Studiu de caz : Muntele de Deșeuri de la Pata Rât

Rampa de gunoi de la Pata Rat trebuia inchisa inca din 2010. Cu toate acestea, pentru ca judetul nu avea o
platforma de deozitare a deseurilor conforma, prin diferite acte aditionale si presiuni ale operatorului pe
rampa, s-au mai depozitat ilegal 541.835 metri cubi de gunoi, prejudiciul fiind de aproape 8 milioane de
lei, suma ce va trebui sa fie suportata de catre Consiliul Judetean Cluj. Presedintele CJ Cluj Mihai Seplecan
a semnat o plangere penala pentru identificarea si tragerea la raspundere a celor vinovati.
Centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca, Apahida - Vâlcele, este afectată din cauza parabusirii
rampei de gunoi de la Pata Rat. Acumularea de lichid toxic a ajuns la 4 metri de centura de ocolire a oraşului,
iar în curând drumul va trebui închis. „Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând
în Someş şi apoi Tisa ar produce un incident internaţional”.
De asemenea au apărut crevase de 2,5 metri adâncime în muntele de gunoi, iar deşeurile se deplasează încet
spre drum.
Sub Centura Vâlcele – Apahida deja curge levigatul. Şi nivelul o să se ridice şi mai mult. Cât o să dureze
până centura începe să se lase de la greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic. Expertiza
Universităţii Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi şi Centură. Asta înseamnă săpături serioase. În
cazul mult-aşteptatei Prime Celule se vorbea de adâncimi de până la 18m. Dar utilajele nu au unde să stea
(excavatoare, maşini de forare, camioane), aşa că dacă CJ se apucă de lucrare, traficul pe Centură va trebui
în primp fază cel puţin restricţionat, iar după o vreme Centura va trebui cel mai probabil, închisă. Teoretic,
temporar. Asta înseamnă o încărcare de trafic şi mai mare pe Cluj. Dar problema e că săpăturile necesare
pentru ridicarea acelui zid înseamnă că levigatul ar scăpa în vale. Care e incident internaţional. Ca atare
Apele Române o să fie atenţi la proces şi o să insiste pe epurare. Dar CJ nu are unde pune o staţie de epurare.
Şi la o asemenea cantitate nici nu se poate. „Expertiza Universităţii cere intervenţii urgente la Pata Rât.
Intervenţiile vizează o zonă foarte sensibilă, barajul de gunoi - o mlaştină care se umflă constant de la
apăsarea dealului şi care blochează curgerea lichidului toxic în aval. Centura e în pericol, dar lucrările de
consolidare nu pot începe înainte de epurarea levigatului. Staţia însă nu va fi construită şi pusă în funcţiune.
Nu în această iarnă. Iar ploile vin. Lacul o să crească, şi riscul de a mai avea avalanşe de gunoi creşte. Riscul
ca Centura să fie compromisă, e deja semnificativ. Şi dacă cumva cândva se apucă de lucrări, Centura va
trebui închisă. Dacă nu, s-a dus Centura. Deja e pe ducă. Şi încă ceva. Din cauza patului de argilă şi a
gunoiului care alunecă peste, ecologizarea muntelui de gunoi prin acoperirea acestuia cu pământ e
imposibilă. Greutatea ar aduce tot dealul peste Centură. Până nu se face zid de sprijin - ori aici vorbim de
ani - o să ne tot putem făli zilnic cu muntele nostru de gunoi. Iar Clujul se poate redenumi Oraşul de sub
Poalele Pata Râtului.
Cauzele care au dus la prăbușirea muntelui de gunoi de la Pata Rât peste “Centura de Diamant” erau bănuite,
asupra altora s-a atras deseori atenția, fără nici o reacție din partea autorităților. Deși presa locală a atras
atenția în mediul public despre problemele de mediu din zonă, autoritățile locale nu par a fi dornice de
implicare.
Se pare că autoritățile știu, măcar din 2009, că noxele din deșeurile depozitate în zona Pata Rât omoară
oameni, că au distrus sănătatea celor din Sânnicoară și Pata Rât – cu toate acestea, au ales să creeze în
același loc alte focare de noxe: Centrul de Management Integrat al Deșeurilor și Rampa de deșeuri a RADP
Cluj-Napoca.
Expertiză despre Pata Rât
1 Muntele de Gunoi de fapt s-a construit pe o tavă de argilă alunecoasă.
2. Între 2006 și 2010 s-au mai aruncat haotic peste muntele asta 82.000 tone de nămol, și de care s-a uitat
a-i zice constructorului (e doar vorba de 5000 camioane de 16 tone). Acum s-a descoperit că nămolul e
acolo, și are pe alocuri o grosime de peste 6m. Și alunecă.
3. Levigatul e deja aproape la suprafață (3m sub nivelul depozitului).
4. Atunci când s-a strâns muntele de pe 22 hectare pe 18 hectare, s-a supraîncărcat terenul.
5. Pentru a scăpa Centura, va trebui ridicat un zid între Centură și Muntele de Gunoi. Un zid de aproape
jumate kilometru lungime și 3m înălțime , făcut din cam 4-500 piloți, peste 5 tone fiecare.
6. Zidul va trebui construit cu o retragere de 8 m de drum, pe o lungime de jumatate de kilometru. O să fie
de mutat zeci de mii de metri cubi de gunoi din marginea muntelui. Unde se vor pune? Peste restul muntelui?
Nu se poate că deja și așa vine peste noi. Lângă? Nu se poate, că în jur e numai teren privat. Îmburdăm în
lacul de levigat? Nu e voie. Și atunci?
7. Terenul de sub depozit este plastic curgător sau plastic moale cu structura afectată pe 3-6m adâncime.
Cândva levigatul avea un debit de sub 40mc/zi, acum are un debit de 200-400mc/zi. Cât de adânc va trebui
să punem pilonii să avem încredere că nu numai încetinim venirea muntelui peste drum, dar o și oprim?
8. Stația cu osmoză inversă (dacă ar fi montată, dar CJ tocmai a renunțat la ea) ar scoate 165mc levigat pe
zi - adică mai puțin decât intră. Dar până lacul e acolo, mai greu faci zidul. Iar Apele Române vor să vadă
levigatul curățat înainte să-l lase să curgă către Apahida. Și atunci care e soluția? Stație de epurare? Dar aia
unde se montează? În cât timp? Și între timp ce face Muntele Nostru Mișcător?
9 Gunoiul supraetajat excesiv va trebui descărcat. Vorbim de ce s-a adunat de pe 22 hectare pe 18 hectare,
adică 4 hectare de gunoi, de o grosime variabilă, între un metru și 6. Ce facem cu el?
10. Degeaba avem autorizație de mediu pe rampa "temporară" până în 2020. Degeaba suntem acum cică la
"42%" din capacitate. Muntele ăla nu-l mai dublezi în volum fără să-i extinzi aria. Și atunci începem să
vorbim de autorizații? De stații temporar-temporare?
BONUS TOXICITATE
În 5 octombrie Universitatea Sapientia a prevelat câte 10 probe din lacul de levigat în amonte de Munte și
din pârâul de levigat care șiroaie de sub Munte. Tocmai au venit rezultatele:
Clorid (Cl, mg/l) - depășire de peste 20 ori față de max. admis în apa potabilă
Sulfat (SO4, mg/l) - depășire de peste 6 ori față de max. admis în apa potabilă
Amoniu (NH4, mg/l) - depășire de peste 4000 ori față de maximul admis în apa potabilă
Nitrat (NO3, mg/l) - depășire de peste 20 ori față de maximul admis în apa potabilă
Bicarbonat (HCO3, mg/l) - depășire de peste 70 ori față de maximul admis în apa potabilă

Resurse suplimentare
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/groapa-de-gunoi-de-la-pata-rat-a-fost-ecologizata-si-inchisa-
cum-arata-acum-video-1257007 7feb 2020

https://actualdecluj.ro/inca-trei-ani-de-duhoare-de-la-pata-rat-atat-dureaza-mutarea-gunoiului/
1 nov.2020

https://zin.ro/01/02/2021/investigatii/salubrizare-cluj-deseuri-patarat-poluare-amoniac-cjcluj/
1 feb2021

Teme supuse discuției:

1. Care credeți că sunt cauzele care au provocat problemele de la Pata Rât?

În primul rând cauza majoră este lipsa unui Sistem Integrat de Management al deşeurilor în judeţul Cluj,
precum şi lipsa unui depozit ecologic. Lipsa sistemului de colectare selectivă pe 5 fracţii de deşeuri aşa cum
prevede legislaţia europeană și în România, aceasta ar fi dus la reducerea semnificativă a cantităţilor de
deşeuri care ajung în depozit.

2. În opinia voastră cum sunt afectate comunitățile care locuiesc în apropierea unei gropi de depozitare a
deșeurilor?
Primul efect sesizabil este cel olfactiv, datorită mirosurilor insuportabile rezultate din descompunerea
deşeurilor şi a levigatului creat. Evident că, solul, subsolul şi pânza freatică sunt direct afectate, depozitul
de deşeuri nefiind ecologic, neavând impermeanbilizare. În cazul în care comunităţile din vecinătate
utilizează apă din foraje sau fântâni proprii, există un risc major crescut ca apele subterane să fie poluate.
Poluarea apei cu nitrați, detergenți, metale grele, microorganisme cauzatoare de boli, o fac nepotabilă.
Totodată solul poate prezenta o contaminare semnificativă datoritată scurgerilor de pe deponeu şi
permeabilităţii solului.

3. Cum ați rezolva problema spațiului de depozitare al deșeurilor în marile orașe?

Eliminarea deşeurilor municipale se poate efectua prin 2 modalităţi:
- crearea de depozite supraterane ecologice impermeabilizate, construite cu sisteme de colectare a
levigatului şi a gazelor rezultate; Un dezavantaj ar fi suprafaţă foarte mare necesară pentru deponeu.
- construirea de incineratoare ecologice construite special pentru incinerarea deşeurilor municipale.
Un avantaj major al acestei soluţii este suprafaţa mică necesară unei astfel de instalaţii, iar
dezavantajul poate fi creşterea concentraţiilor de poluaţi atmosferici în condiţii anormale de
funcţionare a instalaţiei sau de avarie.