Caracterizarea lui Toma Nour

Mihai Eminescu s-a afirmat ca un scriitor care urmareste sa redaie ,,metafora vietii”. El se
încadreaza singur în curentul literar al romanticilor, recunoscînd înclinatia sa de vizionar,acest
lucru m-a intrigat si totodata m-a facut sa indragesc capodoperele eminesciene. Geniu pustiu
este un roman poetic la baza caruia este o experienţa spirituală proprie,transpusă în
ficţiune.Toma Nour este personajul principal a acestui roman.Inca din titlu ,Eminescu sugereaza
nefericirea lui Toma ,,pustiu” care este framintat de gindurile tacerii si ale singuratatii.
Romanul nu este altceva, decat transcrierea juranluilui lui Toma Nour. Autobiografia lui
contine toate etapele importante ce i-au marcat existenta, incepand cu copilaria intr-un sat din
Ardeal, si incheiand cu esecul Revolutiei lui Avram Iancu. Prima parte a juranlului trateaza
esecul erotic al lui Toma Nour, care o cunoaste pe Poesis, o actrita de mana a doua, de care se
indragosteste ,, amândoi săraci, aveau ca unică bogăţie sentimentelelor sincere” . Relatia lor se
stinge atunci cind Poesis intretine relatii cu oamenii corupti ai orasului. Toma Nour cade intr-un
fel de “atonie”, ceea ar fi lipsa totala a vointei de viata. Eroul este numit un “fantast”, gasindu-si
compensatii in lumea visulu. Dupa o perioada de recurgere interioara isi regaseste rostul vietii,
inrolandu-se si el in oastea lui Avram Iancu. La fel ca prietenul sau, Ioan, paraseste si el
pasivitatea si incepe sa profeseze, in spirit byronian, un demonism activ.
In a doua parte a juranlului Toma Nour devine un personaj activ al revolutiei, omorand cu
cruzime,, prin incendierea casei în care se aflau canibalii” doar pentru a nu lasa tovarasii sai pe
mana dusmanilor.
Dupa esecul revolutiei, Toma Nour se intoarce in Cluj, unde gaseste o scrisoare de la Poesis,
care se sinucisese intre timp. In acesta tanara marturiseste ca il iubise cu adevarat, dar a fost
obligata sa se prostitueze, ca sa-si intretina tatal, care era batran si bolnav.
Finalul il aflam dintr-un fragment, intitulat ,,Toma Nour in gheturile Siberiene” , din care iese, ca
Toma Nour a fost judecat si deportat in Siberia. Astfel Toma Nour ramase doar scheletul
acoperit de fisii de carne fara suflu , fara vointa de a tari si fara nucleu.
As putea sa-l aseman pe Toma Nour cu Dionis din ,,Sarmanul Dionis”, deoarece au
trasaturi comune :tristetea, singuratatea, inocenta, inclinarea spre visare sunt citeva trasaturi
care demonstreaza legatura dintre aceste doua personaje .

Dupa parerea mea Toma Nour personajul principal acestui roman este gonit de agonia
singuratatii si a mizeriei razboiului, dar totusi ramina a fi un geniu pustiu.