Modele de grille autoevaluare SIAD - 2020

1. Conform definitiei lui Devlin datele reprezinta ceea ce componentele sistemelor

informationale creaza, stocheaza si furnizeaza.

2. Cunostintele organizate si usor de partajat se se numesc cunostinte explicite.

3. Cunostintele care sunt nestructurate si intelese sunt cunostinte implicite.

4. In cadrul deciziei de rutinăsunt necesare abordari inedite pentru a putea manipula

complexitatea proceselor decizionale, deciziile adoptate putând fi luate prin analogie cu
decizii semistructurate;

5. La deciziile creative decidentului ii sunt bine definite atat obiectivele care trebuiesc atinse,
cat si metodele, tehnicile sau strategiile care există pentru realizarea acestora;

6. In deciziile negociate, intre obiectivele care trebuie atinse exista conflicte sau chiar
incompatibilitati. In acest caz, cel mai adesea, adoptarea deciziei este efectuată de catre
un grup.

7. Din punctul de vedere al procesului decizional organizaţia poate fi structurata pe doua

nivele: tactic si strategic.

8. Din punct de vedere al procesului decizional organizaţia poate fi structurată pe trei nivele:
operaţional, tactic si strategic.

9. Din punct de vedere operational, un sistem informatic de asistare a deciziei poate fi definit ca un
sistem interactiv si flexibil care are drept obiectiv asistarea managerului in adoptarea unei hotarari
atunci cand reprezentarea unei probleme organizaţionale nu poate fi complet formalizată prin
algoritmi.

10. SIAD sunt destinate in principal problemelor care pot fi rezolvate cu ajutorul
altor sisteme informatice sau metode cantitative, prin imbinarea judecatii umane cu
procesarea automată a informatiilor.
11. SIAD instituţional opereaza cu probleme specifice care sunt, in general, neanticipate sau
nerecursive, implicand de cele mai multe ori probleme de previziuni strategice.

12. SIAD ad-hoc operează cu probleme specifice care sunt, în general, neanticipate sau
nerecursive, implicand de cele mai multe ori probleme de previziuni strategice.

13. Arhitectura unui sistem informational reprezintă totalitatea elementelor componente ale
acestuia, tipurile de sarcini care sunt alocate fiecarei componente, precum si modul in care
interactionează acestea intre ele si cu mediul inconjurator.

14. Subsistemul gestiunii datelor este format din baza de modele, sistemul de gestiune al bazei
de date si, după unii cercetatori, din posibilitătile de interogare.

15. Subsistemul gestiunii modelelor este format din baza de modele, sistemul de gestiune al
bazei de modele si din instrumente de realizare si dezvoltare a modelelor.

16. Subsistemul gestiunii cunostintelor este format din baza de date si motorul de inferenta.

17. Motorul de inferenta este o parte componentă a subsistemului de gestiune a cunostintelor

care permite extragerea cunostintelor din baza de cunostinte si organizarea acestora intr-un
mod care le face uşor de exploatat

18. Un depozit de date nu este, in mod uzual, construit prin integrarea unor multiple surse heterogene.

19. Un depozit de date nu necesita mecanisme de procesare a concurentei.

20. Conceptul "data warehousing" desemneaza procesul de construire si utilizare a depozitelor

de date.

21. Construirea unui depozit de date necesita integrarea datelor, curatirea datelor si consolidarea
datelor.

22. Data warehouse foloseste conceptul „update-driven".

23. Depozitul de date furnizeaza accesul la datele integrate ale intreprinderii, anterior blocat
prin cai neprietenoase.

24. Datele din depozitele de date sunt consistente si au calitatea asigurata inainte de a fi puse la
dispozitia utilizatorilor finali.

25. Construirea depozitului de date presupune parcurgerea urmatoarelor etape: un proces de

extragere a datelor din bazele de date operational si un proces de incarcare a datelor corecte
in depozitul de date.

26. Din punct de vedere al ariei de cuprindere, se intalnesc patru modele de depozite de date: depozite de
intreprindere (entreprise warehouse), data mart, depozite de date operationale si depozite virtuale de
date.

27. Un depozit virtual (Virtual warehouse) este un set viziuni (views) asupra bazelor de date
operationale.

28. Termenii de descoperirea cunoştinţelor (knowledge discovery) şi explorarea datelor

(data mining) sunt sinonimi.

29. Un depozit de date este o colectie de date orientate pe subiecte, integrate, istorice si nevolatile
destinata sprijinirii procesului de luare a deciziilor manageriale.

30. Datele modelate ca hipercuburi formeaza baze de date multidimensionale.

31. Proiectarea structurilor depozitelor de date si a cuburilor OLAP este un proces ce se desfasoara pe o
anumita perioada daterminata a aplicatie.

32. MDX returneaza in interogari diferite proprietatile celulelor si proprietatile membrilor calculati ai
dimensiunilor.

33. Datele introduse (“scrise”) intr-un depozit pot fi modificate sau sterse doar daca exista privilegii
pentru aceasta operatiune.

34. Dimensiunea timp este optoinala intr-un depozit de date.

 35. In depozitul de date, datele stocate sunt conforme cu: regulile de afaceri ce definesc modul de
folosire a datelor stocate, cu regulile de intocmire a rezumatelor, cu regulile de standardizare a
atributelor codificate, cu regulile de efectuare a calculelor.

36. Data marts (magaziile sau rafturile de date) se construiesc cu ajutorul tehnologiilor relationale.

37. Cubul OLAP este o structura multidimensionala de date care se defineste printr-o multime de:
dimensiuni, masuri, fapte si modele.

38. Membrii calculati intr-un cub reprezinta membrii ale caror valori sunt calculate in momentul
executiei, pe baza unor expresii ce au fost definite in momentul crearii.

39. Nivelul de granularitate (gradul de detaliere) reprezinta numarul de membrii ai unei dimensiuni.

MULTIPLE CHOICE

1.
Selectarea datelor si preprocesarea constau in:
 Înlăturarea datelor inutilizabile sau nefolositoare.
 Colectarea informaţiilor necesare.
C Strategii pentru tratarea câmpurilor fara date sau cu date eronate.
D Gasirea caracteristicilor folositoare pentru reprezentarea datelor in functie de
scopul stabilit.

a. A c. A+B+C
b. A+B+D d. A+B+C+D

2.
Proiectia si selectia datelor consta in:
 Gasirea caracteristicilor folositoare pentru reprezentarea datelor in functie
de scopul stabilit.
 Utilizarea metodelor de transformare sau de micsorare pentru reducerea
numarului efectiv de variabile avute in vedere.
C. Stabilirea scopului procesului de descoperire a cunostintelor
a. A+B c. A+B+C
b. B+C d. B

3.
Alegerea algoritmului de explorarea datelor consta in:
  Selectarea metodelor utilizate pentru descoperirea de modele in datele
existente.
 Alegerea modelelor si a parametrilor care satisfac cerintele formulate.
C. Cuplarea metodelor specifice explorării datelor cu toate criteriile
procesului de decoperire a datelor.

a. A c. A+C
b. A+B d. A+B+C

4. Instrumente pentru dezvoltarea de SIAD-uri sunt:

A. Oracle 9i
B. Microsoft OLAP SQL Server
C. IBM DB2 OLAP Server
D. Microsoft Excel, Lotus 1-2-3 şi QuattroPro
a. A+B+C c. A+B+C+D
b. B+C+D d. D

5.
Construirea depozitului de date presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
A. Un proces de extragere a datelor din bazele de date operational
B. Un proces de curatire a datelor
C. Un proces de incarcare a datelor corecte in depozitul de date
D. Un proces de creare a oricaror agregari ale datelor
a. B+D c. A+B+D
b. B+C d. A+B+C

6. Scopurile unui depozit de date sunt urmatoarele:

A. Sa furnizeze utilizatorilor accesul sporit la date;
B. Sa furnizeze o singura versiune a adevarului;
C. Sa inregistreze cu acuratete trecutul;
D. Sa “jongleze" cu nivelurile de acces sinteza/detaliu la date;
E. Sa separe prelucrarile de nivel operational si analitic

a. A+B+C c. A+B+C+D+E
b. A+C+E d. B+C+D

7. Caracteristicile majore ale depozitelor de date:

A. orientare pe subiecte;
B. integrare;
C. caracter istoric;
D.orientare pe obiecte;
E. persistenta datelor.
 a. A+D+E c. A+B+C+D+E
b. A+B+C+E d. A+D

8. Dupa modul de repartizare a componentelor unui SIAD putem distinge intre urmatoarele
tipuri de arhitecturi:
A. centralizata,
B. retea,
C.automata,
D. ierarhica.

a. A+C c. A+B+C
b. A+D d. A+B+D

9.
Functiile de control interactiv intr-un SIAD sunt:
A. contractia
B. navigarea in produsul informatic
C. asistenta
D. gestiunea alertelor
a. B+C+D c. A+B+C+D
b. A+B+D d. A+B+C

10. Funcţii esenţiale intr-un SIAD :

A. extrapolarea
B. superpozitia
C. juxtapunerea
D. dezagregarea
E. contractia
a. A+B+C+D c. A+C
b. A+B+C+E d. B+C

11. Principalele module ale unui SIAD sunt:

A. subsistemul gestiunii datelor
B. subsistemul gestiunii modelelor
C. subsistemul gestiunii cunostintelor
D. subsistemul interfeþei cu utilizatorul

a. A+B c. A+B+D
b. A+B+C d. A+B+C+D
12. SIAD orientate pe baze de date
a. datele sunt organizate în structuri c. reprezintă un caz particular de SIAD
orientate pe algoritmi de căutare în
spaţiul soluţiilor
b. conţin algoritmi de rezolvare a d. sunt, în majoritatea cazurilor,
anumitor tipuri probleme asimilabile sistemelor expert

13. SIAD orientate pe algoritmi de cautare in spatiul solutiilor

a. sunt, în majoritatea cazurilor, c. contin algoritmi de rezolvare a
asimilabile sistemelor expert anumitor tipuri probleme
b. în majoritatea cazurilor informaţiile d. reprezinta o combinaţie între doua sau
sunt stocate in format text mai multe dintre tipurile de SIAD

14. SIAD orientate pe reguli

a. sunt, în majoritatea cazurilor, c. în majoritatea cazurilor informaţiile
asimilabile sistemelor expert; sunt stocate în format text

b. nu sunt, în majoritatea cazurilor, d. datele sunt organizate în structuri

asimilabile sistemelor expert;

15. SIAD organizationale

a. datele sunt organizate în structuri c. sunt dedicate activitatilor
(relaţionale, orientate obiec, etc.) organizationale
b. conţin algoritmi de rezolvare a d. reprezintă, după unii cercetatori, un caz
anumitor tipuri probleme particular de SIAD orientate pe
algoritmi de căutare

16. Sistemul informatic de asistare a deciziei se defineste ca fiind un sistem

informatic
A. destinat asistarii decidentilor in rezolvarea unor probleme
B. prin imbinarea judecatii umane cu procesarea automată a informatiilor
C. al carui obiectiv principal il constituie ameliorarea calitatii procesului decizional
D. analizeaza un volum mare de date stocate în sistemul informatic
a. B+C c. A+B+C
b. B+C+D d. A+B

17. Decizia este alegerea unei variante dint-un set de posibilitati. Din tipologiile ce diferentiaza
deciziile una este necorespunzatoare, identificati-o:
 a. decizii bazate pe negocieri c. decizii bazate pe studii aplicative
b. decizii bazate pe strategii d. decizii bazate pe activitati

18. Termenul de sistem informatic de asistarea deciziei poate fi definit ca:

A. o aplicatie a oricarei tehnologii
B. un instrument independent
C. un instrument in combinatie cu alte tehnologii informationale
D. o aplicatie strict legata de domeniul economic
a. A+B+C+D c. B+C+D
b. A+B+C d. A+B+D

19. Factorii care influentează procesul decizional intr-o organizatie sunt:

A. structura de grup
B. masura de grup
C. rolurile de grup
D. procesele de grup
E. stilul de grup şi normele de grup
F. tinta grupului
a. A+C+D+E c. A+E+F
b. B+D+E+F d. B+C+D

20. In etapa procesului decizional de informare, se determina:

A. identificarea problemei
B. clasificarea problemei
C. separarea elementelor ce conduc catre un rezultat fata de cele ce nu participa la acest
proces
D. descompunerea problemei in subprobleme
E. determinarea gradului de rezolvare a problemei
F. atribuirea problemei

a. A+B+C+D+E+F c. A+D+E+F
b. A+B+C+E d. A+B+D+F

21. In cazul tipului de sistem informatic de asistarea deciziei bazat pe modele, avem in lista de mai jos un
model introdus eronat, identificati-l
a. model contabil d. model de optimizare
b. model de reprezentare e. model sugestiv
c. model intuitiv

22. In etapa procesului decizional de conceptie, se stabilesc:

A. formularea modelului
B. determinarea unui set de criterii de evaluare a modelului
C. stabilirea mai multor variante
D. previzionarea rezultatelor modelului
E. comensurarea modelului
 a. A+B+E c. B+C+D+E
b. A+C+D d. A+B+C+D+E

23. In etapa procesului decizional de ALEGERE, se stabilesc:

A. solutionarea initiala a modelului
B. solutionarea definitivă a modelului
C. analiza de senzitivitate
D. selectarea celei mai bune variante
E. stabilirea planului de implementare
F. realizarea aplicatiei conform planului de implementare
a. A+C+E+F d. B+C+D+E+F
b. A+B+C+D+E e. B+C+D+E
c. B+D+F

24. Care din elementele enumerate mai jos nu constituie o etapa a procesului decizional:
a. INFORMARE d. IMPLEMENTARE SI EVALUARE
b. CONCEPERE e. SUPORT APLICATIE
c. ALEGERE
E

25. Sistemele informatice de asistarea deciziei folosesc instrumente moderne ale tehnologiei
informatiei. Unul din cele de mai jos este nespecific, identificati-l
a. OLAP c. DATA WAREHOUSE
b. DATA MINING d. COBIT

26. In structura unui SIAD, interfata utilizator, comunica cu

A. Sistemul de modelare
B. Sistemul de gestiune al bazelor de date
C. Subsistemul de prezentare al informatiilor
D. Subsistemul relational al tranzactiilor
E. Sistemul MultiCach
a. A+B+C+D+E c. A+B+C
b. A+B+D+E d. A+D+E

27. Principalele caracteristici ale unui SIAD sunt urmatoarele:

A. sunt destinate in principal problemelor care nu pot fi rezolvate cu ajutorul
altor sisteme informatice
B. asista managerii
C. nu sunt performante in timp
D. timpul de raspuns pentru obtinerea unei solutii satisfacatoare este limitat
E. criteriile de decizie sunt putine

a. A+B+C+D+E c. A+B+D
b. B+C+E d. B+C+E
28. In arhitectura unui SIAD, modulul de cunostinte, comunica cu:
A. Interpretorul de comenzi
B. Interfata cu utilizatorul
C. Sistemul de gestiune al bazelor de date
D. Modulul grafic
E. Sistemul de gestiune al bazei de module
a. B+C+D c. B+C+D+E
b. A+B+E d. A+B+C+D+E

29. In arhitectura unui SIAD, sistemul de gestiune al bazei de modele, comunica cu:
A. Modulul de cunostinte
B. Interfata cu utilizatorul
C. Sistemul de gestiune al bazelor de date
D. Baza de modele
E. Baza de date
F. Interpretorul de comenzi
a. A+B+C+D+E c. A+E+F
b. A+B+C+D d. C+D+F

30. Motorul de inferenta este o parte componenta a subsistemului de gestiune a cunostintelor

care permite:
a. accesul datelor direct catre beneficiar c. poate utiliza simultan mai multe
modele
b. accesul spre locul unde sunt depozitate d. extragerea cunostintelor din baza de
cunostinþele cunostinte si organizarea acestora
intr-un mod care le face usor de
exploatat

31. Modalitati tehnice de organizare a dialogului

A. tipul "mediu de lucru"
B. tipul "intrebare-rãspuns"
C. tipul “intrebare retorica”
D. tipul "comandã"
E. tipul "mascã"
F. tipul “alegerii implicite”
G. tipul "meniu"
a. toate c. C+D+E+F+G
b. nici unul d. A+B+D+E+G

32.
Care dintre caracteristicile majore ale depozitelor de date sunt cele corecte:
A. orientare pe metamodele
B. orientare pe subiecte
C.persistenta datelor
D.integrare
 E.caracter istoric
F. redundanta ridicata a datelor

a. A+B+D+F c. B+C+D+E
b. C+D+F d. A+B+C+D+E+F

33. Un depozit de date este construit prin integrarea unor multiple surse heterogene
A.imagini
B.documente scrise
C.fisiere
D.inregistrari privind tranzactii on-line
E.librarii
F.baze de date relationale

a. A+B+F c. A+B+C+D
b. C+D+F d. B+C+E+F

34.
Care dintre elementele de mai jos nu caracterizeaza depozitele de date :

a. Un depozit de date contine un volum foarte c. Un depozit de date contine doar

mare de date elementele ce nu pot fi tratate dupa
algoritmi de programare
b. Depozitul de date este organizat astfel incat d. Depozitul de date furnizeaza instrumente
sa faciliteze folosirea datelor in scopuri prin intermediul carora utilizatorii finali
decizionale pot accesa rapid datele

35. Scopurile unui depozit de date sunt urmatoarele

A.Sa furnizeze o singura versiune a adevarului
B.Sa inregistreze cu acuratete trecutul
C. Nu poate furniza nivele de acces sinteza
D. Sa furnizeze utilizatorilor accesul limitat la date
E. Sa separe prelucrarile de nivel operational si analitic
F. Sa furnizeze utilizatorilor accesul sporit la date

a. A+C+E+F c. B+C+D+F
b. A+B+C+D+E+F d. A+B+E+F

36. Sursele de date pentru depozite sunt:

A. bazele de date operational curente
B. bazele de date vechi arhivate
C. bazele de date externe
D. baze de date ordonate alfabetic
 E. baze de date indexate aleatoriu din biblioteci virtuale nerecunoscute
a. A+B+D+E c. A+B+E
b. B+C+D d. A+B+C

37. Construirea depozitului de date presupune parcurgerea mai multor etape. Care etapa nu
corespunde construirii acestuia:
a. Un proces de extragere a datelor din c. Un proces de curatire a datelor
bazele de date
b. Un proces de concatenare a d. Un proces de incarcare a datelor
tranzactiilor corecte in depozitul de date

38. Funcţiile unui SIAD sunt:

a) gestiunea datelor, gestiunea d) gestiunea datelor, gestiunea ieşirilor,

modelelor, gestiunea cunoştinţelor şi gestiunea legăturilor şi gestiunea
gestiunea comunicării între comunicării între utilizator şi sistem şi
utilizator şi sistem şi între intrări şi între date şi modele, cunoştinţe;
ieşiri;
b) gestiunea datelor, gestiunea e) gestiunea datelor, gestiunea
modelelor, gestiunea soft-ului şi modelelor, gestiunea cunoştinţelor şi
gestiunea hard-ului. gestiunea comunicării între
utilizator şi sistem şi între date şi
modele, cunoştinţe.
c) gestiunea intrărilor, gestiunea
ieşirilor, gestiunea cunoştinţelor şi
gestiunea comunicării între
utilizator şi sistem şi între date şi
modele, cunoştinţe;

39. Diferenţa dintre sistemele informatice pentru management (MIS) şi sistemele informatice
pentru asistarea deciziei, SIAD (DSS) constă în aceea că:

a. MIS pleacă de la decident şi de la d. MIS pleacă de la relaţiile dintre

decizie pe când SIAD-ul porneşte de la sistemele informatice pe când SIAD-ul
date şi relaţiile dintre acestea; porneşte de la relaţiile interumane;
b. MIS pleacă de la relaţiile interumane pe e. MIS pleacă de la decident şi de la
când SIAD-ul porneşte de la relaţiile decizie pe când SIAD-ul porneşte de la
dintre sistemele informatice; relaţiile interumane.
c. MIS pleacă de la date şi relaţiile
dintre acestea pe când SIAD-ul
porneşte de la decident şi de la
decizie;
40. În SIAD-urile bazate pe analiza şi sinteza datelor, analiza datelor presupune:

a. a găsi relaţii între datele distribuite,
cum ar fi: disocieri, corelaţii
structurale, cauzale sau funcţionale;
b. a găsi relaţii între datele centralizate
cum ar fi: asocieri, corelaţii structurale,
cauzale sau funcţionale;
c. a găsi relaţii între datele tranzacţionale
cum ar fi: asocieri, corelaţii structurale,
cauzale sau funcţionale;
d. a găsi relaţii între datele sintetizate cum
ar fi: disocieri, corelaţii structurale,
cauzale sau funcţionale;
e. a găsi relaţii între datele sintetizate
cum ar fi: asocieri, corelaţii
structurale, cauzale sau
funcţionale.

41. Care este varianta corectă pentru clasificarea deciziilor:

a. decizii în condiţii de certitudine, d. decizii în condiţii de certitudine, decizii

decizii în condiţii de incertitudine, în condiţii de securitate maximă, decizii
decizii în condiţii de risc; în condiţii de risc;
b. decizii în condiţii de înţelegere a e. decizii în condiţii de certitudine, decizii
contextului de luare a deciziei, decizii în condiţii de incertitudine, decizii în
în condiţii de incertitudine, decizii în condiţii impuse de piaţa externă.
condiţii de risc;
c. decizii ale sistemelor informatice,
decizii în condiţii de incertitudine,
decizii în condiţii de risc;

42. În cazul deciziilor în condiţii de certitudine:

a. Aceste decizii presupun că decidentul d. Procesul de decizie va avea o

cunoaşte aproximativ evoluţia viitoare
a fenomenului, posibilul trend al
variabilelor necontrolabile şi chiar ce
rezultate are fiecare strategie analizată
pe baza criteriului speranţei
matematice;
b. Aceste decizii presupun cunoaşterea
evoluţiei anterioare a fenomenului
economic. Acest mod de cunoaştere va
multitudine de consecinţe, iar
fiecăreia i se va asocia o probabilitate.
Se obţine o distribuţie a
probabilităţilor din care se va alege
varianta cu speranţa matematică cea
mai bună. Dacă există variante de
decizie care au aceeaşi speranţă
matematică, atunci se va calcula
intervalul de variaţie şi abaterea
standard. Ca variantă optimă se va
alege aceea care are cea mai mică
abatere standard;
e. Aceste decizii presupun o
cunoaştere a evoluţiei fenomenelor
viitoare, ceea ce se petrece mai rar
 permite o previziune şi o alegere cât de în realitatea economică. O astfel de
cât corectă a variantei de decizie. Acest decizie se bazează pe criteriul
tip de decizie face parte din clasa costului minim de funcţionare.
generală a deciziilor de orientare în care
alegerea unei variante se face în funcţie
de previziunile viitoare ale decidentului
precum şi de criterii obiective care
presupun raţionament logic;
c. Aceste decizii presupun un ansamblu
de decizii anterioare, cu verificarea
rezultatelor în practică;

43. Clasificarea deciziilor în funcţie de nivelul decizional şi gradul de structurare este:

a. decizii de marketing, decizii de control d. decizii strategice, decizii de control

operaţional, decizii tactice - de control
managerial, decizii în ceea ce priveşte
cunoştinţele, decizii structurate sau
programabile, decizii nestructurate
(neprogramabile), decizii
semistructurate;
b. decizii strategice, decizii de control
pentru date de intrare, decizii tactice -
de control managerial, decizii în ceea
ce priveşte cunoştinţele, decizii
structurate sau programabile, decizii
nestructurate (neprogramabile), decizii
semistructurate;
c. decizii strategice, decizii de control
operaţional, decizii tactice - de
control managerial, decizii în ceea ce
priveşte cunoştinţele, decizii
structurate sau programabile, decizii
nestructurate (neprogramabile),
decizii semistructurate;
operaţional, decizii tactice - de control
pentru situaţii finale, decizii în ceea ce
priveşte cunoştinţele, decizii structurate
sau programabile, decizii nestructurate
(neprogramabile), decizii
semistructurate;
e. decizii strategice, decizii de control
operaţional, decizii tactice - de control
managerial, decizii în ceea ce priveşte
cunoştinţele, decizii pentru crearea
bazelor de date sau programabile,
decizii nestructurate (neprogramabile),
decizii semistructurate.

44. Adoptarea deciziilor constituie un proces care pe lângă suportul tehnic are nevoie de un
suport:

a. structural care este asigurat de partea
arhitecturală componentă integrantă a
sistemului decizional;
b. comportamental care este asigurat de
partea funcţională componentă
integrantă a sistemului decizional;
c. credibil care este asigurat de partea
d. informativ care este asigurat de partea
informatică componentă integrantă a
sistemului decizional;
e. cognitiv care este asigurat de partea
umană componentă integrantă a
sistemului decizional.
 scrisă pe hârtie componentă integrantă
a sistemului decizional;

45. Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are
următoarele componente:

a. modelele, sistemul de gestiune al d. modelele, sistemul de gestiune al

modelelor (similar SGBD), modelelor (similar SGBD), bazele de
dicţionarul (catalogul) de date, procesul de execuţie şi integrare
modele), procesul de execuţie şi a modelelor;
integrare a modelelor;
b. modelele, sistemul de gestiune al e. bazele de date, sistemul de gestiune al
modelelor (similar SGBD), dicţionarul modelelor (similar SGBD), dicţionarul
(catalogul) de modele), procesul de (catalogul) de modele), procesul de
creare şi verificare a modelelor; execuţie şi integrare a modelelor;
c. metodele, sistemul de gestiune al
bazelor de date, dicţionarul (catalogul)
de modele), procesul de execuţie şi
integrare a modelelor;

46. Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date:

a. funcţionează pe baza sintezei şi d. funcţionează pe baza segregării

dezagregării datelor şi au ca funcţii
accesul imediat la date, dispun de un
mecanism pentru analiza imediată a
datelor, creează statistici;
b. funcţionează pe baza analizei şi
agregării datelor şi au ca funcţii
accesul imediat la date, dispun de un
mecanism pentru analiza imediată a
datelor, creează statistici;
c. funcţionează pe baza analizei şi
agregării datelor şi au ca funcţii accesul
întârziat la date, dispun de un
mecanism pentru analiza întârziată a
datelor, creează statistici;
cunoştinţelor şi au ca funcţii accesul
imediat la cunoştinţe, dispun de un
mecanism pentru analiza imediată a
cunoştinţelor, creează statistici;
e. funcţionează pe baza sintezei şi
dezagregării datelor şi au ca funcţii
accesul întârziat la date, dispun de un
mecanism pentru analiza întârziată a
datelor, creează statistici.

47.
Depozitul de date este

a. o baza de date c. o forma de organizare a datelor prin care

sunt oferite raspunsuri despre sistemul de
calcul
b. un ansamblu de date special produse d. un algoritm de determinare a complexitatii
pentru a spijini luarea deciziei problemelor nestructurate
 manageriale

48. Care din enunturile de mai jos nu constituie componente ale procesului de depozitare a datelor
a. sursele de date d. supradatele
b. extragerea, transformarea si incarcarea e. instrumentele de tip middleware
datelor
c. metadatele

49. SIAD-urile care au la baza analiza si sinteza datelor realizeaza

a. componente cu grad de complexitate c. determinarea variantei optime de actiune
ridicata prin aplicarea unui tip de algoritm
b. comasarea, sistematizarea, corelarea si d. o grupare a datelor aleatorie, dar care
gruparea datelor vizeaza expres forma de afisare a acestora

50. Din caracteristicile prezentate mai jos, una nu este specifica depozitelor de date
a. orientarea pe subiecte e. includerea aplicatiilor WEB
b. interogarea f. utilizarea arhitecturii client/server
c. nonvolatilitatea g. actualizarea la zi a datelor
d. variabilitatea in timp h. folosirea structurilor de baze de date
multidimensionale

51. Care din urmatoarele enunturi nu neprezinta un inconvenient al depozitelor de date

a. timpul mare necesar exploatarii c. aglomerarea depozitului de date cu
procese de actualizare
b. aglomerarea depozitului de date cu procese
de centralizare

52. Care din arhitecturile de mai jos nu reprezinta o solutie de implementare a depozitelor de date
a. grile de date c. rafturi de date
b. depozitele de date de tip intreprindere

53. Care din urmatoarele tipuri de date pot fi integrate in arhitectura unui depozit de date:
a) date interne
b) date volatile
c) date OLTP
d) date mostenite
e) date regasite
f) date externe
a. a+b+c+d+e+f c. a+c+d+f
b. a+b+e d. b+d+e+f

54. Sistemul OLAP/DW este alcatuit din:

a) Instrumente de import date
b) Instrumente de export date
c) Instrumente de conversie a datelor
d) Sistem de management al erorilor
e) Sistem de management al continutului
f) Extractoare de date
g) Formator de modele
 a. a+b+c+d c. c+d+f+g
b. a+b+e+f d. a+b+c+d+e+f+g

55. Integrarea datelor intr-un depozit contine trei procese majore, identificati-le:
a) accesul la date
b) realizarea federatiei de date
c) convertirea datelor si eliminarea celor incorecte
d) reflectarea modificarilor semnificative ale datelor provenite din sursele de date de tip
intreprindere
e) asocierea datelor eliminand componenta timp
a. a+b+c c. b+c+e
b. c+d+e d. a+b+d

56. Care din enunturile de mai jos este incorect cu privire la tehnologia OLAP:
a. OLAP este tehnologia de agregare a c. OLAP se caracterizeaza prin: perspectiva
datelor stocate in depozite de date in multidimensionala a datelor, capacitatea de
varianta nultidimensionala cu acces calcul intensiv si orientare in timp
interactiv si flexibil al deciedentilor.
b. OLAP presupune existenta unor tehnici ce d. un server OLAP este un motor de
permit progresiv trecerea de la navigare si cautare a datelor in format predefinit
selectie pana la analiza detaliata si structurat
complexa a acestora.

57. Modelarea dimensionala OLAP se refera la datele organizate sub forma de:
a. piramida c. cub
b. patrat d. sfera

58. Modelarea dimensionala presupune:

a) conceptualizarea aspectelor cuantificabile ale activitatii studiate
b) reprezentarea aspectelor masurabile ale activitatii studiate
c) rapoarte de sinteza
d) eliminarea datelor ce nu pot fi integrate in structura predefinita
e) elaborarea unor baze de date intermediare ca structuri de rezerva a sistemului implementat
a. a+c+e d. a+b+c+d+e
b. a+b+c e. niciun raspuns nu este corect
c. c+d+e

59. Cubul OLAP este un element structural pentru datele din procesul on-line. Aceasta structura
opereaza cu cateva concepte de baza pe care trebuie sa le identificati din enumerarea data mai jos:
a) aspectul cantitativ
b) dimensiunile activitatii
c) faptele
d) dimensiuni scenarii
a. a+b+c c. b+c+d
b. a+b+c+d d. niciun rapuns nu este corect

60. Din tipurile enumerate mai jos care nu reprezinta o structura OLAP
a. MOLAP e. WOLAP
b. HOLAP f. OLAP pe desktop
 c. ROLAP g. SOLAP
d. DOLAP

61. Baza de date multidimensionala este formata din doua structuri, identificati-le:
a) structura datelor
b) structura interogarilor
c) structura modelelor
d) structura metadatelor
e) structura adreselor
a. a+e d. a+d
b. b+c e. b+d
c. c+d f. d+e

62. Limbajul MDX este:

a. un limbaj de interogare declarativ
b. un limbaj cu o semantica asemanatoare
limbajului SQL
c. cel care permite folosirea unei interogari
declarative ca intrare si a unei multimi de
structuri ca iesire
d. toate raspunsurile sunt adevarate

63. Intr-un cub multidimensional o celula reprezinta:

a. un obiect identificat pe baza unei adrese. c. un sir de caractere.
b. spatiul determinat la intersectia dintre o d. faciliteaza accesul la serii de date care nu
fapta individuala si un membru provenit tin cont de componenta timp.
din fiecare ierarhie de atribute.

64. Modelul de date MDX include:

a. tupluri c. multimi
b. axe d. toate variantele sunt corecte

65. Pot constitui surse de date ale depozitelor de date:

a. baze de date tranzactionale e. din baze de date cunostinte specifice KWS
b. baze de date provenite din aplicatii ERP f. siruri de mesaje
c. baze de date provenite din aplicatii CRM g. din fisiere externe
d. baze de date provenite din tabele Excel h. toate variantele sunt corecte

66. Care schema din cele prezentate mai jos nu se foloseste in cazul depozitelor de date:
a. stea c. constelatie
b. fulg de zapada d. piramida

COMPLETION

1. ... masoară gradul de apropiere a unei informatii fata de valoarea reala.

ACURATETEA
2. reprezinta acuratetea maxima cu care poate fi reprezentata o informaţie.

PRECIZIA

3. ... se refera la incorporarea tuturor elementelor necesare pentru fundamentarea deciziei,

precum si la faptul că fiecare dintre acestea trebuie sa se bazeze pe factorii relevanti.

COMPLETITUDINEA

4. reflecta usurinta in exploatarea informatiei pentru scopul prevazut.

UTILIZABILITATEA

5. ... indica faptul că toate elementele care intra in componenta unei informatii sa se bazaze pe
aceleasi presupuneri, perioade de timp.

CONSISTENTA

6. Pentru a transforma cunoştinţele implicite in cunostinte explicite trebuie să aiba loc un

proces de selectie si ...

PRELUCRARE

7. Dacă unele aspecte ale problemei sunt structurate, iar altele sunt nestructurate, deciziile sunt
...

SEMISTRUCTURATE

8. O alta clasificare a deciziilorse poate face in functie de gradul de cunoastere al decidentului

referitor la rezultatul diferitelor alternative. Astfel, exista decizii în conditie de certitudine,
risc si ...

INCERTITUDINE
 9. Din punctul de vedere al procesului decizional organizaţia poate fi structurată pe trei nivele:
operaţional, tactic si

STRATEGIC

10. Subsistemul gestiunii ........... este format din baza de cunostinte si motorul de inferenta.

cunostintelor
de cunostinte

11. Subsistemul interfetei cu utilizatorul este componenta SIAD-ului care asigura ................
intre utilizator si celelalte componente.

comunicatia

12. Un .............. de date reprezinta o baza de date care este intretinuta separat de bazele de date
operationale ale organizatiei.

depozit

13. Instrumentele OLAP se bazeaza pe reprezentarea ................ a datelor (cubul de date) si

permite analiza interactiva si rapida a datelor.

multidimensionala

14. Instrumentele de tip data ................... asigura transformarea datelor in cunostinte.

mining

15. Un ............contine un subset al volumului de date din organizatie, specific unui grup de
utilizatori domeniul fiind limitat la subiecte specifice.

data mart

16. .................... se refera la aplicarea algoritmilor pentru extragerea modelelor din date fara
pasii suplimentari ai procesului de descoperire a cunostintelor.

Data mining
Explorarea datelor