Curs Fiscalitate ID 2016 v1

Centrul de Educaţie Continuă şi Învăţământ la Distanţă FEAA
FISCALITATE
Autor:
Conf. univ. dr. Cosmin Enache
Timişoara, 2016
Fiscalitate
CUPRINS
INTRODUCERE .......................................................................................................... 7
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1. SISTEMUL FISCAL ........................................................... 8
CUPRINS ....................................................................................................................................................... 8
1.1. Obiective ................................................................................................................................................ 8
1.2. Sistemul fiscal şi fiscalitatea .................................................................................................................. 8
1.3. Clasificarea şi caracterizarea sistemelor fiscale .................................................................................... 9
Test de autoevaluare 1 ............................................................................................................................... 13
1.4. Funcţiile şi rolurile sistemului fiscal ..................................................................................................... 13
1.5. Caracteristicile sistemelor fiscale contemporane ................................................................................ 14
1.6. Răspunsurile testelor de autoevaluare ................................................................................................ 18
1.7. Lucrarea de verificare .......................................................................................................................... 18
1.8. Rezumat............................................................................................................................................... 19
1.9. Bibliografie .......................................................................................................................................... 19
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2. OBLIGAŢIA FISCALĂ ŞI CREANŢA FISCALĂ ..................... 20

Cuprins ........................................................................................................................................................ 20
2.1. Obiective .............................................................................................................................................. 20
2.2. Obligaţia fiscală şi creanţa fiscală – aspecte conceptuale .................................................................. 20
2.2.1. Conceptul de obligaţie fiscală ....................................................................................................... 20
2.2.2. Titlul de creanţă fiscală ................................................................................................................. 21
2.3. Stingerea obligaţiei/creanţei fiscale .................................................................................................... 22
2.4. Răspunderea în domeniul fiscal ........................................................................................................... 25
2.5. Executarea silită a creanţelor fiscale ................................................................................................... 26
2.8. Rezumat............................................................................................................................................... 29
2.9. Bibliografie .......................................................................................................................................... 29
2
Fiscalitate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3. IMPOZITELE DIRECTE DATORATE DE PERSOANELE

JURIDICE ................................................................................................................ 30
Cuprins ........................................................................................................................................................ 30
3.1. Obiective .............................................................................................................................................. 30
3.2. Impozitul pe profit ............................................................................................................................... 30
3.2.1. Contribuabili ................................................................................................................................. 30
3.2.2. Perioada impozabilă ..................................................................................................................... 31
3.2.3. Cotele de impozitare .................................................................................................................... 31
3.2.4. REZULTATUL FISCAL ...................................................................................................................... 31
3.2.5. Regimul pierderilor ....................................................................................................................... 34
3.2.6. Creditul fiscal ................................................................................................................................ 34
3.2.7. Plata şi declararea impozitului ..................................................................................................... 35
3.2.8. Destinaţia impozitului .................................................................................................................. 36
Aplicaţie rezolvată - Determinarea impozitului pe profit .......................................................................... 36
3.3. Impozitul pe dividende – în cazul persoanelor juridice ........................................................................ 43
3.4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor ....................................................................................... 44
3.4.1. Contribuabili ................................................................................................................................. 44
3.4.2. Perioada fiscală............................................................................................................................. 44
3.4.3. Cota de impozitare ....................................................................................................................... 44
3.4.4. Baza impozabilă ............................................................................................................................ 45
3.4.5. Plata şi declararea impozitului ..................................................................................................... 45
3.7. Rezumat............................................................................................................................................... 47
3.8. Bibliografie .......................................................................................................................................... 48
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4. IMPOZITUL PE VENIT .................................................... 49

Cuprins ........................................................................................................................................................ 49
4.1. Obiective .............................................................................................................................................. 49
4.2. Aspecte generale ................................................................................................................................. 50
3
Fiscalitate
4.3. Calculul impozitului pe venit ................................................................................................................ 53

4.3.1. Venituri din activităţi independente ............................................................................................ 53
Aplicaţie rezolvată - Determinarea impozitului pe venit datorat de o persoană fizică autorizată ............ 57
4.3.2. Venituri din salarii......................................................................................................................... 62
Aplicaţie rezolvată - Determinarea impozitului pe veniturile din salarii .................................................... 65
4.3.3. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor ..................................................................................... 68
Aplicaţie rezolvată - Determinarea impozitului pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor ................. 69
4.3.4. Venituri din investiţii .................................................................................................................... 72
4.3.5. Venituri din pensii ........................................................................................................................ 74
4.3.6. Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură ............................................................ 75
4.3.7. Venituri din premii şi din jocuri de noroc ..................................................................................... 76
Aplicaţie rezolvată - Determinarea impozitului pe venituri din premii şi din jocuri de noroc ..................... 77
4.3.8. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal .................................. 78
Aplicaţie rezolvată - Determinarea impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din
patrimoniul personal .................................................................................................................................. 78
4.3.9. Venituri din alte surse .................................................................................................................. 79
4.5. Lucrarea de verificare 1 ....................................................................................................................... 81
4.5. Lucrarea de verificare 2 ....................................................................................................................... 82
4.6.Rezumat ............................................................................................................................................... 83
4.7. Bibliografie .......................................................................................................................................... 83
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ ................................... 84

Cuprins ........................................................................................................................................................ 84
5.1.Obiective ............................................................................................................................................... 84
5.2. Principii generale ................................................................................................................................. 84
5.3. Operaţiuni impozabile ......................................................................................................................... 86
5.4. Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată ........................................................... 92
4
Fiscalitate
5.5. Baza de impozitare .............................................................................................................................. 94
5.6. Cotele de taxă ...................................................................................................................................... 96
5.7. Operaţiuni scutite de taxă ................................................................................................................... 97
5.8. Regimul deducerilor ............................................................................................................................. 99
5.9. Regimuri speciale............................................................................................................................... 102
5.10. Aspecte administrative .................................................................................................................... 103
Test de autoevaluare 4 ............................................................................................................................. 104
Aplicaţie rezolvată - Determinarea taxei pe valoarea adăugată ............................................................. 105
5.11. Răspunsurile testelor de autoevaluare ............................................................................................ 107
5.12. Lucrarea de verificare 1 ................................................................................................................... 108
5.13. Lucrarea de verificare 2 ................................................................................................................... 110
5.14. Rezumat........................................................................................................................................... 110
5.15. Bibliografie ...................................................................................................................................... 111
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6. ACCIZELE .................................................................... 112

Cuprins ...................................................................................................................................................... 112
6.1. Obiective ............................................................................................................................................ 112
6.2. Aspecte generale ............................................................................................................................... 112
6.3. Calculul accizelor ............................................................................................................................... 115
6.3.1. Alcool şi băuturi alcoolice ........................................................................................................... 115
Aplicaţie rezolvată - Determinarea accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice....................................... 117
6.3.2. Tutun prelucrat ........................................................................................................................... 119
Aplicaţie rezolvată - Determinarea accizelor pentru tutun prelucrat ....................................................... 119
6.3.3. Produse energetice..................................................................................................................... 120
Aplicaţie rezolvată - Determinarea accizelor pentru carburanţii auto ..................................................... 121
6.3.4. Energie electrică ......................................................................................................................... 122
6.4. Răspunsurile testelor de autoevaluare .............................................................................................. 123
6.5. Lucrarea de verificare ........................................................................................................................ 123
5
Fiscalitate
6.6. Rezumat............................................................................................................................................. 123
6.7. Bibliografie ........................................................................................................................................ 124
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 7. IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE .................................... 125

Cuprins ...................................................................................................................................................... 125
7.1.Obiective ............................................................................................................................................. 125
7.2. Impozitul şi taxa pe clădiri ................................................................................................................. 125
Aplicaţie rezolvată - Determinarea impozitului pe clădiri în cazul persoanelor fizice .............................. 130
7.3. Impozitul şi taxa pe teren .................................................................................................................. 133
Aplicaţie rezolvată - Determinarea impozitului pe teren ......................................................................... 136
7.4. Impozitul asupra mijloacelor de transport ........................................................................................ 137
Aplicaţie rezolvată - Determinarea impozitului asupra mijloacelor de transport .................................... 139
7.5. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor ...................................................... 140
7.6. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate .............................................................. 141
7.7. Impozitul pe spectacole ..................................................................................................................... 142
7.8. Taxe speciale ..................................................................................................................................... 142
7.9. Alte taxe locale .................................................................................................................................. 143
7.10. Răspunsurile testelor de autoevaluare ............................................................................................ 145
7.11. Lucrarea de verificare ...................................................................................................................... 145
7.12. Rezumat........................................................................................................................................... 145
7.13. Bibliografie ...................................................................................................................................... 146
Bibliografie ............................................................................................................................................... 148
6
Fiscalitate
INTRODUCERE
Modulul de Fiscalitate este destinat studenţilor din anii I și II care îşi propune să
faciliteze însuşirea aplicativă a prevederilor legislației fiscale românești cu privire la principalele
impozite directe și indirecte și dezvoltarea capacității de alegere a opţiunilor fiscale cele mai
adecvate pentru persoanele fizice și persoanele juridice.
Obiective generale:
1. familiarizarea cu reglementările fiscale în vigoare, cu aspectele concrete ale
mecanismului fiscal de aşezare şi percepere a celor mai importante impozite şi
taxe;
2. capacitatea de a determina impozitele datorate de contribuabilii persoane fizice şi
juridice;
3. valorificarea cunoştinţelor specifice domeniului pentru explicarea şi soluţionarea
unor situaţii practice.
Dobândirea competenţelor generale şi specifice vizate se va realiza pe parcursul unui
semestru, prin parcurgerea a 8 unităţi de învăţare.
În structura unităţilor de învăţare veţi regăsi:
Cuprinsul unităţii de învăţare
Obiectivele unităţii de învăţare
Conţinuturile curriculare ale unităţii de învăţare
Recomandări pentru vizitarea unor resurse on-line
Recomandări pentru vizitarea unor resurse on-line
Răspunsuri la testele de autoevaluare
Lucrări de verificare
Rezumatul unităţii de învăţare
Bibliografia aferentă unităţii de învăţare
7
Fiscalitate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1. SISTEMUL FISCAL
CUPRINS
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare …………………………………………………………………………………. 7

1.2. Sistemul fiscal şi fiscalitatea ………………………………………………………………………….............. 7
1.3. Clasificarea şi caracterizarea generală a sistemelor fiscal ……………………………………….… 8
Test de autoevaluare 1 ………………………………………………………………………………………………….… 12
1.4. Funcţiile şi rolurile sistemului fiscal …………………………………………………………………………… 12
1.5. Caracteristicile principale ale sistemelor fiscale contemporane ……………………………….. 13
Test de autoevaluare 2 …………………………….……………………………………………………………………... 16
1.6. Răspunsurile testelor de autoevaluare ……………………………………………………………………… 17
1.7. Lucrarea de verificare ……………………………………………………………………………………………….. 17
1.8. Rezumat ……………………………………………………………………………………………….………………….. 18
1.9. Bibliografie ………………………………………………………………………………………………….……………. 18
1.1. OBIECTIVE
După abordarea acestei unităţi de învăţare, veţi fi capabili să:

 definiţi sistemul fiscal, subliniind scopul său;
 caracterizaţi sistemele fiscale existente;
 identificaţi rolul sistemului fiscal ca parte structurală esenţială a finanţelor publice;
 argumentaţi rolul sistemului fiscal pe plan economic şi pe plan social.
1.2. SISTEMUL FISCAL ŞI FISCALITATEA
Sistemul se defineşte ca un ansamblu de elemente dependente între ele, care

formează un întreg organizat. Datorită relaţiilor reciproce dintre elementele componente,
„întregul este mai mult decât suma părţilor”, aşa cum a afirmat, cu peste două mii de ani în
urmă, filosoful grec Aristotel. Prin această afirmaţie, Aristotel este considerat drept precursor
al definirii conceptului de sistem ca un ansamblu de părţi coordonate în vederea atingerii unui
ansamblu de obiective.
Abordarea sistemică a unei secţiuni a realităţii reprezintă o modalitate de a analiza
această secţiune atât global, ca întreg, cât şi în structura sa, în vederea evidenţierii modului în
care funcţionează „secţiunea-sistem”, în scopul realizării obiectivelor fundamentale ale
ansamblului.
Conceptele specifice ale teoriei fiscale sunt extrem de diverse, iar încercările de a
stabili o seamă de semnificaţii standardizate au învederat complexitatea deosebită a sarcinii de
sistematizare şi de standardizare.
În acest context, definirea fiscalităţii ca un „sistem de percepere a impozitelor” –
potrivit abordării financiare sau ca „sistem de legi referitoare la fisc, la perceperea impozitului”
– conform abordării juridice, relevă utilizarea mai mult figurativă a conceptului de „sistem”.
8
Fiscalitate
Cercetarea sistemică a vastei şi complicatei problematici fiscale vizează definirea şi
dispunerea într-un tot unitar şi organizat a conceptelor, procedeelor şi metodelor specifice
teoriei şi practicii fiscale. În acest fel se ajunge la înţelegerea interconexiunilor dintre economia
de schimb, prelevările fiscale şi economia publică, la identificarea distorsiunilor, precum şi la
restrângerea influenţei negative a acestora sau la eliminarea lor, prin reglarea complexului
domeniu fiscal.
În cadrul economiei naţionale, sistemul fiscal are drept scop asigurarea finanţării
economiei publice pe calea prelevărilor fiscale, precum şi intervenţia în economie a autorităţii
publice, în vederea corectării fluctuaţilor nedorite ale ciclurilor economice care apar în cadrul
economiei de schimb .
Prelevările fiscale au fost instituite începând de la apariţia puterii publice a Statului, în
scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia şi al realizării sarcinilor de satisfacere a nevoilor publice
sau colective. Formele concrete de manifestare în prezent a prelevărilor fiscale sunt impozitele
şi taxele percepute de bugetul public, precum şi contribuţiile mobilizate pentru constituirea
fondurilor speciale ale macrosistemului economico-social.
Luând în considerare cele menţionate, se poate reţine că, sistemul fiscal cuprinde un
ansamblu de concepte, principii, metode şi procese referitoare la o mulţime de elemente
(materia impozabilă, cotele de impunere, subiecţii fiscali, capacitatea contributivă, presiunea
fiscală etc.), între care se manifestă o multitudine de relaţii rezultate din proiectarea,
legiferarea, aşezarea şi perceperea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor şi care sunt gestionate
conform prevederilor din legislaţia fiscală, în scopul realizării obiectivelor ce-i sunt proprii.
1.3. CLASIFICAREA ŞI CARACTERIZAREA SISTEMELOR FISCALE
Diversitatea sistemelor fiscale, ca rezultat al condiţiilor istorice şi geografice diferite de

dezvoltare a statelor, la care se adaugă influenţa deciziilor politice, determină nerelevanţa
unor comparaţii între acestea. De aceea, se impune găsirea unor elemente de referinţă, în
funcţie de care să se analizeze dintr-un punct de vedere spaţial şi temporal evoluţia sistemelor
fiscale ale unor ţări cu structuri economico-sociale asemănătoare.
În funcție de concepţiile care au stat la baza conturării lor, sistemele fiscale se clasifică în:
- sisteme fiscale utopice;
- sisteme fiscale funcţionale;
- sisteme fiscale teoretico-proiective.
I. Sistemele fiscale utopice sunt creaţii teoretice prin care se susţine ideea utilizării
unui impozit unic, avându-se în vedere:
- credinţa că este posibilă standardizarea prelevărilor fiscale, apărută în perioada în care
eforturi substanţiale erau depuse pentru introducerea unui sistem unic de măsurare a
timpului şi a lungimii, precum şi a unei monede unice la nivelul statelor în formare;
- influenţa curentelor teoretice ce încercau să explice modul de formare a veniturilor;
- cerinţa eliminării numărului mare de impozite stabilite injust.
Primul promotor al acestei idei a fost marchizul francez Vauban, care, în lucrarea sa
„Dime royale”, propune introducerea unei dijme unice şi eliminarea tuturor celorlalte obligaţii
fiscale, urmărind suprimarea privilegiilor şi asigurarea egalităţii obligaţiilor. Însă, prin
9
Fiscalitate
propunerea unor excepţii, vizând menţinerea impozitului pe sare (gabela) şi a unor taxe
vamale la frontiere, ideea impozitului unic este distrusă.
Începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiziocraţii, avându-l în frunte pe
François Quesnay, apreciau că bogăţiile provin în exclusivitate din exploatarea pământului, astfel
că impozitul trebuie suportat doar de proprietarii funciari. Impozitul unic propus de fiziocraţi
trebuia să fie aşezat asupra produsului net al solului, singura bază reală care justifică perceperea
impozitului. Dar, Turgot, ajuns ministru, şi Rochefoucauld, ca raportor asupra proiectelor fiscale
în Adunarea Constituantă, nu aplică în practică ideea impozitului funciar unic.
Aceeaşi idee este prezentă şi în concepţia socialistului reformator american Henry
George – care, în lucrarea sa „Progres şi sărăcie”, se pronunţă pentru abolirea tuturor
impozitelor, în afara celui aşezat asupra valorilor funciare.
Începând din secolul al XIX-lea, impozitul funciar este abandonat, iar atenţia se
îndreaptă spre alte obiecte impozabile. Astfel, francezul Maurice Thièrs este adeptul
impozitului unic aşezat asupra materiilor prime folosite în industrie, iar inginerul Schueller (de
asemenea francez) susţine că energia electrică se regăseşte în preţul tuturor produselor, motiv
care justifică instituirea impozitului unic aşezat pe energia consumată. Prin aceasta, suportarea
impozitului s-ar extinde asupra tuturor consumatorilor, eliminându-se evaziunea fiscală şi
controlul fiscal.
Emile de Girardin şi Maurice Menier propun impozitul unic pe capital, (adică pe bogăţia
consolidată şi nu pe cea în formare), considerând că astfel se stimulează utilizarea productivă a
capitalului şi se asigură echitatea fiscală. În aceeaşi idee, George Bernard se pronunţă pentru
un impozit anual direct, cu rate variabile aplicate asupra valorii reale a capitalului fizic şi asupra
bunurilor durabile.
Propunerea lui Proudhon se referă la impozitul unic pe persoană, deşi trebuia să-şi dea
seama că un impozit universal, care să lovească chiar şi persoanele lipsite de orice resurse, nu
putea să reziste în nici o societate, decât în cazul revenirii la egalitatea primitivă.
Având în vedere dorinţa împiedicării guvernelor de a abuza de banii contribuabililor, o
altă idee utopică aparţine lui Jean-Jacques Rousseau, care se referă la instituirea impozitului unic
în natură. Evident, într-o economie predominant bănească, cum era cea a Franţei din vremea sa,
ideea impozitului în natură era utopică în sine.
La începutul secolului nostru, teoreticienii socialişti au propus un impozit unic pe venit,
cu un caracter puternic progresiv, prin care să se egalizeze veniturile. Însă, practica din ţările
socialiste s-a îndreptat spre impozitele pe consum, adică exact invers decât soluţia preconizată
de teoreticieni.
În fine, prezentarea succintă a sistemelor fiscale utopice nu poate fi încheiată fără a
face referire la francezul Maurice Allais – laureat al Premiului Nobel pentru economie – care a
teoretizat, în zilele noastre, necesitatea înlocuirii tuturor impozitelor directe cu impozitul
asupra capitalului, argumentându-se că acest impozit reprezintă un factor de echitate şi de
progres economic .
Ideile prezentate n-au prins însă contur în practica fiscală, astfel că statele au utilizat şi
utilizează un număr mai mare sau mai mic de impozite, în funcţie de condiţiile economice,
politice şi sociale existente în fiecare ţară. În legătură cu această realitate, majoritatea
economiştilor finanţişti apreciază că practicarea unui singur impozit este irealizabilă şi ineficientă.
10
Fiscalitate
Paradoxal, tocmai datorită dezbaterilor teoretice provocate de promotorii ideilor impozitului
unic, în practică au fost instituite impozite noi, care au contribuit şi mai mult la statornicirea
sistemului pluralist de impozite. Alegerea numărului şi a tipului de impozite folosite diferă de la o
ţară la alta, în funcţie de caracterul economiei şi de gradul de dezvoltare a acesteia, în funcţie de
tradiţie, de rezistenţa contribuabililor la introducerea de noi impozite şi de alte criterii luate în
considerare de către guvernele şi organele legiuitoare aflate în exerciţiu.
II. Sistemele fiscale funcţionale sunt întemeiate pe funcţiile şi sarcinile care revin
statului pentru satisfacerea nevoilor publice şi în ce priveşte corectarea unora din
disfuncţionalităţile economiei reale. Sistemele fiscale funcţionale au existat şi există în diverse
forme de concretizare, corespunzătoare evoluţiei societăţii omeneşti, gradului de dezvoltare
economico-socială şi naturii regimurilor politice.
Clasificarea acestor sisteme fiscale este realizabilă prin luarea în considerare a naturii
impozitelor predominante şi a intensităţii presiunii fiscale.
II. A. În funcţie de natura impozitelor predominante, sunt cunoscute: sistemele fiscale
în care predomină impozitele directe, sistemele fiscale în care predomină impozitele indirecte,
sistemele fiscale axate pe impozitele generale şi sistemele fiscale în care predomină impozitele
particulare.
II. A. 1. Sistemele fiscale în care predomină impozitele directe le includ atât pe cele
rudimentare, de tip arhaic, care s-au constituit de către primele entităţi administrativ-politice
de tip statal, cât şi pe cele contemporane, constituite în ţările cele mai dezvoltate din punct de
vedere economic, care au la bază impozitul pe venit şi impozitul pe societate (pe întreprindere
sau pe companie).
II. A. 2. Sistemele fiscale în care predomină impozitele indirecte sunt cele specifice
ţărilor subdezvoltate şi ţărilor aflate în perioade de criză economică sau de confruntări
militare, prin care se realizează o difuzare în masă a presiunii fiscale, care se suportă, în ultimă
instanţă, de către consumatorii finali, indiferent de mărimea veniturilor acestora.
II. A. 3. Sistemele fiscale cu predominanţă complexă sunt cele în cadrul cărora se
ajunge la o apropiere a ponderilor impozitelor directe şi indirecte, fiind specifice ţărilor
dezvoltate din punct de vedere economic, cu structuri economico-sociale echilibrate şi cu
regimuri politice de tip social-democrat.
II. A. 4. Sistemele fiscale axate pe impozitele generale sunt acelea în care se practică
îndeosebi impozitul direct instituit asupra ansamblului veniturilor nete ale contribuabililor,
precum şi impozitul pe cifra de afaceri brută sau taxa pe valoarea adăugată – ca impozite
generale aşezate asupra consumului.
Aceste sisteme fiscale sunt întâlnite în ţările cele mai dezvoltate, în care contabilitatea
şi sistemul conturilor naţionale sunt bine organizate, iar aparatul fiscal este bine structurat şi
echipat în mod corespunzător.
II. A. 5. Sistemele fiscale în care predomină impozitele particulare sunt caracteristice
structurilor fiscale neevoluate, în care impozitele sunt aşezate sub formă forfetară asupra
anumitor categorii de venituri şi de averi, precum şi actualelor ţări subdezvoltate, în care
impozitele directe lovesc câteva venituri importante, iar cele indirecte anumite produse
destinate consumului intern sau exportului.
11
Fiscalitate
II. B. În funcţie de intensitatea presiunii fiscale, sistemele fiscale se împart în sisteme
fiscale grele şi sisteme fiscale uşoare .
II. B. 1. Sistemele fiscale grele se caracterizează printr-o pondere ridicată a prelevărilor
fiscale în ansamblul prelevărilor efectuate la bugetul public (între 80 şi 90%) şi printr-o
pondere mare a acestor prelevări fiscale în produsul intern brut (între peste 40%). Asemenea
sisteme fiscale sunt caracteristice ţărilor dezvoltate din punct de vedere economico-social, în
cazul cărora serviciile publice au o sferă largă de extindere, iar participarea capitalului de stat
în economia reală este redusă.
Sisteme fiscale grele se întâlnesc astăzi şi în fostele ţări socialiste, care se confruntă cu
mari necesităţi financiare generate de reformele ce se cer realizate în economie, dar şi în ce
priveşte suprastructura societăţii, în condiţiile în care randamentul economiei este relativ
redus. Ca urmare, obligaţiile fiscale mari ce revin contribuabililor sunt deosebit de apăsătoare
(împovărătoare).
II. B. 2. Sistemele fiscale uşoare sunt acelea în care prelevările fiscale deţin o pondere
scăzută în produsul intern brut, sub 20%, astfel că obligaţiile fiscale sunt uşor suportate de
către contribuabili.
Sistemele fiscale uşoare sunt constituite într-o seamă de ţări care au devenit adevărate
„paradisuri” sau „oaze fiscale”, cum sunt: principatele Lichtenstein şi Monaco, Austria, Elveţia,
Luxemburg, Olanda, Panama, Singapore, Hong Kong, Liberia, Insulele Bermude, Bahamas şi
Cayman, Costa Rica, Gibraltar, Andorra şi altele. Prin sisteme fiscale uşoare se caracterizează
totodată şi unele ţări subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, dar gradul satisfacerii nevoilor
publice este adeseori scăzut în ţările din această categorie.
Considerând că se poate vorbi şi despre o conciliere între nivelul prelevărilor fiscale şi
gradul satisfacerii prin finanţele publice a unor nevoi ale societăţii, apreciem că pot fi
constituite şi sisteme fiscale intermediare – intre cele grele şi cele uşoare – ca sisteme fiscale
moderate, în cazul cărora ponderea prelevărilor fiscale în produsul intern brut să fie în jur de
30%, în condiţiile de certitudine a perceperii impozitelor şi ale unui civism fiscal aşezat pe
„maxima comodităţii” impunerii.
III. Sistemele fiscale teoretico-proiective sunt cele orientate spre înfăptuirea
programelor de reformă fiscală, avându-se în vedere dinamica dezvoltării structurilor sociale şi
economice, cerinţele mobilizării resurselor destinate finanţării nevoilor sociale ale
comunităţilor, pe plan naţional şi local, în condiţiile asigurării randamentului scontat al
prelevărilor fiscale şi ale promovării echităţii fiscal
În această categorie, pot fi integrate programele de reformă fiscală elaborate de
guvernele ţărilor din Europa Occidentală, având drept scop armonizarea structurilor fiscale şi
compatibilizarea lor reciprocă în conformitate cu prevederile din Directivele Comunităţii
Economice Europene. De asemenea, ca sistem fiscal teoretico-proiectiv poate fi considerat şi
sistemul fiscal tripolar conceput de Maurice Allais, cuprinzând impozitul pe capital, resursele
procurate de stat din creşterea masei monetare şi impozitul general aşezat asupra bunurilor
consumate (incluzând şi taxele vamale). În fine, trebuie incluse în această categorie şi programele
de reformă fiscală elaborate de fostele ţări socialiste, care au condus la conturarea unor sisteme
fiscale radical diferite faţă de cele care au existat în trecutul apropiat al acestor ţări.
12
Fiscalitate
TEST DE AUTOEVALUARE 1
Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:
Afirmaţie A F
1 Sistemul fiscal are drept scop asigurarea finanţării economiei publice
2 Taxele nu sunt prelevări fiscale
3 Contribuţiile sunt prelevări fiscale
4 Sistemele fiscale utopice sunt creaţii teoretice prin care se susţine ideea
utilizării unui impozit unic
5 În cadrul sistemele fiscale uşoare prelevările fiscale deţin o pondere scăzută
în produsul intern brut, obligaţiile fiscale fiind uşor suportate de către
contribuabili
1.4. FUNCŢIILE ŞI ROLURILE SISTEMULUI FISCAL
Ca parte structurală esenţială a finanţelor publice, sistemul fiscal îndeplineşte cele două
funcţii ale acestora, adică: funcţia de repartiţie şi funcţia de control. Menirea socială specifică a
sistemului fiscal determină însă o seamă de particularităţi în îndeplinirea acestor funcţii.
Astfel, în cadrul etapei întâi a funcţiei de repartiţie a finanţelor publice, prin sistemul fiscal
se asigură finanţarea cheltuielilor publice şi redistribuirea veniturilor şi a averilor, iar etapa a doua a
funcţiei de repartiţie a finanţelor publice, vizând alocarea pe destinaţii a resurselor financiare nu se
desfăşoară în cazul sistemului fiscal. Ca parte a funcţiei de repartiţie a finanţelor publice, finanţarea
cheltuielilor publice se asigură de către sistemul fiscal prin prelevarea la bugetul administraţiei
centrale de stat şi la bugetele locale a impozitelor şi a taxelor prevăzute în legile bugetare anuale,
precum şi pe seama contribuţiilor mobilizate la bugetul asigurărilor sociale de stat, la bugetul
fondului asigurărilor sociale de sănătate şi la bugetele fondurilor speciale reglementate prin lege.
Funcţia de control a sistemului fiscal decurge din interesul statului referitor la
asigurarea resurselor financiare necesare satisfacerii nevoilor sociale. De aceea, în legislaţia de
instituire a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sunt percepute expres modul în care se
realizează controlul cu privire la dimensionarea concretă a mărimii acestora, precum şi
finalizarea asietei prin perceperea efectivă la bugetele publice a veniturilor fiscale aferente.
Prin funcţia de control se urmăreşte reflectarea provenienţei resurselor fiscale,
mărimea absolută a acestora şi nivelul relativ în raport cu PIB, titlul cu care se mobilizează la
bugetele publice beneficiare, modul în care sunt respectate principiile impunerii şi cum sunt
influenţate diversele procese economice şi sociale prin intermediul fiscalităţii.
Atribuţiile de control revin, în primul rând, organelor de specialitate ale Ministerului
Finanţelor Publice – cu structuri componente la nivel naţional şi în teritoriu, dar şi Curţii de
Conturi, Consiliilor Judeţene, Consiliului General al Muni-cipiului Bucureşti şi Consiliilor Locale.
În mod firesc, în domeniul fiscal, competenţe şi atribuţii importante au şi Parlamentul, precum
şi Guvernul ţării, ca întreg.
Rolul sistemului fiscal, se manifestă pe plan economic şi pe plan social.
13
Fiscalitate
Pe plan economic, se are în vedere rolul de stabilizare a activităţii economice sau de
corectare a dezechilibrelor din economie. Acest rol are la bază criteriul eficacităţii economice şi
considerarea impozitelor ca instrumente de politică economică, utilizate pentru incitarea la
economisire şi investiţii, pentru descurajarea sau / şi stabilizarea unor activităţi economice.
Atribuirea acestui rol sistemului fiscal se justifică pornind de la ipoteza potrivit căreia
funcţionarea liberă-spontană a pieţei nu asigură realizarea optimului la nivelul colectivităţii
naţionale şi / sau cel al colectivităţilor locale. În acest caz, la nivel microeconomic, sistemul fiscal
poate interveni reglator, pentru corectarea eşecurilor pieţei, prin internalizarea unora dintre
efectele externe ale acestor eşecuri. Aceasta este viziunea liberală privind intervenţia statului în
economie, care, prin îndeplinirea funcţiei sale de alocare, elimină acele obstacole care împiedică
buna funcţionare a pieţei.
La nivel macroeconomic, se relevă gradul sau modul în care fiscalitatea poate să
contribuie la realizarea echilibrelor globale, în condiţiile promovării unor politici bugetare
intervenţioniste (keynesiste). În acest cadru, impozitul este una dintre variabilele bugetare pe
care statul le manipulează în scopuri de stabilizare conjuncturală, prin politici de acţiune
asupra cererii globale, sau în scopuri de stabilizare structurală, prin promovarea unor politici
fiscale destinate să favorizeze creşterea economică.
Pe plan social, rolul fiscalităţii se relevă prin luarea în considerare a unor elemente
privind situaţia personală a contribuabililor şi promovarea unor facilităţi fiscale în favoarea
persoanelor fizice cu venituri modeste şi / sau sarcini familiale importante, privind întreţinerea
unui număr mare de persoane fără venituri proprii, precum şi în favoarea persoanelor cu
diverse handicapuri, a veteranilor de război şi văduvelor necăsătorite ale veteranilor de război,
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie
1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmaşilor eroilor-
martiri, răniţilor şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989.
Invers, prin perceperea unor impozite mai mari, prin fiscalitate se poate restrânge
consumul unor produse dăunătoare sănătăţii, precum alcoolul şi tutunul sau pot fi influenţate
unele comportamente legate de întemeierea şi menţinerea familiilor (prin impozitul pe celibat,
de exemplu, sau taxa de timbru pentru acţiunile de divorţ).
1.5. CARACTERISTICILE SISTEMELOR FISCALE CONTEMPORANE
Luate împreună – impozitele, taxele şi contribuţiile care alimentează bugetele publice –

reprezintă conţinutul noţiunii de prelevări obligatorii, ce sunt instituite pe baza voinţei unice a
statului, fără a fi însoţite de o contraprestaţie imediată, directă şi individualizată din partea statului.
Mărimea absolută a acestor prelevări obligatorii este dependentă de suma cheltuielilor
publice ce trebuie să fie finanţate într-un an, dar şi de măsura în care contribuabilii pot suporta
sarcina fiscală a acestei finanţări.
Expresia relativă a sarcinii fiscale suportate de contribuabili este numită presiune
fiscală sau rată a presiunii fiscale.
La nivel macroeconomic, presiunea fiscală are o dublă accepţiune:
 presiune fiscală globală, calculată ca raport între totalul impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor percepute şi produsul intern brut;
14
Fiscalitate
 presiune fiscală parţială, calculată prin raportarea doar a impozitelor şi a taxelor percepute
la bugetele publice la produsul intern brut.
În funcţie de mărimea cheltuielilor publice de finanţat, din punct de vedere tehnic se
calculează presiunea fiscală obiectivă, dar este de luat în considerare şi o presiune fiscală
psihologică – cea care este resimţită direct de contribuabili şi care reflectă nivelul pragului
toleranţei acestora la impozitele, taxele şi contribuţiile pe care autorităţile publice doresc să le
perceapă în cursul unui an.
În legătură şi cu anterioara clasificare a sistemelor fiscale – în grele şi uşoare –
considerăm că este utilă redarea ponderii prelevărilor fiscale obligatorii în produsul intern
brut– cu referire la ţările membre ale Uniunii Europene.
Figura 1.1. Presiunea fiscală totală în anul 2013 [% din PIB]

60
50
40
30
20
10
0
Finlanda
UE28
Olanda
Malta
Estonia
Lituania
România
Suedia
Luxemburg
Cipru
Austria
Ungaria
Grecia
Croația
Cehia
Italia
Marea Britanie
Spania
Polonia
Irlanda
Slovenia
Danemarca
Franța
Belgia
Slovacia
Portugalia
Letonia
Bulgaria
Zona euro
Germania
Analizând presiunea fiscală globală în cadrul grupului ţărilor membre ale Uniunii
Europene, se poate observa că, în anul 2013, cele mai mari valori înregistrate sunt de peste
45%, în Danemarca, Belgia și Franța, valoarea medie la nivelul Uniunii Europene a fost de
39,6%, iar cele mai reduse valori, de sub 30%, s-au înregistrat în România, Lituania și Bulgaria.
Discrepanţa între valorile indicatorului pentru România şi pentru alte țări foste socialiste
și cele înregistrate ca în ţările europene dezvoltate este vizibilă şi se datorează în bună măsură
nivelului de dezvoltare economică mai redus și gradului mai mic de colectare a veniturilor fiscale.
Se poate observa că presiunea fiscală aferentă impozitelor directe în România (5,9%
din PIB) s-a situat foarte aproape de valoarea minimă înregistrată în grupul ţărilor membre ale
Uniunii Europene.
Discrepanţa între valorile indicatorului pentru România şi cele înregistrate ca nivel
mediul în ţările europene este vizibilă şi se datorează în bună parte efectelor reducerilor
cotelor de impozitare în cazul impozitului pe profit şi trecerii la impozitarea proporţională a
veniturilor persoanelor fizice cu un nivel redus al cotei de impozitare, la care se adaugă
fragilitatea bazei de impozitare pentru aceste impozite.
15
Fiscalitate
Figura 1.2. Presiunea fiscală aferentă impozitelor directe în anul 2013 [% din PIB]
35
30
25
20
15
10
5
0
UE28
Olanda
Estonia
Suedia
Finlanda
Luxemburg
Malta
Croația
România
Cipru
Cehia
Grecia
Danemarca
Austria
Ungaria
Lituania
Slovacia
Italia
Marea Britanie
Irlanda
Portugalia
Spania
Letonia
Slovenia
Polonia
Belgia
Franța
Bulgaria
Zona euro
Germania
Totodată, se poate observa că presiunea fiscală aferentă impozitelor directe în România

(5,9% din PIB) s-a situat foarte aproape de valoarea minimă înregistrată în grupul ţărilor membre
ale Uniunii Europene. Discrepanţa între valorile indicatorului pentru România şi cele înregistrate
ca nivel mediul în ţările europene este vizibilă şi se datorează în bună parte efectelor reducerilor
cotelor de impozitare în cazul impozitului pe profit şi trecerii la impozitarea proporţională a
veniturilor persoanelor fizice cu un nivel redus al cotei de impozitare, la care se adaugă
fragilitatea bazei de impozitare pentru aceste impozite.
Analizând însă şi presiunea fiscală aferentă impozitelor directe în cadrul grupului ţărilor
membre ale Uniunii Europene, se poate observa că valoarea maximă se înregistrează în
Danemarca (30,8% din PIB), la mare distanță față de celelalte țări. Acest fapt se datorează
specificului sistemului fiscal danez, care utilizează doar într-o foarte mică măsură contribuții
sociale, finanțând sistemul public de asistență și protecție socială pe seama încasărilor din
impozitele directe. Media la nivel european a indicatorului a fost de 12,8% din PIB, mai mult
decât dublul valorii înregistrate în cazul României.
Figura 1.3. Presiunea fiscală aferentă impozitelor indirecte în anul 2013 [% din PIB]
25
20
15
10
0
Polonia
Lituania
Spania
Franța
Italia
Letonia
Irlanda
Portugalia
Ungaria
Bulgaria
UE28
Olanda
Finlanda
Estonia
Malta
România
Germania
Suedia
Cipru
Belgia
Croația
Luxemburg
Zona euro
Grecia
Cehia
Slovenia
Austria
Marea Britanie
Danemarca
Slovacia
16
Fiscalitate
Valoarea înregistrată pentru presiunea fiscală aferentă impozitelor indirecte în cazul
României (12,6% din PIB) se situează cu puţin sub valoarea medie a indicatorului înregistrată la
nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene (13,3% din PIB). Acest fapt se datorează în mare
parte procesului de armonizare a legislaţiei fiscale româneşti cu cea europeană în domeniul
taxei pe valoarea adăugată și accizelor. Totodată, în țările în curs de dezvoltare este preferată
impozitarea mai aspră consumului și impozitarea mai relaxată a veniturilor și a capitalului
(pentru a facilita acumularea acestora).
La nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene se poate observa că valori ridicare ale
presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte, de peste 15% din PIB, s-au înregistrat în
Suedia, Croația, Ungaria, Danemarca și Franța.
Figura 1.4. Presiunea fiscală aferentă contribuțiilor sociale în anul 2013 [% din PIB]
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Spania
Lituania
Franța
Italia
Polonia
Portugalia
Letonia
Irlanda
Olanda
Bulgaria
UE28
Belgia
Germania
Zona euro
Malta
Ungaria
Finlanda
Estonia
Suedia
Cehia
Luxemburg
Croația
România
Cipru
Austria
Slovenia
Slovacia
Grecia
Marea Britanie
Danemarca
Valoarea înregistrată pentru presiunea fiscală aferentă contribuţiilor sociale în cazul
României (8,6% din PIB) se situează puţin sub valoarea medie înregistrată la nivelul ţărilor
membre ale Uniunii Europene (13,5% din PIB).
La nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene se poate observa că, în perioada de
analiză, valori ridicate ale presiunii fiscale aferente contribuţiilor sociale, de peste 15%, s-au
înregistrat în Franța, Belgia, Germania, Olanda și Austria, toate țări cu sisteme publice de ponsii și
de protecție socială foarte generoase. Valoarea minimă înregistrată în Danemarca se datorează
motivelor amintite mai sus.
Pentru mai multe date statistice, vizitează: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/
Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:

Afirmaţie A F
1 Alocarea pe destinaţii a resurselor financiare publice nu se desfăşoară în
cazul sistemului fiscal
17
Fiscalitate
2 Pe plan economic, sistemul fiscal are rolul de stabilizare a activităţii
economice sau de corectare a dezechilibrelor din economie
3 Presiunea fiscală globală în România este una dintre cele mai mari din
Uniunea Europeană
4 În România, presiunea fiscală aferentă impozitelor directe o depăşeşte pe
cea aferentă impozitelor indirecte
5 În România, presiunea fiscală aferentă contribuţiilor sociale o depăşeşte pe
cea aferentă impozitelor directe
1.6. RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE
Test de autoevaluare 1:
1. A; 2. F; 3. A; 4. A; 5. A.
1. A; 2. A; 3. F; 4. F; 5. A.
1.7. LUCRAREA DE VERIFICARE
I. Încercuiţi răspunsul corect:
1. În cadrul sistemului fiscal nu se realizează :

a. legiferarea impozitelor şi taxelor şi contribuţiilor;
b. aşezarea impozitelor şi taxelor;
c. perceperea impozitelor şi taxelor;
d. cheltuielile publice;
e. perceperea contribuţiilor.
2. Sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode şi procese referitoare la

o mulţime de elemente dintre care nu face parte:
a. materia impozabilă;
b. cota de impunere;
c. subiectul fiscal;
d. capacitatea contributivă;
e. cheltuiala publică.
3. Maurice Allais – laureat al Premiului Nobel pentru economie – a teoretizat necesitatea

înlocuirii tuturor impozitelor directe cu::
a. un impozit unic aşezat asupra capitalului;
b. un impozit unic aşezat asupra produsului net al solului;
c. un impozit unic pe persoană;
d. un impozit unic în natură;
e. un impozit unic aşezat asupra valorilor funciare.
18
Fiscalitate
4. Sistemele fiscale prin care se realizează o difuzare în masă a presiunii fiscale, care se
suportă, în ultimă instanţă, de către consumatorii finali sunt:
a. sistemele fiscale în care predomină impozitele directe;
b. sistemele fiscale în care predomină impozitele indirecte;
c. sistemele fiscale cu predominanţă complexă;
d. sistemele fiscale axate pe impozitele generale;
e. sistemele fiscale în care predomină impozitele particulare.
5. Pe plan economic, rolul sistemului fiscal se manifestă prin:

a. stabilizarea activităţii economice sau corectarea dezechilibrelor din economie;
b. luarea în considerare a unor elemente privind situaţia personală a contribuabililor;
c. promovarea unor facilităţi fiscale în favoarea persoanelor fizice cu venituri modeste şi / sau
sarcini familiale importante;
d. restrângea consumului unor produse dăunătoare sănătăţii, precum alcoolul şi tutunul;
e. influenţarea unor comportamente legate de întemeierea şi menţinerea familiilor.
II. Prezentaţi în maxim 15 rânduri caracteristicile sistemului fiscal din România.
1.8. REZUMAT
Această unitate de învăţare îşi propune să ofere o perspectivă teoretică şi practică

asupra sistemelor fiscale utilizate în economiile contemporane. Principalele teme abordate sunt:
 Ce este sistemul fiscal?
 Ce este fiscalitatea?
 Clasificarea sistemelor fiscale.
 Funcţiile şi rolurile sistemului fiscal.
 Caracteristicile principale ale sistemelor fiscale contemporane.
1.9. BIBLIOGRAFIE
1. Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Editura Codecs, Bucureşti, 1998;
2. Florescu D. A.P., Coman P., Bălaşa G., Fiscalitatea în România, Editura All Beck, Bucureşti,
2005;
3. Şeulean Victoria, Fiscalitate, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2007;
4. Talpoş I., Finanţele României, vol.I, Editura Sedona, Timişoara, 1995.
5. Talpoş I., Enache C., Fiscalitate aplicată, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001.
19
Fiscalitate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2. OBLIGAŢIA FISCALĂ ŞI CREANŢA FISCALĂ
CUPRINS
2.1. Obiectivele unităţii de învăţare ………………………….......................................................... 19

2.2. Obligaţia fiscală şi creanţa fiscală – aspecte conceptuale.............................................. 19
2.2.1. Conceptul de obligaţie fiscală ……………............................................................. 19
2.2.2. Titlul de creanţă fiscală .……………………………..…….............................................. 20
2.3. Stingerea obligaţiei/creanţei fiscale .............................................................................. 21
Test de autoevaluare 1 …………………………………………………..…………………...………………………….. 23
2.4. Răspunderea în domeniul fiscal .................................................................................... 24
2.5. Executarea silită a creanţelor fiscale ............................................................................. 25
Test de autoevaluare 2 …………………………………………..…………...……………...………………………….. 26
2.6. Răspunsurile testelor de autoevaluare …………………………………..…...............................… 27
2.7. Lucrarea de verificare ………………………………………………………………................................... 27
2.8. Rezumat …………………………………………...........................................................................… 28
2.9. Bibliografie ………………………………………............................................................................ 28
2.1. OBIECTIVE

 explicaţi conceptul de obligaţie fiscală;
 caracterizaţi titlul de creanţă fiscală;
 enumeraţi minim 8 forme specifice ale titlurilor de creanţă fiscală;
 descrieţi modalităţile de stingere a creanţelor fiscale;
 exemplificaţi minim 3 infracţiuni de evaziune fiscală;
 prezentaţi formele răspunderii în domeniul fiscal;
 descrieţi procedura executării silite.
2.2. OBLIGAŢIA FISCALĂ ŞI CREANŢA FISCALĂ – ASPECTE CONCEPTUALE
Conţinutul fundamental al raportului juridic fiscal îl constituie obligaţia fiscală

stabilită unilateral de către stat asupra debitorului (plătitorului sau contribuabilului) de a
plăti în contul bugetului general consolidat o anumită sumă de bani, în cuantumul şi la
termenul stabilit de lege.
2.2.1. CONCEPTUL DE OBLIGAŢIE FISCALĂ
Obligaţia fiscală de plată constă în îndatorirea unor persoane fizice sau juridice de a
plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului
general consolidat.
20
Fiscalitate
Conform Codului de procedură fiscală, conceptul de obligaţie fiscală este mai larg,
incluzând şi următoarele obligaţii ale contribuabilului:
 de a declara bunurile sau veniturile impozabile sau impozitele, taxele şi contribuţiile datorate;
 de a calcula, şi de a înregistra în evidenţele contabile impozitele, taxele şi contribuţiile datorate;
 de a plăti dobânzi şi penalităţi de întârziere (obligaţii de plată accesorii);
 de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele
legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă.
Obligaţia fiscală de plată ia naştere prin realizarea de către contribuabili a veniturilor
impozabile, prin deţinerea de către contribuabili de bunuri impozabile sau prin beneficierea de
către contribuabili de anumite servicii efectuate de instituţiile sau organele de stat specializate.
Având în vedere trăsăturile sale, obligaţia fiscală este o obligaţie juridică, legală, ce
îmbracă forma bănească.
Faptele săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale atrag sancţiuni
de evaziune fiscală. Următoarele fapte sunt considerate infracţiuni de evaziune fiscală:
 ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
 omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente
legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
 evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la
bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
 alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat
ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
 executarea de evidenţe contabile duble;
 sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea,
declararea fictivă ori inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor
verificate;
 substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a
bunurilor sechestrate.
Plătitorul obligaţiei fiscale este debitorul sau persoana care în numele debitorului,
conform legii, are obligaţia de a plăti sau de a reţine şi de a plăti impozite, taxe, contribuţii,
amenzi şi alte sume datorate bugetului consolidat.
În situaţia în care obligaţia fiscală nu a fost îndeplinită de debitor, calitatea de debitor o
preia o terţă persoană, care poate fi: moştenitorul, persoana care preia drepturile şi obligaţiile
debitorului supus divizării, fuziunii sau reorganizării judiciare, persoana căreia i s-a stabilit
răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment, persoana care îşi
asumă obligaţia de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau un alt act încheiat în
formă autentică sau alte persoane, în condiţiile legii.
2.2.2. TITLUL DE CREANŢĂ FISCALĂ
Titlul de creanţă fiscală este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa
fiscală, întocmit de către organele competente sau de către persoanele îndreptăţite.
Titlul de creanţă fiscală are următoarele trăsături specifice:
 este un act juridic declarativ;
21
Fiscalitate
 are forţă de titlu executoriu şi poate fi atacat pe cale administrativă şi pe cale judiciară.
În practica fiscală, un titlu de creanţă fiscală poate lua una din următoarele forme specifice:
 decizia de impunere;
 declaraţia fiscală;
 decizia de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de inspecţia fiscală;
 declaraţia vamală;
 documentul de plată sau actul pe care s-au anulat timbrele mobile fiscale;
 actul încheiat între părţi;
 procesul-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională;
 ordonanţa procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanţei judecătoreşti;
 actul prin care se constată şi se individualizează suma de plată (procesul-verbal privind
calculul dobânzilor şi al penalităţilor de întârziere);
 hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă;
 decizia sau dispoziţia de soluţionare a contestaţiei;
 alte documente administrative fiscale prin care se constată şi se individualizează creanţele fiscale.
În funcţie de scopul principal pentru care sunt întocmite, titlurile de creanţă fiscală sunt:
 titlurile de creanţă explicite – se întocmesc exclusiv în scopul de a constata şi individualiza
un venit datorat bugetului general consolidat de un anumit plătitor sau contribuabil;
 titlurile de creanţă implicite – au, în principal, o altă destinaţie, dar pentru a facilita
încasarea veniturilor fiscale sunt, în acelaşi timp, şi titluri de creanţă fiscală, precum:
 statele de plată a salariilor;
 chitanţele;
 bilanţul contabil;
 înscrisurile prin care instanţele judecătoreşti, notariatele publice şi alte instituţii de
stat realizează servicii supuse taxării.
2.3. STINGEREA OBLIGAŢIEI/CREANŢEI FISCALE
Obligaţia/Creanţa fiscală a contribuabilului se stinge în momentul în care relaţia

juridică dintre plătitor şi stat nu mai există, iar dreptul de creanţă al statului asupra
contribuabilului încetează.
Încasarea veniturilor fiscale determină stingerea obligaţiei fiscale şi, concomitent,
încetarea creanţei fiscale.
Creanţele fiscale principale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul
fiscal sau de alte legi care le reglementează.
Pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii,
termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora:
 dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este
până la data de 5 a lunii următoare;
 dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este
până la data de 20 a lunii următoare.
Pentru obligaţiile fiscale eşalonate sau amânate la plată, precum şi accesoriile
acestora, termenul de plată se stabileşte prin documentul de acordare.
22
Fiscalitate
Pentru creanţele fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice care nu au
prevăzute termene de plată, acestea se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Pentru creanţele fiscale ale bugetelor locale, care nu au prevăzute termenele de plată,
acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului
finanţelor publice.
Stingerea creanţelor fiscale se poate realiza prin plată, prin compensare, prin scădere,
prin anulare, prin prescripţie, restituire, dare în plată şi executare silită.
Plata obligaţiei fiscale reprezintă cea mai simplă cale de stingere a creanţei fiscale.
Plata obligaţiei fiscale se poate face: în numerar, prin decontare bancară şi/sau prin aplicarea
de timbre fiscale mobile.
Plata în numerar se utilizează de regulă de către persoanele fizice şi se realizează prin
casieriile publice, prin agenţiile CEC sau prin mandat poştal. Dovada plăţii este reprezentată de
chitanţa eliberată de unitatea încasatoare sau de către oficiul poştal. Momentul stingerii
obligaţiilor fiscale coincide cu data depunerii sumei, iar data plăţii este reprezentată de data
înscrisă pe documentul de plată sau de data poştei înscrisă pe mandatul poştal.
Plata prin decontare bancară se utilizează de regulă de către persoanele juridice şi se
realizează prin instrumentele de decontare specifice (ordin de plată, cec) depuse de plătitori la
băncile la care aceştia au deschise conturile. Dovada plăţii o constituie copia după
instrumentul de decontare. Data plăţii este reprezentată de data la care banca debitează
contul debitorului.
Plata prin aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile se face anticipat prestării
serviciului sau în momentul primirii ori al eliberării actului pentru care se datorează taxa.
Dovada plăţii o constituie marca timbrului aplicată şi anulată pe actul eliberat. Data plăţii este
reprezentată de data înregistrării la organul competent a documentului sau a actului pentru
care s-au depus şi anulat timbrele fiscale.
Compensarea este modalitatea specifică de stingere a obligaţiilor fiscale ce intervine în
situaţia în care acelaşi contribuabil, persoană fizică sau juridică, are, pe de o parte, obligaţii de
plată la buget, iar pe de altă parte are de primit sume plătite în plus, de rambursat (în cazul
TVA) sau de restituit de la buget.
Compensarea se face de către organul fiscal competent la cererea debitorului sau
înainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia. Cererea de compensare se
depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contribuabilul şi
cuprinde suma şi natura creanţelor fiscale ce fac obiectul compensării şi este însoţită de
documente justificative. În urma depunerii cererii, debitorul va fi înştiinţat în scris despre
măsura compensării luată de organul competent, în termen de 7 zile. Organul fiscal poate
efectua compensarea din oficiu dacă se constată existenţa unor creanţe reciproce.
Compensarea creanţelor debitorului se face cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, iar
diferenţa rămasă se compensează cu obligaţiile datorate altor bugete, în mod proporţional.
Sumele plătite în plus pot fi restituite la cererea debitorului sau din oficiu de către organele
fiscale competente. Creanţele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compensează cu
creanţele fiscale ale debitorului reprezentând sume de restituit de aceeaşi natură.
Stingerea obligaţiilor/creanţelor fiscale prin scăderea debitului contribuabilului este
o modalitate aplicabilă în caz de insolvabilitate sau dispariţie a debitorului. Dispariţia
23
Fiscalitate
debitorului persoană fizică impune organelor de executare să facă cercetări pentru a-l găsi şi
pentru a constata existenţa unor bunuri sau venituri ale acestuia. Dispariţia debitorului
persoană juridică determină transferul obligaţiilor acestuia către persoanele care au preluat
drepturile şi obligaţiile debitorului.
Procedura de insolvabilitate se realizează conform legii. Declararea stării de
insolvabilitate se face de către organele de executare, printr-un proces-verbal de constatare a
insolvabilităţii. Dacă insolvabilitatea debitorului persistă până la împlinirea termenului de
prescripţie se procedează la scăderea definitivă a creanţei nerealizate.
Anularea reprezintă o modalitate specifică de stingere a creanţelor fiscale care se
realizează prin:
 acte normative cu caracter general (amnistia fiscală – unele categorii de contribuabili sunt
absolvite de la plata unor sume restante faţă de buget);
 decizii ale organelor financiare competente (numai pentru anumite obligaţii fiscale şi
numai la cererea debitorilor).
În situaţii deosebite (calamităţi naturale sau stare de necesitate) Guvernul poate
aproba anularea unor obligaţii fiscale.
Prin lege, creanţele fiscale restante aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai
mici de 10 RON se anulează.
În cazul în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă,
sunt mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite, conducătorul organului de
executare poate aproba anularea debitelor respective.
Prescripţia se realizează prin trecerea unei anumite perioade de timp de la constituirea
titlului de creanţă fiscală. Termenele de prescripţie pot fi speciale – reglementate de actele
normative speciale prin care sunt instituite impozite şi taxe, sau generale – prevăzute în
reglementările legale cu aplicabilitate generală privind prescripţia extinctivă. Dreptul organului
fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea
dispune altfel.
Darea în plată reprezintă stingerea creanţelor fiscale prin trecerea în proprietatea
publică a statului a bunurilor imobile ale debitorului, la cererea acestuia şi cu acordul
creditorului fiscal.
Executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu
emis de către organul de executare competent. Executarea silită începe prin comunicarea
somaţiei. Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului executoriu. Dacă în termen de 15 zile
de la comunicarea somaţiei nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită.
1. În caz de insolvabilitate sau dispariţie a debitorului stingerea obligaţiilor/creanţelor fiscale se

face:
a. prin plată;
b. prin compensare;
24
Fiscalitate
c. prin scădere;
d. prin anulare;
e. prin prescripţie.
2. Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de:

a. 1 an;
b. 3 ani;
c. 5 ani;
d. 10 ani;
e. niciodată.
II. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:
Afirmaţie A F
1 Decizia de impunere constituie un titlu de creanţă fiscală.
2 Declaraţia fiscală constituie un titlu de creanţă fiscală.
3 Procesul-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională constituie un
titlu de creanţă fiscală.
4 Statele de plată a salariilor constituie un titlu de creanţă fiscală explicit.
5 Bilanţul contabil constituie un titlu de creanţă fiscală implicit.
2.4. RĂSPUNDEREA ÎN DOMENIUL FISCAL
În domeniul fiscal pot fi identificate 4 forme de răspundere: administrativă,

disciplinară, materială şi penală.
Răspunderea administrativă poate fi atrasă şi concretizată în materie de obligaţii
fiscale sub formă de amenzi contravenţionale şi majorări de întârziere.
Contravenţiile sunt reprezentate de fapte şi omisiuni cu grad de periculozitate social mai
redus decât infracţiunile şi se constată printr-un proces-verbal încheiat de agenţii constatatori.
Sancţiunile pentru contravenţii pot fi:
 principale (avertismentul, amenda contravenţională, prestarea unei activităţi în folosul
comunităţii);
 complementare (confiscarea, suspendarea sau anularea autorizaţiei de exercitare a unei
activităţi, închiderea unităţii, blocarea contului bancar, suspendarea activităţii, retragerea
licenţei etc.).
Răspunderea disciplinară revine persoanelor angajate atunci când nu îşi îndeplinesc
obligaţiile de serviciu privind calculul şi plata la termen a impozitelor şi taxelor. Răspunderea
disciplinară se stabileşte de către conducerea angajatorului.
Răspunderea materială poate fi atrasă pentru angajaţi în cadrul raporturilor de muncă
dintre aceştia şi angajator, în cazul în care acesta a fost obligat la plata de majorări de
întârziere din vina angajatului. Răspunderea materială se concretizează prin decizii de
imputare emise de către conducerea angajatorului.
25
Fiscalitate
Răspunderea penală intervine în cazul neîndeplinirii obligaţiilor fiscale, atunci când
încălcarea normelor privind impozitele şi taxele întruneşte elementele constitutive ale
vreuneia dintre infracţiunile prevăzute de Codul penal sau alte legi speciale.
Infracţiunile în materie fiscală sunt expres prevăzute de Legea privind prevenirea şi
combaterea evaziunii fiscale şi sunt pedepsite cu închisoare de la 2 la 8 ani şi cu interzicerea
unor drepturi.
2.5. EXECUTAREA SIL ITĂ A CREANŢELOR FISCALE
Executarea silită reprezintă o procedură extraordinară de realizare a creanţelor bugetare.

Pentru declanşarea procedurii de executare silită este necesară îndeplinirea
următoarelor condiţii:
- existenţa unui titlu de creanţă fiscală devenit titlu executoriu;
- creanţa să fie exigibilă;
- plătitorul să fi fost înştiinţat cu privire la suma datorată şi la termenul de plată.
Organele de executare silită sunt reprezentate de către organele fiscale care
administrează creanţe fiscale. Aceste organe de executare silită au dreptul:
- să intre în orice incintă de afaceri a debitorului şi să analizeze evidenţa contabilă a debitorului;
- să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului persoană
fizică şi să cerceteze toate locurile în care acesta îşi păstrează bunurile;
- să solicite şi să completeze orice document sau element material care poate constitui o
probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului.
Organele de executare silită pot dispune măsuri asiguratorii sub forma popririi
asiguratorii şi a sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile şi / sau imobile proprietate a
debitorului şi asupra veniturilor acestuia. Totodată, organele de executare silită pot solicita
constituirea unei garanţii în anumite situaţii.
Organele de executare silită încep executarea silită numai în temeiul unui titlu executoriu.
O serie de venituri nu pot fi supuse executării silite. Între acestea se regăsesc: alocaţiile
de stat pentru copii, alocaţiile de întreţinere pentru minorii handicapaţi, indemnizaţiile de
naştere, ajutorul social, ajutoarele acordate în caz de deces, soldele acordate militarilor în
termen, bursele de orice fel acordate elevilor şi studenţilor şi altele, prevăzute expres de lege.
De asemenea, o serie de bunuri sunt exceptate de la executarea silită. Între acestea se
regăsesc: bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei sale,
obiectele de cult religios, alimentele necesare debitorului şi familiei sale, combustibilul necesar
debitorului şi familiei sale pentru încălzit, spaţiul minim locuit de debitor şi familia sa, obiectele
necesare persoanelor handicapate sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave şi altele,
prevăzute expres de lege.
Executarea silită se poate suspenda sau întrerupe. Executarea silită se suspendă atunci
când suspendarea a fost dispusă de instanţă sau de către creditor sau la data comunicării
aprobării înlesnirii de plată sau în cazul în care debitorul are aprobarea organului de executare
silită să efectueze plata integrală a creanţelor fiscale din veniturile bunului imobil sechestrat
sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni. Executarea silită se întrerupe în cazurile
expres prevăzute de lege.
26
Fiscalitate
Executarea silită încetează în cazul în care s-au stins integral obligaţiile fiscale
prevăzute în titlul executoriu, inclusiv obligaţiile de plată accesorii sau în situaţia în care a fost
desfiinţat titlul executoriu, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
Executarea silită prin poprire presupune interceptarea sau preluarea unora dintre
sumele de bani pe care debitorii bugetului de stat le au de primit de la terţe persoane, până la
acoperirea creanţei fiscale restante.
Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri
şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri necorporale. Nu sunt
supuse executării silite prin poprire sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanţări
primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale.
Procedura executării silite prin poprire începe cu înfiinţarea popririi decise de organul
de executare, printr-o adresă trimisă terţului poprit, însoţită de somaţia şi titlul executoriu
trimise debitorului.
Executarea silită prin poprire se poate întinde concomitent asupra mai multor conturi
bancare ori asupra mai multor terţi popriţi.
Executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea şi valorificarea acestora.
Procedura de executare silită a bunurilor mobile consta in identificarea bunurilor mobile ce vor
fi sechestrate, aplicarea sechestrului şi valorificarea bunurilor sechestrate şi recuperarea
creanţei fiscale restante.
Aplicarea sechestrului se face de către organul de executare silită, care încheie un
proces-verbal în acest scop. Bunurile mobile sechestrate pot fi lăsate în custodia debitorului, a
creditorului sau a unei alte persoane. Odată cu aplicarea sechestrului, organul de executare
face şi evaluarea bunurilor sechestrate. Valorificarea bunurilor sechestrate se face prin vânzare
în regim de consignaţie, prin vânzare directă către un cumpărător, prin licitaţie publică sau în
alte modalităţi admise de lege.
Executarea silită a bunurilor imobile presupune parcurgerea unei proceduri cu
următoarele etape: comunicare somaţiei de plată, identificarea şi evaluarea bunurilor imobile
urmăribile (cu consultarea unor experţi de specialitate), aplicarea sechestrului (de către
executorul fiscal, cu încheierea unui proces-verbal de sechestru) şi valorificarea şi recuperarea
creanţei fiscale restante (prin vânzare la licitaţie publică, vânzare directă sau alte modalităţi
admise de lege).
Dacă în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru creanţa
fiscală nu este stinsă, organul de executare va proceda la valorificare bunurilor sechestrate.
Valorificarea bunurilor sechestrate se poate realiza prin înţelegerea părţilor, vânzarea în regim
de consignaţie a bunurilor mobile, vânzarea directă, vânzarea la licitaţie sau alte modalităţi.
1. În cazul în care angajaţii nu îşi îndeplinesc obligaţiile de serviciu privind calculul şi plata la
termen a impozitelor şi taxelor, pentru aceştia poate fi atrasă:
27
Fiscalitate
a. răspunderea administrativă;
b. răspunderea disciplinară;
c. răspunderea materială;
d. răspunderea penală;
e. nici una dintre cele de mai sus.
2. Procedura de executare silită a bunurilor mobile începe prin:

a. trimiterea somaţiei de plată;
b. identificarea bunurilor mobile ce vor fi sechestrate;
c. aplicarea sechestrului;
d. valorificarea bunurilor sechestrate;
e. recuperarea creanţei fiscale restante.
II. Enumeraţi drepturile organelor de executare silită.
I. 1. c; 2. c.
II. 1. A; 2. A; 3. A; 4. F; 5. A.
I. 1. b; 2. a.
II. Organele de executare silită au dreptul:
- să intre în orice incintă de afaceri a debitorului şi să analizeze evidenţa contabilă a debitorului;
- să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului persoană
fizică şi să cerceteze toate locurile în care acesta îşi păstrează bunurile;
- să solicite şi să completeze orice document sau element material care poate constitui o
probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului;
- să dispună măsuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii şi a sechestrului asiguratoriu
asupra bunurilor mobile şi / sau imobile proprietate a debitorului şi asupra veniturilor acestuia;
- să solicite constituirea unei garanţii în anumite situaţii.
2.7. LUCRAREA DE VER IFICARE
1. Elaboraţi un eseu de minim 20 de rânduri în care să prezentaţi formele răspunderii

în domeniul fiscal, utilizând şi exemple pentru fiecare formă a răspunderii.
2.Definiţi titlul de creanţă fiscală şi daţi minim 6 exemple de forme pe care le pot lua
titlurile de creanţă fiscală.
28
Fiscalitate
2.8. REZUMAT
Obiectivul acestei unităţi de învăţare a fost acela de a oferi o perspectivă asupra

modului în care este reglementată obligaţia fiscală şi creanţa fiscală în legislaţia românească.
Temele principale tratate au avut în vedere:
- conceptul de obligaţie fiscală;
- formele pe care le poate avea un titlu de creanţă fiscală;
- modalităţile de stingere a unei obligaţii fiscale;
- diversele forme ale răspunderii în domeniul fiscal;
- procedurile de executare silită a creanţelor fiscale.
2.9. BIBLIOGRAFIE
1. * * * Ordonanţa Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedură

fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 941 din 29 decembrie 2003, cu modificările şi
completările ulterioare.
2. * * * Hotărârea Guvernului nr. 1050 din 1 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 privind
Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în
Monitorul Oficial nr. 651 din 20 iulie 2004.
29
Fiscalitate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3. IMPOZITELE DIRECTE DATORATE DE PERSOANELE

JURIDICE
CUPRINS
3.1. Obiectivele unităţii de învăţare ………................................................………………………….. 29

3.2. Impozitul pe profit.......................................................................................................... 29
Aplicaţie rezolvată …………………………………………………………………………………………………………... 35
Test de autoevaluare 1 …………………………...………………………………………………………………………. 42
3.3. Impozitul pe dividende – în cazul persoanelor juridice ................................................. 43
3.4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor................................................................. 43
3.5. Răspunsurile testelor de autoevaluare ……………….......................................................... 46
3.6. Lucrarea de verificare ……………………………...................................................................... 46
3.7. Rezumat ……………………………………………........................................................................... 47
3.8. Bibliografie ………………………………………............................................................................ 47
3.1. OBIECTIVE

 identificaţi categoriile de persoane cărora li se aplică impozitul pe profit;
 enumeraţi veniturile neimpozabile;
 identificaţi categoriile de cheltuieli deductibile şi nedeductibile la calculul profitului impozabil;
 calculaţi/determinaţi corect diferite impozite directe datorate de persoanele juridice
(impozitul pe profit, pe dividende, pe veniturile microîntreprinderilor).
3.2. IMPOZITUL PE PROFIT
3.2.1. CONTRIBUABILI
Persoanele juridice române datorează impozit pe profit pentru profitul obținut atât în
România, cât și în străinătate.
Persoanele juridice străine datorează impozit pe profit pentru profitul obținut în
România prin intermediul unui sediu permanent, care au locul de exercitare a conducerii
efective în România sau obțin venituri din transferul proprietăților imobiliare situate în
România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăți, din exploatarea resurselor
naturale situate în România, precum și din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică română.
De asemenea, datorează impozit pe profit în România și persoanele juridice cu sediul
social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Nu sunt datorează impozit pe profit următoarele entități:
30
Fiscalitate
 Trezoreria Statului;
 instituţiile publice, cu excepția activităților economice derulate de către acestea;
 Academia Română și fundațiile înființate de aceasta ca unic membru fondator, cu excepția
activităților economice derulate;
 Banca Naţională a României;
 Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
 Fondul de compensare a investitorilor;
 Fondul de garantare a pensiilor private;
 persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
 fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat (vezi definiția din Dicționarul de termeni);
 entitățile transparente fiscal cu personalitate juridică (vezi definiția din Dicționarul de termeni).
3.2.2. PERIOADA IMPOZABILĂ
Perioada impozabilă este reprezentată de anul calendaristic. Atunci când un

contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Contribuabilii pot opta şi pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic, comunicând
organelor fiscale această opţiune cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea anului fiscal
modificat.
3.2.3. COTELE DE IMPOZITARE
Cota de impozit pe profit este de 16% şi se aplică asupra profitului impozabil.

Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor, cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în
baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile
prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata
unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
3.2.4. REZULTATUL FISCAL
Rezultatul fiscal (RF) se calculează ca diferenţă între veniturile (VT) şi cheltuielile (CHT)
înregistrate în contabilitate (această diferenţă reprezintă rezultatul contabil, dat de soldul
contului 121 Profit şi pierdere), din care se scad veniturile neimpozabile (VNI) şi deducerile
fiscale (DE) şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile (CHND).
RF = VT – CHT – VNI – DE + CHND
În cazul în care rezultatul fiscal este pozitiv (>0), acesta poartă denumirea de profit
impozabil.
În cazul în care rezultatul fiscal este negativ (<0), acesta poartă denumirea de pierdere
fiscală.
31
Fiscalitate
VENITURI NEIMPOZABILE
Veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil sunt reprezentate de:

 dividendele primite de la o persoană juridică română;
 dividendele primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit dintr-
un stat terţ (vezi definiţia din Dicţionarul de termeni) cu care România are încheiată o
convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte
dividendele deţine minim 10% din capitalul social al persoanei juridice străine pe o
perioadă de minim 1 an;
 valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a
titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor,
beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de
participare;
 veniturile din anularea, recuperarea şi refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere;
 veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere;
 veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi pentru care nu s-a
acordat deducere;
 veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,
terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu
descreşterile anterioare aferente aceleiaşi imobilizări;
 altele, conform art. 23 din Codul fiscal.
Pentru cultele religioase, instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele
autorizate, asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi
organizaţiile patronale sunt prevăzute în Codul fiscal venituri neimpozabile specifice, ce ţin de
activitatea acestor contribuabili (vezi art. 15 din Codul fiscal).
DEDUCERILE FISCALE
Deducerile fiscale acceptate au în vedere:

 Amortizarea fiscală – este reprezentată de valoarea cheltuielilor cu amortizarea aferentă
imobilizărilor pentru care, la calculul amortizării, s-a utilizat metoda liniară sau metoda
degresivă (pentru detalii, vezi art. 28 din Codul fiscal).
 Cheltuielile cu dobânzile și cu diferențele de curs valutar reportate din perioada
precedentă (vezi mai jos detalii);
 Rezerva legală deductibilă. Suma repartizată din profitul pentru majorarea rezervei legale
este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, la care se
adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce soldul rezervei legale va atinge a cincea
parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz.
 Provizioanele fiscale. Se au în vedere provizioanele pentru garanţii de bună execuţie
acordate clienţilor, ajustările pentru deprecierea creanţelor (maxim 30% din valoarea
creanţelor neîncasate de peste 270 de zile, negarantate de altă persoană şi nedatorate de
32
Fiscalitate
o persoană afiliată contribuabilului), precum şi alte provizioane specifice activităţilor de
intermediere financiară, conform art. 26 din Codul Fiscal.
 Deducerile suplimentare pentru cercetare-dezvoltare. Acestea reprezintă 50% din valoarea
cheltuielilor de cercetare-dezvoltare.
CHELTUIELI
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile înregistrate în contabilitatea contribuabilului

pot fi: cheltuieli deductibile, cheltuieli cu deductibilitate limitată şi cheltuieli nedeductibile.
Cheltuielile deductibile sunt cele efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice
a contribuabilului.
Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt cheltuieli pentru care sunt prevăzute limite
legale în care pot fi deduse la calculul rezultatului fiscal. Pentru aceste cheltuieli, în situaţia în
care valoarea înregistrată în contabilitate depăşeşte limita legală, partea ce depăşeşte această
limită va fi cheltuială nedeductibilă. Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt reprezentate
de:
 cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care
se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol;
 cheltuielile sociale, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile;
 cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanţă acordate de angajatori,
în limita valorii şi numărului stabilite prin lege;
 cheltuielile cu provizioane / ajustări pentru depreciere şi rezerve, în limita prevăzută la art.
27 din Codul Fiscal;
 cheltuielile cu amortizarea. Este deductibilă amortizarea calculată cu metoda liniară sau
metoda degresivă. Pentru construcţii este deductibilă doar amortizarea determinată cu
metoda liniară. Pentru echipamente, maşini, unelte şi instalaţii de lucru, computere şi
echipamente periferice este deductibilă şi amortizarea calculată cu metoda accelerată.
 cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar. Aceste cheltuieli sunt integral
deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei.
Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu
termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la
începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Dacă
gradul de îndatorare a capitalului este peste trei sau capitalul propriu este negativ,
cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt
nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare până la deductibilitatea
integrală a acestora. În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi decât instituţiile
financiare, dobânzile deductibile sunt limitate la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii
Naţionale a României (pentru lei) sau la un nivel de 4% (pentru alte monede) (pentru
detalii, a se vedea art. 27 din Codul Fiscal).
 cheltuielile cu amortizarea, pentru clădiri fiind deductibilă doar amortizarea liniară;
totodată, contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de
muncă şi bolilor profesionale, precum şi înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale, pot
33
Fiscalitate
deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în
funcţiune;
 cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de
persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile in
limita a 50% din valoarea acestora şi în limita a cel mult un singur autoturism aferent
fiecărei persoane cu astfel de atribuţii;
 altele, conform art. 25 alin. 3 din Codul Fiscal.
Cheltuielile nedeductibile sunt reprezentate de:
 cheltuielile cu impozitul pe profit;
 dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere
datorate către autorităţi române sau străine;
 cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă
din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de
asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;
 cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielie privind bursele private;
 cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă care au la bază un document emis de un
contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de Procedură Fiscală;
 cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele şi riscurile asociate activităţii
contribuabilului, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară sau
utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing;
 cheltuielile cu taxele, contribuţiile şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau
asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care
depăşesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual;
 altele, conform art. 25 alin. 4 din Codul Fiscal.
3.2.5. REGIMUL PIERDERILOR
Pierdere fiscală (Pf) se înregistrează atunci când rezultatul fiscal este negativ (<0).
Pierderea fiscală înregistrată într-un an se recuperează din profiturile impozabile obţinute în
următorii 7 ani consecutivi. În cazul în care se înregistrează pierderi fiscale de recuperat din
mai mulţi ani, recuperarea acestora se realizează în ordine cronologică (se recuperează mai
întâi pierderea cea mai veche).
Având în vedere aceste prevederi legale, impozitul pe profit calculat se determină
astfel:
3.2.6. CREDITUL FISCAL
Creditul fiscal este reprezentat de sume care se deduc din impozitul pe profit calculat,
conform legislaţiei în vigoare, rezultând impozitul pe profit datorat:
34
Fiscalitate
Creditul fiscal are în vedere:

 Creditul fiscal extern. Acesta este reprezentat de impozitul pe profit plătit unui stat străin
cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri. Contribuabilul are
obligaţia să prezinte organelor fiscale o documentație corespunzătoare, din care să rezulte
faptul că impozitul a fost plătit statului străin. De menţionat este faptul că România
prevede în toate convenţiile de evitare a dublei impuneri metoda creditării obişnuite
(constituie credit fiscal cea mai mică valoare dintre impozitul plătit în ţara străină şi
impozitul ce s-ar fi plătit în România pentru un profit egal cu cel obţinut în străinătate).
 Impozitul pe profit scutit. Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare
electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare,
programe informatice folosite în scopul desfăşurării activităţii economice este scutit de
impozit (este vorba de toate activele corporale prevăzute în Catalogul privind clasificarea şi
duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe la subgrupa 2.1 şi clasa 2.2.9). Scutirea
de impozit se acordă în limita impozitului pe profit calculat.
 Scutiri şi reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislaţiei în vigoare.
 Cheltuielile cu sponsorizarea, mecenatul şi acordarea de burse private, în limitele legale.
Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, precum şi cei care
acordă burse private, scad din impozitul pe profit calculat sumele aferente, dacă totalul
acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- este în limita a 5 la mie din cifra de afaceri;
- nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
De menţionat este faptul că aceste cheltuieli nu sunt menţionate expres în Codul fiscal şi în
Declaraţia 101 privind impozitul pe profit ca reprezentând credit fiscal, însă, având în
vedere elementele similare creditului fiscal, am considerat oportună includerea lor în
această categorie.
3.2.7. PLATA ŞI DECLARAREA IMPOZITULUI
Ca regulă generală, calculul şi plata impozitului pe profit se face trimestrial. Pentru

trimestrele I-III, termenul de plată este data de 25 a primei luni următoare trimestrului pentru
care se face plata. Definitivarea impozitului datorat pentru întregul an şi plata impozitului
aferent trimestrului IV se face până la data de 25 martie a anului următor. Contribuabilul are
obligaţia de a depune la organele fiscale, tot până la data de 25 martie a anului următor,
Declaraţia 101 privind impozitul pe profit.
Prin excepţie,contribuabilii pot opta pentru calculul şi plata impozitului pe profit anual.
În acest caz, în cursul anului contribuabilii sunt obligaţi la plăţi anticipate trimestriale egale ca
valoare cu un sfert din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent. Plăţile anticipate
pentru trimestrele I-III se fac până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor, iar plata
anticipată pentru trimestrul IV se face până la data de 25 decembrie. Opţiunea de a plăti
impozit anual nu poate fi modificată timp de 2 ani.
35
Fiscalitate
Pentru următoarele categorii de contribuabili calculul şi plata impozitului pe profit se
face obligatoriu anual:
 instituţiile de credit – cu termen de plată a impozitului anual şi de depunere a Declaraţiei
101 data de 25 martie;
 cultele religioase, instituţiile de învăţământ particular, asociaţiile de proprietari (de
locuinţe, de terenuri cu vegetaţie forestieră, păşuni sau fâneţe), organizaţiile nonprofit,
organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale, contribuabilii care obţin venituri majoritare
din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, din pomicltură şi din viticultură –
cu termen de plată a impozitului anual şi de depunere a Declaraţiei 101 data de 25
februarie.
3.2.8. DESTINAŢIA IMPOZITULUI
Impozitul pe profit este un venit al bugetului de stat. Prin excepţie, impozitul pe profit,
inclusiv dobânzile, majorările de întârziere şi amenzile legate de acesta, plătit de regiile
autonome din subordinea Consiliilor Locale şi Consiliilor Judeţene reprezintă venit al bugetului
local respectiv.
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT
Să se determine impozitul pe profit datorat pentru întregul an şi impozitul pe profit

rămas de plată sau de compensat la termenul legal de plată următor în cazul unei societăţi
comerciale pentru care se cunosc următoarele date la 31 decembrie:
Nr. Valoare
Specificaţie Notaţie
crt. (lei)
1. Venituri din exploatare, din care: VT 453.000
1.1. - cifra de afaceri CA 440.000
1.2. - alte venituri din exploatare AVE 13.000
2. Venituri financiare, din care: VF 6.272
2.1. - venituri din dividende primite de la o persoana juridica romana VDiv 5.432
2.2. - alte venituri financiare AVF 840
3. Venituri extraordinare VEx 470
4. Cheltuieli de exploatare, din care: ChEx 374.513
4.1. - cheltuiala cu impozitul pe profit (primele 3 trimestre) ChIP 11.233
4.2. - cheltuieli cu amortizarea (calculată liniar) ChAz 8.210
4.3. - cheltuieli de protocol ChPc 2.450
4.4. - cheltuieli sociale ChSo 2.420
4.5. - cheltuieli de sponsorizare, mecenat sau cu burse private ChSp 4.000
4.6. - cheltuieli cu salariile ChSa 112.000
4.7. - alte cheltuieli de exploatare AchE 234.200
5. Cheltuieli financiare, din care: CF 4.680
36
Fiscalitate
Nr. Valoare
Specificaţie Notaţie
crt. (lei)
5.1. - cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut pe 5 ani ChDob 4.680
5.2. - alte cheltuieli financiare AchF 0
6. Cheltuieli extraordinare, din care ChEx 1.000
6.1. Cheltuieli cu amenzi ChAm 1.000
7. Alte date
7.1. Soldul rezervei legale la 1 ianuarie SdiRL 300
7.2. Suma repartizata din profit pentru majorarea rezervei legale SRL 150
7.3. Capitaluri proprii la 1 ianuarie CPr0 10.000
7.4. Capitaluri proprii la 31 decembrie CPr1 14.000
7.5. Capitaluri împrumutate pe termen mediu si lung la 1 ianuarie CÎ0 0
7.6. Capitaluri împrumutate pe termen mediu si lung la 31 decembrie CÎ1 36.000
7.7. Capital social subscris şi vărsat CSSV 2.000
7.8. Pierderi reportate din anii precedenţi PdR 0
Rezolvare:
1. Se determină profitul contabil
Profitul contabil (Prctb) este dat de diferenţa dintre veniturile totale (Vt) şi cheltuielile
totale (Cht) înregistrate în contabilitate până la data.
2. Se determină veniturile neimpozabile
Dintre veniturile neimpozabile prevăzute în Codul fiscal la art. 23, regăsim doar
veniturile din dividende de la o altă persoană juridică română.
3. Se determină deducerile
Dintre deducerile acceptate la calculul profitului impozabil, în cazul nostru se regăsesc

amortizarea fiscală (AzF) şi partea din suma repartizata din profit pentru majorarea rezervei
legale care se încadrează în limitele legale (SRLDe).
37
Fiscalitate
Întrucât amortizarea înregistrată în contabilitate a fost determinată liniar, aceasta
constituie integral o deducere la calculul profitului impozabil.
Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului
contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce soldul rezervei legale va
atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz.
Mai întâi vom verifica dacă soldul iniţial, de la începutul anului, al rezervei legale nu
depăşeşte a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat.
< 20%
Soldul iniţial, de la începutul anului, al rezervei legale nu depăşeşte a cincea parte din
capitalul social subscris şi vărsat (15% < 20%). În situaţia în care această condiţie nu este
îndeplinită, suma repartizata din profit pentru majorarea rezervei legale nu va constitui o
deducere la calculul profitului impozabil.
În continuare, se verifică dacă suma repartizată din profit pentru majorarea rezervei
legale depăşeşte 5% din profitul contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit
înregistrate în contabilitate.
- lei > 150 lei
Suma repartizata din profit pentru majorarea rezervei legale nu depăşeşte limita legală
pentru deductibilitatea acesteia. Aceasta va constitui o deducere numai în măsura în care
soldul final al rezervei legale (SdfRL) nu va depăşi limita legală.
> 20%
Întrucât soldul final al rezervei legale depăşeşte limita legală, doar o parte din suma
repartizată din profit pentru majorarea rezervei legale va constitui o deducere la calculul
profitului impozabil.
În aceste condiţii, suma deducerilor la calculul profitului impozabil va fi:
4. Se determină cheltuielile nedeductibile
38
Fiscalitate
Dintre cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal prevăzute la art. 25 alin. 4
din Codul fiscal, în cazul nostru regăsim cheltuiala cu impozitul pe profit (ChIP), cheltuielile de
sponsorizare (ChSp) şi cheltuielile cu amenzile (ChAm). Dintre cheltuielile cu deductibilitate
limitată enumerate la art. 25 alin. 3, în cazul nostru regăsim cheltuielile de protocol (ChPc),
cheltuielile sociale (ChSo) şi cheltuielile cu dobânzile (ChDob). De asemenea, cheltuielile cu
amortizarea sunt considerate cheltuieli nedeductibile, în condiţiile în care dacă sunt respectate
cerinţele legale de calcul a amortizării, acestea vor constitui o deducere la calculul profitului
impozabil. Astfel, cheltuielile nedeductibile vor fi:
Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra

profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol
(conform art. 25 alin. 3 lit. a) din Codul fiscal) . În cazul nostru, limita deductibilităţii
cheltuielilor de protocol se poate scrie:
Cheltuielile de protocol ce depăşesc această limită vor fi nedeductibile (ChPcNd):
Cheltuielile sociale (cum ar fi ajutoarele pentru naştere, pentru înmormântare, pentru

boli grave ş. a. acordate de societatea comercială angajaţilor) sunt deductibile în limita a 5%
din fondul de salarii realizat (conform art. 25 alin. 3 lit. b) din Codul fiscal).
Întrucât cheltuielile sociale nu depăşesc această limită, acestea vor fi integral

deductibile (ChSod):
Cheltuielile cu dobânzile de la alte entităţi, altele decât băncile şi instituţiile financiare

nebancare, sunt integral deductibile dacă gradul de îndatorare al capitalului (GÎC) este mai mic
decât 3 (conform art. 27 alin. 1 din Codul fiscal). Dacă gradul de îndatorare a capitalului este
peste trei, cheltuielile cu dobânzile sunt nedeductibile şi se reportează în perioada următoare
până la deductibilitatea integrală a acestora (conform art. 27 alin. 2 din Codul fiscal).
Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu
termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la
începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit.
39
Fiscalitate
GÎC < 3 => cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile:
Astfel, totalul cheltuielilor nedeductibile va fi:
5. Se determină profitul impozabil (Pri)
Profitul impozabil se calculează cu următoarea formulă:
6. Se determină impozitul pe profit calculat (IPrC)
Impozitul pe profit calculat se determină aplicând asupra profitului impozabil din care au
fost deduse pierderile fiscale reportate din anii anteriori cota standard de impozitare de 16%.
7. Se determină creditul fiscal
Dintre elementele de credit fiscal (CrF), în cazul nostru se regăsesc doar cheltuielile cu
sponsorizările.
Contribuabilii care efectuează sponsorizări au dreptul de a deduce din impozitul pe
profit calculat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli este în limita a 0,5% din cifra de
afaceri şi nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
lei
lei
Cheltuielile cu sponsorizările sunt în sumă de 4.000 lei. Având în vedere cele două
condiţii cumulative de mai sus, doar o parte din acestea vor constitui credit fiscal.
40
Fiscalitate
8. Se determină impozitul pe profit datorat
9. Se determină impozitul pe profit rămas de plată sau de compensat la termenul legal

de plată următor
Impozitul pe profit datorat depăşeşte impozitul pe profit plătit (IPrPl), atfel că vom
avea un impozit pe profit rămas de plată (IPrDePl):
În baza calculelor efectuate anterior, poate fi completată declaraţia anuală de impozit

pe profit:
Nr.
Denumire indicatori Nr. Sume
crt.
1. Venituri din exploatare 1 453.000,00
2. Cheltuieli de exploatare 2 374.513,00
3. Rezultat din exploatare (1-2) 3 78.487,00
4. Venituri financiare 4 6.272,00
5. Cheltuieli financiare 5 4.680,00
6. Rezultat financiar (4-5) 6 1.592,00
7. Venituri extraordinare 7 470,00
8. Cheltuieli extraordinare 8 1.000,00
9. Rezultat extraordinar (7-8) 9 -530,00
10. Rezultat brut (3+6+9) 10 79.549,00
11. Elemente similare veniturilor 11 0,00
12. Elemente similare cheltuielilor 12 0,00
Rezultat după includerea elementelor similare veniturilor şi
13. cheltuielilor (10+11-12) 13 79.549,00
14. Amortizare fiscală 14 8.210,00
15. Cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar reportate 15 0,00
16. Rezerva legală deductibilă 16 100,00
17. Provizioane fiscale 17 0,00
18. Alte sume deductibile 18 0,00
19. Total deduceri (14+15+16+17+18) 19 8.310,00
20. Dividende primite de la altă persoană juridică română 20 5.432,00
21. Alte venituri neimpozabile 21 0,00
22. Total venituri neimpozabile (20+21) 22 5.432,00
23. Profit/pierdere (13-19-22) 23 65.807,00
24. Cheltuieli cu impozitul pe profit 24 11.233,00
25. Cheltuieli cu impozitul pe profit în străinătate 25 0,00
41
Fiscalitate
Nr.
Denumire indicatori Nr. Sume
crt.
26. Amenzi, dobânzi şi penalităţi de întârziere etc. 26 1.000,00
27. Cheltuieli de protocol care depăşesc limita legală 27 694,00
28. Cheltuieli de sponsorizare, mecenat şi cu bursele private 28 4.000,00
29. Cheltuieli cu amortizarea contabilă 29 8.210,00
30. Cheltuieli cu provizioanele şi rezervele care depăşesc limita legală 30 0,00
Cheltuielile cu dobânzile nedeductibile care nu sunt reportate în
31. perioada următoare 31 0,00
Cheltuieli cu dobânzi şi diferenţe de curs valutar reportate în perioada
32. următoare 32 0,00
33. Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile 33 0,00
34. Alte cheltuieli nedeductibile 34 180,00
35. Total cheltuieli nedeductibile (24+25+…+33+34) 35 25.317,00
Total profit impozabil / pierdere fiscală înainte de reportarea pierderii
36. (23+35) 36 91.124,00
37. Pierdere fiscală în perioada curentă, de reportat în perioada următoare 37 0,00
38. Pierdere fiscală în perioada curentă transferată potrivit art. 26 alin. 2 38 0,00
Pierdere fiscală în perioada curentă, primită de la persoana juridică
39. cedentă, potrivit art. 26 alin. 2 39 0,00
40. Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenţi 40 0,00
Profit impozabil / Pierdere fiscală de recuperat în anii următori
41. (36+37+38-39-40) 41 91.124,00
42. Total impozit pe profit (42.1+42.2), din care: 42 14.579,84
42.1. Impozit aferent profitului ce se impune cu 16% 42.1 14.579,84
Impozit de 5% aplicat asupra veniturilor de natura barurilor de noapte
42.2. [...] 42.2 0,00
43. Total credit fiscal (43.1+43.2+43.3) 43 0,00
43.1. Credit fiscal extern 43.1 0,00
43.2. Impozit pe profit scutit 43.2 0,00
Scutiri şi reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislaţiei în
43.3. vigoare 43.3 0,00
Impozit pe profit înainte de scăderea sumelor reprezentând
44. sponsorizare, mecenat sau burse private (42-43) 44 14.579,84
45. Sponsorizare, mecenat sau burse private în limitele legale 45 1.320,00
46. Impozit pe profit anual (44-45) 46 13.259,84
47. Impozit pe profit stabilit în urma inspecţiei fiscale […] 47 0,00
48. Impozit pe profit declarat pentru anul de raportare prin formularul 100 48 11.233,00
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor declarat pentru anul de
49. raportare prin formularul 100 49 0,00
50. Diferenţa de impozit pe profit datorat (46-47-48-49) 50 2.026,84
51. Diferenţa de impozit pe profit de recuperat (47+48+49-46) 51 0,00
Pentru mai multe detalii privind declaraţiile fiscale, vizitează:

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r/programeutile/DF/df.html
42
Fiscalitate
1. Sunt cheltuieli cu deductibilitate limitată la calculul profitului impozabil:

a. cheltuielile de protocol;
b. cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
c. cheltuielile pentru perfecţionarea managementului;
d. cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate;
e. cheltuielile de reclamă şi publicitate.
2. Sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil:

a. cheltuielile de protocol;
b. cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
c. cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;
d. cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate;
e. cheltuielile de reclamă şi publicitate.
3. Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, precum şi cei care
acordă burse private, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor
cheltuieli:
a. este în limita a 5 % din cifra de afaceri şi nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe
profit datorat;
b. este în limita a 0.5% din impozitul pe profit datorat şi nu depăşeşte mai mult de 20% din
cifra de afaceri;
c. este în limita a 5% din impozitul pe profit datorat şi nu depăşeşte mai mult de 20% din cifra
de afaceri;
d. este în limita a 0,5% din cifra de afaceri şi nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe
profit datorat;
e. este în limita a 20% din cifra de afaceri şi nu depăşeşte mai mult de 5% din impozitul pe
profit datorat.
II.
1.Care este formula de calcul a profitului impozabil?
2. Enumeraţi 5 categorii de cheltuieli cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit.
3.3. IMPOZITUL PE DIVIDENDE – ÎN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE
Dividendele primite de o persoană juridică de la o altă persoană juridică română se

impozitează cu o cotă de 16% aplicată la valoarea brută a acestora. De la 1 ianuarie 2017, cota
de impozit se va reduce la 5%.
43
Fiscalitate
Nu datorează impozit pe dividende fondurile de pensii şi organele administraţiei publice şi
nici persoanele juridice române care deţin, la data plăţii dividendelor, minim 10% din titlurile de
participare ale persoanei juridice care distribuie dividende şi pe o perioadă de minim 1 an.
Perceperea impozitului se face prin metoda stopajului la sursă. Persoana juridică română
care plăteşte dividende are obligaţia să reţină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende.
Termenul de plată este reprezentat de data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în
care se plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la
sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul trebuie plătit până la
data de 25 ianuarie a anului următor.
3.4. IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR
3.4.1. CONTRIBUABILI
O microîntreprindere este definită prin lege ca fiind o persoană juridică română care
îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
- realizează venituri, altele decât cele din activităţi în domeniul bancar, al asigurărilor şi
reasigurărilor, pieţei de capital, jocurilor de noroc, explorării, dezvoltării, exploatării
zăcămintelor petroliere și gazelor natural, consultanţei şi managementului (minim 80% din
veniturile totale);
- a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro (cursul de schimb
pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului
financiar în care s-au înregistrat veniturile);
- capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;
- nu se află în dizolvare, urmate de lichidare, înregistrată la registrul comerţului sau la
instanţele judecătoreşti.
Persoanele juridice existente sunt obligate la plata impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de mai sus.
Persoanele juridice private nou-înfiinţate sunt obligate la plata impozitului pe
veniturile microîntreprinderilor din primul an de activitate. În situaţia în care, la înfiinţare,
capitalul social depăşeşte echivalentul în lei a 25.000 euro, persoana juridică nou-înfiinţată
poate opta pentru plata impozitului pe profit.
3.4.2. PERIOADA FISCALĂ
Perioada fiscală pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este anul

calendaristic. În cazul microîntreprinderilor care se înfiinţează sau îşi încetează existenţa în
cursul anului, perioada fiscală este reprezentată de perioada din anul calendaristic pentru care
persoana juridică a existat.
3.4.3. COTA DE IMPOZITARE
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
44
Fiscalitate
- 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Cu titlu de excepție, persoanele juridice române nou-înființate, care au cel puțin un
salariat și sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acționarii/asociații lor nu au
deținut titluri de participare la alte persoane juridice, cota de impozitare este 1% pentru
primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice române. Cota de impozitare se
aplică până la sfârșitul trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni (vezi detalii la art.
51 din Codul fiscal).
3.4.4. BAZA IMPOZABILĂ
Cota de impozitare se aplică asupra unei baze impozabile formate din veniturile din
orice sursă, din care se scad:
- veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse;
- veniturilor aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
- veniturilor din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
- veniturilor din subvenţii;
- veniturilor din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, care au
fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturilor rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;
- veniturilor realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
- veniturile din diferenţele de curs valutar;
- veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei
valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării;
- altele, conform art. 53 din Codul fiscal.
Baza impozabilă se reduce cu valoarea de achiziţie a caselor de marcat cumpărate.
Baza impozabilă se majorează cu următoarele elemente:
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării înregistrate în contul 609;
- în trimestrul IV, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar /
veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei
valute şi cheltuielile de aceeaşi natură înregistrate cumulat de la începutul anului;
- altele, conform art. 53 din Codul fiscal.
3.4.5. PLATA ŞI DECLARAREA IMPOZITULUI
Calculul şi plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează

trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează
impozitul.
45
Fiscalitate
Microîntreprinderile au obligaţia de a depune, până la termenul de plată a impozitului,
declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor (Declaraţia 100).
Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, în cursul aceluiaşi an în care a început
lichidarea au obligaţia să depună declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi să
plătească impozitul aferent până la data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal
competent. Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligaţia
să depună declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi să plătească impozitul
până la închiderea perioadei impozabile.
1. Dividendele distribuite persoanelor juridice se impozitează cu o cotă de:

a. 3%;
b. 5%;
c. 10%;
d. 16%;
e. 25%.
2. Pentru o microîntreprindere cu 2 salariați, cota de impozit pe veniturile

microîntreprinderilor este de:
a. 1%;
b. 2%;
c. 3%;
d. 5%;
e. 16%.
II. Completaţi spaţiile libere:
O microîntreprindere este o persoană .......[1]....... care îndeplineşte cumulativ următoarele

condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal .......[2].......:
 realizează venituri, altele decât cele din activităţi în domeniul bancar, al asigurărilor şi
reasigurărilor, pieţei de capital, jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;
 a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a .......[3]....... euro;
 capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;
 nu se află în proces de dizolvare cu lichidare.
I. 1. a; 2. c; 3. d.
II. 1. PI = VT – CHT – VNI + CHND;
46
Fiscalitate
2. Cheltuieli cu deductibilitate limitată:
- cheltuielile de protocol;
- cheltuielile sociale;
- cheltuielile cu perisabilităţile;
- cheltuielile cu dobânzile.
I. 1. d; 2. a.
II. [1] - juridică română; [2] - precedent; [3] - 100.000.
Să se determine impozitul pe profit datorat de o societate comercială pentru care se

cunosc următoarele date la 31 decembrie:
Nr. crt. Specificaţie Valoare [lei]

1. Venituri din exploatare, din care: 550.000
1.1. - cifra de afaceri 500.000
1.2. - alte venituri din exploatare 50.000
2. Venituri financiare, din care: 5.000
2.1. - venituri din dividende primite de la o alta persoană juridică 5.000
română
3. Venituri extraordinare 0
4. Cheltuieli de exploatare, din care: 400.000
4.1. - cheltuiala cu impozitul pe profit (primele 3 trimestre) 10.000
4.2. - cheltuieli cu amortizarea (calculată liniară) 10.000
4.3. - cheltuieli de protocol 5.000
4.4. - cheltuieli de sponsorizare, mecenat sau cu burse private 5.000
4.5. - alte cheltuieli de exploatare 370.000
5. Cheltuieli financiare, din care: 0
6. Cheltuieli extraordinare, din care: 5.000
6.1. Cheltuieli cu amenzi 5.000
7. Alte date
7.1. Soldul rezervei legale la 1 ianuarie 1.000
7.2. Suma repartizată din profit pentru majorarea rezervei legale 1.000
7.3. Capital social subscris şi vărsat 10.000
7.4. Pierderi reportate din anii precedenţi 2.000
3.7. REZUMAT
Obiectivul acestei unităţi de învăţare a fost de a asigura cunoaşterea modului concret

în care se determină principalele impozite directe datorate de către persoanele juridice.
47
Fiscalitate
Cu referire la impozitul pe profit, au fost prezentate atât principalele elemente tehnice
ale acestui impozit (subiectul impozitului, obiectul impozitului, perioada impozabilă, cotele de
impozitare, termenul de plată, obligaţiile declarative ale contribuabililor), cât şi modalitatea
concretă de calcul a impozitului datorat.
Unitatea de învăţare se încheie cu prezentarea asietei fiscale a impozitului pe
dividende datorat de către persoanele juridice şi a impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor.
3.8. BIBLIOGRAFIE
1. * Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
2. * * * Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,cu modificările şi completările ulterioare,
publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 13 ianuarie 2016.
48
Fiscalitate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4. IMPOZITUL PE VENIT
CUPRINS
4.1. Obiectivele unităţii de învăţare ……………………..........................................................…… 48

4.2. Aspecte generale ........................................................................................................... 49
4.3. Calculul impozitului pe venit........................................................................................... 52
4.3.1. Venituri din activităţi independente ................................................................. 52
Test de autoevaluare 2 ……...……………...………………………………………………………………….. 56
Aplicaţie rezolvată ………………..…………………………………………………………………………..…… 56
4.3.2. Venituri din salarii ............................................................................................. 60
Aplicaţie rezolvată ………………..……………………………………………………………………………….. 63
4.3.3. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor .......................................................... 67
4.3.4. Venituri din investiţii......................................................................................... 71
4.3.5. Venituri din pensii.............................................................................................. 73
4.3.6. Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.................................. 74
4.3.7. Venituri din premii şi din jocuri de noroc.......................................................... 74
4.3.8. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare ............................................... 76
4.3.9. Venituri din alte surse........................................................................................ 77
4.4. Răspunsurile testelor de autoevaluare ……………...............................………………………….. 78
4.5. Lucrarea de verificare 1 ……………………………………………………….…….................................. 79
4.6. Lucrarea de verificare 2 ……………………………………………………….…….................................. 80
4.7. Rezumat ………………………………………………………..……………………………................................ 81
4.8. Bibliografie ………………………………………………………………………………................................... 81
4.1. OBIECTIVE

 enumeraţi categoriile de venituri care sunt supuse impozitului pe venit;
 identificaţi veniturile neimpozabile potrivit legii;
 prezentaţi elementele impozitului pe venit;
 calculaţi impozitul pe venit datorat în situaţii concrete.
49
Fiscalitate
4.2. ASPECTE GENERAL E
SUBIECŢII IMPOZITULUI
Contribuabilii în cazul impozitului pe venit sunt reprezentaţi de persoanele fizice

rezidente, persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent în România, persoanele fizice nerezidente care desfăşoară
activităţi dependente în România sau persoanele fizice nerezidente care obţin venituri din alte
surse decât cele menţionate anterior.
Persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă timp de 3 ani consecutivi vor
fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât
şi din afara României, începând cu al patrulea an fiscal.
Fac excepţie persoanele fizice care dovedesc că sunt rezidenţi ai unor state cu care
România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile
prevederile convenţiilor.
Sunt scutite de la plata impozitului pe venit:
- persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din activități
independente, din salarii și asimilate salariilor, din pensii și din activități agricole,
silvicultură și piscicultură;
- persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii și asimilate salariilor, ca
urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator.
OBIECTUL IMPOZITULUI
Impozitul pe venit se aplică:

 în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, asupra veniturilor
obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României;
 în cazul persoanelor fizice rezidente, ce nu au domiciliul în România, asupra veniturilor
obţinute din orice sursă, atât din Romania, cât şi din afara României, începând cu data de 1
ianuarie a anului calendaristic următor anului în care aceştia devin rezidenţi în România;
 în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent în România, asupra venitului net atribuibil sediului
permanent;
 în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate dependentă în România,
asupra venitului salarial net din această activitate dependentă;
 în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin alte tipuri de venituri, asupra venitului
ce corespunde categoriei respective de venit.
Sunt supuse impozitului pe venit următoarele categorii de venituri:
 venituri din activităţi independente;
 venituri din salarii;
 venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
 venituri din investiţii;
50
Fiscalitate
 venituri din pensii;
 venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
 venituri din premii şi din jocuri de noroc;
 venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
 venituri din alte surse.
Sunt venituri neimpozabile:
 ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială;
 sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate,
precum şi orice alte drepturi;
 sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică;
 sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor
naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces;
 pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război;
 contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit
persoanelor fizice;
 sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;
 drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus,
studenţi şi elevi;
 bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare
în cadru instituţionalizat;
 sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire ori donaţie;
 veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice, ai posturilor consulare şi de oficialii
organismelor şi organizaţiilor internaţionale pentru activităţile desfăşurate în România în
calitatea lor oficială;
 premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile
olimpice;
 premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute
de elevi şi studenţi;
 sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite;
 altele (vezi art. 62 din Codul fiscal).
PERIOADA IMPOZABILĂ
Perioada impozabilă este anul calendaristic. Perioada impozabilă este inferioară anului
calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.
COTA DE IMPOZIT
Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil din: activităţi
independente, salarii, cedarea folosinţei bunurilor, investiţii, pensii, activităţi agricole, premii şi
alte surse.
51
Fiscalitate
DECLARAŢII FISCALE
Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din
activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole
determinate în sistem real au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la
organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului
următor celui de realizare a venitului. Declaraţia privind venitul realizat se completează pentru
fiecare sursă şi categorie de venit!
Nu se depun declaraţii privind venitul realizat, pentru următoarele categorii de venituri:
 venituri nete determinate pe bază de norme de venit;
 venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt
cuprinse în declaraţiile informative depuse de angajator.
 venituri din investiţii;
 venituri din premii şi din jocuri de noroc;
 venituri din pensii;
 venituri din activităţi agricole;
 venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
 venituri din alte surse.
Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de
impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în
funcţie de natura acestuia.
Contribuabilii care obţin venituri din străinătate au obligaţia să le declare, potrivit
declaraţiei specifice, până la data de 25 mai a anului următor celui de realizare a venitului.
Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere.
Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se
plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării.
CREDIT FISCAL EXTERN
Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în decursul

aceleiaşi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât
şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a
impozitului plătit în străinătate.
Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent
venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit
datorat în România, aferentă venitului impozabil din străinătate.

Completaţi ce lipseşte din enunţurile următoare:
52
Fiscalitate
1. În cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, impozitul pe venit se

aplică asupra …….[1]……. .
2. Contribuabilii care obţin venituri din străinătate au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei
specifice, până la data de …….[2]……. .
3. Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în
termen de …….[3]……. .
4. Perioada impozabilă este …….[4]……. .
5. Sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri sau sume asigurate sunt
venituri …….[5]……. .
4.3. CALCULUL IMPOZITULUI PE VENIT
4.3.1. VENITURI DIN ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE
Veniturile din activităţi independente cuprind:

 veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii - veniturile din fapte de
comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii şi din practicarea unei meserii;
 veniturile din profesii libere - veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de
avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat,
consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate,
desfăşurate în mod independent;
 veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală - din
brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee
tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele
asemenea.
Impozitul se determină cu formula:
unde: Vnetai = venitul net din activităţi independente.
Venitul net din activităţi independente se poate determina pe baza contabilităţii în

partidă simplă, pe baza normelor de venit sau într-un mod specific pentru veniturile din
drepturile de proprietate intelectuală.
STABILIREA VENITULUI NET BAZA CONTABILITĂŢII ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ
Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi
cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în
partidă simplă.
Venitul brut cuprinde:
53
Fiscalitate
 sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
 veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în
legătură cu o activitate independentă;
 câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate
independentă;
 veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu
concura cu o altă persoană;
 veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate
independent;
 veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat
pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.
Nu sunt considerate venituri brute aporturile în numerar sau echivalentul în lei al
aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia,
sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau
juridice, sumele primite ca despăgubiri şi sumele sau bunurile primite sub formă de
sponsorizări, mecenat sau donaţii.
Cheltuielile deductibile sunt reprezentate de:
 cheltuielile efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului,
justificate prin documente;
 cheltuielile cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
 cheltuielile privind amortizarea;
 cheltuielile cu primele de asigurare, cu condiţia să fie efectuate pentru:
 active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii
 activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea
activităţii pentru care este autorizat contribuabilul
 prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional
 persoane care obţin venituri din salarii
Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt reprezentate de:
 cheltuielile de sponsorizare, mecenat şi pentru acordarea de burse private, în limita unei
cote de 5% din baza de calcul;
 cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul;
 suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în altă
localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal
stabilit pentru instituţiile publice;
 cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5% la
fondul de salarii realizat anual;
 pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie.
 cheltuielile reprezentând tichetele de masă și voucherele de vacanță acordate de
angajatori;
 contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în limita
echivalentului în lei a 400 euro/an/persoană;
54
Fiscalitate
 prima de asigurare voluntară de sănătate, în limita echivalentului în lei a 400
euro/an/persoană;
 cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al
contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care
este aferentă activităţii independente;
 cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili,
inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale;
 dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea
activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă
a Băncii Naţionale a României;
 cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul
contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile
pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind
operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
 cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 4.000 euro anual;
 cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii,
organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut
realizat;
 altele, conform art. 68 alin. 5 din Codul fiscal.
Baza de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile,
altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private,
cheltuielile de protocol.
Cheltuielile nedeductibile sunt:
 sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
 cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile;
 impozitul pe venit datorat;
 cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele menţionate anterior;
 donaţiile de orice fel;
 amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate
autorităţilor române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite
conform clauzelor din contractele comerciale;
 ratele aferente creditelor angajate;
 cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din
Registrul-inventar;
 cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile,
dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;
 50% din cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea vehiculelor rutiere motorizate, inclusiv
combustibilul aferent, dacă acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării
activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3500 kg şi nu au mai mult
de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului. Aceasta limitare nu include însă şi
cheltuielile privind amortizarea. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile
în care vehiculele respective sunt utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de
pază și protecție și servicii de curierat, utilizate de agenții de vânzări și de achiziții, utilizate
55
Fiscalitate
pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie, utilizate
pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau
pentru instruire de către școlile de șoferi, utilizate ca mărfuri în scop comercial.
STABILIREA VENITULUI NET PE BAZA NORMELOR DE VENIT
Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele care conţin nomenclatorul

activităţilor pentru care venitul net se stabileşte pe bază de norme de venit şi precizează
regulile care se utilizează pentru stabilirea acestor norme de venit.
Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publica
anual normele de venit în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se
aplica.
În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă pe perioade mai mici
decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să
reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.
STABILIREA VENITULUI NET PENTRU VENITURILE DIN DREPTURILE DE PROPRIETATE

INTELECTUALĂ
Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din
venitul brut a unei cheltuieli deductibile egală cu 40% din venitul brut.
În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală,
precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii
pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin
organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără
aplicarea cotei forfetare de cheltuieli.
OPŢIUNEA DE A STABILI VENITUL NET ANUAL
Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme
de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să
opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.
Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă
simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se
consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă nu se depune o cerere de renunţare de către
contribuabil.
Cererea de opţiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul
fiscal competent:
 până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate şi
în anul precedent;
 în termen de 30 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep
activitatea în cursul anului fiscal.
56
Fiscalitate
REŢINEREA LA SURSĂ A IMPOZITULUI
Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală au și obligațiile de a

calcula, de a reține și de a plăti impozitul corespunzător sumelor plătite prin reținere la sursă,
Impozitele astfel reținute și virate la buget reprezintă plăți anticipate în contul impozitului pe
venit datorat anual. Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte aplicând o cotă de 10% la venitul
brut. Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care a fost plătit venitul.
Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru
care se stopează la sursă plăţile anticipate pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca
impozit final, cu cota de 16%. Opţiunea se exercită în scris în momentul încheierii contractului.
1. Veniturile din practicarea unei meserii sunt venituri …….[1]……. .

2. La stabilirea venitului net pe baza contabilităţii în partidă simplă, cheltuielile de sponsorizare
sunt deductibile în limita a …….[2]……. din baza de calcul.
3. La stabilirea venitului net pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală,
cheltuiala deductibilă reprezintă …….[3]……. din venitul brut.
4. În cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal, termenul de depunere
la organul fiscal competent a cererii de opţiune pentru stabilirea venitului net în sistem real
este …….[4]……. .
5. Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publica anual
normele de venit înainte de data de …….[5]……. .
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENIT DATORAT

DE O PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ
O persoană fizică autorizată (PFA) desfășoară o activitate de „Comercializare de florilor naturale și

aranjamente florale din flori naturale” (cod CAEN 4776 sau 4789), individual, fără a avea angajați. Locul de
desfășurare a activității este municipiul Timișoara. Data de începere a activității este 10 octombrie 2015.
Ce obligații fiscale are PFA pentru anul 2016?
Notă: La înființare (anul 2015), după realizarea formalităților de înregistrare la Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului (vezi http://www.onrc.ro/index.php/ro/inmatriculari/persoane-fizice/persoane-
fizice-autorizate-pfa), în 30 zile de la începerea activităţii, se depune o Declaraţie de înregistrare
fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod
independent sau exercită profesii libere (Formular 070) la unitatea fiscală de care aparţine, precum şi
Formularul 220. Contribuabilul are dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real
sau să fie impus pe bază de norme de venit. În acest sens, trebuie depusă o cerere de opţiune pentru
stabilirea venitului net la organul fiscal competent odată cu Formularele 070 și 220 (în termen de 30 zile
57
Fiscalitate
de la începerea activităţii) sau până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au
desfăşurat activitate şi în anul precedent. Odată exercitată, opţiunea este obligatorie pentru
contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă
dacă nu se depune o cerere de renunţare de către contribuabil.
Cazul A. PFA a optat pentru stabilirea venitului net pe bază de norme de venit (în Declaratia 220 s-a
bifat „norme de venit”)
Se datorează impozit conform normei de venit stabilită de Ministerul Finanțelor Publice pentru anul
2016, pentru activitatea de comercializare a florilor naturale și a aranjamentelor din flori naturale,
pentru județul Timiș, pentru municipiul reședință de județ - Timișoara – 20.000 lei/an.
Vnet (stabilit pe baza normei de venit) = 20.000 lei/an
Impozitul datorat pentru anul 2016 va fi:
lei/an .
Conform legii, plata impozitului se va realiza sub forma a 4 plăți trimestriale egale ca valoare:
Termene de plată: 25.03.2015; 25.06.2015; 25.09.2015; 25.12.2015.
Nu se mai depune nici o declarație!
Dacă veniturile realizate într-un an fiscal depășesc echivalentul în lei (la cursul mediu anual BNR) a
100.000 euro, contribuabilul are obligația depunerii formularului D220 pana la data de 31 ianuarie a
anului următor, pentru a trece la sistemul de impozitare in sistem real.
Ce obligații fiscale mai are florarul PFA?
 Contribuția de asigurări sociale (CAS).

o Dacă PFA nu are și calitatea de pensionar sau de asigurat în sisteme proprii de asigurări
sociale, atunci este obligată să devină asigurat la sistemul public de pensii, plătind CAS.
o Contribuabilul are obligația de a depune anual la organele fiscale Declarația 600 (privind
îndeplinirea condițiilor de încadrare în categoria persoanelor asigurate obligatoriu în
sistemul public de pensii) până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se
datorează contribuția de asigurări sociale.
o În Declarația 600, contribuabilul optează pentru cota de CAS pe care dorește să o suporte:
cota integrală de 26,3% sau cota individuală de 10,5%.
o Baza de calcul lunară a CAS o reprezintă valoarea anuală a normei de venit raportată la
numărul de luni în care se desfășoară activitatea. Baza de calcul lunară a CAS nu poate fi
mai mică decât 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurarilor sociale de stat pentru anul respectiv (pentru anul 2016: 35% din 2.681 lei/lună
= 938,34 lei/lună), dar nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori câștigul salarial mediu
brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul respectiv
(pentru anul 2016: 5 x 2.681 lei/lună = 13.405 lei/lună).
o CAS se plătește trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din
fiecare trimestru.
58
Fiscalitate
o Presupunând că în Declarația 600 contribuabilul optează pentru folosirea cotei individuale
de 10,5%:
BC lunară = 20.000 : 12 = 1.666,67 lei/lună (valoare ce se încadrează în plafoanele legale)
CAS datorat lunar = 1.666,67 x 10,5% = 175 lei/lună
4 plăți trimestriale de: 175 x 3 = 525 lei/trimestru
 Contribuția la asigurările sociale de sănătate:

o 5,5% din valoarea normei de venit (nu poate fi mai mica decât salariul minim garantat)
o De exemplu, pentru anul 2016, salariul minim a fost de 1050 lei/lună în perioada ianuarie-
aprilie și de 1.250 lei/lună în perioada mai – decembrie. Prin urmare, valoarea minimă a bazei
de calcul pentru anul 2016 este de 4 x 1.050 + 8 x 1.250 = 4.200 + 10.000 = 14.200 lei /an).
o Se plătește trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare
trimestru.
o In cazul nostru:
CASS = 5,5% x 20.000 = 1.100 lei/an
4 plăți trimestriale de = 1.100/4 = 275 lei/trimestru
Cazul B. PFA a optat pentru stabilirea venitului net în sistem real (în declaratia 220 s-a bifat „sistem
real”)
În acest caz, PFA depune Declarația 220 până la 31 ianuarie. Declaraţia 220 se depune anual doar dacă în
anul anterior PF a înregistrat pierderi sau apreciază că va avea venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă
de anul anterior.
Presupunem că în Declarația 220 PFA înscrie:
1. Venit brut estimat = 12 luni/an x 3.500 lei/lună = 42.000 lei/an
2. Cheltuieli deductibile estimate =12 luni/an x 1.500 lei/lună = 18.000 lei/an
3. Venit net estimat (1-2)= 24.000 lei
În cursul anului fiscal
Pe baza declarației 220, organele fiscale vor trimite PFA Decizia de impunere (formularul 260) în care
sunt înscrise plățile anticipate la impozitul pe venit, CAS și CASS.
Impozit datorat anticipat = 16% x 24.000 = 3.840 lei /an
Acest impozit datorat anticipat se plătește sub forma a 4 plăți anticipate trimestriale în valoare de 960
lei/trimestru (3.840/4).
Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, care determină venitul net anual în
sistem real sunt obligate să efectueze în cursul anului plăți anticipate cu titlu de contribuții de asigurări
sociale (CAS) care se stabilesc de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, pe baza declarației
menționate anterior.
59
Fiscalitate
Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale (CAS), în cazul plăților anticipate cu titlu de contribuții
de asigurări sociale, o reprezintă echivalentul a 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat, în vigoare în anul pentru care se stabilesc plățile anticipate.
BC lunară pentru plata anticipată a CAS = 35% x 2.681 lei/lună = 938,34 lei/lună
CAS datorat anticipat pe lună = 10,5% x 938,34 lei/lună = 98,53 lei/lună
Deși CAS se calculează și se evidențiază lunar, se fac 4 plăți anticipate trimestriale, până la data de 25
inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru:
4 plăți anticipate = 98,53 lei/lună x 3 luni/trimestru = 295,59 lei/trimestru
Termene de plată: 25.03.2015; 25.06.2015; 25.09.2015; 25.12.2015.
Total CAS plătit anticipat = 295,59 lei/trimestru x 4 trimestre/an = 1.182,36 lei/an
Totodată, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, care determină venitul
net anual în sistem real sunt obligate să efectueze în cursul anului plăți anticipate cu titlu de contribuții
de asigurări sociale de sănătate (CASS) care se stabilesc de organul fiscal competent, prin decizie de
impunere, pe baza declarației de venit estimat (D220).
BC lunară pentru plata anticipată a CASS = Venitul net estimat / 12 = 24.000 / 12 = 2.000 lei/lună
CASS datorat anticipat pe lună = 5,5% x 2.000 lei/lună = 110 lei/lună
La fel ca și în cazul CAS, deși CASS se calculează și se evidențiază lunar, se fac 4 plăți anticipate
trimestriale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru:
4 plăți anticipate = 110 lei/lună x 3 luni/trimestru = 330 lei/trimestru
Termene de plată: 25.03.2015; 25.06.2015; 25.09.2015; 25.12.2015.
Total CASS plătit anticipat = 330 lei/trimestru x 4 trimestre/an = 1.320 lei/an
După încheierea anului fiscal
Să presupunem că în timpul anului fiscal 2016, PFA realizează aceste plăți anticipate (impozit, CAS și
CASS) și își înregistrează în contabilitate următoarele venituri și cheltuieli:
 Venituri brute obţinute: 47.580 lei

 Cheltuieli privind mărfurile (flori): 17.997,64 lei
 Cheltuieli privind materialele consumabile: 880 lei
 Cheltuieli cu chirie loc de vânzare: 1.200 lei
 Cheltuieli de protocol: 1.500 lei
 Cheltuieli cu sponsorizarea: 400 lei
 Cheltuieli cu amenzile: 1.000 lei
 Cheltuieli cu CAS: 1.182,36 lei
 Cheltuieli cu CASS: 1.320 lei
 Cheltuiala cu IV: 3.200 lei
60
Fiscalitate
În anul următor (2017), PFA trebuie să completeze și să depună pâna la data de 25 mai la organele
fiscale Declarația 200 privind veniturile realizate din România, în care trebuie să înscrie venitul brut
obținut, cheltuielile deductibile și venitul net realizat efectiv.
Vbr = 47.580 lei
Cheltuieli deductibile integral = 17.997,64 + 880 + 1.200 + 1.182,36 + 1.320 = 22.580 lei
Cheltuielile de protocol și cheltuielile cu sponsorizarea sunt cheltuieli cu deductibilitate limitată (pot fi

deduse din venituri doar în limita unui plafon impus de către lege).
Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% dintr-o baza de calcul determinată ca
diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare și
cheltuielile de protocol.
BC = 47.580-22.580 = 25.000 lei
LimChProt = 2% x 25.000 = 500 lei
ChProt > LimChProt - > ChProtded = 500 lei (1500-500=1000 = ChProtneded)
Cheltuielile cu sponsorizarea sunt cheltuieli deductibile în limita unei cote de 5% din aceeași BC.
LimChSpon = 5% x 25.000 = 1.250 lei
ChSpon < LimChSpon - > ChSponded=400 lei
In aceste condiții, cheltuielile deductibile totale sunt:
Ch ded totale = 22.580 + 500 + 400 = 23.480 lei
Venitul net se obține scăzând din venitul brut cheltuielile deductibile totale:
Vnet = 47.580 - 23.480 = 24.100 lei
IV = 16% x 24.100 = 3.856 lei
Întrucât PFA a plătit anticipat cu titlu de impozit pe venit suma de 3.200 lei < 3.856 -> IV de plată = 3.856 –
3.200 = 656 lei. PFA primeste de la organele fiscale o Decizie de impunere – termenul de plată 60 de zile.
Se face o regularizare și pentru CAS și CASS:
CAS datorat= 10,5% x 24.100 = 2.530,50 lei/an
CAS plătit anticipat = 1.182,36 lei/an
CAS datorat > CAS plătit anticipat => CAS rămas de plată = 2.530,50 – 1.182,36 = 1.348,14 lei – suma de
plată este înscrisă în decizia de impunere în care este înscris și impozitul pe venit rămas de plată.
CASS datorat= 5,5% x 24.100 = 1.325,50 lei/an
CASS plătit anticipat = 1.320 lei/an
61
Fiscalitate
CASS datorat > CASS plătit anticipat => CASS rămas de plată = 1.325,50 – 1.320 = 5,50 lei – suma de plată
este înscrisă în decizia de impunere în care este înscris și impozitul pe venit rămas de plată.
4.3.2. VENITURI DIN SALARII
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute
de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a
unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de
perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă,
inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care
obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.
Sunt venituri asimilate salariilor următoarele:
 indemnizaţiile primite de către demnitari, de către persoanele cu funcții alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ, de către administratorii societăţilor comerciale şi ai
regiilor autonome;
 remuneraţiile primite în baza unui contract de mandat de către directorii societăţilor
comerciale la care statul este acţionar şi preşedinţii asociaţiilor de locatari;
 drepturile de soldă lunară şi alte drepturi primite de personalul militar;
 sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de
administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
Sunt considerate avantaje în natură asimilate salariilor următoarele:
 utilizarea oricărui bun din patrimoniul afacerii în scop personal;
 cazare, hrană, îmbrăcăminte, alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic
decât preţul pieţei;
 abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop
personal;
 permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
 primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar
de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii;
 tichetele cadou acordate potrivit legii;
Sunt considerate venituri din salarii neimpozabile următoarele:
 ajutoarele de înmormântare, pentru pierderi produse în gospodării ca urmare a
calamităţilor naturale, pentru bolile grave şi incurabile, pentru naştere;
 cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor (maxim 150 lei);
 cadourile oferite salariatelor (maxim 150 lei);
 contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului;
 contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii;
 contravaloarea cheltuielilor de deplasare de la domiciliu la locul de muncă (dacă acestea
sunt în localităţi diferite), la nivelul unui abonament lunar;
 indemnizaţiile de instalare;
62
Fiscalitate
 cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea
angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
Impozitul pe veniturile din salarii este un impozit lunar, final, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar (ILS) se determină astfel:
 la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul (BC)
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii (VnetS), calculat prin deducerea din
venitul brut (VbrutS) a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni (contribuţia la asigurările
sociale – CAS, contribuţia la asigurările sociale de sănătate – CASS şi contribuţia la
asigurările pentru şomaj - CAŞ), şi următoarele:
 deducerea personală (DP) acordată pentru luna respectivă;
 cotizaţia sindicală (CS) plătită în luna respectivă;
 contribuţiile la fondurile de pensii facultative (CFPF), astfel încât la nivelul anului să
nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro;
 primele de asigurare voluntară de sănătate (PAVS), astfel încât la nivelul anului să
nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro
 deducerea specială pentru credite (DSC) (se aplică doar în anii 2016 şi 2017)
16
ILS= BC
100
BC=VnetS DP CS CFPF PAVS DSC
VnetS=VbrutS (CAS+CASS+CAŞ)
 pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc
de realizare a acestora.
16
ILS= BC
100
BC=VbrutS (CAS+CASS+CAŞ)
Contribuabilii au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub
formă de deducere personală (DP), acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai
pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de
până la 1.500 lei inclusiv, astfel:
 pentru cei care nu au persoane în întreţinere DP1=3000 lei;
 pentru cei care au o persoană în întreţinere DP1=400 lei;
 pentru cei care au 2 persoane în întreţinere DP1=500 lei;
 pentru cei care au 3 persoane în întreţinere DP1=600 lei;
63
Fiscalitate
 pentru cei care au 4 sau mai multe persoane în întreţinere DP1=800 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între
1.500,01 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive şi se stabilesc cu formula:
VbrutS 1.500
DP2 =DP1 1
1.500
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei
nu se acordă deducerea personală (DP3=0 lei).
Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei
venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 300 lei lunar şi care nu deţine în proprietate
terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10000 mp în zonele de şes şi de peste 20000
mp în zonele montane.
Deducerea specială pentru credite se acordă doar în perioada ianuarie 2016 –
dcembrie 2017 şi este limitată la maxim 35% din rata lunară aferentă creditului restructurat şi
la maxim 900 lei/lună. De această deducere pot beneficia doar persoanele cu un venit salarial
brut de maxim 2200 lei/lună, care au avut un credit în derulare la 31 mai 2014 şi care reuşesc
să îl restructureze pânâ la 1 ianuarie 2016.
Termenul de plată al impozitului este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care s-au plătit veniturile din salarii. Se practică metoda stopajului la sursă (plătitorul salariului
are obligaţia de a calcula, reţine şi vira impozitul la buget). În cazul organizaţiilor non-
guvernamentale cu maxim 2 angajaţi, a persoanelor juridice cu venituri anuale sub 100.000
euro şi cu maxim 2 angajaţi şi a persoanelor fizice autorizate şi întreprinderilor individuale cu
angajaţi, impozitul se plăteşte trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului
pentru care se datorează.
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din
impozitul stabilit pentru susţinerea entităţilor nonprofit, unităţilor de cult, precum şi pentru
acordarea de burse private.
Plătitorii de venituri din salarii sunt obligaţi să depună la organul fiscal o declaraţie
informativă privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare angajat până în ultima zi a
lunii februarie a anului următor. De asemenea, angajatorul este obligat să elibereze
angajatului, la cererea acestuia, un document din care să rezulte veniturile realizate,
deducerile personale acordate şi impozitul calculat şi reţinut.
Completaţi enunţurile următoare:
1. Cadourile pentru copiii minori ai salariaţilor sunt considerate venituri neimpozabile în limita
a …….[1]……. .
2. Tichetele de masă acordate de către angajator angajaţilor sunt venituri din salarii …….[2]…….
.
64
Fiscalitate
3. Tichetele de masă acordate de către angajator angajaţilor …….[3]……. în baza de calcul a
contribuţiilor sociale.
4. Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la …….[4]…….
din impozitul stabilit pentru susţinerea entităţilor nonprofit.
5. Începând cu veniturile salariale ale anului 2012, în locul fişelor fiscale, plătitorii de venituri
din salarii sunt obligaţi să depună la organul fiscal …….[5]……. .
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENITURILE DIN

SALARII
Să se determine impozitele pe veniturile din salarii datorate de un contribuabil care a

obţinut următoarele venituri:
 În calitate de salariat, la locul său de muncă de bază, a obţinut lunar un salariu brut de
2.000 lei, fără a beneficia de sporuri salariale suplimentare.
 În calitate de salariat, la un al doilea loc de muncă, unde lucrează doar 2 h / zi în baza unui
contract individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial pentru Muncă, a obţinut
lunar suma brută de 500 lei, fără a beneficia de sporuri salariale suplimentare.
Contribuabilul are în întreţinere cei trei copii minori ai săi.
La locul de muncă de bază, contribuabilul este membru de sindicat, plătind o cotizaţie
lunară de 20 lei/lună.
Contribuabilul cotizează lunar şi la un fond de pensii private cu suma de 50 lei.
Cursul leu / euro este de 4,45 lei = 1 euro.
Rezolvare:
1. Venituri din salarii – la locul de muncă de bază
În calitate de salariat, contribuabilul datorează lunar un impozit (Ilunar1) de 16% din

baza de calcul (BC1):
16
Ilunar1   BC1
100
La locul de muncă de bază, baza de calcul a impozitului se determină după următoarea

formulă:
BC 1  Vbrs  TC  DP  CS  CFFPP - PAVS
unde: Vbrs – venitul brut din salarii;

TC – total contribuţii sociale;
DP – deducerea personală;
CS – cotizaţia lunară la sindicat;
65
Fiscalitate
CFFPP – contribuţia facultativă lunară la un fond de pensii private, în limita anuală a
echivalentului în lei a 400 euro;
PAVS – prima de asigurare voluntară de sănătate, în limita anuală a echivalentului în lei
a 400 euro.
Venitul brut din salarii se compune din salariul lunar brut (Sbr), la care se adaugă, dacă
este cazul, echivalentul în lei al avantajelor în natură (An) de care beneficiază salariatul din
partea angajatorului.
Vbrs1=Sbr + An
Salariul lunar brut este format din salariul tarifar de încadrare (Stî) (suma înscrisă în
cartea de muncă / contract) şi eventualele sporuri salariale suplimentare (Sps) acordate de
angajator salariatului. Cum contribuabilul nostru nu beneficiază de sporuri salariale
suplimentare, salariul său brut va fi egal cu salariul tarifar de încadrare, 2.000 lei.
Sbr = Stî + Sps = 2.000 + 0 = 2.000 lei
Deoarece în textul aplicaţiei nu sunt menţionate nici un fel de avantaje în natură de

care să fi beneficiat contribuabilul, le vom considera nule (An = 0). În aceste condiţii, venitul
brut din salarii este de 2.000 lei.
Vbrs1 = 2.000 + 0 = 2.000 lei
Contribuţiile sociale obligatorii pe care le datorează salariatul sunt: contribuţia la

asigurările sociale – CAS, contribuţia la asigurările sociale de sănătate – CASS şi contribuţia la
asigurările pentru şomaj – CFŞ.
TC = CAS + CASS + CAŞ
În continuare, calculăm cele trei contribuţii sociale obligatorii:
10,5 10,5
CAS   Vbrs1   2.000  210 lei
100 100
5,5 5,5
CASS   Vbrs1   2.000  110 lei
100 100
0,5 0,5
CAŞ   Stî   2.000  10 lei
100 100
Total contribuţii = CAS + CASS + CAŞ = 210 + 110 + 10 = 330 lei
Referitor la cel de-al treilea termen din formula bazei de calcul, deducerea personală
(DP), aceasta se determină în funcţie de două criterii, venitul brut din salarii lunar şi numărul
de persoane avute în întreţinere, astfel:
66
Fiscalitate
a. Pentru contribuabilii cu un venit brut din salarii lunar de până la 1.000 lei (inclusiv):
 dacă nu au nici o persoană în întreţinere : 300 lei / lună;
 dacă au o persoană în întreţinere: 400 lei / lună;
 dacă au două persoane în întreţinere: 500 lei / lună;
 dacă au trei persoane în întreţinere: 600 lei / lună;
 dacă au mai mult de trei persoane în întreţinere: 800 lei / lună.
b. Pentru contribuabilii cu un venit brut din salarii lunar cuprins între 1.500 lei şi 3.000 lei
(inclusiv), deducerea personală se determină cu formula:
 Vbrs  1.500 
DPb  DPa   1  
 1.500 
c. Pentru contribuabilii cu un venit brut din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducere
personală (DPc=0)
Contribuabilul nostru are trei persoane în întreţinere şi un venit brut din salarii lunar
de 2.000 lei, ceea ce îl încadrează în categoria „b” de contribuabili, astfel că deducerea sa
personală este:
 2.000  1.500 
DP  600   1    200 lei
 1.500 
Contribuţia lunară la un fond de pensii private este de 50 lei. Trebuie să verificăm dacă,
pentru întregul an, nu se depăşeşte echivalentul în lei a 400 euro.
50 lei / lună x 12 luni / an = 600 lei / an

400 euro x 4,45 lei / euro = 1.780 lei
După cum se poate observa, pentru întregul an, valoarea însumată a contribuţiilor lunare
la un fond de pensii private nu depăşeşte echivalentul în lei a 400 euro.
Astfel, baza de calcul a impozitului lunar este:
BC1 = Vbrs – TC – DP – Cs – Cfpf = 2.000 – 330 – 200 – 20 – 50 – 0 = 1.400 lei
Impozitul lunar datorat este:
16 16
Ilunar1   BC1   1.400  224 lei
100 100
Şi pentru acest impozit se practică procedeul reţinerii la sursă.
2. Venituri din salarii – la un alt loc de muncă decât cel de bază
67
Fiscalitate
La un alt loc de muncă decât cel de bază, se datorează de asemenea un impozit lunar
(Ilunar2) de 16%, dar, baza de calcul a impozitului (BC2) se determină diferit de cea de la locul
de muncă de bază.
16
Ilunar2   BC2
100
BC2 = Vbrs2 – (CAS + CASS + CAŞ)
10,5 10,5
CAS   Vbrs2   500  52,5 lei
100 100
5,5 5,5
CASS   Vbrs2   500  27,5 lei
100 100
0,5 0,5
CAŞ   Vbrs2   500  2,5 lei
100 100
Total contribuţii = CAS + CASS + CAŞ = 52,5 + 27,5 + 2,5 = 82,5 lei
BC2 = 500 – 82,5 = 417,5 lei
16
Ilunar2   417,5  66,8 lei
100
Şi pentru acest impozit se practică procedeul reţinerii la sursă.
4.3.3. VENITURI DIN CEDAREA FOLOSINŢEI BUNURILOR
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, din
închirieri şi subînchirieri de bunuri mobile şi imobile.
Impozitul (IVcfb) se determină aplicând cota de impozitare asupra venitului net din
cedarea folosinţei bunurilor (Vnetcfb).
16
IVc = Vnetc
100
Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul
brut (Vbrutcfb) a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Vnetc =Vbrutc Vbrutc
68
Fiscalitate
Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al
veniturilor în natură şi se stabileşte pe baza chiriei prevăzute în contract.
Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale,
în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de
cealaltă parte contractantă.
În cursul anului, contribuabilul datorează plăţi anticipate (Pla), în cuantum de 16% din
venitul anual estimat (Vacfbe) sau venitul net realizat în anul precedent.
16
Pla= Vaec
100
Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni
din fiecare trimestru.
Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea
unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal
următor califică aceste venituri in categoria venituri din activităţi independente şi le supun
regulilor de stabilire a venitului net pentru aceasta categorie.
Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de
către proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o
capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv. Aceşti contribuabil
datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă de venit. Impozitul anual datorat se
calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra normei de venit, impozitul fiind final. Plata
impozitului se efectuează în două rate egale, astfel: 50% din impozitul anual până la data de 25
iulie inclusiv şi 50% din impozit până la data de 25 noiembrie inclusiv. Contribuabilii au însă
dreptul să opteze pentru impunerea in sistem real.
Daca veniturile realizate sunt ca urmare a închirierii în scop turistic a unui număr mai
mare de 5 camere, în cursul anului fiscal, determinarea venitului net se realizează în sistem
real potrivit regulilor de stabilire prevăzute la categoria de venituri din activităţi independente.
În cazul veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal,
venitul brut se stabileşte pe baza contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea sumelor în
bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.
Venitul net se determină prin deducerea din venitul brut, la fiecare plată, a unei
cheltuieli forfetare calculată ca fiind 25% din venitului brut.
Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii
de venit la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net,
impozitul fiind final. Virarea la buget a impozitului se face până în data de 25 a lunii următoare.
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENITURILE

DIN CEDAREA FOLOSINŢEI BUNURILOR
Proprietarul unui apartament îl închiriază pentru întreg anul, în baza unui contract de
închiriere încheiat în data de 7 ianuarie, pentru o chirie lunară de 200 euro/lună.
Ce obligații fiscale a avut proprietarul apartamentului închiriat pentru anul respectiv?
69
Fiscalitate
Contactul de închiriere se înregistrează la organele fiscale în termen de 30 zile de la
încheierea acestuia (se depun: 3 exemplare ale contractului - 1 original și 2 copii; dovada
deținerii imobilului – extrax de carte funciară – 1 original și 1 copie; Declarația 220 în 2
exemplare; act de identitate - original și 1 copie). Actele se depun la organul fiscal unde
contribuabilul are domiciliul (pentru străini unde este imobilul).
Atenție! Dacă imobilul are mai mulți proprietari, fiecare depune declarație! Dacă un
contribuabil are mai multe contracte de închiriere, depune declarație pentru fiecare în parte (n
contracte = n declarații). În cazul contractelor de închiriere pe mai mulți ani, D220 se depune în
fiecare an, până la 31 ianuarie.
Să presupunem că, contractul de închiriere a fost înregistrat la Administrația Financiară
din localitatea de domiciliu a contribuabilului în data de 9 ianuarie. La aceeași dată
contribuabilul depune Declarația 220, în care specifică faptul că dorește ca determinarea
venitului net să se facă folosind cote forfetare de cheltuieli (în secțiunea II, la punctul 2 a bifat
”cote forfetare de cheltuieli”). În această declarație contribuabilul face următoarele estimări:
Notă: Se folosește cursul de schimb BNR valabil în ziua lucrătoare precedentă (08.01)
celei în care s-a depus D220 (09.01) și contractul de închiriere la organele fiscale.
Atenție! BNR comunică în fiecare zi lucrătoare în jurul orei 14 un curs valutar pentru
ziua respectivă, care este valabil pentru ziua lucrătoare următoare! Deci în cazul nostru,
cursul BNR valabil pentru data de 08.01 este cel anunțat în data de 07.01 (să presupunem
4,5010 lei/euro)!
Notă: La calculul plăților anticipate nu se ține cont de CASS estimat a se plăti în cursul
anului.
Pe baza acestor estimări înscrise în D220, organele fiscale determină atât impozitul pe
venit datorat anticipat, cât și CASS datorată anticipat, și le înscrie într-o Decizie de impunere pe
care o transmite contribuabilului.
Aceste sume contribuabilul trebuie să le plătească sub forma a 4 plăți anticipate

trimestriale egale ca valoare:
70
Fiscalitate
Termenele de plată sunt reprezentate de data de 25 din ultima lună din fiecare
trimestru (25.03, 25.06, 25.09 și 21.12).
Notă: La determinarea CASS de plătit anticipat se ține cont doar de plafonul maxim (5 x
Salariul minim / lună x 12 luni).
După încheierea anului, până la data de 25 mai a anului următor, contribuabilul trebuie
să depună la organele fiscale D200 (Declarația privind veniturile realizate din România).
În cazul în care, venitul realizat din cedarea folosinţei bunurilor, reprezintă echivalentul
în lei al unei sume în valută, contribuabilii determină venitul brut pe baza cursului de schimb al
pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ultima zi a fiecărei
luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere (pentru exemplificare am folosit în
tabelul de mai jos valorile reale din anul 2014).
Venitul brut înscris de către contribuabil în D200 se determină astfel:
Data
Data pentru care
comunicării Curs BNR Valoare chirie Valoare chirie
este valabil
cursului de către lei/euro euro lei
cursul BNR
BNR
30.01 31.01 4,5058 200 901,16
27.02 28.02 4,5034 200 900,68
28.03 31.03 4,4514 200 890,28
29.04 30.04 4,4403 200 888,06
29.05 30.05 4,3934 200 878,68
27.06 30.06 4,3888 200 877,76
30.07 31.07 4,4025 200 880,50
28.08 29.08 4,4008 200 880,16
29.09 30.09 4,4152 200 883,04
30.10 31.10 4,4197 200 883,94
27.11 28.11 4,4199 200 883,98
30.12 31.12 4,4834 200 896,68
V brut 10.644,92
Cheltuielile deductibile înscrise de către contribuabil în D200 se determină astfel:
Venitul net înscris de către contribuabil în D200 se determină astfel:
71
Fiscalitate
Pe baza acestor date organele fiscale determină impozitul pe venit și CASS datorate,
fac regularizările aferente și emit o Decizie de impunere pe care o transmit contribuabilului.
Notă: Valoarea la care se aplică cota de CASS nu poate fi mai mare decât valoarea a de
5 ori câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat
aferent anului respectiv (pentru anul 2016: 2.681 lei/lună x 12 luni/an = 32.172 lei/an – acest
plafon este respectat în cazul nostru).
Organele fiscale realizează și regularizarea obligațiilor fiscale ale contribuabilului cu

plățile anticipate făcute de acesta:
ă ă
Rezultatul regularizării este transmis contribuabilului printr-o Decizie de impunere.
4.3.4. VENITURI DIN INVESTIŢII
Veniturile din investiţii cuprind:

 dividende;
 venituri impozabile din dobânzi;
 câştiguri din transferul titlurilor de valoare;
 venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract,
precum şi orice alte operaţiuni similare;
 venituri din lichidarea unei persoane juridice.
Sunt neimpozabile următoarele venituri din investiţii:
 venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc în funcţie de fondul social
deţinut;
 veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea" de
către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni;
72
Fiscalitate
 veniturile realizate din deţinerea şi tranzacţionarea titlurilor de stat şi/sau a obligaţiunilor
emise de către unităţile administrativ-teritoriale;
 veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite potrivit legii,
titularii inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moștenitorii acestora.
De asemenea, nu generează venituri impozabile tranzacțiile financiare prevăzute la art.
93 alin. 2 din Codul fiscal.
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de
titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 5% din suma
acestora.
Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine
persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi.
Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care se face plata.
În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor
până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende
se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor.
Veniturile sub formă de dobânzi se impun cu o cotă de 16% din suma acestora.
Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul
înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul
răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire.
Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25
inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de
economisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii, pentru venituri de această natură, pe baza
contractelor civile.
Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de
participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa
pozitivă/negativă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori,
diminuată cu costurile aferente tranzacţiei.
În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile
deschise de investiţii, câştigul se determină ca diferenţă pozitivă între preţul de răscumpărare
şi preţul de cumpărare/subscriere.
În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, câştigul din
înstrăinarea părţilor sociale se determină ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi
valoarea nominală/preţul de cumpărare.
Câştigul net anual determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile
sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se determină ca diferenţă între
câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv, cumulat de la începutul anului, pe
baza declaraţiei privind venitul realizat depusă de contribuabil până în data de 25 mai a anului
următor.
În cazul câştigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, în cazul societăţilor
închise, şi din transferul părţilor sociale, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine
dobânditorului.
73
Fiscalitate
Calculul şi reţinerea impozitului de către dobânditor se efectuează la momentul
încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi.
Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului, la fiecare
tranzacţie, impozitul fiind final.
Termenul de virare a impozitului este până la data la care se depun documentele
pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor mobiliare la
registrul comerţului ori în registrul acţionarilor.
Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de
valută la termen, pe bază de contract reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din
aceste operaţiuni, în momentul încheierii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului.
Câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract,
precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare
tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare,
se impune cu o cotă de 16% la fiecare tranzacţie, impozitul reţinut constituind plată anticipată
în contul impozitului anual datorat.
Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine intermediarilor sau altor
plătitori de venit, după caz.
Impozitul calculat şi reţinut, reprezentând plată anticipată, se virează până la data de
25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei
de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil.
Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezintă excedentul
distribuţiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice
beneficiare.
Venitul impozabil obţinut din lichidarea unei persoane juridice de către
acţionari/asociaţi persoane fizice se impune cu o cotă de 16%, impozitul fiind final.
Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine persoanei juridice.
Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează până la data depunerii la Oficiul
Registrului Comerţului a situaţiei financiare finale, întocmită de lichidatori.
4.3.5. VENITURI DIN PENSII
Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din
contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din
fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.
Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului
impozabil lunar din pensii. Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din
venitul din pensie a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, a unei sume
neimpozabile lunare de 1.050 lei. Această sumă neimpozabilă se majorează annual cu 50 lei,
până ce va atinge nivelul de 1.200 lei.
Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent
acestui venit, de a-l reţine şi de a-l vira la bugetul de stat.
74
Fiscalitate
Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de
stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.
4.3.6. VENITURI DIN ACTIVITĂŢI AGRICOLE, SILVICULTURĂ ŞI PISCICULTURĂ
Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi:

 cultivarea produselor agricole vegetale;
 exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;
 creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine
animală, în stare naturală.
Veniturile din cultivarea produselor agricole vegetale sunt neimpozabile în limitele
stabilite la art. 105 alin. 2 din Codul fiscal. De exemplu, nu se impozitează veniturile obținute
de pe urma cultivării pe suprafețe de până la 2 ha a cerealelor, plantelor oleaginoase,
cartofului, sfeclei de zahăr și hameiului pe rod.
De asemenea, veniturile din creşterea şi exploatarea animalelor sunt neimpozabile în
limitele stabilite la art. 105 alin. 2 din Codul fiscal. De exemplu, nu se impozitează veniturile
obținute de pe urma creșterii și exploatării de până la 2 vaci sau bivolițe, 50 de oi sau 100 de
păsări de curte.
Totodată, nu sunt impozabile veniturile realizate din:
 valorificarea în stare naturală a:
 produselor culese din flora sălbatică;
 masei lemnoase, în limita a 20 mc/an;
 produselor capturate din fauna sălbatică (cu excepția pescuitului comercial, pentru
care se aplică regulile specifice veniturilor din activități independente).
 exploatarea pășunilor și a fânețelor naturale.
Impozitul pe venitul net din activităţi agricole se calculează prin aplicarea unei cote de
16% asupra venitului net, determinat pe bază de norme de venit, cât şi în sistem real, impozitul
fiind final. Normele de venit se stabilesc de Direcțiile Regionale ale Finanțelor Publice pe
unitatea de suprafață (ha) / cap de animal / familie de albine și se fac publice până la data de
15 februarie.
Orice contribuabil pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit are
obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent, până la data de
25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs.
Organele fiscale determină impozitul datorat și îl comunică contribuabilului printr-o
decizie de impunere. Plata impozitului se face în 2 rate egale ca valoare: 50% din impozit până
la 25 octombrie și 50% până la 25 decembrie.
Veniturile din silvicultură şi piscicultură reprezintă veniturile obţinute din recoltarea şi
valorificarea produselor specifice fondului forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase
şi nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole.
Aceste venituri se impozitează similar veniturilor din activităţi independente, venitul
net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
75
Fiscalitate
4.3.7. VENITURI DIN PREMII ŞI DIN JOCURI DE NOROC
Veniturile din premii (VPr) cuprind veniturile din concursuri, precum şi cele din
promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.
Veniturile din premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra
venitului net realizat din fiecare premiu (VnetPr).
16
IVPr= VnetPr
100
Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii, în bani şi/sau în natură, sub valoarea
sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil pentru fiecare
premiu, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.
VnetPr=VbrutPr SumaNeimpozabilă
Veniturile din jocuri de noroc (VJn) cuprind câştigurile realizate ca urmare a

participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot.
Pentru veniturile din jocuri de noroc impozitarea este una progresivă, folosindu-se
următorul barem de impozitare:
Nr. crt. Suma încasată (lei) Cota de impozit

1. până la 66.750 inclusiv 1%
667,6+16% din ceea ce depășește
2. peste 66.750 și până la 445.000 inclusiv
66.750 lei
61.187,5+25% din ceea ce
3. peste 445.000
depășește 445.000 lei
Impozitul datorat se determină la fiecare plată, pentru fiecare venit brut primit de un
participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc. Obligația calculării,
reținerii și plății impozitului revine organizatorilor/plătitorilor de venituri.
Sunt scutite de la impozitare veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de
noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri sub valoarea sumei
neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.
Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul
de joc din care a fost obținut venitul respectiv. În cazul în care venitul brut primit la fiecare
plată depășește plafonul neimpozabil de 66.750 lei, inclusiv, impozitarea se efectuează distinct
față de veniturile obținute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc.
Impozitul se reține la sursă, adică obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului
revine plătitorilor de venituri. Termenul de plată este data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care a fost reţinut impozitul.
Prin excepție, pentru veniturile obținute din jocuri de noroc la distanţă (on-line), slot-
machine, lozuri şi festivaluri de poker impozitul nu se reține la sursă. Contribuabilii care obțin
76
Fiscalitate
astfel de venituri au obligaţia de a depune declaraţia privind venitul realizat la organul fiscal
competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Organul fiscal competent are obligaţia de a stabili impozitul datorat și de a-l comunica
contribuabilului printr-o decizie de impunere. În acest caz, impozitul se plătește în termen de
cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. În plus, până în ultima zi a lunii
februarie a anului curent pentru anul precedent, fiecare organizator/plătitor de venituri are
următoarele obligații: de a transmite către fiecare contribuabil a informațiilor referitoare la
fiecare venit brut, primit în cursul anului fiscal, în formă scrisă și de a depune anual, la organul
fiscal competent o declarație informativă referitoare la fiecare venit brut, pentru fiecare
contribuabil.
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENITURI DIN

PREMII ŞI DIN JOCURI DE NOROC
Să se determine impozitele pe venit datorate de un contribuabil care în cursul anului

fiscal a obţinut următoarele venituri:
a. La o emisiune TV tip concurs a câştigat un premiu în sumă brută de 5.000 lei;
b. La pariuri sportive, a câştigat de la o casă de pariuri într-o singură zi suma brută de 200 lei;
c. La pariuri sportive, a câştigat de la o casă de pariuri într-o singură zi suma brută de 200.000
lei.
Rezolvare:
16
a. I=Vnet 100
Vnet=Vbrut-Sneimp=5.000-600=4.400 lei
16
I=4.400 100
=704 lei
b. Întrucât venitul obţinut este mai mic decât 66.750 lei, suma se impozitează cu cota de 1%:
1
I=Vbr
100
I=2.000 100
=20 lei
c. Întrucât venitul obținut este între 66.750 lei și 445.000 lei, conform baremului de
impozitare, impozitul datorat este:
16
I=667.50 +(200.000-66.750) =21.987,5 lei
100
77
Fiscalitate
4.3.8. VENITURI DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL

PERSONAL
La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte

juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi
asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se
calculează astfel:
 pentru proprietăţile imobiliare dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
 peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.
 pentru proprietăţile imobiliare dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
 peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.
Impozitul nu se datorează în următoarele cazul reconstituirii dreptului de proprietate
în temeiul legilor speciale și al donațiilor între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv. În
cazul moștenirilor, dacă succesiunea este finalizată în termen de 2 ani de la data decesului, nu
se datorează impozit. Dacă termenul de 2 ani este depășit, se datorează un impozit de 1% din
valoarea moștenirii.
Impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă
dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este
inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici,
impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză
Impozitul se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului
sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii.
Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care a fost reţinut.
Impozitul încasat se distribuie 50% la bugetul general consolidat și 50% la bugetul
unității administrativ teritoriale pe teritoriul cărora se află proprietățile imobiliare care au făcut
obiectul trasferului dreptului de proprietate.
Notarii publici au obligaţia să depună semestrial la organul fiscal teritorial o declaraţie
informativă privind transferurile de proprietăţi imobiliare, cuprinzând următoarele elemente
pentru fiecare tranzacţie:
 părţile contractante;
 valoarea înscrisă în documentul de transfer;
 impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
 taxele notariale aferente transferului.
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENITURILE DIN

TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL
Să se determine impozitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul

personal datorat de un contribuabil care în cursul anului fiscal a obţinut venituri:
78
Fiscalitate
a. Din vânzarea unui teren pe care l-a dobândit în urmă cu 1 an a obţinut suma brută de
150.000 lei;
b. Din vânzarea unui apartament pe care l-a dobândit în urmă cu 2 ani a obţinut suma brută
de 250.000 lei;
c. Din vânzarea unui teren pe care l-a dobândit în urmă cu 5 ani a obţinut suma brută de
150.000 lei;
d. Din vânzarea unei case pe care a dobândit-o în urmă cu 20 de ani a obţinut suma brută de
450.000 lei.
Rezolvare:
a. Întrucât bunul imobil ce face obiectul tranzacţiei a fost dobândit în urmă cu nu mai mult de
3 ani, iar valoarea de tranzacţie nu depăşeşte 200.000 lei:
3
I=150.000 100
=4.500 lei
b. Întrucât bunul imobil ce face obiectul tranzacţiei a fost dobândit în urmă cu nu mai mult de
3 ani, iar valoarea de tranzacţie depăşeşte 200.000 lei:
2
I=6.000+ 250.000-200.000 =7.000 lei
100
c. Întrucât bunul imobil ce face obiectul tranzacţiei a fost dobândit în urmă cu mai mult de 3
ani, iar valoarea de tranzacţie nu depăşeşte 200.000 lei:
2
I=150.000 100
=3.000 lei
d. Întrucât bunul imobil ce face obiectul tranzacţiei a fost dobândit în urmă cu mai mult de 3
ani, iar valoarea de tranzacţie depăşeşte 200.000 lei:
1
I=4.000+ 100 450.000-200.000 =6.500 lei
4.3.9. VENITURI DIN ALTE SURSE
În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:

 prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate,
în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o
relaţie generatoare de venituri din salarii;
 câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare
încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;
 venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenţelor de preţ pentru
anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de
muncă sau în baza unor legi speciale;
79
Fiscalitate
 venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
 venituri obţinute din valorificarea prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie,
sticlă şi altele asemenea;
 altele, conform art. 114 din Codul fiscal.
Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de
către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.
Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.
Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care a fost reţinut.
1. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de .…….[1]……. asupra venitului brut.
2. Veniturile sub formă de dobânzi se impun cu o cotă de …….[2]……. din suma acestora.
3. În cazul veniturilor din pensii, suma neimpozabilă lunară este de …….[3]……. .
4. În cazul veniturilor din jocuri de noroc, suma neimpozabilă este de …….[4]……. .
5. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până
la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se
plăteşte până la data de …….[5]……. .
[1] - veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României.
[2] - 25 mai a anului următor celui de realizare a venitului.
[3] - cel mult 60 de zile de la data comunicării.
[4] - anul calendaristic.
[5] – neimpozabile.
[1] - comerciale.
[2] - 5%.
[3] - 25%.
[4] - 15 zile de la începerea activităţii.
[5] – 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective.
[1] - 150 lei.
[2] - impozabile.
[3] - nu sunt incluse.
80
Fiscalitate
[4] - 2%.
[5] – o declaraţie informativă cu datele tuturor angajaţilor.
[1] - 40%.
[2] - 16%.
[3] - 1050 lei.
[4] - 600 lei.
[5] –251 ianuarie a anului următor.
4.5. LUCRAREA DE VERIFICARE 1
1. Determinaţi plăţile anticipate trimestriale în contul impozitului pe venit, precum şi

impozitul pe venit datorat de către arhitectul X.W., știind că acesta a optat pentru
determinarea venitului net în sistem real și luând în considerare următoarele date înregistrate
în contabilitatea în partidă simplă a contribuabilului:
- lei -
Nr.
Specificaţie Notaţie Sume
crt.
1. Venitul net impozabil în anul precedent Vni0 44.600
2. Venituri brute încasate în anul curent de către contribuabil Vbrî 82.230
3. Valoarea bunurilor primite în natură în legătură cu Vbn 14.640
desfăşurarea activităţii
4. Venituri sub formă de dobânzi din creanţe rezultate din Vdcr 1.760
activitatea independentă
5. Credite bancare angajate pentru finanţarea activităţii Crb 0
independente desfăşurate
6. Valoarea bunurilor aferente activităţii independente folosite Vbscp 0
în scop personal
7. Cheltuieli cu materialele folosite în activitatea independentă Chm 4.230
8. Cheltuieli cu chiria plătită pentru spaţiul aferent desfăşurării Chch 18.000
activităţii independente
9. Cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat în active ACI 2.280
corporale folosite în activitatea independentă desfăşurată
10. Rambursări de credite bancare angajate RCrb 0
11. Donaţii efectuate în scop umanitar Don 3.500
12. Amenzi şi penalităţi plătite în legătură cu activitatea desfăşurată APpl 1.500
13. Cheltuieli de protocol Chprot 1.350
14. Dobânzi şi comisioane plătite pentru un credit bancar angajat DCb 0
15. Cheltuieli de sponsorizare efectuate Chsp 5.360
81
Fiscalitate
În anul fiscal curent, Domnul X.W. a plătit o contribuţie la un fond de pensii facultative
(Cfpf) de 240 euro, precum şi o primă de asigurare voluntară de sănătate de 120 euro. Cursul de
schimb mediu, comunicat de Banca Naţională a României, este de 4,45 lei / 1 euro.
În final, efectuaţi regularizarea necesară, pe baza rezultatelor rezolvării.
2. Să se determine impozitele pe veniturile din salarii datorate de un contribuabil care

a obţinut următoarele venituri:
 În calitate de salariat, la locul său de muncă de bază (unde este încadrat cu carte de muncă),
a obţinut lunar un salariu brut de 2.500 lei, fără a beneficia de sporuri salariale suplimentare.
 În calitate de salariat, la un al doilea loc de muncă, unde lucrează doar 4 h / zi în baza unui
contract individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial pentru Muncă, a obţinut
lunar suma brută de 600 lei, fără a beneficia de sporuri salariale suplimentare.
Contribuabilul are în întreţinere cei doi copii minori ai săi.
La locul de muncă de bază, contribuabilul este membru de sindicat, plătind o cotizaţie
lunară de 10 lei.
Contribuabilul cotizează lunar şi la un fond de pensii private cu suma de 30 lei.
Cursul leu / euro este de 4,45 lei = 1 euro.
1. Să se determine impozitul pe venit datorat de către proprietarul unui apartament care

îl închiriază unei alte persoane fizice, în baza unui contract de închiriere încheiat şi înregistrat la
Administraţia Financiară în data de 6 ianuarie. Contractul a fost încheiat pentru un an
calendaristic. În contract a fost prevăzută o chirie de 300 euro / lună ce trebuie plătită în data de
5 a lunii (sau în prima zi lucrătoare următoare). Cheltuielile de întreţinere ce cad în sarcina
proprietarului, dar care sunt plătite de către chiriaş sunt de 300 lei / lună. În plus, în luna iulie,
chiriaşul a zugrăvit o parte din apartament, plătind pentru aceste lucrări suma de 1.000 lei.
Cursul de schimb leu / euro anunţat de către Banca Naţională a României în data de 5
ianuarie şi în ultimele zile lucrătoare ale fiecărei luni a fost:
Data 05.01 31.01 28.02 31.03 29.04 31.05

Lei / Euro 4,2705 4,2549 4,2150 4,1141 4,0744 4,1208
Data 30.06 29.07 31.08 30.09 31.10 30.11 30.12

Lei / Euro 4,2341 4,2403 4,2228 4,3533 4,3243 4,3539 4,3197
2. Să se determine impozitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul

personal datorat de un contribuabil care în cursul anului fiscal a obţinut venituri:
a. Din vânzarea unui teren dobândit în urmă cu 1 an a obţinut suma brută de 450.000 lei;
b. Din vânzarea unui apartament dobândit în urmă cu 2 ani a obţinut suma brută de 350.000 lei;
c. Din vânzarea unui teren dobândit în urmă cu 5 ani a obţinut suma brută de 250.000 lei;
d. Din vânzarea unei case dobândite în urmă cu 20 de ani a obţinut suma brută de 550.000 lei.
82
Fiscalitate
3. Să se determine impozitele pe venit datorate de un contribuabil care în cursul anului
fiscal a obţinut următoarele venituri:
a. La o emisiune TV a câştigat un premiu în sumă brută de 10.000 lei;
b. La o emisiune TV a câştigat un premiu în sumă brută de 500 lei;
c. La pariuri sportive, a câştigat suma brută de 5.000 lei.
4.6.REZUMAT
Unitatea de învăţare propusă are drept obiectiv cunoaşterea modului concret în care
se realizează impozitarea veniturilor obţinute de către persoanele fizice în România.
Sunt prezentate atât principalele elemente tehnice ale acestui impozit (subiectul
impozitului, obiectul impozitului, perioada impozabilă, cotele de impozitare, termenul de
plată, obligaţiile declarative ale contribuabililor, aspectele fiscale internaţionale specifice), cât
şi modalitatea concretă de calcul a impozitului datorat, pentru fiecare din cele 9 categorii de
venituri impozabile:
- venituri din activităţi independente;
- venituri din salarii;
- venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
- venituri din investiţii;
- venituri din pensii;
- venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
- venituri din premii şi din jocuri de noroc;
- venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
- venituri din alte surse.
4.7. BIBLIOGRAFIE

83
Fiscalitate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
CUPRINS

5.2 Principii generale ........................................................................................................... 82
5.3. Operaţiuni impozabile ................................................................................................... 84
5.4. Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată........................................ 90
5.5. Baza de impozitare......................................................................................................... 92
5.6. Cotele de taxă................................................................................................................. 94
5.7. Operaţiuni scutite de taxă.............................................................................................. 95
5.8. Regimul deducerilor ...................................................................................................... 97
5.9. Regimuri speciale............................................................................................................ 100
5.10. Aspecte administrative ................................................................................................ 100
Aplicaţie rezolvată …………………………………………………………………………………………………………… 102
5.11. Răspunsurile testelor de autoevaluare ………............................................................... 105
5.12. Lucrarea de verificare 1…………………………..................................................................... 106
5.13. Lucrarea de verificare 2…………………………..................................................................... 107
5.14. Rezumat ……………………………………………........................................................................ 108
5.15. Bibliografie ……………………………………….......................................................................... 108
5.1.OBIECTIVE

 prezentaţi elementele tehnice ale taxei pe valoarea adăugată (TVA);
 identificaţi operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a TVA;
 determinaţi corect baza de impozitare;
 enumeraţi obligaţiile contribuabililor plătitori de TVA;
 calculaţi taxa pe valoare adăugată în situaţii concrete date.
5.2. PRINCIPII GENERALE
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) reprezintă un impozit așezat asupra consumului final
de bunuri și servicii.
TVA este un impozit stabilit în cotă procentuală proporțională ce se aplică la
prețul/tariful de vânzare al bunurilor/serviciilor.
84
Fiscalitate
Perceperea TVA este realizată de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri
de TVA la organele fiscale în fiecare etapă a circuitului economic al bunurilor / serviciilor
(producție, distribuție, comercializare).
Fiecare participant la circuitul economic al unui bun/serviciu, dacă are calitatea de
persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, colectează TVA la vânzarea acestuia și are
dreptul de a-și deduce TVA aferentă achizițiilor făcute (cu unele excepții). În acest fel, taxa se
aplică doar pe valoarea adăugată în etapa respectivă.
Exemplu: Circuitul economic simplificat al unui bun: Furnizor de materii prime –

Producător - Comerciant
Furnizorul de materii prime:
 Pentru obținerea materiilor prime nu face nici un fel de achiziție (TVA
deductibilă = 0 lei)
 Vinde producătorului materii prime pentru suma totală de 74,40 lei, din care:
o 60 lei - preț de vânzare fără TVA;
o 14,40 lei - TVA la cota standard de 24% (TVA colectată).
 La sfârșitul lunii, situația TVA a furnizorului de materii prime se prezintă astfel:
o TVA colectată: 14,40 lei –
o TVA deductibilă: 0,00 lei
o TVA de plată: 14,40 lei
o Suma plătită la buget ca TVA a fost încasată de la producător, astfel că
nu înregistrează nici un cost legat de TVA.
 Se poate constata că TVA plătită de furnizorul de materii prime corespunde
doar valorii adăugate de către acesta în circuitul economic al bunului respectiv:
o Valoarea adăugată = Prețul de vânzare fără TVA = 60 lei
o TVA = 24% x 60 lei = 14,40 lei
Producătorul:
 Achiziționează de la furnizor materii prime necesare pentru producerea
bunului respectiv. Pentru aceste achiziții plătește furnizorului suma totală de
74,40 lei, din care:
o 60 lei - preț de achiziție fără TVA;
o 14,40 lei - TVA la cota standard de 24% (TVA deductibilă).
 Vinde bunul unui comerciant pentru suma totală de 124 lei, din care:
o 100 lei – preț de vânzare fără TVA;
o 24 lei – TVA la cota standard de 24% (TVA colectată).
 La sfârșitul lunii, situația TVA a producătorului se prezintă astfel:
o Din suma încasată ca TVA de la comerciant (24 lei) producătorul își
recuperează TVA plătită către furnizorul de materii prime (14,40 lei), iar
restul se virează la buget ca TVA de plată (9,60 lei). Astfel, producătorul
85
Fiscalitate
 Se poate constata că TVA plătită de producător corespunde doar valorii
adăugate în etapa de producție a bunului respectiv:
o Valoarea adăugată = Prețul de vânzare fără TVA – Prețul de achiziție
fără TVA = 100 – 60 = 40 lei
o TVA = 24% x 40 lei = 9,60 lei
Comerciantul:
 Achiziționează de la producător bunul respectiv, pentru care plătește 124,00
lei, din care:
o 100,00 lei - preț de achiziție fără TVA;
o 24,00 lei - TVA la cota standard de 24% (TVA deductibilă).
 Vinde bunul respectiv unui consumator final pentru suma totală de 186 lei, din
care:
o 150 lei – preț de vânzare fără TVA;
o 36 lei – TVA la cota standard de 24% (TVA colectată).
 La sfârșitul lunii, situația TVA a comerciantului se prezintă astfel:
o Din suma încasată ca TVA de la consumatorul final (36 lei)
comerciantul își recuperează TVA plătită către producător (24 lei), iar
restul se virează la buget ca TVA de plată (12 lei). Astfel, comerciantul
 Se poate constata că TVA plătită de comerciant corespunde doar valorii
adăugate în etapa de comercializare a bunului respectiv:
o Valoarea adăugată = Prețul de vânzare fără TVA – Prețul de achiziție
fără TVA = 150 – 100 = 50 lei
o TVA = 24% x 50 lei = 12,00 lei
Per ansamblul circuitului economic al bunului respectiv, se impozitează doar valoarea
adăugată, care este suportată integral de către consumatorul final:
- Valoarea adăugată totală = Valoarea adăugată de furnizorul de materii prime +
Valoarea adăugată de producător + Valoarea adăugată de comerciant = 60 +
40 +50 = 150 lei
- TVA totală = TVA plătită de furnizorul de materii prime + TVA plătită de
producător + TVA plătită de către comerciant = 14,40 + 9,60 + 12,00 = 36 lei
- Consumatorul final plătește către comerciant TVA totală de 36 lei, astfel că
este suportatorul real al taxei.
5.3. OPERAŢIUNI IMPO ZABILE
În cazul taxei pe valoarea adăugată, sunt operaţiuni impozabile în România cele care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt operaţiuni în sfera taxei, efectuate cu plată, care constituie sau sunt asimilate cu o
livrare de bunuri sau o prestare de servicii;
86
Fiscalitate
2. locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
3. livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă,
acţionând ca atare;
4. livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor rezultă din activităţi economice.
CONDIȚIA 1: SUNT OPERAŢIUNI ÎN SFERA TAXEI, EFECTUATE CU PLATĂ, CARE

CONSTITUIE SAU SUNT ASIMILATE CU O LIVRARE DE BUNURI SAU O PRESTARE DE
SERVICII
Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei sunt reprezentate de:

 Livrarea de bunuri;
 Prestarea de servicii;
 Schimbul de bunuri sau servicii ;
 Achiziţiile intracomunitare de bunuri;
 Importul de bunuri;
Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un
proprietar. Sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri şi:
 predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care
prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că
proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu
excepţia contractelor de leasing;
 transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;
 trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în
condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, în schimbul unei despăgubiri.
Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată următoarele operaţiuni:
 preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de
către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică
desfăşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost
dedusă total sau parţial;
 preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de
către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, dacă taxa
aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;
 preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau
produse de către aceasta, pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept
integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau
parţial la data achiziţiei.
Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau
acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără
lichidare a persoanei impozabile, constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa
aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial.
87
Fiscalitate
În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra
unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă bunul este
transportat direct beneficiarului final.
Nu constituie livrare de bunuri:
 bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;
 acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru
încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte
bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor;
 acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare,
de mecenat, de protocol/reprezentare
Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau
transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către
care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.
Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană
impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat
membru.
Transferul reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din
România către alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său,
pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice.
Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri.
Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:
 închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de
leasing;
 cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de
proprietate, cum sunt: transferul şi/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor,
licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
 angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană
sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;
 prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi
publice sau potrivit legii;
 servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi în contul altei
persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plată următoarele:
 utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în
scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în
vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a
fost dedusă total sau parţial;
 serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod
gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane.
Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată:
 utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economică a persoanei impozabile, ca parte a
unei prestări de servicii efectuată în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare,
88
Fiscalitate
mecenat sau protocol, precum şi pentru alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile
stabilite prin norme;
 serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod
gratuit în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor;
 servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie de către persoana care a
efectuat iniţial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
În cazul unei operaţiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în
schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoană impozabilă se consideră
că a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plată.
Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune, ca
şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată
de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul
furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a
transportului sau de expediere a bunurilor.
Sunt asimilate unei achiziţii intracomunitare cu plată următoarele:
 utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfăşurării activităţii
economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă
persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost
produse, extrase, achiziţionate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul
desfăşurării activităţii economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri,
în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca
transfer de bunuri în alt stat membru;
 preluarea de către forţele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil
din cadrul forţelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este
parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi la a căror
achiziţie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situaţia
în care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutire.
Importul de bunuri reprezintă:
 intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul
art. 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene;
 intrarea în Comunitate a bunurilor care se află în liberă circulaţie, provenite dintr-un
teritoriu terţ, care face parte din teritoriul vamal al Comunităţii .
CONDIȚIA 2: LOCUL DE LIVRARE A BUNURILOR SAU DE PRESTARE A SERVICIILOR ESTE

CONSIDERAT A FI ÎN ROMÂNIA
Se consideră a fi locul livrării de bunuri:

 locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în
cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un
terţ.
 locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă
persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui
montaj;
89
Fiscalitate
 locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, în cazul
bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;
 locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt
efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri
efectuată în interiorul Comunităţii;
 în cazul livrării de gaze prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau al livrării de
energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, locul livrării se consideră locul
unde comerciantul persoană impozabilă îşi are sediul activităţii economice sau un sediu fix
pentru care se livrează bunurile sau, în absenţa unui astfel de sediu, locul în care acesta are
domiciliul stabil sau reşedinţa sa obişnuită.
 în cazul livrării de gaze prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau de energie
electrică, în situaţia în care o astfel de livrare nu se regăseşte mai sus, locul livrării
reprezintă locul în care cumpărătorul utilizează şi consumă efectiv gazul natural sau
energia electrică.
Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc
bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.
În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului
un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autorităţile unui stat membru, altul
decât cel în care are loc achiziţia intracomunitară, locul respectivei achiziţii intracomunitare se
consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA.
Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află
bunurile când intră pe teritoriul comunitar.
Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare
este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale
economice sau sediul fix al persoanei impozabile.
Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde
prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii sale economice.
Aceste servicii se declară lunar atât de prestator, cât şi de beneficiar în declaraţia
recapitulativă pentru achiziţii şi prestări de servicii intracomunitare.
Prin excepţie, pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a fi:
 locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate în
legătură cu bunurile imobile, inclusiv serviciile prestate de experţi şi agenţi imobiliari, de
cazare în sectorul hotelier sau în sectoare cu funcţie similară, precum tabere de vacanţă
sau locuri amenajate pentru camping, de acordare de drepturi de utilizare a bunurilor
imobile, pentru servicii de pregătire şi coordonare a lucrărilor de construcţii, precum
serviciile prestate de arhitecţi şi de societăţile care asigură supravegherea pe şantier;
 locul unde se efectuează transportul, în funcţie de distanţele parcurse, în cazul
serviciilor de transport de călători;
 locul prestării efective, pentru serviciile de restaurant şi catering, cu excepţia celor
prestate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor pe parcursul unei
părţi a unei operaţiuni de transport de călători efectuate în cadrul Comunităţii;
 locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispoziţia clientului, în cazul
închirierii pe termen scurt a unui mijloc de transport. Prin termen scurt se înţelege
90
Fiscalitate
posesia sau utilizarea continuă a mijlocului de transport pe o perioadă de maximum 30
de zile şi, în cazul ambarcaţiunilor maritime, pe o perioadă de maximum 90 de zile;
 locul de plecare a transportului de călători, pentru serviciile de restaurant şi catering
furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor în timpul unei părţi a
unei operaţiuni de transport de călători efectuată în Comunitate;
 locul in care se desfăşoară efectiv evenimentele, pentru serviciile legate de acordarea
accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de
divertisment, etc.;
 altele, cf. art. 133 din Codul fiscal.
CONDIȚIA 3: LIVRAREA BUNURILOR SAU PRESTAREA SERVICIILOR ESTE REALIZATĂ DE

O PERSOANĂ IMPOZABILĂ, ACŢIONÂND CA ATARE
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră

independentă şi indiferent de loc, activităţi economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul
acestor activităţi.
Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate
în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep
cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi, cu excepţia acelor activităţi care ar produce
distorsiuni concurenţiale dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile.
Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate
de autorităţi publice, dar care sunt scutite de taxă.
Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru următoarele activităţi:
 telecomunicaţii;
 furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific şi altele de
aceeaşi natură;
 transport de bunuri şi de persoane;
 servicii prestate în porturi şi aeroporturi;
 livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
 activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale;
 depozitarea;
 activităţile organismelor de publicitate comercială;
 activităţile agenţiilor de călătorie;
 activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri
asemănătoare;
 operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune.
CONDIȚIA 4: LIVRAREA BUNURILOR SAU PRESTAREA SERVICIILOR REZULTĂ DIN

ACTIVITĂŢI ECONOMICE
Activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau

prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere
sau asimilate acestora.
91
Fiscalitate
De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau
necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.
Dacă locul este considerat a fi în România, constituie operaţiuni impozabile şi:

 importul de bunuri efectuat în România de orice persoană;
 o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse
accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană
juridică neimpozabilă;
 o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;
 o achiziţie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă,
care acţionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.
Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de

bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii:
 sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau
prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică
neimpozabilă;
 valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului
calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior 10.000 euro.
Operaţiunile impozabile pot fi:

 operaţiuni taxabile;
 operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este
permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii;
 operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu
este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii;
 importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă;
 operaţiuni care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici
care aplică regimul special de scutire, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă
deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.
5.4. FAPTUL GENERATOR ŞI EXIGIBILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare
pentru exigibilitatea taxei.
Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor. De la
această regulă generală există următoarele excepții:
- pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie, se consideră că livrarea
bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de
consignatar clienţilor săi.
- pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformităţii, se consideră că
livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar
92
Fiscalitate
- pentru stocurile la dispoziţia clientului, se consideră că livrarea bunurilor are loc la data la
care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în principal pentru activitatea de
producţie.
- pentru livrările de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrării este data la
care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.
- prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt serviciile de
construcţii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii similare, sunt
considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de lucrări, rapoarte de lucru, alte
documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcţie
de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari.
- în cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, cum
sunt: livrările de gaze naturale, apă, serviciile de telefonie, energie electrică şi altele
asemenea, se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în
contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei
facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an.
- în cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare şi arendare de bunuri, serviciul se
consideră efectuat la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plăţii.
- altele, conform art. 134^1 din Codul fiscal.
Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în
baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei
taxe poate fi amânată.
Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
Prin derogare, exigibilitatea taxei intervine:
 la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
 la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care
intervine faptul generator (avansurile reprezintă plata parţială / integrală a contravalorii
bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării sau prestării);
 la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate
prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare;
Tot ca excepție, în cazul persoanelor impozabile care optează pentru aplicarea
sistemului TVA la încasare exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale
sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii. Pot opta pentru aplicarea sistemului
TVA la încasare doar persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care au sediul
activităţii economice în România a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a
depăşit plafonul de 2.250.000 lei.
Pentru livrările intracomunitare de bunuri scutite de taxă exigibilitatea taxei intervine
la data emiterii facturii sau, după caz, la emiterea autofacturii ori în cea de-a 15-a zi a lunii
următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio
factură/autofactură până la data respectivă.
Pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care
ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face
achiziția.În acest caz, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislaţia
altui stat membru sau, după caz, la data emiterii autofacturii ori în cea de-a 15-a zi a lunii
93
Fiscalitate
următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio
factură/autofactură până la data respectivă.
Pentru importul de bunuri, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată
intervin astfel:
- în cazul în care bunurile importate sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor
taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, la data la care intervin
faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.
- în cazul în care bunurile importate nu sunt supuse taxelor comunitare, la data la care ar
interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe comunitare dacă bunurile importate
ar fi fost supuse unor astfel de taxe.
- în cazul în care bunurile importate sunt plasate într-un regim vamal special, la data la care
acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.
1. Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri

care sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau
prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă, iar valoarea totală a acestor achiziţii
intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului plafonul de .…….[1]……. .
2. Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care …….[2]……. din suma acestora.
3. Este considerată persoană impozabilă …….[3]……. .
4. Operaţiunile pentru care locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este
considerat a fi în România sunt considerate operaţiuni …….[4]……. în România.
5. Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri …….[5]……. .
1. În cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, e consideră a fi locul
livrării de bunuri .…….[1]……. .
2. Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul …….[2]……. .
3. Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este
locul …….[3]……. .
4. Faptul generator reprezintă faptul prin care …….[4]……. .
5. Exigibilitatea taxei reprezintă …….[5]……. .
5.5. BAZA DE IMPOZIT ARE
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:
94
Fiscalitate
 pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele menţionate la următoarele două
puncte, din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de
furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv
subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;
 pentru operaţiunile considerate livrări de bunuri, compensaţia aferentă;
 pentru operaţiunile asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată şi pentru achiziţiile
intracomunitare considerate ca fiind cu plată, preţul de cumpărare al bunurilor respective
sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de
cost, stabilit la data livrării;
 pentru operațiunile asimilate prestărilor de servicii cu plată, suma cheltuielilor efectuate
de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii;
 pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o persoană
afiliată furnizorului/prestatorului, valoarea de piaţă;
 impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată;
 cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi
asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului.
Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului,
care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrările de bunuri sau de
prestările de servicii în cauză, se consideră cheltuieli accesorii.
Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:
 rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori
direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;
 sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi
irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau
parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele
negociate;
 dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;
 valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţiprin schimb, fără
facturare;
 sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi
se decontează acesteia, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi
în contul unei alte persoane.
Pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabileşte pe baza
aceloraşi elemente utilizate pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării aceloraşi
bunuri în interiorul ţării.
Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor,
stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite,
comisioane şi alte taxe datorate în afara României, precum şi cele datorate ca urmare a
importului bunurilor în România, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi
percepută. Baza de impozitare pentru importul de bunuri cuprinde şi cheltuielile accesorii,
precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la
primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost
cuprinse în baza de impozitare. Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a
95
Fiscalitate
unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform
prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă.
Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni, alta
decât importul de bunuri, se exprimă în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul
curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau de Banca Centrală Europeană
sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, din data la care
intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză.
5.6. COTELE DE TAXĂ
Cota standard este de 19% (redusă de la 20% începând cu 1 ianuarie 2017) şi se aplică
asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu
sunt supuse cotelor reduse.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări
de servicii şi/sau livrări de bunuri:
 livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau
în principal publicităţii;
 livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
 livrarea de produse ortopedice;
 livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
 cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
 livrarea de alimente, băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice), animale și păsări vii din
specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor,
produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele;
 serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât Berea;
 livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură;
 livrarea de îngrășăminte, pesticide, semințe și alte produse agricole, precum și prestările
de servicii specifice sectorului agricol.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru
 livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau
în principal publicității;
 serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri,
expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele
scutite;
 livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, pentru:
 cămine de bătrâni şi de pensionari;
 case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
 locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti,
construite pe un teren de maxim 250 mp, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt
construite, nu depăşeşte suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată. Fiecare
96
Fiscalitate
persoană necăsătorită sau familie are dreptul de a achiziționa o singură locuință cu cota de
5%!
 livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea
atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror
situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea
unei locuinţe în condiţiile pieţei.
Cota aplicată este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia
cazurilor când se emite o factură înainte de data la care intervine faptul generator pentru care
se aplică cota în vigoare la data exigibilităţii taxei.
În cazul schimbării cotei se va proceda la o regularizare pentru a se aplica cotele în
vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii.
Pentru importul de bunuri și pentru achiziţii intracomunitare de bunuri se utilizează
cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la
data la care intervine exigibilitatea taxei.
5.7. OPERAŢIUNI SCUTITE DE TAXĂ
Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă, de regulă scutite fără
drept de deducere a TVA:
 prestările de servicii medicale realizate de unităţi autorizate (spitalizare, îngrijire și
supraveghere medicală, stomatologie şi tehnică dentară, transport bolnavi și persoane
accidentate);
 livrările de proteze dentare și de organe, sânge şi lapte de provenienţă umană;
 prestarea de servicii de educație și conexe acestora, precum și livrările de bunuri strâns
legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate
(activitatea de învăţământ prevăzută în Legea educației naționale nr. 1/2011, formarea
profesională a adulţilor, meditații particulare, cămine și cantine);
 prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia
socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter
social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni și cele strâns legate de protecţia copiilor
şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având
caracter social;
 prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv,
în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial
care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică,
patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor
membrilor lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;
 prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate de
organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educaţia fizică;
 prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate
de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca
atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor;
97
Fiscalitate
 prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni
sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în
profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;
 activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de
natură comercială;
 serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora;
 prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror
operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul
prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în
cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de
cheltuieli comune, în limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care
această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurenţiale;
 furnizarea de personal de către instituţiile religioase sau filozofice în scopul realizării de
activităţi în domeniul medical, al educației sau protecției sociale.
Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:
 prestările de servicii de natură financiar-bancară;
 prestările de servicii de asigurare şi/sau de reasigurare;
 pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc;
 livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de
timbre fiscale şi alte timbre similare;
 arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile;
 livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum
şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii
noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile;
 livrările de bunuri care au fost afectate unei activități scutite, dacă taxa aferentă bunurilor
respective nu a fost dedusă, precum și livrările de bunuri a căror achiziție a făcut obiectul
excluderii dreptului de deducere sau al limitării totale a dreptului de deducere;
 altele, conform art. 292 din Codul Fiscal.
Sunt scutite de taxă achizițiile intracomunitare de bunuri:
 a căror livrare în România este în orice situaţie scutită de taxă în interiorul ţării;
 al căror import în România este în orice situaţie scutit de taxă;
 pentru care, persoana care cumpără bunurile în orice situaţie ar avea dreptul la
rambursarea integrală a taxei care s-ar datora, dacă respectiva achiziţie nu ar fi scutită;
Sunt scutite de taxă importurile de bunuri:
 a căror livrare în România este în orice situaţie scutită de taxă în interiorul ţării;
 care îndeplinesc condiţiile din directivele europene;
 scutite de taxe vamale în regim diplomatic sau consular;
 efectuate în România de organismele internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile
publice din România, precum şi de către membrii acestora, în limitele şi în conformitate cu
condiţiile stabilite în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii sau prin acorduri de sediu;
 efectuate în România de către forţele armate ale statelor străine membre NATO;
98
Fiscalitate
 reimportate în România de persoana care a exportat bunurile în afara Comunităţii, dacă
bunurile se află în aceeaşi stare în care se aflau la momentul exportului şi dacă importul
respectiv beneficiază de scutire de taxe vamale sau dacă bunurile au fost exportate pentru
a fi supuse unor reparaţii, transformări, adaptări, asamblări sau altor lucrări;
 efectuate în porturi de către întreprinderi de pescuit maritim, de produse piscicole
pescuite, neprelucrate sau după ce au fost conservate în vederea comercializării, dar
înainte de livrare;
 precum gazele naturale și energia electrică, aurul importat de Banca Naţională a României;
 care au fost transportate dintr-un teritoriu terţ sau o ţară terţă, atunci când livrarea
acestor bunuri de către importator constituie o livrare scutită.
Sunt scutite de taxă și exporturile sau alte operaţiuni similare, pentru livrări
intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar, în condițiile prevăzute la
art. 143 din Codul fiscal.
Alte scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri sunt prevăzute la art. 144
din Codul fiscal, iar alte scutiri pentru intermediari sunt prevăzute la art. 144.1 din Codul fiscal.
Operaţiunile prevăzute la ultimele două aliniate sunt operaţiuni scutite cu drept de deducere.
Condiţiile si documentele necesare scutirilor cu drept de deducere sunt prevăzute în Norme şi
în Ordine ale Ministerului Finanţelor Publice.
1. Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, baza de impozitare a taxei pe valoarea

adăugată este constituită din .…….[1]……. .
2. Baza de impozitare pentru importul de bunuri este …….[2]……. .
3. Cota standard de taxă pe valoarea adăugată este de …….[3]……. .
4. Livrarea de manuale şcolare se impozitează cu o cotă de …….[4]……. .
5. Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, prestările de servicii de natură
financiar-bancară sunt operaţiuni …….[5]……. .
5.8. REGIMUL DEDUCERILOR
Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii taxei.

Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă
acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni:
 operaţiuni taxabile;
 operaţiuni pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa
ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România;
 operaţiuni scutite de taxă legate de:
- exporturile și operațiunile similare, livrările intracomunitare și transportul
internațional și intracomunitar conform art. 143 din Codul fiscal;
- traficul internațional de bunuri în condițiile prevăzute la art. 144 din Codul fiscal;
99
Fiscalitate
- serviciile prestate de intermediari conform art. 144^1 din Codul fiscal;
- prestările de servicii financiar-bancare (cu excepția operațiunilor fondurilor speciale de
investiții);
- prestările de servicii de asigurări și reasigurări;
- trasferul de active/pasive în condițiile prevăzute la art. 128 al. 7 și art 129 al. 7 din
Codul fiscal;
- acordarea gratuită de bunuri:
- din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne,;
- în scopde reclamă,pentru stimularea vânzărilor sau în scopuri legate de
desfăşurarea activităţii economice;
- de mică valoare în cadrul acțiunilor de sponsorizare, mecenat, protocol.
- prestarea gratuiă de servicii:
- în cadrul acţiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol;
- în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor;
- în cadrul perioadei de garanţie de către persoana care a efectuat iniţial
livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
Pentru alte operațiuni decât cele menționate anterior, taxa aferentă achizițiilor nu
poate fi dedusă.
Dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziţiei intracomunitare,
importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate şi a taxei aferente
cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile
este limitat la 50% din valoarea taxei în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în
scopul activităţii economice și au o masă totală maximă autorizată sub 3.500 kg sau mai puțin
de 9 scaune, inclusiv scaunul şoferului. Această limitare a dreptului de deducere nu se aplică
pentru vehiculele utilizate pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de
curierat; de agenţii de vânzări şi de achiziţii; pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv
pentru serviciile de taximetrie; pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire
de către şcolile de şoferi; pentru închiriere sau a căror folosinţă este transmisă în cadrul unui
contract de leasing financiar ori operaţional; ca mărfuri în scop comercial.
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să deţină:
- o factură emisă în conformitate cu prevederile art. 155 din Codul fiscal;
- dovada plății, în cazul achiziţiilor efectuate de către persoanele impozabile care aplică sistemul
TVA la încasare, respectiv de către persoanele impozabile care achiziţionează bunuri/servicii de
la persoane impozabile în perioada în care aplică sistemul TVA la încasare.
- o autofactură (emisă conform prevederilor art. 155^1 alin. 1), în cazul achizițiilor de bunuri sau
al prestărilor de servicii de la o persoană impozabilă care nu este stabilită în România (conform
art. 150 alin. 2-6), în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri și în cazul operațiunilor
asimilate cu o achiziție intracomunitară și pentru care nu este disponibilă factura.
- declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să
menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei,
precum şi documente care să ateste plata taxei de către importator sau de către altă
persoană în contul său, în cazul importului de bunuri.
100
Fiscalitate
În situația în care un contribuabil realizează atât operațiuni care dau drept de
deducere, cât și operațiuni care nu dau drept de deducere se pune problema măsurii în care
taxa aferente achizițiilor poate fi dedusă.
TVA deductibilă aferentă achiziţiilor destinate exclusiv realizării de operaţiuni care
permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de
operaţiuni, se deduce integral.
TVA deductibilă aferentă achiziţiilor destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu
dau drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de
operaţiuni, nu se deduce.
TVA deductibilă aferentă achiziţiilor pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv
dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru
operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia în
care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu
dau drept de deducere se deduce pe bază de pro-rata.
Pro-rata se determină cu formula:
ă ă ț
ă ă ț
Pe parcursul anului, contribuabilii utilizează o pro-rată provizorie, reprezentată de pro-

rata definitivă din anul precedent sau de o pro-rată estimată pentru anul în curs. Aceasta
trebuie comunicată organelor fiscale în fiecare an, până la data de 25 ianuarie. Astfel, taxa de
dedus într-un an calendaristic se determină provizoriu prin înmulţirea valorii taxei deductibile
pentru fiecare perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie determinată
pentru anul respectiv.
După încheierea anului, contribuabilii determină o pro-rată definitivă care se
rotunjeşte până la cifra unităţilor imediat următoare. Astfel, taxa de dedus pentru un an
calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea sumei totale a taxei deductibile din anul
calendaristic respectiv cu pro-rata definitivă determinată pentru anul respectiv. Apoi se
realizează o regularizare a taxei de dedus definitive cu taxa dedusă efectiv în cursul anului.
Rezultatul obținut se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxă aferent ultimei
perioade fiscale a anului.
În situaţia în care, într-o perioadă fiscală, TVA colectată depășește TVA de dedus, va
rezulta o TVA de plată către buget:
TVA colectată > TVA de dedus => TVA de plată = TVA colectată – TVA de dedus
În situaţia în care, într-o perioadă fiscală, TVA colectată este mai mică decât TVA de dedus,
va rezulta o TVA de rambursat de la buget, denumită și sumă negativă de TVA:
TVA colectată > TVA de dedus => TVA de rambursat (Suma negativă de TVA) = TVA colectată –
TVA de dedus
101
Fiscalitate
După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pentru operaţiunile din
perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie să efectueze regularizări prin
decontul de taxă, luând în cosiderare și situația TVA din perioada de raportare precedentă.
Suma negativă a taxei, cumulată, se determină prin adăugarea la suma negativă a
taxei, rezultată în perioada fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat din
decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu s-a solicitat a fi rambursat.
Taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală de raportare prin adăugarea la
taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, până la
data depunerii decontului de taxă, din soldul taxei de plată al perioadei fiscale anterioare.
Prin decontul de taxă, persoanele impozabile trebuie să determine diferenţele dintre
sumele care reprezintă regularizările de taxă şi stabilirea soldului taxei de plată sau a soldului
sumei negative a taxei.
Dacă taxa de plată cumulată este mai mare decât suma negativă a taxei cumulată,
rezultă un sold de taxă de plată în perioada fiscală de raportare.
Dacă suma negativă a taxei cumulată este mai mare decât taxa de plată cumulată,
rezultă un sold al sumei negative a taxei în perioada fiscală de raportare.
Persoanele impozabile pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din
perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxă din
perioada fiscală de raportare, decontul fiind şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul
sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare.
Dacă persoana impozabilă solicită rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se
reportează în perioada fiscală următoare.
Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală
de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu în decontul
perioadei fiscale următoare.
Rambursarea soldului sumei negative a taxei se efectuează de organele fiscale, în
condiţiile şi potrivit procedurilor legale.
5.9. REGIMURI SPECIALE
Întreprinderile mici beneficiază de un regim special de scutire de taxă. Persoana

impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este
inferioară plafonului de 65.000 euro (220.000 lei), poate solicita scutirea de taxă. (pentru
detalii, vezi art. 310 din Codul fiscal).
De asemenea, agenţiile de turism beneficiază de un regim special de scutire de taxă. În
cazul în care o agenţie de turism acţionează în nume propriu în beneficiul direct al călătorului şi
utilizează livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate de alte persoane, toate operaţiunile
realizate de agenţia de turism în legătură cu călătoria sunt considerate un serviciu unic prestat
de agenţie în beneficiul călătorului.
Baza de impozitare a serviciului unic este constituită din marja de profit, exclusiv taxa,
care se determină ca diferenţă între suma totală care va fi plătită de călător, fără taxă, şi
costurile agenţiei de turism, inclusiv taxa, aferente livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii
102
Fiscalitate
în beneficiul direct al călătorului, în cazul în care aceste livrări şi prestări sunt realizate de alte
persoane impozabile.
Regimuri speciale de scutire de taxă se aplică şi pentru bunuri second-hand, opere de
artă, obiecte de colecţie şi antichităţi. Pentru astfel de bunuri, baza de impozitare este
reprezentată de marja profitului, exclusiv valoarea taxei aferente. Orice livrare de bunuri
second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi, efectuată în regim special, este
scutită de taxă.
Regimurile speciale pentru aurul de investiţii, pentru persoanele impozabile nestabilite
care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile şi pentru alte cazuri particulare
sunt prezentate în detaliu în cadrul titlului VI din Codul fiscal.
5.10. ASPECTE ADMINISTRATIVE
Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată este persoana impozabilă care
efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii, cu excepţia cazurilor pentru care beneficiarul
este obligat la plata taxei. Persoana care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri care este
taxabilă este obligată la plata taxei. Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării este
obligaţia importatorului.
Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi realizează sau
intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile şi/sau scutite de
taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de
TVA la organul fiscal competent, după cum urmează:
- înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, dacă declară că urmează să realizeze o cifră
de afaceri superioară plafonului de scutire de 65.000 euro sau declară că realizează o cifră
inferioară plafonului, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;
- daca în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire sau dacă cifra
de afaceri realizată în cursul anului este inferioară plafonului de scutire, dar optează
pentru aplicarea regimului normal de taxă.
Codul de înregistrare în scopuri de TVA are prefixul <RO>.
Persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta
decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei, trebuie să emită o factură către fiecare
beneficiar, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul
generator al taxei, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă.
Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să ţină evidenţe corecte şi
complete ale tuturor operaţiunilor efectuate în desfăşurarea activităţii lor economice si să
conducă jurnalele de taxă pe valoarea adăugată atât pentru achiziţii cât şi pentru livrări.
Datele din jurnale servesc la întocmirea decontului de TVA.
Perioada fiscală este luna calendaristică.
Prin excepţie, perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă
care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile
şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România, dar care dau drept de
deducere care nu a depăşit plafonul de 100.000 euro, cu excepţia situaţiei în care persoana
103
Fiscalitate
impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii
intracomunitare de bunuri.
Persoanele înregistrate trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru
fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care se încheie perioada fiscală respectivă.
Decontul de taxă întocmit de persoanele înregistrate va cuprinde suma taxei
deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare şi, după
caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, suma taxei colectate a cărei
exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de raportare şi, după caz, suma taxei colectate care
nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere exigibilitatea taxei, precum
şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice.
Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei
perioade fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări.
Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA trebuie să întocmească şi să
depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni
calendaristice, o declaraţie recapitulativă în care menţionează:
 livrările intracomunitare scutite de taxă, pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în
luna calendaristică respectivă;
 livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare efectuate în statul
membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T,
pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă;
 prestările de servicii efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în
România, dar stabilite în Comunitate, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în
care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna
calendaristică respectivă;
 achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat
naştere în luna calendaristică respectivă;
 achiziţiile de servicii efectuate de persoane impozabile din România care au obligaţia plăţii
taxei pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă, de la
persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate.
Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are
obligaţia depunerii unuia dintre deconturile sau declaraţiile menţionate.

1. Dacă taxa de plată cumulată este mai mare decât suma negativă a taxei cumulată, rezultă un
sold de taxă.…….[1]……. în perioada fiscală de raportare.
104
Fiscalitate
2. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de
raportare dacă este mai mic de …….[2]……. .
3. Persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau
realizată, este inferioară plafonului de …….[3]……., poate solicita scutirea de taxă.
4. În cazul taxei pe valoarea adăugată, perioada fiscală este …….[4]……. .
5. Persoanele înregistrate trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare
perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de …….[5]……. .
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Determinaţi taxa pe valoarea adăugată de plată către bugetul de stat sau de rambursat
de la bugetul de stat, cunoscând următoarele elemente pe cazul societăţii comerciale Alpha
SA, pentru luna recent încheiată:
 Vânzările de produse finite, la preţ cu ridicata şi cota standard de TVA, au însumat
1.200.000 lei, din care la export, în valoare de 400.000 lei;
 Pentru 30% din facturările şi livrările în ţară au fost fixate condiţii şi termene de încasare în
rate, cu o eşalonare corespunzătoare, după 3 luni de la recepţia la beneficiari a produselor
finite;
 Vânzările de mărfuri în ţară, la preţ cu amănuntul, au însumat 237.373,66 lei;
 Din depozitul societăţii comerciale s-au preluat produse finite în valoare de 162.100 lei, la
preţ cu ridicata, din care s-au realizat donaţii în scopuri social-culturale, cu încadrarea în
limita legală a perioadei, în valoare de 132.100 lei, iar diferenţa este contravaloarea
produselor finite oferite unor terţi cu titlu gratuit;
 Cumpărările de materii prime, materiale, mărfuri şi de utilităţi pentru nevoile activităţii de
exploatare generale ale firmei (societăţii comerciale), la preţ cu ridicata, au fost în valoare
de 350.000 lei, iar cele la preţ cu amănuntul au însumat 84.552,61 lei;
 Cumpărările de mărfuri ce vor fi revândute ca atare, care sunt supuse criteriilor specifice
de exercitare a dreptului de deducere, au fost în sumă de 210.526,30 lei, la preţ cu ridicata
şi cota standard de TVA;
 Suma negativă a taxei pe valoarea adăugată din luna precedentă celei de raportare este
egală cu 13.000 lei.
Rezolvare:
1. Se determină valoarea operaţiunilor impozabile aferente ieşirilor şi TVA colectată
 produsele finite facturate şi livrate în ţară, cu termene de încasare curente:
100  30 70
Oie1  1.200.000  400.000   800.000 
100 100
Oie1  560.000 lei
Obs. Exportul reprezintă o operaţiune scutită cu drept de deducere.
105
Fiscalitate
 mărfuri vândute la preţuri de vânzare cu amănuntul:
100
Oie2  237.373,66   199.473,66 lei
119
 preluări de produse finite din depozitul propriu şi oferite cu titlu gratuit:
Oie3  162.100  132.100  30.000 lei
Oie  560.000  199.473,66  30.000  789.473,66 lei
CTVA 19
TVAc  Oie   789.473,66   150.000 lei
100 100
Obs. Donaţiile în scopuri social-culturale sunt operaţiuni scutite, fără drept de

deducere a TVA.
2. Se determină valoarea totală a operaţiunilor de ieşire şi prorata deducerii TVA
Oet  Oie  Osde  Osfde
Oet  789.473,66  400.000  132.100  1.321.573,66 lei
Oet  Osfde
Prde   100
Oet
1.321.573,66  132.100
Prde   100  90%
1.321.573,66
3. Se determină TVA deductibilă şi TVA de dedus aferente intrărilor vizând cumpărările

pentru nevoile firmei
Oicnf1  350.000 lei
100
Oicnf2  84.552,61  71.052,61 lei
119
2
Oicnft   Oicnfi  350.000  71.052,61  421.052,61 lei
i1
19
TVAd  421.052,61  80.000 lei
100
106
Fiscalitate
Prde 90
TVAcnfde = TVAd   80.000   72.000 lei
100 100
4. Se determină TVA de dedus aferentă aprovizionărilor pentru producţie, supuse

criteriilor specifice de exercitare a dreptului de deducere
CTVA 19
TVAAde = A   210.526,30   40.000 lei
100 100
5. Se determină totalul TVA de dedus
TVAtde = TVAcnfde + TVAAde
TVAtde = 72.000 + 40.000 = 112.000 lei
5. Se compară sumele totale ale TVA colectată şi TVA de dedus şi se determină TVA de
plată sau suma negativă de TVA pentru luna de raportare (curentă)
TVAtc = 150.000 lei
TVAtde = 112.000 lei
TVAtc > TVAtde de unde rezultă TVA de plată (TVAdepl)
TVAcdepl = TVAtc – TVAtde = 150.000 – 112.000
TVAcdepl = 38.000 lei
6. Se ia în considerare suma negativă a TVA din luna precedentă celei de raportare şi se

determină TVA rămasă de plată
TVArdepl = TVAcdepl – SNTVApr = 38.000 –13.000
TVArdepl = 25.000 lei
TVA de plată se virează la bugetul administraţiei centrale de stat, cu ordin de plată,

prin trezoreria statului, până la data de 25 a lunii următoare.
[1] - 10.000 euro.
[2] - nu constituie livrare de bunuri.
107
Fiscalitate
[3] - orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi
economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestor activităţi.
[4] - impozabile.
[5] – obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale
expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către
cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un
stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor..
[1] - locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul.
[2] - unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul
bunurilor.
[3] - unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale
economice sau sediul fix al persoanei impozabile.
[4] - sunt realizate condiţiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.
[5] – data la care autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în baza legii, să solicite plata de către
persoanele obligate la plata taxei.
[1] - tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori
prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct
legate de preţul acestor operaţiuni.
[2] - valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se
adaugă orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe.
[3] - 20%.
[4] - 9%.
[5] – scutite.
[1] - de plată.
[2] - 5.000 lei inclusiv.
[3] - 65.000 euro.
[4] - luna calendaristică.
[5] – 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.
1. În cazul taxei pe valoare adăugată, baza de impozitare nu include:

a. contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor în cazul livrărilor de bunuri;
b. impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel;
108
Fiscalitate
c. cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi
asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului;
d. valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără
facturare;
e. contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de prestator în cazul prestărilor de
servicii.
2. În cazul taxei pe valoare adăugată, baza de impozitare nu include:

a. contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor în cazul livrărilor de bunuri;
b. impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel;
c. cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi
asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului;
d. valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără
facturare;
e. contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de prestator în cazul prestărilor de
servicii.
3. La livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau
în principal publicităţii se aplică o cotă de taxă pe valoarea adăugată de:
a. 0%;
b. 5%;
c. 9%;
d. 16%;
e. 24%.
4. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de
raportare, acesta fiind reportat obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare, dacă
acesta este mai mic decât:
a. 5.000 lei;
b. 10.000 lei;
c. 50.000 lei;
d. 100.000 lei;
e. 500.000 lei.
II. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:
Afirmaţie A F
1 Exigibilitatea TVA intervine la data la care are loc faptul generator.
2 Exigibilitatea TVA intervine la data emiterii unei facturi, înainte de data la
care intervine faptul generator.
3 Exigibilitatea TVA intervine la data la care se încasează avansul, pentru
plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator.
4 Exigibilitatea TVA intervine la data extragerii numerarului, pentru livrările
de bunuri sau prestările de servicii realizate prin maşini automate de
109
Fiscalitate
Afirmaţie A F
1 Exigibilitatea TVA intervine la data la care are loc faptul generator.
2 Exigibilitatea TVA intervine la data emiterii unei facturi, înainte de data la
care intervine faptul generator.
3 Exigibilitatea TVA intervine la data la care se încasează avansul, pentru
plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator.
vânzare, de jocuri sau alte maşini similare.
5 Persoana care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri care este
taxabilă este obligată la plata taxei.
III. Enumeraţi minim 8 categorii de operaţiuni scutite de TVA.
Determinaţi taxa pe valoarea adăugată de plată către bugetul de stat sau de rambursat
de la bugetul de stat, cunoscând următoarele elemente pe cazul societăţii comerciale Alpha
SA, pentru luna recent încheiată:
a. Vânzările de produse finite, la preţ cu ridicata şi cota standard de TVA, au însumat
1.200.000 lei, din care la export, în valoare de 400.000 lei;
b. Pentru 30% din facturările şi livrările în ţară au fost fixate condiţii şi termene de încasare în
rate, cu o eşalonare corespunzătoare, după 3 luni de la recepţia la beneficiari a produselor
finite;
c. Vânzările de mărfuri în ţară, la preţ cu amănuntul, au însumat 161.200 lei;
d. Din depozitul societăţii comerciale s-au preluat produse finite în valoare de 150.000 lei, la
preţ cu ridicata, din care s-au realizat donaţii în scopuri social-culturale, cu încadrarea în
limita legală a perioadei, în valoare de 120.000 lei, iar diferenţa este contravaloarea
produselor finite oferite unor terţi cu titlu gratuit;
e. Cumpărările de materii prime, materiale, mărfuri şi de utilităţi pentru nevoile activităţii de
exploatare generale ale firmei (societăţii comerciale), la preţ cu ridicata, au fost în valoare
de 350.000 lei, iar cele la preţ cu amănuntul au însumat 49.600 lei;
f. Cumpărările de mărfuri ce vor fi revândute ca atare, care sunt supuse criteriilor specifice
de exercitare a dreptului de deducere, au fost în sumă de 190.000 lei, la preţ cu ridicata şi
cota standard de TVA;
g. Suma negativă a taxei pe valoarea adăugată din luna precedentă celei de raportare este
egală cu 10.000 lei.
5.14. REZUMAT
Obiectivul acestei unităţi de învăţare este de a asigura cunoaşterea modului concret în

care se realizează impozitarea în cazul taxei pe valoarea adăugată în România.
Sunt prezentate atât principalele elemente tehnice ale acestui impozit (subiectul
impozitului, obiectul impozitului, perioada impozabilă, cotele de impozitare, termenul de
110
Fiscalitate
plată, obligaţiile declarative ale contribuabililor, aspectele fiscale internaţionale specifice), cât
şi modalitatea concretă de calcul a taxei datorate.
5.15. BIBLIOGRAFIE

111
Fiscalitate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6. ACCIZELE
CUPRINS

6.2 Aspecte generale............................................................................................................ 109
6.3. Calculul accizelor............................................................................................................ 112
6.3.1. Alcool şi băuturi alcoolice.................................................................................. 112
Aplicaţie rezolvată ………………..……………………………..……………………………………………….. 114
6.3.2. Tutun prelucrat................................................................................................. 116
Aplicaţie rezolvată ………………..………………………………………………………………………………. 117
6.3.3. Produse energetice........................................................................................... 117
Aplicaţie rezolvată ………………..……………...................................................................... 118
6.3.4. Energie electrică................................................................................................ 119
6.3.5. Alte produse accizabile…................................................................................... 119
6.4. Impozitul la ţiţeiul din producţia internă........................................................................ 121
6.5. Răspunsurile testelor de autoevaluare ………………......................................................... 122
6.6. Lucrarea de verificare ……………………………………….………………………................................. 122
6.7. Rezumat …………………………………………….......................................................................... 122
6.8. Bibliografie ………………………………………............................................................................ 123
6.1. OBIECTIVE

 definiţi accizele ca taxe speciale asupra consumului unor produse;
 prezentaţi elementele tehnice ale accizelor;
 calculaţi corect accizele datorate pentru următoarele categorii de produse:
- Alcool şi băuturi alcoolice;
- Tutun prelucrat;
- Produse energetice.
6.2. ASPECTE GENERAL E
Accizele sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului
următoarelor produse:
 alcool şi băuturi alcoolice;
 tutun prelucrat;
 produse energetice şi electricitate.
Nivelul accizelor este stabilit în lei / unitatea de măsură specifică fiecărui produs în
parte. Anual, acest nivel se actualizează cu creşterea preţurilor de consum, din ultimele 12 luni,
112
Fiscalitate
calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare (anul n-1), faţă de perioada
octombrie anul n-2 - septembrie anul n-1, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică
până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului
Finanţelor Publice până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an.
Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:
 producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe
teritoriul Comunităţii;
 importului acestora pe teritoriul Comunităţii.
Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în
care se face eliberarea pentru consum.
Eliberarea pentru consum se realizează la:
 ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize;
 deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize;
 producerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize;
 importul de produse accizabile, chiar şi neregulamentar, cu excepţia cazului în care
produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;
 utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă.
În cazul produselor accizabile, importul reprezintă orice intrare de produse accizabile
din afara teritoriului comunitar, cu excepţia:
 plasării produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv în România;
 distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
 plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere.
Se consideră de asemenea import:
 scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul
rămâne în România;
 utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal
suspensiv;
 apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor la intrarea
produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.
Plătitorii de accize sunt reprezentaţi de o diversitate de entităţi economice.
În ceea ce priveşte ieşirea unor produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize,
plătitorul este antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care
eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se
efectuează această eliberare şi, în cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice
altă persoană care a participat la această ieşire.
În cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv
de accize, plătitorul este reprezentat de antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau
orice altă persoană care a garantat plata accizelor, precum şi orice persoană care a participat la
ieşirea neregulamentară şi care avea cunoştinţă sau care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă în mod
normal de caracterul neregulamentar al acestei ieşiri.
În ceea ce priveşte deţinerea unor produse accizabile, plătitorul este reprezentat de
persoana care deţine produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deţinerea acestora.
113
Fiscalitate
În ceea ce priveşte producerea unor produse accizabile, plătitorul este reprezentat de
persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei produceri neregulamentare,
orice altă persoană implicată în producerea acestora.
În ceea ce priveşte importul unor produse accizabile, plătitorul este reprezentat de
persoana care declară produsele accizabile sau în numele căreia produsele sunt declarate în
momentul importului ori, în cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în
importul acestora.
Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în
care accizele devin exigibile, cu excepţia cazurilor pentru care se prevede în mod expres alt
termen de plată.
Prin excepţie, în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural,
termenul de plată a accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc
facturarea către consumatorul final.
În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv,
momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea competentă o
declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
Prin excepţie, destinatarul înregistrat care primeşte doar ocazional produse accizabile
are obligaţia de a depune declaraţia de accize pentru fiecare operaţiune în parte.
Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă, de către plătitorii de accize,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Operatorii economici plătitori de accize şi de impozit la ţiţeiul din producţia internă
sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea fiscală competentă, conform dispoziţiilor legale în
materie.
Operatorii economici au obligaţia să calculeze accizele şi impozitul la ţiţeiul din
producţia internă, după caz, să le evidenţieze distinct în factură şi să le verse la bugetul de stat
la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului şi vărsarea integrală a
sumelor datorate.

1. Nu se percep accize pentru:

a. alcool şi băuturi alcoolice;
b. tutun prelucrat;
c. benzină;
d. televizoare;
e. gaz natural.
114
Fiscalitate
2. Nivelul accizelor este stabilit în lei / unitatea de măsură specifică fiecărui produs în parte.
Anual, acest nivel se actualizează cu creşterea preţurilor de consum, din ultimele 12 luni,
calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare (n-1), faţă de perioada
octombrie anul n-2 - septembrie anul n-1, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică
până la data de:
a. 1 ianuarie;
b. 30 iunie;
c. 15 septembrie;
d. 15 octombrie;
e. 31 decembrie.
3. În cazul produselor accizabile nu este considerată eliberare spre consum:

a. ieşirea neregulamentară a produselor accizabile dintr-un regim suspensiv de accize;
b. producerea regulamentară de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize;
c. producerea neregulamentară de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize;
d. producerea regulamentară de produse accizabile într-un regim suspensiv de accize;
e. utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă.
4. Termenul de plată al accizelor este data de:

a. 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile;
b. 25 februarie a anului următor celui de raportare;
c. 30 martie a anului următor celui de raportare;
d. 30 aprilie a anului următor celui de raportare;
e. 15 mai a anului următor celui de raportare.
6.3. CALCULUL ACCIZELOR
6.3.1. ALCOOL ŞI BĂUTURI ALCOOLICE
Berea reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care
conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206 00, având, şi
într-un caz, şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum.
Acciza pentru bere este una specifică, de 3,30 lei / hl/1 grad Plato.
Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conţinută în 100 g de
soluţie măsurată la origine, la temperatura de 20 grade/4 grade C.
Pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de
fabricaţie cu o capacitate nominală care nu depăşeşte 200.000 hl/an, se aplică accize specifice
reduse, de 1,82 lei / hl/1 grad Plato
Fiecare antrepozitar autorizat mic producător de bere are obligaţia de a depune la
autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria
răspundere privind capacităţile de producţie pe care le deţine
Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de
către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.
115
Fiscalitate
Vinurile liniştite cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 şi 2205, cu
excepţia vinului spumos, aşa cum este definit mai jos, şi care:
 au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau
 au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18% în
volum, au fost obţinute fără nici o îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în produsul finit
rezultă în întregime din fermentare.
Vinurile spumoase cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21
10, 2204 29 10 şi 2205 şi care:
 sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip „ciupercă”, fixat cu ajutorul legăturilor, sau care
sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari;
 au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
În cazul vinurilor, acciza specifică este:
 pentru vinurile liniştite: 0 lei / hl;
 pentru vinurile spumoase: 47,38 lei /hl.
Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de către
aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.
Băuturile fermentate, altele decât berea şi vinurile, sunt grupate în următoarele două
categorii:
 băuturi fermentate liniştite, având:
 concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în
volum; sau
 concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum,
şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;
 băuturi fermentate spumoase care sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip
„ciupercă” fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de
carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari şi care:
 au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în
volum; sau
 au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
În cazul băuturilor fermentate, acciza specifică este:
 pentru băuturile fermentate liniştite: 396,84 lei / hl;
 pentru băuturile fermentate spumoase: 47,38 lei / hl.
Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri,
fabricate de persoana fizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia
să nu fie vândute.
Produsele intermediare reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce
depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 22% în volum, şi care se încadrează la codurile NC
2204, 2205 şi 2206 00.
Se consideră produs intermediar şi orice băutură fermentată liniştită, care are o
concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din
116
Fiscalitate
fermentare, iar ponderea de alcool absolut (100%) este în proporţie de peste 50% provenită
din baza fermentată liniştită, inclusiv vin şi bere.
Se consideră produs intermediar şi orice băutură fermentată spumoasă prevăzută,
care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din
fermentare, iar ponderea de alcool absolut (100%) este în proporţie de peste 50% provenită
din baza fermentată liniştită, inclusiv vin.
Acciza specifică pentru produsele intermediare este de 396,84 lei / hl.
Alcoolul etilic reprezintă:
 toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care sunt
încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un
produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;
 produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în volum şi care sunt cuprinse
în codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00;
 ţuică şi rachiuri de fructe;
 băuturi spirtoase potabile care conţin produse, în soluţie sau nu.
Ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale,
în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 de litri de produs pentru fiecare gospodărie
individuală/an, cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, se accizează prin aplicarea unei
cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, cu condiţia să nu fie vândute,
potrivit prevederilor din normele metodologice.
Acciza specifică pentru alcool etilic este de 3.306,98 lei / hl alcool pur.
Hl alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentraţia de 100% alcool în
volum, la temperatura de 20 grade C, conţinut într-o cantitate dată de produs alcoolic.
Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii, a căror producţie nu depăşeşte 10
hectolitri alcool pur/an, se aplică accize specifice reduse: 1.653,49 lei / hl alcool pur.
Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din
punct de vedere juridic şi economic de orice altă distilerie, nu funcţionează sub licenţa de
produs a unei alte distilerii şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de normele metodologice.
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA ACCIZELOR PENTRU ALCOOL ŞI

BĂUTURI ALCOOLICE
Să se determine atât accizele (Acc), ponderea acestora în preţul de vânzare cu

amănuntul (PAccP) şi preţul fără impozite (PFI) pentru:
1. o sticlă de 0,50 l de bere dintr-un sortiment ce are 11,35 grade Plato şi un preţ de vânzare
cu amănuntul de 4,20 lei / sticlă. Acciza specifică este de 3,30 euro/hl/1 grad Plato.
2. o sticlă de 0,75 l dintr-un sortiment de vin spumos ce are un preţ de vânzare cu amănuntul
de 15 lei / sticlă. Acciza specifică este de 47,38 / hl;
3. o sticlă de 0,70 l dintr-un sortiment de whisky cu o concentraţie alcoolică de 40% ce are un
preţ de vânzare cu amănuntul de 85 lei / sticlă. Acciza specifică este de 3.306,98 lei / hl
alcool pur.
Rezolvare:
117
Fiscalitate
1. Bere
Se determină valoarea în lei a accizei specifice:
Acc = 3,30 lei / hl / grad Plato 0,005 hl / s clă 11,35 grade Plato = 0,19 lei / s clă
Se determină ponderea accizei în preţul de vânzare cu amănuntul:
Acc 0,19 lei/s clă

PAccP= 100= 100=4, %
PVA 4,20 lei/s clă
Se determină preţul de vânzare fără impozite (fără acciză şi fără TVA):
20
PFI=PVA Acc TVA=4,20 0,19 4,20=4,20 0,19 0,70 = 3,31 lei
120
2. Vin spumos
Se determină valoarea accizei specifice:
Acc = 47,38 lei / hl 0,0075 hl / s clă = 0,36 lei / s clă
Acc 0,36 lei/s clă

PAccP= 100= 100=2,40%
PVA 15 lei/s clă
20
PFI=PVA Acc TVA=15 0,36 15=15 0,36 2,50 = 12,14 lei / s clă
120
3. Whisky
Acc = 3.306,98 lei / hl alcool pur 0,007 hl / s clă 40% alcool pur = 9,26 lei / s clă

Acc 9,26 lei/s clă
PAccP= 100= 100=10,89%
PVA 85 lei/s clă
118
Fiscalitate
20
PFI=PVA Acc TVA=85 9,26 85=85 9,26 14,67 = 61,07 lei
120
6.3.2. TUTUN PRELUCRAT
Tutunul prelucrat reprezintă:

 ţigarete;
 ţigări şi ţigări de foi;
 tutun de fumat:
 tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete;
 alte tutunuri de fumat.
Pentru ţigarete, acciza totală se compune dintr-o acciză specifică stabilită pentru
perioada 1 aprilie 2016 – 31 decembrie 2016 la un nivel de 329,30 lei / 1000 țigarete și o acciză
ad valorem stabilită sub forma unui procent de 14% din prețul de vânzare al sortimentului
respectiv de țigarete. Nivelul accizei specifice se stabilește anual deducându-se din nivelul
accizei totale minime o acciză ad valorem calculată prin aplicarea procentului legal asupra
prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigărilor din anul precedent. Acciza totală
rezultată din calcul nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime exprimate în lei/1.000 de
țigarete care este de 97% din nivelul accizei totale prevăzute în Codul fiscal în Anexa1 (430,71
lei/1000 țigarete).
ă ă
unde:
– acciza specifică/1000 țigarete (430,17 lei/1000 țigarete)
- cantitatea de țigarete exprimată în mii țigarete
unde:
- procent acciza ad valorem (14%)
- preț de vânzare cu amănuntul / pachet
- cantitatea de pachete aferentă lui
Acciza pentru ţigări şi ţigări de foi este de 303,23 lei / 1000 bucăţi.
Acciza pentru tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete şi pentru alte tutuniri
de fumat este de 383,73 lei / kg.
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA ACCIZELOR PENTRU TUTUN

PRELUCRAT
119
Fiscalitate

amănuntul (PAccP) şi preţul fără impozite (PFI) pentru un pachet de 20 de ţigarete dintr-un
sortiment ce are un preţ maximal de vânzare cu amănuntul de 16 lei /pachet. Acciza este
compusă dintr-o acciză specifică de 334,17 lei / 1.000 ţigarete şi o acciză ad valorem de 14%
din preţul maximal de vânzare cu amănuntul al sortimentului respectiv de ţigarete.
Rezolvare:
AccS = lei / 1000 ţigarete 0,02 mii ţigarete / pachet = 6,68 lei / pachet
Se determină valoarea accizei ad-valorem:
AccAV = 16 lei / pachet = 2,24 lei / pachet
Acc = AccS + AccAV = 6,68 + 2,24 = 8,92 lei / pachet
Acc 8,92
PAccP= 100= 100=55,75%
PVA 16

19
PFI=PVA Acc TVA=16 8,92 16=16 – 8,92 2, = 4, lei / pachet
119
6.3.3. PRODUSE ENERGETICE
Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:

 benzina cu plumb;
 benzina fără plumb;
 motorina;
 kerosenul;
 gazul petrolier lichefiat;
 gazul natural;
 păcura;
 cărbunele şi cocsul.
Produsele energetice, altele decât cele de mai sus, sunt supuse unei accize dacă sunt
destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru încălzire sau
combustibil pentru motor.
120
Fiscalitate
Acciza specifică pentru benzina cu plumb este de 2.530,17 lei / t sau 1.948,23 lei / 1000 l.
Acciza specifică pentru benzina fără plumb este de 2.151,13 lei / tonă sau 1.656,36 lei /1000l.
Acciza specifică pentru motorină este de 1.796,53 lei / tonă sau 1.518,04 lei / 1000 litri.
Pentru motorina folosită pentru transportul rutier de mărfuri şi de persoane cu vehicule
specifice, acciza se reduce cu 189,52 lei/1.000 litri, respectiv cu 224,30 lei/tonă. Sumele
aferente acestei reduceri se restituie operatorilor de transport licenţiaţi.
Acciza specifică pentru păcură este de 71,07 lei / tonă.
Acciza specifică pentru gaz petrolier lichefiat este diferită în funcţie de scopul utilizării:
 dacă se utilizează drept combustibil pentru motor: 607,70 lei / tonă;
 dacă se utilizează drept combustibil pentru încălzire: 537,76 / tonă.
Acciza specifică pentru gaz natural este diferită în funcţie de scopul utilizării:
 dacă se utilizează drept combustibil pentru motor: 12,32 lei / GJ;
 dacă se utilizează drept combustibil pentru încălzire în scop comercial: 0,81 lei / GJ;
 dacă se utilizează drept combustibil pentru încălzire în scop necomercial: 1,52 lei / GJ.
Acciza specifică pentru petrol lampant (kerosen) este de 2.640,92 lei / tonă sau
2.112,73 lei / 1000 litri dacă se utilizează drept combustibil pentru motor, respectiv 2.226,35
lei / tonă sau 1.781,07 lei / 1000 litri dacă se utilizează drept combustibil pentru.
Acciza specifică pentru cărbune şi cocs este diferită în funcţie de scopul utilizării:
 dacă se utilizează în scopuri comerciale: 0,71 lei / GJ;
 dacă se utilizează în scopuri necomerciale: 1,42 lei / GJ.
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA ACCIZELOR PENTRU

CARBURANŢII AUTO

1. un litru de benzină fără plumb dintr-un sortiment ce are un preţ de vânzare cu amănuntul
de 4,85 lei / l şi o acciză specifică de 1.656,36 lei / 1000 l;
2. un litru de motorină dintr-un sortiment ce are un preţ de vânzare cu amănuntul de 5 lei/l şi
o acciză specifică de 1.518,04 lei/1000 l;
Rezolvare:
1. Benzină fără plumb
Acc = 1.656,36 lei / 1000 l 0,001 mii l / l = 1,66 lei / l
Acc 1,66
PAccP= 100= 100=34,23%
PVA 4,85
121
Fiscalitate

19
PFI=PVA Acc TVA=4,85 1,66 4,85=4,85 1.66 0,77 = 2,42 lei / l
119
2. Motorină
Acc = 1.518,04 lei / 1000 l 0,001 mii l / l = 1,52 lei / l
Acc 1,52
PAccP= 100= 100=30,40%
PVA 5

19
PFI=PVA Acc TVA=5 1,52 5=5 1,52 0,80 = 2,68 lei / l
119
6.3.4. ENERGIE ELECTRICĂ
Energia electrică este produsul cu codul NC 2716.

Acciza devine exigibilă la momentul furnizării energiei electrice către consumatorii finali.
Acciza specifică pentru energia electrică este diferită în funcţie de scopul utilizării:
 dacă se utilizează în scop comercial: 2,37 lei / MWh;
 dacă se utilizează în scop necomercial: 4,74 lei / MWh.
1. În cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată a
accizelor este data de:
a. 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final;
b. 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile;
c. 15 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final;
d. 15 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile;
e. 25 inclusiv a lunii în care accizele devin exigibile.
2. Deconturile privind accizele se depun anual până la data de:

a. 25 ianuarie a anului următor celui de raportare;
b. 25 februarie a anului următor celui de raportare;
c. 30 martie a anului următor celui de raportare;
122
Fiscalitate
d. 30 aprilie a anului următor celui de raportare;
e. 15 mai a anului următor celui de raportare.
II. Stabiliţi legături intre elementele coloanei A şi elementele coloanei B din tabelul de mai jos:
A B
1.platitor de accize a. păcură
2.acciza energie electrică b. entitate economică
3.acciza bere c. 2,37 lei / MWh sau 4,74 lei / MWh
4.produse energetice d. 3,30 lei / hl / grad Plato "
1. a; 2. d; 3. c; 4. a.
I. 1. e; 2. b;
II. 1-b; 2-c; 3-d; 4-a.

- o sticlă de 0,5 l dintr-un sortiment de bere ce are 11,35 grade Plato şi un preţ de vânzare cu
amănuntul de 5 lei / sticlă. Acciza specifică este de 3.30 lei/hl/1 grad Plato.
- o sticlă de 0,75 l dintr-un sortiment de vin spumos ce are un preţ de vânzare cu amănuntul
de 50 lei / sticlă. Acciza specifică este de 47,38 lei / hl;
- o sticlă de 0,70 l dintr-un sortiment de rachiu cu o concentraţie alcoolică de 35% ce are un
preţ de vânzare cu amănuntul de 30 lei / sticlă. Acciza specifică este de 3.306,98 lei / hl
alcool pur;
- un pachet de 20 de ţigarete dintr-un sortiment ce are un preţ maximal de vânzare cu
amănuntul de 12,5 lei /pachet. Acciza este compusă dintr-o acciză specifică de 334,17 lei /
1.000 ţigarete şi o acciză ad valorem de 14% din preţul maximal de vânzare cu amănuntul a
sortimentului respectiv de ţigarete.
- un litru de benzină fără plumb dintr-un sortiment ce are un preţ de vânzare cu amănuntul
de 5 lei / l şi o acciză specifică de 1.656,36 lei / 1000 l;
- un litru de motorină dintr-un sortiment ce are un preţ de vânzare cu amănuntul de 5,20 lei
/ l şi o acciză specifică de 1.518,04 lei / 1000 l.
6.6. REZUMAT
123
Fiscalitate
Obiectivul acestei unităţi de învăţare a fost acela de a asigura cunoaşterea modului concret
în care se realizează impozitarea consumului unor anumite produse prin intermediul accizelor.
Sunt prezentate atât principalele elemente tehnice ale accizelor (produsele accizabile,
plătitorii, exigibilitatea, termenul de plată, obligaţiile declarative ale contribuabililor), cât şi
modalitatea concretă de calcul a accizelor, pentru fiecare categorie de produse accizabile:
- alcool şi băuturi alcoolice;
- tutun prelucrat;
- produse energetice şi electricitate;
- alte produse accizabile.
Capitolul se încheie cu o prezentare succintă a impozitului la ţiţeiul din producţia internă.
6.7. BIBLIOGRAFIE

124
Fiscalitate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 7. IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE
CUPRINS

7.2. Impozitul şi taxa pe clădiri............................................................................................ 124
7.3. Impozitul şi taxa pe teren............................................................................................... 133
7.4. Impozitul asupra mijloacelor de transport .................................................................... 138
7.5. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor.................................... 140
7.6. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate........................................... 140
7.7. Impozitul pe spectacole.................................................................................................. 141
7.8. Taxe speciale.................................................................................................................. 143
7.9. Alte taxe locale............................................................................................................. 143
7.10. Răspunsurile testelor de autoevaluare ………............................................................... 144
7.11. Lucrarea de verificare ………………………....................................………………………………….. 145
7.12. Rezumat ……………………………………………........................................................................ 145
7.13. Bibliografie……………………………………………………............................................................. 146
7.1.OBIECTIVE

 identificaţi categoriile de impozite şi taxe locale;
 descrieţi elementele tehnice ale impozitelor şi taxelor locale:
 calculaţi corect impozitele şi taxele locale, în special:
- impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice;
- impozitul pe teren datorat de persoanele fizice;
- impozitul asupra mijloacelor de transport datorat de persoanele fizice.
7.2. IMPOZITUL ŞI TAX A PE CLĂDIRI
Impozitul pe clădiri se datorează de către proprietarii de clădiri din România către

bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. În cazul
municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului
în care este amplasată clădirea.
Taxa pe clădiri se datorează de către concesionari, locatari, titulari ai dreptului de
administrare sau de folosinţă pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a
unităţilor administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă.
125
Fiscalitate
Nu se datorează impozit pe clădiri pentru următoarele categorii de clădiri, cu excepţia
încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice:
 clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a instituţiilor publice;
 clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare sau
folosință instituțiilor publice finanțate de la bugetul de stat;
 clădirile aflate în proprietatea fundațiilor înființate prin testament pentru a desfășura
activități cu caracter cultural, social sau umanitar;
 clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase
recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora;
 clădirile funerare din cimitire şi crematorii;
 clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular,
autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate;
 clădirile unei instituții sau unități care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației
și Cercetării Științifice sau a Ministerului Tineretului și Sportului, precum și clădirile
federațiilor sportive naționale;
 clădirile unităţilor sanitare publice;
 clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice și cele utilizate de incubatoarele
de afaceri;
 clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice,
oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor,
precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare
aferente canalelor;
 clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje
şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii;
 clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului;
 clădirile Academiei Române sau ale fundațiilor înființate de către aceasta;
 clădirile aferente capacității de producție care sunt în sectorul de apărare;
 clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje,
silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor;
 altele, conform articolului 456 din Codul fiscal.
În vederea impozitării, se face o distincție între clădire rezidențială (construcție
alcătuită din una sau mai multe camera folosite pentru locuit, cu dependințele, dotările și
utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei personae sau familii) și clădire
nerezidențială (orice clădire care nu este rezidențială). De asemenea, legea definește clădirea
anexă ca fiind o clădire situată în afara clădirii de locuit, precum bucătărie, grajd, pivniță,
cămară, pătul, magazine, deposit, garaj etc.
Impozitarea clădirilor se face diferențiat în cazul persoanelor fizice și persoanelor
juridice.
Clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice se impozitează cu o cotă de
impozitare cuprinsă între 0,08% și 0,20%, care se aplică la valoarea impozabilă a clădirii. Cota
de impozitare se stabilește pentru fiecare localitate prin hotărâre a consiliului local (spre
exemplu, pentru anul 2016, în Timișoara s-a decis folosirea unei cote de 0,1%, iar pentru anul
2017 cota a fost reduă la 0,08%).
126
Fiscalitate
Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei
construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă
corespunzătoare, exprimată în lei/mp
Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea
suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor
situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţă şi
suprafeţele scărilor şi teraselor neacoperite. Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu
pot fi efectiv măsurate, suprafața construită desfășurată a acesteia se determină înmulțind
suprafața utilă a acesteia cu 1,4.
Valoarea impozabilă [lei/mp]

Cu instalaţii de apă, Fără instalaţii de
Tipul clădirii canalizare, electrice şi apă, canalizare,
încălzire (condiţii electrice şi
cumulative) încălzire
A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu
pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice
1000 600
alte materiale rezultate în urma unui
tratament termic şi/sau chimic
B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din
piatră naturală, din cărămidă nearsă, din
300 200
vălătuci sau orice alte materiale nesupuse unui
C. Clădire anexă cu cadre din beton armat sau
cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau orice
200 175
alte materiale rezultate în urma unui
D. Clădire anexă cu pereţii exteriori din lemn,
din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din
125 75
vălătuci, sau din orice alte materiale nesupuse
unui tratament termic şi/sau chimic
E. În cazul contribuabilului care deţine la
aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, la 75% din suma care s-ar 75% din suma care
demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca aplica clădirii s-ar aplica clădirii
locuinţă
F. În cazul contribuabilului care deţine la
aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, la 50% din suma care s-ar 50% din suma care
demisol şi/sau la mansardă, utilizate în alte aplica clădirii s-ar aplica clădirii
scopuri decât cel de locuinţă
Dacă pereții exterior sunt făcuți din materiale diferite (de ex. cărămidă arsă și cărămidă
nearsă), pentru stabilirea valorii impozabile se folosește valoarea impozabilă / mp cea mai
mare (în exemplul dat, cea pentru clădirea cu pereți din cărămidă arsă).
127
Fiscalitate
Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care
este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii impozabile determinate prin calcul cu
coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul următor:
Rangul localităţii
Zona
0 I II III IV V
A 2,60 2,50 2,40 2,30 1,10 1,05
B 2,50 2,40 2,30 2,20 1,05 1,00
C 2,40 2,30 2,20 2,10 1,00 0,95
D 2,30 2,20 2,10 2,00 0,95 0,90
În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8

apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10.
Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după
cum urmează:
 cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referinţă
 cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani inclusiv la
data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;
 cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la
data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.
Clădirile nerezidențiale aparținând persoanelor fizice se impozitează cu o cotă de
impozitare cuprinsă între 0,20% și 1,30%, care se aplică la valoarea impozabilă a clădirii. Cota
de impozitare se stabilește pentru fiecare localitate prin hotărâre a consiliului local (spre
exemplu, pentru anul 2016, în Timișoara s-a decis folosirea unei cote de 0,6%, iar pentru anul
2017 cota a fost redusă la 0,20%).
Pentru clădirile nerezidențiale utilizate pentru activități în domeniul agricol cota de
impozitare este de 0,4%.
În cazul clădirilor nerezidențiale, valoarea impozabilă poate fi:
- valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani;
- valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani;
- valoarea care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul
clădirilor dobândite în ultimii 5 ani.
Dacă valoarea impozabilă nu poate fi stabilită conform celor de mai sus, impozitul se
determină prin aplicarea unei cote de 2% la valoarea impozabilă a clădirii calculată ca și cum
aceasta ar fi clădire rezidențială.
În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se
calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial cu
impozitul calculat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial. Dacă la adresa clădirii este
înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nici o activitate economică, impozitul se
calculează ca și la o clădire rezidențială. Dacă la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la
care se desfășoară o activitate economică, impozitul se calculează ca și la o clădire nerezidențială.
128
Fiscalitate
Clădirile rezidențiale aparținând persoanelor juridice se impozitează cu o cotă de
impozitare cuprinsă între 0,08% și 0,2%, care se aplică la valoarea impozabilă a clădirii. Cota de
impozitare se stabilește pentru fiecare localitate prin hotărâre a consiliului local (spre exemplu,
pentru anul 2016, în Timișoara s-a decis folosirea unei cote de 0,1%).
Clădirile nerezidențiale aparținând persoanelor juridice se impozitează cu o cotă de
impozitare cuprinsă între 0,2% și 1,3%, care se aplică la valoarea impozabilă a clădirii. Cota de
impozitare se stabilește pentru fiecare localitate prin hotărâre a consiliului local (spre exemplu,
pentru anul 2016, în Timișoara s-a decis folosirea unei cote de 0,6%).
Pentru clădirile nerezidențiale utilizate pentru activități în domeniul agricol cota de
impozitare este de 0,4%.
Valoarea impozabilă a unei clădiri aflate în proprietatea persoanelor juridice poate fi:
- ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;
- valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat;
- valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului
fiscal anterior;
- valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în
cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;
- în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea
rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat;
- în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în
contabilitatea proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului
dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.
Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de
evaluare a clădirii întocmit de un evaluator. În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat
valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei
pe clădiri este 5%.
Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat
pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă
o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane
fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. În
cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiaşi
unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat.
Taxa pe clădiri se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din
perioada de valabilitate a contractului de concesiune / închiriere / administrare / folosință.
Obligațiile declarative și alte obligații de natură administrativă ale contribuabililor sunt
prevăzute la art. 461 din Codul fiscal 2016.
129
Fiscalitate
1. În cazul persoanelor fizice, pentru clădirile rezidențiale, impozitul pe clădiri se determină
prin aplicarea asupra valorii impozabile a clădirii a unei cote cuprinse între:
a. 0,08% și 0,2%;
b. 0,08% și 0,3%;
c. 0,08% și 0,5%;
d. 0,08% și 16%;
e. 0,08% și 20%.
2. În cazul persoanelor fizice, pentru clădirile rezidențiale, impozitul pe clădiri se determină
prin aplicarea asupra valorii impozabile a clădirii a unei cote cuprinse între:
a. 0,2% și 1,3%;
b. 0,3% și 1,3%;
c. 0,5% și 1,3%;
d. 0,8% și 1,3%;
e. 1% și 16%.
3. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către
contribuabilii persoane fizice, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o
bonificaţie stabilită prin hotărâre a consiliului local de până la:
a. 5%;
b. 10%;
c. 15%;
d. 20%;
e. 25%.
4. Pentru clădirile nerezidențiale utilizate pentru activități în domeniul agricol cota de impozitare
este de:
a. 0,08%;
b. 0,1%;
c. 0,2%;
d. 0,3%;
e. 0,4%.
5. În cazul în care proprietarul clădirii (persoană juridică) nu a actualizat valoarea impozabilă a
clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este de:
a. 0,08%;
b. 0,2%;
c. 1,3%;
d. 5%;
e. 16%.
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA IMPOZITULUI PE CLĂDIRI ÎN

CAZUL PERSOANELOR FIZICE
Să se determine impozitul pe clădiri datorat în anul 2017 de o persoană fizică în

calitate de proprietar a:
130
Fiscalitate
 unei case cu suprafaţa construită desfăşurată de 180 mp (din care o mansardă locuibilă de
60 mp), cu pereţii din cărămidă arsă, cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de
încălzire, construită în anul 1975 şi situată în Timișoara (localitate de rangul 1), în zona B.
 unui apartament cu suprafaţa construită desfăşurată de 65 mp, situat într-un bloc
construit în anul 1950, cu 10 niveluri şi 40 de apartamente, cu pereţii din cadre de beton
armat, cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire, situat în Timișoara (localitate
de rangul 1), în zona C.
Rezolvare:
A. Impozitul pe clădiri pentru casa contribuabilului
1. Se determină valoarea impozabilă ajustată a clădirii
VIA  SCD VIU KAVI
unde:
VIA – valoarea impozabilă ajustată a clădirii;
SCD - suprafaţa construită desfăşurată a clădirii;
VIU - valoarea impozabilă unitară a clădirii (lei / mp – din Codul fiscal)
KAVI - coeficient de ajustare a valorii impozabile, care se determină astfel:
KAVI  KT – KR
unde:
KT - coeficientul total de ajustare a valorii impozabile în funcţie de rangul
localităţii şi zona în care este amplasată clădirea (din Codul fiscal);
KR - 0,10, în cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri
şi 8 apartamente.
Casa are pereţii din cărămidă arsă şi instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de
încălzire, prin urmare, valoarea impozabilă unitară a clădirii este de 1000 lei/mp.
VIU = 1000 lei / mp
Casa este situată într-o localitate de rangul 1, în zona B, astfel că valoarea

coeficientului total de ajustare a valorii impozabile este de 2,4. Fiind forba despre o casa şi nu
un apartament, KR = 0. Astfel, coeficientul de ajustare a valorii impozabile este:
KAVI  KT – KR = 2,4 – 0 = 2,4
Valoarea impozabilă ajustată a clădirii va fi:
131
Fiscalitate
75
VIA=120 mp 1000 lei / mp 2,4 + 60 mp 1000 lei / mp 100
2,4
VIA=288.000 + 108.000=396.000 lei
2. Se determină valoarea impozabilă ajustată finală a clădirii
VIAF  VIA  R
unde:
R – 30% din VIA pentru clădirea care are o vechime de peste 100 ani; 30% din VIA,
pentru clădirea care are o vechime între 50 și 100 de ani; 10%, pentru clădirea care are o
vechime cuprinsă între 30 şi 50 de ani.
Casa are o vechime de 40 ani, deci valoarea impozabilă ajustată a clădirii se reduce cu 10%:
10
R= VIA= lei
100
Valoarea impozabilă ajustată finală a clădirii este:
VIAF  VIA  R  396.000 - 39.600  356.400 lei
3. Se determină impozitul pe clădiri datorat
ICpf  VIAF  CIpf
unde:
ICpf – impozitul pe clădiri în cazul persoanelor fizice;
VIAF – valoarea impozabilă ajustată finală a clădirii;
CIpf – cota de impozitare în cazul clădirilor rezidențiale ale persoanelor fizice
stabilită de consiliul local;
0,08
ICpf  356.400   1  285,12 lei
100
B. Impozitul pe clădiri pentru apartamentul contribuabilului
VIA  SCD VIU KAVI
Apartamentul este situat într-un bloc cu pereţii din cadre de beton armat şi instalaţii de
apă, canalizare, electrice şi de încălzire, deci valoarea impozabilă unitară este de 1000 lei/mp.
VIU = 1000 lei / mp
132
Fiscalitate
Apartamentul este situat într-o localitate de rangul 1, în zona C, astfel că valoarea
coeficientului total de ajustare a valorii impozabile este de 2,3. Fiind vorba despre un
apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, KR = 0,1. Astfel,
coeficientul de ajustare a valorii impozabile este:
KAVI  KT – KR = 2,3 – 0,1 = 2,2
Valoarea impozabilă ajustată a clădirii va fi:
VIA=65 mp 1000 lei / mp 2,2 =143. lei
VIAF  VIA  R
unde:
R – 30% din VIA pentru clădirea care are o vechime de peste 100 ani; 30% din VIA,
pentru clădirea care are o vechime între 50 și 100 de ani; 10%, pentru clădirea care are o
vechime cuprinsă între 30 şi 50 de ani.
Blocul în care este situat apartamentul are o vechime de 55 ani, astfel că valoarea
impozabilă ajustată a clădirii se reduce cu:
30 30
R= 100 VIA= 100 143.000=42.900 lei
Valoarea impozabilă ajustată finală a clădirii este:
VIAF  VIA  R  143.000 - 42.900  100.100 lei
3. Se determină impozitul pe clădiri datorat
0,08
ICpf  100.100   80,08 lei.
100
7.3. IMPOZITUL ŞI TAX A PE TEREN
Impozitul pe teren se datorează de către proprietarii de terenuri din România către

bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul
municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe teren se datorează către bugetul local al sectorului
în care este amplasat terenul.
Taxa pe teren se datorează de către concesionari, locatari, titulari ai dreptului de
administrare sau de folosinţă pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a
unităţilor administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă.
133
Fiscalitate
În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare
proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care
nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun
datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.
Nu se datorează impozit pe teren, cu excepția suprafețelor folosite penru actvități
economice sau agrement, pentru:
 terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului;
 terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare
ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat;
 terenurile fundaţiilor înfiinţate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a
întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu
caracter umanitar, social şi cultural;
 terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase;
 terenurile aparţinând cimitirelor şi crematoriilor;
 terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau
particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate;
 terenurile unităţilor sanitare publice;
 terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigaţie, terenurile aferente
infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare
aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;
 terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale
administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România -
S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile ocupate de piste şi terenurile din
jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă;
 terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum şi
cele ale metroului;
 terenurile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele
utilizate de incubatoarele de afaceri;
 altele, conform art. 464 din Codul fiscal 2016.
Impozitul pe teren se stabilește în funcție de suprafața terenului, rangul localității și
zona în cadrul localității în care este amplasat terenul și categoria de folosință a terenului.
În cazul terenurilor amplasate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la
categoria de folosinţă terenuri cu construcţii și al terenurilor din alte categorii de folosință cu
o suprafață de până la 400 mp, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei
terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:
Zona în cadrul Nivelul impozitului/taxei, pe ranguri de localităţi [lei/ha]

localităţii 0 I II III IV V
A 8.282-20.706 6.878-17.194 6.042-15.106 5.236-13.090 711-1788 569-1.422
B 6.878-17.194 5.199-12.998 4.215-10.538 3.558-8.894 569-1.422 427-1.068
C 5.199-12.998 3.558-8.894 2.668-6.670 1.690-4.226 427-1.068 284-710
D 3.558-8.894 1.690-4.226 1.410-3.526 984-2.439 278-696 142-356
134
Fiscalitate
În cazul terenurilor amplasat în intravilan, înregistrate în registrul agricol la altă

categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii pentru suprafața care depășește 400
mp, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare,
cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor, iar acest rezultat se înmulţeşte cu
coeficientul de corecţie corespunzător de mai jos.
Zona [lei/ha]
Nr. crt. Categoria de folosinţă
A B C D
1. Arabil 28 21 19 15
2. Păşune 21 19 15 13
3. Fâneaţă 21 19 15 13
4. Vie 46 35 28 19
5. Livadă 53 46 35 28
6. Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră 28 21 19 15
7. Teren cu ape 15 13 8 X
8. Drumuri şi căi ferate X X X X
9. Teren neproductiv X X X X
Pentru terenurile cu altă destinaţie decât construcţii, suma stabilită conform procedurii
prezentate se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut în următorul tabel:
Rangul localității 0 I II III IV V
Coeficient de corecție 8,00 5,00 4,00 3,00 1,10 1,00
În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin

înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în
următorul tabel, înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător din tabelul precedent:
Nr. crt. Categoria de folosinţă Impozit [lei/ha]
1. Teren cu construcţii 22-31

2. Arabil 42-50
3. Păşune 20-28
4. Fâneaţă 20-28
5. Vie pe rod, alta decât: 48-55
5.1. Vie până la intrarea pe rod 0
6. Livadă pe rod, alta decât: 48-56
6.1. Livadă până la intrarea pe rod 0
7. Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră, altul decât: 8-16
135
Fiscalitate
Nr. crt. Categoria de folosinţă Impozit [lei/ha]
7.1 Pădure în vârstă de până la 20 ani şi pădure cu rol de protecţie 0

8. Teren cu ape, altul decât: 1-6
8.1. Teren cu amenajări piscicole 26-34
9. Drumuri şi căi ferate 0
10. Teren neproductiv 0
Sumele exacte ale impozitului în lei/ha se stabilesc pentru fiecare localitate în parte,
prin hotărâre a consiliului local.
Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie şi 30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către
contribuabili, persoane fizice, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o
bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Impozitul anual pe teren, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane
fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.
În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza
aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe teren
cumulat.
prevăzute la art. 466 din Codul fiscal.
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA IMPOZITULUI PE TEREN
Să se determine impozitul pe teren datorat de un contribuabil care deţine în calitate de

proprietar:
a. Un teren pentru construcţii cu o suprafaţă de 1000 mp dintr-o localitate de rangul I, în zona
B, pentru care impozitul a fost stabilit de către Consiliul Local la 9.000 lei/ha;
b. Un teren arabil cu o suprafaţă de 800 mp din intravilanul unei localităţi de rangul I, în zona D;
c. Un teren cu o suprafaţă de 20.000 mp cu destinaţie de livadă pe rod situat în extravilanul unei
localităţi de rangul I, pentru care impozitul a fost stabilit de către Consiliul Local la 50 lei/ha.
Rezolvare:
a. Pentru terenul pentru construcţii cu o suprafaţă de 800 mp situat într-o localitate de

rangul I, în zona B, impozitul se determină prin înmulţirea sumei fixe de impozit / ha cu
suprafaţa terenului exprimată în hectare.
b. Pentru terenul arabil cu o suprafaţă de 1000 mp situat în intravilanul unei localităţi

de rangul I, în zona D, impozitul se determină însumând impozitul determinat similar punctului
a. pentru o suprafață de 400 mp, iar pentru restul de 600 mp, prin înmulţirea sumei fixe de
136
Fiscalitate
impozit / ha cu suprafaţa terenului exprimată în hectare şi cu coeficientul de corecţie
corespunzător rangului localităţii respective.
c. Pentru terenul cu o suprafaţă de 20.000 mp cu destinaţie de livadă pe rod situat în

extravilanul unei localităţi de rangul I, în zona D, impozitul se determină prin înmulţirea sumei
fixe de impozit / ha cu suprafaţa terenului exprimată în hectare.
7.4. IMPOZITUL ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT
Se datorează de către orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport

care trebuie înmatriculat în România.
Impozitul se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana
îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.
În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar,
pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.
Impozitul asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:
 mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război,
văduvelor de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, pentru un
singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului;
 mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap
grav sau accentuat, cele pentru transportul persoanelor cu handicap sau invaliditate, aflate
în proprietatea sau coproprietatea reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap grav sau
accentuat şi ai minorilor încadraţi în gradul I de invaliditate, pentru un singur mijloc de
transport, la alegerea contribuabilului;
 mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor care au fost
persecutate din motive politice după 6 martie 1945, pentru un singur mijloc de transport,
la alegerea contribuabilului (vezi art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 republicat);
 mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor ce au calitatea
de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 sau de urmaș al unui erou-martir,
pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului (vezi art. 3 alin. (1) lit. b) şi
art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare);
 navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice
cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;
 mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
137
Fiscalitate
 mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de
transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri
în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;
 vehiculele istorice;
 mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral;
 mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;
 mijloacele de transport ale instituţiilor sau unităţilor care funcţionează sub coordonarea
Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului;
 mijloacele de transport ale fundaţiilor înfiinţate prin testament constituite conform legii,
cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a
susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;
 mijloacele de transport ale organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de
servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală,
asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil,
familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate
în dificultate, în condiţiile legii;
 autovehiculele acţionate electric;
 autovehiculele second-hand înregistrate ca stoc de marfă şi care nu sunt utilizate în folosul
propriu al operatorului economic, comerciant auto sau societate de leasing;
 mijloacele de transport deţinute de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale.
Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de
transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol. Această scutire se aplică începând cu data
de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative necesare.
Impozitul pe mijloacele de transport se reduce cu 50% pentru persoanele fizice care
domiciliază în localităţile precizate în Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea
Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localităţi din Munţii
Apuseni, cu modificările ulterioare și în Hotărârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea
Programului special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-
sociale a judeţului Tulcea şi a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", cu modificările ulterioare.
Impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport.
Pentru un autovehicul, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de
capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 de cm3 sau fracţiune din
aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
Impozit anual
Tipuri de autovehicule
(lei/200 cm3)
I. Vehicule înmatriculate
Motociclete, tricicluri, cvadricicluri şi autoturisme cu capacitatea 8
cilindrică de până la 1600 cm3 inclusiv
Motociclete, tricicluri, cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 9
1600 cm3
Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cm3 şi 2000 cm3 inclusiv 18
138
Fiscalitate
Impozit anual
Tipuri de autovehicule
(lei/200 cm3)
Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3000 cm3 290
Autobuze, autocare, microbuze 24
Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone 30
inclusiv
Tractoare înmatriculate 18
II. Vehicule înregistrate
Vehicule cu capacitate cilindrică de până la 4.800 cm3 inclusiv 2-4
Vehicule cu capacitate cilindrică de peste 4.800 cm3 4-6
Vehicule fără capacitate cilindrică evidențiată 50-150 lei/an
În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%,

conform hotărârii consiliului local.
În cazul unui ataş, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul pentru
motocicletele respective.
Pentru autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată egală sau mai
mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este stabilit diferenţiat, în funcţie de
numărul de axe şi masa totală autorizată şi de tipul sistemului de suspensie (cf. art. 470. alin. 5-
7 din Codul fiscal).
În cazul mijloacelor de transport pe apă, impozitul pe mijlocul de transport este
diferenţiat în funcţie de tipul acestuia şi pentru unele dintre acestea şi în funcţie de puterea
motorului (cf. art. 470. alin. 8 din Codul fiscal).
Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele
de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru întregul
an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o
bonificaţie de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local. Impozitul anual pe
mijlocul de transport, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi
juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. În cazul în
care contribuabilul deţine în proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul
este datorat bugetului local al aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă
la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.
prevăzute la art. 471 din Codul fiscal .
APLICAŢIE REZOLVATĂ - DETERMINAREA IMPOZITULUI ASUPRA

MIJLOACELOR DE TRANSPORT
Să se determine impozitul asupra mijloacelor de transport datorat de un contribuabil

ce deţine în proprietate:
139
Fiscalitate
 O motocicletă KTM cu o capacitate cilindrică de 500 cmc;
 Un autoturism BMW seria 3 cu o capacitate cilindrică de 1.996 cmc;
 Un autoturism BMW X6 cu o capacitate cilindrică de 4.395 cmc;
Rezolvare:
1. Impozitul datorat pentru motocicleta cu o capacitate cilindrică de 500 cmc
500
IMT1 = 200
8=3 8=24 lei
2. Impozitul datorat pentru autoturismul cu o capacitate cilindrică de 1.996 cmc
1996
IMT2 = 200
18=10 18=180 lei
3. Impozitul datorat pentru autoturismul cu o capacitate cilindrică de 4.395 cmc
IMT3 = 145=22 145=3.190 lei.

200
7.5. TAXA PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATELOR, AVIZELOR ŞI A AUTORIZAŢIILOR
Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, aviz sau altă autorizaţie trebuie să
plătească o taxă la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale
înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţia necesară.
Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma
stabilită de consiliul local, diferenţiată în funcţie de suprafaţă, iar în mediul rural, este 50% din cea
pentru mediul urban.
Suprafața pentru care se obține certificatul de

Taxa (lei)
urbanism
până la 150 mp inclusiv 5-6
între 151 și 250 mp inclusiv 6-7
14 + 0,1 lei / mp pentru fiecare mp ce
peste 1000 mp
depășește 1000 mp
Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism este egală cu 30% din cuantumul
taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale.
Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o clădire rezidenţială sau
clădire-anexă este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii. Pentru alte
140
Fiscalitate
construcţii decât cele menționate anterior taxa este egală cu 1% din valoarea autorizată a
lucrărilor de construcţie, inclusiv valoarea instalaţiilor aferente. Taxa pentru prelungirea unei
autorizaţii de construire este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului
sau a autorizaţiei iniţiale.
Valorile altor taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor sunt
prevăzute în Codul fiscal la art. 473-476.
7.6. TAXA PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE RECLAMĂ ŞI PUBLICITATE
Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate se datorează de către orice persoană,

care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România în baza unui contract sau a
unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, cu excepţia serviciilor de reclamă şi
publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale.
Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate se plăteşte la bugetul local al unităţii
administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate.
Taxa se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 1% şi 3% la valoarea
serviciilor de reclamă şi publicitate (fără TVA).
Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se varsă la bugetul local, lunar, până la
data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de
reclamă şi publicitate.
Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se datorează anual de către orice
persoană care utilizează un panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate
într-un loc public către bugetul local al autorităţii administraţiei publice locale în raza căreia
este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă.
Valoarea taxei se calculează anual, prin înmulţirea numărului de metri pătraţi sau a
fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma
stabilită de consiliul local, astfel:
 în cazul unui afişaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma
este de până la 32 lei;
 în cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate, suma
este de până la 23 lei.
Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte anual, in doua rate
egale, până la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.
Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afişaj în scop de
reclamă şi publicitate să depună o declaraţie anuală la compartimentul de specialitate al
autorităţii administraţiei publice locale.
Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate şi taxa pentru afişaj în scop de reclamă
şi publicitate nu se aplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor când acestea fac reclamă
unor activităţi economice.
Taxa nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afişajul sau structura de afişaj
unei alte persoane, în acest caz taxa fiind plătită de această ultimă persoană.
Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se datorează pentru:
- afişele, panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor;
141
Fiscalitate
- panourile de identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de
circulaţie, precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale;
- afişajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor,
realizării de reclamă şi publicitate.
7.7. IMPOZITUL PE SPECTACOLE
Impozitul pe spectacole se datorează de către orice persoană care organizează o

manifestare artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă în România. Impozitul
se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia are loc
manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.
Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată
din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor.
Impozitul pe spectacole nu se aplică spectacolelor organizate în scopuri umanitare.
Cota de impozit se stabilește de către Consiliul Local:
 până la 2% în cazul unui spectacol de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau
altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau
orice competiţie sportivă internă sau internaţională;
 până la 5% în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate mai sus.
Impozitul se plăteşte lunar până la data de 10 inclusiv, a lunii următoare celei în care a
avut loc spectacolul.
Persoanele care datorează impozitul pe spectacole au obligaţia de o a depune o
declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, până la
data stabilită pentru fiecare plată a impozitului pe spectacole.
Alte obligații de natură administrativă ale plătitorilor impozitului pe spectacole sunt
prevăzute la art. 481 alin. 4 din Codul fiscal.
7.8. TAXE SPECIALE
Pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi
juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot
adopta taxe speciale.
Domeniile în care consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum şi
cuantumul acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind
finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.
Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de
serviciile oferite de instituţia/serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare
şi funcţionare a acesteia/acestuia, sau de la cele care sunt obligate prin lege să efectueze prestaţii
ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu.
Autorităţile deliberative pot acorda reduceri sau scutiri de la plata taxelor speciale
instituite pentru veteranii de război, văduvele de război şi văduvele nerecăsătorite ale
veteranilor de război, luptătorii pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și urmașii
142
Fiscalitate
eroilor-martiri, instituţiile sau unităţile care funcţionează sub coordonarea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, fundaţiile înfiinţate
prin testament cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum
şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural, organizaţiile care au ca unică
activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire,
îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie
socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte
persoane aflate în dificultate, persoanele cu handicap grav sau accentuat, persoanele
încadrate în gradul I de invaliditate şi reprezentanţii legali ai minorilor cu handicap grav sau
accentuat şi ai minorilor încadraţi în gradul I de invaliditate.
Taxele speciale se reduc cu 50% pentru persoanele fizice care domiciliază în localităţile
precizate în Hotărârea Guvernului nr. 323/1996, cu modificările ulterioare și în Hotărârea
Guvernului nr. 395/1996, cu modificările ulterioare.
7.9. ALTE TAXE LOCALE
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene,

după caz, pot institui taxe pentru:
- utilizarea temporară a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale,
monumentelor istorice de arhitectură şi arheologice şi altele asemenea.
- deţinerea sau utilizarea echipamentelor şi utilajelor destinate obţinerii de venituri care
folosesc infrastructura publică locală, pe raza localităţii unde acestea sunt utilizate;
- activităţile cu impact asupra mediului înconjurător;
- reabilitare termică a blocurilor de locuinţe şi locuinţelor unifamiliale, pentru care s-au
alocat sume aferente cotei de contribuţie a proprietarilor, în condiţiile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 18/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
158/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe cale administrativă este în cuantum de
500 lei şi poate fi majorată cu maxim 50% prin hotărâre a consiliului local.
Pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea
planuri, deţinute de consiliile locale, consiliul local stabileşte o taxă de până la 32 lei, inclusiv.
Pentru aceste taxe se aplică același scutiri ca și la taxele speciale.
Taxele prevăzute mai sus se calculează si se plătesc in conformitate cu procedurile
aprobate de autorităţile deliberative interesate.
1. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către

contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie
stabilită prin hotărâre a consiliului local de până la:
a. 0%;
143
Fiscalitate
b. 5%;
c. 10%;
d. 15%;
e. 20%.
2. În cazul impozitului asupra mijloacelor de transport, care dintre următoarele afirmaţii este falsă?
a. în cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe
întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locator;
b. impozitul asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru autovehiculele acţionate
electric;
c. în cazul unui ataş, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul pentru
motocicletele respective;
d. impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de
31 martie şi 30 septembrie inclusiv;
e. niciuna dintre cele de mai sus.
3. Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o clădire care urmează a fi
folosită ca locuinţă sau anexă la locuinţă este egală cu:
a. 0,1% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii;
b. 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii;
c. 1% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii;
d. 5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii;
e. 10% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii.
4. Cota de impozit pe spectacole pentru un spectacol de operă poate fi stabilită de Consiliul

Local până la o valoare de:
a. 1%;
b. 2%;
c. 3%;
d. 4%;
e. 5%.
5. Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se plătește:

a. anual, în doua rate egale, până la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv;
b. lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de
prestări de servicii de reclamă şi publicitate;
c. anual, într-o singură rată, până la data de 31 martie;
d. anual, într-o singură rată, până la data de 31 decembrie;
e. lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de
prestări de servicii de reclamă şi publicitate.
144
Fiscalitate
1. a; 2. d; 3. b; 4. c; 5. d.
1. c; 2. e; 3. b; 4. b; 5. B.
1. Să se determine impozitul pe clădiri datorat în anul 2017 de un contribuabil care

deţine în calitate de proprietar:
 o casă cu suprafaţa construită desfăşurată de 280 mp (din care o mansardă locuibilă de 80
mp, un subsol cu destinaţia de spaţiu de depozitare – pivniţă de 30 mp), cu pereţii din
cărămidă nearsă, cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire, construită în anul
1955 şi situată într-o localitate de rangul 2, în zona C.
 un apartament cu suprafaţa construită desfăşurată de 50 mp, situat într-un bloc construit în
anul 2000, cu 4 niveluri şi 20 de apartamente, cu pereţii din cadre de beton armat, cu instalaţii
de apă, canalizare, electrice şi de încălzire, situat într-o localitate de rangul 2, în zona A.
2. Să se determine impozitul pe teren datorat de un contribuabil care deţine în calitate

de proprietar:
 Un teren pentru construcţii cu o suprafaţă de 1.000 mp situat într-o localitate de rangul I,
în zona A, pentru care impozitul a fost stabilit de către Consiliul Local la 12.000 lei/ha;
 Un teren arabil cu o suprafaţă de 4.000 mp situat în intravilanul unei localităţi de rangul III,
în zona D, pentru care impozitul a fost stabilit de către Consiliul Local la 1.000 lei/ha;
 Un teren cu o suprafaţă de 15.000 mp cu destinaţie de vie pe rod situat în extravilanul unei
localităţi de rangul III, pentru care impozitul a fost stabilit de către Consiliul Local la 50 lei/ha.
3. Să se determine impozitul asupra mijloacelor de transport datorat de un

contribuabil ce deţine în proprietate:
 Un autoturism Audi A2 cu o capacitate cilindrică de 1.422 cmc;
 Un autoturism Audi A6 cu o capacitate cilindrică de 2.496 cmc;
 Un autoturism Audi Q7 cu o capacitate cilindrică de 3.597 cmc.
7.12. REZUMAT
Unitatea de învăţare finală are drept obiectiv cunoaşterea de către studenţi a modului
concret în care sunt aşezate impozitele şi taxele locale, avându-se în vedere:
- impozitul pe clădiri;
- impozitul pe teren;
- taxa asupra mijloacelor de transport;
- taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
145
Fiscalitate
- taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
- impozitul pe spectacole;
- taxele speciale;
- alte taxe locale.
Sunt prezentate atât principalele elemente tehnice ale acestor impozite şi taxe
(contribuabilul, obiectul, cotele, termenul de plată, obligaţiile declarative ale contribuabililor),
cât şi modalitatea concretă de calcul a acestora.
7.13. BIBLIOGRAFIE
1. * * * Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 10
septembrie 2015.
146
Fiscalitate
BIBLIOGRAFIE
A. Cărţi
1. Andreiu D., Florescu P., Bălaşa Gabriela, Coman P., Fiscalitatea în România.
Reglementare. Doctrină. Jurisprudenţă, Ed. All Beck,Bucureşti, 2005;
2. Bufan R., Drept fiscal al afacerilor, Ed. Brumar, Timişoara, 2003;
4. Cristea H., Mutaşcu M., Nicolescu Cristina, Elemente de teorie şi practică fiscală, Ed.
Mirton, Timişoara, 2008;
5. Florescu D. A.P., Coman P., Bălaşa G., Fiscalitatea în România, Ed. All Beck, Bucureşti,
2005;
6. Moldovan Nicoleta Claudia, Fiscalitate, Ed. Universităţii de Vest,Timişoara, 2009;
7. Mutaşcu M. I., Elemente de teorie fiscală, Ed. Mirton, Timişoara, 2006;
8. Talpoş I., Finanţele României, vol.I, Ed. Sedona, Timişoara, 1995;
9. Talpoş I., Enache C., Fiscalitate aplicată, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001;
10. Vintilă Georgeta Fiscalitate. Metode şi tehnici fiscale, Ediţia a II-a, Ed. Economică,
Bucureşti, 2006.
B. Legislaţie

3. * * * Legea nr. 507/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial
nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.
147
Fiscalitate
BIBLIOGRAFIE
A. Cărţi
11. Andreiu D., Florescu P., Bălaşa Gabriela, Coman P., Fiscalitatea în România.
Reglementare. Doctrină. Jurisprudenţă, Ed. All Beck,Bucureşti, 2005;
12. Bufan R., Drept fiscal al afacerilor, Ed. Brumar, Timişoara, 2003;
14. Cristea H., Mutaşcu M., Nicolescu Cristina, Elemente de teorie şi practică fiscală, Ed.
Mirton, Timişoara, 2008;
15. Florescu D. A.P., Coman P., Bălaşa G., Fiscalitatea în România, Ed. All Beck, Bucureşti,
2005;
16. Moldovan Nicoleta Claudia, Fiscalitate, Ed. Universităţii de Vest,Timişoara, 2009;
17. Mutaşcu M. I., Elemente de teorie fiscală, Ed. Mirton, Timişoara, 2006;
18. Talpoş I., Finanţele României, vol.I, Ed. Sedona, Timişoara, 1995;
19. Talpoş I., Enache C., Fiscalitate aplicată, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001;
20. Vintilă Georgeta Fiscalitate. Metode şi tehnici fiscale, Ediţia a II-a, Ed. Economică,
Bucureşti, 2006.
B. Legislaţie

6. * * * Legea nr. 507/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial
nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.
148

Curs Fiscalitate ID 2016 v1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Fiscalitate ID 2016 v1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Centrul de Educaţie Continuă şi Învăţământ la Distanţă FEAA

1.1. Obiective ................................................................................................................................................ 8

1.2. Sistemul fiscal şi fiscalitatea .................................................................................................................. 8

1.3. Clasificarea şi caracterizarea sistemelor fiscale .................................................................................... 9

Test de autoevaluare 1 ............................................................................................................................... 13

1.4. Funcţiile şi rolurile sistemului fiscal ..................................................................................................... 13

1.5. Caracteristicile sistemelor fiscale contemporane ................................................................................ 14

Test de autoevaluare 2 ............................................................................................................................... 17

1.6. Răspunsurile testelor de autoevaluare ................................................................................................ 18

1.7. Lucrarea de verificare .......................................................................................................................... 18

1.9. Bibliografie .......................................................................................................................................... 19

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2. OBLIGAŢIA FISCALĂ ŞI CREANŢA FISCALĂ ..................... 20

2.1. Obiective .............................................................................................................................................. 20

2.2. Obligaţia fiscală şi creanţa fiscală – aspecte conceptuale .................................................................. 20

2.2.1. Conceptul de obligaţie fiscală ....................................................................................................... 20

2.2.2. Titlul de creanţă fiscală ................................................................................................................. 21

2.3. Stingerea obligaţiei/creanţei fiscale .................................................................................................... 22

Test de autoevaluare 1 ............................................................................................................................... 24

2.4. Răspunderea în domeniul fiscal ........................................................................................................... 25

2.5. Executarea silită a creanţelor fiscale ................................................................................................... 26

Test de autoevaluare 2 ............................................................................................................................... 27

2.6. Răspunsurile testelor de autoevaluare ................................................................................................ 28

2.7. Lucrarea de verificare .......................................................................................................................... 28

2.9. Bibliografie .......................................................................................................................................... 29

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3. IMPOZITELE DIRECTE DATORATE DE PERSOANELE

3.1. Obiective .............................................................................................................................................. 30

3.2. Impozitul pe profit ............................................................................................................................... 30

3.2.1. Contribuabili ................................................................................................................................. 30

3.2.2. Perioada impozabilă ..................................................................................................................... 31

3.2.3. Cotele de impozitare .................................................................................................................... 31

3.2.4. REZULTATUL FISCAL ...................................................................................................................... 31

3.2.5. Regimul pierderilor ....................................................................................................................... 34

3.2.6. Creditul fiscal ................................................................................................................................ 34

3.2.7. Plata şi declararea impozitului ..................................................................................................... 35

3.2.8. Destinaţia impozitului .................................................................................................................. 36

Aplicaţie rezolvată - Determinarea impozitului pe profit .......................................................................... 36

Test de autoevaluare 1 ............................................................................................................................... 43

3.3. Impozitul pe dividende – în cazul persoanelor juridice ........................................................................ 43

3.4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor ....................................................................................... 44

3.4.1. Contribuabili ................................................................................................................................. 44

3.4.2. Perioada fiscală............................................................................................................................. 44

3.4.3. Cota de impozitare ....................................................................................................................... 44

3.4.4. Baza impozabilă ............................................................................................................................ 45

3.4.5. Plata şi declararea impozitului ..................................................................................................... 45

Test de autoevaluare 2 ............................................................................................................................... 46

3.5. Răspunsurile testelor de autoevaluare ................................................................................................ 46

3.6. Lucrarea de verificare .......................................................................................................................... 47

3.8. Bibliografie .......................................................................................................................................... 48

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4. IMPOZITUL PE VENIT .................................................... 49

4.1. Obiective .............................................................................................................................................. 49

4.2. Aspecte generale ................................................................................................................................. 50

4.3. Calculul impozitului pe venit ................................................................................................................ 53

Test de autoevaluare 2 ............................................................................................................................... 57

4.3.2. Venituri din salarii......................................................................................................................... 62

Test de autoevaluare 3 ............................................................................................................................... 64

Aplicaţie rezolvată - Determinarea impozitului pe veniturile din salarii .................................................... 65

4.3.3. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor ..................................................................................... 68

4.3.4. Venituri din investiţii .................................................................................................................... 72

4.3.5. Venituri din pensii ........................................................................................................................ 74

4.3.6. Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură ............................................................ 75

4.3.7. Venituri din premii şi din jocuri de noroc ..................................................................................... 76

4.3.9. Venituri din alte surse .................................................................................................................. 79

Test de autoevaluare 4 ............................................................................................................................... 80

4.4. Răspunsurile testelor de autoevaluare ................................................................................................ 80