Istoria ideilor și paradigmelor educaționale

SEMINAR 5 RENAȘTEREA ȘI REFORMA

APLICAȚII

1. Comentați ideea exprimată de Erasmus din Rotterdam conform căreia erudiția nu este totuna
cu educația.
2. Utilizând notele de curs și alte surse bibliografice, faceți o comparație între învățământul
scolastic și cel de tip umanist.
3. Redați pe o pagină semnificații posibile ale tezei de mai jos:

„Nu ne muncim decât să ne încărcăm mintea, iar înțelegerea și cugetarea le lăsăm goale.
Precum păsările cerului se duc uneori în căutarea grăunțelor și le aduc în cioc, fără să le
știrbească, ca să le dea puilor, așa și dascălii noștri urmăresc știința în cărți și o țin pe vârful
buzelor, numai ca să-i dea drumul din gușă în vânt.” (Eseuri, 1984)

4. Analizați fragmentul din Cetatea Soarelui. Arătați virtuțile și limitele învățării intuitive, așa
cum se realizează prin cele șapte cercuri concentrice.

„Înțelepciunea are în sarcina sa artele liberale și mecanice, științele toate, magistrații

acestora și doctorii, precum și școlile disciplinelor. Are în subordine atâția magistrați câte științe.
Așa este un magistrat care se numește Astrologul, altul Cosmograful, Aritmeticul, Geometricul,
Istoriograful, Poetul, Logicul, Retorul, Gramaticul, Medicul, Fiziologul, Politicul, Moralistul
având un singur îndreptar, pe care îl numea Înțelepciunea; în acest compendiu sunt înscrise toate
științele și încă cu o extraordinară claritate și concizie. Îl citesc poporului după obiceiul
pitagoricienilor. Înțelepciunea a dispus să se acopere pereții interiori și cei exteriori atât la
caturile inferioare, cât și la cele superioare, în întreaga cetate, cu picturi din cele mai alese și să
se scrie pe ei toate științele într-o ordine mirifică. Pe pereții exteriori ai templului și pe draperiile
ce se lasă atunci când sacerdoții vorbesc poporului (pentru ca vocea să nu se împrăștie dincolo
de auditori) sunt pictate stele, mărimea, influențele și mișcările fiecăreia fiind notate în câte trei
versuri.

Pe zidul interior al primei circumferințe se zăresc pictate toate figurile matematice, mult mai
numeroase decât cele găsite de Arhimede și Euclid: sunt desenate mari, proporțional cu pereții,
și artistic, cu o explicație succintă, conținută într-un vers în dreptul fiecăreia. Sunt și definiții,
teoreme, etc. Pe latura exterioară, convexă, a primului zid se află o descriere completă și totodată
foarte mare a întregului pământ, însoțită de niște table enorme pentru fiecare provincie, unde

Lect.Univ.Dr. Calotă Elena Daniela

Istoria ideilor și paradigmelor educaționale

sunt cuprinse în câteva rânduri: ceremoniile, legile, obiceiurile, originea și forța de lucru a
locuitorilor; alfabete uzitate în aceste provincii se văd deasupra alfabetului Cetății Soarelui.

În interiorul celui de-al doilea inel, și anume în încăperile de sus, se văd toate felurile de
pietre prețioase și comune, de minerale, de metale, atât pictate, cât și unele în natură, cu câte o
notă explicativă în două rânduri în dreptul fiecăreia. În exterior sunt desenate toate mările,
fluviile, lacurile și izvoarele din lume; vinurile, uleiurile, precum și licorile; originea, calitățile
și efectele lor. Deasupra arcadelor, încastrate în zidărie, mai sunt și niște amfore, pline cu diverse
licori, de la o sută până la trei sute de ani, cu ajutorul cărora se tratează diferite boli. De
asemenea, grindina, zăpezile, tunetele și tot ce se întâmplă în aer sunt exprimate în figuri cu câte
o notă explicativă. Dețin arta de a produce în interiorul unei încăperi toate meteorologicile, adică
vânturile, ploile, tunetul, curcubeul, etc.

În interiorul celui de-al treilea inel sunt pictate toate speciile de arbori și de ierburi, unele
din ele putându-se vedea în natură, în niște vaze deasupra arcadelor, pe peretele exterior.
Explicațiile alăturate indică: locul unde au fost descoperite prima dată, care sunt proprietățile și
calitățile lor, precum și raporturile cu cele cerești, cu metalele, cu părțile corpului uman, cu
lucrurile marine, precum și întrebuințarea lor în medicină, etc. În interior sunt toate genurile de
pești din fluvii, lacuri și mări, precum și însușirile lor, modul de reproducere, de viață, de
cultivare și întrebuințare pe care o au pretutindeni și la noi, precum și raporturile lor cu lucrurile
cerești și pământene. Fie naturale, fie artificiale, așa că am rămas uimit vâzând pești-episcop,
lanț, platoșă, cui, stea, precum și imaginile lucrurilor care poartă aceste nume, perfect reproduse.
Se văd și rechini, cochilii, stridii, etc. Ți se înfățișează aici cu ajutorul picturii și al explicațiilor
minunate tot ce are lumea acvatică demn de știut.

În interiorul celui de-al patrulea se văd pictate toate genurile de păsări, precum și calitățile
lor, mărimile, obiceiurile, culorile, viața, etc., aflându-se printre ele și o autentică Phoenix. În
exterior se văd toate genurile de animale: reptile, șerpi, dragoni, viermi, precum și insecte și
muște, țânțari, tăuni, cărăbuși, etc., cu condițiile lor de viață, virtuțile, veninurile și
întrebuințările lor, etc. Și sunt mult mai numeroase decât ne putem noi închipui.

În interiorul celui de-al cincilea se află absolut toate animalele terestre, de atâtea genuri de
rămâi uimit. Căci nu le cunoaștem nici a mia parte; și cum sunt foarte multe și de mărimi colosale,
au fost pictate și în exteriorul circumferinței; hei, câte feluri de cai! ce frumusețe de forme, expuse
cu atâta perfecțiune.

În interiorul celui de-al șaselea sunt pictate toate artele mecanice, cu instrumentele lor și
modul în care sunt mânuite la diferite națiuni, prezentate în ordinea însemnătății lor și totodată

Lect.Univ.Dr. Calotă Elena Daniela

Istoria ideilor și paradigmelor educaționale

și inventării lor. În exterior sunt pictați toți inventatorii pe tărâmul științelor, armelor și legilor;
printre aceștia am văzut pe Moise, pe Osirisis, pe Jupiter, pe Mercur, pe Licurg, pe Pompiliu, pe
Pitagora, pe Zamolxis, pe Solon, pe Charon, pe Forneu și mulți alții, avându-l pictat și pe
Mahomed, pe care totuși îl detestă, socotindu-l un legislator mincinos și sordid. La loc de cinste
am văzut efigia lui Isus Hristos și a celor doisprezece apostoli pe care-i venerează și-i prețuiesc
ca pe niște supraoameni; am văzut pictați pe porticurile de pe jos pe Cezar, pe Alexandru, pe
Pirus și Hanibal și alți eroi străluciți în războaie și în timp de pace, mai ales romani. Și când
i-am întrebat, plin de admirație, de unde cunosc istoria noastră, mi-au răspuns că la ei
cunoașterea tuturor limbilor este în mare cinste; că trimit necontenit, pe tot globul pământesc,
cercetători anume și soli care să studieze cu seriozitate obiceiurile și puterea armată, modul de
guvernământ și istoria tuturor națiunilor, adunând la un loc și bune și rele, ca apoi să le aducă
în republica lor și să se delecteze studiindu-le. Am aflat că bombardele și tipografia au fost
inventate de chinezi, înaintea noastră. Au magistri care explică aceste picturi, iar copiii s-au
obișnuit să învețe toate științele până la zece ani fără sforțare, aproape în joacă, sub forma unor
povești”.(Tommaso Campanella, Cetatea Soarelui, Ed. Științifică, București, 1959)

Lect.Univ.Dr. Calotă Elena Daniela