Provocări la adresa raționalității decizionale

Finanțele comportamentale nu se bazează pe ideea că oamenii au întotdeauna aversiune față de

risc, că folosesc formula lui Bayes, că acționează numai în interes propriu sau că au informații perfecte.
Indivizii sunt uneori raționali, dar alteori comportamentul lor este explicat mai bine de psihologie.
Provocările la adresa REM (engl. rational economic man) fac referire la:

• Adoptarea deciziilor poate fi afectată de lipsa de informații sau de deficiențe în procesul de

adoptare a deciziilor.

• Conflictele interioare legate de prioritizarea obiectivelor pe termen scurt (cheltuieli) în fața celor
pe termen lung.

• Lipsa cunoașterii perfecte este poate cea mai importantă provocare adusă REM.
• Funcțiile de utilitate nu sunt întotdeauna concave, iar indivizii pot uneori sa manifeste apetit pentru
risc.
Friedman & Savage (1948) încearcă să explice comportamentele care contrazic ipotezele finanțelor
tradiționale: indivizii urmăresc să își maximizeze utilitatea și au întotdeauna aversiune față de risc. Ei
consideră că forma funcției de utilitate depinde de nivelul averii unei persoane. Oamenii cu un nivel mai
scăzut al averii preferă certitudinea (au aversiune față de risc), iar oamenii cu un nivel mediu al averii
sunt mai atrași de loterii mici.
Funcția de utilitate cu inflexiune dublă a lui Friedman & Savage (1948)

Raționalitatea limitată
În finanțele tradiționale, se presupune că toți investitorii au aceleași informații pe care le
interpretează instant și cu acuratețe, fără niciun bias în evaluarea investițiilor și în adoptarea deciziilor
care maximizează utilitatea.
Finanțele comportamentale admit că investitorii nu iau întotdeauna decizii consistente cu
maximizarea utilității.
Conceptul de raționalitate limitată a fost introdus de Herbert Simon (1957) și se referă la faptul că,
în adoptarea deciziilor, raționalitatea indivizilor este constrânsă de informația pe care o au, de limitările

Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

Teodor Mihali 58-60 | Cluj-Napoca, RO 400591 | T: 0264.418.652 | www.econ.ubbcluj.ro
fb.com/FSEGA | twitter.com/ubbfsega | linkedin.com/company/ubb-fsega
Pagina 1 din 2
cognitive ale minții și de timpul finit pentru a lua o decizie. Se înlătură așadar ipotezele de informație
perfectă, raționalitate perfectă și consistentă cu maximizarea utilității.
Exemplu: O persoană intenționează să efectueze un depozit și urmărește ca acest depozit să fie
garantat. Merge la cea mai apropiată bancă și i se spune că depozitele sunt garantate în limita a 100 000
euro. Rata dobânzii pare acceptabilă și se decide să constituie depozitul. Este comportamentul său
consistent cu REM?
Răspuns: Nu, deoarece dă dovadă de raționalitate limitată întrucât nu a cercetat toate opțiunile
pentru a identifica soluția optimă.
Termenul "satisfice" (engl. satisfy + suffice) descrie acțiuni, decizii și rezultate care nu sunt optime,
dar sunt adecvate, satisfăcătoare; conduc la găsirea unei decizii acceptabile, dar nu optimă (cea mai
bună soluție). Când caută soluții la o problemă, oamenii folosesc de obicei euristici, dar această abordare
poate conduce la ignorarea unor alternative.
Spunem că o persoană dă dovadă de raționalitatea limitată dacă încalcă ipoteze general acceptate
pentru comportamentul rațional, dar se comportă totuși într-un mod consistent cu atingerea unor
obiective.

Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

Teodor Mihali 58-60 | Cluj-Napoca, RO 400591 | T: 0264.418.652 | www.econ.ubbcluj.ro
fb.com/FSEGA | twitter.com/ubbfsega | linkedin.com/company/ubb-fsega
Pagina 2 din 2