Proiectul de Închidere a Minelor, Refacerea mediului si

Regenerare Socio-Economică

Manual operaţional.

pentru programul de creare a capacitatii institutionale la nivelul

comunitatilor
(Dezvoltarea capacitatii comunitatilor miniere)

2006
CuprinsCuprins .................................................................................................................................. 2
A. Introducere ................................................................................................................................. 3
B. Definitii ......................................................................................................................................... 7
C. Ghidul de proceduri pentru implementarea Programului crearea capacitatii institutionale la
nivelul comunitatilor (Dezvoltarea Capacităţilor Comunităţilor miniere)....................................... 10
C1 Obiectivele şi rezultatele aşteptate ale Programului de Dezvoltare a Capacităţilor
Comunităţilor miniere.................................................................................................................. 10
C.2 Principiile de bază utilizate pe parcursul implementării Programului de Dezvoltare a
Capacităţilor Comunităţilor ......................................................................................................... 11
C.3 Beneficiarii Programului Dezvoltarea Capacităţilor Comunităţilor.................................... 13
C.4. Conceptul ANDZM privind dezvoltarea capacităţilor comunităţilor .................................. 14
C.5 Metode de instruire................................................................................................................ 16
C.6 Elaborarea participativă a planurilor strategice de dezvoltare socio-economică a
comunităţilor miniere................................................................................................................... 18
C.7. Reactualizarea planurilor strategice de dezvoltare socio-economică existente în
comunităţile miniere .................................................................................................................... 21
C.8 Implicarea actorilor din comunitate în procesul de elaborare a propunerilor de subproiecte /
microproiecte, de implementare şi de asigurare a durabilităţii obiectelor rezultate .................... 21
C.9 Instruirea şi asistenţa tehnică a grupurilor ţintă la fiecare etapă a ciclului proiectelor
(subproiectelor / microproiectelor, etc)....................................................................................... 27
D. Metode şi tehnici de dezvoltare comunitara prin participare.................................................... 34
D.1 Dezvoltarea comunitară şi participarea ca principii de bază ale dezvoltării locale durabile
...................................................................................................................................................... 34
D.2 Metode şi tehnici de participare comunitară: asemănări şi deosebiri ................................... 38
D.3 Evaluarea impactului asupra beneficiarilor........................................................................... 50
D.4 Monitorizarea şi evaluarea participativă ............................................................................... 51
D.5 Metode TOP: discuţia, metoda fundamentală de seminar, metoda planificării strategice.... 54
E. Programul de derulare a subcomponentei de Creare a capacitatii institutionale la nivelul
comunitatilor .................................................................................................................................... 67
F. Anexe........................................................................................................................................... 72
Anexa nr. 1. Aplicarea in practica a metodei discutiei ORID in timpul seminarului ANDZM din
septembnrie 2005 ......................................................................................................................... 73
Anexa nr. 2. Model de aplicare a metodei fundamentale de seminar .......................................... 78
Anexa nr. 3. Metoda fundamentală de seminar: aplicatie practică. ............................................. 80
Anexa nr.4. Hotarare nr. 1.059 din 8 septembrie 2005................................................................ 81
Anexa nr.5. Hotarare nr. 1.060 din 8 septembrie 2005................................................................ 87
Anexa nr.6. Zona de operare a programului “ Crearea capacitatii institutionale la nivelul
comunitatii “ (Dezvoltarea capacitatii comunitatilor).................................................................. 92
Anexa nr.6.1 Zona de operare a programului “ Crearea capacitatii institutionale la nivelul
comunitatii “ (Dezvoltarea capacitatii comunitatilor).................................................................. 92
Anexa nr.6.2. Zona de operare a programului “ Schema de Granturi Mici” ............................. 102
Anexa nr.6.3. Zona de operare a programului “ Schema de dezvoltare sociala a comunitatilor
miniere”...................................................................................................................................... 108
Anexa nr.6.4. Zona de operare a programului “ Infrastructura municipala” ............................. 111
Anexa nr.7. Lista persoanelor de contact ANDZM si UMP-RSE ............................................. 113

2
Anexa nr.8. Mecanismul si conditiile de verificare a calitatii planurilor / strategiilor
participative de dezvoltare locala............................................................................................... 114
Annex 9 - Schematic representation of the activities undertaken by AZM/Consultant, PLA, OC
and SEDC in SSED Plans development, implementation and follow-up.................................. 116
Bibliografie utilizată la elaborarea sectiunii “Metode şi tehnici de participare comunitară “ .. 119

A. Introducere

1. La etapa actuală România se află în procesul de restructurare a economiei în vederea

aderării la Uniunea Europeană în anul 2007. În acest context Guvernul a elaborat o
strategie de reforma a sectorului minier pînă în anul 2010.

2. Strategia industriei miniere pentru perioada 2004 – 2010, are următoarele obiective:
- Abordarea activitatii in industria miniera pe baze comerciale;
- Reducerea implicarii directe a Guvernului prin atragerea treptata de investitii din sectorul
privat;
- Desfasurarea activitatilor miniere in conditii de protectie a mediului;
- Atenuarea problemelor sociale determinate de inchiderea minelor neeconomice si
revitalizarea economiei din regiunile miniere afectate;

3. Banca Mondială asistă Guvernul Romaniei în implementarea strategiei industriei miniere

prin Proiectului Închiderea Minelor, Refacerea Mediului şi Regenerare Socio-Economică.

4. Obiectivul de dezvoltare al acestui proiect constă în consolidarea capacitatii Guvernului de

a efectua reforma în sectorul minier prin a) dezvoltarea capacităţilor Ministerului
Economiei şi Comerţului de a închide minele nerentabile într-un mod durabil din punct de
vedere ecologic; şi prin b) asigurarea de sprijin pentru regenerarea socio-economica a
regiunilor miniere afectate de restructurarea sectorului, prin Agentia Nationala pentru
Dezvoltarea Zonelor Miniere, comunitatilor miniere, autoritatilor administratiei publice
locale şi altor entitati implicate.

5. Proiectul constă din două componente de bază:

- Închiderea minelor şi refacerea mediului
- Regenerarea socio-economică (RSE)

6. Componenta de Regenerare Socio-Economică are trei obiective:

- Accelerarea măsurilor destinate creării de locuri de muncă implementate cu ajutorul
primului împrumut;
- Susţinerea activităţilor de dezvoltare locală prin crearea capacitatilor institutionale la
nivelul comunităţii şi prin finanţarea infrastructurii economice şi a serviciilor sociale;
- Consolidarea capacităţii Împrumutatului de a implementa componenta RSE.

7. Obiectivul orientat spre susţinerea activităţilor pentru crearea locurilor de muncă în

regiunile miniere va fi atins prin implementarea următoarelor programe:

3
 i. Schema de Stimulente financiare;
ii. Schema de micro-credite;
iii. Centre de afaceri si Sprijin pentru intreprinzatori

8. Susţinerea activitatilor de dezvoltare locală va fi implementată prin intermediul

următoarelor programe:
i. Schema de Dezvoltare Sociala in Comunitatile Miniere;
ii. Infrastructura municipala;
iii. Schema de Granturi mici;
iv. Crearea Capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor (Dezvoltarea
Capacitatii Comunitatilor ).

9. Obiectivul de dezvoltare a capacităţilor Împrumutatului pentru implementarea componentei

de program „ Regenerarea Socio-Economică” va fi atins prin următoarele programe:
i. Monitorizarea si Evaluarea Impactului Social;
ii. Informarea Publicului;
iii. Dezvoltare Institutionala si pregatire.

10. Subcomponenta de dezvoltare a capacităţilor comunităţilor şi a activităţilor de dezvoltare

locală este orientată spre dezvoltarea capitalului social în comunităţile miniere prin
mobilizarea comunitară şi implicarea pe larg a actorilor din comunitate, în procesul de
soluţionare a problemelor locale şi de dezvoltare comunitară.

11. Pe langa mobilizarea comunitară şi participarea activă a actorilor din comunitate în

procesul de soluţionare a problemelor locale, subcomponenta prevede şi instruirea şi
asistenţa tehnică permanentă a grupurilor comunitare în domeniul elaborării strategiilor de
dezvoltare, a profilului comunitar, identificării problemelor prioritare, mobilizării
populaţiei, pregătirii şi implementării proiectelor, asigurării durabilităţii obiectelor
reabilitate, dezvoltării comunitare durabile, monitorizării şi evaluării participative.

12. Impactul pe termen scurt al implementării subcomponentei este:

- Acces sporit al populaţiei la servicii sociale îmbunătăţite;
- Management îmbunătăţit al serviciilor sociale comunitare;
- Nivel înalt de durabilitate al proiectelor implementate;
- Locuri de muncă cu durata limitata create în comunitate;
- Oportunităţi de angajare locala pentru contractori, supervizori tehnici, proiectanţi,
constructori;

4
- Capacităţi dezvoltate ale actorilor comunitari în pregătirea, implementarea şi asigurarea
durabilităţii unor proiecte locale;
- Capacităţi dezvoltate ale actorilor din comunitate în identificarea si accesarea surselor
financiare, inclusiv colectarea voluntara prin procese transparente, a sumelor necesare
pentru soluţionarea problemelor locale;
- Capacităţi crescute ale actorilor din comunitate în dezvoltarea spiritului asociativ in
crearaea organizatiilor comunitare .

13. Impactul pe termen lung al implementării consta în:

- Nivel sporit al satisfactiei personale ale membrilor comunitatii, din rezultatele inregistrate
în domeniul educaţiei, sănătăţii, economiei datorită calităţii înalte a serviciilor sociale
prestate;
- Capacităţi instituţionale şi manageriale dezvoltate;
- Dezvoltare durabilă a comunităţii;
- Societate civilă dezvoltată la nivel de comunitate;
- Parteneriate stabilite în comunităţi;
- Capital social dezvoltat;
- Transparenţă sporită în activitatea administraţiei publice locale;
- Populaţie activ implicată în dezvoltarea comunitară.

14. Manualul operational este ansamblul de conditii si proceduri ce trebuie urmate de ANDZM
si comunitati pentru implementarea programului Crearea capacitatii institutionale la nivelul
comunitatilor, in vederea realizarii proceselor de implicare si mobilizare a membrilor
comunitatilor si de planificare strategica participativa a dezvoltarii locale in zonele miniere,
avizat in prealabil de Ministerul Finantelor Publice si BIRD, si care se aproba prin ordin al
coordonatorului Proiectului, ministrul economiei si comertului;

15. Manualul este alcătuit din 7 sectiuni. În sectiunea C „ Ghidul de proceduri pentru
implementarea Programului crearea capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor
„ sunt expuse obiectivele Programului Crearea capacitatii institutionale la nivelul
comunitatilor (Dezvoltarea capacităţilor comunităţilor); beneficiarii; conceptul de
dezvoltare a capacităţilor comunităţilor miniere în cadrul Componentei de Proiect RSE;
modalităţile de capacitare a actorilor comunitari prin implicarea lor în procesul de
elaborare a planurilor strategice de dezvoltare socio-economică a localităţii, în pregătirea şi
implementarea sub proiectelor şi prin instruire şi asistenţă tehnică la fiecare etapă a ciclului
proiectului; monitorizarea şi evaluarea implementării Programului de Crearea a
capacitatilor institutionale la nivelul comunitatilor (Dezvoltarea Capacităţii Comunităţilor).

5
16. In ansamblu aceasta sectiune inglobeaza si pasii urmati de catre ANDZM si UMP-RSE in
acordarea sprijinului comunitatilor miniere eligibile interesate in participarea la acest
program.

17. În sectiunea D ” Metode şi tehnici de participare” sunt descrise unele noţiuni si

mecanisme de realizare a dezvoltarii durabile utilizate de către ANDZM, UMP-RSE,
comunitati, alti actori implicati în implementarea programului.

18. Tehnicile şi metodele de participare comunitară descrise în manual pot fi aplicate şi de

către alţi specialişti calificaţi din domeniul social, ale caror activitati sunt legate de
dezvoltarea comunitară, mobilizarea şi participarea comunitară, dezvoltarea parteneriatului
social, planificarea strategică participativă.

6
B. Definitii

19. In intelesul prezentului manual operational, termenii si expresiile de mai jos se definesc
astfel:
20. ANDZM – Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, infiintata in baza
Ordonantei Guvernului nr. 64/1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
21. APL - autoritatile publice locale din zonele miniere;
22. baza de date – program specializat pentru urmarirea progresului implementarii, care
centralizeaza datele de la comunitatile miniere, birourile regionale / reprezentantele locale
si colectivul central si se integreaza in sistemul de management al informatiei al ANDZM ;
informatiile se actualizeaza lunar pe sectiuni specifice, respectiv de catre : coordonatorii
regionali de program ANDZM, consilierul ANDZM si sunt transmise lunar spre informare
cordonatorilor de program ANDZM si UMP-RSE si lunar / trimestrial, pentru analiza
coordonatorilor de monitorizare si evaluare ANDZM si UMP-RSE ;
23. BIRD - Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare;
24. biroul regional / reprezentanta locala - filiala fara personalitate juridica din cadrul
ANDZM, care isi desfasoara activitatea in zona de operare precizata in manualul
operational;
25. CCP – Comitetul de Coordonare a Proiectului, constituit potrivit prevederilor HG nr.347 /
21.04.2005 in vederea coordonarii politicilor de implementare a proiectelor in conformitate
cu regulamentul de functionare aprobat prin Ordinul ministrului economiei si comertului
nr. 374 / 04.07.2005;
26. CDSEC – comitet de dezvoltare socio-economica a comunitatii
27. CO – comitet organizational
28. comunitate - grup de persoane fizice si/sau juridice din regiunile miniere; formaţiune
sociala rezistenta în timp, compusă dintr-un număr relativ restrîns de oameni care locuiesc
într-un areal geografic bine determinat, dispun de un mediu socio, economic şi cultural
similar şi între care există relaţii de cooperare bine stabilite, persistente şi suficiente pentru
exercitarea unui control socio eficient la nivelul grupului respectiv;
29. consilier ANDZM – persoane din cadrul colectivului central ANDZM, avand ca sarcini
prin fisa postului aprobata de directorul general ANDZM, responsabilitati legate de
mecanismul inregistrarii, expertizarii si aprobarii solicitarilor, registrul solicitarilor,
actualizarea informatiilor in baza de date in format electronic; in indeplinirea sarcinilor se
afla in subordinea coordonatorului de program ANDZM;
30. Coordonatorul Proiectului – Ministrul Economiei si Comertului numit prin HG nr.
347/2005;
31. coordonator de monitorizare si evaluare ANDZM - persoana desemnata prin decizia
directorului general ANDZM imputernicita cu responsabilitatea monitorizarii impactului
social al implementarii programului de dezvoltare a capacitatii comunitatilor;
32. coordonator de monitorizare si evaluare UMP-RSE - persoana desemnata prin ordinul
ministrului economiei si comertului nr.254/2005, avand ca sarcini prin fisa postului,
proiectarea si dezvoltarea sistemului de monitorizare si coordonarea monitorizarii si
evaluarii subcomponentelor proiectului;
33. coordonator de program ANDZM – persoana desemnata prin decizia directorului general
ANDZM imputernicita cu responsabilitatea coordonarii planului anual de derulare,
implementarii, monitorizarii, controlului, raportarii si evaluarii efectelor programului de
dezvoltarea capacitatii comunitatilor, precum si aprobarea propunerilor pentru cheltuielile
aferente contributiei Romaniei din bugetul operational; in indeplinirea atributiilor de
coordonare colaboreaza cu personalul ANDZM responsabil de : resurse umane, programe,
legislatie, economic, administrativ, birouri regionale, reprezentante locale, UMP-RSE si
reprezentantii BIRD;
34. coordonator de program UMP-RSE - persoana desemnata prin ordinul ministrului
economiei si comertului nr.254/2005, avand ca sarcini prin fisa postului coordonarea,
supervizarea tehnica si monitorizarea: executiei programului de dezvoltare a capacitatii
comunitatilor conform manualului operational, aprobarea propunerilor pentru cheltuielile
aferente imprumutului din bugetul operational, derularii contractului cu firma selectata sa
furnizeze servicii de asistenta tehnica pentru ANDZM, UMP-RSE si comunitatile miniere;
35. coordonator regional de program ANDZM - persoane din cadrul celor 14 birouri
regionale / reprezentante locale ale ANDZM, avand ca sarcini prin fisa postului aprobata de
directorul general ANDZM, responsabilitatea pentru executarea procedurilor prevazute in
manualul de operare, in implementarea, monitorizarea, controlul, raportarea si evaluarea
efectelor programului de dezvoltare a capacitatii comunitatilor;
36. G – Focus grup
37. IL - Infrastructura municipala denumita in continuare infrastrcutura locala – complexul de
actiuni de sprijin prin ANDZM pentru APL din localitatile miniere eligibile conform
manualului operational de infrastructura, si ansamblul de conditii si proceduri indeplinite
de un solicitant pentru obtinerea unui grant pentru finantarea unui subproiect (asistenta
tehnica si lucrari civile) de reabilitare a infrastructurii locale, ca prioritate stabilita ca
urmare a realizarii proceselor de implicare si mobilizare a membrilor comunitatilor si de
planificare strategica participativa a dezvoltarii locale, prioritate aprobata prin hotarare a
consiliului local;
38. MEC - Ministerul Economiei si Comertului;
39. MFP - Ministerul Finantelor Publice;
40. PSDSE – plan strategic de dezvoltare socio-economica
41. pilot - faza initiala a implementarii programului, derulata pe o perioada de pana la 6 luni,
avand ca scop verificarea conditiilor si procedurilor de urmat, propuse prin manualul
operational, urmata de o evaluare si consultare comunitara, din care sa rezulte recomandari
privind adaptarea manualului operational la specificul localitatilor miniere;
42. proiect - Proiectul de inchidere a minelor si de atenuare a impactului social, finantat prin
Acordul de imprumut 4509 – RO, dintre Romania si Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare, in valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., ratificat prin
Ordonanta Guvernului nr. 11/2000; Proiectul de inchidere a minelor, refacerea mediului si
regenerare socio-economica, finantat prin Acordul de imprumut 4759 – RO, dintre
Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, in valoare de 120
milioane dolari S.U.A., ratificat prin Legea nr.167/2005;
43. program - subcomponenta de creare a capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor
(dezvoltarea capacitatii comunitatilor) pentru dezvoltarea capitalului social în comunităţile
miniere prin mobilizarea comunitară şi implicarea pe larg a actorilor din comunitate în
procesul de soluţionare a problemelor locale şi de dezvoltare comunitară prin planificare

8
 strategica participativa, asa cum este prevazut in Legea 167/2005 pentru ratificarea
Acordului de imprumut 4759-RO dintre Romania si Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea proiectului privind inchiderea minelor,
refacerea mediului si regenerare socio-economica, semnat la Bucuresti la 28 ianuarie 2005.
44. SDSCM – schema de dezvoltare sociala a comunitatilor miniere – program gestionat de
ANDZM si implementat de Fondul Roman de Dezvoltare Sociala, infiintat prin Legea
nr.129/1998, pentru acordarea de granturi pentru finantarea unor subproiecte (mica
infrastructura, activitati generatoare de venit si servicii sociale comunitare) in localitatile
eligibile, conform manualului operational;
45. SGM - schema de granturi mici - ansamblul de conditii si proceduri indeplinite de un
solicitant pentru obtinerea unui grant pentru finantarea unui microproiect care sa
imbunatateasca conditiile de viata in special pentru grupurile dezavantajate cum ar fi:
femei, tineri, copii sau batrani, si sa conduca la cresterea capitalului social in randul
comunitatilor miniere, microproiect identificat ca prioritate stabilita ca urmare a realizarii
proceselor de implicare si mobilizare a membrilor comunitatilor si de planificare strategica
participativa a dezvoltarii locale, prioritate aprobata prin hotarare a consiliului local;
46. UMP-RSE - Unitatea de Management a Proiectului de inchidere a minelor, refacerea
mediului si regenerare socio-economica, constituita in subordinea ANDZM conform
prevederilor HG nr.347/2005, cu atributii si responsabilitati atat pentru implementarea
componentei privind atenuare impactului social din cadrul Proiectului de inchidere a
minelor si atenuare a impactului social, cat si pentru implementarea componentei de
regenerare socio-economica din cadrul Proiectului de inchidere a minelor, refacere a
mediului si regenerare socio-economica;

9
C. Ghidul de proceduri pentru implementarea Programului crearea capacitatii
institutionale la nivelul comunitatilor (Dezvoltarea Capacităţilor Comunităţilor miniere)

C1 Obiectivele şi rezultatele aşteptate ale Programului de Dezvoltare a Capacităţilor Comunităţilor

miniere

47. Programul de Dezvoltare a Capacităţilor Comunităţilor miniere este parte a

subcomponentei Dezvoltarea Capacităţilor Comunitare şi a Activităţilor de Dezvoltare
Locală şi este orientat spre susţinerea şi completarea următoarelor subcomponente:
Schema de Dezvoltare Socială pentru Comunităţile Miniere, Infrastructura Locală, Schema
de Granturi Mici.

48. Obiectivul de bază al Programului de Dezvoltare a Capacitatii Comunitatilor miniere

constă în facilitarea procesului de mobilizare comunitară şi dialog social dintre actorii
locali în vederea implicării lor mai active în procesul de regenerare socio- economică şi
dezvoltare a localităţilor miniere.

49. Obiectivele imediate ale Programului de Dezvoltare a Capacitatii Comunitatilor miniere

constau în următoarele:
- Capacitarea actorilor din comunităţile miniere în elaborarea participativă a planurilor
strategice de dezvoltare socio economică a localităţilor;
- Dezvoltarea abilităţilor actorilor comunitari în identificarea problemelor prioritare;
- Dezvoltarea abilităţilor actorilor din comunitate în mobilizarea comunităţii, inclusiv a
grupurilor afectate de restructurarea sectorului minier, în procesul de dezvoltare locală;
- Capacitarea actorilor comunitari în identificarea surselor financiare şi scrierea propunerilor
de proiect;
- Dezvoltarea parteneriatelor sociale la nivel local si regional;
- Dezvoltarea abilitatilor actorilor din comunitati de a colabora inter regional in identificarea
de proiecte prioritare, pentru integrarea in strategiile de dezvoltare regionala, in vederea
finantarii acestora din fonduri Europene (Phare, ISPA, Fonduri structurale, etc) sau de la
alti donori;
- Dezvoltarea capacităţilor actorilor din comunitate în implementarea unor proiecte de
dezvoltare şi în asigurarea durabilităţii lor;
- Dezvoltarea capacităţilor actorilor din comunitate în managementul eficient al serviciilor
sociale locale;
- Dezvoltarea capacităţilor actorilor comunitari în utilizarea tehnicilor participative de
instruire;
- Dezvoltarea capacităţilor actorilor comunitari în tehnici de monitorizare şi evaluare
participativă a programelor implementate în comunitate.

50. Rezultatele aşteptate în urma implementării Programului de Dezvoltare a Capacităţilor

Comunităţilor sunt următoarele:
- Planuri strategice de dezvoltare socio economică elaborate în comunităţi;
- Actori comunitari activ implicaţi în procesul de elaborare a strategiilor de dezvoltare a
comunităţii;

10
 - Actori comunitari activ implicaţi în procesul de implementare a acţiunilor din planul
strategic de dezvoltare a comunităţii;
- Nivel înalt de asigurare a durabilităţii proiectelor implementate cu suportul RSE;
- Proiecte noi implementate în comunităţi cu surse proprii şi cu surse atrase;
- Prioritati identificate, concretizate in proiecte integrate in strategiile regionale si finantate,
prin colaborare cu Agentiile de Dezvoltare Regionala din fonduri europene sau din fonduri
de la alti donori;
- Parteneriate economice si sociale create intre administraţia publică locală şi organizaţiile
nonguvernamentale, reprezentanti ai mediului de afaceri, etc, pentru implicarea acestora în
soluţionarea diverselor problemele ale comunitatii;
- Capital social creat la nivel de comunitate, precum şi între comunităţi.

C.2 Principiile de bază utilizate pe parcursul implementării Programului de Dezvoltare a Capacităţilor

Comunităţilor

51. Pentru atingerea obiectivelor, ANDZM şi UMP-RSE vor promova urmatoarele principii
de bază in implementarea Programului de Dezvoltare a Capacităţilor comunităţilor:

52. Abordarea holistică a procesului de dezvoltare locală în comunităţile miniere

partenere. Reprezentanţii comunităţilor miniere din localitatile mentionate in listele de
localitati in care se implementeaza subproiectele / microproiectele în cadrul
subcomponentelor SDSCM, SGM şi Infrastructură locala vor obţine suport din partea
ANDZM pentru elaborarea în mod participativ a strategiilor locale de dezvoltare şi a
planului de acţiuni în conformitate cu aceste strategii. Proiectele înaintate spre finanţare
către ANDZM vor fi parte componentă a planurilor de acţiuni elaborate la nivel de
comunităţi. Alte prioritati identificate la nivel local, ce se pot concretiza in proiecte
integrate in strategiile regionale si finantate, prin colaborare cu Agentiile de Dezvoltare
Regionala din fonduri europene(Phare, ISPA, Fonduri structurale, etc), alte entitati care
administreaza fonduri structurale sau fonduri de la alti donori.. Implementarea planurilor
strategice de dezvoltare va fi monitorizată în mod participativ de către comunitate.
ANDZM cu asistenta UMP-RSE, va acorda comunităţilor miniere suport pentru instruirea
în metode de monitorizare şi evaluare participativă.

Zona de operare a ANDZM este impartita in trei zone mai mici de operare, dupa cum urmeaza:
− Zona de operare pentru implementarea Programului Crearea capacitatii institutionale la
nivelul comunitatilor – 386 localitati (Anexa 6.1);
− Zona de operare pentru implementarea programului Schema de Granturi mici - 203
localities (Anexa 6.2);
− Zona de operare pentru implementarea programului Schema de dezvoltare sociala a
comunitatilor miniere – 96 localities (Anexa 6.3);
− Zzona de operare pentru implementarea programului de Infrastructura municipala – 62
localities (Anexa 6.4).

Programul Crearea capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor se va implementa in 386

localitati, cu sprijinul unei firme de Consultanta in 62 de localitati (anexa 6.4), in timp ce in restul
localitatilor se va implementa cu sprijinul ANDZM.

11
 53. Implicarea tuturor actorilor comunitari în procesul de dezvoltare locală, inclusiv în
procesul de identificare a problemelor prioritare şi de implementare a proiectelor cu
suportul ANDZM. Participarea actorilor comunitari (administraţia pubică locală,
organizaţiile nonguvernamentale din comunităţi, reprezentanţii oamenilor de afaceri, etc) în
soluţionarea problemelor locale reprezintă, în viziunea ANDZM, un mecanism eficient de
învăţare a procesului de dezvoltare locală.

Asigurarea sinergiei dintre Programul de Dezvoltare a Capacităţilor Comunităţilor şi

celelalte programe ale Subcomponentei de Dezvoltare Locală (Infrastructura locala, SGM,
SDSCM ). ANDZM cu asistenta UMP-RSE va asigura această sinergie dintre programe prin
unificarea mecanismului de identificare a problemelor prioritare. Astfel, o condiţie de bază pentru
înaintarea de către comuntăţi a propunerilor de subproiect la programele indicate mai sus va fi
planul strategic de dezvoltare socio economică a comunităţii elaborat în mod participativ.
Propunerile de subproiect vor fi parte componentă a planului strategic. Totodată, comunităţile
miniere partenere ale ANDZM în cadrul implementării acestei subcomponente vor beneficia de
programe de instruire similară în vederea dezvoltării capacităţilor lor.
In cazul SGM, depunerea unei aplicatii este conditionata de stadiul de pregatire a planului strategc
de dezvoltare socio-economica, care se va reflecta in criteriile de evaluare. Criteriile de evaluare
care se refera la planurile strategice vor avea ponderi care vor creste progresiv pe masura
implementarii proiectului si astfel devenind, cu anii de implementare,o conditie rigida pentru
comunitatile care concureaza pentru finantarea SGM.
Alte prioritati identificate la nivel local, se pot concretiza in proiecte integrate in strategiile
regionale si finantate, prin colaborare cu Agentiile de Dezvoltare Regionala din fonduri
europene(Phare, ISPA, Fonduri structurale, etc), alte entitati care administreaza fonduri structurale,
sau fonduri de la alti donori.

54. Efectuarea instruirii şi facilitării actorilor comunitari la fiecare etapă a ciclului

subproiectului în funcţie de obiectivele subcomponentei. ANDZM cu asistenta UMP-
RSE va elabora un program de instruire şi de asistenţă tehnică a actorilor comunitari
participanţi la implementarea subproiectelor. În timpul elaborării programelor de instruire
se va ţine cont de obiectivele fiecărei subcomponente şi de necesităţile de instruire ale
actorilor comunitari implicaţi în pregătirea şi implementarea subproiectelor. Instruirea şi
asistenţa tehnică va fi acordată la fiecare etapă a ciclului subproiectului în vederea
asigurării eficienţei transferului de cunoştinţe şi implicării mai active a partenerilor
comunitari în procesul de implementare a subproiectelor. Modulele de instruire elaborate se
vor baza pe utilizarea technicilor şi metodelor de participare comunitară în vederea
dezvoltării capacităţilor comunităţilor.

55. Utilizarea schimbului de experienţa drept mecanism de bază pentru dezvoltarea

capacităţilor comunităţilor, diseminarea lecţiilor învăţate şi replicarea practicilor
pozitive. ANDZM cu asistenta UMP-RSE, se va orienta spre asigurarea unui schimb
eficient de experienţe în domeniul dezvoltării comunitare între comunităţile participante
în proiect prin organizarea unor seminare, mese rotunde, conferinţe. Totodată,
comunităţile care vor beneficia de susţinere financiară din partea ANDZM prin UMP-RSE,
vor avea posibilitatea de a efectua vizite de studii în alte localităţi cu performanţe în

12
 domeniul dezvoltării locale din ţară şi de peste hotare. Accesul direct la informaţie din
prima sursă despre dezvoltarea comunitară şi contactul direct cu partenerii din alte localităţi
vor contribui la însuşirea practicilor novatoare şi la replicarea lor în localităţile beneficiare
de proiectele ANDZM.

56. Utilizarea teoriei succesului. ANDZM cu asistenta UMP-RSE va încuraja actorii

comunitari să-şi monitorizeze performanţele obţinute în dezvoltarea comunitară ca rezultat
al colaborării cu Agenţia. Performanţele obţinute de către comunităţi vor fi luate în
consideraţie de către ANDZM cu asistenta UMP-RSE în procesul de evaluare şi de
selectare a altor proiecte înaintate de către aceste localităţi spre finanţare.

C.3 Beneficiarii Programului Dezvoltarea Capacităţilor Comunităţilor

57. Beneficiarii de bază ai Programului Dezvoltarea Capacităţilor Comunităţilor sunt

comunităţile miniere selectate pentru implementarea subcomponentei de Regenerare
Socio-Economică.

58. Prin noţiunea de comunitate, in contexrtul implementarii subcomponentei de

Regenerare Socio-Economica, se înţelege o formaţiune socială rezistentă în timp,
compusă dintr-un număr relativ restrîns de oameni care locuiesc într-un areal geografic
bine determinat, dispun de un mediu social, economic şi cultural similar şi între care există
relaţii de cooperare bine stabilite, persistente şi suficiente pentru exercitarea unui control
social eficient la nivelul grupului respectiv. Astfel, comunitatea minieră beneficiară va
desemna o comună, un sat, un oraş minier, un cartier dintr-un oraş minier sau chiar
oamenii dintr-un bloc de locuit minier.

59. Dimensiunile de bază care caracterizează o comunitate minieră sunt următoarele:

- Spaţială (locuiesc într-un spaţiu bine determinat: comună, sat, oraş, cartier, bloc de locuit
etc.);
- Temporală (comunitatea are o istorie şi dăinuie în timp);
- Cantitativă (are un număr de indivizi care împreună crează o comunitate);
- Structurală (se caracterizează prin omogenitate structurală: natura ocupaţiei, statutul
social moştenit şi dobîndit, gradul de afectare de restructurarea în domeniul minier etc);
- Relaţională (există relaţii de cooperare între ei bazate pe comunitatea intereselor şi a
normelor de viaţă);
- Funcţională ( comunitatea deţine anumite funcţii de socializare şi de control social).

60. Grupurile ţintă din comunităţile miniere care vor participa la instruire este:
- Administraţia publică locală (reprezentanţii consiliului local şi ai primăriei);
- Comitetele de dezvoltare socio economică a comunităţilor (Comitetele stabilite la nivel de
comunitate pentru elaborarea şi implementarea planurilor strategice de dezvoltare socio
economică a localităţilor);
- Organizaţiile nonguvernamentale, comunitare şi Grupurile de iniţiativă (organizaţiile
implicate în pregătirea şi implementarea subproiectelor);

13
- Asociaţiile de Beneficiari (asociaţiile comunitare create pentru asigurarea durabilităţii
subproiectelor reabilitate);
- Reprezentanţii oamenilor de afaceri;
- Personalul angajat în proiecte (în cazul serviciilor de asistenţă socială, asociaţiilor
generatoare de venit);
- Alte persoane din comunităţile miniere implicate în pregătirea, implementarea si asigurarea
durabilitatii subproiectelor

61. Programul de Dezvoltare a capacităţilor comunitatilor, din punct de vedere al

implementarii subproiectelor, va depinde de obiectivele urmărite de ANDZM, cu asistenta
UMP-RSE, la implementarea fiecărei subcomponente, de rolul fiecărui grup ţintă în
realizarea obiectivelor şi de necesităţile de instruire a grupurilor ţintă.

C.4. Conceptul ANDZM privind dezvoltarea capacităţilor comunităţilor

62. În conformitate cu conceptul ANDZM, comunităţile miniere, vor fi considerate partenere,

si vor fi dezvoltate prin:
- implicarea directă a actorilor din comunitate în procesul de elaborare şi implementare a
planurilor strategice de dezvoltare socio economică a localităţilor;
- implicarea directă a actorilor din comunitate în procesul de elaborare a propunerilor de
subproiect, de implementare şi de asigurare a durabilităţii lor;
- Instruire şi asistenţă tehnică a grupurilor ţintă la fiecare etapă a ciclului subproiectului,
inclusiv la etapa de postimplementare

63. Instruirea şi asistenţa tehnică a grupurilor ţintă din comunităţile miniere va fi efectuată de
către o firma selectată în baza metodelor de achizitii ale Băncii Mondiale, in cele 62
localitati mentionate in anexa 6.4 şi de personalul ANDZM , cu asistenta UMP-RSE, in
restul localitatilor din zona de operare.

64. Firma selectată pentru facilitarea procesului de planificare strategică participativă în

comunităţile miniere va dispune de un nivel de calificare înaltă în domeniul dezvoltării
comunitare în vederea atingerii obiectivului Programului de Dezvoltare a Capacităţilor
comunităţilor. Astfel, firma va satisface următoarele cerinţe minime de calificare:
- Experienţă de cel puţin trei ani în domeniul dezvoltării comunitare;
- Experienţă în organizarea instruirilor de cel puţin 2 ani;
- Experienţă în orgnaizarea studiilor sociologice;
- Experienţă în facilitarea procesului de elaborare a planurilor strtegice de dezvoltare socio-
economică a comunităţilor;
- Experienţă în managementul proiectelor mici;
- Calificare înaltă a membrilor echipei pentru realizarea obiectivelor contractului;
- Abilităţi excelente de comunicare şi de dezvoltare a relaţiilor în echipă;
- Oficii afiliate în comunităţile miniere pentru realizarea contractului.

65. Responsabilităţile de bază ale firmei selectate vor consta în următoarele:

14
- instruirea personalului ANDZM si UMP-RSE în vederea transferului de cunoştinţe în
domeniul organizării instruirilor în dezvoltarea comunitară;
- facilitarea planificării strategice participative în comunităţile miniere din cele 62 localitati.
selectate;
- instruirea reprezentanţilor tuturor comunităţilor miniere la nivel de judeţ şi de zonă în
dezvoltare comunitară şi managementul proiectului;
- Organizarea unor vizite de studii pentru personalul ANDZM si UMP-RSE şi reprezentanţii
comunităţilor miniere în vederea asigurării transferului de cunoştinţe şi replicării practicilor
pozitive din ţările cu experienţă avansată în domeniu dezvoltării comunitare în România;
- Acordarea asistenţei tehnice in cele 62 comunităţi miniere selectate, în implementarea
programelor ANDZM şi altor programe de dezvoltare locală din zonă.
- Instruirea reprezentantilor consiliului judetean si alti actori la nivel regional, ONG-uri,
organizatii comunitare, etc, in cele 22 judete in care se afla localitati miniere;
- Acordarea de asistenta tehnica la nivel judetean/regional pentru integrarea planurilor locale
in strategiile regionale pentru finantare din fonduri europene sau de alti donori;

66. Reprezentanţii ANDZM cu asistenta UMP-RSE, vor facilita procesul de dezvoltare

comunitară, inclusiv elaborarea participativă a planurilor de dezvoltare socio economică şi
reactualizarea lor, în comunităţile miniere din zona de operare, neacoperite de firma
selectată. Totodată, ei vor acorda asistenţa tehnică şi instruirea necesară grupurilor ţintă la
elaborarea, implementarea şi asigurarea durabilităţii subproiectelor din cadrul
Componentei de Regenerare Socio-Economică.

67. Instruirea de care va beneficia personalul ANDZM si UMP-RSE din partea firmei selectate
va include un curs general de training în dezvoltare comunitară, un curs de training în
managementul eficient al proiectului şi elaborarea manualelor de instruire pentru
personalul ANDZM, UMP-RSE, si comunitati miniere. Cursul de training în dezvoltarea
comunitară pentru personalul ANDZM si UMP-RSE se va axa pe următoarele teme:
• Tehnici de instruire şi facilitare
• Tehnica planificării strategice participative
• Elaborarea profilului comunităţii, identificarea actorilor, valorilor şi misiunii
• Utilizarea şi analiza datelor statistice. Baze de date
• Mecanismul participativ de dezvoltare comunitară (termeni de referinţă şi plan de acţiuni
pentru: comitetul de dezvoltare socio-economică, consiliul consultativ, comitetul de
supraveghere;)
• Stabilirea parteneriatelor comunitare
• Crearea şi dezvoltarea organizaţiilor nonguvernamentale
• Principiile dezvoltării durabile în contextul integrării în UE
• Cadrul legislativ pentru funcţionarea descentralizată a administraţiei publice locale şi
asigurarea transparenţei procesului decizional

68. Cursul de training în managementul eficient al proiectului pentru personalul ANDZM si

UMP-RSE, va include următoarele module de instruire:
• Identificarea resurselor financiare şi colectări de fonduri
• Scrierea propunerilor de proiect
• Evaluarea şi monitorizarea proiectului

15
• Tehnici de negociere
• Strategii de comunicare, advocacy şi lobby

69. Manualele de instruire elaborate de către firma selectata vor include materialele necesare
pentru instruirea care va fi efectuată de către personalul ANDZM cu asistenta UMP-RSE,
în comunităţile miniere (metodele de instruire, modulele de instruire, prezentări în power
point, fotografii, etc).

70. Pe langa instruirea menţionată mai sus, firma selectata va acorda de asemenea personalului
ANDZM si UMP-RSE, suportul necesar pentru planificarea şi pregătirea cursurilor de
instruire care vor fi prestate grupurilor ţintă din comunităţile miniere.

71. ANDZM si UMP-RSE, vor contribui la dezvoltarea capacităţilor comunităţilor miniere şi

prin asigurarea schimbului de experienţă , transferului de cunoştinţe şi replicării
practicilor pozitive. În acest scop firma selectata va organiza vizite de studiu atît în ţările
care implementează proiecte similare în zonele miniere şi care au obţinut succese în
domeniul regenerării socio-economice a localităţilor miniere, cît şi în ţările cu experienţă
avansată în domeniul planificării strategice participative şi dezvoltării comunitare. O
atenţie deosebită va fi acordată identificării, însuşirii şi replicării practicilor pozitive în
domeniul dezvoltării comunitare din România. Vizitele de studiu vor fi organizate pentru
personalul ANDZM si UMP-RSE, în special pentru reprezentantii colectivelor zonale
ANDZM, reprezentanţii administraţiei publice judeţene şi locale din localităţile miniere,
reprezentanţii organizaţilor nonguvernamentale care implementează subproiectele ANDZM
în zonele miniere.

C.5 Metode de instruire

72. Trainingul - constituie una din metodele cele mai eficiente de transmitere a informaţiei
într-o perioadă relativ scurtă de timp. Trainingurile vor fi efectuate de către personalul
ANDZM şi UMP-RSE, precum şi de către consultanţi individuali sau firme de consultanţă
angajate în baza procedurilor de achizitii ale Băncii Mondiale. Tematica trainingurilor va
fi diferită şi va depinde de obiectivele proiectului şi de necesităţile de instruire ale actorilor
comunitari. Modulele trainingurilor şi programele de instruire vor fi elaborate din timp şi
vor corespunde obiectivelor instruirii. În cazul cînd trainingul va fi efectuat de către o
firmă de consultanţă sau de către un consultant angajat din exterior, modulele de instruire
vor fi coordonate cu personalul ANDZM şi UMP-RSE cu cel puţin două săptămîni înainte
de începutul instruirii. Efectuarea unui training eficient depinde atît de calificarea
consultanţilor, de nivelul de pregătire a materialelor pentru instruire, de componenţa
grupului de instruire (calificarea lor, nivelul de instruire, cerinţele lor pentru instruire), cît
şi de procesul de pregătire şi organizare (sala, invitarea la timp şi corectă a participanţilor,
durata, materialele necesare pentru instruire etc.)

73. Asistenţa tehnică este o metodă de instruire utilizată pentru transmiterea cunoştinţelor şi
deprinderilor practice actorilor din comunitate despre proiect şi procedurile lui în vederea
implicării lor mai active în procesul de pregătire, evaluare şi implementare a
subproiectelor. Astfel, de exemplu, asistenţa tehnică poate fi utilizată la elaborarea

16
 propunerilor de subproiect, la evaluarea propunerilor de subproiect, la organizarea
concursului pentru selectarea companiei de proiectare, la monitorizarea implementării
subproiectului etc. Asistenţa tehnică poate fi acordată direct de către personalul ANDZM,
UMP-RSE, de către consultanţi angajaţi pentru o astfel de instruire, sau chiar de către
lideri din alte comunităţi care au o experienţă avansată în implementarea proiectelor
similare. Asistenţa tehnică poate fi acordată la telefon, în timpul vizitelor în teren, sau prin
intermediul unor îndrumare şi ghiduri practice. Asistenţa tehnică poate fi acordată în mod
planificat (în funcţie de etapa proiectului) sau la solicitarea actorilor din comunitate.

74. Mentoringul. Această metodă de instruire oferă posibilitatea de învăţare prin intermediul
discuţiilor, îndrumărilor şi interacţiunii cu personalul proiectului şi cu formatorii. În cadrul
implementării componentei RSE mentoringul va fi utilizat la etapa de planificare
strategică, efectuare a studiilor de fezabilitate, implementare. Şedinţele de mentoring de
obicei au loc în comunitate şi se axează pe o anumită problemă, cum ar fi, de exemplu,
supravegherea calităţii lucrărilor efectuate, sau, asigurarea transparenţei implementării
proiectului. Actorii din comunitate, de comun acord cu mentorul (personalul ANDZM,
UMP-RSE sau formatorul) discută împreună care sunt avantajele si dezavantajele
implementarii proiectului cu referire la aspectele puse în discuţie. Totodată, sunt
identificate căile şi modalităţile de îmbunătăţire a situaţiei date şi este elaborat un mic plan
de acţiuni (care include data şi responsabilul). La finele şedinţei este preconizată data
următoarei întîlniri, la care se vor discuta rezultatele acţiunilor întreprinse.

75. Instruire continuă la locul de muncă. Este o modalitate de instruire destul de eficientă,
care prevede combinarea activităţii de muncă cu procesul de învăţare. Un model de astfel
de instruire este elaborarea planului strategic de dezvoltare a comunităţii. Actorii din
comunitate însuşesc metoda planificării strategice şi tot odată elaborează un plan strategic
concret de dezvoltare socio-economică a localităţii.

76. Vizitele de studii. Această metodă de instruire este utilizată mai ales în scop de însuşire a
abordărilor creative în soluţionarea unor probleme şi de replicare a practicilor pozitive.
Eficienţa acestui tip de instruire depinde de gradul de pregătire a vizitelor de studii, şi în
primul rînd de termenii de referinţă elaboraţi, de calificarea consultantului selectat pentru
organizarea vizitei de studii, de identificarea corectă a localităţilor şi actorilor (în funcţie
de obiectivele dorite), de nivelul de pregătire şi relevanţa participanţilor la vizita de studii.
Pentru a mări eficienţa vizitelor de studii este foarte importantă elaborarea din timp a unui
mecanism de diseminare a informaţiei obţinute pe parcursul vizitei de studii. Astfel,
informaţia obţinută poate fi diseminată prin intermediul unor mese rotunde organizate cu
actorii interesaţi, prin intermediul mass media, prin intermediul unor conferinţe tematice
etc. În procesul de diseminare a informaţiei o atenţie deosebită va fi acordată concluziilor
şi recomandărilor elaborate de către participanţii la vizita de studii în raport cu obiectivele.

77. Tehnicile de instruire de bază utilizate de către echipa ANDZM si UMP-RSE, pentru
dezvoltarea capacităţilor comunităţilor vor fi cele participative: metoda discuţiei, metoda
seminarului, metoda planificării strategice, prezentate în detaliu în sectiunea D.

17
78. În procesul de dezvoltare a capacităţilor comunităţilor, ANDZM cu asistenta UMP-RSE, va
combina metode şi tehnici de instruire în vederea eficientizării însuşirii cunoştinţelor noi şi
abilităţilor practice de către actorii comunitari. Astfel, asistenţa tehnică poate fi combinată
cu trainingul, iar trainingul cu activităţile de instruire la locul de muncă, sau cu vizitele de
studii. Mentoringul ca metodă de instruire poate fi combinat cu asistenţa tehnică ori cu
activităţile de instruire la locul de muncă. Tehnicile de instruire participativă vor fi
considerate drept tehnici de bază pentru oricare metodă de instruire.

79. Coordonatorul Programului de Dezvoltare a Capacităţilor comunităţilor de la UMP-RSE va

fi responsabil pentru monitorizarea progresului implementării Programului de Dezvoltare a
Capacităţilor comunităţilor.Raportul anual se va prezenta Comitetului de Coordonare a
Implementarii Proiectului.

C.6 Elaborarea participativă a planurilor strategice de dezvoltare socio-economică a comunităţilor miniere

80. ANDZM cu asistenta UMP-RSE, va susţine elaborarea participativă a planurilor strategice

de dezvoltare socio-economică în toate comunităţile miniere partenere în cadrul
implementării Subcomponentei Dezvoltarea Capacităţii Comunităţilor in vederea sustinerii
activităţilor de dezvoltare locală.

81. În timpul elaborării planurilor strategice ale comunităţilor miniere se va ţine cont atît de
necesităţile locale, cît şi de cele intercomunitare, ce urmeaza a fi incluse in strategiile de
dezvoltare ale judeţelor. În acest context, firma selectată va identifica căile si va acorda
asistenta pentru integrarea planurilor strategice de dezvoltare a comunităţilor miniere în
strategiile de dezvoltare ale judeţelor, in vederea obtinerii finatarii din fonduri europene sau
de la alti donori. .

82. Planurile strategice de dezvoltare socio-economică a comunităţilor miniere vor fi elaborate

în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice
din comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea planurilor strategice de dezvoltare
socio-economică va contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a cetatenilor, la implicarea
păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea comunităţii
pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea tuturor
actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare a parteneriatului dintre administraţia
publică locală, organizaţiile comunitare şi oamenii de afaceri, în direcţia soluţionării
problemelor comunitare.

83. Procesul de facilitare de catre ANDZM si UMP-RSE a elaborării în mod participativ a

planurilor strategice în comunităţile miniere va include următoarele etape:
• Etapa de preplanificare
• Etapa de elaborare a planurilor strategice
• Etapa de sprijin a comunităţilor miniere în procesul de implementare a planurilor strategice
elaborate.
• Etapa postimplementare

18
84. Astfel, etapa de preplanificare va include următoarele acţiuni:
- Facilitarea administraţiei publice locale în crearea Comitetului Organizaţional (CO) ,
care va fi responsabil de organizarea procesului de preplanificare şi de implicara cetăţenilor
din comuntate în proces;
- Acordarea asistenţei tehnice administraţiei publice locale în elaborarea Regulamentului
de activitate a Comitetului Organizaţional;
- Acordarea asistenţei tehnice administraţiei publice locale în elaborarea planului de acţiuni
al Comitetului Organizaţional;
- Instruirea membrilor Comitetului Organizaţional în următoarele domenii: metode de
implicarea comunităţii în procesul de preplanificare, procesul de elaborare şi implementare
a planurilor strategice de dezvoltare socio - economică, monitorizare şi evaluare
participativă, elaborarea şi implementarea planurilor de asigurare a durabilităţii obiectelor
de infrastructură reabilitate;
- Facilitarea procesului de aprobare a abordării participative în elaborarea planurilor
strategice de dezvoltare socio-economică a comunităţilor miniere. Astfel, la şedinţele
consiliilor locale vor fi aprobate următoarele documente: Regulamentul comitetului
Organizaţional, membrii comitetului Organizaţional, preşedintele comitetului
Organizaţional, planul de acţiuni al comitetului Organizaţional, decizia despre divizarea
localităţii în zone de activitate;
- Facilitarea procesului de creare a Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a
comunităţii miniere. Comitetul Organizaţional, în baza deciziei consiliului local, va
organiza adunări pe zone de activitate / cartiere sau focus grupuri, la care vor fi invitaţi din
timp toţi locuitorii din zona. La adunările pe zone activitate / cartier vor fi discutate
următoarele probleme: raportul de activitate al administraţiei publice locale pentru anul
precedent, selectarea a doi reprezentanţi pentru a fi incluşi în Comitetul de Dezvoltare
Socio-Economică a localităţii, identificarea şi prioritizarea problemelor locale care necesită
să fie încluse în planul strategic de dezvoltare a comunităţii. Comitetul de Dezvoltare
Socio-Economică a localităţii va fi stabilit ca rezultat al deciziilor adunărilor pe zone de
activitate / cartiere sau focus grupuri, si va fi compus din reprezentanţi ai administraţiei
publice locale, ai oamenilor de afaceri, ai organizaţilor nonguvernamentale, căte doi
reprezentanţi din fiecare zona de activitate / cartier sau focus grup (numărul total al
membrilor nu va depăşi 25 de persoane). Reprezentanţii firmei selectate sau ai ANDZM
vor acorda asistenţă tehnică Comitetului Organizational în elaborarea regulamentului de
activitate şi planului de acţiuni ale Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică.
Componenţa Comitetului de Dezvoltare Socio Economică a localităţii, regulamentul lui şi
planul de acţiuni vor fi aprobate de către Consiliul Local al localitatii miniere.

85. Etapa de elaborare a planului strategic de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii va

cuprinde următoarele activităţi:
- Facilitarea procesului de creare a consiliilor consultative specializate pe direcţii strategice
elaborate. Astfel, dacă planul strategic de Dezvoltare socio-economică a comunităţii va
include 4 direcţii strategice de bază: economică, ecologică, socială, culturală, atunci vor fi
create 4 consilii consultative specializate. Fiecare consiliu consultativ specializat va include
în componenţa sa membri ai Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică şi specialişti
calificaţi de la primărie/municipalitate în domeniile corespunzătoare direcţiei strategice:

19
 economişti, arhitecţi, ingineri etc. Consiliile specializate vor participa la elaborarea
planurilor de acţiuni pe direcţii strategice, a bugetului estimativ şi a propunerilor de proiect
pentru a fi înaintate către donatori;
- Instruirea membrilor Comitetului de Dezvoltare socio-Economică a localităţii în elaborarea
planului strategic participativ;
- Acordarea asistenţei tehnice membrilor Comitetului de Dezvoltare Socio Economică a
localităţii în elaborarea profilului comunităţii;
- Facilitarea elaborării Planului strategic de Dezvoltare socio-Economică a localităţii;
- Facilitarea audierilor publice în vederea discutării planului de Dezvoltare Socio-Economică
a localităţii;
- Facilitarea Comitetului de Dezvoltare socio-Economică a localităţii în efectuare
modificărilor necesare ale planului strategic elaborat în conformitate cu discuţiile purtate cu
cetăţenii;
- Aprobarea Planului strategic de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii de către Consiliul
Local.

86. Etapa de susţinere a comunităţilor miniere în procesul de implementare a planurilor

strategice elaborate va include următoarele activităţi:
- Facilitarea şi supervizarea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii în
diseminarea informaţiei despre planul strategic aprobat şi propunerile selectate pentru a fi
înaintate la ANDZM pentru obţinerea susţinerii financiare;
- Acordarea asistenţei tehnice necesare Comitetului de Dezvoltare Socio Economică în
elaborarea propunerilor de proiect în conformitate cu formularele standard ale Proiectului
de Închidere a Minelor, Refacerea mediului şi Regenerare Socio Economică;
- Acordarea asistenţei tehnice Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a comunităţilor
în elaborarea conceptelor şi planurilor de acţiuni pentru asigurarea durabilităţii proiectelor
înaintate la ANDZM pentru susţinere financiară;
- Instruirea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică în managementul proiectului şi în
asigurarea durabilităţii facilităţilor de infrastructură;
- Instruirea administraţiei publice locale şi a consiliilor consultative specializate a
Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii în: scrierea propunerilor de
proiect şi colectări de fonduri; implementarea proiectului şi asigurarea durabilităţii lui;
evaluarea şi monitorizarea proiectului;
- Supravegherea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică in depunerea subproiectelor la
ANDZM;
- Instruirea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică şi altor reprezentanţi ai
comunităţilor în monitorizarea şi evaluarea participativă şi organizarea unor sesiuni de
monitorizare şi evaluare participativă în comuntăţi;
- Acordarea asistenţei tehnice necesare Comitetului de Dezvoltare Socio Economică în
elaborarea propunerilor de proiect în conformitate cu formularele standard ale altor
finantatori;
- Acordarea asistenţei tehnice Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a comunităţilor
în elaborarea conceptelor şi planurilor de acţiuni pentru asigurarea durabilităţii proiectelor
înaintate la alti finantatori

20
87. Etapa postimplementare
- Facilitarea şi supervizarea Comitetului de Dezvoltare Socio - Economică a localităţii, a
Comitetului de supraveghere, si a altor membri ai comunitatii, în asigurarea
durabilitatii infrastructurii reabilitate;
- Facilitarea membrilor comunitatii, în asigurarea evaluarea si monitorizarea
participativa a proiectului si a planului strategic;
- Facilitarea si supervizarea actualizarii periodice a planurilor strategice. Administraţia
publică locală va organiza cel putin o dată pe an audieri publice cu cetăţenii în vederea
actualizării planurilor strategice de dezvoltare socio-economică a localităţii.

C.7. Reactualizarea planurilor strategice de dezvoltare socio-economică existente în comunităţile miniere

88. Comunităţile miniere care au deja planuri strategice de dezvoltare socio-economică

elaborate in ultimii 2 ani vor beneficia de facilitare din partea ANDZM, cu asistenta UMP-
RSE, pentru reactualizarea în mod participativ a planurilor strategice existente. Astfel,
administraţia publică locală va fi încurajată să organizeze audieri publice în vederea
consultării cu populaţia a modificărilor propuse în planul strategic de dezvoltare socio
economică. În timpul audierilor publice vor fi identificate şi problemele prioritare pentru a
fi înaintate spre susţinere în cadrul Proiectului de Închidere a Minelor, Refacerea Mediului
şi Regenerare Socio-Economică. Planurile reactualizate şi propunerile de subproiect
identificate vor fi aprobate de către Consiliul local ca decizii finale luate în rezultatul
consultării cu populaţia.

89. Reprezentanţii ANDZM, cu asistenta UMP-RSE, vor acorda asistenţă tehnică

comunităţilor în cauză şi în procesul de implementare şi monitorizare a planurilor
strategice actualizate. Astfel, actorii comunitari vor beneficia de instruire şi asistenţă
tehnică în elaborarea propunerilor de subproiect, identificarea organizaţiilor donatoare şi
colectări de fonduri, implementarea propunerilor de subproiect şi mobilizarea comunităţii
în procesul de realizare a acţiunilor din plan, monitorizarea şi evaluarea participativă.

C.8 Implicarea actorilor din comunitate în procesul de elaborare a propunerilor de subproiecte /

microproiecte, de implementare şi de asigurare a durabilităţii obiectelor rezultate

90. O altă modalitate de dezvoltare a capacităţilor comunităţilor utilizată de către ANDZM si

UMP-RSE pe parcursul implementării subcomponentei de Dezvoltare a Capacităţilor
Comunităţilor şi Dezvoltarea Activităţilor Locale constă în implicarea activă a actorilor din
comunitate în procesul de pregătire, elaborare, implementare şi asigurare a durabilităţii sub-
proiectelor implementate. Mecanismul de învăţare prin implicare este orientat spre
dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor oamenilor din comunitate de a gîndi strategic, de a
soluţiona problemele stringente şi de a se implica activ în procesul de dezvoltare locală.

91. Modalităţile de implicare a actorilor din comunitate în procesul de pregătire şi de

implementare a propunerilor de subproiect depind de etapa la care se află subproiectul şi de
programul de care aparţine.

21
92. Astfel, în cazul subproiectelor înaintate la Programul de Infrastructură Locală (IL)
administraţia publică locală de comun acord cu organizaţiile nonguvernamentale din
comunitate şi reprezentanţii oamenilor de afaceri îşi vor asuma responsablitatea pentru
următoarele activităţi:

93. Etapa de promovare (IL). Promovarea obiectivelor şi procedurilor proiectului la nivel de

comunitate prin organizarea focus grupurilor şi adunărilor pe cartiere / zone de activitate.
La aceste întruniri vor fi invitaţi reprezentanţii tuturor grupurilor socio-demografice din
comunitate în vederea asigurăţii accesului liber la informare.

94. Etapa de identificare a propunerilor de subproiect (IL)

a. Administraţia publică locală de comun acord cu alţi actori din comunitate vor fi
responsabili pentru organizarea procesului de elaborare în mod participativ a
planului strategic de dezvoltare socio-economică a localităţii şi pentru identificarea
propunerilor de subproiect ca parte componentă a planului strategic.
b. Administraţia publică locală va organiza procesul de preplanificare la nivel de
comunitate, va stabili Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii, va
elabora şi va aproba Planul strategic de Dezvoltare Socio-Economică a comunităţii
la Consiliul Local, va stabili ca rezultat al consultării cu populaţia, lista
prioritatilor pentru a fi solutionate, din care una va fi finantata în cadrul
Programului de Infrastructură Locală (toate aceste acţiuni vor fi efectuate în
conformitate cu procedurile dezvăluite în paragraful ce ţine de Elaborarea planurilor
strategice).
c. În baza consultărilor cu populaţia, administraţia publică locală va elabora şi va
înainta la ANDZM Scrisoarea de intentie pentru a solicita obţinerea unui grant în
cadrul Programului de Infrastructură Locală si după aprobarea Scrisorii de intentie
de către ANDZM cu asistenta UMP-RSE, actorii din comunitate, vor elabora
propunerea de subproiect în conformitate cu condiţiile programului (incluzand si
planul de asigurare a durabilitatii ) şi o vor înainta la ANDZM.

95. Etapa de evaluare a propunerilor de subproiect (IL)

a. Propunerile de subproiect se evalueaza de catre ANDZM cu asistenta UMP-RSE
b. Reprezentanţii administraţiei publice locale şi alţi membri ai comunităţii pot fi
invitati sa participe ca observatori la deschiderea propunerilor de subproiect si/sau
la procesul de evaluare a propriei propuneri de subproiect
c. Reprezentanţii administraţiei publice locale şi alţi membri ai comunităţii vor
participa direct la procesul de diseminare a informatiei in legatura cu procesul de
evaluare a propunerilor de subproiect si vor participa la şedinţele de monitorizare şi
evaluare participativă efectuate la nivel de comunitate.
d. ANDZM, cu asistenta UMP-RSE, va informa comunitatea, prin reprezentantii ei, in
legatura cu propunerile de subproiecte aprobate

96. Etapa de elaborare / aprobare a temei de proiectare si a proiectului tehnic (IL)

Reprezentanţii administraţiei publice locale si alti membri ai comunitatii, pot fi invitati
sa participe la:

22
 a. sedintele Consiliului Tehnico – Economic a ANDZM care, in principal, avizeaza :
(i) tema de proiectare, ce sta la baza intocmirii documentelor de licitatie necesare
pentru selectia firmei de proiectare; (ii) proiectul tehnic elaborat de firma de
proiectare, ce sta la baza intocmirii documentelor de licitatie pentru selectarea
constructorului ce va executa reabilitarea infrastructurii; (iii) termenii de
referinta pentru asistenta tehnica :supervizorul executiei lucrarilor si auditorul
lucrarilor, etc;
b. sedintele de evaluare a ofertelor depuse in cadrul licitatiilor pentru selectia: firmei
de proiectare, a constructorului, a supervizorului executiei lucrarilor, a auditorului
lucrarilor, etc;
c. ANDZM cu asistenta UMP-RSE, va exemplifica într-o comunitate, etape din
procesul de evaluare, respectiv:deschiderea publica a ofertelor tehnice si
deschiderea publica a ofertelor financiare, in cadrul procesului de licitatie, organizat
de ANDZM prin UMP-RSE, conform procedurilor de achizitii ale Bancii Mondiale;
d. La aceste şedinţe de evaluare participativă vor fi invitati reprezentanţii
administraţiei publice locale, ONGurile din comunitate, beneficiarii direcţi ai
subproiectului si alte persoane interesate;
e. Ca urmare a sedintelor de evaluare participativa se vor transmite informari catre
celelate comunitati cu privire la descrierea pasilor urmati de comisia de evaluare;
f. Reprezentanţii administraţiei publice locale si alti membri ai comunitatii, vor
colabora cu Firma de proiectare, Constructorul, Supervizorul, Auditorul, in
pregatirea proiectelor tehnice / supervizarea executiei lucrarilor, etc; acestia isi vor
prezenta contractul la nivelul comunitatii si vor stabili un plan de actiuni privind
monitorizarea si raportarea periodica;
g. Membrii comunităţii vor avea posibilitatea să evalueze gradul de corespondenta
intre specificatiile si desenele tehnice elaborate de firma de proiectare selectata si
elementele tehnico-economice prezentate in propunerea de subproiect depusa de
către comunitate şi să conştientizeze volumele de lucrări care necesită să fie
efectuate în cadrul subproiectului şi costurile lor, si sa inteleaga mai bine procesul
de selectie si de derulare a unui subproiect, ca parte direct implicata.

97. Etapa de implementare a propunerii de subproiect (IL)

a. În conformitate cu Acordul de Grant încheiat cu ANDZM,cu asistenta UMP-RSE,
administraţia publică locală îşi va asuma responsabilitatea pentru implementarea
eficientă a subproiectului aprobat.
b. Reprezentanţii comunităţii vor fi responsabili pentru colectarea şi depunerea
contribuţiei comunităţii în mărime de 10% din costul propunerii de subproiect.
Pentru asigurarea participării populaţiei in sensul cresterii responsabilitatii asupra
proprietatii şi durabilităţii obiectelor reabilitate, 20% din contribuţie vor fi bani cash
adunaţi prin contributia voluntara, prin colecta, de la populaţia beneficiară.
c. Ca şi în cazul selectiei firmei de proiectare, reprezentanti ai administraţiei publice
locală, vor participa în calitate de invitat la sedintele de evaluare a ofertelor pentru
selectarea firmei de construcţie şi a supervizorului lucrarilor de reabilitare a
infrastructurii locale.

23
 d. Pe perioada implementării subproiectului, administraţia publică locală de comun
acord cu alţi membri ai comunităţii vor supraveghea respectarea graficului de
efectuare a lucrărilor, corespondenta dintre volumul de lucrări executate cu plăţile
solicitate, calitatea lucrărilor efectuate şi vor prezenta rapoarte lunare
reprezentantilor Comitetului de Dezvoltare Socio-Economica / Consiliului local,
despre progresul implementării subproiectului.
e. Administraţia publică locală va asigura transparenţa procesului de implementare a
subproiectului prin informarea periodică a comunităţii despre progresul proiectului,
contribuţia colectată, plăţile efectuate. Membrii comunităţii vor fi informaţi atît prin
intermediul adunărilor efectuate, cît şi prin intermediul buletinelor informative
afişate în locuri publice.
f. Pe baza planului de asigurare a durabilităţii subproiectului, actorii din comunitate
vor pregati un plan concret de acţiuni, care va include: activitatile prevazute,
responsabilii, termenele de realizare, costurile lor şi bugetul din care vor fi
acoperite, raportarea si evaluarea rezultatelor.
g. Reprezentanţii administraţiei publice locale vor face parte din Comisia de recepţie a
obiectului reabilitat şi vor participa la recepţia preliminară şi finală a obiectului.
După finalizarea lucrărilor de reabilitare, administraţia publică locală şi alţi
reprezentanţi ai comunităţii care au participat activ în perioada de implementare a
subproiectului, vor organiza o manifestare festivă la nivel de comunitate, unde îşi
vor prezenta rezultatele obinute pe parcursul implementării subproiectului şi vor
atenţiona comunitatea asupra necesităţii implicării în procesul de menţinere şi
întreţinere durabilă a obiectului de infrastructură reabilitat.

98. Etapa de postimplementare (IL)

a. Administraţia publică locală în parteneriat cu societatea civilă vor implementa
planul de acţiuni pentru asigurarea durabilităţii obiectului reabilitat.
b. Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii va organiza periodic sesiuni
de monitorizare şi evaluare participativă a progresului implementării planului
strategic de dezvoltare socio-economică a comunităţii. La aceste sesiuni vor
participa atît membrii comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii, cît
şi reprezentanţii administraţiei publice locale, ai organizaţiilor nonguvernamentale
din localitate, ai oamenilor de afaceri. Administraţia publică locală va organiza cel
putin o dată pe an audieri publice cu cetăţenii în vederea actualizării planurilor
strategice de dezvoltare socio-economică a localităţii. Totodată, actorii comunitari
vor încerca să identifice noi surse financiare şi să elaboreze noi propuneri de
subproiect din planul strategic aprobat în vederea soluţionării problemelor locale de
necesitate stringentă.

99. In cazul microproiectelor din Schema de Granturi Mici (SGM) actorii de bază
responsabili de pregătirea şi implementarea microproiectelor vor fi organizaţiile
nonguvernamentale locale care vor manifesta iniţiativa de a implementa subproiecte în
numele comunităţii eligibile, grupurile de iniţiativă şi reprezentanţii administraţiei publice
locale. Ca şi în cazul Programului de Infrastructură Locală, aceşti actori vor fi partenerii de
bază ai ANDZM în implementarea sub proiectului şi vor purta responsabilitate pentru
următoarele activităţi.

24
100. Etapa de promovare (SGM)
ONGul / grupul de initiativa, de comun acord cu administraţia publică locală, ca parteneri ai
ANDZM, vor benficia de transfer de cunostinte si vor disemina informaţia în comunitate
despre Programul SGM. În acest scop vor fi organizate diferite întruniri cu reprezentanii
grupurilor socio-demografice la nivel de comunitate sau pe zone de activitate / cartiere unde se
vor discuta atît problemele prioritare ale comunităţii cît şi procedurile şi obiectivele
Programului SGM.

101. Etapa de identificare a propunerilor de microproiecte (SGM)

În cazul Programului SGM, vor fi identificate ca rezultat al elaborării planului strategic
participativ de dezvoltare socio-economică a localităţii, lista prioritatilor, din care se vor
selecta primele 3 propuneri de microproiecte, astfel: a) cu asistenta tehnica din partea firmei
selectate in acest scop si cu colaborarea ANDZM ; b) cu asistenta tehnica din partea ANDZM
si UMP-RSE.

În primul si in al doilea caz, firma selectata / ANDZM va organiza, de comun acord cu

administraţia publică locală, procesul de elaborare participativă a planului strategic de
dezvoltare socio-economică a localităţii (responsabilităţile actorilor comunitari vor fi similare
responsabilităţilor administraţiei publice locale descrise în cadrul Programului de Infrastructură
Locală (vezi mai sus); lista de priorităţi identificate ca parte componentă a planului strategic
va fi aprobata de Consiliul Local.

APL va transmite ANDZM lista de prioritati aprobata si intentia de a sprijini parteneriatul cu

reprezentanţii ONGului aplicant / grupul de iniţiativă in elaborarea si implementarea
propunerilor de microproiecte în conformitate cu cerinţele manualului operational SGM.

102. Etapa de evaluare a propunerilor de microproiecte (SGM)

Reprezentanţii ONGului / grupului de initiativa, în parteneriat cu administraţia publică locală
vor participa în procesul de evaluare a propunerii de microproiect atît la nivel de birou, cît şi în
teren. Ei, de asemenea, vor susţine propunerea de microproiect în faţa Comitetului Local de
Evaluare stabilit la nivel de regiune. Comitetul Local de Evaluare va fi alcătuit din 5 membri-
reprezentanţi ai administraţiei publice judeţene şi locale, ai societăţii civile, ai colectivelor
zonale ale ANDZM.

103. Etapa de implementare (SGM)

ONGul / grupul de initiativa, de comun acord cu administraţia publică locală vor asigura
contribuţia comunităţii în mărime de 10% de la costul propunerii de subproiect. Dupa caz,
contractarile necesare pentru achizitia lucrărilor, a materialelor sau echipamentului, selectia
consultanţilor, se va efectua printr-un proces de licitatie publica, pe baza cu procedurile de
achizitii ale Băncii Mondiale, prezentate in manualul operational pentru programul SGM.
ONGul / grupul de initiativa, de comun acord cu membrii comunităţii vor administra şi vor
monitoriza progresul implementării microproiectului, precum şi vor participa direct în
implementarea lui. ONGul / grupul de initiativa, va fi responsabil, de asemenea, de efectuarea
plăţii în tranşe către contractori pentru volumele de lucrări efectuate şi de asigurarea
transparenţei progresului implementării subproiectului şi plăţilor efectuate. ONGul / grupul de

25
iniţiativă din comunitate vor elabora planul de acţiuni pentru asigurarea durabilităţii,
mecanismul financiar de menţinere, întreţinere şi dezvoltare a obiectului rezultat. Grupul de
iniţiativă va fi încurajat sa se transforme în organizaţie nonguvernamentală, care va avea grijă
în continuare de durabilitatea obiectului rezultat, si pentru a identifica noi oportunitati si noi
iniţiative comunitare orientate spre dezvoltarea locală.

104. Etapa de postimplementare (SGM)

ONGul va disemina şi va promova rezultatele obţinute în urma implementării microproiectului
în comunitate. Grupul de iniţiativă de comun acord cu reprezentanţii administraţiei publice
locale vor implementa planul de măsuri pentru asigurarea durabilităţii obiectului realizat. Dacă
subproiectul a fost indentificat în baza planului strategic elaborat, administraţia publică locală
va organiza, ca şi în cazul Programului de Infrastructură locala, sesiuni de monitorizare şi
evaluare participativă a acţiunilor implementate ca parte a planului strategic aprobat. Cel putin
o dată pe an vor fi organizate audieri publice în vederea actualizării planului strategic de
dezvoltare socio-economică a localităţii. Grupul de iniţiativă şi administraţia publică locală vor
identifica surse financiare noi pentru implementarea acţiunilor din planul strategic în vederea
dezvoltării locale.

105. În cazul Programului Schema de Dezvoltare Sociala a Comunităţilor Miniere

(SDSCM), implementat de către Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS) pe baza
manualului operational, actorii din comunităţile miniere de asemenea vor fi implicaţi activ
în procesul de pregătire şi implementare a subproiectelor. Astfel, ei vor participa activ la
identificarea nevoilor, la planificarea strategica, la elaborarea propunerilor de proiect, la
elaborarea studiilor de fezabilitate, la selectarea companiei de proiectare, a companiei de
construcţie, etc. APL vor transmite ANDZM lista cu prioritatile identificate in planul
strategic aprobat de Consiliul Local, si propunerile pentru primele 3 subproiecte ce
urmeaza a fi finantate prin SDSCM si implementatate prin FRDS. Comitetul de
conducere a proiectului îşi va asuma responsabilitatea pentru colectarea contribuţiei
comunităţii care va constitui cel puţin 10% din costul proiectului, va monitoriza progresul
proiectului, va efectua plăţile în conformitate cu volumele de lucrări efectuate, va asigura
transparenţa implementării proiectului, va stabili un Comitet de întreţinere a obiectului
rezultat după implementarea lui şi va elabora de comun acord cu membrii comunităţii un
plan de asigurare a durabilităţii proiectului implementat. Ca şi în cazul Programului de
Infrastructură Locală, reprezentanţii comunităţii, prin intermediul Comitetului de
conducere, vor participa la darea în exploatare a obiectelor reabilitate.

106. În cazul altor prioritati identificate la nivel local, acestea se pot concretiza in
proiecte finantate din fonduri de la donori si/sau in proiecte integrate in strategiile de
dezvoltarea ale judetelor si in strategiile regionale, in vederea obtinerii finantarii din
fonduri europene(Phare, ISPA, fonduri structurale, etc), prin colaborarea cu Agentiile de
Dezvoltare Regionala, alte entitati care administreaza fonduri structurale, etc.

107. Comunitatea dezvoltata la nivel institutional, va utiliza cunostintele astfel invatate,

in identificarea nevoilor si in accesarea unor altor surse de finantare, implicandu-se in
continuare activ in procesul de dezvoltare locala.

26
C.9 Instruirea şi asistenţa tehnică a grupurilor ţintă la fiecare etapă a ciclului proiectelor (subproiectelor /
microproiectelor, etc)

108. Programul de instruire, elaborat de către consultant de comun acord cu personalul

ANDZM şi UMP-RSE, si dupa caz cu FRDS si alti parteneri, va fi axat pe:
- Instruire şi asistenţă tehnică în managementul proiectelor implementate cu
finantare ANDZM prin UMP-RSE;
- Instruire şi asistenţă tehnică în dezvoltarea comunitară durabilă;

109. Manualele de instruire elaborate de către firma selectata vor include materialele
necesare pentru instruirea care va fi efectuată de către personalul ANDZM cu asistenta UMP-
RSE, în comunităţile miniere (metodele de instruire, modulele de instruire, prezentări în power
point, fotografii, etc)

110. Instruirea şi asistenţa tehnică în managementul proiectelor (subproiectelor /

microproiectelor) cu finantare ANDZM, va avea drep obiectiv capacitarea grupurilor
comunitare în procedurile de promovare, identificare, evaluare, implementare şi
durabilitate a proiectelor în vederea implicării lor mai active în soluţionarea problemelor
locale şi atingerii obiectivelor Proiectului la nivel de comunitate.

111. Instruirea şi asistenţa tehnică în dezvoltarea comunitară durabilă va fi orientată spre

capacitarea grupurilor comunitare în elaborarea strategiilor de dezvoltare comunitară,
crearea de parteneriate, identificarea resurselor financiare, monitorizarea dezvoltării locale ,
precum şi alte aspecte care ţin de dezvoltarea locală.

112. Programul de instruire va fi elaborat pentru toate Programele care fac parte din
Subcomponenta Dezvoltarea Capacităţilor şi Activităţi de Dezvoltare locală, respectiv: a)
Schema de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere; b) Infrastructura Locala; c)
Schema de Granturi mici; d) Crearea Capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor
(Dezvoltarea Capacitatii Comunitatilor ).

113. Programul de instruire va fi elaborat în funcţie de fiecare etapă a ciclului

oricarui proiect, precum şi la etapa de postimplementare.
Ca exemplu, in continuare definim obiectivele instruirii la fiecare etapă a ciclului
Proiectului, respectiv a Componentei RSE, şi temele propuse pentru atingerea acestor
obiective.

114. Etapa de promovare. Obiectivele programului de instruire la etapa de promovare

sunt: sporirea gradului de cunoaştere a viitorilor parteneri ai Componentei RSE (consilile
judeţene, prefectura, organizaţiile nonguvernamentale din judeţ şi din comunităţile miniere,
administraţia publică din localităţile miniere, contractorii etc.) despre subcomponentele lui,
obiectivele şi procedurile pentru fiecare subcomponenta; sporirea accesului la informaţie a
actorilor din comunităţile miniere despre criteriile / conditiile de eligibilitate pentru fiecare
program; manifestarea interesului comunităţilor miniere pentru aplicare în vederea

27
 obţinerii unui grant din partea ANDZM, prin UMP-RSE, prin depunerea unei scrisori de
intentie; identificarea potenţialilor parteneri ai Componentei RSE în zonele miniere în
vederea asigurării sinergiei dintre proiecte şi sporirii eficienţei lor.

115. Pentru atingerea acesor obiective ANDZM, cu asistenta UMP-RSE vor organiza
periodic evenimente, de tipul urmatoarelor:
- seminar de instruire la nivel de judeţ la tema: Componenta RSE: obiective şi
proceduri. Seminarul va fi organizat periodic de către ANDZM, cu asistenta UMP-
RSE, în toate judeţele din zona de operare (22 judete) unde va fi implementata
Componenta RSE. La seminar vor fi invitaţi să participe reprezentanţi ai Consiliului
Judeţean, ai prefecturii, ai serviciilor specializate judeţene, ai organizaţiilor
nonguvernamentale din judeţ specializate în dezvoltarea locală, primarii din toate
localităţile miniere care vor beneficia de programele ANDZM, reprezentanţi ai
ONGurilor locale, mass media judeţeană, si dupa caz, firma selectata care va facilita
elaborarea planurilor strategice în comunităţile miniere. Problemele discutate la
seminar: rolul Proiectului de Închidere a minelor, Refacerea mediului si Regenerare
socio-Economică în realizarea Strategiei de restructurare a zonelor miniere,
componentele şi subcomponentele Proiectului, obiectivele şi procedurile fiecărei
subcomponente, criteriile / conditiile de eligibilitate ale subproiectelor pe
subcomponente, rolul administraţiei publice judeţene şi locale în promovarea şi
implementarea Proiectului la nivel de judeţ etc. Durata seminarului va fi de o zi;
- seminar de instruire în probleme de dezvoltare comunitară pentru reprezentanţii
administraţiei publice locale, ai organizaţilor nonguvernamentale specializate în
dezvoltare comunitară din toate localităţile miniere afectate. Seminarele vor fi
efectuate la nivel de judeţ sau de zone miniere de către firma selectată pentru
implementarea Programului de Dezvoltare a Capacităţilor Comunităţilor. Temele vor fi
următoarele:
1. Dezvoltarea parteneriatului comunitar;
2. Crearea şi dezvoltarea organizaţiilor nonguvernamentale;
3. Dezvoltarea comunitară durabilă în cadrul procesului de integrare a
ţării în Uniunea Europeană;
4. Identificarea resurselor financiare şi colectări de fonduri;
5. Scrierea cererilor de proiect;
6. Monitorizarea şi evaluarea proiectului;
7. Tehnici de negociere;
8. Strategii de comunicare, sustinere şi lobby la diferite niveluri.

Modulul unui seminar va dura o zi de instruire. La seminarele în cauză vor fi invitaţi să

participe şi reprezentanţii administraţiei publice judeţene;
- mese rotunde şi discuţii în focus grupuri la nivel de comunitate minieră în vederea
promovării obiectivelor şi procedurilor Subcomponentei de Dezvoltare a Capacităţilor
Comunităţilor şi Activităţilor de Dezvoltare Locală. Astfel, reprezentanţii
comunităţii care au participat la seminarul judeţean de promovare vor organiza cel
puţin 5 focus grupuri şi mese rotunde la nivel de comunitate cu reprezentanţii diferitor
grupuri socio- demografice, cum ar fi femeile, bătrînii, tinerii, consilierii primăriei sau
consiliului municipal, profesorii, etc, la care vor fi puse în discuţie obiectivele

28
 programelor subcomponentelor, procedurile şi criteriile / conditiile de eligibilitate,
beneficiile comunităţii în rezultatul obţinerii unui grant din partea ANDZM, prin
UMP-RSE, rolul şi responsabilităţile comunităţii în pregătirea, implementarea şi
asigurarea durabilităţii proiectelor implementate. În special va fi accentuată necesitatea
participării comunităţii cu contribuţie în valoare de cel puţin 10% la implementarea
proiectelor date. Pe langa aceasta, grupurile vor discuta necesităţile stringente ale
comunităţii care ar putea fi soluţionate cu suportul ANDZM. Rezultatele discuţilor în
focus grupuri vor fi documentate prin procese verbale şi lista cu semnăturile
participanţilor.

116. Etapa de identificare a propunerilor de subproiecte / microproiecte, etc

(instruire Componenta RSE)
Obiectivele Programului de instruire la această etapă constau în următoarele: capacitarea
actorilor din comunitate în metodele şi tehnicile de mobilizare a comunităţii în procesul de
luare a deciziilor şi de identificare a problemelor prioritare; în identificarea corectă a nevoilor
comunităţilor şi a organizaţiilor sau proiectelor care pot susţine financiar soluţionarea acestor
probleme; în completarea corectă a formularelor de aplicare pentru obţinerea suportului
financiar de la ANDZM, prin UMP-RSE.

117. Pentru atingerea acestor obiective vor fi efectuate următoarele instruiri:

- În cazul comunităţilor miniere care vor identifica propunerile de subproiecte /
microproiecte pentru programul de infrastructura locala si SGM, pe baza Planurilor
Strategice de Dezvoltare Socio - Economică, instruirea şi asistenţa tehnică acordată va
corespunde procesului de planificare strategică participativă. Temele instruirilor şi
asistenţei tehnice sunt redate în detaliu în paragraful „ Elaborarea participativă a planurilor
strategice de dezvoltare socio-economică a comunităţilor minier”;
- În cazul comunităţilor miniere care vor aplica la Programul SGM, dar nu vor beneficia de
sprijinul firmei selectate în elaborarea planurilor strategice de dezvoltare socio-economică,
ANDZM, cu asistenta UMP-RSE, va organiza seminare de instruire la nivel de judeţ
sau de zonă la care vor fi invitaţi reprezentanţii ONGurilor sau grupurilor de iniţiativă
cointeresate să vină cu propuneri de subproiect la următoarele teme:
a) Identificarea necesităţilor prioritare şi stabilirea priorităţilor;
b) Elaborarea studiilor de fezabilitate;
c) Cum vom elabora un formular de aplicare pentru Programul SGM;
d) Elaborarea conceptului de asigurare a durabilităţii subproiectelor.

118. Asistenţa tehnică va fi axată pe organizarea focus grupurilor la nivel de comunitate,

criteriile / conditiile de eligibilitate a proiectelor, crearea şi înregistrarea organizaţiilor
nonguvernamentale, elaborarea conceptului de asigurare a durabilităţii proiectului,
încheierea acordului de parteneriat dintre organizaţia nonguvernamentală şi administraţia
publică locală, elaborarea şi prezentarea formularului de aplicare la ANDZM. Asistenţa
tehnică va fi acordată la nivel de comunitate, prin telefon sau poştă electronică. Atît
seminarele de instruire, cît şi asistenţa tehnică va fi acordată de către reprezentanţii
ANDZM cu asistenta UMP-RSE.

29
119. În cazul comunităţilor miniere care vor aplica la SDSCM, instruirea şi asistenţa
tehnică la etapa de identificare a propunerilor de subproiect va fi efectuată conform
Manualului Operaţional, de catre ANDZM, cu asistenta UMP-RSE, prin FRDS.

120. Etapa de evaluare a propunerilor de subproiecte / microproiecte ( (instruire

Componenta RSE)
Obiectivele de bază ale programului de instruire la etapa de evaluare vor consta în
următoarele: capacitarea grupurilor ţintă din comunităţi în: procedurile de evaluare ale
subproiectelor / microproiectelor înaintate către ANDZM; rolul actorilor comunitari la etapa
de evaluare; procedurile de monitorizare şi evaluare participativă; procedurile de achizitii, etc.

121. Pentru realizarea acestor obiective ANDZM si UMP-RSE vor organiza periodic:
- seminar de instruire la nivel de judeţe sau regiuni miniere, cu tema: Rolul
administraţiei publice şi ONGurilor din comunitate la etapa de evaluare a
propunerilor de subproiecte / microproiecte. La acest seminar vor fi invitaţi
reprezentanţii tuturor comunităţilor miniere care au înaintat o propunere de subproiecte
/ microproiecte la ANDZM. Prin metoda discuţiei ei vor încerca să-şi definescă
responsabilităţile lor la etapa de evaluare. Seminarul va fi organizat de către
reprezentanţii ANDZM cu asistenta UMP-RSE. Durata lui va fi de 1 zi;
- seminar de instruire la nivel de comunităţi miniere cu tema: Monitorizarea şi
evaluarea participativă. Seminarul va fi efectuat de către reprezentanţii ANDZM cu
asistenta UMP-RSE, în fiecare comunitate mineră, pentru care propunerea de
subproiect / microproiect a trecut la etapa de evaluare. La seminar vor participa
reprezentanţii administraţiei publice din comunitate, ai ONGurilor participante la
elaborarea şi implementarea propunerilor de subproiect / microproiect, lideri
reprezentanţi ai grupelor socio-demografice din localitate. Ei vor fi instruiţi în metoda
evaluării şi monitorizării participative, vor elabora indicatorii de monitorizare a
performanţelor comunităţii lor, vor organiza prima şedinţă de evaluare şi monitorizare
participativă. Durata seminarului va fi de 1 zi;
- seminar de instruire la nivel de judeţe sau regiuni miniere în Procedurile de achizitii
ale Băncii Mondiale (achizitia lucrărilor civile si a bunurilor , echipamente si
materiale, selectia consultanţilor) utilizate în cadrul implementării Programelor
Subcomponentei de Dezvoltare a Capacităţilor Comunităţilor şi Activităţilor de
Dezvoltare Locală . La seminar vor fi invitaţi reprezentanţii administraţiei publice
judeţene, ai comunităţilor miniere, ONGurile care au înaintat propuneri de subproiect /
microproiect la ANDZM, contractorii din zonă interesaţi. Seminarul va fi organizat de
UMP-RSE. Durata seminarului va fi de 1 zi;
- seminar de instruire la nivel de judeţe sau zone miniere în Managementul financiar al
proiectului. La seminar vor fi invitaţi primarii, reprezentantii primăriei din
comunităţile miniere si ai ONGurilor implicate în realizarea subproiectelor /
microproiectelor cu activitati financiare . Instruirea va dura 1 zi şi va fi efectuată de
către reprezentanţii ANDZM si UMP-RSE;
- Asistenţa tehnică a grupurilor ţintă va fi axată pe colectarea contribuţiei la costul
subproiectului, clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor comunităţii şi ANDZM
incluse în Acordul de Grant, organizarea şedinţei de monitorizare şi evaluare

30
 partcipativă, pregătirea documentaţiei tehnice necesare pentru implementarea
subproiectului/microproiectului.

122. Etapa de implementare (instruire Componenta RSE) Obiectivele Programului

de instruire pentru etapa de implementare sunt: capacitarea reprezentanţilor comunităţii
(administraţiei publice locale, ONGurilor care au înaintat propuneri de subproiect /
microproiect, grupurilor de iniţiativă din comunităţile miniere) în monitorizarea progresului
implementării proiectului, corelarii plăţilor cu volumele de lucrări efectuate, calităţii
lucrărilor efectuate, in vederea asigurarii transparenţei implementării subproiectului /
microproiectului.

123. Pentru atingerea acestor obiective, ANDZM, cu asistenta tehnica UMP-RSE vor
organiza periodic:
- seminar de instruire la nivel de judeţe sau de zone miniere la tema Rolul şi
responsabilităţile comunităţii la etapa de implementare a propunerii de subproiect
/ microproiect. La acest seminar vor fi invitate autorităţile publice judeţene,
reprezentanţii administraţiei publice locale, ai ONGurilor locale şi grupurilor de
iniţiativă care implementează propunerile de subproiect. Prin metoda discuţiei
participanţii vor clarifica responsabilităţile comunităţii la etapa de implementare a
subproiectelor / microproiectelor în funcţie de obiectivele programului şi Acordul de
Grant încheiat cu ANDZM. La acelaşi seminar se va discuta problema asigurării
transparenţei implementării subproiectelor / microproiectelor la nivel de comunitate.
Seminarul va dura 1 zi. Reprezentanţii ANDZM, cu asistenta UMP-RSE, va fi
responsabila pentru efectuarea acestui seminar;
- seminar de instruire la nivel de comunităţi miniere la tema Termenii şi condiţiile
contractului cu firma de construcţie si responsablităţile supervizorului lucrarilor.
La instruire vor participa reprezentanţii administraţiei publice locale, ai ONGurilor şi
grupurilor de iniţiativă implicaţi în realizarea subproiectelor / microproiectelor.
Seminarul va fi organizat de către reprezentanţii ANDZM si UMP-RSE şi va avea drept
obiectiv familiarizarea actorilor din comunitate cu responsabilităţile constructorului şi
supervizoului executiei lucrarilor în vederea facilitării procesului de supervizare de
către comunitate a activităţii lor în timpul implementării subproiectului. Durata
seminarului 1 zi;
- asistenţa tehnică va fi axată pe procedurile de achizitii şi de supraveghere a activităţii
constructorului şi supervizoului executiei lucrarilor, procedurile de monitorizare a
progresului implementării subproiectului, elaborarea şi implementarea unor măsuri
orientate spre asigurarea transparenţei implementării subproiectului/
microproiectului(elaborarea şi diseminarea afişelor, pliantelor, organizarea adunărilor
comunitare, a şedinţelor deschise ale Consiliului local etc), elaborarea sau actualizarea
planului de asigurare a durabilităţii obiectului realizat.

124. Etapa de postimplementare (instruire Componenta RSE)

31
Obiectivele instruirii şi asistenţei tehnice la etapa de postimplementare vor fi orientate spre
menţinerea spiritului de iniţiativă comunitară şi mobilizarea comunităţii în realizarea altor
activităţi comunitare pentru asigurarea dezvoltării locale durabile.

125. Pentru atingerea acestor obiective, ANDZM, cu asistenta UMP-RSE va efectua:

- Asistenţă tehnică la nivel de comunitate în elaborarea sau actualizarea planurilor
strategice elaborate;
- asistenţă tehnică la nivel de comunitate în elaborarea propunerilor de subproiect în
conformitate cu planul strategic de activitate sau în baza unor noi nevoi identificate;
- asistenţă tehnică la nivel de comunitate în identificarea organizaţiilor donatoare şi în
completarea formularelor de aplicare;
- asistenţă tehnică la nivel de comunitate în actualizarea planului de măsuri pentru
asigurarea durabilităţii subproiectelor implementate;
- asistenţă tehnică la nivel de comunitate în organizarea şedinţelor de monitorizare şi
evaluare participativă;
- schimb de experienţă în dezvoltare comunitară prin organizarea unor vizite de studiu
între comunităţile cu performanţe înalte în dezvoltarea locală şi planificarea strategică
din România si prin organizarea unor mese rotunde la nivel de judeţe sau la nivel
naţional în vederea diseminării şi replicării practicilor pozitive în domeniul dezvoltării
locale, prin publicarea şi distribuirea unor broşuri, pliante, prin elaborarea şi difuzarea
unor filme despre dezvoltarea locală. Durata unei vizite va fi de circa 2 zile;
- schimb de experienţă în dezvoltare comunitară prin organizarea unor vizite de studiu
în comunităţile cu performanţe înalte în dezvoltarea locală şi planificarea strategică din
România şi Republica Moldova, si/sau alte tari invecinate membre ale ECANet, prin
organizarea unor mese rotunde la nivel de judeţe sau la nivel naţional în vederea
diseminării şi replicării practicilor pozitive în domeniul dezvoltării regionale si locale,
prin publicarea şi distribuirea unor broşuri, pliante, prin elaborarea şi difuzarea unor
filme despre dezvoltarea regionala. Durata unei vizite va fi de circa 5 zile;
- organizarea unui seminar naţional pentru diseminarea rezultatelor Programului de
Dezvoltare a Capacităţilor Comunităţilor. La seminar vor participa circa 80 de
reprezentanţi ai administratiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor donatoare, ai
ONGurilor naţionale şi locale care au participat la implementarea subproiectelor,
parteneri ai ANDZM. Durata seminarului va fi de 1 zi. Materialele seminarului vor fi
publicate şi diseminate la nivel naţional.

C.10 Monitorizarea şi evaluarea Programului de Dezvoltare a Capacităţilor Comunităţilor

126. Monitorizarea si evaluarea Programului de Dezvoltare a Capacitatii Comunitatilor

va fi efectuata atat de catre reprezentantii ANDZM, UMP-RSE, reprezentantii
comunitatilor miniere implicate cat si prin firme specializate.

127. Monitorizarea si evaluarea se face atat pentru progresul implementarii cat si

pentru impactul programului si se realizeaza urmarind derularea programului prin
firma selectata sa acorde asistenta tehnica comunitatilor miniere, pe baza
indicatorilor de performanta din contract, din rapoarte periodice:

32
 a. derularea programului prin personalul ANDZM pe baza indicatorilor din manualul
operational, conform planului de implementare, din rapoarte periodice
b. implementarea subproiectelor / microproiectelor prin membrii comunitatilor
miniere, pe baza indicatorilor din Acordul de grant si subproiecte/microproiecte, din
rapoarte periodice
c. impactul social la nivelul comunitatilor miniere, pe baza unor indicatori socio-
economici specifici, din rapoarte specifice periodice

128. Progresul implementării Programului de Dezvoltare a Capacităţilor Comunităţilor

se va urmari pe baza planului de implementare elaborat de UMP-RSE şi pe baza
următorilor indicatori:
Program / Indicator Sursa Frecventa Observatii
Număr de persoane instruite la nivel de Contractori Lunar
comunităţi
Număr de instruiri orientate spre dezvoltarea Contractori Lunar
comunitară, efectuate cu suportul Proiectului;

Număr de planuri strategice elaborate la nivel Contractori Lunar

de comunităţi cu sprijinul Proiectului
Procent de populaţie implicat în procesul de Colective Trimestrial prin cercetari la nivelul
elaborare a planurilor strategice; zonale comunitatilor
Contractori beneficiare
Procent de populaţie implicat în identificarea Colective Trimestrial prin cercetari la nivelul
necesităţilor prioritare; zonale comunitatilor
Contractori beneficiare
Număr de parteneriate sociale create în Contractori Lunar
rezultatul implementării proiectelor
comunitare;
Număr de organizaţii comunitare create în Contractori Lunar
rezultatul implementării Subcomponentei de
Dezvoltare a Capacităţilor Comunitare şi
Activităţilor de Dezvoltare Locală;
Număr de organizaţii non guvernamentale Contractori Lunar
create şi înregistrate în rezultatul
implementării subcomponentei;
Număr de persoane ce au beneficiat de Colective Lunar prin contactarea APL
asistenţă tehnică la implementarea zonale
subproiectelor / microproiectelor RSE;
Număr de proiecte noi implementate în Colective Trimestrial prin contactarea APL
comunităţi cu suportul altor donatori; zonale

129. Rezultatele monitorizării progresului implementării Programului vor fi reflectate si

în rapoartele trimestriale şi anuale despre progresul implementării proiectului prezentate de

33
 către ANDZM şi UMP-RSE, dupa caz, catre MEC, MFP, Banca Mondiala, ţărilor
donatoare, etc. Raportul anual se va prezenta Comitetului de Coordonare a Implementarii
Proiectului.

130. Progresul implementării Programului va fi monitorizat şi de către reprezentanţii

Băncii Mondiale în timpul vizitelor de supervizare a Proiectului. Rezultatele monitorizării
vor fi reflectate de echipa Băncii în Aide memoire şi vor fi prezentate Guvernului
României.

131. Evaluarea impactului socio-economic al programului va fi efectuată intern de către

ANDZM si UMP-RSE (prin coordonatorii de monitorizare si evaluare) si/sau firme de
audit din exteriorul proiectului (ca parte componentă a Evaluării Impactului Componentei
RSE asupra beneficiarilor sau în calitate de Program separat).

132. Reprezentanţii comunităţilor miniere implicate în realizarea sub proiectelor, la

rîndul lor, vor monitoriza şi vor evalua progresul şi impactul Programului de Dezvoltare a
Capacităţilor Comunităţilor la nivel de localitate.Monitorizarea şi evaluarea vor fi efectuate
în şedinţe participative organizate la nivel de comunitate în baza indicatorilor
subproiectelor / microproiectelor realizate. Şedinţele de monitorizare şi evaluare
participativă la nivel de comunităţi miniere vor fi facilitate iniţial de către personalul
ANDZM cu asitenta UMP-RSE, urmînd ca mai apoi liderii comunitari să preia stafeta de
facilitatori, iar ANDZM sa supervizeze procesul.

D. Metode şi tehnici de dezvoltare comunitara prin participare

D.1 Dezvoltarea comunitară şi participarea ca principii de bază ale dezvoltării locale durabile

133. Dezvoltarea comunitară şi participarea sunt considerate drept cele mai utilizate
principii şi mecanisme în cadrul proiectelor de dezvoltare locală.

134. Dezvoltarea comunitară este un proces orientat spre satisfacerea nevoilor

comunităţii în baza utilizării resurselor existente în comunitate şi a implicării pe larg a
membrilor comunităţii în procesul de identificare a necesităţilor prioritare şi de
soluţionare a lor.

135. Modelele de bază ale dezvoltării comunitare sunt:

a)organizarea vecinătăţii
b) planificarea comunitară;
c)dezvoltarea de programe.

136. Organizarea vecinătăţii reprezinta solidarizarea membrilor unor vecinătăţi

(cartiere, comunităţi, străzi, blocuri etc) în vederea soluţionării unor probleme de interes
comun. Astfel, de exemplu, locatarii unui bloc îşi pot uni eforturile în vederea reparaţiei
capitale a acoperişului blocului. Sau, locuitorii de pe o stradă organizează iluminarea
stradală.

34
137. Planificarea ca model de dezvoltare comunitară reprezintă un proces de
identificare a obiectivelor, strategiilor, acţiunilor şi resurselor în vederea soluţionării unor
probleme de interes comun. Planificarea participativă presupune consultarea membrilor
comunităţii la fiecare etapă de elaborare a programului de acţiuni comunitare şi corelarea
planurilor de acţiuni cu problemele reale ale membrilor comunităţii.

138. Dezvoltarea de programe este un model de dezvoltare comunitară bazat pe

conceperea şi implementarea unor servicii noi necesare comunităţii.

139. În practica internaţională sunt cunoscute două mecanisme de implementare a

programelor ce urmaresc dezvoltarea comunitară: convenţional şi participativ.

140. Mecanismul convenţional presupune asumarea responsabilităţii de dezvoltare

comunitară de către un ONG, o instituţie guvernamentală sau alţi factori extracomunitari.
Mecanismul participativ se bazează pe implicarea directă a membrilor comunităţii în
procesul de identificare a nevoilor şi de găsire a căilor pentru soluţionarea lor. Astfel,
membrii comunităţii sunt ei înşişi implicaţi în procesul de analiză, planificare,
implementare, monitorizare, evaluare. Această modalitate de dezvoltare comunitară pune
în valoare capacităţile membrilor comunităţii şi este o cale sigură spre dezvoltarea
iniţiativei comunitare, responsabilizarea factorilor comunitari şi dezvoltarea locală
durabilă.

141. Etapele procesului de dezvoltare comunitara sunt: de cercetare/studiere, de

organizare, de evaluare, de implicare si mobilizare, de generare de noi investiţii (noi
proiecte, acţiuni). Astfel, de exemplu, în cadrul dezvoltării de programe prin utilizarea
mecanismului participativ, iniţial comunitatea studiază necesităţile de bază şi identifică
priorităţile, apoi, la etapa de organizare- pregăteşte propunerea de proiect, elaboreaza studii
de fezabilitate si desene tehnice dupa caz, etc. La etapa de acţiune, participa la selectia
firmei de construcţie şi participa la implementarea propunerea de proiect.

142. Ca principiu, generarea de noi proiecte este un proces continuu, ca expresie a

experientei dobandite. Implementarea unei propuneri de proiect / subproiect / microproiect,
trebuie sa initieze procesul de dezvoltare si astfel sa atraga si sa autogenereze noi proiecte,
noi acţiuni in comunitate.

143. Procesul de dezvoltare comunitară este în corelaţie strînsă cu procesul de participare

si se conditioneza reciproc. Participarea comunitară se finalizează prin dezvoltare
comunitară, iar dezvoltarea comunitară este o expresie a mobilizării şi participării
populaţiei din comunitate. De multe ori dezvoltarea comunitară mai este numită şi
dezvoltare comunitară participativă.

144. Prin participare comunitară se intelege un proces prin intermediul căruia membrii
comunităţii influenţează şi îşi asumă responsabilităţi comune pentru iniţiativele de
dezvoltare, deciziile şi resursele care le afectează viaţa.

35
 145. Cu referire la participarea comunitară există multe argumente în favoarea ca şi in
defavoarea ei.
Se pot considera ca argumente favorabile:
- Sporeşte eficienţa dezvoltării implicînd capacităţile şi resursele locale;
- Ne asigură că proiectele sunt bazate pe cunoaşterea problemelor locale;
- Dezvoltă capacităţile locale în managementul dezvoltării comunitare;
- Sporeşte resursele financiare (comunitatea îşi asumă anumite responsabilităţi şi
participă cu finanţe);
- Implică pe larg păturile sărace în luarea deciziei şi reduce corupţia;
- Contribuie la asumarea de responsabilităţi de către beneficiari şi sporeşte durabilitatea
acţiunilor;
- Contribuie la asigurarea egalităţii sexelor prin implicarea pe larg a femeilor în procesul
de luare a deciziilor;

146. În acelaşi timp, alţii consideră că participarea are şi anumite aspecte negative, şi
anume:
- Este prea costisitoare, cere mult timp şi nu are un impact garantat;
- Costurile participării ar putea fi utilizate pentru reducerea sărăciei;
- Uneori este destabilizatoare şi influenţează relaţiile socio-politice;
- Nu întotdeauna este orientată spre beneficii directe;
- Poate conduce la reducerea gradului de responsabilitate a administratiei locale fata de
serviciile prestate;

147. Experienţa internaţională de implementare a proiectelor de dezvoltare, prezinta că

participarea şi implicarea populaţiei în procesul de luare a deciziilor conduce la mobilizarea
populaţiei, responsabilizarea actorilor comunitari şi este un factor important în
dezvoltarea locală durabilă.

148. Există patru forme de participare a populaţiei:

- Participare informaţională;
- Participare prin consultare;
- Participare prin cooperare;
- Participare prin mobilizare.

149. Participarea informaţională se efectuează la nivel de informare a publicului

despre anumite evenimente, fapte, decizii. Instrumentele utilizate pentru informare sunt:
materialele tipărite, panourile şi expoziţiile, scrisorile adresate comunităţii, mass media,
sesiunile de informare publică,etc. În cazul participării informaţionale, rolul populaţiei din
comunitate este mai mult pasiv – de însuşire a informaţiei.

150. Participarea prin consultare presupune consultarea populaţiei în anumite

probleme de interes comun prin intermediul chestionarelor, întîlnirilor, dezbaterilor
publice, etc. În cadrul acestor întîlniri, populaţia poate să-şi exprime opinia şi poate să
recomande anumite măsuri pentru imbunatatirea situaţiei în anumite domenii.

36
151. Participarea prin cooperare este un proces de implicare directă a populaţiei de
comun acord cu experţii în domeniu în procesul de consultare a unor probleme sau în
procesul de soluţionare.

152. Participarea prin mobilizare reprezintă cel mai înalt nivel de participare a
populaţiei în procesul de soluţionare a problemelor. Comunitatea joacă rolul de iniţiator şi
participant activ în procesul de dezvoltare locală. Astfel, membrii comunităţii sunt
implicaţi la toate etapele de implementare a proiectelor: la etapa de identificare a nevoilor,
la etapa de elaborare a proiectului, la etapa de implementare a proiectului, la etapa de
asigurare a durabilităţii proiectului, la etapa de monitorizare şi evaluare a procesului de
dezvoltare locală. Implicarea populaţiei rezidă nu doar în participare la adunări şi în
procesul de luare a deciziei, dar şi în susţinerea proiectului cu mijloace băneşti si
materiale, muncă voluntară, etc.

153. Echipa de implementare a proiectului trebuie să ţină cont de faptul că gradul de

participare şi de implicare a cetăţenilor în procesul de dezvoltare poate fi influenţat de
mai mulţi factori de ordin intern şi extern, cum ar fi:
- Capacităţile şi cunoştinţele membrilor comunităţii. Cu cît gradul de cunoaştere a
problemei de către membrii comunităţii este mai mare şi cu cît comunitatea dispune de
o experienţă mai mare în soluţionarea unor probleme similare, cu atît gradul de
participare şi de implicare a embrilor comunităţii este mai mare;
- Domeniul de activitate. Dacă membrii comunităţii sunt angajaţi în activităţi de muncă
nenormate, este foarte complicat de a-i atrage în procesul de participare;
- Nivelul de studii. Cu cît nivelul de studii al membrilor comunităţii este mai înalt şi ei
conştientizează mai mult importanţa participării lor pentru soluţionarea problemelor, cu
atît membrii comunităţii vor participa mai activ în procesul de implementare a
proiectului;
- Tradiţiile culturale, practicile şi credinţele. În comunităţile cu tradiţii de muncă
comunitară, gradul de participare va fi mai înalt decăt în comunităţile unde munca
comunitară nu a fost experimentată anterior;
- Gradul de marginalizare a femeilor sau a grupurilor vulnerabile. În cazul cînd grupurile
vulnerabile sunt izolate în comunitate, gradul lor de participare în procesul de luare a
deciziilor va fi foarte redus;
- Influenţele politice.

154. Analiza proiectelor care includ participarea comunitară ca mecanism de dezvoltare

locală denotă impactul acesteia asupra proceselor de dezvoltare. Astfel, conform
experientei internationale, participarea comunitară se poate caracteriza prin:
- Schimbă atitudinea oamenilor din comunităţi faţă de procesele de dezvoltare locală;
- Responsabilizează actorii comunitari şi îi implică în procesul de schimbare;
- Mobilizează populaţia în soluţionarea problemelor locale;
- Contribuie la sporirea durabilităţii obiectelor reabilitate;
- Contribuie la dezvoltarea spiritului asociativ şi a societăţii civile în comunităţi;
- Dezvoltă parteneriate comunitare;
- Dezvoltă solidaritatea socială şi capitalul social (la nivel de comunitate, intercomunitar,
între comunităţi şi instituţii judeţene, naţionale etc);

37
155. Principii de baza in implementarea conceptului de participare comunitară, ca
proces care contribuie la dezvoltarea locală durabilă:
- Asigurarea, prin aplicarea unor mecanisme instituţionale adecvate, a participării
populaţiei la elaborarea, adoptarea şi implementarea diferitor politici de dezvoltare;
- Regenerarea resurselor fundamentale cum ar fi pămîntul, capitalul şi munca, etc;
- Adaptabilitatea instituţională a sistemului socio-economic, socio-cultural şi ecologico-
natural a localităţilor la solicitările pozitive şi negative din partea mediului lor;
- Consolidarea spiritului comunitar care derivă din dezvoltarea identităţii comunitare a
locuitorilor fiecărei aşezări şi are ca efect consolidarea coeziunii etnico-sociale interne a
membrilor comunităţii date;
- Valorificarea durabilă prioritară a resurselor proprii fiecărei comunităţi.

D.2 Metode şi tehnici de participare comunitară: asemănări şi deosebiri

156. Metode şi tehnici de participare comunitară utilizate frecvent în proiectele de

dezvoltare ale Băncii Mondiale sunt:
- Evaluarea socială; Analiza factorilor de decizie, ca metoda si tehnica in acelasi timp;
- Evaluarea rurală participativă;
- Evaluarea impactului asupra beneficiarilor;
- Monitorizarea şi evaluarea participativă;
- Metode TOP (discuţia, seminarul, planificarea strategică).

157. Evaluarea sociala

Evaluarea socială este o metodă de cercetare utilizată pentru elaborarea designului unui
proiect de dezvoltare sau pentru studierea gradului de implicare şi de participare a factorilor
de decizie în implementarea proiectului şi în procesul de dezvoltare locală.

158. Aspecte de bază ale Evaluării sociale constau în:

- Analiza factorilor de decizie în vederea elaborării unei strategii de participare a lor în
pregătirea şi implementarea proiectului;
- Analiza starilor sociale relevante pentru implementarea eficientă a viitorului proiect;

159. Analiza factorilor de decizie presupune studierea următoarelor aspecte:

- Cine sunt factorii de decizie care pot influenţa implementarea eficientă a viitorului
proiect?
- Cum se distribuie factorii de decizie în funcţie de gen, apartenenţă etnică, vîrstă, grad
de sărăcie?
- Care ar fi rolul factorilor de decizie în raport cu viitorul proiect?
- Care va fi impactul proiectului asupra diferitilor factori de decizie, în particular a
femeilor şi grupurilor vulnerabile?
- În cazul în care impactul proiectului este negativ, care ar fi măsurile de atenuare ale
acestuia?
- Ce riscuri sociale ar putea afecta succesul proiectului sau programului?
- De ce aranjamente instituţionale este nevoie pentru participarea activă a factorilor de
decizie în implementarea proiectului?

38
 - Care ar fi necesităţile de instruire şi modalităţile de dezvoltare a capacităţilor factorilor
de decizie în vederea implicării lor mai active în realizarea proiectului?

160. În cadrul proiectelor de dezvoltare ale Băncii Mondiale, cercetarea factorilor de

decizie, prevede în mod obligator studierea problemei asigurării echităţii intre femei si
barbati. In acest context, Evaluarea socială trebuie să prevadă consultări participative cu
bărbaţii şi femeile în vederea înţelegerii rolurilor lor în comunitate şi elaborării unor
mecanisme în cadrul proiectului care ar influenţa participarea lor egală în procesul de luare
a deciziilor şi de implementare a proiectului. Drept exemple de mecanisme utilizate pentru
încurajarea participării femeilor în procesul de luare a deciziilor pot fi: includerea
indicatorului de participare a 40% de femei la Adunarea Generală a comunităţii,
participarea obligatorie a femeilor în Agenţia de Implementare sau în Comitetul de
Dezvoltare Socio Economică a comunităţii.

161. Analiza starilor sociale relevante pentru implementarea eficientă a viitorului

proiect prevede studierea următoarelor aspecte:
- Situaţia socio-demografică - numărul populaţiei, localizare, densitatea, vîrsta, etc.;
- Factorii socio-economici - factorii, care influenţează veniturile şi productivitatea,
cum ar fi: proprietatea asupra terenurilor, gradul de acces la piaţă, componenţa
familiei, relaţiile cu rudele, posibilităţile de cîştig şi migrare în căutarea unui loc de
muncă;
- Organizarea socială – organizarea şi capacitatea la nivel de gospodărie şi comunitate,
care influenţează procesul de participare în instituţiile locale, precum şi accesul la
servicii şi la informaţie;
- Contextul socio-politic – scopurile, priorităţile, angajamentele asumate referitor la
obiectivele de dezvoltare, gradul de control asupra resurselor, experienţa şi relaţiile
agenţiei de implementare cu alţi factori de decizie;
- Necesităţile şi valorile – atitudinea şi valorile factorilor de decizie, care determină
necesitatea şi dorinţa intervenţiilor de dezvoltare; prerogativele necesare pentru
efectuarea schimbărilor şi capacitatea factorilor de decizie de a gestiona procesul de
schimbare;
- Capacitatea instituţională – capacitatea implementatorilor şi a altor factori de decizie
de a participa în mod eficient la realizarea proiectului.

162. Analiza factorilor de decizie şi colectarea informaţiei relevante din primele

surse permite cercetătorilor să evalueze corect situaţia socială şi economică din comunităţi,
diferenţele sociale, impacturile şi riscurile viitorului proiect, necesităţile de capacitare a
instituţiilor şi indivizilor de care depinde implementarea eficientă a proiectului. Totodată,
această analiză contribuie la elaborarea unor recomandări practice în ceea ce priveşte
atenuarea riscurilor posibile şi sporirea impactului proiectului.

163. Pentru asigurarea corectitudinii abordărilor şi concluziilor făcute în urma

Evaluării sociale o importanţă deosebită are consultarea rezultatelor analizei efectuate şi
a recomandărilor elaborate cu factorii de decizie. În acest scop sunt organzate discuţii în
focus grupuri sau seminare practice cu factorii de decizie, la care sunt puse în discuţie
rezultatele Evaluării Sociale şi este elaborat în mod participativ un plan concret de acţiuni

39
 care include măsurile sociale şi aranjamentele instituţionale ce vor fi incorporate în
proiect, modalităţile de monitorizare a implementării acestor măsuri, mecanismele de
implicare a factorilor de decizie în realizarea viitorului proiect.

164. Tehnicile de bază utilizate de către cercetători în timpul Evaluării sociale

sunt: interviul semistructurat, focus grupul, observaţia.

165. Interviul semistructurat. Interviul reprezintă o tehnică de obţinere prin întrebări şi

răspunsuri a informaţiilor verbale de la indivizi şi grupări umane în vederea analizei
fenomenelor socio- umane.

166. După tipul lor interviurle pot fi divizate în interviuri structurate şi semistructurate,
Interviurile structurate presupun pregătirea din timp a ghidului de interviu cu întrebări
prestabilite în funcţie de obiectivele cercetării.

167. Interviurile semistructurate sau focalizate, utilizate frecvent în timpul Evaluărilor

sociale, sunt centrate pe teme şi probleme dinainte stabilite, dar nu presupun un ghid de
întrebări fixate din timp. Discuţiile în timpul interviurilor semistructurate sunt focusate pe
o experienţă comună a subiecţilor şi presupun o anumită flexibilitate.

168. În timpul efectuării unui interviu semistructurat vor ţine cont de următoarele
aspecte:
- Echipa de intervievare va fi alcătuită din 2-4 persoane, specialişti în diferite domenii;
- Vom începe interviul cu salutul tradiţional şi vom accentua că am venit pentru a
învăţa;
- Vom pune întrebările, referindu-ne la ceva sau la cineva concret;
- Vom conduce interviul în mod neoficial, alternînd întrebările cu discuţia;
- Vom fi deschişi şi obiectivi;
- Vom permite liderului de echipă să-şi termine de expus gîndul, fără a-l întrerupe;
- Vom trece treptat şi atent la întrebările sensibile;
- Vom atrage atenţia la semnele non-verbale – gesturile, mimica participanţilor;
- Vom evita întrebările care sugerează răspunsul şi părerile subiective;
- Vom evita întrebările răspunsul la care poate fi „da” sau „nu”;
- Interviurile individuale nu trebuie să dureze mai mult de 45 minute;
- Interviurile în grup nu trebuie să dureze mai mult de 2 ore.

169. În timpul utilizării interviurilor semistructurate în calitate de tehnică de cercetare

pentru Evaluarea socială, cercetătorii vor ţine cont de faptul că această tehnică are atît
avantaje, cît şi obstacole, care necesită să fie prevăzute şi depăşite. Astfel, avantajele
intervievării semi-structurate constau în următoarele:
- Problema poate fi cercetată în profunzime;
- Intervievatul poate pune în discuţie sau accentua problemele importante pentru el/ea
personal;
- Flexibilitatea poate facilita identificarea problemelor care nu au fost incluse în lista de
control sau în ghidul tematic;

40
 - Permite discutarea atît a soluţiilor, cît şi a problemelor;
- De obicei, interviul decurge într-o atmosferă relaxată şi deschisă, permiţînd stabilirea
încrederii reciproce între intervievat şi intervievator şi asigurînd un schimb deschis de
informaţie.

170. Obstacolele intervievării semi-structurate sunt următoarele:

a. Cere ca intervievatorul să posede experienţă în efectuarea sondajelor şi să fie
sensibil la circumstanţele sociale, culturale şi politice.
b. Pe parcursul efectuării interviurilor,scopul principal al discuţiei poate fi omis. Ca
rezultat vom obţine detalii insuficiente despre subiectul discuţiei.
c. Este posibilă implicarea altor persoane în discuţie, fapt ce poate conduce la
intervenţii nedorite.
d. De obicei, nu se practică scrierea notiţelor în timpul efectuării interviului. De
aceea intervievatorul trebie să posede o memorie bună în vederea reţinerii tuturor
momentelor şi aspectelor discuţiilor din timpul interviului.
e. Poate fi dificilă analiza informaţiei calitative obţinute în timpul acestor interviuri.

171. Organizarea discuţiei în focus grup. Discuţia în focus grup este o altă tehnică
utilizată des de către cercetători în timpul Evaluării Sociale.

172. Prin focus grup noi subînţelegem organizarea unei discuţii într-un grup de
oameni cu studii sau experienţe similare în vederea discutării unui subiect specific, ce
prezintă interes pentru cercetători, organizaţiile de dezvoltare sau comunitate. Spre
deosebire de interviurile în grup, unde moderatorul adresează întrebări, iar participanţii
oferă răspunsuri în mod individual, focus-grupurile dau posibilitate participanţilor de a fi
sau nu de acord unul cu altul şi oferă informaţie aprofundată despre modul de gîndire a
grupului referitor la subiect, despre varietatea opiniilor şi ideilor, despre inconsecvenţele şi
variaţiile, ce există într-o anumită comunitate în ce priveşte experienţa şi practicile.

173. Temele discuţiilor în focus grupuri depind de obiectivele cercetării şi pot fi destul
de variate. Astfel, focus grupurile organizate la nivel de comunitate pot discuta probleme
ce ţin de dezvoltarea locală, pot clarifica problemele prioritare ce necesită soluţionare în
mod urgent, sau pot întreţine o discuţie despre modalităţile de îmbunătăţire a mediului
economic în localitate.

174. Focus grupurile de obicei implică 8-10 persoane şi sunt conduse de un moderator,
care facilitează procesul discuţiei. Moderatorul se conduce în timpul discuţiei de un ghid
de întrebări pregătit în prealabil, reieşind din obiectivele cercetării.

175. Discuţiile sunt înregistrate pe o bandă audio sau video. Or, în unele cazuri ele sunt
înregistrate de un observator. Înregistrarea discuţiilor presupune nu numai înscrierea
frazelor verbale, dar şi descrierea mesajelor nonverbale, care au atribuţie la tema discutată.

176. În timpul organizării focus grupurilor, moderatorul trebuie să ţină cont de

următoarele aspecte importante:
- Stabilirea clară a scopului discuţiei;

41
 - Selectarea participanţilor cu ajutorul liderilor locali şi a principalelor surse de informare
din comunitate. În timpul selectării participanţilor se va tine cont de faptul că ei trebuie
să posede caracteristici comune sociale şi/sau profesionale pentru a preveni „sufocarea”
unor participanţi de către cei care sînt eventual superiori, mai experţi sau mai
conservativi. De exemplu, tinerii ar putea fi mai puţin comunicabili în exprimarea
ideilor şi opiniilor lor în prezenţa persoanelor mai în vîrstă. Mamele tinere, văduvele,
tinerii, persoanele cu handicap, lucrătorii agricoli ş.a reprezintă exemple de focus-
grupuri posibile dintr-o comunitate;
- Stabilirea clară a duratei desfăşurări discuţiei. In general discuţia în focus grup nu va
dura mai mult decît o oră;
- Asigurarea unei atmosfere confortabile şi plăcute în timpul discuţilor;
- Începerea discuţiei cu o scurtă introducere, în timpul căreia va fi explicat scopul
întîlnirii;
- Facilitarea discuţiei cu suficientă autoritate pentru a o menţine pe parcurs, dar şi cu
suficientă sensibilitate pentru a include în discuţie un număr maximal de participanţi;
- Determinarea potenţialilor „purtători de cuvînt” din diferite focus-grupuri, care ar
putea fi invitaţi să se întrunească pentru a face un sumar al opiniilor grupurilor din care
au făcut parte şi a discuta diferenţele existente între grupuri.

177. Un moment important pentru derularea eficientă a focus grupurilor este punerea
întrebărilor. Este de menţionat că întrebările utilizate în focus grupuri se deosebesc radical
de întrebările incluse într-un chestionar sau folosite într-un interviu. Astfel, în cazul
chestionarelor, întrebările poartă un caracter direct şi necesită răspunsuri concise şi
concrete. În cazul focus grupurilor, întrebările deseori poartă un caracter indirect,
contribuind la răspunsuri flexibile şi desfăşurate din partea participanţilor. Un exemplu de
astfel de întrebare poate fi: „Ce părere aveţi despre proiect?”. Întrebarea nu sugerează un
anumit mod de răspuns şi permite participanţilor să-şi expună opiniile lor proprii cu
referinţă la problema dată. Noi nu putem presupune dacă răspunsul se va referi la tipologia
proiectului, la organizaţia implementatoare sau la impactul proiectului în comunitate. Sau,
un alt exemplu de întrebare:”Ce aţi face Dvs dacă s-ar defecta sistemul de aprovizionare cu
apă din comunitate?”. Nici în cazul dat răspunsul nu poate fi prevăzut din timp, deoarece
el va depinde de nivelul de orientare, de informare şi de cunoaştere a problemei de către
participanţii la discuţie.

178. Astfel şi în primul, şi în al doilea caz, formularea corectă a întrebărilor va contribui

la manifestarea pe larg a opiniilor şi atitudinilor participanţilor la discuţie, iar discuţia va
purta un caracter flexibil şi imprevizibil, conducînd la identificarea unor aspecte noi ale
problemei.

179. În vederea facilitării eficiente a discuţiei în focus grup, moderatorul se va conduce

de cîteva reguli simple în formularea întrebărilor, cum ar fi:
- Evitarea întrebărilor care solicită răspuns de tipul: da sau nu;
- Evitarea utilizării întrebărilor care încep cu: de ce? Aceste întrebări pare că solicită un
răspuns evident, logic. Uneori participanţii la discuţie nu pot răspunde la ele şi
inventează rapid un răspuns ce pare a fi rezonabil. Or, întrebările menţionate ar putea

42
 suna ca o interogare, ceea ce-i poate face pe participanţi defensivi şi ei vor oferi un
răspuns social acceptabil;
- Adresarea unor întrebări clare, pe înţelesul participanţilor;
- Formularea scurtă a întrebărilor;
- Întrebările vor fi simple şi nu vor consta din două sau trei părţi;
- Întrebările vor fi formulate astfel ca oamenii să nu se simtă jenaţi sau vinovaţi;
- Nu se vor face aprecieri asupra lucrurilor acceptabile sau neacceptabile.

180. În timpul moderării focus grupurile, moderatorii vor ţine cont de unele momente
dificile care pot apărea pe parcurs şi pot împiedica desfăşurarea eficientă a şedinţelor.
Vom prezenta în continuare unele tehnici utilizate de către moderatori în aceste scopuri:
- Încurajarea şi controlul discuţiei. Pe tot parcursul şedinţelor moderatorul va încuraja
discuţia şi va verifica corelarea desfăşurării ei cu obiectivele propuse. Cea mai
eficientă metodă de încurajare a participării este de a explica în mod adecvat scopul
întrunirii chiar de la începutul şedinţei şi de a accentua importanţa contribuţiei
participanţilor;
- Crearea şi păstrarea unei atmosfere calde în timpul şedinţelor ca participanţii să se
simtă confortabil. Moderatorul va fi lipsit de prejudecăţi şi deschis pentru discuţie;
- Pauzele şi provocările. Pauzele sunt efectuate de către moderator pentru a permite
participanţilor să se gîndească mai mult asupra subiectului discutat. Ele, de asemenea
facilitează implicarea unor vorbitori noi cu comentarii la subiectul dat. Pauza poate fi
folosită şi pentru a stabili un contact vizual cu un participant mai timid , încurajîndu-l
să vorbească;
- Întrebări- şablon. Utilizarea întrebărilor şablon de către moderator poate încuraja
participanţii să ofere mai multă informaţie la subiectele discutate. Exemple de întrebări
şablon: "Aţi putea să explicaţi în continuare?", "Aţi putea să daţi un exemplu referitor
la această idee?", "Eu nu înţeleg...";
- Parafrazarea. O întrebare poate fi parafrazată, dacă membrii grupului întîmpină
dificultăţi în oferirea unui răspuns;
- Întrebări de reamintire. Această tehnică e menită să menţină caracterul viu al
discuţiei. Ea permite revenirea la întrebarea precedentă şi este uneori un pod de
legătură între opiniile diferitor subiecţi şi de atragere a noilor subiecţi în discuţie.
Exemplu de întrebare: "Domnule X, dumneavoastră aţi spus că niciodată nu aţi depus o
plîngere la Departamentul de revendicare a plîngerilor, deoarece aceasta este o
procedură prea complicată. Domnule Y, pe dumneavoastră vă opreşte ceva de la
depunerea unei plîngeri?”

181. Ca şi oricare altă tehnică de cercetare, focus grupurile au avantajele şi obstacolele

sale. Astfel, avantajele focus-grupurilor constau în următoarele:
- Focus-grupurile contribuie la acumularea unui volum mare de informaţie într-un timp
mult mai scurt decît în cazul interviurilor individuale;
- Ele reprezintă un mijloc excelent de obţinere a informaţiei de la reprezentanţii
comunităţii cu un nivel redus de instruire;
- Obiectivele focus grupurilor constau în studierea unor probleme simple, deci
moderatorii cu abilitati nu necesită o instruire specială în conducerea lor;

43
 - Gradul înalt de flexibilitate in punerea întrebărilor conduce la descoperirea unor opinii
şi atitudini ce nu ar putea fi identificate cu alt instrument de cercetare;
- Cercetătorul poate fi prezent la sesiune, fapt ce permite, în caz de necesitate, o analiză
ulterioară a răspunsurilor;
- Focus-grupurile sînt acceptate uşor de comunitate, deoarece ele reprezintă o formă de
comunicare uzuală în majoritatea comunităţilor.

182. Obstacolele ce pot apărea în timpul organizării focus-grupurilor sunt următoarele:

- Influenţa moderatorului asupra răspunsurilor participanţilor. Experienţa redusă a
moderatorului în conducerea focus grupului poate conduce la forţarea participanţilor să
răspundă într-un anumit mod la întrebări;
- Acceptarea în mod tacit de către participanţi a răspunsurilor date de către colegi,
Moderatorul trebuie să fie destul de experimentat pentru a include în discuţie toţi
participanţii la focus grup;
- Uneori în rezultatul discuţilor în focus grupuri pot să nu fie evidenţiate problemele
reale din comunitate, ci doar o imagine sociala acceptabilă a lor.

183. Cercetătorul trebuie să prevadă din timp aceste obstacole şi să încerce să ia măsuri
pentru prevenirea sau minimalizarea lor.

184. Observaţia. O altă tehnică de cercetare utilizată în timpul evaluării sociale este
Observaţia. Prin Observaţie se intelege perceperea sistematică a atitudinilor,
comportamentelor şi interacţiunilor actorilor sociali în momentul manifestării lor conform
unui plan dinainte elaborat şi cu ajutorul unor tehnici specifice de înregistrare. Obiectul
observaţiei este precizat în funcţie de scopul urmărit de către cercetător şi poate să se refere
la manifestări sociale ale persoanelor, contextul social al manifestărilor etc.

185. În funcţie de rolul cercetătorului, Observaţia poate fi: a) structurată, b)

nedistorsionantă, c) participativă. În Observaţia structurată observatorul adoptă rolul de
cercetător şi înregistrează fenomenele şi faptele după un plan prestabilit din timp. În cazul
Observaţiei nedistorsionante, observatorul este eliminat din cadru, iar observaţia este
înregistrată cu ajutorul unor tehnici performante. Observaţia participativă, cel mai des
utilizată în Evaluarea socială, presupune implicarea observatorului în activităţile sociale ale
actorilor propriuzişi pentru a le înţelege mai bine şi a le supune unei analize ulterioare.
Observatia participativă mai este considerată şi drept metodă de analiză calitativă,
deoarece nu aplică sisteme de înregistrare a mesajelor, dar este mai curînd preocupată de
culegerea datelor concrete pentru scopuri descriptive, de redare cît mai completă a
situaţiilor sociale.

186. Analiza factorilor de decizie este o metodă importantă pentru înţelegerea

contextului social şi instituţional al proiectului. Rezultatele analizei oferă informaţie
detaliată despre umătoarele aspecte:
- Cine va fi afectat în mod pozitiv sau negativ de proiect?
- Cine va influenţa în mod pozitiv sau negativ proiectul?
- Care indivizi, grupuri sau agenţii trebuie implicate în proiect şi în ce mod?

44
 - Care sunt necesităţile de dezvoltare a capacităţilor diferitor factori de decizie în vederea
implicării lor eficiente în realizarea proiectului?

187. În paragraful precedent”Evaluarea socială” ne-am referit pe scurt şi la Analiza

factorilor de decizie din comunitate, care deseori este utilizată ca prima etapă în procesul
unei cercetări sociale. În paragraful de faţă vom încerca să analizăm etapele efectuării
analizei factorilor de decizie, ca metoda . Astfel, amintim că factorii de decizie reprezintă
persoanele, grupurile de persoane sau instituţiile care ar putea fi afectate în rezultatul
implementării proiectului sau care ar putea afecta rezultatul final al proiectului.

188. Procesul de analiză a factorilor de decizie se efectuează în patru etape:

- Etapa I. Identificarea factorilor de decizie;
- Etapa II. Cercetarea intereselor factorilor de decizie şi a potenţialului impact al
proiectului asupra acestor interese;
- Etapa III. Evaluarea gradului de influenţă şi de importanţă a factorilor de decizie;
- Etapa IV. Elaborarea strategiei de participare a factorilor de decizie.

189. La etapa I. Identificarea factorilor de decizie vom studia:

- cine sînt potenţialii beneficiarii?
- asupra cui ar putea avea un impact negativ proiectul?
- care sunt grupurile vulnerabile?
- care sunt suporterii şi oponenţii proiectului?
- care sînt relaţiile stabilite între factorii de decizie?

190. La etapa II. Cercetarea intereselor factorilor de decizie şi a potenţialului

impact al proiectului asupra acestor interese vom cerceta:
- care sunt aşteptările factorilor de decizie cu referinţă la proiect?
- ce beneficii ar putea obţine factorii de decizie în rezultatul implementării proiectului?
- cu ce resurse ar putea contribui factorii de decizie la implementarea proiectului şi în
ce măsură vor dori ei să le mobilizeze în acest scop?
- care sunt interesele factorilor de decizie ce vin în conflict cu scopurile proiectului?

191. La etapa III. Evaluarea gradului de influenţă şi de importanţă a factorilor de

decizie vom cerceta în cazul fiecărui factor de decizie următoarele aspecte:
a. puterea şi statutul lor (politic, social şi economic);
b. gradul de organizare;
c. gradul de control deţinut asupra resurselor strategice;
d. influenţa neformală (de exemplu, relaţiile personale);
e. relaţiile cu alţi factori de decizie;
f. importanţa pentru succesul proiectului.

192. La etapa a IV. Elaborarea strategiei de participare a factorilor de decizie vom

schiţa o strategie de implicare a tuturor factorilor de decizie în implementarea proiectului
reieşind din:

45
 - interesele, importanţa şi influenţa lor;
- eforturile necesare pentru implicarea factorilor de decizie importanţi, dar care nu deţin
putere de influenţă;
- formele adecvate de participare în proiect.

193. În timpul elaborării strategiei de participare a factorilor de decizie vom avea in

vedere următoarele principii:
- factorii de decizie foarte importanţi pentru proiect şi cu putere de influenţă vor fi
implicaţi activ pe tot parcursul implementării proiectului;
- factorii de decizii mai puţin importanţi pentru proiect, dar cu putere de influenţă mare
nu vor constitui ţinta proiectului. Oricum ei trebuie să fie informaţi în permanenţă
despre mersul implementării şi rezultatele proiectului;
- factorii de decizie foarte importanţi pentru proiect, dar cu putere de influenţă mică vor
cere eforturi speciale pentru a fi implicaţi pe larg în implementarea proiectului;
- factorii de decizie mai puţin importanţi pentru proiect şi cu putere de influienţă mică
nu vor fi implicaţi pe larg în realizarea proiectului.

194. Analiza factorilor de decizie presupune implicarea pe larg a factorilor de decizie în

acest proces. Astfel, în acest scop vor fi organizate seminare participative, mese rotunde
pentru consultarea persoanelor şi grupurilor de persoane interesate.

195. Ca şi în cazul altor metode de participare, analiza factorilor de decizie are

avantajele şi dezavantajele sale, care vor fi luate în calcul de către cercetători.

196. Astfel, avantajele analizei factorilor de decizie constau în următoarele:

- contribuie la elaborarea unei strategii de implicare a tuturor factorilor de decizie în
implementarea proiectului;
- conduce la identificarea factorilor de risc pentru implementarea proiectului;
- crează o bază mai bună pentru monitorizarea sistematică şi analiza efectelor proiectului;
- ajută echipa de elaborare a proiectului să conceptualizeze proiectul de la început şi
pînă la sfîrşit.

197. Dezavantajele acestei metode constau în:

- o analiză slabă a factorilor de decizie poate provoca temeri false în ceea ce priveşte
riscurile proiectului;
- dacă nu este revăzută pe parcursul implementării proiectului, matriţa analizei factorilor
de decizie devine inutilă sau chiar dăunătoare. Trebuie să ţinem cont de faptul că pe
parcursul implementării proiectului pot apărea alte circumstanţe şi factori care pot
schimba importanţa şi influenţa factorilor de decizie.
- Analiza factorilor de decizie necesită mult timp.

198. Evaluarea rurală participativă

Evaluarea Rurală Participativă (ERP) reprezintă o modalitate de abordare şi un set de
tehnici care mandatează membrii comunităţii să efectueze desinestătător sau de comun
acord cu alţi actori din exterior studiile de fezabilitate, analiza, planificarea, monitorizarea
şi evaluarea acţiunilor şi programelor de dezvoltare.

46
199. Evaluarea Rurală Participativă este o formă specifică a Evaluării Rurale Rapide –
tehnică de investigare dezvoltată de către cercetători la începutul anilor 80 ca alternativă
chestionării în bază de eşantion. Spre deosebire de chestionarea pe bază de eşantion,
Evaluarea Rurală Participativă are anumite avantaje: poate fi efectuată în timp scurt şi la un
cost redus, tehnicile utilizate sunt mai flexibile, nu este necesară multă informaţie
statistică, membrii comunităţii sunt implicaţi activ în procesul de cercetare. În acelaşi timp,
cercetătorii se confruntă şi cu unele dezavantaje ale acestui mod de abordare, cum ar fi:
informaţie insuficientă pentru a face generalizări, posibilitatea de a vedea numai o parte a
peisajului şi absenţa factorilor cheie, imposibilitatea de a implica toţi membrii comunităţii
în proces, şi în partciular a celor mai vulnerabili, cu un nivel redus de participare, cum ar fi
săracii şi femeile.
Deşi metoda este numită rurală ea este utilizată frecvent şi în contextul urban.

200. Studiile efectuate de către cercetătorii de la Banca Mondială denotă că Evaluarea

rurală participativă se bazează pe 5 principii cheie:
- Participare. Populaţia locală în parteneriat cu alţi factori de decizie colectează şi
analizează informaţia;
- Flexibilitate. Metodologia nu este standardizată, ci depinde de obiectivele exerciţiului,
de resurse, experienţă şi timp;
- Lucrul în echipă. Se creează o echipă alcătuită din reprezentanţi din exterior şi din
comunitate – femei, bărbaţi. În echipă vor fi implicate persoane de diferite specialităţi
(ingineri, sociologi, economişti etc.);
- Ignoranţa optimală. Utilizarea eficientă a timpului şi costurilor. Sunt cercetate numai
aspectele preconizate din timp;
- Evaluare sistematică. Colectarea datelor este parţial stratificată, metoda asigurînd
credibilitatea şi veridicitatea metodelor utilizate şi triangularea.

201. Tehnicile utilizate în timpul Evaluării Rurale Participative sunt:

- Discuţile în grupuri (interviurile semistructurate, Focus grupurile, adunările
comunitare);
- Elaborarea hărţilor (hărţi ale comunităţii, personale, instituţionale etc);
- Clasificarea (problemelor, preferinţelor, a gradului de bunăstare etc.);
- Analiza tendinţelor (diagrame, calendare sezoniere, grafice ale activităţilor zilnice).

202. În vederea atingerii eficiente a obiectivelor cercetării, Evaluarea Rurală

Participativă presupune combinarea mai multor tehnici de cercetare. Astfel, discuţiile în
grupuri vor fi combinate cu diagramele, sau cu elaborarea hărţilor comunităţii. Adunările
comunităţilor vor fi efectuate in paralel cu interviurile semistructurate organizate cu
experţii din comunitate.

203. Selectarea tehnicilor de cercetare depinde şi de etapa efectuării cercetării. De

exemplu, tehnica de elaborare a hărţilor comunităţii poate fi efectivă la începutul evaluării,
deoarece încurajează studierea în echipă şi participarea.

47
204. Vom încerca în continuare să descriem pe scurt tehnicile de cercetare utilizate mai
frecvent pe parcursul Evaluării Rurale Participative, şi anume: elaborarea participativă a
hărţilor, prioritizarea problemelor, diagramele, calendarele sezoniere. Discuţiile în grup, în
particular interviul semistructurat şi focus grupurile au fost analizate în paragraful.
Evaluarea socială.

205. Elaborarea participativă a hărţilor. Elaborarea participativă a hărţilor este una

din tehnicile cele mai des utilizate în Evaluarea Rurală Participativă pentru evidenţierea
unor caracteristici ale comunităţii şi cercetarea modului de percepere de către membrii
comunităţii a situaţiei în general. Hărţile, de obicei, sînt desenate de către reprezentanţi
comunităţii pe coli de hărtie. Harta finală este folosită pentru generarea discuţiilor.

206. Tematica hărţilor poate fi diferită şi va depinde de obiectivele cercetării. Astfel, din
experienţa cercetărilor anterioare deosebim următoarele tipuri de hărţi:
- Istorice;
- Sociale;
- Personale

207. Hartă istorică documentează schimbările ce au avut loc în comunitate în diferite

domenii în ultimii ani şi poate fi folosită, de exemplu, pentru a genera discuţii despre
cauzele şi efectele degradării mediului ambiant.

208. Hărţile sociale ilustrează gospodăriile individuale din comunitate, marcînd

totodată cu simboluri caracteristicile lor particulare cum ar fi: bunăstarea, nivelul de
utilizare a resurselor, numărul de copii de vîrstă şcolară care frecventează sau nu şcoala etc.
Hărţile sociale pot fi folosite, de exemplu, pentru analiza problemei abandonului şcolar.

209. Hărţile personale sînt desenate de persoane individuale şi pot ilustra relaţiile
dintre diferite pături ale comunităţii (bărbaţi faţă de femei, bogaţi faţă de săraci etc.).
Aceste hărţi vor desemna şi modul în care aceste persoane percep granitele comunităţii,
locurile importante pentru ei sau viziunea lor asupra modalităţilor de îmbunătăţire a stării
comunităţii.

210. În procesul de elaborare a hărţilor, facilitatorul din exterior va ţine cont de

următoarele aspecte importante:
- Va identifica, de comun acord cu populaţia din comunitate, tipul hărţii care va fi
elaborată (istorică, socială, a resurselor naturale etc.);
- Va implica în acest exerciţiu de elaborare a hărţii persoane care cunosc bine
comunitatea şi care doresc să-şi împărtăşească cunoştinţele;
- Va ajuta persoanele participante să înceapă elaborarea hărţii, dar nu se va implica
direct în efectuarea desenului;
- Va duce observaţii asupra faptului care obiecte au fost desenate iniţial, care din
obiecte au dimensiunoi mai mari, care părţi din hartă au generat discuţii mai intense
între participanţi şi de ce;

48
 - După terminarea desenului va pune întrebări despre cele desenate şi va face notiţe cu
referinţă la problemele ce urmează a fi discutate ulterior.

211. Elaborarea diagramei lui Venn. Diagrama lui Venn reprezintă o hartă a
grupurilor şi organizaţiilor din comunitate, a relaţiilor lor reciproce şi a gradului lor de
importanţă în luarea deciziilor.

212. Participanţii sînt rugaţi să folosească cercuri – desenate pe hîrtie, reprezentînd

diferite grupuri. Importanţa grupului este reprezentată prin dimensiunile cercului respectiv
– cercul cel mai mare reprezintă grupul cel mai important. Gradul de interacţiune a diferitor
grupuri este reprezentat prin gradul de suprapunere a cercurilor. Astfel, dacă cercurile sunt
separate, înseamnă că nu există nici un fel de interacţiune între grupuri. Dacă cercurile se
ating cu suprafeţele, relaţiile ntre grupuri se limitează la schimb de infromaţii. Dacă
cercurile se suprapun puţin- între grupuri sau persoane există puţină cooperare, iar dacă se
suprapun mai mult- gradul de cooperare este mult mai înalt.

213. După finalizarea diagramei ea poate fi utlizată pentru a întreba participanţii, de

exemplu, despre cum s-au schimbat lucrurile în ultimii zece sau douăzeci de ani, ce
îmbunătăţiri ei ar dori să vadă în legătură cu instituţiile şi indivizii reprezentaţi pe hartă şi
numărul membrilor fiecărui grup.

214. Diagrama instituţională sau Diagrama lui Venn poate fi folosită în cadrul
discuţiilor în grup pentru generarea unor viziuni comune asupra infrastructurii sociale a
comunităţii, sau pentru a ilustra perspectivele relaţiilor dintre dferite grupuri ( bărbaţi -
femei, membrii consiliului local - membrii comunităţii etc).

215. Clasificarea problemelor după importanţă. În practica de cercetare, există cîteva

tehnici care pot fi utilizate pentru a afla modul de percepere de către populaţie a celor mai
importante probleme care o afectează. O metodă simplă constă în a ruga participanţii să
noteze pe o listă şase probleme principale ale comunităţii lor (ele ar putea fi de ordin
general sau care ţin de anumite sectoare, cum ar fi producţia agricolă, sănătatea etc.), iar
apoi să le clasifice în ordinea importanţei lor.

216. O altă metodă de clasificare este clasificarea în perechi. Problemele sunt notate pe
foi separate. Foile sunt arătate în perechi, membrii grupului find rugaţi să determine
problema cea mai gravă. Rezultatele sînt înregistrate pe o matrice. Rezultatul final este
obţinut, numărînd de cîte ori a fost menţionată fiecare problemă şi aranjînd problemele în
ordine consecutivă.

217. Clasificarea după gradul de bunăstare. Clasificarea după gradul de bunăstare

presupune identificarea şi analiza de către membrii comunităţii a diferitor grupuri din
comunitate din punct de vedere al bunăstării. Ea permite cercetătorilor să studieze
stratificarea socio-economică a populaţiei, să cunoască modul de definire şi de clasificare a
indicatorilor bunăstării utilizaţi de membrii comunităţii.

49
218. Calisificarea ca atare se efectuează în cadrul unui focus grup, care elaborează lista
tuturor gospodăriilor din localitate şi le scrie pe foi separate. Urmează sortarea foilor pe
coloane în funcţie de gradul de bunăstare al gospodăriei. În timpul clasificării după gradul
de bunăstare este deosebit de importantă definirea din start a noţiunilor de bunăstare,
sărăcie si a indicatorilor specifici.

219. După clasificarea gospodăriilor în funcţie de gradul de bunăstare, participanţii la

discuţie sunt rugaţi să încerce să determine care sunt factorii care ar determina trecerea
unor gospodării dintr-o coloană în alta (or, de la un nivel de bunăstare la alt nivel). Pa
langa exerciţiul dat, participanţii la discuţie pot fi încurajaţi să viziteze cîteva gospodării
mai înstărite din comunitate în vederea clarificării în detalii a factorilor bunăstării şi
efectuării unor concluzii referitor la condiţiile necesare pentru mărirea gradului de
bunăstare a locuitorilor comunităţii

220. Calendarele sezoniere. Calendarele sezoniere reprezintă o metodă de obţinere a

informaţiei despre tendinţele sezoniere dintr-o comunitate şi de identificare a perioadelor
vulnerabile pentru membrii comunităţii. Metoda este utilă în special pentru determinarea,
de exemplu, a perioadelor cînd membrii comunităţii sînt ocupaţi la maximum cu muncile
sezoniere şi nu pot să participe în activităţile de proiect, sau pentru identificarea
perioadelor anului dificile din anumite puncte de vedere pentru comunitate (de exemplu,
insuficienţa combustibilului).

221. Graficele activităţilor zilnice. Graficele activităţilor zilnice sînt utilizate pentru
reprezentarea grafică a modului de petrecere a zilelor de diferite grupuri socio
demografice. Ele pot fi folosite pentru compararea activităţilor diferitor grupuri (de
exemplu, a femeilor şi bărbaţilor, a angajaţilor şi şomerilor, a femeilor căsătorite şi a
văduvelor, etc) în vederea identificării diferenţelor şi similarităţilor. Graficele, de asemenea
pot contribui la identificarea timpului maximal potrivit pentru organizarea activităţilor de
proiect.

D.3 Evaluarea impactului asupra beneficiarilor

222. Evaluarea impactului asupra beneficiarilor este o metodă calitativă de colectare a

informaţiei în vederea determinării valorii unei activităţi din punctul de vedere al
principalilor utilizatori. Utilizarea acestei metode acordă posibilitate beneficiarilor şi
factorilor de decizie la nivel local să-şi exprime opiniile cu referinţă la proiect. Astfel, cu
ajutorul Evaluării impactului asupra beneficiarilor putem identifica:
- Gradul de satisfacţie a beneficiarilor de serviciile prestate;
- Cauzele gradului redus de satisfacţie a beneficiarilor de servicii;
- Gradul de percepţie a oamenilor despre impactul proiectului la nivel de comunitate;
- Nivelul de satisfacţie de instruirea obţinută;
- Gradul de apreciere a implicării liderilor locali în realizarea proiectului;
- Aprecierea asigurării durabilităţii obiectului reabilitat de către comunitate;
- Opiniile beneficiarilor privind modalităţile de sporire a eficienţei proiectului în
comunităţi

50
223. Evaluarea impactului asupra beneficiarilor este incorporată în toate proiectele
de dezvoltare ale Băncii Mondiale şi poartă un caracter sistematic, descriptiv şi de
recomandare. Cu referinţă la caracterul evaluării impactului asupra beneficiarilor,
menţionăm necesitatea efectuării periodice a acestei cercetări în vederea determinării
tendinţelor şi elaborării recomandărilor practice pentru sporirea impactului proiectului şi
atingerea obiectivelor lui de bază. Astfel, de obicei evaluarea impactului asupra
beneficiarilor se efectuează cel putin la începutul proiectului, la mijlocul lui şi după
finalizarea lui.

224. Evaluarea impactului asupra beneficiarilor prevede utilizarea următoarelor tehnici

de cercetare:
- Chestionarea, care se efectuează în baza unui eşantion;
- Interviurile semistructurate, utilizate la chestionarea experţilor;
- Discuţiile în focus grupuri;
- Observaţia.

225. În timpul efectuării evaluării impactului asupra beneficiarilor deseori sunt utilizate
grupele de control sau mai bine zis grupele care nu au fost supuse impactului proiectului
(de exemplu: comunităţile care au beneficiat de un proiect şi comunităţile cu aceleaşi
caracteristici, dar care nu au beneficiat de un proiect). Grupele de control sunt folosite
pentru comparaţie în vederea identificării impactului real al proiectului asupra
beneficiarilor.

226. Evaluarea impactului asupra beneficiarilor durează de obicei de la 3 pînă la 5 luni

şi este efectuată de către companii de consultanţă sau echipe de cercetare cu experienţă în
domeniu.

D.4 Monitorizarea şi evaluarea participativă

227. Monitorizarea şi evaluarea participativă este un proces complex de colaborare care

implică factorii de decizie în evaluarea proiectului sau programului de acţiuni şi în luarea
unor decizii orientate spre corectarea acţiunilor întreprinse. Spre deosebire de
monitorizarea şi evaluarea tradiţională, care presupune monitorizarea proiectului pe tot
parcursul implementării lui şi efectuarea evaluării doar la anumite etape (mijlocul
implementării sau la finele lui), în cazul monitorizării şi evaluării praticipative nu există o
distincţie clară dintre aceste două activităţi, ele fiind incorporate în designul proiectului în
calitate de componente obişnuite de lucru.

228. Factorii de decizie implicaţi în procesul de monitorizare şi evaluare participativă

sunt:
- Beneficiari directi ai proiectului;
- Organizaţiile intermediare, cum ar fi organizaţile nonguvernamentale;
- Reprezentanţii sectorului privat;
- Reprezentanţii administraţiei publice locale.

51
229. Principiile de bază ale Monitorizării şi Evaluării Participative sunt
următoarele:
- Oamenii din comunitate nu reprezintă doar surse de informare, ci participă activ în
proces;
- Factorii de decizie evaluează, iar persoanele din exteriorul comunităţii – facilitează
procesul;
- Focusarea asupra dezvoltării capacităţilor factorilor de decizie în ceia ce priveşte
analiza şi managementul problemelor;
- Angajarea factorilor de decizie în implementarea oricăror acţiuni de corectare.

230. Deosebirile dintre monitorizarea şi evaluarea tradiţională şi cea participativă pot fi

evidenţiate foarte clar în rezltatul analizei tabelului de mai jos. Astfel, dacă monitorizarea
şi evaluarea tradiţională este efectuată de unitatea de implementare a proiectului, MEPul
este efectuat de însuşi grupurile de beneficiari, sau de factorii de decizie.

231. În cazul monitorizării şi evaluării tradiţionale, indicatorii sunt elaboraţi din timp ca
parte a cadrului logic al proiectului. Monitorizarea şi evaluarea participativă presupune ca
indicatorii să fie identificaţi de către beneficiari în vederea măsurării investiţiilor şi
rezultatelor la nivel de comunitate.
Dacă monitorizarea şi evaluarea tradiţională se efectuează prin intermediul chestionării,
evaluării şi monitorizării periodice de către unitatea de implementare, atunci MEP este
efectuată de către beneficiari, în baza indicatorilor elaboraţi de ei.

232. Monitorizarea şi evaluarea tradiţională este efectuată periodic la anumite etape ale
implementării proiectului. MEPul este incorporat în proiect, se efectuează în permanenţă şi
este dificil de a diviza procesul de monitorizare de procesul de evaluare.
Monitorizarea şi evaluarea tradiţională se efectuează în scopul evaluării rezultatelor
proiectului şi pregătirii rapoartelor. MEPul are drept obiectiv sporirea responsabilităţii
beneficiarilor faţă de rezultatele proiectului şi întreprinderea acţiunilor de corectare, dacă
este necesar.

233. Tabelul 1.Deosebirile dintre monitorizarea şi evaluarea tradiţională şi MEP

ME Tradiţională ME Participativă
1. Cine? Experţi externi şi Unitatea de Beneficiarii finali ai
Implementare / Management a proiectului, populaţia, APL,
proiectului (UIP/UMP) NGO, AE ş.a
2. Ce? Indicatorii predeterminaţi de Indicatorii identificaţi de
măsurare a investiţiilor şi beneficiari pentru măsurarea
rezultatelor investiţiilor şi rezultatelor
3. Cum? Chestionare, evaluări şi monitorizări Beneficiarii monitorizează,
periodice efectuate de către evaluează şi analizează
(UIP/UMP) indicatorii calitativi şi
cantitativi identificaţi
4. Cînd? Monitorizarea se face pe parcursul Implicarea participativă este

52
 implementării proiectului, iar continuă şi mecanismele de
evaluarea la anumite etape ale reacţie a beneficiarilor fac
acestuia parte din procesul de lucru
5.De ce? Pregătirea rapoartelor pentru echipa Sporirea responsabilităţii
de management şi evaluarea beneficiarilor faţă de
rezultatelor proiectului rezultatele proiectului şi
întreprinderea acţiunilor de
corectare, dacă este necesar

234. Etapele de bază în efectuarea Monitorizării şi Evaluării Participative sunt:

- Etapa de pregătire;
- Etapa de evaluare participativă. Autoevaluare şi analiză;
- Etapa de acţiune şi planificare bazată pe evaluare şi analiză;
- Etapa de diseminare a rezultatelor.

235. Etapa de pregătire presupune următoarele acţiuni:

- Luarea deciziei asupra necesităţii evaluării;
- Determinarea costurilor şi perioadei;
- Identificarea facilitatorului;
- Definirea termenilor de referinţă pentru monitorizare şi evaluare;
- Instruirea echipei de facilitatori ai procesului de monitorizare şi evaluare.

236. Etapa de evaluare participativă, autoevaluare şi analiză presupune organizarea

unor şedinţe de monitorizare şi evaluare participativă la nivel de comunitate în vederea
colectării datelor necesare

237. Etapa de acţiune şi planificare urmează după analiza datelor colectate şi

presupune implementarea recomandărilor efectuate la etapa precedentă în vederea
corectării acţiunilor.

238. Etapa de diseminare a rezultatelor presupune acţiuni de feedback în raport cu

factorii de decizie implicaţi la diferite niveluri de implementare a proiectului. Diseminarea
rezultatelor poate fi efectuată prin intermediul unor mese rotunde, seminare, discuţii în
grup.

239. Monitorizarea şi evaluarea participativă presupune utilizarea următoarelor tehnici

de cercetare:
- Seminare ale factorilor de decizie;
- Metode ale Evaluării Rurale Participative (elaborarea hărţilor, clasificarea problemelor,
elaborarea graficelor sezoniere, organizarea focus grupurilor şi interviurilor
semistructurate);
- Metode de autoevaluare

53
D.5 Metode TOP: discuţia, metoda fundamentală de seminar, metoda planificării
strategice.

240. „ Metodele TOP sau Tehnologiile de participare” sunt metode de facilitare în grup
, elaborate de către Institutul de Afaceri Culturale din Chicago şi aplicate de mai bine de
30 de ani în comunităţi în vederea dezvoltării spiritului participativ şi implicării
populaţiei în procesul de luare a deciziilor şi de soluţionare a problemelor.

241. Metodele TOP cele mai frecvent utilizate sunt:

- Metoda discuţiei;
- Metoda fundamentală de seminar;
- Metoda planificării strategice;

242. Particularităţile metodelor TOP constau în următoarele:

- Abordare creativa a problemelor comunităţii bazată pe învăţarea din experienţa proprie;
- Îmbinarea reuşită a teoriei cu practica. Participanţii însuşesc metodele de facilitare
prin implicarea directă în procesul de soluţionare a unor probleme în baza metodelor
TOP;
- Caracter participativ. Metodele presupun includerea participanţilor pe tot pracursul
practicării lor;
- Implicarea tuturor participanţilor. Metodele contribuie la implicarea tuturor
participanţilor în activităţi şi ii mobilizează la acţiuni concrete;
- Stimulează creativitatea. Metodele solicită participanţilor o abordare creativa a planului
de desfăşurare a acţiunilor, pentru a progresa;
- Lucrul în echipă. Metodele promovează o activitate în echipă, stimulînd aportul creativ
al fiecărui membru la rezultatul final

243. În cazul aplicării Metodelor TOP facilitatorul şi participanţii formează o echipă,

rolurile lor însă sunt totalmente diferite. Astfel, participanţii:
- Vin cu idei şi recomandări;
- Fac schimb de reflecţii;
- Participă activ la elaborarea unor planuri de actiuni;
- Îşi asumă responsabilităţi pentru implementarea planurilor de acţiuni

244. Rolul facilitatorului constă în următoarele:

- De a ghida conversaţia în direcţia atingerii obiecivelor;
- De a contribui la implicarea tuturor participanţilor în discuţie;
- De a contribui la ajungerea consensului de grup în cazul discuţiilor dificile;
- De a promova claritatea în formularea exprimărilor;
- De a respecta toate opiniile;
- De a poseda şi a aplica un limbaj de colaborare;

245. Vom încerca în continuare să caracterizăm pe scurt metodele TOP.

246. Metoda discuţiei

54
Metoda discuţiei este o metodă de facilitare a conversaţiei în grup care permite participanţilor
să-şi manifeste creativitatea şi aprofundeaza viziunile fiecăruia, conduce spre consensul
grupului, scopul final fiind împărtăşirea experienţei personale şi lărgirea planului discuţiei.
Astfel, Discuţia este o comunicare eficientă care:
- Conduce la un dialog profund;
- Conturează perspectivele;
- Rezultă în idei şi concluzii clare;
- Implică în discuţie întregul grup

247. Metoda Discuţiei este aplicată la: evaluarea activităţii desfăţurate; reflectarea asupra
întrunirilor, seminarelor, conferinţelor; colectarea datelor, a informaţiei; discutarea
problemelor, aplanarea conflictelor; crearea contextului pentru alte activităţi.

248. Metoda discuţiei este aplicată de către facilitator printr-o serie de întrebări care:
- Direcţionează gîndirea grupului spre luarea unor decizii;
- Sunt utilizate secvenţial, la anumite perioade de timp;
- Sunt adaptabile la orice situaţii şi grupuri;
- Conduc participanţii prin cele patru nivele ale cunoaşterii: obiectiv, reflectiv,
interpretativ, decizional;
- Sunt puse într-o anumită ordine, conducînd la conştientizarea procesului;

249. Prin întrebările puse, metoda practic reflectă calea firească de cunoaştere, urmînd
cele patru niveluri: Obiectiv, Reflectiv, Interpretativ, Decizional. În baza acestui fapt
această metodă mai poartă şi denumirea de ORID.

250. Astfel, la nivelul Obiectiv cunoaşterea începe de la senzaţiile pe care le

recepţionăm cu ajutorul organelor de simţ: văzul, auzul, mirosul, gustul, senzaţiile tactile.
Întrebările puse de facilitator la acest nivel vor fi:
- Ce scene vă amintiţi?
- Ce culori vă amintiţi?
- Ce bucăţi de frază aţi auzit?
- Ce aţi observat?

251. La nivelul Reflectiv, care mai este şi nivelul percepţiei, se crează o imagine integră
despre realitate şi apar sentimente, emoţii, asocieri, care completează informaţia
recepţionată la nivelul senzaţiilor. Întrebările puse la nivelul Reflectiv vor ţine de reacţiile
oamenilor, sentimentele lor cu referinţă la anumite evenimente (frică, furie, intriga etc),
asocierile făcute cu evenimentele din trecut. Astfel, facilitatorul la acest nivel va pune
întrebări de tipul:
- Care a fost prima Dvs reacţie?
- La ce moment, după părerea Dvs, a reacţionat întregul grup?
- La ce moment v-aţi simţit frustrat, emoţionat pozitiv?
- Unde aţi simţit oboseala?

55
252. Nivelul Interpretativ presupune atribuirea lucrurilor, faptelor a anumitor valori,
sensuri, scopuri. Întrebările in cazul dat vor scoate în evidenţă scopurile şi sensurile,
importanţa pe care oamenii o atribuie subiectului. Ca model de întrebri pot fi următoarele:
- Care paşi au fost reuşiţi... şi care ... mai puţin reuşiţi?
- Ce aţi învăţat nou?
- Ce credeţi despre...?

253. Nivelul Decizional presupune luarea unei atitudini, a unei decizii care motivează
acţiunile noastre viitoare. Întrebările vor conduce indivizii spre luarea deciziilor privind
relaţiile lor şi atitudinea faţă de tema discuţiei pe care au avut-o împreună. Tipurile de
întrebări pentru nivelul Decizional ar fi:
- Ce i-aţi spune despre ziua de astăzi unei persoane, care nu a asistat la eveniment?
- Ce schimbări sunt necesare?
- Care este soluţia grupului?

254. Pe parcursul facilitării discuţiei, facilitatorul va ţine cont de următoarele aspecte

importante:
a. Iniţierea discuţiei este un prim pas spre asigurarea succesului ei. Astfel, în
timpul iniţierii discuţiei:
i. va asigura o atmosferă plăcută
ii. va convinge participanţii din start că discuţia este foarte importantă
iii. va pune prima întrebare în mod clar
iv. va obţine răspunsuri de la fiecare membru al grupului

b. Toate ideile participanţilor trebuie să fie notate. Pentru aceasta, facilitatorul:

- va nota într-un carnet toate răspunsurile;
- va ruga pe cineva dintre participanţi să noteze răspunsurile;
- va utiliza notiţele pentru recapitulare pe parcursul discuţiei;
- va utiliza notiţele la scrierea raportului

c. Va supraveghea şi va menţine mersul discuţiei în funcţie de obiectivele

propuse. În acest scop:
- în cazul in care nu s-a obtinut răspuns, va repeta întrebarea;
- în caz dacă participanţii vor ieşi din cadrul temei, va repeta întrebarea;
- dacă cineva vorbeşte mult, se va adresa altei persoane din grup pentru clarificări sau
exemple

d. Va ţine discuţia focusată. Astfel:

- dacă grupul va porni altă discuţie, va recapitua cele menţionate anterior;
- va conştientiza si va întrerupe devierea de la temă;
- va repeta întrebarea

e. Va orienta discuţia spre obiective practice. În acest scop:

- cînd va pune întrebarea, va da un exemplu din practică;
- dacă răspunsul va fi abstract, va ruga participanţii să dea un exemplu real

56
 f. Va contribui la soluţionarea dezacordurilor. Astfel,
- nu va face aprecieri, cînd punctele de vedere ale participanţilor nu vor corespunde cu
viziunile lui;
- dacă participanţii se vor contrazice, nu va lua partea nici unuia din ei, ci va întreba dacă
are cineva alte puncte de vedere;
- dacă cineva va manifesta dezacordul, îl va întreba care este argumentul

g. Va conduce discuţia spre concluzii concrete. În acest scop:

- va recapitula ce a fost discutat;
- va informa participanţii în ce mod vor fi utilizate rezultatele discuţiei;
- în cazul n care discuţia nu are obiective practice, va menţiona că unele discuţii au drept
scop schimbul de păreri şi nu presupun rezultate concrete

In Anexa 1 se prezinta un model de aplicare a Metodei Discuţiei.

255. Metoda fundamentală de seminar

Metoda fundamentală de seminar este o modalitate de facilitare a grupului în vederea
soluţionării unor probleme complexe. Această metodă constituie baza tuturor formelor de
seminar aplicate de către facilitator şi poate fi aplicată la: conturarea perspectivelor,
depistarea obstacolelor, elaborarea căilor de realizare a ideilor grupului, implicarea
populaţiei în diverse activităţi, organizarea acţiunilor, activităţilor.

256. Seminarul este alcătuit din trei părţi de bază:

- contextul;
- procedeele de lucru (generarea de idei, gruparea, denumirea);
- reflecţii

257. Fiecare seminar are tema sa centrală. De exemplu: asigurarea durabilităţii

obiectelor reabilitate. În funcţie de tema seminarului sunt elaborate obiectivele raţional şi
empiric ale seminarului şi întrebarea centrală. Astfel, în cazul temei de mai sus, obiectivul
raţional va fi: identificarea măsurilor de asigurare a durabilităţii obiectelor reabilitate.
Obiectivul empiric va consta în identificarea relaţiilor create între participanţii la discuţie în
raport cu problema asigurării durabilităţii. Întrebarea centrală va fi: Cum vom asigura
durabilitatea obiectelor reabilitate?

258. Orice seminar începe cu crearea Contextului.

Contextul reprezintă partea întroductivă a seminarului, în timpul căreia este actualizată
tema, este conturat procesul şi durata seminarului. Actualizarea temei presupune
următoarele acţiuni:
- prezentarea facilitatorului şi participanţilor;
- expunerea scopului întrunirii;
- iniţierea unei discuţii scurte pe marginea temei seminarului

57
259. Conturarea procesului şi duratei seminarului presupune informarea participanţilor
despre etapele seminarului şi durata lui. De obicei durata seminarului este nu mai mare de
o oră, inclusiv: contextul – 15 min., procedeele de lucru – 35 min., reflecţii – 10 min,.

260. Procedeele de lucru includ generarea de idei, gruparea lor şi denumirea.

261. Generarea de idei presupune:

- generarea individuală de idei pe o coală de hîrtie (8-12 idei) cu referire la întrebarea
centrală a seminarului;
- Selectarea individuală a 5-7 idei considerate de către participanţi drept cele mai
valoroase;
- Divizarea participanţilor în echipe şi discutarea ideilor elaborate. Selectarea în grup a 7
idei valoroase şi scrierea lor pe foi separate;
- Prezentarea din partea grupurilor a cîte două idei cele mai importante şi afişarea lor pe
tablă;
- Prezentarea din partea grupurilor a cîte două idei care sunt cel mai uşor de realizat şi
afişarea lor la întîmplare pe tablă.

262. Gruparea fişelor include:

- Identificarea de către participanţi a ideilor cu sens apropiat şi gruparea lor în coloane;
- Prezentarea din partea grupurilor a încă două idei care sunt dificil de realizat şi
gruparea lor după sens în coloanele de pe tablă;
- Aplicarea unor simboluri pentru fiecare coloana de idei;
- Aplicarea aceloraşi simboluri pe fişele rămase în echipă şi afişarea lor pe tablă în
coloanele respective

263. Denumirea seturilor de fişe presupune citirea seturilor de fişe şi denumirea lor
(exemple de denumiri vezi Anexa 2.).

264. Reflecţiile constituie etapa de totalizare a seminarului, în timpul căreia sunt

confruntate rezultatele obţinute cu obiectivele şi întrebarea centrală a seminarului şi este
efectuată o mică discuţie de încheiere .

265. În rezultatul compararii rezultatelor obţinute cu obiectivele seminarului,

participanţii se vor asigura că seminarul şi-a atins scopurile şi a răspuns la întrebarea
centrală. În acest scop facilitatorul va ruga un participant să citească întrebarea, scopul
seminarului şi denumirile seturilor de fişe.

266. Discuţia de încheiere are scopul de a generaliza şi sistematiza lucrul seminarului,

de a afla impresiile participanţilor despre seminar

267. Planificarea strategică participativă

Înainte de a descrie Metoda planificării strategice participative, vom încerca să clarificăm
noţiunile de bază: planificare, planificarea acţiunilor comunitare, planificarea strategică,
planificarea strategică participativă şi să definim particularităţile planificării strategice
participative.

58
268. Astfel, prin planificare noi subînţelegem un proces de identificare şi de selectare a
obiectivelor ce vor fi urmărite de-a lungul unor intervale de timp, precum şi modalităţile
prin care acestea vor fi atinse.

269. Planificarea acţiunilor comunitare desemnează o corelare a potenţialului de

intervenţie a membrilor unei comunităţi în cazul unor probleme de interes comun.

270. Planificarea strategică reprezintă planificarea dezvoltării comunităţii de lungă

durată din perspectiva unui set de probleme cu care se confruntă membrii comunităţii.

271. Planificarea strategică participativă reprezinta elaborarea planului strategic prin

cooperarea şi conlucrarea membrilor comunităţii.

272. Aşadar, planificarea strategică participativă se deosebeşte de alte tipuri de

planificare prin următoarele:
- Este un proces de participare a membrilor comunităţii în luarea deciziilor;
- Este un proces de implicare a diferitor grupuri socio demografice din comunitate în
planificarea şi implementarea acţiunilor comunitare;
- Presupune activitatea în echipă;
- Este un proces deschis şi transparent. Presupune consultări cu populaţia;
- Este un proces de responsabilizare a membrilor comunităţii. Membrii comunităţii deţin
autoritatea de a acţiona şi îşi asumă responsabilităţi pentru acţiunile întreprinse

273. Procesul de elaborare a planului strategic participativ presupune:

- O etapă de pregătire sau de preplanificare în comunitate;
- Elaborarea planului strategic participativ al comunităţii

274. În timpul etapei de pregătire sau de preplanificare vor fi efectuate următoarele

activităţi:
a. Crearea unui grup comunitar (de exemplu Comitetul de dezvoltare socio-
Economică a Comunităţii) care va fi responsabil de participarea activă a membrilor
comunităţii în procesul de planificare, de elaborarea directă a planului strategic şi de
monitorizarea mplementării lui
b. Elaborarea profilului comunităţii (analiza situaţiei socio-demografice,
economice, culturale, ecologice etc.)
c. Analiza factorilor de decizie din comunitate
d. Identificarea resurselor comunităţii ( de apă, atmosferice, de sol şi geologice,
biodiversitatea, resurse umane, infrastructură, resurse economice, resurse culturale
şi de agrement etc)

275. Planul strategic participativ va fi elaborat prin intermediul unui ciclu de seminare
organizate la nivel de comunitate, şi anume:
i. Seminarul viziunilor (elaborarea unui tablou practic al viitorului dorit)
ii. Seminarul contradicţiilor (identificarea obstacolelor care stau în calea
realizării viziunilor)

59
 iii. Seminarul direcţiilor strategice (elaborarea acţiunilor propuse pentru
înlăturarea contradicţiilor şi atingerea viziunilor)
iv. Seminarul implementării (elaborarea unor acţiuni substanţiale necesare
pentru implementarea direcţiilor trasate)

276. Succesiunea seminarelor este obligatorie şi are o cale logică: porinind de la

perspectiva îndepărtată, prin relevarea obstacolelor şi elaborarea căilor de depăşire a
acestora, se ajunge la paşi practici, reali, care încep mişcarea spre perspectiva trasată.

277. O importanţă deosebită are întrebarea centrală a seminarului, care determină

conţinutul întregului ciclu de seminare. Din ea reies întrebarea şi scopul fiecărui seminar
luat aparte. O întrebare centrală reflectă următoarele elemente: problema comunităţii,
realizatorii Planificării strategice, perioada de realizare şi începe de obicei cu întrebarea:
Cum? Exemplu de întrebare centrală: Cum vom îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor din
comunitate pînă în anul 2010?

278. Durata Seminarului de Planificare strategică este de regula de două zile.

Prima zi va cuprinde:
- Deschiderea şi Contextul – o oră;
- Seminarul viziunilor – 1,5 ore;
- Seminarul contradicţiilor – 2 ore;
A doua zi vor fi organizate:
- Seminarul Direcţiilor Strategice – 2 ore;
- Seminarul Implementării – 3 ore;
- Reflecţii - 30 minute.

279. Este de menţionat că la seminare se vor pregati procese verbale ale sedintelor în
două exemplare. Un exemplar va rămîne în comunitate, iar un exemplar va fi luat de către
facilitator.

280. Deschiderea şi contextul

Deschiderea şi contextul includ:
- Prezentarea facilitatorului şi expunerea scopului vizitei;
- Comentarea planului de lucru pentru două zile;
- Prezentarea participanţilor;
- Discuţia întroductivă (se bazează pe problemele comunităţii, resursele de care dispune
comunitatea pentru a le soluţiona);
- Explicarea metodei şi scopului Planificării strategice

281. Seminarul viziunilor

Seminarul viziunilor are drept obiectiv elaborarea viziunilor participanţilor la seminar privind
perspectivele problemei peste 5 ani. Astfel, întrebarea centrală a Seminarului viziunii va fi: „Să
vedem ce realizari vom avea în sat / localitate peste 5 ani în rezultatul soluţionării problemei?”.

282. Seminarul viziunilor are la bază metoda fundamentală de seminar şi presupune

aceleaşi etape de realizare: Contextul, Procedeele de lucru şi Reflecţiile.

60
283. În Context, facilitatorul afişază întrebarea centrală a seminarului dat, conturează
durata şi etapele seminarului, iniţiază o discuţie pentru a-i face pe participanţi să-şi
imagineze problema soluţionată peste 5 ani.

284. Procedeele de lucru includ, ca şi în cazul Metodei fundamentale de seminar,

Generarea de idei, gruparea şi denumirea lor. În caziul generării de idei, ideile vor fi
formulate ca acţiuni terminate (exemplu: şcoală reabilitată)

285. Generarea de idei va include:

- Generarea individuală de idei (8-12 idei);
- Selectarea individuală a 5-7 idei considerate de către participanţi drept cele mai
valoroase;
- Divizarea participanţilor în echipe şi selectarea în grup a 7 idei valoroase. Scrierea lor
pe foi separate;
- Prezentarea din partea grupurilor a cîte două idei cele mai importante şi afişarea lor pe
tablă;
- Prezentarea din partea grupurilor a cîte două idei care sunt cel mai uşor de realizat şi
afişarea lor la întîmplare pe tablă.

286. Gruparea fişelor va include:

- Identificarea de către participanţi a ideilor cu sens apropiat şi gruparea lor în coloane;
- Prezentarea din partea grupurilor a încă două idei care sunt dificil de realizat şi
gruparea lor după sens în coloanele de pe tablă;
- Aplicarea unor simboluri pentru fiecare coloana de idei;
- Aplicarea aceloraşi simboluri pe fişele rămase în echipă şi afişarea lor pe tablă în
coloanele respective
Denumirea seturilor de fişe presupune citirea seturilor de fişe şi denumirea lor.

287. Reflecţiile. La această etapă se face o totalizare a seminarului. Se confruntă

denumirea coloanelor cu întrebarea şi scopul Seminarului viziunilor. Se face o analiză a
rezultatelor, aplicînd Metoda discuţiei. Se totalizează întreaga activitate desfăşurată (se
citeşte întrebarea centrală a Seminarului, întrebarea, scopul şi rezultatele Seminarului
viziunilor.
Se anunţă că va urma Seminarul Contradicţiilor, unde vor fi identificate obstacolele în
calea viziunilor lor)

288. Seminarul contradicţiilor

Seminarul contradicţiilor este al doilea seminar din ciclul de seminare ale Planificării
strategice şi are drept obiectiv identificarea obstacolelor care stau în calea realizării
viziunilor. Acest seminar are la bază Metoda fundamentală de seminar şi va parcurge de
asemenea toate etapele acesteia: contextul, procedeele de lucru, reflecţiile.

289. Pentru desfăşurarea eficientă a seminarului este foarte important de a formula corect
întrebarea centrală şi obiectivul. Un model de întrebare centrală ar fi: „Care sunt

61
 obstacolele ce ne împiedică să atingem viziunile stabilite?”. Obiectivul ar fi în cazul dat:
identificarea obstacolelor care pot afecta realizarea viziunilor.

290. Contextul. În context, facilitatorul afiseaza întrebarea şi scopul seminarului,

conturează durata şi etapele lui. Totodată, explică auditoriului că obstacolele depistate
trebuie să arăte rădăcina problemei (cauza şi nu efectul). Facilitatorul poate face apel la
scurte povestiri, care ar apropia participantii de ideea de rădăcina problemei.

291. Prima povestire. Dacă o buruiană a fost prăşită, dar rădăcina ei nu a fost atinsă,
atunci după ploaie ea va reînvia. La fel se va întîmpla şi în viaţa socială, dacă noi ne vom
concentra la înlăturarea efectelor şi nu a rădăcinii problemei.

292. A doua povestire: să ne închipuim că stropim grădina şi la un moment apa a

încetat să curgă din furtun. Nimeni nu se va uita în furtun pentru a înţelege ce s-a întîmplat,
ci mai curînd va verifica dacă nu s-a defectat furtunul sau dacă este apă la robinet.

293. A treia povestire: două autoturisme s-au pornit spre o localitate. Pe drum la
ambele autoturisme s-a spart cate o roata. În ambele maşini lipsea cricul. Pasagerii primului
autoturism au găsit două pietre, au ridicat maşina şi au schimbat roata. Pasagerii celui de al
doilea autoturism continuau să caute cricul. Povaţa: aşa se întîmplă şi în viaţă: cineva vede
problema: cum să ridicăm maşina, alţii – o substituie: nu avem cric, haideţi să căutăm un
cric.

294. Identificînd obstacolele vom evita frazele: lipsă de, inexistenţă de, înlocuindu-le cu
surse neidentificate, strategii nedezvoltate etc.

295. Procedeele de lucru. Generarea de idei începe cu reamintirea condiţiilor: evitaţi

formulele de tipul: lipsă de , inexistenţă de etc. Facilitatorul menţionează că obstacolele
trebuie să fie reale şi să ţină de specificul problemei. Generarea de idei include:
- generarea individuală de idei (8-12 idei);
- Selectarea individuală a 5-7 idei considerate de către participanţi drept cele mai
valoroase;
- Divizarea participanţilor în echipe şi selectarea în grup a 7 idei valoroase. Scrierea lor
pe foi separate;
- Prezentarea din partea grupurilor a cîte două idei cele mai importante şi afişarea lor pe
tablă;
- Prezentarea din partea grupurilor a cîte două idei care sunt cel mai uşor de realizat şi
afişarea lor la întîmplare pe tablă.

296. Gruparea fişelor va include:

- Identificarea de către participanţi a ideilor cu sens apropiat şi gruparea lor în coloane;
- Prezentarea din partea grupurilor a încă două idei care sunt dificil de realizat şi
gruparea lor după sens în coloanele de pe tablă;
- Aplicarea unor simboluri pentru fiecare coloana de idei.

62
 Aplicarea aceloraşi simboluri pe fişele rămase în echipă şi afişarea lor pe tablă în coloanele
respective.
Denumirea seturilor de fişe presupune citirea seturilor de fişe pe coloane şi denumirea lor.

297. Reflecţii. La această etapă se face o totalizare a seminarului şi se integrează

obstacolele în procesul de planificare strategică. Astfel:
- Se citeşte întrebarea şi scopul seminarului şi se întreabă care sunt obstacolele ce
împiedică comunitatea să-şi realizeze viziunile;
- Se face o analiză a rezultatelor (denumirile coloanelor), aplicînd metoda discuţiei (ex.:
ce am obţinut în rezultatul seminarului Contradicţiilor? Cunoscînd obstacolele, ce ar
trebui de făcut?);
- Se totalizează întreaga activitate desfăşurată (citim întrebarea centrală, întrebarea
seminarului viziunilor şi rezultatele lui. Citim scopul, întrebarea centrală şi rezultatele
seminarului contradicţiilor. Întrebăm participanţii dacă a fost obţinut un răspuns la
întrebarea seminarului contradicţiilor)

În final participanţii sunt anunţaţi că Planificarea Strategică va continua cu elaborarea

Direcţiilor strategice şi Implementarea.

298. Seminarul Direcţiilor Strategice

Obiectivul seminarului constă în elaborarea, în baza viziunilor şi contradicţiilor, a
direcţiilor strategice pentru depăşirea obstacolelor şi realizarea perspectivelor de
dezvoltare ale comunităţii. Seminarul este parte a Planificării strategice şi repetă paşii
metodei fundamentale de seminar.

299. Întrebarea centrală a acestui seminar va solicita ca răspuns acţiuni, activităţi ce vor
fi desfăşurate de către membrii comunităţii pentru a depăşi obstacolele existente şi
soluţionarea problemei de bază. (exemplu de întrebare:ce putem face pentru a depăşi
obstacolele ce ne împiedică la solutionarea problemei comunităţii?) Scopul seminarului în
cazul dat ar fi următorul: identificarea acţiunilor concrete care ne-ar ajuta să depăşim
obstacolele.

300. Contextul. În context, facilitatorul va afişa întrebarea centrală a seminarului, va

contura durata şi etapele seminarului, va explica semnificaţia noţiunii de gîndire strategică
în baza unor istorioare povestite participanţilor.

301. Prima povestire. Dacă aruncăm într-o cratiţă cu apă fierbinte o broscuţă, ea va
reacţiona imediat şi va sări din cratiţă. Dacă însă punem broscuţa într-o cratiţă cu apă rece
şi punem cratiţa la foc, broscuţa nu va sesiza schimbarea treptată a temperaturii apei,
ajungerea apei la temperatura de fierbere şi fiind moleşită va pieri. La fel este şi în viaţa
socială. Dacă intervine brusc o schimbare negativă, omul o sesizează şi refuză să se
adapteze la ea, făcînd ceva pentru a redresa situaţia. În cazul în care schimbarea intervine
treptat, omul se adaptează încetişor şi ajunge la un moment cînd nu mai poate întreprinde
ceva, chear dacă înţelege că inactivitatea va conduce la neplăceri mari.

63
302. A doua povestire. Tabla de şah. În jocul de şah este foarte important ca jucătorul să
prevadă următorii paşi pe tablă. Succesul jocului rezidă în viziune. În viaţă e la fel: este
important ca omul să-şi planifice activităţile sale, prevăzînd următorii paşi.

303. A treia povestire. Yng si Yang – este un concept în filosofia chineză, care explică
unitatea lumii. Lucrurile sunt componente ale unui întreg. Nu trebuie să tratăm lucrurile la
extrem: bine sau rău, noul nu exclude totalmente vechiul. Deci, trebuie să privim lucrurile
în ansamblu, găsind armonia lor.

304. A patra povestire. Jocul de popice ne prezintă o situaţie cînd cu o singură aruncare
a bilei încercăm să rasturnăm toate popicele. Asa şi noi, trebuie să întreprindem acţiuni care
ar conduce la depăsirea mai multor contradicţii.

305. Procedeele de lucru: generarea de idei, gruparea lor în chenare, denumirea

chenarelor şi alinierea lor, denumirea direcţiilor strategice. La începutul seminarului pe
tabla de lucru se afişează 9 chenare marcate în colţul stîng cu litere.

306. Generarea de idei începe cu instrucţiunea facilitatorului: „Formulaţi cel puţin căte o
ideie, acţiune care ar contribui la depăşirea fiecărui obstacol identificat la Seminarul
contradicţiilor. Ideile trebuie să fie formulate ca acţiuni, ce pot fi înfăptuite în comunitate
pentru a înlătura obstacolele.

307. Generarea de idei include:

- generarea individuală de idei (8-12 idei);
- Selectarea individuală a 5-7 idei considerate de către participanţi drept cele mai
valoroase;
- Divizarea participanţilor în echipe şi selectarea în grup a 7 idei valoroase. Scrierea lor
pe foi separate;
- Prima colectare a fişelor. Prezentarea din partea grupurilor a cîte două acţiuni cele mai
importante şi afişarea lor la intamplare în 1-2 chenare de lucru.Gruparea fişelor în
chenare. (Gruparea se va face după prima extragere a fişelor. Ideile cu sens apropiat se
grupează în chenarele libere);
- A doua colectare a fişelor. Prezentarea din partea grupurilor a cîte două acţiuni care
sunt cel mai uşor de realizat şi afişarea lor la întîmplare în 1-2 chenare de lucru;
- Identificarea de către participanţi a ideilor cu sens apropiat şi gruparea lor în 1-2
chenare de lucru;
- Prezentarea din partea grupurilor a încă două acţiuni care sunt dificil de realizat şi
gruparea lor după sens în chenare;
- Aplicarea literelor chenarelor pe fişele rămase în echipă, colectarea lor şi afişarea în
chenarele respective.

308. Denumirea chenarelor

Numele chenarelor trebuie să prezinte o acţiune (ex. Căutare, instruire etc.). Denumirea
chenarelor include: citirea fişelor din fiecare chenar, atribuirea unui nume fiecărui chenar,
citirea denumirilor tuturor chenarelor.

64
309. Alinierea chenarelor.
Facilitatorul întreabă sala care chenare numesc activităţi cu orientare comună şi le plasează
într-o inie pe tablă. În acest mod se aliniază toate chenarele.

310. Denumirea direcţiilor strategice.

Se propune participanţilor să dea un nume chenarelor din fiecare linie care ar indica o
acţiune şi ar fi un substantiv cu dezinenţa –rea.

311. Reflecţii. Etapa include următoarele acţiuni:

- Se face o totalizare a seminarului;
- Se confruntă direcţiile strategice cu întrebarea seminarului;
- Se desfăşoară o discuţie de totalizare aplicînd metoda ORID (Ce am făcut astăzi? Care
au fost momentele de succes? Ce dificultăţi am întîmpinat? Ce aţi dori să faceţi n
continuare?);
- Se analizează dacă direcţiile strategice elaborate prevăd depăşirea tuturor obstacolelor
identificate în timpul Seminarului contradicţiilor. În acest scop se citeşte fiecare
obstacol şi participanţii sunt întrebaţi care direcţie strategică înlătură obstacolul dat;
- Urmează procesul de integrare a reultatelor seminarului în procesul Planificării
strategice (se citeşte întrebarea centrală a Planificării strategice, întrebarea şi rezultatele
Seminarului viziunilor, seminarului contradicţiilor, seminarului direcţiilor strategice. Se
întreabă dacă seminarul Direcţiilor strategice şi-a atins scopul);
- Participanţii îşi aleg direcţia strategică la care vor lucra în timpul Seminarului
implementării.

312. Seminarul Implementării

Seminarul implementării este ultimul seminar din Planificarea strategică. La fel ca şi
celelalte seminare are la bază Metoda fundamentală de seminar. Seminarul implementării
este alcătuit din două părţi: planificarea activităţii pentru 5 ani şi planificarea activităţii
pentru un an.

313. Planificarea activităţii pentru 5 ani.

Întrebarea şi scopul planificării pentru 5 ani de activitate solicită determinarea acţiunilor
reale ce trebuie întreprinse pentru a soluţiona problema comunităţii relevată în întrebarea
centrală (ex:Ce vom face în următorii 5 ani de activitate pentru a soluţiona problema?).
Scopul seminarului ar fi: să determinăm ce avem de făcut în fiecare an, reieşind din
direcţiile strategice elaborate.

314. Facilitatorul atenţionează participanţii că vor planifica acţiuni concrete pentru cinci
ani de activitate, reieşind din direcţia strategică la care lucrează.
- Contextul:
Facilitatorul afişează întrebarea seminarului
Face o retrospectivă a activităţii efectuate în cadrul Planificării strategice
Conturează durata şi etapa

65
315. Generarea de idei. Generarea de idei începe cu instrucţiunile facilitatorului:
formulaţi ideile ca realizări, acţiuni terminate care răspund la întrebarea: ce avem de făcut
în primul an, în al doilea an etc. Ideile trebuie să numească acţiuni. Lucruri specifice,
potrivite, orientate spre rezultat, reale, limitate în timp. Astfel nu se va spune: crearea unui
comitet, ci comitet creat.

Amintim participanţilor că realizările, acţiunile pentru primul an de activitate nu trebuie să

se bazeze pe surse din exteriorul comunităţii.

316. Generarea de idei include:

- Generarea individuală de idei (sunt formulate cîteva realizări pentru fiecare an, conform
direcţiei strategice la care s-au semnat participanţii);
- Selectarea individuală a 1-3 realizări pentru fiecare an;
- Formarea echipelor de lucru conform direcţiilor strategice, la care s-au semnat
participanţii;
- Determinarea în echipă a 3-5 realizări pentru fiecare an şi scrierea lor pe fişe.

317. Gruparea realizărilor pe ani. Prezentarea rapoartelor

- Cîte un reprezentant din fiecare echipă de lucru aplică pe tablă pe ani realizările
preconizate;
- Un reprezentant al echipei prezintă auditoriului un raport scurt despre acţiunile
prevăzute

318. Reflecţii.
- Confruntarea rezultatelor cu scopul seminarului;
- Retrospectiva intregii activităţi, desfăşurate în cadrul planificării strategice;
- Discuţie de analiză şi încheiere (metoda ORID)

319. Planificarea activităţii pentru un an.

Se efectuează similar planificării activităţii pentru 5 ani . Activităţile sunt planificate pe
trimestre. Este efectuat în baza Metodei fundamentale de seminar (context, procedee de
lucru, reflecţii).

320. Reflecţii la planificarea strategică

Reflecţiile au drept scop analiza şi generalizarea întregii activităţi de Planificare strategică
şi includ:
- Discuţie de analiză şi totalizare în baza metodei ORID (Care este întrebarea centrală a
Seminarului? Care sunt întrebarea, scopul şi rezultatele Seminarului viziunilor,
Seminarului contradicţiilor, seminarului Direcţiilor strategice? Ce aţi făcut la seminarul
implementării? Am obţinut răspuns la intrebarea centrală a seminarului pe parcursul a
două zile? Ce v-a plăcut în aceste zile? Ce aţi învăţat? Ce concluzii aţi făcut? Ce veţi
face în continuare?);
- Mesajul de încheiere al facilitatorului. Facilitatorul explică rezultatele muncii
efectuate în comun şi menţionează importanţa activităţii în echipă şi pe viitor la
implementarea planului strategic. El anunţă participanţii că următoarea întrevedere va

66
 avea loc peste trei luni pentru a evalua activitatea echipelor şi a revedea planul de
acţiuni pentru următorul trimestru.

E. Programul de derulare a subcomponentei de Creare a capacitatii institutionale la

nivelul comunitatilor

321. Prezentul manual operational este elaborat potrivit partii B1(a) din anexa 2 la Acordul de
imprumut (Proiectul de inchidere a minelor, refacerea mediului si regenerare socio-
economica) dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare –
Imprumut 4759 – RO, si prevede un ansamblu de principii, conditii si proceduri aplicate
pentru stabilirea in principal a : obiectivelor programului de dezvoltare a capacitatii
comunitatilor, localitatile miniere eligibile, bugetului operational necesar ANDZM si
UMP-RSE pentru executia programului; mecanismului de monitorizare, control, raportare
si evaluare a efectelor de impact socio-economic, asistenta tehnica furnizata de firma
specializata selectata pe baza procedurilor de achizitii BIRD, derularea activitatilor de
facilitare din partea ANDZM cu asistenta UMP-RSE si mobilizarea si participarea
comunitara in procesul de planificare strategica participativa.

322. ANDZM, cu asistenta UMP-RSE, acorda sprijin comunitatilor miniere, conform

manualului operational, aprobat de Coordonatorul Proiectului.

323. In sensul prevederilor prezentului manual operational, autoritatile publice locale sunt
reprezentantii oficiali ai comunitatii de la nivelul judetean si local (primarie si consiliul
local) din localitatile miniere prevazute in zona de operare a programului.

324. Perioada de acordare a sprijinului ANDZM, cu asistenta UMP-RSE pentru comunitatile

miniere in procesul de planificare strategica participativa si dezvoltare durabila este de 48
de luni de la data incheierii protocolului dintre Agentia Nationala pentru Dezvoltarea
Zonelor Miniere si comunitatea miniera, reprezentata de consiliul local si angajata de
primar.

325. Programul intra in efectivitate in 15 de zile de la data publicarii ordinului MEC pentru
aprobarea manualului operational in Monitorul Oficial.

326. ANDZM creaza structura institutionala pentru derularea programului, constand in

inventarierea sarcinilor si persoanelor din ANDZM cu responsabilitati, conform manualului
operational;

67
327. Pentru implementarea programului, ANDZM este autorizata sa cheltuiasca sume constand
in cheltuieli operationale aditionale, conform anexei nr. 1 la Acordul de imprumut, precum
si cheltuieli efectuate de ANDZM in cadrul partii C.2 a Proiectului, reprezentand cheltuieli
de exploatare a vehiculelor, comunicatii, incluzand telefon si Internet, si costuri de
deplasare in tara, incluzand diurna si cazare, conform manualului operational pentru
crearea capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor; cheltuielile se vor face cu
respectarea prevederilor legale, la propunerea coordonatorului de program din cadrul
UMP-RSE pentru sumele din imprumut si a coordonatorului de program ANDZM numit
prin decizia directorului general al ANDZM, pentru sumele din componenta locala in limita
bugetului operational al programului aprobat de Coordonatorul Proiectului.

328. (1)ANDZM va desemna coordonatorul de program ANDZM si coordonatorii

regionali de program ANDZM si va completa corespunzator fisele posturilor la data
publicarii ordinului MEC pentru aprobarea manualului operational in Monitorul
Oficial.
(2)Coordonatorii de program ANDZM si UMP-RSE si coordonatorii regionali de
program ANDZM din cele 14 birouri regionale / reprezentante locale, vor elabora
planul de actiuni pentru anul 2006, in termen de 10 zile de la data publicarii
ordinului MEC pentru aprobarea manualului operational in Monitorul Oficial;
(3)Coordonatorii de program ANDZM si UMP-RSE pe baza planului de actiuni vor
elabora bugetul operational al programului pentru anul 2006, in termen de 20
zile de la data publicarii ordinului MEC pentru aprobarea manualului operational in
Monitorul Oficial;
(4)Planul de actiuni si bugetul operational pentru anul 2006 se supun aprobarii
Coordonatorului de Proiect in termen de 30 zile de la data publicarii ordinului MEC
pentru aprobarea manualului operational in Monitorul Oficial;
(5)Coordonatorii de program ANDZM si UMP-RSE vor completa si actualiza
planul de actiuni si a bugetului pentru anul 2006, in termen de 30 de zile dupa
intrarea in efectivitate a contractului cu firma selectata sa presteze servicii de
asistenta tehnica in cadrul programului; planul de actiuni si bugetul actualizat va fi
supus spre aprobare, Coordonatorului de Proiect.
(6)Anual, pana la sfarsitul lunii septembrie, coordonatorii de program ANDZM
si UMP-RSE si coordonatorii regionali de program ANDZM din cele 14 birouri
regionale / reprezentante locale, vor elabora planul de actiuni si bugetul operational
pentru anul urmator;
(7)Planurile anuale de actiuni si bugetele operationale vor fi actualizate
semestrial, in functie de stadiul implementarii si recomandarile rezultate din
rapoartele de progres si de monitorizare a impactului programului;
(8)Planul anual de actiuni, bugetul operational, rapoartele si alte informatii
utile vor fi publicate pe pagina web: http:/nad.minind.ro.

329. Autoritatile locale la nivel de judet si localitate din zona de operare a programului de
Crestere a capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor, vor fi notificate in termen de
30 de zile de la data intrarii in efectivitate a acestuia, prin grija coordonatorul de program
ANDZM.

68
330. (1) Programul va fi lansat cel mai tarziu pana la sfarsitul trimestrului 1, 2006;
(2) Coordonatorii de program ANDZM si UMP-RSE vor elabora si implementa planul de lucru
pentru promovarea si publicitatea programului si vor pregati lansarea la nivel national;
(3) Seminarul national de lansare a programului se va desfasura la nivelul Coordonatorului
Proiectului, cu participarea partenerilor de baza, respectiv: MEC, ANDZM, UMP MEC, UMP-
RSE, MIE, MAI, MMSSF, ANIMMC, MF, BM, Comisia UE, ONG-uri, Agentii de
Implementare, reprezentanti ai comunitatilor miniere, mass-media si altii.
(4) Seminarul national de lansare a programului va dura o zi.

331. (1)Coordonatorii de program ANDZM si UMP-RSE, impreuna cu coordonatorii regionali

de program ANDZM in colaborare cu reprezentantii consiliilor judetene vor elabora si
implementa planul de lucru pentru promovarea si publicitatea programului si vor pregati
lansarile la nivel judetean;
(2) Seminarul judetean se va desfasura la nivelul Directorului General ANDZM si al
Presedintelui Consiliului Judetean, cu participarea reprezentantilor prefecturilor si
primariilor din zona de operare, seviciile administratiei judetene, ONG-urilor, mass media,
etc.
(3) Seminarul judetean de lansare a programului va dura o zi.

332. Pentru a beneficia de sprijinul ANDZM si UMP-RSE in cadrul programului de Crestere a

capacitatilor institutionale la nivelul comunitatilor, solicitantii eligibili, respectiv
autoritatile publice locale trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii de
eligibilitate:
i. localitatea sa fie inclusa in zona de operare a programului;
ii. sa analizeze si sa aprobe in consiliul local, in prezenta coordonatorului
regional de program ANDZM, participarea la progamul de dezvoltare a
capacitatii comunitatilor;
iii. sa prezinte ANDZM o copie a listei de persoane informate in legatura cu
intentia de a participa la program;
iv. sa depuna la sediul central ANDZM o solicitare scrisa pentru anul in curs
(posta, fax, Email) privind intentia de a participa la program si coordonate
de contact din partea solicitantului;

333. Solicitarea va fi inregistrata la secretariatul ANDZM si se va transmite coordonatorului de

program ANDZM.

334. Solicitarea va fi supusa analizei unei comisii de lucru ANDZM, constituita din
coordonatorii de program ANDZM si UMP-RSE cu consultarea coordonatorilor regionali
de program, privind indeplinirea conditiilor de eligibilitate.

335. Pentru solicitantii care au planuri de dezvoltare locala si doresc reactualizarea lor, la
solicitarea scrisa se vor prezenta documente care sa ateste indeplinirea conditiilor de
eligibilitate, conform manualului operational, anexa 8.

69
336. Pentru solicitarea care a indeplinit toate conditiile de eligibilitate, in termen de 10 zile
lucratoare de la primire, se va opera inscrierea in registrul national de catre coordonatorul
de program ANDZM si se va notifica solicitantul in acest sens.

337. Pentru includerea in planul anual de derulare a programului, lista solicitarilor eligibile va
fi supusa aprobarii Coordonatorului de Proiect.

338. Pentru judetele si localitatile miniere incluse in planul anual, ANDZM si Consiliile
judetene, respectiv consiliile locale vor incheia protocoale de colaborare.

339. (1) Coordonatorii regionali de program ANDZM in colaborare cu reprezentantii consiliilor

locale vor elabora si implementa planul de lucru pentru promovarea si publicitatea
programului si vor pregati lansarile la nivel local;
(2) Seminarul local se va desfasura la nivelul Directorului General ANDZM si al
Presedintelui Consiliului Local si Primarului, cu participarea reprezentantilor serviciilor
primariei, ONG-urilor, oamenilor de afaceri, minerilor si disponibilizatilor din minerit,
cetateni, mass media, etc.
(3) Seminarul local de lansare a programului va fi organizat in cate o zi in fiecare
localitate.

340. Autoritatile locale, urmare a seminarului la nivel local, vor intocmi impreuna cu
reprezentatii ANDZM, planul de lucru pentru elaborarea in mod participativ a planului
strategic de dezvoltare a comunitatii,

341. ANDZM va asigura pentru fiecare localitate inscrisa in planul anual de derulare cate 2
facilitatori pentru desfasurarea activitatilor conform manualului operational.

342. Autoritatile publice locale raspund de organizarea si derularea procesului de implementare

a programului, in conformitate cu sarcinile, etapele, mecanismul descris in manualul
operational si cu planul de lucru elaborat impreuna cu ANDZM

343. Pentru localitatile eligibile pentru sprijin din partea ANDZM, cu asistenta UMP-RSE, prin
firma selectata sa furnizeze servicii in cadrul programului, ANDZM, prin UMP-RSE va
notifica autoritatile locale privind intrarea in efectivitate a contractului si initierea
activitatilor, in termen de 10 zile lucratoare de la data semnarii contractului.

344. Planificarea strategica participativa este responsabilitatea autoritatilor locale, care primesc
sprijin din partea ANDZM cu asistenta UMP-RSE pe toata perioada de valabilitate a
protocolului si corespunzator responsabilitatilor partilor, asumate prin acesta.

345. ANDZM si autoritatile publice locale, vor face publica trimestrial lista cuprinzand
informatii privind comunitatile miniere eligibile, care au solicitat in scris participarea la
program, cu care au fost incheiate protocoale de colaborare, planurile strategice
participative elaborate si aprobate prin hotarare a consiliului local,
proiectele/subproiectele/microproiectele care au obtinut finantare, prin publicarea intr-un
cotidian local si / sau afisarea pe pagina web: http://nad.minind.ro.

70
346. Administraţia publică locală va organiza cel putin o dată pe an audieri publice cu cetăţenii
în vederea actualizării planurilor strategice de dezvoltare socio-economică a localităţii.

347. ANDZM va intocmi estimari saptamanale ale necesarului de plati pentru o perioada de 45
de zile, pe care le va transmite la UMP-RSE, in vederea alimentarii contului special al
proiectului si al asigurarii disponibilului de fonduri pentru bugetul operational.

348. Programul de monitorizare, parte a programului anual de derulare elaborat de

ANDZM, va asigura : (i) urmarirea progresului implementarii si (ii) monitorizarea si
evaluarea impactului socio-economic.

349. Operatiunile desfasurate in cadrul protocolalelor dintre ANDZM si autoritatile

locale pentru programul de crestere a capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor,
inclusiv activitatile de implementare a contractelor de asistenta tehnica / bunuri / lucrari
civile / etc, care rezulta din proiectele / subproiectele / microproiectele / etc. finantate ca
prioritati rezultate din planul strategic participativ, vor face obiectul monitorizarii,
controlului, raportarii, evaluarii si al vizitelor periodice efectuate de catre coordonatorii
regionali de program ANDZM din cadrul birourilor regionale / reprezentantelor locale
ANDZM.

350. Coordonatorii regionali de program ANDZM din cadrul birourilor regionale /

reprezentantelor locale si coordonatorii de monitorizare si evaluare ANDZM si UMP-RSE,
vor realiza monitorizarea impactului socio-economic, pe baza indicatorilor si in formatul
specific planului general de monitorizare al Componentei de proiect.

351. Dupa finalizarea activitatilor, conform protocolului de colaborare cu ANDZM, autoritatile

locale vor pune periodic la dispozitia ANDZM pe o perioada de 24 luni, informatii pentru
monitorizarea post - implementare a impactului programului.

352. Pentru anul 2006, in vederea demararii programelor de infrastructura locala si schema de
granturi mici, ANDZM va derula o etapa pilot de implementare a programului de crestere a
capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor miniere cu plan de dezvoltare locala,
aprobate de Coordonatorul Proiectului in conditiile manualului operational, in cursul
trimestrului 1, 2006.

71
F. Anexe

Lista anexelor

Anexa 1. Aplicarea in practica a metodei discutiei ORID

Anexa 2. Model de aplicare a metodei fundamentale de seminar

Anexa 3. Metoda fundamentala de seminar, aplicatie practica

Anexa 4. Hotarare de guvern nr.1059 / 8 septembrie 2005

Anexa 5. Hotarare de guvern nr.1060 / 8 septembrie 2005

Anexa 6. Zona de operare a programului

Anexa 7. Lista persoanelor de contact ANDZM si UMP-RSE

Anexa 8 . Mecanismul si conditiile de verificare a calitatii planurilor / strategiilor participative

de dezvoltare locala

72
Anexa nr. 1. Aplicarea in practica a metodei discutiei ORID in timpul seminarului
ANDZM din septembnrie 2005

Tema discuţiei: seminarul asupra conceptului noului proiect

Obiectiv raţional: evaluarea seminarului

Obiectiv empiric: în ce mod echipa a perceput noutatea proiectului?

353. Nivel Obiectiv

- Ce am văzut?
Centru de afaceri
Moderator
Dotările
Lipsa materialelor
Participanţii
Gruparea participanţilor
Mese, scaune,
Aparate de proiectie
Flipchart
Echipa de consultanţi ai Centrului de Afaceri
Calitatea construcţiei
Biroul consultanţilor Centrului de afaceri
Harta cu modalitatea de amplasare a centrelor de afaceri
Imagini ale centrului de afaceri
Apă minerală
prezentările moderatorilor
Camera de filmat
Ţinuta elegantă a participanţilor
Feţe deschise
Colegi vorbind la telefon
Feţe crispate

- Ce scene Vă amintiţi?
Împărţirea pe grupuri de lcru
Încîntarea moderatorului de felul cum se comportă participanţii
Prezentarea activă a participanţilor în grup
Întrarea directorului general
Reacţia grupului la întrarea directoruli general
Momentul cînd se făceau oze
Mobilizarea participanţilor
Prezentarea proiectului
Discuţile dintre grupurile de lucru şi consultantul Centrului de Afaceri
Prezentarea proiectului FISM
Discuţii conradictorii cu FRDS
Lipsa de interes a unor organizatori de a răspunde la întrebări

73
Supărarea Dlui Balea
Intervenţiile coordonatorului colectivului zonal din zona Est
Reacţia directorului general la prezentarea programului

- Ce am observat?
Gradul de participare
Gradul de implicare
Gradul de pregătire al participanţilor
Colaborarea cu administratorul Centrului de afaceri
Interesele participanţilor
Obiectivitatea discuţiilor şi moderatorului
Calitatea prestaţiei moderatorului
Lipsa unor colegi
Limbajul comun al echipei
Lipsa de informare pe anumite segmente
Cunoştinţe bogate pe alte segmente
Experienţa pozitivă cîştigată

354. Nivel Reflectiv

Care a fost prima reacţie la conceptul noului proiect?

a. Nelămurire faţă de conceptul de Regenerare Socio Economică

b. Interes pentru aplicarea conceptului de Regenerare Socio Economică
c. Speranţă că vom răspunde necesităţilor comunităţilor
d. Dorinţă ca programul să fie de succes
e. Incertitudine din cauza că multe componente şi proceduri nu sunt stabilite în detalii
f. Neliniste din cauza necunoaşterii progamului concret cu termeni şi sarcini
g. Teama faţă de reacţia comunităţii
h. Dezamăgirea că nu vor fi cuprinse toate comunităţile
i. Speranţă că proiectul va demara rapid
j. Încredere şi optimism în succes
k. Îngrijorarea faţă de lipsa de cunoaştere şi înţelegere a rolului şi programului
agenţiei de către factorii de decizie

La ce moment aţi observat că au reacţionat cei mai mulţi?

Cînd se discuta despre implementarea proiectului doar în 50 de localităţi
Cînd se prezentau componentele noi
Cînd a fost prezentarea FRDS
Cînd reprezentanţii FRDS au încercat să dea răspunsuri
Cînd a fost prezentat conceptul de planificare strategică participativă
Cînd am lucrat în grupuri la implicarea actorilor din exterior în procesul de promovare la nivel
naţional
cînd s-a discutat momentul selectării firmelor la centrele de afaceri
cînd a fost prezentată componenta de infrastructură
cînd participanţii au înţeles ce doreşte facilitatorul
cînd s-a discutat modalitatea de implicare a membrilor comunităţii în identificarea proiectelor

74
cînd s-a discutat despre rolul membrilor clectivelor zonale ca integratori ai procesului de
dezvoltare în zonă
cînd s-a discutat despre contribuţia în bani cash ai membrilor comunităţii
cînd s-a discutat despre instruiea partenerilor ANDZM

Ce momente v-au plăcut?

Exprimarea liberă a participanţilor
Moderatorul
Lucrul pe grupe
Lucrul în echipă
Obţinerea cunoştinţelor noi
Înţelegerea dintre moderator şi participanţi
Recapitularea ideilor din cursul zilei
Faptul că am primit materialele cu rezultatele lucrului în grupe a doua zi
Stabilirea concluziilor şi întrebările puse la sfîrşitul seminarului
Schimbul de experienţe cu colegii şi lărgirea imaginii despre activitatea lor
Modul interactiv de discuţie
Locaţia seminarului
Posibilitatea oferită participanţilor de a proba nivelul cunoştinţelor şi profesionalismul lor
Am căpătat încredere în forţele proprii

Care a fost momentul de succes al seminarului?

Prezentarea rezultatelor grupelor de lucru
Evaluarea seminarului
Aprecierea dată de către moderator capacităţilor participanţilor la instruire şi instituţiilor
Conştientizarea de către participanţi că au abilităţi de formator şi sunt un factor de dezvoltare
locală
Clarificarea unor momente din programul de infrastructură

Unde aţi simţit oboseala?

După masa de prînz
Înainte de evaluare
La prezentarea concluziilor grupelor
Cînd concluziile nu eru bine structurate
Cînd circulau zvonuri despre reorganizare
Cînd ni s-a impus introducerea rezultatelor seminarului în compiuter

355. Nivel Interpretativ

Care momente în viziunea dvs au fost reuşite?
a. Prezentarea rezultatelor grupelor de lucru
b. Evaluarea rezultatelor
c. Negocierea şi stabilirea unor concluzii comune
d. Momentele de optimism
e. Aprecierile pe care le-am făcut între noi
f. Momentele cînd am realizat că teoria prezentată noi am experimentat-o deja în
practică şi avem rezultate pozitive

75
 g. Au fost mult mai puţine discuţii contradictorii decît altă dată
h. Momentul în care participanţii au dat dovadă de capacităţi de analiză şi sinteză a
activităţii desfăşurate
i. Participarea directorului general
j. Recunoaşterea clară a rolului ANDZM în dezvoltarea comunităţilor
k. Receptivitatea şi adaptabilitatea participanţilor la seminar
l. Asumarea rolului ANDZM de finanţatori, implementator şi consultant integrator în
dezvoltarea comunitară a zonelor miniere
m. Conştientizarea faptului că succesul programului depinde de capacitarea
comunităţilor
n. Identificarea factorilor de risc care pot conduce la succesul sau insuccesul
programului
o. Exemplul cu schimb de experienţă dintre Republica Moldova şi judetul Bacău în
soluţionarea problemelor grupurilor dezavantajate

Care momente în viziunea Dvs au fost mai puţin reuşite?

În prima dimineată am întîrziat cu începerea sesiunii
Standardele de birotică reduse ale agenţiei
Conduita participanţilor în anumite momente (solicitări telefoane, şuşoteli etc.)
Calitatea cafelei lăsa de dorit
Lipsa apei minerale
Faptul că nu a fost o discuţie explicită şi constructivă cu FRDS

Ce am învăţat nou?
Importanţa implicării comunităţii locale
Conceptul planificării participative
Necesitatea structurării unor manuale operaţionale pentru dezvoltarea capacităţilor
comunităţilor, infrastructură şi centre de afaceri
Existenţa firmelor de consultanţă din Est ce pot concura cu cei din Vest
Necesitatea dezvoltării unor proceduri de selectare a celui mai bun facilitator în funcţie de
necesităţile instituţiei
Cel mai bun concept de implementare a noului proiect este planificarea strategică participativă
Necesitatea implicării actorilor locali în realizarea proectului şi diseminarea informaţiei
transparente la nivel local
Identificarea tuturor elementelor specifice care conduc la conceptul de cultură al ANDZM ca
instituţie
Necesitatea elaborării unei strategii de promovare la toate nivelurile şi asigurarea
implementării ei
Necesitatea efectuării unor schimburi de experienţă în ţară şi peste hotare
Necesitatea instruirii continue – pe componente - importanţa planului de instruire
Importanţa formatorilor în cadrul proiectului
Ce credem noi despre conceptul componentei de infrastructură?
Este un concept bun, util comunităţilor care trebuie generalizat la toate componentele (planul
strategic participativ)
Sunt prea multe proceduri şi este prea greoi
Implică multă muncă

76
Poate fi implementat prin colectivele zonale
Implică şi responsabilizează comunitatea
Este supercondiţionat
Prin implementarea ei comunitatea va dobîndi experienţa care-i va permite să atragă alte surse
financiare
Simţim nevoia unei hotărîri de guvern pentru aprobarea manualului operaţional
Contribuie la capacitarea comunităţilor în domeniul respectării procedurilor de finanţare
înaintate de UE
Este necesară definirea conceptului componentei de infrastructură locală şi a tipologiei
Vom reuşi să instruim comunităţile miniere în implementarea acestei componente, iar ca
rezultat ele vor obţine acces la alte programe
Este un exerciţiu de teorie-practică
Simţim nevoia de armonizare a procedurilor componentei cu procedurile FRDS (de întrodus
planificarea strategică participativă ca parte a MO al FRDS)

356. Nivel Decizional

Care sunt concluziile generale?
a. Este necesară instruirea personalului şi comunităţilor
b. Comunitatea are nevoie de programele ANDZM, iar ANDZM – de aportul
comunităţii la implementarea programelor
c. Dezvoltarea durabilă este o necesitate a comunităţii
d. Necesitatea stabilirii strategiei de acţiuni a ANDZM pentru noul proiect
e. Redimensionarea resurselor umane
f. Necesitatea elaborării planului de instruire pentru personalul ANDZM şi comunitate
g. Necesitatea elaborării unui proiect de hotărîre pentru publicarea in MO
h. ANDZM este capabil şi are forţe să implementeze proiectul
i. Necesitatea formării parteneriatelor cu celelalte ministere şi entităţi la toate trei
nivele.
Ce vom întreprinde pentru a îmbunătăţi seminarele?
Selectarea unei locaţii mai bune
Logistică mai bună şi în primul rînd asigurarea cu consumabile
Dotarea colectivelor zonale cu tehnică mai bună pentru asigurarea unor prezentări profesioniste
(ca şi în cazul prezentului seminar)
Cunoaşterea din timp a tematicii şi orientarea colectivelor zonale să vină cu exemple şi
materiale din teritoriu
Necesitatea creării unor mape de prezentare a colectivului central şi colectivelor zonale şi
actualizarea lor periodică
Prezentarea rezultatelor ANDZM la fiecare seminar cu participarea persoanelor din afară în
vederea creării imaginii agenţiei
Pentru seminarele viitoare de promovare – alocarea unui timp mai mare pentru pregătirea
componentelor noi pentru implementare, precum şi realizarea unei planificări a lansărilor
fiecărei subcomponente în ordine logică evitînd suprapunerea.
Invitarea la seminare a reprezentanţilor comuniăţilor care au realizat proiectele cu succes
Reactivarea Centrului de Resurse şi completarea bazei de date în vederea utilizării acesteia de
către facilitatorii interni şi externi.

77
Anexa nr. 2. Model de aplicare a metodei fundamentale de seminar

357. Model de context

Bună ziua, mă numesc ________. Vom desfăşura împreună seminarul la tema _______.
Obiectivele seminarului sunt________ . Întrebarea Centrală a seminarului este _____________
.
Penru început Vă rog să vă prezentaţi şi să expuneţi care sunt aşteptările Dvs de la seminar.
Seminarul nostru este constituit din trei elemente şi va dura o oră. (este comentată coala pe care
sunt expuse etapele seminarului)

Pentru a actualiza tema seminarului şi a pregăti participanţii va fi iniţiată o mică discuţie la

întrebarea seminarului.

358. Model de aplicare a procedeelor de lucru

- individual scrieţi pe o foaie 8-12 idei care ar răspunde la întrebarea seminarului şi ar

corespunde scopului. Pentru aceasta avem 7 minute. (După 5 minute amintim participanţilor că
au mai rămas 2 minute);
acum fiecare dintre Dvs selectaţi din ideile expuse pe foaie 5-7 idei cele mai importante.
Rog să vă divizaţi în echipe de lucru şi fiecare echipă să elaboreze în comun minmum 7 idei.
Ideile vor fi scrise pe fişe separat, cu litere mari în 2-5 cuvinte.
Cereţi de la fiecare echipă cîte două idei cele mai importante şi le afişaţi la întîmplare pe tablă.
Rugaţi pe cineva să le citească şi întrebaţi dacă ideile răspund la întrebarea seminarului (dacă
ideile necesită clarificare, atunci ele sunt întoarse autorului pentru a le reformula).
Acum cereţi de la grupuri cîte două idei care sunt mai dificil de realizat şi le aplicaţi iarăşi
haotic pe tablă. Din nou rugăm participanţii să le citească şi cerem clarificări în caz de
necesitate.
Priviţi fişele de pe tablă şi spuneţi care dintre ele au sens apropiat (în timp ce sala le numeşte,
dvs le grupaţi). Important este să clarificaţi dacă toţi participanţii sunt de acord cu atribuirea
unei sau altei fişe la coloana respectivă. Dacă apar neînţelegeri rugaţi echipa autor să dea
explicaţii ce a vrut să spună. Fişele care nu pot fi atribuite la un grup sau altul rămîn haotic pe
tablă.
Cerem de la echipe încă cîte două fişe care sunt cel mai uşor de realizat şi le afiţăm pe tablă. Le
citim şi le clarificăm. Identificăm împreună cu sala la care grupuri de fişe după sens pot fi
atribuite. Ideile care nu pot fi atribuite la anumite grupuri de fişe le aranjăm în partea dreaptă a
tablei.
Aplicăm de asupra fiecărui set de fişe cîte un simbol. Rugăm participanţii să aplice aceleaşi
simboluri pe fişele rămase în echipe similare după sens. Colectăm fişele rămase în echipe, le
aplicăm pe tablă, le clarificăm şi le grupăm conform simbolurilor.
În continuare urmează denumirea seturilor de fişe. Pentru aceasta rugăm un participant să
citească fişele din primul set şi întrebăm participanţii cum am putea denumi setul de fişe. În
acelaşi mod denumim toate seturile. Denumirile seturilor se scriu pe fişe şi se aplică în locul
simbolurilor. Rugăm un participant să citească numai denumirile seturilor de fişe.

78
359. Model de practicare a reflecţiilor

Rugăm pe cineva din participanţi să citească întrebarea seminarului şi scopul lui, iar apoi
numele seturilor de fişe.
Întrebăm dacă numele seturilor de fişe corespund scopului seminarului şi răspund la întrebarea
lui.
Iniţiem discuţia:
Ce am făcut noi astăzi?
Ce am obţinut n rezultatul muncii noastre?
De care momente Vă amintiţi?
Ce v-a impresionat?
La ce concluzii am ajuns?
Ce veţi face în continuare?

Mulţumiţi participanţilor entru claborare, uraţi-le succese şi anunţaţi sfîrşitul seminarului.

79
 Anexa nr. 3. Metoda fundamentală de seminar: aplicatie practică.

Tema seminarului: asigurarea durabilităţii obiectelor reabilitate în cadrul componentei de

infrastructură
Obiectivul raţional: identificarea măsurilor de asigurare a durabilităţii obiectelor reabilitate?
Obiectivul empiric: care ar fi relaţile create între colegi în timpul discuţiei în raport cu
problema asigurării durabiităţii
Întrebarea centrală a seminarului: Cum vom asigura durabilitatea obiectelor reabilitate?

Plan participativ Durabilitate prin Durabilitate prin monitorizare Durabilitate

de asigurare a soluţii tehnice responsabilizarea prin
durabilităţii comunităţii multiplicare de
fonduri
Planificarea Soluţii tehnice Conştientizaera Monitorizare Identificarea
participativă a performante conceptului de bun sistematică posibilităţilor de
asigurării comun dezvoltare a
durabilităţii proiectului
Elaborarea planului Urmărirea asigurării Instruirea Monitorizare Susţinerea
calităţii (standarde) comunităţii privind pe etape şi dezvoltării altor
întreţinerea şi nivele proiecte în
folosirea obiectului continuare
reabilitat
Plan de asigurare a Măsuri pentru Mobilizare – Sustenabilitate
durabilităţii – mărirea duratei de responsabilizare prin bugetare
condiţie de utilizare beneficiari locală
eligibilitate

Selectarea adecvată Respectarea tehnică Utilizare contra cost

a obiectivului a proiectului de către comunitate
Atragere de
parteneri
 Anexa nr.4. Hotarare nr. 1.059 din 8 septembrie 2005

404. Hotarare privind asigurarea de sprijin prin Agentia Nationala pentru Dezvoltarea
Zonelor Miniere autoritatilor administratiei publice locale din regiunile miniere, pe
baza de grant, pentru implementarea programului de infrastructura prevazut in Legea
nr. 167/2005 privind ratificarea Acordului de imprumut dintre Romania si Banca
Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului privind
inchiderea minelor, refacerea mediului si regenerarea socioeconomica, semnat la
Bucuresti la 28 ianuarie 2005

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 860 din 23 septembrie 2005
Bucuresti, 8 septembrie 2005.
Nr. 1.059

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,

avand in vedere Acordul de imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru

Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului privind inchiderea minelor,
refacerea mediului si regenerarea socioeconomica, semnat la Bucuresti la 28 ianuarie
2005, rectificat prin Legea nr. 167/2005,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. 1
In intelesul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos se definesc astfel:
a) acord de grant - actul incheiat intre Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor
Miniere, in calitate de finantator pentru acordarea unui grant, si comunitatea reprezentata
de autoritatile publice locale din zonele miniere, in calitate de primitor, in vederea
finantarii unei propuneri de reabilitare a infrastructurii locale, prin care partile convin
asupra urmatoarelor: (i) obiectul acordului; (ii) drepturile si obligatiile partilor; (iii) forta
majora; (iv) valabilitatea si modificarea acordului; (v) terminarea si receptia lucrarilor;
(vi) solutionarea neintelegerilor; (vii) modalitatea de selectie, contractare si plata de catre
Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere a furnizorilor de asistenta tehnica
si a antreprenorilor de lucrari; (viii) conditiile de intrare in efectivitate si alte conditii;
b) ANDZM - Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere;
c) APL - autoritatile publice locale din zonele miniere;
d) AT - asistenta tehnica, reprezentand studii de fezabilitate, proiectare, supervizare
lucrari si audit tehnic pentru programul de infrastructura, care se va efectua prin
contractori selectati de ANDZM prin Unitatea de Management a Proiectului infiintata in
cadrul ANDZM pentru managementul implementarii componentei de regenerare
socioeconomica, in baza procedurilor Bancii Internationale pentru Reconstructie si
Dezvoltare;
e) BIRD - Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare;
f) cadrul legal privind mediul pentru infrastructura locala - cadrul legal care descrie
procedurile, actiunile si politicile de evaluare, atenuare si monitorizare a posibilelor

81
efecte adverse asupra mediului, rezultate din lucrari, parte a manualului de operare pentru
infrastructura locala;
g) cadrul legal pentru exproprierea/retrocedarea terenurilor - cadrul legal care descrie
procedurile, actiunile si politicile pentru evaluarea, atenuarea si monitorizarea posibilei
exproprieri/retrocedari a terenurilor, rezultata din lucrari, parte a manualului de operare
pentru infrastructura locala;
h) comunitati - grupurile de persoane fizice si/sau juridice din regiunile miniere;
i) grant - suma de bani nerambursabila acordata de ANDZM unei APL in vederea
finantarii unui subproiect;
j) lucrari - lucrarile de reabilitare a infrastructurii locale;
k) Manual de operare pentru infrastructura locala - ansamblul de conditii si proceduri ce
trebuie urmate de ANDZM, solicitanti si primitori in vederea realizarii programului de
infrastructura, avizat in prealabil de Ministerul Finantelor Publice si BIRD, si care se
aproba prin ordin al coordonatorului Proiectului privind inchiderea minelor, refacerea
mediului si regenerarea socioeconomica (denumit in continuare Proiectul), ministrul
economiei si comertului;
l) Manual de operare pentru crearea capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor -
ansamblul de conditii si proceduri ce trebuie urmate de ANDZM si comunitati in vederea
realizarii proceselor de implicare si mobilizare a membrilor comunitatilor si de
planificare strategica participativa a dezvoltarii locale in zonele miniere, avizat in
prealabil de Ministerul Finantelor Publice si BIRD, si care se aproba prin ordin al
coordonatorului Proiectului, ministrul economiei si comertului;
m) MEC - Ministerul Economiei si Comertului;
n) MFP - Ministerul Finantelor Publice;
o) primitor - APL dintr-o localitate miniera prevazuta in zona de operare, al carui
subproiect a fost aprobat de ANDZM si cu care s-a incheiat acordul de grant;
p) program de infrastructura - complexul de actiuni de sprijin prin ANDZM pentru APL
din regiunile miniere, pe baza de grant, pentru finantarea AT si a lucrarilor, prevazute in
propunerile de reabilitare a infrastructurii locale;
q) subproiect - documentatia elaborata de solicitant pentru obtinerea unui grant destinat
finantarii AT si a lucrarilor, stabilite ca urmare a realizarii proceselor de implicare si
mobilizare a membrilor comunitatilor si de planificare strategica participativa a
dezvoltarii locale, identificata ca prioritate si aprobata prin hotarare a consiliului local;
r) solicitant - APL dintr-o localitate miniera prevazuta in zona de operare, care prezinta
un subproiect;
s) proiect tehnic - documentatia intocmita de furnizorul de asistenta tehnica pentru
subproiectul aprobat de ANDZM, pentru care s-a incheiat acord de grant si s-au indeplinit
conditiile de intrare in efectivitate a acestuia, constand in: (i) specificatii tehnice; (ii)
parte grafica; (iii) breviare de calcul; (iv) liste de cantitati; (v) program de management
de mediu; (vi) situatia terenurilor raportata la cadrul pentru exproprierea/retrocedarea
terenurilor; (vii) acorduri, autorizatii si avize; (viii) planul de sustenabilitate, in baza
careia se selecteaza contractorii si se executa lucrarile de reabilitare a infrastructurii
locale; (ix) alte specificatii;
s) UMP-RSE - Unitatea de Management a Proiectului infiintata in cadrul ANDZM pentru
managementul implementarii componentei de regenerare socioeconomica;

82
t) zona de operare - lista localitatilor miniere in care se implementeaza programul de
infrastructura, asa cum este definita in manualul de operare pentru infrastructura locala.

ART. 2
Se autorizeaza ANDZM sa gestioneze si sa administreze fondurile alocate prin Acordul
de imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare
pentru finantarea Proiectului privind inchiderea minelor, refacerea mediului si
regenerarea socioeconomica, semnat la Bucuresti la 28 ianuarie 2005, in vederea
acordarii in granturi APL din regiunile miniere pentru implementarea programului de
infrastructura.

ART. 3
Programul de infrastructura se va derula pe perioada de utilizare a imprumutului prevazut
la art. 2, in etape anuale, corespunzator sumelor alocate prin legea anuala de aprobare a
bugetului de stat.

ART. 4
(1) Valoarea totala a grantului acordat in prima etapa de selectie a subproiectelor
aprobate de ANDZM se incadreaza intre 300.000 dolari S.U.A. si 600.000 dolari S.U.A.
(2) In baza evaluarii rezultatelor din prima etapa de selectie a subproiectelor, se va stabili
cu avizul MFP si cu acordul BIRD si se va aproba prin ordin al coordonatorului
Proiectului, ministrul economiei si comertului, valoarea maxima a grantului ce poate fi
acordat pentru finantarea unui subproiect.

ART. 5
Programul de infrastructura are urmatoarele obiective:
a) cresterea capacitatii APL in identificarea prioritatilor comunitatii in reabilitarea
infrastructurii locale prin implicare si mobilizare a membrilor comunitatilor si planificare
strategica participativa a dezvoltarii locale;
b) reabilitarea infrastructurii locale in baza prioritatilor identificate;
c) crearea de parteneriate la nivel local intre APL, organizatii neguvernamentale,
operatori economici privati si altele asemenea;
d) realizarea coeziunii sociale in solutionarea prioritatilor identificate;
e) mobilizarea APL, a organizatiilor neguvernamentale, a operatorilor economici privati
si a grupurilor comunitare in procesul de accesare de fonduri;
f) intarirea capacitatii APL, a organizatiilor neguvernamentale, a liderilor de grupuri
comunitare in organizarea comunitatii si dezvoltarea locala durabila;
g) asigurarea durabilitatii lucrarilor finantate.

ART. 6
Prin programul de infrastructura se finanteaza tipuri de subproiecte de reabilitare, ca de
exemplu:
a) alimentare cu apa;
b) canalizare pentru ape menajere;
c) statii de epurare a apelor;
d) drumuri locale;

83
e) podete;
f) centre de educatie si sanatate;
g) unitati de invatamant preuniversitar;
h) centre comunitare, piete, parcuri;
i) iluminat;
j) statii de colectare a deseurilor si facilitati de depozitare;
k) alte tipuri de subproiecte in interesul obiectivelor programului de infrastructura.

ART. 7
APL care solicita grantul pentru finantarea unui subproiect au obligatia de a asigura:
a) exprimarea intentiei catre ANDZM de a participa in programul de infrastructura, in
conformitate cu manualul de operare pentru infrastructura, insotita in mod obligatoriu de
hotararea consiliului local si/sau a consiliului judetean pentru asigurarea contributiei si,
optional, de studii de fezabilitate si/sau de proiecte tehnice;
b) elaborarea/actualizarea planului strategic, participativ, pentru identificarea de
propuneri prioritare de reabilitare a infrastructurii locale, in conformitate cu manualul de
operare pentru crearea capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor, incluzand
propuneri de subproiecte;
c) inscrierea subproiectelor propuse in prevederile cadrului privind managementul de
mediu si a cadrului legal pentru exproprierea/retrocedarea terenurilor;
d) extrasul de carte funciara care sa demonstreze negrevarea de sarcini a obiectului
propus pentru reabilitare;
e) autorizatiile, avizele necesare executarii lucrarilor si planul pentru asigurarea
sustenabilitatii acestora;
f) semnarea acordului de grant cu ANDZM;
g) depunerea intr-un cont escrow a contributiei in bani in valoare de minimum 10% din
valoarea grantului, din care 20% se vor constitui prin contributia in bani a membrilor
comunitatii, colectata voluntar printr-un proces transparent de colectare;
h) implicarea grupurilor comunitare in implementarea si monitorizarea subproiectului de
infrastructura;
i) sustenabilitatea lucrarilor prevazute in subproiecte;
j) alte aspecte administrative si de conducere legate de implementarea subproiectului de
infrastructura.

ART. 8
In implementarea programului de infrastructura, ANDZM are urmatoarele obligatii:
a) in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari va promova
manualul de operare pentru infrastructura locala, care, cu avizul prealabil al MFP si
BIRD, se va aproba prin ordin al coordonatorului Proiectului, ministrul economiei si
comertului;
b) in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari va promova
manualul de operare pentru crearea capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor, care,
cu avizul prealabil al MFP si BIRD, se va aproba prin ordin al coordonatorului
Proiectului, ministrul economiei si comertului;
c) va selecta si va aproba subproiectele de infrastructura, in limita fondurilor disponibile,
in conformitate cu manualul de operare pentru infrastructura;

84
d) prin UMP-RSE se vor selecta in baza procedurilor de achizitii ale BIRD si a unui
proces transparent de participare a membrilor comunitatilor: (i) furnizorii de AT; si (ii)
antreprenorii de lucrari, conform proiectului tehnic;
e) prin UMP-RSE se vor incheia contractele cu furnizorii de AT si antreprenorii de
lucrari;
f) prin UMP-RSE se vor efectua platile catre contractori: (i) aferente valorii grantului de
imprumut; si (ii) aferente contributiei locale a APL, din contul escrow;
g) va monitoriza realizarea obiectivelor programului de infrastructura si a utilizarii
fondurilor in conformitate cu manualul de operare pentru infrastructura intr-un proces
participativ cu membrii comunitatilor.

ART. 9
Pentru implementarea programului de infrastructura, ANDZM este autorizata sa
cheltuiasca sume constand in cheltuieli operationale aditionale, conform anexei nr. 1 la
Acordul de imprumut, precum si cheltuieli efectuate de ANDZM in cadrul partii C.2 a
Proiectului, reprezentand cheltuieli de exploatare a vehiculelor, comunicatii, incluzand
telefon si Internet, si costuri de deplasare in tara, incluzand diurna si cazare, conform
manualului de operare pentru infrastructura si manualului de operare pentru crearea
capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor.

ART. 10
(1) Se autorizeaza ANDZM sa preia in administrare, pe baza de protocol de la APL, pe
perioada implementarii grantului, mijlocul fix ce urmeaza sa fie reabilitat din grant.
(2) ANDZM, prin UMP-RSE, va efectua plati catre furnizorii de AT si antreprenorii de
lucrari, in conformitate cu contractele incheiate si cu acordurile de grant semnate cu APL.
(3) La finalizarea lucrarilor, in baza procesului-verbal de receptie, APL va prelua de la
ANDZM, pe baza de protocol, mijlocul fix reabilitat, cu obligatia asigurarii intretinerii
acestuia pe intreaga perioada de viata.
(4) ANDZM va asigura monitorizarea obiectelor reabilitate pe perioada de garantie a
lucrarilor, intr-un proces participativ cu APL si comunitate.

ART. 11
Detaliile privind implementarea programului de infrastructura de catre ANDZM si APL
vor fi reglementate prin Manualul de operare pentru infrastructura locala, avizat in
prealabil de MFP si BIRD, si aprobat prin ordin al coordonatorului Proiectului, ministrul
economiei si comertului, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ART. 12
Detaliile privind implementarea programului de creare a capacitatii institutionale a
comunitatilor vor fi reglementate prin Manualul de operare pentru crearea capacitatii
institutionale a comunitatilor, avizat in prealabil de MFP si BIRD, si aprobat prin ordin al
coordonatorului Proiectului, ministrul economiei si comertului, care se va publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ART. 13

85
ANDZM va raporta semestrial Comitetului de coordonare a Proiectului stadiul
implementarii programului de infrastructura.

ART. 14
Se autorizeaza MEC, ca de comun acord cu MFP si BIRD, pe parcursul derularii
programului de infrastructura, in raport cu conditiile de implementare, sa modifice si sa
completeze prezenta hotarare prin ordin al coordonatorului Proiectului, ministrul
economiei si comertului, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Contrasemneaza:
-------------
Ministrul economiei si comertului,
Codrut Ioan Seres

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu

86
Anexa nr.5. Hotarare nr. 1.060 din 8 septembrie 2005

405. Hotarare privind aprobarea Schemei de granturi mici pentru implementarea de

microproiecte care sa imbunatateasca conditiile de viata in special pentru grupurile
dezavantajate din localitatile miniere

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 855 din 22 septembrie 2005
Bucuresti, 8 septembrie 2005.
Nr. 1.060.

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,

avand in vedere Acordul de imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru

Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului privind inchiderea minelor,
refacerea mediului si regenerarea socioeconomica, semnat la Bucuresti la 28 ianuarie
2005, ratificat prin Legea nr. 167/2005,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. 1
In sensul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos se definesc astfel:
a) acord de grant - actul incheiat intre Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor
Miniere, in calitate de finantator, si primitor, prin care partile convin asupra: (i) obiectului
acordului; (ii) drepturilor si obligatiilor partilor; (iii) forta majora; (iv) valabilitatea si
modificarea acordului; (v) inchiderea microproiectului; (vi) solutionarea neintelegerilor;
(vii) conditiile de intrare in efectivitate si alte conditii;
b) ANDZM - Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere;
c) BIRD - Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare;
d) capital social - institutiile, relatiile si normele care contureaza calitatea interactiunilor
sociale ale unei societati;
e) grant - suma de bani nerambursabila, acordata de ANDZM unui primitor pentru
finantarea de microproiecte care sa imbunatateasca conditiile de viata, in special pentru
grupurile dezavantajate din localitatile miniere, cum ar fi: femei, tineri, copii sau batrani,
si sa conduca la cresterea capitalului social in randul comunitatilor miniere;
f) grupuri tinta - grupurile dezavantajate reprezentand grupuri de cetateni cu capacitate
redusa de adaptare la schimbarile economice si sociale generate de restructurarea
sectorului minier, astfel cum ar fi: femei, tineri, copii sau batrani;
g) manual de operare pentru SGM - ansamblul de conditii si proceduri ce trebuie urmate
de ANDZM, solicitanti si primitori in vederea realizarii schemei de granturi mici;
h) microproiect - documentatia intocmita de un solicitant si transmisa la ANDZM pentru
a fi supusa evaluarii in vederea obtinerii unui grant;
i) MEC - Ministerul Economiei si Comertului;
j) MFP - Ministerul Finantelor Publice;
k) pilot - faza initiala a implementarii schemei de granturi mici, derulata pe o perioada de
pana la 6 luni, avand ca scop verificarea conditiilor si procedurilor de urmat, propuse prin

87
manualul de operare pentru SGM, urmata de o evaluare si consultare comunitara, din care
sa rezulte recomandari privind adaptarea manualului de operare la specificul localitatilor
miniere;
l) primitor - solicitantul al carui microproiect a fost selectat in procesul de evaluare
aprobat si cu care ANDZM a incheiat un acord de grant;
m) SGM - schema de granturi mici - ansamblul de conditii si proceduri indeplinite de un
solicitant pentru obtinerea unui grant;
n) solicitant - grupul de cetateni romani din zonele miniere, organizati si infiintati ca
persoane juridice in baza art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2005
pentru organizatii neguvernamentale infiintate in baza Ordonantei Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 246/2005, si/sau parteneriatul intre grupul de cetateni si organizatia
neguvernamentala;
o) zona de operare - lista localitatilor miniere in care se implementeaza SGM;
p) CCP - comitetul de coordonare al Proiectului privind inchiderea minelor, refacerea
mediului si regenerarea socioeconomica.

ART. 2
Se autorizeaza ANDZM sa gestioneze si sa administreze fondul alocat prin Acordul de
imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare
(BIRD) 4759-RO pentru finantarea Proiectului privind inchiderea minelor, refacerea
mediului si regenerarea socioeconomica, semnat la Bucuresti la 28 ianuarie 2005, in
vederea acordarii de granturi.

ART. 3
(1) SGM se va derula pe perioada de utilizare a imprumutului prevazut la art. 2, in etape
anuale, in limita sumelor alocate prin legea anuala de aprobare a bugetului de stat.
(2) Suma alocata anual va fi repartizata pe judete, proportional cu numarul total al
populatiei din localitatile din aria de operare a ANDZM, asa cum a rezultat din
recensamantul din anul 2002.
(3) SGM va debuta cu o etapa-pilot implementata intr-o zona dezavantajata, aprobata prin
hotararea CCP, la propunerea ANDZM.

ART. 4
Valoarea maxima a grantului acordat prin SGM este de 20.000 lei (RON).

ART. 5
SGM se aplica in zona de operare a ANDZM, asa cum este definita in manualul de
operare pentru SGM.

ART. 6
SGM are urmatoarele obiective:
a) intarirea capitalului social al comunitatilor afectate de restructurarea sectorului minier;
b) reducerea disparitatilor sociale in randul comunitatilor miniere in scopul atingerii
obiectivelor strategiei antisaracie a Romaniei;

88
c) sprijinirea membrilor grupurilor tinta in dezvoltarea capacitatii lor de a se adapta la
schimbarile sociale si economice produse de restructurarea sectorului minier.

ART. 7
Activitatile eligibile care fac obiectul microproiectelor finantate din granturi, prin SGM,
sunt:
a) dezvoltarea resurselor umane/promovarea grupurilor tinta;
b) intarirea coeziunii sociale si reducerea disparitatilor sociale;
c) protectia si conservarea mediului;
d) alte activitati care conduc la indeplinirea obiectivelor SGM.

ART. 8
Solicitantii de granturi prin SGM pentru finantarea de microproiecte au obligatia:
a) sa actioneze pentru asigurarea unei contributii directe, proprii si/sau din partea
comunitatii, in bani sau in natura (materiale, echipamente, munca), reprezentand
echivalentul a cel putin 10% din valoarea grantului, colectata voluntar printr-un proces
transparent;
b) sa demonstreze implicarea grupurilor beneficiare si a comunitatii in elaborarea si
implementarea microproiectelor;
c) sa prezinte un plan de asigurare a sustenabilitatii microproiectului pentru cel putin un
an.

ART. 9
ANDZM, in calitate de responsabil pentru implementarea SGM, va proceda, conform
manualului de operare, la:
a) asigurarea personalului necesar pentru management si administrare;
b) finantarea cheltuielilor operationale necesare pentru implementarea SGM;
c) promovarea SGM la nivel national, judetean si local;
d) asigurarea consultantei catre solicitanti privind identificarea grupurilor tinta, modul de
intocmire a proiectelor si pasii de urmat pentru obtinerea finantarii;
e) primirea si inregistrarea cererilor de finantare insotite de microproiecte;
f) asigurarea derularii procesului de evaluare si aprobare a microproiectelor;
g) incheierea acordurilor de grant conform manualului de operare;
h) transferul fondurilor catre primitori;
i) controlul respectarii conditiilor din acordul de grant;
j) monitorizarea implementarii si evaluarea rezultatelor;
k) alte aspecte administrative si de conducere legate de implementarea SGM;
l) mobilizarea autoritatilor administratiei publice locale prin promovarea planificarii
strategice participative;
m) monitorizarea sustenabilitatii.

ART. 10
Pentru implementarea SGM, ANDZM este autorizata sa cheltuiasca sume constand in
cheltuieli operationale aditionale, conform anexei nr. 1 la acordul de imprumut, ca si
cheltuieli efectuate de ANDZM, in cadrul partii C.2 din anexa nr. 2 la acelasi acord
pentru implementarea acestuia, incluzand cheltuieli de exploatare a vehiculelor,

89
comunicatii incluzand telefon si Internet si costuri de deplasare in tara, incluzand diurna
si cazare, conform manualului de operare pentru SGM.

ART. 11
(1) Se autorizeaza ANDZM sa efectueze plati in transe catre primitori, in conformitate cu
graficul convenit prin acordul de grant, pe baza formularelor standard de solicitare a
platii, completate de primitor si certificate de responsabilul local al ANDZM pentru
implementarea SGM. Sumele platite in transe catre primitori vor fi decontate de acestia
pe masura cheltuirii, dar nu mai tarziu de 60 de zile de la incasarea fiecarei transe.
(2) Dupa decontarea integrala a sumelor de catre primitori, bunurile sau lucrarile
achizitionate de acestia se transfera de la primitor si se inregistreaza in patrimoniul
autoritatii publice locale.
ART. 12
Primitorul poate cheltui maximum 5% din valoarea microproiectului pentru costuri
operationale in legatura cu implementarea acestuia (exclusiv salarii), asa cum sunt
nominalizate in acordul de grant.

ART. 13
Primitorul poate solicita pe durata derularii SGM si un al doilea grant pentru finantarea
unui nou microproiect, numai dupa ce face dovada ca a finalizat implementarea
microproiectului aprobat, in conditiile respectarii in totalitate a acordului de grant.

ART. 14
(1) Detaliile privind implementarea SGM de catre ANDZM vor fi reglementate printr-un
manual de operare avizat in prealabil de MFP si BIRD si aprobat prin ordin al
coordonatorului Proiectului privind inchiderea minelor, refacerea mediului si regenerarea
socioeconomica, ministrul economiei si comertului, care se va publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Manualul de operare pentru SGM va cuprinde referiri la activitatile desfasurate
pentru:
a) promovarea SGM la nivel national, judetean si local;
b) consultanta acordata asociatiilor si comunitatilor;
c) crearea capacitatii institutionale la nivelul comunitatilor prin asigurarea de asistenta
tehnica si de pregatire pentru facilitarea procesului de mobilizare comunitara si de dialog
intre factorii locali pentru a planifica strategia, pentru a identifica si a selecta
microproiectele prioritare;
d) finantarea cheltuielilor operationale necesare pentru implementarea SGM;
e) elaborarea microproiectelor si a cererilor de finantare;
f) primirea si inregistrarea microproiectelor;
g) evaluarea si aprobarea microproiectelor;
h) alocarea fondurilor si efectuarea platilor in baza formularelor standard de solicitare a
platilor;
i) monitorizarea, evaluarea si raportarea;
j) anexele insotitoare.

ART. 15

90
In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari, ANDZM va
promova manualul de operare pentru SGM, care, cu avizul prealabil al MFP si BIRD, va
fi aprobat prin ordin al coordonatorului Proiectului privind inchiderea minelor, refacerea
mediului si regenerarea socioeconomica, ministrul economiei si comertului.

ART. 16
ANDZM va raporta semestrial CCP stadiul implementarii SGM.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Contrasemneaza:
---------------
Ministrul economiei si comertului,
Codrut Ioan Seres

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu

91
Anexa nr.6. Zona de operare a programului “ Crearea capacitatii institutionale la
nivelul comunitatii “ (Dezvoltarea capacitatii comunitatilor)
Anexa nr.6.1 Zona de operare a programului “ Crearea capacitatii
institutionale la nivelul comunitatii “ (Dezvoltarea capacitatii
comunitatilor)

Reprezentanta
Localitate Judet Birou regional ANDZM
No locala ANDZM
1 Baia de Arieş AB Centru Alba
2 Zlatna AB Centru Alba
3 Abrud AB Centru Alba
4 Roşia Montană AB Centru Alba
5 Lupşa AB Centru Alba
6 Bistra AB Centru Alba
7 Sălciua AB Centru Alba
8 Almaşu Mare AB Centru Alba
9 Cîmpeni AB Centru Alba
10 Ocna Mureş AB Centru Alba
11 Bucium AB Centru Alba
12 Alba Iulia AB Centru Alba
13 Posaga AB Centru Alba
14 Sohodol AB Centru Alba
15 Ciuruleasa AB Centru Alba
16 Livezile AB Centru Alba
17 Mogoş AB Centru Alba
18 Avram Iancu AB Centru Alba
19 Ocoliş AB Centru Alba
20 Vidra AB Centru Alba
21 Meteş AB Centru Alba
22 Ponor AB Centru Alba
23 Aiud AB Centru Alba
24 Albac AB Centru Alba
25 Unirea AB Centru Alba
26 Horea AB Centru Alba
27 Rametea AB Centru Alba
28 Sîntimbru AB Centru Alba
29 Ighiu AB Centru Alba
30 Scărişoara AB Centru Alba
31 Vadu Moţilor AB Centru Alba
32 Arieşeni AB Centru Alba
33 Gârda de Sus AB Centru Alba
34 Poiana Vadului AB Centru Alba

92
35 Ramet AB Centru Alba
36 Intregalde AB Centru Alba
37 Baraolt CV Centru Balan
38 Varghis CV Centru Balan
39 Bălan HR Centru Balan
40 Sândominic HR Centru Balan
41 Cârţa HR Centru Balan
42 Comăneşti BC Nord-Est Comanesti
43 Asău BC Nord-Est Comanesti
44 Dărmăneşti BC Nord-Est Comanesti
45 Măgireşti BC Nord-Est Comanesti
46 Poduri BC Nord-Est Comanesti
47 Slănic Moldova BC Nord-Est Comanesti
48 Agăş BC Nord-Est Comanesti
49 Brusturoasa BC Nord-Est Comanesti
50 Dofteana BC Nord-Est Comanesti
51 Tg Ocna BC Nord-Est Comanesti
52 Berzunţi BC Nord-Est Comanesti
53 Palanca BC Nord-Est Comanesti
54 Tg Trotuş BC Nord-Est Comanesti
55 Pârgăreşti BC Nord-Est Comanesti
56 Bârsăneşti BC Nord-Est Comanesti
57 Ardeoani BC Nord-Est Comanesti
58 Ghimes-Faget BC Nord-Est Comanesti
59 Borca NT Nord-Est Gura Humorului
60 Fărcaşa NT Nord-Est Gura Humorului
61 Gura Humorului SV Nord-Est Gura Humorului
62 Broşteni SV Nord-Est Gura Humorului
63 Iacobeni SV Nord-Est Gura Humorului
64 Şaru Dornei SV Nord-Est Gura Humorului
65 Stulpicani SV Nord-Est Gura Humorului
66 Ostra SV Nord-Est Gura Humorului
67 Frasin SV Nord-Est Gura Humorului
68 Fundu Moldovei SV Nord-Est Gura Humorului
69 Crucea SV Nord-Est Gura Humorului
70 Păltinoasa SV Nord-Est Gura Humorului
71 Dorna Arini SV Nord-Est Gura Humorului
72 Drăgoieşti SV Nord-Est Gura Humorului
73 Ciprian Porumbescu SV Nord-Est Gura Humorului
74 Vama SV Nord-Est Gura Humorului
75 Pârteştii de Jos SV Nord-Est Gura Humorului

93
76 Cirlibaba SV Nord-Est Gura Humorului
77 Valea Moldovei SV Nord-Est Gura Humorului
78 Mănăstirea Humorului SV Nord-Est Gura Humorului
79 Cacica SV Nord-Est Gura Humorului
80 Dorna Cindreni SV Nord-Est Gura Humorului
81 Sadova SV Nord-Est Gura Humorului
82 Breaza SV Nord-Est Gura Humorului
83 Botoşana SV Nord-Est Gura Humorului
84 Moldova- Suliţa SV Nord-Est Gura Humorului
85 Frumosu SV Nord-Est Gura Humorului
86 Izvoarele Sucevei SV Nord-Est Gura Humorului
87 Solca SV Nord-Est Gura Humorului
88 Poiana Stampei SV Nord-Est Gura Humorului
89 Vatra Dornei SV Nord-Est Gura Humorului
90 Campulung M SV Nord-Est Gura Humorului
91 Moldoviţa SV Nord-Est Gura Humorului
92 Cajvana SV Nord-Est Gura Humorului
93 Suceviţa SV Nord-Est Gura Humorului
94 Panaci SV Nord-Est Gura Humorului
95 Pojorâta SV Nord-Est Gura Humorului
96 Borşa MM Nord-Vest Baia Borsa
97 Moisei MM Nord-Vest Baia Borsa
98 Rona de Jos MM Nord-Vest Baia Borsa
99 Vadul Izei MM Nord-Vest Baia Borsa
100 Salistea de Sus MM Nord-Vest Baia Borsa
101 Săcel MM Nord-Vest Baia Borsa
102 Vişeul de Jos MM Nord-Vest Baia Borsa
103 Sieu MM Nord-Vest Baia Borsa
104 Ocna Şugatag MM Nord-Vest Baia Borsa
105 Poienile de Sub Munte MM Nord-Vest Baia Borsa
106 Dragomireşti MM Nord-Vest Baia Borsa
107 Repedea MM Nord-Vest Baia Borsa
108 Leordina MM Nord-Vest Baia Borsa
109 Rona de Sus MM Nord-Vest Baia Borsa
110 Ruscova MM Nord-Vest Baia Borsa
111 Bogdan Vodă MM Nord-Vest Baia Borsa
112 Ieud MM Nord-Vest Baia Borsa
113 Petrova MM Nord-Vest Baia Borsa
114 Sighetul Marmaţiei MM Nord-Vest Baia Borsa
115 Vişeul de Sus MM Nord-Vest Baia Borsa
116 Rozavlea MM Nord-Vest Baia Borsa

94
117 Bârsana MM Nord-Vest Baia Borsa
118 Baia Mare MM Nord-Vest Baia Mare
119 Baia Sprie MM Nord-Vest Baia Mare
120 Cavnic MM Nord-Vest Baia Mare
121 Tăuţii Măgherăuş MM Nord-Vest Baia Mare
122 Băiuţ MM Nord-Vest Baia Mare
123 Sişeşti MM Nord-Vest Baia Mare
124 Cicârlău MM Nord-Vest Baia Mare
125 Târgu Lăpuş MM Nord-Vest Baia Mare
126 Budeşti MM Nord-Vest Baia Mare
127 Copalnic Mănăştur MM Nord-Vest Baia Mare
128 Cerneşti MM Nord-Vest Baia Mare
129 Recea MM Nord-Vest Baia Mare
130 Cupşeni MM Nord-Vest Baia Mare
131 Seini MM Nord-Vest Baia Mare
132 Dumbrăviţa MM Nord-Vest Baia Mare
133 Lăpuş MM Nord-Vest Baia Mare
134 Botiza MM Nord-Vest Baia Mare
135 Săcălăşeni MM Nord-Vest Baia Mare
136 Mireşu Mare MM Nord-Vest Baia Mare
137 Satulung MM Nord-Vest Baia Mare
138 Şomcuta Mare MM Nord-Vest Baia Mare
139 Fărcaşa MM Nord-Vest Baia Mare
140 Ulmeni MM Nord-Vest Baia Mare
141 Groşi MM Nord-Vest Baia Mare
142 Arduşat MM Nord-Vest Baia Mare
143 Valea Chioarului MM Nord-Vest Baia Mare
144 Turţ SM Nord-Vest Baia Mare
145 Tarna Mare SM Nord-Vest Baia Mare
146 Batarci SM Nord-Vest Baia Mare
147 Gherta Mica SM Nord-Vest Baia Mare
148 Halmeu SM Nord-Vest Baia Mare
149 Rodna BN Nord-Vest Rodna
150 Maieru BN Nord-Vest Rodna
151 Lunca Ilvei BN Nord-Vest Rodna
152 Şanţ BN Nord-Vest Rodna
153 Năsăud BN Nord-Vest Rodna
154 Ilva Mică BN Nord-Vest Rodna
155 Feldru BN Nord-Vest Rodna
156 Măgura Ilvei BN Nord-Vest Rodna
157 Rebra BN Nord-Vest Rodna

95
158 Parva BN Nord-Vest Rodna
159 Leşu BN Nord-Vest Rodna
160 Rebrişoara BN Nord-Vest Rodna
161 Ilva Mare BN Nord-Vest Rodna
162 Sângeorz Băi BN Nord-Vest Rodna
163 Aghireşu CJ Nord-Vest Rodna
164 Căpuşu Mare CJ Nord-Vest Rodna
165 Iara CJ Nord-Vest Rodna
166 Băişoara CJ Nord-Vest Rodna
167 Valea Ierii CJ Nord-Vest Rodna
168 Popeşti BH Nord-Vest Voivozi
169 Dobreşti BH Nord-Vest Voivozi
170 Şuncuiuş BH Nord-Vest Voivozi
171 Vadu Crişului BH Nord-Vest Voivozi
172 Ştei BH Nord-Vest Voivozi
173 Derna BH Nord-Vest Voivozi
174 Tăuteu BH Nord-Vest Voivozi
175 Roşia BH Nord-Vest Voivozi
176 Borod BH Nord-Vest Voivozi
177 Pomezeu BH Nord-Vest Voivozi
178 Aştileu BH Nord-Vest Voivozi
179 Bratca BH Nord-Vest Voivozi
180 Câmpani BH Nord-Vest Voivozi
181 Nucet BH Nord-Vest Voivozi
182 Brusturi BH Nord-Vest Voivozi
183 Suplacu de Barcău BH Nord-Vest Voivozi
184 Vascau BH Nord-Vest Voivozi
185 Sarbi BH Nord-Vest Voivozi
186 Magesti BH Nord-Vest Voivozi
187 Lunca BH Nord-Vest Voivozi
188 Sărmăşag SJ Nord-Vest Voivozi
189 Bobota SJ Nord-Vest Voivozi
190 Jibou SJ Nord-Vest Voivozi
191 Ip SJ Nord-Vest Voivozi
192 Chieşd SJ Nord-Vest Voivozi
193 Surduc SJ Nord-Vest Voivozi
194 Bălan SJ Nord-Vest Voivozi
195 Măierişte SJ Nord-Vest Voivozi
196 Cuzăplac SJ Nord-Vest Voivozi
197 Bocşa SJ Nord-Vest Voivozi
198 Nuşfalău SJ Nord-Vest Voivozi

96
199 Hida SJ Nord-Vest Voivozi
200 Samsud SJ Nord-Vest Voivozi
201 Câmpulung Muscel AG Sud, Sud-Est Ploiesti
202 Godeni AG Sud, Sud-Est Ploiesti
203 Poienarii de Muscel AG Sud, Sud-Est Ploiesti
204 Berevoieşti AG Sud, Sud-Est Ploiesti
205 Boteni AG Sud, Sud-Est Ploiesti
206 Aninoasa AG Sud, Sud-Est Ploiesti
207 Şotânga DB Sud, Sud-Est Ploiesti
208 Tătărani DB Sud, Sud-Est Ploiesti
209 Filipeştii de Pădure PH Sud, Sud-Est Ploiesti
210 Ceptura PH Sud, Sud-Est Ploiesti
211 Măgureni PH Sud, Sud-Est Ploiesti
212 Filipeştii de Târg PH Sud, Sud-Est Ploiesti
213 Stejaru TL Sud, Sud-Est Ploiesti
214 Baia TL Sud, Sud-Est Ploiesti
215 Motru GJ Sud-Vest Tg. Jiu
216 Rovinari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
217 Drăguţeşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
218 Prigoria GJ Sud-Vest Tg. Jiu
219 Bâlteni GJ Sud-Vest Tg. Jiu
220 Mătăsari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
221 Bolboşi GJ Sud-Vest Tg. Jiu
222 Tg –Cărbuneşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
223 Negomir GJ Sud-Vest Tg. Jiu
224 Urdari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
225 Schela GJ Sud-Vest Tg. Jiu
226 Bustuchin GJ Sud-Vest Tg. Jiu
227 Fărcăşeşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
228 Roşia de Amaradia GJ Sud-Vest Tg. Jiu
229 Borăscu GJ Sud-Vest Tg. Jiu
230 Plopsoru GJ Sud-Vest Tg. Jiu
231 Slivileşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
232 Drăgoteşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
233 Albeni GJ Sud-Vest Tg. Jiu
234 Câlnic GJ Sud-Vest Tg. Jiu
235 Alimpeşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
236 Cătunele GJ Sud-Vest Tg. Jiu
237 Samarineşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
238 Glogova GJ Sud-Vest Tg. Jiu
239 Ciuperceni GJ Sud-Vest Tg. Jiu

97
240 Târgu Jiu GJ Sud-Vest Tg. Jiu
241 Bumbeşti-Jiu GJ Sud-Vest Tg. Jiu
242 Săuleşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
243 Ioneşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
244 Crasna GJ Sud-Vest Tg. Jiu
245 Băleşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
246 Muşeteşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
247 Baia de Fier GJ Sud-Vest Tg. Jiu
248 Bengeşti – Ciocadia GJ Sud-Vest Tg. Jiu
249 Tismana GJ Sud-Vest Tg. Jiu
250 Turceni GJ Sud-Vest Tg. Jiu
251 Văgiuleşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
252 Padeş GJ Sud-Vest Tg. Jiu
253 Peştişani GJ Sud-Vest Tg. Jiu
254 Godineşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
255 Săcelu GJ Sud-Vest Tg. Jiu
256 Dr Tr-Severin. MH Sud-Vest Tg. Jiu
257 Baia de Aramă MH Sud-Vest Tg. Jiu
258 Ponoarele MH Sud-Vest Tg. Jiu
259 Grozeşti MH Sud-Vest Tg. Jiu
260 Dubova MH Sud-Vest Tg. Jiu
261 Isverna MH Sud-Vest Tg. Jiu
262 Şovarna MH Sud-Vest Tg. Jiu
263 Broşteni MH Sud-Vest Tg. Jiu
264 Şimian MH Sud-Vest Tg. Jiu
265 Obârsia- Cloşani MH Sud-Vest Tg. Jiu
266 Husnicioara MH Sud-Vest Tg. Jiu
267 Bala MH Sud-Vest Tg. Jiu
268 Corcova MH Sud-Vest Tg. Jiu
269 Orşova MH Sud-Vest Tg. Jiu
270 Strehaia MH Sud-Vest Tg. Jiu
271 Căzăneşti MH Sud-Vest Tg. Jiu
272 Floreşti MH Sud-Vest Tg. Jiu
273 Podeni MH Sud-Vest Tg. Jiu
274 Berbeşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
275 Alunu VL Sud-Vest Tg. Jiu
276 Mateeşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
277 Sineşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
278 Copăceni VL Sud-Vest Tg. Jiu
279 Horezu VL Sud-Vest Tg. Jiu
280 Cernişoara VL Sud-Vest Tg. Jiu

98
281 Stroieşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
282 Popeşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
283 Oteşani VL Sud-Vest Tg. Jiu
284 Lapuşata VL Sud-Vest Tg. Jiu
285 Costeşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
286 Ocnele Mari VL Sud-Vest Tg. Jiu
287 Brezoi VL Sud-Vest Tg. Jiu
288 Bălceşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
289 Roşiile VL Sud-Vest Tg. Jiu
290 Drăgăşani VL Sud-Vest Tg. Jiu
291 Mălaia VL Sud-Vest Tg. Jiu
292 Râmnicu Vâlcea VL Sud-Vest Tg. Jiu
293 Băbeni VL Sud-Vest Tg. Jiu
294 Băile Govora VL Sud-Vest Tg. Jiu
295 Voineasa VL Sud-Vest Tg. Jiu
296 Vaideeni VL Sud-Vest Tg. Jiu
297 Oraviţa CS Vest Anina
298 Sasca Montană CS Vest Anina
299 Anina CS Vest Anina
300 Bozovici CS Vest Anina
301 Răcăjdia CS Vest Anina
302 Ciudanoviţa CS Vest Anina
303 Rusca Montană CS Vest Anina
304 Ocna De Fier CS Vest Anina
305 Dognecea CS Vest Anina
306 Bocşa CS Vest Anina
307 Mehadia CS Vest Anina
308 Iablanita CS Vest Anina
309 Lapusnicu Mare CS Vest Anina
310 Gradinari CS Vest Anina
311 Berzovia CS Vest Anina
312 Eftimie Murgu CS Vest Anina
313 Lupac CS Vest Anina
314 Goruia CS Vest Anina
315 Doclin CS Vest Anina
316 Caraşova CS Vest Anina
317 Ciclova Română CS Vest Anina
318 Dalboşeţ CS Vest Anina
319 Măureni CS Vest Anina
320 Prigor CS Vest Anina
321 Otelul Rosu CS Vest Anina

99
322 Berliste CS Vest Anina
323 Hălmagiu AR Vest Deva
324 Hălmagel AR Vest Deva
325 Călan HD Vest Deva-Brad
326 Hunedoara HD Vest Deva-Brad
327 Brad HD Vest Deva-Brad
328 Criscior HD Vest Deva-Brad
329 Certeju de Sus HD Vest Deva-Brad
330 Ghelar HD Vest Deva-Brad
331 Teliucu Inferior HD Vest Deva-Brad
332 Băiţa HD Vest Deva-Brad
333 Luncoiu de Jos HD Vest Deva-Brad
334 Bucuresci HD Vest Deva-Brad
335 Zam HD Vest Deva-Brad
336 Veţel HD Vest Deva-Brad
337 Buceş HD Vest Deva-Brad
338 Răchitova HD Vest Deva-Brad
339 Vălişoara HD Vest Deva-Brad
340 Peştisu Mic HD Vest Deva-Brad
341 Vorţa HD Vest Deva-Brad
342 Hărău HD Vest Deva-Brad
343 Cerbal HD Vest Deva-Brad
344 Brănişca HD Vest Deva-Brad
345 Deva HD Vest Deva-Brad
346 Haţeg HD Vest Deva-Brad
347 Baia de Criş HD Vest Deva-Brad
348 Bunila HD Vest Deva-Brad
General Berthelot (former Vest
HD Deva-Brad
349 Unirea)
350 Cirjiti HD Vest Deva-Brad
351 Tomeşti HD Vest Deva-Brad
352 Gurasada HD Vest Deva-Brad
353 Topliţa HD Vest Deva-Brad
354 Lunca Cernii de Jos HD Vest Deva-Brad
355 Blăjeni HD Vest Deva-Brad
356 Bulzeştii de Sus HD Vest Deva-Brad
357 Geoagiu HD Vest Deva-Brad
358 Lelese HD Vest Deva-Brad
359 Ilia HD Vest Deva-Brad
360 Ribiţa HD Vest Deva-Brad
361 Densuş HD Vest Deva-Brad
362 Simeria HD Vest Deva-Brad

100
363 Vaţa de Jos HD Vest Deva-Brad
364 Dobra HD Vest Deva-Brad
365 Orăştie HD Vest Deva-Brad
366 Şoimuş HD Vest Deva-Brad
367 Bătrîna HD Vest Deva-Brad
368 Rapoltu Mare HD Vest Deva-Brad
369 Moldova Nouă CS Vest Moldova Noua
370 Berzasca CS Vest Moldova Noua
371 Sicheviţa CS Vest Moldova Noua
372 Gîrnic CS Vest Moldova Noua
373 Cărbunari CS Vest Moldova Noua
374 Pojejena CS Vest Moldova Noua
375 Coronini CS Vest Moldova Noua
376 Socol CS Vest Moldova Noua
377 Şopotul Nou CS Vest Moldova Noua
378 Petroşani HD Vest Petroşani
379 Petrila HD Vest Petroşani
380 Lupeni HD Vest Petroşani
381 Vulcan HD Vest Petroşani
382 Uricani HD Vest Petroşani
383 Aninoasa HD Vest Petroşani
384 Baru Mare HD Vest Petroşani
385 Băniţa HD Vest Petroşani
386 Pui HD Vest Petroşani

101
Anexa nr.6.2. Zona de operare a programului “ Schema de Granturi Mici”

Reprezentanta
Localitate Judet Birou regional ANDZM
No locala ANDZM
1 Abrud AB Centru Alba
2 Almaşu Mare AB Centru Alba
3 Baia de Arieş AB Centru Alba
4 Bistra AB Centru Alba
5 Bucium AB Centru Alba
6 Cîmpeni AB Centru Alba
7 Lupşa AB Centru Alba
8 Ocna Mureş AB Centru Alba
9 Roşia Montană AB Centru Alba
10 Sălciua AB Centru Alba
11 Zlatna AB Centru Alba
12 Avram Iancu AB Centru Alba
13 Posaga AB Centru Alba
14 Baraolt CV Centru Balan
15 Varghis CV Centru Balan
16 Bălan HR Centru Balan
17 Cârţa HR Centru Balan
18 Sândominic HR Centru Balan
19 Agăş BC Nord-Est Comanesti
20 Asău BC Nord-Est Comanesti
21 Comăneşti BC Nord-Est Comanesti
22 Dărmăneşti BC Nord-Est Comanesti
23 Măgireşti BC Nord-Est Comanesti
24 Palanca BC Nord-Est Comanesti
25 Poduri BC Nord-Est Comanesti
26 Slănic Moldova BC Nord-Est Comanesti
27 Tg Ocna BC Nord-Est Comanesti
28 Botoşana SV Nord-Est Gura Humorului
29 Broşteni SV Nord-Est Gura Humorului
30 Cacica SV Nord-Est Gura Humorului
31 Cirlibaba SV Nord-Est Gura Humorului
32 Crucea SV Nord-Est Gura Humorului
33 Frasin SV Nord-Est Gura Humorului
34 Fundu Moldovei SV Nord-Est Gura Humorului
35 Gura Humorului SV Nord-Est Gura Humorului
36 Iacobeni SV Nord-Est Gura Humorului

102
37 Ostra SV Nord-Est Gura Humorului
38 Şaru Dornei SV Nord-Est Gura Humorului
39 Stulpicani SV Nord-Est Gura Humorului
40 Borşa MM Nord-Vest Baia Borsa
41 Moisei MM Nord-Vest Baia Borsa
42 Poienile De Sub Munte MM Nord-Vest Baia Borsa
43 Rona de Jos MM Nord-Vest Baia Borsa
44 Vadul Izei MM Nord-Vest Baia Borsa
45 Baia Sprie MM Nord-Vest Baia Mare
46 Băiuţ MM Nord-Vest Baia Mare
47 Budeşti MM Nord-Vest Baia Mare
48 Cavnic MM Nord-Vest Baia Mare
49 Cerneşti MM Nord-Vest Baia Mare
50 Cicârlău MM Nord-Vest Baia Mare
51 Copalnic Mănăştur MM Nord-Vest Baia Mare
52 Cupşeni MM Nord-Vest Baia Mare
53 Recea MM Nord-Vest Baia Mare
54 Seini MM Nord-Vest Baia Mare
55 Sişeşti MM Nord-Vest Baia Mare
56 Târgu Lăpuş MM Nord-Vest Baia Mare
57 Tăuţii Măgherăuş MM Nord-Vest Baia Mare
58 Valea Chioarului MM Nord-Vest Baia Mare
59 Turţ SM Nord-Vest Baia Mare
60 Feldru BN Nord-Vest Rodna
61 Ilva Mică BN Nord-Vest Rodna
62 Leşu BN Nord-Vest Rodna
63 Lunca Ilvei BN Nord-Vest Rodna
64 Măgura Ilvei BN Nord-Vest Rodna
65 Maieru BN Nord-Vest Rodna
66 Năsăud BN Nord-Vest Rodna
67 Parva BN Nord-Vest Rodna
68 Rebra BN Nord-Vest Rodna
69 Rebrişoara BN Nord-Vest Rodna
70 Rodna BN Nord-Vest Rodna
71 Şanţ BN Nord-Vest Rodna
72 Aghireşu CJ Nord-Vest Rodna
73 Căpuşu Mare CJ Nord-Vest Rodna
74 Iara CJ Nord-Vest Rodna
75 Valea Ierii CJ Nord-Vest Rodna
76 Aştileu BH Nord-Vest Voivozi
77 Borod BH Nord-Vest Voivozi

103
78 Bratca BH Nord-Vest Voivozi
79 Câmpani BH Nord-Vest Voivozi
80 Derna BH Nord-Vest Voivozi
81 Dobreşti BH Nord-Vest Voivozi
82 Nucet BH Nord-Vest Voivozi
83 Pomezeu BH Nord-Vest Voivozi
84 Popeşti BH Nord-Vest Voivozi
85 Roşia BH Nord-Vest Voivozi
86 Brusturi BH Nord-Vest Voivozi
87 Şuncuiuş BH Nord-Vest Voivozi
88 Suplacu de Barcău BH Nord-Vest Voivozi
89 Tăuteu BH Nord-Vest Voivozi
90 Vadu Crişului BH Nord-Vest Voivozi
91 Bobota SJ Nord-Vest Voivozi
92 Chieşd SJ Nord-Vest Voivozi
93 Ip SJ Nord-Vest Voivozi
94 Jibou SJ Nord-Vest Voivozi
95 Sărmăşag SJ Nord-Vest Voivozi
96 Surduc SJ Nord-Vest Voivozi
97 Aninoasa AG Sud, Sud-Est Ploiesti
98 Berevoieşti AG Sud, Sud-Est Ploiesti
99 Boteni AG Sud, Sud-Est Ploiesti
100 Câmpulung Muscel AG Sud, Sud-Est Ploiesti
101 Godeni AG Sud, Sud-Est Ploiesti
102 Poienarii de Muscel AG Sud, Sud-Est Ploiesti
103 Şotânga DB Sud, Sud-Est Ploiesti
104 Tătărani DB Sud, Sud-Est Ploiesti
105 Ceptura PH Sud, Sud-Est Ploiesti
106 Filipeştii de Pădure PH Sud, Sud-Est Ploiesti
107 Măgureni PH Sud, Sud-Est Ploiesti
108 Baia TL Sud, Sud-Est Ploiesti
109 Stejaru TL Sud, Sud-Est Ploiesti
110 Albeni GJ Sud-Vest Tg. Jiu
111 Baia de Fier GJ Sud-Vest Tg. Jiu
112 Băleşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
113 Bâlteni GJ Sud-Vest Tg. Jiu
114 Bengeşti – Ciocadia GJ Sud-Vest Tg. Jiu
115 Bolboşi GJ Sud-Vest Tg. Jiu
116 Borăscu GJ Sud-Vest Tg. Jiu
117 Câlnic GJ Sud-Vest Tg. Jiu
118 Cătunele GJ Sud-Vest Tg. Jiu

104
119 Crasna GJ Sud-Vest Tg. Jiu
120 Drăgoteşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
121 Drăguţeşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
122 Fărcăşeşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
123 Glogova GJ Sud-Vest Tg. Jiu
124 Godineşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
125 Mătăsari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
126 Motru GJ Sud-Vest Tg. Jiu
127 Negomir GJ Sud-Vest Tg. Jiu
128 Padeş GJ Sud-Vest Tg. Jiu
129 Plopsoru GJ Sud-Vest Tg. Jiu
130 Prigoria GJ Sud-Vest Tg. Jiu
131 Roşia de Amaradia GJ Sud-Vest Tg. Jiu
132 Rovinari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
133 Samarineşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
134 Schela GJ Sud-Vest Tg. Jiu
135 Slivileşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
136 Tg –Cărbuneşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
137 Tismana GJ Sud-Vest Tg. Jiu
138 Turceni GJ Sud-Vest Tg. Jiu
139 Urdari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
140 Văgiuleşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
141 Baia de Aramă MH Sud-Vest Tg. Jiu
142 Bala MH Sud-Vest Tg. Jiu
143 Broşteni MH Sud-Vest Tg. Jiu
144 Corcova MH Sud-Vest Tg. Jiu
145 Dubova MH Sud-Vest Tg. Jiu
146 Floreşti MH Sud-Vest Tg. Jiu
147 Husnicioara MH Sud-Vest Tg. Jiu
148 Ponoarele MH Sud-Vest Tg. Jiu
149 Strehaia MH Sud-Vest Tg. Jiu
150 Alunu VL Sud-Vest Tg. Jiu
151 Berbeşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
152 Cernişoara VL Sud-Vest Tg. Jiu
153 Copăceni VL Sud-Vest Tg. Jiu
154 Horezu VL Sud-Vest Tg. Jiu
155 Mateeşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
156 Ocnele Mari VL Sud-Vest Tg. Jiu
157 Popeşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
158 Sineşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
159 Stroieşti VL Sud-Vest Tg. Jiu

105
160 Anina CS Vest Anina
161 Berzovia CS Vest Anina
162 Bocşa CS Vest Anina
163 Bozovici CS Vest Anina
164 Ciudanoviţa CS Vest Anina
165 Dognecea CS Vest Anina
166 Lupac CS Vest Anina
167 Mehadia CS Vest Anina
168 Ocna De Fier CS Vest Anina
169 Oraviţa CS Vest Anina
170 Răcăjdia CS Vest Anina
171 Rusca Montană CS Vest Anina
172 Sasca Montană CS Vest Anina
173 Iablanita CS Vest Anina
174 Berliste CS Vest Anina
175 Hălmagiu AR Vest Deva
176 Băiţa HD Vest Deva-Brad
177 Brad HD Vest Deva-Brad
178 Buceş HD Vest Deva-Brad
179 Bucuresci HD Vest Deva-Brad
180 Călan HD Vest Deva-Brad
181 Certeju de Sus HD Vest Deva-Brad
182 Criscior HD Vest Deva-Brad
183 Ghelar HD Vest Deva-Brad
184 Gurasada HD Vest Deva-Brad
185 Hunedoara HD Vest Deva-Brad
186 Luncoiu de Jos HD Vest Deva-Brad
187 Răchitova HD Vest Deva-Brad
188 Teliucu Inferior HD Vest Deva-Brad
189 Veţel HD Vest Deva-Brad
190 Vorţa HD Vest Deva-Brad
191 Zam HD Vest Deva-Brad
192 Berzasca CS Vest Moldova Noua
193 Cărbunari CS Vest Moldova Noua
194 Gîrnic CS Vest Moldova Noua
195 Moldova Nouă CS Vest Moldova Noua
196 Sicheviţa CS Vest Moldova Noua
197 Aninoasa HD Vest Petrosani
198 Baru Mare HD Vest Petrosani
199 Lupeni HD Vest Petrosani
200 Petrila HD Vest Petrosani

106
201 Petroşani HD Vest Petrosani
202 Uricani HD Vest Petrosani
203 Vulcan HD Vest Petrosani

107
 Anexa nr.6.3. Zona de operare a programului “ Schema de dezvoltare
sociala a comunitatilor miniere”

Birou regional Reprezentanta locala

Localitate Judet
No ANDZM ANDZM
1 Abrud AB Centru Alba
2 Almaşu Mare AB Centru Alba
3 Baia de Arieş AB Centru Alba
4 Bistra AB Centru Alba
5 Bucium AB Centru Alba
6 Lupşa AB Centru Alba
7 Ocna Mureş AB Centru Alba
8 Roşia Montană AB Centru Alba
9 Zlatna AB Centru Alba
10 Avram Iancu AB Centru Alba
11 Campeni AB Centru Alba
12 Posaga AB Centru Alba
13 Salciua AB Centru Alba
14 Baraolt CV Centru Balan
15 Bălan HR Centru Balan
16 Sândominic HR Centru Balan
17 Slanic Moldova BC Nord-Est Comanesti
18 Comăneşti BC Nord-Est Comanesti
19 Dărmăneşti BC Nord-Est Comanesti
20 Broşteni SV Nord-Est Gura Humorului
21 Fundu Moldovei SV Nord-Est Gura Humorului
22 Iacobeni SV Nord-Est Gura Humorului
23 Ostra SV Nord-Est Gura Humorului
24 Şaru Dornei SV Nord-Est Gura Humorului
25 Borşa MM Nord-Vest Baia Borsa
26 Baia Sprie MM Nord-Vest Baia Mare
27 Băiuţ MM Nord-Vest Baia Mare
28 Cavnic MM Nord-Vest Baia Mare
29 Tăuţii Măgherăuş MM Nord-Vest Baia Mare
30 Rodna BN Nord-Vest Rodna
31 Şanţ BN Nord-Vest Rodna
32 Maieru BN Nord-Vest Rodna
33 Aghireşu CJ Nord-Vest Rodna
34 Căpuşu Mare CJ Nord-Vest Rodna
35 Iara CJ Nord-Vest Rodna
36 Derna BH Nord-Vest Voivozi
37 Dobreşti BH Nord-Vest Voivozi
38 Nucet BH Nord-Vest Voivozi
39 Popeşti BH Nord-Vest Voivozi
40 Şuncuiuş BH Nord-Vest Voivozi
41 Bobota SJ Nord-Vest Voivozi
42 Chieşd SJ Nord-Vest Voivozi
43 Ip SJ Nord-Vest Voivozi

108
44 Sărmăşag SJ Nord-Vest Voivozi
45 Godeni AG Sud, Sud-Est Ploiesti
46 Poienarii de Muscel AG Sud, Sud-Est Ploiesti
47 Şotânga DB Sud, Sud-Est Ploiesti
48 Ceptura PH Sud, Sud-Est Ploiesti
49 Filipeştii de Pădure PH Sud, Sud-Est Ploiesti
50 Stejaru TL Sud, Sud-Est Ploiesti
51 Albeni GJ Sud-Vest Tg. Jiu
52 Bâlteni GJ Sud-Vest Tg. Jiu
53 Cătunele GJ Sud-Vest Tg. Jiu
54 Drăgoteşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
55 Fărcăşeşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
56 Mătăsari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
57 Motru GJ Sud-Vest Tg. Jiu
58 Negomir GJ Sud-Vest Tg. Jiu
59 Plopsoru GJ Sud-Vest Tg. Jiu
60 Prigoria GJ Sud-Vest Tg. Jiu
61 Roşia de Amaradia GJ Sud-Vest Tg. Jiu
62 Rovinari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
63 Samarineşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
64 Slivileşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
65 Urdari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
66 Baia de Aramă MH Sud-Vest Tg. Jiu
67 Alunu VL Sud-Vest Tg. Jiu
68 Berbeşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
69 Anina CS Vest Anina
70 Berliste CS Vest Anina
71 Iablanita CS Vest Anina
72 Bozovici CS Vest Anina
73 Ciudanoviţa CS Vest Anina
74 Dognecea CS Vest Anina
75 Mehadia CS Vest Anina
76 Ocna De Fier CS Vest Anina
77 Oraviţa CS Vest Anina
78 Rusca Montană CS Vest Anina
79 Sasca Montană CS Vest Anina
80 Băiţa HD Vest Deva-Brad
81 Brad HD Vest Deva-Brad
82 Certeju de Sus HD Vest Deva-Brad
83 Criscior HD Vest Deva-Brad
84 Ghelar HD Vest Deva-Brad
85 Răchitova HD Vest Deva-Brad
86 Teliucu Inferior HD Vest Deva-Brad
87 Veţel HD Vest Deva-Brad
88 Berzasca CS Vest Moldova Noua
89 Moldova Nouă CS Vest Moldova Noua
90 Sicheviţa CS Vest Moldova Noua
91 Aninoasa HD Vest Petrosani

109
92 Lupeni HD Vest Petrosani
93 Petrila HD Vest Petrosani
94 Petroşani HD Vest Petrosani
95 Uricani HD Vest Petrosani
96 Vulcan HD Vest Petrosani

110
 Anexa nr.6.4. Zona de operare a programului “ Infrastructura
municipala”

Birou regional Reprezentanta locala

Localitate Judet
No ANDZM ANDZM
1 Abrud AB Centru Alba
2 Almaşu Mare AB Centru Alba
3 Baia de Arieş AB Centru Alba
4 Bistra AB Centru Alba
5 Lupşa AB Centru Alba
6 Roşia Montană AB Centru Alba
7 Zlatna AB Centru Alba
8 Ocna Mures AB Centru Alba
9 Baraolt CV Centru Balan
10 Bălan HR Centru Balan
11 Slanic Moldova BC Nord-Est Comanesti
12 Comăneşti BC Nord-Est Comanesti
13 Broşteni SV Nord-Est Gura Humorului
14 Iacobeni SV Nord-Est Gura Humorului
15 Borşa MM Nord-Est Baia Borsa
16 Baia Sprie MM Nord-Est Baia Mare
17 Băiuţ MM Nord-Est Baia Mare
18 Cavnic MM Nord-Est Baia Mare
19 Tăuţii Măgherăuş MM Nord-Est Baia Mare
20 Rodna BN Nord-Est Rodna
21 Aghireşu CJ Nord-Est Rodna
22 Iara CJ Nord-Est Rodna
23 Dobreşti BH Nord-Est Voivozi
24 Popeşti BH Nord-Est Voivozi
25 Nucet BH Nord-Est Voivozi
26 Bobota SJ Nord-Est Voivozi
27 Chiejd SJ Nord-Est Voivozi
28 Sărmăşag SJ Nord-Est Voivozi
29 Şotânga DB Sud, Sud-Est Ploiesti
30 Filipeştii de Pădure PH Sud, Sud-Est Ploiesti
31 Stejaru TL Sud, Sud-Est Ploiesti
32 Albeni GJ Sud-Vest Tg. Jiu
33 Bâlteni GJ Sud-Vest Tg. Jiu
34 Cătunele GJ Sud-Vest Tg. Jiu
35 Mătăsari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
36 Motru GJ Sud-Vest Tg. Jiu
37 Rovinari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
38 Slivileşti GJ Sud-Vest Tg. Jiu
39 Urdari GJ Sud-Vest Tg. Jiu
40 Alunu VL Sud-Vest Tg. Jiu
41 Berbeşti VL Sud-Vest Tg. Jiu
42 Anina CS Vest Anina

111
43 Bozovici CS Vest Anina
44 Dognecea CS Vest Anina
45 Iablanita CS Vest Anina
46 Oraviţa CS Vest Anina
47 Otelu Rosu CS Vest Anina
48 Sasca Montană CS Vest Anina
49 Băiţa HD Vest Deva-Brad
50 Brad HD Vest Deva-Brad
51 Certeju de Sus HD Vest Deva-Brad
52 Criscior HD Vest Deva-Brad
53 Ghelar HD Vest Deva-Brad
54 Teliucu Inferior HD Vest Deva-Brad
55 Berzasca CS Vest Moldova Noua
56 Moldova Nouă CS Vest Moldova Noua
57 Aninoasa HD Vest Petrosani
58 Lupeni HD Vest Petrosani
59 Petrila HD Vest Petrosani
60 Petroşani HD Vest Petrosani
61 Uricani HD Vest Petrosani
62 Vulcan HD Vest Petrosani

112
 Anexa nr.7. Lista persoanelor de contact ANDZM si UMP-RSE

407. Date de identificare a Biroului / reprezentantei locale si sediului central ANDZM

Biroul /
reprezentanta Adresa Telefon / Fax / Email
locala ANDZM
Petrosani Bd. 1 Decembrie 1918, nr. 100 0723 323 224
0254 542 721
Petrosani, jud. Hunedoara azmpetrosani@petrosani.astral.r
o
Targu Jiu Piata Victoriei , nr .2-4, Targu Jiu, 0723 551 404
0253 223 538
Jud. Gorj (camera:147) azm@targujiu.rdsnet.ro

Baia Mare Strada Culturii nr. 1, Baia Mare, 0723 551 417
0262 212 621
Jud. Maramures azmbaiamare@baiamare.rdsn
et.ro
Ploiesti Str. Bobalna 2, Ploiesti, 0723 551 402
0244 595 065
Jud. Prahova azmploiesti@globtel.ro

Rodna Strada Principala nr 1470, Rodna, 0723 551 412

0263 377 373
Jud. Bistrita-Nasaud azmrodna@home.ro
azmrodna@yahoo.com
Balan Strada 1 Decembrie ,bl.E29, ap.1, Balan, 0723 551 411
0266 330 257
Jud. Harghita azmbalan@business.nextra.ro
azmbalan@fisp.ro

Gura Humorului Strada Sfantul Mihail nr. 1, bloc 6, 0723 551 416
0230 235 260
Gura Humorului, Jud. Suceava azmghumor@yahoo.com
Baia Borsa Aleea Tineretului, Bloc IPEG nr.9, Borsa, 0723 551 403
0262 342 157
435200, azmborsa@yahoo.com
Jud. Maramures
Comanesti StradaAleea Parcului, BL.F5, ap.1,, 0723 323 228
0234 374 637
Comanesti, 605200 azmcomanesti@xnet.ro
Jud. Bacau
Moldova Noua Strada Mihai Viteazul, nr.36A, Centrul de 0723 551 408
0255 542 911
afaceri Moldova Noua, czmoldovanoua@yahoo.com
Jud. Caras Severin icaracalean@yahoo.com

Voivozi Comuna Popesti,Voivozi 0723 551 406

0259 327 841
Jud. Bihor azmvoivozi@rdslink.ro
Deva Piata Unirii nr 9,Deva, 0723 270 374
0723 551 405
Jud Hunedoara 0254 218 617
azmdeva@smart.ro
Alba Iulia Bd. Victoriei nr 109, 0723 551 419
0258 814459
Alba Iulia, Jud. Alba azmalba@yahoo.com
azm@alba.rdsnet.ro

Anina Str. Sfanta Varvara, nr.51, Anina 1, 0724 550 135

0255 240 001
Jud Caras Severin azm anina@yahoo.com

Sediul central
Adresa Telefon / Fax / Email
ANDZM
ANDZM Str. Mendeleev 36-38, sectorul 1, Bucuresti, etaj 2, 021 – 317 25 75
http://nad.minind.ro;
azm@minind.ro

UMP-RSE Str. Mendeleev 36-38, sectorul 1, Bucuresti, etaj 3, cam.47 021 – 317 25 78, 317
http://nad.minind.ro;
25 76
riacob@minind.ro

113
Anexa nr.8. Mecanismul si conditiile de verificare a calitatii planurilor /
strategiilor participative de dezvoltare locala

408.Mecanismul si conditiile de verificare a calitatii planurilor / strategiilor

participative de dezvoltare locala

- Planul de dezvoltare locala a fost elaborat cu mai putin de 2 ani in urma,

respectiv in perioada 2003 / 2004 – 2005 / 2006;
- Organizatia care a sprijinit autoritatile locale in elaborarea planului strategic;
- Planul de dezvoltare locala a fost aprobat de Consiliul local si transmis pentru
integrare la nivel judetean;
- Pasii utilizati de catre liderii comunitatilor pentru elaborarea si aprobarea
planului strategic si mecanismul pentru monitorizarea implementarii planului
strategic;
- Cursuri / sesiuni de instruire, transfer de cunostinte sau informari facute de
autoritatile locale pe tema planificarii si monitorizarii, conform legislatiei in
vigoare;
- Profilul comunitatii a fost elaborat si discutat cu populatia;
- Populatia a participat la identificarea problemelor prioritare incluse in planul
strategic;
- Populatia a fost implicata in elaborarea si discutarea planului strategic;
- Corelarea dintre planul strategic si bugetul local;
- Plan de asigurare a durabilitatii obiectului reabilitat
- Actiunile / proiectele implementate

Nota. In cazul indeplinirii conditiilor de eligibilitate, comunitatea, cu asistenta

reprezentantilor ANDZM si UMP-RSE, va beneficia de facilitare pentru reactualizarea
în mod participativ a planurilor strategice existente

114
Nr.crt. Criterii de eligibilitate Document Eligibilitate
prezentat (da/nu)
1 Planul ( strategia ) de dezvoltare locala a fost elaborat
cu mai putin de 2 ani in urma

2 Autoritatile locale au fost sprijinite in elaborarea

planului / strategiei de dezvoltare locala

3 Consiliul local a aprobat planul / strategia de dezvoltare

locala si transmis pentru integrare la nivel judetean

4 Planul / strategia de dezvoltare locala a fost inclusa in

planul / strategia la nivel de judet

5 Autoritatile locale / liderii comunitatilor au folosit un

mecanism pentru elaborarea si aprobarea planului
strategic, monitorizarea implementarii planului
strategic si de raportare periodica

6 Numarul persoanelor din comunitatea miniera care au

participat la identificarea problemelor prioritare incluse
in planul strategic, este mai mare de 10% din numarul
populatiei stabile adulte (peste 18 ani)

7 Numarul persoanelor din comunitatea miniera care au

fost implicati in elaborarea si discutarea planului
strategic, este mai mare de 5% din numarul populatiei
stabile adulte (peste 18 ani)

8 Masurile / proiectele cuprinse in planul strategic au

sursa de finantare principala mai mult de 75% din
bugetul local

9 Plan de asigurare a durabilitatii obiectului reabilitat

10 Actiunile / proiectele au fost implementate cel putin la
nivelul de finantare al bugetului local

Nota: Comisia de verificare a eligibilitatii va redacta procesul verbal de acceptare /

solicitare de clarificare / respingere a documentelor prezentate de autoritatile locale in
10 zile de la primire.

115
Anexa nr.9. Reprezentare schematica a activitatilor realizate de ANDZM /
Consultant, APL, CO si CDSE in dezvoltarea planurilor PSDES, implementare si
urmarire

116
 ANDZM/ Activitati ale
Activitati ale Consultant ANDZM/Consultant
ANDZM/Consultant pentru
pentru implementarea implementarea
CCC CCC

C.6.1.I - stabilire OC
C.6.1.II - intocmire
C.6.1.I;C.6.1.II;C.6.1.III; regulament OC

APL C.6.1.III - intocmire

plan de actiune a
OC

C.6.1.V - aprobare a
regulamentului OC

C.6.1.IV organizare
intalniri in zonele
OC interesate (grupuri
C.6.1.IV;C.6.1.V;C.6.1.VI; focalizate)

C.6.1.VI discuta
raportul annual al
C.6.1 - Stadiul de preplanificare

APL

IA/G1 IA/G2 IA/G(x) C.6.1.VI selecteaza

C.6.1.VI doi membri in CDSE
C.6.1.IV identifica si
prioritizeaza
cerintele la nivel de
grup
C.6.1.VI aproba
membrii CDSE
C.6.1.VI APL
C.6.1.VI aproba
regualentul si planul
de actiune al CDSE
C.6.1.I -
nominalizeaza
consiliul consultativ
C.6.2.I; C.6.2.II; C.6.2.III; C.6.1.IV -
C.6.2.IV; C.6.2.V; CDSE pregateste planul
C.6.2.VI; SSED
C.6.1.V-
organizeaza intalniri
publice

C.6.2.V discuta
IA/G1 IA/G2 IA/G(x) proiectul de plan
C.6.2.V SSED

117
 C.6.2.VI revizuirea
C.6.2.VI CDSE planului PSDES

APL C.6.2.VI aproba

planul PSDES

C.6.3.I.
diseminarea
informatiilor
C.6.3.I; C.6.3.II; C.6.3.III; C.6.3.II.
C.6.3.IV; C.6.3.V; dezvoltarea
C.6.3.VI; propunerilor
CDSE C.6.3.III. pregateste
planul de
sustenabilitate
C.6.3.I. transmite
propunerile la
ANDZM

APL C.6.3.V inscrie

C.6.3.V propunerile

C.6.4.I - asigura
C.6.4.I; C.6.4.II sustenabilitatea
CDSE C.6.4.II asigura
monitorizare
participativa

C.6.4.III -
APL actualizeaza planul
C.6.4.III PSDES

118
Bibliografie utilizată la elaborarea sectiunii “Metode şi tehnici de participare
comunitară “

a. Allan M.Kulakow. A guide to planning civic education and action

campaign. 1999.
b. Focus group moderator and recruiter handbook. National Democratic
Institute fro International Affairs.
c. Ghidul liderului comunitar. Chişinău, 2004
d. Guide to conducting focus groups. National Democratic Institute fro
International Affairs.
e. John M.Bryson. Planificarea strategică pentru organizaţii publice şi non
profit. Chisinau, 2002.
f. Narayan Deepa. Participatorz evaluation:tools for managing change in
water and sanitation. World Bank technical paper N 207, Washington, DC.
1993.
g. Parteneriate durabile între autorităţi şi comunitate prin planificare
participativă. Bucureşti, 2001
h. Participatory Tools and Techniques: a Resource Kit for Participation and
Social Assesment. Modules I,II,III,IY,Y,YI. World Bank, 1997.
i. Septimiu Chelcea. Metodologia cercetării sociologice. Bucureşti, 2001
j. Technology of Participation. Group Facilitation Methods. The Institute of
Cultural Affairs. 1994.
k. UNDP Guidebook for participation

119