PROIECT

Strategia de Dezvoltare Socio-

Economic a s. Talmaza
2019-2025

Acest document de politici a fost elaborat cu suportul Institutului de Dezvoltare Urbană, în cadrul
Programului Comunitatea Mea implementat de programul IREX, cu suportul financiar al USAID

1
 Cuprins
INTRODUCERE.............................................................................................................................................4
CONTEXT STRATEGIC..................................................................................................................................4
I. Profilul comunității.............................................................................................................................5
1.1. Caracteristici geografice..............................................................................................................5
1.1.1. Date generale......................................................................................................................5
1.1.2. Caracteristici fizico-geografice.............................................................................................8
1.1.3. Amenajarea teritoriului.......................................................................................................9
1.1.4. Resurse naturale................................................................................................................10
1.1.5. Factorii de poluare a mediului...........................................................................................12
1.2. Caracteristici demografice........................................................................................................14
1.2.1. Resurse umane..................................................................................................................14
1.2.2. Forța de muncă..................................................................................................................14
1.3. Caracteristici sociale.................................................................................................................16
1.3.1. Grupuri social vulnerabile..................................................................................................16
1.3.2. Servicii sociale....................................................................................................................18
1.4. Caracteristici economice...........................................................................................................22
1.4.1. Patrimoniul public..............................................................................................................22
1.4.2. Structura mediului de afaceri local și climatului investițional............................................23
1.4.3. Sectorul agricol..................................................................................................................24
1.5. Infrastructura............................................................................................................................28
1.5.1. Infrastructura utilităților publice........................................................................................28
1.5.2. Fondul locativ....................................................................................................................29
1.6. Bună guvernare și management...............................................................................................31
1.6.1. Management administrativ...............................................................................................31
1.6.2. Buget local.........................................................................................................................33
1.6.3. Societatea civilă.................................................................................................................36
1.7. Analiza SWOT............................................................................................................................37
II. Cadrul general al strategiei...................................................................................................................38
2.1 Viziunea.....................................................................................................................................38
2.2 Misiunea....................................................................................................................................38
2.3 Valorile strategiei......................................................................................................................38
2.4 Direcții și obiective specifice.....................................................................................................39
III Implementarea și Monitorizarea Strategiei.........................................................................................46
3.1. Etape de implementare............................................................................................................46
3.2. Monitorizarea strategiei...........................................................................................................46
IV. Planul de acțiuni...........................................................................................................................49
V. Portofoliul de proiecte.........................................................................................................................59

2
INTRODUCERE
Satul Talmaza, raionul Ștefan Vodă—localitate străveche de pe Valea Nistrului de Jos, oferind
numeroase surprize celor care ajung să-i vadă ”fața” și să-i simtă ”sufletul”. Unul dintre cele mai mari
sate din republică, Talmaza, este și prima localitate de pe malul nistrean al raionului Ștefan Vodă.
Strategia Socio – Economică a satului Talmaza pentru anii 2020 – 2025 reprezintă un document de
planificare strategica integrată la nivel local, un mijloc esenţial pentru factorii de decizie, pentru părţile
interesate şi, nu în ultimul rând, pentru cetăţeni, unde sunt identificate cele mai bune soluţii pentru
creşterea calităţii vieţii prin asigurarea unui mediu sănătos pentru o dezvoltare durabilă pe termen
mediu şi lung în comunitate.
Acest document a fost elaborat cu scopul de a impulsiona procesul de dezvoltare socio-economică a
localităţii, de a stabili nişte repere clare pentru conjugarea efortului comun al membrilor comunităţii
direcţionat spre îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.
Strategia a fost elaborată în baza celor 5 principii: deschidere, participare, răspundere, eficienţă şi
coerenţă.
Metodologia de lucru a respectat logica elaborării unei strategii:
1) Diagnosticul teritoriului, bazat pe datele existente şi realizat cu implicarea parților interesate
(administrația publică, mediul de afaceri, societatea civilă, mediul academic) și a responsabililor pe
domenii. Această analiză, ce conţine o dimensiune tematică, dar şi una integrată, a servit drept material
de lucru în cadrul grupurilor de lucru.
2) Analiza SWOT - instrument de analiză a potenţialului de dezvoltare a satului, evidenţiază punctele
tari şi slabe, oportunităţile şi amenințările rezultate din diagnosticul teritoriului pe baza unui proces
participativ al părţilor interesate (grupuri de lucru sectoriale, interviuri, workshop-uri, focus grup-uri,
dezbateri cetăţeneşti..
3) Strategia propriu-zisă conţine obiectivele generale şi specifice de dezvoltare și principalele direcții
strategice de dezvoltare ale orașului. Acestea sunt măsurabile în termeni de timp, relevanţă şi rezultate
concrete.
4) Planul de acțiuni 2019 – 2024 conţine acţiunile concrete de întreprins pe termen scurt și mediu
pentru atingerea obiectivelor specifice de dezvoltare stabilite în Strategie.
În acelaşi context, metodologia de elaborare a asigurat caracterul participativ şi transparent al
acestui document prin organizarea de interviuri, chestionare, workshop-uri, focus grup-uri, training-uri,
grupuri de lucru sectoriale, consultări și audieri publice în fazele esenţiale de elaborare, pentru
exprimarea nevoilor şi aspiraţiilor tuturor categoriilor sociale. Au fost respectate principiile egalităţii şi
echităţii de gen, incluziunii şi reprezentativităţii tuturor grupurilor din cadrul comunităţii (criterii de
vârstă, sex, etnie, apartenenţă religioasă, categorii vulnerabile, etc.).
Pe baza planului de acțiuni, vor fi elaborate planuri anuale de activități la nivelul consiliului local
Talmaza.

CONTEXT STRATEGIC
Strategia socio-economică este un document complex, elaborat printr-un larg parteneriat, care are
la bază documentele de programare locală (Programul de dezvoltare social-economică a raionului Ștefan
Vodă (2016-2021)), regională (Strategia de dezvoltare regională Sud (2016-2020 și strategii regionale
sectoriale), naţională (Strategia Naţională de Dezvoltare ”Moldova 2025”, strategii sectoriale de
dezvoltare), şi internaţională (Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030).

3
I. Profilul comunității
1.1. Caracteristici geografice
Satul Talmaza este o localitate în raionul Ștefan Vodă, situată la latitudinea 46.6358, longitudinea
29.6647 și altitudinea de 100 metri față de nivelul mării. Distanța directă până în or. Ștefan Vodă este de
11 km. Distanța directă până în or. Chișinău este de 97 km.
Regiunea de
Sud
dezvoltare
Raion Ștefan Vodă
Coordonatele latitudine 46°38′09″N
geografice longitudine 29°39′53″E estică.
Populaţia 6,985 mii locuitori
Densitatea 73,3 loc/km2
Suprafaţa 111,15 km2 dintre care 100,56 km2 sunt
terenuri cu destinaţie agricolă
 Nord cu satele Cioburciu, raionul
Slobozia, și Cremenciuc, raionul Căușeni,
Transnistria;
Satul Talmaza  Est cu Cioburciu , raionul Ștefan-
mărginește: Vodă,
 Vest cu satul Popeasca
 Sud cu or. Ștefan-Vodă.

I.1.1. Date generale

Unul dintre cele mai mari sate din republică, Talmaza, este și prima localitate de pe malul nistrean al
raionului Ștefan Vodă. Acesta datează, de prin anii ’30 ai sec. XVI, deși este menționat pentru prima oară
într-un act din anul 7040 (1532). În 1595, împreună cu alte 6 localităţi din vecinătate, a fost cedat
hanului tătăresc. De altfel, „talmaz” se traduce din tătara veche ca „neobosit”, un prim locuitor al satului
(prin secolele XII-XIV) putând să poarte un nume de provenienţă turanică, ori porecla „talmaz”, de la
care şi s-a format denumirea satului. Celebrul călător turc Evlia Celebi în călătoria sa din 1657 scria că
Talmaza este un „sat de valahi”, chiar dacă aparţinea hanului tătăresc.

Marea parte a moșiei satului este străbătută de râul Nistru. Stariţa „Nistrul Orb” numită de localnici
și „Nistru Chior” (Adanaua, Doi fraţi, Jidranu), merită să fie vizitată pentru că reprezintă vechea albie a
Nistrului. Aici flora şi fauna de baltă s-au păstrat intacte, aşa cum au fost acum două secole, în preajmă
fiind și o frumoasă pădure de baltă. Tot aici se găseşte şi o porţiune din vechea „Grădină Turcească”,
probabil una dintre primele zone naturale protejate din Europa, unde cu câteva secole în urmă
administraţia turcă a interzis exploatarea pădurii de către băştinaşi, pentru a o ocroti şi a-i spori bogăţia.
Spre pădure se poate ajunge prin „Strâmtoare” – un loc îngust şi priporos din nord-vestul moșiei satului.
Aici se intenționează organizarea unui parc naţional. Prima biserică din sat a fost construită în 1794, fiind
din lemn. Însă a fost reconstruită tot din lemn, pe temelii de piatră, acoperită cu șindrilă, după un
incendiu la începutul sec.XIX. În 1831 biserica a fost acoperită cu tablă de fier vopsită în verde. Pe lângă

4
biserică în anul 1863 a fost deschisă o școală parohială. În 1876 în sat a fost sfințită o biserică nouă,
construită din piatră, însă în 1944, în timpul războiului, a fost distrusă. În 1989 se organizează în sat un
consiliu pentru coordonarea construcției bisericii noi.

În prezent la Talmaza se construiesc două biserici – una cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în
partea din deal, și alta cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, în centrul satului. ■ aici se află una dintre
primele arii naturale din Europa – „Grădina Turcească”, o adevărată colecţie de copaci de specii rare
autohtone, situată în preajma stariţei cu valoare de unicat „Nistru Orb”.

Repere istorice ale dezvoltării comunităţii, evenimente politice şi culturale

La mijlocul lui octombrie 1595, în consecinţa bătăliei intre moldoveni şi tătari, Ieremia Vodă este
nevoit să cedeze hanului de Crimeea cele «7 sate de ţară», «hăneşti»... «să fie de câşle hanului in
Bugeac». Conform hărţii din Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie (vol. L, 1932), întocmită pe
baza unor hărţi vechi, in şirul de sate «hăneşti» intrau: Tălmaza", Cioburciu, Răscăieţi, Purcari, OIăneşti,
Crocmaz etc.

Mărturisirile cronicii bisericeşti ne face să credem, că strămoşii tălmăzenilor n-au fost oameni veniţi
pe aceste meleaguri de undeva. Vatra veche a satului - loc fortificat de natură, înconjurat din trei părţi
cu ape curgătoare, iar din a patra - de bălţi cu apă greu de trecut, ne vorbeşte despre o aşezare
străveche fortificată, care a luat naştere în timpurile de demult trecute. Circa 160 ani în urmă Nistrul cel
Mare îşi avea curgerea pe albia Nistrului cel Chior de astăzi. In rezultatul unui cutremur puternic de
pământ din 1838 Nistrul şi-a croit altă albie cea de astăzi.

Intr-un buletin de la 24 decembrie 1789 este fixat: «In satul Tălmaza erau 35 de gospodării, in care
locuiau 140 de suflete, inclusiv - 84 bărbaţi şi 56 femei. Satul avea 62 vite mari cornute şi 8 cai. In sat
exista o moară de pământ». După anexarea Basarabiei in 1812 la Rusia, cu scopul aducerii populaţiei la
depunerea jurământului de credinţă tronului rusesc, in 1817 aici a fost înfăptuit primul recensământ.
Conform acestei acţiuni, în satul Talmaza care intră în ocolul Căuşenilor, judeţul Tighina, au fost
înregistrate 180 familii cu 429 suflete, care dispuneau de 2993 ha pământuri lucrare şi 267 ha nelucrate.
Inclusiv, pământul lucrat alcătuia 130 ha fâneaţă, 858 ha - imaş şi arabil - 715 ha. Partea nelucrată
alcătuia vatra satului - 114 ha şi pădurea - 143 ha. După cum reiese, partea cotă a pământului arabil era
de 3 ori mai mică decât cea a fâneții şi imaşului luate împreună. Acest fapt ne vorbeşte despre rolul pe
care îl juca vităritul în Talmaza din cele mai vechi timpuri.

Deja la 1827, când .organele administrative ţariste au terminat hotărnicia pământurilor din Bugeac,
la Talmaza existau 236 familii cu 994 suflete, care dispuneau de 70 cai, 1066 cornute mari, 556 cornute
mici şi 10.875 ha pământ, inclusiv lucrat 8968 ha şi nelucrat 1907 ha. Componenţa etnică: moldoveni -
865, ucraineni - 86, evrei - 28, ţigani -15.

Până la 1885 la Talmaza populaţia creştea lent începând cu acest an şi până în 1906, adică în timp
de 20 de ani populaţia sporeşte îndoit. Această explozie demografică poate fi explicată mai mult prin
factori externi. Abundenta de materie primă: livezi cu pomi fructiferi, produse ale viticulturii, a vită
ritului şi bălţile, bogate in peşte, ademenesc valuri noi şi noi de populaţie venită din alte regiuni.

5
 Numărul populaţiei continua să crească datorită celor veniţi din alte regiuni şi in anii următori.
Conform statisticii naţionalităţilor din satele de pe Valea Nistrului de Jos în 1934 la Talmaza locuiau 6610
români, 195 ruşi, 366 evrei, 10 germani, 3 bulgari, 1 ungur, alte naţionalităţi 4 - în total 7189 locuitori.

La 1 ianuarie 1995 in Talmaza au fost înregistrate 3017 familii cu un număr de populaţie de 9121
persoane, dintre care: 8769 moldoveni (96,1 %),298 ţigani (3,2%), 21 ruşi, 17 ucraineni, 8 bulgari, 5
găgăuzi, 3 - alte neamuri.

Din informațiile din care dispunem, cu privire la originea numelui satului, am putea aminti câteva
ipoteze.

1. Dl Ion Dron, specialist in etimologie de la A.Ş.M. scrie, precum că denumirea satului Talmaz se
trage de la un nume de persoană, care e naştere la turanici in trecutul depărtat cu scopul de a ocroti
copilul de deochi şi duhurile cele rele. (Italmaz/Talmaz it - «ciine» + almaz/almas - «nu v-a lua»).
Conform opiniei acestui autor numele personal de provenienţă turanică Talmaz era răspândit in trecut şi
printre băştinaşi. Un prim posesor ori fondator al satului prin secolele XII-XIV putea să poarte numele ori
supranumele (porecla) Talmaz de la care şi s-a format denumirea satului nostru.

2. Intr-un act din 7040 (1532), - cea mai timpurie atestare documentară a satului Talmaza, urmărim
că: «Gliga Talmăzanul de la Talmaza vinde partea sa de ocină din Halită şi Mogoşeşti surorii sale,
Nastasia drept 55 de florinţi».

3. Cronica bisericească a parohiei satului Talmaza păstrează o versiune precum că «la punctul Vârâţi
(capătul satului vizavi de satul Cioburciu) trăia un moşier ungur cu numele Talmaz. Moşia lui forma
moşia satului de astăzi, iar lucrătorii de pe moşia lui erau toţi moldoveni. Silit de împrejurări, (moşierul)
a plecat, lăsând moşia. Lucrătorii rămaşi au început a-şi întinde, pe moşia ce o lucrau gospodării».

Aceste trei ipoteze sunt legate etimologic de un nume de persoană, care, probabil, cândva, a stat la
baza creării denumirii localității.

Conform informaţiei dlui Ion Dron, relaţiile de reciprocitate lingvistică româno-turanice la noi se
trag din secolele IV-VII e.n. Deci, este evident ca contactele de limbă, cultură etc. să fi lăsat amprente şi
in onomastica regiunii noastre. Nu este exclus faptul, că acest nume, datorită conviețuirii băştinaşilor· cu
reprezentanţii popoarelor turanice secole la rând, să fi fost împrumutat şi de populaţia băştinaşă,
devenind nume de persoană de la care își trage originea şi numele satului nostru. Numai in aşa fel se
poate explica provenienţa denumirii satului Talmaza, denumire oglindită documentar in cea mai
timpurie informaţie, care se datează cu anul 1532.

Personalităţi marcante

Localitatea Talmaza se mândrește cu o serie de personalităţi marcante în diferite domenii, renumite

în ţară şi peste hotare. Printre ele se regăsesc: membru al Guvernului României interbelice, Ştefan
Ciobanu (11 noiembrie 1883 – 28 februarie 1950, București), doctor în științe istorice Vasile Grosu,
Academicianul Valeriu Rudic, campionul la lupte libere Ghenadie Tulbea.

Simbolistica satului

6
 Un punct slab a satului Talmaza este lipsa simbolicii oraşului. Constatăm că localitatea nu dispune
de simbolică proprie, nu are stemă, drapel şi imn. Actualmente, administrația publică locală a inițiat
procesul de elaborare a simbolicii.

Nu este elaborată o concepţie de promovare a brandului comunităţii, deşi, amplasarea geografică a

satului este avantajoasă. Resursele naturale (râul Nistru), notorietatea zonei constituie amplasarea
geografică în zona Nistrului de Jos, care se află sub protecția Convenției Ramsar, ca o zonă ce prezintă
priveliști de o frumuseţe rară și care ascunde în bazinul acvatic o lume fascinantă și crearea Parcului
Național în această zonă. Talmaza mai este cunoscut şi ca satul de baştină al ilustrului enciclopedist,
membru al Guvernului României interbelice, Ştefan Ciobanu (11 noiembrie 1883 – 28 februarie 1950,
București).

I.1.2. Caracteristici fizico-geografice

Din punct de vedere geomorfologic (relieful), comuna este amplasată în lunca și terasele Nistrului,
iar partea centrală este întretăiată de r. Știubei, afluent de dreapta a r. Nistru. În limitele satului,
altitudinea absolută variază de la 2,1 m (nivelul r. Nistru, în extremitatea de est, la ieșire din sat) și 183,8
m (în partea de sud a comunei). Altitudinea medie în limitele comunei este de 57,5 m.

Având o expoziție general estică (de 2,6 grade), majoritatea teritoriului comunei primește o
cantitate suficientă de radiație solară, ceea ce este favorabil pentru cultivarea viței de vie și a unor
culturi pomicole termofile, dar și dezvoltarea legumiculturii în sectoarele extinse de luncă.

În structura litologică predomină formațiunile Pliocenului mediu și inferior, reprezentate prin argile
aluviale, formate în condiții de liman, roci lutoase și luto-argiloase. Această structură, în combinație cu
relieful înclinat (panta medie este de 2,6º, iar 10,6% din teritoriul comunei Talmaza are o înclinare între
10º și 15º și încă 2,6% din teritoriu are o înclinare mai mare de 15º) predispune la dezvoltarea
proceselor erozionale și de alunecare. Astfel, circa 1/3 din intravilan este afectat sau susceptibil la
alunecări de teren. Conform rapoartelor Inspecției Ecologice Ștefan-Vodă, circa 16% din teritoriul
comunei este supus eroziunii și degradării.

Clima

Satul Talmaza este amplasată în raionul agroclimateric de sud (III), caracterizat cu cel mai bun grad
de asigurare cu căldură (durata medie a strălucirii soarelui depășește 2300 ore/an), dar și un grad redus
de asigurare cu umiditate (cantitatea de precipitații în perioada vegetației active constituie circa 360
mm).

Temperatura medie anuală a aerului în limitele comunei constituie +10,0 ºC -+10,5 ºC. În cea mai
rece lună a anului (ianuarie) temperatura medie constituie –1,5 ºC, în cea mai caldă – iulie +22,5ºC.
Totodată, în ultimii ani sunt tot mai frecvente valurile de căldură, legate de activizarea anticiclonului
asiatic sau de cel nord-african, temperaturile medii diurne pe parcurs de câteva zile sau săptămâni pot
depăși +30ºC, cu valoarea maximă înregistrată de +39,5ºC (la 20-23 iulie 2007).

7
 Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 450-470 mm. Căderea precipitațiilor se
caracterizează printr-o mare instabilitate în timp. Cantitatea de precipitații atmosferice diferă de la o
lună la alta pe parcursul anului. Astfel, cele mai mari cantități se înregistrează în luna iunie. Cele mai mici
cantități se observă în luna octombrie.

Iarna precipitațiile tot mai rar cad sub formă solidă, iar stratul de zăpadă este instabil. Durata
menținerii stratului de zăpadă nu depășește 35 de zile, iar frecvența iernilor cu strat stabil de zăpadă nu
depășește 15%. Prima zăpadă cade de regulă în luna decembrie.

Direcția dominantă a vânturilor este nord-vest, nord-est și nord, dar pe parcursul a 3-4 luni se
observă repetările vântului de sud-vest și sud. Viteza maximă a vântului se atestă iarna și primăvara (în
luna martie), până la 9 m/sec.

Schimbări climatice

Schimbările climatice şi tendinţa de încălzire globală influenţează variaţia temperaturilor de sezon și

aparitia fenomenelor extreme, cu impact direct asupra calității vieții cetățenilor.

Temperaturile ridicate au fost şi motivul perioadelor secetoase înregistrate în regiunele Centru și

Sud ale Republicii Moldova, inclusiv și s. Talmaza.

În ultimii ani sunt foarte frecvente aversele, legate de ciclonii retrograzi ce vin dinspre Marea
Neagră. Astfel, în decurs de jumătate de oră poate cădea norma lunară de precipitații. Aceste fenomene
cauzează prejudicii mari, prin activizarea eroziunii liniare, formarea inundațiilor locale, distrugerea
culturilor agricole, pagube materiale, etc.

Este de menţionat, că în ultimii ani se întreprind diferite acțiuni pentru adoptarea la schimbările
climatice. În acest context, se solicită un set de acţiuni de monitorizare a impactului schimbărilor
climatice în sectoarele prioritare: industrie; agricultură; pescuit; turism; sănătate publica; construcții;
infrastructură; transport; resurse de apa; păduri; energie; biodiversitate; asigurări; activităţi recreative;
educaţie.

I.1.3. Amenajarea teritoriului

În prezent în satul Talmaza există un sistem centralizat de alimentare cu apă, însă un sector localității nu
dispune de o rețea de alimentare cu apă.

Pentru înmagazinarea compensării de apă, volumului de apă pentru incendiu şi pentru avarie în satul
Talmaza în prezent servesc câteva un turnuri de apă de tip “Rojnovski” cu volumul cuvei de 50 m3, şi
înălţimea piciorului de 15 m. Reţeaua de distribuţie este de tip mixtă.

În satul Talmaza, raionul Ștefan Vodă nu există un sistem centralizat de canalizare. O parte din locuitorii
acestui sat deversează apele uzate în haznale proprii, însă această metodă de evacuare duce la o
contaminare avansată a solului şi a apelor subterane. În prezent se efectuează proiectul de execuție
pentru rețelele de canalizare a unui sector din localitate.

8
Este necesar construcţia staţiilor compacte de epurare pentru epurarea apelor uzate.

I.1.4. Resurse naturale

Apa

Satul Talmaza este bine asigurată cu resurse de apă. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin r.
Nistru (cu o lungime de 23,8 km în limitele comunei), ce traversează hotarul de nord a comunei. Debitul
mediu multianual, în perimetrul comunei, constituie 292 - 316 m3/s. În realitate, în ultimi ani, debitul
mediu anual variază între 140-160 m3/s. În limitele comunei se află și brațul Nistrul Vechi (Orb), cu o
lungime totală de 6,7 km, ce curge în partea de nord a comunei. Brațul se alimentează din r. Nistru
printr-o ecluză și o stație de pompare.

În partea central-sudică, comuna este traversată de la vest spre est de r. Știubei. Râul este în
totalitate regularizat, pe el fiind amplasate 2 iazuri. În perioada caldă a anului, râul seacă.

Rețeaua hidrografică, în afară de râurile menționate, mai include și 4 iazuri. Primul (la hotarul de
nord a intravilanului) este Nistrul Vechi (Orb). Iazul are o suprafață a oglinzii de 66,38 ha și reprezintă
albia veche a r. Nistru. Iazul are o utilizare generală, iar din cauza activităților agricole intense din
preajma sa este înnămolit în proporție de 80%. Apa din iaz este intens utilizată în scopuri de irigare. În
prezent există un proiect de creare a unei boiști, pentru reproducere peștilor din r. Nistru. Acest proiect
poate revitaliza lacul și majora valoarea lui ecologică. Cel de-al doilea iaz ca suprafață (63 ha) este
amplasat pe r. Știubei (la sud-vest de intravilan). Iazul are o destinație piscicolă, este într-o stare
satisfăcătoare (gradul de înnămolire este de 30%), însă evacuatorul de fund este avariat. În jurul acestui
iaz se propune de a crea cele 3 coridoare ecologice.

Satul Talmaza dispune de suficiente resurse de apă, însă starea apelor de suprafață este diferită.
Apele din iazuri poate fi utilizată numai în scopuri agricole, iar cea din r. Nistru necesită a fi tratată
pentru a fi utilizată în scopuri potabile. Apele de suprafață sunt intens poluate. Principalele surse de
poluare sunt terenurile agricole din apropiere, gunoiștile neautorizate, ferma avicolă (r. Știubei), etc. De
asemenea s-a constatat lipsa fâșiilor riverane de protecție a corpurilor de apă, nerespectarea regimului
de folosință a fâșiei riverane (terenurile arabile se termină în albia Nistrului Chior), etc.

Populația comunei se alimentează cu apă din cele 40 de fântâni (dintre care 36 sunt amenajate), 4
izvoare (toate amenajate) și 4 sonde (cu destinație menajeră). Calitatea acestora nu de fiecare dată
corespunde cerințelor.

Solul

Solurile sunt reprezentate prin 2 tipuri de bază – solurile aluviale (41,3%) și cernoziomurile (52,1%),
restul fiind ocupat de solonceacuri (0,7%), soluri degradate (0,2%) și intravilan (6,1%). Printre subtipuri
se evidențiază cernoziomurile obișnuite (47,4%), iar solurile aluviale sunt reprezentate prin următoarele
subtipuri – hidrice, molice și stratificate.

9
 Starea ecologică a resurselor funciare este nesatisfăcătoare. Suprafața totală afectată cu alunecări
de teren și ravene constituie 1788,4 ha. Solurile valorificate de pe terenurile înclinate, atât cele utilizate
sub arabil, cât și cele din perimetrul intravilanului, au un grad mediu și puternic de erodare. Din aceste
considerente nota medie de bonitatea este de numai 68 de puncte. Acestea prezintă un pericol de
degradare a fertilității solului, prin activizarea eroziunii liniare, îndeosebi în timpul ploilor torențiale.
Degradarea fertilității solului are loc din motivul lipsei amenajamentelor funciare, lucrărilor incorecte ale
terenurilor de pe pantă, lipsei asolamentelor, lipsei fâșiilor de protecție a culturilor agricole, etc.

În sat se aplică cantități exagerate de îngrășăminte minerale, reieșind din vecinătatea r. Nistru, dar
și prezența vastelor teritorii cu vegetație de luncă. În rapoartele Inspecției Ecologice se menționează, că
cantitatea de îngrășăminte minerale utilizate s-a stabilizat la 283 tone. În ultimii 3 ani de referință (2015-
2018), se raportează aceleași cifre de către agenții economici, ceea ce vorbește despre necesitatea
îmbunătățirii sistemului de monitoring la aplicarea îngrășămintelor minerale. În mediu, la 1 ha de teren
agricol se aplică 164 kg de îngrășăminte.

Biodiversitatea

În limitele comunei Talmaza există 2 arii naturale protejate de stat, care servesc și ca habitate
naturale pentru numeroase specii de plante și animale:

1. Zona Umedă Ramsar de importanță internațională „Nistru de Jos”, ce se întinde în tot cursul
inferior al r. Nistru. În limitele comunei Talmaza se află 1818 ha. Zona cuprinde sectoare de vegetație
naturală de luncă – păduri (827,8 ha) și pășuni (99,8 ha);

2. Rezervația de resurse „Complex de soluri aluvionare carbonate cernoziomice de fâneață

mlăștinoasă și înnămolite ale zonei Basarabene de stepă”. Rezervația are o suprafață de 200 ha și este
amplasată în „Lunca Talmazei” – în zona de protecție a r. Nistru.

Vegetația silvică (1909,37 ha) și ierboasă (854,51 ha) din lunca r. Nistru, în mare parte, este
naturală, celelalte suprafețe acoperite cu vegetație sunt secundare. Prezența zonelor umede cu
vegetație bogată a determinat menținerea unei biodiversități foarte bogate. Pe aici trece coridorul
ecologic nistrean de valoare internațională, iar valoarea zonei-nucleu „Bălțile Talmaziene” este de nivel
internațional. După numărul de specii înregistrate, zona-nucleu are valoare înaltă, aici înregistrându-se o
abundență mare de specii de păsări și mamifere, iar în r. Nistru – numeroase specii de pești.

Pădurile sunt reprezentate prin Salcie albă (Salicetum (albae) indulatum) în amestec cu Plop alb
(Plopulus alba). Pe terenurile mai înalte sunt răspândite asociații de Plop alb (Plopulus alba) și stejar
(Quercus robur), cu asocieri de frasin (Fraxinus excelsior). În subarboret se dezvolăt speciile hidrofite –
Sângerul (Swida sanguinea), Soc negru (Sambucus nigra), Păducelul (Crataegus monogyna), Salba moale
(Euonymus europaea). Învelișul ierbos este foarte bine dezvoltat – Lăcrimioară (Convallaria majalis),
Piciorul-caprei (Aegopodium podagraria), Urzica (Urtica dioica), Baraboi (Chaerophyllum temulum),
Lipicioasa (Galium aparine), Clocoțel (Clematis integrifolia).

10
 În perimetrul comunei sunt propuse crearea a 3 coridoare ecologice cu o suprafață totală de 20,42
ha. Toate cele 3 coridoare propuse se află în bazinul r. Știubei (2 fiind în amonte de lac, inclusiv pe un
afluent de-al său, iar al treilea, în aval, pe locul fostului depozit de pesticide). Prima problemă este faptul
că aceste coridoare nu au o conexiune între ele, de aceea pe viitor se propune de a extinde coridorul
ecologic pe întregul tronson al r. Știubei până la confluența cu r. Nistru. A doua problemă este depozitul
de pesticide. Pentru a crea aici un coridor ecologic sunt nevoie de lucrări costisitoare privind asanarea
solului. A treia problemă ține de iaz (cu suprafața de 63 ha). Iazul are o destinație piscicolă, și-a redus
semnificativ suprafața în ultimii ani (gradul de înnămolire este de 30%), iar evacuatorul de fund este
avariat. Astfel, sunt necesare investiții pentru a repara evacuatorul și a efectua lucrări de decolmatare.
Se propune de a crea pe viitor încă un coridor ecologic, de-a lungul brațului Nistrul Chior, ce are o
importanță ecologică mult mai importantă decât celelalte. Acest coridor trebuie să aibă conexiune, de
ambele părți, cu r. Nistru și poate servi ca un habitat natural pentru reproducerea speciilor de pești din
r. Nistru. Un lucru foarte important este menținerea regimului funcțional preconizat pentru aceste
coridoare pe viitor. Aceasta presupune interzicerea pășunatului în zonă, limitarea activităților agricole
din zonele riverane (ce pot servi ca surse de poluare), acțiuni de conștientizare și educație ecologică în
rândul populației, etc.

I.1.5. Factorii de poluare a mediului

Principalele surse de poluare a aerului în sat sunt sursele mobile, ce tranzitează sat prin
intermediului drumului republican R30 (Anenii Noi - Căuşeni - Ştefan Vodă - frontieră cu Ucraina),
amplasat în partea de sud a comunei. Traficul total de automobile pe aceste sectoare de drum, conform
metodei de calcul a emisiilor de noxe în atmosferă potrivit indicilor specifici, a componenților nocivi în
gazele de eșapament de la motoarele cu ardere internă, contribuie la emanarea anuală în bazinul aerian
a unor cantități impunătoare (câteva sute de tone anual) de substanțe nocive. Drumul R30 tranzitează
sat la o distanță de 8,2 km de intravilan, de acea nu produce o poluare fonică accentuată. Totuși, pentru
a reduce poluarea cu gaze de eșapament se recomandă de a extinde fâșiile forestiere de protecție de-a
lungul drumului. Asupra mediului influențează și starea tehnică a unităților de transport, care au un grad
sporit de uzură. Conform datelor Inspecției Ecologice, în limitele comunei există și 5 surse fixe de
poluare (toate sunt cazangerii) a aerului atmosferic.

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea nitraților la nivelul
solului, care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca
deteriorarea țesăturilor și decolorarea vopselelor, degradarea metalelor.

Deşeuri. Managementul deşeurilor

În satul Talmaza nu este organizat un sistem de colectare şi evacuare a deşeurilor, care sunt stocate
adeseori haotic, ce duce la poluarea intensă a mediului ambiant. Starea componentelor de mediu este
influențată de nivelul de cultură a populație, care în multe cazuri neglijează normele elementare de
depozitarea și gestionare a deșeurilor. Inițiativa Întreprinderi comunale de a organiza serviciul de

11
evacuare a deșeurilor nu are finalitate, deoarece numărul contractelor încheiate nu depășește 200
unități.

În limitele satului sunt 7 gunoiști, dintre care 3 au fost autorizate, iar 4 sunt stihiinice cu suprafața
de 3,5 ha. Gunoiștea din partea de vest a localității are o suprafață de 1 ha și o capacitate de depozitare
de 30 000 t, la moment ea stochează 1/3 din capacitatea totală. A doua gunoiște, din partea centrală a
satului, are o suprafață de 0,5 ha și o capacitate totală de 20 000 t. În anul 2013, a fost apreciată ca
neconformă și a fost închisă. În prezent stochează ¾ din capacitatea programată. A treia gunoiște, cu o
suprafață de 2 ha, a fost dată în exploatare în anul 2009 și se află în partea de sud-est a localității.
Capacitatea programată este de 60 mii t (la moment sunt depozitate 800 t de deșeuri), iar perioada
autorizată de exploatare este până în anul 2041.

Gunoiștile stihiinice (4 în total) ocupă o suprafață totală de 0,6 ha. Anual primăria întreprinde
măsuri de lichidare a acestora (lucrări tehnice de lichidare, aplicarea amenzilor, sancționarea localnicilor,
etc.). Starea ecologică a satului Talmaza în cadrul sondajului de opinie a fost caracterizată ca
nesatisfăcătoare de către 76,1% din respondenţi.

Concluzii

Satul Talmaza se confruntă cu grave probleme de mediu (alunecările de teren, eroziunea,

degradarea biotopurilor de luncă, scăderea nivelului apei în r. Nistru și, respectiv, reducerea nivelului
apelor freatice, etc.), care nu pot fi toate soluționate în viitorul apropiat (din cauza costurilor ridicate).
Totuși, inițierea unor proiecte în aceste domenii (extinderea suprafețelor cu arii protejate, construcția
stației de epurare, construcția boiștii, etc.), promovarea educației ecologice printre localnici, va permite
într-o perspectivă mai îndelungată soluționarea acestora și adaptarea la schimbările de mediu care au
loc.

Calitatea mediului este influențată și de lipsa managementului eficient a deșeurilor (4 gunoiști

stihiinice, 2 gunoiști cu termen de exploatare expirat) și a rețelei de canalizare. Lipsa rețelelor de
canalizare și lipsa stației de epurare contribuie la poluarea apelor de suprafață și a pânzei freatice, ceea
ce în final are o influență negativă asupra stării biodiversității și a sănătății populației.

Construcția stației de epurare va permite diminuarea poluării cu ape menajere de către gospodăriile
individuale.

Inițierea colectării deșeurilor menajere va crea premise pentru îmbunătățirea calității resurselor de
apă, în primul rând, și lichidarea unor surse de poluare.

Activitatea autorității publice locale trebuie să fie orientată spre atragerea investițiilor în crearea și
extinderea ariilor protejate, care ar facilita nu numai soluționarea unor probleme de mediu, dar și va
crea premise pentru dezvoltarea turismului.

12
1.2. Caracteristici demografice
1.2.1. Resurse umane
Analiza demografică a satului Talmaza este realizată prin intermediul principalelor instrumente de
evaluare a proceselor prin care trece populaţia. Evaluarea în dinamică se bazează pe datele statistice
oficiale înregistrate în localitate raportate la tendinţele existente la nivelul raionului Ştefan Vodă şi a
întregii populaţii a Republicii Moldova.

Efectivul populaţiei

Populaţia satului Talmaza la 1 ianuarie 2019 constituia 6889 locuitori. Efectivul populaţiei satului
Talmaza, la 01.01.2019, reprezenta 11,2% din populaţia rurală a raionului Ştefan Vodă şi 9,79% din
populaţia întregului raion.

Tabel 1 Efectivul populaţiei

Total Bărbaţi Femei
Republica Moldova 3553056 1709085 1843971
Urban 1511051 709179 801872
Rural 2042005 999906 1042099
Raionul Ştefan Vodă 70397 34932 35465
Urban 8544 4140 4404
Rural 61853 30792 31061
Sursa: www.statistica.md

Tabelul 1. Populația Natalitatea, mortalitatea și migrația populației

Decedați Numărul Numărul
Populația la
Perioada Născuți inclusiv copii persoanelor persoanelor
început de an Total
până la 1 an sosite, oficial plecate, oficial
2013 2643 22 26 - 3 21
2014 2621 25 33 - 1 18
2015 2596 22 30 - 8 20
2016 2576 15 25 - 1 23
2017 2544 19 25 - 3 12
2018 2529 17 24 - 3 8
2019 2517  - - -  - -
Sursa: Primăria s. Talmaza

1.2.2. Forța de muncă

La data de 01.01.2019 numărul total al populaţiei satului Talmaza era de 6889 persoane, dintre care
3464 bărbați și 3431 femei. Totodată circa 67,3% sau 4637 persoane erau în vârsta apă de muncă.
Autoritățile locale nu dețin informații despre gradul de ocupare a populaţiei apte de muncă pe motivul
antrenării unui număr mare de persoane în activități agricole, care au un caracter sezonier.

În același timp agenții economici nu realizează evidența contractelor de muncă, o parte din locuitori
sunt angajați în alte localități sau sunt plecați la muncă peste hotare.

13
 Numărul mare de populație economic activă nu este implicat în procesul economic din localitate,
dat fiind lipsa locuri de muncă ce este un factor ce generează fenomenul migrației persoanelor apte de
muncă.

Conform datelor administrației locale

peste hotare au plecat aproximativ 30 - Tabel Dinamica numărului de șomeri
35 % persoane economic active, din ei Anul 2016 2017 2018
sau stabilit cu traiul în străinătate Număr de șomeri 105 103 101
aproximativ 10 %. Principalele țări de Sursa: CR Ștefan Vodă
destinație a migraților sunt Rusia, țările
UE, unde persoanele se află pentru o perioadă de la câteva luni până la câțiva ani.

La data de 01.01.2019 la evidența Oficiului forței de muncă Ștefan-Vodă erau înregistrate 101
persoane, constatăm o scădere lentă a numărului de șomeri cu statul oficial, însă numărul real al
persoanelor neangajate este mult mare. Tabelul 3 prezintă dinamica evoluției numărului de șomeri
înregistrați oficial.

Administrația publică locală dispune de instrumente reduse pentru a influența dezvoltarea

economică locală. Consiliul local stabileşte taxele locale de amplasare a unităților comerciale, inițiază
programe de dezvoltare a infrastructurii localității, are posibilitatea de a oferi în arendă sau vânzarea
terenurilor aferente obiectelor privatizate.

14
1.3. Caracteristici sociale
1.3.1. Grupuri social vulnerabile
Situaţia demografică a satului Talmaza în funcţie de criteriul de vîrstă - un alt criteriu pentru structurarea
populaţiei, vor fi prezentate evoluţiile şi tendinţele existente la nivelul diferitor grupuri virtuale de vîrstă,
interacţiunile dintre aceste grupuri şi impactul produs sau pe care îl pot produce asupra dezvoltării
localităţii.

Din punct de vedere al apartenenţei la o anumită categorie de vîrstă, o populaţie se împarte în trei
grupuri mari care corespund etapei de dezvoltare a fiecărei persoane. În Tabelul 2-4 efectivul populaţiei
localităţii Talmaza a fost separat în trei grupuri care corespund populaţiei de vîrstă tînără (0-14 ani),
populaţiei de vîrstă adultă (15-59 de ani) şi populaţiei vîrstnice (peste 60 de ani).
Tabel Structura pe grupuri de vârstă a populaţiei din sat, persoane
Anul 2014 2015 2016 2017 2018
bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei
0-4 224 216 224 215 225 211 226 208 226 206
5-9 221 195 218 194 220 193 218 189 217 181
10-14 232 226 235 226 235 225 232 222 215 194
15-19 265 238 261 238 263 238 261 235 236 194
20-24 355 283 353 285 354 284 350 278 295 258
25-29 331 256 332 258 333 257 330 256 336 239
30-34 296 212 295 211 295 210 293 201 236 198
35-39 263 270 264 279 264 279 258 278 237 266
40-44 279 292 276 298 277 297 274 294 257 272
45-49 227 242 229 242 229 238 224 236 287 284
50-54 240 235 238 224 238 229 235 223 282 293
55-59 228 250 226 249 226 247 219 246 234 233
60-64 170 247 173 238 174 237 172 235 173 225
65-69 92 136 90 137 91 134 87 133 115 148
70-74 47 86 46 85 48 85 46 81 28 70
75-79 48 97 50 95 47 96 42 98 52 98
80-84 28 35 28 37 28 39 23 36 23 42
85+ 17 29 18 28 17 29 15 27 15 30
Sursa: Primăria s. Talmaza .

Dinamica efectivului total al populaţiei din Talmaza în perioada 2014-2018 a fost negativă înregistrînd la
sfîrşitul perioadei -213 locuitori (3%). În cadrul subgrupurilor de vîrstă, dinamica efectivelor în perioada
analizată a fost diferită.

Tabel Structura pe categorii de vârstă a populaţiei, persoane.

Anii Total Populaţia pe grupuri de vîrstă
populaţie (ani)
0-14 15-59 60+
2014 7108 1314 4762 1032
2015 7095 1312 4758 1025
2016 7092 1309 4758 1025
2017 6981 1295 4691 995
2018 6895 1239 4637 1019
Sursa: Primăria s. Talmaza .

15
Dinamica în proporţii a grupurilor mari de vîrstă, pentru perioada 2011-2015 a respectat aceleaşi
tendinţe ca şi a dinamica efectivelor. Ponderea populaţiei tinere şi vîrstnice a înregistrat scădere în
această perioadă. Ponderea populaţiei tinere în anul 2015 a fost de 17,97%, comparativ cu 18,5% în
anul 2011, iar ponderea populaţiei vîrstnice în anul 2015 a fost de 14,78%, comparativ cu 14,5% în anul
2011.
Datele înregistrate la 01.01.2016 la nivelul întregii populaţii rurale a raionului Ştefan Vodă pentru
populaţia tînără este o pondere de 18,5%. În concluzie ponderea populaţiei tinere în satul Talmaza este
mai mică cu 0,7 puncte procentuale comparativ cu datele la nivel de raion. Ponderea populaţiei vîrstnice
în satul Talmaza este de 14,78%, ce este cu 1,7 puncte procentuale este mai mic decît la nivel raional în
zonele rurale (16,5% la data de 01.01. 2016).

Sursa: Primăria s. Talmaza . Sursa: Primăria s. Talmaza .

60-85 ani 0-14 ani

14,78% 17,97%

15-59 ani
67,25%

16
Datele înregistrate la 01.01.2018 la nivelul întregii populaţii rurale a Republici Moldova pentru populaţia
tînără este o pondere de 17,6%, la nivelul întegii populaţii a ţării este de 16%. În concluzie ponderea
populaţiei tinere în Talmaza este mai mare cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu datele pentru
mediul rural şi cu 2,0 puncte procentuale mai mare comparativ cu datele la nivel de ţară. Ponderea
populaţiei vîrstnice în satul Talmaza este de 14,78%, ce este cu 2,0 puncte procentuale este mai mică
decît la nivel naţional în zonele rurale (16,8% la data de 01.01. 2018).

La nivel naţional în cadrul populaţiei rurale raportul de dependenţă după vîrste la 01.01.2018 a fost de
0,538, iar în cadrul întregii populaţii a fost de 0,531 – ambele mai mari decît în Talmaza, unde a fost de
0,487 şi deci reprezentînd o presiune socială mai mică.

Figura 1 Structura pe grupuri de vârstă a Figura 2 Structura pe grupuri de vârstă a

populaţiei la nivel de ţară, 01.01.2016, Rural populaţiei la nivel de ţară, 01.01.2016, Total pe
ţară

60+ 0-14
16,5% 18,5%
60+ 0-14
16,6% 18,1%

15-59
65,0% 15-59
65,3%

Sursa: www.statistica.md . Sursa: www.statistica.md

În privinţa structurii populaţiei pe grupuri de vîrstă se înregistrează o menţinere a ponderii populaţiei

adulte. Dinamica în proporţii a grupurilor mari de vîrstă, pentru perioada 2011-2015 a respectat aceleaşi
tendinţe ca şi a dinamica efectivelor. Ponderea populaţiei tinere şi adulte a înregistrat descreştere, iar
ponderea populaţiei vîrstnice s-a menţinut în această perioadă.

Cifrele înregistrate în ultimii ani arată că populaţia din Talmaza trece printr-un proces de creştere a
ponderii populaţiei adulte, fapt ce se răsfrînge asupra relaţiilor sociale şi economice din localitate. Una
dintre relaţiile afectate este raportul de dependenţă pe criterii de vîrstă a populaţiei, prin care este
exprimată relaţia dintre populaţia adultă pe de o parte şi restul populaţiei compusă din tineri şi vârstnici,
pe de altă parte.

La începutul perioadei (în anul 2015) la 100 de adulţi din Talmaza le reveneau 48,7 de tineri şi vârstnici,
pe cînd în anul 2011 la 100 de adulţi reveneau 49,3 tineri şi vârstnici. În aceste condiţii este tendinţa de
diminuare a cotei populaţiei adulte şi creştere a presiunii din partea celeilalte părţi a populaţiei.

1.3.2. Servicii sociale

În satul Talmaza pentru asigurarea procesului instructiv - educativ, activează următoarele instituţii:
Liceul Teoretic „Ştefan Ciobanu”, „Anatol Sîrghi”, Grădiniţa de copii nr. 1 "Licurici", Grădiniţa de copii Nr.
2 „Romanița”, Grădiniţa nr.3 "Fluturaș", două biblioteci publice, două biblioteci școlare, Casa de
cultură.

17
 Grădiniţa de copii nr. 1 "Licurici" din s. Talmaza funcţionează din anul 1975 şi este amplasată în
partea centrală a satului Talmaza. Suprafaţa totală a încăperilor grădiniţei este de 1291 m2, clădirea are
o capacitate de 140 de locuri, pentru 6 grupe. Acoperişul clădirii a fost renovat în anul 2004. Sistemul de
încălzire existent este pe bază de gaze naturale centrala termică este autonomă. Sistemul de încălzire a
fost ultima dată reparat în anul 2006. Din anul 2006 în grădiniţă funcţionează 5 grupe, frecventate de
123 copii, din care o grupă de creşă. Grupele sunt asigurate cu wc separate, camere de baie, dormitoare,
sală festivă, cabinet medical cu izolator. În anul 2014 a fost efectuată reparaţia capitală în sumă de 2 400
miii lei fiind schimbate geamurile şi uşile.
În anul 2011 la grădiniţă, prin intermediul „Proiectului Energie şi Biomasă” a fost construită centrala
termică pe biomasă. De asemenea în anul 2013, grădiniţa a beneficiat de inventar şi materiale didactice
pentru amenajarea grupei de creşă. Baza didactică a instituţiei este bună, fiecare grupă este dotată cu
literatură pentru cadrele didactice şi pentru copii.
Pentru efectuarea procesului educativ-instructiv şi ocrotirii vieţii şi sănătăţii copiilor, în prezent
activează 27 de angajaţi: 10 cadre didactice, dintre care 2 cu studii superioare, cu studii medii speciale o
persoană, 14 angajaţi personal tehnic.
Grădiniţa de copii Nr. 2 „Romaniţa” este constituită în anul 1967 cu capacitatea de 70 locuri. Blocul
este adaptat pentru 3 grupe, copii benefeciază de dormitoare pentru fiecare grupă, camere pentru
organizarea procesului instructiv-educativ şi de joacă al copiilor. Instituţia dispune de centrală termică,
bloc alimentar, spălătorie, terenul de joacă pentru copii cu pavilioane, pe teren este instalat inventar de
joacă.
Pentru efectuarea procesului educativ-instructiv şi ocrotirii vieţii şi sănătăţii copiilor, în prezent
activează 19 angajaţi: 6 cadre didactice,13 personal tehnic.
Problemele instituţiei care urmează a fi rezolvate includ: aprovizionarea cu apă potabilă, construcţia
grupurilor sanitare, renovarea terenului de joacă, construcţia pavilioanelor, dotarea blocului alimentar
cu utilaj, completarea cu materiale didactice.
Grădiniţa de copii Nr. 3 „Fluturaş” este amplasată în partea de Sud a satului Talmaza. Clădirea
instituţiei a fost adaptată prin reconstrucţia clădirii fostei şcoli nr.2 pentru 106 locuri. În prezent sunt
înscrişi 120 copii, dintre care 20 copii de creşă, cu un regim de 10,5 ore, 5 zile pe săptămână, pentru care
sunt asigurate 3 mese pe zi. Pentru efectuarea procesului educativ-instructiv şi ocrotirii vieţii şi sănătăţii
copiilor, în prezent activează 32 angajaţi: 12 cadre didactice dintre care 9 cu studii superioare, 20
personal tehnic.
Instituţia dispune de cabinet metodic, cabinet medical, 5 săli de grupă, 3 dormitoare, bloc
alimentar, spălătorie, centrală termică. terenul de joacă pentru copii cu pavilioane, pe teren este
instalat inventar de joacă. Printre problemele care urmează a fi rezolvate este: amenajarea sălii de sport
şi a terenului de joacă.
Liceul teoretic Talmaza se află în partea Sud a localităţii şi este amplasat într-un edificiu cu 2 blocuri
dintre care unul cu 3 nivele. Instituţia este frecventată de elevi din satul Talmaza.
Instruirea copiilor din partea din Deal a satului Talmaza începe în anul 1861, când se deschide o
şcoală parohială. În 1954 şcoala primară se reorganizează în şcoală de 7 ani, iar din 1966 şcoala devine
medie de cultură generală nr 2. În anul 1982 se construieşte o şcoală nouă de 1176 locuri, care în anul
1998 a fost reorganizată în liceu.
Liceul Teoretic “Ştefan Ciobanu” s. Talmaza proiectează, fundamentează şi aplică politica
educaţională a Ministerului, privind învăţământul preuniversitar. Politica educaţională din liceu vizează
aspecte legate de ridicarea calităţii procesului educaţional, colaborarea cu autorităţile locale şi
comunitatea locală, asigurând o dezvoltare a activităţii didactice . Unitatea funcţionează într-un singur
schimb.

18
 Blocul şcolii este construit în anul 1982, pentru 1176 de elevi, în prezent utilizarea spaţiului fiind
de aproximativ 80 %, deoarece în instituţie în anul de învățământ 2015-2016 sunt înscrişi 410 de elevi,
ce este de 3 ori mai puţin decât capacitatea proiectată.
În clasele primare studiază 165 elevi: clasa I – 51 elevi; clasa II – 38 elevi; clasa III– 35; clasa IV – 41
elevi.
În treapta gimnazială sunt 223 elevi: clasa V – 37 elevi; clasa VI – 37elevi; clasa VII – 29; clasa VIII–
59; clasa IX – 61 elevi
În clasele de liceu sunt 22 de elevi: clasa a XII-a – 22 elevi.
Corpul profesoral include 35 cadre didactice dintre care 29 cu studii superioare, 6 cu studii medii
speciale, cu vârsta medie de 46,2 ani. Cadrele didactice urmăresc modernizarea procesului de predare
– învăţare prin orientarea lui spre capacităţi şi atitudini, utilizând strategii activ-participative.
Tabel Structura personalului didactic după studiile obţinute
Studii Numărul de persoane % din numărul total
1. Superioare 29 83%
3. Medii speciale 6 17%
Sursa: Liceul Teoretic “Ştefan Ciobanu”.
Baza materială include: Centrul Metodic; 45 săli de clasă (8 săli pentru invăţământul primar, 23 săli
utilizate la treapta gimnazială şi liceală, 3 săli specializate de limba română, 2 săli specializate de istorie,
3 săli specializate de matematică, laborator de biologie, laborator de chimie, laborator de fizică, 1sala
de geografie, 2 săli pentru studierea limbilor străine, 2 săli de calculatoare pentru informatică), sală de
festivităţi, 1 bibliotecă cu un fond de 10622 exemplare; mobilier vechi dar recondiţionat; o sală de
sport; 2 ateliere şcolare (fete / ăieţi); cantină de 240 locuri.
Gimnaziului „Anatolie Sîrghi” din s.Talmaza, r-ul Ştefan Vodă
Conform datelor de arhivă, prima şcoală la Talmaza a fost o şcoală parohială, deschisă la 1
septembrie 1861 într-o clădire construită special cu acest scop. Cu instruirea se ocupa Cozma Babcenco,
care a absolvit seminarul teologic din Chişinău. Către an. 1870 în această şcoală îşi făceau studiile 15
băieţi. În afară de şcoala parohială, Ministerul Învățământului Public în 1863 a deschis o şcoală primară
cu o clasă cu învățământul de 2 – 3 ani, care în 1875 primeşte denumirea onorifică de „exemplară”. În
şcoală îşi făceau studiile 60 – 70 elevi. Către anul 1898 şcoala primară din s.Talmaza a fost absolvită de
115 elevi. În an. 1903, la Talmaza, Ministerul Învățământului Public pune în funcţie o şcoală primară de 2
clase cu învățământul de 4 – 5 clase. Tot în această şcoală îşi făceau studiile 161 elevi, inclusive 41 evrei.
Clădirea acestei şcoli serveşte şi azi în calitate de local al şcolii medii nr.1
Încăperea nouă a şcolii de azi cu 3 etaje a fost construită în locul primei şcoli parohiale în anul 1976.
Suprafaţa totală este de 3000 m2, fiind utilizată integral. Acoperişul a fost renovat în anul 2010, pereţii şi
ferestrele necesită reparaţie parţială. Centrala termică funcţionează pe gaze naturale şi este conectată la
reţeaua electrică existentă şi sursa de apă centralizată. Sistemul de încălzire este renovat, centrala
termică funcţionează pe gaze naturale şi este conectată la centrala termică pe biomasă din anul 2012.
Misiunea gimnaziului „Anatolie Sîrghi” din s.Talmaza, r-ul Ştefan Vodă, în conformitate cu Codul
Educaţiei, este asigurarea accesului la învățământ pentru toţi copiii din localitate, promovând un
învățământ deschis şi flexibil pentru dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita
socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor în vederea unei autonomii morale. Unitatea
funcţionează într-un singur schimb.
Biblioteca publică nr.1 din satul Talmaza
Misiunea bibliotecii publice este să pună la dispoziţia locuitorilor materiale de bibliotecă şi de a
contribui la conturarea unor interese şi curiozităţi multilaterale. Biblioteca nr.1 este o instituţie fondată
în anul 1949, sediul bibliotecii este localul Casei de cultură, etajul II. Fondul de carte a bibliotecii este de
9594 exemplare din diferite domenii dintre care: 5852 exemplare în limba română, 3717 alte limbi. De

19
serviciile bibliotecii publice nr.1 beneficiază de 376 utilizatori, cea mai mare parte o constituie elevii,
vîrstnicii şi tineretul.
Ca urmare a implementării programul „Novateca” biblioteca este dotată cu 6 calculatoare,
imprimantă şi echipament performant, personalul a beneficiat de instruire. Instituţia are oportunitatea
de a oferi comunităţii locale acces gratuit la internet şi a dezvolta noi servicii pentru utilizatori. Există
posibilitatea de a comunica cu toate bibliotecile din ţară cît şi peste hotarele, oferă servicii persoanelor,
care au rude plecate peste hotare. Bibliotecarul are capacitate şi instruiască utilizatorii pentru
cunoaşterea calculatorului.
Stadioane şi alte spaţii sportive
Terenul sportiv din localitate este amenajat în partea de Est a satului Talmaza, la periferia localității.
Este necesat de amenajat locurile pentru spectatori şi vestiar pentru participanţi la competiţiile sportive.
Centrul de asistenţă socială ( în continuare Centrul) reprezintă o instituţie care oferă asistenţă
socială următoarelor categorii de persoane:
• Persoane în etate singuratice
• Copii în situaţii de risc social, copii cu dizabilităţi mintale şi fizice
• Beneficiari cu plasament temporar pentru 8 persoane în etate singuratice,
6 copii orfani şi din familii în situaţii de risc social.
Centrul este constituit prin decizia Consiliului Raional Ştefan Vodă nr.2/8 din 10.04.2011 şi a
Memorandumului încheiat între Consiliul Raional Ştefan Vodă şi Fondul de Investiţii Sociale din
Moldova.
Activitatea Centrului este coordonată de Consiliul raional Ştefan Vodă, care exercită monitorizarea
şi evaluarea activităţilor instituţiei, inclusiv a modalităţilor de asistenţă şi recuperare a beneficiarilor ce
frecventează Centrul.
Scopul Centrului este acordarea asistenţei sociale persoanelor în etate singuratice şi copiilor în
situaţie de risc social, integrarea în societate a acestora.
Sănătate şi servicii medicale
Infrastructura sănătăţii este reprezentată de IMSP ”Centrul sănătate Talmaza”, substaţia de
asistenţă medicală de urgenţă și 2 farmacii. Centrul de Sănătate Talmaza se află în oficiul nou construit
cu suportul financiar a Băncii Mondiale la comanda MS a RM. Asistența medicală în sat este acordată în
comun cu PAMU Talmaza. Componența Centrului de Sănătate: birouri ale medicului de familia - 4,
laborator -1, cabinet fizioterapie -1, sala de imunizări-1, sala de tratament-1, recepție-1, filiala secției
farmaciei extrabugetare, staționarul de zi -1, cabinet ginecologic -1, sala de triaj -1, sala consultativă-1.
În CS activează 3 medici de familie, 10 asistente medicale de familie, asistentă medicală
fizioterapie, asistentă medicală de imunizări, moașă, laborant, asistentă medicală de proceduri-staționar
de zi.
Condițiile de activitate în instituțiile preșcolare au fost esențial îmbunătățite, dar nu în toate
instituțiile preșcolare corespund normelor sanitare.
Concluzii
• Serviciile culturale şi extraşcolare preponderent implică categoriile de copii și vîrstnici, orientate
spre evenimente culturale de nivel național, raional sau local. Implicarea cotidiană în activități publice și
culturale este limitată.
• Spectrul serviciilor gospodăriei comunale limitează accesul locuitorilor la servicii de evacuare a
deşeurilor, lipsa rețelei de canalizare înrăutăţeşte starea mediului.
• Administrația publică locală nu dispune de documente de dezvoltare a localității, actualizate.
Activitatea APL este axată pe rezolvarea problemelor cotidiene și în condițiile posibilităților limitate a
bugetului local, mizează pe oportunitățile externe de finanțare.

20
1.4. Caracteristici economice
Dezvoltarea socio-economică se referă la analiza factorilor economici ai dezvoltării locale. Analiza
cuprinde structura patrimoniului public, venituri, cheltuieli, structura agenţilor economici, forţa de
muncă şi climatul investiţional din sat. Dezvoltarea social-economică a satului Talmaza este determinată
de specificul factorilor geografici, demografici şi economici. Satul Talmaza este situată la o distanţă 12
km de centrul raional Ştefan Vodă, 22 km de staţia de cale ferată Căuşeni, la 40 km de or. Tighina şi 100
km distanţă de mun. Chişinău..

1.4.1. Patrimoniul public.

Fondul funciar al satului Talmaza este de 11148,7 ha, din care, intravilanul constituie 909,11 ha.
Terenurile proprietate publică a satului Talmaza sunt de 2151,12 hа sau 19,3% din suprafaţa totală a
terenurilor. Patrimoniul public al satului este constituit din terenurile publice disponibile şi patrimoniul
construit.
Figura 4 Structura terenurilor proprietate a administraţiei publice, ha.
Construcţii şi curţi Rîpi, alunecări de
Teren arabil
3,5% teren
10,2%
7,2% Plantaţii de dud
0,9%
Drumuri
12,0%

Străzi
4,2%
Păşuni, fâneţe
36,4%

Terenuri sub ape Plantaţii forestiere

16,0% 9,7%

Sursa: Primăria s. Talmaza .

Ponderea maximă în structura terenurilor proprietate publică a autorităţilor publice locale o constituie
păşunile - 36,4%, după care urmează terenurile ocupate de ape - 1,7%, terenurile ocupate de drumuri -
12,0%, terenul arabil – 10,2%, străzi şi pieţe 4,2%), plantaţii forestiere – 9,7%, construcţii şi curţi -3,5%,
rîpi şi alunecări – 7,2%.

Tabel 2 Structura, terenuri proprietate publică a satului Talmaza.

Plantaţii forestiere (păduri, plantaţii de
Gestionarul

Alte terenuri (Rîpi, Alunecări de teren)

Terenuri sub ape (mlaştini, ape)
arbuşti, fîşii forestiere)
Plantaţii multianuale (Livezi, vii, nuci)

Construcţii şi curţi
Păşuni /fâneţe

Străzi şi pieţe
Teren arabil

Drumuri
Pîrloagă

Total

APL 219,9 18,35 782,69 208,07 344,26 258, 91,38 74,4 153,81 2151,12
26

21
 Total 5898,07 166,03 781,48 854,51 1909,37 706,56 363, 91,38 220 157,91 11148,7
35
Sursa: Primăria s. Talmaza .

Administrația publică deține spații neutilizate, printre care clădirea fostului spital, clădirea școlii, clădirea
centralei termice.

1.4.2. Structura mediului de afaceri local și climatului investițional

Conform datelor deținute de autoritățile administrației publice locale, la 01.01.2018, în satul
Talmaza erau înregistrați 174 agenți economici, dintre care 148 întreprinderi sau 85% cu statut de
persoană fizică și 26 întreprinderi sau 15% cu statut de persoană juridică. În totalul întreprinderilor-
persoane fizice, 72% sau 106 întreprinderi sunt gospodăriile țărănești, 18,9% sau 28 întreprinderi
individuale, iar 14 persoane activează în baza patentei de întreprinzător
Tabel 1. Agenții economici după forma organizatorico-juridică

În structura întreprinderilor-persoane
Agenţi economici 2018
juridice, ponderea cea mai mare o dețin Total: 174
societățile cu răspundere limită 85% (22 SRL- Întreprinderi - persoane fizice, inclusiv: 148
- întreprinderi individuale 28
uri). În sat de asemenea activează 1 - gospodării țărănești 106
societate pe acțiuni, 1 cooperativă, 1 - patentă 14
Întreprinderi - persoane juridice, inclusiv: 26
întreprindere de stat și 1 întreprindere
- societăți pe acțiuni 1
municipală. În ultimii 3 ani, numărul de - societăți cu răspundere limitată 22
agenți economici nu s-a schimbat - cooperative 1
- întreprinderi de stat 1
semnificativ. - întreprinderi municipale 1

Ramura economică dominantă a Sursa: Primăria s. Talmaza, 2019

localității este agricultura, urmată de ramura
serviciilor (vânzarea bunuri /prestări servicii) și industria (alimentară și cea ușoară).

Investiţiile în domeniul prelucrării materiei prime este nesemnificativ. Lipsa proiectelor investiţionale în
domeniul micului business este urmare a climatului investiţional nefavorabil şi dezvoltarea unilaterală a
micului business în domeniu comerţului.

Industria vinicolă este principala subramură dezvoltată în regiune, care s-a dezvoltat pe baza fabricii de
vin prezente în sat. În prezent fabrica este privatizată de întreprinderea SRL “Leon Gri”. În localitate
activează 2 mori și o unitate de prelucrare a semințelor de floarea soarelui.

Comerţul. În satul Talmaza activează 33 unităţi economice care practică activităţi neagricole
preponderent în domeniul comerţului, printre care 24 magazine, 9 deținători de patentă, cu dreptul de
practicare a comerțului cu amănuntul. Majoritatea sunt afaceri de familie, cu un număr minim de
angajați.

Concluzii

Domeniul comerţului este mai dinamic, deoarece solicită investiţii mai mici comparativ cu celelalte
activităţi economice. Spectrul produselor comercializate include produsele alimentare, băuturi,
articolelor electrice şi de uz casnic etc.

22
 Potențialul economic al localității este slab valorificat, deoarece activităţile sunt desfăşurate
preponderent în domeniul creșterii materiei prime agricole şi comerţul cu amănuntul.
 Sectorul de servicii este la etapa de inițiere, caracterizat prin experiență minimă a antreprenorilor și
insuficiența resurselor financiare ieftine.
 Veniturile bugetul local în perioada de referinţă în cea mai mare parte este asigurat de transferurii
de la bugetul de stat, iar potenţialul local nu permite generarea de venituri suficiente pentru
acoperirea cheltuielilor.
 Capacitatea joasă de asigurare a veniturilor proprii în bugetul local reduc perspectivele de inițiere a
proiectelor de dezvoltare a infrastructuri localității.
1.4.3. Sectorul agricol
Agricultura. Unităţile economice care activează în agricultură cultivă culturi cerealiere, floarea
soarelui, legume, fructe, struguri. Datele de care dispune APL nu redau în totalitate situaţia reală în
sectorul agricol, deoarece sunt utilizate date declarate de către producătorii agricoli şi APL nu dispune
de instrumente de verificare a volumului producţiei reale şi în special a volumelor cheltuite pentru
consum propriu.

Figura: Structura terenurilor din proprietatea privată, ha

Structura terenurilor
2%
11% 0%
0%
pârloagă
2%
plantații multianuale
plantații forestiere
drumuri
contrucții și curți
teren arabil

84%

Sursa: Primăria s. Talmaza .

În localitate sunt 7700,09 ha suprafeţe agricole ceea ce constituie 69,1% din teritoriu satului, dintre care
6753,78 sunt în proprietate privată, dintre care terenurile arabile constituie 84,0% (5674,57ha), plantații
multianuale 11,3% (763,13ha vii, livezi).

La nivel de localitate terenurile arabile constituie 52,9% (5898,07 ha), plantații multianuale 7% (781,48
ha vii, livezi).

Tabel Structura fondului funciar dupa destinatie si gestiune

23
 Alunecări de teren)Alte terenuri (Rîpi,
(mlaştini, ape)Terenuri sub ape
multianuale (Livezi,Plantaţii

forestiere) (păduri, plantaţii de

arbuşti, fîşii Plantaţii forestiere

Construcţii şi curţi
Păşuni /fâneţe

Străzi şi pieţe
Teren arabil
Gestionarul

Drumuri
Pîrloagă

Total
Privat 5674,57 166,03 763,13 2 11,45 136,6 6753,78
Total 5898,07 166,03 781,48 854,51 1909,37 706,56 363,35 91,38 220 157,91 11148,7
Sursa: Primăria s. Talmaza .

În prezent sunt la evidență 3163 de deținători funciari ai terenurilor cu destinație agricolă. Numărul
total de gospodării țărănești este de 2929 unități, dintre care 102 gospodării au suprafețe de la 1 ha la 5
ha, 6 gospodării cu suprafețe de la 5 la 10 ha, 3 gospodării cu suprafețe de la 10 la 50 ha și încă 3
gospodării cu suprafețe de peste 100 ha fiecare.

Tabel Lista celor mai mari producători agricoli, ha.

Nr.d/o Denumirea întreprinderii Data înregistrării

1 SA "Elevator" Kelliy Grains", Căuşeni 14.07.1995
2 SRL"Lion Gri" 25.11.1997
3 GŢ "Godiac Ştefan" 21.01.2000
4 GŢ "Nistreanu T.S. 06.10.2000
5 SRL"Lion Gri Plus" 10.04.2003
6 SRL "Leuntea Vin" 30.07.2004
8 SRL "Talmaza Plius" 29.09.2006
9 CAP STAPRIM 20.02.2007
10 GŢ "Gandabescu Ion" 12.06.2007
11 GŢ "Ciobanu Mihai" 05.03.2012
Sursa: Primăria s. Talmaza

Cel mai mare producător agricol din localitate este întreprinderea Moldo-Americana „Kelle Grains
Elevator Căuşeni”, care arendează terenuri agricole de la cetăţenii satului cu o suprafaţă de mai bine de
2160 ha (plată - 500 kg grîu la 1 ha arendat). În acelaș timp 3014 persoane fizice gestionează 1957,18 ha
de teren agricol, care sunt prelucrate sinestător. Deasemenea 490,8 ha au statut de grădini cu un număr
de 2598 proprietari, obținute în baza articolului 82 a Codului funciar în procesul de privatizare. În
localitate sunt înregistrate 263 tractoare și 11 combine, utilizate de către unitățile economice în procesul
de producție.

Tabel 3 Suprafața de teren administrată de agenții economici, ha

Denumirea Suprafața
Teren propriu
1. SRL Leon Gri 246,43
2. SRL Leuntea Vin 31,34
3. SRL Vais-MD Vine CO 78,2
4. SRL Nave Plus 72,41
5. SRL Talmaza Plus 14,69
6. SRL Agro Bio Proiect 102,46
Gospodarii taranesti, mai mari de 100 ha, total 456,55
Teren propriu, total 162,99

24
 1. G.T. Godiac - Stefan 6,4
2. G.T. Mihail Ciobanu 156,59
3. Terenuri arendate 293,56
4. G.T. Mihail Ciobanu 67,45
5. G.T. Gandabescu Ion 121,15
6. G.T. Godiac - Stefan 104,96
Gospodarii taranesti, suprafata 10 - 50 ha, total 57,24
Teren propriu, total 49,73
1. G.T. Mazare Ruslan 20,64
2. G.T. Anisoara Sirghi 21
3. G.T. Nistreanu T.S. 8,09
Terenuri arendate 7,51
1. G.T. Nistreanu T.S. 7,51
Sursa: Primăria s. Talmaza

Zootehnia. Creşterea animalelor şi păsărilor în satul Talmaza este prezentă în majoritatea gospodăriilor
individuale, pentru consum propriu şi doar o mică parte pentru vînzare.

Totodată în partea de Sud a satului activează, în încăperile fostei ferme de vite mari cornute,
întreprinderi de creştere a animalelor.

Numărul de animale în gospodăriile individuale în perioada de referinţă a fost în continuă scădere.

Numărul porcinelor, care a scăzut cu 7,6% în anul 2015 comparativ cu anul 2011, numărul de bovine s-a
micşorat cu 24% în anul 2015 comparativ cu anul 2011, numărul ovinelor a scăzut cu aproximativ 6% ce
reprezintă cea mai mică scădere din speciile animalelor de casă.

Reieșind din șeptelul total de animale domestice (977 capete convenționale), în medie unui animal
revine 1,2 ha de pășune, ceea ce reprezintă o valoare optimală (se recomandă 1 ha la 1 animal
convențional). Această valoare trebuie corectată la efectivul real de animale (și nu cel declarat oficial) și
la starea pășunilor (care în unele cazuri sunt degradate).

Concluzii

 Potențialul economic al localității este slab valorificat, deoarece activităţile sunt desfăşurate
preponderent în domeniul creșterii materiei prime agricole şi comerţul cu amănuntul.
 Sectorul de servicii este la etapa de inițiere, caracterizat prin experiență minimă a antreprenorilor și
insuficiența resurselor financiare ieftine.
 Veniturile bugetul local în perioada de referinţă în cea mai mare parte este asigurat de transferuri de
la bugetul de stat, iar potenţialul local nu permite generarea de venituri suficiente pentru acoperirea
cheltuielilor.
 Capacitatea joasă de asigurare a veniturilor proprii în bugetul local reduc perspectivele de inițiere a
proiectelor de dezvoltare a infrastructuri localității.
 Reieșind din numărul populației suprafața fondului funciar, satul este bine asigurată cu resurse
funciare (cantitativ și mai puțin calitativ), în medie unui locuitor revenindu-i 1,55 ha (ceea ce
reprezintă o valoare optimală).
 Intravilanul (teritoriul ocupat de amenajări şi construcţii ce constituie localitatea) are o pondere de
aproximativ 8%, ce este egală cu media pe raionul Ștefan Vodă.
 Ponderea plantaţiilor forestiere este de 17,1%, mai mare comparativ cu media pe republică, ca
urmare terenurile agricole au o pondere de 69,1% (media pe republică fiind de 73,8%), iar pondere
terenurilor arabile este de 52,9% (media pe republică fiind de 53,7%).

25
 Distanța de amplasare a caselor în raport cu albia r. Nistru Chior (Orb) nu este respectată. Unele
case sunt amplasate în lunca râului. Pe tot tronsonul de tranzitare a perimetrului comunei, corpurile
de apă sunt lipsite de fâșii riverane de protecție (20 m de fâșie forestieră pe de o parte și alta a
râului).
 Nota medie de bonitatea este de numai 68 de puncte, în același timp majoritatea terenurilor sunt
supuse pericolului de degradare a fertilității solului, prin activizarea eroziunii liniare, îndeosebi în
timpul ploilor torențiale.
 Degradarea fertilității solului are loc din motivul lipsei amenajamentelor funciare, lucrărilor
incorecte ale terenurilor de pe pantă, lipsei asolamentelor, lipsei fâșiilor de protecție a culturilor
agricole, etc.
 Dinamica pieţei funciare a terenurilor pentru construcţii locative este în descreştere, deoarece
numărului de familii tinere, care se stabilesc în localitate este în descreștere.


26
1.5. Infrastructura
1.5.1. Infrastructura utilităților publice
Pe teritoriul satului sunt 2794 de case din care:
• 1983 sau 71% sunt conectate la apeduct;
• 1492 sau 53% sunt conectate la rețeaua de gaze naturale;
• 180 sau 6 % beneficiază de serviciul de colectare a deșeurilor menajere.
Lungimea totală a rețelelor locale de distribuție a apei potabile constituie 80 km. În sat nu există
rețea centralizată de canalizare.
În s. Talmaza există rețea de alimentare cu gaze naturale, care este compus din stație de distribuție
a gazelor și din rețea de distribuție de presiune medie și joasă. Țevile sun tamplasate aerian și subteran,
materialul este oțel și polietilenă.
Schema de asigurare s. Talmaza cu gaze natural este prezentată pe Planșa ”Asigurare cu gaze
naturale”.
Alimentarea cu energie electrică a satului Talmaza este asigurată de întreprinderea Î.C.S. "Gas
Natural Fenosa Furnizare Energie" SRL prin linia electrică aeriană LEA-10kV și posturile de transformare
PT-10/0,4kV. Distribuția energiei electrice, de la posturile de transformare la consumatori este realizată
prin rețele de 0,4kV aeriene pe piloni din beton armați și din lemn.
În prezent în satul Talmaza există un sistem centralizat de alimentare cu apă, însă un sector
localității nu dispune de o rețea de alimentare cu apă.
Alimentarea cu apă a localității unde există rețeaua de apă are loc din sonde arteziene existente.
Alimentarea cu apă în această localitate unde nu există o rețea de alimentare cu apă are loc din fântâni
de mică adâncime aflate pe teritoriul satului. Apa captată din aceste fântâni nu satisface cerinţelor şi
normelor igienico-sanitare, şi nu satisface cerinţele “Apă-Potabilă”. Deversarea apei uzate menajere are
loc în haznale particulare, ceea ce duce şi mai mult la contaminarea apei din pânza freatică. Totodată
locuitorii acestui sat îndepărtează deşeurile şi gunoiul de la animale în curţile proprii, ceea ce duce iar la
contaminarea apei din pânza freatică.
De la sondele arteziene existente apa este pompată către un turnurile de apă, care sunt montați la
o distanţă de aproximativ 10-30 m de la sonde. Din turnuri, apa gravitaţional intră în reţeaua de
alimentare cu apă a satului Talmaza.
Pentru înmagazinarea compensării de apă, volumului de apă pentru incendiu şi pentru avarie în
satul Talmaza în prezent servesc câteva un turnuri de apă de tip “Rojnovski” cu volumul cuvei de 50 m3,
şi înălţimea piciorului de 15 m.
Reţeaua de distribuţie este de tip mixtă.
Lungimea totală a rețelelor locale de distribuție a apei potabile constituie 80 km. În sat nu există
rețea centralizată de canalizare.
În prezent în satul Talmaza, raionul Ștefan Vodă nu există un sistem centralizat de canalizare. O
parte din locuitorii acestui sat deversează apele uzate în haznale proprii, însă această metodă de
evacuare duce la o contaminare avansată a solului şi a apelor subterane.
În prezent se efectuează proiectul de execuție pentru rețelele de canalizare a unui sector din
localitate.

27
 Este necesar construcţia staţiilor compacte de epurare pentru epurarea apelor uzate.
Telecomunicaţii
Satul Talmaza dispune de centrala telefonica proprie, legătura telefonică fiind asigurată de centrala
proprie. Cablurile telefonice sunt amplasate aerian pe stâlpii rețelei electrice de distribuție de joasa
tensiune.
Privitor la instalarea TV prin cablu, sunt necesare lucrări corespunzătoare funcție de solicitările
existente la aceasta data localitatea având posibilitatea recepționarii canalelor prin instalații individuale.
Pe teritoriul satului există acoperirea operatorilor de telefonie mobilă și rețelei Internet Orange,
Moldcell, Unite.
Transport
Satul Talmaza este la 12 km de centrul raional Ştefan
structura drumurilor locale Vodă, la o distanţă de 22 km de staţia de cale ferată
Căuşeni, la 40 km de or. Tighina şi 100 km distanţă de
cu pietriș
14% mun. Chişinău.
în asfalt
18% Satul este traversat de drumul local L-530
fără acoperiș
68% Cîrnăţăni(Căușeni) - Talmaza- Tudora-R52, prin
intermediul căruia este realizat accesul spre localităţile
din partea de Sud a raionului Ştefan Vodă şi punctul de
trecere Palanca, la hotar cu Ucraina. Conexiunea cu mun.
Chişinău se realizează prin intermediul drumului R30, R 26 şi R2 Chişinău-Bender.
Lungimea totală a reţelei de drumuri în satul Talmaza este de 46 km, dintre care 21 km
sunt cu acoperire rigidă. Majoritatea drumurilor (67,7%) sunt fără acoperire rigidă (asfalt şi
pietriș). Doar 16% din străzile interne ale satului sunt cu acoperire rigidă, celelalte necesitând
construcție și amenajare.
Drumurile sunt întreţinute de către localnici şi de către instituţiile locale în perimetrul de
amplasare.
Transportul public interurban se realizează prin intermediul rutelor: Talmaza- Chişinău (4 curse),
Talmaza – Căușeni, Talmaza - Ștefan Vodă (2 curse). De asemenea localitatea este tranzitate de rutele
Cioburciu- Chişinău și Cioburciu- Căușeni. Pentru pasageri sunt amenajate 5 stații de așteptare.
Serviciile de transport public sunt prestate de către agenţii economici privaţi, orientate spre
îmbunătăţirea confortului pasagerilor, asigurat prin menţinerea stării tehnice şi asigurarea cerinţelor
faţă de parametrii tehnici a unităţilor de transport, stipulate în actele normative din domeniul
transportului de pasageri.

1.5.2. Fondul locativ

Suprafaţa locativă ce revine unei persoane reprezintă indicatorul principal al calităţii de locuire.
Spaţiul locativ pentru o persoană în satul Talmaza constituie 28,87 m2, la o populaţie de 6895 persoane.
Tipul de gospodării în Satul Talmaza în majoritatea cazurilor este tradiţional rurală, în componenţa
căreia sunt şi construcţii auxiliare, spaţii de depozitare. Spaţiul de locuire şi terenul de pe lângă casă sunt
concomitent şi spaţii pentru creşterea plantelor multianuale şi unianuale.

28
 În cadrul unui sondaj realizat în localitate la întrebarea dacă spaţiul de locuit pentru familia
dumneavoastră este suficient, 9% au răspuns afirmativ, 84% au apreciat ca insuficient, iar 7% că este
Figura Casă de locuit. Figura 6Casă de locuit.

prea mult.
De asemenea în cadrul sondajului de opinie desfăşurat în localitate, 51,4% de respondenţi au
confirmat că locuința lor are peste 30 de ani și doar 9,4% din respondenţi au o casă de până la 15 ani. În
următorii 5-10 ani doar 4,3% din respondenți planifică să construiască o casă nouă, majoritatea (76 %)
nu vor construi ceva.
Fiind întrebați, în viitor unde ar dori să locuiască copii dumnealor, 43% din respondenți au afirmat
că la oraș, 30% în localitate, ce presupune un potențial limitat de familii tinere, pentru care ar putea fi
dezvoltat fondul de locuințe.
Concluzii
• Serviciile de transport existente asigură necesităţile de deplasare a locuitorilor pentru direcţia
Ștefan Vodă, Căușeni, mun. Chişinău şi celelalte direcţii de deplasările, totodată oportunități de
deplasare sunt preponderent în prima parte a zilei.

29
1.6. Bună guvernare și management
1.6.1. Management administrativ
Administraţie publică locală
- Figura Primăria Talmaza.
totalitatea autorităţilor publice locale
constituite, în condiţiile legii, pentru
promovarea intereselor generale ale
locuitorilor unei unităţi administrativ-
teritoriale. Autorităţile Administraţiei
Publice Locale a satului Talmaza . sunt
Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, şi
Primarul ca autoritate executivă.    
  Primar - autoritate reprezentativă a
populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi
executivă a consiliului local, aleasă prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat.
Primărie - structură funcţională, care asistă primarul în exercitarea atribuţiilor sale legale.
Consiliul Local se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la 3 luni sau în şedinţe extraordinare ori de
câte ori este necesar, la cererea Primarului sau a cel puţin o treime din numărul total de consilieri.
Autorităţile administraţiei publice locale, care realizează şi asigură autonomie locală a s.Talmaza .
sunt: Consiliul local constituit din 15 membri, ca autoritate deliberativă şi primăria cu primarul ca
autoritate executivă .
Consiliul local are următoarele comisii consultative:
1. Comisia pentru studii, prognoze, economic-sociale și investiții, buget, finanțe, administrarea
domeniului public și privat al satului.
2. Comisia pentru administrația publică, apărarea ordinii publice, dezvoltarea urbanistică,
amenajarea teritoriului, realizarea lucrărilor publice și prestarea servicii, asigurarea funcționării
serviciilor de gospodărie comunală, conservarea monumentelor istorice de arhitectură și a naturii,
protecția mediului înconjurător.
3. Comisia pentru respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, educație, învățământ, culte,
relații cu cetățenii, problemele minorilor, sănătate, sport și agrement.
Atribuţiile specifice ce revin consiliului şi primăriei prevăzute în Legea nr.436 din 28.12. 2006,
privind administraţia publică locală în alte normative, statutul s. Talmaza.
Autorităţile administraţiei publice locale funcţionează în sediul primărie care se află în centrul
s.Talmaza.
Patrimoniul administraţiei unităţii administrative teritoriale se constituie din bunurile mobile şi
imobile care aparţin de patrimoniul public de interes local ,domeniul privat precum şi obligaţiile cu
caracter patrimonial.
Consiliul local stabileşte, anual pe baza de inventariere a bunurilor materiale şi băneşti, valoarea
patrimoniului propriu, precum şi a unităţilor din subordonarea sa care îi revin prin lege .

30
 Consiliul local stabileşte impozitele şi taxele locale, inclusiv: pentru amenajarea teritoriului ,
amplasarea obiectelor de comerţ eliberarea licenţelor de plată, folosirea păşunilor, serviciile stării civile
şi adeverinţe eliberate de primărie pe teritoriul administrat de primăria Talmaza.
Bugetul se formează în condiţiile Legii cu privire la sistemul bugetar şi ale Legii privind bazele
sistemului fiscal.
În baza Legii privind administraţia publică locală Consiliul local adoptă decizii cu privire la stabilirea
impozitelor şi taxelor locale a modului de încasare, introducerea modificări şi completări în deciziile
adoptate de chestiunile vizate. Consiliul local în conformitate cu prevederile legii decide modalitatea de
atribuire şi schimbare a denumirilor unor instituţii publice de interes local a străzilor şi alte obiecte
locative.
Conform Legii privind organizarea administrativ –teritorială a Republicii Moldova s.Talmaza este în
componenţa raionul Ştefan Vodă, R.Moldova.
Componenţa aparatului Primăriei este constituită din Primar, vice-primar, secretarul Consiliului
local, contabil-şef, 3 contabili, specialist pentru reglementarea regimului funciar -2, dintre care 1 prin
contract, specialist în problemele perceperii fiscal-3 unităţi, dintre care 1 prin contract, specialist tineret
şi sport – 0,5 unități, secretar-dactilograf . Prin contract este angajat un jurist şi un pădurar, 0,5 unități
devizier. Totodată pentru asigurarea funcționalității Primăriei sunt angajaţi mediator comunitar, arhivar,
0,5 unitate pentru evidență militară, 3 pompieri, șofer, 3 paznici, derdicătoare, 3 fochişti.

Figura Organigrama

Primar Vice-Primar

Secretar CL Contabil
Specialist
şefpentru reglementarea regimului funciar
Specialist în problemele Specialist
perceperii pentru
fiscale tineret
Secretar-dactilograf,
-3 unităţi şi sport
0,5 unităţi

Contabil -3 unităţi

Sursa: Primăria s. Talmaza .

Secretarul Consiliului local este numit în funcţie de către Consiliul local la propunerea Primarului în
urma concursului organizat pentru suplinirea acestei funcţii şi este concomitent şi secretar al satului.
Secretarul îndeplineşte, sub autoritatea primarului, următoarele atribuţii de bază: a) asigură înştiinţarea
convocării consiliului local; b) participă la şedinţele consiliului local; c) avizează proiectele de decizii ale
consiliului local şi contrasemnează deciziile;  d) asigură buna funcţionare a primăriei;  e) asigură
efectuarea lucrărilor de secretariat; f) pregăteşte materialele pe marginea problemelor supuse
dezbaterii în consiliul local; g) comunică şi remite, în termen de 5 zile, dacă legea nu prevede altfel,

31
autorităţilor şi persoanelor interesate actele emise de consiliul local sau de primar;  h) asigură aducerea
la cunoştinţă publică a deciziilor consiliului local şi a dispoziţiilor normative ale primarului;   
i) primeşte, distribuie şi întreţine corespondenţa;  j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din
arhiva consiliului local, în afara celor care conţin informaţii secrete, stabilite potrivit legii, precum şi
extrase şi copii de pe actele de stare civilă;  k) organizează, coordonează, poartă răspundere pentru
activitatea serviciilor de stare civilă, de protecţie socială şi exercită, după caz, atribuţiile respective;  l)
ţine evidenţa gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a asociaţiilor acestora conform registrului aprobat
de Guvern;  m) păstrează şi aplică, după caz, sigiliul;  n) acordă ajutor consilierilor şi comisiilor consiliului
local;  o) administrează sediul primăriei şi bunurile ei;  p) eliberează certificate de proprietate privată ce
confirmă dreptul de proprietate asupra cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi
agricole, în baza anexelor la procesul-verbal al comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderilor
agricole, conform modelului aprobat de Ministerul Economiei şi Comerţului; q) îndeplineşte acte
notariale conform Legii cu privire la notariat; r) înregistrează contractele de locaţiune sau, după caz,
contractele de arendă a bunurilor imobile pe un termen mai mic de 3 ani.
Specialistul în reglementarea regimului funciar este responsabil de evidenţa funciară şi controlul
asupra folosirii raţionale a terenurilor, perfectarea registrului şi fişei cadastrale a satului, precum şi de
organizarea activităţii comisiei funciare.
Specialistul pentru percepere fiscală este responsabil de evidenţa, colectarea şi prezentarea
rapoartelor referitor la taxele şi impozitele locale.
Cooperarea dintre administraţia publică locală şi partenerii de dezvoltare

Administrația publică locală colaborează în realizarea activităților sale atît cu parteneri

locali, cît și externi.
Partenerii locali. Pe teritoriul raionului îşi desfăşoară activitatea Camera de comerţ, ACSA,
Incubatorul de Afaceri Ștefan Vodă, Agenţii de dezvoltare locală şi alte organizaţii care
contribuie la dezvoltarea social-economică a localităţii.
Partenerii externi. Autoritățile administrației publice locale au încheiat acord de localitatea
Bran, județul Brașov România.

1.6.2. Buget local

Veniturile bugetului local. Conform rezultatelor prezentate în Tabelul 4, în perioada anilor 2015 -
2017, veniturile totale executate ale bugetul local au înregistrat o evoluție crescătoare de la 6 537,6 mii
în 2015 până la 10 093,0 mii lei în 2017. Cele mai mari venituri totale executate în bugetul local au fost
înregistrate în anul 2016 – 11 565,5 mii lei. Această creştere a fost generată de creșterea defalcărilor de
la impozitului pe venit al persoanelor fizice, transferurilor și granturilor, în special al proiectului privind
construcția apeductului în s. Talmaza. Tabelul 5 prezintă datele despre evoluția indicatorilor bugetari în
perioada 2015-2017.

Tabel 4. Evoluția indicatorilor bugetari în perioada 2015-2017, mii lei

Indicatori 2015 2016 2017 Evoluție

executat, mii lei 2017/2015,

32
 %
Venituri totale, din care: 6537,6 11565,5 10093,0 +54
Venituri proprii inclusiv, 967,1 927,7 990,5 +2
impozit funciar 580,2 625,6 684,3 +18
impozit pe bunuri imobiliare 77,3 70,0 90,1 +17
taxe locale 243,4 217,2 188,5 -23
a. taxa pentru amenajarea 80,2 81,4 42,1 -48
teritoriului
b. taxa de organizare a licitațiilor - - - -
şi loteriilor
c. taxa de plasare a publicității - - - -
(reclamei)
d. taxa de aplicare a simbolicii - - - -
locale
e. taxa pentru unitățile 144,2 132,4 143,2 -1
comerciale şi/sau de prestări
servicii
f. taxa de piață 5,0 3,4 3,2 -36
g. taxa pentru cazare - -- - -
h. taxa balneară - - - -
i. taxa pentru prestarea - - - -
serviciilor de transport auto de
călători pe teritoriul
municipiilor, orașelor şi satelor
(comunelor)
j. taxa pentru parcare - - - -
k. taxa de la posesorii de câini - - - -
l. taxa pentru parcaj - - - -
m. taxa pentru salubrizare - - - -
n. taxa pentru dispozitivele - - - -
publicitare
patenta 14 14,9 27,6 +97
Defalcări de la impozite pe venit ale PF 595,6 754,9 911,1 +53
Transferuri inclusiv, 4705,7 8842,3 7870,2 +67
transferuri cu destinație generală 872,9 963,9 1098,1 +26
transferuri cu destinație specială 3832,8 4118,2 5126,4 +34
Transferuri capitale cu destinație specială 0 3760,2 1615,7 +
Transferuri intre bugetele locale 0 0 30 +
Granturi - 0 0 +
Alte venituri 255,0 1039,6 321,1 +26

Veniturile proprii sunt constituite: din impozitul funciar, impozitul pe bunurile imobiliare și taxele
locale. În perioada anilor 2015 – 2017, veniturile proprii executate au crescut nesemnificativ cu 2% de la
967,1 mii lei în 2015 la 990,5 mii lei în 2017.

În aceiași perioadă impozitul funciar au crescut de la 580,2 mii lei în 2015 până la 684,3 mii lei în
2017. Veniturile executate provenite din impozitul pe bunurile imobiliare înregistrează o creștere lentă
pe perioada analizei de la 77,3 mii lei în 2015 la 84,3 mii lei – în 2017.

33
 Conform datelor prezentate în tabelul 5, veniturile executate din taxele locale sunt în descreștere.
În anul 2017, acest indicator a înregistrat valoarea cea mai mică din perioada analizată şi a constituit
doar 188,5 mii lei, cu 30,9 mii lei mai puţin decât în 2015. Această descreștere a fost condiționată de
faptul că până în această perioadă s-a diminuat taxa pentru amenajarea teritoriului cu 48%, fapt ce
poate fi explicat prin diminuarea nr. de agenți economici, ori diminuarea nr. de locuri de muncă, sau
colectarea neeficientă a acestor categorii de venituri.

În perioada anilor 2015-2017, defalcările de la impozitul pe venitul persoanelor fizice au crescut de

la 595,1 până la 911,1 mii lei. În anul 2017, conform noilor prevederi a fost efectuate majorări la salariu
fapt ce a avut un impact semnificativ pentru creșterea defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor
fizice cu peste 50%.

În perioada 2015-2017, transferurile de la bugetul de stat au crescut de la 4705,7 mii lei până la
6394,5 mii lei (36%). Această majorare a fost condiționată atât de creșterea transferurilor cu destinație
generală cât și de creșterea celor cu destinație specială. Important de menționat că transferurile cu
destinație specială sunt utilizate pentru finanțarea învățământului preșcolar și extrașcolar, investiții
capitale, și protecție socială. Cheltuirea acestei categorii de transferuri pentru alte priorități/necesități
nu este permisă.

În perioada anilor 2016 și 2017 constatăm o creștere considerabilă din sursele financiare externe
(granturi) alocate de câte Fondul Național Ecologic pentru construcția apeductului în s. Talmaza și de la
Biroul de Reintegrare – pentru iluminat stradal și altele.

Cheltuielile bugetului local Talmaza. În perioada 2015 – 2017 cheltuielile bugetare au crescut de la
6487,0 mii lei până la 9286,8 mii lei. Cele mai mari cheltuieli executate au fost înregistrate în anul 2016 -
11751,2 mii lei. Această creștere se explică prin faptul că au fost implementate proiectele: 1) extinderea
rețelei de apeduct și 2) extinderea rețelei de iluminat stradal.

Principalele domenii pentru care s-au orientat cheltuielile bugetului local sunt:

Figura Evoluția cheltuielilor în perioada 2015-2017

Domeniul 1 – sistemul de învățământ.
12%
În perioada anilor 2015 – 2017,
4% 24% ponderea cheltuielilor educaționale a
alte cheltuieli
10% 41%
2%
8%
variat de la 34% la 58%. Această
amenajarea teritoriului
categorie de cheltuieli este destinată
1%
6% camine culturale, pentru întreținerea instituțiilor de
58% 46% biblioteci
educație timpurie din localitate, fiind
34%
educatie finanțată prin intermediul transferurilor
primaria
cu destinație specială. Ponderea acestor
15% 18% 20%
cheltuieli în fiecare an a fost diferită, în
2015 2016 2017
2015 – 58%, în 2016 – 34%, în 2017 – 46
%.

Domeniul 2 – Aparatul administrativ. În perioada anilor 2015 - 2017, cheltuielile administrative au

realizat o creștere de la 977,0 mii lei la 1825,35 mii lei. În anul 2016 acestea au constituit 2085,4 mii lei,

34
deoarece în aparatul primăriei a fost angajat specialist pentru atragerea investițiilor, remunerat din
veniturile proprii. Ponderea acestor cheltuieli a variat între 15% și 20%.

Domeniul 3 – Cultură, artă, sport şi activități pentru tineret asistenta sociala. Pentru întreținerea
căminelor culturale și bibliotecilor, în perioada anilor 2015-2017, s-au alocat în medie 700 mii lei anual.
În 2015 constatăm că cheltuielile pe această componentă au fost de 689,2 mii lei, crescând treptat până
la 755,4 mii lei în 2017. Ponderea acestor cheltuieli a variat între 6% și 8%.

Domeniul 4 – Amenajarea teritoriului. Cheltuielile pentru gospodăria comunală au înregistrat valori

diferite în fiecare an din perioada analizată. Cele mai mari valori au fost înregistrate în anul 2015,
constituind 280,9 lei, în 2016—156,8 mii lei şi în 2017—171,3 mii lei. Ponderea acestor cheltuieli a variat
între 1% și 4%.

În perioada de raport administrația a accesat granturi și finanțări externe pentru implementare

proiectelor: 1) extinderea rețelei de apeduct și 2) extinderea rețelei de iluminat stradal. În perioada
analizată Primăria s. Talmaza nu a contractat împrumuturi și credite. Cadrul legal oferă posibilitatea 1 de
contractare de credite pe termen lung, pentru investiții publice şi îmbunătățirea infrastructurii locale
prin prestarea serviciilor de calitate către cetățeni.

1.6.3. Societatea civilă

În satul Talmaza sunt înregistrate şi îşi desfăşoară cu succes activitatea 2 organizaţii obştești de profil
(vezi tabelul de mai jos). Pe parcurs se va impune deschiderea unor noi organizaţii în aşa domenii ca:
tineret, mediu, salubrizare, etc.

denumirea Anul înregistrării Domeniul de activitate

”Renașterea” 01.01.03. Actualizarea și dezvoltarea localității prin
elaborarea și implementarea diferitelor
programe sociale, ecologice, social-
economice, culturale. Dezvoltarea relațiilor de
parteneriat, asigurarea funcționării libere a
informației utile cu caracter metodic și artistic
pentru populația localității
”Agro balta”. 01.01.2018 Implementarea proiectelor în domeniile agricol
și ecologic.
Desfășurarea activității de organizare a
campaniilor de colectare a donațiilor pentru
realizarea scopurilor și sarcinilor statutare,

1
Art. 13 al Legii nr. 397 din 16.10.2003 privind finanțele publice locale

35
1.7. Analiza SWOT
Puncte tari
 Ponderea mare a populaţiei apte de muncă.
 Ponderea mare a populaţiei tinere.
 Acces la căile de transport naţionale şi
internaţionale.
 Condiţii naturale favorabile pentru agricultură.
 Bonitatea înaltă a terenurilor agricole.
 Număr mare de unități de comerț
 Ponderea mare a terenurilor arabile.
 Ponderea mare a plantaţiilor forestiere
 Ponderea mare a plantaţiilor multianuale
 Bonitatea înaltă a terenurilor
Oportunităţi
 Programele de subvenționară pentru
agricultură
 Schimbărti favorabile a legislaţiei.
 Valorificarea potenţialului comercial al
unităților turistice.
 oportunitățile oferite de Acordul de Asociere
cu Uniunea Europeană
 Programe de subvenționare a agriculturii
 Programe naţionale de modernizare a
infrastructurii locale de utilităţi.
 Modificări favorabile a legislaţie
36
Puncte slabe
 Spor natural negativ
 Rata de mortalitate în creştere.
 Rata de mortalitate mai mare decît rata
înregistrată la nivelul întregii populaţii a
Republicii Moldova
 Aplicarea tehnologiilor vechi şi ineficiente în
agricultură
 Productivitatea si calitatea scăzuta a producției
agricole
 Insuficiența cunoştinţelor despre cerinţele
sanitare, fitosanitarte, pentru producţia
agricolă destinată pieţei locale şi exportului.
 Capacități antreprenoriale și inițiativă de
 inițiere a afacerii reduse în rându populației
 Posibilităţi reduse de angajare în sectorul
economic local.
 Migraţia persoanelor apte de muncă.
 Suprafeţe mari de terenuri degradate
 Ponderea mare a terenurilor supuse eroziunii
 Suprafețe nesemnificative de terenuri irigate.
 Echiparea slabă a intravilanului cu utilităţi.
Amenințări
 Întreruperea programelor de susţinere a
populaţiei
 Migraţia populaţiei apte de muncă către
localităţile cu un mediu socio-cultural mai
atractiv
 Calamități naturale
 Instabilitatea preţurilor la produsele energetice
 Acces neechitabil la subvenţii
 Cadru regulator nestimulatoriu
 Calamități naturale (alunecări de teren)
 Instabilitate legislativă.
 Modificarea programelor de investiţii în
infrastructura localităţilor rurale.
 II. Cadrul general al strategiei
2.1 Viziunea

Prin realizarea obiectivelor propuse, în anul 2025 satul Talmaza va fi o localitate cu o infrastructură
dezvoltată al oportunităţilor în care să studiezi, să munceşti şi să trăieşti decent, cu o comunitate de
afaceri dinamică şi competitivă, cu autorităţi locale responsabile şi deschise pentru parteneriate şi cu
cetăţeni activi.

2.2 Misiunea
Pentru realizarea Viziunii strategice misiunea comunității și a autorităților publice locale este:

Către anul 2025, satul Talmaza va realiza activități pentru dezvoltare locală, determinată de o
economie dezvoltată și competitivă, ce va permite crearea locurilor noi de muncă cu salarii destoinice,
îmbunătățirea calității serviciilor publice și infrastructurii locale, precum și diminuarea fluxurilor
migraționiste din localitate.

Satul Talmaza Va deveni un centru de dezvoltare și promovare a turismului rural prin valorificarea
potențialului cultural, artistic și natural existent, creând Parcul Național în zona Nistrului de Jos

Cetățenii au acces la servicii publice calitative, permanente, eficiente și nediscriminatorii.

Autoritățile publice din comună sunt APL eficiente, transparente, deschise și axate pe nevoile
cetățenilor

2.3 Valorile strategiei

Realizarea viziunii și misiunii va fi asigurată de acceptarea de către fiecare cetățean al comunității a unui
sistem de valori care vor deveni norme de conduită și atitudine general acceptate în următorii zece ani.
Acest sistem este compus din următoarele valori:

Profesionalism. Această valoare se va manifesta prin competență, rapiditate și calitate în soluționarea

problemelor stringente ale comunității.

Competență. Această valoare se va manifesta prin implicarea în rezolvarea problemelor comunității a

unor persoane care dispun de cunoștințele și abilitățile necesare, investiți cu exercitarea acestor atribuții
și responsabili pentru acțiunile lor.

Responsabilitate. Este valoarea care va asigura dezvoltarea în toate domeniile, care va fi asigurată prin
asumarea de către responsabilii de implementare a obligațiilor de a efectua acțiunile până la sfârșit cu
asumarea răspunderii pentru consecințe.

Meritocrație. Capacitatea de autoanaliză a activității ce se manifestă prin promovarea factorilor de

decizie de în funcție de competență, profesionalism și omenie.

Cooperare. Strategia de dezvoltare va fi implementată doar lucrând împreună și în interes reciproc

încercând să diminuăm divergențele la maxim.

Consultare. Orice acțiune cu impact asupra unei mari părți a comunității va fi discutată cu întreaga
comunitate și implementată cu acordul majorității.

37
Transparență. Activitatea în privința implementării strategiei de dezvoltare se va desfășura fiind
permanent îndreptată spre maximizarea căilor și posibilităților de informare reciprocă a factorilor de
decizie și a membrilor comunității pentru asigurarea clarității și înțelegerii procesului în derulare.
2.4 Direcții și obiective specifice
Pentru realizarea viziunii strategice, activitățile și proiectele, tuturor factorilor implicați în procesul de
dezvoltare locală, vor fi orientate pe următoarele direcții strategice de dezvoltare și spre atingerea
următoarelor obiective specifice:

Direcțiile strategice Obiective specifice

1 Dezvoltarea serviciilor publice de calitate
1.1 Asigurarea accesului locuitorilor satului din
păturile socialmente vulnerabile (inclusiv de
naționalitate romă) la serviciile publice
diversificate și instituțiile publice
1.2 Asigurarea condițiilor pentru promovarea
valorilor culturale și recrearea populației

1.3 Dezvoltarea învățământului școlar și preșcolar

1.4 Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
satului

2 Dezvoltarea economică locală prin 2.1 Dezvoltarea infrastructurii economice

valorificarea potențialului uman și natural 2.2 Valorificarea economică a tuturor terenuri,
existent. clădiri pentru atragerea de noi investitori locali și
externi

2.3 Susținerea și dezvoltarea afacerilor

2.4 Valorificarea potențialului turistic

3 Informarea și implicarea cetățenilor în 3.1. Asigurarea unui mediu curat și sănătos

vederea utilizării corecte a resurselor naturale
3.2. Crearea sistemului de management eficient al
și protecția mediului ambiant
deşeurilor

3.3. Informarea cetățenilor în domeniul protecției

mediului
3.4 Preîntâmpinarea alunecărilor de teren

4 Dezvoltarea infrastructurii locale 4.1 Elaborarea şi implementarea sistemului de

măsuri pentru reabilitarea iluminatului stradal
4.2 Reparația și întreținerea drumurilor locale

4.3 Extinderea reţelelor inginereşti de alimentare

5 Consolidarea capacităților APL în vederea
realizării unui management administrativ
eficient și transparent, axat pe nevoile
cetățenilor
cu apă potabilă şi canalizare
5.1 Consolidarea capacității administrației publice
locale și a instituțiilor publice subordonate
5.2 Consolidarea bazei de impozitare și sporirea
performanțelor în sistemul financiar –economic
local

38
 5.3 Dezvoltarea și cooperarea inter comunitară
pentru prestarea serviciilor publice
5.4 Asigurarea transparenței APL și implicarea
cetățenilor în procesele decizionale la nivel local

Direcția strategică I: Dezvoltarea serviciilor publice de calitate

Probleme abordate:
 Condiții modeste în instituțiile de învățământ școlar și preșcolar
 Lipsa terenurilor de joacă pe copii
 Lipsa zonei de odihnă pentru locuitorii satului Talmaza, în special pentru mame cu copii,
persoane în etate
 Numărul limitat de acțiuni culturale cu implicarea romilor
 Lipsa cartografierii serviciilor sociale
 Acoperișul deteriorat la muzeu
 Grădinița nr.2 fără condiții de instruire
 Lipsa echipamentului performant în IMSP ”Centrul sănătate Talmaza”
Obiectivul specific 1.1: Asigurarea accesului locuitorilor satului din păturile socialmente vulnerabile
(inclusiv de naționalitate romă) la serviciile publice diversificate și instituțiile publice
Măsura 1.1.1:
Cartografierea serviciilor sociale
Măsura 1.2.1:
Instruiri în domeniul prestării serviciilor comunale
Obiectivul specific 1.2: Asigurarea condițiilor pentru promovarea valorilor culturale și recrearea
populației
Măsura 1.2.1:
amenajarea şi dotarea unor terenuri de joacă pentru copii în perimetrul satului
Măsura 1.2.2:
reparația acoperișului muzeului și completarea acestuia cu exponate
Măsura 1.2.3:
Amenajarea zonelor de odihnă pe malul Nistrului Chior
Măsura 1.2.4:
Organizarea şi petrecerea evenimentelor cultural-artistice şi sportive anuale în cadrul satului (cu
implicarea a romilor). Atragerea unui număr egal de bărbați și femei la desfășurarea acestor activități.
Obiectivul specific 1.3: Dezvoltarea învățământului școlar și preșcolar
Măsura 1.3.1:
Construcția grădiniței nr.2
Măsura 1.3.2:
Reînnoirea bazei tehnico-materiale a instituțiilor de învățământ în corespundere cu particularităţile de
vârstă a elevilor şi copiilor
Măsura 1.3.3:
Menţinerea şi modernizarea clădirilor instituţiilor de învăţământ şcolar şi preşcolar din localitate
Obiectivul specific 1.4: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei satului
Măsura 1.4.1:
Deschiderea cabinetului stomatologic
Măsura 1.4.2:
Dotarea IMSP ”Centrul sănătate Talmaza” cu tot aparatajul necesar

39
Măsura 1.4.3:
Lărgirea gamei de servicii medicale prestate locuitorilor satului, inclusiv de etnie romă și persoanelor cu
dizabilități

Direcția strategică II Dezvoltarea economică locală prin valorificarea potențialului uman și natural
existent

 Lipsa pieței agricole

 Necesitatea creării condițiilor pentru cultivarea legumelor
 Lipsa consolidării producătorilor agricoli
 Necesitatea elaborării planului dezvoltare economică locală
 Lipsa locurilor de muncă
 Lipsa tehnologiilor performante și necesitatea aplicării lor
 Necesitatea motivării antreprenoriatului feminin

Obiectivul specific 2.1 Dezvoltarea infrastructurii economice

Măsura 2.1.1:
Amenajarea piețe locale agricole
Măsura 2.1.2:
Construcția fabricii de prelucrare a legumelor și fructelor
Măsura 2.1.3:
Construcția serelor
Măsura 2.1.4:
Construcția cafenelei
Obiectivul specific 2.2 Valorificarea economică a tuturor terenuri, clădiri pentru atragerea de noi
investitori locali și externi
Măsura 2.2.1:
înfiinţarea cooperativei agricole
Măsura 2.2.2:
Facilitarea procesului de consolidare a terenurilor agricole
Obiectivul specific 2.3 Susținerea și dezvoltarea afacerilor
Măsura 2.3.1:
elaborarea planului de dezvoltare economică locală
Măsura 2.3.2:
Stimularea folosirii tehnologiilor moderne în agricultură
Măsura 2.3.3:
Instruirea femeilor și tinerilor pentru afacerilor prin crearea locurilor noi de muncă
Măsura 2.3.4:
Construcția cafenelei
Obiectivul specific 2.4 Valorificarea potențialului turistic
Măsura 2.4.1:
Implementarea proiectului parcului Național Nistrul de jos
Măsura 2.4.2:
Crearea unei stâne pentru atragerea turiștilor
Măsura 2.4.3:
Amenajarea popasurilor pentru turiști
Măsura 2.4.4:
Amenajarea campingului pentru turiști

40
Direcția strategică III Informarea și implicarea cetățenilor în vederea utilizării corecte a resurselor
naturale și protecția mediului ambiant

 Zone verzi neîngrijite

 Necesitatea sistematizării pășunatului
 Număr redus de fâșii forestiere
 Lipsa concursurilor de susținere a populației în asigurarea mediului ambiant
 Nistrul chior înnămolit
 Lipsa tomberoanelor
 Lipsa serviciului specializat de evacuare a deșeurilor
 Necesitatea serviciilor mecanizate
 Pericol de alune4cări de teren
 Nivel scăzut de informare a populației pentru asigurarea unui mediu ambiant și curat
Obiectivul specific3.1: Asigurarea unui mediu curat și sănătos
Măsura 3.1.1:
Elaborarea şi implementarea unui sistem de măsuri pentru amenajarea şi îngrijirea tuturor zonelor verzi,
de odihnă şi agrement de pe teritoriul satului
Măsura 3.1.2:
Sistematizarea pășunatului
Măsura 3.1.3:
Curățirea Nistrului chior
Măsura 3.1.4:
Plantarea fâșiilor forestiere pentru migrarea animalelor
Măsura 3.1.5:
Organizarea concursurilor Cea mai amenajată fântână, stradă....
Obiectivul specific 3.2: Crearea sistemului de management eficient al deşeurilor
Măsura 3.2.1:
Procurarea utilajelor pentru prestarea serviciilor mecanizate populației
Măsura 3.2.2:
Organizarea serviciului de evacuare a deșeurilor
Măsura 3.2.3:
Instalarea tomberoanelor pentru colectarea deșeurilor menajere
Măsura 3.2.4:
Construcția drumului de acces către gunoiștea autorizată
Obiectivul specific 3.3: Informarea cetățenilor în domeniul protecției mediului
Măsura 3.3.1:
Informarea populaţiei asupra folosirii echilibrate a resurselor de apă şi prevenirea poluării mediului
Măsura 3.3.2:
Iniţierea unor campanii de informare şi conştientizare a publicului în vederea gestionării eficiente a
deşeurilor
Măsura 3.3.3:
Implementarea programelor de educaţie ecologică a copiilor, tinerilor etc
Obiectivul specific 3.4: Preîntâmpinarea alunecărilor de teren
Măsura 3.4.1:
Plantarea fâșiilor de protecție pentru prevenirea alunecărilor de teren
Măsura 3.4.2:

Construcția barajelor forestiere

41
Direcția strategică IV Dezvoltarea infrastructurii locale

 Lipsa iluminatului stradal în s. Talmaza, inclusiv Cioburciu, Purcari—zona de securitate

 Drumuri rele locale cu glod
 Lipsa tehnicii specializate pentru întreținerea drumurilor
 Necesitatea extinderii rețelei de apă potabilă
 Lipsa sistemului de canalizare
 Necesitatea instalării filtrelor de apă potabilă

Obiectivul specific 4.1 Elaborarea şi implementarea sistemului de măsuri pentru reabilitarea

iluminatului stradal
Măsura 4.1.1:
Crearea cooperării intercomunitare între localitățile Talmaza, Cioburciu, Purcari
Măsura 4.1.2:
Elaborarea studiului de fezabilitate extinderea iluminatului stradal în localitățile Talmaza, Cioburciu,
Purcari
Măsura 4.1.3:
Realizarea lucrărilor de extindere a iluminatului stradal în localitățile Talmaza, Cioburciu, Purcari
Măsura 4.1.4:
Întreținerea iluminatului stradal în localitățile Talmaza, Cioburciu, Purcari
Obiectivul specific 4.2 Reparația și întreținerea drumurilor locale
Măsura 4.2.1:
Reparația drumurilor locale în variantă albă și în asfalt
Măsura 4.2.2:
Procurarea tehnicii specializate pentru deszăpezire şi menţinerea drumurilor locale
Măsura 4.2.3:
Construcția drumului Talmaza-Cremenciug
Obiectivul specific 4.3 Extinderea reţelelor inginereşti de alimentare cu apă potabilă şi canalizare
Măsura 4.3.1:
Extinderea rețelei de apă potabilă
Măsura 4.3.2
Instalarea filtrelor de apă
Măsura 4.3.3:
Construcția sistemului de canalizare

Direcția strategică V. Consolidarea capacităților APL în vederea realizării unui management

administrativ eficient și transparent, axat pe nevoile cetățenilor

Probleme abordate: ✓ Baza impozabilă pentru completarea bugetului local este insuficientă.
✓ În primărie nu se utilizează pe deplin tehnologii moderne de evidenţă şi control a
procesului fiscal local.
✓ Transparenţa procesului bugetar local la toate etapele acestuia încă nu este pe deplin
asigurată.

42
 ✓ Un nivel insuficient de pregătire a consilierilor locali în scopul unei mai mari motivaţii de a
se implica în gestionarea treburilor publice.
✓ Mecanismele de responsabilizare a APL în faţa locuitorilor comunităţii încă nu sunt utilizate
suficient.
Obiectiv specific 5.1: Consolidarea capacității administrației publice locale și a instituțiilor publice
subordonate
Măsura 5.1.1:
Participarea funcționarilor, reprezentanților instituțiilor publice la Instruiri în utilizarea echipamentelor,
software (MSOffice), inclusiv poșta electronică, soluții Cloud, administrarea paginii WEB
Măsura 5.1.2:
Actualizarea fișelor de post
Măsura 5.1.3:
elaborarea/actualizarea cadrului regulatoriu la nivel local (Statutul localității, Regulamentul de
funcționare a Consiliului local și a Regulamentului de organizare şi funcționare a aparatului Primăriei)
Obiectiv specific 5.2: Consolidarea bazei de impozitare și sporirea performanțelor în sistemul financiar
–economic local
Măsura 5.2.1:
Realizarea măsurile de sporire a veniturilor bugetului local
Măsura 5.2.2:
elaborarea planurilor de achiziții (m-tender)
Măsura 5.2.3:
Automatizarea evidenței contabile și facturării serviciului de AC 
Măsura 5.2.4:
implementarea soluțiilor informaționale inovative în domeniul administrării proprietății, impozitării și
îmbunătățirii transparenței*
Obiectiv specific 5.3: Dezvoltarea și cooperarea inter comunitară pentru prestarea serviciilor publice
Măsura 5.3.1:
Participarea la vizite de studiu pentru cooperarea intercomunitară
Măsura 5.3.2:
Crearea asociației intercomunitare în vederea prestării serviciilor publice (iluminat stradal,
managementul deșeurilor, întreținerea drumurilor locale)

Obiectiv specific 5.4: Asigurarea transparenței APL și implicarea cetățenilor în procesele decizionale la
nivel local
Măsura 5.4.1:
 Implicarea populației, inclusiv a reprezentanților Grupului de inițiativă locală, în actualizarea anuală a
strategiei locale de dezvoltare a satului Talmaza
Măsura 5.4.2:
Informarea și implicarea populației în probleme de interes prin organizarea de discuții, audieri publice și
întâlniri cu cetățenii
Măsura 5.4.3:
organizarea și funcționarea ”Colțișorului descentralizării”
Măsura 5.4.4:
Implicarea grupurilor vulnerabile în procesul decizional
Măsura 5.4.5:
Înființarea Asociației băștinașilor din Talmaza
Măsura 5.4.6:
Organizarea companiilor pentru colectarea de fonduri pentru implementarea inițiativelor planificate

43
Măsura 5.4.7:
Actualizarea paginilor de social media pentru informarea și comunicarea cu cetățenii

44
 III Implementarea și Monitorizarea Strategiei
3.1. Etape de implementare

Succesul realizării Strategiei de Dezvoltare Durabilă a satului Talmaza depinde, în mare măsură, de
participarea tuturor locuitorilor la procesul de implementare și monitorizare a acesteia, de prezența
unei coaliții închegate în societate. În procesul realizării Strategiei vor fi implicați mai mulți actori,
fiecare urmând un scop personal, îndeplinind rolul de implementator al acțiunilor planificate. Aceștia
sunt :
1. Administrația publică locală (Consiliul Local , Primarul, Primăria)
2. Locuitorii satului
3. Societatea civilă
4. Agenții economici
5. Structuri externe (Consiliul raional, Guvernul, Organizațiile internaționale).

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a s. Talmaza poate fi divizată convențional în 3 etape:

1. Adoptarea Strategiei de dezvoltare. În cadrul acestei etape Strategia de dezvoltare va fi supusă
dezbaterilor în cadrul Audierilor publice organizate de către primărie. După dezbatere și ajustarea
propunerilor și recomandărilor făcute, Strategia va fi înaintată Consiliului Local spre aprobare.
După aprobarea strategiei, Primăria va coordona elaborarea planurilor de acțiuni trimestriale și
anuale privind realizarea strategiei în conformitate cu Planul Strategic de Acțiuni.
2. Implementarea Strategiei de dezvoltare se va efectua prin realizarea acțiunilor, activităților,
măsurilor și proiectelor concrete de implementare. Pentru fiecare acțiune, proiect vor fi stabilite
obiective, planul activităților necesare, perioada de desfășurare (durata), responsabilii și
partenerii care vor realiza proiectul. De asemenea, vor fi identificate și asigurate sursele de
finanțare a proiectelor propuse spre implementare.
3. Monitorizarea Strategiei de dezvoltare. În perioada de implementare responsabilii de realizarea
planului de acțiuni vor raporta îndeplinirea activităților, proiectelor și atingerea obiectivelor
specifice. Monitorizarea proiectelor, acțiunilor și strategiilor se va efectua prin intermediul
Indicatorilor de implementare stabiliți. În cazul în care se vor identifica devieri de la Planul
Strategic de acțiuni se vor iniția măsuri de corectare sau ajustare a acestui plan.
3.2. Monitorizarea strategiei

Procesul de monitorizare a strategiei constă în: (i) evaluarea atingerii obiectivelor strategice și
obiectivelor specifice care va fi realizată prin intermediul indicatorilor de implementare și (ii) raportarea
rezultatelor evaluării.
Monitorizarea implementării strategiei se va efectua de Comisia pentru Implementarea Strategiei (în
continuare CIS). CIS va fi creată prin Decizia Consiliului local cu statut de Comisie obștească pe lângă
Consiliul local şi Primărie în componența căreia va fi asigurată reprezentarea tuturor factorilor implicați
în dezvoltare:
 Consiliul local (președinții comisiilor consultative de specialitate sau consilieri locali)
 Reprezentanți Primărie (Primarul, 2 – 3 specialiști)
 Comunitatea oamenilor de afaceri
 Instituții educaționale (directori instituții de învățământ)
 Organizații non-guvernamentale (reprezentanți ai ONG-lor ce activează în domeniul protecției
mediului, social, apărarea drepturilor omului şi de tineret, etc.).
 Cetățeni.

45
 Comisia pentru implementarea
Strategiei (CIS)

ONG Cetățeni
Comunitatea oamenilor deInstitu
Consiliul local Reprezentanți Primărie ții educaționale
afaceri

Structura cadrului instituțional de monitorizare și implementare a Strategiei de Dezvoltare

Socio-Economică a Talmaza

În implementarea strategiei responsabilitățile de bază ale CIS vor fi:

 Planificarea implementării acțiunilor
 Elaborarea şi promovarea adoptării deciziilor privind acțiunile de implementare
 Coordonarea activităților de implementare a acțiunilor şi proiectelor de dezvoltare
 Coordonarea activităților de atragere a surselor financiare alternative în scopul realizării
problemelor identificate
 Monitorizarea implementării planului de acțiuni
 Elaborarea rapoartelor şi prezentarea lor către Consiliul Local
 Acordarea asistenței tehnice şi consultative în toate domeniile
 Elaborarea şi dezbaterea proiectelor prioritare de dezvoltare
 Analiza deciziilor privind diverse probleme ale comunității
 Elaborarea şi inițierea modificărilor în strategie
 Elaborarea studiilor şi proiectelor de dezvoltare, etc.

CIS își va desfășura activitatea în ședințe care se vor desfășura cel puțin o dată în 6 luni.

Un rol important în procesul de implementare a strategiei îl are Consiliul Local, care se va ocupa
nemijlocit de monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare a Planului de acțiuni.
Competențele Consiliului Local se vor axa pe:
 Coordonarea activităților de antrenare a populației în acțiunile de realizare a proiectelor
 Promovarea dialogului permanent cu locuitorii, asigurarea transparenței în activitatea APL
 Încurajarea Voluntarilor în diverse activități publice
 Stimularea şi coordonarea conlucrării actorilor comunității în realizarea obiectivelor comune ale
Strategiei
 Parteneriatul cu APL, ONG, agenții economici în cea ce privește implementarea, monitorizarea şi
evaluarea Planului de acțiuni a Strategiei.
Raportarea implementării strategiei se va efectua prin elaborarea şi prezentarea de către responsabilii
de implementare a rapoartelor către CIS privind realizarea Planului de acțiuni şi a obiectivelor specifice.
Anual CIS va prezenta Consiliul Local raportul de evaluare a implementării Strategiei.

Obiect Elaborator/
Raport Descriere
Monitoring Destinatar
Raport bazat pe analize, sondaje a
Realizarea Rapoarte
CIS şi Consiliul Local locuitorilor pentru evaluarea
obiectivelor semestriale/ anual
impactului implementării strategiei
Realizarea Raport semestrial sau Rapoarte prezentate de responsabilii
Responsabili de
acțiunilor, după finisarea de implementare privind îndeplinirea
implementare
proiectelor activității acțiunilor, proiectelor

46
Evaluarea implementării Strategiei se va efectua prin analiza indicatorilor de dezvoltare. Pentru fiecare
acțiune planificată sunt stabiliți anumiți indicatori de implementare. În baza informațiilor furnizate de la
responsabilii de implementare, beneficiari sau instituții specializate se vor stabili nivelul şi gradul de
implementare a acțiunilor şi atingere a obiectivelor fixate.

Riscuri şi Impedimente de Implementare

Realizarea efectivă a acțiunilor propuse în Strategia de dezvoltare poate fi împiedicată de prezența
anumitor riscuri şi impedimente de implementare. Riscurile şi impedimentele aferente implementării
strategiei de dezvoltare pot fi divizate în două categorii: (i) interne şi (ii) externe.

Domeniu Descriere
Riscuri şi impedimente interne
Managementul  Confruntări de interese privind implementarea strategiei
implementării  Prevalarea intereselor personale
strategiei  Resurse financiare limitate
 Lipsa capacităților de atragere a investițiilor
Parteneriat  Neconlucrarea autorităților publice locale cu sectorul de afaceri şi
comunitatea
 Indiferența şi neimplicarea populației în susținerea activităților
 Lipsa de experiență a structurilor societății civile şi neimplicarea lor
 Neimplicarea partenerilor internaționali
Dezvoltarea  Lipsa interesului din partea comunității de afaceri în dezvoltarea bazei
economică economice locale
Social  Resurse limitate pentru acordarea asistenței sociale
 Pauperizarea continuă a populației
 Imigrarea forței de muncă
Mediu  Populație neconștientizată privind efectele poluarea mediului
Riscuri şi impedimente externe
Cadrul politico-  Instabilitatea cursului politic
juridic  Contradicția şi instabilitatea legislației în vigoare
Relații parteneri  Lipsa conlucrării cu autoritățile publice raionale şi centrale
externi  Neimplicarea partenerilor internaționali
Starea economiei  Potențial investițional redus
 Inaccesibilitatea piețelor de desfacere de peste hotare
 Infrastructură de afaceri nedezvoltată
 Risc de țară.

47
 IV. Planul de acțiuni
Direcția strategică I Dezvoltarea serviciilor publice de calitate
Obiective specifice Măsuri/activități/ proiecte termen responsabil rezultat Cost Sursa de
mii lei finanțare
1.1 Asigurarea accesului Măsura 1.1.1: Cartografierea serviciilor Decembrie Programul CM 1. chestionare - Programul
locuitorilor satului din sociale 2019 APL completate CM
păturile socialmente 2.cartogrfierea realizată
vulnerabile (inclusiv de Măsura 1.2.1:Instruiri în domeniul septembrie Programul CM 1. nr de persoane - Programul
naționalitate romă) la prestării serviciilor comunale 2019 APL instruite CM
serviciile publice 2.inițierea prestării
diversificate și instituțiile serviciilor comunale
publice
1.2 Asigurarea condițiilor Măsura 1.2.1: 2020-2025 APL 8 terenuri de joacă 800 Buget local
pentru promovarea amenajarea şi dotarea unor terenuri de ONG Nr copiilor ce au acces Finanțatori
valorilor culturale și joacă pentru copii în perimetrul satului externi
recrearea populației
Măsura 1.2.2: 2020-2022 APL Volumul investițiilor 200 Buget local
reparația acoperișului muzeului și ONG Acoperiș reparat Finanțatori
completarea acestuia cu exponate Nr de exponate externi
Nr. de vizitatori
Măsura 1.2.3: 2020-2025 APL Volumul investițiilor 150 Buget local
Amenajarea zonelor de odihnă pe malul ONG Nr de beneficiari (femei, Finanțatori
Nistrului Chior Agenți bărbați), inclusiv externi
economici persoane cu dizabilități
Măsura 1.2.4: 2019-2025 APL Nr de evenimente 200/anual Buget local
Organizarea şi petrecerea evenimentelor ONG organizate
cultural-artistice şi sportive anuale în Casa de
cadrul satului (cu implicarea a romilor). cultură
Atragerea unui număr egal de bărbați și
femei la desfășurarea acestor activități.
1.3 Dezvoltarea Măsura 1.3.1: 2020-2025 APL Nr de beneficiari (femei, 5000 Buget local
învățământului școlar Construcția grădiniței nr.2 ONG bărbați), inclusiv copii, Buget
Administrația persoane cu dizabilități Național

48
 grădiniței Volumul investițiilor, mii Finanțatori
lei externi
și preșcolar Măsura 1.3.2: 2020-2025 APL Nr de beneficiari (femei, 2000 Buget local
Reînnoirea bazei tehnico-materiale a ONG bărbați), inclusiv copii, Buget
instituțiilor de învățământ în Administrația persoane cu dizabilități Național
corespundere cu particularităţile de instituțiilor Volumul investițiilor, mii Finanțatori
vârstă a elevilor şi copiilor lei externi
Măsura 1.3.3: 2019-2025 APL Nr de beneficiari (femei, 20000 Buget local
Menţinerea şi modernizare a clădirilor ONG bărbați), inclusiv copii, Buget
instituţiilor de învăţământ şcolar şi Administrația persoane cu dizabilități Național
preşcolar din localitate Instituțiilor Volumul investițiilor, mii Finanțatori
lei externi
1.4 Îmbunătăţirea stării Măsura 1.4.1: 2020 APL Nr de beneficiari (femei, 200 Buget local
de sănătate a populaţiei Deschiderea cabinetului stomatologic Agenți bărbați), inclusiv copii, Finanțatori
satului economici persoane cu dizabilități externi
Volumul investițiilor, mii
lei
Măsura 1.4.2: 2022 APL Nr de beneficiari (femei, 200 Buget local
Dotarea IMSP ”Centrul sănătate Talmaza” IMSP ”Centrul bărbați), inclusiv copii, Finanțatori
cu tot aparatajul necesar sănătate persoane cu dizabilități externi
Talmaza Volumul investițiilor, mii CNAM
lei
Măsura 1.4.3: 2019-2025 APL Nr de servicii 100 Buget local
Lărgirea gamei de servicii medicale IMSP ”Centrul Nr de beneficiari (femei, Finanțatori
prestate locuitorilor satului, inclusiv de sănătate bărbați), inclusiv copii, externi
etnie romă și persoanelor cu dizabilități Talmaza persoane cu dizabilități CNAM
Volumul investițiilor, mii
lei

Direcția strategică 2 Dezvoltarea economică locală prin valorificarea potențialului uman și natural existent
2.1 Dezvoltarea Măsura 2.1.1: 2020-2022 Primăria Piața amenajată 100 Buget local
infrastructurii economice Amenajarea piețe locale agricole Agenți Nr de beneficiari Investiții
economici (femei, bărbați), agenți

49
 inclusiv copii, persoane economici
cu dizabilități
Nr. locuri noi
Măsura 2.1.2: 2020-2025 Primăria Fabrica creată 5000 Buget local
Construcția fabricii de prelucrare a Agenți Nr de beneficiari Investiții
legumelor și fructelor economici (femei, bărbați), agenți
inclusiv persoane cu economici
dizabilități
Nr. locuri noi
Măsura 2.1.3: 2020-2025 Primăria Nr de sere create 500 Buget local
Construcția serelor Agenți Nr de beneficiari Investiții
economici (femei, bărbați), agenți
inclusiv persoane cu economici
dizabilități
Nr. locuri noi
Măsura 2.1.4: 2025 Primăria Cafenea creată 3000 Buget local
Construcția cafenelei Agenți Nr de beneficiari Investiții
economici (femei, bărbați), agenți
inclusiv copii, persoane economici
cu dizabilități
Nr. locuri noi
2.2 Valorificarea Măsura 2.2.1: 2019-2021 Primăria Nr de beneficiari 10 Investiții
economică a tuturor înfiinţarea cooperativei agricole Agenți (femei, bărbați) agenți
terenuri, clădiri pentru economici economici
atragerea de noi Măsura 2.2.2: 2019-2021 Primăria Nr de beneficiari 100 Investiții
investitori locali și Facilitarea procesului de consolidare a Agenți (femei, bărbați) agenți
externi terenurilor agricole economici economici
2.3 Susținerea și Măsura 2.3.1: septembrie Programul CM 1. nr de persoane - Programul
dezvoltarea afacerilor elaborarea planului de dezvoltare 2019 APL instruite CM
economică locală 2.inițierea prestării
serviciilor comunale
Măsura 2.3.2: septembrie Programul CM 1. nr de persoane - Programul
Stimularea folosirii tehnologiilor moderne 2019 APL instruite CM
în agricultură 2.inițierea prestării

50
 serviciilor comunale
Măsura 2.3.3: 2020-2025 APL Nr. de instruiri 50 ODIM
Instruirea femeilor și tinerilor pentru Incubatorul de Nr beneficiari (femei și APL
afacerilor pentru crearea locurilor noi de Afaceri Ștefan tineri femei și bărbați,
muncă Vodă inclusiv cele cu
dizabilități)
Măsura 2.3.4: 2020-2025 APL Nr. de instruiri 200 ODIM
Construcția cafenelei Incubatorul de Nr beneficiari (femei și APL
Afaceri Ștefan tineri femei și bărbați,
Vodă inclusiv cele cu
dizabilități)
2.4 Valorificarea Măsura 2.4.1: 2020-2025 APL Parc creat 5000 Buget local
potențialului turistic Implementarea proiectului parcului AO Nr beneficiari (femei și Buget de Stat
Național Nistrul de jos ”Renașterea” tineri femei și bărbați, investitori
Ministerul inclusiv cele cu
Mediului dizabilități)
Măsura 2.4.2: 2020-2022 Primăria Stâna creată 20 Buget local
Crearea unei stâne pentru atragerea Agenție Volumul investițiilor investitori
turiștilor economici Nr. de beneficiari
(femei, bărbați),
inclusiv persoane cu
dizabilități
Măsura 2.4.3: 2020-2025 Primăria Nr popasurilor 100 Buget local
Amenajarea popasurilor pentru turiști Agenție Volumul investițiilor investitori
economici Nr. de beneficiari
(femei, bărbați),
inclusiv persoane cu
dizabilități
Măsura 2.4.4: 2020-2025 Primăria Campingul creat 70 Buget local
Amenajarea campingului pentru turiști Agenție Volumul investițiilor investitori
economici Nr. de beneficiari
(femei, bărbați),
inclusiv persoane cu
dizabilități

51
Direcția strategică III Informarea și implicarea cetățenilor în vederea utilizării corecte a resurselor naturale și protecția mediului ambiant
3.1. Asigurarea unui Măsura 3.1.1: 2020-2025 Primăria Sistem de măsuri elaborat 100 Buget local,
mediu curat și sănătos Elaborarea şi implementarea unui sistem Nr. de acțiuni realizate investitori
de măsuri pentru amenajarea şi îngrijirea Nr de beneficiari
tuturor zonelor verzi, de odihnă şi
agrement de pe teritoriul satului
Măsura 3.1.2: 2020 Primăria Regulament aprobat CL - -
Sistematizarea pășunatului Deținătorii
de animale
Măsura 3.1.3: 2019-2025 Primăria Lucrările efectuate 2000 Buget local
Curățirea Nistrului chior ONG Volumul de investiții Fond
”Renașterea” Național
Ecologic
Măsura 3.1.4: 2019-2025 APL Suprafața împădurită, ha 10 Buget local
Plantarea fâșiilor forestiere pentru Fond Fond
migrarea animalelor Național Național
Ecologic Ecologic
Măsura 3.1.5: 2019-2025 Primăria Nr de acțiuni organizate 10/an Buget local
Organizarea concursurilor Cea mai ONG Nr. de beneficiari (femei, ual
amenajată fântână, stradă. ”Renașterea” bărbați), inclusiv
Agenți persoane cu dizabilități
economici
3.2. Crearea sistemului de Măsura 3.2.1: 2020-2025 Primăria Nr de unități procurate 1000 Buget local
management eficient al Procurarea utilajelor pentru prestarea Asociația Nr. de beneficiari (femei, Fond
deşeurilor serviciilor mecanizate populației intercomunit bărbați), inclusiv Național
ară persoane cu dizabilități Ecologic
Măsura 3.2.2: 2019-2025 Primăria Nr serviciilor organizate 1000 Buget local
Organizarea serviciului de evacuare a Asociația Nr. de beneficiari (femei, Fond
deșeurilor intercomunit bărbați), inclusiv Național
ară persoane cu dizabilități Ecologic
Măsura 3.2.3: 2019-2021 Primăria Nr. de tomberoane 750 Buget local
Instalarea tomberoanelor pentru instalate Fond
colectarea deșeurilor menajere Nr de beneficiari (femei, Național
bărbați) Ecologic

52
 Măsura 3.2.4: 2019-2020 Primăria Lungimea drum construit, 500 Buget local
Construcția drumului de acces către km Bugetul
gunoiștea autorizată Nr de beneficiari (femei, raionului
bărbați)
3.3. Informarea Măsura 3.3.1: 2020-2025 Primăria Nr de întruniri organizate 5 Buget local
cetățenilor în domeniul Informarea populaţiei asupra folosirii Instituțiile de Nr de beneficiari (femei,
protecției mediului echilibrate a resurselor de apă şi învățământ bărbați), inclusiv copii
prevenirea poluării mediului
Măsura 3.3.2: 2020-2025 Primăria Nr de întruniri organizate 5 Buget local
Iniţierea unor campanii de informare şi Instituțiile de Nr de beneficiari (femei,
conştientizare a publicului în vederea învățământ bărbați), inclusiv copii
gestionării eficiente a deşeurilor
Măsura 3.3.3: 2020-2025 Primăria Nr de întruniri organizate 20 Buget local
Implementarea programelor de educaţie Instituțiile de Nr de beneficiari (femei,
ecologică a copiilor, tinerilor etc învățământ bărbați), inclusiv copii
3.4 Preîntâmpinarea Măsura 3.4.1: 2020-2025 Primăria Suprafața împădurită, ha 1500 Buget local
alunecărilor de teren Plantarea fâșiilor de protecție pentru Fond
prevenirea alunecărilor de teren Național
Ecologic
Măsura 3.4.2: 2020-2025 Primăria Nr. de baraje construite 500 Buget local
Construcția barajelor forestiere Fond
Național
Ecologic
Direcția strategică IV Dezvoltarea infrastructurii locale
4.1 Elaborarea şi Măsura 4.1.1: 2019 Primăriile Asociația intercomunitară 10 Buget local
implementarea Crearea cooperării intercomunitare între Talmaza, creată
sistemului de măsuri localitățile Talmaza, Cioburciu, Purcari Purcari,
pentru reabilitarea Cioburciu
iluminatului stradal l Măsura 4.1.2: 2019 Primăriile Studiu de fezabilitate 50 Buget Local
Elaborarea studiului de fezabilitate Talmaza, elaborat Comunitatea
extinderea iluminatului stradal în Purcari, Nr de beneficiari mea
localitățile Talmaza, Cioburciu, Purcari Cioburciu
Comunitatea
Mea

53
 Măsura 4.1.3: 2019-2020 Primăriile Km de iluminat stradal 8500 Buget Local
Realizarea lucrărilor de extindere a Talmaza, Nr de beneficiari, inclusiv Comunitatea
iluminatului stradal în localitățile Purcari, copii, persoane cu mea
Talmaza, Cioburciu, Purcari Cioburciu dezabilități, oameni în
Comunitatea etate
Mea
Măsura 4.1.4: 2020-2025 Primăriile Km de iluminat stradal 50/an Bugetele
Întreținerea iluminatului stradal în Talmaza, Nr de beneficiari, inclusiv ual per locale
localitățile Talmaza, Cioburciu, Purcari Purcari, copii, persoane cu localit
Cioburciu dezabilități, oameni în ate
etate
4.2 reparația și Măsura 4.2.1: 2019-2025 Primăria Lungimea drumului 12000 Fondul rutier
întreținerea drumurilor Reparația drumurilor locale în variantă construit, km
locale albă și în asfalt Nr de beneficiari, inclusiv
copii, persoane cu
dezabilități, oameni în
etate
Măsura 4.2.2: 2019-2025 Primăria Lungimea drumului 1500 Fondul rutier
Procurarea tehnicii specializate pentru construit, km
deszăpezire şi menţinerea drumurilor Nr de beneficiari, inclusiv
locale copii, persoane cu
dezabilități, oameni în
etate
Măsura 4.2.3: 2019-2025 Primăria Lungimea drumului 18000 ADR
Construcția drumului Talmaza- construit Fondul rutier
Cremenciug
4.3 Extinderea reţelelor Măsura 4.3.1: 2019-2025 primăria Lungimea traseului 7000 Buget local
inginereşti de alimentare Extinderea rețelei de apă potabilă construit, km Fond
cu apă potabilă şi Nr de beneficiari, inclusiv Național
canalizare copii, persoane cu Ecologic
dezabilități, oameni în
etate,
Măsura 4.3.2 2019-2025 primăria Filtrele de apă instalate 500 Buget local
Instalarea filtrelor de apă Nr de beneficiari, inclusiv Fond

54
 copii, persoane cu Național
dezabilități, oameni în Ecologic
etate
Măsura 4.3.3: 2019-2025 primăria Km de canalizare 9000 Buget local
Construcția sistemului de canalizare construite, Fond
Stații de epurare Național
Nr de beneficiari, inclusiv Ecologic
copii, persoane cu
dezabilități, oameni în
etate
Direcția strategică V Consolidarea capacităților APL în vederea realizării unui management administrativ eficient și transparent, axat pe nevoile
cetățenilor
5.1 Consolidarea Măsura 5.1.1: septembrie Programul 1. nr de persoane - Programul
capacității administrației Participarea funcționarilor, 2019 CM instruite CM
publice locale și a reprezentanților instituțiilor publice la APL 2.inițierea prestării
instituțiilor publice Instruiri în utilizarea echipamentelor, serviciilor comunale
subordonate software (MSOffice), inclusiv poșta
electronică, soluții Cloud, administrarea
paginii WEB
Măsura 5.1.2: septembrie Programul 1. nr de persoane - Programul
Actualizarea fișelor de post 2019 CM instruite CM
APL 2.inițierea prestării
serviciilor comunale
Măsura 5.1.3: septembrie Programul 1. nr de persoane - Programul
elaborarea/actualizarea cadrului 2019 CM instruite CM
regulatoriu la nivel local (Statutul APL 2.inițierea prestării
localității, Regulamentul de funcționare serviciilor comunale
a Consiliului local și a Regulamentului de
organizare şi funcționare a aparatului
Primăriei)
5.2 Consolidarea bazei de Măsura 5.2.1: septembrie Programul 1. nr de persoane - Programul
impozitare și sporirea Realizarea măsurilor de sporire a 2019 CM instruite CM
performanțelor în veniturilor bugetului local APL 2.inițierea prestării
sistemul financiar – serviciilor comunale

55
economic local Măsura 5.2.2: septembrie Programul 1. nr de persoane - Programul
elaborarea planurilor de achiziții (m- 2019 CM instruite CM
tender) APL 2.inițierea prestării
serviciilor comunale
Măsura 5.2.3: septembrie Programul 1. nr de persoane - Programul
Automatizarea evidenței contabile și 2019 CM instruite CM
facturării serviciului de AC  APL 2.inițierea prestării
serviciilor comunale
Măsura 5.2.4: 2020-2025 Primăria Asociația creată 20 Buget local
implementarea soluțiilor informaționale Nr de cetățeni beneficiari
inovative în domeniul administrării (Femei, bărbați)
proprietății, impozitării și îmbunătățirii
transparenței
5.3 Dezvoltarea și Măsura 5.3.1: septembrie Programul 1. nr de persoane - Programul
cooperarea inter Participarea la vizite de studiu pentru 2019 CM instruite CM
comunitară pentru cooperarea intercomunitară APL 2.inițierea prestării
prestarea serviciilor serviciilor comunale
publice Măsura 5.3.2: 2020-2025 Primăria Asociația creată 10 Buget local
Crearea asociației intercomunitare în Nr de cetățeni beneficiari
vederea prestării serviciilor publice (Femei, bărbați)
(iluminat stradal, managementul
deșeurilor, întreținerea drumurilor
locale)
5.4 Asigurarea Măsura 5.4.1: 2020-2025 Primăria Asociația creată Buget local
transparenței APL și Implicarea populației, inclusiv a Nr de cetățeni beneficiari
implicarea cetățenilor în reprezentanților Grupului de inițiativă (Femei, bărbați)
procesele decizionale la locală, în actualizarea anuală a strategiei
nivel local locale de dezvoltare a satului Talmaza
Măsura 5.4.2: 2020-2025 Primăria Asociația creată 10 Buget local
Informarea și implicarea populației în Nr de cetățeni beneficiari
probleme de interes prin organizarea de (Femei, bărbați)
discuții, audieri publice și întâlniri cu
cetățenii
Măsura 5.4.3: septembrie Programul 1. nr de persoane - Programul

56
organizarea și funcționarea ”Colțișorului 2019 CM instruite CM
descentralizării” APL 2.inițierea prestării
serviciilor comunale
Măsura 5.4.4: septembrie Programul 1. nr de persoane - Programul
Implicarea grupurilor vulnerabile în 2019 CM instruite CM
procesul decizional APL 2.inițierea prestării
serviciilor comunale
Măsura 5.4.5: 2020-2025 Primăria Asociația creată 5 Buget local
Înființarea Asociației băștinașilor din Nr de cetățeni beneficiari
Talmaza (Femei, bărbați)
Măsura 5.4.6: 2020-2025 Primăria Volumul fondurilor
Organizarea companiilor pentru ONG colectate
colectarea de fonduri pentru Agenți Nr de cetățeni beneficiari
implementarea inițiativelor planificate economici (Femei, bărbați)
Măsura 5.4.7: 2020-2025 Primăria Nr de pagini actualizate - -
Actualizarea paginilor de social media Nr de cetățeni beneficiari
pentru informarea și comunicarea cu (Femei, bărbați)
cetățenii

57
1)

58
V. Portofoliul de proiecte
Fișa de proiect 1.
Titlul proiectului:
Obiectiv:
Localizare:
Succintă descriere proiect:
Activități cheie:
Rezultate așteptate:
Statutul proiectului:
Cooperare intercomunitară dintre localitățile Talmaza, Cioburciu,
Purcari și Viișoara pentru asigurarea eficienței energetice și financiare
a iluminatului public stradal inovativ și ecologic
Elaborarea şi implementarea sistemului de măsuri pentru
reabilitarea iluminatului stradal l
s. Talmaza, s. Cioburciu, comuna Purcari, raionul Ștefan Vodă
Autoritltile locale din s. Talmaza, Cioburciu, Viișoara și Purcari, doresc
să soluționeze cele mai stringente probieme actuale a comunităților
pe care le reprezintă prin craerea cooperării intercomunitare. Una
dintre probeleme ce se cere soluționată este diminuarea luminalității
în cele 4l ocalități (reducerea furturilor, actelor de vandalism, etc) –
siguranța traficului rutier și pietonal (copii, bătrânii vor putea circula
în siguranță) - reducerea sărăciei și exodului populației din aceste
localitili către oraș - necesitatea renovării și extinderii iluminatului
public stradal în cele 4 localități prin inlocuirea utilajelor gi
echipamentelor vechi și dăundtoare - plafoane cu mercur, cabluri
deteriorate, panouri de distribuție defecte.
În prezent, sistemul de iluminat public este un ansamblu de instalaţii
şi echipament vechi în proporţie de 86%, caracterizat prin
neomogenitate, diversitate şi neuniformitate atât din punct de vedere
constructiv cât şi din punct de vedere funcţional. Aceasta situaţie
influenţează negativ costurile de funcţionare şi costurile de
întreţinere şi exploatare.
1. Crearea cooperării intercomunitare
2. Elaborarea studiului de fezabilitate
3. Realizarea procedurii de achiziții publice pentru selectarea
executorului de lucrări
4. extinderea sistemului de iluminat în Talmaza, Purcari
Cioburciu prin utilizarea pilonilor existenți, înlocuirea parțială a rețelei
de alimentare și a pilonilor deteriorați
5. montarea de corpuri de iluminat de tip LED,
6. informarea locuitorilor desptre proiectul realizat
 asociație intercomunitară creată
 studiu de fezabilitate elaborat
 îmbunătățirea calității condițiilor de trai ale locuitorilor;
 siguranța paticipanților la traficul rutier și pietonal;
 modernuizarea sistemului de iluminare stradală;
 utilizarea tehnologiilor inovative,
 Eficiență și ecologie (plafoane LED, panouri fotovoltaice, etc)
și înlocuirea celor vechi;
 reducerea costurilor din bugetele locale prin diminuarea
costurilor penru energie electrică;
 creșterea încrederii localnicilor față de APL ;
 Conștienzarea de către cetățeni a importanței cooperării
intercomunitare
deviz de chletuieli elaborat
59
Responsabil şi potențiali APL din localitățile Talmaza, Cioburciu, Purcari
parteneri de Parteneri:Programul Comunitatea Mea, ONG ”Renașterea”,
implementare: ONG,,Caritate Sud-Est, AOPP,,Speranța", AUA,,Purcari".
Durată estimativă: 12 luni
Costuri estimative: 8 260 300 lei
Potențiale surse de  Buget local
cofinanțare (publice şi  Grant USAID din cadrul programului Comunitatea mea
private):  Donații externe

Plan de acțiuni detaliat

Activități cheie Termen Responsabil Cost estimativ Sursa

1. Crearea cooperării APL Talmaza,

intercomunitare 10 zile Cioburciu, - -
Purcari
2. Elaborarea Bugetul local
APL Talmaza,
studiului de fezabilitate Talmaza,
30 zile Cioburciu, 50000
Cioburciu,
Purcari
Purcari
3. Realizarea
procedurii de achiziții APL Talmaza,
publice pentru selectarea 30 zile Cioburciu, - -
executorului de lucrări Purcari

4. extinderea
sistemului de iluminat în APL Talmaza,
Talmaza, Purcari Cioburciu Cioburciu,
prin utilizarea pilonilor 5 luni Purcari
existenți, înlocuirea Comunitatea Bugetul local
parțială a rețelei de Mea Talmaza,
alimentare și a pilonilor 8 260 300 lei Cioburciu,
deteriorați Purcari
5. montarea de APL Talmaza, USAID
corpuri de iluminat de tip Cioburciu,
LED, 30 zile Purcari
Comunitatea
Mea
6. informarea Bugetul local
APL Talmaza,
locuitorilor desptre Talmaza,
permanent Cioburciu, 2000 lei
proiectul realizat Cioburciu,
Purcari
Purcari

60
Fișa de proiect 2.
Titlul proiectului:
Obiectiv:
Localizare:
Succintă descriere proiect:
Activități cheie:
Rezultate așteptate:
Statutul proiectului:
Responsabil şi potențiali
parteneri de
implementare:
Durată estimativă:
Costuri estimative:
Potențiale surse de
cofinanțare (publice şi
private):
Asigurarea serviciilor de calitate în educaţie pentru copii de vârstă
preşcolară
Îmbunătăţirea serviciilor publice şi sociale în s.Talmaza
s.Talmaza
Cetăţenii s.Talmaza din partea din deal se confruntă cu lipsa unui
edificiu care ar asigura condiții pentru un învăţământ de calitate
pentru copiii de vârsta preşcolară.
Un număr de 25 de copii anual nu au posibilitatea de a frecventa
instituţia preşcolară. Condiţiile în care activează 70 copii şi 20 angajaţi
sunt sub nivelul cerinţelor societăţii.
Construirea unui edificiu nou cu 90 locuri cu condiţii adecvate
conform cerinţelor.
MECC va permite copiilor un acces mai echitabil la o educaţie de
calitate.
Clădirea veche a fost adoptată la condiţii de grădiniţă în 1968 şi nu a
beneficiat până în prezent de o reparaţie capitală.
Clădirea nu dispune de condiţii sanitar-igienice, apeduct şi canalizare
Astfel obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea condiţiilor
care ar asigura eficientizarea procesului educaţional în comunitate al
copiilor de vârsta preşcolară şi asigurarea condiţiilor adecvate.
1. Elaborarea propunerii de proiect
2. Elaborarea proiectului tehnic
3. Organizarea procedurii achiziții publice
4. Selectarea antrenorului de executarea lucrărilor
5. Realizarea lucrărilor de construcţie
6. Monitorizarea lucrărilor
7. Inaugurarea grădiniței
1) 90 copii beneficiari de educaţie de calitate
2) 30 de persoane beneficiari de locuri de muncă
3) 90 familii pot fi angajate în câmpul muncii în alte domenii
4) Dezvoltarea unei culturi comportamentale, bazată pe
educaţie din fragedă copilărie
există terenul pentru construcție, în stadiu de elaborare este proeictul
tehnic
1. Directorul instituţiei preşcolare
2. APL
3. Părinţii
4. Finanţatorii
5. Agenţii economici
6. Responsabilii de construcţie
24 luni
5 000 000,00
Bugetul local , Bugetul de Stat, agenți economici, donatori externi
61
 Plan de acțiuni detaliat
Activități cheie Cost
Termen Responsabil Sursa
estimativ
1. Elaborarea propunerii
15 zile APL Talmaza -
de proiect
2. Elaborarea proiectului Compania
30 zile 50000 Buget local
tehnic licențiată
3. Organizarea
30 zile APL Talmaza -
procedurii achiziții publice
4. Selectarea
APL Talmaza
antreprenorului de 20 zile -
Grupul de lucru
executarea lucrărilor
5. Realizarea lucrărilor Bugetul local ,
de construcţie Antreprenorul Bugetul de Stat,
24 luni 5000000
selectat agenți economici,
donatori externi
6. Monitorizarea APL Talmaza
lucrărilor Grupul de lucru
24 luni -
Colaboratorii
grădiniței
7. Inaugurarea grădiniței APL Talmaza
Grupul de lucru
1 zile 30000 Buget local
Colaboratorii
grădiniței

62
Fișa de proiect 3.
Titlul proiectului:
Obiectiv:
Localizare:
Succintă descriere proiect:
Activități cheie:
Rezultate așteptate:
Statutul proiectului:
Responsabil şi potențiali
parteneri de
implementare:
Durată estimativă:
Costuri estimative:
Potențiale surse de
cofinanțare (publice şi
private):
Dezvoltare rurală prin antreprenoriat și asociere în s. Talmaza
obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiei locale,
inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă
s. Talmaza, raionul Ștefan Vodă
Agricultura și fermierii mici și mijlocii din s. Talmaza, raionul Ștefan
Vodă, au în continuare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie și nu
doar fermieri entuziaști, cu experiență în conducere și organizare,
care să aibă capacitatea de a trezi interesul colegilor de breasla și de
a-i cointeresa. În sat sunt circa 45 agenți economici care în total
prelucrează circa 500 ha de pământ arabil.
Această asociere este necesară pentru consolidarea puterii de
negociere și rentabilizarea afacerii pe termen lung. Ea ar permite
practicarea unei tehnologii agricole unitare performante, diminuarea
unei părți din valoare input-urilor, procurarea utilajelor și
echipamentelor. Totodată va fi organizată
educarea, informarea și instruirea membrilor cooperatori pentru a
produce în funcție de cerințele pieței și creionarea unei strategii
profitabile pe termen lung; realizarea de investiții în comun pentru
obținerea de produse cu valoare adaugată care să vină în sprijinul
creșterii eficienței economice a membrilor; creșterea gradului de
acces la credite, inclusiv subvenții.
7. Identificarea agenților economici (femei și bărbați, inclusiv
persoane cu dizabilități) care doresc să se asocieze
8. Crearea și dezvoltarea cooperativei agricole
9. informarea și instruirea membrilor cooperatori pentru a
produce în funcție de cerințele pieței
10. realizarea de investiții în comun pentru obținerea de produse
cu valoare adăugată care să vină în sprijinul creșterii eficienței
economice a membrilor și satului;
11. practicarea unei tehnologii agricole unitare performante,
diminuarea unei părți din valoare input-urilor, procurarea
utilajelor și echipamentelor;
12. realizarea produselor care să le asigure rentabilizarea afacerii
 Consolidarea terenurilor agricole
 Utilaje noi procurate și performante
 Membrii beneficiază de subvenții pentru terenul și pentru
plantațiile certificate ecologic.
 Profit mai mare pentru producătorii agricoli
 Locuri noi de muncă
la nivel de concept, 45 agenți economici care doresc să se asocieze
Fondatorii asociației
Parteneri: APL, direcția agricultură a CR Ștefan Vodă, ACSA
24 luni
100000 lei
 Cotizația fondatorilor
 Subvenții
 credite
63
 Plan de acțiuni detaliat

Activități cheie Termen Responsabil Cost estimativ Sursa

1. identificarea
agenților economici (femei Grupul de
și bărbați, inclusiv 30 zile - -
inițiativă
persoane cu dizabilități)
care doresc să se asocieze
2. crearea și
dezvoltarea cooperativei Membrii Donațiile
agricole (alegerea 30 zile asociați 10000 membrilor
organului de conducere, APL asociației
elaborarea pachetului de
documente necesare)
3. informarea și Biroul executiv
instruirea membrilor al asociației Donațiile
cooperatori pentru a în parteneriat membrilor
produce în funcție de permanent cu direcția 50000 asociației
cerințele pieței agricultură Investiții
Ștefan Vodă, externe
AIPA Căușeni
4. realizarea de Investițiile
investiții în comun pentru agenților
obținerea de produse cu Membrii economici,
valoare adăugată care să permanent Se va identifica
asociați subvenții,
vină în sprijinul creșterii granturi.
eficienței economice a credite
membrilor și satului;
5. practicarea unei Investițiile
tehnologii agricole unitare agenților
performante, diminuarea Membrii economici,
unei părți din valoare permanent Se va identifica
asociați subvenții,
input-urilor, procurarea granturi.
utilajelor și credite
echipamentelor;
6. realizarea Biroul executiv
produselor care să le al asociației
asigure rentabilizarea în parteneriat Agenții
afacerii permanent cu direcția Se va identifica economici
agricultură asociați
Ștefan Vodă,
ACSA

64
Fișa de proiect 4.
Titlul proiectului:
Obiectiv:
Localizare:
Succintă descriere proiect:
Activități cheie:
Rezultate așteptate:
Statutul proiectului:
Responsabil şi potențiali
parteneri de
implementare:
Durată estimativă:
Costuri estimative:
Potențiale surse de
cofinanțare (publice şi
private):
Activități cheie
1. Actualizarea
devizului de cheltuieli și
elaborarea caietului de
sarcini
2. Organizarea
tender-ului și achizițiilor
publice
3. Selectarea
executorului de lucrări
4. Executarea
lucrărilor conform
Stoparea procesului eroziunii solului pe tronsonul rutier
Informarea și implicarea cetățenilor în vederea utilizării corecte a
resurselor naturale și protecția mediului ambiant
s. Talmaza, raionul Ștefan Vodă Porțiunea drumului G114 G113
Talmaza-Olănești-Tudora-R31, km 7+350
Pe drumul regional G114, G113-- Talmaza-Olănești-Tudora-R31, km
7+350, partea stângă, în urma ploilor cazuale s-a formar o râpă cu
adâncime de aproximativ 19 m, care progresează spre marginea
drumului. Dacă nu se vor întreprinde măsurile de rigoare apare
pericolul de spălare a drumului și întreruperea circulației
transportului și pietonilor dintr-o parte a satului cu cealaltă parte.
Drumul dat este drum național și este întreținut de către SA
”Drumuri-Căușeni”, distinct Ștefan Vodă.
13. Actualizarea devizului de cheltuieli și elaborarea caietului de
sarcini
14. Organizarea tender-ului și achizițiilor publice
15. Selectarea executorului de lucrări
16. Executarea lucrărilor conform proiectului tehnic elaborat
17. Monitorizarea lucrărilor de către beneficiari
18. Recepționarea lucrări
19. Organizarea unei campanii de informare a populației
 Stoparea eroziunii solului
 Extinderea ravenei
 Asigurații siguranței la trafic pe această porțiune de drum
 Cetățeni informați despre gradul de pericol cauzat de eroziuni
Raport geotehnic elaborat, raport de verificare este, proiect de
execuție, devizele de cheltuieli, schițele tehnice elaborate,
APL Talmaza, parteneri :SA ”Drumuri Căușeni!, Inspecția Ecologică,
direcția raională construcții, drumuri și amenajarea teritoriului Ștefan
Vodă, Moldsilva
12 luni
9000000 lei
Bugetul local, Fondul Ecologic Național, contribuția cetățenilor și
satelor vecine Cioburciu, Răscăieți
Plan de acțiuni detaliat
Termen Responsabil Cost estimativ Sursa
10 zile APL Talmaza - -
30 zile Grupul de lucru - -
10 zile Grupul de lucru - -
10 luni APL Talmaza 9000000 Bugetul local,
Fondul Ecologic
65
proiectului tehnic elaborat Național,
contribuția
cetățenilor și
antreprenorul
satelor vecine
Cioburciu,
Răscăieți
5. Monitorizarea APL Talmaza,
lucrărilor de către 12 luni - -
grupul de lucru
beneficiari
6. Recepționarea 1 zi Grupul de lucru - -
lucrări
7. Organizarea unei APL Talmaza
campanii de informare a 12 luni 10000 Buget local
Grupul de lucru
populației

66
Fișa de proiect 5.
Titlul proiectului:
Obiectiv:
Localizare:
Succintă descriere proiect:
Construcţia 1,2 km de drum pe str.Gorkii
reparația și întreținerea drumurilor locale
s.Talmaza
Din cauza drumului deteriorat se creează condiţii nesuportabile de
deplasare. Însă traficul pe acest sector este destul de sporit.
Pe timp de iarnă și când plouă deplasarea pe acest sector este
imposibilă. Pe această stradă locuiesc familii cu copii mici.
Soluționarea acestei probleme ar spori gradul de credibilitate a
cetățenilor în autoritățile locale care sunt receptive la necesitățile
cetățenilor.

Activități cheie: 1. Întrunirea cu locuitorii de pe str. Gorkii

2. Elaborarea devizului de cheltuieli
3. Elaborarea caietului de sarcini
4. Selectarea antreprenorului
5. Contractarea supraveghetorului tehnic
6. Implementarea proiectului lucrărilor
7. Monitorizarea proiectului
8. Darea în exploatare a drumului
Rezultate așteptate: 1) Nivel bun de deplasare
2) Acces transport. Special
3) 1,2 km conform standard
Statutul proiectului: Avem proiect de execuţie pe str.Gorkii
Responsabil şi potențiali 1) APL
parteneri de implementare: 2) SA”Drumuri Ştefan Vodă”
3) Fondul Rutier
4) Locuitorii străzii
Durată estimativă: 12 luni
Costuri estimative: 4 000 000 lei
Potențiale surse de 1) Fond Rutier
cofinanțare (publice şi 2) APL
private): 3) Locuitorii străzilor
Plan de acțiuni detaliat
Activități cheie Cost
Termen Responsabil Sursa
estimativ
1. Întrunirea cu locuitorii
10 zile APL - -
de pe str. Gorkii
2. Elaborarea devizului
10 zile APL - -
de cheltuieli
3. Elaborarea caietului
5 zile APL - -
de sarcini
4. Selectarea
30 zile Grupul de lucru - -
antreprenorului
5. Contractarea Fond rutier
responsabil de supraveghere 30 zile APL 10600 lei Bugetul
tehnică Locuitorii străzii
6. Implementarea APL
lucrărilor 12 luni Antrenorul 4000000
selectat

67
7. Monitorizarea
12 luni APL - -
proiectului
8. Darea în exploatare a
5 zile APL - -
drumului

68