PROIECTAREA

Depozitului Ecologic Trpiu

(Bistria-Nsud)

Introducere

Obiectiv: Depozit Ecologic Trpiu, (Bistria-Nsud) parte din Proiectul Sistem de

management integrat al deeurilor solide n judeul Bistria-NsudNr. CCI 2007 RO 161 PR
013 cu nr. de nregistrare n SMIS-CSNR 1385, aprobat prin Contractul de finantare nr.
80504/25.05.2009, ncheiat ntre Ministerul Mediului i Consiliul Judeean Bistria-Nsud.

Am ales acest depozit de deeuri deoarece face parte din judeul in care locuiesc si este
pilonul pe care se bazeaza SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEEURILOR
SOLIDE N JUDEUL BISTRIA-NSUD.

Cap.1 - Date de literatura

IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

Localizare i topografie
 Amplasament

Amplasamentul ales este situat la vest de drumul judeean 17C, lng comuna
Dumitra.Accesul la amplasament se face prin drumul Dumitra-Trpiu (drum asfaltat).
Amplasamentul evaluat are o suprafaa totala de 216.592 m, i este deinut de ctre Consiliul
Local Dumitra, care a autorizat construirea unui depozit judeean conform pentru deeurile
municipale solide din judeul Bistria-Nsud.

Coordonate: 47 11' Nord, 24 24' Est

Altitudine:412 m

Tarpiu, este o localitate in judetul Bistrita-Nasaud, Transilvania, Romania. Apartine

administrativ de comuna Dumitra. Este situata la 8 km sud-vest de Cepari, pe un drum
judetean partial asfaltat si la 12 km nord de Bistrita.

Judeul Bistria Nsud este amplasat n Transilvania, n partea de nord a rii, capitala
judeului fiind municipiul Bistria . Populaia judeului este de aproximativ 311.657 locuitori,
din care 116.983 locuitori n mediul urban i 194.674 locuitori n mediul rural. Principalele
orae din jude sunt Bistria, Beclean, Nsud, Sngeorz-Bi.Judeul are un numr de 62
comune.

Localitatea Trpiu se situeaza in depresiunea Tarpiu, din nord-vestul Dealurilor

Bistriei, cu aspect de bazinet, ntr-un relief de lunc i terase.
Aspecte geomorfologice, geologice, hidrologice si geotehnice ale zonei

Relieful comunei Tarpiu s-a format prin eroziunea unor roci sedimentare moi, cum sunt
argilele, sarea, tuful vulcanic. Eroziunea efectuat n principal de ctre praie nu a produs
terase

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat se incadreaza in partea de

nord a Depresiunii Transilvaniei, pe asa-numita Platforma Someseana (Platforma Cluj
Lapus). Aspectul morfologic al zonei investigate se prezinta sub forma unui versant cu pante
variabile care cresc de la est la vest. Astfel, in partea estica inclinarea pantei nu depaseste 5
grade; pentru cea mai mare parte a suprafetei amplasamentului (partea centrala), panta are
valori intre 5 si 10 grade, iar pe partea vestica, inclinarile ating 13 14 grade.
Suprafata terenului, facand parte dintr-o zona colinara, are cote cuprinse intre +405 m
(in partea de vest) si +450 m (in partea de est).Stratificatia terenului de fundare din
amplasament, stabilita de studiile geotehnice care au stat la baza proiectului, este:
de la suprafata terenului pana la adancimea de 0,7-0,8 m: pamant vegetal argilos;
pana la adancimi investigate de 15 m: complex coeziv alcatuit din argile cu plasticitate mare
si foarte mare (Ip = 27,9 63,3% ), in stare tare la plastic vartoasa, local plastic consistenta, cu
potential de umflare in contact cu apa (umflare libera UL= 133,7 173,7%), avand
compresibilitate mare M200-300 = 8.333 9.524 kPa si parametrii rezistentei la forfecare
(obtinuti din incercari de forfecare directa): unghi de frecare interna F = 14 150 si
coeziune c = 55 68 kPa.
Din punct de vedere hidrogeologic, pe baza litologiei (preponderent argilosa) s-a
considerat ca nu poate exista un acvifer, aspect confirmat de lipsa unui nivel de apa in forajele
geotehnice realizate. Cu toate acestea, au fost semnalate unele infiltratii, care au aparut in
timpul executiei forajelor.

Istoricul amplasamentului si dezvoltari ulterioare.

Prima meniune documentar: 1332.Pn n 1870 a fost locuit numai de sai.n 1941
avea 1074 locuitori, dintre care 690 germani (64%).Din 1992 n Trpiu nu mai locuiesc
germani.

Proiectul i propune implementarea unui sistem de management integrat al

deeurilor(SMID), n conformitate cu standardele UE, n scopul diminurii impactului asupra
mediului i a riscurilor asupra sntii umane date de modul necorespunztor de gestionare a
deeurilor din momentul de fa.
Cap.2. Aspecte legislative

Legislatie aplicabila depozitelor de deseuri

Directiva IED- transpusa prin legea 278/2013

Ordinul 757/2004-normative tehnic pentru depozitarea deseurilor

HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor

Ordinul 95/2005 Criterii de acceptare la depozitare

OUG 195/2005 priviind protectia mediului, aprobata pprin legea 265/2006

Legea 104/2011priviind calitatea aerului inconjurator

HG 352/2005 Conditii de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate

Legea 211/2011- Regimul deseurilor

Transport

HOTRRE nr. 788 din 17 iulie 2007privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea
Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind
transferul de deeuri

Depozitare

HOTRRE nr. 1292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea i

completarea Hotrrii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor

Incinerarea Deseurilor

HOTRRE nr. 128 din 14 februarie 2002 privind incinerarea deeurilor

HOTRRE nr. 268 din 31 martie 2005 pentru modificarea i completarea Hotrrii
Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor

HOTRRE nr. 427 din 28 aprilie 2010 pentru modificarea i completarea Hotrrii
Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor
Cap 3.Studiu de caz

Generalitati.

Depozitul ecologic de deseuri municipale din jud. Bistrita-Nasaud este situat intre
localitatile Dumitra si Tarpiu, la circa 16 km nord de municipiului Bistrita.Suprafata totala pe
care au fost executate masuratori topografice si care a fost investigata in faza de pregatire a
proiectului, prin lucrari hidrogeologice si geotehnice, masoara cca. 16 ha.
Depozitul va avea o capacitate total de 1.165.842 mc i este conceput a se
dezvolta n 4 etape prin construirea succesiv de celule delimitate de diguri perimetrale
realizate din pmnt de umplutur (argil corespunztoare) din gropi de mprumut (fig. 5).
Durata total de funcionare este estimat la 20,3 ani, astfel: celula 1 de 363.713 mc - 5,6 ani;
celula 2 de 291.569 mc - 5,4 ani; celula 3 de 228.236 mc - 4,5 ani i celula 4 de 282.324 mc -
4,9 ani.

Materiale de constructii

Digurile perimetrale au inaltime variabila cuprinsa intre 2 m si 6 m, cu pante de 1:2,5.

Acestea au fost incastrate in terenul natural, o atentie deosebita acordandu-se treptelor de
infratire. Materialul folosit pentru realizarea digurilor perimetrale nu a fost cel din
amplasament care era foarte activ in raport cu apa, ci unul de tip argila prafoasa adus din
vecinatatea amplasamentului.

Substratul,Baza este construita astfel.

Sistem de etanare
- geomembrana din PIHD rugoas pe ambele fee, avnd grosimea de 2mm,
- geotextil de protecie neesut, cu masa de 1200 gr/mp, cu rol de protecie la nepare
a geomembranei,
- sistem de drenaj pentru levigat, realizat din pietri splat de ru sort 16/32, n
grosime de 0,50 m i drenuri absorbante din conducta riflate de PEHD avnd Dn 250mm,
protejate
cu geotextil filtrant avnd masa de 200 gr/mp, pentru evitarea colmatrii;

Sistemul de drenare a levigatului

Sistemul de drenaj de baza al levigatului este compus dintr-un strat de pietris cu
grosime de 50 cm. Levigatul este preluat de drenuri din HDPE cu diametrul de 250 mm.
Dispunerea, in plan, a drenurilor a urmarit topografia terenului natural care a fost sistematizat
cu o panta generala de 5% pentru jumatatea de nord a bazei depozitului si 1% pentru
jumatatea de sud a bazei depozitului.

Sistemul de drenare a apelor pluviale

Pe perimetrul intregului depozit de deseuri, in amonte de celula 1 de depozitare si la

baza platformei de compost au fost pozate drenuri realizate in transee permeabile.

Stocarea materialelor

Colectarea deeurilor Indiferent de sistemul de pre-colectare implementat, colectarea

deeurilor se va face cu autogunoiere compactoare de 10 mc. Cele care vor goli containerele
de 3 mc vor fi dotate suplimentar cu cte un bra macara. n total urmeaz s fie procurate de
ctre operatorul regional de colectare i transport un numr de 35 autogunoiere de 10 mc.
Transportul deeurilor

Toate deeurile colectate trebuie s ajung la CMID Trpiu. Pentru optimizarea transportului,
n funcie de distana de la locul de colectare la CMID Trpiu, s-au propus dou scheme:

distana de transport sub 20 km - transport direct;

distane peste 20 km - transport n punct/staie de transfer.
Alte tipuri de deeuri colectate prin aport voluntar sau la cerere pot fi stocate n
containere descoperite de 32 mc: ex. deeuri din construcii i demolri.

Staii de transfer
Amplasarea punctelor si statiilor de transfer
 Sunt construite 4 puncte de transfer i o staie de transfer, la Nsud, Beclean, Sngeorz-
Bi,Galaii Bistriei i Bistria

Producerea si eliminarea deseurilor

Cantitile de deeuri mixte s-au stabilit pe baza indicatorilor de generare a deeurilor i a
cantitilor care se ateapt a fi reciclate. Considernd un grad de acoperire de 100% al
populaiei att n zona urban ct si n cea rural, urmtoarele cantiti de deeuri mixte vor
trebui colectate numai de la gospodrii.

.
Cantitile de deeuri menajere n amestec pentru zonele urban i rural din Bistria
Nsud

Celulele de depozitare sunt prevzute cu sisteme de etanare-drenaj pe baz i taluz, precum i

cu sisteme de acoperire (ulterior nchiderii celulelor) i de colectare a gazelor de fermentaie.
nlimea coloanei de gunoi n celula 1 va fi de cca. 17.0 m
Eliminarea deseurilor are mai multe etape.

Staia de sortare
 Staia de sortare are capacitatea total de 13.000 tone/an. n aceast instalaie vor fi
sortate fraciuni de deeuri provenite din colectare selectiv din judeul Bistria-Nsud: H+C,
plastice (PE,PP, PET, PVC, etc.), feroase i neferoase, fraciuni combustibile.Echipamentele,
mijloacele de transport i manipulare i dotrile procurate sunt: buncre dealimentare, benzi
pentru alimentare i transport, cabina de sortare climatizat, extractor de metale,pres
orizontal, electrostivuitor, ncrctor frontal, containere de 32 mc

Staia de compostare
Cuprinde mai multe elemente, care vor descrise n continuare. Tehnologia de
compostare propus este aceea de compostare n brazde acoperite cu membran, cu aerare
mecanic. Deeurile vor avea urmtoarea compoziie: deeuri vegetale, deeuri lemnoase,
deeuri din hrtie, alte deeuri organice, n cantiti de 12.000 t/an
Durata unui ciclu complet de tratare, inclusiv timpul aferent mutrii materialului n
zonele specifice de tratare este circa 56 zile, din care n zona de descompunere intens - 9
sptmni, iar zona de maturare - 4-5 sptmni.

Zona tehnic a CMID Trpiu

CMID are o zon tehnic ce cuprinde: accesul n depozitul conform de deeuri cu
cldirea recepie i platforma electronic de cntrire auto, cldirea administrativ, atelier,
zon pentru realimentarea cu combustibil a vehiculelor, staia de splare. Urmtoarele
echipamente de operare functioneaza pentru CMID: o cisterna de ap, o basculant, un
buldozer i un compactor. CMID Trpiu are sistem de alimentare cu ap, sistem de canalizare
ape menajere, reea electric.

Staie de epurare a levigatului si ultima treapta in functionarea depozitului const n:

- bazine de stocare i omogenizare a levigatului i apei uzate care s creeze uniformizarea

debitelor la intrarea n staia de epurare;
- staia de pompare la intrarea n staia de epurare, echipat cu 2 pompe;
- echipament de amestecare i dozare a reactivilor;
- decantor primar;
- bazin de omogenizare;
- instalaie de tratare biologic cu tehnologie SBR (reactor biologic secvenial staionar);
- instalaie de dezinfecie UV;
- instalaie de filtrare (cu nisip/cabine active);
- descrcare final;
- instalaie pentru ngroarea nmolului.
Staia lucreaz n 3 trepte cu un proces de prefiltrare iniial:
 -
Fig 2. Schema instalaiilor aferente Staiei de epurare pentru apele uzate generate n CMID
Trpiu

treapta 1 - tratare levigat;

treapta 2 - pentru permeat, tratare cu osmoz invers;
treapta 3 - tratare concentrat (prin osmoz invers la 120 bar)

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu eneregie electrica se face d la reteaua nationala de electricitate,costrurile fiind

incluse in programul de management .

Protectia muncii si Igiena

Conducerea societatii a asigurat conform normelor n vigoare echipament de protecie adecvat

personalului deservent al punctului de lucru (dupa specificul locului de munca in care
activeaza) , truse de prim ajutor i materiale igienico-sanitare

Protectia muncii consta in :casti de protectie pentru angajati,truse de prim ajutor,imbracaminte

adecvata si masti pentru filtrarea aerului din preajma gropii.

Igiena consta in: Dusuri puse la dispozitie pentru angajati,

Prevenirea si stingerea incendiilor

Dispunerea materialelor i substanelor periculoase n depozite se face potrivit planului de
depozitare.

Materialele i substanele care prezint pericol de autoaprindere se pstreaza n condiii

adecvate naturii lor, bine ventilate i cu msuri de control i prentmpinare a fenomenului de
autonclzire.

Dotarea depozitului cu stingatoare,hidranti.

Punctul de lucru detine aviz PSI , de asemenea este intocmit planul de interventie in caz de
producere a unor accidente

Zgomot si Vibratii

Zgomotul rezultat in urma desfasurarii activitatilor pe amplasament nu este de natura sa

afecteze vecinatatile, cu atat mai mult cu cat activitatea se desfasoara in extravilanul localitatii
Tarpiu, la aproximativ 1km de zonele locuite.

Nu este cazul aplicarii unor metode si mijloace tehnice de atenuare a zgomotului si

vibratiilor .

Securitatea zonei

Este asigurata de un portar si de garduri care imprejmuiesc perimetrul zonei in care se afla
depozitul de deseuri.

Administratia

Este asigurata de:

un sistem de paza cu firma specializata;

un sistem de iluminare format din stalpi si lampi pe tot perimetrul zonei;

obiectivul este imprejmuit cu gard .

Pe amplasamentul de la Trpiu sunt realizate urmatoarele obiecte de instalatii:

Cldire administrativ (cu Laborator), S = 349,6 mp

Cabina poart, S = 51,3 mp

Platforma electronic pentru cntrire auto

Atelier i garaj pentru vehicule, S = 214,9 mp

 Staie de combustibil, pentru alimentarea cu carburant a utilajelor

Staie de splare auto

Gospodrie de ap

Reea de alimentare cu ap, L = 3.445 m

Reea de canalizare, L = 1.505 m

Staie de epurare prin osmoz invers, Q = 120 mc/zi

Bazin pentru levigat, V = 400 mc

Staie de sortare, capacitate 13.000 t/an

opron pentru depozitare, S = 176,8 mp

Staie de compostare, capacitate 12.000 t/an

Depozit nou, suprafaa total 21,66 ha;

Drumuri i platforme, S = 21.849 mp

Reea electric de iluminat exterior

Efectele potentiale ale amplasamentului

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitul de deseuri sunt:

modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un
proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de dezvoltare
durabila, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de
amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20
ani).

Depozitele neimpermeabilizate corect sunt deseori sursa infestariiapelor subterane cu nitrati si

nitriti, dar si cu alte elemente poluante.

Concluzii si recomandari.

Concluzii:
Elaborarea, depozitului de deeuri solide n judeul Bistria-Nsud, a fost o necesitate
datorit:

- strii sistemului actual de salubrizare;

- obligaiei realizrii msurilor i intelor din Strategiile i Planurile de gestionare pentru

deeuri (PNGD, PRGD, PJGD) i a angajamentelor asumate de Romnia n documentele de
aderare la UE;

- oportunitii de obinere de fonduri nerambursabile prin POS Mediu.

Probleme Rezolvate:

nchiderea definitiv i/sau ecologizarea celor 4 depozite urbane i 100 depozite rurale
neconforme;
construirea unui depozit conform regional, cu toate dotrile i instalaiile aferente
pentru
protecia factorilor de mediu (aer, ap, sol, vegetaie etc.);
tratarea deeurilor nainte de depozitare prin compostarea deeului n amestec i a
nmolului de epurare;
reducerea fraciei biodegradabile depozitate prin compostarea deeului verde n staia
de compost i a deeului de buctrie la locul de generare n zona cu case din mediul
urban i rural;
optimizarea transportului de deeuri i reducerea astfel a poluailor n aer;
colectarea selectiv a ambalajelor i deeurilor de ambalaj i sortarea lor n Staia de
sortare, astfel nct s se asigure reciclarea unei cantiti ct mai mari;

Investiia este una major, care ar putea ajuta judeul nostru s depeasc criza in ceea ce
priveste curatenia si depozitarea care nu repecta normele europene.Pe langa aceste lucruri
depozitul creeaza si 40 de locuri de munca..

Bibliografie
 http://www.mmediu.ro/beta/domenii/gestionarea-deseurilor/legislatie-
deseuri-2/
Ghid privind depozitarea deseurilor menajere(Casa de presa si Editura
Sibiu)
http://www.ecoterra-online.ro/
Studiu de fezabilitate revizuit 2011 - Managementul integrat al deeurilor
solide n judeul Bistria-Nsud

Realizat de: Jarda Mihai

Facultatea de stiinta si ingineria mediului

IVD an II