1.

Prezentarea cadrului general, a domeniului pentru care se efectueaza estimarea riscului

Politica de prevenire a accidentelor majore a SC Petrom SA Zona de Operare Timisoara Unitatea Arad constituie un angajament de asigurare continua a sigurantei in operarea instalatiilor si a echipamentelor, de reducere a riscurilor de incidente si accidente generate de depozitarea si manipularea substantelor periculoase aflate pe amplasament. In cadrul Statiei de Dezbenzinare Calagea se vor aplica masuri specifice de mentinere a sigurantei in operare, care sa ajute la indeplinirea urmatoarelor obiective specifice: reducerea la minim a potentialelor riscuri de mediu prin evaluarea precisa a necesitatilor de securitate ierarhizate functie de tipul si anvergura pericolului asteptat; asigurarea conformarii cu normele si reglementarile legale; pregatirea intregului personal in vederea cunoasterii riscurilor si problemelor de mediu pe care activitatea lor o implica; comunicarea permanenta cu toate partile interesate pentru asigurarea transparentei in ce priveste posibilele consecinte negative ale activitatii proprii in mediul extern; asigurarea responsabilitatii sociale la nivelul comunitatii prin implicare activa, ca obiectiv strategic al SC PETROM SA ca membru al Grupului OMV; Performantele de siguranta tehnologica vor fi atent monitorizate pe plan local si vor constitui date de intrare in analiza performantelor sistemului de siguranta la nivel comunitar. Aceste evaluari precum si asigurarea conformarii cu reglementarile si legislatia in vigoare, sunt raportate conducerii societatii prin proceduri interne. In domeniul Securitatii, managementul SC PETROM SA se angajeaza in urmatoarele directii de actiune: Conformarea la legislatia actuala de securitate si sanatate in munca si a oricarei evolutii a acesteia, referitoare la activitatile desfasurate; Imbunatatirea continua a performantelor de securitate si sanatate in munca pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale;

Pregatirea si constientizarea intregului personal privind respectarea masurilor tehnice si organizatorice precum si a legislatiei in vigoare, ce reglementeaza activitatea la fiecare loc de munca;

Reducerea sau inlaturarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la toate locurile de munca, prin stabilirea de masuri preventive de lucru, asigurandu-se o imbunatatire permanenta a nivelului de securitate a angajatilor, la toate nivelurile ierarhice;

Analiza periodica a activitatii de securitate si sanatate in munca.

Sectorul de extractie si prelucrare a titeiului si gazelor naturale este unul din sectoarele industriale cu impact puternic asupra mediului iar SC PETROM SA recunoaste, in contextul armonizarii legislatiei de mediu cu cea a Uniunii Europene, ca desfasurarea normala a activitatii de productie trebuie sa fie sigura si isi asuma responsabilitatea ca stapaneste, prin reguli clare si precise, pericolele potentiale de producere a unor accidente majore in care pot fi implicate substante periculoase. Activitatile desfasurate in cadrul STATIEI DE DEZBENZINARE CALAGEA au fost evaluate din punctul de vedere al sigurantei pentru a se identifica principalii factori critici privind siguranta iar managementul societatii asigura implementarea angajamentelor si obiectivelor asumate prin politica de mediu si siguranta si in conformitate cu planul strategic al companiei identifica actiunile specifice referitoare la anumite procese, produse sau servicii. La nivelul unitatii STATIE DE DEZBENZINARE CALAGEA, prin natura activitatilor specifice desfasurate, ce implica prelucrarea, depozitarea si transportul de substante foarte inflamabile si potential nocive, amplasamentul poate constitui sursa unui accident major cu efecte negative pentru angajati, public, mediul natural si antropic. Conducerea SC PETROM SA isi asuma responsabilitatea adoptarii tuturor masurilor preventive pentru controlul acestui pericol. Managementul securitatii acopera urmatoarele aspecte: organizare si personal, identificarea si evaluarea pericolelor majore, managementul pentru modernizare, adoptarea si punerea in aplicare a procedurilor de identificare a situatiilor de urgenta previzibile, monitorizarea performantei, controlul operational. Depozitarea , utilizarea si vehicularea unor cantitati mari de materiale hazarduoase, in anumite conditii poate duce la situatii de risc major, pericolul fiind determinat de coexistenta mai multor factori de risc. 2

Pericolul de accident major este determinat de coexistenta mai multor factori de risc, care sunt prezentati sintetic in tabelul urmator.
Pericolul Chimic Factorul de risc probabil Explozie Incendiu Stocare si vehiculare de substante periculoase; Emisii de gaze sau deversari accidentale de produs petrolier; Formare accidentala de amestecuri de gaze cu aer in limitele de explozie; Stocarea de gaz lichefiat (gazolina) in recipienti si instalatii sub presiune; Stocare, procesare, utilizare si transport de substante extrem de inflamabile.

2. Prezentarea/descrierea activitatii ce prezinta interes pentru estimarea de risc:

a) Context legislativ Legislatia Europeana Directiva Seveso I Directiva Consiliului Europei nr. 82/501/EC din 24 iunie 1982 privind riscurile de accidente majore ale anumitor activitati industriale; Directiva Seveso II Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul riscurilor de accidente majore implicand substante periculoase; aceasta Directiva a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 804 / 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase. Directiva Consiliului Europei nr. 2003/105/EC din 16 decembrie 2003 privind amendarea Directivei Consiliului Europei nr. 96/82/EC (Seveso II); se urmareste extinderea ariei de aplicare a Directivei, avand in vedere accidentele industriale recente si studiile efectuate asupra substantelor cancerigene si periculoase pentru mediu, precum si clarificarea unor prevederi ale acesteia. Legislatia interna subsecventa HG 804/2007 Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 1084/2003 pentru aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si, respectiv, a accidentelor majore produse;

Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activitatile care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase; Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 251/2005 pentru organizarea si functionarea secretariatelor de risc privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase; Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1.299/2005 privind aprobarea Procedurii de inspectie pentru obiectivele care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase. OMAI 647/2005 privind aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase. b) Locatie Informatii generale Statia de Dezbenzinare Calagea este situata pe teritoriul comunei Satchinez in extravilanul acesteia, pe drumul petrolier care face legatura intre Statiunea Turistica Bai Calacea si localitatea Satchinez.
Adresa: loc. Calacea, comuna Ortisoara, jud. Timis. Telefon: 0256 379669; Fax: 0256 388644. Statia de dezbenzinare ocupa o suprafata de 91500 mp situata la nord de municipiului Timisoara, la cca. 23 km de acesta (masurati in linie dreapta). Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt:
o

45 55' 59,81'' lat. Nord;

o

21 05' 03,54'' long. Est; altitudine 109m. Vecinatatile amplasamentului sunt: o Sud : Drumul petrolier Bai Calacea- Satchinez si in continuare o ferma agricola in dezafectare si paraul Iercici; o Vest: teren agricol si in continuare Parc 5 Calacea si Statiunea Bai Calacea; o Nord : teren agricol; o Est: Parc 1 Calacea si in continuare teren agricol si Parc 2 Calacea.

c) Informatii despre amplasament Elemente de geologie, hidrogeologie si hidrologie Sondele sapate in zona amplasamentului au traversat formatiuni ce apartin Panonianului si Miocenului si Cristalinului. Cristalinul este format din roci metamorfice de epizona suprapuse de roci eruptive acide. Depozitele Miocenului sunt formate din gresii, nisipuri, microconglomerate si marnoargile. Panonianul, dispus peste paleorelieful Miocenului sau acolo unde acesta lipseste peste fundamentul cristalin, este dezvoltat in fascies marno argilos, cel inferior si in fascies nisipos Panonianul superior.
Forajele efectuate cu caracter hidrogeologic au indicat prezenta a doua categorii de strate acvifere: de suprafata de natura freatica si de adancime. Stratul freatic de suprafata este cantonat in orizontul nisipos si pietrisurile situate intre cotele 2 6 m sub stratul argilos superficial. Apele de suprafata sunt reprezentate de paraul Iercici care curge, pe directia est-vest printr-o vale, situata la un nivel cu circa 10 m mai jos decat terenul din incinta, la circa 60 0m sud-est de amplasament. Acesta formeaza in zona, paralel cu latura sudica a obiectivului o acumulare de circa 6 ha luciu de apa situata in spatele unui baraj.

Structura tectonica, activitatea seismologica Din punct de vedere tectonic, zona Timisoara este asezata intr-o arie cu falii orientate est-vest, marcata de existenta vulcanului stins de la Sanovita, precum si de apele mineralizate din subsolul Timisoarei, cele de la Calacea spre nord si Buzias-Ivanda in sud. Din studiile seismologice efectuate rezulta ca Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice, care se grupeaza in doua areale: unul in partea de sud-est a regiunii, al doilea in imediata apropiere a orasului Timisoara. In apropiere de Timisoara se intersecteaza liniile seismice Periam-Varias-Vinga in nord-vest si Radna-Parta-Sag in sud-est. Zona cea mai activa din punct de vedere seismic se afla in partea de sud a orasului Timisoara
o

(un cutremur de 8 MKS la minim 50 ani), zona amplasamentului nefiind incadrata in aceasta. Cu toate ca zona Timisoara este destul de activa, putine din numeroasele cutremure observate au depasit magnitudinea 6 pe scara Richter. In perioada 1901-1950 au fost semnalate 129 cutremure, iar in perioada 1951-1999 au fost inregistrate 97 cutremure, provocand doar pagube minore. Cele mai 5

importante miscari seismice inregistrate au fost cele din 1991 (12 iulie M = 5,7; 18 iulie M = 5,6; 2 decembrie M = 5,5). Cutremurele banatene sunt caracterizate prin adancimea mica a focarului (5-15 km), zona redusa de influenta in jurul epicentrului, miscari orizontale si verticale de tip impuls cu durata scurta, perioade lungi de revenire in aceeasi zona. Pe harta zonarii seismice a teritoriului Romaniei (Stas 11100/1-91), unde sunt redate intensitatile seismice exprimate in grade de intensitate MSK (intre 6 si 9 grade), teritoriul din partea de nord a orasului Timisoara, in care se afla Statia de desbenzinare Calagea, se incadreaza zonelor cu risc seismic mediu spre scazut (un cutremur de 7 MSK la minim 50 de ani). Elemente meteorologice, date climatice Clima este temperat continentala moderata cu influente mediteraneene si oceanice mai ales vara . In cursul anului predomina masele de aer maritim din vest cu suficienta umiditate. Temperatura medie anuala este de 10,9C. Cantitatea medie anuala de precipitatii atmosferice este cuprinsa intre 700-750mm. Directiile predominante a vantului sunt din nord-est iarna si sud-vest vara. Zone protejate, habitate sensibile In zona din imediata apropiere a amplasamentului nu sunt zone protejate sau zone cu locuinte. Cea mai apropiata zona protejata este rezervatie naturala ornitologica Mlastinile Satchinez situata la circa 3,3 km in partea de nord-vest a amplasamentului. Zona sensibila cea mai apropiata este reprezentata de Statiunea de tratament Baile Calacea (cu bai termale mineralizate) situata la circa 1,6 km nord-est de amplasament. Statiunea este cu program pe tot parcursul anului, ocupa o suprafata de peste 15 ha si are circa 250 locuri de cazare din care 100 in hotel restul la casute si camping. Localitatile cu zonele de locuinte cele mai apropiate sunt: Satchinez situat la circa 2,3 km vest de amplasament; Hodoni situat la circa 2 km sud de amplasament; Calacea situat la circa 4,7 km nord-est de amplasament. 6

Istoricul obiectivului, utilizarea anterioara a amplasamentului Zacamintele de titei si gaze au fost descoperite si exploatate incepand cu anul 1966. Instalatiile statiei de dezbenzinare au fost finalizate si puse in functiune in anul 1972. Inainte de aceasta data terenul amplasamentului a fost utilizat in scop agricol. In anul 2005 a fost pusa in functiune instalatia de uscare gaze iar la data elaborarii raportului este in constructie o statie de masurare a debitelor de gaze. d) Scara la care se desfasoara activitatea analizata din punctul de vedere al riscului Descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand acelor parti ale amplasamentului care au importanta din punctul de vedere al securitatii, surselor de riscuri de accidente majore si a conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce
Activitatea principala desfasurata in cadrul amplasamentului este cea de separare a fractiei C3+ (gazolina) din gazele de sonda bogate produse pe structurile de extractie: Biled, Sandra, Varias, Calacea, Satchinez si Lovrin. Separarea fractiei C3+ se realizeaza prin adsorbtie pe carbune activ. Gazele sarace ramase in urma adsorbtiei sunt comprimate si livrate in colectoarele de gaze. Desorbtia fractiei C3+ de pe carbune activ se realizeaza prin antrenare cu abur. Amestecul de gazolina -apa este separat gravitational, apa rezultata este trecuta prin statia de epurare si evacuata in paraul Iercici. Fractia petroliera rezultata in urma procesului de separare are o parte lichida, care este depozitata partial in tancul de gazolina lichida si o parte gazoasa care este lichefiata prin comprimare si racire. Gazolina rezultata prin amestecarea celor doua fractii este depozitata in tancurile de gazolina si livrata la SC COMPET SA. Statia de dezbenzinare are toate utilitatile necesare desfasurarii in conditii corespunzatoare a procesului de productie, dispunand de instalatii anexe pentru tratarea apei, producerea aburului, racirea apei, statie de pompe pentru apa uzata, statii electrice de transformare si distributii de curent. Totodata statia are in dotare ateliere de intretinere si reparatii, magazii. Principalele riscuri de accident major in cadrul Statiei de dezbenzinare sunt datorate pericolului de incendiu si explozie a gazolinei si gazelor sarace (in principal gaz metan) care sunt produse extrem de inflamabile. Riscurile de incendiu si explozie sunt amplificate de presiunile ridicate cu care se lucreaza in

cadrul proceselor. In cazul unor avarii la utilaje si echipamente pot sa apara scurgeri de produse care, in contact cu o sursa de foc sau scanteie se pot aprinde sau pot forma cu aerul atmosfere explozive.

O alta sursa de risc prezenta pe amplasament este datorata pericolului de poluare. In cazul unor avarii soldate cu scurgeri sau emisii accidentale de gazolina sau gaze se poate produce poluarea apelor uzate evacuate din amplasament in emisar, respectiv poluarea aerului. Pericolul de poluare a apelor se datoreaza caracterului periculos pentru mediu a gazolinei. Gazele sarace si vapori de gazolina sunt incadrati in categoria gazelor cu efect de sera(gazul metan) respectiv COV (gazolina) producand, in cazul unor accidente soldate cu emisii accidentale in atmosfera poluarea aerului. Descrierea proceselor si a metodelor de operare Dezbenzinarea gazelor bogate Procesul tehnologic al Statiei de dezbenzinare decurge dupa cum urmeaza: Gazul bogat colectat atat din zona Calacea cat si din zona Satchinez si Varias dupa o prealabila trecere prin instalatia de epurare, este comprimat de la presiunea de 1 barr la presiunea de 5,5 barr, in cadrul statiei de compresoare XOB de joasa presiune, este amestecat cu gazul extras din zona Lovrin ce curge la presiunea proprie si este dirijat intr-o instalatie de epurare formata din epuratoare cu 2000 mm ce dispune de o suprafata de 3 mp/ buc. Dupa epurare si masurarea debitului de gaz acesta este trecut in instalatia de preincalzire, formata din trei incalzitoare tip Yunkers. Incalzitoarele au o carcasa cilindrica prin care trece gazul bogat si un sistem tubular prin care
0

circula aburul si condenseaza. Gazul bogat este preincalzit la 100 C si presiunea de 5,5 bar si apoi este dirijat in instalatia de adsorbtie. Instalatia de adsorbtie are in dotare 9 unitati (18 buc.adsorbere) cu diametrul de 2000 mm si patul de carbune activ de 4 m. Cantitatea de carbune activ dintr-un adsorbor G= 5190 kg. Gazul bogat circula prin partea de jos a adsorberului pe la partea de sus rezultand gazul sarac. Datorita capacitatii carbunelui activ de a retine la suprafata capilarelor sub forma condensata lichida hidrocarburile gazului petrolier. Diagrama de functionare a instalatiei de adosorbtie cuprinde urmatoarele faze :

Adsorbtie 24 minute Inert 2 minute Desorbtie (distilare) 10 minute Ventile inchise 1 minut Evacuare abur la cos 8 minute
Ventile inchise 1 minut Schimbare de ciclu 2 minute Instalatia de mecanizare si automatizare a fazelor este compusa din 4 pompe de ulei H 12 din care 2 in functie si 2 rezerva. Gazul sarac rezultat in urma adsorbtiei este trecut printr-o instalatie de filtrare (filtru impuritati solide) formata din trei filtre pentru carbune, intr-o instalatie de racire si separare de apa apoi este dirijat la doua statii de compresoare care prin comprimare la 20 atm. este trimis o parte la consumatori (in sistemul national de gaze) dupa ce trece prin statia de uscare, iar o parte la sonde in gazlift.
0

Din instalatia de adsorbtie, faza de desorbtie, care se face cu abur supraincalzit la 300 C si presiunea de 5,5 atm, rezulta distilatul (amestec de abur si fractii C3.C6+) retinut in masa de carbune activ din adsorbere, acest amestec este dirijat in instalatia de filtrare formata din doua filtre pentru carbune, apoi in instalatia de condensare si racire.
2

Instalatia de condensare este formata din 9 schimbatoare de caldura cu placi tubulare 100 m /6 barr si un schimbator de caldura Alfa-Laval Tip MA 30.
3

Dupa condensare amestecul ajunge in instalatia de separare a fazelor (un SOT de 30 m ) de unde se separa, prin diferenta de greutate specifica apa condensata din abur care se scurge in linia de apa racire la turnurile de racire si partial in statia de epurare. Functionarea separatorului de faze este automata.

Gazolina de condensatie care este dirijata, partial in rezervorul de depozitare gazolina de condensatie (recipient orizontal de 100 m3/ 6 barr) si partial in tancurile de gaz lichefiat pentru realizarea amestecului. Din rezervorul de depozitare gazolina de condensatie este utilizata , functie de necesitati, pentru realizarea amestecului cu gazele lichefiate (pentru corectarea compozitiei finale a gazolinei livrate).

Gazele necondensate C3, C4 si urme de metan si etan sunt dirijate intr-un vasul tampon de 30m gaze necondensate, pentru colectarea urmelor de lichid, de unde sunt aspirate de catre compresoare XOB din statia de comprimare gaz lichefiat si gaze de presiune inalta, prin comprimare la 22 25 barr si racire la
0

20 C. Instalatia de racire este formata din sase schimbatoare de caldura. Se obtine gazul lichefiat care este
3

dirijat in vasele de depozitare gaze lichefiate, (recipiente orizontale de 100 m / 25 barr)

Gazele nelichefiate : metanul, etanul si C3 + antrenate in faza gazoasa sunt dirijate printr-o duza reglabila care are rolul de a mentine si presiunea la intrare in instalatia de adsorbtie. Depozitare gazolinei Depozitarea gazolinei se face in tancurile de depozitare pentru gaze lichefiate. In cadrul instalatiei sunt 13 tancuri in doua grupuri: tancurile 1-9 in primul grup; tancurile 10-13 in cel de al doilea grup Caracteristicile tancurilor din depozit sunt: recipienti cilindrici orizontali cu calota sferica confectionati din otel; volum 100 m; capacitate: 50 to; diametru: 3 m; lungimea: 13 m; Din cele 13 tancuri, tancul nr. 1 si tancul nr. 6 sunt utilizate pentru stocarea gazolinei de condensatie, unul in functie si unul de rezerva. Presiunea de lucru in tancurile de gazolina de condensatie este de aproximativ 3 bar. Tancurile nr. 5 si nr. 7 nu mai corespund din punct de vedere ISCIR, si sunt dezafectate toate legaturile, manoclurile si supapele. Tancurile nr. 2, 3, 4, 8, 10, 11, 12, 13, in functiune, sunt destinate pentru depozitarea gazolinei lichefiate si lucreaza la presiunea de 25 bar.

10

Tancul nr. 9, autorizat sa lucreze la presiunea de 25 bar, se tine permanent depresurizat(p=0), avand rolul de ''tanc de avarie'' pentru transvazarea produsului in cazul avarierii unui tanc. Depozitarea gazolinei in tancuri se face succesiv prin introducerea unei cantitati de gazolina lichida (de condensatie) peste care se introduce gazul lichefiat. Amestecul de gazolina de condensatie si gaz lichid, dupa un anumit timp de decantare, sunt livrate printr-un colector de 6 la Rampa Biled COMPET. Transportul gazolinei prin conducta colectoare se realizeaza cu presiunea din tancurile de depozitare. Uscare gazelor sarace Uscare gazelor sarace este realizata pe doua linii principale de uscare, o linie de presiune inalta 20 25 atm. si o linie de presiune medie 5 6 at. Fazele principale ale procesului de uscare sunt: o Separarea lichidelor antrenate de gazele umede realizata cu: un separator orizontal bifazic (SOB) pe linia de gaze de inalta presiune pentru regenerarea in adsorberele; separator vertical 1.200 pe linia de gaze de medie presiune umede; doua separatoare verticale 1.000 pe linia de gaze care rezulta dupa regenerare.

o Uscarea gazelor prin adsorbtia apei pe sita moleculara de 4 realizata pentru linia de inalta presiune cu patru adsorbere 1.000 , iar pentru linia de medie presiune cu doua adsorbere 2.000; o Filtrarea gazelor umede pentru linia de inalta si linia de medie presiune realizata cu doua filtre de impuritati solide 1.200 ; o Regenerarea sitei moleculare prin trecerea gazului de regenerare incalzit la 200 220 C peste stratul de adsorbant; o Racirea sitei moleculare prin trecerea unui flux de gaz uscat rece peste stratul de adsorbant; o Separarea apei din gazul de regenerare utilizat si dirijarea acestuia catre aspiratia Statiei de compresoarelor XOB. Statiile de comprimare In cadrul amplasamentului sunt trei statii de comprimare:
0

11

Statia de compresoare XOB de joasa presiune; Statia de compresoare XOB de inalta presiune si de compresoare 23 August M1 FU; Statia de compresoare 23 August M1U.

Statia de compresoare XOB de joasa presiune Are in componenta 19 compresoare tip XOB, dupa cum urmeaza: 6 buc. permanent in functiune; 6 buc. rezerva sau mentenanta; 7 buc. Conservare.

Aceste compresoare aspira gaze bogate din reteaua de colectoare ale schelei si le refuleaza in instalatia de dezbenzinare. Caracteristicile functionale ale compresoarelor sunt:

p aspiratie=1 bar;
p refulare =5,5 bar; Q vehiculat / compresor = 40 mii Nm/24 ore; tensiunea de alimentare U=380 V.

Statia de compresoare XOB de inalta presiune si de compresoare 23 August M1 FU

Are in componenta 8 compresoare tip 23 August 144 M1 FU (fara ungere), si 6 compresoare tip XOB . Compresoare XOB pentru lichefiere aspira gazele din vasul tampon V1, dupa desorbtie si condensare, la presiunea de aprox 2 bar, si refuleaza la 23 -24 bar (prin comprimare si racire se obtine gazul lichid care merge in tancurile din depozit). Permanent 3 buc. sunt in functie si 3 in rezerva sau mentenanta. Compresoarele 23 August 144M1FU functioneaza alternativ cu compresoarele din cea de a treia statie de compresoare si au aceleasi caracteristici cu acestea.

Statia de compresoare 23 August M1U

Are in componenta 11 compresoare tip 23 August 144 M1U (cu ungere) care lucreaza in paralel (au aceleasi caracteristici) cu cele 8 compresoare 23 August 144 M1 FU din Statia 2.

12

Din totalul de 8+11 compresoare din Statia 2 si Statia 3, permanent in functie sunt 8, iar 11 in rezerva sau mentenanta. Cele 8 compresoare comprima aprox. 500 mii Nm/24 ore, aspirand gazele sarace rezultate din adsorbtie si le refuleaza la gaz-lift si la instalatia de uscare gaze. Caracteristicile functionale ale compresoarelor sunt:

presiunea pe aspiratie: 4-4,5 bar;

presiunea pe refulare: 20-25 bar; debit vehiculat/compresor: 65 mii Nm/24 ore; tensiunea de alimentare: 6KV.

Bateria de cazane si statia de demineralizare Aburul necesar in procesul de fabricatie, pentru faza de desorbtie a gazolinei din stratul de carbune activ din adsorbere si pentru procesele de incalzire, este produs in bateria de cazane a statiei, utilizandu-se apa tratata in statia de tratare. Bateria de cazane este formata din 7 cazane tip CR 10 care
o

produc abur supraincalzit la o presiune de 6atm si o temperatura de 280-300 C, utilizand drept combustibil gaze sarace rezultate din fluxul de productie din amplasament. Tratarea apei (demineralizarea) utilizata la bateria de cazane se face in statia de tratare formata din: decantor-deznisipator de 250mc; 3 filtre mecanice de 125mc/h; bazin apa filtrata de 400mc; statie de demineralizare cu 4 filtre H+ cationice; statia de dedurizare cu 4 filtre Na+ cationice; bazin de neutralizare ape reziduale cu ape reziduale cu NaOH; bazin ape reziduale de 500mc; pompe evacuare ape reziduale la Parc 2 Calacea in vederea injectarii in strat. C. Descrierea substantelor periculoase a) Gazolina

13

Gazolina produsa pe amplasament este un amestec complex de gazolina de condensatie si gaz petrolier lichefiat caracteristicile acesteia fiind o imbinarea a caracteristicilor celor doua produse. Compozitia chimica Dupa tipul de hidrocarburi continute: hidrocarburi parafinice: 30-50%; hidrocarburi naftenice: 30-50%; Hidrocarburi aromatice 1-20%.

Dupa numarul atomilor de carbon: propan: 1,2-11,7%; i-butan:1,8-12,3%; n-butan: 13,4-31,6%; i-pentan: 5-14,2%; n-pentan: 4,7-12,5%; fractie C6+: 27,3-60,8%.

Caracteristici relevante pentru securitate: starea de agregare: gaz lichefiat;

3

densitate: 0,650 g/cm ; interval de distilare: initial 20-28%;

o

10 C: max 50%;
o

final: max.:165 C.
2

presiune de vapori: max. 15 kg/cm (presiune maxima impusa de COMPET pentru transport);
o

punct de inflamabilitate: < - 45 C;

o

temperatura de autoaprindere: 250 C; limite de explozie: - limita inferioara: 0.6% vol.; limita superioara: 6%. energie minima de aprindere: 0,8mJ (benzina), 0,25mJ (butan si propan); fraze de risc: R12 - 40 - 50/53 - 65 - 66 67; 14

Caracteristici toxicologice si ecotoxicologice Intoxicatiile cu gazolina se produc in special prin patrunderea vaporilor pe cale respiratorie. Actiunea toxica se manifesta prin efecte narcotice, iritatia cailor aeriene, a conjunctivitelor si a pielii. La contactul cu pielea a gazolinei lichefiate se pot produce arsuri (degeraturi) ca urmare a efectului de refrigerare prin procesul de vaporizare intensa a lichidului. DL50 (sobolani, oral)> 5g/kg; valori limita de expunere : -700mg/mc la 8h; 1000 mg/mc la 15min;

In caz de scurgeri de gazolina acestea prin vaporizare vor produce gaze si vapori din categoria COV (compusi organici volatili). COV reactioneaza in atmosfera cu oxizii de azot, in prezenta razelor solare si formeaza ozonul troposferic. Acesta este daunator sanatatii si are efecte defavorabile supra plantelor, animalelor si cladirilor. In caz de scurgeri pe sol o mare parte din gazolina se va vaporiza. O portiune insemnata, formata din hidrocarburi cu un numar mai mare de atomi de carbon, vor ramane sub forma de rezidii care pot duce la moartea vegetatiei si a microorganismelor din sol. In cantitati mici in apa gazolina provoaca schimbarea gustului si mirosului facand-o improprie pentru consum. In caz de scurgeri in ape in cantitati mari gazolina produce efecte extrem de defavorabile fiind toxica pentru organismele acvatice si cu efecte pe termen lung. Comportarea in conditii normale si in conditii previzibile de accident Gazolina este un produs instabil din punct de vedere fizic (al starii de agregare) la temperatura camerei si presiune atmosferica trecand partial in stare de gaz si vapori in caz de scurgeri. Gazolina prezenta in cadrul amplasamentului este un gaz lichefiat pastrat in rezervoare sub o presiune superioara presiunii proprii de vapori. In cazul scurgerilor de gazolina acestea se vor vaporiza, gazul si vaporii rezultati se vor dispersa in atmosfera. Fiind gaze mai grele ca aerul componentele gazolinei vor ramane la suprafata solului in straturile inferioare de aer. Acest fenomen este mai accentuat pe timp cetos si atmosfera stagnanta. Pe timp insorit se formeaza curenti ascendenti de aer care disperseaza componentele gazolinei in straturile inalte ale atmosferei. 15

In spatii inchise dispersia este limitata de volumul incaperii, gazul si vaporii fiind evacuati prin ventilatie. In amestec cu aerul in limitele de explozie gazele si vaporii de gazolina formeaza atmosfere explozive specifice spatiilor inchise. Explozia unui amestec, in limitele de explozie, gaz-aer intr-un spatiu inchis (constrans) sunt de tip CVCE Confined vapor cloud explosion explozie in nor de vapori intr-un spatiu inchis (constrans). Atmosfere explozive se pot forma si in spatii deschise dar cu un anumit grad de constrangere (de exemplu intre cladiri sau utilaje mari), in conditii de atmosfere stagnante, lipsa curentilor de aer si inversiunilor termice. Inversiunile termice se produc cand o patura atmosferica de aer rece se pozitioneaza sub o patura de aer mai cald, amestecurile chimice atmosferice intre componentele atmosferice si poluanti sunt incetinite, stratul de inversiune termica actioneaza ca un capac impiedicand dispersia si transportul poluantilor care se pot acumula la altitudini joase, aproape de nivelul solului. Aceste inversiuni termale pot surveni sub un front atmosferic stationar de presiune ridicata cuplat cu viteze scazute ale vantului. In cazul contactului cu o sursa de foc sau scanteie amestecul de gaze si vaporii cu aerul se vor aprinde cu explozie. Explozia unui amestec, in limitele de explozie, gaz-aer intrun spatiu deschis (neconstrans) sunt de tip UVCE Unconfined vapor cloud explosion explozie in nor de vapori intr-un spatiu deschis (neconstrans). Exploziile pot avea loc si prin suprapresurizarea ultrarapida a rezervoarelor in cazul exploziilor tip BLEVE. Explozia tip BLEVE (boiling liquid expanding vapour explosion, explozie prin expansiunea vaporilor unui lichid in fierbere) este tipica la gazele lichefiate, in cazul aparitiei unei fisuri suficient de mari la rezervorul aflat sub presiune, la o temperatura superioara celei de fierbere. In prima faza se produce o depresurizare a rezervorului care provoaca o fierbere cu vaporizare masiva a lichidului din vas (vaporizarea lichidului in toata masa), care duce, in faza a doua, la o crestere foarte mare a presiunii (se produce o explozie a presiunii) peste limita de rupere ceea ce face ca rezervorul sa fie distrus in intregime. Daca gazul este inflamabil (cazul gazului petrolier lichefiat) acesta se va aprinde producand fireball, mingea de foc, o zona incendiata cu energie deosebit de mare. De asemenea explozia va provoca aruncarea de resturi din corpul rezervorului. Explozia tip BLEVE nu este considerata o explozie chimica prin crearea unui mediu exploziv gaz-aer (fiind prezenta si la gaze neinflamabile) ci mai degraba o explozie mecanica prin suprapresurizare ultrarapida avand loc concomitent si incendierea vaporilor in masa de gaz evacuata. Incendierea se produce fara o sursa externa de foc prin energia degajata de iesirea gazelor suprapresurizate prin spartura. Producerea exploziilor BLEVE este 16

favorizata de incalzirea continutului rezervorului daca acesta este implicat intr-un incendiu premergator exploziei. Aceasta se datoreaza cresterii presiunii de vapori a gazului in urma cresterii temperaturii. In cazul exploziilor tip BLEVE efectul principal il are energia degajata de fireball, efectele suprapresiunii in exterior fiind mai mici datorita, in principal, amortizarii undei de soc prin ruperea rezervorului. In cazul exploziilor va fii afectat personalul si bunurile prin presiunea produsa de explozie (unda de soc), prin energia degajata (mingea de foc) sau prin lovire mecanica de resturile aruncate de suflul exploziei. Fiind un gaz extrem de inflamabil scurgerile de gazolina pot provoca incendii. Incendiile de gazolina se propaga foarte rapid datorita inflamabilitatii foarte ridicate. Aceasta se datoreaza temperaturii de inflamabilitate foarte reduse si starii partiale de gaz, ceea ce face ca energia minima de aprindere sa fie foarte mica, aprinderea putand avea loc si de la o scanteie. Datorita acestui fapt aprinderea gazolinei poate avea loc si iarna la temperaturi foarte scazute (practic se poate aprinde la orice temperatura ambianta). In cazul incendierii unei scurgeri aflate sub presiune, incendiu va fi sub forma de Jet fire, jet de foc, lungimea si energia jetului fiind functie de presiunea din vas (conducta) si de marimea orificiului de evacuare (marimea sparturii). b) Gaz natural Numerele de identificare pentru gazul metan (principalul component al gazului natural) sunt: Nr.CAS: 74-82-2; Nr.CE: 200-812-7; Nr. index: 601-001-00-4.

Conditii minime de calitate a gazelor naturale 1. Compozitia chimica a gazelor naturale

17

1. Punct de roua al apei (C): max -5 C, la presiunea din punctul de predare /preluare comerciala. 2. Puterea calorifica inferioara repartizata la volum, conform STAS 3317 si 3361, la 15 C si 101325 Pa: 8057 Kcal/mc. Valoarea minima admisa este de 7415 Kcal/mc. 3. Temperatura maxima admisa: 50 C.
3

4. Continutul in impuritati mecanice (g/Nm )max.0.05,conform STAS 3317. Caracteristici relevante pentru securitate Principalele caracteristici relevante pentru securitate a gazului natural (gaz metan) sunt: punct de inflamabilitate: - 188 C; temperatura de autoaprindere: 537 C; limite de explozie: - inferioara: 5% vol; superioara: 15%vol. energie minima de aprindere: 0,3 mJ; fraze de risc: R12.

Caracteristici toxicologice si ecotoxicologice Gazul natural nu este un produs toxic, dispersat in aer este insa asfixiant prin reducerea continutului de oxigen. La reducerea continutului de oxigen sub 18% in aerul inhalat se constata urmatoarele 18

simtome: accelerarea respiratiei, ameteli, dezechilibru, slabirea judecatii, inconstienta, la concentratii mari gazul metan are efect anestezic (narcotic). In cazul in care continutul de oxigen se reduce la 6-8%, sau mai putin, starea de inconstienta duce la deces. Pentru metan sunt stabilite valori limita de expunere (VLE) in Anexa 31 la NGPM astfel: 1200mg/mc la 8h; 1500 mg/mc la 15min; Gazul natural patrunde in organism prin inhalare. Datorita caracterului asfixiant mastile de gaze cu cartus filtrant nu protejeaza personalul, in caz de interventii in atmosfere concentrate de gaze fiind necesare aparate izolante. Gazul natural este o sursa de poluare a aerului, facand parte din categoria compusilor cu efect de sera provocand distrugerea stratului de ozon. Fiind un gaz insolubil in apa, gazul natuaral nu are efect asupra apei si solului. Comportarea in conditii normale si in conditii previzibile de accident In conditii normale gazul natural este un produs stabil. In conditii controlate gazul natural arde fiind utilizat drept combustibil. Gazul natural este un produs din categoria extrem de inflamabil. Datorita punctului de inflamabilitate si energiei minime de aprindere foarte reduse poate fi aprins la orice temperatura ambianta, cu surse de aprindere cu energie foarte mici (inclusiv scantei electrostatice, mecanice sau electrice). In amestec cu aerul formeaza atmosfere explozive. In cazul aparitiei unor scapari gazul se va dispersa in aer, in incaperi inchise dispersia va fii limitata de interiorul incintei. In amestec cu aerul in contact cu o sursa de foc sau scanteie se va aprinde, daca amestecul format este in limitele de explozie aprinderea va fi cu explozie. Aprinderea poate fii cu explozie chiar la concentratii peste limita de explozie datorita turbulentelor care produc neuniformitati, in acest caz explozia fiind urmata de un incendiu violent dar de scurta durata (prin incendierea gazului necuprins in explozia initiala). Explozia si incendierea gazului natural poate provoca incendierea si altor materiale inflamabile sau combustibile prezente.

19

Stingerea unui incendiu de gaz natural se realizeaza prin inchiderea sursei de alimentate (oprirea fluxului de gaz), nu se recomanda in acest caz stingerea focului inainte de oprirea gazului deoarece poate duce la formarea de atmosfere explozive.

3. Date necesare identificarii si estimarii principalelor efecte pe care activitatea respectiva le poate avea asupra mediului (standarde, norme)
Consideratii privind incadrarea substantelor prezente in cadrul amplasamentului ca substante periculoase conform HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase a) Gazolina Din fluxul de fabricatie gazolina rezulta ca un amestec de gaz petrolier lichefiat si condensat lichid (gazolina de condensatie). In literatura de specialitate termenul cel mai des utilizat pentru acest produs este de NGL Natural gaz liquid. Condensatele din gaze naturale sunt incadrate in prevederile Anexei I la Directiva 67/548/EEC a carei transpunere in legislatia autohtona este anexa II la HG 490/2002 (Lista substantelor periculoase), la trei pozitii: Nr CAS: 64741-47-5, nr. Index : 649-346-00-X : gaz natural (petrol), condensate ; Nafta cu punct de fierbere scazut - fara specificatii; Nr. CAS: 64741-48-6, nr. Index 649-347-00-5 gaz natural (petrol), amestec lichid brut ; Nafta cu punct de fierbere scazut fara specificatii. Nr. CAS: 8006-61-9, nr. index 649-261-00-8 benzina naturala ; Nafta cu punct de fierbere scazut. In 30 ATP la Directiva 67/548/EEC ( a 30-a corectarea a Directivei conform progresului tehnic) (ecb.jrc.it/DOCUMENTS/Classification-Labelling/PROPOSAL FOR THE 30 ATP/Annex 1F-Revised
TH

Entries EN.pdf), cele trei incadrari:

neadoptata la data elaborarii raportului, se fac urmatoarele precizari referitoare la

Nr CAS: 64741-47-5, nr. Index : 649-346-00-X : Natural gas condensates (petroleum); Low boiling point naphtha - unspecified; (A complex combination of hydrocarbons separated as a 20

liquid from natural gas in a surface separator by retrograde condensation. It consists mainly of hydrocarbons having carbon numbers predominantly in the range of C2 to C20. It is a liquid at atmospheric temperature and pressure.). Condensat din gaz natural; Nafta cu punct de fierbere scazut - fara specificatii( Combinatie complexa de hidrocarburi separate in forma lichida din gazul natural in separatoare de suprafata prin condensare retrograda. Sunt constituite in principiu din hidrocarburi cu numar predominant de atomi de carbon in seria C2-C20. Sunt lichide la presiune si temperatura atmosferica. Nr. CAS: 64741-48-6, nr. Index 649-347-00-5: Natural gas (petroleum), raw liq. mix; Low boiling point naphtha -unspecified; [A complex combination of hydrocarbons separated as a liquid from natural gas in a gas recycling plant by processes such as refrigeration or absorption. It consists mainly of saturated aliphatic hydrocarbons having carbon numbers in the range of C2 through C8.] Gaz natural, amestec lichid crud; Nafta cu punct de fierbere scazut - fara specificatii; (Combinatie complexa de hidrocarburi separata ca lichid din gazul natural in instalatii de prelucrare a gazului prin procese de racire sau absorbtie. Sunt in principiu hidrocarburi alifatice saturate cu numarul de atomi de carbon in seria C2- C8.) Nr. CAS: 8006-61-9, nr. index 649-261-00-8 Gasoline, natural; Low boiling point naphtha; [A complex combination of hydrocarbons separated from natural gas by processes such as refrigeration or absorption. It consists predominantly of saturated aliphatic hydrocarbons having carbon numbers predominantly in the range of C4 through C8 and boiling in the range of approximately minus 20C to 120C (-4F to 248F).]. benzina naturala; Nafta cu punct de fierbere scazut(Combinatie complexa de hidrocarburi separate din gaz natural prin procese de refrigerare sau absorbtie. Sunt formate cu preponderenta din hidrocarburi alifatice saturate avind un numar de atomi de carbon in seria C4 la C8 si punctul de fierbere aproximativ: minus 20C la 120C. Din cele prezentate consideram ca incadrarea gazolinei de condensatie la nr. CAS: 8006-61-9 este cea mai potrivita pentru situatia din amplasament. De mentionat ca toate incadrarile clasifica produsul ca un produs petrolier tip nafta cu punct de fierbere scazut fara a atribui produsului fraza de risc R12 (nu sunt atribuite fraze de risc referitoare la inflamabilitate). Din acest punct de vedere putem considera ca gazolina de condensatie poate fii incadrata in prevederile HG 804/2007, anexa 1, partea 1, ca substanta nominalizata: produs petrolier tip nafta cu cantitatile relevante: 2500 to coloana 2 si 25000 to coloana 3. In privinta neatribuirii de fraze de risc referitoare la inflamabilitate produsului, facem 21

precizarea ca in HG 490/2002 (si in Directiva) exista o serie de produse petroliere care cu toate ca sunt in mod evident inflamabile(sau extrem de inflamabile) de tip nafta usoare, nu au aceasta incadrare. Cu toate ca in proiectul pentru 30ATP s-au adus unele corecturi in acest sens, consideram ca acestea nu sunt complete. In privinta gazului lichefiat acesta poate fii incadrat in prevederile HG 804/2007 anexa 1, partea 1, ca substanta nominalizata: Gaze lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL - gaz petrolier lichefiat) si gaz natural cu cantitatile relevante: 50 to coloana 2 si 200 to coloana 3. Tinand cont de faptul ca produsul in cadrul Statiei de dezbenzinare este obtinut prin amestecarea cele doua componente si ca depozitarea produsului se face in tancuri sub presiune (23 atm) specifice depozitarii gazelor lichefiate consideram ca produsul gazolina depozitata si livrata la beneficiari poate fii incadrat in prevederile HG 804/2007 ca substanta nominalizata: Gaze lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL - gaz petrolier lichefiat) si gaz natural cu cantitatile relevante: 50 to coloana 2 si 200 to coloana 3. Un alt argument pentru incadrarea produsului in categoria gazelor lichefiate este urmatorul: In HG 804/2007 in Anexa 1 Domenii de reglementare la pct. 6. se face urmatoarea mentiune: In intelesul prezentei hotarari, un gaz este orice substanta care are o presiune de vapori egala cu sau mai mare decat 101,3 kPa la o temperatura de 20C.
0

Cu toate ca nu s-au gasit date despre presiunea de vapori a gazolinei la 20 C, conform fisei de
o

calitate impuse de beneficiar pentru transport (SC COMPET SA) presiunea de vapori la 37,8 C este maxim 15 bar(1500 kPa). Este evident ca, chiar daca odata cu scaderea temperaturii scade
o

presiunea de vapori, valoarea la care aceasta ar putea ajunge la 20 C este peste 101,3 kPa si ca urmare produsul gazolina livrat de pe amplasament trebuie considerat si din acest motiv un gaz lichefiat. b) Gazele bogate Gazele bogate sunt gaze naturale in stare bruta asa cum rezulta din schelele de extractie. Ca urmare se pot incadra in prevederile HG 804/2007 anexa 1, partea 1, ca substanta nominalizata: Gaze lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL - gaz petrolier lichefiat) si gaz natural cu cantitatile relevante: 50 to coloana 2 si 200 to coloana 3. 22

c) Gazele sarace Gazele sarace sunt gaze naturale rezultate in urma procesului de dezbenzinare a gazelor bogate. Ca urmare se pot incadra in prevederile HG 804/2007 anexa 1, partea 1, ca substanta nominalizata: Gaze lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL - gaz petrolier lichefiat) si gaz natural cu cantitatile relevante: 50 to coloana 2 si 200 to coloana 3. Identificarea instalatiilor care ar putea prezenta pericol de accidente majore Conform prevederilor din HG 804/2007 prin instalatie se intelege: o unitate tehnica din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate si/sau depozitate substante periculoase. Instalatia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, caile ferate interne, docurile, cheiurile de descarcare care deservesc instalatia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de alta natura, necesare pentru exploatarea instalatiei Instalatia de dezbenzinare este un ansamblu de utilaje si echipamente destinat sa primeasca gaze petroliere bogate in componentii grei C3+.C6+ si sa livreze gazolina (de condensatie in amestec gaze lichefiate C2+C4+) si gaze sarace in hidrocarburi grele folosind metoda de adsorbtie pe carbune activ la temperatura ridicata. Principalele parti ale instalatiei de dezbenzinare sunt urmatoarele: Comprimarea gazelor bogate; Dezbenzinarea propriu-zisa prin adsorbtie pe carbune activ; Comprimarea gazelor sarace dezbenzinate in vederea transportului; Uscarea gazelor sarace; Livrarea gazelor sarace in colectoarele de transportului; Comprimarea si lichefierea gazelor necondensate rezultate din desorbtie: Depozitarea gazolinei lichefiate si a gazolinei condensate; Livrarea gazolinei lichefiate in colectorul de transport. In afara acestor activitati principale, componente ale fluxului de dezbenzinare a gazelor bogate, in cadrul amplasamentului se mai desfasoara activitati legate de producerea aburului necesar desorbtiei

23

gazolinei de pe carbunele activ si in procesele de incalzire, demineralizarea apei de alimentarea a bateriei de cazane, epurarea apelor reziduale, activitati de mentenanta. Ca urmare se poate considera ca intreaga activitate desfasurata pe amplasamentul statiei face parte din Instalatia de dezbenzinare. Pe baza datelor din documentatia tehnica, pusa la dispozitie si informatiile primite de la beneficiar, s-au identificat substantele periculoase si s-au determinat cantitatile maxime posibil a fi prezente in cadrul amplasamentului. In tabelul urmator se prezinta situatia privind incadrarea in prevederile HG 804/2007 art. 2 si in conformitate cu Anexa nr. 1.
Cantitate relevanta (to) Nr. crt. Denumire Categoria Limita inferioara Partea 1 1 Gaze bogate Extrem de inflamabil Partea 1 Gazolina lichefiata Extrem de inflamabil Periculos pentru mediu Partea 1 Gazolina de condensatie Extrem de inflamabil Periculos pentru mediu Gaze sarace dezbenzinate Partea 1 Extrem de inflamabil 50 200 Nu se stocheaza 2500 25000 0,02 0,002 50 50 200 8 2 400 50 200 Limita superioara Coeficient calculat Inferior Superior Capacitate totala de stocare (to) Nu se stocheaza

24

Evaluarea privind incadrarea amplasamentului in prevederile HG 804/2007 indica faptul ca sunt prezente substante periculoase in cantitati care depasesc limita superioara a cantitatilor relevante specifice. O caracteristica a instalatiei de dezbenzinare este faptul ca gazele bogate si gazele sarace dezbenzinate nu se stocheaza, ele se vehiculeaza comprimate prin conductele in utilajele si echipamentele instalatiei. Cantitatile de gaze bogate si de gaze sarace care ar putea fii eliberate in caz de accident depind, datorita debitelor vehiculate, in special de timpul scurs pana la oprirea fluxului de gaz si nu atat de capacitatea conductelor si echipamentelor. Datorita starii de gaz(cu densitate scazuta)
3

si volumului utilajelor si echipamentelor utilizate (cele mai mari au 30m ) cantitatile care ar putea fii eliberate sunt mult sub cantitatea relevanta pentru producerea unui accident major conform criteriilor de notificare din Anexa 6 la HG 804/2007, care este pentru gazele naturale de 10 tone( 5% din cantitatea relevanta de 200 t). Din informatiile primite de la beneficiar debitele de gaze vehiculate in cadrul instalatiei (fara posibilitati de a mai fi crescute) sunt urmatoarele: Gaze bogate totale: 620000 Nm3/24h, adica 25 800 Nm3/h, echivalent cu circa 21 to/h. Timpul rezultat pentru evacuarea a 10t ar fii de circa 29 minute la debit maxim. Acest timp nu poate fii considerat ca fiind posibil tinand cont de faptul ca in cadrul instalatiilor exista posibilitati de oprire a utilajelor in caz de urgenta si de izolare rapida (cu robineti de sectionare) pentru oprirea fluxului de gaz. Gazele sarace: 520000 Nm3/24h adica 21700 Nm3/h, echivalent cu circa 16 to/h. Timpul rezultat pentru evacuarea a 10t ar fii de circa 37 minute la debit maxim. Din considerentele expuse mai sus acest timp nu poate fii considerat ca fiind posibil. Cu toate ca prin cantitatea care ar putea fii implicata intr-un accident, cu exceptia zonei de depozitare , in cadrul instalatiei nu s-ar putea produce un accident major, prin daunele materiale si in special prin efectele asupra personalului un accident major se poate petrece in orice punct din fluxul tehnologic de dezbenzinare. Aceasta se datoreaza in special caracterului extrem de inflamabil a gazelor naturale si caracterului exploziv a amestecului de gaze naturale cu aerul.

25

Instalatia fiind in intregime sub presiune producerea unui incendiu sau unei explozii este posibila, in principal, in situatia unor avarii soldate cu scurgeri de gaze naturale sau gazolina, in contact cu o sursa de foc sau scanteie. Cu toate ca gazele naturale nu sunt considerate toxice, in caz de scurgeri se poate produce accidentarea grava a personalului prin lipsire de oxigen. De asemenea prin caracterul narcotic al vaporilor de gazolina se poate produce intoxicarea personalul de operare cu imposibilitatea operarii corecte si in final cu pierderea controlului asupra instalatiei. In cazul unor avarii la separatorul orizontal trifazic sau/si la statia de epurare pot avea loc scurgeri de produs petrolier la canalizare si in final in paraul Iercici. Datorita volatilizarii rapide scurgerile de gazolina pe sol nu sunt deosebit de periculoase. Zonele din cadrul amplasamentului identificate ca fiind periculoase sunt cele din fluxul de dezbenzinare: Zona tancurilor de depozitare; Zona statiilor de comprimare; Zona adsorberelor si schimbatoarelor de caldura; Instalatia de uscare gaze. La acestea se adauga baterii de cazane.

26

4. Estimarea nivelului riscului prin prisma Ordinului 184/1997

Pentru identificarea accidentelor potential majore, specifice amplasamentului, s-a procedat la o evaluare calitativa a riscului asociat scenariilor de accidente posibile. Analiza calitativa are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile, face posibila ierarhizarea evenimentelor in ordinea riscului si prezinta primul pas in metodologia de realizare a analizei riscurilor. Evaluarea calitativa a riscului se realizeaza prin calculul nivelului de risc ca produs intre nivelul de gravitate si cel de probabilitate ale evenimentului analizat. a) Masura calitativa a consecintelor este realizata prin incadrarea in cinci nivele de gravitate, care au urmatoarea semnificatie: 1. Nesemnificativ Pentru oameni (populatie): vatamari nesemnificative Emisii: fara emisii; Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la putine specii sau parti ale ecosistemului, pe termen scurt si reversibile Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fara motive de ingrijorare. 2. Minor Pentru oameni (populatie): este necesar primul ajutor; Emisii: emisii in incinta obiectivului retinute imediat; Ecosisteme: daune neinsemnate, rapide si reversibile pentru putine specii sau parti ale ecosistemului, animale obligate sa-si paraseasca habitatul obisnuit, plantele sunt inapte sa se dezvolte dupa toate regulile naturale , calitatea aerului creeaza un disconfort local, poluarea apei depaseste limita fondului pentru o scurta perioada; Socio-politic: Efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru comunitate. 3. Moderat Pentru oameni (populatie): sunt necesare tratamente medicale; Economice: reducerea capacitatii de productie; Emisii: emisii in incinta obiectivului retinute cu ajutor extern;

27

Ecosisteme: daune temporare si reversibile, daune asupra habitatelor si migratia populatiilor de animale, plante incapabile sa supravietuiasca, calitatea aerului afectata de compusi cu potential risc pentru sanatate pe termen lung, posibile daune pentru viata acvatica, contaminari limitate ale solului si care pot fi remediate rapid; Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de ingrijorare pentru comunitate. 4. Major Pentru oameni (populatie): vatamari deosebite; Economice : intreruperea activitatii de productie; Emisii: emisii in afara amplasamentului fara efecte daunatoare; Ecosisteme: moartea unor animale, vatamari la scara larga, daune asupra speciilor locale si distrugerea de habitate extinse , calitatea aerului impune refugiere in siguranta sau decizia de evacuare, remedierea solului este posibila doar prin programe pe termen lung; Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de ingrijorare pentru comunitate 5. Catastrofic Pentru oameni (populatie): moarte; Economice : oprirea activitatii de productie; Emisii: emisii toxice in afara amplasamentului cu efecte daunatoare; Ecosisteme: moartea animalelor in numar mare, distrugerea speciilor de flora, calitatea aerului impune evacuarea, contaminare permanenta si pe arii extinse a solului; Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de ingrijorare. b) Masura probabilitatii de producere este realizata tot prin incadrarea in cinci nivele, care au urmatoarea semnificatie: 1. Rar (improbabil) - se poate produce doar in conditii exceptionale; 2. Putin probabil s-ar putea intampla candva; 3. Posibil - se poate intampla candva; 4. Probabil - se poate intampla in multe situatii; 5. Aproape sigur - se intampla in cele mai multe situatii. Utilizand informatiile obtinute din analiza, riscul este plasat intr-o matrice de forma urmatoare:
Consecinte

28

Nesemnificative 1 Improbabil Putin Probabilitate probabil Posibil Probabil Aproape sigur 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Minore 2 2 4 6 8 10

Moderate 3 3 6 9 12 15

Majore 4 4 8 12 16 20

Catastrofice 5 5 10 15 20 25

Nivele de risc 14 59 10 14 15 19

Definitie Risc foarte scazut Risc scazut Risc moderat

Actiuni ce trebuie intreprinse Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de rutina Se actioneaza prin proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de munca Actiuni prompte, luate cat de repede permite sistemul normal de management, cu implicarea conducerii de varf Fiind o situatie de urgenta, sunt necesare actiuni imediate si se vor utiliza toate resursele disponibile

Risc ridicat

20 - 25

Risc extrem

Pentru evaluarea riscurilor asociate activitatii desfasurate in cadrul amplasamentului, s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecintelor si de probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecarui scenariu fiind reprezentat de produsul dintre cele doua valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate nivelelor de probabilitate si de gravitate se tine cont de impactul potential si de masurile de prevenire prevazute. Pentru o mai sugestiva prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor accidentale specifice activitatii din cadrul STATIEI DE DEZBENZINARE CALAGEA se prezinta in continuare matricea de cuantificare a riscurilor, intocmita pe baza scenariilor de posibile accidente descrise anterior.
Nr. crt. Scenariu accidental Probabilitate Gravitate Risc

a) Zona tancurilor de gazolina

29

1 2 3 4

Distrugerea tancurilor de gazolina prin atac terorist sau atac din aer Scurgeri de gazolina la tancurile de depozitare Incendiu latancurile de gazolina Explozie la tancurile cu gazolina

1 3 2 2

5 2 3 4

5 6 6 8

b) Statiile de comprimare 1 2 3 Scurgeri de gaze naturale in Statiile de comprimare Incendiu in Statiile de comprimare Explozii in Statiile de comprimare 3 2 3 2 3 3 6 6 9

c) Zona absorberelor si a schimbatoarelor de caldura 1 Scurgeri de gaze naturale si gazolina in zona absorberelor si a schimbatoarelor de caldura Incendiu in zona absorberelor si a schimbatoarelor de caldura Explozie in zona absorberelor si a schimbatoarelor de caldura 2 2 4

d) Zona instalatiei de uscare gaze 1 2 3 Scurgeri de gaze naturale in zona instalatiei de uscare Incendiu in zona instalatiei de uscare gaze Explozie in zona instalatiei de uscare gaze e) Bateria de cazane 1 2 3 Scurgeri de gaze la bateria de cazane Incendiu la bateria de cazane Explozie la bateria de cazane 2 2 2 2 3 3 4 6 6 2 1 1 2 3 3 4 3 3

In graficul urmator se prezinta centralizat rezultatele analizei calitative de risc. In zonele delimitate de grila sunt mentionate indicele zonei de securitate si numarul corespunzator al scenariului:

Aproape sigur

30

Probabil Posibil Putin probabil

4 3 2 1 Nesemnificative Minore a.2; b.1 c.1; d.1; e.1 b.3 a.3; b.2; c.2; e.3 c.3; d.2; d.3 Moderate Majore a.1 Catastrofe a.4

Improbabil

EFECTE (GRAVITATEA)

Rezultatele analizei calitative de risc arata ca: toate scenariile de accident luate in considerare prezinta un risc scazut sau foarte scazut. Riscul cel mai ridicat este cel de explozie in Statiile de compresoare. Aceasta se datoreaza presiunilor mari, existenta echipamentelor electrice de mare putere si la tensiuni mari, existenta de utilaje in miscare intensa si faptului ca statiile de comprimare sunt amplasate in spatii inchise. scenariile de accidente cu consecinte majore sunt cele cu explozii la tancurile de gazolina. Aceste scenarii au un risc ridicat datorita cantitatii mari de substante periculoase care pot fii implicate si amplasarii tancurilor de depozitare care face ca in cazul unei explozii sa poata fii afectate zone din exteriorul obiectivului Ca urmare s-a considerat utila si necesara o analiza mai detailata, bazata pe evaluarea cantitativa a riscurilor, pentru scenariile relevante la care consecintele pot fi majore, considerate accidente potential majore, pentru scenariile de explozii in Statiile de compresoare care au riscul cel mai ridicat si pentru scenariile de incendii ale gazelor sub presiune care pot urma scenariilor de explozie. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate Extinderea analizei de risc si intensitatea masurilor de prevenire si atenuare trebuie sa fie proportionale cu riscul implicat. Modele simple de identificare a pericolului si analiza calitativa a riscului nu sunt totdeauna suficiente si ca atare uneori este necesara utilizarea evaluarilor detaliate. Exista mai multe metode pentru realizarea evaluarii cantitative a riscului. Alegerea unei tehnici particulare este specifica scenariului de accident analizat.

31

Conform prevederilor HG. 804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, accident major este considerat, conform criteriilor de notificare, orice incendiu sau explozie ori eliberare accidentala a unei substante periculoase implicand o cantitate de cel putin 5 % din cantitatea relevanta stabilita in coloana 3 din anexa nr. 1, precum si orice accident care are cel putin una din urmatoarele consecintele : 1. Vatamarea persoanelor sau daune asupra proprietatii Un accident care implica direct o substanta periculoasa si care duce la unul dintre evenimentele urmatoare: a) un deces; b) ranirea a 6 persoane din interiorul obiectivului si spitalizarea acestora pentru cel putin 24 de ore; c) spitalizarea unei persoane din afara obiectivului pentru cel putin 24 de ore; d) producerea de daune asupra unei/unor locuinte din afara obiectivului care sa o/le faca inutilizabila(e) ca rezultat al accidentului; e) evacuarea sau adapostirea unor persoane pentru mai mult de doua ore (persoane x ore): valoarea calculata trebuie sa fie de cel putin 500; f) intreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricitatii, gazului sau de telecomunicatii pentru mai mult de doua ore (persoane x ore): valoarea calculata trebuie sa fie de cel putin 1.000. 2. Efecte nocive imediate asupra mediului 2.1. daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre: a) 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologica sau de conservare, protejat prin lege; b) 10 ha sau mai multe hectare dintr-un habitat mai extins, incluzand teren agricol; 2.2. daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de apa curgatoare sau marine: a) 10 km sau mai mult dintr-un rau sau canal; b) 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz; c) 2 ha sau mai mult dintr-o delta; d) 2 ha sau mai mult dintr-o zona de coasta sau interior de mare; 32

2.3. daune semnificative aduse unui acvifer sau apelor subterane: a) 1 ha sau mai mult. 3. Daune asupra proprietatii a) daune aduse proprietatii in cadrul amplasamentului de cel putin 2 milioane euro; b) daune aduse proprietatii in afara amplasamentului in valoare de cel putin 0,5 milioane euro. 4. Daune transfrontiera Orice accident care implica in mod direct o substanta periculoasa care determina efecte in afara teritoriului national.

5. Planul/masurile de tratare/management al riscului

Pentru evitarea producerii unor evenimente susceptibile sa declanseze un accident major, fiecare salariat poate indeplini atributiunile de serviciu numai dupa ce a fost instruit si si-a insusit temeinic urmatoarele: regulamentul intern al statiei; instructiunile de lucru specifice locului de munca, caracteristicile si modul de functionare a instalatiilor, utilajelor si echipamentelor de lucru; parametrii normali de functionare a instalatiilor si echipamentelor, limitele maxime si minime de abatere si actiunilor ce trebuie intreprinse in cazul atingerii parametrilor limita; instructiunile de protectia muncii si de aparare impotriva incendiilor specifice locului de munca si amplasamentului; caracteristicilor substantelor periculoase existente la locul de munca si pe amplasament; locul de amplasare a utilajelor, caile de acces si evacuare, punctele cardinale si orientarea pe amplasament; caracteristicile si modul de functionare a mijloacelor de interventie si de avertizare; notiuni de acordare a primului ajutor. Fumatul in cadrul amplasamentului statiei este interzis; Lucru cu foc deschis este permis numai pe baza permisului de lucru cu foc, dupa luarea tuturor masurilor de siguranta si asigurarea mijloacelor suplimentare de interventie; Instalatiile electrice sunt in constructie antiexplozie;

33

Utilajele si echipamentele electrice sunt prevazute cu sigurante si relee de suprasarcina, instalatia electrica aferenta este in asa fel dimensionata incat sa se evite supraincarcarea; Pentru scurgerea electricitatii, evitarea formarii si acumularii electricitatii statice, componentele metalice ale utilajelor si echipamentelor statiei sunt conectate la prizele de impamantare. Acestea sunt verificate periodic de catre o firma specializata;

Echipamentele tehnice si instalatiile tehnologice sunt realizate special pentru scopul in care sunt utilizate din materiale prescrise pentru vehicularea de produse specifice, executate si montate pe baza unor proiecte de specialitate si corect intretinute in scopul evitarii producerii de avarii;

Mentenanta utilajelor si echipamentelor este efectuata conform unui program de mentenanta de catre o firma specializata (PETROMSERVICE). Toate utilajele sub presiune din cadrul statiei sunt sub incidenta ISCIR, in statia de uscare gaze sunt sub incidenta ISCIR si conductele de gaze, in instalatia de dezbenzinare se face documentatie pentru ISCIR-izarea conductelor de gaze si abur. Cartile tehnice cu procesele verbale de inspectie ISCIR se gasesc la Departamentul Operatiuni de Suprafata din cadrul Schelei;

La statiile de compresoare exista intrerupatoare electrice amplasate in exteriorul cladirii care permit oprirea rapida a functionarii utilajelor in caz de pericol; Statiile de compresoare sunt cladiri prevazute cu suprafete de ventilatie pentru evitarea formarii atmosferelor explozive in caz de scurgeri de gaze; In cadrul statiilor de comprimare exista compresoare de rezerva pastrate in stare de functionare pentru a putea fii puse imediat in functiune in caz de urgenta; In situatia cresterii necontrolate a presiunilor in cadrul instalatiei exista cosuri de esapare amplasate in afara incintei in partea nordica a amplasamentului; Traseele de gaze sun prevazute cu robineti de sectionare care permit oprirea fluxului de gaz si izolarea unei eventuale scurgeri astfel incat cantitatea ramasa sa fie minima; Supapele de siguranta aferente tancurilor de depozitare sunt verificate periodic si sunt reglate la presiunea maxima admisa (25atm);

La tancurile de depozitare gazolina sunt prevazute rezervoare de avarie in stare de functionare, care sunt mentinute in permanenta goale pentru a permite golirea in caz de urgenta; Utilajele si echipamentele statiei sun prevazute cu aparatura de control si automatizare care permit conducerea procesului de dezbenzinare in conditii de siguranta; 34

Accesul in zona aferenta tancurilor de depozitare gazolina este restrictionat fiind permis doar persoanelor nominalizate. Perimetrul tancurilor de depozitare este ingradit cu gard din plasa de sarma;

Paza amplasamentului este asigurata de o firma de paza cu trei posturi fixe la portile de acces; Perimetrul amplasamentului este asigurat cu gard din prefabricate de beton.

Schema de alarmare este realizata in concordanta cu tipul de urgenta: Urgenta Clasa A (urgenta locala) - este acea urgenta care implica o singura zona de pe amplasament. Urgenta Clasa B (urgenta pe amplasament) - este acea in care persista sau se agraveaza conditiile de la urgenta locala si in consecinta afecteaza /pot afecta si alte zone (de exemplu compartimentele invecinate). Urgenta Clasa C (urgenta in afara amplasamentului) - este un incident sever care implica sau poate implica o mare parte din amplasament si afecteaza / poate afecta populatia si mediul din exteriorul amplasamentului.

35

Figura 1: Schema de alarmare

36

Figura 2: Organigrama de urgenta

37

6. Concluzii
Evaluarea riscului s-a realiczat pentru Statia de Dezbenzinare Calagea care este situata pe teritoriul comunei Satchinez in extravilanul acesteia, pe drumul petrolier care face legatura intre Statiunea Turistica Bai Calacea si localitatea Satchinez. Evaluarea riscului se realizeaza prin calculul nivelului de risc ca produs intre nivelul de gravitate si cel de probabilitate ale evenimentului analizat. Risc = Gravitate x Probabilitate Rezultatele evaluarii riscului au demonstrat ca: toate scenariile de accident luate in considerare prezinta un risc scazut sau foarte scazut. Riscul cel mai ridicat este cel de explozie in Statiile de compresoare. Aceasta se datoreaza presiunilor mari, existenta echipamentelor electrice de mare putere si la tensiuni mari, existenta de utilaje in miscare intensa si faptului ca statiile de comprimare sunt amplasate in spatii inchise. scenariile de accidente cu consecinte majore sunt cele cu explozii la tancurile de gazolina. Aceste scenarii au un risc ridicat datorita cantitatii mari de substante periculoase care pot fii implicate si amplasarii tancurilor de depozitare care face ca in cazul unei explozii sa poata fii afectate zone din exteriorul obiectivului. Pentru evitarea producerii unor evenimente susceptibile sa declanseze un accident major, au fost luate o serie de masuri, precum: realizarea unui regulament intern pentru fiecare statie; realizarea instructiunilor de lucru specifice fiecarui loc de munca; au fost stabiliti parametrii normali de functionare a instalatiilor si echipamentelor, limitele maxime si minime de abatere si actiunilor ce trebuie intreprinse in cazul atingerii parametrilor limita; au fost intocmite instructiunile de protectia muncii si de aparare impotriva incendiilor specifice locului de munca si amplasamentului; fumatul este interzis pe amplasament; intomirea planurilor de urgenta; implementarea unui sistem de management integrat al sanatatii, calitatii si mediului. 38

7. Bibliografie
1. http://www.anpm.ro/articole/controlul_activitatilor_seveso_ii-124 2. http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/!ut/p/c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz 9CP0os3hfA0sPN89Qo1BHE08vAze3QDMvAwgAykdiyrtbesDk8esOLsrX9_PIz03VL 8iNKAcAuC21hQ!!/dl3/d3/L2dJQSEvUUt3QS9ZQnZ3LzZfTTA5SEZJVTJVQTRJSj BGRkU1TzAwMDAwMDA!/

39