Strategia de dezvoltare locală (2022–2028) a GAL „Stejarii Strămoșești” a fost elaborată în colaborare cu

membrii GAL-ului în baza principiilor LEADER de participare, transparență și parteneriat. Acest document a fost
aprobat la ședința Adunării generale a membrilor GAL din 24 februarie 2022.

Grupul de Acțiune Locală

„STEJARII STRĂMOȘEȘTI”

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

2022 – 2028

Echipa de implementare
Expert în dezvoltare locală: Castrașana Tatiana
Facilitator: Brehoi Lucia

Conținutul prezentului document este responsabilitatea GAL „Stejarii Strămoșești” și nu reflectă neapărat punctele
de vedere ale Rețelei LEADER în Republica Moldova.
Introducere.....................................................................................................................................4
CAPITOLUL I. DESCRIEREA PARTENERIATULUI...........................................................6
1.1 Componența parteneriatului...................................................................................................6
1.2 Evoluția și potențialul GAL....................................................................................................7
CAPITOLUL II: DEZVOLTAREA LOCALĂ ÎN BAZA PRINCIPIILOR
PROGRAMULUI..........................................................................................................................8
LEADER.........................................................................................................................................8
2.1 Abordare teritorială..............................................................................................................8
2.2 Parteneriate locale................................................................................................................8
2.3 Abordare „de jos în sus” ......................................................................................................9
2.4 Acțiuni integrate și multisectoriale.......................................................................................9
2.5 Colaborarea în rețea...........................................................................................................10
2.6 Inovație..............................................................................................................................10
2.7 Cooperare...........................................................................................................................11

CAPITOLUL III. CARACTERISTICILE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

LOCALĂ......................................................................................................................................11
3.1 Caracterul integrat..............................................................................................................12
3.2 Caracterul participativ........................................................................................................13
3.3 Caracterul inovativ.............................................................................................................14

CAPITOLUL IV. PREZENTAREA TERITORIULUI ȘI A POPUPULAȚIEI ACOPERITE

DE GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ....................................................................................15
4.1 Descrierea teritoriului, harta, organizarea administrativă...............................................15
4.1.1 Amplasarea geografică.........................................................................................17
4.1.2 Mediul..................................................................................................................20
4.1.3 Populația...............................................................................................................21
4.1.4 Infrastructură fizică și utilități publice.................................................................23
4.1.5 Infrastructura socială............................................................................................27
4.1.6 Patrimoniul material și imaterial cultural ............................................................30
4.1.7 Economia locală...................................................................................................34
4.1.8 Administrația publică locală.................................................................................38
4.2 Necesitățile teritoriului grupului de acțiune locală și resursele de dezvoltare locală.......39

CAPITOLUL V: ANALIZA SWOT...........................................................................................46

CAPITOLUL VI: MISIUNEA ȘI VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI.....50

6.1 Misiunea grupului de acțiune locală................................................................................50
6.2 Viziunea grupului de acțiune locală................................................................................50

CAPITOLUL VII: OBIECTIVE, MĂSURI ȘI INDICATORI................................................52

7.1 Obiectivele strategice și impactul scontat...............................................................................52
7.2 Obiectivele specifice și măsurile de sprijin.............................................................................53
7.3 Indicatori.................................................................................................................................61
2
7.4 Angajamentul privind protecția mediului înconjurător...........................................................70

CAPITOLUL VIII: PLANUL OPERAȚIONAL ȘI BUGETUL STRATEGIEI....................72

CAPITOLUL IX: PLANUL DE COMUNICARE....................................................................78

CAPITOLUL X: MONITORIZARE ȘI EVALUARE............................................................81

ANEXE.........................................................................................................................................85

- Structura organizatorică a grupului de acțiune locală

- Portofoliul de idei de proiecte

3
Introducere
Programul LEADER reprezintă o inițiativă a Uniunii Europente ce și-a trasat drept obiectiv
susținerea proiectelor de dezvoltare rurală pentru revitalizarea localităților rurale. Termenul
”LEADER” este un acronim din limba franceză „Liaison Entre Actions de Developpement de
l´Economy Rurale” care înseamnă Legăturile dintre acțiuni pentru dezvoltarea economiei rurale.
De asemenea, LEADER-ul trebuie perceput ca mecanism menit să dea imbold și să sprijine
intervențiile de dezvoltare la nivel local.
La baza abordării LEADER stau trei elemente de bază:
Teritoriul – abordarea LEADER este implementată pe un teritoriu bine delimitat, compus
din mai multe localități învecinate (minim 3 unități administrativ-teritoriale), care împreună
creează o zonă consolidată care dispune de resurse și potențial local comun. În GAL-lul ”Stejarii
Strămoșești” avem 18 UAT-uri din regiunea de nord-est a Republicii Moldova care și-au unit
resursele, capacitățile și eforturile în cadrul unui parteneriat echitabil - pentru a depăși o parte din
problemele economice, sociale și de mediu existente.
Al doilea element de funcționare al abordării LEADER este Parteneriatul intersectorial,
în componența căruia intră reprezentanți ai trei sectoare: public (autoritățile publice locale și
instituțiile publice), civic și antreprenorial, care activează pe un teritoriu concret. Acest parteneriat
teritorial este denumit Grup de Acțiune Locală (GAL), care elaborează prin metoda participativă o
strategie de dezvoltare locală (SDL). GAL-ul stimulează, gestionează și administrează procesele
de dezvoltare locală. În cadrul GAL-ului nostru avem 38 de membri (20 bărbați și 18 femei), dintre
care 18 (47,37%) reprezintă sectorul public, inclusiv autorități și instituții publice, 8 (21,05%)
reprezintă societatea civilă, iar 18 (47,37%) – mediul de afaceri.
Al treilea element de bază este Strategia de dezvoltare locală a GAL-lui, documentul
elaborat în mod participativ care determină viziunea comună, măsurile de sprijin și direcțiile de
dezvoltare, investițiile și acțiunile concrete, care se doresc a fi realizate de GAL pentru dezvoltarea
teritoriului său. SDL este concepută astfel încât să valorifice resursele sociale, de mediu și
economice ale comunităților partenere. În acest scop, se va depune tot efortul pentru a beneficia
de finanțări pe termen lung și deține puterea de decizie cu privire la modul în care sunt cheltuite
fondurile atrase.
În procesul de elaborare a strategiei au fost organizate 10 ateliere de lucru, la care au luat
parte membri ai GAL-ului și alte părți interesate locale au generat peste 350 de idei de proiecte.
Acest lucru arată interesul sporit al populației față de abordarea LEADER.

4
 CAPITOLUL I. DESCRIEREA PARTENERIATULUI
1.1 Componența parteneriatului
Grupul de Acțiune Locală „Stejarii Strămoșești” reprezintă un parteneriat între
administrațiile publice locale, agenții economici și reprezentanții societății civile, în cadrul căruia
sunt reprezentate principalele domenii specifice de dezvoltare a zonei, în baza implementării
abordării europene LEADER în cadrul proiectului „LEADER pentru Moldova Rurală” finanțat de
USAID și Polish Aid, și implementat de Solidarity Fund PL în Moldova în parteneriat cu Rețeaua
Națională LEADER din Republica Moldova. Partener strategic — Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare. Grupul nostru de Acțiune Locală cuprinde suprafața a 18 unități
administrativ-teritoriale cu 29 localități din raioanele Rezina și Șoldănești: comunele: Țareuca,
Solonceni, Sîrcova, Saharna, Lalova, Ghiduleni, Minceni, Horodiște și satele: Mateuți, Păpăuți,
Lipceni, Echimăuți, Cinișeuți, Otac, Cuizăuca, Cogîlniceni, Bușăuca și Parcani cu o populație
totală de 24450 locuitori (conform datelor recensământului 2014). Conform datelor prezentate de
APL-uri numărul total al populației din zonă este de 25 813 sau depășește datele ultimului
recensământ cu 795 persoane sau cca 2,9% .
Teritoriul face parte din podişul de nord al Republicii Moldova, fiind brăzdat, în partea de
Nord, de Valea Rezinei. Localitățile din componența GAL-ului dispune de resursele minerale de
pietriş, nisip, lut, piatră şi materie primă pentru fabricarea cimentului.
Activitățile de formare și consolidare a parteneriatului local au demarat în luna iunie 2021,
urmând principiul LEADER „de jos în sus”, respectând criteriile de valabilitate a Grupului de
Acțiune Locală, cu contribuția echipei de implementare a fost oficializat parteneriatul, toți membrii
GAL-ului semnând declarațiile de membru și Acordul de constituire. În decursul anului de 2021,
s-a format viziunea de a acționa împreună pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a teritoriului
prin valorificarea patrimoniului cultural, atragerea investițiilor, crearea parteneriatelor pentru
dezvoltare și asigurarea unui climat
favorabil dezvoltării economiei locale.
Sector civic Sector public
21% 47% Actualmente avem 38 de membri (20
bărbați și 18 femei), dintre care 18
(47,37%) reprezintă sectorul public,
Sector inclusiv autorități și instituții publice, 8
antreprenorial
32%
(21,05%) reprezintă societatea civilă, iar
18 (47,37%) – mediul de afaceri (persoane
Fig. 1. Repartizarea sectorială a membrilor GAL
fizice și juridice).
Fig. 6. Panoramă deasupra s. Naslavcea

5
 Dorința de aliniere la practicile europene de dezvoltare rurală a constituit una din premisele
care au stat la baza constituirii parteneriatului între aceste 18 unități administrativ-teritoriale.
Activitățile desfășurate în comun ne permit să identificăm zona ca un tot întreg în scopul depășirii
oricăror provocări.
Pentru a impulsiona dezvoltarea economică în teritoriul, au fost trasate direcțiile de
dezvoltare.
Considerăm că SDL, cu cele patru obiective strategice identificate, va oferi oportunitatea
realizării unui program durabil pentru următorii 7 ani, în scopul asigurării creșterii activității
economice pe teritoriul GAL-ului și dezvoltării echilibrate a acestuia.

1.2 Evoluția și potențialul GAL

GAL „Stejarii Strămoșești” a fost creat din inițiativa a 9 unități administrativ-teritoriale:
comunele Țareuca, Solonceni, Sîrcova, Saharna și satele Mateuți, Păpăuți, Lipceni, Echimăuți,
Cinișeuți, inițiator și aplicant fiind comuna Țareuca, în scopul elaborării unei Strategii de
Dezvoltare Locală, bazată pe principiul omogenității teritoriale, evaluarea potențialului și
valorificarea resurselor locale prin prisma abordării „de jos în sus” și sinergia acțiunilor de
dezvoltare bazate pe principiul participativității. Ulterior, pe parcursul procesului de consolidare a
parteneriatului a fost cooptate încă 8 unități administrativ-teritoriale din raionul Rezina și o unitate
administrativ-teritorială din raionul Șoldănești: comunele Lalova, Ghiduleni, Minceni și satele
Otac, Cuizăuca, Cogîlniceni, Bușăuca și Parcani. Ulterior, în urma discuțiilor și argumentelor
aduse reprezentanților autorităților din comuna Horodiște, aceasta a devenit parte a parteneriatului
nostru. În argumentul acțiunilor reprezentanților GAL a fost prezentat un potențial traseu turistic
care include plenar și defileul cu siturile arheologice de te teritoriul comunei Horodiște. Antrenați
în procesul de analiză a teritoriului, identificare a resurselor locale, reliefare a nevoilor și
problemelor, precum și a oportunităților de dezvoltare, inițiativa GAL „Stejarii Strămoșești” a
parcurs un șir de activități relevante, inclusiv 9 ateliere de lucru și o ședință finală de aprobarea
SDL, sprijinite de către experți și facilitatori oferiți drept suport prin intermediul proiectului
„Abordarea LEADER pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale”, ca parte a proiectului „LEADER
pentru Moldova Rurală„ finanțat de USAID și Polish Aid, și implementat de Solidarity Fund PL
în Moldova în parteneriat cu Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova Astfel, în urma
activităților desfășurate pe parcursul anului 2021 a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Locală
pentru perioada 2022-2028, au fost adunate cca 320 idei de proiecte. La începutul anului 2022 a
fost semnat Acordul de constituire, prin care a fost oficializate parteneriatul GAL, cu determinarea
structurilor administrative de coordonare.

6
CAPITOLUL II: DEZVOLTAREA LOCALĂ ÎN BAZA PRINCIPIILOR
PROGRAMULUI LEADER

2.1 Abordare teritorială

Abordarea teritorială este cu unul din elementele fundamentale ale abordării LEADER care
presupune existența unei viziuni comune asupra unui teritoriu compact, cu alte cuvinte,
consolidarea viziunii strategice de dezvoltare a localităților-membre sub o „umbrelă” vie - zona
de dezvoltare. Teritoriul GAL „Stejarii Strămoșești” cuprinde, după cum am menționat mai sus 18
unități administrativ-teritoriale din raioanele Rezina și Șoldănești: comuna Țareuca (Țareuca și
Țahnăuți), satul Cinișeuți, satul Păpăuți, comuna Solonceni (Solonceni și Tarasova), satul
Bușăuca, satul Cuizăuca, comuna Ghiduleni (Ghiduleni, Roșcanii de Sus și Roșcanii de Jos), satul
Otac, satul Parcani, satul Echimăuți, satul Lipceni, satul Mateuți, comuna Sîrcova (Sîrcova și
Piscărești), satul Cogîlniceni, comuna Mincenii de Jos (Mincenii de Jos și Mincenii de Sus),
comuna Horodiște (Horodiște și Slobozia-Horodiște), comuna Saharna (Saharna, Sahrana Nouă și
Buciușca) și comuna Lalova (Lalova, Țîpova și Nistreni) cu o populație totală de 24 350 locuitori
(conform datelor recensământului 2014). Dezvoltarea comunităților este un proces pe termen
lung, care presupune, în mod normal, atât resurse financiare, cât și parteneriate locale durabile,
abordarea LEADER putând reprezenta soluția pentru dezvoltarea acestui teritoriu. Pentru a asigura
dezvoltarea zonei, este necesară mobilizarea tuturor părților interesate (autorități locale, organizații
și reprezentanți ai societății civile, agenți economici) și, implicit, formarea unui parteneriat solid
între acestea.
Acest deziderat a fost asumat pentru buna funcționare a memorandumului semnat în limitele
localităților menționate întru implementarea viziunii și a măsurilor de dezvoltare durabilă
prevăzute în SDL, precum și întru consolidarea coeziunii teritoriale și formarea identității locale.

2.2 Parteneriate locale

Abordare partenerială înseamnă crearea și dezvoltarea unui parteneriat intersectorial
interesat în dezvoltarea locală, format din reprezentanții a trei sectoare public, antreprenorial şi
civic, denumit Grup de Acțiune Locală. Parteneriatului pe care l-am creat este foarte important în
expunerea principalelor provocări de la nivel local, stabilirea priorităților, identificarea soluțiilor
de dezvoltare și aplicarea de măsuri și a unei strategii integrate ce va încuraja promovarea de jos
în sus a inițiativelor și activităților de dezvoltare, având ca punct de plecare nevoile şi potenţialul
local, identificate prin cele mai simple și mai eficiente metode.

7
 Grupul de Acțiune Locală ”Stejarii Strămoșești” va asigura interconectarea actorilor locali,
diseminarea cunoștințelor și metodelor inovative şi animarea actorilor comunităţilor locale, lucruri
esenţiale pentru un spaţiu rural activ.
Din momentul semnării acordului sus-numit, ne-am angajat să implementăm Strategia de
Dezvoltare Locală, să consolidăm cooperarea dintre actorii locali și să asigurăm sinergia resurselor
din diferite sectoare.
GAL-ul este, astfel, o structură reprezentativă în care se regăsesc toate părțile interesate în
dezvoltarea și buna funcționare locală, conform principiilor de transparență și deschidere.

2.3 Abordare „de jos în sus”

Principiului dat presupune elaborarea unui document strategic care se bazează pe viziunea
comună, necesitățile și informațiile furnizate de la locuitorii zonei, care cunosc cel mai bine starea
lucrurilor din propria localitate. Cu alte cuvinte, abordarea „de jos în sus” pentru membrii GAL
prevede că actorii locali participă în luarea deciziilor și în selectarea măsurilor de sprijin care
urmează să fie finanțate, astfel plasând dezvoltarea locală și asumarea acesteia pe umerii
cetățenilor.
Pe parcursul procesului de creare a Grupului de Acțiune Locală „Stejarii Strămoșești”,
utilizându-se diverse activități participative, a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Locală pe o
perioadă de 7 ani (2022-2028), asigurând astfel implicarea tuturor persoanelor și grupurilor de
interese în identificarea și evaluarea resurselor locale (umane, economice și de infrastructură,
naturale și instituționale), constatarea și examinarea situației curente, formularea viziunii, misiunii,
a priorităților de dezvoltare și a unor acțiuni specifice (idei de proiecte) pentru producerea la nivel
local, a schimbărilor dorite.
Viziunea de termen lung este stabilită prin implicarea tuturor actorilor comunitari, prin
colectarea opiniilor deschise ale locuitorilor acestei zone și desigur a autorităților publice locale.
Considerăm că valoarea adăugată a abordării LEADER derivă din acele inițiative locale care
combină soluții ce răspund problematicii existente la nivelul comunităților locale, reflectate în
acțiuni specifice acestor nevoi, identificate direct de la sursă.

2.4 Acțiuni integrate și multisectoriale

GAL-ul „Stejarii Strămoșești” întrunește membri ce promovează diverse interese, care vor
fi abordate împreună într-un mod constructiv. LEADER este o abordare inovatoare din cadrul
politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene. După cum sugerează şi denumirea abordării,
aceasta este o metodă de mobilizare şi de promovare în comun, a dezvoltării rurale în comunităţile
rurale locale. GAL-ul nostru este unul extins, format din 29 localități sau 18 unități

8
administrativ-teritoriale (8 comune și 10 sate). Populația repartizată per unități administrativ-
teritoriale este relativ redusă. Documentul de bază al implementării abordării LEADER ca
instrument integrator este Strategia de Dezvoltare Locală.
În SDL au fost incluse acțiuni și activități din diferite sectoare: economic, de mediu, social,
cultural etc. Acțiunile și proiectele incluse sunt integrate în mod coerent și planificate minuțios,
ținându-se cont și evidențiindu-se impactul diferitor factori de dezvoltare. De asemenea, SDL este
armonizată cu diferite documente elaborate la nivel local (strategii de dezvoltare locală), regional
(strategii și programe), național (strategii și planuri de dezvoltare) și internațional (tratate,
acorduri). Acest principiu ne oferă indiciile necesare executării armonioase a SDL, întrucât
dezvoltarea durabilă presupune în sinea sa acțiuni integrate, cu impact general, de lungă durată.
Cooperarea celor 3 sectoare este atât o necesitate, cât și o viziune a grupului nostru. Prin urmare,
considerăm necesară interacţiunea partenerilor din toate sectoarele comunității locale, pentru a
planifica şi pune în comun problemele din mediul în care locuim.

2.5 Colaborarea în rețea

GAL-ul „Stejarii Strămoșești” va participa în formarea reţelelor atât naţionale cât şi

internaţionale între grupurile care implementează abordarea LEADER fapt ce va contribui la
diseminarea şi schimbul metodelor, cunoştinţelor, experienţelor şi rezultatelor obţinute la nivel
local. Rețelele vor facilita crearea condițiilor pentru stabilirea de contacte de rețea, împărtășirea
experienței în lucru cu proiectele, cunoașterea posibililor donatori. Nevoia consolidării capacității
de gestionare locală trebuie, evident, să fie sporită, astfel ca actorii interesați din zonele rurale să
fie mai bine informați și stimulați în legătură cu posibilitatea de a se implica în mai mare măsură
în procesul de dezvoltare a propriilor comunități locale. Cooperare – reprezintă forma de
dezvoltare în comun precum și identificarea celor mai bune soluții și transfer de expertiză. Astfel,
utilizând această metodă, parteneriatul poate elabora și implementa o strategie pentru dezvoltare
locală plasată sub responsabilitatea comunității durabilă și pertinentă.
Implicarea actorilor locali în dezvoltarea zonelor în care activează, va contribui la realizarea
unei dezvoltări dinamice bazată pe o strategie de dezvoltare locală coerentă, având la bază nevoile
locale reale. Dezvoltarea rurală durabilă este un proces continuu, care permite implicarea,
solidaritatea și implementarea intereselor comune.

2.6 Inovație
Unul din elementele de bază ale abordării LEADER o constituie inovarea pentru încurajarea
și susținerea proiectelor inovative. GAL „Stejarii Strămoșești” sprijină și încurajează toate
9
inițiativele și ideile care presupun valorificarea noilor cunoștințe, transferul de know-how, precum
și abordările inovatoare și implementarea tehnologiilor moderne, luând în considerare factorii și
posibilitățile existente. În urma generării ideilor de proiecte au fost formulate diferite idei, cu un
anumit grad de inovație în zonă, unele fiind bazate pe identificarea de noi soluții pentru problemele
existente, dar și pentru a oferi un suflu nou sectorului economic și celui social. Prin asumarea
acestui principiu, cădem de acord să ne implicăm în căutarea de răspunsuri noi la problemele
existente ale dezvoltării rurale și să fim pe cât posibil, creativi și actuali în acțiunile noastre.
Experienţa GAL-urilor din comunitatea europeană, dar și a celor din Republica Moldova
care au fost create în perioada 2016-2017, arată că LEADER poate aduce modificări considerabile
în viaţa cotidiană a oamenilor din zonele rurale. Poate juca un rol important în încurajarea unor
răspunsuri inovatoare la probleme rurale şi devine un fel de „laborator” pentru consolidarea
capacităţilor locale şi pentru testarea unor modalităţi noi de satisfacere a nevoilor comunităţilor
rurale. Și așa cum inovațiile în orice domeniu au constituit locomotivele dezvoltării acelui
domeniu, ne dorim ca activitatea GAL-ului nostru să includă în permanență elemente inovative
atât pe plan intern, cât și ca politică de promovare a sa.

2.7 Cooperare
Pentru consolidarea capacităților și valorificarea oportunităților locale existente, GAL-ul va
coopera în mod activ cu diferite grupuri și instituții interesate în dezvoltarea rurală. De asemenea,
acesta va colabora cu grupuri de acțiune locală similare din alte regiuni ale țării precum și grupuri
și/sau inițiative similare de peste hotarele Republicii Moldova. Totodată cooperarea a fost
consimțită de către participanții la ședințele GAL ca un principiu de lucru în teritoriu. Pe lângă
acestea, s-a accentuat necesitatea impulsionării cooperării între sectoare, dar și între reprezentanții
aceluiași sector, pentru o mai bună activitate în comun și pentru obținerea unei sinergii de grup.
În paralel, cooperarea ține și de intenția noastră ca grup de a face parte din Rețeaua Națională
LEADER din Republica Moldova, statut care ne va oferi o serie de oportunități pe linia de
cooperare externă și va favoriza relațiile GAL-ului nostru cu structuri similare.

10
CAPITOLUL III. CARACTERISTICILE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ

3.1 Caracterul integrat

Strategia de Dezvoltare Locală a GAL „Stejarii Strămoșești” este elaborată și corespunde

cu documentele de planificare strategică atât la nivel național, cât și la nivel regional, respectiv
local. Caracterul presupune facilitarea combinării diferitor intervenții sectoriale și specifice unui
anumit domeniu pentru a obține un efect sinergic cât mai mare posibil, cât și prin
conexiune/coordonare mai puternică a activităților întreprinse de diferite entități, care vor avea
drept rezultat dezvoltarea teritoriului GAL. Strategia a fost elaborată având la bază analiza datelor
(chestionarelor, discuțiilor în cadrul grupurilor de lucru și materialelor prezentate de către GAL,
ședințelor etc.) cu un grad înalt de participativitate, cât și resurse identificate în cadrul GAL-ului:
economice, culturale, sociale, climatice, instituționale. Totodată, SDL conține viziunea și misiunea
GAL-ului, obiectivele, măsurile, produsele și rezultate finale cu un impact major asupra întregului
teritoriu GAL și asupra fiecărui locuitor în parte. În continuarea ideii, menționăm că în cadrul SDL
se menționează/ridică o serie de probleme prin prisma riscurilor identificate în baza analizei reale
a situației în teritoriul GAL, fapt ce ne permite să punem accentul corect în coordonarea mai
puternică a activităților care ni le propunem a facilita, combinări a diferitor intervenții sectoriale
și specifice diferitor domenii de activitate în cadrul GAL, cât și o mai bună coordonare cu instituții
regionale și locale pentru dezvoltare locală.
Obiectivele strategice stabilite în actuala strategie vin în corelare cu viziunea UE cu privire
la dezvoltarea durabilă și corelează cu prevederile Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă
și sunt ancorate în prioritățile naționale statuate în Strategia națională de dezvoltare „Moldova
2030” (cu privire la prioritățile modernizării sectorului alimentar, gestionarea durabilă a resurselor
naturale și îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale), „Strategie pentru dezvoltarea afacerilor
mici și mijlocii”, precum și „Programul Național de Dezvoltare - 2025”. SDL a fost elaborată
ținând cont de documentele juridice (Hotărîrea Guvernului nr. 386 din 17.06.2020 cu privire la
planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de
politici publice), precum și principalele cerințele metodologice definite de Ministerul Agriculturii
și Industriei Alimentare al Republicii Moldova (Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului al Republicii Moldova nr. 26 din 12.02.2021). Implementarea prezentei
SDL va permite facilitarea combinării diferitor intervenții sectoriale și specifice unui anumit
domeniu, pentru a obține un efect sinergic cât mai mare posibil, prin stimularea creării și susținerea

11
rețelelor de producători, procesatori și furnizori de servicii. Susținerea inițiativelor de scurtare a
lanțurilor valorice, de asemenea reprezintă un exemplu cert de conexiune/coordonare mai
puternică a activităților întreprinse de diferite entități. De o importanță majoră în elaborarea
obiectivelor actualei SDL a servit analiza Strategiilor de Dezvoltare Integrată ale raionului Rezina
pentru anii 2021-2027 și a raionului Șoldănești 2021-2026, Strategia Națională de Dezvoltare
Regională a Republicii Moldova 2021 – 2027, Strategiile de Dezvoltare a localităților din teritoriul
GAL.

3.2 Caracterul participativ

Scopul Strategiei este îmbunătăţirea condiţiilor social-economice de trai al populaţiei

GAL-ului, realizarea balanţei aspectelor economice, sociale, ecologice şi culturale în dezvoltarea
localităților microregiunii, ca bază a ridicării calităţii vieţii şi asigurării dezvoltării ascendente
durabile a comunităţilor pentru o perioadă îndelungată.
Caracterul participativ în cadrul SDL, presupune implicare a comunității locale la fiecare
etapă a elaborării SDL ce are impact, rezultate și specificația grupurilor țintă pe sectoare.
La elaborarea SDL, a fost efectuată o misiune în teren, în scopul elaborării unei abordări
participative de planificare coerentă, integrată pe verticală pentru crearea și implementarea SDL
pe următorii 7 ani. Drept scop a fost efectuarea campaniei de informare în teritoriul GAL „Stejarii
Strămoșești” și determinarea prin utilizarea diferitor intrumente de participativitate (chestionare,
interviuri, focus grupuri ș.a.) părților slabe, părților forte, a riscurilor, oportunitățile GAL-ului,
obiectivele strategice, obiectivele specifice, indicatorii care au fost documentate în procese -
verbale pentru fiecare localitate în parte.
În același context, menționăm și cele 10 ședințele de lucru cu membrii GAL, care au fost
organizate cu prezență fizică, de fiecare dată fiind organizate în locații diferite pentru asigurarea
accesului tuturor persoanelor cointeresate.
În rezultatul activităților desfășurate în teritoriu a fost elaborată Strategia GAL-ului
„Stejarii Strămoșești”, pentru perioada 2022-2028. În același timp, au fost colectate și elaborat
portofoliu ideilor de proiecte din partea localităților. Au fost colectate peste 350 idei de proiecte,
care sunt incluse în anexa 2 a Strategiei.
Metodologic, prezenta Strategie are la bază şi se fundamentează pe următoarele instrumente
şi proceduri de lucru: analiza de conţinut, analiza de date statistice din diferite surse solicitate,
interviuri în profunzime cu factori decizionali şi de opinie din structura domeniilor cheie analizate,
analiza SWOT.

12
 Abordarea participativă propusă arată: în primul rând, cum implementarea diferitor metode
participative pot fi receptive la nevoile populației de pe teritoriul GAL „Stejarii Strămoșești” şi, în
al doilea rând, cum prin abordarea dezvoltării GAL-ului, obiectivele determinate în urma
implementării caracterul participativ, pot fi corelate cu problemele locale, măsurile și indicatorii.
Descrierea procesului participativ oferă de asemenea un set de instrumente pentru practicieni.
Monitorizarea și evaluarea acestei etape, cu implicarea nemijlocită a membrilor GAL, ne-a oferit
un set de date relevante elaborării actualei SDL. În acelaşi timp, descrierea procesului participativ
exemplifică potenţialul participării cetăţenilor în procesul de planificare strategică a dezvoltării
locale. Descrierea procesului participativ a fost elaborată pentru a sistematiza toate metodele
aplicate în cadrul prezentei Strategii și serveşte ca instrument de planificare. De aceea, SDL şi
subcapitolele sale necesită și, respectiv, reflectă o prioritizare coerentă şi transparentă a măsurilor,
precum şi nişte obiective specifice realiste şi măsurabile.

3.3 Caracterul inovativ

Inovația este considerate imboldul principal al creșterii economice. Prin introducerea în

practică a inovațiilor se pot obține produse cu caracteristici de calitate îmbunătățite, servicii de
calitate superioară, procese de producție noi, mai eficiente și mai curate (ecologice), metode
moderne de management al forței de muncă etc. Există multiple motivații ale gospodăriilor
țărănești și organizațiilor non-guvernamentale pentru a schimba în bine starea lucrurilor, între care:
creșterea cotei de piață, cucerirea de noi piețe, ameliorarea calității produselor, lărgirea gamei de
produse, înlocuirea produselor învechite, reducerea impactului asupra mediului etc. Susținerea
inovației de către GAL-ul „Stejarii Strămoșești” se exprimă prin obiectivele și măsurile de sprijin
cuprinse de SDL, dar și în criteriile pentru selectarea proiectelor ce vor fi susținute de către GAL.
Obiectivele și măsurile stabilite în SDL rezultă din necesitățile identificate, dar și din
potențialul/resursele pentru dezvoltarea teritoriului GAL. Respectiv, elaborarea obiectivelor,
măsurilor și proiectelor este bazată pe resurse locale, valorificarea cărora este posibilă prin
utilizarea soluțiilor inovative. În cazul respectiv inovația poate fi modalitatea de valorificare sau
promovare a resurselor sus numite. E de menționat, că însăși implementarea soluțiilor inovatoare
propuse în SDL pot constitui oportunități de dezvoltare durabilă pentru teritoriul GAL-ului
„Stejarii Strămoșești”, care vor fi bazate pe principiul „de jos în sus”.

13
CAPITOLUL IV. PREZENTAREA TERITORIULUI ȘI A POPUPULAȚIEI ACOPERITE
DE GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ

4.1 Descrierea teritoriului, harta, organizarea administrativă

Teritoriul GAL „Stejarii Strămoșești” are o suprafață de circa 324,75 km² (circa 9,5% din
suprafața totală a țării) și cuprinde 18 unități administrativ-teritoriale cu 29 localități rurale din
raioanele Rezina și Șoldănești: comunele: Țareuca, Solonceni, Sîrcova, Saharna, Lalova,
Ghiduleni, Minceni, Horodiște și satele: Mateuți, Păpăuți, Lipceni, Echimăuți, Cinișeuți, Otac,
Cuizăuca, Cogîlniceni, Bușăuca și Parcani cu o populație totală de 24 450 locuitori (conform
datelor recensământului 2014). Conform datelor prezentate de APL-uri, numărul total al
populației din zonă este 25 813 sau cu 795 persoane (2,9%) mai populat. La nord GAL-ul se
mărginește cu s. Stroiești, raionul Șoldănești, la sud cu s. Jura, raionul Orhei, la vest cu s. Tîrșiței
și Scorțeni, raionul Telenești, iar la est cu or. Rîbnița și alte așezări rurale din Localitățile din
Stînga Nistrului.

Tabelul 1. Unități administrativ – teritoriale din componența GAL

18 UNITĂȚI ADMINISTRATIV – TERITORIALE

Nr. COMUNE SATE LOCALITĂȚI DIN ANUL

COMPONENȚA ATESTĂRII
1. Țareuca 1468
Țareuca
Țahnăuți 1600
2. Solonceni 1603
Solonceni
Tarasova 1619
3. Sîrcova 1638
Sîrcova
Piscărești 1667
4. Saharna 1495
Saharna Nouă Saharna Nouă 1939
Buciușca 1522
5. Lalova 1457
Lalova Țipova 1764
Nistreni 1960
6. Ghiduleni 1665
Ghiduleni Roșcanii de Sus 1604
Roșcanii de Jos 1604
7. Mincenii de Jos 1604
Mincenii de Jos
Mincenii de Sus 1900
8. Horodiște 1466
Horodiște
Slobozia-Horodiște 1466
9. Mateuți 1550
14
10. Păpăuți 1620
11. Cinișeuți 1495
12. Bușăuca 1632
13. Cuizăuca 1625
14. Otac 1830
15. Parcani 1460
16. Echimăuți 1495
17. Lipceni 1716
18. Cogîlniceni 1604

Figura 2. Harta teritoriului GAL

15
 4.1.1 Amplasarea geografică

GAL-ul nostru cuprinde teritoriul unităților administrative a două raioane – Rezina și

Șoldănești, amplasat fiind în nord-estul Republicii Moldova, latitudinea 47.7491 longitudinea
28.9622 și altitudinea de 147 metri față de nivelul mării, pe malul drept al râului Nistru, la o
distanță de cca 100 -120 km de capitala țării – mun. Chișinău și 25 km de mun. Orhei.
GAL-ul este traversat de o rețea
importantă de drumuri naționale și locale.
Acoperirea largă cu reţele de drumuri care ar
permite conexiunea cu diverse puncte de pe
teritoriul ţării şi din exterior, precum şi calitatea
acestora este un factor ce influenţează direct
capacităţile de dezvoltare economică a zonei şi
Fig. 3. Priveliște rurală în c. Țareuca
securitatea populaţiei. Reţeaua de transport în zonă
Fig. 6. Panoramă deasupra s. Naslavcea
este relativ redusă. Aceasta este reprezentată, preponderent de transportul auto, care este
principalul mijloc de legătură republican, regional şi local. Lungimea totală a drumurilor locale
este de cca 280 km, dintre care acoperite cu asfalt avem 39,6 % și respectiv acoperite cu pietriș
60,4 %.
Teritoriul GAL-ului este traversat de 2 drumuri republicane:
- R13 – Bălţi – Şoldăneşti – Râbniţa care traversează zona de la vest la est şi asigură legătura
cu Aeroportul Internaţional Mărculeşti aflat la o distanţă de 77 km (distanţă care ar putea fi
parcursă în 1 oră şi 5 minute) şi cu municipiul Bălţi – 103 km (aproximativ 1 oră şi 22 minute);
- R20 – Rezina – Orhei - Călăraşi – traseu care traversează zona GAL de la centru spre sud,
realizând legătura directă cu municipiul Orhei şi orașul Rezina. La fel, acest drum intersectează
magistrala M2, ce permite accesul la mun. Chişinău. Totodată regiunea este traversată de o serie
de drumuri locale L206 - Șoldanești–Păpăuți–Țareuca, L209 Țareuca – Țahnăuți, drumul regional
G 41 și drumul raional L 205.
Paralel cu transportul auto, pe teritoriul zonei întâlnim și transportul feroviar - stația de cale
ferată 206 „La Blocuri” în s. Parcani, stația de cale ferată din Șoldănești și calea ferată în perimetrul
satelor Păpăuți, Mateuți și Lipceni.
Prin aşezarea sa geografică, teritoriul GAL-lui face parte din podişul de nord al Republicii
Moldova, fiind brăzdat, în partea de Nord, de Valea Rezinei și Valea râului Ciorna. Relieful
dispune de resursele minerale de pietriş, nisip, lut, piatră.
Zona este traversată în mare parte de râul Nistru, Ciorna, Cogîlnic, Saharna. Astfel, râul
Nistru scaldă moșia comunelor Solonceni, Horodiște, Lalova și Saharna, râul Ciorna traversează
16
s. Parcani și Lipceni, Mateuți și Păpăuți, râul Cogîlnic traversează s. Bușăuca și Cuizăuca, și râul
Saharna scaldă moșia s. Cinișeuți, Saharna și Echimăuți.
Cel mai nordic punct al GAL-lui nostru este reprezentat de com. Solonceni, fiind situată la
latitudinea 47.8283, longitudinea 29.0038, iar extrema sudică al teritoriului GAL este reprezentată
de comuna Lalova, unitate administrativ–teritorială bogată în vestigii istorice, așezată pe malul
râului Nistru, în partea de Est a Republicii Moldova, coordonatele geografice: 47°34′00″N
29°01′00″E. De fapt comunele Solonceni și Lalova reprezintă și extrema estică a parteneriatului.
Cea mai vestică unitate administrativă a GAL-lui o reprezintă comuna Ghiduleni.
Pentru învelișul de sol din această zonă sunt caracteristice următoarele tipuri de sol: soluri
cenușii de pădure, cernoziomuri podzolice și cambice. De asemenea se întâlnesc și cernoziomuri
obișnuite și carbonatice. În depresiuni și lunci, se formează soluri de luncă, gleice de mlaștină,
deluviale și aluviale. Pe solul scund creşte o vegetaţie petrofită, caracteristică pentru pantele
calcaroase. Stâncile abrupte ale defileurilor sunt înzestrate cu peşteri şi grote, care prezintă un
interes deosebit pentru turişti. Pe teritoriul zonei se întâlnesc cascade, izvoare şi fântâni, cu apă
rece şi gustoasă, ce îşi au începutul din rezervaţiile peisagistice Ţîpova şi Saharna.
Suprafața totală a teritoriului
Teran fondul silvic
GAL este de aproximativ
14% 15%
2% Teren fondul apelor 48629 ha, cea mai mare parte
5%
fiind acoperită cu terenuri
Teren cu destinați
agricolă agricole – 31025 sau circa
64% Intravilanul Localității
63,7%, terenuri cu destinație
Teren destinat industriei industrială – 972,58 sau 2% ,
teren fondul silvic – 7561, 79
Fig. 4. Repartizarea terenurilor după destinație sau 15,5% și teren rezervat
pentru intravilanulFig. 6. Panoramă deasupra
localităților – 6824,s.85
Naslavcea
sau 14,1% .
Necătând la structura teritoriului, eroziunii solului și exploatării tot mai mari din partea
oamenilor, zona nu este afectată de alunecări de teren, iar în anul 2021, reprezentanții autorităților
locale nu au raportat nici un ar de pământ afectat de acest proces.
Din terenurile cu destinație agricolă - doar 4156 ha sunt acoperite cu plantații multianuale,
ceea ce constituie 13,39 % din terenurile cu destinației agricolă. Dintre plantațiile multianuale,
livezile constituie – 1421,19 ha sau 34,19 % și 237,3 cu vii, ceea ce constituie cca 5,7 %. Totodată
remarcăm că terenurile în mare parte sunt utilizate pentru producția de cereale – grâu, porumb,
floarea soarelui etc. Regiunea dată este cunoscută pentru nivelul înalt de fertilitate a solurilor
cernoziomice tipice și levigate, care în medie, înregistrează o bonitate de peste 65 de puncte.
17
Această caracteristică este una favorabilă practicării activităților agricole în câmp deschis, dar și
pentru întreținerea pajiștilor și pășunilor.
Vegetația forestieră este una încadrată natural în fâșii, pâlcuri de păduri și ocupă 7561,79
ha, ceea ce constituie cca 15,5% din teritoriul GAL, acest procent fiind unul satisfăcător pentru
Republica Moldova. Cele mai multe terenuri ocupate de păduri și fâșii forestiere se găsesc în
comunele Saharna, Lalova, Țareuca și Ghiduleni și satul Mateuți.
Teritoriul GAL-ui nostru este brăzdat de o importantă rețea hidrologică și o mulțime de
iazuri și lacuri de acumulare. Principalul bazin hidrografic este cel al fluviului Nistru, în care se
revasă râuleţele: Apa Neagră (Ciorna) cu lungimea de 12 km, Saharna, care izvorăşte în satul
Cinişeuţi din regiune, având lungimea de 14 km, Cogîlnic şi Jîdauca, cu începutul respectiv, din
satele Pecişte şi Mincenii de Sus şi cu lungimea de 13,9 şi 14 km. Râul Nistru mărgineşte cu zona
GAL pe o porţiune de 40 km. Lungimea râuleţelor constituie aproape 76 km. În ceea ce privește
suprafața teritoriului ocupată de bazine acvatice, aceasta constituie cca 1122,28 ha sau cca 5 % din
teritoriu. În mare parte lacurile și iazurile reprezintă surse semnificative pentru practicarea
pescuitului. Cea mai mare suprafață ocupată de resursele acvatice o are comuna Saharna și
respectiv comuna Solonceni cu peste 200 ha, urmată, iar cele mai puține ape de suprafață se găsesc
în satul Cuizăuca și comuna Mincenii de Jos (circa 12,8 ha).
Datorită așezării geografice, teritoriul GAL este bogat în monumente ale naturii și arii
protejate: rezervaţiile peisagistice Ţîpova, Saharna, complexul istorico-arheologic Saharna, cu
cele mai importante situri (aşezări) istorice: Saharna-Mare şi Saharna-Mică, necropolele Saharna
Ţiglău şi Saharna Hliboaca, complexul monastic Ţâpova și defileul din satele Păpăuți Mateuți și
Lipceni.
Din cele 536 monumente naţionale ecleziastice din Republica Moldova - 20 revin GAL-ului
nostru (Mănăstirile Saharna și Țîpova, biserica de lemn din Horodiste și 25 de biserici parohale (6
din ele fiind de importanță naţională). Edificiile de cult au
fost de-a lungul veacurilor adevărate centre de eroism și
centre de cultură, ce reprezintă un material valoros pentru
eventualii doritori de a admira și urmări evaluarea stilurilor
arhitecturale ecleziastice și civile în diferite epoci.
Flora zonei este foarte bogată, iar pe coastele
versanţilor putem întâlni: stejarul petrofit, teiul, cireşul
Fig. 5. Rîul Nistru, vedere din s. Tarasova
sălbatic, arţarul, frasinul. Dintre arbuşti se întâlnesc: măcieşul,
Fig. 6. Panoramă deasupra s. Naslavcea
cornul, alunul, păducelul, scumpia ş.a.

18
 Un interes deosebit pentru fauna rezervaţiei Saharna îl prezintă coloniile de lilieci care
numără 10 specii, două din ele sunt introduse în Cartea Roşie a Republicii Moldova: Rhinolophus
hipposideros - o colonie de aproximativ 70 de indivizi, Myotis blythii - candva a fost o colonie de
apr. 1000 indivizi, Myotis daubentonii - specie comuna prin aceste locuri, Myotis dasycneme -
Specie rară pentru întreaga Europa, Myotis mystacinus - specie relativ comună, Myotis nattereri
- specie foarte rară în Europa, Plecotus auritus - specie relativ rar intalnită la noi din cauza modului
de viata specific, Plecotus austriacus - specie comuna în Moldova, Eptesicus serotinus - Specie
comuna la noi, Barbastella barbastellus - în Rezervația Saharna se afla unica colonie de aceasta
specie din Moldova. Un farmec aparte îi dă rezervaţiei prezenţa pupăzei întâlnită des aici, care ne
readuce pe potecile copilăriei. Tot aici mai pot fi întâlnite şi mierla-de-piatră, ciocănitoarea verde,
buha mare ş.a. În această rezervaţie şi-au găsit condiţii prielnice pentru viaţă colonii de fazani,
multe căprioare, mistreţi, iepuri, vulpi, jderul de piatră, bursucul.1
4.1.2 Mediul
Clima predominantă este cea temperat-continentală.
Temperatura medie anuală, în această zonă, oscilează între 8-
9 grade C; iarna, atingând uneori minus 20-25 grade, vara
+35-40 grade. În prezent clima din această zonă a Nistrului a
devenit mai călduroasă decât în secolul trecut. Faptul se
Fig. 6. Vedere din s. Țîpova explică prin evoluţia călduroasă a climei în Europa de Vest
şi de Est,
Fig. schimbarea
6. Panoramă temperaturii
deasupra s. Naslavcea fiind determinată de diferiţi factori naturali şi umani. Urmare a

încălzirii climei au loc calamități naturale: ploi cu grindină, înghețuri de primăvară, secete severe,
inundații care cauzează pierderi agricole. Creşterea frecvenţei şi puterii de manifestare a factorilor
climatici de risc în ultimii 10 ani, a condiționat pierderi crescânde pentru agenţii economici ce
activează în agricultură şi, astfel, îngreunează dezvoltarea activităţilor economice din domeniul
agricol.

Totodată abundența zilelor cu soare, oferă o perspectivă benefică de dezvoltare a surselor

alternative de energie în regiune, în special valorificarea energiei solare, cu oportunități de
reducere a cantității surselor tradiționale și a mijloacelor financiare alocate pentru acestea.

Pă lângă multitudinea de atuuri de care se bucură GAL-ul nostru, există o problemă majoră
care afectează calitatea vieții oamenilor - calitatea apei şi problemele legate de calitatea aerului.
Argument în acest sens fiind zona industrială dezvoltată în GAL și în nemijlocita apropiere a
acestuia. Calitatea aerului atmosferic este influenţată de emisiile provenite din surse fixe de

1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI REZINA, 2013 – 2020, p.147
19
poluare şi surse mobile de poluare – activitatea celor 106 de întreprinderi industriale, care prezintă
pericol pentru mediul ambiant, din care de gradul I de 500t numai o întreprindere „Lafarge
Ciment” Moldova, cu impact moderat de
gradul II nu este nici o întreprindere. Obiecte
cu impact moderat sau inert reprezintă două
unităţi de producere, aşa ca atelierul de
fabricare a mobilei şi centrul pentru testarea şi
deservire tehnică a automobilelor.

După cum a fost menționat și mai sus

Fig. 7. Vedere cu Nistrul din s. Lalova zona este traversată de o pânză hidrologică
Fig. 6.Nistru,
importantă: Panoramă deasupra
Ciorna, s. Naslavcea
Cogîlnic, Saharna.
Principalul bazin hidrografic al Republicii și respectiv al GAL-lui o constituie fluviul Nistru, în
care se scurg râuleţele Apa Neagră (Ciorna) cu lungimea de 12 km. Din cauza construcției
barajelor pe teritoriul Ucrainei constatăm o catastrofă ecologică. În ultimele luni s-a înregistrat o
scădere bruscă a nivelului apei în râul Nistru, viteza apei a scăzut, iar râul pe alocuri se
înnămolește. În ultimii doi ani se constată nu numai o înnămolire a acestuia, dar și creșterea bruscă
a suprafețelor de stufăriș.
4.1.3 Populația
Potrivit Recensământului populației și al locuințelor din 2014, numărul populației în zonă
este de 24,3502. În același timp, remarcăm faptul că conform datelor prezentate de APL-uri
numărul populației este de 25, 813 mii locuitori sau cu 1463 de locuitori mai mult, ceea ce
reprezintă cu cca 6% mai mult. Conform datelor prezentate de APL, în zonă avem 2672 gospodării
și 1956 familii. Grafic numărul populației pe localități se prezintă astfel:

2
https://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=479&
20
 2 537 2 627

1 967
1 828 1 838
1 5451 482 1 658
1 378 1 3181 325
933 1 041
641 755
475 502 500

Fig. 8. Prezentarea grafică a numărului populației pe localități,

conform datelor BNS 2014

Datele prezentate mai sus vorbesc despre faptul că cele mai populate unități administrativ-
teritoriale sunt comuna Țareuca și satul Cinișeuți, cu o populație de peste 2000 de locuitori, iar
cele mai puțin populate sunt satele Lipceni, Cogîlniceni, Otac – sub 650 locuitori, urmate fiind de
s. Parcani care are 755 locuitori.
Repartizați după gen avem o situație
Repartizarea după categorii de vîrste
aproape ideală de 12212 bărbați și respectiv
11% 22% 12238 femei. Zona este locuită de cca 1965
0-17
de familii. În ultimii ani, sporul natural este
18-64
67% 65+
negativ, iar datele ne vorbesc de la sine.
Densitatea medie a populaţiei la 1km² este de
cca 70 locuitori.
Fig. 9. Prezentarea populației după categorii de vârste Totodată, constatăm un declin al
populației în raport cu anul 2004 cu cca 4000 locuitori. Conform datelor APL-lor din GAL au fost
plecaţi peste hotare mai mult de un an cca 2500 locuitori.

Migrația prezintă un factor de impact care determină atât dinamică numerică a populației, cât
și structura acesteia. Astfel, datele cu privire la migrația externă (SIIMA) ne oferă informații cu
privire la numărul cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotarele țării, începând cu 1.01.2005.
Cea mai mare pondere în structura migrațională îi revine populației tinere – circa 56% din migranți
sunt în vârsta de 20-40 de ani. Distribuția proporțională a emigranților pe sexe servește un
argument că majoritatea persoanelor părăsesc țara împreună cu familia.

21
Pe teritoriul GAL-ului nostru întâlnim mai multe confesiuni religioase, printre care: ortodoxă,
creștină de rit vechi, catolică, baptiști, adventistă de ziua a 7-ea, musulmani. În mare parte - 99%
populația este creștin – ortodoxă, lucru confirmat și de datele oferite de APL-uri.
După criteriul reprezentării pe categorii de vârste, pe teritoriul zonei populația cuprinsă în
categoria de vârstă – 0-17 ani reprezintă – 22 %, 18-64 ani reprezintă – 67%, iar categoria de vârstă
65+ reprezintă – 11 %. La moment deși avem o ușoară creștere a numărului persoanelor în
categoria 65+, situația se plasează sub media pe țară.
După criteriul apartenenței
etnice, regiunea este populată alții 0,08%
bulgari 0,28%
preponderent de moldoveni/români.
găgăuzi 0,05%
Aceștia reprezintă în medie 96,8 % din
ruși 0,50%
populație, fiind urmați de populația de
ucraineni 2,24%
etnie ucraineni – 2,24%, ruși și găgăuți 96,85%
moldoveni/români
avem în medie câte 0,5%, bulgari –
0,00%20,00%
40,00%
60,00%
80,00%
100,00%
120,00%
0,28% și alte etnii 0,08% din numărul
locuitorilor. Recensământul indică că Fig. 10. Prezentarea populației după criteriul apartenenței etnice

cea mai mare pondere a grupurilor etnice trăiesc în satul Cinișeuți.

Totodată, din numărul total al populației, în GAL 1113 persoane sau 1,1% sunt cu dizabilități,
ceea ce ne vorbește despre faptul că infrastructura socială trebuie adaptată la nevoile acestora,
2142 – sunt persoane în etate sau 8,9% și 2194 persoane sunt beneficiari de o formă de asistență
socială.

Vârsta medie pe regiune constituie 43 ani. Pe parcursul ultimilor ani s-a înregistrat o tendință
pozitivă în evoluția mortalității, ratele specifice de mortalitate fiind în scădere, în special la vârstele
adulte. La bărbați, în anul 2012 față de anul 2005 situația s-a ameliorat în grupele de vârstă până
la 40 de ani, în timp ce la femei nivelul mortalității s-a micșorat și în grupele de vârstă înaintate.
Speranța de viață la naștere este în creștere, problema principală o constituie decalajul în valoarea
acestui indicator pe sexe. Astfel, în anul 2012 speranța de viață la naștere la bărbați a constituit
62,8 ani, iar la femei – 70,6 ani (diferența circa 7,8 ani). Acest fapt se datorează mortalității
excesive a bărbaților în vârsta aptă de muncă. Potrivit datelor furnizate de BNS, acest indicator, în
perioada anilor 2012 – 2016 a înregistrat o creştere a duratei medii de viață în regiune cu 1,34 ani,
atingând valoarea maximă pentru perioada dată în anul 2015 – 72,8 ani. Femeile trăiesc mai mult
decât bărbaţii cu 7,8 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a
bărbaţilor, care pe parcursul vieții active sunt implicați în procese de muncă cu o intensitate mai

22
sporită decât activitățile practicate de către femei. În acelaşi timp bărbaţii sunt predispuşi într-o
măsură mai mare consumului excesiv de substanţe nocive pentru sănătate (produse alcoolice şi de
tutungerie). Îngrijorător este faptul că pe parcursul anului 2020, numărul deceselor a depășit de
aproape două ori numărul nou-născuților.

4.1.4 Infrastructură fizică și utilități publice

Teritoriul GAL - ului „Stejarii Strămoșești”

este traversat în mare parte de rețeaua de transport
terestru, însă teritoriul satelor Păpăuți, Mateuți,
Lipceni și Parcani este traversat și de transportul
feroviar. Acoperirea largă cu reţele de drumuri,
care ar permite conexiunea cu diverse puncte de pe
Fig. 11. Nod de cale ferată în s. Păpăuți
teritoriul ţării şi din exterior, precum şi calitatea acestora
este un factor ce influenţează direct capacităţile de dezvoltare economică a zonei, precum şi
securitatea populaţiei. Reţeaua de transport în GAL este relativ redusă. Aceasta este reprezentată,
preponderent de transportul auto, care este principalul mijloc de legătură republican, regional şi
local. Lungimea totală a drumurilor locale în zonă este de 188,46 km, dintre care 93,76 (49,8%)
sunt asfaltate, iar drumuri acoperite cu pietriș avem 94,7 km sau 50,2%. De asemenea zona este
traversată pe o lungime de cca 40 km de drumuri naţionale. Aceasta este reprezentată de 2 drumuri
republicane, drumuri raionale și locale.
Distanța medie până la orașul Rezina este de cca 25 – 26 km, cea mai apropiată unitate
administrativ-teritorială o constituie c. Țareuca – 5 km, urmată de satul Păpăuți – 8 km, iar cea
mai îndepărtată este comuna Lalova – 45 km. Cel mai apropiat municipiu de GAL-ul nostru este
Orhei, însă până la municipiul Chișinău, rezidenții GAL au de parcurs în medie 100 de km.
Un aspect dureros pentru GAL îl constituie calitatea drumurilor. În pofida faptului că 100%
din drumurile naţionale care traversează zona au îmbrăcăminte rigidă şi, corespunzător 93,5% din
drumurile locale, calitatea acestora este redusă, majoritatea din acestea necesitând a fi reparate sau
reconstruite. În acelaşi timp, calitatea drumurilor este una dintre constrângerile principalele
identificate ale mediului de afaceri, nemaivorbind de riscul pe care calitatea joasă a acestora îl
reprezintă pentru automobilele şi pasagerii care le traversează. Ţinând cont de insuficienţa
mijloacelor financiare proprii ale APL-urilor, pentru finanţarea acestora urmează a fi consolidate
eforturile de atragere a fondurilor externe şi de dezvoltare a parteneriatelor publice-private.
Calitatea drumului republican și a drumurilor locale este relativ bună, de o calitate mai redusă sunt
drumurile locale, aflate la balanța APL-urilor, care din lipsa surselor financiare, reușesc să execute
23
de cele mai multe ori doar lucrări de mentenanță. Fiecare localitate din cadrul parteneriatului
dispune de acces direct sau indirect la cel puțin unul din aceste drumuri, fapt care avantajează
populația din zonă din punct de vedere economic și al comunicațiilor. Intravilanul localităților este
întretăiat de drumuri publice locale, dintre care aproximativ 35 % dispun de o acoperire cu asfalt
sau alt material dur, restul fiind acoperite pe anumite segmente cu pietriș și moloz, iar cea mai
mare parte din acestea sunt descoperite, amenajate după posibilități de către APL.

În aceeași ordine de idei, transportul auto de

călători este dezvoltat, localitățile dispun de unități de
transport propriu (autobuse și microbuse), dar și de
tranzit, care oferă locuitorilor posibilitate să circule
regulat spre mun. Orhei, Chișinău și or. Rezina. Zilnic,
avem 33 rute auto spre Rezina și 2 de tranzit, 20 rute
spre capitala Republicii Moldova. Practic toate unitățile Fig. 12. Nod de cale ferată în s. Mateuți
administrativ-teritoriale membre ale parteneriatului,
dispun de stații auto amenajate, cu excepția a 3 UAT-ri: c. Țareuca, Horodiște și s. Cogîlniceni.
În regiune este disponibil și transportul feroviar utilizat doar în scopuri de transport de mărfuri.
Calea ferată întretaie satele Păpăuți și Mateuți.
Infrastructura de comunicare și asigurare a informării o putem considera ca fiind
dezvoltată. În toate cele 18 unități administrativ-teritoriale există oficii poștale, aflându-se într-o
stare de la satisfăcătoare - la foarte bună de funcționare. În afară de serviciul poștal, populația din
12 din cele 18 UAT are acces la rețele de televiziune prin cablu. Cât privește rețeaua de telefonie
fixă și mobilă, inclusiv Internet, aceasta este furnizată de diverși operatori publici și privați:
Moldtelecom, Unite, Orange Moldova, Moldcell, acoperirea fiind de circa 85%. De pagină web
proprie dispun 2 UAT – Lalova și Parcani. Cca 45% din UAT dispun de cont pe facebook al
primăriei prin care se asigură comunicarea cu cetățenii.
Sistemul de alimentare cu apă și canalizare este relativ dezvoltat în regiune. Pentru
aprovizionarea cu apă potabilă funcţionează apeductele din
toate UAT cu excepția satului Cogîlniceni. În medie 60%
din gospodăriile casnice sunt conectate la sistemul de
alimentare cu apă.
În mare parte apa consumată provine din rețeaua
freatică prin forare de fântâni arteziene. Totodată
Fig. 13. Fîntânăde mină în c. Solonceni
menționăm că pe teritoriul GAL necesarul de apă pentru

24
consumatorii casnici este asigurat din cele 15 de fântâni arteziene și cca 1749 de fântâni de mină.
Costul unui metru cub de apă variază de la 9,5 lei la 15 lei pentru persoane fizice. Așa cum este
firesc apeductul urmează să dispună de o stație de tratare a apei.
Cât privește tratarea apei, aceasta este făcută doar în comuna Sîrcova la stația de tratare.
Rețeaua centralizată de canalizare lipsește, respectiv nici o gospodărie din teritoriul GAL nu este
conectată la o rețea de canalizare.
Sistemul de alimentare cu gaze naturale în zonă este relativ dezvoltat. Din cele 18 unități
admininistrativ-teritoriale doar 9 sunt gazificate între 80-100%: satele Mateuți, Păpăuți, Parcani,
Cinișeuți, Echimăuți, Cuizăuca, comuna Țareuca. În comuna Saharna Nouă avem gazificate satele
Saharna Nouă și Saharna, în comuna Solonceni este gazificat satul Solonceni și doar o mică parte
din satul Tarasova, în comuna Horodiște avem gazificat satul Slobozia și o parte din satul
Horodiște, iar s. Cogîlniceni este în proces de extindere a rețelelor de alimentare cu gaze naturale.
Sistemul de alimentare cu energie electrică începe a fi ușor diversificat. Necesarul de
energie electrică este asigurat de către S.A. „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”. Totodată,
zona este cunoscută și prin înființarea surselor de energie alternativă: parcul foto-voltaic din satul
Roșcanii de Sus și o moară euliană instalată în satul Bușăuca.
Infrastructura turistică deși nu este foarte dezvoltată
în toate localitățile, ea există. În acest sens ținem să menționăm
Pensiunea turistică „Hanul lui Hanganu” din Lalova,
Pensiunea „Muze” din s. Țîpova și Pensiunea turistică „Căsuța
de la lac” din Saharna.
Pensiunea „Hanul lui Hanganu” este dotată cu şapte odăi
şi două băşti, construite şi amenajate în stil tradiţional Fig. 14. Pensiune rurală în s. Saharna
moldovenesc, cu lejancă, şemineu şi o măsuţă mică cu
scăunele. De fapt, complexul e mult mai vast decât atât – o sală polivalentă de 120m², o fâneaţă, 3
terase, parcare, saună, livadă, vie.
În comuna Saharna avem pensiunea „Căsuța de la lac”, proprietară fiind dna Liuba Șveț,
care oferă în chirie odăi în propria locuință. De asemenea mai avem și pensiunea „Cetățuie”, o
formă de pensiune rurală din s. Saharna.
Sistemul de gestionare a deșeurilor solide este foarte puțin dezvoltat. Doar 8 din cele 18
UAT-uri din parteneriatul nostru dispun de gunoiști autorizate. Totodată, în 3 UAT-uri este
organizat serviciul de salubrizare – Parcani, Saharna și Lalova. La această etapă, se prezintă drept
tarif de prestare a acestui serviciu – taxa de 10 lei. Însă odată cu dezvoltarea anumitor sectoare
ale economiei şi creşterea cererii la produsele alimentare, se observă o sporire a cantităţii de
25
deşeuri generate, atât de diverse întreprinderi, cât şi de către populaţia locală (ca rezultat al creșterii
consumului casnic). Colectarea, procesarea, transportarea şi eliminarea deşeurilor, adică
managementul deşeurilor, reprezintă un aspect important atât pentru sănătatea publică, cât şi
pentru aspectul estetic şi protecţia mediului ambiant. În GAL colectarea, transportarea și
depozitarea se face neselectiv. Cât privește depozitarea deșeurilor, actualmente există doar
gunoiști neautorizate, organizate și gestionate de către APL-uri, iar colectarea și transportarea
deșeurilor se efectuează în mod individual sau după un sistem improvizat de către autorități în
comun cu cetățenii.

4.1.5 Infrastructura socială

Sistemul de învăţământ din zonă este structurat pe următoarele trepte de şcolaritate:

educaţia preşcolară, învăţământul primar, gimnazial şi liceal.
Învățământul formal din
15
localitățile din regiune este asigurat de
10
instituțiile preșcolare, instituții de
3 3 învățământ gimnazii și un singur liceu.
1
Conform datelor prezentate de APL-uri,
Grădiniță Grădinițe Școli Gimnazii Liceu rețeaua instituțiilor educaționale din
- creșă primare -
grădinițe GAL include: 3 grădinițe–creșe, 3 școli
Fig. 15. Rețeaua de instituții de învățământ primare–grădinițe, 15 instituții de educației
timpurie–grădinițe, 10 gimnazii și un singur liceu. De asemenea, pe teritoriul GAL activează
Școala sportivă.
Din perspectiva organizării rețelei și asigurării accesului copiilor la diferite niveluri de
educație, se atestă următoarea situație: în 5 din cele 18 UAT activează doar instituții de educației
timpurie: Otac, Parcani, Lipceni, Cogîlniceni și Mincenii de Jos, în 2 UAT funcționează școli
primare–grădinițe: Ghiduleni și Saharna, în 9 UAT activează gimnazii și grădinițe, iar într-o
unitate administrativă avem un liceu teoretic. Marea majoritate a instituțiilor din treapta gimnazială
și liceală sunt școli de circumscripție, care asigură accesul tuturor copiilor la sistemul educațional.
Activitățile extrașcolare sunt desfășurate în cadrul instituțiilor de învățământ sub forma de cercuri
de creație.

26
 Fig. 17. IET Lipceni
Fig. 16. IP Gimnaziul din Solonceni

Conform datelor prezentate de autoritățile publice locale, în anul de studii 2021-2022, în

instituțiile de învățământ sunt încadrați 2521 de copii. Un moment care trebuie specificat este că
avem instituții de învățământ de circumscripție și respectiv școlarizați ar putea fi elevi atât
rezidenți cât și nerezidenți ai teritoriului GAL.
Din numărul total de copii:
✔ 875 - sunt încadrați în instituții preșcolare;
✔ 1676 – în instituții de învățământ primar gimnazial și liceal.
Astfel, cota parte a copiilor, în general şi a elevilor, în particular, în numărul populaţiei
din regiune este mai mică decât cota copiilor/elevilor în numărul total al populaţiei din republică.
Analiza distribuţiei numărului de copii pe categoriile de vârstă arată că în următorii ani numărul
copiilor în instituțiile de învățământ din zonă va rămâne aproximativ constant. Aceste date,
dezagregate pe localități, cumulate cu alte informații relevante privind copiii și necesitățile lor, vor
sta la baza planificării resurselor pentru dezvoltarea serviciilor educaţionale pentru copii de diferite
vârste.
De asemenea urmează a fi consolidate activitatea acestor instituții, deoarece în condițiile
optimizării numărului de instituții s-ar putea să accentuăm și mai mult procesul de reducere a
numărului populației.
În instituțiile preșcolare pentru asigurarea procesului didactic sunt angajați 31 de
educatori și 153 unități de personal auxiliar. În instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal
procesul didactic este asigurat de 173 de cadre didactice și
79 de unități de personal auxiliar.
Remarcăm interesul sporit față de condițiile de
desfășurare a proceselor didactice. Astfel, a fost acordată o
atenție deosebită îmbunătățirii condițiilor prin: reutilarea
sistemelor de încălzire la cazangerii. În 5 edificii s-au
Fig. 18. Atelierul de creație din incinta Gimnaziului
Păpăuți
schimbat ferestrele şi uşile termopan; majotitatea
27
instituţiilor de învăţământ preuniversitar dispun de sistem de încălzire autonom, cu excepţia la
două instituţii. Din numărul total de instituţii, cinci şcoli dispun de săli sportive şi cinci dispun de
ateliere şcolare. Toate şcolile şi grădiniţele sunt asigurate cu mobilierul şcolar necesar conform
cerinţelor sanitaro-igienice, deşi mobilierul este învechit. Majoritatea şcolilor sunt dotate cu
calculatoare, imprimante şi copiatoare, 6 instituţii au fost câştigătoare a proiectului „Educaţie de
calitate în mediul rural din Moldova” şi sunt dotate cu echipamentul necesar. Toate unităţile
şcolare din raion dispun de biblioteci dotate cu fond de cărţi artistice şi manuale școlare. Şcolile
sunt asigurate cu manuale prin Fondul Extrabugetar de manuale, conform schemei de arendă.
Procesul de educație non-formală este relativ dezvoltat în zonă, caracterizându-se prin
activitatea cercurilor de creație, atelierelor de lucru, fie în cadrul instituțiilor de învățământ, fie în
cadrul caselor sau căminelor culturale. În comparație cu structurile non-formale de tineret,
grupurile de inițiativă și asociațiile obștești sunt mai bine reprezentate în localități, fiind prezente
în cca 55% din cazuri. Un număr considerabil de tineri nu cunosc dacă au astfel de organizații în
localitate. În majoritatea cazurilor aceste organizații sunt active și au careva activități desfășurate
în ultimii 3 ani. Tinerii sunt implicați în activitatea acestora și de cele mai dese ori, prestează
servicii de voluntariat. La nivel general, proiectele sunt implementate de către autoritățile publice
locale și se referă la dezvoltarea infrastructurii sau lansarea unor servicii sociale.
Dintre instituțiile mai accessibile pentru comunicarea cu tinerii, pe primul loc se situează
școala, urmată de casa de cultură și centrul de resurse pentru tineri. În mod surprinzător, primăria
nu se regăsește printre organizațiile apreciate înalt de către tineri. Un domeniu separat de analiză
se referă la situația economică a tinerilor, aceasta fiind prima cauză ce favorizează emigrarea
tinerilor din localitate. De cele mai dese ori tinerii pleacă din localitate în căutarea unui venit mai
mare.
În domeniul ocrotirii sănătății, populația din teritoriul GAL beneficiază de serviciile
prestate de centrele de sănătate, oficii ale medicilor de familie ș.a. Fiecare din cele 18 UAT dispune
de o unitate medicală. Capacitatea de deservire a unei instituții este de 30-40 persoane/zi.
Majoritatea unităților au o stare tehnică medie, necesitând dotare tehnico-materială. Starea
clădirilor este satisfăcătoare, fiind conectate la infrastructură edilitară. În sistemul de ocrotire a
sănătății, pe teritoriul GAL–ului activează:
- 16 medici de familie;
- 33 de asistenți medicali;
- 18 persoane de deservire.
Pe teritoriul GAL nu funcționează nici un cabinet stomatologic, astfel, aceste servicii sunt
prestate populației în centrul raional Rezina.
28
 Societatea civilă din GAL este reprezentată de activitatea ONG-lor și Asociațiilor Obștești.
Acestea joacă un rol decisiv în promovarea valorilor democraţiei, consolidarea relaţiilor cu
reprezentanții APL-lor. Pe teritoriul zonei noastre activează și implementează numeroase
proiecte următoarele organizații:
1. A.O. „Împreună pentru Bușăuca”
2. ONG „Proimpuls”, Cuizăuca
3. A.O. „Lux Cuizăuca”
4. A.O. ”Speranța”, Cinișeuți
5. A.O. „Armonia”, Cinișeuți
6. A.O. „Centrul de Dezvoltare Regională „SOL”, Țîpova
7. A.O. „SLOD”, Mateuți
8. Asociația de Băștinași ”La cei 12 copaci” , Mateuți
9. A.O. „Andromeda”, Țahnăuți
10. A.O. „Băștinașii din satele noastre”, Țareuca
11. Cooperativa „Molodosti”, TV „Elita” , Țahnăuți
12. A.O. „Nufărul”, Solonceni
13. A.O. „Plai Nistrean” Solonceni
14. ONG ”ADSE Parcani”
15. ONG a Părinților și Educatorilor, Parcani
16. A.O. „Prometeu” (socio-ecologică)
17. A.O. „Caritate” Echimăuți

4.1.6 Patrimoniul material și imaterial cultural

Elementul de identitate națională a fiecărei zone, unități administrativ-teritoriale o reprezintă

cultura. Ea este reprezentată atât prin edificiile culturale,
cât și prin tradițiile, obiceiurile și ritualurile transmise din
generație în generație, meșteșugăritul, artizanatul ș.a.
Din punctul de vedere al activităţilor culturale,
zona noastră are o istorie culturală bogată şi cu un prezent
în care cultura este un pilon important al comunităţii Fig. 19. Biserica din Țareuca

locale. Actualmente, avem înregistrate 43 de instituţii

culturale, dintre care 21 biblioteci, 4 muzee, 18 case şi cămine culturale. Există de asemenea 21
colective artistice. GAL-ul nostru este bogat în edificii religioase care sunt în număr de 23, cele
mai cunoscute fiind: Biserica „Acoperămîntul Maicii Domnului” din satul Cinişeuţi, Biserica „Sf.
Cuvioasa Paraschiva” din satul Lalova etc. Respectiv, în zonă se află 150 de monumente, cele mai

29
 semnificative sunt monumetele arheologice ca:
aşezările geto-dacice de la Horodişte, Ţipova,
Ţareuca, Mateuţi şi Saharna.
Totodată, ținem să menționăm activitatea
și prestația celor 22 de ansambluri folclorice de
copii și maturi conform anexei 1, care
promovează valorile naționale și locale.
Cultura este promovată, de asemenea, prin
intermediul reţelei de biblioteci ce cuprinde în
structura sa 21 de biblioteci (1 pentru copii în
satul Cinişeuţi), ce pun la dispoziţia
utilizatorilor sute de mii de volume şi antrenează
Fig. 20. Harta resurselor culturale publicul cititor în diferite activităţi culturale. Din
Sursa: AO ”Nufărul”
numărul total pe ţară, 2% din biblioteci publice
sunt pe teritoriul GAL. Fondul de carte constituia 250,5 mii exemplare în anul 2020.
În domeniul culturii activează 74 de specialişti.
Angajații căminelor culturale/caselor de cultură în comun cu cele 21 colective artistice cu
titlul „model”, pe parcursul întregului an, organizează şi desfăşoară o gamă largă de manifestări
culturale, artistice, festivaluri şi concursuri. Pe parcursul anilor se organizează o serie de acţiunii
artistice culturale, printe care putem aminti:
- Festivalul obiceiurile populare „Vetre strămoşeşti”;
- Festivalul obiceiurile de iarnă „Cad fulgi de nea pe clinchet de clopoţel”;
- Festivalul „Cântecul haiducesc”;
- Festivalul cântecul pascal „Hristos a înviat”;
- Festivalul cântecul coral „Doina Nistrului”;
- Concursul cântecului patriotic „Două inimi şi o singură iubire” în cinstea Ion şi Doina
Aldea Teodorovici;
- Concursul „Vreu şi eu sa fiu o stea”;
- Concursul „Ursuleţul de aur” – organizat de Ziua Internaţională a Ocrotirii Copilului.
Formaţiile artistice participă la un şir de acţiuni culturale raionale, naţionale şi
internaţionale, ca:
- Festivalul „Nistrule cu apă rece”, organizat de către satul Socola, or. Şoldăneşti;
- Festivalul „Nistrule cu apă lină”, organizat de către satul Jora de Jos, or. Orhei;
- Festivalul „Cântaţi ca la Răspopeni” organizat de către satul Răspopeni, or. Şoldăneşti;
30
 - Sărbătoare naţională „De ziua ta Moldova” în oraşul Chişinau, pe data de 27 august.
În GAL se organizează diverse acţiuni artistice publice de către APL-uri, pentru a încuraja
participarea meşterilor populari (croşetă, ţesuturi tradiţionale, lucrări artistice din ceramică, etc.)

Fig. 21. Biserica s. Saharna Fig. 22. În incinta muzeului s. Mateuți

Din punct de vedere al obiceiurilor și tradițiilor, putem spune că localitățile din teritoriul
GAL, mai păstrează unele, din cele transmise nouă de strămoșii noștri, cum ar fi colindul, uratul,
claca, botezul și altele. Cele mai apropiate de spiritul moldovenilor sunt sărbătorile de familie:
Căsătoria, Sărbătoarea Noului Născut etc. Anume în această categorie de sărbători s-au păstrat cele
mai spectaculoase obiceiuri şi ritualuri tradiţionale: peţitul, logodna, scoaterea miresei din casă
(începutul nunţii), ducerea nunului acasă şi legătoarea - legatul tinerei gospodine (sfârşitul nunţii),
legate de obiceiul noului-născut - botezul pruncului şi scăldătoarea, cumătria, petrecerea tânărului
în armată, etc.
O altă sărbătoare semnificativă este Sfântul Andrei, zi în care fetele fac șezători. De
Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă la casă. De Revelion copiii
umblă cu uratul.
Pe teritoriul GAL-ului există numeroase obiective turistice care pot fi incluse într-un
potențial traseu turistic. Dezvoltarea regională a turismului este o modalitate eficientă de a dezvolta
turismul ca un tot întreg prin crearea unui mecanism eficient de promovare și menținere a acestuia.
Astfel se urmărește crearea unei zone controlate de un organ executiv sau consultativ cu scopul de
a menține și dezvolta atractivitatea turistică, prin stimularea și promovarea acestui domeniu.
Conform Registrului Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat pe teritoriul
localităților avem atestate 119 monumente. Dintre acestea 41 monumente sunt de importanță
locală și respectiv – 78 de importanță națională3.

3
https://date.gov.md/ckan/ru/dataset/5180-registrul-monumentelor-republicii-moldova/resource/c2d3b4f9-0052-
434b-83ae-7904fb87445a?fbclid=IwAR0kAv--
KPHbPJv5W9JvvBkKM4xU2NWsdnEPZRyO81L1COVpdOMrS89zx4Q
31
 Patrimoniul turistic este format din totalitatea locurilor pitorești ce se găsesc pe malurile
Nistrului. Un interes deosebit prezintă două rezervații naturale - Saharna și Țâpova. În sec. VIII-
VI î. e. n. locurile acestea erau populate de triburi geto-dace. Urmele activității lor sunt întâlnite
practic în orice loc prielnic pentru trai.
Pe teritoriul GAL-ului se întâlnesc cascade (cea mai înaltă se află la Saharna), izvoare şi
fîntâni, ce-şi au începutul din rezervaţiile peisagistice Ţîpova şi Saharna. Rezervaţia peisagistică
Ţîpova se întânde pe o suprafaţă de 306 ha, inclusiv Complexul Monastic Ţîpova. Complexul
Ţîpova include terasele Nistrului şi valea râuleţului Ţîpova, având forma de canion cu o adâncime
de 150-200 m. În albia râulețului s-au format multe cascade. Aici s-au păstrat ruinele unei cetăţi
getice, lângă satul Ţîpova - ale unei mănăstiri în piatră.
Pensiunea turistică rurală „Hanul lui Hanganu” este situată la 100km de capitală, în
satul Lalova, în apropierea mănăstirilor Țâpova și Saharna.
Ansamblul monastic „Ţâpova”. La numai 2 km distanţă de pensiunea turistică „Hanul
lui Hanganu” este amplasat probabil cel mai excepţional ansamblu monastic rupestru din republică
– Ţâpova și e considerat unul din cele mai mari din Europa. Ansamblul este constituit în câteva
nivele şi se întinde pe o suprafaţă destul de mare, iar pe timpuri schiturile mănăstirii adunau peste
700 de călugări. Sute de chilii călugărești se află în împrejurimi. Comunitatea călugărească de aici
a fost creată cu mult înainte de fondarea Statului feudal moldovenesc. Mănăstirea este zidită pe
vârful unor stânci abrupte, deschizând o priveliște a luncii fluviului Nistru, fiind situată la 100 m
deasupra nivelului apei. De un interes deosebit este biserica „Adormirea Maicii Domnului”, care
este destul de spațioasă, de tip bazilical, având pereţii tencuiți și calota semisferică boltită imitând
cerul. Biserica rupestră a fost divizată în spaţii mari, separate prin coloane masive, au fost lărgite
căile de acces și dispare funcţia primordială a ei de apărare.
Ansamblul monastic „Saharna” este situată la cca 110 km nord de Chișinău și la 10 km
de pensiunea turistică „Hanul lui Hanganu”, pe malul drept al râului Nistru Mănăstirea „Sfânta
Treime” de la Saharna este considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din
Moldova.
Rezervația naturală „Saharna” se află pe înălțimea nistreană, într-o zonă de atracție
turistică foarte populară. Două râulețe mici - Saharna (10 km) și Stohnaia (6 km) întretaie partea
de est a podișului, formând astfel un amfiteatru natural masiv. Aceste râușoare în cursul lor inferior
au creat canioane, adâncimea lor ajunge la 160 m, iar în unele locuri - și la 175 m, și o mulțime de
cascade și lacuri mici. Râulețul Saharna formează 22 de cascade, dintre care, cele mai mari se află
la ultima cotitură a lui spre est. Cea mai mare cascadă cu denumirea de „Groapa Țiganului” are o
înălțime de 4,5 m și o adâncime de 10 m. Tot aici se găsește o stațiune arheologică importantă cu
32
vestigii din epoca fierului (sec. XVIII î. e. n.) și o cetate geto-dacică (sec. IV-III î. e. n.), una din
cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova.
Parcul preistoric „Saharna-Țiglău” este o destinaţie, care îmbină în sine turismul rural,
ecologic şi arheologic. Regiunea este în proces de formare şi de dezvoltare, la etapa actuală
reprezentând o locaţie turistică de odihnă cu posibilităţi de cazare, alimentare, agrement.
Totuşi scopul principal este de a crea un complex cultural-turistic, în cadrul căruia să
activeze:
 centrul de arheologie, cu muzeul în aer liber, sătucul de reconstrucţie a gospodăriilor
civilizaţiei antice, centrul de modelare şi ardere a ceramicii;
 centrul de meşteşugărit cu gospodării improvizate ale meşterilor populari şi din popor;
 centrul cultural al elevilor din şcoli şi universităţi, de creaţie, arte plastice, teatre ş. a;
 centrul educaţional de propagare a ecologiei şi de ocrotire a naturii.
Locaţia Saharna-Ţiglău este amplasată pe o terasă dominantă de pe malul drept al râului
Nistru, la o altitudine de 70-80 m în partea de nord a satului Saharna, la doar 6 km de centrul
administrativ or. Rezina şi circa 110 km distanţă de mun. Chişinău.
Este remarcabil faptul că pe teritoriul GAL-ului întâlnim defileul din satele Mateuți –
Păpăuți-Lipceni și Parcani care ne deschide niște priveliști impresionante.
Pentru celelalte localități pe teritoriul cărora nu avem careva obiective cultural-turistice se
pot dezvolta activităţile culturale, despre care am pomenit mai sus reieșind din istoria culturală
bogată şi cu un prezent în care cultura este un pilon important al comunităţii locale.
Pentru perpetuarea activităţilor de creaţie a meşterilor populari, au fost implementate o
serie de proiecte precum „Arta tradiţională – mijloc de dezvoltare economică”, care a avut drept
scop revigorarea a tot ce este mai valoros în activitatea creativă a meşterilor populari, păstrarea
meseriilor practicate, chiar reînvierea celor care nu se mai practică în comunitatea unde există
cunoscători.

4.1.7 Economia locală

Dezvoltarea economiei locale reprezintă cea mai mare provocare pentru toate localitățile.
Economia locală este caracterizată de disponibilitatea resurselor funciare și a celor umane care
sunt valorificate insuficient din cauza mai multor factori. În prezent, sectorul economic este
dominat de agenții economici care desfășoară activitate în comerț, prestări servicii și agricultură.
Diversificarea gamei produselor locale, procesate din materia primă crescută în localitate, cu
utilizarea prioritară a resurselor de energie regenerabilă, reprezintă un potențial sporit de
dezvoltare pentru sectorul agro-alimentar.

33
 Ponderea populației apte de muncă din această regiune este de aproximativ 50% .
30

21
20
18

13 13
12
11
10
8
7
5 5 5 5 5
3 3

Fig. 23. Repartizarea agenților economici pe localități

În conformitate cu datele prezentate de APL-uri, în anul 2020 erau înregistraţi 196 agenţi
economici dintre care societăți pe acțiuni – 8 (4,08%), SRL - 70 (35,7%), 56 - întreprinderi
individuale (28,6%), întreprinderi municipale – 2 (1,02 %), asociații de producători – 14 (7,1 %)
și patentari - 46 (23,4%). Repartizarea agenților economici pe unități administrativ-teritoriale este
prezentată în anexa 2.
Pe lângă activitățile din sectorul agricol și agroalimentar, GAL-ul nostru este cunoscut și
remarcat de o serie de activități industriale, cum ar fi:
- Prelucrarea lemnului, reprezentată de fabrica de mobilă și de peleți de la Cinișeuți și
fabrica de peleți din s. Păpăuți;
- Producerea energiei electrice din surse alternative - parcul foto-voltaic din s. Roșcanii de
Jos, comuna Ghiduleni, și energie euliană în satul Bușăuca;
- Producerea plăcilor de pavaj - Fabrică de producerea pavajului Țareuca;
- De asemenea avem dezvoltate servicile de întreținere și reparație a automobilelor. Unul
dintre cele mai mari este în comuna Țareuca - Auto – Service de la Țareuca „Trevi ServiceM”.

34
 Activitatea în agricultură se focusează pe câteva
domenii: legumicultură, producere de cereale, livezi și
vii. Conform datelor prezentate de APL-uri, la
moment, sectorul agricol din GAL cuprinde 31025,22
ha de terenuri agricole, dintre care 88,3% sunt terenuri
arabile, cca. 6,4% sunt acoperite cu livezi şi cca. 5,3%
cu alte culturi agricole. Circa 50% din totalitatea
Fig. 24. Plantație de grîu în s. Cinișeuți
terenurilor agricole sunt lucrate în cadrul gospodăriilor
ţărăneşti, inclusiv cca. 27% de către gospodăriile ţărăneşti cu suprafaţa de peste 10 ha şi cca. 23%
de către gospodăriile ţărăneşti cu suprafaţa de până la 10 ha. În cadrul societăţilor cu răspundere
limitată (SRL) sunt lucrate cca. 24% din totalul terenurilor agricole. Exploataţiile agricole fără
persoană juridică (GŢ şi ÎI) lucrează cca. 54% din terenurile agricole. Terenurile agricole din zonă
se caracterizează printr-un nivel destul de înalt de consolidare. Astfel, cca. 80% din terenurile
agricole sunt consolidate. Bonitatea medie a terenurilor agricole din regiune este de cca. 65
grad/hectar. Solul este foarte favorabil agriculturii intensive și extensive, însă pe alocuri expus la
eroziune. Principalele culturi agricole cultivate sunt: grâul, porumbul, floarea-soarelui și altele.
Creşterea animalelor deasemenea este una importantă în zonă, referindu-se în mare parte
la creșterea efectivă a caprinelor, porcinelor, bovinelor, ovinelor, iepurilor, albinelor și a păsărilor.
Conform datelor prezentate de APL, cea mai dezvoltată ramură a zootehniei în zonă este creșterea
porcinelor, urmată de cea a bovinelor și ovinelor ș.a. Condițiile climaterice, condițiile de sol și
specificul zonal oferă ramurii zootehnice perspective reale de dezvoltare, însă investițiile în acest
sector rămân deocamdată foarte reduse. Totuși teritoriul GAL este cunoscut prin fermele de
creștere a animalelor:
- Stâne de oi și capre: GȚ ”Stăvilă Olesea”, s.Parcani, GȚ ”Leancă Tatiana”, s.
Ghiduleni, GȚ ”Bîrcă Iacob”, s.Otac;
- Ferme de vaci: GȚ ”Luchian Alexandrina”, s. Cuizăuca;
- Ferme de porci: SRL „Fermă de porcine Cinișeuți”, GȚ ”Negură Ion”, Echimăuți.
În localitățile din GAL sunt înregistrate peste 1367 de gospodării țărănești, care gestionează
terenuri cu suprafețe de 24 ha până 1300 ha și mai mult, o parte dintre acestea fiind luate în arendă.
În regiune sunt înregistrate și activează 47 de întreprinderi agricole mari, care prelucrează terenuri
cu destinație agricolă de peste 100 ha. Cele mai multe întreprinderi agricole cu mari suprafețe
prelucrate sunt înregistrate în Ghiduleni, Țareuca și Bușăuca.
Dintre totalitatea terenurilor agricole, peste 70% sunt arabile. Ele sunt destinate cultivării
culturilor anuale (grâu, floarea-soarelui, porumb, culturi tehnice etc). Culturile perene ocupă peste
35
15% din suprafața totală a terenurilor agricole. Roada medie de produse cerealiere constituie înre
3,5-5,5 t la ha. Totodată pe teritoriul GAL avem plantații de vii și livezi. Suprafața ocupată de
livezi constituie 1547 ha (aproximativ 76%), iar
suprafața ocupată de vii este de doar 325 ha.
De menționat că și grădinăritul, precum și creșterea
fructelor și legumelor ecologice reprezintă o ocupație
actuală pentru câțiva întreprinzători din teritoriul
nostru. La fel, în regiune există și familii care practică
c reșterea legumelor în spații protejate, precum și
Fig. 25 Sere de legume în satul Păpăuți
creșterea florilor.
Conform datelor prezentate de APL-uri, pe teritoriul GAL în anul 2021 au fost înregistrate 1115
bovine, 4024 porcine, 2431 – ovine și caprine și desigur că topul o ține creșterea păsărilor – 77892.
Cele mai multe bovine se atestă în Sîrcova și Solonceni, porcine - Păpăuți, iar păsări - Echimăuți.
O atenție aparte este acordată activităților apicole. Astfel cele mai mari stupine de albine
le avem la Cinișeuți -GȚ „Mîrzenco Oxana” și GȚ „Boico Viorel”. În s. Lalova avem dezvoltat o
mică afacere turistică „Prisaca Bunicii”, unde proprietarul deține o prisacă cu peste 100 familii de
albini.
Resursele acvatice din zonă impulsionează și dezvoltarea pisciculturii în localitățile Țareuca
care dispune de 3 iazuri, Cinișeuți – 6, Echimăuți – 3 Cogîlniceni, Mincenii de Jos, Saharna și
Lalova câte 1 iaz.
Formațiunile vegetale și în special pădurea, au rolul de a modera acțiunea agenților exogeni,
a căror energie o folosesc cu o intensitate mai mică, dar în mod continuu în transformarea
substratului. În teritoriul GAL, pădurile îndeplinesc mai multe funcții de bază: protejarea și
mărirea debitelor izvoarelor, preîntâmpinarea eroziunii solului prin diminuarea scurgerii
superficiale și îmbunătățirea structurii și a porozității acestuia, fixarea terenului prin rădăcinile
arborelui.
După cum am menționat mai sus suprafața împădurită a zonei se apropie de 15,5% sau
7561,79 ha.
Rețeaua de unități de alimentație publică și cazare din zonă este relativ dezvoltată. Deși
nu avem nici un hotel în teritoriul GAL, totuși pentru eventualii turiști activează: Pensiunea
turistică „Hanul lui Hanganu” din Lalova, Pensiunea „Muze” din s. Țîpova și Pensiunea turistică
„Căsuța de la lac” din Saharna, iar unități de alimentație publică avem două localități: ÎI „Țîmbală
Diana”, hotel, cafenea și ÎI „Crețu Irina” , cunoscută ca și „Terasa Țahnăuți”.

36
 4.1.8 Administrația publică locală

Activitatea autorităților publice locale care fac parte din parteneriatul GAL se desfășoară
similar cu celelalte de pe teritoriul Republicii Moldova în condiții de fluctuație a personalului și
resurse limitate. Trebuie de menționat că pe
teritoriul parteneriatului nostru există UAT-uri la
care numărul de locuitori nu atinge 1000 de
locuitori: Cogîlniceni, Otac, Lipceni, Bușăuca,
Mincenii de Jos și Parcani. Desigur acest lucru
aduce atât un atu aparte cât și o serie de
impedimente când vine vorba de angajații care
Fig. 26. Edificiul primăriei Cuizăuca asigură administrarea treburilor publice și desigur
ponderea veniturilor în bugetul public. Doar 2 UAT-uri
(Cinișeuți și Țareuca) au peste 2500 locuitori. Astfel în activitatea APL-lor avem încadrate de la 5
la 9 unități de personal. Din cei 18 primari avem 3 femei și 15 bărbați. Toate unitățile de personal
din cadrul autorităților locale sunt acoperite.
De asemenea și starea edificiilor primăriilor este diferită, de la edificii conectate la toate
serviciile și utilitățile publice (ex. Țareuca, Mateuți, Echimăuți, Cinișeuți etc.), până la edificii
modeste, care necesită reparații capitale (ex. Bușăuca).
Bugetele publice locale sunt formate în primul rând din transferuri, venituri de la bugetul
de stat, venituri proprii, granturi etc. Pentru anul 2021, s. Cinișeuți execută un buget de 6,800 mii
lei, care este de fapt cel mai mare. Cinișeuțul este urmat de c. Țareuca cu un buget de 5,522 mii
lei. Cel mai mic buget executat este 1,500 mii lei s. Bușăuca. În general, conform datelor oferite
de APL, bugetul APL-urilor din regiune s-a mărit ușor în 2021 față de 2019 și respectiv 2018, în
medie cu 10%. Ponderea veniturilor proprii ale APL este variată în cadrul regiunii și oscilează
între 10 și 20% din veniturile totale în 2021. În alte localități această pondere este ceva mai redusă,
înregistrând respectiv și variații mai mici. Veniturile proprii se formează, în principal, din
impozite, taxe și alte plăți stabilite conform cadrului normativ în vigoare.
Primăriile și consiliile locale tind să-și dezvolte capacitățile într-un mod continuu. Viziunea
strategică a APL-urilor este expusă în textul strategiilor de dezvoltare socio-economică, document
esențial de care dispun practic toate localitățile din cadrul parteneriatului. Pe lângă conceptele
teoretice, primăriile dispun de planuri concrete de realizare a unor măsuri de îmbunătățire a
nivelului de viață în comunitate (extinderea rețelelor de apeduct și gazoduct, iluminatul stradal,
reparații capitale și reabilitarea infrastructurii locale etc.), aprobate pentru 5-7 ani.

37
 La această etapă este prematur să vorbim despre o cooperare semnificativă între localități,
însă există o multitudine de acțiuni, discuții, activități, evenimente desfășurate în comun. Pe
dimensiunea culturală se desfășoară diverse evenimente culturale și artistice la care se întâlnesc și
participă ansambluri și colective din mai multe localități din cadrul GAL. La nivel de APL-uri,
majoritatea fac parte din rețeaua CALM, iar la nivel de antreprenoriat, foarte mulți deținători de
afaceri locale se cunosc între ei și cooperează pe diferite dimensiuni. Există desigur și interese
comune cu privire la îmbunătățirea serviciilor publice pentru populație (de ex. gestionarea
deșeurilor), fapt pus în discuție și la unele ședințe ale GAL-ului.
Autoritățile publice locale au inițiat în ultimii 3-4 ani diferite proiecte de modernizare, mai
mari sau mai mici, în special pentru construcția infrastructurii fizice și îmbunătățirea serviciilor:
repararea drumurilor locale, instalarea/extinderea iluminatului stradal, dezvoltarea unor sisteme de
salubrizare și altele. Problema constă în faptul că, din lipsa surselor financiare, majoritatea APL-
urilor se limitează, în practică, la soluționarea „provocărilor tradiționale”, iar așa domenii ca
antreprenoriatul local, turismul sau inovațiile rămân în seama sectorului privat.
Pentru a prelua bunele practici din alte regiuni, atât din teritoriu, cât și din afara lui, unele
localități au inițiat acorduri de colaborare și parteneriate cu localități din țară, dar și de peste hotare.
Acorduri de înfrățiri și colaborări atestăm la:
- Acordul de înfrățire Solonceni cu com. Dărmănești, jud. Dâmbovița din România;
- Acordul de înfrățire Mateuți cu com. Valea Seacă, Bacău, România;
- Acordul de înfrățire Țareuca cu com. Vîrfuri, jud. Dâmbovița;
- Parteneriat de colaborare Saharna cu s. Costuleni, raionul Ungheni, Republica Moldova.

4.2 Necesitățile teritoriului grupului de acțiune locală și resursele de dezvoltare locală

În procesul de creare a GAL-lui „Stejarii Strămoșești”, considerăm drept premisă

fundamentală identificarea aspectelor ce fac acest teritoriu integru din punct de vedere a valorilor
și necesităților.
Resursele reprezintă acea categorie de mijloace, instrumente, valori, etc, valorificate pentru
dezvoltarea teritoriului GAL-ului.
Pentru dezvoltarea locală durabilă a localităților membre GAL „Stejarii Strămoșești” vor
fi utilizate resursele locale existente în teritoriu și identificate în rezultatul discuțiilor în cadrul
ședințelor comune ale echipelor din localități.
Urmare a activităților în cadrul atelierelor desfășurate, am clasificat resursele locale în 4
categorii:
38
 🠶 Resurse umane și culturale;
🠶 Resurse economice și de infrastructură;
🠶 Resurse instituționale;
🠶 Resurse naturale și de mediu.
Identificarea și clasificarea acestora a avut loc în în cadrul sesiunii de lucru cu toți membrii
GAL-ului.
RESURSE UMANE ȘI CULTURALE:
🠶 Specialiști în IT (Grecu Mihail, angajat al Moldata)
🠶 Meșteri populari ce coase în biser (Eftodii Maria), croșetă (Prodan Raisa) –
croșetare
🠶 Echipa de voluntari „AO” împreună pentru Bușăuca
🠶 Preotul Graur Ion - unicul din Moldova care nu impune taxe
🠶 Ansamblul folcloric de copii „Mugurașii”,
🠶 Ansamblul folcloric de maturi „Izvoraș”
🠶 Ansamblul folcloric de bărbați „Noroc”
🠶 Ansamblul folcloric „Flori de busuioc”
🠶 Ansamblurile ”Nistrencele”, ”Lozioara”
🠶 Ansamblul folcloric ”Ghiduleanca”
🠶 Lectori universitari la diferite instituții de învățământ superior din Republica
Moldova
🠶 Personalități de cultură: interpret de muzică populară Virginia Moraru, Zinaida
Cazimir scriitoare
🠶 Meșter popular Morozan Anastasia, handmade
🠶 Cerc de dans „Zumba”
🠶 Pictorul Andrei Negură
🠶 Doctor în științe istorice -Scenofontov Ion
🠶 Cetățuia Echimăuți
🠶 Conacul Boierului
🠶 Meșteri populari Tuluc Andrei Streleț Vladimir
🠶 Interpretul și compozitorul de muzică Saveliu Cojocaru
🠶 Echipe de fotbal „Scut” Saharna
🠶 Mănăstirea Sarna - arhim. Andrian Baciu
🠶 Biserica Sfântul Mare Mucenic Dimitrie - părintele Vortolomeu
🠶 Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil - părintele Casian
🠶 Meșter popular Liuba Șveț, proprietar al pensiunii ”Căsuța de la Lac”
🠶 Meșteri populari în lucrări de artizanat - Beldiman Valentina și Elena Donțu
🠶 Scutul Saharna unde se fac lucrări arheologice
🠶 Personalități: Ivancaș Grigore, Olari Andrei, Vadim Cojocaru, Alexei Grosu,
Andrei Ivanov, Streleț Valeriu, Cuzuioc Ion –scriitor, Natalia Bencheci - arhitect
🠶 Meşteri populari: Victor Andronic, Tatiana Andronic, Elena Covali, Eugenia
Margine, Ion Laur
🠶 Grupul de Inițiativă „De la inimă la inimă”
🠶 Colectivele folderice „Pădureanca" „Padureni” „Mugurașii” „Busuioc” colectiv
de dansuri
🠶 2 Echipe fotbal „Scânteia”
39
 🠶 Atelier de creație „Țesutul covoarelor”
🠶 Personalități: Mihalache Ion, Creciun Ludmila, actrița – Răilean-Rusnac Silvia,
interpretul – Goncear Licu, poet – Melnic Luminița, Coregraf – Pîrțu Diana,
doctori în științe – Mihalache Iurie, sculptor – Medvețchii Andrei,
🠶 Meşteri populari
🠶 Ansamblul ”Speranța”
🠶 Ceata de urători ”Haiducii”
🠶 Artiști profesioniști – Aurica Dicusară, Sergiu Vetrilă, Sergiu Cociorvă
🠶 Grup de vînători
🠶 Personalități – Radu Ilinca, Tudose Lidia
🠶 Sportivi de talie națională
🠶 Poet și istorici
🠶 Ansamblul ”Izvoraș”
🠶 Meșter popular Duca Vladimir
🠶 Legenda fierului –Rusu Grigore
🠶 Lemnar Leahu Grigore
🠶 Ansamblul etnofolcloric ”Flori de dor”
🠶 ONG ”Proimpuls”
🠶 Meșteri populari (Roșca Valeriu, Herari Tatiana)
🠶 Reprezentanți activi a 4 confesiuni religioase
🠶 Preot activ - Bordian Alexandru
🠶 Ansamblul ”Moștenitorii”
🠶 Ansamblul de copii ”Romanița”
🠶 AO ”Speranța”, AO ”Armonia”
🠶 Mediator comunitar
🠶 Grupuri de voluntari
🠶 Filiala Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală la Mănăstirea rupestră la Țîpova
🠶 Ansambluri folclorice Țîpova, Lalova
🠶 Echipă de fotbal
Asociații obștești
🠶 Formația folclorică ”Comoara”
🠶 Formația folclorică ”Comoara Satului”
🠶 Echipa de fotbal ”Dacia-Mateuți”
🠶 AO ”Izvoraș”, AO ”SLOP”
🠶 Asociația de Băștinați ”La cei 12 copaci”

RESURSE ECONOMICE ȘI DE INFRASTRUCTURĂ:

🠶 Sute de agenți economici și patentari
🠶 Calea ferată stația 206 ”La Blocuri”
🠶 Poligon pentru deșeurile menajere solide în curs de autorizare
🠶 SRL ”Promatur” proprietari de livezi
🠶 Zeci de gospodării țărănești specializate în diferite domenii (cerialiere, culturi de câmp,
grădinărit, ferme de ovine, caprine, bovine, apicultură)
🠶 Întreprinderi individuale (magazine mixte, sală de banchet - cafenea, prelucrarea
lemnului și metalului)
🠶 Zeci de apicultori
🠶 Asociație de economii și împrumuturi
🠶 Stâne de oi și capre
🠶 Iazurile
40
🠶 Fântâni arteziene
🠶 Sală de ceremonii
🠶 Moara
🠶 Piața Agricolă
🠶 Fermă de porcine
🠶 Asociația de G.Ț. „Nucces” - 130 ha de livadă de nuc
🠶 Păduri
🠶 Livezi
🠶 Prisăci
🠶 Întreprindere individuală de transport cu 11 angajați
🠶 SRL ”Costalia Tex”
🠶 Sere: Rusu Parascovia, Donică G., Bencheci Valeriu
🠶 SRL- Victor Andronic - tâmplărie, croitorie, cusătorie
🠶 Stâne de animale - Nedelschi Dimitrii, Panfile Vasile, Grosu Grigore, Liviu Bostănari
🠶 Dumitru Arvat - Lego-Mega-Linie - pavaj, cărămidă
🠶 Constant Vime - Constantin Tuluc
🠶 Terasă de vară în pădure cu 9 angajați
🠶 Sală de ceremonii
🠶 Întreprinderea municipală ”Servicom Păpăuți”
🠶 Întreprinderea municipală ”Servicii comunal-locative”
🠶 Crescători de ovine, caprine, bovine, porcine și apicultori
🠶 Moară de făină de grîu
🠶 Gospodării țărănești și SRL-ri specializate în diferite domenii (cerialiere, culturi de câmp,
grădinărit, ferme de ovine, caprine, bovine, apicultură)
🠶 Punct de colectare a laptelui
🠶 Proprietar de sere – Șaptefrați Vladimir
🠶 Depozit de cereale
🠶 Calea ferată Lipceni
🠶 Pensiunea MUZE (Țîpova)
🠶 Casa rurală ”La Țîpova”
🠶 Gospodării țărănești și SRL-ri specializate în diferite domenii
🠶 Magazine mixte
🠶 Mina de piatră
🠶 AO ”Centrul de Dezvoltare Regională SOL”
🠶 Asociația Băștinașilor din c. Lalova
🠶 Stație de măsurare a indicilor de poluare a aerului

RESURSE INSTITUȚIONALE
🠶 Primării
🠶 Grădinițe de copii
🠶 Cămine culturale / case de cultură
🠶 Biblioteci Publice (Novateca)
🠶 Centre de sănătate / Oficii ale medicilor de familie
🠶 Biserici
🠶 Centrul comunitar
🠶 Școala veche, clădire din 1890, fost conac boieresc, gospodărie silvică, 1941-1945,
edificiul care a fost spital militar

41
 🠶 Întreprinderea Municipală „Echimăuți”
🠶 2 ONG-uri: „Andromeda” și „Băștinașii”
🠶 Oficii poștale
🠶 Liceul teoretic ”Ion Creangă”
🠶 Ocolul silvic
🠶 Mănăstirea Țîpova
🠶 Mănăstirea Saharna

RESURSE NATURALE (DE MEDIU):

🠶 Râurile: Nistru, Ciorna, Cogâlnic, Saharna și Rezina
🠶 Terenuri agricole și non-agricole
🠶 Așezarea Getodacilor secolul III î.e.n.
🠶 Păduri: Pădurea „Zanova”cu cascada „Parcani” și cetatea medievală „La scaunele”
🠶 Parcuri
🠶 Izvoare
Fântâni de mină
🠶 Soluri fertile
🠶 Monument „Mama îngândurată”
🠶 Resursă energetică eoliană inepuizabilă
🠶 Pășuni
🠶 Livezi
🠶 Carieră de calcar
🠶 Cascadele care curg în „Izvorul minunilor”
🠶 Iazuri
🠶 Fauna: cocostârci, fazani, lebede
🠶 Fâșii forestiere
🠶 Mina de piatră
🠶 Memorialul „Nemurire”
🠶 Clopotniță
🠶 Rezervația peisajistică Țîpova
🠶 Mina de piatră Lalova
🠶 3 râuri mici în cadrul Rezervației peisajistice Țîpova
🠶 Rezervația peisajistică Saharna

În procesul de creare a GAL „Stejarii Strămoșești”, considerăm drept premisă fundamentală

a GAL-ului identificarea aspectelor ce fac acest teritoriu integru din punct de vedere al valorilor și
necesităților. Astfel, exercițiul a fost realizat în două etape pentru a aduce auditoriul la elementul
de unitate și coeziune, pentru a se identifica ca un tot-întreg.

42
 NECESITĂȚI COMUNE
Sectorul civic Sectorul public Sectorul antreprenorial
 Menținerea populației în zonă,  Dezvoltarea infrastructurii  Promovarea produselor
stoparea procesului de migrație locale (alimentare cu apă și locale
 Menținerea nivelului decent de canalizare, gaze, gestionarea  Piață de desfacere
trai pentru persoanele vârstnice deșeurilor, iluminat stradal,  Asocierea producătorilor
și persoanele social-
spații publice, instituții  Utilaj modern pentru
vulnerabile
publice, etc. ) procesarea producției
 Resurse umane atât calificate
cât și necalificate
 Dezvoltarea culturii și  Resurse umane calificate,
 Coeziunea segmentelor sportului necalificate
societății prin instruiri și  Crearea condițiilor atractive  Servicii de mentenanță a
formări pentru investitori utilajelor
 Motivarea extrinsecă  Condiții de muncă  Catering
financiară și non-financiară satisfăcătoare pentru  Formări/instruiri/traininguri
continuă a resursei umane angajații din sectorul public  Investiți, granturi
 Fortificarea relației APL-  Consolidarea bugetului  Dezvoltarea turismului rural
ONG-Grupuri de interese public în scopul extinderii  Antreprenoriat social
 Fonduri de finanțare care ar
spectrului de servicii publice  Formarea profesională a
acoperi necesitățile cetățenilor
 Servicii publice accesibile personalului angajat
din mediul rural și de
dezvoltare a ONG-lor
 Resurse umane calificate  Asigurarea afacerilor
 Sporirea credibilității în rândul  Creare de locuri de muncă
populației rurale  Deschidere spre colaborare
 Susținerea APL-lor și cu alte APL-ri, ONG-ri etc.
sectorului antreprenorial
 Promovarea unei platforme de
comunicare a ONG-lor din
zonă
 Colaborare și cooperare cu
structuri și experți din domeniu

VALORI COMUNE

În urma desfășurării unor activități privind identificarea caracteristicilor teritoriului GAL din
punct de vedere al valorilor comune și necesităților, precum și ținând cont de expunerile membrilor
GAL, am constatat existența unui set de valori și necesități locale, și anume:

43
 Sectorul civic Sectorul public Sectorul antreprenorial
 Viziunea progresivă  Integritate  Activitate în domeniul
 Activism civic  Competență agricol și HoReCa
 Creativitate  Profesionalism  Curaj
 Potențial intelectual  Ospitalitate  Creativitate
 Deschidere spre cooperare,  Etică, estetică și moralitate  Colaborare
schimb de experiență  Cultura materială și  Idei de business și producere
 Voluntariat imaterială  Hărnicie
 Transparență în acțiuni  Responsabilitate  Experiență în activitate
 Responsabilitate  Asocieri și parteneriate  Pământul
 Ospitalieri  Limba  Canionul Mateuți-Păpăuți-
 Spirit gospodăresc  Patriotismul Lipnic
 Hărnicie  Sistemul de educație  Patriotismul
 Cooperare între sectoare  Compasiune
 Abilități de comunicare și  Voluntariat și caritate
convingere

În conformitate cu principiile LEADER, dar și convinși de potențialul regiunii noastre de a

se reanima din punct de vedere economic, social și cultural, tindem să utilizăm toate tipurile de
resurse disponibile pentru îmbunătățirea nivelului de viață al celor cca 24.350 mii de locuitori.
Dorim să răspundem provocărilor la nivel local prin conjugarea eforturilor comune, utilizând întâi
de toate resursele care ne înconjoară și care, în mod cert, constituie punctul nostru de pornire pe
calea modernizării locale și regionale.

44
CAPITOLUL V: ANALIZA SWOT

În procesul de elaborare a SDL o etapă decisivă a constituit-o analiza SWOT, activitate care
a vizat analiza punctelor tari și slabe ale factorilor interni, precum și a amenințărilor externe și a
oportunităților pentru dezvoltarea teritorială. Prin intermediul acestui exercițiu s-a realizat o
inventariere a nevoilor și constrângerilor pe care le prezintă teritoriul GAL-ului, a oportunităţilor
de dezvoltare viitoare, dar şi a potenţialelor pericole, ţinând cont de: contextul teritorial, cadrul
natural, reţeaua de localităţi, populaţia şi evoluţia demografică, patrimoniul cultural, economia
locală, potenţialul turistic al zonei, mediul şi zonele de risc, organizarea instituțională. Considerăm
acest exercițiu unul esențial pentru a ne forma o viziune de ansamblu despre situația în care ne
aflăm, ca teritoriu, la moment, precum și pentru a evalua posibilitățile de dezvoltare în viitor.
Analiza identifică principalele puncte tari/slabe (interne teritoriului) și oportunități/amenințări
(externe teritoriului) pentru teritoriul diagnosticat.

Tabelul 2. Analiza SWOT a teritoriului GAL

RESURSE NATURALE ȘI DE MEDIU

Puncte tari Puncte slabe
- Traversarea regiunii de râurile: Nistru, - Reducerea treptată, dar constantă a
Ciorna, Cogîlnic, Saharna, Rezina; suprafețelor de păduri;
- Monumente ale naturii prezente pe teritoriul - Terenuri agricole fragmentate, fapt care
regiunii; reduce performanța în agricultură;
- Relief de câmpie deluroasă, adecvat - Procese active de eroziune a solului;
desfășurării activităților agricole; - Gunoiști improvizate, neautorizate;
- Suprafețe mari de terenuri agricole, aspect - Interesul scăzut al populației față de protejarea
favorabil creșterii producției vegetale; mediului înconjurător;
- Suprafețe suficiente a fânețelor și pășunilor, - Insuficiența de spații verzi amenajate, pe
aspect favorabil dezvoltării zootehniei; teritoriul localităților;
- Soluri fertile ce pot fi utilizate în circuitul - Degradarea solurilor ca urmare a utilizării
agricol BIO; chimicalelor în agricultură;
- Potențial de captare și utilizare a energiei - Lipsa locurilor autorizate pentru deșeuri;
verzi; - Lipsa sistemelor de epurare și canalizare;
- Biodiversitate complexă: arii protejate, - Braconajul piscicol și forestier.
atracții naturale, faună și floră bogată
inclusiv în specii rare, resurse hidrologice
unicale.
Oportunități Amenințări
- Valorificarea poziției geografice; - Fenomene meteo extreme: secete, inundații,
- Introducerea tehnologiilor noi, prietenoase grindină, vârtejuri, înghețuri, alunecări de
mediului; teren etc.
- Producerea energiei alternative; - Declanșarea unor dezechilibre cu anumite
- Dezvoltarea turismului rural; consecințe în ecosistemul zonal, urmare a
- Împădurirea teritoriilor; poluării și defrișărilor;
- Amenajarea spațiilor de depozitare și - Reducerea resurselor de apă potabilă;
reciclare deșeurilor; - Schimbări climaterice imprevizibile.
45
- Exploatarea rațională a resurselor naturale,
de sol și silvice.
RESURSE ECONOMICE ȘI DE INFRASTRUCTURĂ
Puncte tari
- Teritoriu ușor accesibil, străbătut de o rețea - Insuficienţa fondurilor financiare pentru
importantă de drumuri (republicane R13 și
R 20);
- Teritoriu străbătut parțial de noduri de cale - Deteriorarea reţelele de alimentare cu apă;
ferată;
- Infrastructura de telecomunicații destul de
dezvoltată (telefonie, TV, internet);
- Rețea de instituții de educație timpurie și
parțial de instituții de învățământ gimnazial; - Dotarea precară a serviciului de situaţii de
- Nivel semnificativ de conectivitate a
gospodăriilor la sistemul de alimentare cu
apă;
- Existenţa condiţiilor favorabile de obţinere
a produselor ecologice;
- Existenţa unui număr important de agenţi
economici;
- Existenţa pe teritoriu a spaţiilor posibile de
utilizat pentru demararea afacerilor locale;
- Condiții prielnice pentru cultura cerealelor,
legumicultură, pomicultură;
- Potențial pentru industria alimentară,
produse lactate, brânzeturi, preparate din
carne;
- Existența unor societăți comerciale și
persoane fizice active în zonă;
- Magazine cu potențial de comercializare a
produselor locale;
- Existența unităților de procesare (mori și
oloinițe);
- Dezvoltarea sectorului agricol și
aprovizionarea cu produse locale
(cultivatori de fructe și legume, crescători
de păsări și animale);
- Potențial de dezvoltare a industriei
extractive (Saharna, Solonceni, Lalova,
Lipceni, Echimăuți, Parcani);
- Potențial de obținere a energiei verzi.
Puncte slabe
modernizarea şi reabilitarea drumurilor
existente;
- Degradarea continuă a parcurilor și rețelelor de
utilități;
- Lipsa infrastructurii tehnice pentru alimentarea
cu gaze naturale în o parte din teritoriu;
urgenţă şi alte servicii publice;
- Lipsa sistemelor centralizate de canalizare;
- Costuri ridicate de întreținere a utilităților
publice;
- Edificii și infrastructură fizică degradată;
- Starea deplorabilă a căilor de acces către mai
multe obiective economice de pe teritoriul
regiunii;
- Lipsa infrastructurii sociale pentru categoriile
defavorizate;
- Pandemia;
- Nivel de calificare a forţei de muncă insuficient
pentru dezvoltarea anumitor activităţi
economice;
- Pondere scăzută a unităţilor de procesare a
produselor agricole;
- Existenţa unor terenuri degradate şi
neproductive;
- Majoritatea exploataţiilor agricole sunt mici,
terenurile fiind fărâmiţate excesiv;
- Lipsa unor forme asociative de tipul
cooperativelor şi a grupurilor de producători la
nivelul teritoriului;
- Forţa de muncă ocupată în agricultură
insuficient calificată;
- Puține locuri de muncă pe plan local;
- Industria locală slab dezvoltată;
- Gamă limitată de servicii acoperită de
întreprinderile non-agricole;
- Dificultatea de a face concurență produselor de
import;
- Insuficiența tehnicii și tehnologiilor moderne în
domeniul economic;
- Practicile, tehnicile și tehnologiile agricole
folosite sunt încă, neorganizate și
neproductive;
46
 - Lipsa asocierii și cooperării fermierilor și lipsa
parteneriatelor între ei și cu firmele care
procesează materiile prime;
- Lipsa experienței în producerea, colectarea și
procesarea materiei prime;
- Lipsa canalelor de distribuție a produselor
locale;
- Prețuri foarte mici oferite de intermediari
pentru achiziționarea produselor locale.
Oportunități Amenințări
- Sursele de finanțare nerambursabilă - Degradarea continuă a infrastructurii sociale,
europeane și extraeuropene; medicale și educaționale;
- Posibilitatea asocierii APL-urilor cu - Creșterea nivelului de insecuritate fizică
scopul dezvoltării de proiecte comune; pentru populație (lipsa terenurilor amenajate
- Posibilitatea de revitalizare a spațiilor determină copiii să se joace în locuri cu
publice și infrastructurii publice prin pericol etc.);
diverse proiecte de dezvoltare; - Descreșterea nivelului calității serviciilor
- Atragerea investitorilor autohtoni și străini oferite populației pe termen lung;
în zonă; - Reducerea numărului populației;
- Așezarea geografică favorabilă; - Pandemia de Covid-19;
- Condiții favorabile de dezvoltare a - Schimbările climatice ca factor perturbator al
agriculturii BIO și a produselor ecologice; dezvoltării agriculturii: secetă în anumite
- Proprietatea privată aproape totală a perioade, îngheţ în unele zile de primăvară,
terenurilor agricole; ploi torenţiale etc;
- Sprijinirea introducerii sistemelor și - Factori descurajanţi pentru devoltare, cum ar fi
schemelor de calitate; birocraţia excesivă sau factorul politic;
- Creșterea cererii de produse BIO pe piața - Reducerea nr. populaţiei şi îmbătrânirea
regională; acesteia;
- Restructurarea exploatațiilor agricole; - Nivelul ridicat al taxelor şi impozitelor;
- Utilizarea surselor de energie regenerabilă; - Schimbările politice și legislative frecvente;
- Încurajarea inițiativelor meșteșugărești; - Monopolul unor companii puternice, pe
- Diversificarea economică a microregiunii, anumite segmente economice;
reducerea gradului de dependență față de - Ratarea unor perspective de dezvoltare din
agricultură; cauza lipsei de informație;
- Exploatarea oportunităților pentru crearea - Lipsa forței de muncă datorată migrației;
de locuri de muncă; - Scăderea interesului mediului antreprenorial
- Dezvoltarea turismului rural ca factor de pentru inovație și investiții;
potenţare a dezvoltării economiei locale. - Scăderea numărului de specialiști în domenii
prioritare ale economiei rurale;
- Nivel înalt de migrare a populației active de la
sat la oraș.
RESURSE UMANE ȘI CULTURALE
Puncte tari Puncte slabe
- Populație activă în regiune; - Nivel înalt de îmbătrânire a populației;
- Prezența formațiilor folclorice și artistice în - Rata înaltă a migrației interne și externe;
regiune; - Depopularea zonelor rurale;
- Structura echilibrată a populației pe sexe pe - Indici demografici negativi datorat și
întreg teritoriul; natalității scăzute;
- Diversitate etnică; - Indiferența unei părți a populației față de
- Relații armonioase între etnii și confesiuni; necesitățile dezvoltării localității;
47
- Mare parte din populația activă pe lângă
activitatea principală este și participant activ
al sectorului agrar (cultivă produse/cresc
animale pentru uz propriu);
- Identificarea unei cereri crescute din partea
populației pentru îmbunătățirea
cunoștințelor;
- Ospitalitate din partea populației băștinașe;
- Activism civic sesizat în rândurile adulților,
tinerilor și elevilor;
- Regiune cu un potențial turistic sporit;
- Tradiții culturale și folclorice deosebite;
- Gastronomie specifică, atractivă;
- Prezența ariilor protejate și reliefului
specific;
- Existența unor inițiative economice în
domeniul dezvoltării infrastructurii turistice.
Oportunități
- Existenţa fondurilor europene pentru
dezvoltarea profesională a persoanelor
active din teritoriu;
- Așezarea geografică propice în centrul
Republicii Moldova;
- Posibilitatea utilizării tehnologiilor
informaționale;
- Resurse încă disponibile de forţă de muncă;
Existenţa numeroaselor programe care
sprijină incluziunea socială şi formarea
profesională;
- Existenţa în imediata vecinătate a
teritoriului GAL a câtorva oraşe importante
(Rezina, Șoldănești, Orhei, Rîbnița) și 2
aeroporturi (Chișinău, Mărculești);
- Posibilități de dezvoltare personală și
profesională;
- Crearea zonei turistice (traseu + obiective);
- Revitalizarea agroturismului primitor;
- Dezvoltarea serviciilor de deservire a
turiștilor prin prisma tradițiilor naționale;
- Crearea grupurilor de inițiativă pentru
organizarea festivalurilor;
- Crearea zonelor de agrement;
- Posibilitatea accesării programelor UE
pentru sprijinul dezvoltării rurale;
- Programe ale APL destinate dezvoltării
rurale;
- Punerea în valoare a patrimoniului natural și
cultural, prin diferite programe de susținere. - Informarea insuficientă despre beneficiile
- Nivelul scăzut al cunoştinţelor cetățenilor
pentru problemele de mediu locale şi
regionale;
- Ponderea activităţilor independente este
redusă;
- Lipsa unor centre comunitare pentru
categoriile defavorizate ale populației;
- Regiunea este prea puțin cunoscută pentru
turiști;
- Investiții aproape inexistente în domeniul
turismului;
- Pondere foarte scăzută a investițiilor în
cultură și meșteșugărit;
- Promovarea deficitară a zonei și a produselor
locale;
- Deteriorarea patrimoniului.
Amenințări
- Afectarea posibilităţilor de dezvoltare
economică din cauza migraţiei persoanelor cu
un înalt grad de calificare;
- Nivel scăzut de adaptare a persoanelor cu
vârstă de peste 45 ani, la cererea pieței muncii;
- Reducerea surselor de finanțare a domeniului
social;
- Pierderea încrederii între persoane și
instituțiile publice;
- Situația pandemică prelungită;
- Degradarea patrimoniului imaterial;
- Diminuarea sau pierderea unor meşteşuguri
specifice zonei;
- Slaba promovare şi valorificare a produselor
realizate de meşteşugarii tradiţionali;
- Scăderea interesului tinerilor pentru păstrarea
şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric;
- Acțiuni și politici incoerente sau fără impact
concret în domeniul turismului și culturii
locale;
- Devansarea regiunii de către alte zone ale țării
pe segmentul turismului rural;
- Incapacitatea sectorului economic de a se
implica activ și eficient la dezvoltarea
turismului;
- Lipsa locurilor amenajate pentru gunoi și WC;
- Lipsa de cultură privind protecția mediului;
- Indiferența populației;
mediului.
48
 RESURSE INSTITUȚIONALE
Puncte tari Puncte slabe
- Angajați calificați în cadrul autorităților și - Personal de vârsta a treia în cadrul autorităților
instituțiilor publice; și instituțiilor publice;
- Acces la toate serviciile publice; - Cadre didactice reduse numeric;
- Servicii publice de calitate; - Instabilitatea legislativă;
- Cadre didactice cu experiență; - Instituții publice dotate insuficient,
- Parteneriate durabile între societatea civilă - Lipsa cronică a resurselor financiare;
și instituțiile publice. - Migrația forței de muncă calificate.
Oportunități Amenințări
- Fonduri naționale și internaționale - Migrația populației, inclusiv a forței de muncă
disponibile pentru autorități și instituții din calificate;
regiune; - Reducerea natalității,
- Stabilirea parteneriatelor între autorități și - Optimizarea UAT-lor și a instituțiilor publice
actori comunitari; fără consultarea populației;
- Consolidarea societății civile; - Pandemia de Covid-19.
- Susținerea inițiativelor locale;
- Dezvoltarea democrației locale.

49
CAPITOLUL VI: MISIUNEA ȘI VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI

6.1 Misiunea grupului de acțiune locală

Grupul de Acțiune Locală „Stejarii strămoșești” își aduce aportul la dezvoltarea

economiei locale, infrastructurii, turismului, promovarea valorilor și tradițiilor
autentice, menținerea unui mediu ambiant curat în zonă și utilizarea sistemelor de
energie verde.

6.2 Viziunea grupului de acțiune locală

În anul 2028, Grupul de Acțiune Locală „Stejarii strămoșești” este cunoscut pentru
competitivitatea afacerilor locale, infrastructură dezvoltată, acces la servicii sociale,
atractivitatea destinațiilor turistice, mediu ambiant curat și sisteme de utilizare a
energiei verzi dezvoltate.

50
CAPITOLUL VII: OBIECTIVE, MĂSURI ȘI INDICATORI

7.1 Obiectivele strategice și impactul scontat

Abordarea LEADER reprezintă o
provocare care determină sectorul economic
agricol, civic și public de a susține cele mai bune
inițiative ce își propun să valorifice resursele
locale existente, cu accent spre transformare/
procesare, calificarea forței de muncă, cât și
școlarizarea/specializarea în domeniile de
Fig. 27. Formularea obiectivelor strategice și specifice marketing și antreprenoriat, cu efect direct,
orientate spre inovații care să eficientizeze procese de lucru, să optimizeze costurile și să creeze
noi instrumente de vânzare a bunurilor și serviciilor locale spre exteriorul teritoriului. Mai mult
decât atât, așezarea geografică la hotar cu alte GAL-uri de pe teritoriul Republicii Moldova își
pune amprenta unui impact specific asupra dezvoltării comunităților locale. Fie că este vorba de
produsele și serviciile economice sau de rețelele de transport și accesul la servicii de educație și
sănătate – toate acestea determină modul în care are loc dezvoltarea comunităților locale.
Noi, membrii GAL „Stejarii Strămoșești”, dorim să subliniem necesitatea de a moderniza
activitățile agricole și de a diversifica ocupațiile non-agricole în vederea îmbunătățirii
competitivității produselor și a serviciilor regionale. Pe de altă parte, turismul este o prioritate
esențială a GAL-ului nostru, întrucât teritoriul dispune de resurse turistice considerabile, care
merită a fi exploatate și valorificate eficient în sensul atragerii vizitatorilor. De asemenea, am
accentuat necesitatea de a dezvolta infrastructura publică, care va asigura condiții favorabile pentru
odihna și recreerea locuitorilor, împiedicându-i astfel să migreze spre centre mai dezvoltate.
Considerăm că este foarte important să fie facilitate condițiile de integrare eficientă a
persoanelor vulnerabile. De asemenea, considerăm absolut necesară susținerea acțiunilor sociale,
menite să încurajeze cetățenii să participe la diferite activități comunitare, inclusiv cele de protecție
a mediului ambiant.
Printr-un proces participativ au fost formulate următoarele obiective strategice:

🠶 Dezvoltarea economiei durabile

🠶 Îmbunătățirea infrastructurii fizice și serviciilor locale
🠶 Amenajarea teritoriului și protecția mediului ambiant
🠶 Dezvoltarea turismului, valorificarea și conservarea patrimoniului cultural

51
 Obiectivele strategice trasate în cadrul SDL, ne vor ajuta să ne concentrăm atenția și forțele
în direcțiile prioritare alese. În afară de aceasta, elaborarea lor în scris ne oferă un sprijin
permanent în identificarea ideilor de proiecte care să răspundă necesităților și resurselor locale.

7.2 Obiectivele specifice și măsurile de sprijin

Tabelul 3. Obiective specifice și măsuri de sprijin

OBIECTIV OBIECTIV SPECIFIC MĂSURI DE SPRIJIN

STRATEGIC

Măsura 1.1.1
Inițierea și facilitarea inserției activităților
Obiectiv specific 1.1 antreprenoriale.
Stimularea activității
Obiectiv strategic 1 antreprenoriale și creșterea
competențelor în domeniu Măsura 1.1.2
Diversificarea și dezvoltarea antreprenoriatului
Dezvoltarea non-agricol.
economiei durabile
Obiectiv specific 1.2 Măsura 1.2.1
Modernizarea activităților și Eficientizarea activităților antreprenoriale din
atragerea investițiilor în domeniul agroalimentar.
domeniul antreprenorial.
Măsura 1.2.2
Modernizarea sectorului zootehnic.

Măsura 2.1.1
Modernizarea, dotarea și conservarea energetică a
Obiectiv specific 2.1 instituțiilor publice.
Modernizarea și reabilitarea
Obiectiv strategic 2 infrastructurii locale. Măsura 2.1.2
Reabilitarea, menținerea și dezvoltarea
Îmbunătățirea infrastructurii publice.
infrastructurii fizice
și a serviciilor locale Măsura 2.2.1
Extinderea și diversificarea serviciilor locale.
Obiectiv specific 2.2
Eficientizarea și diversificarea
serviciilor locale. Măsura 2.2.2
Consolidarea capacităților antreprenoriale, de
lucru în echipă și management al proiectelor.

Obiectiv specific 3.1
Obiectiv strategic 3 Dezvoltarea durabilă a
teritoriului GAL
Amenajarea
teritoriului și
protecția mediului
ambiant
Obiectiv specific 3.2
Conservarea și protecția
mediului înconjurător
Măsura 3.1.1
Gestionarea rațională a spațiilor publice și tipuri
de resurse funciare în zona GAL.
Măsura 3.1.2
Producerea şi utilizarea energiei din surse
regenerabile.
Măsura 3.2.1
Încurajarea activităților de protecție a mediului
ambiant, conservarea peisajelor și a
biodiversității.

52
 Măsura 3.2.2
Dezvoltarea serviciilor de management al
deșeurilor.

Obiectiv specific 4.1
Dezvoltarea și consolidarea
Obiectiv strategic 4 identității turistice a zonei
Dezvoltarea
turismului,
valorificarea și
conservarea patrimo Obiectiv specific 4.2
niului cultural Susținerea și promovarea
activităților culturale și
tradițiilor locale
Măsura 4.1.1
Amenajarea și promovarea atracțiilor turistice la
nivel local, zone de odihnă și de agrement.
Măsura 4.1.2
Înființarea și modernizarea serviciilor turistice.
Măsura 4.2.1
Promovarea tradițiilor și activităților cultural
locale.
Măsura 4.2.2
Dotarea colectivelor artistice.

53
 Tabelul 4. Matricea logică de corelare a analizei teritoriului și populației, analizei SWOT cu obiectivele și indicatorii.

Probleme/n Obiectiv Impact Obiectiv specific Rezultate Măsuri de Produse Riscuri

ecesități strategic sprijin
sociale și
economice
identificate

Nr de start-up-uri în Măsura 1.1.1 Nr de proiecte care susțin

domeniul non- crearea/dezvoltarea afacerilor Scăderea
Obiectiv agricol Inițierea și non-agricole. interesului
Obiectiv Sector specific 1.1 facilitarea mediului
antreprenor Nr de întreprinderi inserției Nr proiectelor de facilitare a antreprenorial
strategic 1
Atractivitat ial dezvoltate la scară activităților dezvoltării tradiționale a pentru
e scăzută a Stimularea mică (sau
Dezvoltarea dezvoltat activității antreprenoriale afacerilor non-agricole. inovație și
sectorului tradițional) cu investiții
economiei antreprenoriale și suportul GAL Nr de activități de instruire și
agroaliment durabile creșterea mentorat organizate de GAL
ar și non- competențelor în Nr de beneficiari ai
agricol domeniu activităților de
Birocraţia
mentorat organizate excesivă.
de GAL

54
 Nr persoanelor care Nr de proiecte de inserție a Pandemia de
au beneficiat de tehnologiilor noi în sectorul Covid-19.
activități de instruire Măsura 1.1.2 non-agricol.
Creșterea comune Diversificarea și Reducerea
Lipsa
ofertelor de dezvoltarea Nr de proiecte de eficientizare a nr. populaţiei
locurilor de angajare pe Nr de întreprinderi antreprenoriatulu activității economice şi
muncă. piața care au implementat i non-agricol susținute de GAL. îmbătrânirea
muncii la soluții inovative cu acesteia.
suportul GAL
nivel local
Monopolul
Nr locurilor de
muncă permanente
unor
create companii
mari.
Nr locurilor de
muncă sezoniere Schimbările
create climatice.

Obiectiv specific Nr. întreprinderilor Măsura 1.2.1 Nr proiectelor de susținere a start-

din domeniul Diversificarea și up-urilor în domeniul Ratarea unor
1.2
agroalimentar nou eficientizarea agroalimentar. perspective
Dotarea Modernizarea
create activităților de dezvoltare
insuficientă activităților și din cauza
antreprenorialeNr proiectelor de facilitare a
cu utilaje și atragerea Nr. de afaceri dezvoltării sectorului lipsei de
din domeniul
echipament investițiilor în agricole care au fost agroalimentar. agroalimentar. informație.
ea Produse domeniul dotate cu suportul
locale GAL Nr de proiecte ce facilitează
afacerilor. agroalimentar
competitive Nr. de afaceri crearea și modernizarea
agroalimentare liniilor de colectare,
dezvoltate cu procesare, ambalare a
suportul GAL materiei prime de origine
vegetală.

55
 Nr de ferme
modernizate cu Nr proiectelor de susținere a
suportul GAL activităților apicole

Nr liniilor de Nr proiectelor de susținere și

colectare, procesare dezvoltare a fermelor
și ambalare a Măsura 1.2.2
materiei prime de Nr. proiectelor de facilitarea a
Modernizarea
origine animală liniilor de colectare,
sectorului procesare și ambalare a
Nr de antreprenori zootehnic. materiei prime de origine
implicați în sectoare animală.
asociative susținute
de GAL

Infrastructu Nr. de instituții Măsura 2.1.1 Nr. de proiecte de reabilitare a Degradarea

Obiectiv edificiilor instituțiilor
ra fizică publice revitalizate Modernizarea, continuă a
strategic 2 Obiectiv specific publice.
Infrastructu reabilitată dotarea și infrastructurii
2.1 Nr de instituții sociale,
ră slab conservarea
Îmbunătățirea Modernizarea și publice dotate cu Nr. de proiecte ce vizează medicale și
dezvoltată suportul GAL energetică a dotarea instituțiilor
infrastructurii reabilitarea educaționale;
fizice și a Nr. de persoane ce instituțiilor publice.
infrastructurii beneficiază de
serviciilor publice.
locale locale. instituții eficientizate
energetic

56
Edificii ale Acces Nr. de străzi Nr. de proiecte ce vizează
unor sporit al iluminate reconstrucția și Creșterea
cetățenilor Măsura 2.1.2 amenajarea rețelelor nivelului de
instituții în
la servicii Nr. de gospodării Reabilitarea, iluminat public. insecuritate
stare conectate la rețele de
locale menținerea și fizică pentru
deplorabilă apă potabilă dezvoltarea Nr. de proiecte de revitalizare populație.
infrastructurii a rețelelor de alimentare cu
Nr. de cetățeni publice. apă.
conectați la rețele
Lipsa
centralizate de Nr. de proiecte ce vizează
infrastructur
canalizare construcția sistemelor de
ii sociale
canalizare.
pentru
Servicii categoriile
sociale de Nr. servicii sociale Măsura 2.2.1 Nr. de proiecte de facilitare
facilitate de GAL a serviciilor sociale
defavorizate.
calitate
nesatisfăcăt Extinderea și locale.
Spectrul de Nr. de persoane ce
oare servicii diversificarea Nr. de proiecte de sprijin
beneficiază de
locale serviciile serviciilor pentru crearea și
diversificat lansate/dezvoltate sociale locale. consolidarea centrelor
multifuncționale.

Obiectiv
specific 2.2 Descreșterea
Nr. activități de Nr. de proiecte de dezvoltare
nivelului
consolidare a a personalului GAL
Eficientizarea și calității
capacităților Măsura 2.2.2
diversificarea antreprenoriale Nr. de proiecte de formare a serviciilor
serviciilor locale. abilităților de lucru în oferite
Consolidarea echipă și management al populației pe
Nr. de persoane ce capacităților
beneficiază de proiectelor termen lung.
antreprenoriale,
instruiri în domeniul de lucru în Nr. proiectelor de consolidare
managementului a capacităților
echipă și
proiectelor antreprenoriale
management al
Consolidarea proiectelor.
capacităților
personalului GAL

57
 Nr. de spații publice Măsura 3.1.1 Nr. de proiecte de
Spații amenajate Gestionarea amenajare a spațiilor Utilizarea
publice rațională a comunitare. necorespunză
delăsate Nr. de spații publice toare a
Spații revitalizate
spațiilor publice Nr. de proiecte de gestionare terenurilor.
Obiectiv publice și tipuri de și utilizare conform
strategic 3 gestionate resurse funciare destinației a terenurilor Fenomene
eficient în zona GAL. proprietate publică și naturale:
privată
Amenajarea Obiectiv secetă,
teritoriului și specific 3.1 înghețuri,
Măsura 3.1.2
protecția alunecări de
Manageme Nr. de utilaje pentru Producerea şi Nr. de proiecte ce presupun
Mediu mediului Dezvoltarea producerea energiei producerea/ utilizarea teren etc;
nt al utilizarea
poluat. durabilă a regenerabile energiei regenerabile
ambiant deșeurilor energiei din Lipsa
teritoriului GAL
eficient Nr. de instituții / surse Nr. de proiecte de conservare infrastructurii
întreprinderi ce regenerabile. energetică implementate
utilizează energie de instituții/ întreprinderi
din surse
regenerabile Pasivitatea
populației.
Îmbunătățir
ea situației Nr. de monumente Măsura 3.2.1 Nr. de proiecte de susținere a Declanșarea
Gunoiști ecologice la ale naturii Încurajarea activităților de ecologizare, unor
neautorizate nivel local revitalizate activităților de inclusiv a afacerilor dezechilibre
. Obiectiv specific protecție a cu anumite
Nr. de activități de Nr. de proiecte destinate consecințe în
3.2 ecologizare a mediului conservării peisajelor și ecosistemul
Conservarea și spațiilor publice ambiant, biodiversității zonal, urmare
protecția mediului conservarea a poluării și
înconjurător Nr de entități ce peisajelor și a defrișărilor.
implementează
biodiversității.
soluții de
ecologizare a
afacerilor

58
 Nr. de unități de Nr. de proiecte ce presupun Schimbări
echipament destinat Măsura 3.2.2 soluții eficiente în climaterice
gestionării deșeurilor Dezvoltarea gestionarea deșeurilor
imprevizibile.
serviciilor de
Nr. de întreprinderi Nr. de proiecte de
ce implementează
management al încurajare a
soluții eficiente în deșeurilor. instituțiilor /
gestionarea întreprinderilor de
deșeurilor utilizare tehnologiilor
prietenoase mediului

Obiectiv Nr. de pensiuni- Măsura 4.1.1 Nr de proiecte care susțin

strategic 4 turistice susținute Crearea, crearea, dezvoltarea și Informarea
Atractivitat Infrastructu dezvoltarea și promovarea traseelor turistice insuficientă
Nr. de turiști care promovarea despre
e scăzută a Dezvoltarea ră turistică
turismului și vizitează GAL atracțiilor Nr de proiecte care susțin atractivitatea
infrastructur dezvoltată zonei.
promovarea p turistice la nivel crearea și
ii turistice. Obiectiv local, zone de
atrimoniului dezvoltarea
cultural local specific 4.1 odihnă și de
infrastructurii turistice Spații
agrement.
Dezvoltarea și insuficiente.
Valori consolidarea Nr. de locuri de Nr de proiecte care susțin
culturale identității turistice cazare nou-create Măsura 4.1.2 crearea / modernizarea
Identificare a zonei Înființarea și Atitudinea
nevalorifica locurilor de cazare
a GAL ca o modernizarea sceptică a
te. Nr. de unități de
atracție serviciilor localnicilor.
turistică alimentație publică Nr. de proiecte care susține
Promovarea turistice.
unică create dezvoltarea și modernizarea
slabă a unităților de alimentație Degradarea
valorilor publică patrimoniulu
comune. i imaterial.
Nr. de meșteri Măsura 4.2.1 Nr. de proiecte ce presupun
Obiectiv populari susținuți Promovarea crearea /dezvoltarea
specific 4.2 tradițiilor și patrimoniului cultural
Susținerea și Nr. de colective activităților Diminuarea
artistice promovate cultural locale. sau pierderea
promovarea

59
 activităților prin intermediul Nr. de proiecte care presupun unor
culturale și GAL organizarea activităților meşteşuguri
tradițiilor locale Nr. de activități Măsura 4.2.2 culturale specifice
culturale realizate Dotarea zonei
colectivelor Nr. de proiecte de dotare a
colectivelor artistice
Nr. de colective artistice.
artistice dotate cu
suportul GAL

7.3 Indicatori
Tabelul 5. Corelarea obiectivelor strategice, obiectivelor specifice, măsurilor și indicatorilor de realizare
1.0. Obiectiv Sporirea competitivității sectorului antreprenorial și a produselor locale
strategic
1.1. Obiective Stimularea activității antreprenoriale și creșterea competențelor în domeniu
1.2. specifice Modernizarea activităților și atragerea investițiilor în domeniul agroalimentar
Nr. Indicatori de impact Unitatea de Situația inițială, Plan pentru anul Sursa datelor/modalitatea de măsurare
Ob. pentru obiectivele strategice măsurare anul 2022 2028
strategi
c
I 1.0.1 Indicatorul măsoară rata de creștere a activității antreprenoriale prin raportul dintre afacerile
existente și afacerile nou create și/sau consolidate cu suportul GAL.
Sector antreprenorial dezvoltat Rata afacerilor % 0 20% Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.
Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
rapoartele de implementare a proiectelor.
I 1.0.2 Indicatorul evaluează rata de înființare a afacerilor în domeniul agroalimentar și non-agricol
Oferta de angajare pe piața muncii Rata de afaceri noi susținute de GAL cuantificată în numărul locurilor noi de muncă create.
0 90%
în creștere la nivel local înființate Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
rapoartele de implementare a proiectelor.
I 1.0.3 Indicatorul arată gradul de includere și promovare a produselor locale pe piață. Se măsoară prin
Rata de integrare a numărul de produse noi susținute și promovate pe piețele locale și externe cu suportul GAL și
Produse local competitive produselor pe 0 20% cererea de produse cuantificată prin aplicarea sondajului.
piață% Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
rapoartele de implementare a proiectelor.
Nr. Indicatori de rezultat Unitatea de Situația inițială, Plan pentru anul Sursa datelor/modalitatea de măsurare
Ob. măsurare anul 2022 2028
specif.
I.1.1.1 Nr de start – up uri Număr 0 10 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
rapoartele de implementare a proiectelor.
I 1.1.2 Nr de întreprinderi dezvoltate la Număr 0 10 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
scară mică (sau tradițional) cu rapoartele de implementare a proiectelor.
suportul GAL

60
 I 1.1.3 Nr de beneficiari ai activităților de Număr 0 50 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
mentorat organizate de GAL rapoartele de implementare a proiectelor.
I 1.1.4 Nr persoanelor care au beneficiat de Număr 0 150 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
activități de instruire comune rapoartele de implementare a proiectelor.
I 1.1.5 Nr întreprinderilor care au Număr 0 18 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
implementat soluții inovative cu rapoartele de implementare a proiectelor.
suportul GAL
I 1.1.6 Nr locurilor de muncă permanente Număr 0 90 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
create rapoartele de implementare a proiectelor.
I 1.1.7 Nr locurilor de muncă sezoniere Număr 0 200 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
create rapoartele de implementare a proiectelor.
I 1.2.1 Nr. întreprinderilor din domeniul Număr 0 7 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
agroalimentar nou create rapoartele de implementare a proiectelor.
I 1.2.2 Nr de afaceri agricole care au fost Număr 0 20 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
dotate cu suportul GAL rapoartele de implementare a proiectelor.
I 1.2.3 Nr liniilor de colectare procesare, Număr 0 12 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
ambalare a materiei prime de origine rapoartele de implementare a proiectelor.
vegetală.
I 1.2.4 Nr proiectelor de susținere a Număr 0 18 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
activităților apicole rapoartele de implementare a proiectelor.
I 1.2.5 Nr de ferme modernizate cu suportul Număr 0 18 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
GAL rapoartele de implementare a proiectelor.
I 1.2.6 Nr liniilor de colectare, procesare și Număr 0 15 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
ambalare a materiei prime de origine rapoartele de implementare a proiectelor.
animală
I 1.2.7 Nr de antreprenori implicați în Număr 0 25 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
sectoare asociative susținute de rapoartele de implementare a proiectelor.
GAL
I 1.2.8 Nr de întreprinderi dezvoltate la Număr 0 18 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
scară mică (sau tradițional) cu rapoartele de implementare a proiectelor.
suportul GAL
I 1.2.9 Nr. de afaceri non-agricole Număr 0 15 Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
dezvoltate rapoartele de implementare a proiectelor.

Nr. Măsurile Grupurile țintă Modalitatea de realizare Indicatori de produs

Măsură Denumirea Unitatea Valoarea Sursa datelor/modalitatea de măsurare
de Inițial Fina
măsurar ă anul lă
e 2022 anul
202
8
1.1.1. Inițierea și Reprezentanții Concurs pentru Nr de proiecte care susțin Număr 0 18 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
facilitarea comunităților locale activizare crearea/dezvoltarea afacerilor non- rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
inserției din GAL, agricole.

61
 activităților reprezentanți ai Concurs pentru Nr proiectelor de facilitare a Număr 0 9 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
antreprenoriale sectorului activizare/dezvoltare dezvoltării tradiționale a afacerilor rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
antreprenorial. non-agricole.
Activitate proprie GAL Nr de activități de instruire și Număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
mentorat organizate de GAL rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului

1.1.2. Diversificarea și Reprezentanții Concurs pentru Nr de proiecte de inserție a Număr 0 4 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
dezvoltarea comunităților locale activizare tehnologiilor noi în sectorul non- rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
antreprenoriatul din GAL, agricol.
ui non-agricol reprezentanți ai Concurs pentru Nr de proiecte de eficientizare a Număr 0 8 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
sectorului activizare/dezvoltare activității economice susținute de rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
antreprenorial. GAL.

1.2.1. Diversificarea și Reprezentanții Concurs pentru Nr proiectelor de susținere a start- Număr 0 5 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
eficientizarea comunităților locale activizare/dezvoltare up-urilor în domeniul rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
activităților din GAL, agroalimentar.
reprezentanți ai Concurs pentru Nr proiectelor de facilitare a Număr 0 10 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
antreprenoriale
sectorului activizare/dezvoltare dezvoltării sectorului rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
din domeniul antreprenorial. agroalimentar.
agroalimentar. Concurs pentru Nr de proiecte ce facilitează crearea Număr 0 6 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
activizare/dezvoltare și modernizarea liniilor de rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
colectare, procesare, ambalare a
materiei prime de origine vegetală.
Concurs pentru Nr de proiecte de inserție a Număr 0 10 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
activizare/dezvoltare tehnologiilor noi în sectorul rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
agroalimentar
1.2.2. Modernizarea Reprezentanții Concurs pentru Nr proiectelor de susținere și Număr 0 8 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
sectorului comunităților locale activizare/dezvoltare dezvoltare a fermelor. rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
zootehnic. din GAL,
reprezentanți ai Concurs pentru Nr proiectelor de susținere a Număr 0 10 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
sectorului activizare/dezvoltare activităților apicole rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
antreprenorial
Concurs pentru Nr. proiectelor de facilitarea a Număr 0 3 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
activizare/dezvoltare liniilor de colectare, procesare și rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
Cooperare/activitate ambalare a materiei prime de origine
proprie GAL animală.
SUMA 0 98

2.0. Obiectiv strategic Îmbunătățirea infrastructurii fizice și a serviciilor locale

2.1. Modernizarea și reabilitarea infrastructurii locale.
2.2. Obiective specifice Eficientizarea și diversificarea serviciilor locale.
Nr. Indicatori de impact Unitatea de măsurare Situația inițială, anul Plan pentru anul 2028 Sursa datelor/modalitatea de măsurare
Ob.st pentru obiectivele strategice 2022

62
I.2 0.1 Infrastructura fizică reabilitată Ponderea rețelelor de utilități și Indicatorul arată gradul de reabilitare a infrastructurii publice.
edificiilor instituțiilor publice 0 15% Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
reabilitate% rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
I. 20.2 Acces sporit al cetățenilor la servicii locale Indicatorul prezintă accesarea serviciilor create cu suportul GAL
de către locuitori
Rata de acces la servicii % 0 30% Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către
beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare a
proiectelor.
I. 2.0.3 Spectrul de servicii locale diversificat Indicatorul prezintă gradul de diversificare a serviciilor locale cu
suportul GAL.
Rata de servicii noi înființate % 0 50% Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către
beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare a
proiectelor.
Nr. Indicatori de rezultat Situația inițială, anul Sursa datelor/modalitatea de măsurare
Unitatea de măsurare Plan pentru anul 2028
Ob.sp pentru obiectivele specifice 2022
I.2.1.1 Nr. de instituții publice revitalizate Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către
Număr 0 18 beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare a
proiectelor.
I 2.1.2 Nr de instituții publice dotate cu suportul Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către
GAL Număr 0 18 beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare a
proiectelor.
I 2.1.3 Nr. de persoane ce beneficiază de instituții Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
Număr 0 1500 rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
eficientizate energetic
I 2.1.4 Nr. de străzi iluminate Număr Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
0 25 rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
I 2.1.5 Nr. de gospodării conectate la rețele de apă Număr Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
0 125
potabilă rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
I 2.1.6 Nr. de gospodării conectați la rețele Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
Număr 0 500 rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
centralizate de canalizare
I 2.2.1 Nr. servicii sociale facilitate de GAL Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către
Număr 0 15 beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare a
proiectelor.
I 2.2.2 Nr. de persoane ce beneficiază de serviciile Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
lansate/dezvoltate Număr 0 1500
rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
I 2.2.3 Nr. activități de consolidare a capacităților Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către
antreprenoriale Număr 0 15 beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare a
proiectelor.
I 2.2.4 Nr. de persoane ce beneficiază de instruiri în Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către
domeniul managementului proiectelor Număr 0 50 beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare a
proiectelor.
I 2.2.5 Consolidarea capacităților personalului GAL Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către
Număr 0 24 beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare a
proiectelor.

63
 Nr. Măsurile Grupurile țintă Modalitatea de Indicatori de produs
Măsură realizare Denumirea Unitatea Valoarea Sursa datelor/modalitatea de măsurare
de Inițial Finală Indicatorul arată numărul de proiecte finalizate legate de
măsurar ă anul anul dezvoltarea infrastructurii publice, diversificarea serviciilor locale
e 2022 2028 și dotarea instituțiilor/autorităților publice

2.1.1 Modernizarea, Reprezentanții Concurs pentru Nr. de proiecte de reabilitare a Număr 0 9 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate,
comunităților locale din activizare/dezvo edificiilor instituțiilor publice. plăți finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
dotarea și
conservarea GAL, reprezentanți ai ltare
energetică a sectorului public și Concurs pentru Nr. de proiecte ce vizează dotarea Număr 0 10 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate,
instituțiilor civic, inclusiv activizare instituțiilor publice. plăți finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
publice. antreprenori locali.
2.1.2 Concurs pentru Nr. de proiecte ce vizează reconstrucția Număr 0 10 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
activizare/dezvo și amenajarea rețelelor iluminat public. din rapoartele beneficiarilor.
ltare
Reabilitarea, Reprezentanții Concurs pentru Nr. de proiecte de revitalizare a rețelelor Număr 0 8 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
menținerea și comunităților locale din de alimentare cu apă.
activizare/dezvo din rapoartele beneficiarilor.
dezvoltarea
GAL, reprezentanți ai ltare
infrastructurii
publice. sectorului public și
Concurs pentru Nr. de proiecte ce vizează construcția Număr 0 3 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
civic.
activizare/dezvo sistemelor de canalizare. din rapoartele beneficiarilor.
ltare
2.2.1 Concurs pentru Nr. de proiecte de înființare a serviciilor Număr 0 9 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
activizare locale din rapoartele beneficiarilor.
/dezvoltare/acti
Reprezentanții vitate proprie
Extinderea și
comunităților locale din GAL
diversificarea
GAL, reprezentanți ai
serviciilor sociale Concurs pentru Nr. de proiecte de sprijin pentru crearea Număr 0 9 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
sectorului public și
locale. activizare și consolidarea centrelor din rapoartele beneficiarilor.
antreprenorial. multifuncționale.
/dezvoltare/acti
vitate proprie
GAL
2.2.2 Consolidarea Activități de Nr. de proiecte de dezvoltare a Număr 0 5 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
capacităților cooperare/activi personalului GAL din rapoartele beneficiarilor.
antreprenoriale, tate proprie
de lucru în Reprezentanții GAL
echipă și comunităților locale din Activități de Nr. de proiecte de formare a abilităților Număr 0 5 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
management al GAL, reprezentanți ai cooperare/ de lucru în echipă și management al din rapoartele beneficiarilor.
proiectelor. sectorului public și activitate proiectelor
antreprenorial. proprie GAL
Activități Nr. proiectelor de consolidare a Număr 0 5 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
proprie GAL/ capacităților antreprenoriale din rapoartele beneficiarilor.

64
 activități de
cooperare

SUMA 73

3.0. Obiectiv strategic Amenajarea teritoriului și protecția mediului ambiant

3.1. Dezvoltarea durabilă a teritoriului GAL
3.2. Obiective specifice Conservarea și protecția mediului înconjurător
Nr. Indicatori de impact Unitatea de măsurare Situația inițială, anul Plan pentru anul 2028 Sursa datelor/modalitatea de măsurare
Ob.st pentru obiectivele strategice 2022
I.3 0.1 Indicatorul prezintă rata de îmbunătățire a managementului
deșeurilor prin înființare de servicii de gestionare și reciclare
Ponderea proiectelor de susținere a a deșeurilor
Managementul eficient al deșeurilor 0 50% Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de
managementului deșeurilor%
către beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare
a proiectelor.

I. 3.0.2 Îmbunătățirea situației ecologice la nivel local Indicatorul prezintă rata creștere a numărului de proiecte
Ponderea proiectelor de menire ecologice implementate cu suportul GAL.
0 20% Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de
ecologică %
către beneficiari – informațiile din rapoartele de
implementare a proiectelor.
I. 3.0.3 Spații publice gestionate eficient Indicatorul prezintă rata înbunătățire a spațiilor publice cu
Ponderea proiectelor de amenajare a suportul GAL.
0 30% Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de
teritoriului
către beneficiari – informațiile din rapoartele de
implementare a proiectelor.
Nr. Indicatori de rezultat Situația inițială, anul Sursa datelor/modalitatea de măsurare
Unitatea de măsurare Plan pentru anul 2028
Ob.sp pentru obiectivele specifice 2022
I 3.1.1 Nr de spații publice amenajate Număr Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
0 30 rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
I 3.1.2 Nr. de spații publice revitalizate Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
Număr 0 30
rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
I 3.1.3 Nr. de utilaje pentru producerea energiei Număr 0 25 Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
regenerabile rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
I 3.1.4 Nr. de instituții / întreprinderi ce utilizează Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
Număr 0 36 rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
energie din surse regenerabile
I 3.2.1 Nr. de monumente ale naturii revitalizate Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de
Număr 0 34 către beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare
a proiectelor.
I 3.2.2 Nr. de activități de ecologizare a spațiilor Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de
publice Număr 0 36 către beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare
a proiectelor.
I 3.2.3 Nr de entități ce implementează soluții de Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
Număr 0 36 rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului
ecologizare a afacerilor

65
I 3.2.4 Nr. de unități de echipament și inventar Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de
destinat gestionării deșeurilor Număr 0 25 către beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare
a proiectelor.
I 3.2.5 Nr. de întreprinderi ce implementează soluții Sursa datelor: date statistice, date despre proiecte, date din
eficiente în gestionarea deșeurilor Număr 0 35
rapoartele beneficiarilor, date proprii GAL-ului

Nr. Măsurile Grupurile țintă Modalitatea de Indicatori de produs

Măsură realizare Denumirea Unitatea Valoarea Sursa datelor/modalitatea de măsurare
de Inițial Finală Indicatorul arată numărul de proiecte finalizate legate de
măsurar ă anul anul dezvoltarea infrastructurii publice, diversificarea serviciilor locale
e 2022 2028 și dotarea instituțiilor/autorităților publice

3.1.1 Gestionarea Reprezentanții Concurs pentru Nr. de proiecte de amenajare a Număr 0 10 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate,
rațională a comunităților locale din activizare/dezvo spațiilor comunitare. plăți finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
spațiilor publice GAL, reprezentanți ai ltare
și tipuri de sectorului public și Concurs pentru Nr. de proiecte de gestionare și utilizare Număr 0 5 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate,
resurse funciare civic, inclusiv activizare conform destinației a terenurilor plăți finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
în zona GAL. antreprenori locali. proprietate publică și privată
3.1.2 Concurs pentru Nr. de proiecte ce presupun Număr 0 15 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
Producerea şi Reprezentanții activizare/dezvo producerea/ utilizarea energiei din rapoartele beneficiarilor.
ltare regenerabile
utilizarea comunităților locale din
energiei din surse GAL, reprezentanți ai Concurs pentru Nr. de proiecte de conservare Număr 0 10 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
regenerabile sectorului public și activizare/dezvo energetică implementate de instituții/ din rapoartele beneficiarilor.
ltare întreprinderi
civic.
3.2.1. Încurajarea Concurs pentru Nr. de proiecte de susținere a Număr 0 18 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
Reprezentanții activizare/dezvo activităților de ecologizare, inclusiv a din rapoartele beneficiarilor.
activităților de
comunităților locale din ltare afacerilor
protecție a
GAL, reprezentanți ai
mediului Concurs pentru Nr. de proiecte destinate conservării Număr 0 3 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
sectorului public și
ambiant, activizare/dezvo peisajelor și biodiversității din rapoartele beneficiarilor.
antreprenorial.
conservarea ltare
3.2.2 Dezvoltarea Concurs pentru Nr. de proiecte ce presupun soluții Număr 0 18 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate,
serviciilor de Reprezentanții eficiente în gestionarea deșeurilor
activizare/dezvo date din rapoartele beneficiarilor.
management al comunităților locale din
ltare
deșeurilor. GAL, reprezentanți ai
Concurs pentru Nr. de proiecte de încurajare a Număr 0 5 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date
sectorului public și
activizare/dezvo instituțiilor / întreprinderilor de utilizare din rapoartele beneficiarilor.
antreprenorial. tehnologiilor prietenoase mediului
ltare
SUMA 86

66
 Obiectiv Dezvoltarea turismului, și promovarea patrimoniului cultural local
strategic
4.0.
4.1. Obiective Dezvoltarea și consolidarea identității turistice a teritoriului GAL
4.2. specifice Susținerea și promovarea valorilor și tradițiilor locale
Nr. Indicatori de impact Unitatea de măsurare Situația Plan pentru anul Sursa datelor/modalitatea de măsurare
Ob.st pentru obiectivele strategice inițială, anul 2028
2022
I. 4.0.1 Infrastructură turistică dezvoltată Rata de dezvoltare a Indicatorul arată gradul de dezvoltarea a infrastructurii turistice prin creșterea accesibilității la
infrastructurii obiectivele turistice ale zonei.
0 20%
turistice,% Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.

I.4.0.2 Identificarea GAL ca o atracție Rata de percepere a Indicatorul arată gradul de atractivitate a obiectivelor turistice amenajate și promovate cu suportul
turistică unică atractivității zonei GAL. Acest indicator indică asupra obiectivelor revitalizate sau restaurate cu suportul GAL.
turistice,% 0 15%
Sursa datelor: sondaje sociologice, date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari –
informațiile din rapoartele de implementare a proiectelor.
Nr. Indicatori de rezultat Unitatea de măsurare Situația Plan pentru anul Sursa datelor/modalitatea de măsurare
Ob.sp pentru obiectivele specific inițială, anul 2028
2022
I. 4.1.1 Nr. de pensiuni-turistice susținute Număr Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
0 15
rapoartele de implementare a proiectelor.
I. 4.1.2 Nr. de turiști care vizitează GAL Număr Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
0 500
rapoartele de implementare a proiectelor.
I 4.1.3 Nr. de locuri de cazare nou-create Număr Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
0 50
rapoartele de implementare a proiectelor.
I 4.1.4 Nr. de unități de alimentație publică Număr Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
create 0 5 rapoartele de implementare a proiectelor.
I 4.2.1 Nr. de meșteri populari susținuți Număr Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
0 25
rapoartele de implementare a proiectelor.
I 4.2.2 Nr. de colective artistice promovate Număr Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
0 18
prin intermediul GAL rapoartele de implementare a proiectelor.
I 4.2.3 Nr. de activități culturale realizate Număr Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
0 36
rapoartele de implementare a proiectelor.
I 4.2.4 Nr. de colective artistice dotate cu Număr Sursa datelor: date proprii ale GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din
0 18
suportul GAL rapoartele de implementare a proiectelor.

Nr. Măsurile Grupurile țintă Modalitatea de Indicatori de produs

Măs realizare Denumirea Unitatea Valoarea Sursa datelor/modalitatea de măsurare
ură de Inițială Final
măsurare anul ă
2021 anul
2028
4.1.1 Crearea, Reprezentanții Concurs pentru Nr de proiecte care susțin crearea / Număr 0 5
. dezvoltarea și comunităților locale din activizare / dezvoltarea și promovarea traseelor Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele
promovarea GAL, reprezentanți ai dezvoltare/activit turistice finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
atracțiilor turistice sectorului public și civic, ăți de cooperare / beneficiarilor.

67
 la nivel local, zone inclusiv antreprenori activitate proprie
de odihnă și de locali. GAL
agrement. Concurs pentru Nr de proiecte care susțin crearea și Număr 0 5 Sursa: rapoartele beneficiarilor/datele disponibile la nivel
activizare / dezvoltarea infrastructurii turistice de GAL
dezvoltare
4.1.2 Înființarea și Reprezentanții Concurs pentru Nr de proiecte care susțin crearea / Număr 0 5 Sursa: rapoartele beneficiarilor/datele disponibile la nivel
modernizarea comunităților locale din activizare / modernizarea locurilor de cazare de GAL
serviciilor turistice. GAL, reprezentanți ai dezvoltare
sectorului public și civic, Concurs pentru Nr. de proiecte care susține dezvoltarea și Număr 0 4 Sursa: rapoartele beneficiarilor/datele disponibile la nivel
inclusiv antreprenori
activizare / modernizarea unităților de alimentație de GAL
dezvoltare publică
locali.
4.2.1 Promovarea Reprezentanții Concurs pentru Nr. de proiecte ce presupun crearea Număr 0 10 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele
tradițiilor și comunităților locale din activizare/ /dezvoltarea patrimoniului cultural finalizate, date din rapoartele beneficiarilor, date proprii
activităților GAL, reprezentanți ai dezvoltare GAL-ului.
sectorului public civic și /activități de
culturale locale
antreprenorial. cooperare
4.2.2 Dotarea Concurs pentru Nr. de proiecte care presupun organizarea Număr 0 5 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele
colectivelor activizare / activităților culturale finalizate, date din rapoartele beneficiarilor, date proprii
artistice din zonă. Reprezentanții dezvoltare/activit GAL-ului
comunităților locale din ăți de cooperare
GAL, reprezentanți ai Concurs pentru Nr. de proiecte de dotare a colectivelor Număr 0 4 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele
sectorului public, civic și activizare / artistice finalizate, date din rapoartele beneficiarilor, date proprii
antreprenorial. dezvoltare/activit GAL-ului
ăți de cooperare

SUMA 0 38

68
7.4 Angajamentul privind protecția mediului înconjurător

Degradarea constantă și treptată a mediului ambiant ne obligă să acționăm cât mai rapid și
eficient în schimbarea atitudinii oamenilor față de mediul înconjurător. Mediul înconjurător și
dezvoltarea socio-economică sunt componente ale dezvoltării durabile, care se află într-o strânsă
interacțiune și nu pot fi separate. De aceea, o parte dintre măsurile și proiectele susținute de către GAL
sunt orientate să abordeze integrativ problemele comunitare/la nivel local și să respecte dreptul
comunităților la un mediu favorabil de viață, utilizarea rațională a resurselor naturale, integrarea
cerințelor de mediu în deciziile economice și sociale, accesul la informația de mediu și participarea
comunităților locale la luarea deciziilor de mediu, susținerea practicilor sustenabile de mediu,
eficientizarea proceselor de producție prin tehnologii, utilaje, procedee inovative, nepoluante,
promovarea agriculturii organice, managementului eficient al deșeurilor, cultura de consum, scurtarea
lanțurilor valorice etc.
Reieșind din așezarea geografică și totalitatea surselor de poluare ale mediului, au fost
evidențiate un șir de probleme majore de mediu cu care se confruntă zona, printre care: poluarea
aerului, degradarea solurilor, utilizarea irațională a apelor, degradarea spațiilor verzi, gestionarea
necorespunzătoare a deșeurilor prin prezența gunoiștilor neautorizate, lipsa infrastructurii de colectare
a deșeurilor, neînțelegerea de către populație a necesității colectării centralizate a deșeurilor,
nemijlocit colectarea separată pe fracții - hârtie, plastic, metal, biodegradabil. Soluționarea acestora
necesită o implicare activă și o abordare complexă și strategică.
În această ordine de idei, SDL a GAL „Stejarii Strămoșești” , intercalează eficient măsurile de
dezvoltare socio-economice cu acțiuni specifice orientate spre protecția mediului ambiant prin acțiuni
concrete. Protejarea mediului va fi susținută atât prin intermediul obiectivelor strategice și specifice
(vezi Obiectivul strategic 3. Amenajarea teritoriului și protecția mediului ambiant, Obiectivele
specifice 3.1 și 3.2), cât și nemijlocit prin susținerea măsurilor de sprijin(măsurile de sprijin 3.1.2
”Producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile; 3.2.1 – Încurajarea activităților de
protecție a mediului ambiant, conservarea peisajelor și a biodiversității; 3.2.2 – Dezvoltarea
managementului deșeurilor”).
Toate proiectele propuse spre implementare, vor fi supuse evaluării privind impactul asupra
mediului, în conformitate cu cerințele cadrului legislativ național din domeniu. Evaluarea impactului
asupra mediului va fi realizată în baza vizitelor în teren (aria/terenul de implementare a activităților
propuse în proiect) și se va focusa asupra problemelor majore de mediu - induse de activitățile

69
proiectului și pe măsurile, care fiind încorporate în elaborarea și implementarea proiectului vor asigura
minimizarea efectelor negative asupra mediului înconjurător.
În atare condiții finanțarea activităților de protecție a mediului înconjurător constituie 10% din
cuantumul finanțărilor din zonă.

70
 CAPITOLUL VIII: PLANUL OPERAȚIONAL ȘI BUGETUL STRATEGIEI

Tabelul 6. Planul operațional de implementare a SDL

Obiectiv Anii 2022 – 2024 2025 – 2028 Împreună Program Schema de
strategic 1. Denumirea Valoar % de Sprijin Valoar % de Sprijin Împr Împreună implementare
Dezvoltarea indicatorului ea cu realiz planificat ea cu reali planifica eună sprijin
economiei unitate are a în MDL unitate zare t în valo planificat
durabile a de indic a de a MDL area în MDL
măsura atoru măsur indic indic
re lui are atoru atoril
lui or
Obiectiv specific 1. Stimularea activității antreprenoriale și creșterea competențelor în domeniu FNDAM
R/Altele
Indicator de produs Concurs
1.1.1. Nr de proiecte pentru
care susțin FNDAM activizare /
8 44% 640000 10 56% 800000 18 1440000
crearea/dezvoltarea R/Altele dezvoltare
afacerilor non-agricole
Măsura 1.1.
Indicator de produs Concurs
Inițierea și
1.1.2. Nr proiectelor pentru
facilitarea
de facilitare a FNDAM activizare /
inserției 4 44% 320000 5 56% 400000 9 720000
dezvoltării tradiționale R/Altele dezvoltare
activităților
a afacerilor non-
antreprenoria
agricole.
le
Indicator de produs Concurs
1.1.3. Nr de activități pentru
de instruire și mentorat FNDAM activizare /
3 43% 15000 4 57% 20000 7 35000
organizate de GAL R/Altele dezvoltare

Indicator de produs Concurs

Măsura 1.2. 1.2.1. Nr de proiecte pentru
de inserție a FNDAM activizare /
Diversificare 2 50% 400000 2 50% 400000 4 800000
tehnologiilor noi în R/Altele dezvoltare
a și
dezvoltarea sectorul non-agricol.
antreprenoria Indicator de produs Concurs
tului non- 1.2.2. Nr de proiecte
FNDAM pentru
agricol de eficientizare a 4 50% 800000 4 50% 800000 8 1600000
R/Altele dezvoltare
activității economice
susținute de GAL.
Total obiectiv specific 1 2175000 46 4595000
Indicator de rezultat

Nr de start – up uri
Nr de întreprinderi dezvoltate la scară mică (sau tradițional) cu suportul GAL
Nr de beneficiari ai activităților de mentorat organizate de GAL
Nr persoanelor care au beneficiat de activități de instruire comune
Nr întreprinderilor care au implementat soluții inovative cu suportul GAL
Nr locurilor de muncă permanente create
Nr locurilor de muncă sezoniere create
Obiectiv specific 2. Modernizarea activităților și atragerea investițiilor în domeniul agroalimentar
Indicator de produs Concurs
2.1.1. Nr proiectelor de pentru
susținere a start-up- FNDAM activizare /
2 40% 160000 3 60% 240000 5 400000
Măsura 2.1. urilor în domeniul R/Altele dezvoltare
Diversificare agroalimentar.
a și
eficientizarea Indicator de produs Concurs
activităților 2.1.2. pentru
antreprenoria Nr proiectelor de 5 50% 750000 5 50% 750000 10 1500000
FNDAM activizare /
le din facilitare a dezvoltării R/Altele dezvoltare
domeniul sectorului
agroalimenta agroalimentar.
r. Indicator de produs Concurs
2.1.3. FNDAM pentru
3 50% 360000 3 50% 360000 6 720000
Nr de proiecte ce R/Altele activizare /
facilitează crearea și dezvoltare

71
 modernizarea liniilor
de colectare,
procesare, ambalare a
materiei prime de
origine vegetală.

Indicator de produs
2.1.4. Concurs
Nr de proiecte de pentru
inserție a tehnologiilor activizare /
noi în sectorul 4 40% 600000 6 60% 900000 10 1500000
dezvoltare
agroalimentar

Indicator de produs Concurs

2.2.1. Nr proiectelor pentru
de susținere a FNDAM activizare /
2 25% 200000 6 75% 600000 8 800000
activităților apicole R/Altele dezvoltare

Indicator de produs Concurs

2.2.2. Nr proiectelor pentru
Măsura 2.2. de susținere și FNDAM activizare /
Modernizare 5 50% 400000 5 50% 400000 10 800000
dezvoltare a fermelor R/Altele dezvoltare
a sectorului
zootehnic.
Indicator de produs Concurs
2.2.3. pentru
Nr. proiectelor de activizare/dez
facilitarea a liniilor de FNDAM voltare
colectare, procesare și 1 33% 80000 2 67% 160000 3 240000 Cooperare/act
R/Altele
ambalare a materiei ivitate proprie
prime de origine GAL
animală
Total obiectiv specific 2 2550000 52 5960000
Indicator de rezultat

Nr de utilaje, echipamente, unități tehnice procurate cu sprijinul GAL

Nr de piețe locale care au primit sprijin în cadrul implementării SDL
Nr de entități/persoane ce beneficiază de infrastructură și serviciile prestate prin intermediul incubatoarelor de afaceri susținute de GAL
Nr de persoane care au participat în proiecte de parteneriat
Nr de produse din domeniul PAM susținute de GAL
Total obiectiv strategic 1
4725000 10555000

Obiectiv Anii 2022 – 2024 2025 – 2028 Împreună Program Schema de

strategic 2. Denumirea Valoar % de Sprijin Valoar % de Sprijin Împr Împreună implementare
Îmbunătățire indicatorului ea cu realiz planificat ea cu reali planifica eună sprijin
a unitate are a în MDL unitate zare t în valo planificat
infrastructurii a de indic a de a MDL area în MDL
fizice și a măsura atoru măsur indic indic
serviciilor re lui are atoru atoril
locale lui or
Obiectiv specific 3. Modernizarea și reabilitarea infrastructurii locale. FNDAM
R/Altele
Indicator de produs Concurs
3.1. 1 Nr. de proiecte pentru
Măsura 3.1. FNDAM activizare /
de reabilitare a 3 33% 240000 6 67% 480000 9 720000
Modernizare R/Altele dezvoltare
edificiilor instituțiilor
a, dotarea și publice.
conservarea
Concurs
energetică a Indicator de produs pentru
instituțiilor 3.1.2. Nr. de proiecte FNDAM
5 50% 300000 5 50% 300000 10 600000 activizare /
publice. ce vizează dotarea R/Altele dezvoltare
instituțiilor publice.

Măsura 3.2. Indicator de produs Concurs

Reabilitarea, 3.2.1. Nr. de proiecte FNDAM pentru
5 50% 300000 5 50% 300000 10 600000
menținerea și ce vizează R/Altele activizare /
dezvoltarea reconstrucția și dezvoltare

72
infrastructurii amenajarea rețelelor
publice. iluminat public.
Indicator de produs Concurs
3.2.2. Nr. de proiecte pentru
FNDAM activizare /
de revitalizare a 3 38% 300000 5 63% 500000 8 800000
R/Altele dezvoltare
rețelelor de alimentare
cu apă.
Indicator de produs Concurs
3.2.3. Nr. de proiecte pentru
FNDAM activizare /
ce vizează construcția 1 33% 80000 2 67% 160000 3 240000
R/Altele dezvoltare
sistemelor de
canalizare
Total obiectiv specific 3 1220000 40 2960000
Indicator de rezultat

Nr. de instituții publice revitalizate

Nr de instituții publice dotate cu suportul GAL
Nr. de persoane ce beneficiază de instituții eficientizate energetic
Nr. de străzi iluminate
Nr. de gospodării conectate la rețele de apă potabilă
Nr. de gospodării conectați la rețele centralizate de canalizare

FNDAM
Obiectiv specific 4 Eficientizarea și diversificarea serviciilor locale.
R/Altele
Indicator de produs Concurs
4.1. 1 Nr. de proiecte pentru
FNDAM activizare /
de facilitare a 3 33% 180000 6 67% 360000 9 540000
Măsura 4.1. R/Altele dezvoltare
serviciilor sociale
Extinderea și
locale.
diversificarea
serviciilor Indicator de produs Concurs
sociale 4.1.2. Nr. de proiecte pentru
locale. de sprijin pentru FNDAM activizare /
3 33% 240000 6 67% 480000 9 720000
crearea și consolidarea R/Altele dezvoltare
centrelor
multifuncționale.
Indicator de produs Activități de
4.2.1. Nr. de proiecte FNDAM cooperare/acti
2 40% 20000 3 60% 30000 5 50000
de dezvoltare a R/Altele vitate proprie
personalului GAL GAL
Măsura 4.2.
Indicator de produs
Consolidarea
4.2.2. Nr. de proiecte Activități de
capacităților
de formare a FNDAM cooperare/acti
antreprenoria 2 40% 20000 3 60% 30000 5 50000
abilităților de lucru în R/Altele vitate proprie
le, de lucru în
echipă și management GAL
echipă și
al proiectelor
management
al Indicator de produs
proiectelor. 4.2.3. Activități de
Nr. proiectelor de FNDAM cooperare/acti
2 40% 100000 3 60% 150000 5 250000
consolidare a R/Altele vitate proprie
capacităților GAL
antreprenoriale
Total obiectiv specific 4 560000 33 1610000
Indicator de rezultat

Nr de persoane care beneficiază de instituții publice cu infrastructură modernizată

Nr de persoane care au beneficiat de cel puțin un serviciu social care a primit sprijin în cadrul implementării SDL
Numărul de persoane/membri GAL instruite, inclusiv nr persoanelor din grupurile defavorizate acoperite
Nr de persoane care evaluează instruirea drept una utilă și conformă cu așteptările profesionale
Nr de persoane implicate în proiecte comunitare cu motivație și spirit civic
Nr de persoane care beneficiază de servicii comunale susținute de GAL
Nr spațiilor destinate activităților sportive și de agrement susținute de GAL
Total obiectiv strategic 2

1780000 4570000

73
 Obiectiv Anii 2022 – 2024 2025 – 2028 Împreună Program Schema de
strategic 3. Denumirea Valoar % de Sprijin Valoar % de Sprijin Împr Împreună implementare
Amenajarea indicatorului ea cu realiz planificat ea cu reali planifica eună sprijin
teritoriului unitate are a în MDL unitate zare t în valo planificat
și protecția a de indic a de a MDL area în MDL
mediului măsura atoru măsur indic indic
ambiant re lui are atoru atoril
lui or
Obiectiv specific 5. Dezvoltarea durabilă a teritoriului GAL FNDAM
R/Altele
Concurs
Indicator de produs pentru
Măsura 5.1. 5.1.1. Nr. de proiecte FNDAM activizare /
5 50% 350000 5 50% 350000 10 700000
Gestionarea de amenajare a R/Altele dezvoltare
rațională a spațiilor comunitare.
spațiilor
publice și Indicator de produs
tipuri de 5.1.2. Nr. de proiecte Concurs
resurse de gestionare și pentru
FNDAM
funciare în utilizare conform 2 40% 160000 3 60% 240000 5 400000 activizare /
R/Altele
zona GAL. destinației a terenurilor dezvoltare
proprietate publică și
privată
Indicator de produs Concurs
5.2.1. Nr. de proiecte pentru
ce presupun FNDAM activizare /
Măsura 5.2. 6 40% 900000 9 60% 1E+06 15 2250000
producerea/ utilizarea R/Altele dezvoltare
Producerea şi
energiei regenerabile
utilizarea
energiei din
Indicator de produs Concurs
surse
5.2.2. Nr. de proiecte pentru
regenerabile
de conservare FNDAM activizare /
în zona GAL. 5 50% 750000 5 50% 750000 10 1500000
energetică R/Altele dezvoltare
implementate de
instituții/ întreprinderi
Total obiectiv specific 5 2160000 3E+06 40 4850000
Indicator de rezultat

Nr activităților de protejare a mediului ambient

Nr de persoane/entități ce beneficiază de energia produsă din surse regenerabile
Nr beneficiarilor activităților educative cu referire la protecția mediului
Obiectiv specific 6 . Conservarea și protecția mediului înconjurător
Indicator de produs Concurs
Măsura 6.1.
6.1.1. Nr. de proiecte pentru
Încurajarea
de susținere a FNDAM activizare /
activităților 9 50% 720000 9 50% 720000 18 1440000
activităților de R/Altele dezvoltare
de protecție a
ecologizare, inclusiv a
mediului
afacerilor
ambiant,
Indicator de produs Concurs
conservarea
6.1.2. Nr. de proiecte pentru
peisajelor și a
destinate conservării FNDAM activizare /
biodiversități 2 40% 120000 3 60% 180000 5 300000
peisajelor și R/Altele dezvoltare
i.
biodiversității

Indicator de produs Concurs

Măsura 2.1. 6.2.1. Nr. de proiecte pentru
FNDAM activizare /
Încurajarea ce presupun soluții 9 50% 720000 9 50% 720000 18 1440000
R/Altele dezvoltare
activităților eficiente în gestionarea
de protecție a deșeurilor
mediului Indicator de produs
ambiant, 6.2.2. Nr. de proiecte Concurs
conservarea de încurajare a pentru
peisajelor și a instituțiilor / FNDAM
2 40% 300000 3 60% 450000 5 750000 activizare /
biodiversități întreprinderilor de R/Altele dezvoltare
i. utilizare tehnologiilor
prietenoase mediului

Total obiectiv specific 6 4020000 8780000

Indicator de rezultat
74
Nr activităților de protejare a mediului ambient
Nr de persoane/entități ce beneficiază de energia produsă din surse regenerabile
Nr beneficiarilor activităților educative cu referire la protecția mediului
Total obiectiv strategic 3 1320000

Obiectiv Denumirea Valoar % de Sprijin Valoar % de Sprijin Împr Împreună

strategic 4. indicatorului ea cu realiz planificat ea cu reali planifica eună sprijin
Dezvoltarea unitate are a în MDL unitate zare t în valo planificat
turismului și a de indic a de a MDL area în MDL
promovarea măsura atoru măsur indic indic
patrimoniul re lui are atoru atoril
ui lui or
cultural loca
l
Obiectiv specific 7. Dezvoltarea și consolidarea identității turistice a zonei FNDAM
R/Altele
Indicator de produs
Măsura 7.1. 7.1.1. Nr de proiecte
Concurs
Crearea, care susțin crearea,
FNDAM pentru
dezvoltarea și dezvoltarea și
R/Altele activizare /
promovarea promovarea traseelor
dezvoltare
atracțiilor turistice
turistice la 2 40% 160000 3 60% 240000 5 400000
nivel local, Indicator de produs
zone de 7.1.2 Nr de proiecte Concurs
odihnă și de FNDAM pentru
care susțin crearea și
agrement. R/Altele activizare /
dezvoltarea dezvoltare
infrastructurii turistice 2 40% 300000 3 60% 450000 5 750000
Indicator de produs
7.2.1. Nr de proiecte Concurs
care susțin crearea / FNDAM pentru
modernizarea locurilor R/Altele activizare /
Măsura 7.2.
de cazare dezvoltare
Înființarea și
2 40% 240000 3 60% 360000 5 600000
modernizarea
Indicator de produs
serviciilor
7.2.2. Nr de proiecte Concurs
turistice.
care susțin crearea / FNDAM pentru
modernizarea locurilor R/Altele activizare /
de cazare dezvoltare
2 50% 160000 2 50% 160000 4 320000
Total obiectiv specific 7 860000 1E+06 19 2070000
Indicator de rezultat

Nr. de pensiuni-turistice susținute

Nr. de turiști care vizitează GAL
Nr. de locuri de cazare nou-create
Nr. de unități de alimentație publică create
Obiectiv specific 8. Susținerea și promovarea activităților culturale și tradițiilor locale
Măsura 8.1.
Concurs
Revitalizarea Indicator de produs
pentru
infrastructurii 8.1.1. Promovarea
FNDAM activizare /
culturale și tradițiilor și 4 40% 240000 6 60% 360000 10 600000
R/Altele dezvoltare/act
monumentelo activităților cultural
ivități de
r istorice. locale.
cooperare
Indicator de produs
8.2.1.
FNDAM Activități de
Nr. de proiecte care 2 40% 80000 3 60% 120000 5 200000
Măsura 8.2. R/Altele cooperare
presupun organizarea
Dotarea activităților culturale
colectivelor Indicator de produs Concurs
artistice. 8.2.2. pentru
FNDAM
Nr. de proiecte de 2 50% 200000 2 50% 200000 4 400000 activizare /
R/Altele
dotare a colectivelor activități de
artistice cooperare
Total obiectiv specific 8 520000 680000 19 1200000
Indicator de rezultat
Creșterea numărului de persoane care vizitează monumentele istorice
75
Creșterea numărului de persoane care vizitează, beneficiază de serviciile entităților din sfera culturii
Nr de parteneri ce promovează activitățile GAL
Nr de persoane ce cunosc despre activitea GAL prin intermediul activităților implementate în parteneriat
Total obiectiv strategic 4 1380000 3270000
Toatal SDL 26800000
50%
bugetului
Total dedicat pentru măsurile de dezvoltare economică
planificat al
SDL
14 875
45,9 %%
000

Bugetul SDL
Valoarea sprijinului financiar în cadrul diferitor programe de sprijin:
Tabelul 7. Bugetul de implementare a SDL

Domeniul de aplicare a sprijinului Suport financiar (MDL)

FNDAMR Altele Contribuția Total
proprie
Dezvoltarea/implementarea SDL
6280000 3.800.000 4032000 14112000
Activizarea 3200000 3977280 2765720 9943000
Cooperarea 200000 600.000 160000 960000
Proiecte proprii ale GAL-ului 400000 1.400.000 360000 2160000
Funcționarea GAL-ului 2520000 2444320 200000 5164320
Total: 12600000 12221600 7.517.720 32.339.320
39,55% 34,53% 25,93% 100,00%

76
CAPITOLUL IX: PLANUL DE COMUNICARE

Implementarea programului LEADER oferă noi oportunități de dezvoltare rurală punând

bazele întăririi capacității de dezvoltare și implementării strategiilor locale de dezvoltare în vederea
conservării patrimoniului rural și cultural, dezvoltării mediului economic și îmbunătățirii abilităților
organizatorice ale comunităților locale, iar parteneriatul creat al GAL ”Stejarii Strămoșești” este
rezultatul implementării acestei abordări. Consolidarea acestuia și implementarea cu succes a
prevederilor prezentei strategii poate fi atins printr-o strategie de comunicare eficientă și transparentă.
Strategia de comunicare, va fi asigurată de echipa executivă a GAL-ului, președinte, director
și manageri, conform competențelor legale. Reprezentarea GAL-ului în raport cu alte GAL-uri,
instituții, autorități, parteneri, donatori etc. revine președintelui GAL, iar după caz, directorului GAL.
În orice situație în care consideră necesar, președintele GAL poate delega această responsabilitate
oricărui membru al Consiliului GAL.
Comunicarea eficientă este inerentă realizării misiunii și viziunii și contribuie la realizarea cu
succes a obiectivelor strategice și specifice, materializată într-un Plan complex, accesibil și
multiaspectual.
În raport cu obiectivele strategice ale SDL, au fost trasate trei obiective ale Planului de
comunicare:
● Stabilirea conexiunilor între unitățile administrativ-teritoriale, respectiv localitățile membre
ale GAL-ului ”Stejarii Strămoșești”, consolidarea parteneriatului și implicarea tuturor părților
interesate;
● Asigurarea transparenței decizionale și administrative în GAL-ului ” Stejarii Strămoșești”;
● Garantarea unei comunicări interne și externe eficiente și constructive.
Activitățile de implementare a obiectivelor, perioadele și instrumentele de realizare a acestora,
sunt corelate cu etapele de lucru, publicul țintă și rezultatele așteptate.
La stabilirea obiectivelor s-a ținut cont de identificarea resurselor locale și analiza SWOT
prezentată în capitolul V.
Fiecare organ ales și fiecare membru are rolul său în transmiterea informației cu referire la
activitățile GAL. Coordonarea procesului, sistematizare, actualizare și difuzare a materialului
informativ va fi asigurat de către echipa executivă, în conformitate cu Regulamentul GAL.
Difuzare a informației oficiale va fi efectuată prin intermediul paginii de facebook (în viitor,
pagina web) a GAL-ului, actualizată permanent cu informații conform Planului de comunicare și alte
informații relevante activităților GAL.
Un aspect important ține de asemenea de utilizarea unor multiplicatori de mesaje pentru a
maximiza impactul difuzării informaţiilor către populația regiunii și beneficiari. În acest sens se vor
menține legăturile strânse de cooperare cu instituțiile media și jurnaliștii, tineri voluntari din teritoriul
GAL, centre multifuncționale din teritoriu ș.a

77
 Tabel 8. Plan de comunicare

Obiective activități scopul activității perioada grup țintă instrumente rezultat/impact

● Locuitorii ● Anunțurii; ● Crearea noilor legături între GAL și

Campanie de Informarea comunităților teritoriului ● Articole în presă; comunitățile locale;
informare locale despre: existența Săptămânal GAL; ● Articole pe paginile de facebook ● Acorduri de parteneriat;
privind GAL, principalele ale GAL; ● Baza de date a potențialilor
principalele aspecte ale SDL, ● Potențialii ● Afișe informaționale ; beneficiari completată;
aspecte ale SDL modalitatea de acordare a beneficiari ai ● Întâlniri online/ ofline;
sprijinului. sprijinului ● Sesiuni de informare;
GAL. ● Conferinţe,seminare
Stabilirea conexiunilor ● Materiale promoționale.
între unitățile
administrativ-teritoriale, Campanie de Promovarea imaginii ● Potențialii ● Reportaje/ interviuri cu ● Creșterea vizibilității;
respectiv localitățile promovare a GAL prin proiectelor O dată în beneficiari de beneficiarii proiectelor anterioare; ● Creșterea nivelului de
membre ale GAL-ului rezultatelor implementate și motivare semestru finanțare a ● Articole în presă; încredere;
”Stejarii Strămoșești”, proiectelor potențialilor beneficiari proiectelor ● Articole pe paginile de ● Creșterea gradul de
consolidarea implementate susținute de facebook/web; motivare a potențialilor
parteneriatului și GAL. ● Pliante; beneficiari.
implicarea tuturor părților ● Afișe.
interesate
Campanie de Informarea privind ● Potențialii ● Sesiuni de informare; ● Deschiderea GAL către
informare regulile de participare la beneficiari de ● Ateliere de lucru și mentorat; toate sectoarele și grupurile
privind apel de propuneri, finanțare. ● Întâlniri cu cetățeni; sociale;
desfășurarea criteriile de selectare, La lansarea ● Prezentări; ● Promovarea și
apelului local de modalitatea de finanțare a apelului ● Pliante informative; implementarea proiectelor
finanțare a proiectelor selectate ● Articole; intersectoriale.
proiectelor ● Materiale promoționale.

Asigurarea transparenței Consultări Implicarea cetățenilor din martie, ● Locuitorii din ● Rapoarte de activitate; ● Creșterea gradului de
decizionale și publice teritoriul GAL în aprilie teritoriul GAL; ● Planul de activitate; transparență a activităților
administrative în GAL- consultarea rapoartelor ● Membrii GAL ● Chestionare . GAL;
ului ” Stejarii anuale și a planului de ● Analiza chestionarelor;
Strămoșești” activitate pentru anul ● Reliefarea principalelor
următor. propuneri și recomandări.

78
 Garantarea unei Sondaj Chestionarea populatiei în martie, ● Locuitorii din ● Chestionare;
comunicări interne și sociologic vederea identificării aprilie teritoriul GAL; ● Sondaje.
externe eficiente și problemelor de ● Membrii GAL;
comunicare ale GAL și ● Identificarea
constructive. ● Beneficiari
generarea soluțiilor de problemelor în procesul
îmbunătățire a procesului. direcți și
de comunicare;
indirecți ai
proiectelor ● Identificarea soluțiilor;
implementate. Implicarea cetățenilor în
îmbunătățirea proceselor
GAL.

79
CAPITOLUL X: MONITORIZARE ȘI EVALUARE
10.1 Monitorizare și evaluare

Arhitectura SDL exprimă o ierarhie de planificare bazată pe un model logic de niveluri în

cascadă care susțin activitatea GAL. Procesul continuu și coerent de monitorizare și evaluare
asigură implementarea cu succes a SDL ”Stejarii Strămoșești”.
Monitorizarea constituie procesul de colectare și analiză sistematică a informațiilor
cantitative și calitative privind funcționarea GAL-ului și starea de implementare a strategiei
prin intermediul metodelor și instrumentelor specifice corelate cu entitățile interne sau externe
antrenate în aceste procese.
Scopul procesului de monitorizare este obținerea informației cu privire la eficacitatea și
eficiența implementării SDL, precum și evaluarea conformității intervențiilor/proiectelor cu
obiectivele aprobate și propuse spre realizare.
La baza procesului de monitorizare și evaluare a funcționalității organelor GAL și a
implementării SDL stau următoarele principii:
- Principiul transparenței – asigură că în activitatea GAL sunt antrenați și consultați toți
subiecții interesați și reprezintă punctul de intersecţie a dreptului de a cunoaşte şi a dreptului de a
participa la procesul de luare a deciziilor;
- Principiul accesibilității – exprimă în esență că desfășurarea activităților se face în
concordanță cu specificul zonei: populație, agenți economici și societății civile și presupune o
relație optima între actorii implicați și rezultate. În conformitate cu acest principiu, activitățile
GAL-ului vor fi conectate la specificul unităților administrativ-teritoriale, trecând de la activități
simple la cele complexe;
- Principiul continuității – presupune că GAL-ul ”Stejarii Strămoșești” își desfășoară
activitatea în mod continuu, durabil și flexibil, fără întrerupere, pentru a sigura desfășurarea
calitativă a proceselor și a progresului, reliefarea și soluționarea rapidă a diferitor probleme;
- Principiul nediscriminării și egaligalității de șanse – asigură condiții concurențiale egale
pentru fiecare locuitor, indiferent de rasă, culoare, naționalitate, gen, vârstă, limbă, religie sau
convingeri, apartenență etnică și socială, opinie, apartenenţă politică, dizabilitate, implicare în
cadrul activității GAL etc.;
- Principiul participativității – presupune că în activitatea sa, GAL va forma și va consolida
o relație deschisă cu cetățenii, va promova ideia de colaborare și cooperare în vederea eficientizării
unor procese și asigurarea competitivității.
Monitorizarea şi evaluarea implementării SDL”Stejarii Strămoșeșt” are drept scop evaluarea
gradului de realizare a activităților și proiectelor propuse de document, per ansamblu, cât şi
fundamentarea eventualelor revizuiri şi modificări ale obiectivelor, programelor, activităților și
proiectelor.
Monitorizarea va fi realizată de:
● Adunarea generală a GAL va verifica implementarea proiectelor și a procesului de
implementare a SDL în general;
● Organul executiv GAL va asigura corectitudinea tuturor activităților cât și a procesului de
implementare a SDL în general.
Procesul de monitorizare oferă posibilitatea revizuirii periodice, adaptării planurilor de
acţiuni, precum şi actualizării termenilor prevăzuți iniţial în SDL.

80
 Evaluarea este procesul care foloseşte datele obţinute pe parcursul monitorizării cu scopul
de a analiza modul în care SDL şi-a atins scopul pentru care a fost elaborată şi a avut eficienţa
scontată, modul în care au fost atinse rezultatele cu respectarea standardelor cadrului normativ de
reglementare. Evaluarea implementării SDL se bazează pe compararea gradului de atingere a
scopului (obiectivelor strategice) propus iniţial cu situaţia dezvoltării teritoriul GAL la diverse
etape de timp. Evaluarea implementării SDL presupune analiza evoluţiei indicatorilor de
monitorizare şi a stadiului la care aceştia se află în funcţie de ţintele aferente stabilite (valoarea
planificată/preconizată) în cadrul obiectivelor strategice. Evaluarea poate fi internă și externă;
planificată sau expromptă; ex-ante, continuă sau ex-post.
Atribuțiile de evaluare și montorizare (pe intern) revin organelor GAL (Adunarea Generală,
Consiliul de administrație, Comitetul de selectare, Comisia de cenzori și organul executiv) care,
în virtutea prerogativelor asumate, pot solicita și/sau desfășura anumite activități de monitorizare
și evaluare a implementării SDL. Aceleași procese pot fi externalizate, la necesitate, către experți
în domeniu și organizații abilitate în acest sens.
Planificarea proceselor de monitorizare și evaluare este realizată în conformitate cu
următoarele aspecte-cheie:
- monitorizarea și evaluarea funcționalității GAL;
- monitorizarea și evaluarea progresului de implementare a SDL.
Legătura dintre elementele de monitorizare și evaluare, metodele de colectare, analiză și
evaluare a datelor, perioadele și entitățile responsabile sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Tabelul 9. Plan de monitorizare continuă și evaluare a funcționării GAL-ului

Elementele monitorizare și evaluate Metodele de colectare Perioada de Entități

analiza și evaluarea datelor colectare responsabile de
monitorizare și
evaluare

Monitorizare

Funcționalitatea organelor GAL analiza proceselor verbale, o dată la 3 luni membrii GAL
(frecvența membrilor, numărul de registrelor de evidență
ședințe organizate, proporționalitatea
sectoarelor ș.a.)

Popularitatea paginilor electronice ale analiza datelor statistice trimestrial organul executiv al
GAL-ului GAL-ului

Concursurile de finanțare anunțate raportul anual anual director GAL

Gradul de valorificare a bugetului raportul financiar anual contabilul GAL

Gradul de deschidere a GAL către analiza statistică anual Consiliul de

beneficiari non-membri GAL Administrație

Gradul de satisfacție a rezidenților GAL sondaj sociologic anual personalul GAL

cu privire la funcționalitatea acestuia

81
 Evaluare

Eficacitatea muncii biroului și Rapoarte anuale de activitate, sistemic Consiliul de

organelor GAL-ului chestionare pentru membrii administrație
GAL, beneficiari; fișe de
evaluare a training-
urilor/seminarelor/atelierelor
etc.

Evaluarea concursurilor de finanțare rapoarte narative și financiare conform graficelor Directorul GAL
ale proiectelor stabilite

Evaluarea angajaților fișe de evaluare; anual Consiliul de

chestionarea membrilor GAL administrație

Eficacitatea promovării activității GAL- evaluarea datelor statistice anual organul executiv al
ului GAL-ului

Eficacitatea proceselor de mobilizare evaluarea datelor statistice cu anual Consiliul de

comunitară privire la numărul, Administrație
diversitatea aplicațiilor și rata
de participare a noilor
aplicanți în cadrul Apelurilor
locale

Parteneriate cu GAL-urile din RM și pe înregistrarea noilor anual Consiliul de

arena internațională parteneriate și dezvoltarea Administrație
parteneriatelor existente

Tabelul 10. Plan de monitorizare continuă și evaluare a progresului de implementare a SDL

Elementele monitorizate Metodele de colectare Perioada de colectare Entități responsabile de

și evaluate analiza și evaluarea monitorizare și evaluare
datelor

Monitorizare

gradul de realizare a fișă anuală de anual Organul executiv al GAL-ului

obiectivelor și monitorizare
indicatorilor măsurabili și
verificabili

gradul de valorificare a rapoarte financiare conform graficelor Contabilul GAL

bugetului stabilite

monitorizarea proiectelor discuții directe cu conform graficelor Organul executiv al GAL-ului;

implementate/ în proces beneficiarii; stabilite reprezentanți din partea

82
 de implementare vizite de monitorizare în finanțatorilor (evaluare externă)
teritoriu; fișe de
monitorizare

gradul de implementare a analiza datelor statistice și conform graficelor stabilite Organul executiv al GAL-ului
proiectelor selectate a rapoartelor
beneficiarilor; completarea
registrelor

eficiența criteriilor chestionar către membrii conform graficelor Organul executiv al GAL-ului
folosite pentru selectarea Comitetului de selectare stabilite
proiectelor după finalizarea evaluării;
un chestionar către
aplicanți ;
fișele de evaluare ale
beneficiarilor și
proiectelor implementate/
în proces de implementare.

Evaluare

gradul de realizare a rapoarte de activitate anual Directorul GAL

indicatorilor măsurabili și
verificabili

gradul de valorificare a raport de audit anual și/sau la necesitate Comisia de cenzori

bugetului

monitorizarea proiectelor vizite de evaluare în conform graficelor Organul executiv al GAL-ului;

implementate/în proces de teritoriu; fișe de evaluare stabilite la final de membrii ai Comitetului de
implementare proiecte selectare a proiectelor;
reprezentanți din partea
finanțatorilor (evaluare externă)

gradul de implementare a rapoartele finale ale anual și/sau la necesitate Directorul GAL
proiectelor selectate beneficiarilor

eficiența criteriilor rapoartele finale ale anual și/sau la necesitate Organul executiv al GAL-ului
folosite pentru selectarea beneficiarilor
proiectelor

83
ANEXE:
Anexa 1:
Structura organizatorică a grupului de acțiune locală

84
 Anexa 2
Lista
ansamblurilor folclorice
care activează în teritoriul GAL

1. Ansamblul folcloric, ”Pădureanca’’

2. Ansamblu folcloric de femei, ,,Pădurenii’’
3. Ansamblu folcloric de barbați, ,,Mugurașii’’
4. Ansamblu folcloric de copii Țareuca:,,Busuioc”
5. Ansamblul folcloric ,Spicușor”
6. Ansamblul de dans popular,,,Zgomot lin’’
7. Ansamlul de dans modern,,,Vatra’’
8. Ansamblul folcloric de barbați, ,,Amurg’’
9. Formație de muzica ușoară,,,Romanița’’– formație vocală de fete
10. Ansamblu de cintec popular Mostenitorii,
11. Ansamblul de dans pentru copii Romanița
12. Ansamblul folcloric ”Sălcioara”
13. Ansamblul folcloric ”Valea Nistrului”
14. Ansamblul ”Flori de dor”
15. Ansamblul ”Ghiduleneanca”
16. Ansamblul vocal ”Flori de busuioc”
17. Ansamblul ”Floricica”
18. Ansamblul ”Buciușca”
19. Ansamblul ”Lozioara”
20. Colectivul de cor de femei”Speranța”
21. Colectiv de barbați “Haiducii”

85
 Anexa 3
Agenţii economici
după forma organizatorico-juridică
repartizați pe unități administrativ-teritoriale

Mincenii Horod
Țareuca Cinișăuți Păpăuţi Solonceni Bușăuca Cuizăuca Ghiduleni Otac Parcani Echimăuți Lipceni Mateuți Sîrcova Cogîlniceni Saharna Lalova
de Jos iște

S.A. 1 3 2 2

SRL 10 11 3 9 9 4 4 3 2 3 1 - 5 1 5 5 4

ÎI 7 14 3 2 2 3 2 4 2 4 2 3 1 3 4

ÎM 1 1

Gr. P 1 3 1 8 1

AA

Patente 4 10 6 3 2 3 1 1 3 13

Nr.
total 18 30 20 11 12 13 5 3 7 10 5 5 13 8 5 5 12 21

86
 Anexa 4. Portofoliul de idei de proiecte
Obiectivul strategic 1. Dezvoltarea economiei durabile
Obiectivul specific 1.1. Stimularea activității antreprenoriale și creșterea competențelor în domeniu
Măsurii 1.1.1: Inițierea și facilitarea inserției activităților antreprenoriale

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
1.1 Florăria inimii mele Bordian Galina Cinișeuți 18 98000
1.2 Prelucrarea și îmbunătățirea pomilor fructiferi Ceban Ion Păpăuți 4 80000
1.3 Cultivarea legumelor ecologice în condiții de seră Stavinschi Ion, Burdujan Ion Solonceni 10 100000
1.4 Înființarea unei plantații de căpșună Arnaut Valentina Cuizăuca 6 10000
1.5 Înființarea unei plantații de coacăză Arnaut Valentina Cuizăuca 5 15 000
1.6 Creșterea legumilor în condiții ecologice pentru piața locală Donica Mihail Bușăuca 3 50 000
1.7 Sere pentru cultivarea legumelor ecologice Stavinschi Ion, Burdujan Ion Solonceni 10 100000
1.8 Constructia unei sere pentru cresterea legumelor eco Pinzari Elena Ghiduleni 12 200000
Înființarea unei sere de creștere a legumelor pentru o productivitate Beț Sergina Otac 4 350000
1.9
mai mare și mai calitativă
1.10 Strung pentru prelucrarea lemnului Stavinschi Ion Solonceni 6 90000
1.11 Moară de făină Gaidibadi Ghenadie Țareuca 18 100000
1.12 Presa de ulei Gaidibadi Ghenadie Țareuca 24 2000000
1.13 Grapa cu discuri Supostat Olga Cinișeuți 3 100000
1.14 Procurarea unui minictractor cu utilajele necesare. Pinzari Elena Ghiduleni 6 250000
1.15 Procurarea unei stropitori pentru o roada mai bogata in livada . Pinzari Elena Ghiduleni 6 150000
1.16 Procurarea unei Cisterne de aproximativ 10-15 tone. Pinzari Elena Ghiduleni 6 200000
1.17 Reparația încălțămintei Stavinschi Liuba Solonceni 4 50 000
1.18 Servicii de calitate pentru femei Stavinschi Liuba Solonceni 8 150 000
Amenajarea unei piețe locale Cuiban Aliona Ghiduleni, 6 100000
1.19
Roscanii de Sus
1.20 La o gustărică Iftodi Ludmila Țipova 800000

Total 4993000

Măsurii 1.1.2: Diversificarea și dezvoltarea antreprenoriatului non-agricol

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
2.1 Produse din beton Cojuhari Serghei Păpăuți 20 300000
2.2 Hală industrială Cojocaru Igor Păpăuți 6 800000
2.3 Atelierul de croitorie „Krhromov –family” Khromov Natalia Cinișeuti 12 80000
87
2.4 Forme pentru pavaj Stavinschi Ion Solonceni 8 80000
Diversificarea activităţii de catering pentru evenimente mari şi Vlas Rodica Horodişte 6 100000
2.5
mici
2.6 Turnul și stația TV din satul Țahnăuți Golubenco Ana Țareuca 12 20000000
2.7 Vizibilitatea APL-lor, agenți economici și ONG prin TV „Elita” Golubenco Ana Țareuca 12 500 000
2.8 Atelier pentru producerea caselor modulare Cojuhari Serghei Păpăuți 12 500 000
2.9 Magazin alimentar Gangan Stanislav Păpăuți 12 200 000

Total 4560000
Obiectivul specific 1.2. Modernizarea activităților și atragerea investițiilor în domeniul agroalimentar
Măsura 1.2.1 Eficientizarea activităților antreprenoriale din domeniul agroalimentar.

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
1.1 Sere de creștere a castraveților încălzite ecologic Mametiuc Maria Echimăuți 3 97000
1.2 Cultivarea căpsunului în condiții de seră. Mametiuc Ion Echimăuți 3 306204
1.3 Producerea pomusoarelor ecologice Povstenko Liudmila Echimăuți 24 72670
1.4 Producerea micro – verdețurilor Cojuhari Serghei Țareuca 3 50000
Ecologizarea afacerii de turizm rural prin înființarea unei grădini Drobitico Vladimir Țipova 4 80 000
1.5
de legume pe lângă casa rurală pe principiile eco
Asigurarea satelor din componența GAL-ului ”Stejarii strămoșești” Gaidibadi Ghenadie Țahnăuți 24 20 000 000
1.6
cu un depozit frigorific și uscătorie de fructe.
1.7 Procurarea unui aparat de cafea şi pentru pizza Vlas Rodica Horodişte 6 80000
1.8 Decojitor pentru nuci cu masă de sortare Cojocaru Igor Păpăuți 2 85000
1.9 Tractor pentru prelucrarea livezii de nuci Cojocaru Igor Păpăuți 3 458000
1.10 Primii paşi spre agricultura ecologică Cojocaru Igor Păpăuți 2 80000
Freză cu senzori pentru rânduri curate şi aspect frumos în livada Cojocaru Igor Păpăuți 2 7 000
1.11
de nuci
Îmbunătățirea atmosferei antreprenoriale în s.Țîpova prin Gurscaia Maria Țipova 5 30 000
1.12
amenajarea unei agropiețe pentru localnici
1.13 Miracolul prunelor uscate Iftodi Ludmila s. Lalova 140000

Total 21485874
Măsura 1.2.2 Modernizarea sectorului zootehnic.

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
Înființarea unei miniferme de iepuri pentru producerea cărnii Povstenko Liudmila Echimăuți 24 121 300
2.1
dietetice
88
 Reconstrucția bazinului acvatic, dezvoltarea pescicolă în zona s. Roman Martalog Țareuca 6 17365670
2.2
Țareuca
2.3 ECO fermă de capre Cojuhari Serghei Păpăuți 16 6000000
2.4 Mini fermă de raţe CebanIon Păpăuți 4 60 000
2.5 Apicultură performantă Corcevoi Mariana Cinișeuți 12 100000
2.6 Înființarea unei gospodării apicole Vasile Popeli Cogâlniceni 8 250000
2.7 Înființarea unei gospodării apicole Raisa Stratulat Cogâlniceni 8 250000
2.8 Apicultură performantă pentru începători. Mametiuc Grigore Echimăuți 4 99000
2.9 Construcția unei hale apicole în s.Mateuți Mirzenco Mihail Mateuți 18 350000
2.10 Apicultura de performanță Ion Ceban Păpăuți 4 65000
2.11 Dezvoltarea apiculturii Macovei Elena Țareuca 3 300000
2.12 ,,Căsuţa albinuţei” Lopaci Valeriu Parcani 3 25000
2.13 Stupii plini cu miere Gaidibadi Ghenadie Țahnăuți 6 200000
2.14 Prisaca stationara în extravilan Povstenko Liudmila Echimăuți 24 158500
Construcția unei zone de odihnă și agrement, dezvoltarea pescicolă Martalog Roman Țareuca 6 320000
2.15
în zona s. Țareuca

Total 25664470

Obiectivul strategic 2. Îmbunătățirea infrastructurii fizice și a serviciilor locale

Obiectivul specific 2.1. Modernizarea și reabilitarea infrastructurii locale

Măsurii 2.1.1: Modernizarea, dotarea și conservarea energetică a instituțiilor publice

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
1.1 Educație în siguranță Cazimir Aurelia Bușăuca 6 400000
1.2 Loc de joacă Grădinița nr.3 Cinișeuți Botnari Ala Cinișeuți 6 120 000
1.3 Elevi mereu în siguranță Bîrca Vasile Cuizăuca 6 220 000
1.4 Dezvoltarea infrastructurii institutiilor publice, renovarea Cuiban Aliona Ghiduleni 18 300 000
edificiului Primariei.
1.5 Amenajarea curții Centrului de Sănătate Cinișeuți Cesac Irina Cinișeuți 8 200 000
1.6 Copii în siguranță în curtea grădiniței din Lipceni Siminel Elizaveta Lipceni 3 150 000
1.7 Termoizolrea peretiilor pentru Scoala primara- gradinita Cuiban Nadejda Ghiduleni 12 300000
Ghiduleni.
1.8 Constructia unui grup sanitare in interiorul școlii . Cuiban Nadejda Ghiduleni Roscanii de 12 200000
Sus
1.9 Asigurarea unui mediu cald pentru grădinița Țahnăuți, Gaidibadi Ghenadie Țahnăuți 12 900 000
termoizolare pereți.
89
1.10 Asigurarea unui mediu cald pentru grădinița Țareucai, Gaidibadi Ghenadie Țahnăuți 12 900 000
termoizolare pereți.
1.11 Dotarea grădiniței nr.3 ,,Misteacănul,, din s.Cinișeuți cu Botnari Ala Cinișeuți 6 30 000
echipament tehnic
1.12 O jucărie – este o bucurie Chilimaru Angela Parcani 24 30500
1.13 „În lumea tehnicii de calcul” Chilimaru Angela Parcani 12 85 600
1.14 Procurarea mobilierului pentru cantina școlară. Cuiban Nadejda Ghiduleni 12 100000
1.15 Dotarea primăriei Țareuca pentru buna ei funcționare Gaidibadi Ghenadie Țareuca 12 1 400 000
1.16 Tot ce e mai bun pentru copiii noştri Lopaci Valeriu Parcani 12 80 000
1.17 ,,Un corp frumos – un copil sănătos” Chilimaru Angela Parcani 3 40 000
1.18 Apă vie Stavinschi Liuba Solonceni 5 80 000
1.19 Reparaţia şi renovarea fîntînilor din satul Lipceni Pleşco Aurel Lipceni 18 500 000

Total 6036100

Măsurii 2.1.2 Reabilitarea, menținerea și dezvoltarea infrastructurii publice

2.1 Un sat luminous pentru locuitorii s. Bușăuca Donica Mihail Bușăuca 6 1 000 000
2.2 Tractor cu accesoare pentru prelucrarea cimpiilor mici, viilor și Gangan Sergiu Păpăuți 4 10 000
livezilor
2.3 Raparația interioara a bibliotecii publice Galamaga Maria Ghiduleni 12 50000.00
2.4 Construcția infrastructurii necesare pentru desfășurarea Cuiban Aliona Ghiduleni 24 2000000
activitățiilor culturale (caminul cultural, biblioteca publică)
2.5 Conectarea Caminului cultural la rețeaua de apeduct si canalizare Gheorghiu Magdalena Ghiduleni 6 45000
2.6 Gazificarea Căminului cultural și a bibliotecii publice si instalarea Galamaga Maria Ghiduleni 12 200000
sistemului de incalzire Gheorghiu Magdalena
2.7 Biblioteca modernă petru săteni Galamaga Maria Ghiduleni 12 60000
2.8 Reparația acoperişului Casei de cultură şi bibliotecii publice și Pleșco Aurel Lipceni 3 200 000
cercului de dans din satul Lipceni
2.9 Reparaţia încăperilor casei de cultură şi procurarea mobilierului Vislovschi Zinaida Lipceni 12 800 000
din satul Lipceni
2.10 Condiţii mai bune pentru iubitorii de carte Lopaci Angela Parcani 6 luni 180 000
2.11 Toate drumurile duc spre bibliotecă Lopaci Angela Parcani 6 luni 75 000
2.12 Creștem sănătoși Arnaut Valentina Cuizăuca 6 600 000
2.13 Reparaţia încăperilor casei de cultură şi procurarea mobilierului Vislovschi Zinaida Lipceni 12 800 000
din satul Lipceni
2.14 Renovarea clădirii primăriei în interiorul și exterior Pleșco Aurel Lipceni 6 900 000
2.15 Renovarea acoperișului casei de cultură Serghei Grosu Țahnăuți 6 1 000 000
2.16 Termoizolarea cladirei primariei Ghiduleni Cuiban Aliona Ghiduleni 12 200000
2.17 Dotarea căminului de cultură cu aparate de aer condiționat Evtodii Maria Parcani 24 50 000
2.18 Dotarea Caminului cultural cu mobilier Cuiban Aliona Ghiduleni 6 50000
90
2.19 Dotarea Bibliotecii publice cu mobilier Cuiban Aliona Ghiduleni 6 50000
2.20 Suplinirea fondului de carte a bibliotecii din sat Cuiban Aliona Ghiduleni 3 60000
2.21 Totul începe de la o bibliotecă organizată Lopaci Angela Parcani 6 45000
2.22 Pasionaţi de lectură Lopaci Angela Parcani 3 25300
2.23 Dotarea BP ”Afanasie Talpă” cu mobilier și tehnică informațională Alexandra Socol Țahnăuți 3 200 000
2.24 Forarea fântânii arteziene și construcția rețelelor de apeduct în s. Vasile Popeli Cogâlniceni 24 8102684
Cogîlniceni
2.25 Alimentarea cu gaze naturale a caselor de locuit particulare s. Vasile Popeli Cogâlniceni 20 5200000
Cogîlniceni
2.26 Reconstrucția iluminării stradale în satul Cogîlniceni Vasile Popeli Cogâlniceni 12 160000
2.27 Lucrări de reparație cu asfalt a drumurilor din s. Cogîlniceni Vasile Popeli Cogâlniceni 12 5000000
2.28 Lucrări de reparație a drumurilor variant albă în s. Cogîlniceni Vasile Popeli Cogâlniceni 12 3000000
2.29 Construcția rețelelor de canalizare în s. Cogîlniceni Vasile Popeli Cogâlniceni 24 8000000
2.30 Construcția stației de epurare în s. Cogîlniceni Vasile Popeli Cogâlniceni 24 6000000
2.31 Amenajarea drumului la intrarea în satul Cuizăuca Arnaut Valentina Cuizăuca 2 35 000
2.32 Apă potabilă de calitate pentru viață și sănătate Arnaut Valentina Cuizăuca 12 900 000
2.33 Amenajarea intrarilor în comună Cuiban Aliona Ghiduleni, 6 500000
Roscanii de Sus,
Roscanii de Jos
2.34 Extinderea sistemului de aprovizionare cu apă a comunei. Cuiban Aliona Roscanii de Sus 12 300000
2.35 Curățarea și amenajarea fântânilor publice Ghiduleni Cuiban Aliona Ghiduleni 24 50000
2.36 Curățarea și amenajarea fântânilor publice Roșcanii de sus Cuiban Aliona Roscanii de Sus, 24 50000
Roscanii de Jos
2.37 Curățarea și amenajarea fântânilor publice în Roșcanii de jos Cuiban Aliona Ghiduleni, 6 200000
Roscanii de Sus,
Roscanii de Jos
2.38 Extinderea iluminatului stradal în s.Lipceni Pleşco Aurel Lipceni 5 150 000
2.39 Construcţia unei staţii de de autobuz în s.Lipceni Pleşco Aurel Lipceni 4 80 000
2.40 Reparaţia şi renovarea fântânilor din satul Lipceni Pleşco Aurel Lipceni 18 500 000
2.41 Renovarea ,,Fântânii cu cumpana’’ Duca Igor Otac 3 60 000
2.42 Fântânile-sentimentul curăţeniei şi bunăstării Lopaci Valeriu Parcani 8 160000
2.43 La Parcani progresul începe cu schimbarea indicatorului localităţii Lopaci Valeriu Parcani 6 85 000
2.44 Iluminarea stadionului sătesc Gangan Elena Păpăuți 8 60000
2.45 Stație de autobuze Gangan Elena Păpăuți 2 90 000
2.46 „Podul peste râuleț” Stavinschi Ion Solonceni 8 350 000
2.47 o fântână și amenajată în stil național Stavinschi Ion Solonceni 4 40 000
2.48 „Apa-izvor de sănătate” Stavinschi Ion Solonceni 4 40 000
2.49 Dezvoltarea autonomiei de alimentare cu apă potabilă în comuna Ghenadie Gaidibadi Țareuca 6 60 000
Țareuca

91
2.50 Construcția unui drum de acces către turismul rural din satul Ghenadie Gaidibadi Țareuca 18 8 000 000
Țahnăuți
2.51 Curățirea a 24 fântâni publice și izvoare Ghenadie Gaidibadi Țareuca 6 60 000
2.52 Iluminarea străzilor în partea de nord a satului Solonceni Burdujan Valentina Solonceni 4 550 000
2.53 Iluminarea străzilor în partea de vest satului Solonceni Burdujan Valentina Solonceni 4 440 000
2.54 Instalarea plăcuțelor cu denumirea localității Pleșco Aurel Lipceni 3 150 000
2.55 Stație de epurare a deșeurilor pentru instituțiile școlare și Cuiban Nadejda Ghiduleni 12 250000
preșcolare
2.56 Dreumul care de unește –Ghiduleni-Bușăuca Cuiban Aliona Ghiduleni 12 1000000
2.57 Apa e viață Donica Mihail Bușăuca 12 500 000
2.58 Construcția sistemului de aprovizionarea cu apă potabilă si Ghenadie Gaidibadi Țareuca 12 5 000 000
canalizare în satele Țahnăuți și Țareuca
2.59 Extinderea iluminării stradale în s.Lipceni Pleşco Aurel Lipceni 5 150 000
2.60 Construcţia unei staţii de de autobuz în s.Lipceni Pleşco Aurel Lipceni 4 80 000
2.61 Iluminat stradal subteran. Gaidibadi Ghenadie Țareuca 12 900 000
2.62 Construcţia şi amenajarea unei staţii pentru transportul public. Moscalenco Sofia Horodişte 3 100000
2.63 O privire-un pas spre salvare ( instalarea a 5 oglinzi stradale Lopaci Valeriu Parcani 6 25000
instalate la intersecţii şi în zonele cu vizibilitate redusă”)
2.64 Acces pentru turismul rural satul Țahnăuți Gaidibadi Ghenadie Țareuca 18 8 000 000
2.65 Cooperare în amenajare intercomunitară Gaidibadi Ghenadie Țareuca 36 160 000
2.66 Crearea condițiilor optime pentru desfășurarea activităților Ursachi Angela Mateuți 6 400 000
culturale în masă în satul Mateuți
2.67 Renovarea și reparația fântânilor, foișoare Iftodi Veaceslav com. Lalova 12 650000
2.68 Amenajarea piețelor agricole Iftodi Veaceslav comLalova 12 340000
2.69 Lucrări de repația a drumurilor din com. Lalova Iftodi Veaceslav Lalova 12 600000
2.70 Reconstrucția iluminatului stradal în s. Lalova, Țipova Iftodi Veaceslav Lalova 12 400000

Obiectivul specific 2.2. Eficientizarea și diversificarea serviciilor locale

Măsurii 2.2.1: Extinderea și diversificarea serviciilor locale.

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
1.1 Achiziționarea tractorului cu remorcă Bordian Galina Cinișeuți 3 120 000
1.2 Amenajarea zonei de joacă pentru copii în ograda bisericii Bordian Alexandru Cinișeuți 5 95 000
Ortodoxe ,,Acoperemîntul Maicii Domnului,, din s.Cinișeuți
1.3 Amenajarea şi reparaţia capitală a unei încăperi pentru festivităţi Siminel Elizaveta Lipceni 6 200 000
(înregistrarea căsătoriilor, nou născuţilor, e.c.t)
1.4 Schimbarea acoperişului la şcola veche şi reamenajarea unei sali Lopaci Valeriu Parcani 12 900 000
pentru ceremonii
92
1.5 Renovarea sălii de sport pentru sporirea modului de viaţă sănătos a Siminel Elizaveta Lipceni 10 500 000
cet. din s. Lipceni
1.6 Renovarea sălii de sport pentru sporirea modului de viaţă sănătos a Siminel Elizaveta Lipceni 10 500 000
cet. din s. Lipceni
1.7 Amenajarea unei săli pentru sport, pentru locuitorii cu vârsta 18+ Burdujan Valentina Solonceni 6 330 000
din satul Solonceni
1.8 Amenajarea și dotarea unui spațiu pentru tineri în cadrul Vasilița David Solonceni 3 200 000
Căminului de Cultură
1.9 Terenul de joacă Chilimaru Angela Parcani 6 60 000
1.10 Centrul pentru copii și tineret Morozan Anastasia Bușăuca 6 100000
1.11 O minte relaxată-cheia spre success Lopaci Angela Parcani 3 20000
1.12 Asigurarea unui nivel de trai decent pentru grupurile social Cuiban Aliona Ghiduleni, 12 800000
vulnerabile. Roscanii de Sus,
Roscanii de Jos
1.13 Cantina socială Demian Liudmila Cinișeuți 12 70 000
1.14 Crearea unui Centru Comunitar de servicii pentru populația din Duca Larisa Cuizăuca 6 150 000
localitate
1.15 Cantină socială Ion Ceban Păpăuți 8 185 000
1.16 Asigurarea unui nivel de trai decent pentru grupurile social Cuiban Aliona Ghiduleni, 12 800000
vulnerabile.( cantine sociale) Roscanii de Sus,
Roscanii de Jos
1.17 Cantina de ajutor social Stoler Oleg Păpăuți 6 800000
1.18 Reabilitarea casei de deservire social în centru comunitar a s. Vasile Popeli Cogâlniceni 12 1500000
Cogîlniceni
1.19 Centru multifuncțional cu scop educativ-cultural Ghenadie Gaidibadi Țareuca 24 15 500 000
1.20 Multe și de toate pentru toți și fiecare Valentina BURDUJAN Solonceni 9 3 000 000
1.21 Servicii sociale prin implicarea personelor cu dezabilizăţi şi Vlas Rodica Horodişte 6 100000
nevoiaşe
1.22 Sporirea accesului cetățenilor la servicii publice diversificate și Ursachi Angela Mateuți 12 500 000
zone de odihnă și agrement sigure și protejate.
1.23 Lumea magică a teatrului Lopaci Angela Parcani 6 87000
1.24 „Youth Cafe” Gurscaia Maria Țipova 6 100 000
1.25 Bătrâneţe liniştite pentru persoanele singuratice Moscalenco Sofia Slobozia-Horodişte 12 500000

Total 26230000

Măsurii 2.2.2: Consolidarea capacităților antreprenoriale, de lucru în echipă și management al proiectelor.

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
93
2.1 Sporirea potențialului turistic s.Țîpova Gurscaia Maria Țipova 6 100 000
2.2 Dezvoltarea potențialului turismului local prin formarea Gurscaia Maria Țipova 6 100 000
localnicilor pentru a deveni ghizi turistici locali
2.3 Sporirea potențialului economic s.Țîpova prin organizarea Gurscaia Maria Țipova 6 100 000
training-urilor pentru localnici despre potențialul
antreprenoriatului social
2.4 Comunități care învață Stavinschi Liuba Solonceni 12 100 000
2.5 Drepturi egale pentru toți Stavinschi Liuba Solonceni 6 80 000
2.6 Alternativă pentru tineri Stavinschi Liuba Solonceni 12 100000
2.7 Anticorupție și integritate Stavinschi Liuba Solonceni 6 60 000
2.8 Metodica scrierei proiectelor Stavinschi Liuba Solonceni 8 60 000
2.9 Tineri implicați Stavinschi Liuba Solonceni 8 60 000
2.10 Implicarea tinerilor pentru o schimbare socială pozitivă în Gurscaia Maria Țipova 4 80 000
comunitate
2.11 Tinerii: activi în internet și mai activi în viața reală Gurscaia Maria Țipova 4 80 000
2.12 „Tinerii: sport, agrement si viata asociativa” Gurscaia Maria Țipova 6 160 000
2.13 Turismul și rolul lui în viața oamenilor Stavinschi Liuba Solonceni 8 50 000

Total 1130000

Obiectivul strategic 3. Amenajarea teritoriului și protecția mediului ambient

Obiectivul specific 3.1. Dezvoltarea durabilă a teritoriului GAL

Măsurii 3.1.1: Gestionarea rațională a spațiilor publice și tipuri de resurse funciare în zona GAL

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
1.1 Construcţia unui teren sportiv pentru sporirea nivelului de Pleșco Aurel Lipceni 4 250 000
siguranţă şi securitate a tineretului din satul Lipceni
1.2 Construcția scenei de vară pentru locuitorii s. Bușăuca Donica Mihail Bușăuca 6 1 000 000
1.3 Lucrări de îngrădire și amenajare a parcului s. Cogîlniceni Popeli Vasile Cogâlniceni 12 420000
1.4 Amenajarea terenului de minifotbal și tenis de masă din satul Marco Igor Echimăuți 3 96 000
Echimăuți
1.5 Reabilitarea stadionului de football, iluminarea lor, dotarea cu Cuiban Aliona Ghiduleni 3 900000.00
echipament)
1.6 Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru sporirea accesului Ursachi Angela Mateuți 12 500 000
cetățenilor la un mod de viață sănătos în satul Mateuți
1.7 Teren de sport pentru întreaga familie Lopaci Valeriu Parcani 12 232 000
1.8 Scena la aer liber cu acoperiș Gangan Elena Păpăuți 2 100 000
94
1.9 Aleea în parc Morozan Anastasia Bușăuca 3 150 000
1.10 Amenajarea unui teren de joacă pentru copii și tineret în s. Popeli Vasile Cogâlniceni 12 96000
Cogîlniceni
1.11 Amenajarea unei scene de vară în satul Lipceni Siminel Elizaveta Lipceni 6 300 000
1.12 Amenajarea unui teren multifuncțional Cuiban Aliona Ghiduleni 24 600000
1.13 Amenajarea parcului și dotarea lui cu mobilier, iluminat si Cuiban Aliona Ghiduleni 24 800000
utilitatile necesare.
1.14 Amenajarea terenului de minifotbal din satul Cuizăuca Casianovici Vasilii Cuizăuca 3 60 000
1.15 Amenajarea unui teren de fitness in aer liber Cuiban Aliona Ghiduleni 24 500000
1.16 Amenajarea unui mini teren pentru sport în satul Tarasova Burdujan Valentina Solonceni 6 373 000
1.17 Amenajarea terenului de joacă pentru copiii din satul Țahnăuți Gaidibadi Ghenadie Țareuca 6 60 000
1.18 Amenajarea unui teren de joaca pentru copii Cuiban Aliona Ghiduleni 24 600000
1.19 Sportul înseamnă viaţă Lopaci Valeriu Parcani 12 55000
1.20 Amenajarea unui teren de joacă pentru copii Gangan Elena Păpăuți 3 300 000
1.21 Sportul e sănătate și izvor de energie Stavinschi Liuba Solonceni 8 150 000
1.22 Teren de joacă pentru copiii sat. Horodişte Moscalenco Sofia Horodişte 3 100000
1.23 Teren de joacă pentru copii sat. Slobozia-Horodişte Moscalenco Sofia Sl.Horodişte 3 100000
1.24 Mod de viață sănătos Arnaut Valentina Cuizăuca 3 80 000
1.25 Prin sport formăm o generaţie sănătoasă Lopaci Valeriu Parcani 8 168000
1.26 Amenajarea terenului de joacă pentru copiii din satul Țahnăuți Gaidibadi Ghenadie Țareuca 3 60 000
1.27 Crearea unei zone pentru joacă și petrecerea timpului în siguranță, Burdujan Valentina Solonceni 4 345 000
pentru 64 de copii din satul Solonceni.
1.28 Crearea unei zone pentru joacă și petrecerea timpului în siguranță, Burdujan Valentina Solonceni 4 320 000
pentru 44 de copii din satul Tarasova
1.29 Amenajarea unei scene de vară în satul Lipceni Siminel Elizaveta Lipceni 6 300 000
1.30 Construcția Estradei de vară în satul Roșcanii de Sus Cuiban Aliona Roscanii de Sus 6 100000
1.31 Parc modest de odihnă și sport Cojuhari Serghei Țareuca 3 400 000
1.32 Crearea unui mediu sigur și prielnic pentru relaxare în apropierea Duca Larisa Cuizăuca 6 150 000
Centrului Comunitar de deservire
1.33 Modernizarea unui teren de sport multifuncțional pentru Mihalachi Ion Păpăuți 6 800000
desfășurarea optimă a activităților sportive a generaţiei tinere Bulgac Stela
1.34 Teren de sport pentru întreaga familie Gaidibadi Ghenadie Țahnăuți 12 1 000 000
1.35 Spunem “DA”activităților în aer liber Aurelia Cazimir Bușăuca 6 90000
1.36 Sănătate prin sport de calitate Aurelia Cazimir Bușăuca 12 1 000 000
1.37 Sport pentru toți Morozan Anastasia Bușăuca 6 700000
1.38 Banca amintirilor Lopaci Valeriu Parcani 6 32000
1.39 Amenajarea unui spaţiu de odihnă pentru locuitorii satului Lipceni Pleşco Aurel Lipceni 6 200 000
1.40 Amenajarea parcului de odihna ,,Sorcovita” din s.Otac Duca Igor Otac 2 100 000
1.41 Amenajarea unui spatiu de odihna si agremet in s.Mateuti Mirzenco Mihail Mateuți 6 60 000
1.42 Reparația mini terenului sportiv din Lalova Ciugui Stepan Lalova 100000
95
1.43 Construcţia unui teren sportiv pentru sporirea nivelului de Pleșco Aurel Lipceni 4 250 000
siguranţă şi securitate a tineretului din satul Lipceni

Total 12847000

Măsurii 3.1.2: Producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
Reducerea la minim consumului de energia electrică a școlii, prin Donica Mihail Bușăuca 12 1 000 000
2.1 instalarea panourilor fotovoltaice
Instalarea bateriilor solare pe acoperisul școlii primare-grădiniță Cuiban Nadejda Ghiduleni 12 250000
2.2 Ghiduleni.
Reparația acoperișului bibliotecii sătești Ghiduleni și instalarea Galamaga Maria Ghiduleni 24 200000
2.3 bateriilor solare
Instalarea bateriilor solare pe cladirea Primariei Ghiduleni. Cuiban Aliona Ghiduleni 24 50000
2.4
Istalarea bateriilor solare pe cladirea Caminul cultural Ghiduleni. Gheorghiu Magdalena Ghiduleni 12 150000
2.5
Asigurarea cu energie verde a procesului tehnologic de extragere, Mîrzenco Mihail Mateuți 18 250 000
2.6 prelucrare și depozitare a mierii de albine în s.Mateuti
Asigurarea cu energie verde a magazinului de produse alimentare Tihon Valentina Mateuți 18 245 000
2.7 din s.Mateuti, reducerea cheltuielilor de intretinere si deservire a
utilajului electric, conditionere, frigidere.
2.8 Panouri solare Stavinschi Ion Solonceni 6 150 000
2.9 Instalarea bateriilor fotovoltaice, pentru proiect social Cojuhari Serghei Țareuca 6 200 000
2.10 Energie eoliană pentru GAL Gaidibadi Ghenadie Țareuca 36 21 600 000
2.11 Panouri solare Serghei Grosu Țahnăuți 3 200 000
2.12 Ecologizarea afacerii de turism rural prin amenajarea casei rurale Drobitico Vladimir Țipova 4 160000
cu panouri foto-voltaice
2.13 Energie eoliană Iftodi Veaceslav Lalova 12 20000000
2.14 Instalarea bateriilor fotovoltaice Iftodi Veaceslav Lalova 12 20000000
2.15 Sursă de căldură pentru Căminele culturale. Lungu Valeriu Lalova 12 800000
Total 652550000

Măsurii 3.2.1: Încurajarea activităților de protecție a mediului ambiant, conservarea peisajelor și a biodiversității

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
1.1 O nouă viață hainelor Stavinschi Liuba Solonceni 10 100 000
96
1.2 Parc Național care va cuprinde toate atractivitățile zonei și arii Gurscaia Maria Țipova 6 80 000
naționale protejate de stat
1.3 Înființarea în localitățile din jurul rezervației Țîpova a “gărzilor Gurscaia Maria Țipova 6 80 000
civice de protecție a naturii / rangeri” prin instruiri și o campanie
de advocacy locală
1.4 Masă Rotundă ” Situația rezervației peisajere Țîpova” Gurscaia Maria Țipova 4 80 000
1.5 Reabilitarea șesului din centrul satului Burdujan Valentina Solonceni 3 450 000
1.6 Impadurirea terenurilor degradate si cu pericol de eroziune Cuiban Aliona Ghiduleni, 12 250000
Roscanii de Sus,
Roscanii de Jos
1.7 Informarea populației s.Bușăuca despre impactul negativ Morozan Anastasia Bușăuca 12 100 000
deșeurilor prezente și necesitatea gestionării corecte acestora.
1.8 Anti alergie, anti ambrozie Bordian Galina Cinișeuți 12 70 000
1.9 Lucrări de salubrizare și înverzire în localitatea Cogîlniceni Vasile Popeli Cogâlniceni 12 220000
1.10 Lucrări de salubrizare, înverzire și amenajare în zona rîulețului Vasile Popeli Cogâlniceni 12 500000
Cogîlnice și lacul din sat.
1.11 Vrem să fim prietenii naturii Evtodii Maria Parcani 24 77 220
1.12 Cetățean implicat-sat curat Stavinschi Liuba Solonceni 12 500 000
1.13 Împădurirea GAL-ului ”Stejarii strămoșești” cu specii tari de Gaidibadi Ghenadie Țareuca 24 1000000
copac
1.14 Sporirea potențialului ecologic durabil prin organizarea unei Gurscaia Maria Țipova 8 200 000
pepeniere de copaci pentru plantări din zonă
1.15 „Tinerii ambasadori "eco" din comuna Lalova” Gurscaia Maria Țipova 5 100 000
1.16 „Tinerii si voluntariatul pentru un mediu mai curat” (campanii de Gurscaia Maria Țipova 6 120 000
salubrizare, amenajarea unei fântani, unui izvor, etc.)
1.17 „Tinerilor le pasa de problemele mediului” Gurscaia Maria Țipova 5 100 000
1.18 Îmbunătățirea condițiilor ecologice în Lalova prin cercetarea Gurscaia Maria Țipova 12 400 000
izvoarelor din rezervația peisajeră Țîpova și fântânilor din comuna
și curățarea / păstrarea / amenajarea lor
1.19 Îmbunătățirea condițiilor ecologice rezervației Țîpova și Gurscaia Maria Țipova 6 200 000
com.Lalova prin plantarea copacilor / pădurii în zone identificate
de specialiști în ecologie
1.20 Educație ecologică-impactul negativ al deșeurilor-filiala ,,Țipova” Iftodi Ludmila s. Țipova 6 450000
a MNEIN din Chișinău
1.21 Amenajarea parcului pe malul Nistrului Iftodi Veaceslav com. Lalova 6 300000
1.22 „În armonie cu natura” Iftodi Ludmila com. Lalova 6 150000
Total 5527220

Măsurii 3.2.2: Dezvoltarea serviciilor de management al deșeurilor

97
Nr. Durata Bugetul
Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
2.1 Îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor s.Țîpova prin Gurscaia Maria Țipova 4 240 000
amenajarea gunoiștii din sat și asigurarea cu tomberoane
2.2 Lucrări de îngrădinre și amenajare a gunoiștei autorizate în s. Vasile Popeli Cogâlniceni 6 650000
Cogîlniceni
2.3 Buldoexcavator pentru amenajarea teritoriului satului Donica Mihail Bușăuca 3 500 000
2.4 Procurarea unui tractor multifuncțional Cuiban Aliona Ghiduleni 6 1000000
2.5 Autorizarea gunoiștii, împrejmuirea ei cu gard, colectarea separată Cuiban Aliona Ghiduleni, 30 1200000
a deșeurilor, plantarea unei fâșii forestiere Roscanii de Sus,
Roscanii de Jos
2.6 Amenajarea gunoiștei din satul Echimăuți Marco Igor Echimăuți 6 1 786 340
2.7 Tehnică pentru amenajarea teritoriului Lopaci Valeriu Parcani 6 450000
2.8 Tehnică pentru amenajarea teritoriului Gangan Elena Păpăuți 12 400000
2.9 Ecologia – primul pas spre sănătate Lopaci Valeriu Parcani 6 150000
2.10 Procurarea tehnicii pentru dezepezirea drumurilor din localitatea Pleşco Aurel Lipceni 12 500 000
Lipceni
2.11 Serviciu de mărunțire a masei vegetale. Gaidibadi Ghenadie Țahnăuți 12 700 000
2.12 Amenajarea gunoiștei dintre satele Țahnăuți și Țareuca. Gaidibadi Ghenadie Țareuca 12 2 000 000
2.13 Colectarea şi măruhnţarea masei vegetale din sectorul public şi Moscalenco Sofia Horodişte 12 800000
privat
2.14 Procurarea tehnicii pentru salubrizarea satului Lipceni Pleşco Aurel Lipceni 12 500 000
2.15 Cetățeni grijulii - sat curat Iftodi Veaceslav Lalova 12 800000
2.16 Tomberoane pentru deșeuri menajere, transport Iftodi Veaceslav Lalova 12 600000
2.17 Constuirea stațiilor de epurare Iftodi Veaceslav Lalova 12 1500000
2.18 Tehnică pentru amenajarea teritoriului Grițco Natalia Lalova 12 800000
2.19 3 unități de utilaje mobile pentru amenajarea teritoriului în GAL Gaidibadi Ghenadie Țareuca 24 3000000
Total 16576340

Obiectivul strategic 4. Dezvoltarea turismului și promovarea patrimoniului cultural local

Obiectivul specific 4.1. Dezvoltarea și consolidarea identității turistice a zonei

Măsurii 4.1.1. Crearea, dezvoltarea și promovarea atracțiilor turistice la nivel local, zone de odihnă și de agrement

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
1.1 Amenajarea parcării - Terasa Țahnăuți Crețu Irina Țahnăuți 6 100 000
1.2 Amenajare teren de joacă pentru copii -terasa Țahnăuți Crețu Irina Țahnăuți 6 100 000
98
1.3 Amenajarea unui muzeu Cuiban Aliona Ghiduleni 24 150000
1.4 Renovarea muzeului din s.Lipceni Pleşco Aurel Lipceni 8 150 000
1.5 Amenajarea muzeului pentru locuitorii s. Bușăuca și crearea Morozan Anastasia Bușăuca 12 150000
condițiilor pentru dezvoltarea/renașterea țesutului la război
1.6 Îmbunătățirea condițiilor de turism prin reactivarea și amenajarea Gurscaia Maria Țipova 5 100 000
(gard, blocuri sanitare) parcării pentru automobile în s.Țîpova
1.7 Vila din stâncă Stavinschi Liuba Saharna 24 2 000 000
1.8 „Vă așteptăm în ospeție” Stavinschi Liuba Solonceni 8 500 000
1.9 Crearea unei zonede agreement pe malul Nistrului (Tarasova) Burdujan Valentina Solonceni 4 585 500
1.10 Cu troleibuzul prin sat Burdujan Valentina Solonceni 4 210 000
1.11 Terasa de vară Burdujan Valentina Solonceni 7 470 000
1.12 Debarcader pe Nistru Burdujan Valentina Solonceni 9 900 000
1.13 Dezvoltarea turizmului, construcția unui pod de sticlă între satele Rusev Nina Lipceni 12 5 000 000
Lipceni și Glingeni.
1.14 Diversificarea ofertei turistice locale prin crearea unui nou traseu Gurscaia Maria Țipova 6 200 000
turistic „Țîpova-Saharna”
1.15 Îmbunătățirea condițiilor de turism local prin crearea unui Centru Gurscaia Maria Țipova 6 200 000
Turistic Informațional în s.Țîpova
1.16 Păstrarea patrimoniului de nivel național și internațional – Gurscaia Maria Țipova 18 1 000 000
Mănăstirii rupestre Țîpova (Complexul Muzeal “Saharna-Țîpova”)
prin restaurarea mănăstirii rupestre (în colaborare cu Muzeul de
Etnografie și Istorie Naturală)
1.17 Sporirea potențialului de turism receptor al casei rurale de la Drobitico Vladimir Țipova 9 1 000 000
s.Țîpova
1.18 Îmbunătățirea condițiilor de turism în rezervația peisajistică Gurscaia Maria Țipova 5 100 000
Țipova prin furnizarea ei cu indicatoare turistice necesare și
panouri informaționale
1.19 Înființarea unei pensiuni turistice în localitatea Cogîlniceni Vasile Popeli Cogâlniceni 12 800 000
1.20 Crearea unitatilor de agreement si deservire a turistiilor Cuiban Aliona Ghiduleni 24 800 000
1.21 Amenajarea parcului de odihna ,,Legenda” din s.Echimăuți Marco Igor Echimăuți 4 150 000
1.22 Pensiunea „Solonceni” Balaban Oxana Solonceni 12 300000
1.23 Pensiune agroturistică Socol Alexandra Țahnăuți 12 800 000
1.24 Zonă de odihnă ” Pescarul” Lesan Vasile Țahnăuți 6 500 000
1.25 ECO Hostel Cojuhari Serghei Țareuca 16 100 000
1.26 Extinderea posibilităţilor de primire a diferitelor grupuri de turişti Drobitico Vladimir Țipova 5 300 000
prin amenajarea unei bucătării „de câmp” și blocurilor sanitare
1.27 Serviciu de odihnă ”Frigărui, grătar și oală” Gaidibadi Ghenadie Țahnăuți 6 200 000
1.28 Agropensiune ”Stejarii” Gaidibadi Ghenadie Țahnăuți 12 3 000 000
1.29 Pensiune agroturistică Ceban Ion Păpăuți 24 500000

99
1.30 Îmbunătățirea condițiilor de turism local prin amenajarea unui loc Gurscaia Maria Țipova 3 60 000
pentru camping public liber în s.Țîpova
1.31 “Campare Mana” - zonă de camping Lungu Ecaterina Țipova 24 1200000
1.32 Amenajarea zonei de odihnă complexe maturi şi copii Moscalenco Sofia Horodişte 6 200000
1.33 Diversificarea ofertei turistice prin plantarea unei gradine de plante Lungu Ecaterina Țipova 6 100 000
aromatice și medicinale
1.34 Diversificarea potențialului turistic și economic al s.Țîpova prin Lungu Ecaterina Țipova 6 400 000
crearea unei stupine demonstrative cu elemente de apiterapie
1.35 Crearea condițiilor de ospitalitate în Țîpova prin crearea unui Lungu Ecaterina Țipova 24 1 200 000
spațiu turistic bine amenajat pentru camping din zonă
1.36 Amenajarea campingurilor în s. Lalova și Țipova Iftodi veaceslav Lalova 1600000
1.37 Amenajarea parcării - Terasa Țahnăuți Crețu Irina Țahnăuți 6 100 000

Total 13280000

Măsurii 4.1.2. Modernizarea serviciilor turistice

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
2.1 Constructia a două căsute apicole in s.Mateuti Mirzenco Mihail Mateuți 12 180000,00
2.2 Diversificarea potențialului turistic și economic al s.Țîpova prin Gurscaia Maria Țipova 8 600 000
construirea unei saune cu elemente tradițiilor din diferite țări
2.3 Diversificarea potențialului turistic și economic al s.Țîpova prin Gurscaia Maria Țipova 6 400 000
crearea unei stupine demonstrative și apiterapiei
2.4 Sporirea potențialului economic, turistic și ecologic prin crearea Gurscaia Maria Țipova 8 600 000
unei pepeniere de plante rare, medicinale și aromatice
2.5 Sporirea potențialului turistic prin construirea unui pavilion pentru Drobitico Vladimir Țipova 6 500 000
evenimente educative, ecologice și wellness, traininguri, yoga,
meditație, etc.
2.6 Diversificarea potențialului turistic al s.Țîpova prin construirea Gurscaia Maria Țipova 6 500 000
unei „case de plante medicinale” și plantarea lângă ea unei grădini
demonstrative de plante aromatice și medicinale
2.7 Diversificarea potențialului turistic și economic al s.Țîpova prin Gurscaia Maria Țipova 6 200 000
crearea unui magazin turistic
2.8 Tiroliana pentru toată familia Cojuhari Serghei Țareuca 6 100 000
2.9 Accesoriul de ridicare, pentru patinoar. Cojuhari Serghei Țareuca 3 200 000
2.10 Pod de sticlă Cojuhari Serghei Țareuca 18 10 000 000

Total 21850000

100
Obiectivul specific 4.2. Susținerea și promovarea activităților culturale și tradițiilor locale

Măsurii 4.2.1. Promovarea tradițiilor și activităților culturale locale

Nr. Durata Bugetul

Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
1.1 ,,Copii viitorului merită ceva mai bun” Evtodii Maria Parcani 12 20000
1.2 Atelier de confecționare a articolelor din lozie Arnaut Valentina Cuizăuca 12 20000
1.3 Muzeul satului ,,Pe prispa bunicilor,, Lujan Ion Cinișeuți 18 10000
1.4 Art Terapie prin lemn, biser și pânză Maznic Ana Cinișeuți 12 100 000
1.5 Dor de țesut Duca Larisa Cuizăuca 12 400 000
2.11 Atelier de țesut țoluri Arnaut Valentina Cuizăuca 8 20 000
2.1 „Veșnicia s-a născut la sat” Evtodii Maria Parcani 24 50 000
2.2 „Brodatul manual” Stavinschi Liuba Saharna 8 40 000
2.3 „Împletitul în fibre vegetale” Stavinschi Liuba Saharna 8 50 000
2.4 „Croșetarea – prețioasă comoară de valori” Stavinschi Liuba Saharna 8 40 000
2.5 „Împreună suntem fericiți” Stavinschi Liuba Solonceni 6 50000
2.6 Broderia- parte componentă a partimoniului imaterial Stavinschi Liuba Solonceni 10 80 000
2.7 Casa mare – colțișor al sufletului David Vasilița Solonceni 6 85 000
2.8 Atelierul de creație ”Țesutul covorașelor” Socol Alexandra Țahnăuți 3 100 000
2.9 Promovarea potențialului uman, cultural și economic prin Gurscaia Maria Țipova 8 100 000
organizarea seriei expozițiilor de meșteri populari locali
2.10 Întărirea uniunii și comunicării între localnici prin renașterea Gurscaia Maria Țipova 8 160 000
vechilor tradiții de comunicare prin crearea „Clubului Țîpovenilor”
2.11 Înființarea festivalului s.Țîpova care va deveni „brand-ul” Gurscaia Maria Țipova 8 300 000
localității
2.12 „Noi am venit acasa” Gurscaia Maria Țipova 6 100 000
2.13 Războaie de țesut la bibliotecă Lis Ludmila Solonceni 6 20 000
2.14 Organizarea unui festival al legendelor la Țipova. Complexul Iftodi Ludmila Țipova 7 350000
Muzeal Țipova
Total 21850000
Măsurii 4.2.2. Dotarea colectivelor artistice
Nr. Durata Bugetul
Denumirea proiectului Autorul Locul implementării
(luni) estimat, MDL
1.1 Dotarea caminului cultural cu echipament de sonorizare Gheorghiu Magdalena Ghiduleni 6 150000
1.2 Mă mîndresc cu neamul meu. Din el fac parte și eu. Cazimir Aurelia Bușăuca 1 30000
1.3 ,,Încercați și vă bucurați” Evtodii Maria Parcani 24 20 000
1.4 „La Nistru la mărgioară” Stavinschi Liuba Solonceni 6 80 000

101
1.5 „Răsună fanfara fără hotare” (instrumente muicale fanfară) Stavinschi Ion Solonceni 12 800 000
1.6 ,,Costumul național – unitate și varietate,, Evtodii Maria Parcani 24 120 000
1.7 Costum naţional pentru fiecare copil Şveţ Lilia Lipceni 6 150 000
1.8 Costume naţionale pentru ansamblul ,,Izvoraşul” din s.Lipceni Vislovschi Zinaida Lipceni 6 180 000
1.9 ,,Costumul național pentru fiecare” Chilimaru Angela Parcani 24 77 700
1.10 Costum naţional pentru fiecare copil Şveţ Lilia Lipceni 6 150 000
1.11 Costume naţionale pentru ansamblul ,,Izvoraşul” din s.Lipceni Vislovschi Zinaida Lipceni 6 180 000
1.12 Dotarea cu instrumente muzicale a casei de cultură Lesan Vasile Țahnăuți 3 200000
1.13 Dotarea căminului cultural cu echipament de sonorizare Lungu Valeriu com Lalova 4 140000
Total 2277700

102