STRATEGIA DE DEZVOLTARE

LOCALĂ
2022-2028

Grupul de Acțiune Locală (GAL) ”Drumul Kizilului”

email:
gal.drumulkizilului@gmail.com
 1

Elaborarea SDL GAL „Drumul Kizilului” a fost susținută de către Rețeaua Națională LEADER
din Republica Moldova și Solidarity Fund PL în Moldova, cu sprijinul financiar oferit de către
Uniunea Europeană, cofinanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone în cadrul
programului polonez de cooperare pentru dezvoltare – Asistența Poloniei, în cadrul
proiectului ”Abordarea LEADER pentru prosperitate rurală în Moldova”. Partener strategic -
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova.

Conținutul acestui document nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene
și Polish Aid.
 2

CUPRINS

ABREVIERI _______________________________________________________________ 3
LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR ___________________________________________ 4
INTRODUCERE ____________________________________________________________ 5
CAPITOLUL I. DESCRIEREA PARTENERIATULUI ______________________________ 7
1.1. Componența parteneriatului _________________________________________ 7
1.2. Evoluția și potențialul GAL __________________________________________ 9
CAPITOLUL II: DEZVOLTAREA LOCALĂ ÎN BAZA PRINCIPIILOR PROGRAMULUI
LEADER _________________________________________________________________ 13
2.1. Abordare teritorială _______________________________________________ 13
2.2. Parteneriate locale _________________________________________________ 13
2.3. Abordare „de jos în sus” ____________________________________________ 13
CAPITOLUL III. CARACTERISTICILE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ ___ 17
CAPITOLUL IV. PREZENTAREA TERITORIULUI ȘI A POPULAȚIEI ACOPERITE DE
GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ ____________________________________________ 21
4.1. Descrierea teritoriului, harta, organizarea administrativă ________________ 21
4.1.1. Amplasarea geografică _________________________________________ 21
4.1.2. Mediul _______________________________________________________ 22
4.1.3. Populația _____________________________________________________ 25
4.1.4. Infrastructură fizică și utilități publice ____________________________ 28
4.1.5. Infrastructura socială __________________________________________ 30
4.1.6. Patrimoniul cultural material și imaterial __________________________ 33
4.1.7. Economia locală _______________________________________________ 36
4.1.8. Administrația publică locală _____________________________________ 39
4.2. Necesitățile teritoriului GAL și resursele de dezvoltare locală _____________ 42
CAPITOLUL V: ANALIZA SWOT ____________________________________________ 47
CAPITOLUL VI: MISIUNEA ȘI VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI ____ 48
CAPITOLUL VII: OBIECTIVE, MĂSURI ȘI INDICATORI ________________________ 50
7.1. Obiectivele strategice și impactul scontat ______________________________ 50
7.2. Obiectivele specifice și măsurile de sprijin _____________________________ 52
7.3. Indicatori ________________________________________________________ 56
7.4. Angajamentul privind protecția mediului înconjurător __________________ 64
CAPITOLUL VIII: PLANUL OPERAȚIONAL ȘI BUGETUL STRATEGIEI _______ 67
CAPITOLUL IX: PLANUL DE COMUNICARE _______________________________ 74
CAPITOLUL X: MONITORIZARE ȘI EVALUARE ___________________________ 78
ANEXE: _________________________________________________________________ 82
Anexa 1. Structura organizatorică a grupului de acțiune locală _____________________ 82
Anexa 2. Portofoliul de idei de proiecte _______________________________________ 83
 3

ABREVIERI
APT Acord de Parteneriat Teritorial
APL Administrația publică locală
AG Adunarea Generală
ADR Agenția de Dezvoltare Regională
ASP Agenția Servicii Publice
AAC Alimentare cu Apă și Canalizare / sanitație
AO Asociația Obștească
CPL Concepte de proiecte locale
CA Consiliul de administrare
CRD Consiliul Regional pentru Dezvoltare
DRL Drumuri Regionale și Locale
EE Eficiență Energetică
FNDAMR Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural
FNDR Fondul National pentru Dezvoltare Regională
GȚ Gospodărie țărănească
GAL Grup de Acțiune Locală
IDAM Indice de Deprivare a ariilor mici
ISA Infrastructura de Sprijin a Afacerilor
IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii
MDS Managementul Deșeurilor Solide
NUTS Nomenclatorul Unităților Teritoriale de Statistică
ODD Obiectivele de Dezvoltare Durabilă
POR Plan Operațional Regional
PV Proces verbal
PIB Produs Intern Brut
PIBR Produs Intern Brut Regional
RDC Regiunea de Dezvoltare Centru
RD Regiuni de Dezvoltare
RM Republica Moldova
RNL Rețeaua Națională LEADER (din Republica Moldova)
SFPL Solidarity Fund PL în Moldova
SA Societate pe Acțiuni
SDL Strategia de Dezvoltare Locală
SDR Strategia Dezvoltare Regională
SNDR Strategia Națională de Dezvoltare Regională
SSED Strategia Socio-economica de dezvoltare
SRL Societate cu răspundere limitată
UAT Unitate administrativ-teritorială
UE Uniunea Europeană
ÎI Întreprindere Individuală
 4

LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR

Figure 1. Fotografie de grup a reprezentanților comunității locale din componența parteneriatului GAL ....... 8
Figure 2. Repartizarea sectorială a membrilor GAL „Drumul Kizilului” ......................................................... 9
Figure 3. Harta teritoriului GAL ”Drumul Kizilului” ..................................................................................... 21
Figure 4. Repartizarea teritorială a GAL ”Drumul Kizilului”, (%) ................................................................. 22
Figure 5. Repartizarea fondului acvativ între localitățile GAL ....................................................................... 24
Figure 6. Repartizarea fondului silvic între localitățile GAL .......................................................................... 24
Figure 7. Cota parte a populației după vârstă .................................................................................................. 26
Figure 8. Cota parte a populației după localitățile GAL ................................................................................. 26
Figure 9. Obiectivele Planului de comunicare ................................................................................................ 74

Table 1. Componența GAL „Drumul Kizilului”, UAT ..................................................................................... 7

Table 2. Metodologia de asigurare a abordării ”de jos în sus”........................................................................ 19
Table 3. Repartizarea teritorială a GAL ”Drumul Kizilului”, (km2) .............................................................. 22
Table 4. Repartizarea fondului silvic și acvatic între localitățile GAL ”Drumul Kizilului” ........................... 23
Table 5. Repartizarea populației pe localitățile GAL ...................................................................................... 25
Table 6. Analiza SWOT a teritoriului GAL ”Drumul Kizilului” .................................................................... 47
Table 7. Matricea logică de corelare a analizei teritoriului și populației, analizei SWOT cu obiectivele și
indicatorii ........................................................................................................................................................ 53
Table 8. Corelarea obiectivelor strategice, obiectivelor specifice, măsurilor și indicatorilor de realizare...... 56
Table 9. Bugetul de implementare a SDL ....................................................................................................... 67
Table 10. Plan operațional de implementare a SDL........................................................................................ 68
Table 11. Plan de COMUNICARE EXTERNĂ ............................................................................................. 75
Table 12. Plan de COMUNICARE INTERNĂ .............................................................................................. 76
Table 13. Plan de monitorizare ...................................................................................................................... 79
Table 14. Plan de evaluare .............................................................................................................................. 80
 5

INTRODUCERE

Grupul de Acțiune Locală (GAL) „Drumul Kizilului” este constituit din 7 unități terotorial-
administrative și include un oraș, o comună și 5 sate. În parteneriat se află centrul raional orașul
Ștefan Vodă, comuna Alava cu satul Lazo și satele Ștefănești, Volintiri, Marianca de Jos, Copceac și
Slobozia. Parteneriatul se află în stepa Bugeacului și reprezintă o arie omogenă din punct de vedere
geografic, natural și social-economic plasată în sud-estul Republicii Moldova, aflată la frontieră cu
Ucraina. Suprafața teritoriului este de 262,0 km2. Teritoriul este reprezentat de câmpii fertile care îi
conferă un potențial agricol ridicat. Clima este moderat–continentală caracterizată de o iarnă caldă și
scurtă și o vară călduroasă, îndelungată. Numărul total al populației constituie 18103 de persoane,
conform recensământului din anul 2014. Parteneriatul teritorial are o istorie și valori culturale
comune, având o viață socială bogată.
Acordul de intenții pentru implementarea abordării LEADER și participarea în cadrul
proiectului „Abordarea LEADER pentru prosperitate rurală în Moldova” a fost semnat la 01/07/2020
de către APL ale localităților din parteneriat. Obiectivul principal asumat de parteneriat constă în
dezvoltarea durabilă a zonei prin îmbunătățirea condițiilor de viată ale locuitorilor, susținerea
dezvoltării infrastructurii de bază, îmbunătățirea serviciilor publice locale și a infrastructurii sociale,
prin accesibilizarea serviciilor medicale, educaționale și de asistență socială, conservarea moștenirii
rurale și a tradițiilor locale, prin dezvoltarea turistică a zonei, încurajarea asocierii și cooperării prin
crearea și promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare, creșterea competitivității întreprinderilor
mici și îmbunătățirea managementului exploatațiilor existente, diversificarea economiei locale prin
încurajarea activităților non-agricole, revitalizarea și promovarea meșteșugurilor locale, crearea de
locuri de muncă, creșterea atractivității teritoriului GAL, reducerea gradului de sărăcie și a riscului
de excluziune socială etc.
Inițiativa GAL „Drumul Kizilului” este constituită în conformitate cu principiul LEADER
privind organizarea teritoriului și definește în mod clar hotarele unice geografice. Inițiativa este
constituită din 7 unități teritorial-administrative învecinate cu hotare comune. Orașul Ștefan Vodă
are o populație mai mică de 10000 de locuitori. Nici una din Primăriile constituante nu fac parte din
alte GAL. GAL corespunde principiul LEADER de parteneriat al diferitor actori ai dezvoltării
durabile: sectorul public, economic și civic. Rata părților din parteneriat, sectorul public, economic
și civic, creează un echilibru favorabil. Nici unul din ei nu depășește 50%, iar mediul de afaceri și
societatea civilă în comun depășesc cota de 50%+1 persoană. Pe parcursul anului 2021, când a fost
elaborată SDL la activitățile planificate au participat peste 200 de persoane, reprezentanți din toate
localitățile parteneriatului și ale sectoarelor implicate. Ședințele de elaborarea a SDL s-au desfășurat
una după alta în toate localitățile parteneriatului, crescând astfel numărul de participanți implicați în
discutarea și elaborarea compartimentelor SDL și asigurând respectarea principiului „de jos în sus”.
 6

În scopul realizării principiului integrat și multisectorial, SDL a ținut cont de activitățile strategice
prevăzute în documentele de dezvoltare, aprobate la nivel local, raional și național: strategiile de
dezvoltare a orașului Ștefan Vodă, satelor Slobozia, Marianca de Jos, Volintiri, Copceac, Ștefănești,
strategia raională de dezvoltare Ștefan Vodă, precum și strategiile sectoriale naționale de dezvoltare
și Strategia Națională „Moldova 2030”. Obiectivele și măsurile elaborate în cadrul ședințelor de lucru
ale reprezentanților din diferite sectoare presupun colaborarea intensivă în rețea pentru a cunoaște
experiențele și asimila cunoștințele acumulate de către parteneriatele din alte regiuni ale țării, precum
și din alte țări. GAL prin libertatea și flexibilitatea sa în luarea deciziilor este direcționat spre
susținerea inovațiilor în cel mai larg sens, de la introducerea unui nou produs pe piață, până la
dezvoltarea de noi tehnologii și piețe. Parteneriatul motivează implementarea proiectelor de
cooperare, atât între subiecții locali ai dezvoltării, cât și în afara parteneriatului, prin proiecte comune,
care ar permite soluționarea unor probleme locale prin sinergia resurselor.
SDL GAL „Drumul Kizilului” este un document dezvoltat cu participarea comunităților locale
și are un caracter integrat, care se bazează pe necesitatea de a obține realizarea obiectivelor strategice
prin interacțiunea diferitor sectoare la nivel local și utilizarea oportunităților oferite din afara
parteneriatului. Acest process a mobilizat potențialul local pentru identificarea soluțiilor integrate și
inovatoare în rezolvarea problemelor de dezvoltare. SDL prin obiectivele și măsurile formulate, dar
și prin criteriile pentru selectarea proiectelor ce vor fi susținute de către GAL asigură un echilibru
între dorința de a implementa inovații și riscurile legate de implementarea acestora.
Localitățile sunt învecinate cu distanțe mici între ele. Orașul Ștefan Vodă se află în centrul
parteneriatului, fiind învecinat la sud-est cu Slobozia, la sud – cu Ștefănești și Volintiri, la sud-vest
cu comuna Alava și la vest cu Marianca de Jos. În partea de vest localitățile sunt învecinate cu
Ucraina, iar în partea de est cu traseul R30.
În cadrul ședințelor de lucru pentru elaborarea SDL, reprezentanții localităților din toate trei
sectoare, au identificat resursele de infrastructură, naturale, culturale, economice și umane de care
dispune parteneriatul, au realizat analiza SWOT și formulat misiunea și viziunea GAL „Drumul
Kizilului”. Direcțiile strategice aprobate sunt:
➢ Dezvoltarea inteligentă, durabilă și incluzivă a economiei locale;
➢ Crearea unui mediu sănătos și activ de viață;
➢ Sporirea calității serviciilor accesibile pentru populație.
 7

CAPITOLUL I. DESCRIEREA PARTENERIATULUI

1.1.Componența parteneriatului

Grupul de Acțiune Locală (GAL) „Drumul Kizilului” a fost creat cu susținerea din partea
Rețelei Naționale LEADER din Republica Moldova și Solidarity Fund PL în Moldova, cu sprijinul
financiar oferit de către Uniunea Europeană, cofinanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii
Polone în cadrul programului polonez de cooperare pentru dezvoltare – Asistența Poloniei, în cadrul
proiectului „Abordarea LEADER pentru prosperitate rurală în Moldova”. Partener strategic -
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova.
GAL este constituit din 7 unități terotorial-administrative și include un oraș, o comună și 5 sate.
În parteneriat se află centrul raional orașul Ștefan Vodă, comuna Alava cu satul Lazo și satele
Ștefănești, Volintiri, Marianca de Jos, Copceac și Slobozia. Componența GAL este prezentată în
tabelul 1.
Table 1. Componența GAL „Drumul Kizilului”, UAT

7 UAT

Sate Comune/Orașe Sate din componența

comunelor

Ștefănești Ștefan Vodă

Copceac
Volintiri Alava Alava, Lazo
Marianca de Jos
Slobozia

Parteneriatul se află în stepa Bugeacului și reprezintă o arie omogenă din punct de vedere
geografic, natural și social-economic plasată în sud-estul Republicii Moldova, aflată la frontieră cu
Ucraina. Suprafața teritoriului este de 262,0 km2. Teritoriul este reprezentat de câmpii fertile care îi
conferă un potențial agricol ridicat. Clima este moderat – continentală caracterizată de o iarnă caldă
și scurtă și o vară călduroasă, îndelungată. Numărul total al populației constituie 18103 de persoane,
conform recensământului din anul 2014. Parteneriatul teritorial are o istorie și valori culturale
comune, având o viață socială bogată.
Orașul Ștefan Vodă, centrul de reședință al raionului, este cunoscut din 1884 drept Chizil
(atestată pe Harta județului Akkerman), în 1909 aici apare o mică colonie germană. În perioada 1964
- 1990 orășelul poartă numele de Suvorov, iar din 26 mai 1990 este numit în cinstea voievodului
Ștefan Vodă. Aici sunt amplasate principalele structuri raionale administrative, centre de deservire,
culturale ş.a
 8

Localitatea Slobozia, numită și Slobozia Hanesei se află la 2 km de la drumul național - R30.

Slobozia înseamnă „oameni așezați pe pământuri libere”, ca mărturie că localitățile din Bugeac au
început să crească, din contul celora care au venit să valorifice pământurile bogate de aici după
încetarea războiului ruso-turc din anii 1768-1774.
Localitatea Ștefănești este menționată pentru prima dată la 18 ianuarie 1848. Movila funerară
pe moșia satului dovedește că și pe aici au trecut triburile nomazilor pe vremurile Marii migrațiuni a
popoarelor. Se știe că după părăsirea Bugeacului de către turci și tătari, aici în Valea Baisar pe lângă
pârâul Chizil s-au așezat mai multe familii de moldoveni din nordul Basarabiei.
Localitatea Volintiri , baștina celebrei soprane Maria Bieșu, era vestită înainte ca „târgul de la
Bebei”, de la numele râulețului Bebei care traversează satul. Localitatea este menționată documentar
prima dată la 1807, alte izvoare menționează că a fost atestată la 1827, când denumirea Volintiri este
dată în cinstea ostașilor moldoveni voluntari care au luptat contra turcilor în 1806-1812.
Localitatea Copceac a fost menționată documentar în anul 1770. Satul este situat în regiune de
coline, pe valea pârâului Copceac, este însoțit de o pădure pitorească la margine și este o zonă cu o
priveliște deosebită. Din 1835, timp de aproape un secol, informații despre sat lipsesc, cum, de fapt,
şi despre majoritatea satelor din Bugeac.
Localitatea Alava a fost menționată pentru prima dată în 1864, însă săpăturile de la movila
mare din preajma satului au dat arheologilor mărturii ale urmelor umane începând cu mileniul III
î.Hr. și până în sec XIV d. Hr. În componența comunei Alava mai este satul Lazo, cunoscut din 1873
cu denumire Iacobstal. Aici a fost o colonie de nemți, care însă au plecat prin 1940.
Localitatea Marianca de Jos - cea mai veche atestare despre localitate este de la 10 mai 1844,
când pe moșia contelui Bekendorf se stabilește cu traiul un grup de țărani bejenari. Totodată, în urma
săpăturilor arheologice aici au fost descoperite așezări de pe vremurile epocii bronzului, iar cele trei
movile funerare mărturisesc că pe aici au trecut şi triburi de nomazi în timpul Marii migrațiuni ale
popoarelor.

Figure 1. Fotografie de grup a reprezentanților comunității locale din componența parteneriatului GAL
 9

Componentă importantă a patrimoniului cultural al parteneriatului este Primadona Operei

Naționale a Republicii Moldova Maria Bieșu, care s-a născut și a copilărit la Volintiri, iar în Ștefan
Vodă activează școala de arte care poartă numele. Pe teritoriul GAL activează ansamblele folclorice
„Basarabenii”, „Vatra nistreană” din oraș, „Străbunii” din satul Volintiri, ansamblul „Fluierașii” din
Marianca de Jos, fanfara „Năzdrăvanii” din satul Slobozia, precum și centrul de artizanat „ ZEHRA”
din Ștefănești, toate împreună constituie mândria parteneriatului.
Principalele priorități ale parteneriatul este dezvoltarea unei colaborări locale intersectoriale
eficiente pentru dezvoltarea turismului divers, a sectorului economic, promovarea inovațiilor sociale
și participării civice și modernizarea serviciilor comunale la nivelul parteneriatului teritorial.
Pe parcursul anului 2021, cu contribuția echipei de implementare a Rețelei Naționale LEADER
în servicii de mentorat și îndrumare, GAL a implementat activități de consolidare a parteneriatului și
elaborare a direcțiilor strategice de dezvoltare, inclusiv a Strategiei de Dezvoltare Locală pentru
perioada 2022-2028. Actual, cele trei sectoare reprezentative (sectorul public, antreprenorial și civic)
sunt reprezentate de ?? membri, într-un raport
echilibrat, în care nici un sector nu depășește 50%
din puterea de decizie (XX reprezentanți ai
sectorului public, XX reprezentanți ai sectorului
antreprenorial și XX reprezentanți ai sectorului
sector civic sector antreprenorial sector public civic).

Figure 2. Repartizarea sectorială a membrilor GAL „Drumul Kizilului”

1.2.Evoluția și potențialul GAL

Acordul de intenții pentru implementarea abordării LEADER și participarea în cadrul

proiectului „Abordarea LEADER pentru prosperitate rurală în Moldova” a fost semnat la 01/07/2020
de către APL ale localităților din parteneriat.
Multe proiecte la nivel de localități sunt implementate în parteneriat cu societatea civilă și
contribuția agenților economici locali. Toate primăriile participă împreună la diferite festivități și
manifestații culturale, între instituțiile locale există parteneriate în baza cărora se face schimb de bune
practici prin vizite reciproce, acestea uneori fiind susținute de agenții economici locali. Localitățile
din parteneriat au experiențe de implementare a proiectelor comune. Spre exemplu, în anii 2016-
2017, localitățile Ștefănești, Volintiri, „Copceac SRL” și CAP „Ținut Agro” cu Contribuția
Consiliului raional Ștefan Vodă au elaborat proiectul tehnic al drumului Ștefan Vodă-Ștefănești -
Volintiri L514, în sumă totală de 510 mii lei. Primăria Ștefănești a susținut financiar în anul 2019
postul de pompieri din localitatea Volintiri. Împreuna cu agentul economic CAP „Tinut Agro” și
contribuția primăriei Ștefănești a fost pavată ograda gimnaziului și a grădiniței din localitate. Tot în
 10

localitatea Ștefănești împreună cu CAP „Ținut Agro”, GȚ „Contemporanii”, SRL „Golnic Prim” și
contribuția cetățenilor a fost reparată biserica sf. Dumitru din sat. În localitatea Copceac cu suportul
agentului economic SRL „Focaro Agro”, a primăriei și a contribuției locuitorilor a fost reparată
biserica. În localitatea Marianca de Jos cu contribuția populației și cu susținerea primăriei a fost
construit gardul din jurul cimitirului. În localitatea Alava primăria împreuna cu SRL „Galan Prim”
implementează un proiect în domeniul energiei solare regenerabile.
Obiectivul principal asumat de parteneriat constă în dezvoltarea durabilă a zonei prin
îmbunătățirea condițiilor de viată ale locuitorilor, susținerea dezvoltării infrastructurii de bază,
îmbunătățirea serviciilor publice locale și a infrastructurii sociale, prin accesibilizarea serviciilor
medicale, educaționale și de asistență socială, conservarea moștenirii rurale și a tradițiilor locale, prin
dezvoltarea turistică a zonei, încurajarea asocierii și cooperării prin crearea și promovarea lanțurilor
scurte de aprovizionare, creșterea competitivității întreprinderilor mici și îmbunătățirea
managementului exploatațiilor existente, diversificarea economiei locale prin încurajarea activităților
non-agricole, revitalizarea și promovarea meșteșugurilor locale, crearea de locuri de muncă, creșterea
atractivității teritoriului GAL, reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială etc.
Mai multe primării din parteneriat au beneficiat de acordurile de colaborare cu localități din
județul Brașov, România. Primăria Slobozia a renovat monumentul ostașilor români din localitate, a
procurat o autospecială de curățare a drumurilor și a obținut susținere financiară pentru extinderea
iluminatului public stradal. Primăria Ștefănești a participat cu suportul părții române cu un grup de
peste 25 de copii la festivalul dedicat Centenarului Unirii. Cu finanțarea Guvernului României au
fost procurate unități de transport pentru deplasarea elevilor din parteneriat ce învață la liceul din
orașul Ștefan Vodă și la școala profesională. În anul 2019 în orașul Ștefan Vodă a fost lansat proiectul
„Societate civilă activă pentru o bună guvernare transparență locală”, implementat de Mișcarea
Ecologistă Ștefan Vodă în parteneriat cu Primăria orașului Ștefan Vodă cu susținerea Ambasadei
SUA.
În cadrul ședinței inițiativei de creare a GAL au fost determinate resursele de bază ale
parteneriatului și direcțiile prioritare de dezvoltare. Resursele evidențiate au fost clasate în
economice, instituționale, umane și de mediu.
Resurse economice:
• Produse agricole diversificate (livezile de mere, cireși, migdale, nuci, porumb, grâu, etc.);
• Creșterea animalelor (creșterea caprinelor, ovinelor, porcinelor, prepelițelor, albinelor);
• Infrastructura pentru depozitarea și prelucrarea produselor agricole.
Resurse instituționale
• Cooperarea inter-municipală;
• Planificarea strategică locală, cooperarea cu instituțiile regionale;
• Evenimente culturale organizate în comun;
 11

• Rețea de instituții sociale, de sănătate și culturale în toate localitățile parteneriatului.

Resurse umane:
• Specialiști cu studii în diferite domenii;
• Abilități și capacități în formarea culturală, artistică și sport;
• Cunoștințe locale despre ocupațiile agricole ecologice.
Resursele de mediu:
• Resurse de apă;
• Zone pitorești (colinele Bugeacului, împrejurările arborului secular Cernobai din satul Volintiri,
peisajele pitorești din văile râulețului Babei, Valea celor trei izvoare, Valea Chiță, Movila
turcească, Dealul Sărata, Izvoare, etc.);
• Surse de energie regenerabilă (biomasa și energia solară);
• Terenuri fertile pentru desfășurarea activităților agricole;
• Floră bogată.
Pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare au fost determinate direcțiile prioritare de
activitate:
• Dezvoltarea și integrarea economică pe baza unor valori comune și a unor legături strânse,
inclusiv prin creșterea participării membrilor la consultările politicilor și programelor ce prevăd
conservarea și protejarea zonei;
• Creșterea cooperării localităților în toate domeniile de interes reciproc;
• Contribuirea la rezolvarea problemelor ecologice cu care se confruntă parteneriatul;
• Crearea condițiilor prielnice pentru o cooperare tot mai strânsă în domeniile ecologice,
turistice și culturale;
• Colaborarea pentru păstrarea și dezvoltarea potențialului turistic regional din localitățile din
parteneriat.
Prin intermediul abordării LEADER parteneriatul și-a propus elaborarea și aprobarea SDL
pentru regiune. Implementarea SDL trebuie să:
• contribuie la diversificarea activităților economice nonagricole și încurajarea micilor
întreprinzători din localitățile parteneriatului;
• crearea, îmbunătățirea și diversificarea condițiilor de dezvoltare economică, modernizarea
infrastructurii fizice locale la scară mică;
• creșterea atractivității zonei de stepă a Bugeacului și diminuarea migrației populației, în special
a tinerilor;
• îmbunătățirea incluziunii sociale inclusiv în ce privește grupurile minoritare/ etnice, protejarea
și conservarea patrimoniului natural și cultural rural;
 12

• diversificarea ofertei turistice, încurajarea inițiativelor de dezvoltare locală cu un grad ridicat

de integrare social-economică teritorială;
• crearea și dezvoltarea serviciilor intercomunitare pentru îmbunătățirea calității vieții
populației.
Implementarea abordării LEADER poate genera valoare adăugată în teritoriu prin:
• Creșterea capacității instituționale create și consolidate prin parteneriate;
• Dezvoltarea resurselor umane și utilizarea inovațiilor;
• Identificarea unor soluții locale pentru problemele existente la nivel local;
• Implementarea proiectelor de utilitate publică și/sau cu impact economic, social, cultural și
natural;
• Promovarea identității locale;
• Eficientizarea activității prin cunoașterea experienței și bunelor practici naționale și
transnaționale.
 13

CAPITOLUL II: DEZVOLTAREA LOCALĂ ÎN BAZA

PRINCIPIILOR PROGRAMULUI LEADER
2.1.Abordare teritorială

Inițiativa GAL ”Drumul Kizilului” este constituită în conformitate cu principiul LEADER privind
organizarea teritoriului și definește în mod clar hotarele unice geografice. Inițiativa este constituită
din 7 unități teritorial-administrative învecinate: orașul Ștefan Vodă, comuna Alava și 5 sate,
Volintiri, Copceac, Slobozia, Ștefănești. Orașul Ștefan Vodă are o populație mai mică de 10000 de
locuitori. Nici una din Primăriile constituante nu fac parte din alte GAL. Numărul total de locuitori
ai inițiativei GAL constituie peste 18103 de locuitori. Teritoriul GAL este delimitat prin Deciziile
Consiliilor Locale privind aderarea la GAL și semnarea Acordului de Parteneriat Teritorial din
01/07/2020. Membrii GAL sunt organizații, instituții și persoane fizice din teritoriu.

2.2.Parteneriate locale

Parteneriatul local presupune colaborarea liberă și inovativă a sectoarelor public, antreprenorial

și civic pentru atingerea scopurilor de dezvoltare prin unirea resurselor și competențelor comune.
Sarcina este de a elabora împreună și implementa strategia de dezvoltare locală, iar deciziile luate și
resursele investite să contribuie la dezvoltarea localităților.
GAL „Drumul Kizilului” corespunde principiul LEADER de parteneriat al diferitor actori ai
dezvoltării durabile: sectorul public, economic și civic. Rata părților creează un echilibru între părțile
interesate. Nici una din ele nu depășește 50%, iar mediul de afaceri și societatea civilă în comun
depășesc cota de 50%+1 persoană. Parteneriatul se bazează pe propria misiune și viziune comună de
dezvoltare regională, la elaborarea cărora s-a ținut cont de interesele tuturor sectoarelor participante.
Repartizarea sectorială a membrilor GAL este prezentată în fig. 1.
Rolul parteneriatului este foarte important pentru soluționarea provocărilor de nivel local,
stabilirea priorităților, identificarea soluțiilor de dezvoltare și implementarea activităților strategice
ce pot încuraja inițiativele de dezvoltare de jos în sus. Participarea și echilibrul tuturor sectoarelor în
activitățile parteneriatului a fost confirmată în cadrul ședințelor de lucru pentru elaborarea SDL, la
care de fiecare dată au participat reprezentanți din toate sectoarele, păstrând echilibrul de
reprezentativitate.

2.3.Abordare „de jos în sus”

Abordarea „de jos în sus” presupune participarea activă a populației la elaborarea, luarea
deciziilor și implementarea strategiilor de dezvoltare locală, ce oferă fiecărui locuitor posibilitatea,
ca împreună cu comunitatea, să poată beneficia de activitățile de interes comun. Principiul prevede
valorificarea și consolidarea potențialului actorilor locali din sectoarele partenere, public, economic
 14

și civic și mobilizarea populației în stabilirea priorităților și implementarea proiectelor de dezvoltare.

Dezvoltarea participativă înseamnă o abordare integrată și inovativă a problemelor de creștere social-
economică echilibrată a comunităților locale.
Pe parcursul anului 2021, când a fost elaborată SDL a GAL „Drumul Kizilului” la activitățile
planificate au participat peste 200 de persoane, reprezentanți din toate localitățile parteneriatului și
ale sectoarelor implicate. Ședințele de elaborarea a SDL s-au desfășurat una după alta în toate
localitățile parteneriatului, crescând astfel numărul de participanți implicați în discutarea și
elaborarea compartimentelor SDL. Participanții la întruniri au identificat resursele naturale,
economice, culturale, de infrastructură, specifice de care dispune parteneriatul, precum și au stabilit
punctele forte și slabe, oportunitățile și riscurile posibile de dezvoltare ale regiunii GAL. Cu
participarea activă a reprezentanților din toate cele trei sectoare au fost elaborate misiunea și viziunea
de dezvoltare a regiunii, stabilite obiectivele prioritare pentru dezvoltarea GAL până în anul 2028.
Implementarea acestei strategii va asigura interconectarea şi animarea comunităților locale, pentru
soluționarea problemelor identificate. În acest fel, SDL răspunde nevoilor specifice ale locuitorilor,
contribuie la valorificarea eficientă a resurselor locale, mobilizează actorii locali la soluționarea
problemelor comunităților pentru dezvoltarea echilibrată a regiunii.

2.4.Acțiuni integrate și multisectoriale

Abordarea LEADER nu se concentrează pe dezvoltare sectorială, ci presupune o viziune

integrată și multisectorială a acțiunilor strategice, bazate pe interacțiunea dintre factorii economici,
sociali, culturali și de mediu identificați de către partenerii din diferite sectoare, pentru soluționarea
în comun a problemelor locale. Acest principiu reiese din conceptul UE conform căruia orice
activitate de dezvoltare durabilă combină în sine mai mulți factori, și economici, și sociali, și
culturali, și de mediu. SDL elaborată cu participarea reprezentanților a trei sectoare: public, economic
și civic este una multisectorială, care integrează atât activități sectoriale, cât și intersectoriale.
Aceasta permite de a mobiliza potențialul local prin dezvoltarea parteneriatelor intercomunitar și
intersectorial, abordărilor inovative ale dezvoltării, promovarea cooperării și diversificării structurii
socio-economice locale.
În scopul armonizării documentelor de dezvoltare, care implică localitățile parteneriatului, în
procesul de elaborare a SDL GAL „Drumul Kizilului” s-a ținut cont de activitățile strategice
prevăzute în documentele de dezvoltare, aprobate la nivel local, raional și național: strategiile de
dezvoltare a orașului Ștefan Vodă, satelor Slobozia, Marianca de Jos, Volintiri, Copceac, Ștefănești,
strategia raională de dezvoltare Ștefan Vodă, precum și strategiile sectoriale naționale de dezvoltare
și Strategia Națională ”Moldova 2030”.
 15

2.5.Colaborarea în rețea

Formarea rețelelor naționale și internaționale între grupurile LEADER contribuie atât la

diseminarea inovațiilor, metodelor și rezultatelor activității, precum și schimbul de cunoștințe,
experiență și a bunelor practici. Conceptul SDL GAL „Drumul Kizilului” presupune dezvoltarea
relațiilor de colaborare cu alte GAL-uri la nivel național și internațional. Colaborarea în rețea oferă
parteneriatului interconectarea cu alte regiuni și sinergia acțiunilor și activităților. În sens mai larg,
colaborarea în rețea înseamnă îmbunătățirea dezvoltării locale, transferul de practici și lecții între
GAL-uri, consolidarea echipelor și localităților, depășindu-se izolarea cu care se confruntă mai ales
localitățile rurale.
Participarea în rețele permite de a beneficia de ajutorul organizațiilor internaționale, de
consultanța experților, de participarea în activități de instruire și îmbunătățirea abilităților
profesionale. Rețelele internaționale sunt un punct de întâlnire ale rețelelor naționale pentru schimbul
de experiență din diferite state, modernizarea cunoștințelor și găsirea soluțiilor pentru problemele cu
care se confruntă GAL-ul.
Localitățile rurale din cauza specificului său legat de densitatea redusă a populației și nivelul
scăzut de resurse umane și materiale, au mai puține raporturi cu organizațiile de cercetare și le este
mai complicat de a implementa tehnologii și produse noi. Colaborarea în rețea permite de a depăși
mai ușor aceste probleme prin transferul și adaptarea produselor și serviciilor dezvoltate în alte GAL-
uri la condițiile locale. Obiectivele și măsurile elaborate în cadrul ședințelor de lucru pentru SDL
presupun cunoașterea experienței și asimilarea cunoștințelor acumulate de către GAL din alte regiuni
ale țării, precum și din alte țări.

2.6.Inovație

Inovațiile sunt o modalitate de a găsi soluții noi pentru dezvoltarea comunităților locale și
valorificarea eficientă a resurselor. În rezolvarea problemelor dezvoltării locale, modernizarea
cunoștințelor profesionale și găsirea soluțiilor pentru problemele existente, un rol deosebit în
abordarea LEADER îl are susținerea inovațiilor și stimularea implementării ideilor noi bazate pe
resursele locale – crearea de noi produse, lărgirea și diversificarea pieței de desfacere, transferul de
experiențe ș.a. GAL „Drumul Kizilului” prin SDL, prin lipsa unor constrângeri dure față de proiecte,
libertatea și flexibilitatea sa în luarea deciziilor este direcționat spre susținerea inovațiilor în cel mai
larg sens, de la introducerea unui nou produs pe piață, până la dezvoltarea de noi tehnologii și piețe.
Abordarea „de jos în sus” permite de a motiva apariția de proiecte inovaționale în toate sectoarele de
dezvoltare locală, public, economic și civic. Cooperarea cu alte GAL-uri este un mijloc eficient de
implementare a inovațiilor în localitățile parteneriatului, ținând cont de experiența colegilor și
resursele disponibile locale.
 16

Implementarea noilor tehnologii de informare și comunicare în localitățile parteneriatului este

un mijloc important prin care populația să se informeze mai mult cu privire la inovațiile și realizările
din parteneriat, dar și din alte GAL-uri.

2.7.Cooperare

Această abordare LEADER înseamnă dezvoltarea de către GAL a proiectelor și programelor de

dezvoltare în comun cu alt grup cu o abordare similară din regiune, din altă zonă națională sau din
altă țară. Astfel, cooperarea poate fi în cadrul regiunii de dezvoltare, între regiunile țării, dar și
transnațională. Cooperarea este un mijloc de realizare a obiectivelor strategice de dezvoltare locală
prin sinergia cu partenerul de cooperare din afara GAL. Consolidarea capacităților și competențelor
odată cu atragerea de noi parteneri, diseminarea inovațiilor și know-how-urilor contribuie la
îmbunătățirea stării social-economice a parteneriatului și la creșterea competitivității sale.
Cooperarea inter-teritorială (în cadrul Republicii Moldova) este un beneficiu pentru GAL ”Drumul
Kizilului” și reprezintă o direcție strategică de dezvoltare în cadrul SDL, iar cooperarea transnațională
poate aduce o plusvaloare importantă dezvoltării locale, pornind de la schimbul de experiență și
transferul de bune practici spre implementarea proiectelor cu resurse comune.
Proiectele de cooperare sunt activități concrete cu realizări și rezultate benefice pentru localitățile
parteneriatelor. La definirea obiectivelor proiectelor este necesar de ținut cont de nivelurile diferite
de dezvoltare ale GAL-urilor. Aceasta crește eficacitatea și eficiența cooperării și răspunde la nevoile
specifice ale fiecărui partener. Pentru a avea o valoare adăugată a cooperării este necesar de implicat
nu doar GAL-urile, ci și alți subiecți ai dezvoltării locale, agenți economici, instituții, organizații
neguvernamentale.
Posibilitățile de cooperare ale GAL „Drumul Kizilului” oferă o viziune mai largă de dezvoltare
locală și îmbunătățire a SDL. GAL motivează implementarea proiectelor de cooperare, atât între
subiecții locali ai dezvoltării, cât și în afara parteneriatului, prin proiecte comune, care ar permite
soluționarea unor probleme locale prin sinergia resurselor. Cooperarea presupune activități mai largi
decât doar stabilirea de contacte, ajută GAL-ul să-și îmbunătățească lucrul său și să valorifice eficient
resursele locale.
 17

CAPITOLUL III. CARACTERISTICILE STRATEGIEI DE

DEZVOLTARE LOCALĂ

3.1.Caracterul integrat

SDL GAL „Drumul Kizilului” are un caracter integrat, care se bazează pe necesitatea
de a obține realizarea obiectivelor strategice prin interacțiunea diferitor sectoare la
nivel local și utilizarea oportunităților oferite din afara parteneriatului. Aceasta
trebuie să mobilizeze potențialul local pentru identificarea soluțiilor integrate și inovatoare în
rezolvarea problemelor de dezvoltare.
Caracterul integrat al SDL contribuie la eficientizarea dezvoltării durabile, deoarece combină
resursele locale, materiale, financiare, umane disponibile din sectoarele public, economic și civic și
asociază subiecții locali în jurul proiectelor colective și al acțiunilor multisectoriale de îmbunătățire
a situației social-economice ale localităților. Caracterul integrat consolidează cooperarea între diferiți
subiecți pentru creșterea calității vieții, permite de a trata aspectele economice și sociale în complex
prin mobilizarea capacităților și valorificarea resurselor locale, dezvoltarea cooperării și inovării în
cadrul rețelelor naționale și internaționale. Acest lucru joacă un rol important în cadrul dezvoltări
localităților.
Obiectivele strategice de dezvoltare ale GAL „Drumul Kizilului” sunt integrate cu prioritățile
de dezvoltare ale localităților din parteneriat, planurile strategice de dezvoltare ale raionului Ștefan
Vodă, strategia națională de dezvoltare ”Moldova 2030”.
6 APL din parteneriat dispun de strategii de dezvoltare și în Alava documentul este în proces de
elaborare. În documentele elaborate se regăsesc priorități comune de dezvoltare, cum ar fi dezvoltarea
infrastructurii publice ale localităților, crearea oportunităților pentru dezvoltarea economiei și
atragerea investițiilor, îmbunătățirea serviciilor publice și sociale, păstrarea unui mediu sănătos și
ecologic curat, consolidarea capacităților instituționale ale APL.
Circa 1/3 (30,4%) din primăriile raionului, inclusiv centrul raional, orașul Ștefan Vodă, sunt
membri ai GAL „Drumul Kizilului”. Integrarea SDL GAL cu prioritățile de dezvoltare raionale este
foarte importantă. Prioritățile de dezvoltare raionale sunt determinate de planul strategic de
dezvoltare expirat în 2021, dar revăzut și prelungit până la elaborarea noului document. Planul
determină ca priorități de dezvoltare: dezvoltarea economică raională, asigurarea calității
transportului și siguranței, dezvoltarea localităților rurale și turismului, susținerea educației, culturii
și sportului, îmbunătățirea asistenței sociale și serviciilor medicale, protejarea mediului și creșterea
capacității de administrare și cooperare teritorială.
Programul Național de Dezvoltare a Turismului „Turism 2025” în Planul de acțiuni pentru
implementare în anii 2021 – 2025 prevede analiza prioritară a destinațiilor turistice din regiunile țării,
inclusiv zona Căușeni-Ștefan Vodă și elaborarea și aprobarea unui Program de dezvoltare a
 18

destinației turistice, consolidarea și valorificarea potențialului turistic în Regiunea vitivinicolă

„Ștefan Vodă” ca model de referință de turism oeno-gastronomic și aventură ușoară în Moldova.
Planul prevede, de asemenea și elaborarea, dezvoltarea, amenajarea și interpretarea a 5 trasee turistice
de drumeție, 6 ciclism, 4 trasee de eco-turism, 4 itinerarii oenoturistice, a produselor de turism
sustenabil, de aventură ușoară în Regiunea vitivinicolă „Ștefan Vodă” și organizarea anuală a 2
evenimente cultural-turistice în Regiunea vitivinicolă „Ștefan Vodă”.1
La 10 iunie 2020, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Strategia națională de dezvoltare
„Moldova 2030”, un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării și a
societății ce trebuie urmată în următorul deceniu: „Strategia „Moldova 2030” adoptă conceptul
utilizat de țările Uniunii Europene pentru măsurarea calității vieții oamenilor în zece dimensiuni,
sporirea calității vieții fiind scopul strategic al documentului. Acest document devine unul de
referință pentru toate documentele de politici la nivel național, regional și local. Strategiile sectoriale
trebuie să țină cont de direcțiile prioritare determinate pentru asigurarea dezvoltării durabile pe
termen lung.
Analizând eșecurile documentelor strategice anterioare, documentul scoate în evidență mai
mulți factori, precum „focalizarea excesivă pe fenomenul creșterii economice”, „stabilirea arbitrară
a priorităților de dezvoltare”, „calitatea limitată a datelor și indicatorilor”, „deficitul generalizat
de resurse financiare”, „deficitul generalizat de resurse umane profesioniste în administrația
publică” ș.a. Viziunea strategică pentru anul 2030 este următoarea: „Republica Moldova va deveni
o țară în care oamenii vor dori să trăiască, vor vedea oportunități pentru dezvoltare individuală și de
care își vor lega aspirațiile, o țară pe care părinții o vor vedea ca loc bun de trai și de dezvoltare pentru
copiii lor”. 2
Obiectivele naționale ale abordării LEADER sunt în conformitate cu politicile UE cu privire la
dezvoltarea rurală. Fiind lansat în 1991, LEADER a avut scopul de a susține potențialul de dezvoltare
a regiunilor rurale, prin valorificarea inițiativelor și creșterea cunoștințelor de dezvoltare integrată.
Politicile UE țin cont de diversitatea și specificul regiunilor, resursele locale și calitatea mediului
natural.

3.2.Caracterul participativ

Abordările privind dezvoltarea rurală, experimentate în mai multe țări UE în anii ’90
aveau un caracter sectorial, concentrându-se mai ales pe sectorul economic.
Abordarea era de „sus în jos” prin finanțarea unor planuri de dezvoltarea aprobate la
nivel național sau regional. Astfel, subiecții locali nu erau motivați în obținerea cunoștințelor și

1
Programul Național de Dezvoltare a Turismului ”Turism 2025”
2
Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030”
 19

abilităților, care să le permită să planifice singuri dezvoltarea propriilor regiuni. Schimbarea abordării
spre „de jos în sus” cu implicarea comunităților locale unite în parteneriate teritoriale și sectoriale a
dus la creșterea valorificării resurselor locale și realizarea eficientă a diferitor proiecte de dezvoltare.
Conform politicilor UE.
SDL GAL „Drumul Kizilului” este un document dezvoltat cu participarea comunităților locale.
Metodele utilizate la fiecare etapă pentru a asigura abordarea „de jos în sus”, adică garantarea
participării comunității locale în procesul de creare a strategiei și implementarea acesteia este
prezentat în tabelul 2.
Table 2. Metodologia de asigurare a abordării ”de jos în sus”

Rezultate și impact
Metoda de
Compartimentul SDL Grupul țintă pe sectoare
implicare

Descrierea - Aplicarea Reprezentanții sectoarelor

Descrierea parteneriatului GAL
Parteneriatului chestionarului public, antreprenorial și civic

Implicarea
- Chestionarea Realizarea abordării LEADER
Proporțională a Reprezentanții sectoarelor
participanților la privind proporționalitatea
Sectoarelor Public; public, antreprenorial și civic
ședințele GAL sectoarelor
Antreprenorial și Civic

Membrii GAL implementează

Principiile LEADER - 3 Ședințe cu
48 potențiali membri GAL principiile LEADER de dezvoltare
ale Dezvoltării Locale membrii GAL
locală

- Aplicarea Chestionare privind profilul

Determinarea Chestionarelor ; - Reprezentați ai sectoarelor localității membră a GAL-ului
Necesităților și - 2 Ședințe a antreprenorial, public și completate;
Potențialului Local membrilor GAL civic 2 procese - verbale în cadrul
ședințelor de lucru

- 2 Ședințe a
- - locuitori din teritoriul
membrilor GAL - Matricea SWOT elaborată;
GAL-ului;
- procese- verbale - 2 procese - verbale în cadrul
Analiza SWOT - - reprezentanți ai sectoarele
în cadrul ședințelor ședințelor de lucru.
antreprenorial, public și
de lucru
civic

- 2 Ședințe a
- locuitori din teritoriul
Misiunea și Viziunea membrilor GAL
GAL-ului;
de Dezvoltare a - procese- verbale Misiune, viziune definită.
- reprezentanți ai sectoarele
Teritoriului în cadrul ședințelor
antreprenorial, public și civic
de lucru

- Obiective strategice definite;

- Obiective specifice definite;
-3 Ședințe de lucru - Măsuri definite;
- locuitori din teritoriul
cu membrii GAL- - Indicatori determinați;
GAL-ului;
Obiective, Măsuri și ului; - 3 procese - verbale în cadrul
- reprezentanți ai sectoarele
Indicatori - 3 procese- verbale ședințelor de lucru;
antreprenorial, public și civic
în cadrul ședințelor - 110 idei de proiect colectate,
de lucru sistematizate și corelate cu
obiectivele strategice, obiectivele
specifice și măsurile de sprijin.

Planul Operațional și - Ședință de lucru - locuitori din teritoriul - Plan operațional realizat.
Bugetul Strategiei cu membrii GAL; GAL-ului; - Buget planificat.
 20

- proces- verbal al - reprezentanți ai

ședinței de lucru sectoarelor antreprenorial,
public și civic

- locuitori din teritoriul

- Ședință de lucru
GAL-ului;
cu membrii GAL; - Plan de comunicare elaborat
Planul de Comunicare - reprezentanți ai
- proces- verbal al
sectoarelor antreprenorial,
ședinței de lucru
public și civic

- locuitori din teritoriul

- Ședință de lucru
GAL-ului;
Monitorizare și cu membrii GAL; - Plan de monitorizare și evaluare
- reprezentanți ai
Evaluare - proces- verbal al elaborat.
sectoarelor antreprenorial,
ședinței de lucru
public și civic
În tabelul 2, prezintăm metodele utilizate pentru asigurarea participativității cu menționarea
documentelor confirmative (chestionare, ședințe ,etc.) și rezultatele metodelor utilizate. Această
metodologie confirmă că soluțiile adoptate în compartimentele strategiei au fost elaborate cu
participarea comunității locale.

3.3.Caracterul inovativ

Însăși implementarea abordării LEADER, în calitate de instrument de

dezvoltare rurală în Republica Moldova, reprezintă o inovație în sine.
Inovația abordării LEADER constă în abordare teritorială, participativitate
și implicarea comunităților locale în elaborarea și implementarea strategiei
pentru dezvoltarea teritoriului GAL-ului. La fel, inovația este una dintre cele șapte caracteristici ale
abordării LEADER. Însă, nu trebuie de perceput inovația în abordarea LEADER în măsura în care
toate proiectele să fie inovative în sensul clasic al cuvântului „inovație”.
Inovația în cadrul abordării LEADER poate însemna introducerea unui nou produs, unui nou
proces, unui nou serviciu la nivel local sau crearea unei noi organizații, deschiderea unei noi piețe.
La fel, aceasta poate însemna preluarea unor noi metode de dezvoltare sau implementare, aducerea a
ceva „nou” pentru dezvoltarea teritoriul GAL-ului.
SDL GAL „Drumul Kizilului” prin obiectivele și măsurile formulate, dar și prin criteriile
pentru selectarea proiectelor ce vor fi susținute de către GAL asigură un echilibru între dorința de a
implementa inovații și riscurile legate de implementarea acestora. Obiectivele și măsurile stabilite în
strategie rezultă din necesitățile identificate și din potențialul pentru dezvoltarea teritoriului GAL-
ului. Pentru evaluarea proiectelor cu elemente de inovație la nivel local, regional sau național GAL-
ul urmează să elaboreze criteriile pentru selectarea proiectelor, cu caracter inovator sau, care
abordează într-un mod neobișnuit resurselor și tradițiile locale, contribuind la schimbări pozitive în
teritoriu. De asemenea, este necesar de încurajat stabilirea măsurilor inovatoare de conservare a
mediului și contracararea schimbărilor climatice, precum și a celor legate de combaterea sărăciei sau
de incluziune socială.
 21

CAPITOLUL IV. PREZENTAREA TERITORIULUI ȘI A

POPULAȚIEI ACOPERITE DE GRUPUL DE ACȚIUNE
LOCALĂ

4.1.Descrierea teritoriului, harta, organizarea administrativă

4.1.1. Amplasarea geografică

GAL ”Drumul Kizilului” este constituit din 7 unități teritorial-administrative din raionul
Ștefan Vodă, așezate în partea de vest a șoselei naționale R30 la hotar cu Ucraina. 4 localități
din parteneriat, la vest se mărginesc cu Ucraina: Copceac, Volintiri, Ștefănești, Slobozia. La sud,
satul Slobozia se mărginește cu Antonești, Carahasani și Răscăieții Noi din același raion. La nord
de GAL se află satele Feștelița și Semionovca, la fel din raionul Ștefan Vodă. Harta GAL
”Drumul Kizilului” este prezentată în fig. 3. Orașul Ștefan Vodă se află în centrul parteneriatului,
fiind învecinat la sud-est cu Slobozia, la sud – cu Ștefănești și Volintiri, la sud-vest cu comuna
Alava și la vest cu Marianca de Jos. În Volintiri este punctul vamal Volintiri-Faraonivca. Ștefan
Vodă și Slobozia sunt în imediata apropiere a traseului R30. Localitățile sunt învecinate cu
distanțe mici între ele. Cel mai lung drum fiind între Copceac și Slobozia – 28 km cu trecere prin
Alava, Marianca de Jos și Ștefan Vodă. Distanța medie între localitățile parteneriatului și
Chișinău este de circa 100 km, cea mai aproape fiind Alava (92 km) și cea mai îndepărtată
localitatea Volintiri – 110 km.

Figure 3. Harta teritoriului GAL ”Drumul Kizilului”

 22

Suprafața totală a GAL este de 261,6 km2. Cel mai mare teritoriu îl are satul Volintiri – 90,73
km2, iar cel mai mic 12,97 km2 – Marianca de Jos. Suprafața teritorială ale localităților din parteneriat
și cota-parte (%) din total este prezentată în tabelul 3 și fig. 4.

Table 3. Repartizarea teritorială a GAL ”Drumul Kizilului”, (km2)

Stefan Vodă Ștefănești Volintiri Slobozia Marianca Copceac Alava Total

22,77 24,25 90,73 42,98 12,97 50,67 17,23 261,6

Volintiri are o suprafață, ce constituie 34,8% din tot teritoriul GAL. Repartizarea respectivă a
celorlalte localități în ordine descrescândă: Copceac – 19,37%, Slobozia – 16,43%, Ștefănești –
9,27%, Ștefan Vodă - 8,7%, Alava – 6,59%, Marianca de Jos – 4,96%.

17,23 22,77

24,25
50,67

12,97

90,73
42,98

Figure 4. Repartizarea teritorială a GAL ”Drumul Kizilului”, (%)

4.1.2. Mediul

Spațiul dintre Prut și Nistru este parte a Podișului Moldovei, care se întinde de la Subcarpații
Moldovei în vest până la fluviul Nistru în est. În cadrul acestor unități majore, în afară de relieful de
podiș, se întâlnește relief de dealuri şi de câmpie. Amplasarea GAL „Drumul Kizilului” în cadrul
extremității de sud-est a Podișului Codrilor şi în partea Câmpiei Nistrului Inferior, cu influențe
climaterice moderate, constituie un factor favorabil în dezvoltarea agriculturii. Relieful regiunii este
predominat de altitudini medii (150-250 m, altitudinea maximală fiind de 305 m), cu o bonitate a
solurilor destul de înaltă în localitățile parteneriatului între 65-70% Pe teritoriul parteneriatului există
porțiuni afectate de alunecări de teren și supuse erodării.
 23

Clima Republicii Moldova este temperat continentală, caracterizându-se prin ierni relativ
blânde şi cu putina zăpadă, cu veri lungi, călduroase şi cu umiditate redusă. Țara este
amplasată în regiunea de interferență a maselor de aer atlantice din vestul Europei, continental-
excesive din nord-est şi mediteraneene din sud-vest. Schimbările climatice regionale reprezintă
una dintre marile amenințări la adresa dezvoltării durabile și constituie una dintre cele mai mari
probleme de mediu, cu consecințe negative asupra economiei locale. Temperatura medie anuală a
aerului în zona de activitate a GAL „Drumul Kizilului” a fost de +9,6 oC, maxima absolută - 33,7
o
C, iar minima absolută - de - 20,9 oC. Cantitatea anuală de precipitații e de 350-400 mm. Numărul
zilelor călduroase pe an este în mediu de circa 81, înregistrând un maximum în luna iulie şi un
minimum în luna septembrie. Iarna temperatura medie este în luna ianuarie -10 C și durează până
la 90 zile. Stratul zăpezii este variabil, înălțimea lui medie e de 10-12 cm. Primele înghețuri apar la
sfârșitul lunii octombrie - începutul lunii noiembrie, iar ultimele înghețuri la jumătatea lunii aprilie.
Durata perioadei fără apariția înghețurilor constituie 180 - 190 zile. În ultimii ani se observă o
încălzire a temperaturii pe timp de iarnă, zăpada este din ce în ce mai rară, fapt ce înrăutățește situația
agriculturii din zonă. Regiunea se află în zona cu umiditate insuficientă. Practic în fiecare an în
localitățile parteneriatului se înregistrează ploi cu grindină, iar o dată la 3 ani - secete severe care
produc pierderi semnificative pentru agenții economici.
Lumea animală este reprezentată de speciile caracteristice zonei de silvo-stepă. În zonă se pot
întâlni păsări: ciocănitoare, pițigoi, cioară, din speciile mamiferele insectivore – ariciul; din răzătoare
– veverița; din reptile – șarpe, șopârle; amfibii – broasca râioasă, broasca. Bazinele acvatice sunt
populate de diverse specii de pești – sazan, plătică, crap şi fitofag, precum şi păsări acvatice – rața,
gâsca.
Fondul silvic total al parteneriatului constituie 1658,31 ha. Cel mai mare teritoriu silvic îl are
satul Copceac – 594 ha. Repartizarea fondului silvic între localități este prezentat în tabelul 4.

Table 4. Repartizarea fondului silvic și acvatic între localitățile GAL ”Drumul Kizilului”

Stefan
Ștefănești Volintiri Slobozia Marianca Copceac Alava Total
Vodă
Fondul
111 45 424,6 178,5 40,21 594 265 1658,31
silvic, ha
Fondul
74 77,87 328 166,07 50,21 75 7,01 778,16
acvatic, ha

Suprafața totală a fondului acvatic în parteneriat constituie 778,16 ha. Cele mai mari suprafețe
sunt în satul Volintiri – 328 ha. Repartizarea procentuală a fondului silvic și cel acvatic între localități
este reprezentată în fig. 5 și fig. 6.
 24

6,7
3% Stefan Vodă 16,0 2,7 Stefan Vodă
7%
16% Ștefăneși Ștefăneși
Volintiri Volintiri
25,6
25% Slobozia Slobozia
36% Marianca Marianca
11% Copceac 35,8 Copceac
Alava 10,8 Alava
2% 2,4
Figure 5. Repartizarea fondului acvativ între localitățile Figure 6. Repartizarea fondului silvic între localitățile GAL
GAL

Satul Ștefănești este așezat pe câmpii aluviale de stepă, fiind parte a micro-regiunii agrare cu o
suprafață de cernoziom de 1981,72 ha. Anul 2020 a fost pentru sat plin de secetă și multe ploi cu
grindină. Pădurile ocupă peste 45,0 ha. Teritoriul satului este intersectat de râulețul Valea Baisar.
Pământurile comunei Alava constituie în majoritate cernoziom lutos, fiind parte a micro-
regiunii agrare. În ultimii ani se înregistrează adesea înghețuri târzii, vânturi puternice, ploi cu
grindină și inundații. Specificul localității sunt creșterea peștilor, unde sunt înregistrate circa 11 specii
de pescuit, dintre care 4 mai rar întâlnite. Pe teritoriul comunei sunt 265 ha de păduri.
Relieful satului Copceac reprezintă povârnișuri , dealuri și văi adânci. Cernoziomul constituie
3572 ha. Seceta, inundațiile, vintul puternic, ploile cu grindina sunt tot mai dese în ultimii ani.
Suprafața pădurilor constituie 594,0 ha. Râul Copceac traversează satul pe o lungime de 8 km. În
partea de nord a localității pe o suprafață de 4 ha sunt înregistrate alunecări de teren.
Satul Slobozia este așezat într-o zonă de câmpii ca micro-regiune agrară. Solul este cernoziom.
Ca și în alte localități în ultimii ani au fost înregistrate creșterea perioadelor de secetă și a numărului
de vânturi puternice și ploi cu grindină. Suprafața pădurilor este de 88,4 ha. Râul Hadjigher care trece
prin sat are o lungime de 18 km.
Orașul Ștefan Vodă este așezat pe câmpie, reprezentând o regiune agrar-turistică cu pământuri
de cernoziom. În ultimii ani s-au înregistrat secetă atmosferică şi pedologică, vânt puternic, ploi cu
grindină, înghețuri, lapoviță și furtuni de praf. Orașul este traversat de râul Gealair.
Pe un relief de câmpie și șes este așezată localitatea Volintiri. Zona corespunde tipului de
micro-regiune agrară cu terenuri de cernoziom. Înghețuri au fost înregistrate în anii 2018-2020, secetă
– 2017-2020, inundații – în 2016, 2017, vânturi puternice – în 2018 și 2020, ploi cu grindină în 2020,
2021. Pădurile constituie 380 ha. Zona este împădurită cu măslini sălbatici. Râulețul Bebei
traversează localitatea pe lungimea de 6 km. În regiune satului sunt trei iazuri cu o suprafață de 320
ha. Prin decizia Consiliului sătesc din 2020 în afara satului a fost deschisă o carieră de nisip.
Relieful satului Marianca de Jos este intersectat de văi și vâlcele adânci cu versanți abrupți,
precum și numeroase ravene, rezultate din acțiunea cursurilor de apă, ceea
ce conferă un grad mediu de fragmentare. Solul este de tip cernoziom carbonatic și argilă. Înghețuri
 25

și secetă au fost înregistrate în 2020, iar inundații în - 2021. În zona localității pot fi întâlnite animale
precum șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele de câmp şi alte specii precum vulpea, bursucul.
Reptilele sunt reprezentate prin șopârle, șerpi de casă. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp,
ciocârlia mare, prepelița, graurul, cioara, fazanul,
dumbrăveanca, stăncuța. Pădurile ocupă 8,5 ha. Râul Babei traversează teritoriul pe lungimea de
circa 4,0 km. În zona localității pe o suprafață de 15,21 ha există alunecări de teren.

4.1.3. Populația

Pe teritoriul GAL „Drumul Kizilului”, conform recensământului din anul 2014 locuiesc 18103
de locuitori. Majoritatea constituie locuitorii orașului Ștefan-Vodă – 7078. Comuna Alava cu satul
Lazo este cea mai mică localitate, unde locuiesc 420 de locuitori. Majoritate populație o constituie
femeile – 51,4%, bărbații – 48,6%. Persoanele economic active cu vârsta între 18-64 ani constituie
68,9%. Repartizarea populației după localități, gen și vârstă este prezentată în tabelul 5.

Table 5. Repartizarea populației pe localitățile GAL

Cota- Sexul Grupa de vârstă, ani

parte,
Total
% masculin feminin 0-17 18-64 65+
Denumirea localității
Or. Ștefan-Vodă 7.078 39 3.269 3.809 1.386 5.031 661
Alava 420 2 205 215 89 286 45
Copceac 2.264 13 1.128 1.136 493 1.570 201
Marianca De Jos 516 3 266 250 145 318 53
Slobozia 3.473 19 1.769 1.704 849 2.318 306
Ștefănești 1.084 6 535 549 262 716 106
Volintiri 3.268 18 1.623 1.645 723 2.236 309
Cota parte,% 18.103 100,0 48,6 51,4 21,8 68,9 9,3

Cota parte a populației localităților din GAL este prezentată în fig. 7. În orașul Ștefan-Vodă
locuiesc 39,1% din toată populația parteneriatului. După care urmează Slobozia – 19,2%, Volintiri –
18,1%, Copceac – 12,5%, Ștefănești – 6,0% și localitățile cu cea mai mică cotă parte Marianca de
jos – 2,9% și Alava – 2,3%.
Populația cu vârsta până la 18 ani constituie 3947 persoane, ce constituie 21,8% din toată
populația regiunii. Cei cu vârsta 18-65 de ani – 12475 (68,9%) și peste 65 de ani sunt 1681 (9,3%).
Cota parte a populației după vârstă este prezentată în fig. 8.
 26

Or. Ștefan
Vodă
Alava
18% 9%
Copceac 22%
39%
0-17 ani
6% Marianca De
18-64 ani
Jos
19% Slobozia peste 65 ani
69%
13% Ștefănești
2% Volintiri
3%

Figure 8. Cota parte a populației după localitățile GAL Figure 7. Cota parte a populației după vârstă

În comparație cu anul 2014, numărul locuitorilor din orașul Ștefan Vodă, în 2020 a crescut,
fiind înregistrați 7138 de persoane, dintre care 3783 (53,0%) sunt femei și 3355 (47,0%) – bărbați.
Copiii cu vârsta până la 17 ani – 1300, iar maturii cu vârsta 17-62 ani – 4828 persoane, dintre care
2559 (53,0%) – femei și 2269 (47,0%) - bărbați. Pensionarii constituiau – 1045 persoane (14,6%).
Densitatea populației în oraș constituie – 314 persoane/km2. Numărul de persoane înregistrate la
Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă ca șomeri era de 112. În 2020 este înregistrată și o
prevalare a noi născuților - 69 față de decese – 56. În afară de moldoveni/români, care constituie
6454 de persoane (90,5%), în oraș locuiesc ucraineni, ruși și alte naționalități. Copiii cu vârsta 0-6
ani, care frecventează grădinița sunt 836, iar școlarii cu vârsta 7-18 ani constituie 887 locuitori. Sunt
înregistrate 35 de persoane cu dizabilități, dintre care 21 copii. De asistență socială beneficiază 1402
persoane, iar 402 sunt persoane în etate singure.
O creștere a numărului populației în comparație cu datele recensământului din 2014 este
înregistrată și în satul Slobozia, în 2020 - 3640 de locuitori, dintre care 1746 – femei și 1864 – bărbați.
Circa 300 de persoane sunt plecați din localitate mai mult de un an, iar 115 – plecate temporar. În sat
sunt înregistrate 1020 de familii. Copiii până la vârsta de 17 ani constituie 718 persoane, pensionarii
– 586, iar populația cu vârsta între 17-62 de ani – 2336 locuitori. La Agenția pentru Ocuparea Forței
de Muncă ca șomeri sunt înregistrate 34 persoane. Pe teritoriul satului sunt angajate 172 de locuitori,
iar în alte localități – 57. În ultimul an au fost înregistrate 7 căsătorii. S-au născut 10 copii, iar 14 au
decedat. Din cei 271 de copii cu vârsta preșcolară 125 frecventează grădinița. Copii cu vârsta școlară
(7-18 ani) constituie 317 persoane. Din 171 de persoane cu dizabilități, 25 sunt copii. 935 de persoane
beneficiază de asistență socială, iar 63 sunt locuitori în etate singuri.
O mică creștere a numărului de locuitori, comparativ cu recensământul, este înregistrat și în
Marianca de Jos – 530 de persoane, dintre care 45 sunt plecate mai mult de un an, iar 15 – temporar.
Circa 45 de persoane au părăsit localitatea în ultimii 5 ani. Copiii cu vârsta până la 17 ani constituie
154 locuitori și pensionarii – 80. Populația activă – 301 persoane, dintre care 162 – femei și 139 –
bărbați. Densitatea populației – 9,4 locuitori/km2. Pe teritoriul localității sunt angajate 76 de persoane,
iar în afara satului lucrează 174 de locuitori. În sat sunt înregistrate 120 de familii. În ultimul an au
 27

fost 10 căsătorii și numărul nou născuților 8 copii, este mai mare, ca acel al decedaților – 4. În sat
activează 30 persoane cu studii superioare. Grădinița este frecventată de 45 de copii, iar copiii cu
vârsta școlară constituie 90 persoane. În sat locuiesc 34 de persoane cu dizabilități, inclusiv copii 2,
persoane în etate singure – 2, iar numărul beneficiarilor de asistență socială este de 57.
Conform datelor din 2020, în Copceac – locuiau 2460 de persoane, înregistrând un număr de
526 locuitori, care au plecat din sat mai mult de un an și 164 plecate temporar. În ultimii cinci ani
satul a fost părăsit de 930 de locuitori. Copii cu vârsta până la 17 ani constituie - 706, pensionarii –
435 și 680 de femei și 639 de bărbați cu vârsta activă. La Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă
ca șomeri sunt înregistrate 2 persoane. Pe teritoriul satului sunt angajate 604 de locuitori, iar 32
lucrează în alte localități. În sat sunt 817 familii, iar în ultimul an au fost înregistrate 9 căsătorii.
Numărul celor decedați în ultimul an - 56, cu mult depășește numărul celor născuți – 21. Coeficientul
de îmbătrânire constituie – 45,0%. În sat locuiesc 150 de persoane cu studii superioare și 208 – cu
studii profesional-tehnice. Majoritatea absolută a locuitorilor sunt moldoveni/români – 2430
persoane. Copiii cu vârsta până la 7 ani sunt 125, cei cu vârsta 7-18 ani – 206 persoane. În localitate
sunt înregistrate 89 persoane cu dizabilități, 69 de locuitori în etate singure, iar numărul beneficiarilor
de asistență socială – 10.
În comuna Alava, în 2020 au fost înregistrați 608 locuitori, 497 în satul Alava și 111- în Lazo.
Femeile constituie 364 persoane și bărbații – 244. Mai mult de un an sunt plecate din comună 106
locuitori, iar temporar – 41. În ultimii cinci ani au părăsit comuna 12 persoane, inclusiv 7 – din Lazo.
În comună sunt înregistrați – 53 de pensionari. La Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă ca
șomeri 5 persoane. În comună sunt 121 de familii, iar în ultimul an au fost înregistrate 4 căsătorii.
Numărul deceselor – 9 persoane, este cu mult mai mare ca numărul celor născuți – 2 copii. Studii
superioare au 68 de locuitori și 72 persoane cu studii profesional tehnice. Moldovenii/românii 272
de persoane și ucrainenii 294 constituie majoritatea absolută a populației. Copii cu vârsta 0-6 ani sunt
36 de locuitori, dintre care 30 frecventează grădinița. La fel 36 de copii sunt cei cu vârsta 7-18 ani.
În comună locuiesc 21 de persoane cu dizabilități, inclusiv 1 copil și 11 persoane în etate singure.
Numărul beneficiarilor de asistență socială – 3 persoane.
În satul Ștefănești în 2020 locuiau 1200 de persoane, dintre care 113 se aflau mai mult de un
an plecate, iar 69 – până la un an. În ultimii cinci ani au părăsit localitatea 18 persoane. Copiii cu
vârsta până la 17 ani sunt 283, pensionari - 153. Dintre persoanele active 298 sunt femei și 440 –
bărbați. Densitatea populație 49 locuitori/m2. La Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă ca șomeri
sunt înregistrați 5 persoane. Pe teritoriul localității sunt angajați în câmpul muncii 114 persoane, iar
137 lucrează în afara satului. În localitate sunt înregistrate 398 de familii, iar în ultimul an s-au născut
13 copii și au decedat 9 persoane. După nivelul de educație, locuiesc 85 de persoane cu studii
superioare și 280 cu studii profesional tehnice. Majoritatea absolută a locuitorilor sunt
moldoveni/români – 1062. Copiii cu vârsta 0-6 ani sunt 115, dintre care frecventează grădinița 71,
 28

iar copiii cu vârsta 7-18 ani constituie 170 de persoane. În sat sunt înregistrate 18 persoane cu
dizabilități, inclusiv copii – 6, bătrâni singuri – 19. Numărul beneficiarilor de asistență socială – 9.
Conform datelor din 2021, în satul Volintiri locuiau 3157 de persoane, dintre care peste 680
erau plecate mai mult de un an, 360 – plecate temporar, iar în ultimii 5 ani au părăsit localitatea cu
totul - 21 de persoane. 1451 din locuitori constituie femeile și 1439 – bărbații. Copiii cu vârsta până
la 17 ani constituiau - 528 de persoane și pensionarii – 720. Densitatea populației în localitate
constituie – 614 locuitori/1 km2. La Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt înregistrate 10
persoane. Pe teritoriul satului sunt angajate în câmpul muncii 622 de persoane, iar 89 de persoane
lucrează în alte localități. În anul 2020 au fost înregistrate 25 de căsătorii. Coeficientul de îmbătrânire
constituie 21,8%, astfel la 46 de persoane decedat revin 31 de noi născuți. În sat activează 4 persoane
cu studii postuniversitare și 167 cu studii superioare. Copii cu vârsta 0-6 ani sunt înregistrați 152,
dintre care 140 – frecventează grădinița. Cei cu vârsta școlară (7-18 ani) sunt 305 persoane. Numărul
persoanelor cu dizabilități constituie 135, dintre care 10 sunt copii. În sat, 280 de persoane beneficiază
de asistență socială, iar 33 de persoane în etate sunt singure.

4.1.4. Infrastructură fizică și utilități publice

Infrastructura și utilitățile publice se referă la gradul de asigurare a populației GAL ”Drumul

Kizilului” cu privire la alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, salubrizarea
localităților, iluminatul public, transportul public local și administrarea domeniului public şi privat
al unităților administrativ teritoriale.
În localitatea Volintiri din 1110 de gospodării, 162 sunt părăsite mai mult de un an. Satul
dispune de iluminare stradală asigurată de 126 de piloni, care funcționează în regim econom. 5 străzi
cu o lungime de 9 km sunt iluminate integral. 530 de gospodării sunt telefonizate, iar 510 gazificate
centralizat. 933 (85,0%) sunt conectate la apeduct. Apa este asigurată de către 3 fântâni arteziene și
96 de fântâni individuale. Satul nu dispune de gunoiște autorizată , stație de epurare, sistem de
colectare, transportare și depozitare separată a deșeurilor. Primăria nu dispune de tehnică pentru
menținerea drumurilor locale. 510 (46,0%) de gospodării sunt conectate la rețeaua de Internet prin
Fibră optică.
Orașul Ștefan Vodă este centrul administrativ al raionului cu același nume cu o suprafață de
22,77 km2 . Orașul este dotat cu iluminare stradală, care este asigurată de 750 de piloni, din care 600
cu regim autonom. Apeductul de apă dispune de stație de purificare cu un volum total de 250 m3/24
ore. Localitatea dispune de un sistem de colectare, transportare și depozitare separată a deșeurilor,
dar nu are o gunoiște separată. În oraș funcționează o stație de epurare. Primăria nu dispune de tehnică
pentru deszăpezirea și menținerea drumurilor locale.
În satul Slobozia sunt înregistrate 1236 de gospodării, dintre care 99 de case sunt părăsite de
mai mult de un an. Satul este intersectat de 33 de străzi. Iluminarea stradală este asigurată de 1170
 29

piloni, dintre care doar 11 cu regim autonom. 762 de gospodării (61,7%) sunt telefonizate . In
localitate există televiziunea prin cablu. 690 de gospodării (55,8%) sunt conectate la rețeaua de gaz,
iar 860 (69,6%) – la apeduct. Funcționează trei fântâni arteziene și 110 fântâni individuale. Satul
dispune de gunoiște autorizată, însă lipsește un sistem de colectare, transportare și depozitare separată
a deșeurilor și nu dispune de stație de epurare. Primăria dispune de tehnică pentru deszăpezire și
menținere a drumurilor locale.
În satul Marianca de Jos sunt înregistrate 174 de gospodării, dintre care 7 sunt părăsite de mai
bine de un an. Iluminatul stradal al străzilor existente este asigurat de 83 de piloni din cei 165
existenți. 143 (82,1%) de gospodării sunt telefonizate. În sat există televiziune prin cablu. 156
(89,7%) de gospodării sunt gazificate, iar 165 (94,8%) beneficiază de apeduct. Apeductul nu dispune
de stație de epurare. Asigurarea cu apă este realizată de către o fântână arteziană și 10 individuale.
Există o stație de epurare. Satul nu dispune de un sistem de colectare, transportare și depozitare
separată a deșeurilor, gunoiște autorizată și rețea de canalizare.
Satul Copceac cu 780 de gospodării este intersectat de 11 străzi. 68 de case sunt părăsite mai
mult de un an. Iluminatul stradal este asigurat de către 611 piloni din cei 760 existenți. 250
funcționează în regim econom. Lungimea totală a străzilor iluminate este de 19 km. Toate
gospodăriile sunt telefonizate, iar la televiziunea prin cablu sunt conectate 280 (36,0%) gospodării.
654 (83,8%) de gospodării sunt gazificate și 691 (88,6%) conectate la apeduct. Stație de purificare
nu există. Satul nu dispune de sistem de colectare, transportare şi depozitare separată a deșeurilor,
gunoiște autorizată și stație de epurare.
Numărul de gospodării ai comunei Alava constituie 179, dintre care sunt părăsite mai mult de
un an 17, inclusiv în Lazo- 5. Fondul locativ total constituie 14730 m2. Iluminarea stradală este
asigurată de către 84 de piloni în Alava (din 168 existenți) și 18 (din 56) - în Lazo. 162 (90,5%) de
gospodării sunt telefonizate și 44 (24,6%) conectate la televiziunea prin cablu, 160 (89,3%) –
conectate la rețeaua cu gaze și 130 (72,6%) – conectate la apeduct. Apa este asigurată de 2 fântâni
arteziene și 36 de fântâni individuale. Satul nu dispune de sistem de colectare, transportare şi
depozitare separată a deșeurilor, gunoiște autorizată și stație de epurare. La rețeaua de canalizare sunt
conectate 15 (8,4%) gospodării.
Satul Ștefănești dispune de 376 de gospodării, dintre care 11 sunt părăsite mai mult de 1 an.
Fondul locativ al satului constituie 10200 m2. În prezent se lucrează pentru a asigura iluminarea
stradală. 280 (74,5%) de gospodării sunt telefonizate și 204 (54,3%) conectate la televiziunea prin
cablu, 180 (47,9%) de gospodării – la rețeaua de gaze și 320 (85,1%) – la apeduct. Pe teritoriul
localității sunt 2 fântâni arteziene. Asigurarea cu apă se realizează dintr-o fântână arteziană și 35 de
fântâni individuale. În localitate este asigurat un sistem de colectare, transportare și depozitare
separată a deșeurilor și există gunoiște autorizată.
 30

4.1.5. Infrastructura socială

Infrastructura socială reprezintă sistemul de instituții și facilități, care acordă servicii sociale.
Tipurile de infrastructură socială includ transporturile (drumuri, căi ferate), asistență medicală
(spitale), educație (școli și universități) și facilități publice (locuințe comunitare). GAL ”Drumul
Kizilului” se află în partea de vest a drumului național R30. Localitățile Slobozia, Volintiri, Copceac,
comuna Alava sunt la hotarul Ucrainei.
Lungimea drumurilor auto în Volintiri constituie 58 de km, dintre care 9 km sunt asfaltate, iar
circa 12 km sunt acoperite cu pietriș. În localitate sunt 9 poduri, care sunt utilizabile, dar necesită
reparație. Spre centrul raional Ștefan Vodă în fiecare zi se îndreaptă 3 rute, iar spre Chișinău – 2 rute.
Gimnaziul ”Maria Bieșu” din localitate este conectat la apeduct și rețeaua de gaze, însă lipsește
canalizarea. Capacitatea totală a gimnaziului este de 770 de elevi, însă în prezent își fac studiile 280
de elevi. În instituție activează 32 de cadre didactice și 18 – personal tehnic. Gimnaziul dispune de
cantină, sală de sport, sală de festivități, depozite, este conectat la rețeaua Internet, însă necesită a fi
reparat. La fel necesită a fi reparată capital și grădinița-creșă ”Guguță” din localitate cu o capacitate
de 150 de copii. Instituția este conectată la apeduct, gaze naturale, dispune de canalizare autonomă
și cazangerie. Grădinița este frecventată de către 122 de copii, îndrumați de 16 educatori și 12
lucrători auxiliari. Instituția dispune de cantină, teren de joacă, depozit, uscătorie. În localitate
activează filiala Școlii de artă ”Maria Bieșu” din or. Ștefan Vodă, care este frecventată de peste 30
de elevi, îndrumați de 5 profesori. În Centrul medicilor de familie sunt angajați un medic și 4 surori
medicale, 1 stomatolog și 1 persoană de deservire. Centrul este conectat la apeduct, gaze naturale,
dispune de cazangerie autonomă. Necesită o îmbunătățire a asigurării centrului cu aparataj medical.
Satul dispune de un Centru de plasament temporar al copiilor în situație de risc, care este întreținut
din bugetul local, unde activează - 9 lucrători care deservesc 20 de copii. În localitate activează un
agent economic, care prestează servicii de ceremonii. Satul dispune de un post de poliție și unul de
pompieri. Pentru activități sportive în localitate există un stadion, care necesită reparație.
Orașul Ștefan Vodă se află la doar 2 km de drumul național R30. 1427 de locuitori beneficiază
de alocații speciale de stat. Lungimea totală a drumurilor auto este de 34 km, dintre care 21 sunt
asfaltate și 13 acoperite cu pietriș. În localitate sunt 2 poduri în stare satisfăcătoare. Către oraș din
localitățile raionului circulă 35 de rute auto, iar spre Chișinău de la gara auto Centrală, în fiecare zi,
se îndreaptă 24 de rute. În oraș sunt două instituții de învățământ: Liceul Teoretic ”Ștefan Vodă”,
care este în stare bună și gimnaziul rus ”Dimitrie Cantemir”, care necesită reparație capitală.
Instituțiile sunt conectat la apeduct, gaze naturale, dispun de sistem de canalizare și cazangerie
autonomă. Capacitatea de locuri ale ambelor instituții depășește 1000 de persoane, însă în prezent își
fac studiile la liceu – 620 și la gimnaziu – 180 de elevi. Atât, liceul cât și gimnaziul dispun de cantină,
sală de sport, sală de festivități, teren sportiv şi conectare la rețeaua Internet. În oraș funcționează
două grădinițe – nr. 2 ”Licurici” și nr. 3 ”Alionușca” cu conectare la apeduct și rețeaua de gaz, care
 31

dispun de canalizare și cazangerie autonomă. Grădinița nr. 3 este frecventată de 276 copii cu
activitatea a 18 cadre didactice și 30 auxiliare, iar nr. 2 – de 145 cu 12 cadre didactice și 20 auxiliare.
Ambele grădinițe dispun de cantină și teren de joacă. În oraș activează și o școală de arte, unde
studiază peste 200 de elevi sub îndrumarea a 25 de cadre didactice. Pe teritoriul orașului se află și
două instituții medicale: Centrul Medicilor de Familie și Spitalul Raional – ambele în stare bună, cu
conectare al apeduct, rețeaua de gaze, canalizare și cazangerie autonomă. În localitate funcționează
Centrul social pentru Copii în Situații de Risc. Serviciile de ceremonii sunt prestate de către agenții
economici în localurile ”La Marina”, ”Casa Sărbătorii”, ”Europa”, ”Cioinac”. În oraș sunt amplasate
posturi de poliție și pompieri. În stare bună se află și stadionul local.
Circa 4,5 km din drumurile localității Slobozia sunt asfaltate, iar 15 km acoperite cu pietriș. În
localitate sunt 7 poduri în stare satisfăcătoare. Satul se află la distanța de 1,5 km spre vest de la drumul
național R30. Spre centrul raional Ștefan Vodă în fiecare zi se îndreaptă 9 rute, iar spre Chișinău – 3.
Satul dispune de o stație auto amenajată. În stare satisfăcătoare se află clădirea
gimnaziului ”Alexandru cel Bun” fiind conectat la apeduct, rețeaua de gaze naturale cu cazangerie
autonomă. Cu o capacitate de 850 de elevi, în instituție studiază în prezent 317 elevi, instruiți de 24
de cadre didactice și personal tehnic 11 persoane. Gimnaziul dispune de cantină, sală de sport, teren
sportiv și conectare la Internet. Într-o stare bună se află și grădinița ,,Albinuța" din localitate cu
conectare la apeduct, rețeaua de gaze naturale, dispunând de canalizare și cazangerie autonomă.
Grădinița este frecventată de 125 copii fiind angajați 12 educatoare și 14 lucrători auxiliari. Grădinița
dispune de cantină, teren de joacă și stație de epurare. În localitate lipsește o instituție, care ar oferi
servicii de instruire în arte. Oficiul Medicilor de Familie este într-o stare satisfăcătoare cu conectare
la apeduct, rețeaua de gaze și cazangerie autonomă. În oficiu activează un medic de familie, un medic
inferior, 4 asistenți medicali și 3 persoane de deservire. În localitate se află și un post de poliție.
Accesul la rețeaua Internet al gospodăriilor casnice și instituțiile publice este realizat prin fibră optică.
Starea stadionului din sat este nesatisfăcătoare și necesită o reparație capitală. În același timp,
localitatea dispune de o sală de sport în stare satisfăcătoare.
În satul Marianca de Jos sunt 5 străzi, cu drum asfaltat - 1,7 km și acoperite cu pietriș – 3,5 km.
Patru poduri care sunt utilizate de locuitori necesită reparație. Spre centru raional activează o rută
auto și una spre capitală. În gimnaziul din sat cu o capacitate de 120 de copii, își fac studiile 54 de
elevi. Instituția dispune de apeduct, conectare la rețeaua de gaze naturale, canalizare și cazangerie
autonomă. Copiii sunt îndrumați de 10 cadre didactice. Gimnaziul dispune de cantină, sală de sport,
teren sportiv comun și conectare la rețeaua Internet. Grădinița de copii ”Albinuța” este conectată la
toate serviciile comunale, apeduct, canalizare, gaze naturale , dispune de cazangerie autonomă. Este
frecventată de 22 de copii, dispune de cantină și teren de joacă. În instituție activează 4 educatori și
7 lucrători auxiliari. În punctul medical din localitate lucrează un medic de familie, 1 asistent medical
și o persoană de deservire. Punctul beneficiază de toate serviciile comunale: apeduct, conectare la
 32

rețeaua de gaze, sistemul de canalizare și cazangerie autonomă. Stadionul sportiv din localitate
necesită restaurare.
Lungimea drumurilor în satul Copceac constituie 22 km, dintre care 4,1 km sunt asfaltate și 22
acoperite cu prundiș. În sat funcționează 11 poduri, care sunt în stare bună. De la stația auto spre
centrul raional se îndreaptă în fiecare zi 2 rute auto și 1 - spre capitală. În stare bună este Liceul
Teoretic ”Ion Creangă” cu conectare la apeduct, rețeaua de gaze și sistem de canalizare. Cu o
capacitate de peste 600 de elevi, astăzi își fac studiile 205 copii, instruiți de 31 de cadre didactice și
18 personal tehnic. Liceul dispune de cantină, sală de sport, sală de festivități, teren sportiv și
conectare la rețeaua Internet. Grădinița a fost renovată complet datorită grantului oferit de Guvernul
României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova, dispunând de toate serviciile
comunale. Este frecventată de 90 de copii. În instituție activează 11 educator și 18 personal tehnic.
Satul dispune de un punct medical cu toate serviciile comunale conectate. Serviciile medicale sunt
oferite de către un medic de familie, 3 medici inferiori, 2 asistenți medicali și un stomatolog. În
localitate există un pst de poliție. 650 de gospodării sunt conectate al rețeaua Internet. În stare bună
se află stadionul și sala de forță din localitate.
Localitatea Alava are 7 străzi, iar Lazo – 2. Lungimea drumurilor auto în Alava este de 8,3 km
și încă 2,8 km în Lazo, dintre care asfaltate – 8,1 km și acoperite cu pietriș 3,0 km. În satul Lazo 2
poduri necesită reparație capitală. Către centrul raional din stația auto din localitate în fiecare zi se
îndreaptă o rută auto, iar spre Chișinău – 2. Instituții de învățământ în comună lipsesc.
Grădinița ”Солнышко” dispune de toate serviciile comunale, fiind frecventată de peste 30 de copii.
În instituție sunt angajați 3 educatori și 7 – personal auxiliar. Grădinița dispune de cantină și teren de
joacă. În comună funcționează un punct medical cu un asistent medical în stare bună, cu toate
serviciile comunale conectate. Gospodăriile casnice și instituțiile publice beneficiază de conectarea
la rețeaua Internet. În comună lipsește stadionul și sala de forță.
Localitatea Ștefănești este intersectată de 11 străzi cu o lungime totală de 12 km, dintre care 2
km sunt asfaltate și 7 km acoperite cu pietriș. 4 poduri existente în sat sunt în stare bună. De la stația
auto amenajată, în fiecare zi spre centrul raional pleacă 6 rute auto și 2 - spre capitală. Gimnaziul
Ștefănești dispune de cazangerie autonomă și este conectat la apeduct și gaze naturale. Dispunând de
o capacitate de 264 de elevi, își fac studiile 105 copii. În instituție sunt angajate 17 cadre didactice.
Gimnaziul dispune de cantină, sală de sport, sală de festivități, teren sportiv și este conectat la
Internet. 72 de copii frecventează grădinița ”Ghiocel” din localitate, asigurată cu toate serviciile
comunale, unde activează 7 educatori și 10 - personal tehnic. Instituția dispune de teren de joacă și
cantină. În cadrul punctului medical activează un medic de familie, un asistent medical și un felcer.
204 de gospodării sunt conectate la rețeaua Internet. Satul dispune de un stadion în stare bună și o
sală de sport.
 33

4.1.6. Patrimoniul cultural material și imaterial

Către patrimoniul cultural material sunt atribuie monumentele, lucrările de arhitectură, lucrările
de sculptură sau pictură, elemente sau structuri arheologice monumentale, cum ar fi inscripții, gravuri
sau picturi în rocă, peșteri, monumente funerare sau orice alte elemente, care are valoare pentru artă,
istorie sau civilizație, la nivel local, național sau universal. Patrimoniul imaterial este reprezentat de
artefacte arheologice, obiecte etnografice, creații artistice, artizanat, opere de cultură populară,
arhive, manuscrise, colecții private și publice care, din punct de vedere științific, istoric, antropologic,
artistic, estetic sau tradițional, au o valoare locală, națională sau universală. Cercetarea patrimoniului
cultural al GAL ”Drumul Kizilului” a scos în evidență anumite elemente culturale, care pot fi
identificate cu unicitatea culturală a regiunii și promovarea parteneriatului. Localitățile din
parteneriat dispun de instituții culturale, care contribuie dezvoltarea artelor, la păstrarea și
promovarea culturii locale.
În localitatea Volintiri activează Casa de Cultură cu 380 de locuri, dar necesită reparație.
Instituția nu dispune de canalizare, dar este conectată la apeduct, gaze naturale și cazangerie
autonomă. Biblioteca se află în sediul casei de cultură cu un fond de cărți de peste 10500 de unități.
În cadrul instituției activează patru colective artistice: Formația folclorica ”Străbunii”, teatrul
dramatic ”Frunze de dor”, ansamblul de fluieriști ”Dorulet” și formația de muzică de estradă ”Ton”.
Copiii frecventează cercul de dans și cercul de desen. Satul este cunoscut prin faptul că este baștina
celebrei soprane Maria Bieșu. Aici se află casa în care a locuit, iar în casa de cultură este amenajat
un muzeu dedicat cântăreței. Pe teritoriul satului se află plopul lui Cernobai (patrimoniu natural) și
beciurile, galerii istorice subterane neexploatate. Un obiect din patrimoniul cultural imaterial este
podul ”Kazionâi” peste râul Bebei construit pe timpul Imperiului Otoman și Biserica ”Sfântul
Gheorghe” construită în 1829 din lemn, apoi reconstruită în 1862 din piatră. În cadrul sărbătorilor de
iarnă sau păstrat obiceiurile Capra, uratul cu Steaua, iar înaintea nunților vorniceii cu plosca de vin
și cu biciul, pe calul cu ”bidarca” cheamă localnicii la sărbătoare. La nașterea copilului este practicat
obiceiul ”chicatul copilului” - după botez copilul este închinat mamei cu busuioc. În sat sunt edificate
4 monumente: Monumentul înaintașilor, Monumentul lui Suvorov (monument de for public), Crucea
comemorativă de la cimitir, Monumentul eroilor din cel de al doilea război mondial.
Casa de cultură din Ștefan Vodă cu o capacitate de 500 de locuri necesită reparație. Cu toate
aceste, instituția dispune de cazangerie autonomă, beneficiază de toate serviciile comunale, apeduct,
canalizare și conectare la rețeaua de gaze. Activează 4 colective artistice: ”Vatra Nistreană”,
”Urmaşii lui Ştefan”, Fanfara „Ciocârlia”, Ansamblul vocal-instrumental „Strune de argint”. În casa
de cultură este amplasată și biblioteca publică cu un fond de cărți de peste 44400 de unități. În oraș
activează 3 muzee, printre care și cel mai mare muzeu al naturii ”Ștefan Tudoreanu”. Scopul
muzeului verde este de a educa și instrui populația în spiritul dragostei față de natură. În cadrul
muzeului sunt 134 de exponate. Muzeul oferă și săli de clasă pentru lecții tematice, a orelor deschise,
 34

concursurilor cu tematica conservării diversității biologice și protecția mediului. Originalitatea

muzeului este prezentată prin specificul valorificării şi protecției patrimoniului muzeal şi a cadrului
natural al regiunii de Sud – Est a Republicii Moldova. În oraș își desfășoară sunt susținute mai multe
meșteșuguri: Maria Negru, Ludmila Gavgaş – croșetare, Galina Şcerbatiuc, Maria Harcenco, Aliona
Bîrnă – cusut decorativ, Ana Coman – confecții textile, Natalia Iurco, Doina Gurulea – împletitul,
Alina Bega, Radu Teslaru, Alina Bulbuc - obiecte de decor, Ludmila Ciloci, Inga Spinei – arte
plastice. Pe lângă Direcția Învățământ Ștefan Vodă activează Centrul de Creație al Copiilor. În oraș
sunt edificate 4 monumente: monumentul domnitorului Ștefan cel Mare, monumentul Eroilor
Necunoscuți, monumentul în memoria ostașilor căzuți în războiul din Afganistan și monumentul în
memoria ostașilor căzuți în Conflictul de pe Nistru). De asemenea sun 2 busturi: unul închinat
Generalismusului rus Alexandr Suvorov și altul, închinat lui poetului neamului Mihai Eminescu.
Placă comemorativă este închinată primilor locuitori al așezământului Kizil. În oraș este unul din
cele două monumente din țară, închinate Marelui Domnitor al Moldovei, Ștefan cel Mare, instalat în
anul 1995. Locuitorii își pot petrece timpul liber în 2 parcuri din oraș: ”Mihai Eminescu” și „Ion
Palancean”. În oraș funcționează 3 biserici ortodoxe și câte una baptistă, iehovistă, adventistă.
Regulat sunt desfășurate activități cultural-sportive cum ar fi: Ziua Sportului, Ziua fără mașini, Ziua
Ciclistului, Ziua tineretului ș.a.
Casa de Cultură din Slobozia cu o capacitate de 350 de locuri dispune de cazangerie autonomă
și este conectată la rețeaua de gaze naturale. Într-o stare satisfăcătoare este și biblioteca publică cu
un fond de cărți de peste 11000 de unități. Cartea de vizită culturală a localității este fanfara. Obiect
al patrimoniului cultural imobil este Biserica ”Sfânta Parascheva”, construită în 1912 și care nu și-a
sistat activitatea nici odată. Sunt edificate două monumente: Monumentul Ostașilor Români și
Monumentul în memoria consătenilor căzuți în cel de-al doilea război mondial. Pe moșia satului sunt
înregistrate 5 tumuli vechi de pe timpul triburilor nomade, iar arheologii au descoperit urme a trei
seliști din perioada romană. În localitate activează colective artistice: fanfara Slobozia Haneasa;
colectivul vocal ”Izvoraș”, colectivul de dans ”Speranța”. Parcul public constituie 0,22 ha.
Căminul cultural din satul Marianca de Jos se află în incinta localului Primăriei și necesită
reparație interioară. Biblioteca publică necesită și ea reparație a acoperișului și fațadei. Fondul de
cărți este de peste 4600 de unități. Ultima înnoire a fondului de cărți a fost în 2014. Biserica
satului ”Cuvioasa Parascheva” construită din 1935 are o istorie mai nefericită, fiind închisă pe timpul
sovieticilor și transformată în depozit, iar mai apoi în club. Biserica și-a reînceput activitatea nu
demult. Hramul satului este sărbătorit pe 27 octombrie. Legenda despre proveniența denumirii satului
face parte din patrimoniul cultural imaterial și spune că denumirea provine de la numele celei mai
frumoase femei din sat din cauza căreia se certau bărbații. Pentru a liniști spiritele ea a plecat din sat
împreună cu alesul inimii sale. Cele mai populare obiceiuri sunt Colindele de Crăciun. În centrul
satului este edificat monumentul ostașului necunoscut, memorialul consătenilor căzuți în cel de-al
 35

doilea război mondial. În sat activează ansamblul ”Fluieraș” și Corul de amatori. Într-o stare bună
se află Casa de cultură din satul Copceac cu o capacitate de 280 de locuri., fiind conectată la apeduct
și rețeaua de gaze, dispunând de cazangerie autonomă. La fel este starea bibliotecii din sat cu un fond
de carte de peste 51000 de unități. Prima biserică în sat a fost atestată în anul 1810 cu hramul ”Sf.
Mari Voievozi”, construită din nuiele și unsă cu lut. Biserica actuală ”Sf. Nicolae” este înălțată în
anul 1822 și reconstruită în 1840, apoi și în 1904. În localitate se află Parcul Memoriei cu o suprafață
de 2 ha în stare foarte bună, precum și obiecte ale patrimoniului cultural material Fântâna Lui Groza
și Cișmeua. Satul dispune de un muzeu ”La casa părintească”. În sat locuiește meșterul popular Izbaș
Varvara.
Comuna Alava cu satul Lazo dispune de instituții de cultură în ambele localități. Cu toate că
dispune de toate serviciile comunale, casa de cultură din Alava necesită reparație capitală. Fondul de
cărți al bibliotecii publice din sat este de peste 5800 de unități. Căminul cultural din Lază, de
asemenea, necesită reparație, iar biblioteca locală dispune de un fond de peste 3600 de exemplare. În
comună sunt două biserici, Alava – ”Sf. Dimitrie” și Lazo – ”Serghie Radonejski”. Săpăturile
arheologice efectuate în preajma satului confirmă existența urmelor umane începând cu mileniul III
î.H. Satul Lazo este cunoscut din 1873 cu denumirea Iacobstal, fiind o colonie de nemți, care s-au
retras din localitate în 1940. În localitate activează corul ”Reabinușka”. Este înălțat un monument
consacrat celor căzuți în cel de-al doilea război mondial.
În satul Ștefănești casa de cultură se află în stare avariată, iar biblioteca activează și beneficiază
de toate serviciile comunale. Fondul de cărți al bibliotecii este de peste 10000 de exemplare. În sat
funcționează biserica ”Sf. Dumitru” sfințită în 1928 de către arhiepiscopul Gurie al Akermanului și
Cetății Albe. Astfel, Hramul satului este sărbătorit la 8 noiembrie. În sediul gimnaziului local se află
Muzeul Satului, care necesită reparație. Centrul de artizanat ”Zehra” promovează dragostea pentru
confecționarea păpușilor tradiționale, care redau unele aspecte ale portului tradițional de altă dată,
dar și reprezintă diverse scenete din viața societății tradiționale, fiind asamblate în diferite tematici:
„Nuntă”, „Conocărie”, „Muzicanți”, etc. Specialitatea gastronomică locală sunt Plăcintele
Saralii. Sărbătorile mai însemnate pentru localnici sunt obiceiurile de iarnă și sărbătoarea locală Iarba
Verde. Perioada sovietică este reprezentată de două monumente: G. Kotovschii și Monumentul in
cinstea eroilor căzuți în cel de al II-lea război mondial. Localitatea dispune de o echipă de baschet
de femei, participantă în competițiile locale. Rețea de difuzoare prin sat permite difuzarea posturilor
de radio. În centrul satului este un parc public, însă lipsește o casă de cultură. Clădirea veche a
instituției este distrusă. În planul strategic de dezvoltarea a satului până în 2026 sunt determinate
activitățile necesare pentru construcția unui centru cultural multifuncțional: elaborarea condițiilor
tehnice și a caietului de sarcini, elaborarea proiectului tehnic și a devizului de cheltuieli și
identificarea resurselor de finanțare.
 36

4.1.7. Economia locală

Condițiile climaterice a zonei sunt prielnice pentru creșterea plantațiilor multianuale, a

strugurilor și a fructelor sâmburoase (piersici, caise, prune ș.a.).În structura agriculturii încă
predomina culturile agricole anuale - grâul, porumbul, floarea soarelui, fapt condiționat de
recuperarea mai rapidă a investițiilor. Una din principalele provocări cu care se confruntă localitățile
din GAL este migrația masivă a forței de muncă spre orașul Chișinău și peste hotare. Această
migrațiune este cauzată de absența locurilor de muncă remunerate suficient.
Suprafața totală a orașului Ștefan Vodă este de 2.277 ha, dintre care terenuri agricole - 1491 ha
(76,5% sunt terenuri cu destinație agricolă), vii - 51 ha, livezi - 15 ha, pășuni - 137 ha, păduri - 111 ha,
iazuri - 74 ha. Cea mai mare parte din terenurile cu destinație agricolă o ocupă pământul arabil – 1491
ha. Suprafața terenului intravilan este de 458 ha, iar a terenurilor destinate industriei – 70,6 ha. Fondul
acvatic al orașului este format de 2 lacuri cu o suprafață de 74 ha. Suprafața fondului silvic este de 107,7
ha sau 4,7% din suprafața totală. În oraș își desfășoară activitatea 856 de agenți economici: 12 SA, 122
SRL, 255 ÎI, 2 ÎM, 210 de deținători de patente, 326 de GȚ, 12 grupuri de producători, 5 asociații de
afaceri. Printre cele mai proeminente întreprinderi pot fi evidențiate”Golnic-Prim” SRL, „Prot – CV”
SRL, SA „Vitis-Victoria”, SRL „Ecoaliment-Prim”, SA „Elevator Kelley Grains”, GȚ „Sfîntul
Gheorghe”. Bonitatea solului este de 65%. Cota de teren medie pentru o persoană constituie 2,3 ha.
Sectorul zootehnic este reprezentat de bovine – 9, porcine – 140, ovine/caprine – peste 50 și păsări –
peste 8900. În oraș activează 3 farmacii veterinare și 2 agromagazine. Peștele este crescut în iaz cu o
suprafața de 12,6 ha. Complexul industrial al orașului se constituie din 5 zone sectoriale , cuprinzând
peste 50 unități economice: producere, depozitare și servicii de diferite domenii de activități pe o suprafața
totală de 70,0 ha. Agenții economici oferă servicii de frigider industrial (SRL „Bavasco” și SA „Vitis-
Victoria”), există 3 oloinițe și 2 mori. Funcționează o brutărie (SRL „Glincor-Com”) și un incubator.
Locuitorii pot beneficia de serviciile a 5 farmacii, 3 cizmării, 1 birou de reparație a tehnicii de
uz casnic, servicii de taxi. În oraș activează 3 internet cafenele. IP „Incubatorul de afaceri Ștefan Vodă”
își desfășoară activitatea în baza parteneriatului dintre autoritățile centrale și cele locale. Suprafața utilă
a încăperilor destinate producerii, prestărilor de servicii constituie 1800 de metri pătrați, destinați pentru
activitatea a 19 companii din domeniul producerii, prestării serviciilor, consultanței etc. Rețeaua
obiectelor de comerț și alimentație publică după diversitatea mărfurilor şi amplasare optimă pe
teritoriul orașului asigură pe deplin solicitările locuitorilor. În prezent în oraș suprafața obiectivelor
comerciale constituie 1930 m2, fiind reprezentată prin centre comerciale şi construcții provizorii
(chioșcuri, gherete) sau construcții adaptate care nu dispun de dotare edilitară necesară. La 1000
locuitori revin 224 m2 suprafața comercială. În oraș sunt amplasate 172 unități comerciale, inclusiv
markete de produse alimentare - 21, markete mărfuri industriale şi de uz casnic - 45, markete mixte
(produse alimentare şi produse industriale) de diverse capacități, magazine-depozite de materiale de
 37

construcție – 5, magazine-angro – 2, marketuri pentru comercializarea pieselor de schimb – 5, unități

de alimentație publică – 18, din care restaurante – 4, cafenele – 14, stații PECO – 4, reparația
autovehiculelor – 5; spălătorie auto – 3, frizerii – 8. Pe teritoriul orașului activează două hoteluri
pentru 30 locuri.
Fondul funciar al satului Volintiri constituie 6712 ha, dintre care teren arabil – 6556 ha.
Plantațiile multianuale ocup 390 ha cu vii – 145 ha și livezi – 245 ha, fondul silvic – 424,6 ha. În sat
activează 36 de agenți economici: 1 S.A. (societate pe acțiuni), 18 SRL , 9 ÎI (întreprinderi
individuale, 4 persoane dețin patente de întreprinzător și 4 gospodării țărănești, care dispun de 36 de
ha de teren agricol. 100 de ha din terenul agricol sunt irigate. Cele mai mari companii din localitate
sunt ”Bebei Prim” SRL - 3100 ha, ”Sungrain Group” SRL -1030 ha, ”BTB Agro” SRL - 267
ha, ”Miturix Agro” SRL - 650 ha, ”ProtCV” SRL - 328 ha, ”InterAgro Group” SRL - 182 ha, ”Focaro
Agro” SRL - 232 ha. SRL ”Vacom Agro” gestionează livezi și vii cu irigare. Bonitatea solul este de
58%. Cota de teren medie pe persoană – 3,4%. Pe parcursul unui an în localitate se colectează peste
20000 t de cereale, circa 2000 t de fructe și 1100 t de struguri. Sectorul zootehnic din sat este
reprezentat de 430 de bovine, 60 de cabaline, 160 de porcine și 1120 de caprine/ovine. În gospodăriile
localnicilor cresc peste 10000 de păsări. Există o farmacie veterinară. Suprafața totală a iazurilor
constituie 328 ha. Există 3 centre de colectare a laptelui și cărnii. În sat activează o moară (ÎI ”Serghei
Cotelnic”) și două oloinițe (ÎI ”Boldișor Vitalie”). Serviciile de festivități sunt oferite de către
ÎI ”Gaugaș Mihail”. Locuitorii beneficiază de serviciile unei farmacii, magazin mixt (ÎI ”Moiseev
Victor”) și vulcanizare (ÎI ”Lesan Vitalie”). În sat există piață agricolă. Lipsesc trasee și servicii
turistice.
În comuna Alava sunt înregistrați 9 agenți economici: 8 SRL și o ÎI. Din totalul terenurilor de
1722,48 ha, cele cu destinație agricolă constituie 1114,02 ha. Terenul arabil este de 1056,0 ha și
plantațiile multianuale 58,02 ha: viile – 22,0 ha și 36,02 ha – livezile. Un important agent economic
pe piața agricolă locală este SRL ”Tradițional”. Fondul silvic ocupă 265,0 ha, iar cel al apelor – 7,01
ha. Bonitatea solului în comună este de 65%. Cota de teren medie/persoana – 4,25 ha. În comune
sunt crescute 64 de capete de animale: 37 – bovine, 11 – porcine, 14 – ovine/caprine și 2 cabaline.
De asemenea în gospodăriile localnicilor cresc peste 460 de păsări. Peștele este crescut în iazuri cu
suprafața totală de 1,3 ha. În localitate își desfășoară activitatea și doi meșteri populari: Ciumacenco
Alexei, prelucrarea metalului și Curmei Mihail – împletitul.
Satul Copceac dispune de 5067,0 ha, dintre care 3500,0 ha sunt cu destinație agricolă și
plantații multianuale 130,0 ha: viile 70,0 ha și livezile – 60,0 ha. Fondul silvic al localității este de
594,0 ha, fondul apelor – 75,0 ha și fondul de rezervă este de 656 ha. Activitatea economică este
susținută de 22 agenți economici: 3 SRL, 8 ÎI, 1 ÎM (întreprindere mixtă cu capital străin) și 11 GȚ.
Deținători de patente sunt 15 persoane. GȚ dispun de 104,0 ha. Bonitatea solului este de 57%. Cota
de teren pentru o persoană în localitate este de 2,24 ha/persoană. Pe an în localitate se colectează
 38

peste 7000 tone de cereale, 250 tone de fructe și 600 tone de struguri. În gospodăriile locuitorilor
cresc 65 de bovine, 120 de porcine, 308 de ovine/caprine, 4 cabaline și peste 21000 de păsări. În sat
există un centru veterinar. Peștele este crescut într-un iaz cu suprafața de 11 ha. În localitate activează
un abator și o fermă de porci (SRL ”Focar Agro”) cu capacitate de peste 2000 de animale. O fermă
de bovine este crescută de GȚ ”Procopenco Daniela”. Alți agenți economici care activează în
localitate administrează o uscătorie de fructe, oloiniță, moară și incubator. Serviciile magazinului
mixt sunt oferite de către ÎI ”Marius Topor”. Meșteșugurile populare sunt susținute de către Izbaș
Varvara, meșter popular Dașchevici Trofim (lemnăritul), Dașchevici Catinca (brodatul).
În Marianca de Jos fondul funciar total constituie 1297,27 ha, dintre care 954,91 ha este terenul
cu destinație agricolă. Fondul silvic constituie 40,21 ha, cel al apelor- 50,21 ha și de rezervă – 116,53
ha. În sat activează 1 SRL, 1 ÎI și 11 GȚ, care prelucrează 175,2 ha de teren agricol. SRL ”Antelis-
Agro” gestionează 542 ha. Bonitatea solului este 65%. Cota de teren medie pe persoană constituie
3,6 ha. În gospodăriile satului cresc 75 de bovine, 6 - porcine, 22 – ovine/ caprine, 6 – cabaline și
1870 de păsări.
Satul Slobozia dispune de un fond funciar de 4298,02 ha, din care 3263,03 – cu destinație
agricolă. Plantațiile multianuale constituie 246,18 ha: vii – 206,38 ha și 39,8 ha – livezi. Fondul silvic
ocupă 178,5 ha și cel al apelor – 166,07 ha. În localitate își desfășoară activitatea 1 SA, 3 SRL, 2 ÎI,
1 ÎM și 31 de GȚ. Suprafața de teren agricol prelucrată de către GȚ este de 141,5 ha. Bonitatea solului
este de 69,8%. Agenții economici reprezentativi pot fi evidențiați în sectorul livezilor și viilor - SRL
”APPLUM DAB”, iar în agricultură - SRL ”Agro Bigol”. Cota de teren medie constituie 1,6 ha pe
persoană. Sisteme de irigarea a terenului lipsesc. În gospodăriile localnicilor cresc 70 de bovine, 30
– porcine, 700 de ovine/caprine și peste 9200 de păsări. 11 iazuri de pe teritoriul satul ocupă o
suprafață de peste 82,0 ha. În localitate sunt 2 oloinițe și o moară. Serviciile farmaceutice sunt
acordate de către o farmacie.
Fondul funciar total al satului Ștefănești este de 2425,31 ha, dintre care teren cu destinație
agricolă - 1981,72 ha. Terenul arabil ocupă 1746,81 ha, iar plantele multianuale 156,34 ha: vii –
11,98 ha, livezi – 144,36 ha. Fondul silvic ocupă 45,08 ha, iar cel al apelor – 77,87 ha. În sat activează
5 SRL, 4 ÎI, 1 ÎM și 43 de GȚ. Suprafață de teren agricol prelucrată de către GȚ constituie 171,12
ha. Cele mai cunoscute întreprinderi sunt CP ”Tinut Agro”, COP ”Slobozia Hanese”, SRL ”Bavasco-
C”, SRL ”Golnic Prim”, GȚ ”Contemporanii”, GȚ ”Laro Lebedev”. Bonitatea solului este de 67%.
Volumul de producere medie la ha este de 4,5 tone de cereale, până la 4 tone – nuci, 70 tone – morcov,
20 tone – ceapă, struguri – 2,5 tone. În gospodăriile locuitorilor sunt 40 de bovine, 53 de porcine,
136 de ovine/caprine și peste 6000 de păsări. Sectorul piscicol este susținut de 4 iazuri cu pește cu o
suprafață de 42,36 ha. În sat este 1 centru de colectare a laptelui și activează o moară.
 39

4.1.8. Administrația publică locală

Administrațiile publice locale sunt instituțiile cu cea mai mare responsabilitate pentru
soluționarea problemelor localnicilor. În acest scop ele administrează un buget, care se completează
cu transferuri de la bugetul de stat și veniturile proprii.
Primăria orașului Ștefan Vodă este o instituție publică care activează cu scopul îndeplinirii
deciziilor Consiliului orășenesc Ștefan Vodă și dispozițiilor Primarului pentru soluționarea
problemele curente ale cetățenilor. În cadrul primăriei activează 24 de funcționari publici. Primarul,
viceprimarii, secretarul Consiliului orășenesc, împreună cu personalul Primăriei, asigură conducerea
operativă a problemelor orașului, gestionează și răspund de treburile publice. Consiliul orășenesc
este autoritatea deliberativă a orașului formată din 17 consilieri, dintre care 11 bărbați (64,7%) și 6
femei (35,5%). În cadrul consiliului funcționează trei comisii: comisia pentru protecție socială,
învățământ, sănătate publică, tineret, sport, culte, cultură și turism; comisia pentru probleme funciare,
construcții, urbanism, amenajarea teritoriului, gospodărie comunală și ecologie; comisia pentru
economie, buget, finanțe, gestionarea patrimoniului public, administrație publică, cooperare
intercomunitară și transfrontalieră. Bugetul total al orașului pentru ultimul an constituie 25 145, 5
mii lei, dintre care 13 142,4 mii lei sunt venituri proprii (52,3%). Orașul este înfrățit cu Municipiul
Roman (jud. Neamţ, România), oraşul Copşa Mică (jud. Sibiu, România), or. Şceglovo, raionul
Vsevolojsk (reg. Leningrad, Federația Rusă). Localitatea dispune de Strategia de Dezvoltare
Comunitară a orașului Ștefan Vodă pentru anii 2020-2025. Viziunea de dezvoltare a orașului este
de a deveni un oraș inteligent cu infrastructură dezvoltată, economie avansată, cu un peisaj ecologic
și turistic atractiv, prestând servicii publice și sociale de calitate pentru toți cetățenii (inclusiv
persoane cu necesități speciale) deschis pentru colaborare intercomunitară și sectorul asociativ.
Principalele direcții strategice sunt 1) dezvoltarea infrastructurii conform standardelor SMART-city;
2) crearea oportunităților pentru dezvoltarea economiei locale și atragerea investițiilor; 3) acordarea
serviciilor publice și sociale de calitate; 4) asigurarea unui mediu ecologic curat ; 5) consolidarea
capacității instituționale a APL și dezvoltarea parteneriatelor.3
Primăria satului Slobozia dispune de propriul sediu într-o starea tehnică satisfăcătoare. Sediul
este conectat la utilitățile publice – apeduct, canalizare, gaz. Încălzirea clădirii este asigurată de
cazangerie autonomă. În cadrul Primăriei activează primarul, secretarul consiliului, contabil-șef,
perceptorul fiscal, specialist în reglementările proprietății funciare etc. Toți specialiștii dispun de un
stagiu de muncă de minim 1 an. Consiliul local este alcătuit din 13 consilieri. Bugetul localității
constituie 6613,3 mii lei, din care veniturile proprii – 1534,8 mii lei (23,2%). Satul este înfrățit cu
comuna Ucea (jud. Brașov, România) și comuna Movilița (jud. Vrancea, România). Planul strategic
de dezvoltare socio-economică este elaborat pentru perioada 2020-2026. Ca viziune documentul a

3
Strategia de Dezvoltarea Comunitară a orașului Ștefan Vodă pentru anii 2020-2025.
 40

stabilit creșterea bunăstării populației în baza dezvoltării stabile a economiei locale, stimulării
inițiativei private, susținerii micului business, prin promovarea la toate nivelele a unui management
performant, utilizarea eficientă a resurselor locale, inițierea, menținerea şi multiplicarea avantajelor
concurențiale în toate activitățile. Pentru realizarea viziunii strategice activitățile tuturor factorilor
implicați în procesul de dezvoltare locală vor fi orientate spre atingerea a 6 obiective strategice: 1)
implementare, dezvoltarea şi eficientizarea infrastructurii de utilități publice de calitate; 2) asigurarea
condițiilor pentru crearea unor activități economice rentabile, sporind totodată numărul locurilor de
muncă în localitate; 3) Modernizarea, dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de educație,
optimizarea sistemului de sănătate şi protecție socială; 4) reabilitarea, modernizarea infrastructurii
culturale şi de agrement, punerea în valoare a patrimoniului cultural al localității; 5) protecția
mediului ambiant, informarea şi implicarea populației în vederea utilizării raționale a resurselor
naturale; 6) implementarea în activitatea APL a unui sistem instituțional modern, transparent şi
implicarea localnicilor în procesul de luare a deciziilor.4
În cadrul Primăriei Ștefănești activează 7 angajați în conformitate cu prevederile legale de
funcționare a APL. Consiliul local este constituit din 9 persoane. Bugetul localității constituie 3959,7
mii lei, din care 932,5 mii lei – venituri locale (23,6%). Satul este înfrățit cu comuna Beclean (jud.
Brașov, România). Documentul principal strategic pe care se axează administrația publică locală în
luarea deciziilor în perioada până la 2024 este Strategia de dezvoltare a satului Ștefănești 2019-2024.
Cele mai importante componente ale strategiei sunt prioritățile strategice, programele și proiectele.
Documentul stabilește 3 priorități: 1) dezvoltarea infrastructurii locale; 2) Consultarea și informarea
cetățenilor; 3) grija față de tineri și bătrâni. Cea mai mare parte a cheltuielilor din bugetul local
constituie menținerea infrastructurii locale. Consultarea și informarea cetățenilor, constituie veriga
dintre locuitorii satului și deciziile pe care le iau autoritățile. Programele care se referă la această
prioritate definesc modalitățile și modelele pe care administrația poate merge atunci când este nevoie
de analizat potențialul durabilității unor îmbunătățiri din localitate. Satul poate supraviețui situației
curente doar dacă va manifesta o atitudine deosebită pentru viitor și trecut. Grădinița și gimnaziul,
precum și viitoarele terenuri de joacă și sport pot asigura condiții de dezvoltare pentru tineri și copii,
în timp ce un azil pentru bătrânii singuratici poate îmbunătăți încrederea sătenilor într-un viitor mai
bun.
Primăria satului Marianca de Jos dispune de propriul sediu, construit in anul 1965 cu o
suprafață de 244 ,5 m.p. Din componența aparatului primăriei fac parte: primarul, secretarul
consiliului, specialist în reglementările proprietății funciare, contabil, perceptorul fiscal, asistent
social. Toţi cei 11 angajați ai primăriei dispun de un stagiu de muncă de minim 1 an. Consiliul local
constă din 9 consilieri. Bugetul constituie 1844,5 mii lei, inclusiv 574,0 mii lei – venituri proprii

4
Planul strategic de dezvoltare socio-economică a satului Slobozia pentru perioada 2020-2026.
 41

(31,1%). Clădirea Primăriei necesită reparația acoperișului, dar dispun de toate utilitățile publice,
conectare la apeduct, gaze naturale, canalizare și dispune de cazangerie autonomă. Planul strategic
de dezvoltare socio-economică este elaborat până în anul 2026. Viziunea de dezvoltarea a localității
prevede dezvoltarea unui mediu atractiv de afaceri, buna utilizare şi gestionare a resurselor, protecția
mediului şi dezvoltarea durabilă. În plan social, crearea condițiilor pentru dezvoltare eficientă a
infrastructurii, adaptată cerințelor populației, sprijinirea categoriilor sociale defavorizate.
Administrația publică locală trebuie să asigure transparența, consultarea şi colaborarea cu
antreprenoriatul și societatea civilă.5 Obiectivele strategice de dezvoltare prevăd: 1) dezvoltarea şi
eficientizarea infrastructurii de utilități publice de calitate; 2) asigurarea condițiilor pentru crearea
unor activități economice rentabile, sporind totodată numărul locurilor de muncă în localitate; 3)
modernizarea, dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de educație, optimizarea sistemului de sănătate
şi protecție socială; 4) reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi de agrement, punerea în
valoare a patrimoniului cultural; 5) protecția mediului ambiant, informarea şi implicarea populației
în vederea utilizării raționale a resurselor naturale; 6) implementarea în activitatea APL a unui sistem
instituțional modern, transparent şi implicarea localnicilor în procesul de luare a deciziilor.
Misiunea Primăriei Volintiri este de a răspunde rapid și eficient nevoilor comunității locale,
prin soluționarea acestora într-o manieră legală, transparentă, echitabilă şi responsabilă, furnizând
către toate categoriile de beneficiari servicii la un înalt standard de calitate în context național şi
internațional, asigurând astfel creșterea calității vieții locuitorilor satului. Viziunea primăriei este
bazată pe valori precum: respect față de lege şi cetățean, transparență, etică și integritate, egalitate de
șanse, responsabilitate socială, performanță, spirit de echipă, capacitate de inovare, onestitate şi
disciplină. În aparatul instituției sunt angajate persoane în conformitate cu legislația în vigoare:
primar, secretarul consiliului sătesc, contabil, perceptor fiscal, specialist pentru reglementarea
regimului funciar, secretar administrativ, asistent social, specialist în domeniul tineret și sport,
arhivar. În subordinea primăriei sunt casa de cultură, grădinița creșă de copii ”Guguță”, Centrul de
plasament al copiilor în situații de risc, biblioteca publică, IP Gimnaziul ”Maria Bieșu” ș.a. Consiliul
sătesc constă din 13 consilieri, care lucrează în două comisii de specialitate: 1) comisia social-
economică, finanțe, buget, comerț, agricultură, dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului
protecția mediului; 2) comisia pentru educație, cultură, culte, protecție socială, sănătate şi familie,
muncă, drept şi disciplină. Clădirea Primăriei este în stare bună cu conectare la apeduct și rețeaua de
gaze, însă nu dispune de canalizare și încălzire pe bază de gaze. Bugetul public este de 6560,0 mii
lei, inclusiv 2030,0 mii lei – venituri proprii (31,0%). Localitatea are acorduri de colaborare cu
comuna Cosmești ( jud. Galați, România) din anul 2010 și acord de înfrățire din 2016 cu comuna
Potlogi (jud Dâmbovița, România). Prin decizia Consiliului sătesc din 20.01.2021 a fost aprobată

5
Planul strategic de dezvoltare socio-economică a satului Marianca de Jos pentru perioada 2021-2026.
 42

Strategia de dezvoltare socio-economică a satului Volintiri 2021-2026. Viziunea de dezvoltare

prevede că Volintiri va deveni o localitate prosperă din punct de vedere economic şi social, cu o
infrastructură şi economie bine dezvoltate şi competitive şi cu un sistem social adaptat la nevoile
populației, un centru turistic de importanță regională şi internațională. În scopul realizării acestei
viziuni pentru anul 2026 au fost stabilite următoarele obiective strategice: 1) dezvoltarea economică
locală prin valorificarea resurselor interne şi externe; 2) asigurarea calității prestării serviciilor
sociale; 3) dezvoltarea şi extinderea infrastructurii locale; 4) crearea unui mediu ecologic curat şi
asigurarea eficienței energetice; 5) consolidarea capacității administrației publice locale.
Primăria comunei Alava are 6 angajați: primar, secretar, contabil, perceptor fiscal, asistent
social, specialist în reglementările proprietății funciare. Consiliul sătesc constă din 9 consilieri.
Bugetul public administrat de către APL în ultimul an constituie 2472,7 mii lei, inclusiv veniturile
proprii – 351,7 mii lei (14,2%). Primăria își desfășoară activitatea în localul casei de cultură, care
necesită reparație, însă este conectată la toate utilitățile publice: apeduct, gaze naturale, canalizare și
dispune de încălzire autonomă. Primăria încă nu a aprobat un plan strategic de dezvoltare.
În cadrul Primăriei Copceac sunt angajate 6 persoane. Angajații activează într-o clădire
separată, veche, dar conectată apeduct, gaze naturale și dispune de cazangerie autonomă. Bugetul
public în ultimul an a constituit 5189,0 mii lei, inclusiv 1234,7 mii lei – venituri proprii (23,8%).
Primăria are aprobată Strategia de dezvoltare socio-economică pentru perioada 2021-2026. Planul de
dezvoltare este pentru 2021-2023 și dezvoltarea satului ca: 1) localitate deschisă pentru investitori cu
o infrastructură dezvoltată; 2) economie novatoare performantă cu investiții în tehnologii de
prelucrare a producției agricole; 3) agricultură conservativă, ecologică, rentabilă; 4) sat cu un trai
decent pentru toate categoriile de vârstă; 4) sat amenajat, cu rețea rutieră dezvoltată, cu apeduct și
rețea de canalizare, iluminat public; 5) servicii educaționale, medicale și sociale moderne.

4.2.Necesitățile teritoriului GAL și resursele de dezvoltare locală

În cadrul unei ședințe a reprezentanților localităților partenere a GAL „Drumul Kizilului” au

fost evidențiate și analizate resursele de care dispune parteneriatul. Resursele au fost clasificate în
următoarele categorii: de infrastructură, economice, turistice, naturale, culturale.
Membrii GAL consideră că obiectele de infrastructură care pot contribui la dezvoltarea
parteneriatului sunt:
• Drumuri bune și în stare satisfăcătoare din cadrul parteneriatului (Ștefan Vodă – Marianca -
Alava; Ștefan Vodă – Slobozia; Ștefan Vodă – Ștefanești – Volintiri – Copceac; Alava – Volintiri);
• Bazinele de acumulare a apei pentru irigare din Volintiri;
• Vama Volintiri – Faraonovca (Ucraina);
• Iluminatul stradal dezvoltat, stații de epurare și canalizare în toate localitățile;
 43

• Clădirea fostului spital Volintiri;

• Parcurile fotovoltaice din Ștefan Vodă și Alava;
• Condiții pentru realizarea unui traseu turistic pentru ciclism;
• Târgul din Volintiri, la hotar cu Ucraina;
• Hipodromul din Volintiri.
Resursele economice evidențiate de către membrii GAL sunt:
• Agricultura performantă și ecologică implementată de către agenții economici din parteneriat
(CP ”Ținut Agro”, GT ”Contemporanii”, SRL ”Focar Agro” din Ștefănești, SRL ”EcoAliment-
Prim”, SRL ”Amero Cherry” din Ștefan Vodă, SRL ”Antelos Agro”, GT ”Agroprim”, GT
”Procopenco Vladislav” din Marianca de Jos, SRL ”Cărăbuș”, GȚ ”Filipoc” din Lazo, SRL
”Tradițional” din Alava, SRL ”Agro Bigol”, SRL ”Slobozia Hanesei” din Slobozia, FPC ”Bebei
Prim” din Volintiri);
• Pomicultura, legumicultura, viticultura (GT ”Laro Lebedev”, livadă de migdale, SRL
”Qatrawi”, livada de nuci, Ștefănești, SRL ”APPLUM DAB”, livezi și vii din Slobozia, SRL ”Vacom
Agro”, livezi și vii irigate, Volintiri);
• Apicultura (Asociația apicultorilor ”Nectar” cu reprezentanți din toate localitățile raionului
Ștefan Vodă, GT ”Albinuța”, Marianca, ș.a.);
• Zootehnie (GT ”Gangan Iurie”, ferma de caprine, Ștefănești, SRL ”Focar Agro”, ferma de
porcine, GT ”Procopenco Daniela”, ferma de bovine, Copceac);
• Vinificație (SRL ”Vitis Vin”, fabrica de vinificație, Volintiri);
• Oloinițe și mori în toate localitățile parteneriatului.
Ca resurse pentru dezvoltarea turismului în regiune membrii GAL ”Drumul Kizilului” consideră
că pot servi mai multe atracții aflate pe teritoriul parteneriatului:
• Istorice: Podul ”Cazennîi”, Beciurile vechi, Fântâna lui Cunițchi, Cimitirul Vechi ”La
cruce”, din Volintiri; Fântâna lui Groza, Cișmeaua din Copceac; Colonia nemțească ”Iacobstali” din
Lazo; Fântâna vânătorilor din Slobozia, Orașul vechi Kizil, Cimitirul nemților, Fântâna Kizil,
Barăcile din Ștefan Vodă;
• Culturale: Casa ”Maria Bieșu”, Volintiri, Bisericile din localități, Parcul memoriei,
Muzeul ”La casa părintească”, Copceac, Monumentul Ștefan Cel Mare, Biserica din Lemn, Muzeul
Verde, Ștefan Vodă;
• Naturale: Copacul ”Ciornobai”, Valea Prisăcilor din Volintiri; Pădurea din Kamceatka
din Copceac; Izvoarele din Alava; Pădurea de salcâmi din Lazo; zona ”7 iazuri” din Slobozia;
• Industriale: Fabrica de vin ”Vitis Vin” din Volintiri; Livada de migdale din Ștefănești;
Casa Sărbătorii, Cafeneaua ”Деревяшка” din Ștefan Vodă;
 44

Patrimoniul natural al localităților din GAL este bogat și divers și reprezintă specificul regiunii.
Resursele naturale evidențiate de către membrii GAL sunt:
• Resursele acvatice: bazinele acvatice din Ștefan Vodă, Volintiri (Hagilari), Ștefanești,
Alava-Lazo, Marianca, Slobozia, Copceac; râurile Bebei, Gealair, Hadjiger din Volintiri, Copceac,
Slobozia; Râul Valea Baisol din Ștefanești; izvoarele din Alava; izvorul ”Paseka” din Lazo; Fîntâna
Alexei Rusu din Ștefanești; Fântâna lui Groza din Copceac;
• Resursele silvice: Parc-pădurea Ion Palancean, Parcurile publice din Volintiri și
Slobozia; Copacul Cernobai, Fâșia forestieră cu prisacă din Volintiri; Pădurea de salcâmi din Lazo;
Pădurea Ștefanești - Gealair, Pădurea nouă, Parcul memoriei din Copceac;
• Resurse de relief: Lutăria, Valea Ursului; Râpa Tobultoc din Volintiri; Valea adâncă cu
izvoare din Marianca de Jos;
• Cariere: Cariera de piatră din Volintiri; Nisipăria din Ștefănești;
• Fauna pădurilor de stepă
• Plante medicinale diverse
Resursele culturale reprezentative evaluate în cadrul ședinței grupurilor de lucru ale GAL ”Drumul
Kizilului” sunt prezentate în continuare:
• Case de cultură: toate localitățile, în afară de Ștefănești;
• Biblioteci publice: toate localitățile;
• Muzee: ”Maria Bieșu” din Volintiri; ”Casa Părintească” din Copceac; muzeul
păpușilor tradiționale ”Zahra” din Ștefănești; muzeul Verde din Ștefan Vodă;
• Colective artistice: Fanfara din Slobozia, Fanfara ”Ciocârlia” din Ștefan Vodă, Colectiv
de dans, ”Luminița albastră”, Teatrul ”Frunze de dor”, Formația ”Top” din Volintiri, Corurile
”Reabinusca”, Alava Corul de amatori din Marianca de Jos, ansamblurile Veteranii”, Ștefan
Vodă, ”Fluieraș”, Marianca, De vioriști, Volintiri, De fluieriști, Volintiri
• Școala de arte din Ștefan Vodă și filiala din Volintiri;
• Meșteri populari: Maria Negru, Ludmila Gavgaş – croșetare, Galina Şcerbatiuc, Maria
Harcenco, Aliona Bîrnă – cusut decorativ, Ana Coman – confecții textile, Natalia Iurco, Doina
Gurulea – împletitul, Alina Bega, Radu Teslaru, Alina Bulbuc - obiecte de decor, Ludmila Ciloci,
Inga Spinei – arte plastice, Izbaș Varvara;
• Biserici: Sf. Parascheva din Slobozia, Sf. Nicolae din Copceac, Sf. Gheorghe din
Volintiri;
• Specificul Gastronomic: Cihambeli, friptură din carne de miel, Turta Cobanului,
"Salnici" ("cighiri") în Volintiri; Laptele acru de Paști și Babca dulce din macaroane lungi cu
unt și stafide din Copceac, Cornișoare cu pudră si prăjituri dulci "hrustici", ”bochineţe" din
Marianca de Jos, ”Ștrudeli" cu cartofi si brinza de oi, "Mule"- clătite cu brânză, împăturite
 45

triunghiular de dimensiuni foarte mici, ”piroşcane" în tava la cuptor în Slobozia, Plăcinta dulce
a Miresei, Năutul cu carne, zeama de pește la ceaun.
Persoanele identificate în cadrul ședinței grupurilor de lucru al GAL ”Drumul Kizilului” ca resurse
umane:
• Deputat: Qatrawi Ersilia, Ștefănești;
• Antreprenori: Țințari Serghei, producere din Copceac, Parabina Mihai, producerea
butoaielor, Hincu Simion, vinificație din Volintiri, Croitoru Ion, cramă și hotel, Anatol Malancea,
case pazzl din Ștefan Vodă, Renat Lebedev, livada cu migdale din Ștefanești, Rusu Tudor, Gangan
Chiril apicultori din Ștefanești, Bognibov Dumitru, apicultor din Ștefan Vodă, Bujorean Ion, lemnar
din Ștefanești, Caracaș Valentin, Negrescu Iacob, vinificator din Copceac, Ceban Ion, apicultor din
Copceac, Belotcaci Valeriu, antreprenor din Copceac;
• Cultură: Iascinschi Bronislav, muzeu particular, Marina Tatiana, muzeul verde din
Ștefan Vodă, Spatari Marin, pictor din Slobozia, Ștefan Agachi, scriitor din Ștefan Vodă, Qatrawi
Haithan, limba arbă, engleză din Ștefanești;
• Istorici: Hâncu Igor, istoric din Volintiri, Cirnu Anatol, istoric din Ștefan Vodă;
• Culte: Părintele Ilie, Pavel Vaculovschi, biserica Vocea Evangheliei, Apostol Olga,
școala duminicală din Ștefan Vodă;
• Știință: Igor Șarov, rector USM, născut la Volintiri, Uncu Veronica, doctor habilitat,
Copceac;
• Meșteri populari: Ciumacenco Alexei, prelucrarea metalului, Curmei Mihail,
împletitul, din Alava, Iașkevici Profir, prelucrarea lemnului, Izbaș Varvara, arta din lemn din
Copceac, Bujor Ludmila, Procopovici Galina, cusătorie din Volintiri, Coman Ana, meșter popular
din Ștefan Vodă, Verebcean Mihai, prelucrarea metalului, Balan Snejana, meșter popular din
Slobozia.
Analiza resurselor de care dispune parteneriatul a servit pentru identificarea necesităților
prioritare ale GAL:
• Stoparea procesului de depopulare și îmbătrânire a populației localităților din parteneriat;
• Creșterea eficienței de comunicare a APL cu populația și agenții economici și dezvoltarea
parteneriatelor public-private;
• Îmbunătățirea capacități funcționarilor APL în atragerea investițiilor;
• Modernizarea bazei tehnico-materiale pentru prestarea serviciilor publice de calitate;
• Construcția sistemelor de irigare și reducerea gradului de influență a calamităților naturale
asupra producției agricole;
• Creșterea motivării financiare a angajaților pentru a munci în cadrul localităților;
• Crearea condițiilor pentru dezvoltarea sectorului zootehnic;
• Îmbunătățirea infrastructurii pentru desfacerea produselor agricole la nivel de regiune;
 46

• Dezvoltarea infrastructuri și diversificarea ofertei serviciilor turistice;

• Modernizarea capacităților de producție ale întreprinderilor agricole și a sectorului industriei
agroalimentare pe teritoriul localităților;
• Îmbunătățirea condițiilor de prestare a serviciilor de asistență socială în condițiile creșterii
numărului de persoane cu necesități;
• Crearea centrelor comunitare de asistență socială și a azilurilor pentru bătrâni;
• Îmbunătățirea bazei tehnico-materială a centrelor medicilor de familie din localitățile rurale;
• Lichidarea gunoiștilor neautorizare și crearea sistemelor de colectare și stocare a deșeurilor;
• Dezvoltarea sistemelor de canalizare în localități;
• Creșterea gradului de împădurire a regiunii.
 47

CAPITOLUL V: ANALIZA SWOT

Reprezentanții GAL întruniți în grupuri de lucru în cadrul a două ședințe de elaborare a SDL
au efectuat analiza SWOT a regiunii, determinând punctele forte și slabe ale parteneriatului și
identificând oportunitățile și riscurile posibile pentru activitățile de dezvoltare. Analiza SWOT este
prezentată în Tabelul 5.1.
Table 6. Analiza SWOT a teritoriului GAL ”Drumul Kizilului”
Punctele Slabe
Punctele Forte

➢ Infrastructură slab dezvoltată

➢ Condiții climaterice favorabile agriculturii
➢ Lipsa întreprinderilor de prelucrare și păstrare
➢ Sector asociativ dezvoltat
➢ Drumuri locale deteriorate
➢ Școala profesională
➢ Lipsa sistemului anti-grindină
➢ Meșteri populari
➢ Lipsa managementului integrat al deșeurilor
➢ Asociația Primarilor locali
➢ Comunități pasive
➢ Patrimoniu natural pitoresc
➢ Potențial turistic slab dezvoltat în localitățile
➢ Formații artistice cunoscute la nivel național
rurale, lipsa traseelor turistice
➢ Agricultura ecologică, produse agricole ecologice
➢ Deficit de resurse umane, insuficiență de cadre
➢ Apicultura
➢ Lipsa cunoștințelor în atragerea investițiilor
➢ Cultură specifică locală
➢ Sistem de irigare distrus
➢ Experiență de lucru în proiecte
➢ Deficit de resurse de apă
➢ Piața comună Ștefan Vodă
➢ Degradarea patrimoniului istoric
➢ Obiective turistice (Muzee, fântâna vânătorilor,
➢ Insuficiența medicilor, sistem medical slab
Lacul Popii, biserica Marianca, etc.)
dezvoltat
➢ Bazine acvatice (7 iazuri din Slobozia)
➢ Utilaj agricol învechit
➢ Localități gazificate, liminare stradală, internet
➢ Lipsa locurilor de muncă bine plătite
➢ Patrimoniu istoric bogat (Podul Cazionâi, copacul
➢ Instituții de cultură slab dotate
Cernobai, beciurile Vechi, fîntâna lui Groza din
➢ Lipsa evenimentelor culturale de importanță
Volintiri)
națională
➢ Livezi moderne (Volintiri, Ștefanești-migdale,
➢ Lipsa tehnicii de întreținere a drumurilor
Ștefan Vodă)
➢ Lipsa pieței de desfacere a produselor agricole
➢ Lipsa centrelor de servicii sociale

Oportunități
Riscuri

➢ Legea GAL
➢ Consilii locale extrem de politizate
➢ Acces la tehnologiile performante din UE
➢ Populație îmbătrânită
➢ Programe și fonduri naționale de dezvoltare
➢ Zona de frontieră
regională (agro, eco, culturale)
➢ Calamitățile naturale (seceta, schimbarea climei)
➢ Personalități marcante (M. Bieșu)
➢ Alunecări de teren
➢ Zona economică liberă Bălți (subzona Ștefan Vodă)
➢ Pandemia
➢ Conlucrarea cu diaspora
➢ Procesul național de migrațiune a populației
➢ Deputați locali în Parlament
➢ Îndepărtarea de capitală
➢ Zona de frontieră
➢ Instabilitatea valutei
➢ Drumul Volentiri-Popeasca
➢ Instabilitatea politică din țară
➢ Tehnologia NoTill în agricultură
➢ Traseul național R30
➢ Amplasarea geografică
 48

CAPITOLUL VI: MISIUNEA ȘI VIZIUNEA DE

DEZVOLTARE A TERITORIULUI

Realizarea viziunii şi misiunii poate fi asigurată în condițiile respectării de către membrii

GAL ”Drumul Kizilului” a unui sistem de valori care vor determina normele de comportament atât
între membrii parteneriatului , precum și în raport cu populația localităților. În procesul de lucru
asupra SDL, reprezentanții localităților au stabilit următoarele valori pe care se va baza parteneriatul
în activitatea sa:
❖ Cooperarea onestă. Această valoare este esențială pentru ca relațiile dintre membrii
GAL, dar și în raport cu populația să se dezvolte într-un mediu de încredere, sprijin
reciproc și credibilitate.
❖ Comunicarea transparentă. Activitățile de implementare a SDL se vor desfășura cu
maximă informare deschisă, explicită, oportună și reciprocă între membrii
parteneriatului pentru înțelegerea bună a proceselor în derulare.
❖ Responsabilitatea. Valoarea care va asigura realizarea corectă și asumată a activităților
prevăzute de SDL cu asumarea răspunderii pentru rezultate.
❖ Echitate. Aplicarea drepturilor și obligațiunilor membrilor într-un mod corect și egal,
egalitate de șanse pentru toți, indiferent de apartenența sa socială, va contribui la
realizarea eficientă a activităților SDL.
❖ Dedicație. Echipa cu oameni profesioniști care sunt în creștere, dezvoltare și
autodepășire permanentă, gata să se ridice peste așteptările colegilor și a beneficiarilor,
va asigura realizarea obiectivelor stabilite, chiar și în condiții dificile.
❖ Sinceritate. Valoarea aceasta înseamnă corelația deplină între vorbele și faptele
membrilor GAL și va asigura coeziunea membrilor parteneriatului.
 49

6.1.Misiunea grupului de acțiune locală

Misiunea GAL ”Drumul Kizilului” este creșterea calității vieții

locuitorilor prin cooperare eficientă intersectorială pentru atragerea
investițiilor, valorificarea potențialului agricol și tehnologiilor moderne
de procesare, reabilitarea sistemelor de irigare, îmbunătățirea mediului și
fortificarea bazinelor acvatice și fâșiilor forestiere, edificarea traseelor și
locațiilor turistice atractive, îmbunătățirea serviciilor sociale pentru
populație, promovarea resurselor culturale locale, realizate de către o
echipă profesionistă, cooperantă și onestă cu activități transparente și
participative, cu responsabilitate, dedicație și sinceritate față de oameni.

6.2.Viziunea grupului de acțiune locală

În 2028 GAL „Drumul Kizilului” reprezintă o regiune cu un înalt nivel

de calitate a vieții, dezvoltată multilateral între-un parteneriat durabil și
populație activ implicată, agricultură cu tehnologii eficiente și produse
ecologice, antreprenoriat sustenabil cu locuri de muncă bine plătite, trasee
turistice naționale și internaționale, mediu sănătos, frumos amenajat și ape
curate, sate cu oameni de cultură înaltă și bătrânețe asigurată, care se bucură
de o viață confortabilă.
 50

CAPITOLUL VII: OBIECTIVE, MĂSURI ȘI INDICATORI

7.1.Obiectivele strategice și impactul scontat

Obiectivele strategice reprezintă direcțiile principale de activitate ale GAL. În urma discuțiilor
între membrii parteneriatului și consultărilor cu experții rețelei naționale LEADER au fost
definitivate trei obiective strategice a SDL:

Realizarea obiectivului strategic OS1 va contribui la creșterea competitivității economice ale

sectorului economic local, creșterea ratei de ocupație a forței de muncă, creșterea veniturilor
populației din localitățile parteneriatului, implementarea inovațiilor și eficientizarea activităților prin
utilizarea energiei regenerabile. Dezvoltarea și valorificarea infrastructurii și serviciilor turistice va
crea condiții pentru deschiderea de noi afaceri, creșterea numărului de turiști în localitățile
parteneriatului.
Impactul scontat în realizarea OS2 constă în îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației
prin protejarea și dezvoltarea fondului forestier și acvatic din parteneriat, crearea zonelor noi de
agrement și îmbunătățirea celor existente în localități, creșterea responsabilității populației față de
păstrarea mediului, îmbunătățirea capacităților APL pentru prestarea serviciilor de salubritate.
Calitatea vieții include și posibilitățile populației de a participa și practica activități culturale.
Implementarea OS2 va crea condiții favorabile pentru creșterea accesului și motivarea populației la
activitățile culturale.
În urma realizării OS3 impactul constă în creșterea calității și diversificarea serviciilor publice
și sociale în localitățile din regiune, ce va contribui nemijlocit la îmbunătățirea calității vieții.
7.2.Obiectivele specifice și măsurile de sprijin

În cadrul ședințelor de lucru ale reprezentanților GAL „Drumul Kizilului”, în conformitate cu obiectivele strategice aprobate, au fost elaborate obiectivele
specifice și măsurile pentru realizarea obiectivelor stabilite. În schemele de mai jos sunt prezentate cadrul de obiective și măsuri identificate de către GAL.

1.1.1. Eficientizarea producerii 2.1.1. Susținerea activităților de

agroindustriale. valorificare și protejare a resurselor
naturale locale.
OS1. Dezvoltarea inteligentă, durabilă

OS2. Crearea unui mediu sănătos și

și incluzivă a economiei regiunii

1.1. Consolidarea 2.1. Îmbunătățirea 2.1.2. Crearea și dezvoltarea zonelor

1.1.2. Stimularea și dezvoltarea
activităților economice antreprenoriatului non-agricol. cadrului natural al de odihnă și agrement pentru
competitive regiunii. locuitori.

activ de viață.
1.1.3. Modernizarea activităților
economice de păstrare, prelucrare și 2.1.3. Îmbunătățirea
comercializare a produselor agricole managementului integrat al
și zootehnice locale. deșeurilor.

2.2.1. Îmbunătățirea condițiilor de

1.2.1. Diversificarea și personalizarea
practicare a activităților cultural-
1.2. Valorificarea serviciilor turistice. 2.2. Dezvoltarea sportive.
potențialului turistic al resurselor culturale
parteneriatului din punct materiale și imateriale
de vedere economic. 1.2.2. Dezvoltarea infrastructurii locale. 2.2.2. Promovarea specificului
turistice. cultural al regiunii.

3.1.1. Modernizarea infrastructurii

publice.
3.1. Creșterea calității
calității serviciilor
accesibile pentru
OS3. Sporirea

serviciilor publice.
populație.

3.1.2. Eficientizarea serviciilor publice

și creșterea abilităților personalului.

3.2. Îmbunătățirea 3.2.1. Dezvoltarea condițiilor de

prestare calitativă a serviciilor sociale
serviciilor sociale. și diversificarea acestora.
 53

Table 7. Matricea logică de corelare a analizei teritoriului și populației, analizei SWOT cu obiectivele și indicatorii

Riscurile ce pot
Probleme/necesități/resurse
influența procesele de
sociale și economice Obiectiv strategic Obiectiv specific Măsurile planificate Produse Rezultate Impact
implementare și
identificate
atingerea indicatorilor

1.1.1. Eficientizarea Nr de proiecte de facilitare a Nr de afaceri noi create cu suportul

producerii start-upurilor în domeniul GAL
Problema 1. agroindustriale. agroindustrial.
Migraţia populaţiei apte
Utilaj agricol învechit Creșterea capacităților antreprenoriale și
Creșterea de muncă care determină
profesionale a resurselor umane din
activității deficit major în toate
Problema 2. teritoriu
economice în sectoarele economice.
Însuficiența cunoștințelor și 1.1.2. Stimularea și Nr de proiecte de teritoriul GAL
experienței în domeniul eficientizare a activităților Nr de locuri de muncă permanente noi
dezvoltarea Instabilitatea prețurilor
antreprenorial, caracterizată create cu suportul GAL
1. Dezvoltarea antreprenoriatului non- economice de producere Sporirea la producția agricolă,
prin numărul mic de afaceri agroindustrială existente.
inteligentă, agricol. competitivității combustibili și
legalizate la nivel de GAL Nr de locuri de muncă temporare create
durabilă și Nr de proiecte de facilitare a economice în instabilitatea forței de
cu suportul GAL
incluzivă a start-upurilor în domeniul teritoriu muncă.
Problema 3.
economiei locale. nonagricol.
Lipsa întreprinderilor de Nr de afaceri eficientizate din punct de
1.1. Consolidarea Nr de proiecte de Creșterea ratei Populație îmbătrânită.
prelucrare și păstrare. vedere a activității economice
activităților diversificare și dezvoltare a de ocupare a
economice sectorului nonagricol. forței de muncă Schimbări climatice
Problema 4. Nr de întreprinderi dotate cu sprijinul
competitive. 1.1.3. Modernizarea Nr de proiecte de inserție a nefavorabile unor
Insuficienţa locurilor de GAL
activităților economice inovației și a transferului Creșterea sectoare din agricultură
muncă atractive şi bine
de păstrare, prelucrare tehnologic atractivității (inundațiile, seceta,
plătite. Nr de beneficiari ai instruirilor
și comercializare a turistice a grindină ș.a.).
Nr de proiecte de dotare organizate cu suportul GAL sau în
produselor agricole și teritoiului GAL
Problema 5. parteneriat
zootehnice locale. tehnico-materială a Alunecări de teren
Lipsa spiritului de
întreprinderilor
asociativitate intrasectorială, Numărul de persoane/membri GAL
Nr proiectelor de facilitare a Pandemia
axată pe temeri, neîncredere. instruite, inclusiv nr persoanelor din
activităților de
grupurile defavorizate acoperite
comercializare și marcheting Lipsa inițiativelor
Problema 6.
Lipsa pieței de desfacere a a produselor locale.
Nr de persoane care evaluează instruirea
Acces anevoios la
produselor agricole drept una utilă și conformă cu așteptările
resurse financiare
profesionale
Problema 7. Nr activităților de instruire și
mentorat organizate de GAL Nr entităților susținute de GAL care au Instabilitatea politicilor
Infrastructura turistică slab
economice și fiscale
dezvoltată şi insuficient implementat soluții inovative în
promovată. domeniul economic
Activismul scăzut din
partea potențialilor

Problema 8.
Potențial turistic slab
dezvoltat în localitățile
rurale, lipsa traseelorturistice
Problema 9.
Scăderea progresivă a
calității solului ca urmare a
proceselor de eroziune
eoliană, nerespectarea
procedeelor agrotehnice şi
practicării agriculturii
intensive.
Problema 10.
Oferta nesatisfăcătoare
pentru a petrece timpul liber.
Problema 11.
Lipsa managementului
integrat al deșeurilor.
Problema 12.
Grad redus de conștientizare
a problemelor de mediu de
către populația locală
Instituții de cultură slab
dotate.
54
Nr de produse promovate prin activități beneficiari ai sprijinului
de comercializare și marcheting GAL
susținute de GAL
1.2. Valorificarea 1.2.1. Diversificarea și Nr de proiecte de lansare și Nr de servicii turistice sprijinite de GAL
potențialului turistic personalizarea dezvoltare a serviciilor Crearea unui traseu turistic bine conturat
al parteneriatului serviciilor turistice. turistice și încadrarea la nivel de GAL
din punct de vedere acestora în traseu turistic
economic. Nr activităților de Nr de activități de promovare a
promovare a serviciilor și teritoriului organizate cu suportul
resurselor turistice locale GAL/în parteneriat cu GAL
1.2.2. Dezvoltarea Nr de proiecte de creare și
Creșterea nr de turiști ce beneficiază de
infrastructurii turistice. dezvoltare a infrastructurii
servicii turistice dezvoltate
turistice
Nr locurilor de cazare create cu suportul
GAL
2.1.1. Susținerea Nr proiectelor de amenajare Nr de terenuri (terestre/acvatice)
activităților de și conservare a cadrului reabilitate din punct de vedere ecologic Îmbunătățirea
valorificare și natural. calității mediului
protejare a resurselor Nr de proiecte de facilitare a Nr de antreprenori ce implementează ambiant
naturale locale. activităților din domeniul activități de agricultură ecologică
agriculturii ecologice. Promovarea
2. Crearea unui Nr proiectelor de inserție și Nr de entități ce implementează stilului de viată
mediu sănătos și valorificare a surselor de activități de valorificare a surselor de activ al
2.1. Îmbunătățirea
activ de viață. energie regenerabilă. energie regenerabilă populației GAL
cadrului natural al
2.1.2. Crearea și
regiunii.
dezvoltarea zonelor de Nr zonelor de odihnă și recreere
odihnă și agrement Nr de proiecte de creare și amenajate/create cu suportul GAL
pentru locuitori. amenajare a zonelor de
odihnă și de agrement Nr de beneficiari direcți ai zonelor de
odihnă și recreere
2.1.3. Îmbunătățirea Nr de proiecte implementate Sporirea gradului de eficientizare a
managementului privind extinderea şi managementului deșeurilor în teritoriul Poluarea excesivă a
integrat al deșeurilor. dezvoltarea serviciilor de GAL mediului
management al deşeurilor
Nr de gospodării ce beneficiază de Cooperarea slabă între
servicii de colectare a deșeurilor părțile interesate
2.2.1. Îmbunătățirea Nr. proiectelor de reabilitare Nr de obiective de menire social- Zona de frontieră
2.2. Dezvoltarea
condițiilor de și modernizare a obiectivelor culturală reabilitate sau modernizate cu
resurselor culturale
practicare a de menire social-culturală suportul GAL
 55

Problema 13. materiale și activităților cultural- Nr de proiecte de

Creşterea numărului de imateriale locale. sportive. creare/amenajare/dotare a Nr de persoane care beneficiază de
persoane social-vulnerabile. spațiilor destinate obiectivele social-culturale reabilitate și
activităților sportive modernizate cu suportul GAL
Problema 14. Nr de entități din sfera
Starea nesatisfăcătoare a culturii dotate cu suportul Nr de persoane care beneficiază de
infrastructurii publice de GAL spațiile destinate activităților sportive
recreere și dotarea precară a dotate și modernizate cu suportul GAL
acesteia. 2.2.2. Promovarea Nr activităților de
specificului cultural al promovare a specificului Creșterea numărului de persoane care
Problema 15. regiunii. cultural vizitează, beneficiază de serviciile
Degradarea patrimoniului entităților din sfera culturii
istoric.
Nr. de evenimente publice realizate cu
Problema 16. susţinerea GAL/în parteneriat cu GAL
Lipsa evenimentelor
culturale de importanță Numărul de entități din sfera culturii
națională. care au primit sprijin în cadrul
implementării SDL
Nr. proiectelor de reabilitare Nr de clădiri publice reabilitate cu
și modernizare la scară mică suportul GAL
a clădirilor publice, inclusiv
conservare energetică Nr de clădiri publice conservate
Sporirea
energetic cu suportul GAL
Problema 17. acccesului Insuficiență de fonduri
3. Sporirea
Deficit de resurse umane, populației la GAL
calității serviciilor Nr de instituții publice dotate și
insuficiență de cadre servicii
accesibile pentru modernizate
Lipsa cunoștințelor în 3.1. Creșterea 3.1.1. Modernizarea îmbunătățite Lipsa surselor
populație.
atragerea investițiilor calității serviciilor infrastructurii publice. alternative de finanțare
Nr proiectelor de Nr rețelelor de aprovizionare cu apă și
Lipsa tehnicii de întreținere a publice. Îmbunătățirea
modernizare a infrastructurii canalizare sprijinite de GAL
drumurilor condițiilor de Participativitatea socială
fizice și de acces
Comunități pasive trai joasă
Nr de proiecte de modernizare și
Ponderea încă scăzută a
dezvoltare a rețelelor de iluminat stradal
acoperirii teritoriale Lipsă de abordare
facilitate de GAL
cu servicii de utilitate vizionară și inițiativă în
publică și nivelul scăzut al domenii sociale
Nr căilor de acces amenajate cu suportul
calității acestora.
Lipsa centrelor de servicii 3.1.2. Eficientizarea Nr de proiecte de creare și GAL
Capacități insuficiente
sociale serviciilor publice și dezvoltare a serviciilor în sectorul asociativ
creșterea abilităților publice Sporirea gradului de acces al populației
personalului. Nr de proiecte de la servicii publice de calitate
consolidare a capacităților și
creștere a calității serviciilor Sporirea competențelor profesionale și
diversifacarea serviciilor prestate
 56

Nr de proiecte de creare și Nr de instituții prestatoare de servicii

dezvoltare a serviciilor sociale dotate și amenajate
sociale
Nr de proiecte de creare și Nr de beneficiari direcți ai serviciilor
3.2.1. Dezvoltarea dotare a centrelor sociale sprijinite de GAL
3.2. Îmbunătățirea multifuncționale
condițiilor de prestare
serviciilor sociale. Nr de beneficiari direcți ai serviciilor
calitativă a serviciilor
sociale și sociale sprijinite de GAL
diversificarea acestora. Nr de proiecte de
consolidare a capacităților Creșterea calității serviciilor sociale
prestatorilor de servicii prestate în teritoriu
sociale

7.3.Indicatori

Table 8. Corelarea obiectivelor strategice, obiectivelor specifice, măsurilor și indicatorilor de realizare

Obiectiv 1. Dezvoltarea inteligentă, durabilă și incluzivă a economiei locale.
1.0.
strategic
1.1. 1.1. Consolidarea activităților economice competitive.
Obiective
1.2. specifice 1.2. Valorificarea potențialului turistic al parteneriatului din punct de vedere economic.

Situația Plan
Indicatori de impact pentru Unitatea de inițială, pentru
Sursa datelor/modalitatea de măsurare
obiectivele strategice măsurare anul anul
2022 2028
Creșterea activității economice în teritoriul Ponderea 29% 33% Indicatorul evaluează numărul întreprinderilor active din teritoriul GAL, include atât întreprinderile nou create
GAL întreprinderilor cu suportul GAL, cât și numărul întreprinderilor activizate din numărul total de întreprinderi înregistrate în
I active pe teritoriul GAL. Sursa
1.0.1 teritoriul GAL, datelor: Datele oficiale ale statisticilor naționale și locale, infobase.md, datele GAL.
%

I Sporirea competitivității economice în Grad apreciat, 0% 10% Sursa datelor: Datele la nivel de GAL; rezultatele chestionarelor.
1.0.2 teritoriu %
Creșterea ratei de ocupare a forței de Rata de 34% 38% Indicatorul măsoară rata generală de angajare a cetățenilor din teritoriul GAL în câmpul muncii, din numărul
I muncă angajare a total de persoane apte de muncă. Sursa datelor: Datele oficiale ale statisticilor naționale și locale, datele
1.0.3 populației, % GAL.
 57

Creșterea atractivității turistice a teritoiului Gradul de 10% 20% Indicator evaluiază gradul de percepție a atractivității turistice a teritoriului de către locuitorii GAL. Se va
GAL percepție a măsura în procente, conform intervalului 0% - nivelul foarte scăzut de atractivitate turistică și 100% nivel
atractivității maxim. Sursa datelor: Datele oficiale ale
I
turistice a statisticilor naționale și locale, datele GAL, sondaje locale.
1.0.4
teritoriului de
către locuitorii
GAL, %
Situația Plan
Indicatori de rezultat pentru Unitatea de inițială, pentru
Sursa datelor/modalitatea de măsurare
obiectivele specifice măsurare anul anul
2022 2028
Nr de afaceri noi create cu suportul GAL număr 0 14 Indicatorul măsoară numărul intreprinderilor nou create cu susținerea GAL.
I
Sursa datelor: Rapoartele beneficiarilor/datele existente la nivel de GAL, date statistice naționale, infobase.md,
1.1.1
ș.a.
Creșterea capacităților antreprenoriale și număr 0 60 Sursa datelor: Date proprii GAL-ului, rapoarte anuale de activitate, rapoartele beneficiarilor.
I
profesionale a resurselor umane din
1.1.2
teritoriu
Nr de locuri de muncă permanente noi număr 0 60 Indicatorul ia în considerare noile locuri de muncă permanente create direct ca urmare a implementării
create cu suportul GAL proiectelor susținute de GAL. Voluntariatul nu este luat în considerație. Locurile de muncă se măsoară cu
I norma plină în baza contractelor individuale de muncă. Sursa
1.1.3 datelor: date proprii GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare
a proiectelor.

Nr de locuri de muncă temporare create cu număr 0 60 Indicatorul ia în considerare noile locuri de muncă temporare create ca urmare a implementării proiectelor
suportul GAL susținute de GAL. Voluntariatul nu este luat în considerație. Locurile de muncă se măsoară în baza altor tipuri
I
de contracte decât contractul individual de muncă, de exemplu contractul de prestări servicii. Sursa
1.1.4
datelor: date proprii GAL-ului, date furnizate de către beneficiari – informațiile din rapoartele de implementare
a proiectelor.
Nr de afaceri eficientizate din punct de număr 0 14
vedere a activității economice Indicatorul evaluează numărul de unități tehnice de producere, procesare, păstrare etc. procurate prin intermediul
I
proiectelor susținute de GAL. Sursa datelor: Date proprii
1.1.5
GAL-ului, rapoartele beneficiarilor.

Nr de întreprinderi dotate cu sprijinul GAL număr 0 14 Indicatorul evaluiază numărul mijloacelor fixe/infrastructură fizică utilizate în procese tehnologice construite
I
și/sau modernizate cu suportul GAL. Sursa datelor: Date
1.1.6
proprii GAL-ului, rapoartele beneficiarilor.
Nr de beneficiari ai instruirilor organizate număr 0 300 Indicatorul măsoară numărul activităților economice susținute de GAL, care au implementat în procesul de
I cu suportul GAL sau în parteneriat lucru unele aspecte inovative, inclusiv inovative teritoriului GAL. Sursa datelor:
1.1.7 Rapoartele beneficiarilor/datele existente la nivel de GAL.
Numărul de persoane/membri GAL număr 0 280 Indicatorul măsoară gradul de percepție a populației din teritoriul GAL, în special ai angajaților entităților ce
I instruite, inclusiv nr persoanelor din au beneficiat de suportul GAL. Sursa datelor:
1.1.8 grupurile defavorizate acoperite chestionare, rapoartele beneficiarilor.
 58

Nr de persoane care evaluează instruirea număr 0 200 Indicatorul măsoară numărul produselor noi, proceselor tehnologice noi implementate și/sau serviciile noi
I drept una utilă și conformă cu așteptările create de agenții economici din teritoriu susținute de GAL. Sursa
1.1.9 profesionale datelor: Rapoartele beneficiarilor/datele existente la nivel de GAL.
Nr entităților susținute de GAL care au număr 0 7 Sursa datelor: Date proprii GAL-ului, rapoarte anuale de activitate, liste de participare, poze, agende.
I
implementat soluții inovative în domeniul
1.1.10
economic
Nr de produse promovate prin activități de număr 0 4 Sursa datelor: Date proprii GAL-ului, rapoarte anuale de activitate, liste de participare, poze, agende, branduri,
I
comercializare și marcheting susținute de site-uri web.
1.1.11
GAL
I Nr de servicii turistice sprijinite de GAL număr 0 7 Sursa datelor: Date proprii GAL-ului, rapoarte anuale de activitate, rapoartele beneficiarilor.
1.2.1
Crearea unui traseu turistic bine conturat la număr 0 1 Sursa datelor: Date proprii GAL-ului, rapoarte anuale de activitate, liste de participare, poze, agende.
I
nivel de GAL
1.2.2
Nr de activități de promovare a teritoriului număr 0 7 Sursa datelor: Date proprii GAL-ului, rapoarte anuale de activitate, liste de participare, poze, agende.
I
organizate cu suportul GAL/în parteneriat
1.2.3
cu GAL
I Creșterea nr de turiști ce beneficiază de număr 0 350 Sursa datelor: Date proprii GAL-ului, rapoarte anuale de activitate, rapoartele beneficiarilor.
1.2.4 servicii turistice dezvoltate
I Nr locurilor de cazare create cu suportul număr 0 15 Sursa datelor: Date proprii GAL-ului, rapoarte anuale de activitate, rapoartele beneficiarilor.
1.2.5 GAL

Modalitatea de
realizare (concurs Indicatori de produs
pentru dezvoltare,
concurs pentru
Măsurile Grupurile țintă
activizare,
activitate proprie
al GAL, Valoarea
Unitatea
cooperare) Denumirea de Sursa datelor/modalitatea de măsurare
Inițială Finală
măsură anul anul
2022 2028
1.1.1. Eficientizarea Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr de proiecte de facilitare număr 0 7 Indicatorul arată numărul de proiecte finalizate legate de crearea unei
producerii din GAL, în special reprezentanții activizare a start-upurilor în domeniul noi întreprinderi în domeniul agricol..
agroindustriale. grupurilor defavorizate pe piața agroindustrial. Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
muncii. finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
Antreprenori și potențiali concurs pentru Nr de proiecte de număr 0 14 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
antreprenori ce își desfășoară activizare eficientizare a activităților finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
activitatea economică în teritoriul concurs pentru economice de producere
GAL dezvoltare agroindustrială existente.
 59

1.1.2. Stimularea și Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr de proiecte de facilitare număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
dezvoltarea din GAL, în special reprezentanții activizare a start-upurilor în domeniul finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
antreprenoriatului non- grupurilor defavorizate pe piața nonagricol.
agricol. muncii.
Antreprenori și potențiali concurs pentru Nr de proiecte de număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
antreprenori ce își desfășoară activizare diversificare și dezvoltare a finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
activitatea economică în teritoriul concurs pentru sectorului nonagricol.
GAL dezvoltare
1.1.3. Modernizarea Antreprenori și potențiali concurs pentru Nr de proiecte de inserție a număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
activităților economice antreprenori ce își desfășoară activizare inovației și a transferului finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
de păstrare, prelucrare și activitatea economică în teritoriul concurs pentru tehnologic
comercializare a GAL dezvoltare
produselor agricole și Antreprenori și potențiali concurs pentru Nr de proiecte de dotare număr 0 14 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
zootehnice locale. antreprenori ce își desfășoară activizare tehnico-materială a finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
activitatea economică în teritoriul concurs pentru întreprinderilor
GAL dezvoltare

Antreprenori și potențiali concurs pentru Nr proiectelor de facilitare număr 0 4 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
antreprenori ce își desfășoară activizare a activităților de finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
activitatea economică în teritoriul concurs pentru comercializare și
GAL dezvoltare marcheting a produselor
locale.
Reprezentanții comunităților locale activitate proprie Nr activităților de instruire număr 0 14 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
din GAL, în special reprezentanții GAL și mentorat organizate de finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
grupurilor defavorizate pe piața activități de GAL
muncii. cooperare
1.2.1. Diversificarea și Antreprenori și potențiali concurs pentru Nr de proiecte de lansare și număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
personalizarea serviciilor antreprenori ce își desfășoară activizare dezvoltare a serviciilor finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
turistice. activitatea economică în teritoriul concurs pentru turistice și încadrarea
GAL dezvoltare acestora în traseu turistic
Antreprenori și potențiali activitate proprie Nr activităților de număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
antreprenori ce își desfășoară GAL promovare a serviciilor și finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
activitatea economică în teritoriul activități de resurselor turistice locale
GAL cooperare
1.2.2. Dezvoltarea Antreprenori și potențiali concurs pentru Nr de proiecte de creare și număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
infrastructurii turistice. antreprenori ce își desfășoară activizare dezvoltare a infrastructurii finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor., listele de
activitatea economică în teritoriul concurs pentru turistice participare, agendele activităților, materiale instructive.
GAL dezvoltare

Obiectiv 2. Crearea unui mediu sănătos și activ de viață.

2.0.
strategic
2.1. 2.1. Îmbunătățirea cadrului natural al regiunii.
Obiective 2.2. Dezvoltarea resurselor culturale materiale și imateriale locale.
2.2. specifice
 60

Situația Plan
Indicatori de impact pentru Unitatea de inițială, pentru
Sursa datelor/modalitatea de măsurare
obiectivele strategice măsurare anul anul
2022 2028
23% 40% Indicator evaluiază gradul de percepție a ratei de poluare a mediului ambiant de către locuitorii GAL, inclusiv
Gradul de gradul de afectare a propriei familii cât și a localității în care locuiesc de către problemele ecologice existente.
I 2.0.1 Îmbunătățirea calității mediului ambiant îmbunătățire, Se va măsura prin procente, conform intervalului 0% - nivelul foarte scăzut al situației ecologice, stare
% deplorabilă - 100% nivel maxim de îmbunătățire a situației ecologice. Sursa
datelor: Datele oficiale ale statisticilor naționale și locale, datele GAL, sondaje locale.

Promovarea stilului de viată activ al Gradul de 0% 25% Indicatorul măsoară gradul de promovare a unui stil de viață sănătos și activ. Indicatorul se va măsură prin
I 2.0.2
populației GAL percepție, % aplicarea sondajelor de opinii. Sursa datelor: sondaj sociologic.

Situația Plan
Indicatori de rezultat pentru Unitatea de inițială, pentru
Sursa datelor/modalitatea de măsurare
obiectivele specifice măsurare anul anul
2022 2028
Nr de terenuri (terestre/acvatice) reabilitate număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
I 2.1.1 din punct de vedere ecologic beneficiarilor. Date proprii GAL.

Nr de antreprenori ce implementează număr 0 5 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.
I 2.1.2 activități de agricultură ecologică
Nr de entități ce implementează activități de număr 0 5 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.
I 2.1.3 valorificare a surselor de energie
regenerabilă
Nr zonelor de odihnă și recreere număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.
I 2.1.4
amenajate/create cu suportul GAL
Nr de beneficiari direcți ai zonelor de număr 0 1400 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.
I 2.1.5 odihnă și recreere
Sporirea gradului de eficientizare a grad de 0 20% Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor, chestionare
I 2.1.6 managementului deșeurilor în teritoriul percepție, % aplicate comunității locale.
GAL
Nr de gospodării ce beneficiază de servicii număr 0 1500 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.
I 2.1.7
de colectare a deșeurilor
Nr de obiective de menire social-culturală număr 0 350 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.
I 2.2.1 reabilitate sau modernizate cu suportul
GAL
Nr de persoane care beneficiază de număr 0 350 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.
I 2.2.2 obiectivele social-culturale reabilitate și
modernizate cu suportul GAL
Nr de persoane care beneficiază de spațiile număr 0 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.
I 2.2.3 destinate activităților sportive dotate și
modernizate cu suportul GAL 700
Creșterea numărului de persoane care număr 0 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.
I 2.2.4 vizitează, beneficiază de serviciile
entităților din sfera culturii 1000
 61

Nr. de evenimente publice realizate cu număr 0 Sursa datelor: Date proprii GAL-ului, rapoarte anuale de activitate, liste de participare, poze, agende.
I 2.2.5
susţinerea GAL/în parteneriat cu GAL 7
Numărul de entități din sfera culturii care au număr 0 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, date din rapoartele beneficiarilor.
I 2.2.6 primit sprijin în cadrul implementării SDL 7

Modalitatea de Indicatori de produs

realizare (concurs
pentru dezvoltare, Valoarea
concurs pentru Unitatea
Măsurile Grupurile țintă
activizare, Denumirea de Inițială Finală Sursa datelor/modalitatea de măsurare
activitate proprie măsură anul anul
al GAL, 2022 2028
cooperare)
2.1.1. Susținerea Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr proiectelor de număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
activităților de din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare amenajare și conservare a finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
valorificare și protejare a public și civic, inclusiv antreprenori concurs pentru cadrului natural.
resurselor naturale locali. dezvoltare
locale.
Antreprenori și potențiali concurs pentru Nr de proiecte de facilitare număr 0 5 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
antreprenori ce își desfășoară activizare a activităților din finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
activitatea economică în teritoriul concurs pentru domeniul agriculturii
GAL dezvoltare ecologice.
Antreprenori și potențiali concurs pentru Nr proiectelor de inserție număr 0 5 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
antreprenori ce își desfășoară activizare și valorificare a surselor finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
activitatea economică în teritoriul concurs pentru de energie regenerabilă.
GAL dezvoltare

2.1.2. Crearea și Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr de proiecte de creare și număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
dezvoltarea zonelor de din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare amenajare a zonelor de finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
odihnă și agrement public și civic, inclusiv antreprenori activitate proprie odihnă și de agrement
pentru locuitori. locali. GAL
2.1.3. Îmbunătățirea Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr de proiecte număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
managementului integrat din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare implementate privind finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
al deșeurilor. public și civic, inclusiv antreprenori activitate proprie extinderea şi dezvoltarea
locali. GAL serviciilor de management
al deşeurilor
2.2.1. Îmbunătățirea Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr. proiectelor de număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
condițiilor de practicare din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare reabilitare și modernizare finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
a activităților cultural- public și civic. concurs pentru a obiectivelor de menire
sportive. dezvoltare social-culturală
Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr de proiecte de număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare creare/amenajare/dotare a finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
public și activiști civici, inclusiv concurs pentru spațiilor destinate
antreprenori locali. dezvoltare activităților sportive
 62

Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr de entități din sfera număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare culturii dotate cu suportul finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
public și civic. concurs pentru GAL
dezvoltare
2.2.2. Promovarea Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr activităților de număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
specificului cultural al din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare promovare a specificului finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
regiunii. public și civic. concurs pentru cultural
dezvoltare

3.0. Obiectiv strategic 3. Sporirea calității serviciilor accesibile pentru populație.

3.1. 3.1. Creșterea calității serviciilor publice.
Obiective specifice
3.2. 3.2. Îmbunătățirea serviciilor sociale.
Indicatori de Plan
Situația
impact pentru Unitatea de pentru
inițială, Sursa datelor/modalitatea de măsurare
obiectivele măsurare anul
anul 2022
strategice 2028
Sporirea acccesului populației la servicii Gradul de 25% 45% Indicatorul măsoară gradul de percepție de către populației a calității și a accesului echitabil, tuturor
îmbunătățite percepție a păturilor sociale în teritoriul GAL la serviciile publice și sociale susținute de GAL. Indicatorul se va
I 3.0.1 accesului, % măsură prin aplicarea sondajelor de opinii.
Sursa datelor: sondaj sociologic.

Îmbunătățirea condițiilor de trai Gradul de 0% 15% Indicatorul măsoară gradul de îmbunătățire a infrastructurii publice și creștere a încrederii cetățenilor în
îmbunătățire, % instituțiile și autoritățile publice. Indicatorul se va măsură prin aplicarea sondajelor de opinii.
I 3.0.2
Sursa datelor: sondaj sociologic.

Indicatori de Plan
Situația
rezultat pentru Unitatea de pentru
inițială, Sursa datelor/modalitatea de măsurare
obiectivele măsurare anul
anul 2022
specifice 2028
Nr de clădiri publice reabilitate cu suportul număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
I 3.1.1 GAL beneficiarilor.
Nr de clădiri publice conservate energetic număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
I 3.1.2 cu suportul GAL beneficiarilor.
Nr de instituții publice dotate și număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
I 3.1.3
modernizate beneficiarilor.
Nr rețelelor de aprovizionare cu apă și număr 0 3 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
I 3.1.4 canalizare sprijinite de GAL beneficiarilor, liste de participare, poze, materiale informative etc.
Nr de proiecte de modernizare și dezvoltare număr 0 4 Indicatorul măsoară gradul de împădurire a teritoriului GAL. Se măsoară prin raportul suprafețele
a rețelelor de iluminat stradal facilitate de împădurite de epână și după implementarea proiectelor. Sursa
I 3.1.5
GAL datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
beneficiarilor.
 63

Nr căilor de acces amenajate cu suportul număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
I 3.1.6
GAL beneficiarilor, liste de participare, poze, materiale informative etc.
Sporirea gradului de acces al populației la număr 0 3500 Indicatorul evaluiază numărul beneficiarilor direcți ai proiectelor sprijinite de GAL.
I 3.1.7 servicii publice de calitate Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
beneficiarilor.
Sporirea competențelor profesionale și număr 0 14 Indicatorul măsoară numărul persoanlului implicat în dezvoltarea competențelor profesionale și care au
diversifacarea serviciilor prestate contribuit la diversificarea serviciilor sociale. Sursa datelor: date
I 3.1.8
statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.

Nr de instituții prestatoare de servicii număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
I 3.2.1
sociale dotate și amenajate beneficiarilor.
Nr de beneficiari direcți ai serviciilor număr 0 350 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
I 3.2.2 sociale sprijinite de GAL beneficiarilor.
Nr de beneficiari direcți ai serviciilor număr 0 350 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți finale efectuate, date din rapoartele
I 3.2.3 sociale sprijinite de GAL beneficiarilor, liste de participare, poze, materiale informative etc.
Creșterea calității serviciilor sociale grad de percepție, 0 10% Indicatorul măsoară gradul de percepție a calității serviciilor sociale prestate. Se măsoară prin sondaj.
I 3.2.4 prestate în teritoriu % Sursa datelor: chestionar.

Modalitatea de Indicatori de produs

realizare (concurs
pentru dezvoltare, Valoarea
concurs pentru Unitatea
Măsurile Grupurile țintă
activizare, Denumirea de Inițială Finală Sursa datelor/modalitatea de măsurare
activitate proprie măsură anul anul
al GAL, 2022 2028
cooperare)
3.1.1. Modernizarea Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr. proiectelor de număr 0 14 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
infrastructurii publice. din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare reabilitare și modernizare finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
public, civic. concurs pentru la scară mică a clădirilor
dezvoltare publice, inclusiv
conservare energetică

Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr proiectelor de număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare modernizare a finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
public și civic, inclusiv antreprenori concurs pentru infrastructurii fizice și de
locali. dezvoltare acces
3.1.2. Eficientizarea Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr de proiecte de creare și număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
serviciilor publice și din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare dezvoltare a serviciilor finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
creșterea abilităților public, civic. concurs pentru publice
personalului. dezvoltare
 64

Reprezentanții comunităților locale activitate proprie Nr de proiecte de număr 0 4 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
din GAL, reprezentanți ai sectorului GAL activități consolidare a capacităților finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
public, civic. de cooperare și creștere a calității
serviciilor
3.2.1. Dezvoltarea Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr de proiecte de creare și număr 0 7 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
condițiilor de prestare din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare dezvoltare a serviciilor finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
calitativă a serviciilor public, civic. concurs pentru sociale
sociale și diversificarea dezvoltare
acestora.
Reprezentanții comunităților locale concurs pentru Nr de proiecte de creare și număr 0 3 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
din GAL, reprezentanți ai sectorului activizare dotare a centrelor finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
public, civic. multifuncționale

Reprezentanții comunităților locale activitate proprie Nr de proiecte de număr 0 3 Sursa datelor: date statistice, date despre proiectele finalizate, plăți
din GAL, reprezentanți ai sectorului GAL activități consolidare a capacităților finale efectuate, date din rapoartele beneficiarilor.
public, civic. de cooperare prestatorilor de servicii
sociale

7.4.Angajamentul privind protecția mediului înconjurător

Dezvoltarea durabilă a localităților GAL ”Drumul Kizilului” poate fi realizată printr-o strânsă interacțiune și armonie între domeniile economic, social,
cultural și mediu. Implementarea proiectelor de dezvoltare socio-economică a regiunii trebuie să contribuie la creșterea prosperității și crearea condițiilor mai
bune de viață ale oamenilor. Măsurile elaborate în cadrul SDL abordează integrativ soluționarea problemelor de dezvoltare, iar cerințele față de protejarea
mediului, utilizarea rațională a resurselor naturale, eficientizarea proceselor de producție prin tehnologii, utilaje, procedee inovative, nepoluante, promovarea
agriculturii organice, managementului eficient al deșeurilor, sunt direcții prioritare de dezvoltare.
Proiectele de dezvoltare locală selectate spre implementare vor fi supuse evaluării privind impactul activităților socio-economice asupra mediului (EIM),
în conformitate cu legislația națională și internațională din domeniu. În Republica Moldova, procedura de EIM este reglementată prin Legea nr. 86 din 29.05.2014
privind evaluarea impactului asupra mediului. Legea se aplică pentru toate proiectele publice şi private sau pentru anumite genuri de activitate planificată ce pot
avea un impact negativ asupra mediului şi sănătății populației. Aplicarea EIM permite de a preveni sau minimiza posibilele efecte negative asupra mediului, ce
pot apărea ca urmare a implementării proiectelor de dezvoltare prin identificarea, descrierea și estimarea efectelor directe și indirecte ale activităților propuse
asupra componentelor naturale (sol, subsol, apă, aer, climă, landșaft, faună și floră etc.) și sociale/umane (populație, bunuri materiale, patrimoniu cultural etc.).
 65

SDL GAL ”Drumul Kizilului” conține componenta de mediu care permite de a trece în revistă
problemele similare de mediu ce se întâlnesc în majoritatea localităților din
teritoriul GAL și reprezintă un instrument prin care să fie atrase resurse, în scopul soluționării
acestora. Schimbările climatice din Republica Moldova se încadrează în tendința globală de
încălzire, având însă particularități regionale legate de poziția geografică în partea de sud-est a
Europei și de caracterul reliefului. Ritmul rapid al acestor schimbări climatice regionale reprezintă
una dintre marile amenințări la adresa dezvoltării durabile și constituie una dintre cele mai mari
probleme de mediu, cu care se confruntă localitățile din parteneriat. În ultimii ani tot mai des sunt
înregistrate temperaturi înalte de lungă durată, perioade secetoase frecvente, inundații, ploi cu
grindină, vânturi puternice, lipsa zăpezii iarna și înghețuri în primăvară, ce afectează și culturile
agricole, dar și viața oamenilor.
Creșterea numărului de automobile și a capacităților industriale contribuie la mărirea emisiilor
de gaze cu efect de seră, care reprezintă un pericol major pentru atmosferă. Starea generală a
mediului aerian al parteneriatului este condiționat favorabilă, deoarece se caracterizează prin
nivelul scăzut al poluării de fond. Această se datorează densității relativ mici a populației; traficului
mic în rețeaua de drumuri și străzi; lipsa întreprinderilor de producere cu pericol sanitar și impact
semnificativ asupra mediului. Calitatea aerului este determinată în baza valorilor concentrațiilor
poluanților atmosferici. Monitorizarea se realizează după un număr mai mare de poluanți, inclusiv
compuși organici volatili (COV), pulberi în suspensie PM10, poluanți organici persistenți, benzen,
hidrocarburi aromatice policiclice, precum și parametrii meteo (direcția și viteza vântului,
presiune, temperatură, radiația solară, umiditatea relativă, cantitatea de precipitații). Principalele
surse care poluează atmosfera pe teritoriul GAL sunt emisiile provenite de la surse cum ar fi,
cazangeriile, întreprinderile individuale și agricole de prelucrare și depozitare a producției
agricole, stații de testare și deservire auto, transportul auto. Teritoriul GAL se caracterizează prin
condiții meteorologice, care creează condiții egale, atât pentru dispersia poluanților, cât și pentru
acumularea acestora.
În afară de cadrul natural, care cuprinde informații despre relieful localităților, clima, resursele
naturale, SDL GAL ”Drumul Kizilului” prezintă și problemele prioritare: gradul jos de
responsabilitate a populației față de necesitatea păstrării aerului curat, stoparea poluării apelor,
reabilitarea și creșterea bazinelor de ape, stoparea degradării, eroziunii și poluării solurilor,
creșterea fondului silvic, crearea condițiilor favorabile pentru creșterea numărului de animale și
păsări. Măsurile prevăzute în SDL presupun și creșterea activităților pentru gestionarea eficientă
a deșeurilor, lichidarea gunoiștilor neautorizate, crearea infrastructurii de colectare, transportare
 66

și depozitare a deșeurilor, precum și informarea și conștientizarea de către locuitorii din GAL

despre problemele de mediu și măsurile de protecție.
Proiectele propuse spre implementare în localitățile GAL-ului, vor fi supuse evaluării privind
impactul asupra mediului, în conformitate cu cerințele cadrului legislativ. Evaluarea impactului
asupra mediului va fi realizată în baza vizitelor în teren și se va focusa asupra problemelor posibile
induse de activitățile proiectului și pe măsurile care vor asigura minimizarea efectelor negative
asupra mediului înconjurător. EIM poate oferi un șir de avantaje cum ar fi: reducerea consumului
de energie, apă, materii prime; reducerea costurilor de producție și operare; creșterea profitului
prin comercializarea de produse ecologice; dezvoltarea unei infrastructuri calitative și durabile ș.a.
 67

CAPITOLUL VIII: PLANUL OPERAȚIONAL ȘI BUGETUL STRATEGIEI

Forme de sprijin în cadrul implementării SDL
În baza practicii implementării Abordării LEADER în RM, GAL „Inima Nistrului” va efectuarea
următoarele forme de sprijin în cadrul SDL:
Tipul de sprijin Descrierea

proiecte investiționale a căror valoare de finanțare depășește suma de

1. Proiecte de
200 000 lei.
dezvoltare

proiecte investiționale mici cu voaloarea de până la 200 000 lei.

Această formă de sprijin ne va oferi posibilitatea de mobilizare a
2. Proiecte de
rezidenților GAL, care nu dispun de mijloace financiare sau capacități
activizare
de implementare a proiectelor mai mari.

3. Activitate proprie activități sau proiecte implementate nemijlocit de către GAL.

GAL-ului
activitățile de cooperare reprezintă proiecte de parteneriat
4. Cooperare
implementate de către GAL.

Aceste proiecte vor fi implemenetate la nivel regional, național sau internațional. În proiectele de
cooperare vom implica și alte entități, având în vedere tematica și specificul proiectului de
cooperare.

Table 9. Bugetul de implementare a SDL

Suport
Domeniul de
financiar Contribuția
aplicare Altele Total
(MDL) proprie
a sprijinului
FNDAMR
Dezvoltare 5 600 000 4 500 000 4 340 000 14 440 000
Activizare 3 500 000 3 000 000 2 600 000 9 100 000
Cooperare 200 000 300 000 50 000 550 000
Proiecte proprii ale
GAL-ului 300 000 1 000 000 260 000 1 560 000
Funcționarea GAL-
ului 2 400 000 2 200 000 800 000 5 400 000
Total: 12 000 000 11 000 000 8 050 000 31 050 000
 68

Table 10. Plan operațional de implementare a SDL

Anii 2022-2024 2025-2028 Împreună
Denumirea Valoarea % de Sprijin Valoarea % de Sprijin Împreună Împreună Program Schema
Obiectiv indicatorului cu realizare planificat cu realizare planificat valoarea sprijin de
strategic 1 unitatea a în MDL unitatea a în MDL indicatori- planificat
Dezvoltarea de indicatorului de indicator- lor în MDL implementare
inteligentă, măsurare măsurare ulu
durabilă și
incluzivă a
economiei
locale.
Obiectiv specific 1.1 Consolidarea activităților economice competitive.
1.1.1. Nr de proiecte de 3 43% 360000 4 57% 480000 7 840000 FNDAMR/ concurs pentru
Eficientizarea facilitare a start- Altele activizare
producerii upurilor în domeniul
agroindustriale. agroindustrial.
Nr de proiecte de 6 43% 1200000 8 57% 1600000 14 2800000 FNDAMR/ concurs pentru
eficientizare a Altele activizare
activităților economice concurs pentru
de producere dezvoltare
agroindustrială
existente.
1.1.2. Stimularea Nr de proiecte de 2 29% 240000 5 71% 600000 7 840000 FNDAMR/ concurs pentru
și dezvoltarea facilitare a start- Altele activizare
antreprenoriatului upurilor în domeniul
non-agricol. nonagricol.
Nr de proiecte de 3 43% 540000 4 57% 720000 7 1260000 FNDAMR/ concurs pentru
diversificare și Altele activizare
dezvoltare a sectorului concurs pentru
nonagricol. dezvoltare

1.1.3. Nr de proiecte de 2 29% 500000 5 71% 1250000 7 1750000 FNDAMR/ concurs pentru
Modernizarea inserție a inovației și a Altele activizare
activităților transferului tehnologic concurs pentru
economice de dezvoltare
păstrare, Nr de proiecte de 6 43% 1200000 8 57% 1600000 14 2800000 FNDAMR/ concurs pentru
prelucrare și dotare tehnico- Altele activizare
comercializare a materială a concurs pentru
produselor întreprinderilor dezvoltare
agricole și
zootehnice Nr proiectelor de 1 25% 100000 3 75% 300000 4 400000 FNDAMR/ concurs pentru
locale. facilitare a activităților Altele activizare
de comercializare și concurs pentru
marcheting a dezvoltare
produselor locale.
 69

Nr activităților de 6 43% 120000 8 57% 160000 14 280000 Altele activitate

instruire și mentorat proprie GAL
organizate de GAL activități de
cooperare
Total obiectiv specific 1.1 4260000 6710000 10970000
Indicator de rezultat
Nr de afaceri noi create cu suportul GAL
Creșterea capacităților antreprenoriale și profesionale a resurselor umane din teritoriu
Nr de locuri de muncă permanente noi create cu suportul GAL
Nr de locuri de muncă temporare create cu suportul GAL
Nr de afaceri eficientizate din punct de vedere a activității economice
Nr de întreprinderi dotate cu sprijinul GAL
Nr de beneficiari ai instruirilor organizate cu suportul GAL sau în parteneriat
Numărul de persoane/membri GAL instruite, inclusiv nr persoanelor din grupurile defavorizate acoperite
Nr de persoane care evaluează instruirea drept una utilă și conformă cu așteptările profesionale
Nr entităților susținute de GAL care au implementat soluții inovative în domeniul economic
Nr de produse promovate prin activități de comercializare și marcheting susținute de GAL
Obiectiv specific 1.2. Valorificarea potențialului turistic al parteneriatului din punct de vedere economic.
1.2.1. Nr de proiecte de 2 29% 240000 5 71% 600000 7 840000 FNDAMR/ concurs pentru
Diversificarea și lansare și dezvoltare a Altele activizare
personalizarea serviciilor turistice și concurs pentru
serviciilor încadrarea acestora în dezvoltare
turistice. traseu turistic

Nr activităților de 3 43% 120000 4 57% 160000 7 280000 Altele activitate

promovare a serviciilor proprie GAL
și resurselor turistice activități de
locale cooperare
1.2.2. Nr de proiecte de creare 2 29% 400000 5 71% 1000000 7 1400000 FNDAMR/ concurs pentru
Dezvoltarea și dezvoltare a Altele activizare
infrastructurii infrastructurii turistice concurs pentru
turistice. dezvoltare

Total obiectiv specific 1.2 760000 1760000 2520000

Total obiectiv strategic 1 5020000 8470000 13490000
Indicator de rezultat
Nr de servicii turistice sprijinite de GAL
Crearea unui traseu turistic bine conturat la nivel de GAL
 70

Nr de activități de promovare a teritoriului organizate cu suportul GAL/în parteneriat cu GAL

Creșterea nr de turiști ce beneficiază de servicii turistice dezvoltate
Nr locurilor de cazare create cu suportul GAL
Anii 2022-2024 2025-2028 Împreună
Denumirea Valoarea % de Sprijin Valoarea % de Sprijin Împreună Împreună Program Schema
Obiectiv indicatorului cu realizare planificat cu realizare planificat valoarea sprijin de
strategic 2 unitatea a în MDL unitatea a în MDL indicatori- planificat
Crearea unui de indicatorului de indicator- lor în MDL implementare
mediu sănătos și măsurare măsurare ulu
activ de viață.
Obiectiv specific 2.1. Îmbunătățirea cadrului natural al regiunii.
2.1.1. Susținerea Nr proiectelor de 3 43% 360000 4 57% 480000 7 840000 FNDAMR/ concurs pentru
activităților de amenajare și conservare Altele activizare
valorificare și a cadrului natural. concurs pentru
protejare a dezvoltare
resurselor
naturale locale.

Nr de proiecte de 2 40% 300000 3 60% 450000 5 750000 concurs pentru

facilitare a activităților activizare
din domeniul concurs pentru
agriculturii ecologice. dezvoltare

Nr proiectelor de 2 40% 456000 3 60% 684000 5 1140000 FNDAMR/ concurs pentru

inserție și valorificare a Altele activizare
surselor de energie concurs pentru
regenerabilă. dezvoltare

2.1.2. Crearea și Nr de proiecte de creare 4 57% 320000 3 43% 240000 7 560000 FNDAMR/ concurs pentru
dezvoltarea și amenajare a zonelor Altele activizare
zonelor de odihnă de odihnă și de activitate
și agrement agrement proprie GAL
pentru locuitori.
2.1.3. Nr de proiecte 3 43% 360000 4 57% 480000 7 840000 concurs pentru
Îmbunătățirea implementate privind activizare
managementului extinderea şi activitate
integrat al dezvoltarea serviciilor proprie GAL
deșeurilor. de management al
deşeurilor
 71

Nr. proiectelor de 3 43% 240000 4 57% 320000 7 560000 FNDAMR/ concurs pentru
reabilitare și Altele activizare
modernizare a concurs pentru
obiectivelor de menire dezvoltare
social-culturală

Total obiectiv specific 2.1 2036000 2654000 4690000

Indicator de rezultat
Nr de terenuri (terestre/acvatice) reabilitate din punct de vedere ecologic
Nr de antreprenori ce implementează activități de agricultură ecologică
Nr de entități ce implementează activități de valorificare a surselor de energie regenerabilă
Nr zonelor de odihnă și recreere amenajate/create cu suportul GAL
Nr de beneficiari direcți ai zonelor de odihnă și recreere
Sporirea gradului de eficientizare a managementului deșeurilor în teritoriul GAL
Nr de gospodării ce beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor
Obiectiv specific 2.2. Dezvoltarea resurselor culturale materiale și imateriale locale.
2.2.1. Nr. proiectelor de 2 29% 200000 5 71% 500000 7 700000 FNDAMR/ concurs pentru
Îmbunătățirea reabilitare și Altele activizare
condițiilor de modernizare a concurs pentru
practicare a obiectivelor de menire dezvoltare
activităților social-culturală
cultural-sportive.
Nr de proiecte de 4 57% 400000 3 43% 300000 7 700000 FNDAMR/ concurs pentru
creare/amenajare/dotare Altele activizare
a spațiilor destinate concurs pentru
activităților sportive dezvoltare

Nr de entități din sfera 3 43% 240000 4 57% 320000 7 560000 FNDAMR/ concurs pentru
culturii dotate cu Altele activizare
suportul GAL concurs pentru
dezvoltare

2.2.2. Nr activităților de 3 43% 120000 4 57% 160000 7 280000 FNDAMR/ concurs pentru
Promovarea promovare a Altele activizare
specificului specificului cultural concurs pentru
cultural al dezvoltare
regiunii.

Total obiectiv specific 2.2 960000 1280000 2240000

Indicator de rezultat
Nr de obiective de menire social-culturală reabilitate sau modernizate cu suportul GAL
Nr de persoane care beneficiază de obiectivele social-culturale reabilitate și modernizate cu suportul GAL
Nr de persoane care beneficiază de spațiile destinate activităților sportive dotate și modernizate cu suportul GAL
 72

Creșterea numărului de persoane care vizitează, beneficiază de serviciile entităților din sfera culturii
Nr. de evenimente publice realizate cu susţinerea GAL/în parteneriat cu GAL
Numărul de entități din sfera culturii care au primit sprijin în cadrul implementării SDL
Total obiectiv strategic 2 2996000 3934000 6930000
Anii 2022-2024 2025-2028 Împreună
Denumirea Valoarea % de Sprijin Valoarea % de Sprijin Împreună Împreună Program Schema
Obiectiv indicatorului cu realizare planificat cu realizare planificat valoarea sprijin de
strategic 3 unitatea a în MDL unitatea a în MDL indicatori- planificat
Sporirea de indicatorului de indicator- lor în MDL implementare
calității măsurare măsurare ulu
serviciilor
accesibile
pentru
populație.
Obiectiv specific 3.1 Creșterea calității serviciilor publice.
3.1.1. Nr. proiectelor de 6 43% 737142,9 8 57% 982857,14 14 1720000 FNDAMR/ concurs pentru
Modernizarea reabilitare și Altele activizare
infrastructurii modernizare la scară concurs pentru
publice. mică a clădirilor dezvoltare
publice, inclusiv
conservare energetică
Nr proiectelor de 3 43% 450000 4 57% 600000 7 1050000 FNDAMR/ concurs pentru
modernizare a Altele activizare
infrastructurii fizice și concurs pentru
de acces dezvoltare

3.1.2. Nr de proiecte de creare 3 43% 450000 4 57% 600000 7 1050000 FNDAMR/ concurs pentru
Eficientizarea și dezvoltare a Altele activizare
serviciilor serviciilor publice concurs pentru
publice și dezvoltare
creșterea
abilităților
personalului. Nr de proiecte de 1 25% 50000 3 75% 150000 4 200000 Altele activitate
consolidare a proprie GAL
capacităților și creștere activități de
a calității serviciilor cooperare
Total obiectiv specific 3.1 1687143 2332857,1 4020000
Indicator de rezultat
Nr de clădiri publice reabilitate cu suportul GAL
Nr de clădiri publice conservate energetic cu suportul GAL
Nr de instituții publice dotate și modernizate
Nr rețelelor de aprovizionare cu apă și canalizare sprijinite de GAL
 73

Nr de proiecte de modernizare și dezvoltare a rețelelor de iluminat stradal facilitate de GAL

Nr căilor de acces amenajate cu suportul GAL
Sporirea gradului de acces al populației la servicii publice de calitate
Sporirea competențelor profesionale și diversifacarea serviciilor prestate
Obiectiv specific 3.2 Îmbunătățirea serviciilor sociale.
3.2.1. Nr de proiecte de creare 2 29% 200000 5 71% 500000 7 700000 FNDAMR/ concurs pentru
Dezvoltarea și dezvoltare a Altele activizare
condițiilor de serviciilor sociale concurs pentru
prestare calitativă dezvoltare
a serviciilor
sociale și
diversificarea Nr de proiecte de creare 1 33% 120000 2 67% 240000 3 360000 FNDAMR/ concurs pentru
acestora. și dotare a centrelor Altele activizare
multifuncționale
Nr de proiecte de 1 33% 50000 2 67% 100000 3 150000 Altele activitate
consolidare a proprie GAL
capacităților activități de
prestatorilor de servicii cooperare
sociale
Total obiectiv specific 3.2 370000 840000 1210000
Indicator de rezultat
Nr de instituții prestatoare de servicii sociale dotate și amenajate
Nr de beneficiari direcți ai serviciilor sociale sprijinite de GAL
Nr de beneficiari direcți ai serviciilor sociale sprijinite de GAL
Creșterea calității serviciilor sociale prestate în teritoriu

Total obiectiv strategic 3 2057143 3172857,1 5230000

Toatal SDL 10073143 15576857 25650000
Total dedicat pentru măsurile de dezvoltare economică 50 % bugetului planificat al SDL
 74

CAPITOLUL IX: PLANUL DE COMUNICARE

Pentru asigurarea unei comunicări eficiente este de menționat importanța asigurății unui
management al comunicării atât intern (pentru comunitatea teritoriului GAL, membrii GAL,
organele GAL), cât și pe latura externă (comunicarea cu publicul larg, dezvoltarea parteneriatelor,
promovarea bunelor practici).
În corelație cu obiectivele strategice ale SDL, ne-am propus câteva obiective care necesită a fi
atinse și care vor sta la baza elaborării unui Plan de comunicare eficient.

•1. Fortificarea legăturilor între •1. Îmbunătăţirea comunicării

Comunicarea externă

Comunicarea internă

GAL și comunității locale, organizaționale, fortificarea

consolidarea parteneriatelor și coeziunii între membrii GAL,
dezvoltarea nivelului de creșterea eficienței și
cooperare și implicarea a transparenței activităților.
partenerilor GAL-lui și a părților
interesate. 2. Asigurarea continuității și
2. Asigurarea participativitatii și relevanței în activitatea GAL.
transparenței activităților GAL-
lui.
3. Raportarea anuală a organelor
3. Identificarea celor mai GAL.
accesibile căi de comunicare
eficientă cu actorii din GAL.

Figure 9. Obiectivele Planului de comunicare

Difuzarea informației pe parcursul activității noastre revine fiecărui organ ales al GAL,
precum și fiecărui membru. Totuși, coordonarea procesului de sistematizare, actualizare și difuzare
a materialului informativ va fi asigurat de către personalul GAL, în conformitate cu Regulamentele
interne ale GAL.
Principalul instrument de difuzare a informației oficiale va fi pagina de facebook (în viitor,
pagina web) a GAL. Pagina dată și respectiv site-ul, vor fi actualizate permanent cu informații
conform Planului de comunicare și alte informații relevante activităților GAL.
 75

Table 11. Plan de COMUNICARE EXTERNĂ

Obiectivul 1.
Fortificarea legăturilor între GAL și comunității locale, consolidarea parteneriatelor și dezvoltarea nivelului de
cooperare și implicarea a partenerilor GAL-lui și a părților interesate
Activități

Scopul activității Perioada Grup țintă Instrumente Rezultat/Impact

principalele linii directoare ale SDL

Informarea cetățenilor
Campanii de informare privind

din comunitățile
Crearea noilor
partenere despre
Locuitorii Anunțuri amplasate legături între GAL
existența GAL,
teritoriului pe panourile publice și comunitățile
principalele linii
GAL, ale localităților, la locale; acorduri de
directorii ale SDL și
Trimestrul I, II potențialii instituțiile publice. parteneriat; baza
modalitatea de
beneficiari ai Articole în presa de date a
acordare a sprijinului
sprijinului din locală/regională; potențialilor
de către GAL
partea GAL Articole pe pagina beneficiari
completată;

Reportaje/interviuri Creșterea
Toți potențialii
difuzate pe canale de vizibilității GAL
Campanii de promovare a rezultatelor

beneficiari de
media locale, la nivel local,
finanțare a
regionale, naționale, regional, național
proiectelor implementate

proiectelor
din partea și internațional,
Promovarea imaginii înaintate de
beneficiarilor creșterea nivelului
GAL prin intermediul GAL, în
proiectelor de încrederea din
proiectelor special:
anterioare. Articole partea populației
implementate și Permanent antreprenori,
în presa GAL, prin metoda
motivarea agricultori,
locală/regională; ”de la egal la
potențialilor organizații
Articole și material egal”; creșterea
beneficiari necomerciale,
video pe paginile de gradului de
instituții
facebook/web ale motivare a
publice,
GAL și ale potențialilor
cetățenii din
membrilor GAL, beneficiari pentru
teritoriul GAL
pliante, afișe. Apelul următor.
Sesiuni de informare;
Campanii de informare privind desfășurarea

Toți potențialii Ateliere de lucru cu

Apelului local de finanțare a proiectelor

Informarea beneficiari de mentorat; Întâlniri

potențialilor finanțare a cu cetățenii;
beneficiari de sprijin proiectelor prezentările făcute de
Receptivitatea
oferit de GAL privind înaintate de către organul
GAL către toate
regulile de participare GAL, în executiv și membrii
sectoarele și
la apelul de propuneri special: Comitetului de
grupurile social;
al GAL, modalitatea Trimestrul I, II antreprenori, Selectare; Pliante
promovarea și
de depunere a cererii agricultori, informative; Articole
implementarea
de finanțare, criteriile organizații în presa
proiectelor
de selectare, necomerciale, locală/regională;
intersectoriale
modalitatea de instituții Articole pe paginile
finanțare a proiectelor publice, de facebook/web ale
selectate cetățenii din GAL și ale
teritoriul GAL membrilor GAL,
pliante, afișe.
Obiectivul 2.
Asigurarea participativitatii și transparenței activităților GAL-lui
 76
Activități

Scopul activității Perioada Grup țintă Instrumente Rezultat/Impact

Creșterea gradului
de transparență a
Consultări publice

Implicarea cetățenilor Rapoarte de activităților GAL;

teritoriului GAL în activitate Planul de analiza
Cetățenii din
consultarea activitate chestionarelor și
Trimestrul IV teritoriul GAL;
rapoartelor anuale și a *Chestionarul scoaterea în
membrii GAL
planului de activitate necesităților actuale evidență a
pentru anul următor (anexa 5) principalelor
propuneri și
recomandări.
Obiectivul 3.
Identificarea celor mai accesibile căi de comunicare eficientă cu actorii din GAL
Activități

Scopul activității Perioada Grup țintă Instrumente Rezultat/Impact

Chestionarea Căi de comunicare

populatiei în vederea Cetățenii din cu actorii din GAL
Sondaj sociologic

identificării căilor teritoriul GAL; identificate.

eficiente de membrii GAL; Comunicare mai
comunicare ale GAL- beneficiarii Chestionare (anexa eficientă și mai
Trimestrul IV
ului și gestionarea direcți și 5, anexa 6, anexa 7) accesibilă stabilită,
metodelor de indirecți ai implicarea
îmbunătățirea a proiectelor cetățenilor în
procesului de implementate înfăptuirea
comunicare proceselor GAL

Table 12. Plan de COMUNICARE INTERNĂ

Obiectivul 1.
Îmbunătăţirea comunicării organizaționale, fortificarea coeziunii între membrii GAL , creșterea eficienței și
transparenței activităților
Activități

Scopul activității Perioada Grup țintă Instrumente Rezultat/Impact

Funcționalitatea și
monitorizarea implementării SDL

activitatea
Consiliului de Administrație,

rezultativă a
Comunicarea între membrii

Creșterea eficienței mesaje în grupul Consiliului de

și transparenței viber; ședințe Administrație;
activităților, fizice/online; repartizarea
Membrii
fortificarea coeziunii prezentarea sarcinilor între
lunar Consiliului de
între membrii rezultatelor de membrii
Administrație
Consiliului de monitorizare a Consiliului de
administrație a implementării Administrație;
GAL-lui proiectelor transparența
procesului
decizional și acces
la informații
 77

Creșterea eficienței Minim o dată Membrii Ședințe fizice/online, Funcționalitatea și

Generale GAL, Comitetul de Selecție al GAL

și transparenței pe trimestru Adunării întâlniri regulate de eficiența activității

activităților, sau după caz Adunării Generale
Comunicarea între membrii Adunării

Generale a lucru sau

fortificarea coeziunii GAL, videoconferințe, a GAL-lui,
, Comisia de cenzori a GAL

între membrii Comitetul de mesaje în grupul Comitetului de

Consiliului de Selecție al comun al Adunării selectare și
administrație a GAL, Comisia Generale a GAL-lui Comisia de
GAL-lui de Cenzori a Comitetul de cenzori;
GAL selectare și Comisia împărtășirea de
de cenzori către toți membrii
organelor a
scopurilor și
obiectivelor
activității;
Transparența și
accesul la
informație
Obiectivul 2.
Asigurarea continuității și relevanței în activitatea GAL
Activități

Scopul activității Perioada Grup țintă Instrumente Rezultat/Impact

Evidența continuă a permanent Organul Reuniunea de lucru Focalizarea

Monitorizarea activității GAL și

concordanței executiv, alte ale organelor GAL; unificată a

obiectivelor SDL cu organe ale Reuniunea de lucru acțiunilor
implementarea SDL

contextul sau GAL ale membrilor organelor GAL;

nevoile în organului executiv și Îmbunătățirea și
schimbare, prin ale altor organe ale relevanța SDL
realizarea GAL cu prezentarea pentru nevoile de
obiectivelor rezultatelor pe baza dezvoltarea locală;
stabilite în SDL și implementării transparența și
sporirea Planului de accesul la
transparenței monitorizare a informație.
acțiunilor GAL-lui activităților GAL și
implementării SDL
Obiectivul 3.
Raportarea anuală a organelor GAL
Activități

Scopul activității Perioada Grup țintă Instrumente Rezultat/Impact

Organul
Comitetului de selectare;

executiv ;
Comisiei de cenzori;
Adunarea generală a

Elaborarea și
Prezentarea Ședința
Administrație,
Consiliului de

aprobarea raportului Rapoarte anuale

raportului privind Adunării
Comisiei de Audit; privind activitățile
activitatea GAL la Minim o dată Generale;
Elaborarea și organelor GAL
Adunarea Generală pe an adunarea
aprobarea raportului elaborate și
(inclusiv raportul Comisiei de
anual de activitate al aprobate.
Comisiei de audit) Audit; Ședința
GAL-lui
Consiliului de
Administrație
 78

CAPITOLUL X: MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Asigurarea unei bune funcționalități a GAL-ului și a procesului de implementare a SDL
este dependentă de planificarea unui proces sistemic și eficient de monitorizare și evaluare.Scopul
procesului de monitorizare este obținerea informației cu privire la
eficacitatea și eficiența implementării SDL, precum și evaluarea
conformității intervențiilor/proiectelor cu obiectivele aprobate și
propuse spre realizare.
Monitorizarea
Monitorizarea şi evaluarea implementării a Strategiei de
reprezintă procesul de
Dezvoltare Locală are drept scop aprecierea gradului de realizare a
colectare și analiză
activităților și proiectelor propuse de document, per ansamblu, cât
sistematică a
şi fundamentarea eventualelor revizuiri şi modificări ale
informațiilor cantitative
obiectivelor, măsurilor, indicatorilor, programelor, activităților și
și calitative privind
proiectelor.
funcționarea GAL-ului
Monitorizarea va fi efectuată atât de către Adunarea generală
și starea de
GAL, care va consta în verificarea şi controlul implementării SDL
implementare a
și activității GAL în general, cât și de către alte organe ale GAL,
strategiei prin
conform propriilor competențe. De asemenea procesul de
intermediul unor
monitorizare va oferi posibilitatea revizuirii periodice, adaptării
metode și instrumente
planurilor de acțiuni, precum şi actualizării termenilor prevăzuți
specifice corelate cu
iniţial în SDL.
entitățile interne sau
Planificarea proceselor de monitorizare și evaluare este
externe antrenate în
realizată în conformitate cu următoarele aspecte-cheie:
aceste procese.
➢ monitorizarea și evaluarea funcționalității GAL;

➢ monitorizarea și evaluarea progresului de implementare a

SDL. Evaluarea este un
Legătura dintre elementele de monitorizare și evaluare, proces care foloseşte
metodele de colectare, analiză și evaluare a datelor, perioadele și informaţiile obţinute pe
entitățile responsabile sunt prezentate în tabelele de mai jos. parcursul monitorizării
Evaluarea implementării SDL se bazează pe compararea cu scopul de a analiza
gradului de atingere a obiectivelor strategice și specifice propuse modul în care SDL şi-a
iniţial cu situaţia dezvoltării teritoriul GAL la diverse etape de atins obiectivele şi a
timp. Evaluarea implementării SDL presupune analiza evoluţiei avut eficienţa scontată.
indicatorilor de monitorizare şi a stadiului la care aceştia se află în
 79

funcţie de ţintele aferente stabilite (valoarea planificată/preconizată) în cadrul obiectivelor.

Evaluarea poate fi internă și externă; planificată sau expromptă; ex-ante, continuă sau ex-post.
Atribuțiile de evaluare și montorizare (pe intern) revin organelor GAL (Adunarea Generală,
Consiliul de administrație, Comitetul de selectare, Comisia de cenzori și organul executiv) care,
în virtutea prerogativelor asumate, pot solicita și/sau desfășura anumite activități de monitorizare
și evaluare a implementării SDL. Aceleași procese pot fi externalizate, la necesitate, către experți
în domeniu și organizații abilitate în acest sens.
Table 13. Plan de monitorizare

Entități
Metodele de colectare Perioada
responsabile
Elementele monitorizare analiza și evaluarea de
de
datelor colectare
monitorizare
funcționalitatea Organelor GAL analiza proceselor trimestrul personalul
(frecvența membrilor, numărul de verbale, registrelor de IV GAL
ședințe organizate, evidență
proporționalitatea sectoarelor ș.a.)
popularitatea paginilor electronice analiza datelor statistice trimestrial personalul
Funcționalitatea GAL-ului

ale GAL-ului GAL

concursurile de finanțare anunțate raportul anual anual director GAL

gradul de valorificare a bugetului raportul financiar anual contabilul-șef
GAL
gradul de deschidere a GAL către analiza statistică anual Consiliul de
beneficiari non-membri GAL Administrație
gradul de satisfacție a populației sondaj sociologic anual personalul
din teritoriul GAL cu privire la GAL
funcționalitatea acestuia
gradul de realizare a obiectivelor fișă anuală de anual personalul
Progresul de implementare a

și indicatorilor măsurabili și monitorizare GAL

verificabili
gradul de valorificare a bugetului rapoarte financiare conform contabilul-șef
SDL

graficelor GAL
stabilite
monitorizarea proiectelor discuții directe cu conform personalul
implementate/în proces de beneficiarii; graficelor GAL;
implementare stabilite reprezentanți
 80

vizite de monitorizare în din partea

teritoriu; fișe de finanțatorilor
monitorizare (evaluare
externă)
gradul de implementare a analiza datelor statistice conform personalul
proiectelor selectate și a rapoartelor graficelor GAL
beneficiarilor; stabilite
completarea registrelor
eficiența criteriilor folosite pentru chestionar către membrii conform personalul
selectarea proiectelor Comitetului de selectare graficelor GAL
după finalizarea stabilite
evaluării; un chestionar
către aplicanți; fișele de
evaluare ale
beneficiarilor și
proiectelor
implementate/ în proces
de implementare

Table 14. Plan de evaluare

Perioada Entități
Metodele de colectare analiza și
Elementele evaluate de responsabile
evaluarea datelor
colectare de evaluare
eficacitatea muncii Rapoarte anuale de activitate, sistemic Consiliul de
biroului și organelor chestionare pentru membrii GAL, Administrație
GAL-ului beneficiari; fișe de evaluare a training-
Funcționalitatea GAL-ului

urilor/seminarelor/atelierelor etc.
evaluarea rapoarte narative și financiare ale conform director GAL
concursurilor de proiectelor graficelor
finanțare stabilite
evaluarea angajaților fișe de evaluare; anual Consiliul de
chestionarea membrilor GAL Administrație
eficacitatea promovării evaluarea datelor statistice anual personalul
activității GAL-ului GAL
 81

eficacitatea proceselor evaluarea datelor statistice cu privire la anual Consiliul de

de mobilizare numărul, diversitatea aplicațiilor și rata Administrație
comunitară de participare a noilor aplicanți în
cadrul Apelurilor locale
gradul de realizare a rapoarte de activitate anual director GAL
indicatorilor
măsurabili și
verificabili
gradul de valorificare a rapoart de audit anual Comisia de
bugetului și/sau la cenzori
necesitate
monitorizarea vizite de evaluare în teritoriu; fișe de conform personalul
Progresul de implementare a SDL

proiectelor evaluare graficelor GAL;

implementate/în stabilite la membrii ai
proces de final de Comisiei de
implementare proiecte selectare a
proiectelor;
reprezentanți
din partea
finanțatorilor
(evaluare
externă)
gradul de rapoartele finale ale beneficiarilor anual Directorul
implementare a și/sau la GAL
proiectelor selectate necesitate
eficiența criteriilor rapoartele finale ale beneficiarilor anual personalul
folosite pentru și/sau la GAL
selectarea proiectelor necesitate
 ANEXE:

Anexa 1. Structura organizatorică a grupului de acțiune locală

Anexa 2. Portofoliul de idei de proiecte