Curs DSS C1

CAPlT0LuL 1
|NTR00U6ERE |N 8|8TEHELE 0E A8|8TARE A 0E6|Z||L0R
1.1. Despre management, decizii yi teorii manageriale ..........................................................2

1.2. Sistemele de asistare a deciziilor n clasificarea sistemelor informajionale ..................9
1.2.1. Categorii fundamentale de sisteme informa(ionale ...............................................9
1.2.2. De la "piramid" la "cub" n clasificarea sistemelor informa(ionale ...............12
1.3. Un cadru de evolujie al sistemelor de asistare a deciziilor............................................1
1.4. Sistemele de asistare a deciziilor: definijii yi explicajii .................................................19
1.5. Clasificarea sistemelor de asistare a deciziilor ..............................................................24
1.5.1. Clasificarea Alter ....................................................................................................24
1.5.2. Clasificarea Holsapple yi Whinston.......................................................................28
1.5.3. Clasificarea Power ..................................................................................................30
1.5.4. Alte clasificri ale DSS ...........................................................................................32
1.5.5. DSS yi conectarea la Web.......................................................................................34
1.. Despre integrarea sistemelor yi asistarea deciziilor: MRP, ERP yi SCM.....................34
1.6.1. Sistemele MRP ........................................................................................................34
1.6.2. Integrarea yi sistemele ERP ...................................................................................35
1.6.3. A doua genera(ia de ERP.......................................................................................37
1.6.4. ASP yi externalizarea ERP.....................................................................................38
1.6.5. Portaluri corporative yi EIS...................................................................................38
1.6.6. Solu(iile de integrare a DSS ...................................................................................39
1.7. Avantaje ale sistemelor de asistare a deciziilor..............................................................41
1.8. Sisteme de asistare a deciziilor yi profilul psihologic al decidenjilor ...........................43
1.8.1. Introvertit/extravertit (I/E)....................................................................................44
1.8.2. Ra(ional/intuitiv (R/N)............................................................................................44
1.8.3. Distantul/sentimentalul (D/S).................................................................................44
1.8.4. 1udecat/percep(ie (1/P) .........................................................................................45
1.8.5. Combina(ii de preferin(e ........................................................................................45
Introducere n sistemele de asistare a deciziilor 2

1.1. DESPRE MANAGEMENT, DECIZII $I TEORII MANAGERIALE
Conducerea pragmatic se bazeaz pe bunul simt, pe experienta si intuitia
managerilor. Se caracterizeaz prin instrumente de gestiune putin dezvoltate, prin schimbri
de structur n manier autoritar, prin planiIicare aproape inexistent, prin diIuzare
nerational a inIormatiilor.
Conducerea birocratic se deIineste prin multiplicitatea regulilor si procedurilor si
printr-o puternic centralizare a deciziilor. Are la baz o diviziune a muncii pronuntat si o
ierarhie bine precizat a autorittii. Sustine o puternic gestiune a carierelor asigurnd
personalului securitatea dar si izolarea. Adaptarea la mediu se poate Iace doar printr-o criz.
Ambele orientri apartin scolii clasice, iar dup opinia lui Michael A. Hitt
1
astIel de
curente sunt relevante n trile slab dezvoltate.
Conducerea participativ mbin recunoasterea importantei Iactorului uman cu
dezvoltarea mijloacelor de prelucrare a inIormatiilor. Structurarea inIormatiilor (obiective,
bugete, tablou de bord) permite delegarea de putere si exercitiul responsabilittilor la nivel
de unitti descentralizate. Un accent deosebit se pune pe antrenarea si motivarea
personalului.
Conducerea ytiin(ific porneste de la lucrrile lui F.W.Taylor cunoscut ca printele
managementului stiintiIic
2
. In esent, managementul stiintiIic presupune ca managerii s
dezvolte calea cea mai bun de realizare a Iiecrei activitti, n modul cel mai eIicient
posibil, iar conducerea si muncitorii s coopereze pentru ca munca s Iie realizat n maniera
dorit.
n anii '50 aplicatiile cercetrii operationale au permis dezvoltarea metodelor de
optimizare si au statuat prioritatea conducerii stiintiIice. Anii '70, prin dezvoltarea
considerabil a inIormaticii si tendinta matematizrii n stiintele umane, au generat o
ncredere deosebit n curentul managementului stiintiIic. Conceptul deciziei rationale

1
Hitt, M.A., Middlemist, R.D., Mathis, R.L., Management. Concepts and Effective Practice, West
Publishing Company, 1983, p. 25.
2
Maynard, H.B., Conducerea activittii economice, vol. I, Editura Tehnic, Bucuresti, 1970,
p.20.

devine preponderent. IndiIerent de complexitatea modelelor, regsim ntotdeauna aceeasi
schem decizional:
o pluritate de solutii apar n Iata decidentului;
Iiecare din aceste solutii este evaluabil de ctre decident n termeni
de consecinte pentru obiectivele sale;
obiectivul este cel mai adesea unic (ex. proIitul);
compararea rezultatelor obtinute pentru Iiecare solutie determin
adoptarea solutiei unde rezultatul este cel mai bun.
Unii autori au avut preocupri pentru aproIundarea modelelor de decizii
multicriteriale. n teoria deciziei rationale este necesar ntotdeauna un model matematic
pentru a descoperi solutia optim. Solutia va Ii cu att mai bun cu ct numrul variabilelor
analizate este mai mare.
ntotdeauna, procesul deciziei rationale nlocuieste libertatea decidentului printr-un
algoritm de determinare a solutiei optime. Decidentul va lua n considerare solutia cea mai
bun pe care o arat modelul, optiunea sa se poate limita doar la alegerea modelului, dup
care decizia va Ii luat automat de model.
n aceast etap asistm la o intensiIicare a eIortului de rationalizare a deciziilor prin
aparitia sistemelor suport pentru decizii. Accentul se pune mai ales pe metodele Iormalizate
de luare a deciziilor. De asemenea, se maniIest tendinta general de integrare a sistemelor
inIormatice desi n multe cazuri, realizrile nu s-au conturat, rmnnd n stadiul de utopie.
Conducerea realist se consider a Ii curentul dominant n conceptiile
contemporane asupra managementului. Este un rezultat att al precedentelor curente ct si al
conditiilor turbulente ale mediului economic dominat de crize (de materii prime, de energie
etc.). Conducerea realist Iace apel la pragmatism dar nu renunt la metodele Iormalizate,
dac sunt utile. Ia n considerare si aspectele comportamentale ale decidentilor. Se
caracterizeaz prin Ilexibilitate si adaptare la restrictii. Se bazeaz pe sisteme inIormationale
Ioarte perIormante, existnd, de Iapt, o interactiune reciproc ntre aspectele inIormationale
si decizionale. Legtura inIormatie-decizie devine esential. Calitatea conducerii depinde
Ioarte mult de calitatea inIormatiilor utilizate.
Dup lucrrile lui C. Shannon
3
, care deIinesc inIormatia si msura cantittii de
inIormatie revine meritul lui H.A. Simon
4
de a Iace o generalizare ntre aceste rezultate,

3
Shannon, C.E., The mathematical theorv of communication urban, University oI Illinois Press,
1948.

concluziile inIormaticienilor si propriile sale observatii asupra conducerii organizatiilor,
pentru a propune un cadru nou de abordare a inIormatiei si puterii n organizatii, care se
deprteaz proIund de ideile admise n stiintele umane si n inIormatic. Este vorba de
rationalitatea limitat n teoria deciziei.
Viziunea rationalittii limitate propus de H.A. Simon
5
este inspirat de teoria
comportamentului uman n management. Pentru a rationa n cadrul unui model trebuie luate
n considerare urmtoarele elemente:
deciziile umane, independente sau nu, sunt luate una cte una, n
domenii limitate;
aprecierea viitorului este limitat si, n orice caz, nu se pot evolua
toate scenariile;
nu exist o Iunctie de utilitate global si nu este necesar a o construi,
cu att mai mult cu ct obiectivele sunt, de obicei, contradictorii;
n interiorul procesului de decizie Iaza de inIormare este cea mai
lung, de aceea putem spune c inIormatia conditioneaz puternic
decizia.
Acceptnd aceste ipoteze putem conchide c rationalitatea limitat se rezum la a
cuta o decizie satisIctoare si la aIirmatia c se poate organiza rational procesul temporal
de cutare a acestei decizii. Intervine si un element prohibitiv, costul cutrii deciziei
satisIctoare, care depinde de studiul tuturor actiunilor posibile. Uneori analiza tuturor
solutiilor aduce un avantaj derizoriu n raport cu analiza mai lejer a solutiilor mai evidente.
Att n teoria clasic a deciziei, exprimat semniIicativ prin modelul maximizrii
utilittii, ct si n teoria rationalittii limitate rolul inIormaticii rmne considerabil pentru c
n esent e necesar cunoasterea exhaustiv a ansamblului de actiuni din care se Iace
alegerea si o cunoastere coerent a probabilittilor unor viitoare evenimente. Teoria clasic a
determinat dezvoltarea sistemelor suport pentru decizii iar teoria rationalittii limitate d
drum liber aplicatiilor inteligentei artiIiciale n managementul modern.
Abordarea rationalittii limitate este de tip comportamental deoarece se bazeaz pe
ideea c "pentru a se rezolva probleme cu masini procedm asa cum procedeaz oamenii"
6
.

4
Simon, H.A., Applving information technologv to organi:ation design, Public Administration,
Review 33, 1973, pp. 268-278.
5
Simon, H.A., The new science of management decision, Prentice-Hall, New Jersey, 1977, p. 38
si urmtoarele.
6
Simon, H.A., The behavioral alternative, Reason in Human AIIairs, Basil Blackwell Publisher,
OxIord, 1983, p. 17.

Ne apropiem astIel de un univers mult mai vast, acela al procesrii cunostintelor utiliznd
calculatoare electronice, care prelucreaz ndeosebi inIormatii numerice. Se exprim astIel
posibilitatea construirii unei teorii a cunoasterii la nivelul prelucrrii inIormatiei n care
procesele inIormationale joac un rol Iundamental. H.A. Simon postuleaz c studiul
proceselor decizionale este posibil la un nivel de agregare care este cel al prelucrrii
inIormatiei, adic cel al manipulrii semnelor.
Dar pentru a Iace ca sistemele artiIiciale pe baz de calculatoare electronice s
rezolve probleme trebuie mai nti s cunoastem cum sunt rezolvate aceste probleme de
oameni. Calculatoarele electronice cer o speciIicare precis a spatiului de rezolvare pentru a
putea lucra, Iiind nzestrate pentru probleme n mod natural structurate, n timp ce pentru
problemele cu structurare neevident avantajul nc rmne omului.
Modelul decizional al rationalittii limitate distinge patru Iaze principale n luarea
deciziei:
inIormarea, respectiv studiul mediului pentru a determina conditiile
care cer decizia;
modelarea se reIer la cutarea, dezvoltarea si analiza diIeritelor
moduri posibile de actiune;
selectia, adic alegerea variantei optime dintre moduri posibile de
actiune;
constatarea, respectiv bilantul deciziilor luate.
Solutia selectat este pus n lucru. n caz de esec se rencepe procesul si se caut o
nou solutie. n acest context procesul de conducere apare att ca un proces de cutare ct si
ca un proces de prelucrare a inIormatiei.
n Iunctie de Iaza n care ne aIlm sistemele inIormationale prezint o anumit
speciIicitate. SpeciIicitatea este determinat si de caracterul deciziilor. n procesele slab
structurate sistemele inIormatice clasice asigur n mod curent automatizarea Iazei de
inIormare. Interpretarea, modelarea si decizia propriu-zis rmne n sarcina decidentului.
Sistemele suport pentru decizii si sistemele expert intervin si n Iazele de conceptie si
selectie asigurnd simularea procesului uman de rezolvare a problemei.
Se apreciaz c "sistemele inIormationale de asistare a deciziilor constituie astzi una
din componentele cele mai active ale sistemelor inIormationale, n special, prin sistemele
suport pentru decizii si sistemele expert"
7
.

7
Reix, R., Informatique appliquee a la gestion, Les editions Foucher, Paris, 1990, vol.2, p.22.

La baza majorittii sistemelor suport pentru decizii de pn n anii 90 au stat
modelele matematice si ale cercetrii operationale care se bazeaz pe urmtoarele ipoteze:
toate actiunile posibile sunt identiIicate naintea prelucrrilor;
execut o preordonare global asupra actiunilor reprezentate printr-o
Iunctie de utilitate explicit la care se poate da o exprimare
matematic;
intrrile sunt numerice si contin orice inIormatie util;
cea mai bun decizie este cea care maximizeaz Iunctia de utilitate.
Foarte adesea aceste ipoteze nu sunt realizate, mai ales a doua, cnd ne conIruntm
cu obiective contradictorii.
Totusi sistemele suport pentru decizii au ca obiectiv s sprijine decidentul pentru a
depsi limitele actuale. Decidentii dispun astIel att de mai multe inIormatii ct si mai multe
modele putnd determina mai rapid consecintele. Deci sistemele suport pentru decizii
asigur depsirea restrictiilor de timp si mijloace.
Rationalitatea deciziei rmne ns ntotdeauna limitat, dar aceast limit este
plasat mult mai departe pentru c un mare numr de solutii sunt examinate si Iiecare din ele
ct mai amnuntit.
Teoria rolurilor manageriale. Lucrrile lui Minzberg
8
, care trateaz activitatea
managerial prin prisma rolurilor interpersonale, inIormationale si decizionale, scot n
evident complexitatea acestei activitti si ponderea relativ mare a inIormatiilor de natur
neIormal Iolosite de manageri. O scurt analiz a rolurilor manageriale identiIicate si a
modalittilor de realizare ne va oIeri posibilitatea de a evalua corect problemele reIeritoare la
modul cum sistemele de asistare a deciziilor pot ajuta managerii.
Roluri interpersonale
Rolul de simbol. Se reIer la obligatii de natur ceremonial, iar activittile
desIsurate sunt, de obicei, activitti de rutin care implic comunicatii cu un nivel redus de
inIormatii, Ir luarea unor decizii importante.
Rolul de lider. Managerii trebuie s realizeze motivarea si antrenarea personalului.
n acest scop se vehiculeaz, cu preponderent, inIormatii neIormale.
Rolul de agent de legtur. n calitate de agenti de legtur managerii au ntlniri
importante cu similarii lor sau cu persoane din exteriorul ntreprinderii. n acest mod se

8
Minzberg, H., Le management. Jovage au centre des organisations, Les Editions
d'Organisation, Paris, 1990.

creeaz un sistem de inIormational bazat pe inIormatii externe, de cele mai multe ori avnd
caracter neIormal, hotrtor n Iormarea imaginii Iirmei.
Roluri informationale
n virtutea rolurilor interpersonale, att cu subordonatii ct si interlocutorii externi,
managerul constituie "centrul sistemului nervos al organizatiei". n aceast calitate,
managerul nu poate s stie tot, dar trebuie s stie ntotdeauna mai mult dect oricare din
subordonati sau interlocutori. Gestionarea si stpnirea volumului imens de inIormatii, prin
intermediul sistemelor inIormationale, constituie "cheia succesului managerial".
Rolul de observator activ. Managerul trebuie s Iie mereu atent la mediul n care
lucreaz, cutnd inIormatii, interognd subordonatii sau interlocutorii sau primind
inIormatii pe care nu le-a cerut. Majoritatea inIormatiilor pe care le colecteaz n calitate de
observator activ sunt, de asemenea, inIormatii neIormale. Aprecierile, interpretrile,
discutiile pe baza indicatorilor economico-Iinanciari joac un rol important.
Rolul de distribuitor de informa(ii. Managerii trebuie s distribuie si s diIuzeze o
mare parte a inIormatiilor pe care le detin. Se pot transmite, de exemplu, inIormatii
importante subordonatilor care n-au altIel acces la astIel de inIormatii.
Rolul de purttor de cuvnt. Se reIer la comunicarea extern a inIormatiilor
despre ntreprinderea pe care o conduce. n acest cadru combinarea inIormatiilor Iormale si a
inIormatiilor neIormale d cele mai bune rezultate.
Roluri deci:ionale
ndeplinirea rolurilor interpersonale si inIormationale nu este un scop n sine,
Iinalitatea activittii manageriale se aIl n procesul decizional.
Rolul de antreprenor. Managerul urmreste asigurarea perIormantelor organizatiei
pe care o conduce, adaptarea la schimburile din mediul intern si extern. Managerul este, n
permanent, n cutarea de idei noi, Iocaliznd activitatea personalului n aceast directie.
Cnd apare o idee, managerul, n rolul su de antreprenor, initiaz proiectul de aplicare n
practic pe care el nsusi l va supraveghea.
Rolul de regulator. Managerul are responsabilitatea de a crea ntregul care este
superior sumei prtilor.
Rolul de distribuitor de resurse. Prima resurs repartizat este chiar propriul timp
de lucru. Accesul la manager constituie un acces la centrul "sistemului nervos" al
ntreprinderii si la procesul de luare a deciziilor. De asemenea, n rolul de distribuitor de

resurse, managerul ia sau autorizeaz deciziile importante privind alocarea resurselor
Iinanciare, materiale sau umane.
Rolul de negociator. Negocierea este o parte important a proIesiei de manager
deoarece acesta este singurul care dispune de autoritate pentru a angaja resursele organizatiei
n "timp real" precum si de inIormatii pertinente ce pot asigura succesul negocierilor.
Se observ c teoria rolurilor manageriale pune accent pe inIormatiile neIormale,
ceea ce vine n contradictie cu sistemele inIormationale pentru conducere care se bazeaz, cu
preponderent, pe inIormatiile Iormalizate. Minzberg
9
scoate n evident asa-numitele
"inadecvri" ale inIormatiilor Iormalizate cum sunt:
InIormatiile Iormalizate sunt adesea prea limitate. Ele ignor anumite
aspecte: riscul, incertitudinea etc. De asemenea, se deprteaz de
inIormatiile necantitative: politic, personalitate etc. n plus,
descrierea situatiilor externe organizatiei se realizeaz prin inIormatii
limitate, care apoi trebuie analizate si interpretate (ex. nivelul
dobnzii, rata inIlatiei etc.).
InIormatiile Iormalizate, rezultate n urma prelucrrii si agregrii
datelor, sunt adesea prea generale pentru cerintele managerului. O
discutie neIormal poate aduce uneori mult mai mult dect munti de
hrtie cu statistici.
Majoritatea inIormatiilor Iormalizate ajung prea trziu. Fenomenul
este explicabil deoarece necesit un ciclu de culegere, nregistrare si
prelucrare pn la obtinerea raportului Iinal.
Nu este posibil a avea ncredere n anumite inIormatii Iormalizate. De
exemplu, proIitul poate Ii rezultatul unei activitti Ioarte bune sau
poate Ii eIectul unei erori de nenregistrare a unor cheltuieli.

9
Minzberg, H., Le management. Jovage au centre des organisations, Les Editions
d'Organisation, Paris, 1990, p. 117.

1.2. SISTEMELE DE ASISTARE A DECIZIILOR N CLASIFICAREA
SISTEMELOR INFORMATIONALE
1.2.1. Categorii fundamentaIe de sisteme informa|ionaIe
Sistemul inIormational cuprinde ansamblul mijloacelor si procedurilor de preluare,
clasare, stocare, prelucrare, diIuzare si valoriIicare a datelor si inIormatiilor la nivelul unei
entitti economico-sociale. Finalitatea sistemului inIormational este Iurnizarea de inIormatii
sub o Iorm direct utilizabil, la momentul oportun, n scopul asigurrii bunei Iunctionri a
sistemelor operationale precum si a lurii deciziilor la diIerite niveluri. Se disting dou
obiective esentiale ale sistemelor inIormationale: sprijinirea procesului decizional si
coordonarea ntr-un sistem cu mai multe niveluri. Din acest punct de vedere majoritatea
autorilor sunt de acord cu urmtoarea clasiIicare a sistemelor inIormationale
10
:
sisteme inIormationale de prelucrare a tranzactiilor (Transaction
Processing Systems TPS);
sisteme inIormationale pentru conducere (Management InIormation
Systems MIS);
sisteme de sprijinire a deciziilor (Decision Support Systems DSS);
sisteme inIormationale pentru conducerea executiv (Executive
InIormations Systems EIS).
Sistemele inIormationale de prelucrare a tranzactiilor preiau tranzactiile generate de
activitatea entittii economico-sociale n bazele de date interne si constituie inIrastructura
urmtoarelor niveluri ale sistemelor inIormationale.
Sistemele inIormationale pentru conducere (MIS) pleac de la TPS si sintetizeaz
inIormatiile sub Iorm de rapoarte periodice ntr-un Iormat predeIinit si greu de modiIicat
11
.
De obicei, aceste rapoarte sunt destinate Irecvent, dar nu exclusiv, nivelurilor intermediare
de conducere si au ca Iinalitate controlul. Dar, nu ntotdeauna rapoartele oIerite de MIS sunt
suIicient de relevante pentru luarea deciziilor, mai ales la nivelurile superioare. De aceea
s-au dezvoltat sistemele de sprijinire a deciziilor (DSS). Extinderea lor s-a datorat att
progreselor realizate n tehnologiile inIormatice ct si n tehnicile de modelare din anii '70 si

10
Nitchi, ., Racovitan, D. si colectiv, Ba:ele prelucrrii informatiilor i tehnologie informa-
tional, Editura Intelcredo, Deva, 1996, pp.21-24.
11
Mawhinney, C.H., Millet, I., Executive information svstems. A critical perspective, in
"InIormation and Management", nr. 23, 1992, pp. 83-92.

'80. Sistemele de sprijinire a deciziilor la nivelurile superioare de conducere sunt denumite
sisteme inIormationale pentru conducerea executiv (EIS). Sistemele inIormationale pentru
conducerea executiv (EIS) integreaz inIormatii provenind din surse interne si externe si
permit managerilor de a controla si dispune de inIormatii importante pentru luarea deciziilor,
prezentate ntr-un mod personalizat. Studiile despre EIS scot n evident orientarea ctre
prezentarea individualizat si sintetic a inIormatiilor si, mai putin, orientarea ctre scenarii
decizionale alternative sau ctre elaborarea previziunilor.
Raporturile dintre TPS, MIS, DSS si EIS sunt Ioarte bine puse n evident n
Iig.nr. 1.1.

Fig.nr. 1.1. Raporturi ntre sistemele informajionale yi nivelurile decizionale
Se observ c TPS are legturi cu toate celelalte tipuri de sisteme inIormationale,
deoarece tranzactiile sunt stocate si prelucrate mai nti de TPS si apoi sunt diIuzate si
reprelucrate de MIS, DSS sau EIS.
Termenul de sistem inIormatic pentru conducere, echivalent al termenului
anglo-saxon de management inIormation system (MIS) "...implic Iaptul c sistemul
inIormational serveste managerilor. Dar numerosi manageri practicieni experimentati pretind
c nu este asa. Ei aIirm c nu sunt inIluentati de sistemul inIormational desi sunt de acord
c organizatia, la nivelurile inIerioare lor, ar Ii Iost considerabil aIectat"
12
. Este si
argumentul pentru care s-a propus ca sistemele inIormatice care vor ajuta cu adevrat

12
Keen, P.G.W., Scott-Morton, M.S., Decision Support Svstems. An Organi:ational Perspective,
Addison-Wesley, 1978, p. 15.

decidentul s Iie denumite sisteme suport pentru decizii (Decision Support System (SSD), n
englez; Systemes InteractiIs d'Aide a la Decision (SIAD), n Irancez).
Desi delimitarea celor dou categorii de sisteme d senzatia de separare a inIormaticii
de gestiune de decizie, legtura inIormatie-decizie nu poate Ii estompat iar cercetrile
teoretice si experimentale asupra deciziei conIirm acest lucru.
Decizia este considerat de teoriile conducerii ca actul suprem al managerului, ca
expresie a liberttii conductorului ntreprinderii, sau ca actul rar, ce orienteaz destinul
ntreprinderii. Lucrul acesta este valabil pentru deciziile strategice dar conceptul de decizie
acoper si deciziile operationale cu impact mai sczut, dar mai numeroase. Decizia nu poate
Ii considerat un apanaj al conducerii ntreprinderii ci este un atribut al Iiecrui individ.
Orice membru al unei organizatii este pus n postura de a decide. n acest sens, conceptul de
decizie se apropie mult de conceptul actiune al crui rezultat este intelectual si nu numai
Iizic. Decizia identiIicat la un moment dat se nscrie n procesele intelectuale decizionale.
Decidentul utilizeaz pentru Iiecare decizie inIormatii speciIice precum si o cunoastere
general (Iormatie, experient acumulat, strategie global aleas).
Decizia se exprim printr-o inIormatie care descrie o actiune viitoare iar ca rezultat al
procesului decizional ia un aspect solemn, Iormal, autentiIicnd autoritatea decidentului
pentru ca executantul s-i recunoasc puterea si s i se supun. Ca atare, procesul decizional
produce o inIormatie, Ir aceast inIormatie si Ir comunicarea ei decizia nu va Ii urmat
de eIecte. Acest rol revine sistemului inIormational. n toate modelele decizionale, locul
inIormatiei n procesul lurii deciziei este esential.
Sistemele inIormatice de gestiune au ca scop sprijinirea managerilor n procesul
decizional sub diIerite aspecte:
primirea unor inIormatii multiple pentru a detecta oportunitatea
deciziilor;
colectarea datelor speciIice pentru a evalua solutiile posibile;
gestionarea datelor pentru a compara solutiile ntre ele;
ntocmirea de situatii privind rezultatele obtinute prin decizii analoge
n alte ntreprinderi sau n alte cazuri;
comunicarea inIormatiilor necesare deciziei, n cazul deciziilor
colective sau a unor proceduri decizionale complexe;
comunicarea deciziei luate ctre cei care o vor executa.
Sistemele suport pentru decizii care trebuie s Iie Iiltre inteligente prin care se
selecteaz, se interpreteaz si se condenseaz inIormatia pentru a pregti decizia. Ca urmare,

sistemele suport pentru decizii vor ameliora mai curnd proIesionalismul decidentilor dect
productivitatea lor prin Iaptul c pregteste conIruntarea decidentului cu inIormatii
pertinente si reprezentri bune.
Rolul selectiv al sistemelor suport pentru decizii este nsotit si de o mai bun
integrare a proceselor umane n organizatie deoarece sistemele suport pentru decizii pleac
de la decidenti si probleme de decizie. Luarea deciziei n ntreprindere este un proces
cognitiv si social nainte de a Ii un proces de prelucrare a inIormatiei.
1.2.2. De Ia "piramid" Ia "cub" n cIasificarea sistemeIor
informa|ionaIe
Majoritatea clasiIicrilor n sistemele inIormationale pleac de la rolul acestora n
procesele manageriale si se axeaz pe relatia inIormatie-decizie. ntr-o reprezentare sintetic,
sub Iorm de piramid, principalele tipuri de sisteme inIormationale sunt expuse mai jos
(vezi Iig.nr. 1.2).

Fig.nr. 1.2. Reprezentarea piramidal a sistemelor informajionale
Aparitia sistemelor expert, a sistemelor pentru grupurile de lucru sau chiar aparitia
sistemelor birotice a determinat puncte de vedere noi n structurarea piramidei
inIormationale.
Datorit ariei extinse de cuprindere se consider c sistemele expert si sistemele
inIormationale pentru grupurile de lucru pot cuprinde inIormatii ce intereseaz Iiecare din

nivelurile piramidei decizionale. Deci reprezentarea recomandat este cea sub Iorm de
piramid cu sectoare verticale si orizontale (vezi Iig.nr. 1.3)
13
.
Pornind de la teoria rolurilor manageriale expus de Minzberg, Mentzas
14
realizeaz
o clasiIicare interesant a sistemelor inIormationale asemntoare cu cea realizat de
Cotterman si Kumar
15
.
ClasiIicarea are la baz trei obiective esentiale ale sistemelor inIormationale:
sprijinirea procesului inIormational, respectiv asigurarea suportului
pentru culegerea, Iiltrarea si vehicularea datelor ce caracterizeaz
activitatea organizatiei;
sprijinirea procesului decizional, care se reIer la Iurnizarea
inIormatiilor necesare lurii deciziilor n probleme semistructurate sau
nestructurate;
sprijinirea procesului de comunicatie, prin care inIormatiile sunt
vehiculate ntre diIerite categorii de utilizatori sau se asigur utilizarea
simultan a inIormatiilor de ctre mai multi utilizatori.

Fig.nr. 1.3. Reprezentarea piramidal extins a sistemelor informajionale
Cele trei obiective esentiale ale sistemelor inIormationale constituie trei dimensiuni
cheie dup care se pot deosebi sistemele inIormationale. n Iig.nr. 1.4. axa ox este

13
Oprea, D., Premisele i consecintele informati:rii contabilittii, Editura Graphix, Iasi, 1994,
p. 22.
14
Mentzas, G., A functional Taxonomv of Computer-based Information Svstems, International
Journal oI InIormation Management, volume 14, 1994, pp. 397-414.
15
Cotterman, W., Kumar, K., User Cube. a taxonomv of end users, Communications oI the AMC
32, 1989.

reprezentat de sprijinirea procesului inIormational, axa ov este reprezentat de sprijinirea
procesului decizional iar axa o: de sprijinirea procesului de comunicatie. Dup cum
sistemele inIormationale rspund acestor obiective vor Ii reprezentate pe orice supraIat a
cubului sau n interiorul cubului. Nodurile speciIicate n Iig.nr. 1.4 sunt cazuri limit. De
exemplu, nodul (0,1,0) reprezint cazul unui sistem inIormational care asigur sprijinirea
procesului decizional.

Fig.nr. 1.4. Cubul de clasificare a sistemelor informajionale
Pornind de la cubul de clasiIicare se pot distinge zece categorii diIerite de sisteme
inIormationale (vezi tabelul nr. 1.1).
Categorii de sisteme informajionale
Tabelul nr. 1.1.
Nr.
crt.
Tipul de sistem inIormational Cod Rolul sistemului inIormational
1. Sistem inIormational pentru
conducere (Management
InIormation Systems)
MIS Analiza inIormatiilor, generarea rapoartelor
cerute, rezolvarea problemelor structurate

2. Sisteme inIormationale pentru
conducerea executiv (Executive
EIS Evaluarea inIormatiei n analize oportune la
nivelul conducerii de vrI, ntr-o manier
inteligent
3. Sisteme de sprijinire a conducerii
executive (Executive Support
Systems)
ESS Extensie a EIS capabil s asigure suportul
pentru comunicatii electronice si Iacilitti
organizationale
4. Sisteme suport pentru decizii
(Decision Support Systems)
DSS Utilizeaz date si modele pentru asistenta
deciziilor, n probleme semistructurate la nivelul
decidentilor individuali
5. Sisteme suport pentru decizii de
grup (Group DSS)
GDSS Extensie a DSS cu Iacilitti de negocieri si
comunicatii n vederea elaborrii deciziilor n
grup
6. Sisteme pentru ntlniri
electronice (Electronic Meeting
Systems)
EMS Furnizeaz inIrastructura necesar grupurilor de
lucru pentru derularea activittii participantilor
la ntlniri
7. Sisteme de sprijinire a deciziilor la
nivel organizational
(Organizational DSS)
ODSS Sprijinirea lurii deciziilor care aIecteaz mai
multe subdiviziuni ale organizatiei. ODSS asist
personalul din grupuri diIerite si Iurnizeaz
inIormatii care sunt utilizate n multiple
activitti independente sau nu
8. Sisteme expert (Expert Systems) ES ncorporeaz cunostintele expertilor, dintr-un
domeniu dat si le Iolosesc n luarea deciziilor,
elaborarea de recomandri, consultatii etc.
9. Sisteme de birotic (OIIice
OIS InIormatizarea muncii de birou la nivelul
compartimentelor Iunctionale si a conducerii
operative. Sunt orientate ctre activitti
nestructurate si pentru controlul Iluxului
inIormational la nivelul birourilor
10. Sisteme inIormationale
organizationale inteligente
(Intelligent Organizational
IOIS SatisIac cerintele organizatiei, pe scar mare,
prin:
sprijinirea activittilor paralele;
asistenta inteligent n comunicatiile de grup,
negocieri si conIlicte;
Iacilitti de procesare distribuit;
tehnici de planiIicare multiparticipant;
Iacilitti de nvtare.
Fiecare din cele zece categorii de sisteme inIormationale acoper, ntr-o msur mai
mare sau mai mic, cele trei obiective esentiale: sprijinirea procesului inIormational,
sprijinirea procesului decizional, sprijinirea procesului de comunicatie (vezi tabelul nr. 1.2).
Obiectivele sistemelor informajionale yi gradul de acoperire a acestora
Tabelul nr. 1.2.
Sistemul
inIormational
Sprijinirea procesului
inIormational
Sprijinirea procesului
decizional
Sprijinirea procesului de
comunicatie
MIS Puternic Slab Slab
EIS Puternic Slab Slab
ESS Puternic Slab Medie
DSS Medie Puternic Slab
GDSS Medie Puternic Puternic

EMS Medie Slab Puternic
ODSS Medie Puternic Puternic
ES Medie Puternic Slab
OIS Puternic Slab Puternic
IOIS Puternic Puternic Puternic
Sursa. Ment:as, G., A Iunctional Taxonomy oI Computer-based InIormation Systems, International Journal of
Information Management, volume 14, 1994, p. 405.
1.3. UN CADRU DE EVOLUTIE AL SISTEMELOR DE ASISTARE A
DECIZIILOR
Sistemele de asistare a deciziilor sunt destinate analizei inIormatiilor de gestiune.
Scopul lor este de a sprijini conducerea prin identiIicarea tendintelor, izolarea problemelor si
luarea deciziilior inteligente. Originea acestor sisteme se aIl n cercetrile operationale,
teoriile managementului stiintiIic si comportamental si n controlul proceselor statistice de la
mijlocul secolului trecut, nainte de rspndirea calculatoarelor electronice. Ideea de baz era
aceea de a reuni datele operationale si de a le da o Iorm adaptat analizei comportamentului
economic pentru a modiIica n mod inteligent acest comportament. Din ratiuni evidente,
domeniul acestor date era redus la minim la acea epoc si, n general, nu se rezuma dect la
generarea unor simple rapoarte.
Odata cu aparitia inIormaticii de gestiune, la nivelul anilor 50, au aprut si primele
sisteme inIormatice n economie care aveau ca obiectiv prelucrarea automat a datelor
(Automatic Data Processing). Era vorba de prelucrri de tip repetitiv ale tranzactiilor
realizate de Iirme (intrri de materiale, state de plat, consumuri de materiale etc.). Dar
managerii solicit att date detaliate ct si date sintetice, cu diIerite niveluri de agregare. Ele
au Iost incluse in diIerite rapoarte, destul de voluminoase, Iiind rezultatul sistemelor
inIormationale de raportare (InIormation Reporting Systems). Pe msura evolutiilor
tehnologice care au permis accesul direct la date sistemele inIormationale au devenit sisteme
inIormationale pentru conducere (Management InIormation Systems).
Ideea care sttea n spatele MIS era de a stoca toate datele Iirmei (clienti, stocuri,
productie, Iurnizori, salariati, state de plat etc.) pentru a putea Ii accesate si corelate la
cerere de ctre manageri. Acest vis nu a devenit realitate, n parte deoarece tehnologiile
necesare cum ar Ii bazele de date distribuite nu erau nc disponibile iar sistemele de operare
din acel timp nu erau destul de prietenoase.

n ciuda lipsei unui succes total, eIortul de a realiza un MIS integrat arat c datele
necesare lurii deciziilor nu rezult numai din rapoartele Iurnizate. Lipsa succesului a avut si
un eIect pozitiv: managerii au vzut c nu au nevioe de un MIS integrat pentru a obtine
inIormatiile necesare. Ca rezultat, mai multe sisteme modeste care oIereau sprijin unor tipuri
speciIice de decizii ncep s Iie disponibile n anii `70. Aceste sisteme au Iost denumite
sisteme de asistare a deciziilor (Decision Support Systems DSS). DSS au evoluat n anii
`80 spre Iurnizarea unui acces Iacil la datele continute pentru utilizatorii Iinali. n anii `90
evolutia a Iost ctre depozite de date (data warehouse) care ncorporeaz volume imense de
date si oIer decidentilor Iacilitti numeroase. Figura de mai jos ne arat locul unui DSS
tipic ntr-o organizatie.

Tranzactii Decident
Fig.nr. 1.5.. Locul DSS n organizajii
Caracteristicile de baz a celor trei tipuri de sisteme inIormationale sunt prezentate
comparativ n tabelul nr. 1.3. Se pot ns delimita si alte tipuri de sisteme inIormationale:
sisteme birotice (OIIice inIormation systems), sisteme inIormationale pentru conducerea
executiv (Executive InIormation Systems) sisteme inIormationale personale (Personal
InIormation Systems). sisteme inIormationale pentru grupuri de lucru (Workgroup
InIormation Systems), sisteme expert, sisteme inIormationale strategice (Strategic
InIormation Systems).
Caracteristici de baz ale sistemelor informajionale
Tabelul nr. 1.3.
Caracteristica
sistemului
TPS IRS DSS
Aria de utilizatori Functionari
sisupervisory
Supervisory si
manageri de nivel
mediu
Decidenti, de la toate
nivelurile de
management
Frecventa utilizrii Mare Moderat Moderata spre slab
Mod de utilizare a
BD
Citire, actualizare
Irecvent
Read-only n principal Read-only
TPS
Baza de
date
DSS

Caracteristica
sistemului
TPS IRS DSS
SoItware de baz
tipic
Limbaje 3G Limbaje 3G si 4G Limbaje specializate,
pachete de PP
Comoditatea
utilizrii
Sczut Moderat Ridicat
EIicienta
prelucrrilor
Ridicat Moderat Slab
Argumente pentru
dezvoltare
Reducerea
costurilor,
satisIacerea
clientilor
Rapoartele cerute,
baza inIormational
pentru luarea
deciziilor
mbunttirea eIicacittii
si eIicientei lurii
deciziilor

Sistemele birotice (OIIice inIormation systems) mbunttesc eIicienta si eIicacitatea
prelucrrii inIormatiilor din birouri(texte, imagini, prezentri, scheme, documente).
Sistemele inIormationale pentru conducerea executiv (Executive InIormation
Systems) permit top-managerilor din organizatii s obtin inIormatiile necesare lurii
deciziilor ntr-un Iormat adecvat. Din acest punct de vedere EIS reprezint sunt un tip aparte
de DSS.
Sistemele inIormationale personale (Personal InIormation Systems) sunt dezvoltate si
utilizate de persoane individuale si mbunttesc productivitatea si eIicacitatea activittii
individuale. EIicacitatea poate implica si luarea deciziilor, astIel sistemele inIormationale
personale sunt si DSS.
Sistemele inIormationale pentru grupuri de lucru (Workgroup InIormation Systems)
sunt utilizate pentru mbunttirea comunicrii si coordonrii ntre membrii grupului care
colaboreaz pe un set de sarcini legate ntre ele. Aceste sisteme pot sprijini adesea deciziile
de grup.
Sistemele expert ncorporeaz reguli ce actioneaz n mod similar cu un expert uman
pentru a Iace recomandri sau pentru a Iormula concluzii pe baza datelor disponibile.
Sistemele inIormationale strategice (Strategic InIormation Systems) permit
organizatiilor s obtin avantaje competitive n Iata concurentilor sau s prevad obtinerea
de avantaje de ctre concurenti.
Categoriile de sistemele inIormationale prezentate anterior nu sunt distincte, ele se
suprapun partial, interactioneaz si se completeaz unele cu altele.
Nu trebuie s uitm c una din Iinalittile oricrui sistem inIormational este
sprijinirea proceselor decizionale. Din acest punct de vedere toate tipurile de sisteme
inIormationale descrise mai sus sprijin decidentii, deci sunt ntr-o anumit msur sisteme

de asistare a deciziilor. Dar DSS sunt ns dedicate sprijinirii decidentilor. O aproximare a
capacittii sistemelor inIormationale pentru sprijinirea deciziilor este prezentat n Iig. nr.
1.6.

100

DSS
EIS
ES
IRS
WIS
PIS
OIS
TPS

0
Fig.nr. 1.6.. Capacitatea sistemelor informajionale pentru sprijinirea deciziilor
1.4. SISTEMELE DE ASISTARE A DECIZIILOR: DEFINITII $I
EXPLICATII
Punctul de pornire n deIinirea sistemelor de asistare a deciziilor l reprezint chiar
cuvintele din denumire: sistem, asistare, decizie.
Cuvntul 'sistem desemneaz o arhitectur complex care se maniIest ca un tot, cu
interactiuni si interdependente ntre elementele componente. Asistarea deciziei semniIic
Iaptul c decizia nu o ia sistemul ci omul (decidentul). Omul rmne Iactorul activ, cu rol
indispensabil n luarea deciziei. Intermediarul este calculatorul, ca atare, denumirea complet
ar putea Ii 'Sisteme InIormatice de Asistare a Deciziilor (SIAD), ntruct SAD sunt
ntotdeauna sisteme inIormatice. n literatura Irancez terminologia 'Systemes InteractiIs
d`Aide a la Decision - SIAD pare s acopere mai bine rolul activ al Iactorului uman prin
cuvntul 'interactiI care conduce si la partener: 'calculatorul; deci este vorba de sisteme
inIormatizate.

n privinta termenului de 'decizie lucrurile nu sunt Ioarte clare, n msura n care,
de exemplu hotrrea de a cumpra actiuni la burs este o decizie iar alegerea specializrii
de urmat n anul III este tot o decizie. Stim Ioarte bine c notiunea de 'decizie nu este usor
de deIinit. Dac n SAD decizia ultim apartine omului trebuie s ne ndreptm preocuprile
si ctre ansamblul procesului decizional.
Deci sistemele de asistare a deciziilor sunt sisteme inIormatice care oIer sprijin
decidentilor pe parcursul tuturor Iazelor procesului decizional. O incursiune n literatura de
specialitate si analiza ctorva deIinitii ale sistemelor de asistare a deciziilor pot s explice
mai bine conceptul si aplicatiile acestora.
O prim deIinitie apartine autorilor Peter Keen si Michael Scott Morton
16
,sprijinirea
deciziei implic utilizarea calculatoarelor pentru (1) asistarea managerilor n procesele
decizionale de tip semistructurat, (2) sprijinirea, mai curnd dect nlocuirea,
rationamentului managerial, (3) mbunttirea eIicacittii decidentilor si mai putin a
eIicientei.
Sprague si Watson
17
deIinesc DSS ca un ,sistem inIormational distinct care
integreaz modelele decizionale, bazele de date si decidentii n vederea sprijinirii lurii
deciziilor.
Alte deIinitii scot n evident scopul si structura DSS.
,Un sistem inIormatic (computer-based system) care este utilizat de manageri
insisi sau de staII-ul acestora ca suport direct pentru luarea deciziilor
manageriale.
Keen, P., Wagner, G., DSS: An executiv Mind Support System,
Datamation , 25, no. 12, (November 1979), p. 117.

,Un set de instrumente inIormatice utilizate de manageri n legtur cu
rezolvarea problemelor lor si luarea deciziilor.
Leigh, W., Doherty, M., Decision Support and Expert Systems, South-
Western Publishing Co., Cincinnati, Ohio, 1986 .

,DSS sunt utilizate pentru rezolvarea problemelor slab structurate, unde arta
conducerii se mbin cu stiinta.
Kanter, J., Managing with InIormation, 4th ed., Prentice-Hall,
Englewood CliIIs, N.J., 1992

16
Keen, P., Scott Morton, M., Decision Support Systems: An organizational Perspective.,
Addison-Wesley. Reading. Mass., 1978.pp
17
Sprague, R., Watson, H., BIT-BY-BIT: Toward Decision Support Systems, CaliIornia
Management Review 22, No. 1, 1979, pp. 560-568.

,Un sistem inIormatic care inIluenteaz sau ncearc s inIluenteze luarea
deciziilor de ctre manageri.
Silver, M., Systems that Support Decision Makers, John Wiley &
Sons, New York, 1991.

,Un set de intrumente, date, modele si alte resurse pe care managerii si analistii
le utilizeaz pentru ntelegerea, evaluarea si rezolvarea problemelor ... |din|
domenii nestructurate.
Kroente, D., Management InIormation Systems, 2nd ed., Mitchell
McGraw-Hill, Watsonville, CaliIornia, 1992.

,Un set integrat de instrumente inIormatice care permit decidentilor s
interactioneze direct cu sistemele de calcul pentru a obtine inIormatii necesare
lurii deciziilor semistructurate sau nestructurate.
Hicks, J., Management InIormation Systems, 3rd ed., Irwin
Publishing, Homewood, Illinois, 1993.

,DSS sunt modele analitice utilizate pentru sporirea eIicientei si eIicacittii lurii
deciziilor de ctre manageri prin vizualizarea celor mai importante date
Frenzel, C., Management oI InIormation Technology, 2nd ed., Boyd
& Fraser, Danvers, Mass., 1996

DSS reprezint ,o colectie organizat de personal, proceduri, soItware, baze de
date si echipamente utilizate pentru sprijinirea problemelor speciIice de luare a
deciziilor.
Stair, R., Reynolds, G., Principles oI InIormation Systems: A
Managerial Approach. Course Technology, Cambridge, Mass. 1997,

,Sisteme inIormatice proiectate pentru a ajuta managerii s selecteze una sau mai
multe alternative ale unei probleme
Oz, E., Management InIormation Systems. Course Technology,
Cambridge, Mass. 1998

,DSS sunt sisteme inIormatice care Iurnizeaz un suport inIormational interactiv
managerilor pe parcursul proceselor decizionale.
O`Brien, J., Management InIormation Systems. Managing InIormation
Technology in the Internetworked Enterprise, 4th ed., Irwin McGraw-
Hill, 1999.

Sprague, unul din pionierii lucrrilor DSS Iace o serioas ncercare de a deIini DSS
pornind de la un punct de vedere teoretic si n termeni legati de practic
18
. Compromisul su,
bazat pe observatiile asupra DSS din acel timp, includea n deIinitie patru elemente
esentiale:

18
Sprague, R., A Framework Ior the Development oI Decision Support Systems, MIS Quarterly
4, no. 4 (December 1980), p. 1.

1. DSS tind s Iie orientate spre probleme mai putin bine structurate reIeritoare la
nivelurile superioare de management
2. DSS ncearc s combine utilizarea modelelor sau tehnicilor analitice cu accesul
traditional la date si Iunctii de cutare.
3. DSS sunt Iocalizate pe caracteristici care le Iace usor de utilizat de neinIormaticieni
ntr-un mod interactiv.
4. DSS se bazeaz pe Ilexibilitate si adaptabilitate pentru a asigura acomodarea
utilizatorilor cu schimbrile din mediul decizional.

Din aceste elemente pot Ii derivate alte caracteristici:
1. DSS sunt sisteme inIormationale
2. DSS sunt utilizate de manageri. Desi este o parte a multor deIinitii DSS are un
caracter prea restrictiv. Un manager este o persoan important care obtine inIormatii
de la alte persoane. DSS sunt utilizate de categorii largi de specialisti (Knowledge
workers). n aceast categorie de include personalul nonmanagerial cum ar Ii:
planiIicatori, coordonatori de productie, agenti de turism, inspectori de personal etc.
Cineva care ia decizii n aIaceri, administratie, guvern, n sectoare nonproIit sau din
alte domenii este un potential utilizator DSS.
3. DSS sunt utilizate n luarea deciziilor. Luarea deciziilor este baza succesului n
organizatii.
4. DSS sunt utilizate pentru sprijinirea personalului nu pentru nlocuirea lui.
5. DSS sunt utilizate n cazul deciziilor semistructurate sau nestructurate.
6. DSS ncorporeaz o baz de date de diIerite tipuri . toate deciziile se bazeaz pe
inIormatiile extrase din baza de date.
7. DSS ncorporeaz modele. Un model este o reprezentare a sistemului real care
permite cercetarea impactului unor decizii posibile ce pot aIecta sistemul.
Dou puncte pot sintetiza caracteristicile DSS si anume:
1. Numele autentic de sistem de asistare a deciziilor (DSS) reIlect caracteristicile 1, 3
si 4. Acesta este si sensul actual n contrast cu alti termeni din inIormatica de
gestiune.
2. Primele patru caracteristici sunt adevrate pentru toate sistemele de asistare a
deciziilor (DSS), iar ultimile trei sunt tipice pentru multe DSS dar nu se pot aplica n
mod special.

Cnd ntlnim unul din utimele trei puncte ntr-o deIinitie care intentioneaz s
caracterizeze toate sistemele de asistare a deciziilor, dup ce s-a Icut cunostint cu cteva
din deIinitiile citate anterior, trebuie s lum n considerare perspectiva autorului si tipurile
de DSS pe care se Iocalizeaz.
De exemplu, Sauter
19
consider c un 'DSS este un sistem inIormatizat care sprijin
alegerea variantelor prin asistarea decidentilor n organizarea inIormatiilor si modelarea
rezultatelor. DSS sunt vzute ca sisteme inIormatice care ncorporeaz inIormatii din surse
variate, ajut n organizarea si analiza inIormatiei si Iaciliteaz evaluarea utilizrii de modele

19
Sauter, V., Decision Support Systems: An Applied Managerial Approach, 1997.

speciIice. AltIel spus, aceste sisteme sprijin decidentii n accesarea datelor relevante din
organizatie n scopul lurii deciziilor. DSS permit decidentilor s analizeze, rapid si eIicace,
datele Iurnizate de TPS sau de alte surse de interne inIormatii. n plus DSS permit accesul la
surse externe de inIormatii. Finalmente, DSS oIer decidentilor abilitti de analiz a
inIormatiilor ntr-un mod care i ajut n anumite decizii si care Iurnizeaz un suport
interactiv. Figura de mai jos (Iig.nr. 1.7.) ilustreaz caracteristicile sistemelor inIormationale
disponibile. MIS si TPS se situeaz n partea cea mai din stnga. MIS este orientat pe rutin,
sarcini structurate, decizii anticipate. n aceste cazuri, sistemul caut sau extrage date, le
integreaz si produce rapoarte. Aceste sisteme nu sunt orientate pe analiz si corespund
sistemelor de prelucrri pe loturi. De aceea nu sunt Ioarte bune n asistarea deciziilor. n
partea din dreapta apar sistemele expert. Ele tind s reproduc logica Iactorului uman,
considerat un expert n luarea unor decizii. Sistemul genereaz o serie de euristici care
reproduc logica uman. Acestea sunt Ioarte bune pentru asistarea deciziilor dar numai unele
decizii pot Ii programate.
Operatiuni repetitive
Logic liniar
Rapoarte regulate
Fr asistarea
deciziei
Specializare
Euristici
Sisteme de luare a
deciziei
Fr rapoarte
regulate

MIS
(TPS)
DSS EIS
E$
F|g.nr. '.7. Axa sistemelor informa}ionale
ntre cele dou zone se aIl DSS si EIS. Aceste dou tipuri de sisteme au tendinta de
a sprijini decidentii n identiIicarea si accesarea inIormatiilor pe care le cred utile n
procesele slab structurate sau nestructurate. Ele Iurnizeaz mecanisme Ilexibile pentru
regsirea datelor, mecanisme Ilexibile pentru analiza datelor si instrumente care ajut la
ntelegerea problemelor, a oportunittilor si a posibilelor solutii. Permit decidentilor s
selecteze ce doresc din cele dou: substant si Iormat.
De exemplu, un MIS puternic Iurnizeaz un raport cu proIitul pe produse, pe luni
ntr-un Iormat scris. Un DSS, pe de alt parte, va memora proIitul pe produse pentru o
analiz ulterioar. Sistemul va permite decidentilor s decid dac analizele vor Ii pe
produse, pe grupe de produse, pe regiuni sau altIel.

Mallach
20
precizeaz o deIinitie mai general pentru sistemele de asistare a deciziilor
un DSS este un sistem inIormatic al crui scop esential este de a Iurniza specialistilor
inIormatii pe care se bazeaz n luarea deciziilor. Aceast deIinitie include elementele
esentiale ale deIinitiilor prezentate anterior Ir a ne restrictiona pe o tehnologie speciIic, pe
abordri sau moduri de utilizare (cum ar Ii interactivitatea). n mod intentionat, deIinitia nu
precizeaz de unde provin inIormatiile ntr-un DSS, ele pot Ii preluate direct , Ir a Iace
apel la bazele de date ale organizatiei sau pot rezulta din calcule lungi si complicate.
1.5. CLASIFICAREA SISTEMELOR DE ASISTARE A DECIZIILOR
1.5.1. CIasificarea AIter
O clasiIicare de reIerint a sistemelor de asistare a deciziilor este clasiIicarea
Alter
21
care ia n considerare gradul de implicare al sistemului sau modul n care sistemul
sprijin sau determin decizia. n acest clasiIicare, care ia n considerare ceea ce Iace
sistenmul de asistare a deciziei, sunt delimitate sapte categorii de DSS (tabelul nr. 1.1).
Primele dou tipuri sunt orientate pe date, execut cutarea datelor sau analize; al treilea tip
lucreaz cu date si modele; ultimele patru tipuri sunt orientate pe modele.
Caracteristicile diferitelor clase de DSS
Tabelul nr. 1.4.
Orien-
tare
Categorie Tip de
operatiuni
Tip de
activitti
Utilizatori Formate de
utilizare
Frecvent
Date Sisteme de
clasare a
Iisierelor
Acces la
date
Operatio-
nale
Personal non-
managerial
Interogri
simple
Neregulat
Sisteme de
analiz a
datelor
Analize
ad-hoc a
Iisierelor
de date
Analize
operationale
Analisti sau
personal
managerial
Manipularea
si aIisarea
datelor
Neregulat sau
periodic
Date
sau
Sisteme
inIorma-
Analize
ad-hoc
Analize,
planiIicare
Analisti Rapoarte
special
Neregulat, pe
solicitri

20
Mallach. E., Decision Support and Data Warehouse Systems, Irwin McGraw-Hill, Boston,
2000, p.12.
21
Alter, S.L., Decision Support Systems: Curent Practice and Continuing, Reading, MA: Addison
Wesley, 1980, pp. 90-91.

modele tionale
pentru
analiz
implicnd
multiple
baze de
date si
modele
simple
programate,
elaborarea
de modele
simple
Modele Modele
contabile
Calculatii
standard
care Iac
estimri
ale
rezultatelor
pe baza
datelor
contabile
PlaniIicare,
bugetare
Analisti sau
manageri
Se introduc
parametrii
cunoscuti ;
se obtin
rezulatele
estimate
Periodic
(sptmnal,
decadal, lunar
etc.)
Modele de
reprezen-
tare
Estimarea
consecin-
telor unor
actiuni
PlaniIicare,
bugetare
Analisti Se introduce
decizia
posibil; se
obtin
rezulatele
estimate
Periodic sau
neregulat
(analize ad-hoc)
Modele de
optimi-
zare
Calcularea
solutiei
optime
PlaniIicare,
alocare
resurse
Analisti Se introduc
restrictiile si
obiectivele;
se obtine
solutia
optim
Periodic sau
neregulat
(analize ad-hoc)
Modele de
sugerare
Execut
calcule
care
genereaz
o
propunere
de decizie
Operational Personal non-
managerial
Se introduce
descrierea
situatiei
decizionale;
se obtine
decizia
recomandat
Zilnic sau
periodic
Sursa: Alter, S.L., Decision Support Systems: Curent Practice and Continuing, Reading,
MA: Addison Wesley, 1980, pp. 90-91.
Sistemele de clasare a fiyierelor sunt cele mai simple sisteme de asistare a
deciziilor. Accesul la o anumit inIormatie poate Ii crucial n luarea unei decizii. Cteva
exemple sunt ediIicatoare: situatia contului curent aIisat la un ATM, inIormatia primit de
la o agentie de turism sau de pe Web c nu mai sunt locuri libere pentru un zbor solicitat,
inIormatia dat de un operator de la Iacturare c suma disponibil pe cartea de credit nu
acoper valoarea bunurilor comandate. n Iiecare dintre cazurile de mai sus trebuie luat o
decizie si ntreprins o anumit actiune: transIerarea sumelor dintr-un cont n altul, alegerea
unui alt zbor, reducerea valorii comenzii sau Iolosirea unei alte metode de plat.
Sistemele de analiz a datelor. Astzi sistemele care nu pot s eIectueze n acelasi
timp operatii precum selectarea anumitor nregistrri si sumarizarea valorilor din datele
selectate sunt Ioarte rare. La nceputul anilor 2000, sistemele pure de clasare a Iisierelor erau

Iolosite doar n aplicatii end-user dedicate, cum ar Ii veriIicarea contului la un ATM sau
situatia stocului la un anumit produs. Aproape toate produsele program Iolosite ca sisteme de
clasare a Iisierelor aveau si capabilitti de analiz. Orice sistem de gestiune a bazelor de date
relationale poate calcula suma si media aritmetic a datelor extrase. Aceste operatii sunt
ncorporate si n standardul SQL. Sistemul de rezervare care aIiseaz 'Nu mai sunt locuri
pentru zborul curent poate, de asemenea, s aIiseze o list cu zboruri alternative ctre
aceeasi destinatie si aproximativ n acelasi interval orar.
Pachetele soItware integrate care combin o Ioaie de calcul cu capabilitti de
gestiune a datelor creeaz sisteme de analiz a datelor Ioarte Iolosite pe microcalculatoare,
cu toate c programele de calcul tabelar au capacitti de analiz si modelare mai largi Iat de
ceea ce necesit aceast categorie de sisteme de asistare a deciziilor. Atunci cnd
posibilittile de gestiune a datelor nu sunt suIiciente, programele de calcul tabelar pot
importa Iisiere din alte sisteme.
Sistemele informa(ionale pentru analiz. Numele dat acestei categorii de sisteme
de asistare a deciziilor poate genera unele conIuzii legate de categoria precedent. Cuvntul
cheie n denumirea acestei categorii este 'analiza, ceea ce vrea s sugereze un sistem
inIormational dedicat analizei. DiIerenta major ntre aceast categorie si cea precedent
const n Iaptul c la acest nivel sunt combinate inIormatii din mai multe Iisiere. Cu alte
cuvinte, avem o baz de date, desi nu Iolosim ceea ce un specialist consider a Ii tehnologia
bazelor de date. Un sistem inIormational pentru analiz poate permite utilizatorului s
compare trendul cresterii volumului vnzrilor produselor unei Iirme, trend calculat pe baza
datelor interne reIeritoare la vnzri, cu trendul mediu al ramurii calculat pe baza datelor din
surse externe.
Sistemele inIormationale pentru analiz au devenit din ce n ce mai populare
ncepnd cu jumtatea anilor `90, desi sunt putini utilizatorii care le cunosc sub acest nume.
Termenul cel mai cunoscut este cel de depozit de date.
Modelele contabile. Termenul de model contabil se reIer la un model Ir Iactori de
incertitudine n care calculele Iiecrei perioade de gestiune depind doar de datele nregistrate
n acel interval. Aceste modele apar Irecvent n contabilitate. Balantele de veriIicare si contul
de proIit si pierdere sunt modele contabile consacrate. Contabilitatea n partid dubl
reprezint un model contabil care permite proprietarilor s cunoasc valoarea ntreprinderii
Ir a avea nevoie de extrasele de cont, listele destocuri etc.

Cel mai Iolosit instrument pentru reprezentarea modelelor contabile l reprezint
programele de calcul tabelar. Pot Ii Iolosite de asemenea si alte instrumente, mai ales dac
modelul contabil reprezint o parte a unui sistem de asistare a deciziilor.
Sistemele de planiIicare a necesarului de materiale, o component de baz a
majorittii sistemelor de productie, ncorporeaz modele contabile. Bonul de consum de
materiale pentru un produs nregistreaz ce materiale si ce cantitti sunt necesare pentru acel
produs. Dac bonul speciIic 4 metri de material, atunci nseamn c sunt necesari exact 4
metri: nu 3, sau 3,5, nu o distributie statistic cu o medie de 4. Nu exist nici un Iactor de
incertitudine n calculele care se Iac cu aceast valoare. Dac sistemul de planiIicare a
necesarului de materiale este Iolosit pentru planiIicarea productiei si a aprovizionrii, atunci
el poate Ii o parte a unui sistem de asistare a deciziilor bazat pe modele contabile.
Avnd n vedere c un model contabil nu poate ncorpora nici un element de
incertitudine, el poate genera incertitudine doar pe baza intrrilor sale. De exemplu, un
model de calculatie a costurilor pentru o Iirm de distributie trebuie s tin seama de doi
Iactori: consumul de combustibil si pretul unitar pentru combustibilul consumat. Ambele pot
genera incertitudine, desi datele istorice permit Iirmei s estimeze consumul de combustibil
cu o precizie destul de mare iar previziunile preturilor sunt disponibile de la cteva companii
petroliere. Odat stabilite aceste coordonate, ele sunt introduse n modelul de calcul contabil
care ns nu ia n considerare incertitudinea.
Modelele de reprezentare. Modelele de reprezentare reIlect incertitudinea, cel mai
adesea n comportamentul individual sau colectiv al oamenilor ori reprezint
comportamentul dinamic al sistemelor n timp.
Modele de reprezentare sunt Iolosite pe scar larg pentru a anticipa si a estima
eIectul unei decizii:, productivitatea unui Iactor de productie Iat de altul, timpul de rspuns
al unui sistem de Iat de altul etc. Aceste modele pot avea diverse intrri si pe baza
prelucrrilor speciIice Iurnizeaz iesiri diIerite, ajutnd decidentul n selectarea unei anumite
decizii.
Sistemele de optimizare. Fiind dat un anumit model, se pot estima eIectele
diverselor alternative decizionale. Dac alternativele pot Ii enumerate sau reprezentate, un
program poate alege pe aceea care Iurnizeaz cele mai bune rezultate. Desi previziunile
matematice nu sunt ntotdeauna singurul Iundament pe baza cruia se iau deciziile, ele ajut
si ghideaz managerii n actiunile pe care le ntreprind. Un sistem care selecteaz solutia cea
mai bun din cteva alternative posibile constituie un sistem de optimizare.

Sistemele de sugerare. Este un pas mic de la determinarea deciziei optime si pn la
a sugera decidentului c acea decizie este cea mai bun. Cnd deciziile sunt bine structurate
este de preIerat ca sistemul de asistare a deciziilor s Iac o astIel de sugestie. AstIel de
sisteme de asistare a deciziilor se numesc sisteme de sugerare.
Un alt tip de sistem de sugerare codiIic procesul de luare a deciziilor printr-un
anumit numr de reguli. Aceste reguli emuleaz rationamentul unui expert uman, oIerind si
un model descriptiv pentru procesul de luare a deciziilor. Aceste sisteme Iunctioneaz bine
acolo unde expertiza uman poate Ii codiIicat printr-un numr rezonabil de reguli. n aceste
cazuri cel mai adesea se Ioloseste tehnologia sistemelor expert.
1.5.2. CIasificarea HoIsappIe i Whinston
Holsapple si Whinston
22
clasiIica DSS n sase categorii:
Sisteme de asistare a deciziilor (DSS) orientate pe texte (text-oriented
DSS)
Sisteme de asistare a deciziilor (DSS) orientatepe baze de date
(database-oriented DSS)
Sisteme de asistare a deciziilor (DSS) orientate pe calcul tabelar
(spreadsheet oriented DSS)
Sisteme de asistare a deciziilor (DSS) orientate pe solver-e (solver
oriented DSS)
Sisteme de asistare a deciziilor (DSS) orientate pe reguli (rule oriented
DSS)
Sisteme de asistare a deciziilor compuse (compound DSS)

Sisteme de asistare a deciziilor (DSS) orientate pe texte (text-oriented DSS). n DSS
orientate pe texte inIormatiile, inclusiv datele si cunostintele sunt stocate n Iormat
text si trebuie s Iie accesate de decidenti. De aceea, este necesar prelucrarea
documentelor de texte si a componentelor acestora n mod eIicace si eIicient. DSS
orientate pe texte sprijin decidentii prin stocarea electronic a inIormatiilor
reprezentate textual care pot Ii Iolosite la luarea deciziilor. Aceste DSS permit
crearea documentelor electronice, corectarea si vizualizarea lor. Tehnologiile

22
Holsapple, C.W., Whinston, A.B., Decision Support Systems: A Knowledge-Based Approach,
St. Paul, MN: West Publishing, 1996.

inIormationale ca Web-based document imaging, hypertext, agenti inteligenti etc. pot
Ii ncorporate n aplicatiile DSS orientate pe texte.
Sisteme de asistare a deciziilor (DSS) orientate pe baze de date (database-oriented
DSS). n aceste DSS bazele de date ale organizatiei joac un rol major n structura
DSS. Primele generatii de DSS orientate pe baze de date utilizau baze de date
relationale. Dar inIormatiile gestionate prin bazele de date relationale tind s Iie
voluminoase, descriptive si rigid structurate. OIer ns Iacilitti eIiciente pentru
generarea rapoartelor si realizarea de interogri.
Sisteme de asistare a deciziilor (DSS) orientate pe calcul tabelar (spreadsheet oriented
DSS). Programele de calcul tabelar reprezint un limbaj de modelare care permite
utilizatorului s scrie modelele de analiz n DSS. Aceste modele nu numai c
asigur crearea, vizualizarea si modiIicarea cunoasterii procedurale dar permit si
speciIicarea executiei anumitor instructiuni ncorporate. Programele de calcul tabelar
sunt larg utilizate de ctre utilizatorii Iinali dezvoltatori de DSS. Cel mai popular
instrument pentru dezvoltarea DSS este MicrosoIt Excel. El include Iunctii statistice,
modele de programare liniar, modele Iinanciare sau manageriale. De asemenea,
contin comenzi care permit realizarea analizelor de tip 'what iI ' si Iacilitti 'goal-
seek. Deoarece astIel de pachete soItware un SGBD rudimentar sau pot stabili
interIete cu alte SGBD-uri, ele pot Ii utilizate de DSS orientate pe baze de date.
Sisteme de asistare a deciziilor (DSS) orientate pe solver-e (solver oriented DSS). Un
'solver este un algoritm sau o procedur care execut anumite calcule pentru
rezolvarea unui tip de problem. Determinarea cantittii optime pentru produsele
incluse n programul de Iabricatie sau aplicarea regresiei liniare pentru calcularea
trendului sunt exemple de solver-e. AstIel de solver-e sunt incluse n unele produse
program comercializate cum sunt programele de calcul tabelar. Functiile din
programele de calcul tabelar pot Ii considerate soolver-e. n plus, programele de
calcul tabelar permit construirea de solver-e ad-hoc prin meniul 'solver sau prin
VBA. De asemenea, alte solver-e pot ncorporate ntr-un DSS Iiind programate prin
limbaje de programare cum sunt C, Visual Basic etc.Unele solver-e mai complexe,
cum sunt cele bazate pe programarea liniar sunt comercializate pe piat si pot Ii
ncorporate ntr-un DSS.
Sisteme de asistare a deciziilor (DSS) orientate pe reguli (rule oriented DSS).
Cunostintele ncorporate ntr-un DSS sunt exprimate prin reguli de tip procedural sau

inIerential, de obicei ntr-un Iormat tip sistem expert. Aceste reguli pot Ii calitative
sau cantitative si pot inlocui modelele cantitative sau pot Ii integrate cu acestea. De
exemplu, Bishopp
23
descrie integrarea unui algoritm de programare liniar cu un
sistem expert pentru redirectarea avioanelor n zbor n vederea evitrii cderii
avioanelor n cazuri de avarie.
Sisteme de asistare a deciziilor compuse (compound DSS). Un DSS compus reprezint
hibrid care include dou sau mai multe tipuri de DSS descrise anterior.

O categorie aparte de DSS sunt cele inteligente. DSS inteligente sunt numite si DSS
bazate pe cunostinte (Knowledge-based DSS) si au atras atentia n ultimul timp. DSS
orientate pe reguli, descrise mai sus, se mpart n sase categorii: descriptive, procedurale,
bazate pe rationamente, lingvistice, de prezentare si de asimilare. Primele trei tipuri sunt
considerate tipuri primare, iar celelalte derivate. Mirchandani si Pakath
24
identiIic patru
modele de DSS inteligente: sibiotice, bazate pe sisteme expert, adaptive si holistice.
1.5.3. CIasificarea Power
O nou clasiIicare a DSS este necesar astzi deoarece acestea au devenit mult mai
rspndite dar si mai diversiIicate dect n anii 1980 cnd Alter a propus clasiIicarea
arhicunoscut n literatura de specialitate
25
. ClasiIicarea Alter este nc relevant pentru
anumite tipuri de DSS dar nu pentru toate SAD. n mod traditional, un DSS are patru
componente de baz: interIata utilizator, modulul pentru baza de date, modulul pentru baza
de modele si instrumentele de analiz. Cadrul extins de clasiIicare a DSS se bazeaz, n
principal, pe accentul pus pe diIerite componente atunci se construieste sistemul. Aceast
caracteristic, importanta componentelor DSS, a Iost identiIicat ca un criteriu major de
diIerentiere. Functionalittile principale ale multor DSS-uri deriv din componenta de baz.
AstIel clasiIicarea Alter din 1980 a Iost simpliIicat delimitnd trei tipuri de DSS: DSS

23
Bishopp, F.T., Automated Airline Control Systems: Existing Methodology, Tecnology Review
and a Suggested Solution Method, Terry College oI Business, The University oI Georgia, 1991.
24
Mirchandani, D., Pakath, R., Four Models Ior a DSS, InIormation Management , vol. 35, No. 1,
1999
25
Power, D.J., Categorizing Decision Support Systems: A Multidimensional Approach, in volume
Decision Making Support Systems: Achievements, Trends and Challenges Ior the New Decade, Idea
Group Publishing, Hershey, 2003, pp. 20-27.


orientate pe date (data-driven), DSS orientate pe modele (model-driven) si DSS orientate pe
cunostinte (knowledge-driven).
Cadrul extins de clasiIicare a DSS, propus de D.J. Power, se Iocalizeaz pe o
dimensiune major cu cinci categorii si trei dimensiuni secundare (utilizatorii sistemului,
scopul sistemului, tehnologiile de implementare). Dimensiunea major este tehnologia
dominant care determin Iunctionalittile de asistare a deciziei. Cele cinci categorii de DSS
determinate n Iunctie de componenta dominant sunt: DSS orientate pe comunicatii
(communications-driven), DSS orientate pe date (data-driven), DSS orientate pe documente
(document-driven), DSS orientate pe cunostinte (knowledge-driven), DSS orientate pe
modele (model-driven). Unele DSS sunt hibride Iiind orientate pe mai multe componente.
DSS orientate pe comunica(ii (communications-driven) includ sistemele ce
accentueaz importanta interIetei utilizator pentru asigurarea colaborrii si comunicrii n
procesele decizionale. Aceste sisteme au Iost dezvoltate la mijlocul anilor 1980 si nu au Iost
incluse n clasele delimitate de Alter.
DSS orientate pe date (data-driven) includ sistemele de Iisiere si sistemele de
gestiune a rapoartelor, sistemele bazate pe utilizarea depozitelor de date, sistemele
inIormationale pentru conducerea executiv (EIS), DSS spatiale (Spatial Decision Support
Systems). DSS orientate pe date (data-driven) Iaciliteaz accesul pentru gestionarea unor
baze de date imense, prin tehnologii data warehouse si OLAP.
DSS orientate pe documente (document-driven) integreaz o varietate de
tehnologii de stocare si prelucrare a documentelor pentru a Iurniza suport decizional.
Componenta esential este baza de documente. Exemple de documente care ar putea Ii
incluse n baza de documente dintr-un DSS sunt: speciIicatii de produse, cataloage, rapoarte
Iinanciare, rapoarte ad-hoc (procese verbale ale unor ntlniri, scrisori importante).
DSS orientate pe cunoytin(e (knowledge-driven) sau DSS de sugerare dup Alter
pot emite recomandri managerilor. Aceste DSS contin expertiza necesar rezolvrii
anumitor probleme speciIice. Expertiza const n cunostinte reIeritoare la un domeniu
speciIic, interpretnd problemele domeniului si stabilind modalittile de rezolvare a acestora.
DSS orientate pe modele (model-driven) includ sistemele ce utilizeaz modelele
contabile si Iinanciare si modelele de optimizare. Aceste DSS Iaciliteaz accesul la modele si
la gestiunea lor.
DSS orientate pe date, DSS orientate pe documente, DSS orientate pe cunostinte
solicit componente specializate n gestiunea bazelor de date. DSS orientate pe modele au

Iunctionalitatea dominant axat pe baza de modele. Componentele de interIat utilizator si
de comunicatie pe retele sunt componente cheie n DSS orientate pe comunicatie.
Fiecare clas de DSS, mentionat mai sus, poate Ii destinat unor grupuri diIerite de
utilizatori, din interiorul sau exteriorul organizatiei. Fiecare DSS poate avea un scop speciIic
sau Ioarte general. n Iinal, Iiecare categorie de DSS poate Ii dezvoltat utiliznd main-
Irame-uri, retele client-server sau o arhitectur bazat pe WEB
Cele mai multe DSS sunt intra-organizationale, DSS Iiind proiectat pentru utilizatori
individuali din companie, dar extinderea rapid a internetului a Icut posibil implementarea
mai usoar a DSS inter-organizationale Iocalizate pe clienti sau Iurnizori.
SoItware-ul pentru dezvoltarea de DSS asigur realizarea unor activitti generale
cum ar Ii management de proiecte si analize decizionale sau este de tip generator de DSS
pentru construirea unor categorii speciIice de DSS. Unele categorii de soItware DSS sunt
Ioarte limitate, reIerindu-se la o Iunctie speciIic sau la o aplicatie speciIic n industrie.
n Iinal, chiar dac tehnologiile WEB sunt n top pentru realizarea DSS, limbajele de
programare clasice sau cele 4G sunt nc utilizate n construirea DSS. Tehnologiile
mainIrame si client-server rmn importante pentru DSS. Asadar, DSS pot si trebuie
clasiIicate lund n considerare utilizatorii, scopul si tehnologiile utilizate n implementarea
sistemului.
1.5.4. AIte cIasificri aIe DSS
n literatura de specialitate se ntlnesc Ioarte multe clasiIicri ale DSS
26
. O
clasiIicare des ntlnit mparte sistemele de asistare a deciziilor n DSS institutionale si n
DSS ad-hoc.
Un DSS institu(ional se ocup de deciziile de natur repetitiv. Un exemplu tipic
este cel al unui sistem de gestiune a portoIoliilor utilizat de bnci n domeniul deciziilor de
investitii. Un DSS institutional poate Ii dezvoltat si perIectionat pe parcursul unei lungi
perioade de timp deoarece se utilizeaz repetat si rezolv probleme identice sau similare.
Un DSS ad-hoc se ocup de probleme speciIice care nu pot nici anticipate nici
repetate. O decizie ad-hoc este de domeniul planiIicrii strategice sau al controlului

26
Turban, E., Aronson, J., Decision Support Systems and Intelligent Systems, Prentice Hall,
Upper Saddle River, New Jersey, 2001, p. 117

managerial. Argumentarea unui DSS ce va Ii utilizat o dat sau de dou ori este o problem
important n elaborarea unui DSS.
Tinnd seama de aria de utilizatori Hackathorn si Keen
27
disting trei categorii
interconectate de DSS: DSS de uz individual (Personal Support), DSS de grup (Group
Support), DSS organizationale (Organizational Support).
DSS de uz individual sunt Iocalizate pe sprijinirea decidentilor individuali.
DSS de grup sunt orientate pe cerintele unui grup de decidenti angajati n activitti
separate dar intercorelate. Un exemplu tipic este cel al unui DSS destinat serviciului
Iinanciar care asist specialistii n pregtirea si elaborarea bugetelor.
DSS organiza(ionale sunt Iocalizate pe nivelul organizational sau pe activitti
dispersate pe diIerite zone Iunctionale ce implic resurse numeroase. Watson
28
deIineste n
1990 un ODSS ca 'o combinatie de calculatoare si tehnologii de comunicatie desemnat s
coordoneze si s disemineze luarea deciziilor pe diIerite zone Iunctionale si niveluri
ierarhice pentru ca deciziile s Iie n concordant cu scopurile organizatiei si cu interpretrile
conducerii ntr-un mediu competitiv. Alti autori
29
consider ODSS caun DSS care este
utilizat de persoane sau grupuri de la mai multe statii de lucru din mai mult de o unitate
organizational care iau decizii Iolosind un set comun de instrumente.
Numerosi cercettori si practicieni DSS subliniaz c modelul Iundamental de DSS,
bazat pe decidentul singuratic, este aplicabil numai pentru deciziile minore. n multe
organizatii publice din Europa, Japonia sau America deciziile importante sunt luate n
colectiv. A lucra n grup este un proces complicat si poate Ii asistat de calculatoare prin
GDSS (Group Decision Support Systems). Multe DSS sunt particularizate pentru utilizatori
individuali sau organizatii. Totusi n organizatii similare problemele sunt comparabile. De
exemplu, n spitale, bnci si universitti sunt probleme similare: contabilitate, personal,
salarizare etc. Ca atare se pot realiza DSS generale care pot Ii utilizate Ir modiIicri n mai
multe organizatii. Asemenea sisteme se numesc 'ready-made DSS. Pe piat se nregistreaz
un numr crescut de sisteme 'ready-made DSS.

27
Hackathorn, R.D., Keen, P., Organization Strategies Ior Personal Computing in Decision
Support Systems, MIS Quarterly, Vol. 5, No. 3, 1981.
28
Watson, R., A Design Ior InIrastructure to Organizational Decision Making, Los Alamitos, CA:
IEEE Computer Society Press, 1990.
29
Carter, G. Building Organizational Decision Support Systems , Cambridge, Academic Press,
1992.

1.5.5. DSS i conectarea Ia Web
Dou recente dezvoltri n tehnologiile inIormatice Iurnizeaz Iacilitti pentru
aplicatii noi sau extinse. Prima este tehnologia Web (Internet, Intranet, Extranet) iar a doua
solutiile soItware globale de tip ERP.
Conectarea la Web are implicatii sub dou aspecte: dezvoltarea de DSS si utilizarea
DSS.
n dezvoltarea DSS, Web-ul poate Ii utilizat pentru colectarea datelor interne si
externe pentru baza de date a DSS. De asemenea, Web-ul poate Ii utilizat pentru comunicare
si colaborare ntre realizatori DSS, utilizatori si manageri. n plus, web-ul poate Ii utilizat
pentru a descrca (download) soItware DSS sau pentru utilizarea aplicatiilor Iurnizate sau
cumprate online de la Iurnizorii de servicii.
DSS este utilizat pe web prin diIerite modalitti. n primul rnd, utilizatorii pot merge
pe Internet s activeze aplicatii DSS ready-made. n al doilea rnd, utilizatorii pot Iolosi
help-ul pentru aplicatiile DSS. n al treilea rnd, utilizatorii pot comunica cu altii n privinta
interpretrii rezultatelor DSS. n Iinal, utilizatorii pot colabora n implementarea solutiilor
generate de DSS.
1.6. DESPRE INTEGRAREA SISTEMELOR $I ASISTAREA
DECIZIILOR: MRP, ERP $I SCM
1.6.1. SistemeIe MRP
Conceptul de lant de aprovizionare este strns legat de nregistrarea operatiunilor cu
ajutorul sistemelor inIormatice, concept care a evoluat n ultimii 50 de ani. Din punct de
vedere istoric, numeroase activitti din zona aprovizionrii au Iost gestionate prin tranzactii
nregistrate pe hrtie, tranzactii care s-au dovedit a Ii ineIiciente si Ir valoare pentru
organizatie. Primele aplicatii inIormatice au aprut n perioada 1950-1960 si au sprijinit
gestionarea tranzactiilor pe segmente bine deIinite de-a lungul lantului: sisteme de gestiune a
intrrilor, liste de inventariere, Iacturri. Obiectivul major era de a reduce costurile si a
scdea rata erorilor. AstIel de aplicatii au Iost dezvoltate n compartimente Iunctionale
independente unele de celelalte.

n scurt timp a devenit Ioarte clar interdependeta care exist ntre aceste segmente
separate. Una dintre primele idei care a aprut a Iost aceea c planul de productie se aIl n
strns legtur cu gestiunea stocurilor si planiIicarea aprovizionrilor. AstIel, la nceputul
anilor 1960 s-a cristalizat sistemul de planiIicare a necesarului de materiale (MRP Material
Requirements Planning). nc de atunci a devenit clar c, pentru a Iolosi un astIel de sistem
care solicita actualizri zilnice, era necesar sprijinul calculatorului.
Aplicatiile MRP au Iost bune pn n momentul n care sistemul lua n considerare
resursele Iinanciare si umane. Asa se explic si numeroasele esecuri ale unor sisteme MRP.
Operatiile de planiIicare, stocuri si de aprovizionare trebuiau corelate cu resursele Iinanciare
si umane din organizatie; ca urmare au aprut sistemele MRP II (ManuIacturing
Requirements Planning PlaniIicarea Cerintelor de Productie).
n timpul acestei evolutii s-au produs din ce n ce mai multe integrri ale diverselor
sisteme inIormationale, iar rezultatul s-a concretizat n apartitia conceptului ERP (Enterprise
Resource Planning) care se concentreaz pe integrarea activittilor de procesare a
tranzactiilor.
1.6.2. Integrarea i sistemeIe ERP
Crearea unei organizatii n secolul XXI nu poate Ii realizat cu tehnologia
inIormational a secolului XX, tehnologie cu orientare Iunctional. Sistemele Iunctionale nu
permit diIeritelor subdiviziuni ale organizatiei s comunice unele cu altele n acelasi limbaj.
De multe ori, aceleasi date reIeritoare la stocuri, vnzri, productie sunt introduse manual n
sisteme separate. De asemenea, nc sunt numeroase cazurile n care managerii nu pot obtine
datele de care au nevoie din sistemul inIormational sau le obtin cu mare ntrziere, devenind
astIel neIolositoare. Sandoe si Saharia
30
remarc urmtoarele avantaje majore ale integrrii:
Avantafei tangibile: reducerea stocurilor, cresterea productivittii, mbunttirea
gestiunii trezoreriei, mbunttirea timpilor de productie si livrare.
Avantafei intangibile: vizibilitatea inIormatiilor, standardizare, Ilexibilitate,
globalizare, mbunttirea relatiilor cu clientii.
Mult vreme, companiile au gestionat diverse segmente ale lan(ului de
aprovizionare (supply chain) n mod independent unele de altele. Datorit introducerii
sistemelor inIormatice, ncepnd cu anii 1950, companiile au nceput s le integreze.

Integrarea a Iost impulsionat si de necesitatea crescnd de a asigura produse si servicii
ieItine, calitative care s Iie livrate rapid ntr-un mediu concurential din ce n ce mai
puternic.
Odat cu dezvoltarea sistemelor de tip client/server a aprut o nou provocare: cum
s se controleze toate procesele aIacerii cu o singur arhitectur soItware n timp real.
Solutia integrrii, cunoscut si sub numele de Enterprise Resource Planning (ERP),
promite avantaje de la cresterea eIicientei pn la cresterea calittii, a productivittii si
proIitabilittii. Denumirea de ERP poate Ii nseltoare deoarece soItware-ul nu se
concentreaz pe planiIicare sau pe resurse. Un obiectiv major al ERP este integrarea tuturor
departamentelor si Iunctiilor dintr-o ntreprindere ntr-un sistem inIormatic unic care poate
servi tuturor necesittilor organizationale. De exemplu, introducerea unei comenzi permite
actualizarea stocurilor, a datelor despre produs, a contului clientului si a inIormatiilor despre
celelalte comenzi. AstIel creste productivitatea si satisIactia clientilor.
Una dintre optiuni este de a dezvolta un sistem integrat propriu prin Iolosirea
pachetelor Iunctionale comerciale sau prin dezvoltarea propriilor module. Alt variant
const n Iolosirea pachetelor soItware integrate din categoria ERP: SAP R/3, Oracle,
PeopleSoIt, Baan.
Aplicatiile ERP integreaz compartimentele Iunctionale ale ntreprinderii si pot Ii
extinse de-a lungul lantului comercial ctre Iurnizori si clienti. Diverse companii au avut
succes n integrarea ctorva sute de aplicatii Iolosind soItware ERP, economisind milioane
de dolari si sporind satisIactia clientilor. De exemplu, Mobil Oil a integrat 300 de sisteme
inIormationale diIerite prin implementarea SAP R/3.
ERP Iorteaz disciplina si organizarea n cadrul proceselor aIacerii. O suit ERP
oIer o interIat unic pentru gestionarea tuturor activittilor de rutin desIsurate n cadrul
procesului de productie de la introducerea comenzilor de vnzare pn la coordonarea
livrrii si a serviciilor post-vnzare. Mai nou, sistemele ERP au nceput s ncorporeze
Iunctionalitti pentru interactiunea cu clientii si gestiunea relatiilor cu Iurnizorii.
Solutiile ERP au avut un rol deosebit de important n Iocalizarea aIacerilor mici si
mijlocii si n modiIicarea conceptiilor clasice asupra ntreprinderii. De asemenea, exist si
puncte slabe n privinta ERP: solutiile de acest gen sunt centrate pe tranzactii, Ir a oIeri
modele matematice de asistare a deciziilor pentru a rspunde n timp real la modiIicrile care

30
Sandoe, K., Saharia, A., Enterprise Integration, New York Wiley, 2001.

au loc de-a lungul lantului de aprovizionare si distributie. Aceast deIicient va Ii probabil
atenuat de a doua generatie de ERP, care ncorporeaz capabilitti de asistare a deciziilor.
1.6.3. A doua genera|ia de ERP
Prima generatie ERP avea ca scop automatizarea proceselor cheie ale aIacerii si, ntr-
adevr, proiectele ERP au ajutat companiile s economiseasc milioane de dolari. ns la
sIrsitul anilor 1990, desi avantajele majore ale ERP Iuseser deja exploatate, transIormrile
erau departe de a Ii gata. O nou generatie mai puternic de aplicatii ERP au nceput s se
dezvolte, avnd ca scop cresterea eIicientei gestionrii tranzactiilor, sprijinirea deciziilor si
transIormarea modului de a Iace aIaceri.
Rapoartele generate de sistemele ERP din prima generatie oIereau managerilor
statistici despre costuri si perIormante Iinanciare, construind imaginea companiei la un
moment dat.
ns aceste statistici nu erau de ajuns pentru ca managerii s-si Iormeze o prere
despre evolutiile viitoare ale diversilor indicatori sau despre directia spre care se ndreapt
organizatia. Ca urmare a acestei necesitti, productorii de soItware au nceput s nglobeze
n pachetele soItware aplicatii de asistare a deciziilor, aplicatii din categoria SCM ( Supply
Chain Management).
AstIel, sistemele SCM s-au dezvoltat ca aplicatii complementare pentru sistemele
ERP pentru a oIeri capabilitti din domeniul decizional. Un sistem SCM poate Ii proiectat
avnd n centrul su un ERP deja existent din care s extrag datele necesare asistrii
deciziilor.
O modalitate de a realiza aceast integrare este s se Ioloseasc aplicatii de la diIeriti
productori pentru Iiecare categorie n parte, ns procesul de integrare n sine poate Ii unul
Ioarte costisitor iar sansele de reusit nu sunt ntotdeauna Ioarte mari. O suboptiune este
Iolosirea pachetelor din categoria Advanced Planning and Scheduling (APS), care sunt
module ce pot Ii integrate cu ERP sau SCM. APS ajut n optimizarea productiei si asigur
certitudinea c materialele necesare sunt n depozitele potrivite la timpul potrivit pentru a
satisIace cererile clientilor.
A doua modalitate pentru productorii de ERP este s adauge capabilitti de asistare
a deciziilor care rezolv problemele integrrii. ns, ca si integrarea dintre sistemele de
gestiune a bazelor de date si Ioile de calcul tabelar din Excel sau Lotus 1-2-3, se obtine un

produs cu Iunctionalitti mai slabe. Multi productori de ERP adaug astIel de Iunctionalitti
deoarece este mai ieItin pentru clienti.
A treia optiune se reIer la nchirierea aplicatiilor; n Ielul acesta, dezvoltatorul ERP
are responsabilitatea Iunctionalittilor si integrrii sistemelor. Aceasta optiune este
cunoscut ca 'alternativa ASP (Application Service Provider).
1.6.4. ASP i externaIizarea ERP
Un ASP este un productor soItware care nchiriaz organizatiilor aplicatii ERP,
inclusiv capabilitti de asistare a deciziilor. Modalitatea nchirierii unor astIel de aplicatii se
potriveste Ioarte bine companiilor de dimensiuni medii. Problema major care apare n acest
caz se reIer la timpul ndelungat (minim 5 ani) pentru care se ncheie contractul de
nchiriere. n acest interval se pot schimba multe n domeniul soItware, iar sistemul ERP
devine nvechit si ineIicient. n al doilea rnd, se pierde din Ilexibilitate datorit Iaptului c
sistemele nchiriate sunt realizate dup anumite standarde care nu se potrivesc ntotdeauna
cu situatia din organizatie.
1.6.5. PortaIuri corporative i EIS
Pe msur ce tehnologiile Web si accentueaz dominatia, sistemele existente de tip
EIS vor Ii probabil nlocuite de portaluri corporative. Un astIel de portal integreaz aplicatii
interne precum baze de date, gestiunea documentelor si e-mail-ul cu aplicatii externe
Iurnizate de diverse site-uri. Portalul aduce pe biroul managerului att date interne ct si date
externe, ntr-o Iorm unitar.
Portalurile corporative au capabilitti diIerite, n Iunctie de tehnologiile Iolosite:
Tehnologii groupware: discutii, sesiuni chat
Pre:entare: instrumente de vizualizare a datelor: Web OLAP,
JavaScript, HTML
Personali:are: agenti soItware care personalizeaz inIormatiile pentru
utilizatorii individuali
Cutare: Iolosirea diverselor criterii de regsire a documentelor sau
datelor
Clasificare: instrumente pentru crearea si ntretinerea indecsilor
Integrare: instrumente pentru accesarea datelor din diIerite surse
(pachete ERP, baze de date relationale, date externe).

1.6.6. SoIu|iiIe de integrare a DSS
Solutiile de integrare a DSS sunt analizate de Forgione pornind de la cele cinci tipuri
determinante de sisteme de asistare a deciziilor: DSS (Decision Support Systems), EIS
(Executive InIormation Systems), KBS (Knowledge-Based Systems), MLS (Machine
Learning Systems), CES (Creativity Enhancing Systems), precum si de la patru categorii de
sisteme integrate de asistare a deciziilor (vezi tabelul nr. 1.5).
Sisteme integrate de asistare a deciziilor
Tabel nr. 1.5
Sistem Tip Orientare asisten(
Intelligent Decision Support
System (IDSS)
Integrare
Iunctii din DSS
si KBS (si/sau
MLS)
Elaborarea alternativelor decizionale;
SpeciIicarea legturilor dintre criterii,
alternative si evenimente;
Alegerea
Executive Support System (ESS) Integrare
Iunctii din DSS
si EIS (si/sau
GIS)
InIormarea;
Elaborarea criteriilor de decizie,
identiIicarea evenimentelor
necontrolabile relevante
SpeciIicarea legturilor dintre criterii,
alternative si evenimente
Alegere
Whole-Brained Decision Support
System (WDSS) si Group Decision
Support System (GDSS)
Integrare
Iunctii din DSS
si CES
ntelegerea problemelor /oportunittilor;
Proiectare
Alegere
Management Support System
(MSS)
Integrare
Iunctii din
DSS, EIS (si/
sau GIS) si
KBS (si/sau
MLS)
InIormare
Proiectare
Alegere

Alternativa pentru integrarea DSS este crearea unui sistem care sintetizeaz
caracteristicile si Iunctiile sistemelor precizate anterior care s poat Ii dimensionat la
cerinsele speciIice utilizatorilor. Un asemenea sistem este propus de Forgione
31
sub
denumirea de Decision Technology System cu arhitectura din Iigura nr. 1.8.

31
Forgione, G., An Architecture Ior the Integration oI Decision Making Support Functionalities,
in volume Decision Making Support Systems: Achievements, Trends and Challenges Ior the New
Decade, Idea Group Publishing, Hershey, 2003, pp. 1-19.


Fig.nr. 1.8 Arhitectura D1S
Intrrile n DTS sunt urmtoarele: baza de date, baza de cunostinte si baza de modele.
Baza de cunostinte contine cunoasterea relativ problemei de rezolvat cum sunt Iormulele
pentru convertirea datelor disponibile n parametrii problemei, ndrumri pentru selectia
alternativelor, interpretri ale rezultatelor posibile etc.
Decidentii utilizeaz tehnologiile inIormationale pentru prelucrarea intrrilor si
transIormarea lor n rezultate relevante problemei. DTS poate utiliza idei, concepte si
cunostinte pentru a asista utilizatorii n realizarea prelucrrilor pentru luarea si urmrirea
deciziilor.
Prelucrrile vor genera rapoarte, prognoze, recomandri si interpretri. Rapoartele
vor identiIica evenimente necontrolabile relevante, alternative decizionale sau situatii ale
aplicrii criteriilor de decizie. Prognozele se vor reIeri la evenimentele si alternativele
speciIicate n simulri si la valorile rezultatelor previzionate prin aplicarea criteriilor de
decizie. Recomandrile precizeaz valorile pentru cele mai bune alternative stabilite pe baza
aplicrii criteriilor de decizie. Explicatiile justiIic recomandrile si oer sIaturi pentru
viitoarele prelucrri. Aceste sIaturi includ sugestii si interpretri ale rezultatelor si oIer
sprijin n examinarea scenariilor suplimentare.

Un DTS Iurnizeaz Ieedback att pentru intrri ct si pentru iesiri. Feedback-ul de
intrare asigur Iurnizarea de date suplimentare, cunostinte si modele care pot Ii utilizate n
viitoarele procese decizionale. Feedback-ul de iesire este utilizat pentru extinderea sau
modiIicarea analizelor si evalurilor originale.
Arhitectura general a DTS asigur asistarea tuturor Iazelor procesului decizional
ntr-o manier complet, integrat si continu. Datele critice din probleme pot Ii retinute n
baza de date, iar DTS poate Ii utilizat pentru organizarea inIormatiilor retinute, generarea de
rapoarte Iocalizate si pentru proiectarea trendurilor. Aceste elemente ajut decidentii n
monitorizarea rapid a mediului decizional, n stabilirea obiectivelor, n evaluarea
inIormatiilor privind oportunittile si problemele, sprijinind astIel Iaza de inIormare din
procesul decizional.
n baza de modele pot Ii retinute modele contabile, modele statistice, modele tip
cercetri operationale etc. DTS asigur sporirea perIormatelor managerilor privind judectile
de valoare prin utilizatea modelelor care retin criteriile, evenimentele si alternativele din
mediul decizional. Prelucrrile suplimentare prin aplicarea metodologiilor statistice pot
estima parametrii ceruti de modelelel decizionale operationale asigurnd astIel sprijin Iazei
de proiectare. Modelele Iormulate sunt utilizate n evaluarea alternativelor, n sistematizarea
acestora asigurnd astIel sprijin Iazei de alegere.
Un DTS poate Iurniza analize detaliate prin tabele, graIice si alte mijloace care
asigur ncrederea decidentilor n recomandrile sistemuluisi mbuntteste perceptia
utilizatorilor n perIormantele sistemului.

1.7. AVANTA1E ALE SISTEMELOR DE ASISTARE A DECIZIILOR
Sistemele de asistare a deciziilor sprijin organizatiile n mai multe moduri care nu se
exclud reciproc. Aceste categorii de avantaje au Iost descrise mai nti de Steven Alter
32
n
1980. Categoriile de avantaje de baz sunt aceleasi, desi lucrrile lui Alter sunt de acum 20
de ani, iar personalul si luarea deciziei nu s-a schimbat prea mult. Astzi tehnologiile DSS ar
impresiona un observator de la sIrsitul anilor 70 dar avantajele acestor tehnologii, cu
cteva exceptii, sunt mentinute. Avantajele mentionate sunt urmtoarele: mbunttirea

eIicientei personalului, mbunttirea rezolvrii problemelor, Iacilitarea comunicrii,
promovarea nvtrii si instruirii, cresterea controlului organizational.
mbunt(irea eficien(ei personalului. Multe DSS nu Iac ceva ce managerul nu
poate Iace singur. De exemplu, bugetelese pregtesc cu secole nainte de aparitia
calculatoarelor. DSS ne ajut s le Iacem mai repede si cu riscuri minime de eroare. Aszi
putini dintre utiliozatorii calcului tabelar ar mai aplela la tehnici manuale n elaborarea
bugetelor.
mbunt(irea rezolvrii problemelor. Un DSS asigur rezolvarea problemelor
pentru o persoan sau un grup de persoane mai repede si mai bine dect ar putea-o Iace Ir
DSS. O rezolvare rapid reIlect si mbunttirea calittii deciziei.
Facilitarea comunicrii. DSS Iaciliteaz comunicatiile interpersonale n mai multe
moduri. n plus tehnologiile inIormationale si de comunicatie deschid noi ci de dezvoltare a
comunicrii. O Iorm nou de DSS proiectat n mod special pentru mbunttirea
comunicrii este cea de groupware. Aceste DSS sprijin deciziile de grup. Se asigur si noi
Iorme de comunicare: e-mail, Bulletin Boards, conIerinte electronice etc.
Promovarea nv(rii yi instruirii. mbunttirea proceselor de nvtare a Iost un
scop al primelor DSS. Orice DSS ncorporeaz un modul de ajutor (Help) care s asigure
accesul la Iacilittile DSS.
Creyterea controlului organiza(ional. Acest Iactor se reIer la utilizarea DSS
pentru restrictionarea deciziilor individuale conIorm normelor, recomandrilor si cerintelor
organizatiei.
n aprecierea avantajelor DSS trebuie s tinem c exist o legtur puternic ntre
tipurile de uitilizatori si avantajele oIerite. Tendintele generale sunt reIlectate n tabelul de
mai jos; ' de la aplicabilitate nalt nseamn reprezint un beneIiciu cert al sistemului de
asistare a deciziilor pentru categoria respectiv. 'M provine de la cuvntul cheie 'mediu,
iar 'S de la cuvntul cheie 'sczut.
Relajii ntre utilizatorii DSS yi avantajele oferite
Tabelul nr. 1.6.
Individual Multi-individual De grup
Cresterea eIicientei
personalului
S

32
Alter, S., Decision Support Systems: Current Practice and Continuing Challenges, Addison-
Wesley, Reading, Mass., 1980.

Rezolvarea mai rapid
a problemelor
S M
Facilitarea
comunicrii
interpersonale
S S
Promovarea nvtrii
si a antrenrii
M
Cresterea controlului
organizational
S M

Prima linie indic Iaptul c de regul cresterea eIicientei personalului aparea n
general n cazul sistemelor de asistare a deciziilor individuale si multi-individuale. Sistemele
de grup se Iocalizeaz pe procesul de luare a deciziilor la nivel de grup si nu pe
productivitatea individual a unuia dintre membrii grupului.
Comunicarea interpersonal este un Iactor cheie n situatiile de grup, deci acest
avantaj apare cu claritate n cazul sistemelor de grup.
n legtur cu promovarea nvtrii si antrenrii trebuie remarcat Iaptul c sistemele
multi-individuale sunt proiectate s promoveze o anume Iorm de uniIormitate n interiorul
organizatiei.
Cresterea controlului organizational este adesea un puternic Iactor motivator n
dezvoltarea sistemelor de asistare a deciziilor multi-individuale. Acest concept poate Ii
aplicat si sistemelor de grup, odat de managerii au stabilit care este procesul de luare a
deciziilor.
1.8. SISTEME DE ASISTARE A DECIZIILOR $I PROFILUL
PSIHOLOGIC AL DECIDENTILOR
Datorit Iaptului c stilurile de adoptare a deciziilor diIer, iar sistemele de asistare a
deciziilor trebuie s sprijine aceste stiluri, diIerentele trebuie reIlectate chiar n cadrul
sistemelor. Nu trebuie s Iie o surpriz Iaptul c decidenti cu diverse proIiluri psihologice
sunt sprijiniti de sisteme de tipuri diIerite.
Stilul de adoptare a deciziilor se reIer n esent la preIerinte, ns Iolosirea unui stil
nepreIerat este ntotdeauna posibil. n cadrul organizatiilor care utilizeaz proIilul psihologic
ca instrument de construire a echipei de lucru, iar un bun manager trebuie s Iie ntotdeauna
atent la acest aspect. O bun cunoasterea a proIilului psihologic poate determina alegerea
corect a unui anumit tip de sistem de asistare a deciziilor pentru Iiecare angajat n parte.

1.8.1. Introvertit/extravertit (I/E)
Caracteristicile legate de acest aspect nu aIecteaz n mod direct luarea deciziilor.
Trebuie avut n vedere ns tipul de interactiune pe care o persoan tinde s o preIere n
timpul procesului decizional.
Tipul extravertit preIer discutarea ideilor si a optiunilor cu alti oameni si este
productiv n acest Iel de interactiune. Pentru astIel de persoane sistemele electronice de chat
se aIl n topul preIerintelor.
Tipul introvertit tinde s nu se simt conIortabil n cazul interactiunii directe. Aceast
persoan preIer s mediteze asupra unei decizii si s-si Iormuleze o pozitie nainte de a
discuta si cu altii. n acest caz, Iorumul electronic, n care rspunsurile pot Ii postate si citite
mai trziu, este un mod convenabil de comunicare.
1.8.2. Ra|ionaI/intuitiv (R/N)
O persoan cu preIerinte ctre latura rational a lucrurilor se bazeaz de obicei pe un
numr mare de Iapte si de aceea preIer un sistem de asistare a deciziilor orientat pe date sau
pe un sistem orientat pe modele complete, detaliate.
Persoana intuitiv se va baza pe presimtiri, pe Iler si mai putin pe date. Modelul
preIerat nu este unul exhaustiv sau detaliat asa cum este cel preIerat de tipul rational. Tipul
intuitiv va avea deseori probleme n a-si justiIica decizia luat, spre deosebire de rationalul
care are argumente solide la baza deciziei sale.
1.8.3. DistantuI/sentimentaIuI (D/S)
Tipul distant adopt decizii pe baza logicii si ignornd uneori Iactorul uman si
implicatiile acestuia. El ve preIera s ia decizii cu ajutorul unui sistem de asistare a deciziilor
bazat pe sugerare si optimizare.
Oamenii sentimentali, pe de alt parte, si Iocalizeaz atentia asupra Iactorului uman
atunci cnd adopt o decizie. Ei preIer instrumentele care Iaciliteaz comunicarea, cum ar Ii
cele de tip groupware.
Ambele tipuri pot Iolosi sistemele de sugerare si de optimizare, ns n manier
diIerit: distantul va acorda o important sporit iesirilor sistemului, n timp ce sentimentalul
va avea n vedere si alti Iactori.

1.8.4. Judecat/percep|ie (J/P)
Persoana cu un stil de judecat rece preIer abordarea rapid a problemei, solicitnd
doar datele de care are nevoie pentru a lua decizia. Sistemele de asistare a deciziilor orientate
pe modele se potrivesc Ioarte bine acestui tip de personalitate. Pericolul care pndeste n
acest caz const n Iaptul c o astIel de persoan poate tinde s ia decizia chiar dac
adoptarea ei nu este urgent, existnd astIel riscul de a nu beneIicia de potentialele inIormatii
suplimentare.
Persoana care se bazeaz pe perceptie va avea o tendint opus: s capteze ct mai
multe inIormatii si s pstreze deschise mai multe alternative n privinta deciziei. n acest
caz sunt preIerate sistemele orientate pe date.
1.8.5. Combina|ii de preferin|e
Huitt
33
a studiat tipurile de asistent de care au nevoie oamenii dup temperament.
Studiul poate Ii sintetizat prin intermediul tabelului urmtor:
Relajii ntre temperament yi cerinjele de asistare n luarea deciziilor
Tabelul nr. 1.7.
Temperament Necesit ajutor n.
R-P Coerenta planiIicrii
Urmarea solutiei selectate
R-J ClasiIicare si categorisire
Generarea alternativelor
N-D Urmrirea Iaptelor si detaliilor
Urmrirea impactului asupra oamenilor
N-S Urmrirea Iaptelor si detaliilor
Dezvoltarea alternativelor realiste
Monitorizarea implementrii
Se pot Iolosi aceste inIormatii pentru a selecta cele mai potrivite tipuri de sisteme de
asistare a deciziilor pentru un grup dac stim cte ceva despre personalitatea Iiecrui
membru al grupului. De exemplu, dac grupul este Iormat mai ales din membri de tip R-J, va
Ii nevoie mai ales de generarea alternativelor. Suportul pentru sedinte de brainstorming poate
Ii deosebit de Iolositor n acest caz.

33
Huit, W., Problem Solving and Decision Making: Consideration oI Individual DiIIerences
Using the Myers-Briggs Type Indicator, Journal oI Psychological Type 24, 1992, pp.33-44.

Curs DSS C1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs DSS C1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPlT0LuL 1

|NTR00U6ERE |N 8|8TEHELE 0E A8|8TARE A 0E6|Z||L0R

1.1. Despre management, decizii yi teorii manageriale ..........................................................2

S-ar putea să vă placă și