L/O/G/O

Ellen Key Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Master: Educație Timpurie
Alternative educaționale. Aplicații în educația timpuri
Conf. Csorba Diana
Masterand: Pisică (Stăniloiu) Mădălina
SECOLUL XX - SECOLUL COPILULUI

“Va merita această denumire din două puncte de

vedere: prin faptul că persoanele mature vor înțelege , în
sfârșit, spiritul copiilor și prin aceea că puritatea spiritului
copilăresc va persista la persoanele mature. Numai atunci
vechea societate va putea să reînnoiască”.

În lucrarea “Secolul copilului”, Ellen Key lansează un

avertisment asupra situației intolerabile privind neglijarea
și umilirea copilului. Lucrarea reflectă o “filosofie asupra
vieții, lumii, naturii <antiraționalistă, liberală și
individualistă totodată, destul de nebuloasă și utopică> și
îndeamnă la regândirea educației și dezvoltarea unei
mișcări educative centrate pe copil”.
BIOGRAFIA ŞI OPERA
• Ellen Key s-a născut la data de 11 decembrie 1849 în Suedia şi a avut parte de un început educativ destul
de modest, fiind educată acasă de către mama sa şi mai apoi de către două guvernante (una germană şi
una franceză). Între anii 1865-1866 urmează cursurile unei şcoli private din Stockholm, iar mai târziu,
între anii 1868-1872 şi doar în perioada trimestrelor de iarnă (deoarece era secretara particulară a
tatălui său) urmează „Cursurile Educative pentru Femei Adulte ale lui Jenny Rossander” din Stockholm,
după care, călătorind în mai multe ţări printre care, Germania, Austria, Elveţia, Italia, Anglia, Franţa, îşi
face o imagine de ansamblu asupra sistemelor de educaţie din ţările vizitate.

• Se integrează rapid în mişcarea feministă datorită ideilor sale pacifiste şi ca luptătoare tenace pentru
drepturile copilului şi pentru ridicarea fiinţei umane la adevărata sa demnitate. A debutat cu unele
eseuri literare şi a devenit cunoscută publicului larg prin intermediul pamfletului „Despre libertatea
cuvântului şi a tiparului” (1889), iar treptat numele şi cărţile ei au devenit subiectul unor discuţii
aprinse. Dintre scrierile sale mai ample cu conţinut general notăm: „Individualism şi socialism” (1896),
„Imagini ale gândirii” (1898), „Fiinţe Umane” (1899), „Liniile vieţii” volumele I-III (1903-1906),
„Neutralitatea sufletelor” (1916), etc.

• De asemenea, a scris şi publicat şi lucrări cu caracter pedagogic cum ar fi „Psihologia şi logica femeilor”
(1898), însă cea mai importană lucrare „Secolul copilului”, publicată în anul 1900, a declanşat din punct
de vedere educativ în istoria pedagogiei un val de reforme privind îmbunătăţirea procesului instructiv-
educativ.

• S-a stins din viaţă în data de 25 aprilie 1926.

EDUCAȚIA ÎN CONCEPȚIA AUTORULUI
O şcoală pentru
toţi, în sensul că
se va face educaţie
tuturor, dar după Trebuie
un plan special
destinat fiecărui încurajată
O amplă individ. dezvoltarea unei
pledoarie aduce teorii despre
Ellen Key şi în Nu se vor da
Un astfel de
învăţământ va educaţie, care să
propune mai multe
favoarea note şi nici nu materii de studiu,
se întemeieze pe
vor exista dar nu le va impune,
democratizării examene; fiecare elev urmând
cunoaşterea
să aleagă ce doreşte;
educaţiei. temeinică a
„A lăsa natura să personalităţii
lucreze liniştit şi copilului:
încet, a veghea ȘCOALA „lucrul cu totul
numai ca munca VIITORULUI nou în epoca
naturii să fie noastră este
susţinută de Această şcoală va
dispune de grădină, Nu va avea clase, studiul
condiţii legătorie de cărţi,
ateliere de tâmplărie,
ci şcoli utilate cu
materialul pentru psihologiei
spaţiu de joacă; totul
înconjurătoare: este dispus astfel încât studierea
copilului şi
copilul să descopere anumitor teme;
iată în ce constă singur.
teoria educaţiei
educaţia”. care derivă de
Climat de libertate
şi iubire, pentru
dezvoltarea
aici”.
forţelor
inepuizabile ale
copilului.
Școala viitorului - un vis, nu un plan
de reformă

Grădinița și școala primară să fie înlocuite cu educația făcută

în familie;

Grădinița – un loc în care copiii să aibă “tot atâta libertate ca și puii de pisică
sau cățelușii, jucându-se în voia lor, imaginându-și singuri jocurile”
supravegheați de o femeie experimentată care va interveni doar în cazul în
care copiii ar fi gata să-și facă vreun rău;

Activitatea personală este esenţială în educaţie, de aceea,

copilul va fi lăsat să vadă, să observe, să descopere, fie că
este vorba de munca intelectuală, fie de cea fizică.
Școala viitorului - un vis, nu un plan
de reformă

Să-i trezim copilului sentimentul

de independenţă, să-i stimulăm
curajul de a se îndepărta de căile
obişnuite, să-l eliberăm de un fel
de a vedea unanim acceptat, de
opiniile comune, de obiceiurile
curente, de un sentiment general.
Biblioteca școlii va fi sala de
studiu cea mai mare, cea
mai frumoasă, cea mai
importantă.

Educaṭia ar trebui să se facă în Școala va prezenta

familie, fiind o premisă a subiecte de studiu, dar
respectării individualităṭii nu le va impune
copilului, până la 15 ani, când ar nimănui;
urma frecventarea şcolii.
COPILUL ÎN VIZIUNEA AUTORULUI
“MAJESTATEA SA COPILUL”

Copilului i se va
Necesitatea de a
permite să se
respecta libertatea
manifeste liber
acestuia de a
doar până în
acţiona conform
punctul în care se
cerinţelor naturii
izbeşte de
sale, evitând
drepturile
constrângerile;
celorlalţi.

Fiecare copil să poată

Subliniind importanţa deveni un individ liber
implicării copiilor în şi independent cu
activităţile familiale apreciere faţă de
zilnice, Key consideră semeni, fiind de părere
că aceştia se vor simţi că trebuie să existe un
valorizaţi şi vor deveni echilibru între egoismul
mai responsabili şi copilului care este
respectabili atât în justificat până la un
relaţiile cu părinţii cât anumit nivel, dar
şi cu alţi copii. echilibrat cu aprecierea
faţă de semeni.
PROFESORUL ÎN VIZIUNEA
AUTORULUI
“Numai acela care știe șă se joace cu copiii poate fi în stare să-i
învețe ceva.”

„Bunul educator care nu va da

niciodată un ordin pentru care să nu
aibă un motiv întemeiat , chiar dacă
copilul nu-i convins de acest lucru, el
tot trebuie să asculte şi dacă întreabă
pentru ce, răspunsul este foarte
simplu: pentru că toţi, chiar şi
persoanele mature, trebuie să asculte
de ceea ce este drept şi să se plece în
faţa necesităţii”.
Ar trebui ca educatorul să
treacă cu vederea greşelile
copilului, iar intervenţiile lui
să nu vizeze decât organizarea
mediului, care să-i permită
manifestarea liberă.

Regimul autoritar, bazat pe

Rolul adultului se referă la
constrângere şi pedepse, este
organizarea mediului care să
repudiat în favoarea unui
permită manifestarea liberă,
climat de libertate şi iubire,
ocrotindu-l de influenţe
pentru dezvoltarea forţelor
dăunătoare.
inepuizabile ale copilului.
FINALITĂȚI
Scopul școlii conform lui Ellen Key
„Scopul întregului
învăţământ şi cel al şcolii
nu trebuie să fie obţinerea
unui examen sau a unei
diplome oarecare –
întrucât acestea ar trebui
suprimate pretutindeni –
ci acela ca elevii să-şi
caute singuri cunoştinţele
necesare, să aibă propriile
lor impresii, să-şi formeze
opiniile lor, să ajungă la
bucuria intelectuală prin
munca lor proprie, iar nu
fără să depună vreo
osteneală, prin cursurile
«interesante» ale
profesorului, adesea
ascultate cu indiferenţă,
repede uitate şi care
tratează cinci probleme
diferite în aceeaşi zi!”.
“Scopul educației
viitoare va fi să
“Scopul şcolii
creeze o lume de
trebuie să fie
frumusețe, la
activarea evoluţiei
propriu și la figurat,
vieţii spre forme
în care copilul să fie
mereu superioare,
lăsat să se dezvolte
printr-o forţă tot
și să se miște liber,
mai mare, printr-o
până în momentul
luptă neîncetată
când s-ar izbi de
împotriva tuturor
frontiera de
influenţelor
nezdruncinat a
drepturilor dăunătoare.”
celorlalți.”
ÎNVĂȚAREA

Școala viitorului - un vis, nu un plan de reformă

Matematica se Legatul
Desenul să fie
va preda în cărților,
învățat de toți,
timpul iernii, tâmplăria,
ca modalitate
iar primăvara și grădinăritul –
de expresie a
vara se va studia gimnastică
gândirii;
natura; naturală;

Existența
unui loc
pentru dans
și pentru
jocurile
libere;
METODE - STRATEGII
PRINCIPII ALE EDUCAȚIEI
Şcoala nouă, pe care o propune Ellen Key, ar trebui să se întemeieze
pe următoarele principii:

Munca
Asigurarea personală pe
unei toată perioada
specializări şcolarizării

Şcoala
nouă
Contacte cu
Concentrarea realitatea în
în jurul timpul tuturor
anumitor studiilor
materii şcolare
LEGI ALE EDUCAȚIEI

Autoarea visează la o şcoală a viitorului pentru

toţi, fete şi băieţi, la un loc, concepută însă
după un plan destinat fiecărui individ în
funcţie de particularităţile şi dorinţele sale

Disciplinele de studiu nu vor fi impuse sau predate

concomitent, ci fiecare urmând să aleagă ce vrea, dar
cultivând la nivelul elevului noţiunea de libertate a alegerii,
primejdiile alegerilor personale, dreptul şi responsabilitatea
voinţei individuale, condiţiile şi datoriile experienţei proprii,
insistându-se pe ideea autoeducaţiei şi autodeterminării
spirituale

„Trebuie să-l învăţăm pe copil cât mai curând posibil ce

înseamnă libertatea şi primejdiile alegerii personale,
dreptul şi responsabilitatea voinţei personale, condiţiile
şi datoriile experienţei personale. Rezultatul cel mai
frumos al educaţiei este de a plasa pe fiecare individ,
singur, în faţa conştiinţei sale”.
 DIMENSIUNI ALE EDUCAȚIEI

Învățământul religios
• Ellen Key subliniază că “factorul cel mai demoralizator al educației este
învățământul religios”.

• “Ideea conform căreia omul nu este în stare să facă binele prin propriile sale
forțe – de aceea trebuie să ceară ajutorul lui Dumnezeu – este moralmente
deprimantă. (...) A se crede iremediabil păcătos face ca omul să rămână
păcătos”.

Educația permanentă
• De reținut din paginile lucrării lui Ellen Key, este şi ideea necesităţii ca şcoala să
le cultive tinerilor acele calităţi utile în perspectiva educaţiei permanente.
• “Numai atunci şcoala va deveni locul unde se învaţă pentru viaţă, când ea va
pregăti tinerii să continue singuri, tot timpul vieţii, opera de instruire începută.”
FUNCȚII ALE EDUCAȚIEI

• formarea unor copii liberi, în

funcție de individualitățile
Funcția
formativă fiecăruia;

• dezvoltarea valorilor morale

încă de la vârsta timpurie
Funcția
axiologică prin puterea exemplului
 Pentru generațiile viitoare –
“caracterul sacru al generațiilor”
“Fiecare om să-și trăiască viața din plin și cu demnitate și să lase după
sine o descendență capabilă de a continua o existență asemănătoare.”

Căsătoria să fie liberă, iar principalul drept

1 al copilului ar fi acela de a nu se fi născut
dintr-o căsătorie nepotrivită.

Societatea ar trebui să ceară un certificat

2 medical privitor la aptitudinea de căsătorie.

Se va interzice tipului criminal – determinat de

3 savanți – să se reproducă pentru a nu transmite
descendenților săi aceste caractere.
Generația viitorare și munca femeilor

Maternitatea
este elementul
estențial al
naturii femeii.

Femeia va A șterge copiii la

deveni mama nas, a-i mângâia, a-i
decât după ce se bate – rutină
va fi educat ea milenară – toate
însăși în vederea acestea nu
maternității. înseamnă
educație.
Critici aduse educației și școlii tradiționale
Lucrarea reflectă o “filosofie asupra vieții, lumii, naturii <antiraționalistă, liberală și individualistă
totodată, destul de nebuloasă și utopică> și îndeamnă la regândirea educației și dezvoltarea unei
mișcări educative centrate pe copil”.

Metodele folosite

Separarea elevilor Ocupă prea mult

de sex diferit timp din zi
Critici aduse educației și școlii tradiționale

• „O inteligenţă mai puțin vie, o putere de muncă scăzută,

capacităţi de asimilare micşorate faţă de cele dăruite de
natură, iată, în cele mai multe cazuri, rezultatul celor zece
sau doisprezece ani de şcoală…”

• „Tendinţa de sufocare a naturii copilului, de formare a

unor oameni care aspirau să semene între ei în loc să se
diferenţieze, dispuşi să perpetueze vechiul fără a-l amenda
sau înlocui”
Bibliografie:
•Albulescu, Ion, Doctrine pedagogice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2007
•Csorba, Diana, Școala activă – Paradigmă a educației moderne,
Editua Didactică și Pedagogică, București, 2011;
•Cucoş, Constantin, Istoria pedagogiei, Editura Polirom, Iaşi, 2001
•Key, Ellen, Secolul copilului, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1978
•Stanciu, Ion Gh., O istorie a pedagogiei universale şi româneşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977