Teste grilă

1. Printre factorii care au contribuit la adoptarea în masa a sistemelor de baze de date se numără:
a. necesitatea unei administrări mai eficiente a unei cantităţi mai mari de informaţii;
c. apariţia tehnicilor bazate pe gandirea orientată-obiect;
d. dezvoltarea prelucrărilor bazate pe tehnologia client-server.
2. Referitor la o bază de date relaţională, putem afirma că va conţine colecţii organizate de date între
care pot exista legături, iar dacă există, ele sunt legături logice;
3. Componenta software specifica arhitecturii pe componente a unui sistem de baze de date poate conţine.
sistemul de gestiune al bazei de date;
4. Elementele auxiliare specifice arhitecturii pe componente se referăla: realizarea şi funcţionarea
întregului sistem de baze de date;
5. Nivelul conceptual specific arhitecturii pe niveluri se referă la:. viziunea administratorului bazei de
date asupra datelor;
6. În cadrul arhitecturii pe niveluri, la nivel logic: programatorul realizează programele de aplicaţie
pentru descrierea şi manipularea datelor, scrise într-un SGBD; viziunea programatorului este
independent de suportul tehnic de informaţie;
7. Independenţa logică se referă la faptul că: viziunea administratorului asupra bazei de date este
independent de aplicaţiile care vor fi dezvoltate;
8. Independenţa fizică se referă la faptul că: viziunea programatorului este independent de suportul
tehnic de informaţie;
9. Nivelul fizic aferent arhitecturii pe niveluri se referă la viziunea analistului de sistem asupra datelor
şi descrie modul în care ele sunt stocate în baza de date; viziunea inginerului de sistem asupra
datelor şi descrie modul în care sunt stocate datele în baza de date;
10. Independenţa logică este specifică: nivelului conceptual sau nivelului logic, în funcţie de modul de
proiectare al bazei de date.
II.
1. Rolul sistemului informaţional este de a asigura legătura dintre: sistemul decizional şi cel operaţional;
sistemul de conducere şi cel de execuţie;

2. Etapele ciclului de viaţă al unui sistem de baze de date: nu pot fi mereu secvenţiale; se poate reveni la o etapă
anterioară numai după parcurgerea tuturor etapelor.

3. Proiectarea bazei de date se referă şi la: alegerea SGBD-ului;

4. Întreţinerea operaţională se referă la: monitorizarea continua a aplicaţiei şi încorporarea unor noi cerinţe,
atunci când este cazul;

5. Prototipizarea este:o etapă opţională specifică proiectării bazei de date care permite proiectantului şi
utilizatorului să evalueze modul de funcţionare a aplicaţiei.

6. Proiectarea bazei de date se referă şi la oferirea unui model de date care să permita realizarea tranzacţiilor;
7. Proiectarea conceptuală se referă la implementarea efectivă a bazei de date.

8. Proiectarea incorectă a bazei de date poate conduce la următoarele deficienţe: lipsa performanţelor dorite;

imposibilitatea proiecării corecte a restricţiilor de integritate asupra datelor.

9. Realizarea unui model de date logic este specific: proiectării logice;

10. Tranzacţia se referă la acţiuni care accesează sau actualizează baza de date; trecerea de la o realizare la
alta a bazei de date.

1. Câte chei poate avea o relaţie? una sau mai multe candidat, una primară, nici una, una, sau mai multe
alternante şi cel puţin una străină.

2. O bază de date relaţională se referă la colecţii organizate şi corelate din punct de vedere logic;

3. Regula lui Codd specifică reprezentării fizice a datelor se referă la faptul că: programele de aplicaţie pot fi
afectate de modificările realizate în modul de reprezentare a datelor sau în metodele de acces;

4. Cheia candidat reprezintă un atribut (grup de atribute) care poate deveni fie cheie primară, fie cheie
alternantă;

5. Cheia primară reprezintă un atribut sau un grup de atribute care:. identifică unic fiecare tuplu al unei
relaţii;

6. Un tuplu se obţine prin atribuirea de valori atributelor unei relaţii;

7. O relaţie este părinte dacă: unui tuplu din relaţia respective îi corespund mai multe tupluri în relaţia cu care s-
a asociat;

8. Fiecare relaţie: are o singură cheie primară;

9. Legătura de tipul unu-la-mai-mulţi se realizează atunci când: unui tuplu din prima relaţie îi corespund mai
multe tupluri în cea de-a doua relaţie, în timp ce unui tuplu din a doua relaţie îi corespunde un singur tuplu din
prima;

10. Operaţia proiecţie din algebra relaţională:. se aplică unei singure relaţii şi se realizează după diferite atribute
ale relaţiei;

1. SGBD-ul reprezintă o interfaţă între. utilizatori şi sistemul de operare;

2. SGBD-urile relaţionale sunt denumite SGBD-uri din a II-a generaţie;

3. Un SGBD permite:. actualizarea datelor şi extragerea lor prin intermediul limbajului de manipulare a
datelor.

4. Principala deosebire între limbajele procedurale şi cele neprocedurale constă în faptul că:

limbajele procedurale tratează datele unei baze de date înregistrare cu înregistrare, în timp ce cele
neprocedurale lucrează cu seturi de înregistrări;

5. Costul conversiei, ca dezavantaj al SGBD-ului, se referă la: conversia componentelor hardware în

unele mai performante;
6. Motorul SGBD este componenta care: are rolul de a asigura accesul fizic la datele bazei de date;

7. Subsistemul instrumentelor de proiectare nu poate include: limbaje de programare;

8. Subsistemul instrumentelor de proiectare nu permite definirea: accesului fizic la datele bazei de date;

9. În etapa de exploatare a bazei de date, administratorul poate permite modificarea structurii logice a
bazei de date;
10. Subsistemul de execuţie al SGBD-ului este componenta care: permite execuţia aplicaţiilor sau cererilor de
consultare a bazei de date;