REGULI GENERALE DE ORGANIZARE CONTABILA

CONTABILITATEA reprezinta un produs al cunostintei umane care de-a lungul timpului a fost perfectionat, ajungandu-se astfel sa constituie elemental principal al sistemului informational la nivel micro si macro economic. Formele de evidenta simpla au aparut din cele mai vechi timpuri. Contabilitatea cum e cunoscuta astazi, a aparut in 1494 la Venetia, Italia, definita de calugarul franciscan LUCA PACIOLO, considerat parintele contabilitatii. In lucrarea sa Summa de arithmetica, geometria, proportioni et proportionalita in capitolul 9 intitulat Tractatus de computis et scripturis (Tratatul de contabilitate in partida dubla), L.P. defineste contabilitatea ca fiind un ansamblu de reguli dupa care se analizeaza si inregistreaza averea ce apartine unu negustor, precum si afacerile acestuia in ordinea in care au avut loc. In prezent, contabilitatea are ca si principal obiect de studiu patrimoniul persoanelor fizice si juridice, miscarile care se produc in cadrul acestuia generate de diversele operatiuni economico-financiare. Ca si sfera de cuprindere, contabilitatea este organizata la nivelul entitatilor patrimoniale. Potrivit legii contabilitatii numarul 92/1991 au obligatia organizarii si conducerii contabile urmatoarele institutii: - Societatile comerciale - Companiile nationale, regiile autonome - Institutiile publice - Organizatiile cu operatii mestesugaresti si cu operatii de consum si de credit - Asociatii, fundatii, inscrieri, partide politice, sindicate, culte - Persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale - Banca Nationala a Romaniei, bancile comerciale, societatile de asigurare si reasigurare Pentru a defini obiectul de studiu, contabilitatea utilizeaza o serie de categorii economice cum sunt: - Capitalurile - Averea - Fondurile - Patrimoniul Din totdeauna la baza obiectului de studiu al contabilitatii a stat PATRIMONIUL.

PATRIMONIUL reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinand persoanelor fizice sau juridice precum si bunurile la care acestea se refera.

Pentru ca un patrimoniu sa existe, sunt necesare doua conditii: 1. Existenta persoanei fizice sau juridice ca subiect de drepturi si obligatii 2. Existenta bunurilor (a averii) ca obiect de drepturi si obligatii Relatiile de drepturi reflecta acea parte a patrimoniului in care bunurile sunt procurate din surse proprii, partea respectiva de patrimoniu numindu-se PATRIMONIU PROPRIU. Relatiile de obligatii reflecta acea parte a patrimoniului in care bunurile sunt procurate din surse straine, partea respectiva de patrimoniu numindu-se PATRIMONIU STRAIN sau ATRAS. Din definitia patrimoniului se poate scrie una din ecuatiile de echilibru ale contabilitatii:

Bunuri economice = Drepturi + Obligatii

Contabilitatea mai utilizeaza si o serie de categorii specifice pentru definirea obiectului de studiu si anume: - Activul (A) - Pasivul (P) - Cheltuielile (Ch) - Veniturile (V) - Rezultatul (Rez) Pe baza acestor structure contabile se pot scrie alte doua ecuatii generale de echilibru ale contabilitatii:

A= P

A+Cheltuieli = P+Venituri

La egalitatea A=P s-a ajuns pe baza de rationament (judecata logica de valoare) deoarece fiecare mijloc economic din active are una sau mai multe surse in pasiv.

PRINCIPIILE DUBLEI PARTIDE:

1. PRINCIPIUL GESTIONAR sau PRINCIPIUL PATRIMONIULUI INCHIS Conform acestui principiu, bunurile economice sunt privite din punct de vedere al unui singur titular de patrimoniu, al proprietarului. 2. PRINCIPIUL DUBLEI REPREZENTARI Conform acestui principiu, bunurile economice din activ sunt privite in permanenta sub dublu aspect: - cel al destinatiei si componentei lor - cel al surselor de finantare si procurare 3. PRINCIPIUL DUBLEI INREGISTRARI Conform acestui principiu, operatiunile economico-financiare sunt inregistrate in contabilitate in cel putin doua conturi, numite CONTURI CORESPONDENTE: - unul care se debiteaza - unul care se crediteaza 4. PRINCIPIUL INREGISTRARII CRONOLOGICE SI SISTEMATICE INREGISTRAREA CRONOLOGICA presupune inregistrarea operatiunilor economico-financiare in ordinea in care au avut loc, cu ajutorul registrului contabil jurnal, operatiunea numindu-se jurnalizare. INREGISTRAREA SISTEMATICA presupune inregistrarea operatiunilor economico-financiare in conturi cu ajutorul Registrului Cartea Mare, operatiunea numindu-se sistematizare. 5. PRINCIPIUL INREGISTRARII ANALITICE SI SINTETICE Conform acestui principiu, toate operatiunile economico-financiare sunt inregistrate pe conturi sintetice (grupate) sau pe conturi analitice (detaliate). 6. PRINCIPIUL FUNDAMENTARII PE DOCUMENTE A INREGISTRARILOR CONTABILE Toate operatiunile economico-financiare, inainte sa fie inregistrate in contabilitate, trebuie consemnate intr-un document justificativ. La baza tuturor

inregistrarilor in contabilitate stau documentele justificative. Alaturi de principiile dublei partide specifice metodei de cercetare a contabilitatii, prin care ne este prezentata realitatea economica a patrimoniului intreprinderii, contabilitatea mai respecta o serie de principii numite GENERAL ADMISE prin care ne este prezentata imaginea fidela a situatiilor financiare si a rezultatelor obtinute. Deoarece situatiile financiare si rezultatele obtinute sunt prezentate in contabilitate prin bilant si contul de profit si pierdere, principiile contabile general admise se impart in doua mari categorii: - Principii contabile general admise aferente bilantului contabil - Principii contabile general admise aferente contului de profit si pierdere

Principii contabile general admise aferente bilant ului contabil

1. PRINCIPIUL CUANTIFICARII MONETARE In cadrul acestui principiu, sunt incluse numai acele valori economice care se pot determina in expresie baneasca. In tara noastra, unitatea monetara (leul) reprezinta etalonul pe baza caruia se poate face evaluarea in expresie baneasca a elementelor patrimoniale de activ si pasiv, a utilizarilor si resurselor. In conditiile unei conomii normale, unitatea monetara reprezinta o constanta si numai in situatii deosebite si la anumite perioade de timp se poate face evaluarea elementelor patrimoniale. In cazul de inflatie si hiperinflatie, datorata de scaderea puterii de cumparare a leului se cere parasirea principiului stabilirii monetare prin evaluarea monetare si trecerea la alt principiu si anume principiul instabilitatii monetare. 2. PRINCIPIUL COSTULUI ISTORIC Bunurile economice sunt inregistrate in contabilitate la costul de achizitie daca ele sunt achizitionate, si la costul de productie, daca ele sunt produse in intreprindere. Creantele si datoriile sunt inregistrate in contabilitate la valoarea lor nominala. Principiul costului istoric impune ca bunurile economice sa fie inregistrate in contabilitate la valoarea lor de intrare in conditii de inflatie si hiperinflatie. 3. PRINCIPIUL CONTINUITATII ACTIVITATII Conform dreptului civil, o entitate patrimoniala poate exista la infinit sau limitat normal. Prin limitat normal se intelege falimentul si lichidarea sau fuziunea si comas area cu alte societati comerciale.

Contabilitatea considera ca viata unei entitati patrimoniale este infinita si ca ea isi desfasoara activitatea in conditii normale si conform legilor in vigoare. In cazul in care entitatea patrimoniala nu-si mai poate continua activitatea din diverse motive, acest principiu cere ca evaluarea bunurilor economice sa se faca la valori lichidative (ramase). 4. PRINCIPIUL INTANGIBILITATII BILANTULUI DE DESCHIDERE Conform acestui principiu, bilantul de deschidere a unui nou exercitiu financiar sa fie identic cu bilantul de inchidere a exercitiului financiar precedent. Acest principiu cere ca erorile gasite in bilantul de inchidere a exercitiului precedent sa afecteze bilantul de deschidere a unui nou exercitiu financiar. 5. PRINCIPIUL EVALUARII SEPARATE A ELEMENTELOR DE ACTIV SI PASIV In vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant, se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element patrimonial de activ si de pasiv. 6. PRINCIPIUL ECHIVALENTEI ECONOMICULUI ASUPRA JURIDICULUI Informatiile prezentate in situatiile financiare refecta realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor juridical. Orice operatiune economico-financiara trebuie sa fie inregistrata in cntabilitate astfel incat sa fie in concordant cu fondul ei si nu doar cu forma ei juridica. CONTABILITATEA reprezinta un sistem informatic utilizat pentru masurarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor necesare utilizatorilor in procesul decizional. Ca orice stiinta, contabilitatea are un obiect propriu de studio si o metoda proprie de cercetare. La baza obiectului de studiu al contabilitatii sta patrimoniul. PATRIMONIUL reprezinta totalitatea bunurilor economice, apartinand unei persoane fizice sau juridice, si care au fost dobandite in cadrul relatiilor de drepturi si obligatii. 1. PATRIMONIU PROPRIU Titularul de patrimoniu, proprietarul, isi procura o parte din avere (bunuri) din surse proprii. Acea parte a patrimoniului numindu-se propriu (personal). 2. PATRIMONIU STRAIN Titularul de patrimoniu, proprietarul, isi procura o parte din avere (bunuri) din surse straine (imprumutate). Echivalentul acestora trebuie restituit. Pentru a studia miscarile produse in patrimoniu, contabilitatea utilizeaza o serie de structuri specifice: - Activul si pasivul - Veniturile si cheltuielile - Rezultatele Metoda de cercetare a contabilitatii utilizeaza anumite procedee: 1. Procedee comune tuturor disciplinelor stiintifice: - Observatia

2. 3. -

Rationamentul Comparatia Calculatia Analiza Sinteza Procedee specifice anumitor discipline stiintifice: Evaluarea Documentatia Inventarierea Principii specifice contabilitatii: Bilantul Contul Balanta de verificare

AMORTIZAREA reprezinta trecerea unei cote parti pe cheltuiala din valoarea de intrare a bunului respectiv. METODE DE AMORTIZARE: - Liniara - Degresiva - Accelerata 1. Metoda de amortizare liniara se calculeaza ca media aritmetica dintre valoarea de intrare si durata de utilizare a bunului economic

EXEMPLU:
a. Un bun economic este achizitionat de societate la data de 15.04.200n. Valoarea de intrare este de 960lei. Durata de utilizare este de 5 ani. Sa se determine amortizarea in primul si in al doilea an de functionare. CA Cota de amortizare

b. La data de 20.07.200n, o societate achizitioneaza un utilaj. Valoarea de intrare este de 180 lei si o durata de functionare de 12 ani. Sa se determine amortizarea in primii doi ani de functionare.

2. Metoda de amortizare degresiva In paralel cu calculul metodei de amortizare degresiva, se calculeaza si metoda de amortizare liniara. In cazul in care valoarea amortizarii liniare este mai mare sau egala cu valoarea amortizarii degresive din acel an, se aplica metoda de amortizare liniara.

EXEMPLU:
Pentru un activ corporal se cunosc urmatoarele date: Valoarea de intrare: 180000 lei Durata de utilizare: 8 ani Care este valoarea amortizarii in fiacre an in parte, avand in vedre ca activul va in amortizat in regim degresiv? Coeficient =

AN 1 2 3 4 5 6 7 8

METODA DE AMORTIZARE 180000 x 25% 135000 x 25% 101250 x 25% 75937.50 x 25% 56953.125 x 25%

VALOAREA AMORTIZARII 45000 33750 25312.5 18984.375 14238.81 14238.81 14238.81 14238.81

VALOAREA RAMASA 135000 101250 75937.5 56953.125

3. Metoda de amortizare accelerata

EXEMPLU:
O societate comerciala achizitioneaza un bun economic la o valoare de intrare de 10000 de lei pe o durata de 5 ani. CA (anul 1) = 10000 x 50% = 5000 lei