Raportul Evaluării Impactului Reglementărilor: Conținutul Și Implementarea Unui Program Naţional Şcoală După Şcoală"

ROMÂNIA
Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru
Dezvoltarea Capacității Administrației Publice Centrale de a

Realiza Studii de Impact
Raportul Evaluării Impactului Reglementărilor:
Conținutul și implementarea unui Program Naţional „Şcoală

după şcoală”
Ministerul Educației Naționale

Cuprins
Listă Casete .................................................................................................................................................................... 3

Listă Figuri....................................................................................................................................................................... 3
Listă Tabele..................................................................................................................................................................... 4
Listă Acronime ............................................................................................................................................................... 5
Mulțumiri ....................................................................................................................................................................... 6
Secțiunea 1. Informații generale despre inițiativă ...........................................................................................7
Secțiunea 2. Argumentare pentru lansarea iniţiativei .....................................................................................7
2.1. Definirea problemei....................................................................................................................................... 7
2.1.1. Abandonul școlar și programul Școală după școală: clarificări conceptuale, modele și tendințe .. 7
2.1.1.1. Abandon școlar vs. părăsire timpurie a școlii ....................................................................... 7
2.1.1.2. Experienţa internaţională în implementarea programelor ȘDȘ .......................................... 9
2.1.2. Care este problema care necesită intervenția Guvernului? ............................................................12
2.1.2.1. România se confruntă cu rate ridicate ale abandonului şi ale părăsirii timpurii a şcolii .. 12
2.1.2.2. Programele ȘDȘ curente în România: acoperire limitată şi impact asupra abandonului
școlar şi PTŞ ...................................................................................................................................... 14
2.1.3. Problema care trebuie rezolvată .......................................................................................................18
2.1.3.1. Arborele problemei ............................................................................................................. 18
2.1.3.2. Cauzele problemei .............................................................................................................. 22
2.1.3.3. Efectele problemei .............................................................................................................. 26
2.2. Opțiunea de non-acțiune (scenariul de referință).....................................................................................28
2.3. Obiectivele intervenţiei de politică publică ...............................................................................................31
Secțiunea 3. Elaborarea de opțiuni de politici de tip reglementare și/ sau non-reglementare și evaluarea
impactului acestora .......................................................................................................................................34
3.1. Descrierea Programului Național ȘDȘ ........................................................................................................34
3.2. Opțiuni de implementare a programului ȘDȘ............................................................................................39
3.2.1. Descrierea opțiunii 1: Program ȘDȘ disponibil gratuit pentru toți elevii din școlile cu pondere
crescută a elevilor din grupuri dezavantajate .............................................................................................40
3.2.1.1. Impacturi financiare asupra autorităților publice .............................................................. 43
3.2.1.2. Impacturi sociale ................................................................................................................. 44
3.2.2. Descrierea opțiunii 2: Program Național ȘDȘ organizat în centre zonale, disponibil gratuit pentru
elevii aparținând grupurilor dezavantajate din toate școlile......................................................................45
3.2.3. Descrierea opțiunii 3: Program Național ȘDȘ disponibil în toate școlile, gratuit pentru elevii
aparținând grupurilor dezavantajate și contra cost pentru restul elevilor ...............................................47
Secțiunea 4. Selectarea opțiunii.....................................................................................................................50
4.1. Abordarea metodologică a evaluării opțiunilor. Analiza multi-criterială.................................................50
4.1.1. Actori implicați în evaluare .................................................................................................................50
4.1.2. Criteriile de evaluare și sistemul de notare .......................................................................................50
4.2. Principalele rezultate ale evaluării situației curente și a opțiunilor pe baza setului propus de criterii .53
4.2.1. Principalele rezultate ale evaluării importanței criteriilor ...............................................................53
4.2.2. Analiza multi-criterială a situației curente ........................................................................................54
4.2.3. Analiza multi-criterială a Opțiunii 1 ...................................................................................................55
2
4.3. Analiza comparativă a situației curente și a celor trei opțiuni de implementare a programului ȘDȘ.
Selectarea opțiunii preferate .............................................................................................................................58
Secţiunea 5. Procesul de consultare publică (art. 7 din Legea 52/2003).........................................................61
Secţiunea 6. Măsuri post-adoptare (doar pentru opţiunea preferată)...........................................................65
6.1. Măsuri de implementare.............................................................................................................................65
6.2. Activităţi de monitorizare şi evaluare.........................................................................................................68
Anexa 1. Participanți în programe de PTȘ ................................................................................................................. 74
Anexa 2. Participanți la activități de tip ȘDȘ .............................................................................................................. 75
Anexa 3. Ponderea școlilor care au organizat programe ȘDȘ în ultimii 5 ani școlari (2011-2016), după sursa de
finanțare (% necumulative) ........................................................................................................................................ 76
Anexa 4. Rata de cuprindere a elevilor în programul ȘDȘ în 2015-2016, pe județe (%) ........................................ 77
Anexa 5. Ponderile criteriilor obținute pe baza evaluării actorilor relevanți .......................................................... 78
Anexa 6. Evaluarea opțiunilor prin comparație cu situația curentă, pe baza criteriilor ......................................... 79
Listă Casete
Caseta 1. O tipologie a programelor ȘDȘ la nivel international ............................................................................... 10

Caseta 2. Designul proiectelor ȘDȘ implementate în România ............................................................................... 14
Caseta 3. Progresul înregistrat de elevii participanți într-un proiect ȘDȘ finanțat prin POSDRU .......................... 16
Caseta 4. Sfera de cuprindere a proiectelor ȘDȘ implementate în România ......................................................... 17
Caseta 5. Definiţia categoriilor/ grupurilor de copii dezavantajați utilizată în cadrul analizei EIR ......................... 20
Caseta 6. Date utilizate pentru estimarea cuprinderii elevilor în programul ȘDȘ .................................................. 39
Caseta 7. Puncte de vedere cu privire la programul ȘDȘ exprimate de către părțile interesate în cadrul
consultărilor ................................................................................................................................................................. 63
Listă Figuri
Figura 1. Beneficii obţinute în urma implementării programelor de tip ȘDȘ la nivel internaţional ...................... 11
Figura 2. Rata PTŞ în UE28, 2015 faţă de 2009 şi faţă de ţintele Strategiei Europa 2020........................................ 12
Figura 3. Arborele problemei...................................................................................................................................... 19
Figura 4. Recomandările Consiliului European privind politicile în domeniul reducerii PTŞ.................................. 31
Figura 5. Numărul mediu de absențe nemotivate per elev în anul școlar 2015-2016, pe județe......................... 41
Figura 6. Ponderea medie a elevilor cu situația școlară neîncheiată în total elevi din unitatea școlară, la sfârșitul
anului școlar 2015-2016, pe județe............................................................................................................................ 42
Figura 7. Ponderile criteriilor obținute pe baza evaluării actorilor relevanți........................................................... 53
Figura 8. Scoruri ponderate atribute situației curente și celor 3 opțiuni de implementare a programului ȘDȘ de
actorii relevanți (total)................................................................................................................................................. 59
Figura 9. Scoruri ponderate atribute situației curente și celor 3 opțiuni de implementare a programului ȘDȘ de
actorii relevanți (total), în funcție de criterii .............................................................................................................. 59
3
Listă Tabele
Tabelul 1. Rata abandonului şcolar în România în perioada 2010-2015................................................................. 13
Tabelul 2. Avantajele și dezavantajele Opțiunii 1...................................................................................................... 40
Tabelul 3. Estimarea impactului financiar asupra autorităților publice generat de implementarea Opţiunii 1 .. 44
Tabelul 4. Impacturi sociale generate de implementarea Opţiunii 1 ...................................................................... 44
Tabelul 7. Impacturi sociale generate de implementarea Opţiunii 2 ...................................................................... 47
Tabelul 10. Impacturi sociale generate de implementarea Opţiunii 3.................................................................... 49
Tabelul 11. Modelul matricei de evaluare ................................................................................................................. 52
Tabelul 12. Evaluarea situației curente a programului ȘDȘ de către reprezentanții instituțiilor centrale............ 54
Tabelul 13. Evaluarea situației curente a programului ȘDȘ de către reprezentanții ONG-urilor .......................... 54
Tabelul 14. Evaluarea situației curente a programului ȘDȘ de către reprezentanții altor instituții din sectorul
educațional .................................................................................................................................................................. 54
Tabelul 15. Evaluarea situației curente a programului ȘDȘ de către actorii relevanți (total) ................................ 55
Tabelul 16. Evaluarea Opțiunii 1 de către reprezentanții instituțiilor centrale ....................................................... 55
Tabelul 17. Evaluarea Opțiunii 1 de către reprezentanții ONG-urilor ..................................................................... 55
Tabelul 18. Evaluarea Opțiunii 1 de către reprezentanții altor instituții din sectorul educațional........................ 55
Tabelul 19. Evaluarea Opțiunii 1 de către actorii relevanți (total) ........................................................................... 56
Tabelul 28. Resurse disponibile la nivelul școlilor pentru implementarea programului ȘDȘ ................................ 60
Tabelul 29. Atribuțiile instituțiilor privind monitorizarea și evaluarea programului ȘDȘ ....................................... 68
Tabelul 30. Grilă de monitorizare a progresului elevilor cuprinși în activități ȘDȘ.................................................. 69
Tabelul 31. Grilă de monitorizare a progresului elevilor cuprinși în activități ȘDȘ.................................................. 69
4
Listă Acronime
Acronim Explicație
ARACIP Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar

BM Banca Mondială
CES Cerinţe educative speciale
CJRAE Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională
CMBRAE Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională
DMI Domeniu Major de Intervenţie
EIR Evaluarea Impactului Reglementărilor
FSE Fondul Social European
HG Hotărâre de Guvern
INS Institutul Naţional de Statistică
ISCED The International Standard Classification of Education
ISE Institutul de Științe ale Educației
ISJ Inspectoratul Școlar Județean
M&E Monitorizare și evaluare
MDRAPFE Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene
MEN Ministerul Educaţiei Naţionale
MFP Ministerul Finanțelor Publice
MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale
OI POCU Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman
ONG Organizaţie nonguvernamentală
OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului
POCU Programul Operațional Capital Uman
POSDRU Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
PTŞ părăsire timpurie a şcolii
SAM şcoli de arte şi meserii
ȘDȘ Școală după Școală
SIIIR Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România
UNICEF United Nations Children's Fund
5
Mulțumiri
Prezentul raport este livrat în cadrul Acordului privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru
„Dezvoltarea capacității administrației publice centrale de a realiza studii de impact” încheiat la data
de 9 martie 2016 de către Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru
Reconstrucție și Dezvoltare. Acesta face parte din Livrabilul 2 „Trei studii de evaluarea impactului
reglementărilor, în maniera prevăzută în cadrul Componentei A.1(b)” conform acordului mai sus
menționat.
Echipa ar dori să mulțumească Grupului de Lucru din cadrul Ministerului Educației Naționale pentru
cooperare și pentru angajamentul acestuia. Mulțumiri speciale tuturor actorilor principali și părților
interesate ce au contribuit prin intermediul chestionarelor și au participat în cadrul întâlnirilor
desfășurate pe durata proiectului.
Prezentul raport a fost elaborat de către o echipă a Băncii Mondiale ce îi include pe Francesca de
Nicola, Arabela Aprahamian, Delia Rodrigo, Mădălina Prună și Oana Franţ. Delia Rodrigo și Răzvan
Voinescu au furnizat expertiză în domeniul EIR și orientare metodologică pe durata întregului proiect.
Următorii experți internaționali și români au oferit suport pentru a îndruma Grupul de Lucru: Ana
Zamfir, Adina Făgărășan, Anca Tîrcă, Delia Rodrigo și Răzvan Voinescu.
Echipa dorește să îi mulțumească lui Paulo Guilherme Correa, Elisabetta Capannelli și Echipei de
Portofoliu din România pentru consilierea furnizată în mod continuu și pentru sprijinul acordat.
Raportul a beneficiat de comentariile foarte utile furnizate de către următorii colegi: Janssen Edelweiss
Nunes Teixeira și Mariana Doina Moarcaș.
Echipa ar dori să mulțumească totodată omologilor din cadrul Direcției Coordonare Politici și
Programe din cadrul Secretariatului General al Guvernului, condusă de către Radu Puchiu, Dragoș
Negoiță și Anca Lupu pentru sprijinul și colaborarea extrem de productivă.
6
Secțiunea 1. Informații generale despre inițiativă
Număr de referință
(dacă / când este disponibil)
Titlul inițiativei Conținutul și implementarea unui Program Naţional „Şcoală după Școală”
Ministerul Educației Naționale:
Direcția Generală Învățământ Preuniversitar
Direcția Generală Buget-Finanțe
Departamentul(ele)
Direcția de Politici și Strategii
responsabil(e)
Direcția Generală Management și Resurse Umane
Institutul de Științe ale Educației
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar
- Alin Catalin Paunescu (alin.paunescu@edu.gov.ro)
- Tania Irimia (tania.irimia@edu.gov.ro)
- Marina Stoian (marina.stoian@edu.gov.ro)
- Gabriela Droc (gabriela.droc@edu.gov.ro)
Persoană de contact - Marcel Constantin (constantin_marcel@yahoo.com)
- Cecilia Iuga (cecilia.iuga@edu.gov.ro)
- Adrian Bărbulescu (adrian.barbulescu@edu.gov.ro)
- Irina Horga (irina.horga@ise.ro)
- Ciprian Fartușnic (cip@ise.ro)
- Șerban Iosifescu (serban.iosifescu@medu.edu.ro)
Înainte / După consultări
Data documentului Februarie 2017
Această analiză este elaborată în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacității administrației publice
centrale de a elabora analize de impact” finanțat prin POCA 2014-2020, implementat de către
Secretariatul General al Guvernului și Banca Mondială, în colaborare cu Ministerul Educației Naționale
(MEN). Scopul proiectului este acela de a dezvolta capacitatea MEN de a elabora analize de impact
pentru a fundamenta reglementările, strategiile și politicile referitoare la educație. Prezentul Raport
privind Evaluarea Impactului Reglementărilor (EIR)1 se axează pe conținutul și implementarea unui
Program Național “Școală după Școală”.
Secțiunea 2. Argumentare pentru lansarea iniţiativei

2.1. Definirea problemei
2.1.1. Abandonul școlar și programul Școală după școală: clarificări conceptuale, modele și tendințe
2.1.1.1. Abandon școlar vs. părăsire timpurie a școlii
Abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii (PTȘ) sunt peste tot în lume obstacole ce afectează
negativ atât indivizii cât şi societatea. Tinerii care, din diferite motive, nu ajung să își finalizeze studiile
și abandonează școala nu dețin deprinderile necesare pentru a fi competitivi pe piața muncii și, ca
urmare, sunt printre categoriile cele mai expuse riscului de a nu avea un loc de muncă și de a trăi în
condiții marcate de excludere socială, sărăcie și delincvenţă. La nivel macro, potenţialul de creştere şi
devoltare economică este limitat de scăderea calităţii forţei de muncă.
1
EIR este un instrument utilizat pentru procesul decizional bazat pe dovezi. Acesta contribuie la evaluarea
diferitelor opțiuni selectate pentru soluționarea unei probleme, furnizând dovezi cu privire la costurile și
beneficiile fiecărei opțiuni. Totodată, acesta promovează transparența, deoarece se bazează pe implicarea
părților interesate în procesul de reglementare și elaborare politici.
7
Din perspectiva guvernului, reducerea ratelor abandonului școlar și PTȘ necesită nu doar investiții
adiționale, dar de asemenea o mai bună direcționare a intervențiilor de politici. Având în vedere
nivelul scăzut al cheltuielilor în educație, care este unul dintre cele mai scăzute din UE, la 3,1% din PIB,
în comparație cu media UE de 5,3%, România se confruntă cu ineficiențele sistemului: resursele
limitate sunt cheltuite ineficient cu studenții care părăsesc sistemul de învățământ, unii dintre ei prea
devreme în traiectoria lor academică.UNICEF estimează că până în 2025 costul investiţiei insuficiente
în educaţie este echivalent cu pierderea a 12-17 miliarde de euro (8% din PIB).2
Dată fiind complexitatea problemei și pentru a se evita pericolul unor formulări restrictive, care nu ar
face posibilă cuprinderea în programe de sprijin a tuturor categoriilor defavorizate de copii și tineri,
abandonul școlar și PTȘ sunt termeni care nu sunt delimitați în definiții unice, de utilizat în orice
context, ci sunt circumscriși unei palete destul de largi de descrieri cu care operează diverse instituții
și organisme cu responsabilități în domeniu.
Deși de multe ori termenii se suprapun în documentele de politici și în discursul public, există diferențe
între ceea ce se înțelege prin abandon școlar și ceea ce înseamnă fenomenul de părăsire timpurie a
școlii. În documentele europene, abandonul școlar este definit ca retragerea dintr-un program
educațional sau de formare înainte ca acesta să se fi finalizat,3 în timp ce persoanele încadrate în
categoria celor care au părăsit timpuriu școala sunt acelea cu vârste cuprinse între 18-24 de ani, care
au atins cel mult nivelul de educație ciclul secundar inferior și nu mai sunt cuprinse în nicio altă formă
de educație sau formare.4 Conform acelorași documente, PTȘ poate lua diferite forme, incluzându-i pe
cei care au abandonat școala înainte de finalizarea învățământului obligatoriu, pe cei care au finalizat
învățământul obligatoriu dar nu au obținut o calificare de nivel superior și pe cei care au urmat cursuri
de pregătire vocațională, care nu s-au finalizat cu o calificare echivalentă cu un nivel secundar superior.
În România, PTȘ este definită ca incluzând tinerii cu vârste între 18-24 de ani care au finalizat cel mult
ciclul secundar inferior (echivalentul clasei a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de
școlarizare sau formare profesională.5
Dacă ratele de PTȘ sunt colectate și raportate anual de European Labour Force Survey și Eurostat, în
schimb, cele referitoare la abandonul școlar nu sunt pe deplin concludente, din cauza criteriilor diferite
pe care le utilizează ţările europene în definirea abandonului şcolar și a modalităților neunitare de
raportare și de calcul.
Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata abandonului școlar reprezintă diferența între
numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al celor aflaţi în evidență la sfârșitul aceluiași
an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar.6
Indicatorul se referă la învăţământul preuniversitar, respectiv la cel primar (nivel 1 ISCED), gimnazial
2
UNICEF (2014), Costul investiției insuficiente în educație, București, disponibil la
https://www.unicef.org/romania/Cost.Noninvest.web.pdf.
3
CEDEFOP (2008), Terminology of European education and training policy - a selection of 100 key terms, Oficiul
pentru Publicațiile Oficiale ale Comunităților Europene, Luxemburg, disponibil la
http://www.cedefop.europa.eu/EN/Files/4064_en.pdf.
4
Comisia Europeană, Baza de date Comunicate de Presă, Memo 11/52, Bruxelles, 31 ianuarie 2011, disponibil la
http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-11-52_en.htm?locale=en.
5
MEN și BM (2015), Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, București, disponibil la
http://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-Preuniversitar/2015/Strategie-
PTS/Strategia-PTS-2015.pdf.
Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii arată că mai multe grupuri distincte de elevi au un risc mai
crescut de abandon școlar și de a nu finaliza învățământul obligatoriu. În special, aceste grupurile de risc includ:
(i) copii / tineri din comunitățile rurale; (ii) copii / tineri din gospodăriile cu venituri mici; (iii) romi și alte
minorități; și (iv) studenți care au repetat cel puțin un an.
6
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SCL113A.
8
(nivel 2 ISCED), liceal (nivel 3 ISCED), profesional (nivel 3 ISCED) şi postliceal (nivel 4 ISCED). Aceeași
metodă de calcul (intrări-ieșiri) este folosită și de MEN/ISE atunci când elaborează rapoartele anuale
privind starea învăţământului preuniversitar din România: pe ansamblul învățământului primar și
gimnazial, rata abandonului școlar (indicator calculat pe baza metodei intrare-ieșire) în anul
2013/2014 a fost de 1,5%, procent ce reprezintă 26,4 mii elevi,7 iar în anul școlar 2014-2015 aceasta a
fost de 2%, potivit INS. Această metodă de calcul nu ia însă în considerare şi alte categorii de pierderi
şcolare anuale (de exemplu, elevii cu situaţia şcolară neîncheiată, abandonul școlar în perioada de
vacanță dintre doi ani școlari consecutivi, abandonul aparent determinat de migraţia externă a
familiilor împreună cu copiii).
O altă metodă de calcul al ratei de abandon școlar, care are potențialul de a diminua eventualele
carențe apărute în procesul de înregistrare și raportare a datelor la nivelul școlilor, o reprezintă analiza
pierderilor şcolare, inclusiv a abandonului şi repetenţiei, pe cohortă de elevi. În acest caz, se ia în calcul
evoluţia participării la educaţie pe un întreg ciclu şcolar, utilizând date despre fiecare elev din şcolile
sau clasele analizate.8 În cazul unităților școlare investigate, acest tip de analiză a reliefat diferenţe
considerabile privind abandonul școlar între datele declarate şi cele reale și a pus în evidență
fenomenul de abandon ascuns,9 ceea ce conduce la concluzia că metoda analizei cohortelor de elevi
pe parcursul unui ciclu de învăţământ permite evaluarea mai corectă a dimensiunii fenomenului de
abandon şcolar, mai apropiată de realitate, comparativ cu metoda intrări-ieșiri, pe baza căreia se
calculează rata anuală a abandonului școlar.
Datorită faptului că există destule ambiguități în ceea ce privește metodele de identificare și criteriile
de raportare a elevilor care au abandonat școala, în ultimii ani se aduc tot mai multe argumente în
favoarea utilizării termenului de PTȘ, considerat a fi mai cuprinzător decât cel care se referă la
abandonul școlar și, ca urmare, tendința la nivel european este de a se opera cu acest termen și de a
se realiza analize pe baza lui.
2.1.1.2. Experienţa internaţională în implementarea programelor ȘDȘ
Programele de tip „școală după școală” (ȘDȘ) s-au dezvoltat sub diverse forme în diferite colțuri ale
lumii, având în comun același scop - de a oferi copiilor și tinerilor un loc sigur în care să meargă în afara
orelor de școală. Astfel de programe vin de multe ori și în întâmpinarea părinților, care își doresc să
aibă pentru copiii lor sprijin calificat pentru creșterea performanței școlare, dezvoltare personală și
cultivarea talentelor.
În comunitățile dezvantajate s-a constatat că astfel de programe, finanțate și implementate de către

stat sau de către instituții private, contribuie substanțial la creșterea bunăstării familiilor. Părinții,
eliberați de presiunea supravegherii copiilor după programul școlar, se pot angaja cu normă întregă,
sporind astfel veniturile disponibile ale familiilor.10 Pentru categoriile vulnerabile de copii, programele
ȘDȘ sunt considerate modalități integrate de sprijin care au ca scop reducerea abandonului școlar și a
PTȘ, creșterea performanțelor școlare, dezvoltarea personală și integrarea socială, precum și
7
MEN (2015), Raportul privind starea învăţământului preuniversitar 2015), disponibil la
https://www.edu.ro/sites/default/files/Raport%20Stare%20invatamant%20preuniversitar%202015.pdf.
8
UNICEF (2012), Estimarea dimensiunii fenomenului de abandon şcolar folosind metodologia analizei pe cohortă,
București, disponibil la https://www.unicef.org/romania/studiu_cohorte_EN_22_nov_2012_pt_web.pdf..
9
Necuprinderea în statistici a unor situații de abandon din cauza distorsiunilor care apar în înregistrarea situaţiei
şcolare a elevilor în diferitele documente şcolare: cataloage, chestionare statistice, registrul matricol.
10 Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și Viață – Eurofound (2007), Out-of-school
Services in Disadvantaged Communities, Dublin, disponibil la

http://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef0752en0.pdf.
9
menținerea elevilor într-un spațiu securizat (școală, centru comunitar etc.), ca alternativă la
petrecerea timpului liber în medii cu potențial de dezvoltare a unui comportament deviant.
Caseta 1. O tipologie a programelor ȘDȘ la nivel international
În ultimii ani, politicile UE au acordat o atenție tot mai mare aspectelor legate de îngrijirea copilului și, ca urmare,
într-o serie de state membre s-au intensificat inițiativele de sprijinire de către stat a copiilor din zonele
marginalizate11 prin programe de tip ȘDȘ.
Astfel, în Portugalia, Ministerul educației alocă fonduri fiecărei autorități locale pentru a plăti servicii de
prelungire a programului școlar în toate școlile primare din țară. În plus, prin renumitul program „Escolhas”,12
guvernul portughez finanțează de 15 ani organizații nonguvernamentale care desfășoară activități de sprijin
pentru copii din categorii defavorizate.
În Republica Cehă, sectorul public are un rol important în livrarea de servicii de sprijin în afara programului de
școală, pentru copiii din ciclul primar, școlile având posibilitatea să organizeze şi să desfăşoare activități
recreaționale în cadrul unor cluburi coordonate de directori și finanțate de la bugetul național, regional sau local.
În Estonia, autoritățile locale au responsabilitatea de a organiza activități în afara programului de școală pentru
dezvoltarea pasiunilor și intereselor copiilor.
În Germania, guvernul finanțează aproximativ 2/3 din costurile centrelor publice de zi, alocă bani pentru
programe prin care se organizează activități pentru copii în afara orelor de școală și, printr-un program federal,
sprijină financiar proiecte pentru tineri cu nevoi speciale.
Din 2002, în Marea Britanie școlile pot opta să organizeze programe de învățare în afara orelor de program
(Inițiativa pentru Școală Extinsă) pentru a răspunde multiplelor provocări existente, mai ales, în zonele
dezavantajate. De asemenea, pentru a atinge ținta asumată, de reducere a sărăciei în rândul copiilor până în
anul 2020,13 guvernul britanic aplică măsuri complexe care vin în sprijinul categoriilor dezavantajate, în cadrul
unei politici specifice, Educație pentru Copii Dezavantajați.14 Programul guvernamental Prima pentru Elev este
conceput să rezolve problema inegalității în educație, alocând fiecărei școli resursele de care are nevoie pentru
a îi ajuta pe copiii din grupuri dezavantajate (cu ore suplimentare, o masă caldă etc.). Sumele alocate au crescut
an de an, ajungâng în anul financiar 2015-2016 la un total de 2.545 miliarde de lire sterline, distribuite școlilor
după cum urmează: 1.320 de lire sterline per elev de școală primară, 935 de lire sterline per elev de gimnaziu
sauliceu și 1.900 de lire sterline per elev provenit din instituțiile de protecție a copilului. Guvernul lasă la
latitudinea școlilor modalitatea de cheltuire a acestor bani, în funcție de nevoile fiecărui copil, dar face controale
periodice și solicită date din care să reiasă rezultatele și progresul copiilor cuprinși în program.
În SUA, programele de tip ȘDȘ cuprind activități de mentorat, remediale, de dezvoltare personală prin artă, sport
și recreere. Cererea de astfel de programe este foarte mare, peste 10 milioane de copii și tineri participând anual
11
„Zonele marginalizate (fie că sunt din mediul rural sau urban, roma sau non-roma) concentrări de gospodării
cu venituri mici şi persoane cu un nivel scăzut de educaţie şi competenţe relevante pentru piaţa forţei de
muncă, care locuiesc în zone expuse la diferite pericole de mediu şi unde serviciile publice sunt de slabă
calitate, sau nu sunt deloc.” în Banca Mondială (2016), Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării
Umane Locale din România, București, disponibil la
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar2016.pdf.
12 http://www.acm.gov.pt/widget/-/escolhas.
13
Legea privind sărăcia copilului (engl. Child Poverty Act) a fost adoptată în 2010 cu sprijin transpartinic. În
2016 Legea privind reforma sistemului de asistenţă socială şi a relaţiilor de muncă a abrogat Legea privind
sărăcia copilului, inclusiv ţintele de reducere a sărăciei până în 2020 şi de măsurare a acesteia în funcţie de
veniturile familiale. După o campanie prelungită, Guvernul a acceptat să se angajeze prin lege să publice datele
privind copii aflaţi în sărăcie (http://www.cpag.org.uk/content/child-poverty-promise-and-child-poverty-act).
14 Potrivit Education International, demersurile recente ale Guvernului, de revizuire a modalităţii de finanţare a
şcolilor, au potenţialul de a afecta negativ copii dezavantajaţi (https://www.ei-

ie.org/en/news/news_details/4164).
10
la astfel de inițiative.15 Multe programe din această categorie sunt finanțate prin fonduri federale, cum ar fi
Centrele Comunitare pentru Învăţare ale Secolului XXI, care sprijină comunitățile să vină în ajutorul copiilor ce au
nevoie de sprijin suplimentar în învățare. Fondurile sunt alocate de către Departamentul de Educație al SUA, sub
formă de granturi care ajung la Agențiile de Educație din fiecare stat și apoi, prin competiție, la organizațiile
eligibile, care au posibilitatea de a desfășura o gamă largă de activități, precum: învățare remedială, matematică
și științe, artă și muzică, educație antreprenorială, tutoriat, tehnologii, implicarea părinților, prevenirea violenței
și consumului de droguri, sau consiliere.
În România, conform reglementărilor în vigoare, programul „Şcoala după şcoală” (ȘDȘ) se adresează atât elevilor
din învăţământul primar, cât şi elevilor din învăţământul secundar și este definit ca un program complementar
programului şcolar obligatoriu, care oferă oportunităţi de învăţare formală şi nonformală, pentru îmbogăţirea
cunoştinţelor, abilităţilor şi deprinderilor, pentru consolidarea competenţelor dobândite, pentru accelerarea
învăţării, precum şi pentru învăţarea remedială.16
Studii realizate pe plan internațional17 au evidențiat impactul pozitiv pe care programele de acest tip
îl au asupra copiilor care au beneficiat de astfel de intervenții, iar concluzia e una cât se poate de clară:
dacă sunt corect ţintite și bine implementate, programele de tip ȘDȘ contribuie la creșterea
performanțelor școlare și la dezvoltarea personală a copiilor și, ca urmare, este nevoie de sprijin și
investiții publice tot mai consistente în acest domeniu, în special în situaţiile în care iniţiativele
mediului privat sunt insuficiente sau nu reuşesc să se adreseze copiilor din grupuri dezavantajate.
Beneficiile asociate participării la programe de ȘDȘ sunt numeroase, cercetările18 evidențiind, în
principal, progresul în ceea ce privește rezultatele academice şi dezvoltarea socio-emoțională,
prevenția comprotamentelor deviante și îmbunătăţirea stării de sănătate.
Figura 1. Beneficii obţinute în urma implementării programelor de tip ȘDȘ la nivel internaţional
Dezvoltare socio-
Progres academic Prevenție Sănătate
emoțională
Atitudine mai bună

față de școală și Mai puține probleme Activitate fizică mai
aspirații mai înalte de comportament intensă
Frecvență școlară Abilități de Evitarea consumului
îmbunătățită comunicare și de alcool și droguri
relaționare Cunoștințe mai bune
îmbunătățite referitoare la nutriție și
Conduită mai bună sănătate
Stimă de sine
crescută
Rată de abandon
redusă Alimentație mai
Nivel mai scăzut de sănătoasă
Note mai mari la teste anxietate și depresie Scăderea violenței și
și examene a actelor de
delincvență juvenilă Reducerea numărului
Motivație crescută Spirit de inițiativă de tineri care practică
pentru învățare crescut sexul neprotejat
Sursa: sinteză şi prezentare elaborate de autori
15 http://youth.gov/youth-topics/afterschool-programs.
16 Ordinul Ministrului Edcuației 5349/2011 privind Metodologia programului ȘDȘ, disponibil la
https://www.edu.ro/scoala%20dupa%20scoala.
17 Harvard Family Research Project (2008), After School in the 21st Century - Their Potential and What It Takes
to Achieve It, Cambridge, disponibil la http://www.hfrp.org/publications-resources/browse-our-

publications/after-school-programs-in-the-21st-century-their-potential-and-what-it-takes-to-achieve-it.
18 Ibidem
11
Un studiu recent al Afterschool Alliance19 analizează programele „Școală după școală” derulate în
comunitățile sărace din SUA, cu referire la acces, participare, activități și satisfacția părinților. Este de
remarcat că majoritatea covârșitoare a părinților din respectivele comunități apreciază eficacitatea
acestor programe și faptul că acestea au oferit copiilor lor oportunități pentru mișcare fizică (87%
dintre repondenți), sprijin pentru efectuarea temelor (81% dintre repondenți), posibilitatea de a
participa la activități de învățare din domeniul științelor (78% dintre repondenți) și la activități de citire
și scriere (76% dintre repondenți), precum și o masă caldă/gustări (75% dintre repondenți ). Studiul a
scos în evidență impactul programului asupra dezvoltării copiilor, părinții din zonele cu rate ridicate
de sărăcie raportând faptul că programele ȘDȘ au contribuit la dezvoltarea abilităților sociale ale
copiilor (86% dintre respondenți), la dezvoltarea gândirii critice și la îmbunătățirea conduitei (76%
dintre repondenți). De asemenea, părinții au raportat că programele de tip ȘDȘ au îmbunătățit
frecvența (74% dintre respondenți), au crescut motivația pentru învățare (79% dintre repondenți) și
au redus riscul de delincvență juvenilă (83% dintre repondenți).
Principala recomandare a autorilor studiului se referă la poziționarea programului ȘDȘ ca prioritate la

nivel național, federal și local, care să se adreseze nevoilor copiilor și ale familiilor din zonele sărace.
O investiție bine direcționată poate contribui la îmbunătățirea accesibilității programelor pentru copiii
și familiile din comunitățile dezavantajate.
2.1.2. Care este problema care necesită intervenția Guvernului?
2.1.2.1. România se confruntă cu rate ridicate ale abandonului şi ale părăsirii timpurii a şcolii
Deși eforturile de a identifica soluții viabile și de a implementa politici publice specifice s-au intensificat
în ultimii ani, ratele de PTȘ rămân la un nivel ridicat și necesită acțiuni ferme și imediate în România.
La nivelul Uniunii Europene, de exemplu, datele Eurostat din 201520 arată că multe state sunt încă
departe de a atinge unul dintre cele 5 obiective principale cuprinse în „Strategia Europa 2020”21 și
anume reducerea ratei de PTȘ la mai puțin de 10%. În 2015, în Europa existau mai mult de 4 milioane
de tineri care părăsiseră timpuriu școala, dintre care doar 40% își găsiseră un loc de muncă.
Figura 1. Rata PTŞ în UE28, 2015 faţă de 2009 şi faţă de ţintele Strategiei Europa 2020
2009 2015 Tinta
35
30
25
20
15
10
5
0
Irlanda
Romania
Bulgaria
Germania
Ungaria
Lituania
Austria
Olanda
Finlanda
Spania
Luxemburg
Estonia
Italia
Polonia
Regatul Unit
Belgia
Gercia
Franta
UE 28
Danemarca
Republica Ceha
Malta
Portugalia
Slovenia
Croatia
Cipru
Letonia
Slovacia
Suedia
Sursa: Eurostat, codul datelor t2020_40, prezentarea autorilor
19
After School Alliance (2016), America After 3PM Special Report: Afterschool in Communities of Concentrated
Poverty, Washington DC, august, disponibil la
http://www.afterschoolalliance.org/AA3PM/Concentrated_Poverty.pdf.
20
Eurostat.
21
http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm.
12
După cum se constată din datele Eurostat, România este singura țară din UE în care rata PTȘ a crescut
față de 2009, aceasta fiind în prezent de 19,1%, dublă față de media UE.
În ceea ce privește abandonul școlar, datele furnizate de MEN/INS22 sunt prezentate în Tabelul 1.
Tabelul 1. Rata abandonului şcolar în România în perioada 2010-2015
Rata de abandon pe an școlar
Nivel de învățământ
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014 -2015
Învățământ primar și gimnazial, cu
1,8 1,8 1,4 1,5 2,0
excepția învățământului special:
a) învățământ primar 1,6 1,6 1,1 1,3 1,8
b) învățământ gimnazial 2,0 1,9 1,7 1,9 2,1
Sursa: MEN/ INS, 2016
În ultimii 3 ani, se constată o creștere a abandonului pe toate nivelurile atât cumulat, în învățământ
primar și gimnazial, cât și separat, pe nivel, în primar, respectiv gimnazial.
Conform INS/MEN,23 rata abandonului şcolar pentru învăţământul primar şi gimnazial se calculează
fără a se include numărul elevilor din învăţământul special. Abandonul școlar cuprinde elevii24 care
părăsesc sistemul de învățământ din cauza căsătoriilor, stării materiale precare, reținerii acestora
pentru munci agricole sau pe lângă casă, elevi care au fost înscriși la începutul anulul școlar și nu au
frecventat nicio zi cursurile, au cerere de retragere de la școală, sunt amânați medical, stabiliți în
străinătate, decedați, exmatriculați sau aflați în alte situații.
Cauzele abandonului școlar sunt multiple25 și ele au fost identificate în diverse analize, studii și
cercetări: lipsa resurselor materiale ale familiei sau sărăcia, participarea copiilor la creșterea fraților
mai mici și la munci în gospodărie, nivelul scăzut de educație al părinților, refuzul părinților de a-și
trimite copiii la școală, apartenența la o familie cu un singur părinte, plecarea părinților în străinătate,
lipsa motivației elevilor, lipsa de atractivitate a școlii, motive ce țin de identitatea culturală în cazul
elevilor de etnie romă, lipsa comunicării părinți-profesori, marginalizarea copiilor cu dizabilități sau cu
cerințe educative speciale (CES), proveniți din centrele de plasament etc.26 La acestea se pot adăuga
frecvența școlară redusă, nefrecventarea grădiniței, numărul redus de activități remediale și de
prevenire organizate la nivelul școlii. Un nivel scăzut al calității în educație duce la absenteism și
creșterea riscului de abandon Aceste categorii de copii se confruntă cu probleme majore, precum
absenteismul ridicat, rezultate școlare slabe, repetenție și, mai târziu, o rată foarte scăzută de inserție
pe piața muncii și în societate. De aceea au nevoie de intervenții rapide și sustenabile, care să îi sprijine
22 Prezentare INS, ARACIP și ISE la masa rotundă „Participarea la educația preuniversitară”, 21 iunie 2016,
pagina 22, disponibil la
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ins_masa_rotunda_21_iunie_2016.pdf.
23 Ibidem.
24 Ibidem.
25
Trei grupuri majore de cause ale abandonului sunt frecvent subliniate în literatura de specialitate: cause
pedagogice, financiare și personale. Motivele pedagogice se referă la calitatea scăzută a educației oferite de
către școli (adică școlile nu pregătesc studenții pentru a performa în mod satisfăcător, ceea ce duce la eșec și
abandon). Motivele financiare au de a face cu costurile directe ridicate de a frecventa școala, cum ar fi taxele,
transportul și cărțile. Motivele personale includ lipsa de motivație în rândul studenților să-și continue studiile,
evenimentele din viața reală, cum ar fi migrația părinților, lipsa de informații cu privire la beneficiile de
școlarizare, discriminare sau stigmatizare în mediul școlar, și preferințe temporare dezechilibrate în favoarea
prezentului, de exemplu studenții preferă veniturile salariale, timpul liber sau consum, în prezent, mai degrabă
decât mai târziu.
26 http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Parte%20de%20Carte-Raport%20de%20Cercetare.pdf.
13
să depășească limitele cauzate de contextul socio-economic și cultural în care trăiesc, să finalizeze
școala, să-și găsească un loc de muncă și să se integreze mai ușor în societate. 27
Programul de tip „Școală după școală” constituie una dintre măsurile ce pot fi adoptate pentru a
reduce, în timp, ratele de abandon școlar și, de asemenea, pentru a crește performanța școlară, ca
urmare a unui impact pozitiv asupra realizării educaționale. Totuși, programele de acest tip care se
derulează în prezent în România, pe lângă faptul că se adresează în foarte mică măsură copiilor care
fac parte din grupuri dezavantajate, sunt fragmentate, relativ puține, nu au sustenabilitate financiară
și nu contribuie în mod substanțial la reducerea ratelor de abandon școlar la nivelul întregii țări.
2.1.2.2. Programele ȘDȘ curente în România: acoperire limitată şi impact asupra abandonului
școlar şi PTŞ
Programele de tip ȘDȘ derulate până în acest moment în România au fost susținute financiar în cea
mai mare parte din fonduri europene sau de către finanțatori privați și, într-o foarte mică măsură, de
către autoritățile publice locale. Ca o consecință, astfel de programe nu au fost implementate în zonele
cele mai sărace, având o acoperire de 5 ori mai mică în mediul rural decât în cel urban.28 Din totalul
de servicii de tip ȘDȘ oferite la nivel național în anul școlar 2012-2013, 81,1% au fost plătite de către
părinți, iar costurile au fost foarte ridicate.29 Programe suplimentare ȘDȘ ar putea fi implementate în
prezent de către școlile private. Cu toate acestea, potrivit datelor INS,30 80 din 4.037 de școli (adică
mai puțin de 2% din numărul total) au fost deținute și operate în mod privat în 2015. Disponibilitatea
acestor programe ȘDȘ în școlile private nu poate în mod clar reduce decalajul dintre programele
disponibile și cele necesare , în special în comunitățile rurale, sărace și dezavantajate în care copiii se
confruntă cu dificultăți în participarea la programele de educație gratuite.
În România, designul programelor care au avut ca grup țintă copii din categorii dezvantajate a fost, în
general, același pentru toate inițiativele de acest gen și a inclus sprijin pentru rezolvarea temelor și
consiliere individuală, activități remediale și de dezvoltare personală, precum și o masă caldă, pe care
mulți copii nu și-o permiteau acasă. În plus, unele programe au inclus activități de consiliere a
părinților, de formare a profesorilor și de dezvoltare instituțională a școlii.
Caseta 2. Designul proiectelor ȘDȘ implementate în România
Spaţiul dedicat activităţilor
În ceea ce privește spațiile în care se derulează un proiect ȘDȘ, experiențele unor proiecte care au avut ca scop
reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii 31 au reliefat faptul că impactul este mai mare dacă activitățile
programului nu se derulează în sala de clasă, ci într-un spațiu special amenajat și dotat cu echipamente și
mobilier adecvate, care să permită organizarea activităților pe arii de interes, astfel încât să se ofere elevilor
cuprinși în program posibilitatea de a citi, de a utiliza calculatorul, de a lucra individual şi în grup, în activităţi
unice sau integrate în cadrul unor proiecte, de a-şi asuma responsabilităţi, de a desfăşura activităţi recreative,
de a-şi dezvolta abilităţi specifice, de a-și dezvolta sentimentul apartenenţei la o comunitate. Sălile în care se
derulează programe ȘDȘ au fost dotate cu mobilier modular, dulapuri pentru bibliotecă, mese pentru
calculatoare, table, flipchart, computere, videoproiector, aparat de fotografiat, imprimantă, panouri pentru
expunerea lucrărilor etc. De asemenea, s-a asigurat un spaţiu corespunzător pentru servirea mesei, cu utilităţile
corespunzătoare: chiuvetă, cuptor, mese etc. În funcție de nevoile grupului de copii și de temele propuse, o
27 A se vedea subsecțiunea de mai jos referitoare la categorii/ grupuri de copii dezavantajate.

28 World Vision Romania (2013), Raportul de cercetare privind nevoia de programe de tip Școală dupa Școală,
disponibil la https://www.worldvision.ro/scoaladupascoala.pdf.
29 Ibidem.
30
http://statistici.insse.ro/shop/
31 Tîrcă, Anca and Dulman, Anita (2012), Prevenirea părăsirii timpurii a școlii - ghid de bune practici, Foton
Publishing House.
14
parte dintre activitățile programului s-au desfășurat și în alte spații, cum ar fi curtea/ grădina școlii, biblioteca,
centrul de documentare şi informare, sala de sport etc.
Curriculumul, monitorizarea și evaluarea progresului copiilor
Analiza unor exemple de programe de tip „Şcoala după şcoală” derulate în România pentru copii provenind din
grupuri dezavantajate evidenţiază elemente specifice ale curriculumului utilizat. Acestea au oferit oportunități
de învățare formală și nonformală, pentru consolidarea competențelor, învățarea remedială și aprofundarea
învățării prin activități educative, recreative și de timp liber. Activităţile educaţionale au fost proiectate astfel
încât să aibă impact asupra dimensiunilor multiple ale personalităţii elevilor participanţi la program: cognitivă,
afectivă, comportamentală, socială, relaţională. Proiectarea activităților de remediere în programul ȘDȘ, inclusiv
elaborarea unor planuri individualizate de învățare, a fost realizată pornind de la problemele identificate în
cadrul activităţilor de evaluare iniţială a elevilor incluşi în programşi de la identificarea dificultăților pe care acești
elevi le-au întâmpinat în procesul de învăţare. Activitățile de relaxare/dezvoltare personală/ socioanimație au
cuprins o gamă largă de metode și tehnici de lucru din zona educației nonformale – jocuri în aer liber, vizionări
de filme, ateliere de pictură/ muzică/dans, proiecte de grup, vizite, drumeții etc. și, în unele cazuri, au fost
derulate de membri ai unor ONG-uri, voluntari din comunitățile locale.32
Orele de ȘDȘ s-au desfașurat în zile și intervale orare stabilite la nivelul fiecărei școli, în funcție de nevoile
specifice ale grupului țintă și condițiile locale. De exemplu, în școlile din județele Ilfov și Dâmbovița cuprinse într-
un proiect finanțat prin FSE în perioada 2010-2013, programul ȘDȘ a durat 4 ore/zi, defalcate în două ore de
activităţi de sprijin în efectuarea temelor la diferite discipline, recuperare, ameliorare și dezvoltare, o oră și
jumătate de activităţi de socializare, recreative, dezvoltare personală, socioanimaţie și o jumătate de oră pentru
masa de prânz.33
Pentru evaluarea de parcurs, în unele programe s-a utilizat metoda portofoliului activității elevului, care a
cuprins: raportul de evaluare iniţială, probele de evaluare la limba română și matematică, fișe de progres,
raportul de evaluare finală, observaţii ale profesorilor, mostre din activitatea elevului, teme, produse ale
activităţii, fotografii etc.
Implicarea în activităţi a tuturor părţilor interesate
Modelele de program ȘDȘ dezvoltate în ultimii ani s-au bazat pe o abordare integrată, intervențiile adresându-
se atât copiilor, cât și profesorilor și părinților acestora și, în unele cazuri, grupurilor de sprijin formate la nivelul
comunităților.34
În toate programele finanțate prin FSE, dar și în unele inițiative finanțate din fonduri private 35 a existat o
componentă de formare a profesorilor care au lucrat în programele ȘDȘ pe teme precum: tehnici de educație
nonformală, gestionarea conflictelor, comunicare, abordarea diferenţiată a învăţării, metode activ-participative,
egalitate de șanse, managementul clasei, monitorizarea progresului etc. Printre activităţile desfăşurate de
profesori în cadrul programului ȘDȘ s-au regăsit următoarele: planificarea activităţilor de sprijin pentru învăţare,
a activităţilor de intervenţie individualizată concretizate în planuri individuale de învăţare sau de recuperare şi
implementarea activităţilor proiectate, activităţi de observare şi cunoaştere a elevilor în vederea realizării
individualizării intervenției, consultaţii pentru părinți, monitorizarea frecvenţei, evaluarea periodică a
progresului înregistrat.
La nivelul anumitor școli care au avut programe ȘDȘ au fost organizate întâlniri de grup pentru consilierea
părinţilor, în vederea dezvoltării abilităţilor parentale, a conştientizării importanţei frecventării şcolii de către
copii, a dobândirii unor tehnici de comunicare şi disciplinare pozitivă. De exemplu, în modelul dezvoltat de
Fundația Dezvoltarea Popoarelor 36, consilierea părinților s-a realizat prin întâlniri periodice și vizite la
domiciliu,în cadrul cărora familia a fost informată cu privire la evoluția elevilor și s-au discutat modalități
concrete prin care părinții se pot implica în educația copiilor lor.În modelul dezvoltat în cadrul proiectului
32 A se vedea programele ȘDȘ derulate de United Way Romania, Roma Education Fund, World Vision, Fundația
Dezvoltarea Popoarelor, Salvați Copiii, UNICEF.
33
Ibidem.
34
Roma Education Fund, http://scoaladupascoala.ro/presa-despre-proiectul-scoala-dupa-scoala.html.
35
De exemplu, Academia profesorilor organizată de United Way Romania.
36
http://www.fdpsr.ro/fdp-cluj/scoala-dupa-scoala.
15
implementat de ISJ Dâmbovița (Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița) și partenerii săi,37 consilierea
părinţilor s-a realizat atât în grupuri mici, cât şi individual şi a avut ca scop dezvoltarea abilităţilor parentale
pentru respectarea dreptului copilului de a se dezvolta sănătos intelectual, emoţional, relaţional, temele
abordate fiind viaţa de familie, sănătatea și drepturile copiilor.
O serie de analize realizate de ONG-urile38 și instituțiile care au pilotat în România ȘDȘ destinat unor
copii din zone defavorizate recomandă acest tip de program ca fiind unul dintre cele care au dat cele
mai bune rezultate în ceea ce privește reducerea abandonului școlar. Beneficiile și avantajele acestui
tip de program sunt multiple și se înregistrează atât la nivelul copiilor (progres școlar, note mai bune,
mai puține absențe, dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare, atitudini pozitive etc.), cât și
al școlilor și comunităților în care se derulează programul (dezvoltarea unei culturi a colaborării,
creșterea interesului pentru nevoile individuale de dezvoltare ale copiilor, crearea de parteneriate
locale etc.). Analiza impactului programului într-o școală din mediul rural, realizată prin evaluarea
comparativă a copiilor la intrarea și la ieșirea din program, a scos în evidență progresul acestora în
ceea ce privește atât rezultatele școlare, cât și atitudinea față de școală. Comparând rezultatele
testărilor iniţiale cu cele finale aplicate copiilor beneficiari ai programului ȘDȘ, s-a observat progres la
limba română şi matematică, în sensul scăderii calificativelor de insuficient şi creşterii calificativului
suficient.39 Profesorii au observat la copiii participanți la program o creştere a responsabilităţii faţă de
şcoală precum grija crescută față de modul de scriere, caiete şi cărţi păstrate în ordine, rezolvarea
sarcinilor primite etc.40
Caseta 3. Progresul înregistrat de elevii participanți într-un proiect ȘDȘ finanțat prin POSDRU41
Un raport tehnic42 realizat la finalul implementării unui proiect ȘDȘ, finanțat prin FSE/POSDRU în parteneriat cu
ISJ Ilfov, CJRAE (Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională) Dâmbovița, CJRAE Ilfov și Fundația
Dezvoltarea Popoarelor, a măsurat progresul făcut de elevii participanți în program. Aspectele pozitive
înregistrate la finalul proiectului și reieșite din activitățile de monitorizare și evaluare, pot fi rezumate după cum
urmează:
 elevii sunt nerăbdători să vină la program şi doresc să-şi petreacă timpul cu folos;
 îşi recunosc dificultăţile şi îşi asumă responsabilitatea învăţării;
 comunică, cooperează, sunt activi şi îşi acordă ajutor reciproc;
 au depăşit emoţiile de la începutul programului;
 sunt fericiţi când iau o notă neobişnuit de mare pentru ei: ,,Ştiam că pot, dar nu învăţam acasă. Aici nu am
încotro şi trebuie să învăţ. Sunt mândru de mine!”;
 au atitudine pozitivă, interacţionează cu profesorii, sunt , comunicativi, creativi;
 la ciclul primar, elevii au înregistrat progres în ceea ce privește rezultatele la învățătură;
 o reducere vizibilă a absenteismului;
 la ciclul gimnazial, elevii care au frecventat programul ȘDȘ au înregistrat progres la majoritatea disciplinelor;
 îmbunătățirea comportamentului elevilor, o mai bună disciplinare a lor precum și o creștere a capacității de
comunicare;
 elevii au dobândit un grad mai mare de independență în realizarea temelor, iar aspectul estetic al caietelor
s-a îmbunătățit;
 elevii sunt mai activi la orele de la şcoală;
 copiii comunică mult mai eficient atât cu cadrele didactice, cât şi cu colegii lor și afişează atitudine pozitivă
în relaţiile cu adulţii şi cu cei de vârsta lor.
37
Tîrcă, Anca and Dulman, Anita (2012), Prevenirea părăsirii timpurii a școlii - ghid de bune practici, Foton
Publishing House.
38
Word Vision Romania (2013), Raportul de cercetare privind nevoia de programe de tip Școală după Școală);
UNICEF (2010), O școală pentru toți. Accesul copiilor la un învățământ de calitate.
39 Ibidem.
40 Ibidem.
41
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
42
Raport tehnic nr. 3 al proiectului „Prevenirea părăsirii timpurii a școlii”, beneficiar ISJ Dâmbovița, iunie, 2013.
16
La sfârșitul fazei pilot, monitorizarea progresului celor 150 de elevi înscriși în programul SAS implementat în
regiunea Dâmbovița au relevat următoarele:43 84% dintre elevi au obținut rezultate școlare mai bune după cum
se reflectă în notele le-au primit în al doilea semestru și prin comparație cu primul semestru; 94,6% au
îmbunătățit calitatea temelor; 94% au îmbunătățit prezență; 94% au îmbunătățit comportamentul.
Din datele furnizate de United Way Romania44 cu privire la programul ȘDȘ derulat în zone
dezavantajate din Cluj în anul școlar 2014-2015 reiese că 53% dintre copii și-au îmbunătățit frecvenţa
școlară, 20% au avut rezultate mai bune la școală, iar absenteismul și riscul de abandon școlar s-a
diminuat cu până la 90%. Deși mai greu de cuantificat, progrese remarcabile s-au înregistrat în ceea
ce privește creșterea motivației față de învățare, îmbunătățirea comportamentului și a gradului de
sociabilitate.45
Conform datelor furnizate de Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman -
OI POCU (fostul Program Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU) , în
perioada 2007-2015, în cadrul Axei Prioritare 2, DMI 2.2 „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a
şcolii” au fost implementate 144 proiecte în România, distribuite la nivelul a 32 de județe, astfel: în
Ilfov 46, în Iași 9, în Constanța 8, în Prahova și Dolj câte 7, în Brașov, Galați și Vâlcea câte 6, în Cluj 4,
în Alba, Maramureș, Olt, Neamț, Suceava și Timiș câte 3, în Argeș, Bacău, Tulcea câte 2, iar în Bihor,
Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Mehedinți,
Teleorman și Vrancea câte un proiect. Valoarea totală a contractelor a fost de 1.166.813.423,59 lei. În
județele Arad, Călărași, Harghita, Ialomița, Maramureș, Mureș, Olt, Satu-Mare, Sălaj nu a fost
implementat niciun proiect pe Axa Prioritară 2, DMI 2.2.
Caseta 4. Sfera de cuprindere a proiectelor ȘDȘ implementate în România
Analiza OI POCU (fostul POSDRU) specifică faptul că, la nivel național, în aceeași perioadă, au fost implementate
115 proiecte care au inclus activități de tip ȘDȘ. Acestea au fost derulate în 30 de județe și au fost distribuite
astfel: în Ilfov 38, în Iași 9, în Constanța 8, în Vâlcea 6, în Galați și Dolj câte 5, în Brașov și Hunedoara câte 4, în
Alba, Maramureș, Suceava și Timiș câte 3, în Argeș, Bacău, Cluj, Prahova, Tulcea câte 2, iar în Bacău, Bihor,
Bistrița-Năsăud, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman și Vrancea
câte un proiect. Valoarea totală a proiectelor implementate la nivel de DMI 2.2 care au inclus activități de tip
ȘDȘ a fost de 779.128.071,9 RON. În județele Arad, Brăila, Călărași, Cluj, Harghita, Ialomița, Mureș, Satu-Mare,
Sălaj nu a fost implementat niciun proiect care să includă activități de tip „școală după școală”.
În perioada 2007-2015, conform OI POCU (fostul POSDRU), au existat 99 de beneficiari (implementatori) ai
proiectelor care au inclus activități tip ”școală după școală”. Dintre aceste proiecte 5 au fost implementate de
către MEN, 36 dintre beneficiari au fost asociații și fundații, 2 au fost agenţii, structuri subordonate, instituţii
afiliate/ subordonate/ coordonate sau aflate în coordonarea MEN (Centre judeţene pentru resurse şi asistenţă
educaţională, Case ale Corpului Didactic), 2 au făcut parte din categoria organismelor publice cu atribuţii în
domeniul îmbunătăţirii accesului la educaţie şi prevenirii şi corectării fenomenului de părăsire timpurie a şcolii,
incluziunii sociale şi îmbunătăţirii situaţiei grupurilor vulnerabile în educaţie. De asemenea, proiecte similare au
fost implementate de 16 inspectorate şcolare judeţene (Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Caraș-
Severin, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vâlcea), 6 instituţii de
cult şi asociaţii religioase, 10 autorităţi ale administraţiei publice locale (unităţi administrativ-teritoriale) și 2
universități.
În ceea ce privește școlile, doar 20 de unităţi de învăţământ acreditate, publice şi private, din reţeaua şcolară
naţională au derulat proiecte care au inclus activități de tipul „școală după școală”, în calitate de aplicanți sau
parteneri. Cele 20 de unități școlare sunt situate în 13 județe ale țării, după cum urmează: 4 în Galați, câte 2 în
43
Raportul final pentru activitatea 4.3.3.
44 http://transilvaniareporter.ro/cluj/elevii-clujeni-cuprinsi-in-programul-scoala-dupa-scoala-au-inceput-astazi-
orele/
45
Rezultatele unor astfel de măsurători trebuie interpretate cu gijă, ţinând cont de limitele metodologice, în
principal de absenţa grupului de control.
17
Constanța, Dolj și Timișoara, iar în Argeș, Brașov, Buzău, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț și Vâlcea
câte un proiect.
În perioada 2007-2015, un număr de 112.589 elevi au fost incluși în programe de părăsire timpurie a școlii,
distribuția acestora pe județe fiind prezentată în Anexa 1. Conform datelor furnizate de OI POCU, în aceeași
perioadă, la nivel național 94.393 elevi (dintre care 18.229 elevi de etnie romă) au participat la activități de tip
ȘDȘ, distribuția lor pe județe fiind prezentată în Anexa 2.
Aşa cum rezultă din analiza de mai sus, riscul de abandon școlar în rândul categoriilor defavorizate de
copii din România rămâne unul ridicat și nu a fost adresat corespunzător de eforturile curente.
Abandonul școlar și PTȘ constituie o provocare în lupta împotriva sărăciei, pentru promovarea
accesului egal la educație și reducerea inegalităților sociale în România. Copiii din mediul rural și urban
afectați de sărăcie, copiii romi și copiii aparținând altor minorități naționale, copiii cu dizabilități și/sau
CES, copiii din sistemul de protecție specială, copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate sunt în
prezent categoriile cele mai afectate de riscul de părăsire timpurie a școlii și care se confruntă cu
probleme majore, precum absenteismul ridicat, rezultate școlare slabe, repetenție, rată foarte scăzută
de inserție pe piața muncii și în societate etc. Aceste categorii de copii au nevoie de intervenții rapide
și sustenabile, care să îi sprijine să depășească limitele cauzate de contextul socio-economic și cultural
în care trăiesc, să finalizeze școala și să-și găsească un loc de muncă.
2.1.3. Problema care trebuie rezolvată
2.1.3.1. Arborele problemei
Programul de tip ȘDȘ constituie una dintre măsurile ce pot fi adoptate pentru a reduce, în timp, ratele
de abandon școlar și PTȘ. În prezent, programele de acest tip care se derulează în România, pe lângă
faptul că se adresează în foarte mică măsură copiilor care fac parte din grupuri dezavantajate, sunt
fragmentate, nu au sustenabilitate financiară și nu contribuie în mod substanțial la reducerea ratelor
de abandon școlar.
Problema care trebuie adresată în acest raport EIR este, prin urmare, modul în care se poate gestiona
creșterea riscului de abandon școlar și ESL în rândul copiilor dezavantajați din România prin
intermediul unui program național ȘDȘ, având în vedere că eforturile actuale nu au fost suficiente
pentru a depăși această tendință. Reducerea abandonului școlar și a ESL ar putea necesita o abordare
mai largă și mai complexă a dezavantajelor existente între diferitele grupuri de copii, programele ȘDȘ
fiind o parte importantă a unei soluții cuprinzătoare și integrată, care depășește cu mult domeniul de
aplicare al analizei curente. După cum arată Figura 3, acest raport EIR se va concentra pe reducerea
abandonului școlar și PTȘ în rândul copiilor defavorizați printr-un program național ȘDȘ, care este
capabil să abordeze deficiențele eforturilor actuale.
18
Figura 3. Arborele problemei
Sursa: sinteză şi prezentare elaborate de autori
Concentrarea asupra copiilor dezavantajați necesită o clarificare și o definiție corectă.
În legislația națională, nu există o definire unitară a conceptului de grup/ categorie dezavantajat(ă) de

copii. Există abordări diverse în documentele existente (legislație, documente strategice ale
Guvernului României, studii etc) din perspective diferite. Acestea se referă, în principal, la protecția și
promovarea drepturilor copilului, inclusiv la dreptul şi accesul la educație, factori educaționali (cum ar
fi riscul ridicat de abandon școlar, riscul ridicat de părăsire timpurie a școlii) și riscul ridicat de sărăcie
și excluziune socială.
De exemplu, din perspectiva multidisciplinară a protecției și promovării drepturilor copilului, inclusiv a

dreptului la educație, în Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului
pentru perioada 2014 - 2020 şi Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru
protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014 – 201646 este evidențiat conceptul de copii
vulnerabili, în care sunt incluse următoarele categorii: (i) copii afectaţi de sărăcie; (ii) copii romi; (iii)
persoane cu dizabilități; (iv) copii din sistemul de protecţie specială; (v) alte categorii de copii
vulnerabili (copii părăsiţi în unităţi sanitare, copiii fără acte de identitate, copiii fără adăpost, copiii
care utilizează droguri, copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, copiii ai caror mame sunt
adolescente).
Din perspectiva riscului la sărăcie și excluziune socială, în Strategia Naţională privind Incluziunea
Socială şi Combaterea Sărăciei 2015-2020 și în Planul strategic de acțiuni pentru perioada 2015-2020,47
principalele grupuri vulnerabile din România identificate sunt: (i) persoanele sărace ; (ii) copiii și tinerii
lipsiți de îngrijire și sprijin parental; (iii) persoanele vârstnice singure sau dependente; (iii) romii; (iv)
persoanele cu dizabilități; (v) alte grupuri vulnerabile; (vi) persoanele care trăiesc în comunități
marginalizate.
46
Aprobate prin HG nr. 1113/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 33 din 15 ianuarie 2015.
47
Aprobate prin HG nr. 383/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 463 din 26 iunie 2015.
19
Din perspectiva educațională, în Strategia privind reducerea PTȘ48 principalele grupuri aflate în situație
de risc de părăsire timpurie a școlii în România: (i) minoritățile și alte grupuri marginalizate /romi și
alte minorități; (ii) copiii / tineri din comunitățile rurale; (iii) copii/tineri provenind din familii cu
venituri modeste; (iv) copiii/tinerii cu cerințe educaționale speciale.
În sensul problemei care trebuie rezolvată în acest raport EIR, au fost identificate anumite categorii de
copii defavorizați (a se vedea caseta 5), pentru a concentraconținutul și implementarea unui program
național ȘDȘ asupra lor.
Caseta 5. Definiţia categoriilor/ grupurilor de copii dezavantajați utilizată în cadrul analizei EIR
Pentru scopul prezentei analize EIR, s-au identificat următoarele categorii sau grupuri de copii dezavantajați,
pe baza legislației în vigoare a documentelor strategice ale Guvernului României și a studiilor existente (inclusiv
studii ale BM, ONG-uri, UNICEF etc):
 copii afectaţi de sărăcie (din mediul rural și urban);
 copii romi și copii aparținând altor minorităţi naționale;
 copii cu dizabilități și/ sau cerinţe educaţionale speciale (CES);
 copii din sistemul de protecţie specială;
 copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.
Copiii afectați de sărăcie (din mediul rural si urban)
Potrivit analizelor recente, mai mult de un copil din trei este relativ sărac şi aproximativ un copil din
trei se află în sărăcie persistentă, fiind sărac în 2011, dar şi în cel puţin doi dintre cei trei ani anteriori.
Adolescenţii (12 - 17 ani) sunt cei mai expuşi şi din perspectiva valorilor indicatorului de sărăcie
relativă, având nivelul cel mai ridicat de sărăcie relativă şi cea mai importantă creştere din 2007
(32,4%) până în 2012 (38%). Situaţia nu este uniformă în plan teritorial, în special datorită variaţiilor
pronunţate între regiuni, precum şi între zonele urbane şi cele rurale.49
Copiii romi și copiii aparținând altor minorităţi naționale
Apartenenţa la etnia romă creşte cu 37% riscul unui copil de a fi sărac.50 În rândul persoanelor cu
vârsta de peste 10 ani care s-au declarat cetăţeni români ponderea celor analfabeţi este de 1%, în
rândul persoanelor care s-au declarat de etnie maghiară este 0,8%, iar în rândul persoanelor care s-au
declarat romi este de 14,1% (unul din şapte). Din altă perspectivă se poate observa că, din totalul
persoanelor analfabete pe care România le are (229.721), o pondere de 27,4% (67.480) sunt persoane
care s-au declarat romi, aceasta în condiţiile în care ponderea persoanelor aparţinând minorităţii rome
reprezintă 3,3% din totalul cetăţenilor români a căror etnie a putut fi identificată la recensământul din
2011. Dacă se iau în calcul aceste date reiese că se impune continuarea şi completarea măsurilor
specifice pentru creşterea acumulărilor educaţionale ale persoanelor aparţinând minorităţii rome ca
mijloc esenţial de incluziune socială a acestora.51
48
Aprobată prin HG nr. 417/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 439 din 19 iunie 2015.
49
Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2020 şi Planul
operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului
2014 – 2016.
50
Banca Mondială (2015), Studiu pentru substanțierea Strategiei Naționale pentru incluziunea socială și
reducerea sărăciei 2015-2020, disponibil la
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf.
51
Guvernul României, Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii
rome pentru perioada 2015-2020, București.
20
Copiii cu dizabilități și/sau cerinţe educaţionale speciale (CES)
Incidenţa neşcolarizării şi a abandonului timpuriu este semnificativ mai ridicată pentru copiii cu CES
faţă de populaţia generală. În 2016, numărul copiilor cu dizabilități neinstituționalizați s-a ridicat la
61.675.52
Începând cu anul 1998 au fost implementate măsuri pentru integrarea copiilor cu CES din
învățământul special în învățământul de masă. În consecință, numărul total de elevi înscriși în
învățământul special a scăzut cu 60%, de la 55.237 în 1998, la 25.902 în 2012.53 Numărul copiilor cu
CES înscriși în învățământul de masă a crescut, ajungând la 17.388 de elevi în 2012/2013. Conform
datelor MEN, există 5.191 de elevi cu certificare pentru învățământul special, care nu primesc sprijin
educațional individualizat (cel mai probabil din cauza numărului insuficient de cadre didactice de
sprijin) și 1.137 de elevi care beneficiază de servicii educaționale la domiciliu. Totuși, nu există
informații oficiale disponibile cu privire la numărul copiilor din această categorie care nu frecventează
școala. Astfel, este dificil de estimat numărul real al persoanelor cu cerințe educaționale speciale din
rândul celor care părăsesc timpuriu școala.
În şcolile de masă erau înscrişi, în anul şcolar 2013/2014, un număr de 32.060 elevi cu CES. Din totalul
acestora, cele mai mari ponderi sunt în învăţământul primar (39,3%) şi gimnazial (34,8%) şi ponderi
foarte reduse în învăţământul preşcolar (7%) şi liceal/profesional/postliceal (18,8%). Pentru acelaşi an
şcolar, datele MEN evidenţiază faptul că numai 17.037 elevi beneficiază de servicii educaţionale de
sprijin.54 Datele existente evidenţiază efective mari de elevi cu CES care nu sunt beneficiari ai măsurilor
de sprijin educaţional.
Implementarea unor noi măsuri de educaţie incluzivă începând cu anul 2005 a determinat o altă etapă
de scădere a numărului de unităţi de învăţământ special. Desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii (SAM)
începând cu anul 2009/2010 a dus, de asemenea, la scăderea amplă a numărului de unităţi şi secţii de
învăţământ profesional destinat elevilor cu dizabilităţi, concomitent cu creşterea numărului de licee şi
de secţii liceale de învăţământ special. Pe fondul reorganizării învăţământului special, începând cu anul
şcolar 2014/2015 a crescut, din nou, numărul de şcoli profesionale speciale.55
Finanțarea școlarizării elevilor cu CES, înscriși în învățământul de masă, nu a fost adaptată costurilor
suplimentare cu noile cadre didactice și asistenți, echipamente și materiale adecvate pentru creșterea
accesibilității și pentru modificarea claselor. Prin urmare, eventualele beneficii de care s-ar putea
bucura copiii cu CES, prin încadrarea în învățământul de masă, sunt reduse de lipsa de atenție față de
nevoile lor speciale.56
În vederea îmbunatățirii accesului copiilor cu CES la serviciile educaționale, la sfârșitul lui 2016, Ordinul
nr. 1985/1305/5805/2016 a introdus Metodologia pentru evaluarea şi intervenția integrată în vederea
încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu
cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau
CES. Metodologia reglementează colaborarea interinstituțională în scopul simplificării și facilitării
accesului la servicii educaționale, sociale, medicale a tuturor copiilor/elevilor cu dizabilități și/sau CES,
promovând o abordare integrată și holistică.
52
Numărul persoanelor cu handicap neinstituționalizate la data de 30.06.2016, ANPD.
53
INS, Învățământul special primar și secundar inferior la începutul anului școlar 2012/2013.
54
Asociația Reninco România, ISE, UNICEF (2015), Educație pentru toți și pentru fiecare, disponibil la
http://www.unicef.ro/publicatii/educatie-pentru-toti-si-pentru-fiecare/.
55
Idem 7.
56
Idem 5.
21
Copiii din sistemul de protecţie specială
Numărul total de copii din sistemul public de protecție a copilului (institutionalizați sau plasați în
familii) a scăzut semnificativ de la aproximativ 98,000 copii în 1997, la aproximativ 57,279 la finele
lunii decembrie 2015.57 Cu toate acestea, copiii petrec în medie 7 ani în instituții, ceea ce este în
contradicție cu obiectivul privind instituționalizarea temporară.58
Copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate
Situaţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, deşi poate nu este atât de precară din punct
de vedere economic, în condiţiile în care este asigurat un nivel de trai satisfăcător, are consecinţe
profunde la nivel emoţional, reflectate în scăderea performanţelor şcolare şi chiar în creșterea
abandonului şcolar. Conform datelor centralizate la nivel naţional, în evidenţele autorităţilor
administraţiei publice locale se aflau, la 30 iunie 2013, 82.000 de copii cu cel puţin un părinte plecat
în străinătate, estimările unor studii efectuate în anii anteriori indicând valori semnificativ mai mari.59
2.1.3.2. Cauzele problemei
Slaba integrare intersectorială a politicilor publice (bazate pe mecanisme și instrumente adecvate

de intervenție) pentru reducerea abandonului școlar
Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii își propune să combine măsurile de prevenire,
intervenție și compensare, în special prin acțiuni la nivel de școală și elev. Anexa 1B a documentului
pune în evidență cadrul strategic pentru reducerea PTȘ, respectiv modalitatea de corelare a acestei
strategii cu alte strategii relevante. Principalele documente strategice relevante pe care Guvernul
României le are sunt:
 Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020;
 Strategia Națională pentru incluziunea cetățenilor români aparținând minorității Roma pentru
perioada 2012-2020;
 Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului;
 Strategia Naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016-2020.
Pentru a obține un învățământ primar și secundar inferior asigurat tuturor strategia propune
elaborarea și implementarea unor planuri de asigurare a accesului adecvat la educație de calitate, în
special pentru copiii din grupurile aflate în situație de risc. Acest lucru urmează a fi realizat prin
furnizarea unui transfer de bani condiționat, costuri de transport, rechizite pentru copiii aflați în
situație de risc și familiile lor și sprijin intercolegial, precum și formare profesională pentru cadrele
didactice din zonele rurale îndepărtate și din comunitățile mici, cu populații aparţinând preponderent
minorităţilor etnice. Strategia prevede ca mecanismele menționate să fie corelate cu măsuri viitoare
precum colaborarea personalului din educație (inclusiv mediatorii și consilierii școlari) cu asistenții
sociali și mediatorii sanitari pentru asigurarea unor servicii sociale integrate. De asemenea, pe viitor,
57
INS (2015), beneficiarii sistemului de protecție a copilului.
58
Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2020 şi
Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor
copilului 2014 – 2016.
59 Strategia naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2020 şi
Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor
copilului 2014 – 2016.
22
măsurile incluse în strategie se vor corela cu programe sociale de consolidare pentru a permite
participarea la școală a copiilor romi și reducerea abandonului școlar.
În prezent, sprijinul financiar suplimentar destinat elevilor aflați în situație de risc școlar din
învățământul primar și gimnazial constă în acordarea unor burse de ajutor social și a unor pachete de
rechizite școlare. Cele două măsuri sunt focalizate pe sprijinirea copiilor care provin din familii
vulnerabile (familii cu venitul mediu net lunar pe membru de familie de maximum 50% din salariul de
bază minim brut pe țară). Există, de asemenea, suport pentru transport și programele „cornul și
laptele“. Costurile de transport pentru elevii care fac naveta sunt rambursate complet pentru o
distanță de maximum 50 km. În plus, toți studenții din învățământul preșcolar, primar și secundar
inferior primesc lapte și produse de panificație în fiecare zi.
Pe de altă parte, prin politicile de asistență socială, se acordă alocația pentru susținerea familiilor (cu
copii) cu venituri reduse. Aceasta are drept scop completarea veniturilor familiilor în vederea asigurării
unor condiții mai bune pentru creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, precum și stimularea
participării copiilor de vârstă școlară la educație. Astfel, alocația este condiționată de frecventarea
unei forme de învățământ pentru copiii de vârstă școlară și de neînregistrarea de absențe nemotivate
care să conducă la scăderea notei la purtare sub 8. Mai mult, în cazul copiilor care înregistrează
absențe nemotivate, alocația pentru susținerea familiei este diminuată proporțional. Chiar dacă la
calcularea pragurilor superioare de venit pe membru de familie considerate pentru acordarea alocației
pentru susținerea familiei nu sunt luate în considerare bursele primite de elevi, cele două instrumente
nu sunt pe deplin corelate.
Dacă în cazul burselor sociale pragurile superioare de venit pe membru de familie până la care acestea
sunt acordate sunt corelate cu nivelul salariului minim pe țară, în cazul alocației pentru susținerea
familiei, pragurile superioare nu au legătură cu nivelul salariilor, acestea fiind stabilite prin lege. În
consecință, grupurile țintă vizate de cele două mecanisme de intervenție nu sunt corelate, iar cele
două politici publice acționează în paralel.
Cadrul legal fragmentat și neclar pentru implementarea programului ”Școală după școală” pentru
copiii din grupurile dezavantajate în vederea prevenirii abandonului școlar
În prezent, programele ȘDȘ funcționează în baza Metodologiei privind organizarea Programului Școală
după Școală, elaborată în temeiul art. 58 şi 262 din Legea Educației Naționale. Prevederile
metodologiei reglementează mai degrabă posibilitatea organizării programelor ȘDȘ. Astfel, inițiativa,
decizia și responsabilitatea organizării programului sunt plasate exclusiv la nivelul școlilor,
inspectoratele școlare județene având doar rol de a aviza programele propuse. În mod opțional, școlile
pot realiza o analiză a nevoilor pentru a identifica grupurile țintă de elevi care ar participa la program,
precum și pachetele de activități ce urmează a fi desfășurate. Metodologia prevede ca proiectarea
ofertei programului ȘDȘ să țină cont cu prioritate de nevoile elevilor din grupurile dezavantajate, fără
a cuprinde o descriere clară a categoriilor de elevi ce fac parte din grupurile dezavantajate și fără a fi
indicate sursele de informații care trebuie să stea la baza identificării lor.
Astfel, în conformitate cu cadrul legal actual, organizarea programului ȘDȘ depinde exclusiv de
capacitatea școlilor de a asigura resursele materiale, umane și de spațiu necesare, fie la nivelul școlii,
fie prin stabilirea de parteneriate cu alți actori locali relevanți (palate ale copiilor, cluburi școlare, ONG-
uri etc.). Mecanismele de finanțare ale programelor sunt descrise general și permit ca programul
Școală după Școală să poată fi susținut de la bugetul de stat numai pentru copiii proveniţi din grupuri
dezavantajate. Alternativ, programul poate fi finanțat de autoritățile locale, din fonduri europene sau
din alte surse, precum donații sau sprijinul financiar al părinților. În cazul copiilor proveniți din grupuri
23
dezavantajate care locuiesc, cu precădere, în comunități defavorizate, posibilitatea ca părinții sau
autoritățile locale să sprijine financiar organizarea programelor ȘDȘ este foarte redusă.
În ceea ce privește plata personalului din învățământ care asigură resursa umană necesară
programului și a cărui implicare este obligatorie în toate activitățile programului, prevederile
metodologiei sunt neclare și limitează posibilitatea retribuirii atât a personalului didactic, personalului
didactic auxiliar, cât și a altor categorii de personal precum mediatorii școlari. Practic, plata
personalului din învățământ poate fi realizată de la bugetul de stat (prin finanțarea de bază) în limita
a maxim 4 ore pe săptămână în cazul completării normei de predare sau maxim 2 ore pe săptămână
ca activitate cuprinsă în norma didactică, per cadru didactic. Activitățile cuprinse în norma didactică
nu sunt retribuite suplimentar. Activitățile desfășurate de personalul din învățământ în afara normelor
didactice/ postului pot fi retribuite exclusiv din surse extrabugetare.
De fapt, prevederile privind modalitatea organizării programului ȘDȘ și modalitatea în care se face
implicarea personalului din învățământ în activitățile programului sunt în contradicție cu prevederile
care permit remunerația cadrelor didactice din surse extrabugetare. Pe de o parte, art. 15 al
Metodologiei descrie implicarea cadrelor didactice ca fiind posibilă în două situații distincte: 1)
activitățile sunt desfășurate în norma didactică sau 2) în timpul de lucru standard (40 de ore
/săptămână) în afara normei didactice (ca o activitate didactică complementară). În aceste două
situații, nici o plată suplimentară a profesorilor nu este posibilă. Pe de altă parte, art 16. stipulează că
plata suplimentară a profesorilor este posibilă și în alte cazuri. În orice caz, metodologia nu conține
prevederi clare cu privire la modalitățile concrete în care finanțările extrabugetare (în special sprijinul
financiar acordat de asociațiile de părinți, donații și sponsorizări) pot fi utilizate de către școli pentru
organizarea programului și a formelor contractuale prin care pot fi remunerate cadrele didactice care
desfășoară activități în afara normelor lor didactice.
În consecință, cadrul legal actual fragmentat și neclar limitează posibilitatea școlilor de a organiza
programul ȘDȘ cu finanțare de la bugetul de stat, iar, pe de altă parte, vulnerabilizează școlile și cadrele
didactice care organizează programe ȘDȘ finanțate din surse extrabugetare.
Alocare financiară insuficientă de la bugetul de stat pentru finanțarea programului ȘDȘ pentru copiii
din grupurile dezavantajate
Metodologia privind organizarea Programului ȘDȘ nu conține prevederi specifice privind standardele
de cost pentru finanțarea acestuia. Deși se prevede că participarea copiilor din grupurile dezavantajate
la programele ȘDȘ poate fi finanțată din bugetul de stat, practic, acest lucru este posibil numai în
măsura în care activitatea cadrelor didactice în cadrul acestor programe face parte din norma lor
didactică (maxim 4 ore pe săptămână în cazul completării normei de predare sau maxim 2 ore pe
săptămână ca activitate cuprinsă în norma didactică, per cadru didactic), ceea ce limitează foarte mult
posibilitatea reală a organizării lor.
Prevederile care rezultă din Metodologia privind organizarea Programului Școală după Școală
limitează timpul alocat din normele didactice programelor ȘDȘ de către personalul din învățământ și
care exclud plata suplimentară a activităților desfășurate în afara normelor didactice limitează indirect
alocarea financiară de la bugetul de stat pentru finanțarea programului pentru copiii din grupurile
dezavantajate. Practic, în ciuda prevederilor din Metodologie, școlile care concentrează un număr
ridicat de copii care fac parte din grupurile dezavantajate se află în imposibilitatea organizării
programelor ȘDȘ pentru nevoile identificate prin finanțarea de bază de la bugetul de stat.
Programele ȘDȘ susținute prin finanțarea complementară de la autoritățile locale sunt reduse numeric
și se regăsesc, cu precădere, în centre urbane care au resursele bugetare necesare susținerii lor.
24
Deficiențe în coordonarea surselor financiare existente pentru finanțarea programelor ȘDȘ
Metodologia privind organizarea Programului ȘDȘ permite, teoretic, utilizarea diferitelor surse pentru
finanțarea programelor de acest tip. Practic, modalitatea de combinare a diferitelor surse de finanțare
este foarte limitată. Astfel, finanțarea de la bugetul de stat prin finanțarea de bază este posibilă doar
pentru participarea copiilor din grupuri dezavantajate și acoperă plata utilităților (în unitățile de
învățământ) și a personalului din învățământ implicat în program doar în limita a maxim 4 ore pe
săptămână în cazul completării normei de predare sau maxim 2 ore pe săptămână ca activitate
cuprinsă în norma didactică, per cadru didactic. Finanțarea complementară, care ar putea fi asigurată
de la bugetele locale, poate acoperi doar costul meselor servite în cadrul programului (prin direcțiile
de asistență socială), și nu și plata cadrelor didactice implicate în program. Legea Educației Naționale
nr. 1/2011 prevede toate categoriile de costuri care pot fi acoperite prin finanțare complementară din
bugetele locale și costurile salariale nu sunt incluse în această listă.
Prin urmare, finanțarea cheltuielilor cu retribuțiile personalului didactic care desfășoară activități în
afara normei didactice în programul ȘDȘ nu se poate face decât din surse extrabugetare. În prezent,
există un vid legislativ cu privire la modalitatea concretă prin care acest lucru poate fi realizat, fapt ce
vulnerabilizează implementarea programului prin cumularea unor surse financiare diferite.
Nu în ultimul rând, programele finanțate din fonduri europene au reprezentat și vor reprezenta o sursă
de finanțare importantă pentru programele ȘDȘ, în special pentru copiii din grupurile dezavantajate.
Totuși, finanțarea europeană nu oferă o susținere permanentă sau pe termen lung și nu va asigura
cuprinderea unei ponderi semnificative de elevi.
Studiul ”Making the Most of SaS Program for Roma Children”60 arată că principalele cauze care explică
prezența extrem de scăzută a programului ȘDȘ în zonele dezavantajate, în special în mediul rural, sunt
finanțarea deficitară a programului și motivația scăzută a cadrelor didactice.
Lipsa de coordonare între diferiții actori care ar trebui să acționeze sinergic și de o manieră
strategică (ONG-uri, autorități locale etc.)
Datele centralizate de MEN arată că, în anul școlar 2014/2015, doar 4,4% din unitățile școlare cu
personalitate juridică au organizat programul ȘDȘ pentru nivelul primar și doar 2% pentru nivelul
gimnazial, indiferent de sursa de finanțare. Numărul foarte redus de școli care au organizat astfel de
programe pune în evidență slaba coordonare între diferiții actori care ar trebui să susțină organizarea
programului la nivel local.
În plus, copiii care aparțin grupurilor dezavantajate provin, cu precădere, din zone defavorizate din
punct de vedere socio-economic. Capacitatea autorităților locale de a finanța programe de intervenție
este extrem de redusă. De asemenea, în aceste zone, capacitatea școlilor de a dezvolta parteneriate
cu ONG-uri sau agenți privați ori de a implementa, în parteneriat, proiecte europene pentru
organizarea programului ȘDȘ este limitată.
Lipsa infrastructurii și a resurselor umane necesare pentru implementarea programelor ȘDȘ în
zonele în care trăiesc copiii din grupurile dezavantajate
Școlile mici, care au mai puțin de 300 de elevi înscriși și își desfășoară activitatea în comunități
dezavantajate socio-economic sunt cele mai vulnerabile. Acestea se confruntă în cea mai mare măsură
cu nevoia reducerii absenteismului și abandonului școlar, precum și cu cea a îmbunătățirii rezultatelor
60
Marin, Laura Greta (2014), Making the Most of SaS Program for Roma Children, disponibil la http://www.ce-
re.ro/upload/brief_HC_15mai.pdf.
25
școlare. În ciuda analizei anuale a nevoilor, bugetele acestor școli sunt, în medie, cu 70-75% mai reduse
în comparație cu proiecția bugetară, iar plățile efective nu acoperă, din lipsa fondurilor, nici jumătate
din cheltuielile proiectate61. În acest sens, o serie de studii și documente publice recomandă revizuirea
mecanismului de finanțare per capita și acordarea unui alocări financiare suplimentare semnificative
pentru școlile care cuprind și mențin elevi din grupuri dezavantajate (elevi cu dizabilități, elevi
aparținând minorităților etnice și elevi din familii sărace).6263
Ponderea cadrelor didactice calificate a înregistrat o evoluție descendentă în perioada 2009-2015 atât
la nivelul învățământului primar, cât și pentru cel gimnazial. Indicatorul prezintă valori mai mici în
mediul rural, comparativ cu cel urban, cu precizarea că decalajul între cele două medii este
semnificativ mai mare în cazul învățământului gimnazial. Pe de altă parte, numărul elevilor ce revin
unui cadru didactic în învățământul primar de masă a crescut de la 17 în anul școlar 2009/2010 la 20
în 2014/2015. În învățământul gimnazial de masă, indicatorula rămas aproximativ constant în jurul
valorii de 11 în perioada 2009-2015.64 Ponderi mari ale cadrelor didactice fără pregătire se regăsesc în
zonele marginalizate din județele Brașov, Mureș, Vaslui, Galați, Giurgiu, Călărași, Tulcea, Ialomița și
sudul județului Constanța, ceea ce arată că școlile din zonele marginalizate au dificultăți în a atrage
resurse umane calificate.65
În acest context al subfinanțării, școlile din zonele în care trăiesc copiii din grupurile dezavantajate se
confruntă cu o lipsă acută de resurse materiale și umane calificate pentru a răspunde nevoilor
identificate, inclusiv în ceea ce privește reducerea abandonului școlar prin organizarea programelor ȘDȘ.
2.1.3.3. Efectele problemei
Educația copiilor din grupurile dezavantajate nu asigură sprijinul necesar dezvoltării personale și
îmbunătățirii performanțelor școlare
Mai mult de 70% din populația săracă a României locuiește în mediul rural.66 Decalajul de participare
la educație între cele două medii de rezidență în defavoarea celui rural este explicat de factorii socio-
culturali, de distanța față de unitățile de învățământ, dar și de infrastructura precară, dotarea
materială insuficientă și lipsa cadrelor didactice calificate. Ponderea cadrelor didactice calificate în
școlile din mediul urban este mai mare față de cele din comunitățile rurale.67 De asemenea, evaluarea
externă a calității școlilor din mediul urban a evidențiat un punctaj mediu cu 10,8% mai mare față de
școlile din mediul rural.68
Participarea la educația de masă a copiilor cu dizabilități și/sau CES este caracterizată de nevoia
acestora de sprijin constant și pe termen lung în mediul școlar (inclusiv pentru realizarea tranziției din
61
Fartușnic, C. (coord.) (2014), Finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar pe baza standardelor de cost:
o evaluare curentă din perspectiva echităţii, București: UNICEF, Vanemonde.
62
UNICEF (2014), Costul investiției insuficiente în educație în România, disponibil la
63
Banca Mondială (2015), Îmbunătățirea instrumentelor pentru identificarea școlilor defavorizate pentru a
asigura faptul că toți copiii beneficiază de oportunități egale.
64
MEN (2015), Raportul privind starea învăţământului preuniversitar 2015, disponibil la
https://www.edu.ro/sites/default/files/Raport%20Stare%20invatamant%20preuniversitar%202015.pdf.
65
POCU, Programul „Școala pentru toți”, Anexa 1 Metodologie ierarhizare unități școlare.
66
Acordul de Parteneriat pentru Perioada de Programare 2014 – 2020.
67
68
Prezentare INS, ARACIP și ISE la masa rotundă „Participarea la educația preuniversitară”, 21 iunie 2016, pagina
22, disponibil la
26
mediul primar în cel gimnazial) și de insuficienta pregătire a şcolii de masă pentru a asigura, în
ansamblu, prin toate resursele umane specifice, un mediu incluziv şi securizat pentru aceşti copii.
Pentru a răspunde nevoilor educaționale ale copiilor cu dizabilități și/sau CES, este necesar ca
formarea inițială a cadrelor didactice să includă elemente privind educația incluzivă, iar formarea
continuă să includă o mai accentuată componentă practică. „La nivelul ansamblului sistemului
educaţional românesc, situaţia resurselor umane de sprijin pentru susţinerea educării copiilor cu
dizabilităţi şi/sau CES reprezintă un aspect problematic, cu rol de barieră, care îngrădeşte accesul la o
educaţie de calitate pentru aceşti copii”. Situația este mai deficitară la nivelul școlilor care activează
în zone defavorizate din punct de vedere socio-economic. Pe acest fond, unele unități de învățământ
refuză încadrarea copiilor cu dizabilități și/ sau CES.69
În acest context, performanțele educaționale înregistrate de copiii din grupurile dezavantajate rămân
scăzute și nu susțin procesul de dezvoltare individuală a acestora. Rezultatele recente la evaluarea
națională a absolvenților clasei a VIII-a arată un decalaj foarte mare între rezultatele obținute de elevii
din mediul rural, față de cei din urban. Astfel, ponderea elevilor cu note mai mici de 5 este de două ori
mai mare în mediul rural.70
În lipsa unui suport educațional adecvat nevoilor lor, copiii din grupuri dezavantajate nu acumulează
cunoștințele și competențele necesare pentru a deveni adulți cu o participare adecvată în societate și
pe piața muncii.
Nivel crescut al absenteismului şcolar
Absenteismul ridicat se numără printre problemele care afectează sistemul educațional din România.
În anul școlar 2014/2015, numărul mediu de absențe în învățământul primar și gimnazial a fost
semnificativ mai crescut în zonele dezavantajate din punct de vedere socio-economic, față de celelalte
zone. De asemenea, indicatorul înregistrează valori mai mari în cazul școlilor cu pondere mai mare a
elevilor de etnie romă.71
Nivel scăzut al performanțelor școlare
Testele internaționale (PISA, TIMSS, PIRLS) arată că elevii din România înregistrează rezultate
semnificativ mai mici față de alte țări. Mai mult, în România, performanțele școlare sunt puternic
influențate de caracteristicile socio-economice ale comunității de proveniență. Rezultatele PIRLS
(2011) ale elevilor din școlile aflate în localități cu o populație de peste 15.000 locuitori se situează
peste media internațională, în timp ce elevii care învață în școli din localități sub 15.000 locuitori obțin
rezultate semnificativ sub media internațională. Analiza rezultatelor acestor teste internaționale a
scos în evidență faptul că influența familiei și comunitatea au o mai mare importanță în România decât
la nivel internațional.
România înregistrează o pondere mai redusă a elevilor rezilienți, adică a elevilor care au condiții socio-
economice nefavorabile și obțin rezultate satisfăcătoare72. În consecință, rezultatele școlare obținute
69
Asociația Reninco România, ISE, UNICEF (2015), Educație pentru toți și pentru fiecare, disponibil la
http://www.unicef.ro/publicatii/educatie-pentru-toti-si-pentru-fiecare/.
70
http://oldsite.edu.ro/index.php/pressrel/24607
71
Prezentare INS, ARACIP și ISE la masa rotundă „Participarea la educația preuniversitară”, 21 iunie 2016, pagina
22, disponibil la
72
27
în școlile situate în zonele marginalizate din punct de vedere socio-economic sunt mai reduse
comparativ cu ale zone.73
De altfel, analiza longitudinală pe cohortă prezentată în Raportul privind starea învățământului

preuniversitar în România 2015 arată că aproximativ jumătate dintr-o cohortă de elevi ajunge să
finalizeze învățământul gimnazial promovând evaluarea națională, iar restul fie abandonează școala
pe parcursul celor 8 ani, fie obține medii sub 5,00 la evaluarea națională.
Rezultate nesatisfăcătoare în reducerea abandonului școlar şi a PTŞ în rândul copiilor care fac parte
din grupuri dezavantajate
Rata de abandon școlar în învățământul primar și gimnazial a prezentat o ameliorare în anul școlar
2012/2013, pentru ca apoi să înregistreze o creștere. Conform celor mai recente estimări, rata
abandonului pentru învățământul primar a crescut de la 1,1% în 2012/2013 la 1,8% în 2014/2015, iar
în învățământul gimnazial de la 1,7% la 2,1%. Atât în cazul învățământului primar, cât și al celui
gimnazial, rata abandonului școlar este mai mare în mediul rural.74
Studiile au pus în evidență o legătură directă între lipsa de resurse (la nivelul familiei, școlii sau
comunității) și riscul de abandon școlar.75 Lipsa unor programe de intervenție care să vizeze nevoile
sociale și educaționale ale copiilor din grupuri dezavantajate se reflectă în menținerea cotelor ridicate
de abandon școlar. Datele recente arată că ponderea elevilor aflați în risc de abandon școlar rămâne
semnificativ mai mare în cele mai marginalizate localități din România.76
În rândul copiilor romi de vârstă școlară, 82,4% frecventează școala, 6,9% au întrerupt studiile, în
vreme ce 8,9% nu au fost niciodată cuprinși în sistemul de învățământ. Pe măsura înaintării în vârstă,
inegalitatea educațională se adâncește. Șansele de a realiza cu succes tranziția spre un nivel superior
de educație după finalizarea învățământului gimnazial sunt semnificativ mai mici pentru copiii romi.
Astfel, doar o treime dintre copiii romi cu vârsta între 15 și 18 ani se află în sistemul de educație
(2011).77 De altfel, rata abandonului școlar înregistrat la nivel de școală este foarte sensibilă la
ponderea copiilor romi din școală. Astfel, rata abandonului școlar în învățământul primar este de două
ori mai mare în școlile cu peste 90% elevi romi față de media națională și de aproximativ 2,5 ori mai
mare pentru învățământul gimnazial.78
2.2. Opțiunea de non-acțiune (scenariul de referință)

În lipsa acțiunii Guvernului pentru implementarea unui program național ȘDȘ pentru copiii care fac
parte din grupurile dezavantajate, este de așteptat ca rata abandonului școlar să nu înregistreze o
ameliorare semnificativă și durabilă.
În ultimii 5 ani (2011-2016), ponderea școlilor care au organizat programe ȘDȘ a rămas la cote scăzute.
La nivel național, doar 4,4% dintre școli au organizat programe ȘDȘ cu finanțare din Fondul Social
European, 2,7% au organizat programe ȘDȘ cu finanțare de la bugetele locale, iar 5,2% cu susținerea
ONG-urilor. De asemenea, 4,3% dintre școli au desfășurat programe cu finanțare de la asociațiile de
părinți, iar 5,2% din alte surse. În ultimii cinci ani, doar 18.4% din numărul total de școli au accesat
73
74
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ins_masa_rotunda_21_iunie_2016.pdf
75
Ibidem.
76
77
Ibidem.
78
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ins_masa_rotunda_21_iunie_2016.pdf
28
diferite surse de finanțare disponibile și organizat programe de ȘDȘ. În mod normal, școlile cu pondere
mai ridicată de elevi din grupuri defavorizate au organizat programe ȘDȘ cu finanțare din Fondul Social
European, de la bugetele locale și de la ONG-uri. Totuși, mai puțin de un sfert dintre școlile cu pondere
ridicată a elevilor din grupuri defavorizate au oferit servicii ȘDȘ în cel puțin un an din ultimii cinci. Doar
într-un număr redus de județe, ponderea școlilor care au organizat ȘDȘ cu finanțare din fonduri
europene a depășit pragul de 10%: Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș-Severin, Ilfov și Tulcea. Și în cazul
celorlalte surse de finanțare, incidența școlilor cu programe ȘDȘ înregistrează valori modeste. În plus,
accesul la diferitele surse de finanțare nu a fost echilibrat pe județe. Spre exemplu, județele Vaslui și
Vrancea se regăsesc sub media națională după ponderea școlilor care au accesat finanțări pentru a
desfășura programe ȘDȘ, indiferent de sursa de finanțare. Anexa 3 prezintă ponderea școlilor care au
organizat programe ȘDȘ în ultimii 5 ani școlari (2011-2016), după sursa de finanțare.
Ca urmare a ponderii scăzute a școlilor care au organizat ȘDȘ, rata de cuprindere a elevilor în acest
program este foarte mică. La nivel național, doar 3,8% dintre elevii din învățământul primar și 1,1%
dintre cei din învățământul gimnazial au participat la programul ȘDȘ în anul școlar 2015-2016. De
asemenea, indicatorul reflectă disparități semnificative între județe. Astfel, rata de cuprindere a
elevilor din învățământul primar variază de la 10,9% în județul Sibiu la 0,3% în Mehedinți. Și rata de
cuprindere a elevilor din învățământul gimnazial variază foarte mult, de la 4,7% în Brașov la 0% în
Constanța. Anexa 4 prezintă rata de cuprindere a elevilor în programul ȘDȘ în 2015-2016, pe județe.
Abandonul școlar va putea fi redus în acele școli care vor implementa proiecte finanțate prin
Programul Operațional Capital Uman (POCU), Programul „Școală pentru toți” (AP6, PI10i). Cu toate
acestea, din cauza incertitudinilor legate de sustenabilitatea unor astfel de inițiative, atenuarea ar
putea fi doar temporară. Conform pachetului de informații, proiectele vor asigura intervenții integrate
la nivelul a aproximativ 40.000 copii de vârstă școlară (cu accent pe elevii aparținând minorității roma
și elevii din mediul rural/ comunitățile dezavantajate socio-economic) pe parcursul a cinci semestre
școlare (2017-2019) în scopul reducerii PTȘ. Programul prevede aplicarea unor măsuri integrate de
prevenire ce trebuie să includă cel puțin una dintre următoarele intervenții de bază: programe de tip
„Școala prietenoasă”, alternative educaționale, activități ȘDȘ, programe de tip zone prioritare de
educație, programe „A doua șansă”, noi servicii educaționale, activități pentru incluziunea copiilor cu
CES, informare și consiliere destinate elevilor în risc de PTȘ, cât şi părinţilor acestora. Complementar,
proiectele pot asigura alte intervenții suplimentare de tip educațional, dezvoltarea infrastructurii
educaționale și a parteneriatelor la nivel local și dezvoltarea competențelor resurselor umane din școli
și grădinițe, învățământul primar, gimnazial și secundar superior.
Practic, finanțarea POCU va asigura intervenții la nivelul a doar aproximativ 1,6% din populația școlară
de nivel ISCED 1-3. Dat fiind nivelul anual al abandonului școlar și numărul estimat al elevilor care fac
parte din grupurile dezavantajate și care se confruntă, din această cauză, cu un risc crescut de părăsire
timpurie a școlii, intervenția asigurată prin Programul Operațional Capital Uman, Programul ”Școală
pentru toți” nu poate asigura activități de prevenire și combatere a abandonului școlar pentru toți
elevii care prezintă acest risc.
Mai mult, având în vedere că apelul de proiecte este de tip competitiv, se pune întrebarea în ce măsură
proiectele finanțate vor avea drept grup țintă elevi din grupuri dezavantajate. Conform pachetului de
informații pentru acest apel de proiecte, în procesul de evaluare sunt bonificate proiectele care
vizează școli defavorizate. Astfel, pe baza unei metodologii, școlile sunt clasificate în cinci categorii de
defavorizare, primind între 0 și 8 puncte în funcție de gradul defavorizării. Clasificarea școlilor a avut
la bază trei factori rezultați pe baza a cinci indicatori inițiali:79
79
29
1. Ponderea elevilor repetenți sau cu situația școlară neîncheiată în total elevi din unitatea școlară
(la sfârșitul anului școlar 2014-2015)
2. Ponderea cadrelor didactice fără pregătire în numărul total de cadre didactice din unitatea
școlară (2016)
3. Ponderea elevilor de clasa a 8-a care nu au participat la evaluarea națională din 2016
4. Media notelor elevilor la evaluarea națională în 2016
5. Gradul de marginalizare a localității în care se află unitatea școlară.8081
Așadar, gradul de defavorizare a școlilor a fost stabilit pe baza combinației dintre rezultatele școlare
ale elevilor, pregătirea profesională a cadrelor didactice și situația socio-economică a localității. Per
total, indicatorii luați în considerare în metodologie asigură premisele accesului elevilor din grupuri
dezavantajate la Programul ”Școala pentru toți”, fiind de așteptat ca aceștia să se regăsească în
pondere mare în cadrul școlilor clasificate în categoria cu grad mare de defavorizare. Pentru includerea
în grupul țintă a elevilor din școlile defavorizate, proiectele primesc, în procesul de evaluare, maxim 8
puncte în plus (dintr-un total maxim posibil de 100 de puncte), față de proiectele care vizează elevi
din școli cu grad scăzut de defavorizare. De asemenea, proiectele își mai pot asigura 2 puncte dacă
abordează unul sau mai multe dintre grupurile vulnerabile vizate de Strategia privind Reducerea
Părăsirii Timpurii a Școlii. În rest, pachetul de informații prevede valori minime pentru numărul elevilor
din învățământul primar și secundar care beneficiază de sprijin per proiect, fără a stabili valori minime
și pentru participarea elevilor din grupuri dezavantajate. Doar în cazul programelor „A doua șansă”,
pachetul de informații impune/bonifică participarea copiilor/elevilor/tinerilor/adulților de etnie romă
în cazul localităților/comunităților în care există mai mult de 10% populație de etnie romă. În
concluzie, în cadrul procesului de selecție tehnică și financiară, proiectele care vizează elevi din
școli/grupuri defavorizate pot obține un avans de maxim 10% din punctajul total, fapt ce nu reprezintă
un garant suficient pentru asigurarea participării acestora la intervențiile finanțate din POCU.
Per total, programul ”Școala pentru toți” va asigura intervenția pe parcursul a cinci semestre la nivelul
a aproximativ 1,6% din populația școlară, în condițiile în care 8,5% dintre unitățile școlare sunt incluse
în categoria celor mai defavorizate.În consecință, gradul estimat de acoperire a programului și
procedura de selecție a proiectelor finanțate nu asigură toate elementele necesare prevenirii și
combaterii abandonului școlar în România.
Este de aşteptat ca şcolile cele mai defavorizate, astfel cum au fost definite, să fie caracterizate şi de
capacitate administrativă limitată, fapt ce reprezintă un impediment suplimentar pentru accesarea
fondurilor disponibile şi implementarea de proiecte finanţate competitiv prin POCU.
Impacturile problemei sunt majore pe termen lung. La nivel de individ, accesul redus al elevilor din
grupuri dezavantajate la educație se va menține, afectându-le șansele participării ca adulți pe piața
muncii și în societate. Aceștia se vor confrunta, în continuare, cu un risc semnificativ mai crescut de a
abandona școala ori de a avea performanțe educaționale scăzute. De fapt, consecințele clare ale
abandonului școlar sunt, de obicei: (i) câștigurile mai mici pe durata vieții și ocuparea forței de muncă;
(Ii) incidență mai mare a comportamentului anti-social; (Iii) o sănătate mai precară; (Iv) o mai mică
participare la activități civice; și (v) rate mai mici de educație pentru cohortele viitoare de elevi (copii
de elevi care au abandonat școli).
80
Banca Mondială (2016), Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate din România, București, disponibil la
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar2016.pdf..
81
Banca Mondială (2014), Atlasul zonelor urbane marginalizatedin România, București, disponibil la
http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf.
30
Pe termen lung, indivizii cu un nivel educațional scăzut sunt mai vulnerabili în fața șomajului și a
sărăciei. La nivelul anului 2012, estimările statistice au arătat că un an în plus de școală crește
veniturile cu 8-9% și reduce riscul de șomaj cu 8%82. La nivel comunitar, menținerea ratelor ridicate de
abandon școlar în rândul elevilor din grupuri dezavantajate vor contribui la acutizarea decalajele de
dezvoltare.
La nivel macro, problema are multiple implicații: menținerea inegalităților educaționale și sociale,
subutilizarea capitalului uman, nivel ridicat al sărăciei și, nu în ultimul rând, cheltuieli crescute cu
programele de intervenție tip ”A doua șansă” și cu programe de asistență socială. În România, costul
total alpărăsirii timpurii a şcolii și al neintegrării pe piața muncii a fost estimat la 0,9% din PIB83.
2.3. Obiectivele intervenţiei de politică publică

Pentru a reuși să atingă obiectivele asumate la nivel european în privința reducerii PTȘ, România are
nevoie, pe de o parte, să identifice noi căi de acțiune și abordări intersectoriale complexe și, pe de altă
parte, să extindă la nivel național și să diversifice modalități și mecanismele deja existente și care s-au
dovedit eficace în cele trei direcții recomandate de Consiliul European:84 prevenire, intervenție și
compensare.
Figura 4. Recomandările Consiliului European privind politicile în domeniul reducerii PTŞ
Prevenire Intervenție Compensare
acces la educație de
sisteme de avertizare accesibilitate a programelor
calitate
eficiente bazate pe evidențe
curriculum relevant și de tip "a doua șansă"
motivant
rute educaționale flexibile sprijin sistematic
flexibilitate curriculară
integrarea minorităților și
a migranților focalizare pe nevoile
tranziție ușoară între individuale
niveluri
recunoaștere
implicarea elevilor în activități extracurriculare și
luarea deciziilor extrașcolare
formarea profesorilor
experiențe de învățare
sprijin pentru profesori distincte
orientare în carieră
Sursă: Consiliul European, 2011
După cum se precizează și în Strategia privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii, până în 2020
ponderea persoanelor tinere cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani care au absolvit cel mult
învățământul secundar inferior, și care nu sunt implicate în alte forme de educație și formare, nu ar
82
83
Grup de Lucru pentru Părăsirea Timpurii a Școlii, Prezentare generală și exemple de costuri pentru părăsirea
timpurii a școlii în Europa, disponibil la https://ec.europa.eu/education/policy/strategic-
framework/doc/europe-esl-costs_en.pdf.
84
Council Recommendation din 28 iunie 2011 pentru politici de reducere a părăsirii timpurii a școlii, OJ C
191/2011, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2011:191:0001:0006:en:PDF.
31
trebui să fie mai mare de 11,3%.85De asemenea, în conformitate cu aceeași Strategie programul ȘDȘ
este una dintre măsurile care pot contribui la reducerea abandonului școlar și a riscului de PTȘ.86 Cu
toate acestea, stabilirea unui obiectiv cantitativ pentru contribuția programului ȘDȘ pentru realizarea
obiectivului PTȘ este o sarcină dificilă din cauza complexității problemei în sine și diversele sale cauze,
cum ar fi problemele socio-economice și culturale descrise în Secțiunea 2.
Pe termen lung, un program național ȘDȘ finanțat de la bugetul de stat și dedicat copiilor care fac
parte din grupurile dezavantajate este o intervenție care, alături de alte măsuri complementare
direcționate în același scop87, va avea impact pozitiv în ceea ce privește creșterea calității vieții în
zonele marginalizate din România și reducerea inegalităților sociale care micșorează șansele acelor
copiilor de a beneficia de educație și formare de calitate și de a se integra, ca adulți, în societate și pe
piața muncii.
Pe termen mediu și scurt, un program ȘDȘ bine articulat poate contribui la reducerea ratelor de
absenteism și de abandon școlar și la creșterea performanțelor școlare ale elevilor din ciclul primar și
gimnazial care fac parte din grupurile dezavantajate. Intervenția presupune targetarea grupului țintă
și identificarea potențialilor beneficiari ai programelor de tip ȘDȘ, pecum și dezvoltarea unui design
de program (curriculum, tipuri de activități, modalități de monitorizare și evaluare) și a unor
mecanisme financiare care să asigure eficacitatea și sustenabilitatea programului.
Un concept viabil al programului ȘDȘ adresat copiilor din grupurile vulnerabile, implementat la nivel
național și finanțat din fonduri publice, trebuie să aibă în vedere aspecte care vizează spațiile în care
se vor desfășura activitățile, curriculumul programului, modalitățile de monitorizare și evaluare a
progresului copiilor cuprinși în program, resursele de învățare, formarea profesorilor care vor lucra cu
copiii, implicarea părinților, asigurarea mesei zilnice precum şi mecanisme funcţionale prin care
rezultatele şi efectele unui astfel de program pot fi monitorizate în timp.
Intervenția guvernamentală de finanțare a unui program național ȘDȘ destinat copiilor din grupurile
vulnerabile va avea în vedere următoarele obiective:
Obiective generale:
1. Reducerea inechității sociale și asigurarea de șanse egale la educație;
2. Reducerea marginalizării persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile;
3. creșterea șanselor copiilor din grupurile dezavantajate de a se integra, ca adulți, în societate și pe
piața muncii;
4. Creșterea calității educației.
Obiective specifice:
1. Reducerea ratei de abandon școlar și a riscului de părăsire timpurie a școlii;
2. Conceperea unui tip de program ȘDȘ atractiv, eficace și viabil din punct de vedere financiar;
3. Dezvoltarea unor tipuri de activități care să îi motiveze pe copii să vină la școală și care să
contribuie la educația și formarea lor viitoare.
85
MEN și BM (2015), Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, București, disponibil la
http://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-Preuniversitar/2015/Strategie-
PTS/Strategia-PTS-2015.pdf.
86
Anume Măsura # 9: Îmbunătățirea condițiilor și a calității programelor ȘDȘ oferite elevilor din grupurile
aflate în situație de risc, prin elaborarea și stabilirea unor standarde de calitate pentru programele remediale
(autorizarea abordărilor inovatoare).
87
Pachetul anti-sărăcie al Guvernului României, februarie 2016.
32
Obiective operaționale:
1. Definirea grupului țintă de potențiali beneficiari ai programului ȘDȘ;
2. Dezvoltarea de mecanisme financiare care să asigure viabilitatea programului de tip ȘDȘ de-a
lungul anilor;
3. Identificarea unor mecanisme de plată a profesorilor care derulează activități în cadrul
programului ȘDȘ;
4. Introducerea de stimulente adecvate pentru a motiva profesorii să se implice în programe de tip
ȘDȘ.
33
Secțiunea 3. Elaborarea de opțiuni de politici de tip reglementare și/
sau non-reglementare și evaluarea impactului acestora
Analiza prezentată în secţiunea 2 conduce la concluzia că o posibilă iniţiativă de politică publică,
menită să diminueze abandonul şi PTȘ şi să contribuie la atingerea obiectivelor dezirabile, o reprezintă
extinderea programelor de tip ȘDȘ, la nivel naţional şi finanțarea acestora de la bugetul de stat. O
astfel de iniţiativă, privind un program ȘDȘ, unitar la nivel național, este detaliată în cele ce urmează,
posibilele variante de implementare a programului fiind ulterior descrise şi impactul potenţial al
acestora analizat în calitate de opțiuni de politici de tip reglementare și/ sau non-reglementare
propriu-zise. Cu alte cuvinte, toate opţiunile dezvoltate în cele ce urmează au ca punct de plecare
aceleaşi caracteristici dezirabile ale programului ȘDȘ.
3.1. Descrierea Programului Național ȘDȘ
Un program ȘDȘ finanțat de la bugetul de stat pentru toți elevii din școlile beneficiare situate în zone
dezavantajate va fi creat și organizat la nivelul fiecărei unități de învățământ conform unui cadru
general elaborat de guvern și condițiilor specifice din fiecare comunitate.
Designul de program ȘDȘ la nivel local va avea în vedere un set de principii generale și va conține
aspecte referitoare la organizarea tehnică, obiective și conținutul activităților, spațiile în care se vor
desfășura activitățile, modalitățile de monitorizare și evaluare (M&E) a progresului copiilor cuprinși în
program, resursele de învățare, personalul implicat în derularea activităților, implicarea părinților,
asigurarea mesei zilnice.
Cadrul general al programului ȘDȘ finanțat de la bugetul de stat (designul programului)

1. Principii generale care stau la baza designului de program ȘDȘ la nivelul școlii
1.1. Programul este conceput de către școala beneficiară, pe baza consultării cu alți factori
interesați (stakeholders) din comunitate, precum: autoritățile locale, ONG-uri cu experiență în
domeniul educațional, instituții, părinți ai elevilor din școală, alte persoane interesate. Programul este
aprobat de conducerea școlii.
1.2. Programul este conceput de către o echipă din cadrul școlii/ comunității, care își asumă și
responsabilitatea implementării, și M&E programului.
1.3. Programul ia în considerare nevoile specifice (individuale şi de grup) ale elevilor care vor
beneficia de program; aceste nevoi sunt identificate în urma unei analize a rezultatelor școlare, a
nivelului de dezvoltare personală și emoțională, a comportamentului observabil, a situației familiale
etc.
1.4. Programul este conceput luând în calcul resursele de care dispun atât școala, cât și
comunitatea în care aceasta se află: resurse umane (profesori, alte categorii de personal angajat în
școală sau din afara școlii), resurse de timp disponibile și competențe specifice, spațiu, resurse
materiale etc.
1.5. Programul va încuraja colaborarea cu părinții elevilor, astfel încât să se asigure o bună
participare la activități a elevilor incluși în program și coerența mesajelor educaționale transmise de
școală și familie.
1.6. Programul este stucturat astfel încât să se asigure un echilibru între aspectele academice ale
învățării, legate de dezvoltarea personală și cele recreaționale.
34
1.7. Programul cuprinde cele cinci tipuri de activități care asigură o abordare integrată a nevoilor
specifice ale elevilor: activități remediale, efectuarea temelor pentru acasă, activități de dezvoltare
personală, activități de aprofundare și extindere, o masă de prânz.
1.8. Pentru a putea asigura eficacitatea și eficiența, programul va fi conceput și implementat pe
structura unui ciclu de proiect și a unei scheme logice, care cuprinde analiza nevoilor la momentul T0,
evaluarea inițială, și de asemenea obiectivele urmărite, conținuturile, rezultatele așteptate,
instrumentele și procedurile de monitorizare și evaluare.
2. Organizarea tehnică a programului

2.1. Programul se adresează tuturor copiilor din școala beneficiară de finanțare de la buget,
respectiv elevilor din clasele P-VIII și se derulează în afara orelor de curs. În funcție de condițiile
specifice (legate de spațiu, de condițiile de servirea mesei, de personalul disponibil, de opțiunea
părinților etc.) fiecare școală își poate organiza programul în următoarele variante:
a. Pentru toate clasele P-VIII;
b. Doar pentru ciclul primar;
c. Doar pentru ciclul gimnazial.
2.2. În funcție de condițiile locale (legate de opțiunea părinților, de spațiu, de personalul
disponibil, de condițiile de servire a mesei etc.) școlile beneficiare de finanțare de la stat vor putea
alege din următorul meniu:
a. Program complet de 5 zile pe săptămână, în zile lucrătoare;
b. Program parțial de 4 zile pe săptămână, în zile lucrătoare;
c. Program parțial de 3 zile pe săptămână, în zile lucrătoare.
2.3. În funcție de condițiile locale (legate de nevoile de dezvoltare ale grupului de elevi participanți
la program, de numărul de elevi la clasă, de spațiu, de tipul de program ales la punctul 2.2. etc.),
programul se va desfășura în următoarele variante posibile cu:
a. Grupe de max. 10-15 elevi de la clase diferite, dar din cadrul aceluiași ciclu de învățământ;
b. Grupe de max. 10-15 elevi din aceeași clasă;
c. Toată clasa;
d. Grupe omogene, formate din copii cu nevoi de sprijin educațional/nevoi de dezvoltare
asemănătoare;
e. Grupe mixte, formate din copii de vârste diferite/cu nevoi de sprijin educațional/
dezvoltare diferite.
2.4. Înscrierea în program se va face la sfârșitul anului școlar în curs pentru anul școlar următor,
pe baza unei cereri scrise din partea familiei.
2.5. De buna organizare și implementare a programului va fi responsabilă o echipă formată la
nivelul școlii.
3. Conținutul programului
3.1. Obiectivele programului
Principalul obiectiv al unui program ȘDȘ finanțat de la bugetul de stat este reducerea abandonului
școlar/a riscului de abandon școlar şi de părăsire timpurie a şcolii, prin implicarea elevilor din
comunitățile sărace în activități educaționale care să aibă ca rezultate creșterea performanțelor lor
școlare și dezvoltarea personală. În școlile în care urmează a fi implementat programul ȘDȘ, copiii vor
fi sprijiniți și din punct de vedere social, prin acordarea unei mese calde gratuite.
Pentru ca un astfel de program să aibă succes, este important ca școala care îl organizează și
implementează să conștientizeze rostul acestuia în relația cu copiii beneficiari și să se raporteze la
următoarea listă de obiective ale programului:
35
a. îmbunătățirea frecvenței și participării la activitățile școlare;
b. îmbunătățirea rezultatelor școlare obținute la disciplinele școlare la care se susține
examenul de evaluare națională;
c. îmbunătățirea rezultatelor școlare obținute la alte discipline școlare decât cele la care se
susține examenul de evaluare națională;
d. creșterea frecvenței de efectuare a temelor și a calității acestora;
e. dezvoltarea abilităților sociale, de comunicare și exprimare a ideilor;
f. dezvoltarea motivației pentru învățare și a unei atitudini responsabile față de învățare;
g. dezvoltarea potențialului artistic, a talentelor și creativității copiilor;
h. dezvoltarea abilităților de igienă personală și de stil de viață sănătos;
i. dezvoltarea fizică;
j. dezvoltarea competențelor digitale;
k. dezvoltarea unor atitudini care promovează incluziunea socială, nediscriminarea și
acceptarea diversității.
3.2. Tipuri de activități
Activitățile organizate în cadrul programului ȘDȘ vizează atingerea obiectivelor acestuia și oferă
oportunități de învățare formală și nonformală, pentru învățarea remedială, aprofundarea/extinderea
învățării prin activități educative, recreative și de timp liber, dezvoltarea dimensiunilor multiple ale
personalităţii elevilor participanţi la program: cognitivă, afectivă, comportamentală, socială,
relaţională.
a. Educație remedială
În activitățile de învățare remedială elevii primesc sprijin pentru a reuși să atingă obiectivele
curriculare ale diferitelor discipline de studiu sau pentru a recupera lacunele create ca urmare a
dificultăților de învățare. În principal, focalizarea este pe deprinderile de bază, de citit, scris și calcul
matematic, dar situațiile pot fi foarte variate în funcție de nevoile specifice ale grupului de elevi din
școala respectivă. Se recomandă ca în urma unei analize inițiale a nivelului de pregătire al copilului, să
se elaboreze un plan individualizat de învățare care să conducă la îmbunătățirea rezultatelor școlare.
b. Activități de aprofundare și dezvoltare
În activitățile de aprofundare și dezvoltare, elevilor cuprinși în programul de ȘDȘ li se oferă sprijin
pentru a aprofunda și/sau dezvolta conținuturi și teme prezentate la orele de curs, în relația lor cu
viața reală și de a-și dezvolta abilitățile care să susțină o învățare temeinică.
c. Efectuarea temelor pentru acasă
În cadrul programului ȘDȘ finanțat de la buget, un rol important se acordă efectuării temelor. Pe de o
parte, acest tip de activitate are rolul de a oferi sprijin și timp specific elevilor pentru a-și rezolva
temele, în intervalul de timp alocat ȘDȘ. Pe de altă parte, astfel de activități au rolul de a ajuta elevii
să își dezvolte diferite rutine și strategii de management al propriei învățări, cu accent pe creșterea
progresivă a eficienței, încrederii și autonomiei în învățare pe parcursul învățământului primar și
gimnazial.
d. Activitățile de dezvoltare personală
În activitățile de dezvoltare personală copiii au posibilitatea să își dezvolte abilități și atitudini
complementare celor strict academice, dintr-o perspectivă integrată a abordării educaționale.
(comunicare, lucrul în echipă, organizare, rezolvare de probleme, respect pentru diferență etc.), să își
descopere și să își valorifice diferite aptitudini (în domeniul muzicii, al dansului, al sportului, al picturii
etc.). Activitățile se desfășoară utilizând o gamă largă de metode și tehnici de lucru din zona educației
nonformale – jocuri didactice, jocuri în aer liber, vizionări de filme, ateliere de pictură/ muzică/dans,
proiecte de grup, vizite și sporturi. Programul activităților de dezvoltare personală este alcătuit de
școală, pe baza efectuării unui sondaj în rândul elevilor beneficiari ai programului, pentru a se
36
identifica zonele de interes și domeniile preferate. Este important ca activitățile de dezvoltare
personală să fie alese în așa fel încât să poată fi adaptate diferitelor interese și nevoi de dezvoltare
cognitivă, socio-emoțională și fizică. De asemenea, se recomandă ca unele dintre aceste activități să
fie derulate în parteneriat cu ONG-uri locale, instituții și persoane-resursă din comunitatea locală în
care se află școala.
e. Schemă orară
Durata programului ȘDȘ este stabilită de fiecare școală, pe baza nevoilor și condițiilor specifice, dar
aceasta nu poat să fie mai mică de 12 ore pe săptămână presupunând, de regulă, 3 ore pe zi de
activități. Programul unei zile de activităţi ȘDȘ trebuie să conțină tipurile de activități prezentate mai
sus, într-o succesiune agreată la nivelul școlii de către toate părțile implicate, pe baza unei analize a
celor mai bune opțiuni care iau în considerare eficiența și eficacitatea programului. Proporția fiecărui
tip de activitate în schema orară este una flexibilă, stabilită în funcție de condițiile și de nevoile locale.
Un exemplu de cum poate fi structurat un astfel de program este următorul:
 ½ oră - masă
 1 oră - efectuarea temelor pentru acasă/ lucru individual
 ½ oră - educație remedială/ activități de aprofundare și dezvoltare, în acord cu activitatea de
elaborare a temelor sau cu alte aspecte menţionate în Planul individual de învăţare;
 1 oră - activități de dezvoltare personală.
4. Spațiile
În funcție de condițiile locale, mărimea școlii și numărul de elevi cuprinși în program, programul ȘDȘ
finanțat de la buget poate fi derulat:
 în școala beneficiară a finanțării;
 în comunitatea în care se află școala;
 și în școală, și în comunitate.
Spațiile în care au loc activitățile programului ȘDȘ trebuie să permită învățarea diferențiată, utilizarea
de metode activ-participative, lucrul pe grupe, studiul individual, accesul la resurse diverse de învățare
(computere, cărți, jocuri etc). În funcție de nevoile grupului de copii și de temele propuse, unele
activități ale programului se pot desfășura și în alte spații, cum ar fi curtea/ grădina școlii, biblioteca,
centrul de documentare şi informare, sala de sport, parcul din localitate, centrul cultural, primărie,
muzeu etc.
5. Dotările materiale şi resurse specifice pentru activităţile de ȘDȘ

În toate activitățile organizate în cadrul programului este nevoie de resurse suplimentare care să
optimizeze procesul de învățare și să îl facă mai atractiv pentru copii. Aceste resurse pot consta în
caiete de lucru, rechizite, aparate foto, CD-uri, jocuri, cărți, jucării, instrumente muzicale, mingi etc.
De asemenea, spațiile în care se desfășoară activitățile trebuie să fie dotate cu mobilier modular,
dulapuri pentru bibliotecă, mese pentru calculatoare, table, flipchart, computere, videoproiector,
imprimantă, panouri pentru expunerea lucrărilor etc. Profesorii care lucrează în program vor fi
încurajați să participe la cursuri de formare și să acceseze resurse didactice centrate, în special, pe
strategii şi exemple concrete de organizare şi desfăşurare a activităţilor de dezvoltare personală.
6. Resursele umane
Personalul implicat în derularea programului ȘDȘ este format din:
 cadre didactice ale școlii, desemnate de către conducerea școlii (CA) pe baza competențelor
specifice și disponibilității persoanelor respective;
 alte persoane cu experiență în domeniul pentru care sunt angajate (de exemplu,
reprezentanți ai unor ONG-uri locale sau persoane resursă din comunitate, capabile să
37
desfășoare activitățile care își propun dezvoltarea personală a copiilor sau alte activități,
precum artele și sportul);
 personal auxiliar necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de tip ȘDȘ
6.1. Plata personalului implicat în derularea programului ȘDȘ se va face din bugetul alocat pentru
finanțarea programului de la bugetul de stat și alte surse, precum bugetul autorităților locale, conform
prevederilor legale.
6.2. În funcțiile de situațiile locale specifice și acolo unde se impune, personalul care va lucra în
progamul ȘDȘ va participa la cursuri de formare pe teme de învățare diferențiată, educaţie
nonformală, învățare remedială etc.
7. Implicarea părinților
Pe toată perioada derulării programului ȘDȘ, echipa de profesori va comunica în permanență cu
părinții elevilor înscriși în program pentru a preveni eventuale disfuncționalități, a debloca anumite
situații și a asigura succesul acestuia. Acolo unde este posibil și există resurse suplimentare (de timp,
de expertiză, financiare) la nivelul școlii sau asigurate cu sprijinul autorităților locale, al unor ONG-uri,
al unor grupuri de sprijin locale etc., se recomandă organizarea de activități de consiliere pentru
părinți, care să contribuie la armonizarea demersurilor școală-familie în relația cu obiectivele
programului ȘDȘ. Consilierea părinților are în vedere dezvoltarea abilităţilor parentale, conştientizarea
importanţei frecventării şcolii de către copii, a dobândirea unor tehnici de comunicare şi disciplinare
pozitivă etc. și se poate realiza sub forma unor:
 întâlniri periodice și vizite la domiciliu, în cadrul cărora familia este informată cu privire la
evoluția elevilor și se discută modalități concrete prin care părinții se pot implica în educația
copiilor lor;
 activități organizate la școală atât în grupuri mici, cât şi individual, în cadrul cărora sunt
abordate teme legate de viaţa de familie, sănătatea și dezvoltarea socio-emoțională a
copiilor.
8. Asigurarea mesei zilnice

În cadrul programului ȘDȘ se asigură o masă zilnică pentru toți copiii cuprinși în program. În funcție de
posibilitățile locale, aceasta va fi:
 pregătită la cantina proprie;
 furnizată prin servicii de catering;
 furnizată în altă modalitate care funcționează la nivel local și respectă legile în vigoare privind
igiena și siguranța alimentară.
9. Modalitățile de monitorizare și evaluare

Activitățile de monitorizare și evaluare se vor desfășura atât intern, la nivelul școlii beneficiare de
finanțare, cât și extern, prin structurile/ instituțiile cu atribuții în domeniu.
9.1. Monitorizare și evaluare internă
Instrumentele de monitorizare și evaluare a programului vor fi dezvoltate încă de la faza de proiectare,
vor fi incluse într-un plan de monitorizare și evaluare și se vor raporta la obiective și rezultatele
așteptate ale programului. Acestea vor urmări:
 prezența și progresul elevilor cuprinși în activități, raportat la momentul intrării în programul
ȘDȘ și evidențiat în portofoliul activității elevului, care cuprinde: raportul de evaluare iniţială,
probele de evaluare la limba română și matematică, fișe de progres, raportul de evaluare
finală, observaţii ale profesorilor, mostre din activitatea elevului, teme, produse ale activităţii,
fotografii etc.;
 atingerea obiectivelor și obținerea rezultatelor așteptate.
38
9.2. Monitorizare și evaluare externă
Modul în care este implementat programul și sunt cheltuiți banii publici va fi monitorizat și evaluat de
către inspectoratele școlare, prin proceduri stabilite de către MEN și în acord cu prevederile legale
referitoare la finanțările din bani publici.
La nivelul MEN vor fi elaborate criterii pentru calitate, ghiduri de implementare și alte materiale care
să vină în sprijinul dezvoltării cu succes a unor programme de tip ȘDȘ.
În funcție de rezultatele evaluării, se va recomanda, după caz, continuarea programului la nivelul școlii,
întreruperea acestuia până la remedierea situațiilor constatate sau închiderea programului și
realocarea finanțării către alte școli din categoria celor eligibile în cadrul Programului național ȘDȘ
pentru categorii dezavantajate.
3.2. Opțiuni de implementare a programului ȘDȘ
Au fost identificate trei opțiuni posibile pentru a dezvolta un Program Național ȘDȘ pentru copiii din
grupurile dezavantajate în cadrul sistemului de educație. Datele folosite pentru estimarea cuprinderii
elevilor în programul ȘDȘ în toate cele trei opțiuni elaborate sunt prezentate in caseta de mai jos.
Caseta 6. Date utilizate pentru estimarea cuprinderii elevilor în programul ȘDȘ
 Nr. elevi/ școală în învățământul primar și gimnazial în anul școlar 2015-2016 (MEN – SIIIR88, 5.032 școli).
 Nr. de absențe nemotivate la nivel de școală în anul școlar 2015-2016 (Date colectate de MEN de la
4.430 școli în iulie-august 2016).
 Nr. elevilor cu situația școlară neîncheiată la nivel de școală la sfârșitul anului școlar 2015-2016 (Date
colectate de MEN de la 4.430 școli în iulie-august 2016).
 Nr. elevilor proveniți din familii cu venituri mici la nivel de școală în anul școlar 2015-2016 (conform OM
nr. 4.385/2012: elevi proveniți din familii al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna
iulie a fiecărui an, este de maxim 50% din salariul de bază minim brut pe țară) (Date colectate de MEN de la 4430
școli în iulie-august 2016).
 Nr. elevilor cu CES la nivel de școală în anul școlar 2015-2016 (Date colectate de MEN de la 4.430 școli
în iulie-august 2016).
 Nr. elevilor de etnie romă la nivel de școală în anul școlar 2015-2016 (Date colectate de MEN de la 4.430
școli în iulie-august 2016).
 Pentru cele 602 școli care nu au furnizat informații către MEN, datele privind “ponderea elevilor din
familii cu venituri mici” și “ponderea elevilor de etnie romă” au fost imputate de la școlile respondente pe baza
unui scor de propensiune estimat, folosind covariatele: “județ” și “mediu de rezidență” (potrivire perfectă),
“număr elevi” și “cod Siruta” (criteriul celui mai apropiat vecin). Imputarea valorilor privind “ponderea elevilor
cu CES” s-a realizat prin utilizarea valorii medii a școlilor respondente. Procedura de imputare a valorilor lipsă a
avut la bază faptul că este de așteptat ca “ponderea elevilor din familii cu venituri mici” și “ponderea elevilor de
etnie romă” la nivelul școlilor să prezintă specificități și concentrări geografice, iar “ponderea elevilor cu CES”
nu.
 Număr copii cu părinți plecați la muncă în străinătate la 30.06.2016 la nivel de județ (Autoritatea
Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție http://www.copii.ro/statistici).
 Număr copii aflați în sistemul de protecție specială la 30.06.2016 la nivel de județ (Autoritatea Națională
pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție http://www.copii.ro/statistici).
 Populația rezidentă la 1 ianuarie pe vârste 2012-2016 (Institutul Național de Statistică).
88
Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România.
39
 Rata sărăciei în rândul copiilor romi – Studiu de fundamentare pentru Strategia naţională privind
incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020.
 Analiza la nivel național asupra fenomenului copiilor rămași acasă prin plecarea părinților la muncă în
străinătate (2008) - Unicef și Asociația Alternative Sociale.
3.2.1. Descrierea opțiunii 1: Program ȘDȘ disponibil gratuit pentru toți elevii din școlile cu pondere
crescută a elevilor din grupuri dezavantajate
Această opțiune se bazează pe principiul sistemului zonelor prioritare de educație, prin alocarea de
resurse școlare suplimentare către elevi cu rezultate școlare reduse din cauza situației de dezavantaj
socio-economic în care se află. În general, aceste zone sunt caracterizate de nivel redus al condițiilor
socio-economice ale familiilor, nivel redus de educație sau rată scăzută de ocupare. În plan
educațional, aceste zone sunt caracterizate de gradul scăzut de cuprindere școlară și de un nivel redus
al rezultatelor școlare.89
Opțiunea 1 are în vedere implementarea programului la nivelul unităților școlare care cuprind cele
mai crescute ponderi de elevi din cel puțin un grup dezavantajat (elevi din familii cu venituri mici, elevi
cu dizabilități și/ sau cu CES, elevi de etnie romă, elevi cu părinți plecați la muncă în străinătate, elevi
aflați în sistemul de protecție specială). Astfel, programul urmează a fi implementat în școlile în care
există o nevoie crescută de prevenire și combatere a abandonului școlar în rândul grupurilor
dezavantajate.
De asemenea, această opțiune pornește de la ideea că o intervenție eficientă trebuie să vizeze

unitățile școlare în integralitatea lor. Programul urmează să fie disponibil atât elevilor din grupuri
dezavantajate, cât și celorlalți elevi, considerându-se că toți elevii care învață în școlile cu ponderi
crescute de copii din grupurile dezavantajate provin din comunități care se confruntă cu un dezavantaj
socio-economic crescut, având un risc mai mare de abandon școlar sau rezultate școlare slabe.
Nu în ultimul rând, prin faptul că prevede ca programul ȘDȘ să fie disponibil tuturor copiilor din școlile
selectate, opțiunea de față aplică recomandările Ordinului Cadru privind interzicerea segregării
școlare în unitățile de învățământ preuniversitar. Astfel, trebuie evitată constituirea unor grupe/clase
în care ponderea elevilor aparținând unui grup etnic ori cu cerințe educaționale speciale ori care
provin din familii cu nivel socio-economic scăzut este superioară comparativ cu ponderea existentă la
nivelul unității școlare de învățământ preuniversitar de masă, la același nivel educațional. La nivelul
unităților de învățământ, conținutul programului ȘDȘ va fi adaptat în funcție de nevoile educaționale
ale elevilor participanți.
Tabelul 2. Avantajele și dezavantajele Opțiunii 1
Avantaje Dezavantaje
 focalizarea resurselor și a intervenției în zonele cele mai  lipsa intervenției pentru elevii din
vulnerabile; grupuri dezavantajate care nu
 evitarea stigmatizării elevilor din grupuri dezavantajate prin învață în școlile cu pondere mare
includerea lor în programul ȘDȘ, în mod nediferențiat față de alți a elevilor din grupuri
elevi; dezavantajate.
 răspunde necesităților de “Prevenire” și de “Intervenție” pentru că
programul este disponibil pentru toți elevii care învață într-o școală
în care se consideră că aceștia au nevoie de sprijin suplimentar.
Sursa: sinteză și prezentare elaborate de autori
89
MEN, UNICEF, ISE (2006), Program pilot de intervenție prin sistemul Zone Prioritare de Educație, disponibil la
http://nou2.ise.ro/wp-content/uploads/2012/08/Zone-prioritare-de-educatie.pdf.
40
Implementarea programului conform Opțiunii 1
1. Implementare în școlile cu cele mai mari ponderi de elevi proveniți din cel puțin una dintre
categoriile dezavantajate90 (elevi din familii cu venituri mici, elevi cu dizabilități și/ sau CES, elevi de
etnie romă, elevi cu părinți plecați la muncă în străinătate, elevi aflați în sistemul de protecție specială).
2. Implementare progresivă:
 Din anul 1 de implementare: în județele cu risc crescut de abandon școlar
 Din anul 2 de implementare: în județele cu risc mediu de abandon școlar
 Din anul 3 de implementare: în restul județelor
Riscul de abandon școlar este evaluat pe baza a doi indicatori proxy: 1) numărul mediu de absențe
nemotivate per elev în anul școlar 2015-2016; și 2) ponderea elevilor cu situația școlară neîncheiată în
total elevi din unitatea școlară, la sfârșitul anului școlar 2015-2016.
În ceea ce privește numărul mediu de absențe nemotivate înregistrate per elev în cursul anului școlar
2015-2016, județele care înregistrează cele mai ridicate valori sunt: Covasna (21,3), Sibiu (20,6), Dolj
(20,1), Teleorman (18,9), Ialomița (18,7), Brașov (18,6), Galați (18,4), Giurgiu (17,9), Tulcea (16,1),
Mehedinți (15), Prahova (14,7), Călărași (14,7), Mureș (14,6), Constanța (14,1).
Figura 5. Numărul mediu de absențe nemotivate per elev în anul școlar 2015-2016, pe județe
Legendă culori județe: verde 4,8-10,8 absențe; galben 10,9-13,8 absențe; roșu 13,9-21,3 absențe.
Sursă: date colectate de MEN în perioada iulie-august 2016
Distribuția județeană a elevilor cu situația școlară neîncheiată la sfârșitul anului școlar 2015-2016 arată
că județele cu cele mai mari ponderi de elevi în această situație sunt: Covasna (5,2%), Dolj (4,9%),
Călărași (4,5%), Teleorman (4,3%), Mureș (4,3%), Ialomița (4%), Brașov (3,8%), Bihor (3,6%), Sibiu
(3,2%), Giurgiu (3,1%), Satu-Mare (2,9%), Caraș-Severin (2,8%), Galați (2,7%), Botoșani (2,7%).
90
Au fost considerate școlile cu ponderea elevilor din familii cu venituri mici” peste centila 95 (top 5%), școlile
cu ponderea „elevilor cu CES” peste centila 95 (top 5%), școlile cu „ponderea elevilor de etnie romă” peste
centila 95 (top 5%), școlile cu ponderea „elevilor cu părinți plecați la muncă în străinătate” peste centila 95
(top 5%), școlile cu „ponderea elevilor aflați în sistemul de protecție specială” peste centila 95 (top 5%).
41
Figura 6. Ponderea medie a elevilor cu situația școlară neîncheiată în total elevi din unitatea școlară, la sfârșitul anului
școlar 2015-2016, pe județe
Legendă culori județe: verde 0,7%-1,9%; galben 2%-2,6%; roșu 2,7-5,2.

Sursă: date colectate de MEN în perioada iulie-august 2016
Așa cum era de așteptat, harta județeană a numărului mediu de absențe nemotivate prezintă multe
similarități cu cea privind ponderea medie a elevilor cu situația școlară neîncheiată. Analiza valorilor
celor doi indicatori la nivel județean arată că zece județe se găsesc în categoria județelor cu valori
ridicate atât din perspectiva numărului mediu de absențe nemotivate per elev, cât și a ponderii elevilor
cu situația școlară neîncheiată. Astfel, aceste județe pot fi încadrate în categoria județelor cu risc
crescut de abandon școlar. Cele zece județe sunt: Ialomița, Călărași, Dolj, Covasna, Mureș, Galați,
Teleorman, Brașov, Giurgiu, Sibiu.
De asemenea, alte cincisprezece județe înregistrează valori ridicate pentru unul dintre indicatori și
moderate sau scăzute pentru celălalt ori valori moderate pentru ambii indicatori. Acestea pot fi
considerate în categoria județelor cu risc mediu de abandon școlar: Mehedinți, Vrancea, Caraș-Severin,
Sălaj, Bihor, Brăila, Bacău, Botoșani, Buzău, Arad, Timiș, Satu Mare, Constanța, Prahova, Tulcea. În
final, celelalte șaptesprezece județe se încadrează la risc scăzut de abandon școlar.
Comparând situația județelor după riscul de abandon școlar în 2015-2016 cu distribuția județeană a
factorilor de risc pentru PTȘ prezentată în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (date
la nivelul anilor 2010-2012), se constată următoarele:
 ambele județe identificate în Strategie ca având toți cei șase factori de risc, Călărași și Ialomița,
se regăsesc în categoria județelor cu risc crescut de abandon școlar în 2015-2016;
 dintre cele patru județe identificate în Strategie ca având cinci (din șase) factori de risc,
Covasna și Giurgiu, se regăsesc în categoria județelor cu risc crescut de abandon școlar în
2015-2016, iar Bacău și Buzău în cea a județelor cu risc mediu;
 dintre cele opt județe identificate în Strategie ca având patru (din șase) factori de risc (Arad,
Bistrița-Năsăud, Dolj, Galați, Mehedinți, Mureș, Teleorman și Tulcea), patru se regăsesc în
categoria județelor cu risc crescut de abandon școlar în 2015-2016.
42
În consecință, majoritatea județelor cu risc crescut de abandon școlar conform datelor colectate de
MEN pentru anul 2015-2016 este caracterizată de cel puțin patru factori de risc pentru PTȘ, excepție
făcând doar județele Brașov și Sibiu care înregistrează trei factori de risc din șase.
De asemenea, distribuția județelor după riscul de abandon școlar în 2015-2016 prezintă rezultate
similare cu cea cuprinsă în „Metodologia de ierarhizare a unităților școlare” după ponderea elevilor
repetenți sau cu situația școlară neîncheiată la nivel județean în 2014-2015 (Ghidul solicitantului –
condiții specifice Programul POCU „Școala pentru toți”). Mai mult, distribuția teritorială a Indicelui
Agregat al Școlilor Defavorizate prezentată în Metodologie pune în evidență o concentrare a școlilor
defavorizate în zona centrală (în județe precum Brașov, Covasna, Mureș și Sibiu), în sud și sud-est
(Giurgiu, Călărași și Ialomița), în sud-vest (Dolj și Mehedinți), precum și în est (Galați, Vaslui și Bacău).
Marea majoritate a acestor județe se numără printre județele identificate de prezenta analiză ca având
risc crescut de abandon școlar, fiind propuse pentru a implementa programul Școală după Școală din
primul an de implementare.
Estimarea grupului țintă

Anul 1 de implementare (an școlar):
 10 județe cu risc crescut de abandon școlar (Ialomița, Călărași, Dolj, Covasna, Mureș, Galați,
Teleorman, Brașov, Giurgiu, Sibiu cuprinzând 1.063 școli);
 Aproximativ 300 de școli cu ponderi crescute de elevi din cel puțin una din categoriile
dezavantajate, cuprinzând aproximativ 77.000 elevi.
 25 județe cu risc crescut și mediu de abandon școlar (Ialomița, Călărași, Dolj, Covasna, Mureș,
Galați, Teleorman, Brașov, Giurgiu, Sibiu, Bihor, Satu Mare, Caraș Severin, Botoșani, Sălaj,
Arad, Buzău, Mehedinți, Brăila, Timiș, Bacău, Vrancea, Prahova, Constanța, Tulcea care
cuprind în total 2.803 școli);
 Aproximativ 750 de școli cu ponderi crescute de elevi din categorii dezavantajate, cuprinzând
în total aproximativ 178.000 elevi.
 Toate județele;
 Aproximativ 1.200 de școli cu ponderi crescute de elevi din categorii dezavantajate,
cuprinzând în total aproximativ 300.000 elevi.
3.2.1.1. Impacturi financiare asupra autorităților publice
Fiind furnizat în cadrul sistemului de învățământ general, programul național ȘDȘ propus va fi finanțat
pe baza reglementărilor și standardelor de cost existente. De aceea, estimarea monetară a
impacturilor financiare ale implementării programului național ȘDȘ are la bază următoarele prevederi:
 HG 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului
standard per elev/preșcolar:
o având în vedere schema orară propusă pentru programul ȘDȘ, este luat în considerare
jumătate din costul standard per elev pentru cheltuielile cu salariile, sporurile,
indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile
aferente acestora specifice coeficientului 1 (1.521 lei/elev/an la nivelul anului 2016,
actualizat cu indicele prețurilor de consum prognozat);
o este luat în considerare jumătate din costul standard per elev cu pregătirea profesională,
cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi cheltuielile prevăzute la articolul
bugetar "bunuri şi servicii" aferent coeficientului 1 (160 lei/elev/an la nivelul anului 2016,
actualizat cu indicele prețurilor de consum prognozat);
43
 OUG 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru
preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat (7 lei/ elev/ zi la
nivelul anului 2016, actualizat cu indicele prețurilor de consum prognozat)
 Proiecția Indicelui prețurilor de consum 2016-2020 (Comisia Națională de Prognoză)91
 Estimarea impactului bugetar s-a făcut prin înmulțirea numărului de elevi potențial beneficiari
ai programului cu valoarea unitară anuală pentru cheltuielile salariale și pentru cheltuielile cu
formarea profesională, respectiv din categoria “bunuri și servicii”. La aceste sume s-a adaugat
suma rezultată din înmulțirea numărului de elevi potențial beneficiari ai programului cu limita
valorii zilnice pentru suportul alimentar și cu numărul de zile de activitate didactică din anul
respectiv. Pentru fircare an calendaristic, calculul a avut în vedere numărul de elevi potențial
beneficiari ai programului pe ani școlari. Valorile unitare cu cheltuielile salariale, cu pregătirea
profesională și cu ”bunuri și servicii”, respectiv cu pachetul alimentar/masa caldă au fost
ajustate pe baza proiecției anuale a indicelui prețurilor de consum pentru următorii ani.
Tabelul 3. Estimarea impactului financiar asupra autorităților publice generat de implementarea Opţiunii 192
An calendaristic An calendaristic An calendaristic An calendaristic
Costuri
1 2 3 4
Cheltuieli salariale 39,8 mil lei 175,8 mil lei 355,4 mil lei 498,3 mil lei
Cheltuieli cu pregătirea
profesională și cheltuieli cu
”bunuri și servicii” 4,2 mil lei 18,5 mil lei 37,4 mil lei 52,4 mil lei
Cheltuieli cu pachetul alimentar/
masă caldă 35,7 mil lei 146,5 mil lei 292,3 mil lei 401,3 mil lei
Total 79,7 mil lei 340,8 mil lei 685,1 mil lei 952 mil lei
Sursa: Calcule elaborate de autori
3.2.1.2. Impacturi sociale
Pe termen mediu și lung, este de așteptat ca implementarea Programului Național de ȘDȘ în școlile cu
pondere crescută a elevilor din grupuri dezavantajate să aibă o serie de impacturi sociale. Acestea sunt
prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul 4. Impacturi sociale generate de implementarea Opţiunii 1
Nivelul impactului Tipul impactului
Reducerea riscului de abandon școlar și de părăsire
timpurie a școlii
Îmbunătățirea rezultatelor școlare
Impact la nivelul elevilor din grupuri
Creșterea stimei de sine
dezavantajate
Îmbunătățirea abilităților socio-emoționale
Susținerea unei dezvoltări sănătoase a copiilor prin
asigurarea pachetului alimentar
Impact la nivelul școlilor cu ponderi ridicate de Combaterea fenomenului segregării școlare
elevi din grupuri dezavantajate Reducerea inegalităților educaționale
Îmbunătățirea parteneriatelor la nivel local
Îmbunătățirea comunicării școală - familie
Îmbunătățirea rezultatelor școlare la nivelul comunității, cu
Impact la nivelul comunității
un impact pozitiv asupra integrării sociale și șanselor de
angajare
Reducerea inegalităților educaționale
91
http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2016_2020_varianta_toamna_2016.pdf
92
Estimarea grupului țintă și a impactului financiar a fost realizată pentru perioada 2017-2020.
44
3.2.2. Descrierea opțiunii 2: Program Național ȘDȘ organizat în centre zonale, disponibil gratuit
pentru elevii aparținând grupurilor dezavantajate din toate școlile
Programul se bazează pe ideea acordării unui sprijin școlar suplimentar elevilor din grupurile
dezavantajate. Programul va fi organizat în cadrul unor centre zonale dotate cu infrastructura
materială necesară desfășurării programului ȘDȘ. Organizarea centrelor zonale și arondarea elevilor
din grupurile dezavantajate la centre va urmări asigurarea condițiilor optime de desfășurare, inclusiv
necesitățile de transport ale elevilor. Centrele vor fi organizate în cadrul unităților școlare care pot
asigura condițiile adecvate desfășurării programului, la o distanță de maxim 50 de km față de școlile
din care provin elevii participanți la program.
 focalizarea resurselor și a intervenției pentru elevii  risc de stigmatizare a elevilor din grupuri
cei mai vulnerabili; dezavantajate;
 creșterea egalității de șanse pentru toți elevii din  posibile obstacole privind participarea la
grupuri dezavantajate la nivel național; activităţile organizate în centrele zonale
 evitarea riscului stigmatizării școlilor; (transport la centre şi retur în perioada iernii
 răspunde necesității de ”Intervenție” pentru că etc.)
programul este disponibil pentru toți elevii din
grupuri dezavantajate.

1. Implementare în centre zonale pentru elevii proveniți din categoriile dezavantajate (elevi din
familii cu venituri mici, elevi cu dizabilități și/ sau CES, elevi de etnie romă, elevi cu părinți plecați la
muncă în străinătate, elevi aflați în sistemul de protecție specială)

Teleorman, Brașov, Giurgiu, Sibiu care cuprind 1.063 școli în total);
 Aproximativ 130.000 elevi aparținând grupurilor defavorizate.
cuprind 2803 școli în total);
45
pe baza reglementărilor și standardelor de cost existente. De aceea, estimarea monetară a
impacturilor financiare ale implementării programului național ȘDȘ are la bază următoarele prevederi:
 HG 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului
indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi
contribuţiile aferente acestora specifice coeficientului 1 (1.521 lei/elev/an la nivelul
anului 2016, actualizat cu indicele prețurilor de consum prognozat);
o este luat în considerare jumătate din costul standard per elev cu pregătirea
profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi cheltuielile
prevăzute la articolul bugetar "bunuri şi servicii" aferent coeficientului 1 (160
lei/elev/an la nivelul anului 2016, actualizat cu indicele prețurilor de consum
prognozat).
preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat (7 lei/elev/zi la nivelul
anului 2016, actualizat cu indicele prețurilor de consum prognozat).
 OUG 69/2016 (cost mediu de 92 de lei/abonament lunar (fără TVA) pentru o distanță de
maxim 50 km la nivelul anului 2016, actualizat cu indicele prețurilor de consum prognozat).93
 Proiecția Indicelui prețurilor de consum 2016-2020 (Comisia Națională de Prognoză).94
formarea profesională, respectiv din categoria “bunuri și servicii” (calculul a avut în vedere
implementarea progresivă pe parcurusl a trei ani școlari). La aceste sume s-a adaugat suma
rezultată din înmulțirea numărului de elevi potențial beneficiari ai programului cu valoarea
zilnică pentru suportul alimentar și cu numărul de zile de activitate didactică din anul
respectiv, precum și suma rezultată din înmulțirea numărului elevilor cu costul mediu al
abonamentului lunar de transport și cu numărul lunilor din an cu activitate didactică. Pentru
fircare an calendaristic, calculul a avut în vedere numărul de elevi potențial beneficiari ai
programului pe ani școlari. Valorile unitare cu cheltuielile salariale, cu pregătirea profesională
și cu ”bunuri și servicii”, respectiv cu pachetul alimentar/masa caldă și transportul au fost
An calendaristic An calendaristic An calendaristic An calendaristic
Costuri
1 2 3 4
Cheltuieli salariale 67,2 mil lei 304,4 mil lei 644,6 mil lei 930,1mil lei
”bunuri și servicii” 7 mil lei 32 mil lei 63,3 mil lei 89,1mil lei
Cheltuieli cu pachetul
alimentar/ masă caldă 60,3 mil lei 254,3 mil lei 531,4 mil lei 749,1mil lei
Cheltuieli cu transportul 56,9 mil lei 229 mil lei 530,5 mil lei 657,1 mil lei
Total 191,4 mil lei 819,7 mil lei 1.769,8 mil lei 2.425,4 mil lei
93
http://www.t-times.ro/categorii/transporturi/cum-se-calculeaza-abonamentul-de-transport-al-elevilor-lista-
tarifelor-maxime
94
http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2016_2020_varianta_toamna_2016.pdf
95
Estimarea grupului țintă și a impactului financiar a fost realizată pentru perioada 2017-2020
46
Pe termen mediu și lung, este de așteptat ca implementarea Programului Național ȘDȘ organizat în
centre zonale disponibil pentru elevii aparținând grupurilor dezavantajate din toate școlile să aibă o
serie de impacturi sociale pozitive și negative, prezentate în tabelul de mai jos.
Reducerea riscului de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii
Creșterea stimei de sine
Îmbunătățirea abilităților socio-emoționale
Impact la nivelul elevilor din Susținerea unei dezvoltări sănătoase a copiilor din grupurile dezavantajate
grupuri dezavantajate prin asigurarea pachetului alimentar/mesei calde
Rată scăzută de participare la program din cauza necesității transportului
elevilor către centre și retur
Reducerea timpului liber al elevilor din cauza necesității transportului către
centre și retur
3.2.3. Descrierea opțiunii 3: Program Național ȘDȘ disponibil în toate școlile, gratuit pentru elevii
aparținând grupurilor dezavantajate și contra cost pentru restul elevilor
Programul se bazează pe ideea acordării unui sprijin școlar suplimentar elevilor pentru îmbunătățirea
participării și rezultatelor școlare ale acestora. Participarea la programul ȘDȘ a elevilor aparținând
grupurilor vulnerabile este finanțată integral de la bugetul de stat. Participarea la programul ȘDȘ a
celorlalți elevi se face contra cost.

 egalitatea șanselor la educație asigurată pentru  lipsa de focalizare a resurselor materiale și
toți elevii; umane disponibile pentru intervenția în rândul
 evitarea segregării și stigmatizării; elevilor vulnerabili;
 răspunde necesităților de ”Prevenire” și de  dificultăți majore de organizare a unui program
”Intervenție” pentru că programul este disponibil care să fie disponibil pentru toți elevii din toate
pentru toți elevii. școlile din cauza indisponibilității infrastructurii;
 schemă financiară complicată, care necesită
modificări legislative semnificative;
 poate genera tensiuni între familiile care care
trebuie să acopere costurile și cele care se
bucură de acces gratuit;
 calitatea neuniformă a programului.

1. Participarea la program va fi gratuită pentru elevii proveniți din categoriile dezavantajate
(elevi din familii cu venituri mici, elevi cu dizabilități și/ sau CES, elevi de etnie romă, elevi cu părinți
plecați la muncă în străinătate, elevi aflați în sistemul de protecție socială) și în sistem coplată pentru
restul elevilor.
47

Teleorman, Brașov, Giurgiu, Sibiu care cuprind 1.063 școli în total);
 Aproximativ 130.000 elevi aparținând grupurilor defavorizate;
 Aproximativ 220.000 elevi care nu fac parte din grupuri dezavantajate.
cuprind 2.803 școli în total);
 Aproximativ 600.000 elevi care nu fac parte din grupuri dezavantajate.
 Aproximativ 1.100.000 elevi care nu fac parte din grupuri dezavantajate.
pentru elevii din grupurile dezavantajate pe baza reglementărilor și standardelor de cost existente. De
aceea, estimarea monetară a impacturilor financiare ale implementării programului național ȘDȘ are
la bază următoarele prevederi:
 HG136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului
indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi
contribuţiile aferente acestora specifice coeficientului 1 (1.521 lei/elev/an la nivelul
anului 2016, actualizat cu indicele prețurilor de consum prognozat);
o este luat în considerare jumătate din costul standard per elev cu pregătirea
profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi cheltuielile
prevăzute la articolul bugetar "bunuri şi servicii" aferent coeficientului 1 (160
lei/elev/an la nivelul anului 2016, actualizat cu indicele prețurilor de consum
prognozat).
preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat (7 lei/elev/zi la nivelul
anului 2016, actualizat cu indicele prețurilor de consum prognozat).
 Proiecția Indicelui prețurilor de consum 2016-2020 (Comisia Națională de Prognoză).96
formarea profesională, respectiv din categoria “bunuri și servicii” (calculul a avut în vedere
implementarea progresivă pe parcurusl a trei ani școlari). La aceste sume s-a adaugat suma
96
http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2016_2020_varianta_toamna_2016.pdf.
48
rezultată din înmulțirea numărului de elevi potențial beneficiari ai programului cu valoarea
zilnică pentru suportul alimentar și cu numărul de zile de activitate didactică din anul
respectiv. Pentru fircare an calendaristic, calculul a avut în vedere numărul de elevi potențial
beneficiari ai programului pe ani școlari. Valorile unitare cu cheltuielile salariale, cu pregătirea
profesională și cu ”bunuri și servicii”, respectiv cu pachetul alimentar/masa caldă au fost
Costuri An calendaristic An calendaristic An calendaristic An calendaristic
1 2 3 4
Cheltuieli salariale 67,2 mil lei 304,5 mil lei 644,7 mil lei 930,1 mil lei
”bunuri și servicii” 7 mil lei 32 mil lei 63,3 mil lei 89,1 mil lei
Cheltuieli cu pachetul
alimentar/ masă caldă 60,3 mil lei 254,3 mil lei 531,4 mil lei 749,1 mil lei
Total 134,5 mil lei 590,8 mil lei 1.239,4 mil lei 1.768,3 mil lei
Pe termen mediu și lung, este de așteptat ca implementarea Programului Național ȘDȘ disponibil în
toate școlile, gratuit pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile și în sistem coplată pentru restul
elevilor să aibă o serie de impacturi sociale pozitive și negative, prezentate în tabelul de mai jos.
Reducerea riscului de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii
Impact la nivelul elevilor din Creșterea stimei de sine
grupuri dezavantajate Îmbunătățirea abilităților socio-emoționale
Susținerea unei dezvoltări sănătoase a copiilor din grupurile dezavantajate
prin asigurarea pachetului alimentar/mesei calde
Combaterea fenomenului segregării școlare

Impact la nivelul școlilor Reducerea inegalităților educaționale
Suprautilizarea infrastructurii școlare
Îmbunătățirea parteneriatelor la nivel local
Îmbunătățirea comunicării școală - familie
Impact la nivelul comunităților
Reducerea inegalităților educaționale
97
Estimarea grupului țintă și a impactului financiar a fost realizată pentru perioada 2017-2020.
49
Secțiunea 4. Selectarea opțiunii preferate
4.1. Abordarea metodologică a evaluării opțiunilor. Analiza multi-criterială
Dat fiind că opțiunile de politică propuse generează un impact de natură cantitativă și calitativă,
precum și faptul că doar o parte dintre beneficii pot fi exprimate în termeni monetari, analiza multi-
criterială este o metodologie de evaluare adecvată pentru compararea opțiunilor de politică.
Pornind de la obiectivele identificate, metodologia analizei multi-criteriale include stabilirea unui set
de criterii de evaluare, un sistem de notare a opțiunilor, precum și o procedură de alocare a ponderilor
specifice criteriilor. De asemenea, analiza multi-criterială presupune identificarea unei liste cât mai
complete a actorilor relevanți și implicarea acestora în procesul de evaluare.
4.1.1. Actori implicați în evaluare
Pentru evaluarea opțiunilor de politică prin analiză multi-criterială au fost organizate trei sesiuni de
consultare care au reunit o varietate de actori relevanți pentru problematica analizată. Cele trei
grupuri de actori relevanți consultați au fost organizate astfel:
 Grupul 1: reprezentanți ai instituțiilor publice centrale din domeniul educației: Ministerul

Educației Naționale, Inspectorate Școlare Județene, Institutul de Științe ale Educației, ARACIP,
Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Finanțelor Publice, sectorul academic, etc.
 Grupul 2: ONG-uri active în domeniul educației și incluziunii sociale
 Grupul 3: Alte instituții relevante din sectorul de educație: autorități publice locale, CJRAE,
școli, asociații ale elevilor, părinților, sindicate din învățământ.
4.1.2. Criteriile de evaluare și sistemul de notare
Conform metodologiei, analiza multicriterială a opțiunilor s-a realizat în două etape: (1) Evaluarea
opțiunilor pe baza unui set de criterii, (2) Clasificarea criteriilor prin vot, în funcție de relevanță, pe
parcursul procesului de evaluare.
Pentru realizarea evaluării, participanții la sesiunile de consultare au primite descrieri succinte ale
celor trei opțiuni de politică propuse, cât și ale criteriilor de evaluare. Setul de criterii propus a fost
următorul:
1. Eficacitatea costurilor programului ȘDȘ. Următoarele tipuri de costuri trebuie să fie luate în
considerare pentru evaluarea efortului financiar necesar pentru îndeplinirea obiectivelor asumate
ale opțiunilor de politică sau suportate de către entitățile implicate în prezent în punerea în
aplicare a programelor SAS, luându-se în considerare rezultatele lor la nivel național:
a. Salarii, impozitul pe salarii și a contribuțiile sociale aferente;
b. Costurile de formare a profesorilor, costurile legate de evaluare periodică a elevilor,
costurile bunurilor și serviciilor;
c. Costurile meselor calde;
d. Costurile de transport ale elevilor (dacă este cazul).
2. Fezabilitatea administrativă a programului ȘDȘ. Următoarele aspecte trebuie luate în

considerare pentru evaluarea fezabilității administrative a obiectivelor opțiunilor de politică sau a
programelor ȘDȘ puse în aplicare în prezent, luând în considerare rezultatele lor la nivel național:
50
a. Capacitatea școlilor și autorităților locale de a asigura o infrastructură adecvată pentru
programul SAS, respectând numărul maxim recomandat de elevi per grup;
b. Disponibilitatea RU pentru nevoile programul ȘDȘ, având în vedere numărul maxim
recomandat de elevi per grup;
c. Disponibilitatea mijloacelor de transport necesare pentru punerea în aplicare optimă a
programului ȘDȘ (dacă este cazul).
3. Cuprinderea elevilor din grupurile dezavantajate în programul ȘDȘ. Următoarele aspecte trebuie
luate în considerare pentru evaluarea nivelului de includere a copiilor din grupurile defavorizate
asigurate de opțiunile de politică sau de programele ȘDȘ puse în aplicare în prezent, luând în
considerare rezultatele lor la nivel național:
a. Accesul copiilor din grupurile dezavantajate la programe ȘDȘ;
b. Non-participarea la ȘDȘ și riscul abandonului școlar în rândul copiilor care provin din
grupuri dezavantajate.
4. Potențialul programului ȘDȘ de a asigura o educație incluzivă. Următoarele aspecte trebuie luate
în considerare pentru evaluarea riscului de segregare și stigmatizarea asociate opțiunilor de
politică programelor ȘDȘ puse în aplicare în prezent, luând în considerare rezultatele lor la nivel
național:
a. Crearea unor grupuri separate de elevi pe baza unor criterii de dezavantaj, cum ar fi
etnicitate, dizabilitate, CES, statusul socio-economic al familiilor etc., în cadrul aceleiași
școli;
b. Risc de participare a elevilor sau a școlilor la programul ȘDȘ fiind asociat cu atributele
nedorite;
c. Promovarea stimei de sine scăzută în rândul elevilor din grupuri diadvantaged.
5. Potențialul programului ȘDȘ de a preveni abandonul școlar. Următoarele aspecte trebuie luate
în considerare pentru evaluarea capacității programului ȘDȘ de a preveni abandonul școlar, în
funcție de caracteristicile opțiunilor de politică sau a rezultatelor programelor ȘDȘ puse în aplicare
în prezent la nivel național:
a. Contribuția programului ȘDȘ la îmbunătățirea frecvenței școlare;
b. Contribuția programului ȘDȘ la tranzitul elevilor spre niveluri de învățământ superior;
c. Contribuția programului ȘDȘ la îmbunătățirea comunicării dintre școală și părinți.
6. Potențialul programului ȘDȘ de a reduce inegalitățile educaționale. Următoarele aspecte trebuie

luate în considerare pentru evaluarea capacității programului ȘDȘ de a reduce inegalitățile
educaționale, în funcție de caracteristicile opțiunilor de politică sau a rezultatelor programelor
ȘDȘ puse în aplicare în prezent la nivel național:
a. Contribuția programului ȘDȘ la îmbunătățirea accesului la educație pentru toți elevii,
indiferent de mediul lor socio-economic;
b. Reducerea disparităților dintre grupurile socio-economice în ceea ce privește
participarea la învățământ.
7. Potențialul programului ȘDȘ de îmbunătățire a rezultatelor școlare ale elevilor. Următoarele

aspecte trebuie luate în considerare pentru evaluarea capacității programului ȘDȘ de a îmbunătăți
rezultatele educaționale, în funcție de caracteristicile opțiunilor de politică sau a rezultatelor
programelor ȘDȘ puse în aplicare în prezent la nivel național:
a. Contribuția programului ȘDȘ la performanța școlară a elevilor și a trece testele;
b. Contribuția programului ȘDȘ la îmbunătățirea competențelor extracurriculare ale
elevilor.
51
În prima etapă, participanții la sesiunile de consultare au evaluat atât situația curentă a programului
ȘDȘ, cât și situația viitoare estimată, după 3 ani de implementare a opțiunilor de politică propuse.
Evaluarea a constat în acordarea unui scor de la 1 la 10 (în care 1 reprezintă “nivel foarte scăzut” și 10
reprezintă “nivel foarte ridicat”) pentru fiecare dintre criteriile propuse. Scorul final atribuit situației
curente și situației estimate după 3 ani de la implementare a opțiunilor s-a calculat ca valoare a medie
a scorurilor atribuite de fiecare grup de actori relevanți.
În a doua etapă, după evaluarea situației curente și a fiecăreia dintre opțiunile de politică după 3 ani
de implementare, participanții la fiecare reuniune de consultare au fost rugați să aleagă, în mod
individual, maxim cinci cele mai relevante criterii din cele șapte criterii propuse. Ulterior, ponderile
acordate criteriilor au fost calculate prin raportarea numărului total de voturi colectate de fiecare
criteriu la numărul total de voturi exprimate în cadrul grupului de lucru respectiv. Ponderea finală
asociată fiecărui criteriu este reprezentată de ponderea medie calculată pe baza ponderile obținute
la nivelul celor trei grupuri de actori.
Tabelul 11. Modelul matricei de evaluare
Scoruri98
Ponderea Scoruri ponderate
(de la 1 la 10)
Criterii de evaluare criteriilor99
Situația După 3 ani Situație După 3 ani
(%)
curentă O1 O2 O3 curentă O1 O2 O3
7= 8= 9=
0 1 2 3 4 5 6 = 1*5
2*5 3*5 4*5
Eficacitatea costurilor
programului ȘDȘ
Fezabilitatea administrativă a
programului ȘDȘ
Cuprinderea elevilor din
grupurile dezavantajate în
programul ȘDȘ
Potențialul programului ȘDȘ
de a asigura o educație
incluzivă
de a preveni abandonul școlar
de a reduce inegalitățile
educaționale
de îmbunătățire a rezultatelor
școlare ale elevilor
ΣO1 ΣO2 ΣO3
TOTAL - - - - 100 ΣP100 101 102 103
Sursa: matrice elaborată de autori
98
Media aritmetică a scorurilor acordate de cele trei grupuri de actori.
99
Media aritmetică a ponderilor criteriilor atribuite de cele trei grupuri de actori.
100
Suma scorurilor ponderate atribuite situației curente pentru fiecare criteriu.
101
Suma scorurilor ponderate atribuite Opțiunii 1 pentru fiecare criteriu.
102
103
52
4.2. Principalele rezultate ale evaluării situației curente și a opțiunilor pe baza
setului propus de criterii
4.2.1. Principalele rezultate ale evaluării importanței criteriilor
Actorii relevanți care au participat la procesul de evaluare au considerat că potențialul programului

ȘDȘ de a reduce abandonul școlar (19%), alături de eficacitatea costurilor (18%) și potențialul
programului de îmbunătățire a rezultatelor/progresului școlar (18%) sunt cele mai importante criterii
care ar trebui să stea la baza alegerii opțiunii preferate. Aceste criterii sunt urmate ca importanță de
fezabilitatea administrativă (17%) și de potențialul programului de a asigura o educație incluzivă (17%).
Figura 7. Ponderile criteriilor obținute pe baza evaluării actorilor relevanți

100%
90% 20% 16% 18% 18% Potențialul programului ȘDȘ de

îmbunătățire a rezultatelor școlare
80% 0% 11% 7% 6%
Potențialul programului ȘDȘ de a reduce
70% 20% inegalitățile educaționale
16% 19%
20%
60% Potențialul programului ȘDȘ de a preveni
abandonul școlar
50% 20% 16% 17%
15% Potențialul programului ȘDȘ de a asigura o
40% 0% educație incluzivă
4% 5%
12%
Cuprinderea elevilor din grupurile
30% 20% dezavantajate
18% 17%
14%
20% Fezabilitate administrativă
10% 20% 18% 18%

16% Eficacitatea costurilor
0%
Institutii ONG Alte institutii Total
centrale
Sursa: elaborat de către autori
Spre deosebire de alte grupuri de actori, reprezentanții instituțiilor publice centrale și-au concentrat
în mod egal opțiunile doar spre cinci criterii: eficacitatea costurilor, fezabilitate administrativă,
potențialul programului ȘDȘ de a asigura o educație incluzivă, de a preveni abandonul școlar și de a
îmbunătăți rezultatele școlare. Dintre toate categoriile de actori, ONG-urile au manifestat cele mai
diversificate opinii. Totuși, în topul criteriilor după importanța acordată, se regăsesc aceleași criterii
ca și în cazul reprezentanților instituțiilor publice, cu mențiunea ca acestora le-a fost acordată o
importanță egală de 16%, cu excepția fezabilității administrative care a obținut 14% din voturi.
Celelalte instituții participante la sesiunile de consultări au acordat importanța cea mai mare
potențialului programului ȘDȘ de a preveni abandonul școlar (20%). De asemenea, acestea au optat
în mare măsură pentru criterii precum eficacitatea costurilor (18%), fezabilitatea administrativă (18%)
și potențialului programului de a îmbunătăți rezultatele școlare (18%). Așadar, evaluarea importanței
criteriilor a arătat că opiniile celor trei categorii de actori sunt destul de convergente în ceea ce
privește importanța principalelor criterii. De reținut faptul că ONG-urile au acordat o atenție
semnificativ mai ridicată cuprinderii elevilor din grupuri dezavantajate în programul ȘDȘ și
potențialului programului de a reduce inegalitățile educaționale, în detrimentul fezabilității
administrative.
53
4.2.2. Analiza multi-criterială a situației curente
După cum a fost descris în secțiunea privind cadrul metodologic al evaluării multi-criteriale,
reprezentanții instituțiilor centrale, ONG-urilor și altor instituții publice din sectorul educațional au
evaluat situația curentă a programului ȘDȘ pe baza celor șapte criterii propuse: eficacitatea costurilor,
fezabilitatea administrativă, cuprinderea elevilor din grupurile dezavantajate în programul ȘDȘ,
potențialul programului ȘDȘ de a asigura o educație incluzivă, potențialul programului ȘDȘ de a
preveni abandonul școlar, potențialul programului ȘDȘ de a reduce inegalitățile educaționale și
potențialul programului ȘDȘ de îmbunătățire a rezultatelor școlare ale elevilor.
Tabelul 12. Evaluarea situației curente a programului ȘDȘ de către reprezentanții instituțiilor centrale
Scor Ponderea Scor
criteriilor ponderat
Eficacitatea costurilor 2,67 20% 0,53
Fezabilitate administrativă 3,33 20% 0,67
Cuprinderea elevilor din grupurile dezavantajate 2,00 0% 0,00
Potențialul programului ȘDȘ de a asigura o educație incluzivă 3,33 20% 0,67
Potențialul programului ȘDȘ de a preveni abandonul școlar 3,33 20% 0,67
Potențialul programului ȘDȘ de a reduce inegalitățile educaționale 2,33 0% 0,00
Potențialul programului ȘDȘ de îmbunătățire a rezultatelor școlare 3,33 20% 0,67
TOTAL 100% 3,20
Tabelul 13. Evaluarea situației curente a programului ȘDȘ de către reprezentanții ONG-urilor
Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 2,01
Tabelul 14. Evaluarea situației curente a programului ȘDȘ de către reprezentanții altor instituții din sectorul
educațional
Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 3,19
54
Tabelul 15. Evaluarea situației curente a programului ȘDȘ de către actorii relevanți (total)
Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 2,80
4.2.3. Analiza multi-criterială a Opțiunii 1
Rezultatele evaluării realizate de către cele trei grupuri de actori invitați la consultări (instituții
centrale, ONG-uri și alte instituții publice din sectorul educațional) asupra Opțiunii 1 de implementare
a programului ȘDȘ sunt prezentate mai jos.
Tabelul 16. Evaluarea Opțiunii 1 de către reprezentanții instituțiilor centrale
Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 8,60
Tabelul 17. Evaluarea Opțiunii 1 de către reprezentanții ONG-urilor

Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 6,47
Tabelul 18. Evaluarea Opțiunii 1 de către reprezentanții altor instituții din sectorul educațional
Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 7,51
55
Tabelul 19. Evaluarea Opțiunii 1 de către actorii relevanți (total)
Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 7,52
În mod similar, reprezentanții instituțiilor centrale, ONG-urilor și altor instituții publice din sectorul
educațional au evaluat Opțiunea 2 de implementare a programului ȘDȘ pe baza celor șapte criterii
propuse: eficacitatea costurilor, fezabilitatea administrativă, cuprinderea elevilor din grupurile
dezavantajate în programul ȘDȘ, potențialul programului ȘDȘ de a asigura o educație incluzivă,
potențialul programului ȘDȘ de a preveni abandonul școlar, potențialul programului ȘDȘ de a reduce
inegalitățile educaționale și potențialul programului ȘDȘ de îmbunătățire a rezultatelor școlare ale
elevilor.
Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 4,40

Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 4,38
56
Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 4,72

Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 4,40
De asemenea, reprezentanții instituțiilor centrale, ONG-urilor și altor instituții publice din sectorul
educațional au evaluat Opțiunea 3 de implementare a programului ȘDȘ folosind cele șapte criterii
propuse: eficacitatea costurilor, fezabilitatea administrativă, cuprinderea elevilor din grupurile
dezavantajate în programul ȘDȘ, potențialul programului ȘDȘ de a asigura o educație incluzivă,
potențialul programului ȘDȘ de a preveni abandonul școlar, potențialul programului ȘDȘ de a reduce
inegalitățile educaționale și potențialul programului ȘDȘ de îmbunătățire a rezultatelor școlare ale
elevilor.
Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 8,33
57
Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 9,61
Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 8,54

Scor Ponderea Scor
TOTAL 100% 8,74
Sursa Tabelul 12-27: elaborat de către autori
4.3. Analiza comparativă a situației curente și a celor trei opțiuni de

implementare a programului ȘDȘ. Selectarea opțiunii preferate
Opiniile celor trei grupuri de actori invitați la consultări pun în evidență opțiuni preferate cu privire la
implementarea programului ȘDȘ. În primul rând, toate cele trei grupuri sunt de părere că situația
curentă a programului este nesatisfăcătoare în raport cu setul de criterii propus. Pe de altă parte,
reprezentanții instituțiilor centrale consideră Opțiunea 1 ca fiind optimă pentru implementarea
programului ȘDȘ, în vreme ce celelalte două grupuri de actori sunt de părere că Opțiunea 3 este cea
mai indicată. Per total, scorurile ponderate indică Opțiunea 3 ca fiind cea preferată de actori (8,74), la
mică distanță de Opțiunea 1 (7,52). În mod evident, cele două opțiuni se conturează ca alternative
viabile pentru dezvoltarea unui viitor program național ȘDȘ, în vreme ce Opțiunea 2 și situația curentă
nu se constituie în variante dezirabile.
58
Figura 8. Scoruri ponderate atribute situației curente și celor 3 opțiuni de implementare a programului ȘDȘ de actorii
relevanți (total)
12.00
9.61
10.00
8.74
8.60
8.54
8.33
7.52
7.51
8.00
6.47
Prezent
6.00 Viitor/O1
4.72
4.40
4.40
4.38
Viitor/O2
3.20
3.19
2.80
4.00 Viitor/O3
2.01
2.00
0.00
Institutii centrale ONG Alte institutii Total
Scorurile ponderate asociate situației curente și celor 3 opțiuni de implementare a programului ȘDȘ
în funcție de cele șapte criterii luate în considerare confirmă statutul opțiunii 1 și 3 ca variante viabile
care pot contribui la atingerea obiectivelor stabilite. Opțiunea 3 performează ușor mai bine la șase din
cele șapte criterii considerate. Totuși, nu trebuie neglijat că Opțiunea 1 obține un scor superior la
criteriul fezabilității administrative. Acest fapt este susținut și de datele colectate de MEN de la școli
în iulie-august 2016 cu privire la disponibilitatea resurselor necesare organizării programului ȘDȘ. De
altfel, toate instituțiile invitate la consultări, cu excepția ONG-urilor, au evaluat Opțiunea 1 ca fiind mai
fezabilă din punct de vedere administrativ comparativ cu Opțiunea 3. Din acest considerent, Opțiunea
1 se constituie în opțiune preferată pe termen scurt, iar Opțiunea 3 rămâne alternativa dezirabilă
pe termen lung. În concluzie, selectarea Opțiunii 1 ca preferată pe termen scurt se bazează pe faptul
că rezultatele finale ale evaluării arată că aceasta are potențialul de a performa în raport cu obiectivele
propuse, fiind cea mai fezabilă din punct de vedere administrativ.
Figura 9. Scoruri ponderate atribute situației curente și celor 3 opțiuni de implementare a programului ȘDȘ de actorii
relevanți (total), în funcție de criterii
Eficacitatea
costurilor
2.00
Potențialul 1.80
1.60
programului ȘDȘ de 1.40 Fezabilitate
îmbunătățire a 1.20 administrativă
1.00
rezultatelor școlare 0.80
0.60
Prezent
0.40
0.20 Viitor/O1
Potențialul 0.00 Cuprinderea
programului ȘDȘ de elevilor din Viitor/O2
a reduce grupurile Viitor/O3
inegalitățile… dezavantajate
Potențialul Potențialul
programului ȘDȘ de programului ȘDȘ de
a preveni a asigura o
abandonul școlar educație incluzivă
59
Tabelul 28. Resurse disponibile la nivelul școlilor pentru implementarea programului ȘDȘ
OPȚIUNEA 1 (școlile cu OPȚIUNEA 3
pondere mare a elevilor din (toate școlile)
grupuri defavorizate )
Organizarea procesului un schimb pe zi 82,8% 76,0%
de învățământ doua schimburi pe zi 17,2% 23,7%
trei schimburi pe zi 0% 0,2%
Total 100% 100%
Spații existente în unitate pentru organizarea 4,3 3,7
ȘDȘ (săli de clasă, alte spații)
Personal didactic disponibil pentru programul 8,6 7,7
ȘDȘ - (Număr mediu pe școală)
Personal didactic auxiliar disponibil pentru 1,3 1,1
programul ȘDȘ - (Număr mediu pe școală)
Personal nedidactic disponibil pentru 2 1,8
programul ȘDȘ - (Număr mediu pe școală)
Sursa: date MEN colectate de la școli în perioada iulie-august 2016
60
Secţiunea 5. Procesul de consultare publică (art. 7 din Legea 52/2003)
Prezentul raport este un livrabil al exercițiului EIR, elaborat conform cerințelor proiectului
„Dezvoltarea capacității administrației publice centrale de a elabora analize de impact” finanțat prin
POCA 2014-2020, implementat de către Secretariatul General al Guvernului și Banca Mondială, în
colaborare cu Ministerul Educației Naționale. Scopul proiectului este acela de a dezvolta capacitatea
MEN de a elabora analize de impact pentru a fundamenta reglementările, strategiile și politicile
referitoare la educație. Drept urmare raportul a fost elaborat înainte de procesul de consultare publică
impus de către prevederile legii privind transparența proceselor decizionale la nivelul administrației
publice.104 Totuși, acest exercițiu EIR nu a fost întreprins exclusiv de către autori, ci a fost realizat cu
implicarea activă a părților interesate relevante, ale căror contribuții valoroase - ce trebuie să fie
recunoscute în mod corespunzător - au fost luate în considerare și incluse în analiză.
O serie de reuniuni consultative ale grupului de lucru constituit de MEN în scopul desfășurării
exercițiului EIR s-au desfășurat în perioada iunie 2016 – ianuarie 2017 pentru identificarea problemei,
a cauzelor și efectelor acesteia, precum și pentru prezentarea opțiunilor de implementare a
programului național ȘDȘ.
5.1. Reuniuni consultative privind identificarea problemei

O primă reuniune de consultare, ce a reunit reprezentanți ai MEN, ONG-uri, ISE și alte instituții publice
s-a desfășurat pe 30 mai 2016. Scopul acestei reuniuni a vizat prezentarea de către grupul de lucru a
exercițiului EIR pentru MEN, necesitatea realizării analizei EIR pentru programul național ȘDȘ, precum
și descrierea detaliată a etapelor de desfășurare a procesului EIR.
A doua reuniune de consultare cu reprezentanți ai MEN, ONG-uri, ISE și alte instituții s-a desfășurat
pe 4 noiembrie 2016. Scopul reuniunii a fost prezentarea stadiului desfășurării analizei de impact EIR,
precum și consultarea actorilor interesați cu privire la problema identificată, obiectivele și procesul de
colectare de date.
5.2. Studiu privind situația curentă a programelor tip ȘDȘ

În faza inițială a elaborării analizei, MEN a realizat un demers consistent de consultare a școlilor cu
scopul de a evalua situația curentă a programelor tip ȘDȘ, distribuția elevilor din grupuri
dezavantajate, precum și existența resurselor necesare organizării programului la nivel de școală.
Obiectivul principal al studiului a fost acela de a colecta informații utile pentru elaborarea celor trei
opțiuni de politică și pentru explorarea fezabilității administrative a acestora.
Perioada de colectare a informațiilor a fost iulie-august 2016, fiind utilizat în acest scop Sistemul
Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR). Datele colectate provin de la 4.430 de unități
de învățământ care au cel puțin un elev înscris în învățământul primar sau gimnazial, reprezentând
aproximativ 88% din numărul total al școlilor de acest tip din România.
Informațiile colectate arată că aproximativ 18% dintre școli au organizat programe de ȘDȘ în ultimii
cinci ani școlari (2011-2016), fiind utilizate o varietate de surse de finanțare. Cele mai multe școli au
primit finanțare de la ONG-uri (5,2%) ori au beneficiat de fonduri structurale (4,4%) pentru a susține
un astfel de program. În cursul anului școlar 2015-2016, doar în aproximativ 10% dintre școli a fost
104
Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, (republicată), cu modificările și
completările ulterior, art. 7.
61
organizat un program ȘDȘ. Pe de altă parte, mai mult de jumătate dintre școli dispun de spațiile și
resursele umane necesare pentru organizarea unui program ȘDȘ. Acest fapt arată că programul are
un potențial semnificativ de dezvoltare, cu efecte benefice la nivelul elevilor și școlilor participante.
5.3. Reuniuni consultative privind analiza multicriterială a opțiunilor de politică

publică
Reuniunile consultative privind analiza multicriterială a opțiunilor de politică publică privind
organizarea programului național ȘDȘ s-au desfășurat în luna ianuarie 2017, în două etape: pregătirea
procesului de consultare publică și desfășurarea sesiunilor de consultare cu părțile interesate. Acestea
au vizat implicarea, alături de MEN, a unei game cât mai largi de actori relevanți (instituții ale
administrației publice centrale și locale, inspectorate școlare, institute de cercetare care activează în
domeniul educației, ONG-uri, școli, reprezentanți ai părinților, reprezentanți ai elevilor, sindicate etc).
Pentru pregătirea procesului de consultare publică s-au desfășurat la data de 17 ianuarie 2017 la sediul
MEN două reuniuni, după cum urmează:
1. o reuniune cu reprezentanții grupului de lucru EIR constituit de MEN, al cărei scop a fost
discutarea variantelor actualizate ale opțiunilor și a metodologiei de desfășurare a procesului de
consultare publică din cadrul exercițiului EIR și transferul de cunoștințe către reprezentanții MEN. În
acest sens, reprezentanții BM au prezentat în detaliu metodologia EIR privind procesul de consultare
publică, elementele de bază privind analiza multicriterială și au explicat modalitatea de aplicare a
acesteia pe parcursul sesiunilor de consultare publică;
2. o reuniune de testare a procedurii de desfășurare a consultărilor publice, cu reprezentanți ai

direcțiilor de specialitate ale MEN (Direcția de Monitorizare și Evaluare a Învățământului
Preuniversitar, Direcția de Management Strategic și Politici Publice, Direcția Generală Economică, alte
direcții ale MEN), al cărei scop a fost de a parcurge împreună cu reprezentații MEN fiecare etapă care
este necesar să fie parcursă în cadrul fiecărei reuniuni de consultare publică. Un al doilea obiectiv de
etapă l-a constituit colectarea opiniilor cu privire la modul în care reprezentanţi MEN, alţii decât cei
direct implicaţi în elaborarea analizei EIR, apreciază conţinutul opţiunilor de politici dezvoltate şi
importanţa criteriilor de selecţie a acestora.
Într-o a doua etapă, s-au desfășurat la sediul Băncii Mondiale, în perioada 25-27 ianuarie 2017, trei
reuniuni de consultare publică, astfel:
1. o reuniune dedicată instituțiilor publice (21 participanți: reprezentanți ai MEN, MMJS, MFP,
MDRAPFE, ISE, ARACIP, inspectorate școlare, Universitatea din București/Facultatea de Științe ale
Educației );
2. o reuniune dedicată ONG-urilor (20 participanți: reprezentanți ai principalelor ONG-uri cu

activitate în domeniul educației);
3. o reuniune dedicată altor categorii de instituții (20 participanți: reprezentanți ai școlilor, ai

asociațiilor de elevi, ai sindicatelor din învățământ, ai Asociației Naționale a Părinților, ai CJRAE, ai
autorităților locale).
Scopul acestor reuniuni a vizat atât comunicarea de către grupul de lucru participanților a rezultatelor
intermediare ale analizei EIR (definirea problemei; obiectivele; cadrul general de organizare a
programului ȘDȘ; opțiuni de implementare a programului național ȘDȘ; criterii de evaluare a
opțiunilor), cât și stimularea implicării active a părților interesate în evaluarea fiecărei opțiuni
identificate, pe baza unui set comun de criterii.
62
Pe baza metodologiei EIR privind procesul de consultare publică, reuniunile s-au desfășurat conform
unei agende care a cuprins toate etapele necesare într-un astfel de demers.
Fiecare reuniune a inclus 2 sesiuni plenare (inițială și finală), trei sesiuni de lucru paralele și două pauze
de cafea (cca 5 ore), astfel: o sesiune plenară inițială (1 oră), care a cuprins prezentarea exercițiului
EIR (scopul reuniunii, definirea problemei, obiective, cadrul general de organizare a ȘDȘ, prezentarea
opțiunilor (3 documente separate), a criteriilor de evaluare și a procedurii de evaluare); organizatorii
au oferit participanților informații suplimentare, în cazul în care a fost necesar; pauză de cafea; trei
sesiuni paralele de lucru (1 oră): participanții au fost împărțiți în 3 grupuri de lucru (3-5
participanți/grup); fiecărui grup de lucru i-a revenit sarcina de a evalua una dintre cele 3 opțiuni, pe
baza unui set de criterii comune, utilizând formularul de evaluare distribuit; pentru fiecare criteriu,
grupul de lucru a decis, prin consens, nivelul în care opțiunea evaluată satisface criteriul respectiv;
decizia a fost justificată prin explicații corespunzătoare; formularul de evaluare a fost completat, iar
rezultatele au fost prezentate pe foaia de flipchart; asistenții/moderatorul au ajutat grupul de lucru să
ajungă la un consens; pauză de cafea; o sesiune plenară finală (1-2 ore), în cadrul căreia fiecare grup
de lucru a nominalizat un reprezentant care a prezentat participanților rezultatele evaluării opțiunii,
punând accent pe explicații (calitative), acolo unde a fost necesar. După ce toate prezentările au fost
realizate, participanții au fost rugați să valideze sau să schimbe rezultatele evaluării opțiunilor pe care
nu le-au evaluat inițial (prin vot, fie individual, fie consensual, la nivel de grup); rezultatele finale ale
evaluării au rezultat din mediile punctajelor opțiunilor; la final, fiecare participant a optat pentru 5
cele mai importante criterii de evaluare din cele 7 utilizate în analiza opțiunilor.
Secțiunea 4 prezintă în detaliu punctele de vedere ale părților interesate participante în procesul de
consultare publică, precum și rezultatele evaluării opțiunilor de politică publică privind organizarea
programului național ȘDȘ. În caseta de mai jos sunt prezentate câteva dintre opiniile exprimate de
către participanti.
Caseta 7. Puncte de vedere cu privire la programul ȘDȘ exprimate de către părțile interesate în cadrul consultărilor
Consultarea factorilor interesați a evidențiat următoarele aspecte principale referitoare la organizarea și
funcționarea programului de tip ȘDȘ:
 în prezent, programele de tip ȘDȘ nu acoperă nevoile existente la nivel național;
 una dintre probleme este lipsa resurselor umane care să se implice în organizarea unui astfel de
program, corelată cu pregătirea acestora necesară derulării unor activități de calitate;
 este nevoie de spații suplimentare care să fie dotate corespunzător;
 în prezent, programele implementate contribuie la reducerea inegalităților educaționale însă numărul
acestora este redus; e necesară implicarea suplimentară a autorităților locale (de ex., în sectorul 6 din București
se cheltuie 10-15% din bugetul pe educație pentru ȘDȘ);
 metodologia curentă este prea generală, în contextul în care problemele locale sunt unele specifice,
prin urmare este nevoie de ghiduri și alte materiale care să sprijine implementarea programului la nivelul
școlilor;
 programul ar trebui corelat cu alte activități care țin de formarea profesorilor și de consilierea elevilor
și a părinților;
 înființarea unor centre zonale este o soluție costisitoare, care ar pune problema transportului elevilor
de la școala unde învață la centrul respectiv și ar complica derularea programului din punct de vedere
administrativ și al timpului petrecut de elevi în program (pentru că se consumă prea mult timp cu transportul, e
posibil ca mulți elevi să abandoneze programul);
 s-a constatat din experiențele proprii (programe derulate de autorități locale, ONG-uri) că activitățile
din programul ȘDȘ contribuie la îmbunătățirea rezultatelor școlare;
 extinderea la nivel național a unui program pentru toți elevii (finanțat de stat pentru categoriile
dezavantajate și plătit de părinți pentru celelalte grupuri) necesită spații care în prezent nu există în multe școli
care sunt deja supraaglomerate și resurse umane care în acest moment nu sunt disponibile și pregătite, existând
63
riscul ca programul să se transforme într-o a doua școală care să repete modelul formal și să nu aibă efectele
scontate, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea personală a elevilor;
 organizarea unui program ȘDȘ trebuie să aibă în vedere riscul de segregare/ stigmatizare a copiilor
participanți;
 e nevoie de o abordare integrată care să asigure calitatea programului (abandonul nu scade dacă se
furnizează o masă caldă, e nevoie de integrare cu celelalte tipuri de servicii care combat acest fenomen);
 de luat în calcul riscul programelor de tip universalist, care creează impresia că ”se cuvine” și nu mai
generează schimbare;
 politicile publice care finanțează programe ȘDȘ pentru toți elevii unei școli situate în zone defavorizate
au potențial crescut în ceea ce privește reducerea riscului de segregare.
64
Secţiunea 6. Măsuri post-adoptare (doar pentru opţiunea preferată)
6.1. Măsuri de implementare
Opţiunea 1, preferată, propune introducerea programului ȘDȘ disponibil gratuit pentru toți elevii din
școlile cu pondere crescută a elevilor din grupuri dezavantajate. Acest program va funcționa ca un
program complementar programului școlar obligatoriu.
Inspectoratele Școlare Județene vor comunica unităților de învățământ posibilitatea, oportunitatea și

condițiile organizării programului ȘDȘ. Selecția unităților de învățământ cu potențial de a organiza
programul ȘDȘ va fi realizată la nivelul Ministerului Educației Naționale, cu asistență din partea
Inspectoratelor Școlare Județene pe baza următorilor indicatori agregați la nivel de școală:
a. Ponderea elevilor provenind din familii cu venituri mici (cf. OM nr. 4385/2012);
b. Ponderea elevilor cu CES;
c. Ponderea elevilor de etnie romă;
d. Ponderea elevilor cu părinți plecați la muncă în străinătate;
e. Ponderea elevilor aflați în sistemul de protecție specială.
Școlile selectate pentru a implementa programul vor fi școlile plasate în primele 5% dintre școli, după
cei cinci indicatori. Selectarea școlilor cu potențial de a implementa programul ȘDȘ se realizează pe
baza estimărilor realizate de Inspectoratele Școlare Județene conform informațiilor colectate de la
școli, de la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și de la CJRAE/CMBRAE. Astfel,
programul va fi implementat la nivelul școlilor care au cele mai mari ponderi de elevi din cel puțin un
grup defavorizat. Programul poate fi inițiat prin implementarea unui program pilot.
Pentru a organiza programul ȘDȘ, fiecare unitate de învățământ va elabora un proiect de program
cuprinzând pachetele educaționale propuse și estimarea numărului de elevi participanți, pe baza unei
analize de nevoi. Pe lângă ponderea elevilor care fac parte din grupuri defavorizate, analiza de nevoi
va cuprinde și alți indicatori privind:
 numărul mediu de absențe nemotivate per elev (în anul școlar precedent),
 ponderea elevilor cu situația școlară neîncheiată în total elevi din unitatea școlară (la
sfârșitul anului școlar precedent),
 media notelor elevilor la evaluările naționale (în anul școlar precedent),
 ponderea elevilor de clasa a 8-a care nu au participat la evaluarea națională (în anul școlar
precedent).
De asemenea, analiza de nevoi trebuie să includă informații privind spațiile și resursele umane
disponibile pentru implementarea programului, precum și condițiile estimate pentru asigurarea
suportului alimentar. Inspectoratele Școlare Județene vor asigura școlilor asistența tehnică necesară
pentru elaborarea proiectului de program ȘDȘ.
În urma aprobării Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, proiectul de program ȘDȘ este
înaintat spre avizare Inspectoratului Școlar Județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
Acesta verifică dacă elementele cuprinse în proiectul de program corespund legislației în vigoare și
parametrilor care definesc cadrul general al programului la nivel național, precum principiile generale,
organizarea tehnică, curriculumul programului, spațiile, resursele, personalul, implicarea părinților,
65
asigurarea mesei, monitorizare și evaluare.105 De asemenea, Inspectoratul Școlar
Județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București verifică dacă programul ȘDȘ înaintat spre
avizare nu este finanțat din alte fonduri publice naționale sau internaționale. În cazul în care o unitate
de învățământ derulează un alt program ȘDȘ cu finanțare publică (din fonduri structurale, buget local,
etc.), proiectul de program propus trebuie să descrie explicit complementaritatea cu acesta (în ceea
ce privește programul orar, activitățile, elevii participanți, etc.).
Programul propus se va adresa atât elevilor din învățământul primar, cât și celor din învățământul
gimnazial, participarea acestora fiind opțională. Înscrierea elevilor în program va fi realizată de către
beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar – familiile elevilor (părinte/tutore) - prin
înaintarea unei cereri scrise către unitatea de învățământ care organizează programul. Înscrierea în
programul ȘDȘ se poate face pe tot parcursul anului școlar. Retragerea elevilor din programul ȘDȘ se
poate face prin înștiințare scrisă depusă de către părintele/tutorele acestora la unitatea școlară
organizatoare a programului. De asemenea, retragerea elevilor din program poate avea loc pe tot
parcursul anului școlar.
Activităţile cuprinse în programul ȘDȘ vor fi proiectate, pregătite şi realizate de cadrele didactice din
învăţământul primar şi secundar, precum și personal didactic auxiliar. De asemenea, activitățile
propuse în proiectul de program ȘDȘ pot fi realizate de alte persoane cu experiență în domeniul pentru
care sunt angajate (reprezentanți ai unor ONG-uri locale sau persoane resursă din comunitate,
capabile să desfășoare activitățile de dezvoltare personală a copiilor).
În cadrul programelor ȘDȘ, activitățile prevăzute în proiectul de program se pot desfășura:

 Ca activități cuprinse în norma didactică a personalului didactic de predare, conform
prevederilor art.262, alin.(1) și art.263, alin.(3) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu
modificările și completările ulterioare. Aceste activități pot face parte din norma didactică
doar în cazul în care aceasta nu s-a putut constitui din ore prevăzute în planurile-cadru de
învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau ore de la disciplinele stabilite prin
metodologia aprobată de Ministerul Educației Naționale.
 Ca activități suplimentare normei didactice a personalului didactic de predare, retribuite în
regim de plata cu ora. Aceste activități pot fi corespunzătoare specializărilor deținute de
personalul didactic de predare sau activități complementare precum cele de aprofundare și
dezvoltare și activități de dezvoltare personală.
 Ca activități desfășurate în baza unor contracte individuale de muncă pe perioadă
nedeterminată sau determinată (pe un an școlar), încheiate cu persoane care dețin
competențele necesare pentru desfășurarea activităților de aprofundare și dezvoltare și celor
de dezvoltare personală.
Pentru finanțarea programului ȘDȘ propus, vor fi acordate sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat pentru bugetele locale. Sumele menționate pot fi suplimentate din veniturile proprii
ale bugetelor locale ale unităților/subunităților administrativ-teritoriale sau din alte surse, potrivit
legii, cu extinderea grupului țintă ori a programului orar. Stabilirea nivelului sumelor aferente a se
repartiza din bugetul de stat unei unități/subunități administrativ-teritoriale se face prin înmulțirea
numărului de elevi potențial beneficiari ai programului cu limita valorii unitare anuale pentru
cheltuielile salariale și pentru cheltuielile cu formarea profesională, respectiv din categoria “bunuri și
servicii”. La aceste sume se adaugă suma rezultată din înmulțirea numărului de elevi potențial
beneficiari ai programului cu limita valorii zilnice pentru suportul alimentar și cu numărul de zile de
activitate didactică din anul respectiv. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru
105
Secțiunea 3
66
bugetele locale rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar se regularizează. Utilizarea sumelor
pentru asigurarea suportului alimentar va fi condiționată de frecvența elevilor la programul ȘDȘ.
Pentru unitățile de învățământ care implementează programul ȘDȘ propus nu se vor mai aplica
programele de alimentație în vigoare.
Procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a suportului alimentar se organizează la nivelul

fiecărei unități/subunități administrativ-teritoriale, în condițiile legii. Unitățile/ subunitățile
administrativ-teritoriale care au condițiile necesare preparării și distribuirii suportului alimentar pot
utiliza în acest scop sumele alocate.
Ar putea fi avute în vedere măsuri suplimentare pentru a sprijini programul ȘDȘ finanțat de la bugetul
de stat, cu scopul de a consolida resursele necesare și de a asigura coerența în diversele eforturi și
strategii existente în prezent care ar trebui să fie legate de punerea în aplicare a programului național
ȘDȘ. Aceste măsuri pot include, printre altele:
Un proiect strategic în cadrul cererii de propuneri necompetitive ar putea fi dezvoltat de către MEN,
în plus față de fondurile bugetare utilizate de către autoritățile locale la nivelul școlii. Un astfel de
proiect ar putea fi o intervenție strategică și integrată în valoare de până la 50 milioane euro. Și având
ca obiect: coordonarea, activitățile de M&E, selectarea și prioritizarea școlilor, intervențiile politice
prin ajustarea reglementărilor în vigoare. Fondurile pot fi furnizate prin Programul Operațional Capital
Uman - Axa Prioritară 6 - Educație și Aptitudini - măsuri ȘDȘ.
Autoritățile locale pot aplica pentru intervenții de infrastructură de învățământ în cadrul Programului
Operațional Regional - Axa prioritară 10 și AP 4.4 (pentru capitalele de județ) și ar trebui să includă
școlile selectate pentru a face parte din programul ȘDȘ.
O atenție deosebită trebuie acordată școlilor defavorizate care pot fi, de asemenea, parte a
programului propus în cadrul Inițiativei Strategice pentru Incluziune Socială și Reducerea Sărăciei nr.
4: Îmbunătățirea Instrumentelor de Identificare a Școlilor Dezavantajate pentru a Asigura că Toți Copiii
au Acces Egal de Șanse.
Programul ȘDȘ ar putea fi un program strategic integrat coordonat de MEN, cu o componentă a

managementului bazat pe școală la nivel local.
În plus față de conținutul programului ȘDȘ în sine, pregătit perntru implementarea sa, adoptarea
opțiunii preferate necesită o serie de modificări la nivelul cadrului legislativ existent. Principalele
modificări legislative necesare se referă, dar nu sunt limitate, la:
- Legea educației naționale nr. 1/2011. Amendamentele ar trebui să clarifice condițiile, inclusiv
cele legate de salarizare, în care personalul didactic poate desfășura activități ȘDȘ în cadrul și
în afara normei didactice de bază. Clarificări suplimentare sunt necesare pentru includerea
personalului ȘDȘ care desfășoară activități complementare de educație și de dezvoltare
personală.
- Ordinul nr. 5349/2011 cu privire la metodologia pentru implementarea programului ȘDȘ.
Metodologia trebuie să fie complementată cu informații adiționale cu privire la
implementarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programului.
Ar trebui identificate și adoptate modificări suplimentare necesare la legislația primară și secundară

luând în considerare cerințele programului național ȘDȘ propus șo cerințele tehnice legislative
aplicabile.
67
6.2. Activităţi de monitorizare şi evaluare
Activitatea de monitorizare și evaluare are rolul de a verifica dacă implementarea programului ȘDȘ în
varianta recomandată se realizează conform cadruluide referință elaborat în cadrul politicii publice și
de a a stabili dacă intervenția funcționează și își atinge obiectivele propuse.
Domeniile de interes pentru activitatea de M&E sunt atât cele care țin de procesul instructiv-educativ
derulat în cadrul orelor de ȘDȘ (progresul înregistrat de elevii cuprinși în program, concretizat în
îmbunătățirea rezultatelor școlare, în dezvoltarea abilităților socio-emoționale, în creșterea ratei de
participare la cursuri și activități etc.), cât și cele care sunt legate de administrarea programului la
nivelul școlii (derularea programului conform variantei alese și orarului stabilit, cuprinderea elevilor în
program, ponderea tipurilor de activități de tip remedial și de dezvoltare personală, utilizarea eficientă
a resurselor de toate tipurile implicate în program, serviciile de furnizare a mesei pentru elevii
participanți la program, eficacitatea echipei responsabile cu implementarea programului, modul de
comunicare cu părinții elevilor etc.) În cadrul procesului de M&E se utilizează datele puse la dispoziție
de structurile implicate în acest demers, care au deja responsabilități în domeniu, de exemplu, școlile
beneficiae, MEN, inspectoratele județene (prin inspectorul care are în setul de atribuții și derularea
programului ȘDȘ), primăriile locale etc.
Un program ȘDȘ finanțat de la bugetul de stat pentru elevi din categorii defavorizate este monitorizat
și evaluat atât intern, la nivelul unității școlare în care acesta se desfășoară, cât și extern, la nivelul
unor structuri județene și guvernamentale responsabile cu controlul chelturii fondurilor publice și
asigurarea calității procesului de educație.
Tabelul 29. Atribuțiile instituțiilor privind monitorizarea și evaluarea programului ȘDȘ
Atribuții privind monitorizarea și evaluarea
Nivel Instituție
programului ȘDȘ
Atribuie responsabilități de monitorizare și
evaluare instituțiilor din subordine (ISJuri,
ARACIP etc.)
Colectează datele necesare evaluării
Guvernamental MEN
programului
Monitorizează și evaluează implementarea
programului la nivel naţional, prin structurile
proprii și SIIIR.
Consiliul Judeţean
programului la nivelul școlilor din județ
Județean
Inspectoratele Şcolare Monitorizează și evaluează implementarea
Judeţene programului la nivelul școlilor din județ
Monitorizează și evaluează derularea
activităților din program la nivelul standardelor
de calitate propuse prin proiectul ȘDȘ
Unităţile școlare Monitorizează prezența elevilor la program
Local Evaluează progresul elevilor din grupul țintă
Monitorizează și evaluează atingerea
obiectivelor programului
Consiliul Local
programului la nivelul școlilor din localitate
La nivelul școlii, activitatea de M&E se va raporta la analiza inițială și momentul T0 de început al

programului ȘDȘ și la obiectivele și rezultatele așteptate ale programului și se va realiza pe baza unui
68
plan de monitorizare și evaluare și a unor instrumente specifice (fișe de prezență la activități, fișă de
monitorizare a serviciilor de furnizare a mesei, rapoarte de evaluare a activităților, rapoarte financiar-
contabile, rapoarte de progres al elevului, portofoliul activității elevului, grile de interviu etc.) care va
urmări, în principal:
 prezența/ participarea elevilor la programul ȘDȘ;
 desfășurarea celor 5 tipuri de activități specifice programului (de tip remedial, efectuarea
temelor, de dezvoltare personală, de aprofundare și extindere, masa caldă);
 calitatea activităților derulate de către echipa de profesori;
 utilizarea resurselor allocate;
 atingerea obiectivelor și obținerea rezultatelor așteptate.
 progresul elevilor cuprinși în activitățile ȘDȘ, raportat la momentul intrării acestora în
program, și urmărit printr-o grilă de monitorizare a progresului care să evidențieze rezultatele
comparative la testări, evoluția/ involuția privind efectuarea temelor pentru acasă, portofoliul
de activități, frecvența și conduita elevilor cuprinți în program.
Tabelul 30. Grilă de monitorizare a progresului elevilor cuprinși în activități ȘDȘ
Rezultate la testele Progres înregistrat
de evaluare Observații
Nume și prenume elev
Învățătură Frecvență Se vor corela Apreciere

Teme Portofoliu și interpreta finală
Nr. Crt.
informațiile
cf. fișelor de cf. fișelor de Progres/
cf. culese prin
Iniţială Finală cf. monitorizare monitorizare Conduită diferite
Nicio
instrumentului
instrumentului completate completate instrumente
schimbare/
de monitorizare
de monitorizare de cadrele de cadrele Regres
a portofoliului de
a temei didactice din didactice din
elevului monitorizare
program program
rom mate da nu da nu da nu da nu da nu
În paralel cu monitorizarea și evaluarea care se realizează la nivelul unităților școlare și în acord cu

prevederile legale referitoare la finanțările din bani publici, autoritățile locale și județene,
inspectoratele școlare și MEN vor derula activități externe de monitorizare și evaluare care vor urmări
modul în care este implementat programul ȘDȘ și măsura în care sunt atinse rezultatele așteptate ale
acestuia.
Modalitățile de evaluare utilizate se vor raporta la obiectivele și rezultatele așteptate ale programului,
specificate în secțiunea referitoare la cadrul general al programului ȘDȘ, de exemplu:
Tabelul 31. Grilă de monitorizare a progresului elevilor cuprinși în activități ȘDȘ
Obiectiv Rezultat așteptat Modalitate de evaluare
Îmbunătățirea frecvenței și participării elevilor la Număr scăzut de absențe Verificarea cataloagelor/listelor de
activitățile școlare prezență la activități ȘDȘ
Îmbunătățirea rezultatelor școlare obținute la Rezultate la examene Analiza comparativă a rapoartelor
disciplinele școlare la care se susține examenul de îmbunătățite de evaluare ale școlii
evaluare națională
Îmbunătățirea rezultatelor școlare obținute la alte Medii generale îmbunătățite Analiza comparativă a rapoartelor
discipline școlare decât cele la care se susține de evaluare ale școlii
examenul de evaluare națională
Creșterea frecvenței de efectuare a temelor și a Frecvență mărită a efectuării Focus grup cu cadrele didactice
calității acestora temelor participante la program
Verificarea caietelor de teme
69
Dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare ale Abilități sociale și de comunicare Discuții cu elevii cuprinși în program
elevilor cuprinși în program dezvoltate
Dezvoltarea motivației pentru învățare și a unei Motivație și responsabilitate Focus grup cu cadrele didactice
atitudini responsabile față de învățare pentru învățare crescute participante la program
Dezvoltarea potențialului artistic, a talentelor și Elevi mai creativi și mai talentați Participarea la activitățile
creativității recreaționale din programul ȘDȘ
Dezvoltarea abilităților de igienă personală și de stil Abilități de igienă personală și de Discuții cu părinții elevilor cuprinși în
de viață sănătos stil de viață sănătos dezvoltate program
Dezvoltarea fizică Elevi dezvoltați din punct de Participarea la activități sportive din
vedere fizic programul ȘDȘ
Dezvoltarea competențelor digitale Competențe digitale dezvoltate Participarea la activitățile din
programul ȘDȘ în care elevii folosesc
mijloace IT
Dezvoltarea unor atitudini care promovează Atitudini care promovează Aplicarea unui chestionar în grupul
incluziunea socială incluziunea socială dezvoltate de elevi participanți la program
Indicatorii de performanță la care se va raporta activitatea de monitorizare-evaluare derulată atât la

nivelul școlilor beneficiare, cât și din exterior vor fi atât de ordin cantitativ, cât și calitativ.
Indicatorii cantitativi se regăsesc, de exemplu, în:

 numărul de elevi care înregistrează absențe;
 procentul de elevi care abandonează școala;
 procentul elevilor care abandonează programul:
 frecvența participării la program;
 procentul de promovabilitate;
 procentul de tranziție de la un ciclu de învățământ la altul;
 numărul elevilor care înregistrează progres la învățătură;
 numărul elevilor care își fac regulat tema pentru acasă;
 numărul elevilor care și-au îmbunătățit abilitățile socio-emoționale;
 numărul elevilor care participă la activități artistice;
 numărul elevilor care participă la activitățile sportive;
 numărul elevilor care și-au îmbunătățit competențele digitale
 numărul elevilor care și-au îmbunătățit abilitățile de igienă personală
Indicatorii calitativi se regăsesc, de exemplu, în:

 nivelul de satisfacție în rândul elevilor participanți la program;
 nivelul de satisfacție în rândul părinților;
 îmbunătățirea calității vieții în comunitățile dezavantajate;
Pe baza datelor reieșite din activitatea de monitorizare se vor elabora rapoarte de evaluare atât la
nivelul școlii, cât și la nivel de inspectorate școlare. Datele furnizate în cadrul procesului de evaluare
vor fi colectate periodic, cu o frecvență mai mare la nivelul evaluării interne (de ex., cel puțin o dată
pe lună) și mai redusă la nivelul evaluării externe (de ex., cel puțin o dată pe semestru) și vor fi
comunicate factorilor responsabili pentru finanțarea și implementarea programului.
Centralizarea și prelucrarea datelor furnizate de aceste rapoarte la nivelul MEN vor permite:
70
 analiza la nivel macro a eficienței și eficacității implementării programului național ȘDȘ
finanțat de la bugetul de stat pentru categorii din grupurile dezvantajate, reliefate în
contribuția adusă la scăderea ratei de abandon școlar/ părăsire timpurie a școlii;
 identificarea și reglarea anumitor disfuncționalități în etapele succesive de implementare/
extindere.
În cazul în care se constată că într-o școală beneficiară de finanțare a programului ȘDȘ acesta nu este
implementat conform cadrului general stabilit și că nu se înregistrează progres școlar și rate de
absenteism și abandon școlar mai scăzute, finanțarea respectivei școli va fi sistată, iar fondurile
respective vor fi redirecționate către alte școli din categoria celor care se încadrează în criteriile de
finanțare.
6.3. Plan de acțiune detaliat care urmează să fie implementat de către MEN
Planul de acțiune detaliat mai jos face propuneri concrete cu privire la diferitele etape care trebuie
întreprinse de către MEN, în scopul de a pune în practică opțiunea preferată, ca urmare a acestui
raport EIR. Acesta sugerează activități coerente și secvențiale, care vor permite MEN să înceapă
pregătirea instituțională și legală a programului ȘDȘ, să proiecteze conținutul său și să definească
școlile participante, să execute programul ȘDȘ și să dezvolte un cadru adecvat de M&E.
Tabelul 32. Implementarea Planului de Acțiune
Acțiunea politică Etapa de implementare

1. Scenariul de referință pentru un program ŞDŞ național și măsurile pre-implementare
1.1. Modificarea proiectului 1.1.1. Revizuirea metodologiei actuale pentru implementarea
actual de metodologie pentru programului ŞDŞ
implementarea programului 1.1.2. Cadrul instituțional: rolurile și responsabilitățile diferitelor
ŞDŞ și a altor reglementări instituții implicate în implementarea programului ŞDŞ la nivel
relevante, în conformitate cu național, conform metodologiei revizuite
recomandările prezentei 1.1.3. Cadrul legal: identificarea corespunzătoare și analiza
analize reglementărilor ce trebuie să fie modificate pentru a asigura
implementarea programului ŞDŞ la nivel național
1.1.4. Modificarea corespunzătoare a cadrului legal
1.2. Alte măsuri pre- 1.2.1. Formatul bazei de date;106 cel puțin următoarele date trebuie
implementare necesare să fie colectate în mod regulat la nivelul școlilor, și trebuie să
pentru construirea fie incluse în baza de date, astfel încât să poată fi agregate la
scenariului de referință nivel național:
a. Categoriile de copii defavorizați107
b. Criteriile suplimentare ce trebuie să fie îndeplinite astfel
încât școlile să fie eligibile pentru a accesa programul108
c. Locațiile și resursele umane disponibile/ necesare pentru
implementarea programului
d. Resursele financiare necesare/alocate pentru
implementare programului109
106
Compatibil cu Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIR, www.siiir.edu.ro/siiir)
107
Aşa cum este prevăzut în Secţiunea 6. Măsuri post-adoptare (doar pentru opţiunea preferată), subsecţiunea
6.1. Măsuri de implementare
108
Ibid.
109
Ibid.
71
Indicatorii de performanță (cantitativi și calitativi)110 ai
e.
programului la nivel național
1.2.2. Dezvoltarea ulterioară a Sistemul Informatic Integrat al
Învățământului din România, pentru a permite MEN să
stabilească obiectivele de politică și să monitorizeze în mod
regulat intervenția în timp
1.2.3. Diseminarea informațiilor la nivelul școlii cu privire la
oportunitatea și condițiile aferente organizării programului
ŞDŞ
2. Implementarea programului ȘDȘ la nivel național
2.1. Selectarea școlilor pentru 2.1.1. Colectarea datelor în vederea identificării școlilor eligibile111
implementarea programului 2.1.2. Identificarea școlilor eligibile conform criteriilor adoptate, de
ŞDŞ către MEN și Inspectoratele Școlare Județene112
2.1.3. Dezvoltarea programelor ŞDŞ113 la nivelul școlilor eligibile, cu
asistență tehnică din partea Inspectoratelor Școlare Județene
2.1.4. Aprobarea programelor ŞDŞ de către consiliile de
administrație ale școlilor
2.1.5. Avizarea programelor ŞDŞ de către Inspectoratele Școlare
Județene
2.1.6. Aprobarea finală a programelor ŞDŞ și a alocațiilor de la
nivelul bugetului central, la nivelul MEN
2.1.7. Aprobarea alocărilor suplimentare de la bugetele locale, dacă
acest lucru este necesar pentru extinderea grupurilor țintă
sau a programului orar al programelor ŞDŞ
2.2. Măsuri post-aprobare și pre- 2.2.1. Aducerea locațiilor la nivelul standardelor
implementare la nivelul școlii, 2.2.2. Angajarea personalului suplimentar, dacă este cazul
pentru programele ŞDŞ 2.2.3. Contractarea serviciilor de catering, dacă este cazul
2.3. Înscrierea copiilor în 2.3.1. Depunerea unei cereri de înscriere în cadrul programului ŞDŞ
programele ŞDŞ la școala ce organizează programul, de către părinții/tutorele
elevilor
2.3.2. Aprobarea înscrierii elevilor de către școli
2.4. Implementarea programelor 2.4.1. Implementarea programelor conform prevederilor
ŞDŞ propunerilor aprobate
3. Monitorizarea și evaluarea intervenției politice
3.1. Monitorizarea și evaluarea 3.1.1. Selectarea celor mai potriviți indicatori cantitativi, conform
planificării nivelului de monitorizare și evaluare a activităților
3.1.2. Selectarea celor mai potriviți indicatori calitativi, conform
nivelului de monitorizare și evaluare a activităților
3.1.3. Proiectarea instrumentelor de monitorizare (raportare
tehnică și financiară, proceduri vizite în teren etc.)
3.1.4. Monitorizarea și evaluarea planificării la nivel de școală, la
nivel central și local
110
Aşa cum este prevăzut în Secţiunea 6. Măsuri post-adoptare (doar pentru opţiunea preferată), subsecţiunea
6.2. Activităţi de monitorizare şi evaluare
111
Din următoarele surse: şcoli, Inspectorate Şcolare Judeţene, Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului, CJRAE (Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională) /CMB (Centrul Municipiului
Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională)
112
Şcolile ţintă includ acele şcoli ce au o pondere mare de copii din grupurile defavorizate: 300 de şcoli (77.000
de copii) în primul an, 750 de şcoli (178.000 de copii) în cel de-al adoilea an, şi 1.200 de şcoli (300.000 de elevi)
în cel de-al treilea an de implementare.
113
Inclusiv inter alia obiectivele şi activităţile programului (acţiuni de remediere, teme, dezvoltare personală,
perfecţionare şi dezvoltare, masă caldă), pachete educaţionale propuse, o estimare a numărului de elevi
participanţi şi rezultatele preconizate.
72
3.2. Activitățile de monitorizare și 3.2.1. Activitățile de monitorizare interne la nivelul școlii
evaluare 3.2.2. Activitățile de monitorizare externe de către autoritățile
locale și județene, inspectoratele școlare și MEN
3.2.3. Analiza și interpretarea datelor de monitorizare
3.3. Ajustarea programului 3.3.1. Identificarea și corectarea potențialelor disfuncționalități în
conform rezultatelor etapele succesive de implementare/extindere
monitorizării și evaluării
73
Anexa 1. Participanți în programe de PTȘ
Denumire județ Nr. total participanți (elevi)
Alba 2.194
Arad 1.737
Arges 1.100
Bacau 1.179
Bihor 3.494
Bistrita-Nasaud 2.492
Botosani 2.858
Braila 3.247
Brasov 5.064
Buzau 3.506
Calarasi 1.592
Caras-Severin 2.112
Cluj 2.837
Constanta 3.156
Covasna 1.204
Dâmbovita 2.388
Dolj 4.601
Galati 5.103
Giurgiu 3.423
Gorj 1.282
Harghita 735
Hunedoara 2.858
Ialomita 2.572
Iasi 6.221
Ilfov 11.101
Maramures 2.664
Mehedinti 2.447
Mures 2.581
Neamt 1.445
Olt 3.038
Prahova 1.417
Salaj 1.466
Satu Mare 1.004
Sibiu 1.909
Suceava 1.654
Teleorman 1.884
Timis 2.726
Tulcea 2.618
Vaslui 950
Valcea 3.466
Vrancea 3.264
Total 112.589
74
Anexa 2. Participanți la activități de tip ȘDȘ
Nr. participanți (elevi de
Denumire județ Nr. participanți (elevi) la etinie romă) la activități de
activități de tip ȘDȘ tip ȘDȘ
Alba 2.097 609
Arad 1.530 467
Arges 869 333
Bacau 854 497
Bihor 3.034 470
Bistrita-Nasaud 2.366 575
Botosani 2.162 275
Braila 2.909 606
Brasov 4.298 1.392
Buzau 2.832 410
Calarasi 1.281 690
Caras-severin 1.774 141
Cluj 2.702 360
Constanta 2.281 267
Covasna 890 157
Dimbovita 2.197 556
Dolj 3.820 531
Galati 4.083 504
Giurgiu 2.792 790
Gorj 1.260 87
Harghita 716 308
Hunedoara 2.270 114
Ialomita 2.418 532
Iasi 4.829 1.182
Ilfov 8.469 1.827
Maramures 2.473 196
Mehedinti 2.206 19
Mures 2.502 904
Neamt 1.057 182
Olt 2.544 121
Prahova 1.075 441
Salaj 1.282 294
Satu Mare 1.002 117
Sibiu 1.777 536
Suceava 1.114 344
Teleorman 1.425 125
Timis 2.379 247
Tulcea 2.252 276
Vaslui 789 15
Vilcea 3.164 431
Vrancea 2.619 301
Total 94.393 18.229
75
Anexa 3. Ponderea școlilor care au organizat programe ȘDȘ în ultimii
5 ani școlari (2011-2016), după sursa de finanțare (% necumulative)
Județ FSE Buget Local ONG-uri Asociații părinți Alte surse Total
Alba 4,8% 0,0% 1,2% 2,4% 3,6% 10,7%
Arad 5,1% 0,8% 1,7% 7,6% 5,1% 17,8%
Arges 3,7% 3,7% 2,4% 9,8% 3,7% 20,7%
Bacau 0,7% 3,3% 2,0% 4,6% 7,9% 16,6%
Bihor 10,5% 1,4% 9,8% 1,4% 9,8% 28,0%
Bistrita-Nasaud 14,6% 2,4% 3,7% 4,9% 8,5% 30,9%
Botosani 11,2% 2,8% 4,7% 0,9% 5,6% 20,6%
Brasov 2,8% 1,9% 7,5% 13,2% 12,3% 34,0%
Braila 5,1% 2,5% 2,5% 5,1% 2,5% 15,2%
Buzau 2,7% 1,8% 4,4% 0,0% 1,8% 7,1%
Caras-Severin 15,2% 4,0% 6,1% 1,0% 4,0% 29,3%
Cluj 2,8% 3,5% 14,9% 5,7% 4,3% 23,4%
Constanta 0,0% 0,0% 2,8% 4,7% 4,7% 11,2%
Covasna 3,3% 6,7% 20,0% 1,7% 1,7% 25,0%
Dambovita 9,2% 6,7% 3,3% 2,5% 0,8% 20,0%
Dolj 5,1% 2,6% 9,6% 2,6% 7,7% 21,2%
Galati 3,8% 0,0% 2,3% 6,8% 6,0% 17,3%
Gorj 1,5% 3,1% 4,6% 0,0% 0,0% 4,6%
Harghita 2,3% 1,1% 10,2% 4,5% 9,1% 19,3%
Hunedoara 3,3% 6,7% 2,2% 1,1% 4,4% 16,7%
Ialomita 3,7% 2,5% 6,2% 1,2% 2,5% 12,3%
Iasi 13,5% 4,3% 8,6% 2,7% 4,9% 24,9%
Ilfov 12,5% 4,2% 4,2% 0,0% 0,0% 18,8%
Maramures 1,0% 1,9% 2,9% 4,8% 7,7% 17,3%
Mehedinti 0,0% 8,2% 2,4% 2,4% 2,4% 10,6%
Mures 2,1% 7,7% 15,5% 9,9% 2,1% 27,5%
Neamt 2,5% 0,8% 0,8% 5,8% 6,6% 14,0%
Olt 3,4% 4,3% 2,6% 1,7% 2,6% 12,0%
Prahova 3,2% 1,3% 5,8% 3,9% 9,0% 18,7%
Satu Mare 0,0% 0,0% 1,0% 6,2% 9,3% 16,5%
Salaj 5,1% 3,8% 8,9% 1,3% 2,5% 20,3%
Sibiu 2,8% 0,0% 2,8% 15,9% 5,6% 25,2%
Suceava 1,8% 4,2% 5,4% 2,4% 3,6% 16,2%
Teleorman 0,0% 0,9% 1,8% 5,4% 3,6% 9,9%
Timis 0,0% 3,3% 2,6% 7,2% 13,1% 23,5%
Tulcea 11,8% 0,0% 0,0% 2,9% 4,4% 17,6%
Vaslui 0,9% 0,9% 4,3% 2,6% 1,7% 8,6%
Valcea 3,8% 2,9% 3,8% 0,0% 3,8% 10,6%
Vrancea 3,2% 0,0% 1,1% 0,0% 4,2% 8,4%
Calarasi 2,7% 2,7% 6,8% 5,4% 0,0% 16,2%
Giurgiu 3,6% 5,5% 5,5% 1,8% 5,5% 14,5%
Total 4,4% 2,7% 5,2% 4,3% 5,2% 18,4%
Notă: județul București a fost exclus din analiză din cauza numărului mic de școli respondente
Sursa: date colectate de MEN în iulie-august 2016
76
Anexa 4. Rata de cuprindere a elevilor în programul ȘDȘ în 2015-2016,
pe județe (%)
Județ Pondere elevi primar în ȘDȘ Pondere elevi gimnazial în ȘDȘ
Alba 1,4% 0,1%
Arad 3,9% 0,5%
Arges 3,5% 0,2%
Bacau 3,2% 0,8%
Bihor 9,4% 3,9%
Bistrita-Nasaud 4,7% 2,6%
Botosani 1,2% 2,5%
Brasov 7,4% 4,7%
Braila 1,6% 0,4%
Buzau 2,2% 1,3%
Caras-Severin 1,3% 1,6%
Cluj 5,9% 1,3%
Constanta 1,1% 0,0%
Covasna 3,4% 0,7%
Dambovita 2,1% 0,7%
Dolj 3,6% 1,0%
Galati 3,6% 1,4%
Gorj 2,0% 1,1%
Harghita 3,8% 1,3%
Hunedoara 3,2% 0,9%
Ialomita 0,7% 0,4%
Iasi 2,9% 1,3%
Ilfov 1,7% 1,0%
Maramures 8,5% 0,4%
Mehedinti 0,3% 0,9%
Mures 8,7% 1,0%
Neamt 3,4% 1,5%
Olt 5,0% 1,6%
Prahova 2,8% 1,3%
Satu Mare 8,0% 0,2%
Salaj 4,6% 0,5%
Sibiu 10,9% 0,5%
Suceava 2,3% 0,3%
Teleorman 1,7% 0,8%
Timis 5,3% 0,5%
Tulcea 3,1% 1,9%
Vaslui 1,0% 0,4%
Valcea 1,8% 1,1%
Vrancea 1,2% 1,1%
Calarasi 2,0% 0,0%
Giurgiu 1,1% 0,6%
Total 3,8% 1,1%
Notă: județul București a fost exclus din analiză din cauza numărului mic de școli respondente
Sursa: date colectate de MEN în iulie-august 2016
77
Anexa 5. Ponderile criteriilor obținute pe baza evaluării actorilor relevanți
Ponderile criteriilor obținute pe baza evaluării actorilor relevanți (total) Ponderile criteriilor obținute pe baza evaluării instituțiilor centrale
Eficacitatea costurilor Eficacitatea costurilor
Fezabilitate administrativă Fezabilitate administrativă

18% 18% 20% 20%
Cuprinderea elevilor din grupurile Cuprinderea elevilor din grupurile
0%
dezavantajate dezavantajate
6%
Potențialul programului ȘDȘ de a Potențialul programului ȘDȘ de a
17% asigura o educație incluzivă asigura o educație incluzivă
20% 20%
19% Potențialul programului ȘDȘ de a Potențialul programului ȘDȘ de a
preveni abandonul școlar preveni abandonul școlar
5%
Potențialul programului ȘDȘ de a 20% Potențialul programului ȘDȘ de a
17% reduce inegalitățile educaționale 0% reduce inegalitățile educaționale
Potențialul programului ȘDȘ de Potențialul programului ȘDȘ de
îmbunătățire a rezultatelor școlare îmbunătățire a rezultatelor școlare
Ponderile criteriilor obținute pe baza evaluării ONG-urilor Ponderile criteriilor obținute pe baza evaluării altor instituții
Eficacitatea costurilor Eficacitatea costurilor
Fezabilitate administrativă Fezabilitate administrativă

16% 16% 18% 18%
Cuprinderea elevilor din grupurile Cuprinderea elevilor din grupurile

dezavantajate dezavantajate
11% 7%
14% Potențialul programului ȘDȘ de a Potențialul programului ȘDȘ de a
asigura o educație incluzivă 18% asigura o educație incluzivă
16% preveni abandonul școlar 20% preveni abandonul școlar
12%
16% reduce inegalitățile educaționale 15% 4% reduce inegalitățile educaționale
Potențialul programului ȘDȘ de Potențialul programului ȘDȘ de
îmbunătățire a rezultatelor școlare îmbunătățire a rezultatelor școlare
Anexa 6. Evaluarea opțiunilor prin comparație cu situația curentă, pe baza criteriilor
OPȚIUNEA 1 OPȚIUNEA 2 OPȚIUNEA 3
Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 1 de actorii Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 2 de actorii Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 3 de actorii
relevanți (total) relevanți (total) relevanți (total)
Eficacitatea
costurilor
Eficacitatea costurilor Potențialul
Potențialul
Potențialul programului programului ȘDȘ de Fezabilitate programului ȘDȘ de Fezabilitate
Fezabilitate
ȘDȘ de îmbunătățire a îmbunătățire a administrativă îmbunătățire a administrativă
administrativă
rezultatelor școlare rezultatelor școlare rezultatelor școlare
Potențialul programului Potențialul Potențialul Cuprinderea

Cuprinderea elevilor din Cuprinderea elevilor programului ȘDȘ de elevilor din
ȘDȘ de a reduce programului ȘDȘ de a
grupurile dezavantajate din grupurile a reduce grupurile
inegalitățile educaționale reduce inegalitățile
dezavantajate inegalitățile … dezavantajate
Potențialul programului Potențialul programului educaționale
ȘDȘ de a preveni ȘDȘ de a asigura o Potențialul Potențialul Potențialul Potențialul
abandonul școlar educație incluzivă programului ȘDȘ de a programului ȘDȘ de a programului ȘDȘ de programului ȘDȘ de
preveni abandonul asigura o educație a preveni abandonul a asigura o educație
școlar incluzivă școlar incluzivă
Prezent Viitor/O1 Prezent Viitor/O2 Prezent Viitor/O3
Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 1 de instituțiile Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 2 de instituțiile Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 2 de instituțiile
centrale centrale centrale
Eficacitatea Eficacitatea Eficacitatea

costurilor costurilor costurilor
Potențialul Potențialul Potențialul
programului ȘDȘ de Fezabilitate programului ȘDȘ Fezabilitate programului ȘDȘ de Fezabilitate
îmbunătățire a administrativă de îmbunătățire a administrativă îmbunătățire a administrativă
rezultatelor școlare rezultatelor școlare rezultatelor școlare
Potențialul Potențialul Cuprinderea Potențialul Cuprinderea

Cuprinderea elevilor programului ȘDȘ elevilor din programului ȘDȘ de elevilor din
programului ȘDȘ de
din grupurile de a reduce grupurile a reduce grupurile
a reduce inegalitățile
dezavantajate inegalitățile … dezavantajate inegalitățile … dezavantajate
educaționale
Potențialul Potențialul Potențialul Potențialul Potențialul Potențialul
programului ȘDȘ de programului ȘDȘ de programului ȘDȘ programului ȘDȘ programului ȘDȘ de programului ȘDȘ de
a preveni abandonul a asigura o educație de a preveni de a asigura o a preveni a asigura o educație
școlar incluzivă abandonul școlar educație incluzivă abandonul școlar incluzivă
Prezent Viitor/O1 Prezent Viitor/O2 Prezent Viitor/O3
79
Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 1 de ONG-uri Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 2 de ONG-uri
Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 3 de ONG-uri
Eficacitatea
costurilor Eficacitatea costurilor
Potențialul
Potențialul programului ȘDȘ de Fezabilitate Potențialul
programului ȘDȘ de Fezabilitate îmbunătățire a administrativă programului ȘDȘ de Fezabilitate
îmbunătățire a administrativă rezultatelor școlare îmbunătățire a administrativă
rezultatelor școlare rezultatelor școlare
Potențialul Potențialul
Potențialul Cuprinderea elevilor Cuprinderea elevilor
Cuprinderea elevilor programului ȘDȘ de programului ȘDȘ de a
programului ȘDȘ de din grupurile din grupurile
din grupurile a reduce inegalitățile reduce inegalitățile
a reduce inegalitățile dezavantajate dezavantajate
dezavantajate educaționale educaționale
educaționale Potențialul Potențialul Potențialul Potențialul
Potențialul Potențialul programului ȘDȘ de programului ȘDȘ de programului ȘDȘ de a programului ȘDȘ de a
programului ȘDȘ de programului ȘDȘ de a preveni abandonul a asigura o educație preveni abandonul asigura o educație
a preveni abandonul a asigura o educație școlar incluzivă școlar incluzivă
școlar incluzivă
Prezent Viitor/O3
Prezent Viitor/O1 Prezent Viitor/O2
Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 1 de alte instituții Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 2 de alte instituții Scorurile ponderate atribuite Opțiunii 3 de alte instituții
Eficacitatea
Eficacitatea costurilor Potențialul
costurilor Potențialul programului ȘDȘ
programului ȘDȘ Fezabilitate
Potențialul Fezabilitate de îmbunătățire a
de îmbunătățire administrativă
programului ȘDȘ de Fezabilitate administrativă rezultatelor
a rezultatelor școlare
îmbunătățire a administrativă
școlare
rezultatelor școlare
Potențialul
Potențialul Cuprinderea
Cuprinderea programului ȘDȘ
Potențialul programului ȘDȘ elevilor din
Cuprinderea elevilor din de a reduce
programului ȘDȘ de de a reduce grupurile
elevilor din grupurile inegalitățile
a reduce inegalitățile dezavantajate
grupurile dezavantajate educaționale
inegalitățile educaționale
dezavantajate Potențialul Potențialul
educaționale Potențialul Potențialul
Potențialul Potențialul programului ȘDȘ programului ȘDȘ
programului ȘDȘ programului ȘDȘ
programului ȘDȘ de programului ȘDȘ de de a preveni de a asigura o
de a preveni de a asigura o
a preveni a asigura o educație abandonul școlar educație incluzivă
abandonul școlar educație incluzivă
abandonul școlar incluzivă
Prezent Viitor/O3
Prezent Viitor/O2
Prezent Viitor/O1
Competența face diferența!/Competence makes a difference!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the European Social Fund

Raportul Evaluării Impactului Reglementărilor: Conținutul Și Implementarea Unui Program Naţional Şcoală După Şcoală"

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportul Evaluării Impactului Reglementărilor: Conținutul Și Implementarea Unui Program Naţional Şcoală După Şcoală"

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru

Dezvoltarea Capacității Administrației Publice Centrale de a

Raportul Evaluării Impactului Reglementărilor:

Conținutul și implementarea unui Program Naţional „Şcoală

Ministerul Educației Naționale

Listă Casete .................................................................................................................................................................... 3

Caseta 1. O tipologie a programelor ȘDȘ la nivel international ............................................................................... 10

ARACIP Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar

Secțiunea 2. Argumentare pentru lansarea iniţiativei

2.1.1.1. Abandon școlar vs. părăsire timpurie a școlii

2.1.1.2. Experienţa internaţională în implementarea programelor ȘDȘ

În comunitățile dezvantajate s-a constatat că astfel de programe, finanțate și implementate de către

Services in Disadvantaged Communities, Dublin, disponibil la

şcolilor, au potenţialul de a afecta negativ copii dezavantajaţi (https://www.ei-

Atitudine mai bună

Sursa: sinteză şi prezentare elaborate de autori

to Achieve It, Cambridge, disponibil la http://www.hfrp.org/publications-resources/browse-our-

Principala recomandare a autorilor studiului se referă la poziționarea programului ȘDȘ ca prioritate la

2.1.2. Care este problema care necesită intervenția Guvernului?

2009 2015 Tinta

Sursa: Eurostat, codul datelor t2020_40, prezentarea autorilor

27 A se vedea subsecțiunea de mai jos referitoare la categorii/ grupuri de copii dezavantajate.

2.1.3. Problema care trebuie rezolvată

2.1.3.1. Arborele problemei

Sursa: sinteză şi prezentare elaborate de autori

Concentrarea asupra copiilor dezavantajați necesită o clarificare și o definiție corectă.

În legislația națională, nu există o definire unitară a conceptului de grup/ categorie dezavantajat(ă) de

De exemplu, din perspectiva multidisciplinară a protecției și promovării drepturilor copilului, inclusiv a

Copiii afectați de sărăcie (din mediul rural si urban)

Copiii romi și copiii aparținând altor minorităţi naționale

Copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate

2.1.3.2. Cauzele problemei

Slaba integrare intersectorială a politicilor publice (bazate pe mecanisme și instrumente adecvate

2.1.3.3. Efectele problemei

Nivel crescut al absenteismului şcolar

Nivel scăzut al performanțelor școlare

De altfel, analiza longitudinală pe cohortă prezentată în Raportul privind starea învățământului

2.2. Opțiunea de non-acțiune (scenariul de referință)

2.3. Obiectivele intervenţiei de politică publică

Prevenire Intervenție Compensare

Sursă: Consiliul European, 2011

3.1. Descrierea Programului Național ȘDȘ

Cadrul general al programului ȘDȘ finanțat de la bugetul de stat (designul programului)

2. Organizarea tehnică a programului

5. Dotările materiale şi resurse specifice pentru activităţile de ȘDȘ

8. Asigurarea mesei zilnice

9. Modalitățile de monitorizare și evaluare

3.2. Opțiuni de implementare a programului ȘDȘ

De asemenea, această opțiune pornește de la ideea că o intervenție eficientă trebuie să vizeze

Legendă culori județe: verde 0,7%-1,9%; galben 2%-2,6%; roșu 2,7-5,2.

Estimarea grupului țintă

3.2.1.1. Impacturi financiare asupra autorităților publice

3.2.1.2. Impacturi sociale

Implementarea programului conform Opțiunii 2

Estimarea grupului țintă

Tabelul 8. Avantajele și dezavantajele Opțiunii 3

Implementarea programului conform Opțiunii 3

Estimarea grupului țintă

3.2.3.1. Impacturi financiare asupra autorităților publice

Sursa: Calcule elaborate de autori

3.2.3.2. Impacturi sociale

Combaterea fenomenului segregării școlare