Sunteți pe pagina 1din 25

Surse de degradare a mediului

Curs 4 - Geografia mediului anul III

Degradarea sau deteriorarea mediului

Alterarea caracteristicilor fizico-chimice si biologice ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitii i productivitii ecosistemelor naturale i antropice, afectarea echilibrului ecologic i a calitii vieii, prin poluarea apei, atmosferei i solului, gospodrirea i valorificarea lor deficitar, ca i prin amenajarea necorespunztoare a teritoriului.

Surs de degradare a mediului

Ansamblul activitilor antropice care depesc capacitatea de suport a mediului i impun transformri n funcionalitatea i structura ecosistemelor naturale i a comunitilor umane.

Clasificri ale surselor de degradare a mediului


Origine Form Mobilitate Regim de funcionare Tip de activitate

Surse de degradare dup origine


Naturale (vulcanismul, furtunile de praf, incendiile, agentii alergeni, procesele de descompunere a materiilor organice i anorganice) Antropice (toate activitile care depesc capacitatea de suport) Mixte sau sinergice

Surse de degradare a mediului dup form

Surse punctuale (evacuare prin sistem de dirijare de tip co, conduct) Surse liniare (distribuite n lungul unei axe, de exemplu cale de comunicaie) Surse difuze sau de suprafa (distribuite pe o suprafa mare de teren) Surse de volum (cu influen n suprafa i n nlime) (eroziunea eoliana, instalatiile de foraj)

Surse de degradare dup nlime

Surse de degradare amplasate sub suprafaa topografic Surse de degradare la sol Surse de degradare joase (sub 50 m) Surse de degradare de medie nlime (50150m) Surse de degradare de mare nlime (peste 150 m)

Surse de degradare dup regimul de funcionare


Surse continue Surse intermitente Surse instantanee sau accidentale

Surse de degradare dup tipul de activitate

Industriale Agricole Menajere Mobile Sanitare Infrastructuri abandonate Piscicultur Defriari

Surse industriale
Pantelimon unitate in restructurare

Concentrare n aglomeraii urbane Diversitate ridicat a problemelor functie de profilul de activitate (energetic, constructoare de maini, chimic, materiale de construcie, uoar, etc.)
Popesti-Leordeni unitate dezafectata

Probleme la funcionare i dup funcionare Fragmentarea unitatilor mari si aparitia a numerosi agenti economici mici si mijlocii

Varasti Unitate noua de ambalare a pesticidelor

Interes n cretere pentru rezolvarea problemelor de mediu Probleme de mediu specifice poluarea aerului, apelor, generator de deeuri, amplasare necorespunztoare n raport cu alte funciuni, consum de resurse

Magureleabator in aglomeratia urbana

generatoare de zone critice din punct de vedere al starii mediului

Surse industriale

Energetic (poluarea atmosferei, halde de steril) Petrochimic i chimic (poluarea aerului, apelor i solului, afectarea vegetaie) Extractiv (halde de steril, poluarea aerului, apelor i solului) Constructoare de maini (poluarea aerului i apei) Materialelor de construcie (poluarea aerului) Metalurgic feroas i neferoas (poluarea aerului, apei i solului, halde de steril) Alimentar i textil (mirosuri, poluarea apelor, deeuri)

Surse agricole
Vidra cultivarea legumelor in solar

Caracter intensiv, specific n special bazinelor legumicole (chimizare, mecanizare, abandonul lucrrilor de mbuntiri funciare, fragmentare etc.)
Colibasi mecanizare si chimizare

Tendin de revigoare a activitilor agricole n relaie cu capitala (inclusiv ferme zootehnice)

Impact ridicat asupra calitii solurilor i apelor


Dezorganizare = impact ridicat (aplicarea haotic a substanelor chimice, irigare excesiv, etc.)
Vidra magazin agricol

Incendierea miristii in lungul DN 4

Sursele agricole fermele de animale

Impact ridicat prin apele uzate i deeuri Risc biologic ridicat Mirosuri neplcute Gestionar de substane periculoase Afectarea calitii locuirii

Surse menajere
Varasti extinderea intravilanului

Consum de resurse (spaiu, energie, produse alimentare i nealimentare, etc.) Necesar de servicii (alimentare cu ap, canalizare, gaze, etc.) Generator de deeuri i ape uzate n mod organizat sau dezorganizat Surse difuze de degradare a mediului Generator de gaze cu efect de ser Gestionar de substane periculoase Impact dependent de nivelul de educare al populaiei

Surse de degradare menajere

materiale de constructie surse de poluanti in mediul interior si exterior (azbest, radon, acid clorhidric, pulberi in suspensie) Dotari interioare: PVC, izolatii, aparate de aer conditionat, aparate electrocasnice Substante chimice utilizate Spatiu de locuit depozit

-Obstrucionarea funcionrii sistemelor de ventilare

-Etaneizare excesiv
-Depozite de substane periculoase n interiorul locuinelor -Utilizarea de materiale ce emit substane toxice (mai ales compui organici volatili) -Combinarea polurii chimice cu cea fizic i biologic -Accentuarea problemelor de poluare preluate din exterior

Azbest

Azbest denumirea comerciala pentru sase categorii de compusi din categoria serpentinitelor si amfibolitelor. Minerale incluse sub eticheta de azbest: crisolit (azbest alb), amosit (azbest brun), crocidolit (azbest bleu), tremolit, antofilit si actinolit. Proprietati: rezistent la temperature inalte, usor, modelabil Interzis in spatiul european utilizarea prin Directiva 1999/77/EC si producerea Directive 2003/18/EC (aplicabile din anul 2005)

Radon

Radonul (Rn) este un element chimic radioactiv, provenit din dezintegrarea radiului, care la rndul lui provine din dezintegrarea uraniului. Face parte din grupa gazelor rare. Radonul este inodor, incolor, insipid Radonul formeaz un gas monoatomic cu o densitate de 9,73 kg/m3, de aproximativ 8 ori mai mare dect densitatea atmosferei Pamntului 1.217 kg/m3. Radonul este un gas periculos : cauzeaz moartea a sute de mii de oameni pe glob, provocnd cancerul la plamani, se gaseste in sol, roci i ap. Unitate de masuratoare: (becquerel pe m3 (Bq/m3)). Expunerea normala in mediu intern este de 100 Bq/m3, iar in exterior de 10-20 Bq/m3 . In SUA unitatea de masura este picocurie per litru (pCi/l), unde 1 pCi/l=37 Bq/m3 (sau 5 pCi/l 200 Bq/m3)

Radon
Bq/m3 Medii specifice In zonele de litoral ale marilor oceane concentratia tipica este de 1 Bq/m3. 1 In mediul oceanic si in Antarctica este sub 0.1 Bq/m3. Concentratia medie in mediu continental in mediul extern variaza de la: 10 pana 30 10 Bq/m3. Media globala in mediul intern este de 39 Bq/m3. Expunerea tipica in mediul intern este de 100 Bq/m3. Nivelul de referinta al multor tari 100 pentru mediul intern variaza intre 200400 Bq/m3 Concentratia foarte ridicata a radonului (>1000 Bq/m3) este regasita in locuintele 1,000 realizate pe soluri cu continut ridicat de uranium ori cu permeabilitate foarte ridicata a substratului. 10,000 Working Level in minele de uraniu corespunde concentratie de 7000 Bq/m3 . 100,000 Peste 100,000 Bq/m3 (2.7 nCi/L) a fost masurata in baza militara Stanley Watras 1,000,000 Peste 1,000,000 Bq/m3 poate fi inregistrat in minele de uraniu neventilate.

Alte categorii de surse


Surse mobile

Surse mobile Sursele sanitare


Cretesti - Poluare cu hidrocarburi

Transportul de substane periculoase


Abandonarea lucrrilor de construcie Unitile de prestri servicii (PECO, service, garaje, etc.) Iazurile piscicole

Belciugatele - iazuri piscicole

Depozitele de deeuri menajere i industriale


Problemele urbanistice (incompatibilitatea funciunilor) Defriri Artificializari topografice, hidraulice, edafice, biotice

Pantelimon - rampa de deseuri industriale

Bibliografie
Dumitracu, M. (2006), Modificri ale peisajului n Cmpia Olteniei Goudie, A. (2006), The Human Impact on the Natural Environment Ioj, C. (2008), Metode i tehnici de evaluare a calitii mediului n aria metropolitan a municipiului Bucureti Ptroescu, M. et al. (2012), Evaluarea integrat a strii mediului Wali, M.K. et al. (2010), The environment: science, issues and sollutions Wright, R., Boorse, D. (2011), Environmental Sciences: towards a sustainable future

S-ar putea să vă placă și