Sunteți pe pagina 1din 14

Introducerea in tema Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu este

consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avind sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. Eurile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip E pentru aditivii alimentari.

Numeroase organizatii internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarindu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. In tarile din Europa numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp boala mileniului III impotriva careia nu

exista inca premisele ca se va descoperi un antidot. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti.

Mai mult decit atit, trebuie mentionat ca Republica Moldova nu detine suficiente laboratoare pentru analiza chimica. Astfel posibilitatea de detectare a practicilor incorecte ale unora dintre producatori, distribuitori si comercianti cu privire la adaosurile de aditivi alimentari interzisi prin lege sau ne permisi intr-un anumit aliment este destul de redusa. Raspunderea verificarii tipului si proportiei de aditivi alimentari introdusi intr-un aliment nu este atribuita clar unei institutii anume, aceasta osciland intre sferele de activitate ale Ministerului Sanatatii, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei , Oficiului pentru Protectia Consumatorului sau Directiei Sanitar-Veterinare.

In viata de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atit de "firesti", incit aproape nimeni nu mai sesizeaza pericolul pe care ele il reprezinta in mod real. "Aditivii alimentari" sunt definiti drept orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avind sau nu o valoare nutritiva, care, adaugata intentionat in produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare, devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse alimentare. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in rindul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.

Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cind untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat margarina, dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pina acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu

asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizind hepatita.

Aspartamul - un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in singe, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel organismul

este dereglat creindu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamini, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decit in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atit de bogat in calorii pe cit s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

Lista de aditivi alimentari (E-uri) periculosi Aditivii alimentari sunt impartiti in 24 de categorii dintre care enumeram pe cele mai raspindite: edulcorantii - pentru indulcit colorantii - pentru a schimba sau a da culoare (E100-E180) acidifiantii - dau un gust usor acid corectorii de aciditate - cresc sau diminueaza aciditatea emulgatorii - asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare (E400-E500) . conservantii - intarzie sau impiedica alterarea alimentelor. (E200E290) . corectorii de gust si de miros schimba / imbunatatesc mirosul si gustul alimentelor. propulsorii - unele gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje. gaze de ambalaj - asemanatoare aerului antioxidanti - limiteaza oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul (E300-E337). E-uri periculoase E123 ...E239-sunt posibili cancerigeni E 621 - glutamat de sodiu , se gaseste in supele instant concentrate, mezeluri, si unele condimente. Are efecte neurotoxice si poate provoca migrene si crampe. E320 - E321, E211 - acidul benzoic si derivatii sai, cancerigeni E251 - nitrat de sodiu, cancerigen E252 - nitrat de potasiu, cancerigen E120, E127, E141, E160 - alergici E127 - eritrozina, colorant rosu pentru compoturi si alte alimente, provoaca mutatii genetice. E102 - tratrazina, colorant galben pentru bauturi , mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsic .

Coloranii sunt substane organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate(fibre textile, piele, hrtie, etc.), rezista in timp la lumina, splare, frecare. Culoarea substanelor se datoreaz prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite radiaii ale luminii, fiecrui cromofor corespunzndu-i una sau mai multe benzi de absorbie in spectrul vizibil. Poziia benzilor de absorbie ale fiecrui cromofor este influenata de existenta in molecula a altor cromofori, nuana culorii unei substane colorate depinznd de ntreaga structura chimica a substanei. Cele mai importante grupe cromofore sunt: a) grupa nitrozo : -N=O b)grupa nitro: -NO2 c)grupa azo: -N=Nd)grupa cetonica: -C=O e)dubla legtura : >C=C<

Substanele care conin in molecula lor unul sau mai muli

cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substana sa devin si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe lng cromofori, si alte grupe, numite auxocrome. Principalele grupe auxocrome sunt: a)grupa amino: -NH2 b)grupa hidroxil fenolica ( si derivaii ei alchilati) Grupele auxocrome, pe lng faptul ca imprima substanei proprietatea de a colora, produc o nchidere si o intensificare a culorii.

Clasificarea coloranilor Coloranii se clasifica tinand cont de doua criterii de clasificare: structura lor chimica si dup proprietatile lor tinctoriale( comportarea lor fata de fibre). Dup structura lor chimica se deosebesc urmtoarele clase de colorani: a)colorani azotici---conin in molecula lor drept grupe cromofore una sau mai multe grupe azo, -N=N- si sunt coloranii cei mai raspanditi si cei mai uor de preparat b)colorani antrachinonici---care deriva de la antrachinona c)colorani trifenilmetanici---din clasa trifenil-metanului d)colorani indantrenici e)colorani de indigo

f)colorani de sulf

Dup proprietatile lor tinctoriale se deosebesc urmtoarele tipuri de colorani: a)colorani bazici---au un caracter bazic datorita grupelor amino NH2 libere, pe care le conin in molecula lor. ---ei vopsesc fibrele proteice(lna si mtase) in soluie neutra, fixarea lor pe fibra fcndu-se prin combinare cu grupele acide COOH ale acestora ---pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu mordani(tanin) --- cei mai importani colorani bazici sunt coloranii azoici, trifenil-metanici, etc. b)colorani acizi---au in molecula lor grupe sulfonice SO3H, hidroxil OH sau carboxil COOH libere, care le dau proprietati acide

azoici, antrachinonici, etc. c)colorani substantivi---au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lna si mtasea) si mai ales cele celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila ---vopsirea cu colorani substantivi se face in baie neutra si se face mai bine daca in baie se introduc anumite cantitati de sare de buctrie(NaCl). Dintre aceti colorani cei mai importani sunt cei din clasa coloranilor azoici, tipul reprezentativ fiind rosul de Congo.

---ei vopsesc fibrele proteice (lna si mtasea) in soluie slab acida, fixndu-se pe fibre prin combinare cu grupele NH2, cu caracter bazic, ale acestora ---din punct de vedere structural, coloranii acizi fac parte din clasa coloranilor

Coloranii de mordant---se fixeaz pe fibre numai prin tratarea in prealabil a acestora cu un mordant(alaun de aluminiu, de fier, de crom); colorantul aplicat ulterior formeaz cu mordantul un lac insolubil si rezistent, care adera la fibre ---cei mai muli colorani de mordant sunt coloranii azoici, antrachinonici, etc., iar reprezentantul principal al acestor colorani este alizarina Coloranii de cada---sunt insolubili in apa si nu dau sruri solubile; pentru a fi folosii, ei sunt redui prin tratare cu ageni reductori(ditionit de sodiu Na2S2O4*2H2O) si transformai intr-o substana incolora, solubila in apa

---fibrele sunt apoi introduse in aceste soluii si apoi scoase si expuse la aer; oxigenul din aer oxideaz colorantul redus, care trece in culoare insolubila ---din aceasta clasa fac parte indigoul si derivaii si, precum si coloranii antrachinonici si cei de sulf Coloranii de developare---sunt insolubili in apa si se fixeaz direct pe fibra, in timpul vopsirii, prin combinarea unor produse solubile; astfel fibra se nmoaie in soluia unui component de cuplare , apoi in cea a unei sari de diazoniu

care da natere la un colorant insolubil ce se fixeaz pe fibra ---din grupa coloranilor de developare mai fac parte coloranii care rezulta pe fibra prin oxidarea unor compui cu care fibra a fost in prealabil mbibataex. negrul de anilina, care se obine prin oxidarea anilinei pe fibra si ursolii, colorani pentru par si blanuri.