Teste grilă

1. Printre factorii care au contribuit la adoptarea în masa a sistemelor de baze de date se

numără:
a. necesitatea unei administrări mai eficiente a unei cantităţi mai mari de informaţii;
b. creşterea semnificativă a preţurilor aferente componentelor hardware şi software;
c. apariţia tehnicilor bazate pe gandirea orientată-obiect;
d. dezvoltarea prelucrărilor bazate pe tehnologia client-server.

2. Referitor la o bază de date relaţională, putem afirma că va conţine:

a. colecţii organizate de date între care pot exista diferite legături;
b. colecţii organizate de date între care pot exista legături, iar dacă există, ele sunt legături
logice;
c. colecţii organizate de date fărălegături logice;
d. colecţii organizate de date între care există legături logice.

3. Componenta software specificăarhitecturii pe componente a unui sistem de baze de date poate

conţine:
a. dicţionarul de date;
b. sistemul de gestiune al bazei de date;
c. datele;
d. fişierele anexă.

4. Elementele auxiliare specifice arhitecturii pe componente se referă la:

a. realizarea şi funcţionarea întregului sistem de baze de date;
b. programe de aplicaţii dezvoltate într-un sistem de gestiune a bazelor de date;
c. realizarea şi exploatarea bazei de date;
d. structura datelor, restricţiile de integritate şi vederile unei baze de date.
5. Nivelul conceptual specific arhitecturii pe niveluri se referă la:
a. viziunea administratorului bazei de date asupra datelor;
b. viziunea programatorului asupra datelor;
c. viziunea utilizatorului asupra modului de proiectare a bazei de date;
d. viziunea administratorului, al programatorului şi al utilizatorului asupra modului de proiectare
a bazei de date.

6. În cadrul arhitecturii pe niveluri, la nivel logic:

a. programatorul realizează programele de aplicaţie pentru descrierea şi manipularea
datelor, scrise într-un SGBD;
b. viziunea programatorului este independentăde suportul tehnic de informaţie;
c. viziunea administratorului asupra bazei de date este independent de aplicaţiile care vor fi
dezvoltate;
d. implementarea schemei interne se face cu ajutorul sistemului de gestiune a fişierelor din
cadrul SGBD-ului şi/sau din sistemul de operare, prin gestiunea fizică a perifericelor.

7. Independenţa logică se referă la faptul că:

a. viziunea programatorului asupra bazei de date este independent de aplicaţiile care vor fi
dezvoltate;
b. viziunea administratorului asupra bazei de date este independent de aplicaţiile care vor
fi dezvoltate;
c. viziunea utilizatorului final asupra bazei de date este independent de aplicaţiile care vor fi
dezvoltate;
d. viziunea programatorului şi al administratorului asupra bazei de date este independentăde
aplicaţiile care vor fi dezvoltate.

8. Independenţa fizică se referă la faptul că:

a. viziunea administratorului bazei de date este independentăde suportul tehnic de informaţie;
b. viziunea programatorului şi al administratorului bazei de date este independent de suportul
tehnic de informaţie;
c. viziunea programatorului este independent de suportul tehnic de informaţie;
d. independenţa fizicăse realizeazăindiferent de viziunea programatorului, utilizatorului sau a
administratorului.

9. Nivelul fizic aferent arhitecturii pe niveluri se referă la:

a. viziunea analistului de sistem asupra datelor şi descrie modul în care ele sunt stocate în
baza de date;
b. viziunea inginerului de sistem asupra datelor, dar nu descrie modul în care sunt stocate datele
în baza de date;
c. viziunea inginerului de sistem asupra datelor şi descrie modul în care sunt stocate datele
în baza de date;
d. viziunea administratorului bazei de date asupra datelor.

10. Independenţa logică este specifică:

a. nivelului logic;
b. nivelului conceptual;
c. nivelului fizic;
d. independenţa logică este specifică nivelului conceptual sau nivelului logic, în funcţie de
modul de proiectare al bazei de date.

II.
1. Rolul sistemului informaţional este de a asigura legătura dintre:

a. sistemul decizional şi cel operaţional;

b. sistemul operaţional şi cel informatic;

c. sistemul de conducere şi cel de execuţie;

d. toate sistemele organizaţiei.

2. Etapele ciclului de viaţă al unui sistem de baze de date:

a. nu pot fi mereu secvenţiale;

b. sunt mereu secvenţiale;

c. depinde de maniera de proiectarea sistemului informatic: în funcţie de aceasta, etapele ciclului de viaţă
se pot derula secvenţial sau nu;

d. se poate reveni la o etapă anterioară numai după parcurgerea tuturor etapelor.

3. Proiectarea bazei de date se referă şi la:

a. alegerea SGBD-ului;

b. prototipizare;

c. testare;

d. întreţinere operaţională.

4. Întreţinerea operaţională se referă la:

a. monitorizarea şi testarea continua a aplicaţiei;

b. monitorizarea continua a aplicaţiei şi încorporarea unor noi cerinţe, atunci când este cazul;

c. monitorizarea continua a aplicaţiei şi încorporarea permanent a unor noi cerinţe;

d. monitorizarea continua a aplicaţiei, fără însă a se mai putea adăuga funcţionalităţi suplimentare
aferente noilor cerinţe.

5. Prototipizarea este:

a. o etapă obligatorie specifică proiectării bazei de date care permite numai proiectantului săevalueze
modul de funcţionare a aplicaţiei;

b. o etapă opţională specifică proiectării bazei de date care permite numai proiectantului să evalueze
modul de funcţionare a aplicaţiei;

c. o etapă obligatorie specifică proiectării bazei de date care permite proiectantului şi utilizatorului să
evalueze modul de funcţionare a aplicaţiei;

d. o etapă opţională specifică proiectării bazei de date care permite proiectantului şi utilizatorului
să evalueze modul de funcţionare a aplicaţiei.

6. Proiectarea bazei de date se referă şi la:

a. oferirea unui model de date care să permit realizarea tranzacţiilor;

b. oferirea unui model de date care să permit realizarea tuturor tranziţiilor necesare;
c. oferirea unui model de date care să permit realizarea tranzacţiilor şi a tranziţiilor asupra datelor;

d. proiectarea bazei de date nu se referă la oferirea unui model de date.

7. Proiectarea conceptuală se referă la:

a. construirea unui model informaţional dependent de fiecare considerent privitor la aspectul fizic al
datelor;

b. construirea unui model informaţional independent de fiecare considerent privitor la aspectul fizic al
datelor;

c. construirea unui model informaţional independent bazat pe unul din modelele tradiţionale;

d. implementarea efectivă a bazei de date.

8. Proiectarea incorectă a bazei de date poate conduce la următoarele deficienţe:

a. lipsa performanţelor dorite;

b. neredundanţa datelor;

c. afectarea integrităţii datelor;

d. imposibilitatea proiecării corecte a restricţiilor de integritate asupra datelor.

9. Realizarea unui model de date logic este specific:

a. proiectării conceptuale;

b. proiectării fizice;

c. proiectării logice;

d. proiectării tranzacţiilor.

10. Tranzacţia se referă la:

a. acţiuni care numai accesează baza de date;

b. acţiuni care numai actualizează baza de date;

c. acţiuni care accesează sau actualizează baza de date;

d. trecerea de la o realizare la alta a bazei de date.

III
1. Câte chei poate avea o relaţie?

a. una primară, una străină si una alternantă;

b. mai multe candidat, una primară şi cel puţin una străină;

c. una sau mai multe candidat, una primară şi nici una, una, sau mai multe
alternante;

d. una sau mai multe candidat, una primară, nici una, una, sau mai multe
alternante şi cel puţin una străină.

2. O bază de date relaţională se referă la:

a. colecţii organizate de date;

b. colecţii corelate din punct de vedere logic;

c. colecţii organizate şi corelate din punct de vedere logic;

d. colecţii organizate şi corelate fizic pe suportul de stocare.

3. Regula lui Codd specifică reprezentării fizice a datelor se referă la faptul că:

a. programele de aplicaţie pot fi afectate de modificările realizate asupra relaţiilor

bazei de date;

b. programele de aplicaţie nu pot fi afectate de modificările realizate asupra

relaţiilor bazei de date;

c. programele de aplicaţie pot fi afectate de modificările realizate în

modul de reprezentare a datelor sau în metodele de acces;

d. programele de aplicaţie nu pot fi afectate de modificările realizate în modul de

reprezentare a datelor sau în metodele de acces.

4. Cheia candidat reprezintă:

a. un singur atribut care poate fi cheie primară sau cheie alternantă;

b. un atribut (grup de atribute) care poate deveni fie cheie primară, fie
cheie alternantă;
c. un atribut (grup de atribute) care poate deveni fie cheie primară, fie cheie
străină;

d. un atribut (grup de atribute)care poate deveni fie cheie alternantă, fie cheie
străină;

5. Cheia primară reprezintă un atribut sau un grup de atribute care:

a. identifică unic fiecare tuplu al unei relaţii;

b. identifică unic fiecare tuplu, în funcţie de relaţia în care migrează;

c. identifică în mod unic toate celelalte atribute ale relaţiei din care face
parte;

d. nu poate migra niciodată din relaţia din care face parte.

6. Un tuplu se obţine prin atribuirea de valori:

a. atributelor cheie;

b. atributelor unei relaţii;

c. cheii străine;

d. pentru acele atributute care au valoarea NULL.

7. O relaţie este părinte dacă:

a. unui tuplu din acea relaţie nu-i corespunde nici un tuplu în relaţia cu care s-a
asociat;

b. unui tuplu din relaţia respectivăîi corespunde un singur tuplu în relaţia cu care s-
a asociat;

c. unui tuplu din relaţia respective îi corespund mai multe tupluri în

relaţia cu care s-a asociat;

d. se asociază cu încă două relaţii.

8. Fiecare relaţie:
a. are o singură cheie primară;

b. are mai multe chei primare;

c. are o singură cheie primară, însă atunci când este nevoie, se poate identifica cel
mult încă una;

d. nu contează câte chei primare are o relaţie.

9. Legătura de tipul unu-la-mai-mulţi se realizează atunci când:

a. unui tuplu din fiecare relaţie îi corespunde cel mult un tuplu din cealaltă
relaţie;

b. unui tuplu din prima relaţie îi corespund mai multe tupluri în cea de-a
doua relaţie, în timp ce unui tuplu din a doua relaţie îi corespunde un
singur tuplu din prima;

c. unui tuplu din fiecare relaţie îi corespund mai multe tupluri din cealaltă
relaţie;

d. se asociază cel puţin trei relaţii.

10. Operaţia proiecţie din algebra relaţională:

a. se aplică unei singure relaţii şi se realizează după diferite atribute ale

relaţiei;

b. se aplică unei singure relaţii şi se realizează după diferite tupluri ale relaţiei;

c. presupune existenţa a două relaţii cu aritate diferită şi pe baza unei condiţii

logice;

d. presupune existenţa a două relaţii cu scheme diferite, dar care pot avea şi
atribute comune.

IV
1. SGBD-ul reprezintă o interfaţă între:

a. sistemul de operare şi alt SGBD;

b. două sau mai multe SGBD-uri, dacăele se găsesc pe platforme diferite;

c. utilizatori şi sistemul de operare;

d. două sisteme de operare care rulează pe platforme diferite.

2. SGBD-urile relaţionale sunt denumite SGBD-uri din:

a. I-a generaţie;
b. a II-a generaţie;
c. a III-a generaţie;
d. a IV-a generaţie.

3. Un SGBD permite:

a. doar actualizarea datelor din baza de date;

b. doar extragerea datelor prin intermediul limbajului de descriere a datelor;

c. doar extragerea datelor prinintermediul limbajului de manipulare a datelor;

d. actualizarea datelor şi extragerea lor prin intermediul limbajului de manipulare a datelor.

4. Principala deosebire între limbajele procedurale şi cele neprocedurale constă în faptul că:

a. limbajele procedurale trateazădatele unei baze de date înregistrare cu înregistrare, în timp ce

cele neprocedurale lucrează cu seturi de înregistrări;

b. limbajele neprocedurale tratează datele unei baze de date înregistrare cu înregistrare, în timp ce cele
procedurale lucrează cu seturi de înregistrări;

c. limbajele neprocedurale se bazează pe limbajele de descriere a datelor, în timp ce cele procedurale

lucrează cu limbajele de manipulare a datelor;

d. limbajele procedurale se bazează pe limbajele de descriere a datelor, în timp ce cele neprocedurale

lucrează cu limbajele de manipulare a datelor;

5. Costul conversiei, ca dezavantaj al SGBD-ului, se referă la:

a. conversia unui SGBD într-un sistem bazat pe fişiere;
b. conversia componentelor hardwareîn unele mai performante;
c. conversia aplicaţiilor existente la un moment dat într-o organizaţie;
d. conversia unei componente hardware în una software.

6. Motorul SGBD este componenta care:

a. permite proiectarea şi generarea bazei de date şi a aplicaţiilor care descriu modul de utilizare a bazei de
date;

b. are rolul de a asigura accesul fizic la datele bazei de date;

c. permite execuţia aplicaţiilor sau cererilor de consultare a bazei de date;

d. permite definirea structurii tabelelor din baza de date.

7. Subsistemul instrumentelor de proiectare nu poate include:

a. limbaje de descriere a datelor;

b. limbaje de manevrare a datelor;

c. limbaje de programare;

d. limbaje de interogare a datelor.

8. Subsistemul instrumentelor de proiectare nu permite definirea:

a. structurii tabelelor din baza de date;

b. machetelor de interfaţăcu utilizatorul;

c. accesului fizic la datele bazei de date;

d. formatului rapoartelor şi cererilor de interogare a bazei de date.

9. În etapa de exploatare a bazei de date, administratorul:

a. poate autoriza accesul la datele bazei de date;
b. poate permite modificarea structurii logice a bazei de date;
c. poate crea conturi de acces la baza de date;
d. nu poate reface baza de date în cazul unor incidente.
10. Subsistemul de execuţie al SGBD-ului este componenta care:

a. permite proiectarea şi generarea bazei de date şi a aplicaţiilor care descriu modul de utilizare a bazei de
date;

b. are rolul de a asigura accesul fizic la datele bazei de date;

c. permite execuţia aplicaţiilor sau cererilor de consultare a bazei de date;

d. permite definirea structurii tabelelor din baza de date.

Test baze de date
1. A doua formă normală (2NF) este :
A. relație de tipul n:m
B. relație (tabel) care se află în 1NF și în care fiecare atribut care nu este cheie
primară este total dependent de cheia primară
C. relație precursoare primei forme normale

2. A treia formă normală (3NF) este:

A. relație de forma 1NF 2NF
B. relație de forma 1NF U 2NF
C. relație (tabel) care se află în 1NF și 2NF, în care nici un atribut care nu este
cheie primară nu este dependent tranzitiv de cheia primară

3. Administrarea bazei de date constă în:

A. gestionarea realizării fizice a BD, inclusiv proiectarea fizică și implementarea
BD
B. controlul de securitate și integritate,
C. monitorizarea performanțelor și reorganizarea BD după caz.
D. Nici una din cele de mai sus.

4. Administrarea datelor acționează:

A. după implementare
B. înainte de salvarea datelor prin backup
C. la începutul ciclului de viață al aplicației tip BD
D. înainte de implementare.

5. Administrarea datelor constă în :

A. gestionarea resurselor de date,
B. planificarea Bazelor de Date,
C. proiectarea conceptuală și logică a Bazelor de Date,
D. dezvoltarea și întreținerea standardelor, politicilor și procedurilor.

6. Administratorii bazelor de date sunt persoanele care:

A. sunt responsabile cu gestionarea resurselor de date: planificarea, elaborarea
și întreținerea strategiilor și procedurilor bazei de date
B. trebuie să cunoască foarte bine datele organizației și a regulilor de operare
ale organizației
C. pentru care a fost proiectată, implementată și este întreținută BD, pentru a
le satisface necesitățile informaționale
D. răspund de buna gestionare a datelor în cadrul organizației

7. Analiza tranzacțiilor determină :

A. relațiile și atributele accesate de tranzacție și tipul de acces (interogare,
inserare, reactualizare, ștergere)
B. frecvența estimată cu care vor fi rulate tranzacțiile
C. constrângerile de timp impuse tranzacțiilor

8. Anomaliile de reactualizare pot apărea la:

A. Inserare
B. Ștergere
C. Modificare
D. În nici un caz specificat mai sus

9. Atributul din punct de vedere al componenței poate fi:

A. Atribut simplu derivat: are o componentă ce este derivată din alt atribut
B. Atribut simplu: are o singură componentă, cu existență independentă.
C. Atribut compus: are mai multe componente, fiecare independentă
D. Atribut multiplu compus: este format din una sau mai multe componente
simple si una compusă

10. Avantajele unui SGBD sunt:

A. Costul SGBD-ului
B. Impactul economic
C. Productivitatea crescută

11. Avem o relație ce are o cheie primară și o cheie candidat. Care

dintre ele este cheia străină ?
A. Cheia primară
B. Cheia candidat
C. Nici una dinte ele

12. Care sunt modelele de baze de date:

A. Organizat
B. Distribuit, pe baza teoriei de dispersie a lui Gauss
C. Relațional ordonat
D. Ierarhic, rețea, relațional

13. Ce trebuie știut despre SGBD-ul țintă:

A. dacă sistemul acceptă definirea datelor necesare (adică a unor atribute ca
fiind NOT NULL)
B. dacă sistemul acceptă definirea cheilor primare, străine și alternative;
C. dacă sistemul acceptă definirea constrângerilor întreprinderii și cum se
creează relațiile de bază.
D. dacă sistemul acceptă definirea domeniilor

14. Cheia candidat este:

A. modalitate de a încuia datele în mod unic în vederea protejării lor.
B. Super-cheie minimă, pentru care nici o submulțime nu este super-cheie în
cadrul relației respective
C. o modalitate de exprimare asupra unui tuplu

15. Cheia primară este:

A. cheia candidat care este selectată [din toate cheile candidat identificate]
pentru a identifica în mod unic tuplurile din cadrul unei relații.
B. parola unică de accesare a unui SGBD
C. cheia unică a unui SGBD

16. Cheia relațională permite:

A. identificare unică a unui tuplu dintr-o relație, prin valorile atributelor sale
B. identificare unică a unui tuplu dintr-o relație, prin valorile atributelor sale
C. organizarea tuplurilor în funcție de importanță
D. decriptarea atributelor pe baza valorilor unice

17. Cheia străină este:

A. cheie furnizată pe baza unei relații externe
B. Un atribut sau o mulțime de atribute din cadrul unei relații, care se potrivesc
cu o cheie candidat din altă relație.
C. O cheie externă ce poate determina ordinea tuplurilor dintr-un SGBD
alternativ.
D. Parola alternativă pentru accesarea datelor din cadrul unui SGBD

18. Conceptele de bază ale modelului ER includ:

A. tipurile de entități și tipurile de relații
B. atributele
C. nici una din cele de mai sus
19. Constrângerile de integritate se impun pentru a proteja BD
față de a deveni incoerentă. Aceste constrângeri se aplică:
A. asupra datelor necesare, si domeniilor atributelor
B. asupra integrității entităților
C. asupra integrității referențiale și regulilor de întreprindere
D. a+b+c

20. Constrângerile de participare determină dacă existența unei

entități depinde de legătura sa de altă entitate prin intermediul unei
relații. Ele pot fi:
A. neobligatorii (reprezentate printr-o linie continuă deasupra și una punctată
dedesubt)
B. totale sau obligatorii (reprezentate printr-o linii duble)
C. parțiale sau opționale (reprezentate prin linii simple)
D. nealocate.

21. Constrângerile întreprinderii se numesc :

A. Reguli de validare ale afacerii
B. Reguli de constrângere ale datelor
C. Reguli de afaceri.

22. Diagrama ER reprezintă:

A. nici una din cele de mai sus
B. reprezentarea conceptuală a vederii unui utilizator asupra întregii
întreprinderi
C. modelul de date conceptual local bazat pe o anumită vedere a utilizatorului
asupra întreprinderii.

23. Din dicționarul de date, pentru fiecare atribut trebuie știut și:
A. dacă atributul poate conține NULL-uri
B. opțional, o valoare prestabilită a atributului
C. dacă atributul este derivat, și în acest caz cum trebuie calculat
D. domeniul atributului, care constă din tipul de date, lungimea acestora și
constrângeri asupra domeniului

24. Etape ale ciclului de viață al aplicației tip bază de date sunt:
A. planificarea BD, definirea sistemului, colectarea și analiza cerințelor,
B. proiectarea BD, alegerea SGBD (opțional), proiectarea aplicațiilor, realizarea
prototipului (opțional), implementarea,
C. conversia și încărcarea datelor, testarea și întreținerea operațională.
D. nici una din cele de mai sus

25. Forma nenormalizată (UNF) este un tabel cu :

A. Un grup repetitiv
B. Unul sau mai multe grupuri repetitive.
C. Mai multe grupuri repetitive

26. Formele normale sunt în număr de:

A. 6
B. 5
C. 2
D. 3

27.Gradul unei relații este determinat de:

A. numărul de entități participante într-o relație.
B. Numărul de relații.
C. Nici una din cele de mai sus.
 D. Numărul de atribute dintr-o relație

28. Gradul unei relații este:

A. cel mai important element de evaluare al unui SGBD
B. format din totalitatea posibilelor tupluri ce pot fi formate la un moment dat.
C. reprezentat de numărul de atribute pe care îl conține
D. complexitatea relațiilor dintre diversele elemente ce pot forma un SGBD

29. Integritatea referențială se asigură prin constrângeri de

existență de tipul:
A. NO ACTION, CASCADE, SET NULL, SET DEFAULT și NO CHECK
B. SET NULL, SET DEFAULT , NO CHECK și NOT EXIST
C. NO ACTION, CASCADE, SET NULL, EXIST

30. Intensitatea unei relații se bazează :

A. pe legăturile efectuate în vederea producerii de rapoarte logice
B. pe structura tabelului, specificarea domeniilor și a altor restricții referitoare la
valorile posibile
C. pe structura logică a unei tabele, ce poate descrie o anumită realitate

31. Normalizarea este o tehnică de :

A. Realizare a unui set de relații (a unei mulțimi de tabele) cu proprietăți
(atribute) dezirabile, având în vedere cerințele organizației.
B. Simplificare a modului de ordonare al informațiilor
C. Specificarea legăturilor existente între diverse atribute

32. O bază de date este:

A. o colecție de programe de aplicație care efectuează servicii pentru utilizatorii
finali, cum ar fi producerea de rapoarte.
B. Organizarea structurată a datelor pe categorii funcție de necesitățile de
organizare din cadrul unei organizații.
C. colecție partajată de date între care există relații logice (și o descriere a
acestor date), proiectată pentru a satisface necesitățile informaționale ale
unei organizații.

33. O dependență tranzitivă este :

A. dependență de tranziție pozitivă de la A la C
B. dependență inductivă de poziție de la A la C
C. A → B și B → C ⇒ A →C

34. O relație este:

A. Metoda de corespondență dintre dată și valoarea acesteia.
B. două tipuri de date interconectate pe baza unui anumit atribut
C. legătura univocă dintre administratorul bazei de date și utilizatorul final
D. un tabel cu coloane și rânduri

35. O tranzacție este o acțiune sau serie de acțiuni efectuate

A. de către un singur utilizator
B. de către un grup de utilizatori simultan
C. de către un program de aplicație

36. O vedere este:

A. imagine a datelor dintr-o relație la un moment dat
B. o relație virtuală ce oferă securitate și permite proiectantului să personalizeze
modelul unui utilizator
C. o imagine de ansamblu asupra unui SGBD

37. Participarea unei entități într-o relație poate fi :

A. Parțială
B. Singulară
C. Complexă
D. Totală

38. Prima formă normală (1NF) este o relație în care:

A. La intersecția dintre fiecare rând cu fiecare coloană apare o singură valoare.
B. Oricare atribut are o singură valoare
C. Primul atribut este unic

39. Principalele etape de proiectare logică a unei de baze cuprind:

A. construirea și validarea unui model de date logic local corespunzător fiecărei
vederi a utilizatorilor
B. construirea și validarea unui model de date logic global
C. a+b

40.Programatorul de aplicație are ca responsabilitate:

A. Implementarea programelor de aplicație ce conferă funcționalitatea cerută
de utilizatorii finali
B. Proiectarea și implementarea BD
C. Îmbunătățirea accesibilității datelor și capacității de răspuns; limbajele de
interogare și generatoare de rapoarte asociate SGBD oferă utilizatorilor
posibilitatea unor interogări ad-hoc, fără a apela la programator.
D. Partajarea datelor; fișierele sunt deținute de compartimentele organizației
care le utilizează, dar fiind parte din BD, ele sunt la dispoziția tuturor
utilizatorilor interesați.

41. Proiectarea conceptuală a BD este:

A. Procesul de construire a unui model al informațiilor utilizate în întreprindere,
independent de toate considerațiile fizice.
B. Realizarea unui concept despre ce este o BD
C. Activitatea de informare despre tipurile de baze de date utilizate
D. Nici una din cele de mai sus

42. Proiectarea fizică a bazei de date:

A. Este procesul de implementare într-o capacitate de stocare; se descriu
structurile de stocare și metodele de acces la date.
B. Este procesul de desemnare a echipamentelor ce vor participa la construire
SGBD.
C. Este procesul de instalare a produsului SGBD ales ca suport fizic al bazei de
date.

43. Proiectarea fizică a bazelor de date este:

A. procesul de descriere a implementării bazei de date într-o capacitate de
stocare secundară;
B. procesul in care se descriu structurile de stocare și metodele de acces
utilizate pentru asigurarea unui acces eficient la date
C. a+b
D. nici una din cele de mai sus

44. Proiectarea logică a BD este :

A. Procesul de identificare a tipurilor de baze de date ce ar putea fi folosite in
cadrul unei întreprinderi
B. Implementarea informațiilor despre managementul întreprinderii într-o bază
de date
C. Procesul de construire a unui model al informațiilor utilizate în întreprindere,
bazat pe un anumit model de date, dar independent de un anumit SGBD și
de alte considerații fizice
D. Alegerea unui produs SGBD ce poate fi implementat în întreprindere ținând
cont de condițiile hardware deja existente.

45. Proiectarea logică a bazelor de date este:

A. Procesul logic de realizarea unui model de date total independent de SGBD
B. Procesul de construire a unui model al informațiilor utilizate în cadrul unei
întreprinderi, bazat pe un anumit model de date, dar independent de un
anumit SGBD și de alte considerații de ordin fizic
C. Procesul de implementare a constrângerilor de date ținând cont de restricțiile
din cadrul unui anumit SGBD
D. Procesul logic de materializare a unei diagrame ERP ținând cont de un
anumit SGBD

46. Proiectarea unei baze de date cuprinde:

A. Numai proiectarea fizică.
B. Numai proiectarea logică
C. Proiectarea conceptuală, proiectarea logică, proiectarea fizică.
D. Numai proiectarea conceptuală

47. Proprietățile relațiilor sunt:

A. fiecare relație are o denumire, diferită de toate celelalte denumiri de relații,
B. totalitatea submulțimilor produsului cartezian al domeniilor atributelor.
C. ordinea atributelor nu are nici o importanță;
D. fiecare celulă a relației conține exact o valoare atomică (singulară)

48. Rafinarea unui model de date conceptual pentru a obține un

model de date logic include:
A. eliminarea relațiilor de tip M:N, a relațiilor complexe, recursive, cu atribute,
B. eliminarea atributelor cu valori multiple,
C. reexaminarea relațiilor de tip 1:1 și eliminarea relațiilor neredundante.
D. a+b+c

49. Reglarea ”din mers” a bazei de date de către administratorul

BD prezintă anumite avantaje:
A. se poate mări configurația hard
B. timpul de răspuns scade, transferul devine mai eficient
C. ca urmare cresc productivitatea întreprinderii, moralul angajaților și
satisfacția clienților
D. permite procurarea de hardware adițional

50. Sistemele bazate pe fișiere prezintă o serie de limitări. Una

dintre acestea este Dublarea datelor. Aceasta înseamnă că:
A. Datele sunt introduse de mai multe ori, alterându-se integritatea lor prin
dublare
B. Fiecare compartiment își generează fișiere în alt limbaj de programare;
structura fișierelor va fi dependentă de limbajul în care este scris programul
C. Pentru a satisface numărul crescând de cereri de interogări, a proliferat
numărul de aplicații
D. Extragerea corectă de date este dificilă, necesitând sincronizarea prelucrării
(în compartimente diferite) a două sau mai multe fișiere.

51. Sistemele bazate pe fișiere prezintă o serie de limitări. Una

dintre acestea este Incompatibilitatea fișierelor. Aceasta înseamnă
că:
A. structura fișierelor va fi dependentă de limbajul în care este scris programul
B. dacă este necesar de modificat structura unui fișier (de ex. mărimea unui
câmp), atunci trebuie identificate toate programele care lucrează cu acest
fișier, pentru a opera modificările respective în fiecare dintre ele
C. datele sunt introduse de mai multe ori, alterându-se integritatea lor prin
dublare
D. atunci când datele sunt izolate în fișiere separate, cele care ar trebui să fie
disponibile sunt mai greu de accesat

52. Sistemele bazate pe fișiere prezintă o serie de limitări. Una

dintre acestea este Separarea și izolarea datelor. Aceasta înseamnă
că:
A. Din cauza modului de abordare descentralizat, tratarea datelor pe bază de
fișiere a dus la dublarea necontrolată a datelor
B. Atunci când datele sunt izolate în fișiere separate, cele care ar trebui să fie
disponibile sunt mai greu de accesat
C. Accesul la fișiere este limitat la un singur utilizator o dată, deci nu exista
partajarea accesului pentru mai mulți utilizatori din același compartiment.
D. Dacă este necesar de modificat structura unui fișier (de ex. mărimea unui
câmp), atunci trebuie identificate toate programele care lucrează cu acest
fișier, pentru a opera modificările respective în fiecare dintre ele.

53. Stocarea eficientă a datelor se evaluează prin:

A. transferul de tranzacții: număr de tranzacții prelucrabile în timp
B. timpul de răspuns: timpul scurs până la încheierea unei singure tranzacții (de
minimizat)
C. capacitatea de stocare pe disc: spațiul pe disc necesar stocării fișierelor bazei
de date (de minimizat)

54. Supercheia este:

A. ordinea atributelor
B. un atribut sau un set de atribute care identifică în mod unic un tuplu din
interiorul unei relații
C. denumire, diferită de toate celelalte denumiri de relații;

55. Termenul bază de date se referă la:

A. Date din lumea reală, ce au legături fizice între ele, pentru stocarea
diverselor informații ce trebuie memorate.
B. O colecție de date , ordonate sub o anumită formă logică ce reprezintă un
fragment din lumea reală.
C. colecție structurată de anumite articole, între care există legături logice.
D. colecție de informații, ce sunt structurate în tabele ce au legături între ele și
oglindesc un anumit aspect din realitate.

56. Un Null reprezintă:

A. valoare pentru un atribut care este necunoscut în momentul respectiv sau nu
este definit pentru acel tuplu
B. Nici una din afirmațiile de mai sus
C. Valoarea zero pe care o poate avea un atribut dintr-o relație
D. Cantitatea minimă de date ce poate fi încărcată într-o tabelă

57. Un SGBD este compus din:

A. Sisteme de calcul, gestiunea datelor, back-endul, datele din organizație.
B. Hardware, software, date , proceduri, persoane
C. Proceduri, persoane, date și rapoarte

58. Un sistem de gestionarea bazei de date este:

A. Totalitatea procedurilor de gestionarea datelor și utilizatorilor unei baze de
date.
B. Un soft ce permite ca bazele de date să fie definite/configurate, construite și
exploatate/manipulate.
C. colecție de proceduri , bine definite, ce trebuie urmate pentru a avea in
evidență toate datele necesare referitoare la o anumită problemă
D. Organizarea structurată a datelor pe tabele ce este gestionată de un soft
special de administrare

59. Un sistem informațional (SI) constă în resursele care permit :

A. colectarea in mod discret a informațiilor din organizație pentru a fi aduse la
cunoștința managementului
B. colectarea, gestionarea, controlul și difuzarea informațiilor în cadrul întregii
organizații.
C. distribuirea informațiilor din cadrul unei organizații pentru persoanele aflate
la conducerea diverselor sectoare de activitate.
D. organizarea unei baze de date cu informații despre membri acesteia si
partenerii ei

60. Un tuplu este:

A. o expresie matematică, folosită pentru descrierea unor relații biunivoce.
B. o expresie ce descrie o stare de fapt
C. un rând dintr-o relație
D. un binom partajat între utilizatorii unui SGBD