TEMA DE PROIECTARE

cu privire la elaborarea documentației de proiectare pentru măsurile de eficiență

energetică in clădirea Liceului Teoretic „Ion Vatamanu”, or. Strășeni

Chișinau 2017
Cuprins

1. Context ...................................................................................................................................... 4
2. Informații sectoriale .................................................................................................................. 5
2.1. Generalități ............................................................................................................................. 5
2.2. Planificare și programare regională sectorială ........................................................................ 5
2.3. Eficiența energetică în clădirilor publice .................................................................................. 6
2.4. Aspecte relevante ce țin de egalitatea de gen și drepturile omului.......................................... 6
3. Scop ................................................................................................Error! Bookmark not defined.
4. Domeniu de activitate ....................................................................Error! Bookmark not defined.
5. Descrierea proiectului ...................................................................Error! Bookmark not defined.
6. Sarcini și activități-cheie ...............................................................Error! Bookmark not defined.
7. Anvelopa clădirii ............................................................................Error! Bookmark not defined.
7.1. Izolarea pereților exteriori ........................................................ Error! Bookmark not defined.
7.1.1. Izolarea pereților exteriori atașați la subsol .............................. Error! Bookmark not defined.
7.2. Izolarea acoperișului ............................................................... Error! Bookmark not defined.
7.3. Izolarea planșeului peste subsolul neîncălzit ........................... Error! Bookmark not defined.
8. Sistemele de ventilare ............................................................. Error! Bookmark not defined.7
8.1. Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii pentru clasele de
studii ........................................................................................ Error! Bookmark not defined.7
8.2. Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii pentru sala de sportError! Bookma
8.3. Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii pentru sala de
evenimente....................................................................................... Error! Bookmark not defined.
8.4. Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii pentru cantinăError! Bookmark no
8.5. Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în încăperi de
locuite ............................................................................................... Error! Bookmark not defined.
9. Sistemul de încălzire interior ........................................................Error! Bookmark not defined.
9.1. Instalarea punctului termic reglabil automat............................. Error! Bookmark not defined.
9.2. Înlocuirea sistemului de încălzire și sistemului de distribuție Error! Bookmark not defined.20
9.3. Termoizolarea conductelor agentului termic în spațiile neîncălzite ....................................... 20
9.4. Instalații sanitare, alimentare cu apă rece și apă caldă menajerăError! Bookmark not defined.
10. Iluminat .........................................................................................Error! Bookmark not defined.
10.1. Înlocuirea corpurilor de iluminat interioare pe corpuri tip LED .. Error! Bookmark not defined.
10.2. Instalarea reglării automate a nivelului de iluminat interior .................................................... 26
10.3. Înlocuirea corpurilor de iluminat exterioare pe corpuri tip LED . Error! Bookmark not defined.

Pagina 2 of 3 5
11. Modernizarea utilajului pentru Bucătărie ...................................Error! Bookmark not defined.
11.1. Echipare bucătăriei cu echipamente tehnologice noi ............... Error! Bookmark not defined.
12. Măsuri de protecție ......................................................................Error! Bookmark not defined.
12.1. Managementul apelor pluviale. ................................................ Error! Bookmark not defined.
12.2. Instalația de paratrăsnet și priza de pământ ............................ Error! Bookmark not defined.
13. Măsuri privind utilizarea surselor de energie regenerabile (SER) .................................. 30
13.1. Instalarea unui sistem fotovoltaic. ......................................................................................... 30
14. Alte măsuri ............................................................................................................................ 31
14.1. Accesul persoanelor cu dezabilități în clădirea instituției....................................................... 31
14.2. Renovarea blocului sanitar cu echiparea cabinei pentru persoane cu dizabilități .................. 32
14.3. Managementul Energetic..................................................... Error! Bookmark not defined.32
14.3.1. Sistemul de măsurare a consumului de energie și apă .................................................... 33
14.3.2. Înregistrarea datelor contoarelor de energie și apă .......................................................... 34

Lista anexelor:

 TOR LT I.Vatamanu_Anexa 1 Documentare fotografica

 TOR LT I. Vatamanu_Anexa 2 Schite tehnice

Ambele documente servesc doar pentru îndrumarea ofertanților. Indicațiile cu privire la

proiectare din aceste documente nu fac parte din termenii dați de referință.

Pagina 3 of 3 5
1. Context

Proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” (MSPL) este un

proiect de asistență tehnică implementat prin intermediul Agenției de Cooperare
Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului (MADRM), la comanda Ministerului German pentru Cooperare
Economică și Dezvoltare (BMZ).

GIZ a inițiat proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” la

începutul anului 2010, acesta fiind implementat în colaborare cu părțile interesate din rîndul
autorităților locale, regionale și centrale. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Construcțiilor (MADRM) constituie partenerul principal al GIZ în realizarea proiectului. În
2016 proiectul MSPL a fost extins pentru încă o perioadă de trei ani (2016-2018) cu
următorul obiectiv general: „Condițiile cadru pentru implementarea politicii de dezvoltare
regională orientate spre cetățeni în sectoarele prioritare de prestare a serviciilor publice
locale sînt îmbunătățite”.

Grupul-țintă al măsurilor de cooperare pentru dezvoltare este populația din comunitățile

rurale/urbane, selectate din cele patru regiuni de dezvoltare - Nord, Centru, Sud și UTA
Găgăuzia.

Proiectul se axează pe patru domenii de intervenție:

1) Consultanță și suport în promovarea și implementarea politicii de dezvoltare regional;
2) Îmbunătățirea coordonării și monitorizării strategiilor de dezvoltare regional;
3) Îmbunătățirea elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare regional;
4) Instituționalizarea modulelor de instruire și a măsurilor de dezvoltare a capacităților.

Selectarea proiectelor de investiții, inclusiv a proiectelor privind serviciile publice locale

finanțate prin intermediul GIZ, revine în responsabilitatea Consiliilor Regionale pentru
Dezvoltare și a Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale. Aceste proiecte
vizează îmbunătățirea sectoarelor-cheie ale serviciilor publice locale, inclusiv sectorul de
eficiență energetică.

Pagina 4 of 3 5
2. Informații despre sector

2.1. Generalități

Proiectul este strîns legat de dezvoltarea regională, precum și de situația în materie de EE,
ce constituie unul din sectoarele prioritare. În cele ce urmează sînt prezentate mai multe
detalii despre acest sector.

2.2. Planificare și programare regională sectorială

Temeiul juridic pentru dezvoltare regională este definit prin lege și urmărește să reducă
dezechilibrul în nivelul de dezvoltare socio-economică între regiuni și în cadrul acestora și să
sprijine autoritățile publice locale (APL) și comunitățile în dezvoltarea localităților și
coordonarea acțiunilor din cadrul programelor și strategiilor de dezvoltare regionale,
sectoriale, naționale.

În acest scop și context, în 2009, Guvernul Republicii Moldova a instituit Ministerul

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC), reorganizat în 2017 ca Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale (CNCDR), trei Consilii Regionale pentru Dezvoltare (CRD) și trei Agenții de
Dezvoltare Regională (ADR-uri). ADR-urile reprezintă instituții executive la nivel regional,
responsabile pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare regională și a programelor
regionale sectoriale, ce reflectă prioritățile de dezvoltare socio-economică ale APL-urilor.
ADR-urile sînt responsabile, de asemenea, de facilitarea investițiilor sectoriale și promovarea
cooperării intercomunitare.

Strategiile de Dezvoltare Regională pentru anii 2016-2020 au fost elaborate de ADR-urile din
regiunile de dezvoltare Nord, Centru, Sud și UTA Găgăuzia, și au fost aprobate de către
CRD respective. Strategiile de Dezvoltare Regională cuprind diverse sectoare, inclusiv
eficiența energetică (EE) în clădirile publice.

În cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor publice locale”, ADR-urile au elaborat o serie

de proiecte în patru sectoare-cheie cu impact asupra dezvoltării regionale, printre care și
eficiența energetică în clădirile publice (EE). Proiectele au fost identificate în baza
metodologiei ce a permis elaborarea unor programe regionale sectoriale pentru fiecare
regiune de dezvoltare (Nord, Centru și Sud) în cadrul unui proces transparent, participativ și
repetabil (a se vedea http://serviciilocale.md/
pageview.php?l=en&idc=35&id=1130&t=/Regional-Planning-and-Programming/Regional-
Sector-Programs/). Programele regionale sectoriale au fost aprobate de către Consiliile
Regionale pentru Dezvoltare și urmează a fi implementate în parte de către Agențiile de
Dezvoltare Regională.

Pagina 5 of 3 5
În total, a fost examinată o listă de 124 de idei de proiecte, care a fost treptat redusă pînă la
33 concepte de proiecte, după aplicarea criteriilor de identificare a proiectelor prioritare în
baza metodologiei de elaborare a proiectelor. În noiembrie 2014, Comisia interministerială în
domeniul EE a aprobat o listă de 13 proiecte prioritare pentru dezvoltare ulterioară pînă la
etapa de concepte de proiecte viabile.

Toate proiectele au fost elaborate în conformitate cu o metodologie cuprinzătoare, în care au

fost luate în considerare următoarele aspecte:
 clădirile renovate trebuie să corespundă standardelor de performanță energetică a
clădirilor cu consum redus de energie (reducerea substanțială a consumului de energie
calculat);
 efectuarea unor renovări de înaltă calitate a clădirilor, asigurînd o durată de viață
tehnică lungă a clădirii (durata de viață preconizată a măsurilor de renovare depășește
20 de ani);
 sporirea nivelului de confort pentru utilizatori și personal;
 proiectul trebuie să respecte toate standardele naționale relevante, precum și
standardele și practicile din Europa de Vest, ce sînt esențiale pentru asigurarea unui
proiect durabil de renovare a clădirilor.

2.3. Aspecte relevante ce țin de egalitatea de gen și drepturile omului

Unul dintre principiile transversale ale Proiectului Modernizarea Serviciilor Publice Locale
în Republica Moldova este promovarea egalității de gen și drepturilor omului. În cadrul
activităților implementate, realizarea practică a acestui principiu este asigurată prin:
1. Implicarea efectivă a bărbaților și femeilor, dar și persoanelor din grupurile vulnerabile în
procesul decizional, și în special în luarea deciziilor ce se referă la serviciile îmbunătățite de
către Proiect;
2. Asigurarea corespunderii serviciilor îmbunătățite standardelor minime de calitate și că de
acestea beneficiază efectiv toți membrii comunității, fără deosebire de sex, vârstă, venit,
dizabilitate, etnie, statut familial, etc

2.4. Eficiența energetică a clădirilor publice

Un număr mare de clădiri publice, în special, în zonele rurale, se află într-o stare proastă din
punct de vedere al eficienței energetice. Luînd în considerare vulnerabilitatea din punct de
vedere al securității energetice al Republicii Moldova și nivelul ridicat de intensitate
energetică, în cadrul Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2020, eficiența energetică
(EE) a fost identificată drept un element-cheie pentru reforme. În conformitate cu Tratatul de
instituire a Comunității Energiei, sporirea EE, avînd ținta de a reduce cu 10% consumul de
energie în clădiri față de anul de referință – 2009, este definită ca una dintre cele șapte
priorități de dezvoltare ale Republicii Moldova. Ministerul Economiei (ME) reprezintă instituția

Pagina 6 of 3 5
competentă în acest sector. În ultimii ani s-au înregistrat progrese în implementarea legilor
cu privire la EE în clădiri. Agenția pentru Eficiență Energetică și Fondul pentru Eficiență
Energetică au contribuit la crearea premiselor pentru îmbunătățirea EE și a performanțelor
energetice ale clădirilor, prin finanțarea proiectelor relevante.

Implementarea măsurilor de eficiență energetică în instituțiile publice va îmbunătăți condițiile

utilizatorilor prin:
• îmbunătățirea igienei și a confortului termic interior;
• reducerea pierderilor de căldură și a consumului de energie;
• reducerea costurilor de încălzire și de producere a apei calde menajere (ACM);
• reducerea emisiilor poluante în procesul de producție, transport și utilizare a energiei,
rezultînd în utilizarea eficientă a resurselor energetice.

Implementarea măsurilor de intervenție propuse în auditurile energetice are drept scop de a

spori performanța energetică și de a reduce consumul de energie pentru încălzire și
electricitate, obținînd și menținînd mediul termic interior și îmbunătățind aspectul urban al
localităților.

3. Scop

Pentru Liceul Teoretic „Ion Vatamanu” din orașul Strășeni a fost realizat un audit energetic,
în conformitate atît cu standardele locale, cît și cu cele europene. Rezultatele auditului
energetic includ un pachet de măsuri eficiente din punctul de vedere al costurilor și al
consumului de energie. Măsurile, care au fost aprobate de către MSPL GIZ și avizate de
echipa de experți, vor servi drept bază pentru elaborarea documentației de proiectare.

Scopul acestei licitații este de a identifica compania de proiectare corespunzătoare

pentru a elabora documentația tehnică de proiectare și documentația de licitație în
baza căreia poate fi contractată o companie de construcții pentru renovarea sub
aspectul EE a Liceului Teoretic „Ion Vatamanu” din orașul Strășeni.

Compania va avea acces la auditul energetic al instituției menționate mai sus, după
depunerea unei scrisori de intenție la biroul de țară GIZ. Documentația de proiectare se va
elabora pentru clădirea instituției date de învățămînt. Suma licitată (sumele licitate) urmează
a fi prezentată(e) pe loturi. Un lot este format din obiecte identificate în fiecare regiune de
dezvoltare în mod separat (Centru, Nord și Sud).

Recomandările generale privind soluțiile tehnice sînt descrise în tema de proiectare.

Lucrările de elaborare a documentației tehnice de proiect trebuie să fie executate ținînd cont
de documentația normativă și legislativă în vigoare din domeniu.

Mai jos este prezentată lista de măsuri propusă spre implementare la clădirea instituției
auditate. Toate compartimentele din documentația de proiectare trebuie elaborate în baza

Pagina 7 of 3 5
legislației, pentru fiecare măsură în parte. Se solictă ca verificarea documentației de
proiectare să fie urmată de elaborarea devizului de cheltuieli și verificarea acestuia.

Anvelopa clădirii:
 Îmbunătățirea protecției termice a pereților exteriori ai clădirii prin montarea unui strat
termoizolant suplimentar:
 Izolarea pereților exteriori cu vată minerală MW bazaltică de fațadă;
 Izolarea pereților exteriori la nivel de sol și subsol cu polistiren extrudat XPS.
 Aplicarea unui sistem compozit de izolare termică a tavanului subsolului și a podelei
galeriei în contact cu mediu exterior
 Renovarea acoperișului cu aplicarea sistemului compozit de izolație termică:
 Termoizolarea acoperișului plat cu vată minerală MW;
 Înlocuirea ferestrelor și ușilor existente:
 Înlocuirea tîmplăriei din lemn existente cu una din PVC;
 Optimizarea tîmplăriei pentru a asigura ventilarea naturală.

Sistemul de încălzire interior:

 Instalarea punctului termic reglabil automat
Înlocuirea sistemului de distribuție cu izolarea termică a țevilor în subsol neîncălzit
cu polietilenă expandată.

Sistemele de ventilare și condiționare:

 Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii pentru clasele de

studii
 Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în sălile de sport
1 și 2
 Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în sală pentru
evenimente
 Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în cantină
Montarea sistemului de aspirație mecanică la bucătărie

Sistemul sanitar:
 Reconstrucția sistemului de alimentare cu apă rece și apă caldă menajeră.

Iluminat:
 Înlocuirea corpurilor de iluminat interioare pe corpuri tip LED;
 Instalarea reglării automate a nivelului de iluminat interior
 Crearea sistemului de iluminat exterior nou cu aplicarea tehnologiilor LED.

Utilaj:
 Înlocuirea utilajului tehnologic la bucătărie;

Pagina 8 of 3 5
Măsuri de protecție:
 Înlocuirea rețelelor de grupă existente cu rețele electrice din cupru.
 Instalația de paratrăsnet și priza de pămînt.
 Managementul apelor pluviale.
 Executarea copertinelor

Alte măsuri:
 Accesul persoanelor cu dizabilități în clădirea instituției;
 Renovarea blocului sanitar și instalarea unei cabine de toaletă pentru persoanele cu
dizabilități;
 Instalarea unui sistem de management energetic pentru monitorizarea performanței.

4. Domeniu de activitate

Principalul produs al activității va cuprinde desenele tehnice de proiectare ce urmează a fi

utilizate pentru autorizare, contractare și construcție în cazul fiecărei din cele 8 clădiri ale
școlilor publice. Lucrările de renovare a clădirilor includ măsuri de EE ce se referă la
anvelopa clădirii, la sistemul mecanic, electric și sanitar. În activitatea sa, Compania de
proiectare va respecta următoarele reglementări legislative și tehnice:
 Legea nr. 142 din 02.07.2010 cu privire la eficiența energetică;
 Legea nr. 160 din 12.07.2007 a energiei regenerabile;
 Legea nr. 1525 din 19.02.1998 cu privire la energetică;
 Legea nr. 124 din 23.12.2009 cu privire la energia electrică;
 Legea nr. 128 din 07.11.2014 privind performanța energetică a clădirilor.

Actele legislative și reglementările tehnice stipulate nu vor fi interpretate și aplicate în mod

restrictiv.

Prezentul document conține o listă de detalii tehnice ce trebuie să stea la baza proiectării
ulterioare. Această listă de detalii și procese tehnice constituie un rezumat al unei părți din
raportului inițial de proiectare conceptuală în domeniul EE, pregătit pentru fiecare obiect în
parte. Raportul respectiv a fost elaborat în perioada 2014-2015 și finalizat în decembrie
2015.

5. Descrierea proiectului

Acest capitol servește drept bază de informare pentru ofertant. Pentru informații
suplimentare despre proiect, consultați Anexele 1 și 2.

Pagina 9 of 3 5
 Figura: 1 Planul general al clădirii

6. Sarcini și activități-cheie

Până la executarea documentației de proiectare, proiectantul va efectua expertiza tehnică

a complexului de clădiri a instituției de învățământ și va include costurile suportate în lista de
prețuri. Raportul de expertiză tehnică va fi întocmit în limba română cu un sumar în limba
engleză.
Documentația de proiectare trebuie să fie pregătită pentru autorizarea lucrărilor de renovare,
care includ măsurile menționate în următoarele capitole, dar nu se limitează la acestea.
Adițional, în cazul în care firma de proiectare pregătește TdP pentru contractantul general
(CG), trebuie inclusă și informația despre practicile corespunzătoare de instalare.

Documentația de proiectare trebuie să țină cont de:

Pagina 1 0 of 35
  Respectarea reglementarilor locale și / sau europene;
 Utilizarea doar materialelor aprobate și certificate la nivel național;
 Riscurile seismice și reglementările locale aferente;
 Respectarea reglementărilor locale privind siguranța în caz de incendiu;

Documentația de proiectare trebuie să conțină desenele/schițele tehnice arhitecturale și

detaliate, care includ:
 Planurile etajelor;
 Altitudini și secțiuni, care indică localizarea;
 Marcarea tipurilor componentelor clădirii, precum și indicarea straturilor și grosimii
componentelor;

Se solicită livrarea cel puțin a documentelor descrise mai jos:

1) Planul de amplasare, cu indicarea clădirilor principale, a centralei de termoficare, și a
țevilor de încălzire;
2) Planurile etajelor:
a) Etajele sub nivelul solului;
b) Etajele deasupra nivelului solului;
c) Mansarde (dacă există);
d) Acoperiș.
3) Altitudini;
4) Secțiuni;
5) Detalii:
a) Soclul pereților exteriori cu indicarea cotei de adîncime, pînă la care va fi aplicată
izolarea pereților exteriori sub nivelul solului;
b) Balustrade pe pereți exteriori și acoperiș cu indicarea joncțiunilor;
c) Elementele de construcție, precum scările, gurile de acces și altele, care străbat
acoperișul plat (indicarea acestor detalieri este necesară în vederea reducerii
punților termice);
d) Secțiuni de ferestre și uși, conform Anexei 01;
e) Joncțiunea plafonului subsolului cu pereții exteriori/interiori;
f) Sistemul de scurgere a apelor pluviale.
6) Încălzire:
g) Localizarea tuturor țevilor, care urmează a fi izolate;
h) Calcule detaliate privind dimensionarea și amplasarea țevilor sistemului bitubular
de încălzire;
i) Calcule pentru echilibrarea hidraulică a sistemelor noi.
7) Managementul energiei
a) Schema amplasării contoarelor;
b) Descrierea sistemului de înregistrare și transmitere a datelor despre consumul de
energie (data logging system), precum și descrierea componentelor sistemului
dat.

Pagina 1 1 of 35
Desenele și schițele tehnice pot fi utilizate ulterior pentru pregătirea devizului de cheltuieli al
lucrărilor de construcție, care, de asemenea va fi inclus în documentația de proiectare.

Notă: Lucrările care vor afecta aspectul și starea fizică inițială a componentelor
clădirilor instituției de învățământ vor fi urmate obligatoriu de lucrări de restabilire
(finisare), care vor fi incluse în proiectul tehnic și devizele de cheltuieli.

7. Anvelopa clădirii

Pentru executarea proiectului tehnic pentru anvelopa clădirii sunt necesare următoarele:
 Lista specificațiilor tehnice ale componentelor de izolație a clădirilor (grosimea și
parametrii tehnici ai conductivității termice, difuzia vaporilor de apă, rezistența la foc,
rezistență la compresiune)
 Valorile U specificate în TdP trebuie menținute!
o Alte specificații sunt doar pentru orientare. Abaterile (din cauza disponibilității
materialelor sau a normelor aplicabile) de la cele specificate aici trebuie
discutate cu clientul.
 Factorii de rezistența la transmiterea căldurii (Rse [m2K/W]) trebuie să fie setați
conform DIN EN ISO 6946 atunci când se calculează valorile U:
o Pentru acoperișul plat a mansardei se va utiliza valoarea 0,04 m2K/W;
o De la tavan spre subsolul neîncălzit trebuie folosit valoarea 0,17 m2K/W.
 Valoarea U calculată nu trebuie să fie înmulțită cu un factor de 0,1 pentru a lua în
considerare punțile termice;
 Valoarea lambda pentru parametrii tehnici ai materialului trebuie să fie λБ la o
umiditate medie de 5%, după cum se aplică în cazul Moldovei.
 Pentru structurile acoperișurilor se calculează debitul de căldură și difuzia de vapori
pentru a evita condensarea în anvelopa clădirii. (Valoarea sd pentru fiecare material
din fiecare componentă trebuie să fie de asemenea furnizată. U-wert.net
(https://www.u-wert.net) este unul din instrumentele ce poate fi utilizat ca referință sau
pentru a finaliza calculul);
 Detalii care minimizează punțile termice.

Specificațiile tehnice de proiectare pentru anvelopa clădirii sunt prezentate mai jos.
Specificații/prescripții Standard de
Parametru
tehnice referință

Pereții exteriori
Material Vată minerală bazaltică (MW)
Valoarea U ≤ 0.24 W/m2K (± 0.2)
A fi calculată în conformitate
Grosimea SM SR EN 1602
cu standardul
Densitatea p ≥ 135 kg/m3 SM SR EN 12667
Conductivitatea termică λБ ≤ 0.039 W/(m*K)

Pagina 1 2 of 35
Rezistență la compresiune CS(10) ≥ 50 kPa SM SR EN 826
Rezistenta la tracțiune (în engleză
≥ 25 kPa SM SR EN 826
TR)
SM SR EN 13501-
Reacția la foc Clasa A
1+A1
Pereții exteriori aferenți subsolului/demisolului
Material Polistiren extrudat XPS
Valoarea U ≤ 0.24 W/m2K (± 0.2)
A fi calculată în conformitate
Grosimea SM SR EN 1602
cu standardul
Densitatea p ≥ 28 kg/m3 SM SR EN 12667
Conductivitatea termică λБ ≤ 0.038 W/(m*K)
Rezistență la compresiune CS(10) ≥ 200 kPa SM SR EN 826
Rezistenta la tracțiune (în engleză
≥ 200 kPa SM SR EN 826
TR)
SM SR EN 13501-
Reacția la foc Clasa A
1+A1
Acoperișul plat
Material Vată minerală bazaltică (MW)
Valoarea U < 0.20 W/m2K (± 0.2)
A fi calculată în conformitate
Grosimea SM SR EN 1602
cu standardul
Densitatea p ≥ 190 kg/m3 SM SR EN 12667
Conductivitatea termică λБ ≤ 0.038 W/(m*K)
SM SR EN 13501-
Reacția la foc Clasa A
1+A1
Dușumeaua/podeaua deasupra subsolului neîncălzit
Material Polistiren extrudat XPS
Valoarea U < 0.30 W/m2K (± 0.2)
A fi calculată în conformitate
Grosimea SM SR EN 1602
cu standardul
Densitatea p ≥ 26 kg/m 3
SM SR EN 12667
Conductivitatea termică λБ ≤ 0.035 W/(m*K)
Rezistență la compresiune CS(10) ≥ 200 kPa SM SR EN 826
Rezistenta la tracțiune (în engleză
≥ 170 kPa SM SR EN 826
TR)
SM SR EN 13501-
Reacția la foc Clasa E
1+A1
Ferestre și uși PVC
Valoarea U a a ferestrelor [Uw] < 1.3 W/m2K
Această valoare se calculează luând
în considerare valoarea U a cadrului
[Uf] și a sticlei [Ug]. Acest lucru se

Pagina 1 3 of 35
poate face de către furnizorul de
ferestre/uși.

Conductivitatea termicăValoarea U a < 1.8 W/m2K

ușilor [UD]
Această valoare se calculează luând
în considerare conductivitatea
termicăvaloarea U a cadrului [Uf] și a
sticlei [Ug]. Acest lucru se poate face
de către furnizorul de ferestre/uși.
Transmitanța solară [valoarea g] <0.6
Transmitanța luminii vizibile [Tvis] > 0.70
Indice general de redare a culorilor
80
[Ra]
Comportamentul la încovoiere: clasa B2
Rezistența la deschidere-închidere ferestre: min. 10.000 cicluri
repetată: uși: min. 100.000 cicluri
Etanșeitatea la apă: min. clasa 5A
Permeabilitatea la aer: min. clasa 3
Numărul minim de schimburi de aer: 0,5 schimburi /oră
în funcție de categoria străzii
Izolarea fonică (zgomot aerian):
- min.25 dB

Alte instrucțiuni de proiectare cu referire la anvelopa clădirii sunt prezentate mai jos.

7.1. Izolarea pereților exteriori

Documentația de proiectare trebuie să ia în considerare următoarele (după cum se consideră

necesar):
 Eliminarea tuturor cablurilor, firelor, țevilor și a altor echipamente montate pe pereții
exteriori și reinstalarea țevilor și a echipamentelor pe pereții exteriori.
 Înlocuirea scărilor de serviciu existente cu altele noi.
 Eliminarea elementelor de construcție improvizate în acoperiș.
 Demolarea tunelurilor de lumină, dacă se consideră adecvat.
 Reinstalarea unor tuneluri de lumină noi cu ziduri din beton armat, cu etanșare
exterioară. Instalarea unei platforme noi pentru tunelul de lumină, cu pantă integrată
și drenaj (evacuare) pentru apele pluviale.
 Instalarea unor scări de intervenție în caz de incendiu, dar după caz, conform
reglementărilor naționale;
 Pervazul de crămidă existent trebuie îndepărtat.

Materialele termoizolante care urmează să fie utilizate la reabilitare trebuie să îndeplinească

următoarele condiții:
 condiții privind rezistența mecanică: materialele termoizolante trebuie să prezinte
stabilitate dimensională și caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare, în funcție

Pagina 1 4 of 35
 de structura elementelor de construcție în care sunt înglobate sau de tipul straturilor
de protecție astfel încât materialele să nu prezinte deformări sau degradări
permanente, din cauza solicitărilor mecanice datorate procesului de exploatare,
agenților atmosferici sau acțiunilor excepționale;
 condiții privind siguranța la foc: comportarea la foc a materialelor termoizolante
utilizate trebuie să fie în concordanță cu condițiile normate prin reglementările tehnice
privind siguranța la foc, astfel încât să nu deprecieze rezistența la foc a elementelor
de construcție pe care sunt aplicate/înglobate.

7.1.1. Izolarea pereților exteriori

Luând în considerare toate cerințele enumerate mai sus, se propune izolarea pereților
exteriori cu vată minerală bazaltică de fațadă MW de <0,24 W/m2K (± 0,2) amplasată pe
suprafața exterioară a pereților existenți, protejați cu o masă de șpaclu cu grosimea minimă
de 5 mm fiind armată cu plasă din fibră de sticlă și tencuială acrilică structurată cu o grosime
minimă de 1,5 mm.

7.1.2. Izolarea pereților exteriori atașați la subsol

Izolarea termică cu plăci din vată minerală pe toată suprafața a pereților exteriori, de la
înălțimea de 300mm de la pereu și în sus. Mai jos de vată minerală, 300mm pînă la pereu,
și, 700mm în adîncime se aplică izolație termică cu polistirenă extrudată (XPS) cu grosimea
de 120mm, λ≤0,036[W/mK], ρ≥28[kg/m3], rezistența la stres de 200kPa. Plăci din vată
minerală cu grosimea de cel puțin 120mm, λ≤0,038[W/mK], ρ≥135[kg/m3].
După finalizarea lucrărilor de termoizolare trebuie să fie executat un pereu nou, și aplicat un
strat din piatră artificială de la pereu pînă la 1 m înălțime pe suprafața peretelui, pe întreg
perimetru instituției. La proiectarea noului pereu trebuie să fie luată în considerație măsura
care prevede managementul apelor pluviale.

7.2. Izolarea acoperișului

Clădirea Liceului (O1) Blocurile A și B:

Structura acoperișului de tip șarpantă trebuie să fie demontată, spațiul curățit, aplicarea
stratului termoizolant în baza recomandărilor producătorului și bunelor practici inginerești.
Plăci din vată minerală trebuie să fie de cel puțin 160mm grosime, λ≤0,038[W/mK],
ρ≥190[kg/m3]. Stratul termoizolant trebuie să fie acoperit cu o șapă de protecție pentru a
asigura accesul personalului tehnic pe acoperiș și a exclude pătrunderea umidității în stratul
termoizolant. Trebuie să fie executată o structură din lemn nouă pentru acoperișul de tip
șarpantă (prelucrat cu substanțe antiincendiare și substanțe impotriva insectelor), acoperită
cu tablă amprentată.
Galeria Liceului (O1):
Înaintea aplicării sistemului compozit de izolare termică la acoperișul de tip plat el trebuie să
fie curățit de la straturile vechi de izolație, aplicarea stratului termoizolant în baza

Pagina 1 5 of 35
documentației de proiect, recomandările producătorului și bunelor practici inginerești. Plăci
din vată minerală trebuie să fie de cel puțin 160mm grosime, λ≤0,038[W/mK], ρ≥190[kg/m3].
Substanțele bitumo-polimerice aplicate asupra șapei de protecție în 2 straturi cu garanția de
la producător de cel puțin 20 de ani.
Căminul (O2):
Înaintea aplicării sistemului compozit de izolare termică la acoperișul de șarpantă, suprafața
plată trebuie să fie curățită de la straturile vechi de izolație. Stratul termoizolant se aplică în
baza recomandărilor producătorului și bunelor practici inginerești. Plăci din vată minerală
trebuie să fie de cel puțin 160mm grosime, λ≤0,038[W/mK], ρ≥190[kg/m3].
Stratul termoizolant trebuie să fie acoperit cu o șapă de protecție pentru a asigura accesul
personalului tehnic pe acoperiș și a exclude pătrunderea umidității în stratul termoizolant.

7.3. Schimbarea ferestrelor

Ferestrele și uși existente din lemn se demontează, montarea ferestrelor și ușilor noi se
recomandă să fie în linie cu peretele exterior, după executarea izolației termice la pereți
exteriori vor fi executate glafurile.
Fereastră cu profil din PVC din 7 camere, 3 sticle [4-12-4-16-4] mm, Low-e. Profil armat tip
“U” cu grosimea de cel puțin 1,2mm.
Ușă cu profil din PVC din 7 camere, 3 sticle [4-12-4-16-4] mm, Low-e. Profil armat tip “U” cu
grosimea de cel puțin 1,2mm. Pragul pentru uși trebuie să fie executat din aluminiu selectat
în baza perioadei de viață a măsurii de 20 de ani.
Toate geamurile montate vor fi cu trei deschideri, oscilant/basculant și oberliht.

Pagina 1 6 of 35
8. Sistemele de ventilare

8.1. Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii pentru

clasele de studii

Este prevăzută proiectarea sistemelor de ventilare mecanică refulare-aspirație cu

recuperarea căldurii prin intermediul schimbătorului de căldură de tip placă pentru fiecare
clasă în parte.
Preîncălzirea aerului refulat după recuperator, în perioada rece a anului, va fi efectuată prin
intermediul schimbătorului de căldură (apă-aer) alimentat cu agent termic de la centrala
termică. Pentru perioada de tranziție va fi prevăzut sistem by-pass pentru a exclude
preîncălzirea aerului refulat în încăpere de la aerul aspirat.
Pentru fiecare clasă este prevăzută cîte o instalație de 600m3/h care va asigura aer proaspăt
pe parcursul orelor de funcționare (reeșind din considerente 20m3/h pe persoană – cerință
obligatorie).
Instalația de tip bloc poate fi fixată de tavan în spatele încăperii, sau, amplasată în una din
încăperi tehnice adiacente. Pentru a reduce necesarul de investiții și nivelul de zgomot pot fi
utilizate canele de aer flexibile care vor fi conectate la difuzoare cu cutii (pentru refulare), și,
grile cu cutii la aspirație.

Măsuri de protecție contra zgomot:

Instalația trebuie să fie cu nivel redus de zgomot, nu mai mult de 40dBa (întreg sistem nu
mai mult de 37dBa), 4 autenătoare de zgomot (2 la refulare înainte și după instalație, 2 la
aspirație înainte și după instalație). Membrane flexibile trebuie să fie prevăzute între
elementele de fixare a instalației și autenătoare de zgomot. Adițional pentru reducerea
nivelului de zgomot instalația poate fi învelită cu vată minerală cu densitate de 15kg/m3 cu o
grosime de 100mm, acoperită cu folie de aluminiu.

8.2. Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în sala

de sport

Este prevăzută proiectarea sistemului de ventilare mecanică refulare-aspirație cu

recuperarea căldurii prin intermediul schimbătorului de căldură de tip placă pentru sala de
sport.
Preîncălzirea aerului refulat după recuperator, în perioada rece a anului, va fi efectuată prin
schimbătorul de căldură (apă-aer) alimentat cu agent termic de la centrala termică. Pentru
perioada de tranziție va fi prevăzut sistem by-pass pentru a exclude preîncălzirea aerului
refulat în încăpere de la aerul aspirat.
Pentru sala de sport este prevăzută o instalație de 2400m3/h care va asigura aer proaspăt.
Instalația de tip bloc poate fi fixată de tavan.

Măsuri de protecție contra zgomot:

Pagina 1 7 of 35
Instalația trebuie să fie cu nivel redus de zgomot, nu mai mult de 40dBa (întreg sistem nu
mai mult de 37dBa), 4 autenătoare de zgomot (2 la refulare înainte și după instalație, 2 la
aspirație înainte și după instalație). Membrane flexibile trebuie să fie prevăzute între
elementele de fixare a instalației și autenătoare de zgomot. Adițional pentru reducerea
nivelului de zgomot instalația poate fi învelită cu vată minerală cu densitate de 15kg/m3 cu o
grosime de 100mm, acoperită cu folie de aluminiu.

8.3. Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în sală

pentru evenimente

Este prevăzută proiectarea sistemului de ventilare mecanică refulare-aspirație cu

recuperarea căldurii prin intermediul schimbătorului de căldură de tip placă pentru sală de
evenimente.
Preîncălzirea aerului refulat după recuperator, în perioada rece a anului, va fi efectuată prin
schimbătorul de căldură (apă-aer) alimentat cu agent termic de la centrala termică. Pentru
perioada de tranziție va fi prevăzut sistem by-pass pentru a exclude preîncălzirea aerului
refulat în încăpere de la aerul aspirat. Este prevăzută o instalație de 1600m3/h care va
asigura încăperea cu aer proaspăt. Instalația de tip bloc poate fi fixată de tavan în una din
încăperi tehnice adiacente. Pentru refularea aerului vor fi utilizate difuzoare cu cutii, și, grile
cu cutii la aspirație.

Măsuri de protecție contra zgomot:

Instalația trebuie să fie cu nivel redus de zgomot, nu mai mult de 40dBa (întreg sistem nu
mai mult de 37dBa), 4 autenătoare de zgomot (2 la refulare înainte și după instalație, 2 la
aspirație înainte și după instalație). Membrane flexibile trebuie să fie prevăzute între
elementele de fixare a instalației și autenătoare de zgomot. Adițional pentru reducerea
nivelului de zgomot instalația poate fi învelită cu vată minerală cu densitate de 15kg/m3 cu o
grosime de 100mm, acoperită cu folie de aluminiu.

8.4. Montarea sistemului ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în cantină

Este prevăzută proiectarea sistemului de ventilare mecanică refulare-aspirație cu

recuperarea căldurii prin intermediul schimbătorului de căldură de tip placă.
Preîncălzirea aerului refulat după recuperator, în perioada rece a anului, va fi efectuată prin
schimbătorul de căldură (apă-aer) alimentat cu agent termic de la centrala termică. Pentru
perioada de tranziție va fi prevăzut sistem by-pass pentru a exclude preîncălzirea aerului
refulat în încăpere de la aerul aspirat. Este prevăzută o instalație de 600m3/h care va
asigura aer proaspăt. Instalația de tip bloc poate fi fixată de tavan în spatele încăperii, sau,
amplasată în una din încăperi tehnice adiacente. Pentru a reduce necesarul de investiții și
nivelul de zgomot pot fi utilizate canele de aer flexibile care vor fi conectate la difuzoare cu
cutii (pentru refulare), și, grile cu cutii la aspirație.

Măsuri de protecție contra zgomot:

Pagina 1 8 of 35
Instalația trebuie să fie cu nivel redus de zgomot, nu mai mult de 40dBa (întreg sistem nu
mai mult de 37dBa), 4 autenătoare de zgomot (2 la refulare înainte și după instalație, 2 la
aspirație înainte și după instalație). Membrane flexibile trebuie să fie prevăzute între
elementele de fixare a instalației și autenătoare de zgomot. Adițional pentru reducerea
nivelului de zgomot instalația poate fi învelită cu vată minerală cu densitate de 15kg/m3 cu o
grosime de 100mm, acoperită cu folie de aluminiu.

8.5. Montarea sistemului de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în

încăperi de locuit.

Este prevăzută proiectarea sistemului de ventilare mecanică refulare-aspirație cu

recuperarea căldurii prin intermediul schimbătorului de căldură de tip placă, o singură
instalație va asigura cu aer proaspăt toate spațiile de locuit a căminului.. Preîncălzirea
aerului refulat în perioada rece a anului va fi efectuată prin schimbătorul de căldură (apă-aer)
alimentat cu agent termic de la centrala termică. Aerul proaspăt va fi asigurat printr-o
instalație de 520 m3/h. Instalația de tip bloc poate fi fixată de tavan în coridor, sau,
amplasată în una din încăperi tehnice adiacente. Pentru a reduce necesarul de investiții și
nivelul de zgomot pot fi utilizate canele de aer flexibile care vor fi conectate la difuzoare cu
cutii (pentru refulare), și, grile cu cutii la aspirație. Canalele de aer flexibile vor fi conectate la
canalul de aer din tablă zincată montat pe lungimea coridorului.

Măsuri de protecție contra zgomot:

Instalația trebuie să fie cu nivel redus de zgomot, nu mai mult de 40dBa, 4 autenătoare de
zgomot (2 la refulare înainte și după instalație, 2 la aspirație înainte și după instalație).
Membrane flexibile trebuie să fie prevăzute între elementele de fixare a instalației și
autenătoare de zgomot. Adițional pentru reducerea nivelului de zgomot instalația poate fi
învelită cu vată minerală cu densitate de 15kg/m3 cu o grosime de 100mm, acoperită cu folie
de aluminiu.

9. Sistemul interior de încălzire

9.1. Instalarea punctului termic reglabil automat

În baza calculelor preliminare se preconizează proiectarea punctului termic de tip bloc în

Clădirea Liceului (O1) și Căminul (O2) . Pregătirea agentului termic pentru încălzire va avea
loc prin intermediul schimbătorului de căldură pentru a separa conturul sistemului interior de
conturul primului circuit, la fel punctelel termice vor dispune de un schimbător de căldură
pentru sistemele de ventilare și preparare apă caldă menajeră.
Punctul termic va fi echipat cu sistemul de automatizare a reglării debitului de agentului
termic în dependență de temperatura exterioară.
Toate elementele ale punctului termic (schimbător de căldură, țevile, pompele, fitinguri etc.)
trebuie să fie izolate cu polielifină expandată cu δ≥10[mm] și λ=0,035[W/mK].

Pagina 1 9 of 35
9.2. Înlocuirea sistemului de încălzire și sistemului de distribuție.

Sistemul de încălzire interior a fost reparat în totalitate în anul 2017.

9.3. Termoizolarea conductelor agentului termic în spațiile neîncălzite

Modernizarea dată va fi implementata pentru conductele agentului termic și echipamentul

termotehnic în încăperile neîncălzite. În condițiile tehnice existente, soluția prevede
materiale izolante cu o grosime conform cerințelor minime. În scopul izolării pot fi utilizate
materialele elastomerice, flexibile, fără halogen.

Tabelul 1: Grosimea minimă a izolației țevilor încălzite.

Diametrul conductei (pe interior) în Grosimea izolației în

mm mm
< 20 20
21 – 34 30
35 – 50 40
50 – 80 50
> 80 80

Izolația trebuie acoperită cu folie din aluminiu armată și fixată cu o bandă din aluminiu.

9.4. Instalații sanitare, alimentare cu apă rece și apă caldă menajeră

Instalațiile sanitare interioare aferente obiectivului proiectat cuprind:

 dotarea cu obiecte sanitare, armaturi și accesorii;
 alimentarea cu apa rece si apă caldă menajeră a punctelor de consum;
 sistemul de canalizare a apelor menajere.

Dotarea cu obiecte sanitare, armaturi și accesorii necesare la punctele de consum se va

efectua în conformitate cu prevederile normativelor naționale, în funcție de destinația clădirii,
numărul de persoane, regimul de furnizare a apei, pentru a asigura condițiile de igienă și
gradul de confort cerut de standardele în vigoare.

Obiectele sanitare si accesoriile aferente grupurilor sanitare sînt :

 lavoar din porțelan sanitar;
 vas de closet din porțelan sanitar;
 cadă de duș din polimetacrilat;
 etajera din porțelan sanitar;
 oglinda din semicristal;
 porthîrtie din porțelan sanitar;
 săpunieră din porțelan sanitar.

Pagina 2 0 of 35
Obiectele sanitare, armăturile și accesoriile aferente se vor monta pe elementele de
construcție, în conformitate cu detaliile de fixare prevăzute în tehnologiile de execuție.

Alimentarea cu apă rece a punctelor de consum se va realiza cu o instalație interioară de

distribuție proiectată din conducte din țeavă de polietilenă reticulată, îmbinată prin presare, la
rece, cu fitinguri aferente acestui tip de material. Alimentarea cu apă rece a punctelor de
consum se va face prin racordul de apă rece Dn40, la rețeaua de distribuție a apei reci
existentă în zonă.

Instalația interioară de distribuție a apei reci se va monta aparent la demisol și îngropat la

nivelurile superioare ale clădirii amenajate, iar coloanele de distribuție se vor monta îngropat,
în zidărie. Conductele de racord la fiecare obiect sanitar se vor instala îngropat în zidărie sau
în pardoseală.

Pentru alimentarea cu apă caldă a punctelor de consum se va proiecta o instalație de

distribuție realizată din conducte din țeavă de polietilenă reticulată, alimentata de la boilerul
cu serpantină / schimbator de căldură în plăci de apa caldă din punctul termic. Având traseul
comun cu instalația de distribuție a apei reci, instalația de alimentare cu apă caldă se va
îngloba , cu respectarea prevederilor normative.

Conductele de alimentare cu apă rece și apă caldă menajeră se vor monta în tub de
protecție din PVC.

Apele uzate menajere vor fi colectate de o instalație interioară de canalizare prevăzută din
tuburi și piese de legătură din polipropilenă ignifugă, care se va racorda la rețeaua exterioară
de canalizare. Coloanele de canalizare vor fi avea piese de curățire. Se va asigura ventilarea
acestora. Iar colectoarele orizontale se vor monta cu panta necesară și cu piese de curățire
în puncte accesibile. Apele uzate de la nivelul pardoselilor la grupurile sanitare vor fi
colectate de sifoane de pardoseală cu ieșire laterală sau verticală, în funcție de sistemul de
colectare a instalației de canalizare menajeră.

10. Sistemul de iluminat

10.1. Renovarea sistemului interior de iluminat

În sălile de clasă, sistemul de iluminat general este asigurat cu corpurile de iluminat de tavan
dotate cu surse de iluminat de tip LED. La utilizarea în sistemele de iluminat general în
încăperile clădirilor publice şi în procesul instructiv, corpurile de iluminat cu surse LED
trebuie să corespundă unor parametri calitativi şi cantitativi pentru iluminat care trebuie să
corespundă standardelor şi normelor de proiectare:

Pagina 2 1 of 35
  SM SR EN 12464-1:2013 Lumina si iluminat. Iluminatul locurilor de munca. Partea 1:
Locuri de munca interioare - sunt stabilite cerinţele de iluminare a locurilor de muncă
din interiorul încăperilor pentru mai mult de 300 de tipuri de sarcini vizuale;
 NCM G.04.02-2017 Iluminatul natural şi artificial.
În fiecare clasă de studiu vor fi montate cel puțin 4 prize și 3 întrerupătoare. În clasele dotate
cu calculatoare numărul de prize trebuie sa coincidă cu numărul de calculatoare. De
asemenea, se va ține cont de echipamentul tehnic de la cantină etc.
Soluţii de Proiect pentru Diverse Zone ale Instituţiei de Învăţământ
Zona de Intrare
Cerinţe de bază pentru iluminat:
nivelul de iluminare: minim 200 lux pe suprafaţa de lucru;
indicele mediu de disconfort (UGR: nu mai mare de 19);
coeficientul de pulsaţie: nu mai mare de 10%;
indice de redare a culorilor: Ra nu mai mic de 80;
temperatura de culoare recomandată: 4000 K;
densitatea puterii de iluminare: < 5,0 W/m2.

Săli de clasă
Cerinţele de bază pentru instalaţia de iluminat:
 nivelul de iluminare: mediu 300 lux pe suprafața de lucru, cu două circuite paralele
fata de ferestre si operare separata pentru fiecare circuit;
 500 de lux în mijlocul tăblii, la o înălțime de 1,5 m, cu întrerupător de comutare
separat;
 coeficientul de pulsaţie: nu mai mare de 10%, nu mai mare de 5%, atunci când se
lucrează cu calculator;
 indicele de redare a culorilor: Ra (CRI) nu mai mic de 80;
 temperatura de culoare recomandată: 4000 K;
 densitatea puterii de iluminare: < 8,0 W/m2 ;

Figura 2. Diagrama monofilara de operare cu sistemul de iluminat

Pagina 2 2 of 35
Încăperi pentru personalul pedagogic
Cerinţe de bază pentru sistemul de iluminat:
 nivelul de iluminare: 300-500 lux pe suprafaţa de lucru;
 indicele mediu de disconfort (UGR): nu mai mare de 19, nu mai mare de 14 pentru
încăperile de lucru cu calculatoare;
 coeficientul de pulsaţie: nu mai mare de 10%, nu mai mare de 5%, pentru încăperile
de lucru cu calculatoarele;
 indicele de redare a culorilor: Ra nu mai mic de 80;
 temperatura de culoare recomandată: 4000 K;
 densitatea puterii de iluminare: < 6,0 W/m2.

Săli de Festivităţi şi Săli de Conferinţe

Cerinţele de bază pentru iluminat:
 nivel de iluminat nu mai mic de 200 lx la nivelul pardoselii sălilor de festivităţi, nu mai
mic de 400 lx pe suprafeţele de lucru a sălilor multifuncţionale;
 indicele mediu de disconfort (UGR): nu mai mare de 19;
 coeficientul de pulsaţie: nu mai mare de 10%;
 indicele de redare a culorilor: Ra (CRI) nu mai mic de 80;
 temperatura de culoare recomandată: 4000 K;
 densitatea puterii de iluminare: < 6,0 W/m2 ;

Săli de Sport
Cerinţe de bază pentru iluminat:
 Nivel de iluminare: 200 lux la nivelul pardoselii, iluminarea verticală nu mai mică de
75 lux la nivelul 2 m (pe ambele părţi ale axei longitudinale a spaţiilor);
 indicele mediu de disconfort (UGR: nu mai mult de 25);
 coeficient de pulsaţie: nu mai mare de 10%;
 indice de redare a culorilor: Ra (CRI) nu mai mic de 80;
 temperatura de culoare recomandată: 4000 K;
 densitatea puterii de iluminare: < 6,0 W/m2 .

Pagina 2 3 of 35
Cantine, Cafeterii
Cerinţe de bază pentru iluminat:
 nivel de iluminare: nu mai puţin de 200 lux pe suprafaţa de lucru;
 indicele mediu de disconfort (UGR: nu mai mult de 25);
 coeficient de pulsaţie: nu mai mare de 10%;
 indice de redare a culorilor: Ra (CRI) nu mai mic de 80;
 temperatura de culoare recomandată: 4000 K;
 densitatea puterii de iluminare: < 5,0 W/m2 ;

Coridoare, Scări, WC
Cerinţe de bază pentru iluminat:
 nivel de iluminare: nu mai puţin de 100 lux pe suprafaţa de lucru;
 coeficient de pulsaţie: nu mai mare de 10%;
 indice de redare a culorilor: Ra (CRI) nu mai mic de 80;
 temperatura de culoare recomandată: 4000 K;
 densitatea puterii de iluminare: < 4,0 W/m2.

Cerinţe pentru corpurile de iluminat cu LED-uri:

1) Unghiul de protecţie convenţional al corpurilor de iluminat trebuie să fie
nu mai mic de 90°. Parametrul dat prezintă cerinţe către particularităţile constructive
ale armaturii corpului de iluminat pentru limitarea efectului de orbire a lămpilor cu LED
şi se măsoară cu un raportor şi un triunghi.
2) Luminozitatea de gabarit a lămpilor nu trebuie să depăşească 5000 cd/m2. Din cauza
că luminozitatea de gabarit generală a LED-urilor deschise este extrem de mare,
utilizarea corpului de iluminat cu LED-uri deschise pentru iluminatul general al
încăperilor este interzisă. Armatura corpului de iluminat trebuie să aibă în
componenţa sa reflectoare efective, care ar reduce luminozitatea generală la valorile
indicate mai sus. Acest parametru este măsurat cu aparatul de măsurat luminanţa.
3) Neuniformitatea admisă a luminozităţii din orificiul de ieşire a corpurilor de iluminat
Lmax/Lmin trebuie să depăşească valoarea 5:1. Această valoare poate fi estimată
prin măsurarea cu aparatul de măsurat luminozitatea ca raportul dintre luminozitatea
maximă măsurată către luminozitatea minimă.
4) Temperatura de culoare corelată a LED-uri cu lumină albă nu trebuie să depăşească
4000K. A estima temperatura de culoare a sursei de iluminat cu LED-uri se poate
conform inscripţiei pe soclu sau pe ambalajul lămpii. Temperatura de culoare este
temperatura corpului negru (radiaţiei lui Plank), pentru care radiaţia lui are aceiaşi

Pagina 2 4 of 35
 culoare, ca şi radiaţia obiectului examinat. Ea determină tonalitatea de culoare (caldă,
neutrală sau rece) a spaţiului iluminat de către aceste surse.
5) Nu se recomandă de utilizat în instalaţiile de iluminat a LED-urilor cu puterea unitară
ce depăşeşte 0,3W. Puterea LED-urilor montate în corpul de iluminat este indicat în
marcajul de pe lampă, de pe soclu sau ambalaj.
6) Nivelul de iluminare. Nivelul de iluminare de pe suprafaţa de lucru este principala
caracteristică cantitativă a iluminatului. Valorile normate ale iluminatului sunt stabilite
în funcţie de precizia şi complexitatea lucrărilor vizuale. Iluminarea poate fi în plan
(orizontală sau verticală) şi în spaţiu (cilindrică).
7) Distribuţia iluminării. La proiectarea sistemelor de iluminat pentru instituţiile de
învăţământ, pe lângă nivelul de iluminat este necesar să se acorde atenţie
uniformităţii distribuţiei iluminării, determinate de raportul dintre nivelul minim de
iluminare către nivelul maxim de iluminare. Parametrii necesari de uniformitate a
distribuţiei luminoase se realizează prin selectarea corectă a corpurilor de iluminat şi
a metodei lor de poziţionare.
8) Eficienţa energetică a corpurilor de iluminat. O atenţie specială la proiectarea
instituţiilor de învăţământ trebuie acordată eficienţei energetice a instalaţiilor de
iluminat (IL). Eficientă trebuie de considerat o astfel de IL, care creează un iluminat
de calitate şi îşi păstrează caracteristicile sale pe parcursul unei funcţionări de durată,
la cele mai mici costuri de capital şi de exploatare, inclusiv pentru un consum minim
de energie electrică. Parametrul principal care caracterizează eficienţa energetică,
este puterea specifică şi eficacitatea luminoasă lm/W a surselor de iluminat şi a
corpurilor de iluminat utilizate. Eficacitatea luminoasă a surselor de iluminat şi a
corpurilor de iluminat cu LED-uri, utilizate pentru iluminatul de interior, trebuie să fie
nu mai puţin de 70 lm/W. Valoarea puterii specifice pentru principalele tipuri de
încăperi ale instituţiilor de învăţământ nu trebuie să depăşească 25W/m2.
9) Utilizarea corpurilor de iluminat cu LED-uri şi a sistemelor inteligente de control al
iluminatului vor permite de a crea un sistem de iluminat maximal de eficient, care
îndeplineşte cerinţele de reglementare relevante.
10) Redarea culorilor. Redarea corectă a culorilor nu numai că are un rol important în
multe aspecte a educaţiei, dar şi contribuie la formarea unui mediu luminos
confortabil. Caracteristica, care indică nivelul corect de redare a culorilor de una sau
alta sursă de iluminat, se numeşte indice de redare a culorilor. Pentru iluminarea
instituţiilor de învăţământ se recomandă de utilizat surse de iluminat cu indicele de
redare a culorilor Ra  80 .
11) Confortul vizual. Prezenţa orbirii directe şi indirecte (reflectate) în câmpul vizual
reduce concentraţia atenţiei şi provoacă o oboseală sporită. Reflecţiile complică
percepţia informaţiei pe ecranele monitoarelor şi pe alte suprafeţe lucioase. În acest
sens, limitarea efectului de orbire este una dintre cele mai importante sarcini la
proiectarea instalaţiilor de iluminat din instituţiile de învăţământ

Pagina 2 5 of 35
10.2. Instalarea reglării automate a nivelului de iluminat interior

Birouri Închise
Utilizarea pir-senzorului de mişcare bazată pe tehnologia detectării infraroşii pasive pe o
zonă de 3600 , cu montare pe tavan şi conectat în circuit prin intermediul unui întrerupător
standard, instalat la intrarea în oficiu, lângă uşă. Conexiunea pir-senzorului este rapidă şi
ideală pentru acţiuni repetitive, fără a provoca declanşări false. Acest senzor este livrat cu
presetarea timpului până la 15 minute şi al iluminării până la 500 lx.
Săli de Clasă
Utilizarea PIR-senzorului şi a controlerului standard. PIR-senzorul monitorizează două zone.
Funcţia Daylight este activată numai pentru ieşirea 2, respectiv este monitorizată zona 2.
Senzorul trebuie montat în mijlocul camerei. Două întrerupătoare standard, instalate la
intrarea în încăpere lângă uşă, sunt utilizate pentru conectarea manuală a iluminatului şi
pentru deconectarea acestuia în timpul prezentărilor pe tablă. Acest senzor este livrat cu
temporizare până la 15 minute şi a nivelului de iluminat până la 500 lx.
Săli de Conferinţe Mici, până la 25 M2
Pentru comanda cu iluminatul în mici săli de conferinţe, sunt utilizate:
 DIN-controller cu 4 ieşiri dimmable, care vor dirija 3 circuite de iluminat de grupă:
comanda cu corpurile de iluminat (Dim) + comanda cu corpurile de iluminat al
ecranului (on/off) + comanda cu corpurile de iluminat a tablei (on/off);
 4 DIN- controllere care comandă 3 motoare de acţionare cu jaluzelele şi motorul de
ridicare a ecranului;
 2 linii multifuncţionale de comandă în baza controlerului cu 2 direcţii de operare (în
sus/în jos/stop) a motoarelor de ridicare/coborâre a ecranului şi a motoarelor
jaluzelelor;
 1 linie de comandă cu iluminatul în baza controlerului este utilizată pentru a comuta
on/off şi a regla manual fluxul luminos +/- a circuitului deasupra tablei;
 telecomanda are diverse funcţii rezervate.
Comanda cu Iluminatul Scărilor şi Casei Scărilor
Casa scărilor are o planificare asemănătoare, care se deosebeşte în general prin dimensiuni.
Încă o deosebire importantă – prezenţa sau lipsa iluminatului natural. În dependenţă de
aceea, există la casa scării ferestre sau nu sunt posibile două metode de selectare a
automatizării iluminatului. La prezenţa iluminatului natural, pentru comanda cu CIL la casa
scării poate fi utilizat un senzor de iluminare pentru toate etajele casei scării. Principiul de
funcţionare a senzorului de iluminare este simplu: senzorul permanent monitorizează
iluminarea naturală. Dacă iluminarea devine mai mică decât nivelul de prag stabilit (este
setat manual sau de la distanţă), senzorul de iluminare va conecta automat iluminatul şi îl va
deconecta când iluminarea mediului înconjurător va depăşi această valoare de prag. Nivelul
iluminării de prag poate fi setată la senzor: de la 1 până la 300 lx (setare manuală) şi de la 1

Pagina 2 6 of 35
până la 1000 lx, cu setare de la telecomandă, de la distanţă. Un senzor poate comanda în
regim automat iluminatul tuturor etajelor caselor scării ( P  3,6 kW ). Senzorul se instalează
într-un loc greu accesibil la casa scării (pentru a exclude vandalizarea), astfel, ca acesta să
poată măsura nivelul iluminatului natural fără influenţa directă a razelor solare. O astfel
metodă de comandă cu iluminatul scărilor oferă independenţa de factorul uman – iluminatul
va fi conectat seara şi deconectat dimineaţa, în dependenţă de stabilirea unui nivel al
întunericului. Cel mai des iluminatul scărilor reprezintă două circuite de CIL, conectate
consecutiv: unele CIL sunt amplasate la casa scării lângă ferestre, altele în adâncul casei
scării. Metoda descrisă, permite de a comanda în mod automat cu un circuit al CIL, în timp
ce cealaltă poate îndeplini funcţia iluminatului de avarie, iluminând calea de evacuare din
clădire. Când la casa scării nu sunt ferestre, sau când sarcina este de a comanda cu CIL pe
fiecare din casa scărilor separat, trebuie de utilizat senzori de mişcare. În afară de condiţia,
că senzorii de mişcare trebuie să acopere toată aria scărilor (în jos şi în sus), utilizarea lor
pentru scări trebuie să fie justificată economic. Pe scări oamenii pot atât să urce cât şi să
coboare. De aceea, senzorul instalat la casa scării din interior trebuie să monitorizeze
ambele scări şi simultan să măsoare nivelul de iluminat pe scară (în cazul prezenţei
ferestrelor pe scară). Această funcţie permite de a fi realizată de către senzorul incorporat de
iluminat: în orele de dimineaţă şi de zi la detecţia mişcării, senzorul nu va conecta iluminatul
la casa scării, când nivelul de iluminat va fi mai mare de valoarea de prag setată. Dacă la
casa scării nu există ferestre, senzorul de iluminat practic nu este utilizat. Soluţia optimă
pentru optimizarea iluminatului casei scărilor este instalarea senzorului de mişcare cu o zonă
mare de depistare a omului, care va acoperi cu siguranţă ambele scări. La amplasarea
corectă a senzorului, un senzor poate controla în acelaşi timp câteva zone: zona pe etaj,
scara ce urcă şi scara ce coboară, suprafeţele de lângă ferestre. Cel mai bine de amplasat
senzorul de mişcare deasupra uşii care duce spre casa scării. Aceasta va permite de a
controla persoanele care intră pe scară din uşă şi a celor care merg pe scară în sus sau în
jos. În clădirile cu un număr neînsemnat de etaje este posibil de utilizat schema de conectare
în paralel a senzorilor de mişcare pe scară. Indiferent, urcă sau coboară persoana, atât timp
cât cineva se află pe scară, lumina va fi conectată.

10.3. Realizarea unui sistem nou de iluminat exterior

Soluția prevede:
 Instalarea unui sistem nou de iluminat exterior complet echipat cu lămpi LED
(suporturi, brățări, conductori de alimentare etc.) cu garanție pentru întregul sistem;
 implementarea unui sistem simplu de control prin cablu cu control temporizat(timer);
 Montarea corpurilor de iluminat se va efectua în două moduri, în funcţie de locul de
amplasare şi poziţia pe plan de situaţie: pe faţada clădirii şi pe stâlpi de iluminat, în
cazul iluminării căilor de acces adiacente.
Nivelul de iluminare trebuie determinat și argumentat prin calcule în conformitate cu
reglementările locale.

Pagina 2 7 of 35
11. Modernizarea echipamentului de bucătărie

11.1. Echiparea bucătăriei cu echipamente tehnologice noi

În scopul majorării eficienței energetice a procesului tehnologic din bucătărie, se propune

înlocuirea următorului echipament cu altele noi mai performante:
 Toate aparatele ar trebui să aibă o etichetă energetică care să conțină cel puțin un
rating B în conformitate cu Directiva UE 92/75 / CE care a stabilit un sistem de
etichetare a consumului de energie
 Lista utilajului cu specificațiile tehnice trebuie sa fie prezentata.

Echipamentul tehnologic a bucătăriei trebuie să respecte cerințele sanitare-epidemiologice,

standarde naționale, să fie fabricat din materiale aprobate pentru contact cu produsele
alimentare, și să fie în stare funcțională.

Echipamentul tehnologic trebuie să fie fabricat din oțel inoxidabil sau galvanizat, ce nu emite
substanțe nocive atunci când este expus la substanțe chimice agresive și produse
alimentare.

Echipamentul tehnologic trebuie să fie, prelucrat cu ușurință cu detergenți și dezinfectanți,

compact, ușor de operat, sigur în exploatare, rezistent la deteriorare mecanică.

Echipamentul care urmează să fie înlocuit trebuie sa includă, dar nu se va limita la,
următoarele elemente:
 Plită cu inducție;
 Cuptor cu 3 secții;
 Țigaie electrică;
 Dulap frigorific cu 2 secții separate.

12. Măsuri de protecție

12.1. Managementul apelor pluviale

Descriere sistemului pentru acoperiș de tip șarpantă în Clădirea Liceului Blocurile A, B

și Clădirea Căminului. (specificarea blocurilor conform planurilor prezentate în raportul de
audit).

Tipul acoperișului – Șarpantă, se aplică sistemul exterior de scurgere a apelor pluviale.

Sistem de drenaj

Pagina 2 8 of 35
Se preconizează instalarea jgheaburilor semi-rotunde cu diametrul de cel puțin 150mm și
racord jgheab-burlan cu diametrul exterior de cel puțin 150mm, diametrul interior de 100mm,
burlane cu diametrul de 100mm. Jgheaburile și burlanele trebuie să fie echipate cu sistem
anti-îngheț pentru perioada de iarnă și tranziție. Întregul sistem compus din țeavă zincată
acoperită cu substanțe polimerice.

Canalizare pluvială
Pentru evacuarea apelor pluviale se preconizează instalarea căminelor pluviale cu
parafrunzar amplasate sub fiecare burlan, interconectate prin țeavă de canalizare din PVC
cu diametrul de 160mm amplasată în pămînt la o adîncime de 1m. Scurgerea are loc în
cămin de vizitare.

Descriere sistemului pentru acoperiș plat în Clădirea Liceului Galeria

(specificarea blocurilor conform planurilor prezentate în raportul de audit).
Sistem de drenaj
Pe acoperiș se preconizează instalarea colectoarelor cu parafrunzar, echipate cu sistem de
încălzire electrică (anti-îngheț). Burlanele efectuate din țevi de PVC cu diametrul de 160mm,
izolațe cu polielifină expandată de 5mm.

Canalizare pluvială
Interconectarea burlanelor are loc la sistem compus din țeavă de canalizare din PVC cu
diametrul de 160mm, în afara clădirii se amplasează în pămînt la o adîncime de 1m.
Scurgerea are loc în cămin de vizitare.

12.2. Instalația de paratrăsnet și priza de pămînt

Loviturile de trăsnet pot fi sursa unor importante daune sau pericole pentru structurile aflate
la sol cât şi pentru instalaţiile electrice conectate la aceste structuri.
Sistemul antitrăsnet trebuie să fie proiectat în conformitate cu clasa antiincendiară a clădirii.
Sistemul antitrăsnet pentru acoperișul de tip șarpantă se recomandă a fi implementat cu
paratrăsnet tip funie.

13. Măsuri privind utilizarea surselor de energie regenerabilă (SER).

Din multiplele surse de energie regenerabilă existente și aplicate în prezent în cazul școlilor
am optat doar pentru utilizarea elementelor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice.
Utilizarea energiei solare pentru producerea apei calde menajere prin instalarea
colectoarelor solare nu a fost luată în considerație deoarece în perioada caldă a anului (vara)
școlile nu funcționează. Pentru producerea apei calde menajere va fi utilizată și energia
electrică produsă de panourile fotovoltaice.

Pagina 2 9 of 35
13.1. Instalarea unui sistem fotovoltaic.

În scopul de a acoperi cererea de energie electrică în proporție de aproximativ 25% - 30%

din necesarul clădirii, însă nu mai mult de 10 kW putere instalată, se vor instala un sistem
fotovoltaic din panouri pe acoperișul clădirii (soluția tehnică de amplasare a sistemului
fotovoltaic o va da proiectantul).
Astfel, această energie va fi destinată alimentării unor sectoare cu un consum aproximativ
constant sau legat de cantitatea insolației diurne, boilerul cu rezistență electrică și
serpantină pentru prepararea apei calde menajere (acm) cu scopul de a acoperi cererea de
apă caldă menajeră și alt echipament electric.
Sistemul de alimentare cu apă caldă menajeră (acm) trebuie să aprovizioneze bucătărie,
nodurile sanitare din cadrul liceului și dormitoarele.

Consumurile vor fi calculate de către proiectant și în dependență de aceasta se va

dimensiona instalația.

Sistemul de apă caldă menajeră va fi încărcat de următoarele surse de căldură:

1) Sistemul fotovoltaic în regim de vară + energie electrică pentru a acoperi sarcina de vârf
2) Sistemul fotovoltaic + sistemul de termoficare pentru a acoperi cererea de vârf în timpul
sezonului de încălzire.

Managementul eficient al acestei energii se va realiza de sistemul de comandă al sistemului

fotovoltaic.

Sistemul Fotovoltaic trebuie să conțină cel puțin următoarele subansamble:

- Sistem panouri fotovoltaice cu montare pe acoperis de tip terasa/șarpant;
- Sistem integrat de monitorizare și contorizare cu două direcții a energiei electrice
suplimentare produse fotovoltaic;
- Sistem de management integrat al energiei electrice.

Caracterisitici tehnice și performanță:

 Sistemul de panouri fotovoltaice cu montare pe acoperiș de tip terasă – trebuie să fie

compus din cel puțin următoarele subansamble:
- Panouri fotovoltaice;
- Suporți pentru montare panouri fotovoltaice;
- Invertor trifazat;
- Sistem de monitorizare și contorizare a funcționării ariei de panouri fotovoltaice;
- Cabluri și conectori de legătură

Panouri fotovoltaice:

- Putere instalată totală: maxim 10 kW sau 25% - 30% din necesarul clădirii;
- Tehnologie: celule solare monocrstaline / policristaline;

Pagina 3 0 of 35
 - Putere panou: minimum 260 Wp;
- Eficienta conversie fotovoltaica: minim 18,0 %;
- Domeniu temperatura de functionare: (-40 …+85)°C sau mai larg;
- Gradul de protecţie la umiditate şi praf: IP65
- Functionare in conditii de precipitatii intense:
 ploaie: maximum 60 l/m2/zi;
 ninsoare: 550 kg/m²;
 grindină: 80km/h pentru 25mm
- Eficienţă: peste 90% în primii 10 ani; peste 80% până în 20 ani.

Invertor trifazat:

- Tehnologie de fabricație: electronică de putere în comutatie pe 3 faze fără

transformator;
- Tensiune de intrare: DC, minimum 150 V, maximum 1000V;
- Tensiune de iesire: trifazată 230/400 V, frecventa 50 Hz;
- Eficienta la functionare in regim nominal: minimum 98 %.

Cabluri și conectori de legătură:

Cablurile de legatura trebuie sa asigure:

- conexiunile DC a panourilor fotovoltaice intre ele si cu intrarea inverterului trifazat;
- conexiune AC trifazat de la invertor la panoul general electric al clădirii;
- Conectori de legăură trebuie să fie adecvati pentru cablurile folosite

14. Alte măsuri

14.1. Accesul persoanelor cu dizabilități în clădirea instituției

Ca măsuri concrete se recomandă la înlocuirea ușilor să se ia în considerare normativele

privind adaptarea clădirilor la necesitățile persoanelor cu dizabilități, inclusiv în ceea ce
privește adaptarea intrărilor (care urmează a fi suficient de largi pentru a permite accesul
persoanelor care utilizează un scaun cu rotile ); direcțiile de deschidere a ușilor (care nu
trebuie să blocheze traseele de deplasare și vor permite suprafețe de manevră dimensionate
corespunzător) și faptul că acestea urmează a fi adaptate nevoilor de utilizare ale
persoanelor cu dizabilități (fiind dotate cu echipamente de acționare, precum clanțe, mânere,
trăgătoare, sistem de autoînchidere, balamale, și suprafețe vitrale în foile de ușă, amplasare
corespunzător, care vor permite sesizarea unor situații de posibilă accidentare). În clădirea
Liceului trebuie să fie asigurată cel puțin o intrare pentru persoane cu dizabilități și a altor
persoane cu mobilitate limitată pentru a asigura condiții egale de viață.
Pe scările exterioare va fi proiectată rampă de acces staționară în baza normelor în vigoare,
echipată cu balustradă în conformitate cu cerințele tehnice pentru sprijinire la construcții
staționare și mână curentă sau bare bilaterale (mână curentă pentru maturi la înălțimea de

Pagina 3 1 of 35
1m și pentru copii la înălțimea de 60cm). Conexiunile mânei curente și capetele vor fi
întoarse către pardosea pentru a exclude agățarea.
Suprafața rampei trebuie să aibă acoperire netedă cu rugozitate (contra-alunecărilor), fără
crearea vibrațiilor. Suprafața rugozitate trebuie să fie bine vizibilă prin aplicarea culorii
corespunzătoare. Platformele orizontale de la începutul și sfârșitul rampelor vor avea o
suprafață de avertizare tactilă-vizuală de minim 60cm pe toată suprafața rampei.
Pe toată lungimea rampelor longitudinal pe margini vor prevăzute elemente din cauciuc
pentru a exclude alunecări. De-a lungul rampelor perpendicular pe centru vor fi instalate
profil din aluminiu cu cauciuc pentru a exclude alunecarea în perioada de iarnă și tranziție.

14.2. Renovarea blocurilor sanitare cu echiparea blocului sanitar pentru

persoane cu disabilități

Renovarea blocurilor sanitare prevede reconstrucția capitală a blocurilor sanitare, cu

înlocuirea lavoarelor și closetelor. Echipamentul instalat trebuie să fie ales din randamentul
calitate și cost.
Sistemele de distribuție a apei și canalizării necesită a fi executate din țevi de PPR și PP,
înlocuite complet și interconectate cu fântîni. Sistemul de conectare la apă a robinetelor să
prevadă ieșirea la ACM prin intermediul căreia, cu timp poate fi interconectat un boiler
electric (de prevăzut locul amplasării boilerului eletric, priză electrică pentru boiler și țeavă cu
apă rece pentru boiler).
Stratul finiș a pereților va fi executat din materiale practice, ușoare în curățire și mentenanță,
care vor asigura durabilitatea măsurii.
Blocul sanitar la primul nivel al clădirii va fi adițional echipat cu o cabină pentru persoane cu
disabilități. În cazul în care, la primul nivel al clădirii sunt blocuri sanitare separate pentru
femei și bărbați atunci cabinele pentru persoane cu disabilități trebuie să fie executate pentru
ambele sexe.
Trebuie să fie prevăzută lărgirea ușii pentru posibilitatea accesării persoanelor amplasate în
fotoliu rulant (fără prag)
Spațiile sanitare trebuiă să prevadă loc pentru manevră a fotoliului rulant, de prevăzut spațiul
liber în lateralul vasului WC-ului pentru posibilitatea în caz de necesitate acordării asistenței
din partea altei persoane.
Bare de sprijin trebuie să fie prevăzute pe ambele margini a vasului, capătul de sus a vasului
să fie la înălțimea de 20.5÷35cm de la nivelul podelei. Bară de sprijin fixată pe perete trebuie
să suporte încărcări de 1,7kN în orice direcție și să fie amplasată la o distanță de 30.5-38cm
de la vasul WC-ului. Suportul pentru hîrtie de toaletă trebuie amplasat lîngă scaunul WC-ului
astfel să fie accesibil.
Lavoarele în blocurile sanitare pentru persoane cu disabilități trebuie să corespundă
cerințelor, spațiile în fața lavoarului, sub lavoar și înălțimea instalării pentru posibilitatea
accesării cu fotoliul rulant. Oglinda să fie de tip antivandal și să fie echipată cu dispozitiv de
înclinare variabilă.
Una din cerințele obligatorii în spațiile sanitare pentru persoane cu disabilități este sistem de
alarmă sonoră, în cazul în care persoana a căzut sau are nevoie de ajutor. Alarma trebuie să

Pagina 3 2 of 35
fie accesibilă cât pe poziția șezând așa și la nivelul pardoselei. Alarma sonoră va fi
amplasată la intrare în clădire lîngă paznic..

14.3. Management energetic

Pentru verificarea performanței urmează să fie instalat un sistem de măsurare pentru

înregistrarea consumului de energie și de apă. Datele privind tendința de consum de energie
și apă se vor colecta regulat o analiză și o optimizare ulterioară.

14.3.1. Sistemul de măsurare a consumului de energie și apă.

Sistemul de măsurare a consumului de energie (contorizarea) trebuie să cuprindă

următoarele:
Energia electrică:
 Contorul principal pentru consumul total instalat de furnizorul de energie
 Contor de control pentru bucătărie
 Contor de control pentru fiecare bloc;
 Contor de control pentru iluminat exterior
 În cazul în care iluminarea interioară se află pe un circuit separat, trebuie instalate
contoare de iluminat în fiecare bloc.
Pentru a asigura un management adecvat al energiei este necesar de prevăzut înregistrarea
automată a datelor privind consumul de energie electrică (data logger – a se vedea capitolul
următor). Datele contoarelor electrice vor fi citite de către persoana responsabilă.
Energia termica:
 contoarele principale pentru consum instalate de furnizorul de utilități (cate unul
pentru fiecare punct termic);
 Contor de control pentru fiecare bloc.
Colectarea datelor este descrisă în capitolul următor.
Apă:
 Contorul principal pentru consumul total instalat de furnizorul de apa;
 Contor de control pentru fiecare bloc.

Pentru a asigura un management adecvat al energiei este necesar de prevăzut

înregistrarea automată a datelor privind consumul de energie electrică (data logger –
a se vedea capitolul următor). Datele contoarelor de apă vor fi citite de către
persoana responsabilă.

Pagina 3 3 of 35
14.3.2. Înregistrarea datelor contoarelor de energie și apă
Datele contoarelor pentru consumul de energie și apă vor fi colectate periodic pentru a
implementa sistemul de management energetic conform planului de implementare a
proiectului. Înregistrarea datelor trebuie să se efectueze la o frecvență de înregistrare a unei
date de măsurare la fiecare 15 minute, cu o capacitate de stocare a datelor de 6 luni.
Măsurarea consumului de energie termică
Generatorul/sursa de căldura:
 Cantitatea de energie termică (Energie KWh, MWh; Volumul L/h, m³/h; Putere
MJ,KJ, KW, MW );
 Temperatura de lucru.
Distribuția de energie termică după schimbătorul de căldură:
 Temperatura secundară de alimentare și retur;
 Flux de volum;
 Flux de energie.
Pompe:
 Utilizarea pompelor de clasa A de eficiență energetic, dotate cu convertizor de
frecvență la fiecare pompă.
Nu vor fi utilizate pompe duble!
Pompele vor fi fabricate din materiale calitative cu rezistență sporită la mediul de funcționare.
Gradul de coroziune nu va depăși 0.001mm pe an.
Senzor de temperatură exterioară:
 Temperatura exterioară atmosferică.
Având la dispoziție datele contoarelor de energie și apă descrise mai sus va fi posibila
evaluarea dacă:
 Modelarea temperaturii sistemului de încălzire în funcție de temperatura exterioară
funcționează corect;
 diferență de temperatură maximă între temperatura de alimentare și cea de retur se
realizează printr-un debit de volum redus a fluxului în sistemul de încălzire;
 Dacă se realizează o funcționare redusă a sistemului de încălzire în timpul nopții și în
week-end.

Măsurarea consumului de energie electrică și apă

Pentru a asigura evidența consumului de energie electrică și apă toate contoarele urmează
să fie dotate cu module interne solide de stocare şi comunicare a datelor pentru transferul de
date.

Pagina 3 4 of 35
Proiectantul va identifica cea mai bună soluție privind evidența consumului de energie și apă.
Dacă contoarele de evidență a companiilor furnizoare de energie electrică și apă nu pot
asigura datele necesare pentru evidența consumului atunci pentru a satisface necesitățile
instituției privind evidenta consumului se vor instala contoare adiționale dar care la fel sunt
certificate în Republica Moldova.
Contoarele trebuie să fie dotate cu logger-ul de date interne a contorului capabil să colecteze
și să stocheze datele orare ale contorului pe cel puțin o perioadă de timp de 4 săptămâni.
De asemenea trebuie asigurată descărcarea/transferarea datelor cumulative a contoarelor.
Metoda de descărcare a datelor trebuie să fie sigură de exemplu manual cu ajutorul portului
(optic) infraroșu a contoarelor și un software dedicat. Software-ul poate oferi formate de date
(de exemplu, fișiere în format csv), care pot fi prelucrate ulterior în Microsoft Excel.

Pagina 3 5 of 35