Jocul și jucăria
Studiu de caz
Studiul de caz
2.1. Introducere
Cercetarea se încadrează în limitele de 3-6/7 ani ale copiilor care trăiesc în familii
normale, monoparentale sau nu au familii, copii la care am observat îndeplinirea
următoarelor criterii în contact cu jucăria:
Funcționalitete Valoare
Tematica
Manipulare socială
de joc
promovată
2.4. Obiectivele cercetării
Obiectivul general:
- identificarea factorilor care realizează interdepedența dintre
activitatea de joc și jucării:
LEGO
12 CUBES -
PĂPUȘA
ANIMALE
FLOOR Jucării
PUZZLE – TOWER
ALBA CA SHAPE
ZĂPADA SETUL
“BUCĂTARIA”
2.6. Formularea ipotezelor
Pornind de la comportamentul și atitudinea copiilor la contactul cu jucăriile
propuse se poate face o analiză legată de calitatea informației transmise de către aceste
jucării, pentru ca aceasta să aibă şi repercursiuni (pozitive /negative) în cadrul imaginatiei si
comportamentului viitor al copiilor.
I
p
o
t Chiar dacă jocul/ jucăria impune
e limite, copilul are posibilitatea de a
z realiza și dezvolta valori.
e
l
e Cu cât copilul a găsit mai multe
funcționalități unei jucării, cu atât
d
inteligența, memoria și imaginația sa
e
lucrează într-un confort psihic mai mare.
l
u
c Dacă s-a folosit jucăria puțin timp, într-o stare
r de rigiditate, atunci imaginația copilului se află
u între limite ce trebuie depășite.
Studiul de caz 1
Păpușa
Date personale
Nume şi prenume: A. M.
Data naşterii: 07.04.2014
Domiciliul: Bucureşti
Mama: asistent medical
Tata: pompier
A.M. este un copil de 4 ani, provenit dintr-o familie normală, alcătuită din
mama, tata și fetiță.
Pentru a observa influența pe care o are păpușa asupra dezvoltării, dar și cum
se joacă cu aceasta, i–am pus la dispoziție păpuși și am observat comportamentul fetiței.
De asemenea am purtat discuții cu A. M. În urma discuțiilor și a observărilor făcute am
ajuns la următoarele concluzii.
Păpușa
Tematica de joc pe care o influențează
prezența păpușii este: “de-a mama și de-a Din punctul de vedere al manipulării este
tata”, “de-a grădinița”, “de-a copilul”, “Vino, foarte important că păpușa aleasă a fost mai
păpușico!”, “Pregătim mâncare pentru mare, ușurând fetiței sarcina de a o apuca și
păpușă”, “Medicul consultă păpușa”, de a se juca cu ea. . Un alt plus care ajută la
“Aranjăm masa pentru păpușă”, “Să facem manipularea cu ușurință a păpușii este
baie păpușii”, “Cum îmbrăcăm păpușa?”, mobilitatea mâinilor, picioarelor și a capului,
“Cere-i frumos păpușii o jucărie” etc fetița reușind cu ușurință să o țină de mână și
să se joace cu ea.
LEGO
Date personale
Nume şi prenume: Ș. A.
Data naşterii: 22.08.2014
Domiciliul: Bucureşti
Mama: bibliotecară
Tata: bilbliotecar
Ș.A. este o fetiță de 4 ani, provenită dintr-o familie normală, alcătuită din
mama, tata și fetiță.
Pentru a observa influența pe care jocul de lego o are asupra dezvoltării, dar și
cum se joacă cu acesta, i–am pus la dispoziție mai multe piese de lego și am observat
comportamentul fetiței. De asemenea am purtat discuții cu Ș. A. În urma discuțiilor și a
observărilor făcute am ajuns la următoarele concluzii.
LEGO
Date personale
Nume şi prenume : C. R.
Data naşterii: 14.09.2014
Domiciliul : Bucureşti
Mama : îngrijitor spatii verzi
Tata : îngrijitor spaţii verzi
C. R. provine dintr-o familie formată din mama, tata şi trei fraţi. Are vârsta de 4 ani şi
este înscrisă la o grădiniţă cu program prelungit
Pentru a observa comportamentul acestui copil, care şi-a căpătat independenţa de la o
vârstă fragedă, i-am pus la dispoziţie o jucărie stimulativă pentru gândirea ei, şi anume
un puzzle “FLOOR PUZZLE – ALBA CA ZĂPADA” alcătuit din 24 piese.
LEGO Valorile sociale
C.R. îşi creează o
personalitate puternică, se
Manipularea pieselor
străduieşte în rezolvarea
duce la dezvoltarea
problemei, sarcinii date, se
coordonării mână-ochi,
ambiţionează, lucru care îi va
dar şi a abilităţilor motorii
îmbunătăţi viitoarea activitate.
fine. Pentru o mânuţă încă
Amintindu-și povestea își va
nesigură, nu este deloc
activa valori cum ar fi:
uşor, ba chiar este o
bunătatea, hărnicia, răutatea.
provocare, să puna o
piesă la locul ei.
Criterii
Funcţionalitate
Puzzle-ul reuşeşte să instige
fetiţa, să o provoace să Tematica de joc ne
rezolve sarcina dată. duce cu gândul la
Observând comportamentul lumea poveștilor.
fetiţei putem spune că a fost Rezolvând puzzle-ul,
antrenată să descopere, să fetița va recunoaște
clasifice, să memoreze, să povestea și, plecând de
raţioneze, să reflecteze, să la imagine se poate
aplice o raţiune logică în purta o conversație.
asamblarea pieselor.
Studiul de caz 4
12 CUBES – ANIMALE
Date personale
Nume şi prenume : V. M.
Data naşterii: 22.09.2013
Domiciliul : Bucureşti
Mama : casnică
Tata : director
Setul BUCĂTARIA
Date personale
Nume şi prenume : P. B.
Data naşterii: 03.08.2013
Domiciliul : Bucureşti
Mama : cadru medical
Tata : cadru M.A.I.
TOWER SHAPE
Date personale
Nume şi prenume: M. A.
Data naşterii: 27.08.2014
Domiciliul: Bucureşti
Mama: îngrijitoare școală
Tata: șofer
Considerăm că
Jucându-se cu această funcționalitatea jucăriei
jucărie, M. A. își
Criterii este îndeplinită atunci când
consolidează învățarea este oferită imaginea model,
culorilor, mărimilor, dar și atunci când copilul se
formelor. Prin utilizarea ei, joacă fără model.
M. A. își dezvoltă Ajută copilul atât în
următoarele valori: atenția, dezvoltarea psihică cât și în
gândirea, puterea de dezvoltarea fizică: ajută la
concentrare, dezvoltarea mușchilor
autostăpânirea, învață să mâinii, la dezvoltarea
ducă la bun sfârșit un lucru coordonării ochi-mână.
început, să aibă răbdare
atunci când greșește.
AMENAJAREA MEDIULUI
EDUCAȚIONAL
Criteriul principal care stă la baza amenajării unei săli de grupă este spiritul critic al
copilului. Acesta trebuie să exploreze posibilitatea rămânerii în sală pentru mai mult timp,
precum și a revenirii în spațiul educațional. Ochiul critic al copilului vede, explorează,
analizează și interpretează încă din primele secunde spațiul în care urmează să fie primit
și își exprimă acordul sau dezacordul de a intra în sală prin intenția de a face sau nu primii
pași.
Pentru a atrage și motiva copiii mici în activități, este bine ca ei să participe la amplasarea
și dotarea centrelor de activitate.
Centrele de activitate reproduc, în miniatură, situații reale de viață, context în care copiii
exersează adevărate activități umane, accesibile vârstei lor.
Una dintre condițiile esențiale ale aplicării unui curriculum centrat pe nevoile, interesele
și dezvoltarea globală a copilului se referă la crearea unui mediu educațional adecvat, care
să permită dezvoltarea liberă a copilului și să pună în evidență dimensiunea
interculturalității, pe cea a incluziunii sociale.
Noi, educatoarele, suntem responsabile de
crearea unui mediu favorabil de învățare, fiind noi înșine parte integrant a acestuia
(Viorica Preda, 2000).
Să promoveze sănătatea
copilului prin luminozitate,
ventilație, căldură; Să existe materiale diverse,
care să stimuleze operațiile
gândirii și creativitatea;
Să fie un spațiu sigur, fără
riscuri de accidente; Să încurajeze copilul să facă
alegeri prin existența
centrelor de interes;
Să încurajeze mișcarea și
explorarea; Să asigure predictibilitatea
programului prin prezența în
clară a orarului;
Să existe un spațiu dedicat
expunerii lucrărilor
realizate de către copii; Să faciliteze activitățile copiilor
cu nevoie speciale de învățare;
Să permită colaborarea
și interacțiunile dintre
copii; Să asigure accesul liber al
copiilor la materialele amenajate
în centrele de interes;
BIBLIOTECĂ
Este spațiul în care copiii își exersează limbajul sub toate aspectele sale (vocabular, gramatică,
sintaxă, înțelegerea mesajului), în timp ce comunică (verbal sau nonverbal) sau asimilează
limbajul scris. Se stabilește într-un colț cât mai intim și relaxant, cât mai departe
de centrele active (Construcții, Nisip și Apă).
JOC DE ROL
Este spațiul în care dezvoltarea socio-emoțională se regăsește din plin, copiii reproduc lumea așa
cum o înțeleg ei, repetă, reinterpreteză, imită comportamentele întâlnite. “Copiii își însușesc roluri
sociale, dezvoltă deprinderi de cooperare, de comunicare, de limbaj și de manipulare a obiectelor
specifice sau de uz general.” (E. Vrăsmaș, ”Educație timpurie”, 2014: p.218)
CONSTRUCȚII
Centrul „Construcții” mijlocește dezvoltarea cognitivă, socio-emoțională, fizică, dar și inițiativa,
creativitatea și perseverența, prin activitățile individuale sau de grup. Spațiul dedicat acestui
centru trebuie să fie destul de mare pentru ca un grup de copii să poată lucra aici împreună fără ca
șantierele lor să se intersecteze. Este de preferat să existe un covor care să acopere podeaua pentru
a reduce zgomotele provocate de cuburile de lemn sau plastic în cădere.
ARTĂ
Centrul de activități artistice încurajează copiii să-și dezvolte și să-și descopere creativitatea, să se
distreze cu materiale noi și să experimenteze tactil. Acest centru stimulează curiozitatea, simțul estetic,
imaginația și spiritul de inițiativă al copiilor, încrederea în sine, dezvoltarea motricității fine și grosiere.
ȘTIINȚĂ
Copiii, prin esența lor, sunt oameni de știință, care caută permanent să se informeze în legătură
cu lumea care îi înconjoară. Ei încearcă să înțeleagă această lume prin intermediul observării și
experimentării. Curiozitatea naturală a copiilor este calea spre însușirea cunoștințelor.
JOC DE MASĂ
Activitățile din acest centru îi ajută pe copii să numere, să facă asocieri și clasificări, să-și creeze
propriile jocuri și să-și exerseze deprinderile de limbaj, să-și dezvolte calitățile individuale,
mușchii mici și coordonarea oculomotorie.
NISIP ȘI APĂ
Acest centru oferă copiilor ocazia de a-și exersa percepția senzorială, gândirea logică, capacitatea
motorie. Jocul cu nisipul și apa stimulează mințile copiilor, dar îi și liniștește în același timp.
CENTRUL TEMATIC
Este locul unde expunem materialele legate de tema proiectului în așa fel încât copiii să le poată
privi și mânui, să se poată juca cu ele, să vorbească și să citească, să poată adăuga altele noi,
produse sau procurate de ei.
REGULILE GRUPEI
AZI AM ÎNVĂȚAT
AZI AM ÎNVĂȚAT
AZI AM ÎNVĂȚAT
FACEM MIȘCARE SĂ
CREȘTEM MARI
CONCLUZII
1. Barbu, H., Popescu, E., Șerban, F., Activități de joc și recreativ-distractive – Manual
pentru școlile normale-specialitatea educatoare, E.D.P, București, 1993
2. Curriculum pentru învățământ preșcolar (3-6/7 ani), Ministerul Educației, Cercetării și
Tineretului, 2008;
3. Ghidul de bune practici pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, PETI;
4. Ghidul pentru educația timpurie a copiilor de la naştere la 3 ani, PETI;
5. Ghidul cadrelor didactice pentru educație timpurie și preșcolară, Unicef, Ministerul
Educației și tineretului al Republicii Moldova, Ajută-l să crească om mare;
6. Flerina, E. A., Jocul și jucăria – Îndrumător pentru educatoarele din grădinița de copii,
E.D.P, București, 1976;
7. Șchiopu, U., Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor, E.D.P, București, 1970;
8. Vrăsmaș, E., Educație timpurie, Editura Arlequin, 2014.
L/O/G/O
UNIVERSITATEA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
EDUCATIE TIMPURIE, An II
Studenți: Baba-dița Julieta
Hanganu Alina
Jercan Alina
Pisică Mădălina