Teste grila

1. Printre factorii care au contribuit la adoptarea in masa a sistemelor de

baze de date se numara:
a. necesitatea unei administrari mai eficiente a unei cantitati mai mari de
informatii;
b. cresterea semnificativa a preturilor aferente componentelor hardware si
software;
c. aparitia tehnicilor bazate pe gandirea orientata-obiect;
d. dezvoltarea prelucrarilor bazate pe tehnologia client-server.

2. Referitor la o baza de date relationala, putem afirma ca va contine:

a. colectii organizate de date intre care pot exista diferite legaturi;
b. colectii organizate de date intre care pot exista legaturi, iar daca exista, ele
sunt legaturi logice;
c. colectii organizate de date fara legaturi logice;
d. colectii organizate de date intre care exista legaturi logice.

3. Componenta software specifica arhitecturii pe componente a unui sistem

de baze de date poate contine:
a. dictionarul de date;
b. sistemul de gestiune al bazei de date;
c. datele;
d. fisierele anexa.

1
4. Elementele auxiliare specifice arhitecturii pe componente se refera la:
a. realizarea si functionarea intregului sistem de baze de date;
b. programe de aplicatii dezvoltate intr-un sistem de gestiune a bazelor de date;
c. realizarea si exploatarea bazei de date;
d. structura datelor, restrictiile de integritate si vederile unei baze de date.

5. Nivelul conceptual specific arhitecturii pe niveluri se refera la:

a. viziunea administratorului bazei de date asupra datelor;
b. viziunea programatorului asupra datelor;
c. viziunea utilizatorului asupra modului de proiectare a bazei de date;
d. viziunea administratorului, al programatorului si al utilizatorului asupra
modului de proiectare a bazei de date.

6. In cadrul arhitecturii pe niveluri, la nivel logic:

a. programatorul realizeaza programele de aplicatie pentru descrierea si
manipularea datelor, scrise intr-un SGBD;
b. viziunea programatorului este independent de suportul tehnic de
informatie;
c. viziunea administratorului asupra bazei de date este independent de aplicatiile
care vor fi dezvoltate;
d. implementarea schemei interne se face cu ajutorul sistemului de gestiune a
fisierelor din cadrul SGBD-ului si/sau din sistemul de operare, prin gestiunea
fizica a perifericelor.

2
7. Independenta logica se refera la faptul ca:
a. viziunea programatorului asupra bazei de date este independent de aplicatiile
care vor fi dezvoltate;
b. viziunea administratorului asupra bazei de date este independent de
aplicatiile care vor fi dezvoltate;
c. viziunea utilizatorului final asupra bazei de date este independent de aplicatiile
care vor fi dezvoltate;
d. viziunea programatorului si al administratorului asupra bazei de date este
independentade aplicatiile care vor fi dezvoltate.

8. Independenta fizica se refera la faptul ca:

a. viziunea administratorului bazei de date este independenta de suportul tehnic de
informatie;
b. viziunea programatorului si al administratorului bazei de date este independent
de suportul tehnic de informatie;
c. viziunea programatorului este independent de suportul tehnic de
informatie;
d. independenta fizica se realizeaza indiferent de viziunea programatorului,
utilizatorului sau a administratorului.

9. Nivelul fizic aferent arhitecturii pe niveluri se refera la:

a. viziunea analistului de sistem asupra datelor si descrie modul in care ele
sunt stocate in baza de date;
b. viziunea inginerului de sistem asupra datelor, dar nu descrie modul in care sunt
stocate datele in baza de date;
c. viziunea inginerului de sistem asupra datelor si descrie modul in care sunt
stocate datele in baza de date;
d. viziunea administratorului bazei de date asupra datelor.

3
10. Independenta logica este specifica:
a. nivelului logic;
b. nivelului conceptual;
c. nivelului fizic;
d. independenta logica este specifica nivelului conceptual sau nivelului logic,
in functie de modul de proiectare al bazei de date.
II.
1. Rolul sistemului informational este de a asigura legatura dintre:
a. sistemul decizional si cel operational;
b. sistemul operational si cel informatic;
c. sistemul de conducere si cel de executie;
d. toate sistemele organizatiei.

2. Etapele ciclului de viata al unui sistem de baze de date:

a. nu pot fi mereu secventiale;
b. sunt mereu secventiale;
c. depinde de maniera de proiectarea sistemului informatic: in functie de aceasta,
etapele ciclului de viata se pot derula secvential sau nu;
d. se poate reveni la o etapa anterioara numai dupa parcurgerea tuturor
etapelor.

3. Proiectarea bazei de date se refera si la:

a. alegerea SGBD-ului;
b. prototipizare;
c. testare;
d. intretinere operationala.

4
4. Intretinerea operationala se refera la:
a. monitorizarea si testarea continua a aplicatiei;
b. monitorizarea continua a aplicatiei si incorporarea unor noi cerinte, atunci
cand este cazul;
c. monitorizarea continua a aplicatiei si incorporarea permanent a unor noi cerinte;
d. monitorizarea continua a aplicatiei, fara insa a se mai putea adauga
functionalitati suplimentare aferente noilor cerinte.

5. Prototipizarea este:
a. o etapa obligatorie specifica proiectarii bazei de date care permite numai
proiectantului sa evalueze modul de functionare a aplicatiei;
b. o etapa optionala specifica proiectarii bazei de date care permite numai
proiectantului sa evalueze modul de functionare a aplicatiei;
c. o etapa obligatorie specifica proiectarii bazei de date care permite proiectantului
si utilizatorului sa evalueze modul de functionare a aplicatiei;
d. o etapa optionala specifica proiectarii bazei de date care permite
proiectantului si utilizatorului sa evalueze modul de functionare a aplicatiei.

6. Proiectarea bazei de date se refera si la:

a. oferirea unui model de date care sa permita realizarea tranzactiilor;
b. oferirea unui model de date care sa permita realizarea tuturor tranzitiilor
necesare;
c. oferirea unui model de date care sa permita realizarea tranzactiilor si a
tranzitiilor asupra datelor;
d. proiectarea bazei de date nu se refera la oferirea unui model de date.

5
7. Proiectarea conceptuala se refera la:
a. construirea unui model informational dependent de fiecare considerent privitor
la aspectul fizic al datelor;
b. construirea unui model informational independent de fiecare considerent privitor
la aspectul fizic al datelor;
c. construirea unui model informational independent bazat pe unul din modelele
traditionale;
d. implementarea efectiva a bazei de date.

8. Proiectarea incorecta a bazei de date poate conduce la urmatoarele

deficiente:
a. lipsa performantelor dorite;
b. neredundanta datelor;
c. afectarea integritatii datelor;
d. imposibilitatea proiecarii corecte a restrictiilor de integritate asupra
datelor.

9. Realizarea unui model de date logic este specific:

a. proiectarii conceptuale;
b. proiectarii fizice;
c. proiectarii logice;
d. proiectarii tranzactiilor.

10. Tranzactia se refera la:

a. actiuni care numai acceseaza baza de date;
b. actiuni care numai actualizeaza baza de date;
c. actiuni care acceseaza sau actualizeaza baza de date;
6
d. trecerea de la o realizare la alta a bazei de date.

III
1. Cate chei poate avea o relatie?
a. una primara, una straina si una alternanta;
b. mai multe candidat, una primara si cel putin una straina;
c. una sau mai multe candidat, una primara si nici una, una, sau mai multe
alternante;
d. una sau mai multe candidat, una primara, nici una, una, sau mai multe
alternante si cel putin una straina.

2. O baza de date relationala se refera la:

a. colectii organizate de date;
b. colectii corelate din punct de vedere logic;
c. colectii organizate si corelate din punct de vedere logic;
d. colectii organizate si corelate fizic pe suportul de stocare.

3. Regula lui Codd specifica reprezentarii fizice a datelor se refera la faptul ca:
a. programele de aplicatie pot fi afectate de modificarile realizate asupra relatiilor
bazei de date;
b. programele de aplicatie nu pot fi afectate de modificarile realizate asupra
relatiilor bazei de date;
c. programele de aplicatie pot fi afectate de modificarile realizate in modul de
reprezentare a datelor sau in metodele de acces;
d. programele de aplicatie nu pot fi afectate de modificarile realizate in modul de
reprezentare a datelor sau in metodele de acces.

7
4. Cheia candidat reprezinta:
a. un singur atribut care poate fi cheie primara sau cheie alternanta;
b. un atribut (grup de atribute) care poate deveni fie cheie primara, fie cheie
alternanta;
c. un atribut (grup de atribute) care poate deveni fie cheie primara, fie cheie
straina;
d. un atribut (grup de atribute)care poate deveni fie cheie alternanta, fie cheie
straina;

5. Cheia primara reprezinta un atribut sau un grup de atribute care:

a. identifica unic fiecare tuplu al unei relatii;
b. identifica unic fiecare tuplu, in functie de relatia in care migreaza;
c. identifica in mod unic toate celelalte atribute ale relatiei din care face parte;
d. nu poate migra niciodata din relatia din care face parte.

6. Un tuplu se obtine prin atribuirea de valori:

a. atributelor cheie;
b. atributelor unei relatii;
c. cheii straine;
d. pentru acele atributute care au valoarea NULL.

8
7. O relatie este parinte daca:
a. unui tuplu din acea relatie nu-i corespunde nici un tuplu in relatia cu care s-a
asociat;
b. unui tuplu din relatia respectivaii corespunde un singur tuplu in relatia cu care
s-a asociat;
c. unui tuplu din relatia respectiva ii corespund mai multe tupluri in relatia cu
care s-a asociat;
d. se asociaza cu inca doua relatii.

8. Fiecare relatie:
a. are o singura cheie primara;
b. are mai multe chei primare;
c. are o singura cheie primara, insa atunci cand este nevoie, se poate identifica
cel mult inca una;
d. nu conteaza cate chei primare are o relatie.

9. Legatura de tipul unu-la-mai-multi se realizeaza atunci cand:

a. unui tuplu din fiecare relatie ii corespunde cel mult un tuplu din cealalta
relatie;
b. unui tuplu din prima relatie ii corespund mai multe tupluri in cea de-a doua
relatie, in timp ce unui tuplu din a doua relatie ii corespunde un singur tuplu din
prima;
c. unui tuplu din fiecare relatie ii corespund mai multe tupluri din cealalta relatie;
d. se asociaza cel putin trei relatii.

9
10. Operatia proiectie din algebra relationala:
a. se aplica unei singure relatii si se realizeaza dupa diferite atribute ale
relatiei;
b. se aplica unei singure relatii si se realizeaza dupa diferite tupluri ale relatiei;
c. presupune existenta a doua relatii cu aritate diferita si pe baza unei conditii
logice;
d. presupune existenta a doua relatii cu scheme diferite, dar care pot avea si
atribute comune.
IV
1. SGBD-ul reprezinta o interfata intre:
a. sistemul de operare si alt SGBD;
b. doua sau mai multe SGBD-uri, daca ele se gasesc pe platforme diferite;
c. utilizatori si sistemul de operare;
d. doua sisteme de operare care ruleaza pe platforme diferite.

2. SGBD-urile relationale sunt denumite SGBD-uri din:

a. I-a generatie;
b. a II-a generatie;
c. a III-a generatie;
d. a IV-a generatie.

3. Un SGBD permite:
a. doar actualizarea datelor din baza de date;
b. doar extragerea datelor prin intermediul limbajului de descriere a datelor;
c. doar extragerea datelor prinintermediul limbajului de manipulare a datelor;

10
d. actualizarea datelor si extragerea lor prin intermediul limbajului de
manipulare a datelor.

4. Principala deosebire intre limbajele procedurale si cele neprocedurale

consta in faptul ca:
a. limbajele procedurale trateaza datele unei baze de date inregistrare cu
inregistrare, in timp ce cele neprocedurale lucreaza cu seturi de inregistrari;
b. limbajele neprocedurale trateaza datele unei baze de date inregistrare cu
inregistrare, in timp ce cele procedurale lucreaza cu seturi de inregistrari;
c. limbajele neprocedurale se bazeaza pe limbajele de descriere a datelor, in timp
ce cele procedurale lucreaza cu limbajele de manipulare a datelor;
d. limbajele procedurale se bazeaza pe limbajele de descriere a datelor, in timp ce
cele neprocedurale lucreaza cu limbajele de manipulare a datelor;

5. Costul conversiei, ca dezavantaj al SGBD-ului, se refera la:

a. conversia unui SGBD intr-un sistem bazat pe fisiere;
b. conversia componentelor hardware in unele mai performante;
c. conversia aplicatiilor existente la un moment dat intr-o organizatie;
d. conversia unei componente hardware in una software.

6. Motorul SGBD este componenta care:

a. permite proiectarea si generarea bazei de date si a aplicatiilor care descriu
modul de utilizare a bazei de date;
b. are rolul de a asigura accesul fizic la datele bazei de date;
c. permite executia aplicatiilor sau cererilor de consultare a bazei de date;
d. permite definirea structurii tabelelor din baza de date.

11
7. Subsistemul instrumentelor de proiectare nu poate include:
a. limbaje de descriere a datelor;
b. limbaje de manevrare a datelor;
c. limbaje de programare;
d. limbaje de interogare a datelor.

8. Subsistemul instrumentelor de proiectare nu permite definirea:

a. structurii tabelelor din baza de date;
b. machetelor de interfatacu utilizatorul;
c. accesului fizic la datele bazei de date;
d. formatului rapoartelor si cererilor de interogare a bazei de date.

9. In etapa de exploatare a bazei de date, administratorul:

a. poate autoriza accesul la datele bazei de date;
b. poate permite modificarea structurii logice a bazei de date;
c. poate crea conturi de acces la baza de date;
d. nu poate reface baza de date in cazul unor incidente.

10. Subsistemul de executie al SGBD-ului este componenta care:

a. permite proiectarea si generarea bazei de date si a aplicatiilor care descriu modul
de utilizare a bazei de date;
b. are rolul de a asigura accesul fizic la datele bazei de date;
c. permite executia aplicatiilor sau cererilor de consultare a bazei de date;
d. permite definirea structurii tabelelor din baza de date.

12
1. O baza de date relationala este:
A) O colectie de date interrelationate gestionate ca o singura unitate
B) Un produs software furnizat de un producator de baze de date
C) O structura de date, cum ar fi un tabel, o vizualizare sau un index
D) Definita in acelasi mod de toti producatorii de software

2. Un Obiect al unei baze de date este:

A) O colectie de inregistrari inrudite, stocate ca o singura unitate
B) Un produs software furnizat de un producator de baze de date
C) O structura, cum ar fi un tabel, o vizualizare sau un index
D) O colectie de date interrelationate gestionate ca o singura unitate

3. Care dintre urmatoarele baze de date nu este un SGBD (sistem de gestiune

a bazelor de date relatioanale):
A) Oracle Database
B) MySQL
C) Excel Database
D) Microsoft SQL Server

4. Componentele unei baze de date relationale nu include:

A) Tabele
B) Diagrame ERD
C) Restrictii
D) Relatii

13
5. Normalizarea nu rezolva:
A) Anomalia de stergere
B) Anomalia de actualizare
C) Anomalia de inserare
D) Anomalia de creare

6. O cheie primara:
A) Poate fi compusa numai dintr-un singur atribut
B) Poate fi compusa din mai multe atribute
C) Poate fi compusa dintr-un singur atribut care are si valori NULL
D) Poate fi compusa din zero, unul sau mai multe atribute

INTEROGARE/EXTRAGERE baze de date

Sisteme de gestiune a bazelor de date : Oracle, Visual Box Pro, Visual Studio

In mod obligatoriu orice relatie trebuie sa aiba o CHEIE PRIMARA.

Orice RELATIE are o singura cheie primara compusa.

Rolul unei chei primare este de a identifica fiecare tuplu a unei relatii.

Cheia candidat – cheia potential primara.

Chei alternative – in orice moment poate devein cheie primara.

SGBD- Sistemul de gestiune a bazelor de date

Intrebarari

1. cate chei primare poate avea o relatie?

Raspuns: O singura cheie primara.

2. cand se analizeaza o singura relatie, cate tipuri de chei putem realiza?

14
Raspuns: 3 tipuri de chei

Un tuplu se obtine dand valori tuturor atributelor unor relatii ( toata linia orizontala)

Doua tupluri trebuie sa difere cel putin cu valoarea unui atribut.

Cheia primara este formata din unul sau mai multe atribute (chiar si toate atributele)

Cheia este formata din numarul minim de atribute care identifica unic fiecare tuplu al unei relatii.

Daca un atribut sau un grup de atribute reprezinta o cheie a unei relatii atunci acel atribut sau grup de
atribute nu va putea face parte ca submultime dintr-o alta cheie a aceleiasi relatii.

Se recomanda de ales cheia primara care este mai simpla ( mai putine cifre sau litere).

Sistemele de baze de date sunt folosite pentru memorarea si distribuirea datelor

necesare desfasurarii optime a activitatilor gestionate.

Aceasta evolutie a provocat un impact adanc precum si modificari semnificative in

modul de lucru al institutiilor si organizatiilor, contribuind intr-o masura relevanta
la adoptarea celor mai adecvate decizii care sa le poata garanta succesul in afaceri
si nu numai. In acest context, este important sa mentionam anumiti factori care
au contribuit la aceasta explozie:

 noile tehnici si instrumente de modelare, cele mai importante, fiind cele

care se bazeaza pe o gandire orientata obiect;
 aparitia procesarii de tipul client-server;
 diminuarea semnificativa a preturilor aferente atat componentei hardware
cat si a celei software;
 necesitatea unei administrari eficiente si corecte a cantitatilor tot mai mari
de informatii care caracterizeaza activitatile fiecarei organizatii din zilele
noastre.
Ce este baza de date?

15
Cea mai evoluata metoda de organizare a datelor in vederea prelucrarii lor
automate o intalnim la bazele de date.

Definitii:

1 „O baza de date contine toate informatiile necesare despre obiectele ce intervin

intr-o multime de aplicatii, relatii logice intre aceste informatii si tehnicile de
prelucrare corespunzatoare. In bazele de date are loc o integrare a datelor, in
sensul ca mai multe fisiere sunt privite in ansamblu, eliminandu-se pe cat posibil
acele informatii redundante. De asemenea, este permis accesul simultan la
aceleasi date, care se regasesc in acelasi loc sau sunt distribuite spatial, a mai
multor persoane de pregatiri diferite, fiecare cu stilul personal de lucru”.

2 „Totodata, putem privi baza de date ca ansambluri unitare de date, structurate,

corelate logic intre ele si memorate impreuna cu descrierea formala a structurii
lor si a legaturilor logice dintre ele, a carui gestionare este realizata de un sistem
software unitar si specializat, numit sistem de gestiune a bazei de date”.

3 Baza de date reprezinta un ansamblu de colectii de date:

organizat, pe niveluri de organizare a datelor (conceptual, logic, fizic), asa

cum reiese si din arhitectura pe niveluri a unui sistem de baze de date;
coerent, conform restrictiilor de integritate si a legaturilor dintre date, care
rezulta din modelul logic aferent;
structurat, conform unui model de date pentru bazele de date;
cu redundanta minima si controlata, care este asigurata prin modelul de
date implementat si prin tehnicile de proiectare ale bazei de date;
accesibil mai multor utilizatori in timp real, adica mai multi utilizatori,
concomitent, pot obtine informatiile dorite atunci cand au nevoie de ele.
4 Baza de date reprezinta un ansamblu structurat de fisiere care grupeaza datele
prelucrate in aplicatiile informatice ale unei persoane, grup de persoane,
intreprinderi, institutii, etc. Din punct de vedere formal, se defineste baza de date
ca „o colectie de date aflate in interdependenta, impreuna cu descrierea datelor
si relatiilor dintre ele sau, similar, o colectie de date folosita intr-o organizatie,
16
colectie care este automatizata, partajata, definita riguros (formalizata) si
controlata la nivel central”.

Plecand de la definitiile prezentate anterior, se poate afirma ca o baza de date

relationala reprezinta o colectie partajata de date, intre care exista diferite
legaturi logice (impreuna cu o descriere a acestora), proiectata pentru a
satisface necesitatile informationale ale fiecarei organizatii.

Totodata, putem privi o baza de date ca un instrument pentru organizarea si

colectarea tuturor datelor necesare, astfel incat sa se satisfaca toate necesitatile
informationale ale utilizatorilor ei.

Atunci cand analizam necesitatile informationale ale unei organizatii, avem

in vedere in principal identificarea entitatilor, atributelor si relatiilor.

Putem privi o entitate ca un obiect distinct (o persoana, un departament,

un concept sau un eveniment) care apartine unei organizatii si care trebuie
reprezentat in baza de date.

Atributul este o proprietate care descrie un aspect oarecare al obiectului

pe care dorim sa-l inregistram, iar relatia se refera la o asociatie intre diferite
entitati. Astfel, putem spune ca baza de date contine entitatile, atributele, dar si
relatiile (legaturile) logice dintre ele.

O baza de date relationala reprezinta colectii organizate de date si corelate

din punct de vedere logic. La o simpla analiza a definitiei, observam ca ea impune
doua directii de studiu:

1. colectii organizate de date;

2. colectii corelate logic.

Atunci cand luam in discutie abordarea relationala a bazelor de date, vom

analiza in principal trei directii:

 structura datelor – are in vedere definirea domeniilor si a relatiilor

corespunzatoare acestora;

17
  integritatea datelor – se refera la definirea restrictiilor de integritate care
au rolul de a proteja datele bazei de date; lipsa unor restrictii de integritate ar
putea avea ca efect alterarea continutului bazei de date si obtinerea unor
rezultate eronate;

 prelucrarea datelor – se realizeaza prin intermediul operatiilor specifice

algebrei relationale sau calculului relational.

Modelul relational se bazeaza pe notiunea de relatie care este definita din punct
de vedere matematic ca o submultime a produsului cartezian a unei liste (finite)
de multimi, numite domenii.

Fiecare element al unei relatii poarta numele de tuplu, iar numarul de domenii
se numeste aritate.

Intr-o relatie, fiecare domeniu se identifica printr-un nume, numit atribut, iar
multimea numelor atributelor unei relatii formeaza schema acesteia.

Forma generala a unei relatii este: R (atribut_1, atribut_2, atribut_3, …,

atribut_n)

Exemplul 2.1. Student (cnp, nr_matr, nume, pren, facult, spec)

Astfel, in exemplul anterior am definit relatia Student care include atributele:

cnp – definit pe domeniul cod numeric personal;

nr_matr – definit pe domeniul numar_matricol;
nume – definit pe domeniul nume;
pren – definit pe domeniul prenume;
facult – defint pe domeniul facultate;
spec – definit pe domeniul specializare;

Putem spune ca in Exemplul 2.1 am definit relatia Student cu schema data de

atributele cnp, nr_matr, nume, pren, facult, spec.

18
In Exemplul 2.2 sunt prezentate trei tupluri pentru relatia Student definta in
Exemplul 2.1.

Exemplul 2.2

Student ( cnp nr_matr nume pren facult spec )

1701212120139 1234 Popa Dan FEAA IE

2731210176143 1987 Darie Alina FD AP

1801009129145 4432 Mihnea Ion FEAA FB

In ceea ce priveste o relatie, ordinea de aparitie a atributelor este absolut

nesemnificativa si acelasi lucru il putem spune si despre tupluri.

Un tuplu se obtine prin atribuirea de valori atributelor relatiei.

In ceea ce priveste tuplurile unei relatii (care se mai numesc si realizari) trebuie
spus ca nu pot exista doua sau mai multe tupluri identice. Altfel spus, toate
tuplurile unei relatii trebuie sa difere cel putin prin valoarea unui atribut: cheia.

Cheia reprezinta un atribut (sau un grup de atribute) care are rolul de a identifica
in mod unic fiecare tuplu al unei relatii, astfel incat nu pot exista doua tupluri
diferite care sa aiba valori identice pe domeniul unei chei.

In cadrul abordarii relationale exista patru tipuri de chei care pot fi identificate:

1. candidat;
2. primara;
3. alternanta (in functie de sursa citata, intalnim in litaratura si termenul de
cheie alternativa);
4. straina

19
Dintre cele patru tipuri de chei, primele trei se analizeaza la nivelul unei singure
relatii, in timp ce cheia straina apare atunci cand asociem doua sau mai multe
relatii (este cea care asigura practic legatura logica intre diferite relatii).

Atunci cand analizam o relatie, primul pas pe care il facem este acela al
identificarii cheilor candidat.

Dintre cheile candidat identificate, se alege una ca fiind cheia primara a

relatiei respective, restul cheilor candidat devenind chei alternante.

In general, vom alege ca si cheie primara, acea cheie candidat care este
formata din numarul minim de atribute.

In cazul in care am identificat mai multe chei candidat si fiecare dintre ele
au acelasi numar de atribute, atunci oricare din cheile candidat pot deveni cheie
primara.

Desi pot exista mai multe chei candidat, este bine sa retinem ca fiecare
relatie are o singura cheie primara, care in anumite situatii poate fi formata
chiar din toate atributele ei.

20