{zz.

-,
 @>lg@F @x-g@Fi
:).6 ).6

5
g
g
.)
-x
SECOLUL
-x
-x coPILuLur
.< ?raducere de:
-x pref. ernerit cir. VICTORIA C. PETRESCU
-x
pr+f. cie iimba franceza ELVIRA tsALh,IUS
-x
+< t'abel cronologic, note gi cornentarii de :
q \IICTORIA C. PETRESCU

-x
-x
.X
4
:Q
a\

q..|l
-x
-x
@
EDITURA
:)
-x
')
DIDACTICA
9T PEDAGOGICA
* BUCURE$TI * r97B

xr,/ V\C !-/V\n jV *

... tr,/V v <
}6-)f),6)6f).(-46),CJ,6),CJ,CJ,6).6),,D.f).(),C).6),(=).6).CI,6).CJ.CJ.6
 CUPRINS

Tabel cronologic (Victoria C. petrescul 9

Intui{ie qi utopie, geniu $i naivitate in peda-
gogia Ellenei Key (Nodio Nicoiescrz;... 13
I. Pentm generafiile viitoare ... .li"T

IiI. Generatia viitoare Ei munca femeilor J)

III Edueafia
IV. Lipsa unuj cdmin JN
V. Maltratarea sufletelor io **U . . BO
VI. $coala viitorului 89
VI'I. Inv6{dmint'ul religioe r03
VIIfI. Munca impusi copiiior qi crimele im_
potriva lor ... t{4
Note qi comentarii (Victoria C. petrascu) 131
Apendice... t3l
 TABEL CRONOLOGIC

- La 11 decembrie se naqte Ellen Karolina Sofia Keg la Sundsholm. dis-

1349
trictul Gladhamrnar din regiunea Kalmar, suedia. Este fiica mogie_
rului gi politicianului Emit Keg (7822-1892) qi a soliei posse. Tatdl
activeazd, din 1B4B plnd ln 1BBJ, ca diriginte de poqti la Hiilsingborg.
ln 1883, Emil Key infiinleazd gi conduce o grupare a partidului fdra-
nesc aI canri program, eraborat de el, constd in aderar.ea moqierilor
la noul partid pentru apdrarea drepturilor celor ce muncesc pdmtn-
tul. Ei militeazd pentru idei liberale ln toate domeniile vietii econo-
mico-sociale scandinave qi rupt6 pentru emanciparea femeii.
Ellen Key primeqte educalia qi instrucfia in familie, la mogia tatdlui
ei, la Sundsholm.
1868 * Familia se muti la Stockholm, unde Ellen Key urrneazd cursurile unei
gcoli pentru fete (1868-1822). ri

1873 Impreund cu tatdl ei, lncepe rungi cdldtorii in Germania, Austria, ,l

- Elvelia, Itaria, Franla gi Angria pentru a studia organizarea diferite- ,I

i lor institulii de invd{dmint, cre$e de copii gi aqezdminte filantropice ; I

frecventeazd biblioteci qi muzee, ceea ce ri deschide un larg orizont 1l

intelectual 9i ii dezvolid sim{ul estetic. Mai tirziu va continua singure ]|

I
asemenea cdldtorii.
I I

Dupd revenirea i' !ard, igi organizeazi viala Ia moqia sa strand, I

lingd lacul Vdttern, loc prielnic pentru crealie. ll

o pasioneazd in mod deosebit riteratura qi filozofia, cu precddere po-

zitivismul qi evolulionismul. i

1876 Recenzind elogios lucrarea eriticului literar Urban von Feilitzen:

-
4

,,cultul sf. Maria la protestanfi", leagd o prietenie foarte strinsd cu

I
I

automl, cu eare poartd o lndelungata qi afectuoasd corespondenld.

I

l 1878-L898 Ellen Key intrd ln invS!5mint : profesoard la qcoala generald particu-

- lard a doamnei Anna Whitlock din Stockholm.
1E83-1903 Lector la Institutul muncitoresc din Stockholm.
-
1887 Incepe activitatea publicisticE, din care menliondm : ,,Dreptul de pro-
- prtetate ar Jerneii si em.onciparea ei d,e sub tutera bdrbaturui,,.
18E8 * ,,Copildria speciei uman{.
1889 Fiind 9i o remarcabild conferenliard, aduce prelioase contribulii tn
- dezbaterea cazului Branting, condamnat pentru injurie,
Ei rn discufia
vie asupra morariti{ii din qcoala verdandi prin tratarea temelor :
prixire ra cauza reacfiiror" Ei ,,Libertatea oorbirii ;i o
',Reflecfii cu
cutsintului tipdrlt".
 _ be rmpune $i prin serioase studii biografice, de exentptu : ..
teratul Ernst Ahlgren .
1894
- creeazd rn casa ei (din valhaliav6gen 49) un cenacru de
pictori. Aceste reuniuni au fosi imortarizate ia tablour scriito::
pictorului paul ,,prlet.--n:- ,
Hanna
-tre Realizeaza. o ,,sintezil intre etica sociard si id.eatismur culturai :1_
anii 1880-1890".
- scrie interesante biografii despre scriitori, prima fiind inchi:.-, -:
1893
,,Annei Charlotte LeJJter,..
1895 Publicd lucrarea,,I ndi"a iduotism ;i s o cialism,. .
1896
- In opozifie cu miqcarea feministd extremistd, Ellen Key scrie:
- zul in folosireo puterii d,e rnuncd, a Jenteii.. ,,_i-:
L897 Publica studiul: ,,C. J. L. Almqt:ist _ cei mai rnodern poet
- diei"
al l._.
din care se desprinde identitatea de concepfii a poet.lui
-
autoarei cu privire la dragoste gi la cdsnicie.
1898 Elaboreazd valoroase eseuri, sub
- tidul : ,,Irtagini d.e gind.ire".
Reia atacul lmpotriva concepliei unilaterale a mi$cdrii feministe. p:_ -
lucrdrile : ,,Forfa de rnuncd Jerninind. irositd-,
,,Domenii naturalp :.
rnuncd. pentru lemef, ,,psihologia ;l togica Jeneilor" studiu de ps:i__
logie feminind.
1899
- ln lucrarea ,,patriotisrn suedez sau, sued.ia mare ?,, se dovedeqte ade -
.:
a ideilor pacifiste, dar eonsideri necesard apdrarea patriei.
Publicd ,,Fntrnusere penhz tofi", ln care susline cd fmmosul
-bogSleqte i::_
nu numai existenla, dar are o mare importanfd ln educa:,.
eticd..
1900
- Apare ,,SecoLuI copilului* _ lucrare tradusd, pind in 1970,
(dupd lexiconul de literaturd suedez;i, edilia a 1I-a), ln lt iiir:
carte cl:e-
aduce faima mondiali.
1901
- In studiul ,,De.spre cei mutli Si cei pufini,, pune ln lrrmind antii.-_
dintre clasele sociale.
1903-1909 Face alte cdldtoa,ii de studii ln st*.ainitate. perioadd ln
- reszd noi luerdri.
eare ela:,--
1903-1906 Tipdreqte ,,Direcfii ite aiafd* rn B volume. operd ce mare
- dusri tn multe rimbi. se va retip'ri
succes, :::.
trei pirfi distincte : I. ,,Drc
goste Fi cdsnicie", 1911 ; 'n
JJ. ,,omul $i Dumnezeu.. ln 2 vor., 1924_1!:i
qi III' ,i Jrwmusefe", 1925.
t906
- Apare "Fericire
lucrarea ,,Mrr.nca pentru instruirea popontrui, cu relerire
s7r
ciald ra dezt;ortarea simturui pentru rrumos,,. Din carte
se desprir.::
simpatia pentm cauza muncitor'or.qi apropierea autoarei
socialiste.
de ide:.:
19At Apar lucrdrile : ,Migcarea paciJistd si culturau
- II ; ,,Aameni. _ vol. I r
studii de caracter, printre care despre Robert qi Elisabeth
- Goethe etc,
ning,
Bro-:--
; ,,Rahet Varnhagen" _ monografie literard.
1909 Apare lucrarea ,,Migcarea feministd", in care autoarea
- blema repune .::_
maternitdtii ca punct central rn existenla femeii. idee
sus:,-
nutd Ei ln lucrarea ,,psihologia qi logica femeilor" (1g9g)
ca si ln ...i_
rolul copilului..
1910 Apar studiile monografirc ,,Oameni gi opere..
1911
- se stabire$te definitiv ia moqia stranc{ Irngi lacur .,dttem,
- p'ere de Alvastra, rn ap:--

10

I fYI I I L L i i.-.r { J. { a-r.ar

1915-1917 Ii apare lucrarea memorialisticd,,Amintiri de pi d,espre EmiI Key' _
- ln J volume, in care rnfd.figeazd. activitatea politicd a tatdlui sdu.
1976 Fiind o ferventd adepti a apardrii pdcii, Key scrie : ,,.Rdzb oiur, pacea
-
;i uiitotar", gi in 1917:. ,,o oiziune mai ad.incd asupra rdzboiurui din
1916".
1918-1924 Elaboreazd ,,Indiuiilualismul",ln care iEi continud. 9i precizeazd con-
- cepfiile cu privire
la ,,majestatea sa copitul.. Apare ,,Inuincibitur,,
(vol. r, 1918; vol. rr, 1921) lucrare care poate fi consideratd ca tes-
tament spiritual al autoarei, - in care atitudinea ei faf6 de ce.Ie doud
mari probleme: eopilul qi femeia se reafirmd cu patos qi elarviziune.
1926
- La 25 aprilie, viala vajnicei luptdtoare pentru drepturile copilului qi
ridicarea omului la adevErata umanitate se sflrqeqte. La mogia sa
strand, dupd dorinla ei testamentard, s-a rnfiintat o casd de odihni
pentru femeile mu'citoar€ reclrnoscute ca membre respectate rn fa-
miliile lor.
 INTUITIE SI UTOPIE, GENIU SI NAIVITATE
IN PEDAGoGIA ELLENEI KEY

Interpretatd in perspeetiua ti.ntpului gi in contextul condifiitor soeiaLe

;i culturale ale epocii in care a fost elaboratd, lucrarea ,secolur copilufuti"
a scriitoarei suedeze Ellen Keg ne apare ca o prestigioasd scri,ere in cadru'!,
cdreia elementul pedagogic are ponderea principatd. De;i, in fara sa cartea
+ fost priuitd an rd.ceald, peste hotare, Ei mai ales i,n Germania, s-a bucu-
-at de o I:rimire neobi;nuitd, numele autoarei intrind. repeile, incd in tim-
Ttul uiefii ei, in circuitul mondial.
Cartea a apd.rut in anul 7900, an care, marcind inceputul unui nou, se-
col, ad.tt'cea tn rnod firesc Ia ordinea zilei cruciate intrebdri si dileme. mari
frdmintdri' ;i apteptd.ri, fundamentale negdri ;i schimbdri. Domeniul edu-
cafiei a fost supus gi eL analizei ;i criticii Tsasionate, unor dezudluiri specta-
,-uloase, unor proie cte indrdznefe.
ce a Jost cu adeudrat nou in toatd. aceastd. eferuescenfd,, in toatd aceastd
recon'siderare de princi,piu ? cit anurne a rdm,as din ea, ee ecouri s-ou pre-
iungi,t pind in zilele noastre ? Ce ef ecte pe planul ;colii a aaut ?
Desigur, asa-numita reuolufie coperniciand in teoria educaliei aurrsese
Lac cu dproape o sutd cincizeci de ani in urmd,, odatd. cu apari,fia celebrei
Iucrdri a Lui J.-J. Rousseau. Accentul nu se mai punea d.emult cel puf itz
ue plan teoretic -
pe rnetodd. sau pe dascdl, in centrul sistemttlui o{tt t-
-
du-se, de acum, copi,l,ul. Dar nu e mai pu{in adeadrat cd in plarut! prae-
ticii educati.ue se acliona incd in sens uetust, in numele acestor mari
principii', dar fdrd ureo legdturd. mai solidd. cu ele sau, aso cum sprlne{t
E. Keg : .. . ,rin momentul cind e uorba d.e traducerea lor in faptd. uin in_
grd.dirile care sint cansiderate minore in raport d.e marile principii in nu-
rnele cdrora se fac ntodificdri.c.
La aceastd situa[ie de fapt a contribuit, in ultirnd" instanfd., specifictrr
de clasd, aL sistemelor educatiue aplicate in aceastd. epocd de consolidare a
capitalismului ;i d.e dezuortare a fazei sale imperialiste, erprimat pe ptan
;colar prin dezuoltarea instrucfiei numai in rnd.sura in care seruea intere-
selor clasei supra.puse in domeniut produc$iei industriatizate si al asigu-
rdrii profiturilor sale. Din acest rnotiu cereetdrile d.e psihologie a cogtihtlui,
fdrd de care o instrucfie cu adeudrat ru:ud nu putea sd fi,e introdusd., erau
cu tatul neinsemnate, ca amysloare si rezultate. Dealtfet, dugtd. aprecierea
unui specialist care a eontribuit poate in cea mai mare mi.ntd la d.ezDol-

13
tareu in secolul nastru a unei psihologii stiinf,iJice u c.ez,,*oltdrii copilului, face cd nediJer
Jean' Piaget, psiltttlogi,a copilu,Ltti se. mztvi cflcr {.tr-cd. trr fozd. t1"ificld., *h.i,o" to secolultr,i ol XI)
patr"u decenii dupd. aparilia cdrfiitui EILen Key. Aceaitd precizare in, cadrul cdreir,
d"e prin-
cipiu este imgsortantd. Jiindcd. fdrd, ea nu ne uom Tsutec erplica ur- gi pe adecuarea
traat"di,nar pe- ca.'e ,secolul copilului,, l-a auut in epocd,
TLristigiut ""oui
d"e care se ua manifesta
s'a bucurat in condifiile i,n care, a$a currl autoarea. singura realnoari.e, nar rirlu!,{ilor, pe cr
sduceo ceua fundornentar nau : eG n1, aducea pentru ia ae ppt p"t"u prea contaminc
sd' aducd'. Tot ceea ce esenlial fusese, in principiu, spus. Ceea "oce tre- secolul XX nut
buia.addugat pe plan LI-era org_an-izdrii h at aiaactictt scotaie hu putno
gat fdrd a, quea o bazd. psihotogicd.'seri.oasd,. fi addu- situalia de moi
$i, atunci, cltnz se erpticd. suc- tuluiu ? Judeci',
cesul cdrfii ? Traducerea ei in 11 Lirnbi
;i circutafia ei intensd. ? fenamenului ec
, In primul,
devul
ri,nd, Ttrin titlu| ertraordinar d.e sugestiu
sd, mobilizeze spiritele in fauoar-ea copitulii
;i profetic care a1-tea gi rdspund.ereo
;t a'piteiarii copildriei, {tceasta i,n buni
sp.drare infeleasd totodatd t" respectiad ,,ca'apdiare a onrutii impa- gerate sau utoi
tri'.*a primejdiilor ce amenin{d..9q9y tibertatea gi d.ernnititea sa intr-o ciuilizisie
(are se industrializeazd( (M. Debesse). entuziasmului ,

nu Le-a scdpat.
ln o"l doilea rind., prin caracterul pasionat ol scrierii, prin uerua conuin-
gato&re qi condeiul autoarei, deuotat copitutui Nu pruden;
;i respeitdrii particularitd_
{ilor sale, dar totodatd"_direct aseruit problematicti ofidrd.ri,i fimeii (i cdii nu inttmpldtar
indatorire fundamentald este, in concepfia ei, cd.minit, matiernitatea si edu- ei, ca toatd celr
t:a[i.a copiilqr), precum si problemei d.]agostei si cd.sdioriei -- tiiotaniii" tale-afostc
ctL largd audienfd. la public. ;ier LibeT aL pe c
In aI treilea rind", prin critico pertinentd. fd.cutd educa,tiei ;i educafie in Jon
gionale a epocii. cdr.ora E. Keg Le aduee repra;uri ;colii, trqdi- personal seLf;er.
cu precizie intuite ;i admirabil suslinute.
ut ad"eudrat rntemeiate"
rilentLTe a epOC
tui parti.culard
,Altrninteri, cartea r.eflgctg o filozofie asupra uiepii ;i naturii
t.z_ajisld,-Liberald. gi indiuidualistd. totod"atd., d.istut d.e nebutaasd ,,antirafio- gi euoluind cdt
(M.-Debesse). cu toate acestea ua serui, d.e stind.ard" pentru ;i uto;picir,, narnice decLard
sus{inerea unei
pedagogii nci, cere se ua intitztla ,,ed.rteafie noud$ {,n Europa
;i ,reducafie ;eazd. fi.indcd i
pr ogre siuist dc.in Ameri,ea. a ind.iui.dualitdl
_ Denumind astf el secolul care se ndstea, E. Key axea sd prezi,cd. intr-ad.e- Aceastd con
udr a dominantd. reald, a preocupdrilor ornenirii, a cercetdrii psihologice gi pri"zoniera untL
a realitdtii' pedagagice, o reformd rad.icard a psihologia norc
;cotii ;i ed.ucafiei. Auea ia g16-
ttadd' rnai ales necesitatea acesfor schimbdri,' in numele cdrora s-a
acfionat, aceastd d.irec{ie
dar pe care, c7t uimire canstatdrn cd. le resimlim incd azi ea necesare, in ra{ionala ei ple
;i
ciuda t-uture;r progreselor parcurse. $i auea sd insemne inceputul urrci aici spaima ei
epoci de inlocuire a biotogismului secolului aI xlX-lea printr-in psihola.
;coald, de ai,ci
gimt', oricum suTterior s.i necesar, dar care ua degenera rapid. in pun- gdse;te toate ut
rocentrism stirnind. reacfia psihosociologicd po{riunicd a generafiilor La ti,pul de fon
urrndtoare. - core beneficins
Ne afldm oare uzi in momentul in care s-a rearizat o priuire integral| rnane, cite Jar,
gi ech'ilibratd antpra copiLului, in care optica biotogi,cd, pithologica, nare, stareo de
iocio-
logicd' pi pedagogicd sd conluct'eze In orice coz eo.
ldrd a se conclrra- ;i subord"oni reciproc ?
!9u de sptts. sigur este cd numoi metodologia dialecticd ne poate asiguro crede in forfa it
cbiectiaitatea gtiinfi,ficd, ne uo ajuta sd. pdstrdm cceo mdsur E
,.de aur' atit E adeudrot
de necesard" pentru educa$ie. catiu era impo
. ,I? apariliei cdrlii d.espre eare d,isctttdrn, diJerenfierea copitu_ practic nu etb
iui de ^gfentut
adult gi ea atare a trotdrii tit tn educagie d.er^enise irninentd. Asc se teriar intrarea

t4
 ',ce cd. nediferenfierea intre psilzologia copilului ;i a adultului tipicd
:::,,1-ului aL XIX-Iea -
a f ast urnzatd. imedtat de o perioadd de diferenfi,ere
- se punea pe cercetarea particularitdfilor copi.lului
cadnil cdrei,a accentul
"-'
.t pe odecaarea educa[iei ta acestea. In a d.oua jimdtate a secolului, iostru,
:: z'e manifesta o tendinld inuersd., de cercetare a particutaritd[ilor proprii
,.L:gilor, pe ccffe sd se i,r$emeieze toqte formele de instruire Tsentru ei,
=-es contaminate de m,etod"ele $colare, tipice uirstelor mici. Isi ua pdstra
::coluL XX numele dd.ruit de E. Keg de secol aL copilului sau, datd. fiind
.'".:';;o{ia de mai sus, el ua rdmine totodatd gi ca secol aL ,rdescoperirii adul-
:;iuiu ? Judecind dupd. stadiul. cercetdrilor de psihologie a copi,Lului ;i a
't-otnenului educafiei lui. este Limpede cd. nu-gi ua putea tncheia misiunea
;i. rd.spunderea pe care pianierii educafiiei noi i le-au pus in sarci,nd. Si
'-:eosta in bund md"surd ;i pentru cd a;teptdrile lor erau adeseori prea era-
.trate sau utopice, absen,ta certttudinilor stiinlifice Ldsind intotdeauna Loc
.-,tuziasrnttrLui ;i sentimentalisnzul.ui, cdlorn in mod special Lucrarea E. Keu
-.; le-a scdpat.
!'lu pruden[a ;i nici orgoLiut partizon ne uor determina sd afirmdm c4
-,L intbnpldtor aceastd. corte-manifest
"-i. cu toatd celebritatea $i tatu.ji lipsa ei de consecinfe practice fundam':,'
:a!e a fost opera unei femei. A unei femei ca E. Keg : fiicd o u.ntli nu,
-
:ier liberal pe care I-a second.at in actiuitatea politicd, benef icii.ttd de o aleasd
edu.cafie in Jamilie .si la dorniciliu, dezamd.gitd. si insinguratd de un destin
personal seuer, auizatd. in probLemele de principiu ale dentocraliei parla-
:'zentare a epocii, angajatd in migcarea feministd, dar auind o pozi{ie cu ta-
:,:i parti,culard in codrzil ei, apropiatd. prin. prof esie de mediile m,.tncitore$ti
-i euoluind cdtre o coneeptie socialistd, ale cdrei obiectiae politice ;i eco-
-cmice declard. cd nu le infelege gi, n-a intcreseazd, dar pe care o im,brd.{i-
seazd Jiindcd i, se pare cd. e singura. in stare sd asigure dezuoltarea plenard
a indiuidualitdtii.
Aceastd configurafie carnplerd de factori, erplicd. de ce E. I{ey rdmine
p'izoniera unui indiuidualism eracerbat, pe c&re europeanut neobi;nuit r:tL
psihologia nordi.cilar nici nu-l poate perfect intui., cu tot erercifiul sdu in
oceastd direcgie, consumat in contactul cu Literatura i.bseniand. De aici ne-
r&lionalo. ei pledoarie impotriua oricdrei. educafiii fdcute in colectiuitate, de
aici spaima ei de uni.forrni,zare Ei aneantizare a origi,nali.tdfii de cdtre
;coald., de aici ideali,zarea educafii.ei. indiuiduale td.cute in familie, cdreia ii
gdse;te taate uirtufi,Le, dupd ea absente in educafia;colard. Se gindi,se poote
la tipul de fami,lie ;i la condi.fiile materiale ;i educati.ue ercepfionale de
.s
care beneficiase ea, idealizlndu-Ie Si oferindu-Le drept model. Dar cite
rnnrne, cite familii puteau fi Lo fel? Singurd. dezudluise. cu apri.gd indig-
nsre, stareo de m,izerie ;i inapoiere in care era finutd femeia oremii sale.
In orice coz, ea trece pt"ea ugor peste cerin[ele colectiuitdfii. ale societdfii gi
e;ed.e in forfa independenfei indiuiduale, pind.la misticism.
E adeudrot cd. relafia intre indiuidual ;i, social pe plan psihologic ;i, edu-
cctiu era imposibil de corelat intr-o xrerne in care sociologia educafii'ei
proctic nu etista, i.qr cercetdrile aspectelor sociale aueau sd-pi Jocd abin ul-
teriar intrarea in uiafa ;tiingificd a lurnii.. In generat uorbind. erpli.cafia in-

15
 diuidualismului annrhizant in problemele educatiue se aJld, pe de o part.
in psihotogismul etagerat orat pe coTtil, pe de altd parte, in carenfele ce?-
cetdrii psihosociologice. Dealtfel, to{i pionierii educaliei nai au auut ten'
din{e indiuidualiste, dragostea lor pentru copil ;i dorimla de apdrare a it'
bertdlii lui alunecind, mai mult sau mai pu[in, intr-u.n sentimentalisr'
confuz sau dulceag, aldturi, de care utopia ;i optimismul d'ebordant, nerec-
/ist Ei ne;tiinfi.fic, au d"us in mod poradoral tocmai la ignorarea uarietdir.
gi bogdfiei psihologiei infantile indiuiduale. Increderea lor in proprii-:
prescripfii ne apare de aceea, nu d.e pufine ori, ca naiud.
Cu toate acestea, ei, au pus bazele unei orientdri cu bdtaie Lungd, u:
unei, ;tiinle erperimentale a psihologiei ;i pedogogiei, ale unei didactic
cu eficien[d. superioard celei tradifionale. $i oricind, in ori'ce ptt'nct aL pc'
mintutui se uorbe;te de ei, nu se uitd cd iniliatoarea, ;i nu numai i,nifiotoa'
rea curentului, a fost E. Keg, prin lucrarea cu, titlul epocal ,,.Secoli"'
copilului".

Pentru a bdtdtori calea spre problemele educaliei propriu-zise, Wntt"-

salaarea copilului de sub opresiunea psihalogicd la care il supun adullit
E. Keg abordeazd. in primul capitol aL cdrgii, problema noturii u,nntrne, a er.-
ditdtii eronat sau corect dupd curn rninuia informafi.a ;tiinfiJic-
- udzutd
cont empor and. cor e spunzdt o ar e cer cet dril or unor GaLt on, S penc er, W all ac i
NLaudsLeE, Lombroso, Colojani centrate insd pe ideea daruinistd t
evolulionismului, care erplicd tot - toate
trecutul, parcurs de om ;i ne lumineoz-
in acela;i timp, spune ea gi drur,nul, uiitor. Era conuinsd cd sr-
- curn ,,nrunai -in md,sura
cietatea se ua transforrna in care natura umand se -r''-
transforma(c ;i, d.e aceea cerea ca educalia tinerei, generafii ,,sd. deuind. pun:-
tul central aL indatoririlor societd{ii,in jural cdreia se uor grupatoate m:-
rauurile ;i toate LegiIeG ceea ce era cu adeudrat nou pentru Drerneo s:
care punea pe pri.m plan- cornplet alte '-*alori. Omului decdzut prin pdcat'..
originar pe care iL auea i,n uedere cre;tinisntul ii opune ,,o cre -
- eaintr-un
-
turd incompletd di,n care, prin modificdri nenumdrate, interual c:
timp nedefinit, xa rezulta o fiinf(t notJd" *.
Pentru ea era o certitudine cd. putem intluenfa deuenirea ulterioard :
om,ului, innobilarea sa, si anume incepind chi.ar de La schimbarea rnentc'"'.'
tdti,i gi Legi,slagiei asupra cdsdtoriei. ;i copilului. Contemporanii ei, cleri:""
mai ales, au condamnat cu uehemenfd, pind. la a o determina sd frdias::
anigreiin eril,ideile ei despre dragoste pi cdsdtorie, pe care Le-au consit:'
rat erpresia unei. conceprii libertine, denun{atd a fi prezentd in cerinlc "-

ca drepturile naturii Jizice a ontului sd fie priuite cu mai, multd si.mplic"'

tate, sd. nu mai fie sofisticate ;i opresate, a;a cunl' Qu fost in cadrul doct*"'
nelor retigioase gi morale de pind atunci. In reolitote. conceptia ei desp'l
cd.sdtorie, pe care o subordoneazd. direct ideii de copil gi resTsonsabiliti.:
suprerne in educarea lui, oricit de di,feritd de cea general admisd, e::'
profund rnorald,. Maternitatea fiind menirea esenfiatd a aricdrei. f emei. ::
auerti.zeazd, cd aa ueni o urerne cind ,,orice maternitute '.-a fi socotitd sor -*

u Vezi pag. 24 din prezenta lucrarc.

I

I
lo
L

-Y-l
I
 Aceasta este puntea
.de Legdturd" cu urmdtorul capitot aI cdrfii, intitulat
^Generafia viitoare gi mun6a femeilor(, t"
""ri {i [iftici
7e rni;carea Jeministd, ardtind" cd. dintr_o rni,scaie ;i pozi{ia ei fafct
d"i e,mancipare, d.e
:jerare a forferor incdtu;ate are ,,eli_
':ceastd migcare s-a transforrnat Jemeii, "' pniroiniLitii ni indbugite.,,
iitr-o aog*:d,- ii;;;;"a" scop in sine ;i
'etendicind nu ert.ind.erea d.repturilor ciaiie
:.rebuin$area femeii in rnunci iare o istouesc, ;t't"
iii"iur muncii, ci in_
o eTtuizeazd ;i care ii irosesc
forfel,e, tmpiedi.cind.-o sd-pf erercite maternitatiE.
:a proteclia copilutui nu poate fi ruptd. ae protecii, E" *"ta cu ruciditate
f"*"ii ;i cd societatee
:rebuie sd. rind sean?,a cd acestei"a ii iei:uine iaspun'airL;
rerii gi educdrii copiilor. cu alte cuuinte, egalitatea ;;t d"e grea a creg*
ii femeii - in priicipiu ineontestoutta'- nu, se r:oate trad.uce atn bdrbatului
teoretied.
zuind i'n uedere misiunea.ei princi.patd. fapt d.ecit
rd.spuid.erea cd.,minurui ;i a edrt-
:ofie.i, ertr.em de grea, -
_chiar in "oiatytitn in cire *n"ninirilna gi erectriJica_
rea treburilor casnice ii ua u;ura eristenfa. De ce e atti i.e dificil(t ? Fie
pentru.cd. ,,A pterge c^opiii Ia nas,
a-i mingiia, a-i bate ;i
rutind milenard
toate
- capul acestea nu inseamnd. ed.uca[i,e.(-i r"*"i"- tinu"in - sd. Jie Jormatd
cin Locului pentru funclia ei d.i'mamd, inrd{atd
ind pentru sd trdiascd in pri,rnul
copiii-sdi.
E adeudrat cd., in-oiltoarea polemicilor
.cu migcarea Jeministd., E. Keg
liunge sd' recttnoascd' superioriiatea bdrbatului,
in'telectuale
ti iial d.amenii creatir-
ceeo" ce pentru ,,cau,za.6 obrinerii ngoJrtisri
-
era tocmai oTsortun * .si cerea ca Jemeite sd nu-gi ;i;;;;"; "u bd,rbatur nzt
cu ale bdrbatului, dar t^otad"atd, aici, in Jor{ete eriberate
,,seeolur' cogi{J"ii"no
': Iegis"l'a{ie care sd. eonfirrne_dreptuii si rd.s?:icat
""r" pdrinli
obrigalii ngltn pnntru ambii
si' totadatd', pentru c.apit. DeariJel, cartea
este d"ed.icatd. ,,Tuturor pd"rin{i-
icr care au syseranra sd, poatd orma'un otnl
f nor^L in secolur care 1;ine,r.
In timp, dezbaterile tn probtemd. au euoluat, s-artr nuanfat,
progresat, firegte, nu.peste tat- Azi, prin regista$ia a
egatitate nu mai inle.egem egati-
zue'.Pd"s-trarea gi cultiuarea spectficitatrii
neaaiu obiectiud de a merge pind'Ia capdt-{eminine
iu oiuinord nici astdzi
in anihilaiea preiudecdlitor ;i c
'emimiscenlelor, scrise sau perpetuate prin tradirie, rn ieea ce o priaegte.
. lw 3anitolul educarie intrdm in substanga etninamente ped.aga-
gicd..a -despre
lucrdrii. opriunea ei in aceastd m,aterie porne;te
:ep{ie filozoJicd rotund" gi serios inchegatd., originatd nu itzt d.e Ia o con-
mai degrabd este consecinfa unei abaid".ari pria ;i, fund.amentatd,, cit
din acest motiu, uni.raterald.. Deattfet, singurd net*eiirii"r" care d.euine,
priu.itaare-la educa{ie nrr se aor a" auertizeazd, cd id.eite ei
fi'sotwrii pentru ;e.oala Ei epoca ei, ci
pentru uiitor, un uiitor pe care insd. nu
ir circumscrie. '
lntr-un stud.iu rnonograJic d.ed.icat ei, i-ntitulaf
roastrS(, cercetdtoarea sueilezd. hfia Leche Ldfgren.;'iiiii ,,Ellen Key gi epoca
natate s-a uorbit de m.ulte ori d"e geniur ei, desi in strdi_
ti "a, ecanonrie
sueaii-"i_a"facut
:u acest,ct'tlsinttc, dar i s-a recrnoscut in unanimitate'rrcipicitates
rurprinde esenlialul gi de a inferege tegdturite ei de a
i*porii*i in sistemu.{, d.e
' Vezi pag.46 din prezenta lucrare.
" an XIr ile4e) Lunc, cwK Gieerups f6rlag,
;;:i;11#eraturtidskrift, te4e,

. - Secolul copilulul
l7
gind,ire al attora6, iar ,rpe un tdrim i,n care intuifin, erperien$a 9i inteli-
genla ei se confundau perfect cu sentimentele ei, a fost totugi, geniald.: era
tdrimul copiilor". De aceea, senlnatara articolului i1i etprimd conuingeres
cdlucrarea ,,Secolul cogtilului$ nI, ua li perirnatd in nici o epocd.
Intr-adeudr eristd nenumdrate aspecte general-umane gi altele de or'
din edueatiu core uor Ji rnerert. aetuale, degi nuLa JeL inlelese 9i receptate'
Astfel, de eremplu, cerin{a de a nu trata pe copii ca pe nigte supu;i' lipsi'ti
de uoingd ;i de a le acorda aceea;i aten{ie ;i acela;i respect ca oricdrei pet"
soane ad.ulte ; necesitatea de a renunla La reprimarea naturi'i proprii a copi*
lului gi Ia i,mpunerea naturii adultul,ui; anularea practicii - pe care eu a
considerd, ,o crimd. pedagogicd. curentd" de a trata in esenld' capilul ca
;i cind" ar fi o materie anorganicd, -
|mpeysonald, care ar lsutea li formr$d 9i
transform,atd oricind de mina educatorului ; indica[ia de a nu le cere capi'
ilar mai mult decit adut,ti.Lor (a;a cum se intimpld incd s.i azi' de faurte
multe ori) ; recom,and.drile ei admirabil.e priuitoare La otlnosfera calmd, or-
d"onatd, caldd d.ar erigentd din cadrul Jamiliei; modul rezonabil in care
criticd izolarea eopilului, de uiafd. chiar ,si la maestrul sdu, Rousseau, a cd-
rui. Lucrare ped.agogicd. o considerd. a fi. ,rEuanghelia educa{i,ei naturale" "
taate acestea uor stirni mereu d.iscufii, degi principial par a fi acceptabile
gi acceptate.
Este Joarte i.nteresantd pozi{ia ei in Tsrablema libertdlii capilului. Atutt"ci
cind" scrie ,,A ldsa eduealia sd. Lucreze lini;tit pi incet, a ueghea numo,i c$
iucrul nnturii sd. Jie susfinut de cortdi{iile inconjurdtoare : i,atd ce este edu-
ca$iatc, ;i cind i,n spirit din nou rousseaui,st afirmd cd ,,cel rnai flLare secret
aL edu.cafiei constd. tocmai in aceea cd nu trebuie sd educdm !" ; sau cincl
inuitd. pe adulli. sd se ablind de Ia orice imittiune in, jocurile copi'ilar -
\i. Key lasd i,mpresia cd are in ued.ere a educafie ,rliber(t(, in sensul unei
tibertdfi nelimi,tate a copilului. De l.a ea se 9i. reuendicd', dealtfel, mul{i
partizani tri edr.rcaliei libere. In schimb, cind Tsrecize&zd cd trebuie sd^L Id-
sd.m pe copit sd se mi.gte tiber pind.la purz,ctul ctnd se izbe;te de dreptul ce^
Lorlalfi ; cind aratd. cd. el trebuie sd se supund. Legilor uie,tii 9i obignuin'felar
famitiale. inlelegem cd ea nu este partizand a unei Libertd[i, neingrddite,
tLnarhice. Dim.Ttotriud: ,,copilul trebuie sd inue{e sd se ntputzd ;i chiar sd se
5ttpu,nd in mccl absolut{c . Fire;te, ea aratd cd mijloacele trebu'ie sd fie altele
cl"ecit cele care se practicau pe urernea ei. De aceea ea se ridicd, prirna in
,9uedia, i,mpotri.ua bdtdii si a reprimdrii brutale a copiilor, recomandtnrl
tatodatd sd. se euite interuentiile prea dese ale educatorului, tie tandre, fie
aspre. condamnd agadar, concornitent, interuen{i,ile brutale, dar ;i rdstdful
;i alintarea. Se resimte si, ai.ci, eeoul propriei erperien,te inditiduale, al edu-
cafiei sobre, seuere primi,te in prapria Jamilie. Influenlele i.ndirecte sint
ccnsid.ernte de ea ca cele mai efieace, dacd dorim cd, in cazul in cdre nu iz-
butim sd formdm personalitatea, cel pttlin sd. ne ferim s'o defarmdm'
Capitotele i,ntitutate ,,Maltratarea sufletelor iu Ecoli( ,si ,,$coala viito-
rului{(, paate cele mai substanfi.ale ;i pline de idei pedagogice noi, dar 9t
eele mni cantestabile, intregesc canceplia ei educatiud. ReJorrnele cerate
cle ea airi sint mai radi.cale decit cele mai indrdzne[e elperien{e de tip 1ca-

iit
lar realizate de atunci gi. pdnd astdzi. Mai, intii cere d"esfiin(area oricdrui. in-
ud.tdmint echiualent airstelor pre;colard ;i gcolard. micd'- d"ar cu argu-
rnente slabe, finind mni mr"tlt de domeniul afectiuitdgii copilului gi cu
ignorarea uoitd. a oricdror contraargumente.- Igt moitueaza
pro-punerilor priuitoare la ;coala uiitorului prin i.nsuficienfa lragititatei
mii'toacetor
cristente.atunci : ,,. .-. i.n faga sistemutui, ;coroi eristent, in faia aceitui hdfi,s
de nerozii, de prejudecd,fi ;i de erori,, unde totul meritd. sii
ite criticat, d"ar
unde orice cri,ticd, rdmine infruetuoasd d.in cauza mijloacelor slabe d.e care
tJ.is7runem,(" Aceastd
$coald" noud., propusd. d.e E. Key, ar trebui sd. se inte-
rneieze pe patnt, pietre unghiulare * :

nd.e "i. o speci,alizare gsreudzutd. acolo und.e se lntilnesc aptitudini rlerso-

bi,n"e determinat e.
2. Concentrsrea in juruL anumitar materii, in anurnite epoci.
3. Mwrcd, personald pe toetd perioad.a qcolard..
4" contacte cu realitstea in timpul tttturar stud.iilor ;colare.u
_ . cy* -se oede, principiat, atributele pe care ea Ie conf er(r ;cotii uiitont-
iui simt tntr-adeudr reuolulionare pentru epoca ei ;i inid surgtrinzitor de
nouatoare ch.iar pentru uremea noastrd.. Mai mttlt d"ecit probibit cd. astfet
uor rdminc i.ncd. multd ureme ;i pentru uiitor.
Cind' trece la descrierea configura{iei complete a acestei scoli aiitoare
interwin elemente utopice, singurd spunincl ii conctuzie cd. acesta nu este
*un plart' de retarn"td pentru prezent. ci numai un uis aL uiitorului.r.
Aceo"sfd 5coald" ua fi o gcoqtd. pentru to{i, in sensul cd. ua educafia
tutlJror, d.ar, precizeazd ea, fideld. ind.iuidualismului sdu, dupd face un Tslan spe-
cial destinat fiecdrui indiuid. Aceastd. qcoald ua prezelta sibiecteie d.e itu-
diu" dor nu le z:a inz.trsune Jiecare uiminct sa-gi ateagd ce d.ore;te ; nu aa
- materia!
cz,ea clase, ci srili utilate cu. pentru stud.ierei. anumitor teme. Nu
se uar _da nate ;i nici ntt '--or efrista er&rnene. $coata ta auea grd.dittd, legd-
larie de.cdrli,_sdli pentru timptdri,e gi d.iferite me;te;uguri"manunie,ioc
pewtrtt jocuri Libere (afard gi in interior). Totul,, a;ad.ai, dispus pretsdzut
cstfel ca eleuul sd descopere si.ngur (cifi ped.agogi care miniiesc;ia)i, erpre-
si:c co i",e ultima noutate q,tiu cd. ea a Jost formttlatd. tate-quale eract ci TZ
de s.ni tn urmd.7), acesta tiind. socotit d"e ea ca ce| mai bui rnod, de u lucra,
de a inudfa. $coala pentru tofi, ar trebui sd {ind pind La ls ani, duqtd. care s6"
se instihile ;coli de specializare.
Lh capital special este cled.icet de E. Key in'-*dfdmintului relieios, pe
co.re €I consid.erd, ctt tatul neauenit cti,n d"oud motiae esenfiale : intii' peiriru
ed. uine in flagrantd eantrazicere cu toate celelal.te discipiine
si apoi bentru
cd., in loc sd. educe o adeudratd. mararitate, cuttiud i,pocrizia. pozi,iia ei, gi
in
aceastd. problemd, cancordd" cu coneep{ia ei generard,, care a euaruat in
iirnp. pd.strind din crestinism_ut ini{iat d.oar citeua elemente religiaase,
a aiunge insd. la ateisrn. Astfel. d.acd ea cere cu un neuerasimil"araj' fdrd
ittxdfdrn pe copii cd gi cre,sfinismul este o operd omeneascd, gi cd, intocmai ,sd-i
absotut ;i eterno ...
(',t oricere- altd. operd a-oamenilor, nu cuprind.e
ia schimb _uorbe,gte de instruirea copiiro, ,,i.nad.eudrut
nortro. carrcepgie retigioasd
c caractert'tlui diuin al arganizitrii uniuers.trui, cond.us d.e l,eqi.,.-

' Vezj piig. 83 din prczenta lucrare-

'' r/ezj psg. I05 din pFezenta ]ucrarc

19
 N-ag putea sd inchei aceste scurte considerafii introductixe la o carts
,ttit d"e singulard ca ,,SecoLuL cogtilului", a cdrei. traducere in Lirnba rom.&nd
*eIsrezintd, o premi,erd, Jdrd a eaoca cele doud. puncte de uedere din eare
Q. Keg eansiderd, cd Secolul XX se aa putea nurni secolul copilului. t
o . . .'W"in laptul cd. Tsersoanele mature aor inlelege, in sfir;it, spiritut cogti-
d,or ;i, Win aceea cd puritatea spiritului copildresc aa persi,sta La persoanele
,natures. SemniJicalia acestor precepte mz se pcre {t atimge neeesitatea
*prapierii tntre airste, fdrd de care infelegerea ;i influen{area copilului,
precurn ;i reciproca ei, referitoare la faptul cd educatorul inua{,d gd el de la
wpil in pracesul educdrii, uor rdrni,ne rnereu doar simple dalean{e.
NADIA I'IICOLESCU
 SECOLTIL
COPILM

,r4
4y't
:'r,/i)

i,lli
 I
PENTRU GENERATIILE VIITOARE

Toti aceia care, cu sufletul piin de amintiri dureroase sau de nddejdi

fremdtdtoare, priveau cum se apropie noul secol' qi care, la cele 12 b6tdi
ale miezului de noapte, considerau lumea cu speranfe nenumdrate qi in-
certe, toli aceia simleau prea bine totugi cd noul secol nu le va aduce cu
certitudine decit un singur lucru: odihna, qi cd cei ce ac{ionau atunci nu
aveau sd mai fie martorii acelei evolulii a cdrei cale, conEtient sau incon-
gtient, o indicaserd intrucitva. Evenimentele care se desfdqurau atunci au
provocat publicarea unui desen reprezentind secolul nou sub infdfigarea
unui copilas gol care, aplecat deasupra pdmintuiui, se retrage speriat la
vederea acestei sfere atit de inlesatd cu arme incit timpurilor noi nu Ie
mai rdmine nici un petec de pdmint, nici cit sd pund piciorul !
Toli cei ce meditau la sensul simbolului reprezentat prin aceastd ima-
gine constatau in ce mdsurd pasiunile josnice ale omului sint inci dez-
l5nluite pe cimpul luptei economice, ca gi pe cimpurile de luptd ale rdz-
boiului, cit de pulin a reuEit prodigioasa evolulie civilizatoare din secolul
trecut sd dea o formd mai nobiia luptei pentru existenfS ; au oblinut, de-
sigur, rdspunsuri diferite la intrebarea : ..de ce lucrurile stau incd astfel ?s.
Citiva se mullumesc sd declare cu vorbe chibzuite : lucrurile trebuie
sd rdmini ceea ce sint deoarece natura omeneascd rdmine aceeagi, de-
oarece foamea, instinctul de perpetuare, setea de bani gi de putere vor
domina intotdeauna mersul lumii. Allii sint convinEi cd dacd doctrina care
de 1 900 de ani a tot incercat zadarnic sd transforme acest mers al lucru-
rilor ar deveni o reaiitate vie in sufletele oamenilor, din sdbii s-ar fduri
iardEi fiare de plug.
Eu, dimpotrivd, sint convinsd cd totul se va modifica numai in mdsura
in care natura umand se va transforma qi cd aceastd transformare se va
produce numai atunci cind omenirea va inlelege ,,caracterul sacru aI ge-
neraliilor(. Formarea, supravegherea, educarea noilor generalii vor deveni,
sub influenla acestui sentiment, punctul central al indatoririlor societSlii,
in jurui cdruia se vor grupa toate moravurile Ei toate legile, toate orga-
nizaliile sociale. Acest sentiment va crea noua perspectivd sub care vor fi
considerate toate celelalte probleme, toate celelalte hotdriri.
Pind acum, numai din discursurile linute in qcoald gi din tratatele de
pedagogie am aflat cd pentru un popor educafia tineretului prezinti cel

" Secolul nou. ianuarie 1901.

B
 mai inalt interes ; in realitate, atit in familie, cit Ei in gcoala in stat, cr-r
totui alte valori sint situate pe primul pian. Aceasta pentru Ei cd ornenirea
nu va
-putea
primi ideea noud a ,rcaracterului sacru ai generaliilor(, inainte
de a fi pdrdsit conceplia creEtind asupra viefii qi dJa-gi fl insugit-o pe
aceea care s-a nd,scut tot cu mii de ani in urmd, dar a cdrei victorie secolul
terminat a intrezdrit-o numai l.
crare s-a
Ideea evoluliei nu explicd numai un trecut care se intinde in urma
noastrd de-a lungul a milioane de ani gi al cdrui ultim punct cuiminant
este omul. Ea lumineazd qi drumul pe care va trebui sd*l parcurgem de
acum inainte ; ne aratd cd ne afldm mereu intr-o ..devenire(( fizicf si osi-
hicd 2. In timp ce altddatd omul era considerat o aparifie imuabild 'din
punct de vedere fizic Ei psihic, perfectd in felul ei Ei care nu putea fi
transformatd, acum se Etie cd omul este in stare a se reinnoi ; in locul unui
om decdzut, vedem o creaturd incompletd din care, prin modificdri nenu-
mdrate, intr-un interval de timp nedefinit, va rezulta o fiintd noud.
Aproape fiecare zi reprezintd pentru el un adaos la posibilitdlile pin&
atunci nebdnuite - mai
de sporire a puterii fizice Ei psihice, de schimburi
strinse intre lumea - interioard Ei lumea exterioard, de victorii asupra bo-
lilor, de prelungire a vielii qi a tinerefii, cle pdtrundere in domeniul leEi-
lor cauzalitSlii fizicului gi psihicului etc.
s-au dobindit pind acum rezultate suficient de importante pentru a
ardta cd transformdrile prin care omul a trecut inainie de a deveni o
creaturd umand sint departe de a fi ultimul cuvint al genezei sale. Acela
r:are declarr astdzi cd ,,natura umand rdmine mereu identica cu ea insdgis,
adicd aqa cum se manifesta ea in tristere epoci cind spela * noastrd atia
capdta congtiinla de sine, vddeEte aceeaqi putere de ialionament ca, de
exemplu, un ihtiozaur din perioada jurasicd care, foarte probabil, nr-r pre*
rredea nici el posibilitatea apariliei omului !
Acela care, dimpotrivd, Etie cd omul a devenit ceea ce este in prezent
prin metamorfoze neintrerupte,vede gi posibilitatea de a influenla evoiulia
sa viitoare in aEa fel incit sd ducd la formarea unui tip superior. vedem
cum voinla omului creeazd in lumea animald Ei vegetild specii noi, ma*
bune. Dimpotrivd, in ceea ce privegte propria noastrid specie, perfecliona-
rea tipului uman, innobilarea speciei umane, domneEte incd intimplarea
sub o formd avantajoasd sau ddundtoare. Dar civilizaiia trebuie sa-l faca
pe om responsabil qi conEtient de scopul urmdrit in toate domeniile in care
pind acum nu aclionase decit in mod impulsiv iresponsabil. Totugi, dia
Ei
nici un punct de vedere, civilizalia n-a rdmas atit de inipoiatd ca in privinla
condiliilor care hotdrdsc formarea unei specii umane noi superioare.
Ei
Numai cind omenirea va fi adoptat fdrd rezerve o conceplie bazatd pe
qtiinlele naturale, ea va putea recuceri pe de-a-ntregul certitudinea naiv*
a. antichitdlii cu privire la im_portanla fizicului. De cfnd se
Etie cd sufletul
Ei corpul se pot susline sau distruge reciproc, se considerd'din nou drep-
turile naturii fizice, cu mai multd simplicitate. AEacar, in morald are lbc
o deplasare generald a legilor obiective cele care dirijeazd qi constrinE
-
' Autoarea foloseqte termenul de ,.spe!6" ln sensul de ,specie umand. (nota trad.!

24
 principiile subiective care determina acliunile.
-fel spre
o morald a caracterului, o morard iegatd Morala devine ast_
punem' iertdm sau judecdm dupd condiJia de natura sentimentelor. Im-
interioaral-i"ti"ia"i.,:,-ii-",
numim cu uqurinfd ,,imorald( o- acliune care numai
din punct de vedere
exterior nu se conformeazd, unei legi sau tr este contrard.
Frin urmare, bazindu-ne pe qti"inlele naturii,
formd innobilatd intreaga drigoste u u"ti"rritatri trebuie
p""t."
sd regasim sub o
iJ4u Ei frumuse_
lea corpului, intregul reipect airtic pentru caracterul divin al perpetudrii s
qi sd addugdm la acest respect sentimentur ;
modern ui l"ri"irii complete pe
care-l oferd d-r_a51ostea deptina. Numai in ferul
u""rtu- uJ""drata
va putea sd eiibereze omenirda de toate suferinleG-uai,!!'"rtazi castitate
.

raiitatea qi degradarea de imo_

sexuald.

Antichitatea se afla deja pe o treaptd superioard

faptul cd dezvoltarea fizicb a femeitor era supravegrreatd timpului prezent prin
cea.a bdrbalilor Ei, mai murt, virsta cdsdtoriei in acelaEi fel cu
unei descendenle robuste. Iudaismur era superior ""u
i"i""-inata in vederea
importanlei procredrii, idee care este prezentd in Ei in ce privegte ideea
legislatiile sanitare cunoscute in istorie.- Legisralia cea mai rigidd dintre
gislalii orientale, se intemeia ain punclu de"vedere i;"i";, ca qi arte re_
qi din punctul de vedere at atimerita6{ pe ui *"*r"i sexuale, cit
o observu."-p.of,rrrOd a legilor
naturale qi a borilor. Bazele unei noi
cu privire
ia aceste probreme. inainte ou-".rii "tili;;;;;;!u-ri^i,.,r",
sa t inceptJ"ri ir#"r", cu natura_
lefea qi seriozitatea vechiului "u resta-ent, chestiunile;it"t;
lismul creqtin le-a spirituarizat, aurig".,-dar pe care idea_
dat un earacter josnic. "a.o.a,
i" u""ruEi timp, re-a
Aceastd eticd noud nu va considera imorald
viala comuna a bdrbaturui
'9i a femeii decit dacd prilej-uieEte o a*"""6"n!d nenorocitd
pentru dezvoltarea gescgnaqntei co"aii' sau dacd oferd
,retarro.abite-'i".
runci referitoare ra acest subiect ,rr., ,ro" fi
religii, ci de un savant naturalist.
""i" zece po_
dictate d"' ,rr^ irrt"*eietor de
Dar pind acum din cauza unei false pudori referitoare la aceste lu_
crgri qtiinla n-a- putut face decit observalii incomplete
- gi psihice care intereseazd progresul
{iile fizice privind condi_
procreare. speciei umane in, Ei prin,
Legislalia orientald referitoare ra cdsdtorie, preconizatd
treptat pdrdsitd in occident, in timp ce arli r"si';iut*i-"iiJntati, de Moise, a fost
Manu qi Mahomed, sint inca_ in *il" p""iu ca de pitdd
precepte sim'are au forld de lege. ,u"rp""-tu!i i' o.iurrt. In china,
c'onvingerl" lmportanlei ere_
ditdtii este evidentd ra unii scriito?l'oJcla""iBii,
cTe, gi
* "rirp"u
J" iirai'rnomas Morus.
fnlocmai -ca _plg_ton, cere o -La^it#;;J;# cdsdtoriei. Dar
numai in secolur al XIX-Iea problema "i"iiJ
atragd aten{ia din toate p*nctele a"-""au""i ,areptutui--;lo;i;" a inceput sd
Galton a, Darlvin. Spencer, A. R. wallace qi. il; ;;;#iiqti englezi, ca
lectiei naturale, care in restul allii, au evidenliat cd regea se-
apt (the survival of the fittest),"ut"riiu asrgurat suprauie{uirea celui mai
unde considerente economice duc"o
*ui Jocietatea umand
".E ""iou";'iri
ra cisatorii nepotrivite qi unde, in afard
de aceasta, dezvortarea simpatiei a intervenit
ca elemeni perturbator in

25
alegerea naturale. simpatia _amoroasd alege tlupd motive care,
desigur,
oiriar"r" fericirea indlvidutui, dar care, tocmai din aceastd cauzd, nu asi- ilti,i

Eurd perfectionarea speciei. ln timp ce alli autori cer renunlarea liberd,.Ia

EiritJri!,-"ii-atcite'ori aceasta ar presupune o.descendenfd foarte
nenorocit5,,
severe care sd
Cutio", dimpotrivd, se declari pentru reglement-Ari iil[i

ilpifii"; ;xemptaiele nefericite ale umanitdlii de a-Ei propaga bolile sau

viciile, stdbiciunea lor fizicd sau intelectualS'
tn alt6 parte, eI recomandS sd fie sprijinite prin- to.ate mijloacele cdsd-
pdrli promite o deseen-
toriitl in care arborele genealogic ai celor doud
;;;it "*""ptriottu15. Pentru el,-ca qi pentru Nietzsche mai tirziu --
pro"r'eatii este de a produce personalitdti tot mai
-puternice gi ma"i
"""fj"f
inteligente.
Galton insistS asupra faptului ca omul civilizat, prin mila dovedita
pentru existen!6, ar fi contribuit
tutJJ" i"aivizii slabi 9i p.ttritt inzestrali'parte,
sd le apere acestora ; pe de altd chiar {aptul acesta ar fi di-
-D;;;;";"u,
*irrrrut celor ap{i "i'uti
pentru viila miitoacele de propulsare a speciei umane-
Wutiu"u, ca mulli aliii, insistd in diferite ocazii asupra fap-
iului cd oamenii trebuie sd devind-mai duri sub acest raport, dacd vor ca
rdui sd nu ia proporfii; considerentele de ordin moral, social sau afectiv
ale omenirii, clre. contrariazd leg,ea supravieluirii. 'celui mai inzestrat" $i
pulin dotali inmul{eascd peste mdsurd, ar
;;;"-;; Frmis cetor mai sd se
probleme
trebui sd cedeze locul unoi noi puncte de yedere privind anumite
*otare Ei sociale, puncte de vedere prin care legea naturala va gdsi sprijin
i"-uiit"it*, in loc-de a fi, ca pind acum, contrariatd de el'
Exista un mare adevdr in ideea h-ri spencer cu privi.re ia acest subiect
qipecareocitam:,,Vedemgermenelemultorlucruridezvoltindu-semai
care provoaca transformdri
iirri" intr-un fel pe lare nimlni nu-l bdnuiaei,Eitransformari
profunde in societate 9i printre membrii. pe care nu le
putem a'tepta
ionsiderarn ca decisive chi-ar din acest moment. dar pe care le
cu incredere drept consecin!"l final6(. Efortul depus in descoperirea legilor
a* care depinde progresul sau regresul ,speciei, este unul din aceqti
gur-urri Dar mai-u*lrt;'Si itta
"ut"r,ii, iAee.a.aJeluiaqi ginditor cu privire la ce-r-
E"iuruu qtiinlifica in acest'domeniu qi de care gtiinla adesea nu line se1rya t
u a"r"op"ri adevarul trebuie sd i se adauge zelul de a-I foiosi
pentru fericirea umlnitatiit(. Totugi, nuinai cind qtiinla 'a fi ajuns cu ade-
"ZJ"f"f'a*
vdrat in aceste probleme la o unitate a concluziilor sale, o:ttpurlllcare-,
pYi:t .!"i_1
ln
sa vedem omenirea intreprinzind cu seriozitate opera Sa de
cu siguranld acest deziderat. Cind
acel moment i,rsa, qiii"tu-.'u indeplini
Jescoperim, in lucrdiile' de etnografle qi sociologie,- ce restri4it^tl."3l-lT;"
p,,rr, iin supunere religioasd, popoarele primitive in privinla casatonel
gi uneori numai in riirtutea unor prejudec5li superstilioase - speran{a
-cdoameniicivilizalivoracceptaintr-obunaziprincipiifundarnentate
qtiin{ific, nu poate fi prea optimista'
pen-
Wallace nu preconizeazd mdsuri atit de absolute cum face Galton,
tru a impiedica unirea indivizilor de valoare minord qi a favoriza-p:,:"^."i"
;:;;;;;;;;;no';;. er recunoaqte cd problema e1!e fI!:.":^1'^j:*']*
;'iiit# ;ilili"i"'rta i#i"r." "a,'
in arago't"r lo"T11 ld1TT? ::",T::::
um91e, de o mare irnpor-
5rii,'i-r"'i,ri""it! ""a"rb aI ameliordrii-speciei cu greu s-ar pro-
tanti. Dacd oamenii ar putea fi cresculi ca animalele,

26
duce ,,supraomul( ! Specia umand a decdzut in evul mediu pentru cd cei
mai apli s-au inchis in mdndstiri, iar cei mai pulin apli s-au inmulfit,
spunea Galton. Dar dacd mdsurile severe cerute de el ar fi aplicate arbo-
relui genealogic aI fiecdrui cuplu inainte ca o unire sd poatd fi incheiatd,
nu numai cdsdtoria ar pierde sensul ei profund, ci qi specia ar pierde moq-
tenirea sa cea mai nobild"
Insi qtiinfa a confirmat pind acum in mare mdsurd principiile formu-
late de acest savant, degi limitindu-le mult gi reducind exigenlele sale Ia
pozilii rezonabile, incit in general trebuie sd recunoaEtem importanla
acestor exigenfe. $tim astfel cd dispoziliile ereditare i'au adesea, la copii,
o altd formd decit la pdrinli ; c5, de pildd, din trei sute de idiofi, o sutd
patruzeci Ei cinci aveau pdrinli alcoolici Ei cd epilepsia se datoreazd de-
seori aceleiagi cauze. $tim cd indivizi in aparenld sdndtoEi sint, uneori,
atingi de o boa15 la virsta 1a care gi pdrinlii lor au suferit de aceeagi boald.
Pe de altd parte, existd Ei experienlpe care dovedesc, din fericire, cd unii
indivizi cu 'roinfd puternicd pot combate anumite tare ereditare pericu-
Ioase. ln discufiile asupra acestui subiect se evidenli azEt de asemenea, qi.
cu mr:ltd dreptate, posibilitatea ca dispozifiile maladive ale unuia dintre
pdrinli sd fie neutralizate, Ia copii, prin sdndtatea celuilalt. lnsa. cum spu-
neam mai sus, importanla acestor factori, ca qi a multor altora, nu va fi
prea curind aprofundatS.
Maudsley a ldmurit, in special, problema ereditdlii maladiilor mintale,
cu toate ca, Ei in cazul acesta, maladiile nervoase qi psihice ale pdrinlilor
igi mcdificd adesea caracterul cind apar la copii. $i el cere un examen
medical inaintea incheierii unei cdsdtorii qi propune ca aparilia unei ma-
Iadii mintale sa fie un motiv legai de divorf. El sperd ca, in viitor, un
arbore genealogic ,,purtt, in sensul nou al cuvintului, sd fie considerat tot
atit de important pentru cdsdtorie, cum era altadatd din punct de vedere
nobiliar. UnuI din principiile lui Maudsiey este atit de interesant, incit
trebuie sd fie citat aici; el spune ca acei parinti care qi-au concentrat
toatd energia pentru a se imbogdli au copii degenera{i deoarece aceasti
tensiune nervoasd distruge echillbrul nervos tot atit de infailibil ca 9i
alcoolului sau opiumul. Dacd aceastd teorie ar fi confirmatS, am avea de
addugat un punct de vedere in plus Ia cele, gi aqa destul de numeroase, care
indicd in ce mdsurd viala sociald actuald, neurmdrind altceva decit pu-
terea gi cigtigul, este contrard existenlei, Ei cit de necesard este o transfor-
mare care ar pune munca gi produclia in serviciul unui scop nou : acela
ca fiecare om sd-gi trdiascd viala din plin Ei cu demnitate Ei sd lase dupd
sine o descendenld capabild de a continua o existenli asemdnitoare.
Certitudinea cd omul, aga cum este, reprezintd numai un ,,punct(, o
tranzilie intre animal qi supraom, n-a fost la nici un contemporan atit de
puternicd cum a fost la Nietzsche. De aceea, e1 considerd obligaliile pri-
vind perfeclionarea speciei umane cu aceeagi seriozitate ca gi Galton, degi
igi exprimd principiile cu convingerea unui vizionar qi a unui poet qi nu
cu aceea a argumentdrii gtiinfifice.
Numdrul lucrdrilor care trateazd acest subiect se mdregte zilnic, iar
opiniile diferite se ciocnesc incd violent. Atit timp cit situalia va rdmine
astfel, vom avea motive intemeiate sd ludm in considerare avertismentele
sociologului german KureIIa care, exprimindu-se asupra acestui subiect,

27
 a atacat cartea lui Ammon 7 : Die natitrliche Auslese beim lylenschera (se_
leclia naturald Ia om) gi a afirmat cd trebuie totdeauna sd finem ,"u*i in
mod egal de factorii sociali, ca Ei de factorii antropologicl, dacd vrem sd
impiedicam degenerescenla speciei umane. EI insista dJ asemenea asupra
faptuiui ca trebuie totuEi sa fim prudenli inainte de a incepe sd iudm md_
suri de utilitate sociald bazate pe date antropologice, fie cd va invinge
teoria darwinistd a ereditdlii ,calitdlilor dobinditer.*- adicd a unei
,,-uE"
ereditare(6 care ar trece de la pdrin{i ia copii, aga fel incit sa poata airdrea
tipuri superioare numai prin amestecul calitdlilor tatdlui gi ite mamei gi
prin seieclia naturald in lupta pentru existenld fie cd teoria
rilor sdi rdmine pentru moment victorioasd. In -sfirqit, Kurella adversa_
cu multa dreptate cd datele pe care le poseddm din lucrdrile lui splncer;"*prrr""
Lombroso 8, Ferri.e,.
Ribot I0,_ Letourneau',
Haverock 'nuir D,
!a!to1_ _
J.-8. Haycraft13, colojanni ra, sergie 15, Ritchie ro qi
itlii vor fi mai intii
prelucrate sistematic, Ei cd sociologul va trebui sd devind qi zoolog, antro-
polog, psiholog, inainte de a putea stabili reguli eficace'pentru"'dezvol-
tarea spelei umane 17.

In ceea-ce priveqte insugirile de ordin intelectual, unii cred cd darurile

exceplionale sint moEtenite de cele mai multe ori de la mamd, dacd este
vorba de fiu, qi de la tatd, dacd este vorba de fiicd. Dealtfel, acest lucru
a marit in zilele noastre in mod considerabil interesul fala de ,"u*"t"
oamenilor celebri. o altd manifestare incd Ei mai studiatd pare a fi urmd_
toarea : cind intr-o familie aptitudinile au atins punctul lor culminant
intr-un geniu care face epocd, acesta nu are copii sau copiii lui sint de
o inteligenla nu num-ai obiEnuitd, ci adesea insignifianta ; tie cd natura
qi-a epuizat forla producdtoare intr-o mare personalitate, fie cd, dupd cum
se admite adesea, puterea creatoare in domeniul intelectual a sc-dzut la
aceastS. personalitate puterea creatoare din punct de vedere sexual.
Problema evolutiei spelei umane se leagd de aceea a ereditdlii. chiar
la inceputul cdrlii sale ,,originea speciilor; lorigine of species), Darwin
a aratat cit de importantd este puritatea originii pentru formarea unei
specii umane ,,nobile((, iar un scriitor antisemlt modern care a prezentat
pe evrei ca exemplu.tipic
.al forlei intr-o rasd purd, sprijinindu-se pe
aceastd- observalie, lqi exprimd conceplia in termenii'urmdiori, de cdtie
unul din cei mai cunosculi reprezentanli ai iudaismului, Disra6li 18 r
,rRasa este totul, nu existd alt adevdr Ei orice rasd care, neprevdzdtoare,
permite amestecurile, dispare(. AUi savanli, dimpotriv6, piivesc aceste
amestecuri intre rase ca extrem de avantajoase pentru descendenfi"
un sociolog finlandez, westermarck le, a gdsit argumente intemeiate
pentru a explica importanla pe care frumuselea a do6indit-o in dragoste
qi prin _aceasta in specie, expunind cum omul a fost antrenat sd consi-dere
ca tip de frumusete corporald deplina dezvoltare a trdsdturilor care consti-
trrie earacterul general al organismului uman. El crede cd aceasta provine
din faptul cd indivizii inzestrali cu aceste trdsdturi sint tocmai cei mai
adapta{i in indeplinirea datoriei lor in cursul vielii. Astfel, ar fi o con-
secinld a selecliei naturale faptul cd indivizii considerali ca cei mai fru-
moEi, cei mai cdutali, sd fie tocmai cei care ar indeplini mai bine, ca fiintd

2B
umand, condiliile organismului uman ; ca fiintd sexual6, pe cele ale se-
xului lor Ei care, ca membri ai speciei, ar fi cei mai bine adapta{i la con-
ditiile inconjurdtoare. fnvingii in iupta pentru existen!5 sint cei pe care
instinctul amoros i-a impins Spre indivizi prost inarmali pentru aceastd
luptd ; in timp ce, dimpotrivd, victoriogii sint copiii indivizilor bine adap-
ta{i. trn felul acesta s-a format gustul, conform cdruia cea mai bund adap-
tare este consideratd drept cea mai mare frumusele. Aceasta inseamnd in
acelaEi timp sanatate, for!5 de rezistenli Ia atacurile lumii exterioare, pe
cind tot ceea ce se indepdrteaza profund de tipul pur a1 sexului Ei de acela
al speciei con{ine in sine un grad mai mic de putere de adaptare, adici de
sdndtate gi, prin aceasta, qi de frumusete"
Rezultd de aici cd este important sd descoperim nu numai condiliile
care oferd cea mai bund seleclie, ci qi conditiile exterioare care sldbesc
sau intdresc calitdlile stabilite deja prin seleclia naturald. Astdzi se acorda
din nou importanla exerciliilor fizice Ei, dupd ce se vor fi fdcut experien-
tele dureroase necesare pentru a pune eapdt consecin{elor,exagerdrii, ale
surmenajului, ale violenlei in concursuri gi ale nebuniei sporturilor
- care.
rnai ales la femei, au fost adesea fatale in ceea ce privegte maternitatea
sportul Ei jocul, gimnastica qi mersul, viala naturald in aer liber, ori- o
anunlitd artd a dansului refdcut dupd modelul dansurilor populare, toate
acestea vor deveni pentru tineret una din sursele cele mai minunate cle
regenerar:e fizica Ei psihicd 20.
In legdtura cu aceasti regenerare s-a relevat qi influenla artei. Astfel,
de exemplu, s-a ardtat cum un Burne Jones 2l a creat tipul nou al femeii
engleze, formatd sub influenta unei adaptdri lente gi complete Ia acest stil
plin de distinclie Ei de mister, luat ca model. Se pretinde ci este suficient
sA vedern in fala tablourilor acestui pictor un grup de tinere englezoaice,
ca s5 remarcdm in ce mdsurd nu numai atitudinea, ci gi figurile indici
o concordantd izbitoare. Artistul a imprimat tineretului aceastd notd,
inainte chiar ca acesta sd-qi dea seama ; tineretul a crescut in prezenla
acestcr forme, ie-a intilnit in ilustraliile din cdr{i, a fost imbrdcat in cos-
tume a cdror croiali era copiatd dupd tablourile maestrului. Mai muii
inci : dupd cum farmecul grec feminin era influenlat de frumuselea sculp-
turii de care erau inconjurate femeile, tot aqa qi din aceleaqi motive, ma-
mele actuale au imprimat copiilor lor tipul creat de Burne Jones. In anti-
chitate, se credea chiar cd se pot doblndi, cu ajutorul anumitor influente,
unele caractere speciale ca, de pildi, acea culoare blondd a pdrului atit de
cdutatd !
Totuqi, poseddm incd prea puline date cu privire Ia importanta acestor
lnfiuenle deosebite ale iumii exterioare asupra mamei, pentru a putea
trage eoncluzii. Dealtfel, asupna acestui punct, nici savanlii nu se inleleg
prea bine. Am wut numai sd reamintesc in trecere qi acest factor printre
toti cei care vor trebui studiafi mai temeinic, inainte ca oamenii si ajungd
la o vedere generalS mai sigurd rsupra condiliilor ,,devenirii( umane.
Dezvoltarea noilor noliuni juridice este de asemenea legatd de aeeste
probtreme. In timp ce societatea pdgind, in asprimea ei, inldtura copiii slabi
sau infirmi, societatea creqtind a mers atit de departe cu ,,blindeteac,
incit prelungeEte existenla c;:pilului incurabil atins gi deformat din punct
de vedere fizic Ai psihic, cu preful unui chin de fiecare clipd pentru co-

29
 pilul pentru cei din jurul iui. In societatea care, printre altele,
-insuEi _qi
men{ine pedeapsar cu noartea qi razboiul, respeciul vielii nu este incd
des*
tul de profund, incit - sa- se poatd per-itu f'drd pericoi- ,rrpri-u.ea unor
asemenea vieqi. \urnai cind moartea va fi data din compasiur.u,
serriimen-
teie umanitaie \-or permite in viitor meclicului ca, in aiumite'condifii
de
co*troi qi cie sd pund capat fdra durere unor asemenea
'esponsabilitate,
suferinle. Dimpotrivd, aceastd societate
,:crggtind( menline incd diferenla
clint.e copiii _,,legitimi( Ei copiii ,.pacatuiui(, diferenli'care mai murt ca
ciicare. alta ingreuiazi formarea lnei concep{ii cu adevarat morale
22- Atit des_
.indatoririle pdrinlilor'
pr e timp cit copilui nu va avea asupra ta_
talui cit qi asupra mamei absolut aceieaqi drepturi, utit-ti*p cit amindoi
3u .:. ar.ea fala de copil absolut aceleagi indatoriri, nu vor putea fi puse
i:azele moralei viitoa.e i' viala comund a naruaiulii gi
a femeii.
cercul" indatoririior pdrinlilor care se ldrgeEte tot mai mult include
gi
cl,r'eptul copilului. TotuEi, in viitor, limiteie icestui druC
ar
fixate cu totul altfei decit astazi. s-ar considera atunci'ca principaltrebui sd fie
al copilului acela de nu se naEte dint-r-o cdsdtorie nepoiri'itd. b" drept
ina'rte-de toate, cdsdtoria
-a u"*L'u,
trebuie sd fie liberd, uai"a'*oili
poata despdrfi libe-r,.prin consim{amint reciproc, respectincitrebuie sJ se
rnite indatoriri fatzi de copii, atit in timpul mariajului.-"it
numai anu_
cerea lui 23. ;i ci'pa tiesfa_
lntr-adevdr. nu stringind mai tare iegdtura conjugalii r.om pune
. addpo,st_de pericorul.gu
la copiii
u creEte intr-un cdmin"diitrus ci. mai curind,
considerind cu mai multd seriozifate intrarea i* viata lomuna
pdtrunzindu-ne Ei mai ales
adinc de sentimentur responsa'[rutilii ta6 ae copii
Acpasta va permite. 'ai aceror pdrinli care se considera ingelaji in spera'la ror
de fericire conjugala sa paltreze, totuEi, in viala reselnnare in-
feleaptd qi demna, dacd au sentimentul de a ri aaoptaf "ortrrrd'o mai bund so-
iulie a confiictuiui, in favoarea copiilor cdrora le-au dat "eaviala. r\cr:asta
demnitate insd presupune ci, din acest moment, numai datoriite
comune
vor menline sclii unifi, iar nu intimitatea conjugaid 2a.
Multe cdsatorii se incheie cr-r uEurinfd ; puline divorluri se pronunla
tt{;or,_ cel putin in cazurile cind sint copii.-Nu obligaliile'impuse'de
ci cele dictate de singe au aici o influenla binefdcdioa.".- lrr'sentinla leg;,piel
crsnizatd de societate, ci aceea pronunlati de copii ett" l-rotaritoare.
Numai
r,:d^aceste motir'-e puternice sinl tot atit de decisive in-rejaturle
libere, ca
$i in- celelalte ; iar copiii nu au de pierdut mult cind tatdl sau mama rdmin
linga ei numai_prin constringere. obrigaliitor nescrise, pe care
]- stabileqte - acelea parintri_
le revine sa.drra sd trezeasca conqtiinla
11 l"^9".1
lor pentru ca nor rnoravuri- sd poatd fi create.
Obligalia de responsabilitate fald de copii va deveni cu atit mai
severd
cu cit societatea va invdla din ce in ce mai mult sd considere ca una
cele mai importante indatoriri ale sale impiedicarea oricdrei suteri"re di.
absurde qi nemeritate.
Morala viitorului nu va consta in sacrificarea, in numele caracterului
sacru al familiei, a asa-numililor bastarzi, adesea foarte bogat inzestrafj
de naturd, dar care in virtutea conceptiilor actuale juridice sint
trata{i ca
atare; adesea ei devin chiar din aceastd cauzd cu adevdrat
,,bastarzi.
societafii, nota trad.J, plini de sete de rdzbunare impotriva societafii qi[ai
a

30
 I
jalselor noliuni juridice cdrora le-au cdzut victimS. Sinuciderile printre
copii, otrdvirile cu fosfor, ,,fabricile de ingeri4, toate se explicd prin aceste
::oJiuni greEit inlelese. Dar toate consecintele de mai sus sint totuEi mai
pulin dezastruoase decit acelea pe care societatea qi Ie atrage asupra sa
prin aceEti ,copii ai pdcatuiui(, care, desigur, nu decad din punct de vedere
:izic, ci din punct de vedere mora}. Adesea, odatd cu ei, se pierd nu numai
lorle prelioase sufleteEti, ci se dezvolti forle distrugdtoare ale societatii. l

Va veni un timp cind copilul va fi considerat sacru chiar dacd pdrinlii

s-au unit fdrd sd cunoascd misterul vietii ; un timp cind orice maternitate
.,-a fi socotitd sacrd, cind va fi consecinla unui sentiment profund de dra- l

goste Ei cind va provoca un sentiment adinc al datoriei.

Atunci, copilul care va fi primit viala de la pdrinli sdndtoqi Ei unili I

prin dragoste gi care va fi crescut cu intelepciune Ei dragoste va fi de- 1

clarat ,,Iegitim((, chiar dacd pdrinlii sdi s-au unit in mod liber.
Atunci, cel care va fi ndscut dintr-o cdsdtorie fdrd dragoste sau care,
1

prin vina pdrinlilor, va fi atins de o boalS corporald sau mintald, va fi I

socotit ,bastard(, chiar dacd pdrinlii lui ar fi fost unili de cdtre insuqi papa l

in biserica Sf. Petru. Si umbra desconsideriirii nu va mai cddea pe mama

duioas6, nemdritatd, a unui copil strdlucind de sdndtate, ci asupra mamei, l

legitime sau nelegitime, a unei creaturi degenerate Ei care poarta povara i

pacatelor strdmoEilor sdi 25. I

Ceea ce trebuie sd ludm in considerare mai intii, aici, este ideea asupra
careia scriitorii darrvinigti insistd tot mai mult, qi anume cd Eiiinlele naturii,
printre care se numdrd acum ,gi psihologia, trebuie sd devind bazele juris- I

prudenlei ca qi aie pedagogiei. Omui trebuie sd invele a cunoaEte legile {

selectiei naturale gi sd aclioneze in spiritul acestor legi. E necesar sd punem I

in serviciul evoluliei pedepsele aplicate de societate Ei sd le transformdm I

intr-o mdsuri de proteclie a selecliei naturale. Aceasta se va produce mai I

intii prin faptul cd se va interzice tipului criminal ale cdrui caractere

I

proprii numai savantul le poate determina sd se-reproducd, pentru ca

-
aceste caractere sd nu se transmitd descendenlilor sdi 26.
I

In aI doilea rind, este vorba de obligalia celor atinEi de boii ereditare, rl

fizice qi psihice, de a nu le transmite urmaEilor 27. I

Acum, in ceea ce priveqte aceastd ereditate, opiniile asupra problemei I

sint'incd foarte diferite. Astfel. autoritSli celebre au pdreri divergente re- I

feritor la tuberculozd., pe care unii o considerd ereditarS, iar allii numai

transmisibild prin contagiune, in aqa fel incit dacd, de exemplu, copiiul I

ar fi luat de lingd mama suferind de tuberculozd, n-ar mai exista pentru

el nici o primejdie. Pdrerile sint, Ia fel, foarte impdrlite in privinla ere- ;

ditdtii cancerului. Despre alte boli, dimpotrivd, existd o certitudine com- rl

l
pletd asupra ereditalii. In ce privegte epiiepsia, Iegisialia, dealtfel, a gi in-
tervenit, deEi, practic, legea nu este totdeauna urmatd. Dar in privinfa i
sifilisului, a alcoolismului, a numeroase cazurl de antecedente de boii ner- i
voase boli care sub diverse forme ating cel mai sigur pe descendenti -
-
tegisiafia n-a fdcut incd nimic !
I
i
ExisG un vechi dicton conform cdruia trebuie sd mullumim pirinlilor
pentru viata Pe care ne-au dat-o ; aceqtia au putut fi ei inEiqi mogtenitorii

31
 landtelii corporale -gi morale provenitd. din faptul ca generafii de pdrinfi qi
de strdbuni, pe linie paternd-gi pe linie maternd, au"contractat de timpu-
riu- cdsatorii potrivite Ei fericite. Dar, in cele mai multe
cazuri, parinfii ar
trebui, dimpotrivd, sd ceard iertare copiilor p""tr" p" care le-au
dat-o ! "iuiu
Fie ca vorbim cu oameni care au sardcit sau care au comis crime,
sau cu
oarneni care suferd de nevroze sau de alte boii, fie, in sfirgit,
cd voibim cu
cei-zdro_bili moralment!, putem fi siguri cd in'majoritatea'
cazurilor
indica drept cauzd, profunda a nenoicirii lor o i",lp;;J;;e oarecare,ei vor
care
a avut o influenld.asupra naqterii ror sau asupra congtiinlei ror de copii.
u3goti sint ndsculi din pdrinii prea tineri sau prea virstnici; alteori din
parinli bolnavi; sint concepuli cind in stare de be1ie, cind nascuF d;;
maPa copleEitd de muncd. sau de grija unei droaie
zrri cind au primit viafa din uniri ?aia dragoste sau ii"'"tpt. Mai sint ca_
care continud sd sub_
siste dupd ce dragostea- a. disparut; acegtia au fost concepuli
purtali de o mamd stdpinitd de sentimente rdvdEite, cu repursie,
nele nemullumirii sau al oboselii de viatd.
a'ind'in singe d**""j
Nenumdrate anomalii printre care, ra femeie, ura fala
pot fi explicate prin aceste- cauze. In sfirqit, copiii acegiia au de birbat --
tost crescu{i
intr-un cdmin unde au suferit de pe urrna'pedepselor, a exemplelor rere
sau a influenlelor contradictorii.
.. sentimentul
tineri
importanlei ereditdlii a devenit atit de puternic, incit unii
care poartd intr-un fel sau altul .,tara,, acumJatd d;-; l,G;i
--
gene-ratiilor incep sd in{eleagd cd este de datoria ror sd renunle la buJu*
- mai curind
d,. a fi.tatd, decit sd transmittr unei noi generalii nefericita
ili
ror mostenlre.
Dar va fi necesard evolulia mai multor generalii inainte ca femeile si
dobindeascd ceva asemdndtor cu un instinct"- irezistibif qi imperios
de
a nu alege, ca tatd aI copiilor lor, un bdrbat decdzut ,r, d"g"rr"rat - din
punct de vedere fizic sau moral. ln acest sens, instinctul barSatuiul
este
mai puternic ; dar din acest punct de vedere sentimentele sale sint tocite
de o noliune de drept, conform careia femeia trebuie mereu sd se
'eche
ca in fala unei detorii, exigenlelor impotriva
!|Pqra'
fii!{5 se revoltS. In g9_eas,td privinld,'ferneia nu ire decitcdrora intreaga sa
o singurd daTorie,
o datorie incontestabild fald de care orice abatere este un pdcat: datoria
de a eoncepe gi de a primi noua fiinli cdreia ii d6 viald cu dragoste gi puri-
qi
l1t1 ^"".sdnatate
desavlr$ita comunitate .frumusele, cu-o perfecta inlelegere reciprocd, intr_o
de voinld Ei fericire impdrtdgita niciodatd in stare
de belie, de indobitocire prin'obiEnuinli, de ,satura!i",- ori-irrt.-o afi{are
simlurilor. Pind cind femeile igi vor in{elege datoria'in aceasti privinlii,a
pamintul va rdmine populat cu fiinfe care, c"hiar de la origine, au iost
lip-
site de cele mai frumoase speranle-ale bucuriei de a trail,i ale inzestrdrii
pentru viafd. In ce privegte cdsdtoria clintre indivizi sdndtoEi gi bine dez-
voltati, numai moravurile pot exercita o influenla in vederea unei ame-
liordri, legile niciodatd. Numai cind eopiii vor invdla, de la virsta cea mai
fragedd, sd-Ei cunoascd propria lor naturd gi indatoririle lor viitoare
fiin{e sexuale, numai atunci pdrinlii vor putea intipdri cu litere de foc ca in
c-onEtiinla copiilor nu noliunea abstractd de
,,puritates, ci porunca concreta
de castitate: a-qi pdstra sdndtatea, gralia,'inocenla ior pentru fiinla pe

32
 irare o vor iubi intr-o zi, pentru copiii cerora aceaste dragoste le va
io ! tq!4.
Tineretul trebuie sa deprindi respectul fala de datoria sa viitoare, res-
pect de la care se abate atunci cind iEi risipeEte frumuselea morald qi fizici
in uniri legate qi dezlegate cu ugurinla, fard intenlia fidelita{ii, fdrd dem-
nitatea responsabilitdlii. Dar tineretul mai este obiigat sd Etie cd se abate
si mai grav de la aceastd datorie, cind, cu inimd rece Ei simlurile reci, dA
nagtere unor copii, fie intr-o casdtorie incheiata din motive mondene, fie
intr-o cdsdtorie pe care persista sd o menlina din cauza ,,moraleis gi in
care ciocnirile aparute se transmit fiinleior nou-ndscute. N4[ame1e, prostite
gi amufite, coplegite de nenumdratele deziluzii fala de visurile lor din ti-
r:erefe, fatd de nevoia lor de idealitate, sint adesea cele care combat la
copii instinctele amoroase pure, sentimentele caste Ei inflacarate, aspira-
{iile lnalte. Ele ii invald de exemplu cd, deoarece dragostea dispare adesea
dupd cdsdtorie, se poate contracta o cds6torie tot atit de bine qi fdrd dra-
goste, rationament analog, de pildd, cu acela cd o navd poate fi lansatd pe
mare avind o avarie intrucit, in general, este foarte posibil sd sufere una
pe parcurs ! Eie vorbesc despre elementul impur al senzualit5{ii, de avan-
tajele casdtoriei din interes, bazatd pe prietenie, de forfa liniEtitoare a da-
toriei implinite rationamente cu care se asasineazd sufletele pline de
viata ! -
Numai cind tindra fata va primi de la mamd un ajutoi: inleiept gi deii-
cat, care o va proteja impotriva unei grabe nesdbuite ;i-i va permite sA in-
treleagd clar un sentiment de care ea insdgi este nesigurd ; numai cind in
sr.rfletul qi in nervii sdi se va inscrie, cu litere de foc, ideea cd va fi o fiinlA
p:ierduta dacd s-ar dalui pentru alte motive decit pentru dragoste impdr-
taqitd, numai atunci se va indeplini marea transformare a valorilor morale
actuale. Atit timp cit copiii vor continua sd se nascd in atmosfera rece a
datoriei sau a neinlelegerilor furtunoase, cit timp aselnenea cdsdtorii vor fi
considerate morale, cit timp se va putea trausmite copiilor tot felul de
feziuni morale Ei de incapacitdli fizice, cit timp parin{ii vor fi totuEi, in
continuare, considerafi ,,onorabili(', nimeni nu va putea inlelege citugi de
putin rnoralitatea noud care il va forma pe omul nou.
Totugi, pentru frumusetea cdsdtoriei qi pentru echilibrul moral ;i fizic
al copiluiui, nu este suficient ca femeia sd cunoascd, in general, numai cu
aproxi,rnalie aceastd problemd. Un tindr imi spunea intr-o zi ca cele mai
rnulte dintre cdsdtorii sint distruse chiar de la inceput, pentru cd bdrbatul
aduce cu sine felurile de a vedea qi obis,nuinlele acelor femei decdzute care
l-au iniliat in ,,dragoste(' ; cd astfel distruge, adesea pentru totdeauna,
tandretea relaliilor cu solia sa, rdnind ceea ce este mai frumos in sentimen-
tele sale. Mai trebuie addugat cd multor bdrba{i qi femei Ie lipsegte acel
sentiment de devotament, sentiment al frumuselii in fala marelui mister
Lr al ,,procredrii(. $i cu toate acestea, tot in numele ..moraleis, vrem sd ascun-
ciem tineretului natura in goliciunea ei, Ei neglijdm sd*i inspirdm senti-
rnentuL de devotament fald de propria sa naturd consideratd ca sanctuarul
in care se va implini intr-o zi misterul vietii.
Dacd oamenii ar deveni observatori docili dar gi stipini severi in ceea
ce priveEte impresiile instinctului gi al acelui imperativ categoric al nervi-
ior si al singelui ar fi primul pas spre ceea ce va deveni mai
sentimentul dragostei - gi spre o spefd umand mai fericiti in viitor. tirzirr

Secclul copiluluj
 Mi se pare cd ar fi cel pulin tot atit de important pentru societate de a
cere un certificat medical privitor la aptitudinea pentru casdtorie cit Ei
pentru aptitudinea la serviciul militar ! pe de o parte, e volba s6 se dea
viald, pe de atrta sa fie luatd viala ; Ei degi acest urtim caz a fost intr-adevdr
considerat pinii acum mult mai important decit primul, unei congtiinle so*
r:iale in formare ii revine, totugi, datoria de a ceie sd se faca un pas in di-
rectia mentionatd. Putem concepe atunci cd aceasta va reprezenta punctul
de pLecare aI evoluliei moravurilor, o iegisralie mai extinsa dovedlndu-se
inutild, deoarece oamenii ar renunla bucuroEi }a cea mai funestd dintr.e li-
bertdli : aceea de a da viala unei descendenle nenorocite ; in tirnp ce o in-
terdic{ie a cdsdtoriei n-ar putea pune acum o stavild acestei libertali, caci
rr'larea majoritate ar continua, in afara cdsatoriei, sa rdpeascd copiilor',
chiar inainte de naEte-rea lor, gansele de fericire gi sdnataie, coplegindu-i
sub povara bolilor ereditare qi a tendin{elor nefericite.

_ Nietzsche, care cunoagte prea pufin dragostea pentru c;j nu gtie .riimic
despre Jemeie _gi care, din aceasta plicind, nu sputre multe lucruri irnpor-
tarrte cind vorbeEte despre acest subiect, a spus totugi, cu privire la cl-ato-
riile pdrinfilor, cuvinte mai profunde decit oricare alt sciiito. din epoca
noastrd. EI a vdzut toatd irapuritatea, toata mizeria, ascunse sub eticheta
casdtoriei, precum gi toatd ignoranla gi inqelatoria ascunse sub aceea a erlu-
caliei. E1 are cuvinte sublime de vizional qi de poet cind exprimd ceea ce ,r*i.
ar trebui sd urmdreascS. omul in rolul sau fala de copii qi ceea ce ar trebui riiitffiii.,

sd constituie datoriile pirinlilor : liillifffiFr

Vreau ca uictoria gi Libertatea ta sd. aspire La crearea. unui copil : tei ;ri$r,,

indlfa pentru uictaria gi eliberarea ta, montrmente uii.

Tu trebuie sd construieEti dincolo de existenla ta, dar rnai inainig tre-
buie sd te construieEti pe tine insu{i cu temelii solide, in ce prir,'eEte trunu}
;i sufletui tdu.
Nu trebuie sr cregti numai fiziceqte, ci inallindu-te ; fie ca grddina ca, lfil

satoriei sa te ajute intru aceasta.

vei crea un trup superior, o mi;care ini{iala, rin rnecanisnr in sta.re de
a se miEca singur ; rrei crea un creator.
cisdtoria ; numesc astfel r,'eneratia reciprocd. in mdsura in car:e cstr,,
resimfitd de doud fiinfe insutlelite de o astfei de r ointd.
 il
GENERATIA VIITOARE
MUNCA FEMEILOR
'I

Femeile din Partidul creEtin nu-gi dau seama deloc ca emanciparea

leminista este cea mai mare miEcare egoista din secolul al XIX-lea, deql
este cu adevdrat manifestarea cea mai profund activd a muncii personale
pe care a vdzut-o weodatd istoria. Eiiberarea forlelor gi a personalitdlii
iemeii n-a fost niciodatd inleleasa de ele decit sub forma unei lupte pentru
dleptate, pentru o nobilS victorie !
ln realitate, a fost qi ,aceasta, ca toate celelalte afirmdri atre personaLi-
ialii, o luptd al cdrei scop este recunoagterea dreptului personalitdlii umane
ia dezvoltarea deplind a forlelor sale, cu o libertate responsabild. Dar,
dup5. curn orice altd afirmare a individului, a castei sau a spelei umane se
iransformS uEor intr-un egoism nejustificat, la fel s-a intimplat qi in cazul
eiiberarii femeii.
Marea gi profunda emancipare feministd a luat, cu timpul, un nume
nou : ncauza feminista((. Transformarea expresiei cuprinde qi o transfor-
mare a ideii. Dintr*o adevdratd miqcare de emancipare, adicd dintr-o elibe-
rare a forlelor incatugate ale ferneii, a personalitdlii sale indbugite, miqca-
rea a devenit o ocauzds, adicd o institulie sociald cu funclionarii sdi, o
cioctrind religioasd cu dogmele sale ! Fara indoiald, auzim spunindu-se tot
rnereu cd feminismul lucreazd pentru fericirea Ei evolulia omenirii intregi.
ln realitate insd, de cind feminismul s-a transformat intr-o ,rcauzd{6, a de-
venit un scop in sine, iar apdrdtorii sdi au pierdut treptat din vedere ra-
porturile cu alte mari probieme actuale. A extinde drepturiie civile qi
domeniul muncii pentru femei in amindoud cazurile se avea in vedere
-
mai ales femeile din clasele superioare scopul care avea o justificare
in sine.
A abroga un paragraf al legii, nedrept pentru femei, a dirija weo sutd
dintre ele spre un domeniu de muncd in care altadatd nu lucrau decit
zece femei, a introduce una acolo unde pind atunci nici una nu lucrase
inci, acestea au fost jaloanele pe drumul urmat de progresul cauzei femi-
niste, drum urmat fdrd a se line seamd de dispoziliile fireEti ale femeii, de
natura sa fizicd, de condiliile inconjurdtoare.
Felul de a argumenta al feministelor se sprijind in intregime pe acest
sofism care a denaturat cauza feministd, Ei anume cd femeia poate fi eli-
beraG din limitele impuse de naturS. Dar, de fapt, argumentarea se inte-
meiaz* Ei pe un alt sofism : dreptul individului de a dispune de eI insugi.

35
 orice om ce poseda conEtiinla sociala Vede totugi ca acest drept al in-
dividului de a dispune de sine insuqi este, in fala realitdfii unei societati
intemeiate pe marea industrie, fraza cea mai lipsita de sens, 9i cu atit mai
fdrd sens cind este vorba de situalia femeii I
N-am auzit nici o femeie cerind ca femeiie sd faca, ca 9i barbatii, ser-
viciul militar ca echivalent aI drepturilor Ior de cetdlene. $i aceasta nu ar
fi decit consecinla argumentului supdrator dupa care femeia n-ar trebui sa
aibd nici un privilegiu din cauza sexului sdu. Ce1 mai male privilegiu, pe
care ni-i putem inchipui, intr-o societate modernd, este tocrnai acela de a
fi scutite de nepldcerile Ei pierderea de timp a instrucliei militare, de peri-
colele qi de spaima unui rdzboi ! Dar faptul cd femeile tru sint cu totul in-
capabiie de a face serviciul militar este un fapt pe care ele l-au dovedit in
mai multe rinduri.
Deci, dacd feministele dau inddrfit in fala acestor consecinle ale prin-
cipiilor lor duse la extrem 9i prezintd funcliile mate-rne ca un motiv hotd-
ritor al scutirii de serviciul militar, chiar atunci cind femeia va fi dobindit
drepturile civile de care se bucurd actualmente bdrbatul, ele se dovedesc
inconsecvente in cel mai inalt grad. Alte femei, dimpotrivd, explica foarte
logic cd, pe un alt cimp de bdtaie, incd qi mai distrugdtor - acela al marii
iniustrii aceleagi funclii materne cer, pentru femeie, anumite privilegii.
-
In domeniul drepturilor indirridului existS, pentru femeie ca $i pentru
bdrbat, libertatea de a nu accepta cdsdtoria sau de a o accepta fAri mater-
nitate sau fdrd paternitate. Ne putem simli scutili de a^cej;te indatoriri atit
din motive altruiste, cit gi din motive profund egoiste 28. ln domeniul drep-
tului individual al femeii ca $i al bdrbatului existd libertatea de a inlStura
ceea ce este considerat stin'ienitor pentru evolulia indir.ridualA sau pentrlr
il
:i

libertatea de actiune, $i astfel, de a renunla la dragoste sau la maternitate

cind considerdm, din acest punct de vedere, una satl cealaltd sau pe amin-
iil

tI

doud impreund. Este dreptul incontestabil al ferneii de a se metamorfoza

in ,al treilea sex(, similai aibinelor lucrdtoare, - al furnicilor farA sex -
dacd iEi gdsegte astfel fericirea ei cea mai mare !
lntr-idevdr, existd femei la care sentimentul de dragoste esle r:u totu]
redus : altele care nu gdsesc Ia barbatul modern inlelegerea intimd, caldd
gi profundd, pe care, pe bu15 dreptate o doresc : aitele, mai numeroase
i.r"d, .rot dragostea, dar nu doresc maternitatea, ba chiar se tem de ea,; Ei
ar fi cu adevErat funest si devind mame fetneile care n-au fost niciodatS
induiogate simlind in miinile lor mina dulce a unui copil, care n-au aspirat
niciodatd sd se ddruiascd in intregime unei alte fiinle. Copiii lor ar fi mai
de plins chiar decit ele !
A$adar, ceea ce vreau sd spun aici este nllmai faptul urmator : orice
femeie care n-a incetat incd sd doreascd maternitatea are, ca fati tindrS,
gi, rn:ri mult, ca femeie, datorii fald de generalia viitoare, datorii de la care
nll se p{lare sustrage, fata u fi acuzati de eqoism, de faptul c5, netininc
seamd de nimic altceva, reprezintd adesea o formd exacerbatd a instinctu-
lui care. alSturi de instinctul de cotlservare a speciei umane, domind exis-
tenla : instinctul de conservare personald. Dar tocmai de acest lueru ar
trebui sd se teamd cei care se ocupd de eliberarea femeii, adici de acest
2e.
,.egoism impus muncitoarei moderne(t
A vorbi despre ,,libertatea( femeii, despre dreptul de a dispune de sine,
cind ea munceqte .rr-r animal de povard ca sd ajungd Ia un minimum de
"i
36
existenlA care o fereEte de foame, 9i in condifiile in care libertatea pentru
incheierea contractultri de muncd este, pentru barbali ca Ei pentru femei,
un cuvint lipsit de sens, -- inseamna, ca sd fim indulgenfi, un fe| de a
judeca cornplet gre$it. Pot evidenlia prir-rtr-un exemplu consecintele aces-
tei ,,libertdli(.
-Anglia
Cind it femeile lucran la fabricarea albului de ceruzd *, o sutd
gaptezeci gi Eapte dintre ele au fost supuse unei anchete, care a ardtat cd
pe timpul duratei anchetei doudzeci ;i una dintre ele ndscuserd un copil
rnort, noudzeci avot:taserd s,i, pe deasupra, patruzeci de prunci muriserd
in urrna unor convulsii pricinuite de otrdvirea mamei. lntre optsprezece Si
doudzeci $i trei de ani, sdndtatea femeii este cel mai mult lezatd in aceastd
pr.ofesiune care mai poate avea drept consecinfe paralizia, orbirea etc.
Un medic englez a declarat cd s-a convins prin lungi Ei minutioase cer-
cetiri cd ingrozitoarea mortalitate a pruncilor in cartierele muncitore$ti se
datoreEte, in primul rind, faptului ca pruncul este lipsit de ingrijirilg ma-
rrei la numai citeva sdptdmini dupi naEtere, in timp ce aceste ingrijiri ar
trebui sa fie prelungite cei pulin gase luni, dat fiind cd laptele matern nu
poate fi complet inlocuit prin mijloace artificiale, mai ales cind acestea
din urnd sint aplicate este cazul aici -- fdrd o ingrijire meticuloasd.
- cum din industria
|n unele clistricle rnanufacturiere textild, de exemplu ia Not-
tingham, unde se fabricd dantele __ Ei unde tocmai s-au ivit plingeri privi-
toaie la legea care regiementeazd munca femeii - dintr-o mie de copii
mor doud sute. Mortalitatea in oraqele muncitoreqti este de patru gi cinci
ori mai male decit in satele invecinate. TotuEi, tnoartea copiilor este incd
de preferat ; rnai trist este cd cei care rezistd rdmin sldbili pentru tot-
rleauna, in mare parte din cauza lipsei ingrijirilor materne in primii ani ai
r.ietii.
fti Silezia, unde copiii, ca qi fetele foarte tinere, sint folositi in industria
r:ticlei, munca aceasta Ie atacA sistemul osos in aga m5sure incit aceste fe-
lrrei nu devin mame decit cu prelul celei mai dureroase naqteri. Din acesl
punct de vedere, ele constituie unui din cele mai bune subiecte de studiu
pentru obstetrica, iar doctorii se duc in Silezia pentru a cerceta cazttl lor !

Astfel, femeia e dusd cdtre ruinarea sdnatalii sale inainte de a fi edultA

sau majord, inainte de a putea ,,sd se apere singurd( dupd conceplia femi-
nistelor-. Daca se obiecteaza cd probiema aceasta line de protectia copiluiui
gi nu de proteclia femeii, e uEor sd se rdspundd : proteclia copilului qi pro-
ieclia fenieii se afla intr-o interdependenld atit de strinsd incit nu trebuie
sa ie separdm. Aceste femei epuizate nasc la rindul lor copii epuizati chiar
de la nagtere ; suportd cu o forld de rezisten!fl mai micd povara muncii sau
tlansmit sl6biciunea lor clescendenlilor. Cauzele Ei efectele se intrepetrund
atit de indisolubil, incit nu putem, in mod rezonabil, sd le separim in :
rrunca copiilor Ei munca femeilor.
Feministele ar mai putea recunoagte cd limita drepturilor Lor trebuie sd
se cpreascd acolo uncle incepe dreptul altuia. Dar cum de nu inleleg ele
cd femeia, la lin'rita libertdlii sale individuale, intilneqte dreptul celeilalte
fiinle, al copilului probabil, al cdrui drept de proprietate pe care-l consti-
tuie forta vitala. ea ntt-l poate ipoteca mai dinainte !

' Certtzd (chim.):alb de plumb, folosit astdzi in micd misuri in industria vopsele-
lor d.in cauza Droprietdtiior sale otrdvitoare (nota trad.).

!)J
 H
il
ii

ti
r1

i1

ri
ti

O femeie care, pentru un motiv sau altuL important sau neinsem- rli

nat -
rdmine pentru totdeauna in afara cdsdtoriei, are tot dreptul si-qi lril

- sdndtatea prin munc5, afard totugi de cazul cind, nernaiputind

ruineze I'

munci, ar d-eveni o povard pentru ceilalli. :l

Insd ferneia care considerd maternitatea ca un lucru posibil sau aceea :

pentru care maternitatea este deja o speran!5, nu trebuie sd sacrifice unei

munci nelimitate, fie ea liberd sau forlatd, posibilitdlile de via{5 sau de
acliune ale generaliei care se va naqte, aducind astfel pe lume copii slabi,
maladivi, deprimali din punci de vedere fizic qi care mai tirziu vor fi ldsali
in pErdsire.
Feministelor cu spirit dogmaiic nu le trece prin minte ci discursurile
lor cu privire la ."libertatea individuaLd( a femeii de a se ploteja pe ea in*
sisi, afirmalia lor cd dreptul femeii de a dispune de sine nu trebuie sdi
su-fere nici un prejudiciu prin fapt.-tl cd ea este mdritatS sau cd este mam5.
duc la tratamentul cel rnai revclt5tor nu numai al copiilo::. ci chiar Ei al
femeilor, intrucit orice cerintd. de e4alitate. acolo u-nde nart:-tra a ,pLr-q inega*
litate, se transformd intr-un preiudiciu al pdrlii celei mir.t' slabe" 'ln acest
sens e.qalitatea nu inseanini ir-lstitie ; dimpot:rir'5, adesea ea este cea mai
reri+l,tdtoa-re injustilie ! 30
T,a congresul feminist de la I-ondra, d-na Siclney Vr/ehb a apdrat c5ldrr-
rcs lcgislalia de protcrtie a- muncii pentru fcrnei : pdrnre: ca., crle se spri-
iinea Fe experienli personald Ei pe stu,dii aprofundate ii dddra, in disculii.
o antoritate de o sutd d.e ori mai ma-re decit a oricireia cllnire oi'atnarele
eare s-au ridicat impotrir,'a acestei legislatii.
F.qte ?r.si sernnificati.i pentnr a..'<pectul tecretic al miqc:ir"ii ferniniste ci,
pe c?;:d cele care o dirijeazd vorbesc mereu. in ftaze stereotipe, cle toate
lucrurile minueate pe c.1.re fer:lerle le-au ?ndeplinit pind a-curn $i de tct ce
ele v:r mai indeplini de aeum inainfc, ntt existd nimeni rnai putin disprrs
ca ferninistele sd accepte un aport al femeii cu ad.et'5ra.t iupi:rtant la mor-
sul cirrilizaliei. Fle nu aprobS- decit ccea ce este indeplinit in colectiv prln
propria lor corpo':a.!ie. sau. ceea ce este realizat in spiritirl acesteie ; in timr:
ce ele comtrat, micsoreazd sau trec sutr tdcer:e orice ecntrih'.rtie care nu
intri in planul lcr de iuptd sa,u ca.re nu ur-meazd linia trasata dc propria
lor disciplind I
Arqumentele serioase ale doamnei Webb Qi ale altor oratoare n-ar: fd-
eut, din cat)za aceasta, nici o impresie in grupul feministeLor, care se men-
!in. in ce priveqte munca fenreilor. la vechiul punct de r-edere al indivi-
d"ualismr.rlui, fd.rd a fi influentate de sentimentele de solidaritate sociald
care reprezintd solulia timpr;11161 noi. I.,egislatia de proteclie insd nu de-
ninde. din fericire. de a.ceastd cateqorie de feministe : ea va fi ?n eele
din urmd impusd de migcarea muncitoreascS, de cdtre bdrbalil 9i femeile
din toate clasele eare alcdtuiesc aceastd miqcare.
tupta cu privire la ziua normald * de lucru creEte Ei merge din victorie
in victorie de cind s-a fdcut experienla c5, datoritd unei intensific6ri a
muncii. intr-un timp mai scurt, se poate produce tot atit ca intr-un inter-
','al de timp mai indelunqat. Aceastd revendicare a avut in vedere mai intii
munca copiilor gi apoi pe cea a adullilor. Din cauza eonsecin'felor muncii
* Asa cum se va vedea mai departe, este vorba de ziua de lucru de B ore (nota trad.)

3B
 N

in intreprinderile industriale asupra sdndtdlii ferneilor, cit Ei a copiilor pe I

care ii aduc pe lume, s-a inceput
regiuni ale Europei - mai intii
sd se recunoascd.
in Anglia, pe urmd in alte
necesitatea timpului normal de I
muncd pentru femei.- Revendicdrile cuprind trei puncte : durata maximd I
de mrrncd pentru femei; Iimitarea sau, mai mult inca, suprimarea muncii I
de noapte, in anumite cazuri qi a muncii in mine qi in alteindustrii ddund- I
toare sdndtdlii ; in sfirgit, proteclia femeilor lduze" I
Pentru bdrbat, Ei incd mai muit pentru femeie, i
durata maximd de I
muncd ar trebui sd fie din toate punctele de vedere, de opt ore. Ziua de
{
muncd de opt ore nr. reprezintd pentru femeie, ca pentru- bdrbat, numai {
posibilitatea de a se bucura de viald, menajlndu-Ei sdndtatea gdsind timp I
Ei
pentru celelalte activitdli care o innobileazd, ci este, in plus pentru femeii t
mdritatd, condilia indispensabild pentru a introduce ordinea'gi bundstarea I
in casa ei, pentru a da copiilor ingrijirile fizice gi pentru a putea, intr-o I
anumiid md.surd, sd-i creascd. De aceea, ziua de rnunci normaid este cu t
atii urai necesard pentru femeie decit pentru bdrbat cu cit pe umerii ei !
apesa, in plus, munca din gospodarie. In ceea ce priveEte sdndtatea gi mo- {
ralitatea, primejdiile muncii de noapte Ei ale muncii in mine sint atit de
evidente incit nu mai e nevoie si dam argumente mai ample penrru a sus- t'l
[ine, in aceste situafii, cauza unei legislalii de protecfie. I
q
Dar acestei legi.qlslii nu i se opun numai principiile teoretice ale drep- ri
-
t-uiui femeii ; atit din cercul socialist, cit gi din cel al feministeior se ridicd q
diverse justificate. In primul rind, obieclia cd legea de proteclie tq
^obiecfri
ar lesa fdra lucru un numdr clestul de mare cie fer:rei care,"pentru-a-Ei ciE*
tiga existenla, s-ar ,vedea obligate sa se dedea prostituliei. Dar se uita I
salariile inferioare din diversele profesiuni duc 1a aceleagi consecinle si c5 "a I
aceastd inferioritate a salariilor este ea insdgi o urmare a numer"oaselor ,l
oferte de rnuncd ale ferneilor'. t
se spune cd prin votalea legii de proteclie a muncii femeilor acestea I
ar fi. impiedicate s5 muncearsci, cd ele nu vor mai putea sd-Ei ajute copiii {
qi atunci aceEtia vor trebui s5. lucreze in fabric5. In acest ultim c-az, solutia 'lrl
este foa::te sirnpld : interzicerea absolutd a muncii copiilor sub clncisnre-
zece ani ! Dacd prin mdsuri legislative se irnpiedica femeije sd indepli-
neascd toate cerinlele unei profesii, continud sd suslind adversarii, se va
a]-unge ca ,,nu femeile sd fie cele protejate in profesiunea lor, ci profesiu-
nile, sd fie protejate impotriva femeilor((. Aici, remediui ar fi mai greu, dar
nu imposibil de gdsit dacd numai a zecea parte din for{a folositd acum in
serviciul iuptei pentru dreptul ,,liber( la muncd aI femeii ar fi aplicatd
la educarea ei in domenii de muncd care-i convin. Dar, chiar dacd aceasta
nu se r-ealizeazd, Iegislalia de proteclie va gdsi ea insdqi propriul siu corec-
tiv. Mai intii, vor fi plingeri cd legistalia protectoare ruineazd profesiunea ;
se vor gdsi insd noi metode qi noi magini care vor inlocui munca ieftind a
bratelor. Astfel, cei care sint protejali se pling adesea de a fi pdgubili
economic prin aceastd protecfie, iar o experienld mai indelungatd ii invald
cum, prin schimbul care se produce actualmente intre toli factorii produc-
tiei, inegaiitalile trecatoare sint compensate. Mijlocul infailibil de a
impiedica lipsa de lucru pentru femei, datoritd legii de protec{ie,, se inte-
meiazd pe revendicdrile deja inscrise in programele muncitoregti pri-
vind ,dreptul la muncd -pentru qomeri( qi pe fixarea unui anumit -saliriu

39
minim pentru o anumitd muncd efectuata. Aceasta, cit gi ziua normald de
muncd inclusiv odihna din timpul noplii gi cea din ziiele de duminicd -
impreund- cu diferitele iegislalii de proteclie qi de asigurare impotriva acci-
dentelor gi a bdtrinefii, reprezintd principalii factori care trebuie sd con-
tribuie la solulia finald a problemei muncitoregti pentru bdrbali, cit Ei
pentru femei, Pind la oblinerea acestor rezultate, sentinfa data de Ruskin 3t
cu prir,'ire la societatea industrialS modernd care distruge tot ce este cu
adevdrat ulrran in om va continua sd explime realitatea atit pentru bdr-
bat, cit Ei pentru femeie : ,,Fabricdm totul in afard de oameni adevdrati,
spune el. Innalbim stofe de bumbac, calim Ei lucrdm olelul, rafindm zahS-
rui, fabricdm portelanul qi tipdrim carli. Dar in bilantul beneficiilor noastre
nu figureazd niciodatd cd am fi rafinat gi perfeclionat un singur orn l(
Totuqi, pina la o noud schimbare, femeile ca gi bdrbalii din clasa mun-
citoare trebuie sd suporte suferinlele, sd accepte primejdiile, sd se supuna
constringerii pe care solidaritatea o introduce in marea lupt5. Conditiile
acestea sint singurele prin care femeile cit gi barbaiii se vor emancipa, atit
prin unirea ior strinsd, cit Ei prin largirea principiului devenit in fiecare
zi mai puternic : cd societatea trebuie sd determine prin legi conditiiie de
rnuncd ale membrilor sdi, in scopul de a ajunge cu ajutorul condiliilor'
umanitare privind munca Ei existenla -
la formarea unei spefe umane
-
mai sdndtoase, mai viguroase Ei mai frumoase.
Totul se inlantuie in eterna migcare circulard.
Munca femeii, mediocrd, dezorganizatd gi chiar prin aceasta pro-ct
retribuiti, aduce scdderea salariilor gi a posibilitdlilor de muncd pentru
barbali. Munca in fabrica face femeia inaptd sa dirijeze un cdmin, s6-gi
indeplineascd datoriile materne. ln zgomotul, in cdldura Ei in zarva fabri-
cilor. nervii se consumd gi totodatd scad gi sentimentele cele mai delicate
Femeia nu-gi pierde numai indeminarea miinilor, ci gi cdldura sufle-
teasca, necesard vielii de familie. Femeile vldguite de munca fac cdsdtoria
greu de suportat pentru bdrbat, iar mortalitatea acestuia sporegte odat6 cu
celibatul. Salariile inferioare momentele de Eomaj aduc locuinte
insalubre, imbrdcaminte proastd, hrand insuficienta. Femeia - chinuitd sau
neindeminatica nu este in stare sd foloseascd judicios pulinii bani pe cart
barbatul ii ciEtiga. De aicl rezultd belia gi boiile. Aceste canze, qi atrtele
incd, se adaugd ceior indicate mai sus ;i duc la degenerescenla populatiei
din districtele industriale 32.

Fdrd indoiald, e probabil ca o limitare a muncii sA poata fi in multt'

cazuri foarte eficace atit pentru femei, cit Ei pentru familie. Limitarea
muncii copiilor ar putea, desigur, sd fie resimlita de asemenea, in mod
dezavantajcs, Ia inceput; dar toate acestea nu reprezint6 decit un rdu tre- l

:i

cdtor, cdruia i se va gdsi corectivul de indatd ce va fi recunoscut6 direcfie :i

:l
in care se indreaptd progresul general. De obicei, progresul adoptd llnia in {
zigzag. Ceea ce decide dacd o limitare momentand a libertSlii accelereazd
sau nu progresul este nemailuind in considerare individul sau micile
-
grupe, ci intreaga colectirritate, pentru a Eti dacd aceasta este in ciEtig
-
dacd libertatea Ei fericirea tuturor vor spori in viitor prin faptul iimitdrii
momentane a libertdtii.

40
 {
Daci existd o regulA echitabila. in anumite cazu_ri, ca acela care se I
ianseazd in joc sd-i suporte consecinlele, reguia aceasta nu are nici o apli-
care in ceea ce privegte jocul foarte crud numit ,,viatd(. Copiii au dreptul
de a nu suferi pentru gregelile qi erorile pdrinlilor ! Este de datoria indivi-
zilor in;igi sd decida in ce fel poate fi mai bine evitat6 aceastd suferin!6, in
fiecare caz particular de neinfelegere conjugald. Dupi cum am expus mai
sus, transformarea moravuriior cu privire la natrrra, la motivdrile unei
casatorii Ei la virsta cind trebuie sd fie incheiatd, va fi pentru copii pro-
teclia cea mai sigurd, proteclie care va actiona incet, dar progresiv. printr-o
conceplie rnai serioasa a indatoririlor fiintei sexuale se va ajunge a se con-
sidera o crimd ca tindra femeie sa-gi maltrateze, in mod rroluntar, persoana
printr-un surmenaj in studiu sau in sporturi, prin felul ridicol de a-qi
stringe talia, prin folosirea excitanfiior, prin muncd de noapte ori printr-o
rnuncd fdrd mdsura.
Intr-un cuvint, trebuie sd cerem legilor sociale sa impiedice crimele
invoiuntare comise de femeile fdrd apdrare impotriva propriei lor naturi.
Iatd cea mai rnare probiemd a emancipdrii feminine, fald de care tot
lestul are o importanld relativd. Neinlelegind acest lucru, reprezentantele
de ezi ale feminismului devin reaclionare in problema evolufiei, in vreme
ce ele denumesc astfel pe toate cele cale afirmd ca singura cale care duce
ia solu{ionarea problemei femeii, in ansamblul sdu, este rdsturnarea so-
c:iaia a cdrei legislalie de proteclie constituie un factor activ I
Felul meu de a gindi gi aceia al multor altora constd in considerarea
mamei drept factorul cel mai prelios din naturd, atit de prelios incit putem
spune ca societatea contribuie ea insdgi la inaintarea sa mai rapidd spre
cei mai mare progres, atunci cind protejeazd funcliile materne. Aceste
funclii nu se limiteaza nurnai ia faptul de a aduce pe lume copilul sau de
a-l aldpta, ci ele continud cu educalia. Eu cred cd in societatea viitoare
unde to!i, bdrbali qi fer-:rei. l,or fi obiigafi si inr.ele o meserie gi sd mun-
cea-scd exceptind numai copiii, bolnavii Ei bdtrinii cred cd funcliile
mamei -vor fi considerate ca fiind atit de importante pentm - intreaga colec-
tivitate, incit toate mamele ln anumite conditii de control, pentr.u un
anumit timp Ei un anumit numdr - de copii primi din partea socie-
i5!ii un ajutor care, atita vreme cit copiii au o totald nevoie de ingrijirile
lor, le va scuti de munca in afara carninului Ei va fi suficient pentru intre-
finerea lor 33. Firegte, aceasta nu inseamnA ca mama de familie care, pen-
tru un motiv sau altul, nu vrea sau nu poate sd se consacre indatoririlor
educaliei copiilor, nu are dr:eptu]. cu ciqtigul propriei ei munci, sa plSteascii
atasd o iniocuitoare. Pentru rnaioritatc'a femeilor ins5, acest proiect ar fi,
fdrd indoiald, adevdrata soiulionare a rrumeroase probleme, care par acum
insolubile. De exemplu, nu cred cii evolulia va menline vechiul ideal al
tatdiui considerat suslindtorul familiei ; sper, mai curind, cd conceplia re-
feritoare la individul care iqi asigura el singur existenla r-a cigtiga tot mai
mult teren. Tatdl va putea fi atunci Ei el cu adevarat ,,educatorul((, in sen-
sul. cel mai profund a1 cuvintului, dacd grija de a-qi hrdni familia nu-I va
mai coplegi. Atunci femeia, in calitate de mamd cie familie, nu se va mai
afla sub dependenla bdrbatului, lucru pe care-l considerd injositor, cind
ea, ca fatd tindrd, se intrelinuse singurd. s-ar putea ajunge la aceastd
formi noud de matriarhat, dacd vom considera ca o datorie importantd
solicitudinea fald de generalia noue, datorie pe care rflama o indeplineqte
pu"t"rl societate Ei inlimpui indeplinirii careia societatea trebuie si-i asi-
gure existenla.
- Cercetari imparliale asupra cauzelor pervertirii tineretului ar ardta, desi-
gur, cd creqterea criminaliialii in muite lari se datoreEte. atit tnuncii la o
iirria precoce, cit Ei lipsei vielii de cdmin care este consecinla murrcii pres-
tate de mama in aiari cadrului familial. Sintem obligali sa reflectam la
consecinlele actuale produse de munca in afara a femeilor. Dupd c matura
chibzuinla, trebuie s-A re"unoaqtern ca nimic nu este actualmente mai ne-
cesar decii gasirea unei anumite orientdri a civilizaliei, unui anumit plan
de organizaie sociaia, care sd o redea pe mamd copiilor Ei caminului.
Tot ceea ce intreprind operele de binefacere pentru a pansa rSnile pro-
duse de acliunea dizolvantb a marii indusirii este, dacd ne gindim bine,
energie cheituitA in zadar. Creqe, aziluri, cantine, spitale pentrn copii, co-
lonii"de .,,acan!d, toate acestea nu pot, in ciuda unor eforti;ri liudabile, se
inlocuiascd a suta parte din forle1e vitaie r'5pite tinerei genel'afii - direct
sau ind-j.rect prin lnullca femeilor in aiara ca'sei'
-
Intr-adevir, sint desigur pel"saane cai'e concep ca viala de lnterior sa
fie inlocuiti prin institulii colective cai"e sd ingrijeasca copjii, sd-i-hra-
neascd etc. sint de asemenea convinsti i:d, intccinai curn pregriilrea bdutu-
rilor, coacerea piinii, taierea animalelci', fabricarea luminirik:y, ccnfec-
lio"itea liainetror au fost, incetr-il" cu incetul, executate in afara casei' iot
aga, multe clintre muncile ca.re clepind ir:c[ de activita.tea cirmiu'.t1ui, ct-iin
ar ii pregdtirea mlncdrii, sp5la.tui, repatarea imJrracamintei, sccaterea pe-
telcr btc., -,'or fi gi eie in cil" d-itt urmd executa'te in inod colectiv c:: aju-
torul electl'tcitdlii Ei a1 maEinrlor. Sper ii-isi ci inclinai-ea spre indi-"'tduali-
zare va invinge' la om tendinla spr:e o e-cliune ^de masi, impersonald Ei
uniformd, in tot ceea ce priveqte- aspectele profunde a1e. vielil intlme g-i
clepr.incieiiie vietii particulire 3a" cred ci pe r,'iitor.o famiiie intensi
"jut? 99
va'fi consideratd diept condilia fundamental5 a a.devJrratei bucurii li a Cez-
voltarii inclividualita'9ii. lnsa'Ei atunci cinri femeile vor fi eliberate de ve-
chile obiceiuri. care sul:zistd inci in conducerea unei gospoddrii' chiar
atunci cinrl electricilatea va rdspindi peste tot iumina Ei cdldurd, ele vor fi
totugi obiigate sd depund o aniimita-cantiiate de muncd, cafe vr c i::''eni
inevitaUtal cu toate aparatele cele mai perfeclionate Ei numel'oiir''tle coope-
rative. daca nu.trettt sd lnlocuim cdminul prin cazarmd I
Dacd in cele din urmd avem in veder:e pierderea ecotromicS c':re
re-
zulta din faptul c5, dupd un antrenament de iinci pina la zece ani, femeile
iEi intrerup-munca sau studiile prin cSsStorie, trebuie-.s5 constatdrn c3o
*rrr"u act|aid a femeilor a avut urmdri care ne vor obliga in curind 1a
femeii insaqi, al copiilor. ql al bdr-
ma'e lichidare t Din punctul de vedere al
putr"tul de vedere al producliei, trebuie sd cerem sa
uut,lLo, gi. in sfirgit, oln
transform.e con-
Tu"a iumind Aupn"a in acest domeniu, iar societatea sd
"" progresiva.a vieJii
ailiit" de rnuncd ri", au"a nu,,sd asiste la dezorganiznre-a muncd de exis-
de cdmin. Ea trebuie sd schimbe pentru toli condiiiile de 9i
tenld, dac6 nu vrea sd asiste la ci"guttetes"enla spelei umane !

de extinsS ca
orice filantropie Ei in nici o epocS aceasta n-a fost aqa
-
in zilele noastre i ,rr este decit parfum cle tdmiie la gura unei cloace'
ii;"i paifumat face atmosfera reipirabild pentli trecdtori, dar nu impie-
dicd inf-eclia cloacei sd-Ei producd efectutr'

42
 Poate egoismul, instinctul de conservare vor obliga pina la urind pe
conducdtorii societSlii sri-gi fixeze conduita dupa
_
ceriirlel'e sociaie. Numai
atur.rci problema feministd va putea deveni cu adevdrat o problemd care sd
intereseze omenirea ; numai atunci apdrdtorii sdi vor incepe poate sd-Ei
dea seama cd femeia nu realizeazd nici un profit durabii claid iucreazd in
condifii d6undtoare barbalilor gi copiilor; ca sub acest raport, putem aplica
pe drept revendicarilo:: privitoare la individualitatea feminina vechiul
dic-
ton : cca mai mare justitie devine cea mai mare in'iustilie. Echitatea nu
constd ln laptui ca femeia sd poata lucra in condilii lare'ii mineazd sdnd_
tatea ei gi aceea a descendenlilor ei, ci ca ea sd aibd, in afard de munca ei,
posibilitatea de a-Ei exercita liberul arbitru gi de a invdla sd-l exercite
bine. D::eptatea cere ca un numdr imens de fernei si fie ocrotite, acelea
care nu p-ot, pina Ia o nou6 schimbare, sd se apere singure impotiiva ex-
ploati;rii forfeior lor de catre capitalism.
{Jna dintre trdsdturile caracteristice pline de invdldminte din istoria
luptei de clasa sau din aceea a feminismului este ca femeile au alun_
-
gat n:ai intii bdrbalii -
din anumite domenii ; acum, ferneile nemdritate
cauta sa indepdrteze de pe piala muncii femeile maritate I In Anrerica
unie totul se desfdgo.ara-in ritm rapid, s-a gi format o uro"iu1i"-;;';;;;;
scop a femeilor nemdrita.te. tr'enomenul gi aiteie o"'aceraqi JJ,
-acesia, ca
apar{ine liberei concurenle, aga-zisei infloriri'r,a celei mai frumoase idei
din epoca noastrd, dr:eptul individuiui de a dispune de sine insugis. poate
numili atunci clnd lupta dintre femei va fi definitiv rezolr.atd, feministelc
iniepe sa iirleleaga cd probiema muncii feminine e mai complicati de_
"'or au socotit-o
cit ele, atita tirnp cit nu o considerau -- cum au idcut pina
acu.m decit din punctul de vedere. al dreptului femeii cie a se intreline
singurS. - E posibil sd recunoascd atunci cd indivicl.ualisrnul,
lipsit de nnnti-
mentul solidaritSlii, duce la iupta sociald dintre c1ase, dintre sexe, dintre
celibatari, dintre tineri qi batrini ; Ei cd numai in mdsura in care colectivi_
tatea -ira suferi o transformare, va putea obline ferneia deplina exercitare
a
drepturilor sa1e, fdrd aleza prin aceasta dreptul celorlalli.'--
secoiul .nostru, care o deschis femeii noi domenii de mu'cd, i-a fdcut
^ln aceJ.aEi^timp via{a foarte grea, deoarece a aruncat-o in lupta pentru con-
curen{d. ca solie, ca mamd, mdritatd sau nu, divorlatd sau vaduva, r"-"iu
poartd adesea nu numai propria sa povard, dar ,gi pe aceea a intrelinerii
familiei cind trebuie sa munceascd pentru so!, bornav ,u., b"1irr,
copii,. pentru frali Ei surori, pentru pdrinlii virstnici. Fie cd aparlin munci- d;;;;
toareior manuale sau celor intelect'ale, aceste femei au, pe au o
cina pr-opriei lor intrelineri, gi pe de arta, aceea a obiigaiiitor fafd^de buriu,-u"r-
cimin.
P5 cind bdrbatul pleacd la muncd, cit de cit odihnit, i"rir"iu se duce
adesea
obositd qi se lntoarce ac-asd, ca sd lucreze poate in timpul noplii.
felul. acesta ea iEi pierde sdndtatea fizicit qi echilibrul sufletesc decd
Ei in
care
copiii ei au nevoie, acesta este un adevdr iimpede ca lumina zilei.
li'eministele, care cer salarii egale pentru ferneie ca pentru bdrbat,
suslin citeodatd pe nedrept, alteori cu dreptate, cd muncaEi este prea pufin
pidtitS. ceea ce nu iirle1eg este cd eIe insel-e au contribuit la
acest rdu, im-
pingind mereu femeile spre toate domeniile imaginabilg pricinuind, in
ac,est fel, o_ agl_omerare de muncitori in aceste doinenif agio-urur"
aduce in schimb scdderea salariilor. Existd o problemd --ul ,rrg"rrtd "ar"
decit
aceea de a introduce femeile in numeroase domenii de munca,
dacd vrem
 .T
:l
ll

.il

sA nu Ie distrugem forla de viafd, daca vrem ca ele sa nu-Ei piardri pre-

matur frdgezimea, farmecul tinerefii, posibilitalile de evolufie 9i de feri- tit
cire, ca fiinle umane, ca femei, ca mame' t::

;:

t:

Cricare arfi directia in care am privi - fie spre Europa sau spre Ame-
;ica intiinim peste tot o stare de lucruri anormal5, rezultat[ din condi-
-
tiiie de existen!6, stare de lucruri care este consecinfa eliberdrii fortelor
active feminine, a dezvoLtdrii marii industrii, a transformdrii muncii la
clomiciliu qi a acestei opinii feminine tot mai rdspindite cd : ,,celibatul va
fi aristocralia viitorului((, pentlu a cita cuvintele unei binecunoscute
feministe !

Ar fi totuqi o nebunie sA se incerce schimbarea acestei situalii neno-

r.ocite plintr'-o reaclie care sd smulgd din nou femeii vreuna din libertS-
file sale esenliale privind alegerea muncii sau planul de viafd.
Linia progresului tinde spre o societate noud in care toti vor fi obligali
sa munce-ascd, toli vor gdsi de lucru, toli vor munci moderat, in condilii
igienice Ei in schimbul unui salariu suficient. Atunci femeia mdritata sau
cia necdsatoritd nu va pierde, intr-o muncd salariatd istovitoare, for{ele de
care are nevoie pentru maternitate. $i in timpui maternitalii, femeia va
primi desigur ct. bucurie, aproape in toate cazurile, posibilitatea pe care
iocietatea i-o va oferi in acel moment de a contribui la evolulia socialA in
calitate de mamd qi educatoare.
Sintem incA foarte departe de o asenenea organizare, dar este impor-
tant sd qtim, in cazul fiecdrei mdsuri de ordin social, dacd ea ne apropie
sau ne indepdrteazd de acest ideal; daca favorizeazd sau impiedicd progre-
sul gindirii care, pind la unnd, trebuie sd transforme totul astfel ca pro-
ducfa sa existe pentru om, iar nu, ca acum, omul pentru produclie ; munca
sa fie in folosul libertdtii, nu cum se intimpla astdzr, libertatea, in folosul
muncii.
ln planuriie noastre de civilizalie, este necesar sd incepem prin a in!e-
lege ci maternitatea este elementul esenlial al naturii femeii qi ca felul in
iqi indeplineEte acest rol este important pentru societate. Numai ba-
"ui" "u
ziirdu-ne pe aceasta trebuie sd transformdm starea de lucruri de astdzi, care
rapegte tot mai mult femeii fericilea maternd gi priveazd copiii de ingri-
jirile mamei. Sau, trebuie sa plecdm de ia principiul cd maternitatea nu
esfe esenliald qi atunci lucrurile pot continua sa ramind cum sint. ln acest
caz, munca in afara cdminului, cu tot ceea ce aduce dupa sine : mullu,rnire,
bucurie creatoare, ambilie, dorinla de ciqtig, dorinla de a se bucura de in-
dependenld, va deveni progresiv scopul conform cdruia femeile iqi vor al-
ciiui planul lor de viala, iqi vor modifica obiceiurile lor de viald, igi vor
tt'ansforma sentimentele. Credinla naivd ci fiecare femeie igi urmeazd na-
tr:ra de ind'ata ce are posibilitatea s-o facd relevd' o ignoranla completa
aiif a pslfrologiei, cit qi a istoriei. Un ideal demn de sacrificii, un fel de a
gindi domina"nt intr-o epocd violertteazd natura, lucru bine dovedit, dt
fxemplu, prin sldbirea sentimentului matern in secolul aI XVIII-|ea sau
nrin iscetismul din evul mediu. Astdzi, un mare numdr de femei sint im-
pinse de un nou ideal departe de viala casnicd, spre viala din afara cd-
minului.

44
 Una dintre numeroasele qi ciudatele trasdturi ale epocii noastre este
faptul cd, in timp ce multe femei proclamd dreptul Ei voinla Ior de a lucra
1i rie a produce, eiiberata de obligaiiile famiiiei. unii barbaJi, cum spune 9i
lLrsen irr : Cind ne Dorn trezi din raorli, -- suslin cd marele pdcat impotriva
vielii este violarea iegii dragostei care face ca 9i barbatut sd-gi rnicgoreze
nu numai personalitatea sa, ci 9i puterea sa de produclie.
Putem spera ce, dacd bdrbalii se apropie astfel de vechea concepfie a
femeiior despre dragoste, in timp ce, dimpotrivd, femeia incepe sa consi-
dere dragostea ca un episod neinsemnat din viala sa fafd de datoriile sale
propriu-zise, episcd cdruia ii da un caracter senzual sau sentirnental, psi-
hoittgic sau pasager, episod pe care il considerd un joc la care se preteazd
u$or $i din care iese tot atit de uSor, putem spera, repet, cd din aceasti
noui intilnire a extremelor, vor apdrea - noi suferinle incd nebdnuite care
vor sfirqi prin a ardta clar femeii, astfel eliberate, legile eterne ale propriei
sale naturi, legi de la care nu se poate sustrage fdrd sd decada.
Totugi, nu vreau sd opun nici cel mai mic obstacol femeii izolate, libere
ra-Ei aleagd drumul in viafd, chiar dacd acest drum trebuie s-o conducd
spre un loc de muncd Ei spre tentaliile cele mai neobignuite. Dar, pentru
ferneia insdEi, pentru copii, pentru societate, vreau ca femeile, ca Si ber-
ba{ii, sd reflecteze serios la starea de lucruri actuald, intelegind cd intr-un
timp apropiat vor fi obligali sd aleagd intre doud alternative : fie o rein-
noire a felului de a gindi gi a metodelor actuale de muncd, care sd redea
rnajoritdfii femeilor rolul lor de mamd ; fie distrugerea cdminului qi inlo-
cuiiea lui prin institu{ii publice. C) a treia cale nu existd ! 35

Desigur, a fost nevoie de toata afirmarea egoist6L a personalitalii femeii.

cie lntreaga sa dorin{a de individualizare, de desparlirea sa momentand de
carnin qi de familie, de munca sa independentd 9i remuneratd pentru a con-
vinge birbatul ;i societatea cd femeia nu este numai o fiin!6 sexuald, fiinld
facuti pentru bdrbat, pentt'u casa Ei pentru familie, oricit de importante
ar fi acestea ! Numai astfel putea ea sd devind cu adevdrat capabild de a-qi
alege datoria ca solie gi ca mamd ; numai astfel putea cuceri dreptul de a
fi consideratd ca egald din punct de vedere intelectual cu bdrbatui, in do-
raeniul casei Si al familiei, ca o fiin!{ umand, tot atit de perfectd in felul ei
ca Ei bdrbatul I
Sd inlelegem totugi cd aceastd perioada a egoismului feminin trebuie
sA fie urmatd de o alta noud perioadd, in care sentimentul solidariti{ii se
',ra trezl in ea odatd cu conqtiinla rolului sexului sdu qi cind ea I'a inle1ege
ci numai prin realizarea propriului ei destin de femeie, ea va putea sa-qi
pund mai bine personalitatea uman5, eliberatd Ei evoluatd, in servicit-t!
acestui sentiment.
Carnerele deputaliior $i presa, adundrile naiionale, guverneie, congre-
sele de pace $i congresele muncitoreEti, gtiinla Ei literatura, toate acestea
nu vor progTesa decit foarte lncet, atit timp cit femeile nu vor fi inleles cE
transfcrmarea sociald incepe cu copilul care se va naEte, cu conditiile apa-
ri{iei sale, ale educatiei sale fizice qi morale ; cd noile instincte, sentimen-
teie noi, ideile noi, intiparite de pirin{i in fiinfa copiilor lor', vor transforma

45
 existenla, ca numai cind generafiile succesive vor fi deschis un
zont_spiritual vcr putea apdrea conceptii mai inalte, prin care nou or.i--
poata fi reinnoitd 35. viafa sa
Pind atunci, abuzurire milenare, inechitatea politicd, lupta economicE,,
t'oate anomaliile Ei abuzurire care rod societatea vor ti
repetate, generalie
dupa generatie, de aceiagi oameni, dacd nu chiar sub aceleigi
torii vor gdsi mereu idei noi, savanlii metode .,oi ,j forme. Gindi*
da noi valori frumuselii,- numai viala, in totaritatea"oi artigtii vor
ei, "rrt"me,
ia ramine aceeagi.
Dar, cind femeia v-a pindi sosirea'mesagerului care-i'anunla
salvarea va veni astfel, intreaga concep!'ie asupra viala Ei cind
incepe sd se
reinnoiascd ! Toate discursurilJsolemne'de"pr" "i"iiT "u ale marneis
imariie'aiatorii
Ei despre ,frumosur- rol al educaliei( sint Ei vor'rdmine simple fraze pind
cind se r"'a inle1ege faptur cd, pentru ca omenirea gi civilizalia poati in-
vinge intr-o zi animalitatea, v-a trebui operatd o transformare sd
psihtcd a naturii umane. fiziclogica gi
Aceastd.transformare insd. cere o concepfie atit de complet
lui _mamei, o tensiune atit de enormd, o inspira{ie atit de noud a
continud, incit'oru-
fe-
meile care cred cd vor putea indeplini pe iingd u"""t"u,
portante, n-au incercat niciodata sd creaicd copii t Ji arte opere im-
A gterge copiii 1a nas, a-i mingiia, a-i bate, milenara _. tciate
acestea nu inseamnd educalie. 'rrebuie o enormd - rutind
ddruire de forle pu,,t;
a-dirija.bine fie gi un singur copii. prin aceastu.r,, irr1"1"gem
sd acorddm copilului tot timpul nostru, ci inseamnd
cd trebuie
cd sufletul nostru tre-
buie sd fie tot atit de-prin, de preocupat de copil u u"iletul savantu-
iui pli' de experienlele sale, ac-ela ai iriistului prin""*
de op"ru sa ; inseamnd
deci sa avem copilur tot timp-ul in qindul nostru, fie cd'slam
acasa, fie cd
sintera pe drurl, fie cd ne culcdm, Tie ca ne sculdm. Mai
consacr"ate copiilor, aceastd preocupare absoarbe cu totul
mult decit orele
femeia qi face ca
r ade'dratd mamd sa accepie totdbauna munca in afara cdminului cu ne-
pldcere Ei sd nu-i consacre decit forle risipite. De
aceea, -**u care vrea
sd acorde copiilor cea mai mare parte a actir.,itdtrii sare,
n-o poate consacra
decit accidental indatoririlor sociile 37.
Dar femeia, ag? cy.m- o gdsim astdzi, nu este apt5 sd devinA mam;1
va deveni mamd decit dupd ce se va fi educat I Nu
nitS{ii, qi dup;i ce va fi educat bdrbatur in vederei mater_
""-t"rtsil.r',r*du."a
paternitalii. Atunci
amindoi putea incepe sd creascd impreuna o noud generafie, care va
'or zi societatea in care omui pl.fect, omul ."p?.ior,
forma intr-o va fi ilumi-
nat de zorile unei aurori incd indepdrtate.
 IIE

EDUCATIA

i
- Goethe, in werther, are deja o viziune clara asupra importanlei unei
educafii individualiste qi psihologice, care va fi caricteristice
t
I
,,secolu1ui
copilului(. El arata acolo cum, in incdpdlinarea copilului, se ascunde fortra
viitoare a voinlei, qi. cum in fiecare clefect aI copilului se gaseqte in acelaEi
timp_ascuns germenele compiet Ei intact aI unei bune acliuni
,,Mereu ! continud el, mereu repet atunci cuvintele ininunate ale invd-
iatorului oamenilor; dacd nu, devenili ca unul dintre ei ! . . . $i iatd, dra-
guJ meu prieten, ei, care sint semenii noqtri, ei pe care ar trebui sa-i con-
siderdm rnodelele noastre, tocmai pe ei ii tratdrrr ca pe niEte supuqi ! Ei nu
trebuie sd aibd voinld ! Dar noi inEine n-o avem pe a noastr^d ? $i pe ce
-
se intemeiazd acest privilegiu ? pe faptul cd sintem mai in virsti gi mai
rezonabili ! Ah, Dumnezeule-! ceea ce tu vezi in noi sint copii bdtrini
- nu altceva ; qi Fiul tau a declarat demult care sint cei care
sau copii tineri,
fi-aduc mai multd bucurie. Dar ei cred in el, qi nu-l ascultd ! $i aceasta
este un lucru foarte vechl .- ei igi cresc copiii dupd modelul lors. -
O judecatd asemdndtoare poate fi apliiata Ei -educatorilor mocierni care
au tot- timpul pe buze cuvintele : evblufie, individualitate, dispozilii natu-
i'ale, dar care nu respectd noile precepte in care au incredere. Ei educd, ca
Ei cind ar mai fi crezind in coruplia naturald a omului, in pdcatul origi-
nar' care ar putea fi numai zigd,zuit, stdpinit, reprimat, dar nu transfor-
mat, pe cind noua credinla exprimata tocmai in refleclia lui Goethe, citat5
rnai sus, cuprinde urmdtoarele : cd aproape fiecare defect este un invelig
rudimentar care conline germenele unei virtufi. chiar gi oamenii timpu-
rilor moderne continud sd aplice in educalie rrechiul precept din medicind ;

'Rd.ul trebuie scos tot

prin rdu((, in loc de a urma rroua in care igiena,
inlocuind leacurile, a luat o importanfd tot mai mare ! "ai",
A ldsa natura sd lucreze liniEtit qi incet, a veghea numai ca munca na-
turii sd fie susfinutd de condiliile inconjurdtoare : iatd in ce constd
eduen{ia.

^ Nici pdrinfii
carlyle3s
severi gi nici cei duioqi nu banuiesc adevdr.ul exprimat de
cd sensul distinctiv al unui geniu nobil este elanul, vioienla sen-
timentelor, asupra cdrora insa se exercitd o stdpinire de fier. uneori se in-
cearcd dezradacinarea pasiunilor, alteori se neglijeazd deprinderea copilu-
lui de a le stdpini.
.. 9T*q pedagogica curenta este aceea de a reprima natura proprie a co-
pilul-ui Ei de a-i suprapune natura adultului. Gregeala aceasta caracteri-
zeazd qi- pe cei care proclamd sus Ei tare ca educalia trebuie sa urmdreascd
numai dezvoltarea naturii personale, individualitaiea I

47
 Nu sintem incA convinqi ca egoismul copilului este justificat, 9i tot aqa
de pulin convinqi sintem de posibifitatea transformdrii rdului prin bine.
Cind educalia va fi intemeiatd pe certitudinea cd defectele nu pot f!
nici atenuate, nici inldturate, ci lasd urme durabile ; cind in acelaEi timp
vom fi siguri cd aceste defecte pot fi transformate, in cursul unei evolutii
continue, printr-o lentd adaptare la condiliile inconjurdtoare, numai atunci
educalia va incepe sa fie o arta gi o Etiinfd. Toate idei]e eronate cu privire
la influenla intervenliilor brusce vor trebui pdrdsite. In domeniul psiholo-
gic, se va proceda de asemenea dupa principiul indestructibilitdfii materiei
gi nu se va crede niciodata cd o predispozilie sufleteascd poate fi dezrddS-
cinatd, ci cd putem realiza uumai doud lucruri : ori s-o indbuEim, ori sd-i
ddm o valoare sr-lperioarS.

**G

Existd o j.dee profundd in aceste cuvinte ale doamnei de Stadi 3e : ca

numai acela caie qtie sd se joace cu copiii poate fi in stare sd-i inve{e ceva
A deveni tu insuti copil este prima conditie pentru a creqte copiii. Aceasta
nu implicd insd o copilarie simulatS, o vorbdrie binevoitoare, pe care co-
pilul o ghiceEte imediat gi o detestd profund. Inseamnd a te idsa atras de
viald tot atit de complet Ei naiv cit este atras el insugi ; inseamnd a-l trata
cu adevdrat ca pe unul din semenii tdi, adic6 a-i ar6ta aceeaqi rezerva, ace-
eaqi delicatele, aceeagi incredere ca unei persoane mature. Inseamnl a nu
ac{iona asupra copilului cerindu-i si fie ceea ce am vrea noi ca el sd fie, ci
iniLuenlindu-l prin felul nostru de a fi. Inseamnd, in sfirEit, a nu sta de
vorbd cu copilul folosind giretenie qi forta, ci a te prezenta in fata lui p5-
truns de propria ta seriozitate s,i cinste.
Rousseau spune underra : ..Orice educalie dd greq prin faptul cA natura
nu creeazd nici pdrinli educatori, nici copii capabili de a fi educali(. Ce s-ar
intimpla dacd ne-am hotdri sd urmdm, in sfirgit, aceastd indicalie a naturii
qi sd inlelegem cd cel mai mare secret al educaliei consti tocmai in aceea
cA nu trebuie s6 eciucam !

Cea mai mare crimd pe care educalia actuald o comite impotriva copi-
lului este de a nu-l lasa in voia lui. Scopul educaliei viitoare va fi, dim-
potrivd, sd creeze o iume de frumusefe, Ia propriu $i la figurat, in care co-
pilul sd fie lasat sa se dezvolte gi s5 se miEte liber, pind in momentul cind
s-ar izbi de frontiera de nezdruncinat a dreptuiui celorlalli. Numai atunci
persoanele mature vor putea dobindi cu adevdrat o inlelegere profundA e
su{letului de copil, a acestui linut aproape totdeauna inchis. Cdci un in-
stinct natural de conservale indeamnd pe copil sd se inchidd in el insuqi'
sa-qi ascundf fiin{a sa intimd fald de educatorul care pune intrebdri nede-
licate, ca de pildi: la ce se gindegte copilul, intrebare la care acesta
rdspunde totdeauna printr-o minciund oarecal'e -- ugoard sau gravi .--
educatorului care ii cerceteazS gindurile sau inciinaliile sau care i }e exa-
mineazd din curiozitate ; care, fArA respect fala de sentimentele cele mai
deiicate a1e copiiului, le trddeaz6 sau le ridicr-rlizeazd; care-I ceartd sau ii
laudd calitSliie in fata strdinilor ; ca;e, la un moment dat, rdspunde chiar
cu rnustriri, la mdrturisirea plina de inct^edel'e facutd de copil, intr-o ciipi
de sinceritiite

48

* A 4l
 Axioma ca nici. o creatura umana nu invali sa infeleagd pe alta, ci cei
mult sii o suporte, se aplicd mai al.es in raporturile strinG di.rtte copii Ei I
parinti, unde aproape totdeauna lipsegte cea mai profunda trdsdtura carac-
teristicA a dragostei, adicd intelegerea.
Parintii nu infeleg, de exemplu, cd nevoia de rinigte nu-i rriciodatd mai I
i'nare decit in anii copildriei : nevoia unei paci interioare ascunsd sub exu-
freranla exterioard. Copilul iEi are lumea lui infinita in care trebuie s6 se
orienteze, pe care trebuie s-o cucereasca, unde trebuie sd se confurrcle cu t
visurile sale. Dat' ce intilneEte el in schimb !
-
renfii, cit e ziua de mare. lntotdeauaa, nu trebuie
Obstacole. nlustrari. ilter-
sa pund mina pe ceva
i{
sau s6 ia ceva; trebuie s5. facd sau sa vrea altceva decit gdseEte ei sau face {
!i, sall vrea el ; este mereu impins in altd direcfie clecit in aceea spre care I
il-indreaptd dorinta lui. Toate acestea sint fdcute foarte adesea din puri
ii;bire, ciin solicituciine, din zelul de a indrepta, de a sfdtui, de a ajuti, de {
ar {orma gi de a cizela acest mic material uman, de a-i transforma "intr-un
t
exemplar perfect, in seria de copii model !
o fetild de trei ani, cdreia auzeam cd i se reprogeazd ca este orea.i pen-
tru cd voia sd se ducd in padure in timp ce bona dorea sd o tirasca dupd ea
in orag, Ei o alti fetitd de-Ease ani, care a fost bdtuti pentru ca fusese ,,rea*
fafd de o micd tovardgd de joacd pe care o numise ,,purcelugu, apostroid cu
efect foarte educativ pentru micula tovardga meretj murdard sir:t douii
exemple tipice de felul in care sint tocite instinctele salutare ale --celor mici.
Nu exista cuvinte mai spontane, rnai sincere, decit acelea ale unui ba-
te{el, cdruia mama sa tocmai ii descrisese paradisul rezervat copiilor
,,cu-
3int1{( qi care o intreaba dacd nu credeia cd ii va fi permis, dupi ce eI I,a fi
fost foarte cuminte in paradis o sdptamind intreagi, sd coboire in infern
:iimtiilti seara, ca sd se joace acolo cu baieteii cei rai.
copiiul simte foarte bine in fundul inirnii rui ca are gi el dreptu] de
ii ,,rdu*, -drept pe care persoanele mari Ei-1 recunosc din plin. $i nu numaia
{igpt"l de a fi rau, ci gi pe acela de a fi ldsat in pace cll bucuriiie qi primej*
ciiile rdutalii sale. A cauta sd faci sd rdsard diir fiecare defect
iorespunzdtoare, inseamnd a invinge raul prin bine. Tot restul constd -virtutea,,
nu-
inai tn invingerea fortei instinctuale prin r:rijloace slabe, care nu rezistd ia
incelcdrile la care viala supune mai tirziu aceste virtuti artificiale"
c';i trebuie sd invingem rdul prin bine este totuEi unul dintre acele ade-
u"iiruri care par simple cind le exprimdm, deEi in realitate nimic nu du-
reazii mai mult 5i nu este mai complicat decit afiarea mijloacelor adecvate
pentru a izbuti. Este mult mai ugor de spus ceea ce nu tiebuie fdcut, decit
ceea ce trebuie sd se facd pentru a transforma de exemplu incdpdlinarea in
iorli ce caracter, Eiretenia in in{elepciune, cochetdria in amabilitate, agi-
ialia in spirit de iniliativa. Acest lucru nu se poate prociuce decit dacd in-
irltregem ca raul atit timp cit nu conline un-element de perversitate sau
rind ;ru provine -dintr-un atavism, r.ezultat din vechi perioade de civiliza-
iie -- r aproaile tot atit de firesc ;i inevitabil ca Ei binele, gi devine r6u
rillrrtsi atunci cind predomind ii{':;mod exclusiv. Educatorul vrea sd facd
copilul perfect dintr-odatd ; ii cere o metodd, o stdpinire de sine, un respect
.:i datoriei, o ioialitate, pe care persoanele matureie pierd cu o repeziciune
:;urprinzdtoare i cind este vorba de gregelile copiilor, le cdutdm nbd in pu-
rura, atit acasi cit gi la gcoala, in timp ce ei sint obligafi zilnic sd inghita
zafele persoanelol. rnature i

s..cciul copl!utul 49
 A trece cu vederea de cele mai muite ori greEelile copiilor, a ne feri iie
itrterven{ii imediate care adesea sint inoportune Ei, in loc de toate acest*a,
€i supraveghea cu grijd conduita celor din mediul in care creEte copii.ul, r:!t
gi propria noastrA conduitS, iata arta educatiei naturaie. Sint insd fc;rr&e
ra.ri acei eeiucatori care, congtienti de scopui urmarit, iEi continud de d{
rriineata pina seara propria ior educalie odatd cu aceea a aitora.
Majoritatea oamenilor trdiesc atit din dobinda cit gi din capitalul edu-
catiei. care, poate, i-a transfonrrat cindva in copii model, dar care le-a r5-
pit dorinfa de a se forma ei inEiEi. TotuEi, numai urmdlind o perfecfi.oriare
personaid constanta, rlulrlai menlinind un schimb neincetat cu ceea ce este
vnai bun in epoca in care trdim, devenim treptat o societate suficieni ri*
bunA pentru copiii noEtri. ,,A' creEte( un copil inseamnd a-i lua suftretui in
n:iini gi a merge pe o cdrare ingusta. lnseamna a nu ne expune nir:icdata
la pericolul de a intilni in privirea copilului acea indiferenlA mutd, prirr
{:are ne spune cA el ne socotegte insuficient pregdtili, Ei cd-l dezam6gin:.
l:i:i{larriia sd recunca$tem cu umilinld cit de numeroase sint posibilita{iie
rie a-i dauna gi cit de puline stnt acelea de a-i fi folositcri. Cit este de ra:
ll:i un eciucator sa-;i aminteascd cd, chiar de la virsta de patru sau r:inci
arii., copilul scruteazA Ei ghicegte persoanele mature, cd le taxeaz5 cu o si-
guranla gi o perspic,acitate remarcabila ; ca reaclioneazd. Ia fiecare irnpre-
sie cu o sensibilitate fremdtdtoare ! Cea mai ugoard neincredere, cee srai
rnicd nedelicatele, cea mai mica nedreptate, cea mai uEoard ironie pci i5sa
urme neqterse in acest suflet delicat Ei vibrant, in vreme ce, pe de alta
parte, amabilitatea neatteptatA, primirea generoasd, minia justificatfl se
imprimd tot atit de profund in aceastd sensibilitate, pe care o soc*tirrr l
ceara ilroale, dar pe care o tratdm ca gi cum ar fi tot atit de rezistetii ,,a
pielea tabacita.
Vechea eCut:alie era relativ mai bunA, deoarece, dacd nu for:ma ii{r:ro-
naiitatea, cel putin nu o defcrma. Pe cind numai a suta parte din osteneaia
pe care gi-o dau actualmente pdrinlii ar trebui sd fie foiositS sub form5 de
intervenlii in viaia copilului, celelalte noudzeci 9i noua de sutimi ar';rebui
sii fie folosite Ia o dirijare fd.rd interventii, in feiul unei pror,'idenle in'.rizi-
brie, cu ajutorul cdreia copiii Ei-ar imbogdli bagajul lor de experien{e, e;.r-
perienle din care mai tirziu ar fi liberi sd-Ei tragd singuri concluziile.
Astizi, corectind mereu faptele qi gesturile copilului, educatorul ii im-
primd propriile sale vederi. Ultima din toate descoperirile fdcute de cel
care creste un copil este ca are cu adevdrat in fa{a iui un suflet cu iotui
nou, o .,fiin!a( ai cdrui prim drept gi cel mai irnportant este de a reflect;;
ii i'rrjur asupra lucrurilor iniilnite.
SCucatorul nu vede intr-un suflet nou decit o noud manifestare s r'*-
,:hii specii urrlane qi toarnd imediat vinul nou in burdufuri vechi. In',d!5,irr
pe aceastd noud fiintd sd nu fure, sa nu mintd, sA-gi lngrijea.sca imbrdc6rnin-
tea, sd Etie lecliile, sd fie econom cu banii, sd asculte, sa nu conii'azica
persoanele mai in virstd, sd-Ei facd rugaciunea qi din clnd in cind sA s;r i:.
ia bdtaie, ca sA devind puternic . . . Dar cine il invald s6-Ei aleagd el sin-
gur drumui pe care trebuie sd-I urmeze ? Cine bdnuiegte cd aspiralia t;l:'r,
acest drum, care li este proprie, poate fi atit de arzdtoare, ilc"it tendir:5c de
uniformizare, aplicatd cu blindete sau cu ciuritate, face din intreaga copi-
iarie o torturd ascunsd ?

;0
 copilui intra in viata cu mo$tenirea calacleristica celor care l-au pre- I

':edat, iar aceasta mogtenire este modificata prin adaptarea Ia medite. lJlr
ei mai reprezintd qi varialii individuale ale tipuiui primitiv. Fentru ca
*reste particularitdii si nu disparii sub influenla adaptdrii, trebuie ca ma-
nifestarea lor caracteristici sa fie provocata in toate felurile gi infiuen{atA
cie cdtre educator, clar nurnai in mdsura in ca-re ea va putea da evolu{iel
coeziune gi energie.
Intervenliile educ:atorului de astdzi, fie ca sint tandre sau aspre, in16-
l.urd. aceste efecte in loc de a ie ldsa sti aclioneze cu toata puterea, in toate
rrazilrile cind copiiul nu s-ar aiege decit cu suferinle trecdtoare.
Ol:i;nuinteie ccpilului, depinzind de obiEnuin{eie casei, trebuie si fie
!{.'t aiit dc nestrirmutate ca gi legiie natura}e, cind prezintd cu aderrilrat o
ir:'lportan{a.
Arniei a0 spune cu rnultd cireptate cd obiceiurile sint principii care.
dupa ce-au intr:at in struciura fizioiogica, au devenit instincie. ,rA modifici:
obiceiuriie, <crrtjnua cl, insearnna a ataca viafa in substallfa sa insj.gi, r:ii;i
viala nu este decit c tesiiura de obiceiuri.(.
De ce, secole dupa secole, lucrurile rdrnin in realitate acereaqi ? IJe ce
Flilpaare ,"cregtine((, popoare ,,civilizate( continud sd se pracie uneie pe ai-
iele, vcrbind de schirnb economic, sd se masacreze reciproc, vorbiaci tlt:
patriotism. su se oplime unelc pc aitcle, vor.bind de dipiomalie ? pentrr,
c6 in fiecare noud generalie, instincteie pe care ie-am crezut stirpite- la
copii prin educalie reapar cind incepe lupta pentru existenfd, lupta inriivi-
dului pentru viata sociald, iupta socie';dfii pentru viala nafionaii. ln eriu-
*afia actuald, aceste pasiuni nu sint transformate, ci numai comprim*te.
xle fapt gi pentru acest motiv, nu existd in evolulia omenirii nii rura ciir
pasiunile si,ilbaticului care sa fi fost cu adevdrat dorninata. Pcate antrcpo-
fagia- ? Dar ceea ce ni se povesteEte despre echipajele vapoarelor eut*pene
',iiu drspre ci'iminalii din Llberia dovedegie cd 5i acest instinct poate re.a::d-
rea, ci:rd ccndiliile ii s?nt favorabile, degi majoritatea camenilor sinil o l"e-
prilsie fizicd, fireascd qi profunda, pentru antropofagie. Incestul congtient,
in afara citorva exceplii analoage, ar trezi de asemene a, astdzi, la cei maj
rnulfi, un sentiment de repulsie fizicd i iar la un anumit numdr de femei,
eastitatea, care este unirea sufletlriui Ei a trupului in dragoste, castitate* a
de-;enit o predispozi{ie naturala imuabiid. In sfirgit, peniru minoi.itate ilr
fi acurn ,,o imposibititate fizicd(. a omori sau a fura.
cu aceasta, cred cd am epuizat tot ceea ce omenii'ea a dobindit rr-i ca-
i:acter imuabii din timpurile cele mai indepartate ale istoriei sale congti.-
*ate, ceea ce a dobindit atit de definitiv, incit victoriile sale i-au intrar
,,in carne Ei-n singes. Numai in feiul acesta, omenirea este capabild sS re-
ziste cu adevdrat ispitei sub foate formele sale,
Un profund adevar psihologic se ascunde in aceastd expresie uzuald:
*pasiuni dezldnluite( cdci, cu sistemul de educalie actual, pasiunile nu sinl
d*cit a:rimaie de pradir inchise in cugti.
In timp ce pronun{iin cuvinte frur-n,rase despre clezvoltarea indivldual{,
prteeddm cu r'opiii ca 5i crrm nu a,' r'cll'czcnta un scoo prin ei ingigi, ci cir
$i cum ar fi creati pentru bucuria, orgoliul gi comoditatea pdrinfilor. De-
oarece toate acestea se obtin muit mai uqor cind copiii devin la fel cre toti
ceilalfi, incercdm de timpuriu sd-i transformdm in meml.ri cinstiti si utili
a,t
ai societafli. lnsa singurui Ei adevaratui punct de plecare in educafia co*
pilului, din care vrem sd facem o fiinld sociald, este de a-l trata ca atare,
otelindu-i in acelagi tlmp curajul de a deveni o fiinla individuald.
Educatorul modern va inv6la treptat copilul, prin experiente orinduite
cu i.ogicd, sd deosebeascd locul sdu in marea colectivitate a existenlei Ei
responsabilitatea sa fald de tot ceea ce-l inconjurd, iar pe de altd pari.e,
el nu va trebui sd reprime in copil nici una din manifestdrile vielii indivi-
duale, atita timp cit acestea nu sint susceptibile de a produce vreun rdu co-
pilului insuEi sau celorlalti. Vom cduta sd stabilim echilibrul exact intre
ciefinilia viefii data de Spencer : adaptare ia circumstan{ele exterioare, gi
aceea datd de Nietzsche : voinla de putere.
Desigur, imital,ia joacd un mare rol in adaptare ; dar jocul individuali-
talii are o importanta egald, cdci prin adaptare lia{a nu pastreazA decit
o forrnd, fixd, pe cind prin jocul inclividualitalii ea dobindeEte gi un
fond r:ou.
Cei mai muili dintre ginditorii rnociet-ni, cum aminteam mai sus, vor-
besc evident mr,rlt despre personalitate, dar sint disperali cind copiii lor nr,r
seamdna cu ceiialli ; sint disperali cind nu pot dovedi cd descenden{ii lor
posed;i toate virtutile nobile cerute de societate ! De aceea, ei iEi deprind
copiii si-gi indbu;e natura, pentru ca mai tirziu, cind t'or fi mat'i, sA le dea
frirr liber I lntelegem inca prea pufin felul in care se formeazi oamenii
noi. De aceea, vec'hile tipuri revin mereu in aceeaqi ordine : bdieli solizi,
fete blinde, functionarj cinstiti etc. Tipuri noi insd, ctl un ideal mai inalt,
pelerini ai drumurilor neexplcrate, ginditori cu idei ,,negindite", capabili
de *crima* de a deschide noi drumuri, aceia apar rar printle camenii bine
crescuti.
Fdr;r indoiald, natura insdEi reproduce rrlereu formele initiale, dar ea
face tot timpul mici derogdri de la aceste legi. Astfel au apdrut diferitele
sper:ri qi omui insi-rEi. Acesta insd nu intelege incd semni{icafia legii natu-
rale aplicata la propriul sdu progres. El vrea ca toate sentimentele, ea toate
gindu: ile. toate concepliile considerate juste sa fie reproduse de fiecare
noud geireralie. Tn acest fel nu se oblin indivizi noi, ci numai exernplare ale
speciei umane mai mult sau mal putin chibzuite, mai mult sau mai pulin
rniirgirdte, mai mult sau mai pulin organizate in bine sau in rdu din punct
de i eEiere intelectual. Instinctele foarte vivace incd a1e maimulei dubleazi
la oi'?r ac{iunea legii ereditalii. Din acest motiv, tend nla conserva-
toare: r:ste, pini acum, mai puternicd la oameni decit tendinta de a produce
tipuri nni. TotuEi, tocmai acest iucru este cel mai prelios. Iar educatorul,
departc, de a sfdtui copilul sa se comporte la fel cu toli ceilal{i, ar frebui,
dim;o';ii.,'ir. sd se bucr"tre cind vede }a el tendinle divergente. A te ciliuzi
dupii pi:rerea aliuia are drept consecinld stlpunerea 1a voinla lui Ei te face
sd devil un meml-rru al acestei mari turme, pe care t.supraomuls o conduce
prin pr:rerea voinlei sale, a unei uoin{e care n-ar fi putut domina indivi-
dualitd{.i puternice, purtind pecetea propriei 1or personalitdfi. S-a remar-
cat just cd popoar-ele izolate ca de pildd poporul englez -- ajung la cea
mai mrre libertate politicd qi -sociald, pentru cd la ele sentimentul indepen-
denfei individuale intrece cu mult libertatea consacratd prin lege qi pentru
ca reuEesc sd ldrgeascd neincetat cadrul acestei iibertS|i at.
Este esenfia} deci pentru progresul general, pentru acela al spelei
Lln'tit;rc, ca si pentni acela al societdtii, ca educalia sd trezeascd sentimentul

=")
cie independenfA, s* stirauleze qi sdL favori.zeze curajuJ. de a se indeparta de
*Alle abignuile, in cazul cind aceastA derogare nu atinge dreptui celorlalfi
i;i nu este o simpla consecin{a a dorinlei de a atrage atenlia. A da copilului
pacea cronEtiintei care sd-i permita sd se elibereze de un fel de a ved.ea una-
nim acceptat, de o opinie comund, de un obicei curent, de un sentirnent ge-
neral, iata condilia fundamentala pentru educarea unei" conEtiinle, a unei
conEtiinle individuale, iar nu numai colective Ei de un singur fel, curn este
astAzi aceea a celor mai mulli oameni ! A ne pleca de bunavoie in fala Ie-
gii exterioare cind, dupd ce-am examinat-o cu propria noastra conEtiinf5,
arn gasit-o justd ; a ne supune necondilior:.at legii nescrise, pe care ne-aln
impus-o, qi a urma aceastd lege chiar daca ea ar trebui sd ne izoleze
fala de lumea intreagd iata ce- se numeqte a avea o congtiinfa in-
ciividuald 42. -
Exiskr un {apt atit de constant incit putem sa-l considerdm oarecum ad-
rnis, qi anume cd tocmai. cei al cdror caracter este original Ei deosebit de
inzestrat sint maltratati acasd, ca gi la Ecoala. Nimeni nu vede ceea ce se pe-
trerc in copiiul bizar sau zgomotos, inchis in ei insuEi sau pasionat. $i ioc-
mai prin aceasta, mama gi educatorii iEi dovedesc incapacitatea lor jalnica
in domeniul cel mai elementar al artei educaliei care constd in ,,a Eti sA
vezi cu ochii({, iar nu cu numeroasele doctrine pedagogice invafate ! Fi-
reEte, nu agtept sd fiu inleleasd citugi de pulin in ceea ce priveEte im-
portanfa rolului individualitalii la copil nici -de catre suslinatorii socie-
talii cu morala lor convenfionala, nici -de acei. sectanli ai cregtinismului
care cred cd natura umand decdzutd trebuie sd se plece, cuprinsd de re-
mugcare Ei i-rmilinld. gi cd trupul animalic bestia impura trebule sd
iie stdpinit cu biciul, teorie in numele careia- ei invoca Biblia !- Vorbesc nu-
mai pentru aceia care ,,au idei noi( gi care, in consecinld, ar trebui si in-
ceteze de a creEte copiii dupa vechile idei, dar ei pretexteazd cE noile idei
asupra educaliei sint inapiicabile. Adevarul este cd ideile lor noi nu i-au
transformat in oameni noi gi ca vechiul om din ei n-are nici calmul, nici
timpul, nici rdbdarea de a modela dupd aceste idei propriui 1or suflei qi pe
acela al copllului. ;lceia ,,care au incercat metoda lui Spencer, dar n-au relr-
5it(', pentru ca aceastd metodd presupune rdbdare gi inteligenla, obiecteazd
,:ra totuEi copilul trebuie sa invete a se supune, a se pleca iatd cuvintul
rraralteristic ,ra se pLeca({, dupd vechiul ideal al renunldrii,- al umiiin{ei Ei
;--l suput-.erii I Ncul icieal insa cere ca omul sd stea drept gi hotdrit, ca, prin
sd nu fie ingenuncheat in nici un fe1, ci suslinut, pentru ca sa nu se
"rmCre, sa se plece din slabiciune 43. Mai gasim incd adesea, la eiucato-
intimple
lul rnodern, acea autoritate brutala care, in fala orgoliului copilului, se
ir-zlir;;;uie furi':sir : .,nrr vrei ?6t tipd Latdl sau mama, ,,o sd te invat eu sa
ii'i r-i;in!a ta I Ar:r si qtiu eu sa te vindec de incdpdlinarea ta !'( Dar copilul
:ru poate fi ,,vindecat( Ei astfel ne expunem ca, dimpotrivd, sd-i inradaci-
nam o stare de spirit pe care am fi putut-o face sd dispard. Numai in tim-
pu1 primilor trei ani este necesar un fel de dresaj pentru a pregati copilul
la o educalie mai completd. El este atunci atit de sensibil incit o u;oard du-
lrere, o uEoara bucurie fizicd constituie adesea singurul limbai pe care-l
inleiege complet ; de aceea, pentru unii copii, acesta este mijloi:ul indispen-
sabii de a le sddi anumite deprinderi. Pentru altii, procedee mai violente
sint cu totul inutile chiar in faza initiald ; iar din momentul in care copilul
poate sd-qi amintea-scd o bdtaie, este prea mare ca sd mai primeascd alteie.

53
 Desiglu, copiiul trebuie sa invele si se supund qi chiar sii se supuna in
rncd absolut. Dar cind o asemenea supunere a devenit deprinCere, la c
virsia foarte fragedd, atr.rnci e de ajuns o privire, o intonalie, un cuvint,
pentru a-l stdpini. Totuqi, nemullumirea educatorului nu va fi un mijioc
efic;;:e, decit daca vine ca o umbrd neagteptatd in atmosfera pind atuncj
insoi'ita a casei. $i dacA s-a neglijat sd se puna bazele supunerii cind co-
pi1,r"rr era mie qi cind rautatea sa era ,deiicioasd(., desigur, metoda iui Spen-
cer r/a fi socotita eronatS, cind copilul va creEte, iar fanteziiie sale vor de-
vei:i nepldcute.
t', fa-la copilului mic de tot, nu trebuie sa tinem discursuri, ci sd ar:-
iion;im iogic si rapid. Educatorul trebuie sd se sileascS, urrnind indicatiiie
l'.;.i Rousseau Ei ale lui Spencer, sd transforme experien{e}e lntr-o unitate
continud de irnpresii, sub influenfa cdrora anumite obiceiuri se vor tnr€-
dacina in fiinla copilului. Trebuie, de pi1d5, sa reprimdm lipetele nelnce- il

tate ale copiilor mici. In general, cind ne-an asigurat cd lipetele copiluiui
nu sint pricinuite nici de boalA, nici de r:n alt fe1 de jena fizicd. jena
iizici impotriva cdreia copilul nu are altd arma decit lipetele sale --- ii fa-
cem s5 tacd bdtindu-l; aceasta insd nu infringe voin{a copiluLui, ei creeazE
numai in spiritui sdu ideea cd persoanele mari ii bat pe copiii care tip6.
ceea ce nu este o conceplie morald ! Dac5, dimpotriva, copilul cale lipd I

este indepdrtat imediat, Cacd i se explicd in acelagi timp cd acela care in-
comodeazd pe allii nu trebuie sd mai rdmind cu ei, dacd a-ceastd indep5r-
ta::e este aplicatd de fiecare datd in mod inflexibil Ei inevitabil, ccpilul ve
incetre sd inleleagd, prin propria sa experienld, cd trebuie sd fii singur
cind devii insuportabil. In ambele cazurri il silim sd tacd supunindu-l la un
lucru neplScut. Dar, in primul caz, ac|tondm asllpra voinlei sale prin for{d,
pe clnd in aI doiiea, trezim treptat in eI sentimentul stdpinirii cie sine,
pentru un motiv bine intemeiat. Prima metodd intreline un sentiment jos-
nic : teama; cealaltd fixeazd rolul voinlei intr-una din cele mai irnpor-
tante experienle ale vielii. Prima pedeapsd menline copiiul in domeniul
animaiitdlii ; cealalta ii imprimd acele legi fundamentale, care la oameni
r€glernenteazd viata in comrrn. anume cd dacd propria noastrd pldcere pri-
cinuiegte nepldcere altora, acegtia ne impiedicd sd o trdim, sau se sustrag de
la manifestarea ,,puterii(( noastre aa. Copiii mici, de exemplu, trebuie sd se
obignuiascd a se purta in general cuviincios gi in prinul rind, Ia masd :
da*d de fiecare data cind se repetd o ..rdutate(, copilul este scos afard irne"
dia.t. ?ntrucit cel dezagreabil trebuie sir rdmind singur' -- iI vom invd{a ast-
ie1, trrintr-un mijloc foarte aCecvat, feiul de a se purta frumos. Copiii mici
trebu"ie sd inve{e sd nu pund mina pe lucrurile ce aparlin altor persoane.
Dacii, de cite ori ating un obiect fdrd sd fi cerut voie, sint privali fntr-un
fel sau altul de libertatea miqcdrilor lor', ei inleleg in curind cd a nu dduna
celorialli este conditia libertrilii de acliune. Camerele complet goale dupd
moda japonezd sint, in general, aqa cum a remarcat o tindrd mamd, ideale
pentru a cregte copiii ; ln timp ce oddiie noastre moderne prea incS;'cate
trebuie condamnate, de n-ar fi decit de dragul copiilor. Tocmai in anii cind
educalia se face prin pipdit, prin gust, prin ceea ce copilul muqci sau prin
ce atinge, palpeazS, el aude la fiecare moment rdsunind currintele : ..Nu
pune mina !'{ De aceea, pentru caracterul copilului, ca Ei pentru dezvolta-
nea fortei sale, lucrul cel rrai important este o camerd de copii vast6, in

54
cuiori vesele, unde el sA poatA avea o mare liber'rate de migcare, foarte
sirnplu mobilatd, avind pe perefi citeva iitografii sau gravuri. Dar, dacd
copii.r.rl se afli alaturi de parinli Ei face galdgie, trimiterea imediatd afar6
Cin camerd este cel mai bun mijloc ca sd-l inv5ldm sd respecte lumea celor
n .-.rri, unde domind voinla celorlalfi, lumea in care, desigur, el trebuie sd-Ei
iar:il un loc, dar unde trebuie, de asemenea, sd invefe cd orice loc pe care-l
va i,rupa are qi el limitele saie.
I-raca este vorba de o primejdie fafd de care vrem sA-i trezim spaima,
trebuie sa iasam lucrul insuqi sa produca aceastd spairnS. Dacd, de exem-
plu, rnama bate copilul cind atinge o sursd de lumind, el o va atinge toctrrai
*i:rd rnama va fi absentd ; dar daca-i lasam sd se frigd, cu siguranld cd nu
ve mai pune mina ! Cind, ciliva ani mai tirziu, bdietelul va strica un cu-
[it, r; cutie sau alt obiect de acest fel, singura pedeapsd, pe moment, tre-
buie sa fie confiscarea obiectului. Cea mai mare parte din copii vor pre-
fera o bataie bund piercierii obiectului prelios ; dar numai confiscal'ea
ircesti-iia va fi o experienld cu adevarat educatir.S, r"elativd la caracterul
iiiexorabil ai vietii, experienld pe care trebuie cu tot dinadinsul sd i-o im-
;rrinlirrrr adinc ln minte. Auzim spunind citeodatd pdrin{ii care au debutat
prin aplicarea teoliei lui Spencer $i care, pe urmd, au recurs Ia bdtaie, c5,
de piida, cind copilul este prea mic ca sd-Ei cirpeascd hainele pe care le-a
r"upt, trebuie sd fie pedepsit intr-alt fel ; gi aga mai departe. In general, la
Eirsta aceea, el nu trebuie pedepsit pentru asemenea motive, ci trebuie sa
poarte o imbrdcdminte destul de simpia Ei de rezistentd, ca sd se poatd
Suce in voie. Mai tirziu, cind ajunge cu adevdrat la virsta de a putea fi
atent qi, din lipsa de grija iqi pdteazd ori igi rupe hainele; pedeapsa fi-
reasci este de a fi relinut acasd, de a ajuta Ei eI la repararea lor, de a
lnlocui cu banii din micile sale econornii ceea ce a stricat din neatenlie"
Dac& este neatent, dezordonat, va fi ldsat acasd cind se va ivi un prilej de
plirnbare sau, dacd vine prea tfuzi'u la masd, va fi ldsat sd mdnince singur.
intr-un cuvint, pentru principalele deprinderi ale vielii in comun, se vol'
gasi n:ijioace simple, care si tindd a transforma aceste deprinderi intr-c
a rioua naturd, deEi metoda lui Spencer nu poate fi folositd in toate cazu-
ri1e, dat fiind cd urmdrile fireqti ar putea uneori sd dduneze sindtdtii co-
pilului sau, alteori, sd aclioneze prea incet. Dacd credem cd e nevoie sd in-
lervenim noi inqine direct, trebuie intotdeauna sd o facem cu logicd qi
r:apiditate, sd fim energici qi neqovditori !
De ce oare invald copilul foarte repede cd focul arde ? Pentru c5
focul arde intotdeauna. Dar mama care acum ameninfS, acum -loveqte, acum
minglie ; care, cind pLinge, cind interzice qi pe urmd imediat permite ceea
ce a interzis ; care nu menline pedepsele cu care ameninti ; care nu obligd
la ascultare, ci tot timpul vorbeqte Ei ocdrdEte ; care, intr-un cuvint, ,,actio-
qeazd cind intr-un fel, cind intr-altul(, mama nu are aceearsi metodd edu-
cativd ca focul ! Educalia severd de altddatd igi datora reuqita sa in munca
de trndreptare Ei de modelare a spiritului intr-un tipar caracteristic. Seve-
ritatea ei era logicd iar nu curn se intimpld astdzl, o continuE oscilare
intrr: tot felul de metode pedagogice qi de tendinte psihologice care are
ea rezultat aruncarea copilului ici gi colo, ca o minge, in miinile adultilor,
r:ind scos in evidentd, cind ridiculizat, cind respins, clnd atras, clnd aeo-
pe..l'it cu sdrutdri, cind dus cu bdful, cind alintat. O persoand rnaturA ar

s6
innebuni daca niqte titani capricioEi ar trata-o, timp de o singurd zi, irr
felul cum igi trateazd ea copilul tot timpul anului ! Nu trebuie sA ddi'n
ordine copiiului ; dimpotrivd, e necesar sd-i vorbim tot atit de politicos
cr-rrn l'orbim cu o persoand maturd, pentru ca sd deprindd gi eI poLitefea.
Nu trebuie niciodati{ sd fie scos in evidenld, nici indbuEit cu mingiieri qi
sdrutdri care, in general, il incomodeazd Ei pricinuiesc adesea o hiperes-
tezie sexuati. Vom rdspunde Ia dovezile sale de tandre{e, cind ele stnt sin-
cere, dar Ie vom pdstra pe ale noastre pentru imprejurdrile importante.
iata unul din numeroasele Ei principalele mljloace de educalie, in gienerai
negiijat. Copilrrl nu trebuie nici obligat sd-Ei exprime cSinla, sd cear'5 iei'-
tare. nici constrins Ia alt efort de acest fel. care duce in rnodui cel rnai si-
zrrrr iq innnr.i-rio
r-in bdietel igi insultase fratele ; este agezat pe tin scalin ca sar aibd tot
timpui ,,sa-gi regrete(( greEeala. Cind dupd un minut mama il intreabd dacS
regretd, copilul rdspunse energic : ,,Das ; dar mama, zdrind in ochii lui o
sclipire rdutdcioasd, se hotdri sd-I intrebe ce anume regretd. ,,Regret cd
nu l-am numit Ei eu prost !( exclamd, in sfirgit, copilul. Mama fu destul
de inleleapta ca s5 lase de o parte, de data aceasta ;i pentru totdeauna,
problema Pe cit sint de importante remugcarea spontand gi
'remuEcdrii(.
cererea iertdrii fdcutd cu sinceritate, pe atit. in acest caz ca gi in aitele"
sentimentele provocate sint fdrd valoare. ",Oare nu-!i pare rdu ?(' e:te frazrr
ioarte des adresatd copiilor. ,.Oare tu nu suferi ci fratele tdu a r-riui'it. cil
rnama ta e bolnavd, cd tatdl tdu a plecat in calatorie ?(( sau orice altA in-
treblrc in genul acesta, la care, drept risprtns din partea copilului. agtep-
iirrr o manifestare a sentimentelor sale. Este insd dreptul copiilor de a
avea sau a nu ar/ea sentimente, sau de a Ie avea cu acelaqi calm ca. qi per-
soanele n-rature ; tot astfel, in ceea ce priveqte simpatiile qi antipatiile lol i
Astirzi, simpatia delicatd a copilului este rdnitd ; antipatla 1ui, foarte ser:-
sibriiS, este mereu provocatd de lipsa de atenlie a persoanelor rnat'-tre. Dal
cliinurile la care il supun actele de nedelicatefe ale acestora apalt:n cani-
i,oluiu! incd nescris al psihologiei copiilor. $i, dupd cum nu exista uir mii-
loc mai bun de educalie decit acela de a obliga copiii, cind s-au purtat urit
cu cineva. sd reflecteze qi sd se intrebe dacd le-ar fi pldcut ca altii sd se
poarte astfel cu ei, tot aga nu existd corectiv mai bun pentru educato::ul
insuqi decit otrisnuinla de a se intreba pe sine, cu privire la trucrtirile in-
selnnate qi neinsemnate : oare ag consimli eu insumi sd fiu tratat aEa cufii
mi-am tratat eu copilul ? Dacd, pe lingd aceasta, educatorul se gindeqt.e
ci in cele mai muite cazttri copilul suferd de doud ori mai mult decit <r
perscana matura, poate cd va invdla ,gi e1 sd manifeste fald de acesta deli-
catetea fizicd gi psihica fard de care viala copilului este un chin perpetuit,
AceleiEi lucru il constatam in prirrinla cadourilor, a sentirnentelor Ei tr
lr. anifesiarilor de dragoste. Generozitatea nu trebuie sd fie trezitd decit
prin exemplu Ei, in primul rind, copilul nu trebuie sd primeascd mai intii
obiectul pe care urmeazd apoi sa-l ddruiascS. In cadoul pe care-l face tre-
Lruie sd eriste intotdeauna un aport personal, un sacrificiu sau un efort.
Pentru c:-r sd poatd cunoaEte bucuria de a ddrui, sd-qi poatd procul'ei singur
unele satisfaclii ;i pldceri, sd aiba posibilitatea de a inlocui lucr''tri1e stri-
cate, a1e lui sau ale altora, trebuie sd-l obiqnuim de timpuriu sd indepli-
neascd serios qi cu grijd unele treburi din casd, pentru care va primi un

r,A
nric sa-lariu 45.
In schimb, niciodatd n-ar fi bine sa fie rasplatit pentru mi-
r:iIesenicii facute ocazional fie ca s-a facut apel la el, fle s-a oferit
$1sur sd_le indeplineascd - deoarece numai serviabilitatea gratuitd
"i pri-
-- cind copilul
lejuiegte bucuria generozitalii. vrea s6 se lipsJascd de un
lucru ca sd-l daruiascd, nu trebuie s6 ne prefacem numai cd-l primim,
pentru ca astfel trezim ideea faisa cd pldcerea de a fi generos se poate
obfine in- mod gratuit. A pune copiiul in fala unor aclev:drate expeiienle
de viafd, la fiecare din acliunile sale, a nu scoate niciodatd pentru-ei
spinii
din lrandafilii lui, iatd ceea ce educatorii iru Etiu sa inleleagii. Tot din
aceasta cauzd, unele metode rezonabile dau mereu greg
Ei ne vedem silifi
sd.folosim mijioace neindicate, fdrd nici un raport cu ieilitalile vielii; gi
rhiar. cel mai pu{in indicat dintre toate, acela cire este incd numit
cie educalie(, in lcc de a fi numit mijloc de torturd, adicd pedepr"i""*iito"
porale. "o.-
In zileie noastre, diverse persoane apdra teoria beteii, sub cuvint cd
nrfera o pedeapsa mai anodina decit consecinlele fireEti
a1e unei acliuni, qi
pentru ca bataia aclioneaza mai puternic asupra memoriei, trezind asifel
asocialii de idei mai durabile. Dar ce fel de asbcialii trezegte bdtaia ? Ace-
iea ale dr-u:erii fizice gi ale ruqinii I ln toate celelalte domenii s-a pdrdsit
treptat acest fel de a indrepta, de a educa. suorimarea torturii, a caselor
de corecfie, a lovirii cu balul au fost mult timp evitate, din cauza convin-
i:erii educatorilor cu privire la necesitatea absotutd a acestora ca mijloace
de educalie I Dar, se spune. copilul este un animal gi trebuie crescut ca
atare. cei care vorbesc astfel nu cunosc bine nici nici animalele
rrare pot fi gi ele crescute fara bataie, bineinleles numai'de
"opiii, cdtre persoane -
r'.lr'e au devenit ele insele cu adevdrat oameni !

Al{ii suslin doctrine de felui urmdtor : frica qi durerea au fost primii

iiEenfi de dezvoltare ai omului ; copilul trebuie sd urmeze acelaEi drum
ca ;i umanitatea ! Acest ralionament este pur Ei simplu ridicol. Ar trebui,
iir consecinfd, sd-i invdldm pe copii, ca introducere naturala la educalia
i'eligioasS, sd adore fetiEuri ! Daca copilul ar trebui sd reproduca toate
stadiile inferioare prin care a trecut ipela urlana in cursul dezvoltdrii
1i, 1_am situa astfel, in mod artificial, sub gradul atins din punct de vedere
fi'jolcgic.Ei psihologic, datoritd mogtenirii comune. Dacd in cazul persoa-
nelcr mature s-a renunlat la pedepsele corporale gi la brutalitate, bar ele
au fost menlinute pentnr copii, inseamnd deci a nu recunoaqte cd la
aceEtia sufletul s-a dezvoltat ca la oamenii mari, in ceea ce priveEte posi-
'nilitatea unei suferinle mai asculite, mai complexe.
Numeroasele sinuci-
deri in rindul copiilor, petrecute in ultimii ani, iu avut loc tocmai in urma
pedepselor corporale sau au fost pricinuite de teama 1or. In asemenea si-
tualii, suferinla atinge sufletul in aceeagi mdsurd ca gi corpul. cind este
inoportuna, bdtaia este qi mai periculoasd, pentru cd nu face decit sd to-
ceascd gi mai mult pr:doarea Ei sd mdreasca brutalitatea sau poltroneria
r''inovatului. lntr-o zi, auzeam vorbindu-se intr-o
Ecoald despre un copil
atit de greu de indrumat in toate, incit, dupd pdrerea g"n*r"ld, numai ,,o
bataie bunS( ii putea veni de hac, pind in momentui cind s-a aflat cd
tocmai bdtaile date de tatdi lui il aduseserd in starea in care se gdsea !
Dacd s-ar face o statisticd a ,,copiilor pierdulia, cu siguran{d ca numdrul
celcr ,.bdtn!i{( ar intrece pe acela al .,rdsfd!a!ilor(. socGtatea a cdutat din-

1t
totdeauna gi din ce in ce mai mult, sd pdrdseascA sistemui pedepselrrr, ai
orrepresaLiilors, pentru cd a recunoscut ci acestea nici nu trezese sentimen-
tul vinovatiei, nici nu-i indbuEd; ca aEa-zisa ,.pedeapsa justds, adica pe-
depsirea ,riului prin rdu(', dimpotrivd, injoseqte sentimentul de dreptace,
indspreEte simlurile gi indeamna ia brutaiitdli impotriva celorlalfi, asem*-
ndtoare cu cele indurate. Pentru dezvoltarea psihologicd a copilului ins:
se admit aite legi ! Cind un bSielel igi bate surioara, mama sa il bate pe
eI; ea iqi ?nchipuie ca Ei copilul va vedea Ei va inlelege diferenla existentd
intre Ioviturile pe care le primegte el qi acelea pe care le-a dat, cd va gl:
cd unele reprezintd o pedeapsd meritatd, in timp ce celelalte, dimpotriva,
er&u o fapta rea. Copilul este totuqi un logician mai perspicace gi in{eiege
od lucrul este in realitate acelaqi, degi mama lui i-a dat urr alt nurne"
Pedepsele corporale au fost just caracterrzate de Comenius, ctrnd corc-
para educatorul ce foloseEte acest mijloc cu un muzician care ar aplica la-
vituri de pumn unui instrument dezacordat, in loc de a-Ei intrebuinia
auzul Ei mina ca sd-I acordeze. La copil, intervenliile brutale au o influ-
en{d dezastruoasd asupra nenumdratelor Ei delicateior procese ale vieSr
sufleteqti, tulburindu-le dezvoltarea lor misterioasa qi cornplexd, riivSginri
sentimenteie de o sensibilitate fremdtatoare. De aceea, pedepsele corporal*
nll au nici o putere educativa asupra sufletului. In cadrul unei educalii
aderrarate trebuie, inainte de toate, ca, incepind din al doilea- sau al treii*:r:
an, sd dispard complet din programul de educalie chiar Ei ideea de bdtaie i
lncd qi mai bine este dacd p6rintii, chiar de la naEterea copiluiui, hot5ris;
r:a nu recurgd niciodatd la pedepse corporale. Daca incep sd foloseassa
acest mijloc comod, se lntimpld si continue sa-l apiice impotriva hotdt'lrii
iuate, gi aceasta pentru cd au neglijat, in timp ce recurgeau la aceasid
rnetoda, sa-gi dezvolte inteligenta. l.tru-mi trece prin minte sd vorbesc dc
educafie cu c'ineva care nu inlelege acest fapt, dupd cum nu mi g?ndest
sa discut problema pacii cu un canibal. Dar, cum ,,unii sdlbaticis ln er
priveEte educalia - le-a*
sint adesea, in alte do;rrenii, oameni ,,civilizaii#,
cere sd reflecteze la- evolulia pe care a urmat-o ideea de cdsatorie, de exen:-
plu, incepind cu epoca in care bdrbatul nu se gindea decit Ia lupt6. pi cind
fen:eia er-a considerata ca proprietatea sa, ca un obiect fdrd suflet, care
nu putea fi stdpinita decit prin bdtaie. *-- p5rere care a supravietuit incE
multd vreme in timpurile moderne. Insd datoritd miilor de infiuen{e zi}-
nice gi misterioase, sentimenteie qi ideile s-au transformat atit cie mult
incit aceste conceplii barbare au dispdrut, in folosul maxim al dezvoltArii
vietii sociatre qi al vielii individuale. $i oare n-ar trebui sd-l facem sd i:i-
leleagd p€ un necioplit cu principii pedagogice cd, intr-un mod asemdndtor,
rnii de noi, mi.sterioase qi puternice influenle vor inlocui asprele mijioace
de educalie in rnomentul cind pdrinlii vor fi inleles, odatd pentru totdeauna.
cd relaliile dintre pdrinti Ei copii trebuie sA treacd prin acelea$i metalnor:-
foze prin care a trecut cdsdtoria, in sensul cd aceste relalii trebuie sA atingi
deplina qi totala lor dezvoltare ?
Cind un ins incepe sd inleleagd cd faptul de a pedepsi corporal un
copil aparline aceleiaEi trepte inferioare de civilizalie ca Ei faptul de a
bate femeile qi slugile, soldatii Ei criminaiii, numai atunci incepe lrlunca
de fasonare a acestei nahrri neeioplite din care va ieqi, poate, mai tfrzitl
,un educators.
58
 Educatorul uita de asemenea cd, in multe cazuri, copilui nu poate avea
mai mutrte nofiuni morale decit animalul ori sdlbaticul. Este o barbaie
sd-l pedepseEti pentru aceasta 9i o prostie inci Ei mai mare sd utilizezt I
rnijloace violente cdci astfel proceddm impotriva a ceea ce trebuie fdcr.lt, I
pentru a ridica copiiul deasupra nivelului unui animal sau al unui sdi- I
batic. Numai educatorul care nu se opreqte nici un moment ia posibili* I
tate-a bdtdii ca mijloc de a rezolva problema igi va putea folosi din plin I
icreile Ei sentimentele pentru a aplica procedee psihoiogice in educilie. i
I
$istemul bateii demoralizeazi Ei abrutizeaza educatorul, pentru ca ii spo* I
re$te ltu atit lipsa lui de r'6bdare, cit lipsa de idei, nu atit inteiigenla, cii il
trrutalitatea. il
. ". un bdielel, pe care-l socotesc cu pldcer-e printre prietenii mei, fusese il
b6tut Ia virsta de patru ani pentru prima oara Ei din fer.icire qi pentru I
ultima ,oard. seara, cind guvernanta il indeamnd - sd-gi facd rugaciunea, ei I
exclarnd .-,Da, in seara asta am cu adevdrat ceva de spus runutui Durn- t
ruezeu !( $i apoi incepu sr se roage cu multa seriozitate : .,Doamne ! smulge i
bra{e}e marnei ca sd nu md mai poati bate( I
!
Nirnic n-ar grabi mai mutrt dezvoltarea educafiei decit dacd s-ar in- ri
iimpla la fel cu toli pedagogii ,,cu balui in minda., crici astfel ar invdla il
rd fc.loseasci in educafie capul qi nu miinile. I
Pe de alta parte, faptul cd oameni inzestrali cu gindire Ei sentiment
susiin inci teoria pedepseior corporale, se expiicd prin aceea cd, celor ma.i
mulli educatori le lipsegte sentimentul elementar il datoriei lor, qi anume
acela de a avea rrrereu prezente in minte, la fiecare intervenlie in exis*
ter*la copilului, sentimentele Ei impresiile din propria lor copildrie. A :rr_r
ne- aminti cum-simteam noi inqine cind eram copii, a interpreta sentimen-
iele copilului din punctul nostru actual cie vedere este nu numai cea mai
frecventd, dar qi cea mai periculoasd dintre incalculabilele erori pe care le
cornitern in tratarea copildriei. Persoanele mature surid amintindu-qi pe-
depseie Ei alte evenimente de acest fel, care }e prilejuiau zile gi nopli.'pline
cle spaimd, tainice stringeri de inima, disperdri nesfirgite, indigniri irza-
toare, suferinle tdcute, rdniri a1e sentimentului de dreptate. ndluciri in-
tpairnintdtoare, rugini nemdrginite, setea nepotolita de bucurie, de liber-
tate, de tandrete. Astfei, pentru cd persoanel.e mature nu au meinorit:
bund, sdvlrqese neincetat, iardEi Ei iardgi, crima de a distruge copildria
generaliilor noi, in singurul moment cind educatorul ar putei fi cu ade-
ridr;lt o providenli binefdcdtoare in viald.
Bdtaia il lasd pe cel mai slab, pe cei fdrd apdrare, in mlinile celui maj
puternic, gi niciodatd pind acum un copii n-a crezut in fundul sufletuiui
sdu in cuvintele de asentiment pe care buzele sale le murmurd, cind edu*
eatorul incearca sd-l convingd cd-l bate din dragoste Ei pentru cd, este ne-
aessr ! copilul este o fiinld prea perspicace ca se nu qtie cd nu existd ase-
rnenea ,"necesitd!i(', qi cd dragostea s-ar putea manifesta cu totul altfel.
.. Liqsd de disciplind personald, lipsd de inteiigenld, Iipsd de rdbdare,
lipsd de_ demnitate, iatd cele patru pietre unghiurare pe -""re ru sprijind
sistemul kldtdii. Nu mai vorbesc aici de felul aiela de a lovi folosit itu
zerabilii care tot anul, acasd dar mai ales la qcoald, lovesc copiii in mod -l-
revoltdtor Ei-i snopesc in bdtdi. Nu vorbesc nici cle acele pedeps-e mai pulin
brrutale, folosite de pdrin{ii 5i profesorii care nu gtiu r; sL stdpineasci

5g
 $i se descarcd in-ferur acesta
"t"d::-t,"ne^-afi, obosifi sau speriafi. Lo-
;;
'",f
fi:il: f"Til:;.;i "i,',il :i ;i
:f * X'g-"1-il"*" 1 ; ; ?:1 " i i n ervo ase, un
l1::tt'i.:i_"1fil5il*ff'x'ffifi
tafie gi in acela; i:-:"*q.t";trJq:!$+Tf; f"'#?
asacu,".o"""l"i-'"1i,^,xl,ilTh*"";,tffi
fi1q"ft :$'ifl 5*'':;":"*,
li"n#?::::?i::,?#Tj';i;:ii",:,$fu ,,#"#"f,
vadd i* dnrJ"il.o""
a necesitalii ff"s"i*T:f
s"'pu"u-"J--nituiununumai"rr#"i"0',111":it*:if
Ht;1
:i3ii:u:"'*:*rf
::",,:i""r:r:x*
,EliihFun'e,l:;,'#i:fl
rnai bune dec* discursurile ii:T:,3;.;i"iir'; j,il;;
ut ia*::: a""ii t"it"tu ,,pedepse prin
"u,,
il'&ff tl,t* f ' * :::* ;f .l roe
ui p"9 Jp: rpoiare au invi,.,,
:lcest fej. to! Ur
ue ;:,*t
ourcelul a minli "rgi" ":de alte a"t""iu a"
Asemetrea educatori nrr ^; rrirt
o""it,a-."r,,i";;"nTt1'"1#,J10,",?#:1"i1":L,H,iT,'::rtl;Sx,rlixill
Pentru a reuEi' o" o urp.ur"qir."1-
1 11voie
persoane' pentru doui,'oi""ri.I*ta,*au o perfec{ionare
;:t#5|":t H:i#:' ".
p..;;;'tit
-ai mare de a
"i,'a"op"i;'*fr{:iig':i#,i,'4'**:*:*iHfl id jf ",Ti',l;j
;::;""Til,";tliil^':,11-1 ;erd: ?e'r1 copiiu, pe un
ti:1''-,!ffIii:d
;ffji,:::,ln;*:g,:1"F"il"";Ti"-i"'u.1f; ,ii,ff 1l1lli,:T}i$";T::
N-am auzit niciodatd amenintindr
^_ ca mi;rccui
rara, Lorai ii l"
roa'te aproape o" a:l*
l*il;i"ffi; il"ffftt #;_:T:'.: .de r19i g1i,
?:::1. g."iii ;;;#;";;;*?.titH""f."t';:
"ldiin -

:lHt iiil pri vi ? i*i

"|1: i::'fr
;1':i: eri,
Ht*,Ei "i" "r* -gres
m ai

1!ibiti"#:ius"i:irbjiitti:d;'t'{""1"?,{T::!.S"r::':i;:',lx
'"oud ras t f e nu ri . u'-
-a

""i.:.'l;_i_":i;;,H
sa arate ca baia r;il: ;"1""3i; Jt ft # e
este atrdgiit""i" p._ ":"::i"u,
"'oin!ei "u;u-iJ i''i.,g" sentimeniu,
,rcelasi timp acea i5ng1e1ie ;i;;;ut rn,l'ii;'xTm"{ifru;:
"" una*
rompensa in ea insdgi((-_ Acoro _orurJ*"i;,;i;ff;;" isi gasc;re rt- x
sau un defect, nu se obline neleRr;i;l;Hdi-, i""orr"aere proasta
invdlat numai sd se teama cu-;#*t nici un ,"rrrli "
-"rar. cc;p'ul a
de o consecinld nepldcutd,
;''e o tegaturd reard.cu rucrur;rp";;i";i care nici micar nu
putut sa nu existe; iar aceastii"!-i'.rte "g.u, r"arte bine, ar fi
cit se "i"r,ti"
poate cle diferitd de con_
'ingei-ea ca binere este preferuuiiraLi"i.!_ In ceea ce privegte
piaceri' ele nefiind o consecinld de aceste ne_
neinldturat *tr,I"ii, copilul
5'li:5
"':5:Sff
In nici
,.Jft?f&,
;"' J
fJ3?:*; "G
-"
Jt "
"
"
;; iEi da
[ il" t i a s t re r p e -s

- un caz insd nu dezvoitd moralitatea

de infern aratd, in istoria ! spectrui infernurui, tearna
;;";i;,;; tei de morald poate lrezr in srfietul
60
copiiior bdtiia, care reprezintd infernul 1or. Copilul invala sd iubeascd
binele numai cind, dupd foarte rnulta osteneald, se ajunge incet gi pe ne-
simlite sd i se sddeascd in sufiet convingerea superioritd{ii bineiui, ca
instrument aI fericirii atit a individului insuEi, cit Ei a anturajul.ui sdu"
i\umai invafindu-t cd pedepsele sint consecintele gre$elii sale, el va in-
va{a sd evite orice prilej de a greEi.

Cea mai rnare eroare pe care o comite educatia -- cu toate noiie

discursuri asupra individualitatii copiluiui -- este de a-I trata dupd acea
conceplie abstractd cu privire la ,rcopil(, care iI considerd o materie anor-
ganicd sau impersonald, capabilA de a fi formata Ei transformatd de mina
educatorului. Il batem qi credem cd acfiunea lovituriior inceteazd dupd
ce s-a aplicat ,,sfinta bdtaie( ! Ne inchipuim cd aceastd ,,micd amintire(
udravand il va iurpiedlca, pe viitor, sd facd ceva rdu. Nu bdnuim cA aceastA
interventie brutalii in viata fizicd gi psihica a copilului poate avea o in-
fiuenla care sd se prelungeascd toatd viafa.
Sint uneie pedepse care, in forma lor brutald, rdnesc adinc pudoarea
copilului, pudoare pie care se cuvine inainte de toate sd o cruldm, pentru
dezvoltarea sentimentului de castitate. Tatiil care-9i bate fiica meritd s-o
vadd intr-o zi ,rcdzind((, cdci el singur i-a rdnit instinctul sacru al demni-
iAlii corporale, 'rnstinct care qi la copilul mic poate fi foarte intens. Cind
orice atingere a acestei demnitdli corporaLe -_ mingiieri exagerate, ori
betei trezeqte o rezisten!6 instinctivd qi energica, numai atunci natura
- este miirdra Ei castd. Iar copiii care inapoiazd loviturile cind sint
copiluiui
hatuli sint, dintre to!i, cei care promit cei mai mu1t.
Ce amdrdciune adincd, ce dorinfi de rdzbunare, ce linguEire josnica qi
umilitoare nu tlezesc pedepsele corporale ! Ele iI fac pe cel laq 9i mai iaq,
pe ce1 lncdpalinat gi mai incdpSlinat, pe cel aspru gi mai aspru decit erau.
Eie intdresc cele doud sentirnente care sint rdddcinile aproape ale oricdrui
riiu din lumea aceasta : ura Ei frica. Aceste doud sentimente vor domina
oamenii atit timp cit ,,bdtaia(( se va numi ,,educalies 46.
InctipSlinarea este una din cele mai frecvente ocazii de pedeapsd ; dar
ceea ce numim astfel nu este, in majoritatea cazurilor, decit fricd sau ne*
indeminare. Copilul, de exemplu, repetd un rdspuns gregit ; este ameninlat
cr:. hrdtaia qi el il repetd din nou, tocmai din teama de a spune ceea ce nu
trebuie : este lovit gi atunci el rdspunde bine. Educatorul triumfS, incd-
pdfinarea este invinsd ! Ce s-a intimplat insd ? O teamd mai mare a
-
provccat un puternic efort de gindire, o sporire mornentand de for![, dar
in ziua urmdtoare copilul va repeta, foarte probabil, aceeaEi gregeald !
Cunosc exemple cind, in cazul unei adevdrate incdpdlinari a copiilor, bd-
taia le-a umplut sufletul de frenezia crimei contra lor inqile sau contra
aceluia care ii lovise. Cunosc, dimpotrivd, alte cazuri, cind mama, doar
finind micul incdpS|inat pe genunchi Ei obligindu-l la linigte qi calm, l-a
f5cut pe copil sd-gi regdseascd linigtea Ei stdpinirea de sine.
Cite mdrturisiri false n-au smuls loviturile sau frica de lovituri ! Cite
proiette indrdznefe, cite dorinle de acfiune, cita sete de descoperiri, cit joc
al imaginaliei n-au fost indbuqite de aceastd teand I Cind bdtaia nu pro-
br
 --1

i:oace minciuna, ea stingheregte totuEi deplina sinceritate,

diat de a te ardta aEa cum eqti. Atit iimp'cit ;";,ht"i-:;araie( curajur. imt-
pronnn{at lntr-o casd, nu poate sd existe ia ccpii este de:
o totati'}rarrctietre. ,;l *u,
timp cit famiiia Ei gcoala vor folr:si aceste rnijioace de educalie,
u':aita la copil brutalitatea in se v* dee'
detrime'tul sentimentelo.-rour.*. copilui
?qli"3 r.a!ilor gi surorilcr mai mici, camarazilor
fata de el gi se sprijina pe aceleagi u.gu*".rt",;;;;" casai, rnetod.r
folosikr-animaleror,
trebuie sa fie pedepsitd priir bataie. ..rautarees
Nurnai ccpiii obigny:ti rl
.fie tratali cu brir-rciege vor invala sa inlereag*
cii se pcate actiona gi fdra foiosirea forfei, iar aceasta convingere este'na
omului, la care el renunla atunci cind recurg"e ra miiloaie
flr**ttt-di'ele
copitul n.-l se va antrena treptat sa clisprefuiasca
imprejurariie cind nu va fi volba de apdiarea celuiforfa *ii
brutard in ioate
vede intotdeauna gi pretutincleni pe educatorii sdi decif dac€
abfinindu-se"iob, de a o folosi.
iir ceea ce privegte ininciuna, sint cu totul de parerea acelui scriitor
.
opina cd nu trebuie peciepsit.copilui, ci indreptati care
irpsA de sinceritate_ arneninle ia ss transforme 'intr-o -f"Lritutu ci
"i"o-orrsurvam reald iar
;;*;;H
ind'e.ctarea sd nu fie prin formula pedanta ; ,;t;; aprice etaionur ;
^fdcutd
pentru a se afla cu cit cantit-atea data este pr"a
prin ircnie care, in afari de cazul acesta, este dealtfel-aie sali prea rnica6{, ci
proaste sisteme de educafle. Asupra acesiui uitim punci, unul dintre ceLe mai
veri fald de cei mici, atit de sevei'i incit nici un avocat, sintem foarte se-
,rr, ziarist, nici
un om poiitic, nici un-poet n-ar putea sa-gi indeprineasca "i.i funcliile p;;;-
sionale, dacd i s-ar aprica aceeagi mdsurd care ri $ ;pii.6;"piitor.
minciuna ogoard( {' se produce, aga curn a
^ In s{irEit,
francez, in parte dat_oritd unei stari pur mcrbide. it-, parL aratat un savant
dator.ita vreunui
defect a1 facultdlii de. infeleg"ru, ,rrlrrrui
in memorie, in conqtiinla de- sine(, minciuni ,,spa!iu goi, vreunui punct mort
*ru"u." drept co.rsecinlii ,o
reprezentare falsd sau complet nuld a faptului((. persoaneie
geaid Ei ele foarte adesea in viafa zilnicd, asupra
mature se in_
intenfiilor qi acliunilor ior,
sau chiar li se intimpla sa le uite
Ei numai o puternicd asociafie de iclei Ie
readuce i* mernolie, sau se autosugestioneazd cd au fdcut
sau nu un anumit
lucru. In fiecare din aceste cazuri, dacd persoanele sint constrinse
-a sd riea o
extrlicafie categoricd, ele vor sfirEi prin minfi. La copil insa,
zurile aserndndtoare, considerarn c-i minciuna u in toate ca-
ezit5, se incurcd, se inroqeEte-cind i se pun cu severitale
"onq;iu"ta
! Iar dacd el
intrebdri *"iCpr*
$i eontradictorii, atunci socotim totul ca o dovada a disimuiarii conEtiente,
de!i, ca. rpguld gen-erald, nu exista de fapt nici o altd minciund
rndrturisirea de a fi min{it, smulsd., in cele din urmd. decit toctnai
$i in mijiocul acestor probleme psihologice atit de compricate adultuJ
n:ai intervine folosind sistemul bdtdif !
cjnd- yn- copil n-aude niciodatd mintindu-se acasd, cind nu se exage-
reaza niciodatd lucrurile mici,_nici apaien{eie lucruriior, -"i"a
dewi:re laq prin teama, cind aude
copiiuliru
-ut"o vorbindu-se de minciu-
n!le- congtiente, el se dezobignuieqte astfel de *i"ti""-ilrpr"t
pri""simpla actiune
a mijloacelor psihologice. Mai intii, el va inlelege " ca iipsa lui de sinceritate
* In origlna}
-Mensonge blanc. (n. trad.).

ri "!
riu produce ejer:it uimire Ei, pe urrna, daci greqeala se 1epet5, ca ea produce
disprelut qi pierderea increderii. lnsa aceastd metodd nu trebuie folosita
ir casul minciurilor provenite din acele reprezentdri mintale confuze de-
cpre care s-a vorbit mai sus, reprezentdri a cdror iniSnluire copiii n-c p{rl
lnlelege. Disimularea rece, dim.potrivd, trebuie sd fie pedepsitd mai intii
demonstrind copilului ci este o gregeaia, pe urmd facindu-l sd resimtd efec-
nul ei : neinclederea, pin{ in momentul cind, prin perseverenla copiluiui de
a se corecta, sintem indreptdliti sa-i acordfm din ncu increderea. Atunci
este foarte important sd i-o acordArn pe deplin, nept'ecupelit, chiar cind
ccntinu6m a exercita asupra lui, in secret, o supraveghere strinsa, deoarece
:reincrederea contlaud qi nemeritatd demoralizeazl, iot atit de mult ca gi
c:'edulitatea cea mai oarba.
Nu exista nici un om cai-e, bitut din cauza unei minciuni, sii fi invSlat
astfel sd iubeascd adevarul ! Persoanele mature care cu toate pedepsele
prirnite in copildria ir:r continua sa minta. in -
vorbe, in acliuni, in purta-
iea ior, d.ovedesc acest -lucru cu pt-isosinfd. Teama poate indepdrta copilul
i-le minciuna plopriu-zlsa, dar da nagtere la falsitate.
A fi cu adevdrat sincer cere, inainte de toate. un curaj nestramutat qi,
a$a cum a spus-c cineva, inulli dintre miculii mincino;i ner\.toqi n-au ne-
lroie de bataie, ci de o irrana bund, intaritcare qi de o viald in aei' liber. Un
rrare artist, unul din rarii artiEti care trAiesc intnr totul confcrrn concep-
iiei n:oderne de viald pe care au adoptat-c, lmi spunea intr-o zi : ,.Fiul meir
nu qtie ce este minciuna, dar"nici nu gtie ce este bdtaia ! Fratele sdu adop-
ti-"., dimpotrivd, minlea cind a venit in casa noastrd ; dar minciuna nu
prinde radacini intr-o atmosferd de iiniqte qi de libertate ; minciuna din
pttrtarea acestuia a dispdrut de la sitre dupa un an, numai pentru faptltl
ld de fiecare datd copilul intilnea in jurul lui o uimire proftlndd.(.
:\cest fa.pt imi da prilejul sd arat. in treacat. alta dintl'e nttmeroaseie
t'rori ale eciucatorului, eroare care ccns;td in a-gi da o enorma osteneald ca
'.d inlSture ceea ce poate dispai'ea de la sine" Ne silim, de exemplu, s5-i
:nvd!6rn pe copiii mici sri vcrheasr:A corect, lucru pe care ei il invald sin-
quri, foarte ugor, daca le vorbinr noi inqine ccrect. Tot aqa se intimpld cu
nulte alte iucruri privitoare la fetul de a acliona, Ia linuta etc-, pe care le
pi.rtern lSsa in seaina- exemplului bun Ei a timpului, folosind toatd energia
:*astrd pentru a*i sadi copilului anumite deprinderi, a cAror radAcind ire-
buie sa fie implintatd inca de la vir-sta cea mai fragedd.
O aitd ero&re. Ei rnai inadmisibild, constd in a judeca Ei a pedepsi o gre-
qeai6 dupa consecinlele pe care le antreneazd, dup6 dezordinea pe care o
produce pe moment. Astfel, copiii sint batuli pentru injuraturi sau cu-
vinte necur.iincioase, al cdrcr sens nu-I inleleg ; dacd il in{eleg, nu reusim,
prin severitate. decit sa le provocdm tdcerea asupra unor proble:ne in care
sinceritatea iol fatd de educator ar fi de cea mai ma1"e inlportanld. Nu ara-
rtori lucruri tolerate acasd sint, in afara cdminului, obiectr-il unei obser-
','a!ii severe. ln ielui acesta, copiiul ajunge ia ideea falsa cA greqeala nrt
ii.trage dupa sine o pedeapsd decit fiindcl este facutd in public. Cind rnama
r'uqineazd de purtarea proastd a baielelului ei, ea il bate in loc sd se
'.;."'
treta pe ea i Cind indrdzneala lui da gre,3, el primeEte o bdtaie, dar este
i{udat dacd ii reuqeqte, ceea ce dd naqtere la o idee profund greEit6. Am
v6.aut intr-o zi, in padure, pdrinfi care rideau cit timp gheala pe care alerga
 {i_ul lor era solidd, dar cind deodata s-a spart, l-au ameninfat cu bdtaia I
Mi-a trebuit o mare stdpinire de sine ca sa nu spun acelor oameni ca nu
fiul lor, ci ei rrreritau o bataie bund.
In toate imprejurdrile de felul acesta, parinlii se rdzbund pe copii din
.auza propriei lor spaime. Am rrdzut un copilaq devenind fricos pentru ci
mama lui, mereu temdtoare, il bdtea de cife ori i se intimpla sd cadd, pe
cind tocmai aceastd consecinld foarte fireascd a fricii lui ar fi fost mal mult
decit suficientd ca sd i se sddeascd ideea de prudenfd ! La fel, cind un acci-
dent este pricinuit de neascuitare. spai.ma r-ezuitata este deajuns, in gene-
1al' 91-sa impiedice repetarea neasculte.ii; bdtaia nu va atea o.inflienfl
durabild ; ea nu va provoca decit amiirdciune. copilul gaseEte ce persoa-
nele mature au uitat timpul cind erau copii Ei se sustrage, pe ascuni, de la
abuzul lor de putere atunci cind severitatea nu reuEegte, totuqi, sd-i coboare
cu totul nivelul vointei qi sd-i paralizeze energia. nxista gi aici un pericol,
dar, in acest caz, pericolul gi mai mare este ca bitaia sd devina baza unei
etici imorale, aceea a unui aparent succes.
lnainte ca omul si fi invdlat a inlelege ca osteneara, sforfarea, dez'ol-
tarea energiei igi gdsesc-in ele insele propriul lor scop, propria lor rdsplata,
viafa nu va avea nici o frumusefe. Rdnile cauzate de vanitate gi cle ambifie,
exagerdrile, mari sau mici, ale im,aginaliei se impletesc in ideea cd succesui
sau insuccesul unei opere sau al unei acliuni ii determind valoarea. va fi
nevoie de o rdsturnare eompletd a acestei grosolane teorii a valorilor ina-
inte ca pdmintul sd devind teatrul unde se vor dezvolta, intr-o bucurie
echilibrata, energiile unei omeniri mai ribere gi mai rafinaie.
orice emula{ie sanclio_natd prin certificate sau recompense este, in
^intregime, un mijloc de educalie imoral. Ea nu trezeEte decit pasiuni rele :
P dg oceparte,
eu
gelozia gi sentimentul nedreptdfii, pe de alta, uiogurr".;--
insdmi, timp de doudzeci de ini,'am luptat impotriva'fiEelor
Pqpa
individuale- gco1are, am citit recent cu un profund sentiment de simiatie
aceastd declaratie a lui Ruskin :
cd- orice sistem de emulafie este un stimulent cu rezultate nega-
. ,cred
tive, orice distribuire de premii, un sistem prost. Singurul lucru pe cire
ne put_em bizui pentru a stabili la un copil posibilitdfile adeviratelor lui
aptitudini ce pot da bune rezultate este dorinla sa de a lucra de dragul
lucrului- in sine, iar, nu pentru a-gi depdEi tovaragii de studiu. scopul tnia-
tdmintului ce i se dd ar trebui sa fie acela de a-i arata calitdlile ,"1, spu-
ciale qi de a i le cultiva, iar nu de a-l indemna ia o surdd emulalie eu aceia
care sint evident mai tari decit e1((.
Nu trebuie sd uitdm nici cd succesul gi insuccesul poartd, in ele insele,
plopri-a lor p_edeapsd Ei propria 1or recompensd, una dbstul de amare, cea-
laltd destul de dulce, pentru a ridica copiiul, in mod firesc, la un grad su-
perior de-fortd moralS,-de circ'mspeclie, de prudenld, de pe'severeila. Estu
cu totul de prisos ca educatorul sa mai vind-cu pedepse qi .e"o*pense deo-
sebite, sd zdruncine n-ofiunile copilului fdcindu-l sd creadd cd iuccesul gi
insuccesul reprezintd binele gi rdul. ln orice parte ne-am arunca privirile,
mgreu cd mijloacele exterioare de eduialie
""g.uT
spdimintdtoare - incuraiatoare
sint piedici in dezvoltarea aceLor calitdfi care
sau in_
sint in
primul rind calitdfi - umane : curajul gi bundtatea ; curajul pentru sine, bu-
natatea pentru ceilal{i !

fr4
 Un popor ia care educafia nu comportd decit mijloace de blindele, po- I

porul japonez, a dovedit cd virilitatea nu are nimic de suferit din aceasta

qau3d, deEi copiii nu sint prin bdtdi qi pedepse. gi aceste rnijloace
de blindele nu exercitd deloc "cdli!i(
o influen{a slaba-cind trebuie cultivatb std-
pinirea de sine gi respectul fala de ceilalfi. ln Japonia, dimpotrivi, aceste
virtuti sint inrdddcinate in copii de la virsta cea mai fragedd, in aqa md-
sura incit numai acolo putem intelege cit farmec poate danielii o amabili-
tate plind de atenlii. Acolo, unde bdtaia nu se aplicd niciodati, prirna obli-
galie a viefii in comun este sd nu stinjenegti pe ceilalfi. se povesteqte cd
in Japonia, cind un strdin ridicd o piatrd ca s-o arunce intr-un ciine, aceste
nu fuge, pentru cd nimeni, niciodatS, nu a aruncat cu pietre intr-insul. In
acelstd lard delicate{ei fa}6 de animale ii corespunde delicatefea in toate
actele care, printre alte consecinfe, explica Ei numdrul mic a1 crimelor im*
potrlva vietii gi securitalii cetdlenilor.
IiSzboiul, vindtoarea organizatd pentru pldcerea p€ car.e o procrud, pe*
deryele corporale nu sint decit manifestdri diverse aie instinctelor tigruiui,
incd vii in om. Dacd renunldm noi singuri la instrumentele de pedEpsire,
dacd, cum a spus cineva, am pune in miinile copiluiui nu carabina, ci mi*
croscopul qi aparatul fotografic, dindu-i posibilitatea sd invefe a cunoagte
mai devreme viata qi a o iubi, in loc de a-l invd{a sd o distrugd, numai
atunci ar incepe o adevdratd educalie a omenirii.
Pentru cei care nu s-ar ldsa convinsi de inutiiitatea bdtdilor in cadrul
i:nei educatii prin exemple atit de .indepdrtates ca cele din
Japonia, aE vrea "bdrbateEti(
sd le dau qi un altur care ne 1irh"e$te mai de aproape.
strdmoEii noEtri germani nu foloseau acest mijloc care'a fost introdus mai
curind de creqtinism. Acesta a transformat disciplina intr-o datorie reli-
gioasd Ei, pind in secolul aI XVII-lea, intilnim oameni inteligenli care, o zi
pe-sdptd-mind, iEi bdteau copiii, socotind de buna seamd ca se ingrijesc de
sufletul 1or.
ln ceea ce priveEte ascultarea, nu cred cd e bine ca un copil sa intrebe
mer€u pentru ce tr.ebuie sa asculte gi sa discute motivele inainte de a se
supune. Bunul educator insd nu va da niciodatd un ordin pentru care sd
-de
nu. ailrii un temei important. Chiar dacd copilul nu-i convins acest lucru,
ei tot trebuie sd asculte gi daca intreabd pentru ce, rdspunsul este foarte
sirnplu : pentru cd to!i, chiar qi persoanele mature tre6uie sd asculte de
ceea ce este- drept gi sd se plece in fala necesitdlii 4e. Aceastd mare obligalie
a vielii trebuie sd fie inrdddcinata chiar din copiidrie Ei putem s-o fJcem
iard a folosi mijloace violente, incepind a ne prebcupa de copil incd inainte
de na.lterea sa, cultivindu-ne propria noastrd stdpinire de sine qi, mai
tirzirr, refr-rzind sd. ceddm fanteziilor copilului rnic, incd din frageda lui
copildrie.
A interveni in citeva rare imprejurdri pentru a frina acliunile copiluiui,
dar a avea in toate celelalte cazuri o influenfa indrum6toaie -- adica a da
copilului elementele necesare formdrii personalitdlii sale si a-l ldsa pe
urmd sd gi-o formeze singur -- iatd, intr-un cuvint. toati zrrta educa{iii
cbservaliile aspre sint cele mai proaste dintre toate mijloacele educative.
singurele care igi ating telul sint cele laconice qi foarte iare. cel mai mare
tact al educatorului este de a nu spune nimic pe moment, ci de a indica ul-
tprior greqeala, in mod indirect, in aqa fel incit copilul sd fie pus in situalia
de a-gi face singur observalie sau de a se mustra. Educatorui poate ajunge

5 - Se,:olul mpilulul a3
 -----...q

ia acest rezultat povestind, de exemplu, ceva care dd copilului prilejut de

a compara propria sa conduitd cu faptele frumoase sau urite ce i se poves-
tesc : sau exprimind o pdrere asupra lor, pe care copilul gi-o va insuEi, degi
nu-i este direct adresatS.
in anumite imprejurdri, profunda nemulfumire a educatorului este o
excelentd pedeapsS, dacd gtie sd o rezerve pentru momentul oportun. Cu-
nosc copii pentru care nu exista nimic mai teribil decit cuvintul acesta de
dispref, pronuntat de tatdl 1or: ,,Ce urit e !( Dpr copiii, ne?ncetat bomtrar-
dali cu mustr'5ri, care sint mereu trimigi la culcare gi cdrora li se toarnd cite
o picaturd. de rnorald in fiecai'e pahar de bucurie, sint cei care se vor. rdz-
vrdti in modul cel mai sigur.
Aproape tofi oamenii cu judecatd simt ci impresiile care au aclional
cel mai profund asupra educaliei lor proveneau din influenle indirecte :

un sfat bun. neadresat lor personal, o faptd bund povestitd in fata 1or fdra
intenfie. Dar odatd devenili educatori, cu tolii uiti propria lor experien{d 5cl
unul din factorii cei mai puternici in educalia unui om este rinduiaja
fermd Ei infeleaptd din sinul familiei, pacea qi frumusetea care domnesc
aici. cordialitatea, bucuria de a munci, simplicitatea din casd dezvoltd ]a
copii bundtatea, doriuta de muncd gi naturalelea. operele de artd qi edrfile
din .,cdminul plrintesc((, obieeiurile zilnice, obiceiurile din zilele de sdrbd-
toaie, ocupaliile 9i pldcerile din familie trebuie sd imprime sentimentelor qi
imaginafiei copilului ritmul Ei calmul 1or, iiniile lor precise gi nota lor afec-
iucasa. o atrnosferd purd, caldd Ei luminoasti, in care tatdl, mama qi copiii se
miqcd cu incredere Ei in voie, unde nici una dintre pdrli nu rdmine strdind
de interesele celorlalli in timp ce fiecare posedd o deplind libertate ln pri-
vinla intereselor proprii ; unde nimeni nu Etirbeqte dreptul nimdnui, ci sint
dispugi cu tofii sd se ajute reciproc cind este necesar
atmosferE. egoismul ca Ei altruismul se pot dezvolta in mod - intr-o asernenee
legitim, iar in-
ciirridualitatea poate gdsi aici libertatea care i se cuvine. $i cu cit sufletul
omenesc, in evolulia sa, va inainta mai mult spre posibilitdli incd nebdnuite
de subtilitate, de putere activd gi de viald profundd, cu cit viala spirituald a
.qenerafiilor va deveni mai complexd Ei mai divers nuanlatd, cu cit va acorda
c atentie discretd existentei minunate si pline de mister care se aflS din-
colo de existenla r-izibilA. sensibild, uniteisala gi terestra. cu atit va apare
mai rnult in fiecare noud generalie de copii o viala spirituald mai sui:tild.
mai complexd, pentru care forma rudimentard a educatiei actuale din fa-
milie qi din gcoald va fi consideratd o torturS. Ne trebuie cdmine noi, $coli
- citlor infinit
noi, qi cdsdtorii noi qi condilii sociale noi, pentru
lru fclul de complex qi incd necunoscut - de a iubi,suflete noi, pen-
de a suferi, de
a intelege viala, de a presimli qi de a spera, de a crede Ei de a se ruga. Ideiie
r:u privire la religie, l;r dragoste, la artd suferd astdzi o transformare atit ce
profundd incit putem presimli cd qi ideiie vor lua, de asemenea, forme
r:oi in generatiiie viitoare 5r.
Educatorul actual poate grdbi aparifia acestor forme noi, dind la o parte
frunziEui veEtejit care acoperd speranlele de viald incd in germene.
Casa trebuie sd redevind un ,rcdmins pentru sufletul copilului, nu numai
pentru trupul lui. Pentru ca asemenea cdmine sa poatd fi atcatuite
care vor educa la rindul lor copiii - cdmine
trebuie ca aceEtia sd fie r.edali fami-
liei. In loc ca qcoala Ei tema care se -pregdteqte acasd pentru gcoald sd ocupe,

66
ca astdzi. cea mai rnare parte din viata copillor', qcoala va trebui sd ocupe
numai partea cea mai mic5, iar cdminul partea cea mai mare. Atunci tim-
pul liber atit cel din tcate zilele, cit gi cet din vacanle fl con.
- de interiol in aga fel incit va reuni cu adevarat copiii in sinul
sacrat vie{ii
vielii de famiiie, atit prin indatorir"i, cit Ei prin bucurii. Cind copiii vor fi
redali farniliei, recucerili de pe bAncile gcolii, de pe stradd, din fabrici, cind
mama, parasind mllnca din afard sau viala in societate, va fi redata copiiior,
numai atunci educalia naturalS, a$a cur-n o inlelegeau Rousseau gi Spencer,
';a fi realizati : educatia pr:il cdm-in, pentru viala 52. Aceasta era educa{ia
{:are se d.idea altiidatd in iirile din }ioid.
Farticipalea nemijiociia a copiilor la indatoririie adulfilor, la munci
adevdrate, la periccle adevdrate. dddea vielii strdmo;iior noEtri in care
copilul de cioisprezece ani era deja bdrbat - Ei for{a.
unitate, originalitate
Obiectele fabi'icate ailume pentru copii,- supravegherea grijulie a tutu-
ror faptelcr qi gestulilor lor', oclotirea fiecdrui pas de-al ior, viala special
organizata pentrl:. actrlita!ile gi jocr.rrile lcr, iata grija constanta a educa-
[iei actuaie. Ceea ce tlc.buie, inainte de toate. sd reddm copiilor de astdzi
iiint ocupaliile casr-rice- selioase ; sA le irnpunem obligalii pe care tiebirie sd
le indeplineascd cu exactitate, obiceiuri de muncd organizate pentru ziiele
sdptar:ririii. cit qi pentru zileie de sdrbatoare, fdrd sd-i supunern vt'eLrner
supravegl:eri in imprejurdrile in care ar putea ,,sd se descurce singuri". ln
timp ce qcolarui modern are aiaturi de el pe mama ;i pe senritori, c*, sd-l
pregdteasca sa meargA la qcoald qi sa-l impiedice de a uita ceva, ar trebui
ca el sii aiba in fiecare zi timp, inajnte de a pleca la gcoalS, sa-Ei puna ca-
rnera in ordinc qi sii-Ei perie hainele ; gi n*ar tlebui sd primeascd nici un
ar.'ertisment in legaiurd cu treburile gcolare, ci gcoa)a ar trebui sd se in-
;eleagA ci-r famiLia, pentru a-l face sd ispaEeascd toate neglijenlele sale
Astdzi, ciin:potriva, \,edem rilamele invalind iectiile cu copiii, inventind
jocuri pcntru ci. eitindu-le carti arnuzante, punind lucrurilc in ordine in
urma lor, ridir:ind obiectele cazute pe jos, terminind lucrarea inceput5 gi.
prin acest mijloc ;i altele asemindtoare, prin duioasa lor solicituciiire qi
activitatea ior, slabind gi indbuqind la copil gustul muncii, perseverenfa.
darul invenfiei gi al irnaginaliei I
In farniiie, aga curn se petrec lucrurile astazi, mai ales in ceea ce pri-
vegte pregdtirile pentru gcoald, tineretul este obignuit sa i se facd serrricii
fdrd si facd Ei el in schimb. sd prirneascd mereu, fdli sA dea. Pe urm6 ne
mai rniram vdzind acest tineret interesat qi dezechllibrat, impingindu-se
fdrd jen5, cu orice priiej, ir-raintea celor mai in virsta, uitind cu totuL acele
atentii car.e erau altddati unul din frumoasele obic,eiuri ale ceior tineti.
Aceste obiceiuri nu vor reapare inainte de a se fi renunfat la toate exa-
gerarile ridicoie din sistemui de supraveghere impotriva unor pericole gi
mongtri in-laginari, fizici sau nlorali ! Aruncali termometrul pe fereastrd
gi adoptali urr sistem de cAlire rezonabil. Invalali-l pe copil sd cunoasca Ei
sd suporte durerea, Bataia nu trebuie desfiinlatd pentru cd e dureroase, ci
pentru ci, prin ea iirsdgi, este imoraia qi odioasa. Respingeli cereriie egoiste
cind ele incalc;l liniEtea $i munca celorialli ; nu ldsali niciodata copiii sa
uzui'pe cireptul adulfilor', fie prin mirrgiieri, tie prin insistente ; vegheali ca
servitorii si. rru strice, ciin acest punct de vedere, ca qi din altele, reeulta-
lele pe care pilrinfii cairtd -"a le obtind.
 Trebuie sA incepem a face pentru copil, intr-o anumiti directie, de c
mie de ori mai mult decit s-a fdcut pind acum, gi intr-alta, de o suti de mii
de ori mai pulin. A trezi chiar de la virsta cea mai fragedd sentimentul na-
turii, permilind copilului sd se atageze tot mai mult, in fiecare an, de un
,cdmin{( clmpenesc, iatd, de exemplu, unul din cele mai importante ele-
rnente ale educaliei qi care este neglijat chiar cind poate fi aplicat. Tot
iistfel stau lucruritre in ceea ce priveqte crearea, chiar din primii ani, a unei
biblioteci seleefionate, permilind copiiuh-ri sd aibd, Ia diferitele epoci ale
vietii, cartea care se potriveEte ceL mai bine cu virsta respectivA, Ei sd nu
citeescd, culr se intimpld astdzt, carli gdsite la intimplare. Aceste doua
cerinte vor fi printre cele mai importante in educalia noua. Astizi, dim-
potrivir, copiii sint rasf5lati cu neincetate .,noutdtis, cu cdrlile proaste pen-
iru copii gi cu jucdrii costisitoare, pe cind ei n-ar trebui. niciodatA sd pri-
meascA decit cele mai simple jucdrii, cele ,,clasices, ca sd spunem aEa. Ar
lrebui sA le punem la indemind, din abundentd, mijloace care sd le per-
mitd sa-Ei fabrice singuri iucdrii. Jucdriile fabricate care imit6 luxul adul-
lilor sint cele mai nepotrivite deoarece intrefin ia copil dorinfa avidd de
a primi daruri. Facultatea sa de invenfie Ei imaginafia sa sint insd inSbuqite
sau, mai curind, ar putea sa fie dacd, din fericire qi datoritd unui instinct
dintre cele mai sdndtoase, copilul n-ar strica jucdriile perfecte care nu-i dau
aici un prilej sd creeze singur, pentru a-;i fabrica jucdrii noi din ghindi qi
conuri de pin, din bucafele de porlelan, ace cu gdmdlie Ei din tot felul de r5-
mdgite pe care imaginalia sa Ie transformd in obiecte prefioase.
Este de asemenea o mare artd de a qti cum trebuie sd te joci cu copiii.
Nu este bine niciodata sd ne jucdm cu ei in momentele cind, plictisiti, nu
gtiu ce sa facd ; dimpotrivd, acest joc trebuie sd reprezinte un mare eveni-
meni, atit pentru ei, cit qi pentru pdrinti. ln imprejurarea aceasta lns5.
pdrintii trebuie sd lase de o parte orice intenlie de a corecta, de a contra-
zice, qi sa pdtrundd cu totul in lumea ideilor, in imaginalia copiilor, neincer-
cind sa-i invele altceva decit vechile jocuri simple. Vor pdstra pentru ei
observatiile pe care jocul le va ingddui sd le facd cu privire la natula co-
piilor, pentru a le folosi mai tirziu.
In felul acesta, jocul poate favoriza increderea dintre pdrlnfi gi copii,
invdtind pe cei dintii sd-i cunoascd mai bine pe cei din urm6. A permite
insd copiilor sd foloseascd toate oddile casei pentru jocurile lor Ei s5 ceari
mereu persoanelor mature sd se ocupe de ei, iati unul din cele mai pericu-
loase excese din timpurile noastre. Acest exces predispune copilul mai in*
tii la egoism Ei la o trdsdturd de caracter impersonald, gi mai aduce dupi
sine acel etern sistem de educalie care toce;te personalitatea. Odinioard, se
formau generatii in acela;i timp mai rezistente qi mai respectuoase decit
cele de astizi, prin faptul cd numai in camera lor eopiilor, -*
ei se sirnleau in propriul lor domeniu, in afara cdruia - camera
se izbeau de fron-
tiera rigidd a obiceiurilor gi a vointei parinfilor, a ocupatiilor qi a odihnei
ior, a ordinelor qi a dorin{elor lor. Nu discursurile numeroase privitoare
la atitudinea atentd fald de ceilalfi, ci necesitatea de a fi atent, de a se ajr.rta
cu arlevdrat 9i de a ajuta pe allii are o influent5 educativi. Altddrit"d, copiii
tdceau ,,ca pe$tii'( in prezenla persoanelor mai in virstd in loc de a tdia
vorba invitatilor, ca astdzi; ei invdtau si asculte, ceea ce poate fi consi-
derat ca unul din cele mai bune mijloace de educalie, cind conversaNia
ad'.rltiior este instructiva. 19i trdiau propria 1or viafd in odaia de copii, unde

.li

+11- a a+'l-
^ra--l
 primeau de la vreo servitoare batrina gi credincioasa Ei chiar de la ei inqiqi,
cele mai importante de educafie. De Ia pdrinti primeau bdtai, prea
rar cite o mingiiere. _I_ectii
viata comund actuald a pdringilor Ei a copiilor ai re-
prezenta un incontestabil progres fafd de acest sistem dacd pdrinlii ar pu-
tea renunfa sii expiice, sa sfdtuiascd, sd facd tot felul de observafii, sa infer-
i'ind in fiecare gind, in fiecare impresie. Dar toate mdsurile de precaufie
fizica qi moralii tlezesc astdzi, indirect, egoismul Ia copil.
in zilele noastre, copilului de gase ani ii este permis sa intrerupi con-
lersafia adultilor, dar cel de doisprezece ani e trimis sd se culce 1a ora opt
chiar atunci clnd, cu privirea stralucitoare, urmdreqte lacom o conversalie
care ar putea sa aprindA in mintea iui scinteia inspiratoare a intregii sale
vieti.
Desigur, trebuie si facem din citeva obiceiuri simpie prdvind ordinea qi
flnuta, hrana qi somnul, aerul qi apa, imbrdcdrmintea, Ei migcdrile cor.pului
norme de rnorala elernentare, din care doar cu timpul am putea invdia sd
acordam sandtalii corpului qi frumuselii o inaltd valoare moiald sa consi-
Ei
derdm gregelile impotriva sandtalii Ei frumuselii ca f,apte urite. Dar, pe itngd
aceasta, copiii trebuie sa rdmind cu totul independenti fatd ae 'oiice iet
ce obignuinle Ei sd qtie cd orice reguld are exiepfii. Aceastd soiicitudine
plind de grijd, care ii sileEte astdzi sd rnAnince cind'sund clopolelui, sd pri-
meascd anumite mincdruri la anumite mese, sd se imbrace dupd ciie giade
indicd termometrul, sd se culce dr.rp6 ce s-a sunat stingerea. sd se fer-eascd
de a inghili o picdturd cle apd nefiartd sau sdr g".t* o=bo-boand necunos-
cutd, toate acestea ii transformd. in adevarali tirani ai obiceiurilor. nervoqi
qi iritabili, in timp ce o calire ralionaia fald de inegalitafile, nepldcerile
surprizele viefii creeaz6, una din conditiile esenliale ale forlef moraie Ei qi
ale bucuriei de a trdi. $i aici, exemplul educatorului este cei mai bun mii-
loc de a-i invafa pe copii sd suridd in fala micilor ccntrarietdli care, in
ceie din urm5, ar intuneca soarele daca ne-am obisnui sd le socotim lu-
cruri importante ! copilul sd vadd cum profesorul indeplineEte repede c:
obligalie nepldcutd, pe care o recunoaFte, cinstit, ca ataie; s6-l vada su-
portind rrgor o contrariere sau o supdrare, gi atunci se va simli onorat sd
procedeze la fel. Tot astfel, copiii invatd fdra vorbe mari si iaca binele,
cind vdd pe allii fdcindu-l in preajma lor, ori sd se desfete de frumusetile
naturij gi ale artel, girl vdd cd persoanele mature igi gdsesc, in aceasta, o
bucurie. Numai ducind noi ingine o viald frumoasd, jevatd
Ei depiind ii
convingem cel mai bine pe copii, care sint aproape tot atit de seniib;li la.
:.ceste invaldminte prin imagine, pe cil. sint de neatenli la litera tipalitii I
convinsd fiind cd aceste lucruri ccnstituie alfa gi omega in arta de a
educa, voi repeta aici ceea ce am spus la inceputul s,i pe parcursul acestui
capitol : silifi-vd sd ldsali copilul in pace, sd interveniii dir.ect cit mai rar"
cu putin!5, sd nu-l ferili decit de senzalii nesdndtoase gi grosolane; aco'-
da!i, in schimb, toatd atenlia, toate energiitre voast::e ca'inidEi persoiialita*
tea voastrd, ca viata gi realitatea simpld gi adevdratd sd fie eclucatorii
copilului.
Nu cereli puteriior lui, cit ;i stdpinirii de sine pe care trebuie s-o aibd,
nici mai mult, nici mai pulin -- in raport cu gradul de e-.,olu!ie decit
cerefi aciuitilor; dar acordali qi bucuriilor, gusturilor, lucrdrijor - saie
ar:eeagi atenfie pe careo manifestati faii de activitafile, gr.rsturile. bucu_

6$
 iiile unui oi:rr matui'l ln felul acesta, educatia va fi 0 artd infinit mai na-
turatril qi infrnit mai grea decit eciucalia actuald, cu caracterul ei artificial,
cu rnorala ei dubld : una pentru copii 9i alta pentru cel mari, nlorald ade-
seij sel.,erd pelltru copll qi indulgenta fala de per:soaneLe mature, sau invers"
N'.imai considerind Ei tratind copiii in toate imprejurdrile cum tratdm
qi ccnsideraur pe cei mari, vom epul'a educalia de arbitrariui brutal, cit
qi ri.e nasut'ile de pru.denla enertrante care o deformeazd in momentul
de falir.
?n miiniie unor pdrinli care proceceazd tot timpui ca ql cind copiii
n-an. fxista clecit pentru ei, ori in cele ale altor pdrinli nu trdiesc
'.care
decib pentru copiii lor((. aceqtia nu-gi i:ot gasi un trai propice. $i ilnii, si
ailii inleleg, in general, tot ailt de gregit adevaratele sentimente ;i adeva-
raiele nevoi ale copiilor. Cei drntii se bucurd cind copiii le seamdne Ei
dorinla 1or cea mai arzdtoare este sd-i transforme intr-un exemplar dese-
virsii a1 propriiior 1or ginduri Ei pareri, a1 propriului lor ideal. cit de
contrariati ai fi totuEi sti se vadd reproduqi cu atita exactitate ! Ceea ce
viala cerea de la ei Ei luc11l de care avea ea nevoie ertr, dimpotrivS, o
complexitate mai mare, o crealie perfeclionat[, un tip nou, nu o reprodu-
cere a ceea ce s-a folosit pind atunci. Ceila1li parinli se silesc, dimpotrivd, sa
forrneze copiii nu dupd ei inEiEi, ci dupd un ideal superior pe care il urmS-
resc; dovedesc dragostea lor fala de copii renunlind la propria lor per-
sonalitate si fScindu-i si in{eieaga c6 tot ceea ce ii priveEte pe ei trece
no
P!
n.imrrl
yi rrrrer
n]rn I

$i intr-adevdr, lucrurile trebuie sd se petreaci astfel, dar in mad in-"

direLt. In privinla organizdrii generale a rrielii, ca Si aceea a cdminului, a.
deprinderiior, a venitirrilor, a cheltuielilor, primul loc ar trebui intr-adevdr
s5j] nrcupe consideraliile referitoare la principalele nevoi ale copiilor 9i Ia
igie:ia ciegterii 1or. Totuqi, astdzi_copiii, cei mici ca 9i cei mari, sint, -in
c-ele mai multe cazurT, i'ictimele dezordinii din casd. Se obignuiesc sd fie
capri,cioqi, fdri sd se bucttre de o adevdrati libertate; trdiesc intr-o con-
stiingere care nu are totugi in'iru niilic caractet'rti unoi orif;inalitdli
oareiiare.
Forirra lnteligenti a vielii de familie ar fi aceea in care fiecare 1"llembru
:r-r lasat sa-Ei trdiasca deplin propria sa via{d, fari ca unii sd-Ei exercite
fi
autcritatea asupra altora sau sd suporte sd fie exercitatd asupra 1or.
Irdrinlii care dau caminr-rlui acest caracter au tot dreptul sd ceard ca 5i
copiii sd se adapteze la obiceiurile casei, atit timp cit tr5iesc in ea' Lii
riridul lor, copiil pot, cu acelaqi drept, sa ceari ca viala 1or intelecttial$
I
qi sentimentald sA- fie ldsatd in pace sau sd i se acorde aceeaqi atenlie ca
i

l* vielii sentimentale qi intelectua]-e a unui strdin. Cind pdrin{ii nu satisfac

u"*utu cerinle, ei sint primii care suferA cel mai mult. Desigur, este foarte
uqor sd interzici unui fiu sd-gi exprime opiniile sale ,,roqii(( ; foarte uqor
sd clesparli fiica de cdrlile sale ea s-o conduci la reuniuni de dupd amiazA.
r-rnde se va indeletnici cu un lucru de mind inutil ; foarte ugor sd indbuEi,
printr-un cuvint plin de ironie, un sentiment ,,original(. Mii de lucruri de
ielul acesta se intimplS zilnic in a9a-zisele familii ,,bunes din hirnea in-
treagd. Acela care aude atunci tineretul acesta vorbind de insingurarea sa
*orlid, de izolarea Ei tristelea sa, acela incepe sd inleleagd ceea ce umple
sufletui pdrin{ilor de o mirare amard. InJeiege de ce pdrintii rdmin singuri

7A
i.n casele de unde fetele au fugit ; pentru ce copiii 'n'orbesc strainilor de
necazurile, bucuriile Ei gindurile lor; de ce, intr-un cuvint, vechea gi noua
generatie totrrgi la fel de indispensabile una alteia ca fioarea fala de
rddicind - se despart aproape intotdeauna cu o zguduire dureroasa.
Lucrul- acesta este tot atit de adevdrat cu prir.ire la pdrinli foarte in-
struifi, cit gi la cei simpli, burghezi sau sdteni. Aceqtia iqi chinuiesc copiii
intr-un mod mai nalv, pe_ cind ceitraUi sint infinit rnai inlelepti qi mai
metodici in nebunia lor ! o mami ,,distinsd( seamdnd rareori cu una dirr
acele femei exceplionale, inzestratd cu o ,rvirtuozitate( a vielii de familie
:
care,,prin tinerelea lor sufleteascd, prin bundtatea gi buna 1or dispozifie, I
transformd munca zilnica intr-o recreafie, odihna lor, intr-o sdrbdtoare. I
F emeile cu asemenea ,rvirtuozitate( sint adesea femei simpLe care n-ali I
trecut nici un examen, n-au intemeiat nici o societate si nu au scris nicr I
o carte. I
-
o m-ary6 ,,superioard(( se rnira de cele mai multe cri cd toate planuriie I
saie, indelung gindite, nu reuqesc perrtru acegti copii, in care v,izuie obiec- ,i

tul bucuriilor ei creatoare, lutul pe care ar fi vrul sd-r modeleze. 'lt

. unele rname lin sistemul nervos al copiilor sub tensir"me, cit este ziua
d.e mare. Fac ca munca sa devinii grea Ei cind se intimpld r,lreodatd sd se
,i
t
amestece in jocuri, nu qtiu sd le inveseleascd. ln afard-de aceasta,
Ecoala
pune stdpinire foarte curind pe copil Ei cdminul pdrintesc igi pierde'toate
mijioacele prin care_viala morald a copilului capata formd'altadata gi se
innobila prin_viala de familie. $coala, nu tatdl Ei mama, invatrd pe copii
sd se joace. $coala ii iniliazd in lucrdrile manuale, ii invald sa cinte, -sa
se uite la poze, sd cite'ascd cu vgce tar.e, s5 cunoascd natura in toaie Sensu*
rile. Plin gcoalS, prin societdfi paraqcolare, prin sporturi qi alte divertis-
mente tineretul din oraEe se obiEnuiegte tot mai mult cu viala din afard,
cu fcr"malisrnul ei care indbuEd adevaratuL sentlment cle slrbdtoare. Adesea,
linerii nu au altd impresie despre propriul 1or ,,cimins decit aceea cd re-
prezintd o socie'uale ,,in care te plictiseEti( 53.
Fdrinlii igi incredinleazd copiii qcolii tocmai in anii cind ar trebui sd-i
cucereascd pe plan moral. Iar cind Ecoala li-i inapoiazil, nu mai
Etiu, ade-
sea, cum sd procedeze cu ei, fiindcd qi ei au incetat de a mai fi tineri.
A imbdtrini insd nu este o necesitate, ci numai u,n obicei prosr. Estc
foarte interesant de observat o figurd care imbdtrine$te. ceea ce timpul
iacc drir chipul unui om aratd, mai bine decit ot.ice, felul culn 1'_tr pc[ror ur
omul acesta timpui. Majoritatea oamenilor de virstd mijlocie au derrenit
graqi sau slabi, s-au indsprit, s-au uscat din punct de vecler"e moral, iai:
tineretul ii priveqte pe bund dreptate cu rdceald gi antipatie. cici tinerii
presimt cd existd o tinerele vegnicd, pe care sufletul o poate dobindi ca
rdsplatd pentru victoria oblinutd in intreaga activitate a evoluliei inte-
rioare. Zadarnic cautd. insd ei aparilia acestei a doua Ei neschimbate tine-
reli la pdrinlii 1or, stdpinili de frivolitdli mondene Ei de lucruri de impor-
tanld trecdtoare. Dupd o agteptare zadarnicd, ei renuntd, cu un suspin, la
sp,eranJele puse in ,bdt-rinul.( Ei ,,bdtrinau gi pe urrnd se duc sd-gi ileaga
parinlii spirituali, in afara cdminuLui. E tragic, dar legitim, fiindcd, daid
existd un teren pe care trebuie sd-l insdminfdm de o sutd de ori, ca sd
recoltdm numai de zece ori, acela este sufletul propriilor nogtri copii.

73
 Atit tirnp cit tatil 51 mama nu-Ei vor pleca fluntea i1 laripd, in fala
mdreliei copitului ; atit timp cit nu vor intelege cd vorba ,copilc nu este
<ieclt o altd expresie pentru ideea de ,rmajestate( ; atit timp cit nu vor
simli ca in bralele lor doarme liitorui insuqi, sub infaliEafea copilului, cd
la picioarele lor se joacd istoria, nu-Ei vor da seama cd au tot atit de putin
dreptul gi puterea de a dicta legi acestei noi fiinle pe cit n-au puterea Ei
nici dreptul de a impune legi in mersul aqtrilor.
Dacd insd mama, in fafa lumii necunoscute care i se aratd in privirile
adinci ale copilului, este patrunsd de acelaqi respect pe care i-l inspird
albele infioriri astrale ce se revarsd pe albastrul intunecat al cerului, dacd
tatdl vede in fiul sdu copilul de stirpe domneascd pe care trebuie sd-I ser-
veascd cu umiiinfd, cu tot ce are ei mai bun, atunci copiiul iEi va vedea
drepturile recunoscute. Nu dreptul de a-i face pe ceilalli jucdria capricii-
ior |ui, ci acela de a*Ei trdi viala sa de copil, plind, puternicd Ei personalA,
alfturi de un tatd qi o mamd care duc ei inEigi o viali implinitd qi indivi-
duald, din care copilul trebuie sd soarbd sucurile intdritoare necesare pro-
priei sale cregteri 54. Pdrinlii nu trebuie niciodata sd se aqtepte ca propriul
lor ideal, cel mai inalt, sd devind Ei idealul copiilor. A devenit aproape
proverbial faptul cd liberii-cugetetori au copii piogi, iar persoanele .,cu-
cernice(( au fii liber-cugetdtori. Ceea ce insd pdrinfii pot incerca pentru
a supravielui in lntregime propriului lor ideal este sa facd din copiii lor
ideailqti, degi aceasta duce adesea spre cu totui alt {arm a1 gindirii decit
acela pe care au acostat ei inqiEi !
In ceea ce priveqte idealul, este de datoria celor mai virstnici, aici ca
qi in atte probleme, s5-Ei ofere sfaturile Ei experienla ori sd lase chiar ti*
neretului grija de a le cduta, aqa cnm se cautd fructele ascunse printre
frunze, qi de a nu-gi manifesta nici mirare, nici dezamdgire, cind sfatul
este nesocotit.

lntrebarea pusd de Ltn glume!, intrebare de prost gust, desigur : de ce

trebuie sd facd ceva pentru urmaEii 1ui, dat fiind cd acegtia nu fdcuseri
incd nimic pentru el, md tulbura deosebit de mult, inca din tinerele. Sim-
leam cd descendenlii au fdcut foarte mult pentru inaintaqii lor, prin faptui
cA le-au deschis, dincolo de efortul zilnic, orizontul infinit aI viitorului !
Dair pind la noi ordine, omenirea Ei-a inchis ea singurd acest orizont. Nu-
rnai cind se va prevedea, in copiil, destinul viitor ai spefei Llmane, num'ai
atunci firele delicate ale sufletului seu vor fi minuite cu grija, pentru cd
se va fi inleles cd aceste fire vor forma intr-o zi lesdtura destinului lumii.
Atunci va fi pe intelesul tuturor cd fiecare pietricica cu care se sparge
oglinda ascunid in sufletul copiluiui iqi va pr,elungi ilfluella, din secoi
ii secol, in cercuri tot mai largi ! Destinul nostru a fost determinat de
pdrinlii nogtri pind in strdfundul fiin{ei noastre fdrd voia qi fdrd ale-
-
gerea noastrS. Prin descendenlii pe care ni-i credm,- putem, intr-o oarecar€
mdsurS, in calitate de creaturi libere, sd determindm destinul viitor aj
spelei umane I
.cddeoarece oamenii vor inlelege toate acestea in mod cu totul nou, pen-
si,
tru vor considera lucrurile in lumina religiei, a evoluliei, secolul ai
doudzecilea va fi ,,secolul copiluluis. Va merita aceastd denumire drn doud:
,7 3j
puncte de vedere : prin faptul ca persoanele mature vor infelege, in sfirgit,
spiritui copiilor gi prin aceea cd puritatea spiritului copilAresc va persista
ia persoanele mature. Nrrnrai atunci rrechea societate va putea sd rein-
noiascd.

Psihologia pedagogica ai'e st,rdmogi celebri. Nu am totuqi inten{ia sd

ajung pind Ia aoei apostoli ai educatie'i care se nurneau Socrate qi lisus ;
md voi opri in pragul tirnpurilor moderne. ln zorii acestei epoci, in care
se pdrea cd asistdm la o reinnoire purd -_ pe cind, in realitate, atunci ca
Ei azi, florile primdverii rdsdreau din mijlocul frunziEuLui uscat
auzit revendicdri in favoarea reinnoirii educatiei, formulate si de Mon-
taigne (care ar fi putut foarte bine sd fie unui din marii noqtri contem-
porani), d-e acest sceptic care avea o veneraiie atit de profundd pentru
realitdfi. In ale sale E.ssngs Ei in Lettres o lo Comtesse d,e Gurson- gdsim
toate trdsdturile fundamentaie ale educaliei viitorului.
Ag putea cita multe argumente in acest arsenal de arme indreptate
impotri.,,a aparenfelor, a conventionaiismului gi a dogmatismului. Emile
al lui Rousseau descinde, in linie dreaptd, de la Montaigne. lntre aceste
douir importante lucldri au_,mai apdrut !n Fran{a gi altele ca, de piidd,
ale lui F6nelon 55 Ei Rollin 55. continuatorul direct al blindelor rnetode de
invdfarnint de la Port-Royal 57. Vreau sd mai amintesc aici : ,,Evanghelia
educafiei naturale((, dupd curn numegte Goethe cartea lui Rousseau, Emile.
Lloethe care, din atitea puncte de vedere, a primit c educalie naturald ase-
rrrdndtoare cu aceea ale cArei baze fuseserd puse de Montaigne.
A mai fost gi o femeie, Doamna d'Epinay 58, inspir-ato,area indirectA a
cartii iui Rousseau. -{mintiri le sale cuprind qi c'iteva din cuvintele ener-
qice aie autoruLui citrtii Emile I ,,se lasd copiii sd-gi piardd timpul, invdlind
Incruri pe care nu doresc sa le qtie Ei pe eare reuEesc sd ie uite cit mai
renede posibil(.
Em'ile al lui Rousseau a constituit protestul gi programul educdrii in-
riir-idualitSfii. Este lnflScarat de ura sa profundii qi rece impotriva apa-
lerrlei, a formei, a frazei, a imitaliei, a tot ceea ee se pleia de-a gata, a
artificialului. ceea ce este cu adevdrat pur, fdrd amestec, ceea ce dobin-
rleqti prin tine insuli, ceea ce ai experimentat singur, iatd ce inleiege el
prin e<lucafia bdrbatuiui. Educafia femeii insd o vede cu totul altfel qi
aici este punctul slab a1 sistemului sdu ; dupd cum qi ideea cu privire la
copil, consider,at o fiin{d care s-a ndscut perfectd idee susfinutd gi d,e con-
temporanii sai. -
constituie marele defect al psihologiei sale.
-
in aceasta ,,evanghelie a educaliei naturale(( se mai gdseEte qi tot ceea
ce poate contribui la salvarea copilului, cit qi a educatorului, prin credinla
in evoiulia naturalS a copilului, conform dispoziliilor pe care le define de
ia naturS. Sistemul siu insd nu este valabil decit dacd e vdzut in ansam-
blu cum voia gi Roussean, cSuta si reprezinte idealur
- aga
realizat - deoarece
cie un educator gi*n acest scop a idealizat qi situatiile.
Pincipala gregeaki comisd de llousseau gi, dupd eI, Ce Spencer, este
ce a determina cu prea multd exactitate aceste situalii gi de a acorda lumii
exterioare o infiuenld prea mare in educafie, l5sind fanteziei gi sentimen-
tiilui o parte prea neinsemnatd.
 A voi sa dezvolfi mai intii aptitudinile cu adevdrat practice gl numai
dupa aceea se:rtimentul gi fantezia, aqa cum recomandd arrindoi, dove-
deqte cd nu au examinat cu destuld atenlie viala morala a copilului. lncii
gi mai ddunatoare ar fi izolarea egoistd a acestuia de viat6 si de indato-
rilile fald dc ca, aga cum o aplicd Rousseari in cartea sa.
Dar, pe cind ceea ce este fals in sistemul sdu este tocmai acea pa:.re
care dealtfel nicl nu poate fi apiicata adicd suprimarea antrmitor ex-
p-eriente gi pregdtirea alto:'a, partea -justa, din fericire, poate qi trebui*
sa fie aplicatd, dacd -
_r'rem sd realizdm, in sfirgit, o educalie f-acutd inteligeni
;i intemeiata pe adevar. cei mai mari oameni ai Germauiei : Lessing bs,
llerder 6c, *Goethe, I(ant etc., ca^.qi cei mai mari pedagogi : Comenius, ba-
sedowtr, Pestalozzi, salzmann62, Frirbel etc. au- fosiplrtizanii educaliei
naturale. In ceea ce privegte Anglia, se gtie cd John Locke, in citeua i.'d.ei
asupra_educa{ie'i, se dovedeEte demnuL predecesor aI lui spencer, a carui
carte Despre educafie este, din punctul de vedere ai conlinirtului educalier
intelectuale, morale Ei fizice, cartea cea mai importanta a secolului.
_ cu privire la acest subiect, s-a aritat cd Spencer, ca pedagog, era tr-i-
butar lui Rousseau qi, incd mai mult, ca n-ar fi spus, in multe -caiuri, decit
ceea ce mgrii pedagogi germani pe dealtfel nu-i cunoEtea
claraserd inaintea lui" Constatarea - insdcare - rie-
nu micgor.eazd. cu nimic meritnl
lui. spencer. trxista pr:ea puline idei cu adevdrat'noi ; iar adevarurile care
au fost noi cindva trebuie sd fie necontenit reinnoite, reapdrind sub forma
unei convingeri arzdtoare gi personale, trditd de un om nou.
, Faptul ca ideile judicioase, in dorneniul pedagogiei precun gi in aite
domenii, sint tot mereu reluate dovede;te, printre attete, cd educalia ra,
lionald adica aceea cafe a fost prea pulin aplicati pind acum -_ conline
anumite- propuneri, adevdrate axiome ca in matematica, gi ci orice gin-
ditor inzestrat cu raliune trebuie neapdrat sd regdseasca aceste propuneri
pedagogice, tct atit de sigur cum regdsegte raporturile existente intre un-
ghiurile unui t:'iunghi 63.
oricum, cartea lui Spencer nu creeazd, intr-adevdr, nici o bazd noui
pentru educatie ; poate fi mai curind consideratd drept incununarea mo-
numentuh-ri indllat de Montaigne, Locke, Rousseau gi marii pedagogi ger-
mani. Insd lucrul cu totul nou in epoca noastrd este studiui ps"ifritolgiei
copilului gi tecrria educafiei care derivd de aici.
Acest nou studiu al psihologiei copilului a fost intemeiat in Anglia rle
Darwin gi dezvoltat in Germania de Preyer 6a. Cuprinde, pe de o parte,
examinarea declaraliilor fdcute de copilul insugi ; pe de alta, studiul amin-
tirilor din copilSrie ale persoanelor mature ; in sfirgit, experienfe clirecte
pentru mdsurarea oboselii, a rezistenlei fizice qi psihice, a acuitdfii sim-
lurilor, a fortei, a rapidit5lii Ei a preciziei in indepiinir"ea unei munci fiziee
gi intelectuale ; a sentimentelor gi ideilor la diferitele virste a1e vietii, a
limbajului la copii, a asocialiilor de idei la copii etc. |n decursul studiului
de psihologie a copiiult-Li, s-a preconizat schimbarea acestui terrnen cu acela
de psihologie ,,geneticd(., motivindu-se cd principiul bio-genetic -- anume
cd istoria speciei se repetd in aceea a individului
- intereseazd
tarea vielii psihice in aceeaEi mdsurd cu aceea a vielii
dezvol*
fizice, Iucru eon-
firmat, printre altele, Ei de lingvisticS. De aceea, psihologia copilului are,
pentru psihologie in general, aceea;i irnportanlA ca qi embriologia pentru
anatomie; la fel, Ei din alt punct de vedere, descrierea popoarelor sdlba-
tice ca, de pilda, cea fdcuta de Spencer in Descriptiuer Sociologde (Socio-
logia descriptiva) sau de Waitz 65 in Antropologie des peuples sauueges
(Antropologia popoarelor sdlbatice) este extrem de instrtictir.d pentru in-
{elegerea exactd a psihologiei copilului.
Domeniul in care epoca noastrd a reuEit sd faci cele mai mari desco-
periri ale secolului, care va fi secolul copilului, este acela al cercetdrilor
psihologice.
ln 1893, nu exista incd in marea publicalie Zeitschrift fiir Psychologie
und Physiologie der Sinnesorgane (Revista de psihoiogie gi fiziologie a orga-
nelor simlurilor) nici o rubricd special5 pentru psihologia copilului ; dar,
printre lucrdrile de psihologie individualii erau menlionate 18, care tra-
tau acest subiect. ln 1894 a aparut o rubricd special consacratd psihologiei
copilului Ei psihologiei educaliei, rubricd care cuprindea in acel an numai
29 de iucrdri ; in 1B97 numdrul lor se ridicd la 78, iar in 1898 la 106 lu-
crdri. astdzi devenind din ce in ce mai numeroase I
 IV
LIPSA UNUI CAMIN

Altadatd, tatal era in primuJ rind obligat sd iipseascd din cdmin din
cauza. unor ocupalii in afara sa. Acum pdrdseEte casa qi solia, mama, nu
numai pentru pldceri, pentru intruniri de societate sau de'eclucatrie mo_
rald, ci gi pentru conferinle, adundri sau Eedinle Ei toate acestea in timpul
serii, adica tocmai in rnomentul cind ea s-ar fi putut corlsaera copiiior.
ocupafi toatd dimineala cu gcoala.
Viata sociald tot mai ampla, aceastd viala de reuniuni, viala in at'ara
caminuiui, are drept.consecinfd obligalia pentru mamd de a-gi trimite
copiii la gcoald cit mai repede posibil, chiar atunci cind nimic altceva decit
cele ennmerate mai. su-s n-o irnpiedicd sd predea ea insdgi copiilor primele
cunogtinle pe care, in lirlii mari, mamele instruite aie actualei generalii ar
ii foarte capabile sd ie dea Ei care nu cer incd stimularea Ei cimaraderia
din EcoalS. chiar inainte de inceperea qcolii gi, dupd aceea, in timpu) iiber,
copiii sint, in general, incredinlafi femeilor de s-erviciu, pentru a fi duqi
ia plimbare, la patinaj etc. Tot astfel, dacd nu chiar mai reu, in cele mai
nrulte cazutl educatia copiilor in clasele ,,superioare(. se face mai muit de
cdtre guvernantd qi EcoalS decit de cdtre rnamd ca sd nu mai vorbim de
-
tatd, care de obicei nu este decit un factor accesoriu si trccidental in edu-
':a{ia copiilor.
Muili cititori sint p-oate gata sd obiecteze ca in nici o epocd nu s-a fdcut
atit de mult pentru educalie ca astdzi ; cd pdrinlii n-au fbst niciodati atit
de atenli fatd de trebuinfele fizice Ei psihibe ale copiilor; cd. nicicind re-
ialiile dlntre pdrinli ;i copii n-au fost atit de libere, iar gcoiile atit rje
active.
Toate acestea sint adevdrate, dar in mare parte accentueazd tocrila! iipsa
cdminului despre care vorbesc. cu cit Ecoala se dezvolta mai mult, cu cit
iqi asuma sarcina de a-i invd{a totul pe copii, cu atit 1e rdpeEte mai mult
timp din zi. Astdzi, Eco-ala trebuie sd predea Ei acele lucruri-simple pe care
rnama le-ar putea prelua tot atit de bine cum fdceau odinioaid bunicile
noastre, familiarizindu-i pe copii cu paginile frumoase din literatura na-
lionald Ei cu munca manuald. cu cit mai mr.rlt grija pentru bundstarea
fizicd qi spiritualS a copiiior implicd o serie de exerci!1i
sine ca gimnastica, muncile manuale gi sporturile de toate - excelente
felurile,
in
- mult copiii sint indepdrtati de cdmin, iar cind sint acasi, temeje
atit-mai
eu

de fdcut sar-r lectiile de invdlat ii impiedicd adesea de a fi impreunir cu

parinfii, chiar cind aceEtia, in mod exceplional, sint prezenti I Asacjar. daci
considerdm in ce mdsurd sistemul Ecolar actual altuzeazd de timpul copii-

to
lor, iar viala sociala actualA de acela ai parinfilor, ajungem la rernarca, cu
care incepusem acest capitol, Ei anume cd r,'ia!a in cdminul familial se des-
iramd din ce in ce rnai rnult.
Nu pot sd vorbesc aici despre reformele pe care trebuie sA le eerern
qcolii pentru a reda farniliei, intr-o anumitd mdsura, copiii. Scopul acestor
rinduri este numai de a expune cum trebuie sd se transforme familia in-
sdgi, pentru ca reformele gcolii sd fie cu adevdrat utile tineretului. Au
existat reforme in directia indicatS, dar atunci mamele s-au plins cd copiii
nu lucreazd destul acasd sau cd nu au destule ore de clasa Ei cd ele ma-
rnele nu qtiu cu adevdrat cum osd ocupes copiii in timpul lungilor - ore
-
de libertate I

Ceea ce putem indica pe drept ca un mare progres in viata de familie

a tirnpului prezent este faptui cd increderea in rela{iile dintre pdrinli 9i
r:opii a luat, numai in parte, o directie buna. Aceastd incredere reciproc:i
a avut drept rrnnare mai ales de a permite copiilor si facd pe oamenii
rnari, imprumutind obiqnuinleie gi pldcerii.e acestora, sau de a-i influenta
pe parinli sd inceteze de a-gi trdi viafa lol proprie. Dar nici intr-un fel,
*ici fu:tr-altul nu se poate ajunge la o infelegere ader.dratd gi profunda
rntre pArinli qi copii.
Vedern, de exemplu, pe de o parte, un mic numdr de parinfi conqtiin-
ciogi, care nr: traiesc decit ,,pentru copiii 1or(, care gi-au organizat intreaga
viald pentru blnele acestora, facindu-i sd creadd astfei cd sint centrul exis-
tenlei ior. Pe de altd parte, vedem copii participind la intregul lux, la
toate l'afinamentele casei, ridicind aceleagi pretenfii la distracfii $i ia ele-
ganla ca gi persoanele adulte, avind chiar, acasd sau la hotel, balurile Ei
tnesele lor cu camarazii de clasd intruniri in care toate vanitdtile. toate
-
nebuniile celor mari sint fidel reproduse.
Dar', la virsta cind se trezesc pasiunile se cere de la acegti adolescen{i
qi adolescente o stilpinire de sine, o renuniare uqor consimfitS, un stol-
cism irr fafa ispitelor, pentru care n-au fost pregdtili gi pe care nu le-au
vAzut trdite de cdtre pdrin{ii 1or.
llezultatele sint adesea tot atit de triste cind pArinfii, trudind din greu,
ascund fala de copii privafiunile, cind igi dau toate silin{ele sd-i menajeze
pe cei tineri, cind muncesc pin5 la istovire pentru a nu-i lasa pe copii sa
creadd cd nu sint in stare sd-i imbrace tot atit de bine cum sint irnbrdcati
camarazii lor, sau sd le ofere aeelea$i pldceri. Familiile cale reuqesc cel
mai putin sd-qi ajute copiii in dificultdlile anilor de adolescenld sint ace-
lea uncie severitatea a distrus increderea dintre copii gi pdrinfi, unde primii
devin falEi din lipsd de curaj, Ei zdnatici din tipsd de libertate, unde p5-
rinfii au pozat in fiinle exceplionale in fala copiilor, cerind un respect orb
g{ o supunere absolutd. Asemenea familii puteau da altddata oameni gi
femei superioare, lucru foarte rar astdzi. In zilele noastre, cind raporturile
de incredere cu pdrinlii te-au rdpit acestora nimbul lor de infailibilitate,
lineretul nu recunoaEte pdrintilor nici o pretenlie de acest fel.
Familiile care formeazd tinerii Ei tinerele cei mai puternici din punct
de veclere moral gi cei mai muncitori sint acelea in care copiii gi pdrinfii
sint camarazi de muncd, egali intocmai crun o sor5 sau un frate mai
rnare considerA egali pe fralii qi - surorile mai mici ; in care pirinfii, pen-
tru cA sint copii cn copiii gi tineri cu tineretul, ii suslin fdri greutate in
"71
cregterea Ei evolulia lor', respectind rnereu in ei fiinf.c umanit. hrtr-o ase_
menea farnilie nu exista nimic special organizat pentru copii iru sint con*
;
siderafi apartinind unei specii, in timp ce parinlii-ar apartrine aiteia. Acestia
cuceresc consideratia copiiior, prin faptui cd. sint sinceri si naturali : tra-
iesc qi aclioneaza in aga fei incit copiii sa poatd asista la realizariie, la
strAd:niile ior qi ch-iar-, pe cit posibil, la bucuriile gi durei:ile, greEelile qi
erorile lor. Astfel de parinli pot, de asemenea, fdra conclesceidenla sair
superioritate artificiald, sd admita nevoia de expansiurle a copiilor sa_i
;i
..creascd((, farti ca acegtia sa-gi dea seama, printr-un scl-iimb natural de
idei gi fel.uri de a vedea. copiii nu tlebuie sa primeascd orice lucru ca si
culrr ar fi voi ba de un dar ci, dupa posibiiitdlil; Icr', sd pariicipe Ia niLrnca
din casd; vor invala sa se poa.1e iient cu parinlii, cu serr.itorii Ei unii
fald de allii ; au datorii Ei drepturi tot atit de nesiramutate ca acelea ale
persoaneior mai in virstd, iar acestea se vor purta cu consideralie fald de
'cr ficuinvilafi
ei, dupd cum si ei sa aiba coniideralie fafd de ceilalii.'vo,
fi pugi zilnic in contact realitdlile, vor putea sd devind cu adevdrat fo-
lositori, iar nu nurnai sa se prefaca a fi. lqi vor crea singuri pldcerile, mi-
cile ior venituri gi chiar pedepsele, deoarece pdrinlii .rlr-i .,o, impiedica
niciodatd sa suporte consecinlele firegti ale faptelor ior. Intr-o urtt*t ou
familie nu se da niciodata un ordin decit ad;Iugindu-se rnotivele. din mo-
nretrt ce acestea pot fi infelese. Astfel, sentinrerriul cie responsabiiitate este
transmis copiilor ingiEi chiar de la virsta c'ea mai frageda. Interdicfiile
sint extrem de rare, dar sint irevocabile, pentru ca se spiiiind intotcjeauna
pe un_ motiv serics, iar nu pe o fantezie. Tatdi gi mama iint plini de so-
iicitudine, insd nu supravegheazd copiii Ei aceasla tibertate relativd ii in-
';a!a folosirea libertdlii depline, pe cincl supravegherea qi interdicliiie tre-
zese necinstea si siabiciunea.
Pe li'gii acestea, un camin bine organizat este intotcleaur-ra un ].oc de
teselie. Duiogia este fireascd, nu dulceaga. Nu se {in predici despre ni-
;nicuri, nu se repeta mereu aceleagi lucruri. Mama si sur.orile nu se
scandalizeaza cind tindrul povestegte o intimplare cu haz sau foloseste o
expresie mai libera o-glumd nu este consideratd manifestarea unei perver-
i
tiri morale, nici ideile indrdznele, o depr,avare. Acolo domneEtl forla
morald, lipseqte falsa pudoare, care la membrii feminini ai familiei ie
asociazd in mod firesc cu puritatea sentimentelor qi cu demnitatea fireascii
-- calitafi pe care nimic nu le poate inlocui ; tot acolo domnegte o ase-
llenea inlelegere incit tinerii Ei bdtrinii sint unifi in muncd, in distracfie,
in iecturi ;i in conversaliile conduse cind de cei bdtrini, cind de cei tineri.
Casa este deschisd prietenilor copiilor, care au toatd libertatea sa se arnuze,
dar in modu] cel mai simplu, fard sd se schimbe ceva din obiceiurile fa-
miliei.
Dacd nu vrem ca raul sa se mareascd, trebuie sd reinr..ie acea bucurie
sirnpld, ospitalierd. intimd, care ii fost inlocuita cu balurile de copii, cu
.,aglomerdriies de lectii, cu viala agitatd a pdrinliior. Caci rlu se alungd
rdul prin rdu : nu scdpam de-un rdu decit inlocuinclu-l cu bineie. OacA
atmosfera casei nu redevine insoritd, calma, simplii
Ei plina de via{d, in
zadar se vor duce mamele la Eedinlete de discufii u.rp.u eclucaliei
Ei' asu-
pra moralei, nimic nu se va schimba cu adevdrat. El; trebuie sa se con-
vingd cd nic,'i o activjtate sociald nu prezintii o mai mare irnpor.tanta decit

78
educatia Ei cd nimic nu poate, din acest punct de vedere, inlocui in familie
influenla lor personald gi continud. Ele trebuie sd se decidd sd introducd
reforme asemandtoare celei fdcute in casa sa de o mamd de familie din
Stockholm care, supraincdrcati cu obligalii oficiale qi cu indatoriri sociale,
a hotdrit sd refuze orice invitatie, cu exceplia unei singure zi pe sdpta-
mind, pentru a-gi putea petrece serile linigtitd cu copiii ei. Pind cind oare
majoritatea mamelor igi vor sacrifica copiii pentru monotonia goalS a
vietii sociale gi a reuniunilor de astdzi ?
Nu este deloc vorba de a suprima participarea mamelor experimentate
qi infelepte Ia activitdlile sociale sau Ia muncile obEteqti, ci numai de a
releva surmenajul care rezultd ln acest moment din faptul cd fiecare se
preocupd mult mai mult decit se cuvine de activitatea qi de evenimentele
exterioare care are, mai ales prin mamd, o consecinld deose-
- surmenaj
bit de ddundtoare asupra caminului. Astdzi, ca dealtfel in toate epocile,
o adevdratd familie nu va fi creatd decit de acei pdr:inli care vor fi pd-
trunqi de un respect religios pentru caracterul ei sacru oricare ar fi,
dealtfei, conceplia lor despre viafa, fie aceea a unui pagin,- a unui creEtin,
a unui evreu sau a unui Iiber-cugetdtor.
 v
h,IALTRATAREA SUFLETELOR
iN gcoLl

Cine ar ar-ea sarcina sa taie o pidure seculard cu un briceag ar resimfi

plobabil acea disperare neputincioasd care cuprinde pe reformatorul ze-
lris in fala sistemului qcolar existent, in fafa acestui hatig de nerozii, de
prejlrdecdli ql de erori, unde totul n-relitd sA fie criticat, dar unde orice
criticd ramine infructuoasd din cauza mijloacelor slabe de care dispunem.
$coala actuala a ajuns Ia un rezultat care se opune legilor naturale, 9i
anume : distrugerea unei fiinle avind o existenld independentd prin sine
insdqi. Setea de cunogtinle, activitatea personald qi darul de observatie al
copiilor dispar, in general, dupa terminarea Er:olii, fdrd sd se fi transfo::mat
in deprinderi, fdrd sa fi trezit spiritul de curiozitate. Iatd rezultatul oblinut
dupd ce copiii au stat pe bdnciie Ecolii de la virsta de aproximativ sase
ani pind la virsta de optsprezece ani, inghilind cunogtinlele ord dupd ord,
tund dupa IunA, semestru dup5 semestru, mai intii cu lingurifa, pe urnri
cu lingura de desert, in sfirqit cu lingura mare -- mixturi de informalii.
pe care profesorul. le-a fabricat adesea din surse de mina a pafra sall ij
cincea.
De multe ori, dupd EcoalS, vine o alta perioada de studiu, in care sin-
gura diferenfA de ,,metodds constd in faptul cd ,rmixturas este md-sirrata
cu lingura de sup5.
Cind tineretui sca.pa de acest regim, foamea intelectualS qi capacitatea
de asimilare sint atit de complet distruse la unii, incit ei au pierdut pen-
tru totdeauna posibititatea de a se hrdni cu o hrand adevdratd; allii eva-
deazd din toate aceste irealitati in dorneniul realitalii Ei aruncd departe
toate cdrfiie, pentru a se consacra vleunei indeletniciri practice; in amin-
doud cazurile, anii de studiu sint, astfel, aproape pierduti. La cei care per-
sista, qtiinla este, in general, dobinditA in detrimentul personalitdlii : in
detrimentul asimilarii, al puterii de refleclie Ei de observalie, al imagi-
na{iei. Dacd sint unii care reu$esc sA pdstr.eze toate acestea, atunci de obicei
aprofundarea cunogtinlelor este prejudiciata. O inteligen!5 mai pufin vie'
o putere de muncd scdzutd, capacitS{i de asimilare micgorate fata de cele
dAruite de natura, iatd, in cele mai multe cazuri, rezultatul celor zece sau
doisprezece ani de Ecoald, iar urmdtoarea glumd francezd cuprinde o prr,-
fundd inleiepciune : ,,Spunefi ca n-a!i fost niciodatd la .sconld ? TotuSi
sinteti extrem de prost( !
Cazurile cind studiile nu dAuneaz{ ci, dimpotriva, sint parlial avanta-
joase sint cele in care elerrrrl n-a fi'ecventat niciodata cu regularitate c'

BO
icoale, ci s-a bucurat de o lungd perioadd de reparis sau a urmat lecfii par-
ticulare, sau n-a urmat nici un fel de invdlrimint in afard de cel pe care
qi l-a organizat el singur. Astfei, aproape toate personalitdtile feminine
remarcabile din ultimii cincizeci de ani, au fost autodidacte, sau au primit
in copildrie o instruclie improvizatd gi car-e, din aceastd cauz5, a ldsat rnari
lacune ln qtiinta de carte, dar care, mai tirziu, a provocat mai multa vi-
goare qi zel in asimilarea cunoEtinteior qi in modul de a Ie folosi.
Totugi, situalia este Ei astdzi inca la fel, oricit de vehement s-ar ridica
familiile impotriva Ecolii, ele lnci n-au inleles cd trebuje sd-Ei ljmiteze
pretentiile la o ,instructie generald(, inainte ca un sistem rafional adica
un sistem complet diferit de sistemul actual sd poati fi stabilit.- $colile
-
particulare, foarte pulin numeroase, care se deosebesc intr-o anumitA md-
surd de sistemele general adoptate, sint nigte rinduneie care, departe de
a aduce primdvara, impartdgesc soarta pdsarilor venite prea timpuriu.
Atit timp cit qc.oaia va trebui sd reprezinte o idee, o conceplie abstracta,
cum sint cuvintele ,rfamilie(, ,rstat6, ea va oprima, intocmai ca familia qi
slatul, indivizii care ii aparfin. Numai cind vom inlelege cd ,gcoala actuala'(
reprezin'ua tot atit de putin ca gi ,familia( qi ,statul'( o idee mai inalta
sau cevii superior nurndrului indivizilor care o compun Ei ci ea nu are
alt rdrept((, nici altd,,datorie( cum nu are nici familia, nici statul --
- indivizi dezvoltarea
ciecit sil ofere fiecdruia din aceqti cea mai deplinii,
fericirea cea mai mare cu putintd, numai atunci vom lncepe sd tratim ra-
[ional problema $colii. Aceasta va deveni, in acel moment, pur gi simplu
,,restaurantuLs spiritual unde pdrintii qi profesorii vor alcdtui Lista cu
..rnincdruril.e( indicate fiecdrui copil. $coala va avea dreptul sd determine
ce poate admite in menu-ul sdu, iar pdrinlii il vor avea pe acela de a
aiege, pentru copiii lor, dintre elementele nutritive intelectuale oferite de
gcoalii.
In zadar se vor alcatui planuri de reforme inainte ca iluzia ,rinstructiei
generales sd fi dispdrut din programe qi din irnaginafia pdrinliior, Ei sd
fi fost inlocuitd prin instruclia ,,reald( a individului.
Fixarea unui asemenea program ar cuprinde dificultdti enorme. Dar
acestea n-ar pdrea de neinvins din momentul in care vom fi cdzut de acord
asupra r.rmdtorului fapt : ca sufietul copiilor meritA cu mult mai multA
atentie decit programul gcolar.
Atlt timp cit familiile se vor plinge de suprainc6rcarea programelor,
continuind totuqi chiar ele sd le suprainearce cu tot felul de materii noi
pe care familia ar putea foarte bine sd le preia ; atit timp cit se vor plinge
de surrnenaj fdrd a folosi, pentru a-l evita, libertatea de studii din gcolile
unde a fcst introdusi ; atita timp cit pdrintii nu vor indrAzni sd riEte
nimic pentru realizarea principiilor lor, nu ne vom putea mira cd statul
nu se lasd. convins sd facd anumite reforme !
Existd un vechi dicton pedagogic care spune: ,invSfdm pentru viata.
rru pentru Ecoai6s. Cit timp elevii de sex diferit vor continua sd fie sepa-
rati un lung interval de timp din viata 1or, in aqa lel lnclt bdielii si stu*
dieze pentru ei gi fetele pentru ele, vom obline o educatie gregitd pentru
viata care-i agteaptd, in care munca in comun qi cooperarea bdrbatului
gi a femeii trebuie sd fie starea normalS qi ordinea fireascd a lucrurilor.
Cit timp Ecoala primard va fi o gcoald numai pentru o singurS clasS so-

I - Secolul coptlulul 81
cia1d, nu pentru toate, ea nu va fi o qcoald generald, in sensul real aj. cu-
vlntului, qi nici o qcoalS unde se invafa ceea ce este necesar de Etiut in
\riqid., De- a-cee4 am suslinut intotdeauna cu pasiune ideea ci gcoala nu
f,rebule sd fie nici o gcoald de bdiefi, nici o gcoald de fete, nici qcoald ele-
mentard, nici poprilry{, ci o arleudratd. scoald. generald,, unde' copiii de
ambele sexe, copiii din toate clasele social.e ar invdla sd aibd o incredere
reciprocS, o considerafie reciproca, o infelegere reciprocd, care le-ar uqura
rnai tirziu munca fur comun, in familie gi in stat.
Astfel organizatd, gcoala generald devine poate cel mai important fae-
tor pentru solutionarea finald, mai pulin parfiald gi mai umand, a pro-
blernei sexelor, a problemei feministe, a problemei cdsdtoriei gi a pro-ble-
melor muncitoreEti. Din acest punct de vedere, qcoala generald reprezintE
ceva mai mult decit o problemi pedagogicd : ea este pentru soci.etate o
problemd de viatd.
Bdrbatui gi femeia, clasa superioara Ei cea inferioard merg incd fie-
care pe drumul lui, de-a lungul unui zid, pe deasupra cdruii iEi intind
miinile. Dar ceea ce ne interemazd este sd strdpungem acest zid. Iar qcoa.}a
generalA, aga cum am expus-o mai sus, va face pilma spdrturd 6s.
AceIaEi principiu fundamental care, in alte domenii, a umanizat rnora-
vurile Ei legile trebuie sd se manifeste gi el intr-o asemenea gcoal6, qi
ariume : respectul diferitelor individualitdfi, in aEa fol incit libertatea per-
sonali sd intimpine in calea sa cit mai pufine piedici posibiie, clnd nu
atinge prea muit dreptui altuia, in timp ce barierele tiebuie men{inute
qi chiar sporite acolo unde dreptul a-ltuia poate fi lezat.
cind va fi pdtruns acest spirit umanitar in gcoli, cind erevur nu va
mai fi tratat dupd clasa sociald cdreia ii apartine, ci fiecare va fi considerat
prin ceea ce reprezinti eI lnsuEi, atunci gcoala va incepe sd indepiineasci
una din numeroasele conditii care-i vor permite sd dea tineretului o ade-
vdrata-hrana spirituald Ei, prin aceasta, posibilitdlite de dezvoitare Ei fe,
'ricire 67.
o gcoald de acest fel ar: trebui sd tindd mai intii spre descoperirea tim*
purie a dispoziliilor deosebite ale eopiilor gi spre dirijarea lor cdtre stu-
diile speciale corespunzdtoare.
In al doilea rind, ea ar treLrui sd organizeze un fel de muncd ce ar per-
rnite celor lipsifi de aptitudini precise sd-qi dezvolte 9i ei individuafitltea
Ei s5-gi sporeascd energia. Aceastd condifie este gi mai importantd decit
prim{, dacd este posibil, cdci inzestrdrile remarcabile duc Ei Ia o puternica
manifestare de energie a personalitdlii, pe cind fiinlele dotate la nivel
rnediu sau subdotafii -- desigur acestea sint eele mai numeroase -_ sint
mult mai repede tulburate sub influenfa diversitd{ii qi mult mai u.gor- dez-
orientate de sistemul care astdzi tinde sa egalizeze personalitdlile.
Dreptul celor superior inzestrafi, cit qi aI celoilalli, ar putea fi res-
pectat, daed programul de studiu ar fi organizat in aga fel incit anumite
materii sd fie predate intr-o perioadd a anului gcolar, altele in altd pe*
rioadS, iar altele in epoci diferite, dar niciodatd toate in acelaqi timp ot
or, s-ar mai putea asigura respectarea acestui drept dacd invdlrmintuJ
ar fi divizat in aga fel incit studiul personal, activ, sub indrumarea profe-
sorului ar forma metoda obignuitd, in timp ce, dimpotrivd, confer:inta ti-
nutd de profesor ar fi mai rard, rnai neobi$nuitd. o ord de destindere. iar
nu hrana zilnicd.

82
 !n sfirEit, prin aceasla, elcvii ar fi conduqi in toate ramurile de invA-
{arnint cit mai aproape posibil de realitatea insdqi, iar nu doar spre ima-
ginea ei.
C asemenea qcoalA ar trebui sa rupA complet cu sistemul cursurilor
organizate trn cercuri concentrice qi sd revind, in anumite cazuri, ia sis-
temul gcolii vechi, care se concentra in jurul ,discipiineior umaniste*, deqi
nu lirnbile r-noarte ar trebui sI fle punctul central
C'ele patru pietre unghiuiare ale qcoiii noi trebuie sa fie :
l. C speciaiizare prevdzutd acolo unde se intiLnesc aptitudini perso-
naie hine determinate :
3. Concentrarea in jurul anumitor materii, in anumite epoci ;
.?. I{uncd personald pe toata perioada Ecolard ;
4. Contacte cu realitatea in timpul tuturor studiilor qcolare.
In prcgramul acestei qcoli ar fi necesard, inainte de toate, concentra-
rea problemelor, in senslrl cd n-ar trebui studiate in acelagi timp rnai muit
de una sau doud materii importante dintre cele mai complexe, ca : istoria,
geografia" Etiintele naturale ; pe linga aceas,ta, n-ar trebui sI se lnvefe
*iciodata mai mult de o limbd in acelagi timp ; dar ar trebui sd se cultive
aceea pe care elevii au ajuns s-o stdpineascd prin lecturi iiterare, rezu-
mate scrise qi conversalii.
Genul de concentrare cel mai important este de a nu risipi fiecare su-
bieet subdivizindu-l, ci de a introduce in studiul istoriei, de exernplu,
istoria literaturii, istoria bisericii etc.; in studiul geografiei predate de
asemenea la inceput, o parte din qtiintele naturii ; pe rrrmd, de a reuni pe
amlndcud cu istoria artelor. O altd coneentrare tot atit de necesar5 este
de a nu indica in toate lectiile cornune decit lucrurile importante, chiar
cu saerificiul unui num6r de lucruri accesorii care, dat fiind sporirea
crescind{ a cunoEtinfelor, nu pot fi transmise din - generalie in gene-
-
ratie sub motivui cd sint oindispensabile oricdrui om instruitc.
In ceea ee priveqte invdldmintul insuqi, ar fi bine ca metoda foiositd
actualmente sd fie complet inlocuita. Cele doud trepte observate pind
acum : interogarea oralS scrupuloasd qi pregdtirea cu grijd a lecfiilor urmd-
toare ar trebui si alterneze cu alte metode, variind dupa virsta elevului
gi dupd natura particulara a subiectului tratat. Uneori, profesorul ar pu-
tea face o descriere emolionantd Ei limpede a unei epoci, a unei peruo-
naiitdli, a unei tdri, a unei manifestdri a naturii. Alteori, el s-ar multurni
cu o indicalie eare sa poatd stimula i;r lectura unei lucrdri oarecare. tra-
tind despre subiectul respectiv gi care, de preferinli, va fi o lucrare de
bazd. AltddatA, el va cere sd i se prezinte, oral sau scris, o dare de seamd
asupra conferintei sale sau asupra unei iecturi. Elevul va trebui ctnd sri
scrie timp de o or5, cind sd repete din memorie elementele ce compun
ieclia qi in care au fost expuse diierite fapte. In unele cazuri, profesorul
ar putea explica o temd, in altele, ar putea da o tema fArd s-o explir:e
deloc, dar pe care elevii ar putea s-o explice singuri.
C"iieodatd tema ar trebui sd fie fAcutS intr-un timp scurt : de la n zi
la alta ; alteori, intr-un timp mai indelungat. Toate aceste lucrdri ar tre-
trui, cum s-a spus, sA fie fdcute Ja Ecoald, insd lectura fragmentelor. lite-
s-are frurnoase gi a tuturor cdrfilor de acest gen trebuie, dimpotrivi, datd
ca temd pentru acase, fdr;i sd fie cerutd ia un termen fix. Stim cu totit

R'l
ci, sub acest raport, tot ceea ce a produs o lrlare impresie asupra spiritului
nostru este tocmai ceea ce am citit lib"t, alegindu-ne noi singuri locul,
mome"tur gi dispozilia de spirit. $i cum in privinla aceasta, mai irnpor-
tantd este impreiia decit cunoEtinlele, libertatea este aici mai necesard ca
oriunde. Activitatea personal5 poate fi ajutata prin aceea ca profesorul
d;, ;; se face in Fianfa, de eiemplu, o explicalie prealabilS a expresii-
lor sau a altor aspecte ce ar putea constitui dificultati in lectur6, destul de
freevente in poezie, sau tre,egte uneori prin le_ctura unui fragment din
op*u auior dorinla de a-i cunoagte rnai mult pe acest poet, lJn frag-
"""i
ment in versuri produce un efect cu atit mai mare, cu cit este mai neaqtep-
tat- Dacd, de piida, o leclie de istorie se incheie prin lectura unei poezii
istorice. elevii-nu uitd nici poezia, nici episodul tratat, chiar daca au uitat
restul ! Exemplele citate inia ta lec{ia de literatur'5 intrA pe o ureche qi ir:s
pe alia"
Fireqte, trebuie s5 las personalitStii unui profesor, convins el insuqi de
acest principiu, grija de a diriia in amdnunt invdtSmintul concentrat' in-
temeiit pe ictfviiat"u p"6o.ruie. t*i inchipui cd profesorui de istone, de
piiaa, nu ar descrie timpurile preistorice, ci cd ar pune in miinile copiiior
bund de populaiizare asupra acestei probleme qi cd i-ar eonduce
"de"u*.
citeva ori intr-un muzeu. Pe urmd, ar cere o dare de seamd pe care
eievul ar trebui s-o ilustreze cu desene reprezentind citeva tipuri de nbiecte
vechi earacteristice. Profesorul ar putea, cu acest prilej, s5 contrrreze el
ritrg"r o de ansamblu comparativd, privitor la-stadiul altor popcare
in iceeaEi ""au."
epocd qi, in sfirqit, dacd ar avea in fala lui un elev deosebi-t de
i-ar ia sd citeascd o lucrare despre epoca primitivd a omului- Orice
institutor qi orice institutoare pot u;or imagina un -procedeu analog' rie
"rrrior, in
problemele pe care le trateazd.-Profesoara de geografie care vorbeqte'
iirae, a"*pre Siberla ar puteagenerald prezenta tuturor elevilor, intr-o lecfie su-
ifi-e"t".a, o bund descriere lectura.-de ; pe lingd aeeasta,. ea ar recomanda
celor interesali in mod speciai. pi1d5, a unei descrieri de ct'i-
ldtorie in Siberia, de Doitoievski : Ami,ntiri din casa morfilor. I)acd pro-
fesorutr de istorie explicd epoca lui Napoleon, cred cd ar
prrtea si dea de
lr., timpul lectiei de fiancezd. o lucrare ca aceea a lui Vignv : Serui-
"iiit,
tztde et groidnu, mi.Litai.res (Servitudine qi mdretie miiitari). S-ar putea
probleme ; s-ar putea planifica felui
scrie o earte intreaEJd asupra -de acestei
i"-"utu diferitele domenii cunoEtinte trebuie sd se completeze reciproc ;

cum s-ar purea irto.ia. geografia, literatura $i arta; la fel, pe cie

p"rt",'geografia""rrrriqi Stiintele-fizice; cum, in-felul aeesta. diferilii pro-
fesorl s*ar putea ajuta unul'pe altrrl Ei ar preda astfel eopiilor tin inv6-
"ila
6s.
fdmint mai complet
AEvreasdpunaiciindiseulieqisdsupun-examindrii.oipot'ezaamea"
intemeiatd pe b lunga experientS, atit ea auditoare cit si ca povestitoare
de basrne. Dacd ag vrea s5 rezum experien{ele mele_asuDra subiectului
dezbdtut printr-o afirmalie -- pe care n-am intentia si o demonstrez pen- aici,
fi e5 orice hrand. spirituald care prezintd eea mai mult5 atraelie
-truareopil va fi Ei *"i necesard-. Acest lucru a fost dovedit cu exacti-
"""
tate de fiziologia zilelor noastre 9i in ceea ce priveqte viala organicS a co*
pilului, iar te|ria educaliei incepe d" pe acum sd-l introduc6, con5tieni
sau in,congtient, Ei in domeniul intelectual, fara a indr6zni insa sa eonsi-
clere natura destul de simplS pentru a fi iegat atit de sti'ins trebuinla cu

B4
 pufin dreptui de a sustine ca ceea
inctinafiiie. Natural, avem tot atit de po"e+ure'9: trebuie sa
ce este cel mai ua.uJtii''po"it' "opit'' pe de aitA "":*?iu' fiziologia n-are
constitttie singura ,JlJt'"Ifl", dupd-cum' mAnincd cu !ul"i
cea mai multd plicere'
dreptui s.i afirme
;;;;i d" ;tki;;;.ebuie";";;;;'"opitrrt
sa rormezc unic:a sa hrana I
CeeaceorlcepovestitorvagasideosebitdeatrAgAtorpentrucopileste
povestea, obiectivitatea sa
nde'Arul simpiu Ei ii-p"a" "uri "nr""t erizeazd
cienezdrr"rncinat'oricedescr'iere''-a'i"asdatragaatenliacopilului.-
ai" din"istoria clasicd sau din
fie ca e luatd oin ls^t"oiii-p"p".r"L"r n""tt "oia,
aspect d" Nu existd
istoria biblicS - f;;;i; !a'po*"a" ':P:Ytes'
aproapeniciunpo*tito'cai'esaEtiesa"uptitt"'"utitd"completcopiii
cum fac batrinele ari"J.- lru vor uita niciodatA nici cea rnai mica tra-
'"i"-"-efupovesti. cu
insei totdeauna cu aceeagi amploare,
sdturd descriptiva ; qi fara sd. adauge reflectii'
acela5i i'*x de amanunte, iaia ,,i dea
c:<plicaiii
acelei ,u"riuiiititi a copiilor r" lasa direct impresionatS' Tot
pe masura "J*
firttl povestirii' ii pro-
Ceeacetulbur6"".g"'"utinilutaapol'egtiiqimaialescindpovestitorut'
prin reflecfii persoiale sau prin glume' intrerupe
au intotdeauna mai mult sau
duce copilutui o mJJ i"Jit'po"11?' Coplii sa primeascd impresia in toatir
mai putin firi de ;;;il i; sensul "a ojorun ralibnament oarecare' $i ei vor
puritatea ei' iar .'o-"* pt"te-xt qgntry prin poveste. c':v1 in timp ce
s6 creadi in poveste",-'t'lr ua trdiasca .1eal'
mai curinrl o
exclami -nu( ! i"trebati auJi pt"f"'A--t?. asculte se explica
"i,,f'tiJ
istorisire reala decii o-poveste I Aceasid contradiclie aparentd
aFa cum $i-o repre-
prin faphrl au,"ti""t"!"t*iilaUi facutd de poveste' tocmai forrna sub care 9i
"a
zinti imaginalia copilSreascd u popou'"lo'' "'tu
inraginalii copilului o poate intelege'
Povestind,ma;'descoperin-rcAceeitceatlagemaimultcopilulestepo-
ocolitii eI este sensibil la
vestirea cu acliune, ql cd numai p" r""aria "Jt" in mic cu aceea a ome-
corespunde
sentimente Ei ta iOJi.'b""f"ti" .opitnt,ri ri fi fost cu adevdrat asimilat'
nirii, adevdr prea *"rt,lp'utut.inainte
ca in pouriu.
"u copiii reunesc Ei ei in mod
Rezurtd de aici "picd,
naiv idealismul "a,^i.rio"-ii
cu Ceea-ce este'mare1' t'm"eroic' supranatural'
ii emo{ione az| in *oJ a"ot"tit' dar ""*"i uitl1;l-"::g:*" prezentat sr:b
'nuii"rt"f'
oformaconcreta"u,u,"_ua.eseazdsimlurilorcu.energiaqiabundentapu-
modul obiqnuit de a vedea'
ternicd proprie vielii, fard nici o fegat"l; "u
p{l1q: Tincare zdravdnd'
Ceea ce, in pius, ispiteqte copiii,sdndtoEi' 9u Ei intreaba
variate' imediat "dacd
este ca porliile *a ii" muti, iar nici-decum ascultd cu plicere ace-
povestea este tt ngd;, :3 r"a fi frumoasd ;
mai
"i"a'spel? asimilSri
i""""iti""t,"":1t3^:""i de dezvo}-
eaEi povest* a" ,t1,*sti'-'-"ii" i'ti ! Simt gradul lor
complete u ,.'ui""t.li;i,:i;i;";t{,;!t"
in raport cu
adevdrat pentru tot felul de subiecte
tare. Lucrui este
$idinacestpunctdevedere'copiiimiciseamdndcuceimari'cuartiq-
tii.ImaginalialorcereimpresiicompleteEiadincicamaterialpentrune-
iar daca senzualitatea
incetata jor muncd de crea{ie qi a" *Lt";orfoz6, impus, ii conduce. cu un in-
lor sindtoasi nu este stinjenitd de un Jualism
sd aleagd este sdndtos' pur 9i fru-
stinct de o sigurarif """" ""
"i*li"r'ria'
*"t, Ei sa reslingd ceea ce este nesdn5tos' urit qi grosolan'
po.vestindu-Ie' un sirnt
In ceea ce priveqte comicul' descoperim la ei' situatiilor : in schimb'
foarte pentru s-ar putea ,rumi ,.umoruld
'iu ""uu ""
85
 au foarte putin simt pentru trdsitura de spirit intemeiatA pe ua contrast
profund de sentimente, gi incd mai pufin pentru umorul ironie, care-Ei
bate joc de sine insuqi. Pentr-u ca o istorioara luatd din mica lor lume pro-
prie si produci o adevdrati impresie asupra lor aceasta trebuie s5 fie, in
descriere, curn e legenda, plind de viafd, de acliune gi de surprize mari qi
naive, fdrd cea mai micd intenlie de a dovedi ceva. Toate cdrfile de copii pe
care cei mir:i nu Ie uitd toatd viata, ca Ei impresiile pe care le-au provocat,
indeplinesc aceste condilii, cel pufin din anumite puncte de vedere.
Este foarte uqor sd ne ddm seama ce reprezintd ,,umoruls la copii, fa-
cind experienfa urmdtoare : le vom povesti anecdotele psihologice eopil6-
reEti cele mai comice Ei nu vom auzi in g9 de cazuri din 100, decit: ,e
grozav de prostesc('! in timp ce se vor prdpadi de ris la povestirea unei
istor:ioare simple, expunind o intimplare simpld.
Faptui cd cei rnici nu simt nici o pidcere pentru abstracfii conslituie, de
asemenea, unul din acele vechi adevdruri, a cdrui justete se dovedeEte qi
mai bine cind li se povestesc istorioare. Toate virtulile gi toate calit5lile,
oricit de megtequgit prezentate ar fi, devin foarte repede ,plictisitoaieb
pentru copii.
In sfirEit, in timpul povestirii, copiii manifestd o sensibilitate foarte as-
cu{it* fati de orice scddere, fald de orice coborire la nivelul naivitdfii 1or,
fala de tot ce este artificial in descriere. ln raporturile cu copiii, reacfia
cel"or ce doreau tocmai o evolulie spre mai bine a introdus in vechile me-
tode de lecturd qi de ,,supraincdrcare( o naivitate artificiald, o abundenla de
imagini qi o viziune asupra vielii pe care copiii o recunosc irnediat ca fiind
ceva fals. Procedeul acesta al educatorului de a oferi copiiior propria sa
imaginalie o adoarme pe a 1or, chiar dacd la inceput reuEeEte sd.-i intere-
seze in timpul lecliilor. Imaginile qi comparatiiie, ca qi concluziile gdsite de
un altul pentru ei frineazd activitatea lor personald Ei, in plus, sint repede
uitate. Se petrece aceiagi lucru ca Ei cu jucdriile: cele fabricate de ei sin-
guri Ie procurd o fericire fdra margini, pe cind cele cumpdrate gata nu le
ofer5, de obicei, decit doud momente de bucurie : clipa cind ie prtmesc Ai
clipa cind le stricd ca ,,sd Etie ce este in6untrus, ceea ce reprezintd aici sin-
gura activitate personalS posibil5. Din acest punct de vedere, invSldmintul
incepe sd semene cu jucdriile Ei cu carlile de copii ; acestea din urrnd, mult
prea perfectionate, prea bine ilustrate, impiedicd avintul iiber al imagina*
!iei, iar ilustratiile bune au Ei ele adesea o influenla cu adevdrat nefastd,
ca s6 nu mai vorbim aici de numeroasele cazuri cind copiii sint dezamdgili
de imagini.
Pentru copii, o aita calitate iot atit de atrdgdtoare a unei povegti este
,rmdsura(. Figurile trebuie desenate in citeva trdsdturi, pulin accentuate,
adesea repetate, qi se va ldsa imaginafiei grija de a le da culoare. Uniformi-
latea monotcnd, ritmul gi simetria care caracterizeaza adevdrata legendd
populard sint extraordinar de atragatoare pentru copil. Toate aceste obser-
valii insd duc Ia conclnzia cd sistemul actual al cdrfilor de lecturS nil nu-
mai cd nu este cel mai interesant pentru copii, dar nu le este nici fol.ositor.
In locul calmului Ei simpiitSlii epopeii, cdrlile de lecturd le oferd un ames-
tec impestrilat cu tot feiui de subiecte inspirate din odaia copiilor, din doc-
trina religioasd, din poezie, din Etiinlele natur-ale Ei din istorie. Ici qi colo,
se prezintd o legendd sau o adevdrata poezie, care contrasteazd cu bucdtile
lnvecinate, prin stil qi lirnpezirne. In lccul ttnor impresii clare, copiii nu re-

86
[in, din acest arnestec, decit istorioare copildregti, incilcite; in loc de fapte
concrete, istorioar-e cu tendinte moralizatoare ; in iocul unui impuls spre
abtiune, un impuls spre reflecfie, in loc de poezie, o leclie de morald versi-
flcatd ; in loc de cantitate, diversitate ; in loc de continuitate in impresii,
o neincetatd schimbare ; in locul unor impresii din viafa concretd, diserta-
tii ; in loc de naivitate, condescendenfd.
Dacd qcoala generalA apucd nestingherita pe o cale greqita in folosirea
forlelor intelectuale ale tineretului, pentru cd acesta nu gdseqte aici nici
;pecializare, nici concentrarea in activitatea personaid, nici contactul cu
realitatea, liceele Ei seminariile sint de-a dreptul distrugatoare de persona- I
)
litdli. Acolo unde n-ar trebui sd existe decit discutii periodice, unde orice I
studiu ar trebui sd aibd caracterul de activitate personald, abia dac5 este I
satisfdcutd. curiozitatea elevilor, in orice domeniu, pentru faptele reale, se- I
tea lor de a in{elege ei singuri, de a citi, de a judeca, de a primi impresii
din prima sursd, iar nu prin intermediul ddriior de seamd strdine.
$i aici, indrumarea profesorului este desigur necesard, fie pentru
a evila, printr-o expunere clard, o munca inutild, fie pentru a da o expli-
calie anumit5, ca sd facd expunerea cit mai completd. Citeodata, profesorul
va stimula atenlia cu ajutorul unei descrieri vii, inventatd de ei ; va gti sd
intereseze printr-un studiu de find psihologie, printr-o privire istortcd ge.-
nerald, prezentatd in ciiLori vii. Alteori, va ajuta elevul si gaseascA legile
care conduc fenomenele cunoscute de el prin propria-i experienlA; sau sa
stabileascd comparatiile prilejuite de aceste experienfe. $i aici trebuie sA
re acorde o mare importanld compunerilor oraLe Ei scrise.
Scopul intregului invdttirnint qi cel al qcolii nu treb'*ie sd fie ob{iner"ea
unui examen sau a unei diplome oarecare intrucit acestea ar trebui su-
primate pretutindeni, -- ci acela ca elevii -sa-Ei caute singuri cunoqtinlele
necesare, sd aibd propriile lor impresii, sd-Ei formeze opiniile 1or, sd ajunga
ia bucuria inteiectuala prin munca lor proprie, iar nu fdrd sd depund rrrec
osteneald, prin cursurile ,,interesante.{ ale profesorului, adesea ascultate
cu indiferenld, repede uitate qi care trateazd cinci probleme diferite in
aceeaqi zi !

Faptele se Eterg din memoria fiecdruia gi cu atit mai repede din memo-
ria celor care au invalat dupd sistemul ,mixturii( de cunoqtinfe gi al pre-
ddrii ,,cu lingurifa(. Din fericire insd, instruclia nu inseamn6 numai cu-
noaEterea faptelor ci, conform unui excelent paradox, $ceea ce r6lnine,
dupd ce-an uitat tot ceea ce am invdfat(.
Cu cit mai bogat este acest fond care rdmine, cu atit mai folositor este
studiul personal : cu cit am fost hrdnifi mai mult cu imagini intelioare, cu
sentimente vibrante qi cu asociatii de idei, cu atit ne-am hrdnit cu mai
multe impresii sugestive gi am dobindit mai multd forfd pentru dezvoltarea
personalitdlii noastre.
Faptul cd elevii, din acest punct de vedere, cigtiga atit de pufin chiar
cind termind toate clasele cu ,menfiuni onorabiles reprezintd o lacund se-
rioasd pe care o duc cu ei toatd viata. Bagajul de cunoEtinte, bine ordonat
Ei etichetat, oblinut prin examene se pierde prea repede. Totugi, acela care
a qtiut sd-qi menfind, prin liberd alegere gi efort personal, gustul qi aptitu-
dinea pentru muncd, acela poate sd-Ei umple uqor lacunele pe care aceastd
metodd le-a lAsat in urma ei.

g7
 Nurnai acela care a dobindit, prin Etiinfa, o infelegere a vastei inlin-
tuiri a lucrurilor din viali, a raprtur:ilor dintre natura Ei viala unand;
dintre prezent gi trecut, dintre popoare qi idei, acela nu-Ei poate pierde
,rinstrucfia(. Numai acela a dobindit cu adevdrat ,,rnstruclias, care, datorita
hranei spirituale primite, vede mai limpede, simte cu mai multd ardoare,
se bucurd deplin de toate bogdtiile vtelii. Aceastd instrucfie poate sd fi fost
insuqitd in modul cel mai variat, in cildura cdminului, poate, sau pe cim-
pie ; pe malul mdrii sau in pddure ; a putut fi luatd din cdrfi vechi sau
chiar din naturd ; poate sd aibd lacune adinci gi multe prejudecafi, dar cit
este de vie, de person-ald gi de bogatd, fatd de aceea a copiilor care, timp
de cincisprezece ani de geoali, cu gura inchisd, ,au lucrat pe un ogor
strdin(.
Epoca noastrd are nevoie de ,rpersonalitdtis, dar ea le cere zadarnic,
atit timp cit nu-i vom face pe copii sd trdiascd gi sd munceasca ca niqte
personalitdfi, c|t timp nu le vom permite sd aibd propria lor voinld, pro-
priile lor ginduri, sd dobindeascd prin muncd propriile lor cunoqtinie, sd-qi
formeze singuri propriile lor pdreri, intr-un cuvint, atit timp cit nu von'l
inceta sd distrugem in qcoli materia primd a ,personalitdlilor( pe care za*
darnic sperdm sd le lntilnim in via{d.
 VI

$coALA ViITORULUI

Aq vrea sd expun aici, in citeva cuvinte, visurile mele cu privire la o

qcoald rriitoare, unde sufletelear putea sd aibd o evolutie personald, libera t
completd. spun intentionat ,visuri(, pentru a nu se crede cd am preten- I
'si
tia sa dau, in cele ce urmeazd, un program de reforme pentru timpul I
prezent. I
I
I
Primul meu vis este ca ,grddinila de copii.. gi gcoala primard sd fie I
peste tot inlocuite prin educafia fdcuta in familie. I
Este foarte adevdrat c6, in conditiile actuale, ereqa qi qcoala primard au I
I
fost qi sint ined o binecuvintare pentru mulli copii aie cdror mame muncesc I
in afara cdminului qi sint insuficient pregdtite pentru rolul ior. In lipsa altel I
educafii, un fel oarecare de Ecoald elementard va fi poate intotdeauna ne- I
cesar in anumite imprejurdri ; in cazul cind, de exemplu, copilul n-ar avea
camarazi de joc, cind mama, din aversiune sau incapacitate, ar fi in impo- I
I
sibilitate de a-gi cregte singurd copilui, imposibilitate rezultatd de obicej I
dintr-un caracter versatil, din lipsd de voin{d sau dintr-o predispozilie spre
melancolie.
Dar, prin faptul cd tratiirn pe copiii mici ca pe o tunna, cd-i punem sri
se miEte ca o turmd, sd munceascd dupd un anumit plan, sd execute ace-
leaqi mici lucrdri stupide Ei inutile, credem cd in felui aeesta formdm oa-
meni, pe cind, in realitate, nu formdm decit niqte numere 70 I Dacd ne-am
aminti cum ne jucam pe malul apei sau in pddure, intr-o vast6 odaie de
copii sag chiar intr-o cdmdrutd, dacd i-am urmdri pe copii jucindu-se astfel.
am intelege atunci cd un asemenea joc liber este de o sutd de ori preferabil
_- pentru evolulia sufleteascS, pentru nevoia de aventuri gi pentru imagi-
nafie aeelor jocuri Ei ocupalii organizate de persoanele mature Ei intie-
rupte -mereu de e1e. Prin acest sjstem ii obiqnuim pe copii sd nri qtie sd se
icace singuri gi s5 ceard mereu numerogi prieteni de ioe, mentalitate ca-
:'acteristicd copiilor din familiile numeroase ; ii obligdm sd fabrice lucruri
nefolositoare gi sd-gi inchipuie cd sint adevdra.te .,lucrdri( ! Datoria educa-
tiei este sd invete pe copii sd dispreluiascd nenumdratele inutilitdli care
dau astdzi vie{ii un caracter complicat Ei artificial, sd-i invele sd caute sim-
plitatea qi justa valoare a vielii.
Dacd este adevdrat cd, deocamdatd, ,,grddinita de eopii( este incd folosi-
toare qi cd va rdmine folositoare ;i in viitor, atunci sd o transformdm in-
tr*un loc in care copiii sd aibd tot atita libertate ea qi puii de pisicd sau
cdteluqii. jucindu-se in voia 1or, imaginindu-qi singuri jocurile ; un loc unde

89
lise vor da numai mijloacele de a ot'gaiiiza singuri ceva Ei mici tovariEi de
joac5. Pentru supraveghere, sd se angajeze o femeie experimentatS, cu bun
simt, care n-ar interveni decit atunci cind copiii ar fi gata s5-qi facd vreun
riu lor inqile sau celorlalli. Ea i-ar ajuta din cind in cind, le-ar povesti o
istorioard sau i-ar invdla un joc amuzant; dar, in afard de acestea, ar ra-
mine cu totul pasivd in aparenfd, observind insd perseverent trSsdturile de
caracter gi inclinatiile care se rnanifesti nestingherit numai in timpul jocu-
lui. Tot astfel ar trebui sa observe gi mama jocurile copiilor, sd ie desco-
pere dispoziliile inndscute gi sd stringd astfel, pe cit posibil, material edu-
cativ, amestecindu-se cit mai pu{in in treburile lor mdrunte. Aceastii
supraveghere continu5, dirijatd peste tot, persistentd -si pasivd, are drept re-
zultat sd dea mamei o cunoa$tere pe jumdtate exacta a naturii copilului 7t.
Niciodatd o fiinfa nu reuqeqte sd cunoascd pe alta complet, chiar cind i-a
dat via{d, chiar cind in fiecare zi i-o di din nou, pentru a ajunge la deplina
fericire maternd ! Este foarte indreptdfita ccnsiderarea educatiei unrii co-
pil ca semn al maturitdtii psihice a pdrinlilor. Insd majoritatea pdrinfilor,
din lipsa unei pdtr'.rnderi psihologice, rdmin toatd viala imaturi din acest
punct de vedere. Pot s5 aibd cele mai bune principii, sentimentul clatoriei
cel mai zelos, aldturi de o ireductibild orbire fali de firea copiilor, fala
de adevdrata motivare a ,acliunilor lor Ei fald de diferitele raporturi eare
existd intre anumite calitali ale copiluiui.
Studiul psihologiei unui copil, inceput de ia nagterea sa, ccntinuat in
jocuriie sale, in munca sa, in repausul sdu, acest studiu zilnic qi eompara-
tiv cere participarea intreagd a personalita{ii. Nu poate fi fdcut decit de o
persoand care are numai ci{iva copii de supravegheat ; cind sint prea nu-
meroqi, un copil seamind mai mult sau mai pu{in cu altul, ceea ce faee
ca otrservalia sd fie qi mai dificil5.
A combate cu toate puterile aceastd muncd cu grupuri prea nurneroase,
spre care epoca noastrd tinde in toate domen-iile, iatd care ar trebr.ri sd fie
scopul educa{iei in qcoald. Crearea unor metode individuale de educafie,
intr-un nnm6r cit mai mare posibil, ar putea reduce, poate, numdrr:l nu-
litdtilor 72.
Maxima lui Frdbel : .,Sd trdim pentru copii !( trebuie sa fie schimbata
cu alta mai semnificativd : ,,Sa lSsdm copiii sd trdiascS( !
Acest lucru, printre altele, inseamnd sd ne eliberdm de dresajui lecli-
iior invdtate, aI formelor, aI metodei, al semnului ldsat de un grup, in anii
in care activitatea sufleteascd tdcutri qi aseunsd este tot atit de importantd
ca qi incollirea sdminlei in pdmint. Sistemul gradinilelor de copii in-
seamnd, dimpotrivd, cultivarea seminlei pe o farfurie, unde ea piere
complet.
Chiar din creqd sufletele sint dresate pentru uniformizare Ei peste tot
qcoala, cu spiritul sdu de eamaraderie qi de grup, desehide in general caiea
cdtre o rea-credintd cficiald. Copilul lnvali sd fie aseultdtor fa{d de qcoala
sa, cinstit fata de cercul de camarazi, cum va fi mai tirziu fald de universi-
tatea sa, fald de grupul sdu social, fati de funcfia sa. $i toate acestea le
invald, inainte de a invd{a demnitatea datoratd propriei sale congtiinfe, pro-
priului sdu sentiment de dreptate, propriiior sale impulsuri sufleteqti. In-
vald sd inchidd ochii fa!5 de greEelile cercului sdu de prieteni, fatS de ace-
lea ale grupului cdruia ii aparline, de acelea ale propriei sale ldri; inva{d
sd scuze aceste greqeli, sd le nege.

90
 Trebuie sa-l invdfdm pe copil cit mai curind posibil ce inseamna liber_
tatea qi_primejdiiie alegerii personale, dreptul gi responsabiiitatea voinlei
personale, condi{iile qi datoriiie experienlei personale, intr-un cuvint,
toate p-rincipiile impotriva cdrora gcoala iucreaza incongtient qi pe care
numai familia, cdminul, le poate cultiva. Rezultatul cel rnai frumos-al edu-
cafiei este de a plasa pe fiecare individ, singur, in fala conEtiinlei sale"
itceasta nu exclude deloc po-sibilitatea pentru acelagi individ, si simid trep-
tat fericirea Ei nevoia de a fi o parte utila dintr-un intreg, mai intii u"a*d,
pe urmd in cercui carnara"ilor, in fara sa, Ei in sfirgit, ii-lume. Diferenla
este cd, intf,-un caz, omul devine o cerula vie care parh"ipa Ia construirea
unor forme vii, in celdialt caz, este o cdramida fol-osita pentru a construi
aceste forme.
.. $coala, gi rnai ales internatul, rdmin in urma casei pdrinteEti nu numai
din punctul de vedere al dezvoltarii individualitalii ci, in aceeaqi mdsurd,
din punctul de vedere al cultivdrii sentimentelor ?3. ln micur cerc inchis al
casei pdrinteEti, sentimentul poate deveni profund, tandrelea se poate clez-
irolta sub.influenta acliuniior create de reaht€1ile vieiii de'familie, in timp
ce cre$a_ 9i mai tirziu^Ecoala scutesc copilul de lndatoririie fireqti ale viefii
personale g-r- i: ,,insufld( anumite obligalii, care pot fi executate
in grup.
Astfel, copiiul se deprinde cu o mulfime de retalii superficiale, care" duc
la slabirea sentimentuiui.- primejdie a unei viefi Ecolare inceputa
_marea
din'fragedd copildrie dupd curn o via{6 prea inchisa in iamiiie pruiirrt
primejdia de a concentra - prea mult se'tiinentul. De aceea, educalia in par-
ticular in anii cind se formeazd spiritul gi primeEte o culturd decisivd pen-
tru viala este tot atit de importanta cum este, mai tirziu, dupd virstb de
doisprezece ani, o frumoasd viala camaradereascd. orice instruclie indivi-
dlrala, bazat| pe cele mai excelente metode, gi toate sentimentele sociale
sint fdrd valoare dacd n-au la baza sentimentul care leaga individul de
familie 7a.

Aqadar, a$ vrea sa vad qcoala celor mici transferatd in farniiie. Acolo

putem avea fa{a de copil o atenfie de care gcoala comund este incapabild
putem scuti copiiul de hrana pe care n-a cerut-o gi de care n-are nevoie in;
momentul cind i se dd. In Eco,ala din fernilie vom incepe lectura mai firziu
cu un copil, mai devreme cu altul ; vom satisface nevoia de activitate a
unuia, dragostea de cdrli a altuia ; vom ajuta dezvoltarea fizicd gi simgut
practic prin lucrdri de interior, prin jocuriqi prin excursii in natura. Vcm
incepe invifdmintul numai daci copiiul cere el insugi sd auda sau sa facd
ceva ce necesitd un anumit bagaj de cunogtinfe. va invala de doud ori mai
repede Ia zece ani, ceea ce in qcoala pubiicd ar fi invafai la opt, ia opt ani
ceel ee ar fi invatat la Ease, intrucit incepe studlul cu o putere de obierva-
fie deja dezvoitat6 Ei o vie dorinfd de aciivitate. $coala nu p6ate nicioclata
sa ajungd ia o intelegere deplind a personalitdlii infantile gi ea n-ar qti sa
aleagd, dintre diversele moduri de predare a cunogtinfelor, pe acela care se
potrivegte mai bine cu un anumit temperament sau cu altul, nici sd deter-
mine cu precizie momentul favorabil pentru a incepe studiul unui subiect
oareeare, sau pentru a-l intrerupe un timp ; rezultd de aici c6 gcoala ln fa_

c1
milie, formata dintr-un mic grup de copii bine aleEi, va rdmine mereu mo-
clut ideal de invSfdmint. Numai acolo individualitatea poat.e fi tratata cu
loat5 atenfia, iar nu dupii eviden{a faimoaselor ,rtablouri cie muncds, --
-
$i aceasta constituie o conditie indispensabild oricdrei instructii adevarate
qi active. Avantajele pe care le prezinti gcoala modernd falA de ;coala fa-
miliaLd meritd prea putin sii fie menfionate. ,Ordineas caracteristicd gcolii,
.sistemuls sdu, odiseiplinas sa, - avantaje proclamate de par-
"metoda'i,
f.izanii qcolii nu ofer5, dupd pdrerea mea, decit neajunsuri. Obiqnuinta
-
de a-!i face datoria, obignuinta cu munca qi cu o activitate organizatS, re-
gulatti, ceea ce constituie notd proprie a unei educatii sSndtoase, toate
acestea Ie poate realiza Ecoala in familie cu ajutorul unor mijloace mult
mai pulin factice.
Unul din pretinsele avantaje ale qcoiii este cd acolo copilul devine inern-
bru aI unei mici comunitali care il invatd indatoririle sociale ! Familia insd
este comunitatea naturald unde copilul invatd sd cunoascd temeinic inda-
toririle sociale, ale ajutorului mutual Ei ale activitdlii, pe cind Ecoala ac-
tuald nu inlocuiegte decit in mod artificial aceastd educalie sociald primita
in familie 75. Lucrui cu adevdrat important pe care il dd Ecoala viala ca-
maradereascd -
poate sd-I ofere qi educafia in familie, fdrd primejdiile care
--
i se adaug5. Prin aceste primejdii nu inleleg numai influenleie ddundtoare,
ci inainte de toate indobitocirea colectivii provenitd din puternica presiune
de opinii exercitata de grup, teama de opinia curentd, teama de ridicol,
care se imprim6 atit de puternic in sufletul timid a1 copilului. Cea mai
micd derogare de Ia felul de a se imbrdca, de la gustul comun, este criticat5
fdrd mild, iar dacd s-ar face o anchetd cu privire 1a suferintele impuse
copiilor de tirania vielii in colectiv tiranie care imbracd cind forme mai
dure, cind forme mai blinde -- atunci - prejudecata care declari cd Seoala
este cel mai bun mod de educatie ar fi serios zdruncinatd 76.
Se mai intimplS ca presiunea nivelatoare a disciplinei uniforme sd zdro-
beascd personalitatea, in timp ce viala in colecti'r o stinjeneqte din toate
pdrlile. De obicei, la fiecare observatie facuta pedanteriei oficiale, se rds-
punde : ,,intr-o Ecoala este cu totul irnposibil sd le permitem copiilor ceea
ce li se permite acasd ; ia gindili-va I dacd fiecare copil gi-ar putea a,scuti
creionul in timpul orei de clasd sau qi-ar corecta temele sau . . .(. Renun!
sd mai continui. Se spune cd pentru ordine gi disciplind ,,trebuie(' sd fie
menlinute sute de reguli complicate. Chiar dacd regulile ar putea fi reduse
ia un sfert din volumul 1or actual, pecetea uniformitalii ar fi totuqi vizibilS
chiar gi in cele mai bune gcoli. Cu cit copilul este supus mai tirziu acestor
reguli, cu cit forla lui de rezistenld este mai dezvoltata in acel tnoment, cu
atit este mai bine 77.
Prima treaptd a educaliei tlebuie sd urmdreascd fortificarea individua-
lit6lii. Intreaga literaturd biograficd este o m5rturie aproape unanimd care
indicd cit de important este ca ,,educalia publicd( din Ecoaia, egald pentnt
to!i, sd nu inceapd prea deweme !
Din pricind cd, actualmente, ea incepe prea curind, se lntimpld qi fap-
tul atit de frecvent in ziua de astdzi cd intilnim .,ati!ia copii deEtepti q!
ati{ia adulli proEti(, pentru a folosi fraza bine cunoscutd a lui Dum'as.
Aproape toli oamenii ,,rtari(' Ei femeile remarcabile! care au gindit qi au
ereat in mod original datoritd propriei lor formdri, qi-au fdcut in parte edu-
calia in afara gcolii, uneori mai muit sau mai putin tirziu, cu intreruperi

92
rnal n:ult sau rnai pufin lung-i Ei, in parte, in gcoii diferite. lJe ceie mai
multe ori, simpla intimplare, observarea atent!. a tot ce este viu, lectura
fdcuta pe ascuns, ale.gerea personald a lecturilor au format instruclia fiinfei
exceptionale.
Dar, se va obiecta, r-ru toli oarnenii sint gepii : $i tocmai majoritatea ce-
reia ii lipsesc darurile extraordinare are nevoie de 5coal6. Unii cred deci
cri raportul dintre originalitatea personalitdtii gi nereguiaritatea frecven-
tarii qcolii este un raport intimpldtor ! Oare cite pierderi de caractere ori-
qinale nu are de inregistrat Ecoala in dosarele vinovd{iei sale ? Mai mult
inca. pentru cei cf,rora le lipseqte originalitatea, al'gumentul citat mai sus
este o confirmare a frazei biblice : celui care a.re pulin, i se va lua qi ceea
ce are ; cine nu posedii nici o personalitate bine definitd esie obligat sE
piardd- in qcoald, pulinui pe care l*ar putea socoti al sdu.
$coala de altddatf, cu sistemul sdu de invStare pe dinafard a citorva
subiecte, putin numeroase, cu profesorii sdi adesea slabi in fata edrora
puteai uneori s5 adormi sau sd visezi cu uniformitatea -sa relative, con-
centratd toatd asupra limbii latine, ni -se pare barbarS. I)ar pentru evolutia
itersonahtelii, ea era mai pulin ddundtoare decit cea de astdzi, cu indelun-
qile sale pregdtiri, cu lecliile sale ..intelesante(, cu metodele sale perfec-
{ionate. cu profesorii sdi excelenli, care inldturd fieeare pietricicd din calea
elevulgi qi-i di hrana intelectuald cit mai bine pregdtiti qi chiar mes-
tecati de-a gata ! Aceastd gcoald bund., prin exagerarea diversitdfii, des-
ci-ri.le calea nervozitdtii caracteristice epocii actuale si dd nastere nulitdtii
?8.
care domind in zilele noastre, prin generalizarea lenei spiriir-tale
Copilul cel mai linigtit qi cel mai aseultdtor este cel mai bun seolar'
Adicai!rile cetre mai impersonale qi mai gterse sint intotdeauna considerate
-!nodele({ Ei, astfel, se deformeazdin Ecoald no{iunea. cle rraloare.
Cu cit su-
fletul Ei corpul se dovedese mai pasil'e, mai reeepti\re $i mai uEor de mo-
delat, cu atii mai bune sint rezultatel.e Scolare. Elementele producitoare de
dezordine, indivizii incdpd{inali, naturile originale sint totdeauna in qeoal:r
victimele nevoii 1or de ac{iune, ale spiritului lor de contradictie. ale 'ex-
travaganlelors lor. Numai elevii eu o anurnitd fire mai maleabilS, mai
supu;d, mai multilateral inzestratd pot termina qcoala pdstrindu-gi pe j'.i-
mdtate calitfilile qi obtinind. ?n acelaqi timp, certifieate de silinti la. invdtS*
tur6, de bund purtare, de crdine $i de irrogres. In excelenta 5coalfi m6-
derni4, elementele gingaqe ale personalitdtii sint inqlobate, sau mai curind
a!:llncate eum se aruned de pe ldrrn o pietricied in vint silu in valuri, pietrl-
eici hratd de gn val. pe urmd de altul. zi de zi. semestru dupd semestnt I
Zilnic, dupd fiecare clopo{eI, urmeazd patruzeci qi cinci de r"ninute de leclii
riiferite : instruetie religioasS, istorie, lucru manr-ral, franeezd, gtiin!e natu-
rale ! Mintile sint amelite de aceastd avalansd. sufletele obosesc 5i amufesc,
acela al profesorului, ca qi acelea ale elevilor. Profesorii cei mai entuziaqti
se miqei qi ei intr-un cerc de exigen{e Ei de prejudecdti, de necesit{fi abso-
lute li de ,,principii metodices. Numai ici 9i colo se gise$te eite unul care
iqi salveazd sufletul printr-un scepticism total; alfii, vorbind de lucruri
marunte, le ridicd Ia inalfimea unei doctrine salvatoare : mai sint qi altii
cloritori sd aducd neincetat modificdri de detaliu, sd ceard ameliordri nein-
semnate. Dar orice reformd profundi adicd orice reformd care se referfi
la principiu iar nu la metode -
reu$eSte sd invingd sisternul menlinut

93
 de -qtat, supunerea docild a pdrinlilor fala de acest sistem, ihcapacitatea
pedagogilor de a privi in ans-amblu consecinlele acestui sistem.
opozi{ia tu-
turor de a gdsi un remediu radical.
scopui ,scolii ca qi al familiei qi al societdfii
activarea evoluliei- r,'ie!ii acela ar trebui sa fie
spre forme rnereu superioar:e, -printr-o for!6 tot
mai mare, printr*o lupti neineetatd impotriva tuturoi influenf"io.'n""-
ndtoare.
Dar gcoala actuala se opune acestui scop 7e.

cuvintele lui Go-ethe :--,,Fericirea eonstd in dezvoltarea facultdlilcr

noastre( se aplied atit_ copilului, cit gi aduifilor. La copilul bine inzestrat
putem descoperi destul de timpuriu calitatea faqultdliloi sale gi
sd-i asigu-
rdm fericirea, oferindu-i posibilitatea de a le dezvoita. exista insd gi jis_
pozilii general comune, proprii oricarui om normal gi a cdror dezvoltare
ar
aduce fericirea individului. printre aceste clispozilii tlgu"e"ra, de exemptu,
memoria, pe care omul. modern a distrus-o aproape in intregime.
in fiecare zi eenuqi pe flacdra amintirii, spune Max Miillerq p; ,,Risipim
!i"d-;
menii din trecut ar fi, capabili sd pdstreze, in memoria lor, toate tezaurele
noastre literare actuale !.{ Frintre aceste dispozilii se gasegte, a"
de,a gtndi, nu in sensul ."filozofdriiu, ci in-sfniut'mai"""."prii,
tt^f:::l!f:
de
*p.opiui
observatie, de ralionamen! s1 de jrrdeeatd. printre aceste dispozilil'ge-
neral umane se aflS in primul rind ,ientilnentul((, pe care
i] inabuSd !
;coali -o*"i*a
e5ftr9 prejudecSlile fundamental false din dorneniul pedagogiei se
numdrd qi aeeasta :. matematica gi gramatica dezr,'oltd judecata. Atiirnatr;e
valabild numai pentru o treaptd mai inaltd in cadrul acLstor studii, 4ar
nrr
existd nirneni care sd suslind cu seriozitate ed in ceea ce privegte oame-
nii sau natura recurs vreodatd, direct sau - indirect. la-teoriile qi ipo*
tezele, la teoremele qi la prcblemele, la regulile gi la excepliile din rnate-
rnaticd -sau din gramaticd, cu care ni s-a imbicsit rrintea'in copilarie.
am auzit matematicieni $i
-qi
filologi formulind teoria ca matematica gi gra_
matica. cind nu sint studiate ea stiinfe, trebuie sd fie reduse la minlrnrim !
L)acd a.rem dispozitii pentru matematicd, atunei studiul acesteia ne
oferd
in mod firesc satisfacfii, contribuind la dezvoltarea unei anumite faeul-
tdti ; acelaEi lueru qi pentru studiul timbilor. Dar, in ceea ce prive;te ecir-r-
catia, toate aeeste materii rimin complet lipsite de valoare dac6 elern-rl
n-are pentru ele nici o dispozifie speeiald; cdci spiritul de observalie, ra-
tionamentul, judecata rdmin tot atit de neevoluat! si in eazul cind elevul
a putut sd rezolve o problemd sau sd recite regulile de gramaticd.
viala ','ia!a naturii gi aceea a omului viala prin ea insdqi te tnvaft
-
cum s-o traiegti. ceea ce lumea naturii gi lumea- oamenilor oferd ca forme
de viatd, ea imagini, ca frumusete, ca inierepciune, ca muncd, ca schimbdri
evolutive, toate acestea pot procura memorili adevdrate bogAfii prin inter-
mediul Etiinlelor naturale, al geografiei, al istoriei, al artei gi aI literaturii
gi, rn acelaqi timp, pot exercita irrteligenfa sd obseive,
sd deosebeascd gi s6
judece, pot sa dezvolte sensibilitatei a idrei dulce
cdldura trebuie si
transforme aeeste diferite elemente intr-o unitate care, ea singuri, repre-

94
zinti ,,edueafiaa. Reaiitd{i, iata intr*un euvint ceea ce familia gi Ecoala ar
trglui sd dea copiilor; ceea ce ar trebui sa le distribuie din belqug qi cu
c6ldurd, fdrd sd le canalizeze qi sd le indiguiascd prin metodd, prin sistenre,
prin fdrirnif.area ,,cursuluis predat Ei prin .exam'eneu.
N-am putut niciodatd sd citesc o disculie pedagogicd, fdrd ca frumoasele
eNpresii ca,.activitate personald{, _.,evolufie individuald(., ..liber-arbitrus
sii nu-mi fi amintit muzica lor de sacrificii ._.a canibalilor.
cind vine momentul de a aplica - Ia serbdrile
aceste frumoase principii, copiii sint sa-
crificali in cele din urmii ideaiului educativ, sistemeloi pedagogice, exi-
gen$elor examenelcrr, pe care edueatorii nu vor sd le abanclonuze in nici
t-rn fel.
Toate discursurile cu privire la odezvoltarea armonioas6.{ trebuie tri-
n:ise acolo de unde prgvin, adicd. la gtiinla culinard pedagogicd ! o dezvol-
tere arrnonioasi este, desigur, cel mai minunat rezultat pe care-l putem ob-
iine 1n educalia unui om. I{u-l putem insd obline decit prin propria lui
alefer-e, intrucit cel'e armonia dintre calitdlile speciate ate inalvianlrri, i".
nu.armonia dupd retetele pedagogice. Pe bdncile gcolii * se obfin insi re-
zultate cu totul diferite.
Refcrme izolate in ;eoala modernd nu vor insemna nimic atit
prin ele nu se va pregdti conqtient marea revolu{ie, aeeea eare va timp cit
distruge
intreg -sistemul actual pind nu va mai rdrnine din el nici o singurd piati3.
Ar trebui sd vina un reflux, iar vasul pedagogiei sd pdstrezi numai pe
ivlontaigne, Rousseau, spencer Ei noua literatr.rra eare irateazd peclago.gia
capilului. Atunci cind vasul ar fi readus pe uscat, oamenii n-ar mai con-
strui qcoli ; n-ar mai planta decit vii, unde profesorii ar avea datoria,.sd ri-
dice strugurii pind la buzele copiilor{, in ioc ca aeeqtia sd trebuiasca sd
guste, ca astdzi, un must muit diluat de civilizatie.
$coala nu trebuie sd aibd decit un singur scop important : sd devini ea
insdEi inutild gi sd lase sd domneascd viala gi fericirea ee inseamnd,
priqtre altele, activitatea personal5 - eeea
in iocul sistemelor Ei al programelor"
lncd din Ecoala primaid, copilul -este argila moderatd de miini cind bru-
tale, c{nd amieale ! Metoda cea mai btindd, cea mai liberi in aparenfa,
educe cu sine tot uniformitatea, prin aceeaEi rnuncd, prin aceleasi impresii,
prin acelagi regulament pentm toti, Ei aeeasta, zile Ei ani intregi . - $i
eumJ pe de altd parte, qcoala nrr organizeazd niciodatd impdrfirea-elerrilor
in clase dupd temperamentul qi dispozifiile copilurui, ei dirpd virsta sa qi
cunoqtinfele sale, acesta este condamnat sd se plictiseascd de moarte qi si
piardd un timp infinit aqteptind pe ceiialti.
Este important ca inc5 din fragedd copildrie sd se foloseascA obselvatia
qi munea personala a copilului ca mijloc de educalie gi ca indrumdtor pen-
tru pe care le va face singur. Daed acesiea au fost dirijate in
-observafiile
rncd-foarte inteligent, nu vor duee la-nici o reguli generald, ci numai la
regrrli speciale. un anumit copil trebuie sd fie antrenat la lecturd, la spor-
turi, la munca manuald intr-o mdsurd deosebiti decit va fi antrena{ alt
c9p.i1; unul va reuqi de timpurin sd foloseascd ca mijloace de invd!{mint
vizitarea muzeelor si cdlStoriile -_ de preferin{d cdlatoriile pe jos altul
nu le va folosi decit mai tirziu. Astfel, crrnogtinlele ,,indispensabile,,- vor fi
* Infranceed : ,,sur la planche d petrir de I'6co!e" (pe sclnclura cle aluat a scolii)
{nota trad.).

95
reouse Ia cea mal srmpla expresre posrDrra. Lucrurlle pe care orrc€ om are
nevoie sd Ie gtie ca sd se descurce in viald sint foarte pufine.
Numai ceea ce este ,indispensabil" trebuie sd stea la baza unei in-
strucfii vaste. Aceasta nu mai este atunci decit o broderie pe o rochie
simpld, iar broderia este valoroasd prin faptul cd individul a executat-o el
singur qi ca n-a fost facuta in fabricei sau de ma;in6, dupd un model gasit
de-a gata.
In afara de aceasta, trebui.e sa permitem copiilor sd cunoascd viala
pastorald expusa in Vechiul Testament, aceea a zeilor greci, a eroilor qi
a divinitdlilor nordice, viafa legendelor populare gi a istoriei nationale, dar:
numai prin cartile pe care le primesc ca lecturi de agrement, in timp ce
astdzi, toate acestea au devenit sr-rbiecte de studiu I
Dacd aceste conditii vor fi intrunite, qcoala viito,rului care va fi
qcoala pentru toti -- va continua educalia tuturor, dar dupd- un plan spe-
cial destinat fiecArui individ. In scoala visat6 de mine nu se va elibera nici
un certificat, nu se va da nici o recompensd, nici un examen la sfirqitul
studiilor.
Invdtdmintul cale duce la adevaratele ,,certificates va fi organizat de
profesor intr-un nod cu totul opus celui din epoca actualA. Profesorul '.'a
face obligatorie observalia personala; desigur, va dirija elevii in alegerea
cdrfilor ca qi in metoda de lucru, dar nu va incepe prin a cornunica sutr
formA de conferinle, de pregdtire gi de exercifii, propriile sale observa{ii,
opinii qi cunoEtinfe. CiteodatA se va asigura pina la ce prrnct elevul a
patruns in subiect, cerind, pe neas;teptate, o dare de seamd orala sau scrisii :
:rlteori, cind va socoti elevul destul de pregatit, ii va prezenta o privire de
ansamblu, un rezumat al subiectului, stimulindu-i interesul ca recompensd
a muncii personale ; in sfirEit, va trece la examindri, la cererea elevului
insuqi. Dar munca sa importanta va fi sa invele elevul sd-Ei facd propriile
sale observatii, sd-gi faca singur temele, sd gdseascd el singur mijloacele
de a folosi cdrtile, diclionarele, hartile etc., si invinga singw dificultS{ile
intilnite gi sa obtind astfel singura recompensd morald a eforturilor sale ;
o inlelegere mai mare, o for{i cuceritdr I
Nu elevul ocupat sd asculte ;i sa priveased demonstraliile sau expe-
rientele profesorului invald sd observe ; nu acela al cdrui caiet de caligrafie
este corectat cu o exactitate riguroasd invati sd scrie; nu cel care execut.i
cu pedanterie o serie intreagd de modele invatd sd fabrice instrum'entr
pentru nevoile zilnice ! A face singur cercetdri, a gasi singur greqelile ba-
nuite, a ajusta singur obiectele ce se executd -- qi, mai ales, a nu fi mustrat
pentru lucruri mdrur-rte, cu exceplia celor care prilejuiesc o pierdere cie
timp ci, dimpotrir.d, a descoperi singur, dibuind, cel mai bun fel de a
Iucra, -iatd ce inseamna educatia, iatd ce inseamnd instruclia !
Manualele vor avea toate un continut dinamic Ei antrenant ! ..Buc6triit:
alese( vor dispdrea Ei volumele originale vor fi din nou puse in miinile ti-
neretului ! Biblioteca $colii va fi sala de studiu cea mai mare, cea mai frr-t-
moasd, cea mai importantd, iar imprumutarea cd$ilor va forma part<'a
esenliald a activitdtii didactice din gcoald.
Visez sd vdd fiecare gcoald a viitorului inconjuratd de o gpddina mare,
unde cum este cazul in diverse qcoli sentimentul frumosului ar g5si
- inrodirf de dezr-oltare.
'rn nrilci -
9rl
 ,t aranja singur florile la qcoala ca Ei acasd, a ie cultiva pentru a intre-
line ,rferestrele inflorite( care, iarna, vor impodobi toate clasele, acesta va
li atunci modul firesc de a transforma gustul pentru frumos intr-o tre-
buinld generala. Gustul pentru arta de a aranja florile nu trebuie sd fie
c'ultivat printr-un ,,curs special(4, cum se practici in Germania, ci prin
distinc{ia deosebita care se va acorda florilor ceior mai bine aranjate. Din
acest punct de vedere gi din altele, activitatea personald este lucrul esenlial.
Legatul carlilor, timpldria gi alte meEteEuguri manuale, ca qi grddind-
ritul gi sportul, vor servi ca gimnastica naturald, aceasta avind o impor'-
tantd educativd cu mult superioard gimnasticii metodice. Desigur', putern
face gimnastica mai interesantd daca o legam de igiend qi de fiziologie,
clupd cum matematica devine mai vie, prin aplicarea ei la lucrdrile ma-
auale gi Ia desen. Dar gimnastica nu poate nicioclatd ajunge la valoarea
miqcdrilor libere.
In afard de grddind, gcoala I'iitorului va avea, in interior, o masd Ei, in
exterior, un loc pentru dans qi pentru jocurile cu adevdrat iibere, adica
pentru cele in care copiii sint ldsali absolut liberi, indatd ce cunosc jocul.
.Iocuriie mereu dirijate de invdlator devin o parodie a jocului.
$!, cum era altddatd la greci, dezvoltarea frumusefii Ei nu numai a for-
fei va fi scopul educaliei fizice.
In anumite caztrri, diferite lucrdri manuale Ei de gradinarie vor dis-
pensa profesorul sd dea expiicalii de matematica Ei de qtiinfe naturaie.
ropilui fiind ldsat sa le gdseasca singur.
In qcoala viitcruiui nu va fi nici o sald de clasa, ci sali c.liier-ite prel'A*
zute cu un material complet pentru tratarea unor subiecte diferite $i, p€
lingd acest material, spalii amenajate pentru munca personald a fiecdruia 81.
Nu vor fi examene generale decit atunci cind mai mulli elevi r.or fi pre-
eiti{i gi dispugi sd se lase interogali la aceeaEi materie, dar fiecare va putea,
independent de ceilalli, sd ceard sd se prezinte la examen.
In fiecare incdpere, ca gi in exteriorul cl5dirii, arhitectura gi decoragia
ror fi unitare, pentru a forma un ansamblu frumos. In afard de aceasta,
tperele de artd care vor decora qcoala vor fi in parte originale, in par.te
rnulaje gi copii dupd originale celebre.
trn felul acesta, iar nu printr-un invalarnint direct despre artd, se r,';e
r:trltiva simtul artistic, fie prin ambianla din qcoald, fie cu ocazia vizitdrii
rauzeelor. Dragostea pentru artd iasi nu se trezegte decit dacd sintem in-
r:onjurali cu obiecte de artd pe care le putem gusta in libertate qi liniqte.
[)ac5, vrind sd instruim, intervenim in aceastd educa{ie artisticd indirecti,
tulburdm apa acestui izvor de via!5. $i prin ,,intervenlies nu inleteg admi-
ralia pe care profesorul ar putea s-o exprime in treacdt, fdrd sd facd, weo
prmizare qi fdrd sd pund intrebdri. Aici, ca pretutindeni, admiralia forlatd
distruge bucuria descoperirii personale; qi a fi mereu provocat sd priveqti
suprirnd tocmai posibiiitatea de a vedea singur. In artd, ca gi in literatura
ori in religie, orice invdlamint este greEit atita timp cit tineretul n-a ales
incd un subiect de studiu intr-una din aceste materii. $tiinfa omoard, sen-
timentul te face sd trdieqti, insd rdddcinile lui sint foarte delicate.
In ceea ce privegte vizitarea muzeelor sub conducerea profesorului, ea
ru este util5 decit dacd elevul, prin strdduinla lui, a fdcut propriile sale
descoperiri pe care profesorul trebuie tocmai si ie utilizeze-. cind se va

- Secolul eopii.utut
studia istoria greacd, de exemplu, profesorul va cere o descriere a pieselor
sau a sculpturilor grecegti care se gesesc in diferite muzee. Numai dupd ce
eletrul le va fi privit astfel el insuqi, va fi necesar sd i se prezinte expeien-
teie sub o formd sinteticd.
Acest lucru se aplicd Ei la muzeele de Etiinle naturale gi de etnografie,
unde vizitele in grup dau puline rezultate pentru copilul care n-a fdcr.-rt
singur mai inainte anumite observatii pregdtitoare 82.
Dupd cum cdrlile de qcoald trebuie sd fie dintre cele mai bune, at?t din
literatura originald, cit qi din traducerile accesibile tuturor. tot aga trebuie
sd se gdseascd printre ele lucrdri putind servi celor care se intereseazS de
arta. Dealtfel, nu existd gregeaid mai mare in educalia modernd decii ale-
gerea minulioasd a cdrlilor potrivite pentru diferite virste. Mai mult ca
oriunde rdmine o chestiune puf personald care nu poate fi rezolvatS in
fiecare caz decit prin alegerea fdcuta de copil. Condilia fundamentald e
unei cultivdri sdndtoase este de a controla ,,cdrtile destinate copiilor((, la-
sind insd tineretului llbertatea de a citi adevdrata literaturd. Lectura care
arr veni prea devrel-r1e ar fi repede iSsatii de o parte chiar de copi:, din
iipsd de interes. DacA ia virsta de zece ani copllul citegte Faust -- gi cunosc
confuzd resimlitd de el in acel moment nu-l
asemenea cazuri
va impiedica sd aibi - impresia
impresii noi la reluarea lecturii la doudzeci, Lreized
sau patruzeci de ani. In ceea ce privegte ,.pericolele(' pentru copil, acestea
sint egale cu zero in cazul rnarii literaturi. Liniqtea simlurilor sale il va
l5sa insensibil la ceea ce ar putea fi un excitant pentru cei mai in I'irsti
decit el.
Dealtfe}, copiii iru mai pot ignora astdzi anumite lucruri, chiar daea
pdrin{ii ar fi destul de putin rezonabili ca s-o doreascd. Iar obscenit$lile,
grosolane sau voalate, \ior avea o influenld mult mai mare asupra celui
.e nu va li fost obignuit fie de cdtre educator, fie prin contactul ctt litera-
tura bund sau cu marea art5, sd inleleagd simplitatea lucrurilor naturale.
Dimpotrivd, incercarea de a ascunde dd acestor lueruri o aparen{6 mai
ispititoare qi, in acelagi timp, mai grosolanS. Pentru cei depravati, Bibiia
va fi un excitant senzual tot atit de puternic pe cit e o obscenitate oarecare
din literatura nou5. Existd insd o inoeenld adevdratd in sentimentul calrn
ai inlelegerii lucrurilor naturale, qi numai o mare inocentd poate da vietii
fruunt'.se{e qi sdnirtate ; acelaEi lucru este valabil gi in literaturd, Ei in art6.
In operele celor mai mari scriitori, cititorului i se olerd o lume infinita
in care dragostea senzuald nu-i decit un factor, ceea ce ii conferd un mare
calm. ln pIus, imagina{ia are nevoie de hrand, nu trebuie sd se frdminte
singurd, iar aceastd hrand urmeazd s-o gdseasci mai intii in lecturd, in }e*
gend6, pe urmd in frumoasa literaturd clasicd ; cu atit mai mult cu eit
aceasta este adesea neglijatd mai tirziu, cind diversitatea literaturii mo-
derne absoarbe tot interesul.
A qti sd priveqti cu luare arninte cele doud lumi diverse din naturd,
lumea omului qi a artei. qi a Sti hine sd citeqti, iatd ceie doud mari scopuri
spre care trebuie sd tindd educatia din familie, ca qi cea din Ecoald. Orlata
ce copilul este in stare sd priveascd bine aceste lumi, el poate sd invele
aproape singur tot restui. Aq mai rrrea incd sd indie, in trecere, cd o dez-
voltare normald a irnaginaliei nu are numai o importan$d esteticd, ci Ei
Llna eticd ; ea este chiar o condilie fundamentalS a simpatiei active. Nenr-r-

cle
lrierate cruzinli provin astdzi, de exemplu, de la oameni care nu sint rdi,
dar care totuEi nu posedd destuld imaginalie pentru a intelege influenta
pe care actiunile lor o au asupra celorlalti.

In gcoala rrisurilor mele, dupd ce bazele indicate mai sus vor fi fost sta-
bilite, liberul-arbitru va domni pretutindeni. $coala se va limita Ia pre-
zentarea subiectelor de studiu, dar nu ie va impune nimdnui ; ea va preda
,riiinlele naturale gi matematica, istoria qi geografia. Limba maternd va fi
cultivatd cu grijd prin conversalie, ]ecturd gi scris ; gramatica insd, inutild
in acest caz pentru instruclie Ei folosirea limbii, aparline studiilor sav&nte
iar nu celor care au drept scop o instruelie generald. Pentru limbile strdine,
de asemenea, se va folosi cit mai pulind gramatica, exact cit este necesar
pentru ca elevii si poatd asimila literatura popoarelor respective -- sin-
gurul scop pe care trebuie sa-l urm6reascd o instruclie generald, _- pe cind
cei care vor sd invefe sd rrcrbeascd curent limbi strdine, sd Ie scrie fdrd
greqeli, trebuie sd dobindeascd cunoqtinle printr-un studiu ulterior. Cei
care cunosc literatura unei limbi invald restul foarte uEor ; ei scriu mai
uqor o scrisoare in limbd strdind, de exemplu cu greqeli decit
ace:a c;rrc poate fare o icmd fara gregeaia urmind - deEireqr-rlile -
gramaticale.
Cind prin metoda conversatiei copiiul este destul de avansat ln studitti
unei limlri pentru a putea inlelege o carte uEoarS, trebuie sd foloseascd dic-
tionarul pentru a citi alte cirli ;i a povesti cral ceea ce a citit. ln felul
acesta se vor pune bazele cunoaEterii literaturii, iar nu prin iudecdli gata
fa-cr-rte.
Toate ,,crirrele( lmpotriva poeziei, adicd defaicdrile clasice in grupdri
pe strafe a unei opeie in versuri sint interzise !
Deoarece copildria este perinada cea mai bund pentru invdlarea limbi-
I"or, eopiii ai cdror pdrinli au hotdlit impreund cu profesorii acest studiu
trebuie sd invele in aqa fel incit o lirnba sd fie mereu studiatA in acelaEi
timp cu aite matenii, dar niciodatd impreund cu alte limbi strdin,e 83. lrk-rmai
r:cupindu-ne citiva ani in mod exclusiv de o limbd. reugim sd ne-o insuqim
?n aqa fel incit sd devind imposibitr s-o uitdm pe viitor.
C?ntui sa fie cuitivat de asemenea tot anu1, in fiecare zi, in casd qi in
eer iiber. clar trebuie tratat ca un mijloc de expresie a sentimentelor gi nu
ca o pregdtire pentru instruclia muzicald, deqi ar putea favoriza manifes-
tarea dispozi{iilor muzicale natura}e. Desenul trebuie invdtat de to5i, ca
o modalitate de expresie a gindirii. insti fiind vorba de o artd, studiul sdu
trebuie rezervat numai celor cu predispozilii deosebite.
n ceea ce priveqte cele patru materii principale istoria qi geografia,
gtiin{eLe naturale .gi matematica -
el.e nu trebuie predate in acelaEi timp.
-
ln Ecoala vjsatii de mine, matematica se va preda in timpul iernii, se
potriveqte cu aerul rece qi pur al acestui anotimp ! Primdvara gi toamna
insd se va studia natura toatd ziua, in aer liber, fdrd a trata fiecare dome-
niu ca subiect aparte; cuncqtinlele de geologie, botanici Ei zoologie :.or fi
prezentate intr-un tot indivizibil. In timp ce elevii invald amdnuntele din
observa{ii directe, regesesc apoi intr-o carte, interesantd $i ea $i rezu*
ru"atd la oeea c€ este esential, ceea ce au invSlat prin obserwa{ie ; sau,
in zilele ploioase. fae ei singuri o recapitulare scrisd gi ilustratd a celor
9S
 !'Azute gi citite. Instruclia generala nu inseamna a cunoaEte numdrul de
antere de la o sute de flori sau numdrul oaseLor de ia o suta de schelete.
Dar a putea urmdri, in natura inconjurdtoare, .legiie viefii gi ale evoluliei,
a observa gi a reuni singur fenomenele, aceasia cste instruclia generald
care actioneazd atit asupra sentimentului Ei imaginaliei, cit gi asupra gin-
dirii 9i caracterului. Omul este ultima verigd din lanlul evolutiei, iar stu-
diul ornului, dacd-l considerdm din punciul de vedere al fizioiogiei Ei ai
igienei, ar trebui qi el sd fie fdcut la urmi, dacd ni-i am prefera sd punem ca
uitirn capitol, studiul fizicii gi ai chimiei, care formeazd baza naturii
organice.
Dup6 cum i:r qiiinlele naturale se abandoneaza incetul cu incetul me-
t,rda fais5, care constd in revenirea, in claseJ.e superioare, asupra subiecte-
lor traiate anterior', tot aga trebuie iasat copiiul sA se consacre un anumit
iimp numai studiului istoriei sau al geografiei, ca pe urmd sd pirdseascd
corriplet aceste mater:ii. Cercul etern al cursurilor:, ,,lndopareas Ei ,"iin-
prospiitarea(( memoriei, tot ceea ce are Crept scop final ezamereui, dispare
odat* cu acesta. Experienla care arat5 cd arniinlrntele neinsemnate dlspar
Cin memorie la citeva luni dupa examen, qi cd cea mai mare parte dintre
oarnenii instruili nu au nici cea mai micd. aminti.re din cele invdfate la
lcoala, pe cind irnpresia de ansamblu rdmine ir-rtipdrita in suflefui, in inima,
in voinla qi in calacterul 1or, aceastti experien!5 gdsindu-qi lntr-o zi apli-
ccrec gi nu va rdmine mereu ca astezi, o simpla constatare.
3n gcoala visatd de mine, cel care, cie exemplu, se i.ntereseazS de isto-
rie va putea consacra lunile de iarnd ca sd citeasca opere pr'lvitoare la acest
subiect, in timp ce allii se vor ocupa de matematica sau de geografie. Pri-
mdtrara, aceqti ,,istorici(( gi acegti ,,geografi'( vcr putea particlpa la excursii,
fard sd aibd alt roi decit acela de auditori, pe cind ,.naturaliqtiisr vor face
eolec{ii, vor desena, vor studia la rnicroscop. Numeroasele cornbir-iatii pe
care pArinfii, prcfesorii gi elevii le vor gdsi singuri in aceastd direcfie pot
fi aici numai indicate. TotuEi, in final, numai doud subiecte vor fi studiate
iri acelaqi tirnp gi, dupA ce ele r.or fi procurat elevului instruclla pe care
o poate primi la treapta de studiu respectivS, aceste subiecte vor fi inlocuite
cu altele, pentru a fi reluate mai tirziu, dar numai de cei care se consacrA
unor siudii specializate intr-o direclie sau alta. In loc de separarea subiec-
telor care risipesc astdzi interesul Ei fortele, ,,concentrarea( va fi, in gc'oala
noud, o problemd capitald. Istoria va putea sd devind cu adevdrat ceea ce
'irebui.e sd fie numai in cadrul instrucliei generale, dupd ce spaliul rezen'at
rAzboaielor va fi fost limitat de acela pe care civilizalia il cere astdzi, anume
de istsria evolufiei omului ; ea va cuprinde probleme generale de etno-
qrafie qi sociologie, principii de economie, date despre viala marilor perso-
nalit5$i. istoria bisericii, a artei gi a literaturii. In predarea qtiinlelor fizice
Ei a. rrratematicii se va relata viala oamenilor de qtiintd remarcabili qi a in-
ventatorilor. Geografia deschide orizonturi in aproape tcate domeniile ; g!,
dupd incercdrile fdcute pind acum, avem motive temeinice sE facern din
aceastd materie centrul intreguiui invdtdrnint 84.

Care sint deci rezultatele gcolli actuale ? Forla intelectualS epuizatS,

eervi slabi, originalitate paralizatd, spirit de iniliativd amor{it, privirea
stinsA fald de realitdlile inconjurdtoare, identitatea indbuqit5 din cauza

100
zelului febril de a parveni la o ,,functieo, intrecere intre pdrinfi qi copii.
care riin ei va considera pierderea unui an Ecolar ca o mai mare nenoroci.re ?
Dupd ce s-au terminat exatnenele, dupa ce s-au scurs ciliva ani, atunci, ia
indivizii cei mai inzestrafi, apare nevoia de a reincepe studiile aproape in
toate direc$iile, dar intr-un mod mai activ. Pina acum, pentru cei mai mulii
rezultatul este cd nu qtiu sd citeascd cu folos nici mdcar un jurnai, iar cei
care infeleg bine o carte intr-o limbd striina cdreia i s-au sacrificat ne-
numdrate ore constituie ra1'e exceplii, in- afara cazurilor cind familia
a suslinut gcoala - in acest studiu. AIt rezultat negativ este incapacitatea de
a observa singur, de a studia faptele, de a le lega prirr reflecfii, incapacitate
rnaritd prin sistemul de pregdtire aI Ecolii, agravat la rindul lui prin repe-
tarea lecliilor impreuna cu mama. Fostul profesor Key, in urma experieil-
{elor fdcute ca profesor la Institutul Medicai, a ardtat cd elevii devin inca-
pabili de a vedea, de a gindi, de a lucra, chiar prin intermediul gcolii. .4.n:
auzit de curind o deciaralie absoiut asemdndtoare : un functionar din
Stockholm afirma cd tinerii rdmin descumpdnili in fafa rezolvarii practice
a proLrlemelor ln care trebuiau sd aplice cunoEtinleie pe care dovediserd r:a
ie pcseda in ziua reugitei lor Ia examen. Astfel sistemul nu rdspunde nrci
scopului sdu secundar, in plus se mai impotriveEte Ei tuturor scopuriior
luperioare ale existentei umane.
Aceasta experientd va duce in cele din urm5, in citeva sute de ani, ie
disparitia sistemului menlionat. Atunci vor apdrea poate acele Ecoli irieale
in care tineretul va invdla, inainte de orice, sd iubeascd gi sd observe via{a
Ei unde propriile sale forfe vor fi respectate cu grija, ca bunul cel mai pre-
lios al .vielii. Frin toate aceste qcoli de instruclie genera1d, schimbul natural
intre clase va fi activat, schimb despre care un suedez a spus cuvinte atit
de infelepte, Si anume cd fiul de ldran va schimba locul cu fiul caaielui,
dacd firea ultimului il va fi destinat pentru grajd, iar aceea a primului iI va
fi destinat pentru viala politicd 6i.
Cind copiii din toate tdrile vor fi instruili in aceste adevarate gcoii g*-
neralen pina Ia virsta de aproximativ cincisprezece ani, unii lucrind mai
mul"t cu capul, a1{ii cu miinile, atunci se vor deschide pentru ei Ecolile de
specializare: qcoli pentru studii clasice, pentru Etiinlele exacte, sociale sau
estetice ; qcoli pentru arte Ei meserii, pentru diversele funclii qi carier,-' :
qcoli avind metode Ei principii diferite, capabile sa ofere forme de instruc-
lie diferite, sd formeze o diversitate de individualitSli. Astfel, educa*1ia, in
loc sd produc6, ca pine acum, suflete de sclavi care adord forma, sau spirite
agitatoare duEmane ale ordinei, va aduce civilizaliei spirituale gi materiale,
qtiinlelor, precum Ei spiritului inventiv, activitSlii artistice, precum qi ar-
tei de a trdi, forle noi gi personale. Ea va dezvolta curajul gi posibiiitatea
de a gdsi noi metode qtiintifice, de a avea idealuri mereu tinere, de a face
descoperiri indrdzne-te. Oamenii cultivali vor introduce atunci in mersui
cirrilizatiei obiqnuinla liberei alegeri, a iiberului-arLritru, a activitdtii per-
sonale, ale ciror baze vor fi fost puse de gcoala Ei de familie.
Teama profundd ,,de a nu putea parveni la ceva(' domneEte in
epoca noastrd va dispdrea complet din Ecoald. Atmosfera acesteia, calmd
-
Ei puiernicd, va insufla tineretului convingerea cd ceea ce este mai prelios
in orn nu sint atit faptele sale, cit lnsuEi felul sdu de a fi. DeEi vorbele ur-
mdtoare sint dure: caracterele obiqnuite dupd ceea ce fac, iar
"judecati
1ri I
cele nobile dupd ceea ce sint(, ele ascund un adevdr profund, uitat in seco-
Iul activitilii Ei al femeii, dar de care va trebui sd ne reamintim !n secolul
conter.npldrii qi al copilului.
Pe urm5, se va ajunge poate Ei in domeniul muncii practice ca meseriile
sd redevind o parte a fericirii omului, maginile qi electricitatea indeplinind
numai lucrarile care nu procurd nici o bucurie creatoare. Se va trdi atunci
o a doua renaqtere ; se va regdsi bucuria personald pe care o resimlea omul
din trecut cind din miinile sale ieEeau inchizdtoarea artisticS, tesdtura in
mii de culori sau sculptura find. $i din acest punct de vedere sistemul actuai
al gcolii duce la confeclionarea cu duzinele a unor obiecte inutile, iar nu la
adevdrata dragoste, la adevdrata inclinare pentru o ramurd de activitate
determinatS, la acea dragoste Ei la acea inclinare care apar in cele mai mari
epoci ale artei, fdcind sd creascd qi sd se dezvolte sentimentul artistic.

Cind vom recunoaEte cd sistemul actual face sd scadd, din toate punc-
tele de vedere, dispoziliile firegti ale copilului in ceea ce priveqte atentia,
spiritul de combina{ie gi de perfeclionare ; cind ne vom da seama cd acest
sisterri ii transformd pe tineri 1a sfirqitul studiilor in enciclopedii de buzu-
nar, cunoscind toata Etiinla dobindita pind acum de omenire -_ 9i aceasta
incd n-ar fi rdul cel mai mare numai atunci vom admite cd gcoala nu
poate fi gi nu trebuie sd fie decit - o pregdtire peniru ca tineretul sd conti-
nue singur, tot timpul vielii, opera de instruire inceputd ; numai atunci
Ecoala va deveni locul unde se invald pentru viali, iar nu ca astdzi, locul
unde pierzi mijloacele in lupta pentru viala chiar in cazul cel mai bun'
Numai atunci fiecare igi va vedea drepturile -recunoscute ; cel care are do-
rinla de a studia Ei cel care n-o are, cel care cere, inainte de toate, cdrlile
ca element de educalie, Ei cel care cere, in primul rind, activitatea cu octtii
gi cu miiniie ; inteligenlele cu tendinle teoretice, ca Ei cele cu tendinle
practice ; idealistui, ca Ei realistul. Cind fiecare va putea face in mod liber
ceea ce-i procurd mai multd pldcere va fi adesea ispitit sd incerce Ei ceea
ce fac ceilalfi. In felul acesta exclusivismul va fi corectat in mod firesc,
dar nu, cum e cazul astdzi, in numele unui ,,ideal armonios de educaliet(.
Aqa cum arn spus-o, pianui pe care l-am prezentat nu reprezintA un
plan de reformd pentru prezent, ci numai un vis al viitorului.
Dar oare nu visuri.le constituie, in surprinzdtoarea noastrS existen!fi,
adevdratele realitdti ?
 vII
INVATAMINTUI, RELIGIOS

In epoca actuald, factorul cel mai demoralizator al educaliei este inv5-

ldmintul religios.
Inteleg prin inv5ldmint religios mai intii catehismul gi scrierile extrase
din Biblie, teologia gi istoria bisericii. Mai mulli creEtini convinqi au procla-
rnat dealtfel ei singuri cd nimic nu dovedeqte mai mult cit de profund este
inraddcinatd religia in natura omeneascd decit faptul cA acest ,lnvdldrnint
religios( nu reugeEte totuEi sd o dezrddicineze.
Vreau sd mai adaug insd cd invSldmintul religios, chiar activ, nu este
in folosul copiilor 86.
Eroarea cea mai prirnejdioasd pe,ntru omenire printre cele pe care
le cornite instruclia religioasd este de a prezenta- astdzi copiilor ca un
adevdr absolut explicalia originii - lumii aga cum este expusd in Vechiul
Testament gi care contrazice invSldmintul qtiinlelor naturale gi al istoriei ;
altd eroare este de a-i invdla sd considere morala Noului Testament ca o
morald cdreia trebuie neapdrat sd ne supunem, in timp ce copilul ii vede
incdlcate poruncile de la primii paEi pe care ii face in viald. Intreaga socie-
tate capitalistd gi industriald se intemeiazd tocmai pe porunca opusd po-
runcii lui Christos ; in 1oc de nlubeEte-li aproapele ca pe tine insu!i(, aceasti
societate propagd ideea cd : ,,Fiecare este pentru sine aproapele sdu !s
Ochii copiilor au, in aceastd problemi ca Ei in atitea alte imprejurdri, o
mare naivitate dar Ei perspicacitate in felul de a vedea lucrurile. Ei remarcd
de Ia virsta cea mai fragedd cd anturajul 1or trdieEte sau nu trdies,te dup6
doctrina lui Christos. Am primit urmdtorul rdspuns de la un copil de patru
ani, ciruia ii vorbeam despre legea de dragoste a lui Iisus Christos:
este adevdrat cd Iisus a spus aqa, atunci tata nu este un Christos !( Nu "Dacd
este
nevoie sd treacd multd vreme pind ce copilul sd inceapd sd ezite intre fap-
tele celor care-l cresc qi poruncile cregtinismului. Un bdielel era atit de
impresionat de cuvintete lui Christos despre binefacere, lncit Ei-a ddruit
sdracilor nu numai jucdriile, dar Ei imbrdcdmintea, pind ce pdrinlii l-au
lecuit, prin bdtaie, de mania acestui cregtinism aplicat !
$tim prea bine prin ce sofisme se poate infringe, in fiecare din aceste
cazuri, logica incorigibild a copilului ; dar mai Etim c6, in societatea
noastrd ,,cregtind(, sofismele acestea au fdcut ca ipocrizia sd fie atit de fi-
reascd. Cuvintele lui Rousseau : ,,Copilul primegte principii inalte ca re-
guIS de conduitd, dar este obligat de anturajul sdu sd urmeze principii in-
ferioare ori de cite ori vrea sd pund in practicd pe cele dintii !( slnt
apiicabile in toate domeniile. Se folosesc atunci, spune el, nenumdrali

103
 ,-daca( qi nenumd.rali ,,lnsas, prin care copilul este nevoit sd inleleagei ca
principiile inalte sint simple cuvinte, iar realitatea vielii este ceva cu totul
cliferit !
Primejdia nu constd in faptul ca idealul creqtin este un ideal inalt : na-
tura insdEi a idealului este de a fi inaccesibil, eI se ina$6 pe mdsurd ce ne
apropiem de eMar faptul demoralizant in considerarea cregtinismului ca
un ideal provine din prezentarea lui ca un absolut, in timp ce omu-l care
trdiegte in societate se vede abligat zilnic s5-1 qtirbeascd ; pe lingd aceasta.
:rfi5 din invaldmintul religios cd, fiind o creaturd decdzutd, nu poate spera
sd atingd acest ideal, deqi singura posibilitate care i se oferd de a tr'*i bine
in via{a trecdtoare gi de a trdi fericit in r.iala veEnicd se intemeiazd tocma!
pe realizarea acestui ideal !
In aceastd relea de contradiclii inextricabile, generaliile succesive au
r.5.zut mic$orindu-se credinla 1or intr-un ideal gi, treptat, fiecare generatie
a lnvSfat sd nu ia idealul in serios.
Cauzele psihologice ale acestor concesii pline de lagitate sau de fanfa-
ronadd fdcute legiior ridicole ale modei Ei acelor nebunii cu care lumea se
ruineazd ca sd trdiascd conform ,,situaliei( sale, le gdsim in ideea urmd-
toare : copilul face, chiar prin reiigie, experienla cd teoriile qi fapteie sint
doud lucruri diferite. AceastS idee influen\eazd Ei pe aceia pentru care
religia cregtind Ei-a pierdut toatd autoritatea. Dacd aS vrea sd enumdr toate
micile gi marile infidelitdli pe care ni Ie facem noud inEine gi din care se
compune viala zilnicd a majoritdlii oamenilor, pe care le
apdrdm dealtfei, declarindu-le ,,putin importante( - infidetitSli
n-ag mai termina !
Nu astfel judecau martirii creEtini care, cu citeva boabe - de tdmiie depuse
pe aitarul impdratului, ar fi putut sd se salveze de la moarte. Citeva boabe
de tdmiie, ce lucru pulin ,,important(( ! gindegte omul modern ; qi el sacri-
fica zilnic, cu congtiinla impdcat5, un mare numdr din aceEti zei ?n care
nu crede.
In familie, la qcoald, in invdlSmintul superior, in timpui serviciului mi-.
litar, in toate profesiile, peste tot, suprimarea independenlei este totdeauna
impusd sub numele de diserelie, de sentiment al datoriei qi alte cuvinte
frumoase, cu care se transformd sr-rflete vii in sclavi ai Cisciplinei, care
obiigd n,spiritul de grup( s5. treacd sub tdcere un lucru regretabil; acerr
.,disciplin6(( care inseamnd supunerea la orice fel de brutalitate ! Numai
cind toli vor deveni cu adevdrat ,.protestatari( contra acestei stdri de fapt
care le impune autoritar religia lor lucrul cel mai prelios
- gi in problemele socialedin
viald
numai atunci vor incepe sd dobindeascd qi pclitice- c
viziune independentd qi, in calitate de stdpin, de superior, sd acorde ;cola-
rului, studentului, ofiferului, funclionarului acea libertate de cuvint $i de
acliune care este dreptul cetdleanului Ei al omului. Bdrbati qi femei care
duc o viatd particulard onorabild au invdlat sd-gi pund conEtiinfa, gindirea
gi actele, i11 c'pg3 ce priveqte problemele generale sub indlumarea
-
unui conducdtor. $i au invdlat toate acestea, in primul- rind, in numeLe
unui crez religios.
Curajul de a avea o opinie proprie in tot oeea ce privegte credinfa.
forla de a o exprima, vointa de a face un sacrificiu in numele ei dau omu*
lui o valoare nouS in civilizatie ! $i pind cind educalia qi viata sociald nr-l
tror face sd apard conqtient acest curai, aceastd forld qi aceastd vointi, lu-

104
rrlea va ramine ceea ce este : un teren de exercifiu pentru prostie, gr.osold-
nie, Iorld gi egoism __ indiferent de faptul ca elementele conducdtoare ale
societatii sint radictrle, conservatoare, democrate sau aristocrate . . . 87

Cel mai demoralizant dintre toate articolele de credinlA er-a doctrina lnjo-
sitoare care propovdduia cd natura umani este decdzuta;i incapabild sa
ajungd prin propriile sale forle }a sfinlenie ; cI numai prin har Ei prin ier-
tarea pdcatelor poate impaca lucrurile paminteEti cu cele veEnice. Aceastd
teorie a graliei a produs o stagnare a vie{ii spirituale Ia persoanele cu ori-
zcnt iimitat ; numai naturile superioare au crezut in sfin{enie, din mo-
mentul in care au avut convingerea cd sint copiii lui Dumnezeu intru
Chr"istos.
Omenirea, in ansamblul ei, arata, dimpotrivd, profunda demoralizare
plodusd de o morald ambigud. sciziunea a apdrut incd din momentul cind
primii cre;tini au incetat sd creadd in intoarcerea apropiatd a 1ui christos,
iigteptare in timpul c:ireia ei iEi conformaserd intru totul viata cu morala
sa. lnsd timp de noudsprezece sute de ani, duplicitatea moralei a menlinut
sufletele gi societatea intr-un adevdrat pdginism. DeEi unele spirite supe-
rioare primesc incd de la cregtinism elanul aspiraliilor lor infinite gi deEi in
evl:l medii-r numeroase suflete tari au incercat sd realizeze morala cregtinS,
rnaioritatea oamenilor au trdit Ei trdiesc incd in aceastd govditoare nesigu-
ran{d, proprie celor cdrora li s-au sfdrimat aripile ; pe cind cetdfenii din
antichitate posedau o morald, pe care o aplicau in realitate qi care i-a
transformat astfel in personalitdli bine definite qi pline de originalitate.
Trebuie sd avem cr,rrajul sd-i invd!5m pe copii cd qi cregtinismul este o
operd omeneascd Ei cd, intocmai ca oricare alta operd a oamenilor, nu cu-
prinde adevdrul absolut qi etern 88 !
In consecintS, cind omul va inceta sd impuna copiilor sai credinla intr-o
providenld cereascS, fdrd rzointa cdrela nici o vrabie nu cade de pe acoperiE,
atunci va putea sa-i instruiascd in noua conceplie religioasd a caracterului
divin al organizdrii unir,'ersulu-i, condus de legl. o noud morald rra rdsdri
din aceastd noud. conceplie religioasd, care va insufla oamenilor respect
fald de raportul indestructibil dintre cauzd, gi efect, raport pe care nici un
fel de ,,gra!ie( nu-l poate suprima. Toate acliunile sale vor fi, desigur',
lnspirate de acea,stir atitudine qi nu se va ldsa legdnat de o speranta oare-
care intr-o providenld sau intr-o iertare. capabile sd inlature influenlele pe
care le va fi pus el insuEi in joc. Noua eticd, care va fi intdriti de reali-
rafile vielii, se va dezvolta in mod logic ; nici unul din comandamentele
sale nu va rdmine un cuvint lipsit de sens. In cadrul acestei morale, tuturor
spuselor profunde qi eterne li se va aplica semnificalia pe care lisus, Buda
sau alte mari spirite divine au indicat-o oamenilor. Acegtia vor gdsi in noua
morald o edificare tot mai vastd elemente spirituale pentru propria
lor desdvirgire dar cu intreaga- adicd
libertate de a alege, in fiecare- dintre
- ce se potrivegte felului de dezvoltare pe care vrea s6-l
aceste cuvinte, ceea
dea personatitdlii sale, fdrd a considera totuqi termenii sau simbolurile
dintr-un cuvint sau altul, indrumdtori absolufi.
Atunci sufletul copilului nu va mai tremura de frica remugcdrii, a pd-
catelor gi de teama infernului ; nu va mai fi maculat de realismul lipsit de

105
idei Ei de ideal, de neincrederea demnd de dispref pe care o lasd in urma
lor ca niEte urme reci Ei viscoase -_ bdEicile sparte ale cuvintelor fru*
- Atunci cei slabi aldturi
moase. de cei tari se vor dezvolta complet prin in-
termediul increderii pline de responsabilitate Ei de bucurie in propria lor
personalitate, in propriile lor forle. Manifestarea voinlei lor regeneratd de
un singe tin6r va deveni puternicS Ei activd ! Nu se vor mai pleca umiliti,
nici nu se vor confrunta cu allii sau cu unul singur; dimpotrivS, igi vor
intdri dreptul de a pune propria lor pecete pe bucuriile lor, pe suferinlele
lor, pe operele lor. Vor fi indemnali sd faci totul cit mai bine, sd-qi caute
chiar fericirea lor cea mai mare, cu condilia sd Etie a-Ei limita exigenlele
la frontiera unde incepe dreptul ceiorlalli.
Totuqi, atit timp cit qcoala Ei familia vor fi doar compt'omisuri intre con-
ceplii opuse despre viald, nu se va obtine nici de la una, nici de la cealalt$,
ceva cu adevdrat foiositor educafiei copiilor.
Ceea ce conteazi mai mult nu este conceplia noastrd deosebitd cu pri-
vire Ia viatd oricit de importantd ar fi ea, ci ca puterea noastrd de
convingere sd-fie destul de tare pentru a alege -o concepfie de viald, pentru
a ne-o insugi, iar energia noastrd sd fie destul de mare ca sd transpund
aceastd concep{ie in viala noastrd. Dar nimic nu are o influenld mai de-
primanti asupra activitd{ii morale a genera{iei viitoare decit dualismul !n
explicarea vielii, predat astdzi ln gcoald. Trebuie deci ca aceasta s5 facd o
alegere sd ia un termen mediu intre doud planuri de educalie gi doui
conceplii de viald fiindcd nu trebuie sd sfdrimdm Ia tineri forla de a
crede Ei forla de a -voi. Problema unui compromis nu este, in cazutr acesta,
numai o problemd de practicd ; este cea mai importantd dintre problemele
de principiu care privesc educatia 8e.

Sint prcfund convinsd cd omul fdri aspiralii religioase nu poate tinde

spre nici un ideal; cd nu poate sd se separe de intercsele sale proprii; ci
nu poate, fdrS a avea dorinla de sacrificiu, sd reallzeze mari proiecte. En-
tuziasmul religios ne inalld sr-ifletul Ei ne obligd sd acliondm pentru ceea
ce noi considerdm a fi un ideal. Deoarece creqtinismul apasd insa su{letele,
deoarece nu mai este in stare sd menlini unite toate elementele acliunilar
noastre, din ce in ce mai mul{i oameni seriogi il abandoneazd tocmai pen-
tru motive de naturd religioasd. Atunci de ce acegti oameni nu permit co-
piilor 1or sd urmeze invdldmintul religios obiEnuit ? Tolstoi este unul dintre
aceia care explicd faptul acesta cu acea autoritate exclusivi pe care i-o
cunoattem, in termenii urmdtori : atit de mult obiEnui{i cu min-
ciuna religioasS, spune el, incit nu'Sintem
remarcdm citS neghiobie, citd cruzime
inspdimintdtoare cuprinde doctrina L,isericii. Noi nu ne ddm seama de ele,
insd copiii le resimt qi sufletul ior rdmine in mod incurabil deformat de
aceastd doctr"ind. Trebuie si in{elegem bine ce facem cind creEtem copiii
noqtri cu acest aga-zis invd{dmint religios. Copilul pur gi inocent, care n-a
ingelat incd gi n-a fost incd lngelat, se adreseazd noud, care cunoaEtem viala,
qi ne intreabd pe ce baze trebuie sd-Ei intemeieze omul viata, iar noi ce-i
rdspundem ?(
In general, prevenim intrebarea explicindu-i legenda iudaicd, aceastd
istorie grosoland, Iipsitd de raliune, stupidd Ei in primul rind imoral5. Noi

106
o prezentam ca pe un adevdr sfint, ceea ce este imposibii, dupd cum o
qtim foarte bine, deoarece pentru noi nu are nici un sens. Acum gase mii
de ani, o fiinla crudd gi bizari, pe care o numim Dumnezeu, ar fi intre-
prins crearea in acelaqi timp a lumii gi a omului. Primul om ar fi pdcdtuit
qi Dumnezeu, in rdutatea trui, ar fi pedepsit pentru acest pdcat nu numai
pe primul om, ci gi pe noi toli care n-am incalcat 1egea. In sfirEit, el s-ar
fi pedepsit singur pentru acest pecat, ldsindu-Ei fiul si moard, iar scopul
nostru principal in viala ar fi sd ne silim sd induioqam pe Dumnezeu Ei
sd scApdm de suferinlele pe care ni le-a destinat ! . . .
Noi socotim cd toate acestea n-au nici o importanfa, ci legenda iudaica
este necesari pentru copil, Ei-l ascultdm cu satisfacfie repetind toate aceste
orori. Nu reflectdm la ingrozitoarea tulburare care se produce in asemenea
momente in adincul sufletului sdu, fdrd ca noi sd o bdnuirn. Ne inchipuim
sufletul copilului ca o |abula roso pe care putem scrie ce vrem, dar tocmai
aceasta este eroarea ! In sufletul copilului se gdsegte in stare latentd un
presentiment neldmurit cu prtvire la originea tuturor lucrurilor fala de
puterea cdreia eI este supus gi posedd, intocmai ca ornul care reflecteazd,
acelaqi presentiment al originilor, deEi in mod confuz gi oarecum rudi-
tnentar, dar totuEi ca o senzalie care ii stdpineEte intreaga fiinld; Ei in ioc
sd rdspundem acestei vagi intuitii, spunem fard inconjur copilului cd cel
care a creat universul este o fiinld lipsitd de raliune, ingrozitoare ;i cruci !
copiir-ri igi inciripuie, in mod neclar, cd scopul vielii noastre este fericirea
in-temeiati pe afecliunea reciprocd. In loc de aceasta, el trebuie sd invele
cd scopul viefii, in ansamblu, nu este decit o fantezie a acestui Dumnezeu
lipsit de judecata, cd scopul nostru personal constd in a scdpa de pedepsele
etei"ne la care sint destina{i unii dintre noi, qi de suferin{ele pe care bcest
Durnnezeu ni le-a impdrlit tuturor. In sufletul copilului existd sentimentul
latent cd datoriile oamenilor sint. foarte complexe Ei de naturd morali ;
in loc de aceasta, este invdlat cd datoria cea mai demnd constd in a crede
orberste, a recita rugdciuni, a pronunla anumite cuvinte in anumite impre-
jur5ri, a minca piine gi a bea vin, care reprezintd corpur Ei singere rui
Dumnezeu. Noi socotim cd o asemenea instruire n-al.e mare imfortanl5
gi totugi inrdddcinarea acestei doctri.ne np r.Ar'tr o nrrmim
ligir:sec este cea mai mare crimd p* "invdtdmint re-
.,"rI"o-irj;'i;#il''i*ffi;iil;;:
piluh-ri eo I
Guver-nele Ei clasele conducdtoare au nevoie de aceastd minciund, care
le susline puterea. De aceea, clasele superioare vor cere mererl sd fie
transmisd copiilor, pentru ca astfel sd-Ei exercite influenla sa hipnotizantd
gi asupra persoanelor mature. Dimpotrivd, oamenii care nu vor menlinerea
orcl"inii sociale actuale nedrepte, dar care vor transformarea sa, gi in spe-
cial cei care vor binele copiilor lor trebuie sd-si dea toatd osteneala sd-i
salveze de aceasta periculoasd nelegiuire.
chia-r dacd copiii ajung la o totalS indiferenld fald de orice problerna
religioasd, dacd orice religie determinatd le devine cu totul strdin6, situalia
aceasta ar fi cu mult de preferat celui mai perfect invdldmint religios
iudeo-cregtin, care 1i s-ar putea da.
Persoanele care inleleg toatd importanla faptului de a infdliEa copilu-
!-ui, o minciuna drept un adevdr sacru nu se pot indoi asupra a ceea ce
le rdmine de fdcut, chiar dacd n-au ei ingiEi nici o con.ring-ere personali
de prezentat copilului.

107
 Daci ar trebui si expun unui copil trasatu'ile fundameritale ale doc-
trinei religioase pe care o consider drept adevdr, i-aE spune : am venit pe
iume gi trdim a.ici nu prin propria noastrd voinld, ci prin voinla aituia, pe
care-I numim Dumnezeu. De aceea, noi nu acfionam bine ciecit atunci cind
indeplinim vointa acestei fiinle. Aceastd vointd constd in urmatoarele : sA
fim cu totii fericili; dar ca sd ajungem la acest rezultat, nu exista decit
un mijloc : fiecare orr sd se poarte fald de ceilaiti a$a cum doreqte c;r cei-
lalti sa se poarte fafd de el.
La intrebdrile : curn a apdrut lumea ; ce ne agteaptd dupd moarte rAs-
pund, ia prima, cd nu qtiu nimic qi ca, deaitfel, problema in sine nu pre-
zintd nici o importan$. Cit despre a doua, rdspund ca voin{a aceluia care
a avut in vedere fericirea noastrd aducindu-ne pe lume, va qti gi dupA
rnoartea noastrd sd ne conducd spre acelagi scop.

,In cazul acesta, ca gi in toate cazurile cind adullii nu se inleieg cu

privire la cerinlele ,,copilului(, n-ar trebui sd cdutdm a le afla chiar de
Ia persoanele mari, ci sd ne ldmurim prin lntrebdri puse copiilor, asupra
adevdratelor lor trebuinle.
Vom descoperi atunci ca foarte de timpuriu copiiul incepe sd se preo-
cupe de problernele eterne ale omenirii : de unde venim ? incotro mergem ?
Vom constata insd, in acelagi timp, cd spiritul sdu cinstit gi simplu se re*
voltl irnpotriva explicaliei cregtine referitoare la originea lumii, pind in
momentul cind acest sentiment de inlelegere justd se va fi tocit, qi atunci
va accepta cu indiferenld ceea ce i se comunicd sau va ajunge s6 ascunda
in forul sdu interior ceea ce gura ar trebui sd rosteascd sau, in ceie din
urmd, sufletui sdu se va hrdni cu singr,iru-l aliment care se oferd aspiratii-
lor sale religicase
I

Propriile mele amintiri din copild.rie m-au indemnat sd studiez de tim-

puriu ideile religioase ale copiilor gi am acum in fala mea doudzeci gi cinci
de ani de obseri.alii asupra acestui subiect. lmi amintesc ura mea infla-
cdratd impotriva h.ri Dumnezeu cind, Ia Ease ani, am auzit vorbindu-se de
moartea lui Iisus, ca fiind cerutd in semn de iertare ; imi amintesc cd la
zece ani am negat providenla divind cind un tindr lucrdtor fusese rdpit
de moarte de lingd solia qi cei cinci copii ai sdi, care aveau atita nevoie Ce
e1. Reflecliile mele despre existenla lui Dumnezeu au luat in acel moment
forma unei provocdri qi am scris pe nisip : Dum,nezeu a murit,' Ei fdcinci
aceasta, md gindeam : dacd existd un DLrmnezeu, o sd md trdzneascd acum !
Dar cum soarele strdlucea mai departe, problema s-a rezolvat de la sine
pe moment pentru a reapare, totuqi, curind !
Notir-rnea- iudeo-creEtind cu privire la o providenla creatoare qi conser-
vatoare care ar fi dat tuturor lucrurilor cea mai mare perfecliune contra-
zice intr-atit ceea ce experien{a qi ideea de evoiulie ne invald despre viafa,
incit este imposibil sd reunim, un singur moment in gind, cele dou6 con-
ceplii gi, mai pulin incd, sd le reunim cu ajutorul acestui compromis. Co-
pilul, cu perspicacitatea lui naivd, nu se lasd nici eI ingelat. Dacd nu weti
sd spuneti adevdrr-il. nu vorbi{i despre viatd, de-
- rnai
spre unitatea qi varietatea ei, despre
ales copiilor
nenumdratele ei- moduri de crealie,
despre activitatea ei neincetatd, despre eterna qi divina ei regularitate.

108
 .i{u putem nici sa smulgem din mintea copi}uiui ideea unui Dr-tmnezeu
cregtil, dupA ce-a inceput sa se gindeascd la acest Dumnezeu' in care a
lir:st invatat sd se increadd orbeEte, nici nu putem si-I pregdtim pentnt
notiunea religioasd a divinitdfii, cu atotputernicia ei suverana Ei protec-
ioare, a divinitdtii a carei carte de revelalie este cerul instel,at 9i intulfia
care prevede abisurile mdrii qi profunzimea sufletului omenesc, divinitate
care existA in viatd Ei este viala insdqi ! . . . er
Nimic nu arata mai bine cit de slab qi pttlin cultivat este crezul intim
al ginditorului modern decii faptul de a continua sa-gi instruiascd copiii
intr-o doctrina pe care el o refuzd ca aliment spiritual pentru eI insuEi,
dar o socoteqte indispensabild pentru moralitatea qi viitorul social al co-
pilului !
Cind, de la noliunea de prorridenld, trecem Ia nofiunea de pdcat, intil-
nim la copii aceea-gi logicd fireascd.
Exeinplul fetitei care exclamA adresindu-se mamei saie, al cdrei unic
r:opil este : ,,Cum putea Dumnezeu sa hotdrasca o astfel cle moarte fiului
sdu ? Tu n-ai fi putut s5-mi faci aga ceva(( ; gi ai bdielelului care declarir :

,"Totu$i e foarte bine cd evr"eii au rdstignit pe Christos pentru ca noi si

fim salva{i !( scot in evidenla cei doi poli ai unei concep{ii a pdcatului.
sentimentalS Ei practicd, poli intre care se poate gdsi un intreg ansambLii
de linii paralele. Propunerea venita din partea altei fetile, de a o numi
pe S'{aia solia lui Dumnezeu, aparline unui cerc de idei mai umoristice,
dar tot atit de naive ca fraza acelui bdie{el care povestea ca ia qcoald st:
vorbise de Dumnezeu, domnul nostlu, qi de ceilalli doi dotnni, adicd de
Sf. Treinre.
Avem nenumdrate dovezi din cadrul lectiiior de istorie a Bibliei ca
ilceste idei sint citite qi inleiese gregit de cdtre copii. Fetifa, pe care marna
o consola de faptul cd std in intuneric spunindu-i cd bunul Dumnezeu era
lingd Cinsa, Ei care igi rugd mama sd-l indepdrteze pe Dumnezeu 9i sd faca.
lumini, sau alta, care in fafa unei gravuri reprezentind martirii creqtini in
arend, exclamS, cuprinsd de mild : ,,Oh ! bietul tigru de acoLo care n-a avut
nici un singur creEtin !( sint exemplele grditoare ale interpretdrii date de
copii noliunilor religioase ce le-au fost transmise, noliuni care ii inchid
intr-un cerc de idei pe eare ei le traduc atunci intr-o formd materialS sau
pe care nu Ie inteleg.
dn acest cerc aI reprezentdrilor proprii copiluiui gi care se manifestA
prin exclamatii sau refleclii naive, pdcatul originar, intruparea lui lisus
qi mintuirea (prin moartea lui) sint mai intii, fireqte, cuvinte lipsite de
inleles Ei pe urmd cuvinte greu de inleles !
Sintem fdri indoiald foarte indepdrta{i de timpul eind, pentru a cita
lmaginea izbitoare folositd de un istoric, frica de diavol .,trecea neincetat
prin viala omului ca umbra aripilor morii pe ferestrele morarului" ; sintetn
departe de timpul cind personajele divine se ardtau neincetat credincio-
Eilor sau cind ,,miracolul(( era tot atit de integrat gindirii zilnice, pe cit
este astdzi lSsat pe dinafard, chiar de cdtre credincioqi. Dar atit timp cit
ge va rnai menfine, prin invdldmintul religios, credin{a in diavo}, in pro-
videnld gi in minuni, raza luminoasd a ideii civilizatoare adicd a no-
fiir-rnii qtiintifice, iar nd a superstiliei nu va strdbate -
intunericul unde
- e2
sint cultivati bacilii cruzimii qi ai nebuniei.
10e
 Ideile pe care gi_ie fac_copiii despre
". a tendinlelor lor realiste. Astf-el cer sint, in generai, o dovadd de-
plind copii cdru-ia ii murise frd{iorul
nu putea crede cd fratele sdu ar putea fi-un in cer, deoarece pentru aceasta ar-
fi trebuit sd se urce- pe o scard, clea ce fi constituit o neascurtare, urca-
t.l pe scdri fiindu-le interzis; sau fetilaar care, auzind spunindu-se cd. bu-
nica ei era in cer, a intrebat daca bunul Dumnezeu era aqezat lingd ea,
ce s-o tina sa nu cadd iatd tot atitea dovezi ale nevoii de reaiitaL din
qin-tea copilului, nevoie- pe care o tulburam in cazul de fa1a, ca gi in atitea
altele, prin felui rdspunsur:ilor noastre la aceste intrebdri. 'cirrd se obiec_
.cd imaginalia ccpilului are nevoie de mit, de simbol, trebuie rdspur:-s
t'eazd.
pur qi_simplu ca dac6 nu se cuvine si-i rdpim copilurui jocul imagi"iti"i,
nu trebuie nici sd ludn lucrurile prea in slrios. Nu sint surprinzdToure qi
nici nu trebuie combdtr-rte, llu se combate nici o alt-d manifestare
a vielii sufletegti - cum asupra
ideile concrete lucrurilor pe care Ei le forrneaza
copiii inqiEi. Dar cind- idei false sint prezentate ca cele mai inaite adevdr"uri
e*le existenfei, ele d5uneaza naivitdlii sacre a copilului.

-. p-unosc copii carora cuvintul f i Iisus : .,iot ce vefi cere cu o inimi

fierbinte -
vd va fi ddruit(, le-a prilejuit pierdeiea
Astfel o fetila inchisd intr-o cimerb intunecatd "."aitr1"i.
ruga pe Dumnezeu sa
arate oameniior cit de mult nesocoteau acegtia cuvintele sale gi si facr
si strdluceascd o lampd din pietre prelioase in intuneric ; aita se ruga
pentru sdndtatea mamei ei boinave, - alta, in sfirEit, se ruga la cdpdtiiui
rtnei mici prietene moarte qi-i cerea lui Dumnezeu ca el s-Jinvie ! Fentru
cele trei fetife experienla crudd a rugdciunii lor rdmasd neimplinita a fost
r.rn mornent decisir; in viafa lor interioar.d.
Toate aceste revolte mo'ale, pe care le trezesc la un ccpil sdndtcs ne-
dreptdtile rdspindite in \rechiul Testament exemph:- preferinla lui
Dumnezeu fatd de Isaia -- pot sd le atest pin - clepropriu *.o experienla gi
prin aceea a altor persoane; iar explicaliiie cu^caie este copleqit ccpilut
asupra acestui subiect ii inspird un dispre{ tacit.
-. cind, in sfirgit, eI iEi dd seama ca -aduttrii n-au crezut nici ei in ceea ce
ii prezintd ca religie, atunci facultatea lui de a crede si de a respecia -*
ceea ce constituie tocmai baza oricdrui sentiment religios primegt+ un
qoc din care nu-qi mai revine. -
Nu voi spune nirnic despre er-oii Ei eroinele din literatura evlayioasd,
cu poveEtile lor de convertiri qi de sfinli. pdrinlii iEi pot apira copiii de
toate acestea. Aici vorbesc numai de conceplia'de .le viald impusd copiilor
c]l slu fd-rd voia pdrinlilor,_ concep{ie care diminueaza ideea pe' eare
6i-o fac despre divinitate, despre - chiistos gi despre naturd pe cincl, 16-
n?!i voia 1or, copiii ii concep in mod t aiv sau grandios. -Tendinlele' co-
-iq
pilului cdtre religiozitate profundd, cdtre o credlnld puternicd,
-o ur-,
zeL sacru, trebuie sd-gi gdseascd hrana in libertatea de'a afla sensul "etr*
vielii
in Bibiie ori in literatura profanii sau sacrd. ca de exemplu in budisrn, sau
in istoria vielii marilor personalitdtl __ chiar qi u pu"rorrulitd{ilor religioase
-- care au manifestat aspirafii ideale ; sau chiar in cdrlile'de copiil care
*Ipy" in mod simplu asemenea exemple. Nici un copil insd n-are cea mai
mica nevoie, pentru religia sa, sau pentru educalia ri, d" un catehism sar,r
de citate teolopice.
Rolul unei educalii ulterioare consta in strdduinla de a ne ldmuri sin-
guri contradictiile pe care le-am intilnit in copildrie, intr-un tnvd{drnint
110
religios, aga cum il vad eu. AceastS activitate intirna insd nu dduneazA
nici pietilii, nici sdndtdlii spirituaie a copilului, aga cum se intimpld, dim-
potrivd, cu acea pietate prefdcutd Ei chinuitd, cu acea ipocrizie plind de
lingugire, cu acea uscdciune a sufletului sau cu acel sentiment de dreptate
lezat, care sint consecinlele unei educatii creEtine, ale unui invatdmint
creEtin dupi metoda folositd astdzi ! In prezent, ca Ei in viitor, copilul va
putea rezolva toate aceste probleme spirituale cu mai multd ugurinfd, cind
sentimentul dreptdtii Ei logica lui asculitd nu vor mai fi tocite prin expli-
calii dogmatice date problemelor eterne, asupra cerora copilul reflecteazd
tat atit de bine ca qi ginditorul e3.

Kant indicase cel mai mare neajrrns adus de invdtdmintul reiigios inca
in vigoare, $i anume cd, atit timp cit doctrina bisericii va servi drept baza
rnoralei, vom fi ispitili sd explicdm actiunile noastre prin motivdri care
nu vor fi cele adevdrate.
Nu trebuie sd evitdm un lucru pentru cd Dumnezeu I-a interzis, ci pen-
iru cA este rdu in sine insuqi; nu trebuie sd facem binele, pentru cd pa-
radisul sau infernul aqteaptd pe cei buni sau pe cei rdi, ci pentru cd binele
are o vaLoare mai inaltd decit rdul. Acestei teorii a lui Iiant i se mai
adaugd faptul urmdtor : ideea conform c6reia omul nu este in stare sd
facd binele prin propriile sale forte de aceea trebuie, in numeroase
cazuri, sd ceard umil ajutorul lui Dumnezeu - este moralmente depri-
rrantd, pe cind increderea in propriile noastre - forle gi sentirnentul res-
ponsabilitdtii noastre lucreazd ca o fortd morald activ6. A se crede ireme-
rliabil pacatos face ca r-'rnul sd rtiminir pacdtos.
A ne pleca in fata infinitului Ei a rnisterului care domina viala pdmir-i-
i.eascd qi ceea ce existd dincolo de ea; a deosebi qi a alege adevdratele va-
lori morale, a fi pitnrngi de sentimentul solidaritSlii care unegte toate
tiintele umane Ei a-Ei forma prin intermediul propriilor indatoriri o per'-
sonalitate puternicd gi multilateralS, pentru binele colectivitdlii ; a avea
ochii fixali asupra unor modele superioare ; a adcra divinul gi ceea ce este
supus legii in univers, in evolutie, in spiritul omului, iatd care sint dir:ee-
tiile noi ale pietdlii, noile sentirnente religioase de veneralie gi de dra-
goste, care vor face din copiii norrlui seeol, fiinle puternice, sindtoase qi
{rumoase ea.

Aceasta va pune capat Si declinului notiunii de divinitate, rrotiune care

mai reuneEte inci ,,ajutorul de sus( cu r-ictoriile smulse de nevoia de cn-
cerire, de nevoia de inrobire qi de setea de ciEtig.
Lumea iEi va da seama cd a cobori divinitatea Ia nivelul pasiunilor
orncreqti este o profanare ; va in{elege ei patriotismul intre{inut de egoism
qi orgoiiu este pdcatul cel mai pdgin, pentru cd este qi cel mai inuman
-
dintre toate pdcatele prin care cmul lezeaz6. caracterul sacru al viefii.
Minlile care in momentul de fald pot impdca contradiclia existentd
intre religia cregtind Ei starea de rdzboi qi care gdsesc in aceasta chiar
forfd qi c.onsolare -
sint eorupte de presiunea morald care apasd asupra
-
l ir
ior de milenii. Nu ne putem aqtepta decit la un lucru de la oamenii cu o
asemenea mentalitate : sii dispard in pustiu, fdra sa fi aruncat macan' o
privire asupra pdmintului fdgdduintei I
Mintea copiiior insd poate fi protejata impotriva celor mai nefaste din-
tre deformdrile spirituale, impotriva acestui crez eronat : cd un patriotisrn.
'an nafionalism care incalcd dreptui celorlalte popoare poate avea ceva co-
mun cu no{iunea divinitatii I
Copiii trebuie invdlati cd personalitatea nafionala, dezvoltarea for{ei,
libertatea de a dispune de sine insuEi sint pentru un popor tot atit cie
importante ca Ei pentru individ gi demne de toate sacrificiile. Sd li se arate
cd studiul aprolundat a1 naturii {drii 1or, al istoriei sale din trecut, al vie}ii
sale din prezent constituie un element al propriei lor evoluiii ; sd fie in-
vdlali sa-gi fdureascd visuri frumoase pentru viitorul ldrii 1or, pentru
propriile lor lucrdri, ca sd contribuie la realizarea acestor visuri I
Sd fie invafafi, tot de timpuriu, sd mdsoare prdpastia adinca care se-
pard sentimentr,ri patriotic de egoismul impodobit cu acest nume. In rru-
rrrele acestui patriotism popoarele mici sint lezate de cele mari ; in numele
lui. Europa secolului al XIX-lea s-a inarmat sub exaltarea ideii de ,.re-
vanEd(5. iar inceputul secolului nou a asistat la inmullirea actelor de vio-
lenfd Ia nord, la sud, la est Ei la vest.
Militarismul Ei clericalismlil, reprezentind amindoud autoritatea in opo-
zilie cu principiul examenului personal .* sint intotdeauna strins unite,
dar nu sint ceea ce pretind cd sint : patriotism Ei religie. AceEti terrneni
cuprind un spirit de solidaritate, un spirit de dreptate, care se ridicd dea-
supra sferei inguste a individuaiitdtii, a intereselor de clasd, a celor ale
fdrii, care reunesc atit diversele grupdri ale unei !dri, cit gi popoarele di-
verse prin interesul comun pentru marile probleme vitale. Militarismul ri
clericalismul indbuEd libertatea sub principiul autoritdtii, dreptul liber-
tdtii personale sub disciplind, sentimentul cetSfenese sub acela al gloriei
militare, sentimentul dreptdlii sub acela al onoarei de soldat.
De aceea popoarele se vor epuiza prin inarmdri tot mai puternice. iar
dreptul statelor mici va fi tot mai mult lezat de statele mari, chiar dupS
ee puterile aetuale, ea toate cele care le-au precedat, vor fi fost victimeie
propriei lor expansiuni I e5 $i acest lucru va continua pind ce mamele iqi
vor cregte copiii in convingerea superioritdfii sentimentului umanitar asu-
pra sentimentului patriotic ; pind ce ele se vor sili sd extindi simpatia
copiilor fald de tot ceea ce trdiegte -_ plante, animale Ei oameni, pini
ce ele ii vor invdta cd simpatia nu dd naqtere numai milei, ci ne face sd
impdrtdqim bucuria semenului nostru Ei cd individul triieqte mai intens
viata invdiind sd simtd aldturi de alli indivizi gi de alte popoare. Starea
de trucruri actualS va continua pind ce mamele vor intipdri in sufletele
copiilor convingerea cd patriotismul care caled in picioare dreptul altui
popor pentru a satisface interesele propriei sale {5ri, este condamnabil. $i
cind acegti copii, devenifi mari, vor ajunge intr-o zi sd activeze, faptele
lor vor fi in eoneordantd eu felul aeesta de a vedea. Cind notiunea de
,.nafionalism(( va fi eliberatS, la copil. de nedreptate gi de arogan!6 ; cind
noliunea de ,.divinitate(( va fi eliberatd de amestecul impur pe eare i-l de
un patriotism egoist atunci noliunea de rdzboinic va fi Ei ea in-
- numai
nobilatd, in aga fel incit nu va mai coincide cu aceea de supunere oarbd si

tt2
 de prejudecatd ingustd de clasd. Atunci omul qi cetSleanul vol rnanj.festa
acelagi interes pentru dezvoltarea generalS, vol' avea aceeaEi concepfic
despre justitie, aceeaEi nevoie de libertate, aceea;i inlelegere a onoarei, ca
tofii ceilalli cetdfeni ; atunci cuvintul ,,patriot(( va insetnna apardtor de
fard, in sufletul cdruia nu se va putea trezi nici o aita pasiuue ldzboinicd
decit pentru apdrarea drepturilor sacre ale omului El ale cetaleanultti.
Trebuie sd inrrdtdm copilul cd prima datorie este de a ne apala pe noi
ingine fie cd e vorba de persoana sau de lala noastra - impotrlva po-
-
runcilor legii creEtine ; mai exact, copiiul sitnte aceasta instinctiv gi tre-
buie doar sd nu-i tulbr-rram instinctul. El inlelege foarte biire ca daca n-anl
opune rezistenla celor rdi, aceEtia ar ajunge sA dornine pe cei bturi. $tie
cd cei inferiori qi nedrepti al invinge gi ca rninliIe cu jtidecatS dreaptd,
inteligenlele superioale al derreni victimele celor condugi de i-redleptate
qi de sentirnente josnice. InstinctuL de aparale este pritr-rr-rl gelmene ai
sentimentuiui de echitate sociald, Ei acest sentiment cdlduzeEte qi jr"rdecata
infailibila a copilului cu privire la istorie. Ei nu se indoieEte niciodatd, de
exemplu, ca Wilhelm Tell a avut dreptate, chiar daca Ia inrrSlamintuL le-
ligios i se recomandd cu insistenld supunerea fald de autot'itatea stabilit6
de Dumnezeu. Cu sincelitatea sa naturald, copilul inlaturd toate sofisilele
pulin copih-tl 1:e care ,,exp1ica!iile(( cregtiue nu 1-au prostit de tot eo I
- cel
Drept concluzie la tot ce-am spus pina aici impotriva invdldmintullti
religios cregtin, \:feau sd citez cuvintele unui copil de zece ani, dupd trei
ani de ,,indopare(( cu catehism qi cu istoria Bibliei : ,,Nu ct'cd nitlic din
toate acestea ! Sper insd cd atunci cind oamenii vor dei'eni congtienfi, fie-
care va putea sd aibd o credinld proprie, dupd cum are o figurd ploprie !(
Miculul filozof stigmatiza astfel fdrd sd gtie cele mai profunde neajun-
sur.i spirituale pricinuite de invdldrnintul r'eligios care inlpune oarlenilor,
ca o mascd uniformS, o conceplie despre viald pe care o pun, ca sa spu-
nem aga, peste propriul lor chip, in timp ce pentru suflet, una din condi-
giile libertdlii Ei dreptdtii este de a-qi crea prin propriul sar-i efot-t o couvin-
gere, un crez, cale sd-l poatd ajuta sd trdiascd 9i sd moard ! Marele pericoi
spiritual, care a existat pind acum pentru oatneni, este de a fi privit in
urmd pentru a cduta idealui qi adevdrul in trecut, Ei de a le jli consiclerat
ca dobindite odatd pentru totdeauna.
Cind, dimpotrivd, fiecare copil va ptttea sd se creadd un explorator,
de ia primii sdi paqi pe pdmint, avind eternitatea in fala sa, atur-rci numai
,,fiul Domnului(( va inceta sd indeplineascd funcliile de slujitor in irnpdr6-
unui fiu rdtdcit in tdri strdine cur tcatd forlr
tia vielii
- asemenea
voinlei sale, el va repeta cuvintele strdvechi : - dar,
NId voi indlla gi voi merge cdtre Tatdl meu.
-, Iar daca oamenii nll vor derreni asemenea copiilor, nu vor putea intra
in aceastd a treia irnp6rSlie, in impiirSlia spiritulul sfint, a spiritului
urnan I

I -- Secolul copilulul
 un
MUNCA IMPUSA COPIILOR
$I CRIMELE IMPOTRIVA LOR

Dacd de la problema reproducerii trecem la condiliiie in care copilul

este purtat, adus pe lume si crescut, sintem cuprinqi de spaimd in fala
tuturor nenorocirilor care-l lovesc, ca urmare a lipsei de inteligenti a
rnamei. Medicii nu pregetd sd indice, de exemplu, toate deformdrile pri-
cinuite de infdEat, gi cili copii orbesc, in primii lor ani, din cauza negli-
jenlei cu care sint suprarregheali, pentru a nu vorbi decit de citeva din
suferinle1e pe cale marnele ;i le cauzeazd Ior inseEi gi copiilor, datorita
unei ignoranle grosolane Ei lipsei de conEtiinciozitate. La aceasta se adaugd
ezitarea Ei nesiguranta in ingrijirile ce se dau copilului, amindoud fiind
tocmai consecinla acestei ignoranle. Nu trebuie sii ne aEteptdm la o ame-
liorare sensibil5 in aceastd privin!5 inainte ca legea in aceiagi timp cu
acordarea dreptului de vot femeilor sd stabileascd- cd, la virsta la care
- sd fie obligate sa indeplineascd
bdrbalii iqi fac serviciul militar, femeile
un stagiu tot atit de lung pentru a invdla ingrijirea copiilor qi cerinlele
igienei. Toate femeile vor fi supuse acestei obligalii Ei nu rror putea fi scu-
tite decit in mdsura in care bdrbatui este scutit de serviciul militar. Aeest
,,serviciu militar(( s-ar prezenta pentru multe femei tocmai in momentul
cind interesul 1or pentru problema respectivd ar fi trezit de perspectiva
cdsdtoriei, sau mintea lor ar fi preocupatd de aceastd idee, ceea ce ar da
gi mai multd greutate acestei Laturi a educaliei lor. Astfel, femeile care nu
vor deveni niciodatd mame ar invdla cel pulin anumite principii generale
aie psihologiei Ei igienei referitoare la sdndtate gi boala, pe care le vor
putea aplica, oricare ar fi felul lor de viald. Aqtept tot rnai mult de la
limitarea dreptului pdrinliior asupra copiilor, limitare in numele cdreia
s-au oblinut pind acum pedepse irnpotriva infanticiduiui, a tratamentelor
rele gi a legii obligativitdlii gcolii etc. In Anglia, s-au infiinlat societdli cu
scopul de a supraveghea situalia copiilor in familii qi a preveni cruzimile
parinlilor fala de ei. Mamele care-Ei uita indatoririle pot fi pedepsite cu
inchisoarea, dupa indicaliile date de aceste societdli, iar talii sint obligali
sa-gi intrelind copiii etc. ; mai rnult, cind parinlii se dovedesc incorijibili,
societdlile au dreptul sd le ia copiii. De asemenea, in diferite state ger-
rnane sint anumite legi conform cdrora copiii pot fi luali de la parintii
care, prin abuz de putere, le dduneazd, din punct de vedere spiritual sau
material. Aceastd ,,educalie forlata( poate fi de asemenea aplicatd copii-
lor qi in alte cazuri, cind este necesard pentru a-i smulge din decdderea
morald, ,,Educalia forlatd( poate fi data intr-o familie aleasd in acest scop
sau in institulii qi trebule prelungitd pind Ia optsprezece ani. O dispozilie

r14
cir:mna de retnarcat este ci supravegherea acestor copii poate fi astfei in-
credinlata femeilor.
O extindere tot mai male a dreptului societdlii in domeniul de care
ne ocup5m aici formeaz'a una din cele mai importante mdsuri de proteclie
gi o limitare justificatd a libertdlii individuale, cum sint, de exemplu, $i
.-|n impotriva propagdrii bolilor contagioase.
legile
Suedia s-iu propus mdsuri asemdndtoare, dar ne izbim de aceeaqi
rutind ca in privin!-a educaliei Ei a altor mdsuri de acelaEi fel. Trebuie sa
irimitem ,,av-ertismente( pdrinlilor sau tutorilor copiilor ldsa{i in pdrdsire,
sa mustrdm copilul care a aLunecat pe o cale gregita qi, dacd aceasta nu
este suficient, Je veghem sd fie pedepsit, ceea ce nu este decit o nemaipo-
menitd absurditate in cazul despre care vorbim I Nu prin .,avertismentes
putem invd{a pe pdrinlii rdi aita educaliei ; nu prin ,mustriris putem
icirimba copiii aaca-i lasam in ambianla care i-a indemnat la rdu. Iar
printr-o pedeapsd corporald in prezenla unor martori, nu reu;im decit sd
iu""- pe copiiul obignuit cu palme gi cu lorrituri sd devinti rnai refractar
qi mai neru$inat. Orice om care adincegte numai un singur moment su-
hiectui cdutind cauzele care pot produce asemenea parinli Ei asemenea
copii --- se gdseste chiar in centrui domeniului problemelor sociale, do-
rneniu care se intinde Ia nesfir$it, in toate direcliile. Descoperim acolo, de
exemplu, cd salariile mici rezultate din munca femeilor 9i a copiilor .--
-
ciuc li locuinle mizerabile, la o alimentalie insuficient6, Ia imbrdcdminte
proastd ; cd munca femeii in afara caminului aduce cu sine pArdsirea co-
piiior Ei a casei ; cd lipsa de tocuinld are drept consecintd sistemul deplo-
i"abil ai inchirierii pe noapte a camerelor mobilate ; cd lipsa de confort din
camin impinge bdrbatul l-a circiumd ; ca totul la un loc aduce imoralitatea
5i belia, tare fizice qi psihice, cu care copiii vin adesea pe lume'
Erira a mai vorbi de conceplia cd, datoritd ajutorului dumnezeiesc, cint-
purile de luptd se acoperd cu flittle sfirtecate qi mutilate' cu care dispat'
itit"* ginduii gi atitea sentimente care ar fi imbogdlit omenirea ; consider
cd nu Existd o notiune mai plina de erezie ca aceea a existen{e,i ,,ingerului
pizitor(e, cind intimplarea apdrd copiii de vreo nenorocire ! Unde se afld
icel inger pdzitor, in nenumdratele accidente cind, de exemplu, mama,
llind oiiligal[ s5 se duca la lucru, copiii se aruncA pe fereastrd sau cad in
r.oc ; cind igi pierd r.'ia!a in beciuri intunecoase ; cind sint indbuqili in Io-
ruinleie mizeiabiie unde se culcd in patul pdrinlilor, iar aceEtia sint beli ;
Lrnde este acel inger, cind pdrinlii igi omoard copiii din fanatism religios
lau din dezgust titra'ae viale sau cind copiii, istovili de suferin!5 sau de
teama rnaltratirilor', se sinucid ? ln sfirqit, unde sint acei ,,ingeri ai copiilor(
in toate imprejurar-ile cind prezenla lor ar fi atit de necesard, in primui
rincl, in stridulele din marife oraEe gi din centrele industriale, unde lipsa
soarelui gi a aerului curat, ca Ei a tuturor condiliilor elementare pentm
ciezvoitarea trupului Ei a sufletului distruge la copii -- chiar inainte de
r;agtere poslbilitafile de viald !
- mina providenlei intr-o salvare datoratd intimpldrii, dar a o
A vedei
r.r:nsidera strdind de toate catastrofele naturale, de toate spaimele la care
sint supuqi oamenii Si care, in fiecare clipd, acoperd pdmintul cu suferinfe,
iaid o iamaEila de superstilie pe care trebuie s-o invingem pentru ca omul
sa fie pdtruns de sentimentul responsabilitd{ii fa![ de imprejurdrile pe
care le poate domina gi transforma. Oare omul modern nu devine tot mai

115
mult propria sa providenfa ? Impotriva focului el instaLeazd pompete Ei
folosegte asigurdrile ; primejdiilor mdrii, instrumentu du ,ul.r".*';
contra vdrsatului gi a -contra
holerei, contra difteriei gi a tuberculozei, gdseEte alte
mijloace de apdrare. credinta oarbd care atribuie moartea
,,voinfei lui
Dumnezeu(( este inldturatd prin dateie statistice care dovedes6 ca media
duratei vie{ii- creEte pe mdsurd ce se amelioreazd condifiiie de igiena. pe
cind aceeaEi boald sau aceeagi temperaturd excesivd secerd copiliEii celor
sdraci din bardcile intunecoase, copiii celor bogali sint salvali in'locuin-
{ele lor luminoase gi aerisite ! . . .
Raportul dintre mortalitatea copiilor de la lari aceea a copiilor. mun-
citorilor din fabrici ; intre greutatea lor corporalaEi; intre numdrul celor
scutili de serviciul militar (in Elvefia de eiemplu, acest numdr este cu
250/o mai mare in cantoanele - industriale decit in cantoanele agricole)
dovedesc de asemenea cit de mult condiliile rele de viald impledicd,'din --
punct de vedere fizic_Ei psihic, posibilitdlile de dezvoltare gi de pregitire
pentru viafa ale copiilor Ei, prin aceasta, chiar ale poporului intreg. -
orice om cu mint_ea intreaga n-aEteaptd rringerii( ; se aruncd e1 insuqi
ca sd salveze un conil dintr-o primejdie t hisa-aceastd credinld supersti-
gioasd a majoritalii in providenla divind poate foarte bine sd'se
asocieze
cu un spirit de supunere stupidi fald de anumite imprejurari care, in fie-
care an, duc la sacrificiul a milioane gi milioane de cofii. Medicii
ravagiile produse de bacterii sint neinsemnate in comparafie cu boliie Etiu cd
pri-
cinuite de pauperismul mamelor surmenate Ei al taliior alcoolici, de io-
cuintele insalubre (sd ne amintim cd siiracii, pentru o chirie minimd, stau
un timp in umezeala caselor nou construite ale bogafilor), de boiile ere-
ditare, in special sifilisul, de o muncd prematurd etc.'Toiie acestea stig-
matizeazd trupurile copiilor epuizafi, vegtejili, ulcerali, care, uneori vin-
decali in spitaie de boala lor imediata, nu poili salvali toiuqi de consecinlele
condifiilor in care au fost aduEi pe iume Ei crescuti. Atit iimp cit rnedicii,
ca qi celelalte autoritdli sociale, nu-gi vor pune toatd energia- in preintim-
pinarea boiilor, nu numai in vindecarea lor iar ceea ci ei pot face in
acest ultim caz dispare fald de rdul incurabil -care se instaleaza
Ei progre-
seazd; atit timp cit ingrijirile igienice nu vor lua, in societate, o importan;o
tot atit de mare ca ingrijirile date sufletelor
rdmine inutile in ansamblul lor. Fie cd iau forma - toateedificdrii
celelalte miji-oace vor
religioase, fie
ca imbracd pe aceea a dezvoltdrii intelectuale, aceste mijloace nu sint to-
tugi decit flori presdrate pe o grdmadd de gunoi.
se poate dovedi cu aceeaqi certitudine, cu sprijinul statisticii asupra
criminalitdlii, cd societatea insdgi produee copii degenerali Ei c6, atunci
cind vrea, ulterior, sd-i readucd prin pedepse pe cate virtulii, aciioneaza
ca un tiran care ar scoate mai intii ochii unui 6m gi pe urmd l-ar inr:pi in
bitaie pentru cd acest orn nu-gi poate regdsi singur drumul.

Ar trebui ca o legislalie efectiv protectoare sd devina imperativui cate-

goric a1 conEtiinlei sociale.
Pretutindeni unde industria se dezvoitd. ierneia este IuaG din camln.
mpilul de la joc sau de la gcoala. pe tirnpui corporafiilor, rr]unca copiilor
gi aceea a femeiior se indeplinea acasd sar-rin atelier. Dar. de cind industria

l16
a restrins tot mai muLt rnunca femei.i din interiorul cdminului, marea in-
dustrie a profitat de munca femeilor pentru a stabili pretul ieftin al muncii,
ceea ce, addugat muncii copiilor, a facut sd scadd treptat salariul birba-
tilor. Salariul cu care omul cdsatorit putea sd-qi suslind familia prin
muncd se irnparte acum la rnai mulli din membrii sai. Atit timp cit munca
profesionald cerea o mal'e forli corporald sau o indeminare dobinditd prin
exercifiu, ea revenea, in general, barbatului, iar nu femeilor sau copiilor.
InsA odatd cu introducere-a maEinilor a dispdrut pentru copii protectia lor
naturald, cdci pentru a minui o magind n-a mai fost nevoie in multe ea-
zuri nici de forld, nici de indeminare. ln uneie h-rdustrii chiar ca, de
exemplu, in filaturile de bumbac degetele subliri au devenit -mai pre-
-
lioase, pentru cd erar: mai flexibile, iar corpurile delicate au fost mai ciu-
tate pentru cd posedau degete subliri.
Munca femeilor gi a copiilor a atins un maximum mai intii in Anglia.
Ospiciile, de pildd, au tlimis convoaie intregi de copii spre uzinele de !e-
saturi de IinA din Lancashire. AceEti copii lucrau, rind pe rind, la aceleaqi
magini Ei dormeau, pe rind, in acelagi pat prost ! Din aceastd cauzd,
populafia a scdzut in districtele manufacturiere ; au apdrut boli necunos-
cute pind atunci ; ignoranta, grosoldnia au crescut; s-au vdzut femei gra-
r.ide Ei copii de patru pind la cinci ani lucrind intre patrusprezece pind ia
optsprezece ore pe zi. Elisabeth Barett s7, indemnatd de rezultatul obser-
valiilor fdcute in acest domeniu, a scris poezia : The cry of the children
{Plinsul copii}or), care a provocat minia patronilor, dar a contribuit Ia
impunerea ,,Iegii zilei de munca de zece ore6. Prin aceastd ,Ieges, femeile,
copiii ql adultril n-au putut munci mai mult de zece ol€ pe zi in indus-
triir textild : aceastd lege a fost urmata de altele, fdcute in acelaEi spiit.
Cr-rndilii asemS.natoal'e au provocat, de asemenea, in alte ldri o legislatie
identicS. ln Saxoniar, in Belgia, in Alsacia, in provinciile renane unde
incd din 1828 o personalitate mil.itard prusacd atrdgea atenlia asupra - fap-
tuiui cA numdrul bdrbalilor apli pentru serviciul militar scdzuse in urma
influentei degeneratoare a muncii femeilor qi a copiilor consecintele sis-
temului au fost tot atit de teribile ca gi in Anglia. Dar- cu toatd legea de
proteclie adoptata acolo, ca aproape peste tot, munca femeilor Ei a copiilor
este totuEi folosita incd din piin Ei sub formele cele mai dezastruoase, ln
prcfesiunile care nu intrd in domeniile indicate de legislalie. Existd loeurl
unde munca copiilor ia forme tot atit de inspdimintdtoare ca in Angiia ina-
inte de 1848. In Rusia, de pild6, s-au gdsit in uzinele de rogojini din scoar{6
de copac copii de trei ani qi un mafe numar de copii sub zece ani, a1 cdror
timp de muncd se ridica pina la optsprezece ore pe zi ! l-abricile de jucdrii
din Germania indicd cifre care ne cutremurd in ceea ce priveqte munce
copiilor, cifre cu atit mai ingrozitoare cu cit se rapegte forta vitali a unor
copii, istovindu-i pentru a pregdti bucuria altor copii, a celor fericili; iar
rnunca inclustrialA ia domiciliu ocupa copilaEi intre patru gi cinci a.ni. tn
Italia, cei mai mulli cergetori sint mici infinni, cresculi in solfatarele dln
Sicilia, ingrdmadili in culoare strimte, impovdrali cu saci grei, Ia o virstA
cind membrele lor delicate urmau si se atrofieze in mod incurabil sub in-
fluenta unui astfel de tratament I Mulli dintre ei ajung incapabili de a mai
munci chiar de Ia virsta de doisprezece, patrusprezece ani ! In minele de
magneziu din Spania se folosesc copii intre Ease qi opt ani, care sint curind

117
atinqi de o boala foarte gravd, pricinuitd de enranafiile ott'avitoare ; al{i co*
pii trebuie sa ude locurile bintuite de seceta cu ajutorui unor g5leti jrii.nc
cu apd, prea grele pentru ei, pe care Ie poarta pe cap ; desigur, copih-rl este
un mijloc de transport mai ieftin decit mdgarul ! In Franla, Millerand e8
n-a indrdznit sd ceard decit ziua de unsprezece ore pentru bdrbali, femei qi
copii, urmind ca apoi aceastd cifra sd fie rnicqorata. Puten, dupd toate
acestea, sd ne reprezentitm ce inseamnd munca copiilor ! Dar acolo, ca pfe-
tutindeni, dorinla sociallgtilor este de a se obline interdicfia absoluta a ori-
cdrei munci prestate de copii.
Simpatizdm cu aceste revendicdri cind citim, de exemplu, in raportul
unui medic : ,,cu toatd legislalia protectoare, talia gi greutatea medie a co-
piilor din Lancashire sint tot inferioare falA de cele ale copiilor din altc
pdrli. Din 2 000 de copii vizitali, numai 150 au fost gdsili cu adevdrat sAnir-
togi qi voinici, in timp ce 198 erau schilodili in ultimul gr-ad".
,Orice muncd din industria bumbacului, spune acest medic, muncA ce
dureazd de la ora ;ase dimineala pind ia cinci seara, face din copiir-rl de
zece ani, care promitea atita, un om de treizeci de ani slab, cu tenul pa-
mintiu, iar aceastd degenerare a populaliei din districtele industriale de-
vine un, pericol serios pentru uiitorul Artgliei.
Cind se va ajunge sd se infeleagd peste tot ca ac'eeagi primejdie anre-
nintd toate popoarele civilizate, se va interzice pentru tofi copiii atit munca
industriald, cit gi munca pe strdzi. Numai atunci se va apiica cu succes
principiul protec{iei copilului, principiu care, la inceput, a fost cornbitut
in acest domeniu ca qi in altele asemdnStoare, atit din motive de ordin ge-
neral, cit gi din motive de ordin individual, printre cafe se gdsea ,,dreptui
incontestabil al tataiui de a decide singur asupra mrurcii copiilol sii('.

I.iu numai problema muncii copiilor arat5. punctul cle vedere iimitat iri
care se situeazd sferele guvernamentale din Europa, ci qi problenia de-zbA-
tutd la noi gi in alte !dri, ca de exemplu in Anglia, a introducerii pedepse-
Ior corporale.
Acestea, aplicate in numele societdlii, unor copii a cdror mizerie gi edu-
catie neglijata reprezinti, in cele mai multe cazuri, motivul greqelilor 1or,
unor copii adesea sldbili de foame, tremurind de rugine sau de teamd
aceste pedepse nu provoacd in sufietul copilului nici cea mai micd impresie,-
capabild de a da naEtere unei transformdri moraie !

Dacd s-ar stabili o statisticd a condi{iiior de via!5 aLe acestor copii pe

care-i pedepsim astfel, s-ar vedea cd majoritatea vin Ei se reintorc intr-un
mediu unde mama, ca urmare a muncii in afara ciminului, nu poate sA se
ocupe cle ei Ei unde sistemul camerelor inchiriate pe noapte consecin!5
a lipsei de locuintd exercitd influenta sa demoralizantd ; -am mai gdsi
- a inceput sd-;i cigtige viala lucrind pe stradd in ca-
cd, in general, copilul
litate de comisionar, vinzdtor de ligari sau de ziare, sau ceva asemdndtor,
cunoscind astfel, in treacdt, via{a de lux a clase}or superioare. pe care se
simte atunci doritor sd o imite. Nu trece nici o saptdmind Ei biiatul de pe
stradi afld din jurnale deturn6riie de fonduri gi abuzurile de incredere sd-
virgite de cdtre clasele bogate, Ei adesea de oameni in virstd, care totugi
primisera in copildrie educalia din ,.r.remurile bune de altddatS(', cind inci

118
nu se exercita ,,educalia indulgentd( a timpului de fa!a. Nu trece o zi, fdtd
ca cei ce apartin acestei clase superioare, tineri ori maturi, sd nu-qi satis-
facd nevoia cle desfatare. Copilului din bardci Ei de pe stradd insd i se cere
gi i se impune o virtute spartand ! Este greu de spus dacd aceastd manifes-
tare aratd mai mult naivitate sau barbarie.

Atit timp cit clasele superioare se \ror dovedi brutale, avide de pl{ceri
Ei de trinddvie ; atit timp cit scopul majoritdlii va fi sd cistige bani, uneori
chiar delapidind ; atita vreme cit unii vor putea minca fard sa munceascd,
iar allii nu vor gdsi de lucru cind cautd ; atit timp cit r-rn lux nebunesc va
sta aldturi de nevoia cea mai stringentd, clasele superioare llu vor avea nici
cel mai rnic drept sd cearA claselor inferioare o ameliorare oarecare. Socie-
tatea actual[ creeazd Ei intreline un sistem social a1e cdrui efecte o ating
atit prin crimele economice ale claselor conducdtoare cit Ei prin acelea ale
ciaselor inferioare. Nu este surprinzdtor ca un ora$ mare sd fie plin de
bande de vagabonzi Ei de gtrengari, cum nu este surprinzdtor ca o brinza
putredd sa fie plind de viermi I
o viala de camin distrusd, un sistem de educalie greEit inteles,,o tnuncd
prematurd in fabricd, o existenld abrutizantd in mediul de pe strada - iatd
ce oferd marele oraq copiilor din clasele inferioare. De aceea' este mult
mai surprinzdtor faptut ca in clasele inferioare triumfd totuqi, de cele mai
multe oii. cele mai bune instincte a1e naturii umane, decit faptul cd nu le
vedern intotdeauna victorioase.

Up alt argument impotriva muncii copiilor este cd industria insaqi su-

ferd consecinlele imediate ale acestei situaJii.
Pretutindeni, muncitorii instruili sint cei mai indeminatici. Chiar in
R,usia laristA, unde instruclia poporului este atit de insuficientd, s-a Ei facut
aceasta experienla. ln consecinla, lucrdtorul care Etie sd citeascd 9i sd scrie,
superior celui dat analfabetilor,
'folosili in mod exceplional, un salariu
primeEte,
numai in muncile brute. Dezvoltarea pe cale o ia, in momentul de
fa{a, industria germand, in comparalie, de exemplu, cu_in-dustria englezd,
se datoreazd, printre altele, educa{iei Ecolare superioare datd poporului ger-
man. Munca intensivd qi inteligentd prestatd de muncitorul american se in-
temeiazd in parte pe aceeaqi motivare. Dar cind copiii vin la qcoala serald,
epuizati de munca clin fabrica sau cind intrerup Ecoala inainte de timp'
pierzind, sub infiuenla unei munci penibiie Ei continue, atit dorinla cit qi
posibilitatea de a-gi desdvirEi instruclia, ei devin maqini organizate, care
alimenteazd ma$inile fdrd via{d, Ei prin aceasta valoarea muncii descreEte
in mod fatal. Maqinile organizate sint pasir,'e ; e1e nu cautd sd-Ei amelioreze
condiliile de existenld cum fac muncitorii cei mai instruili. Dar aceste ma-
;ini r,iii nu vor ridica nici nivelul de lucru ! Lucrdtorii inteligenli care ve-
gheazd asupra drepturilor lor oblinind revendicdri sint qi cei care invald
IeI mai ugoi noi m'etode de lucru, care fac singuri inventii profitabile pro-
fesiei lor Ei care ii sporesc astfel capacitatea de produclie. Numai spriji-
nincl tot mai mult aceastd ultimd categorie de muncitori, poate astezi o lara

119
sa susfind bdtdlia concurentei. Condilia pnincipald pentru atingerea acestui
scop este insS ca forlele fizice gi morale ale copilului sa fie consacrate, pini
la cincisprezece ani, propriei sale dezvoltdri, cu ajutorul gcoiii, al sportuiui
gi al jocului qi, in acelagi timp, activitatea sa de muncd sd se exercite intr-6
ocupalie casnicd gi la qcoala speciald, iar nu intr-o muncd industriald.
Sint ciliva ani de cind, in toatd lumea civilizatd, din Canada pind in
insulele Oceanului Pacific, o poezie era rostitd de to{i. Autorul se inspirase
dintr*un tablou admirabii in simplitatea sa, al ,,omului cu tir-ndcopul(, al
plugarului care std cu spatele plecat, in picioare, sprijinindu-se cu amin-
doud miinile pe minerul tirndcopului. Millet a imortalizat in aceastd figuri
expresia pe care o intilnim atit de des Ia muncitorii virstnici, in special la
lucrdtorii nenorocili. Expresia este qtearsd, insignifiantd, din care a dispd-
rut tot ceea ce era omenesc ; nu se vede decit privirea rdbddtoare a ani-
malului de povard. Pe cind munca echilibratd innobileazd bruta din om,
rnunca istovitoare omoard omul din brut5.
Pentru poet, care fusese el insuEi sclavul muncii fizice, tabloul lui Mil-
let a fost o revelaJie, tipul imortalizat, in artd, al degeneratului aplecat din
copilSrie sub jugul muncii. In strofeie grandiosului sdu poem, el prezintd
,,acea fiinld care nu se intristeazd niciodatd Ei niciodatd nu sperd, acel su-
flet stins, pentru care Platon gi Pleiadele, altrora Ei trandafirul, toate co-
morile spiritului Ei ale naturii nu existd !( Poetu1 lntreabd pe profesori, pe
prinli, pe suverani cum ii vor reda sufletul acestui .,Iucru(6, cum ii vor reda
muzica $i visul. ,,Ce se va intimpla cu voi to!i, intreabd el, care afi fdcut
din acest om un .*lucru" a$a cum este acum ? Ce veli rdspunde cind, dup6
o tdcere milenard, Dumnezeu va rdspunde acestui glas al durerii, intreb?nd
ce s-a fdcut cu acest suflet ?"
NumeroEi qefi de uzind se duc Ai la bisericd. Aud acolo interpretdri de
texte, ca acestea : Binele pe care l-a!i fdcut celui mai umil dintre voi, l-ati
fdcrrt voud inEivd. Nu faceli altora ceea ce nu vrefi sd vi se faci qi voud.
Dar nu Ie trece prin minte sd se gindeascd cum ar fi caracterizat Iisus
acela dintre oameni, care, cind trebuia, n-a ficut uz de menajamente -
-
pretenliile lor de a-i folosi pe acegti ,,umili(, chiar de Ia virsta de zece ani
in fabrici de sticld, sau sd se intrebe dacd ar dori sd-qi vadd propriii copii
folositi in cutare sau cutare fabric6.
Dualismui tranEant intre viald Ei teorie care domneqte in societatea
noastrd actuald nu va lua sfirgit decit atunci cind vom inleiege cd conceplia
despre via!5, prociamatd de gura oamenilor dar dezminlitd de acliunile 1or,
nu mai trebuie prezentatd ca o explica{ie absolutd a vietii, nici propusd ca
un indreptar infailibil.
Atunci nu vor mai fi pe cimpurile de luptd
- cumin numele
este cazul astdzi
acele masacre in masd comise Tatdlui,- a acestui Tatd al cirui
nume Iisus l-a pus in gura oamenilor, care au abuzat de el pentru a-qi re-
zolva problemele de dominare politicS qi economicd. Atunci, o societate
care se va considera creEtind nu va mai mentine pedeapsa cu moartea qi
prostitulia, jocurile de curse qi sclavajul copiilor. Atunci rru se vor mai
vedea aceqti copii care au invdlat pe genunchii mamei lor ci trebuie
- ca pe ei ingiqi
- luptind unul tmpotriva celuilalt
sd-gi iubeascd aproapele
pe urmele tatdlui 1or, in lupta pentru via{i.
' Atunci cultul nostru pentru divinitate va consta tn umanizarea exis*
tentei prin umanizarea speciei umane ee.

L20
 NOTE $I COMENTARII

t Ellen Key este lmpotriva conceptiei creqtine de a preg6ti omul pentru viafa
viitoare, unde gi-ar gdsi fericirea; ea admite conceplia filozofiei antice privitoare la
cducarea omului pentru a trii deplin fericit pe pemht; este adepta lui
Epicur (341-270 l.e.n.), filozof materialist gi ateist grec, a cerui gnoseologie senzua-
tist-materialistd a constituit un punct de plecare ln glndirea materiali$tilor premar-
xiqti, printre care Bacon, Spinoza, Locke, Diderot etc. DeEi concepliile acestora aveau
un caracter metafizic qi nu dialectic, totuqi ei au pregdtit calea spre gnoseologia mar-
xistd, spre materialismul dialectic.
2 Autoarea este adepta teoriei evolulioniste, care, ln educafie, urmdreEte nu nu-
mai perfectionarea fizic6, ci qi cea morald a omului, Menliondm cd evolulionismul
chiar ln antichitate ,(Heraciit, Empedocle, Democrit, Lucrefiu etc.) a cdp6-
-tat enun{at
un caracter din ce ln ce mai qtiinlific prin cercetdrile lui G. Buffon, M. Lomono-
sov, D. Erasmus, J. B. Lamarck, qi mai ales ale lui Ch. Darwin, conceplia acettuia fi-
ind dezvoltat[ critic spre sflrEitul secolului al XIX-lea qi ln secolul nostru (Th.
Hux1ey, E. Ilaeckel, V. qi A. O. Kovalevscki, K. Vogt, I. I. Mecinikov, L V. Miciurin
9i al!ii). Toate aceste disculii aprinse ln domeniul gtiinlelor biologice i-au trezit scrii-
t.oarei E11en Key un viu interes.
3 Esle demn cle subliniat faptul cd ln antichitate, qi mai ales la spartani, se ur-
mdrea in edr-rcatia tineretului bdieti qi fete fizic6, prin
- - lndeosebi dezvoltarea
exerci{ii militare, prin gimnasticd 9i lupte, deci olelirea organismului, supus la pri-
vatiuni qi grele incerc6ri, ln vederea pregdtirii pentru apdrarea cetdfii. Se cunoaqte
obiceiul de a fi aruncali de pe muntele Taygetos, chiar de la naqtere, toti copiii de-
bi1i, cu deficienfe fizice, deci inapli pentru serviciul miiitar qi interesele statului.
a Galton Francis (1822-1911), antropolog englez care a fondat, ln 1869, teoria
reaclionard a eugeniei (gr. eu:bine, ban s,i genea:naFtere, generafie,f cu privire la
imbundtd-tirea naturii biologice a oamenilor, impdrtiti ln ,,rase superioare" qi ,,rase
inferioare", dupi insugirile genetice determinate prin metode statistice $i nu dupA
legi biologice. Aceastd teorie vrea s5 justifice inegalitatea social-economicd a oame-
nilor ca qi a ,,raseloi:".
5 La popoarele primitive, dupd cum observd sociologul finlandez, profesor la Lon-
la
dra. Westermarck, EdlDard (,,The History of Human Marriagei,
- Istoria cdsdtoriei
om, vol. I, p. 72), adevdrata viatd conjugald lncepe, la cele mai multe triburi, dup6 ce
s-a ndscut un copil; abia atunci cdsdtoria devine obligatorie ;i astfel, omul lqi rln-
duieEte traiul, se integreazd comunitdlii qi-Si mdre$te ln acest mod puterile tn lupta
pentru existen{d.

121
 6 Desi contemporan cu Galton, intcrttt'ictorul c'oncepliei cugenicc,
natnr.ali.stui en-
elez Wollace (1823-19f3) nu-i impartaseqte exclusivismui reactionar in ceca cc pri-
ve$te concep{ia cu privire la reaiizarea de ,,supraoameni' prin impicdicarca .dseio-
riilor dintre indivizii de valoare minord gi medie.
7 Ammon Otto (7842-1916), antroposociolog gerrnan. Este reprezentant al cianri-
ni.smului social.
8 Lombroso, cesare (1835-1909), criminolog itaiian, care, in c'elebra sa opc1:i
,,Omul criminal" (1.889), tradusd in numeroase limbi, sus{ine idei antistiip{ifice ;i
reaclionare intre care cea a delictelor gi crimelor ca manifestiri naturale ale omului
degenerat, lipsit de emotivitate, avind caractere fizice specifice, teorie car.e a stirnit
vii reactii.
s Ferri, Enrico, penalist italian burghez, care preia problema pusd ce Lombroso
Ei aratd ci in multe
cazuri, criminalui este ,,nu numai un produs atavic, ci qi r-rn pro-
dus al patologiei vietii sociale. Societatea iqi are criminalii pe care ii meritd" (v. C.
Riiduleseu-Motru, Curs de psihologie, p 295). Fascismul italian a preluat multe din
ideile sale.
10 Ribot, Th1odul.e Armand (1839-1916), psiholog francez, a stucliat diferite n:r*
Iadii psihice, prin metoda psihopatologicd, fdcind apel Ia fiziologie gi biologie. Dinir.r,
lucrd.rile saie citiim ,,L'hdr6dite, ses cons6quences 6thiques et sociales,,, .,L'h6reclite
psychologique".
t1 Letourneou, Charles (183f-1902), etnograf francez, profesor
de istoria cit,ili-
zaliilor Ia $coala de antropologie. Llrcrarea sa cca mai cle seami : ,,La sociologie
d'aprds I'ethnographie", 1884.
t2 Ellis, Ilarselock (1859-1939), psiholog gi critic literar
englez. S-a dedicat stLr-
diilor de psihologie sexuald 7 volume (1897-1910 qi 1928) ; Eseuri despre artd
-
3 volurne (,,Impresii gi comentarii") gi studiui,,De ia Rousseau la proust,,(1g36). -
1s HagcraJt, J. 8., biolog
eugenist. Printre altele, scrie un tratat de popularizar<:
a eugeniei : ,,Seleclia naturaLd si imbundtatir-ea rasei,..
ta Colojanni, Napoleone (1847-1921), profesor
de statistica ia universitatea clin
Neapole. Are scrieri cu caracter sociologic si er,rgenic, a cdror orientare reactionara
se vede chiar din formularea titlurilor : ,,Libertatea si chestiunca socicle.,, 1gz9 ;
..Proprietatea coieciivd",
1B86 ; ,,Rase inferioare si rase superioarc.. sau ,,l,atinii si
anglosaxonii", 1903.

tE Sergie, Giuseppe (1841-1929), n-reclic antropolog italian, cr,r ccrcetdri in dorne-

niul ereditAtii.
t6 Ritchie, Anne-Isabella Thackerag (1837-1919). prozatoare
cngiezd care iu ro-
manele qi eseurile sale criticd viciile aristocratiei parazitare clin Arrglia de la ilcepq-
tui secolului al XIX-lea.
17 Cu totul judicios priveEte Ellen Key soiu(ionarea problemei dczvoltdrii spetei
umane prin cercetdri interdisciplinare realizate cu colaborarea a numerosi sDecia-
li6ti in diverse domenii Stiintifice.
t8 Disratri, Benjamin (1s04-1881),
ndscut la Londra, apdrdtor-ul neprotectionis-
mului, geful partidului conservator (Thory). Reprezen,tant al politicii imperiaiismulrr;
britanic in epoca victoriand.
 te TVesterrnarck, Ed**crd (i862-1939), profesor de sociologie la trniversitatea din
Loildra, de origine finlandez. S-a interesat in speciai de dezvoltarea istoricS a unor
rn:urifcsi.dri colective (,.Ritual ancl bcjief in Marocco" Ritual si credin!5 in Maroc,
it)26) (vezi qi nota 4).
-
20 Ar fi greEit sd credem cd Ellen Key este impotriva
sportului ; ea este contra
iibuzului qi a exagerdrilor, care ar fi ddunatoare femeilor in timpul perioadei pre- si
postnatale. Ea este mai degrabe pentru respectarea dictonului ,,Est modus in rebus"
(,,Este o mdsure in toate") Horaliu, Sotira I, 1 L06.

2t Burne
,Jones (1833-1898), pictor englez din a doua jumdtate a secolului trecut.
:2 Aqa-zisa induigen{a a bisericii fafa de copiii anormali, dar legitimi,
Si condam-
narea copiilor s5netoEi, dar neiegitimi, este respinsd cu convingere de autoare. In-
t.r-o societate viitoare evoluatd, ea admite insd, in chip surprinzdtor, metode de ex-
terminare, prin care ,,sd se pune capat suferinlelor" incurabile atit ale copiilor cr,r
deficienfe, c:it gi ale bolnaviior, este adevd.rat, cu anumite precaulii.
Problema revine in literaturd adeseori. Putem cita cazul doctorului Antoin Thi-
baut din romanul ,,Les Thibauts" de Roger Martin du Gard (1881-1958)
francez, distins cu premiul Nobel, in 1937 - scriitor
care face personal o injectie tatdlui
rhinuit de dureri cumplite Ei fara speran{d -, de remediere, pentru a-i determina sfir-
:,itul, cilcind astfel angajamentul profesional.

Ei mai jos, pozitia pdrtinitoare, subiectivd a autoarei, textul fi-

23 Se refiecid, aci

itid o pledoarie nedeghizatd pentru ldmurirea propriei ei situalii: indrigostitd de un

barbat cdsdtorit care nu a reu;it sa ob{inii divorlui (practic, prohibit pe vremea aceea
in Suedia), ea nu s-a putut cdsdtori cu el.
2a
,,Cds6toria liberd" dupi Eilen Key este necesard atit in momentul contractdrii,
cit gi ln cazul unor grave nein{elegeri qi nepotriviri intre so!i. Pdrcrea ei insd n-a
iost adoptatf ca atare nici chiar in propria-i !ard.
:5 Atitudinea autoarei fala de copiii cu deficienle qi fala de parinlii Ior este ne-
umanitari ;i neEiiinfific5, cercetdrile genetice neaducind nici pind azi o explicatie
asupra originii si ereditdtii acestor deficienfe.
26 Vezi nota B gi 27.

27 In aceasti privinta, azi, in toate

ldlile civilizate ale lurnii, este statuatd prin
lege obligatia oricdrui indivicl de a-qi trata aceste boli si de a preveni transmiterea
lor la urma;i. In acest scop, la noi in !ard, de exemplu, pentru orice cdsStorie se
cer examene medicale exprese, a1 cdror rezultat este consemnat prin certificate pe
care partenerii le prezintd la serviciile de stare civild.
28 Contradictorie ca gi in alte probleme, dupd ce in paginile precedente dar qi in
restul cert.ii Ellen Key aratl cd. insdqi ra{iunea de a fi a femeii este maternitatea, in
acest paragraf incearci sd armonizeze aceastd idee cu conceplia sa individualistd,

- drept care il con-

apdrind, de data aceasta, dreptul femeii cle a nu avea copii pe
siderd insd a fi o probiemd strict qi exclusiv individuala. ln realitate, in toate tipurile
de societate acest drept este reglementat intr-un fel sau altul si din punct de vedere
social.

123
 x Adincind problema, Elien Key o leag6 de revendicirile migcdrii feministe, dar
qi de situafia deosebit de grea a femeii din societatea capitalistd a vremii. care li
oferea asemenea conditii de muncd lnctt o obliga sd nu-gi mai doreasc6 maternitatea.
s Analiza mai nuantate a revendicdrilor miEcdrii feministe a contribuit. ln felul
ei, la limpezirnea rolului qi drrepturilor femeii ln secolul nostrrr.
3t Rttskin, John (1919_1900), critic de
artd, sociolog Ei s<.riitor englez dc lnalta
culturd, care a dominat cu spiritul sdu original lntreaga perioadd victoriani. In lu-
crarea .unto this Last" (,,Acestuia de pe urmd,,) 1860-1862, Ruskin ia o atitud,ine neta
contra dezumanizdrii muncitorului in procesul de industrializare capitalistd si indici
un plan de educare prin artd gi de regenerare moralS prin lntoarcerea la o economie
de tip meqtequgdresc medieval, idee pe care Ei-a experimentat-o sub forma falanste-
rului ,,Breasla Sf. George". Lucrarea a stirnit atacuri vehemente. Ctr toate acestea
qi-a meniinut qi difuzat ideile printr-o serie de scrisori
Ei eseuri adresate mun-
citorilor.
3! Nemullumirea Ellenei
Key fald de calitatea qi consecinlele muncii fenneii in
sectoarele direct productive, ln munci necalificate, este lndreptSlitd dacd avem ln ve-
dere condi{iile pe care industria capitalistd a vremii le oferea.
33
Dacd avem ln vedere cd toate aceste idei au fost emise tntr-o vreme In eare
organizarea sociald. excludea o asemenea situafie, este cert cd autoarea dovedeEte o
puternicd clarviziune ln ceea ce priveqte evolulia societSjii viitoare, a obligativitafii
condiliilor de prcrtectie qi de ajutor pentru rnamd atit timp cirt copiii au ncvoie de in-
grljirea ei.
3a Optica ei individualistd abia dacd cedeazii in fala ideii de colectiv familkl si cle
edmin.
35Exclusivismul ei a devenit azi, clar de vrerne ce s-au dovedit posibile si aite
cdi : ferneia care munceqte in condiliile c{e azi qi cu a3'utorul calificat al institutiilor
publice pcate fi qi este, totodati, si o bund marna.
36
cuvintcle autoarei reflecti grija sa pentru copil. In mod utopic insd, ea consi-
dera posibiid transformarea societdlii printr.-o ech-rcaflie noud..
37
$i aici, Ellen Key este exclusivistd : judecind in moci just importanta indato-
ririlor de mami, trage concluzia cd dincoio de acestea, orice altd indeletnicire trebuie
sd fie doar accidentald. Evolulia societdfii a dovedit netemeinicia acestei opinii,
38 carrgl'e, Thomas (1795-1881),
istoric qi filozof idealist englez. Adept al ,,cultu-
Iui eroilor", a explicat istoria prin activitatea acestora, neglnd rolul maselor popu-
lare. Dupd 1B4B a devenit un duqman al miEcdrii muncitoresti. Ideile sale reactionare
au fost preluate El de ideologii imperialismului. (Lucrdri : ,,Revolufia francezd",
,,Eroii gi cultul eroilor".)
3s Doamna d'e StaEl, Anne Louise Germaine (1?66-1817), scriitoare francez6, fiica
lui Jacques Necker, ministru sub Ludovic al XVI-lea ;i solia ambasadorului Suediei
Ia Paris, von Sta61-Ilolstein. La tnceputul Revolufiei, a deschis un salon de disculii
politice qi sociale. A cdlitorit mult tn toatd Europa. Avtnd eonvingeri republlcane gi
progresiste, sub Directorat s-a exilat ln Germania, unde s-a qi stabilit. A scris roma-
nele, ln parte autobiografice, ,,Delphine" Ei ,,corinne" gi lucrarea ,.De I'Allemagne"
(,,Despre Germania"), care a exercitat o mare influen!{ asupra dezvoltdrii romantis-

t24
rnului $i clasicisrnului in Franla
- qilnmai
porturile sale cu instituliile sociale",
ales ,,Despre literatur{, considerati ln ra-
care-gi exprimd convinger€a, !n spirit ilumi-
nist, ln progresul moral al omenirii.
a0 Amiel, Henri Frbd1ric (1821-1BBi),
scriitor din Elvefia de limbd francezi. lr:r
lucrarea sa ,,Journal intirr", analizeazd minufios frdmlntarea qi timiditatea in fa{a
viefii, aluneclnd ln psihologism excesiv, chiar in pesimism.

't Argumentatia ei in privinla raportului dintre libertatea politicd qi social5, pe

de o parte, gi individualism gi izolare, pe de alta, este cu totul fragil6. Existd Ei alte
popoar€ insulare, de ce numai englezii au ajuns la aceastd perfonnantd ?
f2 Ellen Key, preocupatd de raportul dintre conqtiinla
colectivd. (supunerea la legi
traditionale, unanim recunoscute) Ei conqtiinfa individuaid (curajul de a lnldtura con-
cepliile retrograde) pare a da cigtig de cauzd soluliei individualiste. Educalia trebuie
deci si ajute dezvoltarea conEtiinlei individuale prin lncurajarea spiritului de inrle-
pendenfd, de originalitate, cu condilia, recunoscutd de ea, de a nu leza drepturile al-
tuia 6i de a respecta individualitatea fiecdruia.
€ Noul ideal educativ, de care vorbegte Ellen Key, combate vechea morali con-
ventionalS suslinutd de apdrS.torii dogmelor creqtine gi urmdreqte formarea de carac-
tere tari, hotdrite, dirze in fala obstacolelor vielii, respingind resemnarea, umilinla,
supunerea care lndbugd forlele individuale atit de necesare dezvoltdrii personalitdlii
copilului (influenta lui Rousseau, Goethe, Spencer).
{{ Ellen Key arati aci cum se concretizeazd educalia liberd: prin
intervenlia lo-
gica qi promptd, ,,nu violente" tn abaterile copilului metodd prin care acesta !$i
- tle sine.
tnteiege greqeala, n-o mai repeti, ajungincl la stdpinirea
a5 Procedeul
- contraindicat - intri
de a-l trata pe copil ca pe un adult,
ln contradiclie gi cu propriul ei prineipiu
deoarece aduitii nu primesc nici o retributie
pentru munca prestatd ln gospoddrie.
ad Rechizitoriul impotriva bdtdii gi argumentele cbnvingdtoare pe care le aduce
constituie o admirabild pagind din literatura pedagogicd consaerati acestei nro-
bleme.
at Face o convingdtoare pledoarie pentrri apdrarea copilutui
lmpotriva pedepselor
eorporale. Totodatl respinge gi folosirea recompenselor in educalia morald, lntrlclt
adevdrata recompensi se aflS ln satisfac{ia pe care ne-o dd lndeplinirea f:pte!
virtuoase.
aB
Autoarea gre$egte ignorlnd qi aspectele pozitive ale unei emulatii corect lnfe-
lese qi dirijate, care, ca gi tn sport, educd franchelea, spiritul de dreptate
Ei capacita-
tea de a recunoaEte deschis superioritatea ,,adversariloro.
ae
Ellen Key atrage atenlia cd un mijloc eficient de a forma personalitatea co-
pilului constd ln a-l deprinde cu inlelegerea necesitdlii de a executa anumite lucruri ;
dar aceastd lnfelegere se realizeazi la copil cu mult mai greu declt i se pare autoarei.
s Influenfele indirecte,
povestirile despre alte persoane cu aluzie la faptele co-
pilului pot da bune rezultate, dar numai la copiii mai mari $i mai sensibili cum
singur6 va remarca tn alte paragrafe. -

125
 sr Sub influenfa arnintirilor ei din copilarie, liilen Ke1' prezintd tabloul familiei
ideale ca fiind posibil : inlelegere perfecti intre pdrinfi, dragoste profundd intre pd-
rinti si copii, respectul dreptului si iibertalii liecdruia gi colaborarea tuturor 1a activi-
td{ile casnice. Tabloul este inse de exceplie, pirind idealizat, infrurnuscfat, dat fiinc}
ca viala de familie, mai ales in societatea burgheza, trebuie sA facA fa!5
r9i unor situalii mai putin armonioase.
- inerent -
5! Pdrerea lui Ellen Key de a se face edllcatia copllu1ui mai mult in familie decit
in qcoli sau in alte institutii educative nu mai corespunde cu stadiul de dezvoltare aI
societdfii actuale, care pune la dispozilia copiilor conditii optime de dezvoltare fizicd,
intelectualS qi morald in crege, gradinile de copii qi scoli de diferite tipuri, in care lu-
creazd un personal calificat. In astfel de condilii, mama poate activa pe teren eiono-
mic, social, fdrd ca, in general, educatia copiilor sd sufere.
53 Autoarea este influenlatd de faptul cd
Ei-a f;icut educa{ia Ei instruclia mai mult
in familie decit in $coale (numai patru ani in cadrul qcolii) si inca intr-o familie care
dispunea de condilii exceptionale. De aceea aduce critici nejustificate institu{iei qco-
lare. Pe de alta parte, din momentul aparitiei lucrdrii de falir (1900) Si pin,l astdzi,
scoala a realizat uimitoare progrese, incit opunerea educaliei din qcoali celei din
farnilie pare azi cu totul artificiala, fortati.
5+ Triln,rlta nrivinls. criticile aduse de Ellen Key unor pdrinli sint justificate. ln

r:poziJie cu pdrinfii egoi$ti, ea are viziunea parintilor ideali din societatea viitoarc,
<:are isi vor inchina viata ,,majest5lii sale copi1u1", pentru ca acesta si-si trdiascd
.,via!a sa de copil. p1in5, puternicd gi personali", fdra a-i ,,dicta legi acestei noi fiinte".
55 F6nelon, Franqois (1651-1715), s,criitor qi prclat francez, pfecursor al iiurninis-
rnr"rlui. In ,,Tratat asupra educaliei fetelor", 1687 (in romeneqte 1860), Fenelon urme-
rea sd dea o indrumare serioasd societdlii prin familie, iar famiiiei, prin femeie. Aratd
cd primele temeiuri a1e educaliei se pun in familie, 1a o virstd fragedd, cind impre-
siile se imprimd mai adinc. Susline educalia naturald qi respectarea individualitdtii.
Cere ca invdtimintul sd alterneze cu jocul ; este impotriva pedepselor gi a recom-
penselol' ; considere cd aprobarea e cel mai bun mijloc de educafie.
56 Rollin, Charles (1661-1741), umanist qi istoric fraucez, autor al operei ,.I'raite
des etudes" (Tratat cu privire Ia studii).
57 Port Rogal de Versailles, care a devenit
- mdndstire de cdlugarite, aproape
centrul jansenismuiui (i636), creat pe baza invdldturii teologului olandez Corne-
lius Jansen (1585-1638), care lupta pentru regenerarea morald a catoiicismului $i
adaptarea lui la nevoile burgheziei in ascensiune. Acest centru educativ a infiintat
mici qcoli unde s-au format multi oameni de seamd, scriitori qi ginditori francezi,
printre care Racine, Pascal etc. in 1656, iezuitii au obtinut desfiinlarea acestui
centnr : cSlugdri{e1e au fost expulzate (1709) si mindstirea ddrimatd (1710).
58 Doatnna D'Epinay (1726-1782), scriitoare francezd, protectoarea lui J.-J. Rous-
seau, care a scris memorii qi eseuri cu conlinut moral Si lucrdri asupra educaliei.
Lessing, Gotthold Ephraim (1729-7781), cunoscut scriitor si filozof iluminist
5s
gerrnan, care a combdtut scolastica gi obscurantismul clerical. In lucrarea ,,Educatia
nearnului omenesc" (1780) a expus idealul unei societSli viitoare fericite, eliberatd de
orice constringere $i violen{d.

126
 s() Herd"et, Johann, Gottf riecl (1744-1803), filozof iluminist, critic literar gernlan,

teoretici:rn al curentului Literar ,,sturm und Drang" ( ,Furtund qi avint"). ca reprc-

zentant al umanisrnului burghez clasic, el a condarnnat asuprirea nalionald qi colo-
niaLd. Ideile lui au influen{at fecund pe Goethe, Hegel qi Feuerbar:h'
' 61 Basedou, Johann Bernhard, (1723-1790), pedagog german ilurninist ln institu-
rui de educalie ,,Philantropinum", infiintat de eI la Dessau (1774-1778\. a aplicat
prilcipiilc pedagogice ale 1ui J.-J. Rourseau: educatie conform naturii, inyirtamint
bazat pe pldcere gi lips5 de efort, instiSire de cunogtinle utile prin rnetoda intuitiva
si prin discipiind liber consimfitA.
62 Salzmann, Christian (1?74-1811), unr-rl dintre cci ttrai insetnuali fiiantropinilti,
tondatorul scolii din Schnepfenthal gi autortrl celor mai rdspindite scrieri pe-dagogice
fidantropiniste : ,,Certicica racului sau Povfiluitor in a creqte rdu pe copii" si ,,Carti-
cica fgrnicilor sau Povd{uitor pentru btrna clegtere a edLlcatorr.rh:i", lucrlri traduse
si in romAneste.
63 Intr-adevir in pedagogie se gisesc. ca in orice disciplina stiintific5, axiotne
c:are trcbuie numai reitrnoite si aplicate epocii respective.
preuer, WiTLiam (1841-1897), fiziolog si psiholog gerlxan, profesor la universi-
64

tifileclin Jena si Berlin. Pe iingd opereie cle fiziologie Ei bioiogic. scrie 1i lucrdri de
anaiizd psihologice. Cea mai importantd L-ste ,,Sufietul copiluiui" (lBB2), publicatd in
mal multe limbi.
cs Waitz, Theorlor (1821-1864), psihopedagog;i antropoiog gerDran, socotit printre
primii cercetdtori ai vic{ii popoarelor prirnitive.
56 Dc data a.easta, nu numai cd Ellen Key acceptd $coala, dar ii qi supraapre-

clazd vjrtutile, acesteia revenin<1u-i, dupi pdrerea ei, rezolvarea tlturor problemelor
sociale enumerate.
67 lntrucit $coaia trebuie sii pregdteascd pentru viald conform dictonului ,,non
scholae. sed vitae discimus", ea susline coeducaiia sexelor si organizarea unei ;co1i
cu adevdrat generale pentru toate clasele sociale. IatI deci cd nu era impotriva qcolii
si pentru educalia exclusi.i, familiaid, ci numai impotriva anihildrii acesteia din urmd
de" citre r:ea dintii.

ffi organizarea preddrii obiectel0r in mod s?rccesiu Ei nu concomitent a avut

a<iepli qi la noi, ca de exemplu, pe Nicolae Iorga. ln gcoald insi. ideea nu a prins.
5s Adevdml este ci interferenlele dintre diferitele discipline nu sint evidenliate
luficient nici astezi, intrucit profesorii nu colaboreazd in mod sustinut in acest scop'
?0 Dac6 societate omul trdiegte tn qi prin relalii cu al{ii, Scoala trebuie sd fie
in
punct de vedere -- o pregdtire pentru viald. Fie qi din acest motiv, atitlr-
- din E.
acest
dinea Key fala de grddinit5 gi $coala primard este nerealisti, rupta de viata. E
adevarat cd lncS $i azi in pedagogia r-rnor fdri, $i mai ales a s.u.A., se aud voci simi-
lare celei a autoarei noastre, dar ele rdmin singulare, f5r5 sorti de reuqit6.
?t Ellen Key nu poate fi aprobatA nici in suslinerea exclusivd a jocurilor libere-
Acestea trebuie imbinate cu jocurile organizate $i studiate gtiinlific, ce ttrmdresc dez-
voltarea anumitor capacitdti la copii. Este necesar ca educatoarea cu studii speciaie
iar nll numai o femeie experimentata 5i cu br-rn sim!, fie chiar si mama' cum cere
-
127
 Elien Key * s:i urrnareascd, dar trebuie sd qi intervind, cind este cazur, in jocurile
lor spontar':e.
72 E cunoscut
faptul cd diferenfierea, individualizarea precldrii constituie o pre-
ocupare a didacticii moderne, lnsd nu se pleaci de la ideea desfiintdrii
preddrii pe
clase, ci a imbindrii celor doud categorii de rnetoc.le.
73
Apare ciudat cum. dupdL ce ln partea I a cdrtii E. Ke.y aratd loarte
conving{tor
cd ln fan-rilie parinfii tiranizeazd pe copii impunindu-Ie propria lor
deci ne.
respectlndu-]e individualitatea, acum, pentru a combate scoala, sustine'oin!d, exact con:
trariul.
7aLa acea data cercetdrile de psihologie a copilurui de virst€ preqcolard
lard mica erau in {aza incipienti. $i $co-
$i azi se mai obiecteazd cd la virsta micd nu te
foloscsc suficient capacitdlile copilului, chiar in condiliile
existenfei nrorr.rrr"io"-or*
;r:olare 9i scolare. virsta preqcolard, in mod special, este cu mult mai p-a""urri,'.ri.-
tuai, decit o valorificd societatea. Agadar, optica E. Key in privinla
virstei de 12 ani,
c-'inci copilul ar fi capabil de scolarizare si educalie
institulionalizata, este cu totul
hazardatd.
75 Problema esle, evident, greEit pusd. Desi sociologia era nou constituitd
cadiscr-
plind ;tiinlificA qi cercetdrile de profii abia incepute, totusi autoarea
isi da seaina, ba-
zindu-se pe simpla intuilie, ca relaliile familiale sint ln anumite privinte
identice cu
cele sociale' Educatia sociald se poate deci baza pe educa{ia farnilia}ii.
clar nu se poate
rlduce la cn.

ln prefala ia eclilia francezd traducitorli ardtau. pe bunA dreptate, cd exa.er-

76
i:area inCiviclualistriultti, atit de specifica lnentalitSlii si culturii
septcntrionale, apare
cu totul ciudatd pentru spiritul latin si me'taritatea europeand
obignuitd.
77 ,$coaia ln familie era gi a ramas utopicd. Majoritatea marnelor nu au pregdtire
speciald ca si dea o educalie echivalentd cu educalia din gcoalr, nicidecum s_o de-
pAleased.
78 Multe din criticiie adresate cle Ellen Key ;colii tradilionale sint indreptdfite.
dar con{ir: Ei exagerdri ce !in, probabil, de pasiunea proprie! p}edoarii.
7e Trebuie sd recunoagtem ci in ciuda exceselor, multe din criticile fi.cute de
Eiien Key Ecoiii tradifionale sint cu totul lntemeiate. Cercetdrile fdcute ptn6
ln prr:-
zent au drept scop lnldturarea aeestor vicii, dar binernfeles a viciilor,
nu Ei * qco-
lii ln general.
80 Miiller,
Fried.rich Mar (1828_1900), Iingvist qi orientalist german, proferor ra
oxford' Specialist ln gramatica comparate a limbilor indoeuropene
generald. opere : si In lingvlrgca
I't limbii", 1861, (1g67-1g?5) 4 vol.,
comparatd" (1874); "$tiin!a
volume autobiografice"Eseuri" "studii de religie
(1901-1902) ; in germana i s-au Hp6rl!
,.Opere alese. (1892-f90f) h L2 volume.
6r'Predarea cunoqtinfelor
ln sdli special amenajate gi dotate pentru fiecere obieer
de invdldmint, aqa cum preconizeazi Ellen Key, s-a realjzat
azi in majoritstea
Scalilor.
82
Firegte, metoda este utilizabitA gi eficientd doar in locatitalile mari, eare dispun
de muzee qi expozifii variate.

128
 Es Ideea cu privire Ia lnviiarea unei singure limbi este perimati, lntruclt cerce-
tirile de psihologia copilului au dovedit cd la virsta primei copildrii se pot asimila
ln acelagi timp qi doua limbi strdine, iar pe de altd parte, relaliile active Ei strlnse
dintre diferitele {dri cer astdzi cunoaEterea cel pufin a doud limbi.
8{ Are o viziune clard., deqi incornpletd, ln ceea ce privegte evolulia lnvitdmintu-
iui bazat pe concentrarea materiiior. Ideea insd cd geografia ar putea constitui cen-
trul celorlalte discipline nu s-a dovedit acceptabile in scoala modernd actuaid, mate-
::natica, stiinlele fizico-chimice si economico-sociale avind un rol mai insemnat.
s Ellen Key anticipeazd principiul democratic al prefuirii individului ln socie-
tate dupe merite, nu dupd origine.
E6 Ideea era nou6 qi lndrdzneafd pentru vremea aceea. Astezi, lnvalimlntul reli-
gios nu-qi mai are locul in qcoala generalS.
87 Critica pe care Ellen Key o aduce invitdmintului religios se intemeiazi in
principal, pe : a) contradiclia dintre datele qtiinlei qi informaliile din Biblie cu pri-
r'ire la originea lumii ; b) contradictia dintre morala creEtinS Si modul cum ea se I
aplicE ln viala de toate zilele de cei care o propovdduiesc; c) conceplia demoraliza- I
toare a pdcatului originar, care lmpiedicd realizarea fericirii umane, stingerea ori- I
cdrui ideal, intreaga viald terestrd fiind consacratd doar pregdtirii pentru viala vii- I
toare ; d) suprimarea liberului arbitr-u" transformarea sufietelor vii in sclavi ai I
disciplinci. ln laqi fAra errrajul opinici. I
)
sEste remarcabild detaEarea arrtoarei de concepfia religioasi a epocii Ei inlelege- )
rea acesteia in termenii oricarei aite rnorale laice. )
I
Ellen Key afirmii cd se impune o noui concep[ie religioasa prin suprirnarea
Es )

eredinlei lntr-o providen[d cereascd r;i printr-o noud eticd bazatd pe realitdiile vietii, I

pe libertatea de a alege doctrina nrorald sau religioasa potrivitd cu dezvoltarea pro- )

t
prlei personalitdli.
)
s Deqi in muite privinle Ellen Key l;i depigegte prin ideile sale inaintate con- t

te'mporanii, nu se poate sustrage total de sub influen{a educaliei pe car€ o primise

!n copilSrie. Astfel, ea recunoaste necesitatea sentimentului religios, fdrd de care nu
am putea atinge un ideal, dar aratE ee invdlamintul religios, a$a cum se fdcea ln
gcoaid, bazat pe legenda iudaicd fundamentali, nu reugegte sa-l convingi pe elev si
sd-l educe.
tr Ea propune inlocuirea in rnintea copilului a ideii de Dumnezeu cu aceea de di-
vinitale, ln sensul de putere creatoare, intruchipatd in marelia naturii inconjuritoare.
s? Credinla in diavol, providen{d, rrinuni qi superstifii, subliniaz6 autoarea, sint
tr
total opuse ideilor stiintifice.
ssEa eviden{iazd r:onsecin{ele morale ale unei educatii religioase gregite : ,,pie-
tate prefdcutd gi chinuifd', .,ipocrizie plind de linguqire" etc., atitudini de eare co-
piiul nu se va putea eiibera declt muit mai tirziu Ei uneori chlar niciodatS.
e{ Ellen Key se sprijinA pe ideile lui Kant in critica adus6 moralei cregtine qi de-
fineqte ln cuvinte precise lelul adeviratei educalii morale, care ar trebui sd se facd
ln noui secol, copiluiui.

| * Se*0]ul copilulur 129

 e5 Dugmanii pacii, afirmd
autoarea, sint militarismul si clericalismul. Copilul tre-
buie sd inieleagS cd adeviratui patriotism exclude militarismul Ei aclevdrata religie
exclude clericalismul, pentru c5. ambele inS.busd iibertatea in numele autoritatii.
s6 Este remarcabile limpezimea
de gindire gi atitudinea ei in privinfa legdturii
organice dintre invdt5turile religioase qi interesele autoritSlii, ale asupritorilor. In
lncheierea cdrfii, afirmd categoric cd oamenii au abuzat de numele lui Iisus Dentru
,,a-gi rezolva problemele de dominare politicd si economicd.,.
s7 Barrett-Broroning, Erisabeth
(1806-1861), poet6 9i scriitoare eruditd englezd
din epoca victoriand. S-a caracterizat prin intelectualism exagerat, sentimentalism
nestdpinit gi feminism ardent, prin care mai ales s-a impus atentiei publice.
sE Mirrerand, Alerandre (18b9-1948), om politic francez, ministrul de r6zboi din
1914-1915, apoi pregedintele Republicii. Se retrage din viala poiiticd a Franlei ln fata
opozitiei cartelului de stinga.
ss suslinuta pledoarie ln apdrarea mamei gi a copilului, fdcutd de Ellen Key cu
atita cdldurd 9i spirit umanitar:, este cu atit mai meritorie cu cit autoarea aparlinea
clasei privilegiate Ei n-a cunoscut direct suferinfele gi vitregia soartei celor
exploata!i.
 APENDICE

PENTRU GENERATIILE VIITOARE

Una din lucrdrile ceie mai vechi asupra acestei probleme este: Traitd philaso-
phique et phgsiologique de t'h|rbdit| naturelle (Tratat filozofic qi fizioliogic asupra
ereditdlii naturale), de Prosper Lucas, Paris, 1850.
In ceea ce priveqte ereditatea predispoziliilor criminale, lucrdrile lui . L o m-
broso, Tarde, Kraft-Ebing gi ale altora slnt atlt de cunoscute incit va fi
suficient sd le reamintim aici si sd citdm citeva alte lucrdri noi, ca : L'dme crimlnelle
(Sufletul criminal) de M. Fleury si Dbterminisnxe et responsabiliti (Determinism
gi responsabilitate) de A. Hamon.
?- 1:-L^
llr llrrrud {-^-^^-x
Itqtllqz4, avem mai
dvEllt ltldt intii lucrdrile
lllLlI luul4ltlY lui ItlRibot
Iul u v l. l1'Hdrbdit6,
rl ses con-
siqnences |thiques et soci"ales (Ereditatea, consecinlele sale etice si sociale) qi I'H6r6-
dit€ psgchoTogique (Ereditatea psihologicd); ale lui Magnan qi Legrain: Les
dEgdn€r€s (Degeneratii). Apoi numeroase lucrdri mici gi mari ca : Marioges cansan-
guins et dbgdnir4scence (Cdsdtorii consanguine gi degenerescen{d) a dr. E. Lairent;
Dbgbn€rbsetddstquilibrr4s(Degenerati qi dezechiiibrali) a dr. Dallemagne;
D6.c1'6nbr6.scence sociale et alcoolisme (Degenerescenfd sociald 9i alcoolism) de M. Le-
grain;qi de acelasi autor: Hggibne et propltglarie (Igiend qi profilaxie), Hd.ridit,&
et alcoolisme (Ereditate si alcoolism). PauI Robin: Ddgdniration de I'espbee
humaine, causes et rembdes (Degenerescenla - speciei umane, cauze qi remedii).
P. Vallet : La uie et L'hdrbditd (Viala Ei ereditatea). - Fer€ : La fomille
- Le Dantec:
nduropathique (Farnilia nevropaticd). Euolution indiuiduelle et
hdr'|dit0 (Evolutia individuald si ereditatea).
- P. Ma x Si m o n : H4r6ditb mo-
rale et dissemblance phAsiclue (Ereditatea rnorald si neasemdnarea fizice).
'
- PauI
S o lli e r : Du r61e de 1;hirddit6 dans l.'alcoolisrne (Despre rolul ereditSlii ln al-
coolism).
- F. Battesti: Le mariage
clin punctui de vedere al ereditdlii). J.
au point de t:ue de I'hdr4dit€ (Cdsdtoria
Fourmet: De l'h€rbdit| psVchique et
morale (Despre ereditatea psihicd si -moralA). j
- J. D 6 er i n e : L'hdrdditd dans
les mctTadles du sgsti:me nerL:e'ux (Ereclitatea in bolile sistemuhli nervos).

!]DTTC'ATTA

In llmba francezi :

Conrpayr6: L'|xalution inlellectuelle et marale de L'enJant lEvoh-rfia inte-

lectuald gi morald a copilului), Paris, 1893, ;i Nofions €I|mentaires de psgcholagie
(Notiuni elementare de psihologie).

131
 onegrat: L'irnagination et ses uafi|tbs chez l'entant (Imaginatia qi varietd-
{ile sale la copil), Paris, 1893, qi Les caroctires et l'6d,u,cation morole (Caracterele gi
educa{ia moraid), Paris, 1896,
Def ert: L'enlont et l'adarescent dans la soci6t6 mod.erne (copilul gi adoles-
centul in societatea modern6), Paris, 1BgZ,
S c h n i z : Lo moralitd de L'enf ant (Moralitatea copiltrlui), ,,Rev. phil.,, 1g9g.
Henri &Iarion: Legons de psgchologie appliqu\e d. I,\dltcatlon (Leclii de
psihologie aplicatd ln educalie).
E' Berillon: I'es principes d.e la pidagogie suggesti.-e (principiile pedago-
giei sugestive).
H. FIeury: Le corps et L'dme de L'entant (Corpul gi sufletul copilului).
Lesoebonnard: Du gouuernement de soi-m6me (Despre conducerea de
sine)
- eseu de psihologie fiziologicd.
P. Lacombe: Esqzisse d'un enseignement bas6 sur Ia psgchologie de |enJant
(Schila unui inv6!5mint intemeiat pe psihologia copilului).
Guyau: Education et h6.rddit6. (Educalie qi ereditate), ca qi Esquisse d,u,ne
momle sons obligotion ni sonction (Schifa unei morale fdrd obiigafie, nici sancfiune)
qi l'Irrdligion de L'aaenir (Absenla religiei ln viitor), care se referd de asemenea, deqi
indirect, la problema educaliei.
B i n e t : Etude de psgchologie erpdrimentol,e. La latigue intelectuelte. La tugges-
tibiwe (Studiu de psihologie experimentald. Oboseala intelectualS. Sugestibilitatea).
A. Fouillee: La psgchologie des id€es Jortes (psihologia ideilor for!d).
ch. Richet: Essai de pseTchologie g6n6rore (studiu de psihologie generali).
J o I y : Notions |limentalres de psgchologie. Notions de p1dagogie. psgchorogie
des grand"s hommes (Nofiuni elementare de psihologie. Noliuni de pedagogie. psiho-
logia oamenilor mari), qi cdr$ile lui r h. R i b o t care trateazd indirect despre psi-
hologia copilului : Moladies d,e ro uoront| ; psgchologie d"e l'attenti.on ; psgchologie
des €motions ; Psychologie des sentimenis lBolile vointei ; Psihologia atentiei ; Psiho-
logia emoliilor gi Psihologia sentimentelor).

filaj : 15300+S.P. 60 eremplare brogate qi

legate. coli de iipar : 8,25. llirtla : 'Iipar
A Bo-qhG.A. Format : 70X100-42. Bun de
tipar : 25.12.197?. Nr. plan 6329.
Edilia : 1978.
Intreprinderea PoltgraficA,.Banat.,,
'fimifoara, Calea Aractlllui nr. 1.
Republica Socialistar Romenja.
anda nr. 1?5.

ffinJ