Plan Strategic Instituțional 2019-2022 Pentru Ministerul

ROMÂNIA
Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru

Consolidarea Capacității de Planificare și Bugetare și Sprijinirea
Introducerii Bugetării pe Criterii de Performanță
LIVRABIL NR. 6
Plan Strategic Instituțional 2019-2022 pentru Ministerul
Educației Naționale
Septembrie 2019
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020
Drepturile de autor
Materialul inclus în această publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și / sau
transmiterea anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate constitui o încălcare a legislației
în vigoare.
Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări orice secțiune a prezentului document vă rugăm
să transmiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața
Victoriei nr. 1, București, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31,
etaj 6, București, România).
Acest raport a fost transmis în luna septembrie 2019 în conformitate cu Acordul privind Serviciile de
Asistență Tehnică pentru Consolidarea Capacității de Planificare şi Bugetare şi Sprijinirea Bugetării pe
Criterii de Performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi Banca Internațională pentru
Reconstrucție şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului 6 din cadrul acordului
menționat mai sus.
CUPRINS
Preambul ...........................................................................................................................................8
Cuvânt înainte ...................................................................................................................................9
Rezumat Executiv............................................................................................................................. 13
1. Introducere .............................................................................................................................. 15
Fundament .............................................................................................................................................. 15
Metodologie............................................................................................................................................ 15
Stadiul implementării PSI ........................................................................................................................ 16
2. Context .................................................................................................................................... 22
3. Misiune și viziune ..................................................................................................................... 27
Viziunea Ministerului .............................................................................................................................. 27
Misiunea Ministerului ............................................................................................................................. 28
4. Obiective Strategice, Programe, Măsuri și Indicatori .................................................................. 30
Obiectivul Strategic 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului
egal la educație incluzivă și calitate, la toate nivelurile și formele de învățământ ........................... 30
Programul 1.1: Asigurarea accesului la educație și o educație de calitate pentru toți copiii ............. 36
Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar și absolvirea de către toți
elevii a învățământului obligatoriu ..................................................................................................... 40
Programul 1.3: Reintegrarea persoanelor care au părăsit timpuriu școala în sistemul de educație . 42
Obiectivul Strategic 2: Dezvoltarea învățământului terțiar, capabil să impulsioneze dezvoltarea
economică și să promoveze coeziunea socială punând fundamentele unei societăți bazate pe
cunoaștere ................................................................................................................................... 45
Programul 2.1: Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar..................................................... 48
Programul 2.2: Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața
muncii.................................................................................................................................................. 50
Programul 2.3: Angajament strategic față de sectorul economic ...................................................... 52
Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic, adaptat la
cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți; îmbunătățirea participării la învățarea pe tot
parcursul vieții ............................................................................................................................. 54
Programul 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în
domeniul formării profesionale .......................................................................................................... 58
Programul 3.2: Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale ....................................... 60
Programul 3.3: Acces și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții; calitate și
relevanță; parteneriate pentru o mai bună promovare și informare ................................................. 62
3
Obiectivul Strategic 4: Valorificarea pe deplin a capitalului uman în direcția unei dezvoltări inteligente
și durabile .................................................................................................................................... 65
Programul 4.1: Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior
............................................................................................................................................................ 68
Obiectivul Strategic 5: Consolidarea capacității administrative ...................................................... 70
Programul 5.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor
sectoriale ............................................................................................................................................. 73
Programul 5.2: Consolidarea guvernantei TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane în
domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC naționale
............................................................................................................................................................ 75
5. Aranjamente pentru Implementarea, Monitorizarea și Evaluarea PSI ......................................... 77
6. Resurse Financiare .................................................................................................................... 80
Anexa 1.a: Obiective și programe bugetare pentru perioada 2019-2022 ............................................ 83
Anexa 1.b: Eșalonarea bugetului învățământului pe ani (2019-2022) și măsuri specifice ..................... 85
Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel sintetic) ....................................................................... 93
Anexa 3: Programe și Măsurile aferente acestora (tabel sintetic)..................................................... 100
Anexa 4. Informații privind componentele PSI ................................................................................ 133
Anexa 4.1. Profilul instituțional............................................................................................................. 133
Anexa 4.2. Analiza mediului extern și intern ........................................................................................ 136
Anexa 5. Proiecte de acte normative 2019 ...................................................................................... 154
4
LISTĂ DE FIGURI
Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MEN .................................................. 8
Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura .................................................................................................. 32
Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate .............................................................................. 33
Figura 10. Obiectivul Strategic 5: Structura ................................................................................................ 71
Figura 11. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate ............................................................................ 72
Figura 12. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic Instituțional al MEN ......................................... 78
Figura 13. Programe în cadrul direcției strategice învățământ preuniversitar ......................................... 148
Figura 14. Măsuri pentru sprijinirea programului accesul pentru educație ............................................. 149
Figura 15. Măsuri pentru sprijinirea programului de furnizare a unor servicii educaționale de calitate . 150
Figura 16. Programe în cadrul direcției strategice de învățământ terțiar ............................................... 151
Figura 17. Măsuri pentru consolidarea competitivității universităților românești și calitate în învățământul
superior ..................................................................................................................................................... 151
LISTĂ DE TABELE
Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ......................... 34
Tabelul 2. Rate specifice de cuprindere în grădiniţă în funcție de mediul de rezidență ............................ 36
Tabelul 3. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1 ...................................................................... 39
Tabelul 6. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ......................... 48
Tabelul 10. Ratele de ocupare în muncă a absolvenților învățământului vocațional de nivel ISCED 3, la 1-3
ani după absolvire ....................................................................................................................................... 55
Tabelul 11. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ....................... 58
Tabelul 12. Obiectivul Strategic 3: Măsurile Programului 3.1 .................................................................... 59
Tabelul 15. Număr și unități de învățământ pe nivel de învățământ și tipul zonei (2015-2017) ............... 66
Tabelul 16. Număr de unități de învățământ (cu personalitate juridică și fără personalitate juridică) ..... 66
5
Tabelul 22. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2019-2022 (mii RON) .................................. 80
Tabelul 23. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice (mii lei) ............. 82
Tabelul 24. Rate de tranziție la învățământul secundar superior (2009 - 2016) în funcție de ruta
educațională și sex .................................................................................................................................... 144
Tabelul 25. Rata de absolvire a învățământului liceal, cu examen de bacalaureat .................................. 145
Tabelul 26. Buget multianual bazat pe programe al Ministerului Educației ............................................ 147
Tabelul 27. Principalele direcții strategice ale Ministerului la negocierea bugetului (% din măsuri) ....... 148
Tabelul 28. Ponderea de menționare a măsurilor care susțin programul pentru accesul la educație (% din
totalul măsurilor) ...................................................................................................................................... 149
Tabelul 29. Ponderea de menționare a măsurilor care susțin programul pentru furnizarea unor servicii
educaționale de calitate (% în totalul măsurilor)...................................................................................... 150
Tabelul 30. Ponderea din măsuri al căror scop este calitatea/competitivitatea învățământului superior (%
din totalul măsurilor) ................................................................................................................................ 152
LISTĂ DE GRAFICE
Graficul 1. Evoluția indicatorului rata părăsirii timpurii a școlii în România și în UE în funcție de gradul de
urbanizare ................................................................................................................................................... 30
Graficul 2. Evoluția indicatorului PTS în România, pe regiuni de dezvoltare.............................................. 31
Graficul 3. Evoluția nivelurilor de absolvire a învățământului terțiar în România și UE ............................. 45
Graficul 4. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar – date comparative la nivel european ............. 45
Graficul 5. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar în România, pe regiuni de dezvoltare .............. 46
Graficul 6. Evoluția ratelor de participare în cadrul educației și formării în România și în UE ................... 54
Graficul 7. Date comparative privind ratele de participare în cadrul educației și formării – selecție de țări
europene ..................................................................................................................................................... 55
Graficul 8. Ratele de participare pe grupa de vârstă (6-23, ponderea participanților) .............................. 65
Graficul 9. Ratele de participare pe niveluri de educație și loc de proveniență (an școlar 2014/15) ........ 65
Graficul 10. Structura bugetului PSI, pe surse de finanțare (%, 2019-2022) .............................................. 81
Graficul 11. Resurse financiare estimate în funcție de ani și obiective strategice (2019-2022)................. 81
Graficul 12. Procentul de elevi de 15 ani care ating nivelul minim de competență al PISA pe domeniu
(nivelul 2 sau mai sus) ............................................................................................................................... 140
Graficul 13. Rata de participare la educație și formare (% din grupul de vârstă 18 - 64), țări selectate (2009
- 2015) ....................................................................................................................................................... 141
Graficul 14. Înscrieri în învățământul terțiar în perioada 2009-2015 (cifre absolute) .............................. 145
6
LISTĂ DE ACRONIME
ASA Acord de Servicii de Asistență Tehnică
BM Banca Mondială
CDITT Cercetare, Dezvoltare, Inovație și Transfer de Tehnologie
EITC Educație și Îngrijire Timpurie a Copiilor
EPÎPT Educație și Formare Profesională și Învățământ Profesional și Tehnic
FESI Fonduri Europene Sociale și de Investiții
GR Guvernul României
INS Institutul Național de Statistică
M&E Monitorizare și Evaluare
MEF Monitorul Educației și Formării
MEN Ministerul Educației Naționale
MFP Ministerul Finanțelor Publice
OCDE Organizație pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
PIB Produsul Intern Brut
PIRLS Progres în Studiul Internațional privind Literația
PSI Plan Strategic Instituțional
PTS Părăsirea Timpurie a Școlii
ROSE Proiectul privind Învățământul Secundar în România
SAT Servicii de Asistență Tehnică
SE Sectorul Educației
SGG Secretariatul General al Guvernului
TI Tehnologia Informației
TIMSS Tendințe în Studiul Internațional al Matematicii și Științelor
UE Uniunea Europeană
UPP Unitatea de Politici Publice
7
PREAMBUL
Fundament
Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord privind Serviciile
de Asistență Tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor
la nivelul SGG, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerele de resort selectate. Pentru
îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra: (i) continuării
consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea SGG;
(ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu
ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și (iii) dezvoltării unui tablou
central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor
selectate.
Activitățile definite ale asistenței tehnice rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care
au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, ceea ce
duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul României a solicitat BM
să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și
responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor,
instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii. Aceasta va face parte integrantă din
reformele bugetare promovate de Guvernul României. Având scopul de a face procesul de planificare
strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent
elaborat de fiecare minister.
Ca minister de resort selectat, Ministerul Educației Naționale (MEN) s-a angajat să desfășoare un program
amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică.
Metodologie
Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MEN
MINISTRU
SECRETARI
COMITET DE GRUP DE COORDONARE
DE STAT
COORDONARE TEHNICĂ
SECRETAR
GENERAL
DIRECTORI
GENERALI
UNITATEA DE POLITICI
GRUPURI DE PUBLICE SPRIJINITĂ DE
LUCRU MEN BANCA MONDIALĂ
8
CUVÂNT ÎNAINTE
Educația și formarea profesională reprezintă elemente cheie ale creșterii inteligente, durabile și favorabile
incluziunii din perspectiva Strategiei Europa 2020 , fiind, într-o societate a cunoașterii, generatoare de
progres.
Guvernele multor țări înscriu în programele lor educația drept o prioritate absolută, iar Organizația
Națiunilor Unite a inclus-o în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă centrale ale Agendei 2030.
În perspectiva anului 2030, educația viitorului se construiește având în centrul ei copilul, familia,
comunitatea precum și societatea. Serviciul public de educație din România se va construi pe cooperarea
între beneficiarii educației, administrația central și locală, organizații nonguvernamentale și partenerii de
dialog social, urmărind modelarea copilului într-un adult responsabil, integrat social și profesional, care
simte că aparține, în egală măsură națiunii române și spațiului european, gândește și participă la
dezvoltarea societății. Centrarea pe elev se va realiza prin: adecvarea educației la nevoile de învățare și
dezvoltare ale copilului; dezvoltarea holistică a triunghiului minte-corp-suflet; consiliere pentru orientarea
profesională bazată pe aptitudini și talent; modelarea procesului de predare în funcție de particularitățile
elevului și asigurarea unor rute flexibile ale parcursului școlar.
În ceea ce privește atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, România a înregistrat progrese privind
participarea la învățământul terțiar și rata de ocupare a forței de muncă. Rata părăsirii timpurii a școlii a
atins un nivel de 16,4 % (2018), persoane care părăsesc timpuriu sistemul de învățământ și de formare
profesională (cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani), peste obiectivul național pentru 2020 (11,3 %).
Pentru îndeplinirea țintelor strategice, s-a constatat că decalajul rural-urban reprezintă principala
provocare. Acest lucru presupune ca investițiile, în următorii ani, să se concentreze pe programe/proiecte,
care sprijinită copii, elevii și familiile lor, precum și profesorilor și adulților din mediul rural, cât și pentru
cei ce provin din medii socio-economice defavorizate. Studii la nivel național și internațional arata că, este
fundamentală crearea unei stări de bine în școli, a unei atmosfere de lucru care să invite la învățare și să
ajute copiii să depășească barierele de nivel emoțional, dar și social. Generalizarea și îmbunătățirea
calității educației timpurii va oferi o experiență de învățare mai bună pentru copii de la o vârsta fragedă,
și va pune baze solide pentru participarea acestora la activități de învățare pe tot parcursul vieții. Creșterea
calității formării inițiale și continue a cadrelor didactice, precum și îmbunătățirea conducerii școlilor și
creșterea autonomiei acestora sunt puncte definitorii pe care trebuie să se axeze educația viitoare.
Programul de guvernare 2018-2020 afirmă că "implementarea principiului egalității de șanse în educație,
îmbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și competențelor tuturor copiilor și tinerilor, prin
accesul la un sistem de educație de calitate, relevant și incluziv sunt cheia pentru creștere economică și
prosperitate." Îmbunătățirea planificării individuale a învățării, a tranziției elevilor în etapele critice ale
sistemului de educație, precum și asigurarea nevoilor de baza pentru toți elevii – de la transport și
îmbrăcăminte până la hrana zilnică – sunt elemente strategice care susțin acest deziderat. Investiția în
educație este văzută din perspectiva asigurării unui serviciu de educație echitabil, iar creșterea utilizării
instrumentelor digitale va face ca elevii să aibă abilitățile necesare pentru a face față provocărilor unui
mediu de învățare în continuă schimbare.
În concluzie, pentru a oferi o îmbunătățire sistematică și continuă a educației și formării, MEN va urmări
dezvoltarea domeniilor prioritare prezentate în cele ce urmează.
Sectorul educației timpurii: Îmbunătățirea infrastructurii sistemului de educație timpurie, îmbunătățirea
calității ofertei de educație și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, generalizarea educației
9
timpurii la grupa de vârstă 3-6 ani și îmbunătățirea participării și a nivelului de retenție a copiilor din grupa
de vârstă 0-3 ani, în special a copiilor proveniți din medii defavorizate, prin furnizarea unor servicii
integrate socio-educaționale. Pentru a atinge aceste obiective se va colabora în special cu Ministerul
Sănătății, cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu Direcția Generală de Asistență
Socială și Protecția Copilului.
Profesionalizarea carierei didactice: Asigurarea calității și relevanței formării inițiale a cadrelor didactice
prin introducerea obligativității masteratului didactic și a mentoratului didactic, asigurarea actualizării
competențelor cadrelor didactice în mod regulat prin formare și mentorat inter pares, responsabilizarea
cadrelor didactice în atingerea unor obiective de performanță ca parte a contractului de muncă. Se
urmărește, de asemenea, dezvoltarea unor programe care să atragă în profesia didactică specialiști din
alte domenii. Pentru a atinge aceste obiective se va colabora cu Universități, Federațiile Sindicale,
Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Munca, și cu sectoarele
privat și asociativ.
Utilizarea instrumentelor digitale pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor, a administrației și a
serviciilor oferite de școli: Îmbunătățirea conectivității școlare (și a altor acțiuni relevante din cadrul
Planului național de digitalizare), punerea în aplicare a Strategiei naționale privind educația pentru
dezvoltare durabilă, punerea în aplicare a acțiunilor relevante stabilite în Strategia serviciilor publice
(inclusiv eGuvernare), prin elaborarea strategiei digitale pentru servicii publice prin colaborarea cu
Ministerul Comunicațiilor, cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și cu sectorul privat și asociativ.
Reforma curriculară: Continuarea actualizării curriculum-urilor pe niveluri și filiere de studiu, elaborarea
unor agende naționale de alfabetizare lingvistică, numerică și digitală, ținând cont de Agenda educației
pentru dezvoltare durabilă. Colaborarea cu centrele de cercetare ale universităților, cu serviciile de
bibliotecă din cadrul comunităților locale, cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Ministerul Tineretului
și Sportului.
Planul strategic instituțional al Ministerului Educației reprezintă documentul de sinteză a politicilor din
domeniul educației și formării profesionale, care stă la baza fundamentării programelor bugetare pe
termen mediu, prezentate ca anexă la bugetele ordonatorilor principali de credite. El asigură o abordare
unitară a operaționalizării strategiilor din domeniul educației, prin corelarea componentei de politici cu
componenta de buget, și procesul de monitorizare a indicatorilor de performanță. În cadrul PSI sunt
prezentate inclusiv programe și inițiative inter-sectoriale.
Planurile Strategice Instituționale sunt monitorizate la nivel de Guvern, de către ministere și de către
Secretariatul General al Guvernului, care colaborează cu ministerele pentru perioada de raportare și
evaluare a rezultatelor. Acest proces include cu prioritate indicatorii de impact asociați obiectivelor
strategice și indicatorii de rezultat asociați programelor.
Conform metodologiei agreate, sistemul de monitorizare a performanței aferent PSI MEN include
indicatorii (de impact, de rezultat, de ieșire, de intrare) și instrumentele de realizare a monitorizării și
evaluării, respectiv a raportării progresului (PSI MEN este inclus în Aplicația Informatică PSI).
Cadrul Education and Training (ET 2020), Programul de Guvernare, alte documente programatice
europene și naționale fundamentează cele 4 strategii sectoriale, pe care Ministerul Educației Naționale
le-a elaborat pentru realizarea obiectivelor majore în domeniul educației și formării profesionale, ale
învățării pe tot parcursul vieții. MEN a conceput cele 4 strategii într-o manieră coerentă, realizând astfel
un Cadru strategic al educației și formării profesionale din România pentru asigurarea unității de viziune
și acțiune. Strategiile sectoriale ce formează Cadrul menționat reprezintă condiționalități ex-ante pentru
10
accesarea fondurilor europene în exercițiul bugetar 2014 -2020, stabilite și asumate de România prin
Acordul de Parteneriat (august 2014).
Pentru coerență și bună organizare, MEN a stabilit un cadru unitar de coordonare a implementării și de
monitorizare-evaluare a măsurilor din strategii, alcătuit ca sistem tripartit de structuri independente, cu
atribuții distincte, format din 5 grupuri tehnice de coordonare a implementării strategiilor (GT) și un grup
suport, un comitet de monitorizare (CM) și un organism de evaluare (OE).
Aranjamentele instituționale pentru realizarea procesului de implementare – monitorizare- evaluare sunt
prezentate in figura de mai jos.
La nivelul MEN, structura organizatorică pentru realizarea planificării strategice si elaborarea,

implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului Strategic Instituțional este constituită din cinci
grupuri sectoriale de lucru (câte unul pentru fiecare Obiectiv strategic). Grupurile sectoriale sunt
constituite din experți tehnici.
În februarie 2019, s-a actualizat componența grupurilor de lucru, stabilindu-se structura de management
a Planului Strategic Instituțional (aria de competență - educație și formare profesională) pentru
actualizare.
Cele 5 grupuri de lucru (GL), pentru actualizarea și monitorizarea implementării, sunt coordonate de
angajați cu funcții de conducere, pentru domeniile:
11
1. Învățământ preuniversitar;
2. Învățământ universitar;
3. Învățare pe tot parcursul vieții și învățământ profesional și tehnic (VET + LLL);
4. Tranziția și accesul la învățământul superior;
5. Capacitatea administrativă a MEN.
Principalele sarcini ale grupurilor de lucru sunt: elaborarea și actualizarea componentei de politici
(stabilirea obiectivelor, adoptarea măsurilor și inițiativelor subsumate programelor), a componentei de
buget (bugetul multianual al programelor 1+3 ani) și a planului de implementare a PSI, comunicarea,
monitorizarea și implementarea acestuia. Varianta finală este înaintată secretarilor de stat pentru avizare
și ministrului pentru aprobare. Anual, odată cu elaborarea bugetului instituției, se face și revizuirea PSI.
Direcția Generală Management Strategic și Politici Publice din MEN are rol de informare, facilitare,
mediere și integrare, asigurând: coordonarea tehnică a activității grupurilor de lucru, analizarea și
corelarea materialelor realizate de specialiștii din cadrul grupurilor de lucru; administrarea aplicației IT de
monitorizare și atribuirea de drepturi pentru utilizatorii aplicației.
Planul strategic instituțional se revizuiește și se actualizează anual păstrând perioada de planificare și de
programare bugetară de 4 ani, în strictă corelare cu cadrul bugetar pe termen mediu. Responsabilitatea
revizuirii și actualizării revine ordonatorului principal de credite, care prin acest proces estimează
necesarul de resurse bugetare pentru care vor face solicitarea în cadrul pregătirii proiectului de buget pe
anul următor și de câte ori este cazul în vederea fundamentării rectificărilor bugetare.
12
REZUMAT EXECUTIV
Secretariatul General al Guvernului (SGG) s-a angajat în direcția eficientizării cheltuielilor publice. Prin
elaborarea de planuri strategice instituționale începând cu ciclul bugetar 2017 – 2020, în cadrul
Ministerului Finanțelor Publice și inițial a unui număr de zece ministere de linie (printre care și Ministerul
Educației Naționale), selectate în cadrul Proiectului SIPOCA 28, SGG vizează consolidarea capacității de
bugetare, planificare și monitorizare a ministerelor. Proiectul a beneficiat de asistența tehnică a Băncii
Mondiale.
Planul Strategic Instituțional al Ministerului Educației Naționale (PSI) vizează în primul rând rolul
coordonator al ministerului la nivelul sectorului de educație și formare profesională, precum și
planificarea politicilor publice și a componentelor bugetare ale acestora, pentru a realiza obiectivele
generale asumate prin Strategia Europa 2020, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și prin strategiile
sectoriale ale ministerului: Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii; Strategia națională pentru
învățământ terțiar 2015 – 2020; Strategia de învățare pe tot parcursul vieții 2015 – 2020; Strategia
educației și formării profesionale din România în perioada 2016-2020.
Planul vizează, de asemenea, asigurarea guvernanței și exercitarea eficientă și transparentă a atribuțiilor
care îi revin Ministerului Educației Naționale (MEN).
Planul este ancorat în obiectivele strategice aferente sectorului educației și formării profesionale (EFP), în
prioritățile instituționale urmărite de MEN, în baza Programului de guvernare și a strategiilor sectoriale.
De asemenea, PSI furnizează programe și măsuri clare (inclusiv bugete) care sunt necesare pentru a atinge
obiectivele pe termen mediu, precum și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a măsura
progresul în îndeplinirea obiectivelor strategice.
Prezentul Plan Strategic Instituțional se adresează perioadei bugetare 2019-2022 și reprezintă o revizuire
și actualizare a PSI MEN 2017-2020, asigurându-se o corelare a obiectivelor strategice și a priorităților cu
propunerile de acte normative introduse de MEN în Planul Anual de Lucru al Guvernului, precum și
prevederile Ordinului Secretarului General al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea controlului intern
managerial al entităților publice.
Prima parte a Planului Strategic Instituțional prezintă contextul, idealul educațional și viziunea școlii
românești, misiunea ministerului, valorile și principiile promovate de acesta și profilul instituțional al
Ministerului Educației Naționale.
În partea a doua, sunt prezentate obiectivele strategice și detaliate programele aferente, măsurile
stabilite, și indicatorii. Astfel, PSI este structurat pe cinci obiective strategice ale sectorului EFP, după cum
urmează:
OS1 – Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la educație
incluzivă și de calitate, la toate nivelurile și formele de învățământ
Cele trei programe care sprijină atingerea acestui obiectiv strategic sunt:
i) Programul 1.1 – Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii
ii) Programul 1.2 - Creșterea participării la învățământul primar și secundar, și absolvirea de către toți
elevii a învățământului obligatoriu
iii) Programul 1.3 - Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala
13
OS2 – Dezvoltarea învățământului terțiar, capabil să impulsioneze dezvoltarea economică și să
promoveze coeziunea socială punând fundamentele unei societăți bazate pe cunoaștere
i) Programul 2.1 – Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar
ii) Programul 2.2 - Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața
muncii
iii) Programul 2.3 – Angajament strategic față de sectorul economic.
OS3 – Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic, adaptat la cerințele pieței muncii și
ale beneficiarilor direcți; îmbunătățirea participării la învățarea pe tot parcursul vieții
(i) Programul 3.1 – Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în
domeniul formării profesionale
(ii) Programul 3.2 – Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale
(iii) Programul 3.3 – Acces, facilități și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții;
calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună promovare și informare.
OS4 – Valorificarea pe deplin a capitalului uman în direcția unei dezvoltări inteligente și sustenabile
Programul care sprijină atingerea acestui obiectiv strategic este:
(i) Programul 4.1 - Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior.
OS5 – Consolidarea capacității administrative
Programul care sprijină atingerea acestui obiectiv strategic este:
(i) Programul 5.1 - Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor
sectoriale;
(ii) Programul 5.2 - Consolidarea guvernanței TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane din
domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC naționale
Partea a treia a Planului se referă la implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI, precum și la resursele
financiare necesare.
Anexele PSI conțin: Programe bugetare și resurse financiare 2019-2022; Bugetul pe programe și măsuri
2019-2022; Eșalonarea bugetului învățământului pe ani și măsuri specifice; Obiective, programe,
indicatori, ținte; Programe, măsuri specifice, indicatori de rezultat, ținte; Analiza mediului intern și extern.
14
1. INTRODUCERE
Fundament
PSI MEN 2019-2022 reprezintă o revizuire și actualizare a planului elaborat pentru perioada 2017-2020 și
apoi al celui 2018-2021 și continuă obiectivele instituționale asumate în variantele anterioare.
În cadrul Planului Strategic Instituțional se realizează o descriere a obiectivelor strategice, a programelor,

măsurilor planificate și indicatorilor. Prin revizuire se realizează o corelare între programe, măsuri și
alocarea de resursele financiare pe durata perioadei de implementare.
Metodologie
Metodologia de elaborare a Planului Strategic Instituțional conține elemente din Hotărârea Guvernului
nr. 1807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul
de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central și in
Hotărârea Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul
Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației
publice de la nivel central, precum si o componentă nouă privind implementarea. Prin crearea unui
ansamblu coerent metodologic alcătuit din Politici, Buget și Implementare, se urmărește îmbunătățirea
coerenței și clarității precum și a fezabilității administrative la nivelul întregului demers de planificare
strategică. Hotărârea Guvernului nr.158/2008 a inclus o metodologie de bugetare a programului pentru a
completa metodologia de planificare strategică aprobată în anul 2006. Hotărârea Guvernului nr.158/2008
cuprinde o structură de program bugetar pentru corelarea cu prioritățile strategice din Planul Strategic
Instituțional.
Bugetul inițiativelor/măsurilor este exprimat pentru perioada de aplicare a inițiativei/măsurii în cadrul
Planului Strategic Instituțional, respectiv pentru maxim patru (4) ani, defalcat pe ani și pe surse de
finanțare (buget de stat, co-finanțare buget de stat, fonduri externe nerambursabile FEN, alte fonduri
identificate).
Planul Strategic Instituțional al Ministerului Educației Naționale (MEN) reflectă obiectivele, programele,
măsurile/inițiativele la nivelul sectorului educație și formare profesională pe care MEN împreună cu
entitățile pe care le coordonează și cele din subordine, l-a planificat pe perioada 2019-2022 și pentru care
alocă fonduri în limita resurselor bugetare destinate sectorului prin intermediul bugetului anual atribuit
acesteia, pentru implementarea lor și obținerea rezultatelor estimate.
Procesul de revizuire a PSI urmează un proces similar celui de elaborare a documentului strategic. În cadrul
procesul, în afară de obiectivele strategice, pot fi revizuite programele, măsurile, indicatorii și țintele
acestora stabilite anterior în orizontul de timp planificat (4 ani) realizându-se o actualizare a acestora
corelat cu cadrului bugetar pe termen mediu 2019-2022. Revizuirea constă în:
- analizarea mediului intern și extern al ministerului, pentru a stabili orice modificări semnificative
care sunt necesare pentru prognozele pe care se sprijină planul curent, respectiv: strategii
naționale sectoriale și intersectoriale în vigoare sau nou apărute de la ultima variantă a PSI,
programul de guvernare, recenzii strategice (analize funcționale) și recomandări specifice de țară;
15
- adăugarea unui an suplimentar la plan1;
- revizuirea și actualizarea Programelor si a obiectivelor acestora, a rezultatelor (outcomes) și a
valorilor țintă ale indicatorilor;
- revizuirea măsurilor și a realizărilor imediate (outputs) și a valorilor țintă ale indicatorilor;
- analiza și revizuirea bugetului aferent măsurilor (costul realizărilor imediate) din cadrul bugetar
pe termen mediu 2019-2022;
- actualizarea bugetului Programelor (sumă a bugetului Măsurilor).
- În perioada actualizării s-au realizat numeroase întâlniri cu grupurile de lucru, colaborări virtuale
și schimburi de opinii între membrii grupurilor de lucru și reprezentanții Băncii Mondiale.
Stadiul implementării PSI
Secțiunea 1
Pe parcursul întregului proces de planificare, început cu PSI 2017-2020, obiective strategice 1, 2, 3 și 4 ale
PSI MEN au fost modificate, obiectivul strategic 5 s-a menținut neschimbat de-a lungul implementării.
Pentru realizarea unei abordări unitare între procesul de implementare – monitorizare – evaluare a PSI și
procesul de implementare monitorizarea și evaluare a strategiilor condiționalități ex ante în educație, la
prima revizuire a PSI au fost modificate programele: P1.1, P1.3, P2.1, P2.2, P2.3, P3.1, P3.2 și P3.3.
În cadrul procesului de revizuire din 2018, ca urmare a discuțiilor avute în cadrul întâlnirilor cu grupurile
de lucru s-a stabilit ca măsurile din cadrul programul 4.1. Învestiții de capital în învățământ să fie mutate,
corespunzător domeniilor învățământ preuniversitar și universitar, la programele 1.1, 1.2, 2.1. Realizându-
se astfel, revizuirea obiectivului strategic 4, care în prezent are un singur program. De asemenea,
modificările aduse de Programul de Guvernare 2018-2020, care acordă un loc important digitalizării
proceselor educaționale, în cadrul obiectivul strategic 5, a fost introdus programul 5.2.
Astfel, pe parcursul procesului de planificare au avut loc modificări de structură în cadrul programelor
celor cinci obiective strategice.
Secțiunea 2
Raportarea implementării PSI nu este instituționalizată, neexistând un sistem formal de colectare,
raportare și agregare.
În perioada 2016-2019, MEN a derulat proiectul Monitorizarea și evaluarea strategiilor condiționalități ex
ante în educație și îmbunătățirea procesului decizional prin monitorizarea performanței instituționale la
nivel central și local. În cadrul proiectului a fost dezvoltat un cadru coerent de M&E a celor patru strategii,
care au obiective pe termen lung interconectate și rezultate interdependente. Metodologia oferă
mecanisme de raportare a M&E strategiilor, folosind criterii unitare pentru evaluarea performanțelor.
1 Vezi Metodologia de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale, și a bugetului pe programe,
anexa
la proiectul de HG pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale și
a programelor bugetare;
16
Pentru implementarea strategiilor cât și a PSI s-au constituit structuri de management similare, formate
din grupuri tehnice lucru. În cazul PSI, obiectivele strategice sectoriale corespund strategiilor educaționale
la care se adaugă un obiectiv transversal și unul pentru capacitate instituțională.
Pilonii/programele/măsurile/indicatorii din strategii se regăsesc identice sau sub diferite formulări și în
PSI.
Având în vedere cele prezentate, în componența grupurilor de lucru pentru implementarea strategiilor și
pentru elaborarea/actualizarea PSI au fost nominalizate, aceleași persoane din cadrul direcțiilor de
specialitate sau a instituțiilor aflate în subordonarea/ coordonarea MEN. Astfel, s-a încercat îmbunătățirea
activității și eficacității GL în procesul de implementare-monitorizare.
Grupurile tehnice de coordonare a implementării celor 4 strategii, sunt coordonate de angajați cu funcții
de conducere, în cadrul direcțiilor de specialitate din MEN sau aflate în subordonarea/ coordonarea MEN,
în funcție de aria de competență specifică, astfel:
1. Educație timpurie și învățământ preuniversitar (coordonarea Strategiei privind reducerea părăsirii
timpurii a școlii GT – PTS);
2. Învățământ universitar (coordonarea Strategiei naționale pentru învățământ terțiar 2015 – 2020
GT – IT) ;
3. Învățare pe tot parcursul vieții (coordonarea Strategiei de învățare pe tot parcursul vieții 2015 –
2020 GT – LLL);
4. Învățământ profesional și tehnic (coordonarea Strategiei educației și formării profesionale din
România în perioada 2016 - 2020 GT –VET).
Implementarea PSI 2018 s-a făcut la nivelul direcțiilor de specialitate, prin derularea activităților
următoare: elaborarea planului anual de implementare a strategiilor, pe baza rezultatelor și realizărilor
din anul precedent; desfășurarea activităților de monitorizare și evaluare a datelor colectate de experții
din cadrul proiectului MEN; elaborarea raportului anual de progres; formularea de recomandări cu privire
la acțiuni, indicatori și ținte; prezentarea gradului de realizare a planului anual și progresul înregistrat în
vederea atingerii țintelor finale.
Metodologia bugetării pe programe încă nu a fost formalizată printr-un act administrativ opozabil
administrației centrale, iar execuția bugetară nu se face pe programele bugetare ale PSI.
Principalele probleme identificate în raportarea implementării PSI sunt legate de existența unei platforme
informatice funcționale pentru colectarea datelor.
În cazul majorității strategiilor relevante pentru domeniul educației și formării profesionale, anul 2020
este un an de încheiere a ciclului de viață al cadrului strategic curent, majoritatea acestor strategii aflându-
se în stadiu de revizuire pentru perioada ulterioară. Multe dintre țintele acestor strategii sunt asumate
inclusiv în context european și nu au fost găsite mecanisme prin care să fie extrapolate dincolo de orizontul
strategiei.
17
Secțiunea 3
Planul strategic Instituțional 2018-2021 a avut în componență 5 Obiective Strategice, 12 Programe, 101
de Măsuri, cu structura prezentată la pagina 13.
Țintă
Realizat Procent
OS/P Denumire indicator 2020
20182 (%) realizare
(%)
Persoane care abandonează timpuriu sectorul de învățământ și
OS1 11,3 16,4 68,9%
instruire
OS1 Cota de performanță slabă la citire în rândul elevilor 30 39 76,92%
OS1 Rata de absolvire a studiilor secundare superioare 90 81,45 90 %
P1.1. Rata de participare la educația timpurie a copiilor 92 85.5 92,93%
Rata de elevi cu performanță slabă la citit din rândul elevilor care au
P1.1. 12740 N.A. N.A.
participat la învățământul pre-primar mai mult de un an
P1.1. Rata de absolvire a nivelului de învățământ secundar inferior 90 80,7(2017) 89,66%
Rata de participare a absolvenților de liceu la examenul de 79,3

P1.1. 87 91,15%
bacalaureat (2017)
P1.1. Numărul de școli reabilitate anual 1329 1327 99,84%
P1.1. Numărul de laboratoare modernizate anual 600 N.A. N.A.
Rata brută de înscriere în învățământul primar și secundar inferior (6-
P1.2. 95 88,3 92,92%
14 ani)
P1.2. Rata brută de înscriere a elevilor cu vârsta între 15 și 18 ani 90 85,3 92,94%
P1.2. Rata de absolvire a examenului de bacalaureat 65 44 67,69%
Număr cursanți cuprinși anual în programul ADS pentru învățământul
P1.3 N.A. 5832 N.A.
primar
Număr cursanți cu vârsta între 16 şi 24 ani cuprinși/an școlar, în 10077

P1.3 N.A. N.A.
programul ADS pentru învățământul secundar inferior
Ponderea populației cu studii superioare în populația în vârstă de

OS2 26.7 25.6 95,88%
30–34 ani
Gradul de ocupare al absolvenților de învățământ terțiar (rata de
ocupare absolvenților în vârstă de 20-34 de ani, la 1/3 ani după
OS2 85 77 90,58%
absolvire, care au participat la învățământ terțiar (ISCED 5-8), ce nu
mai urmează cursuri de educare și formare)
Ponderea populației cu studii superioare în populația în vârstă de 25-
P2.1 29 25,5 87,93%
34 de ani
2
Dacă nu există măsurători, se precizează că nu există date.
18
Ponderea populației care locuiește în zonele rurale și finalizat
P2.1 programe de învățământ de nivel terțiar în populația în vârstă de 30 - 8,3 7,8 93,97%
34 de ani
Ponderea populației feminine absolvente de programe educaționale 4,2 3,1

P2.1 73,80%
de nivel terțiar în domeniul științelor, matematicii și informaticii
P2.1 Numărul de cămine/cantine construite anual 12 N.A. N.A.

Îmbunătățirea vizibilității cercetării instituțiilor de învățământ
P2.2 4 2 50%
superior (indicele Hirsch mediu pentru personalul academic din IÎS)
Numărul de programe de învățământ superior clasificate între
P2.2. primele 200 în clasificările internaționale (de exemplu, Clasificările 65 N.A. N.A.
Mondiale ale Universităților QS în funcție de Subiect)
Rata de ocupare a absolvenților în vârstă de 25 - 34 de ani, la 1/3 ani
P2.3. 55 50,4 91,63%
după absolvirea învățământului de nivel terțiar
Rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 20-34 ani, absolvenți care au
participat de la învățământ profesional (ratele de ocupare a tinerilor 11-12
OS3 17 70,59%
ocupați în vârstă de 20 -34 ani, absolvenți de învățământ profesional
(ISCED 3-4), în populația totală de aceeași vârstă)
24,5 222,73%
(total-2017
Rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de
educație (ponderea tinerilor în vârstă de 15 -24 ani ocupați în Înv.
populația totală de aceeași vârstă) 15 postliceal
OS3 63,8 425,33%
Profesional
72,5 483,33%
Liceal 29) 193,33%
Rata de participare a adulților la educație și formare profesională

OS3 (ponderea persoanelor cu vârste între 25 și 64 de ani care participă 10 0,9 0,9%
la educație și formare)
Rata brută de cuprindere în învățământul profesional (ponderea 14,1

25
P3.1 persoanelor înscrise în învățământul profesional din totalul 56,4%
populației cu vârsta între 19 și 21 de ani)
P3.1 Numărul anual de elevi înscriși în programe de antreprenoriat 50.000 40.000 80%
Rata abandonului școlar la învățământul liceal tehnologic și la 3%

P3.2 2% 150%
învățământul profesional (2017)
Rata de promovare a examenului de bacalaureat ai absolvenților de
P3.2 60 47,5 79,16%
învățământ liceal din filiera tehnologică
22 17,1
P3.3 Rata de tranziție în învățământul profesional 77,72%
Numărul anual de elevi înscriși în programe de educație profesională

P3.3 4.600 2.800 60,87%
ce participă stagii de mobilitate internațională
19
Rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat (ponderea 73%
67,8%
OS4 elevilor care promovează examenul de bacalaureat într-un anumit an 92,87%
raportat la numărul de participanți la examen)
Rata de înscriere în învățământul superior (raportul dintre populația

OS4 totală de studenți înscrisă în instituții de învățământ superior din 35 31 88,57%
totalul populației cu vârsta între 19 și 23 de ani)
P4.1 Rata medie de absolvire în licee susținute de proiect 91 86,9 95,49%
Rata medie de promovabilitate a examenului de bacalaureat în 56 49,6

P4.2 88,57%
liceele susținute de proiect
Rata medie de retenție în primul an de învățământ terțiar în

P4.2 83,5 82,3 98,56%
facultățile susținute de proiect
OS5 Încrederea la nivel intern și extern în instituția și acțiunile MEN 60% N.A. N.A.
Gradul de absorbție a fondurilor disponibile pentru sectorul național 50% 31%

OS5 62%
de educație și știință prin Programele UE
Gradul de conformare cu bugetul de Stat:

0,1 % 0,27%
OS5 diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și 2,7%
rectificat la 31 decembrie, anul curent
Gradul de conformare cu bugetul de Stat:
OS5 diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară 1,00% 2,57% 2,57%
la data de 31 decembrie
P5.1 Numărul de modificărilor anuale ale structurii funcționale max.1 - 100%
Penalități plătite pentru:
0,0001 5,82%
P5.1 FEADR raportat la plățile totale efectuate în anul anterior
0,0001 2,7%
FSE, raportat la plățile totale efectuate în anul anterior
Numărul de schimbări la nivel de capitol și rectificări negative ale 20/an 30/an

P5.1 150%
bugetului de Stat
Procentul cheltuielilor de management din totalul bugetului anual al

P5.1 14,70% 14,84% 100%
MEN
P5.1 Cheltuieli de management per angajat al MEN 77.055 74.818 97.09%
Secțiunea 4
Astfel, încă de la începutul procesului de planificare prin intermediul PSI-urilor, a existat o participare
amplă a tuturor structurilor, un interes crescut și o asumare evidentă a rezultatelor.
Efortul de sintetizare a activității complexe a ministerului și de surprindere a acesteia printr-o serie relativ
limitată de obiective, programe, rezultate și măsuri a fost pe alocuri considerabil, la fel cum a fost și cel
de stabilire a indicatorilor, a evoluției și țintelor estimate pentru aceștia.
Întregul demers a fost asumat instituțional prin înființarea grupurilor de lucru și modificările componenței
acestora, PSI-ul MEN nu a fost asumat de conducerea ministerului prin ordin de ministru.
20
PSI-ul a fost valorificat și ca document de management de către conducerea ministerului, fiind prezent în
mapa tuturor miniștrilor educației, din perioada 2017-2019, la primirea/predarea mandatului.
Considerăm că realizarea unei proceduri de elaborare/reactualizare și avizare internă, poate reprezenta
un instrument fundamental în adoptarea și internalizarea sa ca instrument central de lucru.
PSI-ul poate fi valorificat și ca instrument de comunicare cu publicul și de transparentizare a activității
ministerului, prin publicarea și pe site-ul MEN (în prezent, variantele 2017-2020 și 2018-2021 sunt
publicate la adresa https://sgg.gov.ro/new/planuri-strategice-institutionale/).
O constantă a întregii activități a fost reprezentată de implicarea, cu rol de coordonare, a Direcției
Generale Management Strategic și Politici Publice, ca structură responsabilă pentru elaborarea,
actualizarea, implementarea și monitorizarea documentelor de acest tip.
Activitatea tuturor structurilor MEN este ghidată de un număr foarte mare de angajamente care derivă
din documente strategice – internaționale, europene, naționale intersectoriale sau limitate la un singur
sector, Programul de Guvernare, Planul Național de Reformă, Planul Anual de Lucru al Guvernului și alte
strategii, cu grade foarte diferite de agregare și detaliere. PSI-ul și-a asumat astfel într-un proces natural
rolul de a sintetiza și organiza activitatea MEN și a instituțiilor subordinate sau în coordonare.
Astfel, documentul reunește cele mai importante obiective ale domeniului cu activitatea curentă,
păstrează un grad ridicat de compatibilitate cu toate strategiile care privesc MEN și reflectă toate celelalte
activități curente și folosește indicatori și un sistem de raportare facil de adaptat altor situații în care se
impune generarea de raportări la zi.
De aceea, PSI-ul are toate premisele pentru a fi folosit atât ca sursă pentru fundamentarea intervențiilor
de tip politică publică și a distribuirii resurselor bugetare, precum și pentru diferite raportări sau prezentări
ale performanței obținute în diferite sectoare ale activității MEN, sau în ansamblu.
În vederea dezvoltării ulterioare a instrumentului, este nevoie să sa internalizeze aplicația PSI, să se
asigure un proces intern de centralizare și actualizare nu doar a valorilor indicatorilor dar și a metodologiei
prin care sunt colectați.
Este foarte important să se aibă în vedere demararea unui proces de monitorizare interactiv și colaborativ
și a unei practici de lucru prin care să se analizeze modul în care au fost sau nu atinse țintele propuse și
dacă aceasta s-a realizat în limita bugetelor propuse. Acest exercițiu poate oferi informații foarte
valoroase despre cauze, soluții și puncte de intervenție cheie.
O procedura instituțională prin care s-ar stabili ținte în cazurile în care ele nu sunt deja existente în strategii
ar putea facilita realizarea PSI pe intervalul considerat.
21
2. CONTEXT
Planul Strategic Instituțional 2019-2022 a fost realizat pe baza unei metodologii care conține elemente
stabilite prin HG nr. 1807/2006 și HG nr. 158/2008, precum și o componentă nouă privind implementarea
și monitorizarea. Se realizează astfel un cadru coerent metodologic alcătuit din politici, buget și proces de
implementare. Se reunesc astfel într-un singur cadru de management elementele fundamentale ale
sistemului de planificare strategică, urmărindu-se îmbunătățirea coerenței și clarității întregului demers
de planificarea strategică, precum şi creșterea eficienței cheltuielilor publice. Planificarea strategică
constituie premisa pentru realizarea monitorizării, evaluării și revizuirii anuale a programelor și măsurilor
angajate, pe baza indicatorilor de ieșire, de rezultat și de impact. Evaluarea periodică și sumativă a
măsurilor și programelor angajate contribuie la creșterea responsabilității utilizării banilor publici pe baza
rezultatelor și eficienței cheltuielilor angajate din perspectiva obiectivelor asumate. Pornind de la premisa
caracterului limitat al resurselor publice, nicio cheltuială în sectorul public nu trebuie să eludeze evaluarea
sistematică a eficienței și eficacității alocărilor veniturilor publice la nivel sectorial, pentru realizarea
obiectivelor asumate.
Banca Mondială a oferit asistență tehnică pe parcursul întregului proces de elaborare și revizuire, Direcția
Generală Management Strategic și Politici Publice din MEN având rol de informare, facilitare, mediere și
integrare, asigurând: analizarea și corelarea materialelor realizate de specialiștii din cadrul grupurilor de
lucru; administrarea aplicației IT de monitorizare și atribuirea de drepturi pentru utilizatorii aplicației.
Din dorința de a avea o abordare incluzivă, informativă și participativă, Banca Mondială a organizat o
sesiune de formare pentru membrii grupurilor de lucru (inclusiv cei care se ocupă de buget și de resurse
umane) între 12-15 martie 2019, pentru actualizarea obiectivelor strategice, planurilor de măsuri și a
indicatorilor.
Planul Strategic Instituțional pentru perioada 2019-2022 este elaborat ținându-se cont de obiectivele și
termenele de realizare prevăzute și asumate prin Programul de guvernare 2018-2020, Raportul de țară
din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea
dezechilibrelor economice3,care însoțește Programul Național de Reformă 2019. De asemenea,
responsabilitățile ce decurg din acesta sunt în conformitate cu HG nr.26/2017 privind organizarea și
funcționarea MEN, cu modificările ulterioare. Nu în ultimul rând, PSI aferent perioadei 2019-2022, în egală
măsură cu precedentul, se întemeiază pe setul celor 4 strategii sectoriale, condiționalități ex-ante pentru
accesarea fondurilor europene 2014 – 2020, aprobate prin hotărâri de guvern în perioada 2015 – 2016,
și anume: Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, aprobată prin HG nr. 417/2015, Strategia
națională pentru învățământ terțiar 2015 – 2020, aprobată prin HG nr. 565/2015, Strategia de învățare pe
tot parcursul vieții 2015 – 2020, aprobată prin HG nr. 418/2015 și Strategia educației și formării
profesionale din România în perioada 2016 - 2020, aprobată prin HG nr. 317/2016. Toate aceste strategii
au fost validate de Comisia Europeană (COM). Strategia națională privind modernizarea infrastructurii
educaționale este finalizată, iar HG-ul de aprobare se află pe traseul de avizare.
Strategiile menționate constituie Cadrul strategic al educației și formării profesionale din România
conținând repere majore comune în domeniu, coerente cu Cadrul European ET 2020:
• promovarea bunei guvernanțe; asigurarea autonomiei și asumarea responsabilității publice;
• focalizarea pe un management bazat pe rezultate;
3
Anexa D: Orientări în materie de investiții privind finanțarea politicii de coeziune în perioada 2021-2027 pentru
România.
22
• promovarea accesului egal la educația favorabilă incluziunii la toate nivelele de învățământ
preuniversitar și superior;
• asigurarea calității educației și formării în educație la toate nivelele de învățământ preuniversitar
și superior;
• promovarea unui curriculum/a unor programe de studii și a unor sisteme de evaluare care să
permită dobândirea de competențe relevante pe piața muncii;
• anticiparea nevoilor în materie de competențe și sprijinirea tranzițiilor și a mobilităților pe piața
muncii;
• îmbunătățirea sistemului de formare inițială și continuă a resurselor umane pentru educație și
formare profesională;
• finanțarea corespunzătoare a sistemului, și modernizarea infrastructurii (inclusiv echipamente și
laboratoare);
• dezvoltarea unor metode și tehnologii de predare inovatoare și eficace (inclusiv manuale digitale
și metode interactive de învățare – predare – evaluare, acces la Internet, platforme E-learning);
• dezvoltarea învățământului profesional și tehnic (inclusiv multiplicarea parteneriatelor cu mediul
economic);
• recunoașterea calificărilor și competențelor dobândite în toate contextele de învățare și formare;
• stimularea performanțelor instituționale și susținerea tinerilor capabili de performanță;
• îmbunătățirea serviciilor de orientare şi consiliere profesională;
• încurajarea mobilității educaționale și a cooperărilor europene și internaționale.
Sistemul de învățământ din România este format din 7.312 unități de învățământ cu personalitate juridică
și 11.603 de structuri aferente4 precum și din 93 de instituții de învățământ superior (acreditate sau
autorizate să funcționeze provizoriu), din care 55 instituții de învățământ superior de stat și 38 instituții
particulare5. Peste 3 milioane de preșcolari și elevi frecventează școala în prezent și peste 500 de mii de
studenți sunt înmatriculați în instituțiile de învățământ superior.
România, ca stat membru UE, urmărește cele patru obiective strategice stabilite de Consiliul Comisiei
Europene din 12 mai 2009, referitoare la cadrul strategic de cooperare europeană în domeniul educației
și formării (ET 20206) până în 2020: realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității
cursanților; îmbunătățirea calității și eficienței în educație și formare; promovarea echității, coeziunii
sociale și a spiritului civic; dezvoltarea creativității și inovării, inclusiv a antreprenoriatului, la toate
nivelurile de educație și formare.
Analiza sistemului de învățământ din România arată că există decalaje din ce în ce mai mari între zonele
de rezidență din perspectiva problemelor europene și globale din domeniul educației, precum și alte
tipuri de disparități care afectează negativ șansele de acces la educație.
Astfel, doar 1% dintre școlile cu performanțe ridicate și circa 83% dintre cele cu performanțe scăzute se
găsesc în mediul rural. Inegalitățile socioeconomice între mediul urban și cel rural, vor avea implicații pe
termen lung asupra capitalului uman și dezvoltării economice a țării.
Conform proiectului Indicele capitalului uman (HCI) al Băncii Mondiale, care măsoară volumul pierderilor
de productivitate economică, cauzate de investițiile insuficiente în oameni, România ocupă ultimul loc din
4
Date la data de 8.04.2019 obținute prin interogarea SIIIR
5
Raport privind Starea învățământului superior în România 2017-2018
6
Document nr. 2009/C 119/02.
23
UE și penultimul din Europa7. HCI este alcătuit din indicatori din domeniile: supraviețuirii, școlarității și
sănătății. În ceea ce privește educația, conform acestui index în UE media perioadei de învățare este de
peste 80 % iar în Romania de 72 %. În România din cei 12,2 ani de studiu, românii valorifică doar 8,8 ani.
Prin urmare aproximativ 3 ani sunt pierduți atât ca timp cât și ca finanțare și resurse alocate. În urma
acestui studiu se impune de către toate instituțiile și organizațiile implicate în sistemul de învățământ o
ajustare și alocare corespunzătoare a resurselor și a planificării actului educațional.
Educația în ansamblul său este încă subfinanțată, iar capacitățile administrative necesare pentru
modernizarea acestuia trebuie să fie consolidate. Investițiile pentru educație sunt printre cele mai scăzute
din UE (3,7 % din PIB față de 4,7 %). Acest decalaj este deosebit de relevant la nivelurile învățământului
preșcolar și primar.8 Cheltuielile pentru învățământul preșcolar și primar sunt foarte scăzute în comparație
cu media UE (0,7 % față de 1,5 % din PIB în UE-28). Cheltuielile pentru învățământul secundar sunt, de
asemenea, mai mici (1,5 % față de 1,9 % din PIB). În schimb, proporția cheltuielilor pentru învățământul
superior este în general mai mare, reflectând prioritățile politice la nivel național. Dovezile arată că o mare
parte a inegalității veniturilor poate avea la bază un start în condiții de inegalitate, în special în țările care
investesc mai puțin în învățământ, în special la nivelul învățământului preșcolar (BM, 2018).9
Conform Legii Bugetului de Stat pentru anul 2019, bugetul educației înregistrează o creștere de 47,40% a
bugetului față de 2018 (30,98% creșteri salariale, indemnizațiile de hrană, vouchere de vacanță, hotărâri
judecătorești și 7,62% la bunuri și servicii).10
România se confruntă cu un declin demografic rapid, precum și cu îmbătrânirea populației. Numărul
copiilor din învățământul preuniversitar a scăzut cu 14 % între 2007 și 2017 (în acest procent nu sunt
incluși copiii din creșe). Principala provocare, pentru orizontul 2020, a sistemul de educație și formare
profesională, o reprezintă scăderea natalității, prognozele indică o reducerea drastică a populației tinere
(15-24 ani) și semnificativă în cazul populației în vârstă de 0-14 ani.11
Aceste fenomene vor avea consecințe directe asupra deficitului de forță de muncă, scăderea populației
școlare, implicit a necesarului de cadre didactice, restructurarea rețelei școlare sau scăderea accesului la
educație pentru comunitățile rurale și cele izolate.
Se impune, astfel, modernizarea și optimizarea rețelei școlare. Potrivit unei analize recente, 10 % dintre
școli sunt supraaglomerate, în timp ce 58 % au capacități excedentare (46 % în zonele urbane și 63 % în
zonele rurale). 38 % dintre școlile din mediul rural au toalete exterioare, fără apă curentă și canalizare,
față de 7 % în mediul urban.12
Participarea la educația preșcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în
învățământul obligatoriu este un indicator european care are ca țintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%.
În România, s-au înregistrat creșteri importante ale valorii indicatorului de la 67,6% în 2000 la 88,2% în
201613.
7
https://datacatalog.worldbank.org/dataset/human-capital-index
8
Raportul de țară din 2019 privind România
9
Monitorul Educației și Formării din România 2018
10
https://www.edu.ro/3096926-milioane-de-lei-bugetul-ministerului-educa%C8%9Biei-pe-anul-2019-o-
cre%C8%99tere-de-4740-fa%C8%9B%C4%83-de-anul
11
SINTEZA Raportului de audit al performanței privind finanțarea învățământului preuniversitar, în perioada 2014-
2016, noiembrie 2018, Curtea de Conturi a României
12
Idem 6
13
Ministerul Educației Naționale -Raport privind Starea învățământului preuniversitar în România 2017-2018.
24
Învățământul preuniversitar se confruntă cu diferențe mari între ratele părăsirii timpurii a școlii (PTS) din
mediul rural (25,4%) și din cel urban (4,2% în municipii și 14,9% în orașe și suburbii)14. Datele pentru anul
2018, indică, pentru România, o valoarea a ratei de părăsire timpurie a școlii de 16,4%, în scădere față de
anii anteriori, dar departe încă de ținta propusă pentru 2020.
Diferența pe sexe privind rata de participarea la educație este favorabilă fetelor. Zonele rurale sunt
defavorizate comparativ cu zonele urbane din punctul de vedere al participării, infrastructurii școlare și al
resurselor umane angajate în sistem, abandonul școlar fiind, în consecință, un fenomen sistemic, ce
afectează toate nivelurile și formele de învățământ15.
Ținta indicatorului rata absolvenților de învățământ terțiar (30-34 de ani) are în 2018 valoarea de 24,6%
în scădere față de 25,6% în 2016, respectiv 26,3% în 2017, înregistrând primul regres din ultimii 15 ani 16.
Ponderea absolvenților de studii superioare crescuse la 26,3 % în 2017 (cu 0,7 puncte procentuale mai
mult față de 2016), atingând aproape obiectivul național de 26,7 % prevăzut în Strategia Europa 2020 însă
datele pentru 2018, indică un regres important până la valoarea de 24,6%.
Dobândirea de competențe de bază17 și digitale18 se confruntă cu diferite probleme.
Conform unui raport19 al Comisiei Europene asupra rezultatelor Programului pentru Evaluare
Internațională a Elevilor (PISA) 2015 la nivel european, România se află în continuare printre țările cu
scorurile cele mai slabe din UE înregistrate de elevii de 15 ani la testările internaționale cu privire la
competențe de citire/lectură, matematică și științe. În anul 2015, rezultatelor Programului pentru
Evaluare Internațională a Elevilor (PISA), indica 1 din 4 elevi români obținea rezultate sub nivelul 2,
considerat nivelul de bază necesar a fi atins de către un tânăr de 15 ani până la finalizarea învățământului
obligatoriu, pentru a putea funcționa eficient în societatea cunoașterii, la toate cele trei domenii testate:
citire-lectură, matematică și științe. Dintre toate țările europene, România devansează doar Cipru și
Bulgaria, situându-se astfel în primele 3 țări cele mai slab performante în ceea ce privește ponderea
elevilor cu performanțe scăzute la toate cele trei domenii testate la PISA 2015. Probabilitatea de a avea
rezultate slabe este mult mai mare în rândul elevilor din zona rurală și din medii socioeconomice
dezavantajate.
Rezultatele educaționale scăzute sunt însoțite de provocări legate de echitate persistă. În România,
corelarea dintre statutul socioeconomic al elevilor și media școlară a fost de 59 % în 2015. Acest lucru
este problematic, deoarece sugerează că cea mai mare parte a învățării este asociată mediului personal,
asupra căruia școala are o influență limitată.
14
Date pentru anul 2018 publicate de Eurostat online data code: edat_lfse_30
15
Pe ansamblul învățământului primar şi gimnazial, rata abandonului școlar (indicator calculat pe baza metodei
„intrare-ieşire”) în anul 2016/2017 a fost de 1,6% (procent ce reprezintă 27,6 mii de elevi). În comparație cu anul
anterior, valoarea indicatorului este în ușoară scădere. Pe medii de rezidență, crește diferența dintre rata
abandonului în învățământul primar și gimnazial din urban și cea din rural, în defavoarea mediului rural (1,1% în
urban și 2,3% în rural). În ceea ce privește abandonul pe sexe, se evidențiază o frecvență mai amplă a situațiilor de
abandon în cazul populației școlare masculine (2,2% băieți și 1,0% fete).
16
Date furnizate de Eurostat online data code: t2020_41
17
În pofida eforturilor de introducere a unei programe școlare bazate pe competențe, aproape 40 % dintre
adolescenți nu au competențe de bază la citire, la matematică sau la științe.
18
S-au adoptat măsuri pentru îmbunătățirea competențelor digitale în școli (Comisia Europeană, 2018e), dar numai
52 % dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani au competențe digitale de bază sau peste acest nivel.
19
EU Commission Policy Note: PISA 2015: EU performance and initial conclusions regarding education policies in
Europe (https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/pisa-2015-eu-policy-note_en.pdf), 5 decembrie 2016
25
O comparație între România și țările din UE cu cele mai bune rezultate (de exemplu Estonia și Finlanda),
indică o diferență de cel puțin 30 de puncte la rezultatele obținute la testele de științe PISA (echivalentul
unui an de școală), este asociată gradului mai mare de segregare școlară din România. O descompunere
a punctajelor obținute de România la Științe, între mediul urban și cel rural, sugerează că 10 puncte din
decalaj pot fi asociate cu un procent mai mare de cadre didactice implicate mai activ în învățarea elevilor,
în zonele urbane.
Rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 15-24 de ani, ne oferă informații privind gradul de absorbție al
acestor tineri pe piața forței de muncă. La finalul anului 2017, rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 15-
24 de ani a înregistrat o creștere anuală de 2,2 %, de la 22,3% la final de 2016 la 24,5% la final de trimestru
IV 2017. Astfel, aproape un sfert din populația activă de 15-24 de ani a avut statutul de populație ocupată
la finalul lui 2017. Aproximativ de două ori mai mulți tineri din mediul rural au desfășurat activități
aducătoare de venituri, comparativ cu tinerii din mediul urban. Cele mai ridicate rate de ocupare se
constată în cazul tinerilor cu studii profesionale (72,5%), dar și pentru cei cu studii postliceale (63,8%).20
Analizând distribuția persoanelor ocupate sau în șomaj, în funcție de nivelul de educație, se observă că
absolvenții de studii superioare au cele mai mari șanse să aibă o ocupație. La polul opus, în rândul
persoanelor fără studii sau doar cu studii primare se întâlnește cea mai ridicată rată a șomajului.
Rata de angajarea a noilor absolvenți, pe nivel de învățământ (cu vărsta de 20-34 de ani și care au finalizat
sistemul de învățământ cu 1 – 3 ani înainte de anul de referință), a continuat să crească în 2017, fiind
sprijinită de o creștere economică puternică. Aflată la 87,4 %, rata este una dintre cele mai ridicate din UE
(UE-28: 84,9 %). Cu toate acestea, există un deficit de competențe pentru locurile de muncă cu calificare
medie și înalt calificate în domeniile ingineriei, mașinilor, tehnologiei informației și serviciilor (CE, 2018).21
Conform datelor publicate în Monitorul Educației și Formării 2018, rata de participare a adulților la
procesul de învățare continuă (vârsta cuprinsă între 25-64 de ani), este de 1,1% în 2017, cu mult sub media
UE de 10,9 %.
Registrul Național al Calificărilor Profesionale (componentă a Registrului Național al Calificărilor - RNC) a
fost aprobat la sfârșitul anului 2018, prin HG nr. 917/2018.
20
Ministerul Educației Naționale -Raport privind Starea învățământului preuniversitar în România 2017-2018.
21
26
3. MISIUNE ȘI VIZIUNE
Viziunea Ministerului
Idealul educațional al sistemului de învățământ

Idealul educațional al școlilor din România constă în dezvoltarea liberă, integrală cuprinzătoare și
armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome şi în asumarea unui sistem de
valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial,
participarea cetățenească activă în societate, incluziune socială şi angajare pe piața muncii. Finalitatea
principală a educației și formării copiilor, tinerilor și adulților, enunțată în Legea educației naționale nr. 1
din 2011, cu modificările și completările ulterioare, este formarea competențelor,
deprinderilor/abilităților și aptitudinilor, necesare pentru:
a) împlinirea personală prin realizarea scopurilor lor în viață, conform intereselor și aspirațiilor
fiecăruia și printr-un angajament de a învăța pe tot parcursul vieții;
b) integrarea socială și participarea ca cetățeni activi în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile;
d) dezvoltarea unui concept de viață bazat pe valori științifice și umaniste, pe cultura națională și
universală și pe promovarea dialogului intercultural;
e) dezvoltarea unei culturi a demnității, toleranței și respectului față de drepturile omului și de
libertățile fundamentale ale acestuia;
f) sensibilizarea față de problemele umane, față de valorile morale și civice și respectul pentru
natură și mediul natural, social și cultural.
Viziunea societății românești în materie de educație se bazează pe imperativele unei societăți a
cunoașterii și pe impactul globalizării, axată pe tradiții și valori culturale viabile, iar ministerul trebuie să
susțină și să consolideze un sistem de educație națională eficient, echitabil și incluziv, capabil să valorifice
resursele umane.
Un învățământ performant înseamnă că potențialul capitalului uman din România poate fi valorificat pe
deplin, pentru dezvoltare economică și socială. Acesta nu poate fi construit fără a elabora și a implementa
politici publice adecvate, coerente și stabile, care să întrunească consensul cât mai multor părți interesate
în domeniul educației și formării profesionale.
Sprijinirea sectorului educației din România este benefică pentru țară și pentru regiune. Cuantificarea
acestor beneficii arată că valoarea lor o depășește pe cea a costurilor pe termen scurt și lung, ceea ce
confirmă responsabilitatea de a elabora strategii și politici publice consistente și durabile.
Totodată, vor fi urmărite, cu prioritate, dezvoltarea capacității administrative în vederea implementării
unor politici bazate pe date și a absorbției de fonduri UE pentru finanțarea obiectivelor politicilor
educaționale.
27
Misiunea Ministerului
Ministerul Educației Naționale, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu

personalitate juridică, în subordinea Guvernului, elaborează, fundamentează politici şi aplică
strategiile educației, formării profesionale și cercetării științifice universitare, conform Programului de
guvernare, pe baza consultării celorlalte instituții şi ministere interesate.
Misiunea ministerului este să asigure mediul necesar unei educații echitabile, de calitate și incluzivă și
să consolideze un sistem național de educație capabil să valorifice, prin formare, resursa umană
națională în scopul dezvoltării sociale și personale a membrilor societății și pentru creșterea
competitivității economice.
Ministerul își asumă coordonarea educației, formării profesionale și cercetării științifice universitare,
în acord cu cerinţele rezultate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene, în contextul
globalizării.
Ministerul monitorizează și evaluează măsurile politicilor și strategiilor naționale în domeniile de
referință, precum și diferite măsuri ce derivă din alte strategii și politici publice naționale. Prioritatea
ministerului este aceea de a elabora și implementa politici educaționale în vederea asigurării unei
creșteri economice durabile, a competitivității și a dezvoltării sociale.
MEN trebuie să dezvolte și să implementeze politici publice, în cadrul delimitat de politicile europene.
Acesta nu reprezintă o adoptare pasivă a politicilor europene; este, din contră, un proces activ, ce
promovează propriile soluții ale României în domeniu, care să corespundă nevoilor țării și care să fie
agreate cu partenerii MEN.
Planul Strategic Instituțional ghidează personalul de conducere și de execuție cu privire la direcția în
care se îndreaptă ministerul ca organizație şi la rezultatele care trebuie obținute. Planificarea detaliată
a activităților la nivelul departamentelor se realizează prin Programele manageriale anuale.
Programele manageriale corelează funcțiile şi atribuţiile din ROF cu obiectivele specifice şi obiectivele
operaționale proprii, stabilesc termene, activități/ acțiuni şi responsabilități.
În realizarea obiectivelor sale, ministerul colaborează și cooperează instituțional cu Parlamentul,
Administrația Prezidențială și cu celelalte ministere, precum și cu: asociațiile reprezentative ale elevilor
și studenților; asociațiile reprezentative ale profesorilor; structurile asociative reprezentative ale
părinților; Consiliul Național al Rectorilor; structurile asociative ale universităților şi ale unităților de
învățământ preuniversitar; sindicatele reprezentative din învățământ; autoritățile administrației
publice; structurile reprezentative ale mediului de afaceri; autorități şi asociații profesionale şi
științifice naționale şi internaționale reprezentative; organizații neguvernamentale.
Misiunea se bazează pe angajamentul de a dezvolta un sistem de învățământ axat pe valori naționale
și europene, creativitate, cunoaștere, competențe și abilități de dezvoltare personală, antreprenorială,
spirit cetățenesc, incluziune socială și dezvoltare profesională. În calitate de instituție a administrației
publice centrale, ministerul se angajează să fie o organizație demnă de încredere, transparentă și
responsabilă, care deservește sectorul educației și formării profesionale, comunitatea beneficiarilor
educației și societatea per ansamblu.
Ministerul face eforturi pentru a-și consolida capacitatea administrativă și performanțele
organizaționale, cu scopul de a-și putea duce la îndeplinire responsabilitățile importante ce i-au fost
încredințate. Ministerul răspunde nevoilor cetățenilor, este interesat de problemele și opiniile acestora
și își evaluează în mod constant rezultatele acțiunilor întreprinse, pentru a-și ajusta activitățile în
funcție de cerințe.
28
Valorile comune instituționale și principiile promovate de MEN
Valori comune:
• Calitate
• Responsabilitate
• Eficiență
• Transparență
• Echitate
Calitate: MEN îşi desfășoară întreaga activitate urmărind standarde înalte pentru atingerea
obiectivelor propuse în vederea alinierii la nivelul european comun acceptat;
Responsabilitate: personalul își asumă sarcinile pe care le are de îndeplinit, înțelegând că de realizarea
acestora depinde buna funcționare a întregului sistem educațional și de cercetare-inovare universitară;
Eficiență: obținerea unui raport optim între eforturile depuse (prin implicarea adecvată a resursei
umane și alocarea resurselor materiale și financiare) și rezultatele obținute în activitate;
Transparență: cooperare și parteneriat interdepartamental și interinstituțional în abordarea și
rezolvarea problemelor intervenite în desfășurarea activității;
Echitate: comportament bazat pe respectarea riguros reciprocă a drepturilor și a îndatoririlor
personalului, pe satisfacerea în mod egal a intereselor, a drepturilor și a îndatoririlor fiecăruia.
Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot
parcursul vieții din România sunt:
• principiul echității - în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare;
• principiul calității - în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de
referință și la bune practici naționale și internaționale;
• principiul relevanței - în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și
socio-economice;
• principiul eficienței - în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime,
prin gestionarea resurselor existente;
• principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicați
direct în proces;
• principiul răspunderii publice - în baza căruia unitățile și instituțiile de învățământ răspund
public de performanțele lor;
• principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților
naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale,
lingvistice și religioase;
• principiul asigurării egalității de șanse;
• principiul autonomiei universitare;
• principiul libertății academice;
• principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a
rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora;
• principiul incluziunii sociale;
• principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;
• principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare;
• principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al
sistemului de învățământ.
29
4. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI ȘI
INDICATORI
Obiectivul Strategic 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin

promovarea accesului egal la educație incluzivă și calitate, la toate nivelurile și
formele de învățământ
România se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește obiectivul strategic principal al

educației școlare, respectiv reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii – procentul tinerilor din
categoria de vârstă între 18 și 24 de ani care au finalizat cel mult nivelul secundar inferior (echivalentul
clasei a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.22
Graficul 1. Evoluția indicatorului rata părăsirii timpurii a școlii în România și în UE în funcție de

gradul de urbanizare
22
Indicatorul statistic al persoanelor ce abandonează de timpuriu școala și cursurile de formare se calculează prin
raportarea numărului celor ce abandonează de timpuriu școala și cursurile de formare definit mai sus la populația
totală din acea grupă de vârstă preluată din Ancheta Forței de Muncă – http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Glossary:Early_leaver_from_education_and_training.
30
Ținta medie europeană este sub 10% iar cea stabilită pentru România este de 11,3%. Valoarea curentă
a acestui indicator (16,4% în 22.05.201923) face dificil procesul de atingere a acestei ținte până în anul
2020.
Corelând informația privind rata de părăsire timpurie a școlii, de peste 10%, cu lipsa progresului în
intervalul de timp cuprins între 2011 și 2015, apoi cu evoluții oscilante între 2015 și 2018, remarcăm
faptul că, pentru țara noastră, există mai multe motive de îngrijorare.
În România, PTS înregistrează diferențe mari între regiunile țării, regiunile centrale, nord-estice și sud-
estice înregistrând rate ale PTS de aproximativ 20%, în timp ce zona Bucureștiului înregistrează un
procent de 8% iar zona de Vest 10,7%.
Graficul 2. Evoluția indicatorului PTS în România, pe regiuni de dezvoltare
30.0
25.0 21.3
18.8 19.5 18.3
20.0 16.4
14.9
15.0 13.2
10.7 2014
10.0 8.0 2015
5.0 2017
0.0 2018
Sursa: Eurostat 2018, cod indicator edat_lfse_16

Pe lângă inegalitățile între regiuni, inegalități între mediul urban și cel rural și inegalități socio-
economice, România se confruntă cu un declin rapid al populației școlare, cu un total de aproximativ
3 milioane de elevi în învățământul preuniversitar, în 2017. Declinul populației școlare este determinat
de criza demografică acută din România, caracterizată printr-o forță de muncă îmbătrânită, o rată
scăzută a natalității și un număr din ce în ce mai mare de emigranți tineri și bine calificați.24
În 2015 România a adoptat Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii. Cu toate acestea,
implementarea, monitorizarea rezultatelor și a acțiunilor cuprinse în aceasta au rămas în urmă. În
vederea îndeplinirii măsurilor ce rezultă din Recomandările Specifice de Țară25 și din recomandările de
țară adoptate de Consiliul European26, există, pe lângă programele sociale anuale finanțate de la
bugetul de stat, și propuneri de proiecte, care urmează a fi finanțate din fonduri europene.
23
https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=t2020_40&plugin=1
(accesare 22.05.2019).
24
Raport de țară SABER 2017 România Cadre Didactice, Banca Mondială.
25
Raport de Țară România 2016; Bruxelles, 26.2.2016, SWD(2016) 91 final.
26
Bruxelles, 13 iunie 2016 (OR. en) 9226/16.
31
Eficacitatea sistemului de învățământ din România, se măsoară pe baza rezultatelor la diferite
examene și testări naționale și internaționale (PISA27, TIMSS și PIRLS28). Conform datelor publicate de
OCDE29 numărul de elevi români cu performanțe slabe reprezintă 24,3% dintre copiii de 15 ani, înscriși
la toate materiile. În mod individual, la citire-lectură și științe, numărul de elevi cu performanțe slabe
oscilează în jurul a 38,5- 38,7%, matematica înregistrează cel mai mare număr de elevi, 39,9% .
Rezultatele30 ultimelor teste TIMSS și PIRLS, pentru elevii, din România, de clasa a patra și a opta la
lectură, matematică și științe, arată că aproximativ 73% din elevii de clasa a patra reușesc să atingă cel
mai de jos criteriu pentru toate cele trei subiecte comparativ cu elevii din celelalte țări participante.
Monitorul ET 201731 arată că performanța slabă a elevilor din România este influențată de statutul
socio-economic al familiilor de proveniență (SSE). Astfel la testarea PISA 2015, 38,5 % din românii de
15 ani nu au reușit să atingă un nivel minim de cunoștințe la științe (UE-28: 20,6 %), 38,7 % la citire-
lectură (UE-28: 19,7 %) și 39,9 % la matematică (UE-28: 22,2 %). 24,3 % din elevi au o performanță
scăzută la toate cele trei subiecte testate. În timp ce ponderea elevilor cu o performanță scăzută este
deosebit de ridicată în cuartila socio-economică inferioară, aceasta este relativ ridicată, în întregul
spectru socio-economic. Acest lucru arată că factorii educaționali, cum ar fi predarea și programele de
învățământ, au un impact important asupra rezultatelor educaționale.
Participarea elevilor la educație cât și rezultatele lor la învățătură, în România, sunt influențate de SSE
al familiilor. De asemenea, SSE influențează și indicatorii privind absolvirea învățământului terțiar,
angajarea, participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții.
Structura obiectivului strategic 1 include trei (3) Programe și douăzeci și opt (28) de Măsuri ce
corespund rezultatelor anticipate.
Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura
Obiectivul Strategic 1.
Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la educație
incluzivă și calitate, la toate nivelurile și formele de învățământ
Programul 1.2.
Programul 1.1. Programul 1.3.
Creșterea participării la
Asigurarea accesului la educație și Reintegrarea în sistemul de
învățământul primar și secundar
o educație de calitate pentru toți educație a persoanelor care au
și absolvirea de către toți elevii
copiii părăsit timpuriu școala
a învățământului obligatoriu
Măsuri Programul 1.1. Măsuri Programul 1.2. Măsuri Programul 1.3.
Stimularea participării la îngrijirea și Finanțare de bază a școlilor Sprijinirea furnizării programului
educația timpurie a copiilor (EITC) Subvenții pentru masă pentru A doua Șansă (la ambele niveluri,
prin servicii de consiliere oferite elevii cu nevoi educaționale inclusiv secundar inferior, cu
părinților, programe de educație speciale cuprinși în învățământ stagii de practică) disponibil în
27
Programul de Evaluare Internațională a Elevilor - The Programme for International Student Assessment (PISA)
este o anchetă internațională efectuată la trei ani ce își propune să evalueze sistemele de învățământ la nivel
mondial prin testarea competențelor și cunoștințelor elevilor în vârstă de 15 ani. Ancheta PISA este realizată de
OCDE.
28
TIMSS și PIRLS sunt proceduri de testare comparativă internaționale, similare PISA. Sunt efectuate pe baza unei
metodologii comparative de către Agenția de Evaluare Internațională (IEA) a Colegiului din Boston, Lynch School
of Education.
29
OCDE (2018), PISA 2015 Results in Focus, OECD Publishing, Paris, http://www.oecd.org/pisa/pisa-2015-results-
in-focus.pdf (accesat 2.04. 2018).
30
Timss and pirls 2011: Relationships Among Reading, Mathematics, and Science Achievement at the Fourth
Grade—Implications for Early Learning (2013), disponibilă online:
http://timss.bc.edu/timsspirls2011/downloads/TP11_Relationship_Report.pdf (accesat 2.04.2018).
31
Idem 8, pagina 13.
32
parentală și mentorat, adresate cu Măsuri de protecție socială toată țara, în special pentru
precădere părinților din zone Burse pentru elevii din Moldova grupurile în risc
defavorizate precum și pentru alți români care Elaborarea unor materiale
Asigurarea de stimulente financiare locuiesc în străinătate relevante și alternative de
pentru educatori și plasarea de Furnizarea metodologiei, a predare/învățare, adaptate
puericultori în zonele studiilor de impact ex-ante și a profilului cursanților ADS
rurale/defavorizate. cadrului legal pentru programele Sprijinirea absolvenților
Revizuirea Cadrului pentru EITC, de tip școala după școală programului A doua Șansă pentru
pentru a include și plaja de vârstă 0- Furnizarea unor programe de tip continuarea educației în vederea
3 ani și pentru a îmbunătăți scoală după școală adecvate integrării pe piața muncii
organizarea și funcționarea Dezvoltarea capacității de Elaborarea mecanismelor de
serviciilor EITC prevenire a segregării și încurajare a cursanților adulți să
Proiectarea de programe de monitorizare a incluziunii în școli participe la programele A Doua
formare inițială/conversie, precum Furnizarea de formare pentru Șansă (vouchere, servicii îngrijire-
și de programe de formare continuă profesori în sfera sistemelor de supraveghere copii, orar flexibil
pentru personalul din EITC avertizare timpurie, prevenție și etc.)
(profesori pentru învățământul intervenție pentru detectarea
preșcolar, educatori puericultori, copiilor cu risc de repetenție și
consilieri școlari, personal de abandon
îngrijire și de specialitate, directori, Completarea și sprijinirea
inspectori) inițiativelor de consiliere și
Evaluarea națională a tuturor asistență socială existente pentru
școlilor elevii din cadrul sistemului de
Inspecții școlare învățământ și pentru copiii din
Servicii de mentorat afara sistemului de învățământ
Stabilirea unui sistem de formare Sprijinirea construcției de școli
profesională inițială și continuă la
locul de muncă
Revizuirea curriculumului școlar
Furnizarea de manuale școlare
Participarea elevilor la evaluările și
examenele naționale
Participarea elevilor la evaluarea
internațională PISA
Sprijinirea excelenței prin
finanțarea suplimentară a
instituțiilor acreditate de
învățământ
Sprijinirea construcției de grădinițe
Obiectivul Strategic 1 vizează impacturi pe termen lung asupra învățământului și se bazează pe

rezultate generate de programe, așa cum sunt ele prezentate în continuare:
Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate
Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație (populația în vârstă de 18-24 ani care au
finalizat cel mult nivelul secundar inferior (echivalentul clasei a opta) și nu este cuprinsă în
sistemul de educație și formare). Ținta 2022: 10%; Ținta 2019: 15%
Impacturi Ponderea elevilor cu performanțe slabe la lectură - Ținta 2022: 25%; Ținta 2019: 35%
Rata de absolvire a studiilor secundare superioare (procentul de absolvenți de liceu, cu sau
fără examenul de bacalaureat, într-un anumit an, din totalul populaţiei în vârstă teoretică de
absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie); Ținta 2022 - 87%
33
(1.1.1) Creșterea participării la învățământul preșcolar. Procentul populației de 4-5 ani care
participă la educație să crească de la actualul nivel de 85,5% la 95% până în 2022. 25% - rată
brută de înscriere pentru copii de 0-2 ani în serviciile de EITC.
(1.1.2) Calitate crescută a serviciilor de îngrijire și educație timpurie a copiilor. Un cadru
complet pentru EITC; 14500 personal din sectorul EITC (formatori, cadre didactice, directori,
inspectori, metodiști, educatori puericultori, personal de îngrijire și de specialitate) formați;
143.609 părinți implicați în activități EITC.
(1.1.3) Îmbunătățirea calității educației și managementului școlar. Rata de absolvire a
nivelului de învățământ secundar inferior (clasa a VIII-a) să crească la 92% până în 2022 de la
nivelul actual de referință de 80,7% (2016-2017).
(1.1.4) Creșterea ratei de participare la examenele și evaluările naționale ale elevilor din
învățământul primar și secundar. Ponderea elevilor din clasele terminale de liceu care au
participat la examenul de bacalaureat, din totalul absolvenților din anul curent să crească la
91% până în 2022 de la nivelul de 79,3% (2016-2017).
(1.1.5) Construirea, reabilitarea, modernizarea și echiparea de creșe, grădinițe și instituții de
învățământ primar și secundar inferior. Numărul de școli reabilitate anual să ajungă la 1200 în
2022.
(1.2.1) Creșterea participării la învățământul primar și secundar. Rata brută de cuprindere în
Rezultate
învățământul primar și gimnazial (6-14 ani) să crească la 95% de la nivelul de 88,3% (2017-
2018) și rata brută de cuprindere a elevilor de 15-18 ani să crească de la nivelul de 85,3%
(2017-2018) la 92% până în 2022.
(1.2.2) Creșterea nivelurilor de absolvire a învățământului. Rata de promovare a examenului
de bacalaureat să crească de la 44% (nivelul actual) la 73% până în 2022.
(1.2.3) Construirea, reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamente
pentru infrastructura instituțiilor de învățământ primar și secundar inferior. Numărul de
laboratoare modernizate anual 420 în 2018 până la 600 în 2022.
(1.3.1) Asigurarea unei oferte adecvate de programe educaționale de tip A doua Șansă (ADS).
Număr de cadre didactice formate pentru implementarea programului ADS pentru
învățământul primar: 142 în anul şcolar 2018 – 2019; număr de școli care îndeplinesc,
independent sau în parteneriat cu alte unități de învățământ, condițiile pentru a oferi
programul ADS pentru învățământ primar: 238 în anul școlar 2018 - 2019.
(1.3.2) Sprijinirea furnizării de programe A doua Șansă (la ambele niveluri), disponibile în
toată țara, în special pentru grupurile dezavantajate. Numărul de persoane cuprinse în
programul ADS pentru învățământul primar 5000 de persoane cu vârsta între 16 şi 24 ani/an
şcolar până în 2022, care nu au finalizat învăţământul primar, respectiv 9000 de persoane cu
vârsta între 16 şi 24 ani/an şcolar care nu au finalizat învăţământul gimnazial.
Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și

impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 87.567.670 (000 Lei).
Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar
Bugetul pe programe al Obiectivului Total valoare/an (RON)

Total (RON)
Strategic 2019 2020 2021 2022
Asigurarea accesului la educație
P 1.1 și o educație de calitate pentru 2.818.670 1.202.001 704.066 553.481 359.122
toți copiii
Creșterea participării la
învățământul primar și secundar
P 1.2 84.513.210 21.876.433 20.301.829 20.839.831 21.495.117
și absolvirea de către toți elevii a
învățământului obligatoriu
34
Reintegrarea în sistemul de
P 1.3 educație a persoanelor care au 235.790 151.576 52.263 31.951 0
părăsit timpuriu școala
Total OS 1 87.567.670 23.230.010 21.058.158 21.425.263 21.854.239
35
Programul 1.1: Asigurarea accesului la educație și o educație de calitate pentru toți copiii
Justificare: În România, rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar calculată la nivelul anului
şcolar 2017/2018 – reprezentând procentul copiilor cuprinşi în grădiniţă din totalul copiilor de vârstă
corespunzătoare nivelului preşcolar – a scăzut ușor față de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale,
până la valoarea de 91,4%.32
Valorile indicatorului înregistrează scăderi față de anul anterior pentru băieți și în mediul rural.
Aceste diferenţe au crescut, de la 4,7 p.p. în 2009/2010 la 12,9 p.p. în anul şcolar 2016/2017. Diferența
dintre valorile indicatorului pe cele două medii de rezidență este, în creștere față de anul școlar
anterior. Mediul rural continuă să înregistreze rate de cuprindere în învăţământul preşcolar cu mult
mai mici decât mediul urban.
Analiza ratelor specifice de cuprindere în grădiniţă din ultimul an reflectă scăderea participării la
învăţământul preşcolar a copiilor din grupa de vârstă 3-4 ani, cu excepția vârstei de 5 și 6 ani unde
creșterea este de 6,3 p.p. respectiv 1,5 p.p.33
Pe medii de rezidenţă, mediul rural continuă să fie în dezavantaj, chiar dacă pentru unele vârste se
înregistrează creșteri ale valorii indicatorului. Ca și în anii trecuți, diferenţele pe medii de rezidenţă
sunt de aproximativ 10 p.p. pentru vârstele de 3-4 ani, în favoarea mediului urban.
Tabelul 2. Rate specifice de cuprindere în grădiniţă în funcție de mediul de rezidență
09/10 10/11 11/12 12/13 13/14 14/15 15/16 16/17 17/18
Total 78,4 78,8 78,4 90,2 87,4 90,1 90,9 91,6 91,4
Urban 80,7 80,9 81,0 93,2 90,3 97,7 97,8 97,4 97,4
Rural 76,0 76,6 75,5 86,7 83,9 81,8 83,4 85,0 84,5
Feminin 78,7 79,1 78,8 90,5 87,7 90,2 90,9 91,5 91,5
Masculin 78,1 78,5 78,0 89,9 87,1 89,9 90,9 91,6 91,2
Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2016.

Motivele pentru aceste diferențe includ:
- rata de angajare a adulților în urban este mai mare decât rata de angajare a adulților din rural;
- în rural, părinții sunt ocupați cu profesii/munci care le permit să petreacă mai mult timp cu copiii
lor în familie, iar sistemul familiei extinse (bunici, copii mai mari, nepoți etc.) care are grijă de copiii
mici funcționează mai bine decât în urban;
- statutul socio-economic al familiilor din mediul rural este mai scăzut, ceea ce conduce la diferențe
semnificative față de cei din urban în ceea ce privește cheltuielile pe care și le permit cu educația
copiilor (masă, rechizite, îmbrăcăminte și încălțăminte, transport etc.);
- distanța față de domiciliu (uneori, în rural, vorbim de distanțe mai mari de 2 km, ceea ce e de
neconceput pentru un copil de vârstă mică) și infrastructura necorespunzătoare (drumuri
impracticabile, greu de accesat în condiții vitrege de iarnă etc.);
- diferențele de dezvoltare a infrastructurii/rețelei școlare înter rural și urban.
Activitatea educațională din învățământul preșcolar, în anul 2017-2018, se desfășura în 1175 de
grădinițe și 9.966 de secții (structuri) care funcţionează pe lângă alte niveluri de învăţământ.34
32
Raport privind Starea învățământului preuniversitar din România 2017-2018
33
Idem 32
34
Raport privind Starea învățământului preuniversitar din România 2017-2018
36
Conform Raportului privind Starea învățământului preuniversitar din România 2017-2018, ca urmare
a trecerii copiilor de 6 ani în învăţământ primar, începând cu anul școlar 2012-2013 (cf. prevederilor
Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare), a scăzut semnificativ
numărul copiilor din învăţământul preşcolar, până la valoarea de 15,4% în 2017/2018. Acest fapt se
datorează atât evoluțiilor demografice (conform estimărilor realizate de INS, rata brută a natalității a
scăzut în ultimii ani, situându-se sub nivelul valorii indicatorului la nivel UE, cât și fenomenului migrației
externe a populaţiei de cetăţenie română.
Participarea la educaţia preşcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere
în învățământul obligatoriu este un indicator european care are ca țintă, pentru anul 2020, valoarea
de 95%. La nivelul anului 2011, media UE-27 privind acest indicator a fost de 93,2%, în creștere față de
anii anteriori. Valorile cele mai crescute s-au înregistrat în Franţa și Spania (100%), Olanda, Belgia,
Danemarca, Marea Britanie, Italia, Germania, Portugalia, Ungaria. Ţările cu cele mai reduse valori ale
indicatorului sunt: Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Grecia, Finlanda, Croaţia. În România s-au
înregistrat creşteri importante ale valorii acestui indicator, de la 67,6% în 2000 la 82,8% în 2008,
urmate de uşoare scăderi în ultimii ani.
Aceste date semnalează necesitatea implementării unor politici de susținere a participării la
învățământul preșcolar, îndeosebi pentru copiii din mediul rural.
Totodată, în România, creșa, ca serviciu pentru copiii sub 3 ani, s-a dezvoltat în perioada anilor 70-80.
Expansiunea acestui serviciu s-a înregistrat în anii 80, când existau 902 creșe cu 90.000 de copii
(Educația timpurie în România, UNICEF, 2002). Din nefericire, începând cu 1995, numărul creșelor a
început să descrească. La nivelul anului 2014, statisticile INS indicau 303 creșe cu 16.587 copii, din care:
89% români, 7% maghiari, 3% rromi și 1% alte naționalități.
Studii și analize făcute după 2001 (Educația timpurie în România, UNICEF, 2002; Finalitățile și efectele
introducerii educației timpurii în sistemul românesc de educație, MEN, 2006; Educația timpurie și rolul
ei în dezvoltarea socio-economică, Univ. București, 2013), ne arată că:
• îndeosebi familiile cu venituri medii și scăzute își trimit copiii la creșă și, în unele județe,
autoritățile publice locale oferă anumite facilități/discounturi pentru aceste categorii de familii
(îndeosebi pentru familiile sărace și cu cel puțin doi copii sau mai mulți în creșă/grădiniță);
• marea majoritate a părinților care își trimit copiii la creșă lucrează și nu pot să își lase serviciul
pentru a beneficia de concediul maternal/paternal legal de 1 an, pe de o parte, pentru că suma
primită este foarte mică în raport cu nevoile lor și, pe de altă parte, pentru că și-ar putea pierde
slujba;
• mulți factori influențează accesul scăzut al copiilor rromi în creșe și anume: lipsa unui serviciu
pentru părinți, sărăcia, distanța față de casă și infrastructura necorespunzătoare, prejudecățile
și atitudinile discriminatorii ale majorității.
Principalele probleme cu care ne confruntăm în ceea ce privește educația antepreșcolară (copii sub 3
ani) și la care trebuie să reflectăm sunt:
• Ministerului Educației Naționale îi revine pregătirea inițială a educatorului puericultor (cadrul
didactic care lucrează cu copiii sub 3 ani), dar angajarea acestuia este lăsată în
responsabilitatea autorităților publice locale, cu consultarea inspectoratelor școlare județene;
• armonizarea și revizuirea a cadrului general de organizare și funcționare a serviciilor adresate
copiilor sub 3 ani și a asigurării coerenței acestuia cu cel care îi vizează pe copii de 3-5/6 ani;
• în LEN nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, la capitolul Finanțarea și baza
materială a învățământului preuniversitar, toate prevederile fac referire la preșcolari și elevi,
omițând antepreșcolarii. În acest context, nu putem vorbi de aprobarea cifrei de școlarizare
pentru grupele de antepreșcolar din creșe sau grădinițe și, implicit, nu putem vorbi de
asigurarea plății personalului didactic (singura categorie de personal didactic care nu este
plătită de MEN);
37
• părinții care nu sunt angajați nu își pot permite să își trimită copiii la creșă; în acest context, s-
ar putea să fie o mare nevoie de explorare a opțiunilor pentru servicii cât mai flexibile, la nivel
comunitar sau în familie;
• încă nu există un sistem structurat pentru formarea continuă a personalului existent în prezent
în creșe, care este în mare parte personal medical și care, în proporție de 50%, nu a mai
participat la niciun fel de program de formare continuă și care, în acest moment, nu stăpânește
noțiunile de bază ale conceptului promovat odată cu Legea educației naționale nr.1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, respectiv: educația timpurie.
În acest context, o recomandare importantă care s-a transformat în măsuri specifice în Strategia pentru
Reducerea Părăsirii timpurii a școlii este aceea de a sprijini o mai mare participare la îngrijirea și
educația timpurie a copiilor (de la naștere la 6 ani). Aceasta este văzută ca promovând condiții egale
pentru toți în ceea ce privește șansele pentru parcurgerea și promovarea nivelurilor următoare de
învățământ. Dovezile arată că accesul la educația de bună calitate de la o vârstă fragedă facilitează
dezvoltarea competențelor cheie și că EITC crește rata de succes școlar și reduce riscul de părăsire
timpurie a școlii, la un stadiu ulterior35. Programul se referă în mod specific la creșterea accesului la
educația și îngrijirea timpurie a copiilor (EITC) și la un învățământ de calitate pentru toți. Indiferent de
volumul de alocări financiare publice pentru școli, acestea rămân ineficiente dacă nu există mecanisme
de evaluare și asigurare a calității, care să asigure utilizarea eficientă a fondurilor publice. Legea
Educației Naționale Nr. 1/2011, la art. 107, menționează în mod specific că fondurile suplimentare ar
trebui alocate școlilor care au performanțe academice înalte sau școlilor care sunt foarte incluzive.
Astfel, asigurarea unui nivel înalt de calitate atât în educație cât și în ceea ce privește managementul
școlilor ar trebui să promoveze incluziunea. Deja se știe că stratificarea din sistemele școlare, alegerea
elevilor pentru anumite „orientări” sau cursuri, este în mod negativ legată de echitate și afectează
negativ motivația elevilor.
Obiective: Programul 1.1 are ca scop atingerea următoarelor obiective specifice:
- (1.1.1): Creșterea participării la învățământul preșcolar. Procentul populației de 4-5 ani care
participă la educație să crească de la actualul nivel de 85,5% la 95% până în 2022; 23% - rată brută
de înscriere pentru copii de 0-2 ani în serviciile de EITC.
- (1.1.2): Calitate crescută a serviciilor de îngrijire și educație timpurie a copiilor. Un cadru complet
pentru ÎETC adoptat; 14500 personal din sectorul EITC (formatori, cadre didactice, directori,
inspectori, metodiști, educatori puericultori, personal de îngrijire și de specialitate) formați;
143.609 părinți implicați în activități.
- (1.1.3): Îmbunătățirea calității educației și managementului școlar. Rata de absolvire a nivelului de
învățământ secundar inferior (clasa a VIII-a) să crească la 92% până în 2022 de la nivelul actual de
referință de 80,7%(2016-2017).
- (1.1.4): Creșterea ratei de participare la examenele și evaluările naționale ale elevilor din
învățământul primar și secundar. Ponderea elevilor din clasele terminale de liceu care au participat
la examenul de bacalaureat, din totalul absolvenților din anul curent să crească la 91% până în
2022 de la nivelul actual de 79,3% (2016-2017).
- (1.1.5): Construirea, reabilitarea, modernizarea și echiparea de creșe, grădinițe. Numărul de unități
de învățământ, inclusiv creșe și grădinițe reabilitate/construite anual este de 700 în 2018 și 1200
în 2022.
35
Strategia pentru Reducerea Părăsirii timpurii a școlii. Textul complet la: http://edu.ro/strategia-privind-
reducerea-p%C4%83r%C4%83sirii-timpurii-%C8%99colii-%C3%AEn-rom%C3%A2nia (ultima accesare 2.04.
2018).
38
Descriere: Programul 1.1 vizează, pe de o parte, toate serviciile de educație și îngrijire timpurie a
copiilor, acoperind grupul de vârstă cuprins între 0 și 6 ani, înainte de vârsta de începere a școlii primare
obligatorii. Aceasta se adresează atât beneficiarilor programului, prin stimularea participării mai ales a
copiilor din familii defavorizate din punct de vedere socio-economic, cât și furnizorilor, prin dezvoltarea
ulterioară a curriculei, prin investiții în formarea profesorilor, precum și prin investiții de capital, mai
ales în zonele rurale.
Evaluarea și asigurarea calității se adresează în mod specific evaluării naționale a tuturor școlilor,
incluzând evaluarea externă realizată de o agenție independentă și asigurarea continuă a calității prin
rețeaua de Inspectorate Școlare din subordinea Ministerului. Se urmărește furnizarea de servicii de
calitate în educație prin formarea inițială a profesorilor prin programe specifice (Programul de
masterat didactic), și dezvoltarea ulterioară a curriculei naționale pentru clasele V-VIII, măsuri care
sprijină calitatea și caracterul eficient al educației. De asemenea, recunoaște și semnalizează realizările
excepționale prin oferirea de premii pentru elevii cu rezultate excepționale la concursuri și competiții
școlare naționale sau internaționale.
Factori de succes: Pentru a putea face față provocărilor legate de participarea copiilor din categoriile
dezavantajate și din zonele rurale la serviciile de îngrijire și educație timpurie a copiilor, ar trebui oferite
stimulente financiare directe familiilor, precum tichete valorice pentru grădiniță și creșă, cu scopul de
a reduce costurile private de participare la educație. În același timp, dezvoltarea cadrului curricular, în
special pentru copiii de 0-3 ani și furnizarea unor profesori calificați prin formare inițială sunt măsuri
importante pentru a asigura servicii educaționale de calitate în toate regiunile.
Coordonarea cu ministerele cheie (Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), cu
autoritățile locale și cu Programul Operațional Regional, respectiv Programul pentru Competitivitate,
va fi importantă pentru dezvoltarea infrastructurii preșcolare și dotărilor IT ale acestor școli și grădinițe,
în special din zonele rurale care sunt relativ slab acoperite de infrastructura de acest nivel.
Managementul profesional, profesionalizarea carierei de profesor și promovarea activă a incluziunii
sunt factori cheie ai succesului acestui program.
Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului
sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar obiectivele și țintele aferente
măsurilor sunt indicate în Anexa 3.
Tabelul 3. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1
(1.1.1) Creșterea participării la învățământul preșcolar:

Măsuri care au în vedere participarea:
1 - Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor prin servicii de consiliere oferite părinților,
programe de educație parentală și mentorat , adresate cu precădere părinților din zone defavorizate.
2 - Asigurarea de stimulente financiare pentru educatori și plasarea de puericultori în zonele
rurale/defavorizate.
(1.1.2) Calitate crescută a serviciilor de îngrijire și educație timpurie a copiilor:
Măsuri care au în vedere calitatea furnizării serviciilor:
1- Revizuirea Cadrului pentru ÎETC, pentru a include și plaja de vârstă 0-3 ani și pentru a îmbunătăți organizarea
și funcționarea serviciilor de ÎETC.
2 - Proiectarea de programe de formare inițială/conversie, precum și de programe de formare continuă pentru
personalul din EITC (profesori pentru învățământul preșcolar, educatori puericultori, consilieri școlari, personal
de îngrijire și de specialitate, directori, inspectori).
(1.1.3) Îmbunătățirea calității educației și managementului școlar
1- Evaluarea națională a tuturor școlilor.
39
2- Inspecții școlare.
3- Servicii de mentorat.
4 - Stabilirea unui sistem de formare profesională la locul de muncă.
5 - Revizuirea curriculumului școlar.
6- Furnizarea de manuale școlare.
(1.1.4) Creșterea ratei de participare la examenele și evaluările naționale ale elevilor din învățământul
primar și secundar
1 - Participarea elevilor la evaluările și examenele naționale.
2 - Participarea elevilor la evaluarea internațională PISA.
3 - Sprijinirea excelenței prin finanțarea suplimentară a instituțiilor acreditate de învățământ.
(1.1.5) Construirea, reabilitarea, modernizarea și echiparea de creșe, grădinițe
1 - Sprijinirea construcției de grădinițe.
Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar și absolvirea de către toți
elevii a învățământului obligatoriu
Justificare: România se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește obiectivul strategic principal
pentru învățământul preuniversitar și anume reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii – procentul
tinerilor din categoria de vârstă între 18 și 24 de ani care au finalizat cel mult nivelul secundar inferior
(echivalentul clasei a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare
profesională.36 Până în 2020 valoarea medie a indicatorului pentru Europa se află sub 10% iar pentru
România s-a stabilit 11,3%. Valoarea curentă a indicatorului (16,4%) face ca ținta să fie greu de atins.
În cazul României, PTS înregistrează diferențe uriașe între regiunile țării. Regiunile din centru, nord-est
și sud-est înregistrând rate ale PTSde peste 20%, în timp ce regiunea București înregistrează o valoare
de doar 10% dintre copii în asemenea situații. Cu excepția regiunii vestice, toate celelalte regiuni
afișează o tendință negativă. De asemenea, disparitățile urban-rural sunt îngrijorătoare, cu zonele
urbane atingând ținta europeană (sub 10%), în timp ce zonele rurale înregistrează niveluri uimitoare
de aproape 30%.
PTSeste în legătură strânsă cu un alt indicator stabilit de Agenda Europeană pentru 2020: performanțe
slabe în competențele de bază. Aceasta a fost definită drept procentul de persoane cu performanță
slabă în ceea ce privește abilitățile de citire-lectură, matematică și științe la testările comparative
internaționale, precum PISA. Obiectivul stabilit în 2009 este acela de a reduce sub 15% procentul de
performanțe slabe pentru grupul de vârstă de 15 ani. Conform ultimelor date publicate de OCDE 37
numărul de persoane cu performanțe slabe reprezintă 24,3 % din copiii de 15 ani, înscriși la toate
materiile. În mod individual, pentru matematică, citire-lectură și științe, numărul de persoane cu
performanțe slabe este mai mare și oscilează în jurul a 38%, la matematică înregistrând cel mai mare
număr de persoane cu performanțe slabe, 39,9% dintre elevi38.
36
Indicatorul statistic al persoanelor ce abandonează de timpuriu școala și cursurile de formare se calculează prin
raportarea numărului celor ce abandonează de timpuriu școala și cursurile de formare definit mai sus la populația
totală din acea grupă de vârstă preluată din Ancheta Forței de Muncă – http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Glossary:Early_leaver_from_education_and_training.
37
OCDE (2018), PISA 2015 Results in Focus, OECD Publishing, Paris, http://www.oecd.org/pisa/pisa-2015-results-
in-focus.pdf (accesat 2.04. 2018).
38
Idem 22 https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017-ro_ro.pdf (ultima accesare
6.03.2018).
40
Peste jumătate din județele României înregistrează în prezent o discrepanță semnificativă între cererea
de școlarizare și oferta curentă de spații educaționale în școli. În 15 județe, populația cu vârstă școlară
depășește numărul total de locuri din sălile de clasă cu cel puțin 10%, ceea ce arată că infrastructura
educațională existentă are o capacitate insuficientă de a răspunde cererii de școlarizare curente. În
patru județe (Giurgiu, Galați, Vaslui, și Ilfov), populația cu vârstă școlară depășește numărul total de
locuri existente cu cel puțin 30%, ceea ce indică un potențial de supraaglomerare și de folosire
intensivă a infrastructurii educaționale. Pe de altă parte, în șase județe se înregistrează o situație
inversă – numărul spațiilor depășește populația cu vârstă școlară cu cel puțin 10%. Această capacitate
în exces sugerează că investițiile în infrastructură din aceste județe ar trebui să fie mai bine țintite și
concentrate pe îmbunătățirea calității mediilor de învățare existente, mai degrabă decât pe creșterea
numărului de spații.
Referitor la capacitatea școlilor și performanțele elevilor, în peste 10 județe din România se
înregistrează atât săli de clasă insuficiente, cât și o medie slabă a rezultatelor la examenul de
bacalaureat, ceea ce indică nevoia unei analize mai aprofundate a posibilei influențe a infrastructurii
școlare asupra performanțelor elevilor din aceste județe. Deși datele nu indică o concluziei clară privind
legătura între capacitatea insuficientă a sălilor de clasă și performanțele relativ scăzute înregistrate la
examenul de bacalaureat, ele sugerează o potențială conexiune ce ar necesita o analiză suplimentară,
mai ales în legătură cu calitatea predării. De exemplu, cererea de școlarizare potențială în județele
Giurgiu și Ilfov depășește cu 30-40% capacitatea existentă a sălilor de clasă, ceea ce sugerează o
supraaglomerare semnificativă în unele școli. În același timp, mediile notelor obținute la examenul de
bacalaureat în aceste județe sunt printre cele mai scăzute din țară. Supraaglomerarea și consecințele
sale (de exemplu învățatul în două schimburi, timp insuficient pentru instruire, clase cu prea mulți
elevi) ar putea fi rezultate importante ale unei infrastructuri școlare inadecvate, ceea ce face necesară
o analiză mai aprofundată la nivelul localităților și școlilor.
În același timp, apar diferențe importante în ceea ce privește accesul la infrastructura educațională,
legate de mediul socio-economic de proveniență al elevilor. Analiza rezultatelor României la testul PISA
din 2012 arată că rezultatele învățării sunt semnificativ legate de calitatea percepută a resurselor și
infrastructurii educaționale. Din perspectiva mediului socio-economic de proveniență al elevilor,
diferențele de resurse materiale au un impact semnificativ asupra rezultatelor învățării.
- (1.2.1) Creșterea participării la învățământul primar și secundar. Rata brută de cuprindere în
învățământul primar și gimnazial (6-14 ani) să crească la 95% de la nivelul actual de 88,3% (2017-
2018) și rata brută de cuprindere a elevilor de 15-18 ani (liceu și învățământ profesional) să crească
de la nivelul actual de 85,3% (2017-2018) la 90% până în 2022.
- (1.2.2) Creșterea nivelurilor de absolvire a învățământului. Rata de promovare a examenului de
bacalaureat să crească de la 44% (nivelul actual) la 73% până în 2022.
- (1.2.3): Construirea, reabilitarea, modernizarea și echiparea de instituții de învățământ primar și
secundar inferior. Numărul de școli reabilitate/construite anual este de 700 în 2018 și 1200 în
2022.
Descriere: Programul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între vârsta de începere a învățământului
primar obligatoriu și vârsta oficială de finalizare a liceului, precum și familiilor acestora, profesorilor,
directorilor de școli și consilierilor, pentru a oferi șanse egale la nivelul educației primare și secundare
și pentru a asigura tuturor nivelul de absolvire a învățământului obligatoriu și achiziția de competențe
de bază.
Factori de succes: Strategia de reducere a părăsirii timpurii a școlii identifică factori legați de cerere și
ofertă care determină fenomenul de părăsire timpurie a școlii. Prin urmare, acțiunea asupra acestor
două categorii de factori ar putea contribui la succesul măsurilor în ceea ce privește reducerea
incidenței acestui fenomen. Factorii de succes legați de cerere țin de furnizarea de stimulente
financiare directe pentru participarea la educație a familiilor cu venituri mici. Factorii legați de ofertă
41
se referă la furnizarea de facilități adecvate de școlarizare în toată țara și, în special, în zonele
defavorizate, furnizarea de personal de predare și conducere calificat.
(1.2.1) Creșterea participării la învățământul primar și secundar:

1 - Finanțare de bază a școlilor.
2 - Subvenții pentru masă pentru elevii cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământ.
3 - Măsuri de protecție socială: Programul Bani de Liceu, Euro 200, Programul de rechizite școlare, Programul
pentru școli al României în perioada 2017-2023, Programul – pilot de acordare a unui suport alimentar pentru
preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat (Masa caldă), Decontarea navetei.
4 - Burse pentru elevii din Moldova precum și pentru alți români care locuiesc în străinătate.
(1.2.2) Creșterea nivelurilor de absolvire a învățământului:
1 - Furnizarea metodologiei, studii de impact ex-ante și cadru legal pentru programele de tip „școală după
școală”.
2 - Furnizarea unor programe de tip scoală după școală adecvate.
3 - Dezvoltarea capacității de prevenire și monitorizare a segregării în școli.
4 - Furnizarea de formare pentru profesori în sfera sistemelor de avertizare timpurie, prevenție și intervenție
pentru detectarea copiilor cu risc de repetenție și abandon.
5 - Completarea și sprijinirea inițiativelor de consiliere existente pentru elevii din cadrul și din afara sistemului
de învățământ.
(1.2.3) Construirea, reabilitarea, modernizarea și furnizarea de echipamente pentru infrastructura
instituțiilor de învățământ primar și secundar inferior:
1 - Sprijinirea construcției de școli
Programul 1.3: Reintegrarea persoanelor care au părăsit timpuriu școala în sistemul de educație
Justificare: Măsura se adresează adolescenţilor, tinerilor, adulţilor, proveniţi din medii sociale diverse
şi cu vârste variate, care nu au urmat sau nu au finalizat învăţământul primar și gimnazial și oferă
acestor categorii de persoane posibilitatea continuării şi finalizării învățământului obligatoriu fără a fi
nevoite să-şi întrerupă eventualele activităţi profesionale sau familiale în care sunt angrenate.
- (1.3.1) Asigurarea unei oferte adecvate de programe educaționale de tip A doua Șansă
(ADS).Număr de cadre didactice formate pentru implementarea programului ADS pentru
învățământul primar: 142 în anul şcolar 2018 – 2019; număr de școli care îndeplinesc, independent
sau în parteneriat cu alte unități de învățământ, condițiile pentru a oferi programul ADS pentru
învăţământ primar: 238 în anul şcolar 2018 - 2019.
- (1.3.2) Sprijinirea cursanților adulți să participe la A doua Șansă în vederea continuării și întegrării
absolvenților pe piața muncii. Numărul de persoane cuprinse în programul ADS pentru
învățământul primar - 5000 de persoane cu vârsta între 16 şi 24 ani/an şcolar până în 2022, care
nu au finalizat învăţământul primar, respectiv 9000 de persoane cu vârsta între 16 şi 24 ani/an
şcolar care nu au finalizat învăţământul gimnazial.
42
Descriere: Programul este structurat pe două niveluri: A doua şansă – învăţământ primar şi A
doua şansă – învăţământ secundar inferior – acesta din urmă având şi o componentă de pregătire
profesională, neexistând limită superioară de vârstă pentru cei care doresc să se înscrie în acest
program. Programul ADS a fost pilotat de MEN încă din 2001 (cu accent pe grupa de vârstă 14-24 de
ani, pentru a-i sprijini în finalizarea învățământului secundar inferior), iar aplicarea sa a fost extinsă,
ulterior și spre învățământul primar. Un nou curriculum pentru programul ADS (ciclul primar și
secundar) a fost elaborat și implementat în 2012 în cadrul proiectului FSE ”Educație, calificare și
facilitarea tranziției spre un loc de muncă pentru elevi și tineri cu risc în situație de abandon școlar”
(POSDRU/8/2.2./S/4, beneficiar MECS). Programul ADS a fost pilotat, până în 2005, pentru a sprijini
grupurile aflate în risc, în special populația romă, fiind extins, ulterior, la nivel național, ajungându-se
la aproximativ 9.000 de beneficiari finali/anual. Programele ADS sunt doar un mod prin care aceste
grupuri țintă pot finaliza un nivel minim de educație. Cu toate acestea, programele ADS nu sunt egal
răspândite geografic și nici nu pot acoperi cererea actuală. În plus, nu au fost elaborate evaluări
detaliate care să releve impactul și succesul privind reintegrarea participanților în sistemele de
educație și formare sau în sprijinirea lor în găsirea unui loc de muncă.
În anul şcolar 2018 – 2019 a continuat implementarea programului A doua şansă pentru învăţământ
primar. În perioada septembrie 2018-martie 2019, valorile indicatorilor acestui program au fost:
numărul de cursanți cuprinși anual în program – 5832 cursanți; număr de cadre didactice formate
pentru implementarea programului – 142; număr de școli care îndeplinesc, independent sau în
parteneriat cu alte unități de învățământ, condițiile pentru a oferi programul ADS pentru învăţământ
primar- 238; numărul de unități de învățământ care asigură accesul gratuit la servicii de consiliere și
orientare în carieră pentru toți elevii și pentru tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă – 274.
De asemenea, a continuat implementarea programului A doua şansă și pentru învăţământul secundar
inferior. În perioada septembrie 2018-martie 2019, valorile indicatorilor acestui program au fost:
numărul de cursanți cu vârsta între 16 şi 24 ani cuprinși/an şcolar în programul – 10077; numărul de
cadre didactice formate pentru implementarea programului ADS pentru învățământul secundar
inferior – 224; numărul de școli care îndeplinesc, independent sau în parteneriat cu alte unități de
învățământ, condițiile pentru a oferi programul – 148; numărul de unități de învățământ care asigură
accesul gratuit la servicii de consiliere și orientare în carieră pentru toți elevii și pentru tinerii aflați în
căutarea unui loc de muncă – 274.
Factori de succes: Există o serie de provocări care trebuie abordate în programul actual: extinderea
programelor, evaluarea rezultatelor și a valorii adăugate a programelor ADS, formare profesională
specializată pentru cadrele didactice care lucrează cu populații eterogene de cursanți, inclusiv copii și
adulți cu niveluri diferite de educație.
A fost proiectată și calculată aria de extindere a programelor ADS și a costurilor asociate care să
permită sistemului capacitatea adecvată de absorbție a celor 92.000 de elevi cu vârsta cuprinsă
între11-17 ani și care riscă să părăsească timpuriu școala. Această măsură se axează pe accesul la
programele ADS, dar și pe servicii post-program. În termeni de acces, accentul va fi pus pe asigurarea
programelor ADS în toate județele și pe implementarea mecanismului de sprijin pentru eliminarea
obstacolelor care pot împiedica participarea. Dat fiind faptul că o parte dintre participanții la aceste
programe vor fi adulți, inclusiv cei aparținând minorității rome, este de presupus că ei pot avea, uneori,
și calitatea de părinți sau se pot confrunta cu diverse alte probleme și, în acest context, pot necesita
sprijin pentru copii sau facilități speciale de acces (îndeosebi în cazul persoanelor cu dizabilități).
Programul ADS trebuie să includă și o componentă legată de servicii post-program, care să sprijine
cursanții în găsirea unei slujbe adecvate sau în continuarea studiilor. În lipsa unui astfel de sprijin post-
program, absolvenții riscă să nu identifice traseul potrivit spre piața muncii.
Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la realizarea obiectivelor specifice sunt incluse mai jos.
Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar obiectivele și scopurile măsurii sunt indicate în Anexa 3.
43
(1.3.1) Asigurarea unei oferte adecvate de programe educaționale de tipul A doua șansă (ADS):
1 - Sprijinirea furnizării programului A Doua Șansă (la ambele niveluri, inclusiv secundar inferior, cu stagii de
practică) disponibil în toată țara, în special pentru grupurile în risc.
2 – Elaborarea unor materiale relevante și alternative de predare/învățare, adaptate profilului cursanților ADS.
(1.3.2) Sprijinirea cursanților adulți să participe la A doua Șansă în vederea continuării și integrării
absolvenților pe piața muncii:
1 – Sprijinirea absolvenților programului A Doua Șansă pentru continuarea și integrarea pe piața muncii
2 – Elaborarea mecanismelor de încurajare a cursanților adulți să participe la programele A Doua Șansă
(vouchere, servicii îngrijire-supraveghere copii, orar flexibil etc.).
44
Obiectivul Strategic 2: Dezvoltarea învățământului terțiar, capabil să
impulsioneze dezvoltarea economică și să promoveze coeziunea socială punând
fundamentele unei societăți bazate pe cunoaștere
Absolvirea învățământului terțiar este indicatorul la care România se descurcă cel mai bine în contextul
strategiei ET 2020. Progresele României au fost constante și peste media UE pentru perioada 2006-
2016 (a se vedea Graficul 3), fiind aproape de a atinge ținta de 26,7% privind absolvenții de învățământ
terțiar din grupa de vârstă 30-34 de ani. Totuși, în ultimul an s-a înregistrat o scădere de două procente,
valoarea actuală fiind de 24,6% în 2018, conform Eurostat, cod indicator t2020_41. Aceasta ne
îndepărtează, din păcate, de atingerea țintei propuse pentru 2020, respectiv, 26,7%.
Graficul 3. Evoluția nivelurilor de absolvire a învățământului terțiar în România și UE
45.00
40.00 y = 1.0175x + 28.353
R² = 0.9844
35.00
30.00 y = 1.3343x + 11.727 EU (28
25.00 R² = 0.9755 countries)
20.00
Romania
15.00
10.00
Linear (EU
5.00
(28
0.00 countries))
2006
2011
2007
2008
2009
2010
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Sursa: Eurostat Code: t2020_41

Printre statele membre ale UE, cu ratele cele mai mici privind nivelul de absolvire a învățământului
terțiar se află Italia, Malta, Slovacia și Cehia (a se vedea Graficul 4), care înregistrează rate similare.
Ținta stabilită pentru România, este relativ joasă comparativ cu cea europeană de 40% stabilită ca
medie pentru toate țările membre ale UE. Prin urmare, îmbunătățirea participării la învățământul
terțiar universitar și non-universitar, ar trebui să rămână o prioritate pe termen lung.
Graficul 4. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar – date comparative la nivel european
70
60 58.2
54.9 54.5
50 47.1 46.8
44.2 45.6 45.6
43.4
40.8 40.5
40
33.9
32.3
30.5
30 27.3 26.5 26.3 2017
20
10
0
in
us
l
tia
y
ly
ia
ia
ce
ce
ia
ria
a
a
ds
ga
ar
ur
ni
alt
l an
Ita
an
an
tv
a
pr
ee
an
la n
oa
st
rtu
Sp
ve
ng
bo
La
M
hu
m
Po
Cy
Au
Gr
Fr
Cr
er
Slo
Hu
Po
m
Ro
Lit
th
xe
Ne
Lu
Sursa: Eurostat Code: t2020_41
45
La nivel regional, diferitele regiuni de dezvoltare prezintă o imagine relativ eterogenă, cu decalaje
considerabile între București sau regiunile vestice și regiunile din nord-est sau sud-est; pentru regiunile
cu rate mai mici trebuie implementate politici specifice.
Cu toate acestea, principala provocare cu care se confruntă programele din învățământul universitar
nu este convergența nominală și atingerea țintei stabilite pentru 2020, ci transformarea calitativă a
programelor de studiu și a instituțiilor, în vederea asigurării unei forțe de muncă mai competente, ușor
de angajat, eficiente și productive, care să contribuie la realizarea unei economii a cunoașterii.
Totodată, rezultatele învățământului terțiar și al cercetării universitare ar trebui să fie mai relevante
pe plan internațional pentru a face universitățile din România mai competitive. Calitatea programelor
de studii constituie așadar principala provocare, după cum subliniază și Recomandările Specifice de
Țară și Programul de reformă națională din România pe 2017: Rata de absolvire a învățământului
terțiar este în creștere, dar calitatea și relevanța pe piața muncii a educației superioare sunt limitate.39
De asemenea, în același timp, reducerea barierelor de acces pentru grupurile defavorizate și asigurarea
unor oportunități egale rămân o provocare importantă cu care se confruntă sectorul învățământului
terțiar.
Graficul 5. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar în România, pe regiuni de dezvoltare
60.0
50.0 34.8
40.0 33.2 29.5
23.8 22.7 24.6 2014
30.0 20.3 17.5
20.0 9.7 2015
10.0
0.0 2016
2017
2018
Sursa: Eurostat cod indicator edat_lfse_12

Structura Obiectivului Strategic 2 include trei (3) Programe și douăzecișiunu (21) Măsuri ce corespund
rezultatelor vizate.
Dezvoltarea învățământului terțiar, capabil să impulsioneze dezvoltarea economică și să
promoveze coeziunea socială punând fundamentele unei societăți bazate pe cunoaștere
Programul 2.2.
Programul 2.1. Programul 2.3.
Promovarea de programe de
Îmbunătățirea participării în Angajament strategic față de
studii de înaltă calitate, flexibile
învățământul terțiar sectorul economic
și corelate cu piața muncii
Măsuri Programul 2.2.
Măsuri Programul 2.1. Revizuirea reglementărilor
Dezvoltarea unui program
Promovarea diversității privind evaluarea
național de cercetare pentru
instituționale (autorizarea/acreditarea)
inovare și antreprenoriat, pentru
Clasificarea instituțiilor de programelor
a încuraja dialogul dintre
învățământ superior în funcție de Evaluarea studiilor doctorale
învățământ și sectoarele
misiunea și rolurile lor sociale. Exercițiul de raportare
economiei.
instituțională a datelor aferente
39
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-national-reform-programme-romania-
en.pdf
46
Oferirea de diferite stimulente indicatorilor de calitate, pe Revizuirea curriculei, în vederea
financiare și alocări bugetare pentru ramuri de știință, în vederea concentrării pe competențele și
fiecare clasă (tip) de universitate. alocării finanțării suplimentare aptitudinile cerute pe piața
Extinderea formării de tip dual la de excelență munci
nivel învățământului terțiar tehnic Promovarea excelenței prin Fondul de dezvoltare
Sprijinirea exceptării de la plata acordarea de granturi de studii instituțională
taxelor școlare pentru studenții cu doctorale Numirea unei persoane de
rezultate deosebite; burse pentru Dezvoltarea de stimulente contact cu mediul de afaceri la
studenții cu cele mai bune rezultate financiare pentru instituții care nivelul fiecărei instituții;
Suplimentarea exceptării de la plata sunt considerate a fi dezvoltat universitățile și alte instituții
taxelor pentru studenți pe bază de noi programe cu un potențial post-secundare dezvoltă planuri
merit cu un program pentru foarte bun în sensul deprinderii pentru a consolida legăturile cu
sprijinirea celor care au nevoie – de competențe transversale și comunitatea de afaceri
burse sociale, în principal la nivel antreprenoriale Elaborarea unui protocol
instituțional interinstituțional cu privire la
Măsuri extinse de sprijin social – implementarea unui sistem de
subvenții pentru cazare și masă - trasabilitate între sistemul
finanțare complementară educațional și piața muncii
Implementarea unui program de Sprijin financiar pentru
creditare pentru studenți digitalizare și dezvoltarea
Încurajarea atragerii studenților din programelor TIC
grupuri subreprezentate și a celor
ce au metode non-tradiționale de
învățare, inclusiv adulți și persoane
de etnie română care locuiesc în
străinătate
Creșterea transparenței
informațiilor și oferirea de
îndrumări cu privire la
oportunitățile și rezultatele
educaționale, care să stea la baza
alegerii parcursului educațional și să
ajute la reducerea abandonului
școlar
Construcția de cămine și cantine
pentru studenți
Obiectivul Strategic 2 vizează impacturi pe termen lung asupra învățământului terțiar și asupra
economiei și se bazează pe rezultatele generate de programele prezentate în continuare:
Creșterea nivelului de absolvire a învățământului terțiar (ponderea persoanelor cu vârste

între 30–34 de ani ce au absolvit o formă de învățământ terțiar) - Ținta 2022: 28%
Impacturi Creșterea angajabilității tinerilor absolvenți de învățământ terțiar (rata de ocupare a
tinerilor abslovenți de învățământ terțiar (ISCED 5-8), din grupa de vârstă 20-34, ce nu
mai urmează cursuri de educare și formare) Ținta 2022: 87%
(2.1.1) Promovarea diversității instituționale și a participării studenților la învățământ

terțiar, în special a celor provenind din medii dezavantajate: Ponderea populației cu
studii superioare în populația în vârstă de 25-34 de ani să atingă 31% până în 2022 de la
25,5% referința actuală.
Rezultate
(2.1.2.): Diversificarea instrumentelor și politicilor de sprijin financiar pentru pentru
persoanele înscrise în învățământul terțiar: Ponderea populației care locuiește în zonele
rurale și au finalizat programe de învățământ de nivel terțiar în populația în vârstă de 30 -
34 de ani să atingă 8.7% în 2022 de la nivelul actual de 7.8%.
47
(2.1.3.): Creșterea transparenței informaționale și furnizarea de informații cu privire la
oportunitățile educaționale pentru alegeri informate ale studenților și reducerea
abandonului școlar la nivel terțiar: Ponderea populației feminine absolvente de
învățământ terțiar în știință, matematică și IT să atingă 4.7% în 2022 de la 3,1% referința
actuală.
(2.1.4): Reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamente pentru
infrastructura din universități. Numărul de cămine construite anual de la 8 în 2018 până
la 12 în 2022
(2.2.1) Stabilirea unor domenii de studii prioritare și angajamentul finanțării prioritare a
acestor domenii (art. 223 alin. 4, Legea educației naționale). Un nou cadru metodologic
de finanțare va fi elaborat în 2018.
(2.2.2) Promovarea principiului finanțării pe criterii de excelență, stabilit în cadrul
finanțării suplimentare a instituțiilor de învățământ superior. Creșterea vizibilității
internaționale a cercetării instituțiilor de învățământ superior (indicele Hirsch mediu
pentru personalul academic din instituțiile de învățământ superior).
(2.2.3) Ierarhizarea programelor de studii, în conformitate cu cerințele legale; finanțare
suplimentară pe criterii de excelență. Numărul de programe universitare (domenii)
ierarhizate în primele 200 în clasamentele internaționale (ex. QS World University
Rankings by Subject)
(2.2.4) Revizuirea regulamentelor privind acreditarea programelor; elaborarea și
adoptarea unei noi metodologii de evaluare externă. Noua metodologie va fi elaborată și
adaptată până la finele anului 2019.
(2.2.5) Finanțarea granturilor de studii multianuale (în locul oferirii de locuri cu finanțare
de la buget); posibilitatea divizării granturilor pentru a permite o mai mare autonomie și
flexibilitate instituțională în ceea ce privește politicile legate de înscrieri. Un nou cadru
metodologic de finanțare și metodologia aferentă vor fi elaborate în 2021.
(2.3.1.) Creșterea angajabilității absolvenților de nivel terțiar: rata de ocupare a
absolvenților,în vârstă de 15 - 24 de ani, la 1/3 ani după absolvirea învățământului de nivel
terțiar să crească de la 50,4% nivelul actual de referință la 63%.

Bugetul pe programe al Obiectivului Total (mii Total valoare/an (mii RON)

Strategic RON) 2019 2020 2021 2022
Îmbunătățirea participării în
P 2.1 18.055.789 5.232.504 4.190.254 4.276.620 4.356.411
învățământul terțiar
Promovarea de programe de
P 2.2 studii de înaltă calitate, flexibile și 1.325.409 585.664 241.227 245.514 253.004
corelate cu piața muncii
Angajament strategic față de
P 2.3 427.908 60.290 119.950 122.004 125.664
sectorul economic
Total OS 2 19.809.106 5.878.458 4.551.431 4.644.138 4.735.079
Programul 2.1: Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar

Justificare: România se apropie de atingerea țintei în ceea ce privește nivelul de educație al populației
adulte, deși se află încă mult în urma mediei UE - 40% din populația cu vârste de 30 și 34 de ani cu
studii superioare finalizate. Accesul la învățământul universitar devine din ce în ce mai dificil și
48
înregistrează decalaje în creștere, în funcție de gen și zona de rezidență. Mai mult, se înregistrează
diferențe regionale uriașe; nivelul de finalizare a studiilor depășește 48% în București, și atinge 15%
din populația relevantă în zona de nord-est.
Accesul la învățământul superior este împiedicat de o serie de factori, dintre care cei mai importanți
sunt rata de absolvire în învățământul secundar superior și promovarea examenului de bacalaureat.
Doi din 10 absolvenți de liceu nu se înscriu la examenul de bacalaureat și aproape jumătate din ceilalți
8 promovează examenul; acesta reprezintă un blocaj serios pentru accesul la învățământul terțiar. De
asemenea, lipsa rutelor alternative de învățământ terțiar diminuează și mai mult numărul opțiunilor
tinerilor în ceea ce privește continuarea parcursului lor educațional.
Cu privire la sectorul învățământului superior, tinerii proveniți din zone rurale sau din familii
dezavantajate socio-economic se confruntă încă cu bariere importante. Dezvoltarea infrastructurii de
cămine și cantine studențești reprezintă o componentă esențială a politicilor ce își propun să stimuleze
accesul la învățământul terțiar și să reducă disparitățile regionale.
Obiective: Programul 2.1 vizează atingerea până în anul 2022 a următoarelor obiective specifice:
- (2.1.1): Promovarea diversității instituționale și a participării studenților la învățământul terțiar, în
special a celor provenind din medii dezavantajate: ponderea populației cu studii superioare în
rândul populației de 25-34 ani să atingă 31% până în 2022 de la 25,5% referința actuală.
- (2.1.2.): Diversificarea instrumentelor și politicilor de sprijin financiar pentru persoanele înscrise
în învățământul terțiar: ponderea populației care locuiește în zonele rurale și au finalizat programe
de învățământ de nivel terțiar în râdul populației în vârstă de 30 – 34 de ani să atingă 8,7% în 2020
de la nivelul actual de 7,8%.
- (2.1.3.): Creșterea transparenței informaționale și furnizarea de informații cu privire la
oportunitățile educaționale pentru alegeri informate ale studenților și reducerea abandonului la
nivel terțiar: Ponderea populației feminine absolvente de învățământ terțiar în știință, matematică
și IT (ISCEDF13 - F05) să atingă 4,7% în 2022 de la 3,1% referința actuală.
- (2.1.4) Reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamente pentru infrastructura
din universități. Numărul de cămine construite anual de la 8 în 2018 până la 12 în 2022.
Descrierea programului: Programul 2.1 vizează întregul nivel terțiar al sistemului de învățământ, care
cuprinde atât entitățile universitare, cât și neuniversitare ce oferă programe de studii. Măsurile vizează
cu precădere universitățile, întrucât, în mod tradițional, acestea sunt cel mai bine reprezentat segment
al acestui sector; există doar un număr limitat de instituții ce oferă formare profesională în domenii
specializate precum medicină, educație și diverse domenii tehnice. Măsurile specifice din cadrul
programului vizează îmbunătățirea accesului, și, în același timp, susțin participarea la programele
educaționale de nivel terțiar. Flexibilitatea rutelor educaționale, împreună cu sprijinul financiar și
instrumentele ce vizează creșterea transparenței, ar putea îmbunătăți semnificativ participarea și
sprijini finalizarea studiilor la acest nivel.
Factori de succes: Este necesară flexibilizarea accesului la învățământul terțiar. Îmbunătățirea
accesului la educație și la dezvoltarea carierei pentru persoanele care nu pot promova examenul de
bacalaureat se poate realiza prin furnizarea unor programe de studii alternative nonuniversitare, cu
orientare profesională. Universitățile se confruntă în prezent cu probleme financiare majore, cauzate
în principal de mecanismele de finanțare și de scăderea numărului potențialilor studenți; aceste
instituții ar putea, de asemenea, beneficia de pe urma noilor instrumente financiare și a diversificării
programelor educaționale. De asemenea, cadrul legal este foarte important pentru furnizarea unor
programe de învățământ terțiar cu ciclu de studii scurt, de o manieră sustenabilă; de exemplu, trebuie
un cadru specific de asigurare a calității la acest nivel, cât și un cadru clar al calificărilor.
Coordonarea cu ministerele cheie (Ministerul Muncii), cu autoritățile locale și cu Programul
Operațional Regional, respectiv cu Programul pentru Competitivitate, precum și cu Autoritatea
Națională pentru Calificări, reprezintă un factor important pentru țintele specifice ale programului.
49
sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente
(2.1.1) Promovarea diversității internaționale și a participării studenților la învățământul terțiar

Măsuri ce vizează diversitatea ofertei educaționale:
1 - Promovarea diversității instituționale. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior în funcție de misiunea
și rolurile lor sociale. Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări bugetare pentru fiecare clasă (tip) de
universitate.
2 - Extinderea formării de tip dual la nivelul învățământului terțiar tehnic.
(2.1.2) Măsuri ce vizează accesul și participarea la învățământul terțiar:
1 - Sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite; burse pentru
studenții cu cele mai bune rezultate
2 - Suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți pe bază de merit cu un program pentru
sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional
3 - Măsuri extinse de sprijin social – subvenții pentru cazare și masă - finanțare suplimentară.
4 - Implementarea unui program de credite pentru studenți (asigurarea finanțării, precum și a reglementării la
nivel național.
5 - Încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate și a celor ce au metode non-tradiționale
de învățare, inclusiv adulți și persoane de etnie română care locuiesc în străinătate.
6 - Creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și rezultatele
educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la reducerea abandonului școlar.
(2.1.3) Măsuri ce vizează reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamente pentru
infrastructura din universități:
1-Construcția de cămine și cantine pentru studenți
Programul 2.2: Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața
muncii
Justificare: Numărul persoanelor înscrise în învățământul universitar a scăzut semnificativ în ultimii
cinci ani. Între 2009 și 2015, universitățile private au înregistrat o scădere record a înscrierilor, de 81%.
În același timp, numărul locurilor subvenționate de la buget din universitățile de stat a rămas constant,
iar numărul înscrierilor a scăzut, cu un impact negativ asupra cheltuielilor extra-bugetare ale
universităților publice40. Recent, un procent considerabil al absolvenților de învățământ secundar
superior s-au îndreptat către programe de învățământ terțiar non-universitar. În 2011, singura
evaluare la nivel de sistem a fost efectuată de Ministerul Educației. Din aproape 110 universități
publice și private evaluate, doar 12 intră în categoria educație și cercetare avansată, iar marea
majoritate au fost evaluate ca instituții de educație și cercetare științifică. Totuși, aproape toate
40
Sursa: Raportul anual privind situația finanțării învățământului superior public, 2014, publicat de CNFIS,
disponibil online: http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2014/11/CNFIS-Raport-public2013-2014-08-
04_en_ultim.pdf . Potrivit datelor oficiale, procentul studenților înscriși pe locuri cu plată în cadrul universităților
publice a scăzut de la 55% la sub 40% în 2013.
50
universitățile publice au dreptul de a avea programe de studii doctorale și de a acorda diplome
doctorale, și primesc fonduri în acest sens.
Un pas important în direcția sprijinirii calității în domeniul învățământului universitar îl reprezintă
modificarea metodologiei existente pentru evaluarea externă a calității, prin H.G. nr. 915/2017 privind
modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.418/2006 pentru aprobarea Metodologiei de
evaluare externă, a standardelor, a standardelor de referinţă şi a listei indicatorilor de performanţă a
Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.
Standardele și indicatorii de calitate stabiliți prin noua metodologie privind asigurarea externă a
calității, clasificarea instituțiilor de învățământ superior și ierarhizarea programelor lor de studii
constituie bazele bugetului pe programe și finanțării superioare a învățământului.
- (2.2.1) Stabilirea unor domenii de studii prioritare și angajamentul finanțării prioritare a acestor
domenii (art. 223 alin. 4, Legea educației național și OM nr. 5376/2017). Un nou cadru metodologic
de finanțare va fi elaborat și adoptat în 2019.
- (2.2.2) Promovarea principiului finanțării pe criterii de excelență, stabilit în cadrul finanțării
suplimentare a instituțiilor de învățământ superior. Creșterea vizibilității internaționale a cercetării
instituțiilor de învățământ superior (indicele Hirsch mediu pentru personalul academic din
instituțiile de învățământ superior)
- (2.2.3) Ierarhizarea programelor de studii, în conformitate cu cerințele legale; finanțare
suplimentară pe criterii de excelență. Numărul de programe universitare (domenii) ierarhizate în
primele 200 în clasamentele internaționale (ex. QS World University Rankings by Subject)
- (2.2.4) Revizuirea regulamentelor privind evaluarea (autorizarea/acreditarea) programelor;
elaborarea și adoptarea unei noi metodologii de evaluare externă. Noua metodologie a fost
elaborată și adoptată la începutul anului 2018.
- (2.2.5): Finanțarea granturilor de studii multianuale (în locul oferirii de locuri cu finanțare de la
buget); posibilitatea divizării granturilor pentru a permite o mai mare autonomie și flexibilitate
instituțională în ceea ce privește politicile legate de înscrieri. Un nou cadru metodologic de
finanțare va fi elaborat în 2021.
Descrierea programului: programul vizează consolidarea unui cadru instituțional care să permită
universităților să-și îmbunătățească serviciile educaționale. Schimbarea cadrelor metodologice pentru
asigurarea calității, corelarea cu instrumente ce folosesc resurse financiare publice și stabilirea de
priorități de finanțare clare vor permite elaborarea unor strategii organizaționale pe termen mediu și
lung la nivelul fiecărei universități. Concentrarea resurselor pentru a crea poli de excelență în educație,
la nivel de universitate și de cercetare științifică, acolo unde capacitatea organizațională poate fi
demonstrată, sunt importante pentru schimbarea politicilor în domeniul învățământului terțiar.
Factori de succes: Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar, 2015-2020, se concentrează pe o
serie de măsuri importante, precum finanțarea adecvată, guvernanță eficientă, precum și pe condiții
care să faciliteze monitorizarea, și elaborarea de politici bazate pe dovezi. Întrucât sistemele și sursele
de informații s-au diversificat semnificativ în ultimii ani, un factor de succes important pentru acest
program îl reprezintă folosirea datelor existente și, în același timp, concentrarea pe colectarea
constantă de informații relevante din sistem. Elaborarea de politici pe bază de dovezi este un factor
cheie pentru dezvoltarea acestui program și, în același timp, a întregului sector al învățământului
terțiar. Mai mult, promovarea creșterii performanței la nivelul sectorului este importantă pentru a
asigura angajamentul autorităților în direcția recompensării calității și a concentrării resurselor publice
înspre programele și instituțiile cu performanțe înalte.
51
(2.2.1) Creșterea calității și relevanței serviciilor educaționale la nivel de învățământ terțiar:

1 - Revizuirea reglementărilor privind evaluarea (autorizarea/acreditarea) programelor
2.- Evaluarea studiilor doctorale
3 - Exercițiul de raportare instituțională a datelor aferente indicatorilor de calitate, pe ramuri de știință, în
vederea alocării finanțării suplimentare de excelență
3 - Promovarea excelenței prin acordarea de granturi de studii doctorale
4 - Dezvoltarea de stimulente financiare pentru instituții care dezvoltă noi programe pentru obținerea
competențelor transversale și antreprenoriale.
Programul 2.3: Angajament strategic față de sectorul economic

Justificare: Conceptul de „triunghi al cunoașterii” – educație, cercetare și inovație – ocupă un loc
central în cadrul Strategiei Comisiei Europene pentru Educație și Formare 2020 (ET2020) și este
promovat mai departe în cadrul raportului de progres comun privind ET2020. Consiliul European a
stabilit că educația și formarea sunt precondiții pentru un triunghi al cunoașterii funcțional, fiind vitale
pentru impulsionarea dezvoltării și creării de locuri de muncă. Concluziile Consiliului și ale
Reprezentanților Guvernelor Statelor Membre asupra consolidării rolului educației în cadrul unui
triunghi al cunoașterii funcțional prevăd șapte priorități de acțiune, inclusiv reforma pedagogică,
parteneriate cu mediul de afaceri, dezvoltarea unei culturi a inovării în cadrul instituțiilor de
învățământ superior, și noi abordări ale evaluării calității.
Rata de ocupare a forței de muncă în rândul populației cu vârste între 15 și 64 de ani a crescut în ultimii
cinci ani, de la 57,4% în 2009 la 60,8% în 2014, reflectând mai degrabă îmbunătățiri la nivelul sectorului
economic de după criza din 2009-2010. Totuși, rata de ocupare a forței de muncă tinere reflectă o
imagine îngrijorătoare cu privire la relevanța educației și la relația dintre educație și piața muncii. Rata
de ocupare în rândul tinerilor cu studii superioare absolvite (ISCED 5-8), în grupul de vârstă 20-34 de
ani care nu urmează un program de educație sau de formare, este de 77% în 2015, media UE fiind de
82,3%. Creșterea relevanței programelor de educație terțiară poate contribui la reducerea ratei
șomajului, care este relativ ridicată și în creștere în rândul absolvenților de studii terțiare din România.
Rata șomajului oferă argumente suplimentare în sprijinul ideii că, în realitate, nu există o legătură între
rezultatele imediate ale sistemului de învățământ, în termeni de absolvenți și competențe, și nevoile
existente pe piața muncii. Rata șomajului în rândul tinerilor (cu vârste între 15-24 de ani) a crescut în
ultimii cinci ani, de la 20% în 2009 la 24% în 2014. Această creștere se poate observa la aproape toate
nivelurile de educație absolvite, chiar dacă, la drept vorbind, pare să fi afectat mai mult persoanele cu
studii primare și respectiv terțiare – universitare. Încă o dată, absolvenții programelor de studii
profesionale și tehnice par să aibă o situație mai bună, întrucât nivelul șomajului în rândul acestora a
scăzut.
- (2.3.1.) Creșterea angajabilității absolvenților de nivel terțiar: rata de ocupare a absolvenților, în
vârstă de 15-24 de ani, la 1/3 ani după absolvirea învățământului de nivel terțiar să crească de la
50,4% nivelul actual de referință la 63% până în 2022.
Descrierea programului: Acest program vizează consolidarea și operaționalizarea legăturilor existente
între învățământul terțiar și potențialii angajatori. Ar trebui implicate nu doar universitățile, ci și alte
tipuri de organizații care oferă servicii educaționale de nivel terțiar. Studiile de monitorizare a
52
absolvenților reprezintă o sursă de informații importantă pentru activitățile din cadrul acestui
program, iar expertiza existentă ar trebui folosită, pornind de la datele existente, pentru a sta la baza
politicilor privind ocuparea forței de muncă.
Factori de succes: Elaborarea de politici pe bază de dovezi la nivel de guvern, precum și managementul
profesionist la nivel de universități, sunt factori de succes pentru acest program. Coordonarea cu alte
ministere, mai ales cu Ministerul Muncii, este extrem de importantă pentru atingerea țintelor stabilite
în cadrul programului.
(2.3.1) Creșterea angajabilității absolvenților de nivel terțiar:

1 - Dezvoltarea unui program național de cercetare pentru inovare și antreprenoriat, pentru a încuraja dialogul
dintre învățământ și sectoarele economiei.
2 - Revizuirea curriculei, în vederea concentrării pe competențele și aptitudinile cerute pe piața muncii.
3.- Fondul de dezvoltare instituțională
4 - Numirea unei persoane de contact cu mediul de afaceri la nivelul fiecărei instituții; universitățile și alte
instituții post-secundare dezvoltă planuri pentru a consolida legăturile cu comunitatea de afaceri.
5. - Elaborarea unui protocol interinstituțional cu privire la implementarea unui sistem de trasabilitate între
sistemul educațional și piața muncii
6 - Sprijin financiar pentru digitalizarea și dezvoltarea programelor TIC.
53
Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și
tehnic, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți;
îmbunătățirea participării la învățarea pe tot parcursul vieții
În pofida unor preocupări legate de modul în care se realizează evaluarea, în sensul că este posibil ca
acesta să nu reflecte în întregime situația reală, rata de participare a adulților la educație este extrem
de mică în România. ”Participarea la educație și formare reprezintă un indicator al învățării pe toată
durata vieții. Rata de participare a adulților la educație și formare acoperă participarea în cadrul
educației și formării instituționale și informale. Perioada de referință pentru participarea la educație și
formare este de patru săptămâni ce preced interviului”41.
Graficul 6. Evoluția ratelor de participare în cadrul educației și formării în România și în UE
12
10.7 10.8 10.7 10.8 10.9

10
9.6 9.4 9.5 9.5 9.3 9.1 9.2
6 EU (28
countries)
4 Romania
2 1.8 1.8 2
1.5 1.5 1.4 1.6 1.4 1.5 1.3 1.2 1.1
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Sursa: Eurostat online data code (tsdsc440)

Participarea adulților la educația formală, în cadrul programelor de formare continuă sau a altor
programe formale, este printre cele mai scăzute din UE, fiind comparabilă doar cu cea din Bulgaria. Cu
o rată de participare de sub 2% în ultimii 6 ani pentru populația cu vârste între 25 și 64 de ani, România
nu arată semne de îmbunătățire, iar ținta stabilită în cadrul Strategiei Europene ET 2020 este de 10%.
Deși educația adulților este o preocupare importantă pentru politicile europene în domeniul educației,
așa cum se arată în Monitorul Educației și Formării pe 201842, România mai are de recuperat un decalaj
din ce în ce mai mare față de țările vecine și față de media UE a participării adulților la educație.
Rata de participare în cadrul educației și formării este strâns legată de nivelul de absolvire a școlii. După
cum arată datele provenite de la Eurostat, participarea la educație și formare pe parcursul vieții este
strâns corelată cu nivelul studiilor absolvite (nivelul formării inițiale), persoanele ce au absolvit doar
învățământul primar sau gimnaziul având rate de participare considerabil mai reduse față de cei care
au absolvit nivelul superior de educație secundară, care, la rândul lor, au rate de participare mult mai
reduse decât absolvenții de învățământ terțiar.
41
http://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/trng_lfs_4w0_esms.htm.
42
Mai multe detalii pot fi găsite la pag. 7-8 ale Monitorului Educației și Formării – România 2018.
54
Graficul 7. Date comparative privind ratele de participare în cadrul educației și formării – selecție
de țări europene
20 18.6 18.8
18 16.3 16.8
15.5
16
14
12
9.8 9.4 9.8
10 8.5 8.2
7.5
8 6.8 6.3
6.1 5.9
6 4.5
3.8
4 2.5
2 1.1
0
a
tia
ia
ia
ta
ia
e
l
nd
rg
nd
ly
y
ry
ga
u
nd
i
tri
an
ec
c
ai
It a
on
tv
an
an
al
u
a
pr
an
la
oa
la
rtu
Sp
bo
ng
s
e
la
m
La
M
hu
m
I re
Po
t
Au
Cy
Gr
Fr
Cr
Es
er
r
Hu
Po
em
Ro
Ge
L it
th
x
Ne
Lu
Sursa: Eurostat online data code (tsdsc440)
Cu privire la învățământul profesional și tehnic, România stă considerabil mai bine decât rata medie de
participare a UE, de 50,4%, pentru populația de nivel ISCED 3. Cu toate acestea, eficiența și relevanța
instituțiilor și programelor de învățământ profesional și tehnic sunt destul de reduse, dat fiind faptul
că ponderea elevilor care au urmat filiera tehnologică și au promovat examenul de bacalaureat este
foarte mică ( în anul școlar 2013-2014, elevii liceelor cu profil tehnic au avut rata cea mai mică de
participare (63,72%) și rata cea mai mică de promovabilitate (puțin sub 45%). De asemenea, rata de
ocupare în muncă a absolvenților de nivel profesional ISCED 3 într-o perioadă de 1-3 ani de la absolvire
este încă redusă (59,6%) comparativ cu media UE (72,8%). Doar câteva țări, Grecia, Spania și Italia, au
rate de ocupare în muncă a acestor absolvenți care se situează sub nivelul României. Mai mult decât,
dacă în țările menționate se înregistrează un trend pozitiv, în România avem o situați staționară pe
ultimii doi ani pentru care sunt raportate date Eurostat.
Tabelul 10. Ratele de ocupare în muncă a absolvenților învățământului vocațional de nivel ISCED 3,
la 1-3 ani după absolvire
ȚĂRI/AN 2015 2016 ȚĂRI/AN (cont) 2015 2016

Uniunea Europeană (componența
actuală) 70.9 72.8 Italia 37.5 40.9
Belgia 70 69.6 Ungaria 75.0 77.0
Bulgaria 54.6 60.8 Olanda 83.1 85.7
Republica Cehă 81.6 87.2 Austria 85.0 83.4
Danemarca 79.5 80.8 Polonia 65.6 69.2
Grecia 35.8 37.8 Portugalia 61.3 67.8
Spania 54.9 56.8 România 55.6 58.9
Sursa: Eurostat
55
Structura Obiectivului Strategic 3 include trei (3) Programe și douăzeci și opt (28) de Măsuri ce
corespund rezultatelor vizate.
Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic, adaptat la cerințele pieței muncii și
ale beneficiarilor direcți; îmbunătățirea participării la învățarea pe tot parcursul vieții
Programul 3.3.
Programul 31.
Acces și stimulente pentru
Facilitarea accesului, creșterea Programul 3.2.
participare la învățare pe tot
participării, dezvoltarea inovării Îmbunătățirea relevanței și
parcursul vieții; calitate și
și cooperării în domeniul formării calității formării profesionale
relevanță; parteneriate pentru o
profesionale
mai bună promovare și informare
Măsuri Programul 3.1. Măsuri Programul 3.2.
Sprijinirea participării la educație Actualizarea / Elaborarea de noi
și formare profesională prin plata standarde ocupaționale/
burselor pentru toți elevii înscriși standarde de pregătire
în acest tip de formare (bursa profesională.
profesională). Elaborarea curriculei și a
Sprijin pentru plata costurilor cu materialelor curriculare pentru
cazarea/transportul și masa fiecare dintre domeniile de
Finanțare în vederea creșterii
pentru tinerii din zonele rurale și calificare / calificări în sistemul de
cererii în domeniul învățării pe tot
defavorizate, persoane de etnie formare profesională inițială
parcursul vieții
romă și persoane cu dizabilități Efectuarea de studii și cercetări
Înființarea de Centre Comunitare
sau aparținând altor grupuri periodice pentru anticiparea
pentru Învățare Permanentă
vulnerabile înscrise în formarea nevoilor de calificări şi
(CCÎP) pentru a implementa
profesională în campusuri competențe solicitate pe piața
învățarea pe tot parcursul vieții la
școlare/școli profesionale și muncii şi actualizarea
nivel comunitar
tehnice/unități de învățământ documentelor de planificare
Dezvoltarea metodelor de
care școlarizează elevi în sistem strategică a IPT
învățare care ajută la dezvoltarea
dual. Crearea unui mecanism național
competențelor antreprenoriale
Dezvoltarea și implementarea de monitorizare a inserției și
Dezvoltarea de mecanisme de
unei strategii de promovare și retenției profesionale a
asigurare a calității în domeniul
conștientizare cu privire la absolvenților sistemului de
recunoașterii și validării învățării
beneficiile participării la formarea educație și formare profesională
non-formale și informale
profesională inițială și continuă, inițială.
Revizuirea metodologiei pentru
dezvoltarea carierei Dezvoltarea unui mecanism de
recunoașterea învățării non-
recunoașterea și echivalarea asigurare a calității pentru
formale și informale
învățării non-formale și informale învățarea la locul de muncă
Dezvoltarea unei rețele de centre
Campanii de promovare a formării inclusiv prin monitorizarea
pentru evaluarea și certificarea
profesionale în rândul elevilor contractelor de instruire practică.
cunoștințelor dobândite anterior
claselor V- VIII, precum și Dezvoltarea unui mecanism
Formarea personalului
dezvoltarea unor instrumente de pentru monitorizarea, evaluarea și
responsabil cu recunoașterea și
lucru pentru definirea profilului revizuirea calității sistemului de
validarea învățării non-formale și
absolventului de gimnaziu învățământ profesional și tehnic și
informale
compatibil cu opțiunea pentru a învățământului profesional în
Extinderea învățării reciproce și a
formare profesională inițială sistem dual.
schimburilor de bune practici
Dezvoltarea coordonării și Dezvoltarea unui mecanism de
Sprijinirea participării la programe
cooperării între diverse părți asigurare a calității în domeniul
de mobilitate europene
interesate la nivel național, formării profesionale inițiale
regional și local Dezvoltarea unui mecanism de
Furnizarea de programe de certificare a rezultatelor învățării
formare pentru profesioniștii cu în învățământul profesional și
responsabilități în ceea ce tehnic
privește oferirea de informații, Înființarea și dezvoltarea unui
orientare și consiliere în carieră centru național pentru formarea
56
Extinderea metodelor de învățare continuă a cadrelor didactice,
care dezvoltă competențele formatorilor, evaluatorilor externi
antreprenoriale ale participanților și tutorilor de practică.
la programele de formare prin Dezvoltarea și oferirea de
firma de exercițiu programe de formare continuă
pentru formatori, cadre didactice
şi personalul operatorilor
economici implicați în formarea
profesională inițială
Dezvoltarea de mecanisme pentru
finanțarea publică și privată
precum și a structurilor de
cooperare sectorială/
parteneriatelor în domeniul
formării profesionale inițiale
Sprijinirea modernizării unităților
de învățământ profesional și
tehnic și atelierelor de practică.
Obiectivul Strategic 3 vizează impactul pe termen lung asupra învățământului profesional și tehnic și
cel profesional în sistem dual precum și asupra participării adulților la învățarea pe tot parcursul vieții
și se bazează pe obiectivele specifice, rezultatele și indicatorii programelor, prezentate în continuare:
Creșterea participării elevilor la învățământul profesional și tehnic (ponderea

persoanelor cu vârste între 15–17 de ani ce participă la educație și formare profesională
inițială) - Ținta 2022: 18%
Creșterea ratei de ocupare în muncă a tinerilor ce au absolvit cursurile învățământului
profesional și profesional în sistem dual (Rata de ocupare a tinerilor ocupare a tinerilor în
Impacturi
vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de educație (ponderea tinerilor în vârstă de 15 -24 ani
ocupați în populația totală de aceeași vârstă). Ținta 2022: 27%
Creșterea participării adulților la învățarea pe tot parcursul vieții (ponderea persoanelor
cu vârste între 25–64 de ani ce participă la cursuri de învățământ și formare) - Ținta 2022:
12%
(3.1.1.) Facilitarea învățământul profesional și tehnic, cu accent pe grupurile
defavorizate. Rata brută de participare în învățământul profesional atingă 28% în 2022 de
la 14,1% (2017-2018).
(3.1.2.) Promovarea învățământului profesional. Ponderea elevilor cuprinși în clasa a IX-a
în învățământ profesional (inclusiv dual) din totalul elevilor cuprinși în clasa a IX-a să
atingă în anul 2022 25% faţă de 19,1% în 2018. Ponderea elevilor cuprinși în clasa a IX-a în
învățământ profesional şi tehnic (învățământ profesional și învățământ liceal tehnologic)
să atingă 60% în anul 2022 faţă de 49,7% existent în 2018.
Rezultate (3.1.3.) Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea și antreprenoriatul în
cadrul programelor de formare profesională prin firma de exercițiu. Numărul anual de
elevi înscriși în programe de antreprenoriat și inovare prin firma de exercițiu să crească la
50.000 de la 40.000 (referința actuală).
(3.2.1) Actualizarea instrumentelor folosite pentru a descrie ocupațiile și calificările,
curricula și materialele curriculare conexe, pentru a crește relevanța pe piața muncii.
Rata de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație şi
formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 să ajungă la 70% până în 2022, față de 65,9 % în
2017. Rata abandonul școlar în învățământul profesional să scadă la 1,7% în 2022 de la
3.5% (2016-2017).
57
(3.2.2) Îmbunătățirea calității EFP. Rata abandonului şcolar la învăţământul liceal
tehnologic şi la învăţământul profesional să ajungă la 1,7 % în 2022 faţă de 3% (2016-
2017). Rata de promovabilitate a bacalaureatului în rândul absolvenților de învățământ
liceal din filiera tehnologică să atingă 65% în 2022 de la 47,5% (2017-2018).
(3.2.3) Reabilitarea, modernizarea, extinderea infrastructurii și dotarea cu echipamente
a unităților de învățământ profesional și tehnic. Numărul de unități de învățământ
profesional și tehnic cuprinse în programe de modernizare 420 în 2019 până la 600 în
2022.
(3.3.1.) Îmbunătățirea orientării școlare și profesionale și a consilierii de carieră. Rata de
tranziție la învățământul profesional să atingă 25% în 2022 de la 17,1% (2017-2018).
(3.3.2.) Dezvoltarea mobilității internaționale în domeniul formării profesionale inițiale
și învățării pe tot parcursul vieții. Numărul anual de elevi înscriși în programe de educație
profesională ce participă la stagii de mobilitate internațională să crească la 4.600 de la
2.800 (referința actuală).

Total (mii Total valoare/an (mii RON)

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic
RON) 2019 2020 2021 2022
Facilitarea accesului, creșterea
participării, dezvoltarea inovării și
P 3.1 845.880 495.480 145.278 104.691 100.431
cooperării în domeniul formării
profesionale
Îmbunătățirea relevanței și calității
P 1.2 416.346 364.456 40.188 11.703 0
formării profesionale
Acces și stimulente pentru
participare la învățare pe tot
P 3.3 parcursul vieții; calitate și relevanță; 236.370 195.416 28.432 12.522 0
parteneriate pentru o mai bună
informare
Total OS 3 1.498.596 1.055.352 213.898 128.915 100.431
Programul 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în

domeniul formării profesionale
Justificare: Politicile europene în domeniul educației și formării se bazează pe un set de priorități
prevăzute în documentul Comisiei Europene numit Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un
cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale și
vocaționale (ET2020)43. S-au stabilit patru obiective strategice în domeniul politicilor privind educația
și formarea, pentru orizontul 2020: realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității
cursanților; îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării; promovarea echității, a coeziunii
sociale și a cetățeniei active; stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la
toate nivelurile de educație și de formare.
La nivelul învăţământului profesional și tehnic inițial, ratele de cuprindere au scăzut semnificativ în
intervalul 2009-2011 (de la 15,8% la 1,8%). În perioada 2012-2014, valorile indicatorului au crescut
43
Documentul nr. 2009/C 119/02.
58
uşor, pe fondul unor măsuri tranzitorii de implementare a învăţământului profesional (stagii de
pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2; organizarea învăţământului
profesional cu durata de 2 ani). Reorganizarea unităților de învățământ profesional, începând cu anul
școlar 2014/2015, a condus, în ultimii trei ani, la creşterea constantă și semnificativă a ratei brute de
cuprindere, până la valoarea de 14,1% în 2017/2018. Distribuţia pe sexe a valorilor indicatorului
evidențiază o mai mare cuprindere în învățământul profesional a populației masculine față de cea
feminină, cu o diferență de aproape 10 p.p. în ultimii ani școlari.44
- (3.1.1.): Facilitarea accesului tinerilor la programe de formare profesională în învățământul
profesional și tehnic, cu accent pe grupurile defavorizate. Rata brută de participare în
învățământul profesional postliceal și în școlile de maiștri să atingă 28% în 2022 de la 14,1% (2017-
2018).
- (3.1.2.) Promovarea învăţământului profesional şi tehnic . Ponderea elevilor cuprinși în clasa a IX-
a în învățământ profesional (inclusiv dual) din totalul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a să atingă în
anul 2022 25% faţă de 19,1% în 2018. Ponderea elevilor cuprinși în clasa a IX-a în învățământ
profesional şi tehnic (invăţământ profesional+învăţământ liceal tehnologic) să atingă 60% în anul
2022 faţă de 49,7% existent în 2018.
- (3.1.3.) Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea și antreprenoriatul în cadrul
programelor de formare profesională prin firma de exerciţiu. Numărul anual total de elevi înscriși
în programe de antreprenoriat și inovație prin firma de exerciţiu să crească în 2022 la 50.000 de la
40.000 (referința actuală).
Descrierea programului: Acest program vizează creşterea participării în învăţământul profesional şi
tehnic ca răspuns la nevoile pieţei muncii precum şi dezvoltarea competenţelor antreprenoriale ale
absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic în scopul creşterii ocupării în rândul tinerilor .
Factori de succes: Succesul acestei măsuri depinde de dezvoltarea și implementarea unei strategii de
promovare și conștientizare în rândul elevilor şi a părinţilor acestora cu privire la beneficiile dezvoltării
carierei, participarea la formarea profesională inițială și continua precum şi de implementarea unor
măsuri de sprijin pentru elevii înrolaţi în învăţământul profesional, cu accent pe grupurile defavorizate.
De asemenea, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul elevilor reprezintă un factor de
suuces pentru creşterea ocupării tinerilor.
(3.1.1) Facilitarea accesului tinerilor la programe de formare profesională în învăţământul profesional şi

tehnic, cu accent pe grupurile defavorizate
1 - Sprijinirea participării la educație și formare profesională prin plata burselor pentru toți elevii înscriși în
acest tip de formare (bursa profesională).
2 - Sprijin pentru plata costurilor cu cazarea/transportul și masa pentru tinerii din zonele rurale și defavorizate,
persoane de etnie romă și persoane cu dezabilități sau aparținând altor grupuri vulnerabile înscrise în formarea
profesională inițială în campusuri școlare/școli profesionale și tehnice/unități de învățământ care școlarizează
elevi în sistem dual.
(3.1.2) Promovarea învăţământului profesional
44
Raportul privind Starea învățământului preuniversitar din România 2017-2018
59
1- Dezvoltarea și implementarea unei strategii de promovare și conștientizare cu privire la beneficiile
participării la formarea profesională inițială și continuă, dezvoltarea carierei și recunoașterea și echivalarea
învățării non-formale și informale.
2 - Campanie de promovare a formării profesionale la nivelul elevilor claselor V- VIII, precum și dezvoltarea
unor instrumente de lucru pentru definirea profilului absolventului de gimnaziu compatibil cu opțiunea pentru
formare profesională inițială.
3 - Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverse părți interesate la nivel național, regional și local.
4 - Furnizarea de programe de formare pentru profesioniștii cu responsabilități în ceea ce privește oferirea
de informații, orientare și consiliere în carieră.
(3.1.3) Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea și antreprenoriatul în cadrul programelor
de formare profesională prin firma de exercițiu
1- Extinderea metodelor de învăţare care dezvoltă competenţele antreprenoriale ale participanților la
programele de formare prin firma de exerciţiu.
Programul 3.2: Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale

Justificare: Creșterea accesului și asigurarea participării la sistemele de educație și formare
profesională, precum și la educația pe tot parcursul vieții, reprezintă o țintă necesară a intervențiilor
publice, care nu va fi eficientă dacă nu se ia în considerare și problema calității și a relevanței pentru
piața muncii. Ratele de ocupare ale persoanelor care au absolvit recent (în ultimii 3 ani), un nivel ISCED
3-4, au scăzut de la 69% în 2001 la 59% în 2015. În ultimii 3 ani s-a înregistrat o îmbunătățire a acestui
indicator, de la cel mai scăzut nivel, de 55% în 2013 la 57% în 2014 și 59.8% în 2015. Totuși, el are o
valoare destul de scăzută, prin comparație cu media europeană, de aproape 71%.
Rata abandonului școlar la nivel educației și formării profesionale, calculată pe baza raportului
intrări/ieșiri, este de 2,5% la învăţământul liceal tehnologic şi de 3,9% la învăţământul profesional
(datele pentru 2017/2018), ridicată prin comparație cu rata medie pentru învățământul secundar
superior, de 2,6%; acest aspect denotă probleme legate de motivarea elevilor pentru a urma cursurile.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât rata de promovare a bacalaureatului la filiera tehnologică
de 47,5%, comparativ cu 84,8% la învățământul secundar superior la filiera teoretică (date pentru anul
școlar 2017/2018).
Un pas important în direcția promovării calității la nivelul educației profesionale este implicarea
partenerilor sociali, având în vedere bunele practici din zona învățământului profesional inițial în
sistem dual, unde implicarea mediului economic, cu definirea clară de responsabilități, dar și de
implicare în procesul decizional pe componența învățământului dual, asigură un nivel de calitate
superior. Coordonarea ofertei educaționale între furnizori, beneficiari și angajatori este extrem de
importantă pentru oferirea de programe educaționale relevante pentru cerințele pieței muncii. În
acest sens, înființarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România
va genera, în baza rolului definit în legislație, un suport real în dezvoltarea învățământului profesional,
prin consultare și colaborare cu factorii decizionali deja existenți. Mai mult, profesionalizarea și
cooperarea eficientă la nivel de sector între comitetele sectoriale și Agenția Națională pentru Calificări
este necesară pentru a sprijini dezvoltarea calificărilor și a programelor de formare corespunzătoare.
În prezent, Registrul Național al Calificărilor nu este încă funcțional, iar standardele și curricula pentru
formarea ocupațională și profesională nu sunt pe deplin dezvoltate și/sau actualizate pentru toate
ocupațiile/calificările. De asemenea, metodologia pentru dezvoltarea, validarea, aprobarea și
gestionarea standardelor ocupaționale nu a fost încă aprobată.
Obiective: Programul 3.2 vizează atingerea următoarelor obiective specifice:
- (3.2.1) Actualizarea instrumentelor folosite pentru a descrie ocupațiile și calificările, curricula și
materialele curriculare conexe, pentru a crește relevanța pe piața muncii. Rata de ocupare a
tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED
60
3 și 4 să ajungă la 70% până în 2022, față de 65,9 % în 2017. Rata abandonului școlar în
învățământul profesional să cadă la 1,7% în 2022 de la 3,5%(2016-2017).
- (3.2.2) Îmbunătățirea calității educației și formării profesionale. Rata abandonului şcolar la
învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional să ajungă la 1,7 % în 2022 faţă de
4,3% la învăţământul liceal tehnologic şi de 3,5 % la învăţământul profesional în anul școlar 2016-
2017.Rata de promovare a bacalaureatului în rândul absolvenților de învățământ liceal din filiera
tehnologică să atingă 65% în 2022 de la 47,5% (2017-2018).
- (3.2.3): Reabilitarea, modernizarea, extinderea infrastructurii și dotarea cu echipamente a
unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic. Numărul de unităţi de învăţământ profesional şi
tehnic cuprinse în programe de modernizare 420 în 2019 până la 600 în 2022.
Descrierea programului: Programul vizează aspectul privind calitatea și relevanța. La nivel de sistem,
dezvoltarea cadrului pentru asigurarea calității și a instrumentelor adecvate pentru descrierea
standardelor și calificărilor ocupaționale, precum și capacitatea de a elabora curricula în strânsă
coordonare cu partenerii sociali reprezintă, toate, activități cheie. Nu în ultimul rând, monitorizarea
inserției și retenției profesionale a absolvenților și dezvoltarea unor mecanisme de identificare a
competențelor cerute pe piața muncii necesită întreprinderea de acțiuni la nivel de sistem .
Factori de succes: Succesul depinde de implicarea reală a partenerilor sociali în toate măsurile,
dezvoltarea în parteneriat a instrumentelor și a metodologiilor, precum și de direcționarea eforturilor
angajatorilor din sectorul public și privat înspre dezvoltarea instituțională a educației și formării
profesionale inițiale și continue.
(3.2.1) Actualizarea instrumentelor folosite pentru a descrie ocupațiile și calificările, curricula și materialele
curriculare conexe, pentru a crește relevanța pe piața muncii
1 - Actualizarea/Elaborarea de noi standarde ocupaționale/standarde de pregătire profesională.
2 - Elaborarea curriculei și a materialelor curriculare pentru fiecare dintre domeniile de calificare/calificări în
sistemul de formare profesională inițială.
3 - Efectuarea de studii și cercetări periodice pentru anticiparea nevoilor de calificări şi competențe solicitate
pe piaţa muncii şi actualizarea documentelor de planificare strategică a IPT.
4 - Crearea unui mecanism național de monitorizare a inserției și retenției profesionale a absolvenților
sistemului de educație și formare profesională inițială.
(3.2.2) Îmbunătățirea calității educației și formării profesionale (EFP)
1 - Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă inclusiv prin
monitorizarea contractelor de instruire practică.
2 - Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității în domeniul formării profesionale inițiale.
3 - Dezvoltarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământul profesional și tehnic.
4 - Dezvoltarea unui mecanism pentru monitorizarea, evaluarea și revizuirea a calității sistemului de
învățământ profesional și tehnic și a învățământului în sistem dual.
5 - Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor didactice, formatorilor,
evaluatorilor externi și tutorilor de practică.
6 - Dezvoltarea și oferirea de programe de formare continuă pentru formatori, cadre didactice şi personalul
operatorilor economici implicați în formarea profesională inițială
61
7- Dezvoltarea de mecanisme pentru finanțarea publică și privată precum și a structurilor de cooperare
sectorială/parteneriatelor în domeniul formării profesionale inițiale.
(3.2.3) Reabilitarea, modernizarea, extinderea infrastructurii și dotarea cu echipamente a unităţilor de
învăţământ profesional şi tehnic
1-Sprijinirea modernizării unităților de învățământ profesional şi tehnic și a atelierelor de practică.
Programul 3.3: Acces și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții; calitate
și relevanță; parteneriate pentru o mai bună promovare și informare
Justificare: Deși există preocupări cu privire la modul în care se realizează evaluarea, în sensul că este
posibil ca acesta să nu reflecte în întregime situația reală, rata de participare a adulților la educație
este extrem de mică în România.
Participarea adulților în ÎPV este în continuare deosebit de redusă, 1,2% în 2016, în condițiile în care
ținta națională este de 10% în 2020.
În 2015, în urma unor rapoarte intermediare, Comisia Europeană a reformulat prioritățile pentru
educație și formare prevăzute în 200945. Transparența și recunoașterea competențelor și a calificărilor
pentru a facilita învățarea și mobilitatea forței de muncă rămâne o arie prioritară, care ar trebui vizată
prin diverse politici de cooperare.
Totuși, mobilitatea internațională în domeniul formării profesionale este scăzută. O mică parte din
totalul participanților la formare sunt incluși în programe de mobilitate. Furnizorii de formare
profesională nu sunt informați suficient cu privire la accesarea fondurilor europene pentru programe
de mobilitate în domeniu (ca de exemplu ERASMUS+, Fondul Social European). Angajații multor
furnizori de formare au competențe limitate în ceea ce privește redactarea solicitărilor pentru fonduri
europene de mobilitate internațională (ca de exemplu ERASMUS+, Fondul Social European).
Un număr redus de programe de formare profesională sunt furnizate în cadrul unor programe de
cooperare transfrontalieră.
Obiective: Programul 3.3 vizează atingerea următoarelor obiective specifice:
- (3.3.1.): Îmbunătățirea învățării pe tot parcursul vieții. Rata de participare a adulților la învățarea
pe parcursul vieții să se apropie de ținta asumată de România, de 10% în anul 2020, față de 1,2%
în 2016, respectiv 12% în 2022.
- (3.3.2.) Dezvoltarea mobilității internaționale în domeniul formării profesionale inițiale și pe tot
parcursul vieții. Numărul anual total de elevi înscriși în programe de educație profesională ce
participă la stagii de mobilitate internațională să crească la 4.600 de la 2.800 (referința actuală).
Descrierea programului:
Măsurile din cadrul acestui program ar trebui să contribuie în mod semnificativ la atingerea
obiectivului major al Strategiei Europene pentru Educație 2020, și anume creșterea ratei de ocupare a
forței de muncă la 75%.
Factori de succes: dezvoltarea Registrului Național al Calificărilor și folosirea lui eficientă ca instrument
de îndrumare pentru cererea și oferta în domeniul formării ar putea contribui semnificativ la atingerea
obiectivelor acestui program. Mai mult, cadrul legal pentru acest tip de educație și formare trebuie
revizuit în continuare pentru a crea premisele dezvoltării unei piețe autentice în domeniu.
45
Raportul comun al Consiliului și Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic de cooperare
europeană în domeniul educației și formării (ET 2020) Noi priorități de cooperare europeană în domeniul
educației și formării (2015/C 417/04).
62
63
(3.3.1) Îmbunătățirea învățării pe tot parcursul vieții

1 - Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții.
2 - Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa învățarea pe tot
parcursul vieții la nivel comunitar.
3 - Dezvoltarea metodelor de învățare care ajută la dezvoltarea competențelor antreprenoriale.
4 - Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale
și informale.
5 - Revizuirea metodologiei pentru recunoașterea învățării non-formale și informale.
6 - Dezvoltarea unei rețele de centre pentru evaluarea și certificarea cunoștințelor dobândite anterior.
7 - Formarea personalului responsabil cu recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale.
8 - Extinderea învățării reciproce și a schimburilor de bune practici.
(3.3.2) Dezvoltarea mobilității internaționale în domeniul formării profesionale inițiale și pe tot parcursul
vieții
1 - Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene.
64
Obiectivul Strategic 4: Valorificarea pe deplin a capitalului uman în direcția unei
dezvoltări inteligente și durabile
Sistemul educațional românesc cuprinde 7.314 unități de învățământ cu personalitate juridică și 11.606
structuri aferente, precum și 93 instituții de învățământ superior. Peste 3 milioane de preșcolari și elevi
frecventează în prezent școala și peste 500 mii studenți sunt înmatriculați în instituțiile de învățământ
superior.
Participarea la educație a urmat o tendință descendentă în ultimii 6 ani, cu toate acestea, ratele de
participare prezintă semne de îmbunătățire. Ratele de participare pentru băieți sunt mai scăzute
comparativ cu cele ale fetelor. Indicatorul este calculat pentru întregul sistem educațional ca procent
al elevilor și studenților cu vârsta până la 23 de ani din totalul populației din grupul de vârstă cuprins
între 6 și 23 ani. Ultimele cifre arată că 75% din persoanele din grupul relevant de vârstă au fost înscrise
în sistemul de învățământ formal în anul școlar 2014/2015.
Graficul 8. Ratele de participare pe grupa de vârstă (6-23, ponderea participanților)
85
80
75
%
70
65
2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015
Total Female Male
Fetele nu doar că au rate mai crescute de participare ci și petrec mai mult timp în sistemul de
învățământ în comparație cu băieții. Speranța medie de participare la învățământ este de 16,5 ani
pentru fete, comparativ cu 15,4 ani pentru băieți. Diferența medie de un an între fete și băieți în ceea
ce privește participarea la educație se datorează, în mare parte, ratei mult mai bune de participare a
fetelor la învățământul superior.
Ratele de participare diferă atunci când se face o comparație în funcție de nivelul de educație și mediul
de proveniență al elevilor. Participarea la nivelurile de învățământ primar și secundar inferior este mai
mare pentru persoanele care trăiesc în mediul urban față de cele care trăiesc în zonele rurale. Cifrele
arată că, pentru nivelul secundar inferior se formează o tendință de migrare din mediul rural către
zonele urbane, ratele de participare pentru acest nivel de educație depășind 100% în zonele urbane.
Graficul 9. Ratele de participare pe niveluri de educație și loc de proveniență (an școlar 2014/15)
100
%
50
0
pre-primary primary secondary
level of education
Urban Rural
Prin analiza unor indicatori statistici se poate identifica sursele principale ale inegalităților din sistemul
de învățământ. Astfel s-a constatat că: diferența ratelor de participare între cei care locuiesc în mediul
urban și cei din mediul rural, rămâne constantă pentru învățământul preșcolar și primar; migrarea
65
elevilor din școlile din mediul rural în cele din mediul urban, este corelată cu resursele financiare pe
care familiile le alocă pentru educarea copiilor.
70% din școli, la nivel național, cu nivel primar și secundar sunt predominante în zonele rurale,
grădinițele și instituțiile de învățământ secundar superior se află situate, aproape exclusiv, în zonele
urbane. Datele trebuie interpretate cu atenție, deoarece școlile din zonele rurale au aproape
întotdeauna o unitate subordonată, care reprezintă o grădiniță. Legea Educației Naționale (nr. 1/2011)
prevede că, pentru a avea personalitate juridică, o unitate școlară trebuie să aibă înscriși ce puțin 150
de copii pentru grădiniță sau 300 de copii la nivelul primar și secundar inferior, cu unele excepții. În
condițiile în care grădinițele din zonele rurale rareori atrag 150 de copii, ele funcționează de obicei ca
unități subordonate pe lângă școli mai mari. Prin urmare, ratele de participare corelate cu numărul de
unități școlare disponibile, arată că marea majoritate a copiilor născuți în zone rurale este înscrisă în
școli care oferă și grădiniță (ratele de participare sunt de 80% pentru zonele rurale pentru ambele
niveluri de educație). Unii elevi reușesc să finalizeze nivelul gimnazial, dar nu au o șansă reală de a-și
continua studiile liceale sau profesionale din cauza absenței, în proximitate, a unei instituții de
învățământ de nivel secundar superior. Cei care își continuă studiile trebuie să migreze către zonele
urbane, dacă familiile au resursele adecvate pentru o astfel de mutare (unii copii migrează mai
devreme, pe durata învățământului secundar inferior, conform ratelor de participare la nivelul
secundar inferior din zonele urbane).
Tabelul 15. Număr și unități de învățământ pe nivel de învățământ și tipul zonei (2015-2017)
Unități de învățământ cu personalitate Nr. unități în 2015
Nr. unități în 2016 Nr. unități în 2017
juridică
Urban 1097 1068 1100

Grădinițe
Rural 105 70 75
Urban 1128 1130 1140
Școli primare și secundare
Rural 2815 2787 2790
Școli secundare superioare (sunt Urban 1322 1305 1297
incluse licee și școli pentru EFPV) Rural 271 270 263
Sursa: date INS, indicator SCL101D, 2019

Tabelul 16. Număr de unități de învățământ (cu personalitate juridică și fără personalitate juridică)
Număr de unități de învățământ
Nivel de învățământ
2015 2016 2017
Antepreșcolar 31 39 29
Preșcolar 1202 1138 1175
Primar și gimnazial 3943 3917 3930
Primar si gimnazial special 94 95 97
Liceal 1566 1534 1497
Școli profesionale 27 41 63
Postliceal (inclusiv învățământul special) 145 148 160
Universități Publice 56 56 56
Total 19.286 4.890 14.396
Sursa: date INS, indicator SCL101C, 2019.
66
Structura Obiectivului Strategic 4 include două (2) Programe și nouă (9) Măsuri ce corespund

Valorificarea pe deplin a capitalului uman în direcția unei dezvoltări inteligente și sustenabile
Programul 4.1.
Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior

Intervenții la nivelul școlilor - granturi necompetitive pentru liceele care necesită îmbunătățirea
performanțelor
Revizuirea programelor școlare pentru învățământul secundar superior
Dezvoltare profesională pentru cadre didactice și directori de unități de învățământ
Revizuirea itemilor de evaluare pentru evaluarea națională și examenul de bacalaureat
Evaluarea rezultatelor învățării elevilor la finalul clasei a X-a
Campanii de informare și conștientizare privind importanța educației
Schema de granturi non-competitive pentru universități
Schema de granturi competitive pentru universități - programe de vară de tip punte
Schema de granturi competitive pentru universități – Centre de învățare
Obiectivul Strategic 4 vizează impacturi pe termen lung asupra învățământului terțiar și asupra
economiei și se bazează pe rezultatele generate de programul prezentat în continuare:
Rata de înscriere în învățământul superior (raportul dintre populația totală de studenți

Impacturi înscriși în instituții de învățământ superior și totalul populației cu vârste cuprinse între 19 și
23 de ani) - Ținta 2018: 33%; Ținta 2022: 37%.
(4.1.1) Creșterea calității educației în învățământul secundar superior. Creșterea ratei

medii de absolvire de la 86,9% la 92% și a ratei medii de promovabilitate la examenul de
Bacalaureat de la 49,6% la 57% în liceele susținute de proiectul ROSE.
Rezultate
(4.1.2) Creșterea motivației și accesului la educație de calitate pentru studenții provenind
din medii defavorizate. Creșterea ratei medii de retenție a studenților în primul an de
învățământ terțiar de la 82,3% la 85,5% în facultățile susținute de proiectul ROSE

impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 568.548 (000 Lei).

RON) 2019 2020 2021 2022
Sprijinirea elevilor în vederea
P 4.1 facilitării tranziției și creșterea 568.548 60.398 95.000 108.150 305.000
accesului la învățământul superior
Total OS 4 568.548 60.398 95.000 108.150 305.000
67
Programul 4.1: Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul
superior
Justificare: Deși rata înscrierilor în învățământul secundar superior este ridicată în România, tranziția
către învățământul terțiar este împiedicată de abandonul școlar în creștere și de rezultatele slabe la
examenul de Bacalaureat. În medie, rata de promovare a Bacalaureatului a scăzut de la 78% la 58%
între 2009 și 2013, cu rate mai scăzute în liceele tehnologice (aproximativ 20% în unele cazuri). În plus,
numărul studenților înscriși în învățământul terțiar a scăzut cu 35%, de la 716.464 (în 2005/2006) la
464.592 (în 2012/2013).
Datele arată că, în 2013/2014, aproximativ 100.000 de elevi fie nu au susținut, fie nu au promovat
examenul de Bacalaureat, în plus față de cei 20.000 de studenți din învățământul terțiar care se află în
situație de risc de abandon în primul an de facultate.
Acest program va fi sprijinit prin ROSE – Proiectul privind Învățământul Secundar din România, finanțat
de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu suma de 200 de milioane de euro.
Proiectul ROSE are ca obiectiv reducerea abandonului în învățământul secundar superior și primii ani
ai învățământului terțiar și sporirea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții și de acces la
învățământul superior, un aspect fundamental pentru ca România să poată face față provocării de a-și
susține creșterea economică, în condițiile unei populații îmbătrânite și în descreștere. Proiectul propus
este în conformitate cu prioritățile UE și complementar acestora în câteva domenii, permițând
guvernului României să valorifice și să potențeze efectele Fondurilor Structurale și de Investiții
Europene. Programele operaționale pregătite de către Guvernul României pentru perioada de
programare 2014-2020 ar urma să fie implementate în principal pentru a răspunde provocărilor
întâlnite în învățământul primar, secundar inferior și terțiar. Deși Obiectivul Tematic 10 al Acordului de
Parteneriat cu România permite investiții în învățământul secundar, aceste programe operaționale nu
includ intervenții care să răspundă provocărilor la nivelul învățământului secundar superior sau al
tranziției către învățământul terțiar. Întrucât proiectul ROSE se concentrează pe intervenții în aceste
două domenii, el va fi complementar programelor cu finanțare europeană în perioada 2014-2020.
Obiective: Programul 4.1. își propune sprijinirea tranziției de la învățământul secundar superior la
învățământul terțiar și creșterea ratei de retenție în primul an de învățământ terțiar, în liceele și
universitățile de stat beneficiare, și vizează atingerea următoarelor obiective specifice:
- (4.1 .1) Creșterea calității educației în învățământul secundar superior, cu accent pe creșterea ratei
medii de absolvire de la 86,9% la 92% și a ratei medii de promovabilitate la examenul de
Bacalaureat de la 49,6% la 57% în liceele susținute de proiectul ROSE.
- (4.1.2) Creșterea motivației și accesului la educație de calitate pentru studenții provenind din medii
defavorizate, în particular creșterea ratei medii de retenție a studenților în primul an de învățământ
terțiar de la 82,3% la 85,5% în facultățile susținute de proiectul ROSE.
Descrierea programului: Programul 4.1. va fi implementat pe o perioadă de șapte ani, între 2015 și
2022, și va fi finanțat printr-un împrumut în valoare de 200 de milioane de euro. Proiectul ROSE, care
asigură finanțarea programului, este structurat pe trei componente, primele două vizând abordarea
aspectelor de natură academică şi socială care conduc la performanțe scăzute ale elevilor din
învățământul secundar superior și ale studenților din primul an de învățământ terțiar. Cea de-a treia
componentă acoperă aspecte de managementul proiectului, monitorizare și evaluarea impactului
acestuia.
Conform acordului de împrumut nr. 8481-RO, semnat la Washington pe data de 17 aprilie 2015,
încheiat între Guvernul României și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca
Mondială), Proiectul pentru Învățământul Secundar din România (ROSE) a intrat în vigoare la data de
14 octombrie 2015, fiind implementat de către Ministerul Educației Naționale, prin intermediul Unității
de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE).
68
(4.1.1) Măsuri ce vizează principalii factori ce împiedică tranziția tinerilor din România dinspre învățământul
superior secundar înspre cel terțiar, inclusiv abandonul, refuzul de a susține examenul de Bacalaureat, sau
notele scăzute obținute la acest examen
Intervenții la nivelul școlilor:
1 - Intervenții la nivelul școlilor - granturi necompetitive pentru liceele care necesită îmbunătățirea
performanțelor
Intervenții sistemice:
1 - Revizuirea programelor școlare pentru învățământul secundar superior
2 - Dezvoltare profesională pentru cadre didactice și directori de unități de învățământ
3 - Revizuirea itemilor de evaluare pentru evaluarea națională și examenul de bacalaureat
4 - Evaluarea rezultatelor învățării elevilor la finalul clasei a X-a
5 - Campanii de informare și conștientizare privind importanța educației
Intervenții la nivelul universităților și programe de vară de tip punte
1 - Schema de granturi non-competitive pentru universități
2 - Schema de granturi competitive pentru universități - programe de vară de tip punte
3 - Schema de granturi competitive pentru universități - centre de învățare
69
Obiectivul Strategic 5: Consolidarea capacității administrative
Ministerul Educației Naționale (MEN) - organ de specialitate al administrației publice centrale – are rol
de sinteză și coordonare în aplicarea cadrului strategic din domeniul educației, formării profesionale și
cercetării științifice universitare și Programului de guvernare, capitolul Politici în domeniul educației.
Pe lângă un procent important al bugetului de stat (3,1 % din PIB în 2017, respectiv 3,7 % în 2018),
MEN gestionează și programe naționale de dezvoltare și consolidare a capacității administrative
finanțate din Fondurile Social European și de Investiții (FSEI). MEN trebuie să îndeplinească cele mai
înalte standarde de responsabilitate în ceea ce privește consolidarea și dezvoltarea instituțională.
Reforma instituțională așteptată de părțile implicate din sistemul de învățământ urmând un parcurs
clar și predictibil, aliniat cu viziunea și obiectivele strategice la nivel de sector, ar trebui să fie cel puțin
la fel de importantă precum definirea adecvată a obiectivelor și priorităților sectorului, sau orientarea
adecvată a măsurilor din cadrul politicilor. În viitor, România are nevoie de o administrație a sectorului
educației, care să fie flexibilă, bazată pe cunoaștere și informații, care să poată ajuta sectorul
învățământului din România să fie orientat către piață și durabil; acest lucru se poate face prin oferirea
unui leadership puternic în urmărirea obiectivelor sectoriale, pentru a asigura coordonarea eficace a
politicilor și programelor, și pentru a furniza servicii mai bune elevilor, studenților, cadrelor didactice,
cercetătorilor, companiilor și cetățenilor.
Prioritățile ce derivă din aceste provocări instituționale țin de:
(i) optimizarea elaborării și coordonării de politici publice și strategii, inclusiv pentru
aspectele trans-sectoriale;
(ii) consolidarea instituțională și facilitarea fluxurilor de resurse, informații și date în cadrul
întregii administrații SE;
(iii) informații și opinii oferite elevilor, studenților, cadrelor didactice, cercetătorilor și
organizațiilor ce au interese în sectorul învățământului;
(iv) folosirea eficace și eficientă a resurselor financiare interne (naționale) și externe
(europene) pentru sectorul și administrația SE .
Aceasta se bazează pe Programele 5.1 și 5.2, ce își propun să dezvolte o administrare a SE fiabilă,
bazată pe cunoaștere și pe informații, în scopul de a: (i) își îndeplini mai eficient funcția sa strategică
(prin mecanisme mai bune de formulare a cadrului de politici din sectorul SE ), și (ii) livra mai eficient
beneficiarilor săi politici și servicii sectoriale (printr-un mai bun cadru instituțional).
Programul susține măsuri ce vizează dezvoltarea capacității administrative de administrare și

implementare a politicilor sectoriale, în vederea obținerii unor rezultate mai bune de către minister și
de structurile subordonate sau coordonate de acesta. Printre acestea se numără: (i) rafinarea rolurilor
funcționale, a procedurilor și mecanismelor de elaborare a strategiei României în domeniul SE și de
livrare a PSI; (ii) eliminarea deficitului de personal; (iii) rezolvarea accesului deficitar la informații și
date sectoriale; (iv) abordarea problemei lipsei de instrumente de evaluare a performanțelor
sectorului și personalului; (v) o mai bună coordonare cu alte agenții guvernamentale din domeniile cu
un impact important asupra performanțelor din sectorul SE ; (vi) transparență sporită și o mai mare
angajare a tuturor celor implicați în procesul de politici.
70
Structura Obiectivului Strategic 5 include două (2) Programe și șaisprezece (16) Măsuri ce corespund

Consolidarea capacității administrative
Programul 5.2.
Consolidarea guvernanței TIC, securitate
Programul 5.1.
cibernetică și întărirea resurselor umane din
Consolidarea capacității administrative de
domeniul TIC din sectorul educațional;
management și implementare a politicilor sectoriale
modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC
naționale
Funcționarea efectivă și eficace a departamentelor din
structura organizatorică a MEN/Revizuirea
responsabilităților organizaționale și a procedurilor
aferente, pentru a permite o elaborare mai bună a
strategiilor și o implementare fără probleme a PSI
Asigurarea unui management performant la nivelul
MEN, în concordanță cu obiectivele existente și cu
reglementările legale, în vederea asigurării
administrării fondurilor publice, în mod economic,
eficient și eficace, prin aplicarea standardelor
sistemului de control intern managerial
Asigurarea unui management care vizează creșterea
eficienței utilizării bugetului MEN/Elaborarea de Măsuri Programul 5.2.
programe bugetare multianuale pentru utilizarea Revizuirea și implementarea guvernanței TIC,
integrală a fondurilor interne și externe alocate politicilor privind cybersecurity, precum si a
Dezvoltarea de mecanisme financiare pentru politicilor de resurse umane pentru specialiști TIC
reducerea imprevizibilității finanțării și creșterea Dezvoltarea infrastructurii TIC
repartiției echitabile a finanțării pe toate regiunile Mentenanța primară și evolutivă pentru
geografice corespunzător nevoilor lor specifice infrastructura de comunicații; infrastructură
Managementul resurselor umane și adaptarea la primară: echipamente si software de tip oficiu;
nevoile organizației infrastructură mare - data center hardware și
Formare profesională, învățare și expertiză pentru software de baza (sisteme de operare, virtualizare,
personalul specializat al ministerului baze de date, etc.)
Transparența în procesul de luare a deciziilor și de Sistemul Informatic Managementul al Școlarității
elaborare a politicilor publice, a cadrului juridic și Portalul Național al Educației –PNE-BV (Biblioteca
liberul acces la informațiile de interes public Școlară Virtuală)
Operaționalizarea analizelor de impact asupra
politicilor publice si a buclelor de feedback în
elaborarea de politici domeniul SE
Colaborarea inter-instituțională și schimbul de
experiență cu organizații naționale și internaționale
relevante
Funcționarea eficace și eficientă a instituțiilor
subordonate și coordonate de MEN (inspectorate,
biblioteci, ș.a.)
Dezvoltarea capacității de analiză a datelor existente și
monitorizare a strategiilor din domeniul educației, în
vederea formulării unor politici specifice și eficiente
bazate pe dovezi
71
Obiectivul Strategic 5 vizează impact pe termen lung asupra consolidării și dezvoltării instituționale a
MEN și se bazează pe obiectivele specifice și indicatorii programului, prezentate în continuare:

Creșterea gradului de încredere în instituția și acțiunile Ministerului Educației Naționale
(încrederea la nivel intern și extern în instituția și acțiunile MEN). Țintă 2030: 65%; Țintă
2022: 60%.
Rata de absorbție a fondurilor dedicate sectorului educației, cercetării universitare și
științei în cadrul programelor europene (gradul de absorbție a fondurilor disponibile
pentru sectorul național de educație și știință prin Programele UE) . Țintă 2030: 90% . Țintă
Impacturi 2022: 60%.
Respectarea planificării bugetului de stat (gradul de conformare cu bugetul de Stat):
Diferența dintre Bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31
decembrie, anul curent. Țintă 2030: 0,1% . Țintă 2022: 1,0%.
Diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la data de 31
decembrie. Țintă 2030: 0,50%. Țintă 2022: 1,00%.
(5.1.1) Consolidarea stabilității structurale și funcționale a MEN și a instituțiilor aflate în
subordonarea/coordonarea acestuia: Numărul de modificări anuale ale structurii
funcționale - maxim 1 pe an de la maxim 2 pe an (valoare referință actuală) și menținerea
indicelui procentual al angajaților în sectorul public care sunt efectiv angajați în
instituții/structuri cu responsabilități funcționale în sectorul educației, cercetării universitare
și științei (valoare de referință - 2014) la 0,93% (referință curentă).
(5.1.2) Creșterea eficacității elaborării de politici în sectorul SE, precum și a procesului de
implementare: Penalități plătite pentru FEADRS și FSE, raportat la totalul plăților realizate în
Rezultate anul anterior, maximum 0,00001% de la 5,82% respectiv 2,7 % valoare de referință curentă);
Numărul de schimbări la nivel de capitol, și impactul negativ asupra bugetului de stat, până
la 20/an, de la 30/an (valoare de referință curentă).
(5.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MEN: Procentul de cheltuieli
de management din totalul bugetului anual al MEN până la 14,70 % de la 14,84 % (valoare
de referință actuală); Cheltuieli de management per angajat MEN până la 77,055
lei/persoană de la 74,818 lei /persoană (valoare de referință curentă).
(5.2.1) Consolidarea guvernanței TIC a MEN și a instituțiilor aflate în subordonare /
coordonare.


RON) 2019 2020 2021 2022
Consolidarea capacității
P 5.1 administrative de management și 1.545.131 375.249 374.108 390.098 405.676
implementare a politicilor sectoriale
Consolidarea guvernantei TIC,
securitate cibernetică și întărirea
resurselor umane în domeniul TIC
P 5.2 382.076 127.466 120.070 134.540 0
din sectorul educațional;
modernizarea și interoperabilitatea
sistemelor TIC naționale
Total OS 5 1.927.207 502.715 494.178 524.638 405.676
72
Programul 5.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a
politicilor sectoriale
Justificare: MEN este autoritatea publică centrală ce coordonează strategiile sectoriale naționale în
domeniul învățământului. Întrucât resursele provenind din programele europene oferă fonduri
semnificative în beneficiul acestui sector, este o prioritate pentru MEN să își folosească resursele
naționale pentru a moderniza administrația și pentru a crește eficiența și eficacitatea elaborării de
politici și servicii către elevi, studenți și alți beneficiari.
Modernizarea administrației publice trebuie să reprezinte o prioritate majoră pentru minister. Acest
obiectiv poate fi atins prin promovarea de măsuri eficiente în cadrul sistemului administrației publice,
pentru a consolida soluțiile tehnologice moderne folosite de către minister, pentru a dezvolta și a
consolida relațiile și colaborarea cu partenerii sociali și cu toate părțile interesate din domeniul
educației, pentru a simplifica procedurile legislative și administrative în domeniul SE (reducerea poverii
administrative) și pentru a optimiza structura organizatorică a ministerului.
În prezent, 3,6 milioane de elevi și studenți și familiile acestora, adică peste 16% din populația
României, sunt beneficiarii, direcți sau indirecți, ai politicilor și acțiunilor ministerului. Creșterea
încrederii în instituțiile din sectorul SE este o măsură importantă a succesului. Acest lucru se aplică în
special următoarelor funcții: i) elaborarea de strategii/politici în domeniul SE ; ii) reglementarea și
elaborarea cadrului legal în domeniul SE; iii) gestionarea patrimoniului statului; iv) gestionarea
fondurilor naționale și europene în domeniul educație; v) monitorizarea și controlul implementării și
conformării la reglementările sectoriale relevante; vi) rolul de autoritate de management pentru
programele naționale în sectorul SE ; vii) plata fondurilor și livrarea de programe și servicii în sectorul
SE.
Acestea fiind spuse, România are nevoie de o administrație în sectorul SE care să fie flexibilă, bazată
pe cunoaștere și pe informații, pentru a atinge următoarele obiective: (i) îndeplinirea mai eficientă a
funcției sale strategice (prin mecanisme mai bune de formulare a cadrului de politici în domeniul SE)
și (ii) livrarea mai eficientă de politici sectoriale către beneficiarii săi țintă (prin intermediul unui cadru
instituțional consolidat).
Domeniile prioritare de îmbunătățit pentru 2018-2021 includ: (i) perfecționarea rolurilor funcționale,
a procedurilor și mecanismelor pentru elaborarea strategiilor SE a României și pentru livrarea PSI; (ii)
acoperirea nevoilor de resurse umane (precum deficitul de economiști și de manageri în domeniul
învățământului implicați în elaborarea de politici, sau de experți IT, care să se ocupe de gestionarea
datelor în cadrul MEN); (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul insuficient la informații și date în
acest sector; (iv) luarea de măsuri cu privire la lipsa unor instrumente de evaluare a performanței
pentru sector și pentru personalul acestuia; (v) o coordonare mai bună cu alte agenții guvernamentale
din sectoare cu impact important asupra performanțelor din sectorul SE (de exemplu protecție socială,
sănătate, cercetare și dezvoltare, transport, mediu).
Misiunea MEN este una ambițioasă, dar ea poate fi dusă la bun sfârșit prin intermediul măsurilor
descrise mai jos. În acest sens, ministerul va trebui să-și îmbunătățească propriile performanțe, prin
schimbări importante care vor fi realizate în perioada implementării PSI (și ulterior), acoperind domenii
de maximă importanță, precum: i) stabilitate organizațională; ii) elaborarea de politici publice; iii)
managementul eficient al resurselor umane, financiare și materiale; iv) planificare strategică; v)
parteneriate publice și relații publice.
73
Obiective: Programul 5.1 vizează atingerea următoarelor obiective specifice până în 2022:
- (5.1.1) Consolidarea stabilității structurale și funcționale a MEN și a instituțiilor aflate în
subordonarea/coordonarea acestuia: Numărul de modificări anuale ale structurii funcționale46 -
maxim 1 pe an de la maxim 2 pe an (valoare referință curentă) și menținerea indicelui procentual
al angajaților în sectorul public care sunt efectiv angajați în instituții/structuri cu responsabilități
funcționale în sectorul educației, cercetării universitare și științei (an de referință – 2014) la 0,93%
(valoare de referință curentă).
- (5.1.2) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MEN: Procentul de cheltuieli de
management din totalul bugetului anual al MEN până la 14,70 % de la 14,84 % (valoare de referință
actuală); Cheltuieli de management per angajat MEN până la 77.055 lei /persoană de la 74.818
lei/persoană (valoare de referință actuală).
- (5.1.3) Creșterea eficacității elaborării de politici în SE , precum și a procesului de implementare:
Penalități plătite pentru FEADRS și FSE, raportat la totalul plăților realizate în anul anterior,
maximum 0,00001% de la 5,82% respectiv 2,7% (valoare de referință actuală); Numărul de
schimbări la nivel de capitol, și impactul negativ asupra bugetului de stat, până la 20/an, de la
30/an (valoare de referință actuală).
Descrierea programului: Pentru ca implementarea obiectivelor strategice sectoriale să aibă succes,
este nevoie ca administrația sectorului SE să fie stabilă, funcțională, transparentă, bine finanțată și
evaluată în mod public. Programul 5.1 sprijină măsurile ce vizează consolidarea capacității
administrative de management și implementare a politicilor sectoriale, pentru a atinge performanțe
funcționale mai bune la nivelul ministerului și al structurilor aflate în subordonarea/coordonarea
acestuia. Programul constă în două categorii de măsuri;: i) măsuri specifice, ce sprijină un anumit
domeniu sau sub-sector al administrației și au un buget alocat în timpul perioadei de implementare;
ii) măsuri nespecifice („soft”), ce oferă sprijin orizontal tuturor domeniilor și funcțiilor administrației,
necesitând o colaborare intra- și interinstituțională permanentă; aceste măsuri nu au un buget alocat
în mod direct, dar sunt în mod indirect sprijinite de la bugetul de stat, prin natura activității organizației.
Programul 5.1 este dedicat MEN și structurilor aflate în subordonarea sau coordonarea acestuia.
Succesul implementării programului se va reflecta într-o mai mare stabilitate la nivelul administrației
SE, în implementarea cu succes a politicilor publice sectoriale, și în creșterea absorbției fondurilor
europene, precum și a eficienței utilizării acestora. Aceste rezultate se vor înregistra cu condiția ca
beneficiarii și părțile implicate să le solicite și să se implice în procesul de implementare.
În egală măsură, decidenții și specialiștii din administrație trebuie să întreprindă măsuri constante, cu
scopul de a: i) reduce frecvența schimbărilor structurale funcționale; ii) reduce fluctuația personalului
specializat și deprofesionalizarea; iii) se asigura că politicile publice sunt elaborate de o manieră
coerentă, pe baza unor proceduri bine definite, și sunt fundamentate în mod adecvat pe baza unor
date statistice, analize, prognoze etc.; iv) asigura folosirea metodelor participative și consultative
pentru elaborarea de politici publice; v) facilita accesul la informații, implicând și consultându-se cu
beneficiarii direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) manifesta deschidere față de parteneriate și
colaborări locale și internaționale; vii) informatiza fluxurile de date, informații și documente; viii) utiliza
bugetul operațional al ministerului de o manieră eficientă; ix) asigura procese de monitorizare și
evaluare periodică și de revizuire anuală a implementării măsurilor strategice prevăzute în plan,
precum și publicarea rezultatelor.
46
Termenul de modificare va fi interpretat ca orice amendament adus HG privind reorganizarea și funcționarea
MENCȘ și a anumitor structuri aflate în subordinea acestuia, sau oricărui act legislativ care anulează și înlocuiește
această decizie (inclusiv actul normativ în sine).
74
(5.1.1) Consolidarea stabilității structurale și funcționale MEN și a instituțiilor aflate în subordonarea /
coordonarea
Măsuri ce vizează modernizarea sa instituțională; creșterea eficacității; consolidarea proceselor și
procedurilor instituționale:
1 – Funcționarea efectivă și eficientă a departamentelor din structura organizatorică a MEN/Revizuirea
responsabilităților organizaționale și a procedurilor aferente, pentru a permite o elaborare mai bună a
strategiilor și o implementare a PSI
2 - Asigurarea unui management performant la nivelul MEN, în concordanță cu obiectivele existente și cu
reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice, în mod economic, eficient și eficace,
prin aplicarea standardelor sistemului de control intern managerial
(5.1.2) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MEN
1 - Asigurarea unui management care vizează creșterea eficienței utilizării bugetului MEN/ Elaborarea de
programe bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate
2 –Dezvoltarea de mecanisme financiare pentru reducerea imprevizibilității finanțării și creșterea repartiției
echitabile a finanțării pe toate regiunile geografice corespunzător nevoilor lor specifice
(5.1.3) Măsuri ce vizează personalul specializat din SE
1 – Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației
2 – Formare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului
(5.1.4) Creșterea eficacității elaborării de politici în SE, precum și a procesului de implementare
Măsuri ce vizează elaborarea, implementarea de politici publice și comunicarea cu părțile interesate:
1 - Transparența în procesul de luare a deciziilor și de elaborare a politicilor publice, a cadrului juridic și liberul
acces la informațiile de interes public
2 - Operaționalizarea analizelor de impact asupra politicilor publice si a buclelor de feedback în elaborarea
de politici domeniul educației
3 - Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizații naționale și internaționale relevante
4 - Funcționarea eficace și eficientă a instituțiilor subordonate și coordonate de MEN (inspectorate, biblioteci,
ș.a.).
5 - Dezvoltarea capacității de analiză a datelor existente și de monitorizare a strategiilor din domeniul educației,
în vederea formulării unor politici specifice și eficiente bazate pe dovezi.
Programul 5.2: Consolidarea guvernantei TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane
în domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor TIC
naționale
Justificare: Domeniul educației trece prin schimbări radicale care vizează reorganizarea infrastructurii
existente ale viitoarelor medii de învățare Utilizarea tehnologiei informației poate juca un rol esențial
în menținerea și dezvoltarea interesului pentru carte și bibliotecă al copiilor de vârstă școlară și al
tinerilor.
Ținând cont de abordarea tridimensionala a TIC în învățământul preuniversitar (discipline de studiu,
resurse educaționale, mediu de consolidare a învățării ) a fost identificată nevoia de gestionare și
colectare a informațiilor referitoare la rezultatele școlare și activitatea școlară zilnică curentă din
sistemul preuniversitar cu respectarea viziunii MEN asupra gestiunii eficiente a educației.
75
Având în vedere că tinerele generații, cu precădere cele de vârstă școlară, preferă, inclusive pentru
procesul de învățare, să utilizeze, din ce în ce mai mult, tehnologia informației, mai ales aplicațiile de
comunicare și colaborare de pe terminalele mobile inteligente, a devenit necesară crearea unui mediu
adecvat, care, pe de o parte, să răspundă rigorilor și nevoilor specifice procesului educațional, sa
îmbine procesul de stimulare și potențare a interesului elevilor cu posibilitățile pe care le oferă o
bibliotecă școlară virtuală și să ajute în procesul de dezvoltare cognitivă, iar, pe de altă parte, să sprijine
interacțiunea dintre persoanele de vârstă școlară (interacțiunea dintre copii și tineri), precum și
interacțiunea acestora cu societatea, astfel încât abandonul școlar să fie diminuat, iar integrarea lor în
societate și pe viitoarea piață a muncii să fie optimă.
Astfel, accesul la resurse și servicii digitale prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor
devine o resursă esențială în procesul de predare-învățare, putând facilita gestiunea comunicării și a
colaborării, dezvoltarea creativității și accesul la informație prin dispozitive mobile , iar beneficiile se
transpun în îmbunătățirea eficienței și eficacității procesului educațional la toate nivelurile.
Obiective: Programul 5.2 vizează atingerea următorului obiectiv specific până în 2022:
- (5.2.1) Consolidarea guvernanței TIC a MEN și a instituțiilor aflate în subordonare/coordonare.
Descrierea programului: Pentru ca implementarea obiectivelor strategice sectoriale să aibă succes,
este nevoie ca administrația SE să fie sprijinită de sistem TIC corespunzătoare nivelului de complexitate
al sectorului educație.
În baza priorităților europene şi naționale, intervențiile care urmează a fi implementate cu privire la
educația prin TIC vor include și următoarele categorii, în conformitate cu specificitatea procesului de
învățare :
• Realizarea/utilizarea la nivel național a unor tehnologii/instrumente digitale educaționale
integrate care să permită managementul inovativ, atât la nivelul procesului de predare -
învățare – evaluare, cât și la nivel instituțional și al leadership-ului)
• Crearea de rețele și platforme care să faciliteze schimbul de cunoștințe, informații, bune
practici și inovarea în educație;
• Asigurarea, la nivelul unităților de învățământ, a infrastructurii , echipamentelor inclusiv a
sustenabilității, mentenanței și suportului TIC;
• Crearea unei culturi digitale în procesul de predare – învățare – evaluare, a leadership-ului și
managementului școlii prin implementarea de sisteme informatice de suport.”
Programul 5.2 este dedicat MEN și structurilor aflate în subordonarea sau coordonarea acestuia.
Succesul implementării programului se va reflecta într-o mai mare stabilitate la nivelul administrației
SE, în implementarea cu succes a politicilor publice sectoriale, și în creșterea absorbției fondurilor
europene, precum și a eficienței utilizării acestora. Aceste rezultate se vor înregistra cu condiția ca
beneficiarii și părțile implicate să le solicite și să se implice în procesul de implementare.
(5.2.1.) Consolidarea guvernanței TIC a MEN și a instituțiilor aflate în subordonare / coordonare
1 - Dezvoltarea infrastructurii TIC

2 - Mentenanța primară și evolutivă pentru infrastructura de comunicații; infrastructură primară:
echipamente si software de tip oficiu; infrastructură mare - data center hardware și software de baza
(sisteme de operare, virtualizare, baze de date, etc.)
3 - Sistemul Informatic Managementul Școlarității
4- Portalul National al Educației – PNE-BV (Biblioteca Școlară Virtuală)
76
5. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA,
MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI
Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare și
procesele de planificare financiară ale guvernului. Se observă că, deși bugetul include proiecții ale
cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii legate de activități și cheltuieli doar pentru un an. Totuși, se
anticipează că în timp se va acorda o mai mare atenție celui de-al doilea și celui de-al treilea an.
Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în

Parlament. Prin intermediul Direcției Generale Management Strategic și Politici Publice și cu ajutorul
direcțiilor tehnice, MEN va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această
activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să
rezolve în avans eventualele provocări.
Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este descris în Anexele 2 și 3;

acesta prevede indicatori pentru diverse niveluri de planificare (vezi tabelul de mai jos). Anexa 1 oferă
o privire de ansamblu asupra resurselor financiare. În măsura în care este posibil, și pentru a nu
supraîncărca MEN, cadrul de monitorizare al PSI a fost conceput astfel încât să se integreze pe deplin
în Cadrul Comun de Monitorizare și Evaluare (CCME) care se aplică în mod obligatoriu programelor
europene în 2018-2021.
Colectarea și gestionarea datelor: A fost dezvoltat un sistem IT de planificare strategică și evaluare a

performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI.
Aplicația IT este conectată cu SGG și MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate
nivelurile de execuție și management. Progresul față de indicatori poate fi urmărit de toate părțile
interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.
Raportare: Când se decide ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență, este important să nu se

supraaglomereze direcțiile operaționale ale MEN. În general, calendarul de raportare variază în funcție
de indicatorii de performanță. Astfel:
- Indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura lunar, sau cel puțin trimestrial
- Indicatorii de rezultat imediat se vor măsura trimestrial
- Indicatorii de rezultat se vor măsura bi-anual
- Indicatorii de impact se vor urmări anual
În continuare este prezentată o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MEN.
77
Figura 12. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic Instituțional al MEN
ANALIZĂ BI-ANUALĂ A
REZULTATELOR:
ANALIZĂ ANUALĂ
INDICATORI DE
A REZULTATELOR:
REZULTAT IMEDIAT,
TOȚI INDICATORII
PRODUS ȘI INTRARE
IAN. APR. IUL. OCT.
ANALIZĂ ANALIZĂ ANALIZĂ ANALIZĂ

TRIMESTRIALĂ: TRIMESTRIALĂ: TRIMESTRIALĂ: TRIMESTRIALĂ:
INDICATORI DE INDICATORI DE INDICATORI DE INDICATORI DE
PROCES / PRODUS ȘI PROCES/ PRODUS ȘI PROCES / PRODUS PROCES / PRODUS
INDICATORI DE INDICATORI DE ȘI INDICATORI DE ȘI INDICATORI DE
INTRARE INTRARE INTRARE INTRARE
Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform

indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților
interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale, pe viitor va fi
foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice de MEN.
Evaluare: În afară de programele cu finanțare europeană, care fac obiectul unor evaluări ex-ante,
intermediare și ex-post riguroase, MEN nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post
a celorlalte programe și politici. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face
schimbări în ceea ce privește livrarea programelor și a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul
strategic în mod semnificativ.
Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MEN
le gestionează și care sunt incluse în PSI, și, preferabil, să se sincronizeze cu calendarul de evaluare a
programelor europene. Această activitate ar putea fi externalizată către aceiași evaluatori care se vor
ocupa de Programul Operațional Capital Uman, creând astfel sinergii în activitatea de evaluare, având
în același timp o viziune holistică asupra rezultatelor politicilor SE .
Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În
intervalul respectiv, MEN va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări
ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:
• compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va face
pe baza țintelor stabilite în planurile strategice și operaționale;
• efectuarea unei analize a mediului, pentru a vedea dacă trebuie operate schimbări
semnificative la nivelul ipotezelor care stau la baza planului curent;
• adăugarea unui an în plus la plan.
78
An Stabilirea de noi ținte
2019 pentru 2022
2020 pentru 2023
2021 pentru 2024
Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul în care se face planificarea, planul strategic
actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de
asemenea, o proiecție pe trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de
program rămân neschimbate, cu excepția apariției unui eveniment major, precum o criză economică
neprevăzută.
79
6. RESURSE FINANCIARE
Viabilitatea PSI 2019-2022 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru
implementarea măsurilor aferente fiecărui obiectiv specific.
Aderarea la UE a deschis calea către resurse financiare extraordinare pentru sectorul educației din
România.
În ciuda pachetului generos de programe europene, asigurarea finanțării adecvate a rămas o provocare
până în prezent, în ceea ce privește urmărirea reformelor instituționale. Anumite domenii și servicii
relevante, fie din administrația sectorului sau din portofoliul altor agenții guvernamentale, rămân
subfinanțate. Este de asemenea important că rămân în continuare multe sectoare de politici cu mare
relevanță și impact semnificativ asupra învățământului, care nu sunt finanțate de la bugetul MEN sau
pentru care trebuie stabilită o complementaritate eficace între resursele și politicile gestionate de
către MEN și cele gestionate de alte agenții guvernamentale (precum infrastructura locală pentru
învățământ, cu un impact ridicat asupra calității educației în orașele mici și zonele rurale).
Atât pentru domeniile de politici, cât și pentru urmărirea priorităților reformelor instituționale, MEN
ar beneficia de pe urma unei tranziții către bugetarea pe programe. Aceasta ar fi utilă pentru a avea o
mai bună coordonare între obiectivele sectoriale generale, planurile de acțiuni aferente și resursele ce
trebuie alocate.
De asemenea, România trebuie să identifice și să prioritizeze în mod clar, pe domenii de politici, un
echilibru adecvat între resursele publice și private care trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului
învățământului.
O schiță a bugetului care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este prezentată
în Anexa 1.
Tabelul 9 de mai jos ilustrează anvelopele financiare anuale necesare pentru operaționalizarea PSI pe
perioada 2019-2022.
Tabelul 22. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2019-2022 (mii RON)
An Total 2019 2020 2021 2022
Sume
111.371.127 30.726.933 26.412.665 26.831.104 27.400.425
estimate
Resursele financiare au fost clasificate în trei categorii principale: (i) resurse de la bugetul de stat
pentru politicile naționale și cheltuielile administrative, (ii) resurse de la bugetul de stat pentru
cofinanțarea politicilor UE și (iii) resursele de la bugetul UE. Figura 7 de mai jos ilustrează bugetul PSI
defalcat pe surse de finanțare, mai mult de trei sferturi fiind acoperite de finanțarea programelor
europene.
80
Graficul 10. Structura bugetului PSI, pe surse de finanțare (%, 2019-2022)
Structura pe surse de finanțare

Bugetul de stat FEN Co-finanțare buget de stat
3%
0%
97%
Bugetul pentru 2019 și Strategia Fiscal-Bugetară pe 2019-2022 au fost luate în considerare la

planificarea alocărilor de la bugetul de stat pentru politicile naționale și cofinanțarea programelor UE.
Plafoanele stabilite au fost luate în considerare atât pentru cofinanțare, cât și pentru celelalte tipuri de
cheltuieli - clasificate în categoria bugetului de stat pentru politicile naționale. Cursul de schimb EUR-
RON utilizat este acela utilizat pentru fundamentarea bugetului pe 2019.
Numărul de programe a a rămas același față de PSI anterior. În ciuda complexității sale evidente, acest
nou PSI demonstrează o mai mare consecvență în termeni de programe, și facilitează procesul de
implementare și monitorizare.
Graficul 11. Resurse financiare estimate în funcție de ani și obiective strategice (2019-2022)
25,000,000.00
20,000,000.00
15,000,000.00
10,000,000.00
5,000,000.00
0.00
2019 2020 2021 2022
OS 1 OS 2 OS 3 OS 4 OS 5
Graficul de mai sus ilustrează defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Peste 71% din
totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către realizarea obiectivului strategic de
reducere a ratei de abandon școlar timpuriu, iar obiectivul strategic aferent învățământului terțiar are
alocate fonduri de peste 21% din totalul resurselor. Obiectivele Strategice 1 și 2 acoperă aproximativ
92% din totalul resurselor, celorlalte obiective strategice, aferente învățării pe toată durata vieții, EFP
și activități instituționale revenindu-le peste 8% din totalul resurselor.
81
Tabelul 23. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice (mii lei)
Obiectiv 2019 2020 2021 2022

Strategic
OS 1 23.230.010,07 21.058.158,16 21.425.262,77 21.854.239,00
OS 2 5.878.457,84 4.551.430,86 4.644.138,00 4.735.079,00
OS 3 1.055.352,11 213.897,99 128.915,23 100.431,00
OS 4 60.398,00 95.000,00 108.150,00 305.000,00
OS 5 502.714,97 494.178,00 524.638,00 405.676,00
O provocare instituțională importantă o reprezintă capacitatea de implementare a PSI, inclusiv prin

execuția bugetară bazată pe programe definite. Din punct de vedere organizațional și managerial,
aceasta este principala provocare pentru perioada următoare – tranziția de la 3 programe la 12,
precum și urmărirea implementării acestora. Execuția bugetară pe programe va aduce de asemenea
schimbări importante la nivelul managementului structurilor MEN, și anume direcția pentru buget.
82
ANEXA 1.A: OBIECTIVE ȘI PROGRAME BUGETARE
PENTRU PERIOADA 2019-2022
Obiectiv Strategic / Valoare totală Credite bugetare - Eșalonare totală pe an - mii Lei
Program mii Lei 2019 2020 2021 2022
Total 111.371.127 30.726.933 26.412.665 26.831.104 27.400.425
Obiectivul Strategic Nr. 1 87.567.670 23.230.010 21.058.158 21.425.263 21.854.239
Programul 1.1: Asigurarea
accesului la educație și o
2.818.670 1.202.001 704.066 553.481 359.122
educație de calitate
pentru toți copiii
Programul 1.2: Creșterea
participării la
învățământul primar și
secundar, și absolvirea de 84.513.210 21.876.433 20.301.829 20.839.831 21.495.117
către toți elevii a
învățământului
obligatoriu
Programul 1.3:
Reintegrarea în sistemul
de educație a 235.790 151.576 52.263 31.951 0
persoanelor care au
părăsit timpuriu școala
Obiectivul Strategic Nr. 2 19.809.106 5.878.458 4.551.431 4.644.138 4.735.079
Programul 2.1:
Îmbunătățirea participării 18.055.789 5.232.504 4.190.254 4.276.620 4.356.411
în învățământul terțiar
Programul 2.2:
Promovarea de programe
de studii de înaltă calitate, 1.325.409 585.664 241.227 245.514 253.004
flexibile și corelate cu
piața muncii
Programul 2.3:
Angajament strategic față 427.908 60.290 119.950 122.004 125.664
de sectorul economic
Obiectivul Strategic Nr. 3 1.498.596 1.055.352 213.898 128.915 100.431
Programul 3.1: Facilitarea
accesului, creșterea
participării, dezvoltarea
845.880 495.480 145.278 104.691 100.431
inovării și cooperării în
domeniul formării
profesionale
Programul 3.2:
Îmbunătățirea relevanței
416.346 364.456 40.188 11.703 0
si calității formării
profesionale
83
Obiectiv Strategic / Valoare totală Credite bugetare - Eșalonare totală pe an - mii Lei
Program mii Lei 2019 2020 2021 2022
Programul 3.3. Acces și
stimulente pentru
participare la învățare pe
tot parcursul vieții;
236.370 195.416 28.432 12.522 0
calitate și relevanță;
parteneriate pentru o mai
bună promovare și
informare
Obiectivul Strategic Nr. 4 568.548 60.398 95.000 108.150 305.000
Programul 4.1: Sprijinirea
elevilor în vederea
facilitării tranziției și 568.548 60.398 95.000 108.150 305.000
accesului la învățământul
superior
Obiectivul Strategic Nr. 5 1.927.207 502.715 494.178 524.638 405.676
Programul 5.1:
Consolidarea capacității
administrative de
1.545.131 375.249 374.108 390.098 405.676
management și
implementare a politicilor
sectoriale
Programul 5.2:
Consolidarea guvernanței
TIC, securitate cibernetică
și întărirea resurselor
umane din domeniul TIC 382.076 127.466 120.070 134.540 0
din sectorul educațional;
modernizarea și
interoperabilitatea
84
ANEXA 1.B: EȘALONAREA BUGETULUI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PE ANI (2019-2022) ȘI MĂSURI
SPECIFICE
Valoare Valoare/ani ,000 RON
Cod Obiectiv strategic/ Programe/ Obiective specifice/Măsuri
,000 RON 2019 2020 2021 2022
1. Obiectiv Strategic Nr. 1 87.567.670 23.230.010 21.058.158 21.425.263 21.854.239
Programul 1.1: Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți
1.1. 2.818.670 1.202.001 704.066 553.481 359.122
copiii
Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor prin servicii de consiliere
1.1.1.1 oferite părinților, programe de educație parentală și mentorat, adresate cu precădere 109.576 89.934 11.785 7.857 0
părinților din zone defavorizate
Asigurarea de stimulente financiare pentru educatori și plasarea de puericultori în zonele
1.1.1.2 13.308 10.923 1.431 954 0
rurale/defavorizate
Revizuirea cadrului pentru EITC, pentru a include și plaja de vârstă 0-3 ani și pentru a
1.1.2.1 4.600 4.600 0 0 0
îmbunătăți organizarea și funcționarea serviciilor de EITC
Proiectarea de programe de formare inițială/conversie, precum și de programe de formare
1.1.2.2 continuă pentru personalul din EITC (profesori pentru învățământul preșcolar, educatori 49.680 40.775 5.343 3.562 0
puericultori, consilieri școlari, personal de îngrijire și de specialitate, directori, inspectori).
1.1.3.1 Evaluarea națională a tuturor școlilor 0 0 0 0 0
1.1.3.2 Inspecții școlare 1.014.609 242.520 249.795 257.288 265.006
1.1.3.3 Servicii de mentorat 0 0 0 0 0
1.1.3.4 Stabilirea unui sistem de formare profesională la locul de muncă 147.079 132.620 7.575 4.152 2.732
1.1.3.5 Revizuirea curriculumului școlar 21.337 5.100 5.253 5.411 5.573
1.1.3.6 Furnizarea de manuale școlare 505 125 125 125 130
1.1.4.1 Participarea elevilor la evaluările și examenele naționale 349.088 87.550 90.176 85.681 85.681
1.1.4.2 Participarea elevilor la evaluarea internațională PISA 7.200 0 0 7.200 0
1.1.4.3 Sprijinirea excelenței prin finanțarea suplimentară a instituțiilor acreditate de învățământ 762.114 320.431 260.432 181.251 0
1.1.5.1 Sprijinirea construcției de grădinițe (80,75mil euro împrumut) 339.574 267.423 72.151 0 0
85
,000 RON 2019 2020 2021 2022
Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar și absolvirea de
1.2. 84.513.210 21.876.433 20.301.829 20.839.831 21.495.117
către toți elevii a învățământul obligatoriu
1.2.1.1 Finanțare de bază directă a școlilor 81.685.910 20.602.087 19.781.303 20.320.044 20.982.476
1.2.1.2 Subvenții pentru masă pentru elevii cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământ 510 127 127 128 128
1.2.1.3 Măsuri de protecție socială 1.630.378 890.000 241.283 246.832 252.263
1.2.1.4 Burse pentru elevii din Moldova precum și pentru alți români care locuiesc în străinătate 1.000 250 250 250 250
Furnizarea metodologiei, studii de impact ex-ante și cadru legal pentru programele de tip
1.2.2.1 0 0 0 0 0
școală după școală
1.2.2.2 Furnizarea unor programe de tip scoală după școală adecvate 133.392 109.481 14.346 9.564 0
1.2.2.3 Dezvoltarea capacității de prevenire și monitorizare a segregării în școli 950.000 200.000 250.000 250.000 250.000
Furnizarea de formare pentru profesori în zona sistemelor de avertizare timpurie,
1.2.2.4 15.332 12.584 1.649 1.099 0
prevenție și intervenție pentru detectarea copiilor cu risc de repetenție și abandon
Completarea și sprijinirea inițiativelor de consiliere existente pentru elevii din cadrul și din
1.2.2.5 26.688 21.904 2.870 1.914 0
afara sistemului de învățământ
1.2.3.1 Sprijinirea construcției de școli 30.000 30.000 0 0 0
1.2.3.2 Sprijinirea modernizării laboratoarelor școlare 40.000 10.000 10.000 10.000 10.000
Programul 1.3: Reintegrarea persoanelor care au părăsit timpuriu școala în sistemul de
1.3. 235.790 151.576 52.263 31.951 0
educație
Sprijinirea furnizării programului A Doua Șansă (la ambele niveluri, inclusiv secundar
1.3.1.1 71.584 69.884 1.500 200 0
inferior, cu stagii de practică) disponibil în toată țara, în special pentru grupurile în risc
Elaborarea unor materiale relevante și alternative de predare/învățare, adaptate profilului
1.3.1.2 94.434 24.427 43.259 26.748 0
cursanților ADS
Sprijinirea absolvenților programului A Doua Șansă continuarea studiilor în vederea
1.3.2.1 0 0 0 0 0
integrării pe piața muncii
Elaborarea mecanismelor de încurajare a cursanților adulți să participe la programele A
1.3.2.2 69.772 57.265 7.504 5.003 0
Doua Șansă (vouchere, servicii îngrijire copii, orar flexibil etc.)
86
,000 RON 2019 2020 2021 2022
2. Obiectiv strategic Nr. 2 19.809.106 5.878.458 4.551.431 4.644.138 4.735.079
2.1. Programul 2.1: Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar 18.055.789 5.232.504 4.190.254 4.276.620 4.356.411
Promovarea diversității instituționale. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior în
2.1.1.1 funcție de misiunea și rolurile lor sociale. Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări 0 0 0 0 0
bugetare pentru fiecare clasă (tip) de universitate.
2.1.1.2 Extinderea formării de tip dual la nivel învățământului terțiar tehnic 0 0 0 0 0
Sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite;
2.1.2.1 6.983.203 1.886.770 1.664.548 1.699.942 1.731.943
burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate
Suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenții cu merite deosebite cu un
2.1.2.2 program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel 9.902.651 2.652.484 2.361.347 2.417.644 2.471.176
instituțional
Măsuri extinse de sprijin social – subvenții pentru cazare și masă - finanțare
2.1.2.3 642.209 167.961 162.922 158.034 153.292
complementară
Implementarea unui program de credite pentru studenți (asigurarea finanțării, precum și a
2.1.2.4 0 0 0 0 0
reglementării la nivel național)
Încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate (studenți maturi, din grupa de
2.1.2.5 vârstă 25-29 ani, precum și etnici români cu domiciliu în străinătate sau alte grupuri 520.023 517.586 1.437 1.000 0
dezavantajate)
Creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și
2.1.2.6 rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la 7.703 7.703 0 0 0
reducerea abandonului școlar
2.1.3.1 Construcția de cămine și cantine pentru studenți 0 0 0 0 0
Programul 2.2: Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate
2.2. 1.325.409 585.664 241.227 245.514 253.004
cu piața muncii
Revizuirea reglementărilor ministerului și ARACIS, ca organism care reglementează
2.2.1.1 0 0 0 0 0
evaluarea programelor de studii
2.2.1.2 Evaluarea studiilor doctorale 37.569 37.569 0 0 0
87
,000 RON 2019 2020 2021 2022
Exercițiul de raportare instituțională a datelor aferente indicatorilor de calitate, pe ramuri
2.2.1.3 50.000 15.000 10.000 12.000 13.000
de știință, în vederea alocării finanțării suplimentare de excelență
2.2.1.4 Promovarea excelenței prin acordarea de granturi de studii doctorale 950.608 251.363 226.227 233.014 240.004
Dezvoltarea de stimulente financiare pentru instituții care dezvoltă noi programe pentru
2.2.1.5 287.232 281.732 5.000 500 0
obținerea competențelor transversale și antreprenoriale
2.3. Programul 2.3: Angajament strategic față de sectorul economic 427.908 60.290 119.950 122.004 125.664
Dezvoltarea unui program național de cercetare pentru inovare și antreprenoriat, pentru a
2.3.1.1 1.290 1.290 0 0 0
încuraja dialogul dintre învățământ și sectoarele economiei
Revizuirea curriculumului, în vederea concentrării pe competențele și aptitudinile cerute
2.3.1.2 211.809 28.750 59.225 61.002 62.832
pe piața muncii
2.3.1.3 Fondul de dezvoltare instituțională 211.809 28.750 59.225 61.002 62.832
Numirea unei persoane de contact cu mediul de afaceri la nivelul fiecărei instituții;
2.3.1.4 universitățile și alte instituții post-secundare dezvoltă planuri pentru a consolida legăturile 0 0 0 0 0
cu comunitatea de afaceri
Elaborarea unui protocol interinstituțional cu privire la implementarea unui sistem de
2.3.1.5 0 0 0 0 0
trasabilitate între sistemul educațional și piața muncii
2.3.1.6 Sprijin financiar pentru digitalizare și dezvoltarea programelor TIC 3.000 1.500 1.500 0 0
3. Obiectiv strategic Nr. 3 1.498.596 1.055.352 213.898 128.915 100.431
Programul 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și
3.1. 845.880 495.480 145.278 104.691 100.431
cooperării în domeniul formării profesionale
Sprijinirea participării la educație și formare profesională prin plata burselor pentru toți
3.1.1.1 362.062 86.543 89.139 91.813 94.567
elevii înscriși în acest tip de formare (bursă profesională)
Sprijin pentru plata costurilor cu cazarea/transportul și masa pentru tinerii din zonele
rurale și defavorizate, persoane de etnie romă și persoane cu dizabilități sau aparținând
3.1.1.2 23.013 5.634 5.720 5.795 5.864
altor grupuri vulnerabile înscrise în formarea profesională în campusuri școlare/școli
profesionale și tehnice/unități de învățământ care școlarizează elevi în sistem dual.
88
,000 RON 2019 2020 2021 2022
Dezvoltarea și implementarea unei strategii de promovare și conștientizare cu privire la
3.1.2.1 beneficiile, participării la formarea profesională inițială și continuă, a dezvoltării carierei și 13.022 13.022 0 0 0
recunoașterea învățării non-formale și informale
Campanie de promovare a formării profesionale la nivelul elevilor claselor V- VIII, precum
3.1.2.2 și dezvoltarea unor instrumente de lucru pentru definirea profilului absolventului de 296.141 262.028 33.613 500 0
gimnaziu compatibil cu opțiunea pentru formare profesională inițială
Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverse părți interesate la nivel național,
3.1.2.3 0 0 0 0 0
regional și local
Furnizarea de programe de formare pentru profesioniștii cu responsabilități în ceea ce
3.1.2.4 151.643 128.253 16.806 6.583 0
privește oferirea de informații, orientare și consiliere în carieră
Extinderea metodelor de învățare care dezvoltă competențele antreprenoriale ale
3.1.2.5 0 0 0 0
participanților la programele de formare prin firma de exercițiu
3.2. Programul 3.2: Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale 416.346 364.456 40.188 11.703 0
Actualizarea/Elaborarea de noi standarde ocupaționale/standarde de pregătire
3.2.1.1 9.268 4.634 4.634 0 0
profesională
Elaborarea curriculei și a materialelor curriculare pentru fiecare dintre domeniile
3.2.1.2 9.268 4.634 4.634 0 0
de calificare/ calificări în sistemul de formare profesională inițială
Efectuarea de studii și cercetări periodice pentru anticiparea nevoilor de calificări și de
3.2.1.3 competențe solicitate pe piața muncii și actualizarea documentelor de planificare 2.316 1.158 1.158 0 0
strategică a IPT
Crearea unui mecanism național de monitorizare a inserției profesionale și retenției
3.2.1.4 6.950 3.475 3.475 0 0
profesionale a absolvenților sistemului de educație și formare profesională inițială
Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă
3.2.2.1 0 0 0 0 0
inclusiv prin monitorizarea contractelor de instruire practică
Dezvoltarea unui mecanism pentru monitorizarea, evaluarea și revizuirea calității
3.2.2.2 sistemului de învățământ profesional și tehnic și a învățământului profesional în sistem 9.268 4.634 4.634 0 0
dual
Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității în domeniul formării profesionale
3.2.2.3 0 0 0 0 0
inițiale
89
,000 RON 2019 2020 2021 2022
Dezvoltarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământul
3.2.2.4 9.268 4.634 4.634 0 0
profesional și tehnic
Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor
3.2.2.5 128.335 105.331 13.803 9.202 0
didactice, formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor de practică
Dezvoltarea și oferirea de programe de formare continuă pentru formatori și cadre
3.2.2.6 25.147 19.430 3.216 2.501 0
didactice și personalului operatorilor economici implicați în formarea profesională inițială
Dezvoltarea de mecanisme pentru finanțarea publică și privată și structurilor de cooperare
3.2.2.7 0 0 0 0 0
sectorială/parteneriatelor în domeniul formării profesionale inițiale
Sprijinirea modernizării unităților de învățământ profesional și tehnic
3.2.3.1 216.526 216.526 0 0 0
atelierelor de practică
Programul 3.3. Acces și stimulente pentru participarea la învățarea pe tot parcursul vieții;
3.3. 236.370 195.416 28.432 12.522 0
calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună promovare și informare
3.3.1.1 Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții 0 0 0 0 0
Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa
3.3.1.2 115.500 94.796 12.422 8.281 0
învățarea pe tot parcursul vieții la nivel comunitar
3.3.1.3 Dezvoltarea metodelor de învățare care ajută la dezvoltarea competențe antreprenoriale 3.500 2.500 500 500 0
Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării
3.3.1.4 4.400 3.000 1.000 400 0
învățării non-formale și informale
3.3.1.5 Revizuirea metodologiei pentru recunoașterea învățării non-formale și informale 100.000 80.000 15.000 5.000 0
Dezvoltarea unei rețele de centre pentru evaluarea și certificarea cunoștințelor dobândite
3.3.1.6 115.000 100.000 10.000 5.000 0
anterior
Formarea personalului responsabil cu recunoașterea și validarea învățării non-formale și
3.3.1.7 8.670 7.116 932 622 0
informale.
3.3.1.8 Extinderea învățării reciproce și a schimburilor de bune practici 2.400 1.400 500 500 0
3.3.2.1 Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene 2.400 1.400 500 500 0
90
,000 RON 2019 2020 2021 2022
4. Obiectiv Strategic Nr. 4 568.548 60.398 95.000 108.150 305.000
Programul 4.1: Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la
4.1. 568.548 60.398 95.000 108.150 305.000
învățământul superior
Intervenții la nivelul școlilor - granturi necompetitive pentru liceele care necesită
4.1.1.1 361.650 24.500 44.000 48.150 245.000
îmbunătățirea performanțelor
4.1.1.2 Revizuirea programelor școlare pentru învățământul secundar superior 12.000 3.000 3.000 3.000 3.000
4.1.1.3 Dezvoltare profesională pentru cadre didactice și directori de unități de învățământ 0 0 0 0 0
Revizuirea itemilor de evaluare pentru evaluarea națională și examenul de bacalaureat și
4.1.1.4 0 0 0 0 0
creșterea capacității instituționale a CNEE
4.1.1.5 Evaluarea rezultatelor învățării elevilor la finalul clasei a X-a. 0 0 0 0 0
4.1.1.6 Campanii de informare și conștientizare privind importanța educației 0 0 0 0 0
Intervenții la nivelul universităților și programe de vară de tip Schema de granturi non-
4.1.1.7 64.966 10.966 16.000 19.000 19.000
competitive pentru universități
4.1.1.8 Schema de granturi competitive pentru universități - programe de vară tip punte 64.966 10.966 16.000 19.000 19.000
4.1.1.9 Schema de granturi competitive pentru universități - centre de învățare 64.966 10.966 16.000 19.000 19.000
Obiectiv strategic nr. 5. Consolidarea cadrului instituțional în sectorul educației,
5. 1.927.207 502.715 494.178 524.638 405.676
cercetării și științei
Programul 5.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare
5.1. 1.545.131 375.249 374.108 390.098 405.676
a politicilor sectoriale
Funcționarea efectivă și eficientă a departamentelor din structura organizatorică a
MEN/Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor aferente, pentru a 280.592 66.761 70.104 71.506 72.221
5.1.1.1 permite o elaborare mai bună a strategiilor și o implementare a PSI
Asigurarea unui management performant la nivelul MEN, în concordanță cu obiectivele
existente și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice,
7.213 7.213 0 0 0
în mod economic, eficient şi eficace, prin aplicarea standardelor sistemului de control
5.1.1.2 intern/managerial.
91
,000 RON 2019 2020 2021 2022
Asigurarea unui management care vizează creșterea eficienței utilizării bugetului MEN/
Elaborarea de programe bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea integrală a 0 0 0 0 0
5.1.2.1 fondurilor interne și externe alocate
Dezvoltarea de mecanisme financiare pentru reducarea imprevizibilității finanțării și
creșterea repartiției echitabile a finanțării pe toate regiunile geografice corespunzător 0 0 0 0 0
5.1.2.2 nevoilor lor specifice
5.1.3.1 Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației 0 0 0 0 0
5.1.3.2 Formare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului 10.547 10.547 0 0 0
Transparența în procesul de luare a deciziilor și de elaborare și liberul acces la informațiile
5.1.4.1 3.083 1.868 751 231 233
de interes public
Operaționalizarea analizelor de impact asupra politicilor publice si a buclelor de feedback
5.1.4.2 568 135 142 145 146
în elaborarea de politici domeniul SE
Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizații naționale și
5.1.4.3 0 0 0 0 0
internaționale relevante
5.1.4.4 Funcționarea eficace și eficientă a instituțiilor subordonate și coordonate de MEN 1.240.128 287.725 302.111 317.216 333.076
Dezvoltarea capacității de analiză a datelor existente și de a monitoriza îndeaproape
5.1.4.5 evoluția PTȘ la nivelul național, regional și local, creând fundamentul pentru politici 3.000 1.000 1.000 1.000 0
specifice și eficiente pe bază de dovezi documentate
Programul 5.2. Consolidarea guvernantei TIC, cybersecurity și întărirea resurselor umane
5.2. în domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea sistemelor 382.076 127.466 120.070 134.540 0
TIC naționale
5.2.1.1 Dezvoltarea infrastructurii TIC 23.000 7.000 9.000 7.000 0
Mentenanța primară și evolutivă pentru infrastructura de comunicații; infrastructură
primară: echipamente si software de tip oficiu; infrastructură mare data center hardware 0 0 0 0 0
5.2.1.2 și software de baza (sisteme de operare, virtualizare, baze de date, etc)
5.2.1.3 Modernizare Sistemului Informatic de Management al Școlarității 229.076 466 101.070 127.540 0
5.2.1.4 Platforma Națională a Educației-PNE-BV (Biblioteca Școlară Virtuală) 130.000 120.000 10.000 0 0
92
ANEXA 2: PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC)
Valoare de
referință
Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Țintă 2019 Țintă 2022
(realizat
2018)
Obiectiv Strategic Nr. 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la educație incluzivă, de calitate, la toate nivelurile și formele
de învățământ
Indicator de Impact Nr. 1.1: Persoane care abandonează timpuriu sectorul de învățământ și instruire (% din
populația cu vârsta de 18-24 ani care a terminat cel mult studii secundare inferioare și care nu a fost 16,4 10
% 15
implicată în educație sau formare oficială în ultimele 4 luni anterioare realizării acestui sondaj)
Indicator de Impact Nr. 1.2: Ponderea elevilor cu performanțe slabe la citire-lectură în rândul elevilor de
15 ani % 39 35 25
Indicator de Impact Nr. 1.3: Rata de absolvire a studiilor secundare superioare (procentul absolvenților de
liceu, cu sau fără examenul de bacalaureat, într-un anumit an, din totalul populaţiei în vârstă teoretică de % 81,47 85 87
absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie)
Programul 1.1: Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii
%
Indicator de rezultat 1.1.1: Rata de participare la educația timpurie a copiilor (cota din populația cu Nr. personal 85.5 87 95
vârsta între 4 și 5 ani care participă la educație timpurie)48 didactic, de
Indicator de rezultat 1.1.2: Numărul de persoane din sectorul EITC formate îngrijire - 14500
format
47
Referință din anul școlar 2013/2014.
48
Cod Eurostat: tps00179.
93
Valoare de
referință
(realizat
2018)
80,7
% 86 92
Indicator de Rezultat 1.1.3: Rata de absolvire a nivelului de învățământ secundar inferior (clasa a (2016-2017)
VIII-a)49
Indicator de Rezultat 1.1.4: Rata de participare a absolvenților de liceu la examenul de bacalaureat 50 79,3
% 84 91
(2016-2017
Indicator de Rezultat 1.1.5: Numărul de școli reabilitate anual Nr. 700 1200
Indicator de Rezultat 1.1.6: Numărul de laboratoare modernizate anual Nr. 420 600
Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar, și absolvirea de către toți elevii a învățământului obligatoriu
Indicator de rezultat 1.2.1: Rata brută de participare în învățământul primar și secundar inferior (6- 88,3
14 ani)51 % (2017-2018) 92 95
85,3
85 92
Indicator de rezultat 1.2.2: Rata brută de participare a elevilor cu vârsta între 15 și 18 ani52 % (2017-2018)
Indicator de Rezultat 1.2.3: Rata brută de promvare a examenului de bacalaureat53 % 44
72 73
71,5% 2018
Programul 1.3: Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala
142
Indicator de Rezultat 1.3.1. Număr de cadre didactice formate pentru implementarea programului
ADS pentru învățământul primar; Nr.
238 5000
număr de școli care îndeplinesc, independent sau în parteneriat cu alte unități de învățământ, %
condițiile pentru a oferi programul ADS pentru învăţământ primar
9000
49
Calculat pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în raportul anual privind starea educației.
50
Calculat de Institutul de Științe Educaționale pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
51
Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în raportul anual privind starea educației.
52
Institutul Național de Statistică.
53
Calculat de Institutul de Științe Educaționale pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
94
Valoare de
referință
(realizat
2018)
Indicator de Rezultat 1.3.2: Număr cursanți cuprinși anual în programul ADS pentru învățământul 5832
primar
Număr cursanți cu vârsta între 16 şi 24 ani cuprinși/an şcolar, în programul ADS pentru 10077
învățământul secundar inferior
Obiectiv Strategic Nr. 2: Dezvoltarea învățământului terțiar, capabil să impulsioneze dezvoltarea economică și să promoveze coeziunea socială punând fundamentele
unei societăți bazate pe cunoaștere
25.6
Indicator de Impact Nr. 2.1: Ponderea populației cu studii superioare în populația în vârstă de 30–34 ani54 % 26 28
Indicator de Impact Nr. 2.2: Gradul de ocupare al absolvenților de învățământ terțiar (rata de ocupare
absolvenților în vârstă de 20-34 de ani, la 1/3 ani după absolvire, care au participat la învățământ terțiar % 77 80 87
(ISCED 5-8), ce nu mai urmează cursuri de educare și formare)55
Programul 2.1: Îmbunătățirea participării la învățământ terțiar
Indicator de Rezultat 2.1.1: Ponderea populației cu studii superioare în populația în vârstă de 25-34 % 25,5 27 31
de ani56
Indicator de Rezultat 2.1.2: Ponderea populației care locuiește în zonele rurale și finalizat programe % 7,8 8,1 8,7
de învățământ de nivel terțiar în populația în vârstă de 30 -34 de ani57
Indicator de Rezultat 2.1.3: Ponderea populației feminine absolvente de programe educaționale de % 3,1 4 4,7
nivel terțiar în domeniul științelor, matematicii și informaticii58
Indicator de Rezultat 2.1.4: Numărul de cămine/cantine construite anual Nr. 8 12
54
Indicator principal pentru Agenda 2020.
55
Indicator Eurostat cod edat_lfse_24.
56
Indicator Eurostat cod edat_lfse_03.
57
Indicator Eurostat cod edat_lfs_9913.
58
Indicator Eurostat cod educ_uoe_grad03 (ISCEDF13 - F05) educ_uoe_grad03.
95
Valoare de
referință
(realizat
2018)
Programul 2.2: Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața muncii
Indicator de Rezultat 2.2.1: Îmbunătățirea vizibilității cercetării instituțiilor de învățământ superior
Nr. 2 3 4
(indicele Hirsch mediu pentru personalul academic din IÎS)
Indicator de Rezultat 2.2.2: Numărul de programe de învățământ superior clasificate între primele
200 în clasificările internaționale (de exemplu, Clasificările Mondiale ale Universităților QS în funcție Nr. - 50 65
de Subiect)
Programul 2.3: Angajament strategic față de sectorul economic
Indicator de Rezultat: Rata de ocupare a absolvenților în vârstă de 25 - 34 de ani, la 1/3 ani după
absolvirea învățământului de nivel terțiar59 % 50,4 52 63
Obiectiv Strategic Nr. 3: Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți; îmbunătățirea
participării la învățarea pe tot parcursul vieții
Indicator de Impact Nr. 3.1: Rata specifică de cuprindere în învățământul profesional a tinerilor în vârstă
11-12
de 15-17 ani ponderea persoanelor cu vârstă de 15 -17 ani care participă la educație și formare profesională % 13 18
(2017-2018)
inițială (ISCED 3-4), în populația totală de aceeași vârstă) 60
24,5
(total-2017
% 25
Înv. postliceal
Indicator de Impact Nr. 3.2: Rata de ocupare a tinerilor ocupare a tinerilor în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri 27
-63,8
de educație (ponderea tinerilor în vârstă de 15 -24 ani ocupați în populația totală de aceeași vârstă) 61
Profesional-
72,5
Liceal 29)
59
INSSE - AMG110I.
60
Indicator Eurostat cod tps00053
61
Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației
96
Valoare de
referință
(realizat
2018)
Indicator de Impact Nr. 3.3: Rata de participarea a adulților la educație și formare profesională (ponderea
persoanelor cu vârste între 25 și 64 de ani care participă la educație și formare) 62 % 0,9 4 12
Programul 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în domeniul formării profesionale
Indicator de Rezultat 3.1.1: Rata brută de cuprindere în învățământul profesional (ponderea % 14,1 19.5 28
persoanelor înscrise în învățământul profesional din totalul populației cu vârsta între 19 și 21 de
ani)63
Indicator de Rezultat 3.1.2: Numărul anual de elevi înscriși în programe de antreprenoriat Nr. 40.000 45.000 50.000
Indicator de Rezultat 3.2.1: Rata abandonului școlar la învățământul liceal tehnologic și la 3%
% 3 1,7 %
învățământul profesional64 (2016-2017)
Indicator de Rezultat 3.2.2: Rata de promovare a examenului de bacalaureat ai absolvenților de
% 47,5 55 65
învățământ liceal din filiera tehnologică65
Programul 3.3: Acces și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții; calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună promovare și informare
Indicator de Rezultat 3.3.1: Rata de tranziție în învățământul profesional 66
% 17,1 16 25
Indicator de Rezultat3.3.2: Numărul anual de elevi înscriși în programe de educație profesională ce
Nr. 2.800 3.700 4.600
participă stagii de mobilitate internațională
62
Indicator Eurostat Code: sdg_04_60
63
Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației
64
Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației.
65
66
97
Valoare de
referință
(realizat
2018)
Obiectivul Strategic Nr. 4: Valorificarea pe deplin a capitalului uman în direcția unei dezvoltări inteligente și sustenabile
Indicator de Impact Nr. 4.1: Rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat (ponderea elevilor care % 67,8% 70% 75%
promovează examenul de bacalaureat într-un anumit an raportat la numărul de participanți la examen)
Impact indicator 4.2: Rata de înscriere în învățământul superior (raportul dintre populația totală de studenți
înscrisă în instituții de învățământ superior din totalul populației cu vârsta între 19 și 23 de ani) % 31 33 37
Programul 4.1: Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior (proiectul ROSE)
Indicator de Rezultat: Rata medie de absolvire în licee susținute de proiect
% 86,9 89 92
Indicator de Rezultat: Rata medie de promovabilitate a examenului de bacalaureat în liceele susținute
% 49,6 52 57
de proiect
Indicator de Rezultat: Rata medie de retenție în primul an de învățământ terțiar în facultățile susținute
% 82,3 82,5 85,5
de proiect
Obiectivul Strategic Nr. 5: Consolidarea capacității administrative
Indicator de Impact Nr. 5.1: Încrederea la nivel intern și extern în instituția și acțiunile MEN % n.a. 60% 60%
Indicator de Impact Nr. 5.2: Gradul de absorbție a fondurilor disponibile pentru sectorul național de educație % 31% 40% 60%
și știință prin Programele UE
Indicator de Impact Nr. 5.3: Gradul de conformare cu bugetul de Stat: % 0,27% 0,20% 0,1 %
diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31 decembrie, anul curent
diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la data de 31 decembrie % 2,57% 2,00% 1,00%
Programul 5.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale
Rezultatul 5.1.1: Consolidarea stabilității structurale și funcționale a MEN și a instituțiilor aflate în
subordonarea/coordonarea acestuia
Nr/an max.1 max.1 max.1
Indicator de Rezultat: Numărul de modificărilor anuale ale structurii funcționale67
% 0,93% 0,93% 0,93%
67
Schimbarea va însemna orice modificare a Deciziei nr. 725/2010 privind reorganizarea și funcționarea MADR și a anumitor structuri subordonate, sau la orice regulament
care anulează în înlocuiește această Decizie (inclusiv actul în sine).
98
Valoare de
referință
(realizat
2018)
Indicator de Rezultat: Indice procentual al angajaților în sectorul public, care sunt efectiv angajați în
instituții/structuri cu responsabilități funcționale în sectorul educației, cercetării universitare și științei
(nivel de referință - 2014)
Rezultatul 5.1.2: Creșterea eficacității elaborării de politici în SE, precum și a procesului de implementare
Indicator de Rezultat: Penalități plătite pentru:

% 5,82% 0,0001% 0,0001
FEADR raportat la plățile totale efectuate în anul anterior
% 2,7% 0,0001% 0,.0001
FSE, raportat la plățile totale efectuate în anul anterior
Indicator de Rezultat: Numărul de schimbări la nivel de capitol și rectificări negative ale bugetului de
Nr./an 30/an 25/an 20/an
Stat
Rezultatul 5.1.3: Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MEN

% 14,84% 14,80% 14,70%
Indicator de Rezultat: Procentul cheltuielilor de management din totalul bugetului anual al MEN
Indicator de Rezultat: Cheltuieli de management per angajat al MEN
lei /pers. 74.818 75.500 77.055
Programul 5.2: Consolidarea guvernanței TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane în domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și
interoperabilitatea sistemelor TIC naționale
99
ANEXA 3: PROGRAME ȘI MĂSURILE AFERENTE ACESTORA (TABEL SINTETIC)
Indicator de
output/Unitate/ Realizat
Măsuri Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2022
Valoare de 2018
referință 2015/16
Programul 1.1: Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii
Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor prin servicii de consiliere

oferite părinților, programe de educație parentală și mentorat, adresate cu precădere părinților
Nr. de
din zone defavorizate. Are scopul de a crește nivelul de conștientizare al părinților, în special din părinți/beneficiari
1.1.1.1 7850 11500 11500 12500
rândul populației rome și din zonele rurale, referitor la beneficiile educației timpurii din copilărie
Nr. 0
și la serviciile de sprijin disponibile. Această măsură va fi finanțată din axa prioritară 6, obiectivul
specific 6.2 al Programului Operațional de Capital Uman.
Asigurarea de stimulente financiare pentru educatori și plasarea de puericultori în zonele

rurale/defavorizate. Sprijin financiar pentru educatori și îngrijitori pre-școlari care lucrează în Nr. de profesori
1.1.1.2 350 850 850 870
zonele rurale, pentru a crește calitatea personalului profesional și astfel calitatea serviciului public Nr. 0
în aceste zone.
Revizuirea cadrului pentru EITC, pentru a include și plaja de vârstă 0-3 ani și pentru a îmbunătăți
organizarea și funcționarea serviciilor de EITC. Măsura are ca scop revizuirea și extinderea
Cadrul de asigurare
cadrului legal pentru furnizarea de servicii de educație timpurie, pentru a dezvolta ulterior
1.1.2.1 a calității adoptat 0 1 1 1
sistemul de asigurare a calității pentru acest nivel de educație, cu scopul de a sprijini calitatea la
Nr. 0
nivel național, fiind finanțată din axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional
Capital Uman.
Proiectarea de programe de formare inițială/conversie, precum și de programe de formare

continuă pentru personalul din EITC (profesori pentru învățământul preșcolar, educatori
puericultori, consilieri școlari, personal de îngrijire și de specialitate, directori, inspectori). Numărul de
Măsura are ca scop prevederea de profesori calificați pentru educația preșcolarilor, prin formare profesori
1.1.2.2 inițială și în timpul serviciului, pentru a putea livra servicii de educație publică de înaltă calitate formați/Numărul 1200 1800 1800 2000
comunității. Această măsură include stimularea mobilității profesorilor prin scheme de mobilitate de programe
profesională, precum și programe de mentorat. Măsura este parțial sprijinită de bugetul de stat, Nr. 0
doar pentru componenta care ține de formare, în timp ce schemele de mobilitate vor fi finanțate
prin axele prioritare 6.6 și 6.2 ale Programului Operațional Capital Uman.
100
Evaluarea națională a tuturor școlilor: Evaluarea externă realizată de Agenția Română pentru 238 2500 3000 3700
1.1.3.1 Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, în baza unui contract de prestări servicii cu Numărul de școli
Ministerul Educației
Servicii de mentorat: Numărul de

măsura are ca scop sprijinirea școlilor prin Inspectoratele Școlare pentru îmbunătățirea calității inițiative de
1.1.3.3
predării și managementului școlar. Măsura este finanțată prin bugetele Inspectoratele Școlare de mentorat
la bugetul de stat. -
1.1.3.2 Inspecții școlare Numărul de vizite 21 964 22500 22750 23500
Stabilirea unui sistem de formare profesională continuă

măsura are ca scop profesionalizarea carierei de profesor prin dezvoltarea continuă prin rețeaua Nr. de programe de
Casei Corpului Didactic și prin rețeaua Palatele Copiilor (pentru activități extra-curriculare) ale formare continua
1.1.3.4 5000 6000 7000 8200
Ministerului Educației. Fondurile de la bugetul de stat către aceste instituții vor constitui sprijinul
-
financiar, pe lângă fondurile din Programul Capital Uman, obiectivul specific 6.2, din cadrul axei
prioritare 6.
Revizuirea curriculumului școlare: măsura are ca scop elaborarea noi curricule școlare pentru Nr. de grupuri de
clasele V-VIII, stabilind grupuri de lucru pentru fiecare zonă tematică, elaborarea de propuneri, lucru stabilite
supunerea propunerilor la consultare publică, adoptarea acestora. Nu există alocare financiară
1.1.3.5 Nr. de curricule 25 35 40 53
separată; costurile cu personalul sunt asigurate printr-un procent din timpul plătit. Realizat?
revizuite
Finalizarea noilor programe școlare pentru gimnaziu (118 programe pentru clasele V – VIII),
aprobate prin OMEN nr. 3393/ 28.02.2017. -
Furnizarea de manuale școlare: măsura are ca scop stabilirea standardelor de calitate precum și Nr. de manuale noi 50 55 60 65
1.1.3.6 a procedurilor de achiziție publică pentru achiziția și distribuirea manualelor școlare. Se finanțează Nr de manuale
prin bugetul de stat. retipărite
Participarea elevilor la examenele și evaluările naționale: pentru a evalua eficiența educației Nr. de elevi/ Rată
școlare la diferite niveluri, au loc evaluări naționale cuprinzătoare în clasa a doua, a patra și a de participare
1.1.4.1 șasea, precum și examenele național din clasa a opta și bacalaureatul la sfârșitul învățământului 143000 133000 133000 153000
Nr.
secundar. Participarea elevilor la aceste testări și examene naționale este acoperită prin bugetul
de stat 153000
Participarea elevilor la evaluarea internațională PISA: Un eșantion de elevi în vârstă de 15 ani

1.1.4.2 Nr. de elevi/ 1500
participă la studiul PISA pentru evaluarea măsurii în care elevii au dobândit cunoștințele cheie și
101
abilitățile esențiale pentru participarea completă în societatea modernă. Evaluarea se nr
concentrează pe citire, matematică, științe și rezolvarea de probleme, iar rezultatele sunt -
comparate la nivel internațional pentru a sublinia eficiența diferitelor sisteme naționale de
învățământ. Participarea României la studiul PISA va fi suportată de la bugetul de stat. S-au mutat
la programul 1 Evaluarea se realizează periodic la un interval de 3 ani.
Nr. de concursuri 12 15 17 19
Sprijinirea excelenței prin finanțarea suplimentară a instituțiilor acreditate de învățământ: școlare
1.1.4.3 măsura are ca scop sprijinirea excelenței în predare, organizarea concursurilor școlare și a -
premierii elevilor cu realizări la concursurile naționale și internaționale. Nr. centre de 16 16 16 16
excelență
Sprijinirea construcției de grădinițe. Istoric, context, scop, tipuri, dispersie geografica

Valoare proiect conform Acordului de Împrumut cu B.D.C.E. – 80,75 mil EUR
Nr. grădinițe
1.1.5.1 Obiectivele PRET: construirea (numai construcții noi) de grădinițe și dotarea cu mobilier a 40 47 380
175
acestora. Conform înțelegerii cu B.D.C.E. se vor finanța numai grădinițe cu program normal cu 2,
3 și 4 săli de grupă.
Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar, și absolvirea de către toți elevii a învățământului obligatoriu
Finanțare de bază a școlilor: Măsura are ca scop furnizarea de servicii de educație publică la Nr. de școli
nivelul învățământului primar și secundar prin finanțare de bază, conform art. 104 din Legea Nr. 11078 11100 11135 11175
Educației Naționale 1/2011și art. 39, alin (1) si (2) din Ordonanța de Urgență nr. 90/2017 privind 11078
unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor
termene, care prevede faptul că începând cu anul 2018, din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Educației Naționale, se asigură, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat,
1.2.1.1 Nr. de elevi
finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani,
stabilite de lege. Creditele bugetare aferente cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se repartizează de Nr. 2,922,964 2,888,519
către Ministerul Educației Naționale pe inspectoratele școlare în vederea repartizării pe unități de
învățământ. Finanțarea de bază este o alocație pe elev, Autoritățile locale pot contribui cu fonduri 3,000,318
suplimentare la finanțarea de bază. Măsura este menită să susțină participarea largă la educație
și șanse egale pentru toți copiii.
Subvenții pentru masă pentru elevii cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământ: Nr. de elevi
1.2.1.2 măsura sprijină participarea copiilor cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământul 100.000 130.000 150.000 175.000
Nr.0
obișnuit, prin plăți directe, în bani, familiilor pentru subvenționarea mesei copilului. Elevii înscriși
102
în instituțiile de învățământ special primesc deja o masă caldă, în timp ce elevii cu nevoi speciale
din învățământul de masă nu beneficiază de aceeași măsură. Această măsură vizează ca și copiii
cu nevoi educaționale speciale din învățământul de masă să aibă aceleași drepturi ca cei din școlile
speciale.
Nr. de beneficiari
Măsuri de protecție socială: măsurile de protecție socială vizează participarea la educație a pentru rechizite 44792 45000 45000 47000
copiilor defavorizați, cu venituri mici, prin compensarea unei părți din costurile personale pentru școlare din
a putea urma școala. Aceste măsuri includ programul bani pentru liceu (burse pentru elevii cu programul Euro 12041 13000 13000 13500
1.2.1.3 venituri mici care merg la liceu), Euro 200 (stimulent financiar care sprijină achiziția unui nou 200 pentru Școli
calculator), programul rechizite școlare (oferă un pachet de bază cu rechizite școlare la începutul Nr.
anului școlar), decontarea costurilor de transport ale elevilor, programul pentru scoli (ambele 60659
555234 550000 550000 555000
finanțate de autoritățile locale, cu sprijin financiar de la bugetul de stat) 17086
700000
Burse pentru elevii din Moldova precum și pentru alți români care locuiesc în străinătate. Nr. de burse
1.2.1.4 Măsura are ca scop încurajarea participării la sistemul de învățământ românesc a românilor care Nr. 5000 5200 5400 5750
locuiesc în străinătate prin oferirea unei burse acordată de statul român. 5000
Furnizarea metodologiei, a studiilor de impact ex-ante și cadru legal pentru programele de tip Metodologia
„școală după școală”: măsura are în vedere strângerea de dovezi și analiza premiselor pentru o adoptată
1.2.2.1 1 0 0 0
livrare eficientă a serviciilor de tip scoală după școală. Aceasta se adresează celor care creează Nr.
politici la nivelul ministerului și este finanțată din bugetul de stat 0
Furnizarea unor programe de tip scoală după școală adecvate: Măsura are ca scop facilitarea Număr de elevi
absolvirii școlii pentru elevii cu risc de eșec școlare prin furnizarea unor activități de remediere și
1.2.2.2 Nr. 8000 10000 10000 11000
extra-curriculare pentru deprinderea competențelor cheie. Aceasta va fi finanțată de la bugetul
de stat precum și prin axa 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman. 0
Dezvoltarea capacității de prevenire și monitorizare a segregării în școli: Măsura are ca scop Nr. de proiecte
sprijinirea școlilor pentru a deveni incluzive și se referă direct la prevederile art. 107 din Legea
1.2.2.3 Nr 400 670 670 700
Educației Naționale nr.1/2011. Va fi finanțată din axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din
Programul Operațional Capital Uman. 0
Furnizarea de formare pentru profesori în sfera sistemelor de avertizare timpurie, prevenție și

1.2.2.4 Nr. de beneficiari 4000 6000 6000 6000
intervenție pentru detectarea copiilor cu risc de repetenție și abandon: Măsura are ca scop
103
dezvoltarea competențelor profesorilor în ceea ce privește avertizarea timpurie și abordarea Nr.
elevilor cu risc de repetenție și eșec școlar, și va fi finanțată din axa prioritară 6, obiectiv specific 0
6.2 din Programul Operațional Capital Uman.
Completarea și sprijinirea inițiativelor de consiliere existente pentru elevii din cadrul și din afara
sistemului de învățământ: Măsura are ca scop dezvoltarea serviciilor de consiliere, suport și Nr. de beneficiari
mediere în școli, a serviciilor de orientare școlară și profesională, în special pentru elevii cu risc.
1.2.2.5 Nr. 15000 25000 25000 25500
Aceasta va include finanțare pentru Centrele județene de resurse și asistență educațională, prin
Consiliile Județene precum și prin finanțare dedicată prin axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din 0
Programul Operațional Capital Uman.
Sprijinirea construcției de școli

Prin PNDL, aprobat prin OUG 28/2013, cu modificările și completările ulterioare, se finanțează
lucrări de investiții la unitățile de învățământ preuniversitar de stat. Prin Protocolul de colaborare
nr. 3152/8070/15.01.2015, încheiat între MDRAP și MENCS, s-a stabilit că MEN acordă sprijin
MDRAP în ceea ce privește identificarea problemelor de natură investițională cu care se confruntă
Nr. școli construite
1.2.3.1 unitățile de învățământ preuniversitar. Drept urmare, MEN colectează, cu ajutorul aplicației
Nr. școli reabilitate
informatice SIIIR (Sistem Informatic Integrat de Învățământ din România), datele privind baza
materială a unităților de învățământ preuniversitar existente (clădiri, săli etc.). MDRAP va stabili
procedurile de prioritizare și va asigura finanțarea lucrărilor de investiții.
În cele două etape ale Programului național de dezvoltare locală au fost incluse un număr de 3386
de unități de învățământ preuniversitar de stat.
Nr. laboratoare
1.2.3.2 Sprijinirea modernizării laboratoarelor școlare
modernizate
Programul 1.3. Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala
Metodologie ADS
modificată/comple
Sprijinirea furnizării programului A Doua Șansă (la ambele niveluri, inclusiv secundar inferior, cu
tată pentru
stagii de practică) disponibil în toată țara, în special pentru grupurile în risc
extinderea
1.3.1.1 În cadrul proiectul Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți (CRED), cu o durată de programelor ADS în
implementare de 4 ani, va avea loc o revizuire a metodologiilor, planurilor-cadru și a programelor toate județele
școlare pentru programul A doua șansă. Totodată, este vizată o analiză a impactului programului,
Număr de
care să identifice situația de fapt și să propună recomandări de îmbunătățire a programului.
persoane cuprinse
104
în programul ADȘ 5832 4000 4000 4000
pentru
învățământul
primar
Număr de
persoane cuprinse
în programul ADȘ 10077 8000 8000 8000
pentru
învățământul
gimnazial
Număr cadre
Elaborarea unor materiale relevante și alternative de predare/învățare, adaptate profilului
didactice formate
cursanților ADS
pentru programul
În cadrul proiectul Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți (CRED), cu o durată de ADȘ pentru
1.3.1.2 142
implementare de 4 ani, se vor corela planurile și programele școlare cu noile abordări ale învățământul
curriculumului din sistemul general de educație, centrat pe competențele cheie, pentru programul primar
A doua șansă.
Masuri de sprijin
pentru absolvenții
de programe ADS
Sprijinirea absolvenților programului A Doua Șansă pentru continuarea educației în vederea
1.3.2.1 pentru a se integra
integrării pe piața muncii sau
pe piața forței de
muncă/continuare
a studiilor
Burse sociale
Elaborarea mecanismelor de încurajare a cursanților adulți să participe la programele A Doua Rechizite gratuite
1.3.2.2
Șansă (vouchere, servicii îngrijire copii, orar flexibil etc.) pentru cursanții
ADS
Program 2.1: Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar
Promovarea diversității instituționale. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior în funcție HG privind

2.1.1.1 de misiunea și rolurile lor sociale. Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări bugetare aprobarea 1 - 89 -
pentru fiecare clasă (tip) de universitate. Metodologiei de
105
Această măsură este în curs de realizare: Proiectul Metodologiei de evaluare a universităților în evaluare a
scopul clasificării instituționale și ierarhizării programelor de studii a fost postat pe site universităților în
www.edu.ro, în perioada 03.01.2018 – 03.02.2018, pentru dezbatere publică, urmând ca experții scopul clasificării
recrutați să contribuie cu inputuri, revizuiri, comentarii la versiunea preliminară a Metodologiei, instituționale și
predată de Banca Mondială în luna decembrie 2017. Proiectul de HG, conținând această ierarhizării
metodologie, se va pilota la nivelul universităților. În urma rezultatelor pilotării și a dezbaterilor, programelor de
se va finaliza proiectul de HG privind aprobarea Metodologiei de evaluare a universităților în studii. (M.D.)
scopul clasificării instituționale și ierarhizării programelor de studii și se va publica în Monitorul
Oficial. Se va implementa Metodologia și se va finaliza clasificarea instituțională și ierarhizarea Implementarea
programelor de studii. (M.D.) Metodologiei până
la finalizarea
clasificării
instituționale și
ierarhizării
programelor de
studii. (M.D.)
Extinderea formării de tip dual la nivel învățământului terțiar tehnic.

• Analiza posibilității extinderii formării de tip dual la nivelul învățământului terțiar din Nr. de universități
domeniul tehnic în care sunt
• Încurajarea înființării colegiilor terțiare nouniversitare organizate colegii
Această măsură își propune să contribuie la dezvoltarea unui sistem dual educațional și de care desfășoară
formare, care ar putea deveni o rută educațională alternativă pentru persoanele care nu au învăţământ terţiar 4 12 15 23
promovat examenul de bacalaureat și ar trebui să aibă o șansă de a-și continua parcursul nonuniversitar din
educațional. domeniul tehnic
2.1.1.2
În măsura în care aceste programe educaționale ar co-exista la nivel terțiar, atât în organizațiile
universitare, cât și non-universitare, acestea ar putea constitui o bază solidă pentru promovarea
accesului la educație, în special în zonele în care nivelul de studii este scăzut. Această măsură ar
putea fi finanțată în cadrul Programului Operațional Capital Uman, Axa 6, Obiectivul tematic 10.
Conform reglementărilor în vigoare, învăţământul terţiar nonuniversitar se organizează în şcoli
postliceale, în cadrul liceelor, ori în colegii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate
și sunt autorizate să funcţioneze provizoriu, acreditate şi evaluate periodic în condiţiile legii, de
către ARACIP.
106
Sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite;
burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate
Această măsură are ca scop acordarea de sprijin financiar în vederea creșterii accesului la
învățământul terțiar pe bază de merit (în funcție de tipurile diferite de admitere stabilite de Numărul de locuri
instituțiile de învățământ superior). În ultimii ani, statul a alocat, în medie, aproximativ 62.000 de la buget (licență)
2.1.2.1 locuri finanțate de la buget pentru înscrierile în anul întâi pentru programele de licență și 35.000 pentru fiecare an 62.000 59.000 58.000 57.000
pentru programele de master. Această măsură este finanțată de la bugetul de stat, finanțarea de Nr.
bază pentru programe de licență, cât și de masterat. La cele de mai sus, se adaugă reglementarile
din 2017, conform cărora, studenții cu rezultate foarte bune la învățătură, pot beneficia de burse
de performanță, pe toata durata anului universitar, din fondurile alocate de MEN. Eligibilitatea
studenților este stabilită prin reglementări interne, la nivel instituțional.
Suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți pe bază de merit cu un program Metodologie nouă
pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional de acordare a
1
Cercetările arată că persoanele care provin din medii sociale dezavantajate au un nivel de burselor
educație semnificativ mai scăzut decât ceilalți; prin urmare, un sistem de burse studențești Nr.
14 214
acordate pe bază de merit trebuie să fie suplimentat printr-un program de sprijin financiar acordat Număr de burse
pe bază de nevoi, pentru a asigura participarea constantă la programele educaționale, chiar și sociale
pentru acele persoane care nu ating în mod constant un nivel înalt de performanță academică.
2.1.2.2 Această măsură este finanțată prin finanțarea de bază pentru învățământul terțiar, precum și prin - - -
măsuri de asistență socială - burse sociale. Acțiunile afirmative, concretizate prin alocarea unui Număr de burse de
49 149
număr de locuri pentru studenții de etnie romă si pentru absolvenții de licee situate în mediul studiu
rural, în instituțiile de învățământ superior, trebuie să fie mai susținute. De asemenea, bursele
trebuie să fie acordate pe bază de nevoi, în special pentru studenții din familii cu venituri mici sau Număr burse de
din medii defavorizate. merit
14 749
În plus, conform reglementărilor emise de MEN, studenții pot cumula bursa de ajutor social cu
bursa de performanță, pe toata durata anului universitar.
Cadru metodologic
Măsuri extinse de sprijin social – subvenții pentru cazare și masă - finanțare complementară
pentru finanțarea
Această măsură își propune să ofere universităților resurse suficiente pentru a-și dezvolta în publică a
continuare serviciile pentru studenți, și anume cazare și masă, și, astfel, să sprijine participarea la universităților
2.1.2.3 învățământul superior, precum și mobilitatea națională a studenților și accesul pentru studenții 1 - - -
Nr.
care provin din zonele rurale sau din orașele unde nu se găsesc instituții de învățământ terțiar. Număr de subvenții
Această măsură este finanțată de la bugetul de stat, prin finanțarea complementară a individuale
învățământului terțiar. acordate
107
-
Nr. de studenți
sprijiniți
150000 200000 220000 230000
Nr.
150000
Implementarea unui program de credite pentru studenți (asigurarea finanțării, precum și a

reglementării la nivel național)
Strategie
Împrumuturile pentru studenți se află de multă vreme pe agenda de politici, chiar de dinainte de guvernamentală
adoptarea Legii Învățământului, în 2011. Cu toate acestea, acest program nu a fost operaționalizat privind
din cauza reticenței băncilor de a oferi un astfel de sprijin financiar, în principal din cauza lipsei subvenționarea
2.1.2.4 unui sprijin oficial din partea statului pentru o astfel de schemă de creditare. Întrucât programului de - 1 1 1
împrumuturile garantate de stat sunt în prezent folosite cu succes în alte domenii, cum ar fi piața credite pentru
de locuințe, o schemă de împrumuturi pentru studenți, garantate de stat, ar putea fi pusă în studenți
aplicare pentru a sprijini creditele financiare acordate studenților. Creditele ar putea include, de Nr.
asemenea, un contract cu caracter obligatoriu pentru studenții care le contractează, prin care -
aceștia să se angajeze că își finalizează programul de studii curent într-un orizont de timp
rezonabil.
Rată de participare
pentru studenții
netradiționali la
învățământul
Încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate (studenți maturi, din grupa de terțiar
vârstă 25-29 ani, precum și etnici români cu domiciliu în străinătate sau alte grupuri (corespunzătoare
dezavantajate) grupului de vârstă
Această măsură vizează oferirea de stimulente prin metodologia de finanțare de bază pentru 3,91 4,53 4,53 5
de 25-29 de ani,
2.1.2.5 universități, pentru a atrage studenți care provin din medii defavorizate, studenți non- care va deveni
tradiționali și alte grupuri subreprezentate. Metodologia actuală pentru alocarea de fonduri grupul de vârstă de
instituționale către universități include deja un indicator referitor la această măsură; prin 30-34 de ani în
urmare, această măsură ar putea fi dezvoltată mai mult. Fondurile ar putea proveni din anul 2020)
finanțarea instituțională de bază per student. %
0
Burse pentru etnici
români
108
Numărul total de
studenți din
grupurile sub-
reprezentate (din
mediul rural, 4500
studenți romi, cu 2415
nevoi speciale, 1274 4500 4700
maturi etc.) 257126
înmatriculați în
universitățile din
România .
Nr.
0
Platforme de
informare publică
Creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și
și date de acces la
rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la
cele bazate pe
reducerea abandonului școlar
audituri
2.1.2.6 Această măsură își propune să sprijine eforturile actuale ale ministerului de a oferi acces liber la independente de 0 1 1 1
date și informații pentru public, factori de decizie politică și potențiali beneficiari ai sistemului audiență
educațional. Această măsură va include Barometre de calitate, studii de monitorizare a Nr. de
studenților, studii Eurostudent și Eurograduate; măsura va fi finanțată prin Programul Operațional studii/anchete de
Capital Uman, Axa 6. opinie
0
Prin Programul Național de Construcții de interes public sau social – Construire cămine
Studențești, Subprogramul Instituții de Învățământ Superior de Stat, gestionat de Compania
Națională de Investiții se finanțează lucrările de construire a 30 de cămine studențești ale
instituțiilor de învățământ superior de stat. Lista universităților beneficiare a fost aprobată prin
OMDRAPFE nr. 6402/2017. Din lista inițială au fost eliminate SNSPA (neidentificare teren) și ANEF
Nr .de cămine
2.1.3.1 (neidentificare amplasament) și au fost propuse alte 2 universități: Universitatea din Oradea și
Nr. de cantine
Universitatea Maritimă din Constanța.
În anul 2017, au fost depuse solicitări pentru finanțarea a 30 de cămine, care totalizează 10.244
de locuri de cazare pentru 30 de instituții de învățământ superior de stat, din 13 centre
universitare. Pentru 12 dintre cele 30 de obiective, se află în contractare (achiziție publică)
serviciile de proiectare pentru întocmirea documentației tehnice de aprobare a indicatorilor, la
109
nivel de studiu de fezabilitate (sunt avansate: Univ. Vasile Alecsandri din Bacău, Univ. din Arad,
Univ. din Pitești, Univ. Ovidius Constanța, Univ. Dunărea de Jos, UPG Ploiești, USAMV Timișoara,
Univ. 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, UMF Tg. Mureș, Univ. Transilvania din Brașov, Univ.
Politehnică Timișoara și Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava).
În anul 2018, vor demara procedurile de achiziție a serviciilor de proiectare pentru întocmirea
documentației tehnice de aprobare a indicatorilor tehnico-economici pentru restul de 18
obiective și se vor aproba indicatorii tehnico-economici pentru cele 12 obiective de investiții, astfel
că vor demara procedurile de achiziție publică pentru contractarea de lucrări de execuție.
Programul 2.2: Promovarea de programe de studii de înaltă calitate, flexibile și corelate cu piața muncii
Revizuirea reglementărilor ministerului și ARACIS, ca organism care reglementează evaluarea

programelor de studii.
În 2017 sa fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 915 prin care se propune modificarea
Metodologei de evaluare externă, Standardele, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de
performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Aceste
standarde au fost modificate în 2015, la Conferinţa de la Erevan şi sunt asumate de toate cele 48
de ţări din Spaţiul European al Învăţământului Superior. Modificarea Metodologiei are rolul: a) De
a susține întărirea legăturii dintre componentele şi participanţii la viaţa comunităţii academice,
cadre didactice, personal nedidactic, studenţi, personal administrativ şi alţi actori interesaţi, în
vederea asigurării calităţii educaţiei, precum şi cu beneficiarii din toate sectoarele vieţii economice Cadre
și sociale pentru integrarea cu succes a absolvenţilor în viața profesională; b) De a pune de acord metodologice
standardele de evaluare a calităţii educaţiei în învăţământul superior cu noile standarde pentru acreditarea
2.2.1.1 Europene; (EXEMPLE: creşterea rolului studenţilor în evaluări, standrade şi indicatorii de și evaluarea 1 0 0 0
performanţă care susţin predare, învăţarea şi evaluarea centrate pe student; ridicarea nivelului de externă de calitate
independenţă a evaluărilor); c) De a permite compatibilizarea procedurilor de evaluare cu noi Nr.
modificări legislative recente, ca de exemplu evaluarea domeniilor de masterat etc. 0
Menţinerea calităţii ARACIS ca agenţie înregistrată în Registrul European al agenţiilor de asigurare
a calităţii în învăţământul superior (EQAR), obligaţie precizată prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, astfel cum a fost aprobată cu
modificări prin Legea nr. 87/2006 ca obligaţie a ARACIS este condiţionată de adaptarea
Metodologiei la noile ESG-2015.
Reglementarea și standardizarea competențelor și calificărilor de învățământ național superior
există pentru a promova analiza rezultatelor de învățare în cadrul curricurelor comparabile, așa
cum sunt livrate de diferiți furnizori, beneficiari, angajatori, cu privire la competențe și rezultatele
de învățare obținute. Așadar, scopul acestei activități va fi să se concentreze pe mecanisme de
110
creștere a relevanței curriculei, respectiv creștere a capacității de încadrare în muncă și a integrării
profesionale a absolvenților de facultate, răspunzând astfel la așteptările cetățenilor, ale
absolvenților și familiilor lor, precum și ale mediului de afaceri.
Evaluarea studiilor doctorale

Prin proiectul SIPOCA 16 –QAFIN, s-a realizat un draft - Versiune de lucru a recomandărilor privind
metodologia de evaluare pentru studii post-universitare: Programe doctorale. După pronunțarea
Curții Constituționale a României pe Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 96/2016. Va fi
pusă în dezbatere Metodologia de evaluare a școlilor doctorale.
Prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară Educație și Competențe, OS6.8, OS 6.9,
MEN intenționează depunerea unui proiect care vizeză Operaționalizarea sistemului național de
2.2.1.2 asigurare a calității studiilor universitare de doctorat din România prin evaluarea calității a 210 Cadru legal 1 210
școli doctorale din România. Evaluarea va fi realizată de către o agenție externă de asigurarea elaborat
calității pe baza unei metodologii care va viza, conform LEN: (a) performanța școlii doctorale şi a
capacității instituționale a IOSUD din care face parte școala doctorală (evaluată de către experții
agenției externe), (b) calitatea cercetării (evaluată de către experții CNCS) şi (c) calitatea resurselor
umane (evaluată de către experții CNATDCU).Evaluarea școlilor doctorale se va realiza în 2 etape:
(1) autoevaluare și (2) vizită de evaluare din partea experților (evaluarea externă), în conformitate
cu prevederile Metodologiei privind autorizarea, acreditarea si evaluarea periodică a școlilor
doctorale, pe domenii aprobată prin HG.
Exercițiul de raportare instituțională a datelor aferente indicatorilor de calitate, pe ramuri de

știință, în vederea alocării finanțării suplimentare de excelență
Așa cum se precizează în Legea Învățământului Național art. 216, rolul statului este de a stabili o Nr. de ramuri de
ierarhie a programelor de studii și de a utiliza stimulente financiare pentru a încuraja și a sprijini știință evaluate /
2.2.1.3 calitatea. Prin urmare, este important să se investească resurse publice în evaluarea anuală a 480 480 500 530
Nr.
programelor de studii și să se folosească mecanismul de finanțare suplimentară pentru a -
direcționa resursele acolo unde se înregistrează cele mai înalte niveluri de calitate. Evaluarea
națională în scopul de a elabora clasamentele se va finanța de la bugetul de stat și din Programele
Operaționale pentru Capital Uman și Capacitate Administrativă.
Stabilirea unui sistem de formare profesională inițială: măsura are ca scop finanțarea Nr de programe
2.2.1.4
Programelor de masterat didactic pentru a furniza cadre didactice bine pregătit, inclusiv -
stimulente financiare pentru elevii înscriși în aceste programe. Financiar susținută prin bugetul de Nr. de profesori
stat precum și prin Programul Capital Uman, obiectivul specific 6.2, în cadrul axei prioritare 6. -
111
Se are în vedere operaționalizarea masteratului didactic prin măsuri legislative privind creșterea
atractivității, astfel încât în luna iulie 2018, universitățile vor avea la dispoziție toate instrumentele
necesare pentru a pregăti dosarele de acreditare a Programelor de masterat didactic (ARACIS) și
înscrierea acestora în RNCIS (ANC). În acest fel, pentru masteratul didactic se va putea aplica
începând cu anul universitar 2019-2020.
Acțiuni de întreprins:
− Modificări legislative
− Extinderea standardelor profesionale ARACIS pt. funcțiile didactice /masteratul didactic
de la domeniul Științele Educației la celelalte domenii de studii
− Elaborarea competențelor pentru cariera didactică (ANC)
Elaborarea Planului național de învățământ
Promovarea excelenței prin acordarea de granturi de studii doctorale

Excelența în cercetare în învățământul superior este promovată prin finanțarea celui de-al treilea
ciclu Bologna, acordând prioritate domeniilor și universităților care înregistrează cele mai bune
performanțe. Studiile de doctorat ar trebui să fie finanțate în principal pe bază de merit; acestea
au cel mai ridicat impact atunci când sunt coordonate de către instituțiile cu cel mai ridicat grad
de încredere. Este important să se finanțeze studiile doctorale la un nivel care ar permite cel mai
mare impact, dar în același timp, este esențial să se acorde finanțarea numai instituțiilor care au
capacitatea de a oferi programe de doctorat autentice. In ianuarie 2018, a fost emis Ordinul
ministrului educației naționale ce vizează includerea in planurile de învățământ, pentru toate Nr. de granturi de
programele de studii universitare organizate în instituțiile de învățământ superior din sistemul studii doctorale
2.2.1.5 național de învățământ, a cursurilor de etică și integritate academică. 9671 9700 9700 10000
Nr.
În esența sa, acest act normativ prevede, începând cu anul universitar 2018 – 2019, obligativitatea 9.766
cursurilor de etică și integritate academică pentru studiile universitare de masterat și doctorat,
deoarece în aceste cicluri de studii universitare creația și cercetarea științifică individuală au
pondere majoritară. Prevederile ordinului menționat anterior vin să asigure, în mod structurat,
pentru promoțiile viitoare, începând cu anul I de studii, cunoștințele șn esența sa, acest act
normativ prevede, începând cu anul universitar 2018 – 2019, obligativitatea cursuriloei
universitare. În contextul celor prezentate anterior, ordinul completează cadrul normativ existent
care până acum prevedea doar obligativitatea evaluării lucrărilor științifice sub aspectul eticii
universitare, fără ca anterior să fie create, în mod obligatoriu, competențele necesare pentru cei
care le redactează.
112
Dezvoltarea de stimulente financiare pentru instituții care sunt considerate a fi dezvoltat noi
programe cu un potențial foarte bun în sensul deprinderii de competențe transversale și
antreprenoriale
Creșterea calității programelor de studii, inclusiv prin optimizarea componentei practice a
acestora, în vederea îmbunătățirii inserției absolvenților pe piața forței de muncă, presupune Ordin privind
oferirea de stimulente financiare instituțiilor în vederea îmbunătățirii integrării curriculare a organizarea și
competențelor transversale și antreprenoriale. In acest sens, prin Ordinul privind alocarea FDI, funcționarea
universităților pot depune proiecte ce vizează corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei societăților
muncii, respectiv promovarea unor programe noi de studii. În plus, urmare a aprobării în anul 2017 antreprenoriale
1 - - -
a Ordinului privind domeniile și specializările/programele de studii universitare corelate cu studențești (SAS)
sectoarele economice cu potențial de creștere în România, acesta a fost utilizat pentru
48 48
conceperea altor 2 ghiduri, care au parcurs etapa de consultare publica si se afla in proces de Numărul de SAS-uri
consultare cu DG EMPL, respectiv: Ghidul Solicitantului Condiții Specifice „Sprijin pentru Nr.
doctoranzi și cercetători postdoctorat” AP 6/PI 10.iv/OS 6.13 și Ghidul Solicitantului Condiţii 0
Specifice „Măsuri integrate pentru creșterea participării studenţilor din categorii vulnerabile la
programe antreprenoriale” AP 6/PI 10.ii/OS 6.7, 6.9 și 6.10
Finanțarea va veni de la Programul Operațional Capital Uman, prin fonduri care pot fi accesate în
mod direct de către instituțiile de învățământ superior.
Programul 2.3. Angajament strategic față de sectorul economic
Dezvoltarea unui program național de cercetare pentru inovare și antreprenoriat, pentru a

încuraja dialogul dintre învățământ și sectoarele economiei.
Agenda de cercetare din România, deși substanțială, rămâne în mare parte determinată de
curiozitate academică, mai degrabă decât de considerente comerciale. În mod colectiv, părțile
interesate de dezvoltarea economică a României (de exemplu învățământ, cercetare, mediul de Nr. de universități
afaceri, etc.) trebuie să colaboreze mai eficient pentru a se alinia în cadrul unei agende de participante la
cercetare și dezvoltare coordonate, bazate pe punctele forte existente și care să abordeze și exercițiul de
2.3.1.1 aspectele de îmbunătățit, în special în legătură cu dezvoltarea coordonată a noii Strategii de evaluare a 26 35 .... ....
Cercetare și Inovare (de exemplu, inclusiv un cadru privind proprietatea intelectuală, procesul de potențialului
comercializare etc.). antreprenorial și
Participarea României ( MEN +JAR) la exercițiul HEInnovate, inițiat de către OECD și Comisia inovativ al
Europeană în vederea evaluării potențialului antreprenorial și inovativ al universităților, exercițiu universităților
care se va finaliza în 2018 cu un raport de țară. Se estimează că numărul universităților care 0
implementează inițiative instituționale în vederea creșterii potențialului antreprenorial și inovativ
va fi în creștere, chiar și după finalizarea exercițiului HEInnovate.
113
Numărul IÎT
angajate în procese
de proiectare și
revizuire
curriculară pentru
Revizuirea curriculumului, în vederea concentrării pe competențele și aptitudinile cerute pe
competențele și
piața muncii
aptitudinile cerute
Fondul de Dezvoltare Instituțională va fi canalizat către instituții și programe care să demonstreze pe piața muncii
2.3.1.2 legătura cu angajatorii și cu asociațiile patronale, în scopul de a oferi programe care includ stagii 50 100 150 200
mai relevante și mai bine organizate. In acest sens, prin Ordinul privind alocarea FDI, universităților Număr de proiecte
pot depune proiecte ce vizează corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii, respectiv finanțate prin FDI,
promovarea unor programe noi de studii. pentru revizuirea
curriculară și
adaptarea
programelor la
cerințele pieței
muncii.
Fondul de dezvoltare instituțională

Conform Ordinului privind metodologia de utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a
universităţilor de stat, începând cu anul 2017, universitățile pot depune proiecte ce vizează:
a) echitate socială - creşterea incluziunii sociale şi sporirea accesului la învăţământul
superior (inclusiv cele privitoare la consilierea şi orientarea în carieră);
b) internaţionalizarea învăţământului superior din România;
c) asigurarea transparenţei în gestiunea studenţilor şi implementarea Registrului matricol
unic al universităţilor din România; Proiecte finanțate
2.3.1.3
d) asigurarea funcţionării în bune condiţii a grădinilor botanice universitare, a staţiunilor prin FDI
didactice, a bazelor de practică şi a altor infrastructuri de susţinere a activităţilor didactice
şi de cercetare;
e) înfiinţarea şi susţinerea activităţilor societăţilor antreprenoriale studenţeşti (SAS) din
subordinea universităţilor;
f) creşterea capacităţii instituţionale;
g) îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice, inclusiv a respectării deontologiei şi eticii
academice;
114
h) corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii;
i) promovarea unor programe noi de studii;
j) cultivarea legăturilor cu comunitatea locală şi/sau regională;
k) dezvoltarea programelor de studii;
l) crearea sistemului informatic de gestiune educaţională integrată
Numirea unei persoane de contact cu mediul de afaceri la nivelul fiecărei instituții; universitățile
Nr. de poziții
și alte instituții post-secundare dezvoltă planuri pentru a consolida legăturile cu comunitatea de
ocupate în cadrul
afaceri
organizațiilor
2.3.1.4 Cele mai multe instituții au deja un birou cu un tip de funcție de transfer de tehnologie sau de 48 48 48 48
educaționale
relații cu mediul de afaceri; cu toate acestea, în prea multe cazuri, aceste birouri consumă timp cu Nr.
procesarea de contracte, mai degrabă decât cu activitățile de consolidare a legăturilor propriu- 0
zise. Această măsură va fi finanțată prin Programul Operațional Capital Uman, Axa 6.
Elaborarea unui protocol interinstituțional cu privire la implementarea unui sistem de

trasabilitate între sistemul educațional și piața muncii
Se va realiza un protocol privind interconectarea datelor de educație cu cele de piața muncii.

Se vor dezvolta un studiu privind angajatorii și competențele așteptate de aceștia, precum și studii Protocol elaborat
2.3.1.5 de monitorizare a absolvenților, ce vor fi puse în aplicare cât mai curând posibil, pentru a evalua Nr. 0 1 1 1
mai bine performanța în ceea ce privește consolidarea competențelor care facilitează găsirea unui 0
loc de muncă și transferul de tehnologie în rândul studenților. În cele din urmă, obiectivul va fi de
a utiliza acest instrument, precum și instrumentele conexe, în cadrul unui observator al pieței
muncii, pe deplin realizat, ceea ce va oferi o evaluare constantă și actualizată privind mediul de
muncă și piața muncii.
0
Sprijin financiar pentru digitalizare și dezvoltarea programelor TIC.
Nr. de cereri de
O altă contribuție strategică cheie din partea guvernului României va consta în îmbunătățirea finanțare depuse
infrastructurii informatice, pe care se bazează programele de studii la distanță și de învățare mixtă, de universități și
în special pentru a permite o livrare mai bună și mai rapidă a conținutului audio și video. Astfel, aprobate pentru
2.3.1.6 programele vor deveni mult mai atractive pentru studenți, dar acest lucru nu ar trebui să aibă loc 0 1 1 1
stimularea
înainte de revizuirea normelor privind învățământul la distanță. Având în vedere situația prezentă, digitalizării în
îmbunătățirea infrastructurii nu ar fi foarte relevantă, având în vedere că există atât de multe învățământul
reglementări care inhibă exploatarea resurselor de învățare la distanță pe scară largă. Această superior
măsură ar trebui să fie, de asemenea, coordonată cu eforturile de modificare a metodologiilor
115
existente privind acreditarea și finanțarea publică a învățământului superior. Această măsură va fi
finanțată prin Programul Operațional Capital Uman, Axa 6.
Se vor încuraja instituțiile de învățământ superior să aplice pentru finanțarea, din Fonduri
Europene prin Programul Operațional Capital Uman, a unor proiecte care vizează:
- Formarea cadrelor didactice care vor utiliza tehnologii digitale/TIC în predarea
disciplinei
- Crearea de conținuturi digitale ale disciplinelor
- Crearea de platforme on-line pentru acces distribuit actorilor interesați de digitalizarea
în procesul de predare/învățare
Totodată, informațiile privind impactul utilizării tehnologiilor digitale asupra predării/învățării pot
fi rezultatul unor astfel de proiecte care gestionează prin mijloace proprii evaluările de impact.
Programul 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în domeniul formării profesionale
Dezvoltarea și implementarea unei strategii de promovare și conștientizare cu privire la

beneficiile participării la formarea profesională initială și continuă, dezvoltare carierei și
recunoașterea și echivalarea învățării non-formale și informale
Dezvoltarea unei strategii de promovare și de sensibilizare cu privire la beneficiile dezvoltării
carierei trebuie dublată de o strategie și de o infrastructură pentru recunoașterea rezultatelor Nr. de strategii
3.1.1.1 învățării formale și informale. Astfel, această măsură va sprijini elaborarea unei strategii care să Nr.0 0 1 1 1
prezinte beneficiile dezvoltării carierei și oportunitățile recunoașterii cunoștințelor dobândite
anterior. În plus, ar trebui prevăzute măsuri pentru a informa potențialii beneficiari cu privire la
avantajele procesului de evaluare și certificare, în special pentru cei cu un nivel de calificare mai
scăzut, pentru care evaluarea și certificarea competențelor ar putea deveni o oportunitate reală
în vederea îmbunătățirii situației lor pe piața muncii.
Campanii de promovare a formării profesionale în răndul elevilor claselor V- VIII, precum și Numărul de elevi 25.000 30.000 30.000 33.000
dezvoltarea unor instrumente de lucru pentru definirea profilului absolventului de gimnaziu clasele V- VIII
compatibil cu opțiunea pentru formare profesională inițială Nr.-
3.1.1.2 Această măsură își propune:
a) dezvoltarea și diseminarea de materiale informative și promoționale;
b) diseminarea de bune practici și prezentarea de exemple de absolvenți ai sistemului de formare
profesională care au succes în carieră.
Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverse părți interesate la nivel național, regional Numărul de
3.1.2.1 15 25 25 25
și local. parteneriate
116
Această măsură vizează coordonarea diverselor părți interesate care oferă consiliere în carieră și Nr.0
orientare în învățământul secundar și terțiar non-universitar. Ea va include instituții cum ar fi
Centrele de Resurse și Asistență Educațională din județe/din municipiul București. În plus, măsura
va avea ca scop dezvoltarea și extinderea rețelei de centre de informare, consiliere și orientare în
carieră în zonele urbane și rurale, în vederea creșterii participării la învățământul profesional și
tehnic, cu accent pe grupurile dezavantajate
Furnizarea de programe de formare pentru profesioniștii cu responsabilități în ceea ce privește

oferirea de informații, orientare și consiliere în carieră
Numărul de
3.1.2.2 În cadrul acestei măsuri se vor dezvolta programe de formare profesională în scopul de a forma și participanți 750 1000 1000 1100
profesionaliza un număr de persoane cu responsabilități în ceea ce privește furnizarea de Nr.0
informații, consiliere în carieră, precum și pentru personalul centrelor de consiliere, consilieri
școlari și diriginți.
Sprijinirea participării la educație și formare profesională prin plata burselor pentru toți elevii
înscriși în acest tip de formare (bursa profesională)
Măsura este deja finanțată din bugetul de stat ca stimulent pentru participarea tinerilor la Numărul de burse
3.1.2.3 educație și formare profesională. Acest stimulent (bursă profesională) se plătește tuturor elevilor Nr.48.000 55.000 61.000 61.000 61.500
indiferent de veniturile părinților lor, dar cu condiția ca elevii să aibă un anumit număr de prezențe
pe lună. Este un mod de a promova în mod direct participarea prin creșterea costului de
oportunitate al nefrecventării școlii.
Sprijin pentru plata costurilor cu cazarea/transportul și masa pentru tinerii din zonele rurale și
defavorizate, persoane de etnie romă și persoane cu dezabilități sau aparținând altor grupuri
vulnerabile înscrise în formarea profesională în campusuri școlare/școli profesionale și
tehnice/unități de învățământ care școlarizează elevi în sistem dual. Numărul de tineri
3.1.2.4 38.000 42.000 42.000 45.000
Această măsură își propune să acopere costurile aferente participării școlare pentru elevii din Nr.-
categoriile defavorizate, pentru a încuraja participarea acestora în număr mai mare și pentru a
spori accesul. Măsura va fi finanțată de la bugetul de stat, prin extinderea furnizării efective a unor
astfel de servicii.
Extinderea metodelor de învățare care dezvoltă competențe antreprenoriale ale participanților Nr. de firme de
la programele de formare prin firma de exrcițiu exercițiu
3.1.2.5 Măsura urmărește îmbunătățirea și dezvoltarea platformei ROCT, ca instrument de dezvoltare a înregistrate în
competențelor antreprenoriale ale elevilor, precum și organizarea și derularea de competiții în cadrul platformei
antreprenoriat. ROCT
117
Numărul de
competiții
antreprenoriale
Actualizarea/Elaborarea de noi standarde ocupaționale/standarde de pregătire profesională
Această măsură vizează revizuirea periodică a metodologiei pentru dezvoltarea de instrumente
Număr de
pentru descrierea ocupațiilor și calificărilor, indiferent de ruta de formare, în termeni de
standarde revizuite
3.2.1.1 rezultatele ale învățării pentru educație și formăre profesională inițială și continuă. De asemenea, 20 50 50 60
Nr.0
se dorește ca Registrul Național al Calificărilor să devină operațional și să se dezvolte un mecanism
de corelare a calificărilor primite în țară și în străinătate. Numărul de standarde revizuite vor
reprezenta principalul indicator de rezultat imediat
Elaborarea curriculei și a auxiliarelor curriculare pentru fiecare dintre domeniile de 1500 2000 2000 2200
calificare/calificări în sistemul de formare profesională inițială
Această măsură are ca scop dezvoltarea/revizuirea fundamentelor curriculei actuale a educației Numărul de
3.2.1.2 și formării profesionale: calificări, standarde de formare profesională, planuri de școlarizare, programe
programele analitice, materiale curriculare auxiliare, din punct de vedere al relevanței pe piața Nr.-
muncii, în primul rând pentru economia „verde” și dezvoltarea sectoarelor naționale prioritare.
Măsurarea se va baza pe numărul de standarde de formare profesională, de documente
curriculare, precum și de materiale de predare/învățare.
Efectuarea de studii și cercetări periodice pentru anticiparea nevoilor de calificări și de 1 2 2 2

competențe solicitate pe piața muncii și actualizarea documentelor de planificare strategică a
IPT
Se vor efectua o serie de studii și cercetări de prognoză/predictive, pentru a realiza o evaluare Numărul de studii
3.2.1.3 inițială a calificărilor și competențelor cerute pe piața muncii pentru a determina tendințele pe Nr.-
termen scurt și pe termen mediu. Acest lucru este necesar pentru a planifica oferta educațională
în direcția formării competențelor cerute de piața muncii. In plus, se vor elabora, revizui și pune
în aplicare documente pentru planificarea nevoilor de educație și formare profesională la nivel
local, național și regional.
Crearea unui mecanism național de monitorizare a inserției și retenției profesionale a - 1 1 1

absolvenților sistemului de educație și formare profesională inițială Numărul de
3.2.1.4 Crearea și punerea în funcțiune a unui instrument online pentru realizarea unui sondaj național mecanisme
pe scară largă, compus din mai multe module, cu posibilitatea de a înregistra un număr mare de Nr.-
răspunsuri, pentru a realiza o monitorizare eficientă la nivel național și pentru a putea elabora o
118
bază de date națională cu suficiente date încât să permită comparații și stabilirea unor puncte de
referință.
Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă inclusiv - 1 1 1
prin monitorizarea contractelor de instruire practică
Valoarea învățării la locul de muncă pentru facilitarea inserției profesionale a tinerilor este Numărul de
3.2.2.1 recunoscută în mod categoric. Numărul de cursanți înscriși în programele de educație și formare mecanisme
profesională cu o componentă semnificativă de învățare la locul de muncă este în continuă Nr.-
creștere. Asigurarea calității învățării la locul de muncă este extrem de importantă pentru succesul
acestor programe. Acest lucru presupune un cadru de reglementare clar, precum și standardele
de calitate bine definite și asumate, cu roluri și responsabilități pentru diferiții participanți.
Dezvoltarea unui mecanism pentru monitorizarea, evaluarea și revizuirea calității sistemului de

3.2.2.2
învățământ profesional și tehnic și a învățământului profesional dual
Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității în domeniul formării profesionale inițiale - 1 1 1

Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme solide de asigurare a calității, care să asigure
furnizarea educației și formării profesionale, sunt esențiale pentru consolidarea încrederii în
calificări la nivel național și european. Pentru a aborda această provocare, s-a elaborat un cadru
de asigurare a calității în domeniul învățământului profesional și tehnic; acesta este pe deplin Numărul de
3.2.2.3 implementat la nivel național, în toate școlile care oferă IPTI, începând cu anul școlar 2006-2007. mecanisme
Cu toate acestea, în domeniul învățământului profesional și tehnic, diferitele inițiative în domeniul Nr.-
asigurării calității nu au condus la consolidarea unei abordări coerente la nivel de sistem. Prin
urmare, este important să se dezvolte un mecanism de asigurare a calității în domeniul
învățământului profesional și tehnic, inclusiv o combinație între autoevaluare și evaluare externă;
acestea ar putea ajuta IPTC să fie relevant și eficace.
Dezvoltarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământul profesional și - 1 1 1

tehnic
Pentru a consolida încrederea în calificările oferite în sistemul de educație și formare profesională, Numărul de
3.2.2.4 trebuie să se asigure validitatea, fiabilitatea și imparțialitatea proceselor de certificare. Această mecanisme
măsură vizează dezvoltarea și implementarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării Nr.-
în învățământul profesional și tehnic inițial și continuu, cu o participare largă și activă din partea
angajatorilor.
Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor didactice, Numărul de centre 1 1 1 1
3.2.2.5
formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor de practică Nr.-
119
Această măsură are scopul de a consolida capacitatea de formare a cadrelor didactice în domeniul
educației și formării profesionale și al învățării pe tot parcursul vieții, prin înființarea unui centru
național de dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice și a formatorilor de programe
de educație și formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții. Centrul se va adresa, de
asemenea, tutorilor din partea angajatorilor care asigură formarea profesională, pentru a putea
asigura dezvoltarea coerentă și consecventă a competențelor persoanelor cu responsabilități în
asigurarea formării profesionale. Centrul va stabili standardele și curricula pentru formarea
profesorilor.
Referitor la Programul 3.2. – măsura Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru
formarea continuă a cadrelor didactice, formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor, este
necesară decizie la nivel de ministru, întrucât:
1. Conform HG nr. 604/2001 se înființează Centrul Național de Formare a Personalului din
Învățământul Preuniversitar (CNFP), instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea
Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
2. Conform Legii nr. 329/2009, CNFP este instituţie desfiinţată iar atribuţiile acesteia sunt
transferate către structura rezultată - Direcţia Generală – CNFP, nou înfiinţată în cadrul MECI,
finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul MECI.
3. Conform HG nr. 1411/03.12.2009 (art.X), se modifică HG nr. 604/2001 şi se aplică
reglementările Legii nr. 329/2009: se înfiinţează CNFP care funcţionează la nivel de direcţie
generală în structura MECI.
4. Conform HG nr. 81/09.02.2010, privind organizarea şi funcţionarea MECTS, CNFP
funcţionează la nivel de Direcţie Generală a MECTS.
5. Prin HG nr. 859/23.08.2010 de modificare a HG nr. 81/2010, privind organizarea şi
funcţionarea MECTS, CNFP nu mai funcţionează la nivel de Direcţie Generală a MECTS, iar
atribuţiile acesteia sunt preluate de către Direcţia Formare Continuă a Personalului din
Învăţământul Preuniversitar din cadrul Direcţiei Generale Management, Resurse Umane şi
Reţea Şcolară.
Necesară clarificare, a existat CENTRUL NAȚIONAL DE FORMARE A PERSONALULUI DIN
ÎMVAȚAMÂNTUL PREUNIVERSITAR, care a fost preluat și integrat în cadrul ministerului educației
conform precizărilor de mai sus. Actualmente, în cadrul MEN, prin DGISSEP-DITPV se derulează
procesul de acreditare și evaluare periodică a furnizorilor de formare continuă și a programelor
de formare oferite de aceștia personalului didactic din învățământul preuniversitar.
Legislație specifică:
•Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
120
•Ordinul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului - MECTS nr. 5564/2011 privind
aprobarea Metodologiei de acreditare și evaluare periodică a furnizorilor de formare continuă și
a programelor de formare oferite de aceștia, cu modificările și completările ulterioare.
Numărul de:
-furnizori acreditați 76
de formare
-programe de
Dezvoltarea și oferirea de programe de formare continuă pentru formatori și cadre didactice și formare acreditate 143
personalul operatorilor economici implicați în formarea profesională inițială -furnizori care au
derulat programe
Măsura își propune să dezvolte o serie de programe de formare a formatorilor și a cadrelor
formare continuă 149
didactice, cu scopul: (1) corelării între standardele ocupaționale, standardele de formare
acreditat
profesională și curriculă, (2) dezvoltării competențelor profesionale prin formare la locul de
-programe
3.2.2.6 muncă, (3) dezvoltării cooperării inter-instituționale între furnizorii de formare profesională
acreditate derulate
precum și a parteneriatelor cu angajatorii, în special pentru evaluarea rezultatelor învățării
-cadre didactice 482
dobândite în contexte de învățare non-formale și informale. Se vor dezvolta o serie de programe
formate în
și se va oferi formare pentru mai mulți formatori și cadre didactice.
programe
acreditate MEN 69 616
-nr. cadre didactice
participante la
mobilități
ERASMUS+
echivalate cu
credite 121
Dezvoltarea de mecanisme pentru finanțarea publică și privată precum și a structurilor de

cooperare sectorială/parteneriatelor în domeniul formării profesionale inițiale
Se vor elabora mecanisme, inclusiv cadrul legal, procedurile și facilitățile de finanțare a cooperării Numărul de cadre
3.2.2.7 între sectorul public și cel privat în domeniul livrării de programe de formare profesională, legale - 1 1 1
incluzând, dar fără a se limita la comitete sectoriale, consorții regionale, comitete locale pentru Nr.-
dezvoltarea parteneriatului social. Astfel, se vor crea cadrul și condițiile legale pentru finanțarea
educației și formării profesionale și a învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv prevederi pentru
121
sistemul dual de formare, la inițiativa și prin consultare cu ANFPISDR, conform strategiei
instituționale de dezvoltare a învățământului dual.
Nr. de unități de
Sprijinirea modernizării unităților de învățământ profesional și tehnic și a atelierelor de practică. învățământ
3.2.3.1 - 420 600
Asigurarea materialelor și consumabilelor pentru examene de certificare cuprinse în
program
Programul 3.3. Acces și stimulente pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții; calitate și relevanță; parteneriate pentru o mai bună promovare și informare
Numărul de
angajați care au
Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții competențe reduse
și alți adulți care
Această măsură vizează sprijinirea participării la educație și formare pentru aproximativ 45.000
participă la
adulți, persoane care au abandonat timpuriu școala, cu un nivel de calificare scăzut, în vederea
formare pentru
3.3.1.1 dobândirii de competențe de bază sau transversale; 100000 150000 150000 170000
competențe
ANFPISDR va dezvolta un program de promovare a învățământului dual pentru tineri cu vârsta de transversale cu
până la 26 de ani, absolvenți ai gimnaziului, care nu au finalizat un sistem de formare profesională sprijin din tichete
inițială, pentru a fi incluși în sistemul de învățământ dual.(ANOFM) de valoare,
subvenții
Nr. 0
Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa
învățarea pe tot parcursul vieții la nivel comunitar
Baza legală:
- art. 343 şi art. 344 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare;
- art. 23 din Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare şi funcţionare a
3.3.1.2 centrelor comunitare de învăţare permanentă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. Numărul de CCIP 20 30 30 35
598/2017, Nr.1
În conformitate cu:
- art. 12. alin (3) din Hotărârea de Guvern nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările și completările ulterioare;
- art. 17 alin. (3) din Hotărârea de Guvern nr. 12/2017 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Muncii și Justiției Sociale, cu modificările și completările ulterioare,
122
a fost elaborat și propus spre aprobare ORDINUL comun al Ministerului Educaţiei Naţionale și al
Ministerului Muncii și Justiţiei Sociale privind aprobarea instrucțiunilor specifice de acreditare și
evaluare periodică a centrelor comunitare de învăţare permanentă (CCIP).
În prezent, acesta, se află în circuitul de avizare/aprobare la Ministerul Educației Naționale,
urmând ca după finalizarea procedurii, să fie înaintat spre aprobare și la Ministerul Muncii și
Justiţiei Sociale.
Dezvoltarea metodelor de învățare care ajută la dezvoltarea competențelor antreprenoriale.

Această măsură își propune finanțarea organizării de concursuri pentru planuri de afaceri în cadrul Numărul de
3.3.1.3 programelor de formare, și de asemenea, organizarea și participarea la târguri naționale și societăți fictive 700 1000 1000 1200
internaționale pentru firme pilot/simulate pentru a testa competitivitatea soluțiilor /planurilor Nr.-
elaborate.
Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării 1 1 1 1

non-formale și informale Numărul de
3.3.1.4 Cadrul legal actual de asigurare a calității în educație și formare ar trebui revizuit pentru a include mecanisme
mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale și Nr.-
informale, ceea ce ar conferi un plus de eficacitate acestei recunoașteri.
Revizuirea metodologiei pentru recunoașterea învățării non-formale și informale

Recunoașterea rezultatelor învățării non-formale și informale nu se poate face decât dacă există
Numărul de
un cadru legal clar, reprezentat de o metodologie operațională ce prevede mecanismele și
3.3.1.5 metodologii 1 1 1 1
mijloacele care conduc la recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării. Această măsură va
Nr.0
viza dezvoltarea metodologiei, consultarea publică și însușirea observațiilor pertinente și
adoptarea.
Dezvoltarea unei rețele de centre pentru evaluarea și certificarea cunoștințelor dobândite

Numărul de centre
anterior
autorizate, complet
Un sistem bine pus la punct de recunoaștere a cunoștințelor dobândite anterior este esențial funcționale care
pentru utilizarea eficientă a unui Cadru Național al Calificărilor. România trebuie să-și evaluează
3.3.1.6 perfecționeze modelul de recunoaștere a cunoștințelor dobândite anterior. Această măsură își recunoașterea
propune să pună bazele unei rețele de centre de testare și certificare a rezultatelor învățării 10 10 8 8
învățării sau a
dobândite în contexte non-formale și informale. Capacitatea administrativă a centrelor de cunoștințelor
evaluare existente trebuie consolidată, astfel încât acestea să fie în măsură să recunoască dobândite anterior
învățarea dobândită în contexte non-formale și informale. Acoperirea geografică limitată a acestor Nr. -
centre reprezintă o barieră importantă pentru îmbunătățirea structurii de recunoaștere a
123
învățării. Această măsură își propune să sprijine aproximativ 210 de centre de evaluare/calificare
și să ofere asistență tehnică Agenției Naționale pentru Calificări, în vederea dezvoltării
mecanismului de recunoaștere, validare și certificare a cunoștințelor dobândite anterior (3 etape:
proiectare, pilotare și punere în aplicare).
Formarea personalului responsabil cu recunoașterea și validarea învățării non-formale și

informale. Numărul de
3.3.1.7 angajați formați 250 150 50
Această măsură va fi aplicată în urma adoptării cadrului legal, pentru a asigura resursele umane 50
Nr. -
și, prin urmare, capacitatea instituțională pentru procesul de recunoaștere propriu-zis.
Extinderea învățării reciproce și a schimburilor de bune practici

Această își propune înființarea unei rețele de cooperare regională, în scopul de a face schimb de Numărul de rețele
3.3.1.8 bune practici în domeniul educației și formării profesionale; aceasta va viza dezvoltatori de de cooperare 23 23 25 28
programe, formatori, profesori și tutori și va fi susținută de o platformă on-line și de asistență Nr. -
pentru mobilitățile formatorilor.
Numărul de
studenți care
participă la
10500
programe de 9100 9500 10000
mobilitate
Erasmus+
Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene
6500
Această măsură își propune asigurarea accesului, prin facilitarea informațiilor si gestionarea Numărul de
proiectelor, la programul de mobilitate ERASMUS +, finanțat prin programul UE Erasmus+, pentru 8500
personal didactic si 6580 7500 8300
25.000 de adulți (personal universitar și preuniversitar didactic si didactic auxiliar, directori, nedidactic din
3.3.2.1 consilieri, formatori, inspectori, lucrători în domeniul tineretului etc.). De asemenea, măsura educație care
intenționează să ofere acces la programul de mobilitate Erasmus+ si pentru 38.000 de studenti participa in
din invatamantul universitar, precum si pentru 20 000 de elevi din invatamantul profesional si mobilități
tehnic si din cel vocational, , în vederea dobândirii de competențe practice/tehnice. ANPCDEFP+ Erasmus+
Florin Gheorghe Marginean 4970
Numar de elevi din
6000
IPT+Vocational 4700 4800 5500
(VET) participanti la
mobilitati in
Erasmus+
124
3700
Programul 4.1: Sprijinirea elevilor în vederea facilitării tranziției și accesului la învățământul superior
Intervenții la nivelul școlilor - granturi necompetitive pentru liceele care necesită îmbunătățirea
performanțelor. Acest demers ar permite ca aproximativ 80% din liceele de stat din România să
Numărul de licee
beneficieze de această măsură. Valoarea medie estimată a granturilor care urmează să fie alocate
care beneficiază de
4.1.1.1 pentru fiecare liceu public este de 100.000 de euro, granturile mai mari mergând către liceele 265 265 1070 1070
granturi din
publice care au mai mare nevoie. Granturile vor fi acordate pe o perioadă de 4 ani, pentru a
proiectul ROSE
permite efectuarea activităților care au ca scop sprijinirea elevilor între clasa a IX-a și XII-a (sau alți
0
ani terminali,).
Intervenții sistemice. Revizuirea programelor școlare pentru învățământul secundar superior
Această măsură va finanța asistență tehnică pentru Institutul de Științe ale Educației (ISE), pentru Nr. de programe
0 0
4.1.1.2 a revizui programele școlare pentru învățământul secundar superior, inclusiv, peste 350 de școlare revizuite 250 350
programe de studiu pentru clasele IX-XII, pentru toate cele trei filiere. Acest proces se va desfășura Nr. -
în conformitate cu revizuirile curriculare pentru clasele I-VIII.
Număr de
formatori formați
Dezvoltare profesională pentru cadre didactice și directori de unități de învățământ. Această 0 0 46 100
măsură va sprijini programe de formare și dezvoltare profesională pentru profesorii și directorii Număr de cadre
din liceele publice din România. Formarea va avea în vedere implementarea și adaptarea didactice formate
curriculumului revizuit la nevoile și abilitățile elevilor (educație incluzivă), aplicarea metodelor de 0 0 10.000 35.000
4.1.1.3 Nr. de Case ale
predare centrate pe elev, formarea competențelor interculturale și evaluarea formativă. Corpului Didactic
echipate cu
Creșterea calității formării prin dotarea CCD. facilități de
42 42 42 42
formare
Nr. 0
Nr. de persoane
0 0 25 50
din MEN/ CNEE
Revizuirea itemilor de evaluare pentru evaluarea națională și examenul de bacalaureat și
formate
creșterea capacității instituționale a CNEE . Această măsură sprijină revizuirea și modernizarea
4.1.1.4 -
acestor două evaluări, precum și formarea pentru personalul relevant al MEN și CNEE cu privire la
Număr de
teoria și metodologia de testare.
discipline de
0 0 10 34
examen pentru
125
care s-au revizuit
itemii de evaluare
-
Evaluarea rezultatelor învățării elevilor la finalul clasei a X-a. Structură și Metodolo

Această măsură va sprijini, de asemenea, dezvoltarea și administrarea, de două ori, ale unei metodologie de gie Testare
testări la nivel național, cu miză mică, pe bază de eșantion de elevi din clasa a X-a, după finalizarea organizare a elaborată administrat
4.1.1.5 - -
perioadei de învățământ obligatoriu. Această evaluare de tip non-examen, realizată în clasa a X-a, testării și ă
ar permite Ministerului Educației să monitorizeze progresul învățării la finalul învățământului Testare acceptată
obligatoriu. administrată de MEN
Procedură de
achiziție servicii de Servicii de
consultanță consultanț
Strategie de ă
Procedură
informare și contractat
Campanii de informare și conștientizare privind importanța educației. de
comunicare e
Slaba motivare în rândul elevilor și cadrelor didactice a fost identificată ca fiind o constrângere achiziție
Strategie
majoră pentru calitatea educației și rezultatele elevilor, în special în licee cu performanțe scăzute. servicii de
4.1.1.6 Număr de de 20 20
Această subcomponentă va sprijini campanii de informare pe scară largă, destinate sensibilizării consultanț
evenimente, informare
elevilor și profesorilor în ceea ce privește importanța școlarizării la nivelul secundar superior și ă
newsletters, și
terțiar. lansată
articole de presă, comunicar
-
programe radio, e
videoclipuri, aprobată
panouri de afișare,
postere etc.
Numărul de
Intervenții la nivelul universităților și programe de vară de tip
facultăți care
Schema de granturi non-competitive pentru universități.
beneficiază de
Granturile non-competitive au ca scop sprijinirea facultăților publice eligibile pentru a
4.1.1.7 granturi pentru
implementa programe remediale, tutorat, consiliere, servicii de îndrumare și sprijin, servicii de
studenți în situații
coaching, ateliere de lucru în domenii specifice, precum și campanii de sensibilizare care vizează
de risc 60 60 311 251
studenții în situație de risc.
Nr. 0
126
Schema de granturi competitive pentru universități - programe de vară tip punte vizează
sprijinirea facultăților în organizarea activităților de vară de nivel terțiar pentru elevi de liceu, cum Nr. de programe
4.1.1.8 12768 127 640 513
ar fi, dar fără a se limita la cursuri organizate în campusuri pentru elevii din licee publice, cu accent Nr.0
pe studenții în situație de risc / provenind din categorii dezavantajate.
Schema de granturi competitive pentru universități - centre de învățare vizează consolidarea

mecanismelor de sprijin disponibile pentru studenții în situație de risc. Fiecare centru de învățare Numărul de
ar urma să fie conceput pornind de la principalii factori care contribuie la performanțele scăzute universități care
4.1.1.9 ale studenților și la abandonul din primii ani de facultate, inclusiv pregătirea slabă din beneficiază de 12 24 24 12
învățământul secundar superior, abilități de studiu insuficient dezvoltate, expunerea limitată la centre de învățare
noi discipline academice, precum și lipsa de familiarizare cu normele pedagogice (dimensiunea Nr.0
colectivului de studenți, durata, nivelul sarcinilor de lucru și altele) la nivel universitar.
Programul 5.1. Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale
Măsuri ce vizează modernizarea sa instituțională; creșterea eficacității; consolidarea proceselor și procedurilor instituționale
Funcționarea efectivă și eficientă a departamentelor din structura organizatorică a
MEN/Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor aferente, pentru a permite
o elaborare mai bună a strategiilor și o implementare a PSI
Măsura urmărește să asigure stabilirea unui leadership clar în ceea ce privește elaborarea
politicilor SE (cu contribuții din partea departamentelor tehnice) precum și existența proceselor
și procedurilor de planificare, bugetare, monitorizare și de evaluare ce sprijină implementarea Organigramă și
5.1.1.1 politicilor. În acest scop, vor fi consolidate structura, funcțiile și responsabilitățile din cadrul MEN, ROF modificate 1 1
reglementate în Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF). Intenția este ca toate 2
procedurile de planificare și bugetare, precum și procedurile de monitorizare și evaluare, să fie
implementate în conformitate cu metodologia aprobată (implementare 100% la un nivel de
calitate adecvat), pe parcursul perioadei de implementare a planului strategic. Măsura este
finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul administrativ al MEN, în mod continuu, pentru
întreaga perioadă 2018-2021 și nu dispune de resurse specifice alocate (fiind o măsură de sprijin).
Asigurarea unui management performant la nivelul MEN, în concordanță cu obiectivele Număr proceduri
5.1.1.2 existente și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice, în conforme la nivelul 100% 100% 100% 100%
mod economic, eficient şi eficace, prin aplicarea standardelor sistemului de control MEN
68
Fiecare program de vară presupune participarea a minimum 25 de elevi, pe parcursul unui singur an de proiect. Numărul de programe de vară va fi astfel diferit de numărul
de sub-proiecte implementate.
127
intern/managerial. Măsura se referă la o componentă foarte importantă a activității MEN (de
audit, de control și de management al riscului) și sprijină dezvoltarea capacității operaționale în Număr de
domeniu. Beneficiarii sunt direcțiile, agențiile, unitățile, inspectoratele care desfășoară activități standarde
ce necesită dezvoltarea unei strategii de management al riscului, în conformitate cu procedurile implementate
și standardele internaționale, precum și instrumente și mijloace pentru controlul procesului de
implementare. Prin aplicarea măsurii, administrația SE, vizează creșterea conformării acțiunilor Gradul de
entităților controlate cu standardele de prevenire a riscurilor, pe de o parte, precum și respectarea conformitate a
și îndeplinirea tuturor măsurilor din planurile de monitorizare specifice fiecărei unități planurilor de
responsabile cu activități de control, audit și inspecție. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, monitorizare
din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu specifice
dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin). %
100%
Măsuri ce vizează evaluarea performanței și management financiar
Asigurarea unui management care vizează creșterea eficienței utilizării bugetului MEN/
Elaborarea de programe bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea integrală a fondurilor
interne și externe alocate. gradul de
Măsura este menită să consolideze disciplina bugetară, în special în ceea ce privește identificarea conformare cu
nevoilor administrației SE , programarea resurselor bugetare interne (naționale) și externe (UE), programarea
5.1.2.1 100% 100% 100% 100%
și execuția bugetară a programului. Ministerul va consolida procesul de bugetare pe programe în bugetară anuală
perioada 2018-2021, pentru a fi în măsură să monitorizeze astfel performanțele structurilor %
interne și subordonate, în raport cu gradul de respectare a programării bugetare anuale. Măsura 100%
este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul administrativ al MEN, în mod continuu, pe
întreaga perioadă și nu dispune de resurse specifice alocate (fiind o măsură de sprijin).
Metodologie
Finanțare per
Dezvoltarea de mecanisme financiare pentru reducarea imprevizibilității finanțării și creșterea
5.1.2.2 capita completată 1 2
repartiției echitabile a finanțării pe toate regiunile geografice corespunzător nevoilor lor specifice
de nevoi speciale
ale elevilor
Măsuri ce vizează personalul specializat din administrație în sectorul SE
Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației.
fluctuația de 25%
Măsura vizează o componentă extrem de importantă a administrației publice în general, și anume 15% 15% 15%
personal din cadrul
5.1.3.1 personalul specializat, care trebuie selectat, angajat și menținut în cadrul organizației în funcție
ministerului %
de nevoile reale ale ministerului. În acest context, va fi foarte important să se acopere cerințele
30% 80%
de specializare ale personalului existent, cum ar fi managerii educaționali, economiști și specialiști 90% 90% 90%
128
TIC în cadrul MEN. Această măsură are ca scop îmbunătățirea structurii personalului, precum și a gradul de ocupare
proceselor, cum ar fi recrutarea și angajarea de personal, repartizarea de activități personalului a posturilor cu
specializat, motivarea personalului, pentru a reduce fluctuația personalului din cadrul angajați raportat la
administrației SE la 15 % în 2020 și pentru a crește gradul de ocupare la (90)% din posturi, în lista de posturi %
același interval. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul administrativ al MEN, în 70%
mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021, și nu dispune de o alocare specifică a
resurselor (fiind o măsură de sprijin).
îndeplinirea
planului anual de
Formare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului.
instruire la nivelul
Măsura vizează creșterea calitativă și îmbunătățirea competențelor profesionale și tehnice ale
organizației % 100% 100% 100% 100%
personalului din administrația SE. Beneficiarii măsurii sunt angajații din administrația SE, care, prin
100%
participarea și certificarea lor în programele de formare și specializare, în funcție de nevoile
personal certificat
5.1.3.2 identificate și recomandările stabilite în cadrul procesului anual de evaluare și incluse în planul
prin programe de
anual de formare la nivel de organizație, vor determina gradul de pregătire prin cursuri de
formare și
specialitate. Măsura este finanțată de la bugetul de stat; fondurile bugetare, în valoare de
specializare din 16% 22% 22% 22%
3.236.000 lei, sunt prevăzute pentru întreaga perioadă 2018-2021.
totalul personalului
specializat %
12%
Măsuri ce vizează elaborarea de politici publice și comunicarea cu părțile interesate
respectarea
Transparența în procesul de luare a deciziilor și de elaborare și liberul acces la informațiile de procedurilor legale
interes public (numărul de
Măsura vizează implementarea și raportarea conform procedurilor legale ce guvernează inconsecvențe) % 100% 100% 100% 100%
activitatea administrației SE, în ceea ce privește liberul acces la informații de interes public - Legea 100%
544 /2001, cu completările ulterioare și Legea 52/2003 privind transparența decizională. Rapoarte publicate
Transparența este una dintre valorile declarate ale MEN, o valoare care susține activitatea sa de conform Legii nr.
5.1.4.1 elaborare și implementare a politicilor publice și care va fi respectată și asigurată în mod 544/2001
necondiționat în cadrul implementării PSI, astfel încât să se obțină gradul maxim de conformare Nr. 1 1 1 1 1
cu procedurile legale (100% pentru toate acțiunile care necesită implementarea Legii 544/2001 și Rapoarte publicate
a Legii 52/2003), precum și informarea publicului, prin publicarea integrală a rapoartelor pe Legea nr.
prevăzute de lege. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în 2/2003
mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu dispune de resurse specifice alocate Nr . 1 1 1 1 1
(fiind o măsură de sprijin). Timp mediu de
răspuns în zile
129
15
Cereri privind 10 10 8 5
Libertatea de
informare Nr./an
- 50 50 50 50
Vizite la rapoartele
de evaluare a
sectorului și a
politicilor ale MEN 500 500 500 500
(on line)
-
Operaționalizarea analizelor de impact asupra politicilor publice si a buclelor de feedback în
elaborarea de politici domeniul SE.
Măsura vizează aspectul calitativ al elaborării documentelor de politici publice și al analizelor lor
Gradul de
de impact în sectorul SE. Analiza de impact se va extinde la măsurile ce nu sunt finanțate de FSE și
conformare a
va include toate programele și măsurile prezentate în PSI. Măsura vizează personalul de
documentelor de
specialitate al MEN și toate părțile interesate implicate în elaborarea de documente de politici
politici publice cu
publice și analize de impact în sectorul SE (alte instituții publice, asociații profesionale, organizații
5.1.4.2 procedura 100% 100% 100% 100%
non-guvernamentale, cadre didactice, studenți, cercetători), astfel încât să se asigure că
aprobată de
elaborarea documentelor de politici publice și a analizelor de impact respectă în totalitate (100%
minister
conformare în ceea ce privește calitatea) procedura aprobată a ministerului și bunele practici
%
internaționale în domeniul evaluării, pe tot parcursul perioadei de implementare a PSI, 2018-
100%
2021. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod
continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor
(fiind o măsură de sprijin).
Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizații naționale și
internaționale relevante: măsura vizează dezvoltarea capacității instituționale a MEN, în special
în ceea ce privește colaborarea la nivel național și internațional; ea urmărește, în egală măsură,
consolidarea parteneriatului între agenții, la nivel național, care este esențială pentru succesul și
eficiența politicilor în sectorul SE. Beneficiarul direct al măsurii este administrația SE, care
5.1.4.3 Nr. de parteneriate
intenționează să înființeze, între 2017 și 2020, 19 parteneriate și colaborări cu instituții
internaționale, și să aibă o prezență activă la nivelul UE (elaborarea poziției României pentru toate 5 5 5 5
Nr. -
acțiunile Consiliului European și în cadrul ședințelor grupurilor de lucru). Se vor face eforturi
pentru a încheia alte parteneriate, cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), Ministerul
Sănătății (MS), Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Măsura
130
este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru
întreaga perioadă 2018-2021 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de
sprijin).
Funcționarea eficace și eficientă a instituțiilor subordonate și coordonate de MEN
(inspectorate, biblioteci, ș.a): măsura este menită să garanteze că fiecare entitate își îndeplinește
Gradul de
obiectivele anuale prevăzute în cadrul planului său de activitate proprie, în conformitate cu
implementare a
responsabilitățile incluse în ROF al fiecărei structuri (ceea ce s-a planificat raportat la ceea ce s-a
planului
5.1.4.4 realizat). Grupul țintă al măsurii constă în structurile organizatorice din cadrul instituțiilor 100% 100% 100% 100%
operațional anual
subordonate și coordonate MEN. Fondurile aferente acestei măsuri, provin de la bugetul de stat
%
(bugetul operațional al MEN și al instituțiilor subordonate și coordonate), fiind distribuite în
-
funcție de numărul de angajați/structură. Această măsură este continuă și se aplică pe tot
parcursul perioadei de punere în aplicare a PSI, adică 2018-2021.
Dezvoltarea capacității de analiză a datelor existente și de monitorizare a strategiilor din Număr de rapoarte
domeniul educației, în vederea formulării unor politici specifice și eficiente bazate pe dovezi. de M&E pe bază de
Implementarea strategiei va necesita atât elaborarea unor mecanisme de finanțare adecvate dovezi
pentru asigurarea continuității acestui proces și a standardelor dorite, cât și obținerea unor documentare și
rezultate îmbunătățite în toate regiunile. Trebuie să se realizeze restructurarea SIIIR astfel încât în utilitatea lor în
1 2
următoarea perioadă de programare să existe un sistem îmbunătățit de luare a deciziilor pe bază planificare și luarea
de date concrete. Se urmărește dezvoltarea următoarelor capacități: (i) de generare de date deciziilor
5.1.4.5 corecte privind ratele PTS, tranziția între ciclurile educaționale, înscriere, frecvență, repetenție, Nr.
abandon școlar și ratele de absolvire pe toate ciclurile educaționale, dar și privind absenteismul și -
comportamentul de evitare a școlii – iar aceste informații trebuie să fie disponibile pe criterii de
gen, localizare geografică, statut socio-economic și grupuri de risc; (ii) producerea de informații
sistematice privind principalele motive care diferențiază PTS, în funcție de diferitele grupuri de Număr de membri
elevi, școli, tipuri de educație și instituții de formare, municipalități și regiuni; (iii) generarea de ai personalului
- 225 - -
cunoștințe care se bazează pe corelarea datelor privind PTS cu informațiile socio-economice, formați
pentru realizarea unei mai bune direcționări a măsurilor, programelor și politicilor. SIPOCA 17 Nr.-
Programul 5.2. Consolidarea guvernantei TIC, securitate cibernetică și întărirea resurselor umane în domeniul TIC din sectorul educațional; modernizarea și interoperabilitatea
Măsuri:
Dezvoltarea infrastructurii TIC. Procese și 2%
Măsura își propune să asigure informatizarea proceselor și procedurilor instituționale pentru proceduri 10% 10% 10%
5.2.1.1
gestionarea integrată a resurselor MEN, a documentelor, a fluxurilor de lucru, informării și computerizate la
relațiilor cu beneficiarii politicilor publice, cu cetățenii și cu instituțiile colaboratoare, pentru nivelul ministerului 10%
131
gestionarea integrată a informațiilor statistice și a rapoartelor, precum și a întreținerii Bazei de % /1% 50% 50% 50%
Date Naționale a Educației și pentru dezvoltarea Sistemului de Informații privind Managementul angajați care
Resurselor Umane. Această măsură vizează ministerul, instituțiile subordonate și angajații folosesc sistemele 95%
acestora care vor utiliza tehnologii informatice în activitățile lor de zi cu zi. de IT % 99% 99% 99%
5%
fonduri alocate
plătite prin
intermediul
sistemului integrat
de IT %
90%
Mentenanța primară și evolutivă pentru infrastructura de comunicații; infrastructură primară:
5.2.1.2 echipamente si software de tip oficiu; infrastructură mare data center hardware și software de
baza (sisteme de operare, virtualizare, baze de date, etc)
Sistemul Informatic Managementul Școlarității. 2% 10% 10%
Măsura își propune să asigure informatizarea proceselor și procedurilor instituționale pentru fonduri alocate
gestionarea integrată a resurselor MEN, a documentelor, a fluxurilor de lucru, informării și plătite prin 10% 50% 50%
relațiilor cu beneficiarii politicilor publice, cu cetățenii și cu instituțiile colaboratoare, pentru intermediul
5.2.1.3
gestionarea integrată a informațiilor statistice și a rapoartelor, precum și a întreținerii Bazei de sistemului integrat 95% 99% 99%
Date Naționale a Educației și pentru dezvoltarea Sistemului de Informații privind Managementul de IT %
Resurselor Umane. Această măsură vizează ministerul, instituțiile subordonate și angajații 90%
acestora care vor utiliza tehnologii informatice în activitățile lor de zi cu zi.
Nr de accesări de
5.2.1.4 Platforma Națională a Educației-PNE-BV (Biblioteca Școlară Virtuală) utilizatori 5000 5000 5000
Nr. -
132
ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE PSI
Anexa 4.1. Profilul instituțional
Domeniul de autoritate
Ministerul Educaţiei Naționale este organizat şi funcţionează în baza Legii nr. 90/2001 privind organizarea
şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, respectiv
în baza prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Educaţiei Naționale, cu modificările ulterioare. Personalului din cadrul Ministerului Educaţiei Naționale îi
sunt aplicabile prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului
contractual din autorităţile şi instituţiile publice, Ordonanței de Urgență nr. 92/2008 privind statutul
funcţionarului public denumit manager public, Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 7/2004, privind Codul de
conduită a funcţionarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 571/2004
privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează
încălcări ale legii și Legii 53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Ministerul Educaţiei Naționale proiectează, fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniile
educaţiei și formării profesionale, prin inspectoratele şcolare judeţene/ISMB, instituţiile de învăţământ
superior, precum și prin toate celelalte instituții/unități aflate în subordonarea și coordonarea sa, în
conformitate cu anexele Hotărârii de Guvern nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea MEN, cu
modificările ulterioare.
Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, MEN îndeplineşte următoarele
funcţii:
a) de strategie, prin care se asigură elaborarea Strategiei de punere în aplicare a Programului de
guvernare în domeniul educaţiei, formării profesionale și cercetării științifice universitare;
b) de administrare, prin care alocă, monitorizează şi evaluează utilizarea resurselor pentru
implementarea politicilor în domeniile sale de activitate;
c) de evaluare, coordonare şi control al realizării politicilor în domeniul educaţiei, formării profesionale
și cercetării științifice universitare;
d) de reglementare şi sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ metodologic, funcţional,
operaţional, instituţional şi financiar necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniile sale
de activitate;
e) de autoritate de stat, prin care asigură urmărirea şi controlul respectării reglementărilor din
domeniile sale de activitate;
f) de reprezentare, prin care asigură, în numele Guvernului, reprezentarea în organismele/instituţiile şi
în organizaţiile naţionale, regionale şi internaţionale, ca autoritate de stat pentru domeniile sale de
activitate;
g) de comunicare cu celelalte structuri ale administraţiei publice centrale şi locale şi cu societatea civilă;
h) de cooperare internaţională, prin care asigură aplicarea acordurilor internaţionale în domeniile sale
de activitate şi promovarea de noi acorduri.
133
Organizarea internă a instituției
Structura organizatorică a Ministerului Educației Naționale şi numărul corespunzător de posturi pentru
minister sunt prevăzute în HG nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea MEN, cu modificările
ulterioare. La nivel central, funcţionează 10 direcţii generale și 50 de direcţii cu serviciile, birourile și
compartimentele din subordinea acestora. În subordinea directă a ministrului sunt structurile care
gestionează comunicarea publică, inspecția și controlul, auditul public intern, managementul strategic și
politicile publice, informatiile clasificate. Celelalte unităţi organizaţionale sunt subordonate celor 5
secretari de stat, secretarului general şi secretarului general adjunct. Structura funcțională a ministerului
este formată din unități organizaționale interne, care se clasifică în două mari categorii: departamentele
care proiectează politica ministerului în domeniul educației și formării profesionale și departamentele
care susțin implementarea acestor politici.
Structura organizatorică pe departamente, precum și funcțiile și atribuțiile acestora sunt prevăzute în
Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF) - un instrument de reglementare și de management care
servește personalului în vederea atingerii obiectivelor strategice ale MEN.
Structurii organizatorice a MEN i se adaugă consiliile și colegiile consultative – Consiliul Național al
Rectorilor, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, Consiliul Minorităților
Naționale, Consiliul Național al Elevilor, Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului
Superior, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, Consiliul
Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, Consiliul Național al Bibliotecilor Universitare,
Consiliul de Etică și Management Universitar.
Instituţiile şi unităţile care funcţionează în subordinea sau în coordonarea MEN sunt cele 41 de
inspectorate şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti – servicii publice
deconcentrate ale MEN în a căror subordine funcţionează unităţile conexe, unităţi pentru activitatea
extraşcolară şi cluburi sportive şcolare. De asemenea, se regăsesc în subordinea/coordonarea ministerului
55 de Instituţii de învăţământ superior de stat, 4 biblioteci centrale universitare, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării, Dezvoltării și
Inovării, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, Centrul Naţional de
Evaluare şi Examinare, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării
Profesionale, Agenţia de Credite şi Burse de Studii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului
Profesional şi Tehnic, Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Autoritatea Naţională pentru
Calificări, Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare,
Societatea "Editura Didactică şi Pedagogică" S.A., cluburile sportive studenţeşti şi altele.
În cadrul MEN, funcţionează unităţi de management pentru implementarea proiectelor, conform
legislaţiei în vigoare - Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă, Unitatea de
Management al Proiectelor pentru Modernizarea Reţelei Şcolare şi Universitare, Unitatea de
Management al Proiectelor Finanţate din Fonduri Structurale – precum şi Organismul Intermediar pentru
Programul Operaţional Capital Uman (OIPOCU).
Pentru învăţământul superior, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a
Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) asigură activitatea executivă a Consiliului Naţional al Cercetării
Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) privind alocarea resurselor financiare de la bugetul de stat
şi din alte venituri pentru Învăţământul Superior şi cercetarea ştiinţifică din universităţi. De asemenea,
UEFISCDI organizează procesul de evaluare şi monitorizare a proiectelor finanţate în cadrul programelor
pe care le coordonează CNCSIS, gestionează baza de date cu experţi evaluatori pentru programele CNCSIS
şi elaborează, la cererea şi sub îndrumarea CNCSIS, studii prospective pentru fundamentarea politicilor pe
termen mediu şi lung în ştiinţă şi tehnologie, precum şi în învăţământul superior.
134
În baza OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei au fost înfiinţate două agenţii naţionale
având drept scop managementul calităţii educaţiei la nivel naţional: Agenţia Română de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) - instituţie publică independentă, de interes naţional, cu
personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, respectiv Agenţia Română de Asigurare
a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), instituţie publică, de interes naţional, aflată în
subordonarea MEN, cu personalitate juridică şi buget propriu de venituri şi cheltuieli.
Conducerea MEN se exercită de către ministrul educaţiei naționale care reprezintă ministerul în
raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum
şi în justiţie. Acesta răspunde de întreaga activitate a ministerului în faţa Guvernului. Pentru coordonarea
activităţilor pe domenii, ministrul deleagă, prin ordin, competenţe secretarilor de stat, numiţi prin decizii
ale prim-ministrului.
Secretarul general și secretarul general adjunct ai MEN, înalți funcţionari publici, numiți în condiţiile legii,
asigură stabilitatea funcţionării ministerului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale
dintre structurile ministerului, îndeplinind atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute la art. 49 alin. (2) din
Legea nr. 90/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte atribuţii stabilite prin ordin al
ministrului sau prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului. Celelalte funcţii de
conducere sunt funcţii publice şi sunt stabilite conform Legii nr. 188/1999: director general, director, şef
serviciu, şef birou. În vederea concentrării personalului de conducere asupra unor activități vizând
planificarea strategică, monitorizarea și evaluarea acțiunilor, managementul calității, acesta poate să-și
delege o parte din atribuții.
La nivelul ministerului se constituie şi funcţionează comisii, comitete și grupuri de lucru permanente sau
temporare, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare.
135
Anexa 4.2. Analiza mediului extern și intern
Prioritățile și obiectivele politicilor europene cu privire la Educație și Formare

- A.1. Statistici și obiective cu privire la Educație și Formare, până în 2022
Cadrul strategic69 European în domeniul educație și formării până în 2020 abordează următoarele patru
obiective strategice:
1. realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității cursanților (dezvoltarea cadrului
național pentru calificări bazate pe rezultatele relevante ale învățării și legătura acestora cu Cadrul
European al calificărilor, stabilirea unor parcursuri educaționale mai flexibile);
2. îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării (creșterea nivelului competențelor de
bază, cum ar fi alfabetizarea și aritmetica, creșterii atractivității matematici, științelor și
tehnologiei și consolidării competențelor lingvistice);
3. promovarea echității, coeziunii sociale și cetățeniei active;
4. stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate nivelurile de
educație și formare.
În anul 2015, România a adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, a Organizației Națiunilor Unite,
în care sunt prevăzute și ținte pentru domeniul educației în perspectiva anului 2030. În 2018, prin HG
877/21.11.2018 a fost adoptată Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.
Ca orientare generală, strategia vizează realizarea unor acțiuni suport cu orizont de timp anul 2020 și ținte
naționale pentru 2030, specifice fiecăruia din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Strategia
cuprinde liniile de dezvoltare trasate pentru strategiile sectoriale, regionale și locale viitoare. Astfel, în
cadrul obiectivul 4 - Educație de calitate, sunt prezentate temele cheie privind educația din perspectiva
dezvoltării durabile. Se promovează educația pe tot parcursul vieții, educația financiară și antreprenorială,
educația pentru dezvoltare durabilă, care vor ajuta la sporirea numărului firmelor mici și mijlocii și vor
îmbunătăți calitatea resurselor umane. ????
Îndeplinirea acestor obiective strategice este evaluată anual, prin comparație cu câteva criterii statistice
cheie, iar rezultatele sunt publicate în „Monitorul Educației și Formării”.
Progresul României în ceea ce privește obiectivele stabilite în 2011 a fost unul lent, dar pozitiv pentru
câteva criterii cheie. Cu toate acestea, anumite obiective nu au fost atinse sau sunt de neatins până în
2020.
În ciuda creșterii sale economice însemnate (a crescut cu 7% în 2017, fiind a doua cea mai rapidă rată de
creștere din UE), România se confruntă cu numeroase provocări legate de dezvoltarea umană. România
are cel mai mic scor din Uniunea Europeană în 2017 la Indexul Capitalului Uman din 2017 (Banca Mondială,
2018). Scorul său de 0.60 înseamnă că, în România, copiii născuți în prezent vor avea un nivel de
productivitate atunci când cresc de 60% față de cât ar fi putut avea dacă ar fi beneficiat de servicii de
educație și de sănătate complete de înaltă calitate. Cercetările au indicat că între 2012 și 2017, valoarea
HCI pentru România a scăzut de la 0,63 la 0,60. Scorul României este inferior mediei pe regiune și inferior
scorului care ar fi estimat în funcție de nivelul de venit din țară.
69
Concluziile Consiliului din data de 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în
domeniul educației și formării profesionale (“ET 2020”) Document C 119/2/ 28.5.2009/.
136
Inegalitatea veniturilor și excluziunea socială sunt provocări serioase. Procentul de populație expusă
riscului de sărăcire (în urma transferurilor beneficiilor sociale) a crescut de la 22,1 % în 2009 la 25,3% în
2016 (Banca Mondială 2017). Amenințarea sărăciei este chiar mai ridicată în cazul copiilor: potrivit datelor
furnizate de Eurostat, aproximativ 50% dintre copiii cu vârsta sub 8 ani sunt expuși riscului de sărăcie.
Aceasta este rata cea mai ridicată din UE și indică faptul că, dintre toate categoriile de vârstă, copiii
prezintă cea mai mare probabilitate de a trăi în sărăcie. Sărăcia tinde să fie transmisă de la o generație la
alta (RENASIS/Rețeaua Europeană Anti-Sărăcie). Există provocări semnificative legate de echitatea între
zonele rurale și cele urbane, și între populația majoritară și minoritatea romă din țară.
Acestui sector i-au fost alocate în 2017, 3,1% din PIB, cel mai scăzut dintre bugetele statelor membre ale
UE și semnificativ mai mic decât media UE de 5,5%.70O alocare de 4% din PIB pentru învățământ este
minimul necesar pentru realizarea reformelor necesare, precum și atingerea și menținerea țintelor
stabilite pentru 2020. UNESCO și alte surse internaționale recomandă ca bugetul pentru învățământ să fie
cel puțin 15-20% din totalul cheltuielilor publice și 4-6% din PIB.71
În 2017, populația României scăzuse la aproximativ 21,3 milioane, din care 3,5 milioane de copii de vârstă
școlară. Pentru a complica și mai mult lucrurile, se estimează că peste 2 milioane de persoane active (25%
din forța de muncă) au emigrat în Europa și în alte părți ale lumii în căutarea unor locuri de muncă mai
bune. Luarea unor măsuri de combatere a acestor schimbări demografice printr- o forță de muncă mai
bine calificată și mai sănătoasă, precum și de integrare a segmentelor sociale care sunt, în prezent, excluse
sunt necesare.
Populația țării, este în scădere în ultimele decenii, din cauza emigrației și a ratei reduse a natalității. În
2018, în țară existau 1,55 milioane de copii cu vârsta sub 8 ani (Institutul Național de Statistică al
României), comparativ cu 1,77 milioane de copii în 2002. Față de anul 2002, populația rezidentă a
României a scăzut constant, iar grupa de vârstă între zero și 8 ani a scăzut chiar mai rapid, cu 12 procente
comparativ cu scăderea de 10 procente pentru întreaga populație. Transformările demografice din țară
se traduc într-o scădere rapidă a populației de vârstă școlară, în timp ce îmbătrânirea și migrația contribuie
la aceasta provocare semnificativă de natură demografică.
Un aspect pozitiv, îl reprezintă creșterea cu 11% a numărul de copii din creșe și grădinițe (cu 90.000 mai
mulți copii) comparativ cu 2002.72
Dezvoltarea timpurie a copilului (DTC) este o prioritate la nivelul UE, astfel, a beneficiat de atenție din
partea Guvernului României. Dezvoltarea timpurie a copilului se referă în mod specific la serviciile din
sectoarele de sănătate, educație și protecție socială a copiilor, din perioada prenatală până la începerea
învățământului primar. Legea educației naționale, adoptată în 2011, a asigurat un cadru cuprinzător
pentru sistemul de îngrijire și educație timpurie a copiilor din România (EITC), structurat pe două niveluri:
nivelul ante-preșcolar, care se adresează copiilor cu vârste între 0-3 ani și nivelul preșcolar, pentru copii
cu vârste între 3-6 ani. Serviciile de îngrijire și educație timpurie a copiilor (EITC) din România nu sunt încă
parte a învățământului obligatoriu. Nivelul ante-preșcolar este format în principal din creșe care asigură
îngrijire pentru copii cu vârste de la câteva luni până la trei ani. Nivelul preșcolar este format din grădinițe,
adică centre care furnizează servicii de îngrijire și educație pentru copii cu vârste de la doi sau trei ani până
la întrarea în ciclul primar. Printre intervențiile sale pozitive, România a introdus, în 2012, o clasă
pregătitoare (clasa 0) în sistemul de învățământ obligatoriu, ceea ce, potrivit evaluărilor, a avut un impact
70
71
Metodologie pentru Monitorizarea și Evaluarea implementării Strategiilor Educaționale, martie 2019
72
Studiul SABER-Dezvoltarea timpurie a copilului, 2019
137
pozitiv asupra reducerii ratelor de abandon în primii ani de școală și a ajutat la reducerea disparităților
dintre elevi.
De asemenea, intervențiile integrate, programul pilot “Masa caldă”, o mai bună rambursare a costurilor
cu transportul școlar, tichete de creșă și tichetele sociale încurajează participarea la educația timpurie a
copiilor săraci.
În ceea ce privește factorii educaționali, segregarea școlară explică în mare măsură decalajul de
performanță dintre România și celelalte țări, în timp ce caracteristicile cadrelor didactice explică
inegalitățile dintre elevii din mediul rural și cel urban.
Segregarea școlară socială apare atunci când familii din medii socioeconomice similare se grupează în școli
similare, în alcătuirea colectivului de elevi dintr-o clasă sau din școală. Școlile segregate social, prezente
în comunități marginalizate, au dificultăți în a oferi servicii educaționale elevilor din mediu socioeconomic
dezavantajat, în a atrage și păstra cele mai bune cadre didactice, în a reduce abandonul școlar și în a
îmbunătăți rezultatele elevilor. Acest lucru are implicații pe termen lung în dezvoltarea capitalului uman,
mai ales pentru cei 40% cu cele mai mici venituri, dar și în asigurarea unor oportunități egale cetățenilor
români de a reuși în carieră și beneficia de pe urma creșterii economice a țării.
Cauza principală a scăderii indicatorului este reprezentată de scăderea continuă a persoanelor
înmatriculate în învățământul superior, care poate avea următoarele cauze: un număr relativ mai mic de
persoane care promovează examenul de bacalaureat, migrație, declin demografic și subfinanțare cronică,
etc. Măsurile de contracarare a acestei tendințe de scădere, a numărului de persoane care frecventează
învățământul terțiar, trebuie să se concentreze asupra: asigurării unei flexibilități sporite în dezvoltarea
învățământului terțiar non-universitar; sprijinirea participării studenților netradiționali, precum și a celor
din mediul rural; și creșterea atractivității, prin asigurarea unei relevanțe mai mari pentru piața forței de
muncă și îmbunătățirea calității.
Obiectivele de politică în domeniul învățământului universitar românesc se îndreaptă în direcția finanțării
multianuale bazate pe calitate și performanță, dezvoltării și consolidării a unui sistem de învățământ
superior echitabil și accesibil pentru toți, susținerii corelării și inter-operării sistemelor și instrumentelor
actuale de colectare a datelor pentru ÎS.
În anul universitar 2016/2017, s-a continuat trendul descendent din ultimii ani al numărului de persoane
înscrise în învățământul superior. Astfel, în instituțiile de învățământ superior din România erau
înmatriculate 531,6 mii persoane, cu aproximativ 3,6 mii persoane mai puțin decât în anul universitar
precedent. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior în anul 2016/2017, 76,3% urmau
programe de studii universitare de licență, 19,5% – programe de studii universitare de masterat, 3,6% –
programe de studii universitare de doctorat, iar 0,6% – programe de studii postuniversitare (programe
postdoctorale, programe de studii aprofundate și academice postuniversitare, programe de studii
postuniversitare de specializare).73
Evoluțiile efectivelor de studenți au fost diferite în învățământul de stat și în cel particular. Astfel, în
perioada 2013-2016, a crescut ponderea studenților înscriși la nivelul de licență în învățământul de stat și
s-a redus în cel particular. La nivelele de masterat și doctorat, modificarea ponderilor este nesemnificativă.
La nivelul programelor postuniversitare, a crescut ponderea studenților în învățământul de stat și s-a
redus în cel particular.
73
Ministerul Educației Naționale -Raport privind Starea învățământului superior în România 2017-2018.
138
• În anul universitar 2016/2017 din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior, 87,4%
urmau programe de studiu în instituții de stat și 12,6% în învățământul particular.
• Evoluția înscrierilor în programul terțiar non-universitar s-a îmbunătățit în ultimii 6 ani. În termeni
absoluți, conform datelor INS, numărul de persoane înscrise în învățământul terțiar non-universitar a
crescut de la 62.575 la aproape peste 99.000 între 2009 și 2015, cu un vârf de 105.557 în 2014. În același
timp, cifra absolută de înscrieri în învățământul superior a scăzut dramatic de la 775.319 persoane la doar
410.697 în 2015. anexa 4.
În ceea ce privește inegalitățile în domeniul educației și ocupării, profilul persoanelor sărace ocupate
din România arată că 92% dintre aceștia se găsesc în mediul rural, iar 95% au cel mult studii
secundare.
Analiza comparativă, pe niveluri de educaţie, evidenţiază diferenţe semnificative între medii de rezidenţă
și sex. În mediul urban, 16,3% dintre tinerii de 15-24 de ani au studii superioare față de numai 4,1%, în
mediul rural, ceea ce reflectă un nivel redus de participare la învăţământul superior a populaţiei tinere
rurale la vârsta teoretică corespunzătoare acestui nivel de studii. Din punct de vedere al genului, proporția
fetelor de 15-24 de ani cu studii superioare este dublă față de proporția băieților, raportul se inversează
în cazul studiilor profesionale și primare sau fără școală, mai mulți băieți aflându-se în această situație
decât fete. (starea inv.preuniv. p.51)
Cu toate acestea, există un deficit de competențe pentru locurile de muncă cu calificare medie și înalt
calificate în domeniile ingineriei, mașinilor, tehnologiei informației și serviciilor (CE, 2018). Deși procentul
absolvenților de științe, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) depășește media UE (a se vedea figura
3), numărul absolvenților de STIM este scăzut din cauza participării reduse la învățământul superior:
pentru fiecare 1 000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani există 14,4 absolvenți de STIM,
comparativ cu media UE de 19,1, iar numărul noilor absolvenți de științe și inginerie la fiecare 1 000 de
persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani scade7 . Emigrarea după absolvire este un alt aspect care se
adaugă la deficitul de competențe. Angajatorii declară că, adesea, elevii și absolvenții care intră pe piața
forței de muncă nu dispun de competențe socio-emoționale cheie8 și dețin capacități academice
suficiente, deși prea teoretice (BM, 2018).74
Competențele digitale ale populației se îmbunătățesc, dar rămân printre cele mai scăzute din UE: în 2017,
doar 29 % din populație deținea cel puțin competențe digitale de bază (față de media UE de 57 %).
Competențele forței de muncă sunt inadecvate pentru nevoile unei economii moderne (BM, 2018). La fel
ca în multe alte țări, în România, automatizarea proceselor de producție determină cererea de niveluri
mai ridicate de abilități cognitive (ibid). Conform Studiului privind formarea profesională continuă, 26,7 %
dintre întreprinderile românești (UE-28: 72,6 %) au oferit cursuri de formare profesională angajaților lor
în 2015, iar 21,3 % dintre angajați au participat la aceste cursuri (UE-28: 40,8 %). În 2015, majoritatea
întreprinderilor din România au indicat că principalele competențe necesare pentru dezvoltarea afacerii
lor sunt competențele de lucru în echipă, competențele tehnice, competențele practice și competențele
specifice locului de muncă.
Rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rata scăzută de absolvire a învățământului superior și numărul
ridicat al emigranților au ca efect o penurie de lucrători calificați. Accesul la un învățământ general de
calitate este limitat mai ales în zonele rurale și, pentru copiii romi. Dificultatea de a atrage profesori buni
74
139
în zonele rurale și în școlile cu un număr predominant de elevi romi, combinată cu segregarea și cu
atitudini deseori discriminatorii, se numără printre cauzele nivelului scăzut de educație al copiilor romi.
Cel mai îngrijorător aspect este rata ridicată de părăsire timpurie a școlii. La recomandările specifice
repetate adresate României, în 2015, a fost adoptată și a început implementarea Strategiei privind
reducerea părăsirii timpurii a școlii. Printre măsurile recente se numără intervenții integrate, un program-
pilot privind introducerea unei mese calde în școli, o rambursare îmbunătățită a costurilor de deplasare și
acordarea de tichete sociale pentru a încuraja participarea la învățământul preșcolar a copiilor săraci.
Începând cu toamna anului 2017, pentru îmbunătățirea calității predării în școlile defavorizate sunt
promovate măsuri bazate pe proiecte cu finanțare UE, iar procesul de modernizare a programei de
învățământ, este în curs de finalizare. A fost îmbunătățită legislația de combatere a segregării, inclusiv
prin consolidarea rolului inspectoratelor școlare. Cu toate acestea, nu există încă o metodologie de
monitorizare. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a se obține progrese susținute în ceea ce privește
combaterea inegalităților socioeconomice în domeniul educației. Garanția pentru tineret nu a avut până
în prezent decât un impact pozitiv parțial asupra abandonului școlar timpuriu, iar programele „A doua
șansă” nu sunt ușor accesibile. Sistemul de formare profesională și tehnică nu este suficient aliniat la
necesitățile pieței muncii, iar participarea la activitățile de învățare destinate adulților este foarte
scăzută.75
Deținerea unor competențe de bază suficiente este un factor esențial pentru a găsi un loc de muncă stabil
și de calitate, pentru a-l păstra și a participa cu succes la viața economică și socială. Sondajele
internaționale indică faptul că adolescenții din România au deficiențe grave în ceea ce privește
competențele de bază. În acest sens, un indicator stabilit de Agenda Europa 2020 îl reprezintă persoanele
cu performanțe slabe la nivelul competențelor de bază. Acesta a fost definit ca fiind proporția de persoane
cu performanțe slabe la citire-lectură, matematică și științe la teste comparabile la nivel internațional,
precum PISA.
Chiar dacă România a înregistrat progrese semnificative, îmbunătățind rezultatele la nivel de învățare
pentru elevii de 15 ani, măsurate conform studiului PISA al OCDE, un procent mare încă nu ating nivelul
minim de competență.
Graficul 12. Procentul de elevi de 15 ani care ating nivelul minim de competență al PISA pe domeniu
(nivelul 2 sau mai sus)
75
50 59 60 60 63 61 59 63 61
53 53
47 46
25
0
Math
Matematică Citire
Reading Știință
Science
2006 2009 2012 2015
75
Recomandare a consiliului privind Programului național de reformă al României pentru 2017, COM (2017) 522
final.
140
Performanța slabă a elevilor din România este documentată și prin referire la rezultatele din TIMSS și
PIRLS76 care testează abilitățile elevilor de clasa a patra și a opta la citire-lectură, matematică și științe.
Rezultatele77 ultimelor teste arată că aproximativ 27% din elevii de clasa a patra nu reușesc să atingă cel
mai de jos criteriu pentru toate cele trei subiecte în comparațiile internaționale cu țările participante.
PTSși performanța slabă sunt două dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă sistemul de
învățământ din România. Ambele sunt legate de SSE al familiilor și de influența acestuia asupra participării
la educație și la realizările educaționale ale copiilor. Alți indicatori strategici, influențați de PTSși
performanța slabă la citire-lectură, matematică și științe, sunt: absolvirea învățământului terțiar,
angajarea și chiar participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții.
Grupurile vulnerabile, precum copiii care provin din familiile de romi, din zone sărace și rurale, sunt într-
o situație mult mai rea. Conform MEF 201778, 29 % din copiii romi primesc educație în cadrul unor școli în
care toți elevii sau majoritatea acestora sunt romi. Această proporție este cea mai scăzută dintre țările cu
caracteristici similare (Bulgaria: 60 %, Republica Cehă: 30 %, Ungaria: 61 %, Slovacia: 62 %). De asemenea,
zonele rurale înregistrează aproape de două ori mai multe abandonuri școlare timpurii decât zonele
urbane.
În 2016, 37,5% dintre elevii de clasa a opta din școlile rurale au obținut rezultate slabe la evaluarea
națională, comparative cu 15% în școlile urbane. Acest fapt indică o problem mai largă: în timp ce 45%
dintre școlarii din România locuiesc în mediul rural, doar 24% dintre aceștia își continuă studiile în
învățământul superior. Mai mult, accesul la învățământ de calitate continuă să fie o problemă importantă
pentru copiii de etnie romă. Ponderea copiilor de etnie romă care participă în programe de educație
timpurie a scăzut de la 45%, în 2011, la 38%, în 2016. Pe lângă aceasta, 77% dintre tinerii romi cu vârsta
între 18 și 24 ani au părăsit timpuriu școala. 79
Recomandările specifice țării din 2017 solicită României să îmbunătățească accesul la educația de masă
de calitate, în special pentru romi și pentru copiii din mediul rural.
Graficul 13. Rata de participare la educație și formare (% din grupul de vârstă 18 - 64), țări selectate
(2009 - 2015)
15.0
10.0
%
5.0
0.0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Romania Bulgaria EU 28 (average) Hungary
Sursa: Eurostat, indicator trng_lfs_05, 2016
76
TIMSS și PIRLS sunt proceduri de testare comparativă internaționale, similare PISA. Sunt efectuate pe baza unei
metodologii comparative de către Agenția de Evaluare Internațională (IEA) a Colegiului din Boston, Lynch School of
Education.
77
Timss and pirls 2011: Relationships Among Reading, Mathematics, and Science Achievement at the Fourth Grade—
Implications for Early Learning (2013), disponibilă online:
http://timss.bc.edu/timsspirls2011/downloads/TP11_Relationship_Report.pdf.
78
MEF 2017 disponibil online: https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017-ro_ro.pdf.
79
141
Deși există o anumită preocupare față de modul în care este măsurată, fapt care poate să nu reflecte în
totalitate situația actuală, rata de participare la educație în rândul adulților din România este redusă.
Participarea adulților la educația formală, în programe de formare continuă sau în alte programe formale,
este printre cele mai joase din UE, comparabilă doar cu Bulgaria. În timp ce educația adulților este o
problemă tratată cu seriozitate de politicile UE cu privire la educație, după cum este menționat în
Monitorul ET 201780, România, cu o rată de participare 1,2% în 2016, are de eliminat decalajul din ce în
ce mai mare față de țările vecine și față de participarea medie la educația adulților la nivel european.
Rata de absolvire a învățământului terțiar este indicatorul la care România înregistrează cele mai bune
valori în contextul strategiei ET 2020, în relație cu propriile obiective stabilite. Cu o rata de absolvire a
învățământului terțiar de 25,6 % în 2016, România este destul de aproape de ținta asumată (26,7% în
2020). Cu toate acestea, valoarea ratei este mică comparativ cu alte state UE, Italia, Slovacia și Cehia, care
înregistrează rate similare. De asemenea, rata este relativ joasă comparativ cu obiectivul de 40% stabilit
ca medie pentru toate țările membre ale UE. Prin urmare, îmbunătățirea participării la învățământul
terțiar și la alte programe educaționale terțiare, non-universitare, trebuie să rămână o prioritate pe
termen lung.
Relevanța pe piața muncii a studiilor superioare se îmbunătățește, însă rămân provocări. Rata de angajare
a noilor absolvenți de studii superioare crește, fiind susținută de evoluțiile înregistrate atât pe piața
muncii, cât și în domeniul educației. Indicatorul a ajuns la 80,7 % în 2016, ceea ce înseamnă o reducere a
diferenței față de media UE de 82,8 %, însă rămâne sub nivelurile anterioare crizei; rata a fost de 93 % în
anul de vârf 2008, atunci când numărul absolvenților a fost, de asemenea, maxim. România a adoptat o
strategie pentru perioada 2015- 2020 pentru învățământul superior în scopul creșterii calității, a relevanței
pe piața forței de muncă și a participării grupurilor dezavantajate, însă punerea în aplicare este lentă.
Sărăcia educațională este subiectul central de pe agenda studiilor și recomandărilor politicilor
educaționale europene, după cum demonstrează analiza furnizată de ETM 2015. Conceptul de sărăcie
educațională este folosit în prezent pentru a acoperi o gamă de provocări ce includ atât statutul
socioeconomic al familiei cât și problemele legate de educație (participare, acces, realizare). Poate fi
înțeles și ca un subiect transversal din politica celor 6 zone prioritare recomandate de CE.
Sistemul de învățământ românesc și contextul politicii educaționale

Abandonul școlar joacă de asemenea un rol în participarea la educație, la toate nivelurile. Datele arată că
abandonul școlar este un fenomen larg răspândit în sistem, afectând toate nivelurile de învățământ. Cu
toate acestea, anumite puncte cheie ies în evidență, subliniind momentele critice din traseul educațional
copiilor cu risc crescut de părăsire timpurie a școlii. Este necesară o observație metodologică din moment
ce abandonul școlar este calculat în rapoartele naționale pe baza unei metodologii de tipul „intrare-ieșire”
pentru fiecare an școlar. În funcție de această metodă, abandonul este calculat drept diferența dintre
numărul de copii înscriși la începutul anului (în septembrie) și numărul de copii în continuare înscriși în
registrele școlare la sfârșitul anului școlar (în luna septembrie a anului următor).
Rata abandonului școlar în anul 2015/2016 a fost de 1,8%. Pe medii de rezidență, se păstrează diferența
dintre rata abandonului în învățământul primar și gimnazial din urban și cea din rural, în defavoarea
mediului rural (1,4% în urban și 2,3% în rural). În ceea ce privește abandonul pe sexe, se evidențiază o
frecvență mai amplă a situațiilor de abandon în cazul populației școlare masculine (2,0% băieţi și 1,6%
fete).
80
Vezi paginile 77 – 81 ET Monitor 2015.
142
Rata abandonul şcolar în învăţământul liceal la nivelul ultimilor ani școlari a crescut din nou, ajungând la
3,5% (23354 elevi) la finalul anului 2015/2016. Datele evidențiază faptul că băieții abandonează liceul în
proporție mai mare, comparativ cu fetele (4,2% în cazul băieților și 2,8% în cazul fetelor în anul școlar
2015/2016).
Pe filiere de formare în cadrul învățământului liceal, situaţia abandonului la nivelul anului școlar
2015/2016 (calculat ca pondere a elevilor care sunt înregistraţi cu abandon şcolar la finalul anului din
totalul elevilor înscrişi la începutul anului școlar) este următoarea:
- Pe filiere de formare, rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la nivelul filierei
vocaționale – 1,4%. Pe profiluri de formare, rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la
nivelul profilului umanist – 1,1%.
- Rata cea mai mare se remarcă la nivelul filierei tehnologice – 5,7% (16.634 elevi); în cadrul acestei
filiere, cele mai mari valori ale abandonului se înregistrează la profilurile tehnic (7,3%), și la resurse
naturale și protecția mediului (6,1%);
- La nivelul filierei teoretice, rata abandonului a fost de 1,9% (6.201 de elevi); în cadrul acestei filiere,
profilul real este cel care înregistrează cea mai mare rată a abandonului, de 2,4%.
Analiza abandonului școlar pe cohortă, respectiv a pierderilor şcolare pe cohortă în funcție de mediul de
rezidență evidențiază diferențe mari între mediul rural și urban. Deși aceste diferențe s-au redus de la un
an şcolar la altul, continuă să rămână semnificative, situând mediul şcolar rural într-o situaţie de
defavorizare. Astfel, la nivelul anului 2015/2016, mai puţin de 1 elev din 10 abandona studiile în urban,
comparativ cu 2 elevi din 10, în rural. Aproape o cincime dintr-o cohortă şcolară se pierde pe parcursul
învăţământului primar şi gimnazial în rural, comparativ cu aproximativ 7% dintre elevii din urban.
Ca și în învățământul primar, respectiv în învăţământul gimnazial, se remarcă valori mai ridicate ale
abandonului pe cohortă şi ale pierderilor şcolare, din clasa I până în clasa a VIII-a, în cazul populaţiei
masculine. Pe durata analizată, valorile celor doi indicatori au fost cu 2-3 p.p. mai mari în cazul băieţilor,
comparativ cu fetele.
Un indicator foarte relevant din perspectiva participării la educaţia de nivel post-gimnazial este rata de
tranziţie de la clasa a VIII-a la învăţământul liceal şi profesional. Acesta evidenţiază nivelul accesului la
învăţământul secundar superior, precum şi capacitatea de care dispune sistemul educaţional de
cuprindere a elevilor la acest nivel de studiu.
În ultimii ani, rata de tranziţie în învăţământul secundar superior (învățământ liceal și învățământ
profesional) a înregistrat o evoluţie descendentă, ajungând, la nivelul anului școlar 2016/2017, la valoarea
de 93,7%. Ratele de tranziţie de la învăţământul gimnazial la nivelul secundar superior de educaţie au
valori şi evoluţii diferite în funcţie de filiera de formare.
La nivelul anului 2016/2017, valoarea ratei de tranziţie la liceu a fost de 77,4%. Distribuția valorilor pe gen
este echilibrată; dacă în mod tradiţional rata de tranziţie la liceu era semnificativ mai mare pentru fete
decât pentru băieţi, desfiinţarea rutei profesionale în 2009/2010 a determinat, practic, egalizarea valorii
indicatorului pe sexe. O dată cu reactivarea rutei profesionale, cu începere din anul școlar 2014/2015, s-a
înregistrat o rată de tranziție la liceu semnificativ mai mare a fetelor, în comparație cu băieții. În anul
2016/2017, diferența a crescut la aproape 12 p.p. (83,4% fete față de 71,7% băieţi).
143
Tabelul 24. Rate de tranziție la învățământul secundar superior (2009 - 2016) în funcție de ruta
educațională și sex
Ratele de tranziție către 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2016/
învățământul secundar superior 2010* 2011* 2012* 2013 2014 2015 2017
Total învățământ Total 92,6 - - 96,7 96,7 93,7 94,4

liceal (liceu și ÎPT)
Fete 94,2 - - 94,4 94,6 93,8 93,4
Băieți 90,9 - - 98,8 98,7 93,6 95,4
Doar liceu Total 92,8 93,0 92,2 92,2 91,9 77,4 79,6
Fete 93,0 93,2 92,6 92,3 92,4 83,4 84,9
Băieți 92,6 92,8 91,8 92,0 91,5 71,7 74,4
Doar ÎPT Total 2,2 - - 4,5 4,8 16,3 14,9
Fete 3,8 - - 2,1 2,2 10,4 8,5
Băieți 0,8 - - 6,9 7,2 21,8 20,9
* Începând cu anul școlar 2009 / 2010, ruta ÎPT alternativă a fost eliminată, începând cu anul școlar 2014 / 2015 ruta
a fost reactivată.
Începând cu anul școlar 2012/2013, rata de tranziție la învățământul profesional a înregistrat valori în
creștere, ca urmare a măsurilor tranzitorii de organizare a învățământului profesional. Începând cu anul
școlar 2014/2015, rata de tranziție în învățământul profesional a crescut semnificativ, ca urmare a
reînființării școlilor profesionale cu durata de 3 ani. În anul școlar 2016/2017, o pondere de 16,3% dintre
elevii de clasa a VIII-a au optat pentru învățământul profesional – în creștere față de anul anterior.
Diferența pe sexe se menține în favoarea populației masculine, cu peste 11 p.p. în anul şcolar 2016/2017
(21,8% băieţi față de 10,4% fete). Așadar, odată cu reactivarea rutei profesionale, se înregistrează o rată
de tranziție la învățământul profesional semnificativ mai mare a băieților decât a fetelor.
Distribuția valorilor pe gen este echilibrată; dacă în mod tradiţional rata de tranziţie la liceu era
semnificativ mai mare pentru fete decât pentru băieţi, desfiinţarea rutei profesionale în 2009/2010 a
determinat, practic, egalizarea valorii indicatorului pe gen. O dată cu reactivarea rutei profesionale, cu
începere din anul școlar 2014/2015, s-a înregistrat o rată de tranziție la liceu semnificativ mai mare a
fetelor, în comparație cu băieții. În anul 2016/2017, diferența a crescut la aproape 12 p.p. (83,4% fete față
de 71,7% băieţi).
Pe același fond al specificului cohortei de elevi care au finalizat studiile liceale în 2014/2015, rata de
absolvire a învăţământului liceal cu examen de bacalaureat în anul 2015/2016 a fost de 41,6%, mult
diminuată față de anul anterior. Ca şi în anii precedenţi, populația feminină a înregistrat valori mai mari,
diferența ajungând la aproape 15 p.p. în favoarea fetelor.
144
Tabelul 25. Rata de absolvire a învățământului liceal, cu examen de bacalaureat
2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016

Total 63,4 42,4 39,2 44,6 44,0 51,7 41,6
Feminin 70,3 51,1 48,1 53,8 53,0 61,9 49,1
Masculin 56,8 34,1 30,7 35,9 35,4 41,9 34,5
În ultimii patru ani şcolari, rata de participare a absolvenţilor de liceu (din anul curent) la examenul de
bacalaureat a fost relativ constantă, situându-se în jurul valorii de 80%. La nivelul anului 2015/2016,
valorile înregistrate de indicator au fost: 79,1% - total, 83,9% - fete și 74,1% băieți. Putem concluziona că
aproximativ o cincime din absolvenții din anul curent nu se prezintă la examenul de bacalaureat. Rata de
participare la examenul de bacalaureat este constant mai ridicată în rândul populaţiei feminine, în
comparaţie cu populaţia masculină.
În anul școlar 2016/2017, ponderea absolvenților din anul curent care s-au prezentat la examen a crescut
cu peste un punct procentual față de anul precedent, atât per total, cât și pe sexe. Corespunzător, au
scăzut ponderile absolvenților din anii precedenți. La nivelul anului școlar 2016/2017, din totalul celor care
s-au prezentat la examen, 84,4% sunt absolvenţi din seria curentă şi 15,6% sunt absolvenți din anii trecuți.
La nivelul anului școlar 2016/2017, în cazul absolvenților din anul curent, diferența dintre valorile pe sexe
este în favoarea fetelor acestea înregistrând un avantaj de 7 p.p. (87,6% fete față de 80,7% băieți) și în
favoarea băieților în cazul absolvenților din anii trecuți, aceștia înregistrând un avantaj tot de 7 p.p. (19,3%
băieți față de 12,4% fete).
Absolvirea învățământului terțiar la nivelul populației se încadreză în obiectiv, în ceea ce privește
atingerea obiectivului ET 2020. Cu toate acestea, ratele de participare la învățământul terțiar manifestă o
ușoară tendință descendentă, iar acest fapt reprezintă o amenințare la păstrarea tendinței pozitive
înregistrate până astăzi.
Graficul 14. Înscrieri în învățământul terțiar în perioada 2009-2015 (cifre absolute)
1000000
800000
600000
400000
200000
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Terțiar non-universitar
Tertiary non - university Terțiaruniversity
Tertiary universitar primul
first cycleciclu
(BA)
Sursa: Baza de date INS Tempo Online, indicatorii SCL103K și SCL103L
Înscrierile totale în învățământul terțiar (universitate, programele de studiu de licență și programele non-
universitare de tip ÎPT) au scăzut în mod constant, în cifre absolute; totuși, evoluția înscrierilor în
învățământul terțiar nonuniversitar s-a îmbunătățit în ultimii 6 ani. În termeni absoluți, conform datelor
INS, numărul de persoane înscrise în învățământul terțiar nonuniversitar a crescut de la 62.575 la aproape
peste 99.000 între 2009 și 2015, cu un vârf de 105.557 în 2014. În același timp, cifra absolută de înscrieri
145
în învățământul universitar a scăzut dramatic de la 775.319 persoane la doar 410.697 în 2015. Această
reducere a ratei de înscriere în învățământul universitar a fost cauzată, în mare parte, de faptul că
universitățile particulare au pierdut aproape 81% din cifra de înscrieri pentru 2009 până în anul 2015.
Ratele de participare la învățământul terțiar au scăzut de la 63% pentru grupul de vârstă 19-23 ani la 47%
în 2015 (calcul pe baza datelor INS). În timp ce înscrierile la universitate sunt sursa primară a acestei mari
reduceri a participării (Graficul 8), este important de observat și că participarea la programele terțiare
nonuniversitar aproape s-a dublat de la 5% pentru populația cu vârste între 19-23 ani în 2009, la 9% în
2015. Acest fapt ne arată clar că în ultimii ani, pe măsură ce ratele de absolvire și promovare a examenului
de bacalaureat au scăzut, învățământul terțiar nonuniversitar a devenit o alternativă pentru continuarea
studiilor pentru un număr semnificativ de tineri. Această creștere a înscrierilor non-universitare
compensează însă doar parțial reducerea înscrierilor în zona universitară (a se vedea Graficul 8).
Ratele de ocupare au crescut în ultimii cinci ani, de la 57,4% pentru populația cu vârste cuprinse între 15-
64 ani în 2009 la 60,8% în 2014, reflectând mai degrabă îmbunătățirea sectorului economic după criza
financiară din 2009-2010. Cu excepția persoanelor care au absolvit doar învățământul primar, ratele de
ocupare au crescut indiferent de nivelul de absolvire.
Ratele de ocupare pentru tineri arată totuși o imagine relativ îngrijorătoare a relevanței educației și a
relației acesteia cu piața muncii. Ratele de ocupare a tinerilor (cu vârste între 15-24) au scăzut pentru
tinerii cu diplomă universitară, de la 53,7% în 2009 la 35,8% în 2014, în timp ce pentru persoanele care au
absolvit învățământul de tip ÎPT au crescut de la 52,3% la 70,4%. Din nou, acest fapt poate semnifica o
modificare a structurii pieței muncii, cu o ofertă mai mare de locuri de muncă, orientată profesional, prin
comparație cu cele care necesită competențe mai ridicate. Alternativ, acest fapt poate arăta că relevanța
programelor din învățământului universitar este destul de scăzută.
Ratele de șomaj oferă chiar mai multe dovezi pentru faptul că nu există prea multe legături între
rezultatele sistemului de învățământ în termeni de absolvenți și competențe și nevoile de pe piața muncii.
Ratele de șomaj în rândul tinerilor (15-24 ani) au crescut în ultimii cinci ani de la 20% în 2009 la 24% în
2014. Această creștere poate fi observată la aproape toate nivelurile de educație, chiar dacă, pe bună
dreptate, pare să fi afectat mai mult persoanele care au absolvit doar învățământul primar decât pe cele
care au absolvit învățământul terțiar universitar. Ratele de șomaj în rândul persoanelor care au absolvit
programe profesionale, ÎPT, au scăzut.
Analiza sistemului de învățământ românesc arată că există decalaje din ce în ce mai mari de gen și zone
de proveniență din perspectiva indicatorilor educaționali la nivel european și global. Persoanele de sex
feminin participă mai mult la educație decât cele de sex masculin, în timp ce zonele rurale sunt într-un
dezavantaj constant prin comparație cu cele urbane în ceea ce privește participarea, infrastructura școlară
și resursele umane implicate în sistem. Legătura dintre educație și piața muncii pare să fie din ce în ce mai
puțin vizibilă, din moment ce șomajul în cazul tinerilor absolvenți ai sistemului educație. În anul școlar
2009/2010 învățământul profesional și tehnic a intrat într-un proces de lichidare. În contextul unui nivel
scăzut de performanță la evaluarea națională de la sfârșitul clasei a VIII a și la examenul de bacalaureat,
ÎPT devine o rută preferată.
Sistemul de învățare pentru adulți din România rămâne fragmentat, iar diferitele componente ale acestuia
au evoluat în moduri diferite. De exemplu, validarea antecedentelor educaționale este bine dezvoltată,
însă nu există o bază de date cu posibilele cursuri pe care le pot urma adulții pentru a-și completa
competențele lipsă, ceea ce ar face posibilă corelarea necesităților și a cerințelor cursanților adulți cu
oferta educațională. În plus, există o slabă colectare a datelor și o cultură limitată a participării la învățarea
pe tot parcursul vieții, în special în rândul populației largi care trăiește în zonele rurale și care lucrează în
agricultura de subzistență și semi-subzistență, unde există o infrastructură educațională redusă și un acces
limitat la oportunitățile de învățare.
146
Educația, în ansamblu, este în continuare subfinanțată, cu aproape 3,70% din PIB alocate educației, prin
diverse surse. Fragmentarea finanțării învățământului, în special la nivel pre-universitar, reprezintă o mare
provocare, deoarece în această fază sunt greu de implementat o strategie și politici unitare, din cauza unui
număr mare de factori administrativi și organizatorici implicați în finanțarea educației. În timp ce cea mai
mare parte din cheltuielile cu educația se duce către finanțarea salariilor personalului, salariile sunt în
continuare printre cele mai mici, în comparație cu alte state membre ale UE, iar diferențele salariale între
nivelul de intrare și angajații cu vechime sunt mari. Astfel, meseria de profesor este, în continuare, o
carieră neatractivă pentru tineri, ceea ce duce la un procent mare de angajări temporare ale personalului
în sistemul de învățământ.
Ministerul urmează o serie de priorități și acțiuni, după cum sunt stabilite în Planul Național de Reformă
precum și de Strategiile Sectoriale aprobate prin Hotărârea Guvernului:
• Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.
417/2015;
• Strategia națională pentru învățământul terțiar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea de
Guvern nr. 565/2015;
• Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020, aprobată prin Hotărârea de
Guvern nr. 418/2015;
• Strategia educației și formării profesionale din România 2016-2020, aprobată prin Hotărârea
de Guvern nr. 317/2016.
Sinteza Bugetului pentru educație al Ministerului, precum și programele menționate în anexa bugetului
de stat sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 26. Buget multianual bazat pe programe al Ministerului Educației
Buget (mii lei)
Tip de programe
2017
2013 2014 2015 2016
(estimare)
Buget total Educație 3.430.219 3.990.244 4.291.792 4.381.094 4.216.540
Program rechizite școlare 18.514 13.369 20.000 20.000 20.530
Bani pentru liceu 157.000 126.808 115.406 90.387 103.921
Euro200 20.610 13.642 16.001 16.000 15.928
Asigurarea calității resurselor umane 54.200
Program învățământ terțiar 2.128.049 2.570.883 2.222.593 2.691.120 2.677.931
Întărirea capacității instituționale a
3.012
ministerului
Total programe 2.381.385 2.724.702 2.374.000 2.817.507 2.818.310
% acoperirea programului în bugetul
70% 69% 56% 65% 67%
de stat
Analiză bazată pe date din partea Ministerului Finanțelor Publice
147
Analizând prioritățiile strategice menționate de către Minister în documentele strategice bugetare, pe
parcursul celor patru ani, 2013-2016, acestea au fost grupate pe trei direcții strategice: învățământ
preuniversitar; învățământ terțiar; dimensiunea europeană a învățământului și formării.
În urma analizei de conținut a acestor direcții, utilizând soft-ul Atlas.ti și numărând inițiativele/măsurile
pe fiecare dintre acestea, distribuția este următoarea:
Tabelul 27. Principalele direcții strategice ale Ministerului la negocierea bugetului (% din măsuri)
Direcția Strategică 2014 2015 2016 %
Dimensiunea europeană în educație 2% 8% 6% 6%

Învățământ Preuniversitar 67% 59% 61% 62%
Învățământ terțiar 31% 37% 36% 35%
Analiză bazată pe date din partea Ministerului Finanțelor Publice
Numărul cel mai mare de măsuri/inițiative sunt în cadrul direcției strategice de învățământ preuniversitar
și, pe de altă parte, procentul cel mai mare de alocare bugetară se îndreaptă către învățământul superior.
Este la fel de adevărat că principalul flux pentru finanțarea învățământului preuniversitar este la nivelul
autorităților locale, iar ministerul nu își va asuma implementarea politicilor, ci sprijin și orientare.
Ministerul trebuie să analizeze resursele aflate la dispoziția sa și impactul obținut ca urmare a utilizării
acestora, pentru a ajuta implementarea și a ghida intervenții viitoare pentru sectorul educațional per
total.
În cadrul direcției învățământ preuniversitar, la nivelul celor patru documente strategice bugetare
studiate (anexele pentru bugetul de stat din 2013, 2014, 2015 și 2016), există diferite programe.
Figura 13. Programe în cadrul direcției strategice învățământ preuniversitar
Sursa: date din documentul de priorități strategice al Ministerului Educației
148
În cadrul programului pentru acces la educație, cele mai menționate măsuri sunt cele care se referă la
politicile sociale, care au ca scop sprijinirea accesului la școlarizarea copiilor proveniți din medii
dezavantajate. Educația preșcolară vine pe locul doi în ceea ce privește frecvența cu care sunt menționate
măsurile în documentele oficiale. Profesionalizarea managementului școlar este menționat în documente
mai recente.
Tabelul 28. Ponderea de menționare a măsurilor care susțin programul pentru accesul la educație (%
din totalul măsurilor)
Măsuri/frecvența menționării 2014 2015 2016 %
Îmbunătățirea calității consilierii în școli 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%
Educație preșcolară 2,38% 2,04% 3,03% 2,55%
Prevenirea și eliminarea corupției 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%
Reducerea violenței în școli 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%
Copiii romi 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%
Inițiativă școlară de tip școală după școală 2,38% 2,04% 1,52% 1,91%
Microbuze școlare 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%
Inițiativă educațională „a doua șansă” 2,38% 2,04% 1,52% 1,91%
sub-program pentru acces la educație 2,38% 2,04% 1,52% 1,91%
Sprijin pentru copiii cu risc 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%
Sprijin pentru familiile defavorizate 7,14% 4,08% 4,55% 5,10%
Sprijin pentru cei care părăsesc timpuriu școala 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Sursa: date din documentul de priorități strategice al Ministerului Educației. Analiza autorului a datelor din partea
Ministerului Finanțelor Publice
Profesionalizarea managementului în școli, împreună cu inspecția școlară, mentoratul profesorilor și
consilierea acestora sunt printre cele mai menționate măsuri care sprijină calitatea educației școlare în
două dintre cele mai recente documente. Aceste măsuri au ca scop creșterea calității resurselor umane.
Figura 14. Măsuri pentru sprijinirea programului accesul pentru educație
149
Tabelul 29. Ponderea de menționare a măsurilor care susțin programul pentru furnizarea unor servicii
educaționale de calitate (% în totalul măsurilor)
Măsuri/frecvența menționării 2014 2015 2016 Cotații
Susținerea inițiative private în învățământul școlar 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Inovație și creativitate 2,38% 2,04% 0,00% 1,27%
Concursuri naționale pentru inspectorii școlari 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%
Concursuri naționale pentru managerii școlari 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%
Evaluarea națională a școlilor 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%
Examene naționale 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%
Curriculum nou 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%
Profesionalizarea managementului școlar 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%
Resurse umane de calitate 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%
Creșterea ratei de promovare a bacalaureatului 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%
Inspecție școlară 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%
Consiliere profesori 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%
Mentorat profesori 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%
Analiza autorului a datelor din partea Ministerului Finanțelor Publice
Figura 15. Măsuri pentru sprijinirea programului de furnizare a unor servicii educaționale de calitate
Sursa: date din documentele de priorități strategice ale Ministerului Educației
150
În cadrul direcției învățământ terțiar, sunt incluse cinci programe.
Figura 16. Programe în cadrul direcției strategice de învățământ terțiar
Figura 17. Măsuri pentru consolidarea competitivității universităților românești și calitate în

învățământul superior
151
Tabelul 30. Ponderea din măsuri al căror scop este calitatea/competitivitatea învățământului superior
(% din totalul măsurilor)
Măsuri / frecvența menționării 2014 2015 2016 %
Capacitatea de elaborare și implementare a

0,00% 2,04% 1,52% 1,27%
politicilor
Investiții de capital în învățământul superior 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%
Clasificarea universităților 2,38% 0,00% 1,52% 1,27%
Evaluarea domeniilor de studii masterale 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%
Elaborarea de politici pe baza dovezilor 2,38% 2,04% 3,03% 2,55%
Sprijinirea cooperării între instituții 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%
Finanțarea ÎS pentru criteriile de performanță 2,38% 2,04% 0,00% 1,27%
Autonomia managementului resurselor umane 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%
Modernizarea managementului universitar 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%
Finanțare multianuală 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Finanțare pe baza performanțelor 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%
Responsabilitatea publică a universităților 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Criterii de asigurare a calității 2,38% 2,04% 3,03% 2,55%
Ierarhizarea programelor de studiu 2,38% 0,00% 1,52% 1,27%
Burse de cercetare pe baza competiției 2,38% 2,04% 0,00% 1,27%
Finanțare suplimentară pentru excelență 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%
Printre măsurile pentru îmbunătățirea competitivității/calității instituțiilor de învățământ superior și

programelor, elaborarea unor noi criterii și indicatori pentru asigurarea calității se află pe primul loc,
împreună cu dezvoltarea capacității de monitorizare și evaluare cu scopul obținerii unor date fiabile
pentru elaborarea de politici bazate pe dovezi, atât la nivel de instituție cât și la nivel național. Clasificarea
universităților, ierarhizarea programelor de studii și modernizarea managementului universitar sunt
deseori menționate în documentele strategice ale Ministerului Educației.
Revenind la programele bugetare, acestea includ:
• Inițiativa rechizite școlare;
• Bani pentru liceu;
• Euro200 – sprijin pentru elevi dezavantajați în ceea ce privește achiziționarea
calculatoarelor;
• Învățământ terțiar în România;
• Îmbunătățirea capacității ministerului de a gestiona fondurile europene;
• Asigurarea unor resurse umane de calitate.
Obiectivele programelor bugetare se concentrează în mare parte pe politicile sociale pentru asigurarea
egalității de șanse, furnizând facilități de acces și stimulente familiilor cu venituri mici. Acestea au ca scop
152
sprijinirea strategiei de reducere a părăsirii timpurii a școlii, sprijinind participarea școlară și suportând o
parte din cheltuielile asociate.
Obiectivele programului de învățământ terțiar sunt foarte complexe și variate, fiind mai degrabă
neconcentrate și dificil de operat. Obiectivul creșterii capacității ministerului este mai concentrat, însă
indicatorii sunt vagi și nu sunt relaționați direct cu acțiunile/măsurile propuse: numărul de propuneri de
proiecte primite de Autoritatea de Management.
Indicatorii de rezultat sunt exprimați doar ca indicatori de rezultat imediat: numărul beneficiarilor
programelor sociale, cheltuiala/beneficiarul reprezintă indicatorul de eficiență. Nu există indicatori de
rezultat final sau de impact și nici corelări cu obiectivele strategice menționate.
Documentele strategice ale Ministerului asociate cu eșantionul de propuneri bugetare pentru ultimii patru
ani (pentru 2013, 2014, 2015 și 2016) includ trei mari direcții de acțiune care ar corespunde la trei
programe strategice majore: învățământ școlar, învățământ terțiar și, respectiv, dimensiunea europeană
în educație și formare. Există diverse sub-programe și măsuri în cadrul acestora. Majoritatea acestora sunt
menționate în toate cele patru documente bugetare anuale, iar uneori sub-programul specific în care sunt
incluse variază de la un an la altul. Măsurile sunt cuprinzătoare pentru sectorul educației, acoperind de la
acces și participare la educați la diferite niveluri/cicluri, la îmbunătățirea calității, descentralizare,
profesionalizarea managementului, implicarea părților interesate în gestionarea instituțiilor educaționale
etc. În mare parte, măsurile sunt formulate în termeni dezirabili, ca obiective generale, însă le lipsesc
planuri de acțiune și inițiative operaționale. Programele bugetare se referă doar unei părți relativ mici,
dar importante, din educație, și anume la politicile sociale care au ca scop sprijinirea elevilor din familii
defavorizate. De asemenea, sub-programul pentru învățământ terțiar este inclus într-un singur program
bugetare, în mare parte format din finanțarea instituțională a universităților, dar fără să detalieze bugetul
pentru fiecare sub-program, fără niciun plan clar de acțiune sau indicatori specifici. Indicatorul de rezultat
include doar numărul de absolvenți ai învățământului superior, care este rezultatul învățământului
superior ca întreg, fără să măsoare totuși eficiența sub-programelor sau atingerea obiectivelor mai
complexe specificate în documentul de politică.
În momentul de față există un decalaj considerabil între setul de scopuri și obiective exprimat pe larg în
documentele de politici și un plan de acțiune și mijloacele financiare asociate. Programele bugetare, deși
acoperă în jur de 60% din bugetul ministerului, se referă doar la o fracțiune din obiectivele și măsurile
specificate. Această fracțiune este mai mică pentru învățământul școlar, în timp ce programul de
învățământ terțiar corespunde programului bugetar sinonim, dar fără să aloce din buget pentru măsurile
detaliate în document.
Astfel, există o nevoie clară de restructurare a programelor și măsurilor specificate pe larg, în conformitate
cu bugetul disponibil, luând în considerare strategiile adoptate prin Hotărâri de Guvern. Suplimentar,
trebuie să existe un impact clar și indicatori de rezultat final, precum și indicatori SMART de rezultat
imediat pentru măsurile propuse; sursele de finanțare vor fi și ele clar menționate.
153
ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019
Pentru anul 2019, Ministerul Educației Naționale a introdus în baza de date a Planului de lucru Anual al
Guvernului un număr de 20 de proiecte de acte normative, după cum urmează:
1. HG pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG a Guvernului nr.
97/2018 privind aprobarea Programului Pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii
și elevii din 50 unități de învățământ preuniversitar de stat;
2. HG privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat și
învățământul superior de stat în anul școlar/universitar 2019-2020;
3. HG pentru modificarea HG nr. 76/2005 privind înființarea Agenției Naționale pentru Programe
Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale;
4. HG pentru modificarea și completarea HG nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare
instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de
educație și a HG nr. 1258/2005 privind aprobarea regulamentului de organizare și funcționare al
Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, cu modificările ulterioare;
5. HG privind domeniile și programele de studii universitare de master acreditate și numărul maxim de
studenți ce pot fi școlarizați în anul universitar 2019-2020;
6. HG privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al specializărilor/programelor de studii
universitare, a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2019-2020 și a
denumirilor calificărilor și titlurilor conferite absolvenților învățământului universitar de licență,
înmatriculați în anul I de studii în anii universitari 2017-2018, 2018-2019, 2019-2020;
7. HG privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a standardelor de
acreditare pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar;
8. HG privind participarea României la “Studiul privind îmbunătățirea eficienței utilizării resurselor
școlare”, dezvoltat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică;
9. Lege privind efectuarea unui test de proporționalitate anterior adoptării unor noi reglementări
referitoare la profesii;
10. HG privind aprobarea Registrului Național al Calificărilor;
11. HG privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de investiții ”Reabilitarea,
modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale a clădirii principale C3 – Universitatea de
Medicină și Farmacie din Târgu Mureș”;
12. HG de modificare și completarea HG nr.536/2016 privind stimularea performanței școlare înalte din
învățământul preuniversitar;
13. HG privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de investiții ”Reabilitare clădire C4-
Pavilion central – Facultatea de Agricultură din cadrul Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iași;
14. HG de modificare și completarea HG nr.1252/2012 privind aprobarea metodologiei de organizare și
funcționare a creșelor și a altor servicii de educație timpurie antepreșcolară;
15. HG privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “ Centrul regional
de cercetări avansate pentru boli emergente, zoonoze și siguranța alimentară- ROVETEMERG” la
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la brad” din Iași;
16. HG privind domeniile de studii universitare de doctorat din cadrul instituțiilor organizatoare de studii
universitare de doctorat;
17. HG de modificare și completarea HG nr.34/1999 privind înființarea Institutului Limbii Române, cu
modificările și completările ulterioare;
18. Legea învățământului preuniversitar;
154
19. Legea învățământului universitar;
20. Legea Statutului personalului didactic.
Din cele 20 de propuneri de acte normative cuprinse în PALG 2019, au fost selectate trei propuneri care
reprezintă priorități ale ministerului pentru anul 2019 și anume:
1. HG privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat și
învățământul superior de stat în anul școlar/universitar 2019-2020;
2. HG privind domeniile și programele de studii universitare de master acreditate și numărul maxim de
studenți ce pot fi școlarizați în anul universitar 2019-2020;
3. HG privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al specializărilor/programelor de studii
universitare, a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2019-2020 și a
denumirilor calificărilor și titlurilor conferite absolvenților învățământului universitar de licență,
înmatriculați în anul I de studii în anii universitari 2017-2018, 20118-2019, 2019-2020.
155
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Plan Strategic Instituțional 2019-2022 Pentru Ministerul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan Strategic Instituțional 2019-2022 Pentru Ministerul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MEN

La nivelul MEN, structura organizatorică pentru realizarea planificării strategice si elaborarea,

În cadrul Planului Strategic Instituțional se realizează o descriere a obiectivelor strategice, a programelor,

Stadiul implementării PSI

Rata de participare a absolvenților de liceu la examenul de 79,3

Număr cursanți cu vârsta între 16 şi 24 ani cuprinși/an școlar, în 10077

Ponderea populației cu studii superioare în populația în vârstă de

Ponderea populației feminine absolvente de programe educaționale 4,2 3,1

P2.1 Numărul de cămine/cantine construite anual 12 N.A. N.A.

Rata de participare a adulților la educație și formare profesională

Rata brută de cuprindere în învățământul profesional (ponderea 14,1

Rata abandonului școlar la învățământul liceal tehnologic și la 3%

Numărul anual de elevi înscriși în programe de educație profesională

Rata de înscriere în învățământul superior (raportul dintre populația

Rata medie de promovabilitate a examenului de bacalaureat în 56 49,6

Rata medie de retenție în primul an de învățământ terțiar în

Gradul de absorbție a fondurilor disponibile pentru sectorul național 50% 31%

Gradul de conformare cu bugetul de Stat:

Numărul de schimbări la nivel de capitol și rectificări negative ale 20/an 30/an

Procentul cheltuielilor de management din totalul bugetului anual al

Idealul educațional al sistemului de învățământ

Ministerul Educației Naționale, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu

Obiectivul Strategic 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin

România se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește obiectivul strategic principal al

Graficul 1. Evoluția indicatorului rata părăsirii timpurii a școlii în România și în UE în funcție de

Graficul 2. Evoluția indicatorului PTS în România, pe regiuni de dezvoltare

Sursa: Eurostat 2018, cod indicator edat_lfse_16

Obiectivul Strategic 1 vizează impacturi pe termen lung asupra învățământului și se bazează pe

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și

Bugetul pe programe al Obiectivului Total valoare/an (RON)

09/10 10/11 11/12 12/13 13/14 14/15 15/16 16/17 17/18

Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2016.

(1.1.1) Creșterea participării la învățământul preșcolar:

(1.2.1) Creșterea participării la învățământul primar și secundar:

Sursa: Eurostat Code: t2020_41

Sursa: Eurostat Code: t2020_41

Graficul 5. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar în România, pe regiuni de dezvoltare

Sursa: Eurostat cod indicator edat_lfse_12

Figura 5. Obiectivul Strategic 2: Impacturi și Rezultate

Creșterea nivelului de absolvire a învățământului terțiar (ponderea persoanelor cu vârste

(2.1.1) Promovarea diversității instituționale și a participării studenților la învățământ

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și

Tabelul 6. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar

Bugetul pe programe al Obiectivului Total (mii Total valoare/an (mii RON)

Programul 2.1: Îmbunătățirea participării în învățământul terțiar

(2.1.1) Promovarea diversității internaționale și a participării studenților la învățământul terțiar

(2.2.1) Creșterea calității și relevanței serviciilor educaționale la nivel de învățământ terțiar:

Programul 2.3: Angajament strategic față de sectorul economic

(2.3.1) Creșterea angajabilității absolvenților de nivel terțiar:

10.7 10.8 10.7 10.8 10.9

Sursa: Eurostat online data code (tsdsc440)

ȚĂRI/AN 2015 2016 ȚĂRI/AN (cont) 2015 2016

Figura 7. Obiectivul Strategic 3: Impacturi și Rezultate

Creșterea participării elevilor la învățământul profesional și tehnic (ponderea

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și

Tabelul 11. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar

Total (mii Total valoare/an (mii RON)

Programul 3.1: Facilitarea accesului, creșterea participării, dezvoltarea inovării și cooperării în

(3.1.1) Facilitarea accesului tinerilor la programe de formare profesională în învăţământul profesional şi

Programul 3.2: Îmbunătățirea relevanței și calității formării profesionale

(3.3.1) Îmbunătățirea învățării pe tot parcursul vieții