putin mediul inconjurator pentru generatia noastra si pentru cele viitoare. Managementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor si a autoritatilor locale din toate zonele tarii cu cat, aruncarea la intamplare a deseurilor in spatii neamenajate special, pe parcursul multor ani, a condus la un impact periculos asupra mediului inconjurator. In tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio-economica isi afla originile cu cateva decenii in urma. La ora actuala, sistemele occidentale de reglementari in domeniu si, mai ales, structurile diversificate de implementare a reglementarilor, structuri ce includ toate componentele societatii civile si pun baza pe actiunea si constiinta cetatenilor, au condus la educarea acestora in spiritul protejarii resurselor naturale si a mediului. Cu sprijinul material si managerial al USAID Agentia pentru Dezvoltare Internationala a Statelor Unite prin programul EcoLinks, program care incurajeaza rezolvarea problemelor de mediu in cadrul unor parteneriate de afaceri romano americane, Primaria Suceava impreuna cu partenerii sai, firma americana specializata in inginerie municipala GANNETT FLEMING - si firma romaneasca de consultanta ASA HOLDING realizeaza un proiect de imbunatatire a managementului deseurilor in Municipiu. Proiectul mentionat prevede si realizarea unei succinte treceri in revista a know-how-ului in domeniu, indeosebi a celui privitor la tendintele din legislatia internationala de profil, la reciclare, la solutii de organizare a rampelor de deseuri si la solutiile de inchidere a rampelor ajunse la limita capacitatii de depozitare. Informatiile colectate si sintetizate se gasesc in acest site. Holding SA
Page 2 of 38
Autorii au gandit acest site ca pe unul deschis, care se va actualiza prin grija Primariei Municipiului Suceava inclusiv dupa incheierea proiectului, un site din care orice cetatean, specialist sau membru al unei autoritati sa poata intelege cu usurinta, atat tendintele internationale, cat si ce trebuie facut in Romania pentru a se ajunge la un nivel similar. Din dorinta de a creea un material accesibil, s-a evitat abundenta termenilor de specialitate, precum si a elementelor inutile de cuantificare. La baza realizarii acestui document au stat: legislatia din Statele Unite, legislatia Uniunii Europene, legislatia din Romania, precum si materialele de specialitate colectate in cadrul vizitarii unor organizatii si intreprinderi americane (aprilie 2002),a catorva dintre cele mai prestigioase companii americane din domeniu, toate amplasate in Pennsylvania: Centre County Solid Waste Authority - State College (CCSWA- Autoritatea pentru deseuri a regiunii Centre www.ccswa.centre.pa.us) Consolidate Scrap Ressources, Inc. Harrisburg (Companie de recuperare a metalelor din autoturisme scoase din uz); Henry Molded Products, Inc. Lebanon (Compania fabrica produse din mucava realizate din hartie recuperata www.henry-molded.com ); Greater Lebanon Refuse Authority Lebanon (Autoritatea pentru deseuri Greater Lebanon www.dep.state.pa.us/gov-awards/winners/13.htm ); St. Jude Polymers Frackville (Compania produce granule PET din sticle PET reciclate www.stjudepolymer.com)
Page 3 of 38
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT 2. REGLEMENTARI INTERNATIONALE DESEURILE IN EUROPA OPTIUNILE MANAGERIALE UNIUNEA EUROPEANA SI MANAGEMENTUL DESEURILOR TRANSPORTUL DESEURILOR NECESITATEA INTENSIFICARII ACTIUNILOR COMUNITARE ACTIUNILE PE CARE LE PUTEM FACE ZILNIC IN CALITATE DE CONSUMATOR IN CALITATE DE OM DE AFACERI IN CALITATE DE REPREZENTANT AL AUTORITATII LOCALE Holding SA
PRINCIPALELE DOCUMENTE ALE LEGISLATIEI UE PRIVITOARE LA DESEURI A. Directive privitoare la diferitele fluxuri de deseuri. B. Directive pentru reducerea impactului tratarii si depozitarii deseurilor. Politicile occidentale privitoare la protectia mediului si a resurselor naturale au capatat o tot mai mare amploare in anii 80. Cauza a fost legata de faptul ca daunele aduse mediului sunt departe de a fi mentinute sub control. Din fericire, in ultimii ani, tot mai multi oameni devin constienti de aceste pericole si cer actiuni mai energice la nivel national, european si international pentru protectia mediului inconjurator. Ca rezultat al acestei ingrijorari, a crescut numarul masurilor din domeniul politicilor de mediu, de la cele legate de legislatie la cele din domeniul politicilor financiare. In particular, tratatul de la Amsterdam pus pe primul plan principiul sustainable development, adica al dezvoltarii suportabile, precum si prioritatea protectiei mediului inconjurator. Astfel strategia in acest domeniu a Uniunii Europene a devenit mai pragmatica si mai diversificata, acoperind toate sectoarele societatii si imbratisand o gama larga de instrumente de lucru. Cateva dintre problemele de mediu sunt in mod deosebit familiare cetatenilor Europei. Unul dintre ele este cel al cresterii ingrijoratoare al cantitatii de deseuri. La nivelul comunitatii europene rezulta anual un volum de deseuri de cca. 2.000 de milioane de tone. Peste 40 de milioane de tone din cantitatea de mai sus (2%) sunt clasificate ca deseuri toxice. In ultimii 6 ani, cantitatea de deseuri generate a crescut cu cca. 10% pe an. Este evident ca aceasta tendinta trebuie stopata daca nu dorim sa ne
Page 4 of 38
scufundam in deseuri. Uniunea Europeana si-a definit si urmareste punerea in aplicare a strategiei sale in acest scop. Elemente ale acestei strategii sunt prezentate in continuare. Urmarim sa aducem aceasta informatie la toate nivelurile locale si regionale, la cunostinta organizatiilor neguvernamentale, la politicienii de la toate nivelurile, la partenerii sociali, la consumatori, la cetateni. Speram ca aceasta informatie sa dea o idee clara asupra modului in care fiecare poate contribui la rezolvarea problemei de mediu creata de deseuri. DESEURILE IN EUROPA Un kilogram de deseuri de persoana pe zi poate nu pare cine stie ce dar, la nivelul Europei, pe parcursul unui intreg an aceasta conduce la peste 200 de milioane de tone de deseuri municipale care trebuiesc prelucrate si depozitate intr-un fel sau altul. Mai mult decat atat, deseurile municipale nu reprezinta decat o mica parte din muntele de desuri produse annual in interiorul tarilor comunitatii. Situatia actuala nu mai poate continua. Deseurile nu sunt numai un pericol la adresa mediului inconjurator. Ele au devenit o amenintare la adresa sanatatii umane in general si a modului nostru de viata.Gropile de desuri devin pe zi ce trece mai pline. Metale grele si substante toxice se scurg zi de zi in sol si in apa freatica. Depozitele genereaza gaze toxice si explozive. Si mai periculoase se dovedesc a fi gropile de deseuri neamenajate sau slab amenajate al caror risc este incomparabil mai mare decat al depozitelor construite in conformitate cu cerintele si tehnologiile moderne. Considerata multa vreme ca o solutie alternativa la depozitarea deseurilor, incinerarea acestora produce cantitati mari de substante toxice si metale grele. Pentru prevenirea imprastierii acestora trebuiesc montate siteme de filtare complicate si costisitoare. Filtrele uzate cu grad foarte mare de contaminare impreuna cenusile cantarind cca. o patrime din greutatea deseurilor incinerate trebuiesc si ele in final depozitate intr-o groapa de deseuri. In sfarsit, o parte importanta a deseurilor industriale si casnice sunt clasificate ca fiind periculoase, ceea ce reclama tehnologii speciale de tratare. Transportarea deseurilor intr-o alta tara dipusa, eventual, sa le accepte, nu este, in mod evident, o solutie pe termen lung. Cu toate acestea, depozitarea deseurilor este numai una dintre laturile problemei. Cantitatea de deseuri pe care o producem este o consecinta a stilului nostru de viata. Modelul nostru de productie - consum trebuie sa se adapteze la cerinta de minimizare a presiunii asupra mediului in care traim si consumam resursele limitate ale Terrei. Pe scurt, productia de deseuri este unul dintre cei mai relevanti indicatori ai progresului pe cale dezvoltarii suportabile.
Page 5 of 38

Caseta 1 Aspecte importante despre situatia deseurilor in Europa Totalul cantitatii de deseuri generate annual in tarile europene este de cca. 2.000 tone. Peste 40 de milioane de tone din aceste deseuri intra in categoria deseurilor toxice. Intre 1990 si 1995 totalul cantitatii de deseuri generate in Europa (valorile contin si Europa Centrala si de Est) a crescut cu 10%. Ramurile cele mai mari producatoare de deseuri sunt: agricultura, constructiile, mineritul si aglomerarile urbane. Cantitatile cele mai mari de deseuri provin din agricultura in timp ce deseurile cu cel mai negativ impact asupra mediului sunt cele provenite din industrie. Sursele de deseuri variaza de la o tara la alta in functie de situatia economica a acestora din urma. Tarile din vestul Europei produc o cantitate mai mare de deseuri industriale si urbane, in timp ce in tarile din est procentul maxim de deseuri il da mineritul. Cantitatea de deseuri municipale (casnice) din tarile europene a crescut in deceniul trecut cu 11% pe an, ajungand la un total de cca. 200 de milioane de tone pe an. Se preconizeaza mentinerea aceastei tendinta de crestere in perioada imediat urmatoare. Fluxul de deseuri municipale din tarile europene are ca principale componente hartia si deseurile organice cu o tendinta de crestere a ponderii deseurilor de plastic. Majoritatea deseurilor municipale din tarile europene este depozitat in sisteme amenajate, in continuare cea mai ieftina optiune de neutralizare a deseurilor, chiar si dupa introducerea taxelor de depozitare. Constientizarea necesitatii de a preveni si minimiza cantitatea de deseuri este o realitate ce se manifesta prin tehnicile de reciclare ce se aplica indeosebi in tarile cu sisteme de management al deseurilor avansat din vestul Europei. Se face inca foarte putin pentru aplicarea tehnologiilor de fermentare a compostului. Statisticile privind productia de deseuri, compozitia, transportul si depozitarea in tarile europene se bazeaza pe date colectate cu metode diferite ce au la baza grade diferite de detaliere. Aceasta face ca imaginea de ansamblu precum si tendintele din diferite zone sa nu fie absolut certe. O sursa de ingrijorare importanta este legata de lipsa datelor despre deseurile toxice.
OPTIUNILE MANAGERIALE Un bun sistem de management al deseurilor incepe cu prevenirea cresterii cantitatii de deseuri. La urma urmelor deseurile care nu se mai produc, nu mai trebuiesc neutralizare si depozitate. De aceea, prevenirea si minimizarea deseurilor trebuie sa aiba prioritate in orice plan de management al deseurilor. La locurile de producere a deseurilor managerii trebuie sa aleaga tratamentul optim care sa determine cel mai scazut impact posibil asupra sanatatii umane si a mediului inconjurator. Fiecare optiune de neutralizare a deseurilor genereaza un anumit tip de impact asupra componentelor mediului inconjurator.
Page 6 of 38
Reciclarea completa sau partiala conduce la diminuarea cantitatii de deseuri care se depoziteaza, precum si la micsorarea cantitatii de materie prima intrata in fabricatie. De exemplu, materialele organice din deseuri se pot separa si introduce intr-un sistem de compostare, ceea ce diminueaza semnificativ cantitatea de deseuri. In unele cazuri recuperarea energiei din deseuri prin folosirea acestora in loc de combustibil, poate fi o solutie eficienta. Ultima veriga in tratarea deseurilor implica optiunea intre depozitarea acestora intrun loc amenajat corespunzator si respectiv incinerarea deseurilor. Nici una din cele doua solutii nu este perfecta, ambele conducand la un impact negativ atat asupra sanatatii, cat si a mediului inconjurator. Cea mai buna solutie este reducerea cantitatii de deseuri care se produc.
Caseta 2 Aspecte importante despre situatia deseurilor in Europa Groapa deseuri Aer Emisii de CH4 , CO2 , mirosuri Compostare Emisii de CH4 , CO2 , mirosuri Incinerare Emisii de SO2 , NOX , HCl, HF, CO, CO2 , N2 O, dioxine, dibenzofurani, metale grele (Zn, Pb, Cu) Depunerea unor subtante periculoase pe suprafata apei Reciclare Emisii de praf Transport Emisii de praf, SO2 , NOX , scapari accidentale de substante nocive Risc de contaminare accidentala a apelor de suprafata si de adancime prin varsari accidentale Risc de contaminare a solului prin varsari accidentale Trafic
Apa
Scurgeri in apa freatica de saruri, metale grele, substante organice biodegradabile si persistente Acumularea substantelor nocive in sol
Descarcarea apelor uzate netratate
Sol
Depozitarea la groapa de deseuri a zgurei, cenusei si resturilor Ocuparea terenurilor, restrictionarea altor destinatii date solului Contaminarea si acumularea substantelor Intruziune vizuala, restrictionarea altor destinatii date solului Contaminarea si acumularea substantelor
Depozitarea la groapa de deseuri a reziduurilor finale Intruziune vizuala
Peisaj
Ocuparea terenurilor, restrictionarea altor destinatii date solului Contaminarea si acumularea substantelor
Ecosistem
Risc de contaminare prin varsari
Page 7 of 38
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT

toxice in lanturile trofice Arie urbana Expunere la substante periculoase toxice in lanturile trofice toxice in lanturile trofice Expunere la substante periculoase Zgomot
Holding SA
accidentale
Risc de expunere la substante periculoase prin varsari accidentale, trafic
UNIUNEA EUROPEANA SI MANAGEMENTUL DESEURILOR Managementul deseurilor este un subiect complex format dintr-o multitudine de componente. In mod particular managementul deseurilor din Uniunea Europeana reprezinta o provocare deosebita prin faptul ca en nu trebuie sa perturbe piata europeana. Desi nu exista o reteta care sa se aplice in toate situatiile, Uniunea are principii ferme pe care se bazeaza diferitele niveluri ale sistemelor de management al deseurilor: Principiul prevenirii producerea deseurilor trebuie minimizata si evitata pe cat posibil; Principiul responsabilitatii producerii si al platii poluarii acela care produce deseurile sau contamineaza mediul inconjurator trebuie sa plateasca costul actiunilor sale; Principiul precautiei trebuiesc anticipate problemele potentiale; Principiul proximitatii deseurile trebuiesc depozitate cat se poate de aproape de locul in care au fost produse. Aceste principii au capatat o forma mai concreta in strategia generala privitoare la deseuri a Uniunii Europene din 1996 care ierarhizeaza operatiunile de management al deseurilor: 1. prevenirea aparitiei deseurilor; 2. reciclarea si reutilizarea 3. depozitarea finala optima si imbunatatirea monitorizarii Strategia insista de asemenea asupra necesitatii ca: Sa se reduca deplasarea deseurilor si sa se imbunatateasca sistemul de reglementari privind transportul; Sa se utilizeze mijloace manageriale noi, cum sunt:
Page 8 of 38
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT o o o o Instrumente economice de reglementare Statistici si comparatii utilizand date corecte; Planuri de management al deseurilor; Responsabilitati adecvate stabilite prin legislatie. Holding SA
Ca o parte de viitor a strategiei sale cuprinzatoare de management al deseurilor, Comisia Europeana a definit diferitele fluxuri de deseuri carora li se va acorda atentie cu prioritate in ideea de a micsora impactul asupra mediului al fiecarui flux de deseuri (caseta urmatoare). Propunerile pentru o noua legislatie privind operatiile de depozitare a deseurilor trebuiesc, de asemenea, avute in vedere (caseta 4).
Caseta 3 Fluxuri de deseuri Deseurile de ambalaje Ambalajele consuma cantitati relativ mari de materie prima, ele continand o proportie in crestere de materiale plastice nedegradabile care produc emisii in timpul incinerarii. Din nefericire, multe dintre bunurile pe care le cumparam astazi au ambalaje din ce in ce mai voluminoase. Se estimeaza ca la ora actuala ambalajele constituie cca. jumatate din volumul deseurilor municipale in Europa de vest. Numai 10-15% din aceste ambalaje se recupereaza. Directiva europeana privitoare la ambalaje adoptata in 1994: Incurajeaza formarea sistemelor de reutilizare a deseurilor; Stabileste obiective precise pentru recuperarea ambalajelor pentru anul 2001: Recuperarea a 50 pana la 65% din greutatea ambalajelor folosite; Reciclarea a 25 pana la 45% din deseurile provenite din ambalaje; Reciclarea a minimum 15% din fiecare tip de material de ambalaj.
Eforturi considerabile au fost necesare pentru atingerea fiecaruia din aceste obiective, inclusiv pentru identificarea pietelor pentru fiecare dintre materialele secundare provenite din recuperarea deseurilor de ambalaje.
Vehicule uzate Comisia Europeana poarta negocieri cu diferiti parteneri pentru gasirea unei solutii pentru problema vehiculelor scoase din uz. O propunere de directiva stabileste ca: Trebuie semnificativ redus impactul asupra mediului al autovehiculelor aflate la sfarsitul ciclului lor de viata;
Respectarea constrangerilor impuse de piata comuna europeana; Stabilirea pentru viitor a unor masuri pentru minimizarea deseurilor produse de vehicule; Masuri de colectare si tratare corespunzatoare a vehiculelor scoase din uz, incluziv recuperarea / reutilizarea componentelor. Aducerii la zi a legislatiei astfel incat sa contina prevederi pentru toate tipurile de baterii; Limitarea continutului de metale grele al bateriilor;
Baterii Bateriile contin metale grele cum ar fi cadmiu, mercur si plumb care dauneaza grav sanatatii umane si mediului inconjurator daca nu sunt colectate si depozitate corespunzator. Legislatia
Page 9 of 38

europeana e in curs de revizuire in vederea:
Holding SA
Cresterea ponderii bateriilor colectate si reciclate.
Deseurile electrice si electronice Fluxul de deseuri format din echipamente electrice si electronice se afla intr-o crestere rapida si dublandu-se la 10-12 ani. Aceste echipamente contin cantitati importante de deseuri periculoase, inclusiv metale grele si diferiti compusi halogenici. In plus, multe materii prime sunt foarte necesare pentru producerea unor noi echipamente. Legislatia propusa in legatura cu aceste echipamente cauta sa imbunatateasca managementul deseurilor, sa reduca utilizarea resurselor, precum si sa creeze aici noi locuri de munca (se estimeaza crearea a 12.000 pana
la 15.000 noi locuri de munca in acest domeniu). Cele mai importante propuneri se refera la: Proiectarea masurilor, inclusiv a celei de reducere a continutului de metale grele folosit in fabricarea echipamentului electric si electronic; Formarea sistemelor de colectare, tratare si indeosebi de reciclare; Implicarea fabricantilor in aceste masuri in vederea incurajarii reproiectarii echipamentelor si folosirii materialelor reciclate.
Deseurile casnice periculoase Deseurile casnice periculoase include bateriile, uleiurile, vopselele si medicamentele cu termen de folosire depasit. Este necesara o ampla activitate in acest domeniu deoarece: Depozitarea finala se face in depozitul de deseuri municipale fara respectarea acelorasi standarde ca in cazul deseurilor toxice industriale;
Aceste deseuri pun de asemenea probleme de reciclare deoarece contamineaza materiale care in caz contrar ar putea fi recuperate. Alte fluxuri specifice de deseuri care sunt studiate sunt cele de deseuri organice si PVC. Uniunea Europeana este in curs de revedere a directivelor privuind uleiurile uzate si namolurilor de canalizare.
Caseta 4 Optiuni de tratare a deseurilor Groapa de deseuri In ciuda neplacerilor pricinuite de gropile de gunoi, cea mai mare parte a deseurilor din Europa, inclusiv cele periculoase isi gasesc locul in / pe sol. Atata vreme cat se pare ca si pe viitor aceasta optiune va fi aplicabila unei parti insemnate din deseurile produse, este obligatoriu ca ele sa fie realizate in deplina conformitate cu normele privitoare la sanatatea umana si cele de protectie a mediului inconjurator. Comisia Europeana a lansat in 1999 o noua directiva care: Are ca obiectiv reducerea cantitatii si toxicitatii deseurilor depozitate in gropi de Incinerarea In octombrie 1998 Comisia Europeana a adoptat o propunere de incinerare a deseurilor care intra in vigoare la 28 decembrie 2002 pentru incineratoarele noi si, respectiv, la 28 decembrie 2005 pentru cele vechi. Propunerea a fost votata in 2000. Aceasta prevede: Cresterea exigentei standardelor privitoare la emisii atat in cazul instalatiilor noi, cat si a celor existente. Acestea se refera si la asa numitele co-incineratoare adica a acelora folosite in industia cimentului si in centralele termoelectrice;
Page 10 of 38

deseuri; Defineste standardele de proiectare si de operare pentru gropile noi si pentru cele existente; Incurajeaza pre-tratarea deseurilor inaintea depozitarii lor in gropi de deseuri; Urmareste sa previna posibila contaminare cu deseuri periculoase stabilind ca anumite tipuri de deseuri pot fi amplasate numai in locuri special amenajate.
Holding SA
Pentru prima oara se stabilesc valori limita stricte pentru emisiile de tip furani si dioxine (0,1 ng/m3 ).
TRANSPORTUL DESEURILOR O cantitate prea mare de deseuri se transporta inca pe distante lungi. In unele tari standardele privitoare la tratare si depozitare sunt ingaduitoare si, drept consecinta, tratarea si depozitarea sunt foarte ieftine. Dar transferarea deseurilor dintr-o tara cu standarde exigente de mediu (si, deci, cu costuri mari de tratare si depozitare) in tari in care aceste operatii nu sunt foarte costisitoare, nu este o optiune adecvata pe termen mediu si lung. Oricum, transportul deseurilor trebuie minimizat in vederea reducerii riscului de accidente si economisirii resurselor. Politica UE stabileste ca, pe teritoriul Europei, deseurile trebuiesc depozitate in locuri cat mai apropiate de acela in care au fost produse (principiul proximitatii). Legislatia comunitara interzice expedierea: Oricaror deseuri in vederea depozitarii in tari nemembre OECD; Deseurilor periculoase in vederea recuperarii in tari nemembre OECD. NECESITATEA INTENSIFICARII ACTIUNILOR COMUNITARE Pana acum actiunea europeana in domeniul deseurilor a imbracat predominant forma actiunilor legislative. Alte tipuri de masuri sustiunute si fundamentate de UE, masuri menite sa imbunatateasca situatia in Europa in domeniul deseurilor sunt: Cercetarea tehnica; Industria reciclarii Pregatirea specialistilor; Cresterea constiintei cetatenilor; Schimbul de experienta.
Page 11 of 38
Desi masurile luate pana acum au prevenit o situatie care putea fi mai proasta, cantitatea de deseuri generate este inca prea mare si creste mult prea repede. Situatia tinde sa devina critica. Timp de prea multi ani s-au luat prea putine masuri in Europa in problema deseurilor si s-au facut planificari necorespunzatoare pentru solutii optimale. Inca din 1975 legislatia comunitara cerea membrilor sai sa dezvolte planuri de management al deseurilor corespunzatoare. In 25 de ani s-a facut insa prea putin. Autoritatile competente trebuie sa isi realizeze activitatile ce le revin si sa incurajeze pe ceilalti sa ia masuri inainte sa fie prea tarziu. Toti partenerii sociali trebuie sa caute in mod activ solutii pentru beneficiul nostru al tuturor, dar si in beneficiul generatiilor viitoare. Fiecare din noi suntem responsabili de mediul inconjurator. Fiecare din noi luam decizii si efectuam activitati care afecteaza lumea din jurul nostru. Depinde de fiecare din noi sa abordam cu responsabilitate problema cresterii cantitatii de deseuri, o problema care trebuie rezolvata la nivel local. Necesitatea solutiilor locale corelate cu planuri manageriale de mai mare anvergura, inclusiv cu strategia comunitara, va creste in viitor. Milioanele de tone de deseuri produse anual, precum si multitudinea de instrumente de reglementare ne pot da impresia ca nu putem sa influentam major subiectul deseurilor. Acest lucru nu este adevarat. Actiunile pe care le putem face zilnic pentru imbunatatirea situatiei includ: IN CALITATE DE CONSUMATOR 2. Minimizeaza cantitatea de deseuri pe care le produci. Cumpara produse ecologice si cu putine ambalaje. 3. Reutilizeaza ambalajele acolo unde aceast lucru e posibil. 4. Colecteaza deseurile separat in vederea reciclarii. 5. Verifica posibilitatea de a composta materiile organice. 6. Ia masuri speciale la depozitarea deseurilor casnice periculoase. 7. Intreaba reprezentantii municipalitatii ce fac pentru imbunatatirea situatiei deseurilor la nivel local. De exemplu, au un plan de management al deseurilor asa cum se cere in legislatia UE inca din 1975? IN CALITATE DE OM DE AFACERI 2. Dezvolta produse si tehnologii de productie care minimizeaza cantitatea de deseuri generate. Tu iti cunosti produsele mai bine decat oricine altcineva. Printr-o analiza de ciclu de viata si printr-un bilant de mediu, iti poti proiecta produsul astfel incat impactul sau asupra mediului sa fie minim pe durata intregului ciclu de viata. O astfel de abordare care minimizeaza pierderile de
Page 12 of 38
energie si de materiale poate chiar economisi sume importante din bugetul afacerii tale. 3. Limiteaza nivelul ambalajelor la produsele pe care le realizezi si aranjeaza cu autoritatile locale si cu cei care iti vand produsele sa recuperezi ambalajele in vederea reutilizarii lor. 4. Incurajeaza-I pe furnizorii tai sa reduca nivelul ambalajelor in care iti livreaza produsele lor. IN CALITATE DE REPREZENTANT AL AUTORITATII LOCALE 1. Adopta un plan de management al deseurilor si aloca resursele necesare implementarii planului. 2. Minimizeaza cantitatea de deseuri generate prin procurarea de produse ecologice. 3. Incurajeaza afacerile si cetatenii sa minimizeze cantitatea de deseuri pe care le produc. 4. Faciliteaza reciclarea si recuperarea prin furnizarea de containere separate pentru colectarea diferitelor categorii de deseuri. 5. Stabileste solutii pentru colectarea separata a deseurilor casnice periculoase si toxice. 6. Incurajeaza parteneriatele cu mediul industrial si de afaceri in vederea gasirii cailor de reducere a cantitatii de deseuri generate. PRINCIPALELE DOCUMENTE ALE LEGISLATIEI UE PRIVITOARE LA DESEURI Legislatia comunitara timpurie asupra deseurilor a fost focalizata pe probleme clar definite, inclusiv pe transferul deseurilor periculoase, depozitarea recipientelor de plastic si deseurile din industria bioxidului de titan. Aceasta legislatie reflecta telul declarat al tratatului legat de apropierea reglementarilor din tarile ce formau piata comuna. Amendamentele ulterioare aduse tratatului de infiintare a comunitatii, cum au fost Actul Unic European (Single European Act 1987) si Tratatul de la Maastricht (1992) au introdus un obiectiv mai general, acela al necesitatii protejarii si imbunatatirii calitatii mediului inconjurator. Aceste modificari au permis intarirea legislatiei comunitare in domeniul deseurilor si stabilirea unei politici de management al deseurilor. Principalele piese ale legislatiei comunitare privitoare la deseuri, documente ce constituie coloana vertebrala a cestei legislatii, sunt:
Page 13 of 38
Directiva privitoare la deseuri (75/442/EEC) Documentul cere statelor membre sa faca pasii necesari pentru prevenirea generarii de deseuri, sa incurajeze reutilizarea si sa asigure depozitarea sigura a deseurilor. Directiva privitoare la deseurile periculoase (91/689/EEC) Documentul statueaza cerinte mai severe pentru managementul deseurilor periculoase. Reglementarea privitoare la supravegherea si controlul deplasarilor transfrontaliere de deseuri (93/259/EEC) Documentul stabileste cerinte clare privitoare la controlul transporturilor de deseuri, tinand seama de principiul proximitatii locului de depozitare a deseurilor. Pe baza cadrului general stabilit de documentele de mai sus, o serie de alte cateva documente contureaza aspectele specifice ale politicii comunitare privitoare la deseuri. Acestea sunt: A. Directive privitoare la diferitele fluxuri de deseuri. Acestea contin atat masuri de prevenire si reguli generale pentru colectarea si tratamentul separat al acestora: Directiva privitoare la deseurile provenind din ambalaje (94/62/EC) Directiva privitoare la baterii si acumulatori (91/86/EEC) Directiva privitoare la depozitarea uleiurilor uzate (75/439/EEC) Directiva privitoare la namolurile de canalizare (86/278/EEC) Directiva privitoare la depozitarea recipientelor de plastic Directiva privitoare la vehicule iesite din uz (2000/53/EC) B. Directive pentru reducerea impactului tratarii si depozitarii deseurilor. Acestea stabilesc standarde tehnice comune pentru operarea respectivelor sisteme de tratare: Directivele privitoare la incinerarea deseurilor municipale (89/369/EEC, 89/429/EEC si 2000/76/EC) Directiva privitoare la incinerarea deseurilor periculoase (94/67/EEC) Directiva privitoare la depozitarea deseurilor in gropi de gunoi (1999/31/EC)
Page 14 of 38
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT 3. LEGISLATIE ROMANEASCA RECENTA In ultimii ani legislatia romaneasca in domeniu a suferit un proces de continua innoire, aducere la zi si corelare cu cerintele, reglementarile si standardele internationale, indeosebi cu cele ale Uniunii Europene, ca parte a unui proces mai amplu de armonizare legislativa in vederea pregatirii tarii noastre pentru intrarea in UE. Am selectat din legislatia promulgata in anii 2000 2002 numai acele documente care se refera exclusiv la zona deseurilor. Pentru a va usura accesul la aceste documente, vi le prezebntam in intregime mai jos. Vom actualiza aceasta lista ori de cate ori vor aparea noi reglementari. 1. HOTARARE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deseurilor Emitent: Guvernul Romaniei Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 7 martie 2002 2. HOTARARE nr. 128 din 14 februarie 2002 privind incinerarea deseurilor Emitent: Guvernul Romaniei Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 160 din 6 martie 2002 3. ORDIN nr. 503 din 30 august 2001 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile Emitent: MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR Nr. 265/20 august 2001 si MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE Nr. 503/30 august 2001 Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 11 septembrie 2001 4. LEGE nr. 426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privin regimul deseurilor cu modificari Emitent: Parlamentul Romaniei Publicata in : MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 25 iulie 2001 5. ORDONANTA DE URGENTA nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor Emitent: Guvernul Romaniei Publicata in : MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 22 iunie 2000 Holding SA
Page 15 of 38
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT 4. SORTAREA RECICLAREA - Iata cum! CE ESTE RECICLAREA? CE SE POATE RECICLA? STICLA HARTIA DE ZIAR ALTE PRODUSE DIN HARTIE ALUMINIUL RECIPIENTELE DIN OTEL PENTRU BAUTUR I PLASTICUL FRUNZE SI DESEURI DE GRADINA ULEIURILE DE MOTOR BATERIILE AUTO CUM POATE SA PARTICIPE CETATEANUL? CUM RECICLEAZA CETATENII PENNSYLVANIEI SINTEZA PRIVITOARE LA RECICLAREA DESEURILOR SORTAREA RECICLAREA - Iata cum! CE ESTE RECICLAREA? Reciclarea presupune separarea si colectarea materialelor in vederea transformarii lor in produse utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla, hartia sau otelul folosite astazi in intreaga lume sunt deja provenite din reciclare. In SUA, jumatate din aluminiul din cutiile pentru bauturi, la fel cu peste 25% din fibrele folosite la fabricarea hartiei, provin din reciclare. Sticla si otelul pot fi reciclate nu doar o data, ci de nenumarate ori. Reciclarea aluminiului si otelului utilizat la cutiile de bauturi, a hartiei si cartoanelor, a sticlei, precum si a anumitor mase plastice constituie peste tot in tarile occidentale o industrie infloritoare. Peste 85% din companiile din Pennsylvania folosesc materiale reciclate colectate in cadrul programelor speciale de reciclare. Din acestea se realizeaza recipiente de sticla, hartie de birou, cutii din carton, acoperisuri, tevi, table si multe altele. Programe speciale implementate cu multi ani in urma au condus la un sistem bine pus la punct de colectare si reciclare a deseurilor, la crearea unei piete solide pe care fiecare gram de material recuperabil isi gaseste utilitatea. Holding SA
Page 16 of 38
De banii obtinuti din valorificarea materialelor reciclabile beneficiaza fie persoana care a condus la obtinerea beneficiului respectiv, fie colectivitatea in ansamblu prin investirea profitului in perfectionarea sistemului de colectare. Reciclarea permite de asemenea comunitatilor sa reduca costurile de depozitare a deseurilor. Consumul de energie este si el inflentat pozitiv de reciclare. De exemplu, cantitatea de energie necesara pentru realizarea unei sticle din cioburi de sticla este mai mica pentru ca temperatura necesara acestui proces este mai joasa decat aceea presupusa de fabricarea sticlei din materii prime clasice. Pennsylvania a fost primul stat american care a impus obligativitatea reciclarii in iulie 1988 prin Actul 101 Planificarea, reciclarea si reducerea deseurilor municipale. Pana in 1997 peste noua miloane de cetateni din peste 1600 de comunitati, impreuna cu un numar impresionant de organisme participau la efortul de reciclare. Comunitatile cu peste 5000 de locuitori au fost obligate de lege sa se organizeze in vederea reciclarii deseurilor. 450 de comunitati cu sub 5000 de locuitori au facut-o in mod voluntar. Actul 101 cere imp erativ organizarea depozitelor ecologice de deseuri, precum si operatiuni de recuperarea resurselor de tip waste-to-energy. Documentul a creat un cadru amplu care permite antrenarea tuturor in efortul de recuperare a materiilor prime si a energiei din deseuri. CE SE POATE RECICLA? Prin Actul 101 comunitatilor li se cere sa se organizeze astfel incat sa asigure recuperarea a cel putin trei din urmatoarea lista de materiale: Recipiente din sticla transparenta; Recipiente din sticla colorata; Hartie de birou de calitate; Ziare / tiparituri; Carton ondulat; Cutii din aluminiu pentru bauturi; Cutii din otel sau bimetal pentru bauturi; Plastice. Cea mai mare parte dintre programele comunitatilor s-au focalizat pe patru sau mai multe din materialele din aceasta lista. De asemenea, frunzele, crengile si deseurile de gradina necesita o colectare separata, ele intrand fie intr-un proces de compostare (frunzele), fie intr-unul de tocare si de producere a unui material larg folosit in gradinaritul din SUA, si anume mulch. Aceasta tocatura de lemn este folosita la acoperirea solului pe care nu se planteaza gazon. Stratul de tocatura mentine umiditatea solului, sufoca buruienile, impiedica imprastierea solului si a prafului si da
Sinthesys made by Doina Cucueteanu Page 17 of 38
un aspect estetic placut gradinii. Se considera ca o astfel de utilizare data materiei prime organice este superioara arderii in incineratoare. Cetatenii sunt obligati sa recupereze uleiurile uzate si bateriile provenite din operatiunile de intretinere a masinilor proprii efectuate de ei insisi. In comunitatile in care reciclarea este statuata prin reglementari locale, toate activitatile comerciale, institutionale, organisme municipale sau activitati ale colectivitatilor (cum ar fi targuri, bazare, concerte, manifestari sportive) trebuie sa asigur e cel putin reciclarea aluminiului, a hartiei de birou, a cartoanelor de ambalaj si a frunzelor. In vederea implementarii corecte a acestor mecanisme, in fiecare localitate americana functioneaza coordonatori locali / zonali de reciclare care impreuna formeaza o retea competenta in consilierea cetateanului privitor la ce trebuie imperativ reciclat, fiind inclus in programul obligatoriu de reciclare al comunitatii si ce se poate recicla in mod suplimentar. STICLA Sticla este 100% reciclabila, recuperarea ei salvand un volum important de resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consuma mult mai putina ernergie decat fabricarea ei din materiile prime de baza. Sticla reciclata se foloseste la fabricarea recipientelor pentru bauturi sau pentru hrana, precum si ca izolator in constructii. In mod normal sticla clara (incolora) recuperata serveste la fabricarea produselor din sticla clara, in timp ce sticla colorata se foloseste la realizarea produselor colorate. Din acest motiv unele programe de recuperare cer cetatenilor separarea pe culori a sticlelor recuperate. Alte programe executa aceasta sortare ulterior colectarii. Cum resturile de hrana ramase in recipientele de sticla atrag insecte, cetatenilor americani li se cere sa spele sticlele anterior includerii lor in procesul de colectare / sortare. In timp ce dezlipirea etichetelor nu este necesara, unele programe cer ca sticlele sa fie depuse fara dopuri sau coliere metalice. Programele de recuperare din comunitatile americane cer imperativ ca printre recipientele de sticla sa NU se amestece sticla de geamuri, ceramica, becuri sau tuburi fluorescente, aceste componente putand aduce prejudicii echipamentelor care prelucreaza sticla recuperata. HARTIA DE ZIAR Hartia de ziar recuperata se foloseste in mo d uzual la editarea de publicatii, izolatii de diverse tipuri sau produse de tip asternut in crescatoriile de animale. Ultima dintre destinatiile date hartiei de ziar recuperate a fost posibila dupa inlocuirea din tehnologiile de tiparire a cernelurilor care au in compozitie metale grele, ea fiind rodul unei ample cercetari intreprinse de Pennsylvania State University. Reciclarea hartiei salveaza un spatiu important in rampele de deseuri. Deseurile de hartie se
Page 18 of 38
predau in saci de plastic sau in baloti legati. Acestia pot contine toate tipurile de hartie tiparita. ALTE PRODUSE DIN HARTIE Hartia de birou reciclata se folosester la fabricarea hartiei de scris, a servetelelor si a prosoapelor de hartie. Cartoanele ondulate se folosesc la fabricarea cartoanelor de ambalaj. Mai nou, pe piata americana se colecteaza separat revistele, cataloagele si deseurile postale. ALUMINIUL Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de bauturi din aluminiu se realizeaza noi produse cu aceeasi destinatie si cu un consum energetic incomparabil mai mic. Se recomanda ca inainte de depozitarea recipientelor in vasul de colectare adecvat, sa se verifice ca materialul este aluminiu cu ajutorul unui magnet. Recipientele trebuiesc clatite inaintea stocarii pentru a nu conduce la inmultirea insectelor. Ele pot fi strivite pentru a ocupa mai putin spatiu. Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu curata, tavile curate de prajituri, componentele detasabile din echipamentul sau mobilierul de bucatarie. . RECIPIENTELE DIN OTEL PENTRU BAUTURI Cutiile din otel sunt utile in industria otelului iar acoperirea lor cu cositor pot fi, de asemenea, recuperate si reciclate. Verificarea caracterului feros al cutiilor se face cu ajutorul probei cu magnet. Cutiile pot fi strivite pentru a economisi spatiul. Ca si cele din aluminiu sau sticla ele trebuiesc clatite inainte de a fi predate. Multe programe recicleaza si recipientele de sprayuri, precum si pe cele de vopsele si lacuri. PLASTICUL Industria de mase plastice a creat un sistem de codificare care permite consumatorilor identificarea diferitelor tipuri de plastice utilizate in industria ambalajelor. Codul poate fi regasit pe fundul celei mai mari parti dintre containere. Dintre multele tipuri de plastice utilizate in domeniul ambalajelor, in SUA se recicleaza in mod uzual doua, si anume: Sticlele de apa minerala / sucuri confectionate din PET (tetraftalat de polietilena), materie prima reciclabila. Codul care se poate regasi pe fundul acestor sticle este 1. 30% din sticlele de acest tip vandute pe piata americana se recupereaza, se recicleaza si se regasesc apoi intr-o multitudine de produse: paturi, imbracaminte, izolatii pentru saci de dormit sau canadiene, containere industriale sau pentru alimente, piese auto etc. Sticlele se predau clatite, cu dopul si inelul indepartate. Etichetele de hartie nu trebuiesc indepartate. Sticlele de culori diferite se separa. Cele clare vor conduce la obtinerea unor granule carora li se poate da orice intrebuintare. Cele colorate se amesteca si se coloreaza in procesul de topire cu
diferite culori, in functie de destinatia care urmeaza sa li se dea (de exemplu in maro inchis pentru recipientele pentru sirop de ciocolata sau negru pentru recipientele de ulei de motor). Sticlele de lapte confectionate din HDPE (polietilena de inalta densitate) sunt cele albe netransparente codificate cu 2. Materia prima refolosita serveste la fabricarea recipientelor, a ghivecelor de flori, a tevilor de plastic. Si aceste sticle trebuiesc predate clatite si (eventual) aplatisate pentru economisirea spatiului. Reciclarea celorlalte tipuri de plastice este un proces in plina expansiune pe piata occidentala. FRUNZE SI DESEURI DE GRADINA Frunzele, crengile si celelalte deseuri de gradina sunt voluminoase, care ar conduce la ocuparea unui spatiu important in rampele de deseuri. Din fericire s-au implementat programe speciale pentru reutilizarea acestor valoroase materiale organice. Aceste programe au la baza compostarea frunzelor si a crengilor mici si transformarea lor intr-un valoros produs de fertilizare. In acelasi timp, tocarea crengilor mari si utilizarea tocaturii ca mulch are o serie de avantaje care au fost deja descrise mai sus. Acesta este motivul pentru care deseurile de gradina se predau sortate. In plus, multi cetateni au propriile lor amenajari pentru realizarea compostului din frunze. ULEIURILE DE MOTOR In Pennsylvania se colecteaza de la unitatile specializate 17.000 tone de uleiuri uzate anual. La aceasta se adauga cca. 5.000 tone pe an colectate de la cetateni care isi schimba singuri uleiul de la masina. Daca aceste uleiuri ar fi aruncate la canal sau ar fi varsate in sol sau in ape curgatoare, rezultatul ar fi o grava poluare a mediului care ar putea conduce la diminuarea cantitatii de apa potabila la care cetatenii ar avea acces. Din fericire, uleiurile uzate pot fi refolosite in centrale termice ca combustibil, ca lubrifianti industriali sau, dupa reconditionare, din nou ca ulei de motor. Reciclarea uleiurilor se face foarte simplu: ele se colecteaza intr-un recipient si se depune la un centru sau atelier de reparatii auto care recupereaza uleiurile uzate. BATERIILE AUTO In SUA si in tarile Europei occidentale depozitarea bateriilor auto (plumb -acid) impreuna cu deseurile casnice este interzisa. Acestea se depun la centrele de reciclare a bateriilor sau la vanzatorii de baterii in schimbul uneia noi. CUM POATE SA PARTICIPE CETATEANUL? Toate informatiile despre reciclare se distribuie cetatenilor prin grija coordonatorilor locali sau zonali responsabili cu reciclarea. Un rol important in coordonarea proceselor de informare a cetatenilor il au Agentiile de protectia
Page 20 of 38
mediului la nivelul statului / regiunii / localitatii. O linie telefonica de tip hotline pune la dispozitia celor interesati toate informatiile despre reciclare 24 de ore pe zi. Desi programele de reciclare difera de la o localitate la alta, cateva chestiuni arata cetateanului ce trebuie sa faca indiferent de specificul programului: Amenajati-va un spatiu pentru deseurile reciclabile din gospodaria dumneavoastra. Acesta nu trebuie sa fie inauntru, dar trebuie sa fie curat si acoperit deoarece apa si praful influenteaza negativ calitatea materialelor reciclate; Daca nu aveti un container special pentru materiale reciclabile, folositi un container pe care l-ati recuperat, cum ar fi o cutie rezistenta din carton, o lada sau un cos. De obicei, lucratorii care preiau deseurile, va restituie containerul; Clatiti recipientele reciclate inainte de a le depozita pentru a nu atrage insectele; Daca colectati o cantitate mare de produse reciclabile, striviti sticlele de plastic, cutiile de aluminiu sau din otel pentru a ocupa mai putin spatiu. Aceasta operatie este in interesul dumneavoastra, nu este ceruta de firma care preia deseurile; Nu spargeti recipientele de sticla. La firma care le receptioneaza, ele sunt sortate manual si sparte daca este cazul; Cumparati numai produse ambalate in containere acceptate de centrele de reciclare. Cel mai important lucru este, insa, sa incercati sa produceti mai putine deseuri. Iata cateva modalitati: Cumparati produse facute din sau ambalate in materiale reciclate / reciclabile. Ele sunt marcate cu simbolul reciclarii. Aceeasi semnificatie o are interiorul colorat in gri al unei cutii. Cumparati recipiente care contin o cantitate mai mare de produs. Veti avea mai putine deseuri de tip ambalaj. Evitati produsele de unica folosinta atata vreme cat cele reutilizabile va pot servi la fel de bine. Multe dintre sistemele de management al deseurilor functionale in statele occidentale contin si un sistem de incinerare care are drept efect diminuarea cantitatii de deseuri depozitate. In trecut incineratoarele ardeau deseurile pur-si-simplu. Incineratoarele contemporane occidentale sunt supranumite recuperatoare de resurse sau capacitati de transformare deseuri-energie si urmaresc sa recupereze energia din deseurile arse producand abur sau energie electrica. CUM RECICLEAZA CETATENII PENNSYLVANIEI
Page 21 of 38
Pennsylvania este un stat precursor in perfectionarea sistemelor de management al deseurilor. Statul detine pozitia de leader in programele de reciclare datorita implementarii unei multitudini de initiative privitoare la gasirea de noi utilizari pentru materialele reciclate. In Pennsylvania domneste un adevarat spirit comunitar ce se poate sintetiza in sintagma reciclare pentru un mediu inconjurator mai curat. La ora actuala peste 9 milioane de cetateni din 870 de localitati din Pennsylvania participa in programe locale de reciclare. Jumatate dintre aceste programe au fost implementate din proprie initiativa. In plus, in peste 750 de comunitati opereaza programe care colecteaza si recicleaza materialele din zone mai largi si mai putin dens populate ale statului. Implementarea programelor de recuperare in Pennsylvania a diminuat spectaculos cantitatea de deseuri depozitate in rampe si a avut un rol esential in crearea unui mediu economic viabil pentru materialele reciclabile. Au luat fiinta un numar mare de companii care au investit consistent in crearea de capacitati de prelucrare a materialelor reciclate: se fac sticle de plastic din sticle PET recuperate, se face asternut pentru crescatoriile de animale din ziare tocate, se fac stinghii de plastic pentru constructii din sticle HDPE de lapte. Lista de produse noi din materiale recuperate continua sa creasca. Desi lista succeselor este foarte lunga, problema recuperarii deseurilor in Pennsylvania este departe de a se fi sfarsit. Cetatenii statului sunt calauziti de o ampla retea de organisme in a gasi noi cai de reciclare, in a cumpara cu prioritate produse realizate din materiale recuperate, in a limita utilizarea produselor de unica folosinta si a gasi cai de reciclare a acestora. Deviza Reciclam pentru un mediu inconjurator mai curat pentru noi si copiii nostri se dovedeste a fi o deviza de succes. SINTEZA PRIVITOARE LA RECICLAREA DESEURILOR
Material Ce se recicleaza Ce nu se recicleaza Cum se pregatesc pentru reciclare Recipientele trebuiesc clatite, fara capace si inele metalice sau din plastic, etichetele se pot lasa. In unele programe se colecteaza sortate pe culori. Separate pe tipuri de hartie, puse in saci de plastic sau legate in baloti Magnetul nu atrage / respinge aluminiul, cutiile trebuiesc clatite, le puteti strivi pentru economie de
Sticla
Clara sau colorata de la Sticla de la ferestre, sticlele de bauturi si de la becurile, cristalul, ceramica, borcanele de conserve sticla termica
Hartie
Ziare, reviste, cataloage, hartie de birou, carton ondulat, deseuri postale Cutii din aluminu pentru bauturi
Hartie glasata, hartie laminata, hartie tesuta In unele programe sunt acceptate tavile de aluminiu, folia curata, piesele de
Aluminiu
Page 22 of 38

aluminiu de la mobilierul de bucatarie; in altele nu. Cutii de otel Cutii pentru bauturi sau mancare, sprayuri, cutii de lacuri si vopsele Plasticul transparent incolor sau colorat, plasticul alb opac, navete de transport produse Verificati cu coordonatorul programului local spatiu. Clatiti cutiile, goliti prin folosire completa sprayurile si cutiile de vopsea
Holding SA
Plastic
Se poate cere sa se predea separate Sticlele pentru ulei de motor pe coduri si culori cu reperele de si plasticele cu codul 37 nu se metal (capace, inele) indepartate. recicleaza decat in unele Clatiti si aplatisati pentru a castiga programe spatiu. Puneti -l in recipiente rezistente si aduceti-l la o statie de combustibili sau la un service care colecteaza uleiuri uzate. Nu le dazasamblati. Se schimba de obicei la procurarea unei baterii noi.
Uleiuri din recipiente Uleiuri de specializate sau extrase motor din motoarele vehiculelor Baterii auto uzate Baterii auto, de camioane sau de motociclete (plumbacid)
Uleiul contaminat cu antigel
Bateriile pentru aparatura electrocasnica nu se recicleaza inca pe scara extinsa
5. PARTICIPAREA COLECTIVITATILOR CETATENII SI MEDIUL INCONJURATOR Asa cum s-a aratat in capitolul anterior, in Statele Unite foarte multe dintre programele de reciclare s-au nascut din initiativa colectivitatilor insele. Reglementarile legale au cr eat cadrul, iar organismele executive de la nivel federal la nivel local, precum si organizatiile societatii civile au actionat de o maniera creativa ca sa gaseasca parghiile optime de implementare a prevederilor legale. Am vazut ca, desi leagea prevedea colectarea presortata a minimum trei produse, cea mai mare parte dintre colectivitati s-au organizat sa colecteze presortat patru, cinci sau chiar mai multe produse. Functionarea acestui angrenaj a fost facilitata de implicarea intreprinderilor care au contribuit la crearea unui mecanism de piata pentru valorificarea materialelor colectate. In Romania constientizarea cetatenilor asupra pericolelor crescnde generate de degradarea mediului in general si de pericolele pe care le prezinta cresterea de la an la an a cantitatii de deseuri pentru mediul inconjurator, in particular, este un proces cu o evalutie relativ lenta. Aceasta lentoare are cateva cauze evidente: Lipsa unui flux sistematic de informatii destinat cetatenilor, in legatura cu chestiunile legate de mediu, prezervarea acestuia, consecintele pe termen scurt,
mediu si lung a incalcarii normelor de mediu. De asemenea, cetatenii nu sunt bine informati asupra administrarii deseurilor, a responsabilitatilor pe care Primaria, dar si ei insisi le au n acest sens. Lipsa unui mecanism cu actiune permanenta de comunicare si articulare a actiunilor primariei cu cetatenii, face ca multi dintre acestia sa nu cunoasca sau chiar sa nu fie interesati n a sti cum propriile deseuri afecteaza mediul inconjurator. Reforma nvatamntului in Romania, proces in plina derulare, a pus relativ tarziu accentul pe programul de educare n domeniul ecologiei. Suportul material necesar educatiei n domeniul administrarii deseurilor, ca o componenta importanta a prezervarii mediului inconjurator direct de catre cetatean, nu exista inca in scolile din Romania. Desi in Romania fiinteaza organisme de cercetare si proiectare care au capacitatea de a construi noi tehnologii de neutralizare a deseurilor sau de a le adapta pe cele deja aplicate in strainatate, precaritatea fondurilor aflate la dispozitia autoritatilor locale, precum si slabul management practicat in cadrul organismelor economice implicate in colectarea, tratarea si depozitarea deseurilor, au facut ca necesarele investitii in acest domeniu, dar si campaniile de educare a populatiei sa intarzie nepermis de mult. Asa se face ca in foarte multe cazuri s-a ajuns la alterarea grava a cadrului natural si implicit la afectarea starii de sanatate a populatiei, precum si la compromiterea sanselor de supravietuire a generatiilor viitoare. Nevoia de a implica cetatenii n rezolvarea problemelor de mediu, precum si metodele democratice de luare a deciziilor practicate n tarile occidentale, au determinat statul romn sa promoveze n legislatia aparuta in ultimii ani masuri de antrenare a cetatenilor n procesul decizional. Desi noua legislatie permite cetatenilor sa se exprime direct n privinta politicilor de mediu, acestia sunt prea putin activi n promovarea unor initiative. n cele mai multe cazuri, cetatenii afirma ca principala cauza a lipsei lor de atitudine este slaba informare, att cu privire la activitatiile care le pot afecta interesele, ct si asupra modalitatilor n care pot reactiona eficient. Analiza periodica a sistemelor de management al deseurilor din localitati are cateva obiective evidente si anume: Protejarea sanatatii publice; Protectia mediului; Conservarea resurselor naturale prin reciclarea deseurilor; ntretinerea curateniei publice, mentinerea aspectului estetic acceptabil al locurilor publice.
Page 24 of 38
Legea 69/91 Legea Administratiei Locale prevede obligatia Consiliului local de a actiona pentru refacerea si protectia mediului nconjurator n scopul cresterii calitatii vietii (art. 21). De asemenea, Legea 137/1996 Lege privind masuri de colectarea, reciclarea si reintroducerea n circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel - obliga municipalitatile sa ia toate masurile necesare pentru nfiintarea de sisteme de colectare selectiva a deseurilor menajere de la populatie (atr.14). Pornind de la aceste prevederi, promovarea unor proiecte de educare a populatiei n domeniul protectiei mediului si n mod deosebit n domeniul gestiunii deseurilor are ca scop, in afara mbunatatirii conditiilor sanitare si estetice ale localitatilor, protejarii sanatatii populatiei si protectiei mediului inconjurator, alinierea administratiei locale la standardele europene, ca cerinta a viitoarei aderari a Romaniei la organismul politic si economic european. Educatia ecologica a adultilor si a copiilor va determina cetatenii sa se implice n rezolvarea problemelor de mediu, respectiv de gestionare a deseurilor. Campaniile de informare a cetatenilor si promovarea educarii ecologice n unitatile de invatamant sunt mijloacele avute in vedere pentru cresterea constiintei cetatenilor, a sentimentului de responsabilitate civica n vederea reducerii poluarii mediului si a mentinerii unei localitati curate. Campaniile de informare / constientizare trebuie sa promoveze mesaje de genul: Cunoasterea si respectarea regulilor de mediu este datoria fiecarui cetatean; Indiferenta in problemele legate de mediul inconjurator se intoarce impotriva cetatenilor nai devreme sau mai tarziu; Fiecare cetatean are responsabilitatea administrarii deseurilor, pentru ca fiecare reprezinta un generator de deseuri; Eforturile comune ale municipalitatii si ale cetatenilor sunt indispensabile pentru o administrare normala a deseurilor; Mentinerea unui oras curat se poate realiza numai cu sprijinul cetatenilor; Reducerea cantitatii de deseuri produse in fiecare gospodarie este la indemana fiecaruia si este un mod esential de a micsora impactul negativ asupra mediului; Recuperarea materiilor prime si a energiei din deseuri prin sortare si colectare adecvata au nu numai rolul de a prezerva mediul natural si resursele acestuaia pentru viitor, dar si pe acela de a proteja buzunarele cetateanului. Pentru inradacinarea acestor mesaje in mintea cetatenilor, autoritatile locale pot intreprinde sau determina o serie de masuri dintre care enumeram: Campanii de informare prin mass media (publicatii ale primariilor, ziare locale, posturi de televiziune locale, posturi de radio locale);
Incurajarea infiintarii de forme de organizare ale societatii civile care pot prelua intr-o mare masura activitatea de educare a cetatenilor; Organizarea de seminarii si expozitii ocazionale cu informatii n domeniul gestiunii deseurilor; Editare pliante, afise, postere si chestionare si difuzarea acestora prin intermediul intreprinderilor locale de administrare a deseurilor, ca o anexa la contractele de prestari servicii in domeniul deseurilor; Editarea unor materiale cu sfaturi practice legate de modul de neutralizare a diferitelor deseuri toxice din gospodarie; Organizarea unui sistem de plata catre intreprinderile de prestari servicii care sa stimuleze cetatenii sau asociatiile de locatari / proprietari sa furnizeze deseurile sortate; Implementarea unor masuri de constientizare si atragere a copiilor si tinerilor in actiuni de reciclare si valorificare a unor fluxuri de deseuri; Sustinerea materiala de catre primarii a unor actiuni de tip competitie intre elevi pe teme legate de mediul inconjurator; tabere tematice; concursuri de desene etc.; Finantarea realizarii unor brosuri atractive care sa suplineasca lipsa manualelor de profil in cadrul sistemului de invatamant; Stimularea agentilor economici care inlocuiesc materiile prime cu materiale provenite din reciclare, ca factori de progres intr-o mai ampla piata a materiilor prime reciclate; Atragerea de sponsori, indeosebi din randul intreprinderilor poluante; Organizarea in cadrul primariilor a unor Centre de Informare privind Managementul Deseurilor Analiza periodica la nivul Consiliilor locale a situatiei mediului inconjurator cu identificarea eficientei masurilor intreprinse.
Page 26 of 38
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT 6. DEPOZITELE DE DESEURI Comisia europeana a adoptat in 1997 o Directiva privitoare la rampele de depozitare a deseurilor prin care statelor membre ale Uniunii europene li se cere sa implementeze cateva masuri esentiale. Urmatoarele tipuri de deseuri nu pot fi depozitate in rampa ecologica: lichide, materiale explozive si corozive, deseuri oxidante si inflamabile, deseuri infectioase din spitale, clinici umane sau veterinare, cauciucuri. Amplasarea rampei se va face la distanta de cel putin 0,5 km de locuinte, suprafate de distractie, parcuri, cai sau luciu de apa, amplasamente cu destinatie urbana sau rurala. Amplasarile vor lua in considererare existenta apelor freatice, a torentilor, a rezervatiilor naturale, a conditiilor geologice si hidrologice din zona, a riscurilor de inundare, de tasare, de alunecare, a necesitatii de protejare a patrimoniului cultural din zona. Se vor lua masurile de cuviinta, cu respectarea caracteristicilor rampei si a conditiilor meteorologice, pentru controlul apei provenite din precipitatii infiltrata in volumul deseurilor, pentru prevenirea infiltrarii apelor de suprafata si / sau a celor freatice de a se infiltra in volumul deseurilor, pentru colectarea apelor contaminate si scurgerilor provenite din deseuri (Daca o inspectie bazata pe luarea in considerare a amplasamentului rampei si a tipurilor de deseuri admise, arata ca rampa nu prezinta pericol pentru mediul inconjurator, autoritatea competenta poate decide ca aceasta prev edere nu se aplica), pentru tratarea apelor contaminate si a musturilor provenite din deseuri pana la standardul corespunzator in vederea deversarii lor. O rampa trebuie amplasata si proiectata astfel incat sa indeplineasca cerintele de prevenire a poluarii solului, a apelor freatice si de suprafata si sa asigure o colectare eficienta a scurgerilor atunci cand / conform cu cele stipulate in sectiunea 2. Protectia solului, a apelor de suprafata si a celor freatice va fi realizata printr-o combinatie de solutii: bariera geologica si o captuseala de fund in etapa operationala / a rampei si bariera geologica si invelis de suprafata in perioada pasiva, ulterioara inchiderii rampei. Bariera geologica este determinata de gradul in care conditiile geologice si hidrogeologice in aria rampei atenueaza in suficienta masura impactul asupra solului si a apelor de adancime. Baza si flancurile rampei vor consta intr-un strat mineral care sa satisfaca conditiile de permeabilitate si grosime astfel incat sa determine un efect combinat (K), efect cel putin echivalent, din punctul de vedere al protectiei solului, a apelor reziduale si de suprafata cu, K < 1,0 x 10-9 metri/secunda; grosime > 1 metru. Acolo unde bariera geologica nu realizeaza in mod natural aceste cerinte, ea trebuie completata cu o solutie artificiala constituita din alte mijloace care ofera o Holding SA
Page 27 of 38
protectie echivalenta. O astfel de bariera artificiala nu poate fi mai subtire de 0,5 metri. Suplimentar fata de bariera geologica descrisa mai sus, se va prevedea un sistem de colectare si etansare a scurgerilor astfel incat sa sa mentina un nivel minim al acumularilor de scurgeri la baza sistemului de depozitare a deseurilor. Este motivul care impune un strat artificial de izolare a carei grosime de drenaj va fi > 0,5 metri. Daca dupa evaluarea pericolului pe care il reprezinta asupra mediului, autoritatea competenta considera necesar sa se previna formarea scurgerilor, se va prescrie o suprafata de etansare. Suprafata de etansare va include un strat de drenare a gazelor, o captuseala artificiala de etansare, un strat mineral impermeabil, un strat de drenaj > o,5 metri si un acoperis de suprafata din sol > 1 metru. Gazele formate in deseuri vor fi colectate, tratate si utilizate. Daca gazele colectate nu pot fi utilizate in producerea energiei, ele trebuiesc arse. Se vor lua masuri pentru minimizarea neplacerilor, pagubelor si pericolelor create de rampa prin: emisia de mirosuri si de praf, materiale purtate de vant, zgomot si trafic, pasari, rozatoare, viermi si insecte, formarea de aerosoli, flacari. Rampa trebuie astfel echipata incat noroiul din interiorul acesteia sa nu se raspandeasca pe drumurile publice si terenurile invecinate. Amplasarea deseurilor in rampa se va face in asa fel incat sa se asigure stabilitatea ma sei de deseuri si a structurilor asociate, in mod special in vederea evitarii alunecarilor. Atunci cand se realizeaza o bariera artificiala, trebuie sa fie sigur ca substratul geologic, considerand morfologia rampei, este suficient de stabil, incat sa previna situatii care pot cauza deteriorari ale respectivei bariere. Rampa ecologica va fi inconjurata cu un gard corespunzator care sa previna liberul acces in interior. Portile acestuia vor fi incuiate in afara orelor de functionare. Sistemul de control si de acces la fiecare punct al rampei va contine un program de masuri pentru detectarea si descurajarea depozitarilor ilegale in rampa. In 2002 Guvernul Romaniaei a adoptat Hotararea 162 / 2002, hotarare ce a fost publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 7 martie 2002. In conformitate cu acest document Autoritatea centrala pentru protectia mediului are obligatia sa elaboreze strategia nationala privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, care este parte integranta din Strategia nationala privind gestiunea deseurilor. Strategia nationala privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile cuprinde masuri referitoare la colectarea selectiva, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz si/sau recuperarea materialelor si energiei, astfel incat sa se realizeze urmatoarele obiective:
Page 28 of 38
a) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 75% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in anul 2002, in maximum 5 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari; b) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 50% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in anul 2002, in maximum 8 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari; c) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in anul 2002, in maximum 15 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. Documentul contine prevederi imperative privitoare la (1) Procedura de emitere a acordului si a autorizatiei de mediu pentru un depozit de deseuri, (2) Procedurile de acceptare a deseurilor in depozitul de deseuri, (3) Procedurile de control si urmarire in faza de exploatare a depozitului de deseuri si (4) Procedurile de inchidere a depozitelor de deseuri si urmarirea postinchidere a acestora. Este interesant de retinut faptul ca pentru depozitele existente sunt prevazute cerinte si restrictii severe pentru ramanerea in functiune, cu termene de 1 an de la intrarea in vigoare a hotararii. Astfel, in maximum un an de la aceasta data operatorii depozitelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: 1. 2. sa intocmeasca bilantul de mediu nivel II si, daca este cazul, evaluarea de risc, conform prevederilor legale in vigoare; sa prezinte autoritatii teritoriale pentru protectia mediului programul pentru conformare al depozitului, inclusiv sursele de finantare pentru realizarea obiectivelor propuse, daca in urma evaluarilor de mediu autoritatea prevazuta mai sus stabileste ca depozitul poate continua sa functioneze.
Page 29 of 38
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT 7. REMEDIEREA DEPOZITELOR DE DESEURI INCHISE A. INCAPSULAREA (1) Caracterizarea corecta a depozitului (2) Definirea dinamicii amplasamentului (3) Determinarea riscurilor (4) Dezvoltarea actiunilor de raspuns B. RECUPERAREA RAMPEI (1) Excavarea (2) Cernerea (separarea solului) (3) Procesarea materialelor reciclabile (a) Studiul de caracterizare a continutului rampei (b) Investigarea beneficiilor economice potentiale (c) Investigarea reglementarilor legale (d) Stabilirea unui plan preliminar pentru sanatatea si siguranta lucratorilor (e) Stabilirea costului proiectului REMEDIEREA RAMPELOR DE DEPOZITARE INCHISE Rampele de depozitare inchise (ajunse la limita capacitatii lor si care nu se mai folosesc) sunt, de obicei, supuse unuia dintre cele doua tratamente prezentate in continuare, si anume: incapsularea sau recuperarea terenului. A. INCAPSULAREA Incapsularea este inchiderea definitiva a unei rampe pana de curand in exploatare si in care, din diferite motive (dimensiunea rampei, eterogenitatea materialelor depozitate), nu se poate practica recuperarea terenului. Incapsularea consta in inchiderea depozitului de deseuri propriuzis cu / fara colectarea biogazului. Pe langa aceste operatii se practica in mod curent controlul / tratarea lichidelor provenite din fermentarea deseurilor si al apelor freatice din aria rampei. Componentele operatiei de incapsulare sunt: Acoperirea rampei de deseuri cu un capac; Controlul surselor de alimentare cu apa din apele freatice din zona; Controlul / tratarea lichidelor de fermentare scurse la baza rampei;
Holding SA
Colectarea / tratarea biogazului format prin fermentarea deseurilor; Controlul institutional si tehnic al rampei inchise. Anterior luarii unei decizii privitoare la activitatile efectuate asupra unei rampe la sfarsitul perioadei de exploatare, se vor efectua investigatii care sa permita (1) caracterizarea corecta a depozitului de deseuri, (2) definirea dinamicii amplasamentului, (3) determinarea riscurilor si (4) dezvoltarea proiectului de inchidere. (1) Caracterizarea corecta a depozitului Caracterizarea se refera indeosebi la interfetele rampei, mai ales la cele potential generatoare de contaminari. Astfel scurgerea lichidelor de fermentare in ape freatice sau de suprafata, eroziunile, starea peretilor rampei, influenta ploilor, infiltratii etc. In afara informatiilor obtinute in cadrul acestor investigatii, se vor dovedi de mare utilitate cele furnizate de proprietarii depozitului, registrele privind evidenta depozitarilor pe timpul exploatarii, planuri anteriare de inchidere, evidenta materialelor toxice depozitate etc. (2) Definirea dinamicii amplasamentului Datele colectate au rolul de a permite dezvoltarea unui model al rampei, componenta esentiala a unei analize eficiente. Acesta va sta la baza unei analize de risc si la evaluarea consecintelor masurilor de inchidere. Modelul va fi dezvoltat inca inainte de inceperea investigatiei pe teren, rolul sau fiind acela de a intelege si a descrie rampa si ipotezele privitoare la: Sursele probabile / tipurile de contaminati; Scaparile de contaminanti si mecanismele de transport; Ritmul contaminarii si viteza extinderii (atunci cand este cazul); Aria afectata; Directiile de migrare cunoscute / probabile; Receptorii umani / de mediu afectati, cunoscuti / potentiali. Dupa evaluarea datelor si incheierea investigatiei, trebuiesc determinate potentialele contaminari si mecanismele lor de transport. Elementele cheie in definirea modelului conceptual sunt legate de identificarea acelor aspecte ale modelului care cer mai multe informatii despre decizii si masuri de raspuns. Astfel modelul trebuie sa defineasca riile din jurul rampei care vor trebui indeaproape urmarite si studiate dupa incapsulare, ariile potential contaminabile in cazul migrarii accidentale a factorilor contaminanti. (3) Determinarea riscurilor
Page 31 of 38
O analiza completa a riscurilor va fi suficienta pentru initierea actiunilor de raspuns pentru cele mai evidente probleme ale rampei de deseuri (apa freatica, scurgeri, continutul de deseuri, biogaz). Caile de expunere ale fostei rampe include: Contactul direct cu deseurile din rampa impiedicat prin capacul rampei; Expunerea la contactul cu apele freatice contami nate din aria rampei impiedicat prin sistemul de control al apelor freatice; Expunerea la contactul cu scurgerile lichidelor de fermentatie din rampa prevenit de sistemul de colectare si tratare a scurgerilor; Expunerea la gazele formate prin fermentare prevenita de sistemul de colectare si tratare a acestora. Aproape fiecare fosta rampa de deseuri are aspecte caracteristice care pot impune studii suplimentare, cum ar fi contaminarea terenurilor umede din jur, a rezervoarelor naturale de apa, drenaje ineficiente, Aceste aspecte pot sa impuna extinderea / adancirea investigarii unora dintre aspecte, de la caz la caz. Daca nu se preconizeaza reutilizarea terenului rampei, este de presupus ca terenul respectiv si zonele adiacente vor capata o destinatie rezidentiala. Analiza de risc va trebui sa defineasca perioadele de timp incepand cu care aceste utilizari vor fi permise in functie de contaminanti, caile si tendintele de miscare a acestora. (4) Dezvoltarea actiunilor de raspuns Obiectivele vor fi stabilite pe baza cailor de actiune identificate in cadrul modelului conceptual. In mod obisnuit acestea includ: Prevenirea contactului direct cu continutul de deseuri al rampei; Minimizarea infiltrarilor si a contaminarii apei freatice cu lichide de fermentatie; Controlul apelor de suprafata si al eroziunilor; Colectarea si tratarea apelor freatice contaminate si evitarea ajungerii lor in sursele de alimentare cu apa; Controlul si tratarea biogazului. In anumite cazuri, cateva alte masuri pot fi necesare: Remedierea apelor freatice; Remedierea apelor de suprafata si indepartarea sedimentelor; Remedierea zonelor umede contaminate; Tratamentul oricaror zone critice.
Page 32 of 38
In Romania, acoperirea rampelor iesite din uz se face cu un strat de argila sau cu o geomembrana sintetica. Realizarea acestui capac presupune ridicarea sau completarea peretilor de imprejmuire. Un element esential in realizarea acoperirii este gradul de compresibilitate a deseurilor depuse in rampa. In marea majoritate a rampelor aflate la limita capacitatii sau iesite din uz in Romania, deseurile nu au fost compactate si nu s-au depus straturi de pamant printre straturile de deseuri. Acest aspect conduce la concluzia ca, pe masura descompunerii, deseurile vor suferi un proces de compactare naturala. In acest caz, acoperirea cu o geomembrana nu este un procedeu recomandabil, cel putin cativa ani dupa incetarea depozitarii deseurilor in rampa. Solutia viabila este aceea a acoperirii cu un strat de argila. Peste argila, depunerea unui strat de pamant va avea , pe langa rolul de izolare, pe acela de a exercita o presiune suplimentara care va duce la tasarea accelerata a deseurilor. Dupa finalizarea compactarii, un strat suplimentar de argila va determina realizarea unei bariere impermeabile deasupra deseurilor. Geomembrana ramane o alternativa viabila la sfarsitul procesului sau ca inlocuitor al unei mai mari cantitati de argila. In marea majoritate a cazurilor este necesar sa se realizeze un sistem de deviere a apelor freatice necontaminate aflate la altitudine mai mare fata de rampa. Un alt sistem orientat sre apele freatice va avea rolul de a pompa lichidele de fermentatie si apele freatice contaminate de sub rampa, catre un nivel inferior rampei, in vederea tratarii. B. RECUPERAREA RAMPEI Recuperarea rampei este o abordare mai noua care se aplica in vederea extinderii capacitatii rampei si evitarii unor costuri mari pentru achizitia unor noi terenuri destinate depozitarii deseurilor. O parte din costurile de recuperare a rampei se amortizeaza din vanzarea ma terialelor reciclabile obtinute, a solului si a deseurilor care se pot vinde incineratoarelor. Alte avantaje se obtin prin reducerea costurilor de inchidere a rampei, precum si recuperarea terenului rampei pentru a i se da alte destinatii. In pofida avantajelor enumerate mai sus, o serie de dezavantaje trebuiesc avute in vedere la inceperea unui proces de recuperare. Astfel este acela legat de posibilitatea eliberarii de metan sau alte gaze rezultate din descompunerea deseurilor. Se poate ajunge la dezgroparea unor deseuri toxice sau periculoase a caror neutralizare se poate dovedi costisitoare. Exista adesea pericolul ca excavarea sa conduca la prabusirea unor zone in care compactarea deseurilor nu a fost uniforma. In sfarsit, natura densa si abraziva a materialelor excavate va scurta durata de functionare a echipamentelor folosite. In vederea identificarii problemelor potentiale, studiul preliminar de caracterizare a continutului rampei va trebui executat cu concursul viitorilor operatori din procesul de recuperare propriuzis.
Page 33 of 38
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Procesul de recuperare Recuperarea rampei poate fi facuta in mod diferit, in functie de scopurile pe care proiectul de recuperare si le-a propus, precum si de caracteristicile continutului rampei. Echipamentul utilizat in procesele de recuperare a rampei este cel indeobste utilizat in industria mineritului, in constructii sau in alte operatiuni care implica procesarea deseurilor. In general, recuperarea rampelor de deseuri urmareste pasii prezentati in continuare: (1) Excavarea Un excavator va sapa in continutul de deseuri depozitate in rampa. Un incarcator cu lama frontala va incarca materialul excavat in spatii unde se separa componentele voluminoase, cum sunt aparatele electrocasnice sau cablurile lungi de otel. (2) Cernerea (separarea solului) O sita cilindrica rotativa sau una plana vibratoare va fi folosita la separarea solului de deseurile din materialul excavat. Tipul sitei depinde de utilizarea finala a materialelor recuperate. De exemplu, daca solul recuperat se foloseste pentru acoperirea deseurilor dintr-o alta rampa, se va folosi o sita cu ochiuri de 6 cm pentru cernere. Daca insa se doreste obtinerea de sol pentru utilizarea lui ca material pentru umplere in constructii, se va folosi un sita - ecran pentru indepartarea din solul cernut a micilor fragmente de metal, plastic, sticla sau hartie. Sitele cilindrice rotative sunt mai eficiente decat cele vibratoare pentru operatiile de recuperare a rampelor de deseuri. Cu toate acestea, sitele vibratoare sunt mai mici, mai usor de pos in functiune si mai mobile. (3) Procesarea materialelor reciclabile In functie de conditiile concrete, atat solul cat si deseurile propriuzise pot constitui obiectul reciclarii. Solul recuperat poate fi folosit ca material de umplere sau pentru constituirea straturilor de sol dintre straturile de deseuri din alta rampa. Deseurile excavate pot intra intr-un proces de recuperare a metalelor valoroase (otel sau aluminiu) sau pentru incinerare in vederea producerii energiei. Pasii in planificarea proiectului Inaintea lansarii procesului de recuperare, trebuiesc evaluate toate aspectele presupuse de aceasta: (a) Studiul de caracterizare a continutului rampei; (b) Investigarea beneficiilor economice potentiale; (c) Investigarea reglementarilor legale; (d) Stabilirea unui plan preliminar pentru sanatatea si siguranta lucratorilor; Holding SA
Page 34 of 38
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT (e) Stabilirea costului proiectului. Secventa de planificare a proiectului presupune o evaluare cantitativa a parametrilor masurabili dupa fiecare din cei cinci pasi. Evaluarea finala va conduce la o revizuire a obiectivelor proiectului in limitele resurselor alocate pentru atingerea lor. (a) Studiul de caracterizare a continutului rampei Acest prim pas in in proiectul de recuperare este impus de necesitatea unei evaluari cat mai cor ecte a materialelor recuperate, a ratei de recuperare a materialelor din deseurile procesate. In aceasta etapa vor fi analizate o serie de aspecte ale depozitului cum sunt: caracteristicile geologice, stabilitatea terenurilor invecinate, proximitatea apei freatice. Se va urmari determinarea proportiei recuperarii in cazul solului din deseuri, a materialelor reciclabile, a deseurilor combustibile, a deseurilor periculoase si toxice. (b) Investigarea beneficiilor economice potentiale Informatiile colectate cu ocazia investigarii continutului rampei ofera proiectantilor baza de investigare a beneficiilor economice potentiale obtinute prin proiectul de recuperare. Daca aceste beneficii se pot identifica, atunci intrecul plan de recuperare capata consistenta. Desi aceste beneficii par a fi principalul stimulent in lansarea proiectului, este evident ca preocuparea comunitatii pentru impactul asupra mediului si angajamentul acesteia pentru rezolvarea corecta pe termen lung a problemei deseurilor sunt elemente avute cu precadere in vedere in proiect. Cea mai mare parte din beneficiile economice asociate cu recuperarea rampei sunt indirecte. Cu toate acestea trebuie avut in vedere ca aceste beneficii se pot obtine numai in masura in care exista o piata pentru produsele recuperate. Astfel, desi volumul beneficiiloer economice obtinute din recuperarea rampei variaza de la o rampa la alta, cateva avantaje generale trebuiesc avute in vedere: Cresterea capacitatii de depozitare in rampa; Eliminarea sau reducerea costurilor pentru Acoperirea / inchiderea rampei; Monitorizarea ulterioara inchiderii rampei; Procurarea unor terenuri / echipamente pentru extinderea capacitatii; Obligatia remedierii ariilor invecinate. Venituri din: Materiale reciclabile si reutilizabile (metale feroase, aluminiu, plastic, sticla); Deseuri incinerabile vandute ca combustibil; Holding SA
Page 35 of 38
Soluri recuperate in vederea utilizarii ca material de acoperire / umplere. Valoarea terenului din rampa recuperata; In aceasta faza a proiectului vor trebui avute insa in vedere si costuri suplimentare presupuse de: Capacitatea actualmente disponibila a rampei si capacitatea necesara in viitor; Prognoza costurilor de inchidere / dezvoltare a rampei; Costurile actuale / prognozate ale altor obligatii impuse de legislatie; Prognoza pietii pentru materialele reciclate si recuperate; Valoarea prognozata a terenului recuperat pentru alte destinatii. (c) Investigarea reglementarilor legale Recuperarea terenurilor ocupate de depozite de deseuri nu este restrictionata in nici un fel de legislatia internationala. Cu toate acestea, inaintea initierii oricarui proiect de recuperare, se va initia o consultare cu toate organismele de specialitate in vederea depistarii existentei unor cerinte speciale. (d) Stabilirea unui plan preliminar pentru sanatatea si siguranta lucratorilor O componenta importanta si cu un impact esential asupra costurilor proiectului este evidentierea pericolelor pentru sanatatea si siguranta lucratorilor care trebuiesc avute in vedere cu ocazia procesarii deseurilor. O parte dintre aceste pericole vor fi evidentiate cu ocazia caracterizarii continutului rampei din informatiile istorice privitoare la depozitarile in rampa a unor materiale periculoase sau toxice. Inainte de inceperea operatiilor de recuperare va trebui insa dezvoltat un plan coerent de pregatire / antrenare / instruire a lucratorilor inclusiv perntru aplicarea procedurilor de urgenta. Dificultatea principala in intocmirea acestui plan rezida in aproximarea cu care este cunoscut continutul rampei. De aceea trebuiesc dezvoltate o serie intreaga de scenarii de raspuns. Desi planul preliminar pentru sanatatea si siguranta lucratorilor depinde de continutul efectiv al rampei, in mod normal, orice plan va trebui sa contina: Sistemul de comunicare si alarmare privitor la riscurile potentiale; Masuri de protectie a respiratiei impotriva inhalarii accidentale a unor gaze toxice, controale, proceduri standard de operare, instructiuni de utilizare a echipamentului, instructiuni de stocare a materialelor recuperate, instruirea periodica a lucratorilor. Proceduri de limitare / ingradire a spatiilor in care se opereaza inclusiv teste privind calitatea aerului in zonele de lucru, determinarea concentratiilor explozive, a zonelor deficiente in oxigen la intrarea in astfel de zone limitate (de exemplu gropi de excavare sau santuri mai adanci de 1 metru);
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Controlul prafului si zgomotului; Cerintele de supraveghere medicala obligatorii / optionale; Instruiri pentru prevenirea accidentelor si proceduri de raspuns privitoare la materialele toxice si periculoase; Inregistrarile ce trebuiesc facute. Programul trebuie sa includa echipamentul de protectie al lucratorilor, indeosebi in cazul dezgraparii materialelor toxice. Cele trei categorii de echipament de protectie impuse in cazul proiectelor de recuperare a rampelor de deseuri sunt: Echipament standard de siguranta (casca de protectie, bocanci cu bombeuri de otel, ochelari de protectie, manusi, casti antifonice); Echipament specializat de siguranta (de exemplu salopete pentru protectia chimica, protectia respiratorie etc.); Echipament de monitorizare (de exemplu aparat de masurarea a continutului in gaze combustibile, analizoare de oxigen etc.). (e) Stabilirea costului proiectului Informatiile definite in pasii anteriori permit evaluarea costurilor investitiei si a celor de operare ale proiectului. Impreuna cu cheltuielile implicate in dezvoltarea planului de recuperare a rampei, costurile proiectului include: Costurile investitiei: Pregatirea de santier; Inchirierea / procurarea echipamentului de lucru; Inchirierea / procurarea echipamentului de protectie; Constructia sau dezvoltarea spatiilor pentru manipularea / sortarea materialelor; Inchirierea / procurarea echipamentelor de transport. Costuri de operare: Manopera (operarea ec hipamentelor de lucru si de transport) Combustibil si intretinerea echipamentelor; Depozitarea deseurilor nerecuperabile / neincinerabile / cenusilor etc.; Cheltuieli administrative si de urmarire a incadrarii in cerintele organismelor aurorizate (inclusiv de inregistrare); Pregatirea lucratorilor in domeniul procedurilor de siguranta; Holding SA
Page 37 of 38
SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Transportul. Unele dintre cheltuieli trebuiesc comparate direct cu efectul pe care il pot creea. De exemplu, proiectantii trebuie sa evalueze in ce masura cheltuielile de transport a deseurilor incinerabile catre capacitatea de incinerare respectiva se pot recupera din beneficiile obtinute. Proiectantii trebuie sa incerce pe cat posibil minimizarea cheluielii initiale de investitie prin inchirierea unor echipamente de excavare / cernere / transport de la alte obiective ale municipalitatii. Trebuie insa avut in vedere ca proiectele desfasurate pe termen lung justifica achizitia echipamentelor de lucru. Holding SA
Page 38 of 38

Managementul Deseurilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Deseurilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Descarcarea apelor uzate netratate

Depozitarea la groapa de deseuri a reziduurilor finale Intruziune vizuala

Risc de contaminare prin varsari

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT

Risc de expunere la substante periculoase prin varsari accidentale, trafic

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT

Cresterea ponderii bateriilor colectate si reciclate.

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT

Uleiul contaminat cu antigel

Bateriile pentru aparatura electrocasnica nu se recicleaza inca pe scara extinsa

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR NEW SOLUTIONS IN WASTES MANAGEMENT Holding SA

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

Sinthesys made by Doina Cucueteanu

Sinthesys made by Doina Cucueteanu