Sunteți pe pagina 1din 2

Completați tabelul 1,2 Budeșteanu Nicu

Tabelul 1
Reproducerea Descrierea reproducerii/imulțirii Exemple de plante
Reproducerea la alge îmulţirea vegitativă prin fragmentarea talului  Diatomee
iar reproducerea sexuată are loc prin două  Wakame
filamente de sex diferit care se apropieuna  Marimo
de alta şi conţinutul unei celule se  Hijiki
contopeşte cu celeilalte.
Reproducerea la mușchi îmulţirea vegitativă prin fragmentarea talului  Sphangales
iar îmulţirea asexuată alternează cu cea  Bryopsida
sexuată sporofitul formează capsula în care  Polytrichales
se gasesc sporii care cad pe sol umed și
formeză protonema (tal filamentos) pe care
se formează gametofitul arhegooane cu
oosfera, anteridii cu anterozoizi care
fecundează oosfrea şi dau naştere la sporofit.
Reproducerea la ferigi Îmulţirea vegitativă are loc prin fragmente  Ferigă de câmp
de rizom şi prin frunze iar îmulţirea asexuată  Ferigă de Java
alternează cu cea sexuată vezi planşa cu  Ferica comună
ciclul de reproducere.
Reproducerea la gimnosperme pe planta matură se formează conuri  Pin strob
masculine în care se găsesc saci polinici  Tisă
unde se formează polenul și feminine unde  Pin de pădure
se formează ovulele. Polenizarea are loc cu  Molid
ajutorul vântului polenul formează tubul  Cycas
polinic şi fecundează ovulul formând zigotul
din care se dezvoltă seminţa care
germinează şi da naștere la o plantă tânără.
Reproducerea la angiosperme Îmulţirea vegitativă are loc prin frunze  Orhidee
rădăcini, bulbi, tuberculi, stoloni iar  Graminee
îmulţirea sexuată are loc prin intermediul  Palmier
florii. Părţile componente ale unei flori sunt:
pedunculul floral, receptaculul, sepalele,
petalele, pistilul (gineceul), staminele.

Tabelul 2
Clasificarea tipurilor de Particularitățile specifice Exemple de plante
inflorescențe
Corimb florile de la baza axului floral  Cununiță
au peduncul mai lung iar cele
din vârf mai scurte toate
florile sunt aşezate într-o linie
–păr, cununiţă
Spadice axul central este îngroşat iar  Papura
florile sunt inserate pe toată  Știuletele de la
suprafaţa lui ştiulete porumb
Ament se aseamănă cu racemul  Nucul
numai că axul infloriscenţei  Alunul
este flexibil- nucul, alunul
Umbelă din acelaşi punct al axului  Ceapă
floral se formează flori de  Mărar
aceiaşi lungime-ceapa, marar
Calatidiu axul central este îngroşat  Floarea-soarelui
turtit iar florile sun inserate  Mușețel
pe toată suprafţa lui- floarea
soarelui, muşeţel
Capitul pe suprafaţa axului floral  Trifoi
scurt îngroşat sunt inserate
florile -trifoi

Descrieți modul de răspândire a semințelor și argumentați rolul răspândirii semințelor în


viața plantelor.

Seminţele se răspândesc în diferite moduri.

Animalele consumă fructe cărnoase împreună cu seminţele pe care le conţin. Unele din acestea
străbat tractul digestiv al animalului și sunt expulzate în mediu. Fructele uscate care conţin
cârlige (de exemplu, scaieţii) se agaţă de blana animalelor sau de îmbrăcămintea omului și sunt
transportate la distanţe mari. Anumite fructe uscate sunt prevăzute cu aripioare (de exemplu, la
ulm, arţar, platan) sau „parașute” de peri (de exemplu, la păpădie, odolean, plop), fiind
împrăștiate de vânt la distanţe mari. Răspândirea multor seminţe are loc pe calea apelor din râuri,
lacuri sau oceane (de exemplu, la trestie, rogoz, papură, nucă-de-cocos). Prin urmare, apa,
vântul, animalele și omul sunt agenţii principali de răspândire a fructelor și seminţelor. Există și
plante care au mecanisme proprii pentru răspândire, cum ar fi plesnitoarea. Când se maturizează,
aceasta adună o cantitate mare de apă în fruct, ceea ce produce o creștere a presiunii interioare.
În momentul deschiderii fructului, apa proiectează cu forţă seminţele, la o distanţă de 5–6 m,
prin locul unde a fost prinsă codiţa. La coacere, păstaia de fasole și capsula de panseluţă se
deschid brusc, împrăștiind seminţele în jurul plantei. Astfel, când sunt verzi, fructele protejează
seminţele, iar la coacere contribuie la răspândirea lor. Fructele și seminţele au un mare rol în
viaţa omului și a animalelor, servindu-le drept hrană.

S-ar putea să vă placă și