Apa Vie

Un proiect de exceptie, pentru curatarea apelor romanestiConf. dr.
Marioara Godeanu(Institutul de Ecologie Aplicata - Bucuresti)"Dupa un an de la aplicarea proiectului nostru, pe un lac poluat, unde nu mai traia nici o nisiparita, au aparut zeci de rate si lisite". Cercetator de exceptie in domeniul... Un proiect de exceptie, pentru curatarea apelor romanesti Conf. dr. Marioara Godeanu(Institutul de Ecologie Aplicata - Bucuresti)"Dupa un an de la aplicarea proiectului nostru, pe un lac poluat, unde nu mai traia nici o nisiparita, au aparut zeci de rate si lisite" Cercetator de exceptie in domeniul biologiei, d-na Marioara Godeanu le este cunoscuta cititorilor nostri, printr-un interviu care a starnit un enorm interes la data aparitiei sale, fiind legat de o tema aparte: "Sensibilitatea si capacitatea de comunicare a plantelor". Cititoarele revistei o stimeaza si o iubesc si pentru minunatele creme "Comag", produse la Institutul de Ecologie Aplicata din Bucuresti. Prezenta domniei sale in paginile revistei se datoreaza de data aceasta unei teme ceva mai "dramatice" si extrem de urgente: poluarea apelor romanesti. Pentru cine nu stie inca, conf. dr. Marioara Godeanu este membra a unui grup de cercetare de care s-au speriat conducatorii de partid la inceputul deceniului al noualea. Auzind ei ca plantele comunica intre ele si pot primi chiar "comenzi" sau "sugestii" de la distanta, s-au gandit ca nu-i lucru curat, un leandru sau un crin devenind - mai stii? - o arma folosita de "dusmanii socialismului". Asa ca au interzis cercetarile incepand cu anul de gratie 1982. Putin prea tarziu, daca ne gandim ca fusese televizat deja filmul realizat de acest grup de cercetare, intitulat "Dincolo de linistea plantelor", film care a creat un curent ecologist extraordinar: parintii ajunsesera sa-si certe copiii daca rupeau o floare din parc, iar numarul balcoanelor incarcate cu ghivece de flori a crescut vertiginos. A fost, in felul ei, o solidarizare de masa impotriva dictaturii. Cum tot raul are si un miez de bine, doamna Godeanu sia dedicat timpul si talentul unui alt subiect legat de ecologia aplicata: rolul plantelor in procesele de epurare a apelor. Subiect de arzatoare actualitate in zilele noastre, cand tot mai multe rauri si lacuri au fost otravite de iresponsabilitatea unor firme si a unor persoane lipsite de o educatie ecologica elementara. Terorism de stat asupra Deltei Dunarii Avand din belsug, in cuprinsul geografic al tarii lor, si rauri, si munti, si campii manoase, si fluviu, si delta, si mare, si paduri - romanii nu au acordat niciodata o prea mare atentie mediului inconjurator. Asa s-a ajuns la ideea aberanta de a se transforma Balta Mare a Brailei in "granar", iar canalele Deltei - in "porumbar", producand cel mai mare dezechilibru ecologic din Europa ultimilor doua mii de ani. Doamna Marioara Godeanu ne infatiseaza o imagine de cosmar, caruia i-am fost contemporani fara a putea interveni in nici un fel. "Oamenii nu stiu ce s-a intamplat in Delta Dunarii", spune
doamna Godeanu. "Acolo a fost un fel de terorism de stat. Cand doctorul Ludovic Rudescu a spus ca Delta ar trebui sa functioneze ca un plaman al intregii tari, a fost dat la o parte de oamenii veniti sa respecte de sus. Acestia au realizat incinte indiguite dupa interese obscure, si nu dupa tehnologia urmaririi procesului natural. Ei nu au inteles ca Delta nu e un pamant, ci un biotop in vesnica formare si transformare. Printre cele dintai daune, a fost afectarea serioasa a celor patru drumuri de pasaj ale pasarilor spre si dinspre tarile calde. In loc de a fi protejate, zonele de rezervatie au fost atacate, necazul fiind prelungit pana in zilele noastre, cand parti din rezervatii au devenit, printr-o noua coruptie, zone rezidentiale pentru toti parvenitii tranzitiei. Cea mai grava actiune distructiva a fost desecarea Insulei Mari a Brailei, care reprezenta puiernita Deltei. Aici isi depuneau icrele crapul, stiuca, salaul, somnul si bibanul - pesti cu care ne mandream in Europa. Pe langa aceasta, s-a mai facut una: s-a importat crapul chinezesc - o catastrofa instalata intai in zona experimentala de la Mila 24. In scurt timp, acest peste de cea mai proasta calitate, un fel de - asa cum existau inlocuitori de cafea, de salam sau de branza -, a scapat de sub control si s-a incrucisat cu pestii nostri, dand nastere unor hibrizi care au dedeterminat modificarea faunei piscicole autohtone, pierzandu-se astfel un potential economic si ecologic fantastic. Alt aspect: s-au construit iazuri piscicole, rupand armonia naturii. Pentru a le proteja de pasari, adica de pelicani si de lebede, s-a facut pasul urmator: s-a decis distrugerea acestora, declansand o campanie de vanatoare fara precedent, exact in perioadele interzise, de inmultire. Aceiasi pelicani au cazut victime paznicilor tarlalelor de porumb, care-i impuscau fara mila, pentru a nu strica lanurile acelea aparute prin ruperea echilibrelor naturii. In fine, in zilele noastre, pe langa distrugerile despre care presa a scris adeseori, exista si sperante de revenire la normal, atat cat se mai poate; un neobosit cercetator, Gogu Mircea, sustinut de olandezi, studiaza posibilitatea revenirii la pasajele traditionale ale pasarilor calatoare si testeaza Delta ca pe o sursa extraordinara de flora spontana, care constituie baza cercetarii pentru epurarea apelor prin plante, adica pentru transformarea Deltei intr-un filtru verde. In aceste cercetari este implicat si Institutul nostru, laboratorul pe care-l conduc." O oferta pentru Primaria Capitalei: lacuri mai curate, mai sanatoase - Cred ca am inteles corect: Delta v-a dat ideea filtrarii apelor poluate prin plante? - Exact. Am experimentat 8 plante autohtone si 2 plante exotice (salata de apa si zambila de Nil), care au o mare capacitate de reproducere si iubesc apele poluate. Aceste tehnici vin de demult, de la arhitectul roman Vitruvius, care spunea: "Nu dati apele Romei in Tibru, pana nu le treceti printr-o insula de stuf". In prezent, am putea sa spunem cam asa: "Nu dati apele Bucurestiului in Dunare, pana nu le treceti printrun filtru verde". Problema curatirii lacurilor ne-a preocupat de cel putin 15 ani. Unul dintre primele proiecte puse in practica se refera la Lacul
Mircea-Voda din Dedulesti, in care se deversau reziduurile de la fermele de animale si de la fabrica de zahar "Ianca". Experimentul venea dupa cel de la Modelu (Calarasi), unde am curatat apele lacului Lupsanu (27 ha). Dupa un an de la aplicarea proiectului nostru, pe un lac poluat, unde nu mai traia nici o nisiparita, au aparut zeci de rate si lisite, precum si sase lebede care s-au cuibarit acolo. In esenta, ce presupune asemenea tehnologie? In primul rand, un fond de plante care ar urma sa existe la prima intrare si la iesirea apelor din lacurile Capitalei. - Cine produce acest fond de plante? - Piramida noastra ecologica de la Pitesti. Avem acolo o rezerva mare de astfel de plante, mari "amatoare" de cianuri, care ar fi suficienta pentru toate lacurile. Plantarea ar urma sa se faca numai dupa ce s-a efectuat curatirea de deseuri. Dupa o perioada scurta de adaptare, "argesencele" noastre incep sa se extinda pe suprafata lacului in cautare de "hrana", adica exact de agenti poluanti (cianuri, fosfati, nitriti, uleiuri, petrol etc.). Sunt extrem de lacome si ajung sa "se ingrase" binisor, producand 5 kg de vegetatie la metru patrat de planta. Recolta astfel obtinuta poate fi folosita ca furaje pentru animale sau ca ingrasamant de flori si legume, cat si pentru refacerea terenurilor degradate. - Cand ar trebui sa inceapa plantarea? - Chiar in aceste zile, adica dupa atingerea temperaturii de 15C. Mentionam, de asemenea, ca zambila de Nil impiedica si aparitia algelor plutitoare, deci si fenomenul de "inflorire" a lacurilor. Prin curatirea salbei de lacuri, s-ar elimina foarte usor sursele de infectare a aerului si a strandurilor, s-ar impiedica contaminarea apelor subterane, realizandu-se medii de viata propice faunei lacustre. Ceea ce a fost candva un paradis si un privilegiu al bucurestenilor - lacurile ca zone de relaxare, sport nautic si concerte in aer liber - a devenit, in zilele noastre, un spatiu al fricii si dezolarii. Depinde, asadar, de cat de ecologica este gandirea actuala de la Primarie; in ceea ce ne priveste, suntem gata sa conducem un eventual contract, fie si in mod experimental, pentru inceput. - Tinand seama ca poluarea cu cianuri a starnit un scandal international, firma australiana de la Baia Mare, fiind somata sa plateasca peste 100 de milioane de dolari daune Ungariei, ar fi interesant, cred, sa le amintiti baimarenilor si, desigur, australienilor, de experimentul dvs. - Am lucrat la cele doua mari iazuri din Baia Mare si am introdus stuful. Pornind de la margini, in fiecare batardou am facut niste septe (sicane de lemn), pe care le-am tratat cu niste culturi de bacterii. Dupa un an, am constatat ca stuful a inceput sa se intinda pe dedesubt, iar cianura din apa era desfacuta in carbon si azot substante ideale pentru hrana stufului. In reziduurile din iazuri, se spunea ca sunt doar cianuri si cianati, alti poluanti nu erau luati in considerare. Era ignorat, de exemplu, arsenul - cauza adevarata a mortii pestilor din Tisa. Or, stuful nostru nu ierta nimic; distrugea prin
descompunere toti poluantii, contribuind la crearea unui ecosistem artificial, a unui veritabil filtru verde, capabil sa retina pana la 90% din toate substantele otravitoare. De ce? Pentru ca plantele au proprietatea miraculoasa de a retine de 1200 de ori mai multi poluanti decat pot stoca, in general, apele reziduale. Iar ca sa incheiem pe un ton optimist, reamintesc responsabililor din Baia Mare ca, in cursul experimentului nostru, pe iazurile sinistre, pe deasupra carora nu supravietuiau nici tantarii, la un an dupa plantarea stufului, a aparut miracol! - o libelula...Ion Longin Popescu Cei interesati de proiectele Institutului de Ecologie Aplicata se pot adresa doamnei Godeanu, la telefon: 01/221.57.79, fax: 01/221.92.10 sau ii pot scrie pe urmatoarea adresa: I.E.P., Splaiul Independentei nr. 296, Bucuresti, cod 77700.
sau cum s-i faci singur ap vie pentru Feii Frumoi si Ilenele Cosnzenele din gradin. i l dobor Zmeul cel hain pe Ft-frumos cu o plitur de palo. i atunci, vietile pdurii aduser degrab Ap Vie i Ap Moart sa-l puie pe picioare pe flcul nost . Desigur, ipeniile pdurii tiau ele o surs sigur, i nu-i pregteau, acas, Apa vie. S nu mai lungesc ateptarea, c nu este elegant. Demult mi sttea, n coast, o nedumerire care-mi crea problema udrii, iniial a plantelor de apartament, apoi a rsadurilor. tiam, categoric, c apa de robinet este vtmtoare pentru aa menire. Atunci am ncercat s recurg la tot felul de artificii: apa fiart i rcit, care s-a dovedit a fi un fel de fs la pahar. Am trecut la apa plat. Din pcate, apa asta este foarte bine pzit, iar vnztorii s-au dovedit teribil de curioi i indiscrei n privina situaiei mele financiar-bancare. Aa c, am renunat degrab.
Partea trist este c nu prea gseti, n metropol, un cunoscut care s aib n curtea lui un pu sau o fntn. Aa c, ntr-o bun i norocoas zi, stnd i rsfoind colecia antic de grdinrit a mamei, de prin anii. nu conteaz, am dat peste un articol, nghesuit, undeva, pe o penultim pagin. i cum lucrurile valoroase, aparent, sunt lipsite de strlucire, i de ast dat, acest articol s-a dovedit a fi o adevrata comoar. Cele citite, trecnd cu brio proba temeiniciei, m-au ndemnat s v destinui reeta de ap vie, numai bun de udat rsaduri fragede i de ntremat organisme betege. PASUL 1. Punem ap ntr-un recipient, care s intre lejer n congelator. Dup 2,5-3 ore, cnd vom observa c o parte a lichidului a ngheat ca o pojghi pe marginile/laturile vasului, scurgem lichidul n alt recipient i ne descotorosim de gheaa format. Gheaa aceasta nu ne va fi de trebuin, pentru c are concentrate n ea substane nevolnice, ce ar putea face mai mult ru dect bine (ex. deuteriul). Apa scurs o punem din nou n congelator. PASUL 2. Dup ce apa din recipient a ngheat pe 2/3 din volum, facem, n mijloc, un orificiu (cu un cui nfierbntat la flacr), prin care lsm s se scurg apa n forma ei lichid. Aceast zeam este ticsit cu cei 80% dintre rufctorii adunai de prin toate cotloanele venelor instalaiei de ap. PASUL 3. Gheaa rmas n recipient este acea ap vie de care avem atta nevoie s fericim rsadurile i plantele de apartament. Numai c va trebui s avem mare grij cum topim gheaa. O vom topi treptat, n mod natural, fr s form nota cu nici un artificiu de genul: calorifer prin apropiere, nclzire n baie la jet de ap cald, etc.
Prin nclzire (forarea topirii), apa i pierde din proprietile benefice, s nu mai vorbim dac este fiart. Aadar, recipientul se va lsa la temperatura camerei, sau, i mai bine, pe balcon, afar sau pe o teras nenclzit. i, s tii, nu este deloc ru, s bem i noi cte un phrel din aceast licoare. Vom observa, chiar dup o lun, c suntem mai vioi, i mult mai activi.
Prajitura la cana
1 ou 12 linguri lapte 8 linguri cu varf zahar 6 linguri cu varf faina 2 linguri cacao ( cu varf sau nu) 2 pachete zahar vanilat 1 pachet praf de copt un praf de sare
Imagine micsorata 48%
1208 x 805 (173.27k)
- intr-un castron punem oul intreg impreuna cu zaharul, praful de sare si zaharul vanilat
1208 x 805 (69.87k)
- se mixeaza bine pana se albeste compozitia, apoi se adauga cate putin din faina amestecata cu praful de copt
1208 x 805 (93.21k)
- alternand cu laptele
1208 x 805 (89.38k)
- dupa ce incorporam toata faina si tot laptele (mixam pana se basica aluatu') , adaugam cacaoa
1208 x 805 (120.5k)
- mixam pana devine omogen totul

1208 x 805 (137.42k)
- apoi pregatim 5 pahare, sau cani

1208 x 805 (184.52k)
- pe fundul fiecarei cani (pahar) se pune hartie de copt

1208 x 805 (113.25k)
- cu ajutorul unui polonic mic (cu lingura e cam chinuiala) se vor umple canile pana la jumatate
1208 x 805 (169.57k)
- luam o cratita incapatoare (care are si capacul ei) , punem canile si apoi turnam apa calduta pana la jumatatea canilor
1208 x 805 (133.64k)
- punem cratita pe foc si dam drumul la foc mediu, nu parasim incinta si stam langa oala
1208 x 805 (127.75k)
- cand incepe sa fiarba apa, dam focul mic (la minim)

1208 x 805 (129.41k)
- punem o carpa deasupra oalei si apoi capacul

1208 x 805 (135.64k)
- focul sa fie asa, cat mai mic

1208 x 805 (99.68k)
- din momentul in care ati dat focul mic, lasati cratita pe foc 20 de minute, fara sa ridicati capacul. Dupa 20 minute stingeti focul si mai lasati 15 min cu capacul pus, nu-l ridicati. Dupa 35 de min. va faceti cruce si ridicati capacu'
1208 x 805 (168.8k)
- se scot afara pe masa si lasam la racit

1208 x 805 (187.33k)
- apoi cu ajutorul unui cutit cu lama mai ingusta desprindem usor marginile de cana si le extragem . Pentru ca au hartie de copt pe fund, ies destul de usor
1208 x 805 (159.71k)
Domle... sunt asa de bune, nici nu zici ca le-am fiert in cratita , e o reteta care' tre' neaparat s-o faceti si voi, va zic io ca o sa va placa. Sunt fragede ca negresa mea si au un gust belea. Noi le-am mancat cu sos de ciocolata si ceva fistic
1208 x 805 (200.23k)
- inca o sectiune
Prajitura la conserva
Cred ca prajitura aceasta,dateaza de pe vremea cind rusoaicele nu aveau tavi de copt, motiv pentru care s-au adapta la ce se gasea prin batatura. Pentu aceasta prajitura avem nevoie de urmatoarele : -225 g faina -20 g drojdie -100ml.lapte caldut -75 g zahar -1 galbenus -50 g unt -caoaja de lamiie,portocala,rom,fructe confiate,stafide,ciocolata.....sau ce va mai place voua.-vanilie Eu am facut portie dubla,pentru ca aveam 2 conserve pregatite.
Imagine micsorata: 62% din marimea originala [ 640 x 480 ] - Apasati aici pentru a vedea imaginea completa.
Din drojdie,putin zahar si lapte caldut se face o maia,care se pune in mijlocul fainii.
Se lasa maiaua sa creasca . Dupa 15 minute arata cam asa. Nu ma putui abtine sa nu va trimit un zimbet.
Apoi se adauga restul de zahar,lapte, oul si untul la temperatura camerei. Aluatul se lasa la crescut 30 de minute
Fructele confiate,coaja de lamiie,portocala si stafidele se lasa la infuzat in rom. Eu am pus si putina ciocolata. Se tapeteaza "Formele" pardon,conservele cu hirtie de copt.
Cind aluatul a crescut,se amesteca cu ciocolata bucati si fructele bine scurse.

Se pun la copt 35 de minute.Chiar daca va par coapte,trebuie incercate cu o scobitoare Asa arata la final,fardate cu ciocolata si glazura de zahar.
Si 2 sectiuni. Macro sectiune

Micro sectiune
Concluzia :
Noroc ca avem tavi si forme. prajitura visine 2 oua cana ulei, zahar, lapte 2 cani faina plus jumatate pachet praf copt Cana 250 ml
Rulou cu nuca
Reteta o am de un blog in lb engleza si chiar asa se cheama (in traducere).
rulou cu nuca
1 kg faina mai buna 7 g drojdie uscata 600 ml lapte caldut 6 lg zagar 300 g unt 1 litza sare 1 ou si 3 galbenusuri 4 cani nuca macinata 4-5 lg zahar 200 lapte fiert 2 albusuri batute spuma rom scortisoara Facem o maia din drojdia dizolvata in citeva lg de lapte caldut, o lg de zahar si 12 lg de faina. Restul de zahar se dizolva in restul de lapte, unde adaugam (daca vreti) vanilie. Punem faina in mixer. Punem sarea peste oua si batem usor cu furculita. Topim untul. Cind maiaua e gata, o punem peste faina, adaugam laptele si incepem sa framintam. Urmeaza ouale, iar la urma untul pus treptat ca sa poata fi inghitit de coca. Framintam 5-10 min. Ungem un vas cu unt (ce-a mai ramas pe cel initial) si punem la dospit acoperit. In timpul asta facem umplutura. Macinam nucile. punem zaharul, romul, scortisoara si laptele dat in clocot. La urma punem albusurile spumate (pastram galbenusurile pt uns). Cind aluatul s-a dublat in volum, punem pe masa unsa si ea si rupem (cu mina) tre bucati. Intindem tot cu mina unsa un dreptunghi de 1 cm. Intindem nuca pe toata suprafata. Mai lasam o juma de ora acoperit. Ungem cu galbenus si dam la cuptor 50 min la 150 gr si inca 5-10 min la 175 gr.
Gogosele dovlecei
ngrediente: trei dovlecei, doua oua, un pahar de lapte, trei linguri de zahar, doua pliculete de zahar vanilat, bicarbonat - un virf de lingurita, 100 de grame zahar pudra, 100 de grame faina, sare, ulei. Eu am pus esenta de vanilie (ca nu mai aveam zahar vanilat) si esenta de rom. De asemenea, am folosit praf de copt. Se curata dovleceii, se dau pe razatoare (-a mare) si se lasa in strecuratoare sa se scurga bine. Se bat ouale cu zaharul si zaharul vanilat si se adauga peste dovleceii bine scursi. Eu am facut invers, am pus dovlecelul ras peste ouale batute cu zahar; alaturi se
vede faina amestecata cu praful de copt stins:
Se adauga si laptele, un praf de sare (eu am pus sarea in oua, la inceput) :
....si faina amestecata cu un virf de lingurita de praf de copt (pe care il stinsesem cu zeama de lamiie) :
Trebuie sa obtinem o compozitie ca de chec. compozitia ca de chec:
SE rumenesc gogosile in ulei, se scot apoi pe un servet de hirtie (care mai absoarbe din ulei) si se pudreaza cu zahar. gata:
sectiune:
...la ultima serie, cum ma grabeam (trebuia sa plecam), nu le-am mai turnat lingura cu lingura, ci cu vasul in care era compozitia: am facut o turta mare si rotunda, pe care am taiat-o apoi felii:
Baigle
Ingrediente aluat (de aici ies 4 bucati): 500 g faina 150 g unt 150 ml lapte cald (aici e cu plus-minus, in functie de faina) 2 galbenusuri+2 pentru uns 2 lingurite drojdie uscata 50 g zahar coaja rasa de portocala un pic de sare Ingrediente umplutura mac (pentru 2 bucati): 250 g mac 2 linguri gris 200 g zahar 120 ml lapte albus de la 2 oua coaja de portocala din dulceata taiata marunt esenta de vanilie Ingrediente umplutura nuca (tot pt 2 bucati) 250 g nuca 200 g zahar 100 ml lapte
albus de la 2 oua esenta de rom Pentru aluat punem faina, drojdia uscata si zaharul, le ametim un pic, apoi punem galbenusurile, coaja rasa de portocala si untul moale. Le amestecam bine, apoi incepem sa adaugam laptele cald, pana iese un aluat omogen. Am framantat apoi vreo 10 minute, sa fiu sigura ca s-au amestecat bine toate ingredientele. Am lasat apoi la crescut cam o ora. Cat timp aluatul a crescut, am macinat macul la robot, la fel si nuca. Apoi am pus pe foc pentru ambele umpluturi laptele cu zahar. Cand zaharul s-a dizolvat, am adaugat macul si nuca. Peste mac am pus si grisul si coaja de portocala si am lasat putin la fiert, amestecand mereu. Dupa ce am oprit focul am adaugat vanilia si esenta de rom si le-am lasat sa se raceasca bine. Dupa ce s-au racit am adaugat si albusul de ou batut bine. Odata aluatul crescut, am inceput sa iau parti din el si sa le intind cat mai subtire. Se intind pe faina, nu in ulei cum se face cu cozonacii normali! Pentru ca am vrut sa fac un trandafir, am mai intins o bucata mai mica de aluat, un cerc cu diametrul de aproximativ 20 de cm, pe care am pus-o intr-o tava , pe hartie de copt. Apoi am intins macul pe foaia mare, am taiat-o in patrate/dreptunghiuri si am inceput sa asamblez trandafirul: pui in centru un patratel rasucit, apoi il tot invelesti de jur imprejur cu celelalte bucati. Rezultatul e cam asa:
876 x 609 (228.69k)
Pentru ca la copt se umfla si se poate desface eu l-am imprejmuit cu folie de aluminiu asa se umfla doar in sus, parca inflorind. Langa el am mai pus si un cozonacel-baigli, facut standard, adica rasucit cu grija.
876 x 609 (208.41k)
Cel cu nuca a ajuns intr-o tava de cozonac, pentru ca daca il puneam intr-o tava intinsa se intindea in laterale, iar mie imi place sa se umfle Am uns toate minunatiile cu galbenus de ou si dupa ce le-am mai lasat un pic la caldura le-am bagat la cuptor, la 180 de grade, pentru 30-40 de minute (se incearca cu o scobitoare). Poza finala:
876 x 609 (179.57k)
Si sectiunea prin trandafir:

876 x 609 (234.17k)
Este foarte bun si aromat nu va zgarciti la arome si mai ales la portocala, ii da ceva aparte.
Placinta cu masline
FOAIA: 3 cani cu faina, 2 cesti apa calduta, o ceasca ulei, un praf de sare. Amesteci ingredientele si framinti coca citeva minute....si gata! UMPLUTURA: 200 de grame masline fara simburi (tocate marunt), o cescuta cu ulei, 2 cepe tocate marunt (na, ca eu le-am pus solzisori si semi-solzi ), o legatura marar, sare si piper. Intr-o tigaie cu putin ulei se pune ceapa la calit (eu pun de la inceput cu ulei si un fir de apa, nu suport prajelile)...cind s-a inmuiat, punem si maslinele, apoi sare si piper dupa gust. Adaugam foarte putina apa si lasam sa fiarba asa citeva minute. Adaugam mararul tocat la sfirsit.... apoi punem compozitia intre foi.
Urmind reteta initiala ar trebui sa iasa doua rulouri (bucati), eu am injumatatit cantitatile si am copt intr-o tava de chec. Placinta SE COACE la foc iute 15 minute (eu am pus la 200 de grade), dupa care focul trebuie redus (eu am mutat la 170 de grade) si lasat sa se rumeneasca inca 20 de minute. Din cind in cind, trebuie sa deschidem usa cuptorului si sa punem peste placinta bucatele de margarina, eu am pus cite putin unt in vreo trei 'reprize'. ...faina pregatita, cu ceapa si maslinele- taiate:
...aici 'am udat' fana cu apa si ulei:
...in acest timp ceapa se calea: am turnat compozitia pe foaia intinsa (cam strimb) pe masa...( data viitoare voi face foaia mai subtire!):
...am rulat placinta:
...am pus-o in tava, cu putin unt deasupra:
....si am lasat-o la cuptor 15 minute la 'foc iute' (200 de grade) si apoi 20 de minute la 170 de grade. Din cind in cind, mai deschideam usa cuptorului si puneam pe placinta bucatele mici-mici de unt.
Gogosi Strasbourg
Reteta o am de la sora mea Pentru aluat: 500 grame faina 20 grame drojdie 4-5 linguri zahar 100 grame unt moale 3 galbenusuri 200 ml lapte caldut arome Pentru bezea: 3 albusuri 3 linguri zahar 3 linguri nuca macinata
Umplutura ce doriti(eu am folosit gem cu nuca,dulceata visine, rahat si nutella)

Drojdia o dizolvam cu o lingurita de zahar si un pic de lapte cald. Adaugam si un pic de faina.
Lasam la crescut.Intre timp mixam bine untul cu zaharul. Adaugam galbenusurile pe rand. Arome, ce aveti, si un praf de sare. Peste faina punem drojdia si untul mixat cu ouale. Framantam adaugand laptele caldut treptat. V-a rezulta un aluat elastic si moale. Acoperim ,lasam la crescut pana isi dubleaza volumul. Intre timp am macinat nuci si alune. Am batut bine albusurile cu zaharul si nucile,alunele. Am batut bine albusurile cu zaharul si nucile,alunele.dupa ce a crescut aluatul Facem sul pe masa de lucru.
Taiem bucatele egale,depinde cat de mari vreti gogosile.

Formam discuri si le umplem cu ce vrem.

Le lipim bine in partea superioara.Le asezam in tava pe hartie de copt lasand distanta intre ele. le mai lasam 30 de minute la crescut.
Dupa care turnam peste ele bezeaua preparata , nivelam si dam la cuptor . Eu am folosit static 180 grade.
Rezultatul ar fi cam acesta.

Imagini Atasate
Nu stiu daca bezeaua pusa de la inceput impiedica uscarea excesiva a aluatului, dar ies foarte pufoase si usoare.
Umplutura:cu rahat

Apa Vie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apa Vie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Un proiect de exceptie, pentru curatarea apelor romanestiConf. dr.

1208 x 805 (173.27k)

1208 x 805 (69.87k)

1208 x 805 (93.21k)

1208 x 805 (89.38k)

1208 x 805 (120.5k)

- mixam pana devine omogen totul

1208 x 805 (137.42k)

- apoi pregatim 5 pahare, sau cani

1208 x 805 (184.52k)

- pe fundul fiecarei cani (pahar) se pune hartie de copt

1208 x 805 (113.25k)

1208 x 805 (169.57k)

1208 x 805 (133.64k)

1208 x 805 (127.75k)

- cand incepe sa fiarba apa, dam focul mic (la minim)

1208 x 805 (129.41k)

- punem o carpa deasupra oalei si apoi capacul

1208 x 805 (135.64k)

- focul sa fie asa, cat mai mic

1208 x 805 (99.68k)

1208 x 805 (168.8k)

- se scot afara pe masa si lasam la racit

1208 x 805 (187.33k)

1208 x 805 (159.71k)

1208 x 805 (200.23k)

Cind aluatul a crescut,se amesteca cu ciocolata bucati si fructele bine scurse.

Si 2 sectiuni. Macro sectiune

Reteta o am de un blog in lb engleza si chiar asa se cheama (in traducere).

vede faina amestecata cu praful de copt stins:

Se adauga si laptele, un praf de sare (eu am pus sarea in oua, la inceput) :

Trebuie sa obtinem o compozitie ca de chec. compozitia ca de chec:

Imagine micsorata 27%

876 x 609 (228.69k)

Imagine micsorata 27%

876 x 609 (208.41k)

Imagine micsorata 27%

876 x 609 (179.57k)

Si sectiunea prin trandafir:

876 x 609 (234.17k)

...aici 'am udat' fana cu apa si ulei:

...am rulat placinta:

...am pus-o in tava, cu putin unt deasupra:

Umplutura ce doriti(eu am folosit gem cu nuca,dulceata visine, rahat si nutella)

Taiem bucatele egale,depinde cat de mari vreti gogosile.

Formam discuri si le umplem cu ce vrem.

Rezultatul ar fi cam acesta.

S-ar putea să vă placă și