PR Sud Vest

SFC2021 Program sprijinit din FEDR (Investiții pentru ocuparea forței de muncă
și creștere economică), FSE+, Fondul de coeziune și FEPAM – articolul 21

alineatul (3)
CCI 2021RO16RFPR006
Titlu în limba engleză South-West Oltenia
Titlul în limba (limbile) națională (naționale) RO - Sud-Vest Oltenia
Versiune 1.2
Primul an 2021
Ultimul an 2027
Eligibil de la 01.01.2021
Eligibil până la 31.12.2029
Numărul deciziei Comisiei C(2022)7441
Data deciziei Comisiei 14.10.2022
Regiunile NUTS (nomenclatorul comun al RO41 - Sud-Vest Oltenia
unităților teritoriale de statistică) acoperite de RO411 - Dolj
program RO412 - Gorj
RO413 - Mehedinţi
RO414 - Olt
RO415 - Vâlcea
Fondul (fonduri) vizat(e) FEDR
Program în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea
forței de muncă și creștere economică, numai
pentru regiunile ultraperiferice
Cuprins
1. Strategia programului: principale provocări și măsuri de politică adoptate...............................................9

Tabelul 1...................................................................................................................................................18
2. Priorități....................................................................................................................................................32
2.1. Priorități, altele decât asistența tehnică..............................................................................................32
2.1.1. Prioritate: P1. Competitivitate prin inovare si intreprinderi dinamice.......................................32
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO1.1. Dezvoltarea și sporirea capacităților de cercetare și inovare și
adoptarea tehnologiilor avansate (FEDR)........................................................................................32
2.1.1.1.1. Intervenții din fond...........................................................................................................32
Tipurile de acțiuni aferente – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (i) din RDC și
articolul 6 din Regulamentul FSE+:.............................................................................................32
Principalele grupuri-țintă – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (iii) din RDC:................35
Acțiuni menite să garanteze egalitatea, incluziunea și nediscriminarea – articolul 22 alineatul (3)
litera (d) punctul (iv) din RDC și articolul 6 din Regulamentul FSE+........................................35
Indicarea teritoriilor specifice vizate, inclusiv utilizarea planificată a instrumentelor teritoriale
– articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (v) din RDC............................................................36
Acțiuni interregionale, transfrontaliere și transnaționale – articolul 22 alineatul (3) litera (d)
punctul (vi) din RDC....................................................................................................................36
Utilizarea planificată a instrumentelor financiare – articolul 22 alineatul (3) litera (d)
punctul (vii) din RDC...................................................................................................................36
2.1.1.1.2. Indicatori...........................................................................................................................37
Tabelul 2: Indicatori de realizare..................................................................................................37
Tabelul 3: Indicatori de rezultat....................................................................................................38
2.1.1.1.3. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de intervenție......................38
Tabelul 4: Dimensiunea 1 – Domeniu de intervenție...................................................................38
Tabelul 5: Dimensiunea 2 – Formă de finanțare..........................................................................39
Tabelul 6: Dimensiunea 3 – Mecanism teritorial de punere în practică și abordare teritorială....39
Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+.....................................................39
Tabelul 8: Dimensiunea 7 – Dimensiunea egalității de gen în cadrul FSE+*, FEDR,
Fondul de coeziune și FTJ............................................................................................................39
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO1.3. Intensificarea creșterii sustenabile și creșterea competitivității
IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive
(FEDR)............................................................................................................................................41
Acțiuni menite să garanteze egalitatea, incluziunea și nediscriminarea – articolul 22
alineatul (3) litera (d) punctul (iv) din RDC și articolul 6 din Regulamentul FSE+....................44
Indicarea teritoriilor specifice vizate, inclusiv utilizarea planificată a instrumentelor
teritoriale – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (v) din RDC...........................................44
Acțiuni interregionale, transfrontaliere și transnaționale – articolul 22 alineatul (3) litera
(d) punctul (vi) din RDC..............................................................................................................45
2.1.1.1.2. Indicatori...........................................................................................................................45
Tabelul 8: Dimensiunea 7 – Dimensiunea egalității de gen în cadrul FSE+*, FEDR, Fondul
de coeziune și FTJ........................................................................................................................48
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO1.4. Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție
industrială și antreprenoriat (FEDR)................................................................................................49
2.1.1.1.2. Indicatori...........................................................................................................................51
2.1.1. Prioritate: P2. Digitalizare in beneficiul cetatenilor si al firmelor.............................................54
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO1.2. Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor,
al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice (FEDR).............................54
2.1.1.1.2. Indicatori...........................................................................................................................59
2.1.1. Prioritate: P3. Eficienta energetica si infrastructura verde.........................................................62
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO2.1. Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră (FEDR)......................................................................................................62
2.1.1.1.2. Indicatori...........................................................................................................................67
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO2.7. Intensificare acțiunilor de protecție și conservare a naturii, a
biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea
tuturor formelor de poluare (FEDR).................................................................................................69
2.1.1.1.2. Indicatori...........................................................................................................................73
2.1.1. Prioritate: P4. Mobilitate urbana durabila (Obiectivul specific privind mobilitatea urbană
prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (viii) din Regulamentul FEDR și Fondul de
coeziune)...............................................................................................................................................75
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO2.8. Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile,
ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon (FEDR).........................75
2.1.1.1.2. Indicatori...........................................................................................................................79
2.1.1. Prioritate: P5. Accesibilitate si conectivitate la nivel regional...................................................83
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO3.2. Dezvoltarea și ameliorarea unei mobilități naționale,
regionale și locale sustenabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale,
inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere (FEDR).......................83
2.1.1.1.2. Indicatori...........................................................................................................................87
2.1.1. Prioritate: P6. Educatie moderna si incluziva.............................................................................90
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO4.2. Îmbunătățirea accesului la servicii și favorabile incluziunii
și de calitate în educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii
accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și
online (FEDR....................................................................................................................................90
Acțiuni menite să garanteze egalitatea, incluziunea și nediscriminarea – articolul 22 alineatul
(3) litera (d) punctul (iv) din RDC și articolul 6 din Regulamentul FSE+...................................92
Indicarea teritoriilor specifice vizate, inclusiv utilizarea planificată a instrumentelor teritoriale

– articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (v) din RDC............................................................93
2.1.1.1.2. Indicatori...........................................................................................................................94
2.1.1. Prioritate: P7. Dezvoltare teritoriala sustenabila........................................................................97
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO5.1. Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social,
economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului sustenabil și
a securității în zonele urbane (FEDR)..............................................................................................97
teritoriale – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (v) din RDC.........................................100
(d) punctul (vi) din RDC............................................................................................................101
punctul (vii) din RDC.................................................................................................................101
2.1.1.1.2. Indicatori.........................................................................................................................102
Tabelul 2: Indicatori de realizare................................................................................................102
Tabelul 3: Indicatori de rezultat..................................................................................................102
2.1.1.1.3. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de intervenție....................103
Tabelul 4: Dimensiunea 1 – Domeniu de intervenție.................................................................103
Tabelul 5: Dimensiunea 2 – Formă de finanțare........................................................................103
Tabelul 6: Dimensiunea 3 – Mecanism teritorial de punere în practică și abordare teritorială 103
Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+...................................................103
Fondul de coeziune și FTJ..........................................................................................................103
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO5.2. Promovarea dezvoltării locale integrate și incluzive în domeniul
social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului
sustenabil și a securității în alte zone decât cele urbane (FEDR)...................................................105
2.1.1.1.1. Intervenții din fond.........................................................................................................105
articolul 6 din Regulamentul FSE+:...........................................................................................105
Principalele grupuri-țintă – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (iii) din RDC:..............107
alineatul (3) litera (d) punctul (iv) din RDC și articolul 6 din Regulamentul FSE+..................107
teritoriale – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (v) din RDC.........................................108
(d) punctul (vi) din RDC............................................................................................................109
punctul (vii) din RDC.................................................................................................................109
2.1.1.1.2. Indicatori.........................................................................................................................109
Tabelul 3: Indicatori de rezultat..................................................................................................110
2.1.1.1.3. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de intervenție....................110
Tabelul 5: Dimensiunea 2 – Formă de finanțare........................................................................110
Tabelul 6: Dimensiunea 3 – Mecanism teritorial de punere în practică și abordare teritorială 111
2.2. Prioritățile „Asistență tehnică”........................................................................................................112
2.2.1.Prioritatea pentru asistență tehnică în temeiul articolului 36 alineatul (4) din RDC: P8.
Asigurarea funcționării sistemului de management...........................................................................112
2.2.1.1. Intervenție a fondurilor......................................................................................................112
Tipurile de acțiuni aferente – articolul 22 alineatul (3) litera (e) punctul (i) din RDC..............112
Principalele grupuri-țintă – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (iii) din RDC:..............114
2.2.1.2. Indicatori............................................................................................................................115
2.2.1.3. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de intervenție.......................115
3. Planul de finanțare..................................................................................................................................117
3.1. Transferuri și contribuții (1)............................................................................................................117
Tabelul 15A: Contribuții la InvestEU* (defalcare pe ani).............................................................117
Tabelul 15B: Contribuții la InvestEU* (rezumat)..........................................................................117
Justificare, luând în considerare modul în care aceste cuantumuri contribuie la realizarea
obiectivelor de politică selectate în cadrul programului în conformitate cu articolul 10
alineatul (1) din Regulamentul InvestEU.......................................................................................118
Tabelul 16A: Transferuri către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte
(defalcare pe ani)............................................................................................................................118
Tabelul 16B: Transferuri către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte*
(rezumat).........................................................................................................................................118
Transferuri către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte – Justificare..........118
Tabelul 17A: Transferuri între FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune sau către alt fond sau alte
fonduri* (defalcare pe ani).............................................................................................................118
Tabelul 17B: Transferuri între FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune sau către alt fond sau
alte fonduri (rezumat).....................................................................................................................119
Transferuri între fonduri cu gestiune partajată, inclusiv între fonduri ale politicii de
coeziune – Justificare.....................................................................................................................119
3.2. FTJ: alocare în program și transferuri (1)........................................................................................119
3.3. Transferuri între categorii de regiuni, rezultate în urma evaluării la jumătatea perioadei..............119
Tabelul 19A: Transferuri între categorii de regiuni rezultând din evaluarea la jumătatea
perioadei în cadrul programului (defalcare pe ani)........................................................................119
Tabelul 19B: Transferuri între categorii de regiuni rezultând din evaluarea la jumătatea
perioadei,
către alte programe (defalcare pe ani)............................................................................................119
3.4. Transferuri înapoi (1).......................................................................................................................120
Tabelul 20A: Transferuri înapoi (defalcare pe ani)........................................................................120
Tabelul 20B: Transferuri înapoi* (rezumat)...................................................................................120
3.5. Credite financiare pe an...................................................................................................................121
Tabelul 10: Credite financiare pe an...............................................................................................121
3.6. Total credite financiare per fond și per cofinanțare națională.........................................................122
Tabelul 11: Total credite financiare per fond și per cofinanțare națională.....................................122
4. Condiții favorizante................................................................................................................................123
5. Autorități responsabile de program........................................................................................................143
Tabelul 13: Autoritățile responsabile cu programele.............................................................................143
Repartizarea cuantumurilor rambursate pentru asistență tehnică în temeiul articolului 36 alineatul
(5) din RDC, în cazul în care sunt identificate mai multe organisme care să primească plăți din
partea Comisiei.......................................................................................................................................143
6. Parteneriat...............................................................................................................................................144
7. Comunicare și vizibilitate.......................................................................................................................146
8. Utilizarea costurilor unitare, a sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a finanțărilor nelegate de costuri
....................................................................................................................................................................148
Tabelul 14: Utilizarea costurilor unitare, a sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a finanțărilor
nelegate de costuri..................................................................................................................................148
Apendicele 1: Contribuția Uniunii pe baza costurilor unitare, a sumelor forfetare sau a ratelor forfetare 149 A.
Rezumatul principalelor elemente..........................................................................................................149
B. Detalii pe tip de operațiune................................................................................................................150
C. Calculul baremului standard pentru costurile unitare, sumele forfetare sau ratele forfetare.............150
1. Sursa datelor utilizate la calculul baremului standard pentru costurile unitare, sumele forfetare
sau ratele forfetare (cine a produs, colectat și înregistrat datele; unde sunt stocate datele;
datele-limită; validare etc.).....................................................................................................................150
2. Vă rugăm să precizați motivele pentru care metoda propusă și calculul aferent în temeiul
articolului 94 alineatul (2) din RDC sunt relevante pentru tipul de operațiune.....................................150
3. Precizați cum au fost efectuate calculele, inclusiv, în special, ipotezele formulate în ceea ce
privește calitatea sau cantitățile. După caz, trebuie utilizate date statistice și criterii de referință și,
dacă se solicită acest lucru, acestea trebuie furnizate într-un format utilizabil de către Comisie..........150
4. Vă rugăm să explicați cum v-ați asigurat că doar cheltuielile eligibile au fost incluse în calculul
baremului standard pentru costul unitar, suma forfetară sau rata forfetară............................................150
5. Evaluarea de către autoritatea sau autoritățile de audit a metodologiei de calcul și a
cuantumurilor, precum și a măsurilor de asigurare a verificării, calității, colectării și stocării datelor. 150
Apendicele 2: Contribuția Uniunii bazată pe finanțări nelegate de costuri................................................152
A. Rezumatul principalelor elemente.....................................................................................................152
B. Detalii pe tip de operațiune................................................................................................................153
Apendicele 3: Lista operațiunilor de importanță strategică planificate însoțită de un calendar.................154
DOCUMENTE...........................................................................................................................................155
1. Strategia programului: principale provocări și măsuri de politică adoptate
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (a) punctele (i)-(viii) și punctul (x) și articolul 22 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul
(UE) 2021/1060 (RDC
PR SV Oltenia se fundamentează pe nevoile și provocările existente la nivelul regiunii, luând in considerare si concluziile RT din
2019/2020. Programul reflectă orientările Politicii de Coeziune a UE pentru 2021-2027 si sprijină îndeplinirea obiectivelor de
politica asumate la nivel de UE.
Regiunea SVO se încadrează in categoria regiunilor rămase in urma (lagging regions), aflându-se printre cele mai sărace regiuni
din UE, avand PIB/ PPS 16800 euro in 2020, in scadere fata de 2019 (16900)(56% din media UE in 2020).
Regiunea SVO cuprinde 5 judete: DJ, OT, VL, MH si GJ, avand o populație urbană de 1.071.670, concentrată în 40 de orașe si o
populația rurală de 1.074.507 in peste 200 de comune. Regiunea SVO se confruntă cu un declin demografic constant in ultimii
10 ani cauzat de scăderea natalităţii şi de creşterea migrației și are mari dificultăți în reținerea populației tinere și a celei
calificate.
Toate cele 5 județe trec printr-o perioada dificila din punct de vedere socio-economic: daca județele industrializate din nord
(GJ si VL) au fost puternic afectate de restructurarea industriala, confruntându-se cu niveluri foarte ridicate ale șomajului, zona
agricola din sud, cu județele DJ, OT si MH este puternic afectata de nivelul scazut al productivitatii, avand ca rezultat adancirea
saraciei de-a lungul acestor zone traditional subdezvoltate.
Disparități și inegalități se regasesc in special intre mediul urban si mediul rural. Regiunea se caracterizează printr-un procent
semnificativ din populație ce locuiește în orașe mici, comune și sate, caracterizate printr-o dezvoltare modestă; un singur oraș
are aprox. 300.000 de locuitori, fiind cotat ca pol de crestere si alte 2 orase, au peste 100.000 de locuitori. Disparitățile și
inegalitățile sunt cauzate în parte de lipsa investițiilor în transport, educație, infrastructura de utilitati, socială, precum si in
dezvoltarea mediului de afaceri.
Obiectivul strategic al PR SV este de a îmbunătăți competitivitatea economică, coeziunea socială și accesibilitatea regiunii, in
vederea cresterii calitatii vietii cetatenilor. Strategia programului se concentrează pe valorificarea avantajelor competitive ale
regiunii și pe abordarea blocajelor cheie în sectoare specifice (cum ar fi transportul, educația, mobilitatea, eficiența energetică,
regenerarea urbană).
In acest sens, prin strategia programului sunt asumate o serie 6 de obiective specifice regionale (OSR) care contribuie la OP ale
UE pentru 2021–2027, precum si la implementarea obiectivelor de dezvoltare durabila ale ONU (4, 5, 7, 8, 9, 10, 11,17).
OSR 1 - Creşterea capacităţii de CDI si a competitivitatii întreprinderilor

Cercetare, dezvoltare și inovare
Conform RIS 2021, indicele regional de inovare este de 16,7 (locul 240 la nivel european), Regiunea SVO fiind încadrată în
categoria inovatorilor emergenți. Ecosistemul de CDI din regiune este insuficient dezvoltat si slab finantat avand doar 0,2%
cheltuieli CD din PIB (1 euro/locuitor).
Performanțele regiunii în ceea ce privește inovația sunt slabe, IMM-urile nu inovează intern si nu au capacitate de cercetare.
Inovarea de produs/proces/ organizațională și de marketing este mult rămasă în urmă, in regiune se inregistreaza cel mai mic
număr de întreprinderi inovative din tara (81 de firme, 2% din totalul national, date din 2018).
Din cele 70 de firme care desfășoară activitati de CD, 46 sunt în județul DJ, 11 în județul VL, 6 în județul GJ, 4 în judetul MH, 3
în județul OT. Ponderea inovatorilor firme mici este mai redusa fata de cea la nivel national (52% fata 72%), majoritatea
inovatorilor, desi foarte putini, sunt firme medii si mari.
Conform RT 2019, investițiile private ar necesita o îmbunătățire calitativă avand in vedere faptul ca sunt orientate
preponderent către nevoile de înlocuire și extinderea capacității și mult mai puțin către dezvoltarea de noi produse sau
servicii. Marile intreprinderi cu capital strain nu deruleaza activitati de cercetare in regiune, astfel incat inovarea nu se
difuzeaza pe lanturile valorice locale.
Cercetarea joacă încă un rol redus în dezvoltarea regiunii, transferul rezultatelor si aplicarea lor în economie făcându-se lent și
cu dificultate. In regiune exista doar 3 institute nationale de cercetare, 3 entitati de TT, 3 universitati publice care desfasoara
activitate de cercetare si detine statiuni didactice de cercetare.
Politica regionala asumata prin RIS3 SV sustine cu prioritate dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor între actorii
ecosistemului (intreprinderi, universități, organizații CDI). Astfel, se creează premisele pentru îmbunătățirea capacității IMM-
urilor de a-și îndeplini obiectivele de crestere a competitivitatii si introducerea inovarii prin transfer tehnologic .
Probleme identificate: nr. mic de IMM care desfasoara activitati de CDI, colaborarea limitată dintre sectorul de afaceri regional
și organizațiile publice de cercetare.
În domeniul CDI, principalele provocări ale regiunii vizeaza:
• structurarea și consolidarea ecosistemului regional de inovare;
• adaptarea competentelor la domeniile RIS 3 si la tranzitia industriala. Pentru a adresa provocarile identificate, în
cadrul acestui obiectiv se au în vedere:
• consolidarea legăturilor organizațiilor publice de cercetare cu piața;
• dezvoltarea capacitatii de CDI in IMM, inclusiv prin transfer tehnologic;
• dezvoltarea competențelor pentru susținerea durabilă a performanței economice în sectoarele de specializare
inteligentă.
Antreprenoriat și IMM-uri
In ceea ce priveste mediul antreprenorial, principalele probleme identificate vizeaza nivelul scăzut de competitivitate și
productivitate al firmelor din regiune. In Regiunea SVO sunt înregistrate 43.764 unități locale active (date 2019), reprezentand
numai 7,2% din totalul national, astfel că regiunea ocupă ultimul loc din tara.
IMM-urilor existente în regiune sunt concentrate în județele DJ, VL, OT. Cele mai numeroase sunt microîntreprinderile
(39.285), urmate de întreprinderile mici (3.754) și întreprinderile
mijlocii (588). Regiunea SVO participa cu o pondere de 5,89% în cifra de afaceri la nivel național (2019)
și se află pe ultima poziție între regiunile României.
La nivelul Regiunii, exista 7 parcuri industriale, din care doar 4 sunt functionale (3 au statut de parc, dar sunt nefunctionale din
lipsa de fonduri) si 6 incubatoare. Consultările au evidențiat interesul crescut din partea autoritatilor publice locale pentru
atragerea si dezvoltarea firmelor, inclusiv prin infrastructuri dedicate. Sprijinul financiar pentru structurile de afaceri va fi
directionat catre stimularea de incubatoare/ parcuri industriale în beneficiul IMM-urilor, pe domeniile RIS.
IMM-urile se confrunta cu provocari privind accesibilitatea scazuta catre piata, dependenta fata de anumite sectoare si un
ecosistem antreprenorial si de inovare imatur, transformarea industrială a regiunii;
Pentru a adresa provocarile identificate, se au în vedere:
• sprijinirea investitiilor productive, care sa îmbunătățească performanța microintreprinderilor si IMM-urilor, să le
crească reziliența și să le faciliteze tranzitia catre o crestere inteligentă si imbunatatirea competitivității;
• dezvoltarea competențelor pentru angajati;
• sprijinirea infrastructurilor de afaceri, care să sprijine IMM-urile și să le faciliteze integrarea în ecosistemul
antreprenorial. OSR 2 - Accelerarea transformării digitale
Regiunea SVO inregistreaza valori modeste în ceea ce priveste utilizarea internetului (numai 62% dintre adulți accesează
internetul zilnic, sub media națională de 69%). De asemenea, 13% nu folosesc deloc internetul (Eurostat, 2021), iar 31% nu au
folosit niciodată un computer (Eurostat, 2017).
Nivelul de digitalizare a serviciilor publice locale în regiune este scăzut, un numar mic de servicii publice electronice depăsind
nivelul 2 de sofisticare digitală. Această problemă afectează toți cetățenii, dar și mediul privat și administrația, poziționând
regiunea pe ultimele locuri în Europa. Printre cauze se numără lipsa fondurilor pentru infrastructura adecvata și pentru
asigurarea mentenantei, dar si nivelul scazut de competente TIC.
Ponderea persoanelor care utilizează serviciile de e-guvernare este foarte scăzută (9%). În 2021, in regiune, doar 14% dintre
cetateni au interactionat online cu autoritatile, iar 9% au facut-o pentru a transmite formulare completate (Eurostat).
Nivelul de digitalizare al mediului privat este încă insuficient dezvoltat pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor din acest
domeniu. Conform DESI, cheltuielile IMM din RO cu digitalizarea sunt de 10 ori mai mici decat in statele din vestul Europei:
23% din intreprinderi fac schimb electronic de informatii, in timp ce doar 8% utilizeaza platformele de comunicare sociala
(media UE fiind 25%). Pandemia a crescut semnificativ prezenta online a intreprinderilor si a demonstrat potentialul acestora,
dar totusi, doar 6% din IMM-uri isi vand produsele online in afara tarii, comparativ cu o medie a UE de 8%.
Principalele probleme identificate: fragmentarea sistemului informatic al administrației, lipsa de sofisticare a serviciilor
publice, rezultate slabe în ceea ce privește aplicarea solutiilor inteligente in domeniile gestionate de administratia publica,
digitalizarea insuficienta la nivelul întreprinderilor.
Provocare: integrarea tehnologiilor digitale în activitatea cetățenilor, a întreprinderilor și a administrației
publice.
In urma procesului de consultare s-au conturat nevoile de digitalizare a activității legate de furnizarea serviciilor publice si de
sustinere a implementarii solutiilor smart, pentru a crește eficiența operațională, a împărtăși informații cu publicul și a
îmbunătăți calitatea serviciilor. S-a evidentiat nevoia IMM-urilor de a-și dezvolta prezenta în mediul digital. Creșterea
prezentei administrației publice și a firmelor în mediul digital va avea un impact pozitiv asupra activitatii online a cetatenilor.
Pentru a adresa in mod eficient provocarile identificate, se are în vedere:
• Sprijinirea interventiilor pentru furnizarea de servicii digitale pentru cetateni si mediul de afaceri, servicii publice
digitale noi sau semnificativ imbunatatite;
• Sprijinirea digitalizarii IMM-urilor, sustinerea si dezvoltarea produselor si serviciilor digitale;
OSR 3 - Reducerea emisiilor de carbon prin promovarea eficientei energetice, dezvoltarea infrastructurii verzi și imbunatatirea
transportului public urban
Eficiența energetică a clădirilor
În Regiunea SVO eficiența energetică este redusă, aceasta generand consumuri de energie nesustenabile. Fondul rezidențial
din regiune reprezintă 10,5% din totalul national (INS, 2020) si este constituit din 961.643 locuințe din care 43,7% (420.247)
sunt localizate în mediul urban. Majoritatea locuințelor sunt în clădiri de tip bloc, care au in medie 40 de apartamente.
Din totalul locuințelor existente în regiune, 91,46% sunt construite înainte de 1990 cand nu existau standarde de eficienta
energetica si au o performanta energetica scazuta (150-400 kWh/mp/an, conform ROENEF). Remedierea acestei situații este
afectată de lipsa resurselor financiare care determină proprietarii (persoane fizice) să nu dorească să investească în măsuri de
eficiență energetică, iar decizia de intervenție asupra clădirilor multifamiliale trebuie luată cu acordul majoritatii proprietarilor,
ceea ce produce dificultăți suplimentare.
În România, 10% din populație este afectată de săracie energetică (INS, 2020), peste media UE de 8,2% (Eurostat). În regiunea
SVO 26,7% dintre gospodării nu au putut efectua la timp unele cheltuieli legate deîntreținerea locuinței (54,3% dificultăți cu
plata pt. apă, gaz căldură, 60,4% dificultăți cu plata energiei electrice) iar 12,4% fac față cu mare dificultate cheltuielilor
curente. In 2020, 12% din gospodăriile din regiune nu și-au putut permite menținere unei temperaturi adecvate în locuință
(INS).
Costurile energetice ridicate precum și veniturile mici ale unor categorii de locuitori care nu-și permit servicii energetice de
bază care să le garanteze un nivel de trai decent, determină în continuare existența consumatorilor vulnerabili. Tendițele
privind evoluția globală a sectorului energetic determină nevoia de măsuri urgente pentru protejarea acestora, în condițiile în
care prețurile la energie vor continua să crească.
Sectorul clădirilor publice este unul dintre cei mai importanți consumatori de energie, iar acest lucru se datorează structurii
consumului mediu de energie, care reprezintă aproximativ 70% din consumul total de resurse energetice. Autoritățile si
institutiile publice sunt utilizatori majori ai energiei, gestionând clădirile administrației, spitale, școli, iluminat public și alte
cladiri publice. Principala problema identificata o constituie consumul de energie ridicat în clădiri publice.
Sustinerea programelor de renovare a cladirilor publice si rezidentiale reprezinta principala provocare regionala in vederea
cresterii eficientei energetice. Utilizarea eficientă a energiei reprezintă o provocare nu numai din cauza resurselor limitate şi a
creșterii continue a costurilor cu energia, dar și din punctul de vedere al schimbărilor climatice, de reducere a emisiilor de gaze
cu efect de seră.
Pentru a adresa această provocare, se are în vedere:
• imbunătățirea eficientei energetice a cladirilor din sectorul public si rezidential, în special pentru consumatorii
vulnerabili.
Infrastructura verde
În Regiunea SVO, spaţiile verzi ocupă o suprafaţă de 2.754 ha, reprezentând 10% din totalul naţional (26.905 ha) al acestei
categorii de terenuri. Suprafetele verzi neconservate si degradate din mediul urban afecteaza grav calitatea mediului si nu
contribuie intr-o maniera corespunzatoare la reducerea poluarii.
In regiune, exista 43 de parcuri urbane (Urban Atlas, BM), cele mai mari suprafețe de spaţiu verde pe cap de locuitor erau la
Craiova (28 mp), spre deosebire de Tg. Jiu (6,22 mp) si Turnu Severin (6 mp).Spațiile urbane verzi nu corespund nevoilor și
așteptărilor locuitorilor, aproximativ 48% din cetateni s-au declarat mai degraba mulțumiți de calitatea spațiilor verzi, precum
parcurile și grădinile din orașe, fiind insuficiente și la distanță de zonele rezidențiale (în cartiere), în centrul orașelor.
In cadrul POR 2014-2020 au fost contractate doar 9 proiecte care au vizat actiuni de reconversie funcțională și/sau reutilizarea
unor terenuri și suprafețe abandonate și neutilizate din interiorul orașelor și transformarea lor în spatii publice verzi, zone de
agrement, dar spaţiul verde în mediul urban este slab amenajat si conservat. Alocarea de fonduri suficiente pentru proiecte de
conservare a naturii la nivel regional ramane in continuare o provocare.
Probleme identificate: infrastructura verde de o calitate precara, biodiversitate redusa a spatiilor verzi existente si spatii verzi
insuficiente
Suprafetele verzi neconservate si degradate din mediul urban afecteaza grav calitatea mediului si nu contribuie intr-o maniera
corespunzatoare la reducerea poluarii.
Pentru a adresa această provocare, se are în vedere:
• conservarea si restaurarea spatiilor verzi.
Transport public
Transportul public local la nivelul regiunii este utilizat preponderent în municipiile mari, dar acesta este încă la un nivel destul
de redus. Doar 18% din locuitorii Craiovei utilizează în mod obișnuit transportul cu autobuzul sau tramvaiul, iar alte orase din
regiune inregistreaza cote si mai mici: (Targu Jiu – 14%, Slatina, Caracal 10%, Drobeta Turnu-Severin 7%, Bailesti 6%) (BM,
2020).
Problemele sunt legate de atractivitatea scăzută a transportului public, dată de parcul de mijloace decongestionate,
dezvoltarea zonele intermodale, cresterea sigurantei traficului, imbunatatirea calitatii aerului.
Principalele provocari regionale în materie de conectivitate corespund provocărilor prezentate în RT al CE pentru anul 2019, ce
evidențiază faptul că în România, calitatea scăzută a infrastructurii de transport afectează timpul de transport și limitează
mobilitatea forței de muncă. Aceste provocări sunt semnalate și în RT al CE pentru anul 2020 care indică progrese mici în ceea
ce privește investițiile în infrastructuri durabile de transport.
Probleme identificate: infrastructura rutieră regională insuficient conectată la rețeaua TEN-T, accesibilitate si conectivitate
scazuta, mobilitate limitată, siguranță redusă a traficului
Ca răspuns la problemele si provocarile identificate, se au in vedere:
• Îmbunătățirea conectivității directe sau indirecte cu reteaua TEN-T
• Îmbunatatirea legaturilor secundare la TEN-T;
• Solutii de descongestionare a traficului in zonele urbane aglomerate;
OSR 5 - Promovarea incluziunii prin asigurarea conditiilor optime in educatie si sprijinirea infrastructurilor dedicate copiilor si
tinerilor;
In regiune, functioneaza 720 unități de învățământ (11% din totalul national), 44% (315) în mediul urban
și 56% (411) în mediul rural (date din 2020).
Populația școlară cuprinde 312.016 persoane (cu 18,2% mai puțin decât în anul 2011) repartizată astfel: 43,3% primar și
gimnazial, 21,7% liceal, 14,7% preșcolar, 0,41% antepreșcolar, 3% IPT, 4,87% postliceal, 9,93% învățământ superior. Număr
total de elevi aparținând grupurilor dezavantajate, înscriși în învățământul preuniversitar, nivel preșcolar, primar, gimnazial și
liceal/IPT la nivel regional, era de 21059 persoane, din care 16496 elevi aparținând etniei rroma și 4563 elevi cu dizabilități si
alte nevoi speciale.
Tipurile de probleme prezente în regiune sunt diferite. Pe de o parte, școlile secundare și din mediul urban sunt
supraaglomerate, aprox. 24% dintre elevii din aceste unități fiind expuși acestui fenomen. Sunt afectate peste 60% în unitățile
de învățământ din GJ și VL, 40-60% în DJ și MH si între 20-40% în OT. (SMIE 2017-2023).
Spaţiile si dotarile sunt în general precare, mai ales în ceea ce privește laboratoarele (2370 unitati) si atelierele scolare (448),
ceea ce afectează calitatea actului de educație. Majoritatea cladirilor nu sunt accesibilizate corespunzator nevoilor
persoanelor cu dizabilitati. Scolile din zonele marginalizate, afectate de sărăcie și cele din mediul rural sunt cele mai expuse.
Rata de abandon scolar este semnificativ mai ridicata decat media UE, fiind mai accentuata in zonele rurale (23%) si in randul
populatiei rome (EC Monitoring Report). Acesta este o provocare structurala pentru sistemul de educatie. In acest context,
prin PNRR se va sustine o ampla reforma si se va implementa o schema de finantare pentru reducerea abandonului scolar
pentru 2500 de scoli.
Nevoile de investiții în învățământul profesional si tehnic (IPT) cat si din invatamantul superior din regiunea SVO se referă în
principal la calitatea, relevanța și eficiența educației, fiind concentrate către îmbunătățirea condițiilor de predare și învățare,
precum si catre adaptarea la cerintele pietei muncii, inclusiv îmbunătățirea accesului la o educație incluzivă de calitate, în
instituții nesegregate, inclusiv pentru romi, elevi cu dizabilități etc. Astfel, exista o nevoie de modernizare a spatiilor de
invatamant, laboratoare, centre de simulare si de evaluare unitara a studentilor, a altor infrastructuri necesare procesului de
invatamant precum și dotarea acestora cu echipamente moderne, complementar fata de interventiile in IPT finantate in PNRR.
Probleme identificate: infrastructura precară si dotarea insuficientă și inadecvată cu echipamente, rata ridicata a elevilor în
risc de abandon școlar, supraaglomerarea spatiilor.
Pentru a adresa problemele existente, intervențiile prevăzute în cadrul OSR 5 vor contribui la consolidarea sistemului de
învățământ, la reducerea disparităților teritoriale, creșterea oportunităților de educație pentru grupurile vulnerabile, la
reducerea abandonului școlar și a excluziunii sociale. Toate investițiile vorrespecta principiile desegregării și nediscriminării,
concentrându-se pe promovarea accesului la servicii incluzive în educație.
Pentru a adresa problemele existente, se are în vedere:
• Îmbunătățirea infrastructurii educaționale pentru învățământul preuniversitar, IPT si pentru
invătămantul tertiar;
OSR 6 - Dezvoltarea integrata si valorificarea patrimoniului cultural si turistic

Mediul urban din regiune concentreaza aproximativ 50% din populația regiunii, în cele 40 de unitati administrativ teritoriale
(UAT), din care: 5 municipii resedinta de judet, 6 municipii si 29 de orase. Transformarile in dinamica urbana recentă impun
nevoia dezvoltării infrastructurii urbane și adaptării acesteia la nevoile locuitorilor.
Orașele se confrunta cu nevoi și provocări complexe care influenteaza calitatea vietii, pornind de la conectivitate, mobilitate
urbana, aglomerari in trafic, calitatea aerului si a mediului, spații publice degradate, insuficienta punere in valoare a
patrimoniului cultural.
Calitatea vietii in mediul urban este afectata de slaba echipare a spatiilor publice, de supraaglomerare, in special in cartierele
de blocuri, si de lipsa spatiilor/cladirilor cu functiuni culturale si de agrement, a locurilor joaca, a trotuarelor, parcarilor
rezidentiale. Locuitorii regiunii prezintă un grad de mulțumire situat doar între 55% - 65% vizavi de calitatea mediului urban.
( Eurobarometrul UE)
Valorificarea patrimoniului cultural și al potentialului turistic poate contribui în mod eficace la dezvoltarea economică și socială
a regiunii și la îmbunătățirea calității mediului urban. Regiunea dispune de un patrimoniu cultural valoros, cu 3.322
monumente istorice (INP). Dintr-un total de 391 monumente clasificate categoria A, aproximativ 239 sunt amplasate in mediul
rural. Starea majorității monumentelor este nesatisfacatoare, iar calitatea siturilor de patrimoniu cultural, a ofertei culturale și
a activităților conexe este slabă.
O resursa importanta pentru regiune o reprezinta turismul, atat pentru cele 13 statiuni turistice, (din care 6 se regasesc in
mediul rural), cat si pentru alte zone din regiune. Potentialul acestora este insuficient valorificat din cauza starii precare sau a
lipsei infrastructurii publice de turism si a alternativelor de petrecere a timpului liber.
Probleme identificate: (1) areale urbane si spatii publice degradate, (2) starea precară a patrimoniului cultural, (3) valorificarea
insuficientă a potentialului turistic.
Ca răspuns la provocarile identificate, se au in vedere următoarele:
• Îmbunătățirea mediului urban prin regenerarea fizică a spațiilor publice urbane;
• Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural si dezvoltarea de servicii culturale in mediul
urban;
• Dezvoltarea infrastructurii de turism si activelor turistice publice.
Refacerea spațiilor urbane, revitalizarea și valorificarea patrimoniului cultural și susținerea turismului vor contribui la
îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, la creșterea atractivității orașelor. Intervențiile în patrimoniu și turism din mediul rural
vor genera oportunități economice și locuri de muncă, îmbunătățind calitatea vieții locuitorilor din regiune.
Abordarea urbana la nivelul PR SV Oltenia

Localitatile urbane, in special cele mari, sunt motoare ale dezvoltarii socio-economice, reprezentând centre de cunoaștere și
surse de creștere și inovație. Diversele dimensiuni ale vieții urbane - economică, socială, culturală și de mediu - sunt strâns
legate între ele, iar succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul unei abordări integrate. Se
va avea in vedere asigurarea complementaritatii cu masurile sociale. PR SVO susține dezvoltarea teritoriala integrata pentru a
aborda într-un mod mai eficace provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele
urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, printr-o alocare dedicata la nivelul a 3 OS, reprezentand aproximativ 30% din
anvelopa financiara a programului.
Sprijinul care vizează zonele urbane va lua forma unui Instrument: Investitii teritoriale in strategii urbane care va beneficia de
alocare financiara din OS b(vii) – infrastructura verde, OS b(viii) - mobilitate urbană durabilă și OS e(i) - regenerarea urbană și
infrastructura de turism, patrimoniu și cultura din zonele urbane).
Instrumentul se va operationaliza printr-o strategie de dezvoltare teritoriala (SDT/SIDU), care va cuprinde minim: zona
geografică vizată, analiza nevoilor și a potențialului zonei, inclusiv a interconexiunilor economice, sociale și de mediu, descriere
a unei abordări integrate, a implicării partenerilor, lista de proiecte, sursele de finantare. Responsabilitatea elaborarii,
implementarii, monitorizarii si evaluarii strategiei, precum si a prioritizarii proiectelor este in sarcina APL.
AM SVO are responsabilități in furnizarea unei metodologii privind principiile dezvoltarii urbane si asigurarea mecanismului de
guvernanta, in aplicarea criteriilor de selectie a strategiilor si in selectarea proiectelor integrate. Totodata, AM va oferi un
tratament egal autorităților relevante și potențialilor beneficiari prin implementarea măsurilor de asistență tehnica cu scopul
de a asigura o capacitate administrativă, tehnică și financiară solidă a APL. AM va urmari respectarea cerintelor din
metodologie.
AM va evalua abordarea integrata la nivelul strategiilor,va verifica conformitatea cu dispozițiile RDC si va evalua calitatea
strategiilor, in baza unor criterii de evaluare (maturitatea, abordarea integrata – modul in care proiectele propuse spre
finantare sunt complementare cu alte proiecte din strategie, relevanța pentru obiectivele PR, etc). AM va stabili un prag minim
de calitate pe care strategiile vor trebui sa-l atinga (tip de selectie: primul venit, primul evaluat).
Principalele lectii invatate tin de dezvoltarea si implementarea unor scheme de finantare cat mai clare si usor de implementat
la nivelul beneficiarilor, limitarea poverii administrative, asigurarea de sprijin constant beneficiarilor in vederea dezvoltarii si
implementarii proiectelor, acestea fiind detaliate in anexa la program.
Cadrul institutional propus are la baza de asemenea lecțiile învățate în perioadele de programare 2007-2013 si 2014-2020
(ghidurile solicitantului cu cerinte necorelate, mecanism de evaluare greoi, ghiduri si proceduri modificate succesiv, intarzieri
in achizitii publice).
Astfel, sistemul de management și control propus la nivel regional va fi format din:
-MIPE - rolul de Coordonator, are atribuții în asigurarea, realizarea, dezvoltarea și funcționarea sistemului informatic.
-DGACP - organism contabil din cadrul MFP responsabil cu primirea fondurilor de la CE;
-AA - structură din cadrul CCR responsabilă cu efectuarea auditurilor de sistem, de operațiuni și a conturilor,;
-ADR SVO - rolul de AM pentru PR;
-Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, prin Serviciul de Inspecție Fonduri-Europene din cadrul MFP – în calitate
de OI cu atribuții delegate pentru activitatea de constatare și sancționare a neregulilor apărute în obținerea și utilizarea
fondurilor europene precum și respectarea prevederilor legale în cazul identificării unor indicii în legătură cu săvârșirea unor
posibile fapte de natură penală;
-CRP, organism consultativ care reunește și implică în procesul de planificare principalii actori cheie din regiune într-un cadru
larg partenerial și care participă la elaborarea și avizarea PDR SVO;
-CRI SVO, organism partenerial consultativ, care reunește și implică în procesul de planificare a RIS3 principalii actori cheie din
regiune, membri ai Cvadruplu Helix care emit un punct de vedere științific cu privire la RIS3 și la portofoliul de proiecte
aferent;
-CM PR SVO, compus din reprezentanți ai autorităților publice și societății civile, este o structură de tippartenerial, fără
personalitate juridică, cu rol decizional strategic și care va analiza implementarea PR SVO și progresele înregistrate în
îndeplinirea obiectivelor.
În ceea ce privește e-coeziunea, potrivit prevederilor HG 936/2020, art. 4, alin. 1, lit. (j), MIPE, în exercitarea rolului său de
coordonator național, va asigura conformitatea cu articolul 69 alineatul (8) și cu anexa XIV din CPR.
Prin urmare, prin PR SVO se va avea in vedere:

• Planificarea interventiilor care sa reflecte specificul si nevoile regionale
• Simplificarea procesului de depunere, evaluare si contractare a proiectelor
• Elaborarea ghidurilor in paralel cu programul
• Sustinerea capacitatii administrative a beneficiarilor si AM prin promovarea unui Plan de capacitate administrativă la
nivel regional.
Programul a parcurs evaluarea strategica de mediu (SEA) și evaluarea adecvata (EA); a fost obținut avizul de mediu nr.
78/23.02.2022, emis de Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor. Proiectele individuale vor parcurge procedura de obținere a
acordului de mediu conform legii 292/2018; de asemenea, se vor respecta recomandările si masurile specifice din avizul de
mediu care este publicat pe site-ul www.adroltenia.ro.
Operațiunile selectate vor valorifica la maxim contribuția fondurilor europene, ținând cont de principiile orizontale și de
criteriile care să asigure neutralitatea climatică și imunizarea la schimbările climatice a investițiilor în infrastructura finanțată,
evitarea impactului negativ asupra mediului, reziliența climatică și principiul „Eficiență energetică înainte de toate”.
AM va promova utilizarea strategică a achizițiilor publice pentru a sprijini obiectivele de politica, beneficiarii vor fi încurajați sa
folosească criterii relevante bazate pe calitate si costuri. Atunci când este fezabil, considerentele de mediu (de ex. criteriile
pentru achiziții verzi) și considerentele sociale, precum și stimulentele pentru inovare vor fi încorporate în procedurile de
achiziții publice. Beneficiarii vor fi încurajați sa folosească soluții, proceduri si standarde cu impact redus asupra mediului).
Programul va încuraja investițiile care îmbină cu succes principiile durabilității, esteticii și incluziunii ale
inițiativei Noului Bauhaus european, cu scopul de a găsi soluții la provocările climatice.
AM va asigura respectarea principiilor orizontale ale reglementărilor europene privind egalitatea de șanse, accesibilitatea
persoanelor cu dizabilități și aplicarea principiului DNSH prin introducerea unor criterii de selecție a proiectelor.
1. Strategia programului: principale provocări și măsuri de politică adoptate
Tabelul 1
Obiectivul de politică sau obiectivul specific al Obiectiv specific sau prioritate specifică* Justificare (rezumat)
FTJ
1. O Europă mai competitivă și mai RSO1.1. Dezvoltarea și sporirea capacităților Conform RT pentru România (2019-2020)
inteligentă, prin promovarea unei de cercetare și inovare și adoptarea ponderea intreprinderilor inovatoare din RO este
transformări economice inovatoare și tehnologiilor avansate sub media UE, iar nivelul cheltuielilor efectuate
inteligente și a conectivității TIC regionale de mediul de afaceri în activitati CDI este în mod
constant scăzut. Sunt necesare investiții care să
conducă la creșterea performanței economice a și
a capacității de inovare a IMM-urilor, la creșterea
productivității acestora și internaționalizarea
afacerilor. Pe de altă parte, mediul de cercetare și
academic manifestă un interes deosebit și depun
eforturi susținute pentru intensificarea activităților
de CDI, mai ales a celor destinate întreprinderilor.
Totuși, din cauza legăturilor slabe dintre mediul
de afaceri și cel academic/de cercetare, rezultatele
activităților de CDI nu au produs beneficii
așteptate. Principalele puncte slabe ale
(eco)sistemului CDI din regiune vizeaza:
capacitatea limitată, dar și interesul redus pentru
inovare a IMM-urilor, slaba colaborare între
organizațiile CDI și mediul de afaceri,
subfinanțare cronică a sistemului CDI și alocare
ineficientă a resurselor. Dezvoltarea insufientă a
infrastructurilor de cercetare și transferul limitat
al rezultatelor CDI catre piata sunt principalele
nevoi identificate in procesul EDP/RIS.
Dezvoltarea infrastructurii de CDI în folosul
IMM-urilor, este de natură să consolideze
legăturile dintre mediul de afaceri și cel de
cercetare și să încurajeze activitatea de inovare în
întreprinderi, demonstrându-le acestora avantajele
și beneficile și reducând costurile
proprii. Consolidarea relatiilor dintre mediul
științific și mediul de afaceri ar putea contribui la
adaptarea acestora la nevoile și așteptările
întreprinderilor. Se susține astfel intensificarea
activitătilor de CDI, garantand adaptarea si
implementarea rezultatelor CDI la nivelul
companiilor si transferul acestora către piată,
transformarea economică inteligentă și
sustenabilă a întreprinderilor.. Finantarea inovării
in IMM-uri in domeniile RIS identificate poate
genera un impact durabil. Obiectivul specific
asumat raspunde nevoilor de investitii identificate
atat la nivel regional in RIS 3, cat si In Raportul
de Tară si este in deplină concordantă cu OS
FEDR: a (i), pentru a aborda unele dintre
problemele asociate.
1. O Europă mai competitivă și mai RSO1.2. Valorificarea avantajelor digitalizării, Raportul de țară 2019 (Anexa D) precizeaza ca
inteligentă, prin promovarea unei în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al rezultatele României în ceea ce privește serviciile
transformări economice inovatoare și organizațiilor de cercetare și al autorităților publice digitale și integrarea tehnologiilor
inteligente și a conectivității TIC regionale publice digitale de către întreprinderi sunt mult sub
media UE. Conform DESI 2021, România se
situează pe ultimul loc în ceea ce privește
utilizarea serviciilor digitale, deoarece toți
indicatorii sunt cu mult sub media UE (cu un
punctaj de 21,5 fata de punctajul UE, de 68,1)
Din totalul persoanelor care au accesat internetul
în ultimele 12 luni, ponderea celor care au
interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice
în scop personal a reprezentat 16% in comparatie
cu media UE de 64%. Ponderea celor care au
interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice
în scop personal a reprezentat 16,7%. În ceea ce
privește serviciile publice digitale pentru cetățeni
și, respectiv, pentru întreprinderi, România are un
punctaj de 44 (mediaUE: 75) și 49 (media UE:
84).(DESI 2021)
Conform Noii Agende Digitale pentru Europa:
2020-2030, statele membre trebuie sa contribuie
la transpunerea aspiratiilor digitale ale UE prin
implementarea de masuri concrete pentru a se
asigura ca obiectivele sunt indeplinite. PR SV isi
propune sa contribuie la transformarea digitală a
întreprinderilor/ adoptarea tehnologiilor si
digitalizarea serviciilor publice. Zonele urbane
sunt motoarele economiei, dar și catalizatori ai
creativității și ai inovării în întreaga Uniune
Europeană. Astfel, este necesară digitalizarea
serviciilor publice locale, dezvoltarea/testarea de
noi servicii sau aplicații digitale în beneficiul
cetățenilor sau întreprinderilor. La nivelul
Strategiei PR a fost setat un obiectiv specific
privind sprijinirea transformării digitale a
economiei regionale și a domeniilor de interes
public si fructificarea beneficiilor sale pentru
cetățenii și întreprinderi. Acest obiectiv specific
va fi abordat prin intermediul Prioritatii 2.
1. O Europă mai competitivă și mai RSO1.3. Intensificarea creșterii sustenabile și Cresterea economică durabilă si imbunătătirea
inteligentă, prin promovarea unei creșterea competitivității IMM-urilor și crearea standardului de viata al populatiei sunt
transformări economice inovatoare și de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, determinate de dezvoltarea competitivitătii
inteligente și a conectivității TIC regionale inclusiv prin investiții productive economiei in contextul provocărilor mondiale
(globalizarea economiei, deschiderea pietelor
internationale, schimbarile tehnologice rapide),
provocări ce trebuie sa fie transformate in
oportunităti de către mediul economic. Din
analiza contextului competitiv al economiei
României, reiese că unul dintre punctele
vulnerabile ale economiei românești derivă dintr-
un ritm al transformărilor mai lent decât cel
necesar pentru ca România să depășească statutul
de țară mai puțin dezvoltată. Îmbunătățirea
capacității de inovare a economiei românești, prin
investiții tehnologice și internaționalizare și
implementarea mecanismelor economiei
circulare, vor contribui la creșterea gradului de
competitivitate. Documentul de Politică
Industrială al Romaniei a identificat ca prioritate:
Produse românești cu valoare adăugată ridicată,
competitive pe piața internă (UE) și
internațională, un factor determinant in acest
sens, fiind investitiile in linii tehnologice, active
corporale. Manifestarea modestă a spiritului
antreprenorial, finanțarea insuficientă a IMM-
urilor și a mediului de afaceri, a inovării și a
transformării digitale a IMM-urilor, dar și
problemele cu privire la competitivitate și accesul
la piețe limitează dezvoltarea ecosistemului
antreprenorial din Regiunea SV Oltenia. Aceste
limitari pot fi eliminate printr-o serie de masuri
care sa sprijine cresterea competitivitatii IMM-
urilor prin investiții de modernizare tehnologică
în întreprinderi si dezvoltarea infrastructurii și
serviciilor structurilor de sprijin a afacerilor
regionale. La nivel regional, PDR SV Oltenia
sustine, prin Prioritatea 1 Cresterea
competitivitatii economice a regiunii, domeniul
de interventie 1.2, impulsionarea creșterii și
competitivității IMM- urilor.
1. O Europă mai competitivă și mai RSO1.4. Dezvoltarea competențelor Alegerea acestui obiectiv specific este
inteligentă, prin promovarea unei pentru specializare inteligentă, tranziție justificată prin perspectiva specializării
transformări economice inovatoare și industrială și antreprenoriat inteligente si a operationalizarii actiunilor
inteligente și a conectivității TIC regionale sustinute prin RIS SV 2021-2027. Interventiile
sprijinite vor contribui la perfecționarea
personalului IMM-urilor, la dezvoltarea
competențelor în cadrul entităților publice de
CDI si a altor entități publice care investesc în
competențe pentru specializare inteligentă,
pentru tranziție industrială și
antreprenoriat, consolidarea capacitătii
administrative a actorilor implicati in procesul de
descoperire antreprenoriala la nivel regional, la
intensificarea eforturilor de valorificare a
sinergiilor și complementarităților dintre diverse
politici și instrumente ale UE care sprijină
cercetarea, inovarea și competitivitatea
industrială. Este necesar ca procesul de
descoperire antreprenorială să fie asigurat
continuu și implementat la nivel regional. În
completarea finanțărilor propuse in cadrul OS (i)
si OS (iii) este necesară asigurarea
formării/specializării/perfecționării profesionale,
pentru resursa umană implicată în activitățile
CDI/transfer tehnologic în cadrul
infrastructurilor CDI. De asemenea, se va avea în
vedere dezvoltarea unor competențe profesionale
in ceea ce priveste adoptarea tehnologiilor
avansate.
2. O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii RSO2.1. Promovarea eficienței energetice și RT (2019) menționează necesitatea unor măsuri
reduse de dioxid de carbon care trece la o reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră suplimentare pentru a aborda performanța
economie cu zero emisii de carbon, prin energetică scăzută a clădirilor și pentru a stimula
promovarea tranziției către o energie curată și renovarea clădirilor vechi în vederea asigurării
echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a eficienței energetice si promovării energiei din
economiei circulare, a atenuării schimbărilor surse regenerabile la scară mică. Utilizarea
climatice si adaptării la acestea, a prevenirii și eficientă a energiei reprezintă o provocare din
gestionării riscurilor și a mobilității urbane cauza resurselor limitate, a creșterii continue a
sustenabile costurilor cu energia, dar și din punctul de vedere
al schimbărilor climatice. Clădirile sunt
responsabile pentru aproximativ 40% din
consumul final de energie şi 36% din emisiile de
gaze cu efect de seră, iar aprox. 75 % dintre
clădiri nu sunt eficiente din punct de vedere
energetic. Consumul final de energie în clădiri
reprezintă 42% din totalul consumului final de
energie, din care 34%
reprezintă clădiri rezidențiale, iar restul
(aproximativ 8%) clădiri comerciale și publice.
Sectorul public are o pondere a consumului de
energie de 19% din consumul total de energie
finală. (SNRT) Obiectivul general al României în
domeniul energiei este conturat prin PNIESC care
stabilește obiective, dar și politici și măsuri
aferente celor cinci dimensiuni ale Uniunii
Energetice. Prin implementarea masurilor de
eficienta energetica care vor conduce la reducerea
emisiilor, PR contribuie la pilonul - Economii de
energie si la pilonul - Înlocuirea combustibililor
fosili și accelerarea tranziției Europei către o
energie curată din cadrul Planul REPowerEU. PR
SVO răspunde eficient la angajamentele
ambițioase europene și naționale prin interventii
in sectorul public si rezidential, contribuind la
obiectivele Uniunii pentru 2030 pentru reduceri
de emisii de gaze cu efect de seră, energie
regenerabilă, eficiență energetică. Renovarea
fondului existent de clădiri, în vederea creşterii
performanţei energetice a acestora, reprezintă una
dintre cele mai semnificative şi strategice
investiţii care poate fi realizată. Intervențiile PR
contribuie și la diminuarea fenomenului de
sărăcie energetică la nivel regional, în linie cu
prevederile Pactului Ecologic European. În mod
specific, alocarea financiară pentru perioada
2021-2027 are în vedere sprijinirea atingerii
obiectivelor asumate de RO prin pachetul
“Energie curată pentru toți europenii” la orizontul
anului 2030: Promovarea eficienței energetice și
reducerea emisiilor de gaz cu efect de sera
2. O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii RSO2.7. Intensificare acțiunilor de Strategia UE pentru infrastructură verde
reduse protecție și
de dioxid de carbon care trece la o economie conservare a naturii, a biodiversității și a promovează dezvoltarea infrastructurii ecologice,
cu zero emisii de carbon, prin promovarea infrastructurii verzi, inclusiv în zonele oferind multiple beneficii și contribuind la o
tranziției către o energie curată și echitabilă, a urbane, precum și reducerea tuturor creștere durabila. În rapoartele de țară 2019 și
investițiilor verzi și albastre, a economiei formelor de poluare 2020, s-a identificat necesitatea consolidării
circulare, a atenuării schimbărilor climatice si biodiversității, infrastructurilor verzi în mediul
adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării urban și reducerea poluării. Acordul de la Paris
riscurilor și a mobilității urbane sustenabile privind schimbările climatice, cat si politicile si
strategiile promovate de Uniunea Europeană
acordă o importantă deosebită cresterii suprafetei
zonelor verzi din orase, pentru reducerea
emisiilor de dioxid de carbon și a consumului de
energie. În mai 2020, Comisia Europeană a
adoptat o nouă strategie cuprinzătoare privind
biodiversitatea pentru a readuce natura în viața
oamenilor. Noua strategie privind biodiversitatea
abordează factorii- cheie ai declinului
biodiversității, și urmărește să integreze
considerațiile legate de biodiversitate în strategia
globală de creștere economică a UE. Strategia
propune, printre altele, stabilirea unor obiective
obligatorii pentru înverzirea orașelor, prin
ecologizarea zonelor urbane și periurbane. In
configurarea interventiilor pe acest domeniu in
cadrul POR, au fost luate in considerare
obiectivele prevazute in acesta strategie. La
nivelul Regiunii SV Oltenia, există disparități
însemnate în ceea ce privește dimensiunea și
calitatea spațiilor verzi, toate zonele urbane având
însă nevoie de investiții în domeniu. Conform
Strategiei UE privind biodiversitatea 2030,
spațiile urbane verzi, de la parcuri și grădini până
la acoperișuri verzi și paduri urbane, oferă o gamă
largă de beneficii pentru oameni. Acestea reduc
poluarea aerului, apei și a zgomotului, asigură
protecție împotriva valurilor de căldură și mențin
o conexiune între oameni și natură. In Strategia
regională din PDR Sud-Vest
Oltenia 2021-2027, au fost prevazute actiuni
indicative pentru amenajarea de spatii verzi,
refunctionalizarea unor terenuri si suprafete
abandonate si neutilizate din interiorul oraselor si
transformarea in spatii verzi. Intervențiile PR vor
susține alinierea zonelor urbane din regiune la
obiectivele Strategiei UE privind infrastructurile
ecologice. Acest obiectiv specific va fi abordat
prin intermediul tipurilor de interventii din cadrul
Prioritatii 3 –“Eficienta energetica si
infrastructura verde”.
2. O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii RSO2.8. Promovarea mobilității urbane SMSI stabileste pașii planificați pentru
reduse de dioxid de carbon care trece la o multimodale sustenabile, ca parte a tranziției transformarea sistemului de transport al UE în
economie cu zero emisii de carbon, prin către o economie cu zero emisii de dioxid de linie cu ambiția acordului European Green Deal.
promovarea tranziției către o energie curată și carbon Pentru a atinge obiectivele de neutralitate
echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a climatică, sectorul transporturilor din UE trebuie
economiei circulare, a atenuării schimbărilor să si reducă emisiile de CO2 cu 90%. RT
climatice si adaptării la acestea, a prevenirii și precizează că sunt necesare investiții în toate
gestionării riscurilor și a mobilității urbane orașele, care să facă tranziţia de la traficul
sustenabile individual motorizat către transportul sustenabil,
ecologic şi nepoluant. De asemenea, România
trebuie să se alinieze ”Strategiei Europene pentru
Mobilitatea cu emisii scăzute de gaze de seră”
(2016), prin care UE își propune să reducă cu
60% emisiile rezultate din transport, până în anul
2050, față de nivelul din anul 1990. Pentru a
contribui la această schimbare sistemică,
transportul public trebuie să devină o alternativă
durabilă si sustenabilă. In RSVO, calitatea
transportului public rămâne problematică, în
ciuda faptului că exista un sistem de transport
public in care au fost facute investitii in ultimii
ani. Atractivitatea transportului public local este
afectată de vechimea mijloacelor de transport,
dar și de frecvența redusă de circulație a acestora
sau
de timpul lung alocat parcurgerii unui traseu (mai
ales în comparație cu autovehiculul individual).
RSVO se caracterizeaza si printr-o infrastructura
deficitară pentru utilizarea transportului ecologic
și interconectivitatea slab dezvoltată pentru toate
mijloacele de transport motorizate și nemotorizate
(terminale multimodale, parcări de tip park and
ride, etc). Documentele strategice referitoare la
dezvoltarea urbana durabila (SIDU si PMUD)
contin obiective legate de modernizarea si
imbunatatirea serviciilor publice de transport,
incurajarea utilizării transportului public și a celui
nemotorizat si dezvoltarea infrastructurii pentru
moduri de transport alternative. In PDR 2021-
2027, exista o prioritate dedicata Dezvoltarii
urbane durabile, Mobilitate urbana intermodala.
Avand in vedere nevoile existente la nivel
regional, interventiile referitoare la mobilitatea
urbana se subsumeaza acestui obiectiv specific. In
plus, obiectivul se află în concordanță cu RT,
contribuie la țintele Obiectivului 11 din cadrul
SNDD 2030 și asigură totodată și continuitatea
strategică a POR 2014-2020 prin tipul de
investiții sprijinite.
3. O Europă mai conectată prin dezvoltarea RSO3.2. Dezvoltarea și ameliorarea unei Infrastructura de transport rutier a RO este slab
mobilității mobilități naționale, regionale și locale dezvoltată, subdimensionată și nu îndeplinește
sustenabile, reziliente la schimbările climatice, cerințele unei economii în creștere (RȚ 2019,).
inteligente și intermodale, inclusiv Una din cauzele existenței decalajelor de
îmbunătățirea accesului la TEN-T și a dezvoltare inter şi intra-regionale este
mobilității transfrontaliere accesibilitatea limitată la rețeaua TEN-T, inclusiv
prin calitatea scăzută a drumurilor de legătură.
RT 2020 subliniaza faptul ca, dotarea insuficienta
și nemodernizata a sectorului transportului
constituie un obstacol în calea integrării
teritoriale la nivelul României și al Europei, dat
fiind că lasă anumite regiuni, printre
care și SV Oltenia, izolate. România se află sub
media europeană la sectorul infrastructură și
transport la toate criteriile de analiză privind
investițiile și infrastructura, conform celui mai
recent European Transport and Infrastructure
ScoreBoard (2019). Drumurile nationale si
judetene, în cea mai mare parte, traversează
localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe
aceste sectoare, fapt ce îngreunează foarte mult
deplasarea și creste timpii de deplasare. În cazul
municipiilor și orașelor, se produce
congestionarea traficului, făcând dificilă
implementarea unor măsuri de mobilitate urbană
durabilă. Având în vedere aceste aspecte, în
Strategia regionala din PDR Sud-Vest Oltenia
pentru perioada 2021-2027, prioritatea 2 prevede
- Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii
regionale Domeniul de interventie 2.1:
Dezvoltarea de rețele transeuropene de transport
durabile, mobilitatea națională, regională și
transfrontalieră.
(https://www.adroltenia.ro/planul-de-dezvoltare-
regionala-2021-2027/ ) Din perspectiva
priorităților de dezvoltare regionale și locale, dar
și datorită faptului că o mare parte din aceste
drumuri județene traversează localitățile, în
principal cele urbane, au fost identificate o serie
de investiții prioritare la nivel regional care să
asigure conexiunea localităților la rețelele TEN-T
și să îmbunătățească accesibilitatea. Investițiile
propuse vor răspunde de asemenea si nevoilor
evidențiate prin Strategia Națională pentru
Siguranță Rutieră 2021-2030 Interventiile
propuse in Prioritatea 5 - Accesibilitate si
conectivitate la nivel regional vor contribui la
atingerea obiectivului de dezvoltare a unei
mobilități regionale si de îmbunătățire a
4. O Europă mai socială și mai favorabilă RSO4.2. Îmbunătățirea accesului la servicii și Analizele realizate în cadrul RȚ 2020 ilustrează
incluziunii, prin implementarea Pilonului favorabile incluziunii și de calitate în educație, că sistemul de învățământ se confruntă în
european al drepturilor sociale formare și învățare pe tot parcursul vieții prin continuare cu provocări semnificative în ceea ce
dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv privește calitatea, îmbunătățirea accesului la
prin promovarea rezilienței pentru educația și educație incluzivă de calitate, în instituții
formarea la distanță și online nesegregate, în special pentru romi si elevi cu
dizabilități. OS selectat răspunde provocărilor
abordate în strategia programului și
recomandărilor din RȚ, propunându-și să
contribuie la construirea unui sistem de educație
mai accesibil, mai adaptat nevoilor pieței muncii
și mai incluziv, în instituții nesegregate, în
special pentru romi, elevi cu dizabilități. Se
înregistrează întârzieri în modernizarea rețelei de
școli și în optimizarea lor astfel încât să se țină
cont de principiul invatamantului centrat pe elev,
10 % din școli fiind supraaglomerate, în timp ce
58 % dispun de capacități excedentare.
Investițiile pentru educație
sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7 % din
PIB față de 4,7 %). Investițiile PR vor susține
implementarea PRAI 2016-2025, si sunt de
asemenea aliniate viziunii strategice stabilite în
SMIE 2018 – 2023. Analiza multidimensională a
educației subliniază nevoia semnificativă de a
investi în infrastructura educațională, profund
afectată de schimbările demografice, in principal
prin construirea/reabilitarea școlilor din mediul
urban și rural, o atentie deosebita fiind acordata
scolilor supraaglomerate precum si a celor
cartografiate prin Atlasul Comunităților
marginalizate si indicelui IRSE. Investițiile
insuficiente în infrastructura educațională
generează scăderea gradului de participare în
toate
nivelurile de învățământ, a accesului și a calității
procesului de învățare in special pentru grupurile
dezavantajate. Nevoile de investiții în
învățământul profesional si tehnic (IPT) cat si din
invatamantul superior din regiunea SVO vizează
în principal calitatea, relevanța și eficiența
educației, și promovarea invatamantul centrat pe
elev/student si a activitatilor pe grupe si subgrupe
mici.
Intervențiile propuse a fi finanțate prin Prioritatea
6
– “Educatie moderna si incluziva” vor oferi
posibilitatea adresării deficiențelor majore ale
sistemului educațional și ale pieței muncii, așa
cum au fost semnalate și în cadrul RT.
5. O Europă mai aproape de cetățeni prin RSO5.1. Promovarea dezvoltării integrate și Una din prioritatile PDR Sud-Vest Oltenia este
promovarea dezvoltării sustenabile și incluzive în domeniul social, economic și al dezvoltarea urbana durabila, prioritate care
integrate a tuturor tipuri de teritorii și a mediului, precum și a culturii, a include masuri de reabilitare si dezvoltare a
inițiativelor locale patrimoniului natural, a turismului zonelor urbane degradate. Totodata PDR
sustenabil și a securității în zonele urbane identifica turismul si a cultura ca o prioritate de
dezvoltare, dat fiind potenţialul turistic existent,
dar insuficient fructificat, în regiune. Rolul major
al oraselor in dezvoltarea teritoriala este subliniat
in Agenda 2030 iar noua Carta de la Leipzig
reafirma importanta dezvoltarii urbane integrate.
Dezvoltarea oraselor pentru a deveni incluzive,
sigure si durabile este unul din ODD. Printre
masurile recomandate pentru atingerea acestui
obiectiv se numara consolidarea eforturilor de
protejare si pastrare a mostenirii culturale si
naturale, modernizarea cartierelor pentru
crearea unor zone favorabile incluziunii si
durabilitatii, asigurarea accesului la spatii
publice sigure.
Activitatea turistică este concentrată în câteva
centre. Analizele realizate la nivel de UAT-uri
si cele din PDR au evidentiat starea de
degradare a
unor spatii publice urbane, a patrimoniului
cultural si a infrastructurii de turism, ceea ce
impiedica o dezvoltare echilibrata a zonelor.
Obiectivul specific va contribui la dezvoltarea
atractivității regiunii, aliniindu-se cu documentele
strategice la nivel regional (PDR și Strategia de
Specializare Inteligentă). Cadrul de acțiune
European pentru patrimoniul cultural,
menționează patrimoniul cultural ca o resursă
importantă pentru viitor, care trebuie protejată,
dezvoltată și promovată. Prin sprijinirea
investițiilor în infrastructura de turism și
patrimoniu cultural, acest obiectiv contribuie și la
Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a
României 2030, Strategia Națională pentru
Dezvoltarea Turismului (2019), care vizează
valorificarea resurselor culturale și susținerea
turismului cultural pentru o mai bună protecție a
patrimoniului cultural, precum și SDTR, unde, se
consideră prioritară extinderea operațiunilor de
reabilitare a centrelor istorice ale orașelor, fapt ce
are un impact deosebit asupra peisajului urban.
5. O Europă mai aproape de cetățeni prin RSO5.2. Promovarea dezvoltării locale Mediul rural din regiune se plasează, în mare
promovarea dezvoltării sustenabile și integrate și incluzive în domeniul social, măsură, în afara circuitelor economice si
integrate a tuturor tipuri de teritorii și a economic și al mediului, precum și a culturii, a turistice, decalajele de dezvoltare fiind evidente.
inițiativelor locale patrimoniului natural, a turismului sustenabil și Pornind de la nevoile identificate in PDR, se are
a securității în alte zone decât cele urbane în vedere o abordare integrata a dezvoltării
teritoriale din mediul rural, prin susținerea
diversificării oportunităților în zonele rurale, prin
valorificarea patrimoniului cultural și natural,
precum si a infrastructurii turistice din statiuni.
Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă
a României 2030, stabileste între priorități,
Valorificarea resurselor culturale specifice pe
plan local prin protejarea patrimoniului cultural,
identității
culturale și îndeletnicirilor tradiționale (artizanale,
artistice, culinare); încurajarea dezvoltării în
continuare a agroturismului iar între țintele pentru
2030, Consolidarea eforturilor de protecție și
salvgardare a patrimoniului cultural și natural, a
elementelor de peisaj din mediul urban și rural. La
nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, conform datelor
oficiale publicate de Institutul National al
Patrimoniului în anul 2015, se regăsesc 239
monumente clasificate categoria A, amplasate in
mediul rural. Regiunea dispune de un cadru natural
deosebit și variat ceea ce reprezintă un potențial de
valorificare a turismului în cele 6 statiuni turistice
rurale. Pe baza analizelor dezvoltate in cadrul
strategiilor de dezvoltare si a PDR, monumentele
istorice si infrastructurile conexe atrag turisti si
vizitatori care contribuie la imbunatatirea economiei
locale, avand un rol determinant in dezvoltarea
economică și socială a comunităților locale si la
crearea de locuri de munca. Totodata, interventiile in
reabilitarea monumentelor vor asigura cresterea
atractivitatii zonei si conservarea patrimoniului si a
mostenirii culturale. Obiectivul este în conformitate
cu documentele strategice la nivel regional (PDR
2021 – 2027) și contribuie la asigurarea continuității
strategice a POR 2014-2020 precum și la Strategia
pentru cultură și patrimoniu național.
* Priorități specifice în conformitate cu Regulamentul FSE+
2. Priorități
Referință: articolul 22 alineatul (2) și articolul 22 alineatul (3) litera (c) din RDC
2.1. Priorități, altele decât asistența tehnică
2.1.1. Prioritate: P1. Competitivitate prin inovare si intreprinderi dinamice
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO1.1. Dezvoltarea și sporirea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate (FEDR)
2.1.1.1.1. Intervenții din fond
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctele (i), (iii), (iv), (v), (vi) și (vii) din RDC
Tipurile de acțiuni aferente – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (i) din RDC și articolul 6 din Regulamentul FSE+:
RSVO se caracterizeaza printr-un ecosistem de cercetare si inovare fragmentat si ineficient: capacitate limitată de CDI (nr mic de entități, salariați și cercetători),
activitati de inovare reduse in IMM-uri, cerere slaba de cunoastere din partea acestora, insuficienta capacitate pentru comercializarea rezultatelor CD obtinute in
unitatile de cercetare, nivel scăzut de publicaţii ştiinţifice şi cereri de brevet, activitate de brevetare aproape inexistenta; legaturile dintre educatie, cercetare si
mediul de afaceri sunt slabe si conjuncturale.
În ceea ce priveşte cererea de CI, principalele provocări sunt reprezentate de necesitatea creşterii gradului de inovare, a capacității de transfer a rezultatelor
cercetării pe piaţă şi a capacității de absorbţie a inovării în firme.
In regiune, universitățile reprezintă jucători relativ noi în activitatea de CDI, activitățile de CD în mediul academic sunt neregulate și depind de finanțarile obținute
în cadrul diferitelor proiecte, iar capacitatea lor de a transfera rezultatele cercetarii în economie este încă redusă.
In 2020 erau 1114 salariați in sectorul CDI (2,46% din totalul național), din care 862 cercetători (3,07% din totalul național) in regiune, iar investiţiile private în C&D
sunt dintre cele mai scăzute între statele UE.
Toate actiunile sprijinite in cadrul acestei priorități vor viza domeniile RIS 3.Pentru a contribui la cresterea potentialului de CI al regiunii, in RIS 3 SVO (aprobata in
01.10.2021) au fost selectate 5 domenii de specializare inteligenta: Sisteme de transport, Inginerie industriala și materiale, Agro-alimentar, ITC si Digitalizare,
Industrii creative si 2 domenii orizontale: Economia verde si Economia circulara. In plus, contextul generat de pandemie si de criza energetica determina
necesitatea dezvoltarii de solutii alternative la tehnologiile existente. In ceea ce privește prioritizarea proiectelor în domeniile S3, aceasta va fi făcută prin
mecanismul EDP, pe întreaga perioadă de implementare a programului pentru prima interventie si prin stabilirea de criterii calitative pentru celelalte operatiuni.
În ciuda unei slabe culturi a inovării, mediul privat a arătat un interes în creștere pentru operațiunile POC dedicate întreprinderilor. Acest interes a fost consolidat
printr-un nou tip de acțiune ”parteneriate pentru transfer de cunoștințe” între organizații de CDI și IMM.
La definirea intervențiilor in cadrul OS 1.1, au fost luate in considerare o abordare mai adaptată a nevoilor IMM-urilor în ceea ce privește activitatea CDI si
transferul de tehnologie, implicarea părților interesate în EDP, guvernanța pe mai multe niveluri a S3, monitorizarea și evaluarea S3, accesul la finanțare;
deasemenea, AM are în vedere asigurarea unui mecanism coerent si clar de implementare, a tipurilor de investiții finanțate și a criteriilor de eligibilitate;
In cadrul acestui OS, vor fi finantate 3 tipuri de interventii, care sa raspunda in mod specific nevoilor ecosistemului de CDI, identificate in RIS3:
1. Infrastructuri de cercetare, inovare si transfer tehnologic in colaborare cu IMM-urile

Interventiile au ca scop creșterea investițiilor în CD in folosul întreprinderilor, încurajarea inovarii în scopul creşterii performanței, rezilienței și transformării
inteligente și sustenabile a întreprinderilor, ținând seama de tendințele și provocările tehnologice și societale. In cadrul acestei interventii, vor fi sprijinite
activitățile de colaborare C&I dintre baza publică de cercetare și IMM-uri.
Interventiile in infrastructurile de CDI si TT vor include parteneriate intre mediul universitar / academic / autoritatile publice locale in colaborare cu IMM- urile si vor
putea include achiziționarea de echipamente sau tehnologii pentru a dezvolta produse și servicii inovatoare.
Proiectele vor fi prioritizate printr-un mecanism de descoperire antreprenoriala (EDP), pe baza nevoilor sectorului de afaceri sau a provocarilor societale.
Interventiile vor include obligatoriu si activitati de cercetare si inovare realizate de entitățile de cercetare (universități / institute de cercetare / etc) in colaborare
cu, si in folosul IMM-urilor, in vederea verificării si validării viabilității comerciale a rezultatelor cercetării.
Tipuri de activitati orientative:
• Dezvoltarea de noi departamente de CD (laboratoare/centre de CD etc.) în cadrul infrastructurilor de CDI si transfer tehnologic, însoțită obligatoriu
de dotarea acestora cu echipamente și instrumente de cercetare;
• Achiziția de echipamente și instrumente de cercetare în cadrul infrastructurilor de CDI si TT;
• Activități de cercetare și inovare în centre publice de cercetare, în învățământul superior și în centre de competențe, in colaborare cu
întreprinderile;
• Activitățile orientative enumerate mai sus vor fi realizate de către entitățile din sectorul public de CDI in vederea realizării de activități de cercetare,
inovare si transfer tehnologic in colaborare cu IMM-urile;
2. Stimularea cererii intreprinderilor pentru inovare

Acest tip de interventie are ca scop încurajarea investițiilor private în CDI, creșterea numărului de IMM-uri care urmăresc introducerea inovării în activitatea proprie
prin proiecte care dezvoltă produse şi/sau procese sau tehnologii noi sau substanţial îmbunătăţite, în scopul producţiei şi comercializării, bazate pe rezultate de
cercetare.
Această acțiune se adresează IMM-urilor care isi doresc sa dezvolte capacitatea interna de CDI. Se incurajeaza valorificarea unor rezultate de cercetare-dezvoltare,
pentru dezvoltarea de procese, produse, tehnologii sau servicii.
• Dezvoltarea infrastructurilor proprii de CDI ale IMM-urilor, sprijinirea activităților de inovare (inclusiv inovare de proces și organizațională) aferente
domeniilor de specializare inteligentă la nivel regional (abordare pe lanțul valoric al inovării – activități CDI, valorizare produse/servicii) inclusive
 Activități de cercetare aplicată și inovare, inclusiv cercetare industrială, dezvoltare experimentală și studii de fezabilitate, având ca
obiectiv principal punerea pe piață a unor produse și servicii inovatoare;
 Achiziţionarea de active necorporale, servicii de cercetare contractuala (intr-un procent limitat), ca activitate complementara in proiect;
2. Transfer tehnologic si inovare

Această acţiune se adreseaza IMM-urilor, cu scopul de a incuraja interactiunea acestora cu unitati de cercetare. Obiectivul interventiei este
implementarea transferului tehnologic, facilitarea valorificării comerciale și industriale a inovațiilor de către companii, prin apelarea la
serviciile entităților de transfer tehnologic si inovare sau a altor entitati de cercetare. Acest tip de proiecte presupune existenta unui rezultat de
cercetare sau o tehnologie care urmeaza sa fie dezvoltat/a sau adaptat/a la nevoile firmei, pregatirea pentru fabricatie.
Interventiile vor include procese de cercetare, dezvoltare si transfer tehnologic, cu accent pe economia cu emisii reduse de dioxid de carbon, pe
reziliență și
pe adaptarea la schimbările climatice, cărora li se va acorda prioritate.
 Cercetare-dezvoltare industrială, studii cu scopul introducerii în fabricație;
 Realizare şi testare modele experimentale, concepere şi testare produse, pilotarea si realizarea seriilor zero în vederea introducerii în fabricație
 Evaluare şi audit tehnologic;
 Certificare produs, teste, măsurători, analize de laborator;
 Asistenţă la aplicarea unor rezultate ale cercetării;
 Asistenţă pentru drepturile de proprietate industrială;
 Consultanţă pentru brevetare.
 Achiziţionarea de active necorporale şi corporale (utilaje, instalaţii şi echipamente) strict necesare pentru realizarea activităților de
cercetare, ca activitate complementara intr-un proiect;
In cadrul acestui OS, PR va operaționaliza mecanismul Marca de Excelenta (Seal of Excellence) ca sinergie cu HORIZON EUROPE
(HE), în special pentru proiectele depuse în cadrul Acceleratorului Consiliului European de Inovare (EIC) al HE, EIC Tranziție, acțiuni
Marie Skłodowska-Curie (MSCA) , Teaming și European Research Council (ERC), Proof of Concept. Sprijinul va fi acordat atat pentru
beneficiarii publici cat si pentru privati.
Pentru proiectele CDI, contribuția la ERA va fi operaționalizată ca si criteriu de selectie, prin acordarea de punctaj suplimentar; se va
examina realizarea temelor de tranziție dublă, mobilitatea cercetătorilor, știința deschisă, legătura cu misiunile și parteneriatele Orizont
Europa, participarea la rețelele de infrastructură CDI distribuite.
Pentru a asigura dezvoltarea integrata si sustenabila a capacitatii de inovare, prin intermediul OS (iv) se va acorda sprijin în domeniul
dezvoltarii
competențelor angajaților atât a angajaților IMM-urilor cat si angajaților entităților de cercetare.
PR SVO 2021-2027 va contribui la agenda de politici a SER prin îmbunătățirea transpunerii rezultatelor CDI in economia regională.
Complementaritati: POCIDIF, POTJ, PNRR, Orizont Europa .
Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul
DNSH in cadrul PNRR.
Principalele grupuri-țintă – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (iii) din RDC:
Principalele grupuri țintă vizate sunt:
- micro-intreprinderi, IMM ; entitati de transfer tehnologic, parcuri stiintifice si tehnologice, universitati, entitati de cercetare, parteneriate, organizații CDI,
autoritati publice;
- cercetătorii, studentii, doctoranzi și salariați implicați în activitățile de cercetare-dezvoltare.
Acțiuni menite să garanteze egalitatea, incluziunea și nediscriminarea – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (iv) din RDC și articolul 6 din Regulamentul FSE+
Programul urmărește aplicarea principiilor orizontale privind egalitatea de șanse, incluziunea și nediscriminarea prin respectarea prevederilor naționale si europene
(Carta drepturilor fundamentale a UE) în vigoare, condiție de eligibilitate pentru accesarea fondurilor.
AM va asigura respectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU), inclusiv a Comentariilor Generale ale CRPD,respectarea
principiilor orizontale privind egalitatea de gen, nediscriminarea (bazata pe sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă sau orientare
sexuală) și accesibilitate în toate etapele de programare și implementare.
Respectarea prevederilor naționale în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea și nediscriminarea va constitui condiție de eligibilitate in cadrul ghidurilor
solicitantului. Astfel, programul va asigura îndeplinirea acestor obiective la nivelul intervențiilor finanțate, prin includerea de condiții clare în ghidurile solicitanților cu
privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați, interzicerea oricăror acțiuni care au potențialul de discriminare, interzicerea oricăror acțiuni care contribuie, sub
orice formă, la segregare sau excluziune; facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă.
Indicarea teritoriilor specifice vizate, inclusiv utilizarea planificată a instrumentelor teritoriale – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (v) din RDC
Având în vedere necesitățile regionale precum și localizarea potențialilor beneficiari investițiile se vor realiza atât în mediul urban cât și în mediul rural. In cadrul
acestui OS, nu se vor utiliza instrumente teritoriale integrate.
La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia a fost elaborata Strategia de Specializare Inteligenta, intr-un larg proces consultativ si prin utilizarea mecanismului de descoperire
antreprenoriala. Proiectele finantate in cadrul acestui OS vor fi in concordanta cu RIS SV Oltenia.
Acțiuni interregionale, transfrontaliere și transnaționale – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (vi) din RDC
Acțiunile și intervențiile prevăzute sub acest obiectiv specific ating parțial și componenta interregională și transnațională prin participarea IMM-urilor și organizațiilor
CDI în structuri, parteneriate și programe de colaborare.
PR ține seama de posibilitatea prevăzută la articolul 63 alineatul (4) din RDC ca o operațiune să poată fi implementată în întregime sau parțial în afara unui stat
membru, inclusiv în afara Uniunii, cu condiția ca operațiunea să contribuie la obiectivele programului întreprins. Acțiunile indicative aferente O.S.incurajeaza și
proiectele inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele pot viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel
interregional cu alte regiuni din EU de cate ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor
programului. Astfel, au fost identificate, fara a se limita la acestea, o lista de parteneri din regiunile Southern Region (Irlanda), Eastern Slovenia (Vzhodna Slovenija),
Basque Autonomous Community (Pais Vasco), Western Transdanubia (Ungaria), Region of Thessaly (Grecia) relevanti pentru actorii regionali, în ceea ce privește
furnizarea de servicii pentru digitalizare, inovare, transfer tehnologic, în domenii de specializare inteligentă comune. De asemenea, au fost identificate, în cadrul
platformei S3, regiuni care deruleaza proiecte de interes pentru regiune: Efficient and Sustainable Manufacturing, avand ca lideri Lombardy (IT) și South Netherlands
(NL) (Smart and adaptive manufacturing), Lombardy (IT), South Netherlands (NL) și Tampere (FI) (Digital and virtual factory), Saxony (DE) și Norte (PT) (Energy-flexible
and resource-efficient factory operation).
AM va sprijini actiunile de cooperare prin acordarea de punctaj suplimentar pentru proiectele care prevad actiuni de cooperare.
Activitățile propuse vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al SUERD 2021 – 2027, stabilite pentru Ariile prioritare 7 (acțiunea 3) și 8
(acțiunea 1). Intervențiile prevăzute sub acest OS sunt în concordanță cu Prioritatea 1 a programului Transnaţional Dunărea, fiind vizate elemente cheie precum
transferul de cunoștințe sau susţinerea inovării şi a specializării inteligente.
Utilizarea planificată a instrumentelor financiare – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (vii) din RDC
Pentru interventia Infrastructuri de cercetare, inovare si transfer tehnologic in colaborare cu IMM-urile, forma de finanțare va fi sub forma de grant. Serviciile de
sprijin și activitățile de cooperare nu vor fi legate de o investiție comercială specifică, ci vor extinde capacitatea generală.
Pentru Stimularea cererii intreprinderilor pentru inovare, forma de finanțare va fi sub forma de grant. Numărul scazut de întreprinderi inovatoare necesita
investiții semnificative, cu o intensitate a grantului in functie de legislație.
Pentru Transfer tehnologic si inovare, forma de finanțare va fi sub forma de grant, pe baza unei scheme de minimis. Utilizarea granturilor este justificata de faptul ca
proiectele de transfer tehnologic includ in multe cazuri faze incipiente ale cercetării si inovării, aflate la distanta fata de punerea pe piață, iar instituirea unui
instrument financiar la nivel regional este dificil de realizat din perspectiva complexității activității de transfer tehnologic, dar si a alocării financiare limitate.
2.1.1.1.2. Indicatori
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) din RDC și articolul 8 din Regulamentul FEDR și FC
Tabelul 2: Indicatori de realizare
Obiectiv Categoria Obiectiv de

Prioritate Fond ID Indicator Unitate de măsură Ținta (2029)
specific de etapă
regiune (2024)
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin RCO01 Întreprinderi care beneficiază de sprijin (din care: micro, mici, întreprinderi 8,00 115,00
dezvoltate medii, mari)
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin RCO02 Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin granturi întreprinderi 8,00 115,00
dezvoltate
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin RCO06 Cercetători care lucrează în centre de cercetare care beneficiază ENI anual 49,00 49,00
dezvoltate de sprijin
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin RCO07 Organizații de cercetare care participă la proiecte de cercetare Organisme 0,00 4,00
dezvoltate comune de cercetare
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin RCO08 Valoarea nominală a echipamentelor pentru cercetare și euro 823.529,00 8.235.294,00
dezvoltate inovare
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin RCO10 Întreprinderi care cooperează cu organizații de cercetare întreprinderi 0,00 24,00
dezvoltate
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) din RDC
Tabelul 3: Indicatori de rezultat
Obiectiv Categoria Unitate Valoarea Anul de

Prioritate Fond ID Indicator Ținta (2029) Sursa datelor Observații
specific de de de referință
regiune măsură referință
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin RCR02 Investiții private care euro 0,00 2021 18.695.482,00 sistemul de
dezvoltate completează sprijinul public (din monitorizare
care: granturi, instrumente
financiare)
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin RCR03 Întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) întreprinderi 0,00 2021 84,00 sistemul de
dezvoltate care introduc inovații în materie de monitorizare
produse sau procese
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin RCR05 IMM-uri care introduc inovații la nivel întreprinderi 0,00 2021 8,00 sistemul de
dezvoltate intern monitorizare
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin RCR102 Locuri de muncă create în domeniul ENI anual 0,00 2021 12,00 sistemul de
dezvoltate cercetării în entitățile care beneficiază monitorizare
de sprijin
2.1.1.1.3. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de intervenție Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (viii) din RDC
Tabelul 4: Dimensiunea 1 – Domeniu de intervenție
Obiecti Categoria Cuantu

Prioritat Fond Co
v de m
e d
specific regiun (EUR)
e
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin 002. Investiții în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în întreprinderi mici și mijlocii (inclusiv centre 11.000.000,00
dezvoltate de cercetare private) legate direct de activități de cercetare și inovare
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin 004. Investiții în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în centre publice de cercetare și de învățământ 5.000.000,00
dezvoltate superior legate direct de activități de cercetare și inovare
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin 006. Investiții în active necorporale în IMM-uri (inclusiv centre de cercetare private) legate direct de activități de cercetare 4.000.000,00
dezvoltate și inovare
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin 008. Investiții în active necorporale în centre publice de cercetare și de învățământ superior legate direct de activități 2.000.000,00
dezvoltate de cercetare și inovare
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin 010. Activități de cercetare și inovare în IMM-uri, inclusiv colaborarea în rețea 13.500.000,00
dezvoltate
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin 012. Activități de cercetare și inovare în centre publice de cercetare, centre de învățământ superior și centre de 4.000.000,00
dezvoltate competență,
inclusiv colaborarea în rețea (cercetare industrială, dezvoltare experimentală, studii de fezabilitate)
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin 029. Procese de cercetare și inovare, transfer de tehnologie și cooperare între întreprinderi, centre de cercetare și 10.046.000,00
dezvoltate universități, cu accent pe economia cu emisii reduse de dioxid de carbon, pe reziliență și pe adaptarea la
schimbările climatice
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin 030. Procese de cercetare și inovare, transfer de tehnologie și cooperare între întreprinderi cu accent pe economia circulară 2.000.000,00
dezvoltate
P1 RSO1.1 Total 51.546.000,00
Tabelul 5: Dimensiunea 2 – Formă de finanțare
Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin dezvoltate 01. Grant 51.546.000,00
P1 RSO1.1 Total 51.546.000,00
Tabelul 6: Dimensiunea 3 – Mecanism teritorial de punere în practică și abordare teritorială

P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin dezvoltate 26. Alte abordări – Municipii, orașe și suburbii 48.921.000,00
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin dezvoltate 28. Alte abordări – Cartiere rurale 2.625.000,00
P1 RSO1.1 Total 51.546.000,00
Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+
Tabelul 8: Dimensiunea 7 – Dimensiunea egalității de gen în cadrul FSE+*, FEDR, Fondul de coeziune și FTJ
P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin dezvoltate 03. Neutralitatea de gen 51.546.000,00
P1 RSO1.1 Total 51.546.000,00

* În principiu, 40 % pentru FSE+ contribuie la monitorizarea dimensiunii de gen. 100 % se aplică atunci când statul membru optează pentru utilizarea articolului 6
din FSE+.
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO1.3. Intensificarea creșterii sustenabile și creșterea competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM- urilor, inclusiv
prin investiții productive (FEDR)
În RSVO se înregistrau 45.029 intreprinderi active (2020), in crestere anuala, fata de 2013, cand existau doar 36.516, din care 91% in categoria microintreprinderilor,
7% in categoria intreprinderilor mici, 1% in categoria intreprinderi mijlocii și 0,1% in categoria intreprinderi mari (85 de unitati). Dj are cea mai mare concentrare de
întreprinderi (38% din totalul regional), urmat de Vl (19%), Ot și Gj (fiecare cu câte 17%) și de Mh (9%).
RSVO înregistrează performanțe slabe în ceea ce privește activitatea antreprenorială, situandu-se pe ultimul loc din țară în ceea ce privește numărul întreprinderilor
active nou create (10.706, 8% din totalul național, 2019). Majoritatea acestora sunt microîntreprinderi, având în medie 2,2 angajați și desfășoară o singură activitate
economică (doar 2,2% dintre întreprinderi desfășoară activități multiple, față de 6,5% la nivel național).
Numai 13,6% dintre întreprinderi fac investiții în primul an de la înființare, pondere apropiată de media națională (13,7%) dar mult diminuată față de valoarea
înregistrată în regiune în anul 2013 (22%). Ponderea întreprinderilor care supraviețuiesc la un an de la înființare este de 65,2%, apropiată de media națională (66,2%).
Între dificultățile cu care se confruntă firmele noi se numără accesul limitat la credite (41%, față de 24,8% național), lipsa de tehnologie (19,6% față de 14% național),
lipsa clienților sau clienți care plătesc târziu (42,7%, față de 31,7 național). Ponderea celor care au dificultăți în accesarea materiilor prime este mai redusă (7,1% față
de 8,9% național). Firmele se confruntă cu dificultăți legate de concurența puternică (67,7%, față de 59,9% național) și de lipsa notorietății (64,1%, față de 56%
național).
În 2020, rata de ocupare a fortei de muncă din regiune s-a situat la 65,3%, pe locul 5 în clasamentul național (media națională este de 69,1%). Rata șomajului rămâne
cea mai ridicată din țară (5,5% față de o medie națională de 3,4%).
În RSVO, serviciile de sprijin pentru întreprinderi și antreprenori sunt limitate, ceea ce le îngreunează conectarea cu alți actori din mediul de afaceri. Infrastructura de
afaceri a regiunii Oltenia este formată din două parcuri industriale operaționale, un parc industrial greenfield și 5 incubatoare de afaceri. Alte 3 parcuri industriale nu
sunt funcționale, cu toate ca au obținut statutul de parc industrial, nu au existat finanțări disponibile pentru operaționalizarea acestora. Structurile de afaceri au o
capacitate insuficienta pentru nevoile si interesul manifestat de mediul de afaceri.
Intervențiile vizate in cadrul acestui obiectiv specific vizeaza, pe de-o parte, sustinerea investitiilor in microîntreprinderi si IMM pentru dezvoltarea capacităților de
productie, modernizarea capacităților tehnologice, sprijinirea tranzitiei industriale și pe de alta parte, dezvoltarea structurilor de afaceri, pentru susținerea dezvoltării
si creșterii rezilienței întreprinderilor din regiune.
Susținerea va fi acordată întreprinderilor din sectoarele identificate ca prioritare în RIS3 SV și, subsecvent, sectoarelor prioritare identificate în SNCISI.
PR SV Oltenia va sprijini dezvoltarea microîntreprinderilor si IMM-urilor cu o vechime mai mare de 1 an pentru îmbunătățirea capacităților de dezvoltare a produselor
și a serviciilor. Totodată, se urmărește menținerea si crearea de noi locuri de munca. Principalele acțiuni urmăresc cresterea competitivității si încurajarea IMM-urilor,
care își propun să exploateze potențialul inovativ propriu sau al pieței, în promovarea operațiunilor de afaceri. Proiectele finanțate vor contribui astfel la revitalizarea
economică, vor susține tranziția industrială, creșterea sustenabilă (verde) și reziliența regiunii.
1. Imbunatatirea competitivitatii si a inovarii in microintreprinderi si IMM-uri, prin operatiuni dedicate: A.Microintreprinderi din mediul urban:
Tipuri de actiuni orientative:
• investiții în active corporale, cum ar fi: construire/ modernizare spatii necesare desfășurării activităților specifice,
• dotarea cu echipamente, tehnologii specifice etc.,
• investitii în active necorporale de tipul brevete, licențe, etc. şi alte drepturi şi active similare.
Proiectele urmăresc în principal atenuarea dificultăților legate de accesul dificil la finanțare, resurse și tehnologie.
Pentru a asigura sustenabilitatea întreprinderilor finanțate, intervențiile urmăresc realizarea de investiții în îmbunătățirea tehnologiilor, cu accent pe reducerea
consumului de resurse și a impactului asupra mediului. Totodată, investițiile în active trebuie să fie însoțite de investiții în capital uman (formare, practici
organizaționale, accesibilizare etc.). Investitiile in cresterea competentelor se vor realiza prin OS a (iv), in cadrul unui apel combinat.
B.Intreprinderi mici si mijlocii:

• activitățile de construcție, modernizare sau extindere a spațiilor de producție sau servicii, specifice IMM-urilor beneficiare, care pot contribui la
îmbunătățirea și creșterea capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor.
• activitățile pentru dotarea cu echipamente și instalații industriale, mașini și utilaje sau alte tipuri de dotări specifice, necesare îmbunătățirii capacităților de
dezvoltare a produselor și a serviciilor specifice IMM-urilor beneficiare.
Sunt avute în vedere cu precădere activitățile de inovare. PR SV va sprijini si accesul la piețele internaționale, prin măsuri de internaționalizare care nu se limitează
doar la participarea la târguri sau misiuni comerciale, ci sunt combinate cu acțiuni legate de modelarea afacerii, precum cunoaşterea pieţelor unor terțe țări,
adaptarea produselor/ serviciilor pentru anumite piețe, etc. In cadrul proiectelor de investitii productive, pot fi realizate masuri de crestere a eficientei energetice,
doar ca masuri complementare, si cu alocări financiare limitate fata de acțiunile de mai sus.
Proiectele urmăresc atenuarea dificultăților legate de accesul dificil la tehnologie și la noi piețe, pentru dezvoltarea afacerilor și internaționalizare. In acest sens,
IMM-urile pot apela si la sprijinul oferit de clustere care au dovedit eficienta in facilitarea si sprijinirea acestor activități.
Pentru a asigura sustenabilitatea întreprinderilor finanțate, se va acorda o atenție sporită reducerii consumului de resurse și a impactului asupra mediului. Investitiile
in cresterea competentelor se vor realiza prin OS a (iv), in cadrul unui apel combinat.
In conformitate cu art.65 din CPR, perioada de durabilitate pentru microintreprinderi si IMM-uri va fi de 3 ani. 2. Dezvoltarea antreprenoriatului prin înființarea,
dezvoltarea și operaționalizarea structurilor de afaceri (incubatoarelor, acceleratoarelor de afaceri și a parcurilor industriale, etc) cu impact la nivel regional;
Astfel, se vor sprijini urmatoarele tipuri de infrastructuri:
A. Incubatoare de afaceri
Pentru impulsionarea spiritului antreprenorial, este necesară crearea și dezvoltarea acelor structuri care sprijină IMM–urile în diversele etape de creștere,
oferindu-le serviciile necesare funcționării în parametri optimi, prin finantarea incubatoarelor de afaceri, ca motoare de creştere a firmelor.
Prin sprijinirea incubatoarelor de afaceri se urmăreşte crearea unui ecosistem sustenabil, prin stimularea potenţialul de dezvoltare şi de viabilitate al IMM- urilor.
• investiții în crearea/modernizarea/extinderea capacităților de incubare și accelerare,
• funcționarea, prestarea de servicii pentru firmele incubate (coaching, mentoring, etc).
B. Parcuri industriale
Intervenția destinată parcurilor industriale vizează crearea de noi structuri de afaceri precum și extinderea/modernizarea celor existente. Sunt sprijinite atât structuri
de tip greenfield cât și brownfield (care valorifica patrimoniul construit existent).
• amenajarea terenurilor, racordarea la utilități, constructie/reabilitare clădiri, dotari,
• amenajare structuri de servicii comune pentru rezidenții parcurilor industriale,
• asigurarea de servicii specializate pentru IMM-urile rezidente.
PR Sud Vest Oltenia va sustine propunerile de proiecte care demonstreaza conformitatea cu angajamentele cheie ale Pactului Verde European în ceea ce privește
utilizarea de energie curată si economia circulara. Astfel, in faza de evaluare si selectie, proiectele care au prevazute masuri in ceea ce priveste energia verde (panouri
solare, surse regenerabile, etc) si economia circulara (tehnologii pentru reciclare/reutilizarea materialelor, materiale sustenabile, etc) vor primi punctaj suplimentar.
Proiectele vor include masuri clare de asigurare a sustenabilității investițiilor după finalizarea intervențiilor. AM va stabili criterii de selectie pentru a se asigura ca se
vor finanta proiecte sustenabile din punct de vedere financiar.
Investitiile in cresterea competentelor se vor realiza prin OS a (iv), in cadrul unui apel combinat.
Interventiile finantate prin PR SV vor fi complementare celor sprijinite la nivel național prin POCIDIF, POTJ, PNS si PNRR.
Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece: au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR.
Grupuri țintă
- antreprenori,
- microintreprinderi, IMM-uri, structuri de afaceri,
- consumatorii finali ai noilor produse și servicii, utilizatorii de infrastructuri pentru afaceri,
- administratori de instrumente financiare.
AM va asigura respectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU), inclusiv a Comentariilor Generale ale CRPD, respectarea
privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați, interzicerea oricăror acțiuni care au potențialul de discriminare interzicerea oricăror acțiuni care contribuie, sub
Avand in vedere necesitatile la nivelul regiunii precum si localizarea intreprinderilor investitiile se vor realiza atat in mediul urban cat si in mediul rural. Doar
investitiile realizate de microintreprinderi, se vor face doar in mediul urban.
PR SV are in vedere activități cu caracter interregional, transfrontalier sau transnațional, crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel
interregional, transfrontalier si transnational. În acest context sprijinul pentru activități de internaționalizare poate avea valențe transnaționale și/sau
transfrontaliere. O.S.incurajeaza și proiectele inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele pot viza crearea de parteneriate și
realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de cate ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau
beneficii semnificative obiectivelor programului. Astfel, au fost identificate, fara a se limita la acestea, o lista de regiuni din alte SM: Regiunea Umbria (Italia),South
Ostrobothnia (Finlanda), Regiunea Nouvelle-Aquitaine (FR), Regiunea Campania (IT), South Aegean Region (Grecia), regiuneaTuscany, Italy (IT), South Netherlands
(NL) Tampere (FI)Saxony (DE),Norte (PT), cu activitate relevanta pentru actorii regionali, în ceea ce privește activitati in sectoarele cu creștere rapidă, precum și pe
sectoarele tradiționale (de exemplu, mecanică, turism, agroalimentare, calitatea vieții etc.) ca instrument de reînnoire și de a concura pe piața globală. In cadrul
platformei S3, au fost identificate proiecte de interes pentru regiune, modernizarea industriala (SME Integration to industry 4.0), avand ca lider regiuneaTuscany, Italy
(IT) precum și Efficient and Sustainable Manufacturing, avand ca lideri South Netherlands (NL) and Tampere (FI) (Digital and virtual factory), Saxony (DE) and Norte
(PT) ( Energy-flexible and resource-efficient factory operation).
Totodată activitățile propuse vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 –
2027, stabilite pentru Aria prioritară 2 (acțiunea 4). Avand in vedere experienta din regiune in ceea ce priveste cooperarea transfrontaliera RO/BG, este de asteptat ca
parteneriatele sa fie realizate cu beneficiari din cele 8 districte eligibile ale Bulgariei (Dobrich, Silistra, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven, Vratsa, Montana,Vidin) sau cu
parteneri relevanti din alte regiuni ale Europei.
Forma de sprijin pentru microintreprinderi va fi grantul, justificat de valoarea mica a investiției si capacitatea limitata de asigurare a garanțiilor, iar pentru IMM-uri
forma principala de sprijin este tot grantul, ținând cont de faptul ca aceste intervenții sunt printre primele ce vor fi lansate, cu ținte la 2024, iar capacitatea regionala
de utilizare a IF necesita timp pentru a se consolida. Se asigura astfel complementaritatea cu POCIDIF si PNRR care sprijină IMM-urile prin IF.
In cadrul PR SVO se vor utiliza instrumente financiare pentru IMM-uri in cadrul unei scheme pilot. Valorificând flexibilitatea mai mare oferită de Regulamentul (UE)
2021/1060, se estimează că este posibilă utilizarea combinației granturi și Instrumente Financiare (IF), pentru a obține beneficii din aplicarea simultană a granturilor
prin IF. Scopul este de a sprijini investițiile pentru competitivitatea IMM-urilor.
Pentru structurile de sprijinire a afacerilor forma de sprijin este grantul, justificat prin lipsa unei legături directe cu valoarea adăugată produsa de IMM-uri
Obiectiv Categoria Obiectiv de Ținta
Prioritate Fond ID Indicator Unitate de măsură
specific de etapă (2029)
regiune (2024)
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin RCO01 Întreprinderi care beneficiază de sprijin (din care: micro, mici, întreprinderi 115,00 510,00
dezvoltate medii, mari)
dezvoltate
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin RCO03 Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin instrumente întreprinderi 0,00 100,00
dezvoltate financiare
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin RCO15 Capacități create pentru pepinierele de afaceri întreprinderi 0,00 48,00
dezvoltate
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin PSO Infrastructuri de afaceri pentru IMM-uri Infrastructuri 0,00 4,00
dezvoltate 01 de afaceri
Obiectiv Categoria Unitate Valoarea Anul de Ținta

Prioritate Fond ID Indicator Sursa datelor Observații
specific de de de referință (2029)
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin RCR01 Locuri de muncă create în entitățile care ENI anual 0,00 2021 660,00 sistemul de
dezvoltate beneficiază de sprijin monitorizare
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin RCR18 IMM-uri care utilizează servicii ale unor întreprinderi/an 0,00 2021 29,00 sistemul de
dezvoltate pepiniere de afaceri după crearea monitorizare
pepinierelor
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin RCR19 Întreprinderi cu cifră de afaceri crescută întreprinderi 0,00 2021 165,00 sistemul de
dezvoltate monitorizare

Prioritate Fond Co
v de m
d
e
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin 020. Infrastructuri comerciale pentru IMM-uri (inclusiv parcuri și situri industriale) 11.478.000,00
dezvoltate
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin 021. Dezvoltarea comercială și internaționalizarea IMM-urilor, inclusiv investiții productive 131.173.000,00
dezvoltate
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin 025. Incubatoare, sprijin pentru societățile spin off și spin-out și pentru start-up-uri 8.000.000,00
dezvoltate
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin 040. Eficiență energetică și proiecte demonstrative în IMM-uri sau în întreprinderi mari și măsuri de sprijin care 3.375.000,00
dezvoltate respectă criteriile de eficiență energetică
P1 RSO1.3 Total 154.026.000,00
Prioritate Obiectiv Fond Categoria de Cod Cuantum (EUR)

specific regiune
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin 01. Grant 129.026.000,00
dezvoltate
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin 03. Sprijin prin instrumente financiare: împrumut 15.000.000,00
dezvoltate
P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin 05. Sprijin prin instrumente financiare: Granturi în cadrul unei operațiuni privind instrumentul financiar 10.000.000,00
dezvoltate
P1 RSO1.3 Total 154.026.000,00
P1 RSO1.3 Total 154.026.000,00
P1 RSO1.3 Total 154.026.000,00
* În principiu, 40 % pentru FSE+ contribuie la monitorizarea dimensiunii de gen. 100 % se aplică atunci când statul membru optează pentru utilizarea articolului 6 din FSE+.
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO1.4. Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat (FEDR)
Competențele și inovarea constituie o problemă stringentă a RO si a RSVO, aceasta fiind actualmente pe ultimul loc la nivelul UE; de aceea se impune dezvoltarea cu
prioritate a acelor competențe care asigură o dezvoltare durabilă a afacerilor și economiei.
România, implicit regiunea SV Oltenia, are o rată foarte scăzută a persoanelor angajate care parcurg programe de instruire, în anul 2016 rata de participare fiind de
8,2% față de o medie europeană de 53,2%. Conform unei cercetări a World Economic Forum, cea mai importantă barieră în adoptarea noilor tehnologii o reprezintă
lipsa competențelor profesionale specifice în piața locală de forță de muncă, la egalitate cu lipsa de înțelegere a oportunităților.
Forţa de muncă din mediul de afaceri este insuficientă, inadecvată, în sensul implicării în alte activități decât cele pentru care este formată, nemotivată și slab
pregătită pentru viitorul întreprinderii. Modificarea structurii pe vârste a forţei de muncă ca urmare a îmbătrânirii populaţiei conduce la apariţia fenomenului de
scumpire a forţei de muncă tinere. Forța de muncă actuală are competențe digitale insuficiente, ceea ce afectează nivelul de competitivitate și inovare al firmelor.
Totodata, adoptarea de noi tehnologii la nivelul intreprinderilor va determina nevoia de a imbunatati competentele profesionale ale angajatilor.
Structura instituțională de guvernanță a RIS3 și SNCDI 2021-2027 este condiție favorizantă care trebuie menținută pe întreg ciclul de programare 2021-2027. Acest
lucru face ca problema consolidării sustenabilității sistemului instituțional regional de inovare să devină o preocupare principală în etapa următoare.
Pentru asigurarea unui demers coerent și consistent de planificare strategică şi luând în considerare cronologia diferitelor etape, PR va valorifica RIS3 şi experienţa
acumulată la nivelul structurilor de parteneriat regionale (CRI, EDP)
Astfel, pentru a crește capacitatea de inovare a regiunii, a fost identificată nevoia consolidarii mecanismului de descoperire antreprenoriala, care va avea rol
determinant in prioritizarea investitiilor in cadrul RIS3.
In acest sens, se vor finanta urmatoarele tipuri de operatiuni :
• Dezvoltarea de competente avansate in domeniile RIS 3 pentru angajații din IMM-uri;
• Dezvoltarea capacitatii si competentelor angajatilor din entitatile publice de cercetare (organizații publice de cercetare, entități de transfer tehnologic) pentru
a colabora cu mediul de afaceri si a furniza sprijin adecvat IMM-urilor in procesul de transformare, de crestere a viabilitatii comerciale si a relevantei pe piata a
proiectelor de cercetare, cresterea capacitatii de a participa in procese de inovare interactive si deschise ;
• Sprijin pentru mecanismul de descoperire antreprenoriala (EDP) .
Se va sprijini de asemenea si dezvoltarea competentelor entităților de cercetare (organizații publice de cercetare, entități de transfer tehnologic) in vederea
creării de cooperări eficiente cu mediul de afaceri si sprijinirii adecvate a IMM-urilor in procesele de transformare, creșterii viabilității comerciale si a relevantei pe
piață a proiectelor de cercetare, creșterea capacității acestora de a participa la procese de inovare interactive si deschise.
Acțiunile orientative sprijinite prin PR SVO vor fi complementare celor sprijinite la nivel național prin POCIDIF, POEO,POTJ, PNRR, iar la nivel comunitar prin SUERD.
Tipurile de actiuni au fost evaluate in conformitate cu principiul DNSH deoarece nu au un potential impact negativ asupra mediului prin natura lor
Principalele grupuri țintă:

- angajatii din IMM-uri (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii):
- actorii implicati in procesul de descoperire antreprenoriala;
- - angajati ai entităților de cercetare (organizații publice de cercetare, entități de transfer tehnologic)
- mediul academic și de cercetare.
(Carta drepturlilor fundamentale a UE) în vigoare, condiție de eligibilitate pentru accesarea fondurilor.
Avand in vedere necesitatile la nivelul regiunii precum si localizarea potențialilor beneficiari investitiile se vor realiza atat in mediul urban cat si in mediul rural.
PR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene prin sprijinirea de actiuni la nivel interregional, transfrontalier si transnational.
PR ia in considerare posibilitatea prevăzută la articolul 63 alineatul (4) din RDC ca o operațiune să poată fi implementată în întregime sau parțial în afara unui stat
membru, inclusiv în afara Uniunii, cu condiția ca operațiunea să contribuie la obiectivele programului întreprins. Astfel, au fost identificate, fara a se limita la acestea,
o lista de regiuni din alte SM: Southern Region (Irlanda), Eastern Slovenia, Catalonia, (Spania), regiunea Toscana (Italia) cu care pot fi organizate activitati
interregionale:schimb de informații, organizare de conferințe, B2B, training-uri, workshop-uri, vizite de studiu, sprijinirea transferului de know-how și bune practici,
training-uri.
Prin dezvoltarea de abilităţi şi competenţe privind adoptarea tehnologiilor avansate programul contribuie la atingerea obiectivelor Planului de Acțiune
actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 propuse pentru Ariile prioritare 8 (acțiunea 4) și 9 (acțiunea 6).
Forma sprijin- grant, avand in vedere ca actiunea nu este de natura a genera venituri.

specific de etapă (2024) (2029)
regiune
P1 RSO1.4 FEDR Mai puțin RCO01 Întreprinderi care beneficiază de sprijin (din care: micro, mici, medii, întreprinderi 53,00 167,00
dezvoltate mari)
dezvoltate
P1 RSO1.4 FEDR Mai puțin RCO16 Participarea părților interesate instituționale la procese de descoperire participarea părților 23,00 45,00
dezvoltate antreprenorială interesate instituționale
P1 RSO1.4 FEDR Mai puțin RCO101 IMM-uri care investesc în competențe pentru specializare inteligentă, întreprinderi 53,00 167,00
dezvoltate pentru tranziție industrială și antreprenoriat
P1 RSO1.4 FEDR Mai puțin PSO 02 Entitati publice de cercetare care investesc în competențe pentru entitati 0,00 10,00
dezvoltate specializarea inteligentă, pentru tranziția industrială și antreprenoriat

P1 RSO1.4 FEDR Mai puțin RCR98 Angajați din IMM-uri care finalizează programe de participanți 0,00 2021 500,00 sistemul de
dezvoltate formare a competențelor pentru specializare inteligentă, monitorizare
pentru tranziție industrială și antreprenoriat (pe tip de
competențe: tehnice, de management, de
antreprenoriat, ecologice, altele)
P1 RSO1.4 FEDR Mai puțin PSR Angajati din entități publice de cercetare care finalizeaza persoane 0,00 2021 100,00 sistem de
dezvoltate 01 programe de formare a competentelor pentru monitorizare
specializare inteligenta, pentru tranzitie industriala si
antreprenoriat
Obiectiv Categoria Cuantum

Prioritate Fond Cod
specific de regiune (EUR)
P1 RSO1.4 FEDR Mai puțin 023. Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială, antreprenoriat și adaptabilitatea 1.250.000,00
dezvoltate întreprinderilor la schimbare
P1 RSO1.4 Total 1.250.000,00
P1 RSO1.4 Total 1.250.000,00

P1 RSO1.4 FEDR Mai puțin dezvoltate 28. Alte abordări – Cartiere rurale 50.000,00
P1 RSO1.4 Total 1.250.000,00
P1 RSO1.4 Total 1.250.000,00
2.1.1. Prioritate: P2. Digitalizare in beneficiul cetatenilor si al firmelor

2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO1.2. Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al
autorităților publice (FEDR)
Acest obiectiv se adresează digitalizării serviciilor publice, interacțiunii digitale dintre cetățeni și administrație, asigurării de servicii publice pentru afaceri, precum și
transformării digitale a IMM-urilor.
Conform DESI 2021, RO se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE. Din perspectiva PR, au fost analizate dimensiunile Integrarea tehnologiei digitale
si Servicii publice digitale.
1. Digitalizare in folosul cetatenilor
In RSVO, 77,4% din gospodarii au acces la internet de acasa. Insa procentajul scăzut în ceea ce privește utilizarea serviciilor online, indică o problemă sistemică în ceea
ce privește calitatea și capacitatea de utilizare a serviciilor oferite. Lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administrația publică reprezintă o problemă veche, ce
nu a fost încă soluționată.
Digitalizarea serviciilor publice locale este în prezent neunitară și inegală și nu există un inventar clar privind toate serviciile publice puse la dispoziția cetățenilor și
persoanelor juridice. Nivelul de integrare al bazelor de date între serviciile administrației publice este scăzut, deoarece fiecare instituție publică s-a concentrat asupra
propriului său serviciu public digital.
Per ansamblu, sistemul informatic al administrației publice este fragmentat, ceea ce reprezintă o sarcină administrativă pentru cetățeni și întreprinderi.
Investițiile realizate de APL trebuie sa fie concepute pentru a încuraja activitățile economice sustenabile, reducerea impactului asupra mediului si
îmbunătățirea calității vieții locuitorilor bazate pe tehnologia informatiilor.
La prioritizarea serviciilor publice care vor deveni electronice se va ține cont și de dimensiunea populației care va fi afectată pozitiv de această transformare.
Disponibilitatea serviciilor publice electronice destinate mediului de afaceri influențează competitivitatea economica, creează un mediu sigur pentru investiții și
oportunități de afaceri, accelerează productivitatea și creșterea economică.
Un aspect benefic pentru calitatea vietii cetatenilor poate fi implicarea acestora in luarea deciziilor publice. Prin intermediul aplicatiilor de e-guvernare poate fi
îmbunătățita capacitatea societății de a analiza datele și informațiile publice și sunt reduse barierele de interacțiune cu autoritatile publice în procese decizionale
majore.
In acelasi timp crearea și popularea unui set de baze de date care să conțină date (inclusiv geospațiale) poate fi folosit atat pentru crearea unor aplicații care să
furnizeze servicii publice digitale solicitanților persoane fizice sau juridice cat și pentru susținerea procesului decizional. Tipurile de actiuni se adresează transformării
digitale a administrațiilor locale și județene, avand ca scop central interacțiunea facilă cu cetățeanul si mediul de afaceri. Sprijinul acordat se aliniază cu prevederile
Directivei (EU) 2016/2102 (Web Accessibility Directive, WAD). Se incurajeaza utilizarea tehnologiilor lingvistice bazate pe inteligența artificială.
• Dezvoltarea, testarea și pilotarea de soluții digitale inovatoare, aplicații digitale, produse și procese digitale
• Aplicații și soluții/servicii digitale oferite cetățenilor în scopul creșterii calității vieții si intreprinderilor aplicabile in zone urbane sau zone funcționale
urbane;
Acțiunile propuse în această intervenție pot susține, de exemplu:
• aplicații și soluții de e-guvernare locală și județeană;
• platforme de gestiune integrată și aplicații de accesare datelor și a documentelor emise de mai multe instituții/servicii locale sau
servicii/departamente/compartimente din cadrul aceleiași instituții;
• platforme de servicii publice digitale (plata online a taxelor și impozitelor, sisteme de programări online, aplicații de tipul funcționar public virtual, puncte de
contact ale primăriilor în teritoriu, puncte de plată a taxelor și impozitelor, etc.);
• dezvoltarea tehnologiilor lingvistice bazate pe inteligență artificială (traducere automată, tehnologii vocale, chat-bots, instrumente de analiză a textului,
sinteză a vorbirii);
• proiecte de tip GIS;
• platforme pentru managementul documentelor și al arhivelor;
• platforme de interactiune cu cetățenii.
• aplicații pentru screening și monitorizare pentru persoane din grupuri vulnerabile, etc.; sisteme de alarmă pentru cazuri de urgență, etc.;
• aplicații pentru colectarea și afișarea în timp real a datelor de mediu;
• digitalizarea și reconstrucția digitală a obiectivelor de patrimoniu, etc
In Ghidul Solicitantului se va mentiona explicit faptul ca actiunile propuse trebuie sa fie in concordanta cu scopul OS 1.2., in special pentru ultimele trei activitati.
Acțiunile care vizează digitalizarea și integrarea bazelor de date ale serviciilor publice nu sunt eligibile ca investiții de sine stătătoare, dar ar trebui să fie
legate de furnizarea finală de servicii digitale publice noi (în România) sau semnificativ modernizate, produse digitale și procese digitale care oferă beneficii
cetățenilor și companiilor. Dotarile si infrastructura vor fi finantate intr-un procent redus si limitat si doar daca sunt strict necesare si justificate in scopul
functionalizarii investitiei. De asemenea, proiectele vor respecta legislatia privind accesibilitatea paginilor web si a aplicatiilor mobile pentru persoanele cu
dizabilitati. Intervențiile vor respecta standardele de securitate cibernetică și de interoperabilitate, precum și principiile guvernării electronice și
interoperabilității cu infrastructurile de servicii digitale ale UE (sistemele trebuie să permită transferul electronic de date transfrontaliere în conformitate cu
directivele UE). Se va avea in vedere complementaritatea cu POCIDIF, prioritatile privind Digitalizarea în educație, Digitalizarea în cultură,
Digitalizarea în administrația publică centrala. PNRR în pilonul 2, componenta 7, va avea în vedere acțiuni referitoare la creșterea
interoperabilității serviciilor publice centrale digitale (sisteme aferente domeniilor de muncă, protecție socială, pensii, sănătate, mediu, justiție,
administrație agricolă, cultură; competențe digitale pentru funcția publică) iar in pilonul 4, componenta 10, își propune operaționalizarea unor
sisteme de Smart City / Smart Village.
1. Digitalizare in folosul IMM-urilor
In RO 33% dintre IMM-uri au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparație cu media UE de 60 %. Doar 17 % dintre IMM-uri profită
de
oportunitățile oferite de comerțul online (DESI 2021).
Analiza intensităţii utilizării elementelor de bază ale tehnologiei informatice în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor evidenţiază
următoarele aspecte semnificative pentru RSVO: întreprinderile din RSVO indică o pondere de 57,36% pentru IMM-urile care au precizat
că utilizează internetul în activitatea lor (fata de 81,25% in regiunea Vest); Regiunea Sud-Vest inregistreaza o valoare de 1,47% a
intreprinzatorilor care utilizeaza inteligenta artificiala in activitatea de baza si 11,76% pentru tranzactiile on-line.
Doar 23,53% din companiile din RSVO au site propriu (pe ultimul loc la nivel national) (Carta Alba a IMM-urilor 2021)
Companiile din România sunt încete în ceea ce privește digitalizarea, situatia fiind reflectata in mod similar si la nivel regional. Majoritatea
companiilor au introdus o digitalizare primară a celor mai simple procese și folosindu-se cele mai accesibile solutii digitale.
Accesul la finanțare al IMM-urilor pentru investițiile în digitalizare este dificil comparativ cu investițiile tradiționale si trebuie sprijinit prin
finantari pentru a consolida preluarea TIC de către IMM.
TIC este esentiala pentru dezvoltarea socio-economica, iar IMM-urile din regiune pot beneficia in mod substantial prin digitalizare.
Instrumentele de comert electronic pot sa deschida noi piete de desfacere pentru IMM-uri si sa incurajeze antreprenoriatul si noile concepte,
contribuind la crearea de noi locuri de munca.
 Adoptarea tehnologiilor și a instrumentelor digitale care conduc la inovarea modelului de afaceri;
 Investitii in echipamente TIC, justificate din punct de vedere al implementării aplicației de proiect pentru a atinge o intensitate digitală ridicată
 Achizitia de aplicații software/licențe necesare, resurse de stocare si procesare, tehnologii specifice de utilizare a inteligentei
artificiale, securitate cibernetica;
 Soluții IT pentru comerțul electronic, incurajand modelele de afaceri: e-shop, eProcurement, eMAll, 3rd party marketplace, value
chain service provider, utilizarea tehnologiilor lingvistice bazate pe inteligența artificială, etc;
Se va avea in vedere complementaritatea cu POCIDIF, POTJ, POS, PNDR, PNRR, iar la nivel comunitar prin Orizont Europa, Programul
Europa Digitală, Digital Innovation and Scale-up Initiative, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Programul Piața Unică, Programul
Vamă, Programul Fiscalis, Programul Europa Creativă, Programul Justiție, Programul INTERREG Europe și Programul Transnațional
Dunărea.
Acțiunile indicative au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, având în vedere că nu se așteaptă ca acestea să aibă un
impact negativ semnificativ asupra mediului, datorită naturii lor.
- cetatenii, in special cei care locuiesc in orase/municipii sau ZUF;
- mediul de afaceri;
- IMM-uri;
- autoritatile si institutiile publice locale si centrale;
- societatea civila, consumatorii finali ai noilor produse si servicii.
orice formă, la segregare sau excluziune; facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă. În scopul respectării condiției favorizante orizontale privind
implementarea și aplicarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU), intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de principiile
și domeniile prioritare promovate prin Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027. În cadrul priorității se va urmări ca rezultatele
proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și comunicative, la serviciile și programele pe care societatea le
pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare
Investitiile publice se vor realiza in mediul urban sau in zone urbane functionale.
Investitiile private se vor realiza atat in mediul urban cat si in rural.
Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnational, dar PR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii
europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational. Cu toate acestea, pentru acțiunile indicative aferente O.S. a(ii), se vor încuraja și proiectele inter-
regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu
alte regiuni din EU de cate ori se consideră că o astfel de abordare poate beneficii semnificative obiectivelor programului. Astfel, au fost identificate, fara a se limita la
acestea, o lista de regiuni din alte state membre: Western Transdanubia (Ungaria), Eastern Slovenia, regiunea Bretagne (FR), North Rhine-Westphalia (DE), Estonia
(EE), cu activitate relevanta pentru actorii regionali. Activitatile de colaborare pot viza: identificarea de modele digitale avansate aplicabile în sectoarele public și
privat, schimb de informații, organizare de conferințe, B2B, training-uri, workshop-uri, vizite de studiu, strategii de dezvoltare și planuri de acțiune în domeniul
digitalizării, pe baza celor mai bune practici.
Activitățile propuse pentru mediul privat vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al SUERD 2021 – 2027 Ariile prioritare 8 (actiunile 2 și
5). Dezvoltarea serviciilor publice digitale va contribui la îmbunătățirea capacității instituționale și implicit la atingerea obiectivelor SUERD Aria prioritară 10 (acțiunea
1).
De asemenea, această prioritate a PR SV este corelată cu Prioritatea 1 a programului Transnaţional Dunărea, ambele fiind axate pe elemente cheie precum
digitalizare și guvernare transparentă, în folosul cetăţeanului. În acest fel se pot pune bazele unei colaborări complementare la nivel transnaţional, în conformitate cu
nevoile spaţiului dunărean şi a politicii de coeziune.
Avand in vedere experienta din regiune in ceea ce priveste cooperarea transfrontaliera RO/BG, este de asteptat ca parteneriatele sa fie realizate cu beneficiari din
cele 8 districte eligibile ale Bulgariei (Dobrich, Silistra, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven, Vratsa, Montana,Vidin) sau cu parteneri relevanti din alte regiuni ale Europei.
Pentru activitățile/proiectele ce nu sunt generatoare de venit, un obstacol pentru realizarea investițiilor îl constituie lipsa capacității de finanțare a autorităților
publice și gradul ridicat de îndatorare, ceea ce constituie un factor favorizant pentru un eșec important al pieței. Având în vedere că acțiunile propuse nu generează
venituri nete pentru beneficiarii din administrația publică, forma de sprijin va fi grant.
În privința sprijinului acordat IMM-urilor, cea mai bună formă de acordare rămâne grantul, având în vedere dificultatea obținerii de către acestea de împrumuturi
bancare sau de accesare a IF. Beneficiarii vizați au activitate în afara sectorului IT, ceea ce va crea dificultate de garantare a creditelor cu activele intangibile
achiziționate. Mai mult, unul din efectele pandemiei este creșterea gradului de îndatorare a IMM-urilor și, subsecvent, scăderea bancabilității acestora. Având în
vedere că este posibil ca acordarea granturilor să ia formă de ajutor de stat, va fi necesară și contribuție proprie din partea solicitanților.
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) din RDC și articolul 8 din Regulamentul
FEDR și FC Tabelul 2: Indicatori de realizare
Obiectiv Categoria Unitate Obiectiv de
Prioritate Fond ID Indicator Ținta (2029)
specific de de etapă
regiune măsură (2024)
P2 RSO1.2 FEDR Mai puțin RCO01 Întreprinderi care beneficiază de sprijin (din care: micro, mici, medii, întreprinderi 56,00 281,00
dezvoltate mari)
dezvoltate
P2 RSO1.2 FEDR Mai puțin RCO13 Valoarea serviciilor, a produselor și a proceselor digitale euro 1.394.416,00 13.943.160,00
dezvoltate dezvoltate pentru întreprinderi
P2 RSO1.2 FEDR Mai puțin RCO14 Instituții publice care beneficiază de sprijin pentru a dezvolta servicii, instituții 0,00 28,00
dezvoltate produse și procese digitale publice
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii)

din RDC Tabelul 3: Indicatori de rezultat
P2 RSO1.2 FEDR Mai puțin RCR11 Utilizatori de servicii și produse și utilizatori/an 0,00 2021 79.346,00 proiectele sprijinite
dezvoltate procese digitale publice noi și
optimizate
P2 RSO1.2 FEDR Mai puțin RCR13 Întreprinderi care ating un nivel întreprinderi 0,00 2021 281,00 sistem
dezvoltate ridicat de intensitate digitală monitorizare,
rapoarte oficiale
2.1.1.1.1. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de intervenție
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (viii)

din RDC Tabelul 4: Dimensiunea 1 – Domeniu de
intervenție
Prioritat Fond Co
v de m
e d
e
P2 RSO1.2 FEDR Mai puțin 013. Digitalizarea IMM-urilor (inclusiv comerț electronic, activități economice electronice și procese economice în rețea, 17.957.100,00
dezvoltate centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web și start-up-uri în domeniul TIC, B2B)
P2 RSO1.2 FEDR Mai puțin 016. Soluții TIC, servicii electronice și aplicații guvernamentale 11.356.965,00
dezvoltate
P2 RSO1.2 Total 29.314.065,00
P2 RSO1.2 Total 29.314.065,00
P2 RSO1.2 Total 29.314.065,00

P2 RSO1.2 Total 29.314.065,00

* În principiu, 40 % pentru FSE+ contribuie la monitorizarea dimensiunii de gen. 100 % se aplică atunci când statul membru optează pentru utilizarea articolului 6
din FSE+.
2.1.1. Prioritate: P3. Eficienta energetica si infrastructura verde

2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO2.1. Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (FEDR)
În cadrul acestui obiectiv specific, vor fi sprijnite investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice în regiune. Izolarea necorespunzătoare a clădirilor duce la
pierderi mari de energie si implicit la un consum mai mare. Îmbunătățirea eficienței energetice este unul dintre obiectivele SRTL, iar prevederile RT indică faptul că
acțiunile prioritare în domeniul energiei vor fi: promovarea eficienței energetice, ceea ce va duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea
calității aerului. Pentru a răspunde provocărilor de mai sus, PR SV va continua să cofinanțeze proiecte de termo-modernizare, apeluri care s-au bucurat de un mare
interes in perioada 2014-2020.
Conform SNRTL la nivel național, consumul final de energie în clădiri reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezintă clădiri
rezidențiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale și publice.
Clădirile publice se definesc ca acele clădiri care sunt deținute de autorități şi instituții publice si urmăresc obiective de interes general precum educație, sănătate,
mediu, administrație publica.
In RSVO, exista 729 de unitati scolare, sediile administrative aferente celor 40 de orase si municipii si 5 consilii judetene in mediul urban, dar si sediile administrative
ale UAT din mediul rural si alte institutii publice. In regiune, exista si foarte multe clădiri de patrimoniu, cu destinatie de spatii de învățământ, sociale, administrative,
care au fost excluse de la finanțare in perioada 2014-2020. Multe clădiri au valoare istorică, estetică şi/sau culturală. Vor fi finantate acele cladiri de patrimoniu
pentru care se pot aplica masuri de renovare aprofundata.
Prin PR SV 2021-2027 se vor finanța, acele măsuri de intervenție conforme cu criteriile de eficiență energetică destinate fondului rezidențial și public existent, prin
utilizarea pachetelor de renovare prevăzute în SRTL.
Implementarea intervențiilor privind eficiența energetică în clădiri va fi reconsiderată, daca este cazul, pentru a ține cont de rezultatul asistenței tehnice oferite de CE
(prin FI-Compass, Banca Mondială pentru implementarea ”Valului renovării” în România, etc).
In cadrul acestui OS, se vor finanta doua categorii de operatiuni:
A. Investiții în clădirile publice în vederea asigurării/creșterii eficienței energetice și măsuri pentru utilizarea unor surse regenerabile de energie;
Avand in vedere fondul de cladiri publice din regiune, precum si perioada in care acestea au fost construite, rezultă necesitatea reabilitării energetice, astfel încât să
aibă ca efect reducerea cu minim 60% a consumului de energie. PR SV 2021-2027 va sprijini renovarea aprofundată a clădirilor publice existente din mediul urban și
rural.
Renovarea eficientă din punct de vedere al costurilor a clădirilor din domeniul educației, sănătății, social, a cladirilor de birouri si administrative (inclusiv
spații anexă de păstrare și stocare care au un regim de încălzire /răcire pentru funcționare) va include măsuri din pachetul renovare profundă SRTL (deeprenovation),
care vor reduce substanțial consumul de energie.
Conform SRTL, pachetul maximal de renovare - Pachetul P3 (deep renovation) presupune un standard de renovare aprofundată, inclusiv toate opțiunile privind
energia din surse regenerabile, cum ar fi panouri fotovoltaice pe acoperiș, prepararea apei calde menajere cu ajutorul energiei solare sau pompe de căldură
geotermale. Pot fi incluse si masuri complementare conform SRTL.
Vor fi eligibile pentru finanțare toate tipurile de clădiri publice deținute și ocupate de autoritățile și instituțiile centrale și locale.
Vor avea prioritate la finantare clădiri cu functii sociale, cum ar fi: spitalele, infrastructura educațională, infrastructura sociala. Proiectele vor fi punctate pe baza unor
criterii cumulative, de natură tehnică, economică și socială, începând cu clădirile cu cele mai reduse performanțe (cele care consumă cea mai mare cantitate de
energie), cu rate de ocupare pe termen lung și cele care necesită investiții relativ scăzute pentru îmbunătățiri structurale și de siguranță.
Toate aceste criterii vor fi operationalizate la nivel de Ghid, prin acordarea de punctaje fiecarui criteriu, pentru acordarea finantarii fiind obligatorie indeplinirea unui
punctaj minim.
PR se va concentra nu doar pe tipul de cladire, dar si pe solutiile tehnice propuse pentru renovarea cladirii si pe impactul asupra reducerii de energie.
Activitatile vor avea la baza auditul energetic realizat ex-ante prin care se vor stabili reperele și țintele fiecarui proiect.
Tipuri de activitati orientative pentru promovarea eficienței energetice:
• îmbunătățirea izolației termice a clădirii (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu peste ultimul nivel, planșeu peste subsol), a șarpantelor și
învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii și reabilitare a sistemelor de încălzire, a rețelelor și instalațiilor (cu respectarea art. 7.1, h Regulament FEDR),
inclusiv lucrările integrate de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor,
• Sprijin acordat autorităților si institutiilor publice pentru elaborarea documentației proiectului și/sau a documentelor strategice relevante si cresterea
capacitatii administrative in domeniul eficienței energetice;
Lucrările integrate de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor nu pot fi finantate ca proiecte individuale si pot cuprinde, fara a se limita la acestea,
urmatoarele activitati:
• Sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu (pompe de căldură, panouri solare, panouri fotovoltaice) cu
excepția biomasei ;
• Sisteme de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior;
• Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri;
• Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri, având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie;
• Orice alte activități care conduc la îmbunătățirea performanței energetice;
• Măsuri conexe care contribuie la implementarea componentei care nu conduc la creșterea eficienței energetice și includ lucrări de intervenție/activități
aferente investiției de bază, inclusiv măsuri de consolidare structurală în funcție de nivelul de expunere și vulnerabilitate la riscurile identificate (maxim 15% din
valoarea proiectului); B. Investiții în clădirile rezidentiale în vederea asigurării/creșterii eficienței energetice
Consumul mediu de energie finală pentru încălzire, apă caldă și electricitate al unui apartament/ gospodării de aproximativ 66 mp dintr- un bloc din RSVO,
nereabilitat energetic, a fost în medie de 266 kwh/mp/an iar, în urma renovarii, consumul a ajuns la 131 kwh/mp/an, evidențiind o creștere a eficienței energetice în
medie cu 50,45%.
PR SV 2021-2027 va sprijini minim renovarea de amploare moderată a clădirilor rezidențiale, cu respectarea conditiilor care definesc codul de interventie 042 din
Anexa 1 la CPR.
Pentru cladirile rezidentiale multifamiliale, printre modalitățile de prioritizare a accesului la finanțare luate în calcul vor fi: dimensiunea clădirii (nr. de apartamente),
performanță energetică a clădirii, ambiția proiectelor propuse in termeni de reducere a consumului de energie si reducerea saraciei energetice, ponderea de locatari
aflați în sărăcie energetică, locuințele sociale, etc.
PR se va concentra nu doar pe tipul de cladire, dar si pe solutiile tehnice propuse pentru renovarea cladirii si pe impactul asupra reducerii de energie.
Activitatile vor avea la baza auditul energetic realizat ex-ante prin care se vor stabili reperele și țintele fiecarui proiect.
Tipuri de activitati orientative pentru promovarea eficienței energetice:
• Investiții în clădirile rezidențiale (inclusiv locuințe individuale și multifamiliale) în vederea asigurării/cresterii eficienței energetice, inclusiv activități conexe
(de ex: consolidarea în funcție de riscurile identificate, sistemele de prevenire a incendiilor, etc, in limita a 15% din valoarea proiectului) și măsuri pentru utilizarea
surselor alternative de energie, cu excepția biomasei;
• Sprijin acordat autorităților publice pentru elaborarea documentației proiectului și/sau a documentelor strategice relevante si cresterea capacitatii
administrative in domeniul eficientei energetice;
Prin criteriile incluse in Ghidurile Solicitantului, vor fi incurajate solutiile ecologice (acoperisuri verzi, pereti verzi, etc ) in concordanta cu Strategia Europeana pentru
Infrastructura Verde (GI strategy) si promovarea eficienței resurselor. Scopul proiectelor vizeaza eficienta energetică privind o reducerea consumului de energie în
comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare.
Investițiile sunt complementare intervențiilor propuse a se finanța prin POCIDIF, POTJ, POS și PNRR. Se va operationaliza si un mecanism prin care sa se evite
finantarea proiectelor depuse pe alte surse care vizeaza interventii similare, in special cu PNRR.
Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, având în vedere că acestea au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiile DNSH din
PNRR.
- Cetatenii (persoane fizice din urban şi rural) care utilizeaza cladirile (proprietarii și utilizatorii cladirilor reabilitate);
- Asociațiile de proprietari;
- Locatarii clădirilor rezidențiale cu locuire colectivă;
- Proprietarii locuintelor individuale
- Utilizatorii clădirilor publice din mediul urban și rural;
- Entități și instituții publice locale si centrale.
Respectarea prevederilor naționale si europene (Carta drepturilor fundamentale a UE) în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea și nediscriminarea va
constitui condiție de eligibilitate in cadrul ghidurilor solicitantului. Totodata, se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare, favorabile incluziunii și
diversității.
Principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea sunt protejate prin garantarea acestora în cadrul construcției UE și a dreptului european.
În ceea ce privește nediscriminarea și egalitatea de gen aceasta implică detalierea modului în care proiectul abordează aceste elemente, atât în ceea ce privește
politicile solicitanților în domeniul recrutării, în practica achizițiilor în cadrul proiectului, precum și în ceea ce privește facilitățile oferite, pentru anumite categorii
defavorizate, în cadrul și prin proiectul propus a fi finanțat. De asemenea, în cadrul procesului de evaluare, aceste elemente vor fi punctate suplimentar în cazul în
care proiectele respective justifică măsuri suplimentare față de minimul solicitat în cadrul legislațiilor în vigoare.
Nu se vor finanta investitii in unitati de ingrijire rezidentiale.
Investitiile in cladiri publice se vor realiza atat in mediul urban cat si in mediul rural. Investitiile in cladiri rezidentiale se vor realiza in mediul urban.
Pentru toate investitiile propuse este obligatorie încadrarea în cel puţin un document strategic relevant care prevede măsuri în domeniul eficienţei energetice.
PR SV are in vedere implementarea de actiuni cu caracter interregional, transfrontalier si transnational, cu beneficiari din alte state membre. Astfel, au fost
identificate, fara a se limita la acestea, o lista de regiuni din alte state membre: Stara Zagora (Bulgaria), Lodzkie Region (Polonia), Eszak-Alfold Region (Ungaria), State
of Brandenburg (Germania), North Jutland Region (Danemarca), Energy Agency of Savinjska, Saleska and Koroska Region (Slovenia), regiunea Extremadura (Spania)
Andalusia, (ES), North West Croatia, North Karelia, (FI), Podkarpackie, (PL), Rhône-Alpes, (FR), Western Macedonia, (EL)., cu activitate relevanta pentru actorii
regionali. Actiunile de pentru colaborarea interregională pot viza: schimburi de bune practice, eco-construcții, bioclimat și izolarea clădirilor, integrarea energiei
regenerabile în clădiri, sisteme de eficienta energetica maxima in cladiri si orase.
Prin promovarea unor investiții în conformitate cu ariile prioritare SUERD se are în vedere maximizarea impactului la nivel regional. Astfel, activitățile propuse vor
contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 2 (acțiunile 2 și 6).
Pentru acțiunile indicative aferente O.S. b(i), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale, privind eficiența
energetică și consolidarea capacităților administrative ale orașelor și municipalităților pentru a facilita dezvoltarea locală și regională. Proiectele vor viza crearea de
parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de cate ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare
adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului.
Pentru cladirile publice, renovarea include măsuri din pachetul renovare profundă SRTL (deep renovation), ce vor reduce substanțial consumul de energie. Pachetul
deep renovation presupune costuri ridicate, care nu pot fi sustinute de administratia publica.
Forma de sprijin - grantul nerambursabil reprezinta solutia optima, avand in vedere ca se vor finanta cladiri publice de patrimoniu, cladiri cu functii
sociale/administrative, pentru care posibilitatea de a obtine reduceri semnificative ale consumului de energie intr-o perioada scurta este limitata.
Valorificând flexibilitatea mai mare oferită de Regulamentul (UE) 2021/1060, se estimează că este posibilă utilizarea unui tip de Instrumente Financiare (IF). Conditiile
de acordare a finantarii se vor stabili in urma evaluarii ex-ante.
PR SVO va oferi împrumuturi parțial subvenționate, combinate cu granturi, pentru a sprijini eficiența energetică în locuințe individuale. În principiu, se are în vedere
utilizarea IF pentru implementarea acțiunii : Investiții în clădirile rezidentiale (inclusiv locuințe individuale și multifamiliale)în vederea asigurării/creșterii eficienței
energetice.
Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de ID Indicator Unitate de Obiectiv de etapă Ținta (2029)
P3 RSO2.1 FEDR Mai puțin dezvoltate RCO18 Locuințe cu performanță energetică îmbunătățită locuințe 0,00 3.647,00
P3 RSO2.1 FEDR Mai puțin dezvoltate RCO19 Clădiri publice cu performanță energetică îmbunătățită metri pătrați 0,00 213.632,00

P3 RSO2.1 FEDR Mai puțin RCR26 Consum anual de energie primară (din care: MWh/an 154.579,63 2020 58.109,86 sistem de
dezvoltate al locuințelor, clădirilor publice, monitorizare
întreprinderilor etc.)
P3 RSO2.1 FEDR Mai puțin RCR29 Emisii de gaze cu efect de seră estimate echivalent 25.186,36 2020 8.402,83 sistem de
dezvoltate tone de monitorizare
CO2/an
2.1.1.1.2. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de
intervenție Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (viii) din
RDC

Prioritat Fond Co
v de m
e d
specific regiune (EUR)
P3 RSO2.1 FED Mai puțin 042. Renovarea fondului locativ existent în vederea creșterii eficienței energetice, proiecte demonstrative și măsuri 34.000.000,00
R dezvoltate de sprijin care respectă criteriile de eficiență energetică
P3 RSO2.1 FED Mai puțin 045. Renovarea în vederea creșterii eficienței energetice sau măsuri de eficiență energetică legate de 128.863.000,00
R dezvoltate infrastructurile publice, proiecte demonstrative și măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficiență energetică
P3 RSO2.1 Total 162.863.000,00

specific regiune
P3 RSO2.1 FEDR Mai puțin 01. Grant 128.863.000,00
dezvoltate
P3 RSO2.1 FEDR Mai puțin 03. Sprijin prin instrumente financiare: împrumut 20.000.000,00
dezvoltate
P3 RSO2.1 FEDR Mai puțin 05. Sprijin prin instrumente financiare: Granturi în cadrul unei operațiuni privind instrumentul financiar 14.000.000,00
dezvoltate
P3 RSO2.1 Total 162.863.000,00
P3 RSO2.1 Total 162.863.000,00

P3 RSO2.1 Total 162.863.000,00
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO2.7. Intensificare acțiunilor de protecție și conservare a naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum
și reducerea tuturor formelor de poluare (FEDR)
Zonele urbane prezintă provocări specifice pentru mediu și sănătatea umană, dar acestea oferă și oportunități pentru utilizarea resurselor într-un mod mai eficient.
Uniunea Europeană încurajează orașele să devină mai verzi prin inițiative precum premiul Capitala europeană verde, premiul Frunza verde europeană și Instrumentul
„Orașul verde”.
Conform legii nr. 24/2007, privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa tina
evidenta spatiilor verzi de pe teritoriul unitatilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spatiilor verzi, pe care le actualizeaza ori de cate ori intervin
modificari. Totodata, OUG nr. 114/2007 pentru realizarea standardelor referitoare la suprafata spatiilor verzi urbane, in conformitate cu normele Uniunii Europene,
prevede realizarea de demersuri si actiuni: stoparea diminuarii si degradarii spatiilor verzi intraurbane si periurbane, conservarea suprafetelor verzi existente,
reabilitarea zonelor verzi degradate, intraurbane si periurbane, realizarea de noi spatii verzi in interiorul localitatilor urbane, amenajarea parcurilor cu alei, locuri de
joaca si mobilier urban specific si extinderea perdelelor de protectie in zonele industrializate.
Indicele spaţiului verde ce îi revine unui locuitor, în conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este de 50 m²/locuitor, în timp ce standardul Uniunii
Europene este de 26 m2 /locuitor. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca spațiile verzi la nivel urban, unde să se poată face și activități sportive, să fie la cel
putin 15 minute de mers pe jos de zonele de locuit.
Blocajele recente datorate pandemiei COVID-19 au arătat valoarea spațiilor urbane verzi pentru bunăstarea fizică și psihică a cetatenilor. Spațiile verzi pierd deseori
în competiția pentru terenuri, deoarece ponderea populației care trăiește în zonele urbane continuă să crească.
Conform INS, suprafata spatiilor verzi urbane, in RSVO, era de 2487 hectare (DJ – 1340 ha, Gorj – 164 ha, MH – 240 ha, OT – 358 ha, VL 411 ha), reprezentand
aproximativ 10% din suprafata la nivel national.Pentru a atinge ținta de 26 mp/loc, suprafața totală a spațiilor verzi amenajate din mediul urban ar trebui sa creasca
considerabil. Totodata, se poate remarca ca, in lipsa investitiilor din ultimii ani, suprafata de spatii verzi este degradata, mult sub standardele existente in alte SM.
In Regiunea Sud-Vest Oltenia, exista doar o suprafata de 374,13 hectare de parcuri declarate in mediul urban; din cele 40 de unitati administrative din mediul urban,
22 nu au parcuri declarate.
Reducerea activității industriale, dar si noile reglementari care solicita ca activitățile industriale sa nu se desfășoare in zonele urbane a determinat existenta multor
spatii degradate sau neutilizate. Pentru rezolvarea acestor situații, sunt necesare investiții pentru punerea in valoare a spațiilor urbane degradate, a zonelor verzi
subutilizate si a terenurilor abandonate, pentru crearea de infrastructura verde, coridoare ecologice si masurile împotriva poluării.
Intervențiile din OS b(vii) vor contribui la îmbunătățirea ecosistemului urban, a situației privind problematica legata de schimbările climatice, la restabilirea
biodiversității, reducerea amprentei de carbon si a altor forme de poluare, gestionarea adecvată a apei, a solului și îmbunătățirea calității aerului. Rolul pe care
intervențiile de revitalizare urbană îl au la îmbunătățirea calității vieții, în afara unei conexiuni logice între intervenții și efectele lor (creșterea suprafețelor spațiilor
verzi) conduce cu siguranță la reducerea poluării, a nivelului de zgomot, adaptarea la modificari climatice dar si la incurajarea populatiei de a petrece timpul liber in
natura. In mod auxiliar, ca un rezultat al proiectelor de infrastructura verde, poate fi considerat si amenajarea unor facilitati de recreere și socializare în locul unor
suprafețe nu numai inestetice, dar și insalubre.
Pentru a asigura o stare optimă de conservare a habitatelor, se vor avea în vedere măsuri axate pe reconstrucția ecologică a ecosistemelor degradate și refacerea
populațiilor native, în conformitate cu Cadrul de acțiune prioritară pentru Natura 2000 în Romania pentru perioada 2021-2027. Sunt luate în considerare și beneficiile
asociate cu menținerea populațiilor viabile pentru speciile de interes pentru conservare.
Sprijin pentru conservarea, imbunatatirea sau extinderea infrastructurii verzi-albastre
• modernizarea /extinderea spațiilor verzi existente, crearea de spatii verzi prin reconversia si/sau reutilizarea spatiilor si terenurilor abandonate, degradate, a
altor terenuri urbane si transformarea lor in zone verzi, inclusiv crearea / extinderea coridoarelor verzi la nivelul zonelor urbane;
• acțiuni primare întreprinse pentru îmbunătățirea și creșterea infrastructurii verzi (lucrari de impadurire, inierbare, etc);
• amenajarea infrastructurii albastre: zone umede (mlaștini), lacuri, protecția lacurilor și cursurilor de apă (zona de maluri și zona de deasupra malurilor) doar
în cadrul unor proiecte care includ o componentă de infrastructura verde;
Măsurile auxiliare admise in cadrul OS 2.7 sunt cele care ar trebui să permită în primul rând accesibilitatea la spațiile verzi, dar și să asigure durabilitatea și
sustenabilitatea investițiilor, precum poteci, piste de biciclete, mobilier urban din materiale ecologice, etc. Acestea pot fi finanțate ca acțiuni complementare
dezvoltării infrastructurii verzi într-un procent relativ mic din bugetul proiectului.
La prioritizarea proiectelor, se va acorda punctaj suplimentar pentru investitiile care utilizeaza „Soluții bazate pe natură”.
Se vor finanta măsurile de conservare/extindere a suprafetelor verzi prin mărirea suprafețelor sau înlocuirea porțiunilor degradate, măsuri de impadurire/inverzire,
masuri de protecție a biodiversității prin folosirea speciilor tradiționale dar si a celor adaptate conditiilor climatice/ de mediu.
Interventiile au ca scop conservarea si protejarea ecosistemului natural si vor viza: parcuri și grădini publice, păduri urbane, păduri-parc, grădini botanice, spații verzi
permeabile, spații verzi naturale și semi-naturale urbane - amenajarea de terenuri slab utilizate sau abandonate, păduri, tufișuri, pajiști, zone umede (mlaștini), lacuri.
Reducerea nivelului de poluare poate fi considerata un beneficiu indirect al implementarii proiectelor.
• populatia din teritoriile vizate

• turisti
Intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de principiile și domeniile prioritare promovate prin Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități
2021-2027. În cadrul priorității se va urmări ca rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și
comunicative, la serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.
Acest OS contribuie la DUD având în vedere că tipurile de intervenții avute în vedere acoperă nevoile de dezvoltare urbană și contribuie la creșterea atractivității
zonei deservite, prin restabilirea si conservarea infrastructurii verzi, abordând provocările de mediu și climatice. În cadrul acestui OS proiectele vor viza zona urbană
sau ZUF a a MRJ-urilor, a municipiilor și orașelor. Pentru intervențiile finanțate în cadrul acestui obiectiv specific se aplică instrumentul Investitii teritoriale in strategii
urbane, care consta in existența Strategiei Dezvoltare Teritoriala (SDT/SIDU) elaborata de APL responsabile.
Mecanismul de guvernanta al SDL/SIDU va fi structurat pe 3 niveluri:
Ø nivelul operational (sau executiv) format din aparatul tehnic al primariei care va avea rolul de a contribui la elaborarea SDT, colectarea datelor pentru
implementarea si monitorizarea SIDU
Ø nivelul strategic format din persoane cu functie de decizie din cadrul APL, ADI Zona Metropolitana, CJ, prefectura, mediul academic, mediul de afaceri, societate
civila sau alti parteneri cu rol in selectarea proiectelor pe baza unor criterii/grile si avizarea SIDU nivelul decizional cu rol in aprobarea SIDU si a listei de proiecte.
Acest rol va reveni CL sau ADI, dupa caz.
Intervențiile de dezvoltare urbană vor fi integrate atat la nivel de zonă urbană prin asigurarea complementaritatii cu alte proiecte implementate în cadrul strategiei,
cat si în ceea ce privește abordarea mai multor funcții în cadrul unui proiect integrat (economic, social, de mediu etc.) și vor viza dezvoltarea comunității prin
implicarea mai multor părți interesate în fazele de dezvoltare și implementare. În cazul în care o UAT care face parte din ZUF intenționează să depună un proiect, se
va încheia un acord de parteneriat intre acest UAT si orasul principal.
AM va verifica si va evalua strategia pe baza citeriilor de calitate si a a cerintelor din RDC; de asemenea AM va verifica abordarea integrata la nivelul strategiei –
modul in care proiectele propuse spre finantare sunt complementare cu alte proiecte din strategie.
Acest OS contribuie la dezvoltarea urbană integrată și va beneficia de sume pre-alocate pentru urmatoarele categorii de UAT: municipiile reședință de județ
(sume pre-alocate pe apeluri necompetitive), municipii si orase( primul venit, primul evaluat).
PR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational.
Prin promovarea unor investiții în conformitate cu ariile prioritare SUERD se are în vedere maximizarea impactului la nivel regional. Astfel, activitățile propuse, chiar
dacă nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional, vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii
Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 6.
Pentru acțiunile indicative aferente O.S. b(vii), se vor încuraja și proiectele comune de infrastructură verde-albastră inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și
intersectoriale. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de câte ori se consideră
că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului.
Se va avea in vedere posibila cooperare cu acele regiuni UE cu experiență relevantă în domeniul protecției și conservării naturii, biodiversității și
infrastructurilor verzi, (regiuni cu orașe care au câștigat premiul de „Capitală verde europeană” sau premiul „Frunza Verde Europeana”.
Astfel, au fost identificate, fara a se limita la acestea, o lista de regiuni din alte state membre: regiunea Päijänne Tavastia (Päijät-Häme) (FI), regiunea Hauts- de-
France (FR) ,regiunea Grand Est (FR), regiunea South Karelia (FI), Southern and Eastern Region (IE) , Provincia Antwerp (BE), cu activitate relevanta pentru actorii
regionali.
Sunt finantate investitii publice iar activitatile finantate nu genereaza beneficii economice, potentialele venituri vor acoperi eventuale costuri operationale. Nu există
suficient potențial pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse, caracterizate prin beneficii de mediu și societale ridicate, sunt de o
asemenea natură încât nu se pot genera venituri sau economii suplimentare care să le facă atractive pentru implementarea unor instrumente financiare. Forma de
sprijin: grant.
Obiectiv Categoria Unitate Obiectiv de Ținta
Prioritate Fond ID Indicator
specific de de etapă (2029)
P3 RSO2.7 FEDR Mai puțin RCO36 Infrastructuri verzi care beneficiază de sprijin pentru alte scopuri decât hectare 0,00 103,00
dezvoltate adaptarea la schimbările climatice
P3 RSO2.7 FEDR Mai puțin RCO74 Populația vizată de proiecte derulate în cadrul strategiilor de dezvoltare persoane 0,00 779.569,00
dezvoltate teritorială integrată
P3 RSO2.7 FEDR Mai puțin RCO75 Strategii de dezvoltare teritorială integrată care beneficiază de sprijin contribuții 0,00 11,00
dezvoltate la strategii

P3 RSO2.7 FEDR Mai puțin RCR95 Populația care are acces la persoane 0,00 2021 587.992,00 sistem de
dezvoltate infrastructuri verzi noi sau monitorizare
îmbunătățite
intervenție Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (viii)
din RDC

Prioritate Obiectiv Fond Categoria de Cod Cuantum
specific regiune (EUR)
P3 RSO2.7 FEDR Mai puțin 079. Protecția naturii și a biodiversității, patrimoniul natural și resursele naturale, infrastructura verde și cea 74.688.000,00
dezvoltate albastră
P3 RSO2.7 Total 74.688.000,00
P3 RSO2.7 Total 74.688.000,00
P3 RSO2.7 FEDR Mai puțin dezvoltate 18. Alte tipuri de instrumente teritoriale – Municipii, orașe și suburbii 74.688.000,00
P3 RSO2.7 Total 74.688.000,00
P3 RSO2.7 Total 74.688.000,00
2.1.1. Prioritate: P4. Mobilitate urbana durabila (Obiectivul specific privind mobilitatea urbană prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (viii) din
Regulamentul FEDR și Fondul de coeziune)
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO2.8. Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de
carbon (FEDR)
Analiza succintă a sistemelor de transport public local, realizată pe baza datelor și informațiilor existente în Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă ale municipiilor
reședință de județ, categorie de zone urbane în care este funcțional serviciul de transport public local, relevă probleme cvasi-uniforme, precum starea tehnică
precară a infrastructurii, vechimea mijloacelor de transport, lipsa sistemelor de management pentru transportul public. În lipsa investițiilor, în ultimii ani s-a produs
accentuarea acestor deficiențe, concomitent cu reducerea atractivității modului de transport public.
In PMUD-uri au fost identificate probleme cum ar fi: aglomerație și lipsa unui sistem de prioritizare a mijloacelor de transport în comun pe anumite artere, lipsa
sistemului de semaforizare inteligentă, piste pentru biciclete insuficiente, rute pietonale insuficient amenajate, centuri rutiere insuficiente, stații și terminale de
transport public nemodernizate etc., vechimea mijloacelor de transport. Trebuie mentionat faptul ca, la nivelul oraselor si municipiilor din regiune, sistemul de
transport nu permite, cu exceptia unor mici tronsoane, organizarea de benzi dedicate pentru transportul public.
Deși s-au făcut investiții importante în mijloace de transport public noi în perioada 2014-2020, nevoia de material rulant ecologic (vehicule electrice) este crescuta în
continuare la nivelul multor municipalități din regiune.
În multe dintre orasele din regiune nu se regăsesc sisteme de transport public local funcționale, deși serviciul de transport public local de persoane face parte din
sfera serviciilor comunitare de utilitate publică şi ar trebui să fie prezent în majoritatea zonelor urbane. Calitatea infrastructurii rutiere, rămâne o provocare, mai ales
în orașele mici. Pentru a putea asigura condiții sigure de deplasare în mediul urban, este nevoie de interventii in infrastructura de transport rutier, care sa faciliteze
transportul public local si modurile active de transport (ciclism si pietonal).
La nivelul sistemului de transport public nu sunt implementate soluții de management al traficului care să asigure prioritizarea accesului pentru mijloacele de
transport public, motiv pentru care adesea autobuzele traversează zone afectate de congestie și gâtuiri ale fluxurilor de trafic, ceea ce conduce la întârzieri
semnificative și la nerespectarea graficului de circulație. Lipsa unui sistem de transport al elevilor contribuie la crearea blocajelor in jurul scolilor si pe traseele
principale de transport. De asemenea, aceasta situatie este amplificata de numarul mare de familii din zona periurbana care transporta elevii la scoala cu masina
personala.
Este nevoie la nivel regional de o creștere semnificativă a numărului de orașe și localități cu sisteme de transport urban digitalizate noi sau modernizate. Pe termen
mediu și lung, acest aspect se poate reflecta într-o creștere vizibilă de la an la an a numărului de pasageri ai transporturilor publice, precum și în reducerea emisiilor
poluante.
Expansiunea urbană necontrolată este una din principalele provocări pentru orașele mari, iar regiunea Sud-Vest Oltenia nu a fost ocolită de acest fenomen.
Așezările adiacente au preluat valurile succesive de expansiune, ceea ce a făcut ca populația acestora să crească semnificativ în ultimii 10 ani. Noile zone rezidențiale
din periurban generează deplasări frecvente către centrul urban. Infrastructura de transport public nu este adaptată pentru a susține acest număr ridicat de deplasări
care se efectueaza exclusiv cu autovehiculul personal.
Investițiile în stații de transport public au fost foarte reduse în ultimii ani, iar accesul la informații în ceea ce privește orarul sau sosirea în stație a mijloacelor de
transport public este încă precar.
Progresul în ceea ce privește infrastructura pentru biciclete este încă lent. Pistele realizate au avut greșeli serioase de proiectare, ceea ce a dus la desființarea lor sau
la o utilizare slabă. Lipsa facilităților care să permită o deplasare sigură a bicicliștilor în mediul urban este principalul motiv pentru care ponderea acestui mod de
deplasare este încă redus (sub 5%).
În acest sens, Strategia pentru o Mobilitate Sustenabilă și Inteligentă a Comisiei Europene, adoptată în decembrie 2020, susține ideea că toate modurile de transport
trebuie să devină mai sustenabile, cu alternative verzi disponibile și cu stimulente adecvate puse în aplicare pentru a încuraja tranziția către o economie cu zero
emisii de carbon. De altfel, unul dintre obiectivele de politică al noii perioade de programare promovează schimbarea către moduri de transport sustenabile și
accesibile, cu zero emisii de carbon, încurajarea folosirii transportului public și a modurilor de transport active, precum mersul pe jos, mersul cu bicicleta,
micromobilitatea, etc., investind în același timp în soluții inteligente de transport pentru o utilizare îmbunătățită a infrastructurii și multimodalitate.
În acest sens, prin măsurile/ activitățile propuse la nivel regional se va urmări îmbunătățirea eficienței si atractivitatii sistemului de transport public, inclusiv a
transportului pentru elevi, a timpilor de parcurs, accesibilității, transferului către transportul public de călători (intermodal) și modurile nemotorizate de transport,
atât la nivelul municipiilor reședință de județ, cât și la nivelul celorlalte municipii și orașe si vor fi obligatoriu bazate pe PMUD.
Proiectele propuse pot contine una sau mai multe propuneri din PMUD-urile aprobate, coridoare de mobilitate care să sprijine transportul public în comun de
călători, circulația bicicliștilor și/sau circulația pietonilor, inclusiv investitii care să asigure legătura între stațiile de transport în comun sau accesul pietonilor la
coridorul de mobilitate, sisteme park&ride.
Sprijin pentru transport urban sustenabil si durabil
• infiintarea, dezvoltarea si optimizarea sistemelor de transport public prin investitii in achizitia de material rulant de transport urban curat (tramvai, autobuz,
troleibuz, etc), sustinerea infrastructurii de transport urbane curate; Interventiile in drumuri/strazi vor avea in vedere imbunatatirea parametrilor tehnici si
functionali prin introducerea/reconfigurarea unei piste de biciclete, a unei linii de tramvai/ troleibuz, a unei benzi de circulatie destinata exclusiv
autobuzelor/transportului public, introducerea sau largirea semnificativa a trotuarelor pentru incurajarea mersului pe jos; Investitiile pot include interventii care sa
vizeze infrastructura rutiera generala, ca actiuni complementare celor de mai sus, intr-un procent limitat.
• construirea/modernizarea/reabilitarea depourilor/autobazelor aferente transportului public local/zonal de călători, inclusiv infrastructura tehnică aferentă;
• îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport în comun;
• infrastructuri pentru combustibili alternativi, statii/puncte de incarcare pentru mijloacele de transport public;
• realizarea de sisteme de tip park and ride in afara centrelor oraselor, integrate cu transportul public; • sprijinirea realizarii/modernizarii de infrastructuri
pentru moduri de transport active: crearea/modernizarea traseelor pentru pietoni, investiții în infrastructura pentru ciclism, sisteme de inchiriere biciclete, etc
• masuri de sprijin a autoritatilor si institutiilor publice in elaborarea/actualizarea PMUD, in operationalizarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de
transport public de călători si cresterea capacitatii administrative (ca masura complementara a unui proiect de investitii finantat prin PR);
• masuri pentru digitalizarea transportului urban (ex.: sisteme de e - ticketing pentru călători, sistematizarea intersectiilor, panouri cu afisaj electronic in statiile
de transport etc.)
Enumerarea tipurilor de actiuni vizate nu este exhaustiva avand in vedere faptul ca acestea vor fi detaliate prin ghidurile solicitantului.
Acțiunile propuse în O.S. b(viii) sunt complementare cu investițiile propuse prin programele naționale (POT, POTJ și PNRR) și cele comunitare (MIE, PTD, Orizont
Europa, Invest EU, URBACT IV și Interreg Europe).
Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece: au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR.
- Locuitori din mediul urban si din localitățile din zona urbana funcțională, care pot beneficia de un sistem public de transport eficient și de servicii
îmbunătățite de transport (de exemplu, angajatii, pensionarii, navetiștii, elevii, studenții, etc), turiștii;
- UAT din zona urbană functionala/metropolitana;
- Autorități publice locale din mediul urban.
sexuală) și accesibilitate în toate etapele de programare și implementare. Respectarea prevederilor naționale în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea
și nediscriminarea va constitui condiție de eligibilitate in cadrul ghidurilor solicitantului. Astfel, programul va asigura îndeplinirea acestor obiective la nivelul
intervențiilor finanțate, prin includerea de condiții clare în ghidurile solicitanților cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați, interzicerea oricăror acțiuni
care au potențialul de discriminare interzicerea oricăror acțiuni care contribuie, sub orice formă, la segregare sau excluziune; facilitarea accesului persoanelor cu
mobilitate redusă.
Acest OS contribuie la DUD având în vedere că tipurile de intervenții avute în vedere acoperă nevoile de dezvoltare urbană și contribuie la creșterea atractivității
zonei deservite, prin investitii in transportul public, la scăderea emisiilor de carbon, abordând provocările de mediu și climatice. În cadrul acestui OS proiectele vor
viza zona urbană sau ZUF a a MRJ-urilor, a municipiilor și orașelor. Pentru intervențiile finanțate în cadrul acestui OS se aplică instrumentul Investitii teritoriale in
strategii urbane, care consta in existența Strategiei Dezvoltare Teritoriala(SDT/SIDU) elaborata de APL responsabile.
Mecanismul de guvernanta al SDT/SIDU va fi structurat pe 3 niveluri:
Ø nivelul operational (sau executiv) format din aparatul tehnic al primariei care va avea rolul de a contribui la elaborarea SIDU, colectarea datelor pentru
Ø nivelul strategic format din persoane cu functie de decizie din cadrul APL, ADI Zona Metropolitana, CJ, prefectura, mediul academic, mediul de afaceri, societate
civila sau alti parteneri cu rol in selectarea proiectelor pe baza unor criterii/grile si avizarea SIDU
Ø nivelul decizional cu rol in aprobarea SIDU si a listei de proiecte. Acest rol va reveni CL sau ADI, dupa caz.
Intervențiile de dezvoltare urbană vor fi integrate atat la nivel de zonă urbană prin asigurarea complementaritatii cu alte proiecte implementate în cadrul strategiei,
cat si în ceea ce privește abordarea mai multor funcții în cadrul unui proiect integrat (economic, social, de mediu etc.) și vor viza dezvoltarea comunității prin
implicarea mai multor părți interesate în fazele de dezvoltare și implementare. În cazul în care o UAT care face parte din ZUF intenționează să depună un proiect, se
va încheia un acord de parteneriat intre acest UAT si orasul principal.
AM va verifica si va evalua strategia pe baza citeriilor de calitate si a a cerintelor din RDC; de asemenea AM va verifica abordarea integrata la nivelul strategiei –
modul in care proiectele propuse spre finantare sunt complementare cu alte proiecte din strategie.
Acest OS contribuie la dezvoltarea urbană integrată și va beneficia de sume pre-alocate pentru urmatoarele categorii de UAT: municipiile reședință de județ
(sume pre-alocate pe apeluri necompetitive), municipii si orase( primul venit, primul evaluat).
PR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational.
Pentru acțiunile indicative aferente O.S. b(viii), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale privind
mobilitatea urbană. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de câte ori se
consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor PR
Astfel, au fost identificate, fara a se limita la acestea, o lista de regiuni din alte state membre: Western Slovenia (Zahodna Slovenija), regiunea Lazio (IT),
regiunea Małopolskie (PL), regiunea Western Macedonia (EL), regiunile Aragon, (ES), Bavaria, (DE), île-de-France, France (FR). North Netherlands, Netherlands (NL),
Upper Austria, (AT), Castile and Leon, (ES), cu activitate relevanta pentru actorii regionali. Zone tematice de lucru:Infrastructură inteligentă (de exemplu, drumuri
inteligente, parcare dinamică, evaluarea riscurilor), Mobilitate durabilă (de exemplu, eficiența energetică și a resurselor, decarbonizare), date (de exemplu, date
pentru transport și logistică), consolidarea mobilității regionale durabile, învățare reciprocă.
Acțiunile pentru crearea unui transport public urban durabil nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar contribuie la realizarea obiectivelor
Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 1b (acțiunile 4 și 7), Aria prioritară 2 (acțiunea 3) și
Aria prioritară 10 (acțiunea 1).
Forma de sprijin: grant.
Acțiunile descrise nu generează venituri substanțiale. În ceea ce privește infrastructura pentru combustibili alternativi, acesta va viza numai transportul public,
beneficiile sprijinului fiind utilizate pentru a acoperi toate costurile operaționale sau pentru a crește atractivitatea unui astfel de transport prin tarife mai mici.
regiune (2024)
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin RCO57 Capacitatea materialului rulant ecologic pentru transportul pasageri 0,00 2.368,00
dezvoltate public colectiv
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin RCO58 Piste ciclabile care beneficiază de sprijin Km 0,00 92,00
dezvoltate
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin RCO59 Infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de puncte de 0,00 76,00
dezvoltate realimentare/reîncărcare) realimentare/reîncărcare
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin RCO60 Orașe și localități cu sisteme de transport urban digitalizate noi orașe mari și mici 0,00 13,00
dezvoltate sau modernizate
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin RCO74 Populația vizată de proiecte derulate în cadrul strategiilor de persoane 0,00 779.569,00
dezvoltate dezvoltare teritorială integrată
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin RCO75 Strategii de dezvoltare teritorială integrată care beneficiază de contribuții la strategii 0,00 11,00
dezvoltate sprijin
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin PSO Infrastructuri pentru transportul public colectiv Nr 0,00 5,00
dezvoltate 03

Obiectiv Categoria Unitate Valoarea Anul de
referință
specific de de de
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin RCR62 Număr anual de utilizatori ai utilizatori/an 10.207.543,00 2021 12.697.341,00 sistem de
dezvoltate transporturilor publice noi sau monitorizare
modernizate
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin RCR63 Număr anual de utilizatori ai liniilor de utilizatori/an 1.102.990,00 2021 2.476.204,00 sistem de
dezvoltate tramvai și de metrou noi sau monitorizare
modernizate
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin RCR64 Număr anual de utilizatori ai pistelor utilizatori/an 0,00 2021 753.112,00 sistem de
dezvoltate ciclabile monitorizare
.1.1.2. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de intervenție
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (viii) din RDC

Prioritate Fond Co
v de m
d
e
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin 081. Infrastructuri de transporturi urbane curate 34.490.000,00
dezvoltate
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin 082. Material rulant de transport urban curat 34.500.000,00
dezvoltate
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin 083. Infrastructuri pentru bicicliști 20.000.000,00

dezvoltate
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin 085. Digitalizarea transporturilor, atunci când urmărește în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: 3.250.000,00
dezvoltate transport urban
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin 086. Infrastructuri pentru combustibili alternativi 6.300.000,00
dezvoltate
P4 RSO2.8 Total 98.540.000,00

P4 RSO2.8 Total 98.540.000,00
P4 RSO2.8 FEDR Mai puțin dezvoltate 19. Alte tipuri de instrumente teritoriale – Zone urbane funcționale 9.854.000,00
P4 RSO2.8 Total 98.540.000,00
P4 RSO2.8 Total 98.540.000,00
2.1.1. Prioritate: P5. Accesibilitate si conectivitate la nivel regional

2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO3.2. Dezvoltarea și ameliorarea unei mobilități naționale, regionale și locale sustenabile, reziliente la schimbările climatice,
inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere (FEDR)
In cadrul acestui OS, sunt abordate interventii cu privire la conectivitatea regionala, siguranta circulatiei si solutii de descongestionare la nivel local.
A. Conectivitate regionala si îmbunătățirea accesului la TEN-T
Conectivitatea și accesibilitatea în regiunea SVO sunt asigurate, în principal, printr-o rețea de drumuri județene și locale, care asigură accesibilitatea pentru
localitățile care nu sunt conectate la rețeaua de drumuri naționale și europene, la unele zone turistice sau economice din regiune.
Regiunea Sud-Vest Oltenia, dispunea la sfarsitul anului 2020 de 9.111 km drumuri judetene si comunale (80,54% din totalul drumurilor publice din regiune). Dintre
acestea, 4.657 km erau drumuri judetene (41,17%)
Din totalul drumurilor județene la nivel regional doar 34% (fata de 43,41% la nivel national conform SNSR) sunt modernizate, 10% sunt drumuri județene
pietruite și 2% drumuri județene de pământ
La nivelul regiunii, modernizarile de drumuri judetene în perioada 2011-2018 s-au concretizat in scaderea procentului de drumuri pietruite, de la 18,03% la 11,01%, și
a procentului de drumuri de pamant, de la 2,57% la 2,30%.
In anul 2020, in regiunea SV au avut loc 2421 de accidente, din care au rezultat 3312 persoane vatamate.
In conformitate cu SNSR, drumurile județene sunt în general degradate și cu soluții tehnice depășite, nepermițând un acces facil spre zonele rurale și orașele mici.
Aceste stări de fapt îngreunează accesul locuitorilor mediului rural și ai orașelor mici la serviciile publice, locurile de muncă și oportunitățile oferite de centrele
urbane din regiune. Mai mult de atât, lipsa modernizării acestor categorii de drum scade siguranța în trafic, crește semnificativ riscul accidentelor rutiere, scade viteza
de rulare și conduce la ambuteiaje.
Ca răspuns la provocările enumerate, în cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, construirea, reabilitarea sau modernizarea legăturilor rutiere secundare
către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T şi soluții pentru creșterea siguranței traficului (de ex. sensuri giratorii, achiziționarea de echipamente și utilaje necesare
creșterii și menținerii nivelului de siguranță a traficului)
Conform R Ț 2020, România înregistrează unul dintre cele mai slabe rezultate în materie de siguranță rutieră din UE. RȚ menționează că investițiile în modernizarea
drumurilor ar îmbunătăți siguranța.
Investițiile în dezvoltarea și modernizarea rețelei TEN-T precum și a conexiunilor la aceasta reprezinta o nevoie in Regiunea SV si constituie o prioritate a PDR 2021-
2027. Drumurile de înaltă calitate trebuie să asigure o bună deschidere internă şi transfrontalieră, reprezentând cel mai utilizat mod de transport din regiune. Tipuri
de activitati orientative:
• investiții (construire, reabilitare, modernizare, extindere) în reţeaua de drumuri judeţene care asigura conectivitatea directă sau indirectă cu rețeaua
TEN-T de bază și extinsă,
• construirea/modernizarea/amplasarea de elemente pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, de ex. amplasare de semnalistică, limitatoare de viteză,
masuri de siguranta pentru pietoni și biciclisti, creare facilități pentru persoane cu mobilitate redusă, pentru nevăzatori sau hipoacuzici, etc
• construirea/modernizarea de stații și alveole (în cazul în care proiectul vizează un drum județean/traseu deservit de transportul public de călători)
pentru transport public pe traseul drumului județean, sistematizarea traficului, digitalizare;
Proiectele pot include sub-activitati de genul: parapeți pentru protecție, apărări de maluri și consolidări de versanți, realizarea de investiții suplimentare pentru
protecția drumului respectiv față de efectele generate de condiții meteorologice extreme. Proiectele vor trebui să prevadă activități de modernizare si reabilitare
pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți, siguranței rutiere, portanței etc.
B. Solutii de descongestionare a traficului
Studiile de trafic și planurile de mobilitate urbană durabilă realizate în regiune arată un grad ridicat de congestie pe rețeaua rutieră, cu efectele negative asociate:
poluare fonică și chimică crescute, niveluri ridicate de CO2 din atmosferă, întârzieri în realizarea călătoriilor, viteze comerciale reduse, etc., atât în aglomerările
urbane, cât și pe drumurile dintre acestea.
În regiunea Sud-Vest Oltenia, reteaua de drumuri publice s-a dezvoltat ca urmare a necesitatii de a oferi legaturi rutiere intre orase si astfel, noile drumuri au urmat
vechile aliniamente. Rezultatul a fost crearea multor sate si orase dispuse liniar de-a lungul drumurilor, fara sosea de centura, tot traficul local si de tranzit trebuind
sa treaca prin centrul localitatii. Din cauza lipsei investitiilor in drumurile secundare, localitatile lineare (dispuse de-a lungul si pe ambele parti ale drumului) au
continuat sa se dezvolte de-a lungul drumurilor nationale.
La nivel regional, doar 3 localitati au centuri ocolitoare, restul orașelor având străzi care ajută la decongestionarea traficului de tranzit. În orasele mai mici ( ex. Filiași,
Horezu) fără opțiuni de ocolire, traficul de tranzit în interiorul localităților generează frecvent gâtuiri și congestii, durate de deplasare crescute, fiind și un factor de
poluare fonică și cu noxe.
In Regiunea Sud-Vest Oltenia nu exista nicio autostrada sau drumuri expres între orașele din regiune, cea ce face ca traficul interurban sa traverseze de multe ori
interiorul localitatilor. Acest aspect suprasolicită infrastructura de transport local, creeaza blocaje și afectează într-un mod negativ calitatea aerului și siguranța
rutieră. Tot din această cauză este îngreunată realizarea unor proiecte de mobilitate urbană destinate promovării traficului pietonal sau modurilor alternative de
transport.
Solutii de descongestionare a traficului si crestere a sigurantei rutiere, prin imbunatatirea legaturilor secundare la TEN-T:
• investiții destinate eliminării blocajelor în trafic, modernizării/ reabilitării infrastructurii rutiere urbane prin extinderea coridoarelor urbane de transport,
• îmbunătățirea legăturilor cu zonele periurbane și periferice a orașelor și descongestionarea drumurilor publice, prin crearea/ modernizarea/ reabilitarea
arterelor de legatura;
- Cetatenii din unitățile administrativ teritoriale

- Locuitorii zonelor traversate de drum si operatorii economici
- Utilizatorii infrastructurilor reabilitate/modernizate
Acțiuni menite să garanteze egalitatea, incluziunea și nediscriminarea – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (iv) din RDC și articolul 6 din Regulamentul
FSE+
Investitiile privind modernizarea drumurilor judetene se vor realiza cu precadere in mediul rural dar pot fi incluse si zone urbane in functie de traseul tronsonului de
drum asupra caruia se intervine.
Operatiunea - Solutii de descongestionare a traficului si crestere a sigurantei rutiere, prin imbunatatirea legaturilor secundare la TEN-T vor fi implementate in mediul
urban/ZUF.
Investitiile vor fi finantate in baza Strategiilor de Dezvoltare (pentru UAT Judet) sau PDR si in baza PMUD pentru UAT municipii si orase/ZUF. Nu se are în vedere
aplicarea de instrumente teritoriale.
Pentru acțiunile indicative din cadrul O.S. c(ii), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele vor
viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de câte ori se consideră că o astfel de abordare poate
aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului. Prin promovarea unor investiții în conformitate cu ariile prioritare SUERD se are în
vedere maximizarea impactului acestora la nivel regional. Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar vor contribui la
realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 1b (acțiunile 1, 5 și 8).
În cadrul programului RO-BG, PO3, SO 3.3. a fost selectat pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier pe două niveluri: abordarea
legăturilor lipsă în legătură cu rețelele TEN-T (de exemplu, rutier, feroviar) și îmbunătățirea eficienței transportului pe apă interioară. Se va acorda prioritate
investițiilor de importanță strategică, cu relevanță transfrontalieră demonstrată și sprijinirea transportului curat, ecologic, în conformitate cu documentele de
orientare la frontieră. În timp ce programul RO-BG se va concentra pe conectivitate pe teritoriul transfrontalier (finanțarea proiectelor strategice caracterizate prin
parteneriate puternice între părțile interesate relevante de pe ambele părți ale frontierei, cu o abordare transfrontalieră ridicată și un impact transfrontalier),
intervențiile principale sprijinite de PR Sud-Vest Oltenia, se vor concentra pe dezvoltarea accesului la rețelele de transport TEN-T centrale și globale și la
accesibilitatea regională.
Avand in vedere experienta din regiune in ceea ce priveste cooperarea transfrontaliera RO/BG, este de asteptat ca parteneriatele sa fie realizate cu beneficiari din
cele 8 districte eligibile ale Bulgariei (Dobrich, Silistra, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven, Vratsa, Montana,Vidin) sau cu parteneri relevanti din alte regiuni ale Europei.
Nu există suficient potențial pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse, caracterizate prin beneficii ce țin de creșterea accesibilității la
rețeaua TEN-T, precum și de creșterea siguranței rutiere sunt de o asemenea natură încât nu se pot genera venituri sau economii suplimentare care să le facă
atractive pentru implementarea unor instrumente financiare. Prin urmare, forma de sprijin utilizată va fi grant.

P5 RSO3.2 FEDR Mai puțin RCO44 Lungimea drumurilor noi sau reabilitate – din afara TEN-T Km 0,00 21,00
dezvoltate
P5 RSO3.2 FEDR Mai puțin RCO46 Lungimea drumurilor reconstruite sau modernizate – din Km 0,00 279,00
dezvoltate afara TENT-T

Obiectiv Categoria Unitate de Valoarea Anul de
specific de măsură de referință
regiune referință
P5 RSO3.2 FEDR Mai puțin RCR50 Populația care beneficiază de măsuri persoane 0,00 2021 351.335,00 sistem
dezvoltate privind calitatea aerului monitorizare
P5 RSO3.2 FEDR Mai puțin RCR55 Număr anual de utilizatori de drumuri pasager- 152.133.249,00 2021 276.088.481,00 sistem
dezvoltate nou construite, reconstruite, km/an monitorizare
reabilitate sau modernizate
RDC

specific regiune
P5 RSO3.2 FEDR Mai puțin 090. Alte drumuri de acces naționale, regionale și locale nou construite sau reabilitate 20.000.000,00
dezvoltate
P5 RSO3.2 FEDR Mai puțin 093. Alte drumuri reconstruite sau modernizate (autostrăzi, drumuri naționale, regionale sau locale) 125.538.000,00
dezvoltate
P5 RSO3.2 Total 145.538.000,00

P5 RSO3.2 Total 145.538.000,00
P5 RSO3.2 Total 145.538.000,00
P5 RSO3.2 Total 145.538.000,00
2.1.1. Prioritate: P6. Educatie moderna si incluziva

2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO4.2. Îmbunătățirea accesului la servicii și favorabile incluziunii și de calitate în educație, formare și învățare pe tot parcursul
vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online (FEDR)
Coordonarea sistemului educational din RO este realizata la nivel national de catre Ministerul Educatiei care are rolul de a implementa politicile de educatie bazate
pe principiul egalitatii de sanse, nediscriminarii, nesegregarii care sa acorde tuturor copiilor si tinerilor accesul la un sistem de calitate relevant si incluziv.
Infrastructura de invatamant preuniversitar se afla in proprietatea/administrarea autoritatilor publice locale care au responsabilitatea de a asigura conditii optime de
invatare pentru toti elevii.
Numarul de unitati de invatamant a scazut constant (726 unitati in 2020 fata de 744 in 2011), fapt care a determinat relocarea elevilor. Totodata, transformarea
grupei pregătitoare în clasa 0 și includerea acesteia în ciclul învățământului primar, a determinat suprasolicitarea unor categorii de infrastructuri de invatamant,
localizate in special in mediul urban.
În anul școlar 2019/2020, 70,43% din populația școlară în regiune era în mediul urban și 29,57% în mediul rural. 89,45% din unitățile de învățământ din regiune erau
în învățământul preuniversitar, 10,14% în învățământul preșcolar și 0,41% în învățământul superior.
Investitiile in infrastructura educationala sunt justificate de infrastructura precara, care nu asigură condiții egale de participare la o educație incluzivă și de calitate
tuturor elevilor, lipsa facilităților (biblioteci, laboratoare, săli de sport, ateliere) , accesul limitat la internet. Lipsa utilităților afectează în special școlile din mediul
rural: nu sunt racordate la gaze, termoficare și canalizare, grupurile sanitare la interior lipsesc.
Raportul Dezvoltării Globale elaborat de BM, indică faptul că nivelurile de finanţare ale educaţiei în România erau printre cele mai scăzute din Europa, situându-se la
2,55% din PIB în 2021, în timp ce recomandarea UNESCO de a realiza sisteme de educaţie mai performante, centrate mai mult pe grupurile vulnerabile, este cuprinsă
între 4% şi 6% din PIB.
Conform SMIE 2017-2023, accesibilitatea infrastructurii școlare ar trebui să fie extinsă pentru a cuprinde toate dimensiunile infrastructurii fizice (mobilier specific,
toalete adecvate nevoilor elevilor cu dizabilități fizice, rampe de acces, etc).
Conform analizei realizate prin instrumentul IRSE (Indicele de risc socio-educațional), elevii cu risc major de abandon școlar sau cu risc de a nu finaliza invatamantul
obligatoriu sunt concentrați relativ dispersat în cadrul județelor din regiune, in 19 unitati de invatamant.
Asigurarea bazei materiale minime (clădiri reabilitate/ modernizate, condiții sanitare necesare pentru funcționare, dotarea cu echipamente, material didactic, etc)
pentru desfășurarea actului educațional sunt condiții esențiale pentru co-interesarea elevului, pentru descurajarea absenteismului și reducerea fenomenului de
abandon/părăsire timpurie a școlii, pentru creșterea ratei de absolvire și tranziție spre niveluri superioare de educație. Învățământul superior se desfășura în 3 unități
la nivel regional (2 în Dolj și 1 în Gorj). Prin proiectele cuprinse in PDR, se constata nevoia continuarii investitiilor in spatiile de invatamant ale universitatilor,
coroborat cu necesitatea de adaptare a spatiilor la un mediu de invatare modern si atractiv.
Invățământul superior nu este aliniat suficient la piața forței de muncă. Deși rata de absolvire a învățământului terțiar s-a dublat în ultimii zece ani, aceasta
rămâne la un nivel scăzut (RT 2019)
Intervențiile prevăzute vor oferi posibilitatea adresării deficiențelor la nivel regional cu care se confruntă sistemul educațional, așa cum au fost semnalate și în cadrul
RT si sunt menite să îmbunătățească accesul la o educație incluzivă și de calitate în instituții nesegregate a comunităților dezavantajate și marginalizate, sa
promoveze echitatea actului educational, să reducă disparitățile educaționale dintre nivelul urban și cel rural. Conform datelor ISJ din RSVO, procentul de copii și
tineri din grupurile vulnerabile, inclusiv elevi romi, înscriși într-o formă de învațământ era în 2021 de 7,9%.
Toate investițiile OP4 vor fi formulate pe baza rezultatelor evaluării nevoilor si cartografierii infrastructurii educationale realizata la nivel micro-regional, local sau
judetean luând în considerare inegalitățile teritoriale, segregarea educațională, spațială și schimbările demografice, inclusiv presiunea demografică/capacitatea școlii
(raport între nr. de locuri și nr. de elevi inscrisi în scoala). Finantarea investitiilor va fi conditionata de realizarea unei autoevaluari privind segregarea scolara la nivelul
unitatii de invatamant, insotita, dupa caz, de un plan de actiune pentru a adresa problemele legate de segregare. Aceste elemente vor fi verificate de AM. In functie
de disponibilitatea analizelor, se va tine cont de rezultatele proiectului „Consolidarea managementului sistemului de învățământ românesc” finantat prin
Instrumentul de Sprijin Tehnic, prin care se va dezvolta si o metodologie de prevenire a segregării școlare.
Prioritizarea proiectelor prin ghidurile solicitantului se va face în baza unor criterii care sa adreseze presiunea demografică/capacitatea școlii (raport între nr. de locuri
și nr. de elevi inscrisi în scoala), riscul de părăsire timpurie a scolii/ scăderea ratei de abandon scolar, condiții sanitare și de securitate necesare, scoli aflate în zonele
cu populație marginalizată, cele cartografiate conform indicelui IRSE și la nivel micro-regional. De asemenea, criteriile de selectie vor viza susținerea participării la
procesul educațional de masa a copiilor din grupurile marginalizate si vulnerabile, inclusiv din punct de vedere economic si social.
Se va acorda punctaj suplimentar pentru scolile care implementeaza proiecte finantate din FSE in beneficiul elevilor.
In cadrul acestui OS, se vor finanta urmatoarele operatiuni:
1. Investiții în dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru nivel preșcolar
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale preșcolare (grădinițe).
2. Investiții în dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru învățământ primar, secundar
• construcția/reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul primar, secundar (scoli gimnaziale, licee
TVET, licee si colegii teoretice)
3. Investiții în dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru învățământ terțiar
• construcția/reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul terțiar
La activitatea 1, In mod exceptional, pentru cladiri mixte care includ si cresa, se va finanta si reabilitarea/ modernizarea acestora. La activitatea 2 se are in vedere si
finantarea investitiilor in spatii de invatamat mixte (scoala/ gradinita).
Pentru toate tipurile de proiecte se pot finanta activități conexe de tip FSE+, inclusiv pentru masuri de desegregare in limita de maxim 15 % din valoareaproiectului.
Activitatile care vor viza constructia/extinderea sau renovarea infrastructurii educationale vor respecta prevederile legale privind performanta energetica a cladirilor.
Complementar, se pot face si interventii asupra infrastructurii tehnico-edilitare aferente obiectivului de investitii vizat.
Pentru facilitarea accesului elevilor la educatie, transportul scolar din urban/ZUF poate fi finantat in cadrul OS b(viii), Prioritatea 4, complementar cu masurile
finantate prin PNRR
Intervențiile sunt complementare celor realizate prin POEO 2021-2027, prin care se finanțează intervenții vizând prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea
accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională, creșterea calității și asigurarea echității, POIDS 2021-2027 privitor la
promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii.
POCIDIF are in vedere investiții pentru digitalizarea în educație la nivel national, PNRR finanțează complementar investiții în campusuri școlare IPT, inclusiv
laboratoare / ateliere școlare, centre de educație bazate pe inovație, creativitate și specializare inteligentă și modernizarea bazelor materiale destinate formării
competențelor profesionale ale studenților.
Complementaritatea cu PNRR privind infrastructura educațională la nivelul educației timpurii (creșe) se va asigura prin stabilirea la nivel național a unui mecanism de
evitare a dublei finanțări. Pentru infrastructura învățământului obligatoriu și IPT, prin PNRR se vor finanța proiecte care prevăd doar dotări, prin PR SV fiind finanțate
atât proiecte de infrastructură, cât și dotări, cu evitarea dublei finantari. Pentru infrastructura universitară, prin PNRR se vor finanța doar infrastructuri conexe
(cămine, cantine, spații de recreere), iar prin PR doar infrastructuri de educație.
Acțiunile indicative sprijinite prin PR SVO vor fi complementare celor sprijinite la nivel comunitar prin Erasmus+, Corpul European de Solidaritate, PTD, INTERREG VI A
RO- BG, PCEDV, Orizont Europa, Europa Digitală și InvestEU.
Acțiunile indicative au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, având în vedere că nu se așteaptă ca acestea să aibă un impact negativ semnificativ
asupra mediului, datorită naturii lor.
1. Elevi, prescolari care utilizeaza infrastructura de invatamant construita/ reabilitata/ modernizata/ extinsa/ echipata
2. Studenti care utilizeaza infrastructura de invatamant construita/ reabilitata/ modernizata/ extinsa/ echipata
3. Cadre didactice care utilizeaza infrastructura de invatamant construita/ reabilitata/ modernizata/ extinsa/ echipata
Respectarea prevederilor naționale si europene (Carta drepturilor fundamentale a UE) în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea și
nediscriminarea va constitui condiție de eligibilitate in cadrul ghidurilor solicitantului.
AM va asigura respectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv a Comentariilor Generale ale CRPD, respectarea principiilor
orizontale privind egalitatea de gen, nediscriminarea și accesibilitatea în toate etapele de programare și implementare.
Investițiile vor respecta principiile desegregării și nediscriminării si vor viza abordarea și combaterea segregării spațiale și educaționale la toate nivelurile
educaționale, concentrându-se pe promovarea accesului la servicii de baza incluzive în educație, în special pentru grupurile marginalizate, cum ar fi romii, migranti,
persoanele cu dizabilități și alte nevoi speciale etc. Nu vor exista investiții care să mențină sau să conducă la segregarea/izolarea acestora.
PR se aliniază cu obiectivele Cadrului strategic al UE pentru egalitate, incluziune și participare pentru romi 2020-2030, privind asigurarea unui acces sporit al
populației de etnie romă la invatamantul preșcolar, reducerea decalajului în participarea la educația și îngrijirea copiilor prescolari, reducerea decalajului în absolvirea
invatamantului liceal.
Problematica nesegregarii scolare in invatamantul de masa va fi sustinuta prin investitii care sa vizeze incluziunea copiilor si a tinerilor cu cerinţe educative speciale
sau cu dizabilitati minore sau medii (mobilier adecvat pentru persoanele cu dizabilitati, elevatoare, rampe, securizarea spatiilor de invatamant si de joaca,
amenajarea de spatii pentru activitati psihopedagogice, accesibilitate a informatiilor pentru persoane cu deficiente de auz sau vaz), dotarea școlilor cu tehnologii
asistive, etc.
Intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027. În cadrul priorității se va urmări ca
rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și comunicative, la serviciile și programele pe care
societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.
Investitiile vor fi realizate in localitatile urbane si rurale din regiune, fiind sprijinite cu precadere unitatile de invatamant aflate in teritorii care au o arie de recrutare
extinsa, cele din randul comunitatilor rurale, izolate, marginalizate/dezavantajate si/sau confruntate cu un nivel ridicat al parasirii timpurii si abandonului scolar.
Nu se are în vedere aplicarea de instrumente teritoriale, acțiunile indicative putând fi implementate pe întreg teritoriul regiunii, atât în zonele urbane cât și în cele
rurale.
Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al
Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 9 (acțiunile 5 și 8).
Pentru acțiunile indicative aferente O.S d(ii), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele vor viza
crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de câte ori se consideră că o astfel de abordare poate
aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului.
Avand in vedere modelele de bune practici[1] privind educația incluzivă, potențiale parteneriate ar putea fi initiate cu regiunile : Gießen (DE), Madrid (ES), Viena (AT),
școli sustenabile[2] (eco-friendly schools): Niederösterreich (AT), Centro (P), Calabria (IT), Jihovýchod (South Moravian Region) (CZ), Západné Slovensko (Western
Slovakia) (SK).
Invatamant digital si VET[3], regiunile Mazowieckie (PL), Abruzzo (IT), Lisboa (PT), Andalucía (ES).
[1] https://www.inclusion-europe.eu/wp-content/uploads/2019/01/Best-Practice-Education_EN-FINALWEB.pdf
[2] https://erasmus-plus.ec.europa.eu/projects/search/details/2014-1-AT01-KA201-000909
[3] https://project-deep.eu/index.php
Pentru activitățile/proiectele ce nu sunt generatoare de venit, un alt obstacol pentru realizarea investițiilor îl constituie gradul ridicat de îndatorare și lipsa capacității
de finanțare a autorităților și instituțiilor publice din regiune, ceea ce constituie un factor favorizant pentru un eșec important al pieței în regiune. Prin urmare, în
cazul infrastructurii educationale, forma de sprijin va fi grantul nerambursabil.
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) din RDC și articolul 8 din Regulamentul FEDR și FC Tabelul 2: Indicatori de realizare

P6 RSO4.2 FEDR Mai puțin RCO66 Capacitatea sălilor de clasă din structurile noi sau modernizate de persoane 0,00 972,00
dezvoltate îngrijire a copiilor
P6 RSO4.2 FEDR Mai puțin RCO67 Capacitatea sălilor de clasă din structurile educaționale noi sau persoane 0,00 20.451,00
dezvoltate modernizate
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) din RDC Tabelul 3: Indicatori de rezultat
Obiectiv Categoria Unitate de Valoarea Anul de Ținta Sursa
Prioritate Fond ID Indicator Observații
specific de măsură de referință (2029) datelor
regiune referință
P6 RSO4.2 FEDR Mai puțin RCR70 Număr anual de utilizatori ai structurilor noi sau utilizatori/an 777,00 2021 972,00 monitorizare
dezvoltate modernizate de îngrijire a copiilor
P6 RSO4.2 FEDR Mai puțin RCR71 Număr anual de utilizatori ai structurilor utilizatori/an 16.565,00 2021 18.406,00 monitorizare
dezvoltate educaționale noi sau modernizate
P6 RSO4.2 FEDR Mai puțin PSR Procentul de utilizatori ai structurilor % 7,90 2021 8,00 monitorizare
dezvoltate 02 educationale de masa noi sau modernizate care
apartin grupurilor vulnerabile
RDC
Obiectiv Categoria Cuantum
Prioritate Fond Cod
specific de (EUR)
regiune
P6 RSO4.2 FEDR Mai puțin 121. Infrastructuri pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari 6.000.000,00
dezvoltate
P6 RSO4.2 FEDR Mai puțin 122. Infrastructuri pentru învățământul primar și secundar 32.848.640,00
dezvoltate
P6 RSO4.2 FEDR Mai puțin 123. Infrastructuri pentru învățământul terțiar 10.000.000,00
dezvoltate
P6 RSO4.2 FEDR Mai puțin 172. Finanțare încrucișată în cadrul FEDR (sprijin acordat acțiunilor de tip FSE+, necesare pentru implementarea 2.000.000,00
dezvoltate părții FEDR a operațiunii și legate direct de aceasta)
P6 RSO4.2 Total 50.848.640,00
P6 RSO4.2 Total 50.848.640,00
P6 RSO4.2 FEDR Mai puțin dezvoltate 33. Alte abordări – Nicio orientare teritorială 50.848.640,00
P6 RSO4.2 Total 50.848.640,00
P6 RSO4.2 Total 50.848.640,00
2.1.1. Prioritate: P7. Dezvoltare teritoriala sustenabila
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO5.1. Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului
natural, a turismului sustenabil și a securității în zonele urbane (FEDR)
Sprijinirea dezvoltării integrate în zonele urbane si ZUF/ZM este susținută de investiții rezultate din strategii teritoriale, construite pe potențiale endogene și
care răspund provocărilor identificate în teritoriu .
Calitatea vieţii în mediul urban este determinată de calitatea aerului, nivelul de zgomot, situația spațiilor verzi şi a zonelor de agrement, calitatea serviciilor (de toate
tipurile) oferite populaţiei.
Desi regăsim in majoritatea orașelor spatii publice utile, starea fizica a acestora si modul in care sunt utilizate nu pune in valoare adevăratul lor potențial. Valentele
acestor spatii existente sunt, in general, o serie de obiective recognoscibile care, in timp, au devenit repere urbane. Prin intervenții adecvate, constând în renovări,
schimbarea modului de folosire, adăugarea unui mobilier urban, astfel de spatii ar putea renaște.
Noile soluții trebuie să elimine problemele cauzate de supraaglomerarea datorată lipsei locurilor de parcare în zonele rezidențiale, de evitare a blocajelor din zonele
centrale cu străzi care nu pot fi lărgite pentru preluarea traficului superior, realizarea de pasaje pietonale, scuaruri, trotuare.
Dezvoltarea integrata zonelor urbane va fi, de asemenea, susținută de investiții in creșterea atractivității turistice, promovarea valorilor turistice și de dezvoltarea
facilitaților în acest sector (spații verzi de mici dimensiuni, spații recreative, zone de agreement, locuri de joacă, centre de activități culturale, piste de biciclete).
Turismul prezintă un interes special, deoarece se regăsește în strategiile multor orașe. In regiune sunt orașe cu profil turistic care necesită sprijin pentru diversificarea
și dezvoltarea infrastructurii de turism/culturala, iar proiectele finanțate anterior dovedesc impactul pozitiv asupra localităților beneficiare. Sectorul depinde cu
siguranță într-o anumită măsură de dotările existente, având un nivel ridicat de concentrare în stațiunile turistice, precum și într-unele dintre principalele centre
urbane din regiune. Strategia PRSV susține nevoia de a valorifica zonele cu potențial turistic.
Patrimoniul cultural din mediul urban se confruntă cu provocări importante în ceea ce privește condițiile fizice care se deteriorează treptat. Starea majorității
monumentelor este precară, iar calitatea siturilor de patrimoniu cultural sau a activităților legate de acesta este considerată slabă de către vizitatori. O bună parte
dintre acestea necesită conservare, protejare sau investiții pentru dezvoltarea și valorificarea lor prin includerea în circuite turistice.
Pentru revitalizarea spatiilor urbane si pentru intervențiile de regenerare urbana, APL va identifica în cadrul SIDU/SDT tipul de zonă care trebuie abordată, în funcție
de nevoile de dezvoltare identificate și de potențialului zonei, conform articolului 29 CPR, cu consultarea și implicarea comunității locale în conformitate cu principiile
abordării integrate a dezvoltării urbane. Proiectele trebuie să fie alese prin cartografiere și evaluarea nevoilor identificate în SIDU/SDT. Pe baza nevoilor identificate în
strategii, măsurile de regenerare urbană vor acorda prioritate, de asemenea, cartierelor și comunităților defavorizate dincolo de zonele centrale și istorice. In cadrul
OP 5, PR SV finanțează proiecte integrate, care includ activități complementare din mai multe domenii (social, economic și de mediu). Pe lângă elementele de
infrastructura de baza (regenerare fizică, construcție), proiectele pot sa prevadă măsuri suplimentare, ca parte a strategiei urbane integrate.
AM se va asigura ca abordarea integrată va fi respectata la nivel de proiect și justificata de nevoile locale identificate în strategia integrată relevantă și ca proiectul va
conține un set coerent de acțiuni integrate care să ia în considerare dimensiunile fizice, de mediu, sociale și economice.
Tipurile de activități orientative:
• Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural prin activități de restaurare, consolidare și dotare (pentru expunerea și protecția
patrimoniului cultural imobil) a monumentelor istorice de categoria A, B si UNESCO, inclusiv servicii de digitizare /digitalizare în scop educativ, precum și activități de
marketing și promovare turistică;
• Dezvoltarea infrastructurii de turism si activelor turistice publice: construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea infrastructurii publice de
turism și/sau agrement;
• Îmbunătățirea mediului urban prin regenerarea fizică a spațiilor publice urbane, prin: investiții de regenerare urbană (creare/ amenajare/ reabilitare/
extindere/ dotare) în spațiile destinate utilizării publice (parcuri, zone verzi de mici dimensiuni, piațete, scuaruri, piețe publice, pasaje, spatii publice, locuri de joacă
pentru copii, spații pentru activități recreative);
• Investiții (reabilitare/modernizare/extindere și dotare) în clădiri destinate utilizării publice pentru activități culturale și recreative, socio- culturale, cu scopul
de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice de bază;
• Activități auxiliare ca parte a unui proiect integrat, în măsura în care astfel de investiții sunt necesare pentru a asigura funcționalitatea proiectului integrat:
instalare rețele Wi-Fi, iluminat public și supraveghere video în spațiile publice, dotare cu mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi) înlocuirea și/sau racordarea la utilități
publice, inclusiv realizare alei pietonale, trotuare, piste de biciclete, parcări, căi de acces, modernizarea străzilor urbane adiacente terenurilor supuse intervențiilor
(străzi de categoria a IV-a de folosință locală). Proiectele integrate nu ar trebui să aibă ca rezultat creșterea capacității de parcare.
• Măsuri de sustenabilitate si reziliență economică: digitalizare, promovare, acțiuni educative si civice, etc ca parte componenta a unui proiect de
investiții;
• Acordarea de sprijin financiar pentru îmbunătățirea capacității administrative a autorităților publice locale pe problematici specifice dezvoltării urbane,
realizarea de documente strategice (SDT/SIDU), schimburi de experiență (traininguri) pentru întărirea capacității beneficiarilor de finanțare în domeniile regenerării
fizice a spațiilor urbane și valorificării durabile a patrimoniului cultural, turism pentru creșterea competitivității, atractivității și îmbunătățirea calității vieții
comunităților locale.
Enumerarea tipurilor de acțiuni vizate nu este exhaustiva având in vedere faptul ca acestea vor fi detaliate prin ghidurile solicitantului.
Activitățile care vor viza construcția/extinderea sau renovarea infrastructurii culturale sau turistice vor respecta prevederile legale privind performanta energetica a
clădirilor.
In prioritizarea proiectelor de infrastructura de turism/cultura, beneficiarii vor respecta următoarele cerințe: realizarea unei analize adecvate a cererii șievaluarea
nevoilor; corelarea cu proiecte din zonele învecinate, evitând suprapunerea; estimarea impactului proiectului asupra stimulării activității turistice în regiune;
asigurarea sustenabilității si durabilității (de mediu, socială și financiară), în conformitate cu prevederile referintei 27 din Regulamentul 1058/2021.
In vederea demonstrării sustenabilității proiectelor, beneficiarii vor prezenta planuri de finanțare complementară, pentru a spori dependența de sursele proprii de
venituri și pentru a asigura sustenabilitatea financiară a unor astfel de proiecte. Aceste condiții vor fi reliefate in Ghidul Solicitantului si vor constitui obiectul
verificărilor AM pe durata implementării proiectului si ex-post.
Se va avea în vedere ca investițiile să nu producă efecte negative asupra zonelor naturale din vecinătate (arii naturale protejate, păduri, pajiști valoroase, zone umede
etc), iar amenajarea spațiilor verzi în cadrul suprafețelor cu infrastructură de turism se va face cu specii autohtone.
Intervențiile acestei priorități sunt complementare celor finanțate prin POIDS 2021-2027, în ceea ce privește investițiile în turism și cultură; celor finanțate prin
POCIDIF axate pe digitalizarea în domeniul cultural. Finanțarea patrimoniului și infrastructurilor culturale prin PR SV 2021-2027 este complementară cu PNRR, pilonul
4, componenta 11.
Aceste acțiuni vor contribui la realizarea obiectivelor din cadrul Planului de Acțiune al SUERD 2021 – 2027, prin contribuția adusă Priorității 3 (acțiunile 1, 2, 5 și 6).
Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece:
• au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR (pentru turism)
• au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in baza Orientărilor tehnice privind aplicarea DNSH emise conform Regulamentului privind
mecanismul de redresare și reziliență (pentru regenerare urbana si patrimoniu cultural)
Populatia din zonele in care se vor realiza interventiile, turisti
Actiunile acestei prioritati au in vedere respectarea principiilor egalitatii de sanse, a incluziunii si nediscriminarii. Se vor stabili, prin Ghidul solicitantului, criterii de
recompensare pentru proiectele care garanteaza egalitatea si promoveaza incluziunea sau accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati. In plus, datele si indicatorii de
implementare a proiectelor vor fi colectati, atunci cand este posibil si/sau relevant, intr-un mod dezagregat pe gen pentru a asigura monitorizarea contributiei
proiectelor la promovarea egalitatii de gen.
În ceea ce privește nediscriminarea și egalitatea de gen aceasta implică detalierea modului în care proiectul abordează aceste elemente, în practica achizițiilor în
cadrul proiectului, precum și în ceea ce privește facilitățile oferite, pentru anumite categorii defavorizate, în cadrul și prin proiectul propus a fi finanțat. De asemenea,
în cadrul procesului de evaluare, aceste elemente vor fi punctate suplimentar în cazul în care proiectele respective justifică măsuri suplimentare față de minimul
solicitat în cadrul legislațiilor în vigoare. Nu se vor finanta investitii in unitati de ingrijire rezidentiale.
2021-2027. Se va urmări ca rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și comunicative, la
serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.
PR va promova o abordare integrată pentru DUD care va asigura rezolvarea problemelor specifice devoltării urbane, prin acordarea de sprijin specific pentru anumite
domenii-cheie: regenerarea urbana, cultura si patrimoniu, turism pentru cresterea competitivitatii, atractivitatii si imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor locale,
avand si un impact pozitiv asupra provocarolor de mediu, climatice. Provocarile demografice si sociale sunt adresate indirect, cresterea atractivitatii oraselor si a
calitatii vietii reprezentand un element important in atragerea si pastrarea fortei de munca si a tinerilor, de scadere a migratiei,
În cadrul acestui OS proiectele vor viza zona urbană/ZUF a MRJ, a municipiilor și orașelor. Pentru intervențiile finanțate în cadrul acestui OS se aplică instrumentul
Investitii teritoriale in strategii urbane, care consta in existența Strategiei Dezvoltare Teritoriala (SDT/SIDU) elaborata de APL responsabile. Intervențiile de dezvoltare
urbană vor fi integrate atat la nivel de zonă urbană prin asigurarea complementaritatii cu alte proiecte implementate în cadrul strategiei, cat si în ceea ce privește
abordarea mai multor funcții în cadrul unui proiect (economic, social, de mediu etc.) și vor viza dezvoltarea comunității prin implicarea mai multor părți interesate în
fazele de dezvoltare și implementare.
Mecanismul de guvernanta al SDT/SIDU va fi structurat pe 3 niveluri:
·nivelul operational (sau executiv) format din aparatul tehnic al primariei care va avea rolul de a contribui la elaborarea SIDU, colectarea datelor pentru
·nivelul strategic format din persoane cu functie de decizie din cadrul APL, ADI Zona Metropolitana, CJ, mediul academic, mediul de afaceri, societate civila sau alti
parteneri cu rol in selectarea proiectelor pe baza unor criterii/grile si avizarea SIDU
·nivelul decizional cu rol in aprobarea SIDU si a listei de proiecte. Acest rol va reveni Consiliului Local sau ADI, dupa caz. AM va evalua strategia pe baza criteriilor de
calitate si a a cerintelor din RDC. Acțiunea contribuie la dezvoltarea urbană integrată și va beneficia de sume pre-alocate pentru urmatoarele categorii de UAT:
municipiile reședință de județ
(sume pre-alocate pe apeluri necompetitive), municipii si orase (primul venit, primul evaluat).
Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al
Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 3.
Prin acțiunile sprijinite in cadrul acestui OS, PR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel interregional, transfrontalier si
transnational cum sunt programul transfrontalier România-Serbia, programul transfrontalier România-Bulgaria sau programul transnaţional Dunărea.
Pentru domeniul regenerării fizice a spațiilor urbane am analizat modele de bune practici pe platforma URBACT și am identificat Limasol[1] (CY), Zagreb[2] (HR05),
regiunea Murcia[3] (ES62), Catalonia[4] (ES), regiunea Limburg[5] (NL), regiunea Severen tsentralen[6] (Northern Central)(BG).
Pentru domeniul valorificării durabile a patrimoniului cultural am analizat modele de bune practici pe platforma Cultural Heritage in action am identificat regiunea
Małopolskie[7] (PL21), regiunea Aragon[8] (ES24), regiunea Lisabona[9] – Lisbon metropolitan area(PT)
[1] https://urbact.eu/new-era
[2] https://urbact.eu/revitalisation-public-spaces
[3] https://urbact.eu/integrated-and-participative-urban-regeneration
[4] https://urbact.eu/profile-city
[5] https://urbact.eu/street-art-murals-urban-renewal
[6] https://culturalheritageinaction.eu/kapana-creative-district/
[7] https://culturalheritageinaction.eu/pocket-parks/
[8] https://culturalheritageinaction.eu/the-door-breakers/
[9] https://culturalheritageinaction.eu/park-of-sintra-welcome-better/
Investitiile nu realizeaza beneficii economice directe si sunt promovate de entitati publice. Forma de sprijin: grant. In cazul in care, in cadrul SDT/SIDU, pentru MRJ
care au alocare dedicata si au identificat proiecte de infrastructura de agrement publica care intra sub incidenta ajutorului de stat, se poate initia o masura de ajutor
de stat. Pentru celelalte tipuri de UAT-uri, nu se vor finanta proiecte care intră sub incidenţa ajutorului de stat.
In cazul in care infrastructura turistică renovată sau spațiile urbane vor genera unele venituri pentru furnizarea de servicii publice, acestea vor fi utilizate pentru a
acoperi costurile de operare.
regiune (2024)
P7 RSO5.1 FEDR Mai puțin RCO75 Strategii de dezvoltare teritorială integrată care beneficiază de contribuții 11,00 11,00
dezvoltate sprijin la strategii
P7 RSO5.1 FEDR Mai puțin RCO76 Proiecte integrate de dezvoltare teritorială proiecte 0,00 22,00
dezvoltate
P7 RSO5.1 FEDR Mai puțin RCO77 Numărul siturilor culturale și turistice care beneficiază de sprijin situri culturale și 0,00 13,00
dezvoltate turistice
P7 RSO5.1 FEDR Mai puțin RCO114 Spații deschise create sau reabilitate în zonele urbane metri pătrați 0,00 300.350,00
dezvoltate
P7 RSO5.1 FEDR Mai puțin RCR77 Număr de vizitatori ai siturilor culturale vizitatori/an 0,00 2021-2029 214.607,00 sistem
dezvoltate și turistice care beneficiază de sprijin monitorizare
P7 RSO5.1 FEDR Mai puțin PSR Populatie care are acces la proiectele de persoane 0,00 2021-2029 259.856,00 sistem de
dezvoltate 03 dezvoltare urbana monitorizare
2.1.1.1.1. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de intervenție
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (viii)

din RDC Tabelul 4: Dimensiunea 1 – Domeniu de
intervenție
P7 RSO5.1 FEDR Mai puțin dezvoltate 165. Protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor turistice publice și servicii turistice 40.205.000,00
P7 RSO5.1 FEDR Mai puțin dezvoltate 166. Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural și servicii culturale 54.725.000,00
P7 RSO5.1 FEDR Mai puțin dezvoltate 168. Regenerarea fizică și securitatea spațiilor publice 70.207.000,00
P7 RSO5.1 Total 165.137.000,00
P7 RSO5.1 Total 165.137.000,00
P7 RSO5.1 Total 165.137.000,00

P7 RSO5.1 Total 165.137.000,00
2.1.1.1. Obiectiv specific: RSO5.2. Promovarea dezvoltării locale integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului
natural, a turismului sustenabil și a securității în alte zone decât cele urbane (FEDR)
Spațiul rural ocupă un loc important în ecosistemul de dezvoltare regională (50,2% din populația se găsește în mediul rural, cu 1.061.463 persoane), fiind deseori
subfinanțat, înregistrând decalaje socio-economice profunde. Susținut de bogatul patrimoniu natural, istoric și cultural, turismul ar putea oferi condiții bune pentru
diversificarea și relansarea economică în întreaga zonă rurală a Olteniei, însă potențialul său este insuficient exploatat.
În Regiunea Sud-Vest Oltenia există 6 statiuni turistice in mediul rural (Polovragi, Săcelu, Baia de Fier, Peștișani în județul Gorj și Bala în județul Mehedinți, comuna
Voineasa – judetul Valcea). În stațiunile turistice din mediul rural, amenajările specifice infrastructurii edilitare precum spațiile verzi și/sau recreative, aleile pietonale,
trotuarele, pistele de bicicliști, etc., sunt deficitare șau necesită investiții majore.
In lipsa investiţiilor consistente în modernizarea infrastructurii turistice, a bazelor de tratament și a serviciilor, în captarea izvoarelor termale şi minerale în stațiunile
balneoclimaterice, precum si in conservarea si valorificarea obiectivelor turistice naturale, resurse importante din Oltenia rurală rămân în continuare, neexploatate.
Zona rurală dispune de un potential cultural variat reprezentat de situri arheologice, case memoriale, muzee, biserici si manastiri care ar putea fi introduse intr-un
circuit turistic, respectiv 231 monumente istorice de clasa A în mediul rural (40 în județul Dolj, 29 în județul Gorj, 37 în Mehedinți, 46 în Olt și 79 în județul Vâlcea).
Din Lista monumentelor istorice deținută de Institutul Național al Patrimoniului, rezultă că pentru aproximativ 38 % starea fizică a clădirilor este foarte proastă, iar
pentru 40% nu sunt informații cu privire la starea fizică a acestora.
Acțiunile dedicate protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural din mediul rural au o mai mare eficacitate și durabilitate atunci când sunt însoțite de măsuri
care pun laolaltă patrimoniul construit, prin urmare, includerea de acțiuni și/sau măsuri de punere in valoare a obiectivelor de patrimoniu, constituie unul dintre
factorii cheie în succesul pe termen lung al dezvoltării mediului rural.
Acțiunile de conservare, protecție și valorificare durabilă a patrimoniului cultural vor aduce beneficii comunităților locale și vor contribui la îmbunatatirea gradului de
utilizare a patrimoniului cultural si la creșterea dinamicii turistice și a eficienței economice a acestora.
Principalele probleme vizeaza infrastructura de bază și de servicii limitată care nu crează premisele atractivității zonelor rurale, nivel redus al calităţii vieţii şi lipsa
atractivităţii mediului rural, starea de degradare avansată a multor monumente istorice din mediul rural și costurile mari pentru conservarea și restaurarea acestora.
Unele zone rurale, deși bogate din punctul de vedere al patrimoniului cultural si resurselor turistice, sunt neatractive, fiind defavorizate din punct de vedere
economic, al infrastructurii.
Astfel, sprijinul oferit dezvoltării infrastructurii de turism si activelor turistice publice în statiunile turistice din mediul rural ar putea veni în completarea profilului
valoric rural, prin creșterea potențialului zonei, care ar deveni atractive.
Interventiile finantate vor fi incluse intr-o strategie teritoriala integrata in cadrul careia se va realiza o analiza a nevoilor identificate la nivelul zonelor asupracarora se
va interveni, prin consultarea comunitatii locale si implicarea partenerilor socio-economici.
In cadrul OP 5, PR SV finanteaza proiecte integrate, care includ activitati complementare din mai multe domenii (social, economic și de mediu). Pe langa elementele
de infrastructura de baza (regenerare fizică, construcție), proiectele pot sa prevada măsuri suplimentare, ca parte a strategiei urbane integrate.
AM se va asigura ca abordarea integrată va fi respectata la nivel de proiect și justificata de nevoile locale identificate în strategia integrată relevantă și ca proiectul va
contine un set coerent de acțiuni integrate care să ia în considerare dimensiunile fizice, de mediu, sociale și economice.
• Protejarea si valorificarea patrimoniului cultural în zone rurale, prin:
o restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice din patrimoniul UNESCO si patrimoniul cultural national (categoria A) din mediul
rural;
o dezvoltarea de infrastructuri publice pentru valorificarea monumentelor istorice din patrimoniul UNESCO si patrimoniul cultural national (categoria A) din
mediul rural (centre de informare, spatii pentru expunere, etc); (proximitatea fata de obiectivul de patrimoniu va fi o conditie obligatorie si va fi operationalizata la
nivel de Ghid specific).
o Aceste interventii pot include, de asemenea, urmatoarele actiuni complementare: dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea
condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie), dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil, activități de marketing și
promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitalizarea acestuia,infrastructura digitala interactiva pentru vizitatori, crearea/ modernizarea infrastructurilor
conexe de utilitate publică;
• Dezvoltarea infrastructurii publice de turism si activelor turistice publice in statiunile turistice din mediul rural, prin:
o amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;
o dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice (complementar investitiei principale);
o crearea şi extinderea infrastructurii publice de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;
o activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat;
o crearea/reabilitarea aleilor pietonale, pistelor pentru bicicliști, reabilitarea trotuarelor, strazi locale;
o crearea/reabilitarea/modernizarea/amenajarea spaţiilor verzi (achiziţia şi montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje etc.;
plantarea/ gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori), realizarea sistemelor de irigaţii pentru spaţiile verzi;
o construirea/ modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale; aceste activităţi sunt eligibile numai în cazul în care se poate argumenta
că valorificarea obiectivului turistic este afectată de infrastructura de acces deficitară;
De asemenea, se va acorda sprijin pentru dezvoltarea de strategii de dezvoltare teritoriale si pentru cresterea capacitatii administrative, de exemplu prin organizarea
de schimburi de experiență pentru întărirea capacității beneficiarilor de finanțare în domeniul revitalizării și valorificării durabile a patrimoniului cultural și
obiectivelor turistice de utilitate publică.
Activitatile care vor viza constructia/extinderea sau renovarea infrastructurii culturale sau turistice vor respecta prevederile legale privind performantaenergetica a
cladirilor.
In prioritizarea proiectelor de infrastructura de turism/cultura, beneficiarii vor respecta urmatoarele cerinte: realizarea unei analize adecvată a cererii și evaluărea
nevoilor; corelarea cu proiecte din zonele învecinate, evitând suprapunerea; estimarea impactului proiectului asupra stimulării activității turistice în regiune;
asigurarea sustenabilitatii si durabilitatii (de mediu, socială și financiară), în conformitate cu prevederile referintei 27 din Regulamentul
1058/2021. In vederea demonstrarii sustenabilitatii proiectelor, beneficiarii vor prezenta planuri de finanțare complementară, pentru a spori dependența de sursele
proprii de venituri și pentru a asigura sustenabilitatea financiară a unor astfel de proiecte. Aceste conditii vor fi reliefate in Ghidul Solicitantului si vor constitui
obiectul verificarilor AM pe durata implementarii proiectului si ex-post.
Se va asigura complementaritatea cu Programul Europa Creativă, în ceea ce privește atât patrimoniul construit (clădiri ori construcții valoroase prin unicitate,
originalitate ori vechime), precum și patrimoniul mobil aflat în muzee. Aceste acțiuni vor contribui la realizarea obiectivelor din cadrul Planului de Acțiune al SUERD
2021 – 2027, prin contribuția adusă PA 3 (acțiunile 2 și 6).
Promovarea dezvoltarii locale integrate si incluzive este susținută complementar prin PNS care finanțează Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea
Comunității (LEADER-DLRC) în mediul rural și urban, în comune și orașe mici cu o populație mai mică de 20.000 locuitori, inclusiv prin dezvoltarea turismului rural și a
patrimoniului de clasă B și patrimoniu neclasificat în teritoriul LEADER.
Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece:
• au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR (pentru turism)
• au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in baza Orientarilor tehnice privind aplicarea DNSH emise conform Regulamentului pricind
mecanismul de redresare și reziliență (pentru patrimoniu cultural)
Turisti din zonele in care au fost realizate interventiile
-Populatia din zonele in care au fost realizate interventiile
(Carta drepturilor fundamentale a UE) în vigoare. AM va asigura respectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU),inclusiv a
Comentariilor Generale ale CRPD, respectarea principiilor orizontale privind egalitatea de gen, nediscriminarea (bazata pe sex, origine rasială sau etnică, religie sau
convingeri, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală) și accesibilitate în toate etapele de programare și implementare.
Desi nici o actiune nu vizeaza in mod explicit protectia egalitatii, a includerii sau nediscriminarea, prin definirea criteriilor de selectie a operatiilor, toate actiunile
obiectivului specific vor contribui in acest sens prin stabilirea unor criterii de recompensare pentru proiectele care garanteaza egalitatea si promoveaza incluziunea
sau accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati. In plus, datele si indicatorii de implementare a proiectelor vor fi colectati, atunci cand este posibil si/sau relevant, intr-
un mod dezagregat pe gen pentru a asigura monitorizarea contributiei proiectelor la promovarea egalitatii de gen.
Intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de principiile și domeniile prioritare promovate prin SNDPD 2021-2027. În cadrul priorității se va urmări ca rezultatele
proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și comunicative, la serviciile și programele pe care societatea le
pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.
Spațiul rural poate fi dinamizat printr-o abordare integrată a dezvoltării localităților în care una din direcții să fie dezvoltarea turismului prin valorificarea
potențialului turistic și a patrimoniului cultural și natural.
In cadrul acestui OS, proiectele vor viza zona rurala (UAT mediul rural – statiuni declarate si UAT mediul rural unde exista obiective de patrimoniu UNESCO sau de
categoria A). Finantarea se va realiza prin intermediul instrumentului Initiative locale sustenabile in mediul rural. Instrumentul va fi operationalizat printr-o strategie
teritoriala integrata la nivel local, care va cuprinde cel puțin elemente referitoare la: aria teritorială acoperită, analiza nevoilor, descrierea abordării integrate,
implicarea partenerilor socio-economici, lista de proiecte prioritare.
La nivel de teritoriu, mecanismul de guvernanta va fi asigurat de o structura parteneriala cu urmatoarele responsabilitati: elaborarea, implementarea si monitorizarea
si evaluarea strategiei, prioritizarea proiectelor, aprobarea Strategiei si a listei de proiecte. Mecanismul de guvernare va fi structurat pe 3 niveluri: nivelul
operațional/executiv – aparat tehnic al primariei, cu rol in elaborarea, implementarea si monitorizarea strategiei, nivelul strategic – APL, CJ, mediul de afaceri,
societatea civila, etc, cu rol in selectarea proiectelor si nivelul decizional – Consiliul local cu rol in aprobarea listei de proiecte.
AM va evalua strategia pe baza citeriilor de calitate si a a cerintelor din RDC. Pentru proiectele din cadrul acestui OS, AM va utiliza un set de criterii de calitate pentru
a asigura:
• contributia la indeplinirea obiectivelor programului si aspectul integrat al proiectului
• daca proiectul este în complementaritate cu alte proiecte implementate în cadrul strategiei de dezvoltare urbană integrată;
• abordează funcții multiple în cadrul unui proiect integrat (economic, social, de mediu etc.);
• va viza dezvoltarea comunității prin implicarea mai multor părți interesate în fazele de dezvoltare și implementare
PR SV are in vedere crearea de actiuni cu caracter transfrontalier sau transnațional, prin realizarea de sinergii cu alte programe si strategii (Planului de
Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 3)
Pentru domeniul valorificării durabile a patrimoniului cultural și a obiectivelor turistice de utilitate publică am analizat modele de bune practici pe platforma Cultural
Heritage in action am identificat regiunile Piemonte[1] (IT) , Aragon (ES)[2], Central Denmark region[3].
[1] https://culturalheritageinaction.eu/commonlands-cultural-community-mapping-in-alpine-areas/
[2] https://culturalheritageinaction.eu/cultural-rebirth-for-rural-repopulation/
[3] https://culturalheritageinaction.eu/central-denmark-region-stol-the-chair-project-reviving-traditional-crafts-for-local-development/
Nu există suficient potențial pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse, caracterizate prin beneficii sociale și de creșterea accesului la
cultura sunt de o asemenea natură încât nu se pot genera venituri sau economii suplimentare care să le facă atractive pentru implementarea unor instrumente
financiare. Prin urmare, forma de sprijin utilizată va fi grantul nerambursabil. Investitiile nu realizeaza beneficii economice directe si sunt promovate de entitati
publice.
In situatia in care infrastructura turistică renovată va genera unele venituri pentru furnizarea de servicii publice, acestea vor fi utilizate doar pentru a acoperi costurile
operaționale.

regiune (2024)
P7 RSO5.2 FEDR Mai puțin RCO75 Strategii de dezvoltare teritorială integrată care beneficiază de contribuții 0,00 5,00
dezvoltate sprijin la strategii
P7 RSO5.2 FEDR Mai puțin RCO76 Proiecte integrate de dezvoltare teritorială proiecte 0,00 7,00
dezvoltate
P7 RSO5.2 FEDR Mai puțin RCO77 Numărul siturilor culturale și turistice care beneficiază de sprijin situri culturale și 0,00 7,00
dezvoltate turistice

Obiectiv Categoria Unitate Valoarea de Anul de Ținta
Prioritate Fond ID Indicator referință referință (2029) Sursa datelor Observații
specific de de
regiune măsură
P7 RSO5.2 FEDR Mai puțin RCR77 Număr de vizitatori ai siturilor culturale vizitatori/an 79.027,00 2021 87.810,00 sistem
dezvoltate și turistice care beneficiază de sprijin monitorizare
RDC
P7 RSO5.2 FEDR Mai puțin dezvoltate 165. Protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor turistice publice și servicii turistice 15.000.000,00
P7 RSO5.2 FEDR Mai puțin dezvoltate 166. Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural și servicii culturale 13.420.000,00
P7 RSO5.2 Total 28.420.000,00

P7 RSO5.2 Total 28.420.000,00
P7 RSO5.2 FEDR Mai puțin dezvoltate 20. Alte tipuri de instrumente teritoriale – Zone rurale 28.420.000,00
P7 RSO5.2 Total 28.420.000,00

P7 RSO5.2 Total 28.420.000,00
2.2. Prioritățile „Asistență tehnică”

2.2.1. Prioritatea pentru asistență tehnică în temeiul articolului 36 alineatul (4) din RDC: P8. Asigurarea funcționării sistemului de management
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (e) din RDC
2.2.1.1. Intervenție a fondurilor
Tipurile de acțiuni aferente – articolul 22 alineatul (3) litera (e) punctul (i) din RDC
Aceasta prioritate are in vedere finanțarea cheltuielilor necesare implementării PR, cu accent pe profesionalizarea personalului, asigurarea funcționării sistemului de
management si control, comunicare si informare, evaluare de program, îmbunătățirea capacității administrative a potențialilor beneficiari și a beneficiarilor, precum
și asigurarea unui cadru partenerial transparent și participativ.
Asistența Tehnică are ca obiectiv sprijinirea instituțiilor implicate în managementul PR SV și a beneficiarilor/partenerilor, în scopul implementării eficiente și
transparente a PR.
AT va sprijini prioritățile PR SV 2021-2027 prin măsuri orizontale, cum ar fi: simplificarea procedurilor de accesare, elaborarea unor ghiduri mai simple și mai clare,
reducerea la minimul necesar a documentelor solicitate, utilizarea SCO acolo unde acestea se pot aplica, întărirea funcției de helpdesk, precum și întărirea capacității
partenerilor regionali în ce privește implicarea acestora în procesul de elaborare, implementare și monitorizare a PR.
Aşa cum reiese atât din experienţa anterioară, cât şi din studiile şi evaluările realizate, disponibilitatea resurselor necesare sprijinirii funcţionării sistemului de
implementare POR 2014-2020 s-a dovedit a fi de o deosebită importanţă.
Sistemul de management și control al PRSV este format din AM constituită la nivel regional, în cadrul ADR Sud Vest Oltenia, CM PR SVO, ACP din cadrul MFP și AA din
cadrul CCR, totodată existând posibilitatea, conform HG 936/2020 de delegare a unor atribuții unor organisme intermediare, respectiv Serviciul Inspectie Fonduri
Europene (SIFE) din cadrul Directiei generale de Inspectie Economico-Financiara din cadrul MF. Se va delega atribuția de constatare nereguli si stabilire creante
bugetare.
Măsurile de întărire a capacităţii administrative la nivelul instituţiilor și/sau autorităților publice potenţial beneficiare vor avea rolul de a contribui la atingerea
obiectivelor programului. Capacitatea administrativă a beneficiarilor publici în a pregăti proiecte mature și a le implementa eficient trebuie susținută avand in vedere
ponderea acestei categorii de beneficiari la nivelul alocării PR SVO.
In vederea implementarii eficiente a programului, se vor finanta urmatoarele tipuri de activitati orientative:
Asigurarea funcționării sistemului de management și control pentru implementarea și monitorizarea eficientă a PRSV, prin:
·sprijinirea AMPR si eventual OI prin finantarea costuri de personal, administrative, de deplasare, pentru implementarea diferitelor etape ale PR (identificarea şi
dezvoltarea proiectelor, pregătirea și întocmirea de documentaţii tehnico-economice pentru proiecte, programare, pregătire/lansare ghiduri, selecţie, evaluare
tehnică și financiară, contractare, monitorizare, management financiar, control şi audit proiecte); asigurarea bazei materiale prin achiziţia de bunuri (echipamente,
mobilier, materialel consumabile, obiecte de inventor, alte active corporale si necorporale, achizitionarea de programe informatice, mentenanta si dezvoltarea
acestora), dar şi servicii necesare desfăşurării activităţilor specifice AM PR SVO / OI, precum servicii de evaluare evaluare tehnico-financiara, de consultanta si
expertiza, precum si alte tipuri de servicii in directa legatura cu activitatea AM SVO si departamentelor suport;
·închirierea sau achizitia/construirea/modernizarea/reabilitarea spatiilor de birouri/arhiva de spații de birouri/arhivă pentru AM PR SVO (costuri legate de
amortizarea acestor spații), luand in considerare administrarea și utilizarea eficientă a fondurilor. AM se va asigura ca imobilul achizitionat/construit prezintă un
impact important asupra reducerii emisiilor.
·sprijin (organizatoric/logistic) pentru asigurarea cadrului partenerial al PR SVO: Comitet de Monitorizare, comitete/grupuri de lucru implicate în implementarea
programului cu participarea reprezentaților din mediul privat, ai organizațiilor neguvernamentale, reprezentanților autorităților publice locale și regionale, etc;
·sprijinirea activităților OI (inclusiv costuri de personal) necesare pentru închiderea POR 2014 – 2020 (monitorizare ex-post, închidere de program etc) având în
vedere totodata si asigurarea tranziției personalului către AM PR SVO
·sprijin pentru pregatirea perioadei de programare post 2027;
Asigurarea evaluării programului și elaborarea de studii relevante pentru o bună implementare a programului
·elaborare studii/analize/expertize specifice pentru POR 2014 – 2020, PR SV și PDR SV 2021 - 2027 (inclusiv pentru evaluarea de program, elaborarea rapoartelor de
progres, costuri simplificate etc.);
·sprijinirea pregătirii PRSV, PDR SV, RIS3 și a oricărei altei strategii/studiu necesare pentru perioada de programare post 2027 (studii, analize, pregătirea de proiecte,
cadru partenerial/ consultări publice etc.).
Întărirea capacității administrative a AM PR SV, beneficiarilor și partenerilor regionali de a pregăti și implementa proiecte și asigurarea informării
corespunzatoare a acestora, inclusiv prin:
·sprijinirea dezvoltării capacității administrative a instituțiilor implicate în sistemul de management și control al PR SV prin organizarea de întâlniri de lucru, schimburi
de experiență și bune practici și sesiuni specifice de instruire pe domenii de interes în implementarea fondurilor: achiziții publice, managementul proiectelor cu
finanțare europeană, ajutor de stat, nereguli, prevenirea corecțiilor financiare, managementul neregulilor, antifraudă, dezvoltarea abilităților tehnice ale
personalului, etc;
·întărirea capacității de implementare la nivelul potențialilor beneficiari, a entităților beneficiare de finanțare și a organismelor care concura la implementarea
programului, inclusiv prin asigurarea informării prin structuri de tip Help-desk;
·sprijinirea dezvoltării capacității administrative a beneficiarilor și a potențialilor beneficiari ai PR SV prin organizarea de sesiuni specifice de instruire în scopul
îmbunătățirii cunoștințelor și a competențelor acestora (conferințe, mese rotunde, seminarii, ateliere etc);
·susținerea activităților structurii de sprijinire a dezvoltării urbane / teritoriale, în vederea furnizării de sprijin autorităților locale. Asigurarea transparenței și
promovării PRSV, inclusiv prin:
·sprijin pentru elaborarea și implementarea Strategiei/Planului de comunicare;
·organizarea de evenimente de comunicare, informare și promovare, campanii mass-media;
·dezvoltarea și gestionarea instrumentelor/campaniilor de comunicare;
·alte activități de informare și comunicare specifice PR SV, realizarea și distribuirea de materiale informative și publicitare, vizite la proiecte etc.
·actualizari site web;
Acțiunile indicative de mai sus sunt complementare atât cu cele din programele finanțate la nivel național prin POAT și PNRR, cât și cu cele finanțate la nivel
comunitar prin Proiectele Pilot și Acțiunile Pregătitoare, JASPERS, SOCPL, URBACT, LIFE, REACT-EU și ELENA.
In ceea ce priveste masurile antifrauda, astfel cum reiese din acordul de parteneriat, „autoritățile de management vor continua respectarea tuturor obligațiilor de
raportare a neregulilor si fraudelor prin IMS, stabilite prin regulamentele europene şi vor aplica noile dispoziții legate de sesizarea EPPO pe domeniile de competență
ale acestuia”. Referitor la sesizarea EPPO, vor fi respectate prevederile OUG nr. 66/2011, modificat prin OUG nr. 97/2022, in contextul activitatilor de constatare a
neregulilor derulate de catre structurile de control.
În scopul promovării transparenţei, va fi avută în vedere utilizarea țintită a pactelor de integritate, in cadrul unor proiecte importante, cu luarea în calcul a
lecțiilor învățate din aplicarea în România a programului pilot al Comisiei Europene şi a prevederilor legislației
Foaia de parcurs pentru consolidarea capacitatii administrative PR SVO ia in considerare desfasurarea de cursuri de instruire privind antifrauda, conflicte de interese,
atat pentru angajatii AM si personal support, cat si pentru beneficiarii si partenerii relevanti. In plus, AM va promova codul de conduita propriu, incurajarea
semnalarii unor posibile situatii de frauda, prin sistemul whistle-blowing, dar va evalua permanent riscul apartiei fraudei in punctele sensibile ale activitatii proprii si
cea a beneficiarilor. Prioritatea AT isi propune sa finanteze acele actiuni care au ca scop asigurarea implementarii PR, actiuni care vizeaza pe de o parte activitatile
propriu-zise de promovare, diseminare, evaluare, contractare, impelmentare, evaluare de program, cat si cresterea capacitatii administrative a personalului propriu
al AM, personal support, solicitanti, beneficiari si alti parteneri relevanti.
Detaliile ce privesc consolidarea capacitatii administrative a ADR ca si AM, beneficiari si alti parteneri relevanti sunt incluse in Roadmap si cuprind: ținte,
termene de realizare, precum și resursele prevăzute pentru realizarea fiecărei măsuri propuse. Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul
DNSH, deoarece:
nu au un potențial impact negativ semnificativ asupra mediului prin natura lor
Persoanele angajate in cadrul Autoritatii de management, potentiali beneficiari
2.2.1.2. Indicatori
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (e) punctul (ii) din RDC
Categoria Unitate Obiectiv de Ținta

Fond ID Indicator
de de etapă (2029)
FEDR Mai puțin SV180 Locuri de munca echivalent norma intreaga Nr. 100,00 130,00
dezvoltate
FEDR Mai puțin SV181 Studii, analize, rapoarte, strategii elaborate Nr. 2,00 8,00
dezvoltate
FEDR Mai puțin SV182 Evenimente organizate pentru CM POR, CDR, putentiali beneficiari, beneficiari și pentru alți Nr. 30,00 50,00
dezvoltate parteneri relevanți
FEDR Mai puțin SV183 Persoane instruite referitor la POR 2021 -2027 ( personal AM, suport si beneficiari) Nr. 297,00 626,00
dezvoltate
.1.1.1. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de
intervenție Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (e) punctul (iv) din
RDC
Prioritate Fond Categoria de Cod Cuantum (EUR)

regiune
P8 FEDR Mai puțin dezvoltate 179. Informare și comunicare 1.070.220,00
P8 FEDR Mai puțin dezvoltate 180. Pregătire, implementare, monitorizare și control 33.507.780,00
P8 FEDR Mai puțin dezvoltate 181. Evaluare și studii, culegere de date 800.000,00
P8 FEDR Mai puțin dezvoltate 182. Consolidarea capacității autorităților din statele membre, beneficiarilor și partenerilor relevanți 296.000,00
P8 Total 35.674.000,00
Prioritate Fond Categoria de Cod Cuantum

regiune (EUR)
Prioritate Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)
P8 FEDR Mai puțin dezvoltate 03. Neutralitatea de gen 35.674.000,00
P8 Total 35.674.000,00
3. Planul de finanțare
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctele (i)-(iii), articolul 112 alineatele (1), (2) și (3) și articolele 14 și 26 din RDC
3.1. Transferuri și contribuții (1)
Referință: articolele 14, 26 și 27 din RDC
contribuția la InvestEU
Modificare de program asociată cu transfer către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte
transfer între FEDR, FSE+, Fondul de coeziune sau către un alt fond sau către alte fonduri
(1) Se aplică numai modificărilor de programe în conformitate cu articolele 14 și 26, cu excepția transferurilor complementare către FTJ în
conformitate cu articolul 27 din RDC. Transferurile nu afectează defalcarea pe ani a creditelor financiare la nivelul CFM pentru statul membru.
Tabelul 15A: Contribuții la InvestEU* (defalcare pe ani)
Contribuție din partea Contribuție la Defalcare pe

an
Componenta
Fond Categoria de 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
InvestEU
regiune
* Pentru fiecare nouă cerere de contribuție, se vor stabili, printr-o modificare de program, cuantumurile totale pentru fiecare an, per fond și per categorie de regiuni.
Tabelul 15B: Contribuții la InvestEU* (rezumat)
Fond Categoria de regiune Infrastructura sustenabilă (a) Inovare și digitalizare (b) IMM (c) Investiții sociale și competențe (d) Total (e)=(a)+(b)+(c)+(d)
Total
* Cuantumuri cumulate pentru toate contribuțiile efectuate prin modificări de program pe parcursul perioadei de programare. La fiecare nouă cerere de contribuție se vor
stabili, printr-o modificare de program, cuantumurile totale pentru fiecare an, pe fonduri și per categorie de regiuni.
Justificare, luând în considerare modul în care aceste cuantumuri contribuie la realizarea obiectivelor de politică selectate în cadrul programului în conformitate cu
articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul InvestEU
Tabelul 16A: Transferuri către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte (defalcare pe ani)
Transferuri de la Transferuri Defalcare pe

către an
Fond Categoria de Instrumentul 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
regiune
Tabelul 16B: Transferuri către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte* (rezumat)
Fond Categoria de Total
regiune
Total
* Cuantumuri cumulate pentru toate transferurile prin modificări de program pe parcursul perioadei de programare. La fiecare nouă cerere de transfer se vor stabili, printr-o
modificare de program, cuantumurile totale transferate pentru fiecare an, per fond și per categorie de regiuni.
Transferuri către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte – Justificare
Tabelul 17A: Transferuri între FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune sau către alt fond sau alte fonduri* (defalcare pe ani)
Transferuri de la Transferuri către Defalcare pe

an
Fond Categoria de regiune Fond Categoria de regiune 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
* Transfer către alte programe. Transferurile între FEDR și FSE+ se pot face numai în cadrul aceleiași categorii de regiuni.
Tabelul 17B: Transferuri între FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune sau către alt fond sau alte fonduri (rezumat)
FEDR FSE+
FC FEAMPA FAMI FSI IMFV Total
Mai dezvoltate De tranziție Mai puțin dezvoltate Mai dezvoltate De tranziție Mai puțin dezvoltate
Total
* Cuantumuri cumulate pentru toate transferurile prin modificări de program pe parcursul perioadei de programare. La fiecare nouă cerere de transfer se vor stabili, printr-o modificare de program, cuantumurile totale
transferate pentru fiecare an, per fond și per categorie de regiuni.
Transferuri între fonduri cu gestiune partajată, inclusiv între fonduri ale politicii de coeziune – Justificare
3.2. FTJ: alocare în program și transferuri (1)
3.3. Transferuri între categorii de regiuni, rezultate în urma evaluării la jumătatea perioadei
Tabelul 19A: Transferuri între categorii de regiuni rezultând din evaluarea la jumătatea perioadei în cadrul programului (defalcare pe ani)
Transferuri de la Transferuri către Defalcare pe an
Categoria de Categoria de 2025 2026 2027 Total

regiune* regiune*
* Se aplică doar pentru FEDR și FSE+
Tabelul 19B: Transferuri între categorii de regiuni rezultând din evaluarea la jumătatea perioadei, către alte programe (defalcare pe ani)
Transferuri de la Transferuri către Defalcare pe an
Categoria de Categoria de 2025 2026 2027 Total

regiune* regiune*
* Se aplică doar pentru FEDR și FSE+
3.4. Transferuri înapoi (1)

Tabelul 20A: Transferuri înapoi (defalcare pe ani)
Transferuri de la Transferuri către Defalcare pe

an
InvestEU sau alt instrument
Fond Categoria de regiune 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
al Uniunii
(1) Se aplică doar modificărilor de program pentru resursele transferate înapoi de la alte instrumente ale Uniunii, inclusiv elemente ale FAMI, FSI și IMFV, în cadrul gestiunii directe sau indirecte, sau din InvestEU.
Tabelul 20B: Transferuri înapoi* (rezumat)
D Cătr
e e
la
FEDR FSE+
InvestEU/Instrument Fondul de coeziune
Mai dezvoltate Tranziție Dezvoltat Mai dezvoltate Tranziție Dezvoltat
* Cuantumuri cumulate pentru toate transferurile prin modificări de program pe parcursul perioadei de programare. La fiecare nouă cerere de transfer se vor stabili, printr-o modificare de program, cuantumurile totale
transferate pentru fiecare an, per fond și per categorie de regiuni.
3.5. Credite financiare pe an

Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (i) din RDC și articolele 3, 4 și 7 din
Regulamentul FTJ Tabelul 10: Credite financiare pe an
2026 2027
Fond Categoria de regiune 2021 2022 2023 2024 2025 Credit financiar Credit financiar Total
Cuantumul de Cuantumul de
fără cuantumul de fără cuantumul de
flexibilitate flexibilitate
flexibilitate flexibilitate
FEDR* Mai puțin dezvoltate 0,00 131.216.579,00 139.199.336,00 183.403.857,00 191.985.321,00 85.664.968,00 85.664.968,00 90.354.838,00 90.354.838,00 997.844.705,00
Total FEDR 0,00 131.216.579,00 139.199.336,00 183.403.857,00 191.985.321,00 85.664.968,00 85.664.968,00 90.354.838,00 90.354.838,00 997.844.705,00
Total 0,00 131.216.579,00 139.199.336,00 183.403.857,00 191.985.321,00 85.664.968,00 85.664.968,00 90.354.838,00 90.354.838,00 997.844.705,00
* Cuantumuri după transferul complementar la FTJ.
3.6. Total credite financiare per fond și per cofinanțare națională
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (ii), articolul 22 alineatul (6) și articolul 36 din RDC
Pentru programele din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în cazul în care în acordul de parteneriat
s-a optat pentru asistență tehnică în temeiul articolului 36 alineatul (4) din RDC.
Tabelul 11: Total credite financiare per fond și per cofinanțare națională
Numărul Defalcarea contribuției Uniunii Defalcarea orientativă a contribuției

obiectivului de Baza de calcul naționale
Categoria de Contribuția Contribuția națională Rată de cofinanțare
politică Prioritate pentru sprijinul din Fond Total (e)=(a)+(b)
regiune* Uniunii (a)=(g)+ (b)=(c)+(d) (f)=(a)/(e)
/obiectivului partea Uniunii Mai puțin Cuantumul de
(h) Publice (c) Private (d)
specific FTJ sau cuantumul de flexibilitate (h)
asistență tehnică flexibilitate (g)
1 P1 Public FEDR Mai puțin dezvoltate 206.822.000,00 170.338.599,00 36.483.401,00 36.498.000,00 36.498.000,00 243.320.000,00 85,0000000000%
TA36(4) P8 Public FEDR Mai puțin dezvoltate 35.674.000,00 29.381.106,00 6.292.894,00 13.149.529,00 13.149.529,00 48.823.529,00 73,0672295319%
Total FEDR Mai puțin dezvoltate 997.844.705,00 821.824.899,00 176.019.806,00 211.141.225,00 211.141.225,00 1.208.985.930,00 82,5356755806%
Total general 997.844.705,00 821.824.899,00 176.019.806,00 211.141.225,00 211.141.225,00 1.208.985.930,00 82,5356755806%
* Pentru FEDR: mai puțin dezvoltate, de tranziție, mai dezvoltate și, după caz, alocare specială pentru regiuni ultraperiferice și regiuni nordice slab populate. Pentru FSE+: mai puțin dezvoltate, de tranziție, mai dezvoltate și, după caz, alocarea suplimentară pentru regiuni ultraperiferice. Pentru
Fondul de coeziune: nu se aplică. Pentru asistența tehnică, aplicarea categoriilor de regiuni depinde de selectarea unui fond.
** Indicați totalul resurselor FTJ, inclusiv sprijinul complementar transferat de la FEDR și FSE+. Tabelul nu include cuantumurile în conformitate cu articolul 7 din FTJ. În cazul asistenței tehnice finanțate din FTJ, resursele FTJ se împart în resursele aferente articolelor 3 și 4 din
Regulamentul FTJ. Pentru articolul 4 din Regulamentul FTJ nu există cuantum de flexibilitate.
4. Condiții favorizante
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (i) din RDC Tabelul 12: Condiții favorizante
Îndeplinire
Îndeplinire
Condiție a condiției
Fond Obiectiv Criterii a Trimitere la documentele relevante Justificare
favorizantă favorizant
specific criteriilor
e
1. Mecanisme Da Existența unor mecanisme de Da HG nr. Funcția de monitorizare este

eficace de monitorizare care acoperă toate 901/2015 OUG exercitată de ANAP în baza art. 2 și
monitorizare a contractele de achiziții publice art. 3 lit. e) din OUG nr. 13/2015,
pieței achizițiilor și procedurile de atribuire a nr. 13/2015 HG respectiv art. 3 alin. (1) lit. d), alin. (3)
publice acestora în cadrul fondurilor, în 634/2015 OUG lit. e) și f) din HG 634/2015, prin:
conformitate cu legislația - prelucrarea periodică a datelor
Uniunii în domeniul achizițiilor nr. 68/2019
și informațiilor cu privire la toate
publice. Această cerință include: http://anap.gov.ro/web/analize- procedurile de achiziții din SEAP
si- rapoarte-statistice/?
future=false
1. Modalități prin care să se - prelucrarea datelor privind
asigure compilarea de date utile deciziile CNSC și ale curților de
și fiabile cu privire la apel
procedurile pentru achizițiile
publice care depășesc pragurile - calcularea indicatorilor de
UE, în conformitate cu performanță relevanți și măsurabili
obligațiile de raportare în - pregătirea rapoartelor și
temeiul articolelor 83 și 84 din declarațiilor, în conformitate cu
Directiva 2014/24/UE și al obligațiile de raportare stabilite în
articolelor 99 și 100 din directive și legislația națională.
Directiva 2014/25/UE
Datele și informațiile monitorizate sunt
publicate periodic pe site-ul instituției
și vizează: dimensiunea și
caracteristicile pieței, intensitatea
concurenței, activitatea economică,
eficiența achizițiilor publice, posibile
situații de comportament
necorespunzător.
2. Modalități prin care să se Da art.232(1) Legea 98/2016 Toți indicatorii pot fi obținuți din SEAP.
asigure faptul că datele art. 252 (1) Legea nr 99/2016 a) Conform Legii nr. 98/2016 (art. 142,
acoperă cel puțin următoarele 145, 146) și Legii nr. 99/2016 (art. 151,
elemente: HG nr 394/2016, art. 170, 171, 172
155, 156), autoritățile contractante
(a) calitatea și intensitatea HG nr 395/2016 art. 167, 168, 169 (AC) au obligația de a publica un anunț
concurenței: numele b) Legea nr 98/2016, art. 221 (6),222^1 de atribuire, incluzând cel puțin
ofertantului câștigător, numărul elementele
ofertanților
Îndeplinire
Îndeplinir
Fond Obiectiv Criterii ea Trimitere la documentele relevante Justificare
e
inițiali și valoarea contractuală; Legea nr 99/2016, art. 239, 239^1 solicitate.
(b) informații cu privire la prețul OUG nr 114/2020 b) Conform legislației achizițiilor, AC
final după finalizarea are obligația de a include în anunțul de
procedurii și la participarea http://anap.gov.ro/web/wp- atribuire valoarea și celelalte
IMM-urilor ca ofertanți direcți, content/uploads/2020/07/ORDONANT modificări ale contractului.
în cazul în care sistemele A-de-URGENTA-nr.-114-
Au fost implementate
naționale furnizează astfel de 09.07.2020.pdf
următoarele măsuri:
informații. http://anap.gov.ro/web/wp-
-anunț de modificare a
content/uploads/2021/01/Notificare-
contractului, respectând formularul
extindere-anunt-de-modificare-
20
contract_FINAL_19Ian2021_de-
publicat-1.pdf -modificarea legislației (OUG nr.
114/2020) prin introducerea
obligației de a publica toate
Instrucțiunea nr 1/2021 modificările la contract
http://anap.gov.ro/web/wp- - dezvoltarea SEAP pentru a permite
content/uploads/2021/01/Instructiune- publicarea modificărilor
MO-final.pdf contractului, inclusiv o notificare în
acest sens
- instrucțiunea nr. 1/2021 privind
modificarea contractului
(Monitorul Oficial nr. 56/2021)
În ceea ce privește participarea IMM-
urilor ca ofertanți direcți, tipul de
entitate este selectat din SEAP: mediu,
mic, mare, aceste informații regăsindu-
se în profilul SEAP, DUAE și
declarația cu participanții la procedură.
3. Modalități prin care să se Da OUG nr. 13/2015 ANAP exercită funcția de monitorizare
asigure monitorizarea și HG 634/2015 conform art. 2 și art. 3 lit. e) din OUG
analizarea datelor de către nr. 13/2015, respectiv art. 3 alin. (1) lit.
autoritățile naționale OUG nr. 68/2019 d), alin. (3) lit. e) și f) din HG
competente în conformitate cu http://anap.gov.ro/web/analize-si- 634/2015.
articolul 83 alineatul (2) din rapoarte-statistice/?future=false
Directiva 2014/24/UE și cu
articolul 99 alineatul (2) din
Directiva 2014/25/UE.
Îndeplinire
Îndeplinire
e
4. Modalități de a pune la Da http://anap.gov.ro/web/analize- Rezultatele activității de

dispoziția publicului si- rapoarte-statistice/? monitorizare sun publicate și
rezultatele analizei, în future=false disponibile pe site-ul ANAP.
conformitate cu articolul 83
alineatul (3) din Directiva
2014/24/UE și cu articolul 99
alineatul (3) din Directiva
2014/25/UE.
5. Modalități prin care să se Da nu sunt Legislația națională conține
asigure că toate informațiile ce reglementări specifice care răspund
indică situații în care poate fi situațiilor de denaturare a concurenței:
suspectată o manipulare a - Legea nr. 98/2016: art. 167 alin. (1)
procedurilor de cerere de lit. d), alin. (6) și alin. (7)
oferte sunt comunicate
organismelor naționale - Legea nr. 99/2016: art. 180 alin. (1)
competente în conformitate cu lit. d), alin. (4)
Directiva 2014/24/UE și cu și alin. (5)
Consiliul Concurenței, instituție cu
Directiva 2014/25/UE.
atribuții specifice, transmite puncte de
vedere la solicitarea AC urmare a unei
suspiciuni de denaturare a
concurenței.
2. Instrumente și Da Autoritățile de management Da http://www.ajutordestat.ro/?pag=206 Referitor la conceptul de încadrare a
capacități pentru dispun de instrumente și întreprinderilor în categoria de
aplicarea eficace a capacități pentru a verifica întreprindere în dificultate, AM:
normelor privind respectarea normelor - verifică existența declarației
ajutoarele de stat privind ajutoarele de stat: pe propria răspundere a
1. în cazul întreprinderilor aflate reprezentantului întreprinderii
în dificultate și al beneficiare,
întreprinderilor vizate de o - aplică metodologia pentru
cerință de recuperare; Verificarea declarației pe propria
răspundere a reprezentantului
întreprinderii beneficiare (prezentată
în Anexa la Autoevaluarea națională
privind îndeplinirea condiției
favorizante privind ajutorul de stat);
analiza la nivelul întreprinderii se face
pe baza datelor conturilor anuale
Îndeplinire
Îndeplinire
e
complete încheiate pentru anul
anterior depunerii cererii de finanțare,
aprobate și depuse la autoritățile
fiscale.
Pentru întreprinderile supuse aplicării
unei decizii de recuperare Registrul
ajutoarelor de stat (RegAS) permite
verificarea ex-ante a eligibilității
beneficiarului de a primi ajutor de
stat- de minimis. Aplicația RegAS este
gestionată de Consiliul Concurenței în
colaborare cu Serviciul de
telecomunicații speciale.
2. prin acces la consultanță de Da OUG nr. 77/2014 Potrivit para. (2), art. 6 din OUG nr.
specialitate și orientări în https://mfinante.gov.ro/documents/3567 77/2014 Consiliul Concurenței
materie de ajutoare de stat, furnizează la nivel naţional asistență de
3/220775/OUG77_2014.pdf
furnizate de experți ai specialitate privind aplicarea legislației
organismelor locale sau ajutorului de stat furnizorilor și
naționale în domeniul beneficiarilor de ajutor de stat/de
ajutoarelor de stat. minimis pentru a asigura îndeplinirea
obligațiilor RO în acest domeniu în
calitatea sa de stat membru al UE,
inclusive în ceea ce privește elaborarea
de acte normative sau administrative
prin care se instituie măsuri de natura
ajutorului. În același timp AM au acces
prin Consiliul Concurenței la platforma
wiki.
3. Aplicarea și Da Existența unor mecanisme Da Ghidul pentru aplicarea Cartei A fost aprobat ”Ghidul pentru
implementarea eficace care asigură respectarea Drepturilor Fundamentale a UE în aplicarea Cartei Drepturilor
eficace a Cartei Cartei drepturilor fundamentale implementarea fondurilor europene Fundamentale a UE în implementarea
drepturilor a Uniunii Europene („Carta”) și nerambursabile fondurilor europene nerambursabile”,
fundamentale care includ: în consultare cu partenerii relevanți, ce
https://mfe.gov.ro/minister/perioade-
are ca obiectiv sprijinirea personalului
1. modalități prin care să se de- programare/perioada-2021-2027/
din cadrul Ministerului Investițiilor și
asigure că programele sprijinite
Proiectelor Europene, ministerelor de
de fonduri și implementarea lor
linie cu atribuții în gestionarea
respectă dispozițiile relevante
fondurilor europene, agențiilor și altor
ale Cartei;
autorități
Îndeplinire
Îndeplinire
e
publice în programare și în
implementare pentru perioada 2021-
2027, cât și a beneficiarilor care
solicită finanțare din fondurile
europene nerambursabile (FEN), în
aplicarea și implementarea eficace a
dispozițiilor Cartei.
Ghidul dă o mai bună înțelegere a
Cartei, explicând importanța și
caracterul obligatoriu al conformității
acesteia în implementarea FEN și
asigurând reflectarea prevederilor Cartei
corespunzător în pregătirea și
implementarea programelor prin
explicarea rolului și a sarcinilor
autorităților și facilitarea elaborării
procedurilor de verificare a
conformității cu dispozițiile Cartei, prin
furnizarea de instrumente simple și
directe de verificare incluzând o listă de
verificare utilizată în toate etapele
programării și implementării.
2. modalități de raportare către Da Ghidul pentru aplicarea Cartei Raportarea cazurilor de neconformitate
comitetul de monitorizare cu Drepturilor Fundamentale a UE a operațiunilor sprijinite din fonduri cu
privire la cazurile în care în implementarea fondurilor Carta si a plângerilor privind Carta se
operațiunile sprijinite de fonduri europene nerambursabile va realiza în conformitate cu dispozițiile
nu respectă Carta, precum și cu art. 40(1)(h), respectiv art. 69(7) din
https://mfe.gov.ro/minister/perioade-
privire la plângerile referitoare RDC, sub responsabilitatea autorității
de- programare/perioada-2021-2027/
la Cartă prezentate în de management, cel puțin o dată pe an
conformitate cu măsurile către CM, în cadrul documentelor
adoptate în temeiul articolului privind stadiul implementării
69 alineatul (7). programelor. Se vor furniza informații
referitoare la numărul și rezultatele
plângerilor, numărul și modalitățile de
soluționare a cazurilor detectate de
neconformitate, împreună cu măsurile
de remediere aplicate. De asemenea,
măsurile puse în aplicare la nivelul
autorității de
Îndeplinire
Îndeplinire
e
management pentru verificarea
conformității documentelor cu
dispozițiile Cartei vor fi raportate
în același capitol.
Se va acorda o atenție deosebită
componenței comitetelor de
monitorizare prin includerea
organismelor responsabile cu
promovarea incluziunii sociale, a
drepturilor fundamentale, a drepturilor
persoanelor cu dizabilități, a egalității
de gen și a nediscriminării.
4. Implementarea Da Existența unui cadru național Da HG234/2022 -atribuţiile, organizarea şi Autoritatea Națională pentru Protecția
și aplicarea care asigură aplicarea CDPD funcţionarea ANPDPD Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități
Convenției a ONU și care include: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDo (ANPDPD) a elaborat Strategia
Organizației națională privind drepturile persoanelor
1. obiective cu ținte măsurabile, cument/251762
Națiunilor Unite cu dizabilități 2022-2027, ce are ca
mecanisme de colectare a
privind drepturile L221/2010 -ratificarea CDPD obiectiv general asigurarea accesului
datelor și mecanisme de
persoanelor cu http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDoc fizic, informațional și comunicațional
monitorizare;
handicap (CDPD umentAfis/123949 al persoanelor cu dizabilități la
a ONU) în L448/2006 - protecția și promovarea produsele, serviciile și programele pe
conformitate cu drepturilor persoanelor cu handicap care societatea le pune la dispoziția
Decizia http://legislatie.just.ro/Public/Detalii membrilor săi.
2010/48/CE a Document/236311 Strategia continuă și dezvoltă demersul
Consiliului
HG490/2022 pentru aprobarea Strategiei de implementare a Convenției ONU
naționale privind drepturile pers. cu privind drepturile persoanelor cu
dizabilități 2022-2027 dizabilități în vederea asigurării
cadrului pentru exercitarea deplină și în
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDo condiții de egalitate a tuturor drepturilor
cument/254203 şi libertăţilor fundamentale ale omului
de către toate persoanele cu dizabilităţi.
Monitorizarea implementării Strategiei
va fi realizată de către ANPDPD pe
baza unei metodologii și a unor
instrumente de lucru.
Obiectivele și țintele măsurabile,
sistemul de colectare de date și
Îndeplinire
Îndeplinire
e
mecanismul de monitorizare devin
pachetul complet pentru asigurarea
implementării Strategiei naționale
2022- 2027.
2. modalități prin care să se Da L8/2016 - înființarea mecanismelor ANPDPD elaborează politicile,

asigure că politica, legislația și prevăzute de Convenţia privind strategiile şi standardele în domeniul
standardele în materie de drepturile persoanelor cu dizabilităţi dizabilităţii. La nivelul MIPE s-a
accesibilitate se reflectă în http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDoc elaborat Ghidul CDPD în pregătirea și
mod corespunzător în ument/175197 implementarea programelor și
pregătirea și implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă
Ghidul pentru reflectarea Convenției
programelor; alocată României și aprobat de Guvern
ONU privind drepturile persoanelor cu
prin Memorandum comun în data de
dizabilități în pregătirea și
10 august a.c. Ghidul sprijină
implementarea programelor și
implementarea și aplicarea
proiectelor cu finanțare nerambursabilă
prevederilor Convenției prin
alocată României în perioada 2021-
evidențierea rolurilor diferitelor
2027
autorități pentru asigurarea reflectării
(Ghidul CDPD) politicilor, legislației și standardelor în
https://mfe.gov.ro/minister/punctul- materie de accesibilitate în pregătirea
de- contact-pentru-implementarea- și implementarea AP și a Programelor.
conventiei-privind-drepturile- Documentul prezintă cadrul legal și
persoanelor-cu-dizabilitati/ instituțional aplicabil, principalele
dispoziții ale CDPD de care se va ține
cont în programare și implementare, dar
și mecanismele de asigurare și
verificare a respectării CFO4 și prevede
acțiuni de asigurare a capacității
administrative necesare.
Ghidul urmărește promovarea de
acțiuni privind accesibilitatea, adaptarea
rezonabilă, designul universal,
utilizarea noilor tehnologii de către
persoanele cu dizabilități, pentru a
facilita integrarea lor în societate.
3. modalități de raportare Da https://mfe.gov.ro/minister/punctul- Reprezentanții Punctului de contact
către comitetul de de- contact-pentru-implementarea- vor fi membri în CM-urile
monitorizare cu privire la conventiei-privind-drepturile- programelor.
cazurile în care Raportarea către CM a cazurilor de
Îndeplinire
Îndeplinire
Fond Obiectiv specific Criterii a Trimitere la documentele Justificare
criteriilor relevante
e
operațiunile sprijinite de fonduri persoanelor-cu-dizabilitati/ neconformitate conf. art. 40 din RDC
nu respectă CDPD a ONU, se va face cel puțin o dată pe an, prin
precum și cu privire la plângerile prezentarea de către PCPD a
referitoare la CDPD a ONU plângerilor și reclamațiilor primite pe
prezentate în conformitate cu site-urile internet constituite în baza art.
măsurile adoptate în temeiul 46 și 49 din RDC, precum și în urma
articolului 69 alineatul (7). conlucrării cu celelalte entități
relevante. PCPD ocupă o poziție cheie
în cadrul arhitecturii instituționale
pentru asigurarea faptului că politica,
legislația și standardele în materie de
accesibilitate sunt reflectate în mod
corespunzător în pregătirea și
implementarea programelor. Prin
colaborarea cu AM, ACP, AA,
ANPDPD, Consiliul de Monitorizare,
rețeaua punctelor de contact, CNCD,
Avocatul Poporului, în conf. cu
dispozițiile art. 69 alin.(7) din RDC,
reprezentanții PCPD vor putea prezenta
în cadrul reuniunilor CM
neconformitățile și sesizările
înregistrate la nivelul autorităților
naționale și/sau adresate de cetățeni
COM, sesizările soluționate și
propunerile de remediere înaintate spre
examinare. PCPD va urmări
implementarea măsurilor adoptate și va
comunica, după caz, COM remedierea
situațiilor semnalate.
1.1. Buna Nr. Strategia sau strategiile de Nr.
guvernanță a FEDR RSO1.1. specializare inteligentă trebuie să
strategiei fie sprijinită (sprijinite) de:
Dezvoltarea și
naționale sau sporirea 1. o analiză la zi a provocărilor
regionale de capacităților existente în ceea ce privește
specializare de cercetare și diseminarea inovării și
inteligentă inovare și digitalizarea;
Îndeplinir
Îndeplinir
Condiție ea
Fond Obiectiv specific Criter ea Trimitere la documentele relevante Justifica
favorizant condiției
ă favorizant criteriilor
ii re
e
adoptarea 2. existența unei instituții sau a Nr.
tehnologiilo unui organism
r avansate național/regional competent
RSO1.4. care să fie responsabil cu
Dezvoltarea managementul strategiei de
competențelo specializare inteligentă;
r pentru
specializare 3. instrumente de monitorizare Nr.
inteligentă, și evaluare pentru a măsura
tranziție performanțele în direcția
industrială și atingerii obiectivelor
antreprenoria strategiei;
t 4. existența unei cooperări Nr.
funcționale între părțile
interesate („procesul de
descoperire
antreprenorială”);
5. acțiuni necesare pentru Nr.
îmbunătățirea sistemelor de
cercetare și inovare naționale
sau regionale, după caz;
6. acțiuni de sprijinire a Nr.

tranziției
industriale, după caz;
7. măsuri de consolidare a Nr.
cooperării cu partenerii din
afara unui anumit stat membru
în domeniile prioritare
sprijinite de strategia de
specializare inteligentă.
2.1. Un cadru Nr. 1. Este adoptată o strategie Da HG nr. 1034/2020 în 27.11.2020. Strategia națională de renovare pe
de politică FED RSO2.1. națională pe termen lung termen lung (SRTL) cuprinde, în
SRTL poate fi consultat accesând
strategic pentru pentru sprijinirea renovării Capitolul IX Indicatori, o foaie de
R Promovarea următorul link:
sprijinirea eficienței parcului național de clădiri parcurs cu măsuri și indicatori de
renovărilor rezidențiale și nerezidențiale, https://www.mlpda.ro/uploads/ progres măsurabili, ce vizează întreg
energetice și
destinate să în conformitate cu cerințele articole/a parcul național de clădiri rezidențiale
reducerea
îmbunătățească Directivei (UE) 2010/31/UE a ttachments/60096d5354394459864321 și nerezidențiale, publice și private,
emisiilor de
eficiența Parlamentului European și a .p df cu valori țintă orientative pentru
gaze cu efect de
energetică a Consiliului, care: 2030, 2040 și 2050 care indică modul
seră
clădirilor în care
Îndeplinire
Îndeplinire
Fond Obiectiv specific Criterii a Trimitere la documentele Justificare
criteriilor relevante
e
rezidențiale și (a) implică obiective de etapă aceștia contribuie la atingerea
nerezidențiale orientative pentru 2030, 2040 obiectivului de eficiență energetică de
și 2050; 32,5%, stabilit de Uniunea Europeană
pentru 2030, prin Directiva
(b) oferă o descriere orientativă 2012/27/UE.
a resurselor financiare necesare
Capitolul X Implicații bugetare cuprinde
pentru a sprijini implementarea
resurselor financiare necesare pentru
strategiei;
implementarea strategiei si opțiunile de
(c) definește mecanisme implementare pentru promovarea
eficace pentru promovarea investițiilor în renovarea clădirilor (pct.
investițiilor în renovarea 1 – 4), cu recomandări privind
clădirilor. mecanismele financiare pentru
sprijinirea mobilizării investițiilor,
opțiuni instituționale propuse pentru
gestionarea și implementarea
mecanismelor financiare publice,
opțiuni și scheme de finanțare în
vederea renovării clădirilor pentru
fiecare segment de piață.
2. Măsuri de îmbunătățire a Nr.
eficienței energetice pentru a
realiza economiile de energie
necesare
2.2. Guvernanța Nr. Planul național integrat privind Nr.

sectorului FEDR RSO2.1. energia și clima este notificat
energetic Comisiei, în conformitate cu
Promovarea
eficienței articolul 3 din Regulamentul
(UE) 2018/1999 și în
energetice și
reducerea concordanță cu obiectivele pe
termen lung de reducere a
emisiilor de
gaze cu efect emisiilor de gaze cu efect de seră
în temeiul Acordului de la Paris,
de seră
care include:
1. toate elementele prevăzute în
modelul din anexa I la
Regulamentul (UE) 2018/1999;
2. o descriere a resurselor și Da Planul Național Integrat în Capitolul 5.3. (Prezentarea generală a
domeniul
Îndeplinir
Îndeplinir
Condiție ea
Fond Obiectiv Criteri ea Trimitere la documentele relevante Justificar
specific i criteriilor e
ă favorizant
e
mecanismelor financiare Energiei și Schimbărilor Climatice investițiilor necesare) din cadrul
preconizate pentru măsurile 2021-2030 Planului Național Integrat în
de promovare a energiei cu https://energie.gov.ro/wp- domeniul Energiei și Schimbărilor
emisii scăzute de carbon. content/uploads/2021/10/Anexa- Climatice 2021-2030 include o
HG- PNIESC.pdf descriere a resurselor și
mecanismelor financiare preconizate
în perioada 2021-2030
pentru măsurile de promovare a
energiei cu emisii scăzute de carbon.
2.7. Cadru de Da Pentru intervențiile prin care Da Cadru de acțiune prioritar (CAP) România a elaborat un Cadru de
acțiune sunt sprijinite măsurile de pentru Natura 2000 în România acțiune prioritar (CAP) pentru Natura
FED RSO2.7.
prioritară pentru R Intensificare conservare a naturii care au 2000 în conformitate cu articolul 8 din
http://www.mmediu.ro/app/webroot/
măsurile de legătură cu ariile Natura 2000 Directiva 92/43 / CEE. Acesta include
acțiunilor de upl oads/files/RO%20PAF.pdf
conservare protecție și care fac obiectul Directivei toate elementele cerute de formatul
necesare care 92/43/CEE a Consiliului: standard pentru cadrul de acțiune
conservare a
fac obiectul unei naturii, a prioritar pentru 2021-2027 convenit de
Existența unui cadru de acțiune
cofinanțări din Comisie și de statele membre.
biodiversități prioritară în conformitate cu
partea Uniunii i și a articolul 8 din Directiva Cadru de Acțiune Prioritar (CAP)
infrastructuri 92/43/CEE, care include toate pentru Natura 2000 conține o secțiune
i verzi, elementele prevăzute în E dedicată cu privire la identificarea
inclusiv în modelul de cadru de acțiune măsurilor prioritare și estimarea
zonele prioritară pentru perioada 2021- nevoilor de finanțare pentru perioada
urbane, 2027 convenit de Comisie și de 2021-2027
precum și statele membre, inclusiv
reducerea identificarea măsurilor
tuturor prioritare și o estimare a
formelor de nevoilor de finanțare.
poluare
3.1. Planificarea Da Se efectuează o cartografiere Da Planul Investițional 2021-2030 Planul Investițional 2021-2030 are un
globală a multimodală a caracter programatic pornind de la
FED RSO3.2. HG 1312 / 31.12.2021
transporturilor R Dezvoltarea infrastructurilor existente și a eficiența socio-economică și
la nivelul celor planificate până în http://support-mpgt.ro/ recalibrând obiectivele de investiții
și ameliorarea
corespunzător 2030, cu excepția celor de la programul- investitional-2021- printr-o analiză multi-criterială.
unei
nivel local, care: 2030/ Procesul a presupus identificarea
mobilități
naționale, https://www.adroltenia.ro/planul- scenariului de referință a proiectelor
1. Cuprinde o evaluare
de- dezvoltare-regionala-2021- finalizate și în desfășurare,
regionale și economică a investițiilor
locale 2027/ identificarea nevoilor globale și a
planificate, susținută de o
surselor de finanțare a propunerilor
sustenabile, analiză a cererii și de o
reziliente la pentru îmbunătățirea procesului de
modelare a traficului, care ar
implementare și o serie de măsuri
schimbările trebui să ia în considerare
climatice, orizontale.
impactul preconizat al
inteligente și deschiderii piețelor de servicii
Îndeplinir
Îndeplinir
Condiție ea
Fon Obiectiv Criteri ea Trimitere la documentele relevante Justificar
d specific i criteriilor e
ă favorizant
e
intermodale, feroviare.
Planurile de Dezvoltare Regională
inclusiv prezintă o imagine de ansamblu
îmbunătățirea asupra transporturilor la nivel
accesului la regional (transport rutier, feroviar,
TEN- T și a aeroportuar, naval), inclusiv aspecte
mobilității care țin de multimodalitate și
transfrontalier mobilitate urbană durabilă.
e
PDR includ obiectivele strategice
privind dezvoltarea transportului
rutier.
A fost stabilit un cadru unitar de
prioritizare a investițiilor care cuprinde:
Etapa 1 – prioritizarea drumurilor
județene și validarea acestei
prioritizări de către MTI.
Etapa 2 –aplicarea OUG 88/2020, ce
include 5 criterii obligatorii de
eligibilitate. Suplimentar, a fost aplicat
si un criteriu al dezvoltării echilibrate
la nivel intra-regional
2. Este în concordanță cu Da PNIESC 2021-2030 PNIESC a fost aprobat în 2021 și
elementele legate de include măsuri de decarbonizare a
Planul Național Integrat pentru Energie
transport din planul național transportului. Planul Investițional
și Schimbări Climatice
integrat privind energia și este complementar cu PNIESC și
clima. https://energy.ec.europa.eu/system/ include investițiile solicitate de
files/ acesta.
2020-04/ro_final_necp_main_ro_0.pdf
POR promovează o abordare integrată
a sistemului de transport rutier la nivel
regional contribuind la atingerea
obiectivelor PNIESC.
În conformitate cu obiectivele
PNIESC, acțiunile care vizează
dezvoltarea urbană contribuie la
promovarea mobilității alternative,
prin planificarea urbană, încurajarea
formelor de transport alternativ,
extinderea/amenajarea zonelor
pietonale
Îndeplinire
Îndeplinire
Fond Obiectiv Criterii a Trimitere la documentele Justificare
specific criteriilor relevante
e
si semi-pietonale partajate. Totodată, se
promovează creșterea gradului de
utilizare a transportului public, prin
optimizarea mijloacelor de transport
nepoluant si a infrastructurii necesare.
3. Include investițiile în Da Planul Investițional 2021-2030 Scenariile analizate de Planul

coridoarele rețelei centrale Investițional 2021-2030 stabilesc
HG 1312 / 31.12.2021
TEN- T, astfel cum sunt definite apartenența la TEN-T ca un prim
în Regulamentul MIE, în http://support-mpgt.ro/ criteriu pentru prioritizarea investițiilor
conformitate cu planurile de programul- investitional- (25% impact) așa cum este definit în
lucru pentru coridoarele 2021-2030/ Regulamentele. 1315/2013 și
respective ale rețelei centrale 1316/2013, urmat de eficiența
TEN-T. economică și impactul asupra mediului.
4. În ceea ce privește investițiile Da Master Planul General de Transport Metodologia aplicată pentru a asigura
din afara coridoarelor rețelei conectivitatea regională și locală la
centrale TEN-T, inclusiv în rețeaua TEN-T este descrisă în Planul
tronsoanele transfrontaliere, Planul Investițional 2021-2030 Investițional. Acesta introduce
garantează complementaritatea http://support-mpgt.ro/ conceptele de rețea primară (TEN-T
prin asigurarea unei conectivități programul- investitional- Core majoritatea și secțiuni cheie de
suficiente a rețelelor urbane, a 2021-2030/ TEN-T Comprehensive), secundară
regiunilor și a comunităților (TEN-T Comprehensive) și terțiară
locale la rețeaua centrală TEN-T (Drumuri locale) pentru definirea
și la nodurile acesteia. importanței naționale a legăturilor de
transport regionale și transfrontaliere.
La nivel central responsabilitatea
realizării rețelei primare și secundare
aparține Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii. Rețeaua secundară are
rolul de a asigura accesibilitatea
regională și urbană la rețeaua primară
într-un mod sigur eficient și asigurând o
protecție suficientă a mediului.
Investițiile din POT vor include și
centuri ocolitoare pentru a asigura
accesibilitatea principalelor orașe la
rețeaua primară precum și construcția de
secțiuni de pe rețeaua secundară cu rol
Îndeplinire
Îndeplinire
e
principal de a asigura conectivitatea
reședințelor de județ la rețeaua TEN-T
Core.
5. Asigură interoperabilitatea Da Planul Investițional 2021-2030 Toate obiectivele de investiții în

rețelei feroviare și, după caz, sectorul feroviar includ echiparea cu
http://support-mpgt.ro/
cuprinde un raport referitor la ERTMS 2. De asemenea, toate
programul- investitional-
implementarea ERTMS în proiectele finanțate în perioada actuală
2021-2030/
conformitate cu Regulamentul din POIM și CEF includ ERTMS 2.
de punere în aplicare (UE) Planul Național de Această abordare va continua și în
2017/6 al Comisiei. Redresare și Reziliență 2021-2027.
https://mfe.gov.ro/pnrr/ În plus România va implementa planul
de operaționalizare al ERTMS care
constituie și jalon în PNRR.
6. Promovează multimodalitatea, Da Master Planul General de Transport MPGT și PI acoperă toate modurile de
identificând nevoile de terminale transport (feroviar, rutier, naval, aerian
multimodale sau de transbordare și intermodal). MPGT a planificat o
în cadrul transportului de marfă Planul Investițional 2021-2030 rețea de terminale de marfă localizate
și de pasageri. http://support-mpgt.ro/ echilibrat la nivelul rețelei naționale
programul- investitional- pentru a asigura accesul
2021-2030/ nediscriminatoriu al operatorilor
logistici, integratorilor de servicii
feroviar/rutier și feroviar/naval, pornind
de la fluxurile existene de marfă la nivel
național.
Analiza consideră următoarele aspecte:
-conectivitatea
-distribuția geografică a punctelor
de intrare în România (porturi) și
centre urbane,
-rețeaua de drumuri și căi ferate
-fluxurile de mărfuri
Promovarea multimodalității este
promovată prin POR, precum și în
complementaritate cu alte programe
europene.
Îndeplinire
Îndeplinire
e
Investițiile în infrastructura județeană

rutieră sprijinite prin PR au rolul de a
asigura conectivitatea la nivel regional
și accesul la mobilitate, inclusiv pentru
zonele rurale, facilitând conectivitatea
cu alte moduri de transport regionale
(căi ferate, transport urban).
Prin PR și PNRR sunt propuse investiții
pentru promovarea multimodalității prin
încurajarea folosirii transportului public,
inclusiv îmbunătățirea modurilor active
de transport.
7. Include măsuri pertinente Da Planul Investițional 2021-2030 Obiectivul strategic este de a susține
pentru planificarea infrastructurii dezvoltarea unei rețele de infrastructură
care vizează promovarea de combustibili alternativi în România
combustibililor alternativi, în pentru toate modurile relevante de
2021-2030/
conformitate cu cadrele naționale transport, astfel încât metodele și
de politică relevante. Planul Național de tehnologiile alternative să poată fi
Redresare și Reziliență utilizate într-un mod nediscriminatoriu,
https://mfe.gov.ro/pnrr/ eficient economic cu impact minim
asupra mediului atât la nivel urban cât și
pe TEN-T .
Totodată, prin CEF au fost finanțate
operațiuni de dezvoltare a rețelei de
combustibili alternativi la nivelul TEN-
T Core.
Prin PNRR s-a asumat o țintă de 30.000
de stații de încărcare electrice până în
2026 la care MTI contribuie cu 3000.
Prin PI, MTI va finanța proiecte de
dezvoltare a rețelei de combustibili
alternativi pe TEN-T. Toate proiecte de
infrastructură rutieră finanțate prin PT
vor include în mod obligatoriu stații de
combustibili alternativi.
PR prevede infrastructuri pentru
Îndeplinire
Îndeplinire
e
combustibili alternativi (puncte de
realimentare/reîncărcare) amplasate în
municipii/orașe, în funcție de specificul
fiecărui PR, care vor susține transportul
public urban și transportul public între
localități. PR au ca scop mobilitatea
sustenabilă, cu investiții în mijloace de
transport ecologice.
8. Prezintă rezultatele evaluării Da Planul Investițional 2021-2030 În 2016 a fost elaborată strategia
riscurilor în materie de siguranță referitoare la siguranța rutieră ce a
rutieră în conformitate cu încorporat analiza de riscuri și acțiunile
strategiile naționale existente necesare pentru creșterea siguranței
2021-2030/
privind siguranța rutieră, însoțite rutiere.
de o cartografiere a drumurilor și Planul Național de
Această strategie este necesar să fie
a secțiunilor de drum afectate, Redresare și Reziliență
actualizată în special pentru a
stabilind o ordine de prioritate a https://mfe.gov.ro/pnrr/ armoniza scopul și obiectivele
investițiilor corespunzătoare. strategice de la nivel național cu cele
de la nivel european în cadrul viziunii
„zero”.
În PNRR există un jalon legat de cerința
de a actualiza strategia de siguranță
rutieră pentru perioada 2021-2030. Un
prim draft al strategiei a fost elaborat și
comunicat CE, care a transmis
observații asupra documentului. Aceste
observații au fost incluse în textul
Strategiei.
Printre elementele specifice care vor fi
pregătite și implementate ca rezultat al
adoptării Strategiei de siguranță rutieră
se regăsesc elemente soft si elemente
hard de intervenție asupra infrastructurii
propriu zise. Investițiile planificate
pentru dezvoltarea transportului rutier
la nivel regional vor fi implementate în
conformitate cu SNSR 2022-2030
(aprobată prin HG nr.682/2022).
Prin PR vor fi implementate proiecte
Îndeplinire
Îndeplinire
e
orizontale privind siguranța rutieră,
incluse în proiectele propuse.
9. Furnizează informații privind Da Planul Investițional 2021-2030 PI 2021-2030 conține un capitol privind
resursele de finanțare strategia finanțării. Acest capitol
corespunzătoare investițiilor analizează totalul finanțării disponibile
planificate și necesare pentru pentru sector din toate sursele, inclusiv
2021-2030/
acoperirea costurilor de condiții specifice, incluzând fonduri
exploatare și de întreținere a europene structurale și de coeziune,
infrastructurilor existente și a MRR, bugetul de stat, împrumuturi
celor planificate. externe și alte surse.
A fost propusă o prioritizare clară a
proiectelor care vor fi implementate în
limitele fondurilor disponibile precum și
scenariile de finanțare aferente.
Prin aprobarea guvernamentală a
alocărilor și cofinanțării de la bugetul de
stat a fost stabilit angajamentul
României pentru următorii 10 ani.
Asigurarea fondurilor necesare va fi
realizată la nivelul MF.
În conformitate cu prevederile CPR, art.
73 (2) litera d, autoritatea de
management se asigură și verifică dacă
un beneficiar de finanțare dispune de
resursele și mecanismele financiare
necesare pentru a acoperi costurile de
funcționare și întreținere aferente
operațiunilor care includ investiții în
infrastructură. Astfel, pentru toate
infrastructurile rutiere finanțate prin
programele regionale se asigură, prin
acest mecanism, sustenabilitatea
financiară a investițiilor planificate.
4.3. Un cadru de Nr. Existența unui cadru de politică Nr. N/A N/A
politică strategic FEDR RSO4.2. strategic la nivel național sau
pentru sistemul regional pentru sistemul de
de
Îndeplinir
Îndeplinir
Condiție ea
Fon Obiectiv Criteri ea Trimitere la documentele relevante Justificar
d specific i criteriilor e
ă favorizant
e
educație și Îmbunătățire educație și formare, care include:
formare, la a accesului la 1. sisteme de anticipare și de
toate nivelurile servicii și formulare de previziuni în
favorabile materie de competențe, bazate
incluziunii și pe date concrete;
de calitate în
educație, 2. mecanisme și servicii de Nr. N/A N/A
formare și monitorizare a parcursului
învățare pe profesional al absolvenților, în
tot parcursul vederea furnizării de orientări
vieții prin eficace și de calitate
dezvoltarea cursanților de toate vârstele;
infrastructurii
accesibile, 3. măsuri care să garanteze Nr. N/A N/A
inclusiv prin accesul egal, participarea și
promovarea absolvirea unor programe de
rezilienței educație și formare de calitate,
pentru la prețuri accesibile, relevante,
educația și nesegregate și favorabile
formarea la incluziunii și dobândirea de
distanță și competențe-cheie la toate
online nivelurile, inclusiv în
învățământul superior;
4. un mecanism de coordonare Nr. N/A N/A

care să acopere toate
nivelurile sistemului de
educație și formare, inclusiv
învățământul superior și o
împărțire clară a
responsabilităților între
organismele naționale și/sau
regionale relevante;
5. modalități de monitorizare, Da ”România Educată – Viziune și Există două niveluri de intervenție
evaluare și revizuire a strategie 2018-2030” pentru monitorizarea, evaluarea și
cadrului de politică strategic; revizuirea cadrului strategic de politică:
Mecanism de monitorizare a
Strategiei România Educată; - nivelul interinstituţional, reprezentat
de Comitetul interministerial de
https://www.edu.ro/
monitorizare a implementării
proiecte_legi_educat
Proiectului
ie_2022_consultare_publica.
Îndeplinire
Îndeplinire
e
România Educată;
ROF ME, aprobat prin Ordinul de
ministru nr. 3188/21/02/2022 - nivelul instituțional, stabilit prin
înființarea unei Direcții de Monitorizare
https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8
și Evaluare dedicate, în cadrul
%99iere/Minister/2022/Transparenta/R
Ministerului Educației (Direcția de
OF_ME_2022.pdf
Monitorizare și Evaluare pentru
Implementarea Proiectului România
Educată). Printre atribuțiile stabilite
pentru această Direcție se numără și:
monitorizarea și evaluarea periodică a
stadiului îndeplinirii obiectivelor
România Educată, elaborarea analizei
de impact, rapoarte de monitorizare și
evaluare etc.
Conform ROF ME, Ministerul Educației
are și o altă structură cu atribuții de
monitorizare a politicilor publice în
domeniul educației și anume Unitatea
de Politici Publice. Astfel, în funcție de
responsabilitățile acestor structuri, se
asigură monitorizarea reformelor și
politicilor educaționale publice, inclusiv
îndeplinirea indicatorilor/rezultatelor
obținute prin implementarea Proiectului
România Educată, NRRP și PEO.
6. măsuri care să vizeze adulții Nr. N/A N/A
cu un nivel scăzut de calificare
și competențe și persoanele
provenind din medii
socioeconomice defavorizate,
precum și parcursuri de
perfecționare profesională;
7. măsuri de sprijinire a Nr. N/A N/A

cadrelor didactice, a
formatorilor și a personalului
universitar în ceea ce privește
metode de învățare adecvate,
evaluarea și validarea
Îndeplinire
Îndeplinire
e
competențelor-
cheie;
8. măsuri care să promoveze Da https://www.anpcdefp.ro/erasmusplus În cadrul programului Erasmus+, din
mobilitatea cursanților și a 2014 au fost finanțate 3.285 proiecte
personalului și colaborarea transnaționale de mobilitate a învățării
transnațională a prestatorilor pentru 127.000 de persoane (elevi,
de servicii de educație și studenți, tineri, profesori, formatori,
formare, inclusiv prin lucrători de tineret, personal
recunoașterea rezultatelor administrativ) și au fost semnate 885 de
studiilor și a calificărilor. proiecte de parteneriat pentru cooperare
transnațională, care implică 3.031 de
entități și permițând un număr
suplimentar. 21.240 mobilități de
efectuat.
Pentru perioada 2021-2027, se
estimează o creștere progresivă a
partcipanților la mobilități
transnaționale. ANPCDEFP
preomovează noile reguli Erasmus
2021-2027 printr-o retea proprie de
50 Ambasadori Erasmus +.
De asemenea, va continua procesul de
compatibilizare europeană în domeniul
recunoașterii calificărilor profesionale
și armonizarea continuă a legislației
interne cu reglementările europene și
internaționale.
Prin MO nr. 5146/2019 a fost
reglementată aplicarea generală a
Sistemului European de Credite
Transferabile ECTS. De asemenea, a
fost reglementat și implementat
serviciul online de recunoaștere a
diplomelor obținute în străinătate și de
certificare a documentelor de studii
universitare obținute în RO.
4. Autorități responsabile de program
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (k) și articolele 71 și 84
din RDC Tabelul 13: Autoritățile responsabile cu programele
Autorități responsabile de program Numele instituției Persoana de contact Poziție E-mail
Autoritatea de management Agentia pentru Dezvoltare Catalin-Stefan Director General catalin.catana@adroltenia.ro

Regionala Sud-Vest Oltenia Catana/ Interimar/Director Politici
Marilena Alecu Regionale si Comunicare
Autoritatea de audit Autoritatea de Audit - Organism Florina Munteanu Director, Directia pentru auditul florina.munteanu@rcc.ro
independent de pe langa Curtea POR
de Conturi a Romaniei
Organismul care primește plăți din partea Comisiei Ministerul finantelor prin Autoritatea Lucia Craciun / Director General / Director lucia.craciun@mfinante.gov.ro
de Certificare si Plata Consuela General Adjunct
Toader
Funcția Contabilitate în cazul în care această Ministerul finantelor prin Autoritatea Lucia Craciun / Director General / Director lucia.craciun@mfinante.gov.ro
funcție este acordată unui alt organism decât de Certificare si Plata Consuela General Adjunct
autoritatea de management Toader
Repartizarea cuantumurilor rambursate pentru asistență tehnică în temeiul articolului 36 alineatul (5) din RDC, în cazul în care sunt identificate
mai multe organisme care să primească plăți din partea Comisiei
Referință: articolul 22 alineatul (3) din RDC

Tabelul 13A: Proporția din procentajele prevăzute la articolul 36 alineatul (5) litera (b) din RDC care ar urma să fie rambursată organismelor care primesc
plăți din partea Comisiei în cazul asistenței tehnice în temeiul articolului 36 alineatul (5) din RDC (în puncte procentuale)
6. Parteneriat
Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (h) din RDC
ADR SVO, în calitate de AM, va asigura vizibilitatea PR SVO 2021-2027 şi a tuturor operațiunilor
sprijinite prin acesta, cu o atenție deosebită pentru operațiunile de importanță strategică.
Obiectivele generale de comunicare:
·promovarea rolului și contribuției PR SV Oltenia 2021-2027 la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor
·asigurarea transparenței si diseminarea informațiilor în ceea ce privește obiectivele programului,
oportunitățile de finanțare dar și rezultatele;
·sprijinirea potențialilor beneficiari si beneficiarilor cu informații utile în elaborarea și implementarea proiectelor.
Obiective specifice:
·creșterea notorietății PR SV Oltenia 2021-2027 și a ADR SV Oltenia ca AM;
·informarea categoriilor de public țintă si a publicului larg, cu privire la apelurile de proiecte, stadiul
implementării programului, s.a;
·explicarea mecanismului de acordare a finanțărilor și de implementare a contractelor pentru potențiali
beneficiari si beneficiari
·informarea publicului asupra beneficiilor aduse de implementarea programului;
·funcționarea Biroului de informare si asistentă tehnică
Grupul țintă căruia i se adresează măsurile de comunicare este reprezentat de potențialii beneficiari și beneficiari, mass-
media, publicul larg, publicul intern (ADR, CDR, CM), parteneri regionali și naționali interesați, instituții naționale și europene
relevante.
Principalele canale și mijloace de comunicare utilizate vor fi mass-media tradițională și media online, pagina web dedicată,
conturi dedicate pe platformele social media, evenimente pentru presă și campanii media (tv, radio, ziare, outdoor, online
etc.), materiale de promovare, etc.
Mesajul general care va fi transmis este „Oltenia se dezvoltă prin Regio Sud-Vest 2021-2027”. Mesajele vor fi adaptate
publicului țintă și obiectivului de comunicare al fiecărei activități si vor face referire la: transparența gestionării fondurilor,
sprijinul acordat beneficiarilor, beneficiile aduse comunităților locale, rolul AM etc.
Activitățile propuse vor respecta toate prevederile Regulamentului 1060/2021:
· organizarea de evenimente;
· dezvoltarea și actualizarea paginii web;
· campanii de presă si on line
· training-uri în domeniul comunicării;
· promovarea operațiunii de importanță strategică;
· elaborarea manualului de branding și a MIV;
· activități desfășurate la Biroul de informare si asistenta tehnica
Va fi realizată pagina web (site) aferentă programului, care va fi conectată la portalul unic național si va conține informații ref
la: obiective și priorități, lista de operațiuni, alocări și alte informații prevăzute în Art. 49 RDC.
Va fi acordată o importanță deosebită promovării operațiunii de importanță strategică „Investiții în clădirile publice în
vederea asigurării/ creșterii eficienței energetice și măsuri pentru utilizarea unor surse regenerabile de energie”(prevăzută în
RDC, Art. 46-50). Un procent de aproximativ 5% din bugetul comunicării va fi alocat susținerii măsurilor dedicate operațiunii
de importanță strategică, precum: · organizarea a cel puțin unui eveniment de lansare cu implicarea Comisiei;
· campanii online dedicate proiectelor, în parteneriat cu beneficiarii;
· secțiune distinctă în cadrul site-ului dedicat.
Toate activitățile de comunicare vor avea ca principal scop evidențierea contribuției financiare la realizarea obiectivelor PR și
a impactului la nivelul comunităților, prin numărul mare de beneficiari direcți ai investițiilor, caracterul inovativ, dar și
promovarea, ca exemple de bună practică, a investițiilor în surse regenerabile de energie, investiții reprezentative ale
programului, care îi transpun obiectivele.
Principalii indicatorii utilizați pentru monitorizarea și evaluarea comunicării intervențiilor dedicate PR SV Oltenia 2021-2027
sunt:
·nr. evenimente organizate - min. 50 de evenimente;
·nr. vizitatori ai paginii web - min. 80.000;
·nr. materiale de informare - min. 30 de materiale;
·nr. campanii de promovare - min. 2 campanii/ an.
A fost desemnat un responsabil cu comunicarea programului, care va lucra în strânsă legătură cu coordonatorul național, cu
rețeaua INFORM-EU și rețeaua națională de comunicare, pentru dezvoltarea de abordări comune și integrate.
Bugetul previzionat pentru perioada 2021-2029 este de 1.070.200 euro (FEDR), o detaliere urmând a fi
prezentată în Planul de Comunicare pentru PR.
Procesul de comunicare va fi monitorizat/evaluat prin evaluări periodice (interne) și prin 2 studii sociologice (2023 și 2028),
prin intermediul cărora vor fi monitorizați indicatori de impact, precum notorietatea PR SV Oltenia în rândul publicului țintă
din regiune. Rezultatele acestor evaluări vor conduce la optimizarea măsurilor de informare și vizibilitate.
Planul de comunicare pentru PR SV Oltenia 2021-2027 va detalia măsurile, acțiunile, mesajele, bugetul și indicatorii care vor
contribui la realizarea obiectivelor generale și specifice de comunicare. Va fi finalizat în luna sept. 2022.
Va fi elaborat un Manual de identitate vizuală, care va integra elementele vizuale obligatorii pentru toate materialele de
comunicare și care va fi armonizat cu prevederile naționale și europene.
8. Utilizarea costurilor unitare, a sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a finanțărilor nelegate de costuri
Referință: articolele 94 și 95 din RDC
Tabelul 14: Utilizarea costurilor unitare, a sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a finanțărilor nelegate de costuri
Se intenționează utilizarea articolelor 94 și 95 din RDC Da Nr.
De la adoptare, programul va face uz de rambursarea contribuției Uniunii pe baza costurilor unitare, a sumelor
forfetare și a ratelor forfetare în cadrul priorităților, în conformitate cu articolul 94 din RDC
De la adoptare, programul va face uz de rambursarea contribuției Uniunii pe baza finanțărilor nelegate de costuri,
în conformitate cu articolul 95 din RDC
Apendicele 1: Contribuția Uniunii pe baza costurilor unitare, a sumelor forfetare sau a ratelor forfetare
A. Rezumatul principalelor elemente
Tipul (tipurile) de operațiune vizată Indicatorul care determină Tip de OCS

Proporția estimată (vizate) rambursarea (baremul Cuantumul (în EUR)
Unitatea de măsură a
din alocarea financiară standard pentru sau procentul (în
Prioritate Fond Obiectiv specific Categoria de regiune indicatorului care determină
totală în cadrul priorității, costurile unitare, cazul ratelor
rambursarea
căreia i se Cod(1) Descriere Cod(2) Descriere sumele forfetare forfetare) OCS
va aplica OCS, în % sau ratele
forfetare)
(1) Acesta se referă la codul pentru dimensiunea privind domeniul de intervenție din tabelul 1 al anexei I la RDC și al anexei IV la Regulamentul FEAMPA.
(2) Acesta se referă la codul unui indicator comun, dacă este cazul.
Apendicele 1: Contribuția Uniunii pe baza costurilor unitare, a sumelor forfetare sau a ratelor forfetare
B. Detalii pe tip de operațiune
C. Calculul baremului standard pentru costurile unitare, sumele forfetare sau ratele forfetare
1. Sursa datelor utilizate la calculul baremului standard pentru costurile unitare, sumele forfetare sau ratele forfetare (cine a produs, colectat și
înregistrat datele; unde sunt stocate datele; datele-limită; validare etc.)
2. Vă rugăm să precizați motivele pentru care metoda propusă și calculul aferent în temeiul articolului 94 alineatul (2) din RDC sunt relevante pentru tipul
de operațiune.
3. Precizați cum au fost efectuate calculele, inclusiv, în special, ipotezele formulate în ceea ce privește calitatea sau cantitățile. După caz, trebuie
utilizate date statistice și criterii de referință și, dacă se solicită acest lucru, acestea trebuie furnizate într-un format utilizabil de către Comisie.
4. Vă rugăm să explicați cum v-ați asigurat că doar cheltuielile eligibile au fost incluse în calculul baremului standard pentru costul unitar, suma
forfetară sau rata forfetară.
5. Evaluarea de către autoritatea sau autoritățile de audit a metodologiei de calcul și a cuantumurilor, precum și a măsurilor de asigurare a verificării,
calității, colectării și stocării datelor.
Apendicele 2: Contribuția Uniunii bazată pe finanțări nelegate de costuri
A. Rezumatul principalelor elemente
Tipul (tipurile) de operațiune Unitatea de măsură

Condițiile care trebuie Indicator
vizat (vizate) pentru condițiile care Tipul de metodă de rambursare
Cuantumul acoperit de îndeplinite/rezultatele
Categoria de trebuie preconizat care este utilizat
Prioritate Fond Obiectiv specific finanțarea nelegată de care trebuie obținute ce
regiune îndeplinite/rezultatele pentru rambursarea
costuri determină rambursarea de
Cod (1) Descriere Cod (2) Descriere care trebuie obținute ce beneficiarului (beneficiarilor)
către Comisie
determină rambursarea de
către Comisie
(1) Acesta se referă la codul pentru dimensiunea privind domeniul de intervenție din tabelul 1 al anexei I la RDC și al anexei IV la Regulamentul FEAMPA.
(2) Acesta se referă la codul unui indicator comun, dacă este cazul.
B. Detalii pe tip de operațiune
Apendicele 3: Lista operațiunilor de importanță strategică planificate însoțită de un calendar articolul 22 alineatul (3) din RDC
Nu exista operatiuni de importanta strategica la nivelul POR SV Oltenia

DOCUMENTE
Titlul documentului Tipul documentului Data Referință locală Referința Comisiei Fișiere Data trimiterii Trimis de către
documentului
Aviz mediu POR Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Aviz mediu POR SV Oltenia 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
SV Oltenia suplimentare
Complementaritati Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Complementaritati 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina

suplimentare
Declarație SEA_ROl Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Declarație SEA_ROl 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
suplimentare
DNSH PR SVO Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 DNSH PR SVO 2021-2027 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
2021- 2027 suplimentare
DNSH Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 DNSH Template_Screening of Types of Actions PR SV 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
Template_Screening of suplimentare Oltenia
Types of Actions PR
SV Oltenia
Formular de Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Formular de Identificare Financiara 2021 2027 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
Identificare Financiara suplimentare
2021 2027
Glosar de termeni pentru Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Glosar de termeni pentru PR SV Oltenia 2021-2027 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
PR SV Oltenia 2021- suplimentare
2027
Interventii si alocari Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Interventii si alocari in domeniul transportului 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
in domeniul suplimentare
transportului
Lectii învatate PR_SVO Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Lectii învatate PR_SVO 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
suplimentare
PR SVO_Cadrul de Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 PR SVO_Cadrul de performanță_final 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
performanță_final suplimentare
Raport privind Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Raport privind rezultatele DP_ROl 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
rezultatele DP_ROl suplimentare
Rezumat non-tehnic Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Rezumat non-tehnic RM_PR SVO 21-27_rev 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
RM_PR SVO 21- suplimentare
27_rev
RM SEA POR_SV Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 RM SEA POR_SV Oltenia_noiembrie_2021 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
Oltenia_noiembrie_2021 suplimentare
Self-assesment Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Self-assesment Carta FINAL 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
Carta FINAL suplimentare
Self-assessment Informații 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Self-assessment UNCRPD final 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
UNCRPD final suplimentare
Programme snapshot Instantaneu de 06.10.2022 Ares(2022)6917415 Programme snapshot 2021RO16RFPR006 1.2 - Machine 06.10.2022 CIOCANEL, Florentina
2021RO16RFPR006 stare a datelor Translated
1.2 înainte de
Titlul documentului Tipul documentului Data Referință locală Referința Comisiei Fișiere Data trimiterii Trimis de către
documentului
trimitere Programme_snapshot_2021RO16RFPR006_1.2_en.pdf
Programme_snapshot_2021RO16RFPR006_1.2_ro.pdf

PR Sud Vest

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PR Sud Vest

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SFC2021 Program sprijinit din FEDR (Investiții pentru ocuparea forței de muncă

și creștere economică), FSE+, Fondul de coeziune și FEPAM – articolul 21

1. Strategia programului: principale provocări și măsuri de politică adoptate...............................................9

Indicarea teritoriilor specifice vizate, inclusiv utilizarea planificată a instrumentelor teritoriale

OSR 1 - Creşterea capacităţii de CDI si a competitivitatii întreprinderilor

OSR 6 - Dezvoltarea integrata si valorificarea patrimoniului cultural si turistic

Abordarea urbana la nivelul PR SV Oltenia

Prin urmare, prin PR SVO se va avea in vedere:

1. Infrastructuri de cercetare, inovare si transfer tehnologic in colaborare cu IMM-urile

2. Stimularea cererii intreprinderilor pentru inovare

2. Transfer tehnologic si inovare

Obiectiv Categoria Obiectiv de

Obiectiv Categoria Unitate Valoarea Anul de

Obiecti Categoria Cuantu

P1 RSO1.1 Total 51.546.000,00

Tabelul 5: Dimensiunea 2 – Formă de finanțare

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)

P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin dezvoltate 01. Grant 51.546.000,00

P1 RSO1.1 Total 51.546.000,00

Tabelul 6: Dimensiunea 3 – Mecanism teritorial de punere în practică și abordare teritorială

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)

P1 RSO1.1 Total 51.546.000,00

Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)

P1 RSO1.1 FEDR Mai puțin dezvoltate 03. Neutralitatea de gen 51.546.000,00

P1 RSO1.1 Total 51.546.000,00

B.Intreprinderi mici si mijlocii:

Obiectiv Categoria Unitate Valoarea Anul de Ținta

Obiecti Categoria Cuantu

P1 RSO1.3 Total 154.026.000,00

Tabelul 5: Dimensiunea 2 – Formă de finanțare

Prioritate Obiectiv Fond Categoria de Cod Cuantum (EUR)

Tabelul 6: Dimensiunea 3 – Mecanism teritorial de punere în practică și abordare teritorială

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)

P1 RSO1.3 Total 154.026.000,00

Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)

P1 RSO1.3 FEDR Mai puțin dezvoltate 03. Neutralitatea de gen 154.026.000,00

P1 RSO1.3 Total 154.026.000,00

Principalele grupuri țintă:

Obiectiv Categoria Obiectiv de Ținta

Obiectiv Categoria Unitate Valoarea Anul de Ținta

Obiectiv Categoria Cuantum

P1 RSO1.4 Total 1.250.000,00

Tabelul 5: Dimensiunea 2 – Formă de finanțare

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)

P1 RSO1.4 FEDR Mai puțin dezvoltate 01. Grant 1.250.000,00

P1 RSO1.4 Total 1.250.000,00

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)

P1 RSO1.4 Total 1.250.000,00

Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)

P1 RSO1.4 FEDR Mai puțin dezvoltate 03. Neutralitatea de gen 1.250.000,00

P1 RSO1.4 Total 1.250.000,00

2.1.1. Prioritate: P2. Digitalizare in beneficiul cetatenilor si al firmelor

Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii)

Referință: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (viii)

P2 RSO1.2 Total 29.314.065,00

Tabelul 5: Dimensiunea 2 – Formă de finanțare

Prioritate Obiectiv specific Fond Categoria de regiune Cod Cuantum (EUR)