Mate Curs A

Iliana Dumitrescu
MATEMATICĂ
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR
ANUL I
Această lucrare este protejată de drepturile de autor, fiind destinată doar studenților Direcției ID - IFR CREDIS.
COMPETENȚE GENERALE
 utilizarea corectă a noțiunilor fundamentale din domeniul
matematicii pentru învățământul primar și preșcolar

 aplicarea eficientă a conținuturilor matematice în rezolvarea de
exerciții și probleme inspirate sau preluate din realitatea cotidiană
Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

CUPRINS
COMPETENȚE GENERALE ............................................................................................................. 2

1. ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ ............................................................................. 7
Competențe specifice ............................................................................................................. 7
1.1. PROPOZIȚII ............................................................................................................... 8
1.2. OPERATORI LOGICI ................................................................................................ 9
1.3. FORMULE ALE CALCULULUI PROPOZIȚIONAL ............................................ 13
1.3.1. Legile calculului propozițional ...................................................................................... 14
1.4. PREDICATE ............................................................................................................. 15
1.5. CUANTIFICATORI .................................................................................................. 16
1.6. TEOREME ................................................................................................................ 17
Deschideri și perspective ..................................................................................................................... 18
Tema de control nr. 1 .......................................................................................................................... 19
2. MULȚIMI .................................................................................................................................... 20
Competențe specifice ........................................................................................................... 20
2.1. MULȚIMI .................................................................................................................. 21
2.2. RELAȚII ÎNTRE MULȚIMI .................................................................................... 23
2.2.1. Egalitatea mulțimilor ..................................................................................................... 23
2.2.2. Incluziunea mulțimilor .................................................................................................. 24
2.3. OPERAȚII CU MULȚIMI ........................................................................................ 26
2.3.1. Intersecția mulțimilor .................................................................................................... 26
2.3.2. Reuniunea mulțimilor .................................................................................................... 27
2.3.3. Diferența mulțimilor ...................................................................................................... 28
2.3.4. Complementara unei mulțimi ........................................................................................ 29
2.3.5. Produsul cartezian ......................................................................................................... 30
2.3.6. Proprietăți ale operațiilor cu mulțimi............................................................................. 31
3. RELAȚII ...................................................................................................................................... 37
3.1. RELAȚII .................................................................................................................... 38
3.2. RELAȚIA DE ECHIVALENȚĂ și RELAȚIA DE ORDINE .................................. 39
3
4. FUNCȚII ...................................................................................................................................... 44

4.1. NOȚIUNEA DE FUNCȚIE ...................................................................................... 45
4.2. MODURI DE A DEFINI O FUNCȚIE ................................................................... 47
4.3. GRAFICUL UNEI FUNCȚII ................................................................................... 49
4.4. REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A GRAFICULUI UNEI FUNCȚII ............. 50
5. OPERAȚII CU NUMERE NATURALE ȘI RAȚIONALE .................................................... 56
5.1. NUMERE NATURALE ............................................................................................ 57
5.1.1. Formarea numerelor naturale ............................................................................................. 57
5.1.2. Șirul numerelor naturale .................................................................................................. 59
5.2. OPERAȚII CU NUMERE NATURALE .................................................................. 61
5.2.1. Adunarea și scăderea ..................................................................................................... 61
5.2.2. Înmulțirea și împărțirea ................................................................................................. 63
5.2.3. Ordinea efectuării operațiilor ........................................................................................ 65
5.3. SISTEME DE NUMERAȚIE .................................................................................... 66
5.3.1. Sistemul de numerație zecimal ...................................................................................... 66
5.3.2. Baze de numerație ......................................................................................................... 67
5.4. DIVIZIBILITATE ..................................................................................................... 68
5.4.1. Divizor. Multiplu ........................................................................................................... 68
5.4.2. Numere prime. Numere compuse .................................................................................. 71
5.4.3. Cel mai mare divizor comun (cmmdc) .......................................................................... 73
5.4.4. Cel mai mic multiplu comun (cmmmc) ......................................................................... 74
5.5. NUMERE RAȚIONALE .......................................................................................... 75
5.5.1. Formarea și scrierea numerelor raționale ...................................................................... 75
5.6. OPERAȚII CU NUMERE RAȚIONALE ................................................................. 78
5.6.1. Operații cu fracții ordinare ............................................................................................ 78
5.6.2. Operații cu fracții zecimale ........................................................................................... 80
6. ELEMENTE DE GEOMETRIE ................................................................................................ 83
6.1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE GEOMETRIEI .............................................. 84
6.2. FIGURI GEOMETRICE ............................................................................................... 85
6.2.1. Poligoane .................................................................................................................... 85 4
6.2.2. Cercul ......................................................................................................................... 92
6.3. CORPURI GEOMETRICE ........................................................................................... 93

6.3.1. Poliedre....................................................................................................................... 93
6.3.2. Corpuri rotunde .......................................................................................................... 98
7. ECUAȚII ȘI INECUAȚII ......................................................................................................... 101
Competențe specifice ......................................................................................................... 101
7.1. ECUAȚII ................................................................................................................. 102
7.1.1. Ecuația de gradul I ............................................................................................................. 102
7.1.2. Rezolvarea de probleme cu ajutorul ecuațiilor .................................................................. 103
7.1.3. Sisteme de ecuații de gradul I............................................................................................ 104
7.2. INECUAȚII ................................................................................................................. 105
7.2.1. Inecuații de gradul I cu o necunoscută .............................................................................. 105
INDICAȚII ȘI RĂSPUNSURI ......................................................................................................... 107
1. ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ ............................................................................. 107
2. MULȚIMI ...................................................................................................................................... 108
2.1. MULȚIMI ................................................................................................................... 108
2.2. RELAȚII ÎNTRE MULȚIMI .................................................................................. 109
2.3. OPERAȚII CU MULȚIMI.......................................................................................... 109
3. RELAȚII ........................................................................................................................................ 111
3.1. RELAȚII BINARE ..................................................................................................... 111
3.2. RELAȚIA DE ECHIVALENȚĂ și RELAȚIA DE ORDINE .................................... 112
4. FUNCȚII ........................................................................................................................................ 113
4.1. NOȚIUNEA DE FUNCȚIE ....................................................................................... 113
4.3. GRAFICUL UNEI FUNCȚII...................................................................................... 114
4.4. REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A GRAFICULUI UNEI FUNCȚII ................ 115
5. OPERAȚII CU NUMERE NATURALE ȘI RAȚIONALE ...................................................... 115
5.1. NUMERE NATURALE ............................................................................................. 115
5.1.1. Formarea numerelor naturale ............................................................................................ 115
5.2. OPERAȚII CU NUMERE NATURALE ................................................................ 116
5.2.1. Adunarea și scăderea ......................................................................................................... 116
5.2.2. Înmulțirea și împărțirea ..................................................................................................... 116
5.2.3. Ordinea efectuării operațiilor ............................................................................................ 116
5.3. SISTEME DE NUMERAȚIE .................................................................................. 117
5.3.1. Baze de numerație ............................................................................................................. 117
5.4. DIVIZIBILITATE ....................................................................................................... 117
5.4.1. Divizor. Multiplu ............................................................................................................... 117 5
5.4.2. Numere prime. Numere compuse ...................................................................................... 117
5.4.3. Cel mai mare divizor comun ............................................................................................. 117

5.4.4. Cel mai mic multiplu comun ............................................................................................. 117
5.5. NUMERE RAȚIONALE ............................................................................................ 118
5.5.1. Formarea și scrierea numerelor raționale .......................................................................... 118
5.6. OPERAȚII CU NUMERE RAȚIONALE .................................................................. 118
5.6.1. Operații cu fracții ordinare ................................................................................................ 118
5.6.2. Operații cu fracții zecimale ............................................................................................... 118
6. ELEMENTE DE GEOMETRIE .................................................................................................. 118
6.1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE GEOMETRIEI ............................................ 118
6.2. FIGURI GEOMETRICE ............................................................................................. 118
6.2.1. Poligoane ........................................................................................................................... 118
6.2.2. Cercul ................................................................................................................................ 119
6.3. CORPURI GEOMETRICE ......................................................................................... 119
6.3.1.Poliedre............................................................................................................................... 119
6.3.2.Corpuri rotunde .................................................................................................................. 119
7. ECUAȚII ȘI INECUAȚII............................................................................................................. 119
7.1.1. Ecuația de gradul I.................................................................................................... 119
7.1.2. Rezolvarea de probleme cu ajutorul ecuațiilor .................................................................. 120
7.1.3. Sisteme de ecuații de gradul I............................................................................................ 120
7.2. INECUAȚII ................................................................................................................. 120
7.2.1. Inecuații de gradul I cu o necunoscută .............................................................................. 120
Bibliografie ......................................................................................................................................... 121

1. ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ
Competențe specifice
 recunoașterea unei propoziții logice, prin determinarea valorii de

adevăr a acesteia
 utilizarea operatorilor logici în construirea de propoziții logice

complexe (formule de calcul propozițional)
 exemplificarea de propoziții logice simple și compuse
 stabilirea valorii de adevăr a unor propoziții logice complexe/formule

de calcul propozițional, folosind tabele de adevăr
 determinarea de predicate care au una sau mai multe variabile
 construirea de propoziții universale și existențiale, pornind de la un

predicat
 formularea de teoreme pe baza unei implicații date – teorema directă,

reciprocă, contrară și contrara reciprocei

1.1. PROPOZIȚII
Definiții Suntem într-o permanentă comunicare cu sine și cu mediul înconjurător, de

la care primim diverse informații. Orice informație transpusă sau transcrisă
printr-un set de semne sau simboluri reprezintă un enunț.
În limbajul logicii matematice, propoziția este un enunț despre care știm sau
putem argumenta că este adevărat sau fals.
Valoarea de adevăr a unei propoziții reprezintă calitatea acesteia de a fi

adevărată sau falsă.
Exemple Sunt propoziții următoarele enunțuri:

 Suma numerelor 1 și 2 este 3.
 2 este divizorul lui 3.
 Toate frunzele sunt verzi.
 2 x 8 = 16
 10 < 11
 Ianuarie este prima lună din an.
 Ion Creangă a scris poezia ”Luceafărul”.
 Numărul 2 este impar.
 Orice număr natural par mai mare decât 2
este suma a două numere prime.
NU sunt propoziții, în sensul logicii matematice:

 a–2=9
 x2 + y = 5
 Ridică mingea!
 Ai un creion?
Observație:
Enunțurile exclamative sau interogative nu sunt propoziții logice, dar pot fi
transformate în propoziții logice astfel: ”Dănuț i-a cerut să ridice mingea:”,
Maria m-a întrebat dacă am un creion.”
Notații Propozițiile se notează cu litere:

 p, q, r, ...;
 a, b, c, ...;
 p1, p2, p3, ...
O propoziție adevărată are valoarea de adevăr ”1” sau ”A”.

O propoziție falsă are valoarea de adevăr ”0” sau ”F”.
Exerciții 1. Stabilește care dintre enunțurile de mai jos sunt propoziții în sensul
logicii matematice. Argumentează alegerea. 8
a. Așteaptă-mă, te rog! d. 7 este dublul lui 4.
b. 210 : 5 = 42 e. Afară plouă.
c. akihteb f. La cireșe

2. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:
p: ”Rombul are diagonalele perpendiculare.”; q: ”Apa îngheață la 100°.”;
r: ”5+4=7”; s: ”22>3”; t: ”Sarea se dizolvă în apă.”
3. Scrie a) un enunț care nu este propoziție; b) o propoziție adevărată; c) o

propoziție falsă.
4. Exemplifică cel puțin trei propoziții logice. Notează-le și stabilește

valoarea lor de adevăr.
1.2. OPERATORI LOGICI
Definiții Pornind de la propoziții date, putem crea propoziții noi, cu ajutorul unor
elemente de legătură: conjuncțiile ”și”, ”sau”, negația ”nu”, expresia ”dacă ...
atunci”.
Elementele de legătură ”și”, ”sau”, ”dacă..., atunci...”, dintre două propoziții,
precum și negația ”nu” aplicată unei propoziții se numesc operatori logici (sau
conectori logici).
Propoziția obținută prin folosirea operatorilor logici se numește propoziție
compusă.
Notații Operatori logici Notații Citire
negația p sau non p
conjuncția p˄r p și r
disjuncția p˅r p sau r
implicația p→r p implică r

(dacă p, atunci r)
echivalența p↔r p este echivalent cu r

(p dacă și numai dacă r)
Observație
Valoarea de adevăr a unei propoziții compuse este determinată de valorile
de adevăr ale propozițiilor componente și nu depinde de sensul acestora.
Negația Negația unei propoziții p este propoziția ”non p”, notată p .
Propoziția ”non p” are valoarea de adevăr a propoziției ”nu este adevărată
propoziția p”.
9
Când este Propoziția p este adevărată când p este falsă. p p
adevărată Valoarea de adevăr a propoziției p este prezentată în tabelul
1 0
negația? alăturat.
0 1

Exemple p1: ”12 este dublul lui 6.” (A) p1: 12 nu este dublul lui 6. (F)
p2:” π = 3” (F) p2: π ≠ 3 (A)
p3: ”Pătratul nu este paralelogram.” p3: ”Pătratul este paralelogram.”
Observație
Propoziția p3 conține o negație, putând fi considerată negația propoziției p:
”Pătratul este paralelogram., iar p3 devine astfel negația negației propoziției p,
adică ( p). Negarea negației sau dubla negație a propoziției p are aceeași
valoare de adevăr ca propoziția p.
p p ( p)
1 0 1
0 1 0
1. Formulează negația propozițiilor următoare și precizează valoarea de

Exerciții adevăr a fiecăreia.
a. ”Luna este o stea.”
b. ”Luna mai are 30 de zile.”
c. ”România nu se învecinează cu Marea Neagră.”
d. ”16 îl divide pe 4.”
e. ”4 îl divide pe 16.”
2. Observă diagrama. .x
a) Completează propoziții despre
apartenența lui x la fiecare dintre
mulțimile A și B.
p1: p1:
p2 p2:
p3 p3:
p4 p4:
b) Completează tabelele cu valorile de adevăr corespunzătoare.
p1 p1 ( p1) p2 p2 ( p2) p3 p3 ( p3) p4 p4 ( p4)
Conjuncția Conjuncția propozițiilor p și r este propoziția ”p și r”, notată p˄r.
Când este Propoziția p˄r este adevărată numai dacă ambele propoziții p r p˄r
adevărată sunt adevărate. 1 1 1
p˄r? 1 0 0
Valoarea de adevăr a propoziției p˄r este prezentată în 0 1 0
tabelul alăturat. 0 0 0
Exemple 1. p: ”9 este un număr impar.” (1)

r: ”9 este mai mic decât 10.” (1) 10
p˄r: ”9 este un număr impar și este mai mic decât 10.” (1)
2. p:” y A” (1) A y A˄y B B

r: ”y B” (1)
p˄r: y A ˄ y B (1)
.y
p˄r: A ∩ B (1)
A∩B
Exerciții 1. Ce valoare de adevăr are propoziția p˄( p)?
Rezolvare
p p p˄ p)
1 0 0 Propoziția p˄ p este întotdeauna falsă.
0 1 0
2. Scrie trei propoziții, apoi combină-le folosind conjuncția, pentru a crea

propoziții noi. Completează tabelul de adevăr pentru fiecare propoziție
compusă cu ajutorul conjuncției.
Disjuncția Disjuncția propozițiilor p și r este propoziția ”p sau r”, notată p˅r.
Când este Disjuncția a două propoziții este adevărată dacă cel puțin p r p˅r
adevărată una dintre propoziții este adevărată. 1 1 1
p˅r? 1 0 1
Valoarea de adevăr a propoziției p˅r este prezentată în 0 1 1
tabelul alăturat. 0 0 0
Exemple 1. p: ”1 m = 100 cm” (1)
r: ”1 m = 10 dm” (1)
p˅r: ”1 m are 100 cm sau 10 dm” (1)
2. p: ”x A” x A˅x B
r: ”x B”
p˅r: ” x A ˅ x B”
p˅r: ” x A ᵁ B„ AᵁB
Exerciții 1. Ce valoare de adevăr are propoziția p˅( p)?

Rezolvare
p p p˅ p)
1 0 1 Propoziția p˅ p)este întotdeauna adevărată.
0 1 1
2. Scrie trei propoziții, apoi combină-le folosind disjuncția, pentru a crea

propoziții noi. Completează tabelul de adevăr pentru fiecare propoziție
compusă cu ajutorul disjuncției.
Implicația Implicația propozițiilor p și r este propoziția ”p implică r”, notată p→r.

Implicația propozițiilor p și r mai poate fi citită astfel: 11
 ”dacă p, atunci r”;
 ”din p rezultă r”;
 ”p este condiție suficientă pentru q”;

 ”q este o condiție necesară pentru p”;
 ”din p rezultă q”.
În propoziția p→r, p reprezintă ipoteza, iar r reprezintă concluzia.
Când este Implicația a două propoziții este falsă numai atunci când p r p→r
falsă p→r? prima propoziție este adevărată și a doua este falsă. În toate 1 1 1
celelalte situații, implicația este adevărată. 1 0 0
0 1 1
Valoarea de adevăr a propoziției p→r este prezentată în 0 0 1
tabelul alăturat.
Exemple 1. p: ”Triunghiul ABC este dreptunghic” (1)

r: ”Triunghiul ABC are două unghiuri ascuțite.” (1)
p→r: Dacă triunghiul ABC este dreptunghic, atunci triunghiul ABC are
două unghiuri ascuțite.” (1) A B
2. p: ”y A ∩ B” (1)
r: ”y A” (1)
p→r: Dacă y A ∩ B, atunci y A. (1) A∩B
Exerciții 1. Reformulează enunțurile, astfel încât să obții implicația ”dacă p, atunci r”.
a) În caz de accident, trebuie să suni la 112.
b) Suma a două numere naturale consecutive este un număr impar.
c) Nu pornești mașina înainte de a-ți fixa centura de siguranță.
2. Alcătuiește tabelul valorilor de adevăr pentru propoziția p˄ p˄r)) →r.
Echivalența Echivalența propozițiilor p și r este propoziția ”p echivalent cu r” și se

notează p↔r.
Echivalența propozițiilor p și r mai poate fi citită astfel:
 ”p, adică r”;
 ”p dacă și numai dacă r”;
 ”r numai pentru că p”.
Echivalența propozițiilor p și r reprezintă conjuncția propozițiilor p→r și

r→p, adică propoziția p→r) ˄ (r→p).
Dacă p↔r este adevărată, notăm p<=>r și citim ”p este o condiție necesară
și suficientă pentru r”.
Când este Echivalența a două propoziții este adevărată numai atunci p r p↔r
adevărată când ambele propoziții au aceeași valoare de adevăr 1 1 1
p↔r? (adică, fie ambele sunt adevărate, fie ambele sunt false). 1 0 0
0 1 0
Valoarea de adevăr a propoziției p↔r este redată în tabelul 0 0 1
alăturat.
12
Exemple 1. p: ”În triunghiul ABC, AB=AC=BC.”
r: ”În triunghiul ABC, m( ) = m( )=m( )
p↔r: ”În triunghiul ABC, AB=AC=BC dacă și numai dacă m( ) =

m( )=m( ).”
Exerciții 1. Stabilește valoarea de adevăr a propoziției p→r) ↔ p˅r).

Rezolvare
p r p→r p p˅r p→r) ↔ p˅r)

1 1 1 0 1 1
1 0 0 0 0 1
0 1 1 1 1 1
0 0 1 1 1 1
Observăm că propozițiile p→r și p˅r au aceleași valori de adevăr, deci

echivalența lor este adevărată.
2. Verifică echivalența (p→r) ↔ ( r→ p).
1.3. FORMULE ALE CALCULULUI PROPOZIȚIONAL
Definiții Pornind de la propoziții date și folosind operatorii logici, putem obține noi
propoziții, mai complexe. Transcrierea acestora cu ajutorul simbolurilor
propozițiilor (p, q, r, ...) și ale operatorilor logici (˄, ˅, , →, ↔) conduce la
obținerea unor formule de calcul propozițional.
Așadar, formulele de calcul propozițional sunt expresii care conțin
propoziții logice, notate cu litere, legate prin operații logice.
O formulă care este adevărată indiferent de valorile de adevăr ale

propozițiilor componente se numește tautologie (sau ►formulă identic
adevărată, ►lege a calculului propozițional, lege a logicii propozițiilor).
O formulă care este falsă, indiferent de valorile de adevăr ale propozițiilor

componente se numește contradicție sau formulă identic falsă.
Exemple Formule de calcul propozițional: • p˅r • (p˅q)˄r • (p˅r) ↔ ( p)˄( r)
Notații Formulele de calcul propozițional se notează cu literele α, β, γ, δ, ...

Exemple: • α = p˅r • β = (p˅q)˄r • γ = (p˅r) ↔ ( p)˄( r)
Exerciții 1. Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției compuse (p˅r) ↔ ( p)˄( r).

Rezolvare
Realizăm un tabel, pentru care calculăm:
 numărul de coloane: câte o coloană pentru fiecare propoziție simplă
componentă (p, r) și fiecare operație logică, în ordinea efectuării lor
(întâi cele din prima formulă: p˅r, (p˅r), apoi cele din a două
formulă: p, r, p˄ r și, la final, echivalența, care poate fi notată cu
o singură literă); 13
 numărul de linii: 2 pentru două propoziții simple, 22 pentru trei
propoziții simple, 23 pentru patru propoziții simple ș.a.m.d.

p r p˅r (p˅r) p r p˄ r (p˅r) ↔ ( p)˄( r)
1 1 1 0 0 0 0 1
1 0 1 0 0 1 0 1
0 1 1 0 1 0 0 1
0 0 0 1 1 1 1 1
Observăm că propoziția compusă analizată este adevărată indiferent de

valorile de adevăr ale propozițiilor componente, ceea ce înseamnă că
este o tautologie formulă identic adevărată).
2. Folosind tabele de adevăr, verificați dacă următoarele enunțuri sunt

tautologii:
a) p˅(p˄r)↔p
b) p˄( p˅r)↔p˄r
3. Demonstrați că α ≡ β, ștind că α = p˅( p˄r), iar β = p˅r.
1.3.1. Legile calculului propozițional
 ( p)↔p Negarea negației (Dubla negație)

 p˅p ↔p Idempotența conjuncției
 p˄p↔p Idempotența disjuncției
 p˄q↔q˄p Comutativitatea conjuncției
 p˅q↔q˅p Comutativitatea disjuncției
 p˄(q˄r)↔(p˄q)˄r Asociativitatea conjuncției

 p˅ (q˅r)↔(p˅q)˅r Asociativitatea disjuncției
 p˄(q˅r)↔(p˄q)˅(p˄r) Distributivitatea conjuncției față de disjuncție
 p˅(q˄r)↔(p˅q)˄(p˅r) Distributivitatea disjuncției față de conjuncție
 (p→q)˄(q˄r)↔(p˄r) Tranzitivitatea implicației sau legea silogismului
 (p˅r)↔( p)˄( r) Legile lui De Morgan

 (p˄r)↔( p)˅( r)
 (p→r)↔p˄( r) Negarea implicației
 p˄(p˅r)↔p Absorbție
 p˅(p˄r)↔p
 p˄( p˅r)↔ p˄r 14
 p˅( p˄r)↔ p˄r

1.4. PREDICATE
Definiții În logică, predicatul reprezintă un enunț care îndeplinește următoarele

caracteristici:
- depinde de una sau mai multe variabile;
- pentru orice valori atribuite variabilelor, acest enunț devine propoziție.
Mulțimea în care variabilele iau valori se numește mulțimea de definiție sau

domeniul predicatului.
Mulțimea de valori ale variabilelor unui predicat pentru care acesta devine
propoziție adevărată se numește mulțime de adevăr.
Notații Scriem p(x, y), ”

Citim: ”Predicatul p de x, y, pentru care variabilele x, y iau valori în
mulțimea E.”
Exemple Predicate cu una, două sau trei variabile:

 p(x): ”x – 1 = 4, ” predicat unar (cu o variabilă)
 p(x; y): ”x divide y ,
2
” predicat binar (cu două variabile)
 p(x; y; z): ”x + y = z, predicat ternar (cu trei variabile)
Dacă înlocuim variabilele cu numere din mulțimile de definiție, obținem

propoziții.
 Fie predicatul p(x): ”x – 1 = 4, ”.
Pentru x = 3, p(x) devine propoziția ”3 – 1 = 4”, care este falsă.
Pentru x = 5, c devine propoziția ”5 – 1 = 4”, care este adevărată.
Mulțimea de definiție sau domeniul predicatului p(x) este N, iar mulțimea
de adevăr este .
Exerciții 1. Care dintre următoarele enunțuri sunt predicate?

a) ” ” c) ”3 este divizorul lui 9”
b) ”Albina este o insectă.” d) ”x locuiește în București.”
2. Precizați care dintre următoarele enunțuri reprezintă propoziții și stabiliți

valoarea lor de adevăr.
a) ”Toți oamenii sunt muritori.” c) ”x este sora lui y.”
b) ”x2 – 4x +4 = 0, ” d) ”Dacă x = 4, atunci x2 – 4 = 0.”
3. Pentru ce valori, următoarele predicate devin propoziții adevărate?
a) 2x – 3 = 6 – x, c) 1 13,
2
b) x – 9 0, 2
d) -2x +4x + 6 ≥ 0,
4. Pentru fiecare predicat de la exercițiul anterior, analizați și stabiliți dacă

mulțimea de adevăr este egală cu mulțimea de definiție, cu mulțimea vidă
15
sau este o submulțime strictă și nevidă a domeniului predicatului.
5. Scrieți câte un predicat cu mulțimea de adevăr indicată.

a) N b) . c) Sistemul Solar

1.5. CUANTIFICATORI
Definiții Cuantificatorul este un simbol logic care arată că o proprietate se aplică

tuturor elementelor unei mulțimi (cuantificatorul universal) sau numai unora
dintre ele (cuantificator existențial).
Fie predicatul p(x), . Acestui predicat îi pot fi asociate trei tipuri de

propoziții:
 propoziții particulare p(a), p(b), p(c), ..., unde
 propoziția universală ”Oricare ar fi x din E, are loc p(x).”
 propoziția existențială ”Există cel puțin un x în E, astfel încât p(x).”
Dacă asociem cuantificatorul universal unui predicat obținem o propoziție
universală.
Dacă asociem cuantificatorul existențial unui predicat obținem o propoziție
existențială.
Particularizarea și cuantificarea se pot aplica și predicatelor cu mai multe
variabile.
Notații Scriem Citim Numim

 oricare cuantificator universal
 există cuantificator existențial
”(x) p(x)” Oricare ar fi x din E, are loc propoziție universală

p(x).
”( x) p(x)” Există cel puțin un x în E, astfel propoziție existențială
încât p(x).
Exemple Fie predicatele:

1. p(x): x2 + 2 ≥ 0, .
2
Propoziția ”() , x + 2 ≥ 0 este adevărată, deoarece pătratul oricărui
număr real este un număr pozitiv.
2. p(x): x – 2 < 3,
Propoziția ”() , x – 2 < 3 este falsă, deoarece propoziția p(5) este falsă.
Propoziția ”() , x – 2 < 3 este adevărată, deoarece propoziția p(1) este
adevărată.
3. p(x): x2 + 1 = 0
Propoziția ”() , x2 + 1 = 0 este falsă, deoarece nu există niciun număr
real care să verifice această relație.
Reguli de Fie predicatul p(x), .

negație  ((x) p(x)) ↔ (x) p(x) 16
 ((x) p(x)) ↔ (x) p(x)
Observație
Negația transformă cuantificatorul în dualul său, iar predicatul în negația sa.

Exemple Negați următoarele propoziții. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor p1,
p2, p1, p2.
a) p1: x , astfel încât x2 – 5x + 4 = 0.
b) p2: x , y , astfel încât x + y = 7
Rezolvare
a) (x , astfel încât x2 – 5x + 4 = 0) ↔ x , x2 – 5x + 4 ≠ 0.
2
Deoarece x – 5x + 4 = 0 are soluțiile x1 = 1 și x2 = 4, există cel puțin un
x care verifică ecuația dată. Deci, p1 este adevărată, iar p1 este falsă.
b) (x , y , astfel încât x + y = 7) ↔ x , astfel încât y ,x
+ y ≠ 7.
Deoarece x + y = 7 poate fi scrisă și ca x = 7 – y, rezultă că pentru orice x
număr real există un y număr real. Deci, p2 este adevărată, iar p2 este
falsă.
Exerciții 1. Fie predicatul p(x): x – 5 = 2, .

a) Completați enunțul: p(1) este ... și are valoarea de adevăr ... .
b) Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor ”(x) p(x)” și ”( x) p(x)”.
c) Verificați regulile de negație pentru propozițiile de la punctul b).
2. Determinați valoarea de adevăr a următoarelor propoziții.

a) ”x , 2x + 6 = 4x”
b) ”x , 2x + 6 = 4x”
c) ”x , 2x + 6 ≠ 4x”
d) ”x , 2x + 6 ≠ 4x”
3. Fie mulțimea A = și propozițiile:

p1: ”Oricare ar fi x , există y , astfel încât x + y = 2.”
p2: ”Oricare ar fi x , există y , astfel încât x • y = 2.”
p3: ”Oricare ar fi x , există y , astfel încât x • y .”
p4: ”Oricare ar fi x , există y , astfel încât x • y ≥ 2x.”
Negați propozițiile date și stabiliți valoarea de adevăr a fiecăreia.
1.6. TEOREME
Aspecte Structura unei teoreme

generale În general, o teoremă se enunță sub forma unei implicații:
”Dacă p, atunci q.”

ipoteza concluzia
Pornind de la teorema directă, se pot formula:

17
 teorema reciprocă: ”Dacă q, atunci p.”
 teorema contrară: ”Dacă p, atunci q.”
 teorema contrară reciprocei: ”Dacă q, atunci p.”

Notații
• teorema • reciproca
directă teoremei
p→q q→p
˥p→˥q ˥q→˥p
• contrara • contrara
teoremei reciprocei
Exemple Teorema directă Reciproca teoremei
Dacă un patrulater este pătrat, atunci Dacă într-un patrulater diagonalele

diagonalele sale sunt congruente și sunt congruente și perpendiculare,
perpendiculare. atunci patrulaterul este pătrat.
Contrara teoremei Contrara reciprocei
Dacă un patrulater nu este pătrat, Dacă într-un patrulater diagonalele

atunci diagonalele nu sunt nu sunt congruente sau nu sunt
congruente sau nu sunt perpendiculare, atunci patrulaterul
perpendiculare. nu este pătrat.
Observații  Teorema directă este echivalentă cu contrara reciprocei.

 Teorema reciprocă este echivalentă cu contrara teoremei directe.
 Metoda reducerii la absurd are la bază faptul că teorema directă este
adevărată dacă și numai dacă teorema contrară reciprocei este adevărată.
Altfel spus: (p→q) ↔( q → p).
Exercițiu 1. Formulați reciproca, contrara și contrara reciprocei pentru următoarele

teoreme. Stabiliți care dintre acestea sunt adevărate.
a) Dacă un patrulater este pătrat, atunci i se poate înscrie un cerc.
b) Produsul a două numere naturale consecutive este un număr par.
c) Un număr este divizibil cu 5 dacă cifra unităților este 0 sau 5.
Deschideri și perspective
Alături de intuiție și experiență, logica matematică ne ajută să fim mai ordonați în gândire și 18
să luăm decizii clare și riguroase. Elementele de logică matematică sunt prezente și utile în
întreaga activitate didactică, de la organizarea la desfășurarea acesteia, copiii regăsindu-le
îndeosebi în jocurile și problemele logico-matematice. Operațiile logice ne deschid o lume de
raționamente și calcule cu care ne întâlnim în viața de zi cu zi.

2. MULȚIMI
 recunoașterea unei mulțimi și a elementelor care o alcătuiesc
 determinarea sintetică și analitică a unei mulțimi
 caracterizarea relațiilor de egalitate și de incluziune dintre două

mulțimi (definiții și proprietăți)
 efectuarea de operații cu mulțimi: reuniune, intersecție, diferență,

complementară, produs cartezian
20

2.1. MULȚIMI
Descriere Mulțimea reprezintă ”o colecție de obiecte de natură oarecare (numite

elementele mulțimii), bine determinate și bine distincte.” (Cantor, creatorul
teoriei mulțimilor)
O mulțime este bine determinată dacă despre fiecare element al său se poate
afirma că aparține sau nu respectivei mulțimi.
Exemple - mulțimea studenților din anul I PIPP, CREDIS

- mulțimea localităților dintr-un județ
- mulțimea cuvintelor din limba română
- mulțimea numerelor naturale
- mulțimea cifrelor din sistemul zecimal
- mulțimea paginilor unei cărți
Notații Mulțimile se notează cu litere mari (A, B, M, ..., Z).

Elementele unei mulțimi se notează cu litere mici (a, b, n, x, ...).
Scriem Citim
• A = {x, y} • Mulțimea A conține elementele x și y.
• xϵA • Elementul x aparține mulțimii A sau A
• z A conține x.
• Elementul z nu aparține mulțimii A sau A
nu conține z.
• B = {x | x ϵ N, x≤2} • B este mulțimea elementelor x care au
proprietatea că sunt numere naturale mai
mici sau egale cu 2.
Moduri de O mulțime poate fi determinată / descrisă astfel:

determinare a 1. sintetic, numind fiecare element al A = {x, y}
unei mulțimi său B = {0, 1, 2}
2. analitic, specificând o proprietate a B = {x | x ϵ N, x ≤ 2}
elementelor sale C = {x | x ϵ N, 10 ≤ x ≤ 20, x se
divide cu 2}
Definiții Mulțimile cu un număr finit de elemente se numesc mulțimi finite.

Dacă A este o mulțime finită, numărul elementelor lui A se numește
cardinalul lui A și se notează card A.
Mulțimile care nu sunt finite se numesc mulțimi infinite.
Mulțimea cu zero elemente se numește mulțimea vidă și se notează Ø.
Mulțimile care au aceleași elemente se numesc mulțimi egale.
Mulțimile care au același număr de elemente se numesc mulțimi
echipotente.
Exemple Mulțimi finite  Mulțimea cifrelor din sistemul zecimal

21
 Muțimea literelor din alfabetul limbii române
 Mulțimea elevilor dintr-o clasă
Mulțimi infinite  Mulțimea numerelor reale, R

 Mulțimea numerelor raționale, Q
 Mulțimea numerelor întregi, Z
 Mulțimea numerelor naturale, N
Mulțimi egale  {1, 2, x} = {2, x, 1}
Mulțimi echipotente  A = {1, 2, x} și B = {a, b, c}
Reprezentare Reprezentăm grafic mulțimile folosind diagrame.

grafică E = {0, 2, 3}
E
0 2 3
Pentru mulțimi de numere, putem utiliza reprezentarea acestora ca mulțimi

de puncte pe o dreaptă.
M={x | x ϵ N, -1 < x < 1}= (-1, 1]
( ]
-1 0 1
Exerciții 1. Scrieți în mai multe moduri mulțimea divizorilor lui 10.
2. Exemplificați trei mulțimi finite și trei mulțimi infinite.
3. Fie M = {1, 2, 3, 4, 5, ...}. Scrieți câte două mulțimi finite și două

mulțimi infinite care îndeplinesc condițiile:
a) au un singur element comun cu M;
b) au cel puțin două elemente comune cu M;
c) nu au niciun element comun cu M.
4. Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:

a) {0, 2, 3} = { 2, 0, 3} d) 1 ϵ {1, 2}
b) {1} = {2} e) 1 ɇ {1, 2}
c) {2+1, 5} = {3, 5} f) {a, d, e, c, b} = {a, c, b, d, e}
5. Indicați elementele mulțimilor.

a) A = { x | x ϵ N, x ≤ 4} d) D = {x ϵ N | 3x divide pe 36}
b) B = { x ϵ N | x + 5 = 12} e) E = {x ϵ N | 2 < 3x < 22}
c) C = { x ϵ N*| 5x ≤ 40} f) F = {x ϵ N | x < 20, x este 22
număr prim}
6. Scrieți câte o mulțime formată din:

a) 5 numere naturale; b) 3 numere negative; c) 4 fracții ireductibile

7. Scrieți următoarele mulțimi folosind o proprietate caracteristică.
a) A = {0, 2, 4, 6,...} d) D = {5, 7, 9, 11,...}
b) B = {1, 2, 4, 8,...} e) E = {1, 4, 9, 16,...}
c) C = {1, 2} f) F = {12}
8. Verificați egalitățile date.

a) {x ϵ R | x2 - 3x - 4 = 0} = {-1, 4}
b) {x ϵ N | x2 - x - 2 = 0} = {2}
c) {x ϵ Z | 3x2 - 4x + 1 = 0} = {1}
d) {x ϵ Q | 3x2 - 4x + 1 = 0} = { , 1}
e) {x ϵ Z | |x - 1| = 3} = {-2, 4}
9. Determinați mulțimile.
a) A = { x ϵ N | x = , n ϵ N } b) A = { x ϵ Z | x = ,nϵZ}
c) B = { x ϵ Z | x = ,nϵZ}
10. Stabiliți cardinalul mulțimii A = {x | x ϵ N; x divide 24}.
2.2. RELAȚII ÎNTRE MULȚIMI

2.2.1. Egalitatea mulțimilor
Reprezentare A B
grafică 2 1 3 3 1 2 1 2 3
Notații Scriem Citim

A=B Mulțimea A este egală cu mulțimea B.
A = B ⇔ (x ϵ A ⇒ x ϵ B) Λ Mulțimea A este egală cu mulțimea B

(x ϵ B ⇒ x ϵ A) dacă orice element din A aparține și lui B
și orice element din B aparține și lui A.
Definiție A și B sunt mulțimi egale dacă orice element al mulțimii A aparține mulțimii
B și orice element al mulțimii B aparține mulțimii A.
Exemplu A = {x | x = 2n, n ϵ N; 5 ≤ n ≤ 8} ⇒ A = {10, 12, 14, 16}

⇒A=B
B = {x | x multiplu de 2; 9 < x < 17} ⇒ B = {10, 12, 14, 16}
Proprietăți Relația de egalitate este:

 A = A, A 23
 reflexivă
 simetrică  Dacă A = B, atunci B = A, A, B.
 A = B ⇒ B = A; ∀ A, B
 tranzitivă  Dacă A = B și B = C, atunci A = C, A, B, C.

 A = B ∧ B = C ⇒ A = C; ∀ A, B, C
2.2.2. Incluziunea mulțimilor
Reprezentare
grafică A R Q Z N
B

B⊂A Mulțimea B este inclusă în mulțimea A.
A este submulţime a lui B .
A este parte a lui B.
B ⊂ A ⇔ (x ϵ B ⇒ x ϵ A) Mulțimea B este inclusă în mulțimea A

dacă orice element din B aparține și lui A.
Definiții Dacă toate elementele unei mulțimi B sunt și elemente ale unei mulțimi A,
atunci mulțimea B este inclusă în mulțimea A sau B este o submulțime
(parte) a mulțimii A.
O submulțime este o parte a unei mulțimi. Dintre toate submulțimile unei

mulțimi A, mulțimea A și mulțimea vidă sunt submulțimi improprii, iar
celelalte sunt submulțimi proprii.
Mulțimea tuturor submulțimilor (părților) unei mulțimi A se numește

mulțimea părților lui A și se notează P (A).
Exemple 1. A = ∅; P (A) = {∅}

2. A = {x}; P (A) = {∅; A} = {∅; {x}}
3. Fie mulțimea A = {x, y, z}. Mulțimea părților (submulțimilor) mulțimii A
este:
P (A) = {{x}, {y}, {z}, {x, y}, {x, z}, {y, z}, {x, y, z}, Ø}
x y z submulțimi submulțimi
proprii improprii
Proprietăți Relația de incluziune este:

 reflexivă  A ⊂ A, ∀ A
 antisimetrică  Dacă A ⊂ B și B ⊂ A, atunci A = B, ∀ A, B.
 (A ⊂ B) ∧ (B ⊂ A) ⇒ A = B; ∀ A, B
 tranzitivă  Dacă A ⊂ B și B ⊂ C, atunci A ⊂ C, ∀ A, B, C. 24
 (A ⊂ B) ∧ (B ⊂ C) ⇒ A ⊂ C; ∀ A, B, C
Exerciții
1. Fie mulțimile: A = {x ϵ N|x = , n ϵ N}, B = {x ϵ N|x = , n ϵ N}.

Arătați că A = B.
2. Fie A = {x | x = 5k + 2, k ϵ Z}, B = {327, -243} și C = {327, -243, 79}.

Verificați dacă: a) B ⊂ A b) C ⊂ A
3. Fie A = {x | x = 7k + 1, k ϵ Z}. Arătați că:

a) {50, 64, 92, 708}⊂ A b) {36, 78, 104} ⊂ A
4. Arătați că A ⊂ B și B ⊂ A știind că A = {x | x = 10k + 2, k ϵ Z} și

B = {x | x = 2n, n ϵ Z}.
5. Fie M = {a, b, c, d}. Determinați a, b, c, d știind că {a, 1, 3} ⊂ M,

{b, c, 1}⊂ M, {c, 7} ⊂ M, {c, b, 5} ⊂ M.
6. Dacă M ⊂ {0, 2, 4, 6} și M ⊂ {0, 4, 7}, demonstrați că 2, 6, 7 nu aparțin

mulțimii M.
7. Scrieți mulțimea părților pentru fiecare dintre mulțimile date.

A = {0, 1} B = {a, b, c} C = {1, 2, 3, 4, 5}
8. Fie mulțimea M = {m, u, l, ț, i, e, a}. Scrieți toate submulțimile lui M

care sunt cuvinte ale limbii române.
25

2.3. OPERAȚII CU MULȚIMI
2.3.1. Intersecția mulțimilor
Reprezentare
grafică

AꓵB A intersectat cu B
A ꓵ B = {x | x ϵ A și x ϵ B} Intersecția mulțimilor A și B este

x A ∩ B ⇔ (x A) ∧ (x B) mulțimea formată din toate elementele
care aparțin și lui A, și lui B.
Definiții Intersecția a două mulțimi A și B este mulțimea elementelor comune ale

mulțimilor A și B.
Dacă mulțimile A și B nu au elemente comune, adică A ꓵ B = Ø, atunci cele

două mulțimi sunt mulțimi disjuncte.
Exemple 1) A = {a, b, c, d, e, f} 2) A = {2, 1, 3}
B = {e, f, g, h, i} B = {5, 0}
A ꓵ B = {e, f} AꓵB=Ø
B
2 1 3 5 0
A A B
3) A = {1, 3, 5, 7} 4) R ꓵ N = N
B = {5, 7, 2, 4} ZꓵQ=Z
C = {7, 4, 6, 9}
A ꓵ B ꓵ C= {7}
C
26

2.3.2. Reuniunea mulțimilor
Reprezentare
grafică
A B

AUB A reunit cu B
A U B = {x | x ϵ A sau x ϵ B} Reuniunea mulțimilor A și B este

x A∪B ⇔ (x A) ∨ (x B) ∨ mulțimea formată din elementele care
[(x A) ∧ (x B)] aparțin sau lui A, sau lui B.
Definiție Reuniunea a două mulțimi A și B este mulțimea elementelor care aparțin

cel puțin uneia dintre mulțimile A sau B.

B = {e, f, g, h, i} B = {5, 0}
A U B = { a, b, c, d, e, f, g, h, i} A U B = {0, 1, 2, 3, 5}
B
2 1 3 5 0
A A B
3) A = {1, 3, 5, 7} 4) N U Z = Z
B = {5, 7, 2, 4} ZUQ=Q
C = {7, 4, 6, 9} QUR=R
A U B U C = {1, 3, 5, 7, 2, 4, 6, 9} NUQ=Q
= {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9} NUR=R
RUØ=R
NUZUQ=Q
C NUZUQUR=R
27

2.3.3. Diferența mulțimilor
Reprezentare
grafică

A \B A minus B
A \ B = {x | x ϵ A și x ϵ B} Diferența mulțimilor A și B este mulțimea

x A – B ⇔ (x A) ∧ (x∉ B) formată din elementele care aparțin lui A
și nu aparțin lui B.
Definiție Diferența a două mulțimi A și B este mulțimea acelor elemente din A care
nu sunt elemente ale lui B.

B = {e, f, g, h, i} B = {5, 0}
A \ B = { a, b, c, d} A \ B = {1, 2, 3} = A
B \ A = {a, h, i} B \ A = {0, 5}= B
B
2 1 3 5 0
A A B
3) A = {1, 3, 5, 7} 4) N \ Z = Ø
B = {5, 7, 2, 4} Z \ N = {-1, -2, -3, ...}
C = {7, 4, 6, 9} R\Q=I
A \ B = {1, 3} B \ A = {2, 4} R\Ø=R
A \ C = {1, 3, 5} C \ A = {4, 6, 9}
B \ C = {2, 5} C \ B = {6, 9}
28

2.3.4. Complementara unei mulțimi
Reprezentare
grafică E
B

CEA sau Complementara lui A în raport cu E
CEA = {x | x ϵ E și x ∉ A} Complementara lui A în raport cu E este

=E\A submulțimea formată din toate
x CEA ⇔ [(x E) ∧ (x∉ A)] elementele lui E care nu aparțin lui A.
Definiție Dacă o mulțime A este submulțime a unei mulțimi E, atunci diferența dintre
E și A se numește complementara lui A în raport cu E.
Exemple 1) E = {1, 2, 3, 4, 5, 6} 2) CRN = R \ N

A = {1, 2, 3} CRZ = R \ Z
CEA = {4, 5, 6} CRQ = R \ Q = I
CZN = Z \ N
CRR = Ø
3) Complementara mulțimii 4) Complementara mulțimii

copiilor din clasele pregătitoare numerelor naturale pare în raport
în raport cu mulțimea copiilor cu mulțimea numerelor naturale
dintr-o școală gimnazială este este mulțimea numerelor
mulțimea copiilor din clasele I- naturale impare.
VIII.
29

2.3.5. Produsul cartezian
Reprezentare
grafică

AxB Produsul cartezian al mulțimilor A și B
Definiții A x B = {(x, y) | x A și y B} Produsul cartezian al mulțimilor A și B

este mulțimea formată din toate
perechile ordonale (x, y), în care x
aparține lui A și y aparține lui B.
Observație
Dacă A și B sunt mulțimi finite cu m, respectiv n elemente, atunci A x B are
m ∙ n elemente.
Reprezentarea geometrică sau grafică a unui produs cartezian este
mulțimea punctelor M(x, y), determinate într-un sistem de coordonate
carteziene ortogonal, xOy, unde x este coordonata lui M pe Ox, iar y este
coordonata lui M pe Oy.
Exemple 1) A = {1, 2, 3, 4} 2) A = A = {2}
B = {4, 5} B = [3, 4]
A x B = {(1, 4), (1, 5), (2, 4), (2, 5), A x B = {(x, y) | x ϵ{2} și y ϵ [3, 4]}
(3, 4), (3, 5), (4, 4), (4, 5)}
Reprezentarea grafică: puncte Reprezentarea grafică: segment
30

3) A = {1, 2} 4) A = [1, 5]
B = [3, 4] B = [2, 3]
A x B = {(x, y) | x ϵ{2, 3} și A x B = {(x, y) | x ϵ [1, 5] și
y ϵ [3, 4]} y ϵ [2, 3]}
Reprezentarea grafică: segmente Reprezentarea grafică: dreptunghiul
paralele MNPQ,
2.3.6. Proprietăți ale operațiilor cu mulțimi
 (A ꓵ B) ꓵ C = A ꓵ (B ꓵ C) Asociativitatea intersecției
 (A U B) U C = A U (B U C) Asociativitatea reuniunii
 AꓵB=BꓵA Comutativitatea intersecției
 AUB=BUA Comutativitatea reuniunii
 AꓵA=A Idempotența intersecției
 AUA=A Idempotența reuniunii
 A ꓵ (B U C) = (A ꓵ B) U (A ꓵ C) Distributivitatea intersecției față de reuniune
 A U (B ꓵ C) = (A U B) ꓵ (A U C) Distributivitatea reuniunii față de intersecție
 AꓵØ=Ø
 AUØ=A
 CE(A ꓵ B) = CEA U CEB Legile lui De Morgan
 CE(A U B) = CEA ꓵ CEB

 A x (B U C) = (A x B) U (A xC) Distributivitatea produsului cartezian față de
intersecție
 A x (B ꓵ C) = (A x B) ꓵ (A xC) Distributivitatea produsului cartezian față de

reuniune
31

Exerciții 1. Fie mulțimile A = {a, b, c, d, e, f}, B = {d, e, f}, C = {c, e}. Determinați
mulțimile:
a) A ꓵ B, A U B, A – B, B – A b) B ꓵ C, B U C, B – C, C – B
2. Fiind date două mulțimi, A și B, pentru fiecare situație dată, asociați
diagrama corespunzătoare.
a) A = {1, 2, 3, 4} și B = {2, 3, 5}
b) A = {1, 2, 3, 4} și B = {2, 4}
c) A = {1, 2} și B = {1, 2, 3, 4}
d) A = {1, 2, 3, 4} și B = {5, 6, 7}
I II III IV
A B A B A B A B
3. Fiind date mulțimile A = {5, 7, 11, 13} și B = {5, 6, 12, 13}, identificați
care dintre mulțimile următoare este egală cu mulțimea B – A.
M = {5, 6, 7, 11, 12, 13} N = {5, 13} P = {6, 12} Q = {7, 11}
4. Care dintre situațiile următoare corespund reprezentării grafice a

mulțimilor A, B, C? Argumentați răspunsul.
a) A = {1, 3, 5, 7, 9, 11}, B = {3, 5, 7}, C = {1, 3, 11}
b) A = {1, 3, 5, 7, 9, 11}, B = {3, 5, 7, 13}, C = {7, 9, 13, 15}
c) A = {1, 3, 5, 7, 9, 11}, B = {3, 5, 7}, C = {7, 9, 13, 15}
A B C
5. Fie mulțimile M = {11, 13, 15, 17, 19, 21}, N = {4, 8, 10, 13, 17, 20, 21},
P = {4, 8, 10, 20}. Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:
a) P = M ꓵ N b) P = M U N c) P = N – M d) P = M – N
6. Fie mulțimile:
A = {4, 5, 6, 7, 9, 10, 11} B = {3, 5, 7, 9, 12} C = {9, 10, 12, 13}
Scrieți fiecare dintre mulțimile M, N, P, Q ca rezultat al unei operații cu
două dintre mulțimile A, B, sau C, știind că.
M = {5, 7, 9} N = {4, 5, 6, 7, 11} P = {9, 12} Q = {3, 12}
7. Fiind date două mulțimi M și N, scrieți negațiile următoarelor afirmații:

a) M ⊂ N b) M = N c) x ϵ M U N d) x ϵ M ꓵ N e) x ϵ A – B
8. Determinați mulțimea M știind că îndeplinește simultan condițiile date.

a) {3, 5, 7, 9} ⊂ M, {5, 7, 11} ⊂ M, M ⊂ {3, 5, 7, 9, 11}
b) M ⊂ {3, 4, 5, 6}, M ⊂ {3, 5, 7}, {3, 5} ⊂ M 32
9. Determinați mulțimile A și B cunoscând că:

A – B = {1, 3, 5}, B – A = {2, 4, 8} și A ꓵ B = {6, 7}

10. Determinați mulțimile X și Y care îndeplinesc simultan condițiile:
a) X U Y = {0, 1, 2, 3, 4}, X ꓵ Y = {2, 3, 4}, 0 ϵ X – Y, 1 ϵ Y – X
b) X U Y = {0, 1, 2, 3, 4, 5}, X ꓵ Y = {0, 1, 2}, X – Y = {3, 5}
c) X U Y = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6}, X ꓵ Y = {0, 1}, X – Y = {4}
11. Determinați mulțimile M și N care îndeplinesc simultan condițiile:

1) X U Y = {5, 6, 7, 8, 9, 10}, 2) X ꓵ Y = Ø, și 3) x ϵ X,
y ϵ Y astfel încât x – y = 1.
12. Demonstrați că mulțimile A și B sunt disjuncte (A ꓵ B = Ø).

a) A = {5m + 3 | m ϵ Z} și B = {5m + 2 | m ϵ Z}
b) A = {3m + 1 | m ϵ Z} și B = {3m + 4 | m ϵ Z}
13. Fie E = {0, 1, 2, 3, 4, 5}, A = {1, 2, 3, 4} și B = {1, 2}.

a) Găsiți toate părțile X ale lui E astfel încât B U X = A.
b) Găsiți toate părțile Y ale lui E astfel încât A ꓵ Y = B.
14. Determinați complementara intervalului [1, 10] în raport cu mulțimea

numerelor reale, R.
15. Determinați complementarele în raport cu R ale mulțimilor:

a) (-5, 2) b) (2, 4) c) (- , 2) d) (- , -1) U (1, )
16. Notăm cu E, M, N mulțimea punctelor care alcătuiesc suprafețele

colorate din interiorul unui dreptunghi. Fie și complementarele
mulțimilor M și N în raport cu E.
E M N
a) Reprezentați separat mulțimile M∪N, ∪ , ꓵ . Ce ați constatat?

b) Folosind reprezentarea grafică, verificați egalitatea ∪ = .
17. Fie A o submulțime a unei mulțimi E. Cu ajutorul unor diagrame,

verificaați următoarele egalități:
a) A ꓵ E = A e) Aꓵ = Ø
b) A U E = E f) A∪ = E
c) CE(CEA) = A g) A U CEA = E
d) A ꓵ CEA = Ø
18. Fie mulțimile A = {1, 2, 3}, B = {2, 4}, C = {1, 3}. Determinați
mulțimile A x B, A x C, B x A, C x C.
33
19. Fie mulțimile A = {1, 2, 3}, B = {2, 3, 4}, C = {3, 4, 5}.
Determinați mulțimile: a) (A x A) ꓵ (B x B) b) (A ꓵ B) x (C ꓵ A).

20. Determinați mulțimile M și N cunoscând produsul lor cartezian.
M x N = {(1, 2), (3, 4), (3, 6), (3, 2), (1, 6), (1, 4)}.
21. Reprezentați grafic mulțimile.

M1 = {(x, y) ϵ R2 | x ≥ 1}
M2 = {(x, y) ϵ R2 | x ≤ 5}
M3 = {(x, y) ϵ R2 | 1 ≤ x ≤ 5}
22. Fie E = {1, 2, 3, 4, 5, 6}. Determinați și reprezentați grafic următoarele

submulțimi ale lui E x E:
a) {(x, y) ϵ E2 | x = y} c) {(x, y) ϵ E2 | x = y + 1}
b) {(x, y) ϵ E2 | x ≥ y} d) {(x, y) ϵ E2 | x = y + 4}
23. Fie E = {1, 2, 3, 4, 5}. Identificați relația dintre x și y pentru fiecare

dintre următoarele submulțimi ale lui E2:
a) {(1, 1), (2, 2), (3, 3), (4, 4)} d) {(1, 2), (2, 3), (3, 4), (4, 5)}
b) {(1, 2), (2, 4)} e) {(2, 1), (4, 2)}
c) {(1, 3), (2, 5)} f) {(1, 3), (2, 4), (3, 5)}
24. Fie mulțimile A = {7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15}, B = {8, 10, 12, 14, 15}
și C = {9, 12, 13}.
25. Verificați egalitățile:
a) A = (B U C) = (A – B) ꓵ (A – C)
b) A – (B ꓵ C) = (A – B) U (A – C)
26. Fie A = {2, 3, 4, 5}, B = {1, 2, 3, 4} și C = {1, 2, 6} submulțimi ale

mulțimii E = {1, 2, 3, 4, 5, 6}. Notăm cu , și complementarele
mulțimilor A, B și C în raport cu E.
a) Scrieți mulțimile: A U B; A ꓵ C; (A ꓵ B) ꓵ C; , , .
b) Arătați că ∪ și C U (Aꓵ B) = (A U C) ꓵ (B U C).
27. Găsiți mulțimile X și Y care îndeplinesc simultan condițiile:

a) X UY = {0, 4, 6, 7, 8, 10} c) X – Y = {0, 6}
b) X ꓵ Y = {7, 10} d) X și Y au același număr de elemente.
28. Într-o grupă de 25 de studenți 3 studiază doar engleza, 6 studiază doar

franceza, 4 studiază doar germana, 2 studiază toate cele 3 limbi străine, 3
studiază engleza și franceza, iar 5 studiază franceza și germana. Câți
studenți studiază engleza și germana?
29. Dacă A U B are 27 de elemente, A ꓵ B are 9 elemente și A are 15

elemente, aflați câte elemente are B. Folosiți reprezentarea prin
diagrame.
30. Dacă A U B are 72 de elemente, A - B are 19 elemente și B are 35 de

elemente, aflați câte elemente are A. 34
31. Alcătuiți și rezolvați 2 probleme după modelul celor de la nr. 28 și 29.

32. Fie mulțimile M, P, S reprezentate în diagrama Venn-Euler de mai jos.
a) Identificați mulțimile: M, P, S, T, M U P, P U S, M U S, M U P U S,
b) Ce reprezintă fiecare dintre mulțimile: {2, 5}, {5}, {1}, {1, 4}, {1, 2,
4, 5, 6}, {3, 6, 7}, {0, 8, 9}
c) Ce reprezintă zona hașurată?
0
9 T
33. La o olimpiadă de gimnastică au participat 167 de sportivi. Fiecare

sportiv a concurat la cel puțin una dintre cele trei probe ale concursului:
sol, paralele și sărituri. 75 au concurat numai la una dintre probe, dintre
care 27 numai la sărituri și18 numai la paralele, iar 25 au participat la
toate probele. 111 au concurat la sol, dintre care 52 au concurat și la
sărituri.
a) Câți gimnaști au participat la proba de sărituri?
b) Câți gimnaști au evoluat la paralele?
c) Câți gimnaști au evoluat la sărituri sau paralele?
d) Câți gimnaști au evoluat la sărituri și paralele?
34. La o petrecere s-au consumat 12 înghețate și 15 prăjituri. Dintre toți

invitații, 2 nu au mâncat nici înghețată, nici prăjitură, iar fiecare dintre
ceilalți invitați a mâncat cel puțin câte o înghețată sau o prăjitură. 10
invitați au mâncat și prăjitură și înghețată.
Câți invitați au participat la petrecere?
Studiul mulțimilor asigură fundamentul însușirii noțiunii de număr natural necesar în

învățământul primar și preșcolar. Cu cât este mai solid acest fundament, cu atât mai accesibile
vor fi conținuturile prevăzute în curriculumul pentru învățământul primar și preșcolar.
35

3. RELAȚII
 recunoașterea unei relații binare între elementele a două mulțimi
 determinarea sintetică și analitică a unei mulțimi
 caracterizarea relației de echivalență și a relației de ordine între

elementele unei mulțimi (definiție și proprietăți)
 determinarea proprietăților unei relații binare date
37

3.1. RELAȚII
Definiții Fiind date două mulțimi A și B, proprietatea care caracterizează perechile

ordonate (x, y), unde x A și y B, se numește relație binară între
elementele mulțimii A și elementele mulțimii B.
Mulțimea tuturor perechilor care au proprietatea R reprezintă o parte a

produsului cartezian A x B, numită graficul (graful) relației R.

xR y  x este în relația R cu y.
 Perechea (x, y), x ϵ A și y ϵ B are proprietatea R..
 Elementului x ϵ A îi corespunde elementul y ϵ B.
Pentru a vizualiza mai bine o relație, aceasta poate fi reprezentată prin

diagrame, grafic sau tabel.
Exemple 1. Fie mulțimile A = {1, 3, 5, 7, 9}, B = {0, 2, 4, 6, 8} și relația ”x = y + 1”,

unde x ϵ A și y ϵ B.
Graficul acestei relații este {(3, 2), (5, 4), (7, 6), (9, 8)}.
Relația ”x = y + 1”, poate fi reprezentată prin diagramă sau tabel:

1 2
3 4
5 6
7 8
9
2. Relaţia de divizibilitate 10 prin:
în Z are graficul dat
R = {(x, y) Z | ∃m Z a. î. y = mx}.
Exerciții 1. Fie mulțimile:

A = {ghiocel, mac, crăciuniță, crizantemă, crin}
B = {primăvara, vara, toamna, iarna}.
Scrieți toate perechile de elemente (x, y) cA x B care au proprietatea ”x
înflorește în y”.
2. Fie mulțimile A = {1, 3, 5, 7, 9} și B = {0, 2, 4, 6, 8}. Determinați

graficul relațiilor următoare, știind că x ϵ A și y ϵ B. Ilustrați fiecare
relație printr-o schemă.
a) x + y = 5 b) x – y = 3 c) x > y + 2
d) x < 5 și y >6 e) x ≥ 5 sau y ≤4 f) 2x = y
g) x divide y h) x + y este i) x sau y este pătrat 38
multiplu de 3 perfect
3. Fie A = {1, 2, 4, 5, 7} și B = {1, 4, 5, 7, 9}. Determinați partea M a

produsului cartezian A x B care verifică relația x + 2y = 15.

4. Se dă mulțimea E = {3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. Identificați toate perechile de
elemente (x, y) c E x E care verifică relația ”x = y + 2”. Realizați și o
schemă care ilustrează relația dată.
5. Fie mulțimile A = {0, 2, 4, 6, 8} și B = {1, 3, 5, 7, 9}. Determinați

graficul relațiilor următoare, în care x ϵ A și y ϵ B.
a) x ≤ y b) x – y = 2
c) x + y = 11 d) x + y este multiplu de 5
6. Identificați relația reprezentată în fiecare dintre schemele de mai jos,

precizând proprietatea perechii (x, y).
a) b) c)
2 8
1 1 1
3 10
3 3 3 5
4 12
5 5 5 7
6 14 8 9
8 8
9 16
A B A C A D
3.2. RELAȚIA DE ECHIVALENȚĂ și RELAȚIA DE ORDINE
Definiții O relație binară R între elementele unei mulțimi A poate fi:

 reflexivă, dacă este adevărată propoziția xR x, x ϵA;
 simetrică, dacă, fiind adevărată propoziția xR y este adevărată și
propoziția yR x, pentru x, y ϵA;
 antisimetrică, dacă din xR y și yR x rezultă x = y, x, y ϵA.
 tranzitivă, dacă, ori de câte ori sunt adevărate propozițiile xR y și
xR z, este adevărată și propoziția xR z.
O relație care este reflexivă, simetrică și tranzitivă se numește relație de

echivalență.
 Mulțimea tuturor elementelor y ϵA care verifică relația xR y se numește
clasa de echivalență a elementului x.
O relație care este reflexivă, antisimetrică și tranzitivă se numește relație de

ordine.

xR x, 39
 Relația binară R este reflexivă, oricare ar
x ϵA fi xϵA.
xR y → yR x,  Relația binară R între elementele x și y din

x, y ϵA mulțimea A este simetrică.
xR y Λ yR x→x = y  Relația binară R între elementele x și y din

x, y ϵA mulțimea A este antisimetrică.
xR y Λ yRz → xRz,  Dacă ori de câte ori sunt adevărate

x, y, z ϵA propozițiile ” x este în relația R cu y ”și ”y
este în relația R cu z”, x, y, z ϵA, este
adevărată și propoziția ” x este în relația R
cu z”, atunci relația R este tranzitivă.
Exemple Fie mulțimea A = {1, 2, 3} pe care definim relația ”x ≤ y”. Graficul acestei
relații este acea parte a produsului cartezian AxA care verifică această
relație.
 Identificăm graficul relației.
GA = {(x, y) ϵ A2 | x ≤ y} = {(1, 1), (1, 2), (1, 3), (2, 2), (2, 3), (3, 3)}
 Analizăm graficul și stabilim proprietățile relației.
Observații Concluzii
Graficul conține perechile

(1, 1), (2, 2), (3, 3), deoarece xϵA, se verifică proprietatea
propozițiile 1 ≤ 1, 2 ≤ 2, 3 ≤ 3 sunt x≤ x.
adevărate. Relația este reflexivă.
Pentru x = 1 și y = 2, graficul conține

perechea (1, 2), dar nu conține și x≤y y≤x x ≤ y →y ≤ x
perechea (2, 1), deoarece 1 ≤2 este 1 0 0
adevărat, dar 2≤1 nu este adevărat.
Aceeași constatare pentru Relația nu este simetrică.
x = 1 și y = 3, respectiv x = 2 și y = 3.
Pentru x = 1 și y = 1, graficul conține

perechea (1, 1), deoarece x≤y y≤x x=y
1 =1 este adevărat,. 1 1 1
Aceeași constatare pentru
x = 2 și y = 2, respectiv x = 3 și y = 3. Relația este antisimetrică.
Graficul conține perechile (1, 2), (2,

3), (1, 3), deoarece propozițiile x≤y y≤z x≤z
1 ≤ 2, 2 ≤ 3, 1 ≤ 3 sunt adevărate. 1 1 1
Relația este tranzitivă.
 Determinăm tipul de relație. Relația ”≤” definită în mulțimea

A = {1, 2, 3} este o relație de 40
ordine.

Exerciții 1. Fie A o mulțime de persoane dată, pe care sunt definite câteva relații.
Analizați și stabiliți proprietățile fiecărei relații.
R1: ”... are aceiași părinți cu ...”
R2: ”... are același frate cu ...”
R3: ”... are aceeași vârstă cu ...”
R4: ”... este căsătorit cu ...”
R5: ”... este copilul lui ...”
R6: ”... este tot atât de înalt ca ...”
R7: ”... locuiește în același oraș cu ...”
R8: ”... a petrecut vacanța cu ...”
2. Cercetați proprietățile relațiilor.

R1: ”x este prim cu y”, definită în N;
R2: ”∆1 este congruent cu ∆2”, definită în mulțimea triunghiurilor unui
plan;
R3: ”A are același număr de elemente cu B”, definită în mulțimea
părților unei mulțimi nevide, P(E).
3. Fiind dată mulțimea M = {0, 1, 2}, cercetați dacă relațiile de mai jos sunt
reflexive, simetrice și / sau tranzitive.
a) {(0, 0), (1, 1), (2, 2), (1, 2), (2, 1)}
b) {(0, 0), (1, 2), (2, 1), (1, 1)}
c) {(0, 0), (1, 2), (1, 0), (1, 1), (2, 2), (2, 1), (0, 1), (0, 2)}
4. Fiind dată mulțimea E = {1, 2, 3, 4}, determinați o relație care să aibă

proprietățile indicate în tabelul de valori (1 = adevărat, 0 = fals). Pentru
fiecare situație, precizați graficul relației și realizați diagrama
corespunzătoare.
a) b) c) d) e) f) g) h)
r: Relația este reflexivă. 1 1 1 0 1 0 0 0
s: Relația este simetrică. 1 1 0 1 0 1 0 0
t: Relația este tranzitivă. 1 0 1 1 0 0 1 0
5. Cercetați proprietățile relațiilor următoare, pentru a stabili care dintre ele

sunt relații de echivalență. Precizați clasele de echivalență.
a) d1R d2: ”d1 || d2”, definită în mulțimea dreptelor unui plan;
b) d1R d2: ”d1 coincide cu d2 sau d1 și d2 nu au puncte comune”,
definită în mulțimea dreptelor unui plan;
c) d1R d2: ”d1 este perpendicular pe d2”, definită în mulțimea dreptelor
unui plan;
d) t1R t2: ”t1 este asemenea cu t2”, definită în mulțimea triunghiurilor
unui plan; 41
e) t1R t2: ”t1 are aceeași arie cu t2”, definită în mulțimea triunghiurilor
unui plan.
6. Cercetați proprietățile relațiilor următoare și stabiliți care dintre ele sunt

relații de ordine.
a) Relația ”≤”, definită în N;
b) Relația ”divide”, definită în N;
c) Relația ”este multiplu de...”, definită în N;
d) Relația de incluziune, definită în mulțimea părților unei mulțimi
nevide, P(E).
e) Relația ”x diferit de y”, definită în N;
f) AR B: ”A ꓵ B = Ø”, definită în mulțimea părților mulțimii E = Ø.
Înțelegerea conceptului de relație binară ajută la înțelegerea conceptului de număr natural.

Exercițiile pregătitoare pentru însușirea numerelor naturale se bazează pe realizarea de
corespondențe între două mulțimi, realizate la nivelul învățământului preșcolar și continuate,
consolidate în învățământul primar și gimnazial, relațiile binare găsindu-și aplicabilitate în
conținuturi matematice precum egalitatea numerelor naturale, relația de ordine pe mulțimea
numerelor naturale, relația de divizibilitate pe N și Z, relația de paralelism și
perpendicularitate pe mulțimea dreptelor dintr-un plan.
Calitatea activităților didactice realizate de un profesor este condiționată de înțelegerea
corectă a noțiunilor științifice și a proprietăților acestora. Doar astfel va ști cum să apeleze la
intuiție pentru a simplifica anumite conținuturi teoretice, fără denaturarea adevărului
matematic.
42

4. FUNCȚII
 recunoașterea unei funcții
 definirea sintetică și analitică a unei funcții
 reprezentarea geometrică a graficului unei funcții
44

4.1. NOȚIUNEA DE FUNCȚIE
Definiții În viața cotidiană, utilizăm adesea expresii care conțin cuvântul ”funcție”
sau ”dependență”: ”rezultatul obținut este în funcție de efortul depus”,
”consumul de combustibil depinde de viteză”, ”temperatura variază în
strânsă dependență de momentul zilei” etc.
O funcție exprimă o relație între două mulțimi A și B, prin care fiecărui

element din mulțimea A i se asociază un singur element din mulțimea B.
Mulțimea A se numește mulțime de definiție a funcției (domeniul funcției),

iar mulțimea B se numește mulțimea în care funcția ia valori (codomeniul
funcției).
A f B
mulțimea de definiție/ legea de mulțimea de valori/
domeniul corespondență codomeniul
f
A B
Așadar, elementele care definesc o funcție sunt:

1) mulțimea de definiție (A)
2) mulțimea în care funcția ia valori (B)
3) legea de corespondență (f)
Dacă mulțimile A și B sunt mulțimi de numere reale, atunci f este o funcție

numerică.
Fie funcțiile f : A1 → B1 și g : A2 → B2. Spunem că două funcții sunt egale

dacă:
1) A1 = A2
2) B1 = B2
3) f(x) = g(x), x ϵ A1

f:A→B  Funcția f definită pe A cu valori în B.
f(x) = y  f de x este egal cu y.
f
 f(x) este imaginea lui x prin funcția f.
x → y, xϵA, yϵB  Elementului x ϵ A îi corespunde elementul f(x) ϵ B.
Exemple 1. Fie mulțimile A = {1, 2, 3, 4} și B = {a, b, c}. Definim funcția f : A → B

după legea: ”lui 1 i se asociază a”, ”lui 2 i se asociază b”, ”lui 3 i se
asociază b”, lui 4 i se asociază c”, adică f(1) = a, f(2) = b, f(3) = b,
f(4) = c.
2. De la A la B putem defini și alte funcții, de exemplu g : A → B după 45

legea: ”oricărui element din A i se asociază a”, adică f(1) = a, f(2) = a,
f(3) = a, f(4) = a.
Observație: f și g nu sunt funcții egale, deoarece f(x)≠g(x)

3. Fie A mulțimea țărilor din Europa și B mulțimea orașelor din Europa.
Definim funcția f : A → B după legea: ”fiecărei țări i se asociază capitala
sa”. Exemplu: f(România) = București, f(Franța) = Paris, ...
4. Fie Z mulțimea numerelor întregi și N mulțimea numerelor naturale.

Definim funcția f : Z → N după legea: ”lui x ϵ Z i se asociază pătratul
său”, adică f(x) = x2.
Exerciții 1. Fie A = {1, 2, 5, 8} și B = {a, b, c, d}. Care dintre următoarele diagrame

reprezintă o funcție definită pe A cu valori în B? Argumentați răspunsul.
a) b) c)
1 a 1 a 1 a
2 b 2 b 2 b
5 c 5 c 5 c
8 d 8 d 8 d
A Be A eB A eB
d) e) f)
1 a 1 a 1 a
2 b 2 b 2 b
5 c 5 c 5 c
8 d 8 d 8 d
A eB A eB A eB
2. Fie A = {4, 7, 10} și B = {a, b}. Scrieți toate funcțiile f : A → B,
asociind diagrama corespunzătoare fiecărei funcții.
3. Fie mulțimea de definiție A = {0, 1, 2, 3, 4, 5}. Găsiți mulțimea valorilor

pentru funcțiile definite pe A prin următoarele legi de corespondență:
a) x → 2x b) x → x2 d) x → 2x - 3
c) x →
4. Fie f : {0, 1, 4, 9, 16} → N, f(x) = . Completați enunțurile.
a) Domeniul de definiție al funcției f este ...
b) Domeniul în care funcția ia valori este ...
c) Mulțimea de valori ale funcției f este ...
d) Imaginea lui 9 prin funcția f esste ...
5. Stabiliți care dintre următoarele enunțuri sunt funcții definite pe

mulțimea A cu valori în mulțimea B. Argumentați fiecare răspuns.
a) A = {0, 1, 4} B = {a, b, c, d} 1→a; 4→b; 4→c
b) A = {0, 1, 3} B = {a, b} 0→a; 1→b; 3→b
c) A = {-2, -1, 0, 1, 2} B = {0, 1, 4} x→x2
46
6. Fie funcția f : {1, 2, 3, 4} → {3, 5, 7, 9} definită astfel: f(1) = 3, f(2) = 5,
f(3) = 7, f(4) = 9 și funcția g : {1, 2, 3, 4} → {3, 5, 7, 9}, g(x) = 2x + 1.
Arătați că f = g.

4.2. MODURI DE A DEFINI O FUNCȚIE
Definiții și O funcție poate fi definită în două moduri:

exemple
A) sintetic – numind pentru fiecare element din A elementul care i se
asociază din B (diagramă, tabel)
Exemple:
1) Fie A = {1, 3, 5, 7}, B = {1, 2, 3}
Putem defini f : A → B astfel:
a) scrierea tuturor b) diagramă c) tabelul de valori

imaginilor al fucției
1
f(1) = 1, f(3) = 2, 3 1 x 1 3 5 7
f(5) = 2, f(7) = 3. f(x) 1 2 2 3
5 2
7 3
A B
B) analitic – specificând o proprietate ce asociază un element x din A

cu elementul f(x) din B (una sau mai multe expresii / formule)
Exemple:
1) Fie A mulțimea zilelor dintr-o săptămână și Z mulțimea numerelor
întregi. Definim funcția f : A → Z astfel: ”f(x) este valoarea
temperaturii aerului în ziua x”.
2) Fie A mulțimea județelor din România și B mulțimea reședințelor de

județ. Definim funcția f : A → B astfel: ”fiecărui județ i se asociază
reședința sa”.
3) Fie E(x) = 2x + 1. Aceeași expresie poate fi asociată mai multor

funcții.
 f : R → R, f(x) = 2x + 1
 g : N → N, g(x) = 2x + 1
Observație: funcțiile f și g nu sunt egale, deoarece au domeniul și

codomeniul diferite.
4) O funcție poate fi definită prin mai multe expresii.

 f : R → R, f(x) = x + 1, dacă x < 0
x2, dacă 0 ≤ x < 5
x – 2, dacă x ≥ 5
Exerciții 1. Fie funcția f : {3, 7, 16, 85, 349} → {0, 1, 2, 3, 4}, definită după legea 47
”f(x) este restul împărțirii lui x la 5”. Definiți sintetic funcția f(x)
folosind tabelul de valori al funcției.

2. Observați diagramele și stabiliți dacă reprezintă funcții. Descrieți fiecare
funcție în alt mod.
a) b)
1 1
a a
2 2
b b
3 3
c c
4 4
A B A B
c) d)
1 1
a a
2 2
b b
3 3
c c
4 4
A B A B
3. Folosind diagrama asociată unei funcții, determinați numărul tuturor

funcțiilor definite pe mulțimea {1, 2} cu valori în mulțimea {3, 4}.
4. Fie funcția f : {-2, -1, 0, 1, 2} → { 0, 1, 2}, f(x) = | x |. Definiți sintetic

funcția f , în mai multe moduri.
5. Pentru fiecare dintre funcțiile de mai jos, definite sintetic prin diagramă
sau tabel, identificați ale moduri de a le defini, sintetic și / sau analitic.
a) b) c)
a 8
2 3
1 b 3 10
4 5
2 c 4 12
6 7
3 d 5 14
8 9
4 e 7 16
A B A B A B
d) e) f) 48

12
3 4 X 3 5 7 9 x 2 3 4
y 2 4 6 8 f(x) 6 9 12
4 6
5 8
6 10
A B
10
4.3. GRAFICUL UNEI FUNCȚII
Definiție Fie funcția f : A → B. Submulțimea produsului cartezian A x B formată din

perechile (x, f(x)), unde x ϵ A, se numește graficul funcției f.

Gf = {(x, f(x)) | xϵA}  Graficul funcției f este mulțimea perechilor
(x, f(x)), unde x ϵ A.
Exemplu Fie funcția f : A → B, definită

sintetic prin diagrama alăturată.
În acest caz,
Gf = {(1, 3), 2, 5), 3, 7), (4, 9)}
A B
Exerciții 1. Care dintre următoarele diagrame reprezintă funcții? Argumentați
răspunsul. Scrieți graficul funcțiilor găsite.
1 1
a 2 a 2
b 3 b 3
a) b)
1 1
a 2 a 2
b 3 b 3
49
c) d)
2. Identificați graficul funcției f: {0, 1, 4, 9, 16, 25} →R, f(x) = .

3. Salariul unui muncitor constructor se calculează în funcție de suprafața
lucrării executate. Astfel, el primește 50 lei / m2 pentru o suprafață de cel
mult 40 m2 și 60 lei / m2 pentru ceea ce depășește 40 m2.
a) Identificați funcția pe baza căreia se calculează salariul muncitorului
constructor.
b) Stabiliți graficul funcției identificate.
4. Consumul de combustibil al unui autoturism depinde de viteza de

deplasare a acestuia. Tabelul de mai jos definește o funcție, deoarece
asociază fiecărei viteze un consum de combustibil și numai unul.
Identificați domeniul, codomeniul și graficul acestei funcții.
Viteza (km/h) 50 60 80 100 120

Consumul (l / 100 km) 9 9 7 6 5
5. La un test de evaluare, elevii unei clase au obținut rezultatele înregistrate

în tabelul următor. Acest tabel definește o funcție? Argumentați
răspunsul.
Calificativul FB B S I
Număr de elevi 9 7 7 2
6. Fie funcția f : R → R, f(x) = x – 2, dacă x ϵ (-∞, 3]

mx – 4, dacă x ϵ (3, +∞)
Determinați m astfel încât punctul A(4, 4) să aparțină graficului funcției.
4.4. REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A GRAFICULUI UNEI

FUNCȚII
Definiție Mulțimea de puncte din plan de coordonate x și y, unde (x, y) ϵ Gf, se numește
reprezentarea geometrică a graficului funcției f.
Dacă f : A → B este o funcție numerică, atunci reprezentarea Gf este o

submulțime de puncte din plan.
Dacă f : R → R, f(x) = ax + b, unde a, b ϵ R și a ǂ 0, atunci reprezentarea

geometrică a Gf este o dreaptă d care intersectează axele în punctele P(0, b)
și Q( , 0).
50

Exemple 1) Fie funcția numerică
f: A →B,
f(x) = x+2, unde
A = {-2, -1, 0, 1, 2} și
B = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6}.
Calculăm f(x) pentru fiecare x ϵ
A.
Graficul funcției este mulțimea
Gf = {(-2,0), (-1,1), (0,2),
(1,3), (2,4)}.
Reprezentarea geometrică în
plan a mulțimii Gf este
mulțimea punctelor M(-2,0), N(-
1,1), P(1,3), Q(2,4).
2) Fie funcția numerică Q

f : A → B asociată tabelului: P
x 1 2 3 4
f(x) 3 5 7 9 N
Graficul funcției f este

M
Gf = {(1, 3), 2, 5), 3, 7), (4, 9)}
Reprezentarea geometrică a
mulțimii Gf este mulțimea
punctelor M, N, P, Q.
3) Fie funcția de gradul I:

f : R → R, f(x) = ax + b, unde
N
a, b ϵ R și a ǂ 0. d
Gf ={(x, f(x) | x ϵ R} M
Fie f : R → R, f(x) = x + 2
x -∞ 0 1 +∞
f(x) 2 3
Reprezentarea geometrică a mulțimii Gf este o dreaptă.
4) Fie funcția modul

f : R → R, f(x) = | x |,
| x | = x, dacă x > 0 d’ d
0, dacă x = 0
-x, dacă x < 0 M N
Tabelul de valori:
x -∞ -1 0 1 +∞ 51
f(x) -1 0 1
Reprezentarea geometrică a mulțimii Gf : două semidrepte cu originea
în O.

Exerciții și 1. Fie A = {- 4, 0, 2} și B = {- 4, 2}. Reprezentați într-un sistem de axe xOy
probleme punctele corespunzătoare perechilor (x, y) ϵ AxB, unde x ϵA și yϵB.
2. Reprezentați într-un sistem de coordonate punctele (x, y) știind că x

ϵ {-1, 0, 2, 5}, iar suma coordonatelor este 3.
3. Trasați graficul funcției f : {1, 2, 3, 4} →{3, 5, 7}, f(1) = 5, f(2) = 3,

f(3) = 3, f(4) = 7.
4. Știind că graficul funcției de gradul întâi este o dreaptă, să se traseze

graficul următoarelor funcții:
a) f1: R →R, f1(x) = 2x + 1, dacă x ≤ -2
4, dacă x >-2
b) f2: R →R, f2(x) = 2x + 1, dacă x ≤ -1
5x, dacă x >-1
c) f3: [0, ∞) →R, f3(x) = 3, dacă x ≤ 0
x + 2, dacă x >0
d) f4: R →R, f4(x) = -2x + 2, dacă x ≤ -2
3, dacă -2 < x < 2
x -1, dacă x ≥ 2
e) f5: N →N, f5(x) = 2x - 1
f) f6: Z →Z, f6(x) = 2x + 3
5. Fie f : N →N, definită după legea de corespondență: f(x) este ultima cifră
a numărului 8x.
a) Calculați f(1), f(2), ... f(8).
b) Arătați că f(x+4) = f(x), x ≥ 1.
c) Trasați graficul funcției f.
6. Fie funcția f : A →{-5, 3, 7, 11}, f(x) = . Determinați mulțimea A,

apoi reprezentați grafic funcția.
7. Reprezentați grafic funcțiile.

a) f1: {-2, -1, 0, 1, 2} →R, f1(x) = x – 3
b) f2: {x ϵ Z | -4 < x < 2} →R, f2(x) = x + 3
c) f3: {x ϵ Z* | |x| < 4} →R, f3(x) =
d) f4: {0, 1, 2, 3} →R, f4(x) = 2x
8. Identificați mulțimea valorilor funcției f : {-2, -1, 0, 1, 2}, f (x) = - x +2

Reprezentați grafic funcția.
9. Fie funcția f : R →R, f(x) = 2x – 5. Verificați dacă următoarele puncte

aparțin reprezentării grafice a funcției. 52
A(-3, -10) B(6, 7) C(1, -3) D(-2, -9)

10. Trasați graficele funcțiilor și stabiliți punctele de intersecție cu axele de
coordonate.
a) f : R →R, f(x) = -x + 1 b) f : R →R, f(x) = 2x + 1
d) f : R →R, f(x) = -2x + 4

c) f : R →R, f(x) = 5 -
11. Definiți o funcție care conține următoarele corespondențe:
a) x 1 2 b) x -1 1
f(x) 2 3 f(x) -2 0
c) x -2 0 d) x 2 3
f( 6 4 f( -1 1
x) x)
12. Graficul funcției f : R →R, f(x) = ax + b conține originea sistemului de
axe și trece prin punctul P(-1, 2). Stabiliți legea de corespondență a
funcției și reprezentați grafic funcția.
13. Graficul următor prezintă variația temperaturii aerului înregistrată la o

stație meteo în intervalul 00:30 - 12:30, într-o zi de primăvară. Citiți
reprezentarea grafică și răspundeți la întrebări.
a) Ce temperatură s-a înregistrat la ora 9:00?
b) Care a fost maxima atinsă în acest interval și la ce oră?
c) De câte ori s-au înregistrat 22°?
d) În ce interval orar temperatura a fost crescătoare? Dar staționară,
respectiv descrescătoare?
14. Agenția de turism A închiriază autocare pentru excursii la prețul de

20 lei /oră și 4 lei /km. O altă agenție, B, oferă aceleași servicii la un tarif
orar cu 25% mai scump, dar cu un tarif pe kilometru cu 25% mai mic.
Elevii unei clase a IV-a intenționează să facă o excursie de 10 ore pe un 53
traseu de 400 km. Cu care agenție este mai convenabil să încheie
contractul?

15. Distanța dintre două localități O și M este de 600 km. Un autoturism
pleacă din O la ora 0:00 și ajunge în M la ora 5:00, deplasându-se cu o
viteză constantă.
a) Dintre reprezentările grafice următoare doar una indică în mod corect
dependența timp – distanță parcursă. Care este aceasta?
b) În varianta aleasă la a), ce reprezintă și care este valoarea raportului
?
A B
My M My M
600 600
400 400
200 200
0 Mx 0 Mx
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
C D
My M
600 0 1 2 3 4 5
Mx
400 -200
200 -400
0 Mx -600
1 2 3 4 5 My M
16. Un butoi care conține 500 de litri de apă se golește cu debit constant în 25
de minute. Notăm cu y cantitatea de apă din butoi la momentul x.
a) Trasați reprezentarea grafică a dependenței x→ y.
b) Care este viteza de golire a butoiului?
c) Definiți analitic funcția f(x).
Cu o prezență semnificativă în realitatea de zi cu zi, noțiunea de funcție are un rol deosebit și

în matematică, îndeosebi pentru înțelegerea conceptului de număr natural.
54

5. OPERAȚII CU NUMERE NATURALE ȘI RAȚIONALE
 operarea cu numere naturale în sistem zecimal
 schimbarea bazei de numerație a unui număr natural
 operarea cu numere naturale scrise într-o bază de numerație oarecare
 determinarea cmmdc și a cmmmc pentru două numere naturale
 aplicarea criteriilor de divizibilitate în rezolvarea de exerciții și

probleme
 operarea cu numere raționale
56

5.1. NUMERE NATURALE
5.1.1. Formarea numerelor naturale
Definiții Două mulțimi sunt echipotente dacă au același număr de elemente.

Proprietățile relației de echipotență:
a) este reflexivă: AR A
b) este simetrică: AR B → BR A
c) este tranzitivă: AR B și BR C→ AR C
Fiind reflexivă, simetrică și tranzitivă, relația de echipotență este o relație de
echivalență. Clasa de echivalență a mulțimii A conține toate mulțimile
echipotente cu A, adică toate mulțimile care au același cardinal cu A.
Cardinalul unei mulțimi reprezintă numărul elementelor acelei mulțimi.

Exemple:
 Numărul natural 10 reprezintă clasa de echivalență a mulțimilor
echipotente cu o mulțime cu 10 elemente.
 Numărul natural 0 reprezintă clasa de echivalență a mulțimii vide.
Cifrele sunt simboluri grafice utilizate în scrierea numerelor.

În sistemul zecimal, numerele se scriu cu cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.
Locul ocupat de fiecare cifră a unui număr natural reprezintă un anumit

ordin.
Fiecare grup de trei ordine consecutive formează o clasă.
Zece unități de un anumit ordin formează o unitate de ordin superior.
CLASA ... MILIARDE MILIOANE MII UNITĂȚI

ORDINUL ... S Z U S Z U S Z U S Z U
Numărul ... 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
ordinului
Exemple 2 5 6 9 4
Cifra Numărul Cifra Numărul Cifra Numărul Cifra Numărul Cifra Numărul
zecilor zecilor miilor miilor sutelor sutelor zecilor zecilor unităților unităților
de mii de mii
25694 2 2 5 25 6 256 9 2569 4 25694
Exerciții 1. Scrieți în ordine crescătoare numerele naturale care se pot obține

folosind cifrele date, luate o singură dată.
a) 2, 5, 4
b) 0, 1, 8, 7
c) 9, 0, 6
2. Scrieți toate numerele de patru cifre, ordonate crescător, care se pot

forma numai cu cifrele: 57
a) 0 și 1
b) 8 și 9
3. De câte ori se folosește cifra 2 în scrierea numerelor mai mici decât

100? Dar cifra 0?
4. Determinați numărul numerelor de trei cifre au cifra zecilor 1.
5. Completați tabelul.
de mii de mii
30257
5 6 2 1 8
4095
29438
6041 0
6. Imaginați-vă că aveți trei zaruri, pe care le aruncați simultan.

a) Scrieți toate numerele de ordinul sutelor pe care le puteți obține din
cifrele corespunzătoare numărului de puncte de pe fața superioară a
fiecărui zar.
b) Care este cel mai mic număr pe care îl puteți obține? Dar cel mai
mare?
c) Câte numere de trei cifre identice puteți obține? Ordonați-le
descrescător.
d) Câte numere cu cifra zecilor 3 se pot obține? Care sunt acestea?
e) Câte numere cu numărul zecilor 13 se pot obține? Ordonați-le
crescător.
7. Fie A mulțimea numerelor de trei cifre distincte care se pot forma cu

cifrele 0, 5, 7 și B mulțimea numerelor de trei cifre care se pot forma cu
cifrele 0, 5, 7. Detreminați:
a) mulțimea A
b) mulțimea B
c) relația dintre A și B
d) A ∩ B
e) A U B
f) B - A
8. Câte numere de două cifre distincte se pot forma cu cifrele de la 0 la 9?
9. Câte numere naturale există de forma:

a) b) c)
10. Fie numărul natural 7259. Care este suma dintre cel mai mic și cel mai
mare număr scris cu trei dintre cifrele acestuia?
11. Descompuneți, după model, în toate modurile posibile.

2341 = 2 ∙ 103 + 341 = 23 ∙ 102 + 41 = ...
a) 6727 b) 90 012 c) d) 58
12. Determinați numărul , știind că = y3.

13. Determinați numerele de forma , știind că - = 54.
14. Arătați că suma + este divizibilă cu 101, oricare ar fi cifrele

a, b, c, în baza 10.
5.1.2. Șirul numerelor naturale
Definiții Numerele naturale scrise în ordinea 0, 1, 2, 3, ...100, 101, ...1234,

1235,...formează șirul numerelor naturale.
Șirul numerelor naturale este infinit.
Dacă n este un număr natural oarecare, atunci n este predecesorul lui n+1,
iar n+1 este succesorul lui n.
Numerele n și n + 1 sunt consecutive.
Exemple:
 233 este predecesorul lui 234
 234 este succesorul lui 233
 233 și 234 sunt numere consecutive
Orice număr de forma 2k, k este număr par.

Orice număr de forma 2k + 1, k , este număr impar.
Reprezentare O dreaptă pe care sunt stabilite o origine, o unitate de măsură și un sens

a pe axă a (marcat prin săgeată) se numește axa numerelor.
numerelor
naturale
Un punct situat pe axa numerelor are corespondent numărul care indică

distanța de la acel punct la origine.
Exerciții 1. Dintre 5 numere naturale consecutive, unul este 101. Care sunt celelalte
numere? Găsiți toate posibilitățile.
2. Scrieți toate numerele pare de patru cifre distincte, folosind cifrele 0, 2,

3, 8. Ordonați-le crescător.
3. Dintre numerele naturale cuprinse între 700 și 801, câte numere conțin:
a) cifra 1;
b) cifra 7;
c) cel puțin 2 cifre identice;
d) cifrele 2 și 0. 59
4. Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor propoziții. Argumentați.

a) Există n , astfel încât n este și par, și impar.
b) Nu orice număr natural este par.

c) Toate numerele naturale care încep cu cifra 8 sunt pare.
d) Orice număr natural divizibil cu 5 este impar.
e) Toate numerele prime sunt impare.
Predecesorul lui n 1001 789
n 200 888
Succesorul lui n 9999
6. Fiind date numerele și identificați cifrele care pot

înlocui literele x și y astfel încât:
a) primul număr să fie mai mic decât al doilea;
b) al doilea număr să fie mai mic decât primul.
7. Alin, Bianca, Cristi, Dan și Elena se așază pe un rând astfel încât:

1) Alin stă în dreapta Biancăi;
2) Dan și Elena stau unul lângă celălalt;
3) Alin și Cristi stau unul lângă celălalt.
a) Identificați trei aranjări care să respecte condițiile precizate.
b) Exemplificați trei aranjări care nu respectă condițiile precizate.
c) Câte aranjări sunt posibile respectând condițiile precizate?
d) Propuneți două variante ale acestei probleme și soluțiile acestora.
8. Descoperiți regula și continuați șirul de numere.

a) 5, 10, 20, ..., 320;
b) 5, 10, 20, 25, 35, ..., 65;
c) 1, 5, 2, 10, 3, 15, ..., 55;
d) 7, 8, 11, 12, 15, 16, ..., 31;
9. Descoperiți regula, apoi completați numerele care lipsesc din șirul de

numere.
3 5 9 17 33 129
10. Descoperiți regula de corespondență, apoi completați fiecare șir cu

numerele care lipsesc.
a) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4 16 49
b) 0 1 2 3 4 5 6 ... 98 99 100
6 30 9900
c) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4 16 128
60

5.2. OPERAȚII CU NUMERE NATURALE
5.2.1. Adunarea și scăderea
Definiții și Suma a două numere naturale a și b se notează a + b. Numerele care se

proprietăți adună se numesc termenii adunării.
În limbajul mulțimilor, fiind date două mulțimi disjuncte, A și B, cu a,

respectiv b elemente, adunarea a + b înseamnă numărul de elemente al
mulțimii A U B.
Proprietățile adunării
 este asociativă: a + (b + c) = (a + b) = c, ∀ a, b, c N
 este comutativă: a + b = b + a, ∀ a, b N
 numărul natural 0 este element neutru: a + 0 = a, ∀ a N
Scăderea este operația inversă adunării.
Fiind dată o mulțime A cu a elemente și o

submulțime a sa B, cu b elemente, scăderea a – b
înseamnă numărul de elemente al mulțimii CAB sau
al mulțimii A – B.
Notații suma diferența

a+b a-b
termen termen descăzut scăzător
25 + 45 = 70 50 – 17 = 33
termeni sumă descăzut scăzător diferență
Tehnici de Adunarea numerelor naturale

calcul 1. 2 578 + 5124 = ?
A. Descompunere în unități de același ordin B. Calcul scris
2 578 + 5124 = 2 000 + 500 + 70 + 8 + 11
5 000 + 100 + 20 + 4 = 2 578 +

= 7 000 + 600 + 90 + 12 = 5 124
7 702 61
= 7 690 + 10 + 2 =
= 7 702
C. Completarea unui termen prin rotunjire la un ordin și adăugarea

diferenței din celălalt termen
2 578 + 5 124 = 2 578 + (22 + 5 102) =
= (2 578 + 22) + 5 102 =
= 2 600 + 5 102 =
= 7 702
2. 1 + 2 + 3 + ... + 22 + 23 + 24 = ?
Metoda lui Gauss pentru sume de numere consecutive
1 + 2 + 3 + ... + 22 + 23 + 24 = 1 + 24 + 2 + 23 + 3 + 22 + ... + 12 + 13 =
= 25 + 25 + ... + 25 =
(24 : 2) termeni
Scăderea numerelor naturale
1. 7 123 – 5 448 = ?
A. 7 123 – 5 448 = 7 123 – (5 123 + 325) =
= 7 123 – 5 123 – 325 =
= 2 000 – 325
= 1 675
B. 7 123 – 5 448 = 7 000 – 5 448 + 123 =

= 1 552 + 123 =
= 1 675
C. Calcul scris
10 10 10
7 123 –
5 448
1 675
Exerciții 1. Fiecare dintre cei 820 de elevi ai unei școli studiază cel puțin una dintre
limbile engleză și franceză. 711 studiază engleza, iar 530 studiază
franceza.
a) Câți elevi studiază ambele limbi?
b) Câți elevi studiază numai limba engleză?
c) Câți elevi nu studiază limba franceză?
2. Suma a trei numere consecutive este 705. Care sunt cele trei numere?
3. Completați paranteze astfel încât propozițiile următoare să fie adevărate.

a) 54 – 7 – 2 + 100 = 149
b) 149 – 80 + 6 = 63
c) 35 – 5 – 5 = 35
d) 235 – 15 - 5 + 5 = 230
4. O mamă avea 25 de ani la nașterea fiicei sale. Câți ani va avea fiica
atunci când mama va împlini 50 de ani? Câți ani va avea mama când
fiica va împlini 35 de ani?
62
5. Calculați.
a) 7 + {24 - [2 + (9 - 7)]} – 11 =
b) 13 + {81 + [77 – (12 +28)] - 39} – 2 =

c) {8021 - [3042 – (1902 - 7)]} – 2 =
d) 15 125 - {[6304 – (3190 + 114)]} – 123 =
6. Calculați.
a) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10 =
b) 1 + 2 + 3 + 4 + ... + 50 =
c) 5 + 6 + 7 + ... + 65 =
d) 20 + 21 + 22 + ... + 80 =
e) 5 + 10 + 15 + ... + 90 =
f) 25 + 50 + 75 + ... + 300 =
g) 42 + 43 + 44 + ... + 58 =
7. Determinați numerele de patru cifre care au suma celor patru numere

reprezentate de fiecare dintre cifre egală cu 3, știind că pentru
predecesorul fiecăruia acea sumă este:
a) 2 b) 11 c) 20 d) 29
5.2.2. Înmulțirea și împărțirea
Definiții și Produsul a două numere naturale a și b se notează a ∙ b. Numerele care se

proprietăți înmulțesc se numesc factorii înmulțirii.
Înmulțirea poate fi definită și ca adunare repetată:
a ∙ b = b + b + b + ... + b
de a ori
În limbajul mulțimilor, fiind date două mulțimi A și B, cu a, respectiv b
elemente, produsul a ∙ b înseamnă numărul de elemente al produsului
cartezian A x B.
Proprietățile înmulțirii
 este asociativă: a ∙ (b ∙ c) = (a ∙ b) = c, ∀a, b, c N
 este comutativă: a ∙ b = b ∙ a, ∀a, b N
 numărul natural 1 este element neutru: a ∙ 1 = a, ∀a N
 este distributivă față de adunare și față de scădere:
a ∙ (b + c) = a∙b + a∙c = c, ∀a, b, c N
a ∙ (b - c) = a∙b - a∙c = c, ∀a, b, c N
Împărțirea este operația inversă înmulțirii.

Împărțirea a două numere naturale a și b espe posibilă doar dacă b ≠ 0.
Împărțirea poate fi definită și ca scădere repetată:

a : b = a - b - b - b - ... - b
de c ori
Câtul a două numere a și b se notează a : b și este numărul care arată de
câte ori se poate scădea b din a, iar restul este primul descăzut mai mic
decât b.
63
Teorema împărțirii cu rest
Oricare ar fi numerele naturale d și î, î ≠ 0, există numerele naturale c și r
astfel încât d = c ∙ î + r, r < î.

Exemplu: 7 : 2 = 3, rest 1
7–2=5
5–2=3
3 – 2 = 1 (1 < 5)
O împărțire la care restul este 0 se numește împărțire exactă.
0 : a = 0, ∀a N
(a + b) : c = a : c + b : c, unde a, b, c N,c≠0
Notații produs cât

a∙b a:b
factor factor deîmpărțit împărțitor
5 ∙ 14 = 70 50 : 17 = 2, rest 16
factori produs Deîmpărțit împărțitor cât
Tehnici de Înmulțirea
calcul A. Descompunerea unui factor și B. Calcul scris
aplicarea distributivității 2 5 4 ∙
înmulțirii față de adunare 7 3
254 ∙ 73 = 254 ∙ (70 + 3) = 7 6 2
= 254 ∙ 70 + 254 ∙ 3 = 1 7 7 8
= 17 780 + 762 = 1 8 5 4 2
= 18 542
C. Scoaterea factorului comun
75 ∙ 9 + 15 ∙ 9 = 9 ∙ (75 + 15) = 9 ∙ 90 = 810
75 ∙ 9 - 15 ∙ 9 = 9 ∙ (75 - 15) = 9 ∙ 60 = 540
44 + 121 + 66 + 33 = 11 ∙ (4 + 11 + 6 + 3) = 11 ∙ 24 = 264
Împărțirea
A. Împărțirea prin cuprindere
Cunoscând numărul de elemente al mulțimii A și numărul de elemente al
fiecărei submulțimi, aflăm numărul de submulțimi.
8:4=2
B. Împărțirea în părți egale 64

Cunoscând numărul de elemente al mulțimii A și numărul de submulțimi,
aflăm numărul de elemente al fiecărei submulțimi.
8:2=4

C. Calcul scris
deîmpărțit 2 5 6 1 2 împărțitor
2 4 2 1 cât
= 1 6
1 2
= 4 rest 4 < 12
Exerciții 1. Calculați în cel puțin două moduri.

a) 48 ∙ 21 b) 204 ∙ 75 c) 2007 ∙ 119 d) 8018 ∙ 111
2. Câte numere naturale mai mici decât 4000, împărțite la 37, dau:
a) restul 3 b) cel mai mare rest posibil c) restul mai mic decât 3
3. Determinați cel mai mic număr natural care împărțit la 7 dă rest 6, iar
împărțit la 6 dă rest 5.
4. Restul împărțirii unui număr de două cifre la un număr de o cifră este 7.

Care este cel mai mare deîmpărțit posibil? Dar cel mai mic?
5. Un număr natural este cu 26 mai mare decât altul. Împărțind suma celor
două numere la diferența lor, se obține câtul 25 și restul 24. Aflați cele
două numere.
6. Determinați numerele naturale de forma , știind că = 437.
7. Determinați numerele naturale de forma , știind că suma dintre număr

și răsturnatul său este un pătrat perfect.
8. a) Determinați cel mai mare și cel mai mic număr natural de patru cifre
care la împărțirea cu 67 dau restul 23. 9939; 1028;
b) Câte numere de patru cifre dau restul 23 la împărțirea cu 67?
5.2.3. Ordinea efectuării operațiilor
Reguli de Adunarea și scăderea sunt operații de ordinul I.

calcul Înmulțirea este o adunare repetată. Împărțirea este o scădere repetată.
Înmulțirea și împărțirea sunt operații de ordinul II.
Într-un exercițiu fără paranteze, se efectuează întâi operațiile de ordinul

II, în ordinea în care sunt scrise, apoi cele de ordinul I, în ordinea în care
sunt scrise.
Exemplu:
100 – 12 ∙ 5 + 36 : 4 = 100 – 60 + 9 = 40 + 9 = 49 65
Într-un exercițiu cu paranteze, se efectuează întâi operațiile din

parantezele rotunde (...), apoi cele din parantezele drepte [...] și la final cele
din acolade {...}.

Exemplu:
250 + 4 ∙ {750 - [ 67 - (20 +2 ∙ 6) : 8] + 9 ∙ 7} =
= 250 + 4 ∙ {750 - [ 67 - (20 +12) : 8] + 9 ∙ 7} =
= 250 + 4 ∙ [750 - (67 - 32 : 8) + 9 ∙ 7] =
= 250 + 4 ∙ [750 - (67 - 4) + 9 ∙ 7] =
= 250 + 4 ∙ (750 - 63 + 9 ∙ 7) =
= 250 + 4 ∙ (750 - 63 + 63) =
= 250 + 4 ∙ (687 + 63) =
= 250 + 4 ∙ 750 =
= 250 + 3 000 =
= 3 250
Exerciții 1. Folosiți paranteze pentru a obține rezultatele date.

3∙8:4+7–5=
a) 4 b) 8 c) 12 d) 22
2. Pentru exercițiul următor, folosiți paranteze astfel încât să obțineți

rezultatul maxim.
27 + 220 : 5 – 1 ∙ 9
3. Efectuați.
a) {[(3 + 5 ∙ 3) ∙ 3 - 4] : 5 + 5} ∙ 3 – 5 ∙ 5
b) 8 + 9 ∙ {8 + 9 ∙ [8 + 9 ∙ (8 + 9 ∙ 8) - 8] – 8} – 8
c) {9 + 11 ∙[1101 – 225 : 25 ∙ (216 : 4 : 2]}: 3
d) (9010 – 1738) : (23 ∙ 32) – (272 – 26 ∙ 27)
5.3. SISTEME DE NUMERAȚIE
5.3.1. Sistemul de numerație zecimal
Definiții Scrierea unui număr natural se realizează folosind diferite baze de numerație.
O bază de numerație este un număr care arată câte unități de un anumit
ordin formează o unitate de ordin imediat superior.
Sistemul de numerație zecimal are ca bază numărul 10. Așadar, în sistemul

de numerație zecimal, scrierea unui număr se bazează pe formarea de grupe
de câte 10 unități. Fiecare grupă de 10 unități de un anumit ordin formează o
unitate de ordin imediat superior.
Observație
 Scrierea în baza 10 utilizează zece cifre: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.
Exemple 1) Din douăsprezece unități de ordinul 1 putem forma o unitate de ordinul 2

și mai rămân 2 unități de ordinul 1, astfel:
66
1 ∙ 10 + 2 = 12 ordinul 2 1
numărul 1 2
2) Orice număr natural poate fi descompus într-o sumă de produse de doi

factori, dintre care ►un factor reprezintă numărul unităților de un anumit
ordin, iar ►celălat factor reprezintă puterea lui 10 corespunzătoare
ordinului imediat inferior.
25 694 = 2∙104+5∙103+6∙102+ 9∙101+4∙100 ordinul 5 4 3 2 1

numărul 2 5 6 9 4
3) Descompunerea în baza 10 a numărului 785

785 : 10 = 78, rest 5
78 : 10 = 7, rest 8 ⇒ 785 = 7 ∙102 + 8∙10 + 5
4) Descompunerea în baza 10 a numărului 25 694

25 694 : 10 = 2569, rest 4
2569 : 10 = 256, rest 9 ⇒ 25 694 = 2∙104+5∙103+6∙102+ 9∙101+4∙100
256 : 10 = 25, rest 6
25 . 10 = 2, rest 5
Notații  Baza 10 nu se scrie.

 Scrierea reprezintă un număr de trei cifre, cu a ≠ 0, astfel încât:
= a∙100 + b∙10 + c ordinul 3 2 1

numărul a b c
5.3.2. Baze de numerație
Schimbarea Trecerea unui număr din baza 10 într-o bază oarecare, notată n, se face
bazei de prin împărțiri succesive la n, pentru a forma grupe de câte n elemente.
numerație
În baza n, cifrele sunt 0, 1, 2, ..., n-1.
Cea mai mică bază de numerație este baza 2.
Notații (n)= a∙n2 + b∙n + c
(n)= a∙n3 + b∙n2 + c∙n + d
Exemple 1) Scriem numărul 12 în baza 2, efectuând împărțiri succesive la 2.
12 : 2 = 6, rest 0 12 = 1∙23 + 1∙22 + 0∙21 + 0∙20

6 : 2 = 3, rest 0 ⇒ 12 = 1100(2)
3 : 2 = 1, rest 1 ordinul 4 3 2 1
numărul(2) 1 1 0 0
Observații
 Scrierea în baza 2 utilizează doar două cifre: 0 și 1.
 Sistemul de numerație în baza 2 se numește sistem de numerație binar. 67

2) Scriem numărul 712 în baza 5, efectuând împărțiri succesive la 5.
712 : 5 = 142 rest 2 712 = 1∙54+0∙53+3∙52+2∙51+2∙50

142 : 5 = 28 rest 2 ⇒ 712 = 10322(5)
28 : 5 = 5 rest 3 ordinul 5 4 3 2 1
5 : 5 = 1 rest 0 numărul(5) 1 0 3 2 2
Observație
 Scrierea în baza 5 utilizează doar cinci cifre: 0, 1, 2, 3, 4.
Trecerea unui număr din baza n în baza 10 se face respectând algoritmul

de calcul în baza n.
Exemplu
3) Verificăm determinarea corectă a numărului obținut anterior:
10322(5) = 1·54 + 0·53 + 3·52 + 2·5 + 2
= 625 + 75 + 10 + 2
= 712
Operații cu Important!
numere în • Fiecare grupă de n unități de un anumit ordin formează o unitate de ordin
baza n imediat superior.
Exemple
1 1 ∙ 55 112
4201(5)+ 4201(5) - 214(5) · 1202(5) :3(5) =214(5)
2134(5) 2134(5) 3(5)
11340(5) 2012(5) 1202(5)
Exerciții 1. Aflați baza de numerație a numărului 203(x), știind că în baza 10,

scrierea lui este:
a) 35 b) 53 c) 101 d) 165
2. Aflați baza de numerație, știind că:

a) 111001(x) = 57 b)10203(x) = 678 c) 122(x) = 26 d) 11012(x) = 32
3. Calculați suma.
11001(2) + 11221(3) +2131(4) = x(10)
4. Aflați cifra a pentru care numărul se împarte exact la 4.
5. Câte numere naturale, cu cifre distincte, au forma ?
5.4. DIVIZIBILITATE
5.4.1. Divizor. Multiplu

68
Definiții Fiind date numerele a, b ϵ N, b ≠ 0, spunem că a se divide cu b:
 dacă restul împărțirii lui a la b este 0:
a : b = c, rest 0 sau a = b·c

 dacă există un număr c ϵ N, astfel încât a = b·c.
Da a ⋮b
Restul împărțirii
Calculăm a : b
lui a la b este 0?
Nu a/⋮b
Mulţimea divizorilor unui număr natural n se notează Dn.

Mulţimea multiplilor unui număr natural n se notează Mn.

a⋮b  a se divide cu b sau
 a este divizibil cu b
 a este multiplu de b
 b divide a sau
b|a  b este divizor al lui a
m = d ∙ x
multiplu al lui d multiplu al lui x divizor al lui m divizor al lui m
Proprietățile Relația de divizibilitate în N* este o relație de ordine:

relației de  este reflexivă: a | a, ∀a N
divizibilitate  este antisimetrică: a | b și b | a → a = b
 este tranzitivă: a | b și b | c → a | c
Proprietăți generale:
 Dacă a⋮b, atunci a se divide cu toți divizorii lui b.
 Dacă d|a și d|b, atunci d|(a+b) și d|(a-b).
 Dacă d|a, d|b, dar d|c, atunci d|(a+b+c) și d|(a-b-c).
 Dacă d|a, atunci d|a·m, ∀a,m N.
Despre 0:
 este multiplu al oricărui număr natural;
 are o infinitate de divizori;
 are un singur multiplu: pe el însuși.
Despre 1:
 este divizor al oricărui număr natural;
 are o infinitate de multipli;
 are un singur divizor: pe el însuși.
69
Criterii de  Un număr este divizibil cu 2 dacă ultima sa cifră este 0, 2, 4, 6 sau 8.
divizibilitate Orice număr natural divizibil cu 2 este număr par, de forma 2k, unde kϵN.
 Un număr este divizibil cu 5 dacă ultima sa cifră este 0 sau 5.

 Un număr este divizibil cu 10 dacă ultima sa cifră este 0.
 Un număr este divizibil cu 3 sau cu 9 dacă suma numerelor reprezentate
de fiecare dintre cifrele sale este divizibilă cu 3 sau cu 9.
 Un număr este divizibil cu 4 sau cu 25 dacă numărul format din ultimele
sale două cifre este divizibil cu 4 sau cu 25.
 Un număr este divizibil cu 8 sau cu 125 dacă numărul format din ultimele
sale trei cifre este divizibil cu 8 sau cu 125.
Exerciții 1. Determinați numerele naturale n astfel încât n – 4 să fie multiplu de 8 și

divizor al lui 48.
2. Determinați numerele naturale n știind că 5 < 2n + 3 < 19 și 10n + 6 se

divide cu 4.
3. Un ied și un iepure se întrec la alergări. Iedul face salturi de 4 ori mai

lungi decât iepurele, dar iepurele face 10 salturi în timp ce iedul face
numai 3. Iepurele pornește primul și, după ce face 20 de salturi, pornește și
iedul. După câte salturi îl ajunge iedul pe iepure?
Alcătuiți și rezolvați o problemă asemănătoare.
4. Două broscuțe traversează un râu sărind pe pietrele numerotate de la 1 la

50. Broasca mai mare sare pietrele din 5 în 5, iar cea mică, din 3 în 3.
Scrieți numerele pietrelor pe care vor sări ambele broscuțe?
Alcătuiți și rezolvați o problemă asemănătoare.
5. Un cal urmărește un măgăruș, care este în avans cu 30 de salturi față de

cal. După câte salturi calul va ajunge măgărușul, dacă sar în același timp,
iar lungimea saltului calului este dublul lungimii saltului măgărușului?
6. Matei a citit zilnic același număr de pagini dintr-o care cu 360 de pagini.
Dacă în fiecare zi ar fi citit cu 12 pagini mai mult, ar fi terminat cartea cu
5 zile mai devreme. În câte zile a citit cartea Matei?
7. Fie mulțimile:
A = {x | x N, x ⋮ 3 și x < 100}
B = {x | x N, x ⋮ 4 și x < 100}
C = {x | x N, x ⋮ 6 și x < 100}
D = {x | x N, x ⋮ 12 și x < 100}
Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:
a) C ⸦ D b) A ⸦ D c) B ⸦ A
d) C ⸦ A e) C ⸦ B f) A ⸦ B
g) A ∩ B = D h) A ∩ B = ф i) A U C = A
8. Fie mulțimea M = {4, 8, 3, 5, 7, 9, 6, 10, 2, 11}

Determinați mulțimile:
A = {x | x M, x | 9}
70
B = {x | x M, 2 | x}
C = {x | x M, x | 18}
D = {x | x M, x | 20}

9. Fie mulțimea E = {82, 65, 135, 117, 185, 78, 106, 36, 590, 69, 540, 4308}.
Completați diagramele cu elementele mulțimilor indicate (multipli ai
numerelor indicate).
a) b)
10. Determinați toate numerele care îndeplinesc condițiile date.

a) ⋮6 b) ⋮ 15 c) ⋮ 18
d) ⋮ 25 e) ⋮ 12 f) ⋮ 30
11. Enumerați elementele mulțimilor.

A = {x | x ϵ N / 3x divide 35∙24}
B = {y | y ϵ N / 2y∙53 se divide cu 24, y ≤ 7}
12. Fie numerele de forma Câte dintre acestea sunt divizibile

a) cu 2; b) cu 3; c) cu 5?
13. Demonstrați că:

a) numărul n = 260 - 320 este divizibil cu 5;
b) numărul m = 473473 - 347347 este divizibil cu 10;
c) numărul p = 9900 – 3333 este divizibil cu 2;
5.4.2. Numere prime. Numere compuse
Definiții Orice număr natural n >1 are cel puțin doi divizori: 1 și n, numiți divizori
improprii.
Orice număr natural care are doar doi divizori se numește număr prim.
n:1=n
n:n=1
Numărul 2 este singurul număr prim par.
Un număr natural n>1 care nu este prim se numește număr compus și poate
fi descompus în mod unic într-un produs de puteri de numere prime.
Exemple 1. Fie A = {n ϵ N / n < 20, n este număr prim}

A = {2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19}
Identificarea Se împarte numărul la numere prime, luate în ordine crescătoare, până când
numerelor câtul devine mai mic decât împărțitorul. 71
prime Dacă la nicio împărțire nu se obține restul 0, atunci numărul respectiv este
număr prim.
Exemple 1. Să se verifice dacă următoarele numere sunt prime: 67; 247.

a) Numărul 67 nu se divide cu 2, 3 și 5, întrucât nu sunt îndeplinite
criteriile de divizibilitate cu aceste numere.
67 : 7 = 9, rest 4
67 : 11 = 6, rest 1 Deoarece 6 < 11, rezultă că 67 este număr prim.
b) Numărul 247 nu se divide cu 2, 3 și 5, întrucât nu sunt îndeplinite

criteriile de divizibilitate cu aceste numere.
247 : 7 = 35, rest 2
247 : 11 = 22, rest 5
247 : 13 = 19, rest 0 ⇒ ∙ ⇒ este număr compus.
2. Să se descompună în produs de puteri de factori primi următoarele

numere: 2452, 4500, 867.
2420 2 4500 22∙52 6825 5

1210 2 45 5 1365 5
605 5 9 32 273 3
121 11 1 91 7
11 11 13 13
1 1
2420 = 22∙5∙112 4500 = 22∙32∙52 1365 = 3∙52∙7∙13
Exerciții 1. Știind că 2 ∙ = , arătați că numărul este divizibil cu 17.
2. Determinați numerele prime x și y, știind că 8x + 13y = 60.
3. Reprezentați în diagrama următoare numerele de la 1 la 10.

 numere pare
 numere prime
 numere impare
4. Fie numerele: 12, 16, 21, 33, 35. Identificați perechile de numere prime
între ele.
5. Determinați x astfel încât numerele și 18 să fie prime între ele.
6. Calculați perimetrele dreptunghiurilor care au aria 225 m2, știind că

lățimea este un divizor al lungimii.
7. Determinați numărul scris în baza 10, care se descompune astfel:

a) b) c)
2 2 2
2 3 5 72
a +b a +b a +b
5 5 5 5 5 5
1 1 1

5.4.3. Cel mai mare divizor comun (cmmdc)
Definiții Două sau mai multe numere pot avea mai mulți divizori comuni.
Pentru două numere naturale, a și b, d este divizor comun dacă d | a și d |b.
Cel mai mare divizor comun a două sau mai multe numere este cel mai
mare număr natural care divide numerele date.

cmmdc  cel mai mare divizor comun
 cel mai mare divizor comun al numerelor a și b
(a, b)
Aflarea Fie a = 84, b = 162.

cmmdc 1. Descompunerea în factori primi
a) Se descompune numărul în factori primi. 84 2 162 2
b) Se calculează produsul factorilor primi 42 2 81 3
comuni, luați o singură dată, cu 21 3 27 3
exponentul cel mai mic. 7 7 9 3
a = 22·3·7 1 3 3
b = 2·34 1
cmmdc = 2·3 = 6
2. Algoritmul lui Euclid

Se împarte numărul mai mare la numărul mai mic, apoi se efectuează
împărțiri succesive în care împărțitorul devine deîmpărțit, iar restul devine
împărțitor, până se obține restul 0. Ultimul rest nenul este cmmdc.
162 : 84 = 1, rest 78
84 : 78 = 1, rest 6
78 : 6 = 13, rest 0
(162, 84) = 6
Numere Două numere al căror cmmdc este 1 se numesc numere prime între ele.
prime
între ele Observații
 Două numere prime sunt întotdeauna prime între ele.
 Două numere pot fi prime între ele fără ca fiecare să fie număr prim.
Exemple (5, 7) = 1 (3, 16) = 1 (8, 25) = 1
Exerciții 1. Determinați perechile de numere naturale care au suma 70, iar cmmdc
este 5.
2. Determinați perechile de numere care îndeplinesc condițiile date. 73

a) au suma 100 și cmmdc = 5:
b) au suma 60 și cmmdc = 15;
c) au produsul 1200 și cmmdc = 10;
d) au produsul 7200 și cmmdc = 120.

3. Cmmdc a două numere este 85. Determinați numerele, știind că sunt
cuprinse între 200 și 600.
4. Împărțind numerele 2018 și 1877 la același număr natural, se obțin

resturile 20, respectiv 14. Determinați împărțitorul.
5. Numerele 43086, 894 și 1645 împărțite la același număr natural dau

resturile 36, 33, respectiv 5. Aflați numărul la care au fost împărțite.
5.4.4. Cel mai mic multiplu comun (cmmmc)
Definiții Două sau mai multe numere pot avea mulți multipli comuni.
Pentru două numere naturale, a și b, m este multiplu comun dacă m⋮a și m⋮b.
Cel mai mic multiplu comun a două sau mai multe numere este cel mai
mic număr natural diferit de zero care:
- este divizibil cu fiecare dintre numerele date;
- divide orice alt multiplu comun al numerelor date.

cmmmc  cel mai mic multiplu comun
 cel mai mic multiplu comun al numerelor a și b
[a, b]
Aflarea Fie a = 84, b = 162.

cmmmc 1. Descompunerea în factori primi
a) Se descompune numărul în factori primi.
b) Se calculează produsul factorilor primi comuni și necomuni, luați o
singură dată, cu exponentul cel mai mare.
a = 22·3·7
b = 2·34
cmmmc = 22·34·7 = 2 268
2. Raportul dintre produsul și cmmdc a două numere

[a, b] =
[84, 162] = = = 2 268
Observație
 [0, a] = 0, ∀a N 74

Exerciții 1. Care este cel mai mic număr de flori care pot fi așezate în buchete de
câte 7, 9 sau 15 flori?
2. Determinați cel mai mic număr natural care împărțit pe rând la 10, 16 și
18 dă același rest 7 și câturile nenule.
3. Determinați cel mai mic număr natural care împărțit la 8 dă restul 4,

împărțit la 9 dă restul 5 și împărțit la 10 dă restul 6.
4. Pentru primele trei planete din Sistemul Solar, mișcarea de revoluție

(efectuată în jurul Soarelui) măsurată în zile pământene durează conform
graficului. Dacă într-o anumită zi cele trei planete s-ar afla concomitent
pe aceeași linie cu Soarele, calculați la ce interval de ani s-ar putea
repeta acest fenomen.
400
300 365
200
225
100
88
0
Mercur Venus Pământ
5. Să se determine numerele naturale a și b, știind că (a, b) = 63 și [a, b] =

3969.
5.5. NUMERE RAȚIONALE
5.5.1. Formarea și scrierea numerelor raționale
Definiții Numărul care exprimă una sau mai multe părți egale în care a fost împărțit
un întreg se numește fracție sau număr rațional.
Numitorul unei fracții indică în câte părți egale a fost împărțit întregul.
Numărătorul unei fracții indică numărul de părți egale luate în considerare.
O parte dintre părțile egale în care a fost împărțit un întreg se numește
unitate fracționară.
Fiind date două fracții și , dacă ad = bc, atunci ele sunt fracții egale.
Dacă a, b N, b ≠ 0, fracția este câtul neefectuat a : b.

Efectuând câtul a : b se obține o fracție zecimală, adică un număr rațional 75
scris cu virgulă.

Exemple Reprezentarea Fracția Fracția zecimală
grafică a fracției corespunzătoare corespunzătoare
părții colorate părții colorate
0,25
0,3
----------
0,5081...
Scriere Denumire Citire

Notații
 a supra b sau a pe b
 a este numărătorul fracției
fracție
 b este numitorul fracției
număr rațional  - este linia de fracție
Q mulțimea numerelor raționale

fracție zecimală  zero virgulă trei
 trei zecimi
Forme de
scriere a unui Exemple Cu linie Cu Denumire Transformare
număr de virgulă
rațional fracție
Numitorul este 0,8 Fracție
n m 0,8 =
de forma 2 ·5 zecimală
finită
Numitorul are 0,(81) Fracție 0,(81) =
numai divizori zecimală
primi diferiți de periodică
2 și de 5. simplă
Numitorul are ca 0,58(3) Fracție 0,58(3) =
divizori pe 2 sau zecimală
5, dar și alți periodică
divizori primi. mixtă
Orice număr natural poate fi scris ca fracție (număr rațional), fie cu linie de
fracție, fie cu virgulă. 76
∀n N*
1= =1,0
0= = 0,0

Structura O fracție zecimală este formată din două părți:
unei fracții - partea întreagă, scrisă în stânga virgulei și
zecimale - partea zecimală (fracționară), scrisă în dreapta virgulei.
Partea întreagă este cel mai mare întreg care nu depășește numărul.
Notații
3,14
•Partea întreagă •Partea fracționară

•[3,14] = 3
Exerciții 1. Fie mulțimile A = {2, 5, 8} și B = {0, 3, 7}. Determinați mulțimea

C = {x | x = A și b B}.
2. Determinați n N astfel încât:
a) b)
3. Știind că n N*, comparați numerele și .
4. Scrieți cu cifre.
a) doi întregi și cinci zecimi;
b) două zecimi și patru miimi;
c) douăsprezece sutimi;
d) două sute două miimi;
e) douăzeci de întregi, două sutimi și două miimi
5. Care este cea mai mică fracție zecimală pozitivă scrisă cu 4 cifre
diferite? Dar cea mai mare?
6. Comparați numerele.
a) 0,6(66) și 0,6 b) 2, 345 și 2,(345)
c) 5,(0102) și 5,(01) d) 3,0(750) și 3,(075)
7. Încadrați numerele 3,58021; 4,047; 0,0128 între:

a) întregi consecutivi
b) zecimi consecutive
c) sutimi consecutive
d) miimi consecutive
77

5.6. OPERAȚII CU NUMERE RAȚIONALE
5.6.1. Operații cu fracții ordinare
Adunarea și Adunarea și scăderea fracțiilor se efectuează astfel:

scăderea - se aduc fracțiile la același numitor, prin simplificare sau amplificare;
- se adună sau se scad numărătorii, păstrând numitorul comun.
Proprietățile adunării fracțiilor
- este comutativă
- este asociativă
- are element neutru 0
Exemple Aducerea fracțiilor la același numitor, prin simplificare
Aducerea fracțiilor la același numitor, prin amplificare
Înmulțirea și Înmulțirea a două fracții se face înmulțind numărătorii între ei și numitorii

împărțirea între ei.
Proprietățile înmulțirii fracțiilor
- este comutativă
- este asociativă
- are element neutru 1
- este distributivă față de adunare
Împărțirea a două fracții se face înmulțind prima fracție cu inversa celei

de a doua fracții.
Orice număr rațional admite un invers .
Inversul unui număr natural n este .
Exemple Înmulțirea Împărțirea
Aflarea unei Pentru a afla o fracție dintr-un număr se înmulțește numărul cu fracția.
fracții dintr- din a =
un întreg
Aflarea unui Pentru a afla un număr știind valoarea unei fracții din el, se împarte valoarea
număr când fracției la fracția dată.
se cunoaște o din a = b ⇒ 78
fracție din el
din a = 15 ⇒ a = 15: = 15∙ = = 5∙5 = 25

Exerciții 1. Aflați:
a) numărul mai mic cu decât ;
b) cu cât este mai mare numărul decât numărul 7 ;
c) cu cât este mai mic numărul decât numărul 15 ;
d) suma, diferența, produsul și câtul numerelor 185 și 12 .
2. Efectuați.
a) + + +...+
b) + + +...+
c) + + +...+
3. Efectuați.
a) - [ - ( - )] b) 2 ∙ ( + 2 - ) -
4. Calculați.
5. Simplificați.
a) b) c)
6. Dintr-o distanță de 19 km, un biciclist a parcurs .

Care este lungimea drumului rămas până la destinație?
7. Un autocar face două popasuri până la destinație, astfel: primul după

din lungimea traseului, iar al doilea după din distanța rămasă.
Ce lungime a avut traseul, dacă la al doilea popas kilometrajul indica 160
km de la plecare?
79
8. Efectuați.
a) =

b) :
c) =
d)
9. Să se afle un număr știind că înmulțindu-l cu se obține același rezultat

ca atunci când se scade din el 30.
5.6.2. Operații cu fracții zecimale
Adunarea și Se adună sau se scad unități de același ordin.

scăderea
Exemple 12,356 + 12,356 -
1,58 1,58
13,936 10,776
Înmulțirea și La efectuarea înmulțirii a două fracții zecimale, nu se ține seama de virgulă,

împărțirea dar, la rezultat, partea zecimală trebuie să însumeze numărul de zecimale ale
celor două numere.
Pentru efectuarea împărțirii, se înmulțesc ambele numere cu o putere a lui
10, astfel încât împărțitorul să devină număr natural.
Exemple 12,356∙ 12,356:1,58 = 1235,6:158 = 7,820...

1,58 1106
98848 =1296
61780 1264
12356 ==320
19,52248 316
= 40
Exerciții 1. Scrieți ca fracție zecimală măsurile date, exprimate în unitatea indicată.

a) metri: 2 m și 15 mm; 5 m și 2 cm; 89 cm; 7 mm;
b) litri: 1 l și 50 cl; 3 l și 5 cl; 7 dl; 4 cl;
c) kilograme: 3 kg și 80 g; 11 kg și 9 dag; 45 g.
2. Exprimați capacitatea vaselor, după model.

A = ... l = ... dl = ... cl = ... ml
Vasul l dl cl ml
A 1 2
B 2 3 80
C 3 4
D 4 0 5
E 5 0 6
F 6 0 0 5

Fracția 27,67 9,03 5,9 0, 125 0,450

zecimală
Cifra
zecimilor
Numărul
zecimilor
Cifra
sutimilor
Numărul
sutimilor
Cifra
miimilor
Numărul
miimilor
4. Efectuați.
a) 27,72 + 72,27 – 2,772
b) 12 – 1,2 + 0,12
c) 12,02 + 18,08 – 0,28
d) 50,05 – 9,21 + 5,16
5. Calculați, apoi comparați numerele x și y.

x = 0,5 + 0,05 + 0,005 + 0,445
y = 0,009 + 0,09 + 0,9 + 0,001
6. Aflați cifrele a b și c.
= 3,751
7. Aflați numărul x.
0,5∙x + 1,5∙x + 2,5∙x + 3,5∙x = 0,8
8. Efectuați.
a) ( - 0,25) ∙ 2,17
b) 25,6 : 0,02 – 0,4 ∙ 9,58
c) 11,7 + 60,45 : 0,5 ∙ 2,8 - 8,9
d) 0,92 + [(21,1 – 7) ∙ 0,5] : 7
e) 0,02 + 0,5 ∙ {0,02 +[3 + 4 ∙ ( ]}
f) {1,8 + [7,9 – (3,5 -2,4)]} : 0,9
g) 2 + 4,8 ∙ {2, 04 + [3,1 – (0,4 + 0,6)]}
h) 2,4 ∙ {5 : [10,4 – (11,5 – 2,9)]}
9. Determinați cifra x.
+ 0,002 ∙ + = 7.06 81
10. Determinați cifrele a, b, c, d consecutive, astfel încât sumele date să fie

numere naturale.

a) + +
b) + + +
11. Media aritmetică a trei numere este 9,(6). Aflați suma celor trei numere.
12. Pentru a umple cu apă o piscină, se folosesc două robinete. Într-o oră,
primul robinet poate umple 0,200 din capacitatea piscinei, în timp ce al
doilea poate umple 1/3 din piscină. Ambele sunt pornite în același timp.
Cât timp va dura umplerea piscinei?
82

6. ELEMENTE DE GEOMETRIE
 exprimarea în limbaj geometric simbolic şi figurativ a caracteristicilor

formelor plane (triunghi, patrulater, cerc, linie curbă, dreaptă, segment,
semidreaptă, linie poligonală, unghi) și spațiale (cub, prismă,
paralelipiped, piramidă, cilindru, con, sferă)
 interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice pentru

determinarea valorilor unor mărimi
 rezolvarea de probleme cu elemente de geometrie
83

6.1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE GEOMETRIEI
Prezentare O dreaptă conține o mulțime nelimitată de puncte situate pe aceeași linie,

generală numite puncte coliniare.
A, B, C d, D ∉ d
Punctele A, B și C aparțin dreptei d, deci sunt coliniare.
Punctele A, D, B nu sunt situate pe aceeași dreaptă, deci nu sunt coliniare.
Poziția relativă a două drepte situate în același plan (drepte coplanare)
Drepte concurente Drepte paralele Drepte

Au un singur punct în Nu au niciun punct în confundate
comun (se comun (nu se Au toate punctele
intersectează). intersectează). în comun (coincid).
d c= d a=∅ d b=d=b
d || a
Două drepte concurente care formează un unghi

drept se numesc drepte perpendiculare. a b
Segmentul AB este mulțimea punctelor dreptei AB cuprinse între punctele

A și B.
Un punct O situat pe o dreaptă împarte dreapta în două semidrepte.

Semidreapta OA cu originea în O este mulțimea punctelor dreptei OA
situate de aceeași parte cu punctul A, față de punctul O.
Două semidrepte cu aceeași origine determină un unghi.
O reuniune de mai multe segmente care nu sunt unul în prelungirea celuilalt

formează o linie poligonală (linie frântă).
Notații Figura Reprezentarea grafică Scriem Citim

geometrică
Punct A
Punctul A
Dreaptă d Dreapta d 84
(sau alte
litere mici)
Dreapta AB

AB
Segment de AB Segmentul AB
dreaptă Punctele A și
B sunt capetele
segmentului.
Semidreaptă OA Semidreapta
OA, cu
originea în
punctul O
Unghi sau Unghiul AOB
sau unghiul
AOB BOA, cu
BOA vârful O și
laturile Oa și
OB
Linie A B E ABCDEF Linia
poligonală poligonală
(frântă) C D F
deschisă
ABCDEF, cu 6
vârfuri, 5 laturi
și 2 capete (A
și F)
M N
R MNPQR Linia
poligonală
Q P închisă
MNPQR, cu 5
vârfuri și 5
laturi
6.2. FIGURI GEOMETRICE
6.2.1. Poligoane
85

Prezentare Linia poligonală închisă în care numai laturile vecine au un punct comun,
generală iar oricare două laturi nu sunt una în prelungirea alteia (nu sunt situate pe
aceeași dreaptă) se numește poligon.
Suma lungimilor tuturor laturilor unui poligon reprezintă perimetrul

poligonului.
Triunghiul Poligonul cu trei laturi se numește triunghi.
Clasificarea triunghiurilor
 după laturi
a) oarecare – au laturile de lungimi diferite

b) isoscele – au două laturi de lungimi egale
c) echilaterale – au toate laturile de lungimi egale
 după unghiuri
a) ascuțitunghice – au toate unghiurile ascuțite (< 90°)

b) dreptunghice – au un unghi drept (= 90°)
c) obtuzunghice – au un unghi obtuz (> 90°)
Perimetrul triunghiului
P = a +b +c,
unde a, b, c sunt laturile triunghiului
Aria triunghiului
A = b ∙ h,
unde b este baza, iar h înălțimea
Triunghiul dreptunghic
86

Relații metrice în triunghiul dreptunghic
Notații Teoreme
Teorema lui Pitagora
Teorema catetei
AB2 = BD∙BC
AC2 = DC∙BC
Teorema înălțimii
AD2 = BD∙DC
Teorema unghiului de 30°
m = 30° ⇒ AB =
Teorema medianei
AM =
Ilustrarea teoremei lui Pitagora
Patrulaterul Poligonul cu patru laturi se numește patrulater.

Patrulaterele pot fi concave sau convexe. Patrulaterele convexe sunt cele la
care prelungirea oricărei laturi nu intersectează nicio altă latură.
Patrulatere concave Patrulatere convexe
Reprezentare grafică Elemente componente

A B a) laturi: AB, BC, CD, DA
b) vârfuri A B C D
c) unghiuri DAB, DCB, ADC
D C ABC
d) diagonale: BD, AC
Cele mai întâlnite patrulatere sunt paralelogramul, dreptunghiul, rombul,

pătratul, trapezul.
Paralelogramul Paralelogramul este un patrulater cu laturile opuse paralele.
Reprezentare grafică Proprietăți

A a B a) AB = CD, AD = BC 87
b) DAB ≡ DCB, ADC ≡ ABC
h c) Dacă BD ∩ AC = {O}, atunci
D b C OA = OC, OB = OD

Dacă un patrulater îndeplinește una dintre proprietățile a, b sau c, atunci
patrulaterul respectiv este paralelogram.
.
Perimetrul paralelogramului
P = 2a +2b = 2(a+b)
Aria paralelogramului
A = b ∙ h,
unde b este baza, iar h înălțimea
Dreptunghiul Dreptunghiul este un paralelogram cu un unghi drept.
Reprezentare grafică Proprietăți specifice

A L B a) DAB ≡ DCB ≡ ADC ≡
l ≡ ABC = 90°
O b) BD = AC
D C
Perimetrul dreptunghiului:
P = 2L +2l = 2(L+l)
Aria dreptunghiului:
A=L∙l
Rombul Rombul este paralelogramul cu laturile de lungimi egale.

A a) AB = BC = CD = DA
l b) AC BD
D B
Perimetrul rombului:
P = 4∙l,
unde l este lungimea laturii rombului
Aria rombului:
A= ,
unde d1, d2 sunt diagonalele rombului
Pătratul Pătratul este:
 rombul cu un unghi drept;
 dreptunghiul cu laturile delungimi egale.

A a) AB = BC = CD = DA
A B b) DAB ≡ DCB = ADC ≡
D B = ABC= 90° 88
c) AC BD
C D C

Perimetrul pătratului:
P = 4∙l
Aria pătratului:
A = l2
Trapezul Trapezul este patrulaterul cu două laturi paralele și două laturi neparalele.
Laturile paralele se numesc bazele trapezului: baza mică (b) și baza mare
(B).
A b B 1. AB || CD
D B C
Aria trapezului:
A=
Probleme 1. Un pătrat și un dreptunghi au același perimetru. Laturile dreptunghiului

au 24 dm, respectiv 600 mm. Câți centimetri are latura pătratului?
2. Lățimea unui dreptunghi este de 3 ori mai mică decât lungimea sa.
Semiperimetrul dreptunghiului este dublul laturii unui pătrat cu
perimetrul de 40 cm. Aflați dimensiunile laturilor dreptunghiului.
3. Perimetrul unui dreptunghi este de 64 m. Aflați dimensiunile laturilor

sale, știind că măsurile lor sunt exprimate prin numere naturale
divizibile cu 3, respectiv cu 5.
4. Un dreptunghi poate fi împărțit în 3 pătrate, fiecare având perimetrul de

36 cm. Calculați în două moduri:
a) perimetrul dreptunghiului;
b) aria dreptunghiului.
5. Un pătrat și un dreptunghi au același perimetru, egal cu 80 cm. Știind

că dreptunghiul are lungimea cu 14 cm mai mare decât lățimea,
comparați aria pătratului cu cea a dreptunghiului.
6. Latura unui pătrat este egală cu perimetrul unui alt pătrat. Suma dintre
lungimea laturii unui pătrat și lungimea laturii celuilalt pătrat este egală
cu 40 cm. Aflați aria fiecărui pătrat. 89
7. Determinați valoarea raportului procentual dintre lățimea și lungimea

unui dreptunghi, știind că lățimea reprezintă 3/5 din lungime.

8. Într-un dreptunghi, raportul dintre lungime și lățime este 5/3. Calculați
perimetrul dreptunghiului, știind că aria acestuia este de 540 m2.
9. O grădină în formă de dreptunghi are aria de 147 m2. Lungimea

grădinii este de 3 ori mai mare decât lățimea. Calculați lungimea
gardului care o înconjoară.
10. O baie are lungmea de 3 m și lățimea de 240 cm. Ea va fi pavată cu

plăci de gresie de formă pătrată. De câte plăci de gresie este nevoie
dacă gresia are latura de:
a) 30 cm
b) 60 cm
11. Diferența dintre lungimea și lățimea unui curți dreptunghiulare este de

18 m. Ce suprafață are curtea, dacă lungimea gardului care o
împrejmuiește este de 132 m?
12. Un teren de joacă în formă de dreptunghi are suprafața de 280 m 2.

Calculați perimetrul terenului, știind că raportul dintre laturi este ¾.
13. Un dreptunghi are semiperimetrul egal cu dublul diferenței dintre

lungimea și lățimea sa. Știind că lățimea are 25 m, să se afle aria
dreptunghiului.
14. Latura unui romb are lungimea de 20 cm, iar unul dintre unghiuri are
măsura de 120°. Calculați distanța dintre laturile opuse.
15. Trasați un pătrat ABCD cu latura de 9 cm. Prelungiți latura DC și fixați

punctul E astfel încât DE = din DC. Calculați:
a) lungimea segmentului AE;
b) perimetrul și aria triunghiului ADE;
c) cu cât este mai mare aria pătratului ABCD decât aria triunghiului
AED.
16. Diagonala unui dreptunghi ABCD este de 40 cm și formează cu una

dintre laturi un unghi de 30°. Calculați:
a) perimetrul și aria dreptunghiului;
b) distanța de la punctul A la diagonala BD.
17. Aria dreptunghiului ABCD este de 60 cm2. Calculați:

a) perimetrul dreptunghiului ABCD;
b) perimetrul dreptunghiului AMPN;
c) aria dreptunghiului AMPN;
d) aria suprafeței colorate (în trei moduri).
90

18. Calculați perimetrul și aria terenului ilustrat de mai jos. Găsiți două
modalități de calcul pentru perimetru și trei pentru arie.
19. a) Completați un tabel cu suprafața fiecărei încăperi ilustrate mai jos.

b) Calculați suprafața casei.
20. Calculați în cel puțin două moduri aria suprafeței colorate.
91

21. Calculați și completați tabelul cu valorile corespunzătoare.
laturi l=5m L = 3l l1=l2=15m c1=6m l=5 m b=3m

c2-c1=2m B=3b
perimetru 40 m
arie A=108m2 A=24m2
diagonală -
d1=12m
Înălțime - - h=4m h=4m
6.2.2. Cercul
Cercul Cercul reprezintă mulțimea punctelor egal depărtate de un punct fix, numit
centrul cercului.

 centrul cercului: punctul O
r  raza: distanta de la centrul
cercului la orice punct de pe cerc
O
 diametrul: d = 2r
Lungimea cercului:
L = 2πr, unde π = 3,14 (valoare aproximativă) 92
Aria cercului:
A = πr2
Probleme 1. Diametrul unei roți de bicicletă este de 725 mm.

a) Câte rotații complete sunt necesare pentru parcurgerea unei distanțe
de 580 m?
b) Ce distanță parcurge bicicleta după 1000 de rotații complete? Dar
după 2500?
2. Figura de mai jos reprezintă schiţa unei grădini în care se vor planta
trandafiri. Lungimea laturii pătratului este de 10 m. Grădina este
împrejmuită cu gard.
a) Calculaţi lungimea gardului.

b) Calculați aria grădinii.
c) Ştiind că fiecărui trandafir îi este necesară o suprafaţă de 50
dm2, verificaţi dacă pe acest teren pot fi plantaţi 514 trandafiri.
3. Un pătrat are aria 256 cm2. Calculează raza cercului:

a) circumscris pătratului;
b) înscris în pătrat.
6.3. CORPURI GEOMETRICE
6.3.1. Poliedre
Poliedrul Poliedrul este un corp geometric mărginit de suprafețe plane.

Aria unui poliedru este suma ariilor fețelor sale.
Prisma Prisma este un poliedru ale cărui baze sunt situate în plane paralele.
 Bazele unei prisme sunt două poligoane congruente. 93
 Fețele laterale ale unei prisme sunt paralelograme.

O prismă în care muchiile laterale sunt perpendiculare pe planele bazelor se
numește prismă dreaptă.
Fețele laterale ale unei prisme drepte sunt dreptunghiuri.
O prismă dreaptă care are baza un poligon regulat se numește prismă
regulată.
Desfășurări de prisme
Aria laterală a unei prisme este suma ariilor fețelor laterale ale prismei.
Aria laterală a unei prisme drepte:

Al = Pb ∙ h,
unde Pb este perimetrul bazei, iar h înălțimea
Aria totală a unei prisme:
At = Al +2 Ab
Paralelipipedul Paralelipipedul este o prismă cu toate fețele paralelograme.

Paralelipipedul cu toate fețele dreptunghiuri se numește paralelipiped
dreptunghic.

 8 vârfuri
 12 muchii
 6 fețe (4 laterale și 2
baze); fețele opuse
sunt paralele și
identice 94
 4 diagonale egale

Desfășurarea paralelipipedului dreptunghic
a) Aria paralelipipedului dreptunghic:

A = 2 (ac + ab + bc)
b) Volumul paralelipipedului dreptunghic:
V = a∙b∙c
c) Lungimea diagonalei:
Cubul Cubul este un paralelipiped dreptunghic cu toate fețele pătrate.

 8 vârfuri
 12 muchii de lungimi egale
 6 fețe pătrate identice
d  4 diagonale egale
Desfășurarea cubului
c) Aria cubului:
A = 6 l2, unde l este latura cubului
d) Volumul cubului:
V = l3
 Lungimea diagonalei:
d=l
Piramida Piramida este un corp geometric determinat de un poligon plan, numit
bază, și un punct exterior planului bazei, numit vârf.
Perpendiculara dusă din vârful piramidei pe planul bazei se numește
înălțime. 95
O piramidă în care baza este un poligon regulat, iar înălțime trece prin centru
bazei se numește piramidă regulată.

Piramidă regulată Piramidă neregulată Tetraedru regulat
Înălțimea unei fețe laterale se numește apotema piramidei (ap).

Piramidă patrulateră regulată
 1 vârf
 1 bază cu 4 laturi
 8 muchii
 4 fețe triunghiulare
 1 înălțime (h)
 1 apotemă a bazei
 1 apotemă a piramidei
Desfășurarea piramidei
96

Aria laterală a piramidei:
Al = ,
unde Pb este perimetrul bazei, iar ap este apotema piramidei
Aria totală a piramidei:
At = Al + Ab,
unde Ab este aria bazei
Volumul piramidei:
V= ,
Exerciții 1. Un acvariu este umplut cu apă până la 5/6 din înălțimea sa. Câți litri de
apă sunt necesari dacă acvariul are formă de:
a) cub cu latura de 60 cm; 18 l
b) paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile (L, l, h) de 80 cm, 50 cm,
60 cm.
2. Figura de mai jos prezintă schița unei cutii din carton, în formă de
paralelipiped dreptunghic,cu dimensiunile bazei de 80 cm şi de 60 cm,
iar înălţimea de 50 cm (se neglijează grosimea cartonului).
a) Calculați câți metri pătrați de carton sunt necesari pentru

confecționarea cutiei.
b) Stabiliți necesarul de cartoane pentru confecționarea cutiei, știind că
acestea pot avea următoarele dimensiuni:
Format A0 A1 A2 A3 A4
Dimensiuni 1189 X 841 841 X 594 594 X 420 420 X 297 297 X 210
Fețe cutie
c) Verificați dacă în cutie încap 30 de cuburi cu latura de 2 dm.

d) Pe fețele laterale ale cutiei se aplică o bandă adezivă colorată.
Calculați lungimea benzii aplicate. 97

6.3.2. Corpuri rotunde
Cilindrul Cilindrul circular drept are ca baze două cercuri congruente, situate în
circular drept plane paralele.
Distanța dintre cele două baze este înălțimea cilindrului.
Cilindrul se poate obține prin rotirea completă a unui dreptunghi în jurul
uneia dintre laturile sale.
Desfășurarea unui cilindru
generatoare
Aria laterală:
Al = 2πRG
Aria totală:
At = 2πR(G+r)
Volumul:
V = πR2h
Conul circular Conul circular drept este corpul geometric determinat de un cerc, baza, și
drept un punct exterior bazei, numit vârf.
98
Se poate obține prin rotirea completă a unui triunghi dreptunghic în jurul
uneia dintre catetele sale.

Desfășurarea unui con circular drept
Generatoare (G)
2πR = 2πG
Aria laterală:
Al = πRG
Aria totală:
At = πR(G+R)
Volumul:
V=
Sfera Sfera este corpul geometric care însumează mulțimea punctelor din spațiu
egal depărtate de un punct fix, numit centrul sferei.
Se poate obține prin rotirea completă a unui semicerc în jurul diametrului
care îl determină.
Aria totală:
A = 4πR2
Volumul:
V=
Probleme 1. O minge de formă sferică, cu raza de 2 dm, este ambalată într-o cutie
cilindrică, așa cum se vede în imaginea de mai jos (se neglijează
grosimea materialului din care este confecționată mingea). Calculați:
a) volumul cutiei;
b) aria suprafeței desfășurate a cutiei. 99

2. Apa dintr-un vas conic cu înălțimea de 18 cm și diametrul bazei de 20
cm se toarnă într-un vas cilindric cu diametrul bazei de 10 cm.
Calculați înălțimea la care va ajunge nivelul apei în vasul cilindric.
3. Un cilindru circular drept are secțiunea axială un pătrat cu latura de 10

cm. Calculați volumul cilindrului.
4. Un con circular drept cu raza de 5 cm are secțiunea axială un triunghi

dreptunghic isoscel. Calculați aria laterală a conului.
100

7. ECUAȚII ȘI INECUAȚII
 Identificarea unor contexte practic-aplicative sau teoretice care

folosesc ecuaţii sau inecuaţii în mulțimea numerelor întregi
 Utilizarea eficientă a metodelor de determinare a unei necunoscute

dintr-o ecuaţie sau inecuaţie
 Transpunerea în limbaj matematic a unei situaţii date, utilizând

ecuaţii sau inecuaţii
 Rezolvarea de probleme folosind ecuaţii sau inecuaţii
101

7.1. ECUAȚII
Definiții și O ecuație este o propoziție cu variabilă (predicat) în care apare o singură

notații dată semnul ”=”.
Valorile variabilelor pentru care egalitatea este adevărată se numesc soluții.
Rezolvarea unei ecuații înseamnă găsirea tuturor soluțiilor.
Mulțimea tuturor soluțiilor unei ecuații se notează cu S.
Două ecuații care au mulțimile soluțiilor egale se numesc ecuații

echivalente.
Proprietate:
 Adunând sau înmulțind ambii membri ai unei ecuații cu o expresie
algebrică nenulă se obțin ecuații echivalente.
7.1.1. Ecuația de gradul I
Definiții și O ecuație de forma ax + b = 0, unde a și b se numește ecuație

notații de gradul I (liniară) cu o necunoscută.
Soluția ecuației de gradul I cu o necunoscută este x = -
Ecuația de gradul I este numită și ecuație liniară deoarece, din punct de

vedere geometric, soluția sa reprezintă abscisa punctului de intersecție a
dreptei ax + b = 0 cu axa Ox.
Dacă ecuația conține un parametru, atunci discutarea existenței soluțiilor

se face în raport cu valorile parametrului.
Exemple Să se rezolve ecuațiile.

a) 2x – 6 = 0, x (R este domeniul de existență al ecuației)
2x = 6
x= ⇒S={ }
b) m2x – 1 = x + m
m2x – x = m + 1
( m2 – 1)x = m + 1
Cazul 1: m2 – 1 0 ⇔ m ⇒ =
Cazul 2: m = 1 ⇒ 0∙x = 2⇒ x ∅
Cazul 3: m = -1 ⇒ 0∙x = 0 ⇒ x
Exerciții 1. Găsește soluția fiecărei ecuații.

a) 4x – 3 = 21 b) -3 – 5x = 7
c) 4 ∙ [4 + 4(4 + x)] – 4 = 4] d) 2(6x-8∙7) +6∙9=4∙16 102
2. Pentru ce valori ale lui m, ecuația de mai jos are o infinitate de soluții?
mx – 2 = 2x – m, m

3. Fie ecuația m(x – 1) = x + 1.
a) Dacă 2 este soluția ecuației, atunci m = ....
b) Dacă m = 2, atunci soluția ecuației este ....
c) Ecuația nu are nicio soluție pentru m = ....
4. Rezolvați în R.
3(x – 4) + =x+5
5. Fie f : R → R, f(x) = ax + b
a) Aflați expresia funcției liniare f(x) știind că graficul său trece prin
punctele A(1, -1) și B(2, 1).
b) Rezolvați ecuația f(x) + 7 + 4x = 0, x
6. Se consideră funcția f : R → R, f(x) = (m – 3)x + m – 1, m

Determinați m pentru care punctul A(5, 2) aparține graficului funcției.
7. Fie f : R → R, f(x) = (2m + 1)x + m – 1, unde m Pentru ce valoare

a lui m, graficul funcției trece prin originea sistemului de coordonate?
7.1.2. Rezolvarea de probleme cu ajutorul ecuațiilor
Etape 1) Identificarea datelor cunoscute și necunoscute ale problemei

2) Notarea unei date necunoscute cu x (sau altă literă)
3) Exprimarea celorlalte date necunoscute (dacă există) în funcție de x
4) Scrierea unei ecuații cu necunoscuta x, folosind datele problemei
5) Rezolvarea ecuației
6) Verificarea soluției
7) Formularea răspunsului
Exemplu O mașină a parcurs din lungimea unui traseu, ceea ce reprezintă cu 40 km

mai mult decât jumătate din traseu. Ce lungime are traseul?
Rezolvare
 Notăm cu x lungimea traseului
 Scriem ecuția cu datele problemei
+ 40
 Rezolvăm ecuația
|(∙6) ⇔ 4x = 3x + 240 ⇔ 4x – 3x =240 ⇔ x = 240
 Verificăm soluți
+ 40 ⇔ Adevăr t
 Formulăm răspunsul
Lungimea traseului este de 240 km.
Exerciții 1. După ce a citit 30% și încă 55 de pagini dintr-o carte, unui elev i-au mai 103
rămas de citit tot atâtea pagini câte citise. Câte pagini avea cartea?
2. Raportul a două numere este egal cu . Dacă mărim primul număr cu 2

și îl micșorăm pe al doilea de 2 ori, raportul numerelor astfel obținute
este egal cu 1.
7.1.3. Sisteme de ecuații de gradul I
Definiții Sistemele de ecuații de gradul I cu două sau trei necunoscute sunt ansambluri
de două sau mai multe ecuații care admit simultan aceleași soluții.
Rezolvarea unui sistem de ecuații presupune determinarea tuturor perechilor de

numere care sunt simultan soluții pentru toate ecuațiile sistemului.
Metode de Metoda reducerii

rezolvare Să se rezolve sistemul 5x + 2y = 20
12x - 3y = 9
Etape
 Alegerea necunoscutei care va fi redusă
 Calcularea cmmmc a coeficienților necunoscutei alese
 Reducerea necunoscutei și găsirea soluțiilor
a) Reducem, pe rând, x și y.
Reducerea lui y Reducerea lui x

5x + 2y = 20 |∙3 5x + 2y = 20 |∙12
12x - 3y = 9 |∙2 12x - 3y = 9 |∙(-5)
15x + 6y = 60 60x + 24y = 240

24x - 6y = 18 -60x +15y = -45
39x + / = 78 / + 39y = 195
x=2 y=5
⇒S={ }
b) Reducem una dintre necunoscute, apoi o înlocuim într-una dintre ecuații cu

valoarea obținută.
x=2 c x=2 ⇔ x=2 ⇔ x=2 ⇔ x=2
5x + 2y =20 10 + 2y =20 2y = 20 -10 y =10 : 2 y=5
⇒S={ }
Metoda substituției
Să se rezolve sistemul x + 2y = 11
3x – y = 5
Etape
 Folosind una dintre ecuații, exprimăm o necunoscută în funcție de cealaltă.
 Înlocuim în cealaltă ecuație.
 Rezolvăm ecuația de gradul I cu o necunoscută.
 Înlocuim într-una dintre ecuații necunoscuta identificată.
 Rezolvăm ecuația de gradul I cu o necunoscută.
104
x = 11 -2y ⇔ x =11 - 2y ⇔ x=11- 2y ⇔ x=11-2y⇔ x=3
3(11-2y)-y= 5 33 - 7y = 5 7y = 28 y=4 y=4
⇒S={ }

Exerciții 1. Rezolvați în R, în două moduri.
a) 2x – y = 5 b) 3x – 2y = 10 c) 12x – 7y = 16
4x + 3y = 15 -4x – 5y = 2 -18x + 4y = -2
d) x + 3y = 1 e) x+3[y-2(x-1)]=1 f)
3x + 7y = -1 y-2[x-3(y+1)]=-25
=2
7.2. INECUAȚII
7.2.1. Inecuații de gradul I cu o necunoscută
Definiții și O inecuație este o inegalitate între două expresii algebrice, care este
notații valabilă numai pentru anumite valori date variabilelor.
Inecuația de gradul I cu o necunoscută are forma:

 ax + b ≤ 0,
 ax + b < 0
 ax + b ≥ 0
 ax + b > 0, unde a și b
Mulțimea soluțiilor inecuației de gradul I cu o necunoscută poate fi:
Cazul ax + b ≤ 0 ax + b < 0 ax + b ≥ 0 ax + b > 0
a>0 S= (- - S= (- - S= [ - S= ( -
a<0 S= [ - S= ( - S= (- - S= (- -
Observație!
 La înmulțirea membrilor unei inecuații cu un termen negativ se schimbă
sensul inegalității
Exemple Să se rezolve inecuațiile.
Cazul ax + b ≤ 0 ax + b < 0 ax + b ≥ 0 ax + b > 0
a>0 3x + 12 ≤ 0 3x + 12 < 0 2x – 4 ≥ 0 2x – 4 > 0

3x ≤ -12 3x < -12 2x ≥ 4 2x > 4
x≤- x<- x≥ x>
x ≤ -4 x < -4 x≥2 x>2
x (- x (- x 2, x (2, 105
S= (- - S= (- - S= [ - S= ( -
a<0 -3x + 12 ≤ 0 -3x + 12 < 0 -2x – 4 ≥ 0 -2x – 4 > 0

-3x ≤ -12 -3x < -12 -2x ≥ 4 |∙(-1) -2x > 4
x≥ x> x≤- x<
x≥4 x >4 x ≤ -2 x < -2
x x ( x (- , -2 x (-
S= [ - S= ( - S= (- - S= (- -
Exerciții 1. Care este mulțimea soluțiilor reale ale inecuației -2x = 1≥ x – 11?
2. Rezolvați în N.
a) 2x + 3 ≤ 1 b) 2 – x ≥ c) 5x – 4 ≤ 3x + 2
∅ {0, 1, 2} {0, 1, 2, 3}
d) 2(x – 1) ≥ 5x - 17 e) ≥4 f) ≥ -3
{0, 1, 2, 3, 4, 5} N [6,
3. Rezolvați inecuația.
- +2≤
106

INDICAȚII ȘI RĂSPUNSURI
1. ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ

1.1. PROPOZIȚII
1. a) nu; b) da; c) nu; d) da; e) da; f) nu.
2. p 1; q 0; r 0; s 1; t 1.
1.2. OPERATORI LOGICI

Negația
1. a) ”Luna nu este o stea.”
2. a) Fie p1: ”x ϵ A”; p1: ”x ɇ A”; p2: ”x ϵ B”; p2:”x ɇ B”;
b) p1 p1 ( p1) p2 p2 ( p2) Se procedează asemănător pentru p3, p4.
1 0 1 0 1 0
Implicația
1. a) Dacă este accident, atunci trebuie să suni la 112.
b) Dacă două numere naturale sunt consecutive, atunci suma lor este un număr impar.
c) Dacă nu ți-ai fixat centura de siguranță, atunci nu pornești mașina.
2. p r p˄r p˄ p˄r)) p˄ p˄r)) →r
1 1 1 1 1
1 0 0 0 1
0 1 0 0 1
0 0 0 0 1
Echivalența
2. p r p→r r p r→ p (p→r) ↔ r→ p)
1 1 1 0 0 1 1
1 0 0 1 0 0 1
0 1 1 0 1 1 1
0 0 1 1 1 1 1
1.3. FORMULE ALE CALCULULUI PROPOZIȚIONAL

2.a) p r pΛr p˅(p ˄ r) α ↔p b) p r p p˅r pΛr p ˄ ( p˅r) α↔β
α β α
1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1
1 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 1
0 1 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1
0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1
1.4. PREDICATE
1. a) și d)
107
2. a) propoziție adevărată, d) propoziție falsă
3. a) x= ᴓ, b) x {-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3}, c) x {2, 3}, d) x
4. la 3a) mulțimea de adevăr este egală cu mulțimea vidă, la 3b), c), d) mulțimea de adevăr
este o submulțime strictă și nevidă a domeniului predicatului

1.5. CUANTIFICATORI
1. a) p(1) este 1 – 5 = 2, 1 și are valoarea de adevăr 0 (fals);
b) Verificăm valoarea de adevăr a propoziției ”(x) p(x)”: Fie x = 2 → 2 – 5 = 2 →
propoziție falsă. Deoarece x , astfel încât x – 5 ≠ 2, rezultă că propoziția ”(x) p(x)” este
falsă. Verificăm valoarea de adevăr a propoziției ”( x) p(x)”: Rezolvăm ecuația x – 5 = 2, →
x = 7, 7 Întrucât există o valoare pentru care egalitatea este adevărată, și anume x = 7,
rezultă că propoziția ”( x) p(x)”: este adevărată.
c) Verificăm valoarea de adevăr a propoziției: ((x) p(x)) ↔( x) p(x) ↔( x), astfel
încât x – 5 ≠ 2, . Deoarece x – 5 ≠ 2, poate fi scrisă și ca x ≠ 7, , rezultă că
există cel puțin un x pentru care propoziția ( x) astfel încât x – 5 ≠ 2, este adevărată,
și anume oricare alt număr întreg diferit de 7. Exemplu: Fie x = 5, rezultă 5 – 5 ≠ 2, 0 ≠ 2
adevărat. Verificăm valoarea de adevăr a propoziției ((x) p(x))↔(x) p(x) ↔ x ,x–
5 ≠ 2, . Deoarece există un x pentru care x – 5 = 2, și anume x = 7, rezultă că propoziția
7 – 5 ≠ 2 este falsă, deci și propoziția (x) p(x) este falsă.
2. a) 2x + 6 = 4x, 2x = 6, x = 3, 3 rezultă că propoziția ”x , 2x + 6 = 4x” este
adevărată;
b) propoziția ”x , x = 3” este falsă,
c) propoziția ”x , x ≠ 3” este adevărată, d) propoziția ”x , x ≠ 3”este falsă.
1.6. TEOREME
1.a) Reciproca: Dacă unui patrulater i se poate înscrie un cerc, atunci acesta este pătrat.
b) Contrara: Dacă un patrulater nu este pătrat, atunci nu i se poate înscrie un cerc.
c) Contrara reciprocei: Dacă unui patrulater nu i se poate înscrie un cerc, atunci acesta nu
este pătrat.
2. MULȚIMI
2.1. MULȚIMI
1.D10 = {-10, -5, -2, -1, 1, 2, 5, 10}, D10 = {x | x ϵ Z, x este divizor al lui 10},
-10 -5 -2 -1
1 2 5 10
D10
4. a) adevărată, b) falsă, c) adevărată, d) adevărată, e) falsă, f) adevărată
5. A = {0, 1, 2, 3, 4}, B = {7}, C = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8}, D = {1, 2, 3, 4, 6, 12},
E = {3, 4, 5, 6, 7}, F = {1, 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19}
7. A = {x | x ϵ N, x este număr par}, B = {x | x ϵ N, x = 2n, n ϵ N}; 8. a) ∆ = 9 + 16 = 25 →x1
= -1, x2 = 4→ egalitatea este adevărată 9.b) x = =3- ,

rezultă că n + 2 trebuie să fie divizor al lui 6, adică să aparțină mulțimii {-6, -3, -2, -1, 1, 2, 3,
6}. Fie n + 2 = -6, n = -8 ϵ N, n + 2 = -3, n = -5 ϵ N, n + 2 = -1, n = -3 ϵ N, n + 2 = 1, n = -1 ϵ
N, n + 2 = 2, n = 0 ϵ N →x = 0 ϵ N, n + 2 = 3, n = 1 ϵ N, →x = 1 ϵ N, n + 2 = 6, n = 4 ϵ N, →x
= 2 ϵ N → B = {0, 1, 2}; c) C = {1, 5}
10. A = {1, 2, 3, 4, 6, 12, 24}, deci card A = 7. 108

2.2. RELAȚII ÎNTRE MULȚIMI
1. x = , n ϵ N rezultă că n+1 trebuie să dividă pe 5. D5 = {1, 5}. Fie
n+1 = 1, n = 0 ϵ N, x = 6. Pentru n+1 = 5, n = 4 ϵ N, x = 2 ϵ N. Așadar, A = {2, 6};
2. Din x = 5k + 2, k ϵ Z ⇒5k este un număr care are cifra unităților 0 sau 5. Dacă 5k<0,
atunci 5k +2 va avea ultima cifră 8 sau 3, iar dacă 5k ≥0, atunci 5k +2 va avea ultima cifră 2
sau 7. Deci, B ⊂ A este adevărat, iar B ⊂ A este fals, întrucât 79 nu este un număr de forma
5k+2. 5. a=5, b=7, c=3, d=1.
5. a = 5, b = 7, c = 3, d = 1
6. Din M ⊂ {0, 2, 4, 6} și M ⊂ {0, 4, 7} rezultă că M ⊆ {0, 4}.
7. P (A) ={{0},{1}, {0, 1}, Ø}.
8. {i}, {i,e}, {e, i}, {i, a}, {a, i}, {e, a}, {m, i}, {l, i}, {ț, i}, {l, e}, {e, l}, {a, m}, {a, u}, {a,
i}, {a, l}, {e, u}, {a, l, e}, { i, ț, a}, { i, ț, e}, {m, e, a}, {m, e, i}, {m, e, u}, {m, a, i}, {m, i,
a}, {m, i, e}, {ț, i, e}, {l, i, e}, {l, e, u}, {u, l, m}, {m, a, ț, e}, {m, a, l, ț}, {u, m, i, l}, {u, m, i,
l, a}, {u, l, i, ț, a}, {u, l, i, ț, e}, {m, u, l, ț, i}
2.3. OPERAȚII CU MULȚIMI

1. a) A ꓵ B = {d, e, f} = B, A U B = {a, b, c, d, e, f} = A, A – B = {a, b, c}, B – A = Ø
2. a) II, b) III, c) IV, d) I;
3. B – A = P;
4. a), c)
5. a) fals, b) fals, c) adevărat, d) fals
6. M = A ꓵ B, N = A – C, P = B ꓵ C, Q = B – A
8. a) M = {3, 5, 7, 9, 11}, b) {3, 5}
9. A = {1, 3, 5, 6, 7}, B = {2, 4, 6, 7, 8}
10. a) X = {0, 2, 3, 4}, Y = {1, 2, 3, 4}
b) X = {0, 1, 2, 3, 5}, Y = {0, 1, 2, 4}
c) X = {0, 1, 4}, Y = {0, 1, 2, 3, 5, 6}
11. X = {10, 8, 6}, Y = {9, 7, 5}
12. a) Dacă m < 0, m număr par, atunci elementele din A au ultima cifră 7, iar elementele din
B au ultima cifră 8. Dacă m < 0, m număr impar, atunci elementele din A au ultima cifră 2,
iar elementele din B au ultima cifră 3. Dacă m ≥ 0, m număr par, atunci elementele din A au
ultima cifră 3, iar elementele din B au ultima cifră 2. Dacă m ≥ 0, m număr impar, atunci
elementele din A au ultima cifră 8, iar elementele din B au ultima cifră 7. Așadar, m ϵ Z,
mulțimile A și B sunt disjuncte (A ꓵ B = Ø).
13. a) X poate fi {1, 2, 3, 4}, {1, 3, 4}, { 2, 3, 4} sau {3, 4}. b) Y poate fi {0, 1, 2}, {1, 2, 5},
{0, 1, 2, 5}
14. CR[1, 10] = {x | x ϵ R} și x ϵ [1, 10]} = (- , 1) U (10, )
15. a) Din reprezentarea grafică a mulțimilor M∪N, ∪ , ꓵ , prin colorarea suprafețelor
corespunzătoare, se pot desprinde următoarele constatări: ∪ = ꓵ , ∪ = ꓵ
=CE(M∪N)
CE(M∪N)
∪ 109
C EM ꓵ C EN
CEꓵꓵ
18. C x C = {(1, 1), (1, 3), (3, 1), (3, 3)} pe e u tion here

19. a) {(2, 2), (2, 3), (3, 2), (3, 3)}, adică perechile formate din elementele comune
20. M = {1, 3}, N = {2, 4, 6}
21. Reprezentarea grafică a mulțimii M1 este acea parte din plan mărginită de semidreptele
AX și AY, cu originea în punctul A(1,1), AX | | Ox și AY | | Oy.
Reprezentarea grafică a mulțimii M2 este acea parte din plan mărginită de semidreptele BX și
BY, cu originea în punctul B(5,5), BXx<5 | | Ox și BYy<5 | | Oy.
Reprezentarea grafică a mulțimii M3 este un pătrat cu diagonala AB, A(1,1) și B(5,5).
M1 M2 M3
y y
y Y Y B(5,5) B(5,5)
A(1, 1)
A(1,1) X X
x x x
22.a) A = {(1, 1),(2, 2), (3, 3), (4, 4), (5, 5), (6, 6)}b) B = {(1, 1), (2, 1), (2, 2), (3, 1), (3, 2),
(3, 3), (4, 1), (4, 2), 4, 3), (4, 4), (5, 1), (5, 2), (5,3), (5, 4), (5, 5), (6, 1), 6, 2), (6, 3), (6, 4),
(6,5), (6, 6)}, c) {(2, 1), (3, 2), (4, 3), (5, 4), (6, 5)}, d) {(5, 1), (6, 2)}
23. a) {(x, y) ϵ E2 | x = y}, b) {(x, y) ϵ E2 |2 x = y}, c) {(x, y) ϵ E2 | 2x + 1= y}, d) {(x, y) ϵ E2 |
x = y -1}, e) {(x, y) ϵ E2 | x = 2y}, f) {(x, y) ϵ E2 | x = y - 2}
26. Folosind o diagramă Venn-Euler, se completează, pe rând, informațiile de la b), c), apoi se
folosesc informațiile de la d) și a). X = {0, 6, 7, 10}, Y = {4, 7, 8, 10}.
0 7 4
6 10 8
27. Se poate folosi o diagramă Venn-Euler. 8 studenți studiază franceza și germana.
110
.
28. B are 21 elemente.
29. A are 37 elemente.

31. b) S ꓵ P, S ꓵ P ꓵ M, (M U P U S) – (M U S), S – P, S U (P ꓵ M), (M U P) – S, CT(M U
P U S), c) P ꓵ M
32. a) 90 la sărituri, b) 73 la paralele, c) 137 la sărituri sau la paralele, d) 36 la sărituri și la
paralele
33. 9 invitați
3. RELAȚII
3.1. RELAȚII BINARE
1.AxB = {(ghiocel, primăvara), (mac, vara), (crăciuniță, iarna), (crizantemă, toamna), (crin,
vara)}
1 0 1 0 1 0
3 2 3 2 3 2
5 4 5 4 5 4
7 6 7 6 7 6
9 8 9 8 9 8
2.a) b) c)
1 0 1 0 1 0
3 2 3 2 3 2
5 4 5 4 5 4
7 6 7 6 7 6
9 8 9 8 9 8
d) e) f)
1 0 1 0 1 0
3 2 3 2 3 2
5 4 5 4 5 4
7 6 7 6 7 6
9 8 9 8 9 8
g) h) i)
3. M = { (1, 7), (5, 5), (7, 4)}
111

3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9 9
4.
0 1 0 1 0 1
2 3 2 3 2 3
4 5 4 5 4 5
6 7 6 7 6 7
8 9 8 9 8 9
5. b) c) f)
6. a) x = y – 1, b) x divide y, c) x≥y
3.2. RELAȚIA DE ECHIVALENȚĂ și RELAȚIA DE ORDINE

1. R1reflexivă, simetrică, tranzitivă
R2reflexivă, simetrică, tranzitivă
R4, simetrică
R5-
2. a) simetrică
b) reflexivă, simetrică, tranzitivă
c) reflexivă, simetrică, tranzitivă
3. a) reflexivă, simetrică, b) simetrică, c) reflexivă, tranzitivă
5 a) simetrică, tranzitivă,
b) reflexivă, simetrică, tranzitivă, rezultă că este relație de echivalență; clasa de
echivalență a unei drepte date, d, este formată din toate dreptele din plan care coincid cu d
sau care sunt paralele cu d. 112
c) simetrică, tranzitivă
d) reflexivă, simetrică, tranzitivă, rezultă că este relație de echivalență; clasa de
echivalență a unui triunghi dat este formată din toate triunghiurile din plan care sunt

asemenea cu el.
e) reflexivă, simetrică, tranzitivă, rezultă că este relație de echivalență; clasa de
echivalență a unui triunghi dat este formată din toate triunghiurile din plan care au aceeași
arie cu el.
6 a) reflexivă, antisimetrică, tranzitivă, rezultă că relația ”≤”, definită în N, este o relație de
ordine
7 b) reflexivă, antisimetrică, tranzitivă, rezultă că relația ”divide”, definită în N, este o
relație de ordine
c) reflexivă, antisimetrică, tranzitivă, rezultă că relația ”este multiplu de”, definită în N,
este o relație de ordine
d) Relaţia de incluziune are proprietăţile: (1) A ⊂ A; ∀ A (reflexivitate) (2) (A ⊂ B) ∧ (B
⊂ A) ⇒ A = B (antisimetrie) (3) (A ⊂ B) ∧ (B ⊂ C) ⇒ A ⊂ C (tranzitivitate). Din (1), (2),
(3) rezultă că relația de incluziune este o relație de ordine.
e) reflexivă, simetrică
4. FUNCȚII
4.1. NOȚIUNEA DE FUNCȚIE
1. Diagramele de la a), b) și d) reprezintă funcții, deoarece oricărui element din A i se
asociază un singur element din B.
c) Nu este funcție, deoarece elementului 2 din A îi sunt asociate două valori din B, și
anume b și c.
e) Nu este funcție, deoarece elementului 8 din A nu îi este asociat un element din B.
f) Nu este funcție, deoarece elementului 1 din A îi sunt asociate trei valori din B, și anume
a, b și c. De asemenea, există două elemente în A, și anume 2 și 5, cărora nu le sunt asociate
elemente din B.
2. Funcțiile f : A → B au asociate următoarele diagrame:
4 4 4 4
7 a 7 a 7 a 7 a
10 b 10 b 10 b 10 b
A B A B A B A B
g) h) i) j)
4 4 4 4
7 a 7 a 7 a 7 a
10 b 10 b 10 b 10 b
A B A B A B A B
3. a) {0, 2, 4}, b) {0, 1, 4}, c) {0, 1, 2}, d) {1, 3, 5}
4. a) {0, 1, 4, 9, 16} b) N c) {0, 1, 2, 3, 4} d) 3
5. a) Nu este funcție, deoarece elementului 0 ϵ A nu îi corespunde niciun element ϵ B, iar
elementului 4 ϵ A îi sunt asociate două elemente ϵ B. 113
b) Este funcție, deoarece fiecărui element x ϵ A îi corespunde un singur element y ϵ B:
f(0) = a, f(1) = b, f(3) =b.

c) Este funcție, deoarece fiecărui element x ϵ A îi corespunde un singur element y ϵ B: f(-
2) = 4, f(-1) = 1, f(0) = 0, f(1) = 1, f(2) = 4
6. g(1) = 2+1 = 3 = f(1), g(2) = 4 + 1 = 5 = f(2), g(3) = 6 + 1 = 7 = f(3), g(4) = 8 + 1 = 9 = f(4)
Funcțiile f și g au același domeniu, același codomeniu, iar f(x) = g(x), rezultă că f = g.
4.2. MODURI DE A DEFINI O FUNCȚIE
1. Tabelul de valori al funcției: x 3 7 16 85 349
f(x) 3 2 1 0 4
2. a) Da, f: {a, b, c}→ {1, 2, 3, 4}, f(a) = 2, f(b) = 1, f(c) = 3.
b) Nu, elementului c ϵ A îi corespund 2 imagini în B.
c) Da, f: {a, b, c}→ {1, 2, 3, 4}, f(a) = 3, f(b) = 3, f(c) = 3.
d) Nu, x = b nu are imagine în B.
3. Sunt posibile 3 funcții
f : {1, 2} →{3, 4}, și anume: 1 3 1 3 1 3
2 4 2 4 2 4
A B A B A B
4. x -2 -1 0 1 2 f(-1) = 1, f(-2) = 2, f(0) = 0,

f(x) 2 1 0 1 2 f(1) = 1, f(2) = 2.
-1 0
-2
0 1
1
2 2
5. b) f(x) : {3, 4, 5, 7} → {8, 10, 12, 14, 16},”x este divizorul lui y”
c) f(x) : {2, 4, 6, 8} → {3, 5, 7, 9}, f(x) = x +1
d) f(x) : {3, 4, 5, 6} → {4, 6, 8, 10, 12}, f(x) = 2x
4.3. GRAFICUL UNEI FUNCȚII

1. a) Este funcție, deoarece fiecărui element din domeniu îi corespunde un singur element din
codomeniu. Gf = {(a, 1), (b, 2)}
b) Nu este funcție, deoarece elementului b din prima mulțime nu i se asociază niciun
element din cea de a doua mulțime.
c) Nu este funcție, deoarece elementului b îi sunt asociate două imagini în cea de a doua
mulțime.
d) Este funcție, deoarece fiecărui element din domeniu îi corespunde un singur element din
codomeniu. Gf = {(a, 3), (b, 3)}
2. Gf = {(0, 0), (1, 1), (4, 2), (9, 3), (16, 4), (25, 5)}
114
3. a) f : N → : N, f(x) = 50x, dacă x ≤ 40, x ϵ N
60(x – 40) + 2000, dacă x > 40, x ϵ N
Suprafața executată (m2) 0 10 40 41 50
Salariul (lei) 0 500 2000 2060 2600

Gf = {(x, f(x)) | xϵN}, unde fiecare pereche (x, f(x)) indică modul de asociere între activitatea
zilnică a muncitorului constructor dintr-o anumită lună, x, și salariul acestuia, f(x).
5. Da, deoarece fiecărui calificativ îi corespunde o valoare și numai una. Fuuncția este
f : {FB, B, S, I} → {2, 7, 9}, iar graficul funcției este mulțimea Gf = {(FB, 9), (B, 7),
(S, 7), (I, 2)}.
6. m = 2
4.4. REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A GRAFICULUI UNEI FUNCȚII

6. A = {-4, 2, 5, 7}
8. {4, 3, 2, 1, 0}
9. B, C, D ϵ Gf
10. a) Dacă Gf ∩ Ox, atunci y = 0. Calculați f(x) = 0. Dacă Gf ∩ Oy, atunci x = 0. Calculați
f(0).
11. a. f(x) = x + 1 b. f(x) = 2x – 2 c. f(x) = -x + 4 d. f(x) = 2x -5; 12. f(x) = -2x
12. f(x) = -2x
13. a) 22°
b) 23°, la ora 9:30
c) de 2 ori: la ora 8:30 și la ora 11:30; crescătoare între 4:30 și 9:30, staționară între 00:00
și 4:30, iar descrescătoare între 9:30 și 12:30.
15. a) B
ță
b) = = = 120 km/h reprezință viteza cu care s-a deplasat
autoturismul.
16. b) 20 l/minut
5. OPERAȚII CU NUMERE NATURALE ȘI RAȚIONALE
5.1. NUMERE NATURALE
5.1.1. Formarea numerelor naturale
1. a) 245, 254, 425, 452, 524, 542
b) 1078, 1087, 1708, 1780, 1807, 1870, 7018, 7081, 7108, 7180, 7801, 7810, 8017, 8071,
8107, 8170, 8701, 8710
c) 609, 690, 906, 960
2. a) 1000, 1001, 1010, 1011, 1101, 1110
b) 8889, 8898, 8988, 8899, 8989, 8998, 8999, 9888, 9889, 9898, 9988, 9998
3. 2 de 20 de ori; 0 de 10 ori
4. 10 numere
5. Tabelul completat
de mii de mii
30257 3 3 0 30 2 302 5 3025 7 30257
56218 5 5 6 56 2 562 1 5621 8 56218
4095 - 0 4 4 0 40 9 409 5 4095
29438 2 2 9 29 4 294 3 2943 8 29438
60410 6 6 0 60 4 604 1 6041 0 60410 115
6.a)
666, 665,...661 566...561 ... 166...161 6 x6 x 6= 216
656,...651 . . numere

646... . .
636... . .
626... 516...511 116...111
616...
b) 111; 666;
c) 6 numere: 666, 555, ..., 111;
d) 36 numere: 636, ...631; 536,...,531;...136,...131;
e) 6 numere: 136, 135,...131.
12. 64
13. 71, 82, 93
5.1.2. Șirul numerelor naturale
1. 101, 102, ...105; 100, 101,...104; 99, 100, 101,...103; 98, 99, 100, 101, 102; 97, ...101.
2. 2038, 2308, 2380, 2830, 3028, 3082, 3208, 3280, 3802, 3820, 8032, 8230, 8302, 8320
3. a) 20 de numere (701, 710, 711,...719, 721, 731,...791, adică de 10 ori la unități, de 10 ori la
zeci);
b) 120 de numere
c) 20 de numere
d) 2 numere (702, 720)
4. a) fals
b) adevărat
c) fals
d) fals
e) fals (2 este număr prim par)
9. 65; 257; 513
5.2. OPERAȚII CU NUMERE NATURALE

5.2.1. Adunarea și scăderea
1. a) 421; b) 290; b) 109
2. 234, 235, 236
4. 25 de ani; 60 de ani
7. a) 1011, 1101, 1002, 2001; b) 1110, 1020, 2010; c) 1200, 2100; d) 3000
5.2.2. Înmulțirea și împărțirea

3. a) 108, b) 107, c) 324
4. 42
5. 92; 16
6. 324, 298
7. 1923, 2319
8. 29, 92, 38, 83, 47, 74, 56, 65
9. a) 9939; 1028
b) 134 de numere
5.2.3. Ordinea efectuării operațiilor

2. [(27 + 220 : (5 – 1)] ∙ 9 116
3. a) 20
b) 6480
c) 3155

d) 74
5.3. SISTEME DE NUMERAȚIE
5.3.1. Baze de numerație
1. a) 4
b) 5
c) 7
d) 9
2. a) 2
b) 5
c) 4
d) 3
3. 315
4. 4; 8
5. 90 de numere
5.4. DIVIZIBILITATE
5.4.1. Divizor. Multiplu
1. 12, 20, 28, 52
2. 3, 5, 7
3. 30
4. 15, 30, 45
6. Se descompune 360 în factori primi și se obțin produsele 36 ∙ 10 și 24 ∙15; 15 zile, 24
pagini
11. A = {0, 1, 2, 3, 4, 5}
B = {4, 5, 6, 7}
12. a) 50
b) 30
c) 20
13. a) u(n) = 5
b) u(m) = 0
c) u(p) = 8
5.4.2. Numere prime. Numere compuse

= ∙ 102 + = 100 +2 = 102 = 2 ∙ 3 ∙ 17 ∙
2. 8x și 60 sunt numere pare, rezultă și 13x este număr par; 13 ∙ 6 > 60, ... x = 3, y = 2
4. 12, 35; 16, 21; 16, 35; 33, 35.
5. 3, 5, 9
6. 100 m, 156 m, 452 m
7. a) = 5 (a + b) → = 45 → = 180; b) 270; c) 450
5.4.3. Cel mai mare divizor comun

1. 5, 65; 15, 55; 25, 45
3. 255, 340; 255, 425; 255, 595; 340, 420; 340, 595; 425, 510; 425, 595; 510, 595.
4. 23 117
5.4.4. Cel mai mic multiplu comun

2. 713
4. aprox. 3960 ani

5. (63, 3969), (3969, 63), (441, 567), (567, 441)
5.5. NUMERE RAȚIONALE

5.5.1. Formarea și scrierea numerelor raționale
2. a) 7, 8,...12
b) 8, 9, 10
3. Comparați cu 1 fiecare fracție.
4. a) 2,5
b) 0,204
c) 0,1
d) 0,202
e) 20,022
5. 0,123 9,876
5.6. OPERAȚII CU NUMERE RAȚIONALE

5.6.1. Operații cu fracții ordinare
2. a) 402
b) 135
c) 558
3. a)
b) 3
4. a) 49/4
b) 4
c) Observăm că - . Înlocuim în sumă și obținem
5. a) 4/5
b) 15/59
c) xy/ab
7. 448 km
8. a)
b) 1
c) 2
d)
9. 50
5.6.2. Operații cu fracții zecimale

6. a = 3, b = 4, c = 1
7. x = 0,1
12. 1h 10 min 30 sec
6. ELEMENTE DE GEOMETRIE
6.1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE GEOMETRIEI
6.2. FIGURI GEOMETRICE 118
6.2.1. Poligoane
1. 50 cm
2. 5 cm, 15 cm
3. 12m, 20 m

4. a) 72 cm; b) 243 cm2
7. 60%
8. 96 m
9. 56 m
10. a) 80
b) 20
11. 1008 m2.
12. 60 cm, 80 cm
13. 1875 m2
14. 5 cm
15. a) 15 cm
b) 36 cm; 54 cm2
c) cu 25 cm2
16. a) 400 cm2
b) 10 cm
21.
laturi l =5m l=5m l3=18m c1=6m l=5 m l=10m b=3m

L = 15m c2 =8m L=6m B=9m
ip=10m
perimetru P=40m 40 m P=48m P=24m P=22m P=40m P=22m
arie A=25m2 A=75m2 A=108m2 A=24m2 A=24m2 A=192m2 A=30m2
diagonală d= m d= m - - d1=5m d2= m d2=16m d= m
înălțime - - h=12m h=2,4m h=4m h=9,6 m h=4m
6.2.2. Cercul
1. a) 800
b) 725 m; 1812,5 m
2. a) 20 π m
b) 50(π + 2) m2
c) da
6.3. CORPURI GEOMETRICE

6.3.1.Poliedre
1. a) 18 l
b) 20 l
6.3.2.Corpuri rotunde
1. a) 16 π dm3
b) 24 π dm2
2. 30 cm
3. 250 π cm3
4. 25 cm2
7. ECUAȚII ȘI INECUAȚII
7.1.1. Ecuația de gradul I 119
1. a) 6
b) -2
c) 11
d) -9/2

2. m = 2
3. a) 3
b) 3
c) 1
4. 7
5. a) f(x) = 2x - 3
b)
6. m = 3
7. m = 1
7.1.2. Rezolvarea de probleme cu ajutorul ecuațiilor

1. 275 pagini
2. x = 6, y = 16
7.1.3. Sisteme de ecuații de gradul I

1. a) S = { }
b) S = { }
c) S = { }
d) S = { }
e) S = { }
f) S = { }
7.2. INECUAȚII
7.2.1. Inecuații de gradul I cu o necunoscută
1. x (- , 4]
2. a) ∅
b) {0, 1, 2}
c) {0, 1, 2, 3}
d) {0, 1, 2, 3, 4, 5}
e) N
f) [6,
3. x≤-10
120

Bibliografie
1. Aron, I., Herescu, G., Aritmetică pentru învăţători, EDP, Bucureşti, 1977.
2. Asaftei, P., Chirilă, C., Asaftei, D.C., Elemente de aritmetică și teoria numerelor pentru licee
și colegii pedagogice, Editura Polirom, Iași, 1998.
3. Brânzei, D.& al., Matematică, Manual pentru clasa a IX-a, M1+M2, Editura Teora, București,
2000
4. Breaz, S., Covaci, R., Elemente de logică, teoria mulțimilor și aritmetică, Editura Fundației
pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006.
5. Ion, I. .& al., Matematică, Manual pentru clasa a IX-a, M1+M2, Editura Teora, București,
1999
6. Lavrov, I., A., Maksimova, I.L., Probleme de logică și teoria mulțimilor, Editura tehnică,
1974.
7. Năstăsescu, C., Niță, C., Andrei, G., Matematică, Manual pentru clasa a IX-a, M1, M2, EDP,
București, 2000
8. Marcus, S., Singer, M., Manual pentru clasa a IX-a, Editura Sigma, 1999
9. Singer, B., coord., Matematică, Manual pentru clasa a IX-a, M1, M2, Editura Sigma, 1999
10. Singer, M. & al., Matematică, Manual pentru clasa a V-a, Editura Sigma, 1999
11. Roșu, M., Matematică I, Învățământ primar, MEC, PIR, 2005.
12. Roșu, M., Matematică pentru formarea profesorilor din învățământul primar, Editura Meteor
Press, București, 2006
13. Turcitu, G., Ghiciu, N. & al., Matematică, Manual pentru clasa a V-a, Editura Radical, 2009
14. Țiplea, F.L., Introducere în teoria mulțimilor, Editura Univ. Al. I. Cuza, Iași, 1998.
121

Mate Curs A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mate Curs A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iliana Dumitrescu

 utilizarea corectă a noțiunilor fundamentale din domeniul

matematicii pentru învățământul primar și preșcolar

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

COMPETENȚE GENERALE ............................................................................................................. 2

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

 recunoașterea unei propoziții logice, prin determinarea valorii de

 utilizarea operatorilor logici în construirea de propoziții logice

 exemplificarea de propoziții logice simple și compuse

 stabilirea valorii de adevăr a unor propoziții logice complexe/formule

 determinarea de predicate care au una sau mai multe variabile

 construirea de propoziții universale și existențiale, pornind de la un

 formularea de teoreme pe baza unei implicații date – teorema directă,

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

Definiții Suntem într-o permanentă comunicare cu sine și cu mediul înconjurător, de

Valoarea de adevăr a unei propoziții reprezintă calitatea acesteia de a fi

Exemple Sunt propoziții următoarele enunțuri:

NU sunt propoziții, în sensul logicii matematice:

Notații Propozițiile se notează cu litere:

O propoziție adevărată are valoarea de adevăr ”1” sau ”A”.

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

3. Scrie a) un enunț care nu este propoziție; b) o propoziție adevărată; c) o

4. Exemplifică cel puțin trei propoziții logice. Notează-le și stabilește

1.2. OPERATORI LOGICI

Notații Operatori logici Notații Citire

negația p sau non p

disjuncția p˅r p sau r

implicația p→r p implică r

echivalența p↔r p este echivalent cu r

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

1. Formulează negația propozițiilor următoare și precizează valoarea de

b) Completează tabelele cu valorile de adevăr corespunzătoare.

p1 p1 ( p1) p2 p2 ( p2) p3 p3 ( p3) p4 p4 ( p4)

Conjuncția Conjuncția propozițiilor p și r este propoziția ”p și r”, notată p˄r.

Exemple 1. p: ”9 este un număr impar.” (1)

2. p:” y A” (1) A y A˄y B B

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

2. Scrie trei propoziții, apoi combină-le folosind conjuncția, pentru a crea

Disjuncția Disjuncția propozițiilor p și r este propoziția ”p sau r”, notată p˅r.

Exerciții 1. Ce valoare de adevăr are propoziția p˅( p)?

2. Scrie trei propoziții, apoi combină-le folosind disjuncția, pentru a crea

Implicația Implicația propozițiilor p și r este propoziția ”p implică r”, notată p→r.

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

Exemple 1. p: ”Triunghiul ABC este dreptunghic” (1)

2. Alcătuiește tabelul valorilor de adevăr pentru propoziția p˄ p˄r)) →r.

Echivalența Echivalența propozițiilor p și r este propoziția ”p echivalent cu r” și se

Echivalența propozițiilor p și r reprezintă conjuncția propozițiilor p→r și

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

Exerciții 1. Stabilește valoarea de adevăr a propoziției p→r) ↔ p˅r).

p r p→r p p˅r p→r) ↔ p˅r)

Observăm că propozițiile p→r și p˅r au aceleași valori de adevăr, deci

2. Verifică echivalența (p→r) ↔ ( r→ p).

1.3. FORMULE ALE CALCULULUI PROPOZIȚIONAL

O formulă care este adevărată indiferent de valorile de adevăr ale

O formulă care este falsă, indiferent de valorile de adevăr ale propozițiilor

Exemple Formule de calcul propozițional: • p˅r • (p˅q)˄r • (p˅r) ↔ ( p)˄( r)

Notații Formulele de calcul propozițional se notează cu literele α, β, γ, δ, ...

Exerciții 1. Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției compuse (p˅r) ↔ ( p)˄( r).

Iliana Dumitrescu | Matematică pentru învățământ primar și preșcolar

Observăm că propoziția compusă analizată este adevărată indiferent de