Evaluarea AP

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Biroul Evaluare Programe din cadrul Direcției Generale

Programare și Coordonare Sistem
Implementarea Planului de Evaluare a Acordului de

Parteneriat – faza 2
Lot 1: Evaluarea contribuției la coeziunea economică,
socială și teritorială – Tema A
Primul Raport de Evaluare

Contract de prestări servicii nr. 83996/26.08.2021
26 aprilie 2022
1. Livrabilul este aprobat de:

2. Teodora Preoteasa, Director General
3.
4. Livrabilul este avizat de:
5. Florentina Ciocănel, Director General Adjunct
6. Angelica Vlădescu, Șef serviciu
7. Claudia Măgdălina, Șef birou
8. Delia Crăciun, consilier superior – Manager de
evaluare
9.
10.
Proiect finanțat din FEDR prin POAT 2014-2020

Fișa documentului
Data
versiunii 26.04.2022
inițiale
Versiunea Data Sumarul modificărilor
Date
versiunii
modificate
Acest raport a fost elaborat în baza unei evaluări independente efectuate de Ernst & Young S.R.L. și
Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS). Opiniile
exprimate în raport sunt cele ale echipei de evaluare și nu reprezintă neapărat punctul de vedere al
Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Autorii raportului de evaluare sunt:
• Vasilica Ciucă (lider de echipă, expert cheie)
• Speranța Pîrciog (expert cheie dezvoltare teritorială)
• Eva Militaru (expert cheie econometrie/modelare matematică)
• Ana-Maria Zamfir (expert non-cheie pentru evaluarea de politici și programe)
• Cristina Mocanu (expert non-cheie pentru evaluarea de politici și programe)
• Michele Giove (expert non-cheie pentru evaluarea de politici și programe)
• Sofia Stoican (expert non-cheie pentru evaluarea de politici și programe)
• Maria Banu (expert non-cheie pentru evaluarea de politici și programe)
• Valentin Alexe (expert non-cheie pentru evaluarea de politici și programe)
• Maria Denisa Vasilescu (expert non-cheie în modelare econometrică)
• Adriana Davidescu (expert non-cheie în modelare econometrică)
• Monica Maer-Matei (expert non-cheie în modelare econometrică)
• Larisa Stănilă (expert non-cheie în macroeconomie)
• Amalia Cristescu (expert non-cheie în macroeconomie)
• Cristina Lincaru (expert non-cheie în dezvoltare teritorială)
1
Proiect finațat din FEDR prin POAT 2014-2020
Cuprins
Abrevieri ................................................................................................................................................. 4
1 Introducere ...................................................................................................................................... 6
1.1 Scopul Raportului de Evaluare ............................................................................................... 7
Rezultate preconizate selectate .............................................................................. 9
Arhitectura programelor ......................................................................................... 10
1.2 Structura Raportului de evaluare .......................................................................................... 11
1.3 Sumar executiv ..................................................................................................................... 11
Rezultatele obținute în cadrul subtemei A1 ........................................................... 13
Rezultate obținute în cadrul subtemei A2 .............................................................. 16
2 Analizele efectuate și răspunsurile la întrebările de evaluare ................................................. 21
2.1 Subtema A1 – Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă ............ 21
Sumarul metodologiei utilizate și a limitărilor cu care s-a confruntat evaluarea ... 21
ÎE 1: Care este progresul creșterii economice și al îndeplinirii țintelor naționale
aferente Strategiei Europa 2020? ..................................................................................... 23
ÎE 2: Care este contribuția FESI la acest progres (pe baza proiectelor
finalizate)? ......................................................................................................................... 48
ÎE 3: Care este contribuția așteptată în viitor (pe baza proiectelor contractate și a
alocărilor generale, inclusiv a celor post 2020)? ............................................................... 78
ÎE 4: În ce măsură și în ce mod programarea și implementarea FESI ar fi putut fi
făcute mai bine? ................................................................................................................ 86
2.2 Subtema A2 – Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială .............................................. 93
Sumarul metodologiei utilizate și a limitărilor cu care s-a confruntat evaluarea ... 93
ÎE 1: Există convergență în interiorul României? .................................................. 96
ÎE 2: Există convergență între România și statele membre? .............................. 120
ÎE 3: Care sunt problemele și potențialul teritoriilor din perspectiva misiunii
fondurilor FESI? ............................................................................................................... 144
ÎE 4: În ce măsură distribuția teritorială a asistenței financiare FESI este corelată
cu problemele și potențialul teritoriilor identificate la întrebarea precedentă? ................ 156
ÎE 5: Cum poate fi explicată această distribuție teritorială a asistenței
financiare ......................................................................................................................... 166
ÎE 6: Care au fost acțiunile prin care s-a implementat abordarea teritorială
integrată și care este progresul acestora? ...................................................................... 168
ÎE 7: Care sunt principalele disfuncționalități și oportunități de îmbunătățire a
abordării teritoriale integrate? .......................................................................................... 176
ÎE 8: În ce măsură și în ce mod programarea și implementarea FESI ar fi putut fi
făcute mai bine? .............................................................................................................. 185
Anexe.................................................................................................................................................. 190
3 Anexa 1. Tabele de corelare între concluzii și recomandări .................................................. 191
3.1 Tabel de corelare între concluzii și recomandări aferente subtemei A1 ............................. 191
3.2 Tabel de corelare între concluzii și recomandări aferent subtemei A2 ............................... 197
4 Anexa 2. Metodologia de evaluare ............................................................................................ 209
4.1 Subtema A1 – Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă .......... 209
Evaluarea bazată pe teorie.................................................................................. 209
Modelarea econometrică ..................................................................................... 211
Simulările numerice ............................................................................................. 238
Analiza opțiunilor ................................................................................................. 238
Analiza datelor statistice și administrative ........................................................... 238
Analiza literaturii de specialitate .......................................................................... 239
2
Analiza documentelor/strategiilor relevante ........................................................ 239
Metoda de colectare a datelor prin Sondaj statistic ............................................ 240
Metoda de colectare a datelor prin Interviuri individuale ..................................... 241
Metoda de colectare a datelor prin Focus Grup ................................................ 242
Teoriile revizuite ale schimbării ......................................................................... 243
4.2 Subtema A2 – Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială ............................................ 246
Testarea econometrică a convergenței beta și sigma ......................................... 246
Evaluarea bazată pe teorie (EBT) ....................................................................... 264
Metoda de colectare a datelor prin studii de caz ................................................. 265
Analiza opțiunilor ................................................................................................. 266
Analiza SWOT ..................................................................................................... 267
Analiza sectorială a performanțelor regionale ..................................................... 267
Analiza bunelor practici ....................................................................................... 267
Analiza literaturii de specialitate .......................................................................... 267
Analiza documentelor/ strategiilor relevante ....................................................... 267
Analiza datelor statistice și administrative, inclusiv analiza spațială (GIS) ....... 268
Metoda de colectare a datelor prin Sondaj statistic .......................................... 268
Metoda de colectare a datelor prin Interviuri individuale ................................... 269
Metoda de colectare a datelor prin Focus Grup ................................................ 270
Teoriile revizuite ale schimbării ......................................................................... 271
5 Anexa 3. Instrumente detaliate pentru derularea cercetării de teren .................................... 277
5.1 Chestionare ......................................................................................................................... 277
Chestionar adresat membrilor CCMAP și reprezentanților mediului academic și de
cercetare .......................................................................................................................... 277
Chestionar adresat beneficiarilor FESI ................................................................ 287
5.2 Studii de caz ....................................................................................................................... 295
Studii de caz la nivel de județe ............................................................................ 295
Studii de caz la nivelul proiectelor DLRC ............................................................ 324
5.3 Ghiduri de interviu și focus group ....................................................................................... 344
Subtema A1 – Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă, durabilă și
inclusivă ........................................................................................................................... 344
Subtema A2 – Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială ............................. 347
6 Anexa 4. Lista documentelor și a literaturii parcurse ............................................................. 355
7 Anexa 5. Lista persoanelor intervievate ................................................................................... 378
8 Anexa 6. Setul de date și metadate (pe suport electronic) .................................................... 381
9 Anexa 7. Lista membrilor Comitetului de Coordonare a Evaluării ........................................ 382
10 Anexa 8. Procesul verbal de avizare privind asigurarea calității ........................................... 383
3
Abrevieri
Abreviere Explicație
ADI Asociație pentru Dezvoltare Intercomunitară
ADR Agenție de Dezvoltare Regională
AM Autoritate de Management
AP Acordul de Parteneriat 2014-2020
AP Axă prioritară
ATI Abordarea teritorială integrată
BEP Biroul Evaluare Programe
BI Regiunea de dezvoltare București-Ilfov
CAEN Clasificarea Activităților din Economia Națională
C Regiunea de Dezvoltare Centru
CCE Comitet de Coordonare a Evaluării
CCMAP Comitetul de Coordonare pentru Monitorizarea Acordului de Parteneriat
CDI Cercetare, dezvoltare, inovare
CGE Computable General Model
CJ Consiliul Județean
CNP Comisia Națională de Prognoză
CV Coeficient de variație
DESI Indicele economiei și societății digitale
DG Directorat General
DLRC Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
DUD Dezvoltare urbană durabilă
EBT Evaluare bazată pe teorie
ESD Effort Sharing Decision
FC Fondul de Coeziune
FEADR Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală
FESI Fonduri Europene Structurale și de Investiții
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională
FEPAM Fondul European de Pescuit și Afaceri Maritime
FSE Fondul Social European
GAL Grupuri de acţiune locală
GES Gaze cu efect de seră
GIS Analiză spațială
HG Hotărâre de Guvern
HORECA Hoteluri, Restaurante, Cafenele
INS Institutul Național de Statistică
IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii
ITI Investiții Teritoriale Integrate
ÎE Întrebare de Evaluare
NE Regiunea de dezvoltare Nord-Est
NEET Not in education, employment, or training
NV Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest
MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
MFE Ministerul Fondurilor Europene
MIPE Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
MMAP Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
MMPS Ministerul Muncii și Protecției Sociale
OECD Organisation for Economic Cooperation and Development
OI Organism Intermediar
ONG Organizație non-guvernamentală
OS Obiectiv Specific
OT Obiectiv Tematic
PCTE Programe de cooperare transfrontalieră
PIB Produsul Intern Brut
POC Programul Operațional Competitivitate
PO Program Operațional
POAD Programul Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate
POAT Programul Operațional Asistență Tehnică
POC Programul Operațional Competitivitate
4
Abreviere Explicație
POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă
POCU Programul Operațional Capital Uman
PODCA Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
POIM Programul Operațional Infrastructură Mare
POIMM Programul Operațional Inițiativa pentru IMM-uri
POPAM Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime Transport
POP Programul Operațional pentru Pescuit
POR Programul Operațional Regional
POS Programul Operațional Structural
POSCCE Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSDRU Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
PNCDI Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare
PNDL Programul Națională de Dezvoltare Locală
PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală
PU Prioritatea Uniunii
RIS Specializare inteligentă la nivel regional
SDL Strategie de dezvoltare locală
SDTR Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
SE Regiunea de dezvoltare Sud-Est
SEE Spațiul Economic European
SER Servicii energie regenerabilă
SIDDD Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (2030)
SNC Strategia Națională pentru Competitivitate
SNCDI Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare
SMART Specific, Measurable, Attainable, Realistic, Time-based
SM / S Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia / Sud
SPO Serviciul Public de Ocupare
SUERD Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
SV Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia / Sud-Vest
SWOT Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats
TIC / ICT Tehnologia Informației și Comunicării
UAT Unitate administrativ-teritorială
UE Uniunea Europeană
Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și
UEFISCDI
Inovării
V Regiunea de dezvoltare Vest
VAB Valoarea Adăugată Brută
ZUF Zonă Urbană Funcțională
ZUM Zonă Urbană Marginalizată
5
1 Introducere
1. Prezentul document reprezintă Primul Raport de Evaluare (RE) al proiectului “Implementarea Planului
de Evaluare a Acordului de Parteneriat – faza 2 Lot 1: Evaluarea contribuției la coeziunea economică,
socială și teritorială – Tema A”, în cadrul contractului de prestări servicii nr. 83996/26.08.2021, încheiat
între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (Achizitor) și Asocierea formată din S.C.
ERNST&YOUNG SRL (Lider) și Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și
Protecției Sociale (Asociat). Tabelul de mai jos prezintă un sumar al principalelor caracteristici ale
proiectului.
Numărul Contractului 83996/26.08.2021

Țara România
Autoritate
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Contractantă
Buget 1.744.794,00 Lei + TVA
Data de început a
26.08.2021
Proiectului
Durata 31 de luni calendaristice, dar nu mai târziu de 15 august 2023
2. Conform Caietului de Sarcini, acest contract este necesar pentru sprijinirea realizării evaluărilor la
nivelul macro al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții 2014-2020 în ceea ce privește
contribuția acestora la coeziunea economică, socială și teritorială (Tema A de evaluare), conform
Planului de evaluare a Acordului de Parteneriat elaborat potrivit art. 56 din Regulamentul UE nr.
1303/2013 și aprobat de Ministrul Fondurilor Europene în martie 2016, în urma consultării Comitetului
de Coordonare pentru Managementul Acordului de Parteneriat.
3. Evaluarea care face obiectul prezentului contract este aferentă Lotului 1: Evaluarea contribuției la
coeziunea economică, socială și teritorială - Tema A. În cadrul Lotului 1 sunt prevăzute următoarele
sub-teme de evaluare:
• Subtema A 1 - Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă, durabilă și incluzivă;
• Subtema A 2 - Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială.
4. Obiectivul evaluărilor este de a analiza relevanța, eficacitatea și impactul utilizării resurselor financiare
alocate prin Acordul de Parteneriat din perspectiva coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum
și evidențierea factorilor care contribuie la succesul sau eșecul implementării, precum și la
sustenabilitatea acțiunilor finanțate.
5. Principalul rezultat așteptat al evaluării este ca aceasta să contribuie la dobândirea de noi cunoștințe
privind abordarea și implementarea sprijinului acordat și cum pot fi acestea îmbunătățite. În acest sens,
procesul de evaluare va urmări o abordare analitică, prin care se va analiza nu doar măsura în care
obiectivele au fost atinse, dar și motivele și factorii determinanți care au condus la succesul sau eșecul
(succesul limitat) observat. Rezultatele vor fi formulate sub forma concluziilor, lecțiilor învățate și
recomandărilor care să poată fi transferate în termeni operaționali către Ministerul Investițiilor și
Proiectelor Europene pentru a sprijini procesul decizional cu privire la gestionarea Acordului de
Parteneriat și programarea fondurilor pentru viitorul exercițiu financiar 2021-2027.
6. Conform Caietului de Sarcini, raportul va răspunde la următoarele întrebări de evaluare:
• Subtema A 1 - Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă:
- Evoluția creșterii economice și a îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa
2020;
- Contribuția netă a FESI la acest progres;
- Contribuția așteptată în viitor (pe baza proiectelor contractate și a alocărilor generale,
inclusiv a celor post 2020);
- Măsura și modul în care programarea și implementarea FESI ar fi putut fi făcute mai bine.
• Subtema A 2 - Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială:
6
- Convergența în interiorul României (NUTS 2 și 3) și între România și țările membre din
punctul de vedere al evoluției PIB /VAB;
- Problemele și potențialul teritoriilor din perspectiva misiunii fondurilor FESI și măsura în
care distribuția teritorială a asistenței financiare FESI este corelată cu acestea;
- Măsura în care distribuția teritorială a asistenței financiare FESI este corelată cu
problemele și potențialul teritoriilor identificate la întrebarea precedentă;
- Modul în care poate fi explicată această distribuție teritorială a asistenței financiare;
- Acțiunile prin care s-a implementat abordarea teritorială integrată și progresul acestora;
- Principalele disfuncționalități și oportunități de îmbunătățire a abordării teritoriale
integrate;
- Măsura în care programarea și implementarea ar fi fost mai bine abordate.
1.1 Scopul Raportului de Evaluare

7. Prezentul Raport de Evaluare prezintă constatările, concluziile și evaluările aferente primului exercițiu
de evaluare realizat în anul 2022. Conform caietului de sarcini, acest exercițiu de evaluare s-a realizat
pentru ”Implementarea Planului de Evaluare a Acordului de Parteneriat – faza 2 Lot 1:Evaluarea
contribuției la coeziunea economică, socială și teritorială – Tema A”.
8. Acordul de parteneriat (AP) include cinci fonduri structurale și de investiții europene (fonduri FESI):
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC), Fondul social european
(FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit
și afaceri maritime (FEPAM).
9. Contribuția acestor fonduri susține creșterea capacității României de a face față provocărilor în materie
de dezvoltare pe termen mediu și lung. Acestea vor mobiliza finanțări publice și private suplimentare
destinate creșterii și creării de locuri de muncă și vor reduce decalajele regionale și sociale existente
în România.
10. AP vizează următoarele provocări și prioritățile aferente:
• Promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării sustenabilității
operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;
• Dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a numărului
de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru provocările sociale severe
și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților defavorizate sau marginalizate ori în
zonele rurale;
• Dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul tehnologiei informației și comunicării (TIC), cât
și în sectorul transporturilor, în vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a
atractivității acestora pentru investitori;
• Încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței
energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a adaptării la
schimbările climatice;
• Consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei reforme
sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță.
11. Investițiile au fost direcționate către stimularea activităților de inovare și a competitivității întreprinderilor
pentru sporirea valorii adăugate a acestora, stimularea creșterii și creării de locuri de muncă și
îmbunătățirea performanței sistemului de cercetare și inovare, inclusiv a calității învățământului
superior, a cooperării cu sectorul de afaceri și a investițiilor private.
12. Investițiile în capitalul uman și susținerea accesului populației pe piața muncii, precum și a îmbunătățirii
competențelor acesteia a reprezentat una din principalele priorități ale României, cu accent pe
aspectele evidențiate în recomandările specifice țării. Un accent puternic a fost dedicat combaterii
șomajului și creșterii ocupării în rândul tinerilor.
13. Fondurile au finanțat inițiative destinate îmbunătățirii sistemelor de educație și formare, în scopul
asigurării unei mai bune corespondențe între competențele forței de muncă și necesitățile pieței, în
special în ceea ce privește învățământul terțiar și cel vocațional, punând totodată accentul pe educația
7
și îngrijirea copiilor de vârstă fragedă, pe învățământul primar și secundar, mai ales la nivelul
comunităților defavorizate, printre care minoritatea romă.
14. Sectorul sănătății a beneficiat la rândul său de un sprijin puternic, fiind vizate comunitățile defavorizate
și promovându-se o alternativă la spitale, printre care unitățile de îngrijire medicală primară și
ambulatorie sau serviciile de e-sănătate. Totodată, au beneficiat de sprijin din fondurile FESI eforturile
României de a trece de la structuri instituționalizate la soluții plasate sub responsabilitatea comunității
pentru copii, persoane vârstnice și persoane cu dizabilități.
15. Una dintre provocările cheie ale României este aceea de a-și dezvolta și spori semnificativ potențialul
agricol, concentrat pe activități cu valoare adăugată mică, în paralel cu sprijinirea procesului de
restructurare a exploatațiilor agricole și cu asigurarea forței de muncă necesare din alte sectoare
competitive.
16. FSE va sprijini, de asemenea, eforturile României de a îmbunătăți calitatea administrației publice
naționale prin reforme structurale, asigurând totodată sprijin adaptat instituțiilor publice cheie, plecând
de la planurile de acțiune elaborate cu sprijinul Băncii Mondiale.
17. Investițiile în aceste domenii au fost considerate esențiale pentru sprijinirea României în sensul ca
aceasta să răspundă priorităților strategiei Europa 2020 și recomandărilor specifice țării, precum și
reformelor de politică aferente din sectoarele educației, ocupării forței de muncă, incluziunii sociale și
administrației publice.
18. O cotă semnificativă din fondurile FESI a fost alocată extinderii și modernizării infrastructurii de transport
a României, în acord cu planul general pentru viitor care va creiona rețeaua existentă până în anul
2030. În paralel, vor fi continuate investițiile în sectorul deșeurilor, al apei și al apei uzate, în sensul
conformării la cerințele de mediu.
19. În ceea ce privește zonele rurale ale României, finanțările din FEADR au intenționat să promoveze
creșterea gradului de inovare și a competitivității în sectorul agroalimentar, precum a valorii adăugate
a produselor. Agricultorii au beneficiat de asistență pentru dezvoltarea sau restructurarea propriilor
întreprinderi, iar diversificarea activităților economice a intenționat să reducă dependența excesivă de
agricultură existentă în prezent și să îmbunătățească perspectivele creării de locuri de muncă în zonele
rurale. Aceasta va fi corelată cu o gestionare atentă a resurselor naturale, centrată pe conservarea
bogatei biodiversități naturale a României și pe promovarea gestionării durabile a terenurilor agricole și
forestiere.
20. Sărăcia din mediul rural a fost combătută prin investiții destinate modernizării infrastructurii de bază și
ameliorării accesului la servicii, în vederea îmbunătățirii calității vieții în comunitățile rurale și creării
precondițiilor pentru dezvoltare locală.
21. În ceea ce privește sectorul pescuitului și acvaculturii din România, FEPAM a sprijinit obiectivele în
materie de dezvoltare durabilă din cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. În vederea atingerii
acestor obiective, investițiile au fost direcționate către proiecte care limitează impactul pescuitului
asupra mediului marin și care diversifică și conferă valoare adăugată produselor din sectorul pescuitului
și acvaculturii.
22. Totodată, provocările și discrepanțele teritoriale vor fi combătute prin instrumentele locale de
dezvoltare. Dezvoltarea plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) va fi implementată în zonele
rurale (LEADER), în zonele defavorizate din centrele urbane și din regiunile de pescuit și de coastă,
unde există activități de pescuit și exploatații de acvacultură, în timp ce investițiile teritoriale integrate
(ITI) vor sprijini Delta Dunării.
23. Totodată, polii metropolitani de creștere și centrele urbane vor beneficia de sprijin prin intermediul unor
strategii integrate, iar România va continua să sprijine în mod activ dezvoltarea strategiei pentru
regiunea Dunării.
24. România a ales să finanțeze investițiile din cadrul tuturor celor 11 obiective tematice definite în cuprinsul
regulamentelor.
25. Obiectivele tematice (OT) și fondurile prin care acestea se finanțează:
8
• OT1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării – finanțare prin fondurile FEDR
și FEADR
• OT2. Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, precum și
îmbunătățirea utilizării și a calității acestora- finanțare prin FEDR
• OT3. Sporirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului
pescuitului și acvaculturii –finanțare prin FEDR; FEADR; FEPAM
• OT4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele –finanțare
prin FEDR; FC; FEADR; FEPAM
• OT5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii și gestionării
riscurilor- finanțare prin FC; FEADR
• OT6. Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor –finanțare prin
FEDR; FC; FEADR; FEPAM
• OT7. Promovarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor
rețelelor majore – finanțare prin FEDR; FC
• OT8. Promovarea sustenabilității și a calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității
lucrătorilor - finanțare prin FEDR; FSE; FEADR
• OT9. Promovarea incluziunii sociale, precum și combaterea sărăciei și a oricărei forme de
discriminare - finanțare prin FEDR; FSE; FEADR
• OT10. Investiții în educație, instruire și învățământ vocațional pentru competențe și învățare pe
tot parcursul vieții- finanțare prin FEDR; FSE; FEADR
• OT11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesante și o
administrație publică eficientă- finanțare prin FEDR; FSE
Rezultate preconizate selectate

26. Sprijinul din fondurile FESI va contribui în mod substanțial la promovarea capacității României de a
realiza obiectivele prioritare cheie de dezvoltare de la nivel național și comunitar, printre care:
• Obiectivele Europa 2020:
- Peste 1 miliard € alocați pentru cercetare și dezvoltare (C&D) și pentru inovare (OT1), în
sprijinul atingerii obiectivului național de 2 % din PIB investiți în C&D (în comparație cu
0,49 % în anul 2012);
- O economie mai eficientă din punct de vedere energetic, 3,9 miliarde € alocați pentru
sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon (OT4), inclusiv extinderea la
scară mai largă a energiilor din surse regenerabile;
- Un efort substanțial în materie de incluziune socială (OT9), fiind alocate 3,4 miliarde €
pentru combaterea provocărilor severe de ordin social cu care se confruntă România,
precum și pentru sprijinirea obiectivului de reducere cu 580.000 a numărului de persoane
amenințate de sărăcie sau de excluziune (în comparație cu anul 2008);
- Creșterea gradului de participare pe piața muncii (OT8), punându-se un accent deosebit
pe populația tânără, în scopul atingerii țintei de ocupare a forței de muncă la nivel național
de 70 % (beneficiind de 2,2 miliarde €);
- Contribuirea la reducerea ratei abandonului școlar timpuriu până la 11,3 % și creșterea
gradului de participare din învățământul terțiar până la 26,7 % (OT10), printr-o investiție
de 1,65 mld. EUR.
• Obligații care decurg din Tratatul de aderare:
- Continuarea dezvoltării serviciilor de apă și apă uzată, în acest sens fiind alocate peste
3 miliarde € în cadrul OT6, asigurându-se conformitatea cu standardele a aglomerațiilor
cu peste 10 000 de locuitori și contribuindu-se în mod substanțial la modernizarea
aglomerațiilor mai mari de 2 000 de locuitori;
• Stimularea competitivității naționale:
- Continuarea dezvoltării rețelei naționale de servicii în bandă largă și a accesului de
generație viitoare (NGA), prin intermediul OT2 și a LEADER, cu o viteză de minimum 30
Mbps, în special în zonele rurale, abordând în paralel problema ratei scăzute de abonare
9
prin măsuri corespunzătoare (formare, e-servicii, e-guvernare) la nivelul tuturor
priorităților;
- creșterea productivității și a valorii adăugate din sectoarele agriculturii, pescuitului și
acvaculturii, stimulând participarea tinerilor fermieri și pescari;
- creșterea competitivității operatorilor economici și a ratelor de supraviețuire a IMM-urilor
tinere, prin sprijin direct și scheme de inginerie financiară, în cadrul OT3;
- continuarea consolidării dotărilor și a fiabilității rețelei de transport, fiind alocate în acest
sens 20 % din fondurile FESI în cadrul OT7, în scopul măririi accesibilității regiunilor și a
atractivității investițiilor industriale;
- soluționarea deficiențelor administrative prin reforme sistemice la nivelul guvernanței și
administrației, în acest sens fiind alocate 800 milioane €.
1.1.1.1 BUGETUL AP 2014-2020:
• În perioada 2014-2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ 22,4 miliarde € în cadrul
politicii de coeziune (FEDR, FSE, FC), la care se adaugă încă 106 milioane € din Inițiativa
privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică din FSE).
Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale vor fi suplimentate cu
8 miliarde € din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Alocarea pentru
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) se ridică la aproximativ 168
milioane €.
• Având în vedere sfera largă a provocărilor cu care se confruntă România, toate obiectivele
tematice vor beneficia de sprijin. Totuși, România va direcționa 51,2 % din fondurile FEDR
către C&D (OT1), TIC (OT2), competitivitate (OT3) și economia cu emisii reduse de carbon
(OT4), cu 5,5 miliarde € peste pragul minim impus. În mod similar, resurse semnificative sunt
direcționate către OT4, în acest sens fiind rezervate 3,25 miliarde €, reprezentând 30% din
alocarea FEDR și mult peste pragul minim impus, provenind în mare parte din sprijinul
preconizat pentru reabilitarea termică a clădirilor.
• Cota FSE din fondurile structurale (FEDR și FSE) se ridică la 30,8 %, adică aproximativ 4,8
miliarde €, potrivit cotei minime impuse, o cotă de 23 % fiind alocată pentru incluziune socială
și combaterea sărăciei, peste pragul minim impus de 20 %.
• Resursele FEADR (39 % din totalul alocărilor) sunt direcționate într-o măsură semnificativă
către biodiversitate, gestionarea durabilă a terenurilor și către atenuarea schimbărilor climatice
în sectorul agricol și forestier și adaptarea la acestea (în cadrul OT 4, 5 și 6), precum și către
competitivitate în sectorul agricol și în cel al procesării alimentelor (29 % în cadrul OT3).
• Întregul teritoriu al României, cu excepția regiunii capitalei București-Ilfov, intră în categoria
regiunilor mai puțin dezvoltate. Având în vedere nevoile puternice de dezvoltare ale
Bucureștiului și, în special, importanța acestei regiuni mai ales în ceea ce privește activitățile
de cercetare și dezvoltare, România a decis să majoreze alocarea pentru București-Ilfov la 839
milioane € prin transferul cotei maxime de 3 % dinspre regiunile mai puțin dezvoltate.
Arhitectura programelor
27. Obiectivele politicii de coeziune vor fi realizate prin intermediul a 8 programe operaționale (OP), cu unul
mai puțin în comparație cu perioada 2007-2013:
• Programul pentru competitivitate (finanțat din FEDR), vizând obiectivele tematice 1 și 2;
• Programul privind infrastructura de anvergură (transport, mediu și energie), finanțat din FEDR
și din Fondul de coeziune, în cadrul obiectivelor tematice 6 și 7;
• Programul regional (finanțat din FEDR), care se adresează nevoilor regionale și locale (în
cadrul obiectivelor tematice 1, 3, 4, 6, 8 și 9);
• Programul privind asistența tehnică (finanțat din FEDR), care sprijină gestionarea fondurilor
FESI;
• Programul privind capitalul uman (finanțat din FSE), în cadrul obiectivelor tematice 8, 9 și 10,
care abordează prioritățile din domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii
sociale;
• Programul privind capacitatea administrativă (finanțat din FSE), în cadrul obiectivului tematic
11, care abordează reforma administrativă și sprijinul pentru instituțiile publice;
10
• Programul Național de Dezvoltare Rurală (finanțat din FEADR);
• Programul pentru pescuit și afaceri maritime (finanțat din FEPAM).
1.2 Structura Raportului de evaluare

28. Prezentul Raport de Evaluare a fost elaborat în conformitate cu specificațiile caietului de sarcini și
cuprinde următoarele secțiuni:
• Raportul de evaluare:
- Tabel cu abrevieri;
- Sumarul executiv;
- Sumarul metodologiei utilizate și a limitărilor cu care s-a confruntat evaluarea pentru
fiecare temă de evaluare;
- Analizele efectuate pentru fiecare temă de evaluare;
- Răspunsurile la întrebările de evaluare pentru fiecare temă de evaluare;
- Recomandări atât pentru perioada de programare 2014-2020 cât și pentru perioada de
programare post 2020;
• Anexe:
- Tabelul de corelare între constatări, concluzii și recomandări;
- Metodologia utilizată, inclusiv instrumentele de evaluare;
- Lista documentelor și a literaturii parcurse;
- Lista persoanelor intervievate;
- Lista membrilor Comitetului de Coordonare a Evaluării;
- Setul de date și metadate;
- Instrumentul de modelare utilizat.
1.3 Sumar executiv

29. Prezentul document reprezintă Primul Raport de Evaluare (RE) al proiectului “Implementarea Planului
de Evaluare a Acordului de Parteneriat – faza 2 Lot 1: Evaluarea contribuției la coeziunea economică,
socială și teritorială – Tema A”, în cadrul contractului de prestări servicii nr. 83996/26.08.2021, încheiat
între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (Achizitor) și Asocierea formată din S.C.
ERNST&YOUNG SRL (Lider) și Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și
Protecției Sociale (Asociat), realizat în perioada septembrie 2021-aprilie 2022.
30. În cadrul Lotului 1 au fost prevăzute următoarele sub-teme de evaluare:
• Subtema A 1 - Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă, durabilă și incluzivă;
• Subtema A 2 - Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială.
31. Obiectivul evaluărilor a fost acela de a analiza relevanța, eficacitatea și impactul utilizării resurselor
financiare alocate prin Acordul de Parteneriat din perspectiva coeziunii economice, sociale și teritoriale,
precum și evidențierea factorilor care contribuie la succesul sau eșecul (succesul parțial) al
implementării, și sustenabilității acțiunilor finanțate.
32. În mod concret, în cadrul subtemei A1 – Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă, durabilă și
inclusivă s-a urmărit analiza evoluției creșterii economice și a îndeplinirii țintelor naționale aferente
Strategiei Europa 2020, precum și contribuția netă a FESI la acest progres.
33. Prioritățile de finanțare stabilite în Acordul de Parteneriat ținteau o reducere a disparităților economice
și sociale între România și Statele Membre ale Uniunii Europene. La momentul elaborării AP, modelele
macroeconomice (precum HEROM) au previzionat impacturi pozitive ale injecției de fonduri FESI
privind PIB-ul și rata de ocupare în România.
34. În cadrul subtemei A2 – Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială, conform cerințelor Caietului de
Sarcini s-a analizat existența convergenței în interiorul României (NUTS 1, 2 și 3) și între România și
țările membre din punctul de vedere al evoluției PIB / loc, precum și problemele și potențialul teritoriilor
11
din perspectiva misiunii fondurilor FESI și măsura în care distribuția teritorială a asistenței financiare
FESI este corelată cu acestea.
35. Rezultatele obținute au fost structurate distinct pentru cele două sub-teme de evaluare și formulate sub
forma concluziilor, lecțiilor învățate și recomandărilor care să poată fi transferate în termeni operaționali
către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a sprijini procesul decizional cu privire la
gestionarea Acordului de Parteneriat actual și programarea fondurilor pentru viitorul exercițiu financiar
2021-2027.
36. Metodologia evaluării a fost una complexă și a cuprins un set amplu de metode, modele, instrumente
și tipuri de analize, unele dintre acestea excedând solicitările cuprinse în Caietul de Sarcini. Construirea
unui model macroeconomic de echilibru general pentru România a adus o valoare adăugată importantă
constatărilor și concluziilor emise, reprezentând un exercițiu în premieră și foarte important la nivel
național, din perspectiva metodologiei complexe aplicate în vederea evidențierii impactului investițiilor
fondurilor FESI, dar și a durabilității acestora.
37. Pentru a răspunde la întrebările de evaluare, în cadrul subtemei de evaluare A1, abordarea
metodologică a fost construită pe un mix de metode și instrumente de colectare a datelor, având
caracter atât calitativ, cât și cantitativ. În metodologia de evaluare au fost incluse și metode
suplimentare față de cele prevăzute în Caietul de Sarcini pentru analiza și evaluarea datelor, cum ar fi:
simulările numerice, care au fost aplicate pentru a investiga contribuția FESI așteptată în viitor, având
la bază modelarea macroeconomică și sumele generale alocate pentru proiectele contractate, inclusiv
a celor post 2020.
38. În mod similar, pentru a răspunde la întrebările de evaluare ale sub-temei A2, abordarea metodologică
a fost construită pe un mix de metode și instrumente de colectare a datelor, având caracter atât calitativ,
cât și cantitativ, fiind incluse și metode suplimentare față de cele prevăzute în Caietul de Sarcini pentru
analiza și evaluarea datelor, cum ar fi: analiză spațială (GIS) care a fost aplicată asupra datelor
administrative privind alocarea FESI și a datelor statistice (principalii indicatori macroeconomici
identificați la nivel NUTS1, 2, 3 și LAU5) în scopul comparării și explicării distribuției teritoriale a
asistenței financiare a FESI în corelare cu problemele și potențialul teritoriilor; analiza SWOT asupra
modului în care a fost implementată abordarea teritorială integrată (ITI, DRLC), în scopul de a putea
identifica nu doar punctele slabe și forte ale procesului, cât și oportunitățile și amenințările așteptate;
analiza sectorială a performanțelor regionale (NUTS 2) care a presupus analiza regiunilor din România
în raport cu performanțele lor economice cuantificate prin indicatori macroeconomici (VAB), pe sectoare
de activitate economică; studii de caz în cadrul ÎE1, în rândul primelor 3 cele mai performante și
respectiv mai puțin performante județe din România identificate din analiza sectorială pentru a studia
coeziunea teritorială în interiorul României.
39. Limitele orizontale ale evaluării țin de momentul, disponibilitatea, completitudinea și acuratețea datelor
furnizate Echipei de evaluare de către Beneficiar din baza de date MySMIS. Dificultățile întâmpinate la
colectarea datelor necesare analizelor calitative derivă din faptul că mulți dintre membrii CCMAP nu au
fost disponibili sau dispuși să participe la consultările propuse. De asemenea, mulți dintre beneficiarii
proiectelor DLRC nu au dorit sa participe la interviurile programate sau la anchetele efectuate.
40. Modelul de echilibru general construit și componentele adiționale pe baza cărora au fost obținute
rezultate prezentate în cadrul acestui Raport de evaluare reprezintă o versiune preliminară, în lucru, a
modelului ce va fi revizuit și îmbunătățit până la realizarea celui de-al doilea exercițiu de evaluare.
41. Pentru a avea o detaliere cât mai adecvată în scopul evaluării contribuției FESI la progresul indicatorilor
Strategiei Europa 2020, datele macroeconomice utilizate pentru modelul de echilibru general au fost
completate cu informații din microdate obținute din anchete reprezentative în gospodării și în rândul
forței de muncă. Prin această strategie au fost incluse o serie de aproximări care pot avea o influență
asupra rezultatelor atunci când gradul de dezagregare al acestora este ridicat.
42. Informațiile legate de alocarea bugetelor proiectelor pe zone de intervenție nu au fost disponibile pe
ani. În consecință, evaluarea a fost realizată la nivel agregat, iar rezultatele trebuie interpretate ca fiind
efecte cumulate ale FESI pentru toată perioada de implementare (2014-2020+3). Abordarea pentru
modelarea regională, care se bazează pe serii de timp, a utilizat alte surse de date (decât cele furnizate
12
de Beneficiar) pentru distribuția fondurilor FESI pe regiuni și ani. De asemenea, dezagregarea bugetelor
proiectelor la nivel teritorial și sectorial a putut fi realizată doar în funcție de informațiile privind
solicitantul finanțării.
43. O limită importantă a demersului de evaluare se referă la dificultatea investigării efectelor la o distanță
foarte scurtă de timp după finalizarea intervențiilor sau chiar în timpul implementării. În aceste condiții,
o lecție foarte importantă învățată în procesul de evaluare se referă la necesitatea realizării evaluării la
o distanță de timp la care efectele pot fi adecvat observate.
Rezultatele obținute în cadrul subtemei A1

44. În perioada 2010-2020, competitivitatea economică a României a înregistrat o tendință pozitivă, cu
ritmuri de creștere a PIB la rate peste cele ale UE, consumul privat fiind principalul motor al creșterii din
ultimii ani, susținut de o politică fiscală pro ciclică.. Alimentată de absorbția crescută a fondurilor UE,
contribuția investițiilor la creșterea PIB a fost, de asemenea, pozitivă. Balanța comercială a arătat faptul
că, în pofida creșterii exporturilor, deficitul comercial a crescut, deoarece cererea internă a stimulat
intensificarea importurilor.
45. Țintele asumate prin Strategia 2014-2020 au fost, în general, atinse, cu excepția notabilă a țintei
stabilite pentru domeniul cercetării-dezvoltării-inovării (caz în care investiția din PIB în CDI a fost de
0,4-0,5% față de 2% propus) și a țintei privind reducerea abandonului școlar. Cu toate că s-au atins
țintele propuse, nu a putut fi atenuate dezechilibrele structurale la nivelul ocupării, educației, sărăciei
De asemenea, unele aspecte ale incluziunii sunt încă critice, România plasându-se încă printre cele
mai sărace state membre ale UE.
46. Programele operaționale sunt pe punctul de a atinge sau chiar depăși, în unele cazuri, țintele
programate în ceea ce privește fondurile bugetate în proiectele contractate. În general, fondurile
contractate au păstrat volumul și structura planificată.
47. Rata de finalizare a proiectelor contractate până la sfârșitul anului 2021 a fost de peste 50% pe total,
evidențiindu-se câteva programe în mod special - POIM, PNDR, POR, POAT cu performanțe foarte
bune. La momentul acestui exercițiu de evaluare, stadiul absorbției fondurilor în proiecte finalizate este
de circa un sfert din programarea inițială pentru fiecare din domeniile stabilite pentru evaluare.
48. În general, rezultatele evaluării reflectă, în primul rând, stadiul implementării proiectelor și structura
alocărilor pe domenii. Dar, trebuie ținut seamă și de faptul că deși efecte la nivel micro există și sunt
destul de puternice, așa cum o arată rezultatele programelor, impactul asupra indicatorilor
macroeconomici se reflectă în general după finalizarea implementării proiectelor și utilizarea
rezultatelor de către beneficiari.
49. FESI au contribuit pozitiv la progresul indicatorilor Strategiei Europa 2020 și creșterii economice. În
primul rând, contribuția asupra îmbunătățirii competitivității economiei românești se reflectă prin
impactul pozitiv asupra creșterii economice, productivității muncii și balanței comerciale. Contribuția la
creșterea PIB a proiectelor finalizate a fost de circa 4,2%. Evidențele sugerează că suportul FESI a
reprezentat una dintre cauzele principale care au contribuit la îmbunătățirea accesului la TIC, a utilizării
și calității acesteia. În plus, FESI au contribuit, preponderent, alături de alte cauze importante, la
îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii. O
contribuție mai importantă a fost identificată asupra creșterii cifrei de afaceri și a productivității IMM-
urilor și pentru creșterea procentului de ferme gestionate de tineri fermieri calificați.
50. În ceea ce privește competitivitatea în profil regional măsurată prin intermediul PIB-ului real per capita
și productivității muncii, efectul mediu estimat arată că o creștere cu 1% a valorii anuale cumulate a
investițiilor FESI implica o creștere cu 8,14 euro a PIB-ului per capita respectiv o creștere a
productivității muncii cu 0,005 puncte procentuale la nivelul unei regiuni. În concluzie, pentru cele două
variabile țintă, PIB real per capita și productivitatea muncii, impactul mediu estimat al investițiilor FESI
este semnificativ. Însă modelele estimate subliniază importanța majoră a capacității structurale a
regiunilor de a exploata potențialele beneficii ale acestor surse de finanțare, cuantificate prin factori ce
țin de educație, structură economică, accesibilitate.
13
51. Estimările evidențiază un impact semnificativ al fondurilor, între 2 și 3%, și asupra populației ocupate.
Fondurile FESI, prin acțiunile specifice, au contribuit la reducerea efectelor negative ale evoluției
contextului socio-economic asupra populației ocupate prin menținerea locurilor de muncă și creșterea
șanselor de integrare pe piața muncii a persoanelor greu ocupabile. Și în profil regional, creșterea cu
1% a valorii cumulate anuale a investițiilor FESI ar conduce la o creștere cu 0,008 puncte procentuale
a ratei de ocupare. Investițiile FESI au impact semnificativ asupra ratei de ocupare, însă factorii care
reflectă structura socio-economică dar și cei de control care reflectă capacitatea instituțională sau
efecte ale dimensiunii, dețin o pondere mai importantă în explicarea variației acestui indicator țintă.
52. Astfel, FESI au contribuit, alături de alte cauze, la îmbunătățirea participării pe piața muncii a
persoanelor NEET, șomeri și persoane inactive, oportunități de angajare în sectoarele pescuitului și
acvaculturii, prin antreprenoriat, în mediul rural, precum și o capacitate sporită a SPO și a
întreprinderilor de a formula și aplica politici privind resursele umane.
53. În domeniul Luptei împotriva sărăciei notăm o contribuție pozitivă, dar destul de redusă a fondurilor
asupra ratei sărăciei relative, pe fondul creșterii veniturilor populației ca urmare a creșterii producției și
veniturilor din factorii de producție. Evidențele sugerează că FESI au avut o contribuție mai importantă
în privința creșterii incluziunii sociale pentru unele grupuri defavorizate, precum și pentru îmbunătățirea
utilizării TIC în sectorul asistenței sociale și sănătății.
54. În domeniul Educației și formării, suportul FESI s-a numărat printre cauzele principale pentru utilizarea
sporită a TIC în educație, reducerea deficitelor de cercetători calificați și îmbunătățirea capacității de
decizie din sectorul educației. De asemenea, FESI au avut cel puțin o contribuție moderată asupra
creșterii participării la învățământul terțiar, profesional și învățare pe tot parcursul vieții. Nu în ultimul
rând, FESI au contribuit, alături de alte cauze, la îmbunătățirile observate în accesul și participarea la
educația de nivel preșcolar, primar, secundar.
55. În domeniul Schimbărilor climatice, energiei și mediului, fondurile ESI au avut un rol esențial pentru
îmbunătățirile privind creșterea eficienței energetice a clădirilor, domeniului public și industriei, precum
și pentru creșterea accesului la servicii ale rețelei inteligente. Intervențiile au contribuit moderat, alături
de alți factori cauzali, la creșterea capacității rețelelor de energie electrică și de gaz, respectiv la
utilizarea sporită a transportului în comun urban. De asemenea, FESI au contribuit moderat la
extinderea suprafețelor pentru practici agricole adaptate la schimbările climatice și creșterea cotei
sistemelor de irigație eficiente, precum și la răspândirea practicilor agricole sustenabile și ecologice.
Cu privire la protecția mediului, suportul FESI a făcut parte din pachetul cauzal al îmbunătățirilor privind
reducerea deșeurilor biodegradabile și reabilitarea depozitelor de deșeuri, creșterea cotei de energie
din surse regenerabile, creșterea conectării la rețeaua publică de apă potabilă, protecția și restaurarea
biodiversității, creșterea capacității de evaluare a calității aerului, reabilitarea spațiilor și clădirilor.
56. Efectul total al investiției FESI asupra reducerii emisiilor GES ce include efectul direct, indirect și indus
a totalizat pentru perioada 2014-2020 o reducere de 610 mii tone, aceste cifre ținând însă cont atât de
prevalența emisiilor GES, cât și de volumul proiectelor finanțate și finalizate. Contribuția directă a
investițiilor FESI a fost evaluată la 0,107% din totalul emisiilor GES, în timp ce contribuția indirectă a
reprezentat 0,118% din totalul emisiilor, iar efectul indus a reprezentat 0,156% din totalul emisiilor GES.
57. Se estimează faptul că FESI vor avea o contribuție însemnată la progresul creșterii economice și a
indicatorilor Strategiei Europa 2020 până în anul 2023, având în vedere și faptul că sumele contractate
aproape au atins sau chiar depășit în cazul unor programe și domenii sumele programate.
58. Efectele cumulate estimate ale tuturor fondurilor contractate asupra creșterii economice se ridică la
circa 23% pentru perioada 2014-2023, deci, pentru viitor, scăzând efectele obținute prin proiectele
finalizate, ne putem aștepta la o creștere adițională cu circa 19% a PIB. Contribuția FESI la creșterea
produsului intern brut se va realiza în continuare prin creșterea consumului intermediar, consumului
populației și guvernului, dar și prin creșterea investițiilor și îmbunătățirea balanței comerciale.
59. FESI vor contribui și la creșterea productivității muncii în viitor, cu circa 14%, pe fondul creșterii
producției, dar contrabalansată într-o oarecare măsură de creșterea așteptată a populației ocupate cu
circa 4%. Această creștere indusă prin intermediul FESI a populației ocupate se va regăsi mai degrabă
în rândul persoanelor cu nivel scăzut și mediu de educație, dar remarcăm și efectele în cazul populației
14
ocupate cu studii superioare (creștere cu circa 3%) pe fondul creșterii cererii de forță de muncă în
sectoare cu valoare adăugată mare.
60. Evaluarea subiectivă realizată de experți din mediul academic și din rândul membrilor CCMAP confirmă
rezultatele obținute din modelare asupra creșterii productivității și atingerea țintei de ocupare.
Majoritatea respondenților au fost de părere ca fondurile ESI vor contribui și în viitor la realizarea
țintelor.
61. Cercetarea, dezvoltarea și inovarea reprezintă un domeniu în care contribuția fondurilor FESI este una
esențială. Rezultatele modelării macro indică o contribuție așteptată la ponderea cheltuielilor de CDI în
PIB, în viitor pe baza proiectelor contractate, de circa 0,09 puncte procentuale, ceea ce arată că
fondurile vor contribui la progresul indicatorului în raport cu ținta stabilită. Evaluarea subiectivă realizată
de experți din mediul academic și din rândul membrilor CCMAP pentru domeniul Cercetare-dezvoltare
și Inovare, confirmă că fondurile ESI vor induce parțial progresul către creșterea nivelurilor combinate
ale investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare la 2% din PIB.
62. Contribuția FESI la Lupta împotriva sărăciei a fost observată prin intermediul evaluării indicatorului rata
sărăciei relative, iar rezultatele indică o îmbunătățire așteptată a acesteia în viitor cu circa 4 puncte
procentuale ca urmare a finalizării implementării proiectelor deja contractate. Contribuția parțială a FESI
la reducerea sărăciei și excluziunii sociale a fost confirmată și prin cercetările calitative
63. Analiza rezultatelor pentru domeniul Schimbări climatice/Energie/Mediu indică faptul că în viitor
fondurile ESI vor induce atingerea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% față
de 1990, integral sau parțial.
64. Efectul total al investiției FESI prin proiecte contractate asupra reducerii emisiilor GES ce include efectul
direct, indirect și indus a totalizat pentru perioada 2014-2020 o reducere de 2010,51 mii tone, aceste
cifre ținând însă cont atât de prevalența emisiilor GES, cât și de volumul proiectelor contractate o
contribuție relevantă având sectoarele Agricultură, silvicultură și pescuit, Administrație publică și
apărare, Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă sau Alte activități ale
economiei. Contribuția directă a investițiilor FESI a fost evaluată la 0,388% din totalul emisiilor GES, în
timp ce contribuția indirectă a reprezentat 0,340% din totalul emisiilor, iar efectul indus a reprezentat
0,534% din totalul emisiilor GES.
65. Pentru domeniul Educație, evidențele arată că fondurile ESI vor contribui în viitor, total sau parțial, la
atingerea țintelor strategice.
66. Principalele lecții învățate privind sistemul finanțărilor nerambursabile și creșterea impactului lor asupra
coeziunii țin de implementarea intervențiilor. Este nevoie de îmbunătățirea sistemului de guvernanță a
FESI la cel mai înalt nivel, anume CCMAP, prin creșterea rolului său în procesul decizional cu privire
la implementarea AP și a transparenței în jurul activității sale. În prezent, CCMAP pare să aibă un rol,
mai de degrabă, de informare cu privire la deciziile strategice în jurul AP, iar informațiile privind
activitatea sa și prezența membrilor săi la reuniuni sunt limitate. De asemenea, date fiind modificările
instituționale frecvente la nivelul membrilor CCMAP, este nevoie și de implementarea unui mecanism
de transfer de cunoștințe pentru asigurarea continuității viziunii strategice. Pe de altă parte, Autoritățile
de Management ale programelor operaționale au nivel mare de încărcare, ceea ce le limitează
capacitatea administrativă și contribuția la dezvoltarea și implementarea strategică a finanțărilor.
67. În al doilea rând, este nevoie de simplificarea proceselor și procedurilor aferente evaluării, contractării,
și implementării proiectelor. Acestea sunt caracterizate de birocrație excesivă. Durata de evaluare și
contractare a proiectelor este foarte mare (ceea ce afectează implementarea și obiectivele
intervențiilor). Instrucțiunile de accesare a fondurilor sunt complexe și detaliate, ceea ce, la limită,
descurajează chiar inițiativele de a contracta finanțări. Mai mult, a fost remarcată nevoia creșterii
competențelor beneficiarilor MySMIS în utilizarea platformei și nevoia de optimizare și adaptare
continuă a sistemului la nevoile lor.
68. Din punct de vedere al programării FESI, principalele lecții învățate se referă la modul în care sunt
realizate analizele de nevoi de la nivelul AP. A fost identificată nevoia de detaliere și adresare a nevoilor
specifice la nivelul sectoarelor economice și la nivel teritorial, precum și de consolidare a comunicării și
15
proceselor de consultare a factorilor interesați. În strânsă legătură, este nevoie și de explicitarea
modului în care sunt stabilite prioritățile de investiții și a legăturilor între nevoie, priorități și alocări la
nivel de logică de intervenție.
69. În ceea ce privește analiza unor opțiuni alternative de alocare a FESI, simulările realizate arată că o
creștere a volumului investițiilor alocate domeniului de CDI (domeniul cu cea mai scăzută alocare și cu
o rată de contractare destul de redusă) și o contractare de 100% a fondurilor programate în cazul
acestuia ar putea să contribuie semnificativ la îmbunătățirea nivelului cheltuielilor publice ca procent
din PIB și la progresul creșterii economice.
70. Răspunsul regiunilor la modificarea structurii investițiilor FESI alocate nu este unul uniform,
specificitatea fiecărei regiuni, dată de structura socio-economică, dictează în mare măsură natura
impactului asupra PIB-ului real per capita, ratei de ocupare și productivității muncii. În general, regiunile
cu nivel redus de dezvoltare (de exemplu regiunea Nord-Est) sunt puternic afectate de reduceri ale
sumelor alocate.
Rezultate obținute în cadrul subtemei A2

71. În perioada 2010-2020, PIB/loc al României a crescut continuu, tendință manifestată și la nivelul
macroregiunilor (NUTS1) si regiunilor (NUTS2) de dezvoltare, dar cu ritmuri și viteze diferite. Se distinge
regiunea București-Ilfov ale cărei valori sunt mult peste dublul valorii altor regiuni și regiunea Nord-Est
cu cele mai mici valori ale PIB/locuitor.
72. Analiza dinamicii valorilor PIB/locuitor la nivel de județ (NUTS3) în perioada 2014-2018 (ultimul an
pentru care există date dezagregate la acest nivel) identifică județe cu valori apropiate ale PIB/loc. și
traiectorii de creștere continuă (31); județe (cu valori mai ridicate ale PIB/loc, dar cu traiectorii sinuoase
(6) și județe cu valori mai ridicate le PIB/loc și cu evoluții crescătoare similare cu cele ale primei grupe,
dar la alt palier de valori (6). Unitățile teritoriale cu nivel mai redus de dezvoltare la începutul perioadei
înregistrează ritmuri de creștere mai mari față de unitățile teritoriale mai dezvoltate ceea ce indică o
anumită tendință de convergență.
73. Rezultatele analizei pe baza convergenței beta au pus în evidență existența unei tendințe de
convergență doar la nivelul cel mai dezagregat teritorial (NUTS3), natura legăturii dintre evoluția PIB/loc
și nivelul de bază al acestuia este una negativă, destul de slabă, dar semnificativă statistic. Grupa
județelor cu venituri mai mari manifestă între ele tendințe de ușoară convergență, iar grupa județelor cu
venituri mai mici manifestă între ele tendințe de ușoară divergență.
74. La nivel teritorial NUTS 1 si NUTS2 nu a fost validată din punct de vedere statistic existența
convergenței între aceste unități teritoriale. Totuși, analiza vitezei de convergență, realizată pe serii
cronologice pentru fiecare macroregiune (NUTS 1) sau regiune (NUTS 2) arată tendințe diferite ale
proceselor de convergență/divergență, macroregiunile/regiunile din partea vestică a țării manifestă
tendințe de convergență mai accentuate, iar cele aflate în partea central-estică a țării manifestă tendințe
mai lente de convergență.
75. Procesul de convergență sigma este constatat la nivel NUTS 1, dar cu intensități diferite, confirmându-
se rezultatele obținute pentru beta convergență. La nivel NUTS 2 s-au remarcat 3 tendințe din
perspectiva sigma-convergenței relative: una de convergență pentru: Vest, Sud Vest, Nord Est si mai
slab pentru Sud-Est, una de divergență σ pentru București-Ilfov, Nord-Vest și Sud-Muntenia, și o
tendință de stagnare pentru regiunea Centru.
76. Remarcăm succesul în creșterea convergenței pentru ariile care au avut definite profilări personalizate
si cărora le-au fost desemnate politici publice specializate – ex ITI Delta Dunării.
77. Factorii care au influențat convergența sunt: profilul echilibrat sau intermediar rural și factori
defavorizanți de tip natural, demografic și multicultural.
78. Există diferențieri foarte mari între regiuni din punct de vedere al contribuției lor la crearea de valoare
brută adăugată de la nivel național datorată unui grad de specializare economică foarte diferit. Gradul
de diversificare economică mare la nivel de regiune și nivelul VAB obținut pentru activitățile care au
16
contribuții mai mari la export și productivitate mai mare, explică într-o proporție destul de importantă
prezența convergenței/divergenței.
79. Respondenții luați în calcul pentru studiile de caz realizate au evidențiat factorii contributivi cei mai
importanți ai nivelului de dezvoltare și, respectiv ai vitezei de convergență obținute. Principalii factori,
identificați de respondenți confirmă Teoria Schimbării Reconstruită și anume: criza pandemică COVID
19, lipsa infrastructurii de bază, proximitatea cu un oraș dezvoltat, poziția geografică, condiții
demografice și economice nefavorabile, lipsa predictibilității cadrului organizatoric și legislativ, lipsa
resurselor umane calificate și a resurselor financiare în bugetele locale pentru asigurarea co-finanțărilor
și derulării proiectelor până la rambursarea cheltuielilor și o anumită lipsă a capacității administrative la
nivelul autorităților locale. Prezența factorilor defavorizanți la nivelul județelor cu nivel mai redus de
dezvoltare au împiedicat uneori absorbția fondurilor și creșterea eficienței acestora.
80. O prima constatare cu privire la existența convergentei între România si statele membre UE arată că
în perioada 2010-2018, în întreg teritoriul României, inclusiv la nivel NUTS 3 au fost înregistrate creșteri
ale PIB/loc de peste 2000 de $. Acest aspect nu este întâlnit în celelalte state Europene, în special în
statele mai mari .
81. Tendințele de convergență teritorială ale României către cele UE , prezintă aspecte particulare și diferite
atunci când sunt analizate față de valorile maxime, minime și medii ale distribuției UE.
82. De regulă, convergența valorilor medii ale PIB/loc din teritoriile României cu valorile medii din UE nu
arată marea diversitate și particularitățile regiunilor. Sunt cazuri când unele unități teritoriale converg
mai rapid către maximele UE, altele care converg sau depășesc minimele UE.
83. Distribuția PIB/loc la nivel UE pentru nivel NUTS 0 este cuprinsă într-un spectru de valori care își
restrânge maximele, dar care își crește media și minimul. Minimul European NUTS 0 înregistrează o
modificare pozitivă de 0,4 %, iar în termeni relativi crește cu o rată de 23,5 % în 2018 față de 2010.
Media Europeană NUTS 0 înregistrează o modificare pozitivă de 0,3 %, iar în termeni relativi crește cu
o rată de 4,7 % în 2018 față de 2010
84. La nivel de medii, în perioada 2014-2018, toate unitățile teritoriale ale României converg către cele ale
UE, indiferent de nivelul de dezagregare (NUTS 1,NUTS 2,NUTS 3). Nivelul mediei naționale la NUTS
0 este aproape de minimul NUTS 0 UE .
85. Situația este diferită pentru convergența teritoriilor României față de maximele UE, în funcție de nivelul
de dezagregare teritorială. Tendința de convergență se manifestă doar pentru nivelul cel mai agregat
(NUTS1), pentru nivelul NUTS 2 și NUTS 3 se prezintă situații de sensuri contrare (divergență).
Deoarece Bucureștiul este „județul”, care dă maximele României pentru întregul interval, iar aceste
maxime cresc permanent, variația maximelor de la nivelul UE fiind negativă, din perspectiva analizată
apare o situație de divergență , iar decalajele dintre maximele României și cele UE rămân foarte mari.
86. Cu privire la valorile minime ale perioadei, acestea evoluează convergent cu cele ale UE, la toate
nivelurile de dezagregare teritorială, dar cu viteze diferite. Dacă la începutul perioadei de implementare
a AP, România dădea minimul UE, în prezent minimele României au depășit minimele înregistrate la
nivelul UE.
87. Regimul ratelor de creștere a PIB/loc indică prezența unui proces de „catching up” dintre România si
UE la toate nivelurile de dezagregare teritorială. Procesul de convergență, în sensul creșterii similarității
regimurilor ratelor de creștere a PIB/loc este mai pregnant la nivel NUTS 1 și NUTS 3 pentru valorile
medii și pentru NUTS 2 pentru nivelurile minime.
88. Profilul foarte diferit al unităților teritoriale din România implică diferențieri și cauza principală a realizării
convergenței/divergenței. Factorul „distanța față de oraș” diferențiază major regiunile, iar distribuția
PIB/loc este extrem de neomogenă. Locațiile predominant urbane nu prezintă externalități pozitive
pentru vecinii cu profil rural aproape de oraș. Deși, există convergență cu UE pentru toate tipurile de
județe acestea au viteze și timpi de convergență diferite, în funcție de criteriul îndepărtarea față de oraș.
În cadrul UE modelul centru-periferie funcționează, decalajele de dezvoltare între locațiile urbane și
cele rurale aproape de oraș sau cele intermediare sunt mult mai mici. După statutul de frontieră nu se
distinge o diferențiere a tendințelor de evoluție ale regiunilor din România față de cele UE. Profilul
17
muntos al României îi conferă o caracteristică de diferențiere față de media UE. În România 15 județe,
respectiv 35,7% din total județelor au un caracter montan pregnant, cu 11pp mai mult decât structura
UE. Există diferențieri ale tendințe de evoluție după cele două subcategorii ai factorului -profil muntos,
acestea fiind diferite în principal după gradul de aglomerare ai populației. Județele cu peste 50%
populație și peste 50% suprafață în zona montană au șanse mai mari de dezvoltare, convergența lor
către media UE este mai evidentă.
89. Contrar modelului european, județele costiere Tulcea și Constanța prezintă un nivel al PIB/loc, în 2018
mai mare decât media națională dar și decât media continentală. În modelul mediu European, nivelul
PIB/loc este mai mare pentru continent. Cu toate că decalajul este mult mai mare pentru mediile
continentale, cele 2 județe de coastă tind să aibă o viteză de convergență mai mare. În termeni de
decalaj al ratelor de creștere a PIB/loc, Tulcea și Constanța au rate de creștere de 5,3% pentru 2010-
2018, respectiv de 4,36 ori mai mari decât rata de creștere de 1,2% pentru UE în locații similare.
90. Județele preponderent rurale au în general, atât în România, cât și la nivel UE niveluri dintre cele mai
scăzute ale PIB/loc din două motive principale: Caracteristicile geografice prielnice agriculturii,
silviculturii sau pisciculturii, sectoare cu valoare adăugată mică; și distanța mare față de un oraș.
91. Estimarea beta-convergenței la nivel UE a pus în evidență existența convergenței pentru toate nivelurile
de dezagregare teritorială NUTS 0,1,2,3. Este confirmat procesul de convergență mai intens pentru
România decât pentru întreg teritoriul UE în perioada 2010-2018 la nivel NUTS3;
92. Estimarea convergenței sigma a pus în evidență aspecte particulare la fiecare nivel de dezagregare
teritorială. Astfel, la nivel NUTS 0, pentru perioada 2010-2018 există evidențiată o ușoară tendință de
convergență. România înregistrează valori peste pragul de omogenitate pentru întreaga perioadă. De
remarcat că se liniarizează tendința de creștere a convergenței după 2015. Din perspectiva omogenității
România ocupă rangul 16/27 în 2018, cu un progres de 2 locuri. La nivel NUTS 1, în perioada 2010-
2018 este evidențiată o ușoară tendință de convergență, România înregistrează valori sub pragul de
omogenitate pentru Ro4 și Ro2, pentru întreaga perioadă. La nivel NUTS 2 este evidențiată o ușoară
tendință de convergență.
93. Analiza teritorială în baza indicatorilor selectați și a informațiilor colectate din consultări indică diferențe
importante la nivel teritorial în domeniile analizate, i.e. competitivitate și dezvoltare locală, capital uman
și combaterea sărăciei, accesibilitate și conectivitate, dezvoltare durabilă și protecția mediului,
administrație publică și guvernare.
94. În toate aceste domenii, distribuția teritorială a performanțelor regiunilor este neuniformă existând
regiuni care au performat mai bine și regiuni care înregistrează mari rămâneri în urmă. În particular,
ceea ce se poate observa este că diferențele în termeni de performanță socio-economică cresc între
București-Ilfov și toate celelalte regiuni. București-Ilfov se detașează tot mai mult de toate celelalte
regiuni în ceea ce privește creșterea economică, potențialul de cercetare, dezvoltare și inovare,
ocuparea populației active și nivelul educațional.
95. Diferențele între regiunile mai puțin dezvoltate nu urmează tipare omogene. De exemplu, regiunile
Nord-Vest și Sud-Vest au înregistrat în perioada 2014-2020 cele mai accelerate ritmuri de creștere
economică. Pe de altă parte, regiunea Sud-Vest are un nivel mic de atractivitate pentru înființarea de
noi firme, comparativ cu Nord-Vest și Nord-Est. Regiunea Nord-Est prezintă unul dintre cele mai
scăzute niveluri de competitivitate, alături de Sud-Est și Sud-Vest. Cu toate acestea, regiunile Centru,
Nord-Est și Sud-Est au cele mai mari rate de creștere a ocupării, deși populația civilă ocupată tinde să
scadă. În ciuda ritmului alert de creștere economică, la nivelul regiunilor Nord-Vest și Sud-Vest, atât
ritmul ocupării, cât și populația civilă ocupată sunt în scădere. La nivel județean, județele care se
confruntă cu cele mai mari provocări în termeni de dezvoltare sunt preponderent concentrate în partea
sudică a țării, au un caracter preponderent rural și o diversificare economică limitată.
96. Nivelul de sărăcie și excluziune socială a scăzut în regiunile cu ritm accelerat de creștere a ocupării
(Vest, București-Ilfov, Nord-Vest și Sud-Est), însă diferențele între populația săracă și populația mai
puțin săracă s-au accentuat în Nord-Vest și Vest și s-au atenuat în Centru și Sud-Vest. Pe de altă parte,
regiunea C este singura în care rata de abandon școlar a crescut. Populația cu studii superioare este
18
în scădere la nivel național, însă concentrată în regiuni în care există mari centre universitare
(București, Cluj, Iași și Constanța).
97. În general, infrastructura de transport s-a îmbunătățit în perioada 2014-2020, însă există în continuare
o nevoie pregnantă de creștere a accesibilității și conectivității teritoriale. Infrastructura TIC este
deficitară la nivelul întregii țări, deși România are una dintre cele mai mari acoperiri (nu și utilizări) a
rețelelor de bandă largă, peste media europeană. Calitatea mediului a fost îmbunătățită, dar sunt încă
provocări la acest nivel, țara noastră fiind încă la distanță însemnată de alte țări europene. Calitatea
guvernării este încă o provocare pentru toate regiunile, cu toate că în unele dintre ele pare că au avut
loc îmbunătățiri (Nord-Est, Sud, București-Ilfov și Vest) pe parcursul ultimilor ani.
98. Se remarcă o capacitate diferită de atragere de fonduri FESI la nivelul regiunilor această capacitate
fiind corelată cu nivelul de dezvoltare al resurselor umane, atât cantitativ, cât, mai ales calitativ.
99. Rezultatele obținute au pus în evidență aspecte care țin de capacitatea regiunilor de a accesa fonduri,
dar și lacune ale managementului de gestiune a acestor fonduri. Informarea și dezvoltarea unor
mecanisme diferențiate de stimulare a accesului la finanțare este esențial în atingerea obiectivelor
programelor.
100. Alocarea resurselor este exclusiv rezultatul capacității regiunilor de a aplica și implementa proiecte, și
nu reflectă mecanisme diferențiate de alocare conform nevoilor.
101. Suportul FESI acordat prin abordarea teritorială integrată a fost printre cauzele principale care au
determinat entitățile beneficiare să implementeze proiectele.
102. În urma analizelor efectuate, diferențele mari între sumele contractate la nivelul București-Ilfov și al
celorlalte regiuni sunt explicate de faptul că nevoile și prioritățile de dezvoltare de la nivelul AP 2014-
2020 au fost stabilite la nivel național și nu au fost suficient de particularizate la nevoile regionale și
locale specifice. Programele operaționale diferențiază între regiunile mai dezvoltate și regiunile mai
puțin dezvoltate, iar alocările sunt diferite în funcție de tipurile de regiuni. Nevoile sunt adresate însă
preponderent prin aceleași tipuri de acțiuni, iar diferențele între regiunile mai puțin dezvoltate în termeni
de provocări și potențial de dezvoltare tind să nu fie adresate optim din acest motiv.
103. În strânsă legătură, există diferențe importante în termeni de capacitate administrativă și de atragere și
implementarea de fonduri între regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Regiunea
București-Ilfov concentrează cea mai mare parte a fondurilor contractate, deși implementează cele mai
puține proiecte. Deși există un efort evident de sprijinire a regiunilor mai puțin dezvoltate, rezultatele
obținute sunt sub-optimale.
104. Mecanismele subsumate abordării teritoriale integrate au avut un rol cauzal mai important pentru
îmbunătățirile observate cu privire la dezvoltarea infrastructurii TIC în zonele defavorizate, precum și
pentru îmbunătățirea infrastructurii sociale și de sănătate în comunitățile dezavantajate și un rol
moderat pentru valorificarea potențialului turistic al zonelor, diversificarea activităților economice non-
agricole și încurajarea antreprenoriatului.
105. În plus, abordarea teritorială integrată a contribuit, alături de alte cauze la creșterea participării pe piața
muncii a persoanelor din zonele defavorizate, dezvoltarea competențelor forței de muncă în zonele
rurale și diversificarea activităților economice non-agricole.
106. Acțiunile abordării teritoriale integrate au făcut parte din pachetul cauzal care a condus la îmbunătățirea
accesului și participării la educație și formare în zonele defavorizate și la îmbunătățirea infrastructurii
educaționale în zonele defavorizate.
107. Nu în ultimul rând, abordarea teritorială integrată a avut un rol avut un rol moderat, alături de alte cauze
pentru: reducerea emisiilor de dioxid de carbon în zonele urbane, îmbunătățirea mediului urban,
adaptarea la schimbările climatice în agricultură, pescuit, acvacultură, conservarea biodiversității în
zona Delta Dunării, monitorizarea calității aerului și decontaminare, îmbunătățirea infrastructurii și
sistemelor de transport.
108. Suportul FESI, prin mecanismele subsumate dezvoltării teritoriale, a indus parțial progresul către
rezultatele așteptate prin abordarea teritorială integrată, reprezentând o cauză probabilă care a
19
contribuit în mod necesar la îmbunătățirile observate. În acest sens, se recomandă continuarea
implementării mecanismelor subsumate abordării teritoriale integrate.
109. Principalele provocări și oportunități de îmbunătățire identificate în ceea ce privește instrumentele de
implementare a ATI (i.e. DLRC, ITI și DUD) se referă la creșterea caracterului integrat, inovativ și
multisectorial al strategiilor de dezvoltare și consolidarea sistemului lor de guvernanță.
110. În genere, nevoile și prioritățile cuprinse în strategiile de dezvoltare sunt identificate și formulate în
funcție de oportunitățile de finanțare existente din fonduri europene. La nivel local, strategiile trebuie să
identifice și să adreseze integrat nevoile, iar pentru prioritățile de dezvoltare să fie identificate ulterior
oportunități de finanțare. În practică, intervențiile realizate prin strategii se concentrează preponderent
pe anumite nevoi, în timp ce altele nu sunt adresate optim. Acest lucru are un impact negativ, pentru
că teritoriile și comunitățile vizate se confruntă cu probleme structurale, care trebuie tratate începând
de la cauzele lor profunde. Constatarea este valabilă în principal pentru abordarea DLRC și DUD, dar
este valabilă și pentru toate programele operaționale.
111. Totodată, au fost observate carențe în modul în care sunt transpuse în strategiile de dezvoltare noțiunile
de caracter integrat, inovativ și multisectorial. Noutatea instrumentelor rămâne mai degrabă la nivelul
AP, pentru că măsurile propuse prin strategiile de dezvoltare urmează logica programelor operaționale
naționale. Un alt aspect valabil atât pentru DLRC și DUD, cât și pentru instrumentul ITI este că strategiile
se concentrează pe anumite sectoare în detrimentul altora.
112. O provocare comună observată la nivelul celor trei instrumente este asigurarea coerenței externe și
interne a strategiilor de dezvoltare și logicilor lor de intervenție. Este nevoie de creșterea gradului de
complementaritate între strategiile aferente ATI și alte strategii de la nivel local, precum și de
explicitarea în interiorul strategiilor a legăturilor logice între nevoi, obiective, priorități și intervenții.
113. Pe lângă aspectele strategice, este nevoie și de asigurarea unor mecanisme optime de guvernanță a
instrumentelor ATI, în primul rând, prin creșterea capacității administrative a organismelor responsabile
de elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare. Deopotrivă, este necesară întărirea
parteneriatelor cu sectorul privat și proiectarea unor mecanisme de monitorizare a implementării
strategiilor și de evaluare a impactului lor. Constatarea este valabilă în special în cazul DLRC și DUD.
În cazul ITI Delta Dunării, pe lângă creșterea capacității administrative a ADI ITI, o oportunitate de
îmbunătățire este ca ADI ITI să poată gestiona fondurile alocate prin instrumentul ITI.
114. Faptul că diferențele observate la nivel teritorial nu urmează tipare omogene poate fi cauzat de faptul
că priorităților de investiții sunt tratate uniform la nivel național, iar politicile publice nu diferențiază
suficient între nevoile și potențialul de dezvoltare la nivel teritorial.
115. Principalele lecții învățate privind implementarea ATI și creșterea coeziunii teritoriale se referă la
implementarea FESI. În primul rând, este necesară consolidarea consultărilor actorilor interesați de la
nivel local pentru întărirea guvernanței FESI și creșterea nivelului de informare și comunicare cu
aceștia. Percepția actorilor locali este că nu sunt suficient de implicați în procesele decizionale de la
nivel central (de exemplu, în elaborarea ghidurilor) și că, din acest motiv, pot apărea sincope în
implementarea proiectelor. Totodată, este nevoie de creșterea capacității administrative a organismelor
responsabile pentru implementarea ATI, din punct de vedere al planificării strategice, procedurilor de
implementare, monitorizarea și evaluarea intervențiilor.
116. În al doilea rând, nevoia de simplificare a proceselor și procedurilor aferente evaluării, contractării, și
implementării proiectelor, detaliată și în cadrul subtemei de evaluare A1, este valabilă și în ceea ce
privește ATI. În particular, în cazul DLRC în zonele urbane, a fost semnalată nevoia unei mai bune
coordonări în termeni de timp între intervențiile legate de scrierea strategiile și publicarea ghidurilor
pentru depunerea proiectelor. Mai mult, GAL-urile resimt nevoia de creștere a competențelor în ceea
ce privește organizarea apelurilor de proiecte, elaborarea ghidurilor și evaluarea fișelor de proiecte.
117. Din punct de vedere al programării FESI, principala lecție învățată se referă la modul în care sunt
realizate analizele de nevoie ce stau la baza ATI. Este necesar ca analizele de nevoi să reflecte și
diferențele între tipuri de teritorii, regiuni de dezvoltare și, inclusiv, județe, pentru a sprijini procesul
decizional în ceea ce privește prioritățile de investiții și alocările. Potrivit factorilor interesați consultați,
20
faptul că variațiile între regiunile mai puțin dezvoltate nu sunt luate în considerare are un impact negativ
și chiar potențialul de a adânci diferențele teritoriale.
2 Analizele efectuate și răspunsurile la întrebările de evaluare

2.1 Subtema A1 – Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă,
durabilă și inclusivă
118. În cadrul subtemei A1 - Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă a fost
urmărită analiza evoluției creșterii economice și a îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei
Europa 2020, precum și contribuția netă a FESI la acest progres.
119. Prioritățile de finanțare stabilite în Acordul de Parteneriat țintesc o reducere a disparităților economice
și sociale între România și Statele Membre ale Uniunii Europene. La momentul elaborării AP, modelele
macroeconomice (precum HEROM) au previzionat impacturi pozitive ale injecției de fonduri FESI
privind PIB-ul și rata de ocupare în România.
120. Acordul de Parteneriat își revendică de asemenea contribuția la strategia de creștere Europa 2020, în
mod particular la cele cinci obiective ambițioase privind ocuparea forței de muncă, cercetarea,
dezvoltarea și inovarea, educația, incluziunea socială și schimbările climatice/energia.
121. Deși obiectivul Strategiei Lisabona cu privire la competitivitatea economiei europene nu a fost preluat
explicit în Strategia Europa 2020, în ultima perioadă problema competitivității a fost repusă pe primul
plan, întrucât competitivitatea este esențială pentru asigurarea rezilienței și sporirea capacității de
adaptare în interiorul uniunii monetare, precum şi pentru a garanta, în viitor, o creștere durabilă și
convergență. Astfel, Acordul de Parteneriat recunoaște problema competitivității ca una din provocările
principale ale României și prevede o serie de priorități de finanțare în vederea îmbunătățirii situației.
Sumarul metodologiei utilizate și a limitărilor cu care s-a confruntat evaluarea

122. Pentru a răspunde la întrebările de evaluare, în cadrul acestei subteme de evaluare, abordarea
metodologică este construită pe un mix de metode și instrumente de colectare a datelor, având caracter
atât calitativ, cât și cantitativ. În metodologia de evaluare au fost incluse și metode suplimentare față
de cele prevăzute în Caietul de Sarcini pentru analiza și evaluarea datelor, cum ar fi simulările
numerice, aplicate la nivelul subtemei de evaluare A1 pentru a investiga contribuția FESI așteptată în
viitor, având la bază modelarea macroeconomică și sumele generale alocate pentru proiectele
contractate, inclusiv a celor post 2020. Această abordare suplimentară propusă mai sus contribuie la
emiterea unor concluzii robuste, de încredere, asupra întrebărilor de evaluare.
123. Aplicarea metodologiei așa cum a fost planificată a fost condiționată de îndeplinirea unor condiții și a
fost pe alocuri limitată. Limitele orizontale ale evaluării țin de momentul, disponibilitatea și acuratețea
datelor furnizate Echipei de evaluare de către Beneficiar din baza de date MySMIS. Menționăm faptul
că informațiile disponibile extrase din baza MySMIS au permis alocarea fondurilor pe activități
economice doar în funcție de codul CAEN al solicitantului, respectiv au făcut posibilă alocarea regională
a fondurilor doar în funcție de regiunea solicitantului ceea ce reprezintă limitări ale analizei.
124. Pentru circa 3% dintre proiectele contractate, în bazele de date extrase din MySMIS lipsesc informații
cu privire la datele de începere și finalizare ale proiectelor. În consecință, analizele care au în vedere
proiectele finalizate sunt influențate de aceasta.
125. Dificultățile întâmpinate la colectarea datelor necesare analizelor calitative derivă din faptul că mulți
dintre membrii CCMAP nu au fost disponibili sau dispuși să participe la investigațiile propuse. De
asemenea, mulți dintre beneficiarii proiectelor DLRC nu au dorit sa participe la interviurile programate
sau la anchetele efectuate.
126. Modelul de echilibru general construit și componentele adiționale pe baza cărora au fost obținute
rezultate prezentate în cadrul acestui Raport de evaluare reprezintă o versiune preliminară, în lucru, a
modelului ce va fi revizuit și îmbunătățit până la realizarea celui de-al doilea exercițiu de evaluare.
21
127. Pentru a avea o detaliere cât mai adecvată în scopul evaluării contribuției FESI la progresul indicatorilor
Strategiei Europa 2020, datele macroeconomice utilizate pentru modelul de echilibru general au fost
completate cu informații din microdate obținute din anchete reprezentative în gospodării și în rândul
forței de muncă. Prin această strategie au fost incluse o serie de aproximări care pot avea o influență
asupra rezultatelor atunci când gradul de dezagregare al acestora este ridicat.
128. Informațiile disponibile legate de alocarea bugetelor proiectelor pe zone de intervenție nu au fost
disponibile pe ani. În consecință, evaluarea a fost realizată la nivel agregat, iar rezultatele trebuie
interpretate ca fiind efecte cumulate ale FESI pentru toată perioada de implementare (2014-2020+3).
De asemenea, abordarea pentru modelarea regională, care se bazează pe serii de timp, a utilizat alte
surse de date (decât cele furnizate de Beneficiar) pentru distribuția fondurilor ESI pe regiuni și ani.
129. O limită importantă a demersului de evaluare se referă la dificultatea investigării efectelor la o distanță
foarte scurtă de timp după finalizarea intervențiilor sau chiar în timpul implementării. În aceste condiții,
o lecție foarte importantă învățată în procesul de evaluare se referă la necesitatea realizării evaluării la
o distanță de timp la care efectele pot fi adecvat observate.
130. Alte limite specifice sunt menționate în cadrul fiecărei întrebări de evaluare.
131. În tabelul de mai jos sunt prezentate metodele avute în vedere pentru a răspunde la fiecare întrebare
de evaluare, în cadrul Subtemei de evaluare A1.
Tabel 1. Corelarea dintre metodele aplicate și întrebările de evaluare pentru subtema de evaluare A1
Metoda de cercetare ÎE1 ÎE2 ÎE3 ÎE4 Realizare
Evaluarea bazată pe teorie (EBT) √ √ realizat
Analiza literaturii de specialitate √ √ √ realizat
Analiza documentelor/strategiilor √ √ √ √ realizat
relevante (legislativ, strategic,
instituțional)
Analiza datelor statistice și √ √ √ √ realizat
administrative
Analiza informațiilor primare colectate √ √ √ √ realizat
din interviuri, focus grupuri și
chestionare
Modelarea econometrică √ √ realizat
Simulări numerice √ √ realizat
Analiza opțiunilor √ realizat
132. În tabelul de mai jos sunt prezentate instrumentele de colectare a datelor avute în vedere, în corelare
cu întrebările de evaluare.
Tabel 2. Corelarea între instrumentele de colectare a datelor și întrebările de evaluare
Instrumentul de colectare a datelor ÎE1 ÎE2 ÎE3 ÎE4 Realizare
Cercetare documentară √ √ √ √ realizat
Extragere date din surse statistice și administrative √ √ √ realizat
Interviuri cu reprezentanți ai ministerelor în a căror √ √ realizat
coordonare este elaborarea și implementarea politicilor
publice din domeniile vizate prin Strategia 2020
Interviuri cu reprezentanți ai unor instituții relevante în ceea √ realizat
ce privește calculul și analiza evoluțiilor indicatorilor
Strategiei Europa 2020
Interviuri cu experți în domeniile vizate de Strategia Europa √ √ realizat
2020 din mediul academic
Interviuri cu reprezentanți ai CCMAP și cu personal implicat √ √ √ realizat
în monitorizarea și implementarea programelor operaționale
POR, POC, POCU, POIM, PNDR, POPAM și POCA
Chestionar în rândul membrilor CCMAP și experților în √ √ √ realizat
domeniile vizate de Strategia Europa (2020) din mediul
academic
Chestionar în rândul beneficiarilor FESI √ realizat
Focus grupuri cu personalul implicat în coordonarea și √ √ √ √ realizat
implementarea strategică FESI, în monitorizarea și
22
Instrumentul de colectare a datelor ÎE1 ÎE2 ÎE3 ÎE4 Realizare
implementarea PO, reprezentanți ai ministerelor
responsabile de elaborarea și implementarea politicilor din
domeniile vizate, respectiv experți și alți factori interesați de
la nivel național și local.
133. Toate instrumentele de colectare date aferente subtemei A1 sunt inserate în Anexe.
ÎE 1: Care este progresul creșterii economice și al îndeplinirii țintelor naționale aferente

Strategiei Europa 2020?
134. Scopul acestei întrebări de evaluare este acela de a cunoaște evoluția creșterii economice și a
îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020.
135. În cadrul Strategiei Europa 2020 au fost propuse trei priorități care se susțin reciproc:
• Creștere inteligentă: respectiv dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
• Creștere durabilă prin promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
• Creștere favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței
de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
136. Conform viziunii sale strategice, UE și-a definit direcțiile și obiectivele de dezvoltare până la sfârșitul
anului 2020:
• 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
• 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);
• obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a
emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens)
• rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din
generația tânără ar trebui să aibă studii superioare.
137. Prin Strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010), au fost stabilite ținte
referitoare la cei cinci indicatori apreciați ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea socio-economică a
fiecărui stat membru și a Uniunii Europene în ansamblu. Scopul a fost de a se asigura rate de ocupare
ridicate ale forței de muncă, cu productivitate crescută și de a se îmbunătăți coeziunea socială în statele
membre, simultan cu reducerea impactului asupra mediului înconjurător. Cele cinci domenii (ocupare,
cercetare-dezvoltare, schimbări climatice și energie, educație și reducerea sărăciei) au fost transpuse,
particularizat la nivelul fiecărei țări, în obiective concrete ce au trebuit atinse în perioada de
implementare.
2.1.2.1 EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ASUMAȚI DE ROMÂNIA CA STAT MEMBRU,
CONFORM CU ȚINTELE PROPUSE, PENTRU PERIOADA 2014-2020
2.1.2.1.1 Domeniul competitivitate
138. Competitivitatea reprezintă un reper de bază al creșterii economice și implicit al nivelului de bunăstare
al societății. În mod evident, în România, există premisele unei creșteri a producției și a productivității
muncii, a stimulării exporturilor și a reducerii costurilor auxiliare ale forței de muncă. Pentru analiza
domeniului competitivitate au fost selectați o serie de indicatori relevanți precum Produsul intern brut
(PIB), Valoarea adăugată brută (VAB), productivitatea muncii, costul forței de muncă, exporturile și
importurile.
139. Evoluția Produsului intern brut în România a avut un trend crescător, cu o ușoară scădere în anul 2009
pe fondul efectelor crizei economice mondiale din acea perioadă și o stagnare în perioada 2019-2020
ca urmare a crizei sanitare COVID-19. Valoarea adăugată brută a avut o evoluție asemănătoare PIB-
ului. În perioada 2014-2020 productivitatea muncii a înregistrat o creștere semnificativă (64%), dar în
același timp și costul forței de muncă a avut o creștere importantă (81%). La creșterea productivității
muncii au contribuit toate sectoarele economice, dar cele mai mari valori, precum și cele mai importante
creșteri s-au înregistrat în sectorul Tranzacții Imobiliare, urmat la o diferență importantă de sectorul
Informații și Comunicații. Costul forței de muncă pe salariat a crescut în majoritatea activităților
23
economice în perioada 2014-2020. Cele mai ridicate valori s-au regăsit în Informații și comunicații,
Intermedieri financiare și asigurări, Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă
caldă și aer condiționat și Industria extractivă. Valoarea exporturilor a crescut în toată perioada
analizată, cu o ușoară scădere în perioada de criză 2009 și o scădere mai importantă în 2020, ca
urmare a restrângerilor activităților comerciale cauzate de restricțiile impuse de pandemia COVID-19.
Cu toate acestea, balanța comercială a României a rămas deficitară pe toată perioada de analiză.
Figura 1. Evoluția Produsului intern brut (PIB) în România 2000-2020 (mld. lei)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: CON111C

140. Evoluția Produsului Intern brut (PIB) în România a avut o tendință crescătoare, cu o ușoară inflexiune
în anul 2009 pe fondul efectelor crizei economice mondiale din acea perioadă. Creșterea PIB în
perioada 2000-2020 este una semnificativă, și ca urmare a dezvoltării economice şi a ieșirii din perioada
de tranziție post-comunism. În perioada 2014-2020 PIB-ul României a crescut cu 58,1%, ajungând la
1058,9 mld. lei în 2020.
141. Analizând componentele PIB constatăm că nivelul consumului privat a fost principalul motor al creșterii
din ultimii ani, susținut de o politică fiscal pro-ciclică, incluzând majorarea salariilor și pensiilor și
reducerea impozitelor pe consum și pe venit și restrângerea pieței muncii (cu un șomaj scăzut în ultimii
ani). Alimentată de absorbția crescută a fondurilor UE, contribuția investițiilor la creșterea PIB a fost,
de asemenea, pozitivă. Balanța comercială a arătat faptul că, în pofida creșterii exporturilor, deficitul
comercial a crescut, deoarece cererea internă în creștere a sporit și mai mult pe baza importurilor.
142. Evoluția PIB real în România în perioada 2010-2020 a urmat un trend crescător, întrerupt brusc de criza
pandemică din 2020. La începutul implementării Strategie Europa 2020, în anul 2010 România a
înregistrat al doilea an de scădere economică (-4,1%) după criza din 2007/2008, dar a reușit să revină
la valori pozitive începând cu anul 2011 (0.9%). Cea mai mare rată de creștere a PIB real s-a înregistrat
în 2017 (7%). În 2020 rata de creștere economică a fost întreruptă de criza COVID-19, înregistrându-
se o scădere de -3,9%.
24
Figura 2. Evoluția Valorii adăugate brute (VAB) la costul factorilor în România 2008-2020 (mld. lei)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: INT107B

143. Evoluția Valorii Adăugate Brute (VAB) a avut același trend crescător ca și PIB-ul în perioada 2008-
2020. În perioada 2014-2020, rata de creștere a VAB la costul factorilor a fost de 58%. Creșterea VAB
indică o intensificare a activităților economice ca urmare a sporirii productivității şi competitivității.
Ponderea VAB la costul factorilor în PIB s-a menținut constantă în perioada 2014-2020, înregistrând
un procent de 37,8%. Ratele de creștere reală ale VAB în perioada 2010-2020 au variat între 3,2% în
2010 și 12,8% în 2019. Evoluția reală a fost negativă doar în anul 2016 (-4,7%). În perioada de
pandemie, creșterea reală s-a redus la 2,5% (2020).
Figura 3. Evoluția productivității muncii, pe persoană ocupată în România în perioada 2000-2020 (mii lei/persoană)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: CON110E

144. Productivitatea muncii pe persoană ocupată în România, a crescut semnificativ în perioada 2000-2020,
de la 6,8 mii lei/persoană la 113 mii lei/persoană. Se observă două perioade de creșteri importante, și
anume 2000-2008, respectiv 2014-2020. Evoluția productivității muncii este foarte importantă având în
vedere că acest indicator este corelat cu nivelul salariilor, iar în România situația este și mai important
de urmărit în contextul în care este susținut faptul că salariile cresc mai rapid în raport cu productivitatea
muncii, iar din moment ce salariile sunt plătite din valoarea adăugată rezultată din activitatea
economică, o creștere prea mare a acestora limitează investițiile, reduce profiturile și amenință astfel
sustenabilitatea activității economice pe termen mediu și lung. În perioada 2014-2020, productivitatea
muncii a crescut cu 164%, de la 68,6 mii lei/persoană la 113 mii lei/persoană, fapt reflectat și în
creșterea salariilor și al nivelului de trai în rândul salariaților.
25
Figura 4. Evoluția productivității muncii, pe persoană ocupată, pe activități ale economiei naționale CAEN Rev.2 în
România în perioada 2000-2020 (lei/persoană)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: CON110E

145. La această creștere de productivitate au contribuit aproape toate activitățile economice, cu excepția
Intermedierilor Financiare, care au înregistrat o pierdere de -13,1%. Cele mai mari valori, dar și cele
mai importante creșteri s-au înregistrat în sectorul Tranzacții Imobiliare, urmat la o diferență importantă
de sectorul Informații și Comunicații. În Tranzacții imobiliare, productivitatea muncii pe persoană
ocupată, a crescut în perioada 2014-2020 cu 55,15%, cu o valoare maximă în anul 2017 (2993,8 mii
lei/persoană). Cele mai reduse valori ale productivității muncii, pe persoană ocupată, s-au înregistrat în
Agricultură, silvicultură și pescuit (23 mii lei în 2020), Construcții (93,1 mii lei) și Comerțul cu ridicata și
cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și
restaurante (96,5 mii lei).
26
Figura 5. Evoluția productivității orare a muncii în România în perioada 2000-2020 (lei/oră)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: CON110F
146. Productivitatea orară a muncii în România a crescut în perioada 2000-2020 de la 3,7 lei/ora la 62,6
lei/oră. Observăm că în perioada de criză 2007/2008, precum și în perioada de recesiune ce a urmat,
avem o creștere a productivității orare a muncii și consecință a faptului că programul de lucru s-a
contractat mai rapid decât ocuparea, iar începând cu 2012 vedem o creștere importantă datorată și
extinderii ocupării cu normă parțială și încurajării ocupării unui al doilea loc de muncă având timp parțial.
În perioada 2014-2020 productivitatea orară a muncii a crescut cu un procent de 63%, de la 38,3 lei/oră
la 62,6 lei/oră. Raportul dintre productivitatea per persoană și cea orară s-a micșorat în perioada de
creștere economică 2014-2020, ceea ce reflectă creșterea numărului de ore lucrate în medie de fiecare
persoană ocupată.
147. În cadrul activităților economice, sectorul Tranzacții imobiliare are un comportament atipic, înregistrând
valori mult peste productivitatea orară înregistrată de celelalte sectoare. În acest sector de activitate
valoarea productivității orare a muncii a fost de 1397,8 lei/oră în 2020, cu mult peste media națională
de 62,8 lei/oră. Valori mai ridicate ale productivității orare a muncii s-au înregistrat și în domeniile
Informații și comunicații (192,4 lei/oră în 2020), Activități profesionale, științifice și tehnice (106,6 lei/oră
în 2020) și Intermedieri financiare și asigurări (92,2 lei/oră în 2020), activități economice care pot
contribui la creștere economică și competitivitate prin nivelul mai ridicat de tehnologizare. Cele mai mici
valori ale productivității orare a muncii se înregistrează în Agricultură, silvicultură și pescuit (15,7 lei/oră
în 2020), activitate economică cu nivel tehnologic redus, cu forță de muncă mai puțin calificată și relativ
îmbătrânită.
27
Figura 6. Evoluția productivității reale a muncii, pe persoană ocupată în România în perioada 2000-2020 (%)
Sursa datelor: baza de date Euro stat, cod de date: TIPSNA70

148. Deși productivitatea exprimată în prețuri curente a crescut semnificativ, totuși în termeni reali (valoarea
producției luată în calcul a fost deflatată cu evoluția prețurilor), productivitatea reala a muncii pe
persoană ocupată, a înregistrat oscilanții ample în perioada 2000-2009, oscilații mai reduse în perioada
2010-2014, după care până în 2019 a avut o tendință de liniarizare întreruptă brusc de scăderea
importantă din 2020. Această scădere a fost generată, în primul rând de criza pandemică COVID-19.
Cele mai importante creșteri ale productivității reale față de anul anterior s-au înregistrat în anii 2002
(17,7%), 2004 (15%), respectiv 2008 (10,8%). În perioada 2014-2020 productivitatea reală a muncii a
avut o evoluție crescătoare până în anul 2016 (5,9%), urmată de o ușoară scădere până în 2019 (4,1%),
scădere accentuată în anul 2020 (-2%).
Figura 7. Evoluția costului mediu lunar al forței de muncă pe salariat în România în perioada 2000-2020 (lei)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: FOM111C
149. Costul mediu lunar al forței de muncă pe salariat a avut o tendință crescătoare pe toată perioada
analizată (2000-2020). Creșterea costului mediu lunar al forței de muncă a fost una semnificativă
ajungând să atingă valoarea de 5409 lei/salariat în anul 2020 față de 435 lei/salariat în anul 2000.
Important de menționat este faptul că nici criza economico-financiară din 2007/2008 și nici criza sanitară
COVID-19 nu au dus la scăderea costului mediu lunar al forței de muncă pe salariat. În intervalul 2014-
2020 costul mediu lunar al forței de muncă pe salariat a crescut cu 81%, cea mai mare pondere fiind
deținută de sumele brute plătite direct salariaților (cheltuieli directe) pentru munca depusă. Costul mediu
lunar al forței de muncă în termeni reali a avut rate de creștere oscilante în perioada 2010-2020. Cea
mai semnificativă creștere reală s-a înregistrat în anul 2019, și anume 12,2%. Creșteri reale importante
de peste 10% s-au înregistrat și în 2016-2018.
28
Figura 8. Evoluția costului nominal unitar al forței de muncă pe salariat în România în perioada 2000-2020 (indice,
2010=100)
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: TIPSLM20

150. Costul unitar al forței de muncă poate fi considerat drept un indicator al presiunilor pe piața muncii, dar
și al competitivității prin celelalte costuri din economie. Costul nominal unitar al forței de muncă pe
salariat, ca și indice, în perioada 2000-2020 a avut ușoare oscilații, dar pe un trend ascendent.
Comparativ cu anul 2010 creșterea costului nominal unitar al forței de muncă pe salariat a crescut cu
38,7% în 2020. Cele mai semnificative creșteri ale costului nominal unitar al forței de muncă au fost în
perioada 2016-2020, pe fondul creșterilor salariale determinate de revenirea activităților economice
post recesiune economică.
151. Costul mediu lunar al forței de muncă pe salariat a crescut în majoritatea activităților economice în
perioada 2000-2020. Cele mai ridicate valori s-au regăsit în Informații și comunicații, Intermedieri
financiare și asigurări, Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer
condiționat și Industria extractivă. În aceeași perioadă cele mai importante majorări ale costului lunar
al forței de muncă pe salariat s-au înregistrat în sectoarele publice Sănătate și asistență socială
(1964%), Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public (1611%) și Învățământ
(1515%).
29
Figura 9. Evoluția costului mediu lunar al forței de muncă pe salariat, pe activități ale economiei naționale CAEN
Rev.2 în România în perioada 2000-2020 (lei)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: FOM111C
152. Exporturile au crescut în toată perioada analizată de la 22,6 mld. lei în 2000 la 300,7 mld. lei în 2020.
Valoarea exporturilor a înregistrat o ușoară scădere în perioada de criză 2009 față de 2008 (-0.5 mld.
lei) și o scădere mai importantă în 2020 față de 2019 (-26,7 mld. lei), ca urmare a restrângerilor relațiilor
comerciale cauzate de restricțiile impuse de pandemia COVID-19. Peste 80% din valoarea exporturilor
realizate de România este realizată cu țări din Uniunea Europeană. Problema exporturilor românești
este legată de faptul că valoarea adăugată a majorității bunurilor exportate este redusă, în sensul că
România exportă cantități mari de bunuri cu o prelucrare redusă a căror valoare de export este mică.
Evoluția valorilor reale ale exporturilor a avut un trend ascendent, crescând de la 0,5% în 2010 la 2,2%
în 2019,iar în 2020 a scăzut la 1,9%.
Figura 10. Evoluția valorii exporturilor (FOB) în România în perioada 2000-2020 (mld. lei)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: EXP101A
30
153. Valoarea importurilor a urmat aceeași tendință ca și exporturile în sensul creșterii succesive întrerupte
de două perioade de criză, criza economică din 2009 (-44,9 mld. lei față de anul 2008) și criza sanitară
din 2020 (-19,8 mld. lei față de 2019). Valoarea importurilor în România a crescut de la 27,7 mld. lei în
2000 la 389,7 mld. lei în 2020, fapt ce a adâncit și mai mult soldul comercial. Asemenea exporturilor,
peste 80% din importurile românești sunt derulate cu țările Comunității Europene. Creșterea importurilor
a fost determinată de creșterea economică și, implicit a veniturilor, dar și de faptul că producția internă
de bunuri și servicii nu este suficientă. Evoluțiile reale ale importurilor au urmat aceeași tendință
ascendentă ca și cele ale exporturilor, cu mențiunea că ratele de creștere au fost mai mari comparativ
cu cele ale exporturilor. Modificarea reală a valorii importurilor a crescut de la 0.9% în 2010 la 2,9% în
2019, și chiar 2,8% în 2020, an marcat de restricțiile COVID-19.
Figura 11. Evoluția valorii importurilor (CIF) în România în perioada 2000-2020 (mld. lei)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: EXP102A
154. Analiza evoluțiilor exporturilor și a importurilor în perioada 2000-2020 evidențiază faptul că în toată
perioada, România a înregistrat deficit comercial. Se observă că avem două perioade de creștere a
deficitului comercial, una între 2003-2008 când deficitul a crescut de la 13,2 mld. lei la 86,3 mld. lei, și
a doua între 2013-2020 când deficitul a crescut de la 25,4 mld. lei la 89 mld. lei, această ultimă valoare
fiind și cea mai mare pe toată perioada analizată. Chiar dacă în perioada 2014-2020 deficitul comercial
al României a crescut semnificativ în valoare nominală, ca și procent din PIB creșterea nu este la fel
de accentuată, în aceeași perioadă deficitul comercial crescând de la 4% din PIB la 8,4% din PIB.
Figura 12.Evoluția valorii soldului comercial în România în perioada 2000-2020 (mld. lei)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: EXP102A și calculul autorilor
31
155. La nivelul regiunilor de dezvoltare NUTS 2, Produsul intern brut a avut un trend crescător mai ales
începând cu anul 2010, când au început să se recupereze după criza economică din 2007/2008.
Regiunea București -Ilfov înregistrează cele mai ridicate valori ale PIB-ului, detașându-se clar de
celelalte regiuni, această regiune fiind și singura din România declarată regiune dezvoltată după
criteriile europene. Discrepanța la nivelul acestui indicator între regiunea București-Ilfov și restul
regiunilor este dată și de faptul că PIB-ul din regiunea capitală reprezintă mai mult de un sfert din PIB-
ul total al economiei românești. Din grupul celorlalte șapte regiuni cele mai ridicate valori ale PIB-ului
se observă în regiunile Nord-Vest și Sud-Muntenia, iar cele mai scăzute în regiunea Sud-Est, această
regiune fiind și cea mai slab dezvoltată regiune din România. Chiar dacă ratele de creștere economică
sunt mai ridicate în regiunile mai slab dezvoltate, rezultatele nu reușesc să asigure un nivel de trai
ridicat în aceste regiuni.
Figura 13. Evoluția Produsului intern brut (PIB) pe regiuni de dezvoltare în România 2014-2019 (mil. lei)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: CON103I
156. Competitivitatea regională reprezintă capacitatea unei regiuni de a oferi un mediu atrăgător și durabil
atât pentru întreprinderi, cât și pentru rezidenții astfel încât să își poată desfășura activitatea. În
România, la nivel regional, se poate observa în continuare un model unicentric, în cadrul căruia zona
puternică din jurul capitalei și celei metropolitane reprezintă principalul factor motor al competitivității.
Totodată putem identifica în fiecare regiune de dezvoltare orașe importante care reușesc să propage
efecte pozitive în cadrul regiunii (ex. Cluj Napoca, Iași, Timișoara, Constanța, etc.). România se
încadrează în situația multor state europene, unde se observă niveluri ridicate de variație în cadrul
aceleiași țări, cauzate de o regiune a capitalei care depășește clar celelalte regiuni din țară din punctul
de vedere al performanței.
2.1.2.1.2 Domeniul cercetare-dezvoltare-inovare (CDI)
157. În noul context al competitivității globale, progresul tehnologic este recunoscut a reprezenta unul din
elementele cheie ale unei dezvoltări economice sustenabile, un loc central fiind reprezentat de sectorul
32
cercetării, dezvoltării și inovării (CDI). Dezvoltarea domeniului de CDI joacă un rol important în cadrul
noilor modele de creștere economică deoarece asigură așa numitul efect de multiplicare (spillover). În
cadrul acestui domeniu am analizat evoluția cheltuielilor de CDI ca procent în PIB, acesta fiind și unul
dintre obiectivele Strategiei Europa 2020. În perioada 2014-2020, în România, cheltuielile CDI au
crescut de la 0,38% la 0,47% din PIB, dar au fost mult sub ținta națională de 2% din PIB, la acest
capitol având una dintre cele mai slabe performanțe.
158. În perioada 2000-2020, cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare ca procent din PIB au
avut o evoluție oscilantă, cel mai ridicat procent înregistrându-se în anul 2008 (0,55%). Începând cu
anul 2015 cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare s-au menținut relativ constante ca
procent din PIB, cu valori între 0,47% și 0,5%. În ultimii trei ani ai analizei procentul cheltuielilor totale
din activitatea de cercetare-dezvoltare a scăzut de la 0,5 la% la 0,47% din PIB, fapt ce îndepărtează și
mai mult România de ținta stabilită prin Strategia Europa 2020. În aceste condiții se poate spune că la
capitolul intensitate a sectorului de cercetare-dezvoltare, România înregistrează performanța cea mai
slabă, cu un procent de aproximativ 0,5% fiind foarte departe de cei 2% din PIB stabiliți la nivel național
ca obiectiv prin Strategia Europa 2020 (3% la nivelul Uniunii Europene).
Figura 14. Evoluția cheltuielilor totale din activitatea de cercetare-dezvoltare (% PIB) în România, în perioada 2000-
2020
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: TIPSST10
159. La nivel regional cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) au crescut în majoritatea

regiunilor de dezvoltare în perioada 2010-2019. Pe toată perioada analizată cele mai scăzute procente
s-au înregistrat în regiunea Sud-Est (0,08 % din PIB în 2019) fapt ce se reflectă și în situația economico-
socială precară a regiunii. Procente scăzute au fost alocate CDI și în regiunile Sud-Vest (0,12% din PIB
în 2019, în scădere cu 0,03 pp față de anul 2014) și Nord-Vest (0,18% din PIB în 2019, în scădere cu
0,09 pp față de anul 2014). Regiunea capitală București-Ilfov a avut cea mai mare creștere a procentului
cheltuielilor CDI în perioada 2014-2019 (0,28 pp), ajungând la 1,07% din PIB în 2019. Alocările pentru
cheltuielile CDI sunt foarte importante pentru creșterea și dezvoltarea economică regională în contextul
externalităților generate de aceste activități.
33
Figura 15. Evoluția cheltuielilor totale din activitatea de cercetare-dezvoltare (% PIB) pe regiuni de dezvoltare în
România 2014-2019
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: rd_e_gerdreg
160. Informațiile sintetizate în urma derulării interviurilor în rândul reprezentanților CCMAP și personalului
implicat în monitorizarea și implementarea programelor operaționale completează analiza cantitativă,
indicând faptul că există numeroși factori legați de contextul social-economic și politic care afectează
progresul în domeniul cercetării-dezvoltării. A fost evidențiată finanțarea deficitară pe plan intern a
cercetării ca factor semnificativ de influență, cât și cadrul legislativ la nivel național, care nu este în
concordanță totală cu viziunea strategică a Uniunii Europene. De asemenea, lipsa de atractivitate a
activității de cercetare în rândul tinerilor are un impact negativ, o strategie pentru ameliorarea imaginii
cercetării dezvoltării și pentru creșterea conștientizării importanței acestei activității în rândul populației
fiind necesară. Aria în care s-au înregistrat totuși rezultate bune a fost dezvoltarea parteneriatelor
public-privat, care contribuie la consolidarea unor rețele de transfer tehnologic.
2.1.2.1.3 Domeniul ocuparea forței de muncă
161. Crearea mai multor locuri de muncă și de mai bună calitate a reprezentat unul dintre obiectivele
principale ale Strategiei Europa 2020. Uniunea Europeană își propune să impulsioneze eforturile
naționale de a crește ocuparea forței de muncă pentru atingerea țintei de 75% pentru populația în vârstă
de 20-64 ani. România a îndeplinit ținta de ocupare de 70%, iar în ultimii doi ani a depășit acest
procent, chiar și pe fondul efectelor măsurilor impuse de COVID-19. În cadrul acestui domeniu a
fost analizată rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 ani pe total și pe sexe, rata de ocupare 15-
64 ani pe sub-grupe de vârstă și medii de rezidență.
162. Rata de ocupare 20-64 de ani, ca obiectiv al Strategiei Europa 2020, a crescut sistematic spre ținta de
70%, pe care chiar a depășit-o în anii 2019 și 2020, cu 0,9pp, respectiv 0,8pp. Trebuie subliniat faptul
că nivelul de referință european a fost de 75%, o țintă medie mai ambițioasa decât a României. În mod
evident creșterea ratei de ocupare 20-64 de ani a fost și o consecință a creșterii economice înregistrate
în România în aceeași perioadă, dar și a politicii publice din domeniu, inclusiv a intervențiilor din Acordul
de Parteneriat 2014-2020. Deși, ratele de ocupare 20-64 ani au crescut în ultimii 7 ani atât pentru
34
bărbați, cât și pentru femei, ecartul deja foarte mare (mult peste media europeană) dintre aceste rate a
crescut. În România diferența privind rata de ocupare între bărbați şi femei a fost de 19,3 pp în
defavoarea femeilor în anul 2020, în creștere față de anul 2014 (16,7pp). În mod evident, măsurile
adoptate nu au reușit să crească participarea femeilor pe piața muncii.
Figura 16. Evoluția ratei de ocupare 20-64 ani în România, total și pe sexe - 2000-2020 (%)
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: lfsa_ergan
163. Rata de ocupare pe grupe de vârstă arată faptul că cele mai ridicate procente s-au înregistrat pe
segmentele de vârstă 25-34 de ani și 35-54 de ani. În perioada 2002-2020 rata de ocupare a tinerilor
(15-24 ani) a scăzut de la 30,5% la 24,6% în timp ce pentru grupa 55-64 ani rata de ocupare a crescut
de la 37,7% la 48,5%, fapt ce subliniază îmbătrânirea populației active și declinul demografic. În
perioada 2014-2020 ratele de ocupare au crescut pe toate segmentele de vârstă, cu o ușoară scădere
în 2020 pe grupele 25-34 ani și 35-54 ani, și ca urmare a efectelor pandemiei.
Figura 17. Evoluția ratei de ocupare în România pe grupe de vârstă - 2002-2020 (%)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: AMG156C
164. Rata de ocupare pe medii de rezidență a fost mai ridicată în mediul rural în perioada 2002-2015, după
care situația s-a inversat, ocuparea în mediul urban fiind mai ridicată în ultimii cinci ani analizați. La
începutul perioadei analizate ecartul dintre rata de ocupare în mediul rural și cel urban a fost mult mai
mare (8,8pp în favoarea mediului rural) față de ultimii ani ai perioadei (2,4pp în favoarea mediului
urban). Ocuparea mare în mediul rural, este cauzată în bună parte, de auto-ocuparea în gospodăriile
35
proprii ale populației fiind o ocupație precară, de cele mai multe ori neremunerată, și majoritar
îmbătrânită. Odată cu apariția activităților de producție, din mediul rural și cu reorganizarea agriculturii
pe baze competitive, ocuparea din aceste zone se reduce treptat, devenind productivă și mai atractivă
pentru tineri.
Figura 18. Evoluția ratei de ocupare 15-64 ani în România pe medii de rezidență - 2002-2020 (%)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: AMG156B
165. La nivelul regiunilor de dezvoltare (NUTS 2), rata de ocupare a populației cu vârsta 20-64 ani a urmat
trendul național cu creșteri importante. În ce privește dinamica în perioada 2010-2020, toate regiunile
de dezvoltare au înregistrat creșteri ale ratei de ocupare, cea mai importantă creștere fiind înregistrată
în regiunea Nord-Est (9,2 pp), iar cea mai mică în regiunea Vest (2,1 pp). Comparativ cu media
națională, la nivelul anului 2020, doar trei regiuni au înregistrat valori peste nivelul național, și anume,
regiunile Nord-Est (79,1%), București-Ilfov (76,1%) și Nord-Vest (71,8%). Observăm că rate mai ridicate
ale ocupării regăsim chiar și în regiunile mai slab dezvoltate, dar acest aspect poate fi explicat și prin
prisma metodologiei de calcul al acestui indicator, prin care se consideră ocupată orice persoană care
desfășoară o activitate, indiferent de constanța desfășurării și a veniturilor aduse. La nivel NUTS 1 cele
mai ridicate rate ale ocupării 20-64 de ani s-au înregistrat în Macroregiunile 2 și 3.
166. Pe cele două sexe, situația regional este foarte similară cu cea națională, existând diferențe
semnificative între bărbați și femei, în sensul unor rate de ocupare 15-64 de ani mult mai mari în rândul
bărbaților. De asemenea în perioada 2010-2020, rata de ocupare a bărbaților a crescut în toate regiunile
de dezvoltare, în timp ce în rândul femeilor au fost regiuni care au înregistrat scăderi, Sud-Vest (-5,2
pp), Vest (-3,4 pp), Sud-Muntenia (-2 pp), Sud-Est (-1,7 pp).
167. Pe grupe de vârstă la nivel Regional NUTS 2 avem de asemenea o situație asemănătoare cu cea per
total economie. Cele mai ridicate rate de ocupare fiind pe segmentele 24-34 de ani, respective 35-54
de ani.
36
Figura 19. Evoluția ratei de ocupare 20-64 ani pe regiuni de dezvoltare în România 2014-2020
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: lfst_r_lfe2emprt

168. Opiniile experților colectate prin intermediul interviurilor conturează o imagine în care rata de ocupare
este influențată de contextul economic și social, atingerea țintei de ocupare având ca determinant și
evoluția favorabilă a economiei. Deși progresul a fost important pentru rata de ocupare, încă există
probleme din perspectiva condițiilor de muncă.
2.1.2.1.4 Domeniul educație și formare
169. Prin Strategia Europa 2020 Uniunea Europeană își propune în esență creșterea nivelului de educație,
mai ales a celui superior și reducerea abandonului școlar promovând învățarea pe tot parcursul vieții,
mobilitatea, calitatea și eficiența educației, precum și echitatea, egalitatea și inovarea. În cadrul acestui
domeniu am analizat evoluția populației cu educație terțiară (30-34 ani) pe total și pe sexe și evoluția
ratei părăsirii timpurii a educației și formării (18-24 ani) pe total și pe sexe. România a făcut progrese
importante în ceea ce privește domeniul educație, reușind să crească procentul populației cu
educație terțiară la 26,4%, foarte aproape de ținta stabilită de 26,7%. Rata părăsirii timpurii a
educației și formării a avut o tendință de scădere, dar valoarea de 15,6% înregistrată în 2020,
este încă departe de ținta asumată de 11,3%.
170. România a făcut progrese importante în creșterea ratei de participare în învățământul terțiar, care s-a
majorat cu peste zece procente între 2008 şi 2017, în anul 2020 atingând nivelul de 26,4%, foarte
aproape de ținta Europa 2020 de 26,7%. Astfel, doar 0,3 puncte procentuale au lipsit în 2020 pentru ca
obiectivul legat de populația cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani care au studii superioare, să fie
îndeplinit pe deplin. Analiza pe sexe a evidențiat faptul că, dacă, la începutul anilor 2000 diferențele
între bărbați și femei erau insesizabile, începând cu anul 2014 ecartul s-a majorat semnificativ în
favoarea femeilor, în anul 2020, acesta ajungând la un maxim de 7,3 puncte procentuale. În perioada
2014-2020 procentul femeilor cu educație terțiară (30-34 ani) a crescut de la 27,2% la 30,2%, în timp
ce procentul bărbaților a rămas relativ constant (22,9%), cu o ușoară scădere în 2018 (21,8%). În mod
37
evident bărbații sunt mai puțin tentați să-și continue studiile, fiind mai atrași de găsirea unui loc de
muncă și obținerea de venituri.
Figura 20. Evoluția populației cu educație terțiară (30-34 ani) pe sexe în România, în perioada 2000-2020 (%)
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: edat_lfse
171. În perioada 2000-2009 proporția celor care au abandonat timpuriu sistemul de educație a avut o
tendință generală de scădere. În ultimii zece ani rata de părăsire timpurie a școlii în România a avut o
evoluție oscilantă (a scăzut de la 19,3% în 2010, la 17,3% în 2013, crescând ulterior până la 19,1% în
2015). A scăzut apoi constant ajungând la 15,6% în 2020, încă departe de ținta propusă și asumată în
Strategia Europa 2020, de 11,3%. Cu toate acestea, România a reușit ca în perioada 2014-2020 să
reducă nivelul părăsirii timpurii a educației și formării cu 2,5 puncte procentuale.
172. Datele disponibile pe sexe au evidențiat că pe aproape toată perioada analizată rata părăsirii timpurii a
educației și formării a fost mai ridicată în rândul băieților, doar în ultimii doi ani, 2019-2020, fiind mai
mare în rândul fetelor. În mod evident reducerea acestui indicator este strâns legată și de alte aspecte
economice și sociale. Astfel, conform Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii regăsim o
serie de factori care determină părăsirea timpurie a educației și formării, printre care cei mai importanți
sunt: nivelul scăzut al venitului per familie, accesibilitatea teritorială scăzută a serviciilor de educație în
zonele rurale izolate, nivelul de educație al părinților, modul de a percepe beneficiile școlarizării în
familie, etc. Cu toate că raportul dintre cheltuieli și rezultate în domeniul educației nu este liniar, nivelul
scăzut al cheltuielilor publice efectuate de România pentru educație, relevă faptul că mediul socio-
economic are un impact puternic asupra rezultatelor în ceea ce privește capitalul uman.
Figura 21. Evoluția părăsirii timpurii a educației și formării (18-24 ani) pe sexe în România în perioada 2000-2020
(%)
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: EDAT_LFSE_16
38
173. În perioada 2010-2020 la nivel regional rata părăsirii timpurii a educației și formării a înregistrat o
evoluție oscilantă cu scăderi și creșteri a procentului tinerilor aflați în această situație. Cei mai mulți
tineri care au părăsit timpuriu școala și formarea se regăsesc în principal în cele mai slab dezvoltate
regiuni (Nord-Est și Sud-Est). În ultimii ani ai analizei procente mai ridicate s-au înregistrat și în regiunile
Centru și Sud Muntenia. În mod evident nivelul activităților economice scăzute din aceste regiuni are o
influență asupra abandonului școlar, printre factorii determinanți regăsindu-se și starea socio-
economică precară a familiilor. La nivelul NUTS 1 cele mai ridicate valori ale ratei părăsirii timpurii a
educației și formării s-au înregistrat în Macroregiunea 2 (19,2% în 2020) și Macroregiunea 1 (18,1% în
2020).
Figura 22. Evoluția părăsirii timpurii a educației și formării (18-24 ani) pe regiuni de dezvoltare în România 2014-
2020 (%)
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: EDAT_LFSE_16

174. La nivelul absolvenților de învățământ primar și gimnazial, dar și la nivelul absolvenților de învățământ
secundar (liceal și postliceal), cele mai numeroase cohorte se regăsesc în regiunea Nord-Est, iar cele
mai mici în regiunea de Vest, acest aspect fiind influențat și populația aflată în aceste regiuni. În
perioada 2000-2020, numărul absolvenților de învățământ primar și gimnazial, dar și al celor de
învățământ secundar, s-a redus semnificativ în toate regiunile de dezvoltare, pe fondul reducerii ratei
natalității, a migrației, dar și a abandonului școlar. În ultimii 10 ani cea mai semnificativă scădere a
numărului absolvenților de învățământ primar și gimnazial s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest (-32%),
iar în ceea ce privește absolvenții de învățământ secundar cea mai importantă scădere s-a observat în
regiunea Vest (-36%). Pe cale de consecință, la nivel NUTS 1 cei mai puțini absolvenți s-au înregistrat
în Macroregiunea 4. La nivelul absolvenților de învățământ universitar datele confirmă faptul că regiunile
care cuprind și mari centre universitare au și un număr crescut de absolvenți. Regiunea București-Ilfov
având în perioada 2014-2020 peste 40.000 de absolvenți anual, în timp ce celelalte regiuni au sub
20.000 de absolvenți. Cei mai puțini absolvenți s-au înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (sub 6.000
de absolvenți), și prin prisma faptului că regiunea are în centru poziționată regiunea București –Ilfov,
ce manifestă o forță de atracție pentru tinerii ce vor să urmeze studii universitare. În funcție de gen,
39
trendul național se păstrează și la nivel regional, cei mai mulți absolvenți fiind de gen feminin, indiferent
de nivelul de educație.
175. Din păcate criza Covid-19 a creat un context defavorabil domeniului educației, informațiile obținute în
urma interviurilor cu reprezentanți CCMAP și personal implicat în monitorizarea și implementarea
programelor operaționale indicând că pandemia a accentuat părăsirea timpurie a școlii. Abandonul
școlar a fost favorizat de nivelul foarte diferit de accesibilitate, probleme majore fiind înregistrate în
mediul rural. În afara contextului pandemic, au fost menționate alte două cauze importante care
afectează progresul în domeniul educației: familia/comunitatea, prin transmiterea intergenerațională a
lipsei de educație și a sărăciei, respectiv infrastructura școlară deficitară în comunitățile mici,
depopulate. Printre factorii pozitivi care au influențat progresul în acest domeniu se remarcă
profesionalizarea resursei umane.
2.1.2.1.5 Domeniul lupta împotriva sărăciei
176. Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale reprezintă o prioritate politică cheie în Uniunea Europeană.
Începând cu 2010, acest aspect a fost inclus în Strategia Europa 2020, care este construită în jurul
obiectivului de a crea locuri de muncă și de a reduce sărăcia. Unul dintre cele cinci obiective principale
ale strategiei este de a ajuta, până în 2020, cel puțin 20 de milioane de persoane să nu mai fie expuse
riscului de sărăcie sau de excluziune socială, reducând astfel sărăcia de la 116,4 milioane de persoane
în 2008 la 96,4 milioane în 2020. În cadrul acestui domeniu am analizat evoluția populației expuse
riscului de sărăcie sau excludere socială, rata persoanelor de sub 60 ani din gospodăriile cu intensitate
foarte redusă a muncii, rata populației expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale și rata
deprivării materiale severe. În România rata populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune
socială a scăzut în perioada 2010-2020, ajungând la 30,4%. Rata deprivării materiale severe s-a
redus și ea semnificativ de la 30,5% în 2010 la 15,2% în 2020.
177. Procentul populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a redus considerabil în
perioada 2007-2020, de la 47% la 30,4%. În aceste condiții România s-a încadrat cu privire la cerința
de reducere față de situația din anul 2008 a numărului persoanelor cu risc de sărăcie sau excluziune
socială, respectiv circa -2,8 milioane persoane 2008 și 2020, ținta Europa 2020 (-580 mii persoane)
fiind atinsă încă din anul 2013. Chiar dacă în România s-a redus semnificativ procentul persoanelor
expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială per total numărul acestora a rămas destul de ridicat
față de media UE. În mod evident în cazul unor persoane, riscul de a intra în sărăcie este totdeauna
mare și aproape inevitabil. Este vorba de persoanele ale căror caracteristici fizice, psihice,
educaționale, ocupaționale etc. le îngreunează accesul la nivelurile de bunăstare oferite de societate și
le fac vulnerabile față de fenomenul sărăciei. La acestea se adaugă desigur și săracii de conjunctură,
adică persoane afectate de unele schimbări de natură să influențeze piața muncii sau dezvoltarea
generală a societății la un moment dat.
Figura 23. Evoluția populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială în România în perioada 2007-2020
(%)
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: TIPSLC10

178. În general potențialul de muncă al membrilor gospodăriei în vârstă de muncă este foarte diferit
valorificat, din motive interne sau externe gospodăriei. Acest aspect îl evidențiază și evoluția neliniară
40
a indicatorului. Deși, ponderea populației cu vârsta de până la 60 ani aflate în gospodăriile cu intensitate
foarte redusă a muncii a reprezentat 6,3%, în anul 2020, cu 3,6 pp mai puțin față de anul 2007, aceasta
este una încă ridicată și expusă permanent riscului de sărăcie și excluziune socială.
Figura 24. Evoluția ratei persoanelor sub 60 ani din gospodăriile cu intensitate foarte redusă a muncii în România,
în perioada 2007-2019 (%)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: SAR113A
179. În perioada 2007-2020, în România procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie după efectuarea
transferurilor sociale a avut o evoluție relativ liniară, cu ușoare scăderi în perioadele 2008-2012,
respectiv 2016-2020. Cea mai scăzută valoare s-a înregistrat în anul 2010 (21,6%), iar cea mai ridicată
în anul 2015 (25,4%). Valoarea scăzută din anul 2010, indică faptul că transferurile sociale au fost mai
eficiente decât în ultimii ani, cauza probabilă fiind scăderile salariale în urma crizei economice. Valoarea
de 23%, înregistrată în anul 2020 este cu mult peste media Uniunii Europene (16,% în 2019), România
fiind țara cu cel mai înalt risc de sărăcie din UE, ceea ce dovedește o eficacitate mai scăzută a
sistemului de protecție socială în reducerea și combaterea sărăciei.
Figura 25. Evoluția populației expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale în România, în perioada 2007-
2020 (%)
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: TIPSLC20
180. Un indicator strâns corelat cu rata riscului de sărăcie sau excluziune socială este cel al deprivării
materiale severe1. Statisticile privind rata deprivării materiale severe în România arată că în perioada
1
Conform metodologiei Eurostat o persoană se află într-o situație de deprivare dacă nu poate plăti pentru cel puțin 4 dintre cele
9 elemente componente considerate esențiale pentru un trai decent, și anume: plata chiriei, a ratelor ipotecare sau a utilităților;
să mențină locuința la o temperatură adecvată; să facă față unor cheltuieli neprevăzute; să mănânce carne sau proteine
echivalente în mod regulat; să meargă într-o vacanță anuală; să dețină un televizor; să dețină o mașină de spălat; să dețină un
autoturism; să dețină un telefon.
41
2007-2020 acest indicator a scăzut semnificativ, cu ușoare creșteri ca efect al politicilor de austeritate
aplicat în urma crizei economice din 2007/2008. În perioada 2007-2020 rata deprivării materiale severe
a scăzut cu 22,8 pp, iar începând cu anul 2014 indicatorul s-a redus cu 10,7 pp, de la 25,9% la 15,2%
în 2020. Chiar dacă în România acest indicator a scăzut, comparativ cu media Uniunii Europene,
înregistrăm în continuare o valoare ridicată, având în vedere că în Uniunea Europeană deprivarea
materială severă caracterizează viața a 5,5% din totalul persoanelor, diferențierile între statele membre
având însă o amplitudine considerabilă.
Figura 26. Evoluția ratei deprivării materiale severe în România în perioada 2007-2020 (%)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: SAR112A
181. La nivel regional (NUTS 2) rata sărăciei și excluziunii sociale (AROPE) a înregistrat o tendință
generală de scădere în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai ridicate valori ale ratelor de sărăcie se
regăsesc în regiunile Nord-Est și Sud-Est, unde peste 40% din populație se încadrează în această
categorie. Regiunile cu cele mai reduse rate ale sărăciei sunt regiunile Nord-Vest, Vest și București –
Ilfov. Practic, am putea spune că, pe acest indicator, se creionează mult mai clar disparitățile dintre
estul și vestul României, disparități susținute în regiunile din est și de lipsa infrastructurii de transport,
lipsa investițiilor, venituri reduse, lipsa forței de muncă calificate, etc. Tendința se reflectă și la nivelul
macroregiunilor de dezvoltare, unde cele mai ridicate valori ale ratei de sărăcie se regăsesc în
Macroregiunea 2.
182. La nivelul ratei de sărăcie relativă 2 se observă o evoluție constantă, cu unele mici oscilații de creștere
sau scădere. Ierarhia NUTS 2 se păstrează și la nivelul acestui indicator al sărăciei, cele mai ridicate
valori fiind înregistrate tot în regiunile cu activitate economică redusă, Nord-Est, Sud-Est, respectiv Sud-
Vest. Astfel, în anul 2020, rata sărăciei a fost de aproape 15 ori mai mare în regiunea Nord-Est și de
peste de 13 ori în Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, decât în regiunea București-Ilfov, regiune cu cea mai
redusă rată a sărăciei relative. La nivelul macroregiunilor de dezvoltare datele statistice indică faptul că
cele mai afectate de sărăcie relativă sunt Macroregiunea 2 (34,2% în 2020) și Macroregiunea 4 (26,6%
în 2020).
183. În perioada 2010-2020, la nivel regional, rata deprivării materiale severe a înregistrat o tendință
generală de reducere, care s-a accentuat începând cu anul 2016. Cele mai ridicate valori ale acestui
indicator s-au observat în regiunea Sud-Est, urmată de regiunile Nord-Est și Sud- Muntenia, iar cele
mai scăzute au fost tot în partea de vest a țării, în regiunile Vest și Nord-Vest. La nivel NUTS 1 cele
mai multe persoane aflate în deprivare materială severă au fost înregistrate în Macroregiunea 2 (20,8%
în 2020).
2
Conform INS - Sărăcia relativă este înțeleasă ca fiind situația unei persoane ale cărei resurse, în principal monetare, nu îi permit
atingerea unui anumit nivel de bunăstare realizat de întreaga populație din țara respectivă. Pentru măsurarea acestei „stări” se
utilizează un set complex de indicatori statistici, care descriu dimensiunea, incidența, profilul și gravitatea fenomenului sărăciei
din fiecare țară, făcând posibilă totodată și comparația internațională. Indicatorul principal îl constituie venitul bănesc disponibil
al unei persoane, într-un anumit moment de timp.
42
Figura 27. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) pe regiuni de dezvoltare în România 2015-
2020
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: SAR111C

184. Conform reprezentanților CCMAP și personalului implicat în monitorizarea și implementarea
programelor operaționale, din perspectiva luptei împotriva sărăciei, grupurile pentru care se
înregistrează cel mai slab progres în ce privește îndeplinirea țintelor naționale aferente Strategiei
Europa sunt minoritățile etnice. De asemenea, progrese semnificativ mai reduse au fost obținute pentru
zonele rurale, mai puțin dezvoltate.
2.1.2.1.6 Domeniul schimbări climatice, energie, mediu
185. În ceea ce privește obiectivele schimbărilor climatice și energiei, România și-a depășit angajamentul
de a avea o cotă parte de 24% a energiilor regenerabile încă din anul 2014 și a rămas peste acest prag,
deși ritmul a început să scadă în ultimii ani. Rezultatele obținute în ceea ce privește consumul de
energie și structura de producție din acest domeniu par spectaculoase, dar nu eficientizarea
consumurilor a fost principalul factor determinant, ci diminuarea considerabilă a unor capacități de
producție, îndeosebi din sectorul petrochimic. Ponderea energiei regenerabile în consumul final
brut de energie în România a crescut în perioada 2008-2019 de la 20,2% la 24,3%, iar emisiile
GES chiar dacă au avut o tendință de creștere, s-au situat sub ținta stabilită de România.
Furnizarea de energie produsă din surse regenerabile a fost impulsionată de investițiile substanțiale în
energia eoliană și solară din ultimii ani dar, datorită caracterului variabil al acesteia, există probleme
legate de absorbția acestui tip de energie în sistemul energetic național. Pentru a depăși aceste
obstacole au fost luate măsuri de îmbunătățire a eficienței în generarea, transportul și distribuția
energiei, inclusiv în izolarea termică a clădirilor.
43
Figura 28. Evoluția ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie în România, în perioada 2008-
2019 (%)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: ZBY0714
186. Ca stat membru al Uniunii Europene, România și-a luat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu
efect de seră (GES) în conformitate cu obligațiile europene (-21% până în 2020). Toate instalațiile mari
consumatoare de energie din România trebuie să participe în schema europeană de comercializare a
certificatelor de emisii, EU-ETS. Instalațiile mai mici și cele din sectoarele cu consum de energie mai
scăzut, așa numitul sector non-ETS sunt confruntate și ele cu ținta integrată asumată pentru întreaga
țară, potrivit căreia emisiile din sectoarele non-ETS: agricultură, transport fără aviație și transport
maritim internațional, clădiri, deșeuri, nu pot fi decât cu 19% mai mari în 2020 față de 2005. La nivelul
României cea mai mare reducere a emisiilor GES poate fi atribuită în mare parte modificărilor
structurale ale economiei în perioada de după 1989.
187. În perioada 2005-2020 putem observa că România și-a îndeplinit și chiar a înregistrat valori sub ținta
stabilită în ceea ce privește emisiile GES și anume 89,8 mil. tone CO2. Analiza datelor arată că cea mai
ridicată valoare a acestui indicator s-a înregistrat în 2006 (80,01 mil. tone CO2), iar cea mai scăzută în
anul 2010 (69,34 mil. tone CO2). În perioada 2008-2010 avem o scădere a emisiilor GES și pe fondul
efectelor crizei economico-financiare care a dus la încetinirea activităților economice și implicit la
diminuarea producției. În perioada 2010-2020 emisiile GES au avut o tendință de creștere,
ajungând la valoarea de 77,64 mil. tone CO 2 în 2020, dar și în aceste condiții valoarea este sub
ținta stabilită de România, lucru ce o poziționează în statele UE cu emisii reduse de GES.
Figura 29. Evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră în România în perioada 2005-2020 (mil. tone echivalent CO2)
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: T2020_35

188. Sistemul european ESD stabilește obiective naționale referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră
(GES) pentru statele membre în fiecare an în sectoarele economiei care nu sunt acoperite de sistemul
UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU-ETS). Pentru a se asigura că respectarea acestor
obiective este evaluată într-o manieră credibilă, consecventă, transparentă și în timp util, în fiecare an
are loc o revizuire la nivelul Uniunii a inventarelor de gaze cu efect de seră ale statelor membre. În
44
România emisiile de gaze cu efect de seră în sectoarele ESD au înregistrat o scădere mai pronunțată
în perioada 2009-2012, perioada suprapusă și peste efectele recesiunii economice din 2007/2008. În
ultima perioadă analizată valoarea indicatorului a înregistrat creșteri și, ca efect al intensificării
activităților economice.
Figura 30. Evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele ESD în România în perioada 2005-2020 (EU
Effort Sharing Decision base year=100)
Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: T2020_35
189. România și-a propus ca țintă reducerea consumului de energie primară față de valoarea de referință
din 1989 cu 19%, adică o reducere cu 10 mii tone echivalent petrol (Mtep). Datele arată că în perioada
2008-2016 a existat o tendință de scădere în trepte a consumului de energie primară de la 37320 Mtep
la 30652 Mtep, urmată de o ușoară creștere în anii 2017-2018 și iarăși o reducere în 2019, când s-a
înregistrat valoarea de 32000 Mtep. În sectorul energetic, deși România prezintă o cotă relativ ridicată,
şi aflată în creștere, a resurselor regenerabile utilizate pentru producția de energie electrică, în principal
datorită dezvoltării hidroenergiei și energiei eoliene, aprovizionarea cu energie primară este dominată
de combustibilii fosili, iar peste o treime din aprovizionarea cu energie primară se bazează pe cărbune
și petrol, și o altă treime pe gaze. Ultima treime este împărțită aproape egal între energia nucleară și
biocombustibili. Cu toate că energia primară este acoperită în mare parte din combustibili fosili,
România a reușit ca în perioada 2008-2019 să-și reducă consumul cu peste 5 mii Mtep.
Figura 31. Evoluția consumului de energie primară în România în perioada 2008-2019 (mii tone echivalent petrol
- Mtep)
Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: ZCB0721
190. Aspectele legate de mediu și energie promovate de Uniunea Europeană au fost preluate și la nivelul
regiunilor de dezvoltare NUTS 2 astfel că, obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
45
(GES) cu 20 % până în 2020 și cu cel puțin 40 % până în 2030, în comparație cu 1990, precum și
obiectivul pe termen lung de a-și reduce emisiile de gaze cu 80-95 % până în 2050, sunt obiective
integrate și în politica regională de coeziune. Adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice
este vitală pentru atenuarea efectelor deja vizibile și pentru îmbunătățirea gradului de pregătire și a
rezilienței la efectele viitoare la nivel regional.
191. La nivel regional datele statistice din 2018 au indicat faptul că cea mai mare cantitate de CO2 din
combustibili fosili pe cap de locuitor s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest (8,6 tone CO2), regiune în care
se regăsesc cele mai multe exploatări miniere de cărbune și cele mai multe termocentrale. Toate
celelalte regiuni de dezvoltare din România au înregistrat valori ale acestui indicator sub media UE-27
de 7,2 tone CO2.
Figura 32. Nivelul emisiilor de dioxid de carbon din combustibilii fosili pe cap de locuitor în 2018 (tone CO 2)
192. Informațiile extrase din interviuri au pus în evidență faptul că pandemia Covid-19 a avut un impact
negativ asupra industriei din domeniul energiei. Un alt factor negativ care a afectat progresul este
reprezentat de modificările legislative repetate. Totodată, evoluția contextului economic, respectiv
creșterea prețurilor au influențat progresul înregistrat în domeniul energiei. Alți factori de influență sunt:
numărul limitat de mecanisme de finanțare și programe, birocrația, respectiv experiența limitată în
colaborarea interinstituțională în promovarea și gestionarea unor resurse și proiecte comune.
193. Printre ariile pentru care s-a realizat cel mai important progres se regăsesc: reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră și creșterea responsabilității cetățenilor față de poluare. Cel mai slab progres s-a
realizat în cadrul țintelor și programelor destinate reabilitării clădirilor, privind economisirea energiei și
calitatea mediului și a aerului interior.
Concluzii și recomandări
194. În perioada 2010-2020, competitivitatea economică a României a înregistrat o tendință pozitivă la
nivelul creșterii economice (ritmuri de creștere a PIB la rate peste cele ale UE, creșterea productivității
per persoană ocupată și per oră lucrată). Costul forței de muncă a înregistrat, de asemenea, creșteri
constante, acestea plasând-se totuși sub nivelul de evoluție al productivității muncii pe toată perioada.
46
Creșterile costului forței de muncă au fost datorate în special majorării salariilor, în special a salariului
minim pe economie, ca urmare a presiunii privind îmbunătățirea nivelului de trai pentru o parte
importantă a populației salariate (în România cca. 33% din numărul total de salariați sunt retribuiți la
nivelul salariului minim).
195. Consumul privat a fost principalul motor al creșterii din ultimii ani, susținut de o politică fiscală prociclică,
incluzând majorarea salariilor și pensiilor și reducerea impozitelor pe consum și pe venit și restrângerea
pieței muncii (cu un șomaj scăzut în ultimii ani). Alimentată de absorbția crescută a fondurilor UE,
contribuția investițiilor la creșterea PIB a fost, de asemenea, pozitivă. Balanța comercială a arătat faptul
că, în pofida creșterii exporturilor, deficitul comercial a crescut, deoarece cererea internă a stimulat
intensificarea importurilor.
196. Se remarcă o creștere a productivității orare mai accentuată în ramurile economice cu tehnologii înalte
(high-tech) cum ar fi Informații și comunicații (192,4 lei/oră în 2020), activități profesionale, științifice și
tehnice (106,6 lei/oră în 2020) și Intermedieri financiare și asigurări (92,2 lei/oră în 2020).
Productivitatea orară cea mai mică a fost obținută în activitatea economică din Agricultură, activitate
care ocupă o forță de muncă numeroasă, prost retribuită și în proces rapid de îmbătrânire. Acest aspect
particular reprezintă încă un handicap major al României și pentru eficientizare trebuie direcționate în
continuare resurse importante și aplicate politici publice țintite.
197. În ceea ce privește atingerea țintelor asumate rezultatele obținute au relevat următoarele aspecte:
• Ținta privind rata de ocupare de 70% a populației în vârstă de 20-64 ani a fost atinsă și depășită
în ultimii ani ai perioadei analizate. Cu toate acestea, există în continuare dezechilibre
structurale între bărbați și femei, care se cronicizează, între rural și urban, ocuparea din mediul
rural menținându-se la niveluri încă foarte mari chiar dacă ponderea urbanului a început să
crească. Structura pe vârste a ratelor de ocupare arată o îmbunătățire relativă, grupele de
vârstă 25-34 ani și 35-54 de ani deținând cea mai mare pondere din total și evoluând după o
tendință pozitivă. Rata de ocupare a populației din grupa de vârstă 55-64 ani a crescut de
asemenea, ceea ce arată un răspuns pozitiv la politicile de ocupare țintite pentru această grupă
de vârstă. România funcționează, în acest moment, cu deficite de forță de muncă, nevoia
resurselor disponibile posibil de a fi atrase aflându-se în zona populației inactive destul de
numeroase. Scăderea continuă a populației totale și a populației rezidente creează deja, o
posibilă barieră negativă pentru dezvoltare și creștere.
• Ținta privind reducerea sărăciei a fost atinsă, dar dinamica fenomenului rămâne destul de
neliniară în privința ratelor de sărăcie și a ratelor de deprivare materială. Aceste aspecte ale
incluziunii sunt încă critice, România plasându-se încă printre cele mai sărace state membre
ale UE.
• Țintele privind educația sunt aproape atinse în ceea ce privește populația cu studii terțiare în
categoria de vârstă 30-34 ani. Înclinația către educație superioară este mai pronunțată la femei,
decât la bărbați. În ceea ce privește rata de părăsire timpurie a școlii aceasta a parcurs un
traseu destul de sinuos cu reduceri și reveniri, tendințe de reducere mai stabile și robuste
înregistrându-se după anul 2015, anul în care a demarat absorbția fondurilor UE din exercițiul
financiar 2014-2020. Totuși valoarea din 2020 a acestei rate de 15,6% este departe de ținta
asumată de 11,3%.
• În ceea ce privește țintele asumate privind schimbările climatice, mediul și energia acestea au
fost atinse, atât pentru reducerea emisiilor de efect de seră, cât și în ceea ce privește consumul
de energie din surse regenerabile și reducerea consumului din surse primare.
• Singură țintă care este departe de-a fi atinsă, cu decalaje mari, se referă la activitatea de
cercetare-dezvoltare și inovare. Deși această activitate este considerată motorul creșterii
economice într-o economie bazată pe cunoștințe, România investește în CDI, în mod constant
cca. 0,4%-0,5% din PIB, ținta asumată fiind de 2% din PIB la nivelul anului 2020. Se remarcă
faptul că încă din start România nu și-a asumat o țintă ambițioasă, ținta medie a UE fiind de
3% din PIB, cu o contribuție publică de 1% și una privată de 2%. Nivelul de finanțare de 0,5%
din PIB pentru activitatea de CDI plasează România pe ultimele locuri între statele membre.
198. Recomandări:
47
• Continuarea finanțării creșterii economice în sensul asigurării sustenabilității acesteia și a
incluziunii și în ciclul următor de programare (2021-2027);
• Susținerea mai accentuată a cercetării dezvoltării – motor al creșterii inteligente și premisă
pentru un nivel ridicat de competitivitate și asigurarea de resurse pentru recuperarea rămâneri
în urmă în ce privește ținta de 2% din PIB;
• Orientarea susținerii financiare privind incluziunea socială spre stimularea creșterii nivelului de
educație al populației, în special a celei din mediul rural și sporirea competențelor populației
pentru a face față schimbărilor rapide tehnologice și digitalizării, reducerea abandonului școlar,
prin susținerea integrării și accesului egal al grupurilor vulnerabile de populație.
ÎE 2: Care este contribuția FESI la acest progres (pe baza proiectelor finalizate)?
199. Scopul acestei întrebări de evaluare este acela de a cunoaște contribuția FESI la evoluția creșterii
economice și a îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020.
200. Întrebarea urmărește stabilirea legăturii de cauzalitate dintre alocarea FESI și efecte cu scopul de a
cuantifica contribuția netă FESI la progresul observat. În acest scop, a fost estimat impactul FESI
asupra creșterii economice și a îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020 la nivel
național și regional. De asemenea, pentru a răspunde la această întrebare, a fost investigat în ce mod
și de ce au contribuit FESI la schimbare. Au fost formulate concluzii cu privire la impactul FESI asupra
creșterii economice și al îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020, în ceea ce
privește mărimea contribuției și a factorilor care au influențat pozitiv/ negativ această contribuție.
2.1.3.1 DIMENSIUNEA ALOCĂRII FESI
201. Dimensiunea alocării FESI programată pentru perioada 2014-2020 a fost de aproximativ 31,5 miliarde
Euro, din care, pentru Politica de Coeziune a UE (FEDR, FSE și FC) a existat o alocare inițială de circa
22,4 miliarde Euro, la care s-au adăugat circa 8 miliarde din FEADR destinate dezvoltării sectorului
agricol și zonelor rurale, o alocare pentru FEPAM de 168 milioane Euro, respectiv o alocare adițională
de 302 milioane Euro pentru Inițiativa Locuri de muncă pentru tineri. Se constată faptul că cele mai
importante alocări au fost programate pentru investițiile în infrastructură prin POIM, aproape o treime
din totalul alocărilor (circa 30%), respectiv pentru susținerea agriculturii și zonelor rurale prin PNDR -
circa 27% din fonduri. Și pentru proiecte de dezvoltare regională prin POR au fost alocate sume
importante, circa o cincime din totalul fondurilor, iar pentru dezvoltarea capitalului uman prin POCU,
aproximativ 14% din fonduri. Pentru celelalte programe alocările au fost mai reduse, sub 8% din total.
Figura 33. Alocarea programată a fondurilor ESI, mil. Euro
Sursa datelor: Acordul de Parteneriat 2014-2020, Documentele programelor operaționale
48
202. Pe baza datelor furnizate de MIPE cu privire la proiectele contractate prin programele operaționale,
bugetele acestora și datele de finalizare, a fost realizată o analiză cu privire la stadiul absorbției
fondurilor FESI. Așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos, cu excepția POIIMM, toate celelalte
programe aproape au atins sau chiar depășit țintele programate în ceea ce privește finanțările,
judecând pe baza proiectelor contractate. Trebuie să menționăm faptul că nu au fost incluse în tabel
programele POCA și PNDR, deoarece fie nu au existat informații cu privire la proiectele contractate prin
intermediul acestora (cazul POCA), fie din informațiile primite au reieșit rezultate care nu au putut fi
validate (cazul PNDR) prin intermediul surselor adiționale consultate de Echipa de evaluare (Rapoartele
anuale de implementare ale programelor).
203. În ceea ce privește finanțarea absorbită prin proiectele finalizate, cele mai favorabile situații se observă
în cazul POAT (60%), POR și POCU (aproape 40%), respectiv POC (34%). Referitor la POIIMM, niciun
proiect nu a fost finalizat până la momentul de referință al evaluării (decembrie 2021, data primirii
informațiilor de la MIPE).
204. De notat faptul că selecția proiectelor finalizate din proiectele contractate a fost realizată după data de
încheiere a contractului, însă pentru aproximativ 3% din proiectele contractate în bazele de date nu se
regăseau informații cu privire la datele de începere și de finalizare.
Tabel 3. Dimensiunea fondurilor alocate în proiecte, mil. Euro
Program Finanțare Proiecte % din finanțare Proiecte % din finanțare
programată contractate programată finalizate programată
POC 1582,8 2890,9 182,6% 541,5 34,2%
POCU 5097,3 5311,7 104,2% 2009,4 39,4%
POIM 11881,7 18835,5 158,5% 2457,5 20,7%
POR 8391,1 12018,8 143,2% 3350,1 39,9%
POIIMM 100,0 21,6 21,6% 0,0 0,0%
POAT 392,4 383,8 97,8% 235,7 60,1%
POPAM 223,8 209,3 493,5% 54,8 24,5%
Sursa datelor: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe bazele de date primite de la MIPE (dec. 2021)
205. Prezintă importanță și analiza stadiului implementării proiectelor prin numărul de proiecte contractate
și, respectiv finalizate. Raportat la proiectele contractate până la sfârșitul anului 2021, rata de
finalizare este de peste 50% per total, evidențiindu-se câteva programe în mod special - POIM,
PNDR, POR, POAT. Desigur că trebuie să ținem seama că această situație este influențată, alături de
momentul demarării programelor și de specificul proiectelor, ce influențează la rândul lui duratele de
implementare ale acestora.
Tabel 4. Stadiul implementării proiectelor
Număr proiecte Număr proiecte
%
contractate finalizate
POAT 143 82 57%
POC 1114 425 38%
POCU 2330 925 40%
POIIMM 1 0 0%
POIM 650 415 64%
POPAM 616 186 30%
POR 7096 4107 58%
PNDR 13159 7466 57%
TOTAL 25109 13606 54%
Sursa datelor: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe bazele de date primite de la MIPE (dec. 2021)
206. În cadrul Raportului Inițial, abordarea pentru construirea teoriei schimbării a avut în vedere cele cinci
domenii ale Strategiei 2020 (ocuparea forței de muncă, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, educația
și formarea, lupta împotriva sărăciei și schimbările climatice/energia), la care a fost adăugată și
dimensiunea de competitivitate, adresată de fondurile ESI, ca una din provocările principale ale
României. Din acest motiv, mai jos, a fost analizată distribuția programată și absorbția fondurilor în
funcție de aceste domenii, una dintre precondițiile teoriei schimbării fiind aceea că fondurile au păstrat
volumul și structura stabilite prin program.
49
207. Figura de mai jos prezintă o structură a fondurilor FESI programate, grupate în funcție de domeniile
Strategiei Europa 2020, plus domeniul de competitivitate. Sunt cuprinse doar alocările prin sprijinul
Uniunii Europene, fără cofinanțarea națională. Încadrarea pe domenii a fost realizată după obiectivele
tematice ale AP, fiind utilizată alocarea programată a fondurilor după obiectivele tematice. Peste
jumătate din fonduri au fost alocate către intervenții ce vizează mediul, energia și schimbările climatice.
Creșterea competitivității și intervențiile ce au vizat lupta împotriva sărăciei au beneficiat prin
programare de câte 12-13% din sprijinul total al Uniunii Europene. Celelalte domenii au beneficiat de
un volum mai redus, sub 10% din alocarea totală, domeniul Cercetării-dezvoltării și inovării beneficiind
de cea mai redusă rată de finanțare stabilită prin program. Însă, din analiza informațiilor furnizate de
MIPE referitor la proiectele contractate, respectiv documentele de program și rapoartele anuale de
implementare ale programelor, constatăm faptul că alocările inițiale au fost modificate pe parcurs, prin
realocări sau alocări suplimentare (spre exemplu în cazul intervențiilor destinate reducerii efectelor
socio-economice generate de criza COVID-19).
Figura 34. Alocarea programată a fondurilor ESI, în funcție de domeniile Strategiei Europa 2020, %
Sursa datelor: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe bazele de date primite de la MIPE (dec. 2021), respectiv
documentele Acordului de Parteneriat 2014-2020, documentele Programelor Operaționale
208. Pentru o imagine mai completă, s-a analizat distribuția finanțării totale programate (inclusiv cofinanțarea
națională), în oglindă cu sumele contractate pe proiecte și sumele absorbite prin proiectele finalizate la
momentul de referință al evaluării (decembrie 2021), în funcție de domeniile stabilite pentru evaluare.
Alocarea a fost realizată de Echipa de evaluare după axele prioritare ale programelor operaționale, fiind
asumate și câteva ipoteze pentru simplificare în cazurile în care alocarea nu era evidentă. Programele
POAT și POC au fost alocate în mod egal pe cele șase domenii. În cazurile în care axa prioritară a
adresat mai multe domenii, alocarea s-a făcut în mod egal pe domeniile adresate. Aceste decizii de
alocare au un oarecare efect asupra acurateței datelor nominale prezentate, însă, considerăm că nu
afectează în mod semnificativ structura ierarhică a fondurilor în funcție de domeniile stabilite pentru
evaluare.
209. Se constată faptul că ratele cele mai bune de implementare se regăsesc în domeniul Schimbări
climatice/ Energie/ Mediu și domeniul Educație și formare, unde bugetele proiectelor contractate chiar
depășesc sumele inițiale alocate domeniilor. Pe de altă parte, și celelalte domenii, au o rată de
contractare ce depășește trei sferturi din fondurile alocate. De menționat domeniul Competitivitate,
unde rata de contractare este puțin sub jumătate ca urmare a contractării reduse din cadrul POIM (22%
50
din fondurile programate) și POR Inițiativa pentru IMM-uri (20% din fondurile programate). În ceea ce
privește bugetele proiectelor finalizate raportat la finanțarea programată, situația este destul de
uniformă pe domenii, între 17 și 29%. Așadar, la momentul acestui exercițiu de evaluare, stadiul
absorbției fondurilor în proiecte finalizate este de circa un sfert din programarea inițială pentru fiecare
din domeniile stabilite pentru evaluare. Rezultatele evaluării reflectă stadiul redus al implementării
proiectelor, ținând cont și de faptul că impactul asupra indicatorilor macro se reflectă în general după
realizarea proiectelor.
Tabel 5. Dimensiunea fondurilor alocate în proiecte, pe domeniile Strategiei Europa 2020, mil. Euro
% din % din
Finanțare Proiecte Proiecte
Domeniu finanțare finanțare
programată contractate finalizate
programată programată
Competitivitate 7200,9 3323,1 46% 1210,0 17%
Cercetare - dezvoltare și
1439,6 1119,1 78% 314,2 22%
inovare
Ocuparea forței de muncă 2554,1 1963,6 77% 731,3 29%
Educație și formare 1920,8 2323,8 121% 514,5 27%
Lupta împotriva sărăciei 5276,5 4510,7 85% 1424,7 27%
Schimbări climatice,
20092,8 26392,8 131% 4496,0 22%
energie, mediu
Sursa datelor: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe bazele de date primite de la MIPE (dec. 2021), respectiv
documentele Acordului de Parteneriat 2014-2020, documentele Programelor Operaționale
2.1.3.2 SUPORTUL FESI ȘI IMPLEMENTAREA PROIECTELOR
210. În general, suportul acordat prin FESI a fost printre cauzele principale care au determinat entitățile
beneficiare să implementeze proiectele. Astfel, pentru marea majoritate dintre beneficiarii participanți
la sondaj, suportul acordat prin FESI a jucat un rol esențial/cheie pentru realizarea activităților incluse
în proiecte (79%). Această constatare este valabilă pentru toate programele operaționale. În plus,
pentru aproximativ 13% dintre beneficiari, suportul FESI a influențat moderat, împreună cu alți factori
determinanți, comportamentul entităților de a implementa proiectele.
211. De asemenea, suportul FESI a fost determinantul principal al comportamentului beneficiarilor de a
implementa proiectele în toate regiunile de dezvoltare. Astfel, indiferent de regiune, cel puțin trei sferturi
dintre beneficiari au fost determinați, în principal, de suportul FESI să implementeze proiectele
desfășurate. O relație cauzală puternică între suportul FESI și comportamentul beneficiarilor de a
implementa proiectele este prezentă pentru toate tipurile de organizații.
Tabel 6. Contribuția FESI pentru realizarea proiectelor
Rol moderat, alături Rol marginal/
Rol Nu știu/
de alți factori de minim, alături de alți
esențial/cheie Nu răspund
influență factori mai importanți
PNDR 71.5% 17.5% 2.5% 8.4%
POCA 100%
POCU 86,4% 6.8% 4.5% 2.3%
POC 92.6% 3.7% 3.7%
POIM 87.2% 10.3% 2.6%
POPAM 72.2% 27.8%
POR 83.7% 8.7% 1.4% 6.2%
Total 78.8% 12.7% 2.5% 6.0%
Sursa datelor: calcule ale Echipei de evaluare pe baza datelor colectate prin sondaj în rândul beneficiarilor
212. Pe de altă parte, decizia beneficiarilor de a implementa proiectele a fost influențată, în primul rând, de
accesul la grupul țintă și de posibilitatea de a aloca resursele organizaționale în zonele vizate de
intervenții. De asemenea, comportamentul beneficiarilor a fost influențat de disponibilitatea serviciilor
și infrastructurii necesare la nivel local pentru a implementa proiectele. Alți factori care au jucat un rol
51
în decizia entităților beneficiare includ deschiderea și implicarea factorilor locali de decizie, precum și
relațiile de colaborare cu alte instituții. Structura economică existentă la nivel local și regional a influențat
în mai mică măsură decizia beneficiarilor de a realiza proiectele.
2.1.3.3 REZULTATELE OBȚINUTE PRIN PROGRAMELE OPERAȚIONALE
213. Echipa de evaluare a realizat o analiză a informațiilor extrase din cele mai recente Rapoarte de evaluare
ale programelor operaționale, cu scopul de a verifica precondiția enunțată în cadrul Teoriei schimbării,
conform căreia rezultatele așteptate au fost atinse. Acestea au fost grupate conform domeniilor stabilite
pentru evaluare (conform domeniilor Strategiei Europa 2020), iar analiza relevă faptul că, în toate
domeniile, rezultatele propuse prin programele operaționale au un grad ridicat de realizare.
214. Domeniul Cercetare, Dezvoltare, Inovare vizează OT1 (Consolidarea cercetării, a dezvoltării
tehnologice și a inovării) și OT10 (Investiții în educație, formare și formare profesională pentru
dezvoltarea competențelor și învățare pe tot parcursul vieții). Programele care abordează acest
domeniu sunt Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Programul Operațional Competitivitate
(POC), precum și Programul Operațional Regional (POR).
215. În ceea ce privește POC, prin AP1, rezultatele celei mai recente evaluări au indicat faptul că
infrastructurile de cercetare din România au avut o tendință de dezvoltare în perioada de implementare,
iar numărul co-publicațiilor public-private și a co-publicațiilor științifice internaționale la un milion de
locuitori au crescut, POC având o contribuție importantă din această perspectivă. Intervențiile privind
creșterea capacității științifice în domeniile de specializare inteligentă și sănătate (O.S. 1.1) s-au dovedit
intervenții de succes. Gradul mediu de realizare pentru indicatorii de realizare a fost de 44%, iar pentru
3 dintre cei 5 indicatori analizați există premisa îndeplinirii și chiar depășirii țintelor propuse pentru 2023,
doar prin proiectele alocate acestui obiectiv specific. Intervențiile finanțate din O.S 1.2 au contribuit la
creșterea participării românești la Orizont 2020, fapt demonstrat de creșterea frecvenței participărilor,
a numărului de proiecte finanțate și a valorii acestora. Gradul mediu de realizare pentru indicatorii de
realizare a fost de 43%. Totuși, considerând și aportul O.S. 1.1 la realizarea indicatorilor comuni, gradul
mediu de realizare prin proiectele contractate ar ajunge în jur de 75%. Intervențiile privind creșterea
investițiilor private în CDI (O.S. 1.3) au avut efecte pozitive asupra întreprinderilor cu activitate de CD.
Deși modeste per total, creșterile cheltuielilor de capital s-au datorat aproape în exclusivitate
intervențiilor programului. Gradul mediu de realizare pentru indicatorii de realizare a fost de aproape
50%. Considerând și aportul O.S. 1.4 la realizarea indicatorilor comuni, gradul mediu de realizare prin
proiectele contractate ar putea ajunge la 73%. Intervențiile dedicate creșterii transferului de cunoștințe,
de tehnologie și de personal cu competențe CDI între mediul public de cercetare și cel privat (O.S. 1.4)
au avut efecte pozitive asupra acestora. Suportul POC a fost cauza determinantă pentru implementarea
proiectelor, în absența acestuia activitățile desfășurate fiind realizate mai târziu sau deloc atât de
organizațiile de CD, cât și de firmele partenere. Gradul mediu de realizare pentru indicatorii de realizare
a fost de 85%.
216. PNDR susține dezvoltarea strategică a spațiului rural prin abordarea strategică a următoarelor
obiective: (i) O.S. 1 Restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole; (ii) O.S. 2 Gestionarea
durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; (iii) O.S. 3 Diversificarea activităților
economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea
calității vieții în zonele rurale. Pentru atingerea acestor obiective au fost definite 6 priorități, transpuse
în domenii de intervenție (DI) și un set de măsuri. La nivelul întregului program eficacitatea financiară
era medie, cu o pondere a plăților de 44% și o rată de accesare de 46%, din totalul alocării financiare.
Măsurile corespunzătoare domeniului CDI (M1, M2, M16) demonstrează însă o eficacitate relativ
scăzută.
217. POR contribuie la domeniul CDI prin AP1 (Promovarea transferului tehnologic). Această axă se referă
la priorități de investiție în domenii exclusiv de noutate pentru mediul de cercetare și cel antreprenorial
din România, iar o primă concluzie a evaluării axei se referă la necesitatea unei abordări pe un ciclu de
programare multiplu. POR, prin AP1, a contribuit la o schimbare de viziune (abordare eficientă de
parteneriat de tip bottom-up, prin implicarea tuturor actorilor regionali relevanți; a reușit o implicare mult
mai activă a mediului de afaceri în procesul de programare la nivel regional), iar atelierele de
descoperire antreprenorială au declanșat și facilitat un proces mai sistematic de învățare
52
organizațională. Totuși, fiecare actor implicat la nivel regional și, respectiv național au pus prea puține
experiențe comune la un loc, comunicarea între aceste două niveluri de planificare strategică fiind slabă
și intermitentă, atât la nivel de decizie, cât și operațional.
218. Domeniul Ocuparea forței de muncă vizează OT2 (Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației
și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia), OT3 (Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a
sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii), OT8 (Promovarea ocupării durabile și de
calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă), OT9 (Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare) și OT10 (Investiții în educație, formare și
formare profesională pentru dezvoltarea competențelor și învățare pe tot parcursul vieții). Programele
care au vizat acest domeniu sunt Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Programul
Operațional Competitivitate (POC), Programul Operațional Regional (POR), Programul Operațional
Capital Uman (POCU), Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM), Programul
Operațional "Inițiativă pentru IMM” (POIIMM).
219. POCU adresează direct problema ocupării prin AP1, AP2 și AP3. Evaluarea AP 1 și AP2 a concluzionat
că programul a contribuit în mică măsură la formarea și ocuparea tinerilor NEETs, însă efectele produse
sunt sustenabile. În principal, rezultatul POCU este limitat de participarea scăzută a tinerilor NEETs la
educație și la formare. Gradul mediu de realizare a indicatorilor de rezultat era de 61,6% (3 dintre
indicatori au un nivel de realizare mai mic de 10%, iar 2 au depășit 100%). Prin AP3 s-a obținut
creșterea ocupării forței de muncă în rândul unor grupuri greu ocupabile (șomeri de lungă durată și
persoanele de etnie rroma); de asemenea, evaluarea AP3 a demonstrat că programul a contribuit și la
îmbunătățirea nivelului de competențe al forței de muncă și că activitățile de mediere, consiliere
profesională și de formare profesională au avut efecte directe în creșterea șanselor participanților de
angajare pe piața muncii. Evoluția la nivel sectorial este însă sub așteptări.
220. POR contribuie la domeniul Ocuparea forței de muncă prin intervențiile AP7 (Diversificarea economiilor
locale prin dezvoltarea durabilă a turismului). Analiza proiectelor a arătat că indicatorul "Numărul mediu
de salariați în stațiunile turistice" nu numai că nu este aproape niciodată valorificat în sistemul MySmis
(doar într-un singur caz), dar nici nu se aplică la majoritatea proiectelor, deoarece acestea nu prevăd
intervenții specifice asupra structurilor publice care eliberează un bilet la intrarea vizitatorilor.
221. POC, prin AP1, a sprijinit angajarea de noi cercetători și creșterea numărului de cercetători care
lucrează în infrastructuri îmbunătățite de cercetare. Indicatorul de realizare CO24 - Număr de noi
cercetători în entitățile care beneficiază de sprijin din cadrul O.S. 1.3 era la finalul lui 2021 de 120% din
ținta pentru anul 2023. Totuși, analiza contrafactuală a indicat faptul că intervențiile POC O.S. 1.3 par
să nu susțină evoluția numărului de salariați în rândul întreprinderilor aplicante. În cazul O.S. 1.1, gradul
de realizare a indicatorului ce vizează cercetătorii noi din entitățile care beneficiază de sprijin era la
același moment de doar 33% (% din valoarea țintă pentru 2023).
222. PNDR vizează domeniul Ocuparea forței de muncă prin sub-măsurile 4.1, 4.2, 6.2 și 6.4. Contribuția
PNDR la valoarea indicatorului „Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite”, este una medie,
locurile de muncă create reprezentând 20,72% din valoarea țintă. Cea mai mare contribuție la crearea
noilor locuri de muncă, se datorează implementării sM 6.4 (atât a proiectelor noi, cât și a proiectelor din
tranziție). Beneficiarii sM 4.2 au subliniat faptul că investițiile au contribuit la crearea de locuri de muncă,
în special în sectoarele pomicol, legumicol și sectorul cărnii. Performanța procedurală la nivelul
măsurilor M4 și M6 este ridicată; eficacitatea financiară este medie pentru M4 și ridicată pentru M6.
PNDR contribuie la îmbunătățirea ratei de ocupare a forței de muncă, în special prin diversificarea
economiei rurale și, prin urmare, prin crearea de noi oportunități de locuri de muncă.
223. POPAM, prin intervențiile I.9, I.22 și I.23 a contribuit la crearea de locuri de muncă, atingând 88,5% din
ținta propusă. De asemenea, locurile de muncă menținute sunt în număr de 124,6, adică 170,6% din
țintă.
224. Domeniul Educație și formare vizează OT9 (Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a
oricărei forme de discriminare), OT10 (Investiții în educație, formare și formare profesională pentru
dezvoltarea competențelor și învățare pe tot parcursul vieții) și OT11 (Creșterea capacității instituționale
a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă). Programele care au
53
vizat acest domeniu sunt Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Programul Operațional
Regional (POR), Programul Operațional Capital Uman (POCU).
225. POCU adresează domeniul Educație prin AP6. Având în vedere numărul mic de proiecte finalizate
(două) în zona educației timpurii, efectele vizibile sunt limitate, țintele fiind greu de atins cu portofoliul
existent. Indicatorii de program au o evoluție pozitivă la nivelul intervențiilor ce vizează învățământul
preuniversitar, cu precădere pe cel primar și cel gimnazial. Învățământul liceal a beneficiat cel mai mult
de pe urma a două proiecte strategice implementate de instituții centrale, prin care s-a urmărit sprijinirea
elevilor dezavantajați cu un ajutor financiar de 250 lei/lună, respectiv acordarea de burse profesionale
lunare elevilor înscriși la programele de formare profesională inițială, inclusiv dual. Analiza a arătat o
îmbunătățire a situației copiilor din școlile participante în toate proiectele destinate învățământului liceal
în termeni de participare școlară. Sectorul terțiar al sistemului național de educație nu a reprezentat o
prioritate pe agenda publică (un argument în acest sens putând fi faptul că doar 20% din resursele
financiare contractate au fost alocate acestuia). Programul POCU nu a putut să contribuie până în
februarie 2021 la creșterea participării la formare profesională continuă pentru angajați și creșterea
calității sistemului de formare dat fiind faptul că nu au fost lansate apeluri de proiecte sau au fost lansate
târziu. Gradul mediu de realizare a indicatorilor de realizare pentru învățământul preuniversitar era de
103,8%.
226. POR contribuie la domeniul Educație prin intermediul intervențiilor AP10 (Îmbunătățirea infrastructurii
educaționale). Intervențiile subsumate proiectelor analizate vor contribui semnificativ la realizarea OS
10.1, care se referă la investițiile în grădinițe și școli – o bună parte din buget fiind deja contractată, din
acesta o proporție însemnată fiind și rambursat. Astfel, un anumit număr de preșcolari, elevi și studenți,
vor învăța în clădiri renovate, care le asigură un confort și o stare de bine anterior absente, și vor
beneficia de dotări suplimentare. Toate acestea, conform cercetărilor de profil, vor avea efect atât
asupra participării școlare și universitare (și, implicit vor contribui la reducerea abandonului
școlar/universitar), cât și asupra rezultatelor învățării.
227. PNDR ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor din cadrul acestui domeniu prin submăsurile 1.1,
1.2 și 7.2. Nivelul implementării M1 la nivelul anului 2019 era încă scăzut, iar ținta stabilită pentru anul
2023 nu era atinsă (cele 2849 persoane instruite în cadrul sM 1.1 reprezintă doar 1,54% din valoarea
țintă). În pofida absorbției scăzute a intervențiilor finalizate în cadrul M7, proiectele în curs de
desfășurare contribuie la introducerea, îmbunătățirea sau extinderea unei varietăți de infrastructuri la
scară mică, finanțate prin sM 7.2 (în special infrastructură educațională și socială, care au depășit
numărul planificat de 75 de unități).
228. POC, prin AP2, ar trebui să implementeze servicii și aplicații de e-incluziune, e-accesibilitate, e-învățare
și e-educație, alfabetizare digitală. Este însă devreme pentru a măsura eficacitatea proiectelor
contractate în temeiul P.I. 2.3, deoarece toate proiectele contractate sunt încă în stadii incipiente de
implementare.
229. Domeniul Lupta împotriva sărăciei este adresat prin OT8 (Promovarea ocupării durabile și de calitate
a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă), OT9 (Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare) și OT11 (Creșterea capacității instituționale a
autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă). Programele care au vizat
acest domeniu sunt Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Programul Operațional Regional
(POR), Programul Operațional Capital Uman (POCU).
230. POR abordează domeniul Lupta împotriva sărăciei prin AP8 (Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi
sociale). Implementarea proiectelor finanțate pe AP8 are un efect pozitiv prin scăderea nevoii
neacoperite de servicii medicale pentru chintila inferioară de la valoarea inițială de 13,3%, la valoarea
de 8% în 2015 și, mai recent la valoarea de 3,4% în 2018 conform Eurostat. Această valoare recentă
depășește deja ținta propusă pentru 2023 (9,3%), iar populația deservită de servicii medicale
îmbunătățite depășește cu mult valoarea țintă propusă pentru 2023 (500.000 persoane). Totuși,
această evoluție trebuie considerată ca fiind rezultatul mai multor factori determinanți, nu doar POR.
Ținta de realizare a numărului de beneficiari (persoane cu dizabilități) de infrastructură de
dezinstituționalizare construită / reabilitată / modernizată / extinsă / dotată a fost realizată în proporție
de 45%, însă progresul indicatorului privind prestarea serviciilor sociale cât mai aproape de locul de trai
54
este minor (3%). Progresul în ceea ce privește procesul de dezinstituționalizare a copiilor din sistemul
de protecție specială este prematur să fie analizat, dat fiind că la data limită a evaluării a existat doar
un singur proiect contractat. Crearea serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice este cu mult în urma
țintei, având un nivel de realizare de 9%.
231. În pofida absorbției scăzute a intervențiilor finalizate în cadrul M7 al PNDR, proiectele în curs de
desfășurare contribuie la introducerea, îmbunătățirea sau extinderea unei varietăți de infrastructuri la
scară mică, finanțate prin sM 7.2 (în special infrastructură educațională și socială, care au depășit
numărul planificat de 75 de unități).
232. POC, prin AP2, ar trebui să implementeze servicii și aplicații de e-incluziune, e-accesibilitate, e-învățare
și e-educație, alfabetizare digitală. Este însă devreme pentru a măsura eficacitatea proiectelor
contractate în temeiul P.I 2.3, deoarece toate proiectele contractate sunt încă în stadii incipiente de
implementare. Nu s-au contractat proiecte în cadrul e-sănătății.
233. Domeniul Competitivitate vizează următoarele obiective tematice ale Acordului de Parteneriat: OT1
(Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării), OT2 (Îmbunătățirea accesului la
tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia), OT3 (Îmbunătățirea
competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii), OT8
(Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă).
Programele care au vizat acest domeniu sunt Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR),
Programul Operațional Regional (POR), Programul Operațional Capital Uman (POCU), Programul
Operațional Competitivitate (POC), Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM),
Programul Operațional "Inițiativă pentru IMM” (POIIMM).
234. POR vizează domeniul Competitivitate prin AP2 (Competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii) și AP7
(Dezvoltarea durabilă a turismului). Investițiile efectuate prin AP2, P.I. 2.1., au înregistrat cea mai bună
performanță în atragerea și contractarea de proiecte (are cea mai mare pondere în valoarea proiectelor
depuse și contractate). Indicatorul de rezultat aferent P.I 2.1. (rata de supraviețuire a
microîntreprinderilor la 3 ani de la înființare) are premise generale favorabile să atingă ținta de 72,3%
la nivelul anului 2023. Deși rata de contractare a proiectelor din AP7 este relativ avansată, fiind de circa
76% față de alocarea UE (februarie 2019), progresul în implementare este relativ scăzut, plățile
realizate către beneficiari reprezentând 3,14% din contribuția UE alocată. Se estimează totuși că AP7
va atinge țintele stabilite, valoarea proiectelor depuse depășind cu mai mult de 3 ori valoarea alocată
acestei axe.
235. Prin AP3 a POCU s-a remarcat și o contribuție pozitivă importantă la înființarea de noi afaceri (circa
50% dintre beneficiari nu ar fi demarat o afacere pe cont propriu dacă nu ar fi beneficiat de sprijin); în
plus, la sfârșitul anului 2019 întreprinderile înființate cu sprijinul POCU OS 3.7 înregistrau, în medie, cu
un salariat mai mult față de întreprinderi similare non-beneficiare. Șansele de supraviețuire a
întreprinderilor sprijinite prin OS 3.7 au fost cu 10% mai mari comparativ cu alte întreprinderi similare
netratate.
236. Analiza realizată în cadrul evaluării PNDR a indicat o eficacitate relativ scăzută la nivelul măsurilor M1
și M2, în vreme ce nivelul de implementare a M4 și M6 ar putea fi considerat unul pozitiv. Nu s-au
înregistrat progrese în implementarea M3, M5, M17.
237. POC, prin AP2, ar trebui să producă efecte prin dezvoltarea rețelelor de mare viteză, precum și prin
servicii TIC pentru IMM-uri (inclusiv servicii de gestionare, proiectare, e-comerț, e-afaceri). Din cele 697
localități avute ca țintă (prin Ro-NET), s-au finalizat lucrări de construcție pentru 672 dintre acestea
(96,4%). Se fac progrese față de obiectivele stabilite și pentru finanțarea produselor și serviciilor
inovatoare și îmbunătățirea digitalizării firmelor. Indicatorul de rezultat a fost depășit, având deja 147
de produse/servicii față de ținta de 45 (326,7%).
238. POPAM, prin măsura II.2 contribuie la sporirea competitivității întreprinderilor din sectorul acvaculturii,
indicatorul de rezultat aferent atinsese la ultima evaluare 79,7% din ținta pentru 2023. De asemenea,
indicatorii de rezultat ai PU5 depășesc cu mult ținta pentru anul 2023, în vreme ce indicatorul financiar
a depășit 80% (calculat din total plăți).
55
239. Domeniul Schimbări climatice/ Energie/ Mediu vizează următoarele obiective tematice ale Acordului
de Parteneriat: OT4 (Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon în toate
sectoarele), OT5 (Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor),
OT6 (Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor), OT7
(Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din infrastructurile rețelelor importante).
Programele care au vizat acest domeniu sunt Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR),
Programul Operațional Regional (POR), Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime
(POPAM), Programul Operațional Infrastructuri Mari (POIM).
240. PNDR prin măsurile și submăsurile aferente priorităților programului are efecte asupra domeniului
Schimbări climatice/Energie/Mediu. În cadrul priorității 2 se vizează „Îmbunătățirea performanței
economice a tuturor fermelor”, măsurile selectate sprijinind astfel modernizarea exploatațiilor (tehnologii
noi, drumuri modernizate). Prioritatea 4, prin măsurile 8 (Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și
ameliorarea viabilității pădurilor), 10 (Agro-mediu-climă), 11 (Agricultură ecologică), 13 (Plăți pentru
zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice) sprijină de
asemenea obiectivele vizate de acest domeniu, principala contribuție venind de la M10 și M11
(îmbunătățirea calității apei, sporirea biodiversității, agricultura ecologică, îmbunătățirea gestiunii
solului).
241. Emisiile de gaze cu efect de seră și amoniac sunt strâns legate de numărul de unități de animale din
fermă. Chiar dacă PNDR sprijină proiectele menite să reducă emisiile (prioritatea 5), creșterea
numărului de animale contrabalansează efortul de reducere realizat. Se pot face eforturi suplimentare
pentru îmbunătățirea gestionării gunoiului de grajd și a adăposturilor pentru animale în vederea
reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și amoniac. Contribuția actuală a PNDR la conservarea şi
sechestrarea carbonului în sectorul agricol și în cel forestier este scăzută, din cauza întârzierilor
observate în lansarea sM8.1 și sM15.1; sM4.1 a contribuit la atingerea obiectivului domeniului de
intervenție prin noile plantații, însă suprafața totală acoperită nu este relevantă la nivel național.
242. PNDR contribuie în mod indirect la conservarea biodiversității și prin implementarea M1 și M2, prin
sesiunile de formare și acțiunile de transfer de informații și cunoștințe privind protecția mediului,
incluzând protecția biodiversității (contribuție marginală). De asemenea, implementarea PNDR prezintă
efecte pozitive și în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței utilizării apei, în special în zonele acoperite
de submăsura 4.3. Contribuția principală la producerea energiei regenerabile este dată de sM6.4, care
are ca scop sprijinirea fermierilor în diversificarea activității lor și reutilizarea produselor agricole pentru
producția de biomasă.
243. POR contribuie la domeniul Schimbări climatice/Energie/Mediu prin AP3 (Sprijinirea tranziției către o
economie cu emisii scăzute de carbon). Axa are câteva puncte forte și un potențial valoros, care
constau în faptul că AP3 răspunde nevoilor sociale, că există un echilibru bun în alocarea fondurilor,
un interes puternic față de apeluri și probleme limitate în implementarea intervențiilor. Există însă o
nevoie strategică de simplificare a unor faze ale proiectului, pentru a accelera progresul acestora:
etapele de depunere a proiectelor, de contractare și de raportare se confruntă cu obstacole care duc la
încetinirea progresului axei în termeni tehnici și financiari. Și AP4 (Sprijinirea dezvoltării urbane
durabile) atinge prin proiectele sale acest domeniu, cel mai mare potențial de a contribui la dezvoltarea
urbană durabilă avându-l intervențiile finanțate în cadrul OS 4.1.
244. POIM contribuie la acest domeniu printr-o serie extinsă de măsuri, grupate pe următoarele domenii de
dezvoltare: Infrastructura de transport (AP1, AP2), Protecția mediului și managementul riscurilor (AP3,
AP4, AP5), Energie curată și eficiență energetică (AP6, AP7, AP8). În ceea ce privește zona Energiei,
impactul va fi limitat, deoarece nu există o integrare a PO în cadrul unor strategii și bugete naționale
mai largi. Proiectele AP6 sunt majoritar proiecte pilot sau demonstrative care, deși au un impact direct
limitat, sunt necesare pentru a identifica costurile, beneficiile și potențialul de extindere pe scară largă
pentru măsuri cum ar fi contorizarea inteligentă (industrială și gospodării), servicii energie regenerabilă
(SER), și cogenerare industrială de mici dimensiuni. În pofida implementării reduse până în februarie
2021, care a dus la niveluri scăzute ale indicatorilor de realizare (și ale indicatorilor de rezultat), este
de așteptat ca intervențiile AP6-8 să conducă la schimbarea dorită până la sfârșitul anului 2023.
56
245. În ceea ce privește axele prioritare ce vizează domeniul protecției mediului, o primă concluzie ar fi că
în ciuda unor dovezi pozitive cu privire la contribuția programului, POIM nu a contribuit încă la creșterea
preconizată a capacității de recuperare a deșeurilor (pe lângă reciclare). Acest lucru este cauzat în
principal de lipsa de proiecte în Municipiul București, pentru care a fost prevăzut un incinerator în faza
de programare. De asemenea, deși există investiții în îmbunătățirea conexiunii la rețeaua de apă și apă
uzată, majoritatea beneficiilor pentru populația țării, nu sunt încă resimțite. Proiectele din cadrul AP4 nu
au putut fi evaluate în ultimul exercițiu de evaluare din perspectiva impactului generat deoarece nu
existau proiecte finalizate. În ceea ce privește protecția și conservarea biodiversității, suprafața totală a
ariilor protejate nu a înregistrat variații semnificative în ultima perioadă, însă a existat o creștere recentă
a siturilor care implementează o structură de management. Pentru poluarea aerului, analiza contextului
indică o tendință de scădere a emisiilor de oxizi de azot, a particulelor fine de PM2,5 și a populației
expuse riscurilor de eutrofizare și acidificare și o creștere a populației expuse la concentrații de PM10
care depășesc limita zilnică. Referitor la AP5 se apreciază că țintele pentru 2023 vor putea fi atinse prin
proiectele contractate.
246. Primele două axe ale POIM (cele care vizează zona transportului), au componente ce adresează
probleme de mediu: OS 1.4 (Mobilitatea urbană și reducerea impactului asupra mediului prin
dezvoltarea rețelei de metrou București-Ilfov), OS 2.5 (Siguranța și reducerea impactului asupra
mediului). Principalul impact al noilor linii de metrou din București asupra mediului îl reprezintă
reducerea emisiilor provenite din traficul rutier - particule de materie (PM) 10, dioxid de azot (N2O) sau
CO2. Creșterea gradului de deservire a metroului și convingerea locuitorilor de a folosi acest mijloc de
transport în defavoarea autovehiculului personal reprezintă principalul factor care contribuie la
ameliorarea calității aerului. Deși extinderea M4 a preluat o parte din traficul rutier, cererea de transport
din mediul extern crește în continuare, motiv pentru care nici calitatea poluării fonice nu s-a ameliorat.
Numărul de mașini și totalul emisiilor GES sunt doi indicatori ale căror valori sunt corelate, iar în
România se menține tendința de creștere a parcului auto, fapt ce implică și o creștere a emisiilor. Datele
cu privire la emisiile medii de CO2/km care provin de la autovehiculele și camionetele noi indică o
creștere a emisiilor comparativ cu anii precedenți (2016-2018), apropiindu-se de valorile din 2014.
247. POPAM, prin PU2, contribuie la promovarea acvaculturii eficiente din punct de vedere al resurselor.
Indicatorul de rezultat (Variația volumului producției cu sistem de recirculare) se afla la 36,4% din țintă.
De asemenea, PU6 prevede sprijinirea implementării Politicii Maritime Integrate, iar singurul proiect
contractat și-a asumat că va îndeplini indicatorul de rezultat al programului. Indicatorul financiar era
atins în proporție de 84,5%.
248. La implementarea programelor operaționale și obținerea rezultatelor propuse au contribuit și cele două
programe POCA și POAT, având scopul de a îmbunătăți capacitatea administrativă și de implementare
a proiectelor.
249. Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) are ca obiectiv crearea unei administrații
publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii
publice competitive, investiții și reglementări de calitate. Pin acest obiectiv cuprinzător, POCA urmează
să contribuie la creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă. Domeniul de intervenție prin care se va
materializa efectul POCA este Efectuarea de investiții în capacitatea instituțională și în eficiența
administrațiilor și a serviciilor publice la nivel național, regional și local în vederea realizării de reforme,
a unei mai bune legiferări și a bunei guvernanțe. Evaluările POCA realizate au vizat primele două AP,
cu obiectivele specifice O.S. 1.1, 1.2, 1.4 și O.S. 2.1-2.2. Concluziile rapoartelor de evaluare indică
faptul că obiectivele vor fi atinse în proporție de 100% la finalul anului 2023 doar în cazul O.S 1.1.
Pentru O.S. 1.2 se apreciază că gradul de realizare va putea fi de maxim 43%; O.S. 1.4, precum și O.S.
2.2 ar putea avea un grad de realizare al indicatorilor de circa 68%-69%; în cazul O.S. 2.1 la momentul
evaluării gradul de realizare mediu era de numai 32%.
250. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) are drept scop asigurarea unui proces de
implementare eficientă și eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România.
Obiectivul global al POAT este de a asigura capacitatea și instrumentele necesare pentru o eficientă
coordonare, gestionare și control al intervențiilor finanțate din FESI, precum și o implementare eficientă,
bine orientată și corectă a POAT, POIM și a POC. Concluziile evaluărilor de până acum relevă faptul
57
că progresul intervențiilor finanțate din O.S. 1.1 este coerent cu stadiul implementării celor 16 proiecte
contractate până la 31 decembrie 2020 (se apreciază o probabilitate ridicată de atingere a țintelor). În
schimb, la nivelul O.S. 1.2 se înregistrează o rată de execuție de doar 23,06%. La nivelul O.S. 2.1
gradul mediu de realizare al indicatorilor de realizare este de 45%, în vreme ce indicatorul de rezultat
și-a depășit deja ținta propusă. La nivelul O.S. 3.1 se apreciază că țintele ar putea fi îndeplinite, acolo
unde nu sunt deja îndeplinite. Astfel, intervențiile finanțate din O.S. 1.1 au contribuit la: (i) creșterea
competențelor de a identifica și accesa oportunități de finanțare, de a pregăti documentele de proiect,
de a organiza și derula achiziții publice, de a implementa proiecte și de a asigura managementul
acestora, (ii) crearea unor unități specializate de experți care să sprijine beneficiarii în identificarea,
pregătirea și implementarea de proiecte, (iii) asigurarea beneficiarilor de sprijin din partea unor
consultanți externi cu specializări tehnico-economice în pregătirea și implementarea proiectelor,
inclusiv prin transfer de expertiză în domenii specializate. Prin O.S. 3.1 POAT are o contribuție majoră
la satisfacerea nevoilor de formare în sistemul instituțiilor FESI.
251. Și sondajul aplicat în rândul beneficiarilor a indicat faptul că, în bună măsură, proiectele au atins
rezultatele directe planificate. Astfel, jumătate dintre beneficiarii acestor proiecte au atins/depășit
rezultatele planificate pentru toți indicatorii, iar alți aproximativ 36% au atins rezultatele planificate
pentru cei mai mulți indicatori. Aproximativ 9% dintre beneficiari au obținut rezultate semnificativ
inferioare celor propuse. Rezultatele planificate au fost atinse în totalitate, mai frecvent, în proiectele
POCA, PNDR și POC.
Figura 35. Atingerea rezultatelor directe planificate în proiecte
252. În general, suportul acordat prin FESI a fost printre cauzele principale care au contribuit la realizarea
rezultatelor directe obținute. Astfel, 83% dintre beneficiarii proiectelor consideră că suportul FESI a jucat
un rol esențial/cheie pentru realizarea rezultatelor observate, iar 12% că a contribuit moderat, alături
de alți factori de influență. Un rol cauzal puternic este dominant în toate programele operaționale. De
asemenea, suportul acordat prin FESI a fost factorul principal determinant pentru rezultatele directe,
indiferent de regiunea de implementare a proiectelor.
58
Figura 36. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor directe
2.1.3.4 CONTRIBUȚIA FESI LA PROGRESUL OBSERVAT
253. Evaluarea contribuției FESI la creșterea economică și îndeplinirea țintelor naționale aferente Strategiei
Europa 2020 a avut în vedere estimarea mărimii contribuției și a factorilor care au influențat pozitiv /
negativ această contribuție. Componenta de analiză empirică a urmărit pentru această întrebare de
evaluare identificarea ”dovezilor/evidențelor” necesare infirmării sau confirmării elementelor cuprinse în
cadrul conceptual al teoriei schimbării, respectiv în lanțul cauzal al schimbării, care să susțină existența
legăturii dintre distribuția și volumul fondurilor ESI și progresul indicatorilor analizați la ÎE1. Informațiile
colectate au oferit evidențe cu privire la efectele directe, rezultatele intermediare și p e termen lung,
asumpțiile și factorii de influență ale efectelor observate prin:
• Analiza datelor statistice și administrative cu privire la progresul creșterii economice și al
îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020, în corelație cu datele privind
alocarea FESI.
• Analiza canalelor / variabilelor prin care se propagă efectele fondurilor ESI și influența factorilor
acestora, obținute din aplicarea modelului econometric.
• Analiza datelor colectate prin chestionarul adresat membrilor CCMAP și experților în domeniile
vizate de Strategia Europa (2020) din mediul academic.
• Analiza informațiilor colectate prin interviuri și focus grupuri cu personalul implicat în
coordonarea și implementarea strategică FESI (membrii CCMAP), în monitorizarea și
implementarea PO, reprezentanți ai ministerelor responsabile de elaborarea și implementarea
politicilor din domeniile vizate, respectiv experți și alți factori interesați de la nivel național și
local.
• Triangularea rezultatelor furnizate de abordările de mai sus.
2.1.3.4.1 Analiza contribuției FESI la obținerea rezultatelor observate
254. Evaluarea de față aplică evaluarea bazată pe teorie (EBT) pentru a susține realizarea inferențelor
descriptive, respectiv identificarea/confirmarea proceselor cauzale care se constituie în lanțuri cauzale
pentru a înțelege legătura dintre ”cauze” și ”efecte”. Tipul relațiilor cauzale care urmează să fie testate
presupun cauze/intervenții multiple asociate cu rezultate multiple. Relațiile cauzale au loc în contexte
specifice, iar acestea includ alte programe care acționează asupra unor populații, factori socio-
economici, nivelul de dezvoltare inițial.
255. Evaluarea de față se bazează pe analiza contribuției, pornind de la ideea că rezultatele așteptate sunt
produse de cauze multiple care includ intervențiile FESI. Astfel, echipa de evaluare recunoaște că FESI
59
reprezintă o ”cauză contributorie”, iar succesul acestora este conectat la alți factori (contextuali, ipoteze,
riscuri, etc.) Astfel, evaluarea își propune să înțeleagă care este rolul FESI în acest ”pachet” de cauze.
Concret, analiza contribuției va permite:
• Să fie evidențiat rolul FESI în `pachetele cauzale”;
• Să evidențieze caracterul necesar și suficient al FESI pentru inducerea efectelor;
• Să evidențieze contribuția FESI (gradul de influență asupra schimbării).
256. În cele ce urmează, sunt prezentate principalele rezultate ale evaluării bazate pe teorie, pornind de la
datele colectate prin sondaj în rândul membrilor CCMAP și a reprezentanților mediului academic,
precum și interviurile realizate cu personalul implicat în coordonarea și implementarea strategică FESI
(membrii CCMAP), în monitorizarea și implementarea PO, reprezentanți ai ministerelor responsabile
de elaborarea și implementarea politicilor din domeniile vizate, respectiv experți și alți factori interesați
de la nivel național și local.
Domeniul Competitivitate
257. În domeniul Competitivitate, suportul FESI a fost cel puțin o cauză care a contribuit alături de alți
determinanți importanți la rezultatele observate.
258. Pe de o parte, fondurile ESI au fost, preponderent, printre cauzele principale care au contribuit la
îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia. Astfel,
cei mai mulți membrii CCMAP și reprezentanți ai mediului academic consultați consideră că FESI au
avut un rol esențial/cheie pentru creșterea valorii adăugate generate de produsele și serviciile TIC în
PIB, precum și pentru îmbunătățirea serviciilor publice și reducerea sarcinii administrative pentru
întreprinderi și cetățeni prin e-guvernare. De asemenea, în viziunea celor consultați, FESI au avut un
rol moderat, contribuind alături de alte cauze la creșterea gradului de utilizare a comerțului electronic.
259. Pe de altă parte, FESI au contribuit, preponderent, alături de alte cauze importante, la îmbunătățirea
competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii. Astfel, cei mai
mulți dintre cei consultați consideră că FESI au avut un rol esențial/cheie pentru creșterea cifrei de
afaceri și a productivității IMM-urilor și pentru creșterea procentului de ferme gestionate de tineri fermieri
calificați. De asemenea, suportul FESI a contribuit, alături de alte cauze importante la creșterea ratei
de supraviețuire a IMM-urilor nou create, la reducerea polarizării exploatațiilor agricole și la creșterea
productivității și valorii adăugate în agricultură, silvicultură și industrie alimentară. În plus, FESI
reprezintă cel puțin o cauză importantă pentru creșterea productivității și valorii adăugate în pescuit și
acvacultură, respectiv pentru creșterea valorii adăugate și a calității resurselor turistice locale.
Tabel 7. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor din domeniul Competitivitate
Contribuția FESI la realizarea rezultatelor
Au contribuit
Au avut un rol marginal/ minim,
Au avut un rol Nu știu/
moderat, alături alături de alte
esențial /cheie Nu răspund
de alte cauze cauze mai
importante
Creșterea valorii adăugate
generate de produsele și 53% 29% 6% 12%
serviciile TIC în PIB
Creșterea gradului de
utilizare a comerțului 12% 53% 12% 24%
electronic
Îmbunătățirea serviciilor
publice și reducerea sarcinii
administrative pentru 41% 35% 24%
întreprinderi și cetățeni prin
e-guvernare
Creșterea ratei de
supraviețuire a IMM-urilor 33% 67%
nou create
Creșterea cifrei de afaceri și a
67% 33%
productivității IMM-urilor
60
Au contribuit
esențial /cheie Nu răspund
importante
Reducerea polarizării
17% 33% 17% 33%
exploatațiilor agricole
Creșterea productivității și
valorii adăugate în
33% 50% 17%
agricultură, silvicultură și
industrie alimentară
Creșterea procentului de
ferme gestionate de tineri 67% 17% 17%
fermieri calificați
valorii adăugate în pescuit și 33% 33% 33%
acvacultură
Creșterea valorii adăugate și
a calității resurselor turistice 50% 50%
locale
Sursa datelor: calculele Echipei de evaluare pe baza datelor colectate prin sondaj în rândul membrilor CCMAP și
experților din mediul academic
260. Suportul FESI a indus parțial progresul către îmbunătățirile așteptate în domeniul
Competitivitate. Astfel, aproape două treimi dintre membrii CCMAP și reprezentanții mediului
academic consultați consideră că FESI au indus parțial progresul către îmbunătățirea competitivității
interne și creștere economică.
261. Cu privire la ipotezele necesare implementării fondurilor ESI conform așteptărilor, informațiile colectate
prin interviuri au indicat unele deficiențe la nivelul guvernanței implementării, cu efecte negative pentru
selecția pozitivă a beneficiarilor în domeniul obiectivului tematic privind îmbunătățirea competitivității
IMM-urilor.
262. Referitor la condițiile economice generale, creșterea prețurilor la anumite materiale și servicii a
influențat negativ implementarea proiectelor, conducând la modificări în activitățile planificate și, într-un
număr limitat de cazuri, la rezilierea proiectelor. De asemenea, restricțiile impuse de pandemia COVID-
19 au generat prelungiri ale perioadelor de implementare pentru un număr important de proiecte. În
plus, deficitele de forță de muncă din anumite domenii au afectat implementarea proiectelor.
Domeniul Cercetare-dezvoltare și inovare
263. În domeniul Cercetare-dezvoltare și inovare, FESI au contribuit, preponderent, alături de alte cauze la
fel de importante, la rezultatele observate.
264. Astfel, majoritatea membrilor CCMAP și reprezentanți ai mediului academic consultați consideră că
FESI au contribuit, alături de alte cauze, la îmbunătățirea nivelului de investiții în CDI, precum și la o
distribuție mai bună a activităților CDI în toate regiunile. Cu privire la creșterea numărului de
întreprinderi mici și mijlocii inovatoare, creșterea numărului de acțiuni de cooperare între domeniul
agricol și CDI, respectiv a numărului de produse, practici, procese, tehnologii noi și aplicarea acestora
la nivel de exploatații agricole și în industria alimentară, contribuția FESI este mai incertă, însă
evidențele colectate indică tot un rol moderat, contribuind alături de alte cauze la rezultatele observate.
Tabel 8. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor din domeniul CDI
Au contribuit
Au avut un
marginal/ minim,
Au avut un rol rol moderat, Nu știu/
alături de alte
esențial/cheie alături de Nu răspund
cauze mai
alte cauze
importante
Niveluri mai mari de investiții în
36% 52% 8% 4%
CDI (public & privat)
61
Au contribuit
Au avut un
marginal/ minim,
alături de alte
cauze mai
alte cauze
importante
O distribuție mai bună a
25% 58% 13% 4%
activităților CDI în toate regiunile
Număr în creștere de întreprinderi
17% 25% 13% 45%
mici și mijlocii inovatoare
Număr sporit de acțiuni de
cooperare între domeniul agricol si 8% 33% 4% 54%
CDI
Dezvoltarea unui număr mai mare
de produse, practici, procese și
tehnologii noi și aplicarea lor în 17% 33% 13% 38%
exploatații agricole și în industria
alimentară
265. Suportul FESI a indus parțial progresul realizat către ținta asumată prin Strategia Europa 2020 în
domeniul Cercetare-dezvoltare și inovare. Astfel, peste jumătate dintre membrii CCMAP și
reprezentanții mediului academic consultați consideră că FESI au indus parțial progresul către
creșterea nivelurilor combinate ale investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare la 2% din
PIB. Pe fondul alocărilor modeste, FESI au avut o contribuție limitată la progresul modest către ținta
asumată în domeniul CDI.
266. Informațiile colectate prin interviuri confirmă contribuția FESI la rezultatele observate în domeniul CDI,
alături de alte programe naționale și europene precum: PNCDI, Granturile SEE și Norvegiene, alte
programe europene. Cu privire la ipotezele necesare implementării fondurilor ESI conform așteptărilor,
informațiile colectate prin interviuri au indicat unele deficiențe la nivelul cadrului legislativ național care
nu a fost foarte favorabil absorbției fondurilor.
Domeniul Ocuparea forței de muncă
267. În domeniul Ocuparea forței de muncă, FESI au contribuit, în general, alături de alte cauze la fel de
importante, la rezultatele observate.
FESI au contribuit, alături de alte cauze, la creșterea participării pe piața muncii a persoanelor NEET,
șomeri și persoane inactive, la îmbunătățirea capacității întreprinderilor de a formula și aplica politici
privind resursele umane, respectiv la îmbunătățirea oportunităților de angajare prin sprijinirea
antreprenoriatului. De asemenea, suportul FESI a făcut parte din pachetul cauzal care a crescut
capacitatea SPO în ceea ce privește analiza și prognozele pieței muncii. Nu în ultimul rând, fondurile
ESI au contribuit moderat, alături de alți factori determinanți, la creșterea oportunităților de angajare în
afara agriculturii în mediul rural și în sectoarele pescuitului și acvaculturii.
Tabel 9. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor din domeniul Ocuparea forței de muncă
Au contribuit
Au avut un
marginal/
minim, alături
de alte cauze
alte cauze
mai importante
Participare crescută pe piața muncii
a persoanelor NEET, șomeri și 25% 58% 17%
persoane inactive
Capacitate sporită a întreprinderilor
de a formula și aplica politici privind 33% 42% 17% 8%
resursele umane
62
Au contribuit
Au avut un
marginal/
minim, alături
de alte cauze
alte cauze
mai importante
Îmbunătățirea oportunităților de
angajare prin sprijinirea 25% 67% 8%
antreprenoriatului
Capacitate crescută a SPO în ceea ce
privește analiza și prognozele pieței 33% 50% 17%
muncii
Oportunități de angajare în afara
agriculturii și creșterea sectoarelor 58% 25% 17%
secundar și terțiar în zonele rurale
Creșterea oportunităților de angajare
în sectoarele pescuitului și 8% 42% 25% 25%
acvaculturii
269. Suportul FESI a indus parțial progresul către ținta asumată prin Strategia Europa 2020 în
domeniul Ocuparea forței de muncă. Astfel, peste 90% dintre membrii CCMAP și reprezentanții
mediului academic consultați consideră că FESI au indus parțial progresul către Creșterea ratei de
ocupare la 70% în rândul populației cu vârste între 20 și 64 de ani.
270. Cu privire la ipotezele necesare implementării fondurilor ESI conform așteptărilor, din informațiile
colectate prin interviuri reiese faptul că restricțiile impuse de pandemia COVID-19 au generat prelungiri
ale perioadelor de implementare pentru un număr important de proiecte, precum și dificultăți în
atingerea rezultatelor. În plus, fenomenul migrației a redus forța de muncă disponibilă în anumite zone
și domenii, ceea ce a afectat implementarea proiectelor. Contextul economic general a permis creșterea
în domeniul ocupării.
Domeniul Lupta împotriva sărăciei
271. În domeniul Luptei împotriva sărăciei, FESI au contribuit, preponderent, alături de alte cauze la fel de
suportul FESI este una dintre cauzele principale care au contribuit la rezultatele observate în privința
creșterii incluziunii sociale pentru unele grupuri defavorizate, precum și pentru îmbunătățirea utilizării
TIC în sectorul asistenței sociale și sănătății.
273. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre cei consultați consideră că FESI au contribuit, alături de alte cauze,
la reducerea riscului de sărăcie în comunitățile marginalizate și la dezvoltarea structurilor de economie
socială. De asemenea, suportul FESI a făcut parte din pachetul cauzal care a crescut accesul și
capacitatea serviciilor sociale și medicale bazate pe comunitate, a sporit eficiența și eficacitatea
sistemului de asistență socială și a îmbunătățit capacitatea de evaluare a impactului politicilor de
sănătate. În ceea ce privește reducerea riscului de sărăcie atât în mediul urban, cât și rural, fondurile
ESI au contribuit cel puțin moderat, alături de alți factori de influență.
Tabel 10. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor din domeniul Lupta împotriva Sărăciei
Au contribuit
Au avut un
Au avut un marginal/ minim,
rol moderat, Nu știu/
rol alături de alte
alături de Nu răspund
esențial/cheie cauze mai
alte cauze
importante
Reducerea riscului de sărăcie în
44% 50% 6%
comunitățile marginalizate
Creșterea incluziunii sociale
pentru unele grupuri 50% 39% 11%
defavorizate
63
Au contribuit
Au avut un
Au avut un marginal/ minim,
rol moderat, Nu știu/
rol alături de alte
alături de Nu răspund
esențial/cheie cauze mai
alte cauze
importante
Sporirea accesului și
capacitatea serviciilor sociale și
22% 45% 22% 11%
medicale de calitate bazate pe
comunitate
Eficiență și eficacitate sporite
ale sistemului de asistență 22% 50% 17% 11%
socială
Număr crescut și capacitatea
îmbunătățită a structurilor de 33% 39% 28%
economie socială
Număr mai mic de persoane
expuse riscului de sărăcie și
excluziune socială în 33% 33% 17% 17%
comunitățile urbane
marginalizate
mediul rural prin măsuri de
39% 39% 17% 6%
investiții în servicii și
infrastructura
Utilizarea sporită a TIC în
sectorul asistenței sociale și 33% 22% 28% 17%
sănătății
Capacitate sporită de evaluare a
impactului politicilor de 22% 28% 22% 28%
sănătate
274. Suportul FESI a indus parțial progresul către ținta asumată prin Strategia Europa 2020 în
domeniul Luptei împotriva sărăciei. Astfel, peste jumătate dintre membrii CCMAP și reprezentanții
mediului academic consultați consideră că FESI au indus parțial progresul către reducerea cu 580 de
mii a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.
275. Informațiile colectate prin interviuri confirmă contribuția FESI la rezultatele observate în acest domeniu,
alături de alte programe naționale și locale de transferuri și servicii sociale.
Domeniul Educație și formare
276. În domeniul Educației și formării, FESI au contribuit, preponderent, alături de alte cauze la fel de
277. Astfel, în viziunea membrilor CCMAP și reprezentanților mediului academic consultați, suportul FESI s-
a numărat printre cauzele principale pentru rezultatele observate în utilizarea sporită a TIC în sectorul
educației, reducerea deficitelor de cercetători calificați și îmbunătățirea capacității de decizie din
sectorul educației, a sistemelor de asigurare a calității, de monitorizare și evaluare.
278. Pe de altă parte, FESI au contribuit, alături de alte cauze, la îmbunătățirile observate în participarea la
educație și îngrijire timpurie și preșcolară, la un acces sporit la educație de calitate la nivel preșcolar,
primar, secundar și terțiar. De asemenea, fondurile ESI au făcut parte din pachetul cauzal care au
contribuit la rezultatele observate în reducerea gradului de neînscriere la școală și de părăsire timpurie
a școlii, respectiv creștere a capacității instituțiilor de educație și formare profesională. Nu în ultimul
rând, FESI au avut cel puțin o contribuție moderată asupra creșterii participării la învățământul terțiar,
profesional și învățare pe tot parcursul vieții. Contribuția FESI asupra creșterii participării la programe
de formare în agricultură și alimentație, la educație de calitate la nivel liceal pentru sectoarele SNC,
respectiv corelarea mai bună între oferta educațională și cerințele pieței muncii este neconcludentă
sau, preponderent, modestă.
64
Tabel 11. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor din domeniul Educație
Au avut un rol Au contribuit
Au avut un
moderat, marginal/ minim, Nu știu/
rol
alături de alte alături de alte cauze Nu răspund
esențial/cheie
cauze mai importante
Participare sporită la
educația și îngrijirea 19% 38% 14% 29%
timpurie și preșcolară
Reducerea gradului de
neînscriere la școală și de 19% 43% 19% 19%
părăsire timpurie a școlii
Risc redus de excluziune
digitală, în rural și regiuni 29% 29% 23% 19%
mai puțin dezvoltate
Capacitate sporită a
instituțiilor de educație și 38% 52% 5% 5%
formare
Acces sporit la educație de
calitate la nivel preșcolar, 14% 48% 14% 24%
primar, secundar
calitate în cadrul 19% 43% 9% 29%
învățământului terțiar
învățământul terțiar,
33% 33% 10% 24%
profesional și învățare pe
tot parcursul vieții
Participarea sporită la
programe de formare în 38% 10% 52%
agricultură și alimentație
calitate la nivel liceal, cu 38% 24% 38%
accent pe sectoarele SNC
Reducerea deficitelor de
33% 29% 24% 14%
cercetători calificați
Corelare mai bună între
oferta educațională și 19% 38% 38% 5%
cerințele pieței muncii
Utilizarea sporită a TIC în
57% 19% 19% 5%
sectorul educației
Consolidarea capacității de
decizie din sectorul
educației, sistemele de 38% 19% 24% 19%
asigurare a calității, de
monitorizare și evaluare
279. Suportul FESI a indus parțial progresul către țintele asumate prin Strategia Europa 2020 în
domeniul Educației. Astfel, peste jumătate dintre membrii CCMAP și reprezentanții mediului academic
consultați consideră că FESI au indus parțial progresul către reducerea ratei de părăsire timpurie a
școlii la 11,3%, creșterea procentului de populație cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii
universitare la 26,7%, precum și creșterea participării adulților în activități de învățare pe tot parcursul
vieții.
280. Informațiile colectate prin interviuri confirmă contribuția FESI la rezultatele observate, alături de alte
programe naționale și europene precum: programele naționale și locale în domeniul educației, PNDL,
finanțări de la Banca Mondială, Granturile SEE și Norvegiene, Erasmus+, alte programe europene.
281. Cu privire la ipotezele necesare implementării fondurilor ESI conform așteptărilor, din informațiile
colectate prin interviuri a reieșit faptul că restricțiile impuse de pandemia COVID-19 au generat
prelungiri ale perioadelor de implementare pentru un număr important de proiecte, dar și o accelerare
65
în domeniul digitalizării, cu efecte pozitive. Comunitățile și beneficiarii au manifestat o capacitate sporită
de scriere și implementare de proiecte, iar cadrul legislativ a fost mai coerent și favorabil absorbției față
de exercițiul financiar anterior.
Domeniul Energie, mediu, schimbări climatice
282. În domeniul Energie, mediu, schimbări climatice, suportul FESI a fost cel puțin o cauză care a contribuit
alături de alți determinanți importanți la rezultatele observate.
283. Astfel, în viziunea membrilor CCMAP și a reprezentanților mediului academic, fondurile ESI au avut un
rol esențial pentru îmbunătățirile privind creșterea eficienței energetice a clădirilor, domeniului public și
industriei, precum și pentru creșterea accesului la servicii ale rețelei inteligente. Pe de altă parte,
intervențiile au contribuit, mai degrabă, moderat, alături de alți factori cauzali, la creșterea capacității
rețelelor de energie electrică și de gaz, respectiv la utilizarea sporită a transportului în comun urban.
Cei consultați nu manifestă o opinie dominantă cu privire la rolul FESI pentru reducerea emisiilor de
GES.
284. Referitor la promovarea adaptării la schimbările climatice, cei mai mulți dintre cei consultați consideră
că fondurile ESI au contribuit moderat, alături de alte cauze, la extinderea suprafețelor pentru practici
agricole adaptate la schimbările climatice și creșterea cotei sistemelor de irigație eficiente, precum și la
creșterea cotei de terenuri agricole cu practici agricole sustenabile, ecologice și sprijin acordat
proprietarilor de terenuri forestiere.
285. Cu privire la protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, membrii CCMAP și
reprezentanții mediului academic consideră că suportul FESI a făcut parte din pachetul cauzal al
îmbunătățirilor în ceea ce privește reducerea deșeurilor biodegradabile și reabilitarea depozitelor de
deșeuri neconforme, creșterea cotei de energie din surse regenerabile, creșterea conectării la rețeaua
publică de apă potabilă, protecția și restaurarea biodiversității, creșterea capacității de evaluare a
calității aerului, reabilitarea spațiilor și clădirilor publice din mediul urban, creșterea protejării
patrimoniului cultural.
286. În ceea ce privește promovarea transportului durabil, în opinia celor consultați, fondurile ESI au
contribuit, cu precădere, alături de alte cauze, la creșterea siguranței și accesibilității traficului, respectiv
asigurarea unui transport rapid și sustenabil.
Tabel 12. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor din domeniul Schimbări climatice, energie și mediu
Au avut un Au contribuit
Au avut un rol
rol marginal/ minim, Nu știu/
moderat, alături
esențial/ alături de alte cauze Nu răspund
de alte cauze
cheie mai importante
Creșterea eficienței
38% 31% 23% 8%
energetice a clădirilor
Creșterea accesului rețele
38% 23% 31% 8%
inteligente
Creșterea capacității
rețelelor de energie 8% 38% 23% 31%
electrică și de gaz
Utilizarea transportului în
8% 39% 15% 38%
comun urban
Reducerea emisiilor de
31% 23% 31% 15%
GES
Extinderea practicilor
agricole adaptate la
15% 46% 8% 31%
schimbările climatice și
sisteme de irigație eficiente
Creșterea terenurilor
agricole cu practici 8% 46% 15% 31%
sustenabile și forestiere
Reducerea deșeurilor
biodegradabile depozitate 22% 28% 22% 28%
și reabilitarea depozitelor
66
Au avut un Au contribuit
Au avut un rol
rol marginal/ minim, Nu știu/
moderat, alături
esențial/ alături de alte cauze Nu răspund
de alte cauze
cheie mai importante
Creșterea cotei de energie
17% 39% 22% 22%
din surse regenerabile
Creșterea conectării la
28% 28% 6% 38%
rețeaua de apă potabilă
Creșterea protecției și
33% 28% 6% 33%
restaurării biodiversității
Creșterea capacității de
28% 39% 11% 22%
evaluare a calității aerului
Creșterea spațiilor și
clădirilor publice reabilitate 28% 39% 6% 27%
în mediul urban
Creșterea protejării
28% 28% 11% 33%
patrimoniului cultural
Creșterea protecției
11% 22% 17% 50%
biodiversității marine
Creșterea siguranței și
20% 40% 40%
accesibilității traficului
Transport rapid și
20% 40% 40%
sustenabil
287. Suportul FESI a indus parțial progresul către țintele asumate prin Strategia Europa 2020 în domeniul
Schimbări climatice, energie și mediu. Astfel, aproximativ jumătate dintre membrii CCMAP și
reprezentanții mediului academic consultați consideră că FESI au indus parțial progresul către
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% față de 1990, creșterea cu 19% a eficienței
energetice, creșterea cu 24% a ponderii energiilor regenerabile în consumul final de energie.
288. Informațiile colectate prin interviuri confirmă contribuția FESI la rezultatele observate, alături de alte
programe naționale și europene precum: PNDL, alte programe naționale și locale în domeniul
schimbărilor climatice, energie și mediu, Granturile SEE și Norvegiene, alte programe europene.
prin interviuri au indicat unele deficiențe la nivelul cadrului instituțional și strategic apărute pe fondul
unor reorganizări instituționale, a realizării cu întârziere a planurilor de management pentru ariile
naturale protejate, a unei capacități instituționale insuficiente în privința managementului riscurilor, a
resurselor verzi, ceea ce a condus la încetinirea ratei de absorbție. În plus, cadrul legislativ a suferit
modificări numeroase în perioada de implementare. De asemenea, au fost identificate unele deficiențe
în ceea ce privește asigurarea unei selecții pozitive a beneficiarilor în domeniul energiei. Pe de altă
parte, deficiențe de guvernanța implementării au fost identificate în domeniul transporturilor, ceea ce a
condus la întârzieri în implementarea FESI. Evoluția contextului economic, respectiv creșterea prețurilor
au influențat progresul înregistrat în domeniul energiei.
290. De asemenea, FESI au fost printre cauzele principale care au contribuit la îmbunătățirile observate cu
privire la creșterea capacității de a furniza servicii publice de calitate și a capacității de evaluare a
impactului politicilor publice.
2.1.3.4.2 Estimarea contribuției FESI la progresul creșterii economice și țintelor Strategiei Europa 2020
291. Pe baza modelului econometric a fost estimată contribuția FESI la o serie de indicatori vizați de
Strategia Europa 2020. Conform propunerii agreate cu Beneficiarul, a fost construit un model de
echilibru general pentru România, de tipul CGE – Computable General Model (model de echilibru
general calculabil), modele utilizate pe scară largă pentru a analiza efectele economice ale politicilor
sau șocurilor. Modelul are la bază date despre structura economiei și un set de ecuații bazate pe teoria
economică a echilibrului general care cuantifică modul în care economia evoluează în timp ca răspuns
la o schimbare de politică sau un șoc în economie. Evaluarea impactului FESI în cadrul acestui
67
exercițiu de evaluare a fost realizată pe baza unei versiuni preliminare a modelului, acesta fiind
în continuare revizuit și îmbunătățit până la momentul realizării următorului exercițiu de evaluare
din anul 2023.
292. Abordarea metodologică pentru construirea modelului și realizarea simulărilor este descrisă în detaliu
în cadrul Anexei. Vom enunța în continuare doar câteva din principiile de funcționare ale modelului de
echilibru general calculabil realizat.
293. Impactul economic al fondurilor FESI a fost estimat prin compararea economiei înainte și după infuzia
de fonduri.
294. Modelul de referință (fără FESI) este generat prin adaptarea ecuațiilor modelului și a parametrilor
comportamentali la datele din anul de referință. A fost ales ca an de referință anul 2013, premergător
perioadei de programare 2014-2020. Acesta presupune că economia începe de la o poziție stabilă sau
de echilibru, iar odată cu infuzia de fonduri ESI, economia converge către un nou echilibru, guvernat
de relațiile economice, descrise în sistemul de ecuații al modelului. Modelul obține o soluție prin găsirea
unui nou set de prețuri, respectiv alocare de bunuri și factori, astfel încât economia să fie din nou în
echilibru.
295. Fondurile au fost introduse în model atât prin creșterea cererii (abordare potrivită mai cu seamă în
timpul perioadei de implementare a proiectelor), dar și prin intermediul ofertei (unde efectele se
evidențiază cu precădere după terminarea perioadei de implementare a proiectelor, atunci când
rezultatele devin utilizabile de către beneficiari). De partea cererii, implementarea proiectelor presupune
în primul rând creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri și servicii ceea ce conduce la
creșterea cererii pentru factori de producție, dar și creșterea investițiilor în capitalul fizic și infrastructură
ceea ce conduce la creșterea cererii de investiții. În ceea ce privește efectele din prisma ofertei, acestea
se referă la modificarea volumului factorilor de producție, respectiv creșterea transferurilor acordate
sectoarelor productive, dar și modificările tehnologice.
296. Punctul de pornire pentru introducerea fondurilor în model a fost dezagregarea acestora în funcție de
tipul cheltuielii exprimat prin domeniile/câmpurile de intervenție. Acestea au fost mai apoi agregate în
funcție de tipul de impact pe care pot să îl producă, respectiv sectorul de activitate economică pe care
îl poate influența. Detalierea modului în care au fost grupate fondurile pe aceste considerente poate fi
regăsită în Anexa metodologică. Tipurile de impact avute în vedere au fost, așa cum se menționează
mai sus, creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru anumite bunuri și servicii, creșterea investițiilor
în capital fizic și infrastructură, modificarea volumului factorilor de producție, transferuri către sectoarele
productive, acumularea de capital uman. Sectoarele de activitate economică după diviziunile CAEN
Rev.2 au fost grupate în 19 secțiuni, a se vedea în Anexă detaliile referitoare la această grupare.
297. Având în vedere stadiul actual al finalizării proiectelor, considerăm că cele mai importante efecte în
cazul evaluării de față sunt induse prin creșterea cererii. De asemenea, impactul modificărilor
tehnologice nu a fost inclus în evaluare, efectele fiind puțin probabil a se fi manifestat până la momentul
acestui exercițiu de evaluare, având în vedere că rata de finalizare a proiectelor contractate în domeniul
cercetării-dezvoltării și inovării este de circa o cincime.
298. Realizarea modelului a presupus utilizarea unor baze de date complexe, care au fost integrate pentru
construcția matricei de contabilitate socială (engl. Social Accounting Matrix). Aceasta include toate
datele de importanță macroeconomică pentru România, dezagregarea pentru anumite tipuri de
gospodării și factori de producție fiind realizată pe baza microdatelor din anchete reprezentative la nivel
național. Au fost utilizate următoarele tipuri de date:
• Date din conturile naționale;
• Tabele de utilizări și resurse;
• Microdate din ancheta bugetelor de familie;
• Date cu privire la indicatorii pieței muncii;
• Microdate din ancheta structurii câștigurilor salariale.
299. Informațiile detaliate cu privire la structura matricei, respectiv datele utilizate se regăsesc în Anexă.
68
300. Atât pentru construcția modelului, cât și pentru realizarea simulărilor au fost asumate o serie de ipoteze
simplificatoare care țin fie de structura modelului, de comportamentul instituțiilor sau de datele utilizate.
Unele dintre acestea vor fi revizuite pentru realizarea formei finale a modelului pe baza căruia va fi
evaluat impactul FESI în exercițiul de evaluare aferent anului 2023. Discuțiile referitoare la ipotezele
asumate se regăsesc în Anexa metodologică.
301. Modelul de echilibru general la nivel național a fost completat, conform metodologiei descrise în
Raportul Inițial, cu realizarea unui model econometric pentru estimarea efectelor FESI la nivel regional,
respectiv cu o componentă de mediu pentru evaluarea efectelor FESI asupra formării emisiilor GES.
302. Pentru estimarea impactului investițiilor FESI la nivel regional asupra a trei variabile cheie: creșterea
economică, ocuparea forței de muncă și productivitatea muncii, a fost realizată o abordare
metodologica centrată pe o structura de tip panel care să țină cont atât de variabilitatea în timp, cât și
de specificitățile fiecărei regiuni, utilizând indicatori la nivelul celor 8 regiuni NUTS 2 pe orizontul 2007-
2018. S-a avut în vedere:
• Capturarea numărului mare de variabile care influențează creșterea economică la nivel
regional (așa-numitele „variabile explicative”)
• Includerea în analiză a efectelor spațiale de spillover, adică a efectelor reciproce între regiuni.
303. Primul pas în specificarea modelului la nivel regional a fost, prin urmare, identificarea factorilor
determinanți ai creșterii economice, ai ratei ocupării și ai productivității muncii la nivel regional și pentru
aceasta a fost aplicată o metodă de selecție a variabilelor cu grad ridicat de relevanță, utilizând metoda
Lasso ce ține cont de structura de tip panel. Operatorul LASSO (operator de contracție și selecție
minimă absolută) este o metodă de analiză de regresie care realizează atât selecția variabilelor, cât și
regularizarea pentru a îmbunătăți acuratețea predicției și interpretabilitatea modelului statistic rezultat.
Odată identificați factorii determinanți ai creșterii economice au fost dezvoltate mai multe specificații ale
analizei de regresie pe date de tip panel pentru fiecare dintre variabilele de impact: creștere economică,
rata de ocupare și productivitatea muncii. Ulterior, modelul a fost utilizat și pentru simularea impactului
unei opțiuni alternative de distribuire regională a fondurilor pentru ÎE4 asupra celor 3 variabile de impact.
304. Astfel, analiza impactului investiției FESI asupra creșterii economice, ratei de ocupare și productivității
muncii la nivel regional are la bază:
• Identificarea factorilor determinanți ai creșterii economice ai productivității muncii la nivel
regional cu ajutorul metodelor de selecție a caracteristicilor - Lasso ce ține cont de structura de
date de tip panel;
• Determinarea modelelor optime pe baza analizei de regresie de tip panel;
• Examinarea eficacității investiției FESI CP, investigând dacă o altă distribuție a finanțării între
regiuni ar genera rate de creștere mai mari pentru regiunile aflate în întârziere și ar accelera
procesul de convergență. Scenariul se bazează pe un volum identic de finanțare CP pentru cât
mai multe regiuni.
305. Componenta de mediu pentru evaluarea efectelor FESI asupra formării emisiilor GES a fost
realizată pe baza unui model de tip Input-Output generalizat, care a fost „ecologizat” prin adăugarea
unei linii privind producția de poluanți de către fiecare sector și o coloană privind producția de bunuri și
servicii care rezultă din implementarea măsurilor de mediu pentru reducerea poluării (reducerea
poluanților) din agricultură, industrie sau gospodării) (d'Hernoncourt, Cordier and Hadley, 2011). Prin
aplicarea acestei metode a fost estimat efectul total (direct, indirect și indus) pe care investițiile FESI îl
produc asupra reducerii emisiilor GES.
306. Au fost identificate sumele finanțate prin FESI ce au avut în vedere reducerea emisiilor de gaze cu efect
de seră pe sectoare economice (din datele la nivel de proiect privind sectoarele economice în care
activează solicitanții finanțărilor, sursa datelor MIPE). S-a avut în vedere agregarea pe ramuri de
activitate economică cu grad mai mare de generalitate (CAEN Rev.2, A-S), pentru a fi coerentă ca și
structură cu prezentarea datelor privind distribuția variabilelor de mediu pe activități economice. În
cadrul analizei s-a avut în vedere atât analiza impactului proiectelor contractate cât și al proiectelor
finalizate în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
69
307. În cele ce urmează, sunt prezentate principalele rezultate obținute din modelare cu privire la indicatorii
relevanți pentru fiecare dintre domeniile stabilite pentru evaluare, cu excepția domeniului Educație și
formare pentru care nu au putut fi obținute rezultate în cadrul acestui exercițiu de evaluare. Pentru a
răspunde la această întrebare de evaluare s-au avut în vedere fondurile consumate în proiectele
finalizate.
Domeniul Competitivitate
308. Pentru evaluarea contribuției FESI la creșterea competitivității economiei românești s-a urmărit
estimarea efectelor asupra creșterii produsului intern brut, productivității muncii, nivelului exporturilor și
importurilor. Evaluările arată faptul că la progresele înregistrate în cazul fiecăruia dintre acești
indicatori la nivel național, așa cum au fost evidențiate la ÎE1, au contribuit și fondurile FESI.
Desigur, dimensiunea contribuției trebuie judecată în corelație cu dimensiunea fondurilor
consumate în proiectele finalizate până la momentul evaluării.
309. Specific, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos, fondurile au contribuit la creșterea
produsului intern brut cu 4,2%. Ramurile economice cu cea mai mare contribuție au fost Serviciile și
Industria. Menționăm faptul că informațiile administrative disponibile au permis alocarea fondurilor pe
activități economice doar în funcție de codul CAEN al solicitantului, ceea ce reprezintă o limitare a
analizei.
310. Contribuția FESI la creșterea produsului intern brut s-a realizat atât prin creșterea consumului, cât și
prin creșterea investițiilor și îmbunătățirea balanței comerciale. Consumul intermediar al ramurilor a
crescut odată cu creșterea producției, la fel și consumul populației care a înregistrat o creștere a
veniturilor obținute din factorii de producție deținuți (muncă, capital, pământ). Consumul guvernamental
și investițiile au reprezentat principalele canale de intrare a fondurilor în model, prin urmare este firească
creșterea în cazul acestora. În ceea ce privește balanța comercială, FESI prin proiectele finalizate par
să fi contribuit ușor la îmbunătățirea acesteia, prin creșterea cu o rată mai mare a exporturilor
comparativ cu importurile.
311. Pe fondul creșterii producției s-a îmbunătățit și productivitatea muncii per persoană ocupată, însă cu o
rată mai redusă deoarece FESI au contribuit și la creșterea ocupării, așa cum se va vedea mai jos în
analiza domeniului Ocuparea forței de muncă.
Tabel 13. Contribuția FESI prin proiectele finalizate la creșterea competitivității economiei românești
Indicator Contribuție proiecte finalizate
PIB 4,2%
Importuri 2,9%
Exporturi 3,1%
Productivitatea muncii 1,4%
Sursa datelor: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe baza modelului de echilibru general și a datelor administrative
cu privire la implementarea proiectelor
312. Pentru evaluarea contribuției FESI la creșterea competitivității în profil regional s-a urmărit estimarea
efectelor asupra creșterii produsului intern și productivității muncii pe baza analizei de regresie cu date
de tip panel combinată cu o tehnica de învățare automată-metoda Lasso.
313. Rezultatele empirice ale metodei Lasso ce identifică variabilele cu grad ridicat de relevanță pe baza
parametrului de penalizare (lambda), dar și a criteriului EBIC, au evidențiat următoarele variabile ca
fiind relevante pentru explicarea variației PIB: ponderea populației cu nivel ridicat de educație, ponderea
populației cu nivel redus de educație, valoarea inițială a PIB-ului real per capita, formarea brută de
capital fix, accesibilitate rutieră/aeriană, calitatea guvernării (EQI).
314. Pentru explicarea variației variabilei productivitatea muncii, metoda Lasso a permis selectarea
următorilor factori: ponderea populației cu nivel ridicat de educație, densitatea populației, accesibilitate
rutieră, dimensiunea populației, calitatea guvernării și Cheltuielile de cercetare- dezvoltare per capita.
315. Variabilele astfel selectate pentru a explica variațiile fiecărei variabile dependente (PIB real per capita
și productivitatea muncii) au fost utilizate în diferite combinații pentru estimarea modelelor de tip panel.
Deși prin metoda Lasso, numărul total de variabile explicative a fost redus considerabil,
dimensionalitatea este în continuare ridicată comparativ cu numărul redus de unități pe care se
70
estimează modelele (8 regiuni). Prin urmare selecția factorilor incluși în modelele testate a fost realizată
urmărind ca pe cât posibil, fiecare dintre dimensiunile prezentate anterior (Investiții, Educație, Structură
Economică, Accesibilitate, Urbanizare, Variabile de control, Efecte spațiale) să fie reprezentate prin cel
mult o variabilă. În alegerea modelelor finale s-a ținut cont de performanțele acestora, cuantificate prin
intermediul testelor de semnificație și a variației totale explicate.
316. În ceea ce privește creșterea economică măsurată prin intermediul PIB-ului real per capita, conform
metodei Lasso, fondurile cu impact semnificativ au fost: Fondul European pentru Agricultura si
Dezvoltare rurala(FEADR), Fondul European pentru Afaceri Maritime si Pescuit(FEPAM) și Fondul
European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Efectul mediu estimat arată că o creștere cu 1% a
valorii anuale cumulate a acestor fonduri (per capita) ar implica o creștere cu 8.14 euro asupra PIB-ului
per capita la nivelul unei regiuni. Ceilalți factori care contribuie semnificativ la explicarea variației PIB
per capita sunt: ponderea populației cu nivel redus de educație, formarea brută de capital fix, PIB per
capita inițial (2007), calitatea guvernării și accesibilitatea rutieră. Impactul mediu estimat asupra
creșterii economice al celuilalt indicator de investiții inclus în model (formarea brută de capital fix), este
mult mai pronunțat, fiind aproximativ de două ori mai mare. Astfel o creștere cu 1% a formării brute de
capital fix ar conduce la o creștere cu 16.10 euro a PIB-ului per capita anual la nivel de regiune.
317. Având în vedere rezultatele metodei Lasso, pentru estimarea impactului FESI asupra productivității
muncii, au fost luate în calcul sumele alocate prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare
rurală (FEADR) și Fondul European pentru Afaceri Maritime și Pescuit (FEPAM). Efectul mediu estimat
arată că la o creștere cu 1% a acestei alocări, productivitatea muncii la nivelul unei regiuni ar crește cu
0,005 puncte procentuale. Estimările arată că urbanizarea (cuantificată prin intermediul densității
populației), nivelul de educație în cadrul regiunii și accesibilitatea rutieră conduc totodată la creșteri ale
productivității muncii.
Tabel 14. Impact estimat asupra variabilelor țintă
Sursa datelor: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe baza modelului la nivel regional
318. În concluzie, pentru cele două variabile țintă, PIB real per capita și productivitatea muncii, impactul
mediu estimat al investițiilor FESI este semnificativ. Însă modelele estimate subliniază importanța
majoră a capacității structurale a regiunilor de a exploata potențialele beneficii ale acestor surse de
finanțare, cuantificate prin factori ce țin de educație, structură economică, accesibilitate.
Domeniul Cercetare-dezvoltare și inovare
319. În cadrul acestui domeniu, evaluarea a vizat estimarea contribuției FESI pentru un singur indicator -
procentul cheltuielilor de CD în PIB, în cazul căruia există și o țintă asumată prin Strategia Europa 2020.
Așa cum a relevat analiza realizată în cadrul ÎE1, în perioada 2014-2020 în România cheltuielile CDI
ca procent din PIB au crescut cu mai puțin de 0,10 puncte procentuale. Contribuția estimată a FESI
la acest progres este de circa 0,03 puncte procentuale. Deși contribuția este redusă, din nou
trebuie să avem în vedere volumul fondurilor, domeniului de CDI revenindu-i mai puțin de 5%
din totalul fondurilor. Deși, în general, la nivel micro, conform rapoartelor de evaluare a programelor
operaționale rezultatele prevăzute au fost atinse, în unele domenii, cum este și cazul CDI, volumul
71
redus al fondurilor împreună cu timpul necesar de la implementare până la evidențierea efectelor
influențează rezultatele la nivel macroeconomic.
Tabel 15. Contribuția FESI prin proiectele finalizate la Domeniul Cercetare-dezvoltare, inovare
Cheltuieli de CDI, procent din PIB 0,03 puncte procentuale
Sursa: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe baza modelului de echilibru general și a datelor administrative cu
privire la implementarea proiectelor
Domeniul Ocuparea forței de muncă
320. Contribuția FESI la progresele în domeniul ocupării forței de muncă a fost evaluată prin intermediul
evoluției populației ocupate. Estimările evidențiază un impact destul de important al fondurilor, între 2
și 3%, ceea ce reprezintă în termeni nominali circa 200 mii persoane. Deoarece evoluția populației
ocupate la nivel național în perioada de programare este una negativă în termeni nominali (2020 față
de 2013), factorii contextuali nefiind favorabili (ex. criza COVID), putem afirma că fondurile ESI prin
acțiunile specifice au contribuit la reducerea efectelor negative asupra populației ocupate fie prin
susținerea economiei pentru păstrarea și crearea de locuri de muncă, fie prin creșterea șanselor de
integrare pe piața muncii a persoanelor greu ocupabile. Contribuția fondurilor se remarcă cu precădere
în ceea ce privește creșterea ocupării în rândul persoanelor cu nivel mediu și scăzut de educație.
Tabel 16. Contribuția FESI prin proiectele finalizate la Domeniul Ocuparea forței de muncă
Populația ocupată 2,8%
321. Analiza impactului investiției FESI asupra ratei de ocupare la nivel regional a presupus identificarea
factorilor determinanți utilizând metoda Lasso ca metodă de învățare automată ce permite identificarea
factorilor cu grad ridicat de relevanță și testarea impactului pe baza unui model de regresie pe date de
tip panel. Pașii parcurși sunt cei descriși în cadrul analizei din domeniul Competitivitate.
322. Estimările realizate pentru a analiza impactul fondurilor FESI asupra ratei de ocupare la nivel regional,
au indicat faptul că fondurile cu impact semnificativ sunt: Fondul European pentru Agricultură și
Dezvoltare rurală (FEADR), Fondul European pentru Afaceri Maritime și Pescuit (FEPAM) și Fondul
Social European. Rezultatele sugerează faptul că, în medie, o creștere cu 1% a valorii cumulate
anuale a acestor fonduri ar conduce la o creștere cu 0,008 puncte procentuale a ratei de ocupare
la nivel regional. Calitatea guvernării și accesibilitatea rutieră au de asemenea impact pozitiv
semnificativ mult mai pronunțat asupra ratei de ocupare.
Tabel 17. Impact estimat asupra ratei de ocupare
Sursa: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe baza modelului la nivel regional

323. Investițiile FESI au impact semnificativ asupra ratei de ocupare însă factorii care reflectă structura
socio-economică dar și cei de control care reflectă capacitatea instituțională sau efecte ale dimensiunii,
dețin o pondere mai importantă în explicarea variației acestui indicator țintă.
Domeniul Lupta împotriva sărăciei
324. Puțin peste 10% din fondurile programate au fost alocate pentru lupta împotriva sărăciei. Contribuția
FESI a fost evaluată din prisma indicatorului rata relativă a sărăciei, calculat ca pondere a persoanelor
care au un venit disponibil pe adult echivalent sub pragul de sărăcie ce reprezintă 60% din mediană.
72
Evaluarea a fost realizată păstrând constant pragul sărăciei, deși modificarea distribuției veniturilor
conduce la modificarea pragului de sărăcie. Însă, deoarece suntem interesați în mod special de evoluția
veniturilor populației sărace, Echipa de evaluare a optat pentru această variantă a cărei interpretare
este mai intuitivă. Trebuie să menționăm din punct de vedere metodologic faptul că evaluarea
impactului FESI asupra ratei sărăciei a necesitat o abordare mai complexă, prin combinarea modelului
de echilibru general cu microsimularea veniturilor pe microdate din Ancheta Bugetelor de Familie (a se
vedea detaliile abordării metodologice în Anexă).
325. Rezultatele arată o contribuție de circa 1,3 puncte procentuale a FESI la reducerea ratei relative
a sărăciei. Veniturile populației au crescut per total cu circa 5% ca rezultat al contribuției fondurilor, prin
creșterea veniturilor obținute din factorii de producție, care însă au condus și la creșterea taxelor pe
muncă și a impozitului pe venitul gospodăriilor, ceea ce a făcut ca venitul disponibil al gospodăriilor să
crească într-o măsură mai mică.
Tabel 18. Contribuția FESI prin proiectele finalizate la Domeniul Lupta împotriva sărăciei
Rata relativă a sărăciei (Rata riscului de sărăcie) -1,3 puncte procentuale
Domeniul Schimbări climatice, energie, mediu
Contribuția directă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES
326. Distribuția proiectelor finalizate pe sectoare economice CAEN Rev.2, dar și a sumelor alocate spre
finanțare pentru acțiuni ce au avut în vedere reducerea emisiilor GES a evidențiat incidența mai mare
a investiției FESI în sectoare precum Administrație publica si apărare; asigurări sociale din sistemul
public, alte activități ale economiei naționale. Însă, trebuie să avem în vedere că activitatea economică
îi corespunde solicitantului finanțării, prin urmare, ponderea sectorului Administrație publică este
supraevaluată într-o oarecare măsură. Contribuția directă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor
GES a fost evaluată la circa 107,4 mii tone, reprezentând aproximativ 0,107% din totalul emisiilor
GES, cu diferențe între sectoare datorate atât volumului finanțărilor cât și dimensiunii emisiilor
GES. Prin urmare, cea mai mare contribuție la reducerea emisiilor este adusă de sectoarele Agricultură,
silvicultură și pescuit, Administrație publică și apărare, urmate de Producția și furnizarea de energie
electrică și termică, gaze, apă caldă.
73
Tabel 19. Distribuția proiectelor finalizate pe activități economice CAEN Rev.2
Sursa: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe baza datelor administrative cu privire la implementarea proiectelor
Tabel 20. Contribuția directă cumulată a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES (mii tone)
Sursa: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe baza modelului I-O Leontief și a datelor administrative cu privire la
implementarea proiectelor
74
Contribuția directă și indirectă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES
327. Contribuția indirectă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES a fost evaluată la nivel total la
valoarea de 118,7 mii tone. Pe de altă parte, contribuția cumulată - directă și indirectă - a investiției
FESI determinată prin intermediul multiplicatorului de tip I al emisiilor GES ce cuantifică creșterea totală
a emisiilor la nivel național ca urmare a creșterii cererii finale ce a generat creșterea cu o unitate a
emisiilor la nivelul sectorului, a fost evaluată la pragul de 226,14 mii tone reprezentând aproximativ
0,224% din totalul emisiilor GES, cu contribuții relevante în sectoare precum Administrație publică și
apărare, Alte activități ale economiei, Agricultură, silvicultură și pescuit, urmată de Producția și
furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă. Cea mai redusă contribuție cumulata (efect
direct și indirect) se înregistrează în Hoteluri și restaurante.
Tabel 21. Contribuția directă și indirectă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES (mii tone)
Contribuția directă, indirectă și indusă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES
328. Contribuția indusă a investiției FESI la reducerea emisiilor GES determinată luând în calcul fluxurile
monetare în și din gospodării și efectele acestora asupra sectoarelor economice prin intermediul
multiplicatorului de tipul II al variabilei de mediu indică o valoare de 383,9 mii tone, reprezentând
aproximativ 0,156% din totalul emisiilor GES. Și distribuția efectului total pe sectoare de activitate
urmează fidel distribuția efectului direct și indirect, cu cea mai mare contribuție data de sectoarele
Administrație publica si apărare, Alte activități ale economiei, Agricultură, silvicultură și pescuit, urmată
de Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă.
75
Tabel 22. Contribuția directă, indirectă și indusă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES(mii tone)
329. Astfel putem concluziona faptul ca investiția FESI pe baza proiectelor finalizate a contribuit la reducerea
emisiilor GES astfel:
Tabel 23. Contribuția directă, indirectă și indusă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES(mii tone)
Emisiile GES Contribuție proiecte finalizate
Contribuție directă -0,107%
Contribuție indirectă -0,118%
Contribuție indusă -0,156%
330. Programele operaționale sunt pe punctul de a atinge sau chiar depăși, în unele cazuri, țintele
programate în ceea ce privește fondurile bugetate în proiectele contractate. În general, fondurile
331. Rata de finalizare a proiectelor contractate până la sfârșitul anului 2021 este de peste 50% per total,
evidențiindu-se câteva programe în mod special - POIM, PNDR, POR, POAT cu performanțe foarte
bune. La momentul acestui exercițiu de evaluare, stadiul absorbției fondurilor în proiecte finalizate este
de circa un sfert din programarea inițială pentru fiecare din domeniile stabilite pentru evaluare.
332. Rezultatele obținute prin POR-AP1 și POC-AP1 susțin premisele îndeplinirii obiectivelor programelor în
ceea ce privește domeniul Cercetare-dezvoltare și Inovare. Prin AP1-3 ale POCU s-au adus
contribuții importante la creșterea ocupării forței de muncă din România, cu efecte asupra unor
grupuri greu ocupabile. Și prin POC-AP1 sau POPAM s-au obținut o serie de rezultate pozitive. Prin
POR-AP10 s-au realizat investiții semnificative în infrastructura fizică educațională, în vreme ce prin
POCU-AP6 investițiile au fost direcționate către stimularea participării la educație. POR, prin AP8, are
un efect pozitiv prin scăderea nevoii neacoperite de servicii medicale și creșterea populației deservită
de servicii medicale îmbunătățite, iar PNDR prin M7 contribuie la introducerea, îmbunătățirea sau
extinderea unei varietăți de infrastructuri la scară mică (infrastructură educațională și socială).
Principalele contribuții la nivelul domeniului Competitivitate au fost realizate prin AP2 din POR, cu
contribuții valoroase și de la POC-AP2 sau POCU-AP3. Un aport important la obiectivele domeniului
Schimbări climatice, mediu, energie a fost adus de M10 și M11 din PNDR, împreuna cu AP3 din
POR.
76
333. În general, rezultatele evaluării reflectă, în primul rând, stadiul implementării proiectelor și structura
alocărilor pe domenii. Dar, trebuie ținut seamă și de faptul că deși efecte la nivel micro există și sunt
destul de puternice, așa cum o arată rezultatele programelor, impactul asupra indicatorilor
macroeconomici se reflectă în general după finalizarea implementării proiectelor și utilizarea
rezultatelor de către beneficiari.
334. FESI au contribuit pozitiv la progresul indicatorilor Strategiei Europa 2020 și creșterii economice. În
primul rând, contribuția asupra îmbunătățirii competitivității economiei românești se reflectă prin
impactul pozitiv asupra creșterii economice, productivității muncii și balanței comerciale. Contribuția la
creșterea PIB a proiectelor finalizate a fost de circa 4,2%. Evidențele sugerează că suportul FESI a
reprezentat una dintre cauzele principale care au contribuit la îmbunătățirea accesului la TIC, a utilizării
și calității acesteia. În plus, FESI au contribuit, preponderent, alături de alte cauze importante, la
îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii. O
contribuție mai importantă a fost identificată asupra creșterii cifrei de afaceri și a productivității IMM-
urilor și pentru creșterea procentului de ferme gestionate de tineri fermieri calificați.
335. În ceea ce privește competitivitatea în profil regional măsurată prin intermediul PIB-ului real per capita
și productivității muncii, efectul mediu estimat arată că o creștere cu 1% a valorii anuale cumulate a
investițiilor FESI implica o creștere cu 8,14 euro asupra PIB-ului per capita respectiv o creștere a
productivității muncii cu 0,005 puncte procentuale la nivelul unei regiuni. În concluzie, pentru cele două
variabile țintă, PIB real per capita și productivitatea muncii, impactul mediu estimat al investițiilor FESI
este semnificativ. Însă modelele estimate subliniază importanța majoră a capacității structurale a
regiunilor de a exploata potențialele beneficii ale acestor surse de finanțare, cuantificate prin factori ce
țin de educație, structură economică, accesibilitate.
336. În domeniul Cercetării-dezvoltării, contribuția estimată a FESI la progresul indicatorului cheltuieli CDI
procent din PIB a fost evaluată la circa 0,03 puncte procentuale. Deși contribuția este redusă, din nou
trebuie să avem în vedere volumul fondurilor, domeniului de CDI revenindu-i mai puțin de 5% din totalul
acestora.
337. Estimările evidențiază un impact semnificativ al fondurilor, între 2 și 3%, și asupra populației ocupate.
Fondurile ESI, prin acțiunile specifice, au contribuit la reducerea efectelor negative ale evoluției
contextului socio-economic asupra populației ocupate prin menținerea locurilor de muncă și creșterea
șanselor de integrare pe piața muncii a persoanelor greu ocupabile. Și în profil regional, creșterea cu
1% a valorii cumulate anuale a investițiilor FESI ar conduce la o creștere cu 0,008 puncte procentuale
a ratei de ocupare. Investițiile FESI au impact semnificativ asupra ratei de ocupare, însă factorii care
reflectă structura socio-economică dar și cei de control care reflectă capacitatea instituțională sau
efecte ale dimensiunii, dețin o pondere mai importantă în explicarea variației acestui indicator țintă.
338. Astfel, FESI au contribuit, alături de alte cauze, la îmbunătățirea participării pe piața muncii a
persoanelor NEET, șomeri și persoane inactive, oportunități de angajare în sectoarele pescuitului și
acvaculturii, prin antreprenoriat, în mediul rural, precum și o capacitate sporită a SPO și a
întreprinderilor de a formula și aplica politici privind resursele umane.
339. În domeniul Lupta împotriva sărăciei notăm o contribuție pozitivă, dar destul de redusă a fondurilor
asupra ratei sărăciei relative, pe fondul creșterii veniturilor populației ca urmare a creșterii producției și
veniturilor din factorii de producție. Evidențele sugerează că FESI au avut o contribuție mai importantă
în privința creșterii incluziunii sociale pentru unele grupuri defavorizate, precum și pentru îmbunătățirea
utilizării TIC în sectorul asistenței sociale și sănătății.
340. În domeniul Educației și formării, suportul FESI s-a numărat printre cauzele principale pentru utilizarea
sporită a TIC în educație, reducerea deficitelor de cercetători calificați și îmbunătățirea capacității de
decizie din sectorul educației. De asemenea, FESI au avut cel puțin o contribuție moderată asupra
creșterii participării la învățământul terțiar, profesional și învățare pe tot parcursul vieții. Nu în ultimul
rând, FESI au contribuit, alături de alte cauze, la îmbunătățirile observate în accesul și participarea la
educația de nivel preșcolar, primar, secundar.
341. În domeniul Schimbărilor climatice, energiei și mediului, fondurile ESI au avut un rol esențial pentru
îmbunătățirile privind creșterea eficienței energetice a clădirilor, domeniului public și industriei, precum
77
și pentru creșterea accesului la servicii ale rețelei inteligente. Intervențiile au contribuit moderat, alături
de alți factori cauzali, la creșterea capacității rețelelor de energie electrică și de gaz, respectiv la
utilizarea sporită a transportului în comun urban. De asemenea, FESI au contribuit moderat la
extinderea suprafețelor pentru practici agricole adaptate la schimbările climatice și creșterea cotei
sistemelor de irigație eficiente, precum și la răspândirea practicilor agricole sustenabile și ecologice.
Cu privire la protecția mediului, suportul FESI a făcut parte din pachetul cauzal al îmbunătățirilor privind
reducerea deșeurilor biodegradabile și reabilitarea depozitelor de deșeuri, creșterea cotei de energie
din surse regenerabile, creșterea conectării la rețeaua publică de apă potabilă, protecția și restaurarea
biodiversității, creșterea capacității de evaluare a calității aerului, reabilitarea spațiilor și clădirilor.
342. Efectul total al investiției FESI asupra reducerii emisiilor GES ce include efectul direct, indirect și indus
a totalizat pentru perioada 2014-2020 o reducere de 610 mii tone, aceste cifre ținând însă cont atât de
prevalența emisiilor GES, cât și de volumul proiectelor finanțate și finalizate. Contribuția directă a
investițiilor FESI a fost evaluată la 0,107% din totalul emisiilor GES, în timp ce contribuția indirectă a
reprezentat 0,118% din totalul emisiilor, iar efectul indus a reprezentat 0,156% din totalul emisiilor GES.
343. În concluzie, având în vedere progresul indicatorilor Strategiei Europa 2020, contribuția FESI la acest
progres, manifestarea ipotezelor și a riscurilor, suportul acordat prin FESI reprezintă o cauză
probabilă care a contribuit într-un mod necesar la producerea îmbunătățirilor observate.
344. Recomandări:
• Finalizarea proiectelor contractate și atingerea rezultatelor prevăzute în acestea;
• Îmbunătățirea absorbției fondurilor prin lansarea de noi licitații de proiecte în vederea atingerii
și depășirii țintelor Europa 2020 asumate;
• îmbunătățirea capacității structurale a regiunilor de a exploata potențialele beneficii ale acestor
surse de finanțare, cuantificate prin factori ce țin de educație, structură economică,
accesibilitate.
ÎE 3: Care este contribuția așteptată în viitor (pe baza proiectelor contractate și a

alocărilor generale, inclusiv a celor post 2020)?
345. Scopul acestei întrebări de evaluare este acela de a cunoaște contribuția așteptată în viitor (pe baza
proiectelor contractate și a alocărilor generale, inclusiv a celor post 2020).
346. Prin această întrebare evaluarea și-a propus să estimeze contribuția așteptată în viitor a fondurilor ESI
asupra creșterii economice și a îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020 la nivel
național și regional. A fost analizat efectul net al fondurilor ESI asupra indicatorilor analizați la prima
întrebare de evaluare, la nivel național și regional pe baza proiectelor contractate, inclusiv a celor post
2020. De asemenea, prin această întrebare, a fost investigat în ce mod și de ce vor contribui FESI la
schimbare. Au fost formulate concluzii cu privire la contribuția așteptată în viitor a FESI asupra creșterii
economice și al îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020, în ceea ce privește
mărimea contribuției așteptate și a factorilor care pot influența pozitiv/ negativ această contribuție.
347. Așa cum notam la ÎE2, stadiul actual de implementare a AP din prisma bugetelor contractate în proiecte
este în general avansat, sumele programate fiind aproape atinse sau chiar depășite pentru unele
programe și domenii. Modelarea macroeconomică a avut în vedere estimarea impactului potențial al
fondurilor alocate prin proiectele contractate asupra progresului creșterii economice și indicatorilor
Strategiei Europa 2020.
348. De asemenea, pe baza datelor colectate prin chestionarul adresat membrilor CCMAP și experților din
mediul academic a fost investigată măsura în care în viitor fondurile ESI, pe baza proiectelor contractate
și a alocărilor generale, inclusiv a celor post 2020, vor contribui la atingerea indicatorilor țintă considerați
pentru toate cele șase domenii vizate.
349. Rezultatele pe domenii sunt prezentate mai jos.
2.1.4.1 DOMENIUL COMPETITIVITATE
350. Ca și în cazul evaluării contribuției proiectelor finalizate prezentată la ÎE2, pentru evaluarea contribuției
așteptate a FESI la creșterea competitivității economiei românești s-a urmărit estimarea efectelor
78
asupra creșterii produsului intern brut, productivității muncii și balanței comerciale. Evaluările arată că
fondurile ESI vor avea o contribuție importantă și în viitor la progresul indicatorilor.
circa 23% pentru perioada 2014-2023, deci, pentru viitor, scăzând efectele obținute cu ajutorul
proiectelor finalizate, ne putem aștepta la o creștere adițională cu circa 19% a PIB. Ramurile economice
cu cea mai mare contribuție la creșterea PIB ca urmare a implementării FESI sunt Serviciile și Industria.
Contribuția FESI la creșterea produsului intern brut se va realiza în continuare prin creșterea
consumului intermediar, consumului populației și guvernului, dar și prin creșterea investițiilor și
îmbunătățirea balanței comerciale.
352. Contribuția estimată a FESI la creșterea productivității în viitor se ridică la circa 14%, pe fondul creșterii
producției, contrabalansată într-o oarecare măsură de creșterea populației ocupate, așa cum se va
vedea mai jos în analiza domeniului Ocuparea forței de muncă.
Tabel 24. Contribuția așteptată FESI prin proiectele contractate la creșterea competitivității economiei românești
Indicator Contribuție proiecte Contribuție totală proiecte
contractate (nefinalizate) contractate (finalizate și
nefinalizate)
PIB 19,6% 23,8%
Importuri 18,1% 21%
Exporturi 18,9% 22%
Productivitatea muncii 13,9% 15,3%
353. Acest domeniu a fost evaluat din perspectiva îmbunătățirii competitivității interne și creșterii economice
și pe baza datelor colectate din anchetă, iar rezultatele obținute arată că 36,7% dintre respondenți sunt
de părere că fondurile FESI vor induce în viitor atingerea acestei ținte, iar circa 53% consideră că
fondurile vor induce un progres parțial. Doar 5,3% dintre respondenți consideră că fondurile ESI vor
induce un progres nesemnificativ în îmbunătățirea competitivității interne și creșterea economică.
2.1.4.2 DOMENIUL CERCETARE-DEZVOLTARE ȘI INOVARE
354. Deși până în momentul de față, pe baza proiectelor finalizate, contribuția FESI la creșterea cheltuielilor
de CDI ca procent din PIB a fost destul de redusă, estimările realizate arată că, pentru viitor, pe baza
proiectelor contractate, impactul asupra acestui indicator se va ridica la circa 0,09 puncte procentuale.
Așadar, cumulat, luând în calcul toate proiectele contractate (finalizate sau nu) fondurile FESI
contribuie în perioada 2014-2023 cu circa 0,12 puncte procentuale la progresul indicatorului
cheltuieli de CDI procent din PIB. Contribuția ar putea fi mai mare dacă ar fi alocate în proiecte și
restul fondurilor programate, conform estimărilor Echipei de evaluare, până în momentul evaluării
(decembrie 2021), doar jumătate din fondurile inițial programate pentru CDI au fost contractate (a se
vedea ÎE1).
Tabel 25. Contribuția așteptată FESI prin proiectele contractate la Domeniul Cercetare-dezvoltare, inovare
Contribuție totală proiecte
Contribuție proiecte
Indicator contractate (finalizate și
contractate (nefinalizate)
nefinalizate)
Cheltuieli de CDI, procent din
0,09 puncte procentuale 0,12 puncte procentuale
PIB
355. Pe baza datelor din ancheta în rândul membrilor CCMAP și experților din domeniul academic, pentru
acest domeniu a fost analizată măsura în care FESI vor contribui la creșterea nivelurilor combinate
ale investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare la 2% din PIB. Ȋn urma prelucrării
răspunsurilor, s-a observat că majoritatea respondenților (circa 58%) consideră că fondurile ESI
vor induce un progres parțial la atingerea acestui deziderat, în timp ce 8,3% dintre respondenți
sunt de părere că pe viitor fondurile ESI vor induce atingerea acestei ținte. Aproximativ 17% dintre
respondenți sunt de părere că FESI vor induce un progres nesemnificativ în ceea ce privește creșterea
nivelurilor combinate ale investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare la 2% din PIB.
79
2.1.4.3 DOMENIUL OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
356. Și în continuare, estimările evidențiază un impact pozitiv considerabil al fondurilor asupra creșterii
populației ocupate. Prin finalizarea proiectelor deja contractate ne putem aștepta la o îmbunătățire a
nivelului populației ocupate cu circa 4,6%, comparativ cu anul 2013, anul de referință al realizării
simulărilor. Această creștere indusă prin intermediul FESI se va regăsi mai degrabă în rândul populației
ocupate cu nivel scăzut și mediu de educație, dar și în cazul populației ocupate cu studii superioare
notăm o creștere semnificativă (de circa 3%) pe fondul creșterii cererii de forță de muncă în sectoare
cu valoare adăugată mare.
Tabel 26. Contribuția așteptată FESI prin proiectele contractate la Domeniul Ocuparea forței de muncă
Contribuție proiecte Contribuție totală proiecte
Indicator
contractate (nefinalizate) contractate (finalizate și nefinalizate)
Populația ocupată 4,6% 7,4%
357. Informațiile colectate din anchetă indică ponderea foarte mare (45,5%) a respondenților care consideră
că în viitor fondurile ESI vor induce atingerea țintei de creștere a ratei de ocupare la 70% în rândul
populației cu vârste între 20 și 64 de ani. De asemenea, 36,4% dintre respondenți apreciază că fondurile
ESI vor induce un progres parțial către atingerea acestei ținte și doar 9,1% sunt de părere că impactul
în viitor va fi unul nesemnificativ.
2.1.4.4 DOMENIUL LUPTA ÎMPOTRIVA SĂRĂCIEI
358. FESI vor contribui în continuare la creșterea veniturilor persoanelor sărace și, în consecință, la
reducerea sărăciei relative cu circa 4 puncte procentuale. Contribuția FESI este una pozitivă la
creșterea veniturilor populației în general, nu doar a populației cu venituri reduse, ca rezultat al creșterii
veniturilor obținute din muncă prin creșterea ocupării și creșterea nivelului remunerației. Firesc, o parte
din creșterea nominală a veniturilor obținute din muncă a fost afectată prin creșterea nivelului
contribuțiilor sociale și impozitelor pe venit datorate.
Tabel 27. Contribuția așteptată FESI prin proiectele contractate la Domeniul Lupta împotriva sărăciei
Contribuție proiecte Contribuție totală proiecte contractate
Indicator
contractate (nefinalizate) (finalizate și nefinalizate)
Rata relativă a sărăciei -4,0 puncte procentuale
-5,3 puncte procentuale
(Rata riscului de sărăcie)
359. Contribuția așteptată în viitor, pe baza proiectelor contractate și a alocărilor generale, inclusiv a celor
post 2020, a fondurilor ESI în domeniul Luptei împotriva sărăciei este una importantă și din
perspectiva respondenților la chestionar. Conform datelor de sondaj, 22,2% dintre respondenți
consideră că fondurile vor induce atingerea țintei de reducere cu 580 de mii a numărului de
persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială și 61,1% apreciază că progresul
indus va fi unul parțial. Niciun respondent nu a fost de părere că fondurile ESI vor induce un progres
nesemnificativ în atingerea țintei setate pentru reducerea sărăciei.
2.1.4.5 DOMENIUL ENERGIE, MEDIU, SCHIMBĂRI CLIMATICE
2.1.4.5.1 Contribuția directă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES
360. Distribuția proiectele contractate pe sectoare economice CAEN Rev.2. dar și a sumelor alocate spre
finanțare pentru acțiuni ce au avut în vedere reducerea emisiilor GES a evidențiat, la fel ca în cazul
proiectelor finalizate, incidența mai mare a investiției FESI în sectoare precum Administrație publica si
apărare; asigurări sociale din sistemul public, alte activități ale economiei naționale sau Agricultura,
silvicultura și pescuit. Contribuția directă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES a fost
evaluată la circa 391,81 mii tone reprezentând aproximativ 0,388% din totalul emisiilor GES, cu
diferențe între sectoare datorate atât volumului finanțărilor, cât și dimensiunii emisiilor GES.
Prin urmare, cea mai mare contribuție la reducerea emisiilor este adusă de sectoarele Agricultura,
80
silvicultura și pescuit, Administrație publică și apărare, urmate de Producția și furnizarea de energie
electrică și termică, gaze, apă caldă.
Tabel 28. Distribuția proiectelor contractate pe activități economice CAEN Rev.2
Sursa: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe baza datelor administrative cu privire la implementarea proiectelor
Tabel 29. Contribuția directă cumulată a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES (mii tone)
2.1.4.5.2 Contribuția directă și indirectă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES
361. Contribuția indirectă a investițiilor FESI prin proiecte contractate la reducerea emisiilor GES a fost
evaluată la nivel total la valoarea de 343.14 mii tone. Pe de alta parte, contribuția directă și indirectă
81
a investiției FESI determinată prin intermediul multiplicatorului de tip I al emisiilor GES ce
cuantifică creșterea totală a emisiilor la nivel național ca urmare a creșterii cererii finale ce a
generat creșterea cu o unitate a emisiilor la nivelul sectorului, a fost evaluată la pragul de 734,96
mii tone reprezentând aproximativ 0,729% din totalul emisiilor GES, cu contribuții relevante în
sectoare precum Agricultura, silvicultura și pescuit, Administrație publică și apărare, Producția și
furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și Alte activități ale economiei. Cea mai mica
contribuție cumulată (efect direct și indirect) se înregistrează în sectorul Tranzacțiilor imobiliare.
Tabel 30. Contribuția directă și indirectă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES (mii tone)
2.1.4.5.3 Contribuția directă, indirectă și indusă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES
362. Contribuția indusă a investiției FESI la reducerea emisiilor GES determinată luând în calcul fluxurile
monetare în și din gospodării și efectele acestora asupra sectoarelor economice prin intermediul
multiplicatorului de tipul II al variabilei de mediu indică o valoare de 1275,55 mii tone, reprezentând
aproximativ 0,534% din totalul emisiilor GES. Și distribuția efectului total pe sectoare de activitate
urmează fidel distribuția efectului direct și indirect, cu cea mai mare contribuție dată de sectoarele
Agricultură, silvicultură și pescuit, Administrație publică și apărare, Producția și furnizarea de energie
electrică și termică, gaze, apă caldă sau Alte activități ale economiei.
82
Tabel 31. Contribuția directă, indirectă și indusă a investițiilor FESI la reducerea emisiilor GES (mii tone)
363. Așadar, putem concluziona faptul că investiția FESI pe baza proiectelor contractate a contribuit la
reducerea emisiilor GES conform datelor din tabelul de mai jos.
Tabel 32. Contribuția directă, indirectă și indusă a investițiilor FESI prin proiecte contractate la reducerea emisiilor
GES (mii tone)
Emisiile GES Contribuție totală proiecte contractate (finalizate și nefinalizate)
Contribuție directă -0,388%
Contribuție indirectă -0,343%
Contribuție indusă -0,534%
364. Analiza răspunsurilor respondenților la chestionar a pus în evidență faptul că 25% dintre aceștia
consideră că în viitor fondurile ESI vor induce atingerea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect
de seră cu 20% față de 1990, iar 40% sunt de părere că fondurile vor induce un progres parțial la
atingerea acestui deziderat. Totuși, 15% dintre respondenți consideră că fondurile vor induce un
progres nesemnificativ în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
365. Ȋn ceea ce privește ținta de creștere cu 19% a eficienței energetice, circa 16% dintre respondenți sunt
de părere că în viitor fondurile ESI vor induce atingerea acestei ținte, iar 52,6% cred că vor induce un
progres parțial, doar 5,3% considerând că progresul indus va fi nesemnificativ.
366. Și referitor la creșterea cu 24% a ponderii energiilor regenerabile în consumul final de energie
rezultatele sondajului sunt îmbucurătoare, având în vedere că 21,1% dintre respondenți consideră că
fondurile ESI în viitor vor induce atingerea acestei ținte și 47,4% sunt de părere că acestea vor induce
un progres parțial la atingerea țintei menționate.
83
2.1.4.5.4 Domeniul Educație și formare
367. Domeniul Educație și formare a fost investigat pe baza datelor colectate din chestionarul adresat
membrilor CCMAP și experților din domeniul academic. Modelarea, în această versiune preliminară,
nu a permis realizarea unor evaluări cantitative. Acestea vor fi realizate în cadrul următorului exercițiu
de evaluare.
368. Așadar, majoritatea respondenților au fost de părere că fondurile ESI vor contribui în viitor la atingerea
celor trei ținte propuse prin Strategia Europa 2020 pentru acest domeniu. Astfel, 14,3% dintre
persoanele intervievate consideră că fondurile ESI vor induce atingerea țintei de reducere a ratei
de părăsire timpurie a școlii la 11,3%, iar 47,6% apreciază un progres parțial către atingerea acestei
ținte datorat FESI.
369. Ȋn ceea ce privește finalizarea cursurilor din învățământul terțiar de către cel puțin 26,7% dintre tinerii
cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani, circa 24% dintre respondenți consideră că în viitor fondurile
ESI vor induce atingerea acestei ținte, iar 33,3% sunt de părere că vor induce un progres parțial.
370. Ținta de creștere a participării adulților în activități de învățare pe tot parcursul vieții până la 10% va fi
atinsă ca urmare a contribuției fondurilor ESI în opinia a 14,3% dintre respondenți, în timp ce 57,1% au
declarat că FESI vor induce un progres parțial în atingerea acestei ținte. Sub 5% dintre respondenți au
fost de părere că fondurile ESI vor induce un progres nesemnificativ în atingerea țintelor din cadrul
domeniului Educație.
371. În general, informațiile sintetizate în urma derulării interviurilor în rândul reprezentanților CCMAP și
personalului implicat în monitorizarea și implementarea programelor operaționale confirmă în mare
măsură rezultatele de mai sus. Fondurile ESI vor contribui și în viitor la îmbunătățirea progresului în
atingerea țintelor naționale, iar rezultatele vor fi mult mai vizibile în perioada imediat următoare. Criza
Covid-19 a generat întârzieri în implementarea proiectelor, din această cauză intervențiile creează
efecte cu întârziere, astfel că experții estimează un impact observabil în perioada următoare.
372. Pe domenii, un progres important se așteaptă a se observa în viitor pentru dezvoltarea durabilă,
protecția mediului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, din interviuri a reieșit
un scepticism cu privire la progresul viitor spre atingerea țintelor naționale din domeniul cercetării-
dezvoltării și inovării.
373. Și în continuare, pe baza proiectelor contractate, FESI va avea o contribuție însemnată la progresul
creșterii economice și a indicatorilor Strategiei Europa 2020 până în anul 2023, având în vedere și
faptul că sumele contractate aproape au atins sau chiar depășit în cazul unor programe și domenii
sumele programate.
circa 23% pentru perioada 2014-2023, deci, pentru viitor, scăzând efectele obținute prin proiectele
finalizate, ne putem aștepta la o creștere adițională cu circa 19% a PIB. Contribuția FESI la creșterea
produsului intern brut se va realiza în continuare prin creșterea consumului intermediar, consumului
populației și guvernului, dar și prin creșterea investițiilor și îmbunătățirea balanței comerciale.
375. FESI vor contribui și la creșterea productivității muncii în viitor, cu circa 14%, pe fondul creșterii
producției, dar contrabalansată într-o oarecare măsură de creșterea așteptată a populației ocupate cu
circa 4%. Această creștere indusă prin intermediul FESI a populației ocupate se va regăsi mai degrabă
în rândul persoanelor cu nivel scăzut și mediu de educație, dar remarcăm și efectele în cazul populației
ocupate cu studii superioare (creștere cu circa 3%) pe fondul creșterii cererii de forță de muncă în
sectoare cu valoare adăugată mare.
376. Informațiile colectate prin anchetă în rândul membrilor CCMAP și experților în domeniu din mediul
academic relevă că procente semnificative de respondenți consideră că fondurile ESI vor contribui la
atingerea țintelor specifice în domeniul Competitivității. Astfel, 36,7% dintre respondenți sunt de părere
că fondurile ESI vor induce în viitor atingerea țintei de îmbunătățire a competitivității interne și de
creștere economică, iar circa 53% consideră că fondurile vor induce un progres parțial în atingerea
acestei ținte.
84
377. În ceea ce privește domeniul Ocuparea forței de muncă se remarcă ponderea foarte mare (45,5%) a
respondenților care consideră că în viitor fondurile ESI vor induce atingerea țintei de creștere a ratei de
ocupare la 70% în rândul populației cu vârste între 20 și 64 de ani. De asemenea, 36,4% dintre
respondenți apreciază că fondurile ESI vor induce un progres parțial către atingerea acestei ținte.
378. Cercetarea, dezvoltarea și inovarea reprezintă un domeniu în care contribuția fondurilor ESI este una
esențială. Rezultatele modelării macro indică o contribuție așteptată la ponderea cheltuielilor de CDI în
PIB, în viitor pe baza proiectelor contractate, de circa 0,09 puncte procentuale, ceea ce arată că
fondurile vor contribui la progresul indicatorului în raport cu ținta stabilită. Informațiile colectate prin
anchetă arată că pentru domeniul Cercetare-dezvoltare și Inovare, majoritatea respondenților (circa
58%) consideră că fondurile ESI vor induce un progres parțial la creșterea nivelurilor combinate ale
investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare la 2% din PIB, în timp ce 8,3% dintre respondenți
sunt de părere că pe viitor FESI vor induce atingerea acestei ținte.
379. Contribuția FESI la Lupta împotriva sărăciei a fost observată prin intermediul evaluării indicatorului rata
sărăciei relative, iar rezultatele indică o îmbunătățire așteptată a acesteia în viitor cu circa 4 puncte
procentuale ca urmare a finalizării implementării proiectelor deja contractate. Conform datelor de
sondaj, 22,2% dintre respondenți consideră că fondurile vor induce atingerea țintei de reducere cu 580
de mii a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială și 61,1% apreciază
că progresul indus va fi unul parțial. De remarcat și că niciun respondent nu a fost de părere că fondurile
ESI vor induce un progres nesemnificativ în atingerea țintei setate pentru reducerea sărăciei.
380. Analiza rezultatelor pentru domeniul Schimbări climatice/Energie/Mediu a pus în evidență faptul că 25%
dintre respondenți consideră că în viitor fondurile ESI vor induce atingerea țintei de reducere a emisiilor
de gaze cu efect de seră cu 20% față de 1990, iar 40% sunt de părere că fondurile vor induce un
progres parțial la atingerea acestui deziderat. De asemenea, circa 16% dintre respondenți sunt de
părere că în viitor fondurile ESI vor induce atingerea țintei de creștere cu 19% a eficienței energetice,
iar 52,6% cred că vor induce un progres parțial la atingerea acestei ținte. Nu în ultimul rând, 21,1%
dintre respondenți consideră că fondurile ESI în viitor vor induce atingerea țintei de creștere cu 24% a
ponderii energiilor regenerabile în consumul final de energie, iar 47,4% sunt de părere că acestea vor
induce un progres parțial la atingerea țintei menționate.
381. Efectul total al investiției FESI prin proiecte contractate asupra reducerii emisiilor GES ce include efectul
direct, indirect și indus a totalizat pentru perioada 2014-2020 o reducere de 2010,51 mii tone, aceste
cifre ținând însă cont atât de prevalența emisiilor GES, cât și de volumul proiectelor contractate o
contribuție relevantă având sectoarele Agricultură, silvicultură și pescuit, Administrație publică și
apărare, Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă sau Alte activități ale
economiei. Contribuția directă a investițiilor FESI a fost evaluată la 0,388% din totalul emisiilor GES, în
timp ce contribuția indirectă a reprezentat 0,340% din totalul emisiilor, iar efectul indus a reprezentat
0,534% din totalul emisiilor GES.
382. Pentru domeniul Educație, majoritatea respondenților sunt de părere că fondurile ESI vor contribui în
viitor, total sau parțial, la atingerea țintelor strategice. Dintre persoanele intervievate 14,3% consideră
că fondurile ESI vor induce atingerea țintei de reducere a ratei de părăsire timpurie a școlii la 11,3%,
iar 47,6% apreciază un progres parțial către atingerea acestei ținte. Ȋn ceea ce privește finalizarea
cursurilor din învățământul terțiar de către cel puțin 26,7% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 30 și 34
de ani, circa 24% dintre respondenți consideră că în viitor fondurile ESI vor induce atingerea acestei
ținte, iar 33,3% sunt de părere că vor induce un progres parțial. Ținta de creștere a participării adulților
în activități de învățare pe tot parcursul vieții până la 10% va fi atinsă ca urmare a contribuției fondurilor
ESI în opinia a 14,3% dintre respondenți, în timp ce 57,1% au declarat că FESI vor induce un progres
parțial în atingerea acestei țintei.
383. Recomandări:
• Continuarea proiectelor contractate și realizarea rezultatelor propuse
• Finanțarea de noi proiecte în vederea creșterii absorbției fondurilor și a creșterii competitivității
în special în cadrul POC, POCU, POR și POIM.
85
ÎE 4: În ce măsură și în ce mod programarea și implementarea FESI ar fi putut fi făcute
mai bine?
384. Întrebarea de evaluare are ca scop evidențierea măsurii și modului în care programarea și
implementarea FESI ar fi putut fi făcute mai bine pentru a crește contribuția la creșterea inteligentă,
durabilă și incluzivă. Analiza se concentrează pe identificarea posibilităților de modificare a alocărilor
FESI astfel încât să sprijine mai eficace îndeplinirea țintelor naționale asumate prin Strategia Europa
2020, precum și lecții învățate și recomandări atât pentru perioada 2014-2020, cât și pentru noul cadru
de programare 2021-2027.
385. Analiza se bazează pe informațiile colectate în cadrul (i) cercetării documentare, (ii) chestionarului în
rândul CCMAP și al experților din mediul academic și de cercetare, (iii) interviurilor și al focus grupurilor
cu personalul implicat în coordonarea și implementarea strategică a FESI, în monitorizarea și
implementarea politicilor din domeniile vizate, respectiv experți și alți factori interesați de la nivel
național și local. De asemenea, analiza a fost completată și cu rezultate obținute pe baza modelării
econometrice, ce a permis investigarea unor opțiuni alternative privind alocarea FESI.
2.1.5.1 ANALIZA UNOR OPȚIUNI ALTERNATIVE DE ALOCARE A FESI
386. Pentru a putea identifica moduri prin care programarea și implementarea FESI ar fi putut avea o
contribuție mai importantă la progresul creșterii economice și a indicatorilor Strategiei Europa 2020, au
fost analizate opțiuni alternative privind alocarea sectorială și regională a FESI.
387. Opțiunile privind alocarea sectorială diferită au avut ca bază analizele realizate la întrebările de
evaluare precedente, din care a reieșit faptul că, pentru unele dintre domeniile stabilite pentru evaluare,
volumul fondurilor alocate este redus ca pondere în total FESI sau rata de contractare raportat la
fondurile programate este una scăzută. În plus, pentru unele domenii, progresul indicatorilor Strategiei
Europa 2020 este mai modest raportat la țintele stabilite. Un astfel de domeniu este Cercetarea-
dezvoltarea și inovarea, în cazul căruia alocarea FESI este cea mai redusă, reprezentând 4% din total,
iar rata de contractare este de sub 80% din fondurile alocate. Mai mult, evoluția cheltuielilor de cercetare
ca procent din PIB este una destul de modestă, ținta propusă nefiind atinsă. Din toate aceste motive,
ne-am propus să estimăm care ar fi fost contribuția FESI asupra progresului creșterii economice și
indicatorului cheltuieli de cercetare-dezvoltare ca procent din PIB în două scenarii:
• Dacă implementarea ar fi permis ca toate fondurile alocate să fie contractate până la momentul
evaluării
• Dacă alocarea pentru domeniul Cercetare, dezvoltare și inovare ar fi fost mai generoasă, și ar
fi atins 6% din totalul FESI (cu 50% mai mult decât alocarea realizată, 6% din fonduri).
388. Rezultatele sunt prezentate mai jos, fiind obținute prin simulări realizate pe baza modelului de echilibru
general. A doua coloană a tabelului reprezintă contribuția potențială estimată a FESI prin proiectele
contractate (finalizate sau nu) până la momentul exercițiului de evaluare, fiind adăugată pentru a
permite o analiză comparativă a rezultatelor scenariilor propuse cu ceea ce s-a realizat prin alocările
efective. Așadar, constatăm că contractarea în totalitate a sumelor alocate domeniului CDI ar contribui
la creșterea contribuției estimate a FESI cu circa 0,4 puncte procentuale în ceea ce privește creșterea
economică și cu 0,02 puncte procentuale la îmbunătățirea nivelului cheltuielilor de CDI procent din PIB.
Mai mult, dacă sumele alocate ar fi fost mai mari cu 50% și s-ar cheltui în totalitate, am putea nota o
contribuție foarte importantă mai ales asupra cheltuielilor de CDI ca procent din PIB, care ar crește cu
0,07 puncte procentuale față de ceea ce s-ar realiza prin implementarea proiectelor deja contractate.
Și contribuția adițională la creșterea PIB ar fi de circa 1 punct procentual.
389. Așadar, investiția mai mare în CDI poate fi o opțiune pe viitor. Aceasta contribuie în primul rând la
dezvoltarea sectorului de CDI, la creșterea numărului de întreprinderi inovatoare, la crearea de
produse, tehnologii, metode inovative, și, nu în ultimul rând, la transferul rezultatelor CDI în economie
– toate acestea contribuind la creșterea competitivității economiei românești.
86
Tabel 33. Contribuția potențială a FESI la domeniile Cercetare-dezvoltare, inovare și Competitivitate - opțiuni
alternative de alocare
Contribuție FESI dacă Contribuție FESI dacă
Contribuție FESI prin
Indicator fondurile ar fi fost alocarea programată ar fi fost
proiectele contractate
contractate în întregime mai mare cu 50%
Cheltuieli de
CDI, procent din 0,12 puncte procentuale 0,14 puncte procentuale 0,19 puncte procentuale
PIB
PIB 23,8% 24,2% 24,8%
390. Sursa: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe baza modelului de echilibru general și a datelor
administrative cu privire la implementarea proiectelor
391. În ceea ce privește opțiunile privind alocarea regională diferită, acestea au plecat de la următoarele
ipoteze: (i) valoarea totală a investițiilor FESI pe orizontul 2007-2018 este alocată la nivelul regiunilor
folosind ponderi egale (12.5%), (ii) în cadrul fiecărei regiuni, diferențele totale obținute ca urmare a
acestei alocări față de ponderile observate în realitate, sunt distribuite pe fiecare an din perioada 2007-
2018, (iii) distribuirea pe ani a diferențelor se face în baza distribuției observate a fondurilor alocate pe
ani în cadrul fiecărei regiuni.
392. Modelele de regresie estimate pentru fiecare variabilă țintă au fost folosite pentru a evalua impactul
modificării distribuției regionale a investițiilor FESI.
393. Așadar, într-un scenariu în care alocarea investițiilor din categoriile FEADR, FEPAM și FEDR se
realizează cu ponderi egale între cele opt regiuni, fără a modifica însă distribuția anuală a investițiilor
la nivelul unei regiuni, s-a estimat valoarea PIB-ului real per capita. Aceasta a fost apoi comparată cu
valoarea observată a PIB-ului anual regional.
Tabel 34. Scenarii privind alocarea regională

394. Scenarii similare au fost construite pentru a analiza impactul FESI asupra ratei de ocupare și
productivității muncii. Diferența constă în categoriile de investiții utilizate: pentru rata ocupării calculele
au fost realizate pentru FEADR, FEPAM și FSE, iar pentru productivitatea muncii s-au utilizat FEADR
și FEPAM.
87
Tabel 35. Rezultatele simulării

395. În scenariul realizat pentru analiza impactului asupra PIB-ului real per capita, regiunile în care ponderea
investițiilor a fost redusă cu peste 2 puncte procentuale sunt Nord-Est și Sud-Vest. Comportamentul lor
este diferit întrucât prima înregistrează o reducere importantă a PIB-ului real per capita (cu 19,4%) ca
urmare a diminuării fondurilor FEADR, FEPAM și FEDR în timp ce în cazul celei de a doua reducerea
PIB-ului real ar fi de aproximativ 1%. Cea mai mare creștere a ponderii investițiilor a fost înregistrată
de Sud-Muntenia, aceasta fiind regiunea care în realitate deținea cea mai mică pondere medie pe
orizontul 2007-2018. Conform estimării, această creștere cu mai puțin de două puncte procentuale a
ponderii FESI alocate, a condus la o creștere medie cu aproximativ 21% a PIB-ului per capita regional,
comparativ cu valoarea observată corespunzătoare alocării inițiale.
396. Scenariul construit pentru a investiga impactul modificării structurii regionale a investițiilor FESI asupra
ratei ocupării a presupus reducerea cu peste 5 puncte procentuale a ponderilor deținute de regiunile
Nord-Est și Sud-Vest. Similar cu rezultatul obținut în scenariul de simulare a PIB-ului real, efectele
estimate sunt mult mai pronunțate în cazul regiunii Nord-Est, unde reducerea fondurilor alocate ar
produce o scădere a ratei ocupării cu aproximativ 8,6 puncte procentuale. Un impact pozitiv estimat ca
urmare a creșterii ponderii fondurilor alocate a fost observat în regiunile Centru și Vest.
397. Exercițiul de simulare condus pentru a evalua impactul modificării structurii investițiilor din categoria
FEADR și FEPAM asupra productivității muncii la nivel regional întărește concluzia extrasă din
rezultatele modelului de regresie care subliniază impactul redus al acestor fonduri asupra variației
productivității muncii. Și în cazul acesta, regiunile au un comportament eterogen, răspunsul fiecăreia la
modificarea investițiilor alocate fiind neuniform, dependent în mare măsură de nivelul de dezvoltare și
de structura socio-economică specifică fiecărei regiuni. Rezultatele simulării confirmă ineficiența
creșterii sumelor alocate pentru regiuni precum Centru sau București-Ilfov.
2.1.5.2 LECȚII ÎNVĂȚATE ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND PROGRAMAREA ȘI IMPLEMENTAREA FESI
398. Din analizele efectuate, a reieșit că aspectele care țin de programarea FESI au fost mai performante
comparativ cu cele care țin de implementare. Principalele oportunități de îmbunătățire în ceea ce
privește programarea FESI se referă însă la modul în care sunt realizate analizele de nevoi și sunt
corelate cu prioritățile de investiții și cu alocările. În ceea ce privește implementarea intervențiilor,
oportunitățile de îmbunătățite identificate se referă la consolidarea sistemului de guvernanță a AP,
creșterea capacității administrative a Autorităților de Management ale programelor și simplificarea
regulilor și procedurilor.
399. Figura următoare include scorurile agregate obținute în urma consultării membrilor CCMAP și experților
din mediul academic și de cercetare în cadrul sondajului dedicat, cu privire la:
• Măsura în care programarea FESI la nivelul AP 2014-2020 a fost adecvată, i.e. dacă:
88
- Analizele de nevoi care au stat la baza AP au fost adecvate;
- Prioritățile de investiții au fost identificate corect;
- Resursele alocate au fost adecvate raportat la nevoile de dezvoltare identificate.
• Măsura în care următoarele aspecte ale implementării FESI în perioada vizată au fost
adecvate:
- Sistemul de guvernanță;
- Alocarea responsabilităților între diferite instituții;
- Setul de reguli / proceduri aferente implementării intervențiilor;
- Capacitatea administrativă a instituțiilor / organismelor responsabile;
- Sistemul de monitorizare a implementării intervențiilor.
400. Respondenții au fost întrebați în ce măsură sunt de acord că aspectele menționate mai sus sunt
adecvate. Scorurile obținute variază de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „Total dezacord”, iar 5 – „Total de
acord”. Punctajele obținute indică percepția respondenților cu privire la nivelul de adecvare al acestor
aspecte în logica programării și implementării FESI și reflectă, în același timp, o ierarhie a acestora.
Figura 37. Răspunsurile obținute în cadrul anchetei în rândul membrilor CCMAP și experților din mediul academic
și de cercetare privind măsura în care sunt de acord că programarea și implementarea abordării teritoriale integrate
au fost adecvate
Sursa: Analiza răspunsurilor la chestionarul adresat membrilor CCMAP și experților din mediul academic și de
cercetare (februarie-martie 2022)
Așa cum se poate observa, în ceea ce privește programarea FESI, respondenții sunt mai degrabă de
acord că analizele de nevoi realizate la nivelul AP 2014-2020 au fost adecvate și că prioritățile de
investiții au fost identificate corect. Scorurile obținute pentru aceste două aspecte sunt peste medie.
401. În baza interviurilor, există totuși percepția că analizele nu surprind specific nevoile diferitor
sectoare și de la nivel teritorial. De pildă, indicatorii statistici privind ocuparea nu pot explica efectele
economiei informale, ale muncii în străinătate sau ale ajutoarelor sociale. Totodată, există percepția că
ar fi fost nevoie de o consultare aprofundată a actorilor de la nivel local pentru înțelegerea în detaliu a
nevoilor locale și a variațiilor între teritorii, astfel încât aceste nevoi să poată fi adresate specific. Acest
lucru este confirmat de analiza convergenței teritoriale în cadrul subtemei de evaluare A2, unde nu a
fost identificat un grad de convergență semnificativ din punct de vedere statistic între regiunile
României, ci mai degrabă ca tendință.
89
402. Respondenții au semnalat în cadrul interviurilor că ar fi fost nevoie și de explicarea mai clară a legăturilor
logice între nevoi, priorități și alocări financiare, precum și de reluarea analizelor de nevoi pe parcursul
implementării AP, pentru a vedea evoluția în timp și pentru a informa eventuale măsuri. La nivelul
programelor operaționale observăm totuși actualizări făcute pe parcursul perioadei de implementare,
ceea ce indică flexibilitate și faptul că sunt luate în considerare noi nevoi apărute pe parcurs. Este
posibil însă să fie nevoie de o regândire a procesului de identificare a nevoilor și a duratei de
implementare a fondurilor, inclusiv prin testarea factorilor contextuali. Un cadru temporal de șapte ani
pentru implementarea programelor este foarte mare, timp în care nevoile se pot modifica și pot apărea
nealinieri între nevoile curente și intervențiile eligibile.
403. În rândul respondenților există și percepția că fondurile alocate nu au fost suficiente pentru a adresa
problemele și pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare. Nu există însă suficiente date pentru a
estima dacă alocări mai mari ar fi putut produce un impact mai vizibil, având în vedere
capacitatea limitată de implementare. Dacă ne uităm la rata de execuție a plăților către beneficiari,
realizate în cadrul programelor operaționale, observăm că această este mai mică la finalul anului 2021
(i.e. 47,6%), comparativ cu 51,9% în perioada 2007-2013.
Figura 38. Analiza comparativă a sumelor contractate, respectiv plătite de Autoritățile de Management către
beneficiari în perioada 2014-2020, comparativ cu intervalul 2007-2013
Sursa: Datele puse la dispoziție de Autoritatea Contractantă privind situația ratei de execuție în perioadele 2014-
2020 (până la 31.12.2021), respectiv 2007-2013 pentru programele operaționale: POSCCE / POC, POAT, POS
Mediu și POS Transport cumulat / POIM, POR, POSDRU / POCU, PODCA / POCA, PNDR, POP / POPAM, PCTE
404. Așa cum se poate observa din Figura 1 de mai sus, aspectele ce țin de implementarea FESI au obținut
scoruri mai mici comparativ cu cele care țin de programarea FESI, ceea ce indică faptul că
performanțele percepute sunt mai mici.
405. În ceea ce privește guvernanța FESI, informațiile disponibile cu privire la activitatea Comitetului de
Coordonare pentru Managementul Acordului de Parteneriat (CCMAP) și rolul său decizional sunt
limitate. În baza analizei minutelor reuniunilor, rolul său pare, mai degrabă, de informare, mandatul său
în ceea ce privește coordonare strategică a FESI (potrivit Regulamentului de Organizare și Funcționare
–ROF)3 nu este stabilit în baza unor obiective măsurabile. Potrivit ROF, comitetul se întrunește cel puțin
o dată pe an. Din informațiile publice 4[2] însă reiese că interacțiunile la nivelul CCMAP sunt limitate;
ultima reuniune a CCMAP a avut loc în 2018, din 2015 până în 2017 fiind organizată câte o singură
reuniune pe an. Listele privind participanții la aceste reuniuni nu sunt publice, iar potrivit consultărilor
derulate, a fost observată o discontinuitate în participarea la aceste reuniuni anuale (au fost raportate
participări la numai una sau două reuniuni din patru). Mai mult, mandatul CCMAP este afectat de
modificările instituționale, la nivelul ministerelor de linie. Acestea sunt reprezentate în CCMAP de
decidenți la cel mai înalt nivel pentru a servi dimensiunii strategice a acestei structuri. Schimbările
3
Regulamentul de Organizare și Funcționare a CCMAP este disponibil la: https://www.fonduri-ue.ro/images/files/documente
relevante/2018/CCMAP_nov_2018/ROF_CCMAP_2018.pdf.
4
Disponibile la adresa https://www.fonduri-ue.ro/acord-parteneriat. Accesată la 12.04.2022.
90
frecvente la acest nivel de decizie au potențialul însă să afecteze stabilitatea structurii și continuitatea
viziunii strategice a FESI.
406. În al doilea rând, din analizele efectuate a reieșit că Autoritățile de Management ale programelor
operaționale au o capacitate administrativă limitată. Capacitatea administrativă se referă la
capacitatea de a anticipa schimbări, de a dezvolta programe, de a atrage, absorbi și gestiona resurse,
de a evalua activități, de a aplica lecții învățate în activitățile viitoare. Din consultările derulate a reieșit
că Autoritățile de Management se concentrează mai mult pe implementarea financiară a programelor.
Principalele cauze țin de procedurile birocratice care însoțesc implementarea programelor operaționale,
cuplate cu un nivel limitat de resurse umane. Potrivit respondenților, este necesară creșterea
competențelor orientate spre dezvoltarea și implementarea de politici publice în rândul Autorităților de
Management.
407. Mai mult, potrivit informațiilor obținute din consultări, este nevoie de întărirea colaborării între
instituțiile implicate în managementul și coordonarea FESI. Au fost semnalate anumite carențe în
comunicare, în special, în cazul intervențiilor care necesită eforturi conjugate din mai multe programe
operaționale (cum este, de pildă, abordarea dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea
comunității), însă nu numai, având în vedere sinergiile și complementaritatea dintre programele
operaționale.
408. Dincolo de aspectele ce țin de guvernanța FESI, un alt aspect care afectează implementarea FESI se
referă la regulile și procedurile de implementare excesiv de birocratice ale programelor
operaționale. Din analiza realizată a reieșit că acesta este unul dintre principalele motive pentru care
apar întârzieri succesive în evaluarea și implementarea proiectelor. În primul rând, regulile de
eligibilitate pentru accesarea fondurilor sunt deosebit de detaliate și necesită prezentarea a numeroase
documente doveditoare care, potrivit respondenților consultați, nu aduc valoare adăugată proiectelor
vizate. Acest lucru tinde să descurajeze în special beneficiarii din sectorul privat să aplice pentru
finanțare. Un aspect adiacent semnalat la acest punct se referă la complexitatea și ambiguitatea care
caracterizează, în general, ghidurile puse la dispoziția solicitanților de finanțări. Beneficiarii au semnalat
și că, în ciuda nivelului de detaliu inclus în aceste ghiduri, situațiile în care există loc de interpretare
sunt frecvente. Din acest motiv, apar numeroase solicitări de clarificări, care întârzie procesul de
contractare a proiectelor.
409. Potrivit informațiilor obținute din consultări, au existat apeluri de proiecte în care perioada de evaluare
a propunerilor de proiecte a durat până la câteva luni. Acest lucru are un impact negativ în sensul că
poate să întârzie adresarea unor probleme urgente sau este posibil ca nevoile adresate prin proiecte
să se modifice până la implementarea efectivă și, deci, proiectele să nu mai aibă impactul așteptat. De
asemenea, perioada de timp până la semnarea contractelor de finanțare, după ce proiectele au fost
selectate, este în genere foarte mare, ceea ce poate afecta proiecțiile bugetare și poate cauza dificultăți
financiare beneficiarilor care încep implementarea proiectelor înainte de semnarea contractelor.
410. Un alt aspect semnalat este că, în ciuda îmbunătățirilor care s-au adus platformei MySmis, în continuare
platforma nu este utilizată optim. Beneficiarii nu completează și nu gestionează uniform informațiile pe
care le introduc în platformă. Datele nu sunt reprezentate cu acuratețe, ceea ce are impact și asupra
analizelor care se fac pe baza lor, monitorizării indicatorilor și evaluărilor de impact.
411. Principalele lecții învățate privind sistemul finanțărilor nerambursabile și creșterea impactului lor
asupra coeziunii țin de implementarea intervențiilor. Este nevoie de îmbunătățirea sistemului de
guvernanță a FESI la cel mai înalt nivel, anume CCMAP, prin creșterea rolului său în procesul
decizional cu privire la implementarea AP și a transparenței în jurul activității sale. În prezent, CCMAP
pare să aibă un rol, mai de degrabă, de informare cu privire la deciziile strategice în jurul AP, iar
informațiile privind activitatea sa și prezența membrilor săi la reuniuni sunt limitate. De asemenea, date
fiind modificările instituționale frecvente la nivelul membrilor CCMAP, este nevoie și de implementarea
unui mecanism de transfer de cunoștințe pentru asigurarea continuității viziunii strategice. Pe de altă
parte, Autoritățile de Management ale programelor operaționale au nivel mare de încărcare, ceea ce le
91
limitează capacitatea administrativă și contribuția la dezvoltarea și implementarea strategică a
finanțărilor.
412. În al doilea rând, este nevoie de simplificarea proceselor și procedurilor aferente evaluării, contractării,
și implementării proiectelor. Acestea sunt caracterizate de birocrație excesivă. Durata de evaluare și
contractare a proiectelor este foarte mare (ceea ce afectează implementarea și obiectivele
intervențiilor). Instrucțiunile de accesare a fondurilor sunt complexe și detaliate, ceea ce, la limită,
descurajează chiar inițiativele de a contracta finanțări. Mai mult, a fost remarcată nevoia creșterii
competențelor beneficiarilor MySmis în utilizarea platformei și nevoia de optimizare și adaptare
continuă a sistemului la nevoile lor.
413. Din punct de vedere al programării FESI, principalele lecții învățate se referă la modul în care sunt
realizate analizele de nevoi de la nivelul AP. A fost identificată nevoia de detaliere și adresare a nevoilor
specifice la nivelul sectoarelor economice și la nivel teritorial, precum și de consolidare a comunicării și
proceselor de consultare a factorilor interesați. În strânsă legătură, este nevoie și de explicitarea
modului în care sunt stabilite prioritățile de investiții și a legăturilor între nevoie, priorități și alocări la
nivel de logică de intervenție.
414. În ceea ce privește analiza unor opțiuni alternative de alocare a FESI, simulările realizate arată că
o creștere a volumului investițiilor alocate domeniului de CDI (domeniul cu cea mai scăzută alocare și
cu o rată de contractare destul de redusă) și o contractare de 100% a fondurilor programate în cazul
acestuia ar putea să contribuie semnificativ la îmbunătățirea nivelului cheltuielilor publice ca procent
din PIB și la progresul creșterii economice.
415. Răspunsul regiunilor la modificarea structurii investițiilor FESI alocate nu este unul uniform,
specificitatea fiecărei regiuni, dată de structura socio-economică, dictează în mare măsură natura
impactului asupra PIB-ului real per capita, ratei de ocupare și productivității muncii. În general, regiunile
cu nivel redus de dezvoltare (de exemplu regiunea Nord-Est) sunt puternic afectate de reduceri ale
sumelor alocate.
416. Recomandări:
• Consolidarea procesului de consultare a factorilor interesați, în special a celor de la nivel
teritorial, în derularea analizelor de nevoi care stau la baza programării AP. Concret, este
recomandat ca această consultare să aibă loc în scris sau prin organizarea de ateliere de lucru
/ focus grupuri și să fie prezentate dovezi și justificări privind modul în care au fost luate în
considerare observațiile factorilor interesați consultați. În același timp, este recomandată
comunicarea sistematică cu factorii interesați de la nivel central și local în ceea ce privește
procesul de programare a FESI și explicitarea în cadrul AP a modului în care sunt stabilite
prioritățile de investiții și a legăturilor logice între nevoile identificate, prioritățile stabilite și
alocările financiare.
• Redefinirea rolului CCMAP în sensul consolidării rolului său decizional cu privire la nevoile ce
țin de implementarea AP, prin detalierea responsabilităților sale și formularea unor obiective
măsurabile, în baza principiilor SMART. Este recomandată monitorizarea de către secretariatul
permanent al CCMAP a posibilelor modificări ce pot avea loc în ceea ce privește membrii
desemnați în cadrul organismului și publicarea listelor cu participanții la reuniuni pentru
creșterea transparenței. De asemenea, este recomandată implementarea unui mecanism
pentru asigurarea transferului de cunoștințe la nivelul membrilor CCMAP, prin punerea la
dispoziția acestora a unui spațiu de stocare a agendelor și minutelor reuniunilor (nu doar ale
CCMAP, ci și ale subcomitetelor tematice și grupurilor de lucru funcționale), respectiv a unor
punctaje privind cele mai importante decizii luate la nivelul acestei structuri.
• Creșterea capacității administrative a Autorităților de Management, prin suplimentarea
personalului, organizarea unor sesiuni de instruire, schimb de bune practici și vizite de studiu
orientate spre dezvoltarea și implementarea de politici publice.
• Simplificarea proceselor și procedurilor aferente evaluării, contractării, și implementării
proiectelor. În primul rând, este recomandat ca ghidurile să cuprindă instrucțiuni mai simple și
să fie organizate sesiuni de instruire pentru potențialii beneficiari la nivelul Autorităților de
Management în care să fie explicate condițiile din ghiduri și să poată fi clarificate aspecte
92
înainte de beneficiari. De asemenea, este recomandată elaborare unor ghiduri de tipul
„Întrebări frecvente” cu privire la accesarea fondurilor pe diferite programe operaționale /
obiective specifice / apeluri și publicate pe paginile web de referință.
• Organizarea a 3-4 sesiuni de instruire / an pentru (potențialii) beneficiari în ceea ce privește
utilizarea MySMIS, pentru creșterea nivelului de competențe specifice și conștientizarea
importanței inserării corecte a informațiilor legate de proiecte. Instruirile ar putea fi furnizate de
personal specializat din cadrul Direcției Generale SMIS & IT a MIPE și ar putea servi nu doar
creșterii competențelor beneficiarilor în ceea ce privește platforma, ci și colectării de informații
în scopul optimizării funcționalităților platformei
2.2 Subtema A2 – Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială

417. În cadrul subtemei A2 ”Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială”, conform cerințelor CdS se vor
analiza convergența în interiorul României (NUTS 2 și 3) și între România și țările membre din punctul
de vedere al evoluției PIB / VAB, precum și problemele și potențialul teritoriilor din perspectiva misiunii
fondurilor FESI și măsura în care distribuția teritorială a asistenței financiare FESI este corelată cu
acestea.
418. Tratatul de la Lisabona și Strategia Europa 2020 introduc pe lângă cele două dimensiuni ale coeziunii
(economică și socială), o a treia dimensiune și anume coeziunea teritorială, recunoscând-o în mod
explicit ca obiectiv fundamental al Uniunii. Astfel, începând cu anul 2013, coeziunea teritorială este o
parte integrantă a coeziunii economico-sociale.
419. Scopul coeziunii teritoriale este dezvoltarea armonioasă și sustenabilă a tuturor teritoriilor, completând
și întărind astfel, coeziunea economico-socială.
420. Coeziunea teritorială, adăugată obiectivului de coeziune economică și socială, cheamă fondurile FESI
să:
• Sprijine reducerea dezechilibrelor teritoriale economico-sociale;
• Promoveze durabilitatea mediului;
• Consolideze și să îmbunătățească cooperarea teritorială/procesele de guvernanță;
• Consolideze și să îmbunătățească un sistem urban mai policentric.
421. Realizarea coeziunii teritoriale implică utilizarea eficientă a potențialului teritorial, o mai bună cooperare
teritorială și o integrare funcțională a diferitelor niveluri teritoriale care vizează crearea unei structuri
teritoriale armonioase, echilibrate și durabile.
422. Abordarea echipei de evaluatori cu privire la evaluarea obiectivului de coeziune teritorială s-a
fundamentat pe accepțiunea faptului că măsurarea procesului de convergență teritorială așteptat să
aibă loc într-o anumită perioadă de timp, într-un teritoriu dat, într-un set larg de indicatori de dezvoltare
teritorială, este o metodă eficace pentru acest scop. Dacă majoritatea acestor indicatori urmează o
traiectorie convergentă într-un teritoriu dat într-o anumită perioadă de timp, atunci are loc ‘un proces de
coeziune teritorială’.
423. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea va fi realizată pentru a se vedea dacă există convergență
între teritoriile României (NUTS 1- nivel de macroregiuni, NUTS 2 – nivel de regiune și NUTS 3– nivel
de județ) și între România și alte state membre, precum și dacă distribuția teritorială a asistenței
financiare FESI contribuie la acest proces.
Sumarul metodologiei utilizate și a limitărilor cu care s-a confruntat evaluarea

Pentru a răspunde la întrebările de evaluare, în cadrul acestei subteme de evaluare, abordarea
metodologică este construită pe un mix de metode și instrumente de colectare a datelor, având caracter
atât calitativ, cât și cantitativ. În metodologia de evaluare au fost incluse și metode suplimentare față
de cele prevăzute în Caietul de Sarcini pentru analiza și evaluarea datelor, cum ar fi:
• Analiză spațială (GIS) care a fost aplicată asupra datelor administrative privind alocarea FESI
și a datelor statistice (principalii indicatori macroeconomici identificați la nivel NUTS 3 și chiar
5) în scopul comparării și explicării distribuției teritoriale a asistenței financiare a FESI în
corelare cu problemele și potențialul teritoriilor;
93
• Analiza SWOT asupra modului în care a fost implementată abordarea teritorială integrată (ITI,
DLRC), în scopul de a putea identifica nu doar punctele slabe și forte ale procesului, cât și
oportunitățile și amenințările așteptate;
• Analiza sectorială a performanțelor regionale (NUTS 2) care presupune analiza regiunilor
din România în raport cu performanțele lor economice cuantificate prin indicatori
macroeconomici precum PIB sau VAB, pe sectoare de activitate economică;
• Studii de caz în cadrul ÎE1, în rândul primelor 3 cele mai performante și respectiv mai puțin
performante județe din România identificate din analiza sectorială pentru a studia coeziunea
teritorială în interiorul României. În cadrul studiilor de caz au fost realizate interviuri cu
reprezentanți ai Consiliilor județene din cele 6 județe selectate pentru studiile de caz, precum
și cu reprezentanți ai mediului de afaceri / partenerilor sociali la nivel de județ / regiune;
• Analiza bunelor practici la nivelul județelor cu performanțe în ceea ce privește evoluția PIB /
VAB, pe baza studiilor de caz.
424. Această abordare suplimentară propusă mai sus va contribui la emiterea unor concluzii robuste, de
încredere asupra întrebărilor de evaluare.
425. În tabelul de mai jos sunt prezentate metodele avute în vedere pentru a răspunde la fiecare întrebare
de evaluare, în cadrul Subtemei de evaluare A2.
Tabel 36. Corelarea dintre metodele aplicate și întrebările de evaluare pentru subtema de evaluare A2
Metoda de cercetare ÎE1 ÎE2 ÎE3 ÎE4 ÎE5 ÎE6 ÎE7 ÎE8 Realizare
Evaluarea bazată pe teorie (EBT) √ √ √ √ √ √ realizat
Studii de caz √ √ √ realizat
Analiza literaturii de specialitate √ √ √ √ √ √ √ realizat
Analiza documentelor/ strategiilor realizat
relevante (legislativ, strategic, √ √ √ √ √ √ √ √
instituțional)
Analiza datelor statistice și realizat
administrative, inclusiv analiză √ √ √ √ √ √ √ √
spațială (GIS)
Analiza informațiilor primare realizat
colectate din interviuri, focus √ √ √ √ √ √ √
grupuri și chestionare
Analiza opțiunilor √ realizat
Testarea econometrică a realizat
√ √
convergenței beta și sigma
Analiza SWOT √ realizat
Analiza sectorială a performanțelor realizat
√
regionale
Analiza bunelor practici √ realizat
426. În tabelul de mai jos sunt prezentate instrumentele de colectare a datelor avute în vedere, în corelare
cu întrebările de evaluare.
Tabel 37. Corelarea între instrumentele de colectare a datelor și întrebările de evaluare
Instrumentul de colectare a datelor ÎE1 ÎE2 ÎE3 ÎE4 ÎE5 ÎE6 ÎE7 ÎE8
Cercetare documentară √ √ √ √ √ √ √ √
Extragere date din surse statistice și
√ √ √ √ √
administrative
Interviuri cu reprezentanți ai ministerelor cu
√
atribuții în domeniul coeziunii teritoriale
Interviuri cu reprezentanți ai ADR √ √ √ √ √ √ √
Interviuri cu reprezentanți ai unor instituții
relevante în ceea ce privește calculul și
√
analiza evoluțiilor indicatorilor coeziunii
teritoriale
Interviuri cu experți în domeniul coeziunii
√
teritoriale din mediul academic
Interviuri cu reprezentanți ai CCMAP √ √ √ √ √ √
94
Instrumentul de colectare a datelor ÎE1 ÎE2 ÎE3 ÎE4 ÎE5 ÎE6 ÎE7 ÎE8
Interviuri cu reprezentanți ai Consiliilor
județene din 6 județe selectate pentru studiile √
de caz
Interviuri cu reprezentanți ai mediului de
afaceri/ partenerilor sociali la nivel de județ/ √
regiune, pentru studiile de caz
Interviuri cu reprezentanți ai organismelor
√ √ √ √
intermediare regionale ale PO
Interviuri cu reprezentanți ai organismelor de
management și implementare a PO care au √ √ √
vizat abordarea DLRC: POR, POCU, PNDR
Interviuri cu reprezentanți ai Asociației pentru
Dezvoltare Intercomunitară - ITI Delta Dunării √ √ √
(ADI ITI)
Interviuri cu beneficiari și parteneri ai
proiectelor în cadrul cărora a fost
√ √
implementată abordarea teritorială integrată
DLRC, în cadrul studiilor de caz
Chestionar în rândul membrilor CCMAP și
experților în domeniile vizate de Strategia √ √ √ √ √
Europa (2020) din mediul academic
Chestionar în rândul beneficiarilor proiectelor
√ √
implementate cu fonduri ESI
Focus grupuri cu personalul implicat în
coordonarea și implementarea strategică
FESI, în monitorizarea și implementarea PO,
reprezentanți ai ADR, ai ministerelor
responsabile de elaborarea și implementarea √ √ √ √ √ √ √
politicilor din domeniu, respectiv experți,
beneficiari ai proiectelor și alți factori
interesați de la nivel național, regional și
local.
427. Toate instrumentele de colectare date aferente subtemei A2 sunt inserate în Anexe.
428. Aplicarea metodologiei așa cum a fost planificată a fost condiționată de disponibilitatea și accesul la
date statistice și administrative valide, geocodate pentru a putea fi transpuse în hărți și în structura
necesară. Seriile de date de timp pentru indicatorii principali sunt scurte (7 ani de implementare a AP)
pentru a se obține o validare statistică a rezultatelor modelelor utilizate. Din acest motiv, echipa de
evaluare a luat în calcul utilizarea unor serii de timp mai lungi, extinzând colectarea datelor pentru
perioada 2010-2020, acolo unde a fost nevoie si unde s-au obținut date valide și comparabile. Pentru
unele rezultate au fost utilizate și alte intervale de timp, perioada de analiză fiind mai scurtă, din cauza
disponibilității datelor comparabile. Pentru nivelul NUTS 3 (nivel de județ) datele pentru PIB/loc se
opresc la anul 2018 și sunt comparabile începând cu anul 2010Multe dintre bazele de date utilizate nu
sunt geocodate, respectiv nu au asociate coduri SIRUTA, pentru a putea transpune rezultatele în hărți
în format GIS. În consecință, au fost utilizate baze de date provenite din surse statistice diferite funcție
de necesitățile de analiză (atât baze ale INS și EUROSTAT, cat și baze de date ale OECD sau alte
baze de date relevante).Datele administrative sunt detaliate la nivel de județ (MIPE, MySMIS) și chiar
localitate (MDRAP).Rata destul de scăzută de răspuns la chestionarele adresate membrilor CCMAP și
experților din domeniul academic. a diminuat gradul de încredere și posibilitatea de extragere a unor
concluzii robuste din informațiile colectate. Deși echipa de evaluare a întreprins o abordare de follow-
up urmărind să crească ratele de răspuns la chestionare pentru realizarea eșantioanelor estimate, totuși
desele schimbări survenite în componența CCMAP au condus la refuzul membrilor noi de a participa
la anchetă sau la imposibilitatea contactării unor membri, din cauza lipsei datelor de contact.
429. Existența unor șocuri exogene cu posibil impact perturbator (criza COVID 19, criza energetică cauzată
de războiul din Ucraina) pot influența rezultatele și impactul programelor. iar o evaluare a acestor
posibile influențe excede ca metodologie și amploare cerințele actuale ale evaluării.
95
ÎE 1: Există convergență în interiorul României?
430. Scopul acestei întrebări de evaluare este acela de a afla dacă există convergență în interiorul României.
Pentru aceasta s-au utilizat mai multe metode de cercetare:
• Analiza progresului coeziunii teritoriale în România la nivelul NUTS 1, 2 și 3 (sursa datelor: INS,
EUROSTAT);
• Analiza sectorială (pe activități economice) a PIB/VAB, pe regiuni de dezvoltare (NUTS2) în
România (sursa datelor: INS, EUROSTAT) (abordare suplimentară față de cerințele minimale
ale Caietului de Sarcini);
• Analiza teritorială (NUTS 3) a performanțelor economice în ceea ce privește evoluția PIB/loc
sau VAB/loc și selecția celor mai performante 3 județe și a celor mai puțin performante 3 județe
pentru realizarea unor studii de caz (sursa datelor: INS);
• Analiza datelor colectate prin studiile de caz la nivelul celor mai performante și respectiv mai
puțin performante 3 județe din punct de vedere al evoluției PIB/loc din România, identificate în
urma analizei teritoriale (NUTS 3). În baza informațiilor colectate prin interviurile cu
reprezentanți ai Consiliilor Județene din județele selectate, precum și cu experți din mediul de
afaceri la nivel de județ/regiune, se redau unele bune practici la nivelul județelor cu performanțe
în ceea ce privește evoluția PIB/loc din perspectiva coeziunii teritoriale;
• Analiza informațiilor colectate prin interviuri cu: reprezentanți ai ministerelor cu atribuții în
domeniul coeziunii teritoriale, reprezentanți ADR, reprezentanți ai unor instituții relevante în
ceea ce privește calculul și analiza evoluțiilor indicatorilor coeziunii teritoriale, precum și experți
în domeniul coeziunii teritoriale din mediul academic.
• Analiza datelor colectate prin chestionarul adresat membrilor CCMAP, experților din mediul
academic;
• Analiza informațiilor colectate prin focus grupuri cu personalul implicat în coordonarea și
implementarea strategică FESI, în monitorizarea și implementarea PO, reprezentanți ai ADR-
urilor, ai ministerelor responsabile de elaborarea și implementarea politicilor din domeniu,
respectiv experți, beneficiari ai proiectelor și alți factori interesați de la nivel național, regional
și local;
• Analiza tipologiilor teritoriilor din România, care au fost vizate de intervențiile FESI (abordare
suplimentară Caietului de Sarcini);
• Triangularea rezultatelor furnizate de abordările de mai sus, formularea de concluzii și
recomandări.
2.2.2.1 TIPOLOGII DE TERITORII CARE SUNT VIZATE PRIN INTERVENȚIILE FESI PENTRU ATINGEREA
OBIECTIVULUI DE REALIZARE A CONVERGENȚEI TERITORIALE
431. România prezintă la nivel teritorial caracteristici geografice eterogene. Diversitatea geografică a
teritoriului explică într-o bună măsură diferențele în performanța economică, nivelul de trai și, nu în
ultimul rând, prezența parțială a proceselor de convergență la diferite niveluri teritoriale: NUTS1, NUTS2
sau NUTS3
432. Un prim pas necesar pentru o reflectare clară a acestor fenomene se referă la realizarea unui inventar
sintetic al tipologiilor de teritorii care sunt vizate prin intervenții FESI. Obiectivul de reducere a
disparităților regionale poate fi atins dacă sunt identificate și valorificate corect nevoile și potențialul
fiecărei unități administrativ-teritoriale în parte. Diferențele teritoriale pot oferi avantaje competitive dar,
uneori, pot reprezenta bariere, limite în dezvoltare, reprezentând într-o anumită măsură factori
defavorizanți.
433. Echipa de evaluare a aplicat o metodologie proprie (vezi Anexe) de identificare a teritoriilor având
caracteristici care împiedică dezvoltarea, caracteristici cu manifestare permanentă sau de durată.
Caracterizarea profilului teritorial al locațiilor are la bază următoarele caracteristici și particularități de
diferențiere:
• Caracteristici și particularități, care pot crea anumite situații de defavorizare cu efecte negative
în dezvoltare:
96
- de diferențiere economică, respectiv zone afectate de tranziția industrială și/sau regiuni
afectate permanent de factori defavorizanți de tip natural;
- de diferențiere demografică, respectiv regiuni afectate grav și permanent de factori
defavorizanți demografici;
• Caracteristici și particularități care țin de poziția geografică, diferențiind astfel regiunile
transfrontaliere de restul regiunilor – conectarea diferențiată la piețe globale/regionale, costuri
economice diferite funcție de disponibilitatea sau raritatea resurselor, distanța față de centru;
• Caracteristici și particularități privind specializarea sectorială în
agricultură/silvicultură/piscicultură, respectiv județe rurale;
434. Metodologia aplicată a propus clasificarea teritoriilor (județelor) după toate cele trei criterii utilizând o
serie de indicatori specifici distribuiți la nivel de localități. Pentru criteriul a) situații defavorizante s-a
construit un indice agregat care ține cont de sub-caracteristicile economice și demografice. Acest indice
poate lua valori de la 1% la 100%. Cu cât crește ponderea asociată indicelui, cu atât cresc riscul și
barierele în dezvoltarea locației.
435. Procesul de identificare a locațiilor la nivel NUTS3 (județelor) cu factori defavorizanți este rezultatul unei
analize ESDA – Analiza Spațială Exploratorie a Datelor aplicată la indicatori - nivel LAU2 (echivalent
NUTS5) furnizați de MDRAP în Observatorul Teritorial al României și TEMPO INS. Locațiile cu factori
favorizanți sunt caracterizate prin selectarea unui set de 12 indicatori la nivel LAU2 care îndeplinesc
următoarele criterii de defavorizare, cu caracter peren și persistent în perioada 2010-2018:
• Niveluri absolute sau relative (rate) indezirabile (ridicate sau scăzute);
• Densități, reprezentate de raporturi între indicatori și suprafața LAU2, cu niveluri absolute sau
relative (rate) indezirabile (ridicate sau scăzute);
• Aglomerări perene sau fenomene de clusterizare – locații cu niveluri ridicate sau scăzute dar
indezirabile înconjurate de locații cu niveluri ridicate sau scăzute, similar indezirabile.
436. Zonele afectate de tranziția industrială sunt zonele care sunt caracterizate de niveluri, rate, densități,
aglomerări crescute și perene ale șomajului. S-au utilizat indicatorii SOM101E[1]5 și SOM101F[2]6
furnizați de TEMPO INS la nivel LAU2. Această abordare se bazează pe OUG 24/1998 privind regimul
zonelor defavorizate.
437. Regiuni afectate în mod permanent de factori defavorizanți naturali sunt identificate conform
terminologiei definite în indicatorul Suprafața zone defavorizate: cod 1.4.5. (V_ZD_UAT_145) zonele
defavorizate pot fi în terminologia MDRAP.
438. Regiunile afectate în mod grav și permanent de factori defavorizanți de tip demografic au fost
identificate tot în urma unui proces iterativ de analiză exploratorie spațială de tip ESDA și de analiză de
clusterizare Indicatori locali ai autocorelației spațiale / Local Indicators of Spatial Autocorrelation LISA
(Anselin, 2010). Au fost analizați și detaliat, la nivel LAU2, 8 indicatori demografici pentru a identifica în
mod corect profilul de defavorizare.
439. Județele transfrontaliere, respectiv apropiate de o frontieră națională sunt județe aflate în risc de
marginalizare prin creșterea distanței față de centru, prin accesul cu costuri mai mari la piața unică a
UE, etc. La nivel NUTS 3 profilul teritorial al României include 20 de județe care sunt județe de graniță
a României, dintre care 12 județe sunt graniță a UE.
440. Județele dominant rurale sunt zonele cu specializare sectorială în agricultură/ silvicultură/ piscicultură,
respectiv sectoare de activitate dependente de utilizarea extensivă a terenului. Recent, OECD a
eliminat erorile induse de metoda statistică prin introducerea noii tipologii de clasificare a regiunilor la
nivel NUTS3. Această metodă este bazată pe ponderea populației din mediul rural la nivel de grid/celulă
cu aria de 1km2 7. Sunt identificate astfel clustere de celule urbane delimitate după criteriul de densitate
5
SOM101E - Șomeri înregistrați la sfârșitul lunii, pe sexe, județe și localități
6
SOM101F - Ponderea șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii în totalul resurselor de muncă, pe sexe, județe și localități
7
Grila de 1 km² este deja disponibilă pentru Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria și Olanda (a se vedea Forumul European
pentru Geo-Statistică (EFGS)), iar noua tipologie se bazează pe grila reală din aceste state membre. Pentru celelalte state
4.
97
a populației de minim 300 locuitori/km2 și care însumează o populație totală de minim 5000 de locuitori.
Toate celulele din afara acestor clustere urbane sunt considerate celule rurale. Celulele astfel clasificate
sunt grupate în arii mai mici de 500 km2. În acest studiu au fost clasificate (Jonard et al., 2009) regiunile
NUTS3, folosind același principiu amintit mai sus. Criteriul de aplicare este cel al ponderii populației
rurale și anume: predominant urbane (PU), regiuni care au o pondere mai mică de 20% a populației
care trăiește în mediul rural; intermediare (IN) regiuni care au o pondere mai mare de 20% și mai mică
de 50% a populației care trăiește în mediul rural; predominant rurale (PR) regiuni care au o pondere
mai mare de 50% a populației care trăiește în mediul rural.
441. Analiza multicriterială (cu utilizare de ponderi egale pentru cei trei sub indecși: economic, demografic
și etnic) a stabilit un indice generic numit Indexul factorilor defavorizanți.
442. Județele cu factori defavorizanți de gradul 1 sunt acele județe care au nivelul indexului agregat al
factorilor defavorizanți cu valori cuprinse între [4.04%-7.26%]. Sunt identificate 4 județe care sunt
reprezentate cu roșu în harta de mai jos: Caraș-Severin, Mehedinți, Teleorman și Tulcea.
443. Județe cu factori defavorizanți de gradul 2 sunt județele care au nivelul indexului agregat al factorilor
defavorizanți cu valori cuprinse între [2.43%-4.03%]. Sunt identificate 6 județe care sunt reprezentate
cu oranj în harta de mai jos: Alba, Suceava, Harghita, Buzău, Călărași, Vaslui.
Figura 39. Regiuni afectate de factori defavorizanți
Sursa: Prelucrările Echipei de evaluare pe baza datelor Eurostat și OECD

444. Din întreaga suprafață a României, județele transfrontaliere reprezintă 52%. Județele cu cea mai mare
suprafață de frontieră sunt: Timiș, Suceava, Caraș-Severin, Tulcea, Arad, Bihor, Dolj, Constanța și
Maramureș; acestea dețin, fiecare, între 5%-7% din suprafața României și însumează o pondere de
56,4% din suprafața județelor transfrontaliere.
membre, noua tipologie se bazează pe grila de dezagregare a populației (versiunea 5) creată de Centrul comun de cercetare
(JRC), bazată pe populația LAU2 și acoperirea terenului CORINE. Grila de 1 km² este probabil să devină standardul viitor și are
avantajul că poate fi reprodusă cu ușurință în țările din afara UE
98
Figura 40. Județele de frontieră

445. Clasificarea județelor cu caracter predominant rural și care prezintă caracteristici de specializare
sectorială în agricultură/ silvicultură/ piscicultură arată că:
• Aproximativ 2/3 (59,5%) dintre județe au caracter predominant rural, caracteristică comună
pentru 25 de județe;
• Aproximativ 1/3 (35,7%) dintre județe au caracter intermediar, caracteristică comună pentru 15
de județe;
• Două județe (București și Ilfov) au caracter predominant urban, respectiv reprezintă 4,8% dintre
județe.
Figura 41. Reprezentarea județelor după gradul de specializare sectorială în agricultură/silvicultură/piscicultură -
zone rurale

446. Pe baza acestor rezultate, identificarea județelor cu factori defavorabili de diferențiere administrativă,
economică și demografică a județelor definește contextul socio-economic general. Deoarece județele
99
transfrontaliere sunt vizibile fără marcări speciale, în hărțile de sinteză, sunt marcate vizibil în legendă
județele cu factori defavorizanți de grad 1 și de grad 2 și județele rurale (după cele 3 tipologii de caracter
predominant rural, intermediar și predominant urban).
447. Recomandare: În exercițiul de finanțare viitor se propune adresarea mai bună a factorilor defavorabili
(naturali, demografici, economici), astfel încât teritoriile (localități/județe/regiuni) să se poată dezvolta
în ritmuri mai rapide, asigurându-se deopotrivă coeziunea teritorială și convergența la media națională.
2.2.2.2 ANALIZA PROGRESULUI COEZIUNII TERITORIALE ÎN ROMÂNIA LA NIVELUL NUTS 1, 2 ȘI 3
448. Pentru a evalua progresul coeziunii teritoriale, s-a analizat dinamica distribuției teritoriale a PIB/loc, la
cele 3 nivele, încercând să se surprindă efectul brut al asistenței financiare prin AP 2014-2020. Au fost
aplicate trei tipuri de metode de evaluare a măsurii în care asistența financiară FESI a contribuit la acest
proces: analiza distribuției, analiza convergenței Beta și a convergenței Sigma.
449. Suplimentar, a fost realizată o analiză a distribuției pe activități economice a VAB la nivel național și la
nivel NUTS2, încercându-se desprinderea unor concluzii cu privire la contribuția regiunilor la realizarea
VAB total al României prin gradul de specializare economică specifică și influența asupra potențialului
de coeziune teritorială.
2.2.2.2.1 Analiza dinamicii distribuției teritoriale a PIB/loc la cele trei nivele NUTS1, NUTS2, NUTS3
450. În perioada 2010-2020, transformările economice, sociale și demografice pe care le-a cunoscut
România au fost profunde și accelerate, două dintre tendințe fiind evidente, continue, dar de sensuri
contrare:
• O tendință de creștere continuă și susținută a PIB/loc. Pentru întreaga perioadă, rata de
creștere a PIB/loc, exprimată în prețuri curente a fost de 135,8%, ritmuri chiar mai susținute
fiind înregistrate în perioada 2014-2020. În termeni reali (serie OECD, calculată la PPP/2017)
în perioada 2010-2019, PIB/loc a crescut în medie anuală cu aproximativ 1088 $/loc, această
creștere fiind mai mare cu 16% decât media ultimilor 30 de ani, ajungând în 2019 la 29,9 mii
$ /loc.
• O tendință de scădere continuă a populației. Între 2010 și 2021, populația totală a României s-
a redus cu 1093 mii persoane, cu o rată negativă de -5,3%. În perioada 2014-2020, scăderea
populației a fost de 624 mii persoane, cu o rată de - 3,2%. Prin urmare, creșterea PIB/loc între
2014 și 2020 nu s-a datorat decât în foarte mică măsură scăderii populației.
Figura 42. Dinamica PIB/loc în prețuri curente, în perioada 2010-2021
Sursa: Date INS tempo-on-line

451. Tendința de creștere a PIB /loc de la nivel național s-a manifestat și la nivelul macroregiunilor de
dezvoltare (NUTS 1), care au manifestat tendințe de evoluție similare. După anul 2016, ritmurile de
creștere s-au intensificat pentru toate cele 4 macroregiuni, decalajele de dezvoltare rămânând aceleași.
100
Macroregiunea 3 (incluzând regiunile Sud-Muntenia și București-Ilfov) deține cea mai ridicată valoare
a PIB/loc, la distanță relativ mare față de toate celelalte 3 regiuni. Decalajul în termeni de PIB/loc față
de macroregiunea 2 (regiunile Nord-Est și Sud-Est), macroregiunea cu nivelul PIB/loc cel mai mic, este
de cca. 40.000 lei/loc.
Figura 43. Evoluția PIB/loc la nivel NUTS1
Sursa: datelor: INS, tempo on-line

452. În perioada 2014-2019, la nivelul regiunilor de dezvoltare, evoluția PIB/loc indică o tendință de creștere,
cu ușoară accelerare a dinamicii începând cu 2016 pentru unele regiuni. Se disting regiunea București-
Ilfov ale cărei valori sunt mult peste dublul valorii altor regiuni și regiunea Nord-Est cu cele mai mici
valori ale PIB/locuitor. Remarcăm si dinamica regiunii Sud-Vest, care a plecat din a doua cea mai
defavorabilă poziție în 2014, dar prin ritmul înalt de creștere a devansat regiunea Sud-Est.
Figura 44. Dinamica PIB/loc la nivel NUTS2
Sursa datelor: baza de date INS, tempo on-line

453. În ceea ce privește ratele de creștere a PIB/loc, în perioada 2014-2019, se constată că, Macroregiunile
4 și 1 au rate mai ridicate față de media națională, ceea ce arată că la nivelul acestora se produce un
101
anumit proces de convergență. Conform literaturii de specialitate, asigurarea convergenței regiunilor
mai puțin dezvoltare se realizează prin rate/ritmuri ridicate de creștere, ceea ce nu este cazul pentru
Macroregiunea 2 (cuprinzând regiunile NE și SE). Ritmurile de creștere ale Macroregiunii 3 manifestă
o tendință de reducere cauzată de rata de creștere mică a regiunii Sud- Muntenia.
Figura 45. Dinamica PIB/loc la nivel NUTS2
Sursa: date calculate din baza de date INS tempo on-line

454. În ceea ce privește dinamica spațială a perioadei 2014-2019, remarcăm faptul că există trei grupe de
regiuni cu evoluții diferite: grupul regiunilor cu rate de creștere alerte, semnificativ peste cele de la nivel
național: Sud-Vest (cu +14,3pp), Nord-Vest (cu +9,1pp), grupul regiunilor cu rate ușor superioare celui
național: Vest, Nord-Est, Centru și grupul regiunilor cu rate de creștere foarte scăzute: Sud-Est (cu -
18,4 puncte procentuale) și Sud (cu -16,3 puncte procentuale).
Figura 46. Distribuția spațială a ratei de creștere a PIB la nivel NUTS2, 2018 față de 2014

pentru care există date dezagregate la acest nivel) permite gruparea județelor în 3 categorii, după tipul
de evoluție:
102
• Județe cu valori apropiate ale PIB/loc. și traiectorii de creștere continuă (31);
• Județe (Prahova, Constanța, Gorj, Timiș, Ilfov și Călărași) cu valori mai ridicate ale PIB/loc.,
dar cu traiectorii sinuoase, marcate de scăderi în prima parte a perioadei, până în anul 2013
și/sau vârfuri de creștere în 2014;
• Județe (Alba, Sibiu, Arad, Argeș, Brașov și Cluj) cu valori mai ridicate ale PIB/loc. dar cu valori
de evoluție crescătoare similare cu cele ale primei grupe, la alt palier de valori.
456. În ceea ce privește rata de creștere a PIB/loc între 2014 și 2018, remarcăm ritmuri foarte ridicate pentru
județele Giurgiu (județ aflat în anul 2014 pe locul 2 din coada clasamentului, iar în 2018 pe locul 37 al
clasamentului), Mehedinți (aflat în anul 2014 pe locul 5 din coada clasamentului, iar în anul 2018 pe
locul 30 din clasament) și Vâlcea (aflat în anul 2014 pe locul 23, iar în 2018 pe 18). Rata de creștere a
PIB/locuitor în perioada 2014-2018 a fost în județul Giurgiu cu 28 puncte procentuale peste media la
nivel național, în județul Mehedinți cu 23,2 puncte procentuale și în județul Vâlcea cu 10,2 puncte
procentuale.
457. La polul opus, cu ratele cele mai reduse de creștere se poziționează județul Prahova (locul 3 în
clasament în anul 2014, ajunge pe locul 8 în clasamentul anului 2018) înregistrând o rată de creștere
de 4,1 puncte procentuale și județul Constanța (locul 2 în clasamentul din anul 2014 și locul 4 în anul
2018) cu o rată de creștere de 11,7 puncte procentuale.
458. Rate reduse de creștere (cu peste 10 puncte procentuale față de medie) înregistrează și județele Galați
(locul 20 în clasamentul din anul 2014, cade pe locul 29 în anul 2018) cu rata de creștere de 30,1, Ilfov
(locul 6 în clasamentul din anul 2014 se menține staționar în anul 2018) cu rata de creștere de 32,8 și
județul Teleorman (locul 35 în clasamentul din anul 2014, cade pe locul 39 în anul 2018) cu rata de
creștere de 34,3.
Figura 47. Distribuția ratei de creștere a PIB la nivel NUTS3, 2018 față de 2014

459. Analizând pozițiile județelor în clasamentul după valoarea PIB/loc, se remarcă faptul că între anii 2014-
2018, 14 județe (33,3%) au crescut măcar 1 poziție, 17 județe (40,5%) au pierdut cel puțin o poziție și
11 județe și-au păstrat poziția în clasamentul inițial. Județele care au pierdut cele mai multe poziții sunt
103
Galați (9 poziții), Hunedoara (6 poziții), Prahova (5 poziții), Teleorman (4 poziții) și Bistrița-Năsăud (4
poziții).
460. În concluzie, conform ipotezelor EBT, la toate nivelurile (NUTS1, NUTS2 și NUTS3) constatăm că
unităților teritoriale cu nivel mai redus de dezvoltare la începutul perioadei înregistrează ritmuri de
creștere mai mari față de unitățile teritoriale mai dezvoltate ceea ce indică o anumită tendință de
convergență.
2.2.2.3 TESTAREA ECONOMETRICĂ A CONVERGENȚEI BETA
461. Pentru calculul convergentei beta și sigma au fost utilizate mai multe baze de date, tipul de indicatori
necesari nefiind disponibili doar într-o singură bază de date:
• OECD Dataset: Regional Economy https://stats.oecd.org/index.aspx?queryid=60702#,SNA
Classification Last SNA classification (SNA 2008 or latest available) Indicator Regional
GDP, Measure USD per head, constant prices, constant PPP, base year 2015, Position All
regions Territory Level and Typology Small regions (TL3).
• EUROSTAT: Average annual population to calculate regional GDP data (thousand persons) by
NUTS 3 regions [NAMA_10R_3POPGDP$DEFAULTVIEW]
2.2.2.3.1 Estimarea convergenței între macroregiuni (nivel NUTS 1) și a vitezei de convergență prin model
de regresie a coeficientului β
462. La nivel NUTS1 rezultatele estimării (pe baza rezultatelor din modelul de tip panel: ln (rgYti/ti-1,rj)= β
ln(Yti-1,rj) +C+ ε; unde i =2010, la 2018, T=9 ani; rgYti/ti-1 sunt 8 termeni; rj regiunea NUTS1; Yti-1
Y2010,….. Y2017, sunt 8 termeni, PIB/loc inițial la nivel de regiune; numărul de termeni 8*4(NUTS1)
=32 termeni) au pus în evidență un diagnostic de divergență, pentru perioada 2010-2018. În acest caz,
coeficientul estimat este pozitiv și nesemnificativ statistic.
463. Deși, rezultatele estimărilor au arătat că nu se poate evidenția statistic convergența între macroregiunile
din România, totuși tendințele de evoluție ale fiecăreia dintre aceste unități teritoriale sunt diferite.
Aceste tendințe sunt puse în evidență prin estimarea coeficientului calculat ca viteză de convergență
prin relația între rata de creștere (∆γi,t) și nivelul inițial al PIB/loc. în variație temporală cu 18 termeni,
(γi,t-1), pentru fiecare dintre cele 4 macroregiuni8.
Tabel 38. Estimarea ca viteză de convergență prin relația dintre rata de creștere a PIB/capita și nivelul inițial al
PIB/capita pentru perioada 2000-2019 la nivel NUTS1 și prin model panel cu toate macroregiunile
Serii cronologice, calculat individual pentru fiecare regiune 2000- Panel
2018 2010-2018
Cod RO1 RO2 RO3 RO4 Romania
Macroregiunea Macroregiunea Macroregiunea Macroregiunea
NUTS1 NUTS1
unu doi trei patru
β -0.386 -0.324 -0.292 -0.654 0.378
t pentru β -0.492 -0.017 0.019 0.373 0.669
Constanta 0.645 -0.180 0.094 3.155 -2.382
R2 0.014 0.005 0.021 0.032 0.015
r (Pearson
-0.119 -0.071 -0.146 -0.178 0.121
Correlation)
Sig. (2-tailed) 0.629 0.773 0.550 0.465 0.508
Diagnostic Convergent Convergent Convergent Convergent Divergent
n 18 18 18 18 32
2001-2019, N=19 termeni, corelați nesemnificative, Coeficenti β nesemnificativi
Sursa: Date OECD stat & Eurostat: perioada 2000-2019

464. Deși valorile calculate ale coeficientului beta sunt negative (indicând un proces de convergență) pentru
toate cele 4 macroregiuni, acesta nu îndeplinește criteriile de semnificație statistică și prin urmare,
8
Model Monfort, 2008):ln (rgY)= β ln(Y,t-1) +C+ ε,unde:rgY – rata de creștere a PIB/capita în regiunea i în perioada 2010-2018
[%],Yi, t-1 – nivelul PIB/capita în regiunea i respectiv în 2010 [$/capita PPP 2015];C constanta, ε - eroarea
104
rezultatele se pot interpreta ca tendință, fără a se putea afirma cu certitudine dacă este prezent sau nu
un proces de convergență.
465. Conform valorilor calculate ale coeficientului beta, Macroregiunea 4 prezintă cea mai mare tendință de
convergență, cu un coeficient de -0,654, urmată de Macroregiunea 1 cu un coeficient de -0,386, ambele
macroregiuni situate în partea central- vestică a țării. Simetric, identificăm celelalte două macroregiuni
situate în partea sud-estică, având tendințe de convergență mai lentă (-0,292 și -0,324).
2.2.2.3.2 Estimarea Beta-convergenței (prin model de regresie a coeficientului β) la nivel NUTS2
466. Estimarea coeficientul beta prin model de tip panel, pentru perioada 2010-2018, la nivelul celor 8 regiuni
de dezvoltare (NUTS2), indică valori pozitive și nesemnificative statistic, ceea ce arată un diagnostic
de divergență.
467. Estimarea coeficientului beta la nivel NUTS 2, realizat pe serii cronologice pentru fiecare regiune, indică
pentru 5 regiuni valori negative, dar nesemnificative statistic, iar pentru 3 regiuni valori pozitive
nesemnificative statistic. Prin urmare, rezultatele pot fi interpretate doar ca tendință.
Tabel 39. Estimarea ca viteză de convergență prin relația dintre rata de creștere a PIB/capita și nivelul inițial al
PIB/capita pentru perioada 2000-2019 la nivel NUTS2 și prin model panel cu toate regiunile pentru perioada 2010-
2018
Panel
Serii cronologice calculate individual pentru fiecare regiune, 2000-2018 2010-
2018
Sud - Sud-
NUTS Nord- Nord Bucureș
Centru Sud-Est Munteni Vest Vest NUTS2
2 Vest -Est ti - Ilfov
a Oltenia
β -0.65 -0.09 0.29 0.33 -0.36 0.29 -0.38 -1.30 0.012
t
pentru -0.968 -0.110 0.346 0.334 -0.389 0.309 -0.323 -1.695 0.048
β
Const
3.29 -2.28 -5.94 -6.45 0.57 -5.68 0.53 9.49 0.253
anta
R2 0.052 0.001 0.007 0.007 0.009 0.006 0.006 0.145 0.000
r
(Pears
on -0.229 -0.027 0.084 0.081 -0.094 0.075 -0.078 -0.380 0.006
Correl
ation)
Sig.
(2- 0.347 0.914 0.733 0.742 0.702 0.761 0.750 0.108 0.962
tailed)
n 18 18 18 18 18 18 18 18 60/64
Diagn Converg Converg Diverge Diverge Converg Diverge Converg Converg Diverge
ostic ent ent nt nt ent nt ent ent nt
Sursa: calculele autorilor pe date OECD.stat & Eurostat: perioada 2000-2019
468. O analiză de detaliu arată că tendințele cele mai pronunțate ale convergenței se manifestă în cele două
regiuni aflate în partea vestică a țării (Vest și Nord-Vest), pentru care coeficientul β are cele mai mari
valori negative. O tendință de convergență mai puțin accentuată [β între -0,38; -0,36] este vizibilă în
regiunile din sudul țării (Sud-Vest și Sud-Muntenia). Regiunea Centru prezintă o foarte mică tendință
de convergență (β de -0,09 și cu o viteză de 7 ori mai mică decât viteza de convergență din regiunea
Nord-Vest). Celelalte trei regiuni, plasate în partea estică și sud-estică a țării înregistrează tendințe de
divergență (Sud-Est, Nord-Est și insular & excentric regiunea București-Ilfov) cu valori pozitive ale
coeficientului β.
105
Figura 48. Beta-convergența: estimare prin model de regresie a coeficientului β la nivel NUTS2

2.2.2.3.3 Estimarea beta-convergenței (prin model de regresie a coeficientului β): la nivel NUTS3
469. Estimarea beta-convergenței la nivel de județ s-a realizat utilizând două modele diferite.
• Primul model utilizat a fost un model de regresie OLS spațial între rata de creștere a PIB/loc
regional (∆γi,t) în perioada 2010-2018 și nivelul inițial al PIB/loc. (γi,t-1) în 20109.
• În al doilea model, estimarea coeficientului, s-a realizat prin modele de regresie spațială OLS
pentru perioada 2010-2018 (N=42), după gruparea județelor în 6 clase de intervale de venit 10,
utilizând ecuația: ln (rgY)= β ln(Y,t-1) +C+ ε
470. Rezultatele obținute, aplicând primul model, au pus în evidență faptul că între cele 42 de județe ale
României există convergență, coeficientul beta estimat având valoare negativă (-0,010), semnificativă
statistic. În urma aplicării regulii lui Colton (Colton, 1974) rezultă că între cele două variabile rata de
creștere a PIB/loc și nivelul inițial de variație a PIB/loc este identificată o asociere slabă.
471. În al doilea model, deoarece distribuția spațială a venitului pe cap de locuitor nu este o distribuție
normală s-a procedat la recalcularea distribuției prin normalizare împărțind județele în 6 clase de venit
mai omogene. Astfel, în prima clasă de venit, cea mai mică valoare o are județul Vaslui, iar în a 6-a
clasă de venit, cea mai mare valoare o regăsim în București. Aceste două județe joacă rol de „outliere”,
respectiv județe cu valori extreme. Caracterul divergent al Municipiului București, județ cu nivel foarte
9
unde β -pantaα-constanta;Yi, 0 – nivelul inițial al PIB/capita în regiunea i , în anul 2010;Yi, T – nivelul final al PIB/capita în
regiunea i , respectiv în 2018 ;C constanta; ε - eroarea ;T perioada de timp
10
Distribuția numărului de județe după cele 6 clase de venit realizat în anul 2010 (Y2010) sunt: Clase Y2010
1. 0-5000 : 1
2. 5000-10000 : 26
3. 10000-15000 : 14
4. 15000-20000 : 0
5. 20000-25000 : 0
6. 25000-30000 : 1
Total : 42
106
mare al PIB/loc, relativ la restul țării este confirmat și de faptul că în clasele intermediare 4 și 5 NU nu
există nici un județ.
472. Se observă că județele se grupează cu precădere în două clase de venit:
• 26 de județe au nivelul venitului în clasa a -2- a, respectiv cu valori cuprinse în intervalul 5000-
10000 $/loc;
• 16 de județe au nivelul venitului în clasa a-3-a, respectiv cu valori cuprinse în intervalul 10000-
15000 $/loc;
473. Pe baza acestor observații s-au identificat trei submodele de regresie care reflectă relația între rata de
creștere (∆γi,t) și nivelul inițial al PIB/locuitor (γi,t-1), valori logaritmate la nivel de NUTS3.
474. Primul submodel de regresie include toate cele 42 de județe indiferent de clasa de venit. Coeficientul β
este pozitiv, dar nesemnificativ statistic, fapt care indică o tendință de divergență.
475. Al doilea submodel de regresie include cele 26 de județe din clasa a-2-a de venit, cu valori ale PIB/loc
cuprinse în intervalul 5000-10000 $/loc. Pentru acest eșantion de județe coeficientul β este negativ, dar
nesemnificativ statistic, indicând o tendință de convergență.
476. Al treilea submodel de regresie include cele 16 județe incluse în clasa a 3-a de venit, cu valori ale
PIB/loc cuprinse în intervalul 10000-15000 $/loc. Coeficientul β este pozitiv, dar valorile lui nu sunt
semnificative statistic, fapt care indică o tendință de divergență.
Figura 49. Convergența Beta - regiuni afectate de un handicap Gradul 1 și Gradul 2 și tipul de județ (urban/rural)

și nivelul de bază al acestuia este una negativă, destul de slabă, dar semnificativă statistic.
107
478. Grupa județelor cu venituri mai mari manifestă între ele tendințe de ușoară convergență, iar grupa
județelor cu venituri mai mici manifestă între ele tendința de ușoară divergență.
479. La nivel teritorial NUTS1 si NUTS2 nu a fost pusă în evidență existența convergenței, neobținându-se
rezultate semnificative statistic.
480. Totuși analiza vitezei de convergență, realizată pe serii cronologice pentru fiecare macroregiune
(NUTS1) sau regiune (NUTS2) arată tendințe diferite ale proceselor de convergență/divergență.
481. La nivel de NUTS1, toate cele 4 regiuni manifestă tendințe de convergență, dar cu viteze diferite.
Macroregiunile din partea vestică a țării manifestă tendințe de convergență mai accentuate, iar cele
aflate în partea central-estică a țării manifestă tendințe mai lente de convergență.
482. La nivel NUTS2, există tendințe de convergență pentru 5 dintre regiunile țării (regiunile aflate în partea
vestică, sud-vestică și sudică), si tendințe de divergență pentru regiunile din partea estică și sud-estică
a țării și insular regiunea București-Ilfov.
483. Împărțirea teritorială a României, după nivelele NUTS1 și NUTS 2 este una mai degrabă de ordin
statistic, aceste teritorii nefiind asociate cu un nivel administrativ funcțional și autonom, iar din această
cauză aceste teritorii sunt mai omogene, dar realizările obținute în procesul de dezvoltare nu pot fi
asociate cu eficiența unor politici publice aplicate.
484. Deoarece investițiile FESI au fost direcționate către nivelul de dezagregare a teritoriilor NUTS2 (după
criteriul regiunii mai puțin dezvoltate), anumite procese de convergență pot fi asociate cu aceste
investiții.
485. Recomandări:
• Se recomandă continuarea alocării de fonduri pentru creșterea coeziunii teritoriale și
asigurarea convergenței acestora la nivelul mediei europene și a statelor dezvoltate din
regiune.
• Asigurarea unui nivel de autonomie mai ridicată regiunilor și întărirea capacității administrative
și instituționale a acestora ar asigura o creștere a coeziunii teritoriale prin mai buna adresare a
provocărilor/nevoilor specifice la nivel local.
2.2.2.4 TESTAREA ECONOMETRICĂ A CONVERGENȚEI SIGMA
486. Indicatorul numit convergență sigma este utilizat pentru a caracteriza nivelul de convergență prin
măsurarea varianței PIB/loc într-un interval de timp, caracterizând reducerea sau creșterea dispersiei
nivelurilor de venit. Sigma-convergența se realizează atunci când se produce o reducere în timp a
dispersiei veniturilor și se măsoară, de regulă, prin coeficientul de variație, calculat ca raport între
deviația standard și media veniturilor.
487. Recuperarea decalajelor față de economiile mai dezvoltate este confirmată de scăderea gradului de
variație a PIB/loc între țări sau regiuni, dar și de semnul negativ al ratei anuale de convergență a PIB/loc
pentru țările/ regiunile din eșantion, acestea ajungând la în același timp în starea de echilibru.
488. Deoarece baza de date OECD utilizată conține informații despre PIB/loc. la nivel NUTS 3, s-a utilizat o
agregare a datelor de la acest nivel pentru calculul convergenței sigma la nivel național NUTS 0, la
nivel NUTS 1 și la nivel NUTS 2.
2.2.2.4.1 Convergența sigma calculată pe baza coeficientului de variație la nivel la nivel NUTS 0
489. Evoluția coeficientului de variație (CV) la nivel național, calculat cu date NUTS 3, indică un aspect
sinusoidal, fiind astfel vizibile paliere ale ciclurilor economice caracterizate de:
• Tendință de divergență pentru perioadele 2010-2011 si 2012-2015;
• Tendință de convergentă în perioadele 2011-2012 și 2015-2018;
• O ușoară tendință de convergență pentru perioada 2010-2018.
108
2.2.2.4.2 Convergența sigma dată de coeficientul de variație la nivel la nivel NUTS 1
490. Tendința de convergență relativă sigma este confirmată la nivel NUTS 1 pentru toate cele 4 regiuni dar
cu intensitate diferită, așa cum rezultă din harta de mai jos.
Figura 50.Valori ale sigma-convergenței relative la nivel NUTS 1

491. Macroregiunile mai dezvoltate economic (Macroregiunile 4 și 3) prezintă procese de convergență
relativă sigma mai accentuate decât Macroregiunile mai puțin dezvoltate (Macroregiunile 1 și 2).
492. În concluzie, conform ipotezelor și factorilor contextuali identificați în cadrul Teoriei schimbării
reconstruite, poziția geografică de vecinătate cu state membre ale UE mai dezvoltate sau cu alte state
cu care nivelul de schimburi economice/comerciale este redus poate constitui un factor de diferențiere
a convergenței teritoriale.
2.2.2.4.3 Convergența sigma dată de coeficientul de variație la nivel la nivel NUTS 2
493. Convergența-sigma11 la nivel de regiune înregistrează valori sub pragul de omogenitatea pentru toate
regiunile cu excepția regiunilor Sud-Est si Sud-Muntenia. Regiunile Sud-Est si Sud-Muntenia sunt aflate
la pragul de omogenitate în 2014 temporar.
494. Pentru perioada 2010-2018 comportamentul regiunilor relevă trei tendințe:
11
[1] Interpretare: Caracterizează evoluția convergenței (trendul) prin măsurarea dispersiei PIB/locuitor:
t1, t2 intervale discrete de timp:
• CVt2< CVt1 tendință de convergență, proces numit σ convergență
• CVt2> CVt1 tendință de divergență, proces numit σ divergență
• CV ∈ [0;100]
Cu cât valorile CV sunt mai aproape de 0 seria statistică este mai omogenă și media μ este mai reprezentativă
Cu cât valorile CV sunt mai aproape de 100 seria statistică este mai neomogenă și media μ este mai puțin reprezentativă
Utilizarea practică a coeficientului de variație a stabilit ca prag de trecere de la omogenitate la eterogenitate procentul 30%
- 35%;
Indicator sintetic al împrăștierii valorilor individuale ale caracteristicilor în jurul tendinței centrale oferă informații utile pentru
cunoașterea evoluției fenomenelor de masă și pentru fundamentarea deciziilor legate de acestea.”
https://analizamatematicampt.files.wordpress.com/2010/09/cap4pdf.pdf
109
• Tendință de convergență σ pentru 4 regiuni: Vest, Sud Vest Oltenia, Nord Est si mai slab pentru
Sud-Est;
• Tendință de divergență σ pentru 3 regiuni: București-Ilfov, Nord-Vest și Sud Muntenia;
• Tendință de stagnare pentru o regiune: Centru.
Figura 51. Convergența σ calculată la nivel de regiune ca și Coeficient de Variație a PIB/capita față de media
ponderată a regiunii, 2010-2018

495. Valorile sigma-convergenței la nivelul anului 2018 indică următoarele aspecte:
• Regiunea Sud Vest Oltenia (cu CV=0,163), urmată de regiunea Nord-Est (cu CV=0174) sunt
cele mai omogene în sensul convergenței sigma, prezentând cele mai mici nivele de
variabilitate a PIB/loc (mediile PIB/locuitor sunt mai reprezentative). Remarcăm faptul că aceste
două regiuni și-au îmbunătăți omogenitatea prin înregistrarea unui proces de convergentă
relativă sigma importantă. Aceste 2 regiuni sunt pe locul 2 și 3 ca nivel de scădere a CV, după
Regiunea Vest;
• Regiunile Nord-Vest (cu CV =0,265), Sud-Muntenia (CV=0,027) și București-Ilfov (CV=0,228)
sunt între regiunile cele mai neomogene relativ din punct de vedere al convergenței sigma,
mediile PIB/locuitor fiind mai puțin reprezentative. În cazul acestor 3 regiuni remarcăm tendința
de a-și eroda omogenitatea și prezentând divergență pentru perioada 2010-2018. Regiunea
București-Ilfov înregistrează cel mai accentuat proces de divergență (CV crește cu 0,072).
Figura 52. Modificarea convergenței σ calculată la nivel de regiune ca și Coeficient de Variație a PIB/capita față de
media ponderată a regiunii, 2010-2018
110
Figura 53. Convergența σ calculată la nivel de regiune ca și Coeficient de Variație a PIB/capita față de media
ponderată a județului, 2010-2018

496. Regiunea Sud-Est este o regiune cu nivel mare de neomogenitate relativă în sensul convergenței sigma
(cu CV = 0,241) dar care înregistrează o tendință de creștere ușoară a convergenței (CV scade în
perioada 2010-2018 cu -0,002).
Figura 54. Modificarea convergenței σ calculată la nivel de regiune ca și Coeficient de Variație a PIB/capita față de
media ponderată a județului, 2010-2018. Regiuni afectate de un handicap Gradul 1 și Gradul 2 și tipul de județ
(urban/rural)

2.2.2.5 ANALIZA DISTRIBUȚIEI SECTORIALE (PE ACTIVITĂȚI ECONOMICE) A VAB, LA NIVEL
REGIONAL NUTS2 ȘI CONTRIBUȚIA LA REALIZAREA COEZIUNII TERITORIALE
497. În anul 2018, la nivel național, contribuția sectoarelor economice la valoarea totală a VAB a fost foarte
diferită, păstrând încă multe similarități cu modelul de dezvoltare economică al perioadei de dinainte de
1989.
111
498. Cea mai mare contribuție la total o are în continuare industria (B-E) cu o pondere de 27,8% (în anul
2018), iar în cadrul acesteia industria prelucrătoare (C) are o contribuție de 22,5%, urmată de comerț
(G-I), cu o pondere de 20,9%, administrație publică, educație, sănătate (O-Q), cu 10,1%, activități
imobiliare (L), cu 9,3% și activitățile profesionale științifice, tehnice, administrative și de asistență (M-
N), cu o pondere de 8,6%
499. Agricultura (A), deși este o activitate economică preponderentă pentru mai mult de jumătate din județele
României, cu potențial de dezvoltare mare, ocupând o proporție însemnată din forța de muncă, are o
contribuție la VAB național redusă (5,3%), depășită de cea a sectorului informatică și comunicare (J)
care este la început de valorificare a potențialului (6,5%).
Figura 55. Contribuția sectoarelor economice la total VAB, NUTS0, 2014 și 2018 (%)
Sursa: INS, baza de date TEMPO on-line

500. Evoluțiile survenite în perioada 2014-2018 nu arată modificări de structură semnificative, ceea ce poate
arăta faptul că restructurarea economică a fost lentă și că productivitatea își menține tendința de
evoluție.
501. Creșteri mai semnificative se observă în activitățile economice de comerț (G-I) de 3,3% și în informare
și comunicare (J), de 1,1%, dar și scăderi de -3,1%, în activitatea de administrație publică, educație și
sănătate (O-Q) și de -1,3% în activitatea de construcții (F) .
502. Agricultura (A) și-a diminuat ușor contribuția la total VAB, pierzând -0,2%, influență datorată și condițiilor
climatice nefavorabile, de care această ramură încă netehnologizată este extrem de dependentă.
Figura 56. Modificarea structurii VAB după sectoarele de activitate la nivel NUTS0, 2018 față de 2014 (pp)
Sursa: INS, baza de date TEMPO on-line

503. Din punct de vedere al contribuției activităților economice la realizarea exporturilor se poate observa că
industria prelucrătoare este principalul contribuitor al exporturilor României, urmată la distanță relativ
mare de serviciile din comerț, transport (industria HORECA). Există o corelație pozitivă între distribuția
112
teritorială a activităților economice, ponderea acestora în total VAB, contribuția la export și
probabilitatea mai mare sau mai mică a unităților teritoriale de a realiza convergență/ divergență atât
internă, cât și la nivel UE.
Tabel 40. Ponderea activităților economice în total exporturi, in perioada 2014-2018
Figura 57. Analiza distribuției spațiale a VAB la nivel NUTS2 după sectoarele economice, 2014-2018

504. La nivel regional (NUTS 2), regiunea București-Ilfov, contribuie cu toate activitățile în mod majoritar la
formarea VAB național, mai puțin agricultura, fiind vizibilă o diversificare sectorială importantă și, în
acest sens, un potențial de creștere economică mult mai mare față de celelalte regiuni. Fiind regiunea
care are capitala țării, concentrează mare parte din serviciile publice, educație și sănătate, dar și
serviciile științifice și tehnice.
505. La nivelul industriei prelucrătoare, regiunea București-Ilfov este devansată de regiunile Centru, Sud-
Muntenia, Nord-Vest și Vest, aspect ce pune în evidență păstrarea, în aceste regiuni a unei specializări
istorice.
506. La nivel regional (NUTS 2), agricultura participă la formarea VAB, în toate regiunile și nesemnificativ în
regiunea București-Ilfov. În regiunile aflate în partea estică a țării Nord-Est și Sud-Est și în regiunea
113
Sud-Muntenia, agricultura are o contribuție mai importantă confirmând tipologia regiunilor după gradul
de diferențiere, preponderent rural.
507. Diferențierile foarte mari între regiuni din punct de vedere al contribuției lor la crearea de valoare brută
adăugată de la nivel național datorată unui grad de specializare economică foarte diferit se observă și
în detaliu de NUTS3 ( la nivel de județ).
Figura 58. Contribuția sectoarelor economice la total VAB la nivel NUTS3

508. Din această perspectivă, se pot observa diferențele extrem de mari între București și celelalte județe
ale țării.
509. Un grad mai mare de diversificare a sectoarelor de activitate există și județele centre culturale,
educaționale și economice tradiționale ale fostelor regiuni istorice ale României, dar nivelul de
contribuție al acestor județe la VAB total și al ramurilor economice se află la distanțe mari de București:
Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Prahova, Brașov, Iași.
510. În concluzie, gradul de diversificare economică mare la nivel de regiune și nivelul VAB obținut pentru
activitățile care au contribuții mai mari la export și productivitate mai mare, explică într-o proporție destul
de importantă existența convergenței/divergenței pentru locațiile respective.
2.2.2.6 ANALIZA TERITORIALĂ A PERFORMANȚELOR ECONOMICE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE EVOLUȚIA
PIB SAU VAB ȘI SELECȚIA CELOR MAI PERFORMANTE 3 JUDEȚE ȘI A CELOR MAI PUȚIN
PERFORMANTE 3 JUDEȚE
511. Principalele criterii pentru alegerea a 3 județe cele mai puțin dezvoltate și 3 cele mai dezvoltate județe
au fost în principal nivelul indicatorului PIB/locuitor în anii din capătul intervalului de analiză (respectiv
2014 și 2018), încercând să surprindem și situații în care ritmul de creștere al PIB/locuitor a influențat
poziționarea în clasament.
512. Astfel, au fost alese 3 județe cele mai puțin dezvoltate:
• Vaslui – deoarece a avut cel mai mic nivel al PIB/locuitor atât în anul 2014, cât și în anul 2018;
114
• Giurgiu – deoarece a avut al doilea cel mai mic nivel al PIB/locuitor în anul 2014, dar cel mai
mare ritm de creștere între 2014 și 2018;
• Botoșani – deoarece a avut al treilea cel mai mic nivel al indicatorului PIB/locuitor în 2014 și al
doilea cel mai redus nivel în anul 2018.
513. Cele 3 județe cele mai dezvoltate alese au avut la bază următoarele criterii:
• Constanța – deoarece a ocupat al doilea loc ca nivel al indicatorului PIB/locuitor în 2014, după
care a pierdut 2 poziții și a ajuns pe locul 4 în anul 2018;
• Cluj deoarece a ocupat locul 2 în clasamentul privind indicatorul PIB/locuitor în 2018, venind
de pe locul 5 ocupat în anul 2014;
• Timiș deoarece a ocupat locul 3 în clasamentul privind indicatorul PIB/locuitor în 2018, venind
de pe locul 4 ocupat în anul 2014.
514. Conform EBT, respondenții luați în calcul pentru studiile de caz realizate au evidențiat factorii
contributivi cei mai importanți ai nivelului de dezvoltare și, respectiv ai vitezei de convergență obținute.
Principalii factori, identificați de respondenți confirmă Teoria Schimbării Reconstruită și anume: criza
pandemică COVID 19, lipsa infrastructurii de bază, proximitatea cu un oraș dezvoltat, poziția
geografică, condiții demografice și economice nefavorabile, lipsa predictibilității cadrului organizatoric
și legislativ, lipsa resurselor umane calificate și a resurselor financiare în bugetele locale pentru
asigurarea co-finanțărilor și derulării proiectelor până la rambursarea cheltuielilor și o anumită lipsă a
capacității administrative la nivelul autorităților locale.
515. Pentru județele mai puțin dezvoltate, existența unor anumiți factori defavorizanți (plasarea la frontieră
cu state/regiuni mai puțin dezvoltate, caracterul dominant rural) au constituit provocări care au contribuit
la încetinirea dezvoltării, și implicit la diminuarea tendințelor de convergență, în ciuda contribuției
investițiilor FESI Acești factori defavorizanți au împiedicat uneori absorbția fondurilor și creșterea
eficienței acestora.
516. Alții factori defavorizanți ca de exemplu migrația mai accentuată au acționat deopotrivă și asupra
județelor mai dezvoltate și asupra celor mai puțin dezvoltate, dar generând alte efecte de substituție.
517. Din interviurile cu reprezentanții Consiliilor județene și ai partenerilor sociali a rezultat că:
• Pentru județul Giurgiu și pentru toate județele mai dezvoltate (Timiș, Constanța; Cluj) s-a
îmbunătățit convergența teritorială, deși problemele cu care se confruntă județele au fost doar
parțial ameliorate prin finanțările AP 2014-2020;
• Pentru județele Vaslui și Botoșani nu se consideră că s-a îmbunătățit convergența, cauza
principală identificată fiind lipsa unei abordări strategice a nevoilor reale existente și a
problemelor de natura administrării teritoriului, În zonele din jurul orașelor se remarcă o creștere
a coeziunii teritoriale. Cu toate acestea, se consideră că problemele cu care se confruntă
județele au fost ameliorate într-o oarecare măsură prin investițiile FESI;
• În concluzie, Proiectele FESI au avut un rol important în general și doar parțial și cu impact
moderat în aspectele specifice, respectiv: creșterea incluziunii sociale și combaterea sărăciei,
privința protecției mediului înconjurător, creșterea conectivității, dezvoltarea potențialului
agricol și turistic, furnizarea energiei și eficiența energetică.
518. Se consideră că FESI ar fi putut să sprijine mai bine creșterea coeziunii teritoriale dacă:
• Ar exista strategii care să se bazeze pe descrierea amănunțită a realității din teritoriu, cu
identificarea corectă a nevoilor la nivel local, pornind de la o ierarhizare a nevoilor
județului/comunităților;
• Ar exista strategii de dezvoltare a zonelor rurale coerente și bazate pe nevoile specifice;
• Ar crește nivelul de responsabilizare și asumare la nivel local;
• S-ar acorda asistență financiară prioritar pentru județele cu nivel scăzut de dezvoltare;
• Ar exista infrastructură locală care să permită derularea activităților de proiect;
• S-ar asigura continuitate, stabilitate și predictibilitate la nivel legislativ și instituțional;
• S-ar simplifica birocrația și s-ar asigura o flexibilizare a procedurilor administrative, s-ar
eficientiza procesul de contractare și cel de achiziții publice (legislație și practică);
115
• Ar exista resurse de muncă având calificarea și specializarea adecvată în administrația publice,
precum și asigurarea unor salarii decente pentru funcționarii publici implicați în proiecte;
• Ar exista mai multe instituții care să asigure formarea de resurse umane înalt calificate
(universități);
• S-ar opera modificări la nivelul procedurilor care să fie mai flexibile la ajustări în cazul schimbării
contextului social sau economic;
• S-ar susține formarea de parteneriate pentru accesarea fondurilor pentru stimularea turismului;
• S-ar găsi mecanisme de asigurare a surselor de co-finanțare;
• S-ar stimula și susține cooperarea intercomunitară și interinstituțională;
• Ar exista informații valide, actualizate cu privire la potențiali beneficiari;
• Ar exista instrumente mai eficiente de identificare a beneficiarilor (grupului țintă);
• S-ar aplica proceduri de costuri simplificate.
2.2.2.6.1 Lecțiile învățate:
• O mai bună comunicare cu consiliile locale;
• Trebuie acordată o mai mare atenție pe termen mediu/lung în ceea ce privește implementarea
proiectelor în județ;
• un proces de informare actualizat permanent și performant;
• Întărirea legăturii dintre instituțiile care operaționalizează fondurile FESI;
• Dezvoltarea parteneriatelor cu stakeholderii implicați;
• Atenție mai mare pentru pregătirea în vederea implementării proiectelor și înțelegerii
mecanismelor de finanțare prin fonduri FESI;
• Informarea cu privire la modul de monitorizare post-implementare a proiectelor.
2.2.2.6.2 Bune practici la nivelul județelor cu performanțe în ceea ce privește evoluția PIB/loc din
perspectiva coeziunii teritoriale
519. Deși județele mai dezvoltate pentru care s-au făcut studii de caz prezinta aspecte diverse în ceea ce
privește factorii favorabili, respectiv nefavorabili, de dezvoltare, au anumite trăsături comune cum ar fi:
populație predominant urbană, cu sectoare terțiare dezvoltate, centre universitare, având astfel
capacitate de dezvoltare a inovării, cu rate mici ale șomajului.
520. Reprezentanții consiliilor județene și reprezentanți ai partenerilor sociali au identificat următoarele bune
practici vizând îmbunătățirea convergenței teritoriale pe parcursul perioadei de programare 2014 –
2020.
• Finanțare de proiecte prin mai multe tipuri de programe operaționale a condus la rezultate mai
bune, efectele potențându-se reciproc.
• În situația în care au existat și alte surse de finanțare complementare (fonduri norvegiene,
fonduri din bugetul local) efectele generate de proiectele finanțate din aceste surse le-au
potențat pe cele obținute prin finanțarea FESI.
• O mai bună înțelegere de către administrațiile publice locale a scopului și importanței
finanțărilor FESI a crescut numărul de proiecte implementate și a rezultatelor obținute.
• existența unei planificări strategice la nivel de județ și abordarea integrată a problemelor și
soluțiilor a condus la creșterea investițiilor realizate prin intermediul fondurilor europene.
• o mare similitudine dintre nevoile locale și cele care au fundamentat acordul de parteneriat a
contribuit la creșterea șanselor de a depune proiecte și de a le câștiga, implementarea lor
conducând la creșterea potențialului economic local.
• Creșterea capacității instituționale a primăriilor de a accesa fonduri a condus la un număr mai
mare de proiecte atrase și implementate.
• cooperarea cu mediul privat a contribuit semnificativ la dezvoltarea zonelor cu potențial.
• o mai bună cooperare inter-instituțională pentru accesarea fondurilor între actorii locali și de la
nivel regional a asigurat succesul în atragere de fonduri și implementarea de proiecte.
• la succesul atragerii de fonduri și implementării de proiecte a contribuit dezvoltarea unei
strategii care: să fie înțeleasă și asumată de toate părțile, să asigure continuitatea în rezolvarea
acelor probleme complexe care nu se pot soluționa printr-un ciclu de programare, să aibă o
bună planificare, să susțină un dialog activ între administrația județeană, locală, mediul
116
academic, societatea civilă (pentru a se evita suprapuneri și dubla finanțare), demararea din
timp a activităților de pregătire (autoritățile județene se confruntă cu probleme de natură juridică
și cadastrală), creșterea rolului și responsabilității structurilor avizatoare.
521. Și informațiile colectate prin interviuri confirmă persistența unor decalaje în interiorul României, cu
privire specială asupra decalajelor urban-rural, a celor care emerg între marile centre universitare și
celelalte zone, ori a vitezelor diferite de convergență între zonele aflate în proximitatea centrelor urbane
și zonele periferice, izolate. Totuși, convergența în interiorul României se află într-o etapă de progres
ce trebuie susținută printr-o coerență mai bună a planurilor și programelor de la nivel național și
internațional.
522. Printre factorii principali care au favorizat persistența unor decalaje se evidențiază: finanțarea națională
insuficientă în anumite domenii și regiuni, cadrul strategic deficitar (documente strategice adoptate cu
întârziere și coerența insuficientă între diferitele politici, strategii și programe), infrastructura deficitară
din anumite zone ceea ce a afectat inclusiv investițiile atrase, cooperarea inter-instituțională
insuficientă, capacitatea scăzută de a atrage fonduri în unele zone în absența unor servicii consistente
de suport și a unui parteneriat consistent cu societatea civilă, depopularea și îmbătrânirea populației
din unele zone geografice, deficitele de forță de muncă, menținerea unui nivel ridicat de birocrație care
generează povară administrativă, persistența evaziunii fiscale în anumite domenii.
523. În general, pandemia de COVID-19 a afectat negativ procesul de convergență în interiorul României.
Un exemplu în acest sens o reprezintă efectele negative ale pandemiei în domeniul educației în zonele
mai slab dezvoltate. Totuși, în contextul pandemiei, o parte dintre migranții români au revenit în țară,
unii dintre ei devenind activi pe piața forței de muncă. Revenirea sau îmbunătățirea conexiunilor cu
comunitățile de origine pot genera atât provocări, cât și potențiale beneficii din perspectiva convergenței
în interiorul României. Decalajul digital important care caracterizează societatea românească este un
alt factor care a favorizat construcția și reconstrucția unor decalaje și inegalități.
524. Tipologizarea factorilor cu potențial de defavorizare (naturali, administrativi, demografici și economicii)
și identificarea teritoriilor în care sunt prezenți aceștia pe baza unei analize multicriteriale contribuie la
o mai bună definire a contextul socio-economic general. Astfel, prin identificarea teritoriilor (i.e.
județelor) care sunt afectate de acțiunea unuia sau mai multor factori defavorizanți, se pot nuanța
analizele factoriale privind convergența și/sau reziliența anumitor teritorii. Județele cu factori
defavorizanți de gradul 1 sunt Caraș-Severin, Mehedinți, Teleorman și Tulcea. Județe cu factori
defavorizanți de gradul 2 sunt: Alba, Suceava, Harghita, Buzău, Călărași, Vaslui.
525. În perioada 2010-2020 s-a manifestat o tendință de creștere continuă a PIB/loc datorată în principal
creșterii economice, scăderea populației având efect marginal. Tendința de creștere a PIB /loc de la
nivel național s-a manifestat și la nivelul macroregiunilor de dezvoltare și a regiunilor
526. La nivelul regiunilor de dezvoltare, evoluția PIB/loc. indică o tendință accelerare a dinamicii începând
cu 2016 pentru unele regiuni. Se disting regiunea București-Ilfov ale cărei valori sunt mult peste dublul
valorii altor regiuni și regiunea Nord-Est cu cele mai mici valori ale PIB/locuitor. Remarcăm si dinamica
regiunii Sud-Vest, care a plecat din a doua cea mai defavorabilă poziție în 2014, dar prin ritmul înalt de
creștere a devansat până în 2020 regiunea Sud-Est.
pentru care există date dezagregate la acest nivel) permite gruparea județelor în 3 categorii, după tipul
de evoluție:
• Județe cu valori apropiate ale PIB/loc. și traiectorii de creștere continuă (31);
• Județe (Prahova, Constanța, Gorj, Timiș, Ilfov și Călărași) cu valori mai ridicate ale PIB/loc.,
dar cu traiectorii sinuoase, marcate de scăderi în prima parte a perioadei, până în anul 2013
și/sau vârfuri de creștere în 2014;
• Județe (Alba, Sibiu, Arad, Argeș, Brașov și Cluj) cu valori mai ridicate le PIB/loc dar cu valori
de evoluție crescătoare similare cu cele ale primei grupe, la alt palier de valori.
117
528. Confirmându-se ipotezele din EBT, la toate nivelurile (NUTS 1, NUTS 2 și NUTS 3) constatăm că
unităților teritoriale cu nivel mai redus de dezvoltare la începutul perioadei înregistrează ritmuri de
creștere mai mari față de unitățile teritoriale mai dezvoltate ceea ce indică o anumită tendință de
convergență.
și nivelul de bază al acestuia este una negativă, destul de slabă, dar semnificativă statistic.
530. Grupa județelor cu venituri mai mari manifestă între ele tendințe de ușoară convergență, iar grupa
județelor cu venituri mai mici manifestă între ele tendințe de ușoară divergență.
531. La nivel teritorial NUTS 1 si NUTS2 nu a fost validată din punct de vedere statistic existența
convergenței între aceste unități teritoriale
532. Totuși, analiza vitezei de convergență, realizată pe serii cronologice pentru fiecare macroregiune
(NUTS 1) sau regiune (NUTS 2) arată tendințe diferite ale proceselor de convergență/divergență.
533. La nivel de NUTS 1, toate cele 4 regiuni manifestă tendințe de convergență, dar cu viteze diferite.
Macroregiunile din partea vestică a țării manifestă tendințe de convergență mai accentuate , iar cele
aflate în partea central-estică a țării manifestă tendințe mai lente de convergență.
534. La nivel NUTS 2, există tendințe de convergență pentru 5 dintre regiunile țării (regiunile aflate în partea
vestică, sud-vestică și sudică), si tendințe de divergență pentru regiunile din partea estică și sud-estică
a țării și insular regiunea București-Ilfov.
535. Împărțirea teritorială a României, după nivelele NUTS 1 și NUTS 2 este una mai degrabă statistică,
aceste teritorii nefiind asociate cu un nivel administrativ funcțional, cu putere de decizie, iar din această
cauză aceste teritorii sunt mai omogene, dar realizările obținute în procesul de dezvoltare nu pot fi
asociate cu eficiența unor politici publice aplicate.
536. Deoarece investițiile FESI au fost direcționate către nivelul de dezagregare a teritoriilor NUTS 2 (după
criteriul regiuni mai puțin dezvoltate), anumite procese de convergență pot fi asociate cu aceste
investiții.
537. Procesul de convergență sigma este constatat la nivel NUTS 1, dar cu intensități diferite, confirmându-
se rezultatele obținute pentru beta convergență. Macroregiunile mai dezvoltate (Macroregiunile 4 și 3)
prezintă procese de convergență relativă sigma mai accentuate decât Macroregiunile mai puțin
dezvoltate (Macroregiunile 1 și 2). Acest fenomen este explicat de vecinătățile cu state non-membre
ale UE sau cu state cu care avem schimburi economice reduse.
538. La nivel NUTS 2 s-au remarcat 3 tendințe de comportament ale regiunilor din perspectiva sigma-
convergenței relative:
• Tendință de convergență σ pentru 4 regiuni: Regiunile Vest, Sud Vest, Nord Est si mai slab
pentru Sud-Est (care prezintă o tendință de scădere a dispersiei relative față de media
PIB/locuitor). Aceste regiuni au un profil echilibrat rural și includ 3 dintre cele 4 regiuni cu factori
defavorizanți de gradul 1 și 2.
• Tendință de divergență σ pentru 3 regiuni: regiunile București-Ilfov, Nord-Vest și Sud Muntenia.
Aceste regiuni au un profil de specializare fie rural (Sud Muntenia și Nord Vest parțial) fie urban
(București-Ilfov).
• Tendință de stagnare pentru regiunea Centru. Această regiune are un profil predominant rural,
4 dintre cele 6 județe având profil dominat rural, fapt care conferă un caracter de specializare
în sectorul economic agricultură/piscicultura/ forestier.
• Remarcăm succesul în creșterea convergenței pentru ariile care au avut definite profilări
personalizate si cărora le-au fost desemnate politici publice specializate – ex ITI Delta Dunării.
539. Factorii care au influențat convergența sunt: profilul echilibrat sau intermediar rural si factori
defavorizanți de tip natural, demografic și multicultural.
540. Factorii care au influențat divergența: profil de specializare fie rural (Sud Muntenia și Nord Vest parțial)
fie urban (București-Ilfov), asociate cu factori de risc de tip natural și administrativ.
118
541. Există diferențieri foarte mari între regiuni din punct de vedere al contribuției lor la crearea de valoare
brută adăugată de la nivel național datorată unui grad de specializare economică foarte diferit. Gradul
de diversificare economică mare la nivel de regiune și nivelul VAB obținut pentru activitățile care au
contribuții mai mari la export și productivitate mai mare, explică într-o proporție destul de importantă
prezența convergenței/divergenței.
542. Respondenții luați în calcul pentru studiile de caz realizate au evidențiat factorii contributivi cei mai
importanți ai nivelului de dezvoltare și, respectiv ai vitezei de convergență obținute. Principalii factori,
identificați de respondenți confirmă Teoria Schimbării Reconstruită și anume: criza pandemică COVID
19, lipsa infrastructurii de bază, proximitatea cu un oraș dezvoltat, poziția geografică, condiții
demografice și economice nefavorabile, lipsa predictibilității cadrului organizatoric și legislativ, lipsa
resurselor umane calificate și a resurselor financiare în bugetele locale pentru asigurarea co-finanțărilor
și derulării proiectelor până la rambursarea cheltuielilor și o anumită lipsă a capacității administrative la
nivelul autorităților locale.
543. Prezența factorilor defavorizanți la nivelul județelor cu nivel mai redus de dezvoltare au împiedicat
uneori absorbția fondurilor și creșterea eficienței acestora. Alții factori defavorizanți ca de exemplu
migrația mai accentuată au acționat deopotrivă și asupra județelor mai dezvoltate și asupra celor mai
puțin dezvoltate, dar generând alte efecte de substituție.
544. Dintre factorii (de natură strategică, legislativă, instituțională și metodologică) identificați în studiile de
caz asupra a 3 județe mai dezvoltate (Cluj, Constanța și Timiș) și 3 județe mai puțin dezvoltate (Vaslui,
Giurgiu și Botoșani) și modul cum aceștia ar fi putut contribui mai bine la creșterea coeziunii teritoriale
s-au menționat: cunoașterea și evidențierea corectă a nevoilor locale, corecta dimensionare a grupurilor
țintă, nivelul de responsabilizare la nivel local, asigurarea predictibilității și continuității la nivel legislativ
și instituțional, un nivel de pregătire adecvat a resurselor de muncă, asigurarea unor surse de co-
finanțare, flexibilizarea procedurilor, debirocratizarea, precum și mai buna cooperarea inter-
instituțională.
545. La nivelul județelor mai dezvoltate s-au identificat bune practici care ar avea rolul de a crește coeziunea
teritorială dintre care:
• Asigurarea adresării multitudinii de provocări (probleme) prin mai multe tipuri de programe
operaționale al căror efect agregat ar potența obținerea rezultatelor;
• Asigurarea cunoașterii mai bune a problemelor la nivel local, a dimensiunii grupurilor
defavorizate și posibilitatea adresării lor prin proiecte finanțate FESI;
• Dezvoltarea capacității instituționale locale și formarea resurselor umane în vederea atragerii
și implementării de proiecte;
• O mai bună cooperare inter-instituțională și cu mediul de business.
546. Recomandări:
• În exercițiul de finanțare viitor se propune adresarea mai bună a factorilor defavorabili (naturali,
demografici, economici), astfel încât teritoriile (localități/județe/regiuni) să se poată dezvolta în
ritmuri mai rapide, asigurându-se deopotrivă coeziunea teritorială și convergența la media
națională;
regiune;
• Asigurarea unui nivel de autonomie mai ridicată regiunilor și întărirea capacității administrative
și instituționale a acestora ar asigura o creștere a coeziunii teritoriale prin mai buna adresare a
provocărilor/nevoilor specifice la nivel local. existența unei planificări strategice la nivel de județ
și abordarea integrată a problemelor și soluțiilor a condus la creșterea investițiilor realizate prin
intermediul fondurilor europene;
• În exercițiul viitor de programare (2021-2027) trebuie să se asigure o mai bună cunoaștere a
nevoilor la nivel local, astfel încât alocările să adreseze creșterea coeziunii teritoriale prin
reducerea sau eliminarea provocărilor;
• Creșterea capacității instituționale a primăriilor de a accesa fonduri a condus la un număr mai
mare de proiecte atrase și implementate.
119
• Asigurarea unei mai bune cooperări inter-instituționale și cu mediul privat în vederea dezvoltării
potențialului teritoriilor de a asigura dezvoltarea sustenabilă și incluzivă;
• Dezvoltarea unei strategii asumată de toate părțile interesate și care să asigure continuitatea
în rezolvarea acelor probleme complexe care nu se pot soluționa printr-un ciclu de programare,
să aibă o bună planificare, să susțină un dialog activ între administrația județeană, locală,
mediul academic, societatea civilă (pentru a se evita suprapuneri și dubla finanțare);
• Îmbunătățirea planificării activităților de pregătire (autoritățile județene se confruntă cu
probleme de natură juridică și cadastrală), creșterea rolului și responsabilității structurilor
avizatoare.
ÎE 2: Există convergență între România și statele membre?

547. Scopul acestei întrebări de evaluare este acela de a afla dacă există convergență între România și
statele membre.
548. Pentru a răspunde la această întrebare, analizele efectuate au presupus punerea în evidență a
existenței unei convergențe/divergențe în variația nivelului și ratelor PIB/loc din România cu cele ale
UE și s-au concentrat pe evaluarea oportunităților de a realiza convergență reală între România și
statele membre pe baza aplicării analizei de distribuție, analiza beta convergenței și analiza sigma
convergenței. În plus, față de solicitările caietului de sarcini, echipa de evaluatori au efectuat o analiză
de profunzime a privind procesele de convergență/divergență ale unităților teritoriale ale României către
nivelurile minime, maxime și medii ale teritoriilor UE. De asemenea, echipa de evaluare a analizat
regimurile de diferențiere ale convergenței teritoriilor României din perspectiva factorilor de diferențiere
geografice ale performanțelor regiunilor stabiliți în baza de date GISCO - Eurostat.
2.2.3.1 ASPECTE METODOLOGICE
549. Analizele efectuate în acest capitol s-au realizat utilizând baza de date OECD: „Territorial grid of OECD
countries”. Baza conține valori comparabile ale PIB/loc, calculate la paritatea puterii de cumpărare a
anului 2015. Nivelurile de agregare/dezagregare folosite sunt: la nivel de țară – echivalent NUTS0 ; TL
2 echivalent NUTS1+NUTS 2 in funcție de tara; TL 3 echivalent NUTS3. Țări incluse în analiză: UE26
+UK, -Cipru (Cipru este țară membră UE27 dar nu are date în setul utilizat) -notate in text sUE. Baza
cuprinde date cronologice pentru perioada 2010-2018. Numărul de valori pentru nivelurile de
agregare/dezagregare au fost: :NUTS0= 27 u.a. NUTS1 =103 u.a.,NUTS2 =281 u.a.,NUTS3= 1346
u.a.( u.a.- unități administrative).
2.2.3.2 EVALUAREA OPORTUNITĂȚII DE A REALIZA O CONVERGENȚĂ REALĂ A ROMÂNIEI CU
STATELE MEMBRE UE
550. Aceste analize s-au bazat pe aplicarea unei metodologii complexe prin care s-a încercat stabilirea
convergentei/divergenței teritoriilor României către valorile maxime, minime și medii de la nivel sUE
2.2.3.2.1 Analiza distribuției PIB/loc, la nivel UE și locul României în această distribuție.
551. Analiză realizată la nivel de dezagregare teritorială NUTS3. Regiunile au fost grupate după decile de
venit (PIB/loc).
552. Se observă că inegalitățile teritoriale sunt clusterizate și prezintă următoarele tipare:
• Regiunile NUTS3 din decila I (cea mai mică cu valori cuprinse între 9346-20954 ) sunt grupate
în Estul Europei, cu excepția Lituaniei;
• Sunt evidente centre puternice de dezvoltare: Olanda, Germania Belgia, Austria și Nordul
Italiei; Zona metropolitana a Londrei; Estul Spaniei, Finlanda- Danemarca – Suedia.
553. În anul 2018, România se afla în interiorul primei decile pentru 2/3 din teritoriu, cu o situație mai bună
decât Grecia, Lituania și Bulgaria ale căror teritorii sunt cuprinse aproape complet în această decilă.
Aceste locații sunt poziționate ca periferie față de centrele identificate.
554. Distribuția spațială a modificării PIB/loc la nivel NUTS 3 în 2018 față de 2010 evidențiază următoarele
aspecte:
120
• Bazinul mediteraneean al Spaniei , cu excepția regiunilor Castellon, Tarragona și Barcelona
înregistrează modificări negative ale PIB/loc.
• Grecia prezintă cea mai dramatică situație, deoarece întreg teritoriul înregistrează modificări
negative ale creșterii PIB/loc.
• Italia este al doilea stat mediteraneean puternic afectat de recesiune, în care nu a crescut
PIB/loc în perioada de referință, decât insular: în Sudul Italiei în Potenza, în Nordul Italiei in
Piacenza, și mai mult în Bolzano și Belluno din Nordul Italiei.
555. În perioada 2010-2018, la nivel sUE (NUTS3) se constată o modificare radicală a patternului distribuției
spațiale. Astfel doar Centrul care gravitează în jurul Germaniei își menține forța dinamica cu precădere
în Sud în regiunile Baden Wittenberg (regiunea Stuttgart) și Bayern (regiune Munchen), si antrenează
Nord-Vestul Austriei și, mai slab Bolzano și Belluno din Nordul Italiei. România prezintă o mare parte a
teritoriului acoperit în a 10 decilă de venit, cu valori peste 7426 alături de Polonia, Ungaria și Lituania
556. Accentuăm menținerea disparităților regionale în termeni de PIB/loc pentru Germania, in special, între
Estul și Vestul Germaniei, chiar dacă au trecut 33 de ani de la căderea Zidului Berlinului. În 2018,
Bavaria era al 2-lea stat ca nivel al PIB regional din Germania, și asigura 20% din PIB-ul total, economie
regională comparabilă cu economia Elveției. Baden Wittenberg este a 3-a economie regională în
Germania și asigură 15% din PIP-ul Germaniei, având o dimensiune a economiei comparabilă cu cea
a Suediei. Chiar dacă North Rhine-Westphalia este prima economie regională și contribuie la economia
Germania ci 20% din PIB, PIB/loc este sub media națională.
557. Concluzie: În perioada 2010-2018 în întreg teritoriul României, inclusiv la nivel NUTS 3 au fost
înregistrate modificări pozitive ale PIB/loc de peste 2000$. Acest aspect nu este întâlnit în celelalte
state Europene, în special în statele mai mari diferențele teritoriale sunt menținute.
Figura 59. Distribuția spațială pentru PIB/loc, Figura 60. Modificarea PIB/loc, NUTS3, 2018 față de
NUTS3, 2018 2010

558. Existența unei tendinței de convergență ale județelor României, către media sUE este pusă în evidență
de modificarea distribuției spațiale a ponderii PIB/loc în media sUE la nivel NUTS3, în perioada 2010 și
2018. De remarcat dinamica accelerată de dezvoltare a Municipiului București. În anul 2018, Bucureștiul
este cel mai dezvoltat județ din România, cu un PIB/loc de 190%, din media europeană (pentru o
populație de 1,9 milioane de locuitori) având rangul 68/1346 de unități teritoriale. Bucureștiul depășește
astfel alte capitale europene precum Atena , unde PIB/loc ajunge la 156% din media UE, Madrid cu
146%), Berlin cu 142%, Roma cu 143,1% Viena cu 172%, Budapesta cu 175%.
121
559. Performanța Capitalei confirmă tendința de polarizare teritorială în interiorul României. Județele
marcate cu albastru în harta sunt cu un PIB/loc de sub 60% din media europeană. Dintre acestea,
niveluri critice – extrem de mici pentru PIB/loc sunt menținute în regiunile rămase în urmă: regiuni
precum Nord-Est (RO2) (cu o creștere de 34,9% județul Vaslui ocupă locul 1337/1346, Botoșani cu o
creștere de 38,3% ocupă locul 1326/1346, Suceava cu o creștere de 42,6% ocupă locul 1319/1346) și
Regiunea Sud Muntenia (RO3) .
560. Se remarcă faptul că dintre cele 1346 unități teritoriale ale sUE (NUTS3, există 16 locații care depășesc
ponderea de 300% al PIB/loc față de medie, în anul 2018. În acest context, se remarcă performanța
extraordinară a Parisului (Paris + Hauts de Seine) cu o pondere de 360% în 2018 ( pentru 3,7 milioane
de persoane, locații cu rangul 7 și 8/ 1346). Similară este situația orașului Dublin care are o pondere
de 328% în 2018 (pentru o populație de 1,4 milioane de locuitori).
561. Ultimele 5 regiuni cu cele mai mici ponderi ale PIB/loc în media sUE în 2018 sunt: BG325: Silistra cu
26.8%, BG342: Sliven cu 28.9%, BG311: Vidin cu 30.2% și FRY50: Mayotte cu 32.1%.
Figura 61. Distribuția ponderii PIB/loc la nivel NUTS3 în media UE în anul:
2010 2018
(a) (b)

2.2.3.2.2 Convergența nivelurilor maxime, medii și minime ale valorilor nominale ale PIB/loc din România
(NUTS 0, 1, 2, 3) cu nivelurile nominale maxime, minime și medii ale PIB/loc din sUE, în perioada
2010-2018
562. În Tabelul de mai jos se prezintă variațiile anuale ale valorilor maxime, minime și medii ale PIB/loc din
România la nivel (NUTS 0, 1, 2, 3), în perioada 2010-2018, în comparație cu variațiile anuale ale
valorilor minime, maxime și medii ale PIB/loc pentru întreg eșantionul sUE .
122
Proiect finanțat din FEDR prin POAT
Tabel 41. Variația nivelurilor maxime, minime și medii a PIB/loc din România și din sUE la, NUTS 0, 1, 2, 3, în
perioada 2010-2018
Sursa datelor: calculele autorilor pe baza datelor OECD stat regional
563. În situația teoretică în care toate veniturile ar fi egale, ar însemna că indiferent de nivelul administrativ
teritorial de agregare valorile sintetice ale dispersiei (minim, medie, maxim) ar fi egale. Un prim pas în
evaluarea convergentei este analiza diferențelor între valorile sintetice ale dispersiei la cele 4 niveluri
de agregare NUTS 0,1,2 și 3. În situația, în care este prezentă o apropiere a nivelurilor între momentul
inițial și cel final al măsurării, i este identificată prezența unei convergențe.
564. Din analiza datelor se desprinde faptul că nivelul cel mai mare de neomogenitate este înregistrat la
NUTS 3.
565. În 2010, valoarea cea mai mică a PIB/loc în sUE a fost de 7675$, deținută de o unitate teritorială de la
nivel de NUTS3. Valoarea cea mai mare a fost de 478032 $ dată de maximul sUE la nivel NUTS 3.
Cadrul de variație al PIB/loc, indiferent de nivelul administrativ este de la 0 la 470357 $ . Prin
123
normalizarea valorilor individuale sintetice ale unităților administrative din România s-a obținut o scală
normalizată de la 0 la 100%..
Convergența/divergența valorilor maxime ale PIB/loc din România cu cele ale sUE
566. La nivel NUTS 1, maximele din România se modifică pozitiv, în timp ce cele sUE regresează în termeni
relativi. Ca rang este a treia modificare absolută a ponderii în cadrul de variație normalizat în perioada
2010-2018, de 1.8 pp, iar în termeni relativi acesta crește cu 47.2 %, (a doua rată de creștere a ponderii
în cadrul normalizat - selecția națională). Modificarea maximului sUE este de 0,5 pp, iar în termeni
relativi acesta scade cu -2,8%. În concluzie, la nivel NUTS 1, maximele naționale sunt convergente cu
cele ale sUE. În 2018 decalajul România față de sUE a fost de 69598 $, mai mic cu 6279 $ față de
decalajul de 75876 $ din 2010, având rangul 1 in termeni de scădere a decalajului României față de
sUE, pentru nivelul administrativ analizat. În termeni relativi, decalajul scade cu -2.31 pp, de la 16.1 %
la 13.8%.
567. La nivel NUTS 2 maximele din România se modifică pozitiv, dar mai puțin decât cele sUE. Ca rang este
a doua cea mai mare modificare absolută a ponderii în cadrul de variație normalizat al PIB/loc 2010-
2018, de 2.7 pp, iar în termeni relativi, acesta crește cu 37.6 % (cea mai mică rată de creștere a ponderii
PIB/loc în cadrul normalizat), pentru categoriile studiate pentru România). Maximul NUTS 2 al cadrului
European de analiză se modifică pozitiv cu 4,2 pp iar în termeni relativi cu 10.5%. Prin urmare,
maximele la nivel NUTS2 din România sunt divergente cu cele ale sUE În 2018 decalajul PIB/loc din
România față de cel al sUE este de 174207 $, mai mare cu 18790 $ față de decalajul de 155417 din
2010, având rangul 2 in termeni de creștere a decalajului România sUE), pentru nivelul administrativ
analizat. În termeni relativi, decalajul crește cu 1.55 pp, de la 33.0 % la 34.6 %.
568. La nivel NUTS 3, maximele din România (cazul județului București, județ care înregistrează o creștere
importantă a nivelului PIB/loc) se modifică pozitiv în timp ce cele ale sUE stagnează în termeni relativi.
Cea mai mare modificare absolută a ponderii maximului din România ,în cadrul de variație normalizat ,
de 3.7pp se înregistrează la NUTS3, în termeni relativi acesta crește cu 48.3 %, a 3 a rată de creștere
a ponderii PIB/loc în cadrul normalizat -selecția națională. Maximul NUTS 3 al sUE rămâne pe loc în
perioada analizată. Astfel, la nivel NUTS 3, maximele naționale sunt divergente cu cel al sUE În 2018
decalajul România față de sUE a fost de 446639 , mai mare cu 12182 $ față de decalajul de 434457
$ din 2010. Acesta are rangul 1 in termeni de creștere a decalajului România -sUE, În termeni relativi
este convergent (max. NUTS 3-sUE este maximul de scală și nu înregistrează creștere, respectiv
rămâne la 100% în ambii ani), decalajul scade cu -3.69 pp, de la 92.4 % la 88.7 %.
Convergența/divergența mediilor PIB/loc din România față de mediile sUE
569. Pentru NUTS1 mediile naționale se modifică pozitiv în timp ce mediile sUE stagnează în termeni relativi.
modificarea absolută a ponderii în cadrul de variație normalizat este de 1.2 pp pentru mediile RO. iar
în termeni relativi acestea cresc cu 55.8% având a 5 a rată de creștere a ponderii PIB/loc în cadrul
normalizat -selecția națională. Modificarea mediei NUTS1 a cadrului sUE este -0,015 iar în termeni
relativi și scade foarte ușor cu -0,24%. Așadar, pentru nivelele NUTS1, media la nivel național este
convergentă cu cea sUE În 2018 decalajul România față de sUE a fost de 14278 $, mai mic cu 4453
$ față de decalajul de 18731 $ din 2010. Aceasta are rangul 4 in termeni de scădere a decalajului
România- sUE, pentru nivelul administrativ analizat. În termeni relativi, decalajul scade cu -1.15 pp, de
la 4.0 % la 2.8 %.
570. La nivel NUTS2 mediile naționale se modifică pozitiv, în timp ce mediile sUE stagnează în termeni
relativi. Modificarea absolută a ponderii în cadrul de variație normalizat, în perioada 2010-2018, a fost
de 1.1pp pentru mediile RO iar în termeni relativi aceasta crește cu 51.3 % ( a 4- a rată de creștere a
ponderii PIB/loc în cadrul normalizat -selecția națională.). Media NUTS2 a sUE indică o modificare
insesizabilă a ponderii în cadrul normalizat de -0,02pp iar în termeni relativi de -0,41%;
571. În concluzie, pentru nivelele NUTS2, mediile naționale sunt convergente cu cele ale sUE În 2018
decalajul România față de sUE a fost de 12947 $ , mai mic cu 4662 $ față de decalajul de 17609 $ din
2010. Aceasta are rangul 2 in termeni de scădere a decalajului Romania- sUE, la acest nivel
administrativ. În termeni relativi, decalajul scade cu -1.17 pp, de la 3.7 % la 2.6 %.
124
572. La nivel NUTS3, mediile naționale se modifică pozitiv în timp ce mediile sUE stagnează în termeni
relativi. Modificarea absolută a ponderii în cadrul de variație normalizat, în perioada 2010-2018, este
de 0.9pp pentru mediile RO, iar în termeni relativi acestea cresc cu 57.6 % , fiind a 6- a rată de creștere
a ponderii în cadrul normalizat -selecția națională. Modificarea mediilor la nivel NUTS3 a cadrului sUE
este -0,007 iar în termeni relativi scade foarte ușor cu -0,13%. În concluzie, pentru la NUTS3, mediile
naționale sunt convergente cu cele ale sUE În 2018 decalajul România față de sUE a fost de 16759
$, mai mic cu 3150 $ față de decalajul de 19909 $ din 2010. Acesta are rangul 5 in termeni de scădere
a decalajului Romania sUE, pentru nivelul administrativ analizat. În termeni relativi, decalajul scade cu
-0.91 pp, de la 4.2 % la 3.3 %.
573. Nivelul mediei naționale la NUTS0 este aproape de minimul NUTS0 sUE . Modificarea absolută a
ponderii în cadrul de variație normalizat al PIB/loc în perioada 2010-2018, este de 1.2pp pentru media
RO. iar în termeni relativi acesta crește cu 59.1 %, a 7 a rată de creștere a ponderii în cadrul normalizat
-selecția națională.
574. Ponderile Max, Media si Min la NUTS0 a cadrului European de analiză se întinde într-un spectru care
își restrânge maximele dar care crește media și minimul. Minimul European NUTS0 înregistrează o
modificare pozitivă de 0,4 % iar în termeni relativi crește cu o rată de 23,5 % în 2018 față de 2010.
Media Europeană NUTS0 înregistrează o modificare pozitivă de 0,3 %, iar în termeni relativi crește cu
o rată de 4,7 % în 2018 față de 2010. .
Convergența/divergența valorilor minime ale PIB/loc din România cu cele ale sUE
575. La nivel de NUTS1 minimele naționale cresc de cca. două ori mai repede decât minimele sUE, în
perioada 2010-2018. Modificarea absolută a ponderii în cadrul de variație normalizat al PIB/loc, în
perioada 2010-2018, este de 0.8pp pentru RO, iar în termeni relativi acesta crește cu 87.8 %, a 7 a rată
de creștere a ponderii PIB/loc în cadrul normalizat -selecția națională. Minimele sUE se modifică pozitiv
cu 31,5pp iar în termeni relativi acesta crește cu o rată de 31,5%. Prin urmare, la nivel NUTS1, nivelele
minime naționale sunt convergente cu cele sUE . În 2018 decalajul România față de sUE este de 2922
$, mai mic cu 2789 $ față de decalajul de 133 $ din 2010. Acesta are rangul 7 in termeni de scădere a
decalajului Romania sUE, pentru nivelul administrativ analizat. În termeni relativi, decalajul scade cu -
0.55 pp, de la 0.0 % la -0.6 %.
576. La nivel NUTS2, minimele României se modifică pozitiv în timp ce minimele sUE regresează în termeni
relativi. Modificarea absolută a ponderii în cadrul de variație normalizat al PIB/capita în perioada 2010-
2018, este de 0.7pp pentru RO, iar în termeni relativi acesta crește cu 109.3 %, cea mai mare rată de
creștere a ponderii PIB/capita în cadrul normalizat, pentru categoriile studiate pentru România. Minimul
cadrului European NUTS2 se modifică negativ cu -0,2pp iar în termeni relativi scade cu o rată de -
32,3%. Așadar, pentru NUTS2, minimele naționale sunt convergente cu cele ale sUE În 2018 decalajul
România față de sUE este de -5026 $ , mai mic cu 4529 $ față de decalajul de 497 $ din 2010. Acesta
are rangul 3 in termeni de scădere a decalajului Romania -sUE, pentru nivelul administrativ analizat. În
termeni relativi, decalajul scade cu -0.89 pp, de la -0.1 % la -1.0 %.
577. Pentru NUTS3, minimele naționale sunt convergente cu cele sUE În 2018 decalajul România față de
sUE a fost de 2855 $ , mai mic cu 2855 $ față de decalajul de 0 $ din 2010. Acesta are rangul 6 in
termeni de scădere a decalajului Romania- sUE, pentru nivelul administrativ analizat. În termeni relativi,
decalajul scade cu -0.57 pp, de la 0.0 % la -0.6 %.
578. În concluzie, analiza a pus în evidență următoarele aspecte:
• Tendințele de convergență teritorială ale României și ale regiunilor României prezintă aspecte
particulare și diferite atunci când sunt analizate față de valorile maxime, minime și medii ale
distribuției sUE.
• De regulă, convergența valorilor medii ale PIB/loc din teritoriile României cu valorile medii din
UE nu arată marea diversitate și particularitățile regiunilor. Sunt cazuri când unele unități
teritoriale converg mai rapid către maximele sUE, altele care converg sau depășesc minimele
sUE.
• Distribuția PIB/loc la nivel sUE pentru NUTS 0 este cuprinsă într-un spectru de valori care își
restrânge maximele, dar care își crește media și minimul. Minimul European NUTS 0
125
înregistrează o modificare pozitivă de 0,4 %, iar în termeni relativi crește cu o rată de 23,5 %
în 2018 față de 2010. Media Europeană NUTS 0 înregistrează o modificare pozitivă de 0,3 %,
iar în termeni relativi crește cu o rată de 4,7 % în 2018 față de 2010
• La nivel de medii, în perioada 2014-2018, toate unitățile teritoriale ale României converg către
cele ale sUE, indiferent de nivelul de dezagregare (NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3). Nivelul mediei
naționale la NUTS 0 este aproape de minimul NUTS 0 sUE .
• Situația este diferită pentru convergența României față de maximele sUE, în funcție de nivelul
de dezagregare teritorială. Tendința de convergență se manifestă doar pentru nivelul cel mai
agregat (NUTS 1), pentru nivelul NUTS 2 și NUTS 3 se prezintă situații de sensuri contrare
(divergență). Deoarece Bucureștiul este ”județul” , care dă maximele României pentru întregul
interval, iar aceste maxime cresc permanent, variația maximelor de la nivelul UE fiind negativă,
din perspectiva analizată apare o situație de divergență , iar decalajele dintre maximele
României și cele UE rămân foarte mari.
• Cu privire la valorile minime ale perioadei, acestea evoluează convergent cu cele ale UE , la
toate nivelurile de dezagregare teritorială , dar cu viteze diferite. Dacă la începutul perioadei
România dădea minimul UE, la sfârșitul perioadei minimele României au depășit minimele
înregistrate la nivelul UE.
2.2.3.2.3 Estimarea vitezei de convergență a PIB/loc dintre România și sUE exprimată pe baza raportului
dintre YsUE și YRo pentru valorile sintetice ale dispersiei la cele 4 niveluri de agregare NUTS
0,1,2 și 3 în perioada 2010-2018
Tabel 42. Estimarea tendinței de convergență după granularitate NUTS0, NUTS1, NUTS2 și NUTS1 prin
compararea coeficienților b(R2) pentru raportul Y(UE-IS-Cy+UK)/YRo NUTSi, i=1 la 3 în perioada 2010-2018
579. În perioada 2010-2018, raportul dintre YsUE / YRo valori maxime și medii ale PIB/loc prezintă tendințe
liniare continue de scădere, ca măsură a convergenței. Pentru minime se identifică aceeași tendință
generală, cu discontinuități față de tendința lineară în perioada 2013-2016.
580. Raporturile dintre nivelul PIB/loc al sUE/Ro indică:
• Cea mai mare viteză de convergență exprimată prin scăderea valorilor raportului PIB/loc sUE
/ Ro este obținută pentru valorile maxime. Convergența cea mai mare este înregistrată la nivel
NUTS0. La acest nivel raportul dintre max. sUE /max. Ro scade de la 11 ori în 2010 la 7,7 ori
în 2010, cu o viteză de scădere exprimată de coeficienții b de -0,35/an. Valoarea raportul este
cea mai mică pentru NUTS2 de doar 2.9 ori, viteza de scădere exprimată de coeficientul b este
de -0,1281 pe an.
• Valorile medii se clusterizează în grupul moderat de convergență ,valorile raportului scad
pentru toate nivelurile de dezagregare , vitezele de convergență sunt mai mici, cuprinse în
intervalul -0,06 și -0,07.. Acest raport variază în intervalul 1,5 (pentru NUTS2 2018) și 2,3
126
(NUTS0 2010). Diferența maximă de 1,3 între valorile înregistrate de la nivel NUTS0 la nivel
NUTS2, respectiv în 2010 de la 2 la 2,3, și în 2018 de la 1,5 la 1,8.
• În anii 2010-2011 România a dat minimele la nivel NUTS 0, NUTS 1 și NUTS 3 pentru sUE.
Tendința de convergentă este ilustrată de scăderea valorii acestui raport de la 1 la începutul
intervalului la 0,8, (chiar 0.7 în cazul NUTS 0) în anul 2018.Cea mai mică viteză de convergență
este vizibilă pentru minimul NUTS 3. Sunt cele mai omogene valori și au cea mai restrânsă
plajă de valori.
• Valorile minime ale acestui raport sunt cele mai omogene și înregistrează cea mai mică
variabilitate pentru toate cele 4 niveluri administrativ-teritoriale analizate. Valorile maxime sunt
cele mai neomogene și înregistrează o plajă largă de valori.
Concluzii
581. Tendința de convergentă este prezentă la toate nivelurile de agregare, diferă ca intensitate fiind mai
mare la Maxime, și Medii și mai mică la Minime.
582. Valorile medii sunt identice la nivel NUTS 1 și NUTS 3, apropiate de nivelul NUTS 2 și mai distanțate
de nivelurile pentru NUTS 0.
583. Cea mai bună performanță a raportului este înregistrată în 2018 la nivelul NUTS 2 de 2,9 pentru
maxime, și de 1,5 pentru medie. Acest fapt indică o dependență a rezultatelor de nivelul de agregare
proiectat pentru politici. Pentru ciclul strategic 2014-2020 unitatea de analiză pentru proiectarea
politicilor la nivel spațial a fost de NUTS 2.
Convergența maximelor, mediilor și minimelor ratelor de creștere a PIB/loc din România (NUTS
0, 1, 2, 3) cu maximele, mediile, minimele ratelor de creștere a PIB/loc pentru sUE
584. Distribuția spațială a ratelor de creștere a PIB/loc la nivel NUTS 3 pentru întreaga perioadă, respectiv
rata de creștere a PIB/loc în 2018 față de 2010, relevă un pattern de creșterea graduală dinspre Vest
spre Est. Astfel țările Baltice și fostele țări comuniste Est-europene formează un grup cu rate mari de
creștere ale PIB/loc pentru întreaga perioadă analizată. Parțial Estonia, Lituania, Letonia, Polonia,
Cehia, Slovenia, Ungaria, România și Bulgaria prezintă un comportament comun cu un nivel al ratelor
de creștere al PIB/loc de peste 20%.
Figura 62. Distribuția pe decile pentru rata de Figura 63 Distribuția pe decile pentru modificarea
creștere a PIB/loc la nivel NUTS3 în 2018 față de ratei de creștere a PIB/loc la nivel NUTS3 în
2010 2018/2017 față de 2011/2010 și regiunile
predominant rural
127
585. Modificarea ratei de creștere a PIB/loc, în 2018 față de 2010, la nivel NUTS 3 nu distinge între
modificările pozitive și amplitudinea pierderii . În cazul particular al Greciei care are valori negative
cuprinse între -18,3% și -9,1% în 2011/2010 acestea au dus la modificări pozitive de peste 5,2pp pentru
perioada 2010-2018. Spania are valori negative mai mici în 2011/2010 cuprinse în intervalul [-4,1:-1,2],
fapt ce amplifică modificările pozitive induse de semn.
586. Germania realizează rate de creștere a PIB/loc mai mici în 2018/2017 decât în perioada 2011/2010.
Modificările în rata de creștere a PB/loc sunt prin urmare negative în acest caz pentru perioada 2010-
2018.
587. În România se constată următoarele:
• Modificarea pozitivă cu valori mari (marcată cu nuanțe de roșu) este explicată de următoarele
evoluții:
- 14 Județe care au rate negative ale creșterii PIB/loc în 2011/2010 și rate mari pozitive în
2018/2017: Giurgiu, Olt, Gorj, Vrancea, Călărași, Bacău, Teleorman, Argeș, Bihor,
Hunedoara, Maramureș, Iași, Ilfov, Dâmbovița;
- 14 Județe care au rate pozitive atât în 2011/2010,cât și în 2018/2017 (Sălaj, Cluj, Brașov,
Timiș, Alba, Buzău, Mehedinți, Mureș, Satu Mare, Harghita, Galați, Dolj, Vâlcea, Vaslui);
- Un județ care are rate negative în 2011/2010 și în 2018/2017 (Caraș-Severin);
• Modificare negativă (marcată cu nuanțe de albastru situație prezentă pentru 13 județe care au
rate pozitive de creștere 2011/2010 și rate negative în 2018/2017 :Sibiu, Bistrița-Năsăud,
Suceava, Arad, Botoșani, Covasna, Neamț, Ialomița, București, Brăila, Constanța, Tulcea,
Prahova.
Figura 64. Harta decile pentru rata de creștere a PIB/loc. la nivel NUTS3 în:
2018/2017 (a) 2011/2010 (b)
588. Compararea ratelor de creștere minime, medii și maxime ale PIB/loc din România (NUTS 0, 1, 2, 3) cu
mediile anuale ale maximelor, mediilor și minimelor ratelor de creștere a PIB/loc pentru sUE, au pus în
evidență următoarele aspecte:
• La nivel NUTS0:
- O tendință divergentă pentru ratele de creștere minime;
- O tendință divergentă pentru ratele de creștere medii;
- O tendință convergentă pentru ratele de creștere maxime;
128
Proiect finanțat din FEDR prin POAT 2014-2020
• La nivel de NUTS 1:
- O tendință divergentă pentru ratele de creștere minime;
- O tendință convergentă pentru ratele de creștere medie;
- O tendință convergentă pentru ratele de creștere minime;
• La nivel de NUTS 2 :
- O tendință de divergență pentru ratele de creștere minime;
- O tendință de convergență pentru ratele de creștere medii;
- O tendință stabilă pentru ratele de creștere maxime. Maximele sUE sunt date de
România, pentru acest nivel de dezagregare;
• La nivel de NUTS 3:
- O tendință de divergență pentru ratele de creștere minime;
- O tendință de convergență pentru ratele de creștere medii;
- O tendință stabilă pentru ratele de creștere maxime, în condițiile în care maximele sUE
sunt date de România pentru acest nivel de dezagregare.
Tabel 43. Ratele de creștere a PIB/capia în România și (UE27-Is-Cy+UK) la nivel NUTSi, i=1 la 3 în perioada 2010-
2018%
589. În ceea ce privește convergența dată de raporturi ale ratelor de creștere Ro/sUE se pot pune în evidență
următoarele aspecte:
129
• Raportul dintre maximele ratelor de creștere a PIB/loc al sUE față de maximele ratelor de
creștere ale PIB/loc din România tinde către egalitate la toate nivelurile NUTS0, NUTS1,
NUTS2 și NUTS3, în perioadele 2010-2018, cu excepția anului 2015. Acest fapt indică prezența
și persistența celor mai mari rate de creștere realizate de Municipiul București, locație le ader
privind rata de creștere a PIB/loc și la nivel sUE;
• Raportul dintre mediile ratelor de creștere a PIB/capita al sUE față de mediile ratelor de creștere
ale PIB/capita din România este diferențiat în timp și spațiu dar similar ca semn (toate mediile
sunt pozitive, cu excepția celor din 2012/2011;
• La începutul intervalului analizat, ratele de creștere PIB/loc sunt de aproape 3 ori mari în
România la nivelul NUTS 0 și NUTS 2, iar la nivelul NUTS 3 de 1,3 ori. Excepția este vizibilă
pentru nivelul NUTS1 unde rata de creștere PIB/loc a sUE este mai mare decât cea din
România de peste 2,5 ori;
• La finalul intervalului analizat, se păstrează tendința de la începutul perioadei, ratele de creștere
PIB/loc sunt mai mari în România indiferent de nivelul de dezagregare teritorială analizat.
Suplimentar, acest raport crește odată cu nivelul de dezagregare. Astfel, rata de creștere a
PIB/loc în România în 2018/2017 este mai mare decât rata de creștere a PIB/loc în sUE de
peste: 1,8 ori la nivel NUTS0; de 2,2 ori la nivel NUTS 1; de 2,7 ori la nivel NUTS 2 și de peste
3,5 ori la nivel NUTS 3;
590. De remarcat faptul că raportul dintre ratele de creștere a PIB/loc dintre România și sUE își schimbă
ierarhia după nivelul de dezagregare teritorială. Dacă în 2011/2010 acest raport era mai mare la NUTS
0 (de 2,95 ori), scade la 2,85 ori pentru nivelul NUTS 2 și ajunge la doar 1,29 pentru NUTS3, la finalul
intervalului (2018/2017) acest raport crește odată cu creșterea nivelului de dezagregare (analiză
prezentată la punctul anterior). Altfel spus, variația vitezelor de creștere a PIB/capita se diferențiază
mai pregnant la nivel teritorial în ultima decadă, fapt care ridică întrebarea succesului politicii de
coeziune la nivel teritorial – se realizează convergența la nivel NUTS 3;
591. Modificarea raporturilor ratelor medii de creștere a PIB/loc dintre România și sUE ,în 2018/2017 față de
2011/2010 prezintă tendințele următoare:
• Convergente în sensul scăderii la nivel NUTS 2 și la nivel NUTS 0 NUTS 3, și ca o excepție în
2012/2011 la nivel NUTS 2;
• Divergente în sensul creșterii la nivel NUTS1 și la nivel NUTS3.
592. Raportul dintre minimele ratelor de creștere a PIB/loc al sUE față de minimele ratelor de creștere ale
PIB/loc din România este diferențiat în timp, spațiu dar și ca regim. În toată perioada 2010-2018 toate
minimele ratelor de creștere a PIB/loc sunt negative (ratele de creștere a PIB/loc scad) pentru sUE,
indiferent de nivelul de dezagregare. Pentru România minimele sunt negative și mai mici ca valoare
absolută doar la nivelul NUTS2.
593. Modificarea raporturilor minimelor ratelor de creștere a PIB/loc dintre România și sUE, prezintă în
2018/2017 față de 2011/2010 următoarele tendințe:
• Convergente în sensul scăderii de până la 20 de ori la nivel NUTS2;
• Divergente în sensul creșterii de până la 21,2 la nivel NUTS3, la nivel NUTS0 și la nivel de
NUTS 1.
594. În concluzie, regimul ratelor de creștere a PIB/loc indică prezența unui proces de catching-up dintre
România si sUE la toate nivelurile de dezagregare teritorială. Procesul de convergență, în sensul
creșterii similarității regimurilor ratelor de creștere a PIB/loc este mai pregnant la nivel NUTS 1 și NUTS
3 pentru valorile medii și mai pregnant la nivel NUTS 2 pentru nivelurile minime.
130
Tabel 44. Compararea raporturilor ratelor de creștere a PIB/loc din România (NUTS 0, 1, 2, 3) cu mediile anuale
ale ratelor de creștere a PIB/loc pentru țările cele mai bogate ale UE, Media UE, cele mai sărace țări UE
Concluzii privind tendințele relative de convergență/ divergență între România și UE după nivelul
și ritmul de creștere al PIB/loc, în perioada 2010-2018
595. În perioada 2010-2018 în întreg teritoriul României au fost înregistrate modificări pozitive ale PIB/loc de
peste 2000 de $. Acest aspect nu este întâlnit în celelalte state Europene, în care diferențele teritoriale
sunt menținute.
596. Se observă scăderea distanței relative dintre României și sUE la toate cele 3 niveluri de agregate
(mediile sunt convergente): NUTS 1, 2 și 3, atât pentru nivel, cât și pentru rata de creștere.
597. Evoluția ratelor de creștere a PIB/loc indică prezența unui proces de catching- up dintre România si
sUE la toate nivelurile de dezagregare teritorială. Procesul de convergență, în sensul creșterii
similarității regimurilor ratelor de creștere a PIB/loc este mai pregnant la nivel NUTS 1 și NUTS 3 pentru
valorile medii și mai pregnant la nivel NUTS 2 pentru nivelurile minime.
598. Minimele sunt convergente (scade distanța relativă) dintre România și sUE la toate cele 3 niveluri de
agregare analizate: NUTS1, 2 și 3 doar pentru nivelul PIB/loc, dar sunt divergente (crește distanța
relativă) pentru ratele de creștere al PIB/loc în aceeași nivel.
Tabel 45. Tabel 6. Concluzii privind tendințele relative de convergență/ divergență între România și UE după nivelul
și ritmul de creștere al PIB/capita $PPP 2015 în perioada 2010-2018
Y RO-sUE y RO-sUE
(PIB/loc) rate de creștere
NUTS1 Max convergent convergent
NUTS1 Media convergent convergent
NUTS1 Min convergent divergent
NUTS3 Max divergent Ro da maximele
NUTS2 Max divergent Ro da maximele
599. Recomandare: Se recomandă continuarea alocării de fonduri pentru creșterea coeziunii teritoriale și
asigurarea convergenței acestora la nivelul mediei europene și a statelor dezvoltate din regiune.
2.2.3.3 FACTORI ȘI CARACTERISTICI GEOGRAFICE DE DIFERENȚIERE A LA NIVELULUI DE
DEZVOLTARE TERITORIALĂ, NUTS3. ANALIZĂ COMPARATIVĂ ROMÂNIA -UE (SUE)
600. Analiza s-a efectuat pe baza datelor GISCO 2021.
131
601. În baza de date GISCO 2021 sunt luate în calcul 6 caracteristici geografice de diferențiere la nivel
NUTS3, Îndepărtarea față de un oraș, statut de Frontieră, Zona de Munte, Zona de Coasta, Zonă
Metropolitană, Urban / Rural
2.2.3.3.1 Analiză comparativă între România și țările UE după caracteristica geografică de diferențiere:
îndepărtarea față de un oraș
602. Îndepărtarea față de un oraș, este definită de Eurostat (GISCO) cu 5 clase distincte:
• Predominant urban;
• Intermediar, aproape de un oraș;
• Intermediar, la distanță;
• Predominant rural, aproape de un oraș;
• Predominant rural, îndepărtat.
603. Nivelul PIB/loc este invers proporțional cu îndepărtarea față de oraș.
604. Profilul României este ”predominant rural, aproape de un oraș” pentru 23 de județe cu o pondere
de 54,8% față de totalul de 42 . Această caracteristică diferențiază semnificativ structura România de
structura sUE , predominat urbană. În sUE sunt 263 de unități administrative NUTS3 cu profil
predominant rural, aproape de un oraș, ce reprezintă 20,2% dintr-un total de 1305. Această
caracteristică geografică explică inegalitățile teritoriale ale distribuției PIB/loc, după cum urmează:
605. În consecință, la nivel național, în 2018 cel mai mare nivel al PIB/ loc este înregistrat în România în
unitățile administrativ teritoriale NUTS 3 (județe) cu profil ”predominant urban” de 48063 $, de 2.2 ori
mai mare decât media națională la nivel NUTS3. În locațiile cu profil predominant urban economia este
cea a cunoașterii bazată pe creare de valoare adăugată mare: TIC, sector financiar, RDI, etc. Acest
criteriu este îndeplinit pentru București și Ilfov, nivel comparabil cu media locațiilor predominant urbane
din UE, de 48338$. . Nivelul cel mai scăzut este de 17892 $ pentru 5 locații cu profil ”predominant rural,
îndepărtat”. Județele din această categorie (Sălaj, Ialomița, Teleorman, Caraș-Severin și Harghita)
înregistrează o medie de 18165 $ , nivel aflat sub media națională de 21715 $. Deoarece ponderea
județelor cu profil ”predominant rural, îndepărtat” pentru România este aproximativ egală cu cea sUE,
de 11,9% și respectiv de 11,3%, nu considerăm această caracteristică o caracteristică de diferențiere.
Pentru România un al doilea model de dezvoltare istoric este cel de industrializare. Sectoarele cu profil
industrial sunt alocate spațial în locațiile cu profil intermediar, respectiv 11 județe cu profil intermediar
aproape de oraș și un județ cu profil intermediar aflat la distanță. Nivelul PIB/capita din aceste locații
tinde spre media națională. Centrele de dezvoltare nu au capacitate de realizare de externalități
pozitive, nu au încă rol de locomotivă pentru accelerarea dezvoltării locațiilor învecinate cu profil
intermediar sau rural aflate în apropiere;
606. La nivel European modelul centru-periferie este funcțional. Rolul de centru este jucat de locațiile
predominant urbane care au mediile cele mai mari ale PIB/loc, mai mari decât media de doar 1,2 ori.
Cuplarea locațiilor rurale care au rol de periferie, de centru este reflectată de niveluri apropiate ale
veniturilor.. În locațiile vecine cu profil intermediar (aproape de oraș) veniturile medii sunt egale cu
media ,iar în locațiile apropiate cu profil rural reprezintă 0,9 din media sUE. Accentuăm în acest context,
faptul că în România, nivelul PIB/loc pentru locațiile predominant urbane (București si Ilfov) este mult
detașat față de nivelul locațiilor vecine. Astfel, nivelul PIB/loc în locațiile predominant urbane este de
2.2 ori mai mare decât media națională iar locațiile apropiate de oraș cu profil intermediar au un nivel
de 1,2 ori mai mare decât media națională și, respectiv locațiile apropiate de oraș cu profil predominant
rural au un nivel al PIB/loc de doar 0,9 din media națională.
607. România prezintă disparități teritoriale extrem de mari alimentate de deconectarea economiilor din
locațiile urbane de cele din locațiile rurale. Pentru județele cu profil ”predominant rural din România,
aproape de un oraș” este vizibil cel mai mare decalaj în perioada 2010-2018 de 15704 $ față de media
sUE la aceeași categorie. Al doilea decalaj de 12368 $ este înregistrat pentru județele cu profil
intermediar, aproape de un oraș”. Se remarcă un decalaj important, al treilea ca rang, pentru județele
cu profil ”predominant rural, îndepărtat față de oraș. De remarcat că media unităților administrativ
teritoriale la nivel 3 din România cu profil predominant urban tind să egaleze nivelul mediu al PIB/loc al
sUE, acest decalajul fiind de doar 275$
132
608. Convergența în plan teritorial este realizată pentru toate tipurile de județe. De remarcat faptul că viteza
și timpul de convergență diferă în funcție de îndepărtarea față de oraș. d1) Timpul de convergență cel
mai scăzut este înregistrat de județele cu profil preponderent urban care înregistrează cea mai mare
reducere a decalajului România față de sUE de 8915$ . În România, în perioada 2010-2018 crește
nivelul PIB/loc cu 12761 $ pentru locațiile predominant urbane. Pentru aceeași categorie media PIB/loc
sUE crește de 3 ori mai puțin ca nivel, respectiv cu 3846$ . d2) Timpul de convergență cel mai crescut
este înregistrat de județele cu profil ”preponderent rural, aproape de un oraș” care înregistrează cea
mai mică reducere a decalajului România față de sUE . În România, în perioada 2010-2018 crește
nivelul PIB/loc cu 5707 $ pentru locațiile predominant urbane. Pentru aceeași categorie media
PIB/capita sUE crește de 3 ori mai puțin ca nivel, respectiv cu 4082$ (mai mult decât pentru orașe).
Nivelul PIB/loc are viteză de 3,4 ori mai mare de creștere în locațiile NUTS 3 din România față de sUE,
în România rata medie de creștere a PIB/capita în perioada 2010-2018 este de 7,8 % iar media sUE
este de 2,3%.
609. În concluzie, profilul foarte diferit din punct de vedere al distanței unităților teritoriale NUTS 3 față de
oraș, față de cel de la nivel UE se constituie în factor determinant de diferențiere în nivelul și viteza de
creștere a PIB.
610. Județele din România sunt majoritar rurale aproape de oraș. Acest fapt diferențiază major regiunile, iar
distribuția PIB/loc este extrem de neomogenă.
611. Locațiile predominant urbane nu prezintă externalități pozitive pentru vecinii cu profil rural aproape de
oraș.
612. Deși, există convergență cu UE pentru toate tipurile de județe acestea au viteze și timpi de convergență
diferite, în funcție de criteriul îndepărtarea față de oraș.
613. În cadrul UE modelul centru-periferie funcționează, decalajele de dezvoltare între locațiile urbane și
cele rurale aproape de oraș sau cele intermediare sunt mult mai mici.
614. Recomandări:
• Asigurarea unor mecanisme adecvate de compensare a diferențelor structurale între teritoriile
naționale
• Alocarea de fonduri în vederea stimulării dezvoltării capacității economiilor urbane de antrenare
a economiilor rurale aflate în vecinătate prin dezvoltarea sectoarelor de bază, sectoare cu
capacitate crescută de export;
• Alocarea de fonduri pentru susținerea diversificării economiilor urbane în vederea creșterii
capacității de industrializare și de depozitare a produselor rurale în special a celor agricole;
• Asigurarea de suport financiar pentru stimularea producătorilor locali prin stimularea
comercializării produselor lor și susținerea creșterii consumului de produse din mediul rural din
vecinătate.
2.2.3.3.2 Analiză comparativă România-UE (sUE) după caracteristica geografică de diferențiere la nivel
NUTS 3: statut de Frontieră
615. Caracteristica Statut de Frontieră este definită de Eurostat (GISCO) cu 2 clase distincte:
• Regiunile de frontieră
• Alte regiuni
616. Profilul României este marcat de o pondere importantă a județelor de graniță. Dintre cele 42 de județe,
19 județe sunt județe de frontieră, fapt care indică o pondere de 45,2%, de 4.6 ori mai mult decât media
sUE. Această trăsătură este o caracteristică de diferențiere față de modelul ”mediu” al sUE unde dintre
cele 1305 unități analizate, doar 364 sunt de frontieră, respectiv o pondere de doar 17,3%. Prezența
frontierei explică inegalitățile teritoriale ale distribuției PIB/loc, după cum urmează:
617. Nivelul PIB/loc este invers proporțional cu distanța față de centru, locațiile de frontieră sunt marginale
si au un nivel al PIB/loc mai mic decât media. Pentru perioada 2010-2018 este același raport pentru
România și pentru sUE de 90% pentru PIB/loc în județele de frontieră și de 1,1% în județele care nu
sunt de frontieră.
133
618. Decalajul între nivelul PIB/loc al județelor de frontieră din România față de cel al sUE este de
15171$ comparabil cu cel al județelor care nu sunt județe de frontieră de 16779$ . Diferența este dată
de viteza diferită de convergență: rata de creștere a PIB/loc pentru județele de frontieră din România
este de 7,2% iar rata de creștere a PIB/loc din sUE este de 2,8 ori mai mică, respectiv de 2,6%.
Decalajul în termeni de viteză de creștere este mai accentuat pentru județele non-frontaliere din
România față de cele sUE, În România ratele de crete a PIB/loc sunt de 5,4%, de aproape 4 ori mai
mari decât media sUE.
619. În concluzie, România este o țară care asigură un perimetru important al frontierei UE. Acest fapt
implică nevoia tratării diferite a județelor transfrontaliere în funcție:
620. De nivelul de dezvoltare al vecinilor. Situația conflictului din Ucraina și a fluxului de refugiați impune
includerea unor aspecte suplimentare în delimitarea politicilor publice pentru județele / locațiile NUTS3
care au frontieră comună cu acest stat. Județele vecine cu state non UE prezinta diferențe care pot fi
sprijinite prin politici publice;
621. De nivelul de dezvoltare al Pieței Unice Europene . Vecinătatea cu state membre UE mai slab
dezvoltate impune crearea de măsuri adecvate;
2.2.3.3.3 Analiză comparativă a regiunilor din România cu cele ale țărilor UE (sUE) după caracteristica
geografică de diferențiere la nivel NUTS3: Zona de Munte
622. Caracteristica „Zona de Munte” este definită de Eurostat (GISCO) cu 4 clase distincte:
• 50 % din populație trăiește în zonele montane
• 50 % din suprafață se află în zone montane
• 50 % din populație și 50 % din suprafață sunt în zone montane
• Alte regiuni
623. Profilul muntos al României îi conferă o caracteristică de diferențiere față de media sUE. În România
15 județe, respectiv 35,7% din total județelor au un caracter montan pregnant, cu 11pp mai mult decât
structura sUE. Dintre acestea:
• 8 județe (dintre care 6 „predominant rurale, apropiate de un oraș”: Alba, Bacău, Neamț,
Vrancea, Vâlcea, Suceava; un județ Caraș-Severin ”predominat rural, la distanță față de un
oraș” și un județ Prahova cu ”profil intermediar” care localizează metropola Ploiești (RO505M))
au ”50 % din suprafață în zone montane”. Aceste județe au cel mai mic nivel al PIB /loc, în
2018, respectiv 19418 $, marcând un decalaj în termeni absoluți față de sUE de 13140 $, iar
în termeni relativi de 60%, deși dinamica indicatorului este mai mare decât cea de la nivelul
UE. În perioada 2010-2018 județele din România, din această categorie înregistrează o
creștere a nivelului PIB/loc de 6607 $ de 5 ori mai mare decât modificarea înregistrată pentru
aceeași perioadă și aceeași categorie de la nivel sUE. Ratele de creștere ale PIB/loc pentru
județele din România pentru întreaga perioadă 2010-2018 sunt de 5,9%, de 3 ori mai mari
decât rele de creștere a PIB/capita pentru media sUE la nivel NUTS3.
• 7 județe (dintre care 4 „predominant rurale, apropiate de un oraș”: Bistrița-Năsăud, Maramureș,
Covasna și Harghita; un județ Hunedoara ”profil intermediar, la distanță față de un oraș” și două
județe Cluj și Brașov cu „profil intermediar” care localizează metropola Cluj-Napoca RO002M
și Brașov (RO504M), sunt județe în care ”50 % din populație și 50 % din suprafață sunt în zone
montane” Aceste județe au al cel mai mare nivel al PIB /capita după clasificarea cu acest criteriu
în 2018, respectiv de 22821 $ (mai mare decât media națională), marcând un decalaj în termeni
absoluți față de sUE de 9936 $, iar în termeni relativi de 70%. Convergența județelor montane
este vizibilă în decada analizată Dinamica creșterii PIB/loc pentru „50% din populație și 50 %
din suprafață sunt în zone montane” din România este mai mare decât în sUE: În perioada
2010-2018 județele din România, din această categorie înregistrează o creștere a nivelului
PIB/loc de 3 ori mai mare decât creșterea înregistrată pentru aceeași perioadă de sUE. Ratele
de creștere ale PIB/loc pentru județele din România pentru întreaga perioadă 2010-2018 sunt
de 2 ori mai mari decât cele ale PIB/loc pentru media sUE.
624. În concluzie, comparând cele două categorii, rezultă în mod evident că diferențele semnalate nu sunt
cauzate de locația montană , ci mai degrabă de nivelul populației . Județele montane cu peste 50%
134
populație au șanse mai mari de dezvoltare, convergența lor către media UE este mai evidentă. Dintre
ele sunt date de concentrările de populație, respectiv:
• Județele cu „50 % din populație și 50 % din suprafață sunt în zone montane” sunt mai
populate, si dovedesc a avea o tendință de urbanizare cuplată cu un profil industrial și, sunt
județe mai dezvoltate în termeni de nivel al PIB/loc;
• Județele, care au „50 % din suprafață în zone montane” sunt mai puțin populate, au profil
rural, sunt județe mai puțin dezvoltate în termeni de nivel al PIB/loc.
2.2.3.3.4 Analiză comparativă România cu selecția țărilor UE (sUE) după caracteristica geografică de
diferențiere la nivel NUTS3: Zona de Coastă
625. Caracteristica „Zona de Coasta” este definită de Eurostat (GISCO) cu 3 clase distincte:
• non-costieră
• de coastă (pe coastă)
• de coastă (>= 50% din populație care trăiește pe o rază de 50 km de coastă)
626. România are un caracter continental pregnant: în care 95% dintre județe au profil non-coastă, față
de profilul mediu al sUE cu 63,8% teritorii de coastă.
627. România are 2 județe cu caracter de zone de coastă, respectiv județele Constanța și Tulcea. Sunt
județe vecine, Constanța are un profil intermediar și găzduiește metropola Constanta (RO501M) port
la Marea Neagră cu perspective foarte importante de dezvoltare. Celălalt județ Tulcea are un profil
predominant rural, găzduiește Delta Dunării - a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre
deltele europene.
628. Contrar modelului european, județele costale Tulcea și Constanța prezintă un nivel al PIB/loc., în 2018
de 25789 $, mai mare decât media națională de 21715 $ și decât media continentală de 21511$ . În
modelul mediu European, nivelul PIB/loc este mai mare pentru continent cu 39382$ . Cu toate că
decalajul este mult mai mare pentru mediile continentale, cele 2 județe de coastă tind să aibă o viteză
de convergență mai mare, În termeni de decalaj al ratelor de creștere a PIB/loc, Tulcea și Constanța
au rate de creștere de 5,3% pentru 2010-2018, respectiv de 4,36 ori mai mari decât rata de creștere de
1,2% pentru sUE locații costiere.
2.2.3.3.5 Analiză comparativă între România și selecția țărilor UE (sUE) după caracteristica geografică de
diferențiere la nivel NUTS3: Zonă Metropolitană
629. Caracteristica „Zonă Metropolitană„ este definită de Eurostat (GISCO) cu 2 clase distincte:
• Zonă Metropolitană (DA)
• Zona non metropolitană (NU)
630. România are un caracter non-metropolitan proeminent. În 2018 32 de județe, respectiv 76,2% din totalul
de 42 de județe nu au metropolă. În sUE această pondere este de 42,4%. Nivelul PIB/loc pentru aceste
locații este de 18777 $ în 2018 nivel aflat la un decalaj de 14944$ față de nivelul mediu al sUE pentru
zone non-metropolitane. Chiar dacă ratele de creștere ale PIB/loc sunt relativ mari, de 6,7%, de peste
3,3 ori mai mari decât ratele de creștere a PIB în zonele non-metropolitane ale sUE, convergența dintre
România și sUE pentru această categorie este relativ lentă.
631. Cele 32 de județe non metropolitane au următorul profil:
• 3 județe au profil intermediar aproape de oraș: Sibiu, Brăila, Arad;
• 23 de județe cu profil predominant rural, aproape de un oraș: Alba, Bacău, Neamț, Vrancea,
Vâlcea, Suceava, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Covasna, Bihor, Satu Mare, Mureș, Botoșani,
Vaslui, Buzău, Tulcea, Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Mehedinți, Olt
• 5 județe cu profil predominant rural, îndepărtate de un oraș: Caraș-Severin, Harghita, Sălaj,
Ialomița, Teleorman.
632. În România sunt 9 zone metropolitane distribuite pe 10 județe: sunt 2 județe cu profil predominant
urban care includ Municipiul București (RO001MC) (București și Ilfov) 8 județe cu profil intermediar
135
Brașov (RO504M), Cluj-Napoca (RO002M), Constanta (RO501M), Craiova (RO004M), Galați
(RO503M), Iași (RO502M), Ploiești (RO505M), Timișoara (RO003M):
2.2.3.3.6 Analiză comparativă România cu selecția țărilor UE (sUE) după caracteristica geografică de
diferențiere la nivel NUTS3: Urban / Rural
633. Caracteristica „Urban / Rural” este definită de Eurostat (GISCO) cu 3 clase distincte:
• Predominant urban
• Intermediar
• Predominant rural
634. România se diferențiază în mod deosebit (cu 35 pp) prin profilul predominant rural al teritoriilor la nivel
NUTS3. Ponderea județelor cu profil predominant rural este de 66,7% (în total de 28 de județe cu
caracter rural) față de 31,5% pentru media sUE la această categorie. În 2018, nivelul PIB/loc este pentru
România de 18116 $ , iar pentru sUE este de 32237$, fapt care indică existența unui decalaj de
14121$ PPP 2015. În perioada 2010-2018 are loc un proces de convergență lent, cu o micșorare a
decalajului de 2385$ PPP 2015. Rata de creștere ale PIB/locuitor pentru județele cu profil predominant
rural este de 7% pentru România și de 4,9% pentru media sUE.
635. Cele 28 de județe predominant rurale au următorul profil: sunt 23 de județe cu profil predominant rural,
aproape de un oraș: Alba, Bacău, Neamț, Vrancea, Vâlcea, Suceava, Bistrița-Năsăud, Maramureș,
Covasna, Bihor, Satu Mare, Mureș, Botoșani, Vaslui, Buzău, Tulcea, Argeș, Călărași, Dâmbovița,
Giurgiu, Gorj, Mehedinți, Olt și sunt și sunt 5 județe cu profil predominant rural, îndepărtate de un oraș:
Caraș-Severin, Harghita, Sălaj, Ialomița, Teleorman.
636. De remarcat că, dintre aceste județe 6 sunt județe (Alba, Bacău, Neamț, Vrancea, Vâlcea, Suceava) în
care ”50 % din suprafață se află în zone montane”.
637. Dintre cele 19 județe de frontieră remarcăm că 13 județe au profil predominant rural: Suceava,
Maramureș, Bihor, Satu Mare, Botoșani, Vaslui, Tulcea, Călărași, Giurgiu, Mehedinți, Olt, Caraș-
Severin, și Teleorman.
Concluzie:
638. Județele preponderent rurale au în general, atât în România cât și la nivel UE niveluri între cele mai
scăzute ale PIB/capita din două motive principale:
• Caracteristicile geografice prielnice agriculturii, silviculturii sau pisciculturii, sectoare cu valoare
adăugată mică;
• Cu cât crește distanța față de un oraș cu atât scade nivelul PIB/capita.
639. România are de dezvoltat politici țintite pentru 28 de județe predominant rurale după următoarele
subcategorii:
• 3 caracteristici: județe cu profil predominant rural, aproape de un oraș & frontieră & montan
Suceava;
• 2 caracteristici: județe cu profil predominant rural, aproape de un oraș, montan: Alba, Bacău,
Neamț, Vrancea, Vâlcea; județe cu profil predominant rural, aproape de un oraș & frontieră:
Maramureș, Bihor, Satu Mare, Botoșani, Vaslui, Tulcea, Călărași, Giurgiu, Mehedinți, Olt și
profil predominant rural, îndepărtate de un oraș& frontieră: Caraș-Severin, Teleorman.
• 1 caracteristică: județe cu profil predominant rural, aproape de un oraș: Bistrița-Năsăud,
Covasna, Mureș, Buzău, Argeș, Dâmbovița, Gorj și cu profil predominant rural, îndepărtate de
un oraș:, Harghita, Sălaj, Ialomița.
2.2.3.4 CONVERGENȚA Β: ESTIMAREA VITEZEI DE CONVERGENȚĂ PRIN MODEL DE REGRESIE OLS
SPAȚIAL AL COEFICIENTULUI Β LA NIVEL NUTS0, 1, 2 ȘI 3
640. Pentru fiecare dintre cele 4 niveluri de dezagregare (NUTS0, NUTS1, NUTS2 și NUTS3) și în mod
particular pentru România la nivel NUTS3 s-a realizat câte un model de regresie OLS spațial între rata
de creștere a PIB/loc regional (∆γi,t), în perioada 2010-2018 și nivelul inițial al PIB pe cap de locuitor
(γi,t-1) în 2010, valori logaritmate. Toți cei 5 coeficienți al relației estimați sunt semnificativi si negativi.
136
641. În acest context, conform (Monfort, 2008) prezența relației negative între rata de creștere a PIB/loc și
nivelul inițial al PIB/capita indică prezența unui proces de convergență. În concluzie, principalul rezultat
al investigației este obținerea diagnosticului de convergență la toate cele 4 niveluri de dezagregare
(NUTS0, NUTS1, NUTS2 și NUTS3) pentru aria de analiză acoperită de teritoriul sUE și respectiv
pentru România la nivel NUTS3.
642. Nici unul dintre cele 5 modele nu este fiabil, si practic nu poate fi folosit pentru predicții.
643. În vederea asigurării îndeplinirii ipotezelor pentru aplicarea corelației Pearson au fost logaritmate cele
două variabile PIB/loc și rata de creștere a PIB/loc la fiecare nivel de dezagregare.
644. Coeficientul de corelație Pearson este negativ pentru toate cele 5 modele, fapt care indică o direcție
negativă a asocierii cu o putere a asocierii diferită în funcție de nivelul de dezagregare teritorială la care
se face analiza, În urma aplicării regulii lui (Colton, 1974) rezultă că între cele două variabile rata de
creștere a PIB/capita și nivelul inițial de variație a PIB/capita inițial sunt identificabile:
• Asocieri moderate pentru nivelul NUTS 0 de -0.634 și pentru nivelul NUTS1 de -0.539,
coeficienții Pearson sunt cuprinși între (-0,75:-0:50](0,50:0:75];
• Asocieri slabe pentru nivelul NUTS 2 de -0.411 și pentru nivelul NUTS3 de -0.389, și pentru
România la nivel NUTS3 de -0.316, coeficienții Pearson sunt cuprinși între (-0,50:-
0,25](0,25:0:50];
645. Puterea asocierii scade odată cu creșterea nivelului de dezagregare teritorială.
646. Ierarhia coeficienților β confirmă ierarhia coeficienților de corelație Pearson privind variabilitatea
procesului de convergență în funcție de nivelul de dezagregare la nivel teritorial , în funcție de puterea
asocierii. Astfel avem următoarele ierarhii ale proceselor de convergență după nivelul coeficienților β
pentru:
647. Asocieri moderate la:
• Nivelul NUTS0 înregistrează cel mai intens proces de convergență, fapt marcat de cel mai mare
coeficient β de -24.026 pentru intervalul de 9 ani analizat;
• Nivelul NUTS1 este pe locul doi ca intensitate a procesului de convergență, fapt marcat de cel
mai mare coeficient β de -19.506 pentru intervalul de 9 ani analizat;
648. Asocieri slabe la:
• Nivelul NUTS2 este pe locul trei ca intensitate a procesului de convergență, fapt marcat de cel
mai mare coeficient β de -13.542 pentru intervalul de 9 ani analizat;
• Nivelul NUTS3 este pe locul cinci ca intensitate a procesului de convergență, fapt marcat de
cel mai mare coeficient β de -12.313 pentru intervalul de 9 ani analizat. De remarcat că Selecție
pentru teritoriul României la nivelul NUTS3, este pe locul patru ca intensitate a procesului de
convergență, fapt marcat de un coeficient β de -12.399 mai mare decât coeficientul β pentru
Nivelul NUTS3 pentru întreaga arie sUE.
137
Tabel 46. Convergența β: estimarea vitezei de convergență prin model de regresie OLS spațial a coeficientului β
la nivel NUTS0,1,2 și 3
• Estimarea beta-convergenței la nivel UE a pus în evidență existența convergenței pentru toate
nivelurile de dezagregare teritorială NUTS 0,1,2,3;
• Procesele de convergență sunt mai intens evidențiate la nivel NUTS0 și NUTS1 fapt corelat
cu nivelul cel mai probabil al politicilor publice;
• Este confirmat procesul de convergență mai intens pentru România decât pentru întreg teritoriul
sUE în perioada 2010-2018 la nivel NUTS3;
• Gradul mare de neomogenitate la nivel teritorial NUT2 si NUTS3 pentru aria sUE impune o
schimbare radicală a filozofiei politicilor publice.
649. Recomandări:
• Continuarea alocării de fonduri pentru creșterea coeziunii teritoriale a României;
• Alocarea de fonduri pentru adresarea caracteristicilor specifice de dezvoltare: teritorii (zone)
montane, teritorii (zone) costiere, teritorii (zone) predominant rurale.
2.2.3.5 CONVERGENȚA SIGMA
2.2.3.5.1 Convergența sigma măsurată prin coeficientul de variație (CV) al mediilor anuale ale PIB/capita
la nivel NUTS0, NUTS1, NUTS2, NUTS 3
650. Estimările au pus în evidență următoarele rezultate:
La nivel NUTS0
651. Luxemburg nu este inclus în această analiză, are variabilitate 0, este un stat fără structuri administrative
teritoriale. Această analiză este realizată pentru 27 de state.
138
Tabel 47. Convergența sigma: Coeficientul de variație al mediile anuale ale PIB/loc la nivel NUTS0
NUTS0 2018
NUTS0 2010
CV02010
CV02011
CV02012
CV02013
CV02014
CV02015
CV02016
CV02017
CV02018
rang CV
rang CV
NUTS0
25 26 SK 0.600 0.583 0.559 0.578 0.556 0.556 0.556 0.542 0.529
1 3 FI 0.201 0.181 0.176 0.184 0.172 0.181 0.175 0.169 0.163
27 27 UK 1.076 1.071 1.047 1.061 1.060 1.039 1.087 1.050 1.047
26 25 CV_Ymed 0.543 0.543 0.541 0.550 0.551 0.540 0.562 0.542 0.538
16 18 RO 0.384 0.400 0.386 0.389 0.402 0.407 0.405 0.392 0.380
2 1 SE 0.167 0.173 0.172 0.175 0.184 0.193 0.189 0.185 0.181
24 15 IE 0.347 0.358 0.369 0.391 0.420 0.392 0.435 0.462 0.468
652. Coeficientul de variație la nivel NUTS0 indică un aspect ușor sinusoidal al tendinței de convergență.
Nivelul CV indică caracteristici ale omogenității și, respectiv ale reprezentativității medie în întregul
teritoriu analizat.
653. Valorile medii sUE ale CV depășesc pragul de eterogenitate (35%) pentru întreaga perioada analizată
fapt care indică un grad relativ mare de neomogenitate si un grad relativ de reprezentativitate a mediei.
654. România înregistrează valori peste pragul de omogenitate pentru întreaga perioadă. De remarcat că
se liniarizează tendința de scădere a CV după 2015! Din perspectiva omogenității România ocupă
rangul 16/27 în 2018, cu un progres de 2 locuri de la locuri.;
655. Valorile maxime ale CV sunt înregistrate pentru UK pentru întreaga perioada 2010-2018, cu un maxim
în 2016. Depășesc valoarea 1, seria este puternic neomogena și media este puțin reprezentativă.
Posibilă eroare;
656. Valoare minimă a CV este de 0,167 pentru Suedia in 2010 și scade la 0,163 pentru Finlanda în 2018,
schimbare de ierarhie se realizează în 2014:
657. În ansamblu pentru perioada 2010-2018 este evidențiată o ușoară tendință de convergență, CV 2018
este mai mică decât CV 2010 cu 0,004
658. CV la NUTS 0, calculat la nivel NUTS3, are valori peste pragul de omogenitate (30-35%) si practic
reflectă eterogeneitatea distribuției spațiale a PIB/loc.
La nivel NUTS1
Tabel 48. Convergența sigma: Coeficientul de variație al mediilor anuale ale PIB/loc la nivel NUTS1
2010 și 2018
NUTS1 2010
NUTS1 între
modificare
CV12010
CV12011
CV12012
CV12013
CV12014
CV12015
CV12016
CV12017
CV12018
rang CV
rang CV
rang CV
NUTS1
NUTS1
2018
Sel
1 73 43 2 NL1 0.310 0.297 0.318 0.334 0.292 0.266 0.227 0.218 0.208
1 71 50 3 RO4 0.300 0.299 0.245 0.265 0.248 0.267 0.265 0.227 0.220
1 95 92 5 SK0 0.600 0.583 0.559 0.578 0.556 0.556 0.556 0.542 0.529
1 2 1 12 ES1 0.060 0.051 0.043 0.042 0.044 0.049 0.039 0.028 0.026
1 61 60 38 RO2 0.261 0.306 0.280 0.312 0.347 0.307 0.297 0.271 0.255
1 91 89 42 CV_Y 0.499 0.499 0.497 0.505 0.506 0.495 0.517 0.498 0.494
med
1 44 53 74 RO1 0.212 0.211 0.229 0.227 0.227 0.221 0.243 0.241 0.236
1 90 93 86 RO3 0.497 0.521 0.531 0.522 0.536 0.550 0.549 0.547 0.532
1 1 6 93 ES7 0.045 0.061 0.052 0.076 0.071 0.088 0.117 0.102 0.104
1 94 95 96 DE9 0.542 0.578 0.558 0.549 0.563 0.473 0.689 0.628 0.669
659. Sunt 8 regiuni cu variabilitate 0: BE1, DE3, DE6, ES3, FI2, LU0, PT2, PT3. Sunt ierarhizate 96 de
regiuni NUTS1.
139
660. Coeficientul de variație la nivel NUTS1 indică un aspect randomizat al tendinței de convergență. Nivelul
CV indica caracteristici ale omogenității și, respectiv ale reprezentativității medie în întregul teritoriu
analizat:
661. Valorile medii sUE ale CV depășesc pragul de eterogenitate (35%) pentru întreaga perioada analizată,
fapt care indică un grad relativ mare de neomogenitate si un grad relativ de reprezentativitate a mediei.
Media sUE a CV NUTS1 scade cu 2 locuri de la locul 91/96 în 2010 la locul 89/96 în 2018
662. România înregistrează valori sub pragul de omogenitate pentru Ro4 și Ro2 pentru întreaga perioadă.;
663. În ansamblu pentru perioada 2010-2018 este evidențiată o ușoară tendință de convergență, CV 2018
este mai mică decât CV 2010 cu 0,004
664. CV la NUTS 1, are valori peste pragul de omogenitate (30-35%) si practic reflectă eterogeneitatea
distribuției spațiale a PIB/capita.
665. După cum am amintit in notele metodologice, diferența negativă a CVt2< CVt1 indică prezența unei
tendințe de convergență, proces numit σ convergență în patternuri clusterizate regional și chiar
transnațional, în arii mult mai mici decât teritoriile naționale.
666. În concluzie, crește convergența σ în Centrul si Estul Europei, intens in centrul Europei si in regiuni
marginale. Astfel scade CV in Vestul și Estul României (RO4 și Ro2), Estul si Centrul Poloniei, Austria,
și Croația cu valori sub -0,027. Regatul Unit și Finlanda prezintă aceeași tendință. Slovenia, Nordul
Suediei si întreg teritoriul Finlandei, Cehia, Bulgaria, Portugalia, Centrul Italiei (ITI) si Nordul Italiei (ITC)
Sudul si Sud estul Spaniei, în Nordul si centrul UK, în mare parte a teritoriului Germaniei cu excepția
Sud Est (DE2) și Nord (Nord Vest- DE 5 si 9) .
667. Scade divergența σ în restul Europei: Ungaria, România (RO1 si Ro3), Polonia (PL8, PL7, Pl8),
Lituania, Estonia, Letonia, Sudul Suediei, Sudul UK si UKC si UKD, Franța (cu excepția regiunilor FRD,
FRB și FRC), Centrul Spaniei, Sudul si Nor Estul Italiei, Grecia și Germania regiunile Sud Est (DE2) și
Nord (Nord Vest- DE 5 si 9). De remarcat că țări mari și foarte dezvoltate cum ar fi Germania, Spania
și Franța cunosc procese de divergență pe arii mari.
La nivel NUTS2
Tabel 49. Convergența sigma: Coeficientul de variație al mediile anuale ale PIB/capita la nivel NUTS2
modificare rang
CV NUTS2 între
rang CV NUTS2
rang CV NUTS2
2010 și 2018
CV22010
CV22011
CV22012
CV22013
CV22014
CV22015
CV22016
CV22017
CV22018
NUTS2
2010
2018
sel
1 238 238 1 UKI4 0.767 0.779 0.719 0.728 0.700 0.675 0.674 0.662 0.613
1 240 239 3 UKI3 0.969 0.954 0.912 0.901 0.880 0.865 0.883 0.863 0.850
1 59 1 5 AT34 0.100 0.078 0.080 0.079 0.080 0.058 0.059 0.031 0.008
1 197 170 15 RO42 0.274 0.284 0.201 0.240 0.223 0.246 0.226 0.204 0.221
1 155 121 27 RO41 0.202 0.163 0.215 0.218 0.173 0.199 0.197 0.168 0.163
1 151 132 56 RO21 0.196 0.161 0.162 0.168 0.178 0.178 0.168 0.187 0.174
CV_Y
1 225 224 99 0.418 0.421 0.417 0.422 0.420 0.410 0.431 0.415 0.412
med
1 186 182 107 RO22 0.244 0.290 0.276 0.306 0.349 0.304 0.299 0.266 0.241
1 153 149 112 RO12 0.199 0.191 0.217 0.210 0.211 0.216 0.228 0.209 0.199
1 1 8 192 ES43 0.001 0.006 0.017 0.016 0.021 0.014 0.023 0.031 0.028
1 161 186 196 RO31 0.218 0.305 0.254 0.234 0.365 0.289 0.320 0.277 0.245
1 159 193 223 RO11 0.215 0.214 0.228 0.234 0.239 0.221 0.251 0.269 0.265
1 188 216 238 RO32 0.247 0.306 0.271 0.326 0.347 0.360 0.364 0.358 0.361
1 239 240 240 DE91 0.813 0.855 0.836 0.820 0.836 0.721 0.998 0.922 0.964
668. Coeficientul de variație la nivel NUTS2 indică un aspect aparent randomizat al tendinței de convergență.
140
669. Valorile medii ale CV la nivelul sUE depășesc pragul de eterogenitate (35%) pentru întreaga perioada
analizată, fapt care indică un grad relativ mare de neomogenitate si un grad relativ de reprezentativitate
a mediei. Media sUE a CV NUTS2 scade cu un loc de la locul 225/240 în 2010 la locul 224/240 în 2018.
670. Precizăm că nivelul CV mediu NUTS2 este cel mai mic, comparativ cu nivelul mediu al CV NUTS0 și
CV NUTS1. România înregistrează valori sub pragul de omogenitate pentru toate regiunile pentru
întreaga perioadă, cu excepția Ro32 începând cu 2015.
671. Valoare maximă a CV este de 0.813 pentru DE91 in 2010 și crește la 0.964 tot pentru DE91 în 2018.
672. România este cu regiunea RO32 cu rangul 238/240 în 2018, modificare pozitivă a CV, respectiv cu a
treia creștere a dispersiei de 0,114 în perioada 2010-2018. Valoare minimă a CV este de 0,001 pentru
ES43 cu rangul 1/240 in 2010, și de 0.008 pentru UKI4 în 2018.
673. În ansamblu pentru perioada 2010-2018 este evidențiată o ușoară tendință de convergență, CV NUTS2
2018 este mai mică decât CV NUTS2 2010 cu -0,006 și mai mare decât modificarea CV la nivel de
agregare NUTS0 și NUTS1.
674. Și informațiile colectate prin interviuri confirmă persistența unor decalaje între România și statele
membre, decalaje menținute și de faptul că programe precum Orizont 2020 nu au adus facilități care
să favorizeze permeabilitatea către diferitele zone geografice cu o prezență mai scăzută. Totuși, chiar
dacă unele decalaje se mențin, România a făcut progrese semnificative în unele domenii, reducând
ecartul inițial.
675. Printre factorii principali care au favorizat persistența unor decalaje se numără: investiții și alocări
financiare reduse pentru anumite domenii comparativ cu alocările din alte state membre (ex. subvențiile
alocate fermierilor, finanțarea CDI), dezvoltarea insuficientă a lanțurilor de valorificare și distribuție,
corelarea insuficientă a politicilor și programelor naționale cu cele europene.
676. În perioada 2010-2018 în întreg teritoriul României, inclusiv la nivel NUTS 3 au fost înregistrate creșteri
ale PIB/loc de peste 2000 de $. Acest aspect nu este întâlnit în celelalte state Europene, în special în
statele mai mari diferențele teritoriale sunt menținute.
677. Tendințele de convergență teritorială ale României prezintă aspecte particulare și diferite atunci când
sunt analizate față de valorile maxime, minime și medii ale distribuției sUE.
678. De regulă, convergența valorilor medii ale PIB/loc din teritoriile României cu valorile medii din UE nu
arată marea diversitate și particularitățile regiunilor. Sunt cazuri când unele unități teritoriale converg
mai rapid către maximele sUE, altele care converg sau depășesc minimele sUE.
679. Distribuția PIB/loc la nivel sUE pentru nivel NUTS 0 este cuprinsă într-un spectru de valori care își
restrânge maximele, dar care își crește media și minimul. Minimul European NUTS 0 înregistrează o
modificare pozitivă de 0,4 %, iar în termeni relativi crește cu o rată de 23,5 % în 2018 față de 2010.
Media Europeană NUTS 0 înregistrează o modificare pozitivă de 0,3 %, iar în termeni relativi crește cu
o rată de 4,7 % în 2018 față de 2010
680. La nivel de medii, în perioada 2014-2018, toate unitățile teritoriale ale României converg către cele ale
sUE, indiferent de nivelul de dezagregare (NUTS 1,NUTS 2,NUTS 3). Nivelul mediei naționale la NUTS
0 este aproape de minimul NUTS 0 sUE .
681. Situația este diferită pentru convergența României față de maximele sUE, în funcție de nivelul de
dezagregare teritorială. Tendința de convergență se manifestă doar pentru nivelul cel mai agregat
(NUTS1), pentru nivelul NUTS 2 și NUTS 3 se prezintă situații de sensuri contrare (divergență).
Deoarece Bucureștiul este „județul” , care dă maximele României pentru întregul interval, iar aceste
maxime cresc permanent, variația maximelor de la nivelul UE fiind negativă, din perspectiva analizată
apare o situație de divergență , iar decalajele dintre maximele României și cele UE rămân foarte mari.
682. Cu privire la valorile minime ale perioadei, acestea evoluează convergent cu cele ale UE, la toate
nivelurile de dezagregare teritorială, dar cu viteze diferite. Dacă la începutul perioadei România dădea
minimul UE, la sfârșitul perioadei minimele României au depășit minimele înregistrate la nivelul UE.
141
683. Regimul ratelor de creștere a PIB/loc indică prezența unui proces de catching up dintre România și sUE
la toate nivelurile de dezagregare teritorială. Procesul de convergență, în sensul creșterii similarității
regimurilor ratelor de creștere a PIB/loc este mai pregnant la nivel NUTS 1 și NUTS 3 pentru valorile
medii și mai pregnant la nivel NUTS 2 pentru nivelurile minime.
684. Pentru rata de creștere mediile sunt convergente (scade distanța relativă) dintre României și sUE la
toate cele 3 niveluri de dezagregare analizate: NUTS 1, 2 și 3.
685. Minimele sunt divergente (crește distanța relativă) pentru ratele de creștere al PIB/loc în aceeași nivel.
686. Profilul foarte diferit din punct de vedere al distanței unităților teritoriale NUTS3 față de oraș, față de cel
de la nivel UE se constituie în factor determinant de diferențiere în nivelul și viteza de creștere a PIB.
687. Județele din România sunt majoritar rurale aproape de oraș. Acest fapt diferențiază major regiunile, iar
distribuția PIB/loc este extrem de neomogenă.
688. Locațiile predominant urbane nu prezintă externalități pozitive pentru vecinii cu profil rural aproape de
oraș.
689. Deși, există convergență cu UE pentru toate tipurile de județe acestea au viteze și timpi de convergență
diferite, în funcție de criteriul îndepărtarea față de oraș.
690. În cadrul UE modelul centru-periferie funcționează, decalajele de dezvoltare între locațiile urbane și
cele rurale aproape de oraș sau cele intermediare sunt mult mai mici.
691. După statutul de frontieră nu se distinge o diferențiere a tendințelor de evoluție ale regiunilor din
România față de UE.
692. Profilul muntos al României îi conferă o caracteristică de diferențiere față de media sUE. În România
15 județe, respectiv 35,7% din total județelor au un caracter montan pregnant, cu 11pp mai mult decât
structura sUE
693. Există diferențieri de tendințe de evoluție după cele două subcategorii ai factorului -profil muntos,
acestea fiind diferite în principal după gradul de aglomerare ai populației. Județele montane cu peste
50% populație au șanse mai mari de dezvoltare, convergența lor către media UE este mai evidentă.
694. Contrar modelului european, județele costale Tulcea și Constanța prezintă un nivel al PIB/loc., în 2018
de 25789 $, mai mare decât media națională de 21715 $ și decât media continentală de 21511$ . În
modelul mediu European, nivelul PIB/loc este mai mare pentru continent cu 39382$ . Cu toate că
decalajul este mult mai mare pentru mediile continentale, cele 2 județe de coastă tind să aibă o viteză
de convergență mai mare, În termeni de decalaj al ratelor de creștere a PIB/loc, Tulcea și Constanța
au rate de creștere de 5,3% pentru 2010-2018, respectiv de 4,36 ori mai mari decât rata de creștere de
1,2% pentru sUE locații costiere.
695. Județele preponderent rurale au în general, atât în România, cât și la nivel UE niveluri dintre cele mai
scăzute ale PIB/capita din două motive principale:
• Caracteristicile geografice prielnice agriculturii, silviculturii sau pisciculturii, sectoare cu valoare
adăugată mică;
• Cu cât crește distanța față de un oraș cu atât scade nivelul PIB/capita.
696. Estimarea beta-convergenței la nivel UE a pus în evidență existența convergenței pentru toate nivelurile
de dezagregare teritorială NUTS 0,1,2,3.
697. Este confirmat procesul de convergență mai intens pentru România decât pentru întreg teritoriul sUE
în perioada 2010-2018 la nivel NUTS3;
698. Gradul mare de neomogenitate la nivel teritorial NUT2 si NUTS3 pentru aria sUE impune o schimbare
radicală a filozofiei politicilor publice.
699. Estimarea convergenței sigma a pus în evidență aspecte particulare la fiecare nivel de dezagregare
teritorială
142
700. La nivel NUTS0, pentru perioada 2010-2018 există evidențiată o ușoară tendință de convergență, CV
2018 este mai mică decât CV 2010 cu 0,004.
701. România înregistrează valori peste pragul de omogenitate pentru întreaga perioadă. De remarcat că
se liniarizează tendința de scădere a CV după 2015! Din perspectiva omogenității România ocupă
rangul 16/27 în 2018, cu un progres de 2 locuri de la locuri.
702. La nivel NUTS1, în perioada 2010-2018 este evidențiată o ușoară tendință de convergență, CV 2018
este mai mică decât CV 2010 cu 0,004.
703. România înregistrează valori sub pragul de omogenitate pentru RO4 și RO2 pentru întreaga perioadă.
704. Crește convergența σ în Centrul si Estul Europei, intens in centrul Europei si in regiuni marginale. Astfel
scade CV in Vestul și Estul României (RO4 și Ro2), Estul si Centrul Poloniei, Austria, și Croația cu
valori sub -0,027. Regatul Unit și Finlanda prezintă aceeași tendință. Slovenia, Nordul Suediei si întreg
teritoriul Finlandei, Cehia, Bulgaria, Portugalia, Centrul Italiei (ITI) si Nordul Italiei (ITC) Sudul si Sud
estul Spaniei, în Nordul si centrul UK, în mare parte a teritoriului Germaniei cu excepția Sud Est (DE2)
și Nord (Nord Vest- DE 5 si 9) .
705. Scade divergența σ în restul Europei: Ungaria, România (RO1 si Ro3), Polonia (PL8, PL7, Pl8),
Lituania, Estonia, Letonia, Sudul Suediei, Sudul UK si UKC si UKD, Franța (cu excepția regiunilor FRD,
FRB și FRC), Centrul Spaniei, Sudul si Nor Estul Italiei, Grecia și Germania regiunile Sud Est (DE2) și
Nord (Nord Vest- DE 5 si 9). De remarcat că țări mari și foarte dezvoltate cum ar fi Germania, Spania
și Franța cunosc procese de divergență pe arii mari.
706. La nivel NUTS2, în perioada 2010-2018 este evidențiată o ușoară tendință de convergență, CV NUTS2
2018 este mai mică decât CV NUTS2 2010 cu -0,006 și mai mare decât modificarea CV la nivel de
agregare NUTS0 și NUTS1.
707. Nivelul CV mediu NUTS2 este cel mai mic, comparativ cu nivelul mediu al CV NUTS0 și CV NUTS1.
708. România înregistrează valori sub pragul de omogenitate pentru toate regiunile pentru întreaga
perioadă, cu excepția Ro32 începând cu 2015.
709. România este cu regiunea RO32 cu rangul 238/240 în 2018, modificare pozitivă a CV, respectiv cu a
treia creștere a dispersiei de 0,114 în perioada 2010-2018.
710. Recomandări:
regiune;
• Asigurarea unor mecanisme adecvate de compensare a diferențelor structurale între teritoriile
naționale;
• Alocarea de fonduri în vederea stimulării dezvoltării capacității economiilor urbane de antrenare
a economiilor rurale aflate în vecinătate prin dezvoltarea sectoarelor de bază, sectoare cu
capacitate crescută de export;
• Alocarea de fonduri pentru susținerea diversificării economiilor urbane în vederea creșterii
capacității de industrializare și de depozitare a produselor rurale în special a celor agricole;
• Asigurarea de suport financiar pentru stimularea producătorilor locali prin stimularea
comercializării produselor lor și susținerea creșterii consumului de produse din mediul rural din
vecinătate;
• Alocarea de fonduri pentru adresarea caracteristicilor specifice de dezvoltare: teritorii (zone)
montane, teritorii (zone) costiere, teritorii (zone) predominant rurale.
143
ÎE 3: Care sunt problemele și potențialul teritoriilor din perspectiva misiunii fondurilor
FESI?
711. Întrebarea de evaluare are ca scop identificarea problemelor și potențialului de dezvoltare al teritoriilor
la nivel macroregional, regional și județean, și a evoluției acestora în perioada 2014-2020. Analiza vi-
zează provocările și prioritățile de dezvoltare identificate prin AP 2014-2020 în domeniile: competitivi-
tate și dezvoltare locală, populație și aspecte sociale, infrastructură, resurse și administrație și guver-
nare.
712. Analiza se bazează pe informațiile colectate în cadrul (i) cercetării documentare, (ii) analizei datelor din
surse statistice și administrative, (iii) interviurilor cu reprezentanții CCMAP și ai Agențiilor de Dezvoltare
Regională (ADR), (iv) chestionarelor în rândul CCMAP și al experților din mediul academic și de cerce-
tare, respectiv în rândul beneficiarilor FESI.
713. Din analizele efectuate, a reieșit că există progrese în ceea ce privește îndeplinirea priorităților de
dezvoltare stabilite prin AP 2014-2020 la nivel teritorial. Există însă în continuare diferențe impor-
tante la nivel regional și local. În special, diferențele între zona București-Ilfov și restul țării tind să
crească, dar și între regiunile mai puțin dezvoltate pot fi observate niveluri și ritmuri diferite de creștere.
În principal, există o nevoie de intensificare a eforturilor pentru sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate,
a orașelor mici și mijlocii și în general a zonelor defavorizate, în funcție de nevoile lor specifice.
2.2.4.1 COMPETITIVITATE ȘI DEZVOLTARE LOCALĂ

714. Perioada 2014-2020 este caracterizată de creștere economică la nivelul întregii Românii. Diferențele
economice între regiunile mai dezvoltate (i.e. BI) și cele mai puțin dezvoltate (i.e. NE, SE, S, SV, V, NV,
C) tind însă să crească. Mai mult, acestea din urmă au evoluat diferit, unele dintre ele înregistrând
ritmuri mai accelerate de creștere, deși în termeni absoluți performanțele sunt mai mici. În ciuda creșterii
economice, România și teritoriile sale au un nivel scăzut de competitivitate față de media euro-
peană.
715. În baza disponibilității datelor statistice, analiza teritorială pleacă de la următorii indicatori:
• Evoluția PIB la nivel de macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe, respectiv VAB pentru
macroregiuni și regiuni de dezvoltare;
• Evoluția cheltuielilor în domeniul cercetării și dezvoltării la nivelul regiunilor de dezvoltare;
• Indicele competitivității regionale (regiuni de dezvoltare);
• Evoluția cererilor de brevete la un milion de locuitori la nivelul județelor.
716. Dinamica ratelor de creștere a PIB în perioada 2014-2019 la nivel de macroregiuni (Figura 65, stânga)
indică macroregiunea 1 (care include Nord-Vest și Centru) și macroregiunea 4 (Sud-Vest și Vest) cu
rate de creștere peste media națională, spre deosebire de macroregiunile 2 (Nord-Est și Sud-Est) și 3
(București-Ilfov și Sud).
Figura 65. Evoluția ratelor de creștere a PIB în prețuri curente la nivel de macroregiuni (stânga) și regiuni de
dezvoltare (dreapta) în perioada 2014-2020
Sursa: INS tempo online
144
717. La nivel de regiuni (Figura 65, dreapta), cele mai slabe performanțe comparativ cu media națională
sunt la nivelul regiunilor Sud-Est și Sud. Cele mai bune performanțe sunt la nivelul regiunilor Nord-Vest
și Sud-Vest.
Figura 66. Evoluția ratelor de creștere a PIB la
718. La nivel de județe (Figura 66), există o concentrare nivel de județ în perioada 2014-2020
mai mare de județe cu rate mari de creștere a PIB în
regiunea Centru (Harghita, Sibiu, Covasna), urmată
de Sud-Vest (Gorj și Vâlcea), București-Ilfov (Ilfov) și
Nord-Vest (Cluj).
719. În schimb, județele cu rate de creștere a PIB sub me-

dia națională sunt concentrate în Sud-Est și Sud
(Prahova, Constanța, Teleorman, Galați, Tulcea), ur-
mate de Nord-Est (Vaslui, Bacău), Centru (Mureș și
Alba) și Vest (Hunedoara).
720. Aceste date măsoară ratele de creștere, și nu evolu-

ția efectivă a PIB. Așa cum se poate observa din Fi-
gura 67, PIB-ul a crescut la nivelul tuturor regiunilor
de dezvoltare. În perioada 2014-2019, București-Ifov
s-a detașat de regiunile mai puțin dezvoltate în ter-
meni de PIB, iar tendința este ca aceste diferențe să
crească.
Figura 67. Evoluția PIB la nivel de regiuni în perioada 2000-
2019
12.
721. Regiunea Nord-Vest nu doar că are cea mai mare
rată de creștere a PIB, ci și cel mai mare PIB la nivelul anului 2019. Pe de altă parte, regiunea Sud-
Vest, deși are un ritm foarte accelerat de creștere a PIB, are cel mai mic PIB la nivelul anului 2019.
Regiunile Sud-Est și Sud, deși au rate de creștere a PIB sub media națională, se află în topul regiunilor
mai puțin dezvoltate cu cel mai mare PIB în 2019.
722. Și în ceea ce privește evoluția ratelor de creștere a VAB în perioada 2014-2020, valorile sunt peste
media națională pentru macroregiunile 1 și 4 și sub medie pentru macroregiunile 2 și 3 (Figura 68,
stânga). La nivel de regiuni (Figura 69, dreapta), Sud-Est și Sud au rate de creștere cu mult sub media
națională, comparativ cu toate celelalte regiuni.
723. Ca și în cazul PIB, dacă ne uităm la evoluția VAB pe perioada 2000-2020 (Figura 69), și nu la rata de
creștere, tendințele observate sunt similare: diferențele între regiunile mai puțin dezvoltate sunt relativ
mici, în timp ce diferențele între acestea și București-Ilfov tind să crească tot mai mult. Și în cazul VAB,
regiunea Sud-Vest, care are a doua cea mai mare rată de creștere, înregistrează cel mic nivel al VAB
în 2020.
145
724. Pe de altă parte, rata anuală a creșterii VAB (Figura 70) arată evoluții negative la nivelul anului 2020
pentru toate regiunile. Anul 2020 a fost marcat de pandemia Covid-19, ceea ce a afectat dezvoltarea
economică. Ca trend, observăm însă rate anuale de creștere negative pe mai mulți ani la nivelul regiu-
nilor de dezvoltare Nord-Est, Sud și Sud-Est.
Figura 68. Evoluția ratelor de creștere a VAB la nivel de macroregiuni (stânga) și regiuni de dezvoltare (dreapta)
în perioada 2014-2020

Figura 69. Evoluția VAB la nivel de regiuni în perioada 2000-2020

Figura 70. Evoluția ratelor anuale ale VAB pe regiuni de dezvoltare
Sursa: Eurostat
725. Ratele de creștere a numărului de firme active pentru perioada 2014-2020 au fost pozitive, cu per-
formanțe mai reduse pentru macroregiunile 3 și 4 (Figura 71, stânga). La nivelul regiunilor de dezvoltare
146
(Figura 71, dreapta), numărul de firme active a crescut mai accentuat în Nord-Est, Nord-Vest și Sud, în
timp ce performanțe sub media națională observăm la nivelul regiunilor Sud-Est și București-Ilfov.
Figura 71. Evoluția ratelor de creștere a numărului de firme active pe macroregiuni (stânga) și regiuni de dezvoltare
(dreapta) în perioada 2014-2020
Sursa: INS, tempo online

726. Atractivitatea regiunii Nord-Vest pentru crearea de Figura 72. Evoluția ratelor de creștere a numărului
noi firme este explicată de faptul că regiunea are firmelor active pe județe între 2014 și 2020
un ritm accelerat de creștere economică și dispune
de oportunități sporite comparativ cu celelalte. Po-
trivit informațiilor colectate din interviuri, la nivelul
regiunii Nord-Vest s-au făcut eforturi active pentru
crearea de proiecte integrate, prin dezvoltarea de
parcuri industriale și granturi pentru IMM-uri.
727. Pe de altă parte, trendul pozitiv de creștere a nu-

mărului de noi firme la nivelul regiunii Nord-Est, a
fost explicat în cadrul interviurilor prin faptul că re-
giunea dispune de un pol de creștere important,
județul Iași, care atrage și concentrează investiții.
În plus, la nivelul unor județe precum Vaslui, sub-
dezvoltate comparativ cu media națională, s-au fă-
cut eforturi importante în ultima perioadă pentru
îmbunătățirea situației economice.
728. Aceste rezultate sunt confirmate și de analiza la

nivel județean. Așa cum se poate observa din Fi-
gura 72, numărul de firme active a crescut semni-
ficativ în perioada 2014-2020 în Ilfov (București-Il-
fov), Dâmbovița (Sud), Bistrița-Năsăud (Nord-
Vest), Iași (Nord-Est), Vaslui (Nord-Est). Remar-
căm însă și județe cu rate de creștere foarte mici:
Caraș-Severin (Vest), Hunedoara (Vest), Brăila
(Sud-Est). Faptul că București are una dintre cele
mai mici rate de creștere este explicat de faptul că
aici există deja o concentrare mare de firme și de
dezvoltare. Potrivit datelor colectate din interviuri,
la nivelul regiunii Vest există diferențe importante
14.
între județe. În orașe mari precum Arad și Timiș a Sursa: INS, tempo online
existat o industrie diversificată, însă în județe pre-
cum Caraș și Hunedoara s-au dezvoltat preponderent în baza industriei prelucrării lemnului. Acest lucru
afectează nivelul de dezvoltare și potențialul de a atrage investiții și de a fi create noi firme.
729. În ciuda creșterii economice însă, nivelul de competitivitate la nivelul României în ansamblu, dar
și al teritoriilor sale este scăzut. Regiunea București-Ilfov este cea performantă din acest punct de
147
vedere, aici fiind concentrate mai multe centre universitare, resurse și investiții publice și private dedi-
cate cercetării, dezvoltării și inovării. Chiar și așa însă, București-Ilfov se află cu mult sub media euro-
peană din perspectiva competitivității regionale.
730. Indicele competitivității regionale indică valori negative pentru toate regiunile, inclusiv București-
Ilfov (Figura 73). Acesta este un indice compozit care se referă la capacitatea unei regiuni de a oferi un
mediu atractiv și sustenabil pentru firme și pentru locuitori, pentru locuire și activități profesionale. Indi-
cele măsoară și agregă o serie de indicatori statistici și oferă punctaje pentru nivelul de dezvoltare în
următoarele domenii: (i) dimensiunea de bază (instituții, stabilitate macroeconomică, infrastructură, să-
nătate, educație de bază), (ii) eficiență (învățământ superior și învățare pe tot parcursul vieții, eficiența
de pe piața muncii, mărimea pieței), (iii) inovare
(dezvoltare tehnologică, nivel de sofisticare al me- Figura 73. Cereri de brevet la milion de locuitori în
diului de afaceri, inovare). 2016/2017 la nivel de județ
731. Așa cum se poate observa din Figura 74, toate re-
giunile mai puțin dezvoltate ale România au un nivel
de competitivitate mai scăzut decât media națio-
nală, Sud-Est, Nord-Est și Sud-Vest având perfor-
manțele cele mai slabe.
Figura 74. Evoluția Indicelui Competitivității Regionale pe
regiuni de dezvoltare
Sursa: Eurostat
Figura 75. Evoluția cheltuielilor de cercetare-dezvoltare
pe regiuni de dezvoltare
16.
Sursa: Eurostat Sursa: Eurostat
732. Domeniul cercetării, dezvoltării și inovării este strâns legat de noțiunea de competitivitate. Așa cum
reiese din Figura 74, la nivelul anului 2019, creșterea cheltuielilor totale pentru activitatea cerce-
tare-dezvoltare este limitată. Regiunea București-Ilfov are un nivel cu mult peste media națională
comparativ cu celelalte regiuni, care sunt sub medie. Regiunea Sud-Est are înregistrează cea mai mică
rată de creștere, urmată de Nord-Est și Nord-Vest, deși aceasta din urmă are cel mai bun nivel de
creștere economică dintre regiunile mai puțin dezvoltate.
148
733. În același timp, potențialul de inovare este scăzut. Indicatorul Cereri de brevete la milion de locuitori
pentru anul 2016/2017 (Figura 75) indică doar câteva județe cu evoluții pozitive. Sălaj este pe primul
loc, urmat de București, Ilfov, Brașov, Bistrița-Năsăud. Pentru 25 de județe (i.e. 59,5% din totalul jude-
țelor din România) nu s-a depus nici o cerere de brevet în 2016/2017.
2.2.4.2 CAPITAL UMAN ȘI COMBATEREA SĂRĂCIEI

734. Deși au fost înregistrate progrese în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman și combaterea să-
răciei, există în continuare diferențe importante între regiunile mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate,
dar și între acestea din urmă. Ritmul ocupării este mai accelerat în estul României (Nord-Est și Sud-
Est), însă populația civilă ocupată a scăzut. Regiunile București-Ilfov și Centru au atât un ritm accelerat
de creștere a ratei de ocupare, cât și o populație civilă ocupată în creștere. Regiunile Nord-Vest, Sud-
Vest, Vest, Sud au un ritm mai scăzut de creștere ocupării și o populație civilă ocupată în scădere, în
ciuda creșterii economice accelerate.
735. Sărăcia și excluziunea socială au scăzut la nivelul României și în special în Vest, București-Ilfov,
Nord-Vest și Sud-Est, unde există un ritm accelerat de creștere a ocupării. Diferențele între populația
săracă și populația mai puțin săracă s-au atenuat în Centru și Sud-Vest, însă s-au accentuat în Nord-
Vest și Vest. Nivelul educației primare, secundare și medii a crescut în perioada 2014-2020, regiunea
Centru fiind singura cu rată de abandon școlar în creștere. Pe de altă parte, numărul absolvenților cu
studii superioare a crescut, iar zonele care prezintă evoluții pozitive sunt cele în care sunt concentrate
mari centre universitare, i.e. București, Cluj, Iași și Constanța.
• Rata de ocupare pentru populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani la nivel de

macroregiuni și regiuni de dezvoltare;
• Populația civilă ocupată la nivel de macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe;
• Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială la nivel de macroregiuni și regiuni de dezvoltare;
• Rata sărăciei relative la nivel de macroregiuni și regiuni de dezvoltare;
• Rata de abandon școlar la nivel de macroregiuni și regiuni de dezvoltare;
• Evoluția numărului de absolvenți de învățământ superior la nivel de macroregiuni și regiuni de
dezvoltare.
737. În perioada 2014-2020, ratele de creștere a ratei de ocupare pentru populația cu vârste între 20 și 64
de ani sunt peste media națională la nivelul macroregiunilor 2 (Nord-Est și Sud-Est) și 3 (București-Ilfov
și Sud). Macroregiunile 1 (Nord-Vest și Centru) și, în special, 4 (Sud-Vest și Vest) au rate de creștere
sub media națională (Figura 76, stânga). La nivel de regiuni (Figura 76, dreapta), ritmul cel mai alert
al ocupării este la nivelul regiunilor Centru, Nord-Est și Sud-Est (peste media națională), în timp ce
regiunile Nord-Vest, Sud, Sud-Vest și Vest au rate de creștere sub medie.
Figura 76. Evoluția ratelor de creștere a ratei de ocupare pentru populația cu vârste cuprinse între 20-64 ani pe
macroregiuni (stânga) și regiuni de dezvoltare (dreapta) în perioada 2014-2020
Sursa: Eurostat
Pe de altă parte, macroregiunile 1 (Nord-Vest și Centru) și 3 (București-Ilfov și Sud) au rate de creștere
pozitive în ceea ce privește populația ocupată civilă, în timp ce macroregiunile 2 (Nord-Est și Sud-
Est) și 4 (Sud-Vest și Vest) au rate de creștere negative (Figura 77, stânga). La nivel de regiuni de
149
dezvoltare, regiunile Centru și București-Ilfov au înregistrat rate pozitive mai semnificative de creștere
a populației civile ocupate în perioada 2014-2020 (Figura 77, dreapta).
Figura 77. Evoluția ratelor de creștere a populației civile ocupate pe macroregiuni (stânga) și regiuni de dezvoltare
(dreapta) în perioada 2014-2020

738. La nivel de județe (Figura 78), observăm rate pozitive Figura 78. Evoluția ratelor de creștere a populației
civile ocupate pe județe în perioada 2014-2020
de creștere a populației civile ocupate numai în nouă
județe, dintre care cinci sunt concentrate în regiunile
București-Ilfov (București, Ilfov) și Centru (Alba, Bra-
șov, Sibiu), în timp ce restul sunt în Nord-Est (Iași),
Nord-Vest (Cluj), Vest (Timiș) și Sud (Argeș). Potrivit
respondenților în cadrul interviurilor, în toate aceste ju-
dețe, municipiile de reședință reprezintă aglomerări ur-
bane mari, în continuă dezvoltare, și atrag o populație
civilă tot mai mare.
739. Pe de altă parte, cele mari scăderi ale populației civile

ocupate sunt concentrate în județe din regiunea Sud
(Teleorman, Călărași, Giurgiu, Buzău), Nord-Est (Vas-
lui și Botoșani), Vest (Caraș-Severin) și Sud-Vest (Me-
hedinți). Potrivit respondenților în cadrul interviurilor,
principala problemă cu care se confruntă regiunea Sud
este lipsa personalului uman calificat. În general, la ni-
vel acestor regiuni există un exod al populației din zo-
nele rurale în zonele urbane, forța de muncă tind să
migreze către regiuni mai dezvoltate sau în afara țării,
iar nivelul de calificare a resursei umane rămase este
scăzut.
740. Nivelul de sărăcie și excluziune socială a scăzut în

general în România în perioada 2014-2020, cu precă-
dere în Vest, București-Ilfov, Nord-Vest și Sud-Est. Di-
ferențele între populația săracă și populația mai puțin
săracă s-au atenuat în Centru și Sud-Vest, însă s-au
accentuat în Nord-Vest și Vest.
741. Rata riscului de sărăcie sau excluziune (AROPE) a
scăzut pentru toate macroregiunile în perioada 2014-18.
2020 (Figura 79, stânga), cele mai mici scăderi fiind înregistrate la nivelul macroregiunilor 2 (Nord-Est
și Sud-Est) și 4 (Sud-Vest și Vest). La nivel regional, cele mai bune performanțe pot fi observate la
nivelul regiunilor de dezvoltare Vest, București-Ilfov, Nord-Vest și Sud-Est. Însă performanțe sub media
națională pot fi observate în regiunile Centru, Nord-Est, Sud și Sud-Vest.
150
Figura 79. Evoluția ratei riscului de sărăcie și excluziune social (AROPE) pe macroregiuni (stânga) și regiuni de

742. Similar, rata sărăciei relative a scăzut la nivelul tuturor macroregiunilor (Figura 80, stânga), mai ac-
centuat în macroregiunea 1 (Nord-Vest și Centru) și macroregiunea 3 (București-Ilfov și Sud). La nivel
regional (Figura 80, dreapta), nivelul de sărăcie relativă a crescut în Centru și Sud-Vest și a scăzut cel
mai mult în Nord-Vest și Vest.
743. Percepția respondenților în cadrul interviurilor este însă că nevoia de combatere a sărăciei s-a acutizat,
fiind observate diferențe tot mai mari între populația mai săracă și populația mai puțin săracă.
Figura 80. Evoluția ratei de sărăcie relativă pe macroregiuni (stânga) și regiuni de dezvoltare (dreapta) în perioada
2014-2020

744. Nivelul educațional de bază (primar, secundar și mediu) a crescut. Regiunea Centru este singura
unde rata abandonului școlar crescând semnificativ din 2014. Pe de altă parte, numărul absolvenților
de studii de superioare a scăzut în această perioadă în România. La nivel regional, creșterile pot fi
observate în acele zone în care sunt concentrate mari centre universitare, i.e. București, Cluj, Iași și
Constanța.
745. Rata de abandon școlar pentru populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani a scăzut în perioada
2014-2020 pentru macroregiunile 2 (Nord-Est și Sud-Est), 3 (București-Ilfov și Sud) și 4 (Sud-Vest și
Vest), dar a crescut pentru macroregiunea 1 (Nord-Vest și Centru) (Figura 81, stânga).
746. Rata abandonului școlar a scăzut în perioada 2014-2020 și la nivelul regiunilor de dezvoltare (Figura
81, dreapta), cu excepția regiunii Centru.
151
Figura 81. Evoluția ratei de abandon școlar a populației 18-24 ani pe macroregiuni (stânga) și regiuni de dezvoltare
(stânga) în perioada 2014-2020
Sursa: Eurostat
747. În ceea ce privește numărul absolvenților de învățământ superior, macroregiunea 3 (București-Ilfov
și Sud) este singura care a înregistrat o rată de creștere pozitivă (Figura 82, stânga). Această evoluție
este influențată de faptul că la nivelul București-Ilfov există o concentrare mare de centre universitare,
o mare parte a populației care urmează studii superioare fiind concentrată aici. Macroregiunea 1 (Nord-
Vest și Centru), deși are o rată de creștere negativă, are performanțe mai bune decât macroregiunile 2
(Nord-Est și Sud-Est) și 4 (Sud-Vest și Vest) și se află sub media națională. Aceste evoluții sunt expli-
cate, de asemenea, de faptul că regiunile Nord-Est și Sud-Est includ unele dintre cele mai mari centre
universitare din țară, la Cluj și la Iași.
748. Analiza la nivel de regiuni de dezvoltare (Figura 82, dreapta) reliefează rate pozitive de creștere a
numărului de absolvenți de studii superioare și la nivelul regiunii Sud-Est, care include centrul universi-
tar Constanța.
Figura 82. Evoluția ratei de creștere a absolvenților de învățământ superior pe macroregiuni (stânga) și regiuni de

2.2.4.3 ACCESIBILITATE ȘI CONECTIVITATE
749. Nivelul de accesibilitate și conectivitate teritorială a crescut în general în perioada 2014-2020. Cu toate
acestea, a fost semnalată în continuare o nevoie pregnantă de dezvoltare a infrastructurii rutiere,
în special în ceea ce privește construcția drumuri de mare viteză. Potrivit datelor consultate, Nord-Est,
Sud-Est, Vest și Centru și-au îmbunătățit rețeaua de drumuri, peste media națională, în timp ce Sud,
Sud-Vest și Nord-Vest se află sub medie.
750. Datele regionale privind conectivitatea la nivel de infrastructură TIC sunt limitate, însă nivelul de
dezvoltare la nivelul României este în general scăzut. Aspectul la care România excelează și se află
peste media europeană este acela al acoperirii rețelelor de bandă largă. Cu toate acestea, nivelul de
digitalizare în special la nivel local și de competențe digitale rămâne scăzut.
152
751. Evoluția infrastructurii de drumuri măsurată prin modificarea ponderii drumurilor județene și comu-
nale modernizate în totalul rețelei de drumuri indică eforturi însemnate în regiunea Sud-Est, urmată la
distanță de regiunile Centru, Nord-Est și Vest, toate cu valori superioare mediei. Valori sub media nați-
onală observăm însă la nivelul regiunilor Sud, Sud-Vest și Nord-Vest. Potrivit respondenților în cadrul
interviurilor, la nivelul regiunii Sud-Vest, îmbunătățirile infrastructurii rutiere sunt semnificative, însă
există diferențe mari față de celelalte regiuni din țară. De exemplu, nu există autostradă dată în funcți-
une, iar investițiile în infrastructura feroviară au fost minimale.
752. O situație aparte apare la regiunea București-Ilfov, în special județul Ilfov, la care transferul terenurilor
în intravilan în vederea construcțiilor a crescut numărul drumurilor comunale care necesită moderni-
zare. Mai mult, potrivit respondenților în cadrul interviurilor, traficul intens la nivelul București-Ilfov afec-
tează starea drumurilor. Există o percepție larg împărtășită că mobilitatea urbană la nivelul București-
Ilfov este defectuoasă. Există însă și îmbunătățiri, de exemplu, în ceea ce privește transportul în comun
și achiziționarea de mijloace de transport sustenabile, care să contribuie la protecția mediului înconju-
rător.
Figura 83. Evoluția ponderii drumurilor județene și comunale modernizate în totalul rețelei de drumuri la nivel de
regiune în perioada 2014-2020

753. În ceea ce privește infrastructura TIC, datele la nivel regional sunt limitate. Potrivit Indicelui econo-
miei și societății digitale (DESI), România se află în continuare pe ultimul loc la nivelul UE, chiar dacă
a avut o evoluție pozitivă în ultimii ani. Indicele economiei și societății digitale analizează și agregă date
pentru o serie de indicatori aferenți următoarelor dimensiuni: (i) capital uman (competent și specializat
în domeniul TIC), (ii) conectivitate (utilizarea și acoperirea serviciilor de bandă largă), (iii) integrarea
tehnologiei digitale, (iv) servicii publice digitale.
754. În 2021, România se afla cu mult sub media UE cu privire la toate aceste dimensiuni, cu excepția
conectivității, unde se află pe locul 10, peste media europeană. Potrivit profilului de țară, 12 nivelul de
acoperire al rețelelor de bandă largă a crescut semnificativ, însă nivelul de utilizare a stagnat. Pe de
altă parte, decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale s-a mai redus în ceea ce privește acope-
rirea rețelelor de bandă largă.
755. Potrivit informațiilor colectate din interviuri, nivelul de digitalizare și utilizare a TIC la nivel local este în
continuare foarte scăzut. Aceasta este și una dintre cauzele pentru performanțele diferite în implemen-
tarea fondurilor europene și are chiar potențialul să contribuie la creșterea decalajelor – o capacitate
limitată de utilizare a TIC este un dezavantaj competitiv față de alte zone mai dezvoltate.
2.2.4.4 DEZVOLTARE DURABILĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

756. Și în domeniul dezvoltării durabile și proiecției mediului au fost înregistrate progrese la nivelul României
în perioada 2014-2020. Analiza teritorială relevă însă diferențe importante între regiuni, cele mai
bune performanțe fiind observate în zona de nord a țării, în timp ce cele mai scăzute sunt în zona de
sud. De altfel, nivelul poluării la nivel de județe este relativ similar, cu câteva excepții.
12
România Profil de țară DESI, disponibil la următorul link: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi-romania.
153
• Emisii de carbon per cap de locuitor în anul 2018 la nivel de regiuni de dezvoltare;
• Nivelul concentrației de particule în aer în anul 2018 la nivel de județe.
758. Nivelul emisiilor de carbon per capita în anul 2018
Figura 84. Nivelul concentrației de particule în
(Figura 84) indică performanțe mai bune pentru regiu-
aer în anul 2018
nile Nord-Vest, Nord-Est și Centru, în timp ce regiunile
cu cele mai înalte grade de emisii sunt Sud-Vest și
Sud-Est.
Figura 85. Nivelul emisiilor de carbon pe cap locuitor în 2018
Sursa: Eurostat
759. La nivel județean (Figura 85), analiza concentrației
particulelor în aer indică o situație destul de omogenă,
dar remarcăm unele vârfuri în județe din partea sudică
a României (Dolj, Mehedinți, Giurgiu, Teleorman), Bu-
curești și Iași (Nord-Est).
760. Potrivit respondenților în cadrul interviurilor, în general

proiectele finanțate din FESI au indus un progres im-
portant în ceea ce privește protejarea mediului încon-
jurător, modernizarea sistemului de gestionare a de-
șeurilor și managementul apei și apei uzate.
761. La nivelul regiunii Sud-Est au fost menționate investi- Sursa: Eurostat

țiile care s-au făcut în mobilitatea verde (de exemplu,
20.
în Suceava).
2.2.4.5 ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI GUVERNARE

762. În ansamblu, în ultimii ani, percepția asupra performanțelor în domeniul administrației și guvernă-
rii a evoluat mai degrabă pozitiv. La nivel regional, au fost percepute îmbunătățiri în special în regiu-
nile Nord-Est, Sud, București-Ilfov, Vest. Cu toate acestea, la nivelul anului 2021, percepțiile asupra
calității guvernării rămân negative, în special pentru regiunea București-Ilfov. Acest lucru indică nevoia
de îmbunătățire a calității la nivelul administrației publice și guvernării. În cadrul consultărilor derulate,
a fost adesea semnalată nevoia de creștere a capacității administrative a autorităților, în special, a celor
de la nivel local.
763. Indicele calității guvernării calculat pentru anul 2021 pentru toate regiunile țării arată că 13 în genere
calitatea guvernării la nivel regional a scăzut, în special în cazul regiunii București-Ilfov (Figura 86).
13
Charron, Nicholas, Victor Lapuente & Monika Bauhr. 2021. Sub-national Quality of Government in EU Member States: Pre-
senting the 2021 European Quality of Government Index and its relationship with Covid-19 indicators. University of Gothen-
burg: The QoG Working Paper Series 2021:4.
154
Indicele măsoară percepțiile cetățenilor în ceea ce privește nivelul de corupție, calitate și imparțialitate
pentru servicii publice esențiale – sănătate, educație și politici publice – la nivel regional.
Figura 86. Indicele calității guvernării la nivel regional în anul 2021
Sursa: Eurostat
764. În perioada 2010-2017, schimbările la nivelul indicelui de calitate a guvernării indică o deteriorare a
doar pentru regiunea Nord-Vest. În schimb, îmbunătățiri sunt identificate în regiunile Nord-Est, Sud,
București-Ilfov, Vest și stabilitate pentru regiunea Centru.
765. În cadrul interviurilor, respondenții au semnalat nevoia de creștere a capacității administrației publice,
în special a celei locale, iar din perspectiva FESI, a organismelor responsabile pentru implementarea
intervențiilor. Aceștia au semnalat, în special, nevoia de simplificare și eficientizare a proceselor și pro-
cedurilor existente la nivelul administrației publice, precum și de creștere a colaborării inter- și intra-
instituționale.
766. Analiza teritorială în baza indicatorilor selectați și a informațiilor colectate din consultări indică diferențe
importante la nivel teritorial în domeniile analizate, i.e. competitivitate și dezvoltare locală, capital
uman și combaterea sărăciei, accesibilitate și conectivitate, dezvoltare durabilă și protecția mediului,
administrație publică și guvernare.
767. În toate aceste domenii, distribuția teritorială a performanțelor regiunilor este neuniformă existând
regiuni care au performat mai bine și regiuni care înregistrează mari rămâneri în urmă. În particular,
ceea ce se poate observa este că diferențele în termeni de performanță socio-economică cresc
între București-Ilfov și toate celelalte regiuni. București-Ilfov se detașează tot mai mult de toate
celelalte regiuni în ceea ce privește creșterea economică, potențialul de cercetare, dezvoltare și ino-
vare, ocuparea populației active și nivelul educațional.
768. Diferențele între regiunile mai puțin dezvoltate nu urmează tipare omogene. De exemplu, regiunile
Nord-Vest și Sud-Vest au înregistrat în perioada 2014-2020 cele mai accelerate ritmuri de creștere
economică, însă la nivelul anului 2019, Nord-Vest înregistra cel mai mare PIB, în timp ce Sud-Vest
avea cel mai scăzut PIB. Pe de altă parte, regiunea Sud-Vest are un nivel mic de atractivitate pentru
înființarea de noi firme, comparativ cu Nord-Vest și Nord-Est. Regiunea Nord-Est prezintă unul dintre
cele mai scăzute niveluri de competitivitate, alături de Sud-Est și Sud-Vest. Cu toate acestea, regiunile
Centru, Nord-Est și Sud-Est au cele mai mari rate de creștere a ocupării, deși populația civilă ocupată
tinde să scadă. În ciuda ritmului alert de creștere economică, la nivelul regiunilor Nord-Vest și Sud-
Vest, atât ritmul ocupării, cât și populația civilă ocupată sunt în scădere. La nivel județean, județele care
se confruntă cu cele mai mari provocări în termeni de dezvoltare sunt preponderent concentrate în
partea sudică a țării, au un caracter preponderent rural și o diversificare economică limitată.
769. Nivelul de sărăcie și excluziune socială a scăzut în regiunile cu ritm accelerat de creștere a ocupării
(Vest, București-Ilfov, Nord-Vest și Sud-Est), însă diferențele între populația săracă și populația mai
puțin săracă s-au accentuat în Nord-Vest și Vest și s-au atenuat în Centru și Sud-Vest. Pe de altă parte,
155
regiunea Centru este singura în care rata de abandon școlar a crescut. Populația cu studii superi-
oare este în scădere la nivel național, însă concentrată în regiuni în care există mari centre universitare
(București, Cluj, Iași și Constanța).
770. În general, infrastructura de transport s-a îmbunătățit în perioada 2014-2020, însă există în continuare
o nevoie pregnantă de creștere a accesibilității și conectivității teritoriale. Infrastructura TIC este
deficitară la nivelul întregii țări, deși România are una dintre cele mai mari acoperiri (nu și utilizări) a
rețelelor de bandă largă, peste media europeană. Calitatea mediului a fost îmbunătățită, dar sunt încă
provocări la acest nivel, țara noastră fiind încă la distanță însemnată de alte țări europene. Calitatea
guvernării este încă o provocare pentru toate regiunile, cu toate că în unele dintre ele pare că au avut
loc îmbunătățiri (Nord-Est, Sud, București-Ilfov și Vest) pe parcursul ultimilor ani.
771. Faptul că diferențele observate la nivel teritorial nu urmează tipare omogene poate fi cauzat de faptul
că priorităților de investiții sunt tratate uniform la nivel național, iar politicile publice nu diferențiază sufi-
cient între nevoile și potențialul de dezvoltare la nivel teritorial. În capitolele anterioare s-a pus în evi-
dență că există neomogenitate la nivelul unităților teritoriale, din punct de vedere al caracteristicilor ge-
ografice, economice și sociale, unele dintre acestea constituindu-se în factori de diferențiere sau „han-
dicap”, de care trebuie să se țină cont atunci când se proiectează un anumit tip de intervenție. Crearea
coeziunii teritoriale are la bază tocmai cunoașterea foarte specifică a profilului și nevoilor teritoriilor și o
adresabilitate diferită a intervenției.
ÎE 4: În ce măsură distribuția teritorială a asistenței financiare FESI este corelată cu

problemele și potențialul teritoriilor identificate la întrebarea precedentă?
772. Scopul acestei întrebări de evaluare este acela de a cunoaște în ce măsură distribuția teritorială a
asistenței financiare FESI este corelată cu problemele și potențialul teritoriilor identificate la întrebarea
precedentă. Echipa de Evaluare a urmărit compararea distribuției teritoriale a asistenței financiare a
FESI cu problemele și potențialul teritoriilor și să analizeze corelarea între acestea.
773. Analiza distribuție asistenței financiare FESI, la nivel teritorial s-a realizat pe baza informațiilor primite
de la beneficiar, din baza de date extrasă din MySMIS, în luna decembrie 2021.
774. Se menționează faptul că această analiză s-a realizat la nivel de distribuție regională NUTS2 și NUTS3,
la nivel de buget total contractat și al bugetelor programelor contractate și nu reprezintă execuția
bugetară efectiv realizată.
775. Cea mai mare pondere a bugetului contractat în cadrul AP 2014-2020 s-a realizat în regiunea București-
Ilfov, acest fapt fiind mai degrabă corelat cu capacitatea de depunere și implementare proiecte, decât
cu nevoile de coeziune sau gradul de dezvoltare. Reamintim faptul că regiunea București-Ilfov a fost
eligibilă pentru investiții decât pentru unele intervenții.
776. Remarcăm bugete mai mari ca pondere pentru regiunea Sud-Est și Nord-Vest, dar sub nivelul mediei.
Figura 87. Ponderea bugetului contractat prin AP 2014-2020 la nivel regional
Sursa: prelucrări MySMIS

777. Față de contribuția regiunii la PIB din anul 2018, bugetul proiectelor contractate indică o situație
disproporționată, regiunea București-Ilfov concentrând cea mai mare pondere comparativ cu contribuția
156
la PIB. Există regiuni pentru care bugetele atrase sunt sub nivelul contribuției :. Sud Muntenia cu 5,2
puncte procentuale, Centru cu 4,9 puncte procentuale și Vest cu 4,4 puncte procentuale.
Figura 88. Diferențe de alocare între AP 2014-2020 și contribuția în PIB 2018 pe regiuni de dezvoltare

778. La nivel de județe, structura sumelor din bugetele proiectelor contractate s-a realizat de asemenea, mai
degrabă corelat cu capacitatea de atragere și implementare proiecte, Bucureștiul fiind județul care a
primit 21% din fonduri. Remarcăm valori ale bugetelor mai mari decât contribuția la PIB pentru județele:
Dâmbovița (cu 28 puncte procentuale peste medie),Tulcea (cu 3,3 puncte procentuale peste medie),
Brăila (cu 1,1 puncte procentuale peste medie).
157
Figura 90. Structura bugetului contractat prin proiecte Figura 89. Diferența dintre contribuția în PIB și
în 2014-2020 pe județe (exclusiv București) ponderea bugetului alocat pe județe (puncte
procentuale)

779. Pentru județele Tulcea și Brăila, bugetele
contractate au condus la poziționări mai bune în
cadrul clasamentului după indicatorul
PIB/locuitor. Astfel, județul Tulcea a câștigat 5
poziții, iar județul Brăila 4 poziții.
780. Pe programe, distribuția sumelor din bugetele
proiectelor contractate indică contribuția
disproporționat de mare a regiunii București-
Ilfov, în special pentru intervențiile din POCU,
POAT, POIM și POC.
781. Regiunile identificate ca având provocări în
asigurarea creșterii competitivității economice
(Sud-Est, Sud), bugetele proiectelor nu indică
faptul că s-a adresat specific problema, ponderile
22.
lor în totalul bugetelor contractate prin POC fiind Sursa: prelucrări MySMIS
mult sub media națională. De asemenea, 23.
bugetele proiectelor din POCU nu indică faptul că
s-au adresat provocările capitalului uman din regiuni ca Sud-Vest sau Vest. Și în ce privește acțiunile
POIM, ținând cont că asigurarea infrastructurii a fost considerată ca provocare importantă în regiunile
mai slab dezvoltate, bugetele proiectelor din aceste regiuni rămâne mult în urma altor regiuni mai
dezvoltat.
Tabel 50. Structura bugetelor totale nerambursabile pe tipuri de programe și regiuni (%)
158
782. Finanțarea proiectelor din programului POC s-a produs dominat pentru București-Ilfov (735), restul
regiunilor de dezvoltare a căror potențial ar trebui stimulat prin creșterea de competitivitate având
ponderi în finanțare între 2% și 7,2%.
Figura 91. Distribuția bugetului total nerambursabil alocat proiectelor din POC 2014-2020, pe regiuni de dezvoltare
(%)

783. Pe județe, finanțarea este polarizată în București care a avut alocat 62,4% din total și Ilfov10,6%, restul
județelor aflându-se la distanțe foarte mari. Acest fapt indică, pe de o parte, capacitatea Bucureștiului
în atragere și implementare proiecte, fapt care îi conferă o poziție privilegiată în competițiile de proiecte
și, pe de altă parte, faptului că alocările foarte reduse nu au dat șansa și altor actori de pe piață să
contribuie la creșterea competitivității și să dobândească experiență în atragere și implementare de
proiecte.
Figura 92. Structura bugetului contractat prin proiectele din POC în perioada 2014-2020 (exclusiv București)

784. Bugetele proiectelor din POCU la nivel regional sunt distribuite majoritar în București-Ilfov, iar restul
regiunilor au valori sub medie și cu mult mai reduse. Pe locul 2, se regăsește Centru cu 8,4%, urmat
159
de Nord-Vest (6,8%) și Nord-Est (6,8%). Structura la nivel de regiune pare să indice existența de
proiecte în general în regiunile cu provocări ale dezvoltării resurselor umane, dar și în București-Ilfov.
Figura 93. Structura bugetului total nerambursabil pentru proiecte finanțate prin POCU 2014-2020, pe regiuni de
dezvoltare

785. La nivelul județelor, bugetul proiectelor pentru municipiul București reprezintă 58,7% din total fonduri.,
Următoarele județe ( la distanțe foarte mari) sunt Cluj (3,2%), Iași (3,2%), Alba (3%), Dolj (2,9%), Mureș
(2,5%).Se observă că județele, în care calitatea resurselor de muncă este mai bună au contractat
proiecte mai multe. Acest fapt, semnalează o problemă atât la nivel instituțional, cât și la nivel de
mecanisme de finanțare, acestea trebuind a fi adaptate capacității reduse de atragere proiecte pentru
dezvoltarea resursei umane în județele/regiunile unde sunt provocări însemnate privind calitatea
acestora.
160
Figura 95. Structura bugetului total nerambursabil pentru Figura 94. Diferența dintre contribuția în PIB și
proiecte finanțate prin POCU 2014-2020, pe județe (%) ponderea bugetului alocat pe județe (puncte
procentuale)

786. Față de contribuția la PIB, bugetele proiectelor finanțate
din POCU indică diferențe favorabile județelor Alba,
Maramureș, Dolj și Mureș. În schimb, cele mai
defavorizate județe sunt cele cu un nivel mai ridicat de
dezvoltare: Constanța, Timiș, Prahova, Argeș, Arad.
787. Structura bugetelor de proiecte finanțate prin POR
prezintă o situație puțin mai echilibrată, dar observăm că
regiunile care au provocări la nivelul dezvoltării
economico-sociale (Nord-Est, Sud, Sud-Vest) au
ponderi în bugetele de proiecte mai reduse decât cele
mai dezvoltate (ex. București-Ilfov).
Figura 96. Distribuția bugetului total nerambursabil alocat proiectelor din POR în perioada 2014-2020, pe regiuni
de dezvoltare (%)

788. Pe județe, Bucureștiul a beneficiat de cea mai mare finanțare (18,5%), urmat la mare distanță de Cluj
(5,7%), Constanța (3,2%), Bihor (3,2%0, Tulcea (3%), Dolj (3%).
161
Figura 97. Structura bugetului alocat pentru proiectele din Figura 98. Diferența dintre contribuția în PIB și
POR în perioada 2014-2020 (exclusiv București) ponderea bugetului alocat pe județe (puncte
procentuale)

789. Față de contribuția la PIB, alocarea bugetului pentru
proiectele POR, arată anumite județe cu ponderi
ridicate ale bugetelor de proiect: Bistrița-Năsăud,
Tulcea, Hunedoara. Aceste alocări confirmă nevoile
acestora și probabilitatea accelerării convergenței.
Dintre județe în care alocările bugetare se plasează
sub contribuția la PIB național, respectiv au
demonstrat o capacitate mai mică de atragere
proiecte menționăm: Timiș, Ilfov, Prahova, Brașov,
Argeș.
790. Bugetele proiectelor contractate în cadrul POPAM
26.
este favorabilă regiunii Sud-Est care are 30,6% din
fonduri, urmată de București-Ilfov (17,8%). Sursa: prelucrări MySMIS
Figura 98. Distribuția bugetului total nerambursabil alocat proiectelor din POPAM în perioada 2014-2020, pe regiuni
de dezvoltare (%)

791. Pe județe, cea mai mare pondere a bugetului o deține București-Ilfov (16,3%), urmat de Tulcea (15,7%).
162
Figura 99. Structura bugetului alocat pentru proiectele din POPAM 2014-2020 (exclusiv București)

792. Bugetul programului POAT a fost alocat dominat regiunii București-Ilfov, urmată la mare distanță de
grupul regiunilor cu provocări în dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est și Sud. Aspectul semnalează o problemă
a mecanismelor de pregătire în vederea depunerii de proiecte, asigurarea managementului acestora și
susținerea financiară a derulării proiectelor pentru regiunile care au nevoie de creșterea capacității de
atragere de fonduri.
Figura 100. Distribuția bugetului total nerambursabil alocat proiectelor din POAT în perioada 2014-2020, pe regiuni
de dezvoltare (%)

793. Bugetele de proiecte indică o polarizare foarte mare a finanțării programului.
163
Figura 101. Structura bugetului alocat pentru proiectele din POR în perioada 2014-2020 (exclusiv București)

794. Bugetele alocate pentru proiectele din programul POIM la nivel regional sunt majoritare pentru
București-Ilfov (58,3%), deși toate regiunile au semnalat provocări care necesită adresare prin fonduri.
Figura 102. Distribuția bugetului total nerambursabil alocat proiectelor din POIM în perioada 2014-2020, pe regiuni
de dezvoltare (%)

795. La nivelul județelor, în afara Bucureștiului care a avut o alocare de 56,8%, la distanță foarte mare se
plasează Constanța (36%), Cluj (3,1%), Bacău (2,6%), Iași (2,6%).
164
Figura 104. Structura bugetului alocat pentru proiectele Figura 103. Diferența dintre contribuția în PIB și
din POIM în perioada 2014-2020 (exclusiv București) ponderea bugetului alocat pe județe (puncte
procentuale)

796. Regiunea București-Ilfov are cel mai mare procent
de contractare a fondurilor FESI 2014-2020, atât la
nivel total, cât și la nivel de programe, deși această
regiune. Prin efectele produse, acest fapt va genera,
în continuare discrepanțe mari din punct de vedere
al regimului de convergență internă regională al
României.
797. Se remarcă o capacitate diferită de atragere de
fonduri FESI la nivelul regiunilor această capacitate
fiind corelată cu nivelul de dezvoltare al resurselor
umane, atât cantitativ, cât, mai ales calitativ.
798. Rezultatele obținute au pus în evidență aspecte,
care țin de capacitatea regiunilor de a accesa 28.
fonduri, dar și lacune ale managementului de Sursa: prelucrări MySMIS
gestiune a acestor fonduri. Informarea și dezvoltarea
unor mecanisme diferențiate de stimulare a
accesului la finanțare este esențial în atingerea obiectivelor programelor.
799. Alocarea resurselor este exclusiv rezultatul capacității regiunilor de a aplica și implementa proiecte, și
nu reflectă mecanisme diferențiate de alocare conform nevoilor.
800. În acest mod, realizarea coeziunii teritoriale este mai degrabă rezultatul capacității regiunilor de a
accesa fonduri (experiențe pozitive anterioare, resurse umane, financiare și economice mai bune,
viziune strategică bine conturată, interes politic mai adecvat), decât rezultatul unor acțiuni coordonate
și a unor mecanisme personalizate în funcție de nevoi.
801. Coeziunea teritorială se va realiza mai rapid și mai eficient odată cu adecvarea mai bună a nevoilor și
a potențialului regional cu accesul la resurse. Cu toate acestea, analizele din capitolele anterioare au
pus în evidență procese de convergență regionale importante atât la nivel regional intern, cât și cu
mediile UE. Pentru accelerarea proceselor de convergență este nevoie de adecvarea mai bună a
mecanismelor de finanțare cu nevoile și potențialul regiunilor.
802. Recomandări:
165
• Creșterea capacității regiunilor de a atrage fonduri și a implementa proiecte astfel încât
disparitățile regionale și locale să se reducă;
• Îmbunătățirea managementului de gestiune a fondurilor atrase la nivel regional pentru a
monitoriza rezultatele și a crește atragerea de fonduri;
• Îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare a modului cum se armonizează potențialul
regiunilor cu alocarea și atragerea de fonduri;
• Îmbunătățirea colectării informațiilor cu privire la proiectele din Implementare prin utilizarea
platformei MySMIS.
ÎE 5: Cum poate fi explicată această distribuție teritorială a asistenței financiare

803. Întrebarea de evaluare are ca scop explicarea distribuției teritoriale a asistenței financiare acordate prin
AP 2014-2020 identificate în cadrul întrebării de evaluare anterioare. Analiza se bazează pe informațiile
colectate în cadrul (i) cercetării documentare, (ii) analizei datelor din surse statistice și administrative,
(iii) interviurilor cu reprezentanții CCMAP, ai ADR, ai AM și OI (iv) chestionarului în rândul CCMAP și al
experților din mediul academic și de cercetare.
804. În cadrul întrebării anterioare de evaluare, a reieșit că regiunea BI a contractat cea mai mare parte
a bugetului alocat prin AP 2014-2020, i.e. peste 45% din totalul sumelor contractate. Distribuția
restului de 55% din fondurile contractate este relativ uniformă la nivelul celorlalte regiuni de dezvoltare.
Date fiind aceste diferențe, estimarea este că implementarea fondurilor are potențialul să adâncească
discrepanțele socio-economice între regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.
805. În urma analizelor efectuate și a consultărilor derulate, au fost identificate două posibile explicații
pentru această distribuție teritorială, strâns legate între ele.
806. În primul rând, nevoile și prioritățile de dezvoltare de la nivelul AP 2014-2020 au fost stabilite la nivel
național și nu au fost suficient de particularizate la nevoile regionale și locale specifice.
Programele operaționale diferențiază între regiunile mai dezvoltate și regiunile mai puțin dezvoltate, iar
alocările sunt diferite în funcție de tipurile de regiuni. Nevoile sunt adresate însă preponderent prin
aceleași tipuri de acțiuni, iar diferențele între regiunile mai puțin dezvoltate în termeni de provocări și
potențial de dezvoltare tind să nu fie adresate optim din acest motiv.
807. În al doilea rând, există diferențe importante în termeni de capacitate administrativă și de atragere
și implementarea de fonduri între regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, care reies atât
din analiza datelor administrative cât și din consultările derulate.
808. Distribuția regională a numărului de proiecte contractate este relativ uniformă față de diferențele
observate între sumele contractate de București-Ilfov și celelalte regiuni. Acest lucru indică, pe de o
parte, că valorile proiectelor contractate la nivelul București-Ilfov sunt mai mari comparativ cu
valorile proiectelor contractate la nivelul regiunilor mai puțin dezvoltate.
809. Pe de altă parte, în cazul proiectelor contractate în București-Ilfov și implementate în mai multe regiuni,
datele disponibile nu sunt suficiente pentru a estima cum se împart fondurile între regiuni, iar
regiunea București-Ilfov beneficiază și ea de fonduri alături de celelalte.
810. Așa cum se poate observa din figura următoare (stânga), regiunea București-Ilfov concentrează cea
mai mare parte a fondurilor contractate, deși implementează cele mai puține proiecte.
166
Figura 105. Distribuția numărului de proiecte contractate în cadrul POIM, POC, POCU, POR, POPAM, POAT pe
regiuni de implementare (în total în stânga și pe programe operaționale în dreapta)
POIM POC POCU POR POPAM POAT

București-Ilfov 20% 20% 11% 3% 5% 72%
Centru 2% 11% 24% 14% 8% 3%
Nord-Est 13% 15% 13% 14% 6% 3%
Nord-Vest 16% 19% 12% 14% 9% 5%
Sud-Est 17% 8% 11% 17% 40% 5%
Sud-Muntenia 11% 11% 13% 12% 18% 4%
Sud-Vest 12% 11% 9% 12% 13% 3%
Vest 9% 6% 8% 12% 1% 4%
Sursa: Datele puse la dispoziție de Autoritatea Contractantă

811. Un aspect important de remarcat este că numeroase proiecte contractate în București-Ilfov se extind și
asupra altor regiuni de implementare (în special la nivelul POCU). De altfel, cele mai multe intervenții
sunt implementate la nivelul regiunii Sud-Est. Există, așadar, un efort evident de sprijinire a regiunilor
mai puțin dezvoltate, însă rezultatele obținute sunt sub-optimale.
812. Analiza la nivelul fiecărui program operațional (Figura 105, dreapta) arată că regiunile de dezvoltare
reușesc să valorifice, prin contractarea de proiecte, anumite dimensiuni de dezvoltare, însă
performanțele lor sunt sub-optimale comparativ cu București-Ilfov.
813. Regiunea București-Ilfov concentrează cel mai mare număr de proiecte contractate în cadrul POIM,
POC (cu o distanță relativă mică față de celelalte regiuni) și POAT și procente foarte mici în cadrul
POR.
814. POIM este cel mai mare program național în termeni de alocare, 54% din alocările sale fiind dedicate
componentei de infrastructură de transport. Beneficiarii eligibili pentru această componentă sunt
preponderent autorități publice centrale și companii naționale de la nivelul București-Ilfov. Proiectele de
infrastructură mare angajează în general sume foarte mari, ceea ce explică în parte concentrarea de
sumelor contractate în cadrul POIM și a proiectelor la nivelul acestei regiuni. A doua regiune cu cel mai
mare număr de proiecte contractate la nivelul POIM este Sud-Est. Așa cum a reieșit și din analiza
aferentă întrebării de evaluare trei, această regiune este cea mai performantă în termeni de drumuri
modernizate, ceea ce se corelează cu numărul mai mare de intervenții comparativ cu celelalte regiuni.
815. La nivelul POC, cel mai mare număr de proiecte contractate este la nivelul regiunii București-Ilfov,
urmată de Nord-Vest. Așa cum a reieșit în cadrul întrebării de evaluare, București-Ilfov este cea mai
competitivă regiune din România potrivit Indexului competitivității regionale și cel mai mare nivel de
cheltuieli de cercetare și dezvoltare. Pe de altă parte, atât București-Ilfov cât și Nord-Vest concentrează
unele dintre cele mai mari centre universitare din țară, iar potențialul de inovare este ridicat. Județul
Sălaj (Nord-Vest) și municipiul București înregistrau în 2016-2017 cel mai are număr de brevete
depuse.
816. Regiunea Centru concentrează cel mai mare număr de proiecte contractate în cadrul POCU. Așa cum
a reieșit din analiza întrebării de evaluare trei, în regiunea Centru în ultimii ani au crescut atât ritmul
ocupării, cât și populația civilă ocupată. Este însă singura regiune în care rata de abandon școlar a
crescut.
817. Distribuțiile numărului de proiecte contractate în cadrul POPAM și POAT reprezintă situații aparte. În
cadrul POPAM, regiunea Sud-Est a contractat cel mai mare număr de proiecte, ceea ce este explicat
de specificul geografic al zonei și de implementarea instrumentului ITI la nivelul Deltei Dunării. Pe de
altă parte, la nivelul POAT, 72% din proiectele contractate sunt localizate în regiunea București-Ilfov.
Principalii beneficiari eligibili ai acestui program sunt autorități publice de la nivel central.
167
818. Această analiză indică, totodată, că la nivelul regiunilor mai puțin dezvoltate există o capacitate relativ
mică de accesare de fonduri. Faptul că valorile proiectelor contractate sunt mai mici decât ce la de la
nivelul București-Ilfov arată că, deși se depun proiecte, acestea sunt proiecte mici și cu posibil impact
redus dacă ne raportăm la nevoile de ajungere din urmă.
819. În cadrul consultărilor derulate, respondenții au semnalat că, în general, la nivelul autorităților locale și,
în special, al celor din orașele mici și mijlocii și din zonele rurale, există o capacitate limitată în ceea ce
privește identificarea de oportunități de finanțare și scrierea de proiecte.
820. În urma analizelor efectuate, diferențele mari între sumele contractate la nivelul București-Ilfov și al
celorlalte regiuni sunt explicate de faptul că nevoile și prioritățile de dezvoltare de la nivelul AP 2014-
2020 au fost stabilite la nivel național și nu au fost suficient de particularizate la nevoile regionale
și locale specifice. Programele operaționale diferențiază între regiunile mai dezvoltate și regiunile mai
puțin dezvoltate, iar alocările sunt diferite în funcție de tipurile de regiuni. Nevoile sunt adresate însă
preponderent prin aceleași tipuri de acțiuni, iar diferențele între regiunile mai puțin dezvoltate în termeni
de provocări și potențial de dezvoltare tind să nu fie adresate optim din acest motiv.
821. În strânsă legătură, există diferențe importante în termeni de capacitate administrativă și de
atragere și implementarea de fonduri între regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.
Regiunea București-Ilfov concentrează cea mai mare parte a fondurilor contractate, deși
implementează cele mai puține proiecte. Deși există un efort evident de sprijinire a regiunilor mai puțin
dezvoltate, rezultatele obținute sunt sub-optimale.
ÎE 6: Care au fost acțiunile prin care s-a implementat abordarea teritorială integrată și
care este progresul acestora?
822. În cadrul componentei de analiză empirică a EBT, Echipa de Evaluare a analizat datele primare culese
prin interviuri, studii de caz, sondaje, date administrative și din alte surse. Analiza s-a bazat pe
următoarele strategii de cercetare:
• Analiza datelor colectate prin chestionarul adresat beneficiarilor
vizate de Strategia Europa (2020) din mediul academic
• Analiza datelor colectate prin studiile de caz la nivel de proiecte finanțate în cadrul cărora a fost
implementată abordarea teritorială integrată (DLRC)
• Analiza informațiilor colectate prin interviuri cu: reprezentanți ADR, reprezentanți ai CCMAP,
reprezentanți ai organismelor de management și implementare a PO care au vizat abordarea
DLRC (POR, POCU, PNDR), reprezentanți ai organismelor intermediare regionale ale PO,
precum și reprezentanți ai Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară - ITI Delta Dunării (ADI
ITI).
• Analiza datelor colectate prin focus grupuri cu personalul implicat în coordonarea și
implementarea strategică FESI, în monitorizarea și implementarea PO, reprezentanți ai ADR,
ai ministerelor responsabile de elaborarea și implementarea politicilor din domeniu, respectiv
experți, beneficiari ai proiectelor și alți factori interesați de la nivel național, regional și local.
823. Abordarea integrată a dezvoltării teritoriale susținută din fondurile ESI s-a realizat, în principal, prin
următoarele mecanisme: (1) Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC); (2)
Investiții teritoriale integrate (ITI) în Rezervația Biosferei Delta Dunării; (3) Dezvoltarea urbană durabilă.
824. În general, suportul acordat prin abordarea teritorială integrată a fost printre cauzele principale care au
825. Pentru marea majoritate dintre beneficiarii consultații, care au implementat proiecte subsumate
abordării teritoriale integrate, suportul acordat prin FESI a jucat un rol esențial/cheie pentru realizarea
activităților incluse în proiecte (74%). Această constatare este valabilă atât pentru mecanismul
dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (71%) ( ITI Delta Dunării 79%), cât și pentru
cel de dezvoltare urbană durabilă (74%). În plus, pentru aproximativ o cincime dintre beneficiari,
168
suportul subsumat abordării teritoriale integrate a influențat moderat, împreună cu alți factori
determinanți, comportamentul entităților de a implementa proiectelor.
826. Suportul FESI a fost cauza principală care a determinat entitățile beneficiare să implementeze
proiectele în toate programele operaționale care au vizat abordarea teritorială integrată. Astfel, în toate
programele operaționale, cel puțin două treimi dintre beneficiari au fost determinați, în principal, de
suportul FESI să implementeze proiectele subsumate abordării teritoriale integrate.
827. De asemenea, suportul FESI a fost determinantul principal al comportamentului beneficiarilor de a
implementa proiectele în toate regiunile de dezvoltare. Astfel, indiferent de regiune, peste 65% dintre
beneficiari au fost determinați, în principal, de suportul FESI să implementeze proiectele subsumate
abordării teritoriale integrate. De asemenea, o relație cauzală puternică între suportul FESI și
comportamentul beneficiarilor de a implementa proiectele subsumate abordării teritoriale integrate este
prezentă pentru toate tipurile de organizații.
Tabel 51. Contribuția suportului acordat prin abordarea teritorială integrată pentru realizarea proiectelor
Contribuția FESI la implementarea proiectelor
Au avut un Nu știu/
moderat, alături de marginal/minim,
rol esențial/ Nu
alți factori de alături de alți factori
cheie răspund
influență mai importanți
Abordare teritorială integrată 74.1% 19.2% 2.1% 4.7%
DLRC 70.9% 20.9% 3.5% 4.7%
ITI Delta Dunării 79.4% 14.7% 5.9%
Dezvoltare urbană durabilă 73.9% 20.3% 1.4% 4.3%
Sursa datelor: calculele Echipei de evaluare pe baza datelor colectate prin sondaj în rândul beneficiarilor
828. Pe baza datelor administrative extrase din MySMIS, a fost posibilă evaluarea progresului indicatorilor
de rezultat și de realizare, atât pentru proiectele ITI Delta Dunării, cât și pentru cele DLRC, respectiv
Dezvoltare urbană durabilă.
829. Pentru ITI Delta Dunării, analiza indicatorilor de rezultat a pus în evidență progresul important
înregistrat de proiectele POCU, îndeosebi cele centrate pe obiectivele: Promovarea unei ocupări
sustenabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă, respectiv
Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, precum și a oricărei forme de discriminare. În
ceea ce privește indicatorii de realizare, datele au indicat un progres semnificativ, îndeosebi pentru
obiectivele Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC și
PDR-uri; Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în
sectoarele competitive identificate în SNC, respectiv Reducerea numărului de persoane aflate în risc
de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (non-roma) aflate în risc de sărăcie și
excluziune socială, prin implementarea de măsuri integrate.
830. Pentru proiectele care vizează Dezvoltarea Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității
(DLRC), cele mai mari progrese în indicatorii de rezultat s-au înregistrat pentru Reducerea numărului
de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-
roma) din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității roma,
prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC. Indicatorii de
realizare pentru care s-a înregistrat un progres important au urmărit obiectivul Reducerea numărului de
persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate din zona rurală și
orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în
contextul mecanismului de DLRC.
831. În ceea ce privește Dezvoltarea urbană durabilă, analiza progresului indicatorilor de rezultat nu a fost
posibilă din cauza lipsei datelor. Indicatorii de realizare însă au înregistrat progrese semnificative
îndeosebi pentru obiectivul Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții
bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă. De asemenea, merită menționate și obiectivele
Îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a comunităților marginalizate în municipiile
reședință de județ din România; Reconversia și repunerea în funcțiune a terenurilor și suprafețelor
degradate, vacante sau neutilizate din municipiile reședință de județ; respectiv Creșterea calității
169
infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educație timpurie și sprijinirea participării părinților
pe piața forței de muncă, pentru care s-a înregistrat un progres notabil.
832. O limitare importantă a analizei este disponibilitatea redusă a informațiilor referitoare la indicatorii de
rezultat și de realizare, având în vedere că pentru foarte multe proiecte nu există valori pentru acești
indicatori, în consecință evaluarea realizată nu oferă o imagine exhaustivă a progresului înregistrat.
833. Sondajul realizat în rândul beneficiarilor a arătat că, în mare parte, proiectele subsumate abordării
teritoriale integrate au atins rezultatele directe planificate. Astfel, 40% dintre beneficiarii acestor proiecte
au atins rezultatele planificate pentru toți indicatorii, iar alți aproape 40% rezultatele planificate pentru
cei mai mulți indicatori. Aproximativ 13% dintre beneficiari au obținut rezultate semnificativ inferioare
celor propuse. Rezultatele planificate au fost atinse în totalitate, mai frecvent, în proiectele DLRC.
834. Un grad ridicat de atingere a rezultatelor planificate în proiectele subsumate abordării teritoriale
integrate se identifică în toate programele operaționale. Rezultatele planificate au fost atinse în
totalitate, mai frecvent, în proiectele POPAM și PNDR. La nivelul proiectelor POCU, predomină
beneficiarii care au atins rezultatele planificate pentru cei mai mulți indicatori. În profil regional,
rezultatele planificate au fost atinse în totalitate, mai frecvent, de beneficiarii care au implementat
proiecte în regiunile București-Ilfov, Vest și Nord Vest.
Tabel 52. Atingerea rezultatelor directe planificate în proiecte
Abordare Dezvoltare
ITI Delta
teritorială DLRC urbană
Dunării
integrată durabilă
Rezultatele planificate au fost
atinse în totalitate/depășite 40.4% 44.2% 38.2% 37.7%
pentru toți indicatorii
atinse pentru cei mai mulți 39.4% 32.6% 41.2% 47.8%
indicatori
atinse doar pentru unii 5.7% 7.0% 5.9% 4.3%
indicatori
Rezultatele planificate nu au
fost atinse pentru cei mai 2.1% 2.3% 2.9%
mulți indicatori
Rezultatele obținute au fost
sub cele planificate pentru 4.7% 7.0% 2.9% 2.9%
toți indicatorii
NS/NR 7.8% 7.0% 11.8% 4.3%
Total 100% 100% 100% 100%
835. În cele ce urmează, vor fi prezentate rezultatele evaluării bazate pe teorie prin care s-a realizat analiza
contribuției abordării teritoriale integrate.
836. În general, suportul acordat prin abordarea teritorială integrată a fost printre cauzele principale care au
contribuit la realizarea rezultatelor directe observate. Astfel, 78% dintre beneficiarii proiectelor
subsumate abordării teritoriale integrate consideră că suportul FESI a jucat un rol esențial/cheie pentru
realizarea rezultatelor observate, iar 15% că a contribuit moderat, alături de alți factori de influență. Un
rol cauzal puternic este dominant atât pentru mecanismul dezvoltării locale plasate sub
responsabilitatea comunității (76%), ITI Delta Dunării (74%), cât și pentru cel de dezvoltare urbană
durabilă (84%).
837. Suportul acordat prin abordarea teritorială integrată a fost factorul principal determinant pentru
rezultatele directe, indiferent de programul operațional și regiunea de implementare a proiectelor.
170
Tabel 53. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor directe
Contribuția FESI la realizarea rezultatelor directe
Rol Rol moderat, alături Au contribuit marginal/
esențial/ de alți factori de minim, alături de alți Nu știu/Nu răspund
cheie influență factori mai importanți
Abordare teritorială
77.7% 14.5% 1.0% 6.7%
integrată
DLRC 75.6% 16.3% 2.3% 5.8%
ITI Delta Dunării 73.5% 11.8% 14.7%
Dezvoltare urbană
84.1% 14.5% 1.4%
durabilă
838. În mare parte, suportul acordat prin abordarea teritorială integrată a fost printre factorii cauzali principali
care au contribuit la ameliorarea problemelor existente la nivelul teritoriilor vizate. Astfel, aproape
jumătate dintre beneficiarii proiectelor subsumate abordării teritoriale integrate consideră că suportul
FESI a contribuit decisiv la ameliorarea problemelor existente la nivelul teritoriilor vizate, iar 38% că a
contribuit moderat. Doar pentru 3% dintre beneficiari, contribuția FESI a fost marginală. Contribuția
decisivă a FESI la ameliorarea problemelor existente la nivelul teritoriilor vizate este dominantă atât în
cazul mecanismului DLRC (48%), ITI Delta Dunării (41%), cât și dezvoltare urbană durabilă (49%).
De asemenea, contribuția decisivă a FESI la ameliorarea problemelor existente la nivelul teritoriilor
vizate este dominantă în toate programele operaționale, cu excepția PNDR, unde contribuția este, mai
frecvent, moderată. Pe de altă parte, un rol cauzal puternic al FESI este prezent în regiunile Vest, Nord
Vest, Nord Est, Sud Muntenia, Sud Est și Centru.
Tabel 54. Contribuția FESI pentru ameliorarea problemelor existente la nivelul teritoriilor vizate
Contribuția FESI la ameliorarea problemelor existente la nivelul teritoriilor
vizate
Au contribuit Au contribuit Nu știu/
Au contribuit decisiv
moderat marginal/minor Nu răspund
47.2% 38.3% 2.6% 11.9%
integrată
DLRC 47.7% 37.2% 3.5% 11.6%
ITI Delta Dunării 41.2% 35.3% 2.9% 20.6%
Dezvoltare urbană
49.3% 42.0% 1.4% 7.2%
durabilă
839. În mare parte, suportul acordat prin abordarea teritorială integrată a fost printre factorii cauzali principali
care au contribuit la valorificarea potențialului de dezvoltare existent la nivelul teritoriilor vizate. Astfel,
peste jumătate dintre beneficiarii proiectelor subsumate abordării teritoriale integrate consideră că
suportul FESI a contribuit decisiv la valorificarea potențialului de dezvoltare existent la nivelul teritoriilor
vizate, iar 37% că a contribuit moderat. Doar pentru 2% dintre beneficiari, contribuția FESI a fost
marginală. Contribuția decisivă a FESI la valorificarea potențialului de dezvoltare existent la nivelul
teritoriilor vizate este dominantă atât în cazul mecanismului DLRC (52%) și ITI Delta Dunării (62%). În
cazul mecanismului de dezvoltare urbană durabilă, 45% dintre beneficiari atribuie FESI un rol decisiv,
iar 46% un rol moderat.
840. De asemenea, contribuția decisivă a FESI la valorificarea potențialului de dezvoltare existent la nivelul
teritoriilor vizate este dominantă în toate programele operaționale. Pe de altă parte, un rol cauzal
puternic al FESI este prezent în regiunile Vest, Nord Vest, Nord Est, Sud Muntenia, Sud Est și Centru.
171
Tabel 55. Contribuția FESI pentru valorificarea potențialului de dezvoltare existent la nivelul teritoriilor vizate
Contribuția FESI la valorificarea potențialului de dezvoltare existent la
nivelul teritoriilor vizate
Au contribuit Au contribuit Au contribuit Nu știu/
decisiv moderat marginal/minor Nu răspund
51.3% 37.3% 2.1% 9.3%
integrată
DLRC 52.3% 37.2% 2.3% 8.1%
ITI Delta Dunării 61.8% 20.6% 2.9% 14.7%
Dezvoltare urbană
44.9% 46.4% 1.4% 7.2%
durabilă
2.2.7.1 DOMENIUL COMPETITIVITATE & CDI
841. În domeniul Competitivitate & CDI, FESI au contribuit, preponderent, alături de alte cauze la fel de
importante, la rezultatele observate. Astfel, în viziunea membrilor CCMAP și reprezentanților mediului
academic consultați, un rol cauzal mai important al FESI se identifică pentru dezvoltarea infrastructurii
TIC în zonele defavorizate. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre cei consultați consideră că FESI au
contribuit, alături de alte cauze, la valorificarea potențialului turistic al zonelor, diversificarea activităților
economice non-agricole și încurajarea antreprenoriatului, precum și la conservarea și promovarea
specificului local. Contribuția abordării teritoriale integrate este considerată, mai degrabă, marginală
pentru creșterea productivității și valorii adăugate în sectorul pescuitului și acvaculturii.
842. Cu privire la ipotezele care au stat la baza implementării fondurilor ESI conform așteptărilor, informațiile
colectate prin interviuri au indicat unele deficiențe la nivelul guvernanței implementării, respectiv
adoptarea cu întârziere a Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, ceea ce a generat
unele întârzieri în implementarea mecanismului ITI Delta Dunării.
Tabel 56. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor din domeniul Competitivitate & CDI
Au contribuit
importante
Dezvoltarea infrastructurii
36% 32% 14% 18%
TIC în zonele defavorizate
Valorificarea potențialului
40% 60%
turistic al zonelor
valorii adăugate în sectorul 20% 20% 40% 20%
pescuitului și acvaculturii
Diversificarea activităților
economice non-agricole și
40% 60%
încurajarea
antreprenoriatului
Conservarea și promovarea
40% 60%
specificului local
reprezentanților mediului academic
2.2.7.2 DOMENIUL OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
843. În domeniul Ocuparea forței de muncă, FESI au contribuit, în general, alături de alte cauze la fel de
importante, la rezultatele observate. În acest sens, cei mai mulți membrii CCMAP și reprezentanți ai
mediului academic consultați consideră că FESI au contribuit, alături de alte cauze, la creșterea
participării pe piața muncii a persoanelor din zonele defavorizate, dezvoltarea competențelor forței de
muncă în zonele rurale și diversificarea activităților economice non-agricole.
172
Tabel 57. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor din domeniul Ocuparea forței de muncă
Au contribuit
Au avut un rol marginal/
moderat, alături minim, alături
de alte cauze de alte cauze
mai importante
Creșterea participării pe
piața muncii a persoanelor 20% 56% 12% 12%
din zonele defavorizate
Dezvoltarea competențelor
forței de muncă în zonele 12% 36% 20% 32%
rurale
Diversificarea activităților
12% 48% 12% 28%
economice non-agricole
2.2.7.3 DOMENIUL EDUCAȚIE ȘI FORMARE
844. În domeniul Educație și formare profesională, FESI au contribuit, în general, alături de alte cauze la fel
de importante, la rezultatele observate. În acest sens, cei mai mulți membrii CCMAP și reprezentanți ai
mediului academic consultați consideră că FESI au contribuit, mai degrabă, alături de alte cauze, la
îmbunătățirea accesului și participării la educație și formare în zonele defavorizate și la îmbunătățirea
infrastructurii educaționale în zonele defavorizate.
Tabel 58. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor din domeniul Educație și formare profesională continuă
Au contribuit
esențial/ cheie Nu răspund
importante
Îmbunătățirea accesului și
participării la educație și
16% 52% 28% 4%
formare în zonele
defavorizate
Îmbunătățirea infrastructurii
educaționale în zonele 28% 44% 16% 12%
defavorizate
2.2.7.4 DOMENIUL LUPTA ÎMPOTRIVA SĂRĂCIEI
845. În domeniul Lupta împotriva sărăciei, FESI au contribuit, preponderent, alături de alte cauze la fel de
importante, la rezultatele observate. Astfel, în viziunea membrilor CCMAP și reprezentanților mediului
academic consultați, un rol cauzal mai important al FESI se identifică pentru îmbunătățirea infrastructurii
sociale și de sănătate în comunitățile dezavantajate. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre cei consultați
consideră că FESI au contribuit, alături de alte cauze, la creșterea accesului la servicii sociale și de
sănătate în comunitățile dezavantajate, reducerea sărăciei și excluziunii sociale în comunități
marginalizate, precum și îmbunătățirea condițiilor de locuit pentru comunități defavorizate.
173
Tabel 59. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor din domeniul Lupta împotriva sărăciei
Au contribuit
esențial/ cheie Nu răspund
importante
Creșterea accesului la
servicii sociale și de
22% 61% 17%
sănătate în comunitățile
dezavantajate
sociale și de sănătate în 44% 39% 11% 6%
comunitățile dezavantajate
Reducerea sărăciei și
excluziunii sociale în 39% 44% 17%
comunități marginalizate
Îmbunătățirea condițiilor de
locuit pentru comunități 22% 44% 17% 17%
defavorizate
2.2.7.5 DOMENIUL SCHIMBĂRI CLIMATICE, ENERGIE ȘI MEDIU
846. În domeniul Schimbări climatice, energie și mediu, FESI au contribuit, în general, alături de alte cauze
la fel de importante, la rezultatele observate. În acest sens, cei mai mulți membrii CCMAP și
reprezentanți ai mediului academic consultați consideră că FESI au contribuit, mai degrabă, alături de
alte cauze, la reducerea emisiilor de dioxid de carbon în zonele urbane, îmbunătățirea mediului urban,
adaptarea la schimbările climatice în agricultură, pescuit, acvacultură, precum și la conservarea
biodiversității în zona Delta Dunării, monitorizarea calității aerului și decontaminare, respectiv
îmbunătățirea infrastructurii și sistemelor de transport.
847. Conform interviurilor realizate, fondurile ESI au contribuit semnificativ la creșterea conectivității
teritoriale, însă în zonele rurale atât infrastructura terestră, cât și cea de comunicații și IT este încă
limitată. Dacă la construirea infrastructurii de autostrăzi și drumuri județene s-au înregistrat îmbunătățiri,
pentru infrastructura feroviară fondurile ESI au jucat un rol important, însă îmbunătățirile observate sunt
nesemnificative.
Tabel 60. Contribuția FESI la realizarea rezultatelor din Domeniul Schimbări climatice, energie și mediu
Au avut un
moderat, marginal/ minim, Nu știu/
rol esențial/
alături de alte alături de alte cauze Nu răspund
cheie
cauze mai importante
Reducerea emisiilor de
dioxid de carbon în zonele 11% 53% 10% 26%
urbane
Îmbunătățirea mediului
26% 47% 5% 21%
urban
Adaptarea la schimbările
climatice în agricultură, 15% 38% 15% 31%
pescuit, acvacultură
Conservarea biodiversității
în zona Delta Dunării,
30% 35% 6% 29%
monitorizarea calității
aerului, decontaminare
26% 32% 11% 31%
și sistemelor de transport
174
848. Suportul FESI a indus parțial progresul către rezultatele intermediare așteptate prin abordarea
teritorială integrată. Astfel, în viziunea membrilor CCMAP și a reprezentanților mediului academic
consultați, FESI au indus, mai degrabă, parțial progresul către dezvoltarea economică a zonelor rurale,
creșterea competitivității economice în sectorul pescuitului și acvaculturii, creșterea ocupării în zonele
dezavantajate, creșterea accesului și participării la educație și formare profesională în zonele
dezavantajate, creșterea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în comunitățile dezavantajate. De
asemenea, FESI a indus parțial progresul către dezvoltarea urbană durabilă, dezvoltare policentrică și
specializare teritorială, protejarea mediului înconjurător și a resurselor naturale, precum și creșterea
accesibilității și conectivității teritoriale.
Tabel 61. Progresul către rezultatele intermediare așteptate
Contribuția FESI la progres
Totală Parțială Deloc NȘ/NR
Dezvoltarea economică a zonelor rurale 11% 61% 28%
Creșterea competitivității economice și
valorificarea potențialului turistic în zona Delta 6% 56% 6% 33%
Dunării
Creșterea competitivității economice în sectorul
6% 33% 6% 56%
pescuitului și acvaculturii
Creșterea ocupării în zonele dezavantajate 80% 20%
Creșterea accesului și participării la educație și
4% 88% 4% 4%
formare profesională în zonele dezavantajate
Creșterea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
6% 89% 6%
în comunitățile dezavantajate
Dezvoltarea urbană durabilă, dezvoltare
21% 42% 5% 32%
policentrică și specializare teritorială
Protejarea mediului înconjurător și a resurselor
16% 63% 11% 11%
naturale
Creșterea accesibilității și conectivității teritoriale 24% 52% 7% 17%
849. Informațiile colectate prin interviuri confirmă faptul că investițiile teritoriale integrate au un impact
semnificativ la nivelul zonelor în care au fost implementate. Succesul acestor proiecte a fost influențat,
în mare măsură, de capacitatea și gradul de implicare a autorităților locale, de sinergia finanțărilor,
precum și de nivelul de inițiativă al actorilor de la nivel local.
850. Alte cauze care au contribuit în perioada 2014-2020 la îmbunătățirile observate includ programe și
politici complementare dintre care amintim: programe naționale și locale de investiții, alte programe
naționale finanțate de la bugetul de stat, Granturile SEE și Norvegiene, proiecte Black Sea Cooperation,
programele de cooperare transfrontalieră, programul EUKI, Erasmus+, programe finanțate de Comisia
Europeană, alte programe europene, finanțări de la Banca Mondială, unele programe cu finanțare din
surse private, ș.a.
prin interviuri au indicat unele deficiențe la nivelul guvernanței implementării care au generat întârzieri
importante (ex. în construcția sistemului de apă și canalizare). Calendarul de realizare a proiectelor a
depășit, în multe situații, perioadele prevăzute la momentul realizării documentelor programatice. De
asemenea, au existat unele deficiența la nivelul unor strategii și instrumente relevante pentru
implementarea abordării teritoriale integrate (ex. planurile urbanistice). Nu în ultimul rând, în anumite
situații, comunitățile locale sau actorii relevanți au avut o capacitate limitată pentru atragerea și
implementarea proiectelor.
852. În ceea ce privește riscurile care pot afecta durabilitatea efectelor, un aspect relevant se referă la
sursele de finanțare disponibile necesare pentru a susține, valorifica și dezvolta investițiile realizate prin
abordarea teritorială integrată. Evidențele colectate prin interviuri indică faptul că autoritățile locale au
o capacitate financiară și administrativă limitată de a susține, în totalitate, investițiile realizate în
perioada post-implementare.
175
853. Abordarea integrată a dezvoltării teritoriale susținută din fondurile ESI s-a realizat, în principal, prin
următoarele mecanisme: (1) Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC); (2)
Investiții teritoriale integrate (ITI) în Rezervația Biosferei Delta Dunării; (3) Dezvoltarea urbană durabilă.
Suportul FESI acordat prin abordarea teritorială integrată a fost printre cauzele principale care au
854. Mecanismele subsumate abordării teritoriale integrate au avut un rol cauzal mai important pentru
îmbunătățirile observate cu privire la dezvoltarea infrastructurii TIC în zonele defavorizate, precum și
pentru îmbunătățirea infrastructurii sociale și de sănătate în comunitățile dezavantajate.
De asemenea, abordarea teritorială integrată a avut un rol avut un rol moderat, alături de alte cauze
pentru: valorificarea potențialului turistic al zonelor, diversificarea activităților economice non-agricole
și încurajarea antreprenoriatului.
855. În plus, abordarea teritorială integrată a contribuit, alături de alte cauze la creșterea participării pe piața
muncii a persoanelor din zonele defavorizate, dezvoltarea competențelor forței de muncă în zonele
rurale și diversificarea activităților economice non-agricole.
856. Acțiunile abordării teritoriale integrate au făcut parte din pachetul cauzal care a condus la îmbunătățirea
accesului și participării la educație și formare în zonele defavorizate și la îmbunătățirea infrastructurii
educaționale în zonele defavorizate.
857. Nu în ultimul rând, abordarea teritorială integrată a avut un rol avut un rol moderat, alături de alte cauze
pentru: reducerea emisiilor de dioxid de carbon în zonele urbane, îmbunătățirea mediului urban,
adaptarea la schimbările climatice în agricultură, pescuit, acvacultură, conservarea biodiversității în
zona Delta Dunării, monitorizarea calității aerului și decontaminare, îmbunătățirea infrastructurii și
sistemelor de transport.
858. Suportul FESI, prin mecanismele subsumate dezvoltării teritoriale, a indus parțial progresul către
rezultatele așteptate prin abordarea teritorială integrată, reprezentând o cauză probabilă care a
contribuit în mod necesar la îmbunătățirile observate. În acest sens, se recomandă continuarea
implementării mecanismelor subsumate abordării teritoriale integrate.
859. Recomandări:
• Continuarea finanțării de proiecte prin abordarea integrată a dezvoltării teritoriale, finalizarea
proiectelor contractate și îmbunătățirea absorbției fondurilor prin contractarea de noi proiecte;
• Dezvoltarea mecanismelor de stimulare și sprijinire a comunităților să realizeze și să valorifice
în mod sustenabil investiții subsumate abordării teritoriale integrate.
ÎE 7: Care sunt principalele disfuncționalități și oportunități de îmbunătățire a abordării

teritoriale integrate?
860. Identificarea disfuncționalităților și oportunităților de îmbunătățire a ATI în perioada 2014-2020 a plecat
de la scopul urmărit și principalele caracteristici ale instrumentelor prin care a fost implementată.
861. Analiza pleacă de la caracteristicile identificate în literatura de specialitate ca asigurând succesul
acestor instrumente și se bazează pe informațiile colectate prin (i) cercetarea documentară, (ii)
sondajele derulate în rândul membrilor CCMAP și al experților din mediul academic, precum și în rândul
beneficiarilor FESI, (iii) interviurile derulate cu factorii interesați de la nivel central și local, (iv) studiile
de caz la nivelul proiectelor prin care a fost implementată abordarea DLRC.
2.2.8.1 DEZVOLTAREA LOCALĂ PLASATĂ SUB RESPONSABILITATEA COMUNITĂȚII (DLRC)
2.2.8.1.1 Caracteristicile DLRC și factori de succes
862. DLRC încurajează comunitățile locale să dezvolte abordări integrate de jos în sus pentru a răspunde
provocărilor teritoriale specifice și pentru a produce schimbări structurale. Instrumentul sprijină
consolidarea capacității și potențialului de inovare al comunităților din interior, prin implicarea și
participarea actorilor locali și un sistem de guvernanță pe mai multe nivele, axat pe colaborare
interinstituțională. DLRC se concentrează pe zone sub-regionale și este implementată de grupuri de
176
acțiune locală (GAL), compuse din reprezentanți ai autorităților locale și ai partenerilor socio-economici,
în baza unor strategii de dezvoltare locală (SDL) care evidențiază nevoile specifice și potențialul de
dezvoltare a teritoriilor vizate.
863. Eficacitatea și impactul DLRC sunt asigurate de următoarele aspecte:
• Calitatea și caracterul integrat al strategiilor locale de dezvoltare: SDL trebuie să răspundă
obiectivelor locale și să fie în același timp coerente cu strategiile sub-regionale, regionale și
naționale, inclusiv cele sectoriale. Nevoile trebuie identificate în baza unei analize SWOT și de
o manieră participativă, prin implicarea comunității. SDL trebuie să aibă un caracter integrat,
multisectorial și inovativ, i.e. să asigure legături coerente între diferitele acțiuni de dezvoltare
locală și să introducă noi idei sau abordări, noi servicii, noi produse, noi metode de organizare,
inovare socială. SDL trebuie să sprijine crearea de parteneriate locale, precum și legăturile cu
alte zone DLRC, pentru schimb este expertiză și resurse. Nu în ultimul rând, bugetele trebuie
să fie adecvate; deși există riscul de cheltuire neadecvată a fondurilor, principalul pericol pentru
implementarea DLRC este ca bugetele să fie prea mici.
• Mobilizarea actorilor cheie și construirea de parteneriate viabile: GAL sunt responsabile
pentru selectarea transparentă a proiectelor la nivel local, care trebuie să fie coerente cu SDL.
Deciziile GAL trebuie să fie participative, incluzive (cu parteneri din sectorul public, privat și
societatea civilă) și să nu fie dominate de autoritățile publice. Implicarea sectorului privat este
crucială pentru sustenabilitatea proiectelor și suplimentarea fondurilor pentru proiecte. Membrii
și personalul GAL trebuie să aibă competențele și resursele adecvate pentru a genera și
dezvolta procese la nivel local, precum și competențe specifice de comunicare și organizare,
pentru animarea comunității.
• Alegerea adecvată a zonelor de dezvoltare (în funcție de tip, dimensiune și formă):
Selecția teritoriilor trebuie să țină cont de dimensiunea și coerența acestora. Teritoriile trebuie
să fie suficient de mari pentru a oferi o masă critică de resurse umane, financiare și economice,
dar în același timp trebuie să fie suficient de mici pentru a sprijini interacțiunea locală. Teritoriile
trebuie să formeze o unitate coerentă geografic, economic și social.
2.2.8.1.2 DLRC în România – provocări și oportunități
864. Cu sprijinul DLRC, în perioada 2014-2020 România a vizat reducerea dezechilibrelor teritoriale prin
implicarea comunităților locale din zonele rurale, piscicole și urbane. În zonele rurale, experiența
acumulată în ceea ce privește abordarea DLRC în perioada 2007-2013 a fost valorificată și continuată
în 2014-2020 prin programul LEADER. Pentru zonele urbane, DLRC a reprezentat însă o noutate.
Scopul său este creșterea incluziunii sociale și reducerea sărăciei în rândul comunităților defavorizate,
i.e. cu un nivel scăzut de capital uman, al ocupării forței de muncă și condiții de locuit precare, din
orașele românești. Finanțarea DLRC în zonele urbane a fost condiționată de elaborarea unor SDL
detaliate de către GAL.
865. Principalele puncte tari ale implementării instrumentului, identificate în cadrul analizei, se referă la
caracterul său inovator. Prin abordarea de jos în sus, instrumentul este menit să contribuie la
dezvoltarea locală prin animarea și implicarea comunităților vizate și identificarea nevoilor specifice și
a unor măsuri integrate și personalizate pentru adresarea acestora. Așa cum a reieșit din analiza
studiilor de caz și din consultările cu părțile interesate, instrumentul a adus împreună atât reprezentanți
ai comunităților vizate pentru sprijin, cât și autorități publice locale, organizații nonguvernamentale și
actori privați, fiind puse astfel bazele unor parteneriate locale pe termen mediu lung, care să sprijine
dezvoltarea în teritoriile vizate.
Principala provocare în implementarea DLRC în România este asigurarea unui nivel adecvat de
calitate și un caracter integrat al SDL. Este necesară o revizuire a modului în care conceptul de
„strategie integrată” este înțeles și pus în practică, a modului în care sunt identificate nevoile și
prioritățile de dezvoltare locale, precum și crearea de valoare adăugată prin furnizarea de pachete
de noi bunuri și servicii sau printr-o abordare inovativă.
866. În baza studiilor de caz realizate, s-a observat că, la nivel de formă, SDL au inclus elementele necesare
unei strategii adecvate. Nevoile și potențialul de dezvoltare au fost identificate plecând de la analize
177
SWOT. SDL au inclus descrieri ale obiectivelor și procesului de implicare a comunității, planuri de
acțiune și planuri financiare, precum și o descriere a măsurilor de gestionare și monitorizare la nivelul
GAL.
867. Prioritățile de dezvoltare stabilite prin SDL par însă mai degrabă motivate și orientate către
accesarea fondurilor europene. Nevoile identificate și modul în care sunt formulate acoperă
predominant acele nevoi pentru care pot fi asigurate finanțări din programele operaționale eligibile. De
pildă, în cazul DLRC în zonele urbane, nevoile se referă preponderent la acces la servicii educaționale
și de formare profesională, respectiv construcția sau reabilitarea locuințelor sociale, a creșelor,
grădinițelor și școlilor, precum și a spațiilor urbane de recreere. Prioritățile de dezvoltare nu au fost
stabilite plecând de la nevoi identificate independent de oportunitățile de finanțare. Ci nevoile de
dezvoltare identificate au fost ghidate și modelate de oportunitățile de finanțare existente.
868. Din acest motiv, măsurile propuse prin SDL sunt parțial integrate. O SDL are un caracter integrat
dacă urmărește să producă pachete personalizate de bunuri și servicii separate care, împreună,
adresează comprehensiv și organic nevoile structurale ale unui teritoriu / comunități. În practică,
legăturile între intervenții au vizat, mai degrabă, asigurarea unei cronologii de implementare. De
exemplu, în cazul DLRC în zonele urbane, a fost vizată mai întâi asigurarea infrastructurii de locuire,
educaționale și de transport, urmând ca apoi să fie implementate intervențiile legate de formarea
profesională. SDL nu au inclus, de pildă, măsuri pentru crearea de locuri de muncă sau parteneriate cu
sectorul public și privat pentru inserția pe piața muncii a persoanelor formate, ceea ce afectează și
sustenabilitatea intervențiilor de formare. Mai mult, în baza studiilor de caz, această cronologie a
implementării intervențiilor nu a putut fi asigurată în toate situațiile. În general, proiectele de
infrastructură, dată fiind complexitatea lor inerentă, au întâmpinat întârzieri, iar proiectele POCU au
trebuit demarate înainte ca proiectele POR să fie finalizate.
869. Un alt aspect care a reieșit din analiză este că SDL au un caracter inovativ limitat. În general, SDL
ar trebui să introducă noi idei sau abordări, noi servicii, noi produse, noi metode de organizare, inovare
socială. Din studiile de caz reiese însă că noutatea constă mai degrabă în faptul că măsurile prevăzute
sunt coordonate la nivel de GAL și sunt concentrate asupra unui anumit teritoriu / comunități, și nu în
modul în care sunt definite intervențiile. Acțiunile de formare prevăzute prin SDL, de exemplu, nu sunt
singurele implementate la nivelul acestor comunități defavorizate. Potrivit informațiilor obținute din
interviuri, una dintre problemele cu care beneficiarii s-au confruntat în implementarea proiectelor POCU
este identificarea și eșantionarea grupului țintă. Au fost semnalate numeroase situații în care
persoanele care ar fi trebuit să participe la instruire participaseră deja la activități similare, finanțate prin
alte proiecte POCU, și astfel nu erau eligibile pentru formările prevăzute prin SDL.
A doua provocare se referă la asigurarea unui mecanism de guvernanță adecvat pentru implementarea SDL.
Oportunitățile de îmbunătățire în următoarea perioadă sunt asigurarea unei reprezentări echilibrate a sectoarelor
public și privat în cadrul GAL, întărirea capacității sale administrative și consolidarea mecanismelor de monitorizare și
evaluare a SDL.
870. Abordarea DLRC este coordonată de GAL, care elaborează SDL printr-un proces participativ,
selectează proiectele în conformitate cu obiectivele SDL, monitorizează implementarea SDL și
evaluează impactul. În urma analizei a reieșit că anumite aspecte nu fost transpuse în practică așa cum
este indicat în teorie.
871. GAL create s-au bazat preponderent pe parteneriate între autoritățile publice locale (în general,
primăriile) și parteneri sociali din sectorul nonguvernamental / asociativ. Reprezentarea sectorului
privat la nivelul GAL a fost, în general, scăzută, ceea ce, potrivit teoriei instrumentului DLRC, are un
impact negativ. Implicarea sectorului privat este esențială pentru asigurarea unei reprezentări adecvate
la nivelul teritoriilor vizate și pentru sprijinirea intervențiilor, inclusiv prin finanțări care să asigure
sustenabilitatea. În același timp, în baza studiilor de caz, se observă proeminența sectorului public în
cadrul GAL. Acest lucru este explicat, în parte, de faptul că, cel puțin în cazul DLRC în zonele urbane,
autoritățile publice locale sunt cele care pot iniția și realiza construcții și reabilitări de locuințele sociale,
grădinițe, școli și spații publice destinate recreerii. Riscul este însă ca, dată fiind reprezentarea
neechilibrată a sectoarelor public și privat, procesele decizionale să fie influențate de interesele
autorităților publice locale.
178
872. Un alt aspect care a reieșit din analizele efectuate și din consultările cu factorii interesați este că GAL
dispun, în general, de resurse limitate și resimt nevoia îmbunătățirii competențelor și capacității
administrative. În cadrul interviurilor, au fost menționate nevoile de creștere a efectivului de resurse
umane în cadrul GAL și a competențelor privind elaborarea SDL, scrierea de ghiduri, organizarea
apelurilor și selecția proiectelor, precum și monitorizarea implementării. Aceste aspecte au fost
menționate în special de GAL urbane care au participat pentru prima dată la un astfel de exercițiu în
perioada 2014-2020. Impactul constrângerilor ce țin de resurse și capacitatea administrativă se
răsfrânge în cele din urmă asupra comunităților defavorizate vizate, pentru că nu pot beneficia pe deplin
de finanțările disponibile.
873. Nu în ultimul rând, nu au fost identificate mecanisme concrete de monitorizare și evaluare a
implementării SDL, cu responsabilități și termene clare. SDL includ secțiuni scurte dedicate
monitorizării și evaluării de impact. În general, monitorizarea este prevăzută prin confruntarea cu
calendarul de implementare a proiectelor. SDL ar trebui însă să includă ele însele un calendar de
implementare, de tip Gantt. Cu excepția unui singur proiect (finanțat prin PNDR), nu au fost identificate
astfel de planificări în cadrul studiilor de caz. De asemenea, SDL menționează și procese de
monitorizare prin colectarea de informații din partea comunității. Deși reprezentanții GAL sunt la curent
cu stadiul proiectelor, nu au fost identificate rapoarte de monitorizare ale SDL, raportări ale consultărilor
cu comunităților vizate sau ale măsurilor luate de GAL pentru atenuarea întârzierilor întâmpinate în
implementarea proiectelor.
874. Evaluările de impact prevăzute au la bază indicatori stabiliți la nivelul SDL. Potrivit documentelor
consultate în cadrul studiilor de caz, indicatorii sunt preponderent cantitativi și reflectă rezultate
așteptate imediate cum este, de pildă, numărul de persoane instruite, și mai puțin impactul, de pildă,
măsura în care a crescut nivelul de angajabilitate a persoanelor din aceste comunități defavorizate. În
plus, SDL nu includ un calendar pentru realizarea evaluărilor de impact și nici o descriere a modului
concret în care rezultatele utilizate vor fi integrate și utilizate în următoarele exerciții.
875. Principalele riscuri care se desprind din analiză în ceea ce privește implementarea DLRC și impactul
acestui instrument se referă la:
• Sustenabilitatea intervențiilor: acest aspect este afectat, în unele cazuri, de bugetele relativ mici
pentru unele dintre strategii și, pe de altă parte, de faptul că intervențiile prevăzute prin DSL
sunt numai parțial integrate;
• Factori externi precum șocuri exogene cum a fost cel al pandemiei Covid-19 și creșterea
prețurilor la nivel național, efecte care, potrivit analizei, deja au fost resimțite de către
beneficiari;
• Capacitatea administrativă limitată la nivel de GAL pentru realizarea monitorizării intervențiilor,
precum și capacitatea limitată a beneficiarilor proiectelor pentru implementarea proiectelor.
2.2.8.2 INVESTIȚIILE TERITORIALE INTEGRATE (ITI)
2.2.8.2.1 Caracteristicile ITI și factori de succes
876. ITI sunt cheie pentru ATI prin faptul că oferă posibilitatea atragerii de fonduri transversal prin mai
multe programe de finanțare și / sau axe prioritare. Condiția sine qua non este existența unei strategii
teritoriale integrate, multisectoriale pentru zona vizată. Principalele beneficii ale ITI sunt:
• Promovarea unei utilizări integrate a fondurilor, cu potențialul de a produce rezultate agregate
mai bune pentru același nivel de investiție;
• Posibilitatea de delegare a managementului ITI, care întărește capacitatea actorilor locali (de
la nivel urban sau local) prin implicarea lor în pregătirea și implementarea programului;
• Pentru că ITI are finanțarea asigurată încă de la început, prin programe multiple, există o mai
mare certitudine în ceea ce privește finanțarea acțiunilor integrate;
• Fiind un instrument cu aplicare geografică, poate contribui la deblocarea potențialului de
dezvoltare la nivel regional sau local.
877. Eficacitatea și impactul ITI sunt asigurate de următoarele aspecte:
179
• O strategie pe termen lung, cu obiectivul de a îmbunătăți situația economică și socială într-un
teritoriu specific;
• Furnizarea unui set de bunuri și servicii publice integrate și adaptate specificului local;
• Un mecanism participativ care ține cont de prioritățile și cunoștințele locale și creează legături
cu alte teritorii;
• Un sistem de guvernanță multi-nivel care face posibil transferul alocărilor la nivel local.
2.2.8.2.2 ITI în România – provocări și oportunități
878. În perioada 2014-2020, ITI a fost aplicat în România la nivelul unui singur teritoriu, Rezervația Biosferei
Delta Dunării și zonele limitrofe. Alocarea în prima fază este de 1,114 miliarde euro, la care se adaugă
cofinanțarea națională. Instrumentul este menit să contribuie la protejarea și dezvoltarea durabilă a
Deltei, cea mai mare din Europa și caracterizată de o biodiversitate extraordinară. În ciuda unicității
sale însă, teritoriul se confruntă cu probleme majore precum populație rară și izolată, vulnerabilitate
economică, acces nesatisfăcător la servicii. Astfel, a fost identificată o dublă provocare: conservarea
activelor ecologice și îmbunătățirea calității vieții pentru locuitori. Importanța ecologică și provocările
economice și sociale au stat la baza elaborării unei strategii integrate care să ghideze dezvoltarea
durabilă a zonei.
879. Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării 2030 (SIDDD) a fost elaborată în perioada
2013-2015 de Banca Mondială14 și modificată în 2016.15 O primă evaluare a SIDDD a fost realizată în
2020 la nivelul ITI Delta Dunării de Banca Mondială. 16
880. În baza acestui raport, principalele puncte tari ale implementării instrumentului referă la faptul că
SIDDDD și mecanismul ITI au creat premisele unei dezvoltări durabile în Delta Dunării, având la
bază o abordare participativă și concentrând fonduri dedicate în acest sens. Direcțiile viitoarei dezvoltări
a zonei au fost stabilite prin definirea unei viziuni și a unor obiective pe termen lung, stabilirea
sectoarelor prioritare, a obiectivelor și intervențiilor specifice sectoriale și asigurarea sinergiilor cu alte
strategii locale.
881. Progresul fizic și financiar al strategiei a fost lent în primii ani, dar rezultatele intermediare sunt
percepute pozitiv la nivel local, iar acest lucru a fost confirmat și de factorii interesați consultați pentru
scopul raportului de față. Implementarea SIDDD și ITI nu au fost lipsite de provocări în perioada 2014-
2020.
Principala provocare se referă la consolidarea caracterului integrat și multisectorial al SIDDD.
Nevoile identificate de întărire a legăturilor între SIDDD și celelalte strategii de dezvoltare la nivel
local, de reflectare mai clară a logicii interne de intervenție și de sporire a alocărilor pe diferite
sectoare economice reprezintă oportunități de îmbunătățire.
882. Potrivit raportului Băncii Mondiale, majoritatea strategiilor locale din zona Deltei Dunării sunt coerente
cu SIDDD și se raportează la viziunea, obiectivele și prioritățile acesteia, însă este nevoie de creșterea
coerenței cu strategiile locale. Un alt raport17 arată că, în genere, strategiile locale (i.e. ale județului
și municipiului Tulcea, orașelor Isaccea, Sulina, Baia și a Rezervației Biosfera Delta Dunării) nu au o
viziune clară, priorități realiste și o proiecție bugetară, iar prioritățile nu sunt stabilite în funcție de nevoi.
Este semnalată și nevoia includerii unui sistem de monitorizare și evaluare în strategiile locale.
14
Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (2030), elaborată de Banca Mondială, poate fi consultată la urmă-
torul link: https://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-analize/48101/6._Raport_Strategie_ro.pdf.
15
Versiunea modificată a Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării poate fi consultată la următorul link:
https://assets.itideltadunarii.com/PortalAssets/Fisiere/DocumenteUtile/1.SIDDDD_FINAL_10.08.2016.pdf.
16
Banca Mondială. 2020. „Raport privind analiza strategiei de dezvoltare locală: Strategia integrată de dezvoltare durabilă a
Deltei Dunării.” Disponibil la următoarea adresă: https://assets.itideltadunarii.com/PortalAssets/Fisiere/Livrabile%20-
%20Banca%20Mondiala/Livrabilul%201.a/RO/604f536cb66cc644308096.pdf.
17
Banca Mondială. 2020. „Raport cu recomandări practice pentru îmbunătățirea documentelor strategice, a mecanismelor de
implementarea și a planurilor de acțiuni asociate acestora (bazate pe zona studiată).” Disponibil la următoarea adresă: https://as-
sets.itideltadunarii.com/PortalAssets/Fisiere/Livrabile%20-%20Banca%20Mondiala/Livrabi-
lul%201.b/RO/604f53ffda8d1448448721.pdf.
180
883. Pe de altă parte, atât raportul de evaluare a SIDDD, cât și un raport elaborat la nivelul MIPE18 indică
faptul că legăturile logice între nevoile și obiectivele SIDDD necesită actualizare, o reprezentare
mai clară și mai completă. Este necesară o refacere a cadrului logic al intervențiilor și o analiză a
legăturilor între obiective, intervenții și proiectele solicitate.
884. Evaluarea SIDDD semnalează că majoritatea fondurilor europene alocate prin instrumentul ITI au fost
concentrate pe îmbunătățirea conectivității și a infrastructurii de transport. În cadrul consultărilor
derulate în acest exercițiu, a fost de asemenea semnalat acest impact, însă a fost precizată în același
timp o nevoie clară de continuare a investițiilor în acest sector. Prioritizarea sectorului este aliniată cu
obiectivele naționale de dezvoltare, însă este necesară și asigurarea caracterului multisectorial al
SIDDD. Prin urmare, în perioada următoare este nevoie de adresarea și finanțarea și a celorlalte
sectoare economice.
A doua provocare și oportunitate de îmbunătățire se referă la asigurarea unui sistem de guvernanță
optim al ITI, în primul rând, prin creșterea capacității administrative a ADI ITI.
885. Evaluarea sistemului de guvernanță a ITI Delta Dunării a făcut obiectul unui raport separat, apărut în
2021 sub egida Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.19 Guvernanța ITI a fost analizată prin
prisma următoarelor aspecte: eficacitate, eficiență, predictibilitate, receptivitate, transparență și
caracterul participativ. Principala concluzie care se desprinde din analiza realizată este că sistemul de
guvernanță al ITI este, în general, adecvat, însă există câteva arii de îmbunătățire.
886. În particular, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării (ADI ITI DD), care coordonează
intervențiile finanțate prin ITI și asigură asistență tehnică pentru beneficiarii acestora, necesită resurse
sporite și creșterea competențelor personalului în toate domeniile relevante.
887. ADI ITI asigură managementul cererii de proiecte, al SIDDD, precum și implementarea SIDDD prin
mecanismul ITI, însă nu face parte din sistemul de management și control al fondurilor. Acest lucru
tinde să aibă un impact negativ asupra modului în care ADI ITI își desfășoară activitatea. În consultările
derulate în acest exercițiu de evaluare, au fost semnalate întârzieri foarte mari în evaluarea anumitor
proiecte depuse în zonă și faptul că lansarea de apeluri în momente diferite în cadrul programelor
operaționale este un sistem care nu avantajează implementarea ITI în zonă. Din acest motiv, se ajunge
în situația în care se creează intervale mari de timp între implementarea unor proiecte care, la nivel
strategic, sunt strâns legate între ele.
888. Potrivit raportului de evaluare a SIDDD, ar fi, de asemenea, oportună o delegare mai clară a rolurilor în
cadrul sistemului de guvernanță a ITI, cu sarcini și termene limită atribuite în legătură cu toate aspectele
strategiei și, în special, pentru planificare (respectiv identificarea nevoilor și țintelor cuantificabile,
stabilirea alocărilor bugetare) și monitorizare la nivel național (i.e. colectarea și agregarea datelor,
utilizarea datelor și acțiunilor urmărite).
889. Principalele riscuri care se desprind din analiză în ceea ce privește implementarea ITI și impactul
acestui instrument se referă la nevoia de adresare mai specifică și a altor sectoare, pentru o dezvoltare
integrată a teritoriului, și capacitatea administrativă limitată a ADI ITI, care poate avea un impact pe
termen lung în ceea ce privește implementarea eficientă a instrumentului.
2.2.8.3 DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ (DUD)
2.2.8.3.1 Caracteristicile DUD și factori de succes
890. DUD este parte integrantă a FESI, scopul său fiind consolidarea orașelor pe termen lung. DUD poate
fi implementată prin programe operaționale / axe prioritare specifice, ITI sau DLRC. Ultimele au însă o
aplicare mai largă: ITI poate viza și zone funcționale (rurale, rural-urbane și transfrontaliere, teritorii cu
anumite caracteristici geografice), DLRC poate contribui și la strategii integrate care nu vizează
18
Biroul Evaluare Programe. 2021. Raport de evaluare Sistemul de guvernanță a investițiilor teritoriale integrate Delta Dunării
este disponibil la următorul link: https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/04/814510a0b9eacd4e82073a89171a4325.pdf.
19
Biroul Evaluare Programe. 2021. Raport de evaluare Sistemul de guvernanță a investițiilor teritoriale integrate Delta Dunării
este disponibil la următorul link: https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/04/814510a0b9eacd4e82073a89171a4325.pdf.
181
dezvoltarea urbană. Ca și aceste instrumente, DUD se bazează pe strategii integrate de dezvoltare
urbană durabilă, elaborate și implementate de unitățile administrativ teritoriale urbane.
891. Scopul DUD este crearea de oportunități mai mari de mobilitate urbană durabilă, regenerarea
comunităților defavorizate și îmbunătățirea capacității de cercetare și inovare. Potrivit Manualului
strategiilor de dezvoltare urbană durabilă, publicat de Centrul Comun de Cercetare din cadrul Comisiei
Europene, succesul acestei abordări este asigurat de următoarele elemente: 20
• Un diagnostic al zonei urbane și o selecție a zonei țintă;
• O descriere a modelului de guvernanță;
• O definiție a cadrului strategic general, care ar trebui să includă o viziune pe termen lung,
obiective strategice, obiective specifice și linii de acțiune și ar trebui să specifice logica de
intervenție și planul de revizuire periodică, precum și modul în care sunt integrate obiectivele
și liniile de acțiune;
• Stabilirea priorității acțiunilor sprijinite de FESI;
• Un sistem de monitorizare care leagă indicatorii programului operațional de indicatorii specifici
strategiei;
• Un plan de acțiune care traduce strategia și obiectivele pe termen lung în investiții cu un buget
și un calendar care se referă la perioada de programare a FSIE.
2.2.8.3.2 DUD în România – provocări și oportunități
892. În România, dezvoltarea urbană durabilă este implementată prin axa prioritară 4 a POR, prin care este
vizată rezolvarea unor provocări și probleme specifice dezvoltării urbane și consolidarea orașelor ca
motoare ale creșterii economice și competitivității în regiune și / sau în teritoriul adiacent. Prin axa 4
sunt sprijiniți așa-numiții poli de creștere economică la nivel regional, dar și celelalte municipii reședințe
de județ care au potențial semnificativ de creștere și impact la nivel sub-regional. Strategiile de
dezvoltare a orașelor trebuie să adreseze provocările economice, sociale, de mediu, climatice și
demografice specifice.
893. Principalele puncte tari ale instrumentului, identificate în urma analizei, se referă la faptul că orașele
mici și mijlocii, cu un nivel mai slab de dezvoltare, au oportunitatea de a accesa fonduri dedicate pentru
a deveni mai competitive și mai sustenabile. Existența unor strategii de dezvoltare în acest sens este
menită să ghideze procesul de dezvoltare și să fie adapteze intervențiile la nevoile specifice.
Principala provocare în ceea ce privește implementarea DUD în România se referă la asigurarea
unui nivel adecvat de calitate a strategiilor integrate de dezvoltare urbană durabilă. Oportunitățile de
îmbunătățire a acestui aspect vizează, în principal, practica și procesul de planificare strategică, prin
consolidarea analizelor de nevoi și a procesului de stabilire a priorităților, consolidarea coerenței
externe și interne, creșterea caracterului integrat și inovativ al acțiunilor, consolidarea abordării
participative, întărirea proceselor de monitorizare și evaluare a implementării strategiilor.
894. Un raport al Băncii Mondiale privind practica elaborării strategiilor de dezvoltare locală21 în România
concluzionează, în urma analizei a 183 de strategii de dezvoltare urbană, că nivelul de calitate a
„strategiilor din România variază foarte mult, iar listele de priorități pentru investiții suferă din
cauza unor procese opace de stabilire a priorităților – care încă urmăresc, în principal, mai
degrabă accesarea fondurilor UE disponibile.”
895. Principalele aspecte care reies din analiză sunt rezumate în continuare:
• Nevoile și prioritățile de dezvoltare stabilite prin strategiile de dezvoltare urbană durabilă sunt
ghidate și formulate, mai degrabă, în funcție de oportunitățile existente de finanțare;
20
Manualul strategiilor de dezvoltare urbană durabilă al Comisiei Europene (2020), Centrul Comun de Cercetare, disponibil la
adresa: https://ec.europa.eu/jrc/communities/sites/jrccties/files/handbook-of-sustainable-urban-developmentstrategies.pdf.
21
Banca Mondială. 2020. „Raport cu recomandări practice pentru îmbunătățirea documentelor strategice, a mecanismelor de
implementarea și a planurilor de acțiuni asociate acestora (bazate pe zona studiată).” Disponibil la următoarea adresă: https://as-
sets.itideltadunarii.com/PortalAssets/Fisiere/Livrabile%20-%20Banca%20Mondiala/Livrabi-
lul%201.b/RO/604f53ffda8d1448448721.pdf.
182
• Capacitatea de elaborare a strategiilor și de planificare strategică este limitată la nivelul
unităților administrative teritoriale, în special cele mici și mijlocii, aspect care se reflectă și într-
un nivel scăzut de transparență în ceea ce privește stabilirea priorităților și procesele de
consultare a părților interesate;
• În general, procesele și procedurile de monitorizare și evaluare au, mai degrabă, un caracter
formal (i.e. nu sunt realizate calendare de implementarea pentru monitorizare, indicatorii
utilizați pentru monitorizarea implementării strategiilor sunt preponderent cei utilizați în cadrul
programelor operaționale, responsabilitățile și termenele nu sunt reflectate clar);
• Nu este evident caracterul integrat al măsurilor și planificării strategii. Acest lucru este confirmat
la nivelul axei 4 a POR; potrivit raportului de evaluare 22 existent, intervențiile finanțate se
axează în special pe mobilitate urbană (e.g. infrastructură de transport public, sisteme moderne
de taxare și management al traficului), comparativ cu investițiile în infrastructura socială și de
educație.
896. Spre deosebire de perioada 2007-2013, în perioada 2014-2020 unitățile administrativ teritoriale au avut
rolul de a selecta propunerile de proiecte conforme cu prioritățile din strategiile urbane de dezvoltare
urbană durabilă spre a fi depuse spre finanțare în cadrul axei 4 a POR. În baza consultărilor derulate,
reiese că actorii interesați de la nivel local, eligibili să pregătească și să implementeze proiecte,
au o capacitate limitată în acest sens. Raportul de evaluare a axei 4 a POR indică o rată de
contractare mică raportat la numărul de proiecte depuse: la mijlocul anului 2019, din 486 cereri de
finanțare fuseseră contractate numai 56, reprezentând 26% din valoarea alocării.
897. Principalele riscuri care reies din analiză în ceea ce privește implementarea și impactul DUD se referă
la capacitatea administrativă și de accesare și implementare de fonduri limitată la nivelul autorităților
locale, precum și la concentrarea măsurilor incluse în strategii pe anumite sectoare de dezvoltare (în
speță, infrastructura de transport) în detrimentul altora, ceea ce poate afecta dezvoltarea integrată.
898. Analizele efectuate și constatările desprinse sunt sintetizate în cadrul unei analize SWOT, care
identifică atât punctele tari și punctele slabe ale implementării ATI, cât și oportunitățile și amenințările
așteptate.
899. În urma analizei implementării DLRC, ITI și DUD, principalele puncte tari identificate se referă la:
• Abordarea participativă și de sus în jos a acestor instrumente, care permite identificarea
nevoilor locale specifice și adresarea lor de o manieră personalizată;
• Crearea de parteneriate la nivel local, care au potențialul de a asigura reprezentarea intereselor
a diferitor factori interesați și în special a comunităților din teritoriile vizate și pot pune bazele
unor colaborări pe termen lung;
• Posibilitatea de concentrare a fondurilor (în special în cazul ITI) pentru adresarea unor nevoi
structurale de la nivelul teritoriilor vizate;
• Concentrare sporită asupra nevoii de dezvoltare a orașelor mici și mijlocii (în cazul DUD).
900. Principalele puncte slabe identificate se referă la:
• Nevoile identificate, prioritățile de dezvoltare și măsurile propuse prin strategiile de dezvoltare
locale sunt influențate de oportunitățile de finanțare existente, ceea ce conduce la o adresare
sub-optimală și insuficient de integrată a nevoilor;
• Implementarea intervențiilor propuse în cadrul strategiilor de dezvoltare tinde să se
concentreze doar pe anumite sectoare de dezvoltare, în detrimentul altora, ceea ce afectează
caracterul integrat și multisectorial al strategiilor;
• Caracterul inovativ al acestor instrumente, i.e. furnizarea de produse, servicii și abordări
inovative, este afectată de faptul că strategiile se concentrează pe anumite sectoare și pe
oportunitățile de finanțare existente;
• Mecanismele de monitorizare și evaluare a strategiilor necesită consolidare;
22
Evaluarea intervențiilor POR 2014-2002. Raport de evaluare Tema 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile. Disponibil la:
https://inforegio.ro/images/documente/implementare/evaluare-program/Evaluare_impact_POR_2007-2013_-_RO/Ra-
port_de_evaluare_POR_2014-2020_AP_4_Dezvoltare_urbana.pdf.
183
• Capacitatea administrativă limitată a organismelor responsabile afectează implementarea
instrumentelor.
901. Principalele oportunități în ceea ce privește implementarea ATI sunt:
• Consolidarea caracterului integrat, inovativ și multisectorial al strategiilor de dezvoltare locală;
• Asigurarea coerenței externe a strategiilor de dezvoltare cu alte strategii relevante de la nivel
local și explicitarea logicii interne și a legăturilor între nevoi, priorități de dezvoltare și măsurile
propuse;
• Întărirea mecanismelor de monitorizare și evaluare prevăzute în strategii;
• Consolidarea sistemelor de guvernanță de la nivel local;
• Consolidarea capacității administrative a organismelor responsabile pentru implementarea
acestor instrumente.
902. Principalele amenințări identificate se referă la:
• Factori exogeni (e.g. pandemia Covid și creșterea prețurilor) care pot afecta implementarea
proiectelor;
• Întârzieri în implementarea intervențiilor și neîndeplinirea obiectivelor;
• Capacitatea limitată a beneficiarilor în ceea ce privește implementarea proiectelor;
• Asigurarea unor bugete prea mici pentru implementarea proiectelor;
• O viziune strategică limitată la nivelul organismelor responsabile de elaborarea și
implementarea strategiilor de dezvoltare.
903. Principalele provocări și oportunități de îmbunătățire identificate în ceea ce privește instrumentele de
implementare a ATI (i.e. DLRC, ITI și DUD) se referă la creșterea caracterului integrat, inovativ și
multisectorial al strategiilor de dezvoltare și consolidarea sistemului lor de guvernanță.
904. În genere, nevoile și prioritățile cuprinse în strategiile de dezvoltare sunt identificate și formulate în
funcție de oportunitățile de finanțare existente din fonduri europene. La nivel teoretic însă, dezvoltarea
locală ar trebui să urmeze un proces invers. Strategiile trebuie să identifice și să adreseze integrat
nevoile locale identificate, iar pentru prioritățile de dezvoltare să fie identificate ulterior oportunități de
finanțare. În practică, pentru că acești pași nu sunt urmați întocmai, intervențiile realizate prin strategii
se concentrează preponderent pe anumite nevoi, în timp ce altele nu sunt adresate optim. Acest lucru
are un impact negativ, pentru că teritoriile și comunitățile vizate se confruntă cu probleme structurale,
care trebuie tratate începând de la cauzele lor profunde. Constatarea este valabilă în principal pentru
abordarea DLRC și DUD.
905. Totodată, au fost observate carențe în modul în care sunt transpuse în strategiile de dezvoltare noțiunile
de caracter integrat, inovativ și multisectorial. Scopul instrumentelor ATI este furnizarea de pachete
personalizate de bunuri și servicii separate care, împreună, adresează comprehensiv și organic nevoile
structurale ale unui teritoriu / comunități. Instrumentele ATI sunt menite să creeze valoare adăugată
prin furnizarea de produse, servicii și abordări inovative. În ceea ce privește DLRC și DUD, soluțiile
propuse pentru adresarea problemelor locale sunt imediate și comune cu alte tipuri de intervenții.
Noutatea instrumentelor rămâne mai degrabă la nivelul AP, pentru că măsurile propuse prin strategiile
de dezvoltare urmează logica programelor operaționale naționale. Un alt aspect valabil atât pentru
DLRC și DUD, cât și pentru instrumentul ITI este că strategiile se concentrează pe anumite sectoare în
detrimentul altora.
906. O provocare comună observată la nivelul celor trei instrumente este asigurarea coerenței externe și
interne a strategiilor de dezvoltare și logicilor lor de intervenție. Este nevoie de creșterea gradului de
complementaritate între strategiile aferente ATI și alte strategii de la nivel local, precum și de
explicitarea în interiorul strategiilor a legăturilor logice între nevoi, obiective, priorități și intervenții.
907. Pe lângă aspectele strategice, este nevoie și de asigurarea unor mecanisme optime de guvernanță a
instrumentelor ATI, în primul rând, prin creșterea capacității administrative a organismelor responsabile
de elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare. Deopotrivă, este necesară întărirea
parteneriatelor cu sectorul privat și proiectarea unor mecanisme de monitorizare a implementării
184
strategiilor și de evaluare a impactului lor. Constatarea este valabilă în special în cazul DLRC și DUD.
În cazul ITI Delta Dunării, pe lângă creșterea capacității administrative a ADI ITI, o oportunitate de
îmbunătățire este ca ADI ITI să poată gestiona fondurile alocate prin instrumentul ITI.
908. Recomandări:
• Asigurarea unui nivel adecvat de calitate a strategiilor integrate de dezvoltare urbană durabilă.
Oportunitățile de îmbunătățire a acestui aspect vizează, în principal, practica și procesul de
planificare strategică, prin consolidarea analizelor de nevoi și a procesului de stabilire a
priorităților, consolidarea coerenței externe și interne, creșterea caracterului integrat și inovativ
al acțiunilor, consolidarea abordării participative, întărirea proceselor de monitorizare și
evaluare a implementării strategiilor;
• Dezvoltarea de mecanisme de stabilire a priorităților de finanțare astfel încât să se asigure
creșterea coeziunii economice și teritoriale;
• Asigurarea unui sistem de guvernanță optim al ITI, în primul rând, prin creșterea capacității
administrative a ADI ITI;
• Consolidarea caracterului integrat și multisectorial al SIDDD. Nevoile identificate de întărire a
legăturilor între SIDDD și celelalte strategii de dezvoltare la nivel local, de reflectare mai clară
a logicii interne de intervenție și de sporire a alocărilor pe diferite sectoare economice reprezintă
oportunități de îmbunătățire;
• Asigurarea unui mecanism de guvernanță adecvat pentru implementarea SDL. Oportunitățile
de îmbunătățire în următoarea perioadă sunt asigurarea unei reprezentări echilibrate a
sectoarelor public și privat în cadrul GAL, întărirea capacității sale administrative și
consolidarea mecanismelor de monitorizare și evaluare a SDL.
ÎE 8: În ce măsură și în ce mod programarea și implementarea FESI ar fi putut fi făcute

mai bine?
909. Întrebarea de evaluare are ca scop evidențierea măsurii și modului în care programarea și
implementarea FESI ar fi putut fi sprijini mai bine implementarea abordării teritoriale integrate. Analiza
se concentrează pe identificarea posibilităților de modificare a alocărilor FESI pentru a crește impactul
intervențiilor la nivel teritorial, lecții învățate și recomandări pentru perioada 2014-2020 și noul cadru de
programare 2021-2027.
910. Analiza se bazează pe informațiile colectate în cadrul (i) cercetării documentare, (ii) chestionarelor în
rândul CCMAP și al experților din mediul academic și de cercetare, respectiv în rândul beneficiarilor
FESI, (iii) interviurilor și al focus grupurilor cu personalul implicat în coordonarea și implementarea
strategică a FESI, în monitorizarea și implementarea politicilor din domeniile vizate, respectiv experți și
alți factori interesați de la nivel național și local.
2.2.9.1 ANALIZA OPȚIUNILOR DE ALOCARE A FESI
911. Într-un scenariu în care alocarea investițiilor se realizează cu ponderi egale între cele opt regiuni, fără
a modifica însă distribuția anuală a investițiilor la nivelul unei regiuni, s-a estimat, folosind modelele de
regresie construite pe date de tip panel, valoarea PIB-ului real per capita, rata de ocupare și
productivitatea muncii. Valorile estimate ale celor trei variabile țintă au fost comparate cu valorile
observate la nivelul regiunilor pe orizontul 2007-2018.
912. Diferențele dintre cele trei scenarii provin din utilizarea unor categorii de investiții diferite: pentru PIB
real s-au folosit FEADR, FEPAM și FDR pentru rata ocupării calculele au fost realizate pentru FEADR,
FEPAM și ESF iar pentru productivitatea muncii s-au utilizat FEADR și FEPAM. Categoriile de investiții
selectate pentru fiecare variabilă țintă s-au bazat pe rezultatele aplicării metodei Lasso, prezentate în
secțiunea privind Estimarea contribuției FESI la progresul creșterii economice și țintelor Strategiei
Europa 2020.
913. Regiunile pentru care ponderile investițiilor alocate au fost reduse, indiferent de scenariu, sunt Nord-
Est și Sud-Vest. În contrast, regiunile Centru, Sud și București Ilfov sunt caracterizate de creșteri
semnificative ale ponderilor, indiferent de scenariu.
914. Impactul acestor noi scenarii de alocare sunt sintetizate de graficele următoare:
185
Figura 106. Impactul simulării asupra PIB real (modificare relativă a mediei 2007-2018)

Figura 107. Impactul simulării asupra ratei de ocupare (diferența medie pe orizontul 2007-2018)

Figura 108. Impactul simulării asupra productivității muncii (diferența medie pe orizontul 2007-2018)

2.2.9.2 LECȚII ÎNVĂȚATE ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND PROGRAMAREA ȘI IMPLEMENTAREA FESI
915. În urma analizelor efectuate a reieșit că modul în care a fost proiectată ATI la nivelul AP 2014-2020
a fost, în genere, adecvat. Aspectele ce ar putea fi îmbunătățite în ceea ce privește programarea FESI
și a ATI țin de reliefarea în cadrul analizelor de nevoi a diferențelor între nivelurile de dezvoltare între
186
teritorii, regiuni și județe și, implicit, modelarea priorităților de investiții și a alocărilor în funcție de aceste
variații.
916. Principalele oportunități de îmbunătățire sunt în sfera implementării efective a FESI. Nevoile
semnalate țin de consolidarea sistemului de guvernanță al ATI și FESI prin întărirea colaborării între
nivelul central și cel local, simplificarea regulilor și procedurilor și consolidarea sistemului de
monitorizare a implementării intervențiilor.
917. Figura următoare include scorurile agregate obținute în urma consultării membrilor CCMAP și experților
din mediul academic și de cercetare în cadrul sondajului dedicat, cu privire la:
• Măsura în care ATI prevăzută prin AP 2014-2020 a fost adecvată, i.e. dacă:
- Analizele de nevoi care au stat la baza designului ATI au fost adecvate;
- Prioritățile de investiții pentru reducerea disparităților teritoriale au fost identificate corect;
- Resursele alocate au fost adecvate raportat la nevoile de dezvoltare identificate;
• Măsura în care următoarele aspecte ale implementării ATI în perioada vizată au fost adecvate:
- Sistemul de guvernanță;
- Alocarea responsabilităților între diferite instituții;
- Setul de reguli / proceduri aferente implementării intervențiilor;
- Capacitatea administrativă a instituțiilor / organismelor responsabile;
- Sistemul de monitorizare a implementării ATI.
918. Respondenții au fost întrebați în ce măsură sunt de acord că aspectele menționate mai sus sunt
adecvate. Scorurile obținute variază de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „Total dezacord”, iar 5 – „Total de
acord”. Punctajele obținute indică percepția respondenților cu privire la nivelul de adecvare al acestor
aspecte în logica programării și implementării FESI și reflectă, în același timp, o ierarhie a acestora.
Figura 109. Răspunsurile obținute în cadrul anchetei în rândul membrilor CCMAP și experților din mediul academic
și de cercetare privind măsura în care sunt de acord că programarea și implementarea abordării teritoriale integrate
au fost adecvate
Sursa: Analiza răspunsurilor la chestionarul adresat membrilor CCMAP și experților din mediul academic și de
cercetare (februarie-martie 2022)
919. Aspectele care țin programarea ATI la nivelul AP 2014-2020 au obținut scoruri peste medie.
Respondenții tind să fie mai degrabă de acord cu afirmațiile că, în genere, analizele de nevoi la nivel
teritorial și prioritățile de investiții au fost identificate corect, iar resursele alocate au răspuns nevoilor
de dezvoltare identificate.
187
920. În cadrul consultărilor derulate, a fost semnalat că nevoile identificate la nivelul AP surprind adecvat
situația la nivel național. Deși aceste nevoi se regăsesc și la nivel teritorial, respondenții au semnalat
însă că ar fi fost util ca AP să reflecte și diferențele între tipuri de teritorii, regiuni de dezvoltare și,
inclusiv, județe. Acest nivel de detaliu ar putea sprijini procesul decizional în ceea ce privește prioritățile
de investiții și alocările FESI. În prezent, programele operaționale distribuie fonduri între regiunile mai
dezvoltate (București-Ilfov) și regiunile mai puțin dezvoltate (Nord-vest, Nord-Est, Sud-Est, Sud-
Muntenia, Sud-Vest, Vest, Centru). Deși acestea din urmă au fost sprijinite preponderent, între ele
există diferențe importante în termeni de dezvoltare. Adresarea în comun a nevoilor are, la limită,
potențialul să adâncească diferențele teritoriale pentru că, așa cum au explicat respondenții în cadrul
interviurilor, un nivel de dezvoltare mai scăzut se traduce și printr-o capacitate administrativă, capacitate
de atragere și implementare de fonduri și capacitate de planificare strategică mai mici.
921. În ceea ce privește implementarea ATI cu sprijinul FESI, scorurile calculate în baza percepțiilor în
rândul CCMAP și al experților din mediul academic și de cercetare sunt sub medie, așa cum se observă
din figura anterioară. Aceste percepții au fost confirmate în cadrul consultărilor prin interviuri, studii de
caz și al chestionarului adresat beneficiarilor FESI.
922. În primul rând, a fost semnalată nevoia de consolidare a guvernanței FESI prin întărirea colaborării
între autoritățile de la nivel central și local responsabile pentru programarea și implementarea fondurilor.
Între actorii interesați consultați, există percepția că deciziile legate de implementarea ATI sunt luate
preponderent la nivel central și că este nevoie de creșterea nivelului de informare și consultare cu
privire la modul în care sunt luate aceste decizii. Potrivit lor, din acest motiv apar uneori desincronizări
în implementarea acțiunilor între nivelul central și cel local. Consolidarea procesului de consultare a
factorilor interesați de la nivel local în ceea ce privește analizele de nevoi la nivel teritorial și deciziile
legate de gestiunea fondurilor ar putea sprijini surprinderea optimă a diferențelor între regiuni și
creșterea eficienței în implementarea intervențiilor.
923. În strânsă legătură, a fost semnalată nevoia creșterii capacității administrative în special a factorilor
interesați de la nivel local și a beneficiarilor. Potrivit beneficiarilor FESI consultați în cadrul
chestionarului, experiența dobândită în perioada de programare anterioară a sprijinit implementarea
proiectelor în perioada 2014-2020, însă în continuare este nevoie de creșterea competențelor la nivel
local în acest sens, alături de creșterea nivelului de automatizare IT a activității.
924. Din analiză a reieșit și că setul de reguli și proceduri aferente implementării programelor
operaționale și proiectelor necesită simplificare. Potrivit consultărilor, implementarea proiectelor
este însoțită de proceduri excesiv de birocratice, ceea ce pune presiune pe beneficiari și are potențialul
să conducă la întârzieri. Potrivit beneficiarilor FESI consultați în cadrul chestionarului, un factor care a
influențat negativ implementarea proiectelor și a amplificat întârzierile este pandemic Covid-19 care,
cel puțin în primă fază, pentru că a creat incertitudine pe termen scurt și a blocat temporar anumite
activități.
925. De asemenea, din consultări a reieșit că ghidurile sunt adesea foarte complexe și, în ciuda nivelului de
detaliu, există situații în care diferențele de interpretare pot cauza mici blocaje în implementarea
proiectelor până se ajunge la consens. Mai mult, în cazul DLRC în zonele urbane, reprezentanții GAL
au menționat că au resimțit nevoia de sprijin în organizarea apelurilor pentru fișele de proiecte în ceea
ce privește elaborarea ghidurilor și procedurilor de evaluare. Beneficiarii FESI consultați în cadrul
chestionarului au menționat că, în general, colaborarea cu Autoritățile de Management contribuie
semnificativ la rezolvarea acestor blocaje. În particular, beneficiarii FESI consultați în cadrul
chestionarului au menționat că implementarea proiectelor strategiilor locale și a proiectelor DLRC au
întâmpinat întârzieri mari din cauza perioadei foarte mari de timp dintre scrierea strategiilor și publicarea
ghidurilor pentru contractarea finanțărilor.
926. Un alt aspect menționat frecvent în cadrul consultărilor este că platforma MySmis s-a îmbunătățit
semnificativ în ultima perioadă, însă în continuare este nevoie de optimizare a funcționalităților sale
pentru adaptarea la nevoile de raportare ale beneficiarilor. Acest aspect este strâns legat și de
monitorizarea proiectelor, unde a fost semnalată nevoia consolidării procesului de colectare de date
și consolidarea procesului de monitorizare inclusiv în faza de sustenabilitate a proiectelor.
188
927. Principalele lecții învățate privind implementarea ATI și creșterea coeziunii teritoriale se referă la
implementarea FESI. În primul rând, este necesară consolidarea consultărilor actorilor interesați de la
nivel local pentru întărirea guvernanței FESI și creșterea nivelului de informare și comunicare cu
aceștia. Percepția actorilor locali este că nu sunt suficient de implicați în procesele decizionale de la
nivel central (de exemplu, în elaborarea ghidurilor) și că, din acest motiv, pot apărea sincope în
implementarea proiectelor. Totodată, este nevoie de creșterea capacității administrative a organismelor
responsabile pentru implementarea ATI, din punct de vedere al planificării strategice, procedurilor de
implementare, monitorizarea și evaluarea intervențiilor.
928. În al doilea rând, nevoia de simplificare a proceselor și procedurilor aferente evaluării, contractării, și
implementării proiectelor, detaliată și în cadrul subtemei de evaluare A1, este valabilă și în ceea ce
privește ATI. În particular, în cazul DLRC în zonele urbane, a fost semnalată nevoia unei mai bune
coordonări în termeni de timp între intervențiile legate de scrierea strategiile și publicarea ghidurilor
pentru depunerea proiectelor. Mai mult, GAL-urile resimt nevoia de creștere a competențelor în ceea
ce privește organizarea apelurilor de proiecte, elaborarea ghidurilor și evaluarea fișelor de proiecte.
929. Din punct de vedere al programării FESI, principala lecție învățată se referă la modul în care sunt
realizate analizele de nevoie ce stau la baza ATI. Este necesar ca analizele de nevoi să reflecte și
diferențele între tipuri de teritorii, regiuni de dezvoltare și, inclusiv, județe, pentru a sprijini procesul
decizional în ceea ce privește prioritățile de investiții și alocările. Potrivit factorilor interesați consultați,
faptul că variațiile între regiunile mai puțin dezvoltate nu sunt luate în considerare are un impact negativ
și chiar potențialul de a adânci diferențele teritoriale.
930. Recomandări:
• Pentru optimizarea impactului ATI, este recomandat ca analizele de nevoi efectuate la
momentul elaborării AP să reflecte diferențele și variațiile între regiunile de dezvoltare, și nu
doar între regiuni mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate. În baza acestei analize aprofundate,
este recomandat ca fondurile să fie alocate la nivel de regiune de dezvoltare, și nu de categorie
de regiune.
• Este recomandată consolidarea consultărilor actorilor regionali și locali în ceea ce privește
implementarea ATI atât în procesul de identificare a nevoilor și stabilire a priorităților de
dezvoltare, cât și pe parcursul perioadei de programare, în ceea ce privește elaborarea
ghidurilor la nivelul programelor operaționale. Aceste consultări pot avea loc în scris sau prin
organizarea de ateliere de lucru / focus grupuri, cu dovezi și justificări în ceea ce privește
implementarea observațiilor.
• Este recomandată creșterea capacității administrative a organismelor responsabile pentru
implementarea ATI prin furnizarea de sesiuni de instruire, schimb de bune practici și vizite de
studiu orientate spre dezvoltarea și implementarea de politici publice. În cazul DLRC, în special
în zonele urbane, formările ar trebui să se concentreze în particular pe elaborarea de strategii
de dezvoltare la nivel local, scrierea de ghiduri pentru apelurile de proiecte, elaborarea
procedurilor și grilelor de evaluare, precum și implementarea mecanismelor de monitorizare și
evaluare a strategiilor.
189
Anexe
190
3 Anexa 1. Tabele de corelare între concluzii și recomandări
3.1 Tabel de corelare între concluzii și recomandări aferente subtemei A1
Tabel 62. Tabel de corespondență: constatări – concluzii – recomandări aferent subtemei A1
Nr. Constatări (nr. Organism Termen
Concluzii Recomandări
crt. subsecțiunii) responsabil limită
Se recomandă continuarea finanțării creșterii
economice în sensul asigurării sustenabilității
acesteia și a incluziunii și în ciclul următor de
programare (2021-2027).
În perioada 2010-2020, competitivitatea economică a României a
înregistrat o tendință pozitivă, atât la nivelul creșterii economice Se recomandă susținerea mai accentuată a
(ritmuri de creștere a PIB la rate peste cele ale UE), cât și în ceea cercetării dezvoltării - motor al creșterii
ce privește creșterea productivității per persoană ocupată și per oră inteligente și premisă pentru un nivel ridicat de
lucrată în special în ramurile high-tech, informații și comunicații, competitivitate și asigurarea de resurse pentru
MIPE
activități profesionale, științifice și tehnice și intermedieri financiare recuperarea rămâneri în urmă în ce privește
Biroul de
și asigurări. ținta de 2% din PIB. 2023
Evaluare
Consumul privat a fost principalul motor al creșterii din ultimii ani,
Programe
ÎE 1: Care este susținut de o politică fiscală prociclică, incluzând majorarea Se recomandă orientarea susținerii financiare
progresul salariilor și pensiilor și reducerea impozitelor pe consum și pe venit privind incluziunea socială spre stimularea
creșterii și restrângerea pieței muncii (cu un șomaj scăzut în ultimii ani). creșterii nivelului de educație al populației, în
economice și al Alimentată de absorbția crescută a fondurilor UE, contribuția special a celei din mediul rural și sporirea
1 îndeplinirii investițiilor la creștere PIB a fost, de asemenea, pozitivă. competențelor populației pentru a face față
țintelor naționale schimbărilor rapide tehnologice și digitalizării,
aferente reducerea abandonului școlar, prin susținerea
Strategiei integrării și accesului egal al grupurilor
Europa 2020? vulnerabile de populație.
În ceea ce privește atingerea țintelor asumate rezultatele obținute Este recomandată o mai bună (profundă și
au relevat următoarele aspecte: amănunțită) cunoaștere a provocărilor și
Ținta privind rata de ocupare de 70% a populației în vârstă de 20- nevoilor atât la nivel național, cât și la nivel
64 ani a fost atinsă și depășită în anii ultimi ai perioadei. Cu toate sectorial, respectiv la nivelul grupurilor
acestea, există în continuare dezechilibre structurale (deficite de defavorizate, astfel încât țintele stabilite pentru
forță de muncă, populație inactivă numeroasă). programarea viitoare să fie mult mai specifice,
Ținta privind reducerea sărăciei a fost atinsă, procesul fiind destul asigurând astfel creșterea coeziunii
de neliniar în ce privește reducerea ratelor de sărăcie și a ratelor economico-sociale.
de deprivare materiale. România se plasează încă printre cele mai
sărace state membre UE. Este recomandată implicarea tuturor
Țintele privind populația cu studii terțiare în categoria de vârstă 30- partenerilor sociali și asigurarea unui nivel mai
34 ani sunt aproape de a fi atinse. În ceea ce privește rata de ridicat de coerență între programele
191
părăsire timpurie a școlii aceasta a parcurs un traseu destul de operaționale și politicile sectoriale, respectiv cu
sinuos, tendințe de reducere mai stabile și robuste înregistrându-se strategiile de domeniu
după anul 2015, anul în care a demarat absorbția fondurilor UE din
exercițiul financiar 2014-2020. Totuși valoarea din 2020 a acestei
rate de 15,6% este la 4,3 pp depărtare de țintă.
În ceea ce privește țintele asumate privind resursele, mediul și
energia acestea au fost atinse atât în ceea ce privește reducerea
emisiilor de efect de seră. cât și în ceea ce privește consumul de
energie din surse regenerabile și reducerea consumului din surse
primare.
Singură țintă care este departe de-a fi atinsă, cu decalaje mari se
referă la activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare. Deși
această activitate este considerată motorul creșterii economice
într-o economie bazată pe cunoștințe, România investește în CDI,
în mod constant cca. 0,4%-0,5% din PIB, ținta asumată fiind de 2%
din PIB la nivelul anului 2020. Se remarcă faptul că încă din start
România nu și-a asumat o țintă ambițioasa, ținta medie a UE fiind
de 3% din PIB, cu o contribuție publică de 1% și una privată de 2%.
Nivelul de finanțare de 0,5% din PIB pentru activitatea de CDI
plasează România pe ultimele locuri între statele membre.
Programele operaționale sunt pe punctul de a atinge sau chiar
Se recomandă finalizarea proiectelor
depăși, în unele cazuri, țintele programate în ceea ce privește
contractate
fondurile bugetate în proiectele contractate. În general, fondurile
Îmbunătățirea absorbției fondurilor prin
lansarea de noi licitații de proiecte în vederea
Rata de finalizare a proiectelor contractate până la sfârșitul anului
atingerii și depășirii țintelor Europa 2020
2021 este de peste 50% per total, evidențiindu-se câteva programe
asumate
ÎE 2: care este în mod special - POIM, PNDR, POR, POAT cu performanțe foarte
contribuția FESI bune. La momentul acestui exercițiu de evaluare, stadiul absorbției MIPE
Îmbunătățirea capacității structurale a
la acest progres fondurilor în proiecte finalizate este de circa un sfert din Biroul de
2 regiunilor de a exploata potențialele beneficii 2023
(pe baza programarea inițială pentru fiecare din domeniile stabilite pentru Evaluare
ale acestor surse de finanțare, cuantificate prin
proiectelor evaluare. Programe
factori ce țin de educație, structură economică,
finalizate)?
accesibilitate.
În toate domeniile, rezultatele propuse prin programele
operaționale au un grad ridicat de realizare. Rezultatele evaluării
Este recomandată o îmbunătățire a procesului
indică faptul că deși există efecte semnificative la nivel micro,
de monitorizare a îndeplinirii indicatorilor de
impactul asupra indicatorilor macro se reflectă în general după
rezultat și de realizare imediată din proiecte
finalizarea implementării proiectelor și utilizarea rezultatelor de
prin tablouri de bord
către beneficiari, deci la acest moment al evaluării sunt doar
parțiale.
192
FESI a contribuit pozitiv la progresul indicatorilor din Strategia Strâns legat de această recomandare este
Europa 2020 și la creșterea economică. perfecționarea modului de accesare a
platformei MySMIS și detalierea mai mare a
În domeniul Competitivității, suportul FESI a fost cel puțin o cauză informațiilor, astfel încât să se poată realiza
care a contribuit alături de alți determinanți importanți la rezultatele monitorizarea și evaluarea rezultatelor mult
observate. Contribuția la creșterea PIB a proiectelor finalizate se mai exact
estimează la circa 4,2%. Impactul estimat al investițiilor FESI este
semnificativ și la nivel regional, atât asupra PIB cât și asupra
productivității muncii, însă au fost identificați și alți factori importanți
ce țin de educație, structură economică, accesibilitate.
În domeniul Cercetării-dezvoltării și inovării, contribuția estimată a
FESI la progresul indicatorului cheltuieli de CDI procent din PIB
este de circa 0,03 puncte procentuale.
Evidențele sugerează că suportul FESI a reprezentat una dintre

cauzele principale care au contribuit la îmbunătățirea accesului la
TIC, a utilizării și calității acesteia. În plus, FESI au contribuit,
preponderent, alături de alte cauze importante, la îmbunătățirea
competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului
pescuitului și acvaculturii. O contribuție mai importantă a fost
identificată asupra creșterii cifrei de afaceri și a productivității IMM-
urilor și pentru creșterea procentului de ferme gestionate de tineri
fermieri calificați.
Estimările evidențiază un impact semnificativ al fondurilor, între 2 și

3%, și asupra populației ocupate. Fondurile ESI, prin acțiunile
specifice, au contribuit la reducerea efectelor negative ale evoluției
contextului socio-economic asupra populației ocupate prin
menținerea locurilor de muncă și creșterea șanselor de integrare
pe piața muncii a persoanelor greu ocupabile.
În domeniul Lupta împotriva sărăciei notăm o contribuție pozitivă,

dar destul de redusă a fondurilor asupra ratei sărăciei relative, pe
fondul general al creșterii veniturilor populației ca urmare a creșterii
producției și veniturilor din factorii de producție.
Evidențele sugerează că FESI au avut o contribuție mai importantă

în privința creșterii incluziunii sociale pentru unele grupuri
defavorizate, precum și pentru îmbunătățirea utilizării TIC în
sectorul asistenței sociale și sănătății.
193
În domeniul Educației și formării, FESI au avut cel puțin o
contribuție moderată asupra creșterii participării la învățământul
terțiar, profesional și învățare pe tot parcursul vieții. Nu în ultimul
rând, FESI au contribuit, alături de alte cauze, la îmbunătățirile
observate în accesul și participarea la educația de nivel preșcolar,
primar, secundar.
În domeniul Schimbărilor climatice, energiei și mediului, fondurile

ESI au avut un rol esențial pentru îmbunătățirile privind creșterea
eficienței energetice a clădirilor, domeniului public și industriei,
precum și pentru creșterea accesului la servicii ale rețelei
inteligente. Intervențiile au contribuit moderat, alături de alți factori
cauzali, la creșterea capacității rețelelor de energie electrică și de
gaz, respectiv la utilizarea sporită a transportului în comun urban.
FESI au contribuit moderat la extinderea suprafețelor pentru

practici agricole adaptate la schimbările climatice și creșterea cotei
sistemelor de irigație eficiente, precum și la răspândirea practicilor
agricole sustenabile și ecologice.
Cu privire la protecția mediului, suportul FESI a făcut parte din
pachetul cauzal al îmbunătățirilor privind reducerea deșeurilor
biodegradabile și reabilitarea depozitelor de deșeuri, creșterea
cotei de energie din surse regenerabile, creșterea conectării la
rețeaua publică de apă potabilă, protecția și restaurarea
biodiversității, creșterea capacității de evaluare a calității aerului,
reabilitarea spațiilor și clădirilor.
Investițiile FESI au contribuit și la reducerea emisiilor GES.

Și în continuare, pe baza proiectelor contractate, FESI va avea o
ÎE 3: Care este contribuție însemnată la progresul creșterii economice și a
Se recomandă continuarea proiectelor
contribuția indicatorilor Strategiei Europa 2020 până în anul 2023, având în
contractate în vederea creșterii sustenabile și
așteptată în vedere și faptul că sumele contractate aproape au atins sau chiar
inclusive a economiei românești.
viitor (pe baza depășit în cazul unor programe și domenii sumele programate.
proiectelor
3 Se recomandă finanțarea de noi proiecte în MIPE 2023
contractate și a Efectele cumulate estimate ale tuturor fondurilor contractate asupra
vederea creșterii absorbției fondurilor și a
alocărilor creșterii economice se ridică la circa 23% pentru perioada 2014-
creșterii competitivității în special în cadrul
generale, 2023, deci, pentru viitor, scăzând efectele obținute prin proiectele
POC, POCU, POR și POIM
inclusiv a celor finalizate, ne putem aștepta la o creștere adițională cu circa 19% a
post 2020)? PIB. Contribuția FESI la creșterea produsului intern brut se va
realiza în continuare prin creșterea consumului intermediar,
194
consumului populației și guvernului, dar și prin creșterea investițiilor
și îmbunătățirea balanței comerciale.
FESI vor contribui și la creșterea productivității muncii în viitor, cu
circa 14%, pe fondul creșterii producției, dar contrabalansată într-o
oarecare măsură de creșterea potențială a populației ocupate cu
circa 4%.
Cercetarea, dezvoltarea și inovarea reprezintă un domeniu în care

contribuția fondurilor ESI este una esențială, iar FESI va contribui,
cel puțin parțial, și pe viitor la dezvoltarea domeniului. Rezultatele
modelării macro indică o contribuție așteptată la ponderea
cheltuielilor de CDI în PIB, în viitor pe baza proiectelor contractate,
de circa 0,09 puncte procentuale, ceea ce arată că fondurile vor
contribui la progresul indicatorului în raport cu ținta stabilită.
FESI va contribui și în viitor la Lupta împotriva sărăciei. Evaluările

indică o îmbunătățire așteptată a ratei relative a sărăciei în viitor cu
circa 4 puncte procentuale a urmare a finalizării implementării
proiectelor deja contractate.
Analiza rezultatelor pentru domeniul Schimbări climatice /Energie/

Mediu indică faptul că fondurile ESI vor induce atingerea țintei de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră total sau parțial.
Similar și pentru atingerea țintei de creștere cu 19% a eficienței
energetice.
Conform estimărilor, efectul total al investiției FESI prin proiecte
contractate asupra reducerii emisiilor GES ce include efectul direct,
indirect și indus a totalizat pentru perioada 2014-2020 o reducere
de 2010,51 mii tone, aceste cifre ținând însă cont atât de
prevalența emisiilor GES, cât și de volumul proiectelor finanțate și
finalizate, o contribuție relevantă având sectoarele agricultură,
silvicultură și pescuit, administrație publică și apărare, producția și
furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă sau alte
activități ale economiei. Contribuția directă a investițiilor FESI a fost
evaluată la 0,388% din totalul emisiilor GES, în timp ce contribuția
indirectă a reprezentat 0,340% din totalul emisiilor, în timp ce
efectul indus a reprezentat 0,534% din totalul emisiilor GES.
Și pentru domeniul Educație, rezultatele arată că fondurile ESI vor

contribui în viitor, total sau parțial, la atingerea țintelor strategice.
195
Este recomandată întărirea sistemului de
Principalele lecții învățate privind sistemul finanțărilor guvernanță FESI prin:
nerambursabile și creșterea impactului lor asupra coeziunii țin de Redefinirea rolului decizional al CCMAP în
implementarea intervențiilor. sensul consolidării și antrenării active în
Privind sistemul de guvernanță, în prezent, CCMAP pare să aibă nevoile ce țin de implementarea AP, prin
un rol, mai de degrabă, de informare cu privire la deciziile detalierea responsabilităților sale și formularea
strategice în jurul AP, iar informațiile privind activitatea sa și unor obiective măsurabile, în baza principiilor
prezența membrilor săi la reuniuni sunt limitate. SMART.
Pe de altă parte, Autoritățile de Management ale programelor
operaționale au nivel mare de încărcare, ceea ce le limitează Este recomandată monitorizarea de către
capacitatea administrativă și contribuția la dezvoltarea și secretariatul permanent al CCMAP a
implementarea strategică a finanțărilor. posibilelor modificări ce pot avea loc în ceea ce
privește datele de contact ale membrilor
Procesele și procedurile aferente evaluării, contractării, și desemnați în cadrul organismului și publicarea
implementării proiectelor sunt caracterizate de birocrație excesivă. listelor cu participanții la reuniuni pentru
Durata de evaluare și contractare a proiectelor este foarte mare creșterea transparenței.
(ceea ce afectează implementarea și obiectivele intervențiilor). De asemenea, este recomandată
ÎE 4: În ce Instrucțiunile de accesare a fondurilor sunt complexe și detaliate, implementarea unui mecanism pentru
măsură și în ce ceea ce, la limită, descurajează chiar inițiativele de a contracta asigurarea transferului de cunoștințe la nivelul
mod finanțări. Mai mult, a fost remarcată nevoia creșterii competențelor membrilor CCMAP, prin punerea la dispoziția
MIPE
4 programarea și beneficiarilor MySMIS în utilizarea platformei și nevoia de acestora a unui spațiu de stocare a agendelor 2022
implementarea optimizare și adaptare continuă a sistemului la nevoile lor. și minutelor reuniunilor (nu doar ale CCMAP, ci
FESI ar fi putut fi și ale subcomitetelor tematice și grupurilor de
făcute mai bine? Din punct de vedere al programării FESI, principalele lecții învățate lucru funcționale), respectiv a unor punctaje
se referă la modul în care sunt realizate analizele de nevoi de la privind cele mai importante decizii luate la
nivelul AP. A fost identificată nevoia de detaliere și adresare a nivelul acestei structuri.
nevoilor specifice la nivelul sectoarelor economice și la nivel
teritorial, precum și de consolidare a comunicării și proceselor de Creșterea capacității administrative a
consultare a factorilor interesați. În strânsă legătură, este nevoie și Autorităților de Management, prin
de explicitare a modului în care sunt stabilite prioritățile de investiții suplimentarea personalului, organizarea unor
și a legăturilor între nevoie, priorități și alocări la nivel de logică de sesiuni de instruire, schimb de bune practici și
intervenție. vizite de studiu orientate spre dezvoltarea și
În ceea ce privește analiza unor opțiuni alternative de alocare a implementarea de politici publice
FESI, simulările realizate arată că o creștere a volumului
investițiilor alocate domeniului de CDI (domeniul cu cea mai Este recomandată simplificarea proceselor și
scăzută alocare și cu o rată de contractare destul de redusă) și o procedurilor aferente evaluării, contractării, și
contractare integrală a fondurilor programate în cazul acestuia ar implementării proiectelor.
putea să contribuie semnificativ la îmbunătățirea nivelului Se recomandă ca ghidurile să cuprindă
cheltuielilor publice ca procent din PIB și progresul creșterii instrucțiuni mai simple și să fie organizate
economice. sesiuni de instruire pentru (potențialii
beneficiari) la nivelul Autorităților de
196
Management în care să fie explicate condițiile
din ghiduri și să poată fi clarificate aspecte
înainte de beneficiari.
Este recomandată elaborare unor ghiduri de
tipul „Întrebări frecvente” cu privire la
accesarea fondurilor pe diferite programe
operaționale / obiective specifice / apeluri și
publicate pe paginile web de referință.
3.2 Tabel de corelare între concluzii și recomandări aferent subtemei A2

Tabel 63. Tabel de corespondență: constatări – concluzii – recomandări aferent subtemei A2
Pentru o definire cât mai completa a contextului, s-au identificat Se recomandă continuarea alocării de fonduri
factorii defavorizanți și în baza unei analize multicriteriale s-au pentru creșterea coeziunii teritoriale și
identificat județele cele mai afectate. Acestea sunt: Caraș- asigurarea convergenței acestora la nivelul
Severin, Mehedinți, Teleorman și Tulcea, Alba, Suceava, mediei europene și a statelor dezvoltate din
Harghita, Buzău, Călărași, Vaslui. regiune.
În perioada 2010-2020 s-a manifestat o tendință de creștere În exercițiul de finanțare viitor se propune
continuă a PIB/loc datorată în principal creșterii economice, adresarea mai bună a factorilor defavorabili
scăderea populației având efect marginal. Tendința de creștere a (naturali, demografici, economici), astfel încât
PIB /loc de la nivel național s-a manifestat și la nivelul teritoriile (localități/județe/regiuni) să se poată
macroregiunilor de dezvoltare și a regiunilor. Se disting regiunea dezvolta în ritmuri mai rapide, asigurându-se
București-Ilfov ale cărei valori sunt mult peste dublul valorii altor deopotrivă coeziunea teritorială și convergența
ÎE 1: Există regiuni și regiunea Nord-Est cu cele mai mici valori ale la media națională.
convergență în PIB/locuitor. Remarcăm si dinamica regiunii Sud-Vest, care a asigurarea unui nivel de autonomie mai ridicată
1 MIPE 2023
interiorul plecat din a doua cea mai defavorabilă poziție în 2014, dar prin regiunilor și întărirea capacității administrative
României? ritmul înalt de creștere a devansat până în 2020 regiunea Sud- și instituționale a acestora ar asigura o creștere
Est. a coeziunii teritoriale prin mai buna adresare a
provocărilor/nevoilor specifice la nivel local.
Analiza dinamicii valorilor PIB/locuitor la nivel de județ (NUTS3) în Se recomandă asigurarea adresării multitudinii
perioada 2014-2018 permite gruparea județelor în 3 categorii, de provocări (probleme) prin mai multe tipuri
după tipul de evoluție: de programe operaționale al căror efect
județe cu valori apropiate ale PIB/loc. și traiectorii de creștere agregat ar potența obținerea rezultatelor.
continuă (31); Astfel, se recomandă alocarea de fonduri
județe (Prahova, Constanța, Gorj, Timiș, Ilfov și Călărași) cu valori pentru adresarea caracteristicilor specifice de
mai ridicate ale PIB/loc, dar cu traiectorii sinuoase, marcate de dezvoltare: teritorii (zone) montane, teritorii
scăderi în prima parte a perioadei, până în anul 2013 și/sau (zone) costiere, teritorii (zone) predominant
vârfuri de creștere în 2014 rurale.
197
județe (Alba, Sibiu, Arad, Argeș, Brașov și Cluj) cu valori mai
ridicate le PIB/loc dar cu valori de evoluție crescătoare similare cu Se recomandă asigurarea cunoașterii mai
cele ale primei grupe, la alt palier de valori. bune a problemelor la nivel local, a dimensiunii
Confirmându-se ipotezele din EBT, la toate nivelurile (NUTS1, grupurilor defavorizate și posibilitatea adresării
NUTS2 și NUTS3) constatăm că unităților teritoriale cu nivel mai lor prin proiecte finanțate FESI
redus de dezvoltare la începutul perioadei înregistrează ritmuri de Se recomandă dezvoltarea capacității
creștere mai mari față de unitățile teritoriale mai dezvoltate ceea instituționale locale și formarea resurselor
ce indică o anumită tendință de convergență. umane în vederea atragerii și implementării de
proiecte
Rezultatele analizei pe baza convergenței beta au pus în evidență
convergență validată statistic doar la nivel de județ (NUTS3). Se recomandă efectuarea de acțiuni de
Grupa județelor cu venituri mai mari manifestă între ele tendințe antrenare a cooperării inter-instituțională și cu
de ușoară convergență, iar grupa județelor cu venituri mai mici mediul de business.
manifestă între ele tendințe de ușoară divergență.
Analiza vitezei de convergență realizată pe serii cronologice

pentru fiecare macroregiune (NUTS1) sau regiune (NUTS2) arată
tendințe diferite ale proceselor de convergență/divergență. La
nivel de NUTS1, toate cele 4 regiuni manifestă tendințe de
convergență, dar cu viteze diferite. Macroregiunile din partea
vestică a țării manifestă tendințe de convergență mai accentuate,
iar cele aflate în partea central-estică a țării manifestă tendințe
mai lente de convergență. La nivel NUTS2, există tendințe de
convergență pentru 5 dintre regiunile țării (regiunile aflate în
partea vestică, sud vestică și sudică), si tendințe de divergență
pentru regiunile din partea estică și sud-estică a țării și insular
regiunea București-Ilfov.
Deoarece investițiile FESI au fost direcționate către nivelul de

dezagregare a teritoriilor NUTS2 (după criteriul regiuni mai puțin
dezvoltate), anumite procese de convergență pot fi asociate cu
aceste investiții.
La nivelul regiunilor s-au remarcat 3 tendințe de evoluție din
perspectiva sigma-convergenței (reducerea disparităților):
Tendință de convergență σ pentru 4 regiuni: Regiunile Vest, Sud
Vest, Nord Est si mai slab pentru Sud-Est (care prezintă o
tendință de scădere a dispersiei relative față de media
PIB/locuitor). Aceste regiuni au un profil echilibrat rural și includ 3
dintre cele 4 regiuni cu factori defavorizanți de gradul 1 și 2.
Tendință de divergență σ pentru 3 regiuni: regiunile București-
Ilfov, Nord-Vest și Sud Muntenia. Aceste regiuni au un profil de
198
specializare fie rural (Sud Muntenia și Nord Vest parțial) fie urban
(București-Ilfov).
Tendință de stagnare pentru regiunea Centru. Această regiune
are un profil predominant rural, 4 dintre cele 6 județe având profil
dominat rural, fapt care conferă un caracter de specializare în
sectorul economic agricultură/piscicultura/ forestier.
Remarcăm succesul în creșterea convergenței pentru ariile care
au avut definite profilări personalizate si cărora le-au fost
desemnate politici publice specializate – ex ITI Delta Dunării.
Factorii care au influențat convergența sunt: profilul echilibrat sau

intermediar rural si factori defavorizanți de tip natural, demografic
și multicultural.
Factorii care au influențat divergența: profil de specializare fie

rural (Sud Muntenia și Nord Vest parțial) fie urban (București-
Ilfov), asociate cu factori de risc de tip natural și administrativ.
Principalii factori, identificați de respondenții din studiile de caz îi

confirm pe cei din Teoria Schimbării Reconstruită și anume: criza
pandemică COVID 19, lipsa infrastructurii de bază, proximitatea
cu un oraș dezvoltat, poziția geografică, condiții demografice și
economice nefavorabile, lipsa predictibilității cadrului organizatoric
și legislativ, lipsa resurselor umane calificate și a resurselor
financiare în bugetele locale pentru asigurarea co-finanțărilor și
derulării proiectelor până la rambursarea cheltuielilor și o anumită
lipsă a capacității administrative la nivelul autorităților locale.
Prezența factorilor defavorizanți la nivelul județelor cu nivel mai
redus de dezvoltare au împiedicat uneori absorbția fondurilor și
creșterea eficienței acestora. Alții factori defavorizanți ca de
exemplu migrația mai accentuată au acționat deopotrivă și asupra
județelor mai dezvoltate și asupra celor mai puțin dezvoltate, dar
generând alte efecte de substituție.
Dintre factorii (de natură strategică, legislativă, instituțională și

metodologică) identificați în studiile de caz s-au menționat:
cunoașterea și evidențierea corectă a nevoilor locale, corecta
dimensionare a grupurilor țintă, nivelul de responsabilizare la nivel
local, asigurarea predictibilității și continuității la nivel legislativ și
instituțional, un nivel de pregătire adecvat a resurselor de muncă,
asigurarea unor surse de co-finanțare, flexibilizarea procedurilor,
199
debirocratizarea, precum și mai buna cooperarea inter-
instituțională.
La nivelul județelor mai dezvoltate s-au identificat bune practici

care ar avea rolul de a crește coeziunea teritorială dintre care:
Asigurarea adresării multitudinii de provocări (probleme) prin mai
multe tipuri de programe operaționale al căror efect agregat ar
potența obținerea rezultatelor
Asigurarea cunoașterii mai bune a problemelor la nivel local, a
dimensiunii grupurilor defavorizate și posibilitatea adresării lor prin
proiecte finanțate FESI
Dezvoltarea capacității instituționale locale și formarea resurselor
umane în vederea atragerii și implementării de proiecte
O mai bună cooperare inter-instituțională și cu mediul de
business.
În perioada 2010-2018 în întreg teritoriul României au fost Se recomandă continuarea alocării de fonduri
înregistrate modificări pozitive ale PIB/loc de peste 2000 de $. pentru creșterea coeziunii teritoriale și
Acest aspect nu este întâlnit în celelalte state Europene, în care asigurarea convergenței acestora la nivelul
diferențele teritoriale sunt menținute. mediei europene și a statelor dezvoltate din
Se observă scăderea distanței relative dintre României și sUE la regiune.
toate cele 3 nivele de agregate (mediile sunt convergente): NUTS
1, 2 și 3, atât pentru nivel, cât și pentru rata de creștere. Se recomandă asigurarea unor mecanisme
adecvate de compensare a diferențelor
Evoluția ratelor de creștere a PIB/loc indică prezența unui proces structurale între teritoriile naționale
de catching- up dintre România și sUE la toate nivelurile de alocarea de fonduri în vederea stimulării
dezagregare teritorială. Procesul de convergență, în sensul dezvoltării capacității economiilor urbane de
ÎE 2: Există
creșterii similarității regimurilor ratelor de creștere a PIB/loc este antrenare a economiilor rurale aflate în
convergență între
2 mai pregnant la nivel NUTS 1 și NUTS 3 pentru valorile medii și vecinătate prin dezvoltarea sectoarelor de MIPE 2023
România și
mai pregnant la nivel NUTS 2 pentru nivelurile minime. bază, sectoare cu capacitate crescută de
statele Membre?
export.
Minimele sunt convergente (scade distanța relativă) dintre
România și sUE la toate cele 3 nivele de agregare analizate: Se recomandă alocarea de fonduri pentru
NUTS1, 2 și 3 doar pentru nivelul PIB/loc, dar sunt divergente susținerea diversificării economiilor urbane în
(crește distanța relativă) pentru ratele de creștere al PIB/loc în vederea creșterii capacității de industrializare și
aceeași nivel. de depozitare a produselor rurale în special a
celor agricole.
Profilul foarte diferit din punct de vedere al distanței unităților
teritoriale NUTS 3 față de oraș, față de cel de la nivel UE se Se recomandă asigurarea de suport financiar
constituie în factor determinant de diferențiere în nivelul și viteza pentru stimularea producătorilor locali prin
de creștere a PIB. stimularea comercializării produselor lor și
200
susținerea creșterii consumului de produse din
Județele din România sunt majoritar rurale aproape de oraș. mediul rural din vecinătate.
Acest fapt diferențiază major regiunile, iar distribuția PIB/loc este
extrem de neomogenă. Se recomandă alocarea de fonduri pentru
adresarea caracteristicilor specifice de
Locațiile predominant urbane nu prezintă externalități pozitive dezvoltare: teritorii (zone) montane, teritorii
pentru vecinii cu profil rural aproape de oraș. (zone) costiere, teritorii (zone) predominant
Deși, există convergență cu UE pentru toate tipurile de județe rurale.
acestea au viteze și timpi de convergență diferite, în funcție de
criteriul îndepărtarea față de oraș.
În cadrul UE modelul centru-periferie funcționează, decalajele de

dezvoltare între locațiile urbane și cele rurale aproape de oraș
sau cele intermediare sunt mult mai mici.
Analiza evoluției indicatorilor selectați pentru a reflecta Este recomandată consolidarea procesului de
convergența cu problemele și provocările identificate in AP 2014- consultare a factorilor interesați, în special a
2020 la nivel teritorial arată o corelare parțială și diferențiată la celor de la nivel teritorial, în derularea
nivel de unitate administrativă. analizelor de nevoi care stau la baza
Distribuția la nivel teritorial a rezultatelor și performanțelor programării AP. Concret, este recomandat ca
regiunilor este una neuniformă existând regiuni care au performat această consultare să aibă loc în scris sau prin
mai bine și regiuni care înregistrează mari rămâneri în urmă. organizarea de ateliere de lucru / focus grupuri
și să fie prezentate dovezi și justificări privind
Acest fapt poate fi cauzat de o tratare uniformă, egală a modul în care au fost luate în considerare
priorităților de investiții și o politică publică nediferențiată după observațiilor factorilor interesați consultați. În
ÎE 3: Care sunt
specificul și potențialul acestor unități teritoriale . același timp, este recomandată comunicarea
problemele și
În capitolele anterioare s-a pus în evidență faptul că există o mare sistematică cu factorii interesați de la nivel
potențialul
neomogenitate a unităților teritoriale ale României, din punct de central și local în ceea ce privește procesul de
3 teritoriilor din MIPE 2023
vedere al caracteristicilor geografice, economice și sociale, unele programare a FESI și explicitarea în cadrul AP
perspectiva
dintre acestea constituindu-se în factori de diferențiere sau a modului în care sunt stabilite prioritățile de
misiunii fondurilor
„handicap”, de care trebuie să se țină cont atunci când se investiții și a legăturilor logice între nevoile
FESI?
proiectează un anumit tip de intervenție. identificate, prioritățile stabilite și alocările
Crearea coeziunii teritoriale are la bază tocmai cunoașterea foarte financiare.
specifică a profilului și nevoilor teritoriilor și o adresabilitate diferită
a intervenției. Se recomandă asigurarea unui sistem de
guvernanță optim al ITI, în primul rând, prin
În ceea ce privește evoluțiile PIB-lui și a , VAB-ului , din perioada creșterea capacității administrative a ADI ITI
2014-2020, la nivelul macro-regiunilor este evidentă o creștere a
competitivității economice, ceea ce a condus la reducerea Se recomandă personalizarea MySMIS2014+
decalajelor dintre acestea. Cu toate acestea, rămân regiuni, în funcție de nevoile AM-urilor și beneficiarilor
respectiv județe care se confruntă în continuare cu provocări fiecărui PO.
201
serioase privind dezvoltarea economică. Menționăm regiunea
Sud Muntenia si Sud-Est, precum și județe ca Teleorman,
Harghita, Caraș-Severin, Mehedinți. Aceste regiuni sunt
caracterizate de un pregnant caracter rural, fără diversificare
economică importantă. În cadrul lor aportul cercetării-dezvoltării și
inovării este încă redus și finanțările pentru dezvoltarea
competitivității deși au avut unele rezultate pozitive, sunt departe
de a stimula dezvoltarea.
Ca efect al creșterii economice, dar și al politicii de ocupare,

respectiv a atragerii de fonduri europene, rata de ocupare a
crescut în toate regiunile. Cu toate acestea, în ocuparea forței de
muncă sunt dificultăți în regiuni ca Sud-Vest și în județe precum:
Teleorman, Giurgiu, Călărași, Vaslui, județe sărace, depopulate
cu probleme demografice persistente, pentru care agricultura este
activitatea principală care formează cererea pentru ocupare.
Reducerea ratei sărăciei și excluziunii sociale, precum și a ratei

sărăciei relative a înregistrat rezultate semnificative, pentru
aproape toate regiunile , efect atât al dezvoltării economice, cât și
al creșterii ocupării forței de muncă și al infrastructurii de
sănătate. Se înregistrează situații mai puțin favorabile în regiunea
Sud-Vest și Nord-Est.
În ceea ce privește dezvoltarea educației, în domeniul reducerii

ratei abandonului școlar pentru populația 18-24 ani s-au făcut
progrese însemnate la nivel național, deși există un decalaj față
de ținta asumată prin Strategia Europa 2020. Distribuția
indicatorului la nivel regional a pus în evidență faptul că la nivelul
regiunii Centru există, încă mari provocări cu privire la acest
indicator.
La nivel național, în perioada analizată s-a realizat o rată de

creștere pozitivă a absolvenților cu educație terțiară, ținta
asumată fiind aproape atinsă. La obținerea acestor rezultate,
regiunile au contribuit diferit astfel, solvenții de învățământ
superior au avut rate pozitive de evoluție între 2014 și 2020
pentru Nord-Vest, București-Ilfov și Sud-Est. Performanțe
negative însemnate se înregistrează în regiunile Sud Muntenia,
Vest și Centru.
202
Evoluția infrastructurii măsurată prin modificarea ponderii
drumurilor județene și comunale modernizate în totalul rețelei de
drumuri indică eforturi însemnate în regiunea Sud-Est, urmată la
distanță de regiunile Centru, Nord-Est și Vest, toate cu valori
superioare mediei. O situație aparte apare la regiunea București-
Ilfov în special județul Ilfov la care transferul terenurilor in
intravilan în vederea construcțiilor a crescut numărul drumurilor
comunale care necesită modernizare.
Calitatea mediului a fost îmbunătățită, dar sunt încă provocări

însemnate la acest nivel, țara noastră fiind încă la distanță
însemnată de alte țări europene.
Calitatea guvernării este încă o provocare pentru toate regiunile

din țara noastră, cu toate că în unele dintre ele au avut loc
îmbunătățiri ale acesteia (Nord-Est, Sud Muntenia, București-Ilfov
și Vest).
Regiunea București -Ilfov are cel mai mare procent de contractare
a fondurilor FESI 2014-2020, atât la nivel total, cât și la nivel de
programe. Prin efectele produse, acest fapt va genera, în
continuare discrepanțe mari din punct de vedere al regimului de Se recomandă creșterea capacității regiunilor
convergență internă regională al României. de a atrage fonduri și a implementa proiecte
astfel încât disparitățile regionale și locale să
ÎE 4: În ce
Se remarcă o capacitate diferită de atragere de fonduri FESI la se reducă.
măsură distribuția
nivelul regiunilor această capacitate fiind corelată cu nivelul de
teritorială a
dezvoltare al resurselor umane, atât cantitativ, cât, mai ales Se recomandă îmbunătățirea managementului
asistenței
calitativ. de gestiune a fondurilor atrase la nivel regional
financiare FESI
pentru a monitoriza rezultatele și a crește
este corelată cu
2 Rezultatele obținute au pus în evidență aspecte, care țin de atragerea de fonduri. MIPE 2022
problemele și
capacitatea regiunilor de a accesa fonduri, dar și lacune ale Se recomandă îmbunătățirea mecanismelor de
potențialul
managementului de gestiune a acestor fonduri . Informarea și monitorizare a modului cum se armonizează
teritoriilor
dezvoltarea unor mecanisme diferențiate de stimulare a accesului potențialul regiunilor cu alocarea și atragerea
identificate la
la finanțare este esențial în atingerea obiectivelor programelor. de fonduri
întrebarea
Se recomandă îmbunătățirea colectării
precedentă?
Alocarea resurselor este exclusiv rezultatul capacității regiunilor informațiilor cu privire la proiectele din
de a aplica și implementa proiecte, și nu reflectă mecanisme Implementare prin utilizarea platformei
diferențiate de alocare conform nevoilor. MySMIS
În acest mod, realizarea coeziunii teritoriale este mai degrabă
rezultatul capacității regiunilor de a accesa fonduri (experiențe
pozitive anterioare, resurse umane, financiare și economice mai
203
bune, viziune strategică bine conturată, interes politic mai
adecvat), decât rezultatul unor acțiuni coordonate și a unor
mecanisme personalizate în funcție de nevoi.
Coeziunea teritorială se va realiza mai rapid și mai eficient odată

cu adecvarea mai bună a nevoilor și a potențialului regional cu
accesul la resurse.
Cu toate acestea, analizele din capitolele anterioare au pus în

evidență procese de convergență regionale importante atât la
nivel regional intern, cât și cu mediile UE.
Pentru accelerarea proceselor de convergență este nevoie de
adecvarea mai bună a mecanismelor de finanțare cu nevoile și
potențialul regiunilor.
În urma analizelor efectuate, diferențele mari între sumele
contractate la nivelul București-Ilfov și al celorlalte regiuni sunt
explicate de faptul că nevoile și prioritățile de dezvoltare de la
nivelul AP 2014-2020 au fost stabilite la nivel național și nu au
fost suficient de particularizate la nevoile regionale și locale
specifice. Programele operaționale diferențiază între regiunile mai Se recomandă creșterea capacității regiunilor
dezvoltate și regiunile mai puțin dezvoltate, iar alocările sunt de a atrage fonduri și a implementa proiecte
ÎE 5: Cum poate fi
diferite în funcție de tipurile de regiuni. Nevoile sunt adresate însă astfel încât disparitățile regionale și locale să
explicată această
preponderent prin aceleași tipuri de acțiuni, iar diferențele între se reducă.
distribuție
5 regiunile mai puțin dezvoltate în termeni de provocări și potențial MIPE 2023
teritorială a
de dezvoltare tind să nu fie adresate optim din acest motiv. Se recomandă îmbunătățirea managementului
asistenței
de gestiune a fondurilor atrase la nivel regional
financiare?
În strânsă legătură, există diferențe importante în termeni de pentru a monitoriza rezultatele și a crește
capacitate administrativă și de atragere și implementarea de atragerea de fonduri.
fonduri între regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.
Regiunea București-Ilfov concentrează cea mai mare parte a
fondurilor contractate, deși implementează cele mai puține
proiecte. Deși există un efort evident de sprijinire a regiunilor mai
puțin dezvoltate, rezultatele obținute sunt sub-optimale.
ÎE 6: Care au fost Abordarea integrată a dezvoltării teritoriale susținută din fondurile Se recomandă continuarea finanțării de
acțiunile prin care ESI s-a realizat, în principal, prin următoarele mecanisme: (1) proiecte prin abordarea integrată a dezvoltării
s-a implementat Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității teritoriale, finalizarea proiectelor contractate și
6 MIPE 2022
abordarea (DLRC); (2) Investiții teritoriale integrate (ITI) în Rezervația îmbunătățirea absorbției fondurilor prin
teritorială Biosferei Delta Dunării; (3) Dezvoltarea urbană durabilă. Suportul contractarea de noi proiecte.
integrate și care FESI acordat prin abordarea teritorială integrată a fost printre
204
este progresul cauzele principale care au determinat entitățile beneficiare să Se recomandă dezvoltarea mecanismelor de
acestora? implementeze proiectele. stimulare și sprijinire a comunităților să
realizeze și să valorifice în mod sustenabil
Mecanismele subsumate abordării teritoriale integrate au avut un investiții subsumate abordării teritoriale
rol cauzal mai important pentru îmbunătățirile observate cu privire integrate.
la dezvoltarea infrastructurii TIC în zonele defavorizate, precum și
pentru îmbunătățirea infrastructurii sociale și de sănătate în
comunitățile dezavantajate.
De asemenea, abordarea teritorială integrată a avut un rol avut un

rol moderat, alături de alte cauze pentru: valorificarea potențialului
turistic al zonelor, diversificarea activităților economice non-
agricole și încurajarea antreprenoriatului.
În plus, abordarea teritorială integrată a contribuit, alături de alte

cauze la creșterea participării pe piața muncii a persoanelor din
zonele defavorizate, dezvoltarea competențelor forței de muncă
în zonele rurale și diversificarea activităților economice non-
agricole.
Acțiunile abordării teritoriale integrate au făcut parte din pachetul
cauzal care a condus la îmbunătățirea accesului și participării la
educație și formare în zonele defavorizate și la îmbunătățirea
infrastructurii educaționale în zonele defavorizate.
Nu în ultimul rând, abordarea teritorială integrată a avut un rol

avut un rol moderat, alături de alte cauze pentru: reducerea
emisiilor de dioxid de carbon în zonele urbane, îmbunătățirea
mediului urban, adaptarea la schimbările climatice în agricultură,
pescuit, acvacultură, conservarea biodiversității în zona Delta
Dunării, monitorizarea calității aerului și decontaminare,
îmbunătățirea infrastructurii și sistemelor de transport.
Suportul FESI, prin mecanismele subsumate dezvoltării teritoriale,

a indus parțial progresul către rezultatele așteptate prin abordarea
teritorială integrată.
ÎE 7: Care sunt Principalele provocări și oportunități de îmbunătățire identificate în Se recomandă ca în următoarea perioadă de
principalele ceea ce privește instrumentele de implementare a ATI (i.e. DLRC, Implementare să se asigure un nivel adecvat
7 disfuncționalități ITI și DUD) se referă la creșterea caracterului integrat, inovativ și de calitate a strategiilor integrate de dezvoltare MIPE 2023
și oportunități de multisectorial al strategiilor de dezvoltare și consolidarea urbană durabilă.
îmbunătățire a sistemului lor de guvernanță.
205
abordării Oportunitățile de îmbunătățire a acestui aspect
teritoriale În genere, nevoile și prioritățile cuprinse în strategiile de vizează, în principal, practica și procesul de
integrate? dezvoltare sunt identificate și formulate în funcție de oportunitățile planificare strategică, prin consolidarea
de finanțare existente din fonduri europene. La nivel teoretic însă, analizelor de nevoi și a procesului de stabilire a
dezvoltarea locală ar trebui să urmeze un proces invers. priorităților, consolidarea coerenței externe și
Strategiile trebuie să identifice și să adreseze integrat nevoile interne, creșterea caracterului integrat și
locale identificate, iar pentru prioritățile de dezvoltare să fie inovativ al acțiunilor, consolidarea abordării
identificate ulterior oportunități de finanțare. În practică, pentru că participative, întărirea proceselor de
acești pași nu sunt urmați întocmai, intervențiile realizate prin monitorizare și evaluare a implementării
strategii se concentrează preponderent pe anumite nevoi, în timp strategiilor.
ce altele nu sunt adresate optim. Acest lucru are un impact
negativ, pentru că teritoriile și comunitățile vizate se confruntă cu Se recomandă dezvoltarea de mecanisme de
probleme structurale, care trebuie tratate începând de la cauzele stabilire a priorităților de finanțare astfel încât
lor profunde. Constatarea este valabilă în principal pentru să se asigure creșterea coeziunii economice și
abordarea DLRC și DUD. teritoriale
Totodată, au fost observate carențe în modul în care sunt Se recomandă asigurarea unui sistem de
transpuse în strategiile de dezvoltare noțiunile de caracter guvernanță optim al ITI, în primul rând, prin
integrat, inovativ și multisectorial. Scopul instrumentelor ATI este creșterea capacității administrative a ADI ITI.
furnizarea de pachete personalizate de bunuri și servicii separate
care, împreună, adresează comprehensiv și organic nevoile Se recomandă consolidarea caracterului
structurale ale unui teritoriu / comunități. Instrumentele ATI sunt integrat și multisectorial al SIDDD. Nevoile
menite să creeze valoare adăugată prin furnizarea de produse, identificate de întărire a legăturilor între SIDDD
servicii și abordări inovate. În ceea ce privește DLRC și DUD, și celelalte strategii de dezvoltare la nivel local,
soluțiile propuse pentru adresarea problemelor locale sunt de reflectare mai clară a logicii interne de
imediate și comune cu alte tipuri de intervenții. Noutatea intervenție și de sporire a alocărilor pe diferite
instrumentelor rămâne mai degrabă la nivelul AP, pentru că sectoare economice reprezintă oportunități de
măsurile propuse prin strategiile de dezvoltare urmează logica îmbunătățire.
programelor operaționale naționale. Un alt aspect valabil atât
pentru DLRC și DUD, cât și pentru instrumentul ITI este că Se recomandă asigurarea unui mecanism de
strategiile se concentrează pe anumite sectoare în detrimentul guvernanță adecvat pentru implementarea
altora. SDL. Oportunitățile de îmbunătățire în
următoarea perioadă sunt asigurarea unei
O provocare comună observată la nivelul celor trei instrumente reprezentări echilibrate a sectoarelor public și
este asigurarea coerenței externe și interne a strategiilor de privat în cadrul GAL, întărirea capacității sale
dezvoltare și logicilor lor de intervenție. Este nevoie de creșterea administrative și consolidarea mecanismelor
gradului de complementaritate între strategiile aferente ATI și alte de monitorizare și evaluare a SDL.
strategii de la nivel local, precum și de explicitarea în interiorul
strategiilor a legăturilor logice între nevoi, obiective, priorități și
intervenții.
206
Pe lângă aspectele strategice, este nevoie și de asigurarea unor
mecanisme optime de guvernanță a instrumentelor ATI, în primul
rând, prin creșterea capacității administrative a organismelor
responsabile de elaborarea și implementarea strategiilor de
dezvoltare. Deopotrivă, este necesară întărirea parteneriatelor cu
sectorul privat și proiectarea unor mecanisme de monitorizare a
implementării strategiilor și de evaluare a impactului lor.
Constatarea este valabilă în special în cazul DLRC și DUD. În
cazul ITI Delta Dunării, pe lângă creșterea capacității
administrative a ADI ITI, o oportunitate de îmbunătățire este ca
ADI ITI să poată gestiona fondurile alocate prin instrumentul ITI.
Principalele lecții învățate privind implementarea ATI și creșterea Pentru optimizarea impactului ATI, este
coeziunii teritoriale se referă la implementarea FESI. În primul recomandat ca analizele de nevoi efectuate la
rând, este necesară consolidarea consultărilor actorilor interesați momentul elaborării AP să reflecte diferențele
de la nivel local pentru întărirea guvernanței FESI și creșterea și variațiile între regiunile de dezvoltare, și nu
nivelului de informare și comunicare cu aceștia. Percepția doar între regiuni mai dezvoltate și mai puțin
actorilor locali este că nu sunt suficient de implicați în procesele dezvoltate. În baza acestei analize
decizionale de la nivel central (de exemplu, în elaborarea aprofundate, este recomandat ca fondurile să
ghidurilor) și că, din acest motiv, pot apărea sincope în fie alocate la nivel de regiune de dezvoltare, și
implementarea proiectelor. nu de categorie de regiune.
Totodată, este nevoie de creșterea capacității administrative a Este recomandată consolidarea consultărilor
organismelor responsabile pentru implementarea ATI, din punct actorilor regionali și locali în ceea ce privește
ÎE 8: În ce
de vedere al planificării strategice, procedurilor de implementare, implementarea ATI atât în procesul de
măsură și în ce
monitorizarea și evaluarea intervențiilor. identificare a nevoilor și stabilire a priorităților
mod programarea
8 În al doilea rând, nevoia de simplificare a proceselor și de dezvoltare, cât și pe parcursul perioadei de MIPE 2022
și implementarea
procedurilor aferente evaluării, contractării, și implementării programare, în ceea ce privește elaborarea
FESI ar fi putut fi
proiectelor, detaliată și în cadrul subtemei de evaluare A1, este ghidurilor la nivelul programelor operaționale.
făcute mai bine?
valabilă și în ceea ce privește ATI. În particular, în cazul DLRC în Aceste consultări pot avea loc în scris sau prin
zonele urbane, a fost semnalată nevoia unei mai bune coordonări organizarea de ateliere de lucru / focus grupuri,
în termeni de timp între intervențiile legate de scrierea strategiile cu dovezi și justificări în ceea ce privește
și publicarea ghidurilor pentru depunerea proiectelor. Mai mult, implementarea observațiilor.
GAL-urile resimt nevoia de creștere a competențelor în ceea ce
privește organizarea apelurilor de proiecte, elaborarea ghidurilor Este recomandată creșterea capacității
și evaluarea fișelor de proiecte. administrative a organismelor responsabile
pentru implementarea ATI prin furnizarea de
Din punct de vedere al programării FESI, principala lecție învățată sesiuni de instruire, schimb de bune practici și
se referă la modul în care sunt realizate analizele de nevoie ce vizite de studiu orientate spre dezvoltarea și
stau la baza ATI. Este necesar ca analizele de nevoi să reflecte și implementarea de politici publice. În cazul
diferențele între tipuri de teritorii, regiuni de dezvoltare și, inclusiv, DLRC, în special în zonele urbane, formările ar
207
județe, pentru a sprijini procesul decizional în ceea ce privește trebui să se concentreze în particular pe
prioritățile de investiții și alocările. Potrivit factorilor interesați elaborarea de strategii de dezvoltare la nivel
consultați, faptul că variațiile între regiunile mai puțin dezvoltate local, scrierea de ghiduri pentru apelurile de
nu sunt luate în considerare are un impact negativ și chiar proiecte, elaborarea procedurilor și grilelor de
potențialul de a adânci diferențele teritoriale. evaluare, precum și implementarea
mecanismelor de monitorizare și evaluare a
strategiilor.
208
4 Anexa 2. Metodologia de evaluare
4.1 Subtema A1 – Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă,
durabilă și inclusivă
Evaluarea bazată pe teorie
931. Evaluarea de față a aplicat evaluarea bazată pe teorie pentru a susține realizarea inferențelor
descriptive, respectiv identificarea/confirmarea proceselor cauzale care se constituie în lanțuri cauzale
pentru a înțelege legătura dintre ”cauze” și ”efecte”. Tipul relațiilor cauzale care au fost testate presupun
cauze/intervenții multiple asociate cu rezultate multiple. Relațiile cauzale au loc în contexte specifice,
iar acestea includ alte programe care acționează asupra populațiilor, factori socio-economici și culturali,
nivelul de dezvoltare inițial.
932. Evaluarea de față se bazează pe analiza contribuției, pornind de la ideea că rezultatele așteptate sunt
produse de cauze multiple care includ intervențiile FESI. Astfel, echipa de evaluare recunoaște că FESI
reprezintă o „cauză contributorie”, iar succesul acestora este conectat la alți factori (contextuali, ipoteze,
riscuri, etc.) Astfel, evaluarea urmărește să înțeleagă care este rolul FESI în acest ”pachet” de cauze.
Concret, analiza contribuției permite:
• Să fie evidențiat rolul FESI în „pachetele cauzale”;
• Să evidențieze caracterul necesar și suficient al FESI pentru inducerea efectelor;
• Să evidențieze contribuția FESI (gradul de influență asupra schimbării).
933. Evaluarea bazată pe teorie are două componente: o componentă conceptuală și una de analiză
empirică.
934. Prima componentă este reprezentată de dezvoltarea cadrului conceptual al teoriei schimbării la
nivelul subtemei A1: Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă, care are la
bază analiza literaturii de specialitate privind efectele intervențiilor similare, dar și analiza documentelor
și strategiilor relevante. Luând în considerare informațiile colectate prin interviurile de validare realizate,
o versiune revizuită a Teoriei schimbării stă la baza evaluării din prezentul raport. Această componentă
a fost sprijinită și de analiza informațiilor colectate prin interviurile cu (1) reprezentanți ai CCMAP și cu
personal implicat în monitorizarea și implementarea programelor operaționale și (2) reprezentanți ai
ministerelor în a căror coordonare este elaborarea și implementarea politicilor publice din domeniile
vizate prin Strategia 2020.
935. Componenta de analiză empirică a urmărit identificarea ”dovezilor/evidențelor” necesare infirmării sau
confirmării elementelor cuprinse în cadrul conceptual al teoriei schimbării, respectiv în lanțul cauzal al
schimbării. Informațiile colectate reprezintă evidențe cu privire la rezultatele directe, rezultatele
intermediare și pe termen lung, ipotezele și alți factori de influență pentru efectele observate. Astfel, se
poate estima contribuția FESI la progresul observat, examinând influența FESI asupra acestuia.
936. Informațiile au fost colectate pe domenii de evaluare cu privire la intervențiile FESI relevante pentru
fiecare categorie de respondenți (făcând referire la rezultatele cuprinse în Teoria schimbării):
• Care a fost rolul FESI pentru implementarea proiectelor (schimbarea comportamentală
observată la nivelul entităților): rol esențial/cheie (suportul a contribuit în mod necesar și
suficient), rol moderat, alături de alte cauze (suportul a contribuit în mod necesar, dar nu
suficient) sau rol marginal/minim, alături de alte cauze mai importante (suportul a contribuit
suplimentar la alți factori care au fost decisivi) ?
• Există factori (tip de intervenție, caracteristici ale entităților sau factori contextuali) în raport cu
care a variat rolul FESI asupra implementării proiectelor?
• Proiectele au obținut rezultatele directe așteptate?
• Care a fost gradul de influență a implementării proiectelor asupra rezultatelor observate: rol
esențial/cheie (suportul a contribuit în mod necesar și suficient), rol moderat, alături de alte
209
cauze (suportul a contribuit în mod necesar, dar nu suficient) sau rol marginal/minim, alături de
alte cauze mai importante (suportul a contribuit suplimentar la alți factori care au fost decisivi)?
• Există factori (tip de intervenție, caracteristici ale entităților sau contextuali) în raport cu care
variază rolul implementării proiectelor asupra rezultatelor observate?
• În ce măsură implementarea proiectelor a indus rezultatele intermediare așteptate: total, parțial,
nu a indus?
937. Identificarea și interogarea „dovezilor/evidențelor” s-a bazat pe următoarele strategii de cercetare:
• Analiza datelor statistice și administrative cu privire la progresul creșterii economice și al
îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020;
• Analiza datelor administrative privind volumul și categoriile de cheltuieli FESI, stadiul
implementării proiectelor, rezultatele obținute prin implementarea PO;
• Analiza datelor colectate prin chestionarul adresat beneficiarilor FESI;
• Analiza datelor colectate prin chestionarul adresat membrilor CCMAP și experților în
domeniile vizate de Strategia Europa (2020) din mediul academic;
• Analiza informațiilor colectate prin interviuri în rândul reprezentanților CCMAP și
personalului implicat în monitorizarea și implementarea programelor operaționale POR, POC,
POCU, POIM, PNDR, POPAM și POCA, ministere, experți din mediul academic.
implementarea strategică FESI (membrii CCMAP), în monitorizarea și implementarea PO,
reprezentanți ai ministerelor responsabile de elaborarea și implementarea politicilor din
domeniile vizate, respectiv experți și alți factori interesați de la nivel național și local.
938. Specific, pentru ÎE2, EBT a investigat contribuția FESI la progresul indicatorilor analizați la ÎE1.
Componenta de analiză empirică a urmărit, în acest caz, identificarea unor evidențe cu privire la
contribuția FESI la progresul observat, bazându-se pe:
• Progresul creșterii economice și al îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa
2020, așa cum reiese din analiza datelor statistice și administrative;
• Analiza datelor administrative privind volumul și distribuția cheltuielilor FESI, stadiul
implementării proiectelor, rezultatele obținute prin implementarea PO;
• Analiza datelor colectate prin chestionarul adresat beneficiarilor FESI;
vizate de Strategia Europa (2020) din mediul academic;
• Analiza informațiilor colectate prin interviuri în rândul reprezentanților CCMAP și personalului
implicat în monitorizarea și implementarea programelor operaționale POR, POC, POCU, POIM,
PNDR, POPAM și POCA;
implementarea strategică FESI (membrii CCMAP), în monitorizarea și implementarea PO,
reprezentanți ai ministerelor responsabile de elaborarea și implementarea politicilor din
domeniile vizate, respectiv experți și alți factori interesați de la nivel național și local.
939. Pentru ÎE3, în vederea identificării prin EBT a contribuției în viitor a fondurilor ESI pe baza proiectelor
contractate și a alocărilor generale, inclusiv a celor post 2020, s-au aplicat următoarele strategii de
cercetare:
vizate de Strategia Europa (2020) din mediul academic;
• Analiza informațiilor colectate prin interviuri în rândul reprezentanților CCMAP și personalului
implicat în monitorizarea și implementarea programelor operaționale POR, POC, POCU, POIM,
PNDR, POPAM și POCA;
210
Modelarea econometrică
940. Modelarea econometrică este principala metodă cantitativă utilizată pentru investigarea contribuției
fondurilor ESI 2014-2020 la obiectivele globale privind reducerea disparităților economice și sociale,
competitivitatea, obiectivele Strategiei Europa 2020 pe baza alocărilor (inclusiv post 2020), a proiectelor
contractate și a celor finalizate. Aceasta a fost realizată, conform propunerii din Raportul Inițial, printr-o
abordare bazată pe trei componente:
• Model de echilibru general la nivel național;
• Componenta adițională la nivel regional;
• Componentă adițională de Mediu.
941. Componentele adiționale au fost propuse atât pentru a compensa volumul mai redus al datelor
relevante la nivel regional, respectiv în ceea ce privește mediul și resursele, dar și luând în considerare
timpul foarte scurt până la predarea Primului Raport de evaluare. Echipa de evaluare a analizat opțiunile
existente și a considerat că nu este fezabilă construcția și validarea unui model de echilibru general la
nivel regional și care să includă și componenta de mediu în cadrul primului exercițiu de evaluare.
942. Prin urmare, așa cum a fost agreat împreună cu Beneficiarul, modelul de echilibru general construit
și componentele adiționale pe baza cărora au fost obținute rezultate prezentate în cadrul acestui
Raport de evaluare reprezintă o versiune preliminară, în lucru, a modelului ce va fi revizuit și
îmbunătățit până la realizarea celui de-al doilea exercițiu de evaluare.
943. Abordarea pentru modelare a avut la bază următoarele principii:
• Utilitatea modelului pentru a răspunde la întrebările de evaluare;
• Credibilitatea științifică a demersului;
• Posibilitatea de actualizare și îmbunătățire continuă.
944. De asemenea, construirea modelului a ținut seama de disponibilitatea datelor, teoria economică și cele
mai noi evidențe empirice.
945. Modelarea econometrică a fost utilizată pentru a răspunde atât la ÎE2 care se referă la contribuția până
în prezent, cât și la ÎE3 pentru explorarea contribuției așteptate în viitor a fondurilor ESI asupra
indicatorilor relevanți pentru Strategia 2020. În cele ce urmează, vom descrie din punct de vedere
conceptual și funcțional cele trei componente ale modelului, respectiv modul în care se interconectează.
4.1.2.1 MODELUL DE ECHILIBRU GENERAL, LA NIVEL NAȚIONAL
946. Modelul de echilibru general construit este de tipul CGE – Computable General Model (model de
echilibru general calculabil), modele utilizate pe scară largă pentru a analiza efectele economice ale
politicilor sau șocurilor. Un model de echilibru general calculabil este un model numeric la scară largă
care simulează interacțiunile de bază din economie.
947. Acesta utilizează date despre structura economiei împreună cu un set de ecuații bazate pe teoria
economică a echilibrului general care cuantifică modul în care economia evoluează în timp ca răspuns
la o schimbare de politică sau un șoc în economie. Aceste ecuații consideră că oferta și cererea de
bunuri, servicii și factori de producție din economie sunt echilibrate și determină răspunsul
comportamental al agenților (firme, gospodării, guvern) la anumiți stimuli sau schimbări. Modelele CGE
surprind atât oferta economică cât și cererea și, prin urmare, permit o ajustare atât a cantităților, cât și
a prețurilor, în urma unui șoc sau schimbare de politică. Modelele CGE au avantajul de a putea
surprinde interdependențele dintre sectoarele publice și private din economie, permițând analiza
modului în care o schimbare de politică adresată unei anumite părți din economie va afecta toate
celelalte componente ale economiei. Prin urmare, acest tip de model este un instrument util pentru
analiza impactului fondurilor ESI asupra indicatorilor Strategiei Europa 2020, deoarece politicile pot
avea adesea efecte indirecte care sunt greu de cuantificat.
948. Principiul de funcționare al modelului de echilibru general calculabil construit este descris în
continuare și sintetizat în diagrama de mai jos:
• Impactul economic al fondurilor ESI este estimat prin compararea economiei înainte și după
infuzia de fonduri;
211
• Modelul de referință (fără FESI) este generat prin adaptarea ecuațiilor modelului și a
parametrilor comportamentali la datele din anul de referință. A fost ales ca an de referință anul
2013, premergător perioadei de programare 2014-2020;
• Modelul de referință presupune că economia începe de la o poziție stabilă sau de echilibru.
Odată cu infuzia de Fonduri FESI, economia converge către un nou echilibru, guvernat de
relațiile economice, așa cum va fi specificat în sistemul de ecuații al modelului;
• Modelul obține o soluție prin găsirea unui nou set de prețuri, respectiv alocare de bunuri și
factori, astfel încât economia să fie din nou în echilibru.
Figura 110. Principiul de funcționare al modelului CGE propus
4.1.2.1 DESIGNUL MODELULUI DE ECHILIBRU GENERAL CALCULABIL LA NIVEL NAȚIONAL

ȘI DATELE UTILIZATE
949. Modelul de echilibru general calculabil construit pe baza căruia a fost evaluată contribuția FESI la
progresul creșterii economice și indicatorilor Strategiei Europa 2020 este unul simplificat (Dervis, de
Melo și Robinson, 1981, 1982 și 1989; Devarajan ș.a., 1997) și a fost calibrat pe baza matricei de
contabilitate socială (SAM) construită de Echipa de evaluare pe baza datelor din anul 2013, anul de
referință premergător perioadei de implementare a FESI. Modul în care a fost construită matricea
condiționează și relațiile dintre agenți/ instituții și comportamentul acestora.
950. Setul de date care formează fundamentul modelului CGE este Matricea de Contabilitate Socială (Social
Accounting Matrix - SAM). Aceasta încorporează fluxurile tuturor tranzacțiilor economice care au loc în
economie într-un singur an. Matricea de contabilitate socială folosește principiul contabilității de intrare
dublă, în care cheltuielile unui agent sunt veniturile unui alt agent. Fiecare celulă indică cheltuielile
agentului de pe coloană ca venit pentru agentul de pe rând. Matricea este echilibrată, ceea ce înseamnă
că totalurile de coloane și totalurile de rânduri trebuie să fie egale. De exemplu, venitul gospodăriei este
egal cu cheltuielile gospodăriei plus economiile. Datele care populează matricea de contabilitate socială
sunt formate dintr-un anumit număr de sub-matrice, în funcție de dezagregarea fiecărei celule.
951. Construcția matricei de contabilitate socială s-a bazat pe o varietate de surse de date, fiecare având
natură și scopuri diferite și fiecare contribuind la reconstruirea structurii de bază a economiei. Aceasta
include toate datele de importanță macroeconomică, dezagregarea pentru anumite tipuri de gospodării
și factori de producție fiind realizate pe baza microdatelor din anchete reprezentative la nivel național.
Sursa datelor este Institutul Național de Statistică. Un astfel de sistem a necesitat un efort de colectare
și prelucrare a datelor foarte intens, însă acest lucru asigură faptul că modelul reflectă îndeaproape
structura reală a economiei.
Tabel 64. Datele utilizate pentru modelul de echilibru general
Componenta modelului Date utilizate
Conturi naționale
Bunurile și serviciile/ Activitățile economice
Tabele de resurse și utilizări
Conturi naționale
Gospodăriile Tabele de resurse și utilizări
Ancheta bugetelor de familie
Conturi naționale
Forța de muncă Ancheta bugetelor de familie
Ancheta forței de muncă în gospodării
Ancheta structurii câștigurilor salariale
Firmele Conturi naționale
212
Tabelul de resurse și utilizări
Economiile și investițiile Conturi naționale
Conturi naționale
Guvernul
952. Structura cadru a modelului împreună cu componentele acestuia sunt: bunurile și serviciile, activitățile
economice, factorii de producție, gospodăriile, firmele, guvernul și sectorul extern (restul lumii).
213
Tabel 65. Structura cadru a modelului
Bunuri și Investiții-
Categoria Activități Factori Gospodării Firme Guvern Restul lumii TOTAL
servicii Economii
Cheltuiala
Matricea Cheltuiala
pentru
Marjele resurse- pentru Formarea Exportul de Cererea de
Bunuri și consumul final
comerciale și utilizări consumul final brută de bunuri și bunuri și
servicii al
de transport (consumul al capital fix servicii servicii
administrației
intermediar) gospodăriilor
publice
Activități Producția Producția
Remunerarea Remunerarea Venituri pentru
Factori
factorilor factorilor factori
Distribuirea Transferuri Distribuirea
Transferuri Veniturile
Gospodării remunerării între veniturilor de Remitențe
sociale gospodăriilor
factorilor gospodării la firme
Distribuirea
Transferuri Transferuri Veniturile
Firme remunerării
către firme către firme firmelor
factorilor
Impozitarea Taxarea
Taxe pe Taxe pe
Taxe pe directă a veniturilor Veniturile
Guvern produs (- producție (- Transferuri
factori veniturilor și obținute și guvernului
subvenții) subvenții)
alte taxe distribuite
Investiții- Economii ale Economii ale Variația Balanța
Depreciere Deficit bugetar Economii
Economii gospodăriilor firmelor stocurilor contului curent
Importul de
Importul de Distribuirea
Transferuri în Transferuri în bunuri și
Restul lumii bunuri și remunerării Transferuri
străinătate străinătate servicii și
servicii factorilor
transferuri
Exportul de
Oferta de Cheltuiala
Costul de Cheltuieli cu Cheltuiala Cheltuiala Cheltuiala bunuri și
TOTAL bunuri și pentru
producție factorii gospodăriilor firmelor guvernului servicii și
servicii investiții
transferuri
214
953. Activitățile economice au fost agregate după cele 19 secțiuni CAEN rev.2, ca mai jos, și se consideră că
fiecare activitate economică produce un singur bun generic.
Tabel 66. Gruparea activităților economice
Denumirea sectorului
A Agricultură, silvicultură și pescuit
B Industria extractivă
C Industria prelucrătoare
D Producția si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apă caldă și aer condiționat
E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare
F Construcții
G Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor
H Transport și depozitare
I Hoteluri si restaurante
J Informații și comunicații
K Intermedieri financiare și asigurări
L Tranzacții imobiliare
M Activități profesionale, științifice și tehnice
N Activități de servicii administrative și activități de servicii suport
O Administrație publica și apărare; asigurări sociale din sistemul public
P Învățământ
Q Sănătate și asistență socială
R Activități de spectacole, culturale și recreative
S Alte activități de servicii
954. Forța de muncă a fost dezagregată după nivele de educație (scăzut, mediu și superior), remunerația
salariaților a fost dezagregată după sector și nivel de educație, iar gospodăriile au fost detaliate în funcție
de decila de venit construită după venitul disponibil. Aceste dezagregări au fost necesare pentru a putea
estima efectele FESI asupra unora dintre indicatorii Strategiei Europa 2020 (ex. rata sărăciei).
955. Structura modelului propus este în concordanță cu teoria neoclasică. Economia este deschisă, populată
cu agenți neutri la risc, care își consumă tot venitul disponibil, maximizându-și funcția de utilitate.
956. În ceea ce privește oferta, activitățile economice sunt modelate prin intermediul unei firme
reprezentative care realizează producția prin combinarea inputurilor intermediare în conformitate cu
tehnologia de producție de tip Leontief și își maximizează profiturile, în cadrul unei competiții perfecte pe
piață, utilizând tehnologia Cobb-Douglas de combinare a factorilor de producție (forță de muncă și capital)
pentru obținerea inputurilor primare agregate (cu randamente constante de scară). Funcția Cobb-Douglas
este utilizată pe scară largă în estimările econometrice fiind ușor de implementat și obținând rezultate
bune, în ciuda unor neajunsuri. Unul dintre acestea este că abordarea are o flexibilitate limitată asumând
o elasticitate de substituție între factori egală cu unitatea. Din acest motiv, pentru versiunea finală a
modelului, Echipa de evaluare are în vedere estimarea producției și prin intermediul unei funcții de tip
CES. Prin procesul de calibrare a modelului au fost estimați parametrii funcției Cobb-Douglas (CD), și
anume: elasticitatea de substituție între factori, ponderile factorilor și coeficientul tehnologic.
957. Oferta internă de bunuri și servicii concurează cu importurile, iar cererea internă cu exporturile, fiind astfel
în relație cu sectorul extern. Comerțul extern este modelat prin intermediul unei funcții de tip Armington
(1969), ce presupune existența bunurilor compozite. Cererea totală este alocată în mod optim între
bunurile de pe piața internă și cele importate, acestea fiind combinate pentru obținerea bunurilor
compozite printr-o funcție de tip CES (Arrow ș.a. 1961). Acest tip de funcție are toate proprietățile funcției
CD, și în plus, relaxează proprietatea referitoare la elasticitatea unitară de substituție. Pe de altă parte,
producția domestică este distribuită între piața internă și cea externă printr-o funcție de tip CET
(elasticitate constantă de transformare), similar CES, doar că este aplicat deciziei producătorului de a
vinde producția intern sau la export. Conform ipotezei Armington, bunurile heterogene pot fi agregate,
această abordare fiind aplicată pentru constituirea ofertei de bunuri compozite din bunurile produse intern
și cele importate. Prețul bunului compozit este determinat pe baza prețului relativ al bunurilor importate
și celor produse intern și a gradului de substituție dintre cele două. Similar, și în cazul exporturilor este
aplicat același principiu, producția domestică fiind distribuită între piața internă și cea externă, prețurile
fiind determinate de prețul relativ al exporturilor și al bunurilor consumate intern și de gradul de substituție
215
între cele două categorii de bunuri. Proporția optimă dintre importuri și bunurile produse în țară, respectiv
dintre exporturi și bunurile consumate în țară este obținută prin aplicarea condiției de ordinul întâi în
funcție de prețurile relative. Relația cu sectorul extern este influențată de cursul de schimb care afectează
atât exporturile, cât și importurile.
958. Gospodăriile reprezintă ansamblul persoanelor fizice având calitatea de consumatori. Acestea își
maximizează utilitatea pe baza preferințelor reprezentate printr-o funcție de tip Stone-Geary (Geary,
1950) - sistem liniar de cheltuieli, în interiorul constrângerii bugetare. Conform acestei abordări, consumul
gospodăriilor implică un anumit nivel de subzistență, ceea ce înseamnă că anumite bunuri vor fi
consumate în anumite cantități indiferent de prețul bunurilor și venitul gospodăriei. Acestea plătesc
impozit pe venitul personal și alte taxe și economisesc o proporție din venitul disponibil. Ele dețin factorii
de producție primari, din care obțin venituri și câștiguri de capital. Alte surse de venituri pentru acestea
sunt din transferuri de la alte sectoare instituționale.
959. Guvernul obține venituri din impozite pe produs, producție și importuri, respectiv din impozitarea directă
a veniturilor populației și contribuțiile sociale, plus alte taxe. Acesta cheltuie veniturile pentru
achiziționarea de bunuri și servicii, furnizarea de servicii publice, infrastructură de capital, pentru
transferuri sociale, transferuri către firme, respectiv subvenții pentru produse și producție (taxare
negativă). Deficitul bugetar este calculat ca diferență între veniturile fiscale și cheltuieli bugetare și este
fixat în model.
960. Economisirea totală provine de la factori (depreciere), gospodării, firme, guvern și balanța comercială
(diferența dintre valoarea totală a exporturilor și importurilor) și reprezintă o variabilă ce echilibrează
modelul.
961. În ceea ce privește factorii de producție, în cadrul modelului a fost asumată mobilitatea deplină a
capitalului și existența șomajului.
962. Modelul CGE se bazează pe fluxul circular de venituri care ilustrează modul în care agenții economici
primesc și cheltuiesc venituri, a se vedea diagrama de mai jos.
Figura 111. Figura Fluxul circular de venituri în model
963. Un rol foarte important în cadrul modelului îl au prețurile bunurilor și serviciilor. Sistemul de prețuri a fost
construit pe baza intrărilor din coloanele matricei SAM, printr-o serie de identități contabile între prețuri.
Deoarece modelul se bazează pe un sistem liniar de ecuații, prețurile sunt definite în termeni relativi, iar
pentru procesul de calibrare a fost adoptată convenția de normalizare a prețurilor la nivelul prețurilor de
bază (conform Sistemului Conturilor Naționale). Prețurile de bază sunt agregări pe baza funcției CES cu
elasticități constante de substituție ale prețurilor bunurilor produse în țară și prețurile de import ale
bunurilor importate, în ipoteza că cele două categorii de bunuri sunt imperfect substituibile. Prețurile de
consum sunt obținute din cele de bază prin adăugarea impozitelor pe produs. Prețurile de import sunt
definite pe baza prețurilor externe, a cursului de schimb și impozitelor pe importuri. Prețurile bunurilor
216
încasate de producători sunt agregări pe baza funcției CET cu elasticități constante de substituție ale
prețurilor producției domestice și prețurilor exporturilor. Similar prețurilor importurilor, prețurile bunurilor
exportate sunt stabilite pe baza prețului extern și a cursului de schimb.
964. În ceea ce privește cantitățile de bunuri și servicii, cererea este constituită din cererea internă (domestică)
și cererea pentru export. La rândul ei, cererea internă este constituită din cererea pentru consum
intermediar, consumul gospodăriilor, consumul administrațiilor publice și cererea pentru investiții. Pe de
altă parte, oferta de bunuri și servicii este formată din oferta producătorilor interni și bunurile și serviciile
importate. Deoarece în cadrul modelului fiecare activitate economică produce un singur bun generic, iar
fiecare bun este produs doar de un singur sector, producția internă de bunuri și servicii este definită prin
intermediul outputului fiecărui sector.
965. Dezvoltarea modelului de echilibru general din matricea de contabilitate socială a constat în adăugarea
ecuațiilor comportamentale la structura identităților de venituri și cheltuieli furnizate în matrice. Unele
valori ale parametrilor ecuațiilor sunt obținute prin calibrarea modelului la anul de referință (parametrii
funcției de producție), iar alți parametrii, spre exemplu elasticitățile de substituție Armington, elasticitatea
consumului la venituri pentru gospodării nu sunt determinate în cadrul modelului, fiind preluate din
literatura de specialitate și studii empirice.
966. Modelul a fost calibrat în funcție de datele anului de referință, respectând metodologia de construcție a
scenariului de referință. Modelul a fost realizat în softul specializat GAMS.
4.1.2.2 DETERMINAREA CONTRIBUȚIEI FESI CU AJUTORUL MODELULUI DE ECHILIBRU GENERAL LA
NIVEL NAȚIONAL
967. Progresul creșterii economice și al îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020
au fost evaluate prin stabilirea conexiunilor între instrumentele de politică și variabilele modelului, astfel
încât politica să fie propagată prin intermediul variabilelor până la nivelul țintelor.
968. Fondurile ESI au fost introduse în model atât prin creșterea cererii (abordare potrivită mai cu seamă în
timpul perioadei de implementare a proiectelor), dar și prin intermediul ofertei (unde efectele se
evidențiază cu precădere după terminarea perioadei de implementare a proiectelor, atunci când
rezultatele devin utilizabile de către beneficiari). De partea cererii, implementarea proiectelor presupune
în primul rând creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri și servicii (cheltuieli pentru educație,
sănătate, CDI, îmbunătățirea instituțiilor pieței muncii, etc.) ceea ce conduce la creșterea cererii pentru
factori de producție, dar și creșterea investițiilor în capitalul fizic și infrastructură ceea ce conduce la
creșterea cererii de investiții. În ceea ce privește efectele din prisma ofertei, acestea se referă la
modificarea volumului factorilor de producție, respectiv creșterea transferurilor acordate sectoarelor
productive, dar și modificările tehnologice.
969. Punctul de pornire pentru introducerea fondurilor în model a fost dezagregarea acestora în funcție de tipul
cheltuielii exprimat prin domeniile/câmpurile de intervenție. În acest scop, a fost utilizată gruparea
acestora în funcție de câmpurile/ domeniile de intervenție (în acord cu Regulamentul de punere în aplicare
(UE) nr. 215/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului din 7 martie 2014). Pentru circa 10% dintre proiectele contractate
nu au fost regăsite în bazele de date furnizate de MIPE informații cu privire la detalierea bugetelor în
funcție de câmpurile de intervenții. Pentru acestea, a fost imputată detalierea bugetului după câmpurile
de intervenții în funcție de câmpul de intervenție cu frecvența cea mai mare pentru fiecare apel.
970. Câmpurile de intervenție au fost mai apoi agregate în funcție de tipul de impact pe care pot să îl producă,
respectiv sectorul de activitate economică pe care îl pot influența (Ferrara ș.a., 2010). Tipurile de impact
avute în vedere au fost, așa cum se menționează mai sus, creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru
anumite bunuri și servicii, creșterea investițiilor în capital fizic și infrastructură, modificarea volumului
factorilor de producție, transferuri către sectoarele productive, acumularea de capital uman. Detalierea
modului în care au fost grupate fondurile pe aceste considerente poate fi regăsită mai jos.
971. Pentru investiția care produce efecte asupra creșterii cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri și servicii,
s-a încercat asocierea câmpului de intervenție cu activitatea economică ce produce tipul de bun, iar în
cazurile în care această asociere nu a putut fi realizată în mod direct, fondurile au fost alocate pe activități
economice proporțional cu ponderea acesteia în cheltuiala guvernamentală în anul de referință. Tabelul
217
de mai jos include câmpurile de intervenții care au condus la creșterea cheltuielilor guvernamentale
pentru bunuri și servicii.
Tabel 67. Alocare sectorială a cheltuielilor guvernamentale
Cod câmp
Nume câmp intervenție Sector
intervenție
distribuire pe sectoare
Investiții productive generice în întreprinderi mici și mijlocii (denumite după structura
1
în continuare IMM-uri) cheltuielilor în anul de
referință
2 Procese de cercetare și inovare în întreprinderile mari Cercetare-dezvoltare
Investiții productive legate de cooperarea dintre întreprinderile mari și distribuire pe sectoare
IMM-uri pentru dezvoltarea de produse și servicii TIC (tehnologii ale după structura
4
informației și comunicațiilor), dezvoltarea comerțului online și cheltuielilor în anul de
consolidarea cererii pentru TIC referință
Activități de cercetare și inovare în centre de cercetare publice și
60 Cercetare-dezvoltare
centre de competență, inclusiv colaborarea în rețea (networking)
Activități de cercetare și inovare în centre de cercetare private,
inclusiv colaborarea în rețea (networking)
Transferul de tehnologie și cooperarea între universități și după structura
62
întreprinderi, în principal în beneficiul IMM-urilor cheltuielilor în anul de
referință
Procese de cercetare și de inovare în IMM-uri (inclusiv sisteme de
cupoane, procese, proiectări, servicii și inovații sociale)
Servicii avansate de sprijin pentru IMM-uri și grupuri de IMM-uri după structura
66
(inclusiv servicii de gestionare, comercializare și proiectare) cheltuielilor în anul de
referință
Dezvoltarea comerciala a IMM-urilor, sprijinirea antreprenoriatului și a
după structura
67 incubării (inclusiv sprijinirea întreprinderilor rezultate din divizare -
cheltuielilor în anul de
spin offs/spin-outs)
referință
73 Sprijin pentru întreprinderile sociale (IMM-uri) Administrație publică
Dezvoltarea și promovarea serviciilor turistice comerciale în cadrul după structura
74
IMM-urilor cheltuielilor în anul de
referință
Servicii și aplicații de e-guvernare (inclusiv e-achiziții, masuri TIC de
sprijinire a reformei administrației publice, masuri în domeniul
78 Administrație publică
securității cibernetice, al încrederii și al respectării vieții private, e-
justiție și e-democrație)
Acces la informațiile din sectorul public (inclusiv date culturale după structura
79
deschise online, biblioteci digitale, conținut digital și e-turism) cheltuielilor în anul de
referință
Servicii și aplicații de e-incluziune, e-accesibilitate, e-învățare și e- după structura
80
educație, alfabetizare digitala cheltuielilor în anul de
referință
Soluții TIC pentru îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate și
după structura
81 servicii și aplicații de e-sănătate (inclusiv e-asistență și asistență
pentru autonomie la domiciliu)
referință
Servicii TIC și aplicații pentru IMM-uri (inclusiv e-comerț, e-afaceri și
după structura
82 procesele întreprinderilor interconectate), laboratoare vii (living labs),
antreprenori web și întreprinderi noi în domeniul TIC)
referință
Protejarea și sporirea biodiversității, protecția naturii și infrastructura după structura
85
ecologica cheltuielilor în anul de
referință
86 Protejarea, restaurarea și utilizarea durabilă a siturilor Natura 2000
după structura
218
Cod câmp
intervenție
referință
Prevenirea riscurilor și gestionarea riscurilor naturale conexe care nu
au legătură cu clima (de exemplu, cutremurele), precum și riscurile
după structura
88 legate de activitățile umane (de exemplu, accidentele tehnologice),
inclusiv acțiunile de sensibilizare, sistemele și infrastructurile de
referință
protecție civilă și de gestionare a dezastrelor
după structura
89 Reabilitarea siturilor industriale și a terenurilor contaminate
referință
după structura
91 Dezvoltarea și promovarea potențialului turistic al zonelor naturale
referință
după structura
92 Protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor turistice publice
referință
după structura
93 Dezvoltarea și promovarea serviciilor turistice publice
referință
Protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor culturale și de după structura
94
patrimoniu publice cheltuielilor în anul de
referință
Dezvoltarea și promovarea serviciilor culturale și de patrimoniu Activități de spectacole,
95
publice culturale și recreative
Capacități instituționale ale administrațiilor publice și ale serviciilor
96 publice în legătură cu punerea în aplicare a FEDER sau acțiuni de Administrație publică
sprijinire a inițiativelor privind capacitățile instituționale din cadrul FSE
Inițiative de dezvoltare locală gestionate de comunitate în zone după structura
97
urbane și rurale cheltuielilor în anul de
referință
Finanțare încrucișată în cadrul FEDR (sprijin acordat acțiunilor de tip
după structura
101 FSE necesare pentru implementarea satisfăcătoare a parții FEDER a
operațiunii și legate direct de aceasta)
referință
Acces la locurile de muncă pentru cei aflați în căutarea unui loc de
muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii pe
102 termen lung și persoanele care au renunțat sa fie prezente pe piața Administrație publică
muncii, în special prin inițiative locale de angajare și sprijinirea
mobilității forței de muncă
Integrarea sustenabilă pe piața muncii a tinerilor, în special a celor
care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau
103 o formare profesională, inclusiv a tinerilor cu risc de excluziune Administrație publică
socială și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin
implementarea garanției pentru tineret
Activități independente, antreprenoriat și crearea de întreprinderi,
inclusiv micro-întreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii inovatoare
Adaptarea la schimbări a lucrătorilor, a întreprinderilor și a
antreprenorilor
107 Îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate Administrație publică
Modernizarea instituțiilor pieței forței de muncă, cum ar fi serviciile
publice și private de ocupare a forței de muncă, pentru a răspunde
mai bine necesităților pieței forței de muncă, inclusiv prin acțiuni de
îmbunătățire a mobilității profesionale transnaționale, precum și prin
scheme de mobilitate și o cooperare mai bună între instituții și părțile
interesate relevante
219
Cod câmp
intervenție
Incluziunea activă, inclusiv în vederea promovării egalității de șanse și
a participării active, și îmbunătățirea șanselor de angajare
Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, cum ar fi
romii
Creșterea accesului la servicii accesibile, sustenabile și de înaltă
112 calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes Sănătate
general
Promovarea antreprenoriatului social și a integrării profesionale în
113 întreprinderile sociale și promovarea economiei sociale și solidare Administrație publică
pentru a facilita accesul la locuri de muncă
după structura
114 Strategii de dezvoltare locală gestionate de comunitate
referință
Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea
accesului egal la programe de dezvoltare pentru (copiii) preșcolari,
115 precum și la un învățământ primar și secundar de calitate, inclusiv Educație
parcursuri de învățare formale, non-formale și informale pentru
reintegrarea în filierele de educație și formare
Îmbunătăţirea calității, a eficienței și a accesului la învățământul
116 superior și echivalent în vederea creșterii participării și a nivelurilor de Educație
calificare, în special pentru grupurile defavorizate
Îmbunătăţirea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru
toate grupurile de vârstă într-un cadru formal, non-formal sau
117 informal, actualizarea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor Educație
forței de munca și promovarea unor cai de învățare flexibile, inclusiv
prin orientare profesionala și prin validarea competențelor dobândite
Îmbunătăţirea utilității sistemelor de educație și formare pentru piața
muncii, facilitarea trecerii de la educație la munca și consolidarea
sistemelor de educație și formare profesională și a calități lor, inclusiv
118 prin mecanisme pentru anticiparea competențelor, adaptarea Administrație publică
programelor de învățare și crearea și dezvoltarea de sisteme de
învățare bazate pe munca, inclusiv sisteme de învățare duale și de
ucenicie
Investiții în capacitatea instituțională și în eficiența administrațiilor
publice și a serviciilor publice la nivel național, regional și local, în
perspectiva realizării de reforme, a unei mai bune legiferări și a bunei
guvernanțe
Consolidarea capacităților tuturor parților interesate care pun în
aplicare politici de educație, învățare pe tot parcursul vieții, formare și
120 ocupare a forței de munca, precum și politici sociale, în special prin Educație
pacte sectoriale și teritoriale, în vederea mobilizării în favoarea
realizării de reforme la nivel național, regional și local
121 Pregătire, punere în aplicare, monitorizare și inspectare Administrație publică
122 Evaluare și studii Administrație publică
123 Informare și comunicare Administrație publică
972. Creșterea investițiilor în capital fizic și infrastructură a fost realizată printr-un alt grup de intervenții, iar
distribuția fondurilor pe sectoare a fost realizată plecând de la structura anului de referință. Aceste
investiții sunt translatate în creșterea stocului de capital fizic al sectoarelor și a capacităților de producție.
Îmbunătățirea infrastructurii fizice conduce la creșterea producției din sectorul industrial și la creșterea
productivității muncii din sectoarele industrie și servicii de piață. În această versiune preliminară a
modelului nu a fost inclusă deprecierea factorilor.
Tabel 68. Câmpuri de intervenție pentru creșterea investiției în capital fizic și infrastructură
Cod câmp
Nume câmp intervenție Tip investiție
intervenție
capital fizic și
5 Energie electrică (stocare și transmitere)
infrastructură
capital fizic și
7 Gaz natural
infrastructură
220
Cod câmp
intervenție
capital fizic și
11 Energie regenerabilă: biomasă
infrastructură
Alte tipuri de energie regenerabilă (inclusiv energia hidroelectrică,
geotermică și marină) și integrarea energiei regenerabile (inclusiv capital fizic și
12
stocare, infrastructuri de producție de gaz și energie reînnoibilă infrastructură
bazată pe hidrogen)
Renovarea infrastructurilor publice în vederea creșterii eficienței capital fizic și
13
energetice, proiecte de demonstrare și măsuri de sprijin infrastructură
Renovarea fondului locativ existent în vederea creșterii eficienței capital fizic și
14
energetice, proiecte de demonstrare și măsuri de sprijin infrastructură
Sisteme de distribuție inteligentă a energiei electrice de tensiune capital fizic și
15
joasă și medie (inclusiv rețele inteligente și sisteme TIC) infrastructură
capital fizic și
16 Cogenerare cu eficiență ridicată și termoficare
infrastructură
Gestionarea deșeurilor menajere (inclusiv măsuri de minimizare, capital fizic și
17
sortare și reciclare) infrastructură
Gestionarea deșeurilor menajere (inclusiv tratarea mecano-biologică,
capital fizic și
18 tratarea termică, incinerarea și măsuri de depozitare la groapa de
infrastructură
gunoi)
capital fizic și
19 Gestionarea de deșeurilor comerciale, industriale sau periculoase
infrastructură
Gestionarea apei și conservarea apei potabile (inclusiv gestionarea
bazinelor hidrografice, alimentarea cu apă, măsuri specifice de capital fizic și
21
adaptare la schimbările climatice, contorizare pentru consumatori și infrastructură
pentru cartier, sisteme de tarifare și reducerea scurgerilor)
capital fizic și
22 Tratarea apelor reziduale
infrastructură
Măsuri de protecție a mediului care vizează reducerea și/sau
capital fizic și
23 evitarea emisiilor de gaze cu efect de seră (inclusiv tratarea și
infrastructură
stocarea gazului metan și compostarea)
capital fizic și
24 Căi ferate (TEN-T principal)
infrastructură
capital fizic și
25 Căi ferate (TEN-T cuprinzător)
infrastructură
capital fizic și
26 Alte căi ferate
infrastructură
capital fizic și
28 Autostrăzi și drumuri TEN-T - rețea principală (construcție nouă)
infrastructură
capital fizic și
29 Autostrăzi și drumuri TEN-T - rețea cuprinzătoare (construcție nouă)
infrastructură
Legături rutiere secundare către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T capital fizic și
30
(construcție nouă) infrastructură
capital fizic și
31 Alte drumuri naționale și regionale (construcție nouă)
infrastructură
capital fizic și
32 Drumuri de acces locale (construcție nouă)
infrastructură
capital fizic și
33 Drumuri TEN-T reconstruite sau îmbunătățite
infrastructură
Alte drumuri reconstruite sau îmbunătățite (autostrăzi, drumuri capital fizic și
34
naționale, regionale sau locale) infrastructură
capital fizic și
37 Aeroporturi (TEN-T)
infrastructură
capital fizic și
38 Alte aeroporturi
infrastructură
capital fizic și
39 Porturi maritime (TEN-T)
infrastructură
capital fizic și
41 Căi navigabile interne și porturi (TEN-T)
infrastructură
capital fizic și
42 Căi navigabile interne și porturi (regionale și locale)
infrastructură
Infrastructuri de transport urban curat și promovare (inclusiv capital fizic și
43
echipamentele și materialul rulant) infrastructură
221
Cod câmp
intervenție
Sisteme de transport inteligente (inclusiv introducerea gestionării
capital fizic și
44 cererii, sistemele de taxare rutieră, sistemele informatice de
infrastructură
monitorizare, de control și de informare)
TIC: Rețea de mare viteza în bandă largă (acces/bucla locala; >/= 30 capital fizic și
46
Mbps) infrastructură
TIC: Rețea de foarte mare viteza în bandă largă (acces/bucla locala; capital fizic și
47
>/= 100 Mbps) infrastructură
TIC: Alte tipuri de infrastructuri TIC/resurse informatice la scară
mare/echipamente (inclusiv infrastructurile online, centrele de date și capital fizic și
48
senzori; de asemenea, ce sunt încorporate în alte infrastructuri infrastructură
precum unitățile de cercetare, infrastructurile de mediu și sociale)
capital fizic și
49 Infrastructuri de educație pentru învățământul superior
infrastructură
Infrastructuri de educație pentru învățământul și formarea capital fizic și
50
profesionale și învățarea în rândul adulților infrastructură
Infrastructuri de educație pentru educația școlară (învățământ primar capital fizic și
51
și secundar general) infrastructură
capital fizic și
52 Infrastructuri pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari
infrastructură
capital fizic și
53 Infrastructuri de sănătate
infrastructură
Alte infrastructuri sociale care contribuie la dezvoltarea regională și capital fizic și
55
locală infrastructură
Investiții în infrastructuri, capacități și echipamente ale IMM-urilor capital fizic și
56
legate direct de activități de cercetare și inovare infrastructură
Investiții în infrastructuri, capacități și echipamente ale întreprinderilor capital fizic și
57
mari legate direct de activități de cercetare și inovare infrastructură
capital fizic și
58 Infrastructuri de cercetare și inovare (publice)
infrastructură
Infrastructuri de cercetare și inovare (private, inclusiv parcuri capital fizic și
59
științifice) infrastructură
Infrastructuri de cercetare și inovare, procese, transfer de tehnologie
și cooperare în cadrul întreprinderilor, cu accent pe o economie cu capital fizic și
65
emisii scăzute de dioxid de carbon și reziliență la schimbările infrastructură
climatice
capital fizic și
70 Promovarea eficienței energetice în întreprinderile mari
infrastructură
Infrastructuri comerciale pentru IMM-uri (inclusiv parcurile și siturile capital fizic și
72
industriale) infrastructură
capital fizic și
83 Masuri privind calitatea aerului
infrastructură
Masuri de adaptare la schimbările climatice și prevenirea și
gestionarea riscurilor legate de clima (precum eroziunile, incendiile,
capital fizic și
87 inundațiile, furtunile și seceta), inclusiv acțiunile de sporire a gradului
infrastructură
de conștientizare, sistemele și infrastructurile de protecție civila și de
gestionare a dezastrelor
capital fizic și
90 Piste pentru biciclete și drumuri pietonale
infrastructură
973. În ceea ce privește investiția în capitalul uman, au fost identificate o serie de intervenții care au avut o
contribuție directă la aceasta. Au fost luate în considerare ratele medii de intrare și ieșire din resursa de
muncă. Prin îmbunătățirea capitalului uman, efectele se regăsesc în creșterea salariilor și creșterea
Tabel 69. Câmpuri de intervenție pentru îmbunătățirea capitalului uman
Cod câmp Investiție în capital
Nume câmp intervenție
intervenție uman
Dezvoltarea comercială a IMM-urilor, sprijinirea antreprenoriatului și
67 a incubării (inclusiv sprijinirea întreprinderilor rezultate din divizare - DA
73 Sprijin pentru întreprinderile sociale (IMM-uri) DA
222
Cod câmp Investiție în capital
intervenție uman
Acces la locurile de muncă pentru cei aflați în căutarea unui loc de
muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii pe
102 termen lung și persoanele care au renunțat sa fie prezente pe piața DA
muncii, în special prin inițiative locale de angajare și sprijinirea
mobilității forței de muncă
Integrarea sustenabilă pe piața muncii a tinerilor, în special a celor
care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau
103 o formare profesională, inclusiv a tinerilor cu risc de excluziune DA
socială și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin
implementarea garanției pentru tineret
104 DA
Adaptarea la schimbări a lucrătorilor, a întreprinderilor și a
106 DA
antreprenorilor
107 Îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate DA
Modernizarea instituțiilor pieței forței de muncă, cum ar fi serviciile
publice și private de ocupare a forței de muncă, pentru a răspunde
mai bine necesităților pieței forței de muncă, inclusiv prin acțiuni de
108 DA
îmbunătățire a mobilității profesionale transnaționale, precum și prin
scheme de mobilitate și o cooperare mai bună între instituții și părțile
interesate relevante
Incluziunea activă, inclusiv în vederea promovării egalității de șanse
109 DA
și a participării active, și îmbunătățirea șanselor de angajare
Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, cum ar fi
110 DA
romii
Promovarea antreprenoriatului social și a integrării profesionale în
113 întreprinderile sociale și promovarea economiei sociale și solidare DA
pentru a facilita accesul la locuri de muncă
Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea
accesului egal la programe de dezvoltare pentru (copiii) preșcolari,
115 precum și la un învățământ primar și secundar de calitate, inclusiv DA
parcursuri de învățare formale, non-formale și informale pentru
reintegrarea în filierele de educație și formare
Îmbunătăţirea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții
pentru toate grupurile de vârstă într-un cadru formal, non-formal sau
117 informal, actualizarea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor DA
forței de munca și promovarea unor cai de învățare flexibile, inclusiv
prin orientare profesionala și prin validarea competențelor dobândite
Îmbunătăţirea utilității sistemelor de educație și formare pentru piața
muncii, facilitarea trecerii de la educație la muncă și consolidarea
sistemelor de educație și formare profesională și a calități lor, inclusiv
118 prin mecanisme pentru anticiparea competențelor, adaptarea DA
programelor de învățare și crearea și dezvoltarea de sisteme de
învățare bazate pe munca, inclusiv sisteme de învățare duale și de
ucenicie
Investiții în capacitatea instituțională și în eficiența administrațiilor
publice și a serviciilor publice la nivel național, regional și local, în
119 DA
perspectiva realizării de reforme, a unei mai bune legiferări și a bunei
guvernanțe
Consolidarea capacităților tuturor parților interesate care pun în
aplicare politici de educație, învățare pe tot parcursul vieții, formare și
120 ocupare a forței de munca, precum și politici sociale, în special prin DA
pacte sectoriale și teritoriale, în vederea mobilizării în favoarea
realizării de reforme la nivel național, regional și local.
974. Transferurile către sectoarele productive au fost alocate pe sectoare economice în funcție de activitatea
economică a solicitantului finanțării. Asistența financiară pentru firme conduce la creșterea investițiilor
sectorului privat în ceea ce privește sistemele de producție, de management, ceea ce generează
creșterea productivității factorilor și reduceri ale costurilor acestora.
223
Tabel 70. Câmpuri de intervenție pentru asistență financiară adresată firmelor
Cod câmp Asistență financiară
intervenție pentru firme
Investiții productive generice în întreprinderi mici și mijlocii (denumite
1 Transferuri către IMM-uri
în continuare IMM-uri)
Investiții productive legate de cooperarea dintre întreprinderile mari
și IMM-uri pentru dezvoltarea de produse și servicii TIC (tehnologii
ale informației și comunicațiilor), dezvoltarea comerțului online și
consolidarea cererii pentru TIC
Transferul de tehnologie și cooperarea între universități și
întreprinderi, în principal în beneficiul IMM-urilor
Servicii avansate de sprijin pentru IMM-uri și grupuri de IMM-uri
(inclusiv servicii de gestionare, comercializare și proiectare)
Dezvoltarea comerciala a IMM-urilor, sprijinirea antreprenoriatului și
67 a incubării (inclusiv sprijinirea întreprinderilor rezultate din divizare - Transferuri către IMM-uri
73 Sprijin pentru întreprinderile sociale (IMM-uri) Transferuri către IMM-uri
Dezvoltarea și promovarea serviciilor turistice comerciale în cadrul
IMM-urilor
Servicii și aplicații de e-guvernare (inclusiv e-achiziții, masuri TIC de
sprijinire a reformei administrației publice, masuri în domeniul
78 Subvenții
securității cibernetice, al încrederii și al respectării vieții private, e-
justiție și e-democrație)
Acces la informațiile din sectorul public (inclusiv date culturale
79 Subvenții
deschise online, biblioteci digitale, conținut digital și e-turism)
Servicii și aplicații de e-incluziune, e-accesibilitate, e-învățare și e-
80 Subvenții
educație, alfabetizare digitala
Servicii TIC și aplicații pentru IMM-uri (inclusiv e-comerț, e-afaceri și
82 procesele întreprinderilor interconectate), laboratoare vii (living labs), Transferuri către IMM-uri
antreprenori web și întreprinderi noi în domeniul TIC)
Protejarea și sporirea biodiversității, protecția naturii și infrastructura
85 Subvenții
ecologica
86 Protejarea, restaurarea și utilizarea durabilă a siturilor Natura 2000 Subvenții
Prevenirea riscurilor și gestionarea riscurilor naturale conexe care nu
au legătură cu clima (de exemplu, cutremurele), precum și riscurile
88 legate de activitățile umane (de exemplu, accidentele tehnologice), Subvenții
inclusiv acțiunile de sensibilizare, sistemele și infrastructurile de
protecție civilă și de gestionare a dezastrelor
89 Reabilitarea siturilor industriale și a terenurilor contaminate Subvenții
91 Dezvoltarea și promovarea potențialului turistic al zonelor naturale Subvenții
92 Protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor turistice publice Subvenții
93 Dezvoltarea și promovarea serviciilor turistice publice Subvenții
Protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor culturale și de
94 Subvenții
patrimoniu publice
Dezvoltarea și promovarea serviciilor culturale și de patrimoniu
95 Subvenții
publice
Creșterea accesului la servicii accesibile, sustenabile și de înaltă
112 calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes Subvenții
general
975. Nu a fost inclusă cofinanțarea națională publică, pentru aceasta vor fi studiate diferite opțiuni alternative
sau un mix între acestea pentru varianta definitivă a modelului, cum ar fi reducerea cheltuielilor
guvernamentale, creșterea taxelor, împrumuturi, etc.
976. Având în vedere stadiul actual al finalizării proiectelor, considerăm că cele mai importante efecte în cazul
evaluării de față sunt induse prin creșterea cererii. De asemenea, impactul modificărilor tehnologice nu a
fost inclus în evaluare, efectele fiind puțin probabil a se fi manifestat până la momentul acestui exercițiu
de evaluare, având în vedere că rata de finalizare a proiectelor contractate în domeniul cercetării-
dezvoltării și inovării este de circa o cincime.
224
977. Estimarea impactului FESI asupra PIB, ratei ocupării, productivității muncii, importurilor, exporturilor și
cheltuielilor de CDI au fost realizate cu ajutorul modelului descris mai sus. În ceea ce privește evaluarea
impactului asupra ratei sărăciei relative, a fost utilizată o abordare de tipul top down prin combinarea
modelului de echilibru general cu microsimulări ale veniturilor realizate pe baza microdatelor din Ancheta
Bugetelor de Familie. Aceasta a presupus parcurgerea următoarelor etape (Savard, 2005):
• Identificarea în cadrul microdatelor a gospodăriilor în funcție de decila de venit, aceasta fiind
gruparea utilizată și în modelul de echilibru general;
• Calcularea venitului disponibil echivalent al gospodăriilor din microbază;
• Determinarea ratei sărăciei relative pentru scenariul de referință la pragul de 60% din venitul
disponibil echivalent median;
• Identificarea modificării venitului disponibil al gospodăriilor din fiecare decilă, produs de FESI,
prin intermediul modelului de echilibru general;
• Imputarea modificării în microdate pentru fiecare decilă;
• Recalcularea ratei sărăciei relative pe baza noilor venituri;
• Compararea acesteia cu rata sărăciei relative pentru scenariul de referință.
978. Mai trebuie adăugat faptul că pentru determinarea noii rate de sărăcie, pragul de sărăcie a rămas constant
la perioada de referință, deoarece în acest fel este mai evidentă eficacitatea fondurilor în reducerea
sărăciei. Altfel, efectele pot fi estompate prin modificarea și a pragului de sărăcie după noua distribuție.
4.1.2.3 COMPONENTA ADIȚIONALĂ LA NIVEL REGIONAL
979. Furnizarea unor informații suplimentare despre efectele fondurilor la nivel regional este de o relevanță
majoră, însă datele disponibile la nivel regional sunt destul de limitate (ex. valoarea adăugată brută,
formarea brută de capital fix, compensarea salariaților) pentru a putea fi incluse într-un model de echilibru
general construit la nivel regional.
980. Din acest motiv, am propus o abordare metodologică care să ofere posibilitatea evaluării impactului FESI
la nivel regional asupra a trei variabile cheie: creșterea economică, ocuparea forței de muncă și
productivitatea muncii. În acest sens, a fost construit unui model adițional la nivel regional care urmărește
să estimeze impactul fondurilor FESI pe baza unei structuri de tip panel care să țină cont atât de
variabilitatea în timp cât și specificitățile fiecărei regiuni. Se are în vedere:
• Capturarea numărului mare de variabile care influențează creșterea economică la nivel regional
(așa-numitele „variabile explicative”);
• Includerea în analiză a efectelor spațiale de spillover, adică a efectelor reciproce între regiuni.
981. Modelul de tip panel construit analizează evoluția indicatorilor selectați la nivelul celor 8 regiuni NUTS 2
pe orizontul 2007-2018. Așadar, pentru fiecare unitate (regiune) sunt analizate înregistrări ale acelorași
variabile pe un orizont de 12 ani. Folosirea unui model de regresie liniară estimat cu metoda celor mai
mici pătrate nu ar ține cont de această structură a datelor, ignorând faptul că anumite caracteristici
specifice fiecărei regiuni ar putea explica un procent din variația variabilei dependente. Considerarea
acestor efecte individuale, cunoscute sub denumirea de heterogenitate neobservată, constituie
caracteristica definitorie a modelul de tip panel. Astfel, analiza de tip panel permite descompunerea
termenului eroare în două componente: (i) o componentă care variază în timp și (ii) o componentă care
este constantă în cadrul fiecărei regiuni. A doua componentă care nu variază în timp reprezintă efectul
tuturor factorilor specifici fiecărei regiuni asupra variabilei dependente. Aceste efecte constante în timp
sunt cel mai adesea efecte ce nu pot fi măsurate direct. Există diferențe în ceea ce privește tratarea
acestora în funcție de modelul panel utilizat: cu efecte fixe sau cu efecte aleatorii. Modelele cu efecte
aleatorii se bazează pe ipoteza conform căreia caracteristicile constante în timp (efectele
individuale/neobservate) nu sunt corelate cu celelalte variabile explicative incluse în model. Pe de altă
parte, modelele cu efecte fixe sunt folosite când se presupune că efectele individuale sunt corelate cu cel
puțin una dintre variabilele de influență.
982. Dezvoltarea economică regională - care este în mod obișnuit măsurată ca si creștere a PIB-ului (pe cap
de locuitor), creștere a ocupării forței de muncă sau creștere a productivității - este considerată a fi
influențată de o gamă largă de variabile diferite: variabile „intrinseci”( factori de dezvoltare care aparțin
regiunii în sine), precum și variabile „externe”, în special dezvoltarea regiunilor (învecinate). Aceste
225
variabile se refera la fenomenul de spillover spațial, astfel încât o schimbare a investiției unei regiuni are
efecte nu numai pentru regiunea însăși, ci de asemenea pentru dezvoltarea economică a altor regiuni.
Evoluțiile din alte regiuni (cauzate de schimbarea inițială a investiției din prima regiune) se reîntorc din
nou în regiunea inițială și așa mai departe. Aceste bucle spațiale de feedback ar trebui integrate în
evaluarea efectelor fondurilor asupra dezvoltării economice regionale, pentru a surprinde atât efectele
directe, cât și cele indirecte (feedback) ale investiției. Astfel, aplicarea modelului se va structura în cinci
etape:
• Identificarea unei liste de variabile asumate pentru creșterea economică regională;
• Calcularea unei variabile suplimentare reprezentând creșterea economică în regiunile învecinate
(inclusiv în model pentru a verifica semnificația efectelor spațiale de spillover);
• Aplicarea unei metode de selectare a factorilor relevanți statistic;
• Testarea ipotezelor necesare definirii tipului de model panel;
• Estimarea modelului panel si interpretarea rezultatelor.
983. Capturarea impactului modificării fondurilor FESI asupra variabilelor de impact: creștere economică, rata
de ocupare și productivitatea muncii cu ajutorul scenariilor dezvoltate pe baza analizei de regresie pe
date de tip panel.
984. Factorii considerați în estimarea impactului fondurilor asupra variabilelor target/ țintă în profil regional se
pot grupa pe următoarele dimensiuni:
• Investiții;
• Structura socio-economică;
• Variabile de control;
• Efecte spațiale.
985. În cadrul primei dimensiuni, a investițiilor, sunt incluse variabile ce țin de politica de coeziune(cheltuieli
realizate, euro, preturi curente):
• Fondul de Coeziune(CF), exprimat ca % din PIB;
• Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare rurala(FEADR) si Fondul European pentru
Afaceri Maritime si Pescuit(FEPAM) per capita;
• Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) per capita;
• Fondul Social European (FSE) și Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri (ILMT) per capita;
• dar și alte forme de investiții:
- Cheltuielile de cercetare- dezvoltare per capita;
- Formarea brută de capital fix per capita.
986. Structura socio-economică este surprinsă prin intermediul următoarelor componente:
• Educație: ponderea populației cu nivel ridicat de educație, ponderea populației cu nivel redus de
educație;
• Structură economică: ponderea sectorului principal de activitate în VAB, ponderea sectorului
serviciilor intensiv bazate pe cunoaștere în VAB;
• Accesibilitate: rutieră/aeriană;
• Urbanizare: densitatea populației.
987. Variabilele de control considerate sunt: calitatea guvernării (efectele capacității instituționale), nivelul
inițial (2007) al PIB - ului pe cap de locuitor (efecte de convergență), dimensiunea populației (efecte de
dimensiune).
988. Fondul de coeziune (CF) sprijină investițiile în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene din zona
infrastructurii de transport (TEN-T). Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) își propune să
consolideze coeziunea economică, socială și teritorială prin corectarea dezechilibrelor dintre regiunile
permițând. În perioada 2021-2027, investiții într-o Europă mai inteligentă, mai ecologică, mai conectată
și mai socială, care este mai aproape de cetățenii săi. Fondul Social European (FSE) este principalul
instrument al Europei de sprijinire a locurilor de muncă, de a ajuta oamenii să obțină locuri de muncă mai
bune și de a asigura oportunități de angajare mai echitabile pentru toți cetățenii UE. Funcționează
investind în capitalul uman al Europei – lucrătorii săi, tinerii săi și toți cei care caută un loc de muncă.
226
Finanțarea FSE de 10 miliarde EUR pe an îmbunătățește perspectivele de angajare pentru milioane de
europeni, în special pentru cei cărora le este greu să obțină un loc de muncă. Dezvoltarea rurală este „al
doilea pilon” al politicii agricole comune (PAC), consolidând „primul pilon” al sprijinului pentru venituri și
al măsurilor de piață prin consolidarea sustenabilității sociale, de mediu și economice a zonelor rurale.
Contribuția PAC la obiectivele de dezvoltare rurală ale UE este susținută de Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală (FEADR). Bugetul FEADR pentru 2021-2027 se ridică la 95,5 miliarde EUR,
care include o injecție de 8,1 miliarde EUR din instrumentul de redresare al UE de următoarea generație
pentru a ajuta la abordarea provocărilor generate de pandemia de COVID-19.Fondul european pentru
pescuit și maritim (FEPAM) este fondul pentru politicile maritime și de pescuit ale UE pentru 2014-2020.
989. Efectele spațiale sunt incluse printr-un indicator ce ține cont de PIB-ul regiunilor învecinate (efecte de
spillover). Acesta a fost calculat folosind distanțele rutiere dintre regiunile NUTS2 (Barbero, Javier;
Persyn, Damiaan; Díaz-Lanchas, Jorge (2020): Regional Transport Costs. European Commission, Joint
Research Centre (JRC) [Dataset] PID: http://data.europa.eu/89h/63298e74-c905-4c46-84ac-
596e18e4fb17). Astfel, pentru fiecare regiune, indicatorul este calculat ca medie ponderată a diferențelor
dintre creșterea economică specifică regiunii și creșterea economică înregistrată de celelalte regiuni.
Ponderile au fost alese astfel încât să descrească odată cu creșterea distanței dintre regiuni:
w_ij=1/(〖dist〗_ij^2.
990. Ca surse de date, modelul utilizează majoritar bazele de date regionale ale Eurostat dar și baza de date
Tempo a Institutului National de Statistica. Surse adiționale de date includ Indicele european al calității
guvernării (the European Quality of Government Index (EQI) dezvoltat de Institutul Quality of Government
al Universității din Gothenburg, indicele de competitivitate regională al DG Regio. Datele politicii de
coeziune sunt preluate din setul de date „Istoric Plăți UE – regionalizate și modelate” ce conține date
anuale privind cheltuielile pentru FEDR, Fondul de coeziune, FEADR/FEOGA și FSE. Acesta acoperă
patru perioade de programare, începând cu 1989-1993 și terminând cu Programul 2014-2020. Deoarece
unele fonduri ale politicii de coeziune sunt cheltuite după data de încheiere a programului, baza de date
acoperă anii până în 2018. Acest set de date oferă cea mai completă imagine istorică disponibilă până în
prezent cu privire la plățile anuale efectuate de UE - în EUR la prețurile curente ale anului în cauză în
cadrul diferitelor fonduri de gestiune la nivelul regiunilor NUTS-2.
991. Pentru a îmbunătăți coerența și consistența modelelor elaborate, au fost operate următoarele transformări
asupra datelor:
• Raportarea valorilor investițiilor la PIB-ul regional (raportul dintre investiții și PIB) sau în funcție
de populația de la nivel regional (investiții per cap de locuitor);
• Transformarea variabilelor structurale prin raportare la media tarii, pentru a lua in considerare
efectele pe țară; ponderea populației cu niveluri de studii superioare și nivel scăzut, ponderea
sectorului primar și a sectoarelor de servicii intensive în cunoștințe in VAB total al regiunii și indici
de accesibilitate rutieră și aeriană.
• Logaritmarea variabilelor per capita și a celor absolute, pentru a aduce distribuția datelor mai
aproape de o distribuție normală si aici ne referim la cheltuielile cu cercetarea dezvoltarea per
capita, formarea bruta de capital fix per capita, fondurile FEDR per capita si FSE per capita
precum și nivelul inițial al PIB-ului per capita, accesibilitatea aeriana si rutiera, populația,
densitatea populației si variabila de propagare. Valorile lipsă ca urmare a valorilor negative inițiale
au fost setate la 0.
992. Primul pas în specificarea modelului la nivel regional este, prin urmare, identificarea factorilor determinanți
ai creșterii economice, ai ratei ocupării si ai productivității muncii la nivel regional. Atunci când se utilizează
un set de date mare, etapa de modelare poate fi consumatoare de timp din cauza numărului mare de
caracteristici(variabile). Selectarea caracteristicilor este procesul de selectare a unui subset al celor mai
relevante caracteristici de predicție pentru utilizare în construirea modelelor de învățare automată.
Eliminarea caracteristicilor ajută un model să funcționeze mai bine, eliminând caracteristicile redundante
și caracteristicile care nu oferă prea multe informații. Rezultatele sunt mai ușor interpretabile și reduce
șansele de supra ajustare a rezultatelor prin detectarea caracteristicilor coliniare și îmbunătățește
acuratețea modelului dacă metodele sunt utilizate în mod inteligent.
227
993. Având în vedere limitările serioase ale acestui model mai cu seama în privința datelor utilizate(8 regiuni
X 12 ani) totalizând un număr de 96 de observații în structura de tip panel, și luând în calcul un număr
ridicat de potențiali predictori identificați (17 variabile), devine evidenta necesitatea aplicării unei tehnici
de învăţare automată care să conducă la identificarea variabilelor cu grad ridicat de importanta pentru
variabilele target (creștere economică, rata de ocupare și productivitatea muncii). Operatorul LASSO
(operator de contracție și selecție minimă absolută) este o metodă de analiză de regresie care realizează
atât selecția variabilelor, cât și regularizarea pentru a îmbunătăți acuratețea predicției și interpretabilitatea
modelului statistic rezultat.
994. Estimatorul Lasso minimizează suma pătratelor reziduurilor (RSS) supuse unei constrângeri asupra
mărimii absolute a estimărilor coeficientului. Regresia Lasso (least absolute shrinkage and selection
operator) reduce fiind de altfel identic cu regresia Ridge. Avantajul regresiei Lasso față
de Ridge este că atunci când λ este mare, stabilește anumiți coeficienți la zero, rezultând modele mai
mici, în timp ce regresia Ridge nu setează nici un coeficient la zero.
995. Alegerea parametrului de regularizare (lambda ) este o parte fundamentală a metodei Lasso. O valoare
bună este esențială pentru performanța rezultatelor, deoarece controlează puterea contracției și selecția
variabilelor, care, cu moderație, poate îmbunătăți atât acuratețea predicției, cât și interpretabilitatea.
Pentru a identifica parametrul de penalizare au fost utilizate criteriile informaționale (EBIC).
996. Astfel pentru selectarea variabilelor cu grad ridicat de importanță a fost aplicată metoda LASSO ce ține
cont de structura de tip panel utilizând LASSOPACK din STATA.
997. Tabelele prezentate în continuare, conțin rezultatele aplicării metodei Lasso pentru cele trei variabile
target.
Tabel 71. Rezultatele empirice ale metodei Lasso pentru indicatorul PIB real per capita
228
Tabel 72. Rezultatele empirice ale metodei Lasso pentru indicatorul Rata de ocupare
Tabel 73. Rezultatele empirice ale metodei Lasso pentru indicatorul Productivitatea muncii
998. Variabilele astfel selectate pentru a explica variațiile fiecărei variabile dependente (PIB real per capita,
rata de ocupare și productivitate muncii) au fost utilizate în diferite combinații pentru estimarea modelelor
de tip panel. Deși prin metoda Lasso, numărul total de variabile explicative a fost redus considerabil,
dimensionalitatea este în continuare ridicată comparativ cu numărul redus de unități pe care se estimează
modele (8 regiuni). Prin urmare selecția factorilor incluși în modelele testate a fost realizată urmărind ca
pe cât posibil, fiecare dintre dimensiunile prezentate anterior (Investiții, Educație, Structură Economică,
Accesibilitate, Urbanizare Variabile de control, Efecte spațiale) să fie reprezentate prin cel mult o variabilă.
În alegerea modelelor finale s-a ținut cont de performanțele acestora, cuantificate prin intermediul testelor
de semnificație și a variației totale explicate.
229
999. Pentru alegerea tipului de model estimat, a fost folosit testul Multiplicatorului Lagrange Breusch Pagan
care ne permite să alegem între specificarea unui model simplu de regresie care nu ține cont de variațiile
existente între regiuni și un model care presupune o structură de tip panel, cu diferențe semnificative între
regiuni (model panel cu efecte aleatorii).
1000. Indiferent de variabila țintă, rezultatul aplicării testului Breusch Pagan LM a impus alegerea ipotezei
alternative, conform căreia există diferențe semnificative între regiuni ce ar trebui modelate cu ajutorul
unui model panel cu efecte aleatorii.
1001. Cele trei modele estimate pe structură de tip panel cu efecte aleatorii pentru fiecare variabilă țintă, sunt
modele de tip liniar-log. Această formă este consecință a faptului că variabilele care cuantifică valoarea
totală a fondurilor alocate anual la nivel de regiune au fost transformate prin aplicarea funcției logaritm
natural. Prin urmare, interpretarea coeficientului estimat al variabilelor FESI (notat β), se va face în
următorii termeni: modificarea cu 1% a valorii fondurilor alocate va conduce la modificarea cu β/100 a
valorii înregistrate de variabila țintă la nivel regional.
1002. În ceea ce privește creșterea economică măsurată prin intermediul PIB-ului real per capita, conform
metodei Lasso, fondurile cu impact semnificativ au fost: Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare
rurala(FEADR), Fondul European pentru Afaceri Maritime si Pescuit(FEPAM) și Fondul European pentru
Dezvoltare Regionala (FEDR). Efectul mediu estimat arată că o creștere cu 1% a valorii anuale cumulate
a acestor fonduri (per capita) ar implica o creștere cu 8.14 euro asupra PIB-ului per capita la nivelul unei
regiuni. Ceilalți factori care contribuie semnificativ la explicarea variației PIB per capita sunt: ponderea
populației cu nivel redus de educație, formarea brută de capital fix, PIB per capita inițial (2007), calitatea
guvernării și accesibilitatea rutieră. Impactul mediu estimat asupra creșterii economice al celuilalt indicator
de investiții inclus în model (formarea brută de capital fix), este mult mai pronunțat, fiind aproximativ de
două ori mai mare. Astfel o creștere cu 1% a formării brute de capital fix ar conduce la o creștere cu 16.10
euro a PIB-ului per capita anual la nivel de regiune.
1003. Estimările realizate pentru a analiza impactul fondurilor FESI asupra ratei de ocupare, au indicat faptul
că fondurile cu impact semnificativ sunt: Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare
rurala(FEADR), Fondul European pentru Afaceri Maritime si Pescuit(FEPAM) și Fondul Social European.
Rezultatele sugerează faptul că , în medie, o creștere cu 1% a valorii cumulate anuale a acestor fonduri
ar conduce la o creștere cu 0.008 puncte procentuale a ratei de ocupare la nivel regional. Calitatea
guvernării, accesibilitatea rutieră au de asemenea impact pozitiv semnificativ mult mai pronunțat asupra
ratei de ocupare.
1004. Având în vedere rezultatele metodei Lasso, pentru estimarea impactului FESI asupra productivității
muncii, au fost luate în calcul sumele alocate prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare
rurala(FEADR) și Fondul European pentru Afaceri Maritime si Pescuit(FEPAM). Efectul mediu estimat
arată că la o creștere cu 1% a acestei alocări, productivitatea muncii la nivelul unei regiuni ar crește cu
0.005 puncte procentuale. Estimările arată că urbanizarea (cuantificată prin intermediul densității
populației), nivelul de educație în cadrul regiunii și accesibilitatea rutieră conduc totodată la creșteri ale
1005. În concluzie, pentru toate cele trei variabile țintă, PIB real per capita, Rata ocupării și productivitatea
muncii, impactul mediu estimat al investițiilor FESI este semnificativ. Însă modelele estimate subliniază
importanța majoră a capacității structurale a regiunilor de a exploata potențialele beneficii ale acestor
surse de finanțare, cuantificate prin factori ce țin de educație, structură economică, accesibilitate.
1006. Sinteza rezultatelor obținute ca urmare a estimării modelelor pe structura de tip panel este prezentată în
următorul tabel.
230
Tabel 74. Impact estimat asupra variabilelor țintă
1007. Detalierea rezultatelor estimate precum și a testelor efectuate este prezentată în următoarele tabele:
Tabel 75. Estimarea impactului FESI (FEADR+FEPAM+FEDR) asupra PIB real per capita
231
Tabel 76. Estimarea impactului FESI (FEADR+FEPAM+ESF) asupra ratei de ocupare
232
Tabel 77. Estimarea impactului FESI (FEADR+FEPAM) asupra productivității muncii
1008. Modelele estimate pentru fiecare variabilă țintă au fost folosite pentru a evalua impactul modificării
distribuției regionale a investițiilor FESI. Scenariul testat s-a bazat pe următoarele ipoteze: (i) valoarea
totală a investițiilor FESI pe orizontul 2007-2018 este alocată la nivelul regiunilor folosind ponderi egale
(12.5%) , (ii) în cadrul fiecărei regiuni, diferențele totale obținute ca urmare a acestei alocări față de
ponderile observate în realitate, sunt distribuite pe fiecare an din perioada 2007-2018, (iii) distribuirea pe
ani a diferențelor se face în baza distribuției observate a fondurilor alocate pe ani în cadrul fiecărei regiuni.
233
Tabel 78. Distribuția regională a fondurilor FEADR, FEPAM și FEDR -scenariu PIB real
Tabel 79. Distribuția regională a fondurilor FEADR, FEPAM și ESF- scenariu Rata de ocupare
234
Tabel 80. Distribuția regională a fondurilor FEADR, FEPAM- scenariu Productivitatea muncii
1009. Așadar, într-un scenariu în care alocarea investițiilor din categoriile FEADR, FEPAM și FEDR se
realizează cu ponderi egale între cele opt regiuni, fără a modifica însă distribuția anuală a investițiilor la
nivelul unei regiuni, s-a estimat valoarea PIB-ului real per capita. S-au folosit modelele de regresie
construite anterior pe date de tip panel. Valoarea PIB-ului real astfel estimat a fost comparată cu valoarea
observată a PIB-ului anual regional.
1010. Scenarii similare au fost construite pentru a analiza impactul FESI asupra ratei de ocupare și
productivității muncii. Diferența constă în categoriile de investiții utilizate: pentru rata ocupării calculele au
fost realizate pentru FEADR, FEPAM și ESF iar pentru productivitatea muncii s-au utilizat FEADR și
FEPAM.
Tabel 81. Rezultatele simulării
PIB real per capita- Productivitatea muncii-
Regiune Rata ocupării- diferențe
modificare relativă diferențe
Nord- Vest -0.25 -3.06 0.86
Centru 3.38 2.63 -0.4
Nord- Est -19.4 -8.62 -0.27
Sud-Est -9.5 4.04 -1.13
Sud- Muntenia 20.98 0.65 0.47
București- Ilfov -2.27 -0.12 0.008
Sud Vest -1.09 0.68 -0.16
Vest 5.82 3.79 0.60
1011. În scenariul realizat pentru analiza impactului asupra PIB-ului real per capita, regiunile în care ponderea
investițiilor a fost redusă cu peste 2 puncte procentuale sunt Nord Est și Sud Vest. Comportamentul lor
este diferit întrucât prima înregistrează o reducere importantă a PIB-ului real pe capita (cu 19.4 %) ca
urmare a diminuării fondurilor FEADR, FEPAM și FEDR în timp ce în cazul celei de a doua reducerea
PIB-ului real ar fi de aproximativ 1%. Cea mai mare creștere a ponderii investițiilor a fost înregistrată de
Sud Muntenia, aceasta fiind regiunea care în realitate deținea cea mai mică pondere medie pe orizontul
2007-2018. Conform estimării, această creștere cu mai puțin de două puncte procentuale a ponderii FESI
alocate, a condus la o creștere medie cu aproximativ 21% a PIB-ului per capita regional, comparativ cu
valoarea observată corespunzătoare alocării inițiale.
1012. Scenariul construit pentru a investiga impactul modificării structurii regionale a investițiilor FESI asupra
ratei ocupării, a presupus reducerea cu peste 5 puncte procentuale a ponderilor deținute de regiunile
Nord Est și Sud Vest. Similar cu rezultatul obținut în scenariul de simulare a PIB-ului real, efectele
estimate sunt mult mai pronunțate în cazul regiunii Nord Est, unde reducerea fondurilor alocate ar produce
235
o scădere a ratei ocupării cu aproximativ 8.6 puncte procentuale. Un impact pozitiv estimat ca urmare a
creșterii ponderii fondurilor alocate a fost observat în regiunile Centru și Vest.
1013. Exercițiul de simulare condus pentru a evalua impactul modificării structurii investițiilor din categoria
FEADR și FEPAM asupra productivității muncii la nivel regional întărește concluzia extrasă din rezultatele
modelului de regresie care subliniază impactul redus al acestor fonduri asupra variației productivității
muncii. Și în cazul acesta, regiunile au un comportament eterogen, răspunsul fiecăreia la modificarea
investițiilor alocate fiind neuniform, dependent în mare măsură de nivelul de dezvoltare și de structura
socio-economică specifică fiecărei regiuni. Rezultatele simulării confirmă ineficiența creșterii sumelor
alocate pentru regiuni precum Centru sau București Ilfov.
1014. În concluzie, răspunsul regiunilor la modificarea structurii investițiilor FESI alocate nu este unul uniform,
specificitatea fiecărei regiuni dată de structura socio-economică dictând în mare măsură natura impactului
asupra PIB-ului real per capita, ratei de ocupare și productivității muncii. În general, regiunile cu nivel
redus de dezvoltare (de exemplu regiunea Nord Est) sunt puternic afectate de reduceri ale sumelor
alocate.
4.1.2.4 COMPONENTA ADIȚIONALĂ DE MEDIU
1015. Prin această componentă, Echipa de evaluare și-a propus să estimeze efectul total (direct, indirect și
indus) pe care investițiile FESI îl produc/l-au produs asupra formării emisiilor GES. Lipsa
informațiilor statistice cu privire la consumul primar de energie si cantitatea de energie regenerabilă la
nivel de sector nu a permis evaluarea efectului investițiilor FESI asupra acestor variabile de impact.
1016. Investițiile în general contribuie la creșterea economică în mod direct, dar și indirect asupra altor sectoare
de activitate printr-un efect de multiplicare al investiției. Acesta este cazul și al fondurilor ESI pentru care
propunem estimarea acestor efecte prin aplicarea unui model macroeconomic de tip input-output. Pentru
aplicarea modelului input-output, instrumentele de colectare a datelor avute în vedere sunt: analiza
literaturii de specialitate, extragere date din surse administrative și extragere date din surse statistice.
1017. Așadar, estimarea contribuției fondurilor ESI 2014-2020 asupra componentei de mediu a fost abordată
cu ajutorul modelului input-output Leontief care, pe baza relațiilor inter-sectoriale în cadrul economiei,
descrie modul în care un output dintr-un anumit sector poate deveni input într-un alt sector.
1018. Pentru evaluarea impactului asupra componentei de mediu ce se referă in principal la emisiile GES,
tabelele IO pot fi „ecologizate” prin adăugarea unei linii privind producția de poluanți de către fiecare
sector și o coloană privind producția de bunuri și servicii care rezultă din implementarea măsurilor de
mediu pentru reducerea poluării (reducerea poluanților) din agricultură, industrie sau gospodării)
(d'Hernoncourt, Cordier and Hadley, 2011). Prin aplicarea acestei metode ne-am propus să cuantificăm
efectul total (direct, indirect și indus) pe care investițiile FESI îl produc asupra reducerii emisiilor GES.
Informații despre emisiile de gaze cu efect de seră la nivel de activități NACE Rev.2 au fost preluate din
baza de date Environment a Eurostat, în timp ce valoarea producției de bunuri si servicii care rezultă din
implementarea măsurilor de mediu pentru reducerea poluării a fost preluată din baza de date Tempo a
Institutului National de Statistica.
1019. Aplicarea modelului implică parcurgerea următorilor pași:
• Extragerea tabelelor de intrări-ieșiri disponibile din baza de date Tempo a Institutului Național de
Statistică. Tabelele descriu fluxurile de bunuri și servicii între sectoarele economiei într-o anumită
perioadă de timp. Analiza input-output are în vedere descrierea structurii de producție a unei
economii. Procesele de producție într-o economie sunt întotdeauna interdependente. Produsele
unui proces sunt utilizate în altul, în timp ce produsul acestui proces poate fi utilizat în multe altele.
Matricea inversă Leontief reprezintă punctul de plecare în obținerea multiplicatorilor importanți
(output, venit, ocupare, valoare adăugată și taxe);
• Tabelul IO oferă două rezultate distincte pentru fiecare sector analizat: multiplicatorii backward
(în amonte) ce cuantifică efectul pe care ramura analizată îl are asupra ansamblului economic și
multiplicatorii forward (în aval) ce reflectă efectul pe care ansamblul economiei îl are asupra
ramurii analizate. În cadrul analizei vor fi utilizați multiplicatorii de backward;
• Analiza pornește de la tabelele de intrări-ieșiri nesimetrice în prețuri curente. Partea centrală a
sistemului intrări-ieșiri o reprezintă tabelele resurselor și utilizărilor în preturi curente. Tabelul
236
resurselor este evaluat în prețurile de bază 23, în timp ce tabelul utilizărilor în prețurile de
cumpărare. Această identitate este valabilă numai dacă resursele și utilizările sunt evaluate pe
aceeași bază în prețurile de bază prin scăderea marjelor de comerț și de transport și a impozitelor
indirecte nete pe produs;
• Resursele la preț de cumpărare = Producția produsului la preț de bază plus importurile la preț de
bază plus marja de comerț și de transport plus impozite minus subvenții pe produse = utilizările
produsului la preț de cumpărare, care sunt egale cu cererea intermediară pentru produsul în
cauză plus cheltuiala pentru consum final plus formarea de capital brut plus exporturile;
• Plecând de la tabelul nesimetric în prețuri curente a fost construit tabelul simetric în prețuri
curente prin trecerea de la 99 de diviziuni CPA la nivel de ramuri CAEN REV.2. Tabelul simetric
IO în prețurile de bază se determină prin scăderea marjelor de transport și comerț și a impozitelor
nete;
• Tabelul input-output simetric în prețurile de bază se determină o dată la 5 ani, ultimul disponibil
fiind cel din 2015. Pe baza tabelului IO al marjelor de transport și comerț, dar și a importurilor
nete evaluate în prețurile de bază aferente anului 2015, a fost determinat tabelul IO simetric în
prețuri de bază la nivelul anului 2017;
• Pentru a evalua impactului investițiilor FESI asupra emisiilor GES a fost utilizat un model input-
output generalizat ce va presupune augmentarea matricei coeficienților tehnici cu un rând și o
coloană suplimentară pentru a reflecta activitățile de generare și reducere a poluării;
• Construirea matricei coeficienților tehnici (A) pe baza tabelelor. Elementele acesteia reprezintă
cantitatea în lei achiziționată de fiecare sector economic de la toate celelalte sectoare economice
pentru a produce un leu output. Matricea coeficienților tehnici a fost amendată prin adăugarea
unei linii ce conține emisiile de poluanți, respectiv a unei coloane ce conține valoarea producției
de bunuri si servicii care rezultă din implementarea măsurilor de mediu pentru reducerea poluării;
• Determinarea matricei inverse de tip I. Aceasta se obține prin inversarea matricei obținută ca
diferență între matricea unitate I și matricea coeficienților tehnici A;
• Calcularea multiplicatorului outputului de tip I. Pentru un anumit sector, acesta este definit ca
outputul total necesar din fiecare sector economic pentru a produce o unitate suplimentară de
output în sectorul respectiv;
• Calcularea multiplicatorului emisiilor GES de tip I. Pentru un anumit sector, acesta este definit ca
fiind creșterea totală a variabilei de mediu la nivel național ca urmare a creșterii cererii finale ce
a generat creșterea cu o unitate a variabilei de mediu la nivelul sectorului;
• Calcularea matricei inverse de tip II. Se obține în același mod ca și matricea de tip I, doar că
aceasta ia în considerare și fluxurile monetare în și din gospodării și efectele acestora asupra
sectoarelor economice;
• Calcularea multiplicatorului emisiilor GES de tip II. Se realizează în același mod ca și pentru
multiplicatorul de tip I, pe baza matricei inverse de tip II;
• Identificarea sumelor finanțate prin FESI pe sectoare economice (din datele la nivel de proiect
privind sectoarele economice în care activează beneficiarii finanțărilor, sursa datelor MIPE) ce au
avut in vedere reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Avem în vedere agregarea pe ramuri
de activitate economică cu grad mai mare de generalitate (CAEN Rev.2, A-S), pentru a fi coerentă
ca și structură cu prezentarea datelor privind distribuția variabilelor de mediu pe activități
economice. In cadrul analizei s-a avut in vedere atât analiza impactului proiectelor contractate
cat si al proiectelor finalizate in reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
1020. Pe baza calculelor de mai sus se obțin indicatorii urmăriți pentru a răspunde întrebării de evaluare în
modul următor:
Contribuția directă a investiției FESI la variabila de mediu = ∑(pentru fiecare sector economic
relevant) Investiția FESIsector* Variabila de mediu sector / Output sector
23
Sistemul SEC 2010 înregistrează toate utilizările la prețurile de cumpărare, care includ costurile de transport, marjele comerciale
și taxele minus subvențiile pentru produse. Producția, pe de altă parte, este înregistrată la prețuri de bază, care exclud aceste
elemente.
237
Contribuția directă și indirectă a investiției FESI la variabila de mediu = ∑(pentru fiecare sector
economic relevant) *Multiplicatorul variabilei de mediu de tip Isector * Investiția FESI sector* Variabila de
mediu sector / Output sector
Contribuția directă, indirectă și indusă a investiției FESI la variabila de mediu = ∑(pentru fiecare
sector economic relevant) *Multiplicatorul variabilei de mediu de tip IIsector * Investiția FESI sector* Variabila
de mediu sector / Output sector
1021. Modelele I-O estimează trei tipuri de impact: direct, indirect și indus. Acești termeni sunt un alt mod de a
face referire la impacturile inițiale, secundare și terțiare care se repartizează în întreaga economie atunci
când se face o modificare la un anumit nivel de intrare. Prin utilizarea modelelor I-O, se poate estima
schimbarea producției între industrii datorită unei modificări a intrărilor într-una sau mai multe industrii
specifice. Impactul direct al unui șoc economic este o modificare inițială a cheltuielilor. Impactul indirect
sau secundar s-ar datora furnizorilor de intrări care produc schimbări în producție. Impactul indus sau
terțiar este asociat cu efectul creat de creșterile în salarii.
1022. Ca principală limitare metodologică, menționăm faptul că deși perioada de analiză are în vedere orizontul
2014-2020, aplicarea acestei metode va fi limitată la perioada pentru care au existat investiții FESI ce au
targetat reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera și respectiv perioada pentru care vor fi disponibile
cele mai recente tabele de intrare-ieșire. In cadrul acestui exercițiu de evaluare perioada de analiză a fost
limitată la anii 2014-2020, iar contribuția a fost una cumulata pentru întreaga perioada neavând informații
cu privire la bugetele anuale finanțate. De asemenea, datorită faptului ca tabelul IO simetric este disponibil
cu o periodicitate de 5 ani, ultimul fiind aferent anului 2015, a fost construit tabelul IO simetric pentru anul
2017 si a fost făcută ipoteza restrictiva a raportării la aceste date.
Simulările numerice
1023. Simulările numerice au fost utilizate la ÎE3 pentru investigarea contribuției așteptate în viitor a fondurilor
ESI, pe baza proiectelor contractate și a alocărilor generale, inclusiv a celor post 2020. Această metodă
de evaluare și analiză este propusă suplimentar față de cerințele metodologice minimale prevăzute în
CdS.
1024. Prin intermediul simulărilor numerice se estimează efectul potențial al alocărilor financiare viitoare asupra
indicatorilor relevanți în contextul Strategiei 2020 utilizând modelul de echilibru general.
1025. S-au realizat propuneri de scenarii alternative privind alocarea sectorială și regională a FESI, estimându-
se impactul acestora asupra creșterii economice și țintelor Strategiei Europa 2020. Aceasta contribuie la
ÎE4 cu privire la cum ar fi putut fi făcută mai bine programarea și implementarea FESI pentru a crește
eficacitatea alocărilor în raport cu creșterea economică și alți indicatori relevanți ai Strategiei 2020 (ex.
ocuparea forței de muncă, productivitatea muncii, etc.).
Analiza opțiunilor
1026. Analiza opțiunilor a fost utilizată pentru a estima măsura și modul în care programarea și implementarea
FESI ar fi putut fi făcute mai bine. În baza informațiilor calitative colectate și a rezultatelor cantitative au
fost construite posibile scenarii de alocare a fondurilor ESI în plan regional și sectorial, astfel încât să se
îmbunătățească gradul de îndeplinire a țintelor prevăzute în Strategia Europa 2020. Echipa de Evaluare
a aplicat analiza opțiunilor pentru a identifica scenariile cele mai potrivite de îmbunătățire a procesului de
programare și implementare FESI, respectiv a eficacității alocărilor în raport cu indicatorii Strategiei 2020.
Au fost analizate opțiuni alternative privind alocarea sectorială și regională a FESI și impactul acestora
asupra creșterii economice și țintelor Strategiei Europa 2020.
Analiza datelor statistice și administrative

1027. Analiza datelor statistice și administrative cu privire la progresul creșterii economice și al îndeplinirii
țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020 (în ceea ce privește PIB-ul, rata de ocupare, cheltuielile
C&D, emisii GES, energia regenerabilă, consumul primar de energie, persoanele care părăsesc timpuriu
sistemul de educație, educația terțiară, persoanele cu risc de sărăcie și excluziune socială,
exportul/importul de bunuri și servicii, productivitatea, costul unitar al forței de muncă (sursa datelor: INS,
EUROSTAT) este utilizată extensiv pentru a răspunde la întrebările de evaluare, alături de analiza
238
informațiilor primare colectate din interviuri, focus grupuri și chestionare și analiza documentelor/
strategiilor relevante (legislativ, strategic, instituțional).
1028. Metoda a fost aplicată extensiv pe parcursul evaluărilor constă în analiza statistică a datelor din surse
multiple, cum ar fi (fără a se limita la acestea):
• Date statistice de la INS, EUROSTAT privind indicatorii țintă prevăzuți în Strategia Europa 2020
etc.;
• Date colectate de prestator cu privire la progresul creșterii economice și îndeplinirii țintelor
naționale aferente Strategiei Europa 2020;
• Date administrative privind distribuția teritorială/ sectorială a asistenței financiare FESI, a
proiectelor contractate și a alocărilor generale, inclusiv a celor post 2020;
• Rapoarte ale unor instituții: Rapoarte anuale privind îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa
2020, rapoartele macroeconomice anuale ale Comisiei Europene, rapoartele anuale de
implementare ale SNCDI 2014-2010 (MCI), Rapoarte de evaluare anuale privind Strategia
Națională de Competitivitate etc.;
• Documente de programare, monitorizare și implementare și date de la AM, OI sau alte părți
interesate la nivelul PO Regional, Competitivitate, Capital Uman, Infrastructură Mare, Pescuit și
Afaceri Maritime Transport, Capacitate Administrativă, precum și Programul Național de
Dezvoltare Rurală;
• Evidențele din Rapoartele de Evaluare ale PO, disponibile până la momentul realizării rapoartelor
în cadrul proiectului de față.
1029. Bazele de date utilizate în analize pot fi regăsite pe suportul electronic transmis Beneficiarului la livrarea
Raportului de evaluare și Anexelor.
Analiza literaturii de specialitate

1030. Analiza literaturii de specialitate a sprijinit abordarea metodologică și concluziile rezultate pentru
întrebările de evaluare. Analiza literaturii de specialitate a fost realizată atât în scopul documentării cu
privire la aplicarea metodelor utilizate, cât și a formulării/validării unor evoluții și caracteristici ale
fenomenelor analizate, respectiv explicații posibile pentru rezultatele obținute.
Analiza documentelor/strategiilor relevante

1031. Analiza documentelor/ strategiilor relevante este o altă metodă utilizată în special pentru analiza
contextului în care utilizarea resurselor financiare alocate prin Acordul de Parteneriat contribuie la
coeziunea economică și socială. Aceasta se referă la analiza cadrului strategic instituțional, la nivel
național și european relevante în contextul implementării Acordului de Parteneriat.
1032. Pentru aceasta au fost investigate o serie de documente de politică, rapoarte, regulamente, documente
normative, precum și documente de programare pentru PO Regional, Competitivitate, Capital Uman,
Infrastructură Mare, Pescuit și Afaceri Maritime, Capacitate Administrativă, precum și Programul Național
de Dezvoltare Rurală.
1033. Din seria de strategii elaborate de Guvernul României pentru perioada 2014-2020 au fost consultate o
serie de documente ale căror elemente – domeniu, priorități, direcții de acțiune, etc. – pot să influențeze
sau să contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute în Acordul de Parteneriat. O listă (nu neapărat
exhaustivă) a acestor documente strategice este următoarea: Strategia Europa 2020, Semestrul
European, Acordul de Parteneriat 2014-2020, Programul Național de Reformă, Recomandările Specifice
de țară, Strategia Națională pentru Competitivitate (SNC) 2015-2020, Strategia Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020, Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare și Inovare 2014-
2020 (SNCDI), Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională, Strategia de Dezvoltare Teritorială a
României (SDTR), Strategiile de Specializare Inteligentă la nivel regional (RIS), Strategia pentru
dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, Strategia Națională
privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2014-2020, Strategia Națională de Export (SNE) 2014-
2020, Strategia națională privind agenda digitală pentru 2020, Strategia guvernamentală pentru
dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătățirea mediului de afaceri din România –
orizont 2020, Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, Strategia Uniunii
Europene pentru Regiunea Dunării – SUERD, Strategia Națională a României pentru dezvoltarea
239
turismului 2019-2030, Strategia de Creștere Albastră, Strategia Națională a României privind schimbările
climatice 2013-2020, Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar 2015-2020, Strategia Educației și
Formării Profesionale 2016-2020, etc.
Metoda de colectare a datelor prin Sondaj statistic

1034. Prin intermediul sondajelor statistice, s-au colectat date pentru a răspunde la întrebările de evaluare.
Astfel, pentru a culege date necesare subtemei A1, s-au realizat 2 sondaje pe bază de chestionar online
(CAWI). Tabelul următor prezintă strategia de sondaj în cazul celor două cercetări.
Tabel 82. Informații privind colectarea datelor prin cercetări statistice prin sondaj
Surse de
Populația pentru date pentru Dimensiunea Modalitatea
Metoda de Eroarea de Rata de
aplicarea constituirea eșantionului de
eșantionare eșantionare răspuns
sondajelor universului colectat colectare
cercetării
MIPE
Membrii CCMAP Date din
surse
Experți în Exhaustiv publice online
domeniile vizate Cote (paginile 57 n/a (CAWI) 57%
de Strategia web ale
Europa (2020) din instituțiilor
mediul academic din mediul
academic)
online
Beneficiari FESI Exhaustiv MIPE 1781 n/a (CAWI) 6%
1035. Fiind vorba de cercetări exhaustive, respectiv pe cote, calcularea erorii de eșantionare nu se aplică,
nefiind extras un eșantion prin metode de selecție aleatorii, ci fiind vizată întreaga populație relevantă.
1036. În analiza finală au fost incluse 49 de răspunsuri din partea membrilor CCMAP și a experților din mediul
academic și 1095 de răspunsuri din partea beneficiarilor, acestea fiind prelucrate pentru a răspunde la
întrebările de evaluare. În tabelul de mai jos, este inclusă distribuția răspunsurilor respondenților cu privire
la contribuția FESI așteptată în viitor, pe domenii stabilite pentru evaluare (conform domeniilor Strategiei
Europa 2020) și indicatori specifici obiectivelor tematice ale Acordului de Parteneriat.
Tabel 83. Contribuția FESI așteptată în viitor, pe domenii și indicatori specifici obiectivelor tematice
240
Metoda de colectare a datelor prin Interviuri individuale
1037. Echipa de evaluare a utilizat metoda interviului individual pentru a colecta informații calitative cu privire la
diferite aspecte privind progresul înregistrat și factorii care au împiedicat sau contribuit la atingerea
rezultatelor urmărite.
1038. În cadrul subtemei A1 au fost investigate posibilele explicații privind evoluția creșterii economice și a
îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020, contribuția FESI realizată și așteptată la
acest progres, precum și măsura și modul în care programarea și implementarea FESI ar fi putut fi făcute
mai bine.
1039. Tehnica interviului sociologic a fost utilizată pentru interogarea unor persoane responsabile de
managementul, implementarea și monitorizarea AP și a PO, reprezentanți ai ministerelor în a căror
coordonare este elaborarea și implementarea politicilor publice din domeniile vizate, experți în domeniile
vizate, etc.
1040. Interviul reprezintă o tehnică de obținere, prin întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale și non-verbale
de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a
fenomenelor. S-au realizat interviuri semi-structurate, având în vedere avantajul principal al acestora
și profilul respondenților intervievați.
1041. În cazul subtemei A1, au fost realizate interviuri cu: (1) reprezentanți ai CCMAP și cu personal
implicat în monitorizarea și implementarea programelor operaționale (2) reprezentanți ai
ministerelor în a căror coordonare este elaborarea și implementarea politicilor publice din
domeniile vizate prin Strategia Europa 2020, (3) reprezentanți ai unor instituții relevante în ceea ce
privește calculul și analiza evoluțiilor indicatorilor Strategiei Europa 2020 (Institutul Național de
Statistică), precum și (4) experți în domeniile vizate de Strategia Europa (2020) din mediul academic
(ex. universități, institute de cercetare, Academia Română).
1042. (1) Interviurile cu reprezentanți ai CCMAP și cu personal implicat în monitorizarea și
implementarea programelor operaționale au avut scopul de a:
• Conduce la obținerea unei imagini complexe asupra contextului în care s-au produs intervențiile
din domeniile vizate prin Strategia Europa 2020;
• Culege informații despre contribuția prezentă și viitoare a FESI la progresul realizat în îndeplinirea
țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020;
• Culege informații despre alte instrumente și politici complementare, la nivel național sau
european, în afară de FESI, care au fost implementate pentru a contribui la atingerea țintelor
naționale;
• Culege informații cu privire la alocările FESI, designul PO, al intervențiilor, grupurile țintă,
procesele și procedurile de evaluare, contractare, implementare și raportare;
• Culege informații privind măsura și modul în care programarea și implementarea FESI ar fi putut
fi făcute mai bine.
1043. (2) Interviurile cu reprezentanți ai ministerelor în a căror coordonare este elaborarea și
implementarea politicilor publice din domeniile vizate prin Strategia Europa 2020 au scopul de a:
• Conduce la obținerea unei imagini complexe asupra contextului în care s-au produs intervențiile
din domeniile vizate prin Strategia Europa 2020;
• Culege informații despre contribuția FESI la progresul realizat în îndeplinirea țintelor naționale
aferente Strategiei Europa 2020;
• Culege informații despre alte instrumente și politici complementare, la nivel național sau
european, în afară de FESI, care au fost implementate pentru a contribui la atingerea țintelor
naționale;
• Culege informații privind măsura și modul în care programarea și implementarea FESI ar fi putut
fi făcute mai bine.
1044. (3) Interviurile cu reprezentanți ai unor instituții relevante în ceea ce privește calculul și analiza
evoluțiilor indicatorilor Strategiei Europa 2020 au scopul de a:
241
• Culege informații cu privire la modul de calcul și evoluțiile istorice și anticipate ale indicatorilor
relevanți din surse de date statistice și administrative disponibile;
• Culege informații care permit explicarea în profunzime a unor concluzii obținute prin analiza
datelor statistice și administrative analizate;
• Oferă o imagine complexă asupra contextului în care s-au produs intervențiile.
1045. (4) Interviurile cu experți în domeniile vizate de Strategia (2020) din mediul academic au scopul de
a:
• Culege informații în profunzime despre factorii care au împiedicat sau condus la progresul
creșterii economice și al îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020;
• Culege informații complementare surselor de date statistice și administrative disponibile;
• Culege informații care permit explicarea în profunzime a unor concluzii obținute prin analiza
datelor statistice și administrative analizate;
• Oferă o imagine complexă asupra contextului în care s-au produs intervențiile.
1046. S-au utilizat modalități multiple de realizare a interviurilor: telefonic și online utilizând Zoom, Teams, etc.
Interviurile au fost realizate de experți cu experiență relevantă în cercetarea calitativă și cu experiență
anterioară în realizarea de interviuri cu respondenți similari, tehnicile aplicate în procesul de intervievare
fiind adaptate tipologiei respondenților care se încadrează în profilul respondentului de elită.
Metoda de colectare a datelor prin Focus Grup

1047. Echipa de Evaluare a utilizat metoda de cercetare/ colectare a datelor prin focus grup pentru a permite
validarea rezultatelor evaluării și triangularea datelor (mai multe abordări metodologice care să conveargă
spre același rezultat) în sprijinul formulării unor concluzii robuste, de încredere asupra întrebărilor de
evaluare. La aceste focus grupuri au participat reprezentanți ai factorilor relevanți pentru fiecare subtemă
de evaluare în parte.
1048. Focus grup-urile au fost utilizate, în principal, pentru a valida și completa rezultatele preliminare ale
evaluării. Focus-grupul este una dintre metodele care urmărește obținerea consensului participanților cu
privire la temele/aspectele discutate, fiind urmărită interacțiunea reală a opiniilor participanților în procesul
de dezbatere și în dinamica grupului. În cadrul focus-grup-urilor s-au realizat:
• Discutarea și validarea principalelor rezultate și concluzii ale evaluărilor;
• Validarea principalelor lecții învățate;
• Sugestii prin care programarea și implementarea FESI ar fi putut fi făcute mai bine.
1049. Aceste obiective implică capacitatea participanților de a exprima un consens, prin adoptarea unui anumit
cadru metodologic. Rezultate cele mai relevante ale evaluării, alături de lecțiile învățate, au fost propuse
grupului de participanți pentru a evalua consensul acestora cu privire la elementele prezentate.
1050. În cadrul subtemei A1, participanții invitați au inclus personalul implicat în coordonarea și implementarea
strategică FESI (membrii CCMAP), în monitorizarea și implementarea PO, reprezentanți ai ministerelor
responsabile de elaborarea și implementarea politicilor din domeniile vizate, respectiv experți și alți factori
interesați de la nivel național și local.
1051. S-au organizat 3 discuții tematice: 1. Competitivitate & CDI, 2. Populația și aspecte sociale, 3. Resurse,
mediu și energie.
242
Teoriile revizuite ale schimbării
Figura 112. Teoria simplificată a schimbării: Contribuția FESI la creșterea inteligentă, durabilă și incluzivă
Figura 113. Teoria simplificată a schimbării: Contribuția FESI la creșterea inteligentă, durabilă și incluzivă – Domeniul
Cercetare, Dezvoltare și Inovare
243
Ocuparea forței de muncă
Educație și formare
244
Lupta împotriva Sărăciei
Schimbări climatice/ Energie/ Mediu
245
Competitivitate
4.2 Subtema A2 – Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială

Testarea econometrică a convergenței beta și sigma
1052. În cadrul ÎE1, a fost analizată coeziunea teritorială în România la nivelul NUTS 1, 2 și 3, prin testarea
econometrică a convergenței beta și sigma în interiorul României, din punctul de vedere al evoluției PIB
sau VAB (sursa datelor: INS, EUROSTAT). Pentru aceasta au fost utilizate modelele econometrice de
convergență.
1053. În cadrul ÎE2, a fost analizată coeziunea teritorială între România și alte state membre ale Uniunii
Europene, apelându-se la modele econometrice de convergență (descrise anterior, în secțiunea 3.1.2) în
scopul testării convergenței beta și sigma între România și alte state membre (sursa datelor:
EUROSTAT). Convergența nominală reprezintă convergența variabilelor nominale care reflectă un
anumit grad de stabilitate macroeconomică și reprezintă un criteriu obligatoriu pentru Uniunea Economică
Monetară.
1054. Convergența reală vizează o apropiere a nivelurilor de dezvoltare economică și socială a țărilor/regiunilor
și nu reprezintă un criteriu propriu-zis obligatoriu în sine. În sens larg, convergența reală apare atunci
când există similarități ale tiparelor/modelelor de performanță pe termen lung ale economiilor naționale
sau cel puțin o sincronizare a ciclurilor economice ale acestora. În sens restrâns, convergența reală
reprezintă o reducere a decalajelor existente în dezvoltare și în nivelul veniturilor diferitelor țări. Sursele
de convergență economică reală sunt: progresul tehnic exogen (modelele de creștere neoclasice),
cheltuielile de cercetare-dezvoltare și capitalul uman (modelele noii creșteri economice). Alături de
acestea sunt și comerțul, investițiile străine directe, canalele pentru dispersia tehnologiei.
1055. Termenul de convergență are două tipuri de semnificații. Sigma-convergența se referă la o reducere a
dispersiei nivelurilor de venit între economii. Indicatorul numit convergență sigma este utilizat pentru a
caracteriza nivelul de convergență prin măsurarea varianței PIB într-un interval de timp. Sigma-
convergența se realizează atunci când se produce o reducere în timp a dispersiei veniturilor în regiunile
vizate și se măsoară, de regulă, prin coeficientul de variație, calculat ca raport între deviația standard și
media veniturilor. Recuperarea decalajelor față de economiile mai dezvoltate este confirmată de scăderea
gradului de variație a PIB între țări sau regiuni, dar și de semnul negativ al ratei anuale de convergență a
PIB a țărilor/ regiunilor din eșantion, acestea ajungând la în același timp în starea de echilibru.
1056. Beta-convergența apare atunci când economiile cu nivel de dezvoltare mai mic cresc mai repede decât
economiile cu nivel de dezvoltare mai ridicat. Economiștii spun că există „beta-convergență condiționată”
atunci când economiile experimentează „beta-convergență” simultan cu menținerea constantă a altor
variabile (rata investiției și rata de creștere a populației), în vreme ce „beta-convergența necondiționată”
(„beta-convergența absolută”) există atunci când rata de creștere a unei economii scade pe măsură ce
se apropie de starea sa stabilă.
246
1057. Metodologia de clasificare a tipologiilor de teritorii care sunt vizate prin intervenții Fondurile structurale și
de investiții europene cu obiectivul de reducere a disparităților regionale – identificarea locațiilor cu
dezavantaje/ handicap.
1058. Tipologii de teritorii teritoriilor care au caracteristici care împiedica dezvoltarea locațiilor – identificarea
locațiilor cu handicap: Analiză indicatorilor la nivel LAU2 cu date MDRAP OT – Observatorul Teritorial.
1059. Diferențele teritoriale pot oferi avantaje competitive dar, uneori, pot reprezenta bariere, limite în
dezvoltare, reprezentând într-o anumită măsură un handicap. În acest studiu acordam o atenție specială
identificării teritoriilor care au caracteristici care împiedica dezvoltarea locațiilor, cu un caracter
permanent, fapt care ne îndeamnă să le catalogăm ca „locații cu handicap”.
1060. Caracterizarea profilului teritorial de analiză al convergenței este structurat caracteristici și particularități
de diferențiere cum ar fi caracteristicile:
• Datorate unui handicap explicat de o caracteristică de diferențiere cu efecte negative în
dezvoltare sau care necesită acțiuni specifice, datorată caracteristicilor:
- de diferențiere economică:
o zone afectate de tranziția industrială;
o regiuni afectate de un handicap natural permanent;
- de diferențiere demografică:
o regiuni afectate de un handicap demografic grav și permanent;
- de diferențiere etnică, multiculturalism:
o regiunile cu o componență etnică eterogenă: concentrări de etnici maghiari,
roma, alte etnii;
- de diferențiere de regim politic, administrativ cu efect în dificultăți de acces la piețe:
regiuni transfrontaliere – conectarea diferențiată la piețe globale/regionale, costuri
economice, distanța față de centru;
- de specializare sectorială în agricultură/ silvicultură/ piscicultură – Județe rurale.
4.2.1.1 ZONE DEFAVORIZATE ȘI CALCULUL SUB-INDEXULUI DE HANDICAP ECONOMIC
4.2.1.1.1 Zone defavorizate definite ca zone afectate de tranziția industrială și calculul sub-indexului de
handicap economic
1061. Zonele afectate de tranziția industrială sunt zonele care sunt caracterizate de niveluri, rate, densități,
aglomerări crescute și perene ale șomajului. Am utilizat indicatorii SOM101E și SOM101F furnizați de
TEMPO INS la nivel LAU2. Această abordare se bazează pe OUG 24/1998 privind regimul zonelor
defavorizate. Acest document definește:
• Zonele defavorizate, în înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, reprezintă arii geografice strict
delimitate teritorial, care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:
- Ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă ale zonei să fie de cel puțin trei ori mai
mare decât ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel național, în ultimele
3 luni care preced luna întocmirii documentației de declarare a zonei defavorizate;
- Sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicație, iar infrastructura este slab dezvoltată.
• Ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă este indicator statistic, calculat lunar, exprimat
în procente și determinat prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la totalul populației cu
vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani;
• Pentru ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă se iau în calcul numărul șomerilor cu
domiciliul stabil în respectiva arie geografică, înregistrați la sfârșitul lunii de referință, și numărul
populației stabile a zonei, cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani;
• La nivel național ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă se va calcula conform
aceleiași metode, prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la nivel național la totalul
populației stabile cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani;
• Ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă la nivelul zonei și la nivel național se stabilește
de Comisia Națională pentru Statistică, pe baza datelor privind numărul șomerilor, furnizate de
Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională.
247
1062. Zonele afectate de tranziția industrială sunt identificate în Tabelul 1, cu județele care au rata șomajului
2019 (numele de variabilă rsom2019) mare în locații LAU2 clusterizate HH (locații cu niveluri mari ale
ratelor de șomaj înconjurate de locații cu niveluri mari ale ratelor de șomaj) și au fost incluse în calcul
indexului de handicap, sub-indexul de handicap economic.
4.2.1.1.2 Zone defavorizate definite ca regiuni afectate de un handicap natural permanent și calculul sub-
indexului de handicap economic
1063. Regiuni afectate de un handicap natural permanent sunt identificate conform terminologiei definite în
indicatorul Suprafața zone defavorizate: cod 1.4.5. (V_ZD_UAT_145) zonele defavorizate pot fi în
terminologia MDRAP reprezentate de:
1064. „În prezent zonele defavorizate declarate după criteriul agricol sunt împărțite în trei categorii (conform
Planului Național de Dezvoltare Rurală):
• 1. Zona montană defavorizată (ZMD), suprapunându-se aproape în totalitate peste Munții
Carpați și alcătuită din 657 de unități administrativ-teritoriale (municipii reședință de județ,
municipii, orașe și comune).
• 2. Zona semnificativ defavorizată (ZSD), suprapunându-se în totalitate peste Rezervația Deltei
Dunării.
• 3. Zone defavorizate de condiții naturale specifice (ZDS), criteriul de delimitare fiind cel al
terenurilor cu o nota de bonitate sub un anumit prag stabilit.”
1065. Indicatorul cu același nume (Suprafața zone defavorizate) este inclus în calculul Indexului de Handicap,
Sub-indexul de Handicap Economic marcat cu galben în Tabelul 1.
4.2.1.1.3 Regiuni afectate de un handicap demografic grav și permanent și calculul Sub-indexului de
Handicap Demografic
1066. Regiunile afectate de un handicap demografic grav și permanent au fost identificate tot în urma unui
proces iterativ de analiză exploratorie spațială de tip ESDA si de analiză de clusterizare Indicatori locali
ai autocorelației spațiale / Local Indicators of Spatial Autocorrelation LISA (Anselin, 2010). Au fost
analizați detaliat, la nivel LAU2 următorii 8 indicatori:
• Populația după domiciliu la 1 iulie 2020 (cod OT 2.1.1.), nume variabilă: Pop/ supraf. reprezentare
ESDA;
• Rata de creștere a populației (cod OT 2.1.3.), nume variabilă: rcrPop, reprezentare ESDA a
densității;
• Sporul natural (clustere) (cod OT 2.1.6.), nume variabilă: densitate SporNat. Analiză LISA.
Selecție pentru concentrări ale nivelurilor negative;
• Spor migrator (cod OT 2.1.8.), nume variabilă: SpMigrNg. Reprezentare densitate ESDA și
Analiză LISA. Selecție pentru concentrări ale nivelurilor negative;
• Plecări cu domiciliu inclusiv migrația externă (cod OT 2.1.10.) nume variabilă: Plecări.
Reprezentare densitate ESDA și Analiză LISA. Selecție pentru concentrări ale nivelurilor
negative;
• Număr de imigranți definitivi (cod OT 2.5.2.) nume variabilă: Imigr. Reprezentare densitate ESDA
și Analiză LISA. Selecție pentru concentrări ale nivelurilor pozitive;
• Rata natalității (cod OT 2.1.4.) nume variabilă: rnatalit. Reprezentare ESDA și Analiză LISA.
Selecție pentru concentrări ale nivelurilor negative;
• Rata mortalității (clustere), (cod OT 2.1.5.) nume variabilă: rmort. Reprezentare densitate ESDA
și Analiză LISA. Selecție pentru concentrări ale nivelurilor pozitive;
1067. Dintre aceștia ultimii 6, iterați în Tabelul 1 (marcați cu verde) au fost incluși în calculul Indexului de
Handicap, respectiv au fost agregați în sub indexul de Handicap Demografic.
4.2.1.1.4 Regiunile cu o componență etnică eterogenă: concentrări de etnici maghiari, roma, alte etnii și
calculul Sub-indexului de Diferențiere Etnică
1068. În cadrul analizei de distribuție spațială a componenței etnice la nivel regional am utilizat indicatorul
Populația stabilă după etnie (cod OT 2.2.2.):
248
• Clustere cetățeni de etnie Maghiară. Nume variabilă Magh. Analiză LISA;
• Clustere cetățeni de etnie Rroma. Nume variabilă Rroma. Analiză LISA;
• Clustere cetățeni de Altă etnie. Nume variabilă AltEtn. Analiză LISA;
1069. Regiunile cu o componență etnică eterogenă: concentrări de etnici maghiari, roma, alte etnii au fost
identificate locațiile care găzduiesc cluster cu aglomerări de populații de altă etnie. Am aplicat metoda
LISA (Anselin, 2010). Au rezultat cele 3 variabile iterate în Tabelul 1 (marcat cu cărămiziu deschis) și au
fost agregați în Indexul de Handicap prin sub indexul de Diferențiere Etnic.
4.2.1.1.5 Metodologia de clasificare a tipologiilor de teritorii care sunt vizate prin intervenții Fondurile
structurale și de investiții europene cu obiectivul de reducere a disparităților regionale –
identificarea locațiilor cu dezavantaje/ handicap
• Analiza exploratorie a datelor spațiale (ESDA);
• Analiza modelului de distribuție spațială al indicatorilor selectați (2010, 2018, modificare în 2018
față de 2010) utilizați în conceptele de dezavantaje. Reprezentăm variabilele folosind cinci clase
Natural Breaks (Jenks, 1967) Clasificare sau reprezentare quantilă pentru a distinge clasele de
performanță;
• Identificare si codificarea clusterele cu locații care au caracteristici de dezavantaj comparabile,
rezultate prin aplicarea tehnica Local Indicators of Spatial Association (LISA). (Anselin, 2002);
• Suprapunerea de hărți construite pentru indicatorii selectați conform (McHarg, 1971). Rezultatul
hărții spațiale integrează indicele de dezavantaj cu profilul transfrontalier și rural asupra
performanței PIB/capita;
• Construirea Indexului agregat al Handicapului.
1070. Datele sunt preluate din indicatorii la nivel LAU2 (echivalent UAT) furnizați de MDRAP în Observatorul
Teritorial al României și TEMPO INS. Locațiile cu handicap sunt caracterizate prin selectarea unui set de
12 indicatori la nivel LAU 2.
Tabel 84. Indicatorii selectați pentru analiza criterială cu reprezentare calitativă
Caracteristica care Nume
Nume Tipul de Variabilă
indică existența unui variabila Caracteristica
variabilă handicap / agregată
handicap continuu și agregata generică
variabila particularități nivel I
critic nivel II
Forța de muncă în
Fdm_deficit
deficit
Rata șomajului 1029
rsom2019
(TEMPO INS)
Suprafața zone
Szndef
defavorizate
Sporul natural
SporNat
(clustere)
Spor
SpMigrNg Economic Hp_ec
migrator/suprafață
Plecări cu domiciliu
inclusiv migrația Plecari Handicap Handicap
externă
Număr de imigranți Imigr
Rata natalității
rnatalit
(clustere)
Rata mortalității
rmort
(clustere)
Populația după etnie
Magh
maghiară
Populația după etnie Etnic Etnic
Rroma
roma
Cetățeni altă etnie AltEtn
Sursa indicatorilor: Observatorul Teritorial MDRAP și TEMPO INS, grad de dezagregare LAU2, rezultat al
cercetării autorilor
1071. S-au folosit pașii Instrumentelor de luare a deciziilor din Metodele de analiză a deciziilor multicriteriale
(MCDA) conform (Baker et al., 2001) și aplicăm următoarea metodologie în 4 pași:
249
• Alegerea celei mai bune valori. *Fiecare criteriu are valori diferite. Analiza criteriilor - reprezentare
la scară pentru valori calitative. Am selectat indicatorii (Tabelul 1) care relevă prezența unor
dezavantaje cu caracter peren și persistent în perioada 2010-2019, cu variabilitate spațială la
nivel LAU2. Acest proces este iterativ si a inclus reprezentări ESDA cu Quantile cu 5 intervale –
utile pentru comparare în timp în 2010 și anul cel mai recent disponibil (2018 chiar 2020),
reprezentări în clase stabilite în intervale naturale Jenks si, verificarea autocorelării spațiale prin
aplicarea analizei LISA.
• Construirea matricei decizionale Xij = valoarea de performanță pentru alternativa i la criteriul j,
criterii benefice valorile dezirabile sunt valorile ridicate criterii nebenefice valorile nedorite sunt
valori mici. Am construit matricea de decizie și am alocat nivelurile de performanță, utilizând
următoarele criterii de handicap:
- Niveluri absolute sau relative (rate) indezirabile (ridicate sau scăzute): Rata șomajului
10120 (rsom1020) ca pondere a șomerilor înregistrați la sfârșit de lună în total resurse de
muncă la nivel LAU2 cu valori persistente peste 9,3% în anii 2010 și 2020. Am alocat
următoarele puncte pentru județele care dețin LAU2 cu niveluri persistente ale șomajului
selectate pe baza reprezentării ESDA Quantile cu 5 intervale – utile pentru comparare în
timp: foarte critică 5; predominant critic 4; critică 3; parțial critică 2; mai scăzută 1; Suprafața
zone defavorizate (Szndef) – am alocat următoarele puncte după ponderile ierarhizate
după valorile cele mai mari ale variabilei în suprafața totală: pentru 3.20% am alocat 4
puncte, pentru 2.70% am alocat 3 puncte, pentru 2.20% am alocat 2 puncte, iar pentru 2%
am alocat 1 punct. Plecări cu domiciliu inclusiv migrația externă (Plecări) – rate mari de
plecare din LAU2;Număr de imigranți (Imigr)- rate mari de imigranți; Notă: ultimii doi
indicatori par în contradicție logică. Ideea este că necesită fiecare în parte eforturi susținute
formalizate prin politici publice specifice: politica de dezvoltare locală pentru menținerea
populației, inclusiv a forței de muncă și politica de atragere de capital uman, în special de
atragere de capital înalt care are asociate și componente de integrare socială a individului
si a familiei sale si nu doar integrare economică.
- Densități, reprezentate de rapoarte între indicatori si suprafața LAU2, cu niveluri absolute
sau relative (rate) indezirabile (ridicate). Pragul de selecție este reprezentat de nivelul cel
mai scăzut al primei clase determinate prin intervale naturale Jenks cu 5 intervale,
reprezentare ESDA:
o Spor migrator/suprafață (SpMigrNg): predominant Spor migrator negativ și
constant în 2019;
o Modificarea densității șomerilor înregistrați în 2019 față 2010 mai mică de 5,15
șomeri/km2 (Fdm_deficit) – alocare 1 punct pentru județe
- Aglomerări perene sau fenomene de clusterizare – locații cu niveluri ridicate sau
scăzute dar indezirabile înconjurate de locații cu niveluri ridicate sau scăzute, similar
indezirabile. Analiză LISA pentru identificarea clusterelor /aglomerărilor indezirabile și
persistente. (Anselin, 2010). Sporul natural (clustere), (SporNat) – selectare clustere LL:
alocare 2 puncte pentru județele cu locații caracterizate de rate scăzute ale sporului natural,
înconjurate de locații cu rate scăzute ale sporului natural; Rata natalității (rnatalit)
aglomerări LL cu rate ale natalității foarte scăzute; Rata mortalității (rmort) aglomerări HH
cu rate ale natalității foarte crescute; Populația după etnie maghiară (Magh) aglomerări HH,
cu densități crescute; Populația după etnie roma (Rroma) aglomerări HH, cu densități
crescute; Cetățeni altă etnie (AltEtn) aglomerări HH, cu densități crescute.
4.2.1.1.6 Normalizarea criteriilor
Criteriu dezavantaj = Xij/SUM(Xij) (1)
Construirea matricei standard de decizie a performanței dezavantajelor cu 3 criterii de dezavantaje:
Economic, Demografic și Etnic este prezentată în Tabelul 2 și este construit după cum urmează
• Dezavantaj Economic k = Fdm_deficit k + rsom2019 k + Szndef k (2)
• Dezavantaj Demografic k = SporNat k +SpMigrNg k + Plecari Imigr k + rnatalit k + rmort k (3)
• Diferențierea etnică dezavantaj k = Magh k + Rroma k + AltEtn k (4)Unde k județ, k agregare
simplă a punctajelor
250
• Dezavantaj = Dezavantaj economic + Dezavantaj demografic + Dezavantaj etnic (5)
4.2.1.2 METODOLOGIA LOCUL ROMÂNIEI ÎN UE DUPĂ NIVELUL ȘI RITMUL DE CREȘTERE A PIB/CAPITA
$ PPP 2015 OECD ÎN PERIOADA 2010-2018
4.2.1.2.1 Caracterizarea Metodei Locul României în UE după nivelul și ritmul de creștere a PIB/capita $ PPP
2015 OECD în perioada 2010-2018
Metoda: Cantitativă
Referință principală: (Iancu, 2007), (Antonescu, 2003, 2020)
Caracteristici principale: diferență în diferență aplicat pentru modificarea PIB/capita și a ratelor de creștere
a PIB/capita între anii 2010-2018, aplicată pentru caracteristicile sintetice ale indicatorilor (maxime, medii
și minime) , la cel 4 niveluri de granularitate analizate NUTS0, NUTS1, NUTS2 și NUTS3.
Interpretare: scade diferența absolută și relativă între maxime, medii și minime ale României și ale sUE
(selecția statelor UE cu date), la nivel NUTS0, NUTS1, NUTS2 și NUTS3 indică o creștere a convergenței
reale
4.2.1.2.2 Constituirea bazei de date PIB/capita pentru cele 4 niveluri: NUTS0, NUTS1, NUTS2 și NUTS3
Date OECD stat, PIB/capita $ PPP 2015
• La nivel de țară – echivalent NUTS0
• TL 2 echivalent NUTS1+NUTS 2 în funcție de țară
• TL 3 echivalent NUTS3
Țări incluse în analiză: UE26 +UK, Cipru este țară membră UE27 dar nu are date în setul utilizat
Transformare BD TL2 in NUTS0, NUTS1, NUTS2, si NUTS 3, cu excepția Is pentru perioada 2010-2018
Setul de date include: țările UE26 +UK-Is-Cy (sUE), cu următoarea structură administrativă – u.a. (unități
administrative)
• NUTS0 27 u.a.
• NUTS1 103 u.a.
• NUTS2 281 u.a.
• NUTS3 1346 u.a.
S-a utilizat fișierul metadate NUTS2021 și fișierele shape pentru NUTS 0,1,2 și 3 furnizat de GISCO
Eurostat: NUTS_RG_20M_2021_3035.shp
Version Date Change log
1.0 28.10.2019 Original
1.1 28.11.2019 Changes in Norway added
1.2 24.03.2020 Jan Mayen and Svalbard in Norway added
1.3 19.08.2020 Typologies added
1.4 25.09.2020 Minor corrections (country order of TR extra regios, spelling, few items moved to
correct column)
1.5 10.02.2021 Minor corrections
1.6 09.03.2021 Correction: typing error on tab 'Changes NUTS-3' (code NO023 changed to NO020)
1.7 17.03.2021 Correction: description of NUTS changes in Italian region Sardinia (ITG2) (on tabs:
'Changes detailed NUTS 2016-2021' and 'Changes NUTS-3')
1.8 26.03.2021 Explanation on 'recode' changes of 3 HR NUTS-2 regions and 11 HR, 7 UK and 3 NO
NUTS-3 regions added on tabs: 'Changes NUTS-2' and 'Changes NUTS-3'
1.9 20.05.2021 Adding tabs: 'Mountain regions', 'Border regions', 'Island regions' and 'Urban-rural
remoteness'; Adding Metro labels to the tab "Metropolitan"
Pe baza NUTS_RG_20M_2021_3035.shp și a metadinelor am extras individual fișierele pentru populație,
PIB și PIB/capita la cele 4 niveluri de agregare, NUTS 0,1,2 și 3.
4.2.1.2.3 Calculul PIB/capita la NUTS1 pentru datele PIB /capita OECD stat
Pentru calculul PIB/capita la NUTS1:
Unde:
251
Yi PIB/capita ($ PPP 2015) în județul i (NUTS 3), respectiv NUTS 2
μ Media la nivel de regiune (j) sau la nivel național (NUTS2), respectiv NUTS 1
n Numărul de unități administrativ teritoriale incluse în analiză
P Populația medie în unitatea administrativă de analiză
4.2.1.2.4 Seturi de date și indicatori ai PIB/capita
• Dataset: Regional Economy
• SNA Classification Last SNA classification (SNA 2008 or latest available)
• Indicator Regional GDP
• Measure USD per head, constant prices, constant PPP, base year 2015
• Position All regions la nivel NUTS0, NUTS2, NUTS3
• Territory Level and Typology Small regions (TL3)
• Site: https://stats.oecd.org/index.aspx?queryid=60702#
Average annual population to calculate regional GDP data (thousand persons) by
Dataset:
NUTS 3 regions [NAMA_10R_3POPGDP__custom_2081319]
Last updated: 13/10/2021 23:00
Time
frequency Annual [A]
[FREQ]
Unit of
measure Thousand [THS]
[UNIT]
Data extracted on 12/02/2022 13:42:34 from [ESTAT]
4.2.1.3 METODA LOCUL ROMÂNIEI ÎN UE DUPĂ NIVELUL ȘI RITMUL DE CREȘTERE A PIB/CAPITA $ PPP
2015 OECD ÎN PERIOADA 2010-2018
4.2.1.3.1 Compararea nivelului PIB/capita din România cu nivelul PIB/capita pentru sUE, pentru indicatorii
tendinței centrale (Min, Max, Media) la nivel de dezagregare (NUTS 0, 1, 2, 3) într-un cadru de
variație unitar
Pasul 1. Calcularea indicatorilor tendinței centrale pentru datele teritoriale analizate Media, Maximul,
Minimul la nivel (NUTS 0, 1, 2 ,3) pentru România și pentru SUE în cei 9 ani cuprinși între 2010 și 2018:
YmaxNUTS0t, YmaxNUTS1t, YmaxNUTS2t, YmaxNUTS3t, YmedNUTS0t, YmedNUTS1t, YmedNUTS2t, YmedNUTS3t, YminNUTS0t, YminNUTS1t,
YminNUTS2t, YminNUTS3t;
Pasul 2. Proiectarea cadrului de variație al PIB/capita din sUE în anul de analiză
Identificarea valorii maxime și minime din anul t pentru toate maximele i=0,1,2,3 respectiv NUTS0,
NUTS1, NUTS2, NUTS 3
• YMAXt=(YmaxNUTS0t, YmaxNUTS1t, YmaxNUTS2t, YmaxNUTS3t)
• YMINt=(YminNUTS0t, YminNUTS1t, YminNUTS2t, YminNUTS3t)
Determinarea cadrului unic de variație la al PIB/capita din sUE [indiferent de nivelul de granularitate
PIB/capita din România (NUTS 0, 1, 2, 3)] în anul de analiză:
CAVt = YMAXt - YMINt [$PPP 2015]
Y – media PIB/capita $ PPP 2015 OECD
t – anul de analiză
CAV - Cadrul de variație la PIB/capita la nivel sUE
Pasul 3. Normalizarea indicatorilor sintetici ai tendinței centrale (Ysin rNUTSi) sUE în cadrul de variație, în
anul t de analiză:
pYsNUTSit= YsinrNUTSit/ CAVt * 100 [%]
252
unde Ysin - Media, Maximum, Minimum
r regiune la nivel (NUTS 0, 1, 2, 3)

Obținerea rangului pentru YsinrNUTSit, ierarhizat după pYsNUTSit
Pasul 4. Analiza performanței PIB/capita cadrului național de variație în România, (relativ) în cadrul de
variație general ala sUE. Compararea nivelului PIB/capita din România (NUTS 0, 1, 2, 3) cu mediile
anuale ale nivelului PIB/capita pentru țările cele mai bogate ale UE, Media UE, cele mai sărace țări UE:
dp Max NUTS1 1810 Ro = p Max NUTS1 2018 Ro - p Max NUTS1 2010 Ro [pp]
dp Media NUTS1 1810 Ro = p Media NUTS1 2018 Ro - p Media NUTS1 2010 Ro [pp]
dp Min NUTS1 1810 Ro = p Min NUTS1 2018 Ro - p Min NUTS1 2010 Ro [pp]
dp Max NUTS1 1810 sUE = p Max NUTS1 2018 Ro - p Max NUTS1 2010 sUE [pp]
dp Media NUTS1 1810 sUE = p Media NUTS1 2018 Ro - p Media NUTS1 2010 sUE [pp]
dp Min NUTS1 1810 sUE = p Min NUTS1 2018 Ro - p Min NUTS1 2010 sUE [pp]
Pasul 5. Diagnostic tendință de convergență pe baza diferenței în diferență a modificarea indicatorilor
sintetici ai tendinței centrale din România și sUE în cadrul de variație între 2018 (t2) și 2010 (t1) pentru
variația nivelului PIB/capita:
Y RO_sUE= dpYsNUTSit2t1 Ro- dpYsNUTSit2t1 sUE
Y RO_sUE Max NUTS1 = dp Max NUTS1 1810 Ro - dp Max NUTS1 1810 sUE [pp]
Y RO_sUE Media NUTS1 = dp Media NUTS1 1810 Ro - dp Media NUTS1 1810 sUE [pp]
Y RO_sUE Min NUTS1 = dp Min NUTS1 1810 Ro - dp Min NUTS1 1810 sUE [pp]
Interpretare:
253
>0 divergent, crește distanța relativă dintre Ro și sUE;
Y RO_sUE =0,
< 0 convergent, scade distanța relativă dintre Ro șis UE;
Distanța relativă este cuantificat în variația rangurilor.
Pasul 6. Estimarea tendinței de convergență după granularitate NUTS0, NUTS1, NUTS2 și NUTS1 prin
compararea coeficienților b(R2) pentru raportul Y(UE-IS-Cy+UK)/YRo NUTSi, i=1 la 3 în perioada 2010-
2018
Comparare ca viteza de convergentă a raportului dintre niveluri PIB per capita ale țărilor selectate YsUE
și pentru România YRo. Raportul este calculat pentru valorile sintetice ale dispersiei la cele 4 niveluri de
agregare NUTS 0,1,2 și 3 în perioada 2010-2018
r=YsUE /YRo | NUTS 0,1,2 și 3i
|pentru oricare i, ti unde i = 2010-2018, respectiv 9 termeni
Variația în timp a raportului
r YRo | NUTS 0,1,2,3 ti = a+b YsUE /YRo | NUTS 0,1,2,3 ti +c
b coeficientul ecuației de regresie a raportului, R2 coeficientul de determinare

Interpretare: coeficientul b <0 pentru fiecare YRo | NUTS 0,1,2 și 3i
Rezultat:
b NUTS0 Max | R2
b NUTS1 Max | R2
b NUTS2 Max | R2
b NUTS3 Max | R2
b NUTS0 Media | R2
b NUTS1 Media | R2
b NUTS2 Media | R2
b NUTS3 Media | R2
b NUTS0 Min | R2
b NUTS1 Min | R2
b NUTS2 Min | R2
b NUTS3 Min | R2
4.2.1.3.2 Compararea ratelor de creștere a PIB/capita din România cu ratele de creștere a PIB/capita pentru
sUE, pentru indicatorii tendinței centrale (Min, Max, Media) la nivel de dezagregare (NUTS 0, 1, 2,
3)
Pasul 1. Calcularea ratelor de creștere a PIB/capita la nivel (NUTS 0, 1, 2 ,3) pentru România și pentru
sUE în cei 8 intervale de un an, pentru perioada 2010 și 2018
Pe baza datelor sintetice obținute în Pasul 1
yt21 NUTSi (%)
i=0,1,2,3 respectiv NUTS0, NUTS1, NUTS2, NUTS 3

Y – media PIB/capita $ PPP 2015 OECD
254
TUE – țara UE
j=1-27, țările UE
t1=2010
t2=2018
Pasul 2. Calcularea indicatorilor tendinței centrale pentru datele teritoriale analizate Media, Maximul,
Minimul la nivel (NUTS 0, 1, 2 ,3) pentru România și pentru sUE în cei 9 ani cuprinși între 2010 și 2018:
ymaxNUTS0ti,i-1, ymaxNUTS1 ti,i-1, ymaxNUTS2 ti,i-1, ymaxNUTS3 ti,i-1, ymedNUTS0ti,i-1, ymedNUTS1 ti,i-1, ymedNUTS2 ti,i-1, ymedNUTS3 ti,i-1,
yminNUTS0ti,i-1, yminNUTS1 ti,i-1, yminNUTS2 ti,i-1, yminNUTS3 ti,i-1;
Pasul 3. Diagnostic tendință de convergență pe baza diferenței în diferență a modificarea indicatorilor
sintetici ai tendinței centrale din România și sUE în cadrul de variație între 2018 (t2) și 2010 (t1) pentru
variația ratei de creștere a PIB/capita anuală:.
Modificarea diferenței în diferență pentru modificarea ratelor de creștere a PIB/capita pentru indicatorii
centrali ai seriilor spațio-temporale ale ratelor de creștere PIB/capita în valori reale ($ PPP 2015)
y RO_sUE| NUTS 0,1,2,3 = ddy=
=(ysUE2018/2017 -yRo2018/2017) | NUTS 0,1,2,3 - (ysUE2011/2010 -yRo2011/2010) | NUTS 0,1,2,3 =
=dsUE (y2018/2017-y2011/2010) | NUTS 0,1,2,3 - dsRO (y2018/2017-y2011/2010) | NUTS 0,1,2,3
Rezultate:
y RO_sUE NUTS0 Max
y RO_sUE NUTS1 Max
y RO_sUE NUTS2 Max
y RO_sUE NUTS3 Max
y RO_sUE NUTS0 Media
y RO_sUE NUTS0 Min
y RO_sUE NUTS1 Min
y RO_sUE NUTS2 Min
y RO_sUE NUTS3 Min
Interpretare:
>0 divergent, crește distanța relativă dintre Ro și sUE;
y RO_sUE =0,
< 0 convergent, scade distanța relativă dintre Ro șis UE;
Pasul 4. Calculul rapoartelor dintre ratele de creștere ale PIB/capita pentru sUE si Ro pentru indicatorii
tendinței centrale la cele 4 nivel de agregare analizare: NUTS 0, 1, 2 ,3.
rr=ysUE /yRo | NUTS 0, 1, 2, 3i, i-1
|pentru oricare i, ti unde i = 2010-2018, respectiv 9 termeni
Comparat cu 1 pentru toți cei 9 termeni
255
4.2.1.4 METODOLOGIA BETA-CONVERGENȚA: ESTIMAREA VITEZEI DE CONVERGENȚĂ PRIN MODEL
DE REGRESIE A COEFICIENTULUI ΒMETODOLOGIA BETA-CONVERGENȚA: ESTIMAREA
VITEZEI DE CONVERGENȚĂ PRIN MODEL DE REGRESIE A COEFICIENTULUI Β
4.2.1.4.1 Caracterizarea metodei
Sursa: (Iancu, 2007)
Caracteristici principale Estimat pe baza unei funcții de regresie
Interpretare: Coeficientul β este semnificativ și negativ este indicatorul unui proces de convergență
β – indică viteza cu care regiunile se apropie de starea lor staționară și, prin urmare, viteza de
convergență. Pe baza acestei valori, poate fi calculat așa-numitul timp de înjumătățire, adică intervalul
de timp necesar pentru ca disparitățile actuale să fie înjumătățite. De exemplu, o valoare pentru β de
două procente implică un timp de înjumătățire de 28 de ani
4.2.1.4.2 Principii și Axiome respectate de Instrumente de măsurare a convergenței (și inegalităților)
Instrument de măsurare a convergenței care respectă următoarele Axiome sau Proprietăți :
”A1. Independența mediei sau a scalei de venit - Măsura inegalității este invariabilă la creșteri sau
scăderi proporționale în fiecare PIB/cap de locuitor al regiunii.
I(Y)=I(λY) unde λ>0
A2. Principiul Populației – Măsura inegalității este invariabilă la replicările populației.
A3. Simetrie sau anonimat - Măsura inegalității este independentă de orice caracteristică a regiunilor,
alta decât dimensiunea în care sunt măsurate disparitățile (de exemplu, PIB pe cap de locuitor).
A4. Principiul transferului Pigou-Dalton - Transferul veniturilor de la bogați la săraci reduce inegalitatea
măsurată.
La nivel de țară – echivalent NUTS0
TL 2 echivalent NUTS1+NUTS 2 in funcție de tara
TL 3 echivalent NUTS3
administrative)
NUTS0 27 u.a.
NUTS1 103 u.a.
NUTS2 281 u.a.
NUTS3 1346 u.a.
Am utilizat fișierul metadate NUTS2021 și fișierele shape pentru NUTS 0,1,2 și 3 furnizat de GISCO
1.0 28.10.2019 Original
256
Minor corrections (country order of TR extra regios, spelling, few items moved to
1.4 25.09.2020
correct column)
Correction: description of NUTS changes in Italian region Sardinia (ITG2) (on tabs:
1.7 17.03.2021
Explanation on 'recode' changes of 3 HR NUTS-2 regions and 11 HR, 7 UK and 3 NO
1.8 26.03.2021
Adding tabs: 'Mountain regions', 'Border regions', 'Island regions' and 'Urban-rural
1.9 20.05.2021
Unde:
Yi Pib/capita ($ PPP 2015) în județul i (NUTS 3), respectiv NUTS 2
μ media la nivel de regiune (j) sau la nivel național (NUTS2), respectiv NUTS 1
n numărul de unități administrativ teritoriale incluse in analiză
P Populația medie in unitatea administrativa de analiza

4.2.1.4.5 Seturi de date si indicatori ai PIB/capita
Dataset: Regional Economy
SNA Classification Last SNA classification (SNA 2008 or latest available)
Indicator Regional GDP
Measure USD per head, constant prices, constant PPP, base year 2015
Position All regions la nivel NUTS0, NUTS2, NUTS3
Territory Level and Typology Small regions (TL3)
Site: https://stats.oecd.org/index.aspx?queryid=60702#
Average annual population to calculate regional GDP data (thousand persons) by NUTS
Dataset:
3 regions [NAMA_10R_3POPGDP__custom_2081319]
Last updated: 13/10/2021 23:00
Time
frequency Annual [A]
[FREQ]
Unit of
measure Thousand [THS]
[UNIT]
4.2.1.4.6 Construirea ecuației de regresie
Varianta I: Ecuația Iancu (2007)
Am aplicat metodologia (Iancu, 2007) și am realizat ecuația de regresie după (Monfort, 2008):
ln (rgY)= β ln(Y,t-1) +C+ ε
rgY – rata de creștere a PIB/capita în regiunea i în perioada 2010-2018 [%]
Yi, t-1 – nivelul PIB/capita în regiunea i respectiv în 2010 [$/capita PPP 2015]
C constanta
257
ε - eroarea
A negative relationship between the growth rate (∆γi,t) and the initial level of GDP per head (γi,t-1), i.e. β
is significant and negative, is the sign of a convergentei process Monford
Varianta II: Ecuația Dvoroková (2014)
Am aplicat metodologia (Dvoroková, 2014) și am realizat ecuația de regresie prin model de regresie
spațială OLS după (Monfort, 2008):
(1)
unde:
β -panta
α-constanta
Yi, 0 – nivelul inițial al PIB/capita în regiunea i , respectiv în 2010 [$/capita PPP 2015]
Yi, T – nivelul final al PIB/capita în regiunea i , respectiv în 2018 [$/capita PPP 2015]
C constanta
ε - eroarea
T sfârșitul perioadei de timp
r- regiunea la cele 4 nivele de agregare analizate NUTS0, 1,2,3
aria de analiză sUE
4.2.1.5 METODOLOGIA SIGMA-CONVERGENȚA: COEFICIENTUL DE VARIAȚIE
1072. Sigma-convergența se referă la o reducere a dispersiei nivelurilor de venit între economii. Indicatorul
numit convergență sigma este utilizat pentru a caracteriza nivelul de convergență prin măsurarea varianței
PIB într-un interval de timp. Sigma-convergența se realizează atunci când se produce o reducere în
timp a dispersiei veniturilor în regiunile vizate și se măsoară, de regulă, prin coeficientul de
variație, calculat ca raport între deviația standard și media veniturilor. Recuperarea decalajelor față
de economiile mai dezvoltate este confirmată de scăderea gradului de variație a PIB între țări sau regiuni,
dar și de semnul negativ al ratei anuale de convergență a PIB a țărilor/ regiunilor din eșantion, acestea
ajungând la în același timp în starea de echilibru”
4.2.1.5.1 Caracterizarea metodei
Sursa: (Iancu, 2007)
Caracteristici principale Măsoară dispersia relativă parametrilor / împrăștierea (Antonescu, 2020) Sensibil
la modificări ale mediei, în special atunci când valoarea medie este aproape de zero. ”Coeficientul de
variație este o măsură normalizată a dispersiei unei distribuții de probabilitate.”
Interpretare: Coeficientul β este semnificativ și negativ este indicatorul unui proces de convergență
Interpretare: Caracterizează evoluția convergenței (trendul) prin măsurarea dispersiei PIB/capita:
t1, t2 intervale discrete de timp
a) CVt2< CVt1 tendință de convergență, proces numit σ convergență
b) CVt2> CVt1 tendință de divergență, proces numit σ divergență
„CV
• Cu cât valorile CV sunt mai aproape de 0 seria statistică este mai omogenă și media μ este mai
reprezentativă.
• Cu cât valorile CV sunt mai aproape de 100 seria statistică este mai neomogenă și media μ este
mai puțin reprezentativă
258
• Utilizarea practică a coeficientului de variație a stabilit ca prag de trecere de la omogenitate la
eterogenitate procentul 30% - 35%;
• Este o măsură a riscului relativ.
• Indicator sintetic al împrăștierii ai împrăștierii valorilor individuale ale caracteristicilor în jurul
tendinței centrale oferă informații utile pentru cunoașterea evoluției fenomenelor de masă și
pentru fundamentarea deciziilor legate de acestea.”
CV măsoară împrăștierea față de medie.
„Împrăștiere. Valorile dintr-o serie de valori pot fi mai aglomerate în jurul mediei sau mai dispersate,
adică la distanțe mari de medie. Un mod de a măsura aceste abateri de la medie este să se facă diferența
între toate aceste valori și media lor. Unele abateri vor fi pozitive, altele negative. Ele nu pot fi adunate,
deoarece, prin adunare dau suma 0.” Principii și Axiome respectate de Instrumente de măsurare a
convergenței (și inegalităților)
Instrument de măsurare a convergenței care respectă următoarele Axiome sau Proprietăți :
”A1. Independența mediei sau a scalei de venit - Măsura inegalității este invariabilă la creșteri sau
scăderi proporționale în fiecare PIB/cap de locuitor al regiunii.
I(Y)=I(λY) unde λ>0
A2. Principiul Populației – Măsura inegalității este invariabilă la replicările populației.
A3. Simetrie sau anonimat - Măsura inegalității este independentă de orice caracteristică a regiunilor,
alta decât dimensiunea în care sunt măsurate disparitățile (de exemplu, PIB pe cap de locuitor).
A4. Principiul transferului Pigou-Dalton - Transferul veniturilor de la bogați la săraci reduce inegalitatea
măsurată.
Analiza PIB/capita se realizează în două etape. În prima etapă utilizăm PIB furnizat de EUROSTAT, la
preturi curente ale pieței în Euro, normalizat, fără relevanță în dinamică. Pentru această analiză utilizăm
sursa de date Eurostat oferă la nivel NUTS 3 următorii indicatori utili pentru calculul convergenței:
Dataset: Average annual population to calculate regional GDP data (thousand persons) by NUTS 3
regions [NAMA_10R_3POPGDP$DEFAULTVIEW]
Last updated: 13/10/2021 23:00
Time frequency [FREQ] Annual [A]
Unit of measure [UNIT] Thousand [THS]
Dataset: Gross domestic product (GDP) at current market prices by NUTS 3 regions
[NAMA_10R_3GDP__custom_1843659]
Last updated: 14/07/2021 23:00
Time frequency [FREQ]: Annual [A]
Unit of measure [UNIT]: euro/pers
În a doua etapă de calculul dinamicii PIB/capita și a indecșilor specializați utilizăm PIB/capita PPP2015
furnizat de OECD.stat.
259
administrative)
NUTS0 27 u.a.
NUTS1 103 u.a.
NUTS2 281 u.a.
NUTS3 1346 u.a.
S-a utilizat fișierul metadate NUTS2021 și fișierele shape pentru NUTS 0,1,2 și 3 furnizat de GISCO
1.0 28.10.2019 Original
1.4 25.09.2020
correct column)
1.7 17.03.2021
1.8 26.03.2021
1.9 20.05.2021
Unde:
Yi Pib/capita ($ PPP 2015) în județul i (NUTS 3), respectiv NUTS 2
μ media la nivel de regiune (j) sau la nivel național (NUTS2), respectiv NUTS 1
4.2.1.5.4 Seturi de date si indicatori utilizați
Date utilizate:
Y: Sursa OECD STAT

Dataset: Regional Economy https://stats.oecd.org/index.aspx?queryid=60702#
SNA Classification Last SNA classification (SNA 2008 or latest available)
Indicator Regional GDP
Measure USD per head, constant prices, constant PPP, base year 2015
Position All regions
Territory Level and Typology Small regions (TL3)
260
P: Sursa Eurostat
Dataset: Average annual population to calculate regional GDP data (thousand persons) by NUTS
3 regions [NAMA_10R_3POPGDP$DEFAULTVIEW]
Last updated: 13/10/2021 23:00
Time frequency [FREQ] Annual [A]
Unit of measure [UNIT] Thousand [THS]
4.2.1.5.5 Formula de calcul pentru CVNUTS2, CVNUTS1 și CVNUTS0
Calculam CVNUTS2=f(NUTS3NUTS3)
CVNUTS1=f(NUTS1NUTS1)
CVNUTS0=f(NUTS0NUTS0)
Unde
σ Deviația standard la momentul t
Yi Pib/capita ($ PPP 2015) în județul i
Μ media la nivel de regiune (j) sau la nivel național
4.2.1.6 METODOLOGIA DE ANALIZĂ A CONTRIBUȚIEI SECTOARELOR ȘI MODIFICAREA STRUCTURII
SECTOARELOR DE ACTIVITATE ÎN PLAN TERITORIAL NUTS3 ÎN PERIOADA 2014-2018
4.2.1.6.1 Obiectivul analizei
Analiza sectorială (pe activități economice) a PIB/VAB, pe regiuni de dezvoltare (NUTS2).
Ierarhizarea județelor după performanțele în ceea ce privește evoluția PIB sau VAB si selectarea celor
mai performante 3 județe și a celor mai puțin performante 3 județe pentru realizarea unor studii de caz.
Identificarea de bune practici la nivelul județelor cu performanțe în ceea ce privește evoluția PIB/ VAB,
pe baza studiilor de caz.
Datele sunt analizate din două perspective:
• Criteriul de performanță determinată de contribuția sectorului din județ în total VAB național în
anul 2018, exprimat și prin rangul performanței sectorului de activitate din județ comparat cu
performanța tuturor celorlalte sectoare de activitate la nivel de județ. Am construit o baza de date
de 462 de câmpuri =Număr de județe (42)*Număr de sectoare (11), num[r de sectoare 10+1
(Industria)
• De distribuție spațială la nivel NUTS3 vederea identificării aglomerărilor, specializării sectoriale.
4.2.1.6.2 Universul de analiză
Date OECD stat, Regional Economy, VAB regional, pe sectoare de activitate $ PPP 2015
Sectoarele de activitate sunt descrise la nivel de secțiune.
Lista secțiunilor CAEN 2022 la un digit
A - Agricultură, silvicultură și pescuit;
B - Industria extractivă;
261
C - Industria prelucrătoare;
D - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat;
E - Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare;
F - Construcții;
G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;
H - Transport și depozitare;
I - Hoteluri și restaurante;
J - Informații și comunicații;
K - Intermedieri financiare și asigurări;
L - Tranzacții imobiliare;
M - Activități profesionale, științifice și tehnice;
N - Activități de servicii administrative și activități de servicii suport;
O - Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public;
P - Învățământ;
Q - Sănătate și asistență socială;
R - Activități de spectacole, culturale și recreative;
S - Alte activități de servicii;
T - Activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activități ale gospodăriilor
private de producere de bunuri și servicii destinate consumului propriu;
U - Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale;
Datele utilizate sunt OECD.stat în milioane $PPP 2015 după sectoare economice agregate în diviziunile
ISIC Rev4 detaliate la nivel NUTS0, NUTS1, NUTS2, NUTS3:
A Agricultură, silvicultură și pescuit
B_E Industrie, inclusiv energie
C ..Din care: industrie
F Construcții
G_I Comerț distributiv, reparații, transport, cazare, serv. activități
J Informare și comunicare
K Activități financiare și de asigurări
L Activități imobiliare
M_N Prof., științific, tehnic. activități, admin., activități de servicii de asistență
O_Q Administrație publică, s.s. obligatorie, educație, sănătate umană
R_U Alte servicii

Date OECD stat Regional Economy, VAB regional, pe sectoare de activitate $ PPP 2015
262
administrative)
NUTS0 27 u.a.
NUTS1 103 u.a.
NUTS2 281 u.a.
NUTS3 1346 u.a.
Am utilizat fișierul metadate NUTS2021 și fișierele shape pentru NUTS 0,1,2 și 3 furnizat de GISCO
1.0 28.10.2019 Original
1.4 25.09.2020
correct column)
1.7 17.03.2021
1.8 26.03.2021
1.9 20.05.2021
4.2.1.6.4 Descrierea metodei de analiză a contribuției sectoarelor și Modificarea structurii sectoarelor de
activitate în plan teritorial NUTS3 în perioada 2014-2018
Tabel 85. Metoda: Cantitativă ; Clasificare: SNA, 2008 și cea mai recentă
Nume indicator /
Cod variabilă Nume Variabilă Sursa/ Formula
variabilă
Calculat ”VAB
Contribuția Sector”2018/
sectorului economic VAB2018
ponderea VAB a sectorului în total VAB
agregat la 1 digit în Contrib Sector
național (%), caracteristică după care am
județul j, în anul t la 2018 Sector p
realizat ierarhia
VAB național din 2018=VAB
anul de analiză Sector 2018/
VAB 2018 (%)
Performanța OECD.stat,
sectorului în anul de ”VAB nivelul VAB al sectorului în anul 2018 (milioane Dataset:
analiză în regiunea Sector”2018 de $PPP2015) Regional
analizată Economy
Performanța
economică a OECD.stat,
județului descrisă de VAB Sector j nivelul VAB al județului în anul 2018 (milioane Dataset:
nivelul VAB (agregat 2018 de $PPP2015), j Regional
pentru toate Economy
sectoarele)
263
Nume indicator /
Cod variabilă Nume Variabilă Sursa/ Formula
variabilă
Performanța
sectorului în anul de nivelul VAB național în anul 2018 (milioane de
VAB2018
analiză la nivel $PPP2015)
național
Extinderea /
contracția sectorului VAB Sector j
modificarea nivelului VAB al sectorului în 2018
la nivel național – Sector d1418j 2018 - VAB
față de 2014 (milioane de $PPP2015)
indicator de Sector j 2014
specializare
Modificarea absolută
contribuției modificarea nivelului ponderii VAB al sectorului
Sector p 2018-
sectorului din Sector dp1418 în VAB național din județul j total în 2018 față
Sector p 2014
regiunea analizată la de 2014 (pp)
întreaga economie
Modificarea relativă
a contribuției Sector p
rata de creștere a VAB a sectorului la nivel de
sectorului din Sector r1418 2018/VAB Sector
județ (%)
regiunea analizată la 2018 (%)
întreaga economie
Selectarea celor
mai performante
rangul performanței sectorului de activitate din
Ierarhia contribuției 3 județe și a
județ comparat cu performanța tuturor
sectorului din județ celor mai puțin
celorlalte sectoare de activitate la nivel de
comparativ cu toate Rang/462 performante 3
județ
celelalte sectoare județe după
462=Număr de județe (42)*Număr de sectoare
din celelalte județe contribuția totală
(11)
în VAB național
în 2018
Reprezentare hăți Identificare vizuală a paternurilor spațiale, a
Harti
ESDA altor anomalii sau element specifice
Evaluarea bazată pe teorie (EBT)

1073. Așa cum a fost precizat anterior în cadrul subtemei A1, evaluarea de față a aplicat evaluarea bazată pe
teorie pentru a susține realizarea inferențelor descriptive, respectiv identificarea/confirmarea proceselor
cauzale care se constituie în lanțuri cauzale pentru a înțelege legătura dintre ”cauze” și ”efecte”. Tipul
relațiilor cauzale care investigate presupun cauze/intervenții multiple asociate cu rezultate multiple.
Relațiile cauzale au loc în contexte specifice, iar acestea includ alte programe care acționează asupra
populațiilor, factori socio-economici și culturali, nivelul de dezvoltare inițial.
1074. În ceea ce privește Evaluarea bazată pe teorie, așa cum a fost precizat anterior în cadrul subtemei A1,
aceasta are două componente: o componentă conceptuală și una de analiză empirică. Prima componentă
este reprezentată de dezvoltarea cadrului conceptual al teoriei programului la nivelul subtemei A2:
Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială, având la bază analiza literaturii de specialitate, dar și
analiza strategiilor și documentelor relevante. Luând în considerare informațiile colectate prin interviurile
de validare realizate, o versiune revizuită a Teoriei schimbării stă la baza evaluării din prezentul raport.
Această componentă a fost sprijinită și de analiza informațiilor colectate prin interviurile cu (1)
reprezentanți ai ministerelor relevante în domeniul coeziunii teritoriale, (2) reprezentanți ADR, (3)
reprezentanți ai CCMAP și ai organismelor de management și implementare a PO care au vizat
abordarea DLRC (POR, POCU, PNDR), (4) reprezentanți ai organismelor intermediare regionale ale PO,
precum și (5) reprezentanți ai Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară - ITI Delta Dunării (ADI ITI).
Componenta de analiză empirică a urmărit identificarea ”dovezilor/evidențelor” necesare infirmării sau
confirmării elementelor cuprinse în cadrul conceptual al teoriei programului/politicii, respectiv în lanțul
cauzal al schimbării.
1075. Identificarea și interogarea ”dovezilor/evidențelor” s-a bazat pe următoarele strategii de cercetare:
• Analiza datelor statistice și administrative cu privire la coeziunea teritorială în România, precum
și la distribuția teritorială a asistenței financiare FESI în corelație cu problemele și potențialul
teritoriilor.
264
• Analiza sectorială (pe activități economice) a PIB/VAB, pe regiuni de dezvoltare în România
(sursa datelor: INS, EUROSTAT).
• Analiza teritorială a performanțelor economice în ceea ce privește evoluția PIB sau VAB și
selecția celor mai performante 3 județe și a celor mai puțin performante 3 județe pentru realizarea
unor studii de caz (sursa datelor: INS).
• Analiza datelor colectate prin studiile de caz, atât la nivelul celor mai performante și respectiv mai
puțin performante 3 județe din punct de vedere al evoluției PIB sau VAB din România, cât și la
nivelul proiectelor finanțate în cadrul cărora a fost implementată abordarea teritorială integrată
(DLRC).
• Analiza bunelor practici la nivelul județelor cu performanțe în ceea ce privește evoluția PIB/ VAB,
pe baza studiilor de caz.
• Analiza informațiilor colectate prin interviuri cu: (1) reprezentanți ai ministerelor cu atribuții în
domeniul coeziunii teritoriale, (2) reprezentanți ADR, (3) reprezentanți ai CCMAP, reprezentanți
ai organismelor de management și implementare a PO care au vizat abordarea DLRC (POR,
POCU, PNDR), (4) reprezentanți ai organismelor intermediare regionale ale PO, (5) reprezentanți
ai Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară - ITI Delta Dunării (ADI ITI), (6) experți în
domeniul coeziunii teritoriale din mediul academic.
• Analiza datelor colectate prin chestionare, atât în rândul membrilor CCMAP și experților în
domeniile vizate de Strategia Europa (2020) din mediul academic, cât și în rândul beneficiarilor,
inclusiv beneficiari de proiecte în cadrul cărora a fost implementată abordarea teritorială integrată.
• Analiza SWOT asupra modului în care a fost implementată abordarea teritorială integrată.
implementarea strategică FESI, în monitorizarea și implementarea PO, reprezentanți ai ADR, ai
ministerelor responsabile de elaborarea și implementarea politicilor din domeniu, respectiv
experți, beneficiari ai proiectelor și alți factori interesați de la nivel național, regional și local.
1076. Triangularea rezultatelor furnizate de abordările de mai sus.
Metoda de colectare a datelor prin studii de caz

1077. În cadrul subtemei de evaluare A2, Echipa de Evaluare a realizat un număr de 12 studii de caz în cadrul
primului exercițiu de evaluare. Dintre acestea, 6 studii de caz au fost realizate la nivelul proiectelor în
cadrul cărora a fost implementată abordarea teritorială integrată DLRC. Aceste studii de caz au permis
investigarea capacității beneficiarilor în ceea ce privește managementul și implementarea proiectelor,
precum și contribuția suportului FESI la rezultatele observate. S-au identificat, totodată, principalele
disfuncționalități și oportunități de îmbunătățire a abordării teritoriale integrate.
1078. Studiile de caz au fost structurate ținând cont de PO, tipul intervențiilor, teritoriile și de sub-grupurile țintă
vizate și rezultatele așteptate. Concluziile se bazează pe elementele desprinse din convergența datelor.
Studiile de caz au urmărit să aducă informații pentru a răspunde la întrebări precum ”Cum?” și ”De ce?”
suportul FESI a contribuit la progresul observat la nivelul unităților de analiză. În cadrul studiilor de caz
au fost colectate și analizate o serie de informații pentru a permite evidențierea relației dintre intervenții
și efectele observate.
1079. Totodată, suplimentar față de cerințele metodologice minimale prevăzute în CdS, Echipa de Evaluare a
realizat 6 studii de caz la nivelul celor mai performante (3) și respectiv mai puțin performante (3) județe
din punct de vedere al evoluției PIB sau VAB, pentru a surprinde mai bine discrepanțele teritoriale de
dezvoltare economică, a problemelor și potențialului teritorial la nivel local în cadrul analizei convergenței
în interiorul României. Interviurile prevăzute în cadrul studiilor de caz s-au desfășurat în rândul
reprezentanților Consiliilor Județene din cele 6 județe selectate, precum și ai mediului de afaceri /
partenerilor sociali la nivel de județ/ regiune.
1080. Realizarea studiilor de caz a respectat trei principii importante în etapa de colectare și analiză a datelor:
• Folosirea surselor multiple de date;
• Crearea unei baze de date a studiului;
• Menținerea succesiunii logice a datelor.
265
1081. Dintre cele mai importante tehnici utilizate pentru colectarea datelor în studiul de caz, în ceea ce privește
studiile de caz prevăzute la nivelul proiectelor în cadrul cărora a fost implementată abordarea teritorială
integrată DLRC amintim:
• Analiza documentelor (Rapoarte ale organizațiilor care au implementat proiectul, alte registre,
documente organizaționale, rapoarte ale proiectului finanțat, precum și rapoarte de evaluare la
nivelul programelor operaționale/ intervențiilor specifice etc.);
• Analiza surselor de date administrative care oferă informații cu privire la unitățile de analiză (ex.
informații privind selecția, contractarea și implementarea proiectelor (sursa MIPE);
• Interviuri semi-structurate cu: beneficiarii proiectelor în cadrul cărora a fost implementată
abordarea teritorială integrată DLRC.
1082. În ceea ce privește studiile de caz prevăzute la nivelul județelor, au fost realizate:
• Interviuri semi-structurate cu reprezentanți ai Consiliilor Județene din cele 6 județe selectate,
precum și ai mediului de afaceri / partenerilor sociali la nivel de județ/ regiune;
• Date statistice la nivel teritorial;
• Rapoarte de analiză, strategii la nivel teritorial.
1083. Etapele realizării studiilor de caz sunt următoarele:
• Realizarea designului studiului de caz;
• Pregătirea studiului de caz. În cadrul acestei etape se vor elabora protocoalele de studiu
cuprinzând: definirea cazurilor (proiectele sau județele identificate), unitățile de analiză și sursa
datelor (documente administrative, rapoarte și informații colectate de la indivizi prin interviuri) și
procedurile de teren, instrumentele de colectare de date, precum și structura raportului studiului
de caz;
• Selectarea cazurilor. În cadrul studiilor de caz în rândul beneficiarilor, acestea au fost selectate
ținând cont de tipul proiectelor (abordare DLRC), tipul intervențiilor/PO și de sub-grupurile țintă
vizate și rezultatele așteptate. În cazul studiilor de caz la nivelul celor mai performante și respectiv
mai puțin performante județe, selecția județelor s-a realizat pe baza unui ranking al județelor în
raport cu evoluția PIB sau VAB;
• Derularea colectării de date pentru studiul de caz;
• Analiza datelor colectate și realizarea raportului de caz și generalizarea constatărilor la nivelul
subtemei de evaluare.
1084. Designul utilizat pentru studiile de caz pentru subtema A2 se prezintă astfel:
Tabel 86. Designul studiilor de caz
Număr de
Exercițiu de
cazuri Unități de analiză Surse date
evaluare
selectate
Primul beneficiari de proiecte în
6 proiecte
exercițiu de cadrul cărora a fost Rapoarte de activitate, registre și alte
selectate
evaluare implementată abordarea documente organizaționale
teritorială integrată Interviuri cu beneficiarii proiectelor
(DLRC)
– cele mai performante și Date statistice la nivel teritorial
Primul 6 județe respectiv mai puțin Interviuri cu reprezentanți ai Consiliilor Județene
exercițiu de selectate performante 3 județe din din cele 6 județe selectate,
evaluare punct de vedere al Interviuri cu reprezentanți ai mediului de afaceri
evoluției PIB sau VAB din / partenerilor sociali la nivel de județ/ regiune
România Rapoarte de analiză, strategii la nivel teritorial
Analiza opțiunilor
1085. În cadrul ÎE8, analiza opțiunilor a urmărit să estimeze măsura în care programarea și implementarea
FESI ar fi putut fi mai bine abordate pentru a se asigura convergența în interiorul României. În acest sens,
Echipa de Evaluare a analizat distribuția teritorială a asistenței financiare FESI corelat cu problemele și
potențialul teritoriilor din perspectiva misiunii fondurilor FESI și a investigat opțiunile de alocare teritorială
a fondurilor ESI pentru a reduce disparitățile economice regionale. Opțiunile analizate s-au constituit în
266
baza informațiilor colectate din analiza calitativă (interviuri, studii de caz și focus grupuri), precum și din
sondajul statistic aplicat în rândul membrilor CCMAP și experților în domeniile vizate de Strategia Europa
(2020) din mediul academic.
Analiza SWOT
1086. În cadrul ÎE7, Echipa de Evaluare a utilizat și aplicarea analizei SWOT asupra modului în care a fost
implementată abordarea teritorială integrată (ITI Delta Dunării, DLRC, dezvoltare urbană durabilă). Astfel,
Echipa de Evaluare a putut identifica nu doar punctele slabe și forte ale procesului, cât și oportunitățile și
amenințările așteptate. La baza analizei SWOT au stat informațiile colectate prin intermediul metodelor
calitative (interviuri, studii de caz și focus grupuri), elementele colectate prin sondajele statistice, dar și
din analiza documentelor și a literaturii de specialitate.
Analiza sectorială a performanțelor regionale

1087. În cadrul ÎE1, Echipa de Evaluare a analizat performanța economică (evoluția PIB sau VAB) la nivel
regional și pe sectoare de activitate economică (ținând cont de contribuția sectoarelor economice la PIB).
Analiza bunelor practici

1088. În cadrul ÎE1, s-a realizat și aplicarea unei analize a bunelor practici la nivelul județelor cu performanțe,
în ceea ce privește evoluția PIB/ VAB, pe baza studiilor de caz. Informațiile obținute prin intermediul
studiilor de caz la nivelul a 3 județe din România cu performanțe din perspectiva evoluției PIB sau VAB
vor permite identificarea de bune practici în contextul coeziunii teritoriale.
Analiza literaturii de specialitate

1089. Analiza literaturii de specialitate a fost realizată atât în scopul documentării cu privire la aplicarea
metodelor utilizate, cât și a formulării/validării unor evoluții și caracteristici ale fenomenelor analizate,
respectiv explicații posibile pentru rezultatele obținute.
Analiza documentelor/ strategiilor relevante

1090. Analiza documentelor/ strategiilor relevante este o altă metodă utilizată pentru analiza contextul și modul
în care utilizarea resurselor financiare alocate prin Acordul de Parteneriat au contribuit la coeziunea
economică, socială și teritorială. Pentru aceasta au fost investigate o serie de documente de politică,
rapoarte, precum și documente de programare pentru PO Regional, Competitivitate, Capital Uman,
Infrastructură Mare, Pescuit și Afaceri Maritime, Capacitate Administrativă, precum și Programul Național
de Dezvoltare Rurală.
1091. Din seria de strategii elaborate de Guvernul României pentru perioada 2014-2020 au fost identificate
până în momentul de față o serie de documente ale căror elemente – domeniu, priorități, direcții de
acțiune, etc. – pot să influențeze sau să contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute în Acordul de
Parteneriat. O listă preliminară (nu exhaustivă) a acestor documente strategice este următoarea:
Strategia Europa 2020, Semestrul European, Acordul de Parteneriat 2014-2020, Programul Național de
Reformă, Recomandările Specifice de țară, Strategia Națională pentru Competitivitate (SNC) 2015-2020,
Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020, Strategia Națională de Cercetare-
Dezvoltare și Inovare 2014-2020 (SNCDI), Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională, Strategia de
Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), Strategiile de Specializare Inteligentă la nivel regional (RIS),
Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030,
Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2014-2020, Strategia Națională de
Export (SNE) 2014-2020, Strategia națională privind agenda digitală pentru 2020, Strategia
guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătățirea mediului de
afaceri din România – orizont 2020, Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului
2050, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – SUERD, Strategia Națională a României
pentru dezvoltarea turismului 2019-2030, Strategia de Creștere Albastră, Strategia Națională a României
privind schimbările climatice 2013-2020, Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar 2015-2020,
Strategia Educației și Formării Profesionale 2016-2020, etc.
267
Analiza datelor statistice și administrative, inclusiv analiza spațială (GIS)
1092. O altă metodă aplicată extensiv pe parcursul evaluărilor constă în analiza statistică a datelor din surse
multiple, cum ar fi (fără a se limita la acestea):
• date statistice de la INS, EUROSTAT privind PIB/valoarea adăugată brută la nivelul NUTS 3,2,1,
PIB-ul statelor membre U.E. etc.
• date colectate de prestator asupra problemelor și potențialului teritoriilor din perspectiva misiunii
fondurilor FESI;
• date administrative privind distribuția teritorială a asistenței financiare FESI, a proiectelor
contractate și a alocărilor generale, inclusiv a celor post 2020;
• My SMIS: Date la nivel de proiect, cu privire la beneficiarii de proiecte sprijinite prin PO
• rapoarte ale unor instituții: Rapoarte anuale privind îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa
2020, rapoartele macroeconomice anuale ale Comisiei Europene, rapoartele anuale de
implementare ale SNCDI 2014-2010 (MCI), rapoartele Strategiei de Dezvoltare teritorială a
României (MDRAP), Rapoarte de evaluare anuale privind Strategia Națională de Competitivitate
(ME) etc.
• documente de programare, monitorizare și implementare și date de la AM, OI sau alte părți
interesate la nivelul PO Regional, Competitivitate, Capital Uman, Infrastructură Mare, Pescuit și
Afaceri Maritime Transport, Capacitate Administrativă, precum și Programul Național de
Dezvoltare Rurală.
• evidențele din Rapoartele de Evaluare ale PO, disponibile până la momentul realizării rapoartelor
în cadrul proiectului de față.
1093. Echipa de Evaluare propune și aplicarea analizei spațiale (GIS) a datelor statistice și administrative, în
scopul analizării fenomenului de convergență la nivel teritorial.
Metoda de colectare a datelor prin Sondaj statistic

1094. Prin intermediul sondajelor statistice, s-au colectat date pentru a răspunde la întrebările de evaluare.
Astfel, pentru a culege date necesare subtemei A2, s-au realizat 2 sondaje pe bază de chestionar online
(CAWI). Tabelul următor prezintă strategia de sondaj în cazul celor două cercetări.
Tabel 87. Informații privind colectarea datelor prin cercetări statistice prin sondaj
Surse de date
Populația
pentru Dimensiunea Modalitatea
pentru Metoda de Eroarea de Rata de
constituirea eșantionului de
aplicarea eșantionare eșantionare răspuns
universului colectat colectare
sondajelor
cercetării
Membrii
CCMAP
MIPE
Experți în Date din surse
domeniile Exhaustiv publice (paginile online
57 n/a 57%
vizate de Cote web ale instituțiilor (CAWI)
Strategia din mediul
Europa (2020) academic)
din mediul
academic
Beneficiari online
Exhaustiv MIPE 1781 n/a 6%
FESI (CAWI)
1095. Fiind vorba de cercetări exhaustive, respectiv pe cote, calcularea erorii de eșantionare nu se aplică,
nefiind extras un eșantion prin metode de selecție aleatorie, ci fiind vizată întreaga populație relevantă.
1096. În analiza finală au fost incluse 49 de răspunsuri din partea membrilor CCMAP și a experților din mediul
academic și 1095 de răspunsuri din partea beneficiarilor (incluzând un subeșantion de 225 de beneficiari
care au implementat proiecte subsumate abordării teritoriale integrate).
268
Metoda de colectare a datelor prin Interviuri individuale
1097. Echipa de evaluare a utilizat metoda interviului individual pentru a colecta informații calitative cu privire la
diferite aspecte privind progresul înregistrat și factorii care au împiedicat sau contribuit la atingerea
rezultatelor urmărite.
1098. În cadrul subtemei A2, prin intermediul interviurilor s-au investigat aspecte privind convergența în
interiorul României și între România și statele membre, problemele și potențialul teritoriilor din perspectiva
misiunii fondurilor FESI în corelație cu distribuția teritorială a asistenței financiare FESI. Totodată, se vor
investiga acțiunile prin care s-a implementat abordarea teritorială integrată și progresul acestora,
punându-se accent pe principalele disfuncționalități și oportunități de îmbunătățire a abordării teritoriale
integrate, precum și pe măsura în care programarea și implementarea ar fi putut fi mai bine abordate.
1099. Tehnica interviului sociologic a fost utilizată pentru interogarea unor persoane responsabile de
managementul, implementarea și monitorizarea AP și a PO, reprezentanți ai ministerelor în a căror
coordonare este elaborarea și implementarea politicilor publice din domeniile vizate, experți în domeniile
vizate, etc.
1100. Interviul reprezintă o tehnică de obținere, prin întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale și non-verbale
de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a
fenomenelor. S-au realizat interviuri semi-structurate, având în vedere avantajul principal al acestora
și profilul respondenților intervievați.
1101. În cazul subtemei A2, au fost realizate interviuri cu: (1) reprezentanți ai ministerelor cu atribuții în domeniul
coeziunii teritoriale, (2) reprezentanți ai Agențiilor pentru Dezvoltare Regională (ADR), (3) reprezentanți
ai CCMAP și personal implicat în monitorizarea și implementarea PO care au vizat abordarea DLRC
(POR, POCU, PNDR), (4) reprezentanți ai organismelor intermediare regionale ale PO, (5) reprezentanți
ai Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară - ITI Delta Dunării (ADI ITI), (6) experți în domeniul
coeziunii teritoriale din mediul academic (ex. universități, institute de cercetare, Academia Română), (7)
reprezentanți ai Consiliilor județene din 6 județe selectate pentru studiile de caz, (8) reprezentanți ai
mediului de afaceri/ partenerilor sociali la nivel de județ/ regiune, pentru studiile de caz precum și (9)
Beneficiari ai proiectelor în cadrul cărora a fost implementată abordarea teritorială integrată DLRC, în
cadrul studiilor de caz.
1102. (1) Interviurile cu reprezentanți ai ministerelor cu atribuții în domeniul coeziunii teritoriale, (2) reprezentanți
ADR, (3) reprezentanți ai CCMAP și personal implicat în monitorizarea și implementarea PO care au vizat
abordarea DLRC (POR, POCU, PNDR), (4) reprezentanți ai organismelor intermediare regionale ale PO,
precum și (5) reprezentanți ai Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară - ITI Delta Dunării (ADI ITI) s-
au realizat cu scopul de a:
• culege informații în profunzime privind convergența în interiorul României și între România și alte
state membre, problemele și potențialul teritoriilor din perspectiva misiunii fondurilor FESI și
corelat cu distribuția teritorială a asistenței financiare FESI.
• culege informații despre etapele acțiunilor prin care s-a implementat abordarea teritorială
integrată (designul instrumentelor, reguli de eligibilitate/stabilire a grupurilor țintă, evaluare,
contractare, implementare, raportare, decontare cheltuieli, etc.), rezultate și impact
• culege informații privind principalele disfuncționalități și oportunități de îmbunătățire a abordării
teritoriale integrate
• culege informații privind măsura în care programarea și implementarea ar fi putut fi mai bine
abordate din perspectiva coeziunii teritoriale
• conduce la obținerea unei imagini complexe asupra contextului în care se produc intervențiile
vizând abordarea teritorială integrată.
1103. (6) Interviurile cu experți în domeniul coeziunii teritoriale din mediul academic au avut scopul de a:
• culege informații în profunzime despre factorii care au influențat convergența în interiorul
României
• culege informații complementare surselor de date statistice și administrative disponibile
• culege informații care permit explicarea în profunzime a unor concluzii obținute prin analiza
literaturii științifice, a teoriei schimbării, precum și a datelor statistice și administrative analizate
269
• oferi o imagine complexă asupra contextului în care se produc intervențiile.
1104. Interviurile în cadrul studiilor de caz (7) cu reprezentanți ai Consiliilor județene din 6 județe selectate, (8)
cu reprezentanți ai mediului de afaceri/ partenerilor sociali la nivel de județ/ regiune, precum și (9) cu
beneficiari ai proiectelor în cadrul cărora a fost implementată abordarea teritorială integrată (DLRC), s-au
realizat cu scopul de a:
• culege informații complementare surselor de date statistice și administrative disponibile cu privire
la unitățile de analiză din cadrul studiilor de caz
• culege informații care permit infirmarea sau confirmarea unor concluzii obținute prin analiza
literaturii științifice, a teoriei schimbării, precum și a datelor statistice și administrative analizate,
• oferi o imagine complexă asupra contextului în care se produc intervențiile.
1105. S-au utilizat modalități multiple de realizare a interviurilor: telefonic și online utilizând Zoom, Teams, etc.
Interviurile au fost realizate de experți cu experiență relevantă în cercetarea calitativă și cu experiență
anterioară în realizarea de interviuri cu respondenți similari, tehnicile aplicate în procesul de intervievare
fiind adaptate tipologiei respondenților care se încadrează în profilul respondentului de elită.
Metoda de colectare a datelor prin Focus Grup

1106. Echipa de Evaluare a utilizat metoda de cercetare/ colectare a datelor prin focus grup pentru a permite
validarea rezultatelor evaluării și triangularea datelor (mai multe abordări metodologice care să conveargă
spre același rezultat) în sprijinul formulării unor concluzii robuste, de încredere asupra întrebărilor de
evaluare. La aceste focus grupuri au participat reprezentanți ai factorilor relevanți pentru fiecare subtemă
de evaluare în parte.
1107. Focus grup-urile au fost utilizate, în principal, pentru a valida și completa rezultatele preliminare ale
evaluării. Focus-grupul este una dintre metodele care urmărește obținerea consensului participanților cu
privire la temele/aspectele discutate, fiind urmărită interacțiunea reală a opiniilor participanților în procesul
de dezbatere și în dinamica grupului. În cadrul focus-grup-urilor s-au realizat:
• Discutarea și validarea principalelor rezultate și concluzii ale evaluărilor
• Validarea principalelor lecții învățate
1108. Sugestii prin care programarea și implementarea FESI ar fi putut fi făcute mai bine.
1109. Aceste obiective implică capacitatea participanților de a exprima un consens, prin adoptarea unui anumit
cadru metodologic. Rezultate cele mai relevante ale evaluării, alături de lecțiile învățate, au fost propuse
grupului de participanți pentru a evalua consensul acestora cu privire la elementele prezentate.
1110. În cadrul subtemei A2, participanții invitați au inclus personalul implicat în monitorizarea și
implementarea PO, reprezentanți ai ministerelor responsabile de elaborarea și implementarea politicilor
din domeniile vizate, ADR, beneficiari care au implementat proiecte în cadrul abordării teritoriale integrate,
respectiv experți și alți factori interesați de la nivel național și local.
1111. S-au organizat 2 discuții tematice: 1. Grup 1 (Regiunile NV, C, SM, BI) și 2. Grup 2 (Regiunile V, SV, NE,
SE).
270
Teoriile revizuite ale schimbării
Figura 119. Teoria simplificată a schimbării pentru Contribuția FESI la creșterea coeziunii teritoriale
Figura 120. Teoria simplificată a schimbării: Contribuția FESI la creșterea coeziunii teritoriale – Domeniul Cercetare,
Dezvoltare și inovare
271
Figura 121.Teoria simplificată a schimbării: Contribuția FESI la creșterea coeziunii teritoriale – Domeniul Ocuparea
forței de muncă
272
Figura 122.Teoria simplificată a schimbării: Contribuția FESI la creșterea coeziunii teritoriale – Domeniul Educație și
formare
273
Figura 123. Teoria simplificată a schimbării: Contribuția FESI la creșterea coeziunii teritoriale – Domeniul Lupta
împotriva Sărăciei
274
Figura 124. Teoria simplificată a schimbării: Contribuția FESI la creșterea coeziunii teritoriale– Domeniul TIC,
Competitivitate IMM, a sectorului agricol, pescuitului și acvaculturii
275
Figura 125. Teoria simplificată a schimbării: Contribuția FESI la creșterea coeziunii teritoriale – Domeniul Energie și
Mediu
276
5 Anexa 3. Instrumente detaliate pentru derularea cercetării de
teren
5.1 Chestionare
Chestionar adresat membrilor CCMAP și reprezentanților mediului academic și de
cercetare
1. Vă rugăm să indicați din ce categorie faceți parte:
o Autorități și instituții ale administrației publice din componența Comitetului de Coordonare pentru
Monitorizarea Acordului de Parteneriat (CCMAP)
2. Vă rugăm să indicați instituția / organizația din care faceți parte:
o Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
o Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
o Ministerul Afacerilor Interne
o Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
o Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
o Ministerul Economiei
o Ministerul Antreprenoriatului și Turismului
o Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
o Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
o Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
o Ministerul Educației
o Ministerul Sănătății
o Ministerul Culturii
o Ministerul Finanțelor
o Ministerul Justiției
o Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse
o Ministerul Sportului
o Ministerul Afacerilor Externe
o Comisia Națională de Strategie și Prognoză
o Consiliul Concurenței
o Consiliul Economic și Social
o Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
o Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării
o Autoritatea de Management a Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime
o Agenția Națională pentru Romi
o Institutul Național de Statistică
o Altă autoritate / instituție
277
o Structuri asociative, organizații din mediul economic, social și din societatea civilă din componența
CCMAP
o Asociația Centrul Român de Politici Europene (ACRPE)
o Asociația Institutul pentru Politici Publice (IPP)
o Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR)
o Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (APTIR)
o Asociația Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România (APFFPR)
o Asociația Pro-Youth
o Asociația Română a Băncilor (ARB)
o Asociația Comunelor din România (ACOR)
o Asociația Națională de Turism Rural Ecologic și Cultural (ANTREC)
o Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România ROREG
o Asociația Municipiilor din Romania (AMR)
o Uniunea Națională a Consiliilor Județene (UNCJR)
o Blocul Național Sindical (BNS)
o Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR)
o Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR)
o Centrul de Resurse pentru Participare publică (CRPP)
o Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii (Romani Criss)
o Confederația Sindicală Națională Meridian (CSN Meridian)
o Consiliul de Coordonare Națională a Pactelor Regionale pentru Ocupare și Incluziune Socială
(CCNPROIS)
o Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)
o UNICEF
o Rețeaua de dezvoltare comunitară RURALNET
o WWF Asociația programul Dunăre Carpați Romania
o Altă structură / organizație
o Experți din mediul academic și de cercetare

o Academia de Studii Economice din București (ASE)
o Universitatea din București (UNIBUC)
o Institutul de Prognoză Economică (IPE)
o Institutul de Economie Națională (IEN)
o Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții (ICCV)
o Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie (ICEMENERG)
278
o Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului (INCDPM)
o Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA)
o Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)
o Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (UAIC)
o Universitatea de Vest Timișoara (UVT)
o Universitatea Politehnică din București (UPB)
o Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
o Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” (INCDDD) Tulcea
o Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI)
o Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT)
o Institutul Național pentru Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale
(INCSMPS)
o Altă instituție / organizație
5. În contextul Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI), obiectivele de creștere inteligentă,

durabilă și favorabilă incluziunii ale Strategiei Europa 2020 au fost transpuse în 11 Obiective Tematice
(OT). Vă rugăm să selectați de mai jos acele Obiective Tematice care intră în aria de competență a
instituției dvs./care se încadrează în aria dvs. de expertiză și cercetare:
▢ OT 1: Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării

▢ OT 2: Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC
▢ OT 3: Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și
acvaculturii
▢ OT 4: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele
▢ OT 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor
▢ OT 6: Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
▢ OT 7: Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurii
rețelelor majore
▢ OT 8: Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă

▢ OT 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare
▢ OT 10: Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot
parcursul vieții
▢ OT 11: Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o

administrație publică eficientă
Contribuția Acordului de Parteneriat 2014-2020 la creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă

incluziunii
279
6. În general, cât de importantă a fost implementarea proiectelor finanțate din FESI pentru progresul obținut
de România până în prezent în ceea ce privește consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și
inovării? Vă rugăm să vă referiți la următoarele aspecte:
A avut un rol A contribuit marginal / Nu știu /
Niveluri mai mari de investiții în A avut un rol
moderat, alături minim, alături de alte Nu
CDI (public & privat) esențial/ cheie
de alte cauze cauze mai importante răspund
O distribuție mai bună a A avut un rol A contribuit marginal / Nu știu /
A avut un rol
activităților CDI în toate moderat, alături minim, alături de alte Nu
esențial / cheie
regiunile de alte cauze cauze mai importante răspund
Număr în creștere de A avut un rol A contribuit marginal / Nu știu /
A avut un rol
întreprinderi mici și mijlocii moderat, alături minim, alături de alte Nu
esențial / cheie
inovatoare de alte cauze cauze mai importante răspund
Număr sporit de acțiuni de A avut un rol A contribuit marginal / Nu știu /
A avut un rol
cooperare între domeniul moderat, alături minim, alături de alte Nu
esențial / cheie
agricol si CDI de alte cauze cauze mai importante răspund
Dezvoltarea unui număr tot mai
mare de produse, practici,
A avut un rol A contribuit marginal / Nu știu /
procese și tehnologii noi și A avut un rol
moderat, alături minim, alături de alte Nu
aplicarea acestora la nivel de esențial / cheie
de alte cauze cauze mai importante răspund
exploatații agricole și în
industria alimentară
de România până în prezent în ceea ce privește îmbunătățirea accesului, a utilizării și a calității TIC? Vă
rugăm să vă referiți la următoarele aspecte:
Creșterea valorii adăugate A contribuit marginal / A avut un rol Nu știu /

A avut un rol
generate de produsele și serviciile minim, alături de alte moderat, alături Nu
esențial /
TIC în PIB cauze mai importante de alte cauze răspund
cheie
A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
Creșterea gradului de utilizare a
minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
comerțului electronic
cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
Îmbunătățirea serviciilor publice și
reducerea sarcinii administrative
pentru întreprinderi și pentru
cetățeni, rezultată din
implementarea programului e-
guvernare 2.0.
de România până în prezent în ceea ce privește îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului
agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii? Vă rugăm să vă referiți la următoarele aspecte:
Creșterea ratei de supraviețuire a
IMM-urilor nou create
Creșterea cifrei de afaceri și a
productivității IMM-urilor
Reducerea polarizării
exploatațiilor agricole
Creșterea productivității și valorii A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
adăugate în sectoarele agriculturii, minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
silviculturii și industriei alimentare cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
Creșterea procentului de ferme A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
gestionate de tineri fermieri minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
calificați cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
Creșterea productivității și valorii A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
adăugate în sectorul pescuitului și minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
acvaculturii cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
280
Creșterea valorii adăugate și a
calității resurselor turistice locale
de România până în prezent în ceea ce privește sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute
de dioxid de carbon în toate sectoarele? Vă rugăm să vă referiți la următoarele aspecte:
Creșterea eficienței energetice a
clădirilor, domeniului public și
industriei; în sistemul de încălzire
centralizată
Creșterea accesului la servicii ale
rețelei inteligente
Creșterea eficienței energetice și A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
atenuarea schimbărilor climatice minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
în sectorul acvaculturii cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
Creșterea capacității rețelelor de
energie electrică și de gaz
Utilizarea sporită a transportului în
comun urban
Reducerea emisiilor de GES minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
de România până în prezent în ceea ce privește promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii
și a gestionării riscurilor? Vă rugăm să vă referiți la următoarele aspecte:
Extinderea suprafețelor pe care

sunt aplicate practici agricole A contribuit marginal / A avut un rol A avut un
Nu știu / Nu
pentru adaptarea la schimbările minim, alături de alte moderat, alături rol esențial
răspund
climatice și creșterea cotei cauze mai importante de alte cauze / cheie
sistemelor de irigație eficiente
Creșterea cotei de terenuri
agricole gestionate în cadrul
A contribuit marginal / A avut un rol A avut un
practicilor agricole sustenabile și Nu știu / Nu
minim, alături de alte moderat, alături rol esențial
ecologice și sprijin acordat răspund
cauze mai importante de alte cauze / cheie
proprietarilor de terenuri
forestiere
de România până în prezent în ceea ce privește conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării
eficiente a resurselor? Vă rugăm să vă referiți la următoarele aspecte:
Reducerea deșeurilor
biodegradabile din depozitele de
deșeuri și reabilitarea depozitelor
de deșeuri neconforme
Creșterea cotei de energie din A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
surse regenerabile la consumul minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
total de energie cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
Creșterea cotei populației
conectate la rețeaua publică de
alimentare cu apă potabilă și de
tratare a acesteia
281
Creșterea protecției și restaurării
biodiversității
Creșterea capacității pentru
evaluarea calității aerului
Creșterea suprafețelor cu spații și A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
clădiri publice reabilitate în mediul minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
urban cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
Creșterea protejării și restaurării
patrimoniului cultural
Creșterea protecției și restaurării A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
biodiversității marine; reducerea minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
efectelor negative ale pescuitului cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
de România până în prezent în ceea ce privește promovarea sistemelor de transport durabile și
eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurii rețelelor majore? Vă rugăm să vă referiți la următoarele
aspecte:
Creșterea siguranței și A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol
Nu știu /
accesibilității traficului pentru minim, alături de alte moderat, alături esențial /
Nu răspund
toate modurile de transport cauze mai importante de alte cauze cheie
A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol
Nu știu /
Transport rapid și sustenabil minim, alături de alte moderat, alături esențial /
Nu răspund
cauze mai importante de alte cauze cheie
de România până în prezent în ceea ce privește promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă
și sprijinirea mobilității forței de muncă? Vă rugăm să vă referiți la următoarele aspecte:
Participare crescută pe piața A avut un rol
A contribuit marginal / minim, A avut un
muncii a persoanelor din moderat, Nu știu / Nu
alături de alte cauze mai rol esențial
categoria NEET, a șomerilor și a alături de alte răspund
importante / cheie
persoanelor inactive cauze
Capacitate sporită a
întreprinderilor de a formula și A avut un rol
pune în aplicare politici privind moderat, Nu știu / Nu
resursele umane, în scopul alături de alte răspund
importante / cheie
adaptării la schimbările pieței cauze
muncii
Îmbunătățirea oportunităților de A avut un rol
angajare prin sprijinirea moderat, Nu știu / Nu
antreprenoriatului în zonele alături de alte răspund
importante / cheie
sărace cauze
A avut un rol
Capacitate crescută a SPO în A contribuit marginal / minim, A avut un
moderat, Nu știu / Nu
ceea ce privește analiza și alături de alte cauze mai rol esențial
alături de alte răspund
prognozele pieței muncii importante / cheie
cauze
Oportunități de angajare în afara
agriculturii în zonele rurale, în A avut un rol
unități de procesare a produselor moderat, Nu știu / Nu
agricole, creșterea sectoarelor alături de alte răspund
importante / cheie
secundar și terțiar în economia cauze
zonelor rurale
A avut un rol
Creșterea oportunităților de A contribuit marginal / minim, A avut un
moderat, Nu știu / Nu
angajare în sectoarele pescuitului alături de alte cauze mai rol esențial
alături de alte răspund
și acvaculturii importante / cheie
cauze
282
de România până în prezent în ceea ce privește promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a
oricărei forme de discriminare? Vă rugăm să vă referiți la următoarele aspecte:
comunitățile marginalizate
Creșterea incluziunii sociale pentru
alte grupuri defavorizate
Îmbunătățirea capacității sistemului A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
de sănătate, inclusiv prin măsuri de minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
prevenire cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
Sporirea accesului și capacitarea A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
serviciilor sociale și medicale de minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
calitate bazate pe comunitate cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
Eficiență și eficacitate sporite ale
sistemului de asistență socială
Număr crescut și capacitatea A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
îmbunătățită a structurilor de minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
economie socială cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
Număr mai mic de persoane
expuse riscului de sărăcie și
excluziune socială în comunitățile
urbane marginalizate
Reducerea riscului de sărăcie în A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
mediul rural prin măsuri de investiții minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
în servicii și infrastructura cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
Utilizarea sporită a TIC în sectorul
asistenței sociale și sănătății
Capacitate sporită de evaluare a A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol Nu știu /
impactului politicilor în domeniul minim, alături de alte moderat, alături esențial / Nu
sănătății cauze mai importante de alte cauze cheie răspund
de România până în prezent în ceea ce privește investițiile în educație, formare și formare profesională
pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții? Vă rugăm să vă referiți la următoarele aspecte:
A contribuit
marginal / minim, Nu știu /
educația și îngrijirea A avut un rol moderat, A avut un rol
alături de alte Nu
timpurie și la educația alături de alte cauze esențial / cheie
cauze mai răspund
preșcolară
importante
Reducerea gradului de A contribuit
neînscriere la școală și de marginal / minim, Nu știu /
A avut un rol moderat, A avut un rol
părăsire timpurie a școlii alături de alte Nu
alături de alte cauze esențial / cheie
în cadrul învățământului cauze mai răspund
obligatoriu importante
Risc redus de excluziune A contribuit
digitală, în special în marginal / minim, Nu știu /
zonele rurale și regiunile alături de alte Nu
mai puțin dezvoltate ale cauze mai răspund
României importante
A contribuit
Capacitate sporită a marginal / minim, Nu știu /
instituțiilor de educație și alături de alte Nu
formare și a furnizorilor cauze mai răspund
importante
Acces sporit la servicii A contribuit Nu știu /
educaționale de calitate la marginal / minim, Nu
nivel preșcolar și al alături de alte răspund
283
învățământului primar și cauze mai
secundar importante
A contribuit
Acces sporit la servicii
educaționale de calitate în A avut un rol moderat, A avut un rol
alături de alte Nu
cadrul învățământului alături de alte cauze esențial / cheie
cauze mai răspund
terțiar
importante
Grad sporit de participare A contribuit
la învățământul terțiar, marginal / minim, Nu știu /
profesional și programele alături de alte Nu
de învățare pe tot cauze mai răspund
parcursul vieții importante
A contribuit
Participarea sporită la
programe de formare A avut un rol moderat, A avut un rol
alături de alte Nu
profesională în sectoarele alături de alte cauze esențial / cheie
cauze mai răspund
agricultură și alimentație
importante
Acces sporit la servicii A contribuit
educaționale de calitate în marginal / minim, Nu știu /
cadrul învățământului alături de alte Nu
liceal, cu accent pe cauze mai răspund
sectoarele SNC importante
A contribuit
Reducerea deficitelor de A avut un rol moderat, A avut un rol
alături de alte Nu
cercetători calificați alături de alte cauze esențial / cheie
cauze mai răspund
importante
A contribuit
Corelare mai bună între marginal / minim, Nu știu /
oferta educațională și alături de alte Nu
cerințele pieței muncii cauze mai răspund
importante
A contribuit
Utilizarea sporită a TIC în A avut un rol moderat, A avut un rol
alături de alte Nu
sectorul educației alături de alte cauze esențial / cheie
cauze mai răspund
importante
Consolidarea capacității
A contribuit
de decizie din sectorul
educației, în ceea ce A avut un rol moderat, A avut un rol
alături de alte Nu
privește sistemele de alături de alte cauze esențial / cheie
cauze mai răspund
asigurare a calității,
importante
monitorizare și evaluare
16. În general, cât de importantă a fost implementarea proiectelor finanțate din FESI pentru progresul
obținut de România până în prezent în ceea ce privește consolidarea capacității instituționale a
autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă? Vă rugăm să vă referiți la
următoarele aspecte:
A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol
Corelare sporită de a furniza Nu știu / Nu
minim, alături de alte moderat, alături de esențial /
servicii publice de calitate răspund
cauze mai importante alte cauze cheie
Capacitate sporită de A contribuit marginal / A avut un rol A avut un rol
Nu știu / Nu
evaluare a impactului minim, alături de alte moderat, alături de esențial /
răspund
politicilor publice cauze mai importante alte cauze cheie
17. În general, în ce măsură proiectele finalizate finanțate din FESI au indus progresul către îndeplinirea
următoarelor ținte asumate de România prin Strategia Europa 2020?
Creșterea nivelurilor combinate ale
Deloc Parțial Nu știu / Nu răspund Total
investițiilor publice și private în
284
cercetare și dezvoltare la 2% din
PIB
Îmbunătățirea competitivității
interne și creștere economică
Reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră cu 20% față de 1990
Creșterea cu 19% a eficienței
energetice
Creșterea cu 24% a ponderii
energiilor regenerabile în consumul Deloc Parțial Nu știu / Nu răspund Total
final de energie
Creșterea ratei de ocupare la 70%
în rândul populației cu vârste între Deloc Parțial Nu știu / Nu răspund Total
20 și 64 de ani
Reducerea cu 580 de mii a
numărului de persoane expuse
riscului de sărăcie sau excluziune
socială
Reducerea ratei de părăsire
timpurie a școlii la 11,3%
Creșterea procentului de populație
cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de
Deloc Parțial Nu știu / Nu răspund
ani cu studii postuniversitare de la
Total
22,9% la 26,7%
Creșterea participării adulților în
activități de învățare pe tot Deloc Parțial Nu știu / Nu răspund
Total
parcursul vieții până la 10%
18. Care este contribuția FESI așteptată în viitor (pe baza proiectelor contractate și a alocărilor generale,
inclusiv a celor post 2020) la îndeplinirea acestor ținte?
Creșterea nivelurilor
combinate ale
Vor induce un
investițiilor publice și Vor induce un Nu știu / Nu Vor induce
progres
private în cercetare și progres parțial răspund atingerea țintei
nesemnificativ
dezvoltare la 2% din
PIB
Îmbunătățirea Vor induce un
Vor induce un Nu știu / Nu Vor induce
competitivității interne progres
progres parțial răspund atingerea țintei
și creștere economică nesemnificativ
Reducerea emisiilor
Vor induce un
de gaze cu efect de Vor induce un Nu știu / Nu Vor induce
progres
seră cu 20% față de progres parțial răspund atingerea țintei
nesemnificativ
1990
Vor induce un
Creșterea cu 19% a Vor induce un Nu știu / Nu Vor induce
progres
eficienței energetice progres parțial răspund atingerea țintei
nesemnificativ
Creșterea cu 24% a
ponderii energiilor Vor induce un
regenerabile în progres
consumul final de nesemnificativ
energie
Creșterea ratei de
ocupare la 70% în Vor induce un
rândul populației cu progres
vârste între 20 și 64 nesemnificativ
de ani
Reducerea cu 580 de
mii a numărului de Vor induce un
persoane expuse progres
riscului de sărăcie sau nesemnificativ
excluziune socială
285
Reducerea ratei de Vor induce un
părăsire timpurie a progres
școlii la 11,3% nesemnificativ
Creșterea procentului
de populație cu vârsta
Vor induce un
cuprinsă între 30 și 34 Vor induce un Nu știu / Nu Vor induce
progres
de ani cu studii progres parțial răspund atingerea țintei
nesemnificativ
postuniversitare de la
22,9% la 26,7%
Creșterea participării
adulților în activități de Vor induce un
învățare pe tot progres
parcursul vieții până la nesemnificativ
10%
19. În ce măsură sunteți familiar/ă sau informat/ă în ceea ce privește programarea intervențiilor FESI în
perioada 2014-2020? (1 = Deloc; 5 = În foarte mare măsură)
Nu știu / Nu răspund
1 2 3 4 5
20. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: Programarea intervențiilor FESI în perioada
2014-2020 a fost adecvată? (1 = Dezacord total; 5 = Acord total)
1 2 3 4 5
21. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații? (1 = Dezacord total; 5 = Acord total)
1 2 3 4 5
Analizele de nevoie care au stat la baza

designului intervențiilor au fost adecvate
Prioritățile de investiții au fost identificate corect
Resursele alocate au fost adecvate raportat la

nevoile identificate
22. Vă rugăm să detaliați răspunsurile de mai sus.

________________________________________________________________
23. Vă rugăm să indicați dacă sunt și alte aspect în ceea ce privește programarea intervențiilor FESI în
perioada 2014-2020 care ar fi putut fi îmbunătățite.
________________________________________________________________
286
24. În ce măsură sunteți familiar/ă sau informat/ă în ceea ce privește mecanismele de implementare a FESI
în perioada 2014-2020? (1 = Deloc; 5 = În foarte mare măsură)
1 2 3 4 5
25. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: Mecanismele de implementare a FESI în

perioada 2014-2020 au fost adecvate? (1 = Dezacord total; 5 = Acord total)
1 2 3 4 5
26. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații? (1 = Dezacord total; 5 = Acord total)
1 2 3 4 5
Guvernanța FESI în perioada 2014-2020 a
fost adecvată
Alocarea responsabilităților între diferite
instituții a fost adecvată
Setul de reguli / proceduri necesare
implementării FESI a fost adecvat
Capacitatea administrativă a instituțiilor
responsabile pentru implementarea FESI a
fost adecvată
Sistemul de monitorizare a implementării
FESI a fost adecvat
27. Vă rugăm să detaliați răspunsurile dvs.

________________________________________________________________
28. Vă rugăm să indicați dacă sunt alte aspecte în ceea ce privește implementarea FESI în perioada 2014-
2020 care ar fi putut fi îmbunătățit
Chestionar adresat beneficiarilor FESI

Întrebări introductive
1. Vă rugăm să indicați regiunea în care este localizată organizația dvs.
o Nord-Vest
o Nord-Est
o Sud-Est
287
o Sud-Muntenia
o Sud-Vest Oltenia
o Vest
o Nord-Vest
o Centru
o București-Ilfov
2. Vă rugăm să indicați ce tip de organizație reprezentați.
o Asociație
o Autoritate a administrației publice centrale
o Camera de Comerț
o Institut, centru sau stațiune de cercetare
o Instituție de cult
o Instituție de învățământ
o Instituție publică aflată în subordinea / coordonarea unei autorități a administrației
publice locale
o Întreprindere mare
o Întreprindere mijlocie
o Întreprindere mică
o Microîntreprindere
o Organism neguvernamental non-profit
o Organizație patronală
o Organizație sindicală
o Societate comercială aflată în subordinea / coordonarea / autoritatea unei autorități a
administrației publice centrale sau locale
o Unitate administrativ teritorială la nivel județean
o Unitate administrativ teritorială la nivel local
o Unitate aflată în subordinea / autoritatea / coordonarea Ministerului Sănătății
o Alt tip de organizație
3. Vă rugăm să indicați ce tipuri de proiecte finanțate din FESI au fost sunt implementate de organizația
dvs. (în calitate de beneficiar) în perioada de finanțare 2014-2020.
▢ Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)
▢ Investiții teritoriale integrate (ITI) în Rezervația Biosferei Delta Dunării
▢ Dezvoltare urbană durabilă
▢ Alte proiecte finanțate din FESI
4. Vă rugăm să vă referiți în continuare la proiectul cu cea mai mare valoare implementat în perioada
2014-2020 pentru dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.
2014-2020 prin instrumental investiții teritoriale integrate (ITI) în Rezervația Biosferei Delta Dunării.
288
2014-2020 pentru dezvoltare urbană durabilă (Programul Operațional Regional Axa Prioritară 4).
2014-2020 din categoria alte proiecte.
8. Vă rugăm să indicați în cadrul cărui Program Operațional ați beneficiat/beneficiați de finanțare pentru
acest proiect?
o Programul Operațional Regional (POR)
o Programul Operațional Competitivitate (POC)
o Programul Operațional Capital Uman (POCU)
o Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)
o Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)
o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)
o Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM)
9. Ce rol a avut / are organizația dvs. în proiect?
o Solicitant
o Partener
o Altul. Vă rugăm să specificați:
________________________________________________
10. Care este/a fost perioada de implementare a proiectului? Vă rugăm specificați doar anii.
11. În ce regiune de dezvoltare a fost/este implementat acest proiect?
▢ Nord-Vest
▢ Nord-Est
▢ Sud-Est
▢ Sud-Muntenia
▢ Sud-Vest Oltenia
▢ Vest
▢ Centru
▢ București-Ilfov
12. În ce județ(e) a fost/este implementat proiectul?
▢ București
▢ Alba
▢ Arad
▢ Argeș
▢ Bacău
▢ Bihor
▢ Bistrița-Năsăud
▢ Botoșani
▢ Brașov
289
▢ Brăila
▢ Buzău
▢ Caraș-Severin
▢ Călărași
▢ Cluj
▢ Constanța
▢ Covasna
▢ Dâmbovița
▢ Dolj
▢ Galați
▢ Giurgiu
▢ Gorj
▢ Harghita
▢ Hunedoara
▢ Ialomița
▢ Iași
▢ Ilfov
▢ Maramureș
▢ Mehedinți
▢ Mureș
▢ Neamț
▢ Olt
▢ Prahova
▢ Satu Mare
▢ Sălaj
▢ Sibiu
▢ Suceava
▢ Teleorman
▢ Timiș
▢ Tulcea
▢ Vâlcea
▢ Vaslui
▢ Vrancea
13. Cât de importante au fost următoarele aspecte în decizia de a implementa acest proiect în zonele
respective? (1 = Lipsit de importanță, 10 = Importanță maximă)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
290
Impactul intervențiilor finanțate din FESI 2014-2020
Problemele existente la nivel local/la nivelul grupului țintă

vizat
Potențialul existent la nivel local
Relațiile de colaborare cu alte instituții / organizații la nivel

local
Accesul la grupul țintă
Disponibilitatea infrastructurii la nivel local pentru a

implementa proiectul
Disponibilitatea serviciilor necesare la nivel local pentru a
implementa proiectul
Posibilitatea de a aloca resursele organizaționale în zonele
vizate de proiect
Deschidere și implicare din partea factorilor de decizie de la
nivel local
Structura economică existentă la nivel local / regional
Alți factori. Vă rugăm să specificați:
14. Cât de importantă a fost/este acordarea finanțării din FESI pentru realizarea activităților cuprinse în
acest proiect?
o A contribuit marginal / minim, alături de alți factori mai importanți
o A avut un rol moderat, alături de alți factori de influență
o A avut un rol esențial / cheie
o Nu știu / Nu răspund
15. În ce măsură au fost atinse rezultatele planificate în cererea de finanțare?
o Rezultatele obținute au fost sub cele planificate pentru toți indicatorii
o Nu au fost atinse pentru cei mai mulți indicatori
o Doar pentru unii indicatori
o Pentru cei mai mulți indicatori
o În totalitate / depășite pentru toți indicatorii
291
16. Cât de importantă a fost/este implementarea proiectului pentru atingerea rezultatelor obținute la finalul
acestuia?
o A contribuit marginal / minim, alături de alți factori mai importanți
o A avut un rol moderat, alături de alți factori de influență
o A avut un rol esențial / cheie
17. Cât de importantă a fost/este implementarea proiectului pentru ameliorarea problemelor existente la
nivelul teritoriilor vizate?
o A contribuit marginal / minim
o A contribuit moderat
o A contribuit decisiv
18. Cât de importantă a fost/este implementarea proiectului pentru valorificarea potențialului de dezvoltare
existent la nivelul teritoriilor vizate?
o A contribuit marginal / minim
o A contribuit moderat
o A contribuit decisiv
19. Cum evaluați capacitatea și resursele de care a dispus organizația dvs. pentru managementul și
implementarea acestui proiect? (1 = Nivel foarte scăzut de capacitate și resurse organizaționale; 10 =
Nivel foarte ridicat de capacitate și resurse organizaționale)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Factori care au influențat implementarea proiectelor finanțate

20. Au existat factori ce țin de contextul local, național, internațional, care au influențat pozitiv/negativ
implementarea proiectului și atingerea rezultatelor?
▢ Da, factori cu influență pozitivă
▢ Da, factori cu influență negativă
292
▢ Nu
▢ Nu știu / Nu răspund
21. Vă rugăm să detaliați:
22. Au existat factori legați de managementul și implementarea instrumentului de dezvoltare locală plasată
sub responsabilitatea comunității care au influențat pozitiv/negativ implementarea proiectului și
atingerea rezultatelor?
▢ Nu
24. Au existat factori legați de managementul și implementarea instrumentului ITI în Rezervația Biosferei
Delta Dunării care au influențat pozitiv/ negativ implementarea proiectului și atingerea rezultatelor?
▢ Da, factori pozitivi
▢ Da, factori negativi
▢ Nu
26. Au existat factori legați de managementul și implementarea instrumentului de dezvoltare urbană
durabilă care au influențat pozitiv/negativ implementarea proiectului și atingerea rezultatelor?
▢ Nu
28. Au existat factori legați de managementul și implementarea Programelor Operaționale care au
influențat pozitiv/negativ implementarea proiectului?
293
▢ Nu
30. Care sunt lecțiile învățate în urma implementării proiectelor finanțate?
31. Vă rugăm să indicați care este funcția dvs. în cadrul organizației pe care o reprezentați.
294
5.2 Studii de caz
Studii de caz la nivel de județe
5.2.1.1 STUDIUL DE CAZ 1. JUDEȚUL GIURGIU
5.2.1.1.1 Informații generale
Județ Giurgiu
Regiunea de implementare Sud Muntenia
Persoane intervievate/ rolul în Reprezentant Consiliu Județean (CJ)
cadrul instituției Reprezentant partener social – Fundația Estuar
Bibliografie Monografia de județ
Cercetare documentară
Alte metode utilizate pentru
Analiza datelor INS
informare/cercetare
Interpretarea informațiilor din interviuri
5.2.1.1.2 Descriere și analiză statistică

1112. Giurgiu este plasat în partea de Sud a țării, în regiunea istorică Muntenia, fiind un județ de frontieră cu
Bulgaria, fluviul Dunărea constituind granița între cele două țări. Plasat pe cursul mijlociu al râului
Dunărea, și la răscrucea unor importante căi de comunicare pe apă și pe uscat, județul Giurgiu este la
o distanță de 65 km de capitală. Reședința județului este municipiul Giurgiu.
1113. Vecinătatea: județele Teleorman, Dâmbovița, Ilfov, Călărași.
1114. Din punct de vedere demografic, populația județului era în 2021 de circa 261 mii locuitori, marcată de
spor natural negativ cu rate de reducere mai accentuate decât media națională. Rezidența majorității
locuitorilor județului Giurgiu este în mediul rural (71%).
1115. Contribuția județului la PIB național este foarte mică, fiind de 0,6%. De asemenea, ponderea
întreprinderilor active în total este foarte redusă (0,9%).
1116. În economia județului Giurgiu se disting ca activități cu pondere semnificativă a firmelor active în comerț
(31,2%), construcții (17.7%), agricultură (7.6%), industrie prelucrătoare (7.2%).
1117. Principalele activități industriale sunt: industria alimentară; a băuturilor și tutunului, producția de energie
electrică și termică, captarea, tratarea și distribuția apei, extracția petrolului și gazelor naturale, industria
textilă și a confecțiilor din textile, industria componentelor mecanice. Agricultura este una dintre
ocupațiile de bază ale localnicilor. În Giurgiu se practică creșterea animalelor (ovinelor, bovine, porcine),
păsări (găini și struți, în Giurgiu aflându-se cea mai mare fermă de struți din Europa și singura
deținătoare de abator propriu), piscicultură și cultivarea terenurilor agricole.
1118. Rata de ocupare a resurselor de muncă este foarte scăzută, fiind în 2021 de doar 47,5%, cu 21.6 puncte
procentuale sub cea de la nivel național. De asemenea, ponderea salariaților în totalul național este de
07%. Ponderi mai însemnate ale salariaților găsim în industrie (17%), comerț (15,1%), sănătate
(11.6%), construcții (8.8%), învățământ (7.9%), administrație publică (7.2%), agricultură (6.5%).
Remarcăm ponderi foarte mari ale salariaților în sectorul public (circa 30%).
1119. Din punct de vedere turistic, principalele atracții sunt Mănăstirea Comana și Parcul Natural Comana
(inclusiv Balta Comana și rezervația de bujori), Conacul de la Herești, muzeul de la Călugăreni.
1120. În anul 1996 a luat ființă Regia autonomă “Zona Liberă “ Giurgiu amplasată în partea de sud-est a
municipiului Giurgiu, pe o suprafață de 163.54 ha, care s-a transformat începând cu 01.06.2004 în
societate comercială pe acțiuni.
5.2.1.1.3 Aspecte ale convergenței teritoriale rezultate din interviuri
Opinii privind îmbunătățirea/înrăutățirea convergenței teritoriale în perioada 2014-2020
1121. Din perspectiva reprezentantului CJ Giurgiu, convergența teritorială la nivelul României, dar și la nivelul
județului Giurgiu s-a îmbunătățit în perioada 2014-2020, ținând cont de alocările mai mari care au
adresat problema coeziunii teritoriale, dar și experiența factorilor interesați din acest proces.
295
1122. Reprezentantul societății civile (fundația Estuar) afirmă că există discrepanță de dezvoltare între
județele țării, județul Giurgiu fiind printre cele mai sărace, cu o nevoie reală de servicii educaționale,
sociale și de ocupare. Conform respondentului, există și discrepanță semnificativă în interiorul județului,
între zona de N (care este mai dezvoltată, datorită poziționării strategice lângă București) și zona de S.
Progrese înregistrate la nivelul ariilor/grupurilor din județ în vederea creșterii coeziunii
teritoriale
1123. Din perspectiva proiectelor implementate la nivelul județului Giurgiu, zona de nord a județului a
înregistrat progresele importante în sensul coeziunii teritoriale. Cele mai multe proiecte au fost
implementate de Consiliul Județean, de municipiul reședință de județ.
1124. În ceea ce privește zona de sud a județului, numărul proiectelor este considerabil mai mic, UAT-urile
neavând bugetele necesare. Cu toate acestea, exemple de bune practici există la nivelul comunelor
precum Prundu sau Comana, unde au fost rezultate foarte bune.
1125. În opinia reprezentantului societății civile, grupul pentru care s-a înregistrat cel mai slab progres îl
constituie grupul persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Respondentul a precizat că în Giurgiu
sunt doar 2 fundații care oferă serviciile necesare și există foarte multe măsuri de natură legislativă
care împiedică progresul acestui grup vulnerabil. Spre exemplu, mulți beneficiari au indemnizația de
handicap, iar în eventualitatea în care își găsesc un loc de muncă, din cauza lipsei educației, au o
remunerație foarte mică, aproximativ egală cu indemnizația/ pensia de invaliditate, fiind descurajată
căutarea și găsirea unui loc de muncă. Respondentul a mai precizat că în cazul în care o persoană are
nevoie de îngrijiri medicale, din cauza bolii pe care o are, angajatorul nu are răbdare să aștepte și îl
concediază (chiar dacă aceste acțiuni sunt ilegale, respondentul a precizat că nu există un mecanism
de verificare și control.
1126. Conform respondentului, grupul pentru care s-a înregistrat progres îl reprezintă grupul persoanelor cu
performanțe slabe educaționale și care se află în risc de abandon școlar. Din cauza pandemiei,
activitățile și progresul fundației s-au diminuat.
Factorii de natură socială, economică, instituțională, legislativă care au sprijinit/împiedicat
realizarea coeziunii la nivelul județului
1127. Diferențele de dezvoltare de la nivelul județului sunt cauzate de mai mulți factori. Pe de o parte, este
vorba despre proximitatea cu centrele mari (București) și autostrada A2, care facilitează crearea
condițiilor necesare pentru investiții străine. Astfel, UAT-urile din zona de nord a județului au bugete
mai mari și își permit finanțarea /co-finanțarea proiectelor. În plus, reprezentantul CJ Giurgiu subliniază
că proiectele sunt implementate de orașele mai mari.
1128. Pe de altă parte, zona de sud a județului este un sector în mare parte agricol, confruntându-se cu o
îmbătrânire accentuată a populației. Mai mult, la nivelul unităților administrative mai mici se remarcă o
lipsă a capacității administrative.
1129. Printre factorii negativi care au împiedicat creșterea coeziunii teritoriale se numără: pandemia; lipsa
infrastructurii de bază care să asigure modernizarea; lipsa de expertiză a administrației publice privind
implementarea și gestionarea proiectelor cu finanțare europeană (conform respondentului majoritatea
experților vin din București, iar capacitatea județului nu crește); lipsa interesului la nivelul administrației
publice / factorilor decizionali de a investi în servicii sociale; migrația forței de muncă (mai ales din
partea de N a județului); dificultăți semnificative cu constituirea grupului țintă, în special în rândul
femeilor, menținerea statutului de dependență financiară a femeilor de veniturile aduse de bărbații care
au migrat în alte țări și trimit bani familiilor / femeilor rămase acasă.
Instrumente/politici complementare la nivel național/european, în afară de FESI. Implementate
în perioada 2014-2020 pentru a contribui la creșterea coeziunii teritoriale
1130. La nivelul județului au mai fost implementate proiecte prin PNDL, cele cu sprijinul Băncii Mondiale și
cele prin intermediul fondurilor norvegiene. Ținând cont de poziția geografică, au fost proiecte
importante și din programele de cooperare transfrontalieră (România- Bulgaria)
296
Au fost ameliorate problemele cu care se confruntă zonele cele mai slab dezvoltate din județ în
perioada 2014-2020?
1131. Zona de sud, acolo unde se înregistrează cel mai mic progres, se confruntă cu mai multe probleme. Pe
de o parte, este vorba despre lipsa unei infrastructuri de bază (rutieră, educațională, de sănătate,
socială). Pe de altă parte, este vorba și despre lipsa bugetului local, care nu permite realizarea
documentațiilor necesare pentru depunerea unui proiect sau nu permite implementarea de proiecte din
lipsa surselor de co-finanțare sau se bazează pe decontări și rambursări ulterioare.
1132. Conform respondentului, județul Giurgiu are cele mai mici performanțe școlare la nivel de țară, iar
fundația lucrează cu școlile din Nordul județului pentru a crește performanțele școlare a elevilor și a
reduce abandonul școlar. Respondentul a precizat că în exercițiul 2014-2020 s-a încercat diminuarea
acestor discrepanțe, însă din cauza unor factori, rezultatele acțiunilor nu fost la nivelul așteptat. Spre
exemplu, pe perioada pandemiei, au fost acordate dispozitive pentru școala on-line, însă din cauza
lipsei infrastructurii, nu există conexiune la internet / semnal telefonic. Respondentul a mai precizat că
acolo unde a mai existat semnal, din cauza lipsei de competențe digitale a părinților, copii au avut
probleme în participarea la lecțiile on-line.
1133. Proiectele FESI au jucat un rol esențial în ameliorarea problemelor cu care se confruntă zonele cele
mai slab dezvoltate, însă din cauza lipsei de interes a factorului politic, respondentul crede că este
afectată sustenabilitatea acestor intervenții.
Care a fost rolul proiectelor FESI în ameliorarea problemelor cu care se confruntă zonele cele
mai slab dezvoltate din județ.
1134. În zonele mai puțin dezvoltate, proiectele FESI au avut un rol important, dat fiind faptul că aceste
proiecte au fost canalizate pe infrastructuri de bază cum ar fi cea rutieră, educațională, de sănătate. S-
au îmbunătățit condițiile de trai în aceste zone, însă rămâne problema legată de lipsa investitorilor în
aceste zone.
1135. Reprezentantul Consiliului Județean a menționat că nu ar putea delimita rolul alocărilor FESI în
valorificarea potențialului, dat fiind că în anumite zone au fost mai multe tipuri de finanțări cum ar fi
PNDL.
1136. Conform respondentului fondurile FESI au avut un rol esențial, însă din cauza lipsei de interes a
factorului politic, progresul nu este cel așteptat, existând probleme și din punct de vedere al
sustenabilității proiectelor.
În ce măsură implementarea proiectelor finanțate FESI a indus progresul către creșterea
incluziunii sociale și combaterea sărăciei în comunitățile dezavantajate din județ
1137. Din această perspectivă, s-au realizat progrese, însă mai sunt lucruri de făcut și aspecte de rezolvat.
În ceea ce privește specificul proiectelor care au vizat comunitățile defavorizate și persoanele vârstnice,
este vorba despre centre rezidențiale pentru această categorie de beneficiari.
1138. Conform respondentului fondurile FESI au indus un progres parțial în creșterea incluziunii sociale și
combaterea sărăciei.
În ce măsură implementarea proiectelor finanțate FESI a indus progresul în dezvoltarea urbană
durabilă, dezvoltarea policentrică și specializarea teritorială în județ
1139. Județul Giurgiu nu dispune de un teritoriu omogen, care să permită doar un anumit tip de activități. La
nivelul Consiliului Județean, s-au făcut eforturi în vederea protejării patrimoniului și dezvoltarea
turismului în această zonă. Din perspectiva celorlalte domenii de specializare inteligentă, se fac eforturi
pentru o colaborare între mediul privat și cel academic din București.
În ce măsură implementarea proiectelor finanțate FESI a indus progresul în protejarea mediului
înconjurător și a resurselor naturale din județ
1140. Din această perspectivă, s-au făcut mari progrese la nivelul județului Giurgiu. Pe de o parte, din
perspectiva managementului deșeurilor, s-au închis gropi de gunoi neconforme.
1141. Mai mult, în zona Comana s-au realizat investiții importante.
297
1142. Respondentul a precizat că există anumite proiecte privind protejarea mediului însă nu ne poate oferi
detalii cu privire la stadiul / impactul acestora.
În ce măsură implementarea proiectelor finanțate FESI a indus progresul în creșterea
accesibilității și conectivității teritoriale în județ
1143. Proiectele finanțate din FESI au indus un progres în ceea ce privește creșterea conectivității, ținând
cont de proiectele finanțate de PNDR, POR și programul de colaborare România-Bulgaria.
1144. Conform respondentului au existat multe proiecte în zona rurală pentru creșterea infrastructurii
educaționale, însă din cauza pandemiei școlile au avut probleme cu copii care nu dispuneau de
infrastructura de internet. informațiile necesare pentru a detalia.
În ce măsură implementarea proiectelor finanțate FESI a indus progresul în valorificarea
potențialului agricol și turistic al teritoriilor județului
1145. În ceea ce privește potențialul agricol, problema nu este implementarea proiectelor, ci lipsa forței de
muncă.
1146. Din perspectiva furnizării energiei și al eficienței energetice, la nivelul județului au fost implementate
proiecte care să adreseze aceste nevoi. Mai mult, au existat și investiții private în vederea producerii
de energie fotovoltaică.
1147. Din perspectiva potențialului turistic, consiliul județean Giurgiu s-a implicat foarte mult. S-au făcut mari
investiții private în comuna Comana la Mănăstirea Comana si în delta- Comana. În urma acestor
investiții, s-a remarcat creșterea numărului de turiști în acea zonă.
1148. Pe partea de agricultură respondentul a precizat că sunt proiecte în jurul Deltei Neajlovului, însă nu
deține informații.
În ce măsură și în ce mod FESI ar fi putut să sprijine mai bine creșterea coeziunii teritoriale la
nivelul județului
1149. Reprezentantul CJ Giurgiu a subliniat posibilitatea de a atrage mai multe fonduri pentru adresarea
nevoilor identificate în zonele mai slab dezvoltate. Cu toate acestea, atrage atenția asupra faptului că
UAT-urile mici nu au capacitatea de a gestiona și implementa proiecte din fonduri europene. O soluție
ar fi externalizarea managementului de proiect, însă acest lucru implică alte costuri
1150. Conform respondentului, eficientizarea FESI și creșterea coeziunii teritoriale s-ar realiza dacă: ar exista
strategii care să descrie realitatea din teritoriu, nu să fie bazate pe declarații politice; calificarea și
specializarea administrației publice, prin crearea unor experți pe diverse domenii; dezvoltarea unei
infrastructuri locale; valorificarea potențialului Dunării; simplificarea birocrației; diminuarea factorului
politic și al instabilității acestuia în programe (conform respondentului fiecare schimbare de guvern
produce schimbări semnificative și în programele operaționale / administrația publică locală).
Lecțiile învățate în urma implementării abordării teritoriale integrate în România în perioada
2014-2020
1151. Una dintre lecțiile învățate din această perioadă desprinsă de reprezentantul CJ Giurgiu este
comunicarea pe care trebuie sa o avem cu cei din consiliile locale. Deși nu există o relație de
subordonare directă între consiliul județean și cele locale, este nevoie de o foarte bună colaborare între
cele două tipuri de instituții tocmai pentru a acoperi deficiențele remarcate la nivelul capacității
administrative.
5.2.1.1.4 Concluzii și recomandări
1152. Județul Giurgiu este un județ cu nivel redus de dezvoltare, cu rate de ocupare mici, cu nivel redus de
educație al resurselor de muncă. Alocările de fonduri au fost mult mai însemnate decât în alte județe
ceea ce a condus la creșterea economică accentuată în ultimii ani.
1153. Convergența teritorială la nivelul județului Giurgiu s-a îmbunătățit în perioada 2014-2020, ca urmare a
alocărilor care au adresat această problemă. Există însă diferențe de dezvoltare între partea de nord și
cea de sud a județului.
298
1154. Sunt confirmați factorii contextuali identificați în Teoria schimbării reconstruită: infrastructura favorabile,
proximitatea unui oraș dezvoltat, existența interesului factorilor decizionali în astfel de proiecte, a
surselor bugetare pentru cofinanțare și a resurselor umane calificate, condiții demografice și economice
favorabile
1155. Problemele cu care se confruntă județul au fost doar parțial ameliorate prin finanțările AP. Cauzele au
constat în factorii nefavorabili (pandemia, lipsa infrastructurii de bază, lipsa de resurse în bugetele
locale pentru asigurarea co-finanțărilor și derulării proiectelor până la rambursarea cheltuielilor.
1156. Se consideră că proiectele FESI au avut un rol important, dat fiind faptul că aceste proiecte au fost
canalizate pe infrastructuri de bază cum ar fi cea rutieră, educațională, de sănătate. S-au îmbunătățit
condițiile de trai în aceste zone.
1157. În ceea ce privește problemele specifice:
• FESI au indus un progres parțial în creșterea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
• În privința protecției mediului înconjurător s-au făcut mari progrese la nivelul județului Giurgiu
privind managementul deșeurilor (s-au închis gropi de gunoi neconforme);
• În ceea ce privește creșterea conectivității, s-au obținut progrese prin proiectele finanțate de
PNDR, POR și programul de colaborare România-Bulgaria;
• În ceea ce privește potențialul agricol, problema nu este implementarea proiectelor, ci lipsa
forței de muncă;
• Din perspectiva furnizării energiei și al eficienței energetice, la nivelul județului au fost
implementate proiecte care să adreseze aceste nevoi;
• Din perspectiva potențialului turistic, s-au făcut mari investiții private în comuna Comana la
Mănăstirea Comana si în delta- Comana, în urma cărora s-a remarcat creșterea numărului de
turiști în acea zonă.
• Ar exista strategii care să se bazeze pe descrierea amănunțită a realității din teritoriu, cu
identificarea corectă a nevoilor;
• Ar exista resurse de muncă având calificarea și specializarea adecvată în administrația publice;
• Ar exista infrastructura locală;
• S-ar simplifica birocrația;
• S-ar asigura continuitate și stabilitate legislativă și instituțională.
1159. Lecțiile învățate: O mai bună comunicare cu consiliile locale.
5.2.1.2 STUDIUL DE CAZ 2. JUDEȚUL VASLUI
Județ Vaslui
Regiunea de implementare Nord-Est
Reprezentant CJ
Persoane intervievate/ rolul în
Reprezentant GAL Movila lui Burcel
cadrul instituției
Reprezentant Podu Înalt Vaslui
Analiza datelor INS
informare/cercetare
Analiza răspunsurilor la interviuri

1160. Județul Vaslui este amplasat în jumătatea de est a României pe cursul superior și mijlociu al râului
Bârlad și partea de sud-est a Podișului Central Moldovenesc, fiind județ de frontieră cu Republica
Moldova.
1161. Vecinătatea: județele Iași, Neamț, Galați, Vrancea, Bacău.
299
1162. Din punct de vedere demografic, populația județului era în anul 2021 de circa 368 mii locuitori, marcată
de sporul natural negativ și de o scădere accentuată. Rezidența majorității locuitorilor județului Vaslui
este în mediul rural (circa 58%). Ponderea emigranților definitivi din județul Vaslui este ridicată (4,1%).
1163. Ponderea populației școlare a județului este relativ redusă (1.7%).
1164. Contribuția județului la PIB național este foarte mică, fiind de 0,9%. De asemenea, ponderea
întreprinderilor active în total este foarte redusă (1%).
1165. În economia județului se distinge ponderea semnificativă a firmelor active în comerț (36,3%), construcții
(10.8%), industrie prelucrătoare (9.5%), activități profesionale, științifice și tehnice (7.2%), agricultură
(5.8%). Principalele activități industriale sunt: Industria componentelor mecanice, Industria aparatelor
de măsură și control, Industria materialelor abrazive, Industria producătoare de rulmenți, industria
chimică, industria textilă, industria alimentară.
1166. Județul are un potențial viticol important, podgoriile Huși fiind recunoscute internațional.
1167. Fără a avea bogăția de obiective turistice din alte zone ale țării, județul are tezaure arheologice, valori
etnografice și de artă populară, locuri istorice și monumente istorice nevalorificate. Castelul
Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea,
Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea sunt câteva din
numeroasele vestigii istorice și culturale păstrate în județul Vaslui.
1168. Rata de ocupare a resurselor de muncă ale județului în anul 2021 era 55,6 cu 13,5 puncte procentuale
sub cea de la nivel național. În schimb rata șomajului era în anul 2021 de 7.4% (cu 4 puncte procentuale
peste media națională).
1169. Ponderea numărului de salariați ai județului în totalul național este de 1%. Ponderi mai însemnate ale
salariaților se regăsesc în activități precum: industrie (23%), sănătate (16.1%), comerț (14.7%),
învățământ (11.5%), construcții (8.9%), administrație publică (6.3%), agricultură (6,2%). Remarcăm că
peste 33% din populația salariaților lucrează în sectorul public.
5.2.1.2.3 Aspecte ale convergenței teritoriale din interviuri
1170. Din perspectiva reprezentanților CJ Vaslui, convergența a fost urmărită de-a lungul timpului de toate
instituțiile, însă, din cauza poziției geografice, și implicit a infrastructurii, aceasta nu s-a concretizat chiar
dacă s-au făcut eforturi pentru îmbunătățirea calității vieții.
1171. Zona pe care respondentul o administrează este una dintre cele mai sărace, prin urmare nu poate să
argumenteze creșterea coeziunii teritoriale ca urmare a investițiilor FESI.
1172. La nivelul județului nu există o abordare strategică care să conducă la creșterea coeziunii teritoriale, în
special în mediul rural. Anumite decizii administrative luate înainte de intrarea României în Uniunea
Europeană cum ar fi divizarea unor comune în unele mai mici au afectat coeziunea teritorială, ținând
cont de faptul că în cazul fondurilor europene se pune accent pe mărimea populației. Se poate remarca
faptul că anumite comune mai dezvoltate, cum este cazul comunei Zurleni, s-au făcut progrese.
teritoriale
1173. în perioada 2014-2020 s-au dezvoltat comunele limitrofe orașelor, acestea având capacitatea de a
gestiona fondurile, observându-se și o creștere a populației datorită apropierii de oraș. La nivelul
comunelor îndepărtate de orașe nu există un progres. Din perspectiva domeniilor, singurul domeniu în
care s-a înregistrat un progres este agricultura, mai specific domeniul creșterii păsărilor. În acest sens
s-au dezvoltat ferme mici și mijlocii.
1174. Din perspectiva proiectelor implementate la nivelul județului, se remarcă o creștere a coeziunii teritoriale
în jurul zonelor din apropierea orașelor, dezvoltarea fiind mult mai accelerată comparativ cu zonele
periferice.
300
1175. Există o serie de factori care au împiedicat creșterea coeziunii teritoriale la nivelul județului Vaslui,
printre care poziția geografică și lipsa infrastructurii rutiere. Acești factori au eliminat interesul investitorii
străini de a contribui la dezvoltarea județului. Dat fiind acest aspect, singura ramură mai dezvoltată la
nivelul județului este agricultura, fără să există investiții semnificative în alte ramuri industriale.
1176. Un alt factor menționat de respondenți este fenomenul îmbătrânirii populației la care se adaugă migrația
forței de muncă și lipsa personalului calificat.
1177. În ceea ce privește factorii instituționali / legislativi, procesul birocratic și lipsa unei politici naționale în
ceea ce privește respectarea termenelor limită creează incertitudine și conduc la imposibilitatea
finanțării anumitor proiecte.
1178. De asemenea, reprezentanții CJ subliniază faptul că alocările nu țin cont de nevoile locale. Astfel, se
finanțează anumite proiecte care ajung să atingă indicatorii propuși, fără să creeze un mediu sustenabil
de dezvoltare.
1179. Printre factorii negativi care au împiedicat creșterea coeziunii teritoriale se numără: migrația în masă;
lipsa capacității administrative; lipsa oportunităților de angajare; lipsa de potențial agricol a terenului;
lipsa de pregătire a personalului pentru accesarea fondurilor FESI;
1180. Diferențele așa de mari între zonele din județ sunt cauzate de infrastructura defectuoasă de care dispun
comunitățile mici. Pe de altă parte, este vorba și despre lipsa de pregătire și de experiență a resurselor
umane din primării și consilii locale.
1181. Nu sunt cunoscute alte instrumente.
perioada 2014-2020?
1182. Reprezentanții CJ Vaslui subliniază multitudinea nevoilor cu care se confruntă cele mai slab dezvoltate
regiuni, cum ar fi: lipsa finanțării pentru a răspunde nevoilor locale, lipsa forței de muncă, lipsa
personalului calificat în anumite domenii, îmbătrânirea populației, lipsa infrastructurii rutiere care să
stimuleze investițiile.
1183. Zonele cele mai slab dezvoltate se confruntă cu migrația în masă a forței de muncă; lipsa oportunităților
de angajare; lipsa capacității administrative; lipsa personalului specializat; lipsa culturii de asociere a
micilor fermieri; lipsa potențialului agricol (respondentul este de părere că fertilitatea solului nu este la
nivelul cel mai ridicat, cu toate acestea se fac investiții în agricultura);
1184. Zonele cele mai slab dezvoltate se confruntă cu probleme legate de lipsa infrastructurilor esențiale, de
transport, de sănătate, de servicii sociale. Lipsa experienței și lipsa capacității administrative sunt factori
care au un impact direct asupra contractării și implementării fondurilor europene. Lipsa fondurilor de
care dispun la nivel local este o altă problemă. Cu toate acestea, sunt câteva GAL-uri mai mici la nivelul
județului Vaslui care au contractat proiecte prin intermediul cărora au cumpărat utilaje de deszăpezit,
mașini de pompieri. S-au făcut progrese și în domeniul educației, fiind câteva GAL-uri care au
implementat proiecte prin intermediul cărora au cumpărat tablete copiilor la apariția pandemiei de
Covid-19.
1185. Din perspectiva infrastructurii, numărul proiectelor din FESI care a ameliorat situația este redus, însă
impactul proiectelor va fi pe termen lung.
Rolul proiectelor FESI în ameliorarea problemelor cu care se confruntă zonele cele mai slab
dezvoltate din județ.
1186. Proiectele FESI au avut un rol esențial, însă impactul acestora este unul moderat. Esențial, prin faptul
că au oferit o sursă de finanțare în proiecte mari cum ar fi cele de modernizare a infrastructurii de
sănătate, îmbunătățirea serviciilor educaționale, digitalizarea. Cu toate acestea, reprezentanții
301
Consiliului Județean atrag atenția asupra faptului că proiectele FESI nu țin cont de nevoile locale. Prin
urmare, există nevoi la nivelul județului Vaslui care nu pot fi adresate prin alocările FESI.
1187. Finanțarea FESI a avut un impact major în agricultură și a contribuit marginal în restul domeniilor (cum
ar fi modernizarea centrelor pentru persoanele cu dizabilități și a persoanelor defavorizate, dezvoltarea
sistemului de protecție pentru copii și adulți).
1188. Proiectele FESI au contribuit la ameliorarea problemelor, însă nu la nivelul așteptat.
1189. GAL-ul are 16 proiecte pe măsura de investiții în infrastructura locală; s-a finanțat un proiect pentru
crearea unui centru pentru persoanele aflate în risc de sărăcie; un centru pentru populația de etnie
rromă; s-au finanțat 2 proiecte pentru luminat public și un proiect pentru construirea a două terenuri de
sport; Respondentul este de părere că proiectele ce au vizat infrastructura locală și-au atins scopul; în
ceea ce privește proiectele non-agricole, GAL-ul nu a impus crearea de locuri de muncă (GAL-ul
nereușind să realizeze indicatorul privind locul de muncă); În locurile unde a crescut populația
comunelor (cu precădere în zonele mai apropiate de marile orașe), a crescut și interesul pentru
accesarea fondurilor FESI.
1190. Din perspectiva fondurilor FESI, respondentul a precizat că acestea ar trebui să susțină într-o mai mare
măsură mediul privat. Investițiile în mediul privat induc progres în toate domeniile. În ceea ce privește
sectorul non-agricol, județul Vaslui este dezavantajat, întrucât start-up-urile mici din Vaslui nu au
capacitatea de cofinanțare atât de mare sau nu își pot asuma ca în termen de 3 ani să vândă mai mult
de 100% din avansul acordat prin proiect.
1191. Fondurile UE au contribuit la îmbunătățirea infrastructurii rutiere, apă-canalizare, managementul
deșeurilor, consolidarea infrastructurii medicale și a serviciilor educaționale, care au dus la scăderea
abandonului școlar. Cele mai importante sunt proiectele pe digitalizare și pe dezvoltarea agriculturii,
care se văd atât în mediul rural, cât și în cel urban. O contribuție parțială a fost la creșterea incluziunii
sociale și combaterea sărăciei, comunitățile rome rămânând cele mai defavorizate.
1192. În această privință cererea și nevoile sunt foarte mari la nivelul Județului Vaslui. Însă, și în acest caz
implementarea proiectelor depinde de capacitatea administrativă. Respondentul oferă drept exemplu
Zorleni, o comunitate unde se implementează un proiect dedicat comunității de romi.
1193. Implementarea proiectelor finanțate prin FESI au indus un progres parțial, deoarece s-au realizat
investiții în modernizarea transportului public local, a agriculturii și în digitalizare.
1194. Din acest punct de vedere, potențialul județului Vaslui este foarte mare. La nivelul județului Vaslui, GAL
Podu Înalt a implementat proiectul „Mierea din Vaslui” prin intermediul căruia sprijină apicultorii să își
vândă produsele.
1195. Proiectele FESI au avut o contribuție parțială. La nivelul orașului, de anul trecut au început lucrările de
modernizare a transportului public, însă la nivelul CJ nu s-a reușit achiziționarea mijloacelor de transport
care să folosească energia electrică. Se dorește folosirea extensivă a energiei regenerabile și a
îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor gestionate de CJ, însă nu s-a găsit finanțarea necesară.
1196. Finanțarea din FESI a dus la o creștere parțială. La nivelul UAT-urilor se vad anumite îmbunătățiri în
ceea ce privește conectivitatea teritorială, însă la nivel de județ, din lipsă de finanțare, nu s-au
concretizat investițiile dorite. O altă problemă a reprezentat-o lipsa sinergiei între nevoile locale și
302
domeniile de finanțare prin FESI. Spre exemplu, prin FESI s-au achiziționate tablete și alte
echipamente, iar la nivel anumitor comune nu exista infrastructura necesară utilizării acestora.
1197. Fondurile FESI au jucat un rol esențial în creșterea accesibilității și conectivității, respondentul a precizat
că există o diferență majoră comparativ cu perioada 2007-2013; Chiar dacă respondentul recunoaște
importanța fondurilor FESI, acesta este de părere că majoritatea proiectelor pe infrastructură s-au făcut
cu finanțări prin programele naționale.
1198. Din perspectiva infrastructurii, numărul proiectelor din FESI care a ameliorat situația este redus, însă
impactul proiectelor va fi pe termen lung.
1199. În ceea ce privește domeniul agricol, societățile private s-au dezvoltat atât în domeniul culturii agricole,
cât și al viticulturii. Majoritatea fermierilor au depuse proiecte și au reușit dotarea cu utilaje noi, ce a dus
implicit la creșterea productivității. În ceea ce privește sectorul energetic și turistic, au avut un rol parțial.
Există probleme în valorificarea turismului județean de natură ecumenică, culturală, gastronomică.
1200. Fondurile FESI au finanțat valorificarea potențialului turistic în zonă, însă GAL-ul dorește să valorifice
acest lucru în exercițiul următor.
1201. Județul Vaslui dispune de un potențial agricol și energetic important. În acest sens, au fost făcute
progrese. La nivelul județului sunt ferme mici care au evoluat în ultimii ani, iar prin intermediul fondurilor
au cumpărat utilaje necesare lucrării pământului. De asemenea, respondentul a oferit drept exemplu
proiectul implementat de GAL Podu Înalt „Mierea din Vaslui”, care are scopul de a sprijini apicultorii în
vânzarea produselor lor.
nivelul județului
1202. Finanțările FESI ar fi putut să sprijine mai bine creșterea coeziunii teritoriale a nivelul județului, dacă s-
ar fi acordat în raport cu nivelul scăzut de dezvoltare al județului, la fel ca alocarea specială de care
dispune zona Deltei Dunării. Totodată ar trebui ca FESI să sprijine în proporții mai ridicate nevoile reale
locale.
1203. Respondentul este de părere că ministerul ar trebui să distribuie banii prin GAL-uri pentru ferme și mici
antreprenori. În domeniul agricol, județul nu dispune de potențialul pe care îl au alte județe, cu toate că
se oferă finanțare în acest domeniu. Respondentul sugerează eficientizarea procesului și procedurilor
și specializarea resursei umane.
1204. Este nevoie de criterii pentru regiunile dezavantajate precum județul Vaslui, unde nevoile sunt foarte
mari, însă intră în competiție cu județe care au capacitate financiară și administrativă mai mare. Pe de
altă parte, este nevoie de o strategie la nivelul județului în vederea alocării fondurilor în funcție de
nevoile specifice. În acest sens, o soluție ar putea fi gestionarea tuturor fondurilor de către GAL-uri sau
la nivelul regiunii întrucât acestea cunosc mult mai bine nevoile locale.
Care sunt lecțiile învățate în urma implementării abordării teritoriale integrate în România în
perioada 2014-2020
1205. În urma exercițiului 2014-2020 am învățat că trebuie să acordăm o mai mare atenție pe termen
mediu/lung în ceea ce privește implementarea proiectelor în județ. Totodată am constatat că trebuie să
ne informăm mult mai în detaliu, deoarece informațiile pe care le primim nu sunt întotdeauna bine
explicate, iar atunci când solicităm lămuriri primim informații contradictorii. Prin urmare este nevoie de
o legătură mai strânsă cu instituțiile care operaționalizează aceste fonduri, de dezvoltarea
parteneriatelor cu stakeholderii implicați, precum și crearea unei strategii de a menține oamenii calificați
în sistem.
303
1206. Județul Vaslui este un județ cu nivel redus de dezvoltare, cu emigrație definitivă ridicată, cu rate de
ocupare mici, șomaj ridicat, cu nivel redus de educație al resurselor de muncă, dar cu potențial viticol
și turistic important.
1207. Deși nu se poate afirma că s-a îmbunătățit convergența teritorială la nivelul județului Vaslui în perioada
2014-2020, cauza principală identificată fiind lipsa unei abordări strategice a problemei și a problemelor
de natura administrării teritoriului, în zonele din jurul orașelor se remarcă o creștere a coeziunii
teritoriale.
1208. Sunt confirmați factorii contextuali identificați în Teoria schimbării reconstruită: lipsa unei infrastructuri
de calitate, proximitatea unui oraș dezvoltat, poziția geografică, condiții demografice și economice
nefavorabile, lipsa predictibilității cadrului organizatoric și legislativ, lipsa resurselor umane calificate și
a capacității administrative.
1209. Problemele cu care se confruntă județul au fost în mică măsură ameliorate prin finanțările AP. Cauzele
au constat în multitudinea factorilor nefavorabili (pandemia, lipsa infrastructurii de bază, lipsa de resurse
în bugetele locale, lipsa resurselor umane calificate, lipsa oportunităților de angajare, slaba calitate a
potențialului agricol).
1210. Se consideră că proiectele FESI au avut un rol esențial, dar impactul a fost moderat, dat fiind faptul că
aceste proiecte nu au răspuns unor nevoi locale specifice (care nu au putut fi identificate corect) și nu
s-au concentrat mai mult pe susținerea mediului privat pentru a stimula dezvoltarea economică.
1211. În ceea ce privește problemele specifice
• FESI au indus un progres parțial în creșterea incluziunii sociale și combaterea sărăciei prin
asigurarea infrastructurii necesare, dar sunt necesare eforturi de dezvoltare la nivelul
comunităților cu etnici rromi;
• Implementarea proiectelor finanțate prin FESI au indus un progres parțial la dezvoltarea
durabilă;
• În privința protecției mediului înconjurător proiectele au avut o contribuie parțială, prin achiziției
mijloace de transport electrice);
• În ceea ce privește creșterea conectivității, s-au obținut progrese parțiale, mai accentuate la
nivel UAT decât la nivel de județ;
• În ceea ce privește potențialul agricol și turistic, s-au făcut anumite progrese la nivelul fermelor
mici și apicultorilor.
1212. Se consideră că FESI ar fi putut să sprijine mai bine creșterea coeziunii teritoriale dacă
• S-ar fi acordat prioritar pentru județele cu nivel scăzut de dezvoltare;
• Ar sprijini în proporție mai mare nevoile reale locale;
• S-ar eficientiza procesul de contractare;
• Ar exista resurse umane având calificarea și specializarea adecvată.
1213. Lecțiile învățate:
• Trebuie acordată o mai mare atenție pe termen mediu/lung în ceea ce privește implementarea
proiectelor în județ;
• Un proces de informare mai bine pus la punct;
• Necesară întărirea legăturii cu instituțiile care operaționalizează FESI;
• Dezvoltarea parteneriatelor cu stakeholderii implicați.
5.2.1.3 STUDIUL DE CAZ 3. JUDEȚUL BOTOȘANI
Județ Botoșani
Regiunea de implementare Sud-Muntenia
Persoane intervievate/ rolul Reprezentant CJ
în cadrul instituției Reprezentant Zona metropolitană Botoșani - director
304
Analiza datelor INS
informare/cercetare
Analiza răspunsurilor la interviuri

1214. Botoșani este situat în nordul regiunii istorice Moldova, ce face parte din regiunea de dezvoltare Nord-
Est, între râurile Siret și Prut, fiind un județ de frontieră cu Ucraina și Republica Moldova.
1215. Vecinătatea: județele Iași și Suceava.
1216. Din punct de vedere demografic, populația județului era în anul 2021 de circa 372 mii locuitori, marcată
de spor natural negativ. Rezidența majorității locuitorilor județului este în mediul rural (circa 60%).
1217. Contribuția județului în PIB național este redusă fiind în anul 2021 de 1%. Și ponderea firmelor active
ale județului era foarte redusă, ajungând în anul 2021 la 0.8%.
1218. Ponderi mai însemnate ale activităților economice în care activează firme la nivelul județului se
regăseau în 2021 în comerț (30.4%), industrie prelucrătoare (11.9%), construcții (10.6%), agricultură
(6.8%), hoteluri și restaurante (6.7%)
1219. Din punct de vedere economic, județul este agricol și are ca industrii predominante: industria textilă (cel
mai mare număr de firme și de angajați în această activitate la nivel național); industria chimică;
industria construcțiilor; industria componentelor mecanice.
1220. Rata de ocupare a resurselor de muncă era în anul 2021 de 57.6%, cu 11.5 puncte procentuale sub
cea națională.
1221. Ponderea salariaților județului în total național era în 2021 de 1,1%. Activitățile economice cu număr
mai ridicat de salariați erau: industrie (24.5%), comerț (18%), sănătate (11.7%), învățământ (11.4%),
construcții (10.8%),
1222. În ceea ce privește convergența teritorială în interiorul României, dezechilibrele teritoriale s-au păstrat
la nivel de regiune în perioada 2014-2020, regiunea NE fiind una dintre cele mai sărace regiuni din
România și UE. Există o discrepanță semnificativă și între zonele rurale și cele urbane. În general,
comparând partea de V cu partea de E a României, putem spune că discrepanțele s-au mai redus în
perioada 2014 - 2020, comparativ cu exercițiul 2007 - 2013 (chiar dacă absorbția a fost relativ redusă
în această perioadă).
1223. Convergența teritorială nu este la nivelul așteptat. Respondentul este de părere că în jurul municipiului
dezvoltarea este una naturală, zonele dezvoltate fiind în zona metropolitană Botoșani; Dorohoi și
Sădeni.
teritoriale
1224. Zonele din județ unde s-a realizat cel mai important progres privind coeziunea teritorială sunt coagulate
în jurul municipiului și a orașelor celor mai mari. Ariile cele mai defavorizate sunt reprezentate de
comunele din apropierea graniței, precum și de cele care au comunități numeroase de etnici romi.
1225. Cel mai important progres s-a înregistrat în zonele dezvoltate sau aproape de aceste zone.
1226. Printre factorii negativi care au împiedicat creșterea coeziunii teritoriale se numără: lipsa personalului
pregătit în zonele defavorizate; lipsa capacității autorităților locale de a cofinanța proiecte și de a accesa
fonduri (în special la nivelul comunelor); migrația forței de muncă; nivelul redus de educație (rată ridicată
de abandon școlar);
305
1227. De asemenea sunt enumerați factori care au împiedicarea creșterii coeziunii teritoriale și anume: lipsa
infrastructurii terestre care să răspundă nevoilor din județ; lipsa capacității umane de a gestiona
fondurile atrase; lipsa investițiilor eficiente (respondentul este de părere că sunt localități care atrag
fonduri și în care nu se observă contribuții la dezvoltarea policentrică, respectiv nu se reduce rata de
migrație, etc.);
1228. Printre instrumentele complementare care au contribuit la creșterea coeziunii teritoriale se numără:
PNDL care a jucat un rol esențial în sprijinirea zonelor rurale și a asigurat comunitățile locale cu un set
minim de servicii de bază. De asemenea, granturile norvegiene au vizat investiții privind reducerea
sărăciei, și consolidarea patrimoniului cultural. Prin administrația fondului de mediu s-au făcut investiții
pentru electrificarea satelor izolate și eficientizarea iluminatului public.
S-au ameliorat problemele cu care se confruntă zonele cele mai slab dezvoltate din județ în
perioada 2014-2020?
1229. Problemele cu care se confruntă zonele cele mai slab dezvoltate din județ sunt: migrația, abandonul
școlar, nivel redus de educație, lipsa de pregătire continuă a resursei umane, lipsa infrastructurii de
bază, lipsa capacității administrative de gestionare a fondurilor; poziția geografică (zonele cele mai
aproape de graniță nu prezintă același interes și se află la o distanță relativ mare de orașele dezvoltate);
lipsa unei administrații competitive; lipsa forței de muncă tinere; nivelul de subzistență care împiedică
dezvoltarea (majoritatea persoanelor se ocupă de agricultură și creșterea animalelor).
1230. Prin implementarea proiectelor pe POCA și POCU s-au făcut investiții pentru ajutarea comunităților
locale în reducerea abandonului școlar. Prin POR, s-au făcut investiții în proiecte mari ce vizează
dezvoltarea de infrastructura rutieră (pentru 14 comune din jud. Botoșani și una din jud. Iași);
modernizarea infrastructurii de mediu, prin extinderea la rețeaua de alimentare cu apă și canalizare,
precum și gestionarea eficientă a deșeurilor; proiecte pentru modernizarea infrastructurii sanitare; alte
proiecte din POCU vizează școala pentru toți, măsuri de prevenire a abandonului școlar, sprijinirea
antreprenorială, sprijinirea diasporei pentru a se întoarce la muncă în România; alte proiecte prin POCA
vizează digitalizarea, prin crearea unei administrații moderne care să vină în sprijinul cetățenilor;
proiecte pe anti-corupție; prin POC s-au realizat investiții pentru dotarea cu tablete și echipamente a
școlilor speciale; prin POIM s-au făcut investiții pentru modernizarea infrastructurii de sănătate, prin
instalarea de gaz medical în secțiile de boli infecțioase. Totodată, proiectele finanțate prin PNDL au
venit în sprijinul zonelor rurale, și s-au făcut investiții pentru asigurarea unui set minim de servicii de
bază în comunități, iar prin fondurile norvegiene s-au făcut investiții pentru reducerea sărăciei și
consolidarea patrimoniului cultural.
1231. Proiectelor finanțate prin FESI au avut o contribuție esențială în ameliorarea problemelor cu care se
confruntă zonele mai puțin dezvoltate. Prin implementarea proiectelor pe POCA și POCU s-au făcut
investiții pentru ajutarea comunităților locale să reducă abandonul școlar. Prin POR, s-au făcut investiții
în proiecte mari ce vizează dezvoltarea de infrastructura rutieră (pentru 14 comune din jud. Botoșani și
una din jud. Iași); modernizarea infrastructurii de mediu, prin extinderea la rețeaua de alimentare cu
apă și canalizare, precum și gestionarea eficientă a deșeurilor; proiecte pentru modernizarea
infrastructurii sanitare; alte proiecte din POCU vizează școala pentru toți, măsuri de prevenire a
abandonului școlar, sprijinirea antreprenorială, sprijinirea diasporei pentru a se întoarce la muncă în
România; alte proiecte prin POCA vizează digitalizarea, prin crearea unei administrații moderne care
să vină în sprijinul cetățenilor; proiecte pe anti-corupție; prin POC s-au realizat investiții pentru dotarea
cu tablete și echipamente a școlilor speciale; prin POIM s-au făcut investiții pentru modernizarea
infrastructurii de sănătate, prin instalarea de gaz medical în secțiile de boli infecțioase.
1232. Fondurile FESI au avut un rol moderat în valorificarea potențialului de dezvoltare al teritoriilor din județ
prin faptul că nu au oferit finanțarea necesară de care am avut nevoie. Spre exemplu, există probleme
specifice în ceea ce privește infrastructura rutieră și am fi avut nevoie de finanțare pentru reabilitarea
306
unor drumuri județene, precum și pentru investiții în infrastructura verde. Dacă ne raportăm la investițiile
în zona urbană, fondurile FESI au răspuns nevoilor locale, în schimb, în zonele rurale, poate ar fi trebui
să se facă investiții în alte sectoare de activitate economică, precum turismul cultural (cu precădere cel
religios).
1233. Proiectele finanțate prin FESI au indus un progres parțial în ceea ce privește creșterea incluziunii
sociale și combaterea sărăciei. Aceste fonduri nu au avut un impact major, însă au contribuit parțial la
diminuarea discrepanțelor. Cele mai defavorizate zone sunt comunitățile rome, unde proiectele nu pot
fi implementate decât prin intermediu/cu ajutorul unor ONG-uri. În perioada 2014-2020 nu s-a
implementat nici un proiect ce vizează creșterea incluziunii sociale a comunităților de romi, deoarece
ONG-ul cerea aproximativ jumătate din valoarea proiectului ca remunerație pentru contribuția ONG-
ului.
1234. Respondentul nu dispune de datele necesare pentru a argumenta impactul fondurilor FESI în creșterea
incluziunii sociale la nivelul județului, iar în zona metropolitană, organizația pe care o reprezintă, nu a
implementat proiecte cu privire la creșterea incluziunii sociale (deoarece în zona metropolitană nu
există o discrepanță atât de mare); Organizația a implementat proiecte privind stabilizarea locurilor de
muncă, crearea de locuințe sociale pentru tineri. S-au făcut investiții în infrastructura de educație și cea
de sănătate (spitalul fiind aproximativ 95% finalizat. Respondentul a precizat că există posibilitatea de
a întâmpina dificultăți în găsirea personalului). În comunitățile defavorizate, fostele dispensare au fost
transformate în locuri pentru persoanele cu dizabilități. Organizația dorește să creeze incubatoare
pentru antreprenoriat care să pună accentul pe combaterea sărăciei.
1235. Respondentul apreciază că zonele apropiate de orașele dezvoltate, s-au dezvoltat natural, fără ca
fondurile să fi creat un progres.
1236. Proiectele finanțate prin FESI au indus un progres major în protejarea mediului înconjurător prin
investițiile făcute în modernizarea infrastructurii de transport local (în special a liniilor de tramvai),
creșterea beneficiarilor la alimentarea cu apă și canalizare; precum si modernizarea sistemului de
management al deșeurilor.
1237. Respondentul este de părere că există probleme majore privind poluarea mediului, iar autoritățile
publice nu iau măsurile necesare pentru diminuarea efectelor negative. Spre exemplu, groapa de gunoi
din Botoșani nu a fost închisă conform normelor UE; există probleme de poluare în zonele turistice
(deoarece nu există o educație generală a populației privind reciclarea deșeurilor); Respondentul este
de părere că principala problemă o constituie lipsa de corelare și sinergie între programele de mediu
naționale și cele ale administrației locale. Acesta a precizat că nu există fonduri suficiente pentru mediu,
infrastructura de turism și promovarea culturala.
1238. Fondurile FESI au indus un progres parțial în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii terestre la
nivelul județului, îmbunătățind conectivitatea între 14 comune din județ si o comună din Iași. Se dorește
o finanțare mult mai mare în acest domeniu, pentru a putea răspunde nevoilor reale din județ.
1239. Fondurile FESI au jucat un rol esențial în creșterea accesibilității și conectivității. S-au făcut investiții în
drumuri care să lege marile orașe și zonele vamale (există un proiect în curs de implementare care
vizează conectivitatea orașului Botoșani cu vama de la Ștefănești); Respondentul este de părere că
există zone cu potențial, dar investițiile nu sunt susținute de administrația locală pentru a atinge
potențialul real (s-au făcut investiții uriașe în drumuri și infrastructură terestră, însă rezultatele nu sunt
cele așteptate).
307
1240. Fondurile FESI au contribuit parțial la valorificarea potențialului turistic al județului. Din lipsă de finanțare
nu s-au făcut investiții majore în acest domeniu, cu toate că turismul cultural (în special cel religios)
reprezintă un atu al județului.
nivelul județului
1241. Fondurile FESI ar fi putut să sprijine mai bine creșterea coeziunii teritoriale prin aplicarea unei
specializări inteligente, care să răspundă nevoilor reale ale comunităților. Cred că ar trebui să fie
schimbată paradigma și modul în care se aplică pentru finanțarea FESI. Spre exemplu, la momentul
actual, abordarea este următoarea: finanțările și criteriile de eligibilitate, se aplică pentru fonduri, și în
funcție de finanțările pe care le primim ne gândim în ce zone ar trebui să implementăm proiecte. Cred
că această abordare este greșită, și ar trebui să vedem întâi care sunt problemele locale, și să aplicăm
cu proiecte care să răspunde nevoilor locale, pentru a le putea rezolva sustenabil. În ceea ce privește
implementarea, există dificultăți pe partea de achiziții publice; legislația este deficitară; potențialii noștri
parteneri nu acordă atenția necesară în elaborarea documentației (lucru care duce la respingerea
proiectelor); fondurile FESI ar trebui să încurajeze mult mai mult parteneriatele de tip public-privat; și
să stimuleze mult mai mult atragerea investițiilor străine.
1242. Respondentul susține că pentru a reduce discrepanțele între zona rurală și cea urbană, trebuie să
existe o strategie și o orientare fermă spre zona economică (prin dezvoltarea infrastructurii terestre sau
dezvoltarea infrastructurii energiei regenerabile). Totodată acesta susține ideea de crearea a unei
universități de stat care să genereze capital uman educat; și o mai bună monitorizare a străinilor care
investesc în aceste zone, deoarece sunt orientați strict pe profit, nu pe dezvoltarea comunității locale
(respondentul este de părere că ar trebuie sa fie impuse niște condiții din punct de vedere legislativ).
perioada 2014-2020
1243. Printre lecțiile învățate în urma implementării abordării teritoriale integrate în perioada 2014-2020 se
numără: lipsa predictibilității (legislația/cerințele se schimba în funcție de alianța aflată la guvernare);
blocarea instituțională (ghidurile au apărut foarte târziu); lipsa formelor de instruire, în ceea ce privește
implementarea proiectelor (EX. POCA); lipsește expertiza la nivelul județului privind înțelegerea
mecanismului de finanțare din fondurile FESI; se cere completarea unui număr exagerat de chestionare
privind evaluarea post-implementare (însă lipsesc training-urile privind instruirea personalului).
1244. Județul Botoșani este un județ cu nivel redus de dezvoltare, cu rate de ocupare mici, cu nivel redus de
educație al resurselor de muncă.
1245. Deși nu se poate afirma că s-a îmbunătățit convergența teritorială la nivelul județului în perioada 2014-
2020, în zonele din jurul municipiului și orașelor mai importante se remarcă o creștere a coeziunii
teritoriale. Se afirmă că s-a observat o creștere a coeziunii la nivelul zonelor celor mai dezvoltate.
1246. Sunt confirmați factorii contextuali identificați în teoria schimbării reconstruită: lipsa resurselor umane
pregătite, lipsa capacității autorităților locale de a asigura co-finanțarea proiectelor și de a gestiona
proiecte, lipsa unei infrastructuri de calitate, proximitatea unui oraș dezvoltat, poziția geografică, condiții
demografice și economice nefavorabile.
1247. Problemele cu care se confruntă județul au fost în mică măsură ameliorate prin finanțările AP. Cauzele
au constat în multitudinea factorilor nefavorabili (pandemia, lipsa infrastructurii de bază, lipsa de resurse
în bugetele locale, lipsa resurselor umane calificate, lipsa oportunităților de angajare, slaba calitate a
potențialului agricol).
1248. Se consideră că proiectele FESI au avut o contribuție esențială în ameliorarea problemelor cu care se
confruntă zonele mai puțin dezvoltate din județ, dar impactul a fost moderat în valorificarea potențialului
de dezvoltare, ca urmare a faptului că nu au adresat nevoi specifice.
308
• FESI au indus un progres parțial în creșterea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
contribuind la reducerea disparităților, dar sunt necesare eforturi de dezvoltare la nivelul
comunităților cu etnici rromi;
• Nu se poate identifica rolul proiectelor finanțate prin FESI la dezvoltarea durabilă;
• În privința protecției mediului înconjurător proiectele au avut o contribuie majoră, prin
îmbunătățirea infrastructurii de transport local, alimentarea cu apă și canalizare, modernizarea
managementului deșeurilor. Cu toate acestea mai sunt încă multe nevoi de soluționat în special
în ce privește deșeurile;
• În ceea ce privește creșterea conectivității, s-au obținut progrese parțiale, mai accentuate la
nivel de comune și pentru legăturile dintre marile orașe și zonele vamale:
• În ceea ce privește potențialul agricol și turistic, se consideră că fondurile au avut o contribuție
parțială.
• S-ar fi concentrat pe creșterea specializării inteligente;
• Ar sprijini în proporție mai mare nevoile reale locale, schimbându-se modul de abordare și
pornind de la o ierarhizare a nevoilor județului/comunităților;
• S-ar eficientiza procesul de achiziții publice (legislație și practică);
• Ar exista strategii de dezvoltare a zonelor rurale;
• Ar exista instituții care să asigure formarea de resurse umane înalt calificate (universități);
• Ar exista predictibilitate mai ridicată legislativ și instituțional.
1251. Lecțiile învățate:
• Trebuie acordată o mai mare atenție pregătirii în vederea implementării proiectelor și înțelegerii
mecanismelor de finanțare prin fonduri FESI;
• Este necesară informarea cu privire la modul de monitorizare post-implementare a proiectelor.
5.2.1.4 STUDIUL DE CAZ 4. JUDEȚUL TIMIȘ
Județ Timiș
Regiunea de implementare Vest
Reprezentant CJ
Persoane intervievate/ rolul
Reprezentant Agenția pentru Protecția Mediului Timiș
în cadrul instituției
Centrul de Răspuns pentru Regenerare Urbană
Analiza datelor INS
informare/cercetare
Analiza informațiilor obținute prin interviuri

1252. Județul Timiș este așezat în partea de vest a țării, în centrul provinciei istorice Banat, regiunea de
dezvoltare Vest, fiind un județ de frontieră (pe circa o treime din suprafață) cu Serbia și Ungaria. Este
cel mai întins județ al țării.
1253. Vecinătatea: județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.
1254. Din punct de vedere demografic, populația județului este de circa 705 mii locuitori, al patrulea județ al
țării după populație. Ponderea majoritară a populației este urbană (58%). Județul are o pondere ridicată
a emigranților definitivi (5.1%) și un spor natural negativ.
1255. Contribuția județului în PIB național este importantă, fiind în anul 2021 de 4.7%. Poziția după ponderea
PIB este locul 5. Și ponderea firmelor active ale județului era ridicată, ajungând în anul 2021 la 4,5%.
1256. Ponderi mai însemnate ale activităților economice în care activează firme la nivelul județului se
regăseau în 2021 în comerț (23.7%), activități profesionale, științifice și tehnice (13.3%), construcții
(12.5%), industrie prelucrătoare (8.3%).
309
1257. Economia timișeană este dominată de companii din industria componentelor auto, iar industria județului
este puternică și diversificată, datorată ratei ridicate a investițiilor străine. Ponderea cea mai însemnată
în producția totală a județului o deține industria prelucrătoare, având ca subramuri: industria electronică,
alimentară, chimică, textilă, industria de prelucrare a metalului și a lemnului.
1258. Județul Timiș ocupă locul întâi pe țară atât în ceea ce privește suprafața agricolă, cât și cea arabilă.
Agricultura este dominata de cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice, legume, fructe precum și
viticultură (Recaș, Giamata recunoscute internațional). (4 universități de stat și 4 private).
1259. Turismul este dezvoltat, atât intern, cât și internațional. În afară de rezervații ornitologice, ariile naturale,
rezervația paleontologică și forestiere permit activități diverse (turism montan, turism etnografic,
agrement și recreere). Se adaugă turismul cultural-istoric și balnear.
1260. Rata de ocupare a resurselor de muncă era în anul 2021 de 73.4%, cu 4.3 puncte procentuale peste
cea națională. Rata șomajului era în 2021 de 1.3%.
1261. Ponderea salariaților județului în total național era în 2021 de 4,7%. Activitățile economice cu număr
mai ridicat de salariați erau: industrie (32.8%), comerț (16.3%), sănătate (7.7%) informații și comunicații
(7.1%).
1262. Numărul de firme active este printre cele mai mari la nivel național.
1263. Orașul Timișoara este centru universitar.
1264. Chiar dacă s-au făcut îmbunătățiri în perioada 2014-2020, atâta timp cât există programe care fac
distincția între zone mai dezvoltate /mai puțin dezvoltate, suntem departe de a vorbi de o coeziune
concretă. Pe de o parte avem discrepanțe la nivel teritorial-administrativ național, iar pe de altă parte,
în interiorul fiecărui județ avem zone mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate.
1265. Respondentul a precizat că nu este în măsură să răspundă la această întrebare, dat fiind numărul redus
de proiecte implementate din fonduri europene.
1266. Fondurile europene au contribuit semnificativ la creșterea coeziunii teritoriale în perioada 2014-2020.
Proiectele pe care organizația le implementează contribuie la creșterea incluziunii sociale a minorității
rrome. Discrepanțele s-au diminuat, cu precădere în zonele în care gravitatea problemelor nu era atât
de severă. Cu toate acesta, impactul nu este cel așteptat în ceea ce privește coeziunea teritorială,
deoarece anumiți actori nu redirecționează fondurile în mod corespunzător, pentru a răspunde nevoilor
reale din comunitate
teritoriale
1267. Zonele cele mai dezvoltate din județ sunt: zona peri-urbană a Timișoarei (aproximativ 15 localități în
care se concentrează în mare parte activitatea economică a județului) și zona vestică (la granița cu
Serbia și Ungaria). În ceea ce privește zonele mai puțin dezvoltate, zona estică și de NE sunt cele mai
semnificative.
1268. La nivelul Agenției pentru protecția mediului Timiș nu există o astfel de statistică cu privire la cele mai
slab dezvoltate zone sau grupuri. Cu toate acestea, respondentul a precizat că în privința ariilor
protejate există zone care nu au un plan de management.
1269. Proiectele vizează creșterea incluziunii sociale a minorității rrome, iar grupurile pentru care s-a
înregistrat cel mai important progres, sunt grupurile unde accesul s-a făcut mai ușor, iar problemele nu
au fost atât de complexe. Accesul la comunitățile defavorizate este influențat de gravitatea problemelor,
iar pentru un anumit grup de oameni, finanțările nu au produs schimbarea;
310
1270. Administrațiile publice locale au înțeles scopul și importanța finanțărilor externe și prin implementarea
proiectelor au contribuit la reducerea discrepanței între zonele rurale / urbane. Astfel s-au implementat
proiecte ce urmăresc dezvoltarea infrastructurii; accesul populației la utilități; precum și accesul la
educație. Totodată, mediul privat a contribuit semnificativ la dezvoltarea zonelor cât mai aproape de
graniță (s-a creat o migrație din zonele mai defavorizate către cele cu un potențial economic mai
dezvoltat).
1271. Factorii negativi care influențează participarea la proiectele finanțate din fondurile europene și impactul
acestora țin de capacitatea administrativă a instituțiilor/ ONG-urilor, cumulată cu lipsa de experiență în
scrierea proiectelor. În acest sens, respondentul a menționat proiectele implementate din POAT care
au avut un efect pozitiv. În plus, respondentul a precizat rigiditatea procedurilor din programele
operaționale, lucru care îngreunează procesul de implementare în situația schimbării contextului social
sau economic. În acest sens, proiecte de tipul Life sunt mult mai ușor de gestionat, oferind posibilitatea
modificării unor activități sau realocării unor părți din bugete printr-o notificare și o justificare.
1272. Mai mult, respondentul precizează că implementarea proiectelor din fonduri europene este afectată de
întârzierile ce țin de procedurile administrative de aprobare a unor documente și de modificările
constante ale procedurilor și formatul documentelor cerute.
1273. Printre factorii pozitivi sau negativi care au împiedicat creșterea coeziunii sociale se numără: birocrația;
lipsa redirecționării corespunzătoare a fondurilor care să răspundă nevoilor locale; alocarea ineficientă
a fondurilor în cercetare (unde se cunosc deja rezultatele, lăsând ariile de cercetare unde este nevoie
sub-finanțate); interesele personale care afectează impactul fondurilor (aproximativ 10% din fondurile
destinate rromilor, ajung să producă schimbare în comunitate); lipsa specializării resursei umane în
accesarea fondurilor europene; anumite organizații aplică pentru finanțare doar prin simplul fapt că este
disponibilă, nu se încearcă să se răspundă la o problemă reală din comunitate; birocrația excesivă;
Instrumente/politici complementare la nivel național/european, în afară de FESI implementate în
perioada 2014-2020 pentru a contribui la creșterea coeziunii teritorial
1274. La nivel de județ, s-a gândit o strategie de dezvoltare economică care să coaguleze obiectivele locale,
care să contribuie la dezvoltarea uniformă a județului.
În ce măsură au fost ameliorate problemele cu care se confruntă zonele cele mai slab dezvoltate
din județ în perioada 2014-2020?
1275. Principala problemă o reprezintă infrastructura terestră care trebuie dezvoltată să răspundă nevoilor
județului. Totodată în zona de E și NE, unde existau exploatări și industrie grea care nu mai
funcționează, trebuie promovate unele obiective specifice locale (chiar dacă zonele nu sunt văzute cu
același interes de investitori). Tocmai de aceea se dorește investiția în cercetare - dezvoltare care să
vizeze energia regenerabilă și economia circulară.
1276. Respondentul a menționat că din perspectiva mediului ar putea fi îmbunătățită situația în ceea ce
privește gestionarea deșeurilor și partea de compost.
1277. Printre problemele cu care se confruntă zonele cele mai slab dezvoltate sunt: lipsa cărții de identitate;
dovada reședinței (multe persoane din comunitatea rromă trăiesc în așezări provizorii sau
neintabulate); lipsa educației; lipsa accesului la sănătate, oportunități socio-economice; Prin proiectele
implementate, s-a încercat să se răspundă la problemele comunității, s-au făcut investiții în educația,
în infrastructura sanitară, educație civică; au fost depuse proiecte și pe partea culturală și ocupare;
Organizația a implementat un proiect privind înregistrarea persoanelor care nu aveau carte de
identitate, contribuind semnificativ la reducerea numărului de persoane neînregistrate. Cu toate
acestea, după finalizarea proiectului, când unele cărți de identitate au expirat, a apărut o reticență din
partea instituțiilor publice de a elibera alte cărți de identitate;
311
dezvoltate din județ
1278. Din lipsa finanțării la nivel local, proiectele FESI au avut un rol esențial. Majoritatea proiectelor au vizat
infrastructura terestră, turismul și crearea unui sistem integral de gestionare al deșeurilor. Prin faptul că
operarea sistemul s-a bazat pe un parteneriat între CJ și primării, s-a realizat o gestionare a deșeurilor
cu aplicabilitate unitară.
1279. Multe localități au aplicat pentru fonduri de eficientizare energetică a clădirilor (cum ar fi anumite centre
pentru copii cu nevoi speciale), au implementat sisteme de iluminat public inteligent, iar undele localități
modernizat/dezvolt parcuri fotovoltaice.
1280. Fondurile FESI au jucat un rol esențial în ameliorarea problemelor cu care se confruntă minoritatea
rromă din județ.
1281. Proiectele FESI au contribuit parțial la valorificarea potențialului de dezvoltare, deoarece chiar dacă au
existat finanțări, undele dintre ele nu au răspuns nevoilor comunității (nu au fost gândite sustenabil).
Spre exemplu, s-au acordat finanțări pentru proiecte ce vizează dezvoltarea abilităților antreprenoriale,
însă grupul țintă nu dispune de educația necesară, iar de cele mai multe ori țintele asumate prin proiect,
nu corespund cu grupul țintă din comunitate (există cazuri, când nu avem numărul necesar de oameni
pentru a constitui grupul țintă);
1282. S-a încercat identificarea modalității de reconversie, mai ales unde există locuitori care nu au
posibilitatea să aibă un venit stabil. S-au accesat fonduri pentru a dezvolta la nivelul comunităților locale
programe de perfecționare pentru cetățeni; s-a mai și încercat cooperarea cu mediul de afaceri astfel
încât să existe alternative în ceea ce privește resursele financiare externe.
1283. Fondurile FESI au o contribuție esențială în creșterea progresului incluziunii sociale a minorității rrome,
însă din cauza gravității problemelor, acestea persistă. Din păcate rezultatele nu se ridică la nivelul
așteptărilor, deoarece, multe organizații nu vor să rezolve problemele comunității, ci doar să acceseze
fondurile (respondentul este de părere că aproximativ 10% din fondurile accesate, ajung să fie
transpuse în nevoile comunității).
1284. Organizația a implementat anumite proiecte în dezvoltarea urbană durabilă, însă respondentul nu poate
să ne ofere detalii.
1285. S-a creat un sistem unitar de gestionare a deșeurilor, s-au închis gropile de gunoi și se dorește
valorificarea potențialului de energie regenerabilă.
1286. În privința mediului, se implementează proiectul Life, dedicat conservării și protecției naturii. În privința
fondurilor FESI, impactul ar fi mai mare dacă alocările ar fi mai mari. Proiectele de mediu presupun
crearea unor infrastructuri costisitoare, cu efecte pe termen lung. Alocările FESI și proiectele
implementate ar trebui să se axeze mai mult pe energiile regenerabile, iar în privința marilor orașe ar
trebui ca proiectele să aibă în vedere eliminarea completă a zonelor de deșeuri din apropierea lor.
1287. Finanțările FESI au o contribuție majoră în progresul către protejarea mediului înconjurător. În
implementarea proiectelor, organizația ține cont de protejarea mediului înconjurător și contribuie la
educarea comunității.
1288. În zonele de V, au fost absorbție mai mare de fonduri, datorită potențialului economic, iar în partea de
NE, E a fost o dezvoltare parțială.
312
1289. Agricultura s-a dezvoltat în mod constant, datorită mediului privat. În ceea ce privește turismul, se
dorește o mai bună valorificare a potențialului turistic, prin creșterea vizibilității locale ca tradiție și locație
turistică, precum și revitalizarea unor puncte cheie din județ (Ex: Stațiunea Buziaș).
1290. Pentru ca FESI să sprijine mai bine coeziunea teritorială, ar trebui să existe câteva modificări la nivelul
procedurilor. Mai precis, respondentul a precizat rigiditatea procedurilor din programele operaționale,
lucru care îngreunează procesul de implementare în situația schimbării contextului social sau
economic. În acest sens, proiecte de tipul Life sunt mult mai ușor de gestionat, oferind posibilitatea
modificării unor activități sau realocării unor părți din bugete printr-o notificare și o justificare. Mai mult,
respondentul precizează că implementarea proiectelor din fonduri europene este afectată de întârzierile
ce țin de procedurile administrative de aprobare a unor documente și de modificările constante ale
procedurilor și formatul documentelor cerute. În privința instituțiilor publice, salariile funcționarilor publici
implicați în aceste tipuri de proiecte sunt foarte mici, iar acest lucru descurajează implicarea în astfel
de proiecte.
nivelul județului
1291. Creșterea capacității instituționale a primăriilor de a accesa fonduri și de a ajunge să implementeze
proiecte; o mai bună cooperare în ceea ce privește parteneriatul pentru accesarea fondurilor; din punct
de vedere al dezvoltării turismului, trebuie să existe o colaborare mai strânsă între actorii locali pentru
a putea gestiona mai bine fondurile și a oferi o vizibilitate mai bună.
1292. Fondurile FESI ar fi putut să contribuie mai bine la creșterea coeziunii teritoriale dacă s-ar fi aplicat o
strategie bottom-up, în care ai anumite probleme în comunitate, iar fondurile FESI contribuie la
rezolvarea acestor probleme. Totodată, ar putea să existe un progres dacă s-ar reduce birocrația, ar
crește nivelul de responsabilizare și asumare al autorităților publice și s-ar extinde accesarea fondurilor
și altor grupuri (respondentul este de părere că există un grup de entități cu instrumente foarte bine
puse la punct pentru accesarea fondurilor europene, însă nu au ca prim interes rezolvarea problemelor
din comunitate).
1293. Județul Timiș este un județ cu nivel ridicat de dezvoltare, dar și cu nivel ridicat de emigrare definitivă,
cu rate de ocupare peste media națională, cu nivel ridicat de educație al resurselor de muncă, cu centru
universitar.
1294. În perioada 2014-2020 se poate afirma că s-a produs creșterea convergenței teritoriale la nivelul
județului, deși impactul nu este cel așteptat dat fiind numărul redus de proiecte implementat și al
insuficientei cunoașteri a nevoilor locale.
1295. Sunt confirmați factorii contextuali identificați în teoria schimbării reconstruită: infrastructura adecvată,
prezența utilităților, accesul al educație, influența factorilor transfrontalieri, capacitatea administrativă,
experiența în scrierea și implementarea proiectelor, stabilitatea contextului politic, dificultatea, respectiv
birocrația procedurilor administrative specifice implementării proiectelor din FESI.
1296. Ameliorarea problemelor cu care se confruntă județul se poate realiza prin:
• Modernizarea infrastructurii terestre;
• Creșterea investiției în CD cu privire la energia regenerabilă și economia circular;
• Gestionarea deșeurilor și obținerea de compost;
• Lipsa documentelor de identitate și a dovezii de reședință pentru persoane din comunitatea
romă;
• Investiții în educație, infrastructura sanitară.
• Proiectele FESI au jucat un rol esențial în ameliorarea problemelor cu care se confruntă
minoritatea romă;
313
• Proiectele FESI au contribuit parțial la valorificarea potențialului de dezvoltare;
• În ce privește protejarea mediului, progresul a fost parțial și sunt necesare în viitor finanțări
substanțiale în energii regenerabile și eliminarea deșeurilor;
• Impactul proiectelor a fost parțial în creșterea conectivității.
• S-ar opera câteva modificări la nivelul procedurilor care să fie mai flexibile la ajustări în cazul
schimbării contextului social sau economic;
• Flexibilizarea procedurilor administrative și reducerea birocrației;
• Creșterea nivelului de responsabilizare și asumare;
• Asigurarea unor salarii decente pentru funcționarii publici implicați în proiecte;
• Parteneriat pentru accesarea fondurilor pentru stimularea turismului;
• Identificarea problemelor reale de la nivelul comunităților locale și ierarhizarea lor în vederea
alocării de fonduri.
5.2.1.5 STUDIUL DE CAZ 5. JUDEȚUL CONSTANȚA
Județ Constanța
Regiunea de implementare Sud-Est
Reprezentant CJ
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Zona Metropolitană Constanța
RAJA s.a. Constanta
Analiza datelor INS
informare/cercetare
Analiza informațiilor din interviuri

1299. Constanța este plasat în partea de Sud-Est a țării, fiind un județ de frontieră cu Bulgaria, cu ieșire la
Marea Neagră. Ca suprafață, județul ocupă locul 8.
1300. Reședința județului este municipiul Constanța.
1301. Vecinătatea: județele Tulcea, Călărași, Ialomița și Brăila.
1302. Din punct de vedere demografic, populația județului este de circa 668 mii locuitori, poziționând județul
pe locul 5, 67% din populație locuind in mediul urban. Sporul natural negativ și ponderea emigranților
definitiv de 3.5% au contribuit la reducerea populației județului.
1303. Din punct de vedere al infrastructurii, județul deține cei ferate, drumuri de mare viteză (A2), drumuri
naționale, căi navale (prin intermediul fluviului Dunărea și Canalul Dunăre-Marea Neagră, maritime și
aeriene.
1304. Contribuția județului la PIB național este de 3.8%. Ponderea firmelor active ale județului în totalul
național este de 3.9%.
1305. Activitățile economice cu cele mai însemnate firme active sunt: comerț (10.8%), transport și depozitare
(10.8%), activități profesionale, științifice și tehnice (10.4%), hoteluri și restaurante (9.1%), industrie
prelucrătoare (7.4%).
1306. Rata de ocupare a resurselor de muncă era în anul 2021 de 66.5%, cu 2.6 puncte procentuale sub
media națională. Rata șomajului era în 2021 de 3%, sub cea națională. Salariații erau în anul 2021
ocupați dominat în comerț (20.6%), industrie (19.2%), transport și depozitare (10.7%), construcții
(9.6%).
1307. Constanța este centru universitar.
314
5.2.1.5.3 Aspecte ale convergenței teritoriale din interviuri
1308. Din cauza lipsei unui studiu comparativ a celor 8 jud. de dezvoltare din România, este dificil de apreciat
cât de mult s-a îmbunătățit convergența teritorială
1309. Convergența teritoriala s-a îmbunătățit pe parcursul Perioadei de programare 2014 – 2020. La aceasta
au contribuit în mod nemijlocit atât fondurile alocate prin POR cat și cele alocate prin POIM. Cu toate
acestea, din punct de vedere al convergenței teritoriale între cele 6 județe ale regiunii există în
continuare disfuncții, mai ales în ceea ce privește conectivitatea rutieră și feroviară între acestea. Lipsa
infrastructurii de conectivitate reprezintă o barieră importantă în calea unei convergențe teritoriale
adecvate și împiedică stimularea și dezvoltarea interacțiunilor economice, sociale și culturale între cele
6 județe ale Regiunii.
teritoriale
1310. Un progres semnificativ se poate remarca la proiectele finanțate prin POIM (în special îmbunătățirea
infrastructurii de apă și canalizare) cu impact la nivelul comunității rurale si urbane; proiectul de lărgire
al plajelor; valorificarea potențialului energetic (în special în ceea ce privește energia regenerabilă). Cu
toate acestea există o discrepanță între zona urbană și cea rurală, ce se datorează subfinanțării și
capacității administrației locale de a susține și implementa proiecte majore de dezvoltare (majoritatea
proiectelor au fost finanțate local, însă nu toate au fost finalizate). Totodată nu există o strategie unitară
la nivel de județ care să promoveze nevoile locale.
1311. Cel mai important progres s-a înregistrat în zona dezvoltării și modernizării infrastructurii de alimentare
cu apa, canalizare și epurare a apelor uzate, dar și în ceea ce privește îmbunătățirea conectivității
Portului Constanța sau a îmbunătățirii mobilității urbane durabile în municipiul Constanța. Un progres
scăzut sau chiar o înrăutățire a situației poate fi remarcată în ceea ce privește conectivitatea în interiorul
județului și, în special, în interiorul Zonei Metropolitane Constanța. De asemenea, în ceea ce privește
domeniul sănătății și cel al asistenței sociale progresele au fost extrem de reduse (atât din punct de
vedere al dezvoltării infrastructurii, cât și sub aspectul calității serviciilor)
1312. S-au făcut mari progrese în ceea ce privește gradul de acces la sistemul de canalizare. Un alt element
important vizat de proiecte aflate încă în implementare este reprezentant de capacitatea de stocare a
apei și noi stații de tratare a apei uzate.
1313. Printre factorii negativi care au împiedicat îmbunătățirea coeziunii teritoriale în județ se numără: lipsa
unei strategi unitare la nivel de județ care să promoveze nevoile locale, subfinanțarea, lipsa capacității
autorităților locale de a susține și implementa proiecte majore, lipsa unui persona calificat în zonele
izolate.
1314. Printre factorii pozitivi se numără: colaborarea între diverși actori la nivel local și regional, planificarea
strategică și abordarea integrată a problemelor și soluțiilor, investițiile publice, în special investițiile
realizate prin intermediul fondurilor europene.
1315. Negativi: insuficienta corelare a investițiilor finanțate din fonduri guvernamentale sau din bugetele
autorităților locale cu proiectele finanțate din fonduri UE, lipsa de corelare a diverselor programe de
finanțare (atât din punct de vedere al graficului de implementare, dar și din punct de vedere al
obiectivelor și domeniilor de intervenție) dar și o cooperare inter- instituțională scăzută în planul
pregătirii și implementării unor proiecte concrete, lipsa unei legislații adecvate și mai ales lipsa unor
instrumente și mecanisme care sa stimuleze cooperarea inter- instituțională și intercomunitara,
reflectarea scăzută a obiectivelor de politica europeana la nivelul legislației secundare, armonizarea
scăzută între legislația primara europeana (directive, regulamente) și cadrul normativ secundar la nivel
național sau local (Ex. Regulamentul 1370), procedurile birocratice și administrative retrograde în raport
cu evoluția socio-economica la nivel european, utilizarea pe scara mica și în mod ne unitar a
instrumentelor digitale etc.
315
1316. Există o serie de factori negativi care influențează negativ implementarea proiectelor. Pe de o parte,
durata foarte mare între demararea și aprobarea proiectului. Acest lucru afectează implementarea
proiectului, întrucât în această perioadă contextul economic, social și politic se modifică. Din punct de
vedere, prețurile materialelor cresc, iar bugetul proiectului se modifică. Mai mult, în acest context sunt
situații în care este nevoie de o revizuire la studiilor de fezabilitate. Aprobarea documentelor și
procedurile de achiziție publică sunt alte aspecte care provoacă întârzieri.
1317. Printre instrumentele complementare care au contribuit la creșterea coeziunii teritoriale se numără:
fondurile alocate la nivel național prin programul de dezvoltare a turismului; programe finanțate prin
administrația locală 1 și 2; programul național Anghel Saligny.
perioada 2014-2020?
1318. Printre problemele cu care se confruntă zonele cele mai defavorizate din județ se numără: lipsa
personalului calificat și lipsa capacității administrației locale de a implementa proiecte de dezvoltare.
Nu s-a specificat cum au fost ameliorate aceste probleme în perioada 2014-2020.
1319. Lipsa de accesibilitate și conectivitate, precaritatea infrastructurii edilitare, slabă dezvoltare a
infrastructurii și a facilităților dedicate protecției mediului, calitatea scăzută sau chiar lipsa unor servicii
publice de baza. Aceste probleme au fost insuficient abordate și, în special, au fost greșit diagnosticate
și tratate, atât la nivelul documentelor de planificare strategică, cât și sub aspectul intervențiilor
concrete, fiind astfel prea puțin ameliorate.
1320. În mediul rural se poate remarca un grad scăzut de utilizare a sistemului de canalizare.
dezvoltate din județ. Care a fost rolul lor?
1321. Au avut un rol esențial, spre exemplu prin POR s-au făcut investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de
transport; promovarea turismului; dezvoltarea patrimoniului cultural (4 proiecte); gestionarea
managementului deșeurilor; proiecte de alimentare cu apă și canalizare
1322. Au avut un rol esențial, spre exemplu prin POR s-au făcut investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de
transport; promovarea turismului; dezvoltarea patrimoniului cultural (4 proiecte); gestionarea
managementului deșeurilor; proiecte de alimentare cu apă și canalizare
1323. Proiectele FESI au contribuit în mod evident la ameliorarea problemelor cu care se confruntă zonele
mai puțin dezvoltate, în special în ceea ce privește dezvoltarea urbană, creșterea eficienței energetice
a clădirilor publice, îmbunătățirea infrastructurii educaționale și dezvoltarea și modernizarea
infrastructurii de mediu.
1324. A contribuit însă mai puțin în ceea ce privește rezultatele și impactul generat în domenii de intervenții
precum: sănătatea, asistență socială, abordarea problemelor specifice comunităților marginalizate și a
grupurilor vulnerabile, implementarea instrumentelor digitale.
1325. Proiectele FESI au avut și au un rol important în ceea ce privește valorificarea potențialului teritorial al
județului, în special în ceea ce privește domeniul portuar, cel al transporturilor, turismul sau protecția
mediului.
1326. A contribuit mai puțin în ceea ce privește sectorul sanitar și conectivitatea interjudețeană și
interregionala.
1327. Respondentul a menționat că după finalizarea proiectelor care se află în implementare va crește
accesul populației la serviciul public de canalizare la 90%. Totuși, respondentul a subliniat diferența
între accesul la serviciul de canalizare și gradul de utilizare a acestora. În mediul rural va exista un grad
ridicat de acces, însă procentul de utilizare va fi unul scăzut, întrucât este nevoie de intervenția
individuală a populației în vederea racordării la acest sistem. Un exemplu în acest sens este stația de
316
epurare de la Cobadin, județul Constanța. Deși gradul de acces este de peste 80%, gradul de utilizare
nu depășește 40%.
1328. Din acest punct de vedere, în perioada următoare PNRR va avea un impact întrucât sunt sume alocate
UAT-urilor pentru rezolvarea acestor probleme. Un alt factor negativ este lipsa de convergența a relației
între UAT-uri și operatorii precum RAJA Constanța. Lipsa capacităților administrative, de competențe
ale capitalului uman și lipsa infrastructurii conduce la implicarea operatorilor precum investitori ai UAT-
urilor. Astfel, deși lucrările de canalizare rămân în proprietatea UAT-urilor, în situația anumitor
disfuncționalități operatorul este vinovat. Lipsa de convergență între aceste două instituții duce la
interese divergente. În vederea rezolvării acestei probleme și pentru un impact mai mare al proiectelor,
respondentul a sugerat că este necesară o implicare mai mare a UAT-urilor în procesul de realizare a
investițiilor, inclusiv din punct de vedere al corelării tarifare. Acest lucru ar modifica un alt aspect foarte
important: sustenabilitatea și rentabilitatea proiectelor. în acest sens, este necesară introducerea unei
componente în ghidul solicitantului prin care să se verifice sustenabilitatea reală a investițiilor.
1329. A avut un progres parțial. Proiectele implementate vizează profesionalizarea personalului,
îmbunătățirea nivelului de trai a persoanelor defavorizate, îmbunătățirea accesului la educație și
sănătate. Zonele defavorizate se confruntă cu lipsa unui personal calificat, sunt zone izolate ce nu
dispun de o infrastructură dezvoltată, si unde se gestionează un nr. relativ mare de oameni.
1330. Din păcate, problemele specifice comunităților marginalizate și a grupurilor vulnerabile au fost
insuficient tratate sau, mai bine spus, incorect abordate. Implementarea proiectelor de gen finanțate în
aceste domenii au urmărit atingerea formală a indicatorilor de realizare și rezultat asumați, dar nu și un
impact durabil al intervențiilor, problemele derivând și persistând mai degrabă de la modalitatea
profundă de identificare și abordare a cauzelor, decât de la manieră de tratare a simptomelor (ceea ce
s-a încercat practic prin intervențiile care au vizat acest domeniu)
1331. Au fost alocate fonduri pentru construirea zonei metropolitane. Nu au mai existat finanțări strict pentru
aceste zone prin POR. Însă, prin POCA există proiecte pentru îmbunătățirea capacității administrative,
dezvoltarea unei strategia de dezvoltare urbană, precum și perfecționarea profesională.
1332. Implementarea proiectelor finanțate din FESI a indus în mare măsură progresul în dezvoltarea urbană
durabilă, dezvoltare policentrică și specializarea teritorială în județul Constanța și în regiunea de
dezvoltare Sud-Est. Prin intermediul Axei 4 din Programul Operațional Regional 2014-2020, prin alocări
financiare dedicate, s-au finanțat investiții specifice, având că obiectiv îmbunătățirea mobilității
(conectivității) la nivelul polului național de creștere Constanța (care aparține rețelei policentrice
naționale), dar și îmbunătățirea mediului urban sau dezvoltarea sectorului educațional.
1333. Finanțările FESI au avut o contribuție parțială, deoarece structurile care gestionează aceste proiecte
nu au avut întotdeauna capacitatea de a finaliza proiectele, de a asigura co-finanțarea, de a investi în
sustenabilitate și mentenanță. Trebuie promovate investiții care să răspundă actualelor cerințe de
dezvoltare.
1334. Fondurile alocate prin POR, dar și prin alte programe specializate, au contribuit în mare măsură la
implementarea obiectivelor Uniunii Europene în ceea ce privește protecția mediului și tranziția la o
economie cu emisii scăzute de carbon. în acest sens, au fost implementate proiecte care au vizat
creșterea suprafețelor de spații verzi per cap de locuitor, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor
publice și rezidențiale, alinierea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și de epurare a apei uzate
la standardele europene, investiții în mobilitate urbană verde prin dezvoltarea infrastructurii velo și
finanțarea achiziționării de către autoritățile locale a vehiculelor electrice dedicate transportului public
local.
317
1335. Proiectele implementate prin fondurile europene țin cont de componenta legată de mediu. În urma
implementării acestora, există o serie de beneficii pe componenta de mediu. Acestea sunt evidente
atunci când vine vorba despre transformarea surselor clasice de energie in surse verzi de energie. Mai
mult, toate investițiile au în componentă materiale care în procesul de producție este prietenos cu
mediul. Este vorba despre tehnologii care au componentă în ceea ce privește calitatea aerului, în ce
privește siguranța sanitară...etc. Volumul colectat de ape uzate și volumele din ce în ce mai mici de apă
deversată necontrolat în natură au un efect direct în protejarea mediului înconjurător.
1336. Un exemplu care demonstrează impactul proiectelor implementate din fonduri europene asupra
componentei de mediu este instalația de valorificare a nămolului. Pana la acest moment a fost folosita
o halda de depozitare a nămolului. Însă, în urma studiilor făcute , s-a ajuns la concluzia că volumele de
nămol pe care le tratam vor depăși capacitatea haldei, iar costurile au devenit extrem de mari. Astfel,
in urma negocierilor cu Comisia Europeană, s-a făcut un proiect de colectare a nămolului de la mai
multe stații de epurare și tratarea nămolului rezultat în vederea producerii de energie verde. Energia
obținută din aceste procese chimice si mecanice asigura independenta energetica a stației de epurare
CT Sud. Contractul este in implementare.
1337. Proiectele finanțate prin FESI au indus un progres parțial, deoarece există probleme în ceea ce privește
derularea proiectelor (proiectele sunt în implementare, dar abia a început construirea pe șantier). O
mare parte din drumurile din județ nu sunt modernizate (sunt planificate pentru perioada 2021- 2027);
în ceea ce privește programul Anghel Saligny, se vizează aducerea la standardul calitativ necesar al
drumurilor
1338. Implementarea proiectelor finanțate din FESI a contribuit în foarte mare măsură la creșterea
accesibilității și conectivității județului, în special cu Bucureștiul și în relație cu principalele coridoare de
transport paneuropene.
1339. Proiectele finanțate prin FESI au indus un progres parțial. S-au făcut investiții în protecția mediului (prin
îmbunătățirea infrastructurii de apă și canalizare, lărgirea plajelor, valorificarea potențialului energetic,
prin investițiile în energia regenerabilă), însă din cauza discrepanțelor dintre zona rurală și urbană în
județ, nu s-a atins potențialul real al zonelor din județ.
nivelul județului
1340. Crearea unor fonduri locale proprii pentru a susține cofinanțarea; profesionalizarea resursei umane;
derularea la termen a atribuirii publice în ceea ce privește documentația de accesare a fondurilor;
existența unei stabilități politice/financiare; crearea unei legislații mai flexibile care să asigure
cursivitatea atribuirii fondurilor publice; documentația tehnico-economică care să fie clară/precisă
(calitatea acestor documente a condus la pierderea finanțării sau la rezilierea unor contracte).
1341. Printr-o mai bună corelare a diverselor programe de finanțare, dar și prin stimularea și susținerea
cooperării intercomunitare și inter-instituționale. O colaborare autentică între palierul central și cel loca.
Intensificarea procesului de descentralizare. Implicarea reală și permanentă a nivelului local și a celui
regional în demersul de elaborare a strategiilor sectoriale la nivel național, dar și în activitatea de
monitorizare și evaluare a diverselor programe și planuri de acțiune.
1342. Pentru ca fondurile europene să sprijine mai bine coeziunea teritorială în interiorul României, la nivelul
județelor ar trebui să se ia în considerare convergența relației între UAT-uri și operatorii precum RAJA
Constanța. Lipsa capacităților administrative, de competențe ale capitalului uman și lipsa infrastructurii
conduce la implicarea operatorilor precum investitori ai UAT-urilor. Astfel, deși lucrările de canalizare
rămân în proprietatea UAT-urilor, în situația anumitor disfuncționalități operatorul este vinovat. Lipsa de
convergență între aceste două instituții duce la interese divergente. În vederea rezolvării acestei
probleme și pentru un impact mai mare al proiectelor, respondentul a sugerat că este necesară o
318
implicare mai mare a UAT-urilor în procesul de realizare a investițiilor, inclusiv din punct de vedere al
corelării tarifare. Acest lucru ar modifica un alt aspect foarte important: sustenabilitatea și rentabilitatea
proiectelor. în acest sens, este necesară introducerea unei componente în ghidul solicitantului prin care
să se verifice sustenabilitatea reală a investițiilor. Un exemplu concret este diferența între gradul de
acces la serviciul de canalizare și gradul de utilizare al acestuia. În mediul rural va exista un grad ridicat
de acces, însă procentul de utilizare va fi unul scăzut, întrucât este nevoie de intervenția individuală a
populației în vederea racordării la acest sistem. În cererile de finanțare se menționează gradul de acces,
statistica arătând un trend pozitiv. Însă, realitatea din teren este diferită.
1343. În plus, este necesară o corelare între investițiile făcute și capacitatea reală a operatorilor de a le
gestiona ulterior. În acest sens, este nevoie specificarea costurilor recurente de care are nevoie
investiția pentru a produce impactul așteptat.
perioada 2014-2020
1344. Dezvoltarea unei strategii care: să fie înțeleasă de toate părțile, să continue proiectele care pot fi
implementate, să aibă o mai bună planificare, să susțină un dialog activ între administrația județeană,
locală, mediul academic, societatea civilă (pentru a se evita suprapuneri și dubla finanțare), demararea
din timp a activităților de pregătire (autoritățile județene se confruntă cu probleme de natură juridică și
cadastrală), creșterea rolului și responsabilității structurilor avizatoare.
1345. Județul Constanța este majoritar urban, cu potențial economic important, cu infrastructură importantă,
cu rată de ocupare puțin sub media națională cu resurse umane calificate, centru universitar.
1346. Se apreciază că s-a îmbunătățit coeziunea teritorială, dar există în continuare disparități între județele
regiunii.
1347. Progrese semnificative s-au înregistrat la nivelul îmbunătățirii infrastructurii, lărgirea plajelor,
valorificarea potențialului energetic, dezvoltarea și modernizarea alimentării cu apă, canalizare și
epurare a apelor uzate. Mai sunt probleme la nivelul zonelor rurale, în ceea ce privește conectivitatea,
sănătate și asistență socială.
1348. Factorii de natură economico-socială, instituțională:
• Lipsa unei strategii unitare care să identifice și să trateze problemele/nevoile locale;
• Lipsa de colaborare între actorii relevanți cu privire la pregătirea și implementarea de proiecte;
• Proceduri birocratice la nivel administrativ;
• Utilizarea redusă a instrumentelor digitale;
• Dificultăți în asigurarea achizițiilor în cadrul proiectelor.
1349. În ceea ce privește problemele specifice, FESI au avut:
• Un rol esențial în modernizarea infrastructurii de transport, promovarea turismului, valorificarea
patrimoniului cultural, gestiunea deșeurilor, alimentarea cu apă și canalizarea;
• Contribuție parțială în creșterea incluziunii și combaterea sărăciei, din lipsa de personal calificat
la nivelul zonelor defavorizate;
• Contribuție importantă la dezvoltarea durabilă, policentrică și specializarea teritorială;
• Contribuție parțială la protejarea mediului, deoarece nu s-a putut asigura finalizarea proiectelor;
• Rol parțial la creșterea accesibilității și conectivității.
• Se asigurau surse de co-finanțare;
• Se luau măsuri pentru profesionalizarea resursei umane;
• Se stimula și susținea cooperarea intercomunitară și interinstituțională.
1351. Lecții învățate: dezvoltarea de strategii coerente.
319
5.2.1.6 STUDIUL DE CAZ 6. JUDEȚUL CLUJ
Județ Cluj
Regiunea de implementare
Reprezentant CJ
Instituția prefectului – consilier afaceri europene
GAL Napoca Porolissum
Analiza datelor INS
informare/cercetare
Informații obținute din analiza interviurilor

1352. Județul Cluj este plasat geografic în partea central-vestică a țării, în centrul provinciei istorice
Transilvania, regiunea de dezvoltare Nord-Vest, fiind un județ de podiș și munte.
1353. Vecinătatea: județele Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba, Bihor.
1354. Din punct de vedere demografic, populația județului este de circa 710 mii locuitori, marcată de spor
natural negativ. Rezidența majorității locuitorilor județului este în mediul urban (64.5%).
1355. Infrastructura dată de prezența aeroportului internațional, de accesul la magistralele de cale ferată şi
de o rețea de șosele şi drumuri adecvată, județul s-a dezvoltat policentric, în jurul așezărilor urbane:
municipiul Cluj-Napoca, Zona Turda – Câmpia Turzii, Dej şi Huedin.
1356. Contribuția județului la PIB național este de 5%. Ponderea firmelor active ale județului în totalul național
este de 5.9%.
1357. Economia județului Cluj a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare accelerată, devenind în acest moment
una dintre cele mai dinamice economii din Romania. Economia Clujului este axata, in principal, pe
servicii si industrie, cu precădere industrii creative și ICT, domeniu in care acest județ se află pe un
loc fruntaș. Dintre ramurile industriei prelucrătoare, cele cu ponderea cea mai mare în cadrul producției
industriale sunt industria metalelor nemetalifere (17,9%), industria alimentară și de băuturi (17,5%),
industria metalurgică (12,9%), industria chimică şi a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%), industria
celulozei, hârtiei şi cartonului (8,0%).
1358. Rata de ocupare a resurselor de muncă era în anul 2021 de 78,8%, cu 9.7 puncte procentuale peste
media națională. Rata șomajului era în 2021 de 1,6%, sub cea națională. Salariații erau în anul 2021
ocupați dominat în industrie (22,6%), comerț (17,1%), informații și comunicații (9,5%), construcții
(7.4%), sănătate și asistență socială (7,9%), alte servicii administrative și activități de servicii suport
(6,1%), transport, depozitare (6,1%).
1359. Orașul Cluj-Napoca este centru universitar.
1360. Nu deținem informațiile necesare pentru a stabili stadiul convergenței la nivel național
teritoriale
1361. S-au făcut investiții în infrastructura de drumuri, infrastructura medicală, infrastructura educațională
specială (prin crearea de centre pentru copii cu nevoi speciale), infrastructura de afaceri (prin gestionare
proiectului de construcție a unui parc industrial), proiecte pe digitalizarea regiunilor urbanistice
1362. Proiectele au fost finanțate prin POAD și au vizat ajutorarea grupurilor defavorizate. S-au livrat produse
de igienă și alimente persoanelor cu venit minim garantat, iar surplusul a fost redistribuit către
persoanele aflate temporar în situații dezavantajate; persoane cu dizabilități. Proiectul a oferit și
vouchere pentru persoanele vârstnice. Nu s-a precizat impactul proiectelor asupra creșterii coeziunii
teritoriale.
320
1363. Conform respondentului, convergența teritorială în județul Cluj-Napoca s-a îmbunătățit la nivelul
infrastructurii terestre, însă din punct de vedere al serviciilor sociale, medicale, educaționale Consiliul
Județean nu a intervenit în ultimii ani. Conform respondentului, din punct de vedere economic,
discrepanțele au crescut și se vor accentua în viitor.
1364. Conform respondentului zonele cele mai afectate sunt zonele rurale și zonele izolate de munte.
Conform respondentului în aceste zone nu există infrastructura terestră; servicii medicale de kineto-
terapie; servicii educaționale; nu există alternative sociale. Respondentul a precizat că s-au făcut
investiții pentru achiziționarea unei ambulanțe de grad 0 în zona Huedin; s-au făcut intervenții pentru
dezvoltarea zonelor de turism și a zonelor de agricultură ecologică (conform respondentului există o
problemă de mentalitate majoră în aceste zone, iar nu vor să lucreze).
1365. Factorii negativi sunt: (1) lipsa dovezii de proprietate asupra unor terenuri/imobile cu care se confruntă
Jud. CJ (creează foarte multe litigii mai ales pe partea de drumuri); (2) Procedura de achiziție care
creează blocaje instituționale (prin contestarea și procesele în instanță ale anumitor terți).
1366. Modul în care a fost gândit proiectul este nesustenabil, deoarece numărul beneficiarilor este volatil, iar
numărul pachetelor este fix. Când s-a aprobat proiectul, s-a aprobat pentru un număr fix de beneficiari,
iar la momentul actual avem din ce în ce mai multe pachete rămase pe stoc, pe care încercăm să le
redistribuim persoanelor aflate pe listele suplimentare.
1367. Printre factorii care au împiedicat creșterea coeziunii teritoriale, se numără: lipsa comunicării între
factorii decizionali și partenerii sociali din teritoriu; blocajele administrative; lipsa unei viziuni la nivelul
factorilor de decizie; numărul prea mare de funcționari publici și lipsa participării / conștientizării a
problemelor din teritoriu. Respondentul a precizat și o serie de factori pozitivi, cum ar fi: pandemia de
COVID-19 (există o relocare a persoanelor din zonele urbane în zonele rurale); simplificarea legislației;
războiul din Ucraina (există o relocare a persoanelor din zonele urbane în zonele rurale).
1368. Granturile norvegiene, însă din cauza birocrației și a sursei de finanțări reduse am decis sa nu mai
aplicăm pentru acest instrument financiar
perioada 2014-2020?
1369. S-a investit pentru mentenanța infrastructurilor în sănătate, educație, drumuri
1370. Problemele cu care se confruntă zonele cele mai slab dezvoltate sunt: lipsa pregătirii resursei umane
din primării / comune, precum și specializarea acestora; lipsa unei baze de date actualizată (datele de
la nivel local, nu corespund cu cele de la nivel central); lipsa interesului la nivel local (spre exemplu,
prin acordarea voucherelor către persoanele vârstnice, nu s-a menținut o bază de date actualizată a
adreselor, nu a mai existat contact cu persoanele care aveau acces la aceste carduri, la nivel județean
numărul cardurilor utilizate a fost foarte mic, comparativ cu numărul cardurilor emise, o altă problemă
o reprezintă dificultatea folosirii cardului, deoarece acesta poate fi utilizat dar la anumiți parteneri, iar în
zonele izolate, unde este și nevoia cea mai mare de astfel de carduri, nu există puncte de operare ale
partenerilor economici).
1371. Problemele cu care se confruntă zonele cele mai slab dezvoltate din județ sunt: lipsa infrastructurii de
bază; lipsa programelor educaționale eficiente; lipsa activităților sociale. Respondentul a precizat că s-
au făcut intervenții multiple pentru rezolvarea acestor probleme, însă este nevoie și de sprijinul factorilor
de decizie politică pentru a îmbunătăți progresul.
1372. Au avut un rol esențial, prin simplul fapt că au suplimentat investițiile din bugetele locale (care este
limitat).
321
1373. Respondentul a precizat că nu este posibil să se măsoare impactul acestor fonduri, precum și eficiența
programului prin faptul că numărul pachetelor este fix (de la semnarea proiectului), iar numărul
beneficiarilor se schimbă constant. Într-adevăr, atâta timp cât rămânem cu produsele respective pe
stoc, am putea spune că numărul beneficiarilor a scăzut, însă nu putem măsura impactul real la nivelul
comunităților.
1374. La nivelul județului Cluj, există foarte multe proiecte pentru dezvoltarea teritorială, majoritatea finanțate
prin PNDR (pentru zona rurală). Respondenții au precizat că nu există nici un UAT care să fi atras atât
de multe finanțări pentru dezvoltarea infrastructurii de apă, canalizare, drumuri locale, renovarea unor
instituții de învățământ. Majoritatea fondurilor atrase pentru zona urbană sunt prin POR:
1375. Conform respondentului există un impact semnificativ al fondurilor FESI, iar toate comunele care au
beneficiat de finanțare s-au dezvoltat.
1376. Respondentul a precizat că există o contribuție marginală deoarece nevoile sunt stabilite la nivel central
și nu se suprapun întotdeauna cu nevoile locale. Conform celor precizate pe parcursul interviului, apare
o valorificare a potențialului de dezvoltare doar în zonele în care nevoile locale se regăsesc în nevoile
stabilite la nivel național. Respondentul a precizat că POCU este mult mai flexibil, prin instrumentul
DLRC, însă apelurile de proiecte sunt tot stabilite la nivel național.
1377. Proiectele FESI au contribuit inițial, la creșterea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, însă grupul
țintă s-a stabilit la scrierea proiectului, iar în realitate numărul persoanelor care aveau nevoie de aceste
produse se schimba constant. Printre problemele pe care le-am întâmpinat se numără: identificarea
beneficiarilor; probleme cu furnizorii de echipamente (anumite produse veneau deteriorate); lipsa unei
baze de date actualizate a beneficiarilor eligibili;
1378. Conform respondentului există un progres în funcție de grupul țintă. La copii și tineri este mult mai
ușoară incluziunea socială (din cele 14 UAT la nivelul județului, doar în 2 s-a reușit un progres).
Respondentul este de părere că pe combaterea sărăciei, granturile non-agricole au contribuit în
educarea populației de a consuma resursele proprii.
1379. Respondentul a precizat că există o dezvoltare semnificativă în zona metropolitană Cluj-Napoca, însă
în zona rurală mobilitatea este foarte redusă.
1380. Respondentul a precizat că există acțiuni cu privire la protejarea mediului înconjurător. Principalele
intervenții sunt de plantare de puieți; dezvoltarea unui proiect ecologic împreună cu cei de la salvamont;
crearea unui grup de pompieri voluntari pentru a oferi suportul necesar în cazul incendiilor.
Respondentul a precizat că la nivelul fondurilor FESI nu există îmbunătățiri, deoarece prin proiecte se
finanțează pubele, dar în etapa colectării gunoiului nu se țin cont de măsurile de reciclare.
1381. S-au făcut investiții în ceea ce privește creșterea accesibilității și conectivității teritoriale, însă nu avem
date pentru a putea măsura impactul acestora.
1382. Conform respondentului există un progres semnificativ în dezvoltarea infrastructurii rutiere, însă
progresul este parțial / redus în ceea ce privește alte tipuri de infrastructuri.
1383. Conform respondentului, în județ există un număr de ferme care s-au modernizat; s-au creat centre de
distribuire a mărfii; din punct de vedere al digitalizării fermelor nu s-a obținut progresul dorit
322
(respondentul a susținut că mentalitatea fermierilor a împiedicat procesul de digitalizare, dar se
așteaptă ca în exercițiul următor să existe un progres semnificativ). Din punct de vedere al valorificării
turismului, respondentul a precizat că nu există o bază de date și o contorizare a numărului de turiști,
prin urmare nu putem știi exact cât de mult au contribuit fondurile FESI la valorificarea potențialului
turistic.
nivelul județului
1384. Fondurile FESI ar fi putut să aibă un impact mai mare, dacă ar fi existat personalul calificat necesar la
nivelul comunelor / primăriilor; dacă ar fi existat o bază de date actualizată a beneficiarilor; daca ar fi
existat instrumente mult mai eficiente de identificare a beneficiarilor;
1385. Respondentul a precizat că pentru îmbunătățirea impactului fondurilor FESI ar trebui să fie finanțate
nevoile locale, nu cele naționale; să existe o consultare reală cu partenerii sociali (nu doar formale); să
existe un follow-up real; funcționarii de la nivel central ar trebui să meargă în teritoriu pentru a vedea și
înțelege nevoile locale; să se aplice cât mai mult costurile unitare și să existe o comunicare cât mai
eficientă între părțile implicate.
perioada 2014-2020
1386. Să nu se mai depună proiecte pentru finanțarea pe resurse umane (din cauza volumului mare de sarcini
și a rezultatului nesemnificativ pe care îl aduce implementarea proiectului).
1387. Județul Cluj este un județ cu nivel ridicat de dezvoltare, cu rate de ocupare mari, cu nivel ridicat de
educație al resurselor de muncă, centru universitar important.
1388. Convergența teritorială la nivelul județului în perioada 2014-2020 s-a îmbunătățit la nivelul infrastructurii
terestre, însă din punct de vedere al serviciilor sociale, medicale, educaționale. Cu toate acestea, din
punct de vedere economic, discrepanțele au crescut și se estimează că se vor accentua în viitor.
1389. Sunt confirmați factorii contextuali identificați în teoria schimbării reconstruită: lipsa infrastructurii
terestre pentru zonele izolate, servicii medicale, servicii educaționale.
1390. Problemele cu care se confruntă județul au fost în bună măsură ameliorate prin finanțările AP, iar
rezultatele ar fi putut fi mai bune dacă s-ar fi eliminat factorii nefavorabili (lipsa pregătirii resursei umane,
lipsa informațiilor actualizate, lipsa infrastructurii de bază).
1391. Se consideră că proiectele FESI au avut o contribuție esențială în ameliorarea problemelor cu care se
confruntă zonele mai puțin dezvoltate din județ, unitățile administrative care au implementat proiecte
cunoscând un grad de dezvoltare. Reprezentantul CJ a arătat că doar acolo unde nevoile locale au
concis cu cele de la nivel național, a fost valorificat potențialul de dezvoltare.
• ESI au contribuit la creșterea incluziunii sociale și combaterea sărăciei contribuind la reducerea
disparităților, dar au fost semnalate probleme legate de asigurarea atingerii indicatorilor de grup
țintă (în special ca urmare a mobilității crescute a persoanelor și a lipsei de informații valide);
• S-au constat progrese în zona metropolitană Cluj, dar mult mai slabe în zonele rurale;
• În privința protecției mediului înconjurător proiectele nu au adus îmbunătățiri semnificative;
• În ceea ce privește creșterea conectivității, s-au obținut progrese parțiale privind infrastructura
terestră;
• Nu se poate aprecia contribuția fondurilor la dezvoltarea potențialului turistic, iar la dezvoltarea
potențialului agricol s-a obținut rezultate parțiale.
• S-ar asigura personal specializat;
• Dacă ar exista informații valide, actualizate cu privire la potențiali beneficiari;
• Dacă ar exista instrumente mai eficiente de identificare a beneficiarilor;
323
• Ar exista mecanisme de identificare a nevoilor la nivel local;
• S-ar aplica proceduri de costuri simplificate.
1394. Lecțiile învățate: să se renunțe la proiecte pe dezvoltarea resurselor umane.
Studii de caz la nivelul proiectelor DLRC

5.2.2.1 STUDIUL DE CAZ 1. PROIECT „BOTOȘANI PENTRU VIITOR”
5.2.2.1.1 Date generale despre proiect
PO POCU
Axă prioritară Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
Reducerea numărului de comunități marginalizate (roma și non-roma) aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu
Obiectiv specific
accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin implementarea de
măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC
Beneficiar Asociația Grup de acțiune Locală Botoșani pentru viitor
Titlu proiect Botoșani pentru viitor
Cod MySMIS /ID proiect 123328
Data de început 14.09.2018 Data de finalizare 14.10.2021
Valoare totală proiect Valoare finanțare
1.056.601,13 1.056.575,69
(lei) nerambursabilă (lei)
Regiunea de Județul/județele de
Nord-Est Botoșani
implementare implementare
Reprezentant al primăriei Botoșani;
Persoane intervievate
Reprezentant al GAL Botoșani pentru viitor
Cererea de finanțare
Documente consultate Raportul de progres
Strategia de Dezvoltare Locală (SDL) 2018-2023 a GAL Botoșani
Alte metode utilizate Cercetare documentară
pentru documentare Analiza datelor statistice
5.2.2.1.2 Scurtă descriere a proiectului: tipul beneficiarului, sinteză a obiectivelor, tipul acțiunilor, zonele
vizate, problemele adresate și rezultatele așteptate, schimbarea urmărită
1395. Proiectul are un dublu scop: creșterea capacității GAL Botoșani pentru viitor în vederea implementării
Strategiei de Dezvoltare Locală, respectiv animarea comunității și oferirea de suport tehnic pentru
beneficiarii PO. Prin implementarea măsurilor vizate de strategie se vizează îmbunătățirea calității vieții
persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, și reducerea numărului de persoane aflate
în două Zone Urbane Marginalizate (ZUM 1 – Parcul Tineretului și ZUM 2- Centru istoric) și o Zonă
urbană funcțională (ZUF). Aceste zone au fost identificate prin SDL.
1396. ZUM 1 Parcul Tineretului este un cartier muncitoresc din municipiul Botoșani, situat la ieșirea din oraș,
care se caracterizează prin condiții de locuire bloc tip ghetou în procent de 100%. ZUM 2 Centrul istoric
este o zona marginalizată, în care trăiesc preponderent persoane defavorizate pe toate cele trei
componente de marginalizare cuprinse în strategie: capital uman, locuire și ocupare. în zona sunt multe
locuințe sociale, cu un grad foarte ridicat de degradare. Cu toate acestea, ambele zone cu potențial
mare de dezvoltare, fiind puncte nodale în interiorul teritoriului definit la nivel de SDL.
1397. Amplasarea zonelor este strategică, revitalizarea acestora având rolul de a crește economic
comunitatea și a oferi exemple de bune practici pentru întregul oraș. În acest sens, proiectul a avut
următoarele obiective specifice:
• Dezvoltarea capacității administrative și de management a GAL Botoșani pentru viitor,
consolidarea capacității actorilor locali;
• Animarea comunității celor 2 ZUM-uri și a ZUF, în vederea informării despre beneficiile
proiectelor vizate de strategie;
• Asigurarea de sprijin și suport tehnic pentru depunerea de proiecte în vederea realizării
măsurilor prevăzute în Strategia de Dezvoltare Locală pentru municipiul Botoșani.
1398. Proiectul a vizat următoarele activități:
324
• Activități menite să crească capacitatea administrativă și de management a GAL Botoșani,
precum achiziții de echipamente, angajarea de experți, sesiuni de formare;
• Sprijin și suport tehnic celor care au depus proiecte prin POCU și POR concretizate în
organizarea a 2 apelurilor de selecție de proiecte (selecția fiselor de proiect) și sprijinirea
organizațiilor preselectate în procesul de încărcare a proiectelor în platforma MYSMIS;
• Monitorizarea modului de implementare și realizare a indicatorilor, raportarea și evaluarea
proiectelor;
• Activități de animare a comunității din ZUM, cu scopul de a reevalua constant nevoile din
comunitate și de a promova beneficiile intervențiilor.
1399. În urma activităților, rezultatele proiectului s-au concretizat în:
• Sesiuni de formare pentru 70 de participanți (membri GAL și beneficiari), 4 contracte de muncă
individuale de muncă realizate;
• Suport de curs și alte instrumente necesare realizării celor 20 de module ce au avut în vedere
îndrumarea beneficiarilor privind depunerea proiectelor;
• Creșterea vizibilității activităților GAL prin, spre exemplu, comunicate de presă și materiale de
promovare și informare a comunității cu privire la proiect;
• Seturi de materiale despre dezvoltarea durabilă, protecția mediului înconjurător și economia
circulară în vederea informării grupului țintă;
• Chestionare adresate comunității privind, de exemplu, interesul participanților de a dezvolta
proiecte la nivelul ZUM sau ZUF;
• Calendar orientativ pentru lansarea de proiecte, elaborarea și publicarea ghidurilor solicitanților
pentru 5 dintre măsurile prevăzute în SDL;
• Fișe de intervenții validate în cadrul fișelor de proiect;
• 30 intervenții depuse, dar doar 50% încărcate în MYSMIS.
5.2.2.1.3 Contextul proiectului și efectul brut observabil în zonele, domeniile și grupurile vizate (cu focus
pe aria geografică)
1400. Teritoriul SDL pentru municipiul Botoșani prezintă un grad ridicat de eterogenitate și înglobează un
areal în care valorile indicatorilor cu ajutorul cărora este măsurată calitatea vieții în aceste comunități
sunt mai scăzute comparativ cu media la nivelul Municipiului Botoșani, incluzând grupuri în care sărăcia
și excluziunea socială sunt severe.
1401. Populația zonelor ZUM este de etnie romă preponderent tânără, mai ales formată din femei și copii, cu
grad ridicat de excluziune ca urmare a criteriilor de vârstă și apartenența de gen. Gradul de ocupare al
populației este unul foarte scăzut, cu efecte evidente asupra condițiilor de viață în ansamblul lor și cu
consecințe pe termen lung asupra gradului de sărăcire a populației din zonă. ZUF este o zona mixtă,
formată din blocuri și case și împrejmuiește cele două ZUM-uri aflate în componența teritoriului SDL.
1402. Obiectivul general al SDL este reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau
excluziune socială în ZUM, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale,
îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL.
1403. Obiectivele specifice al SDL sunt:
• OS1 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere pentru cel puțin 3 străzi în 3 ani;
• OS2 - Creșterea gradului de siguranță al cetățenilor și îmbunătățirea aspectului peisagistic al
teritoriului SDL prin reamenajarea spațiilor publice urbane în 3 ani;
• OS3 - Îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru minim 100 persoane în 3 ani;
• OS4 - Creșterea gradului de ocupare prin furnizarea de servicii de ocupare, calificare și
angajare pentru 420 de persoane pe o perioadă de 3 ani;
• OS5 - Creșterea accesului la educație pentru minimum 420 de persoane din comunitățile
marginalizate aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, pe o perioadă de 3 ani;
• OS6 - Dezvoltarea unui sistem de servicii sociale integrate, individualizate axat pe nevoile
persoanelor marginalizate pentru cel puțin 840 de persoane, pe o perioadă de 3 ani;
• OS7 - Îmbunătățirea imaginii zonei și creșterea gradului de coeziune socială pentru peste 500
locuitori din teritoriul SDL, pe o perioada de 3 ani.
325
1404. Din punct de vedere al efectului SDL, conform respondenților, la momentul evaluării sunt finalizate 8
intervenții prin POR și 4 prin POCU. 2 proiecte POR sunt în implementare și vizează asfaltarea unei
străzi și amenajarea unui parc. Restul de 6 proiecte pe POR sunt încărcate în MySMIS. Acestea
vizează: construirea unui imobil pentru crearea de locuințe sociale; crearea unui magazin social;
terenuri de joacă; înființarea unui centru comunitar integrat (prin reabilitarea unei clădiri din municipiu).
5.2.2.1.4 Suportul AP: rolul suportului pentru realizarea activităților prevăzute în proiect, alți factori care
au contribuit la realizarea activităților
1405. Proiectul permite oferirea de sprijin și suport tehnic din partea GAL Botoșani pentru viitor tuturor
beneficiarilor din comunitate care depun proiecte finanțate prin POCU sau POR în vederea
implementării anumitor măsuri prevăzute în SDL precum:
• Îmbunătățirea infrastructurii rutiere pe teritoriul SDL;
• Creșterea numărului de spații de recreere pentru locuitorii din zona SDL;
• Reamenajarea spațiilor publice urbane;
• Reamenajarea peisagistică a teritoriului SDL, inclusiv a sensurilor giratorii:
• Modernizarea iluminatului public.
1406. Proiectul s-a finalizat, însă a fost semnat un act adițional la o lună de la data de început a proiectului,
care a vizat, printre altele, modificarea liniilor bugetare care vizează cheltuielile privind salariile. De
asemenea, s-a modificat calendarul activităților propus inițial prin cererea de finanțare. Conform
ultimului raport de progres, aceste modificări au fost necesare din cauza faptului că ghidurile POR și
POCU aferente Axei prioritare DLRC nu au fost aprobate, fiind la acel moment încă în dezbatere
publică.
1407. Conform interviurilor realizate, unul dintre factorii care au contribuit la realizarea activităților vizează
colaborarea bună cu personalul implicat în monitorizarea și evaluarea proiectelor, având ca
rezultat lipsa solicitărilor de clarificări. De asemenea, s-a subliniat buna colaborare cu partenerii din
mediul privat și cu ONG-urile implicate.
1408. Cu toate acestea, au fost identificate și o serie de factori contextuali care au influențat negativ
implementarea proiectului.
1409. Setul de reguli și proceduri aferente implementării DLRC a dus la stagnarea activității GAL-ului: GAL-
ul și-a început activitatea în 2018, abia în 2019 a avut loc procedura de lansare a apelurilor aprobate,
după care s-a așteptat o perioadă îndelungată pentru aprobarea ghidurilor POR și POCU. De
asemenea, schimbările de la nivelul conducerii instituției a condus la întârzieri în implementarea
proiectului.
1410. Un alt factor negativ a fost reprezentat de dificultățile cu care se confruntă instituțiile publice în
încărcarea documentației de proiect în platforma MYSMIS.
5.2.2.1.5 Efectele intervențiilor DLRC: rolul suportului pentru obținerea efectelor imediate și intermediare
observate în zonele, domeniile, grupurile vizate și la nivel mai larg, alți factori care au influențat
pozitiv sau negativ atingerea rezultatelor propuse
1411. Implementarea proiectului a permis consolidarea capacității administrative și de management a GAL
Botoșani pentru viitor.
1412. De asemenea, măsurile de sprijin și suport tehnic al GAL a permis creșterea capacității beneficiarilor
de a depune proiecte și de a le încărca în platforma MYSMIS. Din perspectiva impactului pe termen
mediu și lung, acesta va putea fi cuantificat după implementarea tuturor proiectelor prevăzute prin SDL.
1413. În privința procesului de animare al comunității care și-a propus să mobilizeze persoanele aflate în risc
de sărăcie sau excluziune socială, acesta presupunea inițial reevaluarea situației la nivelul celor două
ZUM-uri, organizarea de sesiuni de informare, dezbateri publice, campanii privind dezvoltarea durabilă,
importanța protejării mediului înconjurător și ca element de noutate discuții privind economia circulară.
Din perspectiva rezultatelor identificate până la acest moment, acestea se referă la materiale
informative despre proiect și despre dezvoltarea durabilă și economia circulară. Aceste rezultate
326
reflectă faptul că metodele de animare a comunității nu au neapărat un efect observabil imediat
asupra nevoilor identificate la nivelul comunității.
5.2.2.1.6 Puncte tari: caracteristici ale intervențiilor DLRC care au sprijinit materializarea efectelor
1414. Una dintre principalele puncte forte cu privire la intervențiile DLRC este reprezentat de abordarea de
jos în sus, care permite identificarea nevoilor la nivel local. Abordarea de jos în sus și interacțiunea
dintre diferitele sectoare la nivel local au mobilizat potențialul local. Partenerii locali sunt cei mai în
măsură să identifice soluțiile locale integrate la problemele identificate.
1415. Intervențiile au permis mobilizarea actorilor cheie de la nivel local și crearea, respectiv consolidarea
parteneriatelor cu ONG-uri sau cu mediul privat în vederea rezolvării problemelor identificate la nivel
local.
1416. Procesul de animare al comunității a permis o reevaluare constantă a nevoilor identificate la nivel
local prin SDL și o mai bună promovare a beneficiilor intervențiilor DLRC în rândul comunității adresate
prin proiect.
5.2.2.1.7 Puncte slabe: dificultăți în implementarea intervențiilor DLRC
1417. Strategia elaborată prezintă un caracter inovativ limitat. Acesta ar trebui să se traducă în maniera în
care sunt definite intervențiile din cadrul SDL, introducând noi idei, servicii, produse sau noi metode de
organizare, inovare socială. Cu toate acestea, la nivelul SDL analizate, caracterul inovativ este perceput
și definit ca o acțiune singulară, referitoare la procesul de animare al comunității. Concret, activitatea
de animare a teritoriului care s-a realizat prin derularea de evenimente și acțiuni precum
concursuri de desene pe asfalt, vizionarea de filme educative, concurs de implicare civică
(colectare deșeuri, desene, eseuri și reportaje pe tema „Cum aș vrea să fie orașul meu”, concurs
Photovoice). În cadrul campaniei de animare s-au plasat și cele 2 cutii ale cetățenilor în care
comunitatea (atât adulți, cât și copii) au introdus sugestii, propuneri, probleme, reclamații etc.
Acest gen de acțiuni inovative ar trebui să fie reflectate la nivelul majorității intervențiilor gândite
prin SDL.
1418. De asemenea, nu au fost identificate mecanisme clare de monitorizare și evaluare a implementării SDL
cum ar fi planificări GANTT, calendar de implementare a acțiunilor sau termene limită pentru acestea.
1419. Din perspectiva obiectivelor specifice SDL, deși s-a încercat identificarea unor obiective măsurabile,
acestea nu respectă în totalitate principiile SMART, reprezentând un grad mare de generalitate și nu
reflectă într-o manieră posibilele soluții identificate la nivel local prin studiul de referință.
1420. Nu în ultimul rând, interviul și analiza documentelor a pus în evidență că anumite aspecte privind
procesul de evaluare și selecția a proiectelor POR și POCU nu au fost complet aliniate, ceea ce a
îngreunat, sau chiar împiedicat în unele cazuri, complementaritatea între intervențiile POR și POCU.
5.2.2.1.8 Lecții învățate și recomandări pentru viitor pe baza experienței DLRC
1421. Principala lecție învățată o reprezintă eficacitatea parteneriatelor între autoritatea publică locală, ONG-
uri, reprezentanții comunității defavorizate și partenerii din mediul privat în rezolvarea problemelor din
comunitate.
1422. În privința recomandărilor, conform interviurilor este nevoie ca documentarea să fie făcută din timp. De
asemenea, este nevoie de scurtarea perioadei de elaborare și lansare a ghidurilor la nivelul programelor
operaționale, precum și a procesului de evaluare a proiectelor depuse.
5.2.2.2 STUDIUL DE CAZ 2. PROIECT „AMENAJARE SPAȚII PENTRU SERVIREA MESEI DE PRÂNZ,
SĂLI AFTER-SCHOOL, REABILITARE TERENURI DE SPORT, DOTARE CABINETE
STOMATOLOGICE ȘI CABINETE MEDICALE ÎN ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 ȘI ȘCOALA
GIMNAZIALĂ NR.2 DIN MUNICIPIUL HUNEDOARA”
PO POR
Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din
Axă prioritară
mediul urban
327
Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială
Obiectiv specific
prin măsuri integrate
Beneficiar Primăria Municipiului Hunedoara
Amenajare spații pentru servirea mesei de prânz, săli after-school, reabilitare
Titlu proiect terenuri de sport, dotare cabinete stomatologice și cabinete medicale în Școala
Gimnazială nr.1 și școala Gimnazială nr.2 din Municipiul Hunedoara
Data de început 4/1/2020 Data de finalizare 08/30/2023
1,066,491.48 1,044,333.68
Vest Hunedoara
Reprezentanți ai primăriei Municipiului Hunedoara
Manager GAL
Raportul de progres
Documente consultate
Strategia de Dezvoltare Locală (SDL) 2018-2023 a GAL Urban Corvinia
Hunedoara
1423. Investițiile din proiect vizează cinci arii24 defavorizate din Municipiul Hunedoara și se adresează unei
populații aflate în risc de sărăcie și excluziune socială de cel puțin 3.000 de persoane, din totalul de
13.803. În zonele vizate se regăsesc cele mai multe Zone Urbane Marginalizate (ZUM), cu risc ridicat
de excluziune socială. Conform metodologiei Băncii Mondiale, ZUM-urile se definesc ca fiind zone din
interiorul orașelor și municipiilor cu un deficit de capital uman, nivel scăzut de ocupare formală și condiții
improprii de locuire.
1424. Strict prin modernizarea și reabilitarea școlilor gimnaziale nr. 1 și nr. 2, proiectul visează îmbunătățirea
standardului de viață a unui număr minim de 200 de copii care provin din medii defavorizate și familii
disfuncționale.
1425. Prin crearea unui set de măsuri integrate, obiectivul general al proiectului este de a reduce numărul
persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială. Proiectul vizează atingerea următoarelor trei
obiective specifice (OS):
• OS 1 – Îmbunătățirea calității și stilului de viață;
• OS 2 – Creșterea calității învățământului școlar în ZUM-uri;
• OS 3 – Facilitarea de servicii medicale, educaționale și sociale de calitate;
1426. Activitățile aferente modernizării celor două școli sunt:
• Întocmirea documentației tehnico-economice, fișei de proiect și a cererii de finanțare;
• Activități privind managementul implementării proiectului;
• Activități privind realizarea proiectului tehnic;
• Activități privind derularea procedurilor achizițiilor publice;
• Activități privind derularea asistenței tehnice din partea proiectantului și a dirigintelui de șantier;
1427. Prin acțiunile de modernizare și reabilitare a celor două școli gimnaziale, se urmărește crearea
infrastructurii necesare pentru a îmbunătăți calitatea condițiilor și stilul de viață al persoanelor
defavorizate aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din cadrul Micro 5, 6 și 7. În aceste trei zone
se regăsește densitatea cea mai mare de persoane aflate în ZUM-uri. Prin urmare, infrastructura
existentă nu satisface nevoile reale din comunitate, existând un deficit de educație timpurie preșcolară
în zonă. În ceea ce privește cabinetele stomatologice și medicale, primăria nu dispune de resurse
24
Conform Strategiei de Dezvoltare Locală 2018-2023 a GAL Urban Corvinia cele cinci arii sunt: partea de N și NE a municipiului,
corespunzătoare cartierelor Micro 5, 6, 7; o parte din zona centrală a municipiului; o parte din partea de SV a municipiului; o parte
din zona Piață; și o parte din zona de S a municipiului (str. Rotarilor, Hășdat).
328
suficiente pentru modernizarea acestora. Din punct de vedere al serviciilor sociale, zona nu oferă
activități pentru persoanele aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
1428. Din punct de vedere al calificării profesionale, populația din ZUM-uri nu deține competențele necesare
pentru a răspunde cerințele angajării pe piața muncii, iar activitatea antreprenorială este limitată.
1429. Conform SDL, din numărul total de 70 de persoane care trăiesc în adăposturi improvizate în ariile
menționate anterior, nici una nu a absolvit mai mult de 8 clase, nici una nu este încadrată pe piața
formală a forței de muncă și toți membrii comunității locuiesc în locuința supraaglomerate (<15,33 m2 /
persoană).
1430. Rezultatele așteptate în urma implementării proiectului sunt:
• Reabilitarea corpului B de clădiri din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 2;
• Modernizarea unui cabinet medical, cabinet stomatologic, sală de mese și 3 săli pentru activități
„after-school” din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 2 (corpul B);
• Dotarea cu echipamente didactice, medicale și IT a copului B din cadrul Școlii Gimnaziale nr.
2;
• Realizarea unui teren de sport multifuncțional cu gazon artificial în cadrul Școlii Gimnaziale nr.
2;
• Modernizarea și dotarea cu echipamente medicale a cabinetului medical din cadrul Școlii
Gimnaziale nr. 1 (corp A)
• Modernizarea și dotarea cu echipamente medicale a cabinetului medical din cadrul Școlii
Gimnaziale nr. 1 (corp B)
1431. Prin activitățile menționate anterior, proiectul își propune să îmbunătățească calitatea vieții persoanelor
aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, și reducerea numărului de persoane aflate în ZUM-uri.
1432. Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate 25 în Municipiul Hunedoara 28,17% din populație
locuiește în zonele urbane marginalizate sau dezavantajate, cu risc de sărăcie și excluziune socială.
Persoanele dezavantajate se confruntă atât cu lipsa infrastructurii de bază și a serviciilor în comunitate,
cât și cu probleme de natura capitalului uman ce vizează nivelul de educație scăzut, ponderea ridicată
a copiilor, adolescenților și persoanelor cu dizabilități. Astfel există o nevoie la nivelul comunității de
îmbunătățire a calității vieții prin crearea de oportunități de educație, instruire, participare la evenimente
culturale, sportive, științifice și recreative pentru a crește gradul de incluziune socială a copiilor din medii
defavorizate.
1433. Proiectul se adresează teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală 2018-2023 a GAL Urban
Corvinia Hunedoara26. La nivelul SDL au fost gândite o serie de intervenții complementare, spre
exemplu, prin acțiunile de reabilitare și modernizare a celor două școli se urmărește crearea
infrastructurii necesare (intervenții hard) pentru desfășurarea activităților de formare și educație
(intervențiile soft). Intervenția hard prin POR privind „Amenajare spații pentru servirea mesei de prânz,
săli after-school, reabilitare terenuri de sport, dotare cabinete stomatologice și cabinete medicale” este
complementară cu intervenția soft prin POCU privind crearea de „Centre de zi pentru copii, inclusiv
asigurarea mesei în școli sau în alte centre”.
1434. Pentru a răspunde nevoilor comunității, la nivelul strategiei au fost gândite o serie de intervenții
suplimentare prin cele două programe operaționale. Proiectele finanțate prin POR sunt:
• Reabilitarea de blocuri speciale;
• Amenajarea spațiilor disponibile în clădirea fostei școli Gimnaziale nr. 1;
• Amenajarea fostei școli generale nr. 10 pentru a oferi o gamă variată de servicii sociale și de
educație;
• Amenajarea unor locuri de joacă și a unui teren de sport;
25
Publicat de către Banca Mondială în 2016.
26
Strategie finanțată prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, cod SMIS 112481.
329
1435. Aceste intervenții au scopul de a crea infrastructura necesară ce va fi folosită pentru intervențiile soft,
finanțate prin POCU, privind creșterea capacității de ocupare și educație. La nivelul strategiei sunt
prevăzute 7 intervenții finanțate prin POCU:
• Program de educare a locatarilor, consiliere privind respectarea regulamentului de ordine
interioară, acțiuni de salubrizare și igienizare, campanii de informare și educare, focalizate pe
blocuri de tip ghetou;
• Furnizarea de servicii integrate de calitate, consiliere pentru angajare și integrare, precum și
antreprenoriat;
• Servicii educaționale pentru copii Hub creativ – ateliere de creație tehnico-științifică;
• Centru de zi pentru socializare vârstnici / servicii de consiliere și asistență pentru grupuri
vulnerabile;
• Servicii pentru familii cu persoane cu dizabilități, servicii de tip „respiro”;
• Educație timpurie preșcolară și școlară;
• Acțiuni inovative de întărire a coeziunii comunității și îmbunătățire a imaginii comunității.
1436. Proiectul se află în stadiu de implementare, iar în urma solicitării de modificare a duratei contractului
de finanțare, s-a prelungit durata de implementare a proiectului cu 9 luni. Decalajul a apărut din cauza
blocajelor instituționale, influențate în mare parte de procesul birocratic și întârzierea publicării
ghidurilor, dar și din cauza unor factori contextuali, precum pandemia, lipsa forței calificate din partea
executantului lucrărilor și lipsa experienței UAT-urilor de a implementa proiecte în ZUM-uri. Cumulat,
toți acești factori au dus la întârzieri în procesul achizițiilor publice.
1437. În timpul interviurilor, respondenții au menționat o serie de factori care au contribuit negativ la
implementarea proiectului. Printre aceștia se numără lipsa finanțării adecvate, creșterea prețurilor la
materialele de construcții, rigiditatea ghidurilor și a programelor operaționale de a răspunde la nevoile
specifice din teritoriu.
1438. Indicatorii proiectului vizează reabilitarea / construirea a 273,04 metrii pătrați de clădiri publice sau
comerciale în zonele urbane, reabilitarea sau crearea a 800 de metrii pătrați de spațiu urban și
îmbunătățirea traiului de viață a unui număr de cel puțin 3000 de persoane care trăiesc în ZUM-urile
unde s-a implementat SDL. Conform ultimului raport de progres, valoarea realizată a indicatorilor este
0.
1439. Proiectul se află în etapa de implementare și nu se poate realiza evaluarea impactului instrumentului
DLRC în atingerea rezultatelor propuse. La nivelul cererii de finanțare, proiectul vizat ar trebui să ofere
infrastructura hard necesară pentru intervențiile soft, finanțate prin POCU, cu scopul de a reduce
numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
1440. Prin caracterul său inovator, instrumentul DLRC a fost gândit să contribuie la dezvoltarea locală prin:
încurajarea comunității la o dezvoltare integrată prin abordarea de jos în sus; constituirea de
parteneriate la nivelul comunității și stimularea inovației; promovarea participării membrilor comunității
în rezolvarea problemelor locale; și sprijinirea guvernanței pe mai multe niveluri.
1441. La nivelul comunității a fost constituit Grupul de Acțiune Locală Corvinia, care în urma animării din
teritoriu a redactat Strategia de Dezvoltare Locală 2018-2023. Prin studiile de referință realizate de GAL
s-au identificat comunitățile marginalizate și s-au validat / declarat zonele urbane marginalizate. Pentru
identificarea nevoilor, resurselor și problemelor reale în zonele marginalizate s-au realizat analize
comprehensive cu membrii comunităților și acțiuni de animare. Astfel nevoile și prioritățile din strategie
au fost gândite în baza problemelor comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților / instituțiilor
partenere.
330
1442. La nivelul GAL-ului s-au desfășurat acțiuni de consultare cu actorii relevanți din instituțiile publice,
private și ONG-uri și s-au creat parteneriate cu scopul de a crește eficiența implementării strategiei în
ZUM-uri.
1443. La nivelul strategiei au fost gândite o serie de măsuri pentru crearea unui set de politici integrate. Pe
de o parte au fost gândite o serie de intervenții complementare între programele operaționale, iar pe de
altă parte a fost gândită o sinergie cu strategiile naționale și regionale.
1444. Conform celor prezentate anterior, instrumentul DLRC este benefic pentru dezvoltarea comunităților,
însă în etapa de implementare a proiectelor, există anumite aspecte care necesită îmbunătățiri.
1445. Chiar dacă pentru redactarea strategiei s-au stabilit unele obiective și ținte bazate pe o analiză a
nevoilor cu care se confruntă comunitatea marginalizată, în practică intervențiile strategiei locale au
prioritizat nevoile care pot fi finanțate prin axele programelor operaționale.
1446. La nivelul SDL sunt prevăzute secțiuni cu privire la evaluarea și monitorizarea intervențiilor, însă nu
există o planificare de tip Gantt a implementării strategiei, nu este menționat modul în care sunt alocate
responsabilitățile și nu sunt prevăzute termene limită.
1447. Conform interviurilor, printre recomandările pentru îmbunătățirea instrumentului DLRC, se numără:
• Îmbunătățirea capacității profesionale a resursei umane din administrația publică pentru a evita
eventualele blocaje de tip instituțional;
• Creșterea capacității beneficiarilor pentru îmbunătățirea calității documentației de proiect;
• Simplificarea birocrației și digitalizarea procesului de implementare a instrumentului DLRC;
• Creșterea standardului documentației de proiect prin redactarea unei documentații tehnice cât
mai mature pentru a crește șansa obținerii finanțării și a oferi o sustenabilitate proiectului
(respondenții au precizat că în acest exercițiu nu s-a mai cerut documentația tehnică a
proiectului).
5.2.2.3 STUDIUL DE CAZ 3. PROIECT „ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNITĂȚII GÂRCINI, MUNICIPIUL SĂCELE”
PO POCU
Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială
Obiectiv specific
din comunitățile marginalizate
Beneficiar Asociația Grupul de Acțiune Locală Gârcini
Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) a comunității Gârcini,
Titlu proiect
municipiul Săcele
Data de început 08/31/2017 Data de finalizare 11/27/2017
Valoare finanțare
Valoare totală proiect (Lei) 227.107,7 227.107,7
nerambursabilă
Centru Brașov
Manager proiect
Manager GAL
Strategia de Dezvoltare Locală (SDL) a comunității Gârcini Municipiul Săcele
331
1448. Prin elaborarea SDL a comunității Gârcini, proiectul vizat propune un set de politici integrate și măsuri
concrete pentru sprijinirea zonei urbane marginalizate. Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate
(AZUM) al Băncii Mondiale în comunitate trăiesc aproximativ 9.000 de persoane, însă conform unor
studii mai recente alte ONG-urilor membrii comunității depășesc 10.000-12.000 de locuitori.
1449. Prin elaborarea strategiei și crearea unui set de măsuri integrate, obiectivul general al proiectului îl
reprezintă reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială. Proiectul își
propune atingerea următoarelor obiective specifice (OS):
• Creșterea capacității de operaționalizare a GAL-ului;
• Creșterea gradului de mobilizare / implicare a comunității marginalizate;
• Creșterea și diversificarea surselor de venituri pentru membrii comunității;
• Dezvoltarea de servicii funcționale pentru persoanele aflate în risc de sărăcie.
1450. Prin proiectul vizat, GAL-ul își propune un set de acțiuni care să îmbunătățească managementul și
performanța acestuia, să crească nivelul conștientizării în rândul comunității cu privire la obiectivele
GAL-ului și să implice comunitatea în stabilirea nevoilor din teritoriu. În urma animării din teritoriu,
zonele vizate de SDL sunt: o parte din cartierul Gârcini; o parte din cartierul Satulung și un număr de
blocuri din cartierul Electroprecizia.
1451. În urma analizei nevoilor s-a precizat în cadrul SDL că aceste comunități au acces limitat la
infrastructura de sănătate, educațională, de transport și socială. Din punct de vedere al capitalului
uman, 66,8% din proporția persoanelor de 15-64 au absolvit maximum 8 clase, iar numărul copiilor și
adolescenților din populația totală este de 52,2%. Lipsa educației la nivelul comunității afectează și
gradul de ocupare a forței de muncă, din proporția persoanelor de 16-64 de ani 45% nu sunt încadrate
pe piața formală a muncii. Din cauza lipsei unui venit echitabil și constant, membrii comunității nu dispun
de situația financiară necesară locuirii într-un spațiu decent. Astfel, din totalul locuințelor din comunitate,
71,1% sunt încadrate ca fiind locuințe supra aglomerate.
1452. Rezultatele așteptate în urma elaborării proiectului sunt:
• Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală;
• Elaborarea unui studiu reprezentativ statistic care să includă caracteristicile
demografice și socio-economice pentru fiecare zonă identificată;
• Creșterea capacității GAL-ului prin cursuri de formare și extinderea resursei umane;
1453. Schimbarea urmărită în urma elaborării și implementării SDL este îmbunătățirea calității vieții
persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială și reducerea numărului de persoane aflate în
ZUM.
1454. Comunitatea defavorizată din orașul Gârcini a fost izolată din punct de vedere al politicilor de integrare
socială, ceea ce a amplificat dezavantajele din perspectiva locuirii, ocupării și a capitalului uman.
Comunitatea a beneficiat de sprijin social, pentru familiile cu mulți copii, și proiecte educaționale și de
formare profesională, însă intervențiile nu au fost gândite sustenabil și nu au vizat asigurarea locurilor
de muncă o dată cu finalizarea calificării. Intervențiile administrației locale au vizat măsuri de asistență
socială, impuse de politica națională în domeniu, fără a crea un context de reintegrare economică și
socială. Astfel, a crescut gradul de dependență a comunității marginalizate față de resursele financiare
oferite, existând cazuri, în care de mai bine de 20 de ani, singurul venit al membrilor comunității îl
reprezintă indemnizațiile sociale.
1455. Mecanismul DLRC oferă șansa unei schimbări sociale care vine din interiorul comunității și cu resurse
financiare externe. Prin urmare, prin proiectul vizat se dorește schimbarea modului de abordare al
332
problemelor, concentrându-se pe participarea de jos în sus în crearea unor măsuri integrate și
implicarea comunității în stabilirea nevoilor și acceptarea acestora.
1456. Pentru îmbunătățirea accesului la servicii, creșterea nivelului calității vieții și creșterea și diversificarea
surselor de venit de către persoanele aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, la nivel de strategie
au fost gândite 16 intervenții complementare. Scopul complementarității este de a crea infrastructura
hard, finanțată prin POR, care va fi folosită de infrastructura soft, finanțată prin POCU, pentru a crește
gradul de ocupare și educație la nivelul comunității.
1457. Spre exemplu, înființarea unui centru socio-medical în ZUM (POR) este folosit pentru a furniza servicii
socio-medicale și de inserție socio-profesională (POCU). Prin amenajarea și dotarea Centrului
Educațional Multifuncțional (POR) se urmărește derularea de programe de formare profesională în
vederea creșterii ocupării pe piața muncii (POCU). În urma reabilitarea instituțiilor de învățământ din
teritoriul SDL (POR) se dorește crearea unui pachet integrat de servicii pentru a preveni abandonul
școlar și creșterea nivelului de ocupare (POCU). Prin construcția și dotarea unui spațiu specializat
(POR) se dorește asigurarea accesului la cursuri de formare antreprenorială (POCU). La nivelul
strategiei mai există un set de încă trei intervenții prin POR, însă infrastructura soft creată este asigurată
prin bugetul local (7 intervenții).
1458. Respondenții ne-au oferit detalii în timpul interviului cu privire la stadiul proiectelor vizate prin strategie.
În ceea ce privește intervențiile pe infrastructura soft, două proiecte POCU ce vizează acțiuni în
domeniul medical (cursuri de igienă, cursuri privind creșterea copilului) și în domeniul formării
profesionale (cursuri pentru învățarea limbilor străine) se află în fază avansată de implementare. Din
punct de vedere al infrastructurii hard, respondentul a precizat că un singur proiect finanțat prin POR
se află în implementare, finalizându-se de curând procedurile de achiziție publice a escavatorului vizat
în proiect.
1459. Conform interviului mai sunt încă șapte intervenții prin POR și două intervenții prin POCU în etapa de
avizare.
1460. Elaborarea strategiei s-a finalizat în 2017, iar conform ultimului raport de progres au fost atinși toți
indicatorii. Din cauza timpului relativ scurt pentru elaborarea strategiei, au fost semnate două acte
adiționale pentru prelungirea termenului de redactare, de la două luni, la două luni și 27 de zile. Totodată
s-a modificat și echipa de experți implicați în redactarea strategiei, de la 4 persoane, la 6 persoane.
1461. În ceea ce privește intervențiile prevăzute prin strategie, conform interviurilor au existat o serie de factori
negativi care au influențat implementarea proiectelor. Întârzierile inițiativelor finanțate prin POR se
datorează pe de o parte faptului că majoritatea terenurilor din comuna Săcele sunt neintabulate, iar pe
de altă parte lipsei capacității resursei umane din primărie în accesarea și gestionarea fondurilor
europene. Cumulativ, aceste întârzieri împreună cu blocajele apărute în etapele de evaluare a
proiectelor, crizele create de pandemie și creșterea prețurilor la materialele de construcții au creat
dificultăți în etapa achizițiilor publice.
1462. Din punct de vedere al intervențiilor finanțate prin POCU, există dificultăți în eșantionarea persoane
pentru grupul țintă. Respondenții au precizat că există și alte entități care implementează simultan
proiecte prin POCU la nivelul ZUM-ului, iar din cauza dublei finanțări o parte din membrii comunității nu
sunt eligibili pentru a participa la acțiunile prevăzute în strategie.
1463. Finalizarea strategiei reprezintă un prim pas pentru atingerea obiectivului general privind reducerea
numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială. Prin identificarea persoanelor
marginalizate, nevoilor de la nivelul comunității și implicarea actorilor relevanți de la nivel local, strategia
creează cadrul general pentru implementarea unui set de măsuri de politici integrate. Cu toate acestea
nu se poate măsura impactul strategiei deoarece niciunul dintre proiectele în SDL nu este finalizat. Din
333
totalul de 16 intervenții doar trei proiecte se află în etapa de implementare (un proiect finanțat prin POR
și două proiecte finanțate prin POCU).
1465. La nivelul comunității a fost constituit Grupul de Acțiune Locală Gârcini, care în urma animării din
teritoriu a redactat Strategia de Dezvoltare Locală Gârcini 2017. Prin studiile de referință realizate de
GAL s-au identificat comunitățile marginalizate și s-au validat / declarat zonele urbane marginalizate.
Pentru identificarea nevoilor, resurselor și problemelor reale în zonele marginalizate s-au realizat
analize comprehensive cu membrii comunităților, focus-grupuri și acțiuni de animare. Astfel nevoile și
prioritățile din strategie au fost gândite în baza problemelor comunitare din perspectiva cetățenilor și a
autorităților / instituțiilor partenere.
ZUM-uri.
însă în etapa de implementare a proiectelor, există anumite aspecte care necesită îmbunătățiri.
prioritizat nevoile care pot fi finanțate prin axele programelor operaționale.
procesul de evaluare și selecție a proiectelor POR și POCU nu au fost complet aliniate, ceea ce a
1471. Ținând cont de caracterul inovativ al instrumentului DLRC, în cadrul interviurilor a fost menționată
nevoia de creștere a capacității la nivel de GAL în ceea ce privește elaborarea strategiilor de dezvoltare
locală. Fiind solicitate clarificări în acest sens, au apărut întârzieri în redactarea strategiei, ce s-a
concretizat în semnarea a două acte adiționale pentru prelungirea perioadei de elaborare. Pentru
eficientizarea mecanismului și minimizarea conflictelor la nivelul comunității, respondenții au înțeles
necesitatea recrutării unor mediatori din comunitate și angajarea acestora în aparatul administrativ al
GAL-ului pentru eficientizarea intervențiilor în comunitate.
1472. Din punct de vedere al recomandărilor, respondenții sugerează ca în etapa de implementare viitoare
ghidurile să fie mult mai flexibile, iar alocările mult mai consistente. În ceea ce privește finanțarea GAL-
urilor, respondenții sunt de părere că ar trebui să existe două apeluri, un apel inițial unde au șansa să
participe toate GAL-urile și un apel secundar, unde au șansa să participe GAL-urile cele mai
performante, iar fondurile rămase să fie redistribuite.
5.2.2.4 STUDIUL DE CAZ 4. PROIECT „REABILITARE INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ ZONA CRIVIDIA,
ZONA DE ACCES AUTO ȘI PIETONAL, STR. CRIVIDIA, STR. TEODORA LUCACIU”
PO POR
Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din
Axă prioritară
mediul urban
334
Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială,
Obiectiv specific
prin măsuri integrate
Beneficiar Primăria Municipiului Vulcan
Reabilitare infrastructură rutieră zona Crividia, zona de acces auto și pietonal,
Titlu proiect
str. Crividia, str. Teodora Lucaciu
Data de început 10/15/2020 Data de finalizare 02/28//2022
4.941.385,1 2.850.900
(lei) nerambursabilă
Vest Hunedoara
Reprezentant al primăriei Vulcan
Manager GAL
Strategia de Dezvoltare Locală (SDL) 2017-2020 Vulcan
1473. Pe parcursul secolului al XX-lea, Municipiul Vulcan s-a dezvoltat datorită activităților miniere din zonă.
Însă, în perioada de tranziție post-comunistă au existat reduceri masive a personalului din minerit și
disponibilizări, ce au contribuit la creșterea numărului de persoane care trăiesc din ajutor social.
1474. Prin reabilitarea infrastructurii rutiere din zona Crividia, proiectul vizat își propune să îmbunătățească
accesul în și din zonele dezavantajate din municipiul Vulcan. Îmbunătățirea accesibilității și conectivității
în zonă este esențială pentru dezvoltarea comunității și constituie prima etapă a unui set de politici
integrate pentru îmbunătățirea nivelului de trai. Conform SDL, lipsa infrastructurii este principala
justificare pe care membrii comunității o au atunci când sunt întrebați de ce preferă ajutoarele sociale
în detrimentul găsirii unui loc de muncă în oraș.
1475. Prin reabilitarea infrastructurii rutiere și crearea unui set de măsuri integrate, obiectivul principal al
proiectului este reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
Obiectivele specifice (OS) prevăzute în proiect sunt:
• OS 1 – Reducerea discrepanțelor între locuitorii din ZUM-uri și alte zone/cartiere din Vulcan;
• OS 2 – Asigurarea unui grad sporit de siguranță în trafic și reducerea numărului de accidente
cu 20%;
• OS 3 – Creșterea traficului prin această zonă rutieră cu minim 30%.
1476. Prin proiect se vizează reabilitarea a trei sectoare drum de pe str. Teodora Lucaciu, cu o lungime de
579,54 metrii, și două sectoare de drum de pe str. Crividia cu o lungime de 2795,55 metrii. Activitățile
aferente reabilitării celor două drumuri sunt:
• Demararea achizițiilor de lucrări și semnarea contractelor de lucrări;
• Achiziția serviciilor de dirigenție de șantier;
• Executarea lucrărilor de reabilitare;
• Servicii de asistență tehnică din partea proiectantului și dirigintelui de șantier;
• Activități de promovare și publicitate.
1477. Rezultatele așteptate în urma implementării proiectului sunt:
• Construirea / modernizarea trotuarelor;
• Construirea de rigole pentru colectarea și evacuarea apelor de pe partea carosabilă;
• Reabilitarea părților degradate de pe carosabil și înlocuirea acestora cu beton asfaltic;
• Modernizarea părții carosabile cu membrană anti-fisură.
1478. În urma reabilitării celor două străzi, impactul așteptat este de a reduce numărul persoanelor
defavorizate din municipiul Vulcan prin creșterea incluziunii sociale și a accesului la servicii medicale,
educaționale și sociale.
335
1479. Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate (AZUM) în Municipiul Vulcan există cinci arii 27
declarate ca fiind ZUM-uri. Astfel, din totalul populației de 27.834 de locuitori ai municipiului, conform
SDL 12.433 de persoane sunt incluse în zone urbane marginalizate, aflându-se în risc de sărăcie și
excluziune socială. Nivelul educației este deficitar, iar aproximativ 47% din proporția populației de 15-
64 de ani a absolvit maximum 8 clase, ceea ce se transpune și în lipsa calificării profesionale.
1480. Banca Mondială definește Zum-urile ca fiind zone din interiorul orașelor și municipiilor cu un deficit de
capital uman, nivel scăzut de ocupare formală și condiții improprii de locuire.
1481. În zona Crividia trăiesc aproximativ 742 de persoane în risc de sărăcie și excluziune socială, din totalul
de 12.433 de persoane marginalizate de la nivelul municipiului. Zona este lipsită de oportunități de
creștere economică și servicii educaționale, medicale și sociale, iar accesul spre astfel de zone este
îngreunat din cauza infrastructurii rutiere degradate. La nivelul comunității nu există nici o unitate de
învățământ, iar din cauza infrastructurii și a conectivității precare cu alte unități de învățământ există un
trend ascendent în ceea ce privește rata abandonului școlar. Proiectul vizat se aliniază cu următoarele
strategii naționale și regionale:
• Strategia Națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-
2020;
• Strategia guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor
2014-2020;
• Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020;
• Strategia de dezvoltare locală Vulcan 2017-2020.
1482. Proiectul se adresează teritoriului vizat de SDL 2017-2020 Vulcan și efectul brut este analizat în baza
complementarității urmărite între Programul Operațional Regional (POR) și Programul Operațional
Capital Uman (POCU). Pentru a răspunde nevoilor comunității și a contribui la creșterea incluziunii
sociale și îmbunătățirea standardului de viață, la nivelul SDL au fost gândite o serie de intervenții prin
POR și POCU. Intervențiile prin POR asumate prin strategie sunt:
• Reabilitarea infrastructurii rutiere;
• Reabilitarea clădirilor și a locuințelor sociale;
• Transformarea spațiilor urbane din ZUM-uri în parcuri și locuri de joacă pentru copii;
• Înființarea unui centru de resurse comunitare;
• Înființarea unei creșe;
• Modernizarea ambulatoriului din Municipiul Vulcan;
• Transformarea căminelor C1, C2, C3 în cămine sociale;
• Dotarea, reabilitarea și modernizarea căminului cultural Paroșeni;
• Crearea unei linii verde de autobuze în Valea Jiului.
1483. Intervențiile prevăzute în strategie au scopul de a reduce numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie
și excluziune socială prin creșterea accesului la servicii educaționale, medicale și sociale. Astfel, prin
proiectele finanțate prin POR se creează infrastructura hard necesară pentru creșterea mobilității și
conectivității în municipiu, iar prin modernizarea și reabilitarea clădirilor, ambalatorului și căminelor
sociale se urmărește oferirea de servicii de bază membrilor comunității. Acțiunile soft, finanțate prin
POCU, urmăresc furnizarea de servicii pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă și programe
educaționale pentru reducerea abandonului școlar.
1484. Conform interviurilor, proiectul privind reabilitarea infrastructurii rutiere din Colonia de Jos se află în
stadiul licitațiilor publice; proiectul privind înființarea unei creșe se află în implementare (cu o întârziere
de aproximativ 10 luni); în proiectul privind crearea de parcuri și locuri de joacă pentru copii a fost
finalizat proiectul tehnic, urmând ca în luna aprilie să înceapă procedurile de achiziție publică.
1485. Din setul de intervenții finanțat prin POR, doar proiectul privind reabilitarea str. Crividia și str. Teodora
Lucaciu este finalizat. Astfel, chiar dacă proiectul contribuie la creșterea mobilității și conectivității în
27
Colonia de Jos, Crividia, Morișoara, Micro 3B/Dallas, Bloc C16.
336
mun. Vulcan impactul proiectului nu poate fi evaluat deoarece este nevoie de o viziune de ansamblu
asupra tuturor proiectelor prevăzute în strategie pentru a măsura modul în care aceste programe au
răspuns nevoilor din comunitate.
1486. Proiectul s-a finalizat cu succes și au fost atinse rezultatele propuse. Cu toate aceste, au existat o
serie de factori interni și externi care au influențat gradul de succes al proiectului. Din punct de vedere
al factorilor interni, în timpul redactării documentației tehnico-economică, administrația publică locală a
dispus de expertiză limitată în evaluarea costurilor proiectului, iar din cauza lipsei fondurilor a fost în
imposibilitatea de a contracta extern expertiza necesară.
1487. Astfel, în etapa stabilirii costului proiectului, estimările au fost mult mai mici decât prețurile reale și nu
s-a ținut cont de posibilele modificări a prețurilor o dată cu trecerea timpului. Din cauza factorilor externi,
precum birocrația excesivă, care a blocat proiectul în diferite etape de evaluare, întârzierea ghidurilor
și creșterea prețurilor la materialele de construcție, costurile neeligibile au crescut semnificativ și au
afectat derularea procedurilor de achiziție publice.
1488. În timpul interviurilor respondenții au precizat că au încercat renegocierea finanțării, însă din cauza
faptului că o dată ce alocările pe axe au fost aprobate, acestea nu mai pot fi modificate, cererea de
modificare a bugetului a fost respinsă. Cumulativ, toți acești factori au contribuit la întârzierea
implementării proiectului și au afectat gradul de succes al acestuia.
1489. Finalizarea proiectului a contribuit la atingerea obiectivului general privind reducerea numărului de
persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială prin îmbunătățirea accesului în și din zonele
dezavantajate din municipiul Vulcan. Chiar dacă proiectul contribuie la creșterea mobilității în zona
Crividia, nevoile comunității rămân pregnante, cu atât mai mult cu cât nu a fost finalizat niciun alt proiect
prevăzut în SDL.
1491. La nivelul comunității a fost constituit Grupul de Acțiune Locală Vulcan, care în urma animării din
teritoriu a redactat Strategia de Dezvoltare Locală Vulcan 2017-2020. Prin studiile de referință realizate
de GAL s-au identificat comunitățile marginalizate și s-au validat / declarat zonele urbane marginalizate.
Pentru identificarea nevoilor, resurselor și problemelor reale în zonele marginalizate s-au realizat
analize comprehensive cu membrii comunităților și acțiuni de animare. Astfel nevoile și prioritățile din
strategie au fost gândite în baza problemelor comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților /
instituțiilor partenere.
ZUM-uri.
însă în etapa implementării proiectelor, există anumite aspecte care necesită îmbunătățiri.
337
prioritizat nevoile care pot fi finanțate prin axele programelor operaționale. Spre exemplu, în cadrul
strategiei s-au vizate intervenții pentru creșterea gradului de educație / formare a membrilor comunității
și investiții în infrastructură, însă nu sunt prevăzute măsuri pentru integrarea persoanelor în câmpul
muncii.
1496. La nivelul SDL sunt prevăzute secțiuni cu privire la evaluarea și monitorizarea intervențiilor, însă nu
există o planificare de tip Gantt a implementării strategiei, nu este menționat modul în care sunt alocate
responsabilitățile și nu sunt prevăzute termene limită.
1497. Conform interviurilor, respondenții și-au exprimat interesul pentru a continua folosirea instrumentului
DLRC în implementarea proiectelor viitoare. Datorită caracterului său inovator, exercițiul 2014-2020
este considerat ca fiind unul de învățare și optimizare a mecanismului DLRC.
1498. Din punct de vedere al lecțiilor învățate, respondenții au precizat necesitatea calificării personalului din
instituțiile publice în vederea realizării unei documentații tehnico-economice cât mai mature, cu scopul
a minimiza eventualele cheltuieli neeligibile.
5.2.2.5 STUDIUL DE CAZ 5. PROIECT „ASISTENȚĂ PREGĂTITOARE PENTRU PROIECTUL DE
COOPERARE PE TEMA ECOTURISM ȘI IDENTITATE LOCALĂ”
PO PNDR
Axă prioritară P6
19.3 Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de
Obiectiv specific
Acțiune Locală
Beneficiar Asociația Grupul de Acțiune Locală Histria- Razim-Hamangia
Asistență pregătitoare pentru proiectul de cooperare pe tema Ecoturism și
Titlu proiect
identitate locală
Cod MySMIS /ID proiect 1930A051T01924109006
Data de început 07.07.2020 Data de finalizare Septembrie 2021
23.915 23.915
Regiunea de Sud-Est, Sud-Muntenia Județul/județele de
N/A
implementare (CRFIR 2) implementare
Persoane intervievate Reprezentant al Asociației Grupul de Acțiune Locală Histria- Razim-Hamangia
Raportul de progres al proiectului
Documente consultate Strategia de Dezvoltare Locală (SDL) - Asociația Grupul de Acțiune Locală
Histria- Razim-Hamangia
Documentul de program PNDR
1499. Proiectul a vizat consolidarea cooperării între trei GAL-uri din România, respectiv Asociația Grupul de
Acțiune Locală Histria-Razim- Hamangia, GAL Dealurile Sultanului, GAL Valea Teleajenului și un GAL
din Spania - comunitatea Andaluzia, provincia Granada, Aproteco- GDR Valle de Lecrin-Temple-Costa.
1500. Proiectul a avut ca obiective specifice:
• Dezvoltarea unor procese, tehnologii noi, și promovarea eco-turismului și a identității locale,
prin crearea unei aplicații sau a unui site care să contribuie la promovarea eco-turismului și a
identității locale din GAL-urile implicate în proiect;
• Valorificarea potențialului cultural și al identității locale în scopuri turistice prin acțiuni dedicate;
• Abordări colective în privința viitoarelor proiecte de mediu și climă.
338
1501. În acest sens, proiectul prevede organizarea unei vizite de studiu în provincia Granada, Spania, în
cadrul căreia au fost organizate întâlniri între partenerii proiectului și vizite de lucru pe o perioadă de 4
zile. Printre altele, echipa care a implementat proiectul a vizitat diverse trasee turistice din Spania și au
fost purtate discuții în vederea implementării unor proiecte concrete. Scopul întâlnirilor a fost schimbul
reciproc de cunoștințe, idei, exemple de bună practică, în vederea desfășurării unor viitoare acțiuni de
cooperare concrete, care ar urma să se concretizeze prin depunerea de proiecte pe componenta B în
ambele țări, România și Spania. Impactul acțiunilor de cooperare vizează creșterea atractivității
sectoriale, dezvoltarea turismului și a economiei locale.
1502. Prin cooperarea cu altă țară europeană s-a urmărit identificarea de acțiuni care să contribuie la
dezvoltarea eco-turismului și al identității locale. Proiectul a vizat ca finalitate stabilirea unor acțiuni
viitoare în vederea implementării proiectului de cooperare propriu-zisă, ce va conduce la îmbunătățirea
strategiilor locale și dezvoltarea teritoriilor GAL.
5.2.2.5.3 Contextul proiectului și efectul brut în zonele, domeniile și grupurile vizate (cu focus pe aria
geografică)
1503. Proiectul de cooperare este prevăzut prin sub-măsura 19.3 a PNDR, aceasta finanțând proiectele de
cooperare transnațională (dintre România și alte state europene) și de cooperare inter-teritorială (în
cadrul teritoriului României) între GAL-uri din România și parteneriatele de tip DLRC sau alte
parteneriate, care implementează o strategie de dezvoltare locală. În acest sens, acțiunea de cooperare
este eligibilă pentru sprijin dacă aceasta contribuie la atingerea obiectivelor SDL.
1504. Una dintre principalele condiții de eligibilitate pentru implementarea proiectelor de cooperare din cadrul
PNDR se referă la integrarea în SDL a unor acțiuni de cooperare care să contribuie la obiectivele
propuse prin SDL.
1505. În cazul SDL elaborată de GAL Histria-Razim-Hamangia, în urma centralizării chestionarelor folosite la
întâlnirile de animare din teritoriu cu grupurile țintă și liderii teritoriului, precum și din ședințele pe grupuri
de lucru cu partenerii, s-au stabilit obiectivele specifice ale Strategiei:
• Dezvoltarea unui mediu propice pentru investiții, susținerea inițiativelor care creează locuri de
muncă și reducerea migrației forței de muncă, în special a celei tinere;
• Creșterea gradului de atractivitate, siguranță a teritoriului, reabilitarea patrimoniului cultural și
ameliorarea calității vieții prin dezvoltarea și accesibilizarea serviciilor sociale, medicale,
economice , culturale și educaționale;
• Îmbunătățirea competitivității producătorilor prin promovare pe piață a produselor locale prin
înființarea formelor asociative și respectarea standardelor de calitate;
• Implementarea acțiunilor ce vizează egalitatea între persoane fără deosebire de origine etnică,
egalitatea de drepturi și șanse de afirmare a identității, a diversității culturale în scopul
recunoașterii valorilor comune.
1506. Din perspectiva colaborării, SDL are ca obiectiv măsuri de cooperare cu GAL-uri din regiuni similare
din România dar și din spațiul european. Aceste cooperări vor consta în schimburi de experiență de
bune practici, schimburi de tehnologii, deschiderea de piețe comune, investiții comune, care să ducă la
o plusvaloare a acțiunilor întreprinse și care să fie pliate pe obiectivele specifice ale Strategiei.
1507. Proiectul s-a finalizat, iar vizita de studiu pe teritoriul GAL-ului din Spania a avut loc, conform raportului
de progres. Din perspectiva bugetului, conform interviului cu managerul de proiect, acesta a fost
suficient pentru îndeplinirea activităților prevăzute în proiect.
1508. Cu toate acestea, potrivit interviului și prin analizarea activității ulterioare a GAL s-a constatat însă că
pandemia a influențat negativ efectul proiectului. Concret, pandemia a avut un impact negativ asupra
colaborării cu GAL din Spania, iar proiectul nu a mai fost continuat în vederea realizării de noi
proiecte, produse, tehnologii menite să contribuie la valorificarea potențialului local, promovarea
turismului și a identității locale.
339
1509. Proiectul a avut ca scop consolidarea parteneriatelor între mai multe GAL-uri din România și un GAL
din alt stat, în vederea îmbunătățirii calității vieții din teritoriile în care își desfășoară activitatea GAL-
urile prin schimbul reciproc de cunoștințe, idei, exemple de bună practică, în vederea desfășurării de
acțiuni de cooperare concrete, care ar urma să se concretizeze prin depunerea de proiecte pe
componenta B în ambele țări, România și Spania. Deși proiectul s-a finalizat, activitățile au fost
implementate și indicatorii au fost îndepliniți, impactul este limitat dacă ne raportăm la obiectivele
propuse. Nu au fost identificate acțiuni ulterioare care să indice dezvoltarea de procese, tehnologii noi,
și promovarea eco-turismului și a identității locale, valorificarea potențialului cultural și al identității locale
în scopuri turistice și proiecte comune ce țin de mediu și climă.
1510. Această constatare este confirmată și prin intermediul interviului cu reprezentantul GAL. Chiar dacă
proiectul s-a finalizat, iar vizita de studiu a avut loc, conform interviului proiectul nu a avut ca finalitate
continuitatea colaborării cu GAL-ul din Spania. Prin urmare, în afara rezultatului imediat, asumat prin
proiect, pe termen mediu și lung obiectivele proiectului nu au fost îndeplinite, neavând rezultate
concretizate în procese, tehnologii sau alte activități care să promoveze turismul local sau să
îmbunătățească calitatea vieții din teritoriile GAL-urilor din România implicate în acest proiect.
1511. Intervenția prin DLRC permit abordarea de jos în sus ceea ce implică consultarea comunității cu privire
la nevoile, problemele și măsurile care pot fi luate la nivel local în vederea îmbunătățirii calității vieții.
Elaborarea SDL a ținut cont de nevoile cu care se confruntă comunitatea și a identificat măsuri
(intervenții finanțate prin PNDR) care pot soluționa problemele comunității.
1512. Un alt element pozitiv identificat prin analizarea SDL este reprezentat de identificarea unor
mecanisme concrete de monitorizare și evaluare a implementării SDL, fiind identificată o
planificare GANTT cu privire la întregul proces de implementare al SDL.
1513. În ceea ce privește implicarea membrilor comunității, la nivel general SDL a ținut cont de necesitățile
și potențialul local și a pus accentul pe cooperare și colaborarea în rețea, fiind implicați la nivelul
GAL parteneri din societatea civilă și din sectorul privat. Cu toate acestea, în Raportul de evaluare din
anul 2019, se constată nevoia înființării de ONG-uri la nivel local care să intervină prin acțiuni în vederea
îmbunătățirii infrastructurii sociale.
1514. Proiectul vizează sub-măsura 19.3 a instrumentului LEADER, care prevede cooperarea inter-
teritoriale sau transnațională, fiind un mod de a îmbunătății perspectivele locale, de a obține acces
la informații și idei noi, de a învăța din experiența altor regiuni sau țări, de a stimula inovarea și de a
dezvolta capacitatea GAL în vederea îmbunătățirii calități vieții teritoriului vizat.
1515. La nivel teoretic, implementarea intervenției prin măsura 19.3 a instrumentului Leader are ca scop să
aducă valoare adăugată comunității prin aplicarea noilor metode învățate din exemplele de bună
practică ale altor țări. Cu toate acestea, în practică nu se poate observa impactul proiectului la nivelul
comunității, întrucât acțiunile de cooperare nu au fost continuate și nu s-au concretizat în acțiuni
ulterioare comune și parteneriate concrete din care să rezulte produse, servicii sau noi tehnologii.
1516. De altfel, nici la nivelul SDL analizată acțiunile de cooperare principale nu sunt definite într-o manieră
detaliată, concretă, care să reflecte indicatori de rezultat sau impactul așteptat după finalizarea
acțiunilor premergătoare. Acțiunile de cooperare sunt menționate cu titlu general în cadrul Strategiei,
astfel încât se sugerează doar intenția de cooperare cu alte instituții din afara țării, în vederea îndeplinirii
criteriilor formale de eligibilitate pentru implementarea proiectelor de cooperare pentru proiectele
PNDR.
1517. Din perspectiva obiectivelor specifice SDL, acest proiect reflectă modul în care acestea au fost gândite
la nivel local, astfel încât să îndeplinească criteriile formale de la nivelul programului și să fie în
concordanță cu alte documente strategice (la nivel regional sau național). Cu toate acestea, obiectivele
340
specifice ale Strategiei reprezintă un grad mare de generalitate și nu reflectă concret posibilele
soluții identificate la nivel local. Obiectivele nu sunt formulate în baza principiilor SMART.
1518. Principala lecție învățată este reprezentată de importanța respectării prevederilor ghidurilor și a
metodologiilor acestora pentru a realiza progres.
5.2.2.6 STUDIUL DE CAZ 6. PROIECT „STRATEG PLUS- PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE
LOCALĂ DURABILĂ”
PO POCU
Reducerea numărului de comunități marginalizate (roma și non-roma) aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu
Obiectiv specific
accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin implementarea de
măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC
Beneficiar Primăria Sector 4
Titlu proiect Strateg Plus-Parteneriat pentru dezvoltare locală durabilă
Data de început 17.08.2017 Data de finalizare 04.12.2017
218.074,12 216.454,47
(lei) nerambursabilă
București-Ilfov București
Persoane intervievate Reprezentant al Asociației de dezvoltare comunitară în mediul rural (ADR)
Raportul de progres
Documente consultate
Strategia de Dezvoltare Locală (SDL) – Asociația Gândim și Acționăm Local în
Sectorul 4
1519. Proiectul are un dublu scop: într-o primă etapă constituirea unui GAL și îmbunătățirea competențelor
membrilor GAL, iar în a doua etapă elaborarea unei Strategii de dezvoltare locală (SDL) menită să
contribuie la reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din
comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din Sectorul 4, București.
1520. În acest sens, proiectul și-a propus următoarele obiective specifice:
• Diagnosticarea nevoilor, problemelor și oportunităților de dezvoltare prin aplicarea
mecanismului de implicare activă a populației în dezvoltarea zonei, folosind resursele sociale,
economice și de mediu din teritoriu;
• Asigurarea unui cadru adecvat pentru dezvoltarea sustenabilă și echilibrată a comunității printr-
un instrument de planificare strategică.
1521. În vederea atingerii rezultatului final (i.e. SDL), au fost făcute o serie de activități premergătoare cum
ar fi înființarea GAL în conformitate cu cerințele DRLC, programe de formare în vederea îmbunătățirii
competențelor membrilor și personalului GAL, activități pentru identificarea nevoilor și a problemelor
din zonele SDL, în special ZUM, animarea partenerilor locali și mobilizarea comunității marginalizate
vizate de proiect. Au fost realizate de asemenea și focus-grupuri și întâlniri ale Comitetului Director cu
persoanele din comunitatea vizată.
1522. Toate aceste activități au avut ca rezultate: constituirea unui parteneriat public-privat (Primărie-ONG-
societatea privată) care a contribuit la elaborarea și implementarea SDL, îmbunătățirea competențelor
membrilor GAL pe teme precum dezvoltarea durabilă, un studiu de referință a zonelor de intervenție
precum și o analiza SWOT, o bază de date pentru realizarea de analize pentru toate domeniile vizate
341
de SDL. În urma prelucrării tuturor informațiilor culese din cadrul întâlnirilor și analizelor, s-a elaborat
o Strategie de Dezvoltare Locală.
1523. SDL prevede o listă indicativă de intervenții finanțabile din POR și POCU identificate pentru soluționarea
problemelor din ZUM. Conform strategiei, celor intervențiilor finanțabile prin POR/POCU se adaugă 2
intervenții cu finanțare din surse proprii privind responsabilizarea cetățenilor în ceea ce privește
utilizarea infrastructurii și spațiului public și promovarea spiritului comunitar, a înțelegerii reciproce
precum și prevenirea și combaterea discriminării.
5.2.2.6.3 Contextul proiectului și efectul brut în zonele, domeniile și grupurile vizate (cu focus pe aria
geografică)
1524. Având în vedere obiectivul POCU 5.1., activitățile din cadrul SDL se vor axa pe comunități grupate în 3
zone din Sector după cum urmează: zona 1 (Zona 11 Iunie - George Georgescu - Șerban Vodă) ; zona
2 (Zona Tudor Gociu - Șoseaua Giurgiului) și zona 3 (Zona Drumul Crețeștilor - Aleea Nehoiu). Aceste
zone au reieșit în urma unei analize interne, în cadrul instituțiilor din Sectorul 4, în urmă căreia s-a
constatat că există peste 5.000 de romi și peste 10.000 oameni în risc de excluziune socială, acestea
fiind încadrate ca zone marginalizate. Ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune
socială din teritoriul SDL, este una relevantă pentru implementarea măsurilor vizate de GAL.
1525. Zonele Marginalizate ale Sectorului 4 se confruntă cu o serie de probleme structurale ce țin de
infrastructura slab dezvoltată sau chiar lipsa accesului la utilități (ZUM2), spațiile publice urbane
degradate, condiții de locuire precare sau supraaglomerarea spațiilor de locuit, nivelul scăzut de
educație și de ocupare pe piața muncii, accesul redus la servicii sociale și medicale cauzat, printre
altele, de lipsa actelor de identitate, discriminare bazată pe criterii etnice.
1526. Obiectivul general al SDL este reducerea până în anul 2023 a numărului de persoane aflate în risc
de sărăcie sau excluziune socială în zonele urbane marginalizate din Sectorul 4 (minim 240 persoane),
alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și
creșterea economică în teritoriul SDL.
1527. Obiectivele specifice a SDL vizează: dezvoltarea infrastructurii de locuire și a spațiilor de recreere
urbană, creșterea ocupării și a nivelului de educație, creșterea accesului la servicii medicale, sociale,
comunitare, agrement și sport și combaterea discriminării.
1528. În vederea îndeplinirii obiectivelor specifice, SDL prevede o serie de măsuri precum îmbunătățirea
infrastructurii rutiere și școlare, amenajarea zonelor de recreere, reabilitarea locuințelor sociale, cursuri
de formare profesională și campanii de informare pentru integrarea pe piața muncii, acordarea de
subvenții pentru angajarea de persoane vulnerabile, sprijinirea inițiativelor antreprenoriale, programe
de tip „Școală după școală” sau cursuri de alfabetizare și programe de tip „A doua șansă” pentru
persoanele adulte, înființarea unor centre pentru oferirea de servicii sociale, culturale, comunitare,
agrement și sport, asistență juridică pentru reglementarea actelor.
1529. SDL rezultată din proiect este în concordanță cu Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 4, prin
direcțiile de acțiune și prioritățile comune care duc spre îndeplinirea obiectivelor ce vizează dezvoltarea
ZUM și reducerea numărului de persoane în risc de sărăcie și excluziune socială. SDL se corelează și
cu alte proiecte inițiate de Primăria Sector 4 finanțate prin EEA Grants 28 sau prin POSDRU29 ale căror
obiective au fost sprijinirea integrării membrilor grupurilor defavorizate, reducerea inegalităților și
combaterea discriminării.
1530. Proiectul s-a finalizat, fiind implementat în doar câteva luni, în perioada 17.08.2017-
04.12.2017.Conform ultimului raport de progres, în toată această perioadă au fost încheiate 3 acte
adiționale prin intermediul cărora s-a solicitat reducerea duratei de implementare a proiectului,
28
„Prevenirea excluziunii sociale - acțiuni și măsuri la nivel local”, finanțat prin EEA Grants.
29
„Îmbunătățirea accesului grupurilor vulnerabile pe piața muncii” POSDRU/97/6.2/S/62982, „Promovarea egalității de șanse și
de gen în ocupare și în societate” POSDRU/97/6.3/S/63105 și „A doua șansă în ocupare pentru grupurile cu risc de excluziune
socială” POSDRU/96/6.2/S/64233.
342
modificarea cererii de finanțare, modificarea articolului cu privire la valoarea contractului de finanțare,
respectiv prelungirea perioadei de implementare.
1531. Au existat o serie de factori care au influențat implementarea proiectului și a măsurilor prevăzute prin
Strategia de dezvoltare locală.
1532. Printre factorii negativi care au contribuit la atingerea rezultatelor propuse, se numără dificultatea de
a identifica grupul țintă. Înaintea proiectului, Primăria Sector 4 nu deținea o bază de date completă
referitoare la persoanele din comunitățile defavorizate adresate prin proiect. Aceste date au fost extrase
din cadrul analizelor realizate intern ale diferitelor departamente din instituție, prin intermediul
proiectului.
1533. Alți factori au vizat colaborarea limitată între autoritățile centrale, precum și contextul politic de la
nivel local care s-a tradus prin modificarea factorilor de decizie ce a dus la schimbarea viziunii asupra
priorităților. De asemenea, s-a constatat nivelul scăzut de implicare al partenerilor din cadrul GAL în
diferite stadii ale proiectului.
1534. Nu în ultimul rând, potrivit interviului, există o percepție că bugetul alocat intervențiilor prevăzute
prin SDL nu este suficient pentru rezolvarea problemelor structurale identificate la nivelul comunității.
1535. Proiectul a permis înființarea GAL, care a identificat nevoile de la nivelul ZUM și a elaborat o Strategie
de dezvoltare locală dedicată comunităților marginalizate din Sectorul 4, București. La nivel general,
măsurile din SDL au ca obiectiv reducerea până în anul 2023 a numărului de persoane aflate în risc de
sărăcie sau excluziune socială din ZUM, Sectorul 4, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea
coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL.
1536. Măsurile prevăzute prin SDL au ca orizont de timp anul 2023 (conform măsurilor prevăzute spre
finanțare din POR/POCU). Conform interviurilor realizate, se constată că până la momentul evaluării,
intervențiile de tip hard (POR) prevăzute prin SDL s-au realizat doar în ZUM-ul 1, deoarece în ZUM 2
și 3 au existat probleme în privința statutului proprietăților din teritoriu. De asemenea, au existat
dificultăți pe parcursul implementării intervențiilor POCU cauzate de problemele legate de identificarea
grupului țintă.
1537. Una dintre principalele caracteristici cu privire la intervențiile DLRC este reprezentat de abordarea de
jos în sus, care permite identificarea nevoilor la nivelul comunităților locale. Proiectul reflectă
importanța acestei abordări, întrucât în cadrul SDL elaborate se precizează că la nivelul comunităților
ZUM identificate în sectorul 4 nu existau până la momentul elaborării SDL statistici care să surprindă
bine problemele cu care se confruntă persoanele din cadrul acestor comunități.
1538. Sprijinul pregătitor acordat GAL-ului a permis identificarea nevoilor și priorităților locale astfel încât,
în conținutul SDL, să fie prevăzute măsuri de finanțare adaptate la cerințele specifice locale. În urma
stabilirii acestor priorități, se creează premisele necesare pentru ca zonele defavorizate să fie conectate
cu zonele care oferă oportunități (de exemplu, cartierele defavorizate cu centrele caracterizate de
creșterea ocupării forței de muncă) creând legături între nivelurile locale / regionale de guvernanță.
1539. Intervențiile de tip DLRC au permis mobilizarea actorilor cheie de la nivel local și crearea, respectiv
consolidarea parteneriatelor cu ONG-uri în vederea rezolvării problemelor identificate la nivel local.
Abordarea DLRC a ținut cont de necesitățile și potențialul local și a pus accentul pe cooperare și
colaborarea în rețea.
1540. Măsurile propuse în cadrul SDL sunt menționate cu titlu general. SDL prevede o listă indicativă, fără
exemple concrete, de intervenții finanțabile din POR și POCU precum amenajarea spațiilor publice
urbane, investiții în infrastructura de locuire și de educație, programe de ucenicie la locul de muncă,
campanii de informare și conștientizare, măsuri de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, programe
343
de tip a doua șansă, activități de asistență juridică pentru reglementări acte sau furnizarea de servicii
sociale în cadrul centrelor comunitare integrate.
1541. Din perspectiva obiectivelor specifice SDL, acest proiect reflectă modul în care acestea au fost
gândite la nivel local, astfel încât să îndeplinească criteriile formale de la nivelul programului și să
fie în concordanță cu documentele strategice de la nivel național. Cu toate acestea, obiectivele specifice
ale Strategiei nu respectă principiile SMART, reprezentând un grad mare de generalitate și nu reflectă
într-o manieră concretă nevoile și posibilele soluții identificate la nivel local.
1542. Strategia elaborată prezintă un caracter inovativ limitat. Acesta ar trebui să se traducă în maniera în
care sunt definite intervențiile din cadrul SDL, introducând noi idei, servicii, produse sau noi metode de
organizare, inovare socială. Cu toate acestea, la nivelul SDL analizate, caracterul inovativ este perceput
și definit ca o acțiune singulară, referitoare la procesul de animare al comunității. Concret, SDL prevede
ca metoda inovativă pentru dezvoltarea și întărirea comunității, aplicarea metodei PhotoVoice. Acest
demers a constat în recrutarea participanților dintre membrii comunității marginalizate, punerea la
dispoziția persoanelor selectate a aparatelor foto prin care aceștia au imortalizat aspecte din zona de
intervenție. Fotografiile realizate au fost incluse într-un colaj și au fost diseminate utilizând diverse
canale. Acest gen de acțiuni inovative ar trebui să fie reflectate la nivelul majorității intervențiilor gândite
prin SDL.
1543. De asemenea, nu au fost identificate mecanisme clare de monitorizare și evaluare a
implementării SDL cum ar fi planificări GANTT, calendar de implementare a acțiunilor sau termene
limită pentru acestea.
procesul de evaluare și selecție a proiectelor POR și POCU nu au fost complet aliniate, ceea ce a
1545. Potrivit interviurilor, se recomandă: (i) o mai bună planificare a termenelor propuse de autoritățile de
management și respectarea acestora, (ii) existența unei structuri dedicate personalului implicat în
implementarea instrumentului DLRC deoarece nu există un buget adecvat pentru personalului implicat,
membrii GAL-ului fiind implicați și în alte proiecte (ceea ce influențează timpul petrecut pentru
redactarea strategiei / implementarea proiectelor prin DLRC).
5.3 Ghiduri de interviu și focus group

Subtema A1 – Evaluarea contribuției la creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă
5.3.1.1 GHID DE INTERVIU REPREZENTANȚI MINISTERE
• Din punctul dumneavoastră de vedere, care este stadiul în acest moment în ce privește
îndeplinirea țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020? Vă rugăm să indicați și să aveți
în vedere acele Obiective Tematice și ținte naționale care intră în aria de competență a
instituției pe care o reprezentați.
• În ce măsură contextul social, politic și economic la nivel european și / sau național au influențat
progresul realizat la nivelul țintelor naționale indicate? Vă rugăm să aveți în vedere factori
concreți (pozitivi sau negativi) care au contribuit în acest sens.
• În ce măsură considerați că țintele naționale asumate în ce privește indicatorii Strategiei Europa
2020 au fost adecvate și realiste, raportat la nivelul de dezvoltare economică și socială a
României anterior anului 2014?
• În opinia dvs., care sunt ariile/grupurile pentru care s-a înregistrat cel mai slab și cel mai
important progres în ce privește îndeplinirea țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020?
Vă rugăm să indicați și să aveți în vedere acele Obiective Tematice și ținte naționale care intră
în aria de competență a instituției pe care o reprezentați.
• În ce măsură implementarea proiectelor finanțate din FESI a indus până în acest moment
progresul către atingerea țintelor naționale: total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să indicați și să
aveți în vedere acele Obiective Tematice și ținte naționale care intră în aria de competență a
instituției pe care o reprezentați.
344
• Ce alte instrumente / politici complementare, la nivel național sau european, în afară de FESI,
au fost implementate pentru a contribui la atingerea țintelor naționale asumate în legătură cu
Strategia Europa 2020?
• Cât de important a fost aportul acestor instrumente/politici complementare pentru obținerea
progresului observat la nivelul țintelor naționale? Cum evaluați aportul acestora comparativ cu
aportul FESI?
• Cât de mult credeți că vor contribui în continuare FESI (actualul ciclu) la îmbunătățirea
progresului în atingerea țintelor naționale, luând în considerare proiectele contractate și
alocările generale?
• Cum ar fi putut FESI să sprijine mai bine îndeplinirea țintei naționale? Vă rugăm să indicați și
să aveți în vedere acele Obiective Tematice și ținte naționale care intră în aria de competență
a instituției pe care o reprezentați.
5.3.1.2 GHID DE INTERVIU INSTITUȚII RELEVANTE PENTRU CALCULUL SI ANALIZA EVOLUȚIEI
INDICATORILOR
îndeplinirea țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020?
rezultatele așteptate în privința țintelor naționale: total, parțial, nu a indus?
aportul FESI?
5.3.1.3 GHID DE INTERVIU EXPERȚI DIN MEDIUL ACADEMIC ȘI DE CERCETARE
îndeplinirea țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020? Vă rugăm să indicați și să aveți
în vedere acele Obiective Tematice și ținte naționale care intră în aria dumneavoastră de
expertiză.
Vă rugăm să indicați și să aveți în vedere acele Obiective Tematice și ținte naționale care intră
în aria dumneavoastră de expertiză.
rezultatele așteptate în privința țintelor naționale: total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să indicați
345
și să aveți în vedere acele Obiective Tematice și ținte naționale care intră în aria de competență
aportul FESI?
• Cât de mult credeți că vor contribui în continuare FESI (actualul ciclu) la îmbunătăţirea
5.3.1.4 GHID DE INTERVIU CCMAP
îndeplinirea țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020?
rezultatele așteptate în privința țintelor naționale: total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să indicați
și să aveți în vedere acele Obiective Tematice și ținte naționale care intră în aria de competență
alocările generale? Pentru care ținte progresul se va îmbunătăți cel mai mult și pentru care cel
mai puțin?
• Din punctul dumneavoastră de vedere, în ce măsură alocările din Fondurile Europene
Structurale și de Investiții (FESI) au fost adecvate pentru a susține îndeplinirea Obiectivelor
Tematice ale Strategiei Europa 2020 și a țintelor naționale aferente?
• Care au fost rațiunile din spatele modului în care au fost distribuite alocările pe Obiectivele
Tematice și în ce măsură au fost acestea eficace? Cum ar fi putut fi gândite mai bine alocările
astfel încât să sprijine mai eficace îndeplinirea țintelor naționale?
• Din punctul dumneavoastră de vedere, în ce măsură intervențiile FESI au fost coerente,
complementare și sinergice? Ce s-ar fi putut îmbunătăți în această privință?
• Din punctul dumneavoastră de vedere, în ce măsură designul Programelor Operaționale a fost
adecvat și a asigurat eficacitatea în atingerea Obiectivelor Tematice ale Strategiei Europa 2020
și a țintelor naționale asumate? Vă rugăm să aveți în vedere aspecte precum tipul intervențiilor,
regulile de eligibilitate a grupurilor țintă, procesele și procedurile de evaluare, contractare,
implementare și raportare a proiectelor finanțate.
• Care considerați că sunt lecțiile învățate în urma implementării FESI din perspectiva îndeplinirii
țintelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020? Ce ar fi putut fi făcut mai bine?
5.3.1.5 GHID DE INTERVIU AM
• În general, cât de important a fost Programul Operațional pe care îl implementați pentru
realizarea activităților prevăzute în proiecte: a avut un rol esențial, a avut un rol moderat sau a
contribuit marginal? Unde/în ce situații a avut un rol esențial și unde/în ce situații a contribuit
marginal? Ce alți factori au contribuit la implementarea activităților prevăzute în proiecte?
• În general, cât de importantă a fost implementarea proiectelor pentru obținerea rezultatelor
observate la finalul acestora: a avut un rol esențial, a avut un rol moderat sau a contribuit
marginal? Unde/în ce situații a avut un rol esențial și unde/în ce situații a contribuit marginal?
• În general, cât de importantă a fost implementarea proiectelor pentru obținerea rezultatelor
observate post-implementare și la nivel mai larg: a avut un rol esențial, a avut un rol moderat
sau a contribuit marginal?
346
• Cât de mult credeți că va contribui în continuare Programul Operațional pe care îl implementați
(actualul ciclu) la îmbunătățirea progresului în atingerea țintelor așteptate, luând în considerare
proiectele contractate și alocările generale?
• În ce măsură considerați că alocările din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI)
au fost adecvate pentru îndeplinirea Obiectivelor Tematice ale Strategiei Europa 2020 adresate
de Programul Operațional pe care îl implementați și a țintelor naționale aferente? Cum ar fi
putut fi gândite mai bine alocările astfel încât să sprijine mai eficace îndeplinirea țintelor
naționale?
• Care considerați că au fost rațiunile din spatele alocărilor în cadrul Programului Operațional pe
care îl implementați pentru îndeplinirea acestora Obiective Tematice și în ce măsură au fost
eficace? În ce măsură ar fi fost nevoie de o alocare mai mare / mai mică?
• Din punctul dumneavoastră de vedere, în ce măsură designul Programului Operațional pe care
îl implementați a fost adecvat și a asigurat eficacitatea în atingerea Obiectivelor Tematice
adresate și țintelor naționale? Vă rugăm să aveți în vedere aspecte precum tipul intervențiilor,
regulile de eligibilitate a grupurilor țintă, procesele și procedurile de evaluare, contractare,
implementare și raportare a proiectelor finanțate, decontarea cheltuielilor etc.
• Care considerați că sunt lecțiile învățate în urma implementării Programului Operațional din
perspectiva îndeplinirii obiectivelor și țintelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020? Ce
ar fi putut fi făcut mai bine?
5.3.1.6 GHID FOCUS GRUP
Introducere:
• Prezentarea succintă a proiectului și obiectivelor întâlnirii;
• Prezentare a subiectelor de discuție: prezentarea succintă a temei de evaluare;
• Prezentarea participanților (1 min/participant): numele, organizația/instituția reprezentată,
experiența în FESI
- Prezentarea succintă (5 minute) a constatărilor privind evoluția creșterii economice și a
îndeplinirii țintelor naționale aferente Strategiei Europa 2020
- Prezentarea succintă (5 minute) a constatărilor preliminare privind contribuția FESI la
această evoluție/progres
• Întrebări:
- Având în vedere experiența dumneavoastră, în ce măsură constatările prezentate se
aplică și pentru PO și OT cu care sunteți familiarizat?
- Există viziuni și opinii diferite? În ce fel?
- Considerați constatările ca fiind relevante? Aveți completări? Care anume?
- Având în vedere experiența dumneavoastră, ce aspecte ar fi putut fi îmbunătățite la
intervențiile FESI? Care sunt elementele pe care le-ați fi dorit diferite în implementarea
FESI?
- Cum ar fi putut fi gândite mai bine alocările astfel încât să sprijine mai eficace îndeplinirea
țintelor naționale?
- Care sunt principalele lecții învățate?
Subtema A2 – Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială

5.3.2.1 Ghid de interviu reprezentanți Ministere
• Din punctul dumneavoastră de vedere, care este stadiul în prezent în ce privește convergența
socio-economică între România și statele membre și în ce măsură considerați că aceasta s-
a îmbunătățit în perioada 2014-2020?
teritorială în interiorul României și în ce măsură considerați că aceasta s-a îmbunătățit în
perioada 2014-2020?
• În opinia dvs., care sunt ariile / grupurile pentru care s-a înregistrat cel mai slab și cel mai
important progres în vederea creșterii coeziunii teritoriale?
347
• Care considerați că sunt factorii (pozitivi / negativi), de natură socială, economică sau
instituțional-legislativă, care au sprijinit / împiedicat creșterea coeziunii teritoriale în România?
au fost implementate în perioada 2014-2020 pentru a contribui la creșterea coeziunii teritoriale
în România?
• Care sunt problemele cu care se confruntă regiunile și zonele cele mai slab dezvoltate din
România și în ce măsură aceste probleme au fost ameliorate în perioada 2014-2020?
progresul către creșterea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în comunitățile
dezavantajate: total, parțial, nu a indus?
progresul în dezvoltarea urbană durabilă, policentrică și specializare teritorială în România:
total, parțial, nu a indus?
progresul în protejarea mediului înconjurător și a resurselor naturale: total, parțial, nu a indus?
progresul în creșterea accesibilității și conectivității teritoriale în România: total, parțial, nu a
indus?
progresul în valorificarea potențialului agricol, energetic și turistic al teritoriilor din România:
• În ce măsură și în ce mod FESI ar fi putut să sprijine mai bine creșterea coeziunii teritoriale în
România?
5.3.2.2 GHID DE INTERVIU INSTITUȚII RELEVANTE PENTRU CALCULUL SI ANALIZA EVOLUȚIEI
INDICATORILOR
socio-economică între România și statele membre și în ce măsură considerați că aceasta s-a
îmbunătățit în perioada 2014-2020?
perioada 2014-2020?
• Cum evaluați progresul României cu privire la creșterea incluziunii sociale și combaterea
sărăciei în comunitățile dezavantajate în perioada 2014-2020?
• Cum evaluați progresul României cu privire la dezvoltarea urbană durabilă, dezvoltare
policentrică și specializare teritorială în perioada 2014-2020?
• Cum evaluați progresul României cu privire la protejarea mediului înconjurător și a resurselor
naturale în perioada 2014-2020?
• Cum evaluați progresul României cu privire la creșterea accesibilității și conectivității teritoriale
în perioada 2014-2020?
• Cum evaluați progresul României cu privire la valorificarea potențialului agricol, energetic și
turistic al teritoriilor în perioada 2014-2020?
5.3.2.3 GHID DE INTERVIU EXPERȚI MEDIUL ACADEMIC ȘI DE CERCETARE
socio-economică între România și statele membre și în ce măsură considerați că aceasta s-
a îmbunătățit în perioada 2014-2020?
348
perioada 2014-2020?
în România?
progresul în dezvoltarea urbană durabilă, dezvoltare policentrică și specializare teritorială în
România: total, parțial, nu a indus?
indus?
România?
5.3.2.4 GHID DE INTERVIU CCMAP
perioada 2014-2020?
în România?
• Cum și în ce măsură alocarea FESI a ținut cont de problemele cu care se confruntă regiunile
și zonele cele mai slab dezvoltate din România? Dar de potențialul de dezvoltare a teritoriilor?
• În cadrul FESI, care au fost principalele acțiuni prin care s-a implementat abordarea teritorială
integrată și care este stadiul acestora?
România: total, parțial, nu a indus?
349
indus?
România?
• Care sunt lecțiile învățate în urma implementării abordării teritoriale integrate în România în
perioada 2014-2020?
• Cum au fost preluate lecțiile învățate din perioada 2014-2020 la cadrul noii perioade de
programare 2021-2027?
5.3.2.5 GHID DE INTERVIU AM
• Care sunt principalele zonele și / sau grupurile în care s-au implementat proiecte prin
instrumentul de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) și prin cel
privind dezvoltarea urbană durabilă? Care sunt nevoile cu care aceste zone se confruntă?
• În ce măsură aceste nevoi au fost acoperite prin implementarea instrumentului de dezvoltare
locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) și prin cel privind dezvoltarea urbană
durabilă în cadrul programului operațional pe care l-ați gestionat în perioada 2014-2020?
• Care au fost principalele acțiuni prin care s-a implementat DLRC și dezvoltarea urbană durabilă
în cadrul programului operațional pe care l-ați gestionat și care este stadiul acestora?
• În ce măsură acțiunile implementate au sprijinit reducerea discrepanțelor socio-economice și
îmbunătățirea situației din zonele și comunitățile slab dezvoltate vizate?
• Care sunt zonele sau comunitățile unde s-a înregistrat cel mai important progres?
• Care considerați că sunt factorii pozitivi / negativi care au sprijinit sau au creat dificultăți în
implementarea intervențiilor DLRC și cele privind dezvoltare urbană durabilă?
• Din experiența dumneavoastră, care sunt factorii care țin de logica de intervenție și de
implementare a DLRC și dezvoltare urbană durabilă, care au influențat, negativ sau pozitiv,
eficacitatea și sustenabilitatea acțiunilor finanțate? Vă rugăm să aveți în vedere aspecte
precum regulile de eligibilitate, procesele și procedurile de evaluare, contractare, implementare
și raportare a proiectelor finanțate, decontarea cheltuielilor etc.
• Din perspectiva programului operațional pe care l-ați gestionat, în ce mod intervențiile DLRC și
cele privind dezvoltarea urbană durabilă ar fi putut să sprijine mai bine abordarea teritorială
integrată în România?
• Care sunt lecțiile învățate în urma implementării DLRC și cele privind dezvoltarea urbană
durabilă în cadrul programului operațional pe care l-ați gestionat și cum au fost / vor fi preluate
acestea în perioada de programare 2021-2027?
5.3.2.6 GHID DE INTERVIU OI
perioada 2014-2020?
important progres în vederea creșterii coeziunii teritoriale? Vă rugăm să faceți referire la
regiunea dvs.
Vă rugăm să faceți referire la regiunea dvs.
350
în România?
România și în ce măsură aceste probleme au fost ameliorate în perioada 2014-2020? Vă rugăm
să faceți referire la regiunea dvs.
• Din perspectiva Programului Operațional pe care îl implementați, care au fost principalele
acțiuni prin care s-a implementat abordarea teritorială integrată și care este stadiul acestora?
dezavantajate: total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să faceți referire la regiunea dvs.
România: total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să faceți referire la regiunea dvs.
indus? Vă rugăm să faceți referire la regiunea dvs.
total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să faceți referire la regiunea dvs.
România?
perioada 2014-2020?
• Cum au fost preluate lecțiile învățate din perioada 2014-2020 în cadrul noii perioade de
5.3.2.7 GHID DE INTERVIU ADR
perioada 2014-2020?
important progres în vederea creșterii coeziunii teritoriale? Vă rugăm să faceți referire la
regiunea dvs.
în România?
România și în ce măsură aceste probleme au fost ameliorate în perioada 2014-2020? Vă rugăm
să faceți referire la regiunea dvs.
351
• Din perspectiva Programului Operațional pe care îl implementați, care au fost principalele
acțiuni prin care s-a implementat abordarea teritorială integrată și care este stadiul acestora?
dezavantajate: total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să faceți referire la regiunea dvs.
România: total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să faceți referire la regiunea dvs.
indus? Vă rugăm să faceți referire la regiunea dvs.
total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să faceți referire la regiunea dvs.
România?
perioada 2014-2020?
• Cum au fost preluate lecțiile învățate din perioada 2014-2020 în cadrul noii perioade de
5.3.2.8 GHID DE INTERVIU ADI ITI
perioada 2014-2020?
în România?
• Care sunt problemele cu care se confruntă regiunea Delta Dunării și în ce măsură aceste
probleme au fost ameliorate în perioada 2014-2020?
• Cum și în ce măsură alocarea FESI a ținut cont de problemele cu care se confruntă regiunea
Delta Dunării? Dar de potențialul de dezvoltare a teritoriilor?
• Care au fost principalele acțiuni prin care s-a implementat investiția teritorială integrată și care
este stadiul acestora?
• În ce măsură proiectele prin care s-a implementat investiția teritorială integrată au indus până
în acest moment progresul către reducerea șomajului și creșterea ocupării în zona Delta
Dunării: total, parțial, nu a indus?
în acest moment progresul către creșterea accesului la educație și formare profesională în zona
Delta Dunării: total, parțial, nu a indus?
în acest moment progresul către creșterea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în zona
Delta Dunării: total, parțial, nu a indus?
în acest moment progresul în protejarea mediului înconjurător și a resurselor naturale: total,
parțial, nu a indus?
în acest moment progresul către creșterea accesibilității și conectivității teritoriale în România:
352
în acest moment progresul către valorificarea potențialului energetic și turistic în zona Delta
Dunării: total, parțial, nu a indus?
• În ce mod acțiunile prin care s-a implementat Investiția teritorială integrată ar fi putut să sprijine
mai bine creșterea coeziunii teritoriale în România?
• Care sunt lecțiile învățate în urma implementării investiția teritorială integrată în România în
perioada 2014-2020?
• Din punctul dumneavoastră de vedere, ce caracteristici ale instrumentelor de Investiție
Teritoriale Integrate (ITI) au sprijinit cel mai bine îmbunătățirea convergenței teritoriale?
• Ce dificultăți au fost întâmpinate în implementarea instrumentelor de Investiție Teritoriale
Integrate (ITI)? Vă rugăm să aveți în vedere aspecte precum tipul intervențiilor, regulile de
eligibilitate a grupurilor țintă, procesele și procedurile de evaluare, contractare, implementare
și raportare a proiectelor finanțate, decontarea cheltuielilor etc.
5.3.2.9 GHID DE INTERVIU CONSILII JUDEȚENE (STUDII DE CAZ)
perioada 2014-2020?
• În opinia dvs., care sunt ariile / grupurile, din județul dvs., pentru care s-a înregistrat cel mai
slab și cel mai important progres în vederea creșterii coeziunii teritoriale?
instituțional-legislativă, care au sprijinit / împiedicat creșterea coeziunii teritoriale la nivelul
județului dvs.?
în România?
• Care sunt problemele cu care se confruntă zonele cele mai slab dezvoltate din județul dvs. și
în ce măsură aceste probleme au fost ameliorate în perioada 2014-2020?
• Care au fost rolul proiectelor FESI în ameliorarea problemelor cu care se confruntă zonele cele
mai slab dezvoltate din județul dvs.: au avut un rol esențial, au avut un rol moderat sau au
contribuit marginal? Unde / în ce situații au avut un rol esențial și unde / în ce situații au
contribuit marginal?
• Care au fost rolul proiectelor FESI în valorificarea potențialului de dezvoltare a teritoriilor din
județul dvs.: au avut un rol esențial, au avut un rol moderat sau au contribuit marginal? Unde /
în ce situații au avut un rol esențial și unde / în ce situații au contribuit marginal?
dezavantajate în județul dvs.: total, parțial, nu a indus?
județul dvs.: total, parțial, nu a indus?
progresul în protejarea mediului înconjurător și a resurselor naturale în județul dvs.: total,
parțial, nu a indus?
progresul în creșterea accesibilității și conectivității teritoriale în județul dvs.: total, parțial, nu a
indus?
progresul în valorificarea potențialului agricol, energetic și turistic al teritoriilor din județul dvs.:
• În ce măsură și în ce mod FESI ar fi putut să sprijine mai bine creșterea coeziunii teritoriale la
nivelul județul dvs.?
perioada 2014-2020?
353
5.3.2.10 GHID DE INTERVIU PARTENERI SOCIALI (STUDII DE CAZ)
teritorială în județul dvs. și în ce măsură considerați că aceasta s-a îmbunătățit în perioada
2014-2020?
• Din perspectiva proiectelor implementate, în opinia dvs., care sunt ariile / grupurile pentru care
s-a înregistrat cel mai slab și cel mai important progres în vederea creșterii coeziunii teritoriale?
instituțional-legislativă, care au sprijinit / împiedicat creșterea coeziunii teritoriale de la nivelul
județului dvs.?
• Care sunt problemele cu care se confruntă zonele cele mai slab dezvoltate din județul /
regiunea dvs. și în ce măsură aceste probleme au fost ameliorate în perioada 2014-2020?
• Care a fost rolul proiectelor FESI în ameliorarea problemelor cu care se confruntă zonele cele
mai slab dezvoltate din județul / regiunea dvs.: au avut un rol esențial, moderat sau au contribuit
marginal? Unde / în ce situații au avut un rol esențial și unde / în ce situații au contribuit
marginal?
• Care a fost rolul proiectelor FESI în valorificarea potențialului de dezvoltare a teritoriilor din
județul / regiunea dvs.: au avut un rol esențial, moderat sau au contribuit marginal? Unde / în
ce situații au avut un rol esențial și unde / în ce situații au contribuit marginal?
dezavantajate în județul / regiunea dvs.: total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să luați în
considerare proiectele implementate de către instituția dvs.
județul / regiunea dvs.: total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să luați în considerare proiectele
implementate de către instituția dvs.
progresul în protejarea mediului înconjurător și a resurselor naturale în județul / regiunea dvs.:
total, parțial, nu a indus? Vă rugăm să luați în considerare proiectele implementate de către
instituția dvs.
progresul în creșterea accesibilității și conectivității teritoriale în județul/regiunea dvs.: total,
parțial, nu a indus? Vă rugăm să luați în considerare proiectele implementate de către instituția
dvs.
progresul în valorificarea potențialului agricol, energetic și turistic al teritoriilor din județul /
regiunea dvs.: total, parțial, nu a indus?
• Ținând cont de experiența acumulată în cadrul proiectelor implementate, în ce măsură și în ce
mod FESI ar fi putut să sprijine mai bine creșterea coeziunii teritoriale în România? Vă rugăm
să faceți referire la județul dvs.
5.3.2.11 GHID DE INTERVIU REPREZENTANȚI PROIECTE DLRC (STUDII DE CAZ)
• Vă rugăm să ne descrieți pe scurt zonele vizate, nevoile adresate, obiectivele și activitățile din
cadrul proiectului implementat prin instrumentul de dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității (DLRC).
• În ce măsură au fost atinse rezultatele propuse?
• Care au fost factorii (contextuali, legislativi, instituționali etc.) care au influențat pozitiv sau
negativ atingerea rezultatelor propuse?
• Care este impactul așteptat al proiectului implementat?
• Din experiența implementării acestui proiect, în ce măsură considerați că alocările din Fondurile
Europene Structurale și de Investiții (FESI) au fost adecvate pentru implementarea
instrumentului DLRC?
• Cum ar fi putut fi gândite mai bine alocările și tipurile de acțiuni eligibile în cadrul DLRC astfel
încât să sprijine mai bine atingerea rezultatelor așteptate?
354
• Din punctul dumneavoastră de vedere, ce caracteristici ale instrumentului DLRC au sprijinit cel
mai bine obținerea rezultatelor proiectului pe termen scurt și lung?
• Ce dificultăți ați întâmpinat în implementarea proiectului? Vă rugăm să aveți în vedere aspecte
precum tipul intervențiilor, regulile de eligibilitate a grupurilor țintă, procesele și procedurile de
evaluare, contractare, implementare și raportare a proiectelor finanțate, decontarea cheltuielilor
etc.
• Care considerați că sunt lecțiile învățate în urma implementării proiectului? Ce ar fi putut fi făcut
mai bine?
5.3.2.12 GHID FOCUS GRUP
Introducere:
• Prezentarea succintă a proiectului și obiectivelor întâlnirii;
• Prezentare a subiectelor de discuție: prezentarea succintă a temei de evaluare;
• Prezentarea participanților (1 min/participant): numele, organizația/instituția reprezentată,
experiența în FESI
- Prezentarea succintă (5 minute) a constatărilor privind creșterea coeziunii teritoriale
- Prezentarea succintă (5 minute) a constatărilor preliminare privind contribuția FESI la
această evoluție/progres
• Întrebări:
- Având în vedere experiența dumneavoastră, în ce măsură constatările prezentate se
aplică și pentru PO și OT cu care sunteți familiarizat?
- Există viziuni și opinii diferite? În ce fel?
- Considerați constatările ca fiind relevante? Aveți completări? Care anume?
- Având în vedere experiența dumneavoastră, ce aspecte ar fi putut fi îmbunătățite la
intervențiile FESI? Care sunt elementele pe care le-ați fi dorit diferite în implementarea
FESI?
- Cum ar fi putut fi gândite mai bine alocările astfel încât să sprijine mai eficace îndeplinirea
țintelor naționale?
- Care sunt principalele lecții învățate?
6 Anexa 4. Lista documentelor și a literaturii parcurse

Applica, Cambridge Econometric Associates, Ismeri Europa, (2016) Ex post evaluation of Cohesion
Policy programmes 2007–2013, focusing on the European Regional Development Fund (ERDF) and
the Cohesion Fund (CF), WP1: Synthesis Report, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-
/publication/e9182ca7-7a40-11e6-b076-01aa75ed71a1
Armington, P. S. (1969): “A theory of demand for products distinguished by place of production.” IMF
Staff Papers 16(1): pp. 159–178.
Arrow, K. J.; Chenery, H. B.; Minhas, B. S.; Solow, R. M. (1961). "Capital-labor substitution and
economic efficiency". Review of Economics and Statistics. 43 (3): 225–250
Bachtler, J., Oliveira Martins, J., Wostner P., Zuber, P., (2017) Towards Cohesion Policy 4.0: Structural
Transformation and Inclusive Growth, Regional Studies Association
Barro, R., (2012) Convergence and Modernization Revisited, NBER Working Papers 18295
Barro, R., Sala-I-Martin, X., (1991) Convergence across States and regions, Brookings Papers on
Economic Activity
Berry, H., Guillen, M. F., Hendi, A. S. (2014). Is there convergence across countries? A spatial
approach. Journal of international business studies, 45, 387–404,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4286895/pdf/nihms619825.pdf
355
Blonigen, B. A. & W. W. Wilson (1999): “Explain[1]ing Armington: What determines substitutability
between home and foreign goods?” The Cana[1]dian Journal of Economics / Revue canadienne
d’Economique 32(1): pp. 1–21.
Bajzik, Jozef; Havranek, Tomas; Irsova, Zuzana; Schwarz, Jiri (2019) : The Elasticity of Substitution
between Domestic and Foreign Goods: A Quantitative Survey, ZBW – Leibniz Information Centre for
Economics, Kiel, Hamburg
Böhme, K., Doucet, P., Komornicki, T., Zaucha, J., Świątek, D., (2011) How to strengthen the territorial
dimension of ‘Europe 2020’ and the EU Cohesion Policy,
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/challenges2020/2011_territorial_di
mension_eu2020.pdf
Bourdin, S., (2018) Modeling and simulations of Cohesion Policy funding and regional growth diffusion
in an enlarged European Union. Spatial Analysis and Location Modeling in Urban and Regional
Systems,
https://www.researchgate.net/publication/321475846_Modeling_and_Simulation_of_Cohesion_Policy
_Funding_and_Regional_Growth_Diffusion_in_an_Enlarged_European_Union
Bradley, J., Morgenroth, E., (2014) A Study of the Macro-Economic Impact of the Reform of EU
Cohesion Policy, The Economic and Social Research Institute, Ireland
Bradley, J. (2006) Evaluating the impact of European Union Cohesion Policy in less-developed
countries and regions, Regional Studies, 40(2), pp.189-199.
https://doi.org/10.1080/00343400600600512
Brand-Correa, L. I., Brockway, P. E., Copeland, C. L., Foxon, T. J., Owen, A., & Taylor, P. G. (2017).
Developing an input-output based method to estimate a national-level energy return on investment
(EROI). Energies, 10(4), 534.
Buccellatto, T., Coro G., (2019) Relatedness, economic complexity, and convergence across European
regions, Working papers, Department of Economics, University of Venice,
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3395199
Buehrer, T., di Mauro, F., (2013), A computable general equilibrium model of Nepal, Asian Development
Bank, EDRC Reports.
Cambridge Econometrics, (2019), E3ME Technical Manual v6.1, https://www.e3me.com/wp-
content/uploads/2019/09/E3ME-Technical-Manual-v6.1-onlineSML.pdf
Cardenete, M.A., Delgado, M.C., (2013), Analysis of the Impact of the European Funds in Andalusia in
2007-2013 Using a General Equilibrium Model, Modern Economy, Vol.4 No.6,
DOI:10.4236/me.2013.46047
Cassar, I. P. (2015). Estimates of output, income value added and employment multipliers for the
Maltese economy (No. WP/03/2015). CBM Working Papers.
Centre for Industrial Studies, (2015) Territorial Agenda 2020 put in practice. Enhancing the efficiency
and effectiveness of Cohesion Policy by a place-based approach,
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/policy/what/territorial-
cohesion/territorial_agenda_2020_practice_report.pdf
Centre for Industrial Studies, Ramboll Management Consulting A/S, (2019) Ex post evaluation of major
projects supported by the European Regional Development Fund (ERDF) and Cohesion Fund between
2000 and 2013, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/afe8c626-5f58-11ea-b735-
01aa75ed71a1/language-en
Chung, J. W., 1994, Utility and Production Functions, Blackwell, Oxford UK
Ciupagea, C., Voinescu, R., (2007) The assessment of the impact of structural funds in Romania,
Comisia Naţională de Prognoză, Romania
356
Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională și Urbană. (2021) Annual Activity Report
2020, https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/annual-activity-report-2020-regional-and-urban-
policy_en_0.pdf
Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională și Urbană. (2021) Unlocking the
crowdfunding potential for the European Structural and Investment Funds,
https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/studies/2021/unlocking-the-
crowdfunding-potential-for-the-european-structural-and-investment-funds
Comisia Europeană, (2021) European Structural and Investment Funds 2014-2020. 2020 Summary
report of the programme annual implementation reports covering implementation in 2014-2019,
https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/reports/2021/european-structural-
and-investment-funds-2014-2020-2020-summary-report-of-the-programme-annual-implementation-
reports-covering-implementation-in-2014-2019
Comisia Europeană, (2017) Seventh Report on economic, social and territorial cohesion,
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion7/7cr.pdf
Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională și Urbană, (2016) Ex post evaluation of
Cohesion Policy programmes 2007-2013, focusing on the European Regional Development Fund
(ERDF) and the Cohesion Fund (CF): Macroeconomic effects of Cohesion policy funding in 2007-2013,
Work Package 14c: Regression discontinuity design and Work Package 14d: Propensity score
matching,
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/pdf/expost2013/wp14c_d_executive
_summary_en.pdf
Comisia Europeană, Green Paper on Territorial Cohesion, Turning territorial diversity into strength
(2008), https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2008:0616:FIN:EN:PDF
Comisia Europeană, (2016) Ex post evaluation of the ERDF and Cohesion Fund 2007-13,
https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/evaluations/2016/commission-staff-
working-document-ex-post-evaluation-of-the-erdf-and-cohesion-fund-2007-13
Comisia Europeana, DG Employment, (2014) ESF Expert Evaluation Network. Final synthesis report:
Main ESF achievements, 2007-2013
Comisia Naţională de Prognoză, Impactul fondurilor structurale în România. Evaluare cu ajutorul
modelului HEROM, https://cnp.ro/wp-content/uploads/2021/08/bf097831fce71ce023a4.pdf
Crescenzi, R., Giua, M., (2018) One or Many Cohesion Policies of the European Union? On the
Diverging Impacts of Cohesion Policy across Member States, SERC Discussion Paper 230, Spatial
Economics Research Centre, LSE
Czarnitzki, D., Lopes Bento, C., Doherr, T., (2011) Counterfactual impact evaluation of cohesion policy,
WP 2: Examples from Support to Innovation and Research, Leuven University,
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/information/evaluations/pdf/impact/ciewp2_final.pdf
Davies, S., (2017) Does Cohesion policy work? Meta-Review of Research on the Effectiveness of
Cohesion policy, European Policy Research paper nr 99, European Policies Research Centre, ISBN
978-1-909522-21-3
Demertzis, M., Sapir A., Wolff G., (2019) Promoting sustainable and inclusive growth and convergence
in the European Union, Bruegel Policy Contribution, Issue 7
Dervis, K., J. de Melo and S. Robinson (1982) General Equilibrium models for Development Policy. A
World Bank Research Publication, Cambridge University Press.
Dervis, K., de Melo, J., & Robinson, S. (1989). General Equilibrium Models for Development Policy
(English). Washington, D.C.: World Bank.
Devarajan, Shantayanan, Delfin S. Go, Jeffrey D. Lewis, Sherman Robin[1]son, and Pekka Sinko. 1997.
"Simple General Equilibrium Modeling." In Joseph F. Francois and Kenneth A. Reinert, eds., Applied
Methods for Trade Policy Analysis: A Handbook. Cambridge: Cambridge University Press.
357
DG Employment, Fondazione Brodolini, Metis GmbH, Panteia, (2016) ESF Ex-post Evaluation.
Synthesis 2007-2013. EU synthesis report – final version, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-
/publication/44299df0-e84e-11e6-ad7c-01aa75ed71a1/language-en
Ecorys Nederland BV, (2015) Evaluarea ex-ante a Acordului de Parteneriat 2014-2020, Raport final,
https://www.evaluare-structurale.ro/documents/20126/107566/Evaluarea+ex-
ante+a+Acordului+de+Parteneriat+2014-2020.pdf/f25c5c32-9f92-3f76-d5de-
df265f0f5764?t=1557393074193
Dall’Erba, S., Le Gallo, J. (2008) Regional convergence and the impact of European structural funds
over 1989-1999: A spatial econometric analysis, Papers in Regional Science, 87(2),
https://doi.org/10.1111/j.1435-5957.2008.00184.
European Investment Bank, (2016) Evaluation of the functioning of the European Fund for Strategic
Investments (EFSI), https://www.eib.org/attachments/ev/ev_evaluation_efsi_en.pdf
Ferrara, A., Ivanova, O., Kancs, d’A., (2010) Modelling the Policy Instruments of the EU Cohesion
Policy, https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/working-
papers/2010/modelling-the-policy-instruments-of-the-eu-cohesion-policy
Fiaschi, D., Lavessi, A.M., Parenti, A., (2018) Does EU Cohesion Policy Work? Theory and Evidence,
Journal of Regional Science, 58(2)
de la Fuente, A., (2000) Convergence across countries and regions: Theory and empirics, European
Investment Bank Papers, vol 5
Gesualdo, M., Rosignoli, S, (2013), Building a computable general equilibium model (cge) on a regional
sam: the case of Tuscany, MPRA Paper No. 81412.
Gezici, F., Hewings, G.J.D., (2004) Regional Convergence and the Economic Performance of
Peripheral Areas in Turkey, Review of Urban and Regional Development Studies
Goecke, H., Hüther, M., (2016) Regional Convergence in Europe, Intereconomics, Springer vol. 51
Graziano, P., Polverari L., (2020) The social impact of EU cohesion policy, in Social policy in the
European Union 1999-2019: the long and winding road, editori Vanhercke B., Ghailani D., Spasova S.,
Pochet P., ETUI, https://www.etui.org/sites/default/files/2020-
12/20%20Social%20policy%20European%20Union%201999-2019%20WEB%20version.pdf
d'Hernoncourt, J., Cordier, M., Hadley, D. (2011). Input-Output Multipliers–Specification sheet and
supporting material, Spicosa project report (Doctoral dissertation, Université Libre de Bruxelles (ULB),
Belgium; University of East Anglia).
HM Revenue & Customs (2013), HMRC’s CGE model documentation,
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/26
3652/CGE_model_doc_131204_new.pdf
KPMG Advisory Ltd. And Prognos AG (2016). Support to large enterprises, Final Report, Work Package
4, Ex post evaluation of Cohesion Policy programmes 2007-2013, focusing on the European Regional
Development Fund (ERDF) and the Cohesion Fund (CF).
Mainar-Causapé, A.J.; Ferrari, E.; McDonald, S. Social accounting matrices: basic aspects and main
steps for estimation, EUR 29297 EN, JRC Technical Reports. Publications Office of the European
Union, Luxembourg, 2018, doi:10.2760/010600.
Martin, R., Sunley, P., (2015) Slow convergences? The New Endogenous Growth and Technological
Progress, New Endogenous Growth Theory, Taylor and Francis Online
Maucorps, A., Jestl, S., & Römisch, R. (2020). The effects of the EU Cohesion Policy on regional
economic growth: Using structural equation modelling for impact assessment, wiiw Working Paper (No.
185)
Mensah, P., (2020) Growth Convergence Across Countries and Regions in the Long Run: An Empirical
Study using Panel Analysis (1980-2018), Western Illinois University
358
Mercenier, J., Álvarez-Martínez, M., Brandsma, A., Di Comite, F., Diukanova, O., Kancs, d’A., Lecca,
P., López-Cobo, M., Monfort, Ph., Persyn, D., Rillaers, A., Thissen M., and Torfs, W. (2016).
"RHOMOLO-v2 Model Description: A spatial computable general equilibrium model for EU regions and
sectors," JRC Technical reports JRC100011, European Commission, DG Joint Research Centre, EUR
27728 EN, doi:10.2791/18446.
Monfort, P., (2008) Convergence of EU regions. Measures and evolution, Working Papers, Directorate
General for regional Policy,
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/200801_convergence.pdf
Monfort, P., Piculescu, V., Rillaers, A., Stryczynski, K., Ianos, V., (2017) The impact of Cohesion and
Rural Development Policies 2007-2013, Working Paper DG Regio,
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/201702_impact_cohesion_rural_develop
ment_policies_2007_2013.pdf
Padoa-Schioppa, T., (2002) Accession Countries on the Way to the Euro: a Central Banker’s view
Rapley, J., (2001) Convergence: myths and realities, Progress in Development Studies
Savard, L. 2003 Poverty and Income Distribution in a CGE-Household Microsimulation Model: Top-
Down/ Bottom-Up Approach. CIRPEE Working Paper 03-43. Quebec: Centre interuniversitaire sur le
risque, les politiques économiques et l'emploi.
Savard, L. 2005. Poverty and Inequality Analysis within a CGE Framework: a Comparative Analysis of
the Representative Agent and Micro- Simulation Approaches. Development Policy Review 23(3): 313-
331.
Scottish Government, (2016), Computable General Equilibrium (CGE) Modelling and SG’s CGE model,
Chief Economist Directorate, https://www.gov.scot/publications/cge-modelling-introduction/
Simionescu, M., (2014) Testing Sigma Convergence Across EU-28, Economics and Sociology, vol 7
Simionescu, M., (2012) The Intensity of Convergence Process in the European Union, Institutul
Naționala de Prognoză al Academiei Române, Raport preliminar
Szlachta, J., Ulied, A., (2017) European Territorial Reference Framework, ESPON
Tanaka, F. J. (2011). Applications of Leontief's input-output analysis in our economy.
Territorial Agenda of the European Union 2020 - Towards an Inclusive, Smart and Sustainable Europe
of Diverse Regions (2011),
cohesion/territorial_agenda_2020.pdf
The Territorial State and Perspectives of the European Union (2011)
cohesion/territorial_state_and_perspective_2011.pdf
Thorbecke, E. 2000. The Use of Social Accounting Matrices in Modeling. Paper Prepared for the 26th
General Conference of The International Association for Research in Income and Wealth Cracow,
Poland, 27 August to 2 September 2000
Varian, H., 1992, Microeconomic Analysis, W. W. Norton & Co, UK: Ch 7-9
World Bank (2009) Spatial Disparities and Development Policy, World Development Report
https://documents1.worldbank.org/curated/en/759681468160181821/pdf/493190PUB0Spat101Official
0Use0Only1.pdf
World Bank, (2015), Elaborarea modelului CGE în GAMS pentru România. Manualul utilizatorului:
manual tehnic pentru modelul ROM-E3 și codul GAMS aferent, Programul privind schimbările climatice
și o creștere economică verde cu emisii reduse de carbon, https://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-
analize/48145/Raport%20C%203.1_%20Model%20macroeconomic%20GAMS_RO.pdf
359
Anselin, L. (2002). Mapping and Analysis for Spatial Social Science.
http://www.csiss.org/events/conferences/2002/anselin_aaa.pdf
Anselin, L. (2010). Local Indicators of Spatial Association-LISA. Geographical Analysis, 27(2), 93–115.
https://doi.org/10.1111/j.1538-4632.1995.tb00338.x
Baker, D., Bridges, D., Hunter, R., Johnson, G., Joseph, K., Murphy, J., & Sorenson, K. B. (2001).
Guidebook to Decision-Making Methods. USA Department of Energy, WSRC-IM-2002-00002.
https://www.researchgate.net/publication/255621095_Guidebook_to_Decision-Making_Methods
Jenks, G. F. (1967). The Data Model Concept in Statistical Mapping. In International Yearbook of
Cartography, Volume 7 (pp. 186–190).
McHarg, I. L. (1971). Design with Nature. https://books.google.ro/books?id=CovnoQEACAAJ
Antonescu, D. (2003). Romanian regional development policy in context of European Union structure.
MPRA Munich Personal RePEc Archive, 57728, 201. https://mpra.ub.uni-
muenchen.de/57728/1/MPRA_paper_57114.pdf
Antonescu, D. (2020). Territorial inequalities and convergence – techniques and analysis methods. 18.
Iancu, A. (2007). Economic Convergence. Applications—Second Part -. Journal for Economic
Forecasting, 4(4), 24–48. https://ideas.repec.org/a/rjr/romjef/v4y2007i4p24-48.html
Monfort, P. (2008). Convergence of EU regions Measures and evolution. Working Papers A Series of
Short Papers on Regional Research and Indicators Produced by the Directorate-General for Regional
Policy, 1. https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/working-
papers/2008/convergence-of-eu-regions-measures-and-evolution
Documente strategice studiate
Strategia Europa 2020
Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:
• creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
• creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
• creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de
muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
• UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop,
Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:
• 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
• 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (CD);
• obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a
emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);
rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din
generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;
• numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate și sunt cruciale pentru reușita noastră generală. Pentru a garanta
că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situația sa specifică, Comisia propune ca
aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective și traiectorii naționale.
Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorități - o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii - dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea
unei game largi de acțiuni la nivelul național, al UE și internațional. Comisia prezintă șapte inițiative
emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:
• „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la finanțările pentru
cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în
produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;
360
• „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru a facilita
intrarea tinerilor pe piața muncii;
• „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare
viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și
întreprinderilor;
• „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea
creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii
scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a
moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică;
• „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special
pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să
facă față concurenței la nivel mondial;
• „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza piețele muncii și
a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot
parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune
corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;
• „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și
teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar
persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de
a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.
Aceste șapte inițiative emblematice vor angaja atât UE, cât și statele membre. Instrumentele UE, în
special piața unică, ajutoarele financiare și instrumentele de politică externă, vor fi mobilizate pentru
eliminarea blocajelor și îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia
identifică măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de ieșire din criză, pentru a
continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetară pentru o creștere pe
termen lung și pentru a întări coordonarea în cadrul Uniunii economice și monetare.
Programul Național de Reformă
Programul Național de Reformă (PNR) constituie o platformă-cadru pentru definirea priorităților de
dezvoltare care ghidează evoluția României în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020.
PNR vizează fructificarea potențialului de creștere prin stimularea competitivității și productivității,
consolidarea coeziunii sociale și teritoriale, crearea de noi locuri de muncă - toate acestea urmărind
reducerea decalajelor față de celelalte state membre ale UE. Asumarea reformelor structurale-cheie
pentru economia și administrația națională va permite concertarea eforturilor în direcția modernizării
societății românești, fiind de natură să susțină convergența economico-socială la nivelul UE. Pentru a
relansa procesul de convergență economică și socială la nivel european și pentru a avea o economie
a UE mai stabilă, favorabilă incluziunii, mai productivă și mai rezilientă,
Pentru România , sunt preconizate măsuri de răspuns ale autorităților române privind provocări
referitoare la politica fiscal-bugetară, investițiile publice, absorbția fondurilor europene, utilizarea
deplină a potențialului forței de muncă, inegalitățile în materie de venituri, eficiența și accesibilitatea
sistemului medical, asigurarea unei educații de calitate, susținerea mediului de afaceri, digitalizare,
îmbunătățirea infrastructurii, dar și a calității mediului înconjurător sau continuarea reformei
administrației publice, precum și a celei privind sistemul de achiziții publice.
PNR prevede o serie de politici de răspuns la provocările economice și care înclud Politica fiscal-
bugetară, Administrația publică și Mediul de afaceri și competitivitate
Politica fiscal-bugetară
Direcții de acțiune:
• îmbunătățirea gestionării investițiilor publice
• eficientizarea cheltuielilor bugetare
• îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor
Administrația publică
361
• continuarea procesului de descentralizare
• planificarea strategică și prioritizarea politicilor guvernamentale
• consolidarea culturii transparenței și a guvernării participative
• stabilirea unui regim juridic-cadru unitar pentru administrația publică centrală și locală
• îmbunătățirea managementului resurselor umane
• profesionalizarea personalului din administrație
• mai buna reglementare
• dezvoltarea teritorială
• îmbunătățirea condițiilor privind locuirea
• creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene
• îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare
• continuarea reformei sistemului de achiziții publice
• prevenirea-educația-combaterea și reducerea corupției la toate nivelurile administrației
Mediul de afaceri şi competitivitate
• crearea unui mediu favorabil investițiilor publice şi private, inclusiv prin dezvoltarea
infrastructurii de transport
• dezvoltarea sectoarelor cu potențial de creștere economică
• îmbunătăţirea performanțelor întreprinderilor publice
PNR cuprinde și obiectivele naționale Europa 2020:
Ocuparea forței de muncă
• Direcții de acțiune:
- modernizarea instituțiilor pieței muncii
- adaptarea lucrătorilor și a întreprinderilor la schimbările pieței muncii
- îmbunătățirea șanselor de ocupare a șomerilor și a persoanelor inactive, inclusiv a
tinerilor NEETs
- acces egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupurile de vârstă
- creșterea calității ocupării în mediul rural
Cercetare, dezvoltare, inovare (CDI)
- întărirea capacității și performanțelor sistemului de CDI
- asigurarea unei baze științifice de înaltă calitate
- stimularea investițiilor private în CDI
- consolidarea dimensiunii europene a politicilor și programelor naționale de CDI
Mediu și schimbări climatice
- construirea unei economii cu emisii scăzute de GES
- diminuarea emisiilor de GES din sectoarele energie și transporturi
- atenuarea efectelor schimbărilor climatice
- susținerea dezvoltării durabile și îmbunătățirea infrastructurii și calității mediului
- îmbunătățirea managementului deșeurilor, inclusiv al deșeurilor periculoase
- protecția naturii și conservarea biodiversității
Surse regenerabile de energie
- promovarea surselor regenerabile de energie (SRE) prin intermediul Fondului pentru
mediu și a certificatelor verzi (CV)
362
- încurajarea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate
Eficiența energetică
- promovarea cogenerării de înaltă eficientă
- modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică
- creșterea eficienței energetice în clădiri rezidențiale, clădiri publice și sistemele de
iluminat public
Părăsirea timpurie a școlii
- extinderea serviciilor de educație timpurie
- modernizarea curriculumului școlar
- creșterea calității învățământului preuniversitar
- creșterea nivelului de competențe a elevilor și cadrelor didactice
- consolidarea învățământului profesional și tehnic
- aplicarea Strategiei naționale privind reducerea părăsirii timpurii a școlii
- consolidarea pachetului social în educație
- îmbunătățirea infrastructurii educaționale
Educația terțiară
- implementarea Strategiei naționale pentru învățământ terțiar 2015–2020
- sprijinirea studenților din mediul rural, a grupurilor dezavantajate și a studenților non
tradiționali pentru participarea în învățământul terțiar
- dezvoltarea și integrarea sistemului informatic din educație și cercetare
- dezvoltarea capacității instituționale și creșterea gradului de internaționalizare a
- învățământului superior
- creșterea calității învățământului superior și a corelării cu piața muncii
- promovarea educației antreprenoriale
- crearea și dezvoltarea unui cadru de învățare pe tot parcursul vieții deschis și accesibil
Incluziunea socială și combaterea sărăciei
- îmbunătățirea calității vieții și integrarea socio-economică a populației din comunitățile
- marginalizate din mediul urban
- creșterea calității vieții populației din mediul rural
- creșterea calității și a gradului de acoperire a serviciilor sociale
- reducerea sărăciei în rândul celor mai defavorizate persoane
- reforma sistemului de sănătate
Recomandările Specifice de Țară
Recomandările specifice de țară (RST) reprezintă contribuția UE la procesul decizional național, lăsând
statelor membre UE responsabilitatea elaborării propriilor politici economice și a bugetelor naționale. În
principiu, recomandările invită statele membre UE să pună în aplicare acele măsuri a căror
implementare în termen de 12-18 luni poate stimula realizarea de progrese în atingerea obiectivelor de
creștere economică durabilă, inteligentă și incluzivă.
Prezentarea de către Comisia Europeană, în fiecare an, de propuneri de recomandări specifice de țară
face parte din procesul Semestrului European, un instrument de coordonare a politicilor economice și
a reformelor structurale în UE. Acesta are scopul de a orienta acțiunea statelor membre în sensul
implementării anumitor reforme la nivel național de a sprijini atingerea obiectivelor Strategiei Europa
2020.
363
În anul 2021, având în vedere că Semestrul European a fost adaptat temporar pentru a putea fi
coordonat cu Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), se remarcă faptul că recomandările
specifice de țară au vizat doar domeniul fiscal-bugetar. În ceea ce privește România, în contextul
procedurii de deficit excesiv demarată în martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii,
recomandarea Comisiei este de a implementa politici fiscal-bugetare pentru reducerea treptată a
deficitului bugetar. Comisia consideră că prelungirea până în 2024 a termenului pentru corectarea
deficitului excesiv, în conformitate cu Programul de Convergență al României 2021-2024, asigură un
echilibru optim între consolidarea bugetară și sprijinirea redresării economice.
În anul 2020, cu toate că accentul a fost pus pe domeniile cu relevanță pentru procesul de relansare
economică în context COVID-19, pentru România, Comisia a făcut unele constatări cu caracter general
(referitoare la măsurile formulate de Guvern concordante cu recomandările europene în contextul
pandemiei, disparitățile regionale, sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, reziliența
sistemului de sănătate, condițiile sociale, inițiativa IMM Invest, relansarea proiectelor de infrastructură
și Fondul pentru Tranziție Justă) și a formulat patru recomandări vizând aspectele relevante în
domeniile fiscal-bugetar, politici sociale și educație, susținerea procesului de relansare economică
durabilă și administrația publică.
În 2019 pentru România numărul recomandărilor a crescut de la trei la cinci, față de 2018. Au fost
menținute recomandările care se referă la aplicarea deplină a cadrului fiscal-bugetar, întărirea
conformării fiscale și a colectării impozitelor, îmbunătățirea calității și predictibilității procesului
decizional, simplificarea procedurilor administrative, întărirea guvernanței corporative a întreprinderilor
publice, prioritizarea proiectelor majore de infrastructură și accelerarea implementării acestora,
achizițiile publice, salariul minim, venitul minim de incluziune, educația și sănătatea. În pus au fost vizate
și garantarea stabilității financiare și a rezilienței sectorul bancar, asigurarea sustenabilității sistemului
de pensii și a viabilității pe termen lung a fondului de pensii din pilonul II, creșterea calității și a gradului
de acoperire a serviciilor sociale, orientarea politicilor de investiții către transporturi sustenabile, energie
cu emisii scăzute de carbon și eficiență energetică, mediu și inovare, ținând cont și de disparitățile
regionale.
În 2018 recomandările primite de România au vizat politica fiscal – bugetară, ocuparea forței de muncă,
protecția socială, educația, sănătatea și eficiența guvernării. Comparativ cu 2017, numărul
recomandărilor a rămas același, fapt ce a confirmat abordarea Comisiei în ceea ce privește Semestrul
European, de menținere a unui număr redus de recomandări concentrate asupra domeniilor prioritare.
În 2017 recomandările pentru România au făcut referire la următoarele: (1) obiectivul bugetar pe termen
mediu, cadrul fiscal – bugetar, obligațiile fiscale și colectarea impozitelor, munca nedeclarată (2)
politicile de activare, adoptarea legislației privind egalizarea vârstei de pensionare, mecanismul
transparent de stabilire a salariului minim, accesul la un învățământ general de calitate, în special pentru
copiii romi și pentru copiii din zonele rurale, favorizarea tratamentului ambulatoriu și combaterea plăților
informale; (3) adoptarea legislației care să asigure existența unui corp al funcționarilor publici
profesionist și independent, prioritizarea proiectelor de investiții publice și pregătirea acestora, Strategia
națională în domeniul achizițiilor publice.
În anii 2016 și 2015 România a primit patru recomandări, referitoare la: (1) domeniul fiscal-bugetar,
inclusiv obiectivul bugetar pe termen mediu; (2) ocupare (inclusiv salariul minim), educație și adoptarea
legii privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei; (3) sănătate, administrație publică,
simplificarea procedurilor administrative pentru întreprinderi și cetățeni, guvernanța corporativă a
întreprinderilor de stat; (4) servicii publice integrate, infrastructura de bază, diversificarea economică
(în special în zonele rurale), adoptarea și aplicarea Master Planului General de Transport, prioritizarea
proiectelor de investiții publice și pregătirea acestora.
În 2014 Comisia a adresat României un set de opt recomandări specifice de țară, cu referire la:
implementarea strategiei bugetare pe 2014 și creșterea gradului de conformare fiscală, punerea în
aplicare a reformei în domeniul sănătății, consolidarea măsurilor active pe piața muncii, creșterea
calității și accesului la educație, reducerea sărăciei și incluziunea socială, îmbunătățirea capacității
administrative, precum și îmbunătățirea eficienței în sectoarele energiei și transporturilor.
Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020 (SNC)
364
SNC 2014-2020 ca document strategic al Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri
(elaborat prin consultări cu mediul privat și ministerele de linie, în special cu Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și
Administrației), corelează intervențiile dedicate competitivității, având în vedere domeniile naționale de
excelență, inclusiv din perspectiva dimensiunii teritoriale și a dezvoltării rurale și vine în susținerea
obiectivelor Strategiei Europa 2020..
Obiectivul SNC este de integrare a provocărilor cheie identificate într-o viziune coerentă, pe termen
mediu, în concordanță cu domeniile prioritare strategice ale României, mai ales în direcțiile cercetării și
inovării, ocupării, dezvoltării regionale prin activități agricole și industriale competitive.
Provocările cheie identificate vizează: reglementarea mediului de afaceri, încrederea între actorii de pe
piață, antreprenoriatul, resursele umane și educația, inovarea - cererea și oferta de produse ale
cercetării, masa critică de cercetători și firme inovative, creativitatea, utilizarea eficientă a resurselor,
excelența – sectoare prioritare și competitivitate internațională)
SNC are în vedere angajarea resurselor în direcția înființării unor sectoare de producție și cercetare de
elită în domenii cu potențial ridicat de specializare inteligentă definite de SNCDI 2020 (bioeconomia,
tehnologiile informaționale și de comunicații, energia și mediul, eco-tehnologiile), revitalizarea
industrială prin specializare inteligentă și transformarea cunoașterii și creativității în surse de avans
competitive.
Direcții de acțiune și rezultate așteptate, bazate pe priorități vor contribui la creșterea competitivității
economiei românești prin atragerea și utilizarea resurselor din domeniul CDI, concurând direct sau
indirect și la atingerea obiectivului de creștere a competitivității economiei românești prin inovare (OG1)
definit în SNCDI 2020:
• Prioritate: Acțiuni parteneriale între mediul public și mediul privat;
• Direcție de acțiune: Instituționalizarea pe termen lung a unor centre de foresight
industrial/tehnologic/CDI în regim colaborativ public – privat;
• Rezultat așteptat: Înființarea unor Centre regionale de competență care să stabilească: politica
sectorială, agenda CDI, servicii suport pentru dezvoltarea sectorială în funcție de specializarea
în profil teritorial.
• Prioritate: Factori și servicii suport
• Direcție de acțiune: Cercetare, dezvoltare și inovare – asigurarea unei finanțări publice de 1%
din PIB, care să permită efectul de antrenare a cererii pentru cercetare din sectorul privat
• Rezultat așteptat: Creșterea cheltuielilor angajate de mediul privat pentru CDI, de la 0,17 nivelul
actual, până la 1% din PIB, în 2020;.
• Direcție de acțiune: Cercetare, dezvoltare și inovare - Sprijinirea IMM-urilor în vederea lansării
de produse sau servicii inovative prin fonduri de capital de risc, granturi, proiecte colaborative.
• Rezultat așteptat: 20% IMM-uri care introduc produse și servicii inovative în 2020 (de la 13,17%
în 2011).
În cadrul SNC au fost identificate un număr de 10 sectoare economice cu potențial de specializare
inteligentă, având în vedere rolul economic și influența asupra ocupării, dinamica competitivă, precum
și premisele inovării, dezvoltării tehnologice și valorii adăugate. Aceste sectoare economice vor
beneficia de aportul cercetării, dezvoltării și inovării în domeniile de specializare inteligentă din SNCDI
2020, și viceversa, vor crea cerere pentru activități de CDI de la aceste domenii.
365
Tabel 88. Corelația dintre domenii/direcții de specializare inteligentă ale SNCDI 2020 și ale SNC
Tehnologia
Eco-
informațiilor și Energie,
Domenii de nanotehnologii
Bio a mediu și
specializare și Sănătate
economia comunicațiilor, schimbări
inteligenta din materiale
spațiu și climatice
SNCDI 2020 avansate
securitate
Direcții de politică industrială
Turism și
Rol economic ecoturism X X
important și
Textile și
cu X
pielărie
influență
Lemn și mobilă X
asupra
ocupării Industrii
X X X
creative
Industria auto și
X X
componente
Tehnologia
Dinamica informațiilor și X
competitivă comunicațiilor
Procesarea
alimentelor și a X X X
băuturilor
Sănătate și
produse X X
farmaceutice
Energie și
management
X X
Inovare, de
dezvoltare mediu
tehnologică și Bioeconomie
valoare (agricultură,
adăugată silvicultură,
pescuit
X X X X
și acvacultură),
biofarmaceutică
şi
biotehnologii
Sursa: SNC 2014-2020
• Prioritate: Promovarea celor 10 sectoare economice cu potențial de specializare inteligentă
stabilite în SNC;
• Direcție de acțiune: Îmbunătăţirea poziției de exportator a României.
• Rezultat așteptat: Creșterea ponderii produselor de înaltă tehnologie în exporturi la 10% pe
orizontul 2020.
• Direcție de acțiune: Creșterea atractivității investițiilor în cele 10 sectoare cu potențial de
specializare inteligentă.
• Rezultat așteptat: Creșterea nivelului de investiții străine directe în sectoarele prioritare
menționate, cu 5 p.p. la nivel agregat.
Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020
Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă se dorește a fi o abordare integrată a politicilor
relevante, atât din perspectiva dezvoltării cererii, cât şi din perspectiva gestiunii eficiente a ofertei pe
piața muncii și propune soluții realiste de abordare, care pot fi finanțate din bugetul național, bugetul
asigurărilor pentru șomaj și din resursele financiare alocate în perioada de programare 2014 – 2020.
Orientările integrate privind ocuparea forței de muncă sunt incluse în pachetul de Orientări integrate
pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă și stabilesc priorități și obiective comune
statelor membre. Orientările integrate privind ocuparea forței de muncă sunt propuse de Comisia
Europeană, dezbătute și agreate de statele membre și adoptate anual de către Consiliu.
366
Orientările privind ocuparea forței de muncă incluse în Strategia Europa 2020 au fost adoptate în 2011
și s-a decis ca acestea să rămână stabile până în 2014 pentru a se asigura focalizarea pe
implementare.
• Orientarea 7. creșterea participării la piața muncii pentru femei și bărbați, reducerea șomajului
structural și promovarea calității locurilor de muncă
• Orientarea 8. Dezvoltarea unei forțe de muncă bine calificate, care să răspundă cerințelor pieței
muncii și promovarea învățării pe tot parcursul vieții
• Orientarea 9. Îmbunătățirea calității și a performanței sistemelor de educație și formare la toate
nivelurile și creșterea participării la învățământul terțiar sau cel echivalent
• Orientarea 10. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
Obiectiv general: Atingerea unui nivel sustenabil de ocupare a forței de muncă susținut de
competitivitate economică, coeziune socială și dezvoltare durabilă.
Ținta cheie 2020: 70% - rata de ocupare a forței de muncă pentru grupa de vârstă 20–64 ani.
Condiționări asupra realizării obiectivului de promovare a ocupării forței de muncă, legate de alte
domenii de politică:
• Educație:
- Reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a scolii, precum și implementarea de
programe pentru persoanele care au un nivel scăzut de educație;
- Creșterea calității procesului de învățământ, în special a relevanței competențelor
obținute pentru dezvoltarea carierei profesionale;
- Corelarea programei școlare (nivel mediu și superior) cu cerințele actuale și de
perspectivă ale pieței muncii;
• Economie:
- Îmbunătățirea competitivității sectorului agricol;
- Stimularea sectoarelor economice sustenabile;
- Extinderea infrastructurii și utilizării TIC;
- Extinderea /modernizarea infrastructurii și facilităților publice de transport;
• - Fiscalitate /Costuri de utilizare a forței de muncă:
- Reducerea presiunii fiscale și administrative asupra utilizării forței de muncă (nivelul
taxării muncii; reducerea numărului de declarații /formulare privind forța de muncă);
- Facilități fiscale pentru angajarea șomerilor și a persoanelor aparținând grupurilor
vulnerabile.
Obiective specifice și direcții de acțiune:
• O1. Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a persoanelor în vârstă,
subsumând următoarele direcții de acțiune
- Diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri din categoria NEETs (care
nu sunt în ocupare, educație sau formare).
- Creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă.
• O2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul femeilor și
persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, cuprinzând următoarele direcții de acțiune:
- Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării acestei resurse
umane către activități non-agricole.
- Creșterea participării femeilor pe piața muncii, inclusiv prin măsuri suport de reconciliere
a vieții profesionale cu cea de familie.
- Creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața muncii prin
dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea.
367
• O3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și competenţe adaptate la
cerințele pieței muncii, cuprinzând următoarele direcții de acțiune:
- Sprijinirea adaptabilităţii şi dezvoltării permanente a forței de muncă corelate cu
- schimbările structurale ale pieței muncii.
- Îmbunătăţirea nivelului de competenţe al persoanelor șomere și inactive apte de
- muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii.
• O4. Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a
politicilor cu impact pe piața muncii, cu următoarele direcții de acțiune:
- Consolidarea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a
politicilor cu impact pe piața muncii.
- Consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru a facilita adoptarea,
implementarea și respectarea politicilor cu impact pe piața muncii
Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020
În anul 2014, prin HG nr. 929/octombrie 2014, Guvernul României a aprobat noua Strategie Națională
de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 (SNCDI 2020), elaborată sub coordonarea
Ministerului Educației Naționale.
Strategia susține rolul și poziția prioritară a activității de cercetare, ca motor de creștere a competitivității
economice și urmărește conectarea la noile priorități ale științei și tehnologiei din Uniunea Europeană,
stabilite prin Strategia Europa 2020.
Elaborarea acestui document strategic s-a desfășurat în contextul mai larg al strategiei Europa 2020,
în mod particular al inițiativei O Uniune a inovării şi al principalului instrument de implementare – Orizont
2020, precum şi în contextul corelării cu politicile de coeziune.
În elaborarea noii strategii de cercetare s-a ținut cont de îndeplinirea condiționalității ex-ante ”Existența
unei strategii naționale în domeniul CDI, bazată pe priorități de specializare inteligentă, determinate în
conformitate cu metodologia de elaborare a strategiilor regionale de inovare a Comisiei Europene”.
Această condiționalitate a reprezentat o condiție necesară prealabilă pentru finanțarea din fonduri
europene structurale și de investiții a obiectivului tematic „Consolidarea cercetării, dezvoltării
tehnologice și a inovării”, prevăzut în Acordul de parteneriat dintre România și Uniunea Europeană.
SNCDI 2020 a fost elaborată în cadrul unui proiect de anvergură, derulat în anul 2013, în coordonarea
Ministerului Educației și Cercetării, de un consorțiu condus de către UEFISCDI alcătuit din 14 organizații
cu profil de cercetare-dezvoltare și cu contribuții din partea a peste 150 de organizații din categorii
reprezentative la nivel național, atât pentru mediul academic - universități și institute de cercetare, cât
și pentru mediul economic.
Pentru stabilirea priorităților a fost utilizat un ansamblu de instrumente de tip prospectiv, care au implicat
consultarea directă și online a peste 4000 de cercetători și specialiști, în privința evoluției și impactului
domeniilor științei și tehnologiei atât pe plan național și internațional.
Deși condiționalitatea ex-ante s-a referit la construcția unei strategii de cercetare și inovare la nivel
regional/național, cerință legată de nevoia de susținere a Strategiilor de Specializare Inteligentă (S3),
iar inexistența acestor strategii a impus elaborarea unei strategii de CDI la nivel național, identificându-
se zonele în care România poate avea contribuții semnificative și prin care poate beneficia de
rezultatele științei și ale inovării în creșterea competitivității.
În acest sens, mecanismul de descoperire antreprenorială, ca instrument fundamental prin care
trebuiau descoperite domeniile de dezvoltare inteligentă la nivelul fiecărei regiuni în parte și implicit la
nivel naţional, a fost aplicat relativ impropriu, domeniile de cercetare care vor susține obiectivele de
specializare inteligentă ale economiei sunt larg acoperitoare neindicând astfel nici o prioritate clară.
Strategia SNCDI 2020, vizează susținerea și investiția în CDI pe următoarele trei categorii de priorități:
• Prioritățile de specializare inteligentă presupun definirea și consolidarea unor domenii de
competență ridicată în care există avantaje comparative reale sau potențiale și care pot
368
contribui semnificativ la creșterea economică. Prin concentrarea de resurse și mobilizarea unei
mase critice de cercetători, aceste domenii pot asigura, inclusiv în dimensiunea lor regională,
competitivitatea pe lanțurile de valoare adăugată regionale și/sau globale.
• Prioritățile cu relevanță publică vizează investirea de resurse și de creativitate în domenii în
care cercetarea și dezvoltarea răspund unor nevoi sociale concrete și presante. Aceste priorități
presupun dezvoltarea capacității sectorului public de a scana spațiul tehnologiilor noi și
emergente și de a solicita soluții inovatoare de la operatorii CDI publici și privați. Prin SNCDI
2020 sunt susținute următoarele priorități cu relevanță publică: sănătate, patrimoniu și
identitate culturală, respectiv tehnologii noi și emergente;
• Cercetarea fundamentală rămâne prioritară în cadrul strategiei. În timp ce în domeniile
prioritare anterioare se urmărește cu precădere creșterea relevanței și impactului activităților
de cercetare și inovare pentru dezvoltarea competitivă a mediului economic și pentru creșterea
calității vieții sociale, cercetarea fundamentală stimulează investigarea în domenii de frontieră
ale cunoașterii științifice. Sunt vizate atât științele de baza (matematică, fizică, chimie, ca și
științele vieții, ale naturii și inginerești), dar și discipline umaniste și socio-economice,
urmărindu-se atingerea nivelului de calitate și vizibilitate propriu standardelor internaționale
pentru producția științifică.
SNCDI 2020 susține concentrarea resurselor de cercetare în jurul infrastructurilor majore în care
România s-a angajat să investească în perioada următoare: Laserul de ultra-înaltă putere ELI - NP
(Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics) și Centrul internațional pentru cercetări avansate
„Fluvii, Delte, Mări «Danubius»” - Delta Dunării.
SNCDI 2020 este operaționalizată printr-o serie de instrumente, care includ instrumentele principale de
implementare, coordonate de Ministerul Cercetării și Inovării, reprezentate de Planul naţional de
cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 și Axa Prioritară 1 - Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și
Inovare pentru susținerea afacerilor și competitivitate din POC, și programele de cercetare ale
Academiei Române, planurile sectoriale de cercetare ale ministerelor de ramură, precum și
componentele de cercetare-dezvoltare din Programul Operațional Regional 2014-2020, coordonat de
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Programul Operațional Capital Uman 2014-
2020, coordonat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Educației și Cercetării, respectiv
Programul Operațional Dezvoltare Rurală 2014-2020, coordonat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale alături de alte politici publice în sprijinul cercetării, din sectoare conexe (competitivitate, industrie,
financiar, fiscal, concurență, de ajutor de stat, educație, etc.).
SNCDI 2020 susține, de asemenea, și finanțarea clusterelor existente sau în formare, în special în
domeniile de specializare inteligentă și ale tehnologiilor emergente, cu impact major pentru creșterea
durabilă a competitivității economiei.
Obiectivele generale/specifice ale SNCDI 2020 care trebuie atinse prin implementare sunt
următoarele:
Tabel 89. Obiectivele generale/specifice ale SNCDI 2020
Viziune - principii de acţiune
Pilonul 1. Afirmare la nivel Pilonul 2. Excelență prin Pilonul 3. „Leadership” regional la
regional, afirmare la nivel internaționalizare: sectorul CDI ca frontiera științei şi în tehnologie:
global: firmele devin spațiu de oportunitate străpungeri în domenii strategice
operatori cheie ai inovării
Obiective generale
OG1. Creșterea OG2. Creșterea contribuției românești OG3. Creșterea rolului științei în
competitivității economiei la progresul cunoașterii de frontieră societate
românești prin inovare
3. Obiective specifice
OS1. Crearea unui mediu OS2. OS3. Concentrarea unei OS4. Susținerea aspirației către
stimulativ pentru inițiativa Susținerea pârți importante a excelență în cercetarea la
sectorului privat specializării activităților CDI pe frontiera cunoașteri
inteligente probleme societale
Obiective specifice transversale
OS5. Atingerea până în 2020 a masei critice OS6. Dezvoltarea unor organizații de cercetare
de cercetători performante
369
Sursa: SNCDI 2020
Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională
La nivel regional, Strategia Națională de Dezvoltare Regională (SNDR) reprezintă baza strategică
pentru fundamentarea programelor de finanțare din fonduri externe/comunitare, naționale, regionale
și/sau locale care au ca scop dezvoltarea regională și care susțin obiectivele Strategiei Europa 2020.
Pentru implementarea SNDR și prin intermediul fondurilor europene este necesară asigurarea corelării
acesteia cu politica de coeziune a UE. În acest sens pentru identificarea unor obiective naționale de
dezvoltare regională care să fie corelate cu obiectivele europene promovate prin Strategia Europa 2020
și s-a asigurat corelarea cu obiectivele tematice și prioritățile de investiții, promovate prin propunerile
de reglementare pentru perioada 2014-2020.
Obiectivul general al strategiei vizează îmbunătățirea continuă a calității vieții, prin asigurarea
bunăstării, protecției mediului și coeziunii economice și sociale pentru comunități sustenabile capabile
să gestioneze resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare și dezvoltare economică
și socială a regiunilor.
Obiectivele specifice vin să susțină obiectivul general și cuprind:
• Creșterea rolului și funcțiilor orașelor și municipiilor în dezvoltarea regiunilor prin investiții care
să sprijine creșterea economică, protejarea mediului, îmbunătățirea infrastructurii edilitare
urbane și coeziunea socială.
• Creșterea eficienței energetice în sectorul public ți/sau rezidențial pentru a contribui la
reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 în conformitate cu Strategia Europa 2020.
• Creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătățirea mobilității regionale și
asigurarea serviciilor esențiale pentru dezvoltarea economică sustenabilă și incluzivă.
• Regenerarea zonelor defavorizate și stimularea incluziunii sociale a comunităților
marginalizate, prin crearea premiselor necesare pentru asigurarea serviciilor esențiale și
condițiilor decente de trai.
• Creșterea economiilor regionale prin dezvoltarea infrastructurii specifice inovării și cercetării,
precum și stimularea competitivității IMM-urilor.
• Stimularea dezvoltării competitive și durabile a turismului la nivel regional și local prin
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, cu potențial turistic și crearea/modernizarea
infrastructurii specifice de turism.
• Protecția și îmbunătățirea mediului prin creșterea calității serviciilor de apă, reabilitarea site-
urilor industriale poluante și abandonate ți luarea unor măsuri de prevenire a riscurilor și
creșterea capacității de intervenție în situații de urgență.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR)
Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe termen lung prin care
sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României, bazat pe un concept strategic,
precum şi direcțiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională,
interregională, națională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier și transnațional.
SDTR stabilește cadrul strategic de dezvoltare a teritoriului României pentru orizontul de timp 2035
necesar pentru sprijinirea și direcționarea procesului de dezvoltare teritorială la nivel național, cu scopul
valorificării oportunităților și a nivelului de dezvoltare al fiecărui teritoriu.
Tratatul de la Lisabona a adăugat coeziunea teritorială la obiectivele coeziunii economice și sociale.
Prin urmare, este necesar să se abordeze acest obiectiv în cadrul noilor programe, punând accentul în
special pe rolul orașelor, pe delimitările geografice funcționale, pe zonele care se confruntă cu probleme
geografice sau demografice specifice și pe strategii macro-regionale.
Coeziunea teritorială reprezintă un obiectiv politic la nivel european, iar politicile de dezvoltare teritorială
sunt instrumente pentru atingerea acestuia, rolul său fiind de a adăuga la dezvoltarea economică și
socială și valorificarea potențialului teritorial. Coeziunea teritorială presupune o consolidare a
dimensiunii teritoriale în ansamblul politicilor comunitare și naționale, pentru valorizarea legăturilor
dintre diferitele politici sectoriale şi utilizarea potențialului specific fiecărui tip de teritoriu.
370
În elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României, au fost urmărite principiile strategice
privind:
• racordarea teritoriului național la rețeaua europeană și intercontinentală a polilor de dezvoltare
şi a coridoarelor de transport;
• dezvoltarea rețelei de localități și structurarea zonelor funcționale urbane;
• promovarea solidarității urban-rural și dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii;
• consolidarea și dezvoltarea rețelei de legături interregionale;
• protejarea, promovarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural.
Obiective generale și obiective specifice
OG. 1: Asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european prin sprijinirea
interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband;
Obiective specifice
OS 1.1: Dezvoltarea unei rețele de transport eficientă și diversificată capabilă să asigure gestionarea
fluxurilor de oameni și mărfuri generate de schimburile economice între teritoriul național și piețele din
spațiul european.
OS 1.2: Dezvoltarea și extinderea infrastructurii portuare și aeroportuare, precum și a legăturii
acestora cu centrele urbane naționale în scopul consolidării poziției României de nod logistic
regional.
OS 1.3 Consolidarea infrastructurii de transport a energiei și conectarea acesteia la proiectele pan-
europene cu impact regional și naţional
OG. 2 Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în
vederea asigurării unor spatii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive;
Obiective specifice
OS 2.1 Asigurarea unei echipări complete cu infrastructură de utilități publice a localităților urbane și
rurale
OS 2.2 Asigurarea unei accesibilități crescute la nivelul teritoriului și a unei conectivități eficiente între
orașele mari și zona urbană funcțională
OS 2.3 Creșterea atractivității spațiilor urbane și rurale prin îmbunătăţirea funcțiilor rezidențiale,
dezvoltarea unor spații publice de calitate și a unor servicii de transport adaptate nevoilor şi specificului
local
OS 2.4 Furnizarea unor servicii sociale de calitate prin asigurarea unei diversificări a acestor servicii
la nivelul teritoriului și îmbunătățirea gradului de acces a populației.
OG. 3 Dezvoltarea unei rețele de localități competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale
și formarea zonelor funcționale urbane;
Obiective specifice
OS 3.1 Dezvoltarea unor centre urbane specializate şi inteligente cu vocație de poli internaționali şi
racordarea lor eficientă la rețeaua urbană europeană
OS 3.2 Încurajarea dezvoltării zonelor urbane funcționale în jurul orașelor cu rol polarizator la nivelul
teritoriului
OS 3.3 Consolidarea rolului localităților rurale cu potențial de polarizare în scopul asigurării unei
accesibilități crescute a populației rurale la servicii de interes general
OS 3.4 Sprijinirea dezvoltării sistemelor urbane şi axelor de dezvoltare de la nivelul teritoriului prin
asigurarea unor intervenții integrate teritorial
OG. 4 Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială;
371
Obiective specifice
OS 4.1 Protejarea patrimoniului și promovarea măsurilor de regenerare a capitalului natural.
OS 4.2 Protejarea şi reabilitarea patrimoniului construit în scopul conservării identității naționale şi
creșterii atractivității spațiilor culturale cu potențial turistic deosebit
OS 4.3 Reducerea vulnerabilității zonelor supuse riscurilor naturale.
OS 4.4 Asigurarea echilibrului în dezvoltarea mediului rural şi urban prin protejarea resurselor funciare
agricole și forestiere şi limitarea extinderii intravilanului localităților
OG. 5 Creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.
OS 5.1 Consolidarea capacității structurilor de guvernanță la niveluri multiple şi diversificarea formelor
de cooperare între structurile administrației publice
OS 5.2 Consolidarea instrumentelor de planificare spațială şi a instituțiilor cu rol în gestionarea și
planificarea proceselor de dezvoltare a teritoriului (sau de amenajare a teritoriului)
OS 5.3 Consolidarea capacității de cooperare şi planificare în domeniul transfrontalier şi transnațional.
Strategiile de Specializare Inteligentă la nivel regional
De asemenea, Strategiile de Specializare Inteligentă la nivel regional (RIS) presupun identificarea
caracteristicilor și atuurilor unice ale fiecărei regiuni, evidențierea avantajelor competitive ale acestora,
precum și cooptarea părților interesate și a resurselor de la nivel regional în jurul unei viziuni axate pe
criteriul excelenței asupra viitorului acestora. RIS sprijină inovarea tehnologică, precum şi inovarea pe
baze practice şi urmăresc să stimuleze investițiile din sectorul privat. Totodată sprijină crearea de locuri
de muncă şi dezvoltarea, bazate pe cunoaştere, nu numai în cadrul centrelor principale de cercetare şi
inovare (C&I), ci şi în regiunile mai puțin dezvoltate şi rurale.
Strategiile privind specializarea inteligentă pot constitui, în același timp, un instrument puternic pentru
soluționarea provocărilor sociale, de mediu, climatice și energetice, precum schimbările demografice,
eficiența resurselor, securitatea energetica și rezistența în fața schimbărilor climatice.
RIS necesită o abordare integrată şi bazată pe situația din teren pentru elaborarea şi punerea în
aplicare a politicilor. Politicile trebuie să fie adaptate la contextul local, recunoscându-se faptul că există
diferite căi de inovare şi dezvoltare regională. Printre acestea se numără:
a) revigorarea sectoarelor tradiționale prin activități cu valoare adăugată mai mare şi noi nișe de
piață;
b) modernizarea prin adoptarea şi diseminarea noilor tehnologii;
c) diversificarea tehnologică plecând de la specializările existente în domenii conexe;
d) dezvoltarea de noi activități economice prin intermediul unei schimbări tehnologice radicale şi a
unor inovații majore;
e) exploatarea unor noi forme de inovare, precum inovarea deschisă şi orientată către utilizator,
inovarea socială şi inovarea în materie de servicii.
Majoritatea regiunilor pot dobândi un avantaj competitiv real numai prin găsirea unor nișe sau prin
integrarea noilor tehnologii în cadrul industriilor tradiționale şi prin exploatarea potențialului regional
„inteligent” al acestora.
Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020
Incluziunea socială a grupurilor vulnerabile și reducerea numărului de persoane expuse riscului de
sărăcie sau excluziune socială cu 580.000, până în anul 2020, față de anul 2008, conform țintei
asumate de România în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020, reprezintă rezultatul
principal vizat de această strategie.
Strategie privind incluziunea socială și reducerea sărăciei conține un plan de acțiune care va permite
României să înregistreze progrese considerabile în reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale
372
pentru persoanele, familiile și grupurile vulnerabile în următorii șapte ani. Strategia prezintă și un set
structurat de măsuri cu rolul de a asigura atingerea țintelor asumate de România în contextul Strategiei
Europa 2020.
Strategia vizează o serie de obiective cheie care susțin țintele Strategiei Europa 2020, precum:
• Ocuparea forței de muncă, prin:
- Activarea persoanelor sărace care nu sunt angajate, nu sunt înscrise în sistemul de
învățământ sau formare profesională
- Reducerea ocupării în sectorul informal și creșterea productivității fermelor mici și mijlocii
- Reducerea sărăciei persoanelor încadrate în muncă
- Dezvoltarea capacității instituționale și a resurselor serviciului public de ocupare
- Creșterea participării pe piața muncii a categoriilor vulnerabile
- Dezvoltarea economiei sociale în vederea creșterii oportunităților de angajare pentru
grupurile vulnerabile
• Transferuri sociale, prin:
- Îmbunătățirea performanței sistemului de transferuri sociale
- Creșterea importanței programelor țintite către grupurile vulnerabile
- Eficientizarea sistemului de transferuri sociale și creșterea rolului acestuia de activare a
grupurilor vulnerabile prin introducerea Venitului Minim de Inserție
- Oferirea sprijinului financiar adecvat pentru persoanele cu dizabilități în risc de sărăcie
sau excluziune socială
- Protejarea persoanelor vârstnice aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
- Protejarea consumatorilor săraci și vulnerabili împotriva creșterii tarifelor la electricitate
• Servicii sociale, prin:
- Asigurarea mecanismelor de creștere a responsabilității sociale din serviciile sociale
- Îmbunătățirea sistemelor de evaluare a nevoilor și de management al informațiilor,
precum și corelarea acestora cu politica și practicile locale
- de luare a deciziilor
- Îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale
- Consolidarea și îmbunătățirea asistenței sociale la nivelul comunității
- Dezvoltarea echipelor comunitare de intervenție integrată
- Dezvoltarea serviciilor destinate grupurilor vulnerabile
• Educație, prin:
- Îmbunătățirea sistemului de educație și îngrijire pentru copiii preșcolari
- Creșterea ratei participării și îmbunătățirea rezultatelor obținute de toți copiii cuprinși în
învățământul primar și gimnazial
- Promovarea unui acces mai larg la învățământ terțiar (non-universitar) a grupurilor sub-
reprezentate
- Creșterea accesului la programul de învățare și formare pe tot parcursul vieții pentru
tinerii dezavantajați și populația de vârstă activă
- Creșterea accesului copiilor din grupuri vulnerabile la educație de calitate
- Îmbunătățirea eficienței programelor de protecție socială în educație
• Sănătate, prin:
- Promovarea echității în materie de sănătate și protecție financiară
- Îmbunătățirea furnizării de servicii de sănătate în arii de intervenție relevante pentru
- grupurile sărace sau vulnerabile
- Creșterea accesului grupurilor vulnerabile la servicii de asistență medicală primară de
bună calitate
• Locuire, prin:
373
- Creșterea accesibilității și îmbunătățirea calității locuințelor, în special pentru populația
vulnerabilă
Dezvoltarea sectorului locuirii sociale
- Asigurarea sprijinului de urgență și creșterea capacității de prevenție timpurie pentru
persoanele fără adăpost
• Participare socială, prin:
- Îmbunătățirea climatului social și creșterea încrederii în instituțiile statului
- Creșterea toleranței și reducerea discriminării
- Creșterea participării la activități de voluntariat cu și pentru grupurile vulnerabile
- Responsabilizarea și creșterea implicării în luarea deciziilor care afectează comunitățile
sărace și marginalizate prin participare socială activă
- Îmbunătățirea accesului la informații și cunoaștere prin inovare socială
Strategia națională privind agenda digitală pentru România 2020
Pentru susținerea redresării economice a Europei, dar mai ales pentru asigurarea unei creșteri
economice sustenabile, inteligente și care să promoveze incluziunea socială, Uniunea Europeană a
elaborat Agenda Digitală Europa 2020 cu obiectivul principal de a dezvolta o Piață Unică Digitală.
Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România a fost dezvoltată pe baza programului
Agenda Digitală pentru Europa 2020, aceasta fiind cadru de referință pentru dezvoltarea economiei
digitale 2014 - 2020. Realizarea celor 5 obiective comune Agendei Digitale pentru Europa 2020 impune
eforturi cumulate ale statelor membre în vederea realizării acestora. În acest context, România trebuie
să aibă în vedere maximizarea impactului politicilor publice și să privească investițiile în TIC ca o
modalitate de a transforma economia românească. Aceste obiective sunt considerate ca fiind strâns
legate între ele, susținându-se reciproc și fiind promovate ca obiective naționale pentru fiecare stat
membru al Uniunii Europene.
Strategia națională privind agenda digitală pentru România 2020 propune acțiuni concrete în vederea
promovării cercetării-dezvoltării și inovării în TIC, și anume: promovarea grupurilor inovatoare și a polilor
concurențiali în vederea creșterii regionale, încurajarea cercetării privind dezvoltarea infrastructurii la
nivel regional, răspândirea participării în proiectele de CDI în TIC, finanțarea inițiativelor în domeniul
inovării în TIC în România, respectiv stimularea capabilităților naționale de cercetare-dezvoltare și
inovare în domeniul securității cibernetice. Investițiile în cercetarea, dezvoltarea și inovația în domeniul
TIC și aplicarea rezultatelor obținute prin respectivele investiții reprezintă factori cheie de îmbunătățire
a competitivității companiilor noastre și instituțiilor publice.
Liniile strategice de dezvoltare în cadrul cercetării-dezvoltării și inovării în TIC sunt:
• Promovarea grupurilor inovatoare şi a polilor concurențiali în vederea creșterii regionale.
• Încurajarea cercetării privind dezvoltarea infrastructurii la nivel regional.
• Răspândirea participării în proiectele de Inovare, Cercetare şi Dezvoltare în TIC în cadrul
inițiativelor internaționale.
• Finanțarea inițiativelor în domeniul inovării în TIC în România.
Pentru a face saltul spre modele de dezvoltare bazate pe inovare, este nevoie de o colaborare între
actorii din industria TIC, ideal în structuri de tip cluster. Aceste structuri oferă un acces facil și rapid la
rezultatele cercetării în vederea implementării acestora în producție şi realizării de produse inovative
utilizând tehnologii performante, cât şi a strategiilor comune de dezvoltare, pornind de la cele de
cooperare în producție şi achiziție de tehnologii şi echipamente performante destinate utilizării în
comun, până la cele de marketing.
Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și
îmbunătățirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020
Avantajul competitiv al IMM-urilor este reprezentat de capacitatea înaltă de a crea locuri de muncă de
calitate, de a genera bunăstare în mod sustenabil, de a atenua decalajele de dezvoltare dintre județe
şi de a dezvolta clasa de mijloc din România, ca fundament al stabilității economice şi sociale a țării.
374
Obiectivul general al Strategiei îl reprezintă crearea unui mediu favorabil afacerilor, sprijinirea creșterii
competitivității mediului de afaceri autohton pe plan local, regional, naţional, european şi internațional
prin creșterea semnificativă, sub aspect dimensional, sectorial şi regional, a soldului net de IMM-uri
active economic, dezvoltarea întreprinderilor existente şi crearea de noi locuri de muncă până la
sfârșitul anului 2020, astfel încât să vină în susținerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Direcțiile de acțiune ale Strategiei vizează:
• Sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului
• Accesul IMM-urilor la finanțare adecvată
• IMM-uri inovatoare
• Accesul la piețe şi internaționalizarea IMM
• Reactivitatea administrației publice la nevoile IMM-urilor
Strategia își propune printre altele retehnologizarea întreprinderilor (inclusiv în domeniul CDI) şi
sporirea capacității de atragere şi păstrare în cadrul întreprinderii a talentelor creative individuale,
precum și consolidarea rețelelor de întreprinzători şi diseminarea informațiilor de piață relevante în
rândul acestora
IMM-urile din sfera CDI, din industriile așa-numite creative, precum si cele care au potențial de
expansiune externă (indiferent de sectorul de activitate specific) vor fi stimulate să se
implanteze/relocalizeze în marile orașe în cadrul clusterelor și a polilor de excelență (de ex. centre
academice si universitare, entități specifice CDI/ ELI Măgurele si transferului tehnologic, business hubs,
acceleratoare de afaceri, centre regionale de export, etc. Totodată, aceste întreprinderi vor fi încurajate
să țintească cu prioritate piețele de profil străine (act local, think global).
Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050
Domeniul energiei și a schimbărilor climatice reprezintă unul dintre domeniile țintă ale Strategiei Europa
2020, iar Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 poate să contribuie
la obținerea de rezultate semnificative prin susținerea pe care își propune să o acorde mediului,
schimbărilor climatice, sectorului energetic, etc., prin dezvoltarea de parteneriate public-private cu
industria energetică, urmând cele mai bune practici și prin dezvoltarea capacității de atragere și utilizare
a surselor de finanțare pentru cercetare științifică, prin participarea în consorții internaționale, precum
și la programe și proiecte europene și internaționale.
Obiectivele strategice fundamentale:
• Securitate energetică
• Piețe concurențiale
• Energie curată
• Modernizarea sistemului de guvernanță energetică
• Reducerea sărăciei energetice și protecția consumatorului vulnerabil
Sectorul energetic contribuie în mod esențial la procesul de dezvoltare a României, prin influența
profundă asupra calității vieții, a competitivității economiei, a mediului înconjurător și a climei. Pentru a
susține așteptările consumatorilor de energie, sectorul energetic din România trebuie să devină mai
eficient economic, mai avansat tehnologic și mai puțin poluant. Transformarea treptată, dar profundă a
sectorului energetic prin implementarea prezentei Strategii reprezintă o adaptare la modificările ample
ce au loc la nivel mondial: efortul de atenuare a schimbărilor climatice, evoluția tehnologică (digitalizare
și noi tehnologii pentru întreg lanțul valoric al sectorului energetic) și tendințele din politica internațională
a energiei (globalizarea piețelor, dezvoltarea pieței unice europene a energiei, precum și noi aspecte
de securitate și diplomație energetică regională).
Strategia Națională a României privind schimbările climatice 2013-2020
Schimbările climatice reprezintă deja o componentă reala a vieții planetei noastre, efectele lor negative
fiind resimțite atât in plan economic, cât și social. Conform celor stabilite la nivelul UE, prin Strategia
Europa 2020, fiecare Stat Membru trebuie să aloce 20% din viitoarele fonduri structurale şi de investiții
ale UE (FESI 2014 – 2020) proiectelor şi acțiunilor cu relevanță climatică, fie că vorbim de sectorul
industrial, agricol, urban, silvic sau transporturi.
375
Strategia cuprinde o serie de tipuri de măsuri cheie ce trebuie implementate în fiecare sector pentru
reducerea emisiilor GES şi pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice.
• I. Eficiență energetică:
- Schimbarea comportamentului consumatorilor casnici, ceea ce poate determina
economii de 1-15% prin utilizarea corectă a aparatelor electrocasnice, a sistemelor de
iluminat şi a regulatoarelor termostatice pentru energie termică;
- Atragerea investiției private în proiecte municipale, prin utilizarea contractului de
performanță, cu economii estimate de 15% pentru clădiri publice şi de 25-30% pentru
proiecte de iluminat public;
- Reducerea consumului de energie în industrie cu minimum 10%, prin îmbunătăţirea
managementului energetic şi aplicarea unor măsuri de tip „low-cost/no-cost”.
- Promovarea managementului energetic în industrie prin:
o informarea şi formarea profesională pentru managerii energetici autorizați;
o dezvoltarea unui nou model de curs de pregătire pentru universitățile
agreate, în vederea pregătirii pentru autorizare a managerilor şi auditorilor
energetici.
• II. Transport
- Încurajarea utilizării transportului feroviar ca alternativă la transportul Rutier și orientarea
transporturilor rutiere de mărfuri către transportul Feroviar.
• III. Auto
- Autovehicule echipate cu motoare convenționale (cu ardere internă), dar cu emisii
poluante foarte reduse;
- Autovehicule echipate cu motoare convenționale (cu ardere internă), care utilizează
parțial sau integral combustibili alternativi (în general biocarburanți lichizi, biogaz, GPL,
GNC etc);
- Autovehicule cu altă sursă de energie (hibride, electrice, cu hidrogen etc).
• IV. Aviație
- Îmbunătăţirea managementului de transport;
- Optimizarea rutelor de zbor;
- Dezvoltarea Transportului Intermodal;
- Încurajarea şi promovarea transportului nemotorizat;
- Dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism.
• V. Urban
- Îmbunătăţirea performanței termice a clădirilor. Va fi continuată, de pildă, reabilitarea
termică a clădirilor existente, pentru care sunt avute în vedere două mecanisme de
finanțare;
- Încurajarea dezvoltării de proiecte care vizează casele ecologice, casele pasive şi/sau
active. Programul demarat în anul 2010, vizând instalarea sistemelor de încălzire care
utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de
încălzire, denumit “Programul Casa Verde” va fi îmbunătățit şi implementarea lui va
continua în anii următori;
- Implementarea unui program de sprijin pentru îmbunătăţirea eficienței energetice în
clădirile ocupate de persoanele cu venituri reduse;
- Modernizarea infrastructurii de transport şi distribuție a energiei termice în sisteme
centralizate;
- Implementarea proiectului vizând perdelele forestiere pentru protejarea orașelor mari din
zonele de câmpie.
• VI. Agricultură
376
- Introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la
secetă, boli şi dăunători, pentru care sunt necesare mai puține lucrări agrotehnice;
- Protejarea materiei organice în sol, în mod special în solurile bogate în carbon (mlaștini,
turbării etc);
- Implementarea tehnologiilor de colectare şi valorificare a reziduurilor agricole;
- Realizarea de microinstalații de obținere a biogazului în fermă sau în grupuri de ferme;
- Creșterea suprafeței forestiere, prin stoparea tăierilor ilegale, reconstrucția ecologică
forestieră.
Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar 2015-2020
Intervențiile propuse în cadrul Strategiei Naționale pentru Învățământ Terțiar 2015-2020 promovează
învățământul terțiar ca motor al creșterii economice bazate pe cunoaștere și înaltă calificare,
universitățile având un rol crucial în specializarea forței de muncă și încurajarea activităților de cercetare
– inovare. Investițiile vor viza cu prioritate domenii cu potențial de creștere care contribuie la creșterea
angajabilității absolvenților învățământului superior în sectoare competitive și cu specializări inteligente.
Învățământul terțiar va contribui la creșterea productivității și va promova coeziunea socială, punând
astfel fundamentele unei economii bazate pe cunoaștere. Învățământul superior va pregăti specialiști
care pot să dezvolte o societate competitivă într-o economie globală. Instituțiile de învățământ superior
vor putea să catalizeze creativitatea și inovarea în întreaga societate din România și, în special, să
susțină economia în dezvoltarea de produse și servicii. Totodată având în vedere contribuția importantă
pe care universitățile o au în specializarea forței de muncă, în dezvoltare economică și încurajarea
activităților de cercetare – inovare, este importantă dezvoltarea și modernizarea infrastructurii
instituțiilor de învățământ terțiar și a resurselor relevante, ținând cont de tendințele de dezvoltare
economică în raport cu cerințele pieței și politicile naționale în domeniu.
Strategia se corelează, la nivel european, cu abordările Strategie Europa 2020, iar la nivel național cu
cele ale Strategiei naționale pentru competitivitate 2015- 2020 și are în vedere identificarea nevoilor
privind competențele, în vederea unei treceri treptate către o economie bazată pe cunoaștere și o
cerere crescută, implicită, de locuri de muncă înalt calificate. Întregul spectru de provocări legate de
competitivitate, în România, nu poate fi gestionat doar prin investiții în învățământul terțiar.
Îmbunătățirea capacității resurselor umane constituie elementul vital, de bază, al strategiei pentru
competitivitate pe termen lung, care include și reforme ale instituțiilor publice și a altor sectoare, precum
cele ale agriculturii, pieței muncii și pieței financiare. România se află într-o etapă de dezvoltare în care
modernizarea și consolidarea învățământului terțiar este o prioritate.
Strategia Educației și Formării Profesionale 2016-2020
Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, propune o
abordare coerentă a formării profesionale inițiale și a formării profesionale continue, care să conducă
la dezvoltarea unui sistem de formare profesională accesibil, atractiv, competitiv și relevant pentru
cerințele pieței muncii.
Elaborarea acestui document s-a realizat în contextul Strategiei Europa 2020, care promovează
creșterea inteligentă, realizabilă prin investiții majore în educație, cercetare şi inovare sustenabilă,
creșterea incluzivă, cu accent pe crearea de locuri de muncă şi reducerea sărăciei, precum și în acord
cu principiile și instrumentele europene pentru cooperare în educație și formare profesională.
Obiectivele, principiile și direcțiile de acțiune ale strategiei sunt fundamentate pe o analiză a sistemului
de educație și formare profesională și sunt elaborate luând în considerare rolul major pe care formarea
profesională îl are pentru dezvoltarea economică și socială a României, și pentru coeziunea teritorială.
Strategia educației și formării profesionale răspunde obiectivului global al României de a reduce
discrepanțele de dezvoltare economică și socială între România și statele membre ale UE.
Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața muncii
Obiectivul strategic 2: Creșterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare
profesională
Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale
377
Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naționale şi internaționale în domeniul formării
profesionale
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), a doua strategie macro-regională a UE,
este o inițiativă comună a României și Austriei dezvoltată ca un mecanism de cooperare a statelor din
regiunea Dunării, destinat dezvoltării economice și sociale, prin consolidarea implementării politicilor și
legislației UE în țările partenere.
La Strategia Dunării participă 14 state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia,
Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia,
Ungaria) și cinci state nemembre UE (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și
Ucraina).
Prin înființarea SUERD s-a urmărit intensificarea cooperării statelor din regiunea Dunării, strategia fiind
structurată pe patru obiective, fiecăruia corespunzându-i mai multe arii prioritare care vin să susțină
obiectivele Strategiei Europa 2020.
• 1. Interconectarea regiunii Dunării
- Îmbunătăţirea mobilității şi a multimodalităţii
o a. căi navigabile interioare (Austria şi România)
o b. legături rutiere, feroviare şi aeriene (Slovenia şi Serbia)
- Încurajarea energiilor durabile (Ungaria şi Cehia)
- Promovarea culturii şi a turismului, a contactelor directe între oameni (România şi
Bulgaria)
• 2. Protejarea mediului în regiunea Dunării
- Restaurarea şi întreținerea calităţii apelor (Ungaria şi Slovacia)
- Gestionarea riscurilor de mediu (Ungaria şi România)
- Conservarea biodiversității, a peisajelor şi a calităţii aerului şi solurilor (Bavaria şi Croația)
• 3. Creșterea prosperității în regiunea Dunării
- Dezvoltarea societății bazate pe cunoaştere prin cercetare, educație şi tehnologii ale
informației (Serbia şi Slovacia)
- Sprijinirea competitivității întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea clusterelor (Croația şi
landul Baden-Württemberg)
- Investiția în oameni şi capacități (Austria şi Republica Moldova)
• 4. Consolidarea regiunii Dunării
- Ameliorarea capacității instituționale şi a cooperării (Austria şi Slovenia)
- Conlucrarea în vederea promovării securității şi pentru soluționarea problemelor legate
de criminalitatea organizată şi de infracțiunile grave (landul Bavaria şi Bulgaria)
7 Anexa 5. Lista persoanelor intervievate

Categorie factor
Tema Funcție Instituție
interesat
Comitetul pentru A1, A2 Reprezentant Ministerul Economiei
Coordonarea și Rețeaua de dezvoltare comunitară
A2 Director
Managementul RURALNET
Acordului de A1 Manager politici WWF România
Parteneriat –
Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare
CCMAP A2 Președinte
Regională din România ROREG
Autoritatea Națională de Management
Autorități de
A1 Director general pentru Programul Operațional
management ale
Competitivitate (AM POC)
378
Categorie factor
interesat
programelor Autoritatea Națională de Management
operaționale A1 Director general pentru Programul Operațional Pescuit și
Afaceri Maritime ( AM POPAM)
Autoritatea Națională de Management
A1 Director General pentru Programul Operațional Capacitate
Administrativă (AM POCA)
Consilier Autoritatea Națională de Management
A2 Manager public, Serviciul de pentru Programul Operațional Regional
gestionare POR (AM POR)
Consilier
Director Direcția LEADER, Autoritatea Națională de Management
A1, A2 măsuri de mediu, climă și pentru Programul Național Dezvoltare
investiții Rurală (AM PNDR)
Director general adjunct
Reprezentant Serviciul
A1, A2
Supraveghere Proiecte
Reprezentant Serviciul Autoritatea Națională de Management
A1, A2 Pregătire Evaluare și pentru Programul Operațional Capital
Contractare Proiecte Uman (AM POCU)
Reprezentant Serviciul
A1, A2
Management Programe
Director executiv - Direcția
de Dezvoltare și Cooperare
Șef serviciu dezvoltare
Consiliul Județean Vaslui
locala, management de
proiecte și informare
europeana.
Consilier Consiliul Județean Giurgiu
Șef serviciu, Serviciul
Proiecte, Cooperare și
A2 Parteneriate
Studii de caz
Serviciul Promovare, Relația Consiliul Județean Botoșani
cu societatea civilă și
spitalele
Reprezentant
Manager public Consiliul Județean Timiș
Șef serviciu, Serviciul
Monitorizare, Investiții Consiliul Județean Constanța
Proiecte și Avizare
Șef serviciu- Managementul
proiectelor Consiliul Județean Cluj
Consilier
Director Unitate de
Implementare a Proiectelor
A1 Ministerul Educației Naționale
Finanțate din Fonduri
Structurale (UIPFFFS)
Director OI Energie
A1 Ministerul Energiei
Director Eficiență Energetică
Manager public- Unitatea
A2 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
pentru politici publice
Consilier Direcția Accesare
Ministere
Fonduri Externe
A1, A2 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Consilier superior Direcția
Accesare Fonduri Externe
Șef serviciu- Serviciul
Analize Teritoriale și Baze de
Date, Direcția Politici și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
A2
Strategii, Direcția Generală Administrației
Dezvoltare Regională și
Infrastructură
379
Categorie factor
interesat
Consilier superior 1- Direcția
A1, A2 Generală Politici și Strategii Ministerul Cercetării, inovării și Digitalizării
CDI și Digitalizare
Organismul Intermediar Regional pentru
Programul Operațional Sectorial
Director general
Organisme A2 Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea
intermediare Nord-Vest (OI POCU NV)
Director general Organismul Intermediar Cercetare
Director general Organismul Intermediar Transport
Asociația pentru
Dezvoltare Asociația pentru Dezvoltare
A2 Președinte
Intercomunitară Intercomunitară Delta Dunării
Delta Dunării
Agenția pentru Dezvoltare Regională
Director general
Nord-Vest
Director general Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-
Director general
Vest Oltenia
Director general
Agenții pentru Centru
Dezvoltare A2 Agenția pentru Dezvoltare Regională
Director general
regională Nord-Est
Director general
Est
Director general
Muntenia
Director general
București-Ilfov
Asociația „Grupul de Acțiune Locală Podu
Manager GAL
Înalt Vaslui"
Grupul de Acțiune Locală (GAL) „Movila lui
Manager GAL
Burcel”, Vaslui
Asociația de Dezvoltare Intercomunitara
Președinte
Zona Metropolitană Constanța
Director- Direcția de
dezvoltare și finanțare Raja SA Constanța
externă
Grup de Acțiune Locală Napoca
Parteneri sociali A2 Manager GAL
Porolissium
Consilier afaceri europene Instituția Prefectului Județului Cluj
Manager de proiecte Asociația pentru Protecția Mediului Timiș
Centrul de resurse pentru Regenerare
Director
Urbană Timiș
Președinte Asociația Four Change, Giurgiu
Director executiv Fundația Estuar, Giurgiu
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
Director
„Zona Metropolitană Botoșani”
Președinte Fundația Corona Iași
Expert în cadrul primăriei Primăria Municipiului Botoșani
Expert în cadrul primăriei
Primăria Municipiului Hunedoara
Manager proiect
Manager GAL Grupul de Acțiune Locală Urban Corvinia
Reprezentanți
Grupul de Acțiune Locală Botoșani pentru
Dezvoltare locală Manager proiect
Viitor
plasată sub
A2 Manager Proiect
responsabilitatea Grupul de Acțiune Locală Gârcini
comunității
Manager GAL
(DLRC)
Manager proiect Primăria Vulcan
Manager GAL Grupul de Acțiune Locală Vulcan
Grupul de Acțiune Locală Histria-Razim-
Manager proiect
Hamangia
380
Categorie factor
interesat
Asociația de dezvoltare comunitară în
Președinte ONG
mediul rural (ARD)
Cercetător în domeniul
populației și a forței de
A1, A2 Institutul de Prognoză Economică (IPE)
muncă
Cercetător
Cercetător în domeniul
A1
educației
Cercetător în departamentul
A1 pentru lupta împotriva
sărăciei
Cercetător în domeniul Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții
A1
ocupare și sărăcie (ICCV)
Cercetător științific III în
domeniile managementului
A2 public, fondurilor europene,
sărăciei și incluziunii sociale
și dezvoltării locale
Mediul academic
Profesor - Facultatea de
A1, A2
Psihologie
Profesor - Facultatea de
A1, A2
Știință și Ingineria Mediului
Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca
Profesor și director
Departamentul de Fizică al
A1, A2
liniei maghiare- Facultatea
de fizică
Cercetător în departamentul
A1, A2
de modelare economică Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
Cercetător în departamentul pentru Protecția Mediului (INCDPM)
A1, A2
de schimbări climatice
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
A2 Director științific
"Delta Dunării" (INCDDD Tulcea)
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
A1, A2 Cercetător principal
în Informatică (ICI)
Director - Direcția de
statistica socială
A1 Director adjunct - Direcția de
calcul al indicatorilor privind
Institutul populația si migrația externă
Național de Director- direcția conturi Institutul Național de Statistică (INS)
Statistică naționale
A2
Director general - Direcția
generală de statistică
economica
8 Anexa 6. Setul de date și metadate (pe suport electronic)

Instrumentul de modelare utilizat (va fi transmis cu versiunea definitivă a modelului împreună cu RE
2023).
381
9 Anexa 7. Lista membrilor Comitetului de Coordonare a
Evaluării
Nr. crt. Instituție / Structură membră a CCE
1 Comisia Europeană
2 Ministerul Afacerilor Interne
3 Ministerul Muncii și Justiției Sociale
4 Ministerul Educației Naționale
5 Ministerul Mediului
6 Ministerul Apelor și Pădurilor
7 Institutul Național de Statistică
8 Comisia Națională de Prognoză
9 Institutul pentru Politici Publice
10 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
11 Autoritățile de Management ale Programelor Operaționale
12 Centrul Român pentru Politici Europene
13 Consiliul de Coordonare Națională a Pactelor Regionale pentru Ocupare și Incluziune Socială
14 RURALNET – Rețea de dezvoltare comunitară
15 WWF Asociația Programul Dunăre Carpați România
382
10 Anexa 8. Procesul verbal de avizare privind asigurarea
calității
383
384
385

Evaluarea AP

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea AP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Biroul Evaluare Programe din cadrul Direcției Generale

Implementarea Planului de Evaluare a Acordului de

Primul Raport de Evaluare

1. Livrabilul este aprobat de:

Proiect finanțat din FEDR prin POAT 2014-2020

Numărul Contractului 83996/26.08.2021

1.1 Scopul Raportului de Evaluare

Rezultate preconizate selectate

1.2 Structura Raportului de evaluare

1.3 Sumar executiv

Rezultatele obținute în cadrul subtemei A1

Rezultate obținute în cadrul subtemei A2

2 Analizele efectuate și răspunsurile la întrebările de evaluare

Sumarul metodologiei utilizate și a limitărilor cu care s-a confruntat evaluarea

ÎE 1: Care este progresul creșterii economice și al îndeplinirii țintelor naționale aferente

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: CON111C

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: INT107B

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: CON110E

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: CON110E

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: CON110F

Sursa datelor: baza de date Euro stat, cod de date: TIPSNA70

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: FOM111C

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: TIPSLM20

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: FOM111C

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: EXP101A

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: EXP102A

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: CON103I

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: TIPSST10

159. La nivel regional cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) au crescut în majoritatea

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: rd_e_gerdreg

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: lfsa_ergan

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: AMG156C

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: AMG156B

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: lfst_r_lfe2emprt

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: edat_lfse

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: EDAT_LFSE_16

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: EDAT_LFSE_16

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: TIPSLC10

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: SAR113A

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: TIPSLC20

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: SAR112A

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: SAR111C

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: ZBY0714

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: T2020_35

Sursa datelor: baza de date Eurostat, cod de date: T2020_35

Sursa datelor: INS – baza de date TEMPO-Online, cod de date: ZCB0721

Sursa datelor: Acordul de Parteneriat 2014-2020, Documentele programelor operaționale

Sursa: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe baza modelului la nivel regional

ÎE 3: Care este contribuția așteptată în viitor (pe baza proiectelor contractate și a

Sursa: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe baza modelului la nivel regional

Sursa: Prelucrări ale Echipei de evaluare pe baza modelului la nivel regional

2.2 Subtema A2 – Evaluarea contribuției la coeziunea teritorială

Sumarul metodologiei utilizate și a limitărilor cu care s-a confruntat evaluarea

Sursa: Prelucrările Echipei de evaluare pe baza datelor Eurostat și OECD

Sursa: Prelucrările Echipei de evaluare pe baza datelor Eurostat și OECD

Sursa: Prelucrările Echipei de evaluare pe baza datelor Eurostat și OECD

Sursa: Date INS tempo-on-line

Sursa: datelor: INS, tempo on-line

Sursa datelor: baza de date INS, tempo on-line

Sursa: date calculate din baza de date INS tempo on-line

Sursa: Prelucrările Echipei de evaluare pe baza datelor Eurostat și OECD

Sursa: Prelucrările Echipei de evaluare pe baza datelor Eurostat și OECD

Sursa: Date OECD stat & Eurostat: perioada 2000-2019